Silburn, Lilian - Kundalini. Energia profunzimilor - scan

ISBN 978-973- | I 1 -7 83-6

,ltillililttilttulilruilt

KUNPALINI
Energia profunzimilor

\y1P

\$\ \&'
\d'

t$*

Deecrleree CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei Lilian Silburn
Silburn, Lilian
Kug{altni - energia profunzimilor : studiu general bazat pe KUNaaDALINI
ecrierile diveiemului nondualist din Cagmir / Lilian Silburn;
trad. din lb. francez[: Raisa Moldovan. - Bucuregti : Herald, 2020 ENERGIA PROFUNZIMILOR
Index
Studiu cuprizd.tor bazat pe scrierile
ISBN 978-973-l ll-783-6 iiuaismului nondualist din Casmir

I. Moldovan, Raisa (trad.) Traducere din limba francezl:
Raisa Moldovan
13

Pentru noutili gi comenzi:
www.edituraherald.ro
[email protected]

Tel: 021.319.,().60, 021.319.40.61
Fax: 021.319.40.59, 021.319.40.60
Mob: 0744.888.388, 0771.664.320

Lilian Silburn EDITURACb HBneIn
La Kup{.alini au L'inergie des profondeurs
@ Les Deux Ocdans. 1983, 2016 Bucuregti
19, rue Saint-Sdverin
75005 - PARIS
[email protected]

Redactor:

MihaiLi(d

Corector:
DuSa udrea-Boborel

Viziune grafic[ gi DTP:
CodruyRadu

$ arp elui p r ofunzimil o r,
Ahirbudhnya

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cIrli nu poate fi

reprodusl sau transmisi sub nicio form[ qi prin niciun miiloc, elec-
tronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin orice

sistem de stocare a informaqiei, fIr[ permisiunea editorului. Edipe

in limba romdnl publicatd de Editura Herald. Copyright @ 2020

CUPRINS

Prefagd 13

Introducere l9

KI]NPALINIYOGA 23
RITM'IVIBRATIE 25
Dansul lui Siva
Ritmul 26
28
Efervescen;a qi dinamizarea energiei
(ksobha qi manthana)

lntoarcerea in Iniml

PARTEAINTAI

TREZIREA $I DESFA$URAREA ENERGIEI KUryPl'/NI

$arpele profunzimilor 39

Ceprror,ur, I 4t

Tripla emisie a lui Siva gi cele trei aspecte alelui KunSalini 42
Tripla emisie (uisarga)
Emisia supreml 42
Emisia intermediari
Emisia inferioarl Ei prdltakun(alini u
P ar a sau p fir4 akun( alini
45

Kulvger.rNi CupnrNs

Cnprror.ul II Cele cinci etape ale vibragiei sau semnele de-a lungul CAii 101

Ifun(alini,,incoliciti" in corp 47 Ananda, beatitudinea I02
Centri de fo45 (cakra) 9inafi 47
Centrul inferior (muladhara sau riryulabhumi) 49 Udbhauasaupluti, saltul sau tresirirea 103
Centrul ombilical (nabhicakra) 50
C en trul inimii (hy d ay a c akr a) 51 Kampa, tremurdturile 103

Centrii kantha qi bhrumadhya 5l Nidra, somnul spiritual 104

Brahm arandhra sau du adai dnt a 54 Ghirni., rotirea vibratorie 105
Calea mediand (su;umna), rogile (cakra)
gi triunghiurile (trikona) 56 ingesita ascensiune a suflului gi beatitudinile corespondente 106

Ceprrolul VII I11

Kun/.alintin aspectul s[u cosmic sau Sacrificiul Intim

Cnplrorur III 63 PARTEAADOUA
64 STRAPUNGEREA CENTRILOR SI ETAPELE ASCENSILINII
Diferite moduri de expansiune a ciii mediane 65
L. Vikalp aksa.y a, dizolvarea gindirii dualizante 68 Ceprror,ur, I lI7
2. Metode asociate suflului @rar.ta) 73
Manthana sau dinamizarea suflurilor 77 V.edhadtksa, inigierea prin pitrundere 118
Silaba OM gi sincronizarea suflului 78 Ofranda total[
3. Contemplarea extremit[ gilor (kotinibhalana) Pltrunderea gurului in suflurile discipolului I20
4-5. Resorbgia gi expansiunea energiei Inigierile prin strlpungerea centrilor
123

Ceprrolur IV Mantrauedha, str[pungerea centrilor cu ajutorul mantrei 125

P arab rj a SAUH gi practica bastonului Qt ranadan( apray oga) 83 Nadauedha, stripungerea cu aiutorul rezonanEei mistice 126
Visarga, unmana gi kramamudra 88
Prima teorie 90 Binduuedha, strdpungerea cu ajutorul puterii virile I27
A doua teorie 90
Saktauedha,stripungerea cu ajutorul energiei I28

Bhujangauedha,aqa-numita,,stripungereaqarpelui" 129

Parauedha, stripungerea supremi 131

Clprrorur V IniEierile exterioare 132

Migcirile lui Kundalint asociate cu practica yoghinl 9I Abhiseka., consacrarea 133
Pranakun(alinl, energia sufl ului
A dh ahkun ( alint, ener gia inferio ar5 92 Vedhadiksa 136
93
Ordhu akun I ali.ni, ener gia ascendentd 94 CepIror,ur, II t37
Calea lent[ gi gradati 95 r37
C[ile incomplete sau defectuoase 98 S akt aa ijfi ana de Somananda r37
Traducere t37
Ceprror-ur- VI 101 Discriminarea referitoare la energie
Diferite reacgii ale yoghinului I Sthana, sllaqul sau sediul 138

lI P rau e i a, pitrunderea (lui l(und alinl)

l(sryoer,rwi CtrpnrNs

III Rupa, aspectul 138 C,qprror-ur, I\/ 189
IY L ak1 a, obiectul (contemplaqiei) 138 189
Y Lalcsana. simptomul sau semnul caracteristic 138 Kulamargn, caiea esotericl
YI Utthapana, actiunea de trezire 139 t9z
Yll B o dhana, Trezirea [propriu-zisI l 139 Crrlifr clri necesare pentru kwlay hga t96

YIll Cakrauiiramana, repausul in centri I40 Bfectele practicii c ary akrama 199
Incertitudinea gi fluctuagia (katppa) 203
lX Bhumikdgant&na., accesul la etape 140 intilnirile esoterice Qrogintm,elaka) 2A6
X Antau asthd, starea final5 Linigte gi efervescenl[ ?09
XI Viirama, repausul perfect t4l C ary akram a qi kr am amu dru 114
XII Parinama, schimbarea radicald Madhy acakra qi anuc akra
141 LIL
XllI A gam ana, intoarcere a Yoginibhu
Analiza lui S akt au ij fiana l4l 212
Rolul birbatului qi cel al ferneii; acliunea gruului asupra lor
Ceprror,ur, III 141
142 Ceplror,ur, V )I q
Am araughai ds an a de G orakganitha Kulay aga,sacrifi ciul esoteric 215
llrdepEiil Natha l5l 217
Definigie 2Zi
Amaraugh a! i.s ana - Extrase 151 Vidhi al lui Dufi sau adiyaga 726
Analizl 154 2)7
159 Roata principali gi rogile secundare
S anto dita, linigtit Ei efervescent Lt" i
PARTEAATREIA
SENSUL PROFLIND AL PRACTICII ESOTERICE Fructul acestei activitS!i 228
2'32
Ceprror,ur, I r69 Cum si intrlm in aceast[ sfer[ infinitli' 234
t70 Despre diferenla dintre rolul birbatului 236
Androginul, ardh an ariiu ara qi cel al femeii in timJrul identificirii /..1 /
Kundalini gi viaga sexuali 171 Despre ukarga tripli, liniqte, efervescenga gi kaula
Atingerea 172 2:39
Efervescenga qi ardoarea Unire sau fuzittne
t75 Mantraulrya specifici lui dhuani, vibraEia sonori 241
Cepnor.ur, II Atitudinea mistici supremi, khecarimudra 242
183
Transfigurarea corpului si a universului 183 Efectul acestei atitudini rnistice
186 Defi nigia atotpltrunde r ri (mantrauy apti)
Ceprror,ur, III Rahasyopanisad krnmn

Mantra SAU$ qi KHA concluzii 245
SAUH, mantra emisiei
KHA, mantra resorbqiei Glosar sanscrit 253

to Pronungie aproximativ[ a limbii sanscrite (in transliterare LAS'I') 263

lorOpere citate qi prescurt[rile 267

il

Dansultui Siua PnprnrA

Kunfualini,acest ax vertical situat chiar in centrul fiingei gi

al universului, se afli la originea puterii omului, din care ".".i.

igi extrage gi fde unde] infloreqte totalitatea energiilor sale.

Adepgii tradiEiilor ltika, Krama;i Kaula pun insi mai

degrab[ accentul pe linigtea gi armonia vie pe care ea le con-
feri decdt pe puterile extraordinare dobAndite cu ajutorul ei.

Energia misterioasl pe care o trezegte kundalinl yoga se
manifesti totuqi cu o violentd nemaiintdlniti gi nu poate fi
controlat[ fErd si ne expunem la un pericol real.' Trebuie aEa-
dar si aborddm secretele sale cu ajutorul unui maestru care
apargine unei linii specializate in acest domeniu gi care are o
experiengi dovedit[ [in el].

