Borovicka, V.P - Rapiri care au zguduit lumea

V.P. Borovidka Rdpiri care ctu zguduit lumea

verific6nd fiecare centrimetru pdtrat de teren. intre timp, colegii lor lui Grearne Thorne se putea crede ci locul unde fusese conrisd

de la Scientific lnvestigation Bureau de pe Central Street din fapta era o casi tencuitd cu mortar roqu in grddina cdreia creqteau

Sydney gi laboratoarele de cercetare cAutau amprente pe uniforma cele doub tipuri de chiparogi.

elevului. Prima amprentd a fost descoperitd la l7 august. Seafort, Clontarf gi Manly sunt cartiere mari ale ora;ului
Cadavrul lui Greame fusese impachetat intr-o pdturS. Pe ea au
Sydney. De aceea, nu era deloc ugor sd iei fiecare casd in parte qi
fost gisite fire de pig dar gi urme de bland de animai, la fel ca qi pe sd o cercetezi, chiar dacb cele doul tipuri diferite de chiparoqi ar fi
pantalonii copilului. Era de la sine in(eles cd de pdturS erau lipite putut u$ura aceastA rnuncd laborioastr. In ziua de 20 septembrie,
ierburi qi plante uscate deoarece cadavrul fusese aruncat in iarbl
sub ni;;te copaci. Pe partea interioari a p6turii, dar gi pe uniforma sergenfii Coleman gi Shiell au inceput investiga{iile, iar la sfArgitul
copilului mai erau lipite resturi microscopice de plmAnt, dar gi
particule uscate rogietice, de origine vegetald. Aceleagi urrne au lunii au ajuns la periferia Clontarf unde se aflau case ieftine locuite

fost gdsite pe pieptul gi pe spatele cadavrului, constituind un punct de cAte o familie. Pogtagul din partea locului le-a atras aten{ia

de plecare foarte bun" Resturile de frunze gi de flori se lipiserd asupra casei de pe Moore Street 28, in gr6dina clreia creEteau doui

probabil de uniforma copilului inainte ca ucigagul sd infbgoare ca- tipuri de chiparogi. in plus, casa era agezatd la numai o jumdtate de
davrul in plturd gi prin urmare puteau ajuta la gdsirea locului unde
mil6 de locul unde fusese gdsit cadavrul lui Grearne.
fusese comisd crima.
Casa era construiti din cirdmizi roqii lustruite, rostuite cu
Anchetatorii au prezentat mostrele vegetale gi particulele mortar rogu, iar in grddina ei cregteau cei doi chiparogi clutali- Au

microscopice de ciuperci gdsite pe gosetele lui Greame lui Neville fost chemafi expe(i de la institute de cercetare care au stabilit cd
Hewlet White, profesor de patologie a plantelor la Universita- resturile de mortaq ca gi particulele vegetale glsite pe imbrhcS-
tea din Sydney. In acelagi timp, laborantii de la Office of the
Government Medical Officer, condugi de Cameron Oliver Cramp, mintea gi ghetele victimei erau identice cu cele luate de pe mortarul
au inceput sd analizeze firele de pdr gdsite. Detectivul Clarke a mai
solicitat colaborarea lui Horace Francis Whitworth de la Muzeul de casei qi de pe arborii din grSdina ei.
Geologie pentru a studia particulele de pdmdnt gi a botanigtilor Familia care locuise in aceasti casd se mutase in altd parte cu
Johnson 9i Joyce Winifred Vickery de la Gr[dina Botanici din
Sydney, pentru a stabili cu precizie plantele de la care proveneau citeva siptlmdni inainte gi se pirea, deci, c6 nu putea fi suspectatd.
urmele gdsite pe uniforma lui Greame. Rezultatele analizelor au
Dar solii Telford, care locuiau in imediata vecindtate, erau de altd
fost de-a dreptul uimitoare.
pirere. Ei au relatat anchetatorilor cI Stephan l-eslie Bradley a stat
Doctorul Cameron Oliver Cramp a stabilit ctr firele de bland de
animal proveneau, dupl toate probabilitalile, de la un cdine pechi- in acea casd impreund cu familia timp de o jumdtate de an. Acest
emigrant de origine maghiar6 avea doud maqini, iar pe solia lui o
nez gi detectivului Clarke nu i-a fost deloc greu sd-gi dea seama ci
ele fuseserl lipite de pdturd inainte ca Greame sd fie ucis. Prin chema Magda.
Clar-ke. ,{veau trei copii, i-a spus Kathleen Telford sergentului
urmare, se putea crede cd l6ptagul avea un cdine pechinez. De ase- el
menea, au fost analizali sporii microscopici de ciuperci pringi pe intre-bd Dar cum de aveau doud maqini? Cfigtiga atAt de bine?
pantofii victimei, urmele vegetale de pe pdturd gi unifbrnra co- Clarke.
pilului gi s-a ajuns la concluzia cd proveneau de la doud tipuri dife- sergentul William'lelford. Mergea
rite de chiparogi: de la unul numit Chamaecyparis pisifera, cunos-
cut qi sub denumirea de Sawara gi de la altul, numit Cupressus la s-erviNciuu gtiu ce venituri avea, rdspunse avea bani foane mul1i.
glabra. Cei doi arbori decorativi cregteau, dupd toate probabilit6lile, ca toatd lumea, dar nu cred cd
in aceeagi gridin6. Duptr urmele de mortar rogu g6site pe uniforma
-* Ce marc6 erau?
- Una era un goggomobil german mai vechi. Cred cd e un tip

care nu se rnai fabricb.

- $i cealaltd? sI se fi intdmplat ceva mai special in jurul
-
date-i ljn Ford.

Nu a{i observat
de 7 iulie?

- Chiar pe 7 iulie, familia care se mutase de aici a venit sa-gi

care mobila. Iar cu pu{in timp dup6 aceea Magda Bradley plecase

98 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 99

cu copiii la aeroport. Toatd povestea mi s-a pdrut cam ciudat6, urme sau bdnuieli gi de aceea m-am hotdrAt sd vd sun. Nu vi se pare

rdspunse doamna Telford. anormal ci familia Bradley qi-a cdrat mai intdi toatd mobila, apoi a

De ce? vdndut Fordul, dupf, care au dispdrut toli?

- Fiindc6 doamna Bradley mi-a spus cd pleacd in concediu la --AbCAiasAtn6ldzai.au4doiscpt[orumt?briinetreabpdapraotliu{ilstpuol.li{ienesc a inceput sd
-Queensland. Nu vi se pare ciudat c6, in aceeagi zi, te muli din casd

gi totodati pleci in concediu?

abia- In tot acest timp, Bradley lipsise de acasa. De fapt, a aplrut functioneze din plin. La posturile de radio qi de televiziune au fost
c6nd to(i erau deja pleca{i, spuse
William Telford. Iar in l7 transmise apelurile comisarului gef al poliliei ca toat6 populalia sd

iulie dimineala a cdrat din casd tablourile. L-am vdzut cum le ajute la gasirea unui Ford de culoare albastrd AYO-382. Imediat au

incSrca in Ford. primit Glefon de la patronul unui magazin de maqini vechi,

V-au spus unde se mutd? bh.irty'r Auto Auctions din Grandville, care a anunlat c6 la 20
septembrie a cumpdrat de la un anume Bradley o magind veche
- Nu. Tocmai c6 nu ne-au spus. pe care a pldtit 28 de lire preludnd ;i ceva datorii ale acestuia'
- $i nici pogtagului nu i-au spus? brandville este a;ezat la circa 30 de kilometri de Sydney' Imediat
- Nu ;tiu. polilistul s-a deplasat la fa{a locului ca sd vadi Fordul 9i a glsit tot
- Toati povestea asta nu vi s-a pdrut pu{in cam ciudatd?
- Cum sA nu. De aceea mi-am $i notat numdrul maginii gi am ce cbuta: urme de mortar ro;u, fire de bland de pechinez' spori de
-anuntat-o la poli{ie.
ciuperci gi particulele uscate ale celor doi chiparogi'
--ParAVeYdiOna-cd3ru8ec2de.ilibDailam, ridnaatmer numdrul? il intrebd sergentul Clarke. Clarke'
anuntat polilia abia la l9 iulie. ucig-aguEl xl-isat6omdoourddt posibilitdfi, a declarat detectivul maginii, Fie
pe miculul Thorne in portbagajul fie
nu este pentru prima oard in istoria
l-a ucis in garajul aflat in grldina casei din Clontarf, dup6 care l-a
criminalisticii cdnd poli{ia primegte un anunt impofiant care este
ingropat in arhive, degi ar fi putut ajuta la depistarea unui criminal. in{Egurat intr-o pdturd gi l-a cdrat cu geamantanul in maqin6'
Autorul crimei este Bradley, spuse el, dupd care addug6: sau in cel
In cazul uciderii miculului Greame Thorne, poli{igtii au avut totu$i
mai rdu caz el este unul dintre autorii crimei. Oricum trebuie adus
o scuz6, degi foarte gubred6. in ziua de 2l iulie, sergen{ii Ettalong
aici.
gi Kelly au oprit un Ford albastru cu numdrul de inmatriculare
Casa de pe Osborne Road 49 era goal6. Administratorul casei,
AYO-382 9i au notat adresa proprietarului lui. Bradley locuia in a declarat cd primise o scrisoare de la Bradley prin
Harry Peachiy,
Manly, Osborne Road 49. Anchetatorii l-au vizitat in 2l iulie la cd este obligat sd plece imediat 9i ci elibereazi
care il anunta
serviciu gi l-au intrebat ce a {bcut in ziua de 7 iulie. Bradley le-a
rdspuns cd in ziua aceea tocmai s-a mutat gi poliligtii au exclus locuin{a din momentul acela.

posibilitatea ca tot atunci s6-l fi rdpit pe bdiat dintr-un loc aflat la De doud luni Bradley ii ducea de nas pe poliligti. Acum, in

1l mile depdrtare gi apoi sd-l fi ucis. De aceea, au $ters numele lui s{hrqit, puteau s6-l aresteze, cu condilia sd-l gdseasctr. Emigrantul
de pe lista persoanelor suspecte.
ungur dradley, pe numele lui adevdrat Istvdn Bardnyi, i;i pregdtise
Dupd ce au fdcut aceasta gafd imens6, poliflgtii au mai comis
cu grija retragerea. incd din 25 august, Magda Bradley comandase
incd o neglijenli. Neville Atkin Browne era un alt vecin al ta Union Steimship Company din Sydney doud bilete pentru ea 9i
unul din bdieli, pe vaporul Himalaya, care naviga spre Marea Brita-
emigrantului Bradley care locuia in cartierul Manly pe Osborne nie. C6teva zile mai tdrziu, Stephan Bradley rezervase' pe acelagi
vapor, trei locuri, unul pentru el gi alte doui pentru celllalt bdiat,
Road. La 26 septembrie, el a sunat la comisariatul de politie din noUert gi fiica lor, Ellen. Apoi a v6ndut mobila unui negustor de
lucruri vechi contra sumei de 260 de lire, a vdndut cele doui maqini
Manly. gi l-a retras pe Robert de la 9coal6, spundndu-i directorului cd se
mutd cu intreaga familie la Brisbane. Pentru o mai mare siguran{d'
el s-ergAeqntduolurii sd vd anun! c5 toatd chestia asta nu-mi place, spuse

de serviciu. Nu spun ci Bradley ar fi un individ

suspect. Dar am citit in ziar c6. suntefi in cf,utarea celei mai mici

100 V.P- Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea lol

a fdcut gi o manevrd de camuflaj: l-avizitat pe fostul birbat al so{iei m-am intors cu magina acasf,. Cu ceva timp inainte, so{ia se mutase

lui, George Whitmann, zic6ndu-i cd vrea s5-gi ia rimas bun de la el impreund cu cei trei copii la Queensland gi eu agteptam din clipi in
clipd sI vind oamenii care sd mtr ajute la cdral.. Am blgat magina in
inainte de a pleca cu toati familia la Melboume. A donat gi pechi- garaj gi i-am spus lui Greame sd iasl afard, fiindcd trebuia sd
a$teptAm pu{in. Bdiatul a inceput si {ipe atdt de tare incdt nu l-am
nezul unui cabinet veterinar, cu rugdmintea de a-l trimite mai tdrziu mai suportat qi l-am legat. Apoi i-am astupat gura 9i l-am bdgat in

la Londra la o adres6 pe care o va comunica ulterior. in sfdrgit, in portbagaj, deoarece mi-era fricd sd nu apard oamenii care urmau sd

ziua de 26 septembrie, s-a imbarcat discret, cu intreaga familie, la

bordul vaporului Himalaya, avdnd ca destinalie Colombo, capitala md ajute la cdratul lucrurilor. Dupd ce ei au incircat mobila 9i au

insulei Sri Lanka. plecat, am intrat in garaj gi am deschis portbagajul: b6iatul se

Tehnicienii poliliei au perchezilionat casa din Manly gi au gdsit asfixiase. L-am in{bgurat intr-o pdturi gi am aruncat cadavrul in

noi probe, dar cea mai convingAtoare a fost proba descoperitd in locul unde l-a{i gdsit.

casa din Clontarf: un franj care lipsea de la pitura in care fusese La20 martie 1961, Bradley a fost tradus in fala instanlei qi

invelit cadavrul micufului Greame Thome. Judecltorul a emis man- acuzat de omucidere.

dat de arestare pe numele suspectului. Polilia a trimis o telegraml Trib-unaVlual simlili vinovat, il intrebd judecdtorul Clancy de la
poliliei din Sri Lanka, cerAndu-i sd-l relin[ pe ripitor gi criminal,
Federal din Sydney.
iar la 14 octombrie politiftii Coleman gi Bateman au aterizat pe
dep--oziINiAau?t,udneccil,arntreacpeusttae{hi ostdpruAnt.e de ce afi scris 9i a{i semnat
aeroportul din Colombo. Bradley era deja in spatele gratiilor. Trata- m-a-cupDriinns.cauza presiunii la care am fost supus gi a panicii care

tivele privind extrldarea ucigagului au durat pdni la l9 noiembrie,

cdnd to{i trei s-au putut reintoarce la Sydney.

Bradley era un tip mic de staturd, solid, cu pdrul negru 9i pielea zito--areCP, ereexvc-pisal,ic{nbiucuegtltsiiund tcirne-toraanleiunmingelep.zaUdnincse6t6?olrciitmd.i

smead6. Era politicos ca orice comis-voiajor gi incerca si joace

rolul omului de afaceri instdrit. $i-a recunoscut vina inci din avion. se face o fricl ingro-
,,Eu sunt
- Da, eu l-am ucis pe bdiatul lui Thome, a mdrturisit el intr-o evreu. Mai

englezd stricat6. precis, sunt pe jumdtate evreu. Cdnd aveam 13 ani, nem{ii m-au

imp-otrTivreabudieumsdnvedavaotraasgtralt,ecn{aia cd orice afirmalie poate fi folositd condamnat la moarte in Ungaria. Am scdpat, sdrind in Tisa. Apoi,
Coleman fraza
prob6, a rostit ca printr-o minune, am reugit sd fug in Italia. Numai cd toate gro-

obligatorie. Dacd dori{i, dupi aterizare, puteti da aceastd declaralie zdviile nazigtilor m-au marcat pe via{6 gi nu-mi pot stdpini groaza
care md cuprinde ori de cdte ori vdd poliligti. $i de data asta m-a
in scris. cuprins frica gi am semnat o m[rturie care nu e adevf,ratS.

mai-tdrMzidu aflam intr-o situa{ie financiard ingrozitoare, a mirturisit Poli{iqtii australieni nu au avut posibilitatea s[ verifice dacd
Thorne a
Bradley. intre timp citisem in ziar cd Baz1l

cdgtigat lozul cel mare la loterie qi m-am hotdrdt sd-i rdpesc bdiatul Bradley a fost sau nu urmdrit de nazigti. In schimb, au aflat cu ce

ca s6-l oblig sd-mi dea o suml mare sub formd de rdscumpdrare. s-a ocupat dupd ce a pus piciorul pe plmAntul continentului

C6teva zile am urmtrrit casa gi am observat cind gi cum merge australian. Depoziliile martorilor care veniserl in contact cu el in
aceastd perioadf, nu-i erau deloc favorabile. Majoritatea lor au
bdiatul la gcoalS. La 7 iulie diminea{a, am parcat magina pe
relatat cd Bradley era un tip lipsit de scrupule gi ahtiat dupd bani.
Wellington Street gi, cu pu{in timp inainte sd apard doamna Phyllis
Vroia si cAgtige c6t mai mult, degi toatd via{a lui nu a fost decdt un
Smith, i-am spus micufului Thorne cd in ziua aceea il voi duce eu
lan! de eqecuri. Ii lipsea spiritul comercial al evreilor gi toate
la qcoald in locul ei. Bbiaful nu s-a mirat deloc Ai s-a urcat linigtit
in magind. Am trecut pe l6ngd doud blocuri gi am oprit in fala unei afacerile lui au dat faliment. Apoi a aflat despre rdpirea fiului
miliardarului Peugeot, magnatul francez al automobilului 9i s-a
cabine telefonice. L-am sunat pe tatll b6iatului gi i-am adus la hotdrdt sI faci rost de bani in acelaqi mod.

cunogtin{d cd, din momentul acela, biiatul se afl6 in mdinile mele

gi cd pretind 25 000 de lire in schimbul eliberdrii lui. Dupd aceea,

t02 V.P. Borovidka i

Bradley avea un trecut dubios. DupI ce a emigrat in Australia, I
s-a insurat la Melbourne. Solia lui, Eva, s-a sinucis in impreju-
Rdpirea profesorului de matematicd
rlri suspecte qi neelucidate ?n urma unui accident de ma;ini, iar
Ilradley a mo;tenit casa ei. in aceiagi timp, gi-a cumpdrat la Dup6 ce au blut impreunb o sticla de Pernod intr-un restaurant

Katoomba un mic hotel, a pldtit o poli{ii mare de asigurare gi a de pe R.ond Point des Champs Elysees, cei doi au ieqit afard 9i au

inceput sd lucreze ca recep{ioner la propriul s6u hotel. In 1959, chemat un taxi. Mahdi Ben Barka, un tip cu pielea smeadd 9i ochi
hotelul a ars pAnd in temelii. Casa de asigurdri i-a plitit poliqa, dar
cdprui ii spuse qolerului:
Bradley a tocat banii intr-un timp foarte scurt, ajungdnd din nou
Brasserie LiPP.
lefter.
- De pe bulevardul Saint-Germain? il intrebtr taximetristul.
Toate argumentele invocate in fala instan{ei nu l-au ajutat la --- LAngd monumentul lui Diderot.
nirnic. Curtea cu juri l-a declarat vinovat qi la 29 martie 196 I
$of'erul IIcu un semn din cap cd a in{eles gi se inscrise in fluxul
judecdtorul Cllancy a rostit sentinta de condanlnare la muncd silnicd
pe via{d. In f'elul acesta, cazul elevului australian s-a ?ncheiat, dar de maqini.

epoca folosirii cu succes a rezultateior antrlizelor biologice 9i scen-arisitm, sipupsaereThfoaamritreEblinAezecmimmur-ia. {i ales tocmai pe mine ca

botanice in criminalisticd abia a inceput. Marocan de origine, ca gi Mahdi Ben Barka, fost profesor de
matematicd, E,l Azemmuri studia istoria la Sorbona' Mai t6ndr

decdt Ben Barka, purta ochelari cu rame aurite, avea fafa rotund6,

buze groase gi pdrul uqor ondulat.

Afri---cii.FMEFiilnmrmauuninnilaauv,tn,aaFetifgxicocrdenlagpmqiozilaaBttseetdurfendiieFetnurratrunnrllea.iata. qutneafpiltmd ladeLsipprpe' decolonizarea

- Publicistul acela! Am auzit cd nu se bucurd de o faimd prea

bun[.

- Editorul Figon, impreund cu el, vor finanla filmul. Prietenii

ti-i alegi, dar partenerii de afaceri...

De la un cap6t la celdlalt al bulevardului Saint-Germain rula un

flux nesffirqit de maqini. Era vineri, 29 octombrie 1965, ora 12.30,
cAnd se inregistreazd traficul maxim inainte de weekend. Mahdi

Ben Barka se uit6 la ceas. La 100 rn de biserica St. Germain des

Pres era parcat un Peugeot negru 403, iar bdrbatul care agtepta in el

urmlrea atent acul minutarului.

in momentul cdnd taxiul s-a apropiat de monumentul lui
Diderot ;i a oprit la stopul de la interseclia de Rennes, Mahdi Ben

Barka a platit qi a cobordt impreund cu celilalt. Au fbcut cdfiva pagi
pe trotuar gi s-au oprit in fala anticariatului La Pochande. Intre timp
a oprit gi magina Peugeot 403 9i din ca au sdrit doi bdrba[i' Nu

104 v.P. Borovidka Rdpiri carc 0u zguduit lumea lo5

departe de intrarea in braseria Lipp agtepta un domn cu un nas au oprit insd la aeroport, ci au intrat pe autostrada care iegea din
foarte coroiat care fdcu un semn cu m6na. Dacd unul dintre
superioriilui l-ar fi vizut, s-ar fi mirat ce rol joac[ Antoine L,opez. Paris-
In mod oficial era directorul agentiei Air France de pe aeroportul
Orly din Paris, dar pulini gtiau cd, in acelagi timp, era agent secrer - Ne vom intdlni cu geful, spuse Antoine l,opez.

al serviciului francez de spionaj. Dupd cAteva clipe de tdcere, Ben Barka a inceput un fel de mo-
nolog, amintind despre audienla in care fusese primit de pregedin-
Mai fhcu un semn cu mdna gi doi b6rba[i imbrdca{i in civil se
apropiard de Mahdi Ben Barka. tele De Gaulle gi nu uitd si mentioneze cd in nici un caz nu se

-- Polilia, spuse unul dintre ei. Avem ordin sd v6 invitEm la o opune legilor franceze, ci dimpotrivd, aprecia ordinea qi politica lui

intdlnire. Vd rugdm sd ne urma{i in linigte. Nu trebuie sE atragem, De Gaulle.
in mod inutil, atenfia celor din jur.
--MaNgIniintmdalenanirieinnaturvaavtdianrveepFaroolnogtceeaniznadtyr--nVoimiccoaicsm,trtselpaugfsaei ra6u,noaupdlrdidtuignin6trterL-ooppogelriztAi.gdtiin.a
_ VA rog sd vd legitimafi, domnilor, replicl Mahdi Ben
care inconjura o vili mare. Mai tdrziu, s-a dovedit c[ proprietarul
Barka.
ei era gangsterul internalional Georges Boucheseiche.
S-au uitat atent injur, dup6 care au intrat intr-un pasaj. Mahdi Ben Barka a fost introdus in vestibul gi rugat sA aftepte
Aici, cei doi poliligti s-au legitimat. Unul se numea Louis
Souchon gi avea funcfia de comisar de criminalistic6, iar celrralt pufin. I-au arf,tat cI pe o masd sunt reviste ilustrate, iar intr-un col{
era asistentul de polifie Roger Voitot. Mahdi Ben Barka {bcu televizorul, urmdnd ca pest€ cAteva clipe sI primeascd mdncare gi
ceaiul lui preferat de izm6. Cam dupd o ord a sosit prdnzul, un
semn cd a inleles cu cine std de vorb6 gi ii urmd spre peugeot_ul kuskns in stil marocan, care i-a {bcut pldcere.

negru. intre timp au avut loc cdteva discu{ii telefonice, in urma cdrora
Antoine Lopez impreund cu cei doi poliligti s-au intors imediat la
Studentul Azemmuri urmdrea scena de la distan{i. Nu gtia
Paris. La ora 16.19 Lopeza format numdrul centralei intema{ionale
despre ce e vorba gi de aceea a incercat sr fie discret. cdnd a inteles
insa cd prietenul lui este bdgat intr-o magina care se pregatea sd gi a cerut Rabat 240-l l, telefonul Ministerului marocan de Interne.
Mai tdrziu s-a aflat cd qi proprietarul vilei unde fusese transportat
demareze, s-a apropiat gi el de acel peugeot, incercdnd ia intrr. Ben Barka, gangsterul Boucheseiche, ddduse un telefon in Maroc,
dar nu ca sd discute cu unul din cei doi directori ai hotelurilor lui
unul dintre politigti i-a barat drumul gi cu un gest discret, dar foarfe
din Maroc, ci ca sd pronunte o singurd frazd ciudat6: ,,Comunicali
hotirAt, l-a impins intr-o parte. Apoi portieri maginii s-a inchis ;i generalului cd morcovul a fiert".

magina a dispdrut in fluxul circulatiei. Dupd o ori de la prima disculie telefonic6, Antoine Lopez a mai
sunat o dati la Rabat, de data aceasta din biroul sdu aflat in incinta
Altul in locul lui Mahdi Ben Barka ar fi intrebat unde este dus aeroportului Orly. La numdrul 240-ll i-a rdspuns qeful de cabinet
gi de ce tocmai polilia secreta parizian[ l-a invitat Ia o intdlnire. El al ministrului de inteme Ufkir, cipitanul Ben Sliman. Convorbirea
era insd linigtit. Nu-l sulprindea nici mdcar modul in care fusese
abordat. ln altd situatie, Thamir Azemmuri ar fi alarmat imediat a fost interesanta cu atat mai nrult cu cdt un func{ionar al companiei
rudele..lui Ben Barka ii, probail, s-ar fi dus la cel mai apropiat post
de politie ca sI anun{e r6pirea. Dar nimic din toate astea nu s_a aeriene Air France i-a transmis ministrului marocan de interne sd
lase tot gi sE vind imediat la Paris, urmAnd s6 primeascd pe dati gi
intdmplat. Cel pu1in, nu atunci imediat.
aprobatea de aterizare pe Orly.
d-i.nInPtarerist.imMp,ami iangti6nia, in care se afla Ben Barka rula pe bulevardele Generalul Ufkir care nu se afla la Rabat, ci la Feza, unul dintre
s-au indreptat spre aeroportul Orly. Lopez
stdtea ldngd gofer, iar poli{igtii Voitot gi Souchon tdceau pe ban_ cele cinci mari oraqe marocane, a fost anuntat ci a primit telefon de
cheta_ din spate. Dupd cum a rezurtat din depoziliile ulterioare, la Paris tocmai cdnd se pregitea s5 plece. f)e aceea, a transmis la
Ben Barka a avut impresia cd este dus la aeroport ca sA fie urcat
intr-un avion gi obligat si pdriseascd Fran{a. Deaceea, a inceput sd vila lui Lopez din Orntoy mesa.iul sd t'ie sunat de urgenli la
protesteze, invocdnd motivul c6 gi-a l.Isat geamantanul la hotel. Nu
Meknes, pe unde uma sd trcaci. Seara cdnd a venit acas6 de la

V.P. Borovidka Rtipiri care au zgudtit lumea t07

serviciu, Lopez a vorbit direct cu generalul Ufkir. La ora dou6 cu acordul tacit al oficialitdlilor fianceze, inclusiv al poliliei. Dar in il
noaptea, deci la 30 octombrie, la vila Ormoy, telefonul a mai sunat loc sf,-l apere, poli{ia a contribuit la ripirea lui. Se pune acum
o dat6. Ministrul marocan de interne, generalul Ufkir anunfa c6 va intrebarea, dacl politia a actionat astfel in mod premeditat sau in lr
sosi la aeroportul Orly la ora 17.00. Antoine Lopez, agent secret al mod incongtient? $tiau, oare, comisarul Souchon 9i asistentul lui,
serviciul francez de spionaj, a mai primit incd un mesaj telefonic, Voitot, despre ce este vorba? Desigur, cd nu. Ei nu au primit decdt J'
tot din Maroc gi anume de la geful adjunct al securiti{ii statului, un singur ordin de la agentul secret Lopez, care la rAndul s6u i-a
Ahmed Dlimi, care, la rAndul sdu, il anun{a c6 va ateriza la Orly in
jurul orei 17.00. asigurat cd totul este in perfectd regul6.
Scandalul provocat de disparilia lui Ben Barka l-a deranjat pe
SambAtA, 30 octombrie, la Paris, a sosit mai intdi Ahmed Dlimi,
urmat la scurt timp de generalul Ufkir. Maiorul Dlimi era un tip pregedintele De Gaulle, care primise telegrama de la mama
specific de marocan, pe cdnd generalul Ufkir se pierdea ugor
printre francezi. in afara lui Antoine Lopez, oaspelii au mai fost acestuia cu cateva ore inainte de a-;i anunta o nouf, candidaturh la
aqteptati de comisarul marocan de polilie El Mahdi, vdrul lui Ufkir
qi omul lui de incredere, care in formularele de la hotel menfiona postul de pre$edinte.

cd e student. in ,.Cartea albd" publicath de guvernul marocan, care cuprinde

in timp ce era transportat cu magina de la aeroport in orag, gi un capitol despre rdpirea lui Ben Barka, se men{ioneazd cd

generalul Ufkir a aflat cd Lopez se pregf,tea sd plece in weekend cu liderul opozi{iei marocane a organizat impreund cu reprezentan{ii
toatd familia. Deoarece se cuno$teau bine, Ufkir l-a rugat sd-i lase guvernului francez un puci pentru rdsturnarea dictaturii absolutiste
cheile de la vila din Ormoy gi Lopez i-a satisl}cut dorinfa, sperdnd
cd in felul acesta poate se va remarca in fa{a generalului. Apoi gi-a a lui Hassan care incerca sd iasd tot mai rnult din sfera de influen{d
l6cut geamantanul gi a plecat cu familia la Bellegard, in departa-
mentul Loire. Era bine dispus, fiindcd actiunea se desfbgurase francezd gi sd intre in sfera de interes a SUA.
conform planului.
Franfa avea mai multe motive ca sd doreascS ca aceste tratative
Studentul in istorie Thamir El Azemmuri qtia foarte bine cd Ben
sd se desfbgoare in cel mai mare secret. Pe de o parte, era vorba
Barka trdiegte in Fran{a ca emigrant, deoarece ?n Maroc fusese
despre scdderea influenlei franceze in Maroc, {ard pe care francezii
condamnat la moarle. Cu toate acestea, nu a fost congtient de la bun au revendicat-o de cdnd lumea, iar pe de alta parte, conform ,,Chr!ii
inceput de amploarea incidentului. Aga se explicd de ce abia spre albe" marocane, se afla in joc chiar prestigiul preqedintelui Fran{ei,

searl i-a comunicat fratelui lui Ben Barka, Abdelkadr, cele int6m- care, din principiu, era pentru reducerea influenlei arnericanilor
plate cu o zi inainte.
asupra politicii europene.
Dar nici acesta nu s-a dus imediat la polilie. Abdelkadr Ben Conform afirmaliilor oficialitalilor marocane, serviciul secret
Barka gtia cd insugi regele Marocului incerca din motive tactice sd
intre in legdturd cu opoziqia din emigra{ie gi c6 aceste tratative se francez inten{iona sd simuleze rdpirea lui Ben Barka, in aqa fel
desfEgurau in cel mai mare secret. Din aceastd cauzd, autoritd{ile gi
opinia publicd au aflat abia luni cd Ben Barka a fost r6pit in plind inc6t sd creeze impresia cd liderul opoziliei marocane a fost rdpit
zi, in centrul Parisului. Miercuri, 3 noiembrie 1965, pregedintele
Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a primit o tele- de ingigi cona{ionalii lui. In culise trebuia sd se inducd ideea cd o
influenia mare a exercitat ministrul de internc, generalul Ufkir. in
grami de la mama lui Ben Barka care il ruga str intervind pentru plus, rdpirea trebuia sd aibb loc exact in perioada cAnd acesta din

salvarea fiului ei. urmd se pregatea sd facd o vizitd oficial5 la Paris. Se avea in vedere

De ce mama lui Ben Barka i-a trimis o telegramd tocmai izbucnirea unui scandal, cdnd polilia ar fi cdutat ascunzdtoarea rdpi-
torului liderului opoziliei marocane 9i l-ar fi eliberat. Imediat Ben
pregedintelui Frantei? Deoarece Mahdi Ben Barka locuia la paris Barka ar fi organizat o conferinli de presd gi o campanie de propa-
gandd politicd ce ar fi zdruncinat din temelii monarhia lui Hassan,
cre6ndu-se astfel toate premisele pentru ca Marocul si fie decretat

republicd, iar Ben Bafka sd fie ales pregedintele ei, un preqedinte

care ar fi fost intotdeauna dispus sE colaboreze cu Fran{a.

Persoanele iniliate nu au crezut nici un cuvdnt din aceste decla-
ra1ii, iar opinia publicd mondial5, care urmirea evolu{ia zilnicd a

to8 V.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

lo9

incidentului, a ajuns la aceleagi concluzii cu cele vehiculate pe stra_ eliberare nafionald, au iniliat o ofensivd. in aceasti luptd au cf,zut
zile din Marrakes, Rabat, casabranca sau Feza. Mahdi Ben Barka
glDmeairiaaancrgaesaeliecninneg{oaiufssaratuedlcacl{cirpueoanolupielziibndtiiu,icneniraiiei.nnpgtueemblreelai,scriuoemlc, aplionnrec.cu6catnoripemucsutueenambguciin,clfiu,bstriitannruaedlinetdr{oeeunlneinusctle,rrelcundaeiit,aHuauatus6gstpiasdunie.t,
peste o mie de francezi. Franla a capitulat gi Mohammed al 5-lea a

fost readus pe tron, Marocul devenind un stat independent.

in pustiul neospitalier al Atlasului central se afl6 satul lmilsil,

inconjurat de culmi muntoase inalte de peste 3000 de metri. Iarna

ssapeeeorrrrvivfeDuiicncilireiueuollcluraltidyoTe,sraueAcnclrngriaemetotgrii.efnnrpnaaeo{nriaiecLsteitoeizccp,codedm,dzu,ppldpueaadcnvrrciareceusiemmeraeteaacerdimseantnceddeervectauaAdrciiisfnrauitcsFinelcrssahnpeniuaecccrecotoeordllraaeibbnuoopriurrealafisntaioe.ierirnlcooau_"r. aici este usenamgednr dndcpuraozninicc,hiiasor avraeraftr-d o plictiseald cumplitl.

Agezarea zibrele, care in loc de

s6rmd ghimpatf, este inconjuratd de zeci de kilometri de pustiu. In

acest sat, Ben Barka a triit in emigrafie. $i tot aici, in februarie

1954. a cunoscut un om interesant. Ofi1erul marocan, inalt gi slab,

cu pielea alb6, era prietenul delinulilor. Curind discufiile lor au

la acest serviciu el a aflat ctr de pe aeroportul din Tanger tocmai a devenit zilnice gi temele cele mai dezbatute erau politica gi viitorul
decolat avionul la bordur cdruia ie aflau Ben Barka gi Joruboruto.ii
Marocului. Acest ofi{er marocan avea in spatele lui o carierd

lui. furtunoasl gi clldtorise mult. Servise in armata francezd, trtrise un
timp in ltalia, Ibcuse parte dintr-un corp expedi{ionar al armatei
intri9gijnp"eapfolasnt de fapt acest Mahdi Ben Barka, care a suscitat atdtea
interna{ional, iar rdpirea lui a provocat un adevirat franceze in Vietnam gi nu demult se intorsese din Indochina. Acum

dssceoallounNclduaDcmluocemualernen.ulsaufluf.iianie,jutrnaainsdsipccim6odnnbdcMoei6lpnicn{i.batuiirineotouurlriiuomppl.bereaaDgneaaddrraianBbtce6euiunEvdilBnFMatruaraklnuhalei,di nic?uiin, ssdeeimammdfonn_ad servea in armata marocanS. Numele lui era Muhammad Ufkir. Mai
tdrziu, a fost numit adjutant al noului rezident general in Maroc,

respectiv al generalului francez Boyer de la Tour, sub comanda

cf,ruia servise cAndva in Indochina. Prin urmare, Muhammad Ufkir

trivd,^era un.tip energic, puternic qi dur, care gtia ce vroia. Se nds_ era un colabora{ionist.

cuse in familia unui mic grefier gi de aceea a avut acces mai de_ A fost un colaborafionist inteligent, care a men{inut legdtura cu
grabr la culturi, dec6t ra bogatie. incd din tinerefe a intrat in rdndu-
gi a militat pentru independenta liderul opoziliei, Ben Barka. Dupd ce a infeles cd zilele sultanului
rile. Partidului Popular Marocan
Ben Arafa, numit de francez| erau numdrate, deoarece migcarea de
fdrii sale.
eliberare nalionald cuprinsese toate coloniile, iar fiancezii erau

$i-a terminat studiile in 1944 gi a fost unul dintre tinerii intelec- obligali s5-gi schimbe politica colonial6, el a inceput sd vorbeascd
tuali.care a semnat, aldturi de Abdenahim Buaibd gi Abdelkebir
Fassi, ,,Manifestul de independenfd.. lansat de Ahrned galafredj, ;i mai deschis cu Ben Barka, iar in cele din urm6, i-a propus sd
Mpppddfbareeoainlrnnmarsdog{toaai'cucatuPiloMrlulirdruuoiuaif.l-remfcopsodocoar(uegraruilttatuilediinmMnufiltuaauopsrhirree,odIsgspiMeatriBkliusuueluallnlaplJp.BryuaiimanilnaHrakata,ntandsMui,sieaarciia_anhdar,ndpdiisproeuBumfergettisuagenonctleruaBiunrraledtreMaedkreaopzmheimacaneaatmfrotiueamstcmtdicenaesrddtzisenicuipgaud"eulvreraiaian_all colaboreze. In felul acesta, Muhammad Ufkir a inceput sh

fumizeze migcdrii de rezistenli marocane informa{ii pre{ioase la

care avea acces ca urrnare a poziliei lui sociale, dar gi a prieteniei

cu cdpitanul francez Leroy.

Dupd lovitura de stat din 1956, Marocul a fost declarat {ard

liber5, iar Mohammed al 5-lea a devenit rege. Mahdi Ben Barka era

liber, iar cdpitanul armatei marocane, adjutantul reprezentantului

paf.oelandritotrneiulem1ae9ul5iabl.2tnei ardvarefreoemlsa,teidm.deeLptprarooen2ruta2anrted,aaducagluuur sinltiMud1oe9ah5rrai5di,mmaimnalgsezediiurn,iaelpuncu6pis'nattidiituoFslrerniioesnrdonfrsuubp.dlouittoa.iurlideneeair ocupan{ilor a supravieluit loviturii de stat cu obrazul curat. Mahdi

Ben Barka a adus probe clare care dovedeau cd Ufkir colaborase cu i

partizanli m iqcdrii de el iberare, furnizdndu-le informali i pre{ioase, il
ri
ceea ce l-a ajutat pe ,,patriotul" Ufkir sd ajungd direct in cabinetul ti
militar al lui Mahommed al 5-lea gi sh aibd toate premisele de a

face carierf,.

ll0 V.P. Borovidka illl Rdpiri care au zguduil lumea ll
;l ii
Se cuvine insl sd mai atragem atenlia asupra unui aspect. mentul. Majoritatea liderilor opoziliei au boicotat insd politica i,
Prietenul lui Ufkir, acel cdpitan francez care se mutase in Franla il regelui gi nu l-au simpatizat nici pe ministrul de interne. Hassan al
il 2-lea, care nu era nici pe departe un diletant politic, gi-a dat seama i
unde a devenit colonelul Leroy poreclit gi Finville, a fost, in acelagi il cd e mult mai simplu sd intindd o m6nd opoziliei, decAt sd o ame-
timp, ofi1er al serviciului secret liancez gi a jucat un rol important ninle cu represalii. De aceea, a pus la punct un plan de gra{iere a lui ii
in evenimentele de mai tdrziu. $l Ben Barka, liderul migcdrii populare qi l-a prezentat consilierilor
sdi politici fdrd sd-l consulte insd pe ministrul de interne, Ufkir. A iii
La sfdrgitul anului 1955, partidul burghez progresist Istiklal a il fost o simplS int6mplare sau, pur qi simplu, un act premeditat? ii
convocat primul siu congres, la care a fost lansatd lozinca ,,Sd d6m
pimdnt !6ranilor". Ben Barka a devenit un lider influent gi populaq it Oamenii generalului Ufkir se aflau peste tot, iar la palatul regal l'i
iar regele Mohammed al 5-lea, la intervenfia unor consilieri ai sdi, din Rabat pdni gi perefii au urechi. Ministrul de inteme era de
acord cu politica regelui gi a incercat sd-l convingd sd nu se alieze ii.
I-a trecut pe un plan secund numindu-l pregedinte al Adunlrii cu ffAdAtorul. Regele Hassan gtia cd Ben Barka este un adversar il
na(ionale consultative. Dar Ben Barka nu s-a lisat. pdn6 la urmd a inverqunat al lui Ufkir gi poate tocmai de aceea a neglijat sfaturile l'
fost ales secretar al partidului Istiklal gi a pdstrat permanent lui. Acesta a fost gi motivul pentru care generalul Ufkir s-a hotdrdt
legltura cu sindicatele, cu studenlii gi cu {dranii. Este de la sine sd ac{ioneze pe cont propriu, mai ales dupd ce, in aprilie, regele iI
in{eles cd a inceput sd manifeste tendin{e de stAnga, pdnd s-a Hassan revocase cele doui sentinfe de condamnare la moarte
despdrtit de partidul Istiklal, iar in anul 1959 a infiin{at Uniunea pronunlate impotriva lui Ben Barka. Omul de incredere al regelui ti
na{ionalE a for{elor populare (LINFP). Noul partid, care putea fi il
gi agentul secret al lui Ufkir i-au raportat acestuia cd regele
considerat un partid de avangardd, gi-a cdgtigat repede alegltori. Marocului s-ar fi exprimat astfel despre conducdtorul migclrii de iln
Speranfele Marocului de a deveni o {ard democraticd au avut
eliberare na{ionald: ,,Nu pot s6 uit cd Ben Barka a fost profesorul IH
insd o via![ scurt6. Generalii au descoperit puciul din iulie, ceea ce meu de matematicS, cel care m-a educat in spirit patriotic". Dar nici
aceasta nu a fost ultima picdturi care a umplut paharul. Regele
a costituit un pretext pentru declangarea unui atac impotriva Hassan al 2-lea i-a dat ordin ambasadorului Marocului la Paris,
fo(elor progresiste. Mahdi Ben Barka a plecat in exil gi a fost
Mulay Alim, sd ia legdtura cu Ben Barka, s6-i explice care e
condamnat la moarte in contumacie. Dupd moartea regelui
situalia gi sd incerce sd afle ce pdrere are. Cei doi s-au intAlnit la
Mohammed al 5-lea, in 1961, in imprejurdri care nu au fost p6nd
acum elucidate, pe tron a urcat elevul lui Ben Barka, Mulay F-rankfurt, in apartamentul fratelui lui Ben Barka, Abdelkadr, in
mai 1965. Ufkir a aflat insd despre aceastd intdlnire"
Hassan, care a primit numele de Hassan al2-lea. Fostul profesor de
matematicd a criticat in public politica elevului s6u de alt6 datd, $i in zilele noastre, orSgelul Buodenib constifuie o oaz6. de
verdeafd la marginea degertului. in 1924, cdnd Muhammad Ufkir
ceea ce bineinleles i-a displdcut regelui Hassan al2-lea. Mahdi Ben
s-a nAscut aici, intr-o veche familie marocand, in sat nu exista nici
Barka a fost condamnat la moafte in contumacie pentru a doua mdcar un singur drum asfaltat. T'atdl lui Muhammad, un latifundiar
oar6, ceea ce l-a fEcut sd devinl congtient cd nu mai trebuia s6 local era un infocat na{ionalist. Cu toate acestea, qi-a trimis fiul sd
incerce sd intre in Maroc. invele la gcoala militard, francezd din Meknes. Tdndrul nu gi-a
decep{ionat tatdl. A absolvit gcoala cu diploml de merit gi la l8 ani
in primele zlle ale lui 1966, la Havana a avut loc o conferintd Ia s-a intors acasi cu gradul de locotent-major.
care reprezentanli din Asia, Africa gi Arnerica Latind au discutat
problemele cele mai actuale ale migclrii de eliberare nationald. Cel care pe atunci avea o asemenea pregltire militard, putea
Mahdi Ben Barka a fost unul dintre principalii initiatori ai acestui face carier6. Drumul parcurs de Ufkir pentru a ajunge general a fost
important for politic la care nu a mai pufut sa participe. deja evocat. Dar pentru ca portretul lui sd fie complet, mai trebuie
menlionat rdzboiul din Vietnam, unde s-a,,distins" ca un mercenar
Sd revenim insd la luna aprilie 1965, cdnd situafia din Maroc dur qi necrutdtor.
s-a agravat. Regele Hassan al 2-lea se hotdrAse s6 conducd {ara in
fo(a $i, cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, s-a izolat din
punct de vedere politic. Ca sd-gi menlini autoritatea el a trebuit sd
se sprijine pe armatA, sd abroge Constitulia gi s6 dizolve parla-

lt2 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

Dup6 ce din colatroralionist francez a a.juns consilieml regelui, mele Maghrebutui, Philippe Bernier, care in acelaqi timp era un
ziarist cul fairnl destul cle dubloasil. Aqa, cie pildf,, avea la activul
Muhammad Ufkir a dovedit, in cAteva rdnduri, cd poate fi 9i un cfuusneosgeteaelitLoraetreatapce€s"tecaaum{ihunnuen"tedi9ni
sdu o urmlrire penalS de care
c6liu lipsit de scrupule. Dupi izbucnirea rf,scoalei triburilor kabi- cd era ,,diplomat". Stuki
lilorin {inutul Rifa, in 1958, el a fost unul dintre cei care au contli- cauz5
buit la indbugirea ei in sdnge. poate tccmai ile aceea a apelar la spriiinLrl lui. Fe deasupra, rnai gtia
ca monsieur Bernier era intotdeauna lefter qi c6 dorin{a iui cea mai
Dupf, aceastd fapti ,,eroicd", Ufkir s-a dedicat organizdrii servi-
ciului secret, alegindu-qi in acest sens profesori buni. Unul dintre rna!'c era sd cA;tige mult 9i u5or. I
ei a fost un vechi colaboratcx al gestapoului nazist, iar altul un Nici astdzi nu existl dovezi care sd probeze dacb emisarul Stuki I
ofi1er de polilie francez. Muhammad Ulkir a devenit gef al servi- s-a intdlnit la Paris cu reprezetrtantul servicitllui secret francez, i
ciului secret ;i, in aceastd calitate, i-a rnobilizat pe toli agentii lui
secre[i sX lupte impotriva Uniunii nafionale a fo(elor populare, SDECE, sau a DST (Direction de la Surveillance du Territoire), a
condusl de Ben Barka. Ben Barka a fost desemnat inamicul public organiza{ie de contraspionaj foarte putemica_in cadml serv'iciului
nr:rndrul I tncmai de cdrre magna{ii feudali, cei cu care coiatrorase de- securitate. Conform declaraliei colonelului de contraspionaj
geful serviciului secret, Ufkir. [-eroy, poreclit Finville, care a depus rnirfurie rnai tfirziu in fafa
'a avut loc consldtuire
Poate cE cea mai rndrgavd faptb a lui Ufliir inainte de cazul judei*torului Zolliger,la 8 octombrie 1955
Malidi Ben Barka a constituit-o interventia de la Casabianca din foarte importanta. colonelui [-eroy-Finvilie a ajuns [a centrala ser-
1964. in timpul clictaturii politicc instauiatd cle regele F{assan al
viciului s"ecret francez de pe buievardul lvlortier nu departe de Porte
2-lea fusese ingrddit dreptul de a sludia Ia institutele de invdldrnAnt l_ilas li l-a vizitat pe generalul Paul Jacquier, directarul acestui
serviciu" in biroul lui de la primul etaj. Deoarece era v<;rba despre
superior. Stuclenlii din Casablanca au iegit in stradd gi au de- o anumiti coordonare cu celelalte servicii secrete de informalii, la
monstrat impotriva acestei mdsuri samavolnice. Generalul Uftir inti-lnire a lost prezetrt 5i colonelul Mareujl, car€ se ocupa de
resortul respectiv. in urma acestei consfbtuiri s-a ir-lat hctxrdrea s6
s-a urcat intr-un helicopter militar 9i a ordonat pilotuiui sE survo- nu se lase minl liberd agentului secret Siuki, ci. dinipotrivd, sX se
leze strdzile pe care demonstrau studen{ii. Apoi s-a agezat ?n
spatele mifralierei de la baldul aparatului gi a tras in tinerii lipsiti colaboreze cu el"
de apdrare. ile strizi au rimas aproape 100 de cadavre. ln urma Aceastd hotirAre este dovedit5 de urmbtoarele imprejurdri: pc
acestei aclirini, generalul Ufkir nu a fbst insd tradus in fa{a instan{ei
vremea aceea. Ben Barka iocuia la Geneva' in mai aici sosise
ca uciga;, ci, dimpotrivd, a l'ost nurnit ministru de interne.
Ministrul de inteme rnarocan avea. desigur, in mdinile sale toate ziaristul Philippe Bemier, care primise biietul de avion de Ia stuki.
dr:pi curn s-a tioveclit rnai tArziu. Ziaristul l-a vizitat pe Ben Barka
atuuriie in lupta irnpotriva politicianuh-ri Ben Barka, dar era un
9i i-a {bcut o propunere ispititoare. Un grup de artigti parizieni
intrigant mult prea iscusit gi cu o pozilie socialh mult prea inaltd ca iucrau la un fi1n clespre lupta aniicoltiniald african5, film eare urrna
s6 se nurneascl, Baslrt. Ziaristtll i-a pnrpus lui Ben Barka si
s5-qi m6njeascd m6inile" De aceea, in iulie 196-5, la ambasada colaboreze cu Ceorge Figon, autorul scenariului' in calitate dc
consultant politic. Dacd Ben tsarka era de acord, puteau sd se
[4arocului din Parrs a apbrut un nou diplomat pe nume Larbi Stuki" int6lneascd toli trei la Paris, pentru a pune la punct un plan
In realitate se numea Naimi lvluiud, avea 28 de ani, era ofi6er de organizatoric. Ben Barka a tost incdntat de ofert6 9i in general de
polilie gi agent al serviciului secret nlarocan gi plecase in str6indtate
ca sd organizeze un comando care sd pregdteascA ripirea lui Ben 'perspectiva acestei colabordri.
Barka. Deocamdath se pirea cd Ufliir plInuia s5-l aducd pe adver-
sarul sf,u pe teritoriul Marocului, unde in calitatea lui de ministru li-l tirnp ce Bernier discuta cu Ben Barka la Geneva, in oragul de
pe malul Lcului l,eman a apanlt Ei agentul secret marocan Stuki' El
de inteme, ar fi avut anurnite posibilit5(i, in ciuda amnistiei decre- nu s-a iirtalnit cu Ben Barka, ci cu un franccz care sosise la Geneva

tatd de rege. cu zbonrl Air F-rance. Acesta era ciltloscuttll^spion 9i colaborator al
serviciului secret francez, Antoine Lopez' In antbianla plScut[ qi
Stuki era un tdndr inteligent pi bun cunoscitor al iumii interlope
pariziene. Primul lui colaborator a devenit specialistul in proble-

It4 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

linigtitoare a unui hotel de pe euai du Mont Blanc din Geneva, cei AIE datA, cu ani in urmd, in timp ce depdqea o magin6 a po-
doi au pus la punct detaliile rapirii. Agentul Lopez trebuia s6 se lifiei, care rula pe goseaua ce duce spre Casablanca' goferul aces-
ocupe singur de toate acestea, deoarece avea o mare experien!tr in
domeniu. Imediat dupb ce s-a intors Ia paris, el l-a sunat pe Souchon tela l-a obligat sa iasa de pe ;osea. Maqina s-a rasturnat, dar Ben
care era un bun prieten al lui gi comisar de politie ai serviciului Barka a schfat nevltdmat gi a reugit chiar s6-l vadS pe ucigagul din
S0retd. Cei doi s-au intdlnit in biroul lui Lopez, de pe aeroportul
Orly. Noul individ care apdruse pe scend se numea Giorges Figon. magina poliiiei care a luat-o imediat in sens opus' Ben Barka a
Era un bdrbat de vdrstd medie qi cu o inliligare t-oarte sobra. begi
provenea dintr-o familie onorabilI, avea la acti'ul s6u un trecut fbcut semn cu mdna fetahilor care lucrau pe cAmpul din apropiere'
bogat de gangster, fiind cunoscut in lumea interlopi sub numele de
,,Eu, Trdg5torul". in copildrie suferise mai multe depresiuni ner_ le-a spus cum il cheamd 9i c[ a fost victima unui atentat ne-

reugit. Oamenii au ridicat lopelile 9i s-au grdbit s[-i dea primul
ajufor. Ben Barka a fost transportat la spital, unde a rdmas in

tiatament c6teva sf,ptimAni deoarece suferise leziuni ale coloanei

voase, iar tinerete fusese internat 3 ani intr-o cliniir cle psihia- vertebrale.
a fost tradus in fala instanfei
trie. In _in sub acuzaliade ciima gi I-a Alger a reugit sd scape de un alt atentat, numai fiindcb
1955 autorul atJntatului l-a confundat cu o altl persoanf,, iar la Tunis a
fost ajutat de un concurs fericit de imprejurdri. Aceea;i situalie s-a
condainnat la muncd silnicd pe o perioacld de 20 de ani. A ispa;it
insd numai 6 ani, dupd care a fost eliberat condi{ionat, din ciuza
comportamentului bun. in cazul rdpirii lui Ben Barka, Georges rep^etat gi la Cairo. Ufkir la nesfirgit pdnd
Desigur cd generalul nu putea sd a$tepte

Figon este un personaj contradictoriu, dupd cum 9i toatd via{a lui il va elimina pe adversarul s6u de pe arena politici 9i de aceea
este destul de bizari. Pe de o parte, Figon a fost un gangster care agenfii sdi au primit ordin sd se grlbeascd. La indica{ia agentului
nu s-a ferit sd comit6 crime, fiind membru al unitdtilo;paiamilitare
numite de francezi Les Barbouzes. pe de altb parte ins6, el a fost un sJ.r"l frun""zLopez, la I septembrie Georges Figon 9i ziaristul
Bernier au zburat la Cairo pentru a relua, chipurile, disculiile cu
literat sau cel pu{in a incercat sI fie prin cele cAteva romane gen Ben Barka in legf,turd cu proiectatul scenariu al filmului' Se aflau

comicsuri pe care le-a scris. A apdrut de doud ori la televiziun! gi deia pe aeroportul Orly, cdnd Bernier a constatat cd are pagaportul
a scris scenariul unui film intitulat Omul din umbrd pe l6nsi expirat. in urma interven{iei prietenului shu, Lopez, directorul
aceasta, era un cunoscut contrabandist de valutd din Alceria Tn reprezentanlei Air France de pe aeroport, polilia i-a prelungit pe loc
Elvetia qi editorul unei revistc pentru protectia animalelo.l'A"un.., uulubilitut"u paqaportului, astfel incat am6ndoi s-au imbarcat la
urma si devind producdtor de film gi imediat a infeles c6te milioane
timp in avionul care zbura spre Cairo.
de franci vechi ii va aduce nu at6t filmul despre lupta anticolo_ be la bun inceput, urm[rirea lui Ben Barka a fost presdratf, cu
nialistb din Africa, c6t mai ales pregdtirea rapirii lui den Barka.
Dacdanalizdm activitatea lui Figon inainte de rdpire, spnjinin_ obstacole, dar aceJtea nu au constituit o piedic6. S-au intalnit la cel
mai bun hotel din Cairo, pe malul Nilului. Numai cd Ben Barka era
du-ne pe unele date care ne ajutd sd reconstituim evenimeniele pre_ cu ochii in patru, fiindcd cu o zi inainte polifia egipteand ii atrisese
mergdtoare rdpirii, apare o contradictie. pe de o parte, se manifbsti
tendi'{a de a-l aducepe Ben Barka in Maroc, urmand ca incheierea atenlia cI pe aeroportul Heliopolis a sosit un individ dubios pe
socotelilor cu el sI se produci acasd, iar pe de altd parte, iese in
eviden{6 cealaltl alternativd, respectiv tendin{a de a scApa de el cu nume Stuki, avdnd cetS{enie de stat marocand. Egiptenii l-au ajutat i.,.
orice pref chiar gi prin organizarea unui atentat impotriva lui. pe Ben Barka sd-gi mute familia de la hotel intr-un apartament'
Politicianul marocan trecuse deja prin cdtiva experiente Apoi, el singur s-a intdlnit cu negociatorii in holul hotelului Hilton i
similare neplScute. De mai multe ori, fusese finta unor'atentate
nereugite gi recent numai prezenta lui de spirit il ajutase s6 scape de Nile unde acegtia se cazaserd, dar nici Figon, nici Bemier nu au i,
o rdpire pusd la cale Ia Geneva de membrii marocani ai serviiiului reugit sd amplaseze in camera lui Ben Barka valijoara cu bombd cu I
secret al lui Ufkir, imbrdcali in haine civile. expiozie iniirziata. CAnd s-au intdlnit cu patronul lor, Stuki, la
lumina lunii, pe malul Nilului, sub turnul de paz6, nu le-a mai I
rdmas altceva de licut decAt s6 arunce valijoara cu ma$ina infernal5 ii

in apele tulburi ale fluviului. li'

i

ir
ll,
lfi

V.P. Borovidka

csdcobflaiueeitnpruvlceteeiauaGnrfasrdrcieeeviodinepndslnsaeaaraiu-irslmattia-tstotgrraelaa-uitpfmmtetliepeeo,UisnpgBdamtfiuarteeske'ontdntmiedrsrmuumeeBoeildretciagnrcsariricdsuazko6ufraatmcuairc.resereu,fiMiaoosgalre4lusienin.zaerbufdeaiolgusemzinctrnrerfmuifcauc,rcuroaulaaus-larudalltoniudeznIvduavrvideriestitoua,inrrpn'"slriodrundpaiarmnjdroricundiuecddileuasunesl,sstlt"durtiutoaniau"iaft.t;upe{claiiBirazn,;inrrenf;aee,.tn.j.vir;"ieIt$pB;lunaiadira'arroainrol*jcckuifane;a;t"aia;a"r;i;sle.;o;jdutraa.e Rdpiri care au zguduit lumea
strrace, libertate, culturd
gi egilitate in drepturi irt." p"p"f"ii" Dar nici acum generalul Ufkir nu s-a ardtat linigtit. Pentru orice
migratoare gi bogftagi. Gene-rarur ufkir gtia rou.t. ui* iJi" siguranld a mai luat legitura cu qeful serviciului secret israelian
Mossad, generalul Meir Amit, pe care l-a rugat sI trimit[ la Geneva
acestea gi incerca din toate puterile si_l elimine.
almsmggo5cianadeandfrisieePgmoetssneeatksreerieiaesrzamsucnesplespu.ien.irlGncdto6Ootteexaerasentrencluneaohaertclifaaotd{iaaoipladrurnoAtulefalrrraiUrgiuraCdteufBrekgaqraoi5suifrubaalcaiiaiiblhm-elglateaedifsndop-.cepeiuns.aieocatirhg-1uos"aeinlo'er,"'veignnbroptuaidoncainjroeia-cgd1p.itieiuurUulicinledaaungtirrMaasdeiiarcaaugdsdrrldeooiegnatcipf'ta.i.dreuuuoeovttuiaacos"e6orrtu"liuunez_hruidao-lauutdutiueeisiiinf;rlocu*oOcien;sru..rit un comando de eliti pentru a-l lichida pe Ben Barka. Pe vremea
artciLruncoeedembm6stuitiamseiaaraicplrspuhuudiailelnsUEsrededlf,kdGpecierriaha,rarioueidl.alaidtUcrpEeedalfbrfntMuialsu:ipaadcthlr-hsdgei6i.iaap., nrtmaugspfnasitauutiraedl6ltret,rliluniaom9tim',GaiidsdmedaoneerppemJivt"nieavUc-,.rf.rcea"i$u'dpnaletituraorett""uuaomaplculu{iin.ili."uu"ti"din;.."mtiAti;up;;cg";Ilett;"iors;t;p.ot;aieir
!jpP:clulna1yml.i1srLsnid"9a.l.l!rg;Dtorairrnidjdoe rDpumrdol adf-aie6casei9pesi:etMuDtiituoeabninasrsiialea,aumplruobtrJloueercauleinrti,acpp'oeAentrfnrincatuoe{imkilno,eerLleelto-N,o.a,pyu.,".rrzu,pi-sOu"c"anutnuiaudi-urutJ,i aceea, serviciul de informalii al generalului Ufkir intrelinea relalii
laceeaqi persoand cu informatorul bune de colaborare cu Mossadul, iar la Rabat gi Casablanca ac{io-

numele de Don pedro. nau chiar instructori de la Tel Aviv, care ii ajutau pe confra{ii lor
colonelului Leroy, cunoscut sub
marocani sd-gi fbureascd un serviciu secret propriu. Consilierii
Dupi ce s-a intors de la Cairo la Geneva, Ben Barka a observat
este urmdrit. Generalul Ufkir solicitase colaborareu israelieni ii antrenau pe agen{ii secreli marocani 9i livrau arme
,";;i;i;icd
SDECti;-;;ild;secret ftancez gi esre foarre probabil c6 Marocului.
spSu:eooetarllineictteeriitcelrdoiaaarts,nuUp,ttrrndiiUmjiritnefeikptuartllranccddaRIourAaer-e,b$aailiantai,nsagH_sc{e6lebiunnrsgnlriieiyituafslJieel.duceTsiraeiuigsglriuk6m,rpqaie,dalr_eiruaetd.ramriasuneplrlraulanetiriiiBplaliuaeeingaineBmBcfebaioloanrmksraBoal.ddu;ou;ikrlcuu;a.il
Rdspunzdnd acestei solicitlri, 9eful Mossadului, Meir Amit, a
trimis la Geneva cA{iva agen{i secrefi. Dupi ce l-au urmdrit un timp
pe Ben Barka, ei au constatat cd de fapt aceeagi persoanl era
urmiritl gi de agenlii marocani gi de agen{ii francezl Au raportat
acest lucru la Tel Aviv gi au fost imediat rechema{i. Generalul Ufkir
nu vroia insd sd renunte prea u$or gi l-a rugat pe colegul s6u, Amit,
sd-i procure o otravA foarte eficientA pentru a inldtura in mod
discret un politician, al cdrui nume nu a vrut s6-l dezvf,luie. Con-

ducerea Mossadului arefuzat sd-l ajute.
Prin urmare, Ben Barka se plimba pe strdzile Genevei urmlrit

de un cdrd de agenli secreli. Apoi Lopez a fost informat ci Ben
Barka se pregAtegte si soseascd la Paris, la 29 octombrie. I-a

anuntat, la rdndul sdu, pe cei doi poliligti Voitot 9i Souchon gi le-a
ordonat sd fie pregdtifi pentru orice intervenfie. Comisarul Souchon
nu era deloc un novice, ci, dimpotrivd, lucra de 20 de ani in poli{ie.

De aceea, nu s-a mulfumit cu cele aflate, respectiv cd trebuie s6-l
aduci la o intdlnire pe un anume marocan, ci a solicitat, mai intdi,
anumite garantii. $i in clipa aceea a auzit de laLopez celebra frazd
care i-a incitat curiozitatea: ,,Foccart gtie despre asta". Era ca o
loviturd de baghetd magici gi dintr-odat[ situa{ia a devenit clard.

Cu Jacques Foccart, eminenla cenugie a palatului Elysde, ne-am

mai intAinit in cazul uciderii politicianului progresist camerunez,
doctorul Moumie. Se gtie cd scena de acliune al lui Moumie era

regiunea Africii de nord. De aceea este foarte probabil ci acest
personaj s-a aflat gi in culisele ripirii lui Ben Barka. Poate pentru

ca Souchon sd nu pun6 la indoiald veridicitatea afirma{iilor lui
Lopez, un anume Aubert, de la cabinetul ministrului francez de
interne Frey, a sunat in dimineala aceleiagi zile la comisariatul de

polilie gi l-a- intrebat pe comisar dacd ,,va veni la intdlnirea

planificatd". In timpul anchetei de mai t6rziu, intrebat daci a dat

V.P. Borovidka Rdpiri care au zgudttit lumea ll9

telefon, Aubert a negat, decrardnd cd probabir numele lui fusese octombrie 1965, in jurul orei 17. Pe vremea aceea, Mahdi Ben
Barka era inchis in casa gangsterului Boucheseiche 9i mai trtria
foiosit cie o tert6 persoana. inc6. Gangsterul Dubail, care, in timp ce Ben Barka dormea, vor-
bise la t.i-.fon cu Rabatul, l-a asigurat pe ostatic cd totul'este in
. RSpirea lui Mahdi Ren Barka.s-a produs in ptini zi. polita a
perfectd ordine, dar cd din motive de ultimd ord, intAlnirea planifi-
declanqat imediat umdrirca: A'roine L"opez, marocanul EI M;hdi
gi cei doi poliliqti, Souchorr gi Voitot, au"ajuns in spateleJritirior. catd se amdnl cu o zi.
SambAta, o dat6 cu sosirea reprezentantului securitdlii de stat
De asemenea, au fost emise mandate de arestari i*poi.i"i tri marocane, maiorul Ahmed Dlimi, care era insolit de un anume
Boucheseiche, Dubail gi a altor gangsteri. Acegtia ," ufiu, insa de

multd vreme la addpost in strAindtat6.

Pregedintele Charles_ de Gaulle se afla in plin6 campanie pre_ Achachi, gangsterii au inceput s6 discute despre soarta ostaticului.
electoral6, iar incidentul ar fi complicat situalia. pre;eclintele iare Dupa feiul crin a reaclionat, Dlimi trebuie s6.fi fost un ucigaq de
a fbst infonnat despre rdpire de ministrul de interne, Frey, gi cle Ben
consilierul Foccart, a ordonat imediat anchetaiea incidentului. in p'Broafreksaiev. aEfl ia declarat in fala martorilor, cu mult s6nge rece, cd Dar
acelaqi timp, i-a trimis o scrisoare mamei lui Een Barka, asigurdnd_ qi
o c& va face tot ce ii va sta in putintd pentru ca dreptatea sE iivingi. lichidat cadavrul lui ingropat intr-o pddure'
in Maroc a fost trimis un inali funclionar guvernamentar. insdrcinat
cu o misiune special6 pe lingd regele Hassan al2-leaal Marocurui. inainte de a se trece la fapte, trebuiau c6ntdrite consecinfele 9i
eventualele riscuri. De aceea, ca mdsurd de prevedere, s-au hotlrdt
Ui-nmsbItnrltairinepdtetiarnsteptr,.duUznilneiiufdlAsipnitnapggaiurrsiesc,oaffnr'lesatucirvuieninastapoaCteexalecfdegpdrgaeietsi:ilodGer,euoxarllgtvieilasfbgFgo.i-siigseorngh.i s6-l coopteze in aceastd acliune 9i pe Antoine Lopez, care era agent
secret francez gi nu ar fi fost l6sat sd se inece dac6 i s-ar fi intdmplat
continua sd se intdlneascb cu iubita lui, actrild la Thdatre EJouard
VII, Anne-Marie Coffinet. prin urmare, era suficient ca fermecd_ ceva.

toarea domnigoard sd fie urmiritd pentru a ajunge, mai devreme sau O parte din depozilia lui Figon este confuzl 9i neverosimild'
mai t6rziu, pe urma clutatului Figon. Aqa, de pild6, el a declarat cd un gangster a pus un somnifer in
paharul iui Ben Barka, a a$teptat putin $i apoi s-a apropiat de
Este interesant cr Anne-Marie coffinet a inceput s6 fie urmdritd victima. Ben Barka nu a bdut apa care con{inea Phenergan qi a
azvarlit cartea pe care o citea. Pin6 la urm6 s-au luat la bdtaie 9i in
nu de poligia pariziand, ci de un reporter al sdptdm6nalului
fa[a superioritAtii numerice a cedat. L-au legat 9i l-au aqezat pe un

,,L'Express". Acesta i-a garantat gangsterului care se ascundea o scaun.
discrefie absolutd gi a inregistrat pe bandr de magnetofon toat6
in clipa aceea, in pragul uqii a apdrut un bdrbat cu ochelari
depozilia lui. Publicarea textului a avut efectul ,nei adevdrate fumurii gi .u o pdldrie cu boruri largi- Era generalul Muhammad
Ufkir. L-a urmdrit o clipd atent pe ostatic, apoi, chipurile, a scos o
bombe gi a determinat chemarea ambasadorulu i francezdin Maroc. sabie incrustatd cu pietre pre{ioase gi cu lovitura profesionista a
serviciile secrete frmceze au fost reorganizate qi guvernul francez
cdldilor orientali i-a tliat pielea de pe gdt 9i piept' Ben Barka a

a solicitat emiterea unui mandat interna{ional de aiestare impotriva incetat sd mai oPun6 rezisten!6.
I-au pus un cdluq in gur6, l-au infdgurat intr-o pdturl 9i l-au
ministrului marocan de inteme, generalul Muhammad Ufltir. declarat c6 in noaptea
Devenise fbafte clar c6 Mahdi Ben Barka cdrat intr-o ma;inf,. Ulterior, martorii au octombrie, in jurul orei
nu fusese numai r6pit, ci dinspre sdmbata spre duminica zilei de
gi omordt, gi mai mult dec6t probabil, uciga;ul 3l
lui era tocrnai 2.20, in fa{a vilei directorului agentiei Air France a apdrut o
generalul Ufkir. Incidentul I-a tulburat in asemenea mdsuri pe
pregedintele Fran{ei, Charles de Gaulle, incdt acesta a numit rn no, limuzina neagra cu num6r diplomatic ai c61iva barbati au carat

director in fruntea serviciului francez de spionaj - generalul de induntru un colet mare gi greu.
divizie Eugen Guibaud. in beciul vilei din Ormoy, Ben Barka a fost legat de conducta
cazanului de incdlzire centrald 9i torturat p6ni cdnd a murit'
Avionul in care zbura ministrul rnarocan de interne, generalul
Uftir, a aterizat pe aeroportul parizian Orly in ziua de,ariUata, :O Epilogul tragediei este tipic. Generalul U{kir a promis gangste-
rilor iare-il r6piierd pe Ben Barka 100 de milioane de franci vechi,

i2o V.p. Borovidka Iltipiri care ou zguduil lumea l2t

dar dupd ce totul s-a tennirrat, le-a spus cd trebuia sI pdr6seasc6 mutat in casa cu numirul l4 de pe strada Renaudes unde a declarat
Marocul in mare grab6 ;;i
Prin.urmare, gangsterii nu a avut timp s6 ridice banii dc la banctr. cd il chearnd Lenormand. intre timp, continua sA fie c6uht de
trebuiau s6 mai
a$tepte pdnd vor primi poli{ie. in searazileide l0 ianuarie 1966, doipoli{iqtil-au intrebat
banii. $i pentru a intnerupe linigtea de mormAnt care se a$ternuse,
pateric c6,,Ben Barka pe proprietarul casei dacd il cunoa$te pe un anume Figon.
:lul.iu, cTi uaildienctrlaergaiit Fran{e gi al omenirii in nu a fost numai Oilg,"unui
general,.. Administratorul le-a rispuns cd acolo nu locuiegte nimeni cu acest

Cadavrul lui Ben Barka nu a fost gf,sit, chiar dac6 in presa nume.

francezd gi in cea interna(ionald a apdrutltirea cd in beciur virei rui Poate nu aflase nimic despre vizita politigtilor sau poate cA nu
I-opez polilia a gdsit cadavrul unui-necunoscut. i-a pdsat de ea. Cert este ca, imediat a doua zi, Figon s-a dus la

Ramadanul arab este poate cea mai lungi s6rb6toare din lume" repetifia generali a piesei ,,Lisistrata", in care juca iubita lui,
Ea dureazd, mai murt de o luni. Dup6 apusu'i soarerui, p'sturile din
timpul zilei sunr inrocuite de chefuii gi distraclii care d'ureazf, toatf, Coffinet. Nici acolo nu a fost recunoscut de nimeni.
intre timp polilia igi continua cercetlrile, iar Figon incepea
noaptea. se lucreazi numai ai6t c6t este strict necesar. De aceea, a
fcst un fapt cu totul iegit din comun convocarea de catre regele sd-gi piardi rlbdarea. Disperat, l-a sunat pe avocatul sdu, Lemar-

Hassan al 2-trea al Marocului, la I9 ianuarie 1966, ?n toiul raira_ chand gi i-a cerut un sfat. Dar prietenul acestui avocat, comisarul
clanului,. a unei gedinfe operative de cabinet. Motivul intrunirii il Caille, geful secliei pentru probleme politice din cadrul poli{iei
anccoalr$nMtuts.alrtuirtciouaficarruealnpuacruieeizrzneesnianptcaienrleaesasgot6drdtiucredredpcsi6rcueturseip-iianc;eicufninduueelmncpataruribavltiinBngedeitunmulunBiniaeirrsvkete-rganua.trulpaaurl"in"aiutmrrtee.rus*mtLenic_,i pariziene era tocmai cel care conducea urmdrirea lui Figon.
generalul Ufkir.
in ziua de l7 ianuarie, dupd ora 20.00, comisarul Caille a fost
szdpretbeiunaurdnirl$oeia-tantasrirfdeitinneaIdi,anartvercGEeisAoelcpvnnuaeeesfrcivineearai.vnanaueluntvusmdo-leaaize.iidiapdbvfroeliaiznvituil.sanieps1eaaurplnpiisbu",tir,i"bmi.lgpirpel,dnionAeour"iarip.i"lm"a.uop.lpt.a"i"ui"ipldlLeet.aciOFnlaii.rrrUl;a;v;ot".".;'cAA;dina;oiiiin;ii anuntat la telefon cd polifia a descoperit ascunzetoarea lui Figon.
Comisarul a predat cazul brigdzii criminalistice gi nu dupd multi
N,'linistrul de inierne {inea bine in m6n6 nu numai polifia, dar gi
serviciul secret filarocan. prin urrnare, putea sa declare tot ce dorea. vreme locuinla lui Figon de pe strada Renaudes a fost inconjuratd.

interesantd a fost ins6 reac{ia regelui Hassan al 2_lea, care abia Tocmai in clipa cdnd poliligtii ii cereau administratorului sI le
atunci gi-a dat seama cu cine
are de-a face. Irnediat a dat l''rcduinr ca deschidtr ula, s'a auzit de Ia etaj o impugcdturd. Poliligtii au luat-o
toate viitoarele I4i c6riltorii particurare, indiferent de
de al la fugS spre primul etaj. Cadavrul lui Figon era intins pe pardoseala
destina{ie si r6rndnl
secrete pentru toaH lumea. Regele Hassan din baie. LAng[ trupul lui neinsuflelit se afla pistolul. N'ledicul
Z-ler allase cine era dugrnanul lui. legist a constaiat moartea. in camera,'poliligtii au gasit doud gea-
mantane pline, dar intreaga avere a lui Figon se afla intr-un por-
.' h unna dcpoziiiei sale, fieorges Fig*n a devenit unicu! rnanor.
De6i" in rnocJ eefi, ptia ce periccii il pugl*, el s-a conrportat tofel. Era clar cd se pregdtea sd plece. Din aceastd cauzd, comu-
rnod neobignuit EIe nai.r.. lle fapt, Figon intr_un
.ra cunoscul ca nicatul polifiei potrivit cdruia Georges Figon s-ar fi sinucis nu a
ucimud.bDaleul pccau[ rceoecc.huiesola-raricui efpupir;rnhiluleicrjiaiatEtrrideaglaepatiilrd^itbr*ienilnitur.is,aLas'luJapxdpra6rensscas.,p,,e un tip
plrut foarte convingdtor. Dar ce au dovedit probele?
a ?nceput sb Figon a fost impugcat de un glonte tras dintr-un pistol cu
fiunte'gi s-a
amortizor. Nici un sinucigag nu-pi alege un pistol cu amortizor.
Bineinleles cd pistolul gdsit de politiqti l6ngi r'rupul lui neinsuflelit
era un pistol obignuit de polifie 9i, degi Figon rr,.r avea mdnuqi,
labcratorul polifiei nu a g6sit nici un fel de arnprente pe el Fistolul

fusese curitat cu cea niai mare grijh.

in faia instan{ei au compdrut martorii. Prima a lbst Coffinet,

iubita lui Figon. DupE pdrerea ei, Figon nu avea de gind sd p?r[-
seasci aceastS lune ci, dimpotrivd., urzea planuri precise pentnr
viitor. Se temea insi si nu fie inchis sau ii era fricd de rdzbunarea
complicilor sdi, deoarece vorbise. in dimineap zilei cind a murit,
a stat de vorb6 cu prietenul sdu, Christian Monory, proprietarul

t22 V.P. Borovidka Rdpiri care au zgudtrit luntea 123 I

cabaretului Sloopy ;i de la local a comandat la telefon o camionetd doud, daci nu chiar trei servicii secrete, Antoine Lopez. Au fost ii
care sa-l ajute sd se mute a doua zi. A rdmas la bar de dimineald judecali in lipsd Muhammad Ufkiq ministrul de interne al Maro-
pdnd la noud seara. Era plin de elan, toatd ziua igi aranjase la tele- cului qi maioruI Ahmed Dlimi, qeful poliliei secrete marocane. li

fon afacerile gi in toatd comportarea lui nu se vf,zuse nici un pic de Frocesul s-a tergiversat la nesfdrqit 9i s-a linut intr-o atmosferd it
proastd dispozitie, a$a cum o au sinucigaqii. ii
neobignuiti. Fiecare din cei prezenli in sal6 era con$tient c[ ade- ii
Orice om mai pulin initiat putea sd-qi dea seama cd Figon a v6rul nu va ieqi la lumin6. intre timp, in culisele scenei politice se
trebuit sd moard fiindci vorbise gi a murit ca sd nu mai poatd vorbi.
A apdrut chiar ipoteza ci ar fi fost ucis de unul dintre cei care aveau purta o altd luptd invizibild. lndiferent de sentinlele care urmau sd
legdturi foarte strAnse cu serviciul secret francez sau cu Sitretd.
Comisarul Caille de la polilia criminalisticd pariziand, fusese inchis fie rostite la proces, abia dupd mult timp avea sd devind clar cine
gi se afla de cAteva zile in arest preventiv. Oare sd fi fost bdnuit de cu cine iuptd. Pronunlarea sentinfei nu a avut darul de a incheia

uciderea lui Georges Figon? Nimeni nu a aflat nimic despre incidentul Ben Barka.

con{inutul depozi{iilor. Un lucru era insd sigur gi anume c6 unitatea in timpul dezbaterilor.iudiciare a ieqit la ivealS cd rdpitorii lui
de atac a polifiei, care intrase in locuin{a lui Figon, fusese condusd Ben Barka acfionaseri cu concursul, dacd nu chiar 9i din iniliativa
de comisarul Caille. unor membri necunoscu{i pdnd in prezent ai serviciului francez de

Rdspunderea juridicd pentru moartea lui Ben Barka a revenit spionaj SDECE. Patru agen{i secre{i francezi au fost condamnali la
autoritaflor franceze, 9ar bdnuielile privind autorul crimei au
condus in altd direclie. Intre Franla gi Maroc s-a creat o situalie de inchisoare pe via15, iar alli doi au primit ani grei de inchisoare'
mare incordare politicd. Vizita de stat a regelui Hassan al 2-lea al Aceasta a constituit partca oficialS a procesului. Cea de-a doua
Marocului, planificatd pentru I I noiembrie a fost am6natd, la fel qi pafte a avut loc in culise. C6{iva conducdtori ai serviciulLri de
vizitele minigtrilor francezi in Maroc. Gangsterul Boucheseiche se spionaj francez SDECE au fost destituili. Ceneralul De Gaulle a

ascundea undeva in Maroc, iar Franfa cerea zadarnic extrtrdarea lui. or<lonat reorganizarea totald a acestui serviciu secret 9i aproape 40
in cele din urm6, au inceput sd aparf, qi speculalii, conform cdrora de agen{i au dispf,rut intr-un mod misterios. De fapt, cazul nu a fost

generalul de Gaulle i-ar fi recomandat regelui Hassan sd-l inchis nici pAnd in zilele noastre.

concedieze pe ministrul lui de interne, Ufkir. Nimic din toate astea Regele Hassan al 2-lea al Marocului avea citeva I^npazlaiutea
nu s-a int6mplat insd. Rabat.
somptuoase in care locuia pe rdnd. DouI se aflau la
Nimeni dintre persoanele informate nu au a$teptat ceva
de sdmbdtd l0 iulie 197i, cdnd regele aniversa implinirea v6rstei
senzalional de la acest proces. Atunci cdnd serviciile secrete sunt
parteneri de joc, cd(ile nu se aratA pe masd nici in fa{a curlii cu juri. de 42 de ani, la unul din palate au fost invitali aproape 12 000 de
Iar in cazul rdpirii gi uciderii lui Ben Barka, alituri de centrala de
spionaj francezd SDECE gi de serviciul marocan de spionaj a mai oaspe{i. Printre ei se aflau reprezentanli diplomatici acreditali la
apdrut incd un jucdtor: centrala americani Central Intelligence
Agency. Dupd cum s-a aratat, iar evolulia ulterioard a evenimen- Rabat, notabilitatile locale, prieteni 9i cunoscu{i din intreaga lume.
telor avea sd confirme, ministrul marocan de interne colaborase gi Nu a fost organizatd o recep[ie oficiald, ci o int6lnire priete-
cu aceastd organizafie de spionaj. neascd neconvenlional[. De aceea, la orele dupd arniezii, unii
flEaceuamubpiala-pjl,alimariearillloiir jucau, de pild6, golf. Alte grupuri
Pregedintele completului de judecatd, Perez, a inceput procesul oaspeli grddind a palatului, iar
stateau in uriaga
la Palatul de Justilie din Paris, in septembrie 1966. Pe banca mesele erau acoperite cu tot felul de deiicatese. Ospltarii imbricali

acuza{ilor au luat loc Louis Souchon gi colegul lui Roger Voitot, in uniforme colorate serveau bduturi reci. Impugcdturile au rAsunat
ziaristul de proastd reputa{ie Philippe Bernier, ofi}erul serviciului
secret Marcel Leroy, poreclit Finville gi informatorul a cel pu{in la ora 1l .45.

in flecare sdmbdti gi duminic6 oragele Casablanca 9i Rabat sunt

pustii, toatd lumea petrecAndu-qi timpul liber pe {irmul mdrii. Unii
locuitori au aflat vestea in drum spre cas5, allii in timp ce se aflau

la masd. Postul de radio marocan anun(a la intervale scurte de timp:

,,Regele Llassan al 2-lea a murit. In numele poporului, armata a
preluat puterea in 1ar5. Regele a murit, trdiascb republica".

t24 V.P. Borovidka Rdpiri care Qu zguduit lumea 125

Nu s-a creat deloc panicl, iar oamenii nu au ntrvtrlit pe strdzi, ci paraqutiqti qi de 14 000 de membri ai academiei militare. Printre
au afteptat linigtili sd vadd ce se intAmpld. Apoi la radio au inceput insurgen{i se aflau 4 generali, 5 colonei gi un locotenent-major. An-
chetatorii nu au afteptat judecarea procesului 9i nu au incercat sI
sd se facd auzite comunicatele agen{iei marocane Moghreb Aribe simuleze joaca de-a justi{ia. Le-au smuls pucigtilor petlilele,gi i-au
Press: ,,Regele a supravie{uit atentatului gi este sdnf,tos.,.
agezat in fa{a detagamentului de execu{ie. Agenfia de presd
Oamenii se intrebau ce s-a intdmplat, dar nu au reugit sI afle
mare lucru. Abia mult mai tdrziu a putut fi reconstituit firuI eveni- Maghreb Arabe Press a transmis un comunicat foarte elocvent
mentelor in succesiunea in care acestea s-au produs. Cdnd s-a auzit
prima impugclturd, nici unul dintre oaspeli nu i-a dat o prea mare pentru situafia internd din Maroc, in care se spunea cd opinia pu-
impgnqp. Multi dintre ei au crezut ctr este vorba despre un foc de
artificii, care trebuia sa constituie una din numeroaseli surprize ale blici a primit vestea execu{iei cu satisfac{ie. Execufia a avut loc in
acelei seri. Abia dup6 ce unii dintre invitali au c6zut la p6m6nt, prezenta unitililor reunite ale infanteriei, marinei 9i avialiei. Mul{i
dintre solda[ii care au asistat la execu{ie s-au grdbit imediat dupl
lovili_de gloanfe de mitralierd, s-a creat o adev6rat6 stare depanic6.
aceea sa-i scuipe in obraz pe cei mo(i.
Ulterior, comunicatele oficiale au indicat cifra de 100 de mo(i gi Ministrul de inteme gi-a manifestat din nou recunogtinfa in
130 de rdnifi. Imediat palarul a fost inconjurat de paraqutiqti.
stilul siu propriu. Dar regele Hassan nu putea fi mulfumit de acest
Acegtia au intrat in gciaim-aeuresleompaaltaptueluoi a"s,peufri,ns6"l-"gippreisgtlrteiizeescf,atrlmagudl,, rezultat. Reac(ia locuitorilor nu fusese prea caldd, ceea ce nu
au ocupat grddina constituia o carte de vizitd prea bund pentru suveran, care, in

anun!6ndu-i cd pot urca in camioane care ii vor transporta in oraq. Maroc, este gi cel mai inalt reprezentant al bisericii musulmane.
Oaspelii au primit garanlia cd nimeni nu va pdli nimic, ceea ce Regele Hassan a perceput ecoul rece al opiniei publice qi a

pirea destul de neverosimil, deoarece existau deja cdliva zeci de incercat sd salveze ceea ce se mai putea salva. A rostit un discurs
mo4i. oficial impotriva corupfiei care pdtrunsese in rdndul guvernan{ilor,

Un grup de paragutigti l-au inconjurat pe regele Hassan. Mo_ a ordonat sd fie reduse prefurile unor alimente de bazd 9i a unor
narhul, in vdrstl de 42 de ani, qi-a pdstrat calmul. Simula cd este
deja resemnat cu destinul, dar ca fiecare osAndit la moarte, gi-a produse de larg consum, ca de pildd ale televizoarelor 9i
exprimat ultima dorinld inainte de a muri; aceea de a-qi lua rdmas
bun de la familie. bicicletelor. De asemenea, a iniliat un dialog politic cu partidele

. Razvratitii, surpringi, au fost de acord. Regele Hassan s-a in_ adunate in fiontul nafional Kutla-al-Vatanija 9i a discutat cu

dreptat spre camerele unde locuia familia lui. in urma sa mergeau partidul lui Ben Barka despre participarea lui la guvernare. Toate
paragutigtii. Regele a dispdrut dupl prima ugd. Apoi s-au auziipri_
mele impugcdfurj. S-a produs un schimb de focuri intre insurginli acestea erau insd numai gesturi lipsite de conlinut gi reprezentanlii
gi garda palatului. Comandantul gdrzii palatului, generalul tvteihuL
a fost unul dinhe primii cdzu[i. Ulterior, s-a spuJdespre el cf, ar fi fo(elor progresiste gtiau asta foarte bine. Un eveniment deosebit a
avut locin vara anului l972.inziua de l6 august, regele Hassan al
fost iniliatorul revoltei. Mo(ii sunt intotdeauna vinovali. Mai ales 2-lea s-a intors la bordul avionului slu special, un Boeing 727,

atunci cdnd, imediat dupd acest schimb de focuri, regele Hassan dintr-o vizitd particulard in Fran{a. F[cuse o escald la Barcelona,
unde luase dejunul cu ministrul spaniol al afacerilor exteme. in
l-a_.numit pe generalul Ufkir comandant suprem ai armatei gi
dupi amiaza cdnd avionul sdu zbura spre Rabat, la circa 300 de km
polifiei. de capitald, alSturi de avionul regelui au apdrut trei avioane de

Generalul Ufkir, care s-a aflat probabil in spatele puciului, a vdntrtoare cu reacfie ale avia{iei marocane. Crezdnd ci ele
gtiut sd profite de pe urma atentatului nereugit. Imediat a trecut la
m[suri de represalii. o comisie de anchet6, instituitii din iniliativa formeazd, o escadrilf, de onoare care a venit s[-l intAmpine pe rege,

qi sub conducerea sa a stabilit c6 generalul Medhub a fost pilotul-gefal avionului regal a incercat sf, intre in legdturd radio cu

conducdtorul rebeliunii, inconjurdndu-se, in acest scop, de 100 de unul din ele. Nu a primit nici un rdspuns, ci, dimpotrivd, unul din

avioane a deschis foc de mitralierl asupra Boeing-ului 727.

Gloanlele au pdtruns in cabinf,, strlpungdnd carcasa de

aluminiu a aparatului gi au rinit cdliva membri ai suitei regale.

Regele Hassan a infeles cd se incearcl din nou un atentat asupra lui.

t26 V.P. Borovidka Riipiri care au zguduit lumea 127 ii

Cu multl prezen{6 de spirit, s-a a$ezat in locul navigatorului ;;i a ajuns la palat. injurul orei 18 in biroul lui Hassan a fost convocatS li';
o consiituire secretd a cabinetului qi a consilierilor regelui. in timp
inceput sd vorbeasc6 la microfonul emilItorului cu vocea I
ce Hassan al 2-lea discuta impreund cu ei mdsurile represive care
monotona a transmisionistului profesionist. ir
,,Regele a murit, oprili tirul" Nu mai trageti, regele Hassan este trebuiau luate, palatul regal a fost survolat de un avion de vAndtoare
I
mort. Vom ateriza pe aeroportul Sale din Rabat, avdnd la bord F 5 Northrop care a inceput sf,-l bombardeze. Trdgdtorii antiaerieni
trupul neinsuflelit al regelui. Regele Hassan este mort, oprili tirul. amplasa{i in spatele zidurilor inalte ale palatului, dar 9i prin arborii lili
Nu mai trageli." li
exotici din grddind au deschis imediat focul. Dar intre timp tl
Trucul a reugit. Pilolii avioanelor de vdndtoare au crezut cA au
reugit s6-l impugte pe rege de la prima salvd de mitralierd gi au bombele loviserd cAteva corpuri de clSdiri ale palatului regal gi ale 1,,
inso{it avionul regal p6nd la aterizare. Dar aici s-a vAzut foarte clar
cI aeroportul nu se afla in mdinile insurgen{ilor. Traficul civil se regedin{ei prinfului Mulaj Abdallah. Lupta a durat 15 minute, iar 'ii
desf6gura normal, iar pe traseu a$teptau pasagerii. Din clddirea
aeroportului au iegit o delegalie oficiald gi membrii familiei regale, regele Hassan al 2-lea nu a suferit nici cea mai mica zgdrietLrrd. il
ca s6-i ureze bun venit suveranului marocan.
Polilia gi serviciul de spionaj al armatei au aflat curdnd dupd tl
Fdrd sd stea prea mult pe gdnduri, regele Hassan s-a hotdrdt aceea cd insurgen{ii au decolat de la baza aerianb din Kenitra i
imediat. A cobordt din avion gi a intrat repede in salonul oficial al (aflatd la 40 km nord de Rabat). Atentatorii au fost condugi de
l
aeroportului unde a comunicat succint fratelui gi minigtrilor insuqi comandantul bazei, Kouer- In vdrstd de 35 de ani, acesta stu- I

prezenfi cele intdmplate. Apoi a ordonat ca armata s[ ocupe ime- diase in Spania gi la Academia Militard din Statele Unite, fiind it
diat ministerele, instituliile publice f i toate punctele de importan{d ir
strategicd ale oragului. Intre timp, deasupra aeroportului continuau numit cu pu{in timp inainte comandantul aeroportului. In aceeaqi
si zboare cele hei avioane militare de vdnbtoare. Suveranul ma-
rocan a refuzat sd plece la regedinfa sa in suitd oficiald, preferdnd o sear5, infanteria motorizatd, fideld regelui Hassan, a ocupat baza

altd tacticS. militara Kenitra qi i-a arestat pe puciqti.

Aeroportul Sale din Rabat se afla intr-o cdmpie acoperitd cu Cu aceastd ocazie a iegit la iveald un lucru demn de toat6
nisip 9i cu multe tufiquri de eucalip{i. in fala iegirii ain clddirea
aeroportului, pe partea cealaltd a goselei, se afla un mic parc, iar in aten{ia. Labaza aeriani Kenitra lucrau aproxinrativ 700 de consi-
spatele lui o pddure adAncd de cdliva zeci de metri. $oseaua din fa{a
aeroportului are doud benzi care sunt despS4ite de un rlzor lat de lieri americani pentru aviafia civilS gi militard gi pentru personalul
2 metri in care cresc portocali. Regele Hassan a iegit repede din tehnic. Or, in aceastd situalie 4 avioane cu reaclie nu puteau sd

incinta aeroportului 9i insofit de fratele sdu, prinful Mulaj decoleze lir5 ca expe(ii americani sd nu observe. O intAmplare
Abdallah, impreund cu al{i miniptri gi apdrat de garda regali civili mult prea flagrantd poate fi consideratd gi imprejurarea ch, in ziua

a disp6rut in spatele copacilor. In clipa aceea, avioanele de vdnd- atentatului, in golful Casablanca au acostat 2 torpiloare ale fo4elor
toare au deschis foc asupra aeroporfului.
maritime americane, Stribling ;i lngram, gi, in aceeagi zi, ofilerii
DupI atac, in salon gi pe pista de beton a aeroportului au rf,mas
mulli mo4i gi rdnili. Maqinile care ficeau parte din escorta regalS americani de la baza militard Kenitra au primit ordinul strict secret
erau mistuite de flicdri. Intre timp, pilolii se pregdteau sI atace din
de a nu furniza nici un fel de informa{ii ziariqtilor, inclusiv
nou. Abia dupd l0 minute au renunlat gi au zburat spre nord, in
coresponden{ilor de presd americani. La cdteva zile dupd aceea,
direclia bazei aeriene Kenitra. ambasada Statelor Unite la Rabat a transmis un comunicat, prin

Regele s-a urcat in magina blindatd a coloanei militare care s-a care opinia publicd era asiguratd cd ,,CIA nu este preocupatE de
deplasat imediat de la Rabat gi aptrrat de un detaqament armat a evenimentele care se petrec in Maroc". Acest comunicat a provocat

o mare nelinigte. S-a zvonit chiar ci, in ziua atentatului, insuqi
ambasadorul SUA ar fi vizitat baza militard. SE fi fost aceasta o

purb intdmplare?

Momentul final dupd atentatul nereugit asupra regelui Hassan al
2-lea qi dupd crima politicd a cdrei victimd fusese Mahdi Ben

Barka, l-a ionstituit moafiea generalului Ufkir. inci in ziua aten-

tatului, la scurt timp dup6 miezul nopfii, de la Rabat s-a rdspdndit
vestea cd ministrul de interne al Marocului, generalul Ufkir s-a

t28 V.P. Borovidka O noapte vienezd

sinucis. Cu multd vreme inainte de asasinarea lui Mahdi Ben Cdpitanul Slim, pe numele sdu adevdrat Rosenbaum, era agent

Barka, acesta infre{inuse legituri cu serviciul american de spionaj secret al serviciului de spionaj israelian Mossad 9i acliona la Viena.
Era inalt gi blond, semf,nAnd mai degrab6 cu un jucdtor englez de
Central Intelligence Agency. in culisele evenimentelor din l d baschet sau cu un schior austriac. Vorbea pe un ton liniqtit, de parcd

august 1972 s-au aflat agen(ii unei organiza{ii strtrine de spionaj. i-ar fi povestit ambasadorutui Patish o intdmplare obignuita' $i cu
Generaiul Ufkir nu ficea parte dintre cei care se lasd ugor bituti ?n
cazul unui egec. Mai ales arunci cAnd avea in spatele lui sprijnul toate acestea, intr-o zi c6lduroasd de septembrie a anului 1973' pe
putcrnic ai unor,,consilieri" strdini. De aceea, vestea sinuciderii lui
a pdrut neverosimili. aerodromul Schwechat din Viena a avut loc un episod dramatic din

Chiar gi imprejuririle in care s-a produs aceastd moarte clove- istoria terorismului, neobignuit mai aies prin irnplica!iile lui
desc lipsa de veridicitate a comunicatului. S-a spus cd ministrul de
psihologice.
inteme s-ar fi sinucis in palatul regal, imediat dLlp6 terminarea
Cati sunt? intrebd arnbasadorul Patish.
discu{iei cu regele Flassan. in cornunicatul medical se menfioneazd
cd defunctul a avut craniul stripuns de trei gloanfe" Dar este un fapt - Doi gi au pagapoarte libaneze, rdspunse cipitanul Slim.
bine cunoscut cd gi sinucigagilor diletan{i le este sufieienf un singur - cum se numesc?
glonte ca s5-qi ia viala" - Au nume obignuite gi cu siguranld fictive. Pe unul il cheamd
-Muhammad Haldi, iar pe celdlalt Sveidani.
De aceea, rdrndne valabilb o singurd explica{ie: comandantul
insurgenfilor a fost lnsugi ministrul de inteme, generalul Ufkir. Fac parte din organizalia,,Al Fatah"?
Imediat clupd nereu;ita atentatului, regele Flassan l-a acuzat de
organizarea puciului, l-a condamnat [a moafte gi, probabil, l-a - MA indoiesc. Am impresia cd ac{ioneazd pe cont propriu, in
-cadrul grupdrii autointitulate,,Vulturii revoluf iei palestin iene".
executat cu propria lui mini. DacS aqa s-au petrecut lucrurile,

?nseamnb cI s-a ajuns la situafia paradoxald in care regele Itrassan
al 2-lea a rdzbunat moafiea fostului siu prolesor de maternaticd.

Cati ostatici sunt? intrebd ambasadorul.

- La inceput au fost cinci gi un vame$ austriac.
- Cum adicd la inceput?
- Ferneia impreund cu copilul au reugit si dispari la gartr.
--- Nu au tras dupf, ei?

Nu, fiindcd era lume multd.

- $i-au ales in mod special o familie de evrei? intrebd amba-
-sadorul.

- Au urcat in tren la grani{6... in tren pe teritoriul Cehoslo-
vac-iei,
Am informa(ii cd i-au urcat
il intrerupse ambasadorul.
- MA indoi-esc. Cehii sunt foarte vigilen{i 9i nu ar fi ltrsat sd

treacd neobserva{i doi arabi cu mitralierele ascunse sub haine. De

fapt, cred cd lucrul acesta nu are nici o importanfd.

- Din punct de vedere al relatiilor politice interna{ionale'.'
Cre-d Binuiesc c6 la mijloc e altceva, spuse cdpitanul Slim linigtit.
cd e vorba de un atac asupra castelului Schonau, domnule

ambasador.

l3o V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumeu l-r I

Ce legdturd are castelul cu aceastd afacere? - Au fost urmdri{i de cAteva magini ale poliliei care au dat

-, Una din condifiile puse de terorigti a fost lichidarea laglrului alarma in toatd regiunea, dar la ce folos? Terorigtii au intrat pe pista
-din castelul Schrinau.
aeroponului gi au cerut str li se pund la dispozilie un avion.
Pati-sh, In acest caz problema se complicd, spuse ambasadorul
apri------nzdNACiDCntouuuetuao.acprcDemcemreiimsisneatpuraiiaef,nt,e?cltdiarieaiiouncrlmeaeirrd.renmmm,Luaalanoe{suidc?aeesemrdlxnbmiaesagt,asataeiedpnmxotiepcric.liionuszenmivmaicngvr,iiootgbonruteudznli?sappdooeanteidbcisl.inrir6i.nndaecru.
ridic6ndu-se de la biroul siu imens. Apoi apdsd pe un
Vd propun si pleclm, cipitane!
buton:
- Unde, domnule ambasador?
Kre-iskyF, 6ii-mspiulseegdctounrasilcieurumluiin. istrul de interne 9i apoi cu doctorul - La aeroportul Schwechat.
-Microbuzul agtepta intr-un col! pe pista de beton a aeroportului.
Evenimentele din acea zi de septembrie au avut un inceput
Haldi gi Sveidani au mai imprdqitat cdteva manifeste in care erau
deloc agitat. in trenul in care cdlAtor;a un grup de emigran{i evrei prezentate condiliile lor: ,,Vom pleca cu ostaticii intr-o {ari arabd,
din Uniunea Sovieticd au urcat doi tineri cu plrul negru gi ten precis incd nu gtim unde anume gi vom proceda la schimbul de

mdsliniu, care s-au instalat in compartiment qi au inceput sd-i ostatici cu palestinienii de!inu{i in penitenciarele din Israel.
intrebe discret pe cei din jur cine sunt gi incotro cdldtoresc. DupI
Ostaticii vor fi eliberafi numai dupd ce vom primi garantii oficiale
ce trenul a oprit in gard, au scos de sub mantalele de ploaie doud cd evreii care emigreazd in Israel nu vor mai tranzita teritoriul

mitraliere qi au obligat o familie de evrei cu un copil gi doi batrdni Austriei".
Terorigtii au ajuns la aeroport la ora 13.30. Treizeci de minute
si coboare. Pe drum li s-a aldturat un vame$ austriac. tn gar5,
mai tdrziu, comandantul poli{iei austriece a inceput tratativele cu
tinerii au imprigtiat un teanc de manifeste in care erau expuse cei doi tineri care cereau un avion pentru a-i transporla pe ostatici
intr-un loc sigur. in cele din urm6, au fost constrdngi si am6ne acest
mobilurile acfunii lor; ,,Am ales aceastf, cale nu pentru cd suntem
ucigaqi, ci pentru ch ne revoltd crimele sionigtilot''. ultimatum de mai multe ori.
Pe aeroport s-au adunat minigtri, ofi1eri superiori de polifie,
- Castelul Schonau, castelul Schcinau...gAndea cu voce tare
membri ai ambasadelor {drilor arabe, precum qi doi cunoscu{i
ambasadorul Patish. psihologi americani, specializa{i in probleme de terorism: profe-

Slim-. in caz confrar, ostaticii vor fi impugcafi, adiugd cdpitanul sorul psihiatru doctor Frederick J. Hacker gi doctorul Sluga. Sar-
cina lor era una deloc ugoard gi anume aceea de a-i convinge pe
reve-ndiincdurlit.imLidchinidsatarne{a6,talebepruetei mdeprroemfuigteiacfidevsotem da curs acestei teroriqti sd renun{e la planurile lor. Deocamdatd, insd, ofilerii servi-
ciului de contraspionaj au incercat s5 intre in legdturd cu terori$tii,
o chestiune de alegAnd tactica de a-i line de vorbd pentru a le sl6bi atenlia $i
puterea de concentrare.
lungd durat6.
Poli(ia austriacd a acordat o aten{ie deosebitd incidentului care,
de s---ionETCigelaitbrri.oeerraiagnrtueiimamed?aeifpinuun{iilnoci'dpaolecsotinndieilinei. qi, in gencral, a Palestinei
de fapt, nu era primul provocat de rezisten{a arabd in semn de
intre- blNaumcbuamsavdaoriunlteinriftiaotn.eCauzimsadudaecjulanrse rlzboi gi Statclor Unite?
protest fa16 de tranzitarea pe teritoriul Austriei a emigranlilor evrei
la aeroport? ri
ce plecau in Israel. Incd din luna ianuarie, intr-un hotel din centrul
aust-riLacad. gard, au inchiriat un microbuz de la un individ de origine Vienei fuseserd arestafi trei arabi inarmali pdnd in dinli, care aveau il

- $tia ce urmlresc cei doi tineri? ii
fugd- Ma indoiesc. Dar in timp ce urcau, tdnlra femeie a reugit sd lr
tl
impreund cu copilul. Microbuzul s-a indreptat spre Viena,
!ll t
dupS care a cotit pe drumul spre aeroport.

- Dar cunr a reactionat polifia? intrebd ambasadorul.

t32 V.p. Borovidka Rtipiri care au zguduit lumea l3l

asupra lo_r paqapoarte israeliene false. Funcfionarul care le-a emis -- Pentru o mai mare siguran!6.
mare gregeald, consemndnd ca datl a elibe_
sau falsificat fbcuse o mari sirbAtori evreiegti_ yom Kippur, cdnd I-erorigtii au refuzat sd discute cu arnbasadorii terilor arabe sau
rdrii lor ziua celei mai cu ernisarii lor, repetdnd de mai multe ori cd nu dorcsc sd stea de
nirneni nu lucreazd.
l'orbd cu nimeni.
atcIarssaaurusnaptisUeehrflla,cl.otudeArlomterilropafviraasd,eurtntrsfee-,fitaoniodstaacirtnro-reaugtnrbnls-asiutail.pntateauaurctnhpofccilondadi srunadctcuneeeratiilrrrutteeorriasecdtnOiaaeza{rttiteiraotailn,isbpaeipettenn.tpautra"reluila*gaeu,decltameiaJ,caeiiiigtiwo,esrnidalsuanfhaatlluti"aiasgiic"gnIAesug..nuu.fho"r_";isi,/;rt;i.uc;ni,ili Cdpitanul Slim s-a intAlnit cu geful lui in salonul aeroportului. l
:
gi ale operaliunii ce se punea la cale. --'-ACuined?iscutat despre un eventual atac, i-a raportat Slim.
tceerpouFritgestiaAloerfr.ioeMpeoamriluitsl6erSzpciudh,rweaericiehcgaoittn, ltaruanivddeiecatolsrreicidsitnrnd"lnesugeu6s"teuurudrinzciimuariacigptianiii,tceaonurennuinlan_ - Aproape to{i. in plus, s-a mai vorbit despre posibilitatea de i.

pIaipf3-anocepa.lclu1MlrocieecOseLUpseear:tnugrstncaat:ac,hrn'coeeiic^t-nsfnizaedctr,aa"calu.ettefiiaicfaliagmoniuvlrldpooaecceprsuir.danitntbirtdzorreueuagrndtatedeEeupailnuicerhbnooegfiirteojrerAlaouapgirrapdrietieeactaizertoesbeparaipn_na9uetelr1aean"nsisdstttcrt-iaiiucngoiia'pe.eatiluiond.mr-.isi1eir,ate,a.iRuenapgeilcrtiiovulneaaopgrirlao,oueisuarrlt.gLrimciaDleoonvcpernieuzivuvallitaJins{auiuagailbi-iitnuaAocqun6.iil a introduce in microbuz gaze toxicc, tigAri otrAvite gi cafea ameste-

fldatioinevirsmrlduo6snaMperdctiogdiaEn.ottfirirlinsidseivstgtpardp.iru,teecilciadnzciuaeanlpunlaseurstiamiabtplrenoui6catrreivcadigaot.ig,drbDsuecuepv6enjeeuasdtrrgrism.ngittteOuuaiiftplqteiuteihavitoseegndatrriluceorpmdordvirprigroednirstruiiivesallsotiatdAngrrsutdudcnldvdiuseaeccrcrAleuiencmtu_eaiensapnpttutielrnaiiolra,ornpenrreua..itcusuaicunnouunnnuidrdecu;ici.;aufr,;izaiiuorr"ocra;iqur,r catd cu droguri. Totul insi acdzul.
eMbdfaAmrovaaiervsarsiitrenniiztovatDaaAiicpvs.nihema:nlotJuregfurc'uibi.nigthtuadn,oaLGliseuslrtaaoiSrActldeqlicgedf{lsooheiidaltarwnoeliutunoM.relcucfrcCaInoaeioshiusuidrnaritrsandptjtueeagidrtiddritlaeiueianucminclntfgluueuriiptei,dlVlvauleSdaiiciacet.caeluVeniipirrm,nepaiooeaccrnclma.iisaimdvual_priaoea,peei_tirnap,aambumttanmecintitpuanaitesotoltrirohsrsireSza"tttaueaidriftiiuegcimieiciflraibgosirislipauapatintnrrvoaptideteOnerteeeratntrlurigensalieripiif.uiccotmeoelinzdruur.Liidipcann.L^urudciiraE;gdrued;iputso;iid;lpnr.a;i;qeouti;rc.ninTelJaais_lea;_r-l Noroc c[ le-a mai rtrmas pu{ind minte.

- Ar fi frcut-o, dar teroriqtii au acceptat sI primeascd bduturl
-;i alimente numai de la ambasada Irakului. A;a incAt totul a r6mas

cioar o iluzie.
Bdnuind parci ce se intdmplS in culisele scenei aparent linigtite,

terorigtii au ridicat grenadele deasupra capetelor pentru a fi vtrzute
de toatd lumea gi au declarat cd una singurd ar putea arunca

microbuzul in aer.
l-a statul-major al poli{iei sra hotdrAt adoptarea unei alte tactici,

respectiv aceea a muncii de convingere. IatI ce a scris dr. Hacker
in conrunicatul oficial, aprobat de parlamentul austriac 9i publicat
in i 973:

,,Eu si colegul meu, medicul psihiatru dr. Willibald Sluga am

fltsl invilati sd insolint doi ministri la aeroport. Dr. Christian

Broda, un socialist corwins Si vechi membru al gt:errutlui, era un
bun teorelician si un politician abil, cu vederi pragmalice. ln ziua
de 28 septembrie 1973, el, imprettnd cu dr. Sluga, att participat la

o conferinld pe probleme juridice, langd Viena. AJland despre
rdpire, s-au tnlors imediat cu helicopterul. Dr. Sluga ero un
psihiatru specializat in cunoa6terea psiholog,iei delinarcnlilor,

Jiintl prin urmare ornul cel mai potrivit pentru situalia creatd' Ulti-
nrul lui succes Jusese acela cdnd a convirts trei ucigasi inarmali,
core et,adaserd din inchisoare Si luaserd ostatici, sd se predea de

bund voie, ftrd sd tragd nici un.ferc.

I4ittistrul de interne, Otto Rdsch, era o personalitate oJiciald,
cere aved dreptul de a lua holdrdri in prohlente de securitate.
Lucid Si energic, Rosch iSi castigasefaima unui politician cu sange
recc, a cdrui qimpld prezenld (wea un efect linistilor

Pe drum am reflectat din nou asupra cdilor de ieSire din

.situalia creald. $tiam cd de data aceasla vom cNea de-aface cu un

lr4 V.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea ll5

/t .gen de oameni, diferiyi de criminarii care evada.serd din Nu sunt, fiindcd dacd ar fi, i-am cunoa$te, rlspunse unul

inchisoare ". dint-re austrieci.

nitftpneooed-crrrironrifleeaoocrrdi.,rrgideleectaqdri..tieigermasniraid.uie.p.jiumndrlneoiaagpptciiuroaolntraapipeloctarretireilizi,eclreeoa-dpogdolc_fonirio1tdsr,nuebfvs_ro-igIinarleioruge,rde.uciirisou;iiitLnp.ruv,."fi.ignra;aoesfrb.uci"-uaLi;a"r;inleJ"oa1mep,studosa,filotnisiuffiEiloaeeflr,zliiienaeai,"qlserarugleu*beoaanbrisnrssrcir"ceneau,renvrztapuaie_elit celS-lalt$atiumstrciadcd. isculiile cu toli acegti oameni v-au folosit, adlugi

- Cum imi pute{i dovedi cd suntefi medici? ii intrebA Haldi.
Pur-qi Nu vd putem dovedi in nici un fel, Hacker.
simplu trebuie sf, aveli incredere rispunse doctorul cu at6ta

in noi. A{i vorbit

lume, dafi-ne gi noud acum o gans6.

Teroristul se foi pu{in pe scaunul din fa{d, apoi l6sd mai jos

iutf.ne_'nrcrieol.a,orrRmcirgaebttpaiairrsseaid-azbadeesuontalrtlaadbansilVrea{aiiatiebspngceaafuu,cvsudeddnlimi.svcccaououllandutabtiianot ctarmretuezapseeite,rirmiam,uacuarlt,ntif.,_e"alniunutifn.tcorluuJrpng'itp"aeitrndcopeercieqmmetlaiieeicm.crdoibiiabantusoauzrrd.iinoCrardiuu,i geamul, zicdnd: ,,Bine. Dacd suntefi intr-adevdr medici, atunci
tlqnaeii.rsaoSterrSuliru"go.lugtpi.dia,o.ue,r,tCjdugceausuicvtiddemlioreansi guuai-ilnunatasf-iondapstiorsitneplidbt{ureiaueqtnaii.ctiratoaritnderttrtg._rJioo,in_iq"ue'jud,eini'rai.J"traru',ei,axrio.turi"anoposnsrpdirhouinriat.aa,trr{daii,,idrIeii'anacrcrnkmoceiuu_r spune{i-mi dacd sunt sdndtos".

Ar trebui sI vd consult. Dezbrdcafi-vd!

- Nu pot, dar uitali-vd in ochii mei. Poate o sd vd ajute.
- Bine, dar trebuie sd ne apropiem, spuse doctorul Hacker.
-- Venili, fu de acord pe nea$teptate teroristul.

Fdcurd incet cdliva pagi inainte. Haldi scoase capul pe fereastra

microbuzului: avea ochii mdrili qi strdngea intre dinli siguran{a

grenadei de mdnd. Sveidani zltmbea gi urmdrea scena cu mitraliera

porEturlauitrleucmutindaetiordaezereceflescetaoraa.reM, iicar.obauozcutol rsuei opri pe pista aero_ in mdnd. Nici Haldi nu renuntase la arm5. Doctorul Hacker se
Stugu gi doctorul
Hacker se apropiard incet de teroristi. apropie 9i il privi in ochi. ii

- Strdlucesc, dar cred cd nu aveli nimic, puse el un diag-

Hald-i. Statil Ooriti-vd imediat. Ce aoriri: ii inrrebd Muhammad nostic ciudat. zise Haldi. M[

Dum-neaSviogausrtrcddcnaumaemdicnpimutiect,i s6-mi confirma{i simt foarte bine.

_- - Dorim sd st6m de vorbd, rdspunse doctorul Hacker. acest lucru.
Dar eu nu vreau sI discut cu voi, replica HalOi.
Se oprird privind cdtre microbuz. nu -sufeMrduldlieonaimmeicn.i par sdndtogi. Te uili la ei 9i ai impresia cd
Cine.sunteti, de fapt? intrebl Haldi. serios gi stai de
-- Dar dacd ii consul{i mai

vorb6 cu ei, consta{i cd te-ai ingelat. I a prima vedere nu poli sta-

.-- Medici. ,] bili un diagnostic foarte corect, reflectd cu voce tare doctorul
Ce fel de
medici? Hacker,

imp-reuMnle. dici. Doctori in medicinl. Vrem sd stdm pufin de vorbA sunt-e{i Nu incape nici o indoialf,. Sunt perfect sdnbtos. Sau nu

-- Despre de? convins de acest lucru?
cseuin---d--teofiiNSCNDmpuuieunnoesegttdpcittpirrsiiagmeeouttdonli.oi..ttr.NaiirNgcdmuatesuiu-,eipisndsucctiuoonriuinnisenc?rtecaoeiniiralieeuigcvidumtnsaeutzmecHrneiadva,trbilecridHindi..ivs.amopCrrduabeing,i'ssriJnoeedsuuptg'n;uai;utr;dialn;evrdsm.eipnarastereiesivinineoatifio..iinfaitrcsn.etecdiitcrie?
Nu gtiu. Nu am stat inci de vorbd.

- Despre ce dorifi s6 discutdm? De ce vi preocupd atdt de mult
-persoana mea?

dum-neaFvioinadsctrdl in general soarta oamenilor mf, preocup5. Via{a
afl5 in pericol, intruc6t a{i pus in pericol viala
se

celor pe care i-a{i luat ostatici. Vrem sd vd ajutdm pe dumnea-

voastrA gi pe ostatici gi de aceea cred ci ar trebui si ne sfbtuirn ca

sd gdsim impreuni o solu{ie.

136 v.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lunrea tf7

- Nu am nevoie de ajutorul dumneavoastri, rIspunse Haldi pe ficut exercitii, antrenatnente gi avem deja experien{6. Aduce}i-vd

un ton hotdrdt. Nu am nevoie de nimeni gi de nimic. Doresc numai aminte cunl ne-au tras pe sfoarh israelienii care i-au luat ostatici pe
sd se fac6 dreptate.
oamenii noqtri intr-un avion al companiei Sabena la Mtinchen.
- Bine, admise doctorul Hacker. Dreptate. Dar e drept si ucizi l)octorul l-lacker igi aduse aminte de cazul deturn6rii avionului

oameni nevinovati? cornpaniei belgiene Sabena, cAnd poliligtii israelieni imbrdcafi in

tara-. Este! rdspunse Haldi rdstit. Banditii de sionigti ne_au jefuit salopete de rnecanici au intrat in avion gi i-au impuqcat pe agresori.
Din
care trdia lagdrul unde m-am ndscut gi am crescut vedeam satul in ucigind chiar gi un pasager. l-lacker ;i-a dat seama cd terorigtii
farnilia mea. pdrinlii au fost obrigati sr-qi pdr6-
i'ainte arabi cu care stdleau de vorbh erau bine informati. iar desligurarea

seascS vatra gi acum sunt rnor{i. Au fost ucigi de sionigti. Sionigtii ulterioarh a discutiei avea sd confirme aceasti binuiali. Haldi
sunt adevrralii criminali qi ucigagi. Acegti banditi rdvnesc la iot
aimnccaeeigtamiarucsiltdsgdtir-aingiem6upicnieiddcifciEveri.dliiTsocnrteuiinptrauirlmemiatfe{iam. remSilieeoni;siigratcieiolspieuinin,itlioaorraplmuemennetriaurniciua, continua si gandeascd cu voce tare:
foarte r6i! Adevdrafi bandiri 9i ucigagil
Hac-kelVdourbpitii-cme itecreovriastduel ssperemdauimlinneigatvi opausttinrd., ii propuse doctorul - $tinr Ibarte bine ce urmdri{i. Vrefi sd ne insuflati incredere

- Despre mine? Eu nu sunt o persoand importantd, sunt un biet in voi. sd ne potolili gi in cele din urmi si ne epuizali nervos. Ave{i
soldat, membru al unui comando ;i ca mine sunt gi alti o mie de
ing.i. Primim ordine gi suntem pregdti{i sI ne jertfim viata. pentru impresia cd vom sf6rgi prin a avea incredere in voi. NiciodatS! Nu
noi nu conteazd dacd murim pentru palestina. Eu gi prietenul meu
gtim cd probabil aceasta o sd alipim gi nu vom adormi. O sd rdmdnem tot timpul treji.
pregitili sd ne sacrificdm este ultima zi din viala noastrA. Sunten.l
Suntern pregdtiti sd murim, dar impreunl cu noi vor muri 9i ceilalli
via{a, iar comandantui nostru gtie asta.
care sunt in microbuz. O si vede{i. Am primit ordine precise 9i

vrem si ie ducem la indeplinire.

nu i--n{e$Dlctegitseiimginurdc.eeinlcaeAriousvflEtcriiaaal.filtaNa{tiui?leaiivaeinumtsrternibei6mceidcopciemtrompruoitltrcilJvaaactakAeraur.slotrriesi,ddfaicr

tranzitatd de sionigti care vor sd ajungd in Israel unde apoi se inro-

nnfldooucauurd--ttevzaeebCnCc{iitnogirineeimperneacaaetdunmrudcgveoarind.emnteeltNiauonglsir.cideiEii.anonnMpedgtuuia1e-rliantn5gve{eiio.1rassivliAtddmruszevpuu?evlntuomitonercctbmroh6epmi-bpicidarlagueni dgdslceoddarectnnidttctoieuacrlp.ourrebelaLnoHtutismnaniictneiiio,t<edren{elierci.usenzmi.lteao$trittaueimcmijd.i leazd in armatA qi ne ucid t'erneile gi copii.

voa-stre?De ce vreli sd lupta{i tocmai aici pentru libcrtatea ldrii
sd vi explic. Evreii mint, nu spun
adev-iruEl xinacfat laasltuamaiiminvtrreugti.
Nu avem nimic impotriva lor, in lara

noastril oricc cetltean ar fi putut sd trdiascd in lini;te gi pace. Dar

Deocamdatl ajunge. Nu mai avem ce discuta. ei nu trebuiau sd ne ocupe gi sd nejefuiascd fara, dupi care sd spund
rninciuni. I-umea a uitat de noi. Ne ucid gi nimeni nu gtie nimic.
Se intoarse gi inchise ferdstruica. Doctorul Hacker se ridicd pe
vArfuri, sprijinindu-se cu m6inile de microbuz. --- Acuur toatd lumea a aflat, rdspunsc doctorul Hacker. Se gtie
cI v-ati dus la bun sfArqit misiulrea gi de fapt asta a[i urmirit. Dacd
- Ce pilule a{i luat? sd gtifi despre ce
pi.l.u-le gi mai avem alte a1i elibera ostaticii ali face un mare serviciu cauzei pentru care
Dacd sunte{i intr-adevdr medic, trebuie
este vorba. Am sute de asemenea pilule luptati. Guvernul austriac v-ar garallta plecarea dumneavoastrd in

cdteva sute de rezew6. Vom rezista nou5zecigipatiu de ore, poate deplini securitate. Vi asigur cd se va {ine de cuvdnt.

iimai mult. - Suntem sirtui de atdtea promisiuni. Nu vi pute{i inchipui cite

micr-obuCze. culoare au? intrebd doctorul Sluga, apropiindu_se de atrocilati au cornis.
Cdte ati luat p6n6 acum?
Cine?
- Nu vd preface(i cd nu gti{i nimic. Am inghilit multe, foarre
pilule. Totul a fost dinainte planificat, am urmat cursuri, am - Sionigtii! Pe toti i-au omordt. Prima oar6 au ucis-o pe malna'
multe -iar doud sdptdnrdni rnai tdrziu pe cele douf, surori ale mele. Trebuie

si lacem ceva irnpotriva lor! Trebuie sb punem capAt acestor acle

138 v.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 139

ucigage. Avem ordine precise. 56 nu credefi cd ne puteti infrAnge. - Povestifi-mi ceva despre dumneavoastra, ii propuse din nou

Dacd unul dintre noi va obosi, imediat il va inlocui un altul cire doctorul Hacker.

poate sd arunce totul in aer. llac--ker.CCeevvrae{idsedsparfleaffi?amilia dumneavoastra, raspunse doctorul

- Ce rost ar avea? obiectd doctorul Hacker. V-am spus c6 v_a{i Despre mine? Sunt palestinian qi v-am mai spus o dat6 ci

atins deja scopul. Acum toatA lumea a aflat c6 actiunea voastra a toata familia mea a fost ucis6. Toti au murit. Acum lara 9i armata

fost incununattr de succes gi a{i putea deveni chiar eroi.

rdnd-ul Noi? De ce? Nimeni nu se poartd frumos cu noi. Ani de_a sunt lamilia mea.
am rugat sd fim gi noi ascultali. Nu vd puteli imagina ce

inseamni si cregti in condilii mizerabile, intr-o tab6r6 de refigiati. ---- Ce ati {bcut inainte de a vd inrola in armatd? in
Am crescut intr-o tabdrd de refugiali palestinieni,
Fiec.are agteaptd clipa cdnd va iegi afard ca si poatl lupta impolriva Liban,

ho{ilor care ne-au prddat !ara. nu departe de Beirut.

acum- ? Pot str vd intreb de ce a{i organizat aceaste acliune exact -- Anul trecut am fost la Beirut, spuse doctorul Hacker 5i am
interveni in discu{ie doctorul Sluga. cAteva tabere. in care a{i locuit?
vizitat
aml-nunTteo. tuMluallifoaustfobsint ienapinlatenaifincoaatsgtrid
pregitit in cele mai mici Nu are importan(d, rdspunse Haldi apatic. Toate sunt la fel'
qi multi dupl
vor mai veni in rcalitate noi nu suntem teroriqti, ci luptdtori pentru libertate. Nu
noi. Dacd ve{i incerca s6 ne ingelafi, sute gi mii de tovardgi de_ai
nogtri ne vor r6zbuna. Suntem soldatii unei armate revolu{ionare conteazi de unde am venit gi ce nume purtdm. De aceea, nc schim-

puternice gi ne sacrificim voluntar pentru cauza noastrA. probabil banr cles gi numele. Singurul lucru cu adevArat important pcntru noi

vom muri astdzi. este sE ne eliberdm {ara.

- Dar nu trebuie s6 murili deloc, obiectd doctorul Sluga. Ati - Sunteti foarte inteligent, constata doctorul Hacker. Unde a{i

repurtat un mare succes, v-a{i comportat bine, ati obtinut tot ce_afi inv2ifat?
dorit.
- Arn mers la qcoal6, de fapt la mai multe gcoli ;i am absolvit

lacultatea de drept. Nu am insd practicd de jurist.

pute-{i Trebuie sd indeplinim ordinele pe care le-am primit. Nu ne Ave{i prieteni?
in eroare. Am discutat gi am
si nu induce negociat impreuni, dar - Anr mii de prieteni in organizalia qi in migcarea noastra. Toti
crede{i ci am obosit. Vom rezista la orice incercare. Dar -suntem soldali gi lupt5m pentru o cauzd comun6.

ajunge atdta vorbi. Nu mai avem chef sd vorbirn cu voi. '- Vd intereseazd fetele? schimbd subiectul discu{iei doctorul
Doctorul Hacker a relatat mai tdrziu cd in tot timpul discu{iei,
Haldi tinea in mdna stdngd o grenad6, iar in dreapta- mitraliera. I lacker.
Igi puse grenada in poald, dupi care i;i aprinse o (igari.
- E firesc sd mtr intereseze. Le iubesc, rdspunse Haldi pe un
- $i eu vreau sE fumez, spuse doctorul Hacker, bdgAnd m6na
ton pasional, dupd care addugd cu nostalgie: Am avut multe iubite'
in buzunar. Numai cd eu fumez pipd.
$i acum? Acum nu mai ai?
Sd nu pune{i mdna pe pistol, tipd Haldi.
- Acum nu mai am timp. A9 vrea si am o prietenl, sd rnd insor
- Nu am nici un pistol, rdspunse linigtit Hacker, ar6t6ndu_i lui -9i si am copii. Dar toate vin la timpul lor. Acum trebuie sd lupttrm
-Haldi pipa. O vezi, nu? V-am spus cI sunt medic. Nu ant gi nu am
cu toate puterile gi sd agteptdm catara noastrd sd fie liberd. Aceasta
avut niciodatd pistol. Nici n-ag gti ce sd fac cu el. Sunt nredic pi este cea mai importantd misiune a noastr6. Ne-am logodit 9i ne-am

datoria mea e sd salvez vie{ile omenegti, nu sd le distrug. Dumneata insurat cu Palestina.

nu eqti medic, dar ar trebui sd procedezi la fel ca mine. Haldi stitea ldngd ;ofer, iar prin fereastra inchis6, se vedea o

bAtrarld care stAtea in spatele lui. Capul ii cidea in piept de

Dar- Chiar dacd nu sunt medic, gin la oamenii mei gi iubesc pacea. oboseali, respira greu qi din cdnd in c6nd gemea incet. Sveidani
ne linigte. De aceea, mai int6i, incercd sd o potoleasc5, dar bAtrana incepu sd loveasci in .iur
sioniqtii nu lasi sd trlim in
cu purnnii. Doctorul Hacker, care o urmdrise in timpul disculiei
trt'buie curdla1i toti.

140 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea l4l i

cu Haldi, i9i dddu seama c6 e pe pragul de a face o crizd de discuth. ii era fricd s6 foloseascd orice fel de aparat 9i nici mdcar nu l

nervi. fixase pe caroseria maqinii un miniemildtor care ar fi putut repro- ril

- Uitaii-vd la ea! zise Hacker. E o bitrdnd neajutoratd care ar duce orice cuvAnt. Pericolul ca terorigtii s6-l audd 9i sd-l interpre- l

putea sA vI fie mam6. Este clar cd nu-gi dd seama ce se intAmpld. teze ca pe un atac era mult prea mare, iar posibilitatea de ascultare :

Ce vind are ea? De ce nu o l6sa{i sd plece impreuntr cu ceilalti? silenlioasd paecnotrnuvocarbniriimi -enimsdinnimu6in. tPeorvliilniad austriacd a inconjurat i
aeroportul
ta{i-in Personal nu am nimic contra lor, dar sunt evrei. Vor fi recru- in convorbirea dintre il
armata sionistd gi ne vor ucide familiile, rdspunse
fra{ii 9i psihiatri qi terorigti. Prin utmare, cdpitanul Slim 9i ambasadorul I
Haldi cu dugminie.
israelian Patish urmdreau de la distan{6 evolulia situa{iei, care nu-i ,]
Nu vi e mild de ei? linigtea deloc. Dupd multe ore au comunicat la l'el Aviv aceeagi
l
- Nu. Cona{ionalii lor n-au avut pic de mild cAnd ne-au omorat veste care nu era deloc imbucurdtoare: ,,Situalia a rdmas
-semenii. ,l
neschimbatS".
I
- Dar oamenii acegtia cu ce s-au fdcut vinova{i? Nici mdcar nu - Cu o clipd inainte a{i spus cd i-a{i putea elibera pe ostatici, i

au fost in Israel, obiectd doctorul Hacker. De ce ii invinuili pe ne- igi continud ofensiva psihologicd doctorul Hacker. ii

drept? De ce nu-i 16sa!i sd plece? V-a1i dus la indeplinire misiunea. - Da. Aga am zis fiindcd aia am gAndit' Deocamdatd nu este

Haldi cdzu pe ginduri, in timp ce doctorul Flacker il urnrdrea cu insd posibil. Despre asta vom discuta ceva mai tirziu. Sd nu credeli
aten{ie. Avea senza{ia cd reugise sd facd o bregd in armura de cd ne veti infrAnge. Nu vom adormi deoarece mai putem sta treji

nepAtruns a teroristului. Amu1i, l6sdndu-l sd reflecteze in linigtc gi incd multe ore. Venili mai tdrziu ca sd reludm disculia.
Despre eliberarea ostaticilor? intrebd doctorul Hacker.
curdnd iqi dddu seama cd nu s-a ingelat. ii puse din nou aceeagi
- O sd vedefi.
intrebare: -Doctorul Hacker intinse rnAna spre fereastrd, de parcd ar fi vrut

De ce nu-i lSsagi sI plece? s6-i strdngd mdna lui Haldi, dar se rbzgAndi: ,,Bine, o sd plecdm.
Cred ci discufia noastrd a fost utild. La revedere".
- Poate cd o sd-i las, rdspunse Haldi, cobordndu-gi privirea.
-Doctorul Hacker igi continua munca de convingere. -- Mi-a licut pldcere sd stdm de vorbd. La revedere, rdspunse

sd v-i De ce nu-i l6sa{i liberi? Acum. irnediat. Vd promit cA nu o Haldi.
se intAmple nimic. Nimeni nu o sd vd faci nici un rdu gi nu o

sd incerce sd vd atragd in vreo cursd. Chiar in noaptea asta ve{i in salonul aeroportului erau a$teptali de reprezentanlii
guvernului, de ;eful poliliei vieneze, precum ;i de ambasadorul
putea zbura mai departe. V-ati indeplinit misiunea. Ldsati-i sd

plece! Israelului qi de colaboratorii lui.

- ^Incd nu pot, rdspunse incet Haldi, de parcd s-ar fi ruginat dc ofer-induim-lei inchipui cd sunteli fbarte obosi{i, zise cdpitanul Slim,
doctorului Sluga gi colegului lui, Hacker, doud pahare
Sveidani. Poate ceva mai tirziu. Acum a$tept o vesie de la ambasa-

dorul Irakului. cu whisky cu cuburi de ghea1d. ,,Stiti cA a1i vorbit cu ei treizeci 9i

Era o informa{ie prelioasd. La inceput, terorigtii au refuzat orice opt de minute?"
fel de disculie, dar, dupd un timp, c61iva reprezentanti diplomatici
ai larilor arabe au avut voie sd se apropie de magina lor. Multd ,,De- Am avut impresia cd a durat mai mult, zdmbi doctorul Sluga.
fapt, eu am fost numai pe post
vreme au discutat cu ambasadorul irakian Ei a devenit clar cd il de observator, fiindci toati
aleseserd ca intermediar. In felul acesta, ambasadorul lrakului, a
ajuns in situalia privilegiatd de a vorbi cu terorigtii singur gi in disculia a purtat-o colegul meu."

limba arabd. disc--iplin$Sdi ucndatereofisaeumrn. ctPncroionbccaulbuoizliicliedn?taeulinigpterrenimbtddit cdpitanul Slim.

Cdpitanul Slim de la serviciul secret israelian Mossad urmdrca ieqitd din comun gi cu o
cu binoclul aceste intdlniri, dar nu gtia nimic despre ceea ce se
o instrucfie militard foarte

du16. In orice caz, sunt pregdti{i sd reziste.

- Cum adich? intrebd cdpitanul Slirn iritat.

I

V.P. Borovidka Rripiri core au zguduil lumea l4l

g1vafVtr1r3e-odp1rduruear-e1-ncssrc1teeiSee.1irAaSlnrSua,nlpguaaudibesanpouti,rputetsnucncdmrtiodearaisderr.tlsuqiiv2ngrcciidirad.ridqvliorbloeiointruirr,ncuncode-aplseaaiiedts_coprit^antdecrrcur.edmacdiigedvlnuialildvnseidmocdder"eoironiitpeilcosicautlrtmnioaoorn,ueniir,b,adurtiurlqnirfiopusrtuiHno.caanf.ariuininrooc.rJer*kdreu'*uaegizor.utr.ir.ntsouinittuiArreulada"ni.aun{fsiccplaa_dupr,a.urru.IsiiiandrsiSptpep"uirnltoueiarumdlgn(;oeiidus-.agpteiiiSoirctrl.iet6.n;daaioirlrAldect;erea_". austriac a anuntat ci urmeazl un comunicat oficial important.

Printre ziarigti s-a rdspAndit zvonul cd in urma discufiei 9i a inves-
tigaiiilor celor doi psihiatri s-a ajuns la concluzia ci terori;tii repre-

zinti un pericol grav, care sporegte o datl cu scurgerea timpului, iar

guvemul s-a hotdrdt sd adopte o solulie de compromis. Era vorba

totugi de salvarea vie{ii unor oameni, ceea ce impunea luarea unor

--ent.at foDSaeertsepigonuarrru.tdlAt. ausgtfieml doitnive-n. vDinegdeprte,?"ri.nJtre.abdprcodppaigtaannudal mdsuri urgente.

La pulin timp dupl miezul noptii s-a produs un eveniment
ciudat. Pe pista aeroportului a reapArut magina poliliei, din care a

Slim. cobor6t gr.lbit comisarul. S-a apropiat de microbuzul inconjurat de
i_a influ_
reprezentanlii ambasadelor fdrilor arabe qi i-a anun{at pe terorigti
com-porDlaroecat,orsepuHsaeckc_iperi,tavnourlbS4ilimde. parci afi vrea s6 le justificali c6, in curAnd, cancelarul Bruno Kreisky va da un comunicat oficial,

care va fi transmis la radio in direct gi in traducere sincrond in

^ac^lr.c,n,eainzd.,,..s.u,sbdinaflpureecnifeaz.dsriotugaugriialori.n mod obiectiv. Este evident c6 limba englezh. Suspiciogi, terorigtii gi-au exprimat pf,rerea cd ar

putea fi vorba de o inregistrare pe bandi de magnetofon. Comisarul

- Au folosit heroind, mirihuana? intrebtr cdpitanul de polilie a inceput sd roteasch butoanele emildtorului de radio, iar
b,are- a p.ouou.A o srare
pMousi.ib{.ilgit8ltriqloiar amfetamini .u." Slim. reprezentan{ii diplomatici au confirmat teroriqtilor cd, intr-adevdq
de exacer_
reale. cancelarul Bruno Kreisky va transmite un comunicat oficial.

';;;;,;pdrcaoeitfteipc-l-,-aaorcdceAesNdAsto"uautvaromefrraemipgccsaecudrnranemsir$oceetasie.cn.au.ueuentonrrobtasfcdcifedgeuocicdtalnrate.eduv!lteiieenfcdoxgipciolpndoeiti"rstaa.iaciq";tsno,iteJfduapr.il.g;o"api"Sg"c..jeu.";elp;rdi#qi;;.e?t.;i#aai;sa^o5rtuoirct3no"t.rin,emTicpts.iuu!:nl #rcir"ne"azXruml;a!lor:i-q. Comunicatul a fost concis gi la obiect. Guvemul austriac a ho-

ecpinlae.cr.mehl-:ieognn]iutTiencpsoatorrelr-iteuaocnsmoapmsmpoplruieefaninciftiiciaeuiarisrnedtfaasieirrtnermsddatnacadsrd{eeiagnituieutoinnns.vttironu_prnrobeie.er.a,isoc.cut.5iao"Jcigieuite.rieatiuinqstip"rcteimadzezebucaoel.almoEorrseetnaesicteuacsnuut tArat sd interzicd terorigtilor sd pdrlseascd aeroportul impreund cu

ostaticii, deoarece nu dorea sd fie puse in pericol vielile celor trei

cet6{eni care cdldtoreau din Uniunea Sovieticd spre Israel. In ace-
laqi timp, a anuntat cf, Austria nu inten{iona sI ofere emigran{ilor

addpost provizoriu in tabdra din castelul Schonau. In aceste condi-

tii, ostaticii unnau s6 fie eliberali in mod necondilionat, iar cei doi

terorigti aveau voie sd decoleze imediat de pe aeroportul din Viena.

La prima vedere, pdrea cd acest episod dramatic s-a terminat.

Guvernul austriac capitulase, acceptdnd conditiile teroriqtilor, iar

viefile nevinovate ale evreilor fuseserd salvate. Ambasadorii arabi,

- Prin urrnare, suntinedfiodieespcd,raere,.cAuoaI.rppr"uateuaqtiaccdevuozrdne care ascultaserd comunicatul cancelarului l6ngd microbuz, credeau
;r)n:X;lrr r,,, arme.
cI misiunea lor s-a incheiat. Teroriqtii erau insd neincrezdtori qi
Jirprli
vroiau sd primeascl o garan[ie. De aceea, comisarul de polilie dr.

dAilznaentcr'nrloubatCnalaojnsduTmtarriel.daoislotBraArdrruguuevlulinvtvrsdoee.reparpKnrpeueurolutzelilutneiitusiineiktctiyaiamnar.etlpi-tuMir,aa-dol.it.ncauisirppi.moanarbniosau""mipr".z,di;fra.rlf^eiio;ir.i.;e.;"i;,a";"lfi;_rp"c;ur;ei",ilioir,drrnmeedllopueotrorfeimotsormnotaruierctl{iddgdpcircerliciei ucaararerapnapfdceboreieefsoi__i.t Oswald Peterlunger a solicitat iardgi concursul celor doi psihiatri.

Doctorul Sluga gi doctorul Hacker s-au apropiat din nou de

microbuz unde ambasadorul Irakului vorbea cu Haldi.
vec-hileAcufinvogetninittei.ardqi, domnilor doctori, i;i intAmpind teroristul
Irakului. Nu ii cu-
nos-c, Nu sunt deloc doctori, zise ambasadorul
aici ca sa constate
nu gtiu cum ii cheaml, dar au fost trimigi

dacd nu sunteti nebuni.

t44 V"p. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 145

. -gi Excelen(a voastrd, rdspunse doctorul Hacker, suntem medici A urmat o noui qedin!5 a statului-major, a cdmi hotIrdre a fost
putem legitima. transmisd mediatorilor arabi. Fe pista aeropottului, cordonul de po-
ne li{i$ti care inconjura microbuzul -s-a desf}cut, iar pe betonul pistei
a'aterizat un rnii avion sportiv. in urma lui veneau cdteva magiiti
-- Bine" admise ambasadorul gi se intoarse spre Haldi. probabil ale poiiliei, dou6 lirnuzine cu ambasadorii arabi qi dor-r* cu repre-
a(i folosit droguri. Am auzit cruu in u.nruiartu
vor si constate dacl zenianlii guvernului austriac' Acliunea s-a des{igurat in iilliqte'
Avir:nul iaterizat, maginile poli{iei s-au apropiar de microbuzul
la radio.
ocupat ile teroriSti gi s-au indreptat in coloand.spre avion'
-aAavelairuvmoutxa6isrpobsktta.lniDtutidtrcsi'liieeucaasainucditag'uI.dioaiorin{unnridsaugcbiteclciaiopraitmEoriniudldcdigtiiiueearnigi.epratlii6osatudaauttrnecruelueuuuerdl,imoiriddorcrmieuepdsgpicdo.tcitidtrnlecitotuaorcercorvnaraucrinrtoiiaiegecnnaret,ueauiaieus"eafu,paospuordntsle*earttftecorisifvnarusint,itttuoru'i.Jaiadnn.rat*ernipsairr.aoida.niiCtcniuaeoldesirrtreiaiiOiscgjdidtaenuaesoiu.aciiianmmippnsfpiobsainareanidihrissn_snditaaeeaitr.drutapaleroilasirdcrdniaulneeleul,
!n clipa aceea pe pistd gi-a fbcut apari{ia o nouf, maqinl a

poliliei care rula spie rnicrobuzul aflat in migcare' Doctorul Hacker
se sperie, iar chpitanul Slirn puse mdna pe arm6' Ambasadorul

MijnMchoetinvetelerolorirgteiirafuusbeisneeriinatteramgei iaintter_. u$ntiaauviocnd la Olimpiada de la Patish licu c61iva Paqi inaPoi.
gol gi impugcati.
- Ce doresc, de fapt? il -- Oprilil strigd ininistrul de interne Otto R'osch citre gofer 9i
intrebd ambasadonJ israelian p" .api_
tanul Slim. cobori repe<ie din maqin6, fbc6nd gesturi disperate cdtre illagina
poliliei. dchipajui inlelesese gregit instrucliunile primite prin radio,
dar teroriqtii puteau interpreta aitfel aceastd intervenfie, ceeil ce irr

fi pro"rocat un nou incident. Ministrul Rosch a reugit sd opreasca

maqina poiitiei, iar coloana in care se afla microbuzul s-a aproniat

-- Cer sd fie luate mdsuri speciale. de avion.
.- E de neconceput. Am acieptat condi{iile lor care sunt fbarte l-dng6 scara avionuiui, ambasadorii arabi au convenit impreuntr
noi. Voi protesta la ministrul
umilitoare qi acum vin cu revendic[ri cu teroiiqtii ca aparatul s5 mai fie odat6 controlat' Dttpd ce ;ru
de externe!
costatat iA totul e in regui6, neincrezitor, I-laldi a cerut ca in
- Declard cE ii vor elibera pe ostatici imediat ciupd ce se vor
se pregIte$te sd decoleze. avion s6 urce gi comisarul de polilie Petertunger impreunb cu un
convinge cd avionul
p' olilist. am incredere ili
se e-neBrvailiavmerbnaesraAdgoarusl epaintti6shm.pIr_aa,gcadrnudncaai Irentru orice eventualitate. spuse Haldi' Nu nici un perical'
de-a face cu crinrinari, voi.- Dupa oe vom nu ne amenin{d
fh-mi legdtura, imediat, cu Tel Avivul. in aer. Cdpitane Slim, fi convingi ctr

d,ecIonldsraii,loinnultiamepropcoertaumlubiasseaddoisrcuul tatradkeuspiurei pregitirea tehnicd a p^utein{i pleca. au urcat doi piloti, doi reprezentanti ai guvernului
avocatul avion
teroriqtilor. Je e.,1a in
austriac pi cei doi teroriqti arabi. Pe pista aeroportuiui agtepta o

rnullinie ds oameni curiopi. in cele din umrf," uqa avionului s-a <ies-
chis gi in capul scdrilor a apdrut ministrul de inteme lmpreuntr cu
ms-aai-inretp'mNedupertaraetsbuiunpireaarstcedonvstcirtluimtaiilfioriier.scimE islaunret .nVe-iangcrse{zditburii.sdAcmoinnvtic[in_itvii ce
c6t insotitorul sdu, iar Haldi a scos capul, zdmbind:

Psihiatrii vorbeau cu ministrul de justitie gi cu ministrul -- l-a reve<.lere! inchis repede' iar pilo{ii au primit ordin sd
inteme.
de Uga avionului s-a
decoleze. in timp ce avionul i;i ambaia moloarele. maginile pcliliei
s-au indreptat spre clddirea aeropoftului. Lumea' care unndrise cu
mdiHniaaatrrlcoee-k,g-ei.vnr.Nr-NdAaunuvdrseiofusiendnxptzcilmbcdluoaepsatrarseesct6urocnIrsueddtrvoisccisnddut6amatociccscthiotieea.ipuftuittcali"tiri,*leucrao.;f;tna;udd{ici;fuoi,ireri.cleOoorupv,rioazcsitsoiibeiriilledditoas9ictiiertnomrdasuedil sulletul ii gura des{igurarea acliunii, a respirat u$urat5' Opera-
tiunea se inihe,ase cu succes ilri a fl sacrificatd nici o viali ome-
neascd. Ostaticii erau liberi qi acurn deveniserd prizonierii curio-

zitatii ziarigtilor.

146 V.p. Borovidka Riipiri care au zguduit lumea t47

- Niciodatl nu.o,sd uit mu.llumirea pe care am sim{it_o atunci Episodul petrecut pe aeroportul Schwechat a avut un sfdrgit
oameni, a declarat contradictoriu, care nu e deloc int6mpldtor. Din nou, s-a pus pe
cdnd mi-am dat seama c6 am salvat
doctorul Hacker. "iu1"l..r,o. tapet o problemd care a rdmas {hrtr rdspuns. Ce atitudine trebuie sd
adopte puterea de stat fa16 de atacurile terorigtilor care pun in peri-
adtaltca^eiseeugiclcraesnrucultMof:eurtlort-ipadavA.nico"ninctim.ndcraidrsttdAbqeureraiiar.lrrn.'giuts,ngvcaaIalii,ntupnpsdidgv.eeuiocenutem.iarlb.vriluppieinnueullaeaurrsdtuncIrrrseagduuuirlcrsiorapeerrdtrers,eeieuoimldmpuadlrtueo.rlIoiuossn,rrsi*uatgire,upoauatvrnpt.ra;rioltouaaili<l,;rei.tlliniui"issocncocediha.iersgl,n,pio-lapnidda*"Juuarsldi;t.rsrqe.r..rnselai"rieanr";uo"apdiu.asersur,.nmecr.ch-mdgr-,ie,oin,udsraotuVtuddemsur.riuaeucAinmirunhanr.eaioceimosas.u.dtutb*mrriruagrupvulrndiusevl_rihieedplaegudsraumndeetiirdualseuenelshnursxca,rr_i-I
drnclmereouoc5vnutedsia-nrnaudvomirelgicO{nsteisiaaantpif-rlm,iedec{eacappsnijrauaevielllrneaevseta?iirmapruIeeAscafsaureaapaamsmtatuLtirgrmJiieralrguaci emneivlmtusiaiee.triertn?rpiitpas.snuia,nr'u-ruldgv.i.iuaa-n"d'rtcr"ao,duu'a.riilunvrou.:ufirr.ui.-ruta\r.nml.u.u.BuuEmtrrrrotoe*eudpi.rma.i"eti.du.iwNrnnile,uuLdiacncrec;eeaa"rar;rpepe;uuuiv,tntseoi_ontrair col via{a unor oameni nevinova{i? Organele de stat au sau nu obli-
gatia de a salva viaia ostaticilor? Sunt sau nu justificate eventualele
sacrificii de vieli omeneqti? Autoritatile trebuie sd aleagl calea
tratativeior sau sd-Ei apere cu fermitate pozi{ia, tratAndu-i pe tero-
rigti ca pe nigte criminali periculoqi? Cum trebuie apreciatd gravi-

tatea unor situalii gi importanla rezultatului final ob{inut?

ri1ealecoaulCfn3ic-olpigAaittlivniate!andatu.ilielnrSpdlrieemslaiaaTrceedtuAagcivttiiusvnd,e"aadpoua"fr;om;r;dt;;,apubt"uiaiadgulaipeodrraiocrceao,ncivniinrarcsfiacdrdaimdcil_ec

;;;;;;." ;ffi; ;;;;;"3epipxfinnaL.vfoauRadroTiuutrolilsnur'rp1geoemnedtpdtuc,altrr,dbedicnPa,lciTipfamorraed{irneaaopnire"aviuciiunas,astslriceadnstaerzpiadpelldteccia.ieareraroea6dpeorearqccttrurseireadasioctadeilqri,tlrpilsiuodlasittcdpoeatieieiuilaanoirensonnAns.utifaltorrrartieimviaisrrtsNcdmduciiienlaeels,de"reimuoecctidtic"etwiiebsuoentlaTaacpezirlrt_tldiur-rci.rrsytjlia,aactye.rvp:.oiaipgtt.en]mt"aaeeti:-lfoaAc3kAaouS.:pflsi",uri,nucifotKr*Ip.s,Lts,nria.rrvfarf"irioi;aeanr"o.aa";iusatciia".r1pkeV.ie"r;u.il;rdjnyi"iu;u';peidllre.i";lnnu.,ln,i;sio"g;.;t;puiat.iau;#br^;i,rl.r_l,,r;oa;rua"p;ic;O;,"t;;fs";l;eei-i.i;a;rtrr"ets_ig;dai;liiti"lnuaiierwJlus.ecliupr""Oan"iisuidngz"frraahsq*,eaa;ua"recriiic(6cngdu*rotaiaugreigssnirl.pnreridi6tudrsgicroa"soeevieuaniiailt,noinvtrl"ciceltverrcai,siicecnedriiiadcC.uoipiiercee'cusmoaiThivIiroarqrvrulioirructuaflritedaiStinreai,ncrniuin*tenUgezdioie.ttsaciiioed.ia,rAe,,ncar,._-,

Rdpiri care au zguduit lumea t49

Un pistol intr-un buchet de trandafiri mai pruden1i, respectau cu griji regulile conspirative 9i nu se coa-

lizau cu nici o alta gruPare.
Cu cdteva zile inainte de alegerile din Berlinul de Vest, l-au rd-
candidatii Uniunii Creqtin-Demo-
.";'iill;;;l;r;i*JnBhnaolBddceouaooococveearecltierarteutdrrzuggloopaolA2matr,niaammrdtRnuc0meeonmenltguabosfifndidizooezurdjtrslfcooeueaiuiaasdcnuceoiar{nitrpfttaiAiiaritiut:elageeidiae1ftnrrltididiamt.eireeamti9'eudsee.ao7ecazpniNrVvatWtr4ioeb6ei.eueinei,r"ruqgcdotniaicsFp.idnsieraclat'etlufrurte,aetJfpeaddp,mpdipnl.ioaeGkiuioTrdnuvHaUntvnatrieidrr.,ddr9oginroisintsedirioniuudatl"tartoeeg-ju,.Bihstrgif-aueeaol.tie"r'aIedadnanmrultnrruzaliilbucnunmn"ieMiduoietanetLneadrBmoezjeireauun,iaiena*iObAnanu.satau.esu,d,is.-Ogusa,eda,raag"c"hr.oi.a"a.lo..ad,v.rhigurruop"e$iii.o";nrtuaaJJd;iMi;l_";a;rfn"i.ni;alt;uiJfeioiaailn;zii;"r.ci;"mr"."nfA"*indiola,a"h"rtueau,r1Ut.icsoutnngu.umndcaafourtnrqfi"oue.nca.aaiispvnilfa;isrura.tI^afuid.zcuuntoiilvilM;"orihdons"nsppoi;.dcleitirao;;etrrsrnour,n;oi.ioatozeegci,-tnceraauuautcftutieeictemar;nrunarartnen;aioneepv;.us,itv;ro"iinaaaalutdD;;stusatenra;rle_fidcuurrisaro{elaluipieitr;9aisnaduatdti oit pe Peter Lorenz, unul dintre februarie 1975, tdntrrul avocat 9i
a iegit din vila sa de pe Krumme
in dimineafa zilei de 2]
"proulitt.ic. ian in vdrstd de 25
de ani
Lanke 9i a urcat in Mercedesul care il a9tepta in fala po(ii' $oferul
a rulat pe drumul obignuit, dar dupd mai pu{in de un kilometru, a
fost nevoit sd frdneze brusc, deoarece strada era blocati de un ca-
mion. S-a auzit o ciocnituri, iar Mercedesul a fost lovit din spate
de o altd magind, dupd care totul s-a des{bgurat ca intr-un film
polilist. Cineva l-a lovit pe gofer atAt de puternic incAt a leginat, iar
ult.in"uu l-a tras pe Lorenz intr-o alta magind, care a disp6rut dupd
primul col1. Politia nu avea nici cel mai mic indiciu care str o pund
p" u*u aientatorilor, iar martori nu s-au gdsit deoarece trecltorii
nu au dat nici o importan{d incidentului considerdndu-l un banal

accident de circulalie.

Starea de incertitudine a durat 24 de ore.

Abia a doua zi, la Agenlia I-ndeelpsreesadflaDPfoAto(gDraefuiatscluhieLoPrreesnsze,
Agentur) un plic'
cineva a adus

"cid"rii uu"u ag[{at de gdt un carton pe care scria: ,,Prizonier al Mig-
2 iuniJ". Lorenz fusese rdpit de aceastd organiza{ie 9i in cu-
r6nd ea avea sd-gi faci publice revendicdrile: eliberarea a cinci
terorigti care fuseserd condamna{i la inchisoare pentru jefuirea unei
mpdungaciiinonrigcerdSb--aufui--argiai-onuvulsDCmdla.tmaioeulnotdrirdgglrdea,uteecsoraialancrazluBirfttieusatiap?oidlrnaeuibin5sdviirlpdtteudiOit,riirsnuo,ohcdstlcfdirareiaeeuroprrtbararooadurlsrtei,ni{c,D:cMiNnogbertseiituagmiainctuccuhkeunafleminruufrepinra^aOreinnfrrao.ai,2r"coriuaitniu,;Oiifirni;ogpUi;njsr"u;afau..ffigc:t;ir"ri.iuc,tgi,dlhiasaneua6encgertiaraziausdim.faztllsaebtpiddu.ufrceinnicdiransefeerleaoeatod.rapizng,afiirolrrureutds_ei_rl b6nci qi pentru atentate cu bombd asupra unor persoane 9i clddiri 9i

ilbpMmlraepeynnuiditn$r^euhcitoagdatrr.o,ue.,pd"tNaeptcre4olaics$ruoa.rct;o;iacr",el"6;,d. da,Derl:uc'Ap:u:dpiiieta,.r:su"1al;,ss?ign;"a";i;.;;";?"u;.-^d,ft,hJrJi;;uO"c:rarolrJntct*o_innatlernhrnno:li,ot,uTnmlaefusmfiisb,dt:_r_iaiil imbarcaiea lor imediati intr-un avion cu destina(ia Yemenul de

Sud.

Dupd patru zile de negocieri, cei cinci delinuti au fost eliberali
9i urcali li bordul supravegherea atentd apastorului
unui avion sub al Berlinului de Vest' In aceeagi
ileinrich Albertz, fostul primar

Noua generafie de terorigti a avut un specific al ei. Terorigtii nu noapte, Lorenz a fost eliberat.
erau criminali de profesie, organizau ur"nrur"-in timpul liber, erau
Autoritatile federale au capitulat in faia violenlei, iar oamenii
au inceput sd se intrebe dacd aceasta era cea mai bund solu{ie' In

plus, specialigtii in probleme de terorism au in[eles de ce

brganizitorii atentatului nu au cerut eliberarea 1-ri Andreas Baader,

Gudrun Ensslin, Ulrike Meinhof 9i a altor de{inufi importanti'
Probabil, organizalia a vrut sd se distanleze de RAF. La inceput

a trimis la redacliile diverselor ziare declaralii in care erau condam-
nate metodele folosite de Rote Armee Fraktion. Noua organizalie
nu inten{iona sb jefuiascd binci pentru ca membrii ei sd se imbog6-

tso V.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

bcfdtlbualoosnurmvugnedbieadoepiciotnlau.r9rcfmiirr1di-izecotae;nniabtnealaaolsecnage.cdipacp.tseiadet,dgetca.tniipi'l-idt.oorouaaErirrevtigeoace,rajunserd!efeiuarcaiaAotuiunetrtt".brrdi;aibeo;nu;utcti.ee;ia;rg;"olui"arboiqri,nig,tliMsaedaningvizpdecaita[ouargirsimaidr2teeesa,nieuifacantrltliiaesemni.fcsa.i__u_a pe atagatul militar von Mirbach gi pe consilierul comercial

Hillegaart.

Dupd primele impugcdturi, cineva a reuqit si anunle politia,

astfel incAt, pu{in mai tArziu, parterul ambasadei a fost ocupat de un
detaqament special de trdgdtori, imbrhcali in veste antiglon! 9i cu

i9tcnel,aup-lt:dia:lrni{nureibzaaaailu{gaiiaemedgrdhomiteai aust2inann4di,efeuarciinp:eGcriutieldinoirecmnbiab1atrii9nan9it7eei59r'idii,Fluaoaepudfdoaier"tlra6"ta.rl1e"L"1i"aJi.3il,un0rn',frsdmit*ooUocimtat<itnetrneoctatrritdneaa.vuta;,iid"cni;unt;rv;aian;tm:rien_ c6gti pe cap. Terorigtii i-au somat sf, pdrdseascd imediat clddirea,

dar poliligtii se preg6teau sa atace.

Mei-ns".VoVrobrebgetqetepupurlrdtdtotorurul lddeeccuuvvddnnttaalI.b..riDgadcz6ii de luptd ,,Holger
poliligtii nu elibe-

reazi imediat ambasada, vom fi nevoili sd-l impuqcdm pe ata$atul

-du-se Am dori sd ajungem la sectia consular"Ai., spuse t6nira, oprin- militar von Mirbach, se auzi o voce de la etaj'
in lafa unui ghipeu. Poliligtii au rdmas la locurile lor. Pulin dupd ora 13.00 s-au

prl^rmruobn.0r*-tcS6ucpqaNIatinten.ineca-ehfaladupinmrdeoibsiinnprecrdrmhr-uios[t,espvilata6ugacaru{poiioeogaa?rdr-eteien.llietcr,aetbrdad.spSzu6unmnstebeimtt6onrin6urancilcfduutnocurtinieonadaeerr auzit patru impuqcdturi. Apoi s-a intredeschis o u96 9i pe palier a

- Bine c6 nu e rnai r6u, z6mbi funclionarul, fost aruncat Andreas Mirbach. Era grav rdnit 9i abia dupd doud ore

si aqtepte. terorigtii au dat voie unor sanitari neinarma{i sd il transporte afar6.
Din pdcate, von Mirbach a murit in spital in aceeaqi noapte.

Dupd aceste impugcdturi, polilia a capitulat, pirdsind incinta
ambasadei. in acelaqi timp, la filiala Agen{iei de presl vest-ger-

flcAndu_le semn mane DPA din Stockholm, s-a primit un telefon.

#"r*l';ruii#i;;LSuietzgI.nfTriehcduelfHeearduqisnni,e,urrri.nmKeharriali uHinerseiunuirgifilteeils.t.dwUoin,ftirlne.efiimnilaum.abansoardrnl "gaasMeatninfreerdi: Mei-ns"A. iVc5i este purtAtorul de cuvdnt al brigizii de luptd ,,Holger
rog sd vd nota{i urmdtorul mesaj: cei 28 de delinuti,
Krabbe.
inclusiv Baader, Meinhof 9i toti ceilalli afla1i in inchisorile vest-

germane trebuie elibera{i imediat in schimbul ostaticilor qi

tainmebCraiisaacbddinesie,tsotuerlitaiafalmauubinalatsraaetdtaionjruuallnutrtieiciDa. mSielprtarreicumhlar"rSe"rutroi,eiamcrknie.berasg;adi,o;br;ui;rr;ou;ui;.rile transportafi pdnd la ora 21.00 pe aeroportul din Frankfurt.ln caz

contrar, vom impugca, din ori in orf,, c6te un ostatic.

Se pare cd terorigtii intenlionau sd repete exemplul colegilor lor

C^e.iCdynoti a{i ajuns aici? Seclia consulard de breasld care il rdpiserd pe Peter Lorenz, in timp ce autoriffitile

tineri nu s-_au umit din loc, esie-talanpaa*rter. federale au lisat opinia publicd si in{eleagl cd organele executive
iu. a
buzunar un pistol, strigdnd: scos din se tem de terorigti, evitdnd o confruntare directd cu ei.

niscneeotcecnuurO-spnruioebtasilsNea.tecezriruIecv,tcii4fapiouniredenomccipnichlgditedocrzguanectrqaeaeeir!iaiducmeMldadobs6reuaeiinssvuilalciraezucdiaaptgpaue.hi-stioitmtngaor'ea,ilueisu.nltpd.aulf6;u..s"tueirun"i-t.n-a.urdit,"rareunasnoepbtposi rfeesi{rgpveararetutelcasudeiscdu{d_inaei $i de data aceasta, polilia se afla intr-o situalie delicatd cu atat
mai mult, cu cAt tragedia se juca in vdzul lumii, deoarece televi-
ziunea transmitea in direct din zona clddirii ambasadei ocupate.

Ministrul de externe Genscher, care urrna sd decidi asupra modului

cum trebuia procedat, avusese deja o experien{I nepldcuta cu tero-

i;';;;;;tarreueliisIgsmuir.neiitnddpeiraeattvfeeasrnr-oea,rapicsgrrtoteriviiaotdiciepdaln1inn1dicinaudanu.rrThei5en.;io;in$griagltihtm;i;ipipna.u'.u"uirnr.ucU'.eitlucpiiruauulr.O;isuo"dur.u.tr;ltau;Sgndtcolieioncnkpaeert_i rigtii cu doi ani in urm6, cdnd, in calitatea lui de ministru de interne,
condusese acliunea de pe aeroportul Fiirstenfeldbruck soldatl cu

un e$ec lamentabil.
$edin{ele comitetului de criz6 constituit la Bonn se lineau lan!

pentru a. cdgtiga timp. Tergiversarea negocierilor cu terorigtii avu-
sese de multe ori succes. La ora 22.00, terorigtii l-au impugcat in

t52 V.P. Borovidka Rripiri carc au zguduit lunea l5-l

incinta ambasadei pe consilierul con:ercial Heinz Flillegaart. Degi Vinzf,tortrl i-a prezentat citeva modelc vechi, din care tlinirul
asasinatul comis cu s6nge rece a stdrnit puni"a la gi-a alcs o Alfa Romeo. Cu citeva zile inainte cttmpf,rase un BMW
llcnn] g_;;;i vechi, pldtind un avans de 2500 de mdrci' Froprietarulii demontasc
iacpvmcaeepesrte.ue.teA-.gagrccsoedaierru.i.carppnosdtd?itnirinlrdcahiinonitoiurceedr.ir:sadeipdnfrcoriaeranoeczptrecriintc,iureeeclgaa6vu'gtmte,veteneiianuprdrnunriacutpeoriruii,irnrnaieuui'tt,oicra.ort.,cuar'icift6;"ei;i-lrapriiutt"'ditdr,.ii""tg'r"nce;a;u'ilr;uv""fiei'Jn;i"m'iitrcreiii"i_igi,i"a;ips;iiur;"ir:nt;s.oA;r;;rnr;l;;s,d;r insd numdrul de inmatriculare pentru a-l obliga sd o inregistreze
abHuFiiua^mnoriaru.arccmmp.unzue6_usrsubap.rlqnnndurtuoceeidtruarriuOn,entds-,,,xdicuu-bpsai-flpailcitarroalrehogizstiuroBrdmbiiaemrneoiv.ibtclnrpeurnddrd.ndhlru'Aundueldapu-lggiidipftndedoipidn.cncr1Raoiulpmm9sircseroe7pirisii,ua2leisilrdtralinzaiuiaoe$cculreiuirtlip,atiidaai.inq'ei.iiHuulnsnoiustiucal,pao;.ieshnt{n;rerudii"oceise,;dpiciiouz;iipra"nalri;ie;iriii-fSirei-cVz"iailp-'lbiefiulzn"lidu;ribKnniicranrugirfsnrecraevr"toiathIaabsi.flbrtu'andsiaienwnttdmm;e^"epgibiChnsneiHaicess""Ssete.it;ema_ainr;efdrl-ud;eogaet;nizrfp;uirifr'egri.ioes*gi;tns_A.icd;,rat singur la polilie. Dupd c6teva zile, G<itz a restituit rnaqina, ludn-
oodtnrreaani g_Ll9auua.rli1ueB5,i7.atKe-daaaridomrpelrsririqinrtugiteeiihiaMefa1aue9a, i7fnfco7ohds"sont tifdncinaoafsurmitdnrpn}itse.igze.auiii,ldensiua6erttrrribpiarpearullnutroi"tnrraui,csip6art..ns.oli";in"nm;at'ideitg.;nl;Iitdtn,eem,JaoVe;fiaimf;";erbMjl"iirb.aiAierebr",aarnt"lia_i. du-gi avansul inapoi din care a cumptrrat acea Alfa Romeo cu nu-
3Wco.1unradstftrlesar.dpegroeWfcudoerlfogsraeunrlvggiceGinudebIraeallprSruollecagirpfareiteutArrausBe*uu"nlb.alruucikiao,U.ialprnfu"lt. il"gr;;;;
mdrul de inmatriculare GER-AM 25.
,p"tJC!"rg
in timp ce poliiia incerca s6 afle cum a reugit Sonnenberg sd
rrmr"ii--lsde.ost"ti"acoir"iicj.loa1eicen:i.,et"uget,tei,hr-.tanm,idjc.ducieant,raDttsarlepei_isasmdsmfeeioarimstdociorocaurit.fiopl.l'elceu\tiuec;t'ilan_enzt",dud-tryot"airi.umiiClla;i?-h;a;nairt"7iai"5ss,0jounninsntrd*_r,eau,bntlao"adprgtref,uscin_aaarturzceinirbrnec_'_-;
srnSsutdatruru.'rtncu.rza-"utnC*rr-siu-cmuler,kn-ievMpIiii?.M6in.i7.n.iidrr,iina:5irte:csolinv0ua&nijiplnnnentriol.rrumil-eiram9ti.l,ieucalruil.asadi,nfslcgrcreE.?rireac"-in.assrzumlfiatsrcrifiiunaainnamdmi,zrsnioeC$o_:u.r.tecni6Di.fuDirlttsiarnl"seui_fzrrpurttu_A.icrtr.u,ql.roli;.,nocrs;Cnc7;&tic6o_;gloar,bln2itrur;rz"rfdi.;eale,l*,rllzusiid,icl;lelri;etu;pk;nigrliaareiiif;rfiprz;;,ti.;r;e;c5i;te:r,.nn.a,.r';ttn*rrAnuuc.srirouh.r;,cnilei;oileoiriraercabnslv'tlrra,ta*ii*r6t.fdo;zniifn.ric6dr;ine,rniorie,i;ric,deeiiza.is,t'rrrdcceiici parcurgd cei 802 kilometri inregistra{i la bord, un martor 9i-a ;edus
amintJcd in ziua de 3 aprilie vtzuse aceeagi tnotocicietI in fala
j Casei de Economii din Sachsenheim. Un ait martor a deciarat cf, in

Karlsruhe vdzuse doi tineri care i;i ldsaseri i:icie letele de damd in

parcul clin centrul oragului gi se urcaser6 pe o motocicleti japt-rnezi

aflata in parcare. Acelagi martor ;i-a anrintit ;i de num6rul

motocicletei.
Oraqul Sachsenheim este inconjurat de pdduri. in ziiele de 4 1i

5 aprilie, in timp ce-qi f6cea rondul zilnic, pidurarul fEcea citeva
observaiii. Mai intdi a auzit nigte impuqcdturi pe care atunci le-a
considerat sirnple manevre. Mai t6rziu, a g[sit c6teva tuburi de

cartuq trase de o armd ucigagd 9i astfel qi-a dat seama c6 s-a ingelai.
in plus, in noroi se vedeau urmele anvelopelor unei rnotociclete' iar

locuitorii oragului Sachsenheim gi-au adus amitlte cd in zilele
acelea vizuserd o Alfa Romeo in orag ;i in ?mprejurimile lui.

in Germania existd numercase firme 9i ateliere particulare rincle
proprietarii de maqini pot s5 comande nun'lere de inmatricuiare rlin
inaterial reflectorizant. i-a 5 aprilie, proprietarul unei asemenc;r'
fime din l-udwigshafen a primit c colnandd teie!'bnicli pentru un
numf,r reflectorizant LU-N I.8 destinat unei motociclete. Clientul
s-a prezentat in aceeagi zi, a pi[tit surna ile I 7,50 nl*'rci 5i a pleiiit'

in Joia Mare. N{ercedesul dc serviciu al iui l}uback a;tepta la

stop, la intersecfia strlzilor Landstrasse 1i Molkestrasse. Fe l::rncia
alSturati, lang6 lvlercedes, a clprit $ nrotocicletfi Suz-nki ps cfti'e sir
aflau doi tineri cu e6gti metalice " I-Jnul Cin e i ao"ea at*rnatd dr: gAi 'rr
geantd. ln clipa cAnd rna6ina a clemarat, un"'rl qlin mot,-;cic!i5ti a sco:;

r.rn pistol din geanta rie la git qi a tras in p::s;rgerir iiin iirluz-llir'l
Apoi motocicleta a trecut pe parlc;r coalaitii, tf;.n.Irul e schit*l:;iri

cileva vorbe cu gof'erui ma$inii cftre vsneil ?ncet rlin p;1fif;a {.}pl;-i:i r'ji

a ilisp[rut.
Plocr.rrcrui g.eneral Buliack qi Ceorg Wur:;t<:r au murit pe L-'r ' i*t'

il(rircl a fost transportat la spital, ltnde a rni;rit gase zile mai tir;,:iil.

154 V.P. Borovidka Ilcipiri care au zgudttit lumeu t55

Atentatorul a tras l5 focuri dintr-un pistor mitrarierd Heckrer-Koch la p'L-oartiIlJuanndclsirnieurglnern,idsainuldnbt. aeAnumc, hSeturresucaluunitn, apg'coSafueisoraui nl9niaaa1dA; evlbrsercaehcisshltp'teoArvqti[tldeap',tiaafrarind
cu patul gi leava retezate.

U_ -l.riAkeceMstetinrihpoluf, asasinat a fost revendicat de organizalia creatd de
o ramificatie sau succesoarea grupdrii Rote Armee
Fraktion. Cdteva zile mai t6rziu, redacliile cetoi rnui impo.tuni. grddinir au intrat trei tineri care gi-au continuat ncstin-g,heri1i drurnul
s-au oprit, privind in -iur' $oferul
ziare gi agentii de presi au primit, ,p.. difuru.", declaratia acestei i'ia-anacoi,n'rdvuessitnibualnutliccaamseeir,du, nicaier bancherul nu s-a lisat prea n.rult
bande care, prin stirul in care era conceputd, semdna foarte bine cu
mesajele lui Andreas Baader, aflat in ,,cea mai bine pdzitd inchisoa_ -agteptat.
re din Republica Federali". Mai tarziu a iegit ra ivealr cd detinutii Nu arn reu;it sf, reconstituim modul cum s-a desligurat aceasti
acliune .u .pilog dramatic. Se pare c6 terorigtii intenlionau sd-l
erau.at6t de prost p6zi1i incdtputeau sA intielind legdturi ,.__ s-au auzit impuqcdturi la
brii.bandei afla1i in Iibertate. in ferul acesta, baaaeia reug"uit sd or- ripeascd p" Fonto. Acesta s-a apdrat, servitori. 'I-erorigtii au f-uqgi it,
ganizeze;i sd conducd, direct din inchisoare, acliunile lui ieroriste. stiigatele'lui au apArut sotia $i
ciliva

,,Buback a fost direct rdspunzdtor de moartea lui Holger M.i;;, urcAndu-se intr-o magin6 care ii agtepta dupd coit' Jtirgen Ponto a
fost transportat la o ciinicA chirurgicall din Frankfurt, unde a murit
t.eSrio"rgr$li:tl9l. H^ausner gi Ulrike Meinhof,, au incercat sd se justifice
peste doud ore.
ac{iunilor ,,ln calitatea lui de procuror general, de mediator al
informalii Ca o incununare a cinismului lor, terorigtii au thcut publicd o
coordonate ale organeror de jusiigie gi ale serviciurui de
vest-german, Buback a organizat'asasinarea ceror trei in declaralie prin care i;i revendicau atentatul, justificAndu-l prin
strdnsd colaborare cu CIA...
argumente neintemeiate. Printre semnatarii declaraliei a apIrut 9i
Atentatul a urmat procesului de la lS;t;a;m; m;h"eimtb, slar care Andreas numele Susannei Albrecht, membrd a organizafiei Rote Armee

Baader. cudrun ensilin $i J* c;; acuzali de 4 Fraktion.
asasinate de tentativd a. Susanna Albrecht, cunoscutd sub numele de Sanna, a devenit o
9i40 ^"ii""tli"iJnla*nuti la inchisoare
pe via(i.
victimd a mecliului in care a crescut. Dorind sd devinl la fel de
Impugcarea procurorurui generar a constifuit un act de rdzbu- celebrd ca tat[l sau, a incercat sd se apropie de el' CurAnd insb avea
vlTaoerrreocrlo.iginit1tiiinavucraoeilaalugupi tstaidmcdpoenmof^rpoarnloislvotroreczaleorercialafnlaua{dairuiensdase'ppgo6itln.ildli.esigar9saietuiiiig-oreur.dueC"a-uui;aiinrciJ.a sd suf'ere o deceplie, fiindcd ;i-a dat seama cd departe de a fi un
moclel, tatf,l ei era un om obi;nuit, cu multe defecte' lntre ei au
inceput sd aparb divergen{e de pdreri. Simlindu-se incorsetatd de
ei aveau sa arate cd nu se sfiesc sd foloseasia orice"mijloc pentru u
zgudui opinia publicd 9i guvernanfii. convenliiie in care trdiau aristocralii, din randul cSrora faceau parte
Efui ipeasr.inpiirieedie, sStuinsaatn. nPassi-haorleovgoulltaSt aimlepwosrrkivi acitmeaozdSulaufiirdme avliiail!e6 ce-i
.tr.ul,ulur nadgmh:lnrylsItrJaitiirvgeanl ponto era directorul gi pregedintele consi_ Su-
lui Dresdner Bank, iar fina lui era fiica unui
cunoscut avocat din Hamburg. La 23 de ani, Susanna devenise sannei: ,,Vt-u.n sAturat pdna peste cap de vegnicele petreceri la care

membrd a Comiretului de sprijin al de{inu{ilor se mdncau icre negre 9i somon afumat".
nia federali gi trdia cu teroristur Kari Heinz polirici din Germa_ Ca un prim semn al revoltei fatd de autoritatea pf,rinteascd,
beilwo, care ruase
parte la atacul asupra ambasadei Cermaniei de la Stockholm. Sanna a refuzat s5 mai inve{e pentru examenul de bacalaureat' Pd-
rin{ii au trimis-o cu for[a la internat, unde a devenit o fat5 ascul-
a11cttl1uClynalltzt,eud,l *Sn"uudseaspnetnedeeicoAdslbbeabrenedcsehcttepordcineu-piendriomurniigcrloi.dcceaaipbeaarin9tedi erinnleoirsditueo.rugiaraant'epgrosot"relisiri_iL.
tdtoare gi chiar suPus6. ;i-a aritat roadele deoarece, in l97l'

$ederea la internat
Susanna a reuqit la examenul de bacalaureat 9i s-a angajat ca
Susanna Albrecht a jucat un rol funest in actiunea ponto. educatoare la o gr6dinil6 de copii. Aceastd munci i-a adus primele
satisfactii nlo.uG, nu mai era doar fiica unui cunoscut bogdtaq, ci
au^ub,zefDrtuiorrsevecott.coerlnupllidu.cJpuidtidrg:aemniazpaonzitloei locuia intr_o vi16 luxuoasd in un anume Albrecht. Situa{ia nu i-a displicut, cu at6t mai mult cu
de 30 iunie, in jurul orei 17.00, a

cit continua sd aibS cont la banc6. Apoi, s-a inscris la universitate,

tu

156 V.P. Borovidka RaPiri care au zguduit lumea ts7

s-a mutat intr-un cdmin de studen(i cu concepfii dubioase, dupd Maier-Witt, o prietena a Susannei Albrecht 9i Christian Klar, fost
care a renuntat de tot la inv6{dturi. student la Universitatea din Heidelberg.
mstfPeoerer(iremmavMniabucelrroioeiid..caiuuraAAdillnepaitfonebgflciorecuusaatgptrcodiednuarecinalihevoRieisJinnnodtitnitrteiastmdietuApmacbrrmueniatuaeMvdneuedcateFipcgclurieohaobnstiktesrttusuieSodtlccuneifhnianglitiieiiealiiernlr.oaeue_relrfiiaas"sstifpolbtrKee.c"ucauapuStsrutalutdJunpiH.v"rlrfieaeai,roinsAe"*ezei,,.
Dellwo,.care gi-a c6gtigat o faimd tristd in timpul atacului ;p;; La 30 decembrie 1916, polilia rutierd a relinut pe autostrada de
ambasadei Germaniei din capitala Suediei. De c6nd ,ru *fi ldngi Butzbach, doi indivizi suspec{i care circulau intr-o maginf,
Sanna visase si devind eroini. Acum i se oferea u".r, piif"j. i furita: Siegfried Haag, fost avocat 9i Roland Meyer' Cei doi te,ro-
riqti aveau-paiapoaftJ false cu nume strdine, iar in maqind au fost
sunlt la uga naqului ei gi pur gi simplu l_a impugcar. gisite doua'piitoale gi o mitralierd. Haag mai avea asupra lui gi alte
gl_6up^tvPae9omiliui.l,iluapi,Pasimiinntieialaiaupt ucobalaiIcci dtsiueencrelaa'dtiernedmvopadlrtmeatAadnnttuual.igsEuuuUilamppieiei,oniituireu,, iocumente iompromiptoare, inclusiv un ,,plan de acfiune" al co-
a prinde mandoului de teiorigti. Deqi poliligtii au supus textul unei minu{i-
oase analize, ei nu au reuqit sd-l descifreze in intregime din cauza
,6rUril abrevierilor, a criptonimelor qi a simbolurilor folosite. Acliunile
i;;;d;
erau prezentate in coloane, cu detalierea sarcinilor ce reveneau

flecdrui membru in parte. Printre alte simboluri aparea des cuvantul

uf:n1a"t:t:3se_m,:npaltade impotriva rerorigtitor. Iar in vara lui tgi7, u upi*i ,,Margarin6". federal de criminalisticd, dr. Horst Herold im-
avertizare. $efuf Serviciului
preuni cu procurorul general 9i cu expe(ii poli{iei qi-au bdtut capul
Vizavi de clidirea procuraturii de zadamic ca sd afle impotriva cui era indreptati actiunea ,,Mar-
din Karlsruhe, la numdrul 9, se anu stat de pe Blummenstrasse garina". Au aflat prea tdrziu, cAnd Siegfried Buback era deja mort'

august solia lui a primit un telefon; loirinla'rnui pi"ioi.-T;;;

d,eg-rabdB,unadmzdiuoar,i la telefon este doamna Ellwanger. Ag dori... mai O altl acliune, cunoscutl sub numele ,,Big Money" a constiruit
sd v6 facem impreund cu soful meu. planul de rdpire a bancherului Ponto care nu a fost insl pus in
o vizitl aplicare. La inceputul lui iulie, la arhiva Institutului de Economie
Ne-am construit un bungalov nou gi vrem sjcumparam un tablou.
S-au intdlnit a doua zi, ra Mondiald din Hamburg a venit un tdn6r cu ochelari cu rame aurite
ora 9.00 dimineata. Dupa ce au stat de care, dupd ce a prezentat legitima{ia de student' a cerut materiale
vorbd mai mult de doud. ore a scos
brusc de_,subAaind un pistol, gi jumdtate, domnul fli*ange. "-biocrafice despre Ponto 9i Schleyer'
imi pregAtesc luciarea de doctorat care ate ca atergmuam'e,Pnteartsoe-l
ne v-efiEaxseccuulttalmorodiancetlieu,nenua iar,,so.{ia.. i_a urmat exemplul. nalitdti importinte ale economiei vest-germane",
gverulippdraiiliRnoimteicA.r-mivueetrFerbaukiteionsdgvi ddafcied
team6. cererea. 'i-a

DinucpaDdmopemura{ninualltdigmtiuprdao,tadsmounnneadrieaEila-lwatuaarnlaegig;eadrtinid_eanuouund.u,Ds.ueprned^ap"tiauctaofrcrAenagsgi tiparieaasddoeelisarcuhfleius.i Bibliotecarii de la arhivd i-au pregdtit materialele pentru a doua

zi, iar studentul le-a studiat gi le-a consultat o dupE-amiazi in-
treagd. T6ndrul se numea Willy Peter Stoll, avea 27 de ani 9i rolul

domnul Ellwanger, lisdnd s6 intre doi indivizi care tiraudupd ei o lui incd nu se terminase.
cutie mare din carton. Vineri 25 iulie, intr-un magazin de maqini vechi din Hiirt, l6ngd

Impreund, au scos din ea un lansator de rachete gi l_au montat Kdln, a intrat un t6ndr care s-a arltat interesat de un microbuz
spre clddirea de vizavi a procuraturii de stat, au reglat mecanismul Volkiwagen, cu numdrul de inmatriculare K-C 3849'

rduet.deDclianngfearreicliareo,rala1o6.r0a0,1a6u.0t60iantucasb_lauriinletAtemlepfloaitlcneimgiica,ufiainlsdpcad_ - Ce pdrere aveli? il intrebd vdnzltorul.
mecanismu.l de declangare s-a - Meige. imi convine 9i culoarea lui alb6, rf,spunse t6ndrul'
- Prin urrnare, il cumPdra(i?
lui au reuqit sd se dezlege gi
defectat. Spre sear6, pictorul gi solia Toa--teDdAaotcuunmcei,ntpeoleftisfieing6lsuenstcrui,ndboimronuul lael,dctuarastd. semnafi contractul'
au sunat
la polile din apartameniul
vecin. Terorigtii nu au fost pringi, dar s_a aflat'cd,cei doi erau Silke

&,

158 V.p. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 159

. Duptr ce s-au aSezat la o masd, iar cumpdrdtorul gi_a aprins o gi-a notat numirul K-LZ 589 9i, pentru orice eventualitate, i-a
blocat ie$irea, aqezdndu-gi de-a curmeziEul propria maqind'
{igard, patronul magazinului l-a intrebat:
in acecagi seara, tanArul cu ochelari cu rame aurlte, care era
- Cum vd numili? intinzdndu-i o carte de proprietarul maginii. a venit sd-;i ceard scuze.
vizi-t6: Dupd ce a
Aici e scris tot, r5spunse tdndrul, Strasse l2l. ^ Nu este admisibil, domnule' in primul r6nd nu vE cunosc, iar
-in al doilea rAnd, in garajul meu nu are voie sh parcheze nici un
Peter Borge, Kciln, Luxemburger

platit, tan_druI a plecat gribit, spre marea mullumire a vdnzdiorului,
care era fericit cA reugise s6 v6ndd magina at6t de ugor.
striin. Asta este rostul meu aici.
Pe Weiner Weg 18 din Kdln se inaltd un bloc ir.,., aparta_ Ve inleleg, domnule Wilk, dar eu nu sunt striin' Sunt logod-
mente de inchiriat, construit de un geic arab, care gi-a inve"sl.t,it petro- nicu-l dom.igou.ii Ri.te, care locuieqte aici. De anl venit sd
dolarii in peste 60 de imobiie. Fiecare apartameni are cAte ungaraj aceea,

niIa subsol. ln ziua de 27 iulie apartamentul nr. 2065 gi garajul v[ rog... a primit 20 de mdrci alacerea a fost incheiatf,'

au fost inchiriate de Lisa Riese care a plEtit anticipatl srima"drlestul W-ilk 9i
Mercedesul a putut fi parcat pe locul cu numf,rul l2T Domni;oara
de mare. Riese era o thndrd biondd 9i pldcut6' pe care geful garajului o

La 30 iulie 1971 ,la comisariatul de politie din Kdln_porz s_a culloscuse atunci cand ii d[duse cheile de la cutia de scrisori" I s-a

prezentat un bdrbat care a anuntat furios ci i s_a furat maqina. pirut insi curios cd, degi pl5tea chirie" locuia intr-un apartalneni

strig-d Domnule comisar, era absolut noud. Ieri am cumfirat_o, gol.

el. Dr. Hanns Martin Schleyer, preqedintele Uniunii fcderale a

num-i.ti?Domnule, lini$titi-va... Sd o ludm pe indelete. Cum v6 industriagilor germani 9i a Uniunii patronilor era un om bogat 9i
i'flue.t. in seara zilei de l4 august, se intorcea, odihnit 9i bronzat,
Arno Last. de la casa sa de week-end, de pe malul lacului Bodam' A doua zi'
luni, utma sd participe la o qedinfi impofianti la firma Daimler
- Ocupalia? Benz din stuttgart din al cSrui consiliu de administra{ie f}cea parte.
- Electrician. Mai precis, maestru, intr-un atelier. irrtocmitd de polilie -- cu
- Cum era magina? Aici a aflat cd figureazi pe opelirsicthol-gi
- Absolut nou6, domnule comisar... persoane a cdror iiala era'in trebuiau pdzit-e. ln carnetul
- Ce marci?
- Mercedes 300, galben. ierorigtiior Haag gi Meyer, arestati de poli!ie, lusesc ghsiti
- Num[ru]? abrevierea ,,hrn" gi poliligtii ajunseseri la concluzia cd se referea la
- Aqteptati pu{in, zise Last gi scoase din buzunar documentele Schleyer, care de fapt se numea Hanns Martin"
-maginii- Nici nu am avut timp s6-l memorez. K-AA 65g4.
-. O 11 vd finem la curent cu tot ce se intAmpld, domnule Last, Aiest episod nu ar fi lbst atdt de important 5i de interesant dach

spuse comisarul, ridic6ndu-se in picioare. polilia nu l-ar fi inclus pe Schleyer in categoria persoanelor aflate
in pericol maxim. Din clipa aceea, el a fost pf,zit ca un ministru: a
primit gardd de corp, in vild i-a fost montat un sistem de semna-
- $i mai avea inctr ceva, igi aduse aminte bdrbatul asudat. Un
lizare gi toate broagtele de la uqi au fost inlocuite.
cArlig pentru remorcd. Inten{ionam str cumpir o remorcf, fiindcd
vroiam si plec cu familia in Italia... Intentionam. La 5 septembrie, Wilk care era portarul qi geful garajului s-a dus

Nu trebuie sd v6 descurajati, poate o vom gdsi repede. sd controleze, ca de obicei, garajul 9i a vlzut cd Mercedesul galben
al domnigoarei Riese era parcat la locul lui- Dar' aten{ia i-a fost
- Se mai intdmpld qi asemenea cazuri, domnule comisar?
- Uneori. atrasS de un microbuz Volswagen cu perdele galbene pe care il
-in garajul subteran al blocului tum de pe Weiner Weg lB apd- vedea prima oar6. Curios, Wilk a privit iniuntru 9i a vdzut un
cbrucior albastru <1e copil. $i-a notat numarul lui de inmatriculare
ruse o magind str6ind. $eful garajului, Friedrich Wilk, a stidiat_ocu ca s6 se intereseze al cui e fiindcd gtia cd in blocul lui nu locuiegte
un aer expert: Mercedes, ultimul tip. Wilk nu gtia cui apa(ine, dar
nici o lamilie cu copil mic.

160 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit luntea

in La 5 septembrie 1977, Hanns Martin Schleyer a plecat spre casd garda personald a lui Schleyer. Toli trei erau morli. Criminaligtii au
Mercedesul lui, 450 SEL, era condus de Heinz putut doar sa constate cd Mcrcedesul galben gi cdruciorul de copil
jurul orei 17.00.
fuseserd folosite doar drept capcand. Ctrruciorul fusese legat de un
Marzisz, un gofer cu e.rperien{6, in vdrstd de 3l de ani, iar i" ;il;;
313.*1ti1u politriei in care se afla garda ce_l pazea tit;il;;l, gnur, iar unul dintre terorigti il trf,sese de la distan{6 pe c4rosabil.
Re.inhold Briindle, in vdrsti de 4l delni, Roland pieler, de 2d de
ani gi Helrnut l-llmer, de 24 deani. La or'a li.l5 cele doud rnaqini Mercedesul galben era magina furati despre care am mai amintit.

au ajuns in dreptul stadionului Miingersdorf gi au cotit pe Vincenze Electricianul Last a recuperat-o mai tdrziu gi a reugit si plece cu
Imediat dup6 ce a dat collul, goferul a pus o frdna trruscd.
S:ttaratzd:a. era blocati de un Merced", n,ru, de culoare galbend, cu farnilia in Italia.
de inmatriculare din Koln, iar in fafa lui, pe carosabil, se afla Dupd cum gtim, portarul Wilk i$i notase numdrul microbuzului
num6r
alb irr care se afla ciruciorul de copil. Dupd ce a auzit comunicatul
un cdrucior albastru de copil. politiei, s-a uitat in camst gi a constatat cd microbuzul cdutat era
unul qi acelaqi cu cel parcat in garajul blocului 1B de pe Weiner
!**lpun^d maginii poliliei care il urmdrea atent nu a avut timp sui w.g.
frdnd
gi a lovit din spate maqina lui Schleyer. In .iurul orei 21.30, criminaligtii au intrat in garai. Microbuzul
.. In acelapi timp au detunat cdteva impugclturi. Un grup format se afla la locul lui. Au chemat un pirotehnician ca sd le deschidd
din mai rnulli tineri au deschis foc ae mitratiera asupriceior doui portiera, deoarece se temeau ca induntrul lui sd nu fie o bombd. Nu
magini. Unul dintre terorigti a deschis portiera din spate au gf,sit insd nimic altceva dec6.t un plic care con{inea fotocopia
cedesului, trdgdndu-l afar6 pe Schleyei. $oferul Marzisz a Mer_ unei scrisori adresate guvernului de la Bonn. Probabil, terorigtii
a sdrit sperau ci in felul acesta nu putea fi identificatd provenienla hdrtiei
repede de ia volan, incercAnd sa il saiveze. S_a auzit o nou6 detu- gi a rnaginii de scris. Scrisoarea con{inea urmitorul rnesaj:
nbtur6 gi Marzisz s-a pribugit
un glonte. pe caldar6.m cu tdmpla strdpunsd de Cdlre gwvernul federal:

fVrmmrpUdiooe9rnaicnllkuiuiatTsBraslawpmeMrlve"rbaeoubW,glladoerteei-rcgltnsugcamitummaiitiarc,irdcepanairsauruoesrtnsoebts6egrcue6uaromztocrflfraliuehreatailrigauisrpupetcpiraii,rpnldriojrenet,durodd.aaiiraenecruaLpeptiaratponaogoimisp.aelcmitiqarrMepcdaitirueceiudeccrm,vt[orea.eiobmns$lbB,ueitouamcz.MfziarneoaougWrtrmnbridiuuu_mael*nizuunnueptualctclpiurdtrhc6lriaciancrdapiddarcnetaesaotjaimuuclticoull.ouuulaolbuiuulutcsfeinmeu,ure.r"rlcoAp.ovaf.dr.ariaimi.ne,gttp;i*aitnatiouiueiotnnia-_ai. Aveli grijd cn inrediat sd Jie sistatd acliunea de urmdrire
mesajul gi a alertat politia. Dupd cum s_a dovedii
:g*ir.u o mare gregeald, deoarbce Volkswagen_ul ulterior,'a fost publicd, cleoarece, in caz conlrar, orice negociere vafi suspendatd,
direclie. o luase in altf,
iar Schleyer vaJi impuScar.
ctigmnroelssliacbeibiPrualeeoimoaraleenitzpciluaerrmainnnaciuscuedmriopa.VaboifWuilnhi{zcci-a,oufB.edmt ualTuirlsllyno.auiccpaigegurlsbelntidag.t,teeirinpaeeolslplppaaeouticpgul*autnoatlictnaaoituriceatdnuncpfoadoa,slsiittndliaeliemanoljeueprstasieeccr1'peli9c',om,.aUl0iatt0uidga,ti'nflspyaa6e; *O i
i
in ciuda acestui avertisment, cAutarea autorilor atentatuiui a
^impIrnetjruer.itmimi,pd,alrapfao{laitiqloticiunluui.si--aauumaadiupnuattuet cahluiptaajeplee de politie din
colegii ior din luat o amploare crescdndd. Crirninaiigtii au aflat de la portarul Wilk
despre domnigoara Riese, dar atunci cdnd au sunat la ug6, nu le-a

rdspuns nimeni. De teami. ca inSuntru sd nu explodeze o bomb6, ei
nu au forlat uqa, ci au adus un cdrucior blindat, mic cdt o jucirie,
fabricat in lrlanda de Nord. Cdruciorul putea fi dirijat prin radio de

la distan{6, avea 7 reflectoare, o cameri video 9i o mitralierd.

,,$oferul" lui putea sd stea linigtit in fala unui ecran de televizor gi

s5 urmdreascd terenul qi ,,lupta" robotului blindat. Dupd ce

cdruciorul a trecut prin uga apartamentului domnigoarei Riese, pe
ecran s-a vdzut cd e nelocuit.

in timpul anchetei a iegit la iveald c6, in realitate, Riese era

Friederika Krabbe, sora Hannei Elise Krabbe, care luase parte la

atacul asupra ambasadei Germaniei de la Stockholm. Terorista
locuia in condilii modeste, deoarece tot ce s-a g6sit in locuin{a ei

t62 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

163

au.fost o saltea pneumatica, o veiozl, un scaun gi un aparat de tergiversarea negocierilor, mizdnd pe faptul cd, dupd un timp,

radio. terorigtii vor ceda nervos.

Actul terorist comis ziua in amiazamare in plin centrul oragului A doua zi, pe la ora 15.00, la parohia bisericii evanghelice de
Kgln a produs stupoare, cu at6t mai mult cu cdt nu era primul. Trei
poli{igi mor}i, uunnuqi obfielarniml tprauggicca. tGguivSecrnhulelyfeerdredraplitg-tia pe Lehrastrasse 8, din Wiesbaden, s-a prirnit un telefon:
acestea au
fost rezultatele foarte bine - Aici e Neuschiifer, rdspunse fata preotului, in vArstd de l2

cum va reacfiona opinia publicd. polilia care se dovedise incapabild ani. Tata nu e acasd. Se pregdtegte de slujbd, a mai adIugat ea gi a

sE asigure protec{ia unei persoane despre care binuia cd ar putea inchis, continuAnd si inve{e. Mai tdrziu, a g6sit in cutia pogtald un
plic alb, pe care nu era scrisd nici o adresl qi l-a pus pe biroul
deveni finta terorigtilor, gtia cd nu are nici un motiv sd fie laudata. taElui. Cdnd l-a deschis, acesta a gdsit induntru un alt plic care
De asemenea, era un fapt bine cunoscut ci, numai in primele gase avea in collul de sus o emblemi fbrrnata dintr-o stea, o mitralierd
luni ale lui 1977, bandele de terorigti reugiserf, s6 susiragd din lo- qi initialele RAF. In plic se afla o tbtografie coloratd Polaroid a lui
curi publice qi, de multe ori, din seifuri inchise 332 <ie fige Ae iden- Hanns Martin Schleyer, imbr[cat intr-o cdmag6 vdrgatd pi tindnd in
titate in alb,255 de fige completate, 226 de pa$apoarte de serviciu
in alb,456 de permise de gofer, 34 de gtampile oficiale gi 3 magini mAnd un carto4 pe care scria: 6.9. 1977, ostatic Rlf Plicul mai
de scris cu caractere speciale pentru completarea pagapoartelor.
conlinea doud scrisori, una de la terorigti, alta de la Schleyer. in
Terorigtii capturaserd 2040 pistoale, 1463 pugti, 197 mitraliere, 6 timp ce preotul, uimit, rdsucea scrisorile in m6n6, suna telefonul gi
kilograme de material explozibil, 55 grenade gi 15 grenade de in receptor s-a auzit o voce de femeie:

mdnd, dispundnd astfel de tot arsenalul de lupt[ necesai activitAtii - in cutia dumneavoastrd de scrisori se afl6 o scrisoare cdtre

lor. Bandele de terorigti aveau aceleaqi radioemil6toare cu cele fole guvernul federal care trebuie transmisS.
site de polilie, la care se addugau 1260 de emildtoare furate pi chiar
un aparat special de codificare gi decodificare numit INVENTR. Scrisoarea con{inea revendici.rile terorigtilor.
Prin urrhare, politia nu putea sd aib6 congtiin{a curatd din moment
Luni, 5.9. I 977, un contando condus de Siegfried Hausner a luat
ce nu reugise sd impiedice aceastd ,,supradotare,. a gangsterilor. ostatic pe Hanns Martin Schleyea preSedintele Uniunii federale a
Poate tocmai de aceea, conducerea ac[iunii a fost preluatd de
insugi cancelarul federal, Helmut Schmidt, care, la oia 21.30, a industriasilor germani Si al Uniunii patronilor. Repetdm incd o
anuntat tragicul eveniment in fa{a camerelor de luat vederi dupd
data condiliile in care poate fi eliberat, condilii ce au fost trans-
care s-a adresat terorigtilor:
mise deja guvernuluifederal, dar sunt linute in secret. Sistali ime-
,,In mod sigur cuvintele mele sunt ascultate de ldptagi. probabil, *
r diat urmdrirea, altfel, Schleyer vafi impuScat.
acum ei igi gustS roadele victoriei, dar trebuie sI le spun ctr fac o I De indatd ce veli opri urmdrirea, eliberarea lui va avea loc,

mare gregeali. Terorismul nu mai are nici o lansd, deoarece impo- di res pe ct andu-s e u rm dto arele condiS i i :
triva lui lupttr nu numai organele de stat, ci intregul popor..,
I l. Schleyer va fi eliberat in schimbul punerii in libertate a
S-a creat o situa{ie paradoxalE, {brd precedent. Timp de gase
urmdtorilor membri ai RAF: Andreas Baaden Gudrun Ensslin, Jan
sdptdm6ni un inalt reprezentant al statului a negociat viata ostati- Carl Ja.rpe, Verena Becker Werner Hoppe, Karl Heinz Dellwo,
cului, discutAnd cu terorigtii ca de la egal la egal. Cu toate acestea, Hanna Krabbe, Bernhard Rossner, Ingrid Schubert Si lrmgard
MAller, care vor putea sd plece in lara pe care Si-o vor alege.
nu au reugit sd oblind nici mlcar o superioritate de doul treimi. Giinler Sonnenberg, condamnat pentru rdnirea unei persoane, va

-de .,,Statul major de crizd" constituit la Bonn a pus la punct tactica Ji eliberat imediat, deoarece nu suportd condiyiile de detenyie.
luptd. Scopul
il constituia eliberarea lui Schleyer, prinderea gi Giinter va pleca impreund cu ceilalli zece.
aducerea ldptagilor in fala tribunalului qi revigorarei increderii
2. Ostaticii vor fi transportali pdnd miercuri, la ora B.00
cetd(enilor in capacitatea poli{iei de a le asigura securitatea. Tactica
dinineala, pe oeroporlul din Frankfurt, iar pdnd la 12.00, cand va
aleasd de criminaligti era simpld gi incercatI in numeroase rdnduri: decola avionul, vor avea voie sd vorbeascd intre ei. La ora 10.00
dimineala unul dintre ostatici va vorbi in direct la televiziunea

I

t64 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 165

germand Siva informa opinia publicd despre modul corect in care in legdturd cu desf6qurarea cercetdrilor, iar ziarigtii au cedat. La
se des/dsoard pregdtirile de zbor.
conslZtuirile comitetului de crizd se punea insd tot mai des intre-
3. In timpul zborului pdnd la destinalie, ostaticii vor fi insolili barea de ce poli{ia comite atdtea greqeli in anchetarea l6rddelegilor

de Payot, secretarul general al Federaliei^lnternalionale pentru terorigti lor.
Drepturile Omului Si de preotul Niemoller. Ii rugdm ca in calitatea
lor de garanli ai vielii ostaticilor, sd aibd grijd ca loli sd ajungd Cancelarul federal a cerut ca reprezentanlii polifiei criminale,
membrii serviciului de informalii gi ai aparatului polilienesc sd
acolo unde doresc. justifice modul cum era cheltuitd suma de 90 de milioane de mlrci

Desigur, vom fi de acord Si cu alte eventuale propuneri ale alocatd in fiecare an de la buget aparatului de securitate. Puterea de

ostaticilor. stat s-a trezit intr-o situalie dificill; s-au fdcut auzite glasuri critice
din partea partidelor de opozilie, iar unii politicieni au incercat sI
4. Fiecare ostatic va primi 100 000 de mdrci. foloseasc6 in avantajul lor situafia nou creata. Oamenii aveau
5. Acest comunicat strict autentic dupd cum rezultd din scri- senzalia cd sistemul social a intrat in crizl 9i cd un anume ,,doliu de

-soarea Si fotografia anexate ale lui Schleyer va fi lransmis inte- stat", respectiv renunfarea la slrbdtorile de toamn6, nu ar rezolva
-gral astdzi la ora 20,00 la emisiunea de actualitdsi a televiziunii.
problema.
Scrisoarea confinea gi alte revendicdri mai pu{in importante, dar Cei care au preluat conducerea acfiunii aveau un plan bine pus
la fel de arogante gi era semnatd de Siegfried Hausner, comandoul
RAF. Pe o hdrtie al5turat6, Schleyer ad6ugase cu propria sa mdn6: la punct, agteptdnd urmetoarea migcare a dugmanului. Nu au fost
nevoili sa agtepte prea mult. A treia zi dup6 rlpire, la 7 septembrie
Mi s-a explicat cd dacd veli continua urmdrirea, viala mea va ora 18.00, gi preotul Friedrich Schuster din Mainz a glsit in cutia
de scrisori un colet. De data aceasta, continea o scrisoare a rf,pito-
fi in pericol. Acelasi lucru este valabil Si dacd nu veli indeplini
rilor gi o scrisoare a lui Schleyer, insolitd de o caseti video.
condiliile sau nu veli respecta ultimatumul. Menlionez cd aceasta Cdteva ore mai tdrziu gi episcopul Wolfgang Rolly a primit un

nu e decizia mea. pachet care trebuia sd ajungi la guvern. Coletul con{inea o bandf,

Membrii ,,statului major de crizd" au reflectat asupra tuturor pe care erau inregistrate rdspunsurile lui Schleyer. Terorigtii au
circumstan{elor, au analizat eventualele lor consecin{e gi in cele din
urml s-au hotdrdt sd nu fie de acord cu revendicf,rile terorigtilor. La mai trimis o scrisoare la redac{ia ziarului ,,Frankfurter Rundschau"
discufie a participat gi directorul societifii pe acliuni Daimler Benz
care trebuia sd parvind ,,comitetului de crizA". in scrisoare se
care i-a informat pe to{i cei prezenli c[ firma lui este dispusd sd
menfiona cd ultimatumul este prelungit pdn6 la 9 septembrie, ora
pldteasci pre(ul de rIscumpArare, indiferent de suma la care se 12.00, cdnd ar urrna sd decoleze avionul cu ostaticii eliberafi la
ridicd. Era o practic6 curentA. Incd din 1975, ftrma plItise 7,5
milioane dolari pentru rAscumpArarea unuia dintre reprezentanlii ei bord.
care firsese repit in Argentina. Pe vremea aceea, situalia era dife-
Banditii se aflau intr-o situa{ie dificild. Nu gtiau nimic despre
ritd. Grupul Montoneros care il rdpise pe directorul Metze era rezultatele anchetei, iar polilia cdqtigase timp gi domina situalia. In
general, teroriqtii comunicA greu intre ei, dar mai ales este foarte
constituit din oameni care luptau impotriva condi{iilor social-po- riscant sd-gi transmitd revendicbrile oficialit6lilor prin intermediul
litice insuportabile din Argentina, fiind sprijinit de marea majo- scrisorilor sau al coletelor. Ei sunt conqtienfi cI intreaga popula{ie
este alertatd pi la cea mai micd blnuiald poate apela la ajutorul
ritate a populaliei. Rdpitorii lui Schleyer erau bandili. Helmut poliliei. De aceea, terorigtii au cerut sd poarte negocieri prin in-
termediul avocatului Denise Payot care, dupS cum men{ionau ei in
Schmidt nu a acceptat condiliile lor gi a awt dreptate. Dacd tero-
rigtii ar fi oblinut ceea ce doreau gi ar fi incasat milioane de dolari, scrisoare, era,,secretarul general al Federaliei Interna{ionale pentru
ei ar fi devenit gi mai arogan{i. Banii cdgtigali ugor i-au transformat
pe acegti idealigti in ucigagi 9i bandili. Drepturile Omului de pe l6ngd Organizafia Naliunilor Unite".

Terorigtii au nevoie de publicitate, fiindcd altfel ac{iunile lor nu Terorigtii nu erau bine informali, deoarece avocatul Payot, care
ar stdrni panicd. De aceea, polifia a interzis publicarea oricdrei gtiri
acceptase rolul de mediator propus de guvernul vest-german, nu

166 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

167

era func{ionar ONU, ci numai pregedintele Ligii elvetiene pentru Trebuie subliniat incd o datd cd agen{ii de politie nu au lucrat
intotdeauna foarte bine, ci dimpotrivb, au comis nenumdrate gre-
Drepturile Omului. La intrebarea de ce a fost preferat un avocat geli, devenind linta criticilor justificate ale opiniei publice. De
elvelian, se poate rdspunde cf, acesta pledase cauza unor organizatii cdteva ori au reugit sd depisteze o urmi promildtoare, dar de fiecare
palestiniene, iar pdrintii lui Cudrun Ensslin, care fusese arestatd, datl au ratat ;ansa. ln noaptea spre 25 septembrie, polilia a inter-
ceptat apelul telefonic al unei femei din Kciln care vroia se vor-
l-au rugat sd scrie ;i sd transmitS Comitetului ONU pentru Dreptu-
beascd cu avocatul Payot din Geneva. Aparatele de interceptare au
rile Omului un protest impotriva tratamentului inuman la care erau
supugi de{inulii in inchisorile vest-germane. stabilit cabina telefonicd de unde s-a vorbit, iar polilia a dat alarma

Rolul avocatului Payot este greu de definit. Degi trebuia sd generald, pregdtind imediat o maqin6 de intervenfie. Dar specialigtii
joace rolui de intermediar, in unele momente el a apdrat interesele au comis o gravd gregeald: in momentul conectdrii, in receptor s-a

terorigtilor, incerc6nd sd convingd guvernul sf, accepte un compro- auzit un zgomot ceea ce a determinat-o pe femeie sd incheie repede
mis gi sd-i lase pe terorigti sd plece din 1arA. De asemenea, el a
convorbirea. La numai 25 de secunde dupi ce a pus receptorul in
reuqit sd demonstreze cI existd unele {dri care ar fi dispuse s6-i furcd, lAngd cabina telefonicd a apf,rut o maqind a poliliei. Era insd

primeasctr pe terorigtii eliberati. A folosit chiar gi metoda presiunii prea tArziu, locul fiind deja pustiu.
asupra guvemului gi a ,,comitetului de crizd", atr.igdnd aten{ia prin
intermediul colegului sdu, avocatul Preti, asupra unui fapt grav: Teroriqtii nu erau incepdtori ci, dimpotrivd, bine instrui1i. Ghe-
rila, adicd lupta de stradS, a fost inventatd la inceput in plan teo-
dupl rdpire, Schleyer fusese injectat cu seruri speciale care ii pro-
retic, dar a avut qi multe aplica{ii practice. In aprilie l9'/7, in
vocaserd pierderea reflexelor. Toate declaratiile lui erau inregistrate
pe bandd gi cuprindeau elemente at6t de importante din punct de Suedia fusese arestat teroristul vest-german Norbert Krdcher, care
vedere al politicii de culise, inc6t, daci ar fi devenit publice, guver-
nul Schmidt ar fi fost obligat sd-Ei dea demisia. o rdpise pe doamna Leijon, membrd a guvernului suedez. Asupra
lui a fost gdsit un fel de manual, cuprinzdnd sfaturi qi indicafii,
$eful serviciului federal de criminalistic6, dr. Horst Herold, l-a
unele de-a dreptul grotegti. DacS un terorist vrea sd afle, de pildd,
rugat pe avocatul Payot sl preia aceasti func{ie la 9 septembrie; dacd coresponden{a lui este deschisd de poli[ie, trimite o scrisoare

Payot a organizat o conferintd de presd ia care a anuntat cb de acum cu urmdtorul text:

inainte toate comunicatele privind urmdrirea terorigtilor vor trece ,,Dragd prietene, ifi trimit anexat un fir de pdr. Cu salutdri
prin m6inile lui.
cordiale, al tdu..."
In primele zile la acliune au luat parte 800 de politiEti, iar 150
de persoane au format un comitet permanent de urmdrire, ajutati Plicul nu conline nici un fir de pdr, dar dacd scrisoarea ajunge
de serviciul de intercepttrri al armatei vest-germane gi de specia- la destinalie cu un fir de pdr in plic, inseamnd cd a trecut prin filtrul
ligtii serviciului de spionaj. Dupd ce avocatul Payot a fost desemnar
cenzuri i.
mediator, s-a crezut cd discutiile sau mesajele terorigtiior ii vor
in centrul oragului KOln se inal!6 o clldire modern6, Uni-
conduce pe criminaligti direct in ascunzitoarea lui Schleyer. Toate Center, de 140 de metri indl{ime, cu 43 de etaje qi 95 I de aparta-
cele 36 de cabluri telefonice care leagd Statele Unite de Elvetia. mente, in care locuiesc cu chirie 2000 de persoane. Dupd ce a
prin urmare l8 000 de posturi au fost cuplate la o stalie de intercep-
tare. In plus, politia a racordat 491 de cabine telefonice la sistemul efectuat peste 1000 de perchezi{ii ftrd a gdsi nici o urrna suspectd,
de interceptare fiindci bdnuia cd terorigtii continuau sd-l ascundi polilia a organizat o descindere la Uni-Center, la care au participat
pe Schleyer in imprejurimile oragului Kriln. 300 de poliligti. Cu acest prilej, s-a descoperit o locuin!6 conspi-

In tirnpul acestei ac{iuni polilia a lbcut apel la popula{ie si rativd inchiriatd de o persoand fictivd, Barbara Markvart. Deqi
plitise anticipat chiria, la 23 septembrie ea a trimis adminis-
colaboreze. A prirnit 3826 de anun{uri, dar nici unul nu a fost
tratorului cererea de renun{are la apartament gi cele doud chei, fdrd
important. Popula{ia continua sd trdiascd intr-o spaimd generali,
si-i ceartr inapoi surna plAtita anticipat. La o cercetare mai atentd
negtiind pdnd unde va ajunge indrdzneala terorigtilor.
s-a constatat cd scrisoarea era scrisf, cu aceleagi caractere de magind

ca gi scrisorile adresate de terorigti guvernului federal. In realitate,

t68 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea t6g

chiriaga se numea Aldeheid Schulz qi f6cea parte din banda de un excroc originar din Frostijov, a evocat cdteva succese ale clarvi-
terorigti, dupd cum avea s6 se confirme in urma descinderii politiei ziunilor sale care au ajutat la descoperirea autorilor unor crim€.

in garajul subteran. Aici polilia a descoperit mult clutata Alfa Wolfgang S. Salewski, unul dintre pu{inii psihologi specializali in

Romeo cu o capacitate cilindrictr de l60d cm3 gi cu numdrul de probleme de terorisrn, a fost solicitat s{ devini consultant al ,,comi-
inmatriculare K-XY 847. in rnagind au fost gIsite documente care tetului de crizf," qi al poli{iei. Salewski era un tdntrr specialist ale
cf,rui lucrlri teoretice gi practice se bucurau de mare succes. De
dovedeau cd la 23 iulie un anume Binder o cumpdrase de la ingi-
nerul Leier. aceea, propunerea lui a avut un efect stupefiant. DupI ce toate

Inginerul Leier, care a fost gdsit imediat de poli{ie, le-a relatat ctrutdrile ascunzitorii lui Schleyer au dat greg, iar polilia nu a mai ,
ci proprietarul maginii era un tdnlr serios, cu geanti diplomat, care gdsit nici o pisti, el a propus sd fie invitat, in calitate de colabo- l

venise cu un taxi. Dup6 ce a rulat pulin magina, a piitit imediat rator, G6rard Croiset, un foarte cunoscut clarvdzdtor din Occident.
Acest b[trdn in vdrstd de 70 de ani, dotat cu aptitudini pe care
suma cerutf, de 2900 m6rci, s-a urcat la volanul maginii gi a plecat.
Criminaligtii l-au gisit pe goferul taxiului gi cur6.nd aveau sa afle ca el insu5i le definea ca ,,metode de diagnosticare psihoscopicf,", era

Binder era ?n realitate Rolf Gerhard Heissler, suspectat c6 ar fi luat consilierul permanent al familiei regale olandeze gi locuia la

parte la atentatul asupra lui Buback gi ponto. Utrecht, oragul unde polilia tocmai ratase ocazia de a o prinde pe
terorista Mohnhaupt gi pe colegii ei. La inceput, ghicitorul a
Ancheta nu avansa prea repede, dar pufinele succese de pdnd refuzat, invocind motivul cd gtie foarte multe amAnunte despre
acest caz, ceea ce ar putea si-l perturbe. In cele din urm5 insi a
atunci nu erau de neglijat. Apoi a fost comisd o alti mare greglala,
c6nd s-a cerut autoritalilor federale s[ inilieze cdutarea teiorigtilor acceptat propunerea gi, dupd cdteva zile, a indicat pe harta oragului

9i in afara fdrii, intrucdt existau indicii ci rApitorii ar fi fugit Kdln locul unde putea fi ascunzdtoarea.

impreuni cu ostaticul peste grani{6. Poli{ia a mers pe unne gi a avut succes. A fdcut o descindere in
blocul turn cu 1750 de apartamente din cartierul Meschenich din
Primul semn a venit din Olanda. in oragul Utrecht, o anume
Astrid Winter inchiriase o magini, completdnd actele cu adresa: Kdln gi, in garajul subteran, a descoperit Mercedesul cu num6rul de
Hamburg, Waldorfstrasse, 234. Func[ionarul care i-a prelungit
termenul de imprumut al maginii a observat insi c6 buletinul inmatriculare BM-A812. Tdblila pe care era fixat numdrul era
domniqoarei Winter era fals. Anun{attr imediat, polilia a trimis un falsi, iar in leava de egapament au gdsit cheia de la sistemul de
aprindere. Detectivii au finut magina sub urmdrire cdteva zile ca sf,
echipaj la fala locului: nu-l sperie pe proprietar. Deoarece proprietarul nu gi-a fdcut apa-

- Mdinile sus! Predali-vi! l-a somat polilistul olandez, comi- rilia, detectivii au controlat magina mai atent qi, astfel, au gdsit sub
astfel o mare greqeald. Teroristul in vdrsti de 25 cle ani, Knut qtergltor tubul cartugierei de la ir mitralierd Heckler-Koch. Dup6 ce
{6nd
a fost supusi analizelor, laboratorul de balisticd a confirmat ci
Folkers, goferul Volkswagenului alb in care terorigtii il transpor-
taserd pe Schleyer, a scos imediat pistolul gi a tras. Ceilalti poliligti acesta era identic cu cel al armei pe care teroriqtii o folosiserd in
l-au imobilizat. Domnigoara Winter aftepta tirnpul atentatului asupra lui Schleyer 9i a escortei sale. Crimina-
se intdmpli, a rupt-o la fug6 9i a dispdrut. pe stradi $i vAzand ;e ligtii au fdcut o descoperire 9i mai interesantd in portbagajul ma-
terorigri care 9inii, unde au gdsit un buton de mangetf, cu o piatri semiprefioasd,
Alli rrei un .lapis lazuli", iar sofia lui Schleyer a confirmat cd era al solului
a$teptau tot afard, s-au fhcut nevizu{i. Duph amprentele digitale, ei. In peretele despir{itor dintre portbagaj gi bancheta din spate se
politia a constatat cd domnigoara winter era cunoscuta teroristd
Brigitte Mohnhaupt, care participase la rdpirea lui Hanns Martin afla o gaurd destul de mare care servea probabil ca loc de aerisire
Schleyer 9i la impuqcarea politigtilor din garda lui personall. Din
pdcate,,terorista impreunE cu confralii ei, au reugit si clispari, iar pentru ostaticul transportat in portbagaj.
descinderea poligiei i-a spcriat pe ceilalli, oblig6ndu-i si clcvinl mai
prudenti. Magina fusese cumpdratd in Benberg, nu deparle de Kdln, de un

In istoria crirninalisticii exista cdteva situatii in care politrgtii au anume Martin Klas, care era, in realitate, teroristul Willy Peter
apelat la ajutorul unui clarviiziitor. Hanussen,' ghicitorui lui' H itler, Stoll. Venise cu taxiul gi fbri sa stea prea mult pe gdnduri pldtise gi

170 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

plecase. Din alte cateva detalii, criminaligtii au putut sd aprecieze Daimler Benz, l-a ales pe Schleyer drept colaborator. Degi cuno$tea

cd Mercedesul furat care, impreund cu cIruciorul de copil, blocase numai cdteva aspecte ale carierei lui, opinia publicd vest-
calea maginilor din coloana lui Schleyer fusese condus de Angelika germand nu a insistat ca milionarul Schleyer si fie eliberat in
Speitel sau de Silke Maier-Witt. Cei care au tras au fost Willy peter
Stoll, Christian Klar, Friederika Krabbe, Clemens Wagner, Rolf schimbul unui grup de bandili care terorizaserf, populalia
Gerhard Heissler, iar la volanul microbuzului cu care au dispdrut
ucigagii de la locul atentatului s-a aflat Knut Folkers. Germaniei.

Desigur cd familia lui Schleyer a fost de acord cu efectuarea Terorigtii aveau pe congtiintA peste 50 de crime gi tentative de
schimbului, spre deosebire de autoriti{i, care erau de pdrere con-
trarie, iar poli{ia vest-germand avea deja o experien{d destul de crimi, iar o eventuald victorie i-ar fi indemnat la noi fdrddelegi,
trist6. Dupd ce, in urma rdpirii lui Peter Lorenz, oficialitalile
cre6ndu-se astfel gi un precedent.
federale au consimlit la efectuarea schimbului, terorigtii au reapdrut
pe scena internafionald, organizAnd ac{iuni noi, cu o indrdzneal[ qi Tactica a$teptArii gi a tergiversdrii adoptatd de ,,comitetul de
mai mare. Nici opinia publicd nu era adepta compromisurilor, ci, crizb" vest-gerrnan era pe deplin justificati. $ederea in continuare
dimpotrivf,, woia sd se instaureze un climat de linigte gi de aceea a ostaticului impreunb cu rdpitorii, contactul lor zilnic putea sI
soarta milionarului Schleyer o l6sa oarecum indiferentd.
gteargd animozitalile dintre ei. intr-un fel, tofi se aflau intr-o sin-
in ochii opiniei publiie vest-germane, Schleyer nu era o figurd
simpaticd deoarece obignuia sd apari in fala camerelor de luat ve- gurd barc6 gi vroiau ca drumul lor periculos sd se incheie intr-un
deri gi s[ vorbeascd pe un ton superior, asumdndu-gi rolul de mare
port linigtit. Tactica aleasd de Salewski fusese deja verificatd.
cunoscf,tor al problemelor economice. Mulfi il considerau proto-
Cltrdirea Sveriges Kreditbank din centrul Stockholmului a fost
tipul imbogdtitului l6rd scrupule 9i, poate, tocmai de aceea, tero-
rigtii l-au ales drept victimS. Nu trezea simpatie nici datorit6 atacatd de un bandit inarmat, care a impugcat un poliiist gi a pdtruns
func{iilor pe care le avea: pregedinte al Uniunii federale a patro-
nilor vest-germani, membru a t5 consilii de administrafie a celor induntru, luAnd patru ostatici: trei fete intre 2l gi 32 de ani gi un

mai importante intreprinderi industriale, pregedinte al Uniunii funclionar de 25 de ani. Gangsterul s-a inchis cu ostaticii in casa de

federale a industriagilor, constituitd din 95 000 de intreprinderi bani subterand a bdncii, cerdnd in schimbul lor cdteva milioane de
industriale, cu 8 000 000 de salariali, consul onorific al Braziliei gi mdrci gi eliberarea unui confrate din inchisoare. Clddirea a fost
iniliatorul acfiunii de reprimare, in 1963, a celor 400 000 de munci-
torigrevigti din industria metalurgicf,, din Baden-Wtirttenberg. inconjuratd imediat de 300 de poliligti. La un uroment dat, nego-

In qlus, Schleyer fusese ofifer nazist gi activase mai ales la cierile au inceput sd treneze ceea ce l-a determinat pe primul mi-
Praga. In timpul ocupa{iei, SS-Untersturmfi.ihrerul Hanns Martin
Schleyer sosise la Praga in calitate de gef al Uniunii federale a nistru Olof Palme sd se implice in la aceastd ac{iune ca mediator.
industriagilor din protectoratul Cehiei gi al Moraviei gi incercase si
includd industria cehd gi moravd in potenfialul de rdzboi al celui in timpul negocierilor care s-au purtat Ia telefon, teroristul i-a dat
de-al treilea Reich al lui Hitler. Jefuirea rezervelor unor fabrici
putea fi gi sursa averii familiei lui Schleyer care a oferit terorigtilor receptorul uneia dintre fetele rdpite, Kristina. Convorbirea a fost

un pret de rdscumpdrare de 15 milioane de m6rci. inregistratd pe bandd de magnetofon:

Schleyer era bine cunoscut de foqtii naziqti. De aceea, nu este min-istruM. -ai decep{ionat foarte tare, ii reprogd Kristina primului
deloc intAmpldtor faptul c6, dupd ce a iegit din inchisoare, Friedrich
Flick, un criminal de rdzboi, care a preluat conducerea firmei - in ce sens? acum sunt
pus-l
O viatd intreagd am fost social-democratd, iar
in situa{ia sd vdd cum vdjucali cu viala noastrS.

Ce vrei sd spui? o intrebd Olof Palme.

- Nu mi-e fricd de banditi pentru cd nu mi-au lbcut nici un rf,u,
-continui Kristina, vorbind despre bandili la plural deoarece polilia
ii Ibcuse pe plac gangsterului qi il eliberase pe confratele lui din

inchisoare, aducdndu-l la banc6.

de c-e Am stat aici gi am discutat impreunS, continui Kristina. $tii,
md tem cel mai mult? De faptul ci vom fi ataca{i de poliligti.

Dacd poliliqtii vor da buzna peste noi gi vor incepe sd trag6, s-a zis

cu noi.

172 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

173

Politia nu o sI facd aqa ceva, o linigti primul ministru. Dar tofu$i asta e parerea ei. Tu hot6r6gti totul.

- Am infeles, dar nu poli face ceva ca eu 9i Elisabeth sd fim - Unde am ajunge dacd to(i puqcIriapii... (in clipa aceea s-a
-ehberate? -produs o defec(iune tehnicd).

- Te rog si te pui in situa{ia noastrf,, rIspunse palme. Gang- - Mie imi e foarte clar cd nu-i putem elibera pe to{i delinulii.

sterii au atacat gi au jefuit o banca. Pe deasupra au mai gi impugcat Dar ei sunt de acord sd ne dea drumul (a urmat o noul defecliune)
un polilist.

--asuIDpnradacifdperovelrinelitgi tscidlionger.tiai, politistul a fost cel care a tras primul. dacd tu ne vei lua locul.
tras primul, cert este c5 bandilii au deschis
Au zis ei aga ceva?
foc
- Da. Ne-au spus cd daci vii aici, ne dau imediat drumul.
Au tras numai fiindcd politiqtii au scos armele. - Ar fi interesant, spuse primul ministru.
- $i eu cred acelagi lucru. Dar sunt convinsi cd nu o sd vii.
- Polilistul care a fost rdnit e un t6n6r frumos. il cheamA War- - Ba o sd vin, ins6 trebuie sd mai agteptali pu{in.
-penfeld gi nu-i face nici o plf,cere cd a fost r6nit la brat. - Dragul meu, iubitul meu, te implor in genunchi. Pe nimeni
tem-aicCi?rezi cI ar fi mai bine dacf, ne-ar impugca pe tofi care sun- -nu am rugat aga pdni acum.
circ-umsVpoercb{ei g(ati,udrme aptaorcndoteu-iainr tfriercuopnevrien)s. cineva. Trebuie sf, fim
Vinovali sunt cei care scot primii arma sau incep sd tragd.
pisto-aleT. e rog s6 spui poliliei s5-i lase si fugd gi s[ le dea doud
- Ei vor incepe sd tragd numai dupd ce polilia va deschide foc
-asupra noastr6.

De ce nu s-au predat? o intrebf, palme. - Cum adicd sd ddm pistoale unor astfel de oameni? Nu ne pu-

- Sd se predea? Nu in{elegi cd vor s6 iasd de aicil tem permite un astfel de risc.
- Poporul suedez cere ca vinovafii s6 fie impugcafi, iar noi nu
-vrem. Spune-le s6 renunfe la arme gi sd vd lase liberi. Dar atunci ne-ar da drumul.
- In nici un caz nu vor fi de acord. De ce nu vrei sd infelegi cd
- Nu cred.
luptd sE-;i salveze viala? - Mai important e ce cred eu. De doud zile stim aici impreund
-cu ei.
vorb--d!BENagu,timinoa{mei luetulgcpfeoola{mritesadib-ipnmueit.esranlivcezdiinvi(aa{raal
asta cu care pot sta de min--istruDN?aur rdspunderea imi revine mie, addugd Olof Palme. prim
Dragul meu, comoara ai putea sd md numegti doar pentru o singuri zi

mea, lasd-md pe mine pi pe Elisabeth sI plecim impreund cu ei... in nici vn caz, rdspunse Palme.
Dragul meu, dar gi eu port o rdspundere. Te rog, te implor.
dacd ai fi aici, ag fi in stare sd-!i sdrut picioarele... - sd-!i trimit tie sau poliliei o scrisoare prin care sd fii absolvit
Vre-i
Pot sd plece numai dacd vd elibereazd, spuse Olof palme.
de toatd rispunderea?
- Dar ei nu au incredere in voi. De ce nu vrei s6 in{elegi lucrul
-dsta?

Totuqi pot sA disparS. Polilia nu vrea sd vd facd nici un rdu.

- Nu cred, deoarece in jurul nostru sunt numai tr6g6tori. - Imi pare foarte rdu, dar eu cred contrariul...
- Pot sd dispar5, repetd primul ministru Olof palme. - Prin urmare, consideri cd politia este o institu{ie dugman6?
- Pe unde? Suntem inconjurali numai de gurd casc6. - Da. Aga cred. $i mai sunt convinsf, cd dacl mai rdmdnem
- Chiar dacd nu au incredere in noi, nu inseamnd c6 trebuie sd -mult timp aici, s-a zis cu noi.
-vd tArasc6 tot timpul dup[ ei. De fapt, asta nu e treaba mea, ci a
- Spune-mi, te rog, chiar nu vd dafi seama ce inseamnd sd dai
poliIiei.
arne unor bandili?

- Iar polifia sus{ine exact contrariul. - Dar ceea ce s-a intdmplat acum, nu se intdmpld in fiecare zi.
- Nu are dreptate.
Olof, de fapt, cred cd nu vrei sd fim eliberate pentru cd in curdnd

vor avea loc alegeri.

114 V.P. Borovidka Rtipiri care au zguduit luntea 175

Nu are absolut nici o legiturf,. legdturi intre{ineau aceqtia cu confralii lor afla{i in spatele gratiilor.

- Dragul meu, iubitul meu, ingerul meu, nu mai gtiu cum sa te Poli{ia s-a adresat lui Baader ;i membrilor bandei lui ca s6-9i aleagd
-alint... lara unde se vor stabili in cazul cd vor fi eliberali. Baader a ales
Algeria, Libia, Vietnam, Irakul sau Yemenul de Sud, iar Jan Carl
Disculia a mai continuat pe aceeaqi temd, iar mai t6rziu, dup6
ce inregistrarea de pe band6 a fost publicatd in revist. vest-germaira Jaspe a mai addugat pe listd Angola, Mozambicul Ei Etiopia.
,,Stern", cititorilor nu le-a venit sd creadA c6 victirna u Jpa*t in Am evocat deja situalia paradoxald in care reprezentantii puterii
posturi de avocat al rdpitorilor. Kristina a incheiat oonuorLi..u.u
primul ministru pe un ton ofensat: de stat poartd tratative la cel mai inalt nivel cu criminalii de rdnd gi
sperd cd vor avea succes. in istoria terorismului rdmAne insd unic
- Acum vreau sd-fi spun ceva foarte nepldcut. Las6_ne pe noi, rolul jucat pe scena interna(ional6 de ministrul vest-german Hans-
fetele,.si plecdm impreund cu banditui care a atacat banca. gi, in Jiirgen Wischnewski , care a primit ordin de la cancelarul federal sd
000 de dolari qi doui pistoale. Sau veniti aici urce la bordul unui avion gi sd inconjoare jumdtate din globul
plus, d6-le I 500 qi pdmAntesc pentru a juca in fa{a opiniei mondiale un adevSrat teatru.
Cdldtoria lui Wischnewski in strdindtate nu a sc5pat insd atenliei
iuali-ne locul.
ziarigtilor care au aflat despre adevdrata ei destina{ie abia dupd ce
Fird a constitui o reguld, existd multe situalii, cAnd intre ostatic
gi rhpitor se creazd o relalie pozitivd, cu alte cuvinte dugmlnia pe avionul guvernamental a aterizat la Alger.
viatd 9i pe moarte care existd la inceput se transfonnd intr_un In capitala algeriand, ministrul Wischnewski a sondat posibili-
anumit fel de intelegere. Dacd igi petrec mai mult timp irnpreund,
tdtile existente pentru ca terorigtii sE fie primili de autoritAlile
rupti de firul normal al vielii, agresorul qi victima incep ia aiUi locale, dar a intdmpinat un refuz categoric. Algeria avea deja o
experienfd tristi in acest domeniu. Dupd comiterea atacului asupra
conceplii asemdnltoare. Am6ndoi se simt amenin{a{i din exterior, sediului OPEC de la Viena, cancelarul federal al Austriei, Bruno
chiar dacl din motive diferite. in plus, ostaticul se teme de orice
situa{ie imprevizibild care l-ar putea enerva pe rdpitor, deoarece Kreisky, solicitase guvernului algerian sd accepte condiliile rdpito-
vrea ca el sd rdmdnd linigtit pentru a depdgi momentul de criz6. rilor gi s6-i primeascd, ceea ce s-a gi intAmplat. Ulterior, guvernul

Dupd ce au fost eliberate, cele doud tinere funcfionare de la algerian a regretat acest demers intruc6t se crease impresia falsd cd
banca din stockholm au continuat sd ia apirarea teroriEtiror. Acegtia Algeria sprij ind terorigtii, iar disponibilitatea guvernului algerian
au rezistat insd in incercuirea politiei numai patru zile, dupd care de a rdspunde favorabil solicitarii autoritatilor austriece a aruncat o

s-au predat" lumind nefavorabild asupra lui. Dac6, la inceput, Wischnewski a

versiniri.ic,azcuotnr sluidieSracnhdleycedr,o psihologul Salewski a ales tactica tergi- primit un rdspuns negativ, ulterior refuzul s-a mai atenuat; intrucdt
persoand at6t de abil6 cum era Schlever guvernul vest-german solicita acest lucru din motive umanitare,
autorit[lile algeriene mai puteau reflecta asupra primirii terorigtilor
va reugi sd intre in vorbd cu rtrpitorii. Familia lui conta pe aceiagi nevrdnd sd aibd nici o vind in eventuala moarte a lui Schleyer.
lucnr, iar fiul lui mai mare, avocat de profesie, incepuse'si poarte
trative secrete cu rdpitorii. Le-a oferii un prel maie de ri_scum_ Ministrul Wischnewski a primit acelaqi refuz categoric qi la
pdrare gi a stabilit la telefon sd se int6lneascd la hoteiul Intercon- Tripoli. Pregedintele Libiei, Khadafli, nu vroia sE aibd nimic comrut
tinental din Frankfurt cu un intermediar cdruia s6-i predea cateva
cu terorigtii, cu atat mai mult, cu cdt presa vest-germand scria cd
valize confindnd l5 000 000 de mdrci. Tranzac{ia a e$uat fiindcE Libia finan{eazd acliunile teroriste in Europa 9i Orientul Mijlociu.
presa a aflat din timp gi la hotel au aperut sute de ieporteri cu
Wischnewski nu s-a bucurat de o primire cdlduroasd nici in
camere de luat vederi. Yemenul de Sud, care avea o experien!f, tristd in acest sens, deoa-

Fiul lui schleyer a propus rdpitorilor si se intdlneascd la paris rece in cazul Lorenz. pe aeroportul din Aden, avusese loc un
sau pe aeroportul unei alte f6ri. intre timp ,,comitetul de crizd,.
schimb al de(inu{ilor elibera{i. Autoritdtile yemenite au fost de
hot6rdse sd adopte tactica camuflajului, sirnuldnd cd e de acord cu
acord cu primirea lor, pundnd insd condilia ca imediat dupd ateri-
revendicdrile terorigtilor pentru a cAgtiga timp pi a verifica ie zare sd fie internati. Guvemul vest-german a cerut insd retroce-

t16 V.P. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 177

darea de{inulilor in termen de 14 zile gi \tmenul de Sud a avut diverse speculalii in jurul mo(ii lui Schleycr poate sd-i gdseascl
cadavrul intr-o maqind verde Audi 100 cu numdr de inmatriculare
mari nepliceri cu terorigtii. in Bad Homburg care este parcati pe Rue Charlese Peguye din

Bagdadul a constituit uffnItoarea escald. Oficialitaliie irakiene Mulhausen"'.
Ziarigtii au dat imediat telefon la polilie care s-a deplasat la fala
au refuzat s5-l primeasc6 gi Wischnewski a fost obligat s6-gi
locului. Cadavrul lui Schleyer a fost gdsit in portbagajul unui Audi
continue tumeul. Avionul a aterizat la baza americani de pe insula verde. Avea fala desfiguratA, pAl-ul alb tuns scurt 9i era imtrrlcat in

Guarn, unde servicir"ll de zbor din Anchorage anuntase, in mo<j ero- costumul in care fusese rdpit cu $ase siptdmdni inainte-

nat, cd la bordul avionului se afl6 l1 ostatici. De aceea, imediat inci de la prima vedere a fost clar^cd fusese inipugcat cu trei
dupi aterizare, avionul a fost inconjurat de soldali inarma{i cu
niitraliere, iar con.randantul aeroportului nu a putut sA in{eleagd gloante trase in cap de la mic6 distanld. ln timpul autopsiei' medicii
cum au dispdrut in timpul zborului cei I I ostatici.
iu constatat cd in gurl ii mai rdm6seserf, urme de p6mdnt qi fire de
l,a Hanoi, avionul Boeing ?07 a f6cut o escali tehnicd. in acest
tirnp, Wischnewski s-a intdlnit la hotelul Continental cu un repre- iarb6, iarpe haine erau lipite ace de brad. Anchetatorii au declarat
zentant al guvernului vietnamez, care l-a refuzat pe un ton politi-
cos" Acesta a fcrst ultimul act al unei piese care a dovedit teroriqtilor mai tArziu ziarigtilor cf, Hanns Martin Schleyer a fost impugcat din
cd nici o tara nu e dispusb sd-i prirneascI, ceea ce a fost confirmat spate undeva intr-o pddure stdnd in genunchi. Muribundul a cdzut
cu capul in jos qi, intr-o ultiml sforlare, ;i-a infipt dinlii in pdm6nt.
de relatdrile din pres6, radio qi televiziune. SA-gi fi atins astfel

scopul aceastd ac{iune de convingere atat de costisitoare? Este
putin probabil.

In zilele noastre existS mai multe rnetode de a-i convinge pe
detinutii recalcitran{i. Una dintre ele, metoda psihologicd, a fost
aplicatii in cazul teroristului Knut Folkers pentru a-l determina sb
dezv6luie ascunzStoarea lui Schleyer. De asemenea, s-a avut in

v'edere eliberarea lui Schleyer in schimbui unor de{inuti, care

urmau sd fie imbarcafi la bordul unui avion pi trimigi intr-o anumitd
{ari. Dup[ aterizare, acegtia urmau sd fie preluali de agenlii CIA pi
ai IMossadului care trebuiau sd-i lichideze sau sl-i trirnitI inapoi in
spatele gratiilor.

Oficialit6lile israeliene au venit insd cu propunerea ca agenlii

secreli ai Mossadului sd construiascb in mijiocul degertului un
aeroport din iuti gi h6rtie pe care s[ aterizeze avinnul cu terorigti la
bord, care urmau si fie imediat neutralizafi de poliqie. Nici unul

dintre aceste proiecte nu a fost insd realizat. Urmltoarea migcare in
aceaste partidi au fbcut-o nu politigtii sau membrii ,,somitetului de
crizA", ci ingiqi teroriqtii.

in ziua de rniercuri, l9 octombrie 1977,uncurier necunoscut a
adus la redac{ia cotidianului ,,Lib€ration" din Paris urmdtoarea
deciaralie a ripitorilor lui Hanns Martin Schleyer:

,,Dupd 43 de zile, am pus capdt vie{ii corupte a lui Hanns

Martin Schleyer. Domnul Schmidt care de la bun inceput a f6cut

Rdpiri care au zguduit lumea t79

Cazul LH 1 8l marginea Londrei, unde s-a prezentat sub numele de Ahmed Badr.
in fiecare diminea{6 pleca gi se intorcea noaptea tdrziu. Peste o lund
- Domnule comisar, se nume$te Akasha, spuse inspectorul de
a dispdrut.
la Scotland Yard gefului s6u.
Akasha s-a ndscut la l5 iulie 1954 in tablra de refugia(i palesti-
$i ce-i cu asta? nieni Burj el-Brain, in apropiere de Beirut. Pdrinfii lui au emigrat

- L-am prins in Hyde pal.k. din Palestina in urma ocupf,rii ei de cdtre trupele israeliene. Akasha
- Ce fdcea acolo? era un om sdrguincios, care a intrat de tdndr in rdndurile Frontului
- Demonstra pentru eliberarea palestinei.
--- $i ce-i cu asta? repetd enervat comisarul. Popular pentru Eliberarea Palestinei.
- S-a luat Ia bdtaie cu un poli{ist.
La inceputul lui 1973 a intrat la Chelsea College of Aeronau-
Cinc a inceput? tical and Automobile Engineering din Londra pe care l-a absolvit

b. as--ta. Nu qtiu, domnule comisar. dupd doi ani gi a primit diplomd de tehnician aeronautic.

?N_uupamce6 aila{i, trimitefi-l la pugcdrie sau la tribunal gi cu asfa Aparent nu se deosebea de ceilalli studenfi. Uneori se imbdta cu
bine astdzi.-Cied cd am bere sau rachiu gi colinda strizile, strigdnd gi desen6nd lozinci pro-
simt {bcut din nou o
palestiniene. Locuia intr-o oddi{6 cu o chirie de 5 lire pe sdptf,mAnl
indigestie. gi colec{iona articole despre ,,Marele gacal", care fusese cel mai
cunoscut terorist al acelor ani. Apoi a fost prins de Scotland Yard,
-- Bine. Dar vreau s6 v6 atrag atenfia c6 nu e prima oard aici.
dar a reugit si iasi bine din acel conflict.
Anul trecut s-a luat la bdtaie in timpul unei demonstratii pagnice pe A treia oard a revenit la Londra cu un pagaport kuveitian pe
Trafalgar Square.
numele Abdul Hasan. La 5 aprilie l9ll s-a mutat la hotelul Robert
dat --drutNmuu*,lu.d]Aofmuosnvturiulnet.fsaAdfa-sl tiinazstgtoaanniceleiaio?scnaino,tardep'abterd, comisarul posac.
intreagb, dupl care i_au Flouse de pe Westbourne Street, vizavi de Royal Lancaster, unde
aici pdnd a doua zi. Iocuia Abdulah Ahmed Hadiiri, fostul prim ministru al Yernenului
p6n6 la u..i, l_uu npilt
de Sud, despre care se gtia ci in timpul guvembrii sale ii lichidase
- Cu ce se ocupd?
pHfgooigaltim:trZ----qiigmoeitrhii.AN?iDP.asiD!tenuaiuruiriancnagpJatcitruduviciupsnilu,ladegucmonfdldi-s?uiaoseAtlde?umirlkainrsanfqcur6susiaitntpalhunuetratsd6.pupemalalounr6a-rtfntd.noga.i.iisritn,atafrmpcafiooenaasnniectdtipaooianrrpnmeeteovcnsrriindltaslua_,tllltluaaiHninn2cegdaa6as"dstphremuiatraoltauidl.wurnetliicdeSliiannttr.c9ahLO7tios66gnov,rdaeeirdsvae_oa,,i pe toli patrio{ii cu vederi de stdnga.
In Duminica Floriilor, Abdulah Hadjiri qi so{ia lui, Fatima, au
unde l-au imbarcat intr-un avion cu destinalia Beirut. f_u in..fuiri
chemat Mercedesul de serviciu care il avea la volan pe Eoferul
anului 1977 a fost vlzut plimbdndu-se din nou in piala piccadillf.
De data aceasta a locuit la eueens Hotel, un pensibn modest de ia ambasadei Yemenului la L,ondra. De data aceasta, Akasha nu ii mai
urrnirea de la fereastra canrerei lui, ci chiar de la volanul maginii
parcate in spatele Mercedesukii. Dupd ce s-a convins cd Hadiiri 6i
sotia sa au urcat in maqind, Akasha a deschis brusc portiera din

spate qi i-a impugcat pe cei doi gi pe gofer. A fost un atentat care nu

a stdrnit deloc panicS, deoarece Akasha a folosit un pistol cu

amortizor, dup6 care s-a pierdut in mullime.

Degi il cuno$teau, din motive rdmase necunoscute, polifigtii de

la Scotland Yard au preferat sd nu-l aresteze. Ucigagul a ajuns la

aeroportul Heatrow gi s-a imbarcat la bordul unui avion al compa-

niei de zbor irakiene. care a decolat la ora I 6.30 qi, in aceeagi seard,
a ajuns la Bagdad. Nu anr aflat de ce polilia londonezd a fost atAt
de generoasd cu el, dupi cunl r.lu am aflat de ce Oficiul de presb al
Scotland Yard-ului nu a dat publicitalii nici un comunicat privind
asasinarea fostului premier yemenit.

l8o V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea l8l

Palma del Mallorca este un loc unde se intersecteaz6 drumurile pentru cosmetice Samsonite. Au locuit in camera 419, de unde s-au
mutat repede intr-un hotel mai liber din apropiere, Jaime IH. Aici
turigtilor din intreaga lume, iar aeroportul - unul dintre cele mai
animate din Europa.
comportarea lor a devenit mai relaxatd qi fdceau impresia unei
Hotelul cu trei stele Saragota se afl6 in apropierea bulevardelor perechi de indrdgostili.
i

Paseo Generalissimo Franco gi Avenida Jaime III. La l0 octombrie Nu erau singurii iranieni din hotel, deoarece cu o s6ptdmdnd
1977, in jurul orei 23.00, in hotel a intrat un tAndr oacheg cu o
geantl de voiaj gi un geamantan. inainte se cazaserd aici doi tineri care prin infhligarea lor au atras
aten{ia celor din jur: Hind Alami era o frumuse{e orientalI, iar
Car-donB. uni seara, ag dori o camer6, se adresd el receptionerului
partenerul ei, Riza Abbasi, pl6cea oricdrei femei. Nu se duceau la

- Ave{i rezervare, il plajd, dar in schimb vizitau agen{iile de voiaj.

uniformd albastrd. domnule? intrebi recepfionerul imbrdcat Pe una din strdzile principale din Palma del Mallorca, Avenida

in Jaime III, se afld agen{ia de voiaj Euromar. TanArul Abbasi, imbrd-

-C--- arNTACdothouutinanahrmcaoint.,eucrldueazlgfuire.e.ts.tpt,eedoogcmdupnnaudtlu.er,Ri,seapgurmseet,aCidaorfrm,dsonfonui.let .o.. datd registrul cu cat intr-un costum impecabil de culoare verde, s-a prezentat aici

intr-una din zile:

avio--aneAFlo9rra.dnokrfiuurnt, bilet de avion pdnd la Frankfurt. rdsfoind mersul
Frankfurt, repeti func{ionara,

numele celor inregistra{i gi a cEutat printre sutele de chei atArnate - Cu Lufthansa, addugi tdnIrul chipeg. Cu o cursd din timpul

in panou, dupd care s-a intors c5tre strtrin" zdmbind: saptamanii.

disp-onibEixlhisotdsiongsuirndgunordappteo.sEibsiltietattoet. O camerd cu patru paturi, prie----tenaNENS6xuummi.segbtaddt.ituadtdunanuccdidoonrusiliine?gpiunrretdraecbduelrsvfdurenLmcHfeio.nl8Tarlr,eabj.ouii,e
Sper sd nu vi
ce vA pot oferi.

se par[ prea scumpS! 6 octombrie.
sd mai discut
- Nu am de ales. Iau aceastd camerI gi poate cd mdine dimi- cu

neaff, o sd se elibereze alta in care af putea sd md mut. A revenit a doua zi gi a inceput sd caute o altl cursd. Domni-

Recep{ionerul a citit formularul completat cu numele tdnlrului: goara din spatele ghigeului i-a propus compania de zbor lberia, dar
Ali Hyderi, Iran. ,,M-am ingelat, fiindctr il credeam arab,., se g6ndi
el a insistat s6 zboare cu Lufthansa. Funcfionara a luat legltura cu
el. Strdinul gi-a dus singur geamantanul in camera 201, iar a doua
zi s-a mutat intr-o alt6 camerd cu dou6 paturi. inainte sd pltrteascd centrala, dar rdspunsul a fost negativ: toate locurile erau ocupate.

1000 de pesetas, a intrebat: A doua zi diminea{d a venit din nou gi a cumpdrat dou[ bilete

- Sunteli sigur cd nu s-a eliberat nimic? Aq mai avea nevoie clasa intdi la zborul Palma del Mallorca -douFlrabnilkeftuertdpeelaMaaginen. lIian
aceeaqi zi, cumpdrat tot
de o camerf,, fiindcd disearh a$tept o cunogtin{d. Ali Hyderi gi-a
Viajes Iberia pentru zborul Lufthansa LH l8l din ziua de 13
Cdte persoane?
octombrie.
- Una.
- Avem o camer6 cu doud paturi care ar putea sf, vd ajungd Cele doud cupluri de tineri indrdgostili pdreau cI se bucurb din
-pentru o noapte. plin de ultimele lor zile de concediu.

- Dar persoana pe care o a;tept este de sex feminin. Ali Hyderi s-a mutat impreund cu iubita lui, Suraia, intr-un

Recepfionerul s-a uitat zdmbind la tdn6r. hotel scump, Bellver, numit aga dupi fortlreafa medieval5 care
strdjuiegte oragul. Aici gi-au inchiriat un apartament luxos, cu
-SurAaisataAenstraeraib, anddsucmutndeianvo1a9s5tr4l!, la Teheran, dup6 cum s-a in-
balcon spre golful din Palma. $i Abbasi impreund cu Hind Alami
registrat, a sosit in jurul miezului nop{ii. Era o tAn6r6 frumoasI gi gi-au ales un hotel mai bun, Costa Azul, iar in seara zilei de l0
octombrie, cei patru tineri s-au intdlnit intr-unul din cele mai
elegantd, care nu avea dec6t o geantA de voiaj gi un geamanttrnag

I
I

t82 V.p. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 183

scumpe hoteluri paseo Maritimo gi au fost impreund la un spec_ care a addugat cAteva vorbe pe care le invd{ase la cursurile de psi-
tacol de flamenco.
hologie despre comportarea echipajului de zbor in cazul deturnSrii
Unele orage spaniole au aga-numitele pueblo espanol, strddute
cu arhitecturd tipic spaniortr de-a rungul cd.rora se ingird ateliereie avioanelor companiei Lufthansa. ,,V6 rog, si ascultali ordinele

megtegugarilor, magazine de suveniruri 9i vin6rii. in pueblo cdpitanului Mahmud."

espanol din Palma se gdsea unul dintre cele mai indr.gite localurl Au tras jaluzelele la ferestre, tacdmurile gi farfuriile utilizate au
de noapte, ,,Tablao flarnenco", unde tinerii gi-au rezervat rocuri. Au
bdut gampanie.gi s-au distrat, de parcf, i-ar h agteptat o viald lipsitd fost aruncate pe culoarul din mijlocul cabinei 9i toli au ridicat mdi-
de grUl. In reaiitate, a fost ultima noapte in care s_au distrat gi au
l6cut dragoste. nile deasupra capului.

Cbpitanul Mahmud era teroristul Zohair Jusuf Akasha, cel care

in Palma del Mallorca se prezentase ca Ali Hyderi. Pentru ceilalli

Aeroportul din Palma este plin tot anul de turigti care sosesc teroriqti din avion el era numdrul 31, iar numdrul 32 era Hind
aici palizi gi pleacd bronzafi. siitemul de securitate este acetagi cu
jpc9eiaplrb-1diee9pihedaeianlceteolesampeearotsicpaeog,retiurairlroi.rlu.VisaHumryaedqiaeiirAicovnnastamroriele;aaiiztird-eaucbuaagitlraianjesigleatitteOan"{ic,anuasvbnanariui-l Alami, o libanezd de 22 de ani, care, in realitate, se numea Sanaz
deschidd in avion apararul de iadio Melbi_Solid_State.
Ghulun.
. Avionul Boeing 73j Landshut a decolat, confonn programului
Suraia Ansari, numdrul 33, in vdrstd de 22 de ani, se ndscuse in
fddaeovuzodbraosrbi,cilereixe,adcatisnltafezoilnriacnc1c63u.t0,d0do, uiapmvA6onrdtrtie.laizcbeoocnriddditgieidremdeminpiutaetsreair,goeurroui gi!liicneiuntecr,aa_luua
Israel de unde a emigrat impreund cu familia in Kuweit. Pe numele
apropiat de Marsiiia.
ei adevdrat, Suhaila Sajjah, studiase literatura englezd la Universi-

tatea din Bagdad. ln timpul rizboiului civil din Liban a supraviefuit

masacrului din tabdra de refugia{i palestinieni Tal al-Satar. Riza
Abbasi, numdrul 18, era nSscut ?n Beirut, avea 23 de ani qi se

numea Wabil Harb. Terorigtii au transportat armele 9i explozibilul
in geamantanul de cosmetice cu fund dublu Samsonite, iar in apa-

Comandantul avionului era Jiirgen aSncih, ucompailnoni _, uinu.gfo.snt ratul de radio au ascuns grenadele de m6nd. Akasha a ales ca nume
experimentat pilot
militar, in vdrstl de 34 de conspirativ al acestei ac(iuni Martyr Halima, numele de lupt[ al

Vietor, iar stewardese; Hannelore piegler, de origine uust.iJ"j, teroristei vest-germane Brigitte Kuhlmann, care igi pierduse viaja

suedeza Anna-Maria Staringer 9i Cabybilimann din Frankfurt pe in timpul deturn6rii unui avion francez pe aeroportul Entebbe. In

Main. decurs de cAteva ceasuri, comandoul Martyr Halima a devenit un

Pulin dupd ora 14.00,.in timp ce avionul zbura deasupra ora_ adevdrat simbol al violenlei.
qu_lui Marsilia,
uga cabinei pilofilor s-a deschis brusc, iar d p."g"f To{i pasagerii au fost supugi unei atente perchezilii corporale:

ei a apirut un individ V_nieeciourn,osfdccudt ncduu-uin,.p.insto.luinlemavdan6p.isAto;ll-u"l$u;i pagapoartele, actele personale, legitimaliile qi toate lucrurile de
individ_l-a bruscat pe
origine israeliand pe care le aveau asupra lor au fost aruncate la
spre ug6:
grdmadd. A urmat controlul bagajelor. Cdpitanul Mahmud ame-
-CopAifloatrual! Imediat afaril in spate! ordond el. nin{a pasagerii cu pistolul, lipa gi ii lovea ca sd creeze o stare de
a intrat, cldtindndu-se, in cabina penhu panic6. gi cele doud fete, mai ales Suhaila Sajjah, vorbeau rdstit,

turigti, unde continudnd sd {ind in mdnl grenadele.
acegia erau {inu{i in gah de dou6 fete inarmate cu grenade de m6n5' Cipitanul Mahmud i-a ordonat pilotului Schumann sd schimbe
pYillofti!l,orteqroi raispt oai strigat ceva
i-a ordonat incoerent la microfonul din cabina direc{ia de zbor spre Cipru.
Dillmann s6 traducd ce
lui Gaby - Nu avem combustibil suficient.
-
vorbegte. - De unde ;ti(i?
-
-acest Aici e cipitanul Marryr Mahmud, au auzit pasagerii. ,,Din - Bdnuiesc.
avionul a Vreau date exacte! ordond teroristul.
va fi moment trecut sub comanda mea. iine iu ascult6, Trebuie sd facem un calcul. Chemafi copilotul.

imediat impugcat!", a tradus stewardesa ordinul teroristului, la

$
.l

r,l

184 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 185

Jiirgen Vietor a revenit in cabintr gi dupd cdteva clipe a tent induntru grenade de min6. A urmat o explozie ingrozitoare cu

declarat: urmdri dramatice.

- Nu putem zbura p6n6 in Cipru. Trebuie sd facem o escald la in ziua aceea de iamf,, toat6 Europa era strabAtut6 de un front
de aer rece. Zborul regulat al Lufthansei LH290 a avut 40 ntinute
Roma.
intdrziere. C[pitanul van Haan a cerut turnului de controi
Pufin dupi ora doud, in timp ce Boeingul 737 Landshut survola
oragul Marsilia, ministrul de interne Miihofer i-a comunicat la permisiunea de aterizare, fiindcb trebuia sI alimenteze avionul qi sh
telefon cancelarului vest-geman Helmut Schmidt:
preia zborul LH 303 cu destina{ia Mtinchen. Boeing-ul 737 s-a
naunmu-ndtrauTtluLsrcnHhuilml8dbelacrceuoandtecrsoutlirnsdauinfilauAipixda-leemnaz-pbdroeorlvMeanalclaleovrdcioainnu_sluudFi urIal-unFfktrhafuanrnftesiap,a;
l\4ain. Avionul se indrepti spre Elba. se pare c6 a fost deturnat. oprit in sectorul A 13, lingd avionul companiei Air lirance din
cdpitanul Mahm'd, care absolvise gcoala tehnicd de aviatie
I-ondra, gtia din sictorul A 14, care a$tepta oi,tin d" decolare ipre Damasc. in secto-
c[ un Boeing poate fi pilotat de un singur o*'gi rul vecin, A 15, agtepta Boeing-ul 707 al companiei de zbor ameri-
trirnis pe Vietor tn cabina pasagerilor. i_a
cane Pan American.
La ora 13.50 avionul gi-a schimbat direc{ia de zbor, iar la 15.45 Acest avion aterizase gi el cu mare iut6rziere din cauza vdntului
jauraatetridzeatrnpaegaineriloepborlitnudl aFteiumaliencsienrovidciinuluRiomdea.seImcuerditiaatteaafol sateirnocpoonr--
tului gi de priligigti cu arrnele in pozifie de tragere. Itarienii aveau puternic. De la Roma avionul PA 110 trebuia sd-qi continue zborul

deja o experienid tristd in don.reniur'avioaner6r deturnate. in de- p6nd la Beirut gi Teheran. La Roma se oprise pentru o escald de

cernbrie 1973, pe aeroportul Fiumincino din Roma avusese loc una alimentare, fiindc5 aici se vindea cea mai ieftind benzintr de avion.
din cele rnai rnari tragedii din istoria terorismului, care ra momen- Comandantul avionului american, Andrew Erdeck, intenfiona
tul respectiv a frist considerat vn aaz deosebit de dramatic.
s6-gi petreacl Criciunul gi Anul Nou, impreund cu toatd familia, in
Durninici, 17 decembri e 1973, ora ll .46, pe aeroportul
Orientul Apropiat. ln cabina de clasa intAi, aldturi de so{ia lui
Fiumincino. c6.{iva terorigti arabi au atacat ofiteiii care urigur*u Erdeck, mai cdlitoreau doi rninigtri marocani. Cu toate cd
securitatea asroportului gi varnepii, luind c6{iva
impre.un6 cu ei pe pista de beton unele a$tepta ostatici $i au"iegii Boeing-ul 707 este un avion cu 199 de iocuri 9i zboard pe distan{e
urn aviori al com_
paniei ,'\ir France . un art grup <!e terorigti. it*ian* prin sara cre tran- lungi, acum, cu o strptf,mdnd inaintea sdrbitorilor de iarnd, era
zit, se inr.trepta toi in aceeagi direclie
aproape gol.
ec-hiApald.ituulurri". in rrga unui avion eriopian, stdteau cAliva membri ai
Vtrzdnd ce se intArnpii, au dispdrur cu excep{ia ingine- Dupd ce terorigtii au aruncat in avion grenadele de mdnf,, s-a
rului de tror.l, care a fost ruat astatic" Acliunea s-a .resiigrraifara
?:goinotf gi tipete. i)aci cine.,za ar fi ulTnf,rit drumul terori;;tilclr care produs o detona{ie, urmatd de o explozie puternicA" Cabina de clasa
au trer:ut *estingheriri pe l6ngi cc*trolul vanrai ,si paza aer$por_
irr.hii,"ar fi.avr.lt impr*sia e6 vizion*azd c secvent*-dintr_un hlnr intii se aflS la prord, astfel incdt to{i pasagerii au murit pe loc. In

;li in{ifi cr-f;:liasric. cabina turisticd pi-au pierdut viata alti 28 de pasageri, iar ceilalli,
inclusiv membrii echipajului au scf,pat cu rxni mai mult sau rnai
I-'a ora I i .i 1. trei ierrrriqti ini,rr:ra{i p6n6 in qriilti s-au despri;rs
pu!in serioase.
r:je ceilalii" ar,r iegir pe l;r pca$a A l5 9i i-au irrdreptar sp,re pisia pe
care s€ preg6tea sir iic{:cieze un avion ai con:paniei americane pin Inrediat comandantul avionului cr:rnpaniei A,ir France a dai
Anr*rican' Sci.r"iis i'c;i ;ru fi:seserd trass din fila ceror doui intrdri. ordin sd fie trase scirile gi sd fie inchise ugile in vederea decolirii"
Doi dintre cei trei terorigti care au aruncat avionul american in aer,
iarterorigtii au urcal prin uga din spate, aruncind upr"ut;;;;;;il
omordnd zeci de oameni nevinova{i, stiteau la poarta A i0 9i tr*-
geau in oarnenii din jurul le.r. Al treilea terorist care fusese r6nit a
reugit sa -i ajungd din unn?!. l,a poafla A trO aglepta restul tcr:o-

rigtitor care pizeau ostaticii" Cei dtii s-au alirtural grupuil"li. iar ia

srra 11.*5:l tc{i s-au indreptat spre Boe ing-ul 737 pilotat de ef,pitanLri

van F{aan. L"a bortiul avionului se aflau trei bf,rbaii: comaniialtiui,
copilotul gi un reprezentant al securitiilii vest-gerrnane gi trei st*-
r.vardsse. Terorigtii i-au bdgat cu forla pe toii osfat;cii in avicnrli
compraniei Lufthansa: patru vaniegi, doi poliligti gi un inginer tir:

i86 V.P. Borovidka Ildpiri care au zguduit lumea 187

bord imbrhcat in uniforma companiei Ethiopian Airlines. $eful Cd trebuie sd a;;teptdm pAnd se elibereazd ut.t culoar.
terorigtilor cdruia i se zicea ,,Tony" i-a ordonat lui van Haan sd
- Decolali! Imediat! urla geful grupului de terorigti, agitdnd
decoleze. O ug6 din cele doud era insd defectd gi nu putea fi inchisi -pistolul sub nasul celor doi pilo{i. Aceqtia s-au in{eles repede din
din interior. Sub amenin{area pistolului, i-a ordonat lui van Haan g.i
unuia dintre vameqi sd coboare impreund cu el pentru a remedia priviri. Pc locul pilotului s-a agezat Jiirgen Vietor care avea'o expe-

aceasta defec[iune. rierr{6 nrai inare cle zbor pe Boeing 137 dec|t cdpitanul Schumann,
iar acesta gi-a asumat rolul de mediatoq comunicArrd turnului de
Toli trei, dintre care ultimul era Tony, inarmat cu un pistol, au
coborAt scdrile avionului. Vamequl italian a vdzut in fala lui pista control dispozi{ia cdpitanului Mahmud. La ora 17.42 avionul a
goald a aeroportuiui cu un avion care ardea in fldcdri. Fird sd stea
prea rnult pe ginduri, a rupt-o la fugd. Imediat s-a auzit o impugcd- decolat cu destinalia CiPru.
tur6. Tony {intise bine, vamegul a cdzut rlpus de un glonte l6ngd
scara avionului deturnat. trmediat dupi aterizarea pe aeroportul Fiumincino, c[pitanul

Italienii i;i aduceau bine aminte de acest incident dramatic. De Mahmud a comunicat conditiile sale:

aceea, Fiumincino era unul dintre ceie mai bine pdzite aeroporturi -- Vorbegte c[pitanul Mahmud, a anuntat el la microfon, iu
din Europa. Avionul detumat I-H 181 a fost inconjurat de maginile
blinCate ale unitatilor de securitate ale aeroportului. Cu ani in urmi, tirnp ce turnul de controi inregistra declara{ia. A,vionul companiei

in 1973, un avion deturnat ocolise timp de 30 de ore mai mult de germane Luftltansa se afld sub controlui nostru. Crupul pe care il
jurndtate din glob. Peripeliile aparafului LH 181 aveau sd dureze conduc revendici eliberarea imediatd a confra!iior aflafi in

rnai mult. Dar, deocamdati, nimeni nu bdnuia nimic. inchisorile germane. Luptdnt impotriva sistemului imperialist de
Planurile terorigtilor nu erau cunoscute, iar ministrul de interne
organizare a lumii.
vest-gennan Maihofer s-a pripit atunci c6nd ii cerea colegilor
sdi italieni sd tragd in anvelopele avionului. Era o solicitare Era o revendicare formulatd stdngaci, dar totugi inteligibilS.
Avionul deturnat se afla in zbor spre Cipru, iar oficialitdlile de la
nechibzuitd, cdreia nu i s-a dat curs fiindcd, in acest caz, ostaticii
Bonn trebuiau sh ia o hotdrdre rapidS. De la inceput a fost clar ch
nu ar mai fi avut nici o qansh de scdpare. Unica posibilitate r5-
nu vor fi cie acord cu eliberarea delinulilor, fiindcd s-ar t'i creat un
rn6nea negocierea impreund cu terorigtii a condiliilor de eliberare a precedent care ii putea incita pe terorigti la noi agresiuni. Dar de
data aceasta se afla in joc nu numai viafa unui milionar, ci via{a
ostaticilor.
unui numir de 86 de ostatici, printre care se gdseau pensionari,
Cdpitanul Schumann a licut singurul lucru posibil: a ascultat femei gi copii care se intorceau din concediul pefiecut in Palma del
ordinul noului sdu gef qi a alimentat avionul. Apoi s-a interesat de
N{allorca.
condiliile meteorologice ale traseului spre Cipru, pregdtindu-se sd
dea curs dispozi{iilor pirafilor aerului. Poate tocmai atunci cAnd mi- Cancelarul Helmut Schmidt nu vroia sd-9i asume o rf,spun-
nistrul italian de inteme, Cossiga, comunica reprezentan{ilor agen-
{iilor de presd strdine cd autoritdtile italiene nu permit decolarea dere atAt de gravd care se ret'erea nu numai la via{a cetd{enilor
avionului deturnat, o cisternd s-a apropiat de Landshut gi a inceput vest-germani, ci gi a ostaticilor de altd cet6{enie. DupI ce a vorbit

sd-l alimenteze. la telefon cu pregedintele francez Giscard d'Estaign 9i cu
in timp ce solicita permisiunea de decolare, comandantul avio-
primul-ministru britanic Callaghan, a fost convenitd intervenlia
nului a auzit in cdqti un rdspuns evaziv care confirma punctul de
vedere oficial al autoritdtilor italiene. unitdtii antiteroriste GSG 9 (Bundesgrenzschutzgruppe 9), iar

- Trebuie sd agtepta{i. in aer zboard cdteva aparate qi trebuie ministrul de interne Maihofer a primit dispozitie sf, punS in aplicare

gdsit un culoar liber. O si mai dureze cdteva minute. planul.

- Ce spun? intrebi cdpitanul Mahmud. Avionul detumat zbura tocmai deasupra insulei grecegti Creta,
iar in sens invers venea un alt avion al companiei Lufthansa.

Cdpitanul Mahmud a luat microfonul din mdna pilotului:

tiun-ii Aici este cdpitanul Martyr Mahmud, conducdtorul opera-
Kofre-Kaddum a unitatii Martyr Halima din cadrul organi-

za(iei Lupta impotriva imperialismului.

- Nu se infelege, a auzit el in cascd.

I

188 V.P. Borovidka Rdpiri care.au zguduit lumea 189

Mahmud a incercat de mai multe ori sd explice cine este, dar Mahmud iqi mugca neryos buzele. imprejurdrile il obligau si
l^e_g{fura era intreruptd gi avionul se apropia de destinalie . La ora improvizeze. Se sim{ea tot mai nesigur 9i mai iritat, dar i;i refula
20.28 a aterizat pe aeroportul din Larnaca, iar turnul de control i_a
ordonat sd aterizeze pe pista cea mai indepdrtatl a aeroporfului. izbucnirile de mdnie, fiindc6 era congtient c6 pilolii nu trebuie sd-i
observe starea de spirit. Era obligat sd joace in continuare rolul
ascu---ltasNACevueedvminsaucnufivIeiauav.gofoieir,ussdgeofairm?uziniatloirmevbeodncteap{iein...uRcanespcteo6t.n... ristit Mahmud care
gefului dur, sd simuleze ci nimic nu-l poate deruta, cdnd de fapt

de -lucrEuc9hiiptaojlui l cistemei de alimentare gi-a terminat programul pierduse controlul asupra situaliei.
au plecat la
Nicosia. Trebuie sd trimiteri dup6 - Vom zbura spre Damasc, a hotf,rdt el, de parcd de mult ar fi

el. avut acest plan.

Au inceput sa a$tepte. Toli agteptau nerdbddtori s6 vad6 ce se va La ora 22.50 Landshutul a decolat in bezn6. Pilolii zburau pe
ruta obignuit6. Legdtura cu turnul de control al aeroportului din

Beirut era intreruptd, iar pe undele medii acelagi anunt era repetat

intdmpla: pirafii aerului, ostaticii gi oamenii din intreaga lume. la intervale de timp regulate:
gtirea despre deturnarea avionului ldcuse deja inconjuril lumii.
inch-is...Aeroporful din Beirut e inchis... Aeroportul din Beirut e
Dupd aproape o ord, becul de conffol al emititorului i inceput sd
clipeascd: reprezentantul filialei organizaliei pentm eliberarea La ora 23.01 zburau deasupra turnului de control al aeropor-
Palestinei din Cipru a incercat sd-l conving6 pe geful grupului de tului din Damasc. Dupd 10-12 minute turnul de control le-a

terorigti s6-i elibereze pe ostatici comunicat:

Mahmud era furios gi se purta ca un nebun, considerdnd ca o - Aeroportul este inchis. Aterizarea nu este posibilS.

insultd_personald apelul ce-i fusese adresat in limbile englezi gi Desigur c6 personalul de zbor din toatS zona de{inea informafii
arab6. Pilolii gi-au dat seama cd au de-a face cu un individ Jeosebit
precise in legdturd cu aventurile aeriene ale Landshutului detumat
de periculos.
de teroriqti fbr[ si gtie insl cine 9i c61i pirali se afld la bordul lui.
d.ouEi socraelagi.tjeuhmndictadted.e pe aeroporful din Larnaca a durat aproape Revendicdrile teroriqtilor erau bine cunoscute, dup6 cum la fel de
Dupd ce a ldcut plinul, Mahmud i-a ordonat
bine cunoscut era refuzul autoritAlilor de a le da curs favorabil.

lui Schumann: -DuZpbiuora[cilicpu6d, ecsdtipnait{aianuBl aSgcdhaudm, oarndnonad Mahmud. de
oerut permisiunea
Zburdm spre Beirut.
aterizare, dar a primit un rdspuns negativ. Nici un aeroport nu era
- Trebuie sd cer turnului de control permisiunea de decolare.
-Vom zbura cu destina{ia Beirut. dispus sd primeascd avionul deturnat. La ora 0.23, Landshutul a

Au urmat cdteva clipe de tdcere, urmate de un f6g6it in cdgti gi survolat aeroportul din Bagdad, iar Mahmud a decis:
de o. discufie neinteligibild intre qeful de schimb qi coiegul sau anat
la distanli. Apoi in casca Landshutului s-a auzit: ate--rizaZA,besuror-aaploi arstupurzleidtKiniunwKeuciwta!esict iesvtoeciencahidsi.sipnenciecriuvluni caz nu putefi

ascu--ltdnBZdebiuorurrddtuminl uecluinlucdiheMiss.atinham{uiad.Beirut, repettr cdpitanul Schumann, turnului de

control.

cdp--itanAZubeluroLrdpamonrdtcusulhuddetinusltuBinie,ai{riiuaatrBnteuuirmnuetu,plaridmreeepgectteoa.tnmtroecl alen-ica piratul c6tre Marile avioane de pasageri sunt dotate cu sisteme radar auto-
dat acelagi
mate, numite Transponder care emit continuu semnale pentru ser-

viciul de la sol. Dacd pe cadranul radarului apare numlrul 75,

rdspuns. sistemul emite la intervale de timp regulate cifrul ,,avion deturnat".

Degi absolvise gcoala tehnicd de avia{ie gi elaborase planul

ater-izarAe.eroportul din Beirut e inchis. Nu avem permisiunea de defurnarii avionului, Mahmud nu cuno$tea sistemul Transponder 9i

semnalele lui. Clpitanul Schumann a reugit sI regleze cifra 75
avertizdnd asupra deturn6rii toate avioanele intdlnite. In felul

leo V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

acesta, tumurile de control ale celor mai apropiate aeroporturi au acela de comisar de polilie. Adjunctul lui, Klaus Bltitte, era cel care
intrat in cunogtin{I de cauzi. a rdspuns la telefon atunci cdnd a primit ordin de la ministrul de

In momentul cdnd semnalizatorul rezervorului de combustibil interne sd se pregdteascd pentru a interveni in cazul avionului

s-a aprins, indicdnd cd devine iminenttr o escaltr tehnici, Schumann deturnat Boeing 737.

s-a adresat comandantului avionului companiei de zbor australiene Cei 30 de tineri selec{ionafi s-au dotat cu tehnica de lupt6 cores-
punzdtoare gi au intrat in stare de alertd. Dupd 5 ani de antrena-
Quantas, rugdndu-l sd intervind la turnul de control al aeroportului mente intense ei se aflau la prima lor mare acfiune. La ora 8.45 au
intrat pe aeroportul din Koln. Erau imbrdcati in blugi, pulovdre gi
din Kuweit ca sd permitd aterizarea Landshutului. cu adidagi itt picioare. Irnediat au urcat in Boeingul 737, care se

ceva-_. Dlme icepanrue rdu, anuntd pilotul australian. Nu vor sd audd de aga pregitea sd decoleze spre Cipru. Cam in acelaqi timp, cdpitanul
incercati in Bahrein?
Schumann alimenta avionul deturnat.
intr-ebi Pot sd apelez incd o dat6 la bundvoin{a dumneavoastrd?
,,V6 rog sd incercali s6 discuta(i in Comandantul Wegener primise aprobarea ministrului de interne
cdpitanul Schumann.
gi a decolat dupd ce i s-au dat toate asigurdrile cd se va in{elege uqor
numele nostru. Nu pot stabili legdtura cu ei.,, cu autoritAfile cipriote. Din pdcate, lucrurile nu s-au petrecut a$a
cum fuseser5 planificate. in Larnaka se crease o stare de teamd in
com-panBieaihQreuiannteasst.ei.minichpiasi,e aranuu.n'ld peste citeva minute radistul privinfa avionului care urma sd soseascd qi, de aceea, dispecerul de
la turnul de control a inceput sI se intereseze de identitatea pasage-
Schumann nu s-a ldsat bdtut. Timpul trecea, iar combustibitul rilor Boeingului, deoarece cu douf, ore inainte, de pe acelagi aero-
port decolase un alt avion al companiei Lufthansa, avdnd la bord
era pe sfdrgite. in cele din urm6 u ..uqit sd stabileascd legdtura cu rapitori gi ostatici, iar cipriotii erau bucurogi c5 au scbpat de aceqti

furnul de control care in momentul acela era deservit de un dispecer musafiri nepoftiti.

bun cunoscdtor al Iimbii engleze. Schumann a incercat sA profite de

aceastA gansb explicdndu-i cd vor fi nevoili s6 aterizeze indiferent
dacd li se va da voie sau nu. Degi l-a refuzat din nou, dispecerul

i-a comunicat in cele din urml lui Vietor frecven{a sistemului de

fidnare in caz de aterizare. La 3.52, ora locald, trenul de aterizare ,,La bordul avionului se afld expe(i din Republica FederalS a
al Landshutului a atins solul. Tofi au respirat ugurati, inclusiv Germaniei" a comunicat pilotul, atrdgdnd in acelagi timp aten(ia

Mahmud care vorbea ca un robot in fala microfonului: corlandantului Wegener sd aib6 griji sI dispard toate armele gi

"_ K-,Voforjeb-eK_afd-tder.-crdmpitaalnuulniltvblqtiirrMyrarMtyarhHmaulidm, ac.onducdtoml opera-

{iunii n.rijloacele tehnice de luptd ascunse sub scaune qi cuverturi. ,,S-ar
putea ca pe aeroportul din Larnaka la bordul avionului sd urce o
GSG 9 era o unitate militard formatd din absolventii unor
delega[ie."
cursuri speciale. Fiecare avea condilia fizicl, a unui atlet inainte de
olimpiadI, cuno;tea tehnicile cele mai avansate de luptd, karate gi Comandantul brigdzii GSG 9 qi echipa sa au elaborat impreund

judo, gtia sd tragi cu pistolul, si sartr cu para$uta, sd piloteze un un plan de ac{iune. $tiau ci avionul deturnat zboard, spre o {arf,
helicopter gi, in general, sd utilizeze orice mijloc de tehnicl
militard. Toli fuseserd instruili cum trebuie sd intervind in cazul arabd gi au convenit sA a$tepte. intrucdt unitatea GSG 9 avea rela{ii

deturndrii unui avion, cum se deschide uga din exterior gi cum se de prietenie cu unitatea israeliand care intervenise in atacul de Ia

pitrunde in interior cu aga-numitul ,,deschizdtor de conserve.,. Entebbe, membrii ei s-au gdndit sd zboare la Tel Aviv gi sd agtepte
Acest dispozitiv seamdni cu o foarfecd mecanicf, gi decupeazd
orice fel de tablA metalicd, fiind utilizat gi in caz de avarii ale acolo. La cdteva minute dupd decolare au primit insd ordin sd se

automobilelor. Unitatea GSG 9 era dotatd cu cele mai bune gi mai intoarcd pe aeroportul din Koln.
costisitoare arme gi tipuri de tehnicd militard antiteroristl.
La ora 4.00 dimineala ordinul a fost din nou schimbat:
Statul ei major se afla la Hangelar, iar comandantul unitdtii era -AuZabtuerraiz[iaitnldTrudrcniaic.iYoe1"di iafitceurilztaatela
Ulrich Wegener, in vArstd de 46 de ani, al cdrui grad echivala cu Ankara. din capitala
pe aeroportul

Turciei, fdrd, ca,,expe4ii" vest-germani sd bf,nuiascd ceva.

Intre timp, avionul deturnat aterizase in Bahrein, unde atdt

pirafii, c6t gi echipajul au avut o surprizd nepldcutd: avionul a fost

t92 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 193

imediat inconjurat de autovehicule militare gi unitati amate. Tur- - Aterizeazf,l a ordonat Mahmud care iqi revenise din letargie.

bat de furie, c6pitanul Mahmud a inceput sd urle in microfon: Aterizeazl. imediat! a {ipat la Vietor, agezindu-i pistolul la tdmpll.
Vietor s-a supus ordinului ceea ce din punct de vedere tehnic nu
-ln Dacd in cinci minute nu dispdre{i, il impupc pe pilot. o
urmf,toarele cinci minute in-cabina piloiului i-a-consumat era o operalie tocmai ugoar6. Avionul a inceput sf, coboare; fdcdnd

dramd in care a fost pusi in joc via{a unui om. Era noapte, iar in viraje consecutive in cduhrea unei piste libere.

.jurul avionului soldalii miqunau ca intr*un vis urdt. Nervos, epui- Mah-mudA.terizeazl! Acum trebuie s5 aterizezi! continua str urle
zat, nedormit, Mahmud stitea cu pistolul lipit de tdmpla pilotului.

S-a uitat la ceas gi a anun{at la microfon: Trebuie sI glsesc o pistd liberd, rdspunse saurl Vietor,

min-ute I-au mai rdmas de trdit incd cinci minute. Dacd in cinci fiind-cd de asta depirrdem to1i.
cu el.
soldalii nu dispar, s-a zis Apoi a ordonat stewardeselor sA pregAteascd pasagerii pentru o

- Gdndili-v6 bine, spuse cdpitanul Schumann. Nu pute{i face aterizare for{at6 gi a anun{at turnul de control:

aga ceva. Vd da{i seama cE singur, fdr[ el, eu nu pot sd zbor. $i, in -TonTurel bpuilioetusdluai tecarirzedmn.u Pierdem indlfime. determinat pe mi-
general, totul e o nebunie. Poate cd dispecerii de la turnul de admitea replicd l-a

control nu au stabilit inc6 legitura telefonic5 cu solda{ii. nistrul apdrdrii Mohammed sI dispunl eliberarea pistei. Maqinile

-VieAtour rnai rdmas trei minute, anun{5 Mahmud. turnul de con- de pompieri s-au indreptat imediat spre hangare.
a luat microfonul, incercdnd sd convingd
Mohammed bin Rashid, in vArsti de 29 de ani, era ministrul
trol sd-i cheme inapoi pe solda{i, dar nu a primit nici un rdspuns.
aphrdrii al Erniratelor Arabe Unite. Comandantul aeroportului l-a
- Au mai rdmas doui minute, spuse Mahmud.
anuntat cd avionul detumat a intrat in spafiul aerian al Dubaiului,
Vietor igi pierdu stipAnirea de sine gi incepu si se lamenteze.
in timp ce ministrul iqi admira grddina zoologicd qi cduta un vultur
Ultimele treizeci de secunde.
pentru vdndtoare. Mohammed trtashid, ai treilea fiu ai regelui
- Pleaci! strig6 cdpitanul Schumann. Uita{i-v6 cd pleacd! l)ubaiului, mare admirator al ferneilor frumoase gi al maginilor
- Nu tragefi. Soldalii se retrag! tip6 Vietor. luxoase, absolvise A"cademia Militarl BritanicE Sandhurst 9i
-Soldalii au dispdrut in bezn6, in linigte, a$a cum au gi ap?irut. De avea de.ia o anumitd experien{d in domeniul pirateriei aeriene,

Landshut s-au apropiat cistemele, iar la ora 3.34 avionul, pilotat cie afldndu-se la al patrulea caz pe care incerca sd-l rezolve. A urcat

cdpitanul Vietor, a decolat cu destina{ia Dubai. DupI ce a anuntat imediat la volanul maginii gi a gonit spre aeropoft cu 200 km pe

turnul de sontroi cd inten{ioneaz6. sd aterizeze, a primit rdspunsul ord. Odatd aiuns aici a stat impreund cu dispecerii turnului de

deja cunoscut: cantrol trei zile gi doui nop{i ftri s[ inchidd ochii.

inch-is. Aeroportul nu prinregte. Ne pare rdu, dar aeroportul este Pilotul a aterizat lin gi a decuplat motoarele, duptr care a respirat

Mai aveau ?ncd timp. Cdpitanul Schumann s-a aiezat la mane- u$urat. Imediat geicul Mohammed a cerut legitura cu geful

tele de pilotaj, iar Vietor s-a acoperit cu o plturd, incerc6nd sd se grupului de pirali aerieni. Au vorbit in arab5, dar geicul nu a reuqit

odihneascd pu{in. Pe mdsuri ce se apropiau de aeroport, c[pitanul s6-l convingd pa Mahmud sb dea drumul bolnavilor, femeilor qi

solicita insistent permisiunea de aterizare. Mahmud gedea pribugit copiilor. Dupb tenninarea discu{iei, el a conchis;
in fotoliu, privind in gol gi nu dddea nici un semn de via{d. Din
- Deocamdatd nu e nimic de fbcut. Omul ista este foarte
cdnd in cdnd ?gi revenea gi prolifera la microfon ameninllri in pare sd fie in toate min{ile.
nervos. Ba a9 spune cd nu

limba arabd pe care nimeni nu le infelegea. Ostaticii, inchigi in cabina turisticS, nu bdnuiau unde sunt

Pista de aterizare era blocatd de maginile de pompieri. Co- fiindcd hublourile erau trase. Dupd aterizare, un lucru devenise insd

mandantul aeroportului primise ordin de la geicul Rashid Saida clar. Afurd era ingrozitor de cald, ceea ce putea deveni fatal pasage-

al-Maktum sI nu permitd aterizarea avionului deturnat. intre timp, rilor din avion. La inceput qi-au impdrtit restul de ap6, apoi

avionul zbura la 2600 m in6lfime gi avea cornbustibilul pe sfbrgite. Mahmud a comandat mdncare gi bbutur6 ca pentru un zbor normal.

Abia dupd ce stewardesele au impS(it t6vile cu mdncare, prizo-

194 V.P. Borovidka Rdpiri care uu zguduit lumea l9-5

nierii au aflat cd au aterizat pe aeroportul din Dubai, deoarece pe rafi--femTSerteiiltebi ufloiieacrstoeIpnbiie.inaelicmdegnetilcmu,l spuse Mahmud. dacd elibe-
foliile in care erau ambalate scria Airport Dubai. carburant numai
ne di
intre timp, nceegiocdioeriilpe iclootnitiinnucaeurc. aMuahsm6 utrdanascmomitaantduartnluigludiri
medicamente; 9i Cdpitanul Schumann blnuia cf, teroristul a ajuns la captrtul

di
control informalii in leg6tur6 cu starea de spirit a pirafilor, repetAnd
puterilor. Pentru a face o micd demonstrafie in legituri cu ce-l
mereu cifra 4. Ba mai mult, in momentul cdnd oamenii de serviciu
au intrat in avion ca s5 facd curdfenie, cbpitanul Schumann a arun- agtepta, a deconectat o clipl sistemul de aer condilionat. In avion
cat la cog patru ligAri legate cu un fir de a!6. Se p6rea cd terorigtii
s-a {dcut intuneric beznd, iar atmosfera a devenit insuportabilf,. Era
s-au potolit. Mahmud continua si le ameninte cu pistolul pe evrei_
nurnai un avertisment. Dupd doud ore toate rezervele erau termi-
cele din avion, dar era clar cd incerca si-gi disimuieze propria des-
cumpdnire prin accese de furie gi violen16. Era singurul rdspunzdtor nate, iar luminile s-au stins.

Situafia nou creatd ii dezavantaja pe terorigti, deoarece in

pentru viata unor oameni complet nevinova{i care nu-i erau absolut condilii de intuneric ei nu mai puteau sd delind controlul asupra

sfrdini intrucdt trdise aldturi de ei c6tva timp la bordul avionului. ostaticilor, afla(i in superioritate numericf,. Ulterioq psihologii au

Ulterior, psihoiogii au stabilit c6 avea recfii imprevizibite. incercat sd rlspundf, la intrebarea de ce nimeni nu a incercat sd fugd
Brusc i se ndzdrea cd un pasager este evreu gi il ameninla cu pis_
tolul sau vedea in emblema unei firme de stilouri stema evreiascd sau sd atace. R6spunsul este simplu: nu aveau nici o gansd.
gi vroia sd o impugte pe proprietara firmei. Observ6nd cd pilotul
Mahmud se afla intr-o stare de spirit atdt de surescitatd, inc6t, ori-
Vietor are un ceas marca Junghans cu o rotitA dinFta ca emblemA
a firmei, a vrut mai intdi sd-l impugte, invocAnd motivul c6 poartd cdnd, putea sd tragd, iar des{igurarea ulterioard a tragediei avea s6
mirfuri de fabricalie israeliand, dupi care, s-a ldsat convins gi s-a
mulfumit doar sd i-l distrugd. confirme aceastA b6nuiali.

inainte de a se termina kerosenul 9i de a se stinge luminile, pe
aeroportul din Dubai a aterizat un avion al companiei Lufthansa,

venind de la Beirut. Dupd ce comandanful avionului, Martin G?ibel,

Apoi s-a aSezat la microfon gi a finut ostaticilor speria{i un gi colegul sdu, Peter Heldt au luat legdtura cu turnul de control gi

discurs de o ord despre istoria poporului palestinian: s-au intdlnit cu maiorul britanic Temple gi cu ataqatul militar al

- Ce-a1i face, voi, nem{ilor, lipa el cu o voce rdgugitd, dacd in Emiratelor Unite, cei patru s-au furigat spre avionul deturnat.

lara voastri s-ar aduna strdini din toatd lumea gi ar afirma cd de{in Ce urmdreau? De fapt , nici ei nu gtiau. Au vrut sf, deconecteze
generatorul gi sd scoatd din f'unc{iune trenul de aterizare pentru a
o carte in care scrie cd fara voastrA e a lor? Nemlii ar lupta. Regimul
sionist din Israel este o continuare a nafional-socialismului. Sio- impiedica decolarea avionului, dar pAnd la urmd nu au f6cut nimic
nismul este vdrful sabiei imperialismului in lumea arabd. in afara
gi au plecat pe furig, ascunzdndu-se in spatele dunelor de nisip.
Statelor Unite, neonazigtii de la Bonn sunt aliatul lor fidel.
Inainte de rf,sdritul soarelui, temperatura din interiorul avionului

Schleyer este unul dintre cei care au fost in slujba lui Hitler, iar a urcat la 50'C. Cdteva femei au leginat, altele aveau dificultd{i de
astdzi trateazl cu neonazigtii la Bonn qi Tel Aviv. De aceea, luptdm
respirafie. Mahmud a dat voie ca ugile avionului sd fie deschise gi

impreund cu camarazii germani impotriva imperialismului mondial suferinzii s6 fie scogi afar6. Pasagerii au inceput s6 se dezbrace

9i vrem si-i eliberdm pe tofi delinulii germani. Sau vom muri toti pentru a suporta mai ugor cdldura deqertului. Situagia era criticd gi,
pentru cauza germand, a$a cum nemfii au murit pentru noi la
degi legdtura cu avionul deturnat era intreruptd, qeicul Rashid

Entebbe. cunostea care e situa{ia.

Cdt timp au func{ionat dispozitivele de aer condi{ionat, in avion Mahmud se afla la capdtul puterilor. Se plimba in sus gi in jos
s-a putut respira. Agregatele care riceau aerul aveau insd nevoie de
cu pistolul in mdn6. ,,Astdzi o sd impugc pe cineva", mormdia el.
kerosen, iar rezervoarele erau aproape goale. O datl cu terminarea Apoi gi-a bdgat capul in cabina turisticd, spundnd ostaticilor:
combustibilului urma sd se intrerupd lumina gi aerul condilionat,
iar emildtoarele incetau si mai funclioneze. - Dacd ve{i auzi o impugcdturd, nu trebuie sd vd fie teamd. Nu

o sd se int6mple absolut nimic.

S-a apropiat de uga deschisd a avionului gi a tras o rafalf,.