Borovicka, V.P - Rapiri care au zguduit lumea

1e6 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea t9'r

Peste pufih timp, din parcarea aeroportului a iegit o magini. Privitd retrospectiv, comportarea celor doi piloli captivi poate fi

Schumann urmdrea farurile ei aprinse. Deocamdatd nu gtia ce se interpretatd ca o manifestare a psihozei acestora, ca o consecinfl a

intAmpli fiindcd emi{dtorul nu func{iona. Dar in timpul zilei ceruse atmosferei ce se creazd la bordul unui avion deturnat, unde ostaticii
qi terorigtii se solidarizeazdin fala pericolului comun. lnteresele lor
insistent sd i se trimitl un generator de energie care face parte din aparent asemdnitoare sunt in realitate divergente, dar toli doresc sI

dotarea tuturor aeroporturi lor. scape cu via!6 din primejdia care ii amenin{d.

Urmirind farurile maginii, Mahmud a observat cI s-a apropiat Treptat, relafiile dintre ostatici 9i pirafii aerului s-au schimbat.
Dacd la inceput nimeni nu avea voie sd se miqte, mai tdrziu ostaticii
la mai pu{in de 100 m de avion. Magina remorca un generatot
au inceput sd se plimbe degajat, s-au apropiat de ugile deschise,
insolitori fiind cei doi piloti ai avionului Lufthansa, Giibel gi Heldt, mamele s-au a$ezat tdng[ copii, iar Vietor a primit voie sd iasd

un tehnician gi un gofer. Sdrind pe pista de beton, cdpitanul Heldt a afar6. Nu le mai rimdnea altceva decat sA puntr generatorul in

luat megafonul, ceea ce a constituit o mare gregald tactic6:

wem- Suntem prietenii vogtri! a {ipat el. V-am adus generatorul gi
sf,-l conectdm.
func{iune.
Putea s6-gi dea seama cd Mahmud va bdnui de rea inten[ie pe
Nu era foarte uqor str iegi afarS din avion fiindcd ugile se gdseau
oricine va ?ncerca sd se apropie de avion. Iar la aceasta se mai addu-
gau accentul str6in gi afirmalia stupidd cd sunt prieteni ai rdpito- la o indl{ime de ciliva mefri. Sclrile din spate puteau fi ac{ionate
mecanic, dar lui Mahmud i s-a {bcut, deodat6, teamd cd scirile nu
rilor. De unde puteau sd aparl ei in mijlocul degertului? Afirma{ia vor putea fi cobor6te, aga inc6t a preferat ca Vietor s6 fie lSsatjos

ar fi fost mai verosimild daci in locul lor ar fi venit tehnicieni pe nigte pdturi.
locali care $1-ar fi fdcut repede treaba qi ar fi p6r6sit acea zon6
-VieStodrnnuuinacreerucqai{ti sI fugifi!, il amenin(6 el. cdliva ostatici l-au
periculoasd. In asemenea situalii tensionate este greu ins6 sd-!i si
plstrezi logica, iar comportarea pilolilor Schumann gi Vietor cupleze generatorul 9i
tras inapoi in avion. Devenise clar cl fdrd aer condilionat nu vor
constituie o dovadd in acest sens.
reugi sf, reziste mai mult de o zi. Schumann a inceput sd semna-
Sd mergem spre dreapta, lipd Heldt la megafon.
lizeze tumului de control situa{ia disperatd in care se aflau. Dupd
- Venili aici, la stdnga! ordond Mahmud.
- Nu are sens, {ipb Heldt. Generatorul poate fi conectat numai ce s-a crapat de ziud, a venit o altS ma;in6 care a conectat gene-
-din partea dreapt6.
ratorul, luminile avionului s-au aprins din nou, ventilatoarele au

- Am spus s5 venili aici la stdnga! reinceput sd funclioneze, iar ostaticii s-au imbrdcat.

Omul care stdtea l6ngd generator avea o lanternd, iar in lumina in timp ce noaptea se cazneau sd cupleze generatorul, in

ei Schumann l-a recunoscut: partea opusd a aeroportului aterizase un Boeing 707 al companiei

Este neam{! Lufthansa, avdndu-l la bord pe ministrul vest-german Hans-Jiirgen

- De unde gtili? intrebd Mahmud. Wischnewski gi pe oamenii care il inso{eau. Wischnewski a urcat
- Este foarte clar. Vorbegte engleza cu accent str6in, addugd
-cdpitanul Schumann. in turnul de control pentru ca impreund cu geicul Rashid sd obfind

Mahmud s-a speriat gi nevenindu-i si cread6, a intrat in cabin6: acordul de intervenlie albrig1tzri antiteroriste speciale GSG 9.

Vie-tor.Ce oameni sunt acegtia? Ce fel de accent au? il intrebl pe - Vom face singuri tot ce va fi necesar, a declarat geicul. Tata

cdn-d-u-gSSi-uaanrrmtpaautgepearninftii!hnVuebmolrofiu,sdlrdraisdtpaicucanest.eaCvpieiolionptuuallt!.rutipoaamMenaihmcaured,vednesisce6rrd- mi-a dat voie sf, port negocieri in numele lui. Dacd voi considera
necesar,voi dispune intervenlia fo(elor noastre armate' Vd asigur,
domnule ministru, cd ne vom strddui si ii eliberdm pe ostatici.

Psihologul Salewski, care il insolea pe ministrul Wischnewski,

sd monteze generatorul au rupt-o la fugd, l[sdnd agregatul lAngd gi-a dat repede seama cd intenfia geicului de a purta negocieri de pe

avion. o pozi{ie de fo45 nu are sor{i de izbdnd6. Din experienlS qtia foarte

bine cf, cei care discutd cu un asemenea gen de terorigti trebuie sd
se inarmeze cu multA rdbdare, sd le creeze impresia cd ac{iunea lor

198 V.P. tsorovidka Rdpiri care au zguduit lumea 199

va fi incununatd de succes gi sd le promitd mereu c6te ceva ca sd-i englezi fuseserf, trimigi ca intarituri in urma disculiei care awsese

epuizeze neryos. Dimpotrivd, daci terorigtii deveneau congtienfi c6 loc intre cancelarul vest-gerrnan Schmidt gi primul ministru

se afl6 intr-o situa{iue disperatd, se putea int6mpla o tragedie. britanic Callaghan.

Salewski l-a rugat pe geic si-i dea voie sd discute cu terorigtii Acest ajutor, care nu era dorit gi nici necesar, nu a putut fi acor-

prin radio-emi{6tor. $eicul nu a fost de acord. dat. $eicul Rashid continua sd-gi susfind punctul de vedere c6 sol-

- Vorbesc aceeagi limb6 cu ei, a spus qeicul. in plus, am con- dafii lui pot sd intervind impotriva terorigtilor, ignor6nd total faptul

vingerea cf, deoarece sunt arab mb pot adapta mai ugor mentalit6tii cd nu erau pregdti{i pentru un asemenea tip de lupta. Wegener qtia

lor decdt un european. cE unitatea GSG 9 din Hangelar de ldngd Bonn fusese dotati cu o

Ziua a inceput la bordul avionului intr-o atmosferh relativ noud arrnd eficientd impotriva pira{ilor aerului. Era vorba de o gre-

calmd. Toli au respirat ugurali fiindcd nu mai exista pericolul de a nadd oarbd de m6n6, umplutd cu magneziu care in contact cu solul

muri asfixiati. Terorigtii nu mai erau atdt de agresivi ca inainte gi nr.r provoca o explozie ingrozitoare astfel inc6t timp de gase secunde o-

ii mai lineau sub amenin{area grenadelor. Mai mult decdt atdt, mul din apropiere nu era capabil sd facd nici cea mai mic6 migcare.

Mahmud a comandat tort gi gampanie pentru a o sdrbdtori pe Sta- Afl6nd despre sosirea unor specialigti din Dubai, qeicul Rashid

ringer. ,,insolitoarea noastrd de Uoia, Anna-Maria Stiringer a hotf,rdt sd-gi antreneze solda(ii in lupta contra pira{ilor aerului.
implinegte astdzi l8 ani. ii dorim toate cele bune."
Exercitiile conduse de Wegener urmau sd se desftgoare pe pista de
Au aprins lumdndrile, au tiiat tortul in felii, au umplut paharele
beton a unui aeroport militar din apropiere, unde llsese adus un
din plastic cu gampanie gi o clipd au avut senzafia c6 sunt in
Boeing 737. Beduinii geicului au invlfat u$or cunl se deschid din
excursie.
exterior ugile de incendiu, cum se pot c5!f,ra pe aripile avionului gi
ridic-dnidn sdndtatea dragei noastre Anna-Maria! a toastat Mahrnud,
pdhdrelul de plastic. Era un mod ciudat de aniversare a cum trebuie sd se t6rascd pe burtd sub fuzelajul lui.

unei onomastici. Aparent, in timpui noptii nu s-a intAmplat nimic deosebit. cu

intre tinrp, pe aeroport laatebriozradsepeunUlbriicmhotWoer gceunerre, accotmiea-n- excepfia unui singur moment care a avut consecinte serioase, clegi
Hawker av.lndu-l
Siddeley, totul s-a petrecut in linigte. Mahmud, care nu putea sa doarntd,

dantul brigdzii speciale de antiterorism GSG 9, impreund cu consi- asculta in cabina pilo{ilor gtirile transmise la radio in limba arabd.

lierii sdi. Ceilalti membri au rimas la Ankara. Agenliile de presi gi In felul acesta a aflat cd, din avionul deturnat, cdpitanul Schumann

sta{iile de radio au anuntat cd un detagament special antiterorist, reugise si transmitd cdteva date despre terorigti. Apoi, postul de
radio arab a transmis o convorbire cu geicul Rashid, ministrul
format din tineri dotali cu un armament de tip special era pregdtit
apirdrii al Emiratelor Arabe Unite, care l-a elogiat pe Schunrann.
de interven{ie. Opinia publicd igi mai amintea de acliunea israe-
Mahmud s-a infuriat at6t de tare, incdt nu a mai putut inchide ochii
lianl de pe aeroportul Entebbe din 1916 $i attepta sd se producd o
pdn6 a doua zi dimineala.
nou6 dramd.
c-onPtrAonl.d la ora 9.00 trebuie sd facem plinul, a anuntat el turnul
Primul a vorbit cu Wegener ministrul Wischnewski, care l-a de Dacd nu vom primi acceptul, dupd expirarea ultima-

sfdtuit sA nu pomeneascd nici un cuvdnt geicului despre adevd.rata tumului, vorn impugca tofi ostaticii. Primul va fi un tdndr in vdrstd

lui misiune. A fbst un avertisment inutil, deoarece Wegener nu s-a de l9 ani, unnat de altul de 23 ani, dup5 care ii vom impugca pe
toli ceilal[i din cinci in cinci minute. Apoi a reperar din nou
int6lnit deloc cu geicul. De pe aeroport a fost condus direct la

hotelul Interconti unde s-a odihnit. Apoi s-a intors la aeroport unde conditiile in care era dispus sd efectueze schimbul.

s-a intdlnit cu vechile sale cunogtin{e: maioml Morrison gi sergen- Brusc s-a fdcut liniqte. La 8.45 Mahmud a ordonat unui tdndr

tul Davies. Amdndoi f6ceau parle dintr-un detagament special al olandez gi unei tinere nemfoaice sd iasf, pe culoarul dintre cabina

fo4elor aeriene britanice, specializat in acliuni in spatele fiontului. de clasa intAi gi cabina turistici gi sI ingenuncheze pe covor. Apoi
a inceput sd numere in fata microfonului minutele care le mai
Tinerii paragutigti $tiau sA organizeze sabotaje pe teritorii striinc,
rhmdseseri...
avdnd o pi'actici bogatd, cdgtigata in Irlanda de Nord. l'inerii

V.P. Ilorovidka Rdpiri care au zguduit lumea 2At

Cei doi tineri care umrau sd l'ie executa[i erau oare victirne alesc col1, iar groaza care pusese stdpdnire pe el era evidentd. Era un om

la intimplare pentru a avertiza oficialitalile de la Bonn sau lipsit de apirare, care nu stdrnea prea multd simpatie gi putea fi

Mahmud ac{ionase dupb o strategie bine pusd la punct? u;ior ucis.

Psihologul vest-gennan Wolfgang Salewski 9i colegul sdu, In timp ce Mahmud numdra minutele care se scurgeau; cei doi
Lanz, au evocat ulteiior drama care s-a petrecut, la l7 decembrie
tineri au ingenuncheat pe covol tremurdnd de fiictr. Erau clipe
1973, pe aeroportul Fiumincino din Roma, unde fusese deturnat dramatice, in joc fiind vielile unor oameni nevinova{i, aga incdt toli
avionui Boeing ':,37 al companiei Lufthansa. Piralii i-au ordonat
au respirat ugura{i cAnd au vdzut cisterna:

cdpitanului sa zboare la Atena unde inten{ionau sd constrdngd - Sosegte cisterna!

oficialit6{ile elene sd elibereze cdtiva de{inufi. Cu aproape 4--5 minute inainte de ora expirdrii ultimatumului,

Avionul a aterizat pe aeroportul Hellinikon la ora 14'48, iar turnul de control a trimis o cisternd cu combustibil. Starea de spirit
piraiii au inceput imediat negocierile, avAndu-l partener pe un
ieprezentant al companiei elene Olympic Airways a lui Onassis' s-a irnbundtd{it qi rnai mult o datd cu sosirea unei alte magini carc
Ohcialitalile refuzaser6 sd discute cu ei ceea ce i-a inver$unat,
determin6ndu-i sd treacf, la o demonstratie de fo4d- in jurul orei l7 transporta provizii. ln timp ce avionul se pregdtea sd decoleze,

unul din ei, un vlIjgan cu expresie tampe, a inceput sd se plimbe geicul Rashid a mai l6cut o ultimi incercare:

Uni-te- In numele geicului Said, pregedintele Emiratelor Arabe
locuitorilor acestei {6ri, vd rog sd eliberali toli ostaticii
gi al

printre scaune gi s6-9i aleag[ victimele. sau cel pu{in femeile, copii gi bolnavii.
DupI cum gtim, printre pasagerii avionului se aflau vamegi ita-
Emi-rateMlour lAfurmabiemUpneitnet,rurdscpoulanbsoeraMraehmreupdre. zReengtarneftillmor guvernului
lieni, un membru al serviciului de contrainformafii german, un po- foarte mult,
lilist italian, un pilot etiopian care nu reuqise s[ fugi, trei stewar-
dar suntem nevoili si refuzdm rugdmintea dumneavoastrd. Condi-
liile noastre vi sunt cunoscute. PAnd la expirarea ultimatumului,
dese gi un blrbat oacheg 9i tdcut. ln rdndul $ase stetea un muncltor
al un-ei companii italiene de zbor imbricat intr-o salopet6 alb6'
vom pu^tea discuta. vI

Pdrea foarte iperiat, nu se uita;i nu vorbea cu nimeni incerc6nd sd elib-eraliInmdncuamr eplee Domnului gi al intregii omeniri, rog si-i
incit
fie c6t mai invizibil. omul in salopeta albi era atat de nervos copii, insistA geicul Rashid.
iqi mdncase unghiile pintr la sAnge. in clipa cind a trecut pe lingi
libe-rtateCupeccoonndfirtiaatiicanoogftirci.ialitAtile germane qi turce sd ii punh in
fotoliul in care ie l6cuse ghem, italianul privea absent in altd parte:
- Tu! rosti teroristul sentin{a de moarte. Tu vei merge cu minel
--- Noi nu avem nici o putere asupra lor, spuse geicul.
Groazai-aparalizatpicioarele. Nu era capabil s5 se ridice qi sd
mearg6. in celi din unn6, buimac, a reugit s6 intre, clxtinAndu-se, Atunci ce pretenlii ave{i de la mine?
in caiina stewardeselor, uncle a cdzut in genunchi, implordnd sI fie Unitatea de beduini, instruitd de specialigtii britanici gi de
crufat. PlAngea cd are acasl copii mici 9i cerea indurare fiindcd nu
LJlrich Wegener era pregdtitb de atac, dar in ultimul mornent qeicul
I(ashid qi-a schimbat plrerea. Primise telefon de la tatdl sdu si nu

{icuse nimdnui nici un rdu. se mai amestece in aceastd chestiune, fiindcd la bordul avionului
Deschidefi u;a! urli teroristul, impingindu-l afard pe mi-
cu{u-l deturnat se aflau cet6(eni strdini, iar dacd aceqtia ar pi{i ceva.
italian. S-au auzit c6teva detundturi de ntitralierd, omul in
intreaga vind ar cddea asupra guvernului Emiratelor Arabe

safopetd albl s-a prdbugit pe jos, iar ucigaqul impreund cu doi con- Unite.

frali au aruncat cadavrul pe pista de beton. Ac{iunea antiterorist6 planificatl e$uase inainte de a fi pusS in
Sd fi fost oare o puri intdmplare faptul cI teroristul l-a ales ca
aplicare, iar pira{ii se pregeteau sd decoleze. Mahmud a cerut tur-
victimd tocmai pe acest om speriat? Salewski crede cd nu a fost
nului de control s6-i mai facd o dati legtrtura telefonicd cu ambasa-

deloc un joc al intampllrii. Astazi exista c[r1i in care sunt analizate dorul vest-german, Hans Joachim Neumann:
regulile dupa care ac[ioneazd terorigtii 9i s-a dovedit cd ace;tia sunt
arraSi mai ales de ostaticii singuratici. Italianul statea retras intr-un - Gennania Federald a avut la dispozitie 60 de orc. Acum so-

rocul se apropie de sfdrgit. Vd atrag aten{ia ch eu, impreunl cu prie-

202 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

tenii mei, nu ne mai considerdm rdspunzhtori de soarta victimelor. - Preg6tili pasagerii pentru o aterizare fo4at6, spuse cipitanul

Helmut Schmidt ii va avea pe congtiinld. Pdnd acum nu a dat nici Schumann stewardeselor.

un semn de via{d. Nu i-a mai rdmas nici micar o secundd pentru c5 Au desfhcut ciorapii cu care fuseserd legali ostaticii, au adunat

to{i ostaticii vor fi impuqca{i, inclusiv membrii echipajului. Afi in saci de plastic ochelarii, pieptenii, broqele, stilourile, intr-un
cuv6nt toate obiectele care la o izbiturd bruscl ar fi putut deveni
alut tirnp suficient la dispozi{ie, dar oficialitd{ile voastre nu au
proiectile, iar bAtranilor le-au scos protezele. Toli pasagerii qi-au
reac{ionat... Vom arunca avionul in aer inainte de a decola. A vorbit legat centurile, qi-au rezemat capetele de genunchi, atteptend im-
pactul cu solul.
cdpitanul Mahmud.
Vietor a survolat de doud ori aeroportul la micl altitudine gi, in
Rdpitorii erau dezamdgiti. Se gdseau pe pdmdntul unei ldri cele din urmd, s-a hotdr6t sd aterizeze pe o fhqie de nisip. Mai tdr-
arabe gi credeau cd vor fi primiti 9i sprijinili de organele locale. De ziu, nu a reugit si explice care au fost motivele care l-au indemnat
aceea, s-au hotdrAt sd facl o ultimE 9i disperatd incercare, sperdnd sd ia o hotdrdre atdt de riscantd. Multe intrebf,ri legate de reacliile
cd nu vor fi refuzali. Dar s-au ingelat frindcd nici un guvern nu s-a pe care le au oamenii in situafii de maximd tensiune au rbmas
deocamdatd l6ri rdspuns. Mahmud gi-a legat centura de siguran{5,
ardtat dispus sd colaboreze cu ei. Vietor a fbcut un viraj qi a aterizat perfect pe fhgia de nisip in

Mahmud era obosit. Nopli intregi stdtuse de veghe ldngd pilo{i aplauzele generale ale pasagerilor gi terorigtilor.
Se lf,sase intunericul. Fuzelajul mare al avionului se odihnea in
gi stewardese, deoarece nu avea incredere in ei. Apoi le-a ordonat
nisipul infierbdntat. Pilofii qi pasagerii abia reuqiser6 sd-qi tragi
si pregdteasc6 avionul de zbor lbri a le comunica destina{ia: sufletul cdnd au avut o noui surprizf,. Avionul a fost inconjurat
imediat de un grup de soldali cu armele in pozi{ie de tragere.
- Cdpitane, am nevoie de cdteva informalii tehnice pentru a
Mahmud a observat ci in spatele primului r6nd se formase un
pregdti decolarea. In cel mai rdu caz trebuie sd gtiu care sunt con-
al doilea rdnd, apoi un al treilea, iar in spatele lor un rAnd de
di{iile meteorologice.
blindate.
2-000Sodleicmitaillei prognoza vremii pentru zona aflaIl la o depdrtare
de Dubai. - Nu tragefi, suntem prieteni! a strigat pilotul la megafon, prin
de
hubloul cabinei. Apoi a deschis larg toate ugile gi a inceput sd lipe
Decolarea a avut ioc la 15.19, ora locali, cu destina{ia Oman. in bezna de afari: ,,Acesta este un avion german. Am fost obligafi
sd aterizdm fo(at. Vrem sI stdm de vorbd cu un reprezentant al
Aceeagi situalie, care ne este deja cunoscutd, s-a repetat, turnul de
ambasadei germane".
control refuzdnd permisiunea de aterizare.
Soldalii stateau in jurul avionului cu armele in poziiie de
Aeroporful este inchis. Pistele de aterizare sunt blocate.
tragere.
- Zburdm spre Aden! a hotdrdt imediat Mahmud.
-Pilo{ii au ?nceput sd-gi facd calculul. Boeingul 137 nu este un - Trinriteli aici pe cineva ca sI putem sta de vorb6, a incercat

avion pentru zboruri la distan(e mari, dar dacd zboard la 1i 000 Schumann s21-i convingtr pc soldali, dar flrtr nici un succes.

metri altiludine, consumul de combustibil este minim gi are fansc La rAndul sf,u, Mahmud a incercat sd le vorbeasctr in arabd, dar
timp de aproape o jumdtate de o16 nu s-a intdmplat nimic deosebit.
de a ajunge la destinafie. In cele din urmd s-a auzit o voce care anunta ceva la megafon in
lirnba arabd. Mahmud a ascultat atent, dupd care s-a intors resem-
In timp ce avionul lua in6lfime, terori;tii au inceput sd se pregd- nat c6tre pilo{i:

teasc6. Au pus explozibil l6ng[ ugile 9i pere{ii cabinei, femeile au - Nu vor sd ne primeascS. Trebuie str zburdm in altd parte.

fost obligate sd-gi scoat[ ciorapii 9i dresurile, iar stewardeselc au Nici unul dintre piloli nu mai considera posibild o noud deco-
legat cu ele m6inile ostaticilor. Nimeni nu gtia ce planuri au tero- lare fiind convingi ci trenul de aterizare s-a defectat, iar turbinele

rigtii, dupd cum nici acegtia nu blnuiau ce-i agteaptS.

Aeroportul din Aden arefuzat, de asemenea, sd primeascd avio-

nul deturnat. Cipitanul Schurnann a incercat zadarnic sd explice cA
este fo(at sd aterizeze fiindcd nu mai are combustibil. Dupd ce a

survolat aeroportul la o inll{ime micd s-a convins ctr, intr-adevdr,

toate pistele de aterizare erau blocate cu blindate ale armatei gi

aterizarea pe pista de beton era practic imposibild.

206 V.P. Borovidka Rdpiri care (M zguduit lumea zoj

- Cine va face cea mai micd rniqcarc, va plange sau va incerca - Vd rog sd-mi comunicali condiliile atmosferice pe o razl de

sd vorbeascd, acela va fi impuqcat! o mie de mile, transmise Vietor turnului de control.

Mahmud gi-a aprins o figarl cu mdinile tremurdnde. de z-borV. d putem da prognoza vremii numai pentru o anumiti rutd
Toate luminile s-au stins, inclusiv cea de alarm6. Rezervorul nu
nord-. Atunci, dali-mi prognoza pentru zona de sud, sud-vest gi
mai avea nici un pic de combustibil. T'rupul lui Schumann care era
intins pe culoar fusese acoperit cu o p5tura. Vietor stltea in pragul l^n Veli primi toate datele dupA decolare.
ugii deschise gi incerca sA nu se gdndeascd la nimic. in bezna de ziua de luni, l7 octombrie 1977,la ora

afard s-au auzit paqi gi glasul unui ofi1er care a anuntat: trei dimineala, avio-

- Trebuie sd decolali! Imediat! O sd v6 acorddm asisten{d teh- nul a decolat de pe pista de beton a aeroponului Chormaksar din

nic6. Dar imediat duph ce terminafi prcgdtirile trebuie s6 decolali! Aden.

Mahmud a ascultat ordinul fiindcd ii era frictr de yemenili. Dupd ce au survolat muntii care inconjurau Adenul, Vietor a

Sperase cd ii vor da voie sd aterizeze sau cel pu{in c6 va avea in{ele- intrebat:

gere din partea lor, dar suferise numai egecuri. -----PiloiiUPSnnteupnrlvSdceieoeaaMmlareguaosdttmigdseiaaiet.zadapbciseeuncsrudhtiomaoa,mrr?ratdiif?sDopsujitbnasucetoiMloc.aarhemturedb.uia survolat gi a reugit

care- Pregitili avionul de decolare! i-a ordonat lui Vietor, dupi
s-a aplecat afar6, intrebdndu-l pe ofiler: putem sA aruncdm

cadavrul?

- in nici un cazt

O c^lipd a ezitat. S-a intors in cabind, strigdnd stewardeselor:

-TehImnicpiaecnhiietsae{ir-vl iicniutrl-uoi pdturd qi agezafi-l in dulapul din mijloc! sb prindd semnalele de radio ale oragului Mogadiscio. Vietor a
de la sol l-au ajutat pe Vietor sd cieco- l6cut cdteva viraje deasupra mdrii gi a vdzut in lumina rdsaritului

leze. Reflectoarele de pe aripi fuseserd sparte in timpul aterizdrii gi pista de aterizare. Tem6ndu-se cd i se va interzice din nou ateri-

de aceea au chemat un autoturisnr care s6 lumineze calea pilotului. zarea,s-a hotdrAt sa nu anunte turnul de control. De la indl{ime se

Era o manewd curajoasd gi in acelagi timp primejdioasi, deoarece vedeau pistele de aterizare care la acea ord matinal5 erau libere
astfel iniAt a reugit sd aterizeze 1716 a cere permisiunea. in timp
nimeni nu bbnuia ce urmdri ar fi putut avea infundarea turbinelor
ce avionul rula incet pe pistd, Mahmud a inceput sd lipe in
cu nisip. Vietor nu avea insd de ales qi, in cele din urmd, avionul a
ajuns pe pista de beton. microfon:

A rulat pdnd la capdtul pistei de decolare gi aici a fost alimentat. Kad-dumS..u. nt cdpitanul Martyr Mahmud, opera{iunea Kofre-

Pista era inconjuratd de blindate gi de solda{i care fineau mitralie- Nimeni probabil nu in{elegea nimic astfel incdt Vietor s-a
rele in pozilie de tragere. In scurt timp, avionul a fost adus in stare

de bund func{ionare, numai cd Vietor nu avea curaj sE se desprindd hotdrdt sd expunE motivele acestei aterizdri forlate:
de pista de beton fErd lumini, iar pdni laziu6 mai r[m5seser5 incd
- Vorbegte copilotul avionului vest-german. Nu am inten{ionat
doud ore.
sd aterizez pe aeroportul de aici, dar sunt obligat sa ascult ordinele
voi -putNeua pot sd decolez pe ?ntuneric. Nu am lumini. gi chiar dacd
am faruri de cdpitanului Martyr Mahmud.
si mi inal{, nu voi reugi s6 aterizez. Nu
agte-ptaA(i ifciiindectdurtnreubl udiee control, aici e turnul de control, vd rog str
navigafie, iar turbinele sunt asfupate cu nisip. Dar cel mai grav sd cer instrucliuni.

lucru este cd nu cunosc incf, ruta de zbor, rdspunse Vietor. Pe pistd gi-au fEcut aparilia cd{iva soldali care priveau curiogi

con-trol.VE ordon sd decolati imediat, se auzi o voce din turnul de avionul, dupd care l-au inconjurat la o distan{d de circa zece-

- incotro vom zbura? il intrebl pilotul cincisprezece metri.

Acesta tdcea. pe Mahmud. Cdpitanul Mahmud l-a bdtut pe Vietor pe umdr, zicAndu-i: ,,A1i

licut imposibilul. Din clipa asta puteli pleca. Sunte{i liber."

208 V.P. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 2a9

Vietor nu s6ri in picioare pentru a-i mulfumi, ci rdmase cu pri- - Trebuie sd vd transmit un comunicat important al cancela-

virea alintitd in jos. Intr-o frac{iune de secundd prin cap i s-a rului federal adresat ministrului de stat Wischnewski. Wischnewski
a fost imputernicit sf, poarte tratative cu guvemul yemenit pe o
perindat intreaga lui via{[. $i-a amintit de solia lui Renata pe care
a incercat s5 gi-o imagineze pdgind in doliu in urma unui cogciug. perioacl6 ie timp nelimitata. Aceeaqi imputernicire este valabild gi

Prin minte i se perindau episoade din viald ca pe ecranul unui pentru discu{iile privind acordarea de asistenla tehnica Yemenului

cinematograf: Jiirgen. tdnhr electromecanic, radist in Bundeswehr, de Sud.
:ubofi1er in marina militard, cursant al unei Scoli de avia[ie, trei mii Ministrul de stat Wischnewski a rugat tumul de control al aero-
de ore de zbor pe avioane militare, apoi desplrlirea de cariera
rnilitard;i ocuparea unui loc de pilot la conpania Lufthansa. Visa porurlui chormaksar din Aden s6 transmita ministrului cie externe
sd devini cdpitan gi sd-gi construiasci o casd de week-end cu gazon la negocierile se desfigoar6 cu succes. in realitate, guvernul de la
in fala ferestrelor. Aden nu voia sd aib6 nimic comun cu aceastd operaliune, iar
Boeing-ul, av6nd la bord personaliti(i importante s-a rotit deasupra
- Nu vreau sE plec. R5mdn. irnpresia cd oficialiti{ile de la degertului pdnd a prirnit permisiunea de a ateriTa la Djibuti'

Vietor gi stewardesele aveau Ministrul a cobor6t singur din avion' dar nici aici nu a avut

Bonn nu sunt corect informate in legdturE cu situa{ia reali, deoa- succes.
rece de mult ar fi frebuit s6 intreprindl ceva pentru a salva via(a
A doua zi de diminea{d au aflat cd avionul cu ostatici la bord
ostaticilor gi a echipajului. De aceea, gi-au exprimat dorinta sd ia aterizase in capitala somalezd, Mogadiscio. S-au hotdrdt sd deco-
leze, cu atdt mai mult cu cdt oficiaiitdlile somaleze s-au aritat
legdtura cu reprezentantul Republicii Federale a Germaniei in dispuse s6-i primeascS. in plus, Wegener a aflat cd unitatea lui de

Som-a-liaN,udrv.oMmicmhaaei lcLonibtainlu. aPetrsatetautinvetilme,pl-aaceasntuang{ai-ta ldcut aparifia. eliid care uffna sA pdrdseasci cu putin timp inainte teritoriul Turciei
Mahmud. Cu- sb afla la bordul unui avion care tocmai traversa Marea Mediteran6'

noagtefi condigiile noastre. Voi arunca avionul in aer, dac6 pdn6 la Aeroportul interna{ional din capitala Somaliei se afla la o dis-
tan[d de 6 kilometri de centrul oragului. Cancelarul federal Schmidt
ora 17 , ora localS, definufii nu vor fi imbarca{i la bord. a luat leg6tura cu pregedintele republicii, Muhammed Siad Barre

Mahmud i-a dat voie stewardesei Gaby Dillmann s[-i explice expiic6ndu-i situa(ia in care se afll. Ca urmare a acestei discu{ii,

ambasadorului vest-gennan cd la bordul avionului erau copii gi avionul a putut decola 9i ministrul a fost agteptat de o maqind care
oameni bolnavi afla{i la capitul puterilcq iar cadavrul pilo- l-a condui de la aeropofi la palatul preziden{ial, iar pe ceilal{i la
tului Schumann, inchis intr-un dulap, incepuse s6 intre in
hotelul Curuba.
putrefacIie.
Mai tdrziu, to{i s-au intdlnit cu generalul Abdullahi, coman-
Ambasadorul a dat dispozilie si li se serveascd micul dejun,
dantul poli{iei somaleze.
cadavrul cdpitanului Schumann a fost scos afar6, iar aparatul de
- La ora 5 vor s6 amnce avionul in aer, spuse generalul' Ce
zbor a fost mutat intr-un coll indepirtat al pistei de aterizare.
mdsuri^putem lua ca s6-i impiedicdm?
intre timp, de pe aeroportul din Dubai ie pregdtea sd decoleze
- in nici un caz nu trebuie sI dim voie avionului sI decoleze,
spre Aden un alt Boeing al companiei Lufthansa, av6ndu-i la bord
pe ministrul vest-german Hans-Jiirgen Wischnewski, pe qeful uni- spuse Wegener, gefi.rl brigdzii antiteroriste GSG 9. Trebuie sA ata-

tatii antiteroriste CSG 9, Ulrich Wegener gi pe psihologul cim, mai adaugi el, explicdndu-i generalului cum i;i inchipuie el

Wolfuang Salewski. Aeroporlul Chonnaksar nu i-a dat insd permi- planul de ac{iune.

siunea sf, aterizeze. - Aceste explicalii vor trebui date soldafilor nogtri'

Radistul se afla in legdtur5 permanenti cu sediul central al Wegener a incercat sd simuleze cu ajutorul uniti{ilor somaleze
atacul isupra u,tui avion, dar dupl o ortr a capitulat fiindc6 ;i-a dat
companiei aeriene Lufthansa din Frankfurt pe Main.
seama ci icegti tineri nu erau in stare sd ducd la indeplinire o ase-
- Aici e centrala, aici e centrala! M6 auziti? se auzea mereu in menea misiune. Nu le mai rlmdnea altceva de f6cut decdt sa

c69ti.

- Sunt pe receptie.

2to V.p. Borovidka Rdpiri care au zguduil lumea 2ll

snionoercgmceaeaanslp.aeizdrzdeitzriseanittaoeptraivavreectinflceiufiipanceeubnocruiofgimcmlizaauiilinitffdso,pgrgemileceariarln.rleoacnGaolS_esGpoemgn.atrlAeuzuAac,loelnacvo"eunnv.it"inc,golhefiOacru6sliaei care v-am primit. De aceea, vd rog, incd odattr, ca din motive

umanitare si eliberali pasagerii gi membrii echipajului. Oamenii

acegtia nu au nici o vina...

Terorigtii din avionul capturat au observat c6 in fa{a clidirii apre-cieVmorobsepgittaelitcadtepaitacnuulcaMrearatymr Mahmud. Eu 9i brigada mea
aeroportului aaterizat un alt avion ar companiei Lufthansa. Afldnd fost primili 9i faptul cd ni s-a
de la tumul de control cd
la bordul lui se afld ..p..r.nr*1i-ui permis sd aterizdm. in acest sens, vd rugim s5 transmiteli prege-

pgpsDgeeiusiul,ionpinvhie{eneiorlrcvmoaliooollriu,pcrglidddutaialienointsadervp,caaemrevcseepiatoo-atrogntee,ilevuriiotrgulnimrctlsdiisiaa6eecmnudt,nu,.Mirrflonecoinaaavdrther,ptfnmeieaatdauluusmincildpnudueaclrlacecitMleeiepaisaunltligtahucgimectstuiarupruuroruptdrrnimtoiumaasdalrtiteirdeureseiamtfopaiucburrzcodeli,oan'tlnidptuesrveooirio_orlsdriartubliiisitnlifrticatii"euriccoiUteeclraair"crclfeelu"u. dintelui Siad Bane mullumiri din partea mea 9i a grupirii pe care o

conduc. Dar in momentul acesta nimic nu mai poate schimba
hot6rArea noasfta de a arunca peste o or[ qi jumitate avionul in aer.

- Vd rog, totugi, sd mai reflectali la propunerea mea, rlspunse

generalul. Reludm legltura mai tdrziu.

intre timp, la bordul avionului, teroriqtii fdceau ultimele preg6-

a fost imegistratd tiri: au agezit sacii din plastic cu material explozibil l6ng6 ugd 9i
perelii desp[(itori interiori, au strdns toate lSzile cu sticle de
p.il;;;procesul verbal al whiski, coniac Ai in general toate sticlele, stewardesele au primit
pe band6 de magnetofon. inregistrarea constiture din nou ordin sI strdngd toli ciorapii 9i dresurile gi sd le taie in fh;ii.
acestei acfiuni gi, totodattr, o ,n'odulitut" Apoi pasagerii au iegit pe culoarul din mijlocul cabinei 9i Wabil
se poate urmiri substratul evenimentelor de mai t6rziu, ajuidndu_ne
sE pltrundem in resorturile intime ale gdndirii gi moautui ae al_
liune al terorigtilor. Harb le-a legat mdinile la sPate:

cu.lt-aJi-Vmo5r-bceugtaetegnetniee,raslu-al Abdulahi, comandantul polifiei. As_ vorb-easMcdincisutrcullptitraannsupl oMrtaurrtiylor rMdainhmRuedp.ubVldicaroSgosmd-alliaascduolrteaqlit,e sd
s-a
auzit in cdgtile din cabina pifotriui
Landshutului. anuntat de la turnul de control.
Ministrul transporturilor i-a repetat lui Mahmud ceea ce acesta
mreavei--.nmGdViiuccddvrseaielsermcnuvunlotl,acvsgdetersanete.r-grpafe6ilernm,d6eardinnsapncmuuonorsdimne.teeMDnntai{unihormnadecueaedfza.ads{tddsdnc, uafiueazvddee,mgauncvoicerdirnccueull
auzise de mai multe ori. Dar in realitate, Mahmud nu-;i dddea

seama cd partenerii lui de discu{ie trdgeau de timp, conform meto-

dei psihologului Salewski.

isnomscahleimzvbS, nrooiago6s6s6ve6liabseigraulridpmas.a.1greurigi "9i"iumienmcborniid"iclitiridpeaiaubtsuol,iultaar Negociatorii erau insistenli, rdpitorii nu se l6sau bdtuli, iar pdnd
securitate. Nu vrem ca acegti la expirarea ultimafumului mai rdmdsese doar o o16. Turnul de
incheiat ce avut de spus. ourn.ni nevinova{i sA sufere. Am control trebuia sA pregAteascl planul de eliberare al ostaticilor, timp
am in care ministrul transporturilor qi cel al informaliilor din Repu-

- Vorbegte cdpitanul Martyr Mahmud. Am infeles ce condi{ii blica Somalia au incercat din nou s6-l convingf, pe geful coman-

cnderipleunneo{ai sgtrier.epfurzinulugrmuvaerer,nunluuis_vaesstc_fgiiemrmbaatnndime iac.aDccueipataer*epvie.an.d.ia_ doului de terorigti:

ultimatumului, vom arunca avionul in aer. Repet incd odat6: cate-, Domnule ministru al informaliilor, spuse Mahmud. Din p6-

15.00, dupd ceasul Europei Centrale, respectiv peste o nu existd nici o alti posibilitate: peste 23 de minute vom

la ora amnca avionul in aer.

or[ gi Pregdtirile pentru moartea colectivd a rdpitorilor 9i ostaticilor
treizecigipatru de minute, vom arunca avionul in aer. vd mulfumim continuau. Stewardesele deschideau sticlele cu bduturi alcoolice in
pentru osteneala de p6n6 acum. Cu toate acestea, dup6 expirarea
ultimatumului, nu vom ezita s6 aruncdm avionul in aei... timp ce terorigtii stropeau mochetele gi scaunele cu alcool penffu ca
nua-t saYin-suisrtepegremneisraslu6l.aAterritzrae[bi upiestaefriintoerfiiuclo{ntrtridi enooassptirtea,iitaatceoanctiu_
toate sa ardd cAt mai repede gi cdt mai bine. Apoi au venit la rdnd
flacoanele cu parfum fianluzesc qi apd de colonie. Mirosul de

whiski scolian gi de parfum Chanel s-au amestecat, crednd o

2t2 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 2t3

atmosferd sufocantd. Cele doud fete care {ineau in mAn6 grenadele ofic-ialiDtltuipdalecugmuveSrtnitui,luaiicfiedseeraafl,l6coondduesledgdae{ieunformminaitsbtrduindeinsatlatet,
asigurate erau foarte agitate. consilierul cancelarului federal Helmut Schmidt, care a discutat

Cu cincisprezece minute inainte de expirarea ultimatumului, despre situalia creatl cu pregedintele Siad Bane. M-a1i in{eles?
emitdtorul a transmis din nou:

- Vorbegte turnul de control din Mogadiscio. Md auzigi? tinu-at Totul e clar, rdspunse Mahmud, iar doctorul Libal a con-
dupd o micf, pauz6. Vorbea tdrdgdnat in mod intenfionat, nu
Conectez-

- Vorbeqte clpitanul Martyr Mahmud. pentru a ie face mii bine in{eles, ci pentru a cdgtiga timp. Staful
rugd-m major adunat in turnul de control al aeroportului din Mogadiscio
Ne-au mai rlmas incl cincisprezece minute gi de aceea v6 hotardse sd adopte tactica tergiversdrii, iar tot ce s-a intAmplat
respectuos si ne mai acorda{i o prelungire a ultimatumului

cu 30 de minute. Trebuie s6 degajdm spatiul din spatele avionului ulterior s-a des{bgurat conform planului.

gi sd scoatem oamenii. - in urma acestei disculii este necesar sI ludm leg6tura cu

cien-te imi este foarte clar cd cincisprezece minute nu v6 sunt sufi- cancelarul federal vest-german. Ali in{eles?
pentru a face curdtenie. Accept insf, aceastI prelungire de Da, rAspunse Mahmud pe un ton care nu mai pdrea iritat'

dragul domnului pregedinte Siad Barre, guvernului gi al poporului - Acum nu sunt create toate condiliile tehnice pentru aceastd
somalez. V5 multumesc, domnilor, pentru cd asigurali buna -disculie. Ati infeles?
func{ionare a tumului de control. Dacd nu va fi suficientd aceasttr
prelungire, anun{afi-ne. Mi voi consulta cu membrii grupului meu fede--ralAIvmmoemidni{paeutletsde.uapiA6
pentru o eventualf, noul prelungire de treizeci de minute a disculia ministrului de stat cu cancelarul

ultimatumului. vi anun{im o veste noui 9i importanta' A1i

vorb-eaVscddmcuulfudmumesnce,advoomasnturdle Martyr Mahmud. Acum ar dori sd in{eles?
reprezentantul guvernului federal
- Da, rdspunse Mahmud care devenea tot mai nervos. A{i avut
vest-german.
timp suficient, iar acum vreli sd incheiali discu{ia in zece minute'
- Sunt de acord s6-l ascult numai de dragul guvernului soma- Cum trebuie sf, interpretez aceastA schimbare de atitudine a

lez qi al pregedintelui Siad Barre. guvernului fascist vest-german? sd-i explice linigtit
un contact strins cu
Pregdtirile pentru moartea colectivd erau deja terminate. doc-toruDl uLpibdalc,ugmuvfeoranfutel bine 9ti1i, a inceput
Stewardesele, terorigtii gi pasagerii numdrau minutele care le mai nostru trebuie s6 lind
rimdseseri. Dacf, situa{ia nu ar fi fost atAt de incordatd, s-ar fi putut
spune cf, in avion domnea o atmosferd cordiall, fiindcd soarta ii Excelen{a Sa, pregedintele Siad Barre, iar, in acelagi timp, repre-
conciliase pe rdpitori gi r6pi1i. Era o situalie paradoxald, dar drrptr zentantul oficial al {drii mele in Somalia se afla in legiturd perrna-
nentd cu guvernul s6u. Vd rog sd in{elege{i cd trebuie sd asigurlm
cum ne-am convins, nu a fost unicl. Stewardesa Gaby Dillmann ii
toate condi{iile tehnice necesare in acest sens.
povestea unui terorist despre iubitul ei, iar Suhaila Sajjah, cunos-
cutd pasagerilor ca numirul 33, le povestea aventurile ei amoroase. Cdnd estima{i ca va avea loc discu{ia? intrebd Mahmud.
Apoi. a. inceput sd pledeze pentru lupta impotriva nedreptdfii gi
nevoia jertfei de sine pentru aceastd, cauzd, discursul ei sunAnd injd - Deocamdatd nu gtiu. Sper cd foarte curdnd.
- Ar fi regretabil, dacd s-ar realiza duptr expirarea ultimatu-
fals. -mului, spuse Mahmud.
disculia
doc-toruAl sLtiabael.toAtqcteePptaolit, sd vd spun deocamdat6, incheie
rog.
vi
doc-toruVloLrbibeaglt.e reprezentantul Republicii Federale a Germaniei,
Mahmud aruncd o privire afard 9i observi forfota de pe aero-
Trebuie s5 vI fac o comunicare importantd gi de port. Apiruserd cdteva camioane, jeepuri militare, iar doud com-

aceea am sI vorbesc foarte rar. panii de soldali se plimbau dintr-o parte in alta. Mahmud nu vedea

- VA ascult, reprezentant al Germaniei fasciste imperialiste, be se int6mpl6 in spatele avionului 9i de aceea a chemat turnul de

rispunse Mahmud. V6 ascult mesajul. control.

2t4 V.p. Borovieka Rdpiri care au zguduit lumea 215

- Soldatii au eriberat spatiur? Afi indepdrtat avioanele gi tot ce Somalia gi sd agtepte pdnd va primi permisiunea de aterizare. Deoa-
rece rezerya de combustibil era pe sfdrEite, iar pilolii inten{ionau sf,
apa(ine guvemului qi poporului somalez?'
risp-unsAniceigeattiuv.rnNuel aterizeze pe aeroportul din Djibuti, au primit ordin de la Bonn si
de control. Regretdm, dar trebuie sI vd dtrm un zboare la Mogadiscio. Aterizarea a avut loc in jurul orei 20.00 9i
rugtrm.sd prelungili str6duim sd6eeleibxeprirdamresapau{ilutilm, adaturmuu.lu"ir.c,u,aincuai
termenul imediat avionul a fost condus in zona militard de un automobil cu
heizeci de minute.
pldcula ,,Follow me". Pirafii nu gtiau nimic despre acest avion'
vrea-..s_6Gprr6obvoilic-vn6i,cisupnuspereyjuudl1ic1iuudp. oVpo[rurelupiegr iingcudveomdualut6i c6 nu aq
somalez. Comandantul Wegener a dat ordin unit[fii sale s[-;i descarce
pect-uosA, idcoi me ntuurlneu, lsddenecoanctorordl,aafiicini ce6ruomjuuml dltaetioendterool!16.Vd rog res_
echipamentul gi armele. in felul acesta, pe pista de beton au apArut

cdteva zeci de tineri care transportau cdteva geamantane neobignuit

- Trebuie s6 m6 sldtuiesc cu membiii grupului meu, rdspunse de voluminoase.
intre timp, Wegener a plecat in inspeclie. Se ldsase deja intune-
Mahmud.
ricul, astfel incdt putea sl inconjoare avionul de la o distan!6 con-
-- V[ rugIm. venabili gi chiar sI traverseze dunele de nisip care il inconjurau.

Nu qtim dac6 Mahmud s-a sldtuit ?ntr_adev6r cu cineva, fiindcd S-a t6rdt incet pe burti pdn6 a ajuns sub fuzelajul avionului, dupf,
rdspunsul lui a venit neobiqnuit de repede.
care s-a intors, raportindu-i ministmlui Wischnewski:
ptgaoeivrnveu-to-{lriu-muliaMcAdiodneaulifasrocfbptyruroomrevrzcdaaMiugnreitatoe..hcrgAiminnamcuncddei ,llmduesoai-n.utaoducaruztneuenpzocdi.igtgett"diincnlianigin.dcitxuiicnpmldeierauradclmresedpisnaetuuncsutseoeluntn.ilsmtr.doaVultmduvomnmceueualalugvipuo.umaMrsti6rtanr_ii
- Acliunea are Sanse de izbdndd. Vd rog ca deocamdatd s6

nu-mi cere{i nici un fel de amdnunte.
in cabina pilotului Landshutului s-a auzit semnalul turnului de

control.

igM-ni,caaehNtmadetougusdoda.cmDioaaaatriocdiar.imaiNceerinecsituniagtnecioseceuduarl dstaeersruom6ndcezaandtr5ern,auuinnac,mv"iniooe,dn"urhspiiuog!it"udtirnardt.,rareeeibarau,riaacMrlapsatdihdtancmednuduued-lszueeai - Reprezentantul guvernului vest-german doregte sf, vor-
ml-unaig.-idte,Vgaroavrbboder.gbtdietisdMpiunashnmsofu,uddlai.sNcmuoitcuer.lo4ufoltpnim:t;a6tuimr-ea lexpiuraltitrnaactuummudotuuidzperec_i
de m--inul"te"A. An{iui,nrclhspisutnosaetetiprimstuelleddeecaotnetrrizoal.reDi ar le vom inchide beascd cu dumneavoastr5. Vrea sd v6 transmit6 ultimele noutdti.

acum. Agteptali! al g-uvSeurnntudluei acord numai de dragul vostru, al poporului somalez,

Somaliei qi al domnului Siad Barre. Vf, ascult,

domnule reprezentant al guvemului fascist vest-gennan, rdspunse

Mahmud.

Ger-manMieia. auzili, Martyr Mahmud? Vorbeqte reprezentantul

- Vd aud bine, am auzul foarte bun, domnule reprezentant al

guvernului fascist vest-geffnan.

Grdbili-v6, domnilor, rdspunse Mahmud pe un ton adu-s Trebuie sd vd fac o comunicare importantf,. Tocmai mi s-a
Bine, domnule. V6 mullumim pentru in{elegere. germane care
la cunogtinld c5 delinufii din penitenciarele
.-_ linigtit.
dori{i s6 fie eliberali, vor fi transportati pe cale aeriand la Moga-

psBdgb. rdtolo-iinmaunucMinlcusia,uieninlndofa6uocaitcdetrsiedu{esciisitsGndeaepSredsefousfGe,tgcseezetebsigsenaoc,uaauaarcgvcr,laedeioraierasdianzerdetbeiDMdnoacerjloraiidumbluhamlunmsuept-eniia.ul,tdlvaduCsirponIeonenirndduaivfnimenoeur6sroiumntnGp-"6sg"oueueirndrrrlma.nmesaatiiaCrc;snuniuira,cpepc{tar;ieAaauiv,a;n.6g"adniimrl.ouda";prnaparaiaitidef"mbocei;oa;1ci;riiceuaid;i' discio. Din pdcate, datoritd distanfei mari care desparte Germania

Federald de capitala Somaliei, vor ajunge abia mdine diminea{i. In

afard de aceasta, a$tept6m propuneri privind modul in care trebuie

stabilita legitura cu guvernul Turciei. DAngii nu pot intra in contact

cu noi. in alti ordine de idei, vd rog sd ne anunfa{i dacd dorifi

bf,uturd sau mdncare.

ruga-li Vorbeqte cdpitanul Marfyr Mahmud. Ali avut curajul sd md
sd p;;lungesc ultimatumul
pdni mAine diminea{i.

2t6 V.P. Borovidka RaPiri care au zguduit lumea 217

pot-soinsi principiu, da. Delinulii care urmeazf, sf, fie transportali nu Mar-tyr Nu sunt nici un domn Martyr Mahmud' Sunt cApitanul
care desparte
mai devreme din cauza distanlei mari Mahmudl fipd acesta in microfon, iar din partea cealalii se

Germania de Mogadiscio. auzi vocea linigtitd a diplomatului vest-germatt.

- Care e aceastd distan{l, domnule reprezentant al guvernului zece- Bine. Voi repeta comunicarca pe care v-am transmls"o cn
minute inainte. Delinufii ceru{i au fost eliberali Ei se afl6 deja
vest-german?

---MaNRIrntuiysorpqrudMtiniunadephe.rm{eiN,cueivsdf.v,loerom-ag.icnVotermereausunaicsqfa,itaofclsuodncvfardare{didleomrdisrsdtfas,niplcuadn?sauul. invins, la bordul unui avion. Acum se fac ultimele pregltiri tehnice pentru
decolarea spre Mogadiscio. Deocamdatf, incercSm str stabilim exact
distan{a caie e intri Germania Federali Ei Mogadiscio' Credem cd
detinuiii eliberali nu vor ajunge mai devrerne de rndine dimineali'
deoarece nemtii le vor indeplini condiliile, eliber6ndu-i pe detinulii inteleg, rdspunse Mahn,ud, dar nu cred cd zborul va dura
at6t-de mult.-vom stabili un interval de timp confonn orei locale.
ceru{i in schimbul ostaticilor. Hind Alarni irnpreuni cu Wabil Harp

qi Suhaila Sajjah au inceput sd dezlege imediat m6inile copilotului Cdt este acum ceasul?
Vietor gi a celorlalli pasageri, in timp ce Mahmud se plimba pe
Dupi ora locald e 17.25.
culoarul din mijlocul cabinei: - $i dumneavoastra imi cerefi o prelungire a ultimatumului
-p'Fdendaermalalinpednlaa
-ApoIni sfArgit, au inleles! Vietor in cabina pilolilor: ora gase diminea{a? Credeli cd zborul din Gennania
a intrat irnpreund cu dureazdtreisprezece ore? At6t dureaz6 zborul de
aici
, Ce distanp este de aici la Frankfurt?
Duptr ce rnisuri cdteva secunde distanla pe hart6, pilotul la New York! incercali s6 m[ induceli in eroare'
Nu v-am cerut sl prelungi{i durata ultimaturnului pdnx
rdspunse: mdi-ne doctorul Libal' Am
la ora $ase dimineala, rtrspunse linigtit
Circa 7 000 km. spus doar cd pregdtirile legate de transportul de{inulilor, imbar-
carea lor gi zborul propriu-zis pot s6 dureze cel mult pdnx mdine
- in cdt timp se poate ajunge acolo? dimineali. Daci va dura mai pu{in, cu atdt mai bine' Acum nu
- Dacd zboard un 77, gdndi Vietor cu voce tare, asta inseamnd
-400 de noduri...S6 spunem 8 ore, plus-rninus vdntul. putem estima nimic cu Precizie.

Mahmud a luat legdtura cu turnul de control. cmuinn-uotei,.BpDinraeecf,earrddinmstpeujnonlcisoeunlaMcfiuashmdmnauetedri.niaUdleultcimeexfaiptilunomzeiubrolilaeer'exDpsaairucldspdvesvitdegjApunacdtariulfii

-- Vreau s5 vorbesc cu reprezentantul guvemului vest-german. insd in mod serioi la soarta oamenilor de la bordul acestui avion,

Aqteptali, domnule, il chern imediat.
- Dornnule, doresc sd vI transmit cd pdnd la expirarea ultima-
-tumului au mai r[mas 7 minute gi jumltate, anun!6 Mahmud ugor
suntem dispugi sI stdm de vorbd.
incurcat.
- Se inlelege de la sine ci suntem preocupali de soarta pasage-
-_ Nu am in{eles domndle, vf, rog sI repeta{i.
rilor din avionul nostru. Duptr cr-lm v-am spus trebuie"' suntem
- Spllafi-v6 in urechi gi ascultallma atent. Vorbegte cdpitanul
p' re-g-6tinli tstt6-imi tprarenssipaorctddmdulmanMeaovgoaadsistrchios.unte{i preocupat mai,mult
Martyr Mahmud. In urmitoarele $apte minute gi jumdtate trebuie sd decdt guvemul cute a avut rnult timp Ia dispozilie, dar nu a intre-
ne comunica{i ce aveli de gdnd penfru a gti dac6 trebuie s6-i agtep- prins iimic concret. $i abia cdnd a aflat ce inten[ii avem, se arata
-pcErrenedto-ecbcubf,pLSv,aidgts.eudDrianacl9iriesdaedalaa6cm..da$Dit;ucii{dpi iadnceicisnhcsfi-uopatruim?mienatAlfcioim[laeparltaiepcteislaesceraEiorPnsert'eovbdibu[ecee?-aumn al doilea
tfm aici pe de{inu{ii eliberafi sau ultimatumul nostru va intra in
vigoare. VI repet incd o datd cd mai avefi gapte minute gijumdtate. transmis,

Ministrul Wischnewski, doctorul Libal 9i psihologul Salewski
continuau si joace partida, in timp ce specialigtii lui Wegener se

pregAteau de acliune. Era o noapte cu aer inibugitor. Mah-muBd.ine, bine. Ce durati de prelt-rngire propuneti? intrebi

a$te-ptatDi. oMm5nauulezilMi?arryr Mahmud, totul e in ordine. Vd rog sf,

218 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea zt9

- Pdni m6ine diminea.ti la ora 6. nului gi de dragul pdoepocrounlutriosl odminaleMzo9gai daisl cpiore'qelndcindteolui .lui'
iluz-ii
Bine. Vorbegte cdpitanul Martyr Mahmud. Str nu v[ faceli Multumesc turnului datd,

cd voi fi de acord cu prelungirea ultimatumului gi duptr ora 6 mul!umesc.

dimineala. Agteptali pu{in... Vd rog sI transmiteli aceastd comu- Mahmud continua sd repete mulqumirile, in timp ce turnul de

nicare reprezentantului guvemului vest-gerrnan, fiindcd ultima- control incerca s6-i men{ina treaza aten{ia prin alte intrebf,ri. In cele

tumul expirl peste un minut. in privinla prelungirii, trebuie sd md din urm6, au ajuns sb discute despre WC-urile infundate, iar

sfdtuiesc cu ceilal{i membri ai comandoului. reprezentantul administra{iei aeroportului a promis c[ va trimite o

Probabil s-a rdzgdndit, intrucdt dupl cdteva minute a cerut din de salubritate. Apoi a intervenit din nou doctorul Michael

nou legdtura cu tumul de control pentru a vorbi cu doctorul Libal: "L"ibiiapla.

Fra-nkfuArt$etestpetadlei pulin. Tocmai am aflat cd distanla pdnd la Liba-l. Vorbegte imputernicitul guvernului vest-german, Michael
3200 de mile marine, iar zborul cu avionul du- Md auzilibine?

reazd circa fapte ore. De aceea, vd mai punem la dispozilie incd pen--itenTDcraiea.breuliee sI vf, comunic ceva in legdturd cu de{inulii aflati in
din Turcia. Guvernul nu poate lua o
noud ore, incepdnd cu 2.30, ora Europei Centrale. Ali inleles, re- {6rii mele

prezentant al guvemului fascist vest-german?

z-eceD, ardcslpaumnseinfdeolecstorbuinl eL,ibnael.mImaiiapcuotredlai lsi pinuncei gapte ore in loc iecizie in legaturd cu eiiberarea delinuqilor din inchisorile altor
la ce ord expird state. Ultimairmul pdnd la ora 0.30 este prea scuft pentru a permitg
de

ultimatumul? un zbor cu escali la Istanbul. Nu puteli sd faceli guvemul federal 9i

pre--ocuPInpulaepflieadgzeceecseospaourretna,er(pei asgpsi aetocgttoeivdrialloatdr0qi.n3i{0ea.legeclhaipceajvudlugi6dndei}li.aSbuonrtdeuml oamenii nevinova[i de la bordui avionului dumneavoastrd rdspun-
zdtori de eliberarea delinulilor care nu se gasesc in penitenciarele
germane! Ati infeles? Asta e tot ce am vrut sd vd comunic' Repu-
avionului nostru gi de aceea vd mai intreb o dati dacd nu dori{i 6lica Federald a Germaniei nu poate lua nici o decizie in leg6turf,

mdncare, b6utur6, ligiri sau altceva de genul acesta. cu eliberarea lor.
scau-nelPeegsitemtooctheintaaavuiofnosstusnttroap;eitezactue incdrclturi explozibile,
alcool. Nu avem nevoie iar Mah-mudin.leleg, dar nu-mi place tonul dumneavoastrd, ripostd

de Repetali, vd rog. Nu am in{eles ce a{i spus.

absolut nimic. Dac[ cineva igi aprinde o (igar5, avionul va sdri in - V-irn intrebat ceva. VA rog s6-mi rdspunde{i la intrebare 9i
-sd nu-n.ri distrageli atenlia printr-o altd intrebare.
aer, sfhrAmdndu-se in mii de buc61i.

- Am inleles cI ne mai acorda{i timp p6ni la 3.30, ora locali. Mah--muCPdeueatenn{ueimrsvea6t-m.l Aa-ad9tui dcinoetrrliei basadict?vi oprebeasmc bcausaamdobrauslaTduorruclieTi?urinctiereiblda
p6n-d Avdnd in vedere diferenla de fus orar de 3 ore, agteptdm

la 3.30.

- Cdpitane Marryr Mahmud, permiteli-mi ca in numele guver- Mogadiscio.

nului Republicii Federale a Germaniei, sf, vd comunic cd acceptdm Va tog sd a$teptali, rdspunse radistul care asigura legdturile'
Rimdne{i la aparat. Dorili sd vorbifi cu reprezentantul guvernului
cu recunogtin{d prelungirea ultimatumului.

Apo^i s-a auzit vocea radistului: vest-german'?

turn-uluiIndencuomnetrloel,cvofm, mpaunlliuemi nimoasfotraertedemzubltocrIgaifiaacdciseppetacterpirloer- inuint" ca Mahmud sd rispundd, doctorul Michael Libal s-a

lungirea ultimatumului. Vd sttrm la dispozi{ie cu orice serviciu. auzit din nou in c[gti:

- Adresez mullumirile noastre guvemului somalez gi prege- - V-am cotnunicat ultima hotdrdre a guvenului nostru, potrivit

dintelui Siad Barre, a continuat dialogul Mahmud l6rd sd bdnuiasctr cdreia de{inulii vor ti tran-sporta{i la Mogadiscio. Pregatirile tehnice
sunt aproape pe sfdrqite. in scurt timp, vom primi planul de zbor 9i'
inten{iile celeilalte plr{i. Am acceptat str prelungesc ultimatumul daci dorili, vi-l putem transmite.

din doul motive: de dragul oamenilor care se afld la bordul avio-

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduil lumea 22t

- Normal cA vrem. avio-nulAlati contat pe asta. Mai spuneli o dati la ce ord va ateriza
turc-f,? Mogadiscio.
in ordine. Dori{i si vi spun ceva in legiturd cu problema

V6 intereseaztr? Avionul va ateriza la 4.08.

- Desigur. Vd ascult. - in regul6. Am ascultat comunicatul reprezentantului guver-
cer-i -nului fascist vest-german. Mai agteptali pu{in fiindcd acum wem sd
Turcia nu are ambasadd la Mogadiscio. insdrcinatul cu afa-
discutdm problema schimbului de ostatici. Doresc insd ca disculia
ad-interim al Turciei, acreditat in Somalia igi are sediul la
sd se poarte in prezen{a unui reprezentant oficial al guvemului
Djiddah. incerc[m si intrdm in legdturd cu el.
somalez.
Reprezentantul Germaniei Federale la Mogadiscio nu i-a

comunicat de la bun inceput cd Turcia nu are ambasadd in Somalia Cdpitanul Mahmud convenise impreund cu membrii coman-

ca sd cdgtige timp. lar Mahmud era prea naiv ca s6-gi dea seama cd doului sd-i impartd pe ostatici in I I grupuri a cdte gapte persoane

i se intinde o curs6. Djiddah se afl6 in Arabia Saudit6, la o distanld fiecare. Cerind din nou legdtura cu turnul de control, i-a rdspuns

relativ mare qi intr-o zond unde comunicaliile nu func{ioneazdcain Mahmud Hasan Abdullahi, geful poliliei somaleze:

Europa. Mah-mudV.oArb$eteqptteprcoopnundeurceaitodruuml noepaevroaa{siutriniiin, cdpitanul Martyr
schim-
Liba-l. Da, cdpitane Mahmud, anun!6 peste cdteva ore doctorul legdturd cu
Tocmai am luat legdtura cu guvemul vest-german gi sunt in
bul de ostatici. Nu am incredere in guvernul vest-german, dar in
mdsurd sd vI comunic urmitoarele: avionul Lufthansa a decolat din
schimb am incredere in dumneavoastrS, deoarece reprezentafi gu-

Germania la 19.20, dup6 ora Europei Centrale, iar dupd calculele vernul Republicii Democrate Somaleze. Reprezentantul vest-ger-

noastre, va ateriza la Mogadiscio la 4.08, dupd ora Europei man ne-a comunicat ci tofi delinulii din inchisorile vest-germane

Centrale. Agtept propuneri concrete privind modul cum vom au fost aduna{i la bordul unui avion care va ateriza aici la 0.08, ora
locald, respectiv 4.08 dup6 meridianul Greenwich. Doresc sd gtiu
efectua schimbul de ostatici.

- Dar, in acest caz, schimbul va avea loc dupd expirarea ulti- dacd putefi asigura o aterizare normalS a avionului.

matumului, exclamd Mahmud. - Ambasadorul ne-a comunicat cf, avionul a decolat din Ger-

ordi-n Ave{i dreptate, dar gti{i foarte bine cA am avut greut6{i de mania la 19.20, ora Europei Centrale gi va ateriza la Mogadiscio la
tehnic fiindci a trebuit si adundm intr-un singur loc de{inu{i 4.08, a rdspuns comandantul poli{iei somaleze, iar dupd o pauzA a
addugat: se poate int6mpla insd anumite modifici?i, datoritd unor
din mai multe penitenciare. V-am transmis ultimul nostru mesaj. evenimente neprevdzute. De aceea, cred cd este mai inlelept sd

Repetdm incd o datd: 4.08 dupd ora Europei Centrale. Acum ag

vrea s6 aud ce pdrere avefi despre modul in care se va desfdgura calculim o ord in plus.

schimbul dintre ostatici qi de{inuli. - in ordine, rAspunse Mahmud. Sunt de acord, dacd dumnea-

- Avem ceva de comentat la ceea ce ne-a1i spus mai inainte. voastrf,, domnule general gi intregul guvem somalez pot garanta

Prima informatie pe care ne-a{i dat-o a fost falsb. A}i in{eles? ceea ce mi-a promis reprezentantul guvemului fascist vest-gelrnan.

Nu gtiu la ce vtr referili. Ce anume a fost fals? pen-truAambpausandeorlual m-a asigurat cf, nu trebuie sf, am nici un motiv

- Comunicatul pe care ni l-a1i fdcut azi diminea!6, la ora 8.50, indoial[ afirmaliile lui, rf,spunse imediat
-nu a corespuns realitSlii. Mi-a{i declarat ca detinutii au fost trans-
generalul.
porta{i pentru a fi imbarca{i spre Mogadiscio. A fost o informalie
- Nu am incredere in guvernul fascist vest-gernan. Avem deja
falsd sau nu?
o experien{d proastA cu acesta, spuse Mahmud.
tran-spoNrtua{vi-apmenctroumaunfiicaimt cbIadrcea{ilni up{iei au fost, ci cb urmeaztr str fie
un avion Mahmud se comporta de parcl ar fi simlit cd ceva nu e in reguli
ce ii va duce la
gi cd membrii unitetii speciale se pregitesc sA atace avionul.
Mogadiscio. Noi vd transmitem numai ceea ce avem imputemicire Cercetagii condugi de Klaus Bliitt s-au apropiat la o distan{i de
30 metri de avion, s-au ascuns in spatele dunelor de nisip 9i in
de la guvernul federal. Nu cunoagtem sd fi apdrut in Germania nici timp ce urmdreau cu binoclul ce se petrece noaptea in cabina

un fel de probleme in legdturd cu transportul delinulilor.

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea ZLJ

pilolilor, au transmis prin radio-emildtor unde se gdsesc piralii - OK, rdspunse Mahmud. Trebuie sA a$teptati. Doresc ca la

aerului. disculie sd participe gi un reprezentant al guvernului Somaliei'

in jurul orei 0.00 avionul a fost inconjurat de soldali inarmali - Agteptali, zise doctorul Libal. Tocmai se apropie generalul

cu aruncdtoare speciale de grenade, condugi de maiorul Allistair somalez...

Morrison, care sosiserd impreun[ cu Wegener din Dubai. intre dore-sc in primul rdnd, incepu Mahmud sI dicteze conditiile, nu
se producd in prezen{a reporterilor de la
timp, prin emiptorul tumului de control se continua manevra pri- ca schimbul sd

mejdioasi menitd a distrage aten{ia terorigtilor gi a-i convinge cd televiziune. in al doilea rdnd, vreau sl vf, intreb ce se intdmpltr cu

toate condifiile lor vor fi indeplinite. confralii ce urmeazd sd vind din Germania. In al treilea rdnd, dorim
ca oficialitdlile somaleze sd controleze avionul aflat pe pista
ene-ryat Se mai afl6 acolo reprezentantul vest-gerrnan? intrebd aeroportului din Mogadiscio, pentru a se convinge cd la bordul lui

Mahmud.

dor-ili, in clipa asta tocmai iipsegte, rdspunse radistul. Dar dacd nu se glsegte nimeni.
il putem chema... Au urmat cdteva momente de linigte, apoi
Despre ce avion este vorba?
cdteva pocnituri in c6gti $i tiuitul indeplrtat al emil5torului.
- Aici e Michael Libal, s-a auzit in cabina Landshutului. Avefi - Despre cel care a transportat ieri delegalia vest-german6. In
-acelagi timp, dorim ca avionul Lufthansa sI fie inconjurat de unittrli
pentru noi o veste nou5, cdpitane Mahmud?
militare somaleze.

Djid-dahDionrelesgcitsudrdafcluu care este pdrerea ambasadei Turciei din - Avionul care a aterizat ieri? intrebd un radist de la turnul de
problema pe care am discutat-o. Ce puteli
control.

s6-mi spuneli nou in aceastA chestiune? - Nu, rdspunse Mahmud. Md refer la avionul care urmeazd sd

amb-asaCdalpditiannDejidMdaahhm, duadr, am incercat sd stabilim legitura cu aterizeze. Iar in al patrulea r6nd, vreau sd vd spun cI nimeni nu are
din motive tehnice deocamdatd nu am
voie sd pdrdseascd cele doud avioane Lufthansa.

reugit. In{eleg, rdspunse operatorul.

nece-sarBpineen,trumeafei cintucaerrecaafsi.chinimtrbeutluimi p9i,eduuvpol icupmregadmtictoontvceeniet scteu - in al cincilea rdnd, vreau sd ne comunica{i ora, mai inainte
-ca avionul vest-german sdaterizeze cu confralii nogtri la bord.
generalul somalez, o si vd transmit instrucliuni noi dupi decolarea
- Inleleg.
avionului de la Cairo. M-a{i in{eles?
intre tirnp de avion s-a apropiat, tdrAndu-se pe burtd, un grup de
Degi comunicarea lui Mahmud nu era foarte inteligibilS,
civili imbrdcati foarte ciudat. Aveau fe{ele innegrite cu vopsea,

doctorul Libal a fost de acord. erau inarma[i qi cdrau scdri gi aparaturd de interceptare. S-au ascuns

disc-uta Am inleles. Dupd decolarea avionului de la Cairo vom sub fuzelajul avionului gi au montat pe el microfoane speciale care

propuneri le dumneavoastrh. inregistrau orice migcare sau cuvint din interior. Undeva in fala

Mahmud incepuse s6-qi piardd rdbdarea 9i repeta tot timpul ace- Boeingului deturnat a izbucnit un foc. Neqtiind ce se intdmpld,

leaqi lucruri, agteptdnd ca turnul de control sf,-l asigure cd opera- terorigtii au ndvdlit in cabina pilotului. In clipa aceea s-a auzit o
detonalie de mare putere car: i-a orbit pe to{i, in afara celor care
liunea se desfbgoard conform planului gi ci nu au aparut nici un fel aruncasera grenadele cu magneziu qi a membrilor brigdzii anti-
de complicafii, succesui ei fiind garantat. Dupd ce Mahmud a
teroriste care, in semn de recunoa$tere, 9i-au acoperit pentru o clipd
continuat sd insiste, membrii ,,statului major" adunafi in tumul de ochii. Au agezat repede lingd avion scdrile 9i au pdtruns inluntru.

control au ibcut o noud mutare pe tabla de ;ah. e Michael Libal, Altii au fo(at uqa de incendiu gi i-au scos afatd pe ostaticii luafi
auzili? Cipitane
repr-ezeCndtpaintatunle Mahmud, cdpitane Mahmud, aici prin surprindere.
Germaniei Federale. Acum mf,

Mahmud, trebuie sd vI fac o comunicare importantd. Avionul a Mahmud a reugit sd mai arunce doul grenade in mijlocul avio-

decolat de pe aeroportul din Cairo la 23.15. Aveli propuneri con- nului gi a cdzut mort ldngl scaune. Wabil Harb a fost grav ranit Si
a murit la spital duph cdteva ore. Hind Alami a murit pe loc, iar
crete privind modui cum se va proceda la schimbul de ostatici?

224 V.P. Borovidka Dumnezeu nu ne-a ascultat

Sajjah a fost transportatd la spital. Intreaga acliune a durat gapte in ziua de 16 rnartie 1978, cu putin timp dupd ora 8.30, Aldo
minute, iar unitatea speciald GSG 9 s-a inscris pentru totdeauna in Moro, pregedintele Consiliului na{ional al Partidului Creptin-De-
istoria luptei antiteroriste. Victoria ei a determinat o serie de mu- nlocrat din Italia a iegit din casa aflatd la numirul ?9 pe via Forte
tatii pe scena terorismului vest-geman gi, in acelagi tirnp, a fost Trionfale din Roma qi s-a urcat intr-un Iriat i30 de culoare albastrd.
preludiul unei mari tragedii. De asemenea, acest succcs a constituit in spatele lui rula o Alfetta albd, in care se aflau rnembrii glrzii
o dovadd a faptului cd societatea se putea apbra impotriva violenlei, personale. Ca in fiecare dininea!6, Aldo Moro vroia sd se ducd mai
spulberAnd astfel mitul invulnerabilittriii terorigtilor ce luptau din intdi Ia bisericd, dupd care inten!iona sd treaci pe la centrul cultural
al partidului. La 9 trebuia sd fie !a parlanrent, unde Giulio Andreotti
umbr5. urma sd prezinte componenta noului guvern. ,{ido Moro a fost unul
Ministrul de stat Wischnewski a transmis imediat un comunicat dintre fondatorii primului guvern cregtin-democrat care fusese
votat $i de comunigti. El nu se aliase cu acegtia din unnd din con-
oficial la Bonn. Copilotul Jiirgen Vietor a devenit eroul zilei. La l8 vingere, ci din considerente pragmaticc. In aceazi de rnartie urmatt
tocmai sd inceapd negocierile privind votui de incredere acordat
octombrie 1977, ostaticii elibera{i au fost aclamafi de mii de
persoane care au venit sa-i vadf, pe aeroportul din Frankfurl pe noului guvern.
Evenimentele din acea diminea!fi {atal5 de martie au inceput sE
Main. Odiseea avionului deturnat a durat in total cinci zile. Coman-
dantul unitalii speciale GSG 9, Ulrich Wegener, i-a rapoftat can- se deruleze incd de la primele ore. La 6.25 poiiligtii au observat un
Fiat 128 cu numbr diplomatic parcat la circa 200 de metri de casa
celarului vest-german Schmidt cd misiunea a fost indeplinitd. lui Aldo Moro, pe care o supravegheau. Magina nu le-a st6rnit nici

Cancelarul Schmidt i-a strdns mdna gi l-a decorat in prezen{a unuia o bdnuiaib, o dovadi fiind faptui cd nu au avut nici mdcar
dintre fogtii ostatici, a pilotului Vietor gi a stewardesei Gabriela
curiozitatea sI vadd dacd este cineva induntrul ei. La ora 7 fhr6
Dillmann. Apoi, toli s-au ldsat fotografiali, iar reportajele ilustrate
au {Xcut repede inconjurul lumii. Bucuria avea sf, dureze pu{in, iar cdteva minute, la intersec[ia dintre via Stresa gi via Fani au apdrut
cancelarul federal avea sE fie eroul unei singure zile" doi tineri, un blrbat gi o femeie. Un martor a observat cd bdrbatul
purta o geanm de voiaj cu inilialele compar.riei aeriene Alitalia.
Apoi multl vreme nu s-a intAmpiat nimic suspect sau important. Pe
la 8.30 pe via Fani a oprit un Fiat 132 din care au coborAt trei tineri
irnbrdca{i ?n uniforme de aviatori ai companiei Alitalia. Cel de-al
patrulea aflat la volan era, probabil, tot pilot. Cei trei au luat-o pe
.jos spre via Stresa, iar in fala lor mergeau alli doi tineri in unifotmtr
de aviator. O femeie grdbiti i-a oprit, intrebdndu-i ceva despre
zborul de la Caracas. Au evitat sd-i rlspund5, ceea cc nu i-a trezit
nici o b6nuial6, fiindci reprezentan{ii companiilor aeriene nu sunt
obliga{i si cunoascd pe dinaiard cursele avioanelor.

Comandantul girzii personale a lui Aido Moro se ntJrltea Oreste
I-eonardi gi era un polilist versat. Degi primea in ntod ftecvent

226 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea ))'7

ordin sd schimbe traseul cortegiului de maqini al lui Moro' nu avea Drama a durat numai trei minute.
prea multe posibilit6{i. Aga se face cf, qi in acea dimineali de joi
Terorigtii aveau pufin timp la dispozilie. in rnomenful rdpirii 9i

maginile st.ibAt.uu aceleagi strlzi pe care le stribdtuserd cu o zi, cu al schimbului de focuri s-a nimerit sA treaca pe acolo polilistul
Giovanni Intrevado. A oprit, a scos pistolul pi a tras. A avut insd
doua zile gi chiar cu o sdptdmdn6 in urm6. Mai intdi trebuiau sd
ajungb la biserica din piala Giochi Delfici unde pregedintele Parti- ghinion fiindcd i s-a blocat trdgaciul.

dului Cregtin-Democrat i;i incepea ziua de lucru cu o rugdciune, ,,Mergeam cu motocicleta pe via Stresa, a declarat Intrevado in
dupd care cortegiul urma sd se indrepte spre sediul Camerei depu- fala tribunalului. CAnd am ajuns la intersec{ia cu via Fani, nu se
mai auzeau deloc impugcituri. Am vizut cum doi b[rba1i imbrlcali
talilor din Montecitorio. in uniformd de aviator ffAgeau pe cineva dintr-un Fiat 130 Pi il b6-
Pe via Fani se afla un bar. Cu pu{in inainte de ora 9, in fa(a gau intr-un Fiat 132. O tin[rd zveltA 9i cu plr lung ptrzea intersec{ia

barului a oprit o motocicletf, Honda cu doi motocicligti cu c69ti' cu un automat in mdn6. Dupa ce m-am apropiat de ea, ;i-a indreptat
Aviatorii in uniformd Alitalia s-au intors la intersec[ie' La ora 9
Fiatul de culoare albastra gi Alfetta albS au intrat pe via Fani. Fiatul pistolul spre mine gi m-a sornat: <Opreqte. N-ai voie sd mai faci
cu numlr diplomatic nu era gol. A inceput s6 ruleze inapoi, blocAnd
trecerea convoiului lui Aldo Moro. Startul lui a fost at6t de brusc ai nici un pas. intoarce-te imediatl>. Am plecat. Fiatul 132 in care se
de neagteptat incdt goferul lui Moro, politistul Domenico Ricci nu
a mai ivut timp sd frdneze 9i a intrat in maqina care rula inapoi' afla Aldo Moro a dispdrut de pe via Stresa. In dreapta locului unde
Alfetta, impreuna cu celelalte maqini, s-au izbit din spate de magina
lui Moro cire a rdmas imobilizat6 intre ele lSrd ca 9oferul s6 poatd erau intingi mo(ii agtepta un Fiat 128 gol. Cei doi aviatori s-au

iegi. A fost un exempiu de cursf, perfectd pe care terorigtii au urcat in fa{d, iar t6ndra in spate. in timp ce md indreptam spre locul

acfiunii, pe ldngd mine a trecut o motocicletd cu doi motocicligti."

pus-o la cale Ia intersecfia de pe via Stresa. Aldo Moro a fost unul dintre acei politicieni italieni care aveau

con$tiinta curati pi o reputa{ie ireproqabild. S-a nlscut la 23

septembrie 1916 la Maglio, in sudul ltaliei. A absolvit dreptul gia

Din magina cu numdr diplomatic au sdrit doi bdrbali, Valerio devenit docent gi mai tdrziu profesor la Universitatea din Bari' De

Morucci gi Prospero Gallinari, cum s-a dovedit ulterior, care au tras mai multe ori a fost ministru, de trei ori prim-ministru 9i se spunea
c5 ar fi putut deveni pregedintele republicii. Dupd ce a fost ripit de
in garda personald din magina lui Moro' In fata barului se afla un
gard viu de cAliva metri lungime. Cei trei aviatori care se ascun- publicl gi-a pierdut rdsufiarea". De data aceasta,
Ieau in spatele lui au deschis foc de mitralierd asupra poliligtilot terorigti, ,,opinia
Brigdzile Rogii igi aleseserd drept victimd o personalitate din
din Alfetia. Polilistul care il pdzea pe Moro, Raffaelo Lozzini, a
cercurile politice foarte inalte. Rdpirea lui Moro a fost consideratd

sdrit imediat din magin6. Dar, nu a reuqit s5 tragd decdt doud focuri, o provocare la adresa guvernului ;i, in general, a clasei politice ita-
rinind un terorist 9i a cdzut r6pus la pSmdnt. Giulio Rivera 9i liene. Pe vremea aceea, Italia traversa o perioadd de addncd crizi

Francesco Zizzi au fost ranili mortal. economicd, dar mai ales politici. Nimeni nu mai ciraerdenauminlr',uml ir9ao--
Rafael Fiore era geful Brigdzilor Rogii din Torino' un expert in colul economic" qi nici in stabilitatea economiei,

materie, care venise la Roma sd dea o mdnd de ajutor' Impreund cu merilor cregtea de la o zila alta. Mulli tineri, absolvenli de facul-

un alt terorist l-au scos pe Aldo Moro din maqini 9i l-au aqezat pe tate, iqi pierduserd increderea cd vor mai gisi de lucru 9i considerau

bancheta din spate a unui Fiat 132 de culoare albastra. Terorigtii au cd revolta poate constitui un mijloc de afirmare.
luat gi doui din cele trei serviete pe care le purta Moro' dovedin-
Organizalia teroristd Brigdzile Roqii (Brrgale rosse), a fost
infiinfati in 1969 de Renato Curcio, un student la sociologie in
du-si ulterior cd au fEcut o alegere bund: intr-una se aflau medi-
documente secrete. Cea de-a treia ser- vdrstd de 28 de ani, 9i de solia lui, Margherita Cagolo. Dupd fr6-
camente, iar cinonc{einaultalltiip-sit de importan!6' a fost lIsatf, in maqinS' mdntarile studen{egti de mare amploare ce au avut loc la Milano,
viet6, cu un
Acest amlnunt nu a fost o purS int6mplare, ci demonstreazd cd Roma gi Torino, gruparea s-a rndrit, iar la 16 septembrie 1970 a
organizat prima ei acliune. Terorigtii au dat foc garajului lui
terorigtii italieni, membri ai Brigdzilor Ro$ii, aveau informatori
Giuseppe Leoni, directorul fabricii SIT-Siemens din Roma. CAteva
infiltra{i in cele mai inalte cercuri.

228 V.P. Borovidka Rapiri care au zguduit lumea 229

sdptlmdni mai tdrziu, membrii Brigizilor Rogii l-au rdpit pe Pirelli, anun!6nd totodatd cd Moro va fi chemat in fala unui ,,tribunal al po-
unul dintre reprezentan{ii marcan[i ai firmei Fiat 9i, dupd ce l-au porului". Ca dovadl cd nu era vorba de nici o escrocherie, au ane-
xat o fotografie a pregedintelui Partidului Creqtin-Democrat aflat in
snopit in batdi, l-au trimis acas6. Erau dou6 c[(i de viziti pe care captivitate. Ziarele, pe ale cdror prime pagini a fost publicat[ foto-
grafia unui om trist, cu privirea obosita gi resemnatf,, avdnd ca
aceasta organiza{ie teroristd le-a trimis opiniei publice 9i ap6rdto- fundal drapelul cu insemnele Brig[zilor Rogii, au f6cut repede
rilor legii sub forma unor provocdri. Dupd aceea' exploziile, rdpi-
inconjurul lumii.
rile qi omorurile au inceput sd se lind lanl- in aceeagi zi, polilia a gbsit pe via Licinio Valvo cea de-a treia

in 1914, membrii Brigdzilor Rogii l-au rdpit pe procurorul magind pe care terorigtii o folosiserd in organizarea rdpirii. Pro-
Mario Sossi, eliberdndu-l dupi 35 de zile in schimbul unui pre! de babil, fusese adusd in timpul nop{ii deoarece cu o zi inainte nu se
rSscumpdrare ridicat. Depozilia lui a zguduit opinia publicd ita-
liand: nu a fost torturat, dar in fiecare zi i s-a luat un interogatoriu afla in acel loc. Nu era un indiciu bun pentru poli{ia intrati in stare

gi timp de 35 de zile a stat intr-o cdmdruld de doi metri pe doi metri' de alertd generald. Exista qi o a doua posibilitate, poate 9i mai ru9i-

cu o fndllime de numai un metru optzeci. Presiunea psihologicd la noasd, qi-anume ca acea magind sd se fi gdsit in acel loc, timp de
doud zile, fdrd ca nimeni sI o observe. De fapt, nu era singurul
care a fost supus procurorul Sossi s-a dovedit a fi insuportabild' insucces inregistrat de polilie in ultimul timp. Pe baza depoziliilor

Mdrturisirile pe care le-a {bcut ziarigtilor corespundeau intenliei martorilor, poli{ia a reugit sI reconstituie infdligarea suspeclilor, ale
Brig6zilor Rogii de a stArni panicd 9i groazd in rdndul populafiei, cf,ror fotografii au fost publicate in toate ziarele gi au apdrut pe

conform devizei: ,,Cu c6t e mai rdu, cu atdt e mai bine". micile ecrane. Apoi s-a constatat ci doi dintre ei se aflau deja de

Lui Sossi i s-au dat medicamente care i-au distrus voinla. A multl vreme in spatele gratiilor, in timp ce un altul trdia la Paris qi
nu se ascundea de nimeni. Prin urmare, fusese {icutd o treabd de
dezvf,luit tot ce qtia despre planurile poli{iei indreptate impotriva
terorigtilor, despre colaborarea serviciilor secrete 9i a poliliei mili- mdntuialS.

tare in lupta de combatere a violen(ei. ln 1976 polilia a reugit sa il in schimb, terorigtii se dovedeau a fi profesionigti de cea mai

aresteze pe Renato Curcio, a cdrui sotie $i-a pierdut via{a in timpul inaltd calificare. Comandoul lor ac{iona dupd planuri puse la punct

schimbului de focuri. Teroriqtii au inceput sd se rdzbune, ceea ce a in cele mai mici detalii. $i aceastd rdpire fusese pregdtitd cu multd
marcat inceputul unei perioade care nu poate fi gtearsd din istoria grijd. Unul dintre ;efii Briglzilor Ro;ii, Alfredo Bonavita, aflat in
spatele zdbrelelor, care declarase cd nu mai vroia sd aibl nimic co-
modernd a ltaliei. Criza morald a cercurilor conducitoare care deli-
neau monopolul puterii, dar nu erau capabile si rezolve problemele mun cu terorismul, condamnAnd folosirea violenlei ca instrument

sEogcoiaislme u-l a constituit una dintre cauzele terorismului italian. al luptei politice, mdrturisise ci 9efii Brigdzilor Rogii pregdteau
a straturilor avute au addncit tot mai
gi dorin{a de cAqtig incd din 1977 rdpirea unui politician de vaz6. Aflase despre acest

mult prapastia dintre boga{i 9i sdraci, dintre milionari 9i gomeri. In plan cu totul intdmpldtor. Dupd ce a ajuns in inchisoare, a crezut cd
Italia scandalurile gi afacerile de corup{ie erau la ordinea zilei.
va fi eliberat de confralii sdi, dar acegtia au refuzat, pe motiv cd
Sd ne oprim putin la escaladarea vertiginoasd a actelor teroriste. pregAtesc o ac{iune de mare anvergurd in urma cdreia vor fi

Se estimeazi cd, din 1975 p?'ndin 1979, in Italia au existat 800 de elibera(i toli terorigtii.
teroriqtisprijinitide circa iOO OOO de simpatizanli. in 1975 au fost
Ca gi in cazul rlpirii lui Hanns Martin Schleyer in Republica
comise 702 acte de violen{d, un an mai tdrziu numdrul lor a crescut Federald a Germaniei gi al atentatului comis asupra primului

la 1353, iar in urmdtorii ani la 2000. In 1976, polilia italiana a ministru spaniol, Carero Blanco, la Madrid, terorigtii au elaborat
inregistrat 59 de rdpiri, in 1977,80, iar in 1978, peste 100. Numai planul rdpirii lui Aldo Moro in mod minulios. Pregdtirile au durat

in 1977, in urma atacurilor teroriste, ;i-au pierdut viala 26 de gapte luni. Terorigtii l-au urmdrit zi de zi, au vAzut ce obiceiuri are,

oameni, iar ulterior numdrul lor a crescut. au aflat cd are o gardd formatd din cinci oameni, dar c6 magina in
care circulf, nu e blindatd qi nu are geamuri incasabile. Terorigtii
Conducerea Brigdzilor Rogii s-a fhcut auzitd in l8 martie, la

doutr zile dupd rdpire. Terorigtii au revendicat public rdpirea lui
Aldo Moro gi uciderea a cinci politigti din garda lui personali.

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 23t

gtiau cd se duce in fiecare dimineald la bisericl 9i, in general, ii tdndr vrea sd devinl celebru, dar in afara sportivilor de performanld
cuno$teau programul zilnic. Moretti, Micaletto, Morucci, Fiore gi
alli 9efi ai Brigdzilor Roqii au aprobat planul rdpirii lui Aldo Moro' gi a cdnt6refilor de muzicd uqoar6, au pu(ine ganse.
Sh urmdrim pufin cariera lui Patricio Peci, unul dintre cei mai
justificdnd luarea acestei decizii prin aceea cd Partidul Cregtin-De-
mocrat trebuia chemat in fa{a unui ,,tribunal al poporului". cunoscu{i terorigti. Pdnd in 1977, a dus o viafd monotond, in

intre timp, consiliul de minigtri a propus un proiect de lege prin ordgelul San Benedetto del Tronto. i$i petrecea timpul pe strf,zi,
care se limitau considerabil libeftatile cetdleneqti 9i erau ltrrgite
drepturile poliliei. in presa a inceput dezbaterea acestui proiect de fumdnd qi injurdnd aldturi de prietenii sdi condiliile in care locuiau,
lege, dar totodatd au apdrut pbreri contradictorii privind oportuni-
tatea de a da publicitdlii scrisorile 9i comunicatele Brigdzilor Ro;ii. fetele gi lipsa de bani. Igi cdptiga existen{a ca piccolo 9i nu a fost
deloc instruit sau, mai bine zis, nu a fost suficient de bine instmit
Terorigtii lin la publicitate, fiindcd un act de violen{6, indiferent ca sI se poatd exprima corect in scris gi oral. Cu toate acestea, cu
c6 este o ripire sau un asasinat, devine total neinteresant dacd ajutorul unui agitator, a intrat in rdndurile Brigtrzilor Rogii. Fl[c6ul
mass-media nu afli despre el. Terorigtii au nevoie de reclamd, iar
de la lar6 s-a mutat in Torino, ora$ cu peste un milion de locuitori
ziariqtii, vindtori de senzalii, le sunt de foarte mare ajutor. gi, la inceput, nu gtia de ce sd se apuce. Dupd afirmaliile mamei lui,
La24 martiq teroriqtii din gruparea Brigdzilor Rogii au comis
nu era suficient de capabil pentru a deveni o personalitate
un atentat asupftI primarului oraqului Torino, cregtin-democraful
Giovanni Picca, iar a doua zi, colegii lor din Roma au transmis importantd a acestei organiza{ii teroriste. Totugi, la scurt timp a fost
presei un al doilea comunicat, care conlinea anumite puncte din
,,capul de acuzare" impotriva lui Moro. ln ziua de 29 martie, redac- numit geful filialei din Torino, devenind, totodatd, membru al
torul-qef al publicaliei ,,La Stampa", Arrigo Levi, a propus pre-
,,consiliului strategic" nafional, ceea ce a insemnat incepuful unei
gedintelui italian in exerciliu, Leone, sd demisioneze pentru ca cariere fantastice. Biografiile colegilor lui Peci seamdnd ca doui
parlamentul s6-l aleagd in locul lui pe Aldo Moro. Ce urmf,rea in picdturi de ap[. Se nagte, in mod firesc, intrebarea: cum au reugit

realitate Levi? igi inchipuia, oare, caterorigtii ar putea fi inhibali de acegti tineri sf, formeze o grupare cireia polilia nu a reugit s6-i vinl
autoritatea prezidenliald gi cd l-ar respecta pe Moro ca preqedinte?
Derularea ulterioard a evenimentelor avea sd dovedeascd faprul cd de hac?

s-a ingelat. Patricio Peci a fost cel care a dezvSluit am5nunte in legdturd cu
Str revenim la cauzele terorismului italian qi s6 analizdm bio- structura organizatoricd a grup6rii. in fruntea ei se afla un comitet

grafia unora dintre conducdtorii organiza{iei teroriste Brig[zile format din trei membri, condus de Il Grande Vecchio (Marele
Rogii. Poate, in felul acesta, vom inlelege hotdrdrile ei disperate 9i
duritatea lipsitA de scrupule a membrilor acesteia. Din cele 2 mili- Bdtrdn) care nu trebuia, neaplrat, si fie un om in vdrstf,. Acest
oane de Eomeri inregistrali in 1978, opt sute de mii erau tineri. Prin-
tre ei se aflau tineri putin instruiti care proveneau din provinciile comitet executiv dddea ordine consiliului strategic din care flceau
inapoiate ale sudului ltaliei, dar 9i absolvenli de facultate dezori-
entati $i dezamtrgi{i. Au apirut gi aqa-zi9ii ,,mdntuitori" care pro- parte gi liderii regionali. Pe ldngl aceasta, mai exista o formafiune
poviduiau violenta, ca principald cale de rezolvare a problemelor
social-politice. Pufini igi dddeau seama cA edificarea unei societdli logisticd ce se ocupa de baza materiald, procura arme gi bani, in-
mai bune qi mai drepte necesitd schimbarea climatului politic 9i nu
lichidarea unor judecdtori sau politicieni. O a doua motivafie a chiria locuinle, tipografii gi ateliere unde erau fabricate documente
acestor tineri dezamdgili a constituit-o posibilitatea de autoafir-
mare pe care le-o oferea aderarea la o grupare teroristS. Fiecare false. Salariul mediu al unui terorist era de 250 000 de lire,

reprezentdnd bani de buzunar, restul cheltuielilor fiind suportate de

organizafie. Patricio Peci a declarat cd pe vremea cdnd era membru

al Brigdzilor Rogii, stafful grupirii numdra circa 150 de terorigti

profesionigti, care primeau lunar salarii.
La ripirea lui Aldo Moro, din l6 martie 1978, au luat parte opt

bdrbali 9i o femeie, a declarat mai tdrziu Patricio Peci ?n fala

anchetatorului. Acliunea a fost condusd la locul faptei de Mario
Moretti gi Valerio Morucci gi la realizarea ei au participat printre

al{ii Prospero Gallinari, Lauro Azzolini, Franco Bonisoli, Raffaele
Fiore gi Adriana Faranda. Ca dotare materialf,, terorigtii au fost
a.juta{i de noul automobile, intre care qi douf, camioane.

232 V.P. Borovidka Rdpiri core au zguduit lumea

Un alt terorist, Antonio Savasta, despre care se spune cI nu ar o stare de incordare in rdndul opiniei publice, constituind, in acelagi
fi participat la ripire, a declarat cd geful grupdrii era Mario Moretti' timp, un material de cercetare pentru expe{ii criminaligti. Acegtia
Biografia lui seimdnd cu cea a lui Peci, dar, spre deosebire de erau preocupaii mai ales de problema dacd Moro gi-a compus sin-
acesta, avea un mare talent organizatoric 9i un tupeu imens' gur scrisorile sau dacd i-au fost dictate. Una din cauzele principale
Conform protocolului semnat de judecatorul anchetator, Cudilla, in
1976 a venit din nordul Italiei la Roma 9i, in scurt timp, a reugit ale insuccesului terorigtilor qi al inceputului sfdrqitului lor l-a
s6-gi construiascd aici o vastd re{ea de locuinfe conspirative 9i de
constituit refuzul confra{ilor din organiza{ia teroristd Prima Linea
ascunzItori. in ianuarie 1977 a inchiriat un apartament pe via de a-i ajuta.

Grandoli, care, timp de 55 de zile, a servit ca sediu principal al Polilia italiand a fhcut tot ce i-a sta in putinti ca sd dea de urma
,,Operaliei Moro". Alte locuinle conspirative ale terorigtilor se rdpitorilor. Poliliptii au vizitat zeci de mii de locuinle, au discutat
uniu p" via Polombini, via Aibornoz 9i via Camillo Montalcini, cu sute de mii de oameni, au perchezilionat un numdr foarte mare
numirul 8, unde a fost {inut in captivitate Aldo Moro. de automobile. Toate aceste acliuni reprezentau un mare pericol

DupS rdpire, Aldo Moro a fost ascuns intr-o ladd $i transportat pentru terorigti qi de aceea ei au recurs la o ac{iune de carnuflaj me-
nita a distrage aienfia poliliei. S-au int6lnit la Milano cu reprezen-
cu camionul. I s-a ftcut o injeclie cu un calmant, a;a incdt nu a
tantii gruplrii teroriste Prima Linea, printre care se afla gi frul
ptiut nimic despre ce se intdmpli cu el. Casa cu numdrul 8 era o vila ministrului cregtin-democrat Marco Donato Cattini, care a reugit s5
se salveze, fugind peste grani16. Reprezentan{ii Brig6zilor Rogii
iuxoasa, ui"ruta la periferia de sud a Romei. in ea locuiau solii i-au rugat pe confra{ii lor din Prima Linea sI organizeze cdteva
atacuri cu bombe la Bologna, Milano,{brino gi Florenla pentru a
.A.ltobelli, care, de fapt, erau terorigtii Laura Braghetti 9i Prospero dispersa forlele aparatului polilienesc. In acest moment s-a produs
insi o rupturd, care a dovedit c6 la nivel central nu exista nici un
Gallinari. Apartamentul era format dintr-un hol, o sufragerie 9i fel de coordonare. Membrii organiza[iei Prima l,inea nu numai cd
doud dormitoare, o buchtirie, anexele 9i camera servitorilor' Se au refuzat s6-i ajute, dar i-au qi condamnat pentru rlpirea lui Aldo
pare c6 tocmai in aceastd ultimd cdm6ru16, care avea o izolalie Moro. Astfel, Brigdzile Rogii au rlmas izolate gi au hotirdt s&-l

acustica foarte bun6, a fost linut captiv Moro. Gallinari 9i Braghetti lichideze pe prizonier.
au jucat rolui de temnicieri, dar 9i de anchetatori. Anchetator-gef a Dar, dupS cum a mdrturisit rnai t0rziu la interogatoriu Antonio
fosi insa un personaj din exterior' pe nume Mario Moretti' Toate
interogatoriili lui Rtao Moro, care nu a divulgat nici un secret de Savasta, nici terorigtii nu au avut o pirere unitard asupra felului
cum trebuia comis asasinatul:
stat gil vorbit foarte refinut in leg6turd cu atmosfera din interiorul
,,Valerio Morucci gi Adriana Faranda care au luat parte la pre-
partidului Cregtin-Democrat, demascdnd insd culisele unor gdtirea gi rdpirea propriu-zisd a lui Aldo Moro incercau s6-gi im-
pund punctul de vedere potrivit ciruia Brigdzile Rogii ar fi cdgtigat
scandaluri, au fost inregistrate pe bandd de magnetofon' Cu toate
acestea, nu a fost glsitd nici o band6 cu inregistrari, iar dintre cele rnai mult sub raport politic dac6 l-ar fi l6sat in via1d. Morucci
1300 de pagini ale capului de acuzare, polilia a gdsit numai cdteva
insemniri in locuinfa conspirativd de pe via Montenevoso' afirma cd, in felul acesta, ar fi putut cdgtiga sprijinul altor gruptrri,
credndu-se condiliile politice qi militare pentru realizarea unei
in perioada cdnd Brigdzile Ro9ii dominau scena terorismului, acliuni complexe."
iar membrii acestora i$i cdqtigaseri faima cd sunt invincibili, s-a
vorbit mult despre existen{a unui centru intemafional de coordo- Sd fi fost vorba despre o tacticd bine gAnditd sau pur gi simplu
de teaml in fa{a consecinlelor pe care le-ar fi putut implica acest
nare a activit5lii grupdrilor teroriste. Modul in care s-a derulat asasinat? Puteau s5-gi dea seama cd in felul acesta vor pune in
cazul lui Aldo Moro a rasturnat ins6 aceastd ipotezS. Terorigtii alerti un aparat polilienesc uriag, provocdnd la duel puterea de stat.

gi-au ales o victimb mult prea importanti 9i, imb6tafi de succes, au Au optat pentru omor, poate in mod deliberat, ca si provoace
incercat sd meargd mai departe. incl de la inceput, rdpitorii i-au dat
voie sd trimitd icrisori familiei, colegilor din partid, minigtrilor' opinia publicd qi guvernul,
Moro a scris, in total, 37 de scrisori, din care teroriqtii au transmis
numai 22. Scrisorile care au aparut in presf, erau menite si intrelina

234 V-P- Borovieka Rdpiri care au zguduit lumea

mha6narutr,in,teDufaruuitiplitctiIm6lca,eeipdeir-ioandcuoerrsanindoPlueisai.utlrD"aica,ci,oruu,nmPdoeuagcpntiiniit-facSreell"e-ua,liunlAeuo-ladbvolpiogrMeardtopasruot[-nsqseciernaiisntgiontrefaiaalpe,rl,ni-clla-apreue? comunicali urmdtorul mesaj: ,,Vreau sd indeplinesc ultima dorinlh

a pregedintelui gi sd va anunt locul de unde poate fi ridicat corpul

neinsuflelit al lui Aldo Moro".

sentin{a, ci, peste c6teva zile, ii vor da drumul' Apoi l-au condus Ce trebuie sd fac? a intrebat profesorul Tritto.
intr-un garaj, spundndu-i cd peste putin timp va fi eliberat' Aldo
- Md auzi1l?
tuto.o i-i crezui I9-iacuhioarrdio-anarut giaat s6-i transmit6 lui Moretti salutdri - Nu. Vd rog sd mai repeta{i odatd.
din partea lui. intre in portbagajul unei magini - Trebuie sd anun{a{i familia cd poate ridica trupul lui Aldo
-Moro pe strada Gaetani, a doua stradd la dreapta de la via Botteghe

Renault 4 gi l-au impuqcat. Aldo Moro a murit dupd 55 de zile de Oscure. E clar?

iu'.api.", in zorii zitii ae 9 mai 1978. indatd dup6 ripire, Prospe.ro Da.
Braghetti, au petrecut l6ngd el c6teva. zile
Gallinari gi Anna Laura in arest, dar avAnd in acelaqi - Pe aceastd stradd este parcat un Renault 4. Numdrul lui de
si nooti intreei. tinandu-l timp grijl de -inmatriculare incepe cu cifra cinci.

et- in ucest iung rdstimp, trebuie sd fi stat de vorbl impreund 9i - Cu cifra cinci? Trebuie sd sun...? a intrebat profesorul Trino

sd-gifidatseamacdaude-afacecuunomcinstit,acdruimoarte cu o voce tremurdndI.

nu putea sI rezolve nimic. $i totugi l-au omordt'" ind-----eplNNCBiInmiuuunim.eipuD,,opltuataai.mmcrdeeicafiniri-dfvdenudluoe. sraDpi.cnuoatlel6co{ii?apie-Tarpsr!reoiebnaguaneil.eudnisntdatevlladui.dteuNlceeefol-i!an,Erauotgubanlitgciai..nt.onruimu.oadfi
Gallinari i-a ordonat lui Aldo Moro s6 se culce pe fundul port-

bagajului. L-a acoperit cu o cuverturd, dup6 care a scos pistolul 9i
u #ui. t--u impugcat tn piept. Rlnitul a inceputs6 se zbat6' Ucigaqul
a smuls atunci din mainite prietenei sale, Braghetti, un pistol mitra-

lier6 gi a tras de-aproape o salvi de gloanle' insistent...
Piofesorul Franco Tritto, ca.e era un prieten al familiei Moro' a
Din acest moment, profesorul Tritto nu a mai fost capabil sI
fost ales de teroriqti ca intermediar. A fost chemat de cdteva ori la
continue discufia gi l-a dat la telefon pe tatdl sdu:
;;lip,l"..onuoibi.il. lui au fost inregistrate' in ziua de 9 mai el
a primit un telefon: - Alo, s-a auzit vocea batrdnului Tritto. Ce dorili?
aco-lo trimiteli
asc--------ultaAACCDVDAlilloa.aioovon.rrcVe,,ebetaeosaisdsm-ruaourcrdnoclasictgtmeNPuou,luzrpii?cspnirNtoersiooilscfafPaievoai.rcosloaeoccfiefer?iiusanlvoebdrFcsurutlacrnunaTocncrsiolotictesouTc.tdrSiedt'tuofSpa?udpnttuveolficcedpr' doVifseicsuorolriuagl,nTsor5aitstmotr?db Trebuie sd facefi o vizitd, familiei Moro sau s6-l s6-i dali
pe fiul dumneavoastrd... sau, in cel mai rdu caz,
este interceptatigi sd transmiteli familiei lui Moro un mesaj'
telefon.

- Bine, a rf,spuns bdtrdnul Triuo. I-am comunicat me-
saju-l
Pute{i sd vi duce{i gi dumneavoastrd.

fiului. Cred cd acum totul e in ordine?

- De alord, dar aq dori totugi sd aflu cu cine vorbesc' ven----eraMDMbVieAl-auasli$pupgoiuudtrtuAe.dc{lueidcodeeuuMac, ecfoio,irnlodod.acsrTdinrgegbrbuddurbi?aiie{tiu-slv6dm-,ieiiunngtnrtuuiincsdfaet{sieimfuatlemtimibliiaanepd. eonritnruldcda
- Cu Brigdzile Ro;ii. Este clar?
- pot vorbi prea mqlt' T1e- aceasta va primi trupul lui neinsuflelit. A1i inleles? La revedere.
buie- Da. mai precis s6-i faceli.o
Bine, a continuat necunoscutul. Nu Teroristul necunoscut care s-a prezentat sub numele de doctor

sd transmiteli ceva familiei Moro, Nicolai il sunase pe Trifio exact la ora prinzului. Amdndoi gtiau cd
vizit6. Indiferent cf, telefonul este sau nu ascultat, trebuie s6 le discu{ia lor este interceptatb de polilie, care ii supraveghea gi casa.
Cu toate acestea, teroristul a consumat trei minute pentru a comu-

I

236 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 237

nica un mesaj care ar fi putut dura 9i treizeci de secunde' De ce documente strict secrete. Cine le-a spus terorigtilor ce con{ine

s.a expus teroristul pericolului ca polilia sd afle din ce cabinS fiecare servietS? Unde au dispdrut documentele secrete?
teiefonicd sund? Pe di alta parte' se poate ca profesorul Tritto s6-i
fi dat receptorul tatllui sdu pentru ca intre timp sd anunte polilia' Fiica lui Moro, Agnese, a declarat cd tatdl ei a fost constrAns

chiar dac6 aceasta ipotezl este valabild, toate eforturile au fost si-gi schimbe linia politicd in timpul vizitei oficiale pe care a intre-

inutile, fiindcd la ora 13.20, cdnd echipajul de polilie a ajuns la prins-o in Statele Unite. in timpul procesului a iegit la ivealf, c6

cabina de pe strada Gaetani, aceasta era goal6' secretarul de stat american de pe vremea aceea, Henry Kissinger, a

Enigma telefonului a rAmas neelucidatd, dupl cum nu au putut Iicut presiuni asupra lui Moro ca sd-gi schimbe orientarea politicd.

fi strinle nici probe care sd demonstreze o participare intema{io- La sfdrgitul lui aprilie 1983, organele dejustilie italiene au incercat

nalf, la rdpirea gi impug"u."u lui Aldo Moro. Nu a fost posibil sd se sd ob{ind o mirturie a lui Henry Kissinger in aceasti chestiune, in
timpul vizitei sale particulare in ltalia. Secretarul de stat a refu-
elucideze nici modul in care au colaborat sau au fost implicate zat orice declara{ie, iar la conferinla de presd de la Milano a
rdspuns la intrebdrile ziarigtilor privind cazul lui Aldo Moro prin
serviciile de contrainformalii. Cu toate acestea sau poate tocmai de atacuri nejustificate la adresa Partidului Comunist ltalian. Restul
aceea, trebuie sf, amintim comentariile care au apdrut in pres6. in
jurul mo4ii lui Aldo Moro 9i care nu s-au incheiat nici pdni in ziua timpului pi l-a petrecut in spatele ugilor inchise ale ambasadei

de ast6zi. americane de la Roma, care a comunicat reporterilor cd domnul
Conform afirma{iilor martorilor oculari, la rdpirea de pe via Kissinger s-a intors in Statele Unite, cu mult timp inainte ca acesta
Fani au luat parte noud teroriqti, opt bdrba{i 9i o femeie' Ulterior, in
protocoalele poliliei au apirut numai- gapte suspec{i impotriva sd p^lece.
uu fost emise capete de acuzare. Cine au fost ceilalli doi? De
"uan.doeruau venit gi unde au dispdrut? Depoziliile cdtorva martori men- In legdturd cu asasinarea lui Aldo Moro a mai apirut qi un alt
in uniforma Alitalia vorbeau intre ei incident. Se gtie cd Brigdzile Rogii au solicitat ajutorul teroristului
lioneazi ca UaiUalii imbracili putut fi germana sau engleza, dar in
intr-o limbd strdinl care ar fi Marco Donato Cattini, din organizafia Prima Linea, care a reugit sd
fugd la timp in Fran{a. in preajma Crdciunului anului 1980, poli{ia
nici un caz italiana. in cotidianul ,,Republica" din 9 martie 1982,
care apare la Roma, s-a afirmat ci la rdpirea lui Aldo Moro, pe l6ngd francezd l-a arestat. Cattini senior era un important politician
membrii grupdrii teroriste de extremd^stdngd ,,Brigate rosse" au cregtin-democrat, iar fiul lui comitea asasinate aldturi de terorigti.
pu.ti.iput"gi cet6lenii unor state strdine. in articol sunt citate numele In primdvara lui 1980, la Roma a izbucnit un mare scandal politic
uno, ug.nii ai serviciului de contraspionaj american CIA, ca de pildl
RonalI Stark gi prietenul lui ,,David", despre care s-a afirmat cf, ar in urma dezvdluirii faptului cd insuqi primul ministru al guvernului
fi fost ucigagi platili sau agen[i CIA care au dispdrut frrd urme'
nfirmiliile nesus{inute de probe concludente reprezintd doar italian de atunci, Francesco Cossiga, i-a dezvdluit lui Cattini c6 fiul
simple speiulalii, care nu-$i au locul atunci cdnd trebuie reconsti-
tuiti o tituu1i". Dar in cazul nostru, nu s-a fbcut doar o singurf, sdu, Marco, este cAutat de poli{ie, care vrea sd-l aresteze. Tatdl qi-a
specula{ie. Mulli politicieni italieni nu exclud posibilitatea ca.in avertizat fiul, care a fugit in Fran{a.
acest joc s6 fi fost-implicate gi for{e interna{ionale, fiindca puterile
occidentale nu agreau politica lui Moro de apropiere de forlele de Dupd descoperirea cadavrului lui Aldo Moro in portbagajul
st6nga, inclusiv de Partidul comunist Italian, care constituia o fo(6
politlci a cSrei importan{a nu putea fi neglijata de nici un politician unei magini, familia lui a anunfat cd acesta gi-a dorit o inmorm6n-
in1"t.pt. Vdduva lui Moro a declarat c5 sogul ei era tot timpul ame-
ninlat din cauza acestei politici. Curios este 9i faptul cd din ma$ind tare civild discretd, fbri doliu de stat 9i l6ri parriciparea unor
au fost sustrase servieti cu medicamente 9i cea in care se aflau
personalitdti de marcd. Imediat a doua zi a fost ingropat in cimitirul
din cdtunul Torrito Tiberino, nu departe de Roma.

Slujba de inmormAntare a fost oficiatd de cardinalul polleti in
basilica San Giovanni in Laterano, unde s-au intdlnit toate perso-
nalit5lile vielii politice gi publice. Au lipsit vdduva lui Aldo Moro
gi copiii. Papa Paul al Vl-lea a exclamat cu regret: ,,O, Doamne, nu
ne-ai ascultat ruga!" ldrd si presupuni c6, in 1983, vor iegi la iveald

o parte din intrigile de culise care au condus la acest asasinat

politic.

238 V.P. Borovidka

in 1981 a mai c6zut un guvem, ca urrnare a I^ndeacfoancsepreirdaruii

acliuniior ilegale ale rnembrilor Lojei Masonice P2.

fost implicali mai mul{i politicieni cu funclii importante in guvern' Rdpitorul rdpit
Sub presiunea opiniei publice, o comisie specialf, de anchetf, a par-
lamentului italian a reluat cazul rapirii gi asasindrii lui Aldo Moro

gi a dat publicitatii un raport final privind rezultatele anchetei' care Timp de doud decenii a bdgat groaza in oameni, confirmdn-
du-gi de fiecare datd reputalia cd nu poate fi prins. A colaborat cu
iu bdnuiala cd asasinarea politicianului italian a fost numeroase grupdri teroriste gi servicii de informalii in condilii

urna"orenafitumnuuti comPlot
Rlpitorii l-au {inut ascuns pe Aldo Moro aproape doud i,uni In
protocblul comisiei de anchetd a aptrrut o invinuire ruqinoasd' reciproc avantajoase. $tia sd se ascundd atdt de bine, inc6t agen(ii

bnpni de polilie superiori qi gefii serviciilor secrete italiene, care secrefi care erau pe urmele lui nu se puteau apropia de el. La

erau membii ai I-ojei Masonice P2, nu au folosit in mod premeditat mijlocul lunii august 1994, situalia s-a schimbat insd. La periferia

posibilitatile pe care le aveau pentru a preintampina asasinarea lui capitalei Sudanului, Khartum, au apdrut membri ai unitSlii speciale

Moro. in culiiele complotului a reapdrut centrala CIA, care se afla a serviciului francez de informa{ii DSI care, chipurile, l-au rdpit
in leglturl atdt cu membrii Lojei Masonice P2, cdt 9i cu gefii gru-
pe Carlos, cunoscut sub numele de ,,Marele $acal", din vila lui

ptrrii*teroriste Brigdzile R.ogii. Cazul Moro constituie o dovadd a luxoasd 9i bine pdzitd.

iaptului c6, in anumite cazuri, terorigtii nu au aclionat singuri qi, in Kle-in, $titi ce md fascina la el? a declarat mai tdrziu Hans-Joachim
mbd paradoxal, ei au fost sprijinili de oamenii puterii care au clutat colegul lui Carlos. Prezen{a sa de spirit neobignuiti, incli-

sd se foloseascd de serviciile lor pentru a-gi realiza planurile' na{ia spre lux, armele lui, talentul de a vorbi curent $ase limbi, ceea

ce ii permitea sd citeascd in fiecare zi o mullime de ziare strline,
pregitirea lui politicd, vila superbl ticsitd de grenade de mdnl qi

grenade antitanc. Pentru mine a fost cel mai cunoscut gentleman

terorist.

bog--dtaCgDieavd.aiAninrVegenenunenuzllaulteulliaaJagvmiiaealas Bond? in s6nul unei familii de
periculoasd de gheril6.
lui tihnitd
ales viala

Provenea dintr-o familie instArita gi nu ascundea deloc acest lucru,

ci, dimpotrivd, igi motiva astfel preferinta pentru hotelurile de cinci

stele gi restaurantele cu acces limitat.

Cariera lui de aventurier gi criminal a inceput inc[ din 1964 9i

a culminat, in noiembrie 1975, cu o acfiune teroristd de mare an-

vergurd la Viena. Viala lui constituie o ilustrare elocventd a

afirmafiei cd in istoria criminalisticii existl puline cazuri incheiate.
Cazul lui este unic prin aceea cd celebrul rdpitor a sfdrgit prin a fi

el insugi ripit pentru a putea fi adus in fala instanlei.

Primul act al dramei s-a jucat insd la o mare depdrtare de Sudan.

Hamburgul are peste o mie de beririi. in beriria Zum Hirschen,

doi tineri stdteau la o masd intr-un separeu gi discutau. mai
che-lnerCulhuai,rldieu,pal dcua-rnees,eteintrooagrs,edsopurei cel
gnilele, spuse slab
celdlalt:

240 Rdpiri care au zguduit lumea 241

V.P. Borovidka

Pe tine, de faPt, cum te cheam6? - Fiindcl te-ai intors acum cdteva luni din armatA. Sper cd gtii

- Angie, rispunse tanarul palid cu plete 9i cu must6cioar6' Dar sd foloseqti materialele explozibile gi cd eqti un om de nidejde. Sau
-pe tine? mtr ingel? zise Bonni cu un aer ingdduitor.

- Bonni. - Dornnule Klein, imi permiteli o intrebare?
- V5 rog!
- E un nume neobignuit. -- Cum ali devenit terorist?
cez-ii.
La fel ca 9i al tiu' tion2-ireTZeerollerinst"?(CA,edluiclei lme erernvborluuliaolngarreu)p.drii teroriste RZ, ,.Revolu-

Este numeie meu conspirativ. Nom de guerre, cum zic fran-
Nu arn sd strig totuqi pe stradi, in gura mare, cd md cheaml

Hans-Joachim Klein. - Domnule Klein, ce a insemnat pentru dumneavoastrtr aparte-
tu egti Klein, zise cel[ialt, dupd care se prezintd in
-- Va si zictr Wilfried Bbse. Acum trebuie sf mnnc6m, adiug6 nen{a la aceastA grupare?

$oaptA: Eu sunt dum--neaLLvaaoadcesretrvp6it?urrei,feorbillii?ga{ii. Probabil ci ceva s-a schimbat in via{a
el, vlzAnd cI se aProPie cheinerul.

Tineriiuu"uuoinfd{iqareobignuitSgiseputeaupierdelafelde
uqor printre muncitorii care intrau in schimbul de noapte ca 9i
pilnti* studenlii care se intorceau de la facultate. Mincau gi dis- - Totul s-a schimbat. La inceput arn inv6{at sd falsific tot felul
tutau cu uo"i tu.* despre fotbal 9i despre filmul pomografic
de legitimafii. in rest, am stat in umbr6.

,,Emanuelle", iar in goapti, ca sb nu-i audd nimeni' despre prietenii A fost un examen?
gruiiito. gi pe care evadeze.
unuli in spatele vroiau str-i ajute si - Nu aveam voie sd fac nici cea mai micf, gregeal5. in felul
-acesta, m-arn antrenat pentrl! viitoarea ac{iune.
Bonni preiera saisculte in los sd vorbeascI; dar in qele din urm6
_-- A{i gtiut ce se pune la cale?
conchise pe un ton hotirdt:
ne irnbdtf,m cu apl - Nu. $i nu am aflat nici m6car atunci cdnd l-arn cunoscut pe
rece-. Arrgie, dupi pdrerea mea, nu trebuie sd a dat laliment 9i nu
Dupi ope.uiiun"u de la Stockholm, RAF ,,Marele $acal".
Puteli s6-mi spune{i, unde pi cdnd v-a1i intdlnit?
mai putern conta Pe ajutorul ei.
de ,,Mi;carea 2 iunie", ce pdrere ai? - Acum pot sd vE povestesc, dar pe vremea aceea, trebuia sd
- Dar au treburile lor. Trebuie sd ne descurcdm singuri! -Bashez cel mai stragnic secret. Intr-o zi, Bonni m-a intrebat daci nu
- Aia nevoie de
--- Noi doi? se rnird Angie. vreau sd merg€m impreunl pentru o zi la Paris. Bineinleles ci nu
Angie. Pentru o acliune atdt de mare e
Nu, mai l-am refuzat.

mul1i. - Cum ardta? un mafiot american. Cum il
- erau nume conspirative.
-- Vorbegti, vorbegti intr-una, dar de fapt nu spui nimic' I-a ce chem- a La inceput am crezut cd e

ac{iune te referi? insistd Angie. Carlos qi Marele $acal
in realitate?
--- C) sd afli totul!
Cind? Fra---nkfuCIIlmriect,piimrBeRopsanrieamnsiiuireernnzuvi--iSaaamnsfabpchrcueeusztg,c. edifo.ers?ntnneutsliemingpKulecruienl?nsetrd?inntocracreeama

_* La timpul Potrivit. seara la
- Adicd, vrei str iau parte la o acliune despre care eu nu $tiu luptat in

absolut nimic? rdzboiul iordanian, iar acum c6gtigd foarte bine din falsificarea
joc lui
- Angie, te rog, nu te enerva! Fiecare are regulile 9i biletelor de avion ale companiilor de zbor austriece. Singurul lucru

lovitura noastrd va $oca toatb lumea. care m-a deranjat atunci a fost ci nu am avut timp s6 vizitez
Dupd ce terminb de bdut, Angie igi relui tirul intreblrilor:
Parisul, pe care il vedeam prima oard in viala mea.
- De ce m-ai ales tocmai Pe mine?

242 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 243

S-au mai intdlnit o datd sau de doud ori la Paris, unde au dis- cdutali teroriqti. Surprins in locuin{a sa conspirativd din Paris, el nu
cutat despre rdpirea unor oameni politici. De asemenea, au pus la
punct atacul utrp.u unei reprezentanle diplomatice din Paris in ziua a ezitat s6-i impugte pe cei doi membri ai serviciului secret francez,
cAnd ambasadorul organiza o recep{ie cu ocazia sdrbitorii de stat'
dupd care a tras in prietenul sdu Michel Moucarbel, binuindu-l de
igi inchipuiau cd vor reuqi sd ia ostatici un numtrr mare de persona-
litali pe care planuiau sd le elibereze in schimbul unor terorigti con- tridare.

d#na1i 1a inchisoare. Intenlionau sd procedeze dur, adresdnd' in Nici planul atacului asupra clIdirii OPEC* din Viena nu a fost
caz de nerespectare a condiliilor impuse, un ultimatum guvemului
qi poliliei. Cbnform planului lor, un microbuz inc6rcat cu material bine pregdtit. Angie, s-a reintdlnit cu Bonni intr-un hotel de lux din
exptoafil qi butelii ctJ gaz trebuia parcatin garajele subterane ale
filialei din Frankfun a bdncii americane Chase Bank sau in curtea Ziirich, apoi au plecat fiecare pe cont propriu la Viena, unde
cladirii administraliei revistei ,,Quick" din ]r4tinchen, urmdnd ca
incircdtura sd fie manevratd de la distan{6. in acelaqi timp vroiau inten{ionau sd se cazeze in hoteluri diferite. Din pdcate, nu au gdsit
sd ageze bombe cu explozie intirziall intr-un hotel de lux 9i s6-l
arunce in aer. camere libere 9i au ajuns si locuiascd in acelagi hotel qi chiar pe
acela;i palier. Simulau cd nu se cunosc gi il agteptau pe Carlos care

trebuia si le dea noi instrucliuni.
Episodul seamdnd tot cu un joc de-a v-a!i ascunselea. Cei doi

cdldtoriserf, in acelagi tren cu Carlos fbrl sd gtie nimic, dar s-au

recunoscut din intdmplare in fala unui magazin de lux din Viena.

S-au imbri{igat gi, amuza}i de intAmplare, au sdrbdtorit eveni-

A{i reugit sd mentul intr-un mare restaurant, unde au comandat un prAnz format
ingrozitoare?
pun-efi Domnule Klein, permitefi-mi incS o intrebare' din cinci feluri de mdncare.

in practicd mdcir unul dintre acele planuri sup-a,,dZeiubraoasDc"tr este 19 sau 20 decembrie, le spuse Carlos, dupf,
Aruncarea'in aer a hotelului presupunea, de pild6, uciderea multor festoasd. Trebuie sA o aSteptam pe Nadia, care
poate sA aparl de la o zilaalta.
vie{i nevinovate.
Nadia nu gi-a ldcut aparilia nici a doua zi, nici a lreia zi, iar
ante--rioNaAruSl.i Nu am finalizat nici unul.
Md refer la perioada Bonni gi Angie hoindreau pe str6zile Vienei gi ,,se plictiseau ingro-
luat parte la vreo altl ac{iune?
zitor". La sfdrgitul slptdmdnii au sosit membrii grupului care unna
incidentelor de la Viena.
Carlos, Michel Moucar- sd pdzeascd clddirea, iar un necunoscut a adus la Viena un transport
bel-qi Da. La Londra, unde, impreund cu ambasadorul Emiratelor
al{i cAliva, trebuia sa-l r6pim pe de arme gi explozibil. Angie s-a intAlnit din nou cu Carlos, de la

Unite, El-Tadqir. care nu a aflat insd mare lucru, fiindci nu se puteau inlelege l6rd

- De ce tocmai Pe el? translator. in cele din urm6, s-au intdlnit la hotelul unde locuiau
l3-1-4 Aflasem cf, e miliardar, averea lui personald fiind estimatl
la Angie gi Bonni, incilcdnd astfel orice reguld conspirativf,. Disculia
miliarde de mdrci. in schimbul eliberirii lui intenlionam sf,
a durat mult dupd miezul noplii, iar Bonni a tradus tot ce a vorbit

cerem 40 de milioane de dolari. Carlos in limba englezA.

s6p--t5mVANrnoui iaaalmivsedua-rml mrlduprnii{ti de la regedin{a sa personalI? de doud - Din punctul nostru de vedere, opera{iunea este formati din

plan bine pus la punct' Timp clf,direa doud etape. Din punct de vedere al guvernului gi al opiniei publice

ore in gir, din parcul Kingston, nu existd decdt una singurd. In asta constd tot gpilul. Altfel, nu vom

ambasadei gi regedinla ambasadorului' dar numai o singurI datd am scdpa cu via1a" Trebuie sd-i luim ostatici pe minigtrii de la gedin{a

reugit s6-l vedem pe ambasador. Apoi Carlos a renunlat' OPEC gi sI cerem guvernului austriac sA fansmitA la radio decla-

ra{ia noastrd la intervale de timp regulate. De asemenea, autoritAlile

Astbzi, aceste planuri romantice, intalnirile secrete din beciuri austriece vor trebui sb ne pund la dispozilie un avion gi sd creeze

9i parcuri ne aduc aminte de jocurile bdielilor de-a msoalrdeapfiei'rIictPolt'gIn- toate condi{iile pentru o bund decolare.
uiiuu, urr.uu intrigi, visau 9i treptat au devenit un

1975, Marele $acil, Carlos, era unul dintre cei mai temufi qi mai + Organisatian of Petroleum Exporting Counlries

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 245

Doar atdt? intrebd Angie. serviciului secret iranian SAVAK pufini erau cei care i-ar fi dus

- Da, pentru inceput. Dupd decolare va incepe cea de-a doua dorul.
-etapi. Mai intAi, va trebui sb schimbdm avionul nostru cu un avion
culdu.r.oiieloparoctlrtieeusrpipl.eencftdiriuuri"lozb.ruomr celaomnmbdraeirlieaOdPcisaEtaCen(i9dsi. iiAi ipvnooremigvisoetmlribeezaertaerppizeea pe toate gah-uluiNPuahslauvnit de acord cu aceastA plrere, degi dupi cdderea
minigtrii a iegit la iveald cd serviciul secret
bandb o iranian a fost

unul dintre cele mai puternice. Agenlii lui erau imprdgtiali in toate

collurile lumii, iar la Geneva fiinla Centrala europeantr a

proclamalie pro-palestiniand 9i sd se lase filma1i' SAVAK-ului, ai cdrei membrii desfEgurau o activitate subversiv[,

^ Dar cb se'ua intdmpla dacb nu vor fi de acord s5 rosteasca uneori cu sprijinul tacit al poliliei locale, alteori pe cont propriu.
-aceastd declarafie? intrebtr uimit Angie. Dar nici acesta nu e un motiv ca cineva s6-gi facl dreptate cu

Ministrui respectiv va fi impugcat, in semn de avertisment pumnii, cum se spune in Vestul Sdlbatic. Dar de ce a1i vrut sf,-l uci-

pen-tm ceilalli, iar noi ne vom continua zborul, rdspunse Carlos pe deli pe ministml arab Jamani?

un ton sec, apoi ad6ug6: in afara ministrului iranian Amusegar qi a - Jamani? repetd Angie. E o problemd ceva mai complicatd.
ministrului Arabiei Siudite, Jamani, care trebuie impugcafi cu orice
Pe vremea aceea $tiam foarte pu{in despre Arabia SauditS, iar de
p-re!--A. uECtluicnleurtiisiopvuacnlsiimpepi,Muagadcraem?leirdin$ntardceabinla. speriat Angie. Jamani auzeam prima oar6. Unul dintre pulinele lucruri pe care le
Eu o s6-i impugc' Cu
sinea lor fermitatea aflasem era cI Arabia Sauditd gi mai ales ministrul Jamani, erau

mdna mea' adep(ii unei atitudini retrograde, care frdnau eforturile migcdrii
gefului, dar
pentru eliberarea Palestinei. De aceea, aveam impresia ci suntem

Hans-Joachim Klein, poreclit Angie, a mdrturisit, mai tdrziu, cd nu indreptS{ili s5 luptdm contra lor. M-am consolat cu hot[rdrea lui

a fost de acord cu pianul lui Carlos de a-i impuqca pe cei doi Carlos, dar sunt fericit cd ministrul Jamani a rdmas in via![.

miniqtri. Marele $acal Carlos era gi se comporta ca un mic dictator. La
acea consfbtuire de pomin6 ne-a anuntat cd el este geful ac{iunii ce
Dupi ce vom ocupa clddirea OPEC' continud Carlos, ceea ce
este- un lucru se pune la cale gi ne-a cerut sd ddm dovadd de o disciplind de fier
neindoielnic, il vom l6sa pe Bruno Kreisky 9i tot
gi de spirit de sacrificiu. DacI el pi{ea ceva, conducerea trebuia
restul lumii si creadd cd un grup de palestinieni nebuni a organizat
preluatd de locliitorul lui, palestinianul Halid. Comandoul urma sd
opraoccliiaumnealdiaubliooar svaacafirepsuebvliacaintdchgeiialicsueelvibaeraasreigauroastdaeticcoilloarredaacin6
fie inarmat cu doud mitraliere, gase pistoale qi opt grenade de mdn6.

condilii de securitate deplina. Aceastf, proclamalie trebuie Membrii lui aveau sI primeascd planul detaliat al clddirii gi toate

conceputS intr-un limbaj confuz, pentru ca nimeni sd nu inleleagd mdsurile de securitate luate.

nimic. Prin urrnare, dragii mei prieteni, ocuparea clddirii OPEC, in privinla ostaticilor, cine va opune rezisten{i, va fi impugcat.
relinerea preventivd a minigtrilor gi decolarea avionului reprezintd
mai degrabd probleme de ordin tehnic. Desf6lurarea politicd Cine nu ascultd ordinele, va fi de asemenea lichidat. Cine va
propriu-zisa a acliunii va avea loc la bordul avionului'
incerca sd fugd, va fi impugcat. Dacd un membru al comandoului
nu va indeplini un ordin de al lui sau nu va duce la indeplinire o

ac{iune dinainte convenitd, periclitdnd astfel reugita opera{iei, va fi

s-unDteolmi andueleptKulleviino,lepne{remi,itdealir-mdei o intrebare' Astdzi afirma{i ctr impugcat, ne-a avertizat Carlos.
ce nu afi renuntat
nu sl mergefi Carlos a fost un aventurier, cdutat de Interpol gi de polilia
multor fAri, al cArui fecut nu poate fi reconstituit cu fidelitate nici
pe aceeagi irnp."rrnf, cu Carlos? De ce afi pus la cale un p6nd astdzi. Din datele pe care le de1in, am aflat cine a fost Regele

asasinat? "ul" Terorigtilor, cum a fost botezat el de unii ziariqti occidentali. In

cizu- Da, impoffiva lui Amusegar, ministrul de inteme al lranului' timp ce mi aflam la Caracas 9i incercam str in{eleg climatul politic

pe gdnduri Angie. in privin{a acestuia nu am avut nici o care a favorizat dezvoltarea personalitblii lui, am auzit laude incre-
lui nu o s6-i pldngi moartea ci,
relineie. $tiam ca nimeni din lara multor
dimpotrivd, va provoca bucurie definufi' $i in beciurile

246 V.P. Borovidka Rdpiri care au zgtduit lumea 247

dibile la adresa lui Carlos" Dupi doui sute de ani, venezuelenii Muhammad Budia, fost director al Teatrului Na{ional din Alger,
aveau un nou Simon Bolivar, care ii putea proteja pe cei slabi 9i actor de meserie gi un revolulionar de extremi stdng6. In cartoteca
oprimali. in felul acesta, un criminal de renume rnondial a fost comisariatului de poli{ie a ajuns in urma mai multor acliuni, dintre
ridicat la rangul de erou na{ional' Venezuelenii erau mdndri de care cea mai vestitd a fost distrugerea,la4 august 1972, a tancurilor

faptele lui dubioase gi aveau grijd s6-i protejeze legenda 9i trecutul' 'petroliere ancorate in portul italian Trieste.
Pe mama lui Carlos, Eiba Sanchez Ramirez, o apdra de curiozitatea
ziarigtilor un om care rni-a declarat c5 Marele $acal devenise in ziua de 28 iunie 1973, Budia a cobordt din apartamentul sdu
pentru opinia publicb din Venezuela un erou romantic ai foarte
popular. bupa ie qi-a exprimat dezamdgirea cd fiul sdu nu a devenit de pe rue des Fosses Saint-Bernard, pentru a se urca in magina
iloctor in gtiinle juridice sau politice, tatdl lui Carlos' columbian de
proprie, dar o bombd cu explozie intdrziati l-a spulberat.
r.rrigine qi jurist de profesie, a constatat cu mdndrie cb fiul s6u a
devenit u.r"uno."rf doctor in probleme tle terorism internafional. Comandoul serviciului israelian secret Mossad putea sd raporteze
curajul gi abilitatea cu care a arganizat gi a realizat cateva acliuni la centrala de la Tel Aviv cd unul dintre inamici a fost lichidat.
au cdgtigat simpatia anumitor pdturi ale populaliei, la confurarea Marele $acal Carlos i-a luat locul mai inainte de a ajunge o vedetd
p".ronulitalii lul contribuind 9i ziariqtii care i-au proslSvit, in mod pe scena terorismului. Franz Wdrdemann, unul dintre cronicarii

inutil, faptele dubioase. terorismului modern, scria: ,,Carlos era un tdnir burghez cate
sim{ea nevoia de a fi protestatar qi incerca s6-9i satisfacd aceastd
Schimbul de focuri ce a avut loc in apartamentul de pe rue
Toriillier din Paris in ziua de 27 iunie i975, cdruia i-au cf,zttt dorinfd pe seama femeilor 9i a victimelor acliunilor sale inarmate.
victinre doi agen{i ai Serviciului secret DST (Direcrion de la Cu alte cuvinte, era un uciga$ care cerea sd fie iubit".

Surveillance du Territoire) 9i algerianul Michel Moucarbel, a con- La l7 decembrie 1975, Carlos a convocat o gedin{d operativf,.
stituit subiectul mai multor articole apdrute in presa din Caracas'
Acest triplu omor savdrgit de carlos in stare de ebrietate avansata Halid a adus cAteva saco$e pline cu arme, iar Nadia, care s-a
l-a ridicat pe piedestalul gloriei, autorul lor devenind un adevdrat
maestru al terorismului mondial' dovedit a fi celebra teroristi vest-germanh Gabriela lkocher-

Nu a trdit mult timp in Venezuela. incd din 1966 s-a mutat Ia Tiedemann, a venit ceva mai tdrziu.
Londra, impreund cu mama sa, care divo(ase, iar la vArsta de 16
ani a intrat intr-un cerc de studenli care cochetau cu idei revo- vrea-u Scopurile noastre politice sunt clare, incepu Carlos. Acum
lufionare qi anarhiste. Tatdl, un jurist cu situalie materiald buntr, sI discutim aspectele tehnice ale planului de ocupare a se-

care la el in fard juca rolul de comunist de salon ii trimitea bani diului OPEC. Eu sunt numdrul unu, qi voi fi inarmat cu o mitralierd

suficienli ca bdiatul sE deviird un playboy. DupI ce a aflat ce via{6 -gi un pistol, iar Halid numf,rul doi, va avea o mitralierA gi doud
duce, l-a trimis la Universitatea Patrice Lumumba din Moscova,
unde studiau tineri din toate colturile lumii, mai ales din 16rile in grenade de mdn6; noi doi, vom da buzna in sala de conferin{e. Jusuf
curs de dezvoltare. viitorul Marele $acal a intrat repede in conflict
cu disciplina universitarl 9i cu regulamentul cIminului de studenli, -mignculrmiledrunloatrsetri,e inarmat cu un pistol 9i explozibil va urmari toate
fiind exmatriculat din universitate in i970. in sala de gedinfd qi va pregdti inclrcdtura. Nadia

in august 7970, a urrnat cursurile de limbi str6ine ale unei gcoli -vpaistbnolulo,mcuadnrcureel lvepoaldvtroeuru, iginiliadftorumurdia.tglArecnnugaidueen-dpeisnmtoudlm,n6dvraiull{vincaeinccoinin,t9rinoaahlarmopseattafitecicuciaiur9eni
comerciale din Iordania, iar un an mai tdrziu, gi-a fdcut pregitirea
militard intr-o tabdrd din Liban, devenind peste trei luni membru participant in parte gi il va ajuta s6-qi ocupe locul in sal6. Josef-

activ al grupdrii PFLP (Popular Front for lhe [,iberation of numdrul gase, inarmat cu o mitralierl 9i dou[ grenade de mdnd il va
apdra pe Angie. La cel mai mic semn de pericol ii va face un semn
Palestinef, cu sediul la Paris' Conducf,torul acestei formafiuni era
acestuia gi totul va siri in aer.

20 decembrie a cdzur intr-o sdmbdt6. Deci Angie 9i grupul siu

au avut trei zile libere. Nu imi inchipui cum un terorist poate

altepta atatea ore, cum igi petrece timpul liber, daci 9i cdt reuqegte
s[ doarm6, dacd igi numdri orele care i-au rdmas pdni va deveni

248 V.P. Borovidka Rdpiri csre au zgtduit lumea 249

ucigag sau nici mdcar nu-;i inchipuie cd cineva ar putea s6-i opun6 ani, iar principala metodd de educa{ie care ii era administratd o
rezisten!6. Hans-Joachim Klein a depus mdrturie in legdturf, cu
p-dr"orpurailaui.siaparicvtinivditarteesodrteurtieleroprsisiht,icdeacranreul-aaufSdecutetrmniicnai tusn6 fel de constituia bdtaia. La 15 ani, in timp ce patina pe lacul inghelat al
parcului din Frankfurt, gheata s-a spart, iar oarnenii au reugit cu
aleagf,
greu sd-i salveze via{a. Transportat acasa, a incasat o bitaie sora cu
aceasta cale. moartea. Ii era o fric6 cumplitd de tatf,l sf,u gi, in acelagi timp, era
Psihologii incearcd sd explice cauzele care au favorizat aparilia
furios pe sine insugi ca e at6t de neputincios in fala brutalitAtii. Se
terorismului gi sf, giseasctr o definilie completd a acestui fenomen'
Ce este terorismul sau ce a fost gi ce nu mai este? Sd dlm cuvintul ascundea intr-un colf gi aqtepta si fie lovit. Tatdl sbu il snopea de

lui Brian Jenkins, un exp€rt in acest domeniu: ,,Terorismul multe ori in b6taie, iar duminica era pedepsit gi inchis in cas6.
L.a 16 ani, a reugit si fug6" A urmat o bdtaie pe care nu a uitat-o
intemalional poate fi definit ca un act de vioienlb sau o campanie a
niciodatI gi a cerut protec{ie poliliei. Doud zile rnai tdrziu, a fost
violenlei care incalca toate regulile 9i procedurile diplomatice sau
internat intr-o cas[ de copii, unde a inceput si incaseze bltaie de la
rnilitare. Terorismul internalional reprezint6 un anumit tip de
educatori.
r6zboi. Sub forma in care astdzi este practicat de diverse grupdri
A rf,mas aici un an de zile, dupd care a fost trimis la un consult
revolu{ionare sau disidente, el constituie un nou tip de luptd care-se de psihiatrie, prilej cu care s-a constatat c6 suferd de tulburdri de
desf6poard fdrf, fronturi 9i armate, l6rd limite de spafiu, fiindc6 cre;tere. Trecuse de l7 ani, iar pe fa{d gi trup nu ii crescuse nici un

oriunde pot avea loc confruntdri"*. Se cuvine si mai ad6ug6m cd, fir de pdr. A inceput s[ inghitd pilule 9i hormoni gi, in cele din
urm6, a preferat si se ?ntoarc6 la,,bbtrdnul" sAu, care gi-a continuat
in zilele noastre, o co,ndi{ie necesara organizbrii acliunilor teroriste munca educafionalS prin metodele deja cunoscute. Dacd venea
o constituie publicitatea. DacS opinia publicd nu ar afla despre o acas6 pdnd la ora zece seara primea o palma, iar c6nd depdqea
anumit6 acliune, ea ar deveni imposibilI, intrucat migcarea rapidl
a terorigtilor dintr'un loc periculos intr-altul pus la ad[post are o aceaste ord era pedepsit str doarmd pe scdrile de la beci.
importanli vitalf,. Cum se formeazi personalitatea unui asemenea
inOiviO care se deosebegte net de cei din jurul sdu? Binecunoscuta Prima fatd pe care a cunoscut-o la 20 de ani i-a ddruit un l6n-
definilie gcolarf,, potrivit cdreia mediul formeazd omul, este vala- figor de aur. Tatdl i l-a smuls de la gdt sub pretextul c6,,apa ceva nu
bilS gi in cazul nostru, chiar dacl terorigtii vest-germani reprezintl
i se potrivegte unui bdiat". Hans-Joachim nu s-a putut stipini 9i
o exceplie care confirm[ regula. ira tras o palmi bitrAnului care s-a clitinat pe picioare. A fost
Hans-Joachim Klein, poreclit Angie, a avrrt o copildrie neferi-
prima incercare a ,,fo(ei miraculoase a violen{ei", care l-a fdcut pe
cit6. Nu a pronuntrat niciodatd cuvdntul ,,tat6"' fiindc5 l-a ur6t' Nu Angie si nu se mai simtd un invins.
a fost rAsf,apt qi educat, iubit 9i mAngdiaq ci numai b6tut. Bltrdnul
La 20 de ani a participat la cAteva demonstra{ii studenleqti gi a
Klein era polilist. Un orn fdri suflet, obignuia sd afirme despre el
fiul s6u. Nlciodatl nu a gtiui cine i-a fost mam6, iar un educator de fost martorul represiunilor brutale ale poliliei. in felul acesta a in!e-

la casa de copii i-a spus c6 a fost o evreicS ce gi-a petrecut o parte les cd poliliptii, care ar fi trebuit s[-i protejeze pe cei slabi gi ne-
din via15 in laglrul d'e concentrare Ravensbriick. in rest, Angie nu putinciogi, igi descdrcau furia tocmai pe acegtia. A inceput sd-i
gtia cdnd s-a niscut, dacf, mama lui mai tr6iegte pi ii cunogtea chipr-il urascf, gi a intrat in rdndul migcdrii studenfegti, degi nu inlelegea
doar din patru fotografii decoiorate pe care le purta tot timpul la el,
chiar gi in ziua atacului asupra sediului OPF.C din Viena. nimic din revendicirile studeniilor. Singurul lucru pe care l-a invf,-
lat de la ei a fost si fumeze"
Cei rnai frurnogi ani i-a petrecut intr-o casS de ccrecfie' Dupd ce
tatitl sdu s-a recdsEtorit, a fost obligat s6 se intoarcd acas5. Avea 9 Drumul lui Hans-Joachim Klein cdtre terorisrn a fost lung pi
plin de suferinle. Avea impresia cE i se oferea gansa de a se realiz.a
* Brian M. Jenkins, Inlerruttictnal Terrorism A Balance,Sreet, London, The in viafd, devenind un om care iqi cunogtea gi igi urmd.rea cu tena-
citate scopul. Din pdcate, multd vreme Klein nu a gtiut ce vrea.
International Institute for Srategic Studies, 1975. $i-a petrecut jum6tate din stagiul mi!itar intr-o inchisoare, iar dupi
ce a reintrat in via{a civild, a crezut ctr a dat norocul peste el. L-a
cunoscut pe Bonni qi pe blietii lui care i-au imprimat un stil de

250 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 251

via{d dur, credndu-i impresia c6, in sfdrqit, gi-a gbsit adevf,rata acordat nici o atenfie, crezdnd cA sunt ziarigti. Terorista Gabriela

menire in via{6, luptdnd de partea progresului Ei impotriva retrogra- Krcicher-Tiedemann arita ca o adevf,ratl doamnd a$a cum era im-

zilor. Nu s-a gdndit Sin-asdanliircuiraotccliepldorcdcaarrefni ubinilessu6beasflteimdaifue'recni{ial bricatd intr-o scurt6 cu guler din bland de vulpe polartr, fustb lung6,
dintre bine girdu.
cizme de piele luxoase gi o pdldrie modern6. A trecut z6mbitoare

respectau qi il tratau pe picior de egalitate' Mai tirziu, cdnd ;i-a dat pe l6ngd portar care a salutat-o politicos.
il
seama ca i-a ingelat,-a suferit o deceplie de doui ori mai amar6' ziar-iptiiMceaiaqctoenpttianuudin incd gedinfa? intrebd Carlos pe unul din
hol.

in centrul Vienei, in apropierea bisericii Sfdntul $tefan, se.afl6 - Nu se va termina prea repede, rdspunse altul. Carlos dddu
bulevardul dr. Karl Luegir Ring. Aici, aldturi de clSdirea veche a
casei de asigurdri Riunione a fost construit un palat modern din din cap in semn de incuviinfare, igi aqezd geanta sport pe marginea

dsseeticpiledestfgiboi gloo-1aerl,eOinPvEciiaCtor.eaArseneagaiedflrdaamsvedlzduiiuntltrpO-rorimgasanamiozaabrladietasi ,cfeiinrnialojupreruecxlaprooerretaiav.tenoaoaursedi covorului ti scoase din ea o mitraliertr. Ceilalii ii urmarf, exemplul,
scof6nd armele de sub haine, dupl care se indreptard spre capul
seara. S-a plimbat de-a lungul pere{ilor de la parter, a studiat cu
aten{ie ugite Oe la inffare, duptr care a cumparat patru portocale' scdrilor, respectdnd un plan dinainte stabilit. Schirnbard cAteva
ceva de mancare gi s-a intors la casa conspirativf, unde se mutase
cuvinte ?n englez6, incercdnd s6 deruteze asisten{a. Curind s-a
cu o sdptdm6nl in urmd' Aici a aflat cd ac(iunea fusese fixatd
auzit o rafali de mitralierd. Nu conteazd dacd Nadia a tras prima,

dar cert este cE a alergat in holul de lAngd lifturi unde pe covor erau

deja intingi doi mo(i. Imediat dupS aceea s-a auzit o alt6 rafalA din

pentru a doua zi. sala de $edinte.

Potrivit m[rturiilor de mai tArziu ale ostaticilor, Carlos gi Halid

Aceastd veste a fost bine primitd de ceilalfi membri ai grupului au apArut in pragul ugii, somAndu-i cu armele in mdnl pe toli cei
care, dupA ce au mincat 9i au baut, au inceput
sd joace ci(i' Mai prezenii sd s.e predea. Un func{ionar OPEC, neinarmat, s-a aruncat

tdrziu, Angie a declarat cA nu a fost in stare si pund nimic in gurS' asupra atacatorilor, dar a cdzut rinit la umdr de salva de mitralierl

S-a intinsin pat cu ochii pironili in tavan, iar faptul cd in ziua.,'H" a lui Carlos, care nu a pregetat sb-gi descarce in el tot incdrc5torul.

a avut stomacul gol, i-a salvat viala. Abia tdrziu, dupd miezul Angie d6du buzna in anticamerd, strigdnd:

nop{ii, cdnd Bonni a mai deschis o sticld de whisky ca sd serbeze - MAinile sus!
,iuu d" naitere a lui Angie, acesta a dat pe gdt trei pahare 9i s-a
Opt din cei afla1i aici s-au predat, fiind luali prin surprindere. O

culcat. func{ionard aflatd la birou puse mAna pe telefon 1ir6 a se lSsa

Adouazi,diminea{a,avenitprimullaloculac{iunii'Consiliul influen{at6 de cele ce se petreceau in jur. Calmul ei imperturbabil il
oPEC se intrunea 9i duminica, iar Carlos l-a trimis pe bulevardul
enervd pe Angie, care distruse cu un glonte telefonul. Femeia se

dr.Luegersf,seconvingl|afa|aloculuicdceidoiminigtricare strAmbd gi ridic[ receptorul altui aparat, formdnd un numir. Angie

ur*uu Ja fie impugcali, A-ut"gu. 9i Jamani, participau,la Sedin,ti' se blocd in fala nervilor ei de o{el. Revenindu-gi din uimire, se
.inigt.ii au descins din limuzinele lor strllucitoare qi repezi in colqul unde cei opt bdrbali stiteau cu mSinile ridicate
nUiu Aupa "c"l6dire, Angie a revenit la locuinla lor conspirativd 9i a
au intrat in deasupra capului gi le ordond sd-gi scoatd hainele. Nici unul nu

raportat cele constatate. Carlos a dat semnul de incepere a actlunll' avea arTne.
La inceput au vrut si inchirieze doud magini de la firma Hertz'
dar apoi s-au rizgdndit. Sub haine aveau un adevdrat arsenal' -- Go, go! spuse in englez[, ardtdndu-le cu un aer sever uga

sdlii de gedinfe.

inclusiv mitralierel iar buzunarele le erau ticsite cu grenade' De Dindu-gi seama cE nu au nici o Sansd, intrard unul c6te unul,
aceea, au preferat s6 mearg6 cu tramvaiul, cobordnd la stalia din
fap ciaAirii OpEC. Carlos i-a salutat pe portar cu un aer familiar qi continudnd s6-gi lini mdinile ridicate. Uitdndu-se prin sal6, Angie
a intrat cu siguranfa omului care se simte ca la el acas6, urmat de observd un om care, degi s$tea cu mAinile ridicate, se apropia
ceilalli. porti:ul nu le-a cerut legitimaliile 9i' in general, nu le-a
incet, incet de iegire. Angie stStu o clipd pe gAnduri daci si-l

urmdreasci sau s6-gi ducd la bun sfdrgit treaba inceputi.

252 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 253

Nadia i-o lutr inainte, aruncdndu-se asupra omului care incerca Dupd cdteva ore de tratative, guvernul austriac a fost de acord

sd se salveze gi ii puse in piept leava pistolului' lranianul fdcu o ca ostaticii si fie transportafi cu avionul in alt6 1ar6, unde urmau sd
fie eliberali in condiliile stabilite. Ostaticii au fost urca{i in cSteva
lii*usa de paica ai fi cerut ajutor, apoi, brusc, o cuprinse pe Nadia autobuze mici Steyer, dar terorigtii igi pierduserd siguranla,'avAnd
in bra{e.
Se clhtinarl impreuntr c6tiva pagi' Iranianul nu reuqi insd sf, o irnpresia cd acliunea cipdtase alura unei evacudri pripite, ceea ce ii
flcea pe Carlos gi pe membrii comandoului sI nu se mai sinttd
trag6 spre iegire: Gibriela Krdcher-Tiedemann se zbdtea, dtrdea din
sd apese pe trdgaci' deloc biruitori.
p' iclSoaei.pigaiUinugcierdle din urm6 reuqi imbr6{i9a!i' Nadia se ridicd re-
Primele adevdrate certuri au apdrut nu atat din cauza procla-
pe jos str6ns
nede- lisdndu-l pe iranian intr-o balti de sdnge care se mdrea matiei ce urma sd fie transmisd la radio, cAt mai ales din cauza lui
iarana cu ochii. in timpul c6derii, marginea sacoului i se ridicase, Angie, care fusese grav rdnit in abdomen. Marele lui noroc a fost
ldsAnd sd se vad6 tocul pistolului pe care nu apucase s6-l cd in ultimele24 de ore nu mdncase nimic. Medicii nu au fost de
acord ca rdnitul sb fie transportat cu avionul gi au insistat sd fie
foloseascd.
intre timp, Angie inchisese ufa din spatele ostaticilor' luase operat imediat. Cancelarul austriac Bruno Kreisky a garantat cA
pistolul iranianuluice trbgea sd moari 9i ajunsese din nou in fa{a teroristul nu va fi urmf,rit gi cd imediat dupf, insdndtogire va putea
de gedin!6'M. abruepiuli acliunea se desfld-
intrdrii in sala toate aparen{ele, nu au ilt6mpinat pleca in lara pe care gi-o va alege singur. Carlos arefuzat aceastA
gura planului $acal' Terorigtii propunere, preferind sd rigte ca Angie sd moard in timpul zborului.
ni.l o"o..nrfirotr"mn1d 9i nimeni nu cauta acolo' in sala
conferinle se aflau mai mult i-aintrebat ce ostatici ingrozifi 9i de Salvarea l-a ffansportat pdnd la scara avionului DC-9 OE-LDB de
de o sutd de de
pe aeroportul vienez Schwechat, iar brancardierii au urcat targa sub
;;;i;. manipulabili. Angie era aproape constemat de modul
amenin{area mitralierelor.
cum se desfEgoarl oPeraliunea.
Pulin mai tdrziu, afari a descins o unitate de elitd a poli{iei vie- Ac{iunea Marelui $acal s-a terminat intr-un mod ciudat. Degi
neze gi, mai inainte ca aceasta sd intre in hol, s-au auzit impug; primul ei act se desfEgurase conform unui scenariu bine pregdtit, in
caturi. f'atru poliliqti imbrdcali cu veste antiglonl, cu cdgti de.olel 9i actul doi, eroul principal nu s-a mai vdzut. Avionul, avdnd la bord
inarmali cu mitraiiere, sem6ndnd cu fiinlele extraterestre dintr-un
i,f. itiin|n.o-fantastic au aparut in fafa ieroriqtilor' ,i1 yrma. lo.r se ostatici, terorigti gi un rdnit, aaterizatin Algeria, unde Angie a fost
ale cdinilor. Poliligtii astfel au
uur.uu litraturile turbate blindali internat in spital. Apoi gi-au continuat zborul gi nu s-a mai

dovedit in cdteva secunde ca sunt aqi in meserie. Degi ar fi putut s5 intAmplat nimic deosebit. De ce? $acalul se ldsase convins? Sau
ifnoltor-suenascco6l1i,mlipinodtrciavainltoerrvgErnelniaadineolepidneatmI a6nptro, liAlienigiiel s-a retras fusese executantul unei actiuni comandate qi organizate din umbrd
luase prin de cdtre una din tirile exporlatoare de petrol? Cert este cd Marele
$acal gi-a schimbat pdrerea qi modul cum avea sd se incheie
surp'inrinhdoetr,ep. e treptele scarilor gi in salile al5turate s-au auzit impug- ripirea. Miniqtrii Jamani gi Amusegar nu au fost impugcali gi nu a
mai avut loc nici o actiune represivd- Scopul politic al operafiunii
caturi trase nu.ii de unitatea de elit6 a poliliei vieneze. Hans-Joa- s-a diluat gi a dispdrut subit. Dar atunci, de ce a fost nevoie str
cdinheci-dmaplterKerleieleainad, J;plooanrle6tectulitri-ia,Ausnnrgiduieels' ialpifssottsoritlgurdldndpiietniJnmudbsnuu6fr';tiFa9cuiegisintsacphiilcioicophrb'etdmianrddcpeinel moari atAfia oameni? Iatd intrebdrile la care ne vom shddui s6 d{m

Carlos din sala de gedinfe, iar din ordinul lui Jusuf aruncd o gre- un rdspuns.
nadd de mdnd in hoi. A urmat o explozie, s-au stins toate luminile'
iar in aer a inceput s6 pluteasc6 un fum glos 9i o pdcld de praf' Te-- - Domnule ministru Jamani, ali putea sf, comentafi pentru noi
rorigtii deveniserd stdpdni pe situa{ie 9i acum puteau sd-;i impun[
cum a decurs zborul de la Viena la Alger? Cum s-au purtat terorigtii
cu Excelenp voastre?*

+ Arab Report and Record, Beirut, 1976.

condigiile.

254 V.P. Borovidka Rcipiri care au zguduit lumea 255

in p-rimAuvl iorinnudl, DC-9 apa(inea companiei austriece de zbor AUA' s-a bucurat de un tratament deosebit, deoarece era considerat un
am fosi obiigali sd ne.ocupdm locurile' Apoi' dupi erou, a preferat sd se intoarci in Europa.

-"- , ,ni-u* dat seama cine e geful' am inffat in vorbd cu el' intr-o singuri ord, Nadia gi Bonni au ajuns pe primele pagini ale
cea mai micd-bdnuiald
Rveati in legdturS cu ce vl aqteapttr? ziarelor de mare tiraj. Duminicd., 27 iulie 1976, pe aeroportul
- De la bun inceput l-am considerat pe Carlos un mare ticdlos
-gi poate tocmai de aceea am incercat s6 vorbesc cu el' Hellinikon din Atena, doi tineri au urcat in avionul companiei Air
'- Ati putea s6 ne spune{i cine este, de fapt, acest Carlos?
cnluar-eurc.iininpmcrirnoecAdipihriieoletilnrc6otmmniguucneaigsrtetielaocrpoadmleeusantsiisatltnz, iIfis9inuidnitcnddelunmpuatasg-oafdgsricifleioit'rCsaaIrradlobese- France. Dupd doud minute de la decolare, echipajul gi pasagerii au
aflat cd un grup de terorigti condugi de doamna Ortega gi domnul

Garcia au deturnat avionul, fo(dndu-l s5, aterizeze pe aeroportul

pentru independen!6, pe' cilre o considerd o etapa i$oric6 interme- Entebbe din Uganda. Doamna Ortega era de fapt Nadia - Cabriela
Kr6cher-Tiedemann, - Wilfried
Bose. iar domnul Garcia era Bonni

hiara menitl a largi migcarea revolufionartr intemafionald' Terorigtii au promis cd ii vor elibera pe ostatici dacd confralii
idealuri lupt6? Ale cui interese le
la-'padu--r6im? CApaiteurldoniscciaaitnimsdnbuflatmrcdednleoit c6ror lor aflali in penitenciarele din Israel, Germania, Fran[a, Elvelia gi
schimbat' Ambilia qi inteligenla nu Kenya vor fi eliberali.
9i s-a gregeald, atunci cdnd a preferat sE
mare In aceeagi zi din Israel gi-au luat zborul trei avioane uriage
Lockheed C 130 Hercules, av6nd la bord unitdti speciale. Opera-
Jevina executantul docil al uneivoinle strdine, compromipndu-'i
liunea militard care a avut loc a fost l6rd precedent in istoria teroris-
-astfel pozi{ia de lider. mului. Unitd{i armate strdine au incdlcat suveranitatea Republicii

Ulierior, Hans-Joachim Klein a depus urmdtoarea depozilie:
- De fapt, actiunea OPEC s-a incheiat dupd aterizarea noastrd Uganda, iar pe aeroportul din Entebbe s-a produs un schimb inver-

la Alger. Ast6zi mE bucur cd Jamani 9i Amusegar nu au fost impug- gunat de focuri in urma cdruia pe cdmpul de luptd au rdmas morli

ca1i, iegi nu ag putea spune cd aveam fo(e insuficiente' E9ecul gi rdniti. Terorigtii au fost neutralizafi. Potrivit unui comunicat al

p"iiii" ir acliunii s_a datorat altor cauze. carlos mi-a marturisit cf, Mossadului israelian care a fost dat publicitdtii ulterior, au murit

in schimbul'eliberdrii lui Jamani 9i Amusegar i s-au promis multe atunci gi Wilffied Bdse impreund cu terorista Krocher-Tiedemann.
palestinianS PFLP (Frontul
iu"ititali materiale.,,Organizalia Dupd ce a revenit in Israel, un militar a relatat cum a tras in ea fdri
iPraanleiesntiniievi)or-cerae scpaupsuleml -eu'nDuemaaceveaa sd binuiascd cine este. A impuqcat-o din spate qi a recunoscut-o
Na{ional pentru Eliberarei
apara daci arabii saudili 9i in timp ce se rdsucea spre el, inainte de a se prdbugi rdpusd de

urn fort de acord cu tot cL mi s-a cerut, incd inainte ca avionul sd glonte.

decoleze."* demonstrdnd c6 nu este un erou al mi;- Paragutistul israelian, pe nume llan, a fost un mincinos. Un an
Carlos a pdrdsit scena,
cirii teroriste, ci un mercenar 9i un aventurier dispus sd-l slujeascd mai tdrziu, s-a dovedit ci raportul scris la Tel Aviv nu corespundea
pe cel care piat"gt" mai bine. A devenit un fel de clovn in arena realitdtii. Mafii, 20 decembrie 1977, polilia elve{iand a prins la
ie.orismului internalional, iar vorbele mari pe care obignuia sd le
proclame s-au dovedit a fi goale de con{inut'. granila Elvetiei cu Franfa gi Germania FederalS doi terorigti vest-

germani care, in timpul confruntdrii, au rdnit grav doi poliligti. Cei
doi indivizi arestafi aveau asupra lor 20 000 de dolari, mai multe

Klein a fost operat intr-un spital din Alger, iar dupS ce s-a pa$apoarte, unele vest-gerrnane cu propriile lor fotografii, dar cu
insdnItogit a fost tiansportat peste grani{6' Curdnd dupd aceea gi-a alte^nume, trei austriece gi unul cipriot.

f6cut aparilia intr-o mtara de antrenament palestiniand' Deqi aici In realitate bdrbatul se numea, Christian M6ller, iar femeia era

* HarNJoachim Kleln, Riickkehr in die Menschlichkeit. Appel eines ausSeslie- Nadia d-e Gabriela Kr<jcher-Tiedemann. in timpul schimbului de
focuri pe aeroportul din Entebbe, a murit Emst Wilfried B0se,
genen Tbrroristen. Reinbeck 1979'
supranumit Bonni. rl

256 V.P. Borovidka Rdpiri cnre au zguduit lumea 257

Angie-Klein a fost deceplionat de rezultatul atacului organizat grup terorist propriu, care sI lupte dup6 alte principii. Nu l-au
in inciita sediului OPEC din Viena' Dupd ce mai tdrziu a aflat' in
tabtrra de antrenament din mijlocul pustiului' despre celelalte crezut gi, dupi ce s-a retras intr-o casf, izolatd din munlii Tirol, a
acliuni teroriste care se puneau li cale, nu a mai crezut cI planul lor
va fi incununat de sucies. A awt dreptate' Majoritatea acliunilor inceput sd fie spionat zi gi noaPte.
lor fie nu au fost realizate, fie au eguat din cauza unei organizdri
Oli"i""iitt". Aga de pild6, un tanar luptator palestinian trimis la Iscoada care il urmSrea se numea Steve sau cel pu{in aceasta ii
Paris cr.r un mesaj s-i pierdut imediat pe aeroportul Orly' Tnntrrul' era porecla. intr-o zi el a bltut la uga casei lui Angie. Acesta i-a
care p6na atunci iu fuiese intr-o metropolS, a inceput sd r6t6ceasc6
piurirn""*snualtii"leusirdm"epual"ag'gtles.p-ibata.arientj5oairsnaujucnuag-fpaorsilmtacuaaluptaaovbbiiuol zns',iDfibaesrad[csde6ienafi'maturaalllniemssmecaiasledleaa deschis 9i, la inceput, din vorbele lui dezldnate nu ;i-a dat searna ce
"P"auris mesajul cu care venise' vrea. Apoi a inleles cd va fi pedepsit. Dup[ ce s-a convins cf, Steve
Altddata, au fost trimi$i in Europa doi membri ai unui comando' nu este singur pi c6 in sat a$teapt6 o maqind cu inci doi membrii ai
Nici ace*ia nu mai fuseseri pdni atunci pleca{i
imediat dupf, ce au cobordt din avion' au intrat din {ara lor 9i' comandoului, gi-a impachetat in grabd lucrurile, a cobordt in
in restaurantul
restaurantul de la parter, a comandat un taxi pdnh la garl 9i s-a urcat
aeroportului unde gi-au comandat o cinf, copioas6 pe care a.u m1n-
s31-i sonform obiieiului, cu degetele' incl nu terminaseri de^m6n- in primul tren care mergea la Milano.
alertati de telefonul unui osp6tar, a descins poli{ia' ln bu-
"zuuin, a"arenlOe unuia au fost gdsite documente compromildtoare care intr-o zi de mai a lui l9'l'l ,la redac{ia sipt6mdnalului ,,Der
dovedeau cl fuseserd trimigi in Europa cu un anume scop'
Dupi eqecul atentatului din sediul OPEC de la Viena' membrii Spiegel" s-a primit un colet in care se aflau pistolul lui Angie,
similarS' av6nd ca scop' de gloante de rezervd gi declaralia lui c5 refi"rzb sd mai aibd ceva co-
organiialiei RZ au pus la cale o acfiune mun cu terorigtii gi cu terorismul, in general. Pe ldngd aceasta,
data aceasta, rlpirea minigtrilor care luau parte la o gedinli in declaralia continea gi pianul de asasinare a doi politicieni evrei,

2"iaiullli*e"aCinotmenu{inointaaltii Economice Europene din Bruxelles' Migcarea Galinsky gi Lipinsky, pus la cale de organizalia RZ'
s6-l ripeascd 9i pe papa Paul al Vl-lea' dar' in in felul acesta, s-au incheiat ac{iunea OPEC 9i alte cdteva ope-
ultim6 instan{I, membrii ei s-au l6sat convinqi c5, dupd un aseme-
va mai oferi gSzduire' raliuni al clror sens a rlmas neclar pdni astdzi. Dacd cei doi mi-
nea atentat, nici o lard nu le transporte pe puntea unui avion un
nigtri, Jarnani Ei Amusegar, ar fi fost asasina{i, iocul lor ar fi fost
Doi teiorigti aveau str
geamantan cu explozibii, plasat sub un scaun 9i sd coboare la prima luat de alli politicieni care ar fi continuat politica OPEC ginimic nu
bord, urma sd explodeze in ae1
E .ufa. Avionul, avAnd paiageri la s-ar fi schirnbat. Prin urrnare, ac{iunea de mare anvergurd planifi-
s5 primeascd o scrisoare de
iu. ,otpuniu aerian6'respictivd catd asupra sediului OPEC din Viena a rf,mas un simplu episod
avertisment: dacd in urmdtoarele 24 de ore nu va fi depusa suma de
! milioane de dolari intr-un anumit loc, vor fi aruncate in aer 9i alte lipsit de importanla din istoria terorismului.
avioane. Acliunea a eluat fiindcd geamantanul cu explozibil a s6rit
Ilici Ramirez Sanchez, supranumit Carlos sau $acalul a disp6-
in aer chiar in sala de aqtePtare. rut un timp de pe scen6. Din surna de I 000 000 de dolari, pe care
o primise, chipurile, ca recompenstr pentru cf, nu-l impuqcase pe
KleinaliasAngies-ahot6r6ts6-giincheiecarieradeterorist ministrul Jamani, putea duce un trai decent. Dar intre timp, in fi;a
poate gi din cauziopera{iei la stomac care.ii agravase starea de lui personalS, aflati in cartoteca Interpolului, au fost consemnate
lanatut". Dar nu ioutt" ugor sf, cobori dintr-un expres. aflat in alte doud atentate: asasinarea fratelui patronului cunoscutei firme
piina viteza. A in"c.eurcat s6-9i convingl confralii sd organizeze un londoneze Marks and Spencer, in 1973,9i instalarea unor bombe in
redac{iile ziarelor de dreapta ,,L'Aurotre" 9i ,,L'Arche a Minute" din

Paris, in 1974. in septembrie fusese la Haga, in fruntea unui

comando terorist gi tot el se afla in spatele atentatului asupra

centrului comercial de pe bulevardul St. Germain al c6rui bilan{ a
fost: 2 morfi pi 34 rini{i.

in luna mai se afla inc6 la Paris, unde a impugcat doi agenli ai
serviciului secret francez DST, un episod care a fost deja evocat, iar

in 1992 a fost condamnat, in contumacie, la inchisoare pe via{d'

258 V.P. Borovidka Rdpiri care au zgtduit lumea 259

pentru acest dublu asasinat. in decembrie acelaqi an, a ucis in gefii serviciilor de securitate din ldrile est-europene conveniserd sd
nu-i permitd lui Carlos qi confrafilor sf,i accesul pe teritoriile {Srilor
iimpul atacului asupra sediului OPEC din Viena 3 oameni, a rhpit
1l minigtri gi a incasat sume uriage de bani in schimbul eliberdrii lor. in acest context, la 10 iulie 1986, s-a produs urmdtorul

lor. incident:

in 1978, s-a despd(it de conducerea Fronfului Popular pentru Carlos, solia sa 9i Weinlich au zburat de la Budapesta la Praga.
Eliberarea Palestinei, in numele cdruia ac{ionase pdnd atunci, S-au dat drept turigti arabi, au inchiriat doud apartamente la hotelul

credndu-qi un grup terorist propriu, fiind sprijinit de Berlinul de est, lntercontinental din Praga 9i au inceput sd frecventeze localurile de
noapte. Carlos Ramitez avea paqaportul diplomatic pe numele
Bucuregti, Budapesta gi chiar Praga. In l98l a primit un milion de Watta Walid, sofia sa, Magdalena Kopp, se numea Maria Aziz, iar
Weinlich, care se df,dea drept secretar qi garda lui personald, avea
dolari de la agentii secreli ai lui Ceaugescu ca sd organizeze un atac un pa$aport diplomatic eliberat la Damasc. Cei trei cheltuiau bani
cu bombe asupra redacliei postului de radio Europa Liberd, din
cu foarte multd ugurinff,, iar mai tArziu un barman a declarat cI
Miinchen. geicul, cum ii spuneau lui Carlos, i-a pldtit 500 de dolari pentru o
Ulterior, s-a dovedit c6 Marele $acal a intrelinut leglturi cu ser-
cafea servitd la bar.
viciile secrete ale unor foste !6ri socialiste 9i s-a ascuns in Ungaria, Dupd trei zile de la sosirea strdinilor, la recep{ia hotelului s-au
RomAnia, RDG gi chiar la Havana, unde se antrenase, cu ani in
prezentat doi tineri. S-au interesat de numdrul camerei in care
urm6, intr-o tabara de terorigti.
locuieqte domnul Walid qi au urcat la etajul trei. Le-a deschis uqa
in septembrie 1978, la Dubrovnik, a avut loc un congres al un turist cu pa$aport diplomatic sirian gi i-a poftit inbuntru' Degi nu
se cuno$teau, nu au pierdut timpul cu prezentdrile. Potrivit decla-
terorigtilor din toate collurile lumii, la care a participat qi Carlos. La
scurt timp dupi aceea, el s-a mutat la Budapesta' unde, pdnd in rafiei unui martor al cdrui nume nu poate fi divulgat, convorbirea
1985, grupul lui a colaborat cu serviciul secret maghiar. Acesta din
urmd a pus la dispozifia terorigtilor apartamente mobilate iuxos, in lor cu Carlos a durat aproape o ord gi s-a desfdgurat intr-o atmosferd

schimbul unor chirii care erau mult mai mici decAt costul unei de mare nervozitate. Weinlich a stat tot timpul cu spatele lipit de

camere la hotel. Ce-i drept, chiriile erau pldtite in dolari, ceea ce in perete ca sd poatd urmlri fiecare migcare, iar de sub sacou i se
anii '80 constituia un lux in ldrile socialiste. Carlos 9i adjunctul lui,
Johannes Weinlich, veneau des la Budapesta, dar cel mai mult a vedeau cele doud tocuri de pistoale.
stat aici teroristul Abdul Hakam. Despre Carlos se gtie cd a locuit La un moment dat a sunat telefonul. La celIlalt capdt al firului
in oraqul de pe malul Dundrii in decembrie 1983 9i in martie 1984.
era rezidentul Organiza{iei pentru Eliberarea Palestinei, Abu
Dupd ce grupul de terorigti s-a mutat in altd parte' Carlos i-a Hisham. Au vorbit mult timp in arabd gi, dupi ton, puteai sA-I dai
trimis iui J6nos Kaddr o scrisoare de mullumire pentru grija de care seama cd se certau. Dupd ce a trdntit receptorul in furci, Carlos l-a

s-a bucurat. $ederea grupului Marelui $acal in Ungaria 9i in rugat pe unul dintre agenli sd transmitd la recep{ie rugdmintea de a

Bulgaria se datoreazd unui motiv foarle simplu: traficul ilegal cu nu i se mai da nici o legiturd telefonicd in apartament.
armi. Pe vremea aceea, nu era nici o problemd sd cumperi la negru in tinrp ce discutau, in camerd a intrat 9i Magdalena Kopp, a
in (irile socialiste orice tip de arme 9i de munilii qi, dupd cum se
gtie, terorigtii din intreaga lume au fost dintotdeauna interesa{i de declarat mai tdrziu unul dintre agenfi. Era imbrdcati intr-o pele-
rind elegantf, in stil arab qi se vedea ci e gravidf,. Carlos i-a spus in
explozibilul Semtex, de fabricalie cehoslovacd. germand ci l-a sunat Abu Hisham care l-a sfbtuit sA plece, dar el nu
Carlos impreund cu Weinlich, au apArut 9i la Praga, dar nu am vede nici un motiv ra(ional ca sI pdrdseascd Praga.

reugit sd aflu dacd au colaborat cu serviciul de securitate. Atunci Vizita agen{ilor secrefi cehi la hotelul Intercontinental nu a fost
cAnd Carlos, sotia sa Magdalena Kopp qi Johannes Weinlich au int6mpldtoare. Cu pugin timp inainte, Carlos fusese nevoit sd pdr6-
aterizal" pe aeroporlul din Ruind 9i au prezentat pagapoarte diplo-
matice eliberate de o tard arab6, serviciul de control al paqapoar- seascd Budapesta, iar Ministerul cehoslovac de Interne nu dorea sd
telor nu a putut sd le interzicd intrarea in Cehoslovacia. Ulterior, aibd nimic de-a face cu un terorist condamnat de un tribunal pari-
zian la inchisoare pe viald pentru dublu asasinat qi urmdrit de

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 261

instanlele altor {6ri pentru comiterea unor delicte asemana- - inainte de a fi impachetat toate bagajele, a declarat ofilerul

toare. Din aceastA cauz6, agenlii secrefi cehi au pus la punct,,ope- ceh de securitate, Carlos Ramirez a cobordt in hol gi, impreund cu
rafiunea Turistul", dar in loc s6-l anunfe direct pe Carlos cS.este o
persona non grata in Cehoslovacia, au preferat un scenariu mai un salariat al hotelului, a dispdrut la subsol unde se aflau seifurile
oaspe{ilor. Dupd cdteva minute a urcat din nou in camerS, ducdnd
--elegant. in mdnd un mic geamantan. in geamantan se afla un pachet. L-a
a;ezat pe masd gi a exclamat: Iati cum arata un milion de dolari in
Dupd ce am terminat sd ne spunem aproape tot ce aveam de bancnote de c6te 100. L-am intrebat de ce umbltr prin hoteluri cu o
am scos din mdnecd asul cel mare' a
spus gi Carlos s-a mai lini$tit, sumA atAt de mare gi mi-a rdspuns c6 nu a avut timp sI depun[ banii
declaiat agentul secret. I-am destbinuit confiden{ial cI un infor-
fiindcE abia ii primise, cu cdteva zile in urm6, de la serviciul de
mator foaie bun de-al nostru ne-a comunicat, cu ani in urm5, cd la
Praga aclione azd c6[iva agenli ai serviciului secret francez DST 9i securitate din Romdnia in schimbul unui anumit serviciu. Pachetul
c6 n'u ar h d"lor exclus ci acegtia sA incerce s6-l gdseasc6. Carlos
s-a enervat ingrozitor gi a inceput sd m6 injure intr-o limbi strdinf,' cu bani ii fusese transmis la Budapesta, unde nu a vrut sd-l lase. Cu
Apoi a scos pistolul qi m-a ameninlat cA mf, impugc6' Dupd ce ;i-a aceasta ocazie, Carlos ne-a dezvdluit insd un lucru care nu i-ar fi
in fit", u la telefon o sticlf, de coniac
mai venit pulin dat bacqig"och.uenlndearut lui 100 de dolari' Apoi a mai trecut prin cap nici unuia dintre noi, gi anume cd era convins cd cei
franfuzesc ai i-a
comandat iafele 9i apb mineralS pentru toli. Eu am bdut numai o care il urmdreau la Praga nu erau agenlii serviciului francez DST,

ceagcl cu cafea .ut" in mod sigur a fost cea mai scumpd cafea din ci romdnii care vroiau sd-i ia inapoi banii. Securitatea romdnd avea,
dupd pdrerea lui, antene lungi qi nu se sfia sd foloseascd orice mij-
via{a mea.
Orice altd incercare de convingere devenise inutil6' Magdalena loace pentru a-gi atinge scopul.

Kopp, care era in luna a patra sau a cincea, a inceput prima sd-;i Ultimul incident din episodul qederii la Praga a acestui oaspete
impicheteze lucrurile. Carlos 9i garda lui personald i-au urmat nepoftit s-a petrecut pe aeroportul Ruind. Carlos, sofia sa gi garda

imediat exemplul. personald aveau pa$apoarte diplomatice siriene, drept care au fost
- in aceit timp, a mai spus agentul secret, eu continuam sd
scutiti de controlul vamal. Cu toate acestea, agenfii securitI{ii de
discut in germand iu doamna Kopp. Am intrebat-o de unde este 9i
stat gtiau cd cei trei erau inarma{i. A urmat o scentr dramaticl in
mi-a rasp-uns ci s-a nlscut intr-un mic sat de ldngd Augsburg' care ,,diploma{ii" au refuzat sd predea armele. Nu au vnrt sI le pre-
Mi-a mai spus cd a terminat sociologia 9i la intrebarea mea dacd dea nici echipajului avionului la Praga, care urrna sI le restituie

stilul de viala pe care il duce nu i se pare prea obositor, mi-a fbcut dupd aterizarea la Moscova gi nici sd le bage in geamantanele care

semn din cap cd nu o deranjeazd deloc. urmau sd fie depozitate in cala avionului. In cele din urmd, agen{ii
Nu a fosi posibil s6 aflu toate detaliile acestei acfiuni. In luna au convenit cu echipajul avionului, cu paza de frontierl gi cu va-
iunie 1986, Carlos incd nu fusese condamnat de tribunalul din Paris, megii s6-i lase pe cei trei sd cf,lStoreascd inarmafi cu pistoale in
deoarece era dat in urmdrire generala de interpol 9i de serviciile de
vsforpeaiomrtneeaajpudatcienememaic,aesi,emdryalllrctgumleFaidriterepsbepuniioternuasajucdbuilnzinai1{iii6a:r.lidlneecdsooomciaodlraistmtdeucelitriapMuluai'rnePcleei cabina de clasa int6i. Ca mdsurd de precaulie au transmis insd
era un oaspete bine venit pentru nici una din acestea' $i aceasta informafie serviciului de pazd de pe aeroportul din Mos-
$acal nu cova. Dupi aterizarea la Moscova, doi oameni imbrlcali in uni-
ierviciul isecret ceh incercat s6 scape cdt mai repede de el gi poate formd au urcat la bordul avionului, i-au dezarmat pe Carlos, pe
a riscat o ac{iune dubiosd pe aeroportul din Ruin6' in so{ia lui gi pe Weinlich gi i-au condus in salonul Vip din incinta
de aceea aeroportului. Aici le-au comunicat cd nu au voie sd rdmAnd pe teri-
toriul tlniunii Sovietice gi le-au dat ordin si se imbarce in primul
chipderimasbun.Ac{iuneapoatefidoveditdgidefotografiile
luaie de un reporter cu prezentI de spirit sau poate chiar de un avion cu destinafia Damasc.

lucritor al securitetii. Timp de 30 de ani, liderii comunigti din Cehoslovacia au antre-

nat in tehnica rf,zboiului de partizani gi au pregdtit pentru ac{iuni

teroriste sute de agenfi secre{i din Afganistan, Irak, Kenya,
Vietnam, Cambodgia, Nicaragua qi din alte fdri ale Africii gi Asiei,

262 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 263

care le-au pldtit taxele de gcolarizare in dolari- A;a de pild6, numai rachete de toate tipurile. in arsenalele armatei sunt depozitate arrne

din Guineea a sosit un grup de 45 de studenfi pentru o instruc{ie de chimice, iar in culise au inceput sI circule zvonuri cd se fac experi-
lungd durat6, iar in august 1968, in tabdra de antrenament din Brno,
mente cu arme biologice. Potrivit aprecierilor ziarigtilor occiden-
se intrenau 254 de tineri. Dupd ocuparea Cehoslovaciei de cdtre tali, Damascul a devenit capitala terorismului mondial gi, desigur,
in aceastd ambiangd Carlos se sim{ea ca pegtele in ap6.
armatele Pactului de la Vargovia, situalia s-a schimbat.
Acliunea agenlilor secreli cehi de la hotelul Interconti- Se spune cd regimul militar gi politic sirian este apIrat de
50 000 de agenfi secreli. Au apdrut chiar qi afirmatii potrivit cf,rora
nental a fost urmati de o altd interven{ie care a avut loc pe aero- numdrul lor ar fi de trei ori mai mare. De asemenea, se afirmd cd
portul Ruind. La Praga igi f6cuse apari{ia unul dintre colaboratorii aceste organiza{ii igi finanleazd activitatea desfdguratd pe plan
irabi ai lui Carlos. Avdnd pa$aport diplomatic' a fost scutit 9i el de internafional din banii cdgtiga{i in urma traficului cu heroind gi
controalele de rutind, dai cu toate acestea, vamegii asistali de
hagig, afirma{ie confirmatd gi de serviciul american antidrog DEA
politiiti imbrdcali in civil l-au rugat sd deschidd bagajul de mAnd' (Drug Enforcement Administration). Aga de pild[, nota operativ6

inleiegdnd cd nu mai are ianse de a sc6pa, arabul nu s-a impotrivit nr. ll4l815, din 1984, a serviciului secret, conline urmdtoarea
gi astiel vamegii cehi au gdsit in geamantanul lui suma de 85 000
informafie:
ie dolari in bancnote mici gi cdteva paqapoarle false cu fotografia
lui, dar fiecare pe alt nume. in timpul interogatoriului, arabul a re- ,,Carlos a stat mai mult timp la Damasc. A locuit intr-o casi
cunoscut cd a colaborat cu Marele $acal, f6cindu-i rost de aparta-
conspirativd gi s-a aflat permanent in legiturd cu serviciul sirian de
mente sau vile. spionaj. Colaborarea lui cu acest serviciu s-a reprofilat insb pe o
- L-am l6sat sf, aleagl singur, a declarat mai tdrziu agentul
nouf, direc{ie. Iranul gi Siria aveau de gdnd s6-l angajeze pe Carlos
secret ceh. I-am spus cd gederea lui la Praga nu este doritA qi i-am intr-o acliune contra Arabiei Saudite. La sfdrgitul lui aprilie 1984,
propus si plece in Germania de est sau in Polonia, deoarece in caz el a fost invitat la Teheran pentru a negocia condiliile gi detaliile
erim obligali s6-l preddm justi{iei pentru ca asupra lui
"fuosensie.r-f, gdsite palapoarte false. A refuzat sd plece in Germania tehnice ale noii operafiuni. Cu pulin timp insS inainte de a pleca,
de
Carlos a refuzat sd mai colaboreze, invocdnd motivul cd la Teheran
est gi s-a urcat ia bordul primului avion care zbura spre Vargovia'
ar putea fi expus pericolului de a fi capturat de agen{ii serviciului
incd din 1984, lbn Jubayr a declarat cb oragul Damasc este raiul
pe pAmanl Oaza aflatd tn locul acela, inconjuratd de grddini bine secret american".
irigite, de livezi cu pomi fructiferi 9i tufe de m[slini a fost cunos-
cuid cu o mie de ani inainte de intemeierea Romei' La Damasc, Sub nume strdine, so{ii Ramirez impreund cu fiica lor, Rosa,
Cain l-a ucis pe fratele sdu Abel, la poalele masivului muntos s-au mutat in apartamentul serviciului de spionaj al fo(elor aeriene
ndscut Avraam, personajele biblice Iosif Maria, loan in cartierul rezidential Mezze din Damasc. Johannes Weinlich care
Kassyun s-a 9i acest linut
BotezAtorul gi apostolul Pavel s-au ndscut 9i ei purta numele de Peter Schmidt sau Steve, s-a mutat in apartamentul
in
vecin. Cele doud apartamente se aflau intr-o vild cu trei etaje, cu
binecuvdntat de bumnezeu. $i tocmai in acest orag qi-a instalat
noua regedinla Ilici Ramirez Sanchez, teroristul cautat de serviciile balcoane gi cu o mare terasd pe acoperig, nu departe de moscheea

de polifie din cdteva !6ri. motive care l-au determinat sI prefere Akram. Numdrul de telefon al lui Carlos era secret. Weinlich, care
Au'existat mai multe
era secretarul gi garda lui personald, avea numdrul de telefon
acest orag. in Siria locuiau, pe atunci' zeci de protagonigti ai scenei
terorismului. Siria are circa 13 milioane de locuitori, a cdror secu- 6677 85.
ritate este apdrat6. de o armatd formatd din o jumdtate de milion de
ofileri qi so1da1i, iar alli 400 000 de mililieni asigurd ordinea pu- Familia Ramirez a locuit la Damasc ca in rai. Carlos se dddea
blicd. Armata este domt6 cu 4800 de tancuri, cu 5000 de blindate'
drept director al unei societdli comerciale mexicane de import-ex-
avia{ia are 530 de avioane de luptd cu numdrul corespunz6tor de
port, circula intr-un superb Mercedes 560, cu numdrul de inmatri-

culare 37-3672 gi obignuia sd ia cina impreunl cu familia la hotelul
Sheraton. Adresa lui era Al Mezze Villat Gharbieh, Al Akhtam Ben
Saifi Street Al Jandali Building. Numele sub care se prezenta erau
Al Jandali, Abu Achmed sau Michael Assaf.

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 26s

Carlos nu era deloc un tip naiv. Urmf,rea cu foarte multa atenlie unea prin care agen{ii secrefi francezi au reugit sd-l r6peascb pe
evoluliile vielii politice. $tia foarte bine sau cel pulin bdnuia ,cf, Carlos de la Khartum. Este insd foarte probabil c6 oficialitElile
trecuse demult vremea c6nd toat6 omenirea se temea de acliunile
terorigtilor. Nici mdcar fogtii lideri ai prilor comuniste nu vroiau s6 sudaneze au fost informate din timp despre pregtrtirea ei gi nu s-au

aib6 nimic comun cu ei. Apoi, la 28 decembrie 1990, in sdpt6- impotrivit rdpirii acestui terorist cf,utat in toatf, lumea.
mdnalul francez ,,L'Express" a apirut un articol al c6rui autor
ahrma ci teroristul Cailos, pe numele sdu adev6rat Ilici Ramirez Una din variantele posibile, care la prima vedere pare a fi
Sanchez, locuiegte la Damasc, impreunl cu so{ia 9i cu fiica, iar de romanticd, ar putea fi ins6 autenticd. La l3 august, Carlos urma s6

securitatea lui se ocupd un ofi1er al forlelor aeriene siriene' fie supus unei operafii estetice intr-o clinicE din Khartum. Dupd ce

Haytham Said. a fost anesteziat, l-au transportat acoperit cu un ceargafintr-un alt
,,L'Express" a prezentat crimele lui Carlos, iar in sdptlmdnalul
,,Stern" a apIrut un articol intitulat terorismului"' Ziarigtii apartament, unde a fost linut in stare de incongtien!6. In timp ce se
au inceput sd cerceteze ffecutul lui ,,Naqul 9i avalanga s-a pus in afla incd sub narcoz6, l-au bdgat intr-un sac inchis cu douf,
Carlos fermoare qi l-au predat generalului francez Philippe Rondot qi

migcare. Reprezentanlii Franlei 9i ai Germaniei Federale au cerut adjunc{ilor s6i care a;teptau la Khartum acest rnoment de trei zile.
extiAdarea criminalului. Comportarea lui Carlos nu l6sa sd se
intrevadi c5 9i-a pierdut siguran[a de sine. S-a desp6(it de so{ia sa Avionul serviciului francez DGSE a aterizat pe aeroportul
Magdalena, nascuta Kopp 9i in locul ei a instalat-o in apartamentul
s6u luxos pe tdn6ra lui amant6. Weinlich a considerat acest gest o francez militar Villacoublay, de l6ngi Paris, in jurul orei 9 dimi-
mare grosolInie. Dup6 ce supraviefuiseri impreunA adtor intdm- nea{a. Generalul Fhilippe Rondot gi Jean-Frangois Clair, qeful
plari Jramatice, Carlos p6r6sit familia. Mai inainte, toti trei se grupirii antiteroriste DST, l-au remis pe Carlos lucrdtorilor grupu-

mutaseri la Valencia, in'i-Vaenezuela. La Damasc, Carlos sim{ea c6 lui tehnic, care l-au condus, sub escortd militarb, la centrala DST
pdmdntul incepe sd i se clatine sub picioare. Mai intdi, a zburat la din rue Nelaton, unde il agtepta ofi1erul Philippe Parant.

Amman, iar la 13 august a zburat la Khartum, avdnd asupra sa un L-au interogat doud ore. Apoi Carlos a fost condus de poliliq^ti
la inchisoarea La Santd, din arondismentul 13 al Parisului. In
p' a;'gaepodretrdeiaplloumi ainticSfauldsapnennuumeesltee Abdallah Barakat. in aceeagi zi, ministrul francez de interne, Charles Pasqua a organizat

clarificatd nici p6nd o conferin{tr de presd unde s-a ldudat cu succesul repurtat de servi-

ciul secret francez. In felul acesta, rlpitorul rdpit a ajuns acolo unde
ii era locul. in spatele gratiilor.*

zilele

nouittt. Se pune intrebarea, daci pagaportul lui era sirian, libanez
sau iordaniin? intr-un comunicat a apirut
chiar afirma{ia cI la

granila cu Yemenul s-a prezentat sub numele Abdou Rabo Ali Mo-

[amed. Serviciul secret francez a constatat c6, sub acelaSi nume, a

zburat la Cairo gi la Londra.
Muhammad Mahzub Harun a scris in sdptlminalul ,'Sudan

Focus" cA acest diplomat de vdrsti mijlocie, cu ochi de chihlimbar,
locuia intr-un apartament luxos pentru care plf,tea o chirie lunara de
900 de dolari. bamerele erau mobilate in stil arab. Un confrate al
lui Harun a completat articolul cu un detaliu atractiv pentru cititori,
trlia Carlos in acest apartament' Tdndra 9i
privind femeia iu
hrmouta vf,duvE a"autneui ofi1er din armata siriani se numea Lana'
in ultimul an, Carlos a suferit multe decepfii amare' Grijile 9i
frica i-au macinat in asemenea mtrsura sf,natatea incdt a slabit l0 * Cunoscutul terorist a fost tradus in fafa unui tribunal din Paris la l2 decembrie
kilograme. Pdnd acum, nu am reugit sd afl6m detalii privind acli- 1997 9i condamnat la inchisoare pe via{6.

O colecSie de interes general: Valerie AUSTIN

PSIHOLOGIA VETII COTIDIENE fHfiI
Autohipnoza
O noui perspectivi in viat5! pentru o mai deplind satisfactie
sexuald
&_

rcLMARK