Nu putem niciodati sublinia indeajuns efectele dezastru-
oase pe care le produce trezirea energiei Kz rydalintinabsenga
unei asemenea ghidlri sau urmind un maestru lipsit de putere
si ignorant. De multe ori tulburdrile grave observate la unii

mistici cregtini - atribuite luzual] isteriei - nu au altd carzd

decdt o ascensiune defectuoasl alui KunSalini; atwci cdnd

Kundalintiqi schimb[ traseul, diferite afecgiuni, precum pa-
ralizia, dispar la fel de brusc cum au apirut, fiind inlocuite cu

t Unele devi eri ale hi Kundalinl, care provoacl depresie gi nebunie, sunt

calificate drept demoniace.Yezi p. 126.

l3

Kuryner.rNi PnrreqX

altele, cum ar fi orbirea. ingelegem astfel prudenfa mae$trilor DeEi am adunat in aceasti carte textele iiuaite despre
6ivaigi faq[ de acest subiect si misterul in care aceste practici
au fost inviluite. Kuqt(alini, ea nu reveleazl in intregime secretele sale, iar mis-

[Din acest mofiv] nu existi niciun tratat in care si fie terul s[u rimine neatins" Este bine s6 preciz[m cu claritate ci,
explicate in rn<ld sistematic;i clarpracticile cunoscute ca eso- in aceast[ perioadi, in care se.dezvolti o noud atracfie pentru
terice (rahasya); exist[ doar aluzii dispersate ici qi colo, in triirile iegate de KtqtSalini, nicio scriere, nicio reEetl nu ne pot
diferite lucriri, ca niqte cipige de fhn pe un cirnp" Totul a fr:st face si obtrinem verticalitatea care este semnul qi fructul unei
spus qi totugi num*i un maestru iniEiat qi inzestrat cu o viziune vieti interioare intense, prin care energia eliberati gi deplin
de ansamblu poate sd pltrund[ misterul qi sd opereze in mod st[pinitd este univers alizat6.
corespunzltor asupra energiei Ka ndalinl aunui discipol fidel
Deqi, in prezent, apar din ce in ce mai multe mlrturii qi
si devotat. Astfel, tradilia este pbstratd vie flri ca profanii sl
studii asupra acestui subiect, de foarte multe ori ele nu au nicio
poatA avea acces la ea. legltur[ cu realitatea experimentali; majoritatea fenomene-
lor pe care ele le descriu reprezintl tulburiri psihice, fintezii
Eu nu m-arn conformat acestui obicei ;i am strins o ale imaginatiei sau o stare de tensiune din pricina eforturilor

mare parte dintre textele sau fragmentele fde text] despre prelungite de concentrare. Gregeala cea mai r[spinditi este
KunSalinI, urmirind s[ extrag tiin ele semnificatia profund[. si credem ci vom puteatreziKuqt(.alini dacd ne concentrdm
Am l[sat totugi multe puncte obscure pentru a nu atrage pe-
cleapsa maeqtrilor din vechime. asupra centrului dintre sprdncene, asupra extremitdgii nasului
sau a cregetului capului.
Obscuritatea care planeaz[ asupra subiectului nostru are
gi alte cauzein afari de intengia de ocultare" NuputeminEelege Este adevirat cd, in unele cazuri excepEionale de trliri
aceasti tradiEie yoghin6, care cuprinde totalitatea experienge-
lor mistice, daci nu cunoagtem metafizica generali a tradiEiei interioare spontane sau chiar [in cazul] unor exercilii susgi-
Trika despre suflurile [subtile], despre Cuvint qi fonemele nute, se pot produce unele manifest[ri sau simptome care
sale, despre silaba OM, mantra SAU$ si diferitele practici seamin6 cu experienEa dorit[, insi este vorba cel mult des-
legate de aceastd mantra. pre semne preliminarii ale trezirii [unei forme] ,,inferioare" a
lur Kun/alini: suflul coboari din zona gdtului pin[ in centrul
Aspectul obscur gine insi mai ales de ins[qi natura energi- situat la baza coloanei. De fapt adev[rata Kunflalizi consti
eiKundalini. Deqi o resimgim cu intensitate qi degi efectele sale in ascensiunea energiei de-a lungul centrilor [de fortrd], pe
sunt remarcabile, ea rlmine incomprehensibili ;i inexprima- care, de aceea, o nurnim Kuplalini,ascensionat6". Aceast[
bil5 pentru intelect. Volume intregi de teorie nll ne pot da nici ascensiune este extrem de rari chiar qi pentru yoghinii care
cea mai rnicd idee despre ea Ei totusi, pentru cei care o trliesc, iEi consacr6 [intreaga] viagi acestui scop.
ea este la fel de sirnpli ca insiqi viaga gi chiar mai mult, ea este
inslqi sursa intregii vieqi. Dar curn anume putem defini viaga? A face ca energia Kun(alini sl.se ridice cu succes nu este

l+ flrio sarcinl uqoari: nu ne putem irnplica in aceastl practici

un maestru avizat gi flri a avea acces la propria interioritate,

l5

KuwoRr,rNI Pnrrari.

cici, daci o vial5 misticd profundi se poate dezvolta gi flri vignuite care sunt mai frecvent f}cute publice si [deci] mai
cunoaqterea sau flri practica ascensiunii hi Kun/alint, nl bine cunoscute.
exist[ o practicl deplind a acestei ascensiuni flri o viagi misti-
Prima parte [a lucrlrii] trateaze, natura si diferitele ma-
cI autentic[.Kundalintse poate trezi gi ridicain mod spontan
pe fondul unei stdri de reculegere continui, care nu are nimic nifestdri ale lui Kundalini, ,,frziologia" sa [subtil5], conditiile
de-a Face cu concentrarea: nu trebuie s[ ne concentrdm men- trezkii, ascensiunii si desfbgur[rii sale, [pornind] de la per-
tal, ci si ne centrim in mod natural in Inimd. Ar fi, de fapt, spectiva experiengei [individualej a yoghinului gi [mergdnd]
paradoxal si urmirim s[ ne focaliz[m mintea asupra ridic[rii pdn[ la manifestarea sa la nivel cosmic. Aceastd parte cuprinde
lui Kundalini, a cdrei trezire line chiar de disparigia activitdfii traducerea unor fragmente din capitolele al IV-lea qi al V-lea
mentale. Atunci cdnd yoghinul s-a interiorizat in starea [de din Tantraloka.
meditagel (dhyana), Kundalinl se poate ridica qi [poate] ajun-
ge la nivelul gitului, dar, daci doreqte si o conduci in zona A doua parte a lucririi incepe cu scurte fragmente de
capului, el trebuie si aibl capacitatea de a rimdne intr-o stare
de resorbgie profundi si neintreruptil. citeva pagini din Tantraloka, care descriu initierile numite
uedhadiksa,,in care guru, cu ajutorul propriei sale Kundalini,
Am adunatin aceastd lucrare fragmente despreKundalinl pitrunde in corpul discipolului pentru a-i ,,stripunge" centrii

care sunt conforme inv[giturii gcolilor nondualiste Kaula, [de fo4[] si a genera in el anumite efecte ale ascensiunii lui
Trika ;i Krama pentru a vI prezenta o viziune de ansamblu Kundalini. Apoi sunt traduse si analizate doui texte: Sakta-
coerenti. Acest studiu consti in traduceri gi comentarii ale
uijfiana este un scurt tratat atribuit unui anume Somananda,
textelor; el se inspir6, in esengi, din opera capital[ a lui Abhi- pe care nu trebuie si-l confunddm, dupd pirerea noastrd, cu

navagupta, -,,Lumina Tantrelor" -, qi din comentariul lui marele Somananda, maestrul lui Utpaladeva qi autorul lucrlrii

Jayaratha la aceasti lucrare lTantralokauiueka]. Fragmentele Siuadrsti. Aceasti lucrare lSaktauijfiana], care este dedicat[
alese fac referire la cele mai inalte iniEieri interioare de ordin doar etapelor ascensiuni i energiei Kur.t f,alinl,oferi numeroase
preciziri pe care nu le gisim [niciieri] in altl parte.
mistic. Sunt, de asemenea, menlionate si alte agama * cum
Lucrarea Amaraughai as ana scris6. de Goraksanatha, desi
ar fi Vijfianabhairau a, P aratrimiika, Maliniuij ay a, foarte dragi nu apartine scolilor Kaula si Trika, joac[ un rol intermediar
cagmirienilor, care dateaz[probabil din secolele IV-VI -, co- intre scolile vechi si sistemul hatha yoga.
mentariile lui Kqemaraja, care a fost discipolul lui Abhinava-
gupta qi a trdit la inceputul secolului al Xl-lea, si chiar versurile A treia parte a lucririi, care oferi traducerea pi4ii esen-
poetei Lalld, ce dateazd. aproximativ din secolul al XIV-lea.
tiale a capitolului al XXIX-lea din Tantralo,ka, limuregte sem-
Observagi ci textele alese difer[ de descrierile din siste-
mtsl hatha yoga Ei din numeroase tratate fiuaite, budiste sau nificatia autentici a ciii esoterice si a Sacrificiului Primordial
(adiyAga satkulayaga), [in contextul ciruia] existi o practi-
t., bamaam silr samauesa. cd, - caryakrama - asociatl cu ridicarea lui Kundalint.

t6 As fi vrut si dedic aceastd carte lui Swami Lakshman
Brahmacdrin, care m-a sustinut intotdeauna in studiul tex-

t7

KuNpeltNi

telor, sau gurului meu, Sri Radha Mohan Lalji Adhauliyat, a

cirui puri eficienEi mistici m-a aiutat si trdiesc firi niciun

aiutor sau mijloc intermediar marea experieng[ a ltiKuntlalinl,
dar, nefiind incurajati [de cltre ei] si public aceast6 iucrare *
[care constituie.l in ochii lor o actiune destul de temerari-, o
dedic ,,sarpelui profunzimilor"2, care aqteapt[ cu r[]:dare, de
milenii intregi, un semn de recuno;tinqi.

lrurRooucERr

KuNperrNi YIGA
Rrrna st,I vTBRATTE

t Fapt puEin cunoscut, acest maestru' cunoscut gi sub numele de Bhai

Sahib gi corrsiderat un sf?nt, face parte din linia sufi Naqshbandiyytt
Mujaddidiyya qi este qi maestrul unei alte practicante celebre a clii sufi,
Irina Tweedie, prieteni a lui Lilian Silburn. (N. red.)

' Kurdolint tub forma mitic[ a garpelui Ahirbudhnya. Vide supra. (N' red.)

18

'Irezirealui Kundalinz este, intr-un anumit sens, trezirea
energiei cosmice latente care sdligluiegte in fiecare fiingd uma-
nI gi care este totodat[ sursa tuturor puterilor, a intregii forEe,
a tuturor formelor de viagi de care fiinga umand este capabilS.

Yoga lui KunSalini nu este o practici secundari: ea con-
duce la trezirea, stdpdnirea si manifestarea acestei energii
fundamentale. De asemenea, eaface parte dintr-un sistem
energetic complet, ale cirui manifestdri sunt inglobate intr-un
mod concret si viu de Kundalinl, sub diversele ei denumiri.

Ca energie constientd, Kunf,alini se afl5 la originea celor
doui curente care guverneazi viaga: prana, energia vitall, gi

utrya, ptterea virili intr-un sens larg, prima pundnd accentul

pe aspectul manifestat al energiei si a doua pe intensitatea sa
diamantini. Acestea sunt cele doui manifestdri ale vitalitigii
profunde (ojas), din care ele emani inainte de a se contopi
intr-o singuri energie, de o savoare tnicd, (samarasya),bea-
titudinea specifici fuziunii dintre viaEa instinctual5 gi viaga

interioard si mistici. Astfel, ulrya - puterea in acgiune - in-

clude toate formele de eficiengi gi animi toate aspiraEiile, fie
ci sunt amoroase, artistice sau mistice.

Kur1/,alinl yoga esteastfel incoronarea cdii energieir, cale
superioar[ gi complet[ pe care o recomandi sistemul Kella,

t in tentativa de unificare terminologicd in limba romdnd din lucrdrile

colecliei Tantra a Editurii Herald, Calea lui Siva este numiti Mijloacele
Divine, Calea Energiei (Sakti) este numiti Mifloacele Puterii, iar Calea
individului este numitd Mijloacele Individuale. (N. red.)

21

KuNoer,rNi KuNoer,rNr Yoce. furu sr vTBRATTE

dar, dat fiind faptul ci Eine de corp, ea tine si de calea inferioari Dansul lui Siva
numitd calea individualil.
,,Cdnd freanr.d.li, Tu manifeSti lumea intreagd",
intrucit practicile tantrice urmiresc trezirea si controlul
energiei Knndalinl, nu putem intelege veritabila semnificaqie exclamd Utpaledeua, sdrbdtorind dansul lui
a tantrismului fbri o cunoastere reali alui Kundalini.
Siua.
t in locra.ea sa, Tantraloka, Abhinavagupta distinge trei cii principale.
(S. st., XIIL 15)
El consacrd capitolul III Ciii lui Siva, IMijloacelor Divine], in care trareazi
in esenti eficienga mantrei supreme, Eul, AHA$, izvorAtl din fuziunea Siva, esenta unici a intregii existenge, este, de asemenea,
Domnul Dansului (Nataraja). intr-una dintre numeroasele sale
fonemelor e (Siva), HA, energia, gi g, fiinfa individuald. Kundalini rndini el gine tobafdamaru] ale cirei vibrafii sonore dau naste-
re Universului, generdnd timpul gi spagiul; cu alta el gine Focul
apare aici ca fiind energia universald qi plenar[ (purr.takun/alinr),incd,
nediferentiatd de Siva. Capitolul IV trateazi IMifloacele Puterii, Calea] Resorbgieit. Migcarea dansului ascunde esenla sa, ficind si
Energiei(iakti), cea a discernlmintului si intuitiei mistice, incare kundalini se rote asc6 in jurul s[u flicirile manifestdrii, in timp ce Focul
ascendent6,(urdhuakundalinf,precum si cauzele naturale (iubire, aspiragie) Resorbgiei, mdturdnd totul, o reveleaz[; el rimine imobil in
reprezintd Iinstrumentele] ce favorizeazd aceastd ascensiune. (Vezi a treia
parte[aprezenteilucrdri], carp.2-3).CapitolulVprezinticaleaindividuali centrui acestei duble actiuni, focar al tuturor forEeloq mani-
IMijloacele Individuale], avind ca principal instrument AcEiunea. IAici]
sunt descrise foarte detaliat diferitele aspecte ale experientei yoghinului ' Focul [R.esorbgiei] consum[ egoul, cici acest dans mistic, liber gi spon-

legate de energia suflului (pranakundalinl) (vezi partea I [a prezentei tan, se desfisoari pe scena inimii fiingei umane pe care o urnple de fericire.
lucriril, cap.2-6). Numeroase sculpturi indiene il reprezinti pe Nalaraja dansind pe un pie-
destai de lotus, in timp ce demonul uitirii il contempll, intins la picioarele

sale. inconjurat de un cerc de fliclri - simbol al gloriei sale omniprezente -,

Domnui Dansului, rotindu-se in jurul propriei axe, atrage in vortexul sdu
intregul Univers. Imobilitatea axei verticale in jurul cdreia se realizeazl,
miscarea contrasteazl cu intensitatea gesrurilor divinului dansator. Oare
nu am putea si o recunoastem pe Kundalini controlatd in forma Regelui
$erpilor, drept qi orizontal, pe care, in unele sculpturi, Siva il poarti dea-
supra capuiui siu?

23

KuNoer-rNi Kuryper.rxi YocR. Rrtu 9I vIBRATIE

festdnd, impasibil, energiile cele mai teribile, miqcirile opuse despre prima und[ a unei ape linistite, despre furnicdturi
ale emanatiei si resorbEiei, ocultdrii si gratiei, contractiei gi (pipilika), iar termenii care desemneaz6, energia Kundalinl
expansiunii. sunt de o asemenea bog[gie, incdt nu-i putem traduce res-

Energia sa, marea [Mami] Kali, cu care el formeazd un pectand toate nuangele.
tot indivizibil, propagi in intregul Univers ritmul acestui dans
cosmic. Aceasta este esenta lui Kundalim, sursa tuturor rit- Substantivele spanda, spandana, termenii generici
murilor viegii; ceea ce ea genereazi este doar ritm qi niciun [pentru ,,vibra$e"], parispanda, ,,vibratia intensd gi complet
nivel nu-i scapd. Pentru a inlelege rolul pe care ea il joaci in subtil[", ;i nihspanda, ,,totalitatea vibrafilor din interiorul
fiinga uman'i si in Univers, trebuie si o privim din perspectiva unui obiect" deriv[ din rlddcina spand-,,,a vibra", in timp ce
acestui freamit divin a cirui expresie privilegiati este qi pe
care ea il reproduce in fiecare etap[. sphuratta desemneazi,ryibragiile luminoase",,,strifulgerarea
constiinfei", iat nada, dhuani, desemneazd ,rezonanlele vi-
Abhinavagupta afirmi: bratorii".

Siva, congtient, liber, avdnd o esenti transparent[, vibreazi Toate aceste forme de vibra$e cu frecvenEe variabile sunt
manifestirile energiei KLt nSalinlin forma sa cosmicd, precum
neincetat, iar aceastl energie supremi ajunge pini la extremi-
gi in forma sa individuali, pentru ci, atunci cind este ttezitd,
tiEile organelor senzorialet; El nu este atunci decdt beatitudine ea se manifesti in corp sub forma unor puternice vibragii.
gi, odati cu El, vibreazi intregul Univers. in realitate, nu vId
unde-qi mai are locul acest Isimplu] ecou care este transmigratia.2 in general vibragia corespunde aspiraqiei qi entuziasmului
in toate manifestdrile viegii: tradigia vorbeEte despre o ,,Inimi
Astfel, energia Kundalini nu este decdt vibragie - unda care vibreazd" - sahydaya; dimpotriv[, lipsa vibraEiei produce
inergie, precum si indoiala care ne macinl vigoarea si ne face
vibratorie a emanafiei, vibratia din ce in ce mai subtili a re- atdt ineficienti, cat qi dispersati.
sorbEiei -, o vibratie de inaltl frecvengi.
Ritmul
Fizicienii recunosc, in prezent, importanEa vibratiei si
rolul siu fundamental ca principiu al unititii, insd intentia Dansul lui Sivat expriml ritmul primordial al Inimii divi-
noastrd nu este si explicim textele in lumina fizicii moderne. ne, a cirei pulsagie se aflI la originea tuturor migc[rilor Uni-
Tradigiile din Cagmir fac referire la vibragie mai devreme de versului.
secolul al IX-lea d.Hr.; ele ii cunosc puterea, diferitele forme
qi urmiresc si [ne] transmiti aceasta prin intermediul unor Paratriryiika definegte Inima ca fiind Esenp Sinelui, a lui
descrieri precise gi concrete. Ele vorbesc despre ,,tremurat" Bhairava qi a supremeiZeigecare este identicd Lui. in centrul
(calatta), despre trepidagia unui pumn strdns gi deschis brusc, t Dansul lui Siva ilustreazi conceptul fundamental al iiuaismului,
[conform ciruia] Siva este totodatd lumini constienti (prakaia) 9i
' Vezipp. 183, 223 vdrful, uzat al lingurii ritualice prin care curge in foc
congtiingi lreflexivd] de sine (uimar{a) ca vibraqie a Energiei divine' Vezi
ofranda lnectarului] ce provine din organele divinizate.
Maharthamafi.jan, Introducere, pp. 23-3 l.
' Citat in M.M. i/. 8. in sanscriti p. 196, in traducere, p. 90.
25

KuNn"rr,rNi Kuwgar,rNi Yoce. Rrrlr sr vIBRATIE

Inimii se afld un eter vid, dincolo de dualitate, numit uyoman contempla; ea are fun caracter] dublu: miscarea de separare
sau kha, care este identic cu vibrafa iniqiali, spanda: dintre Siva gi Sakti din timpul emisiei gi rnigcarea invers[ lde
unificarel din timpul resorbliei.
Aceasti Inirni eternl qi firi de egal €rste centrul nerlliscai,
Datoriti acestei dinarnizdri, care produce o efervescent[
vibrant al Congtiingei, receptacolul universal din cai.e iau nastere sau o dinamizarc a energiei, apare treptat Universui. Con;ti-
si in care se resorb toate universurile^ inta unic[ se propagi prin intermediul ritmuriior, asa cum
undele se propagd unele din altele.
Abhinavagupra continue :
intrucAt toate aspectele realiti;ii reprezint[, de fapt, doar
Din kha tigneste starea nonduali de beatitudine, in care ritmuri ale energiei divine si ale vibragiei sale atotpitrunzd-
ne contopirn cu vibratia (spanda); a aringe spe?lda inseamn[ a
atinge eficienla. toare, traditiile Trika gi Kaula nu opun materia - spiritului,
corpul - sufletului, microcosmosul - macrocosmosului, ci
Inima lui Bhairava este priza de constiingi nediferenqiatd
gi vibraEia subtili si totalX (parispanda), sursa conrractiei $i recunosc un singur ritm originar, care se propagl in mod liber
a expansiunii neintrerupte a celor trei energii divine princi-
de la un nivel la altul,
pale - domeniul pdcii qi ai supremei beatitudini - ,,trnima",
in lucrarea sa, PratyabhijitAhydaya (sutra 12-13),
,yibratia", ,,avintul", ,,aspiratia" si ,,valul" sunt sinonime, cici
Ksemaraja prezinti o schigi vasti a cascadei de energii ce
vibratia existi in Constiintd ca un val in ocean, iar firi valul evolueazi prin spagii dinarnice, conform unui proces cvin-
tuplu. Plec6nd din infinitul spaliului (1) ele trec prin spatiul
constientizirii nu ar exista dec6t o nemiscare ca de crisfal, nu Inimii - centrul de iradiere (2), apoi prin spaEiul subtil al fir-
un,,Ocean al Constiintei". mamentului luminos (3), prin diversele direcqii spagiale (4),
pentru a ajunge in spagiul terestru (5). IatI cum este descris
De asemenea Inima misticS, mereu purl si linistitd, care
impulsioneazi intreaga viat5, este si locul de repaus al Luminii acest proces:
si al constientizdrii Sinelui inci nediferentiar"
Citi, energhdivini, numit[ Vameiuari, pentru ci ea,,emi-
Efervescenta gi dinarnizarea energiei te"t Universul, se reveleazi pe sine la limita emanaqiei sub forma
(kpabha si rwan thanat\ fiinqei inldnguite (paiu). Ocultind mai intii Sinele, suprema sa
Realitate, energia Cidgaganacart,,,Cea care vibreazd in spa$ul
Ernisia creatoare (uisarga) se produce atunci cind zei- infinit al Conqtiingei", ia aspectui subiectului crinoscitor uEor
ta-energie, plin.i de o beatitudine supremi, este dinamizati limitat, fiind prin urmare nvrnittr Khecarl, ,,cea care vibreazd in
kha", spalid vid al lnimii. Apoi, ocultind esenta sa [ce constd
de Bhairava. Aceasti dinarnizare apare ca un aspect grosier al intr-ol certitudine nediferengiati, ea apare ca fiind Gocari, ,Cea
vibra$ei prin care Siva se diferentiazb de energia sa pentru a o care vibreazl in razele luminoase (ale cunoagterii)": organul in-

t t Textuai",,r,orneazi". (N. rcd.)

Nu este uq,.rr de gisit o traducere exacti a tennenului m anthana..l.extual,
el reprezinti operaliunea de a ,,bate" (untui, srn.intdna sau chiar oulle) sau a
,,cerne"/,,strecura" (de exemplu, Oceanul mitic de Lapte, strecurat de Siva,
pentru a separa Necrarul de Venin). (N. red.)

26

KuNper,rNi KuNoer-rNi YocA. fuTM sr vTBRATTE

tern', inteligenta etc. care, sub efectul unei certitudini a diferen- Dinamizdnd energiar la fiecare nivel, incepdnd cu cel
qierii, identifici Sinele cu diferitele obiecte. inferior, Siva recupereazi energ ia divizatd, interiorizdnd- o
printr-o serie de resorbtii [succesive] pdni la vibragia iniqia-
Atunci cAnd ea isi oculteazi si mai mult natura adevira-
Ii a Centrului plin de pace. Atunci cdnd toate ritmurile s-au
ti, energia care consta din certitudinea nondiferentierii devi-
contopit cu marele ritrn al Congtiinqei unite cu energia, este
ne Dikcart,,,Cea care se desfhsoarl in directiile spatiale,', care atinsl identitatea dintre Siva qi IPutereal Sa.
reprezinti organeie senzoriale orientate citre exterior si care
sunt capabile si perceapd aspectul diferentiat. in cele din urmi, Trezirea qi ascensiunea enelgiei vibrante, Kundalirut, con-
ocuitdndu-si complet natura nediferentiatI si luind forma Bfta- sti agadar din reintegrarea treptat[ a dif'eritelor niveluri care
mri, ,,Cea care se rniqci [in sfera] plmintului", ea ia aspectul
existentei obiective diferentiate. se resorb unele in celelalte, aga cum pdpugile rusesti2 sunt
conlinute una in cealalt63.
Ocultind in acesr fel esenta Sinelui sdu universal, ea insali
inimalai paiu, Iiinta limitatS de propriile sale energii; rorusi, La fiecare etapl a resorbliei totul se reduce la un punct
acestea sunt aceleasi energii care, atunci cind se interiorizea- (bindu) din care iradiazd, realitd{ile din ce in ce mai vaste pe
misurd ce Kundalinise ridici din centru in centru de-a lungul
zi, ii deschid inima si reduc progresiv aiternativele - surseie axului media n (susumna) . Paratrimiika descrie aceasta intr-un
dualitilii -, clezvlluind totodati nobila sf'eri a nediferentierii fragment minunat (pp. 27 0 -27 l) :

(auikalpa), ceea ce oferi acces la minunata bhairauimudraz. ' Vezi dinamizarea energiei de citre Siva sau alui Kundalini de citre
Atunci, devor6nd integral diferentierea, ,Cea care se migci
bindu p.31.
in kha" se reveleazl ca agent universal constient si atotputer-
nic; ,,Cea care se migcd in razele Soalelui" devine certitudinea ' Matrioshka. (N. red.)
nondiferentierii, ,,Cea care se misci in directiile spariale" este ' Samputtkarana.Referitor la,,incapsularea" [termen tehnic: a inchide
contempiatia imediati a nondiferentierii qi, in sfbrsit, ,,Cea care
se miEci [in sfera] Pdmdntului" manifesti natura obiectivi ca <<ceva>> intre doud jumdtiEi ale unei sfere goale in interior, de exemplu (N.
un nectar ce se revarsi intr-un mod nediferentiat sub aspectul red.)l sau coincidenta ritmurilor proprii vibratiei sau rezonantei energiilor,
propriilor sale membrefsuangal. Chiar daci avem corp si sufluri, nu existi niciun exemplu mai bun decit cel al mantreiAllA$ in care cele 50
avem acces la starea ISupremului] Domn (pati), attorulactiunii de foneme ale emanatiei si cele 25 de niveluri ale realitilii care le corespund,
in cinci etape: emanatia, mentinerea si resorbEia Universului, dispuse pe niveluri de la primul (A) la ultimul (HA), adici Siva si energia [sa]
ocuitarea qi gra$a.
manifestatl, se unifici in cele din urmd intr-un singur punct .- bindu - care
intoarcerea ln Inimi
produce AHA\,I, Eul universal. Alte mantre insistl asupra resorbfei, cum
Astfel, yoghinul - care, gratie efervescentei energiei, se sunt energiile sonore ale mantrei OM (vezi p.76) sau ridicareadinbinduin
hindu (vezi p. 56) sau Kund.alinl [in forma ei] cosmicd (vezi p. I I I ). Unele
menfine in orice rnomenr in [punctul] de intilnire al dublei aspecte ale acestei uniuni sunt legate atdt de ritmurile emanatiei, cit gi de
rnisc[ri de emanatie si resorbqie - reclobdndeste unitatea pri- cele ale resorb$ei (vezi p. 41 ); vezi si cele cinci energii de la VameiuaripinS,
mordiald, vibratia Inimii universaie. la Bkucari, vezi p. 28. in cele din urmd, ceie douisprezece energii numite
kali sunt dispuse in etape succesive, cea mai inaltl incluzindu-le pe toate
' Antahkarana. (N. red.) intr-un mod nediferentiat.Yezi Hymnes au.x l{ali, pp. 80-82.
' Vezip.250 gi urrn.
29
28

K.uNoar,tuI Kur.toer"rNl Yoea. Rrllt sr vrtsRATrE

Inima, in care totul striluceste si care lumineazi pretutin- Experienta legat'; de Kundalint consth in interiorizarea gi
deni, este strifulgerarca unici, lnima supremi [...]Aceasti tnimd arnr onizarea tutruor energiilor pentru a regisi ritmul primor-
diai; ea ne ajutd si descoperim cI trecerea de la dualitate la
care vibreazd - emisia universali - trebuie sI fie adorati inliun- unitate, de la un ritm ia altul, se realizea'zd prirr focul tot mai
tr"ul canalului centril (susumtlc) unde isi afl[ sediul beatitudinea amplu al et-ervescentei, surprins [chiar.lin momentu! declan-
s'irii sale. clar intr-un *iod neintrerupt Ei de fiecare dat'i dupl
supreml a uniunii. acelagi proces de enianatie si resorbtie.

Uniunea dinffe $iva gi Sakti, dintre Rudra qiyogltinl{lani- Studiul nostm constntd asarlar existenE;r unui rnodel [unic],
vel unran), este lnumit[] yamala, sursa intregii noastre puteri. care revine neincetat, ca un iaitmotiv, pe toate nivelurile viegii;
deqi acesta ii conferi prezentirii o anurniti monotonie, el sr.rb-
Prin armcnizarea cornpleti a ritmurilor disonante ale liniazi caracterul universai al procesului ce are la bazd viblatia.
fiintei limitate, Kundnlinl regdsesre ritmul primordial al lui
spand.a, ating0nd puterea total6, dar incl nediferenEiatS, care La fiecare etap6, echilibrul stabiiit intre cele dou[ misciri
ii confer[ fieciruia dintre aceste ritmuri eficienta sa, cici efi- opuse ale acelui ritm armonizeazd energia corespondenti,
cienta de orice fel este legati de ulrya, echilibrul dintre doud
misciri opuse. care devine unificati si vibreaz'i. Energia dinamizati ce intri

Practica lai Kandalini constd aqadar din descoperirea in efervescenf[ ascensioneaz| inapoi c[tre sursa din c-are a
punctului de jonctiune intre doui extrerne si de a rimdne ferm aparut vibratia, centrul linistii, din care apar diferitele aspec-
in inima pulsagiei, a lacestei] misc.iri rapide si subtile fce are te ale unei fricliuni unificatoare, aga cum Siva qi Sakti, unigi
locl de-o parte $i de alta a unei pozigii de echilibru, fird de intr-un mod indisolubil, se separi pentru a se uni din nou qi
care vibratia nu poate exista. pentru a deveni una: bindu-ul Inimii.

Vom vedea c[, in cazul energiei prana-ice, echilibrul per- [Cele] doui puncte extreme (punctele lui uisarga) ex-
fect intre suflul inspirat si cel expirat este legat de ,,practica priml aceast[ miscare dubli de separare si de intoarcere, in
echinoct.iu,lu"i"-t' si c[ pozitia de echiiibru alui ulrya, care igi timp ce bindu reprezinti punctul unic din care ele emand qi in
extrage eficienta din vibratie, se afld la joncEiunea dintre ceea care se resorb. locul unitltii si al eficientei, locul intensititii
ce este pur si ceea ce este impur sau dintre excitatie si relaxare
in cazul ritmului sexual al unei fiinte eroice (u/ra)2. diamantine sau al Constiintei.

Astfel, la originea tuturor ritmurilor vietii se afli aceeasi inci din [vremea Iui] Rg Veda, faculsacrificial apirea
unicl vibratie care pitrunde corpurile qi fintregul] Univers, din frecarea a doud bucdti de lemn (nrant). Maj tdrziu, odati
aceeasi unicd eficienti care reverbereazd la toate nivelurile, cv iiuailii agama-e\or, marele sacrificir.i devine darul Sinelui,
de la eficienta mistic[ cea mai inalti, resimtiti sub forma lui ofranda diruitd Focului supremului subiect constient, care
arde toate limitirile.
spanda, pind la ef;cienga virili obignuitS.
1 3l

Visuuat gi ham.sa,vezipp. 88-90.

' Vezip.l89 qi urm.

30

Pnnren irurAr

TnBzrnEA sr DESF;.$URAREA
ENERGIr KutrnartNI

$arpele profunzimilor

Aqa cum o indici gi numele sdafKundalini], ,,energia in-
col[citl avind un corp sinuos", este asemlndtoare unui sarpe,
atunci cdnd std inflgurati gi adormitd in trupul [fiin1ei uma-
ne]. $arpele, pe care otrava sa il face de temut, simbolizeazi
toate forgele rnalefice qi corespunde de asemenea, atat dmp
cdt Kundalint zace inefti,inliuntrul nostru, energiilor noastre
incon;tiente, obscure, totodat[ otrdvite gi otrlvitoare. Totugi,
odati trezite si stdp6nite, aceleasi energii devin eficiente gi ne
conferi o forEI veritabil[.

Kunf,alint se aseamlni unui sarpe si in modul in care iqi
emite ,,veninul". Ca s[ muste, garpele se incoliceqte, coada
sa formdnd un cerc pe care el se sprijini. Complet ridicat,
el nu prezinti niciun pericol. Astfel, imediat ce Kundalinlisi

desface spirele qi se ridicl - dreaptd ca un baston - pdnd in

creEtetul capului, ea devine nu doar inofensiv[, ci, intruc6t
natura puterii sale malefice s-a schimbat, ea se reveleazd ca
fiind cel mai pregios dintre toate darurile.

Dupi ce au trecut toate efectele otrivii, gloria si puterea
se r[spAndesc in tot corpul; ceea ce termenul uisa expri-
md cu dublul [siu] sens: ,,otravi" care infuzeazi peste tot
provocdnd moartea, dar' gi,,atotpltrundere"r a nectarului
nemuririi (amrta).

' Vezip.80.

35

Kuryoar,rwi Tnnzrnte gr onsrA gunaREA ENERGIEI Kur.toarrNi

Cum putem folosi otrava energiilor lumeqti in scopuri invocat impreuni cu Aja ekapada, ,,Cel nenlscut avdnd un
spirituale? Sunt oferite doul solutii: si digerim otrava sau si singur picior", de care el nu este probabil separat.
inmagazinim nectarul, pistrdndu-l sub control. Aceasta este
semnificatia profundd a mitului lui Siva, care, din compasi- Profunzimile domeniului sdu sunt cele ale oceanului, cele
une, inghite otrava extrasi din Oceanul de Lapte, ale cirui ale atmosferei cu norii sdi qi cu ceala sa, precum qi profunzi-
comori le-a impdrtit zeilor, si o pistreazl in gdtul s5u, care mile terestre din care Edqnesc izvoarele benefice, Ahirbudhnya
devine astfel indigot. Dupi modelul siu, yoghinul care gi-a
purificat corpul plstreazi ceea ce a fost transformat in nectar inconjurdnd agadar Universul pe care il congine in el insugi.
divin: pentru a-l rispindi, el se adapi din acest receptacol de in timpul unui ritual vedic, preotului brahman, inzestrat
nectar care, precum oceanui, nici nu creste vreodat6, nici nu
cu o ,,cunoa;tere de nepitruns", ii sunt adresate urmitoarele
descregte. cuvinte:

KunSalinlne apare asadar ca fiind un rezervor de energie, Tu egti oceanul care imbriligeazi totul, tu eqti ,,Cel
fie rim6nind latentd in corpul uman, fie recipitdndu-gi esenta neniscut avAnd un singur picior", tu eqti qarpele din profun-
constientd atunci cAnd ne amplifici tendintele si le orienteazb zimile oceanului.'
cdtre aspectele universale. in acest fel, ea serveste drept fun-
dament pentru cele mai diverse tehnici de yoga si pentru cele Poegii qi misticii (kaui qi ysi) au plstrat atat de secret[ gti-
mai elevate experiente mistice. inga legatd de aceste divinitigi antice, incAt cheia ei s-a pierdut
chiar din vremurile lui Rg Veda.incepind cu aceastl epoci,
Ca qarpe qi ca pizitor al celei mai mari comori - nemuri-
rea - insd, Kundalint evoci garpele antic al profunzimilor, Ahi- zeul rizboinic, Indra - cel care bea soma -, ii detroneazd pe
asura si aditya,le furi comoara pe care o pizeau cu griji gi
rbudhnya,'pe care il slivesc Vedele. Acest sarpe este invocat o imparte adoratorilor sii. Simultan qarpele Ahi, p[zitorul
pentru a obgine hranl si vigoare, in acelaqi timp cu Pdmdntul,
Cerul, oceanul si pizitorii ordinii cosmice (r/a). Cultul slu izvoarelor, se preschimbi in dragon, care ii doboari pe Indra
este asociat cu venerarea celor mai vechi divinititi, cum este si alaiulsdu2.
Aditi, mama fi intelor adity a,,,personifi carea eliberirii", pre -
cum gi cu cea a titanilor (asura) - gardienii comorilor. Printre Nu am pute a, o are, identifi ca o al:uzie la Kun d alint in unele
aceste divinititi, misteriosul sarpe abisal este de multe ori rnituri ale Indiei strivechi in care nnga, prfiernicele divinitiEi
t Aceasti forml a lui Siva este numiti ,,Cel cu Gitul de culoare Indigo" cu forma de cobrd, joaci un rol important?
t(NrlaBkradnhtnhoa,),.,p(aNr.teraedd.)e jos", ,bazd" qi,profunzime": dupl Nirukta, acest
Literatura epicd il descrie pe Visnu care, dormind in mii-
termen desemneazi de asemenea corpul. Budhnya,,,care sil[qluieqte la locul apelor primordiale, se odihneste pe numeroasele spire
bazi" sau ,,care provine din profunzimi", profunzimile atmosferei care ale sarpelui cosmic, Adi$eqa numit si Ananta, ,,Infinitul". El
contine apele, asa cum corpul (budhna) congine suflurile Isubtile]. este cel care inconjoard qi susEine pdmdntul.

' Yajur Veda, Y. 33, vezi Hymnes du f;.g Veda VI. 50.14, comentat de
Nt iruikntaK,osCaaplu. iXHIIe.m3a3c,vheaznidgrai X, .Aah4ir. budhnya este chiar numele lui Siva.

37

Kuryper,rni Cnprrolul I

Mengionlm, de asemenea, in Indiapreariani siin special Tnrpr.e EMrsrE A LUr Srva sI cELE
in Cagmir, existenta cultului prestigi osilor ndga,totodat[ gerpi
divini, dar qi inEelepEi mistici, aflaEi in posesia unei remarcabile TREI ASPECTE ALE I.UI KUITNAT,WI
stiinle oculte, care ascundeau nectarul celest.
ln cel de-al treilea capitol din Tantralo,ka, Abhinavagupta
Divinit[tile-serpi sunr in egall rndsuri prezenti in ne- prezinti etapele emisiei universale corelate cu diferitele as-
num[rate legende budiste relatare in pali,in Tripitaka; aici, pecte ale energiei Kun/.alinl:
Buddha este reprezentat stipanind nfrgapericulosi, cum esre
Bnergia supreml a lui Dumnezeq akula, este (energia)
cel din Uruvilva. Cei doi se luptd o noapte inrreagl av6nd drept kauliki prin care Constiinta supreml, sau kula, expansioneazi.
Ea este inseparabild de Dumnezeu (67).
arm5 doar focul intens (tejas) pe care ei il emit: ndga, care
scuipd flic[ri de foc, este in cele din urm6 invins de flacira Jayaratha comenteazd:

splendorii lui Buddha. Ndga esteins[ de obicei convertit prin KuIa, stprema Congtiinld, din care se desflsoari Univer-
cuvAntul Celui Trezit, oferindu-i ajutorul. Asa este regele ger- sul diversificat si in care el se resoarbe, este liberi de Siva gi de
pilor ndga, Muchilinda, reprezentat in numeroase sculpturi energia sa. Anuttara (A) cea inefabild, pura LuminI, Realitatea
ridicat in spatele lui Buddha gi care, pentru a-i proteja capul de
intemperii, igi umfld gdtul deasupra lui precum un baldachin ultimi este cea care face sd aparl in ea insiqi esenga cuplului
sau o umbrell. Siva-Sakti cind, datoritl propriei sale libertiEi absolute, ea do-

Ceea ce ne derermini insi sI evocim garpele mitic in reste sd manifeste Universul.
legituri cu Kundalini este adoptarea acesrui simbol chiar in
Akula, dimpotrivl, il caracterizeazl pe Siva c alumind Qtra-
cadrul sistemului iluait.Yomvedea ci in cadrul celei mai inalte
,,initieri prin stripungere", cea explicit numiti,,stripungerea ka!a),transcendent[ gi flri de egal (anuttara).
sarpelui" (b huj an gau e dha) t, energia se ridic[ precum un fulger
pdnd in crestetril capului si expansion eazd.inbeatitudine sub El devine emisiv datoriti energieisale kauliki, adici datoritl
,,prizei de conqtiinll de sine (uimarfu)". Aceasti energie subtili
forma unei cobre cu git incincit, carc vibreazi intens, plinl supreml, care e ste lfuqtSalinl, se contopegte cu Siva intr-o fricEiune
de viati. intinsi astfel deasupra capului, ea simbolize az6 d.ua- unificatoare plini de bucurie impirtSgiti, apoi devine dreapti gi ia
aspectul energiilor \zoingei, Cunoasterii gi Acliunii (p. 17).
daianta cosmicl; toate energiile yoghinului sunt, in aceasti
etapi, omniprezente si expansioneazd.in intregul Univers.

' VeziT.A. XXIX 248 -251.Yezip. 129.

Kuryper.rni Tnrpr.e EMISIE A r-ur Srvl sI cELE TREr AsPEcrE ALE LUI KurypeLtNt

Fuziunea cuplului [format din] Siva si Sakti eramala) este punctului (bindu),ca emisie simultan supremd gi nonsupremit,
energia beatitudiniit (anandalakti,l) din care emanl intregul ea constituie strdlucirea tuturor lucrurilor.
Univers. Fiind o realitate dincolo de aspectele suprem si non_
suprem, ea este numiti ,,Zeiga",,,Esenta" si,Inima (glorioasi),,; Atunci cind nu emite, I(unSalintia forma purei energii
aceasta este emisia, Supremul Domn (68-69). statice, i aktikur.tdnlikA. Ea devine apoi praltakur.tSalini, energia
vitali sau fenergia] suflului. Chiar gi atunci cdnd atinge punctul
Conform comentariului, fuziunea unificatoare este o extrem al emisiei, ea rimine KunQalini cea supremi Pe care o
explozie, o vibrafie, o energie beatifici din care se revars[ numim Supremul Brahman, cerul lui Siva gi locul de repaus al
fluxul universal lal creatiei]. in aceasti erap6, Siva qi energia Sinelui. Migcirile alternative de emanalie si de resorbfe nu sunt
se manifesti ca fiind separati: Siva este transcendent in raport
cu Universul, in timp ce energia sa este imanenti, fbrl ca ple- altceva decit emisia [Supremuluit Domn2.
nitudinea ei sI se diminueze.
Jayaratha comenteaze citind aceeasi Tantra:
Astfel, kauliki este dorinta de a emite, constientizarea
Cilitoria Sinelui, care transcende toate cdile, este numitl
indisolubil uniti cu supremul subiect constient. Ea devine ,,energie, kundali, cerul suprem al Constiinlei"; nediferengiat, in-
emisivi in virtutea unei efervescente2 care il inciti si se in- comparabil, el este dincolo de criteriile cunoagterii. in acest regat
suprem din cea mai inaltl sferi a ConqtiinEei, nu apar niciodati
toarci spre exterior. Beatitudinea se trezeste atunci treptat, nici nogiuni, nici lucruri. Putem considera aceasti sferi inaltl
pe mlsur[ ce revirsarea Sinelui se reveleazi, extinzdndu-se ca fiind 6rmamentul lui Siva, receptacolul universal. Supremul
pdnl la [nivelul] energiei Actiunii3. Brahrnan, care caracterizeazi orice lucru, dar pe care nimic nu-l
caracterizeazdt, ne apare ca fiind ceea ce creste si face sd creasc['
Bnergia absoluti, identici Congtiintei Supreme (para-
samuit), este numiti si amakala, cea de-a saptesprezecea fiind orientat cdtre interior.
[cuantl de] energie, beatitudinea supreml, priza de constiinfl ConqtiinEa suverani cuprinde migcdrile emanaliei Ei re-
de Sine si libertatea total5. Fird ea nu ar exista nimic. Identici
lui Siva, ea ne apare ca fiind Viaga gi gloria universali. sorbliei Universului sub aspectele de subiect cunoscitor' de
cunoagtere qi obiect de cunoscut, toate acestea nefiind decdt
Abhinavagupta citeazd., cu privire la acest subiect, din
Triiirobhairaua: emisia [Supremului] Domn.

Cea de-a gapte sprezeceakalaare drept esenti si formi nec- Tripla emisie (aisarga)
tar:ul (amrta). Rispdndindu-se, datoriri misclrii de duplicare a
Termenul uisarga desemneazi in acelagi timp emisia
' L" fel ca gi edi$a englezi a cdrlii, am ales si traducem, in intreaga
creatoare (ui:ffl si cele dou[ puncte [suprapuse vertical],
lucrare, cuvintul original sanscrit anandaprin,,beatitudine" (semnificagia
textuali, care este, in plus, gi un termen tehnic precis), preferindu-l in locul semnul din alfabet care indici o aspiralie uqoari la sfdrsitul

2traducerii alese de altoare: fdlicitd. (N. red.) unei vocale. Emisia creatoare se efectueazd cu ajutorul unei

Procchalanfi sthiti. miqcdri duble: fricEiunea unificatoare dintre Siva 9i energie. in

' Corn"rrturiu la i/ 136-137, pp. 138-140. cazul fiingei umane, aceeasi miscare se regise$te in fricEiunea

40 I Parapara uisarga. (N. red.)

'3 III. Sl.tzz-t+t.

Comentariu pp. 140-143.

Kuxoer"rni Tnrpr,e rlrrsrE A LUr Srve gr cELE TREr ASnECTE ALE r,ur Ku4roalrNi

dintre doui sufluri * inspiragie si expiratie - in interiorul cdii ei. Punctul unic,bindu' sau akulaSiva, incepe sd se,,fisureze",

mediane sau chiar in unirea sexuald. ceea ce dd nagtere celor doui puncte - uisarga.
Astfel uisarga este fgi] sursa, si rezultatul fluxului eficien-
in iaktikuqtsaliniaceste doui puncte sunt in echilibru
tei virile (uIrya), precum si al ascensiunii energiei KundalinL
perfect, ins[ acest echilibru ameningi si se perturbe in avan-
Ernisia suprem[
tajul unuia dintre ele, contur6ndu-se fastfel] tendinga c[tre
Abhinavagupta definegte starea emisiv[ (uakargikl sthi- manif,estare. in momentul in care unul dintre puncte se as-

ti) - care este beatitudine - ca fiind ,,proiecfia Sineluiin Sine cunde, celdlalt se arate. DacI energia face sI apar[ Universul,

si prin Sine" (141). A. rdmffne nerevelat si fIri egal; daci ea resoarbe Universul,
ln opinia luiJayaratha, aceastl emisie purd a [Supremului]
Siva
Domn, in care totul provine din Sine, este o rnanifestare ful-
gerdtoare (parisphurana) care imbraci atdt aspecre interioare, Siva strdluceste in toati gloria sa. Totuqi imuabilul Siva nu este
c0t si aspecte exterioare.
supus niciunei schimbiri.
Emisia interrnediari
Datorit[ acestui dublu punct , {aktikundalinl are drept
Totodat[ supremi si nonsuprern.i, emisia proprie lui expresie uisarga, adic[ fonema f.I care este independenti de
ialctikur.tQalini Eine de energia kula sau iaktiuisarga. Aceasta
este Kun d alinl s ub forma constiintei (u iru ar i akun {. a lin t) . manifestare si este transcrisi prin dou[ puncte suprapuse ce

Prima miscare care precedi emisia efectivi este atunci reprezinti tendinga dubld proprie acestei energii"
cdnd kul akund alini intrd"in eferve s cenld; e a este numiti,,urn-
flatd"l,la fel ca o simdnEi pe punctul de a germina. purl ener- A este beatitudinea (ananda),iar I.{ este expresia acEi-
gie static6, i aktikun flalint, irtcd. neorientat[ cdtre exterior, e a
este adormitd si se afli in stare de repaus in ea inslsi, sub forma unii de emisie care se incheie cu ritrnul vital sau suflul (prana).
Constiinlei (samuit). Desi este liber6 de orice flr.x emisiv, ea
este caracterizatd [totuqi] ca fiind uisarjaniya, datoritd unei €Siva, bindu, akula = -.7 parakundalint lt
tendinte subtile citre emisia Universului. Este vorba despre
o anurnitd efervescent[, care piuteste insd intr-<l plenitudine Saktikundalin; = 3T: \pru nakundalintfl.
nediferengiatd, cea a unei interiorizdri perfecte, energia obiec-
tivi fiind absorbit'i in energia subiectivh si suprapunindu-se intrucdt i aktikun d alint p aticipd, la nivelul caracterizat
drept suprem si nonsuprem, ea este intermediari intre cele
' ,-rrr** doui energiiKuqt/alinldescrise dupi cum urmeazd: daci ori-
entarea ei este cltre interio r (antarkoti), ea se dizolv:a in Siva qi
42 igi recapitd esenta sa, care este cea a celei de-a gaptesptezecea
cuante (kala), puri Constiinqi sau Suprema Kandalint. CAnd
orientarea ei este citre exterior si cdnd intri in efervescentl

' Anusudra, sunet nazal indicat printr-un punct deasupra unei consoane,

care simbolizeaz| energiacondensati a cuvintului.

43

Kurqoer,rNl Tnrpr-e EMIsIE A r,ut Stv,q sr cELE TREr ASpECTE ALE LUI Kunnar,rNr

(ksobha), ea devine, in etapa inferioarl a emisiei, I.{, energia nervuri, cici din acesr canal apar toate funcEiile gi in el iqi
sufiulrri vital , pranakundalinl,iar atunci cdnd aceastd emisie se gisesc repausul. Acest canal este gol (iunya) gi este numit
condenseazd, suflui este nurnit hannsa (lebidi), o consoan['. hamsa,,,leb5da" sau suflul centralt. in acest fel el corespun-
cle nu numai manifestirii energiei, ci si intoarcerii acesteia la
trrnisia inferinard qi p rnn* lcunqlnlini sursa vital6, fonici qi cosmici.

Energia Kundalint a suflului vietii precedi emisia pro- P ar n s aw p ur n akury. Q. ali.nl

priu-zisi din care apar nivelurile realitigii (tattua). Totu6i, in miqcarea de intoarcere la surs5, KunQalin\, dupd,
ce a devenit iaktikundalint si apoi pranakundalint, revine in
Situati in zorii desfrquririi cosmice, ea nu este"altceva
rnod spontan la plenitudine frri si fie, cu toate acestea, privati
decit prima pulsaEie a manifestirii obiective, o simpli tendintd de tendinta citre emisie, cici, in aceastd plenitudine', totul

de a se exterioriza, de unde expresia adikoti,,,orientatl ci.tre este actiune si miscare, Universul intreg, inseparabil de Siva,
siligluieqte in suprema ener gie, p ar akun d slini.
origine", adicd spre manifestarea Unir.ersului.
Trebuie sd remarc[m cI aceast[ intoarcere constitu-
Kqem;araja2 aratd cum anume se transformi Constiinta ie o imbogdgire in comparafie cu punctul de plecare, cdci

in energie vitali. Desi ea este Realitatea cea mai intiml si KundalintimbriEigeazl acum intreaga lume. Pentru ca Siva
sd se manifeste ca Paramadiva, Totul de dincolo de imanengi Ei
fundamentul universai, Constiinga supremi, ascunzdndu-si transcendengS, este necesar ca energia KunQalint s5. se reverse
din el qi sI se intoarcd in el.
esenla veritabil[ in etapa iluziei (maya), ea se exteriorizea-
zi si mai mult, iar arunci c6nd ea aringe punctul (bindu din Astfel tradigia Kula consider[ ci energia Kundalinl este
originea, substanga si realizarea oriclrui lucru.
$), miscarea sa se incheie; atunci ea devine prana, conform
r Yezip.76 [despre] emiterea mantrei OM ca miqcare spontand si eterni.
cuvintelor celebre: ,,la inceput Conqtiinta s-a desfbgurat [sub DupI S.S. v. IIl.27 este suficient si respirim repetdnd flri intrerupere
forma.] suflului vietii"3. mt antra suflului, adicd hamsa.

Dup[ ce, pe parcursul ccibordrii gradate, isi apropriazd C"u a Eului absolut Qrurnahanta) in care Siva gi Sakti sunt indisolubil
energia vitall (pranaiakti), ea se manifestd la nivelul inteli- unigi. Visarga tripld:

gengei, al corpului etc., urmdnd traseul milioanelor de canale - Parauisarga: uaisargika sthiti, Siva, akula, bindu, prakAfu = iaktiuimaria.
(nAdI). Constiinta ia asadar forma sa de canal central4 atunci - Paraparauisarga: iaktiuisarga, iaktikundalinl, \,, uimariakundalint,

c6nd, avdnd drept suport energia suflului, coboari din cres- u i s arj aniy a gi kulakun d alint.

tetul capului pdni la deschiderea inferioarh de la baza trun- - Aparauisarga: pranakundalinl, HA, hamsa, suflul vital,.

chiuluis. Ba este comparati cu ner!'ura principali a fuunzei 45

copacului dhaka savpalaia ia care sunt conectate celelalte

t Vezi III, p. i42gi it.l42. [Consoana cu pricina este HA. (N. red.)J
t
t VezlP.H. sutra 1, comentariu.
o PrAk samuit prAna parinatA. T.A.VI. 8, citindu-l pe Kallata.
t Susumna sa:u matlhyana./i.Yezi pp.S6, 139, 19.5.
Din brahmar"andhrain adhouaktra.

44

Cnptrolul ll

Kutgpatnrr,,iNC or.Acrrff' tlv c onp

Centri de fo4[ bnkra) qina{.i

inainte si descriem momentele importante ale ascensi-

unii energieiKury.Qatinl,este absolut necesar sd oferim cdteva
explicatii cu privire la ,,fiziologia" sistemului yoga.

Referitor la acest subiect textele noastre nu sunt foarte
detaliate gi nu dorim si apeldm la tratate de hathayoga mai
tdrzii, in care termen vl cakradesemneazi ,,situri"l (pltha) sau
lotugi (padma), cu numirul lor variabil de petale gi de litere
[asociate], descrise in Tantrele gi Upanigadele tdrzii.

Pentru givaigii din Cagmir, cakra sau ,,rotile" sunt mai
degrabd centri vibratorii percepuli prin experienEd [direct[],
decdt reprezentdri vizuale ce servesc drept suport concen-

tr[rii. intrucit yoghinul percepe, in timpul ridic[rii energi-

ei Kundalinz, un vortex viu la nivelul centrilor situati de-a
lungul axului central, acestia sunt numiEi cakra ,,roEi care se

invirt"; din aceste roli energiile divine se propagi pentru
a acEiona la nivelul corpului'. Fiecare roati are un anumit
numdr de spi1e, in total 50 [de spiget] in tot corpul. Aceste

spi1e, simbolurile unei energii strilucitoare si vibrante, au

Denumire utilizati pentru locurile sacre de pelerinaj. (N. red.)
YeziY.36.
Denumire alternativ[, fblositd gi de autoare: "raze". (N. red.)

47

KuNpar,rNi KuNoalrni "iNcor,Acrri." iN conp

devenit, in cele din urm5, in sistemele tantrice si yoghine, fi cel din muladharagi cel din bhru.impreun5, ele constituie
petale corelate cu literele sanscrite, cu sunete, forme, culori complexele inconstiente (saryskara) lesute de citre iluzie, gre*
utatea si rigiditatea trecutului opunAnd [aici] o vie rezistengi
qi funcgii specifice. trecerii forEei spirituale.

in locul celor gapte roli din aceste sisteme, Trika recu- Forta obstructivd a fiecirui nod trebuie sI fie descltu-
noagte doar cinci roti principale care sunt localizate de jos in fat[ pentru ca energia eliberatd de centri sd fie asimilatl de
sus, din centrul-rlddcind, (muladhara) pdni la centrul [din]
Kur.tSalint, care iqi recap[t5. [astfel] aspectul universal.
crestetul capului (brahmarandh,ra,,,poartahsi Brahman"). Aceste ,,roti" nu sunt in niciun fel niqte centri psihologici
intre fiecare doi centri existi o distanti de trei pdime sau
9i statici ai corpului grosier, ci sunt centri de forgi ce lin de
de trei pumni suprapugi. Centrii sunt legati intre ei prin niste corpul subtil, centri pe care doar yoghinul, in timpul desfl-
nAdit,curenti subtili de energie vitald.(pranaiakti). Se spune suririi energiei KunSalinl, ii poate localiza cu precizie, ca si
cd aceste fluxuri de energie, care pleac[ din centri pentru a se
risp0ndi in tot corpul, sunt in numir de 72000 gi dintre aces- cum ei ar face parte din corp.
tea trei sunt principale, fiind numite if,a, pingala si susumna;
primele doud se situeaz[ in stdnga si, respectiv, in dreapta Centrul inferior (muladhara sm, mulabhumi)

canalului median - susumna -, calea regal[ centrali, numiti ,,Suportul-r[dicini" (mula) se situeaz[ la jonctiunea ce-
lor dou[ curente principale de energie, in partea inferioari
qimadhyanadl a trunchiului. El are doui deschideri care nu pot funcgio-
La fel de delicati precum fibra de lorus, aceasti cale este
na simultan: dacd una se inchide, cealaltd se deschide. in
calea divind de foc pe care intrd Kundalinl pentru a se ridica
realitate nu existd decdt o singurl deschidere al cdrui sens
pini la cer; fiind vid[ ea nu intilnegte obstacole, cici doar in se inverseazi oarecum, ceea ce seamdnd cu imaginea unui

vid suflul vibreazd gi devine din nou constient, recipdtdndu-si triunghi: daci vdrful s5u este intors in jos - de unde gi nu-
esenfa sa universali.
mele de adhouaktra (,,deschidere inferioarS"t) -, vigoarea
De-a lungul acestui nadtse afl6 centrii pe care Kundalini
trebuie sl-i strdpungi in timpul ascensiunii sale. spirituali se pierde in favoarea vieEii sexuale, suflul si sdmdnga
urmind un curs descendent. in schimb, daci yoghinul in-
in cazul fiintei umane obignuite, aceste roli nici nu se in- verseazi triunghiul, al cirui v0rf se orienteazd prin urmare
vArt, nici nu vibreazi, ele constituie niste ,,ghemuri incilcite" citre in sus', deschiderea numitdmedhrakandat, carese afli
care au fost, in consecinti, numite ,,noduri" (granthi), cdci ele
,,innoad[" spiritul de materie, consoliddnd astfel sentimentul ' Este desemnat, de asemenea, prin janrnadhdra, ,baza generativi",
eului. Unele noduri de energie sunt dificil de dezlegat, cum ar
t j anmagra si y onisthana.

De fapt, nadt nueste un canal static ce serveste curgerii energiei, ci un ' Numit, de asemenea, yoginiuaktra,,Gura lui Yoginf', guhyasthana,
circuit al fluxului energetic sau al fortei vibratorii; nu putem totusi si evitim
termenii,cale",,traseu" sau,,canal". ,,Licaqul Secret".

48 ' Kanda, bulbul, se afli la cinci Idlimi de degete sub ombilic si la doui

deasupra organului viril.

49

KuNoar,rNr Kunper.rNl ,,iNcor-Icrr-ff iN conp

la ridicina organului sexual, lasi si treaci forla virill, care Centrul inimii (hy d ay ac akra)

pitrunde in canalul median. in cea de-a treia roat[, cea a inimii (hydaya), energia de-
Acest triunghi este tr ikon e,,,sanctuarul triunghiular", vine foarte subtil[. Imediat ce este trezit, acest centru trans-
mite fin mod] spontan puterea sa celorlalli centri'. Cu toate
pentru c[ este fonnat din trei energii divine: Vointa, Cunoas-
terea si Actiunea. cd energia Kun(,alinr. se poate trezi din orice centru - cici

in centn.rl-rldicinI sdiSqiuieste" inainte de trezire, energia ea sdl[qluiegte in mod egal in toti -, ea pleac[ de preferingd

incol[citi, inerti si inconqtienti. ca o fiinq[ otravit5. Aici ea din inimd, intrucdt, in opinia lui Abhinavagupta, combinarea
suflurilor gi apoi fuziunea lor au loc in inim6. Cind totul se
este incoldcit[ de trei ori si jum6tate in jurui lui bintlu) punct al reuneqte aici, este atinsi beatitudinea.
eficientei, care este simbolul lui Siva si esenta virilit dgii (uirya).
Cu capul sfiu ea blocheazi intrarea canalului rnedian. Somnul Centrii kantha qi bhrurnadhy a
siu constituie inrotrirea fiintei ignorante, pe caie o orbeste,
fbcdnd-o s6-gi confunde corpul cu Sinele siu adevdrat. Desi Sediul celui de-al patrulea centru, kanthat,aga cum indi-
este adormiti, ea sus{ine viata fiintei umane si lumea, care ci numele siu, se afl[ la baza gdtului sau, profund, in partea
sunt si ele ,,somnolente". posterioar[ a gdtului. CAt despre cel de-al cincilea centru,

in inte riorul spirelor sale, Kun d alin[ fcea] adorrniti con- bhrumadhya, el se situeazi intre sprAncene.
fine otrava (uisa) distrugStoare a vitalititii fiingelor umane,
care isi dispei:seazI fortele inrr-o viag,i sexuali haotica. ins5, Existi tn zona superioari a capului cdteva puncte impor-
in timpul trezirii sale, atunci ctnd predomin'i doar o snergie
pur[ perfect concentratd, otrava se transformi intr-o putere tante care nu fac parte dintre cakra: lalaya - situat in mijlo-
cul fruntii - , talu qi triueni situate la nivelul ld bhrumadhya.
atotpitrunzitoale (uii)t, deschizAnd asrfel accesul c"5tre cli-
Talu, situatinspatele bolgii palatului, este, de asemenea, numit
mensiunea universali.
lambika sau lampikasthana,,,lueta", qi, de asemenea, catus-
Centrul nrnbilical {n ab hic akrn) padas,pentru cI se afl6 la intersecEia celor patru canale: cele

A doua roatd, situatd la nivelul ombilicului, este un impor- ale suflului obi;nuit - unul care coboard in pldmini gi altul
tant centru de schimb. Ea are zece raze, cici de aici pornesc care urci prin trahee - si cele doud canale proprii suflului
cei zece curenti principali (na|/)'z, canaie ascendente ce au
drept surs[ principal.i canalul meclian sau susumna. interiorizat, care, fiind blocate la oamenii obisnuiti, deschid
accesul la susumna doar in cazul yoghinului - unuln coboari in
' Vit- in sensul de ,,a iniinca, ,,a consurna" si, de asemenea, rie ,,a umpie" centrul-ridicinl, iar altul, care urci in centrul superior, este

(uyapana) vezi p. 35. ' Acliondnd exclusiv asupra lui, evit[m nurneroase accidente gi dificultigi

' Ace*te, su nticlu, pingala, ntsumnd, gandkarl, hastijihuri, yaiasuini, p{tsa,, asociate cu trezirea lvi muladkara Ei bhrumadhya.

alambusa, kultu si iankhint. ' Centrul purificirii.
t Aerul coaguleaz[ aici, respiralia i;i schimbd natura, pentru cd devine
.50
televaPtr5i,n subtild, fiind o sursi de pace gi pldcere. pini in muladhara.
intermediul ei, adltahkundallnl se deplaseazi

5l

Kur.roer,rNi Kuyoer-rni "ilqcor,icrti." in conp

urmat de urdhuakurlQalini. Se spune ci, atunci cind energia geinlalata,in mijlocul frungii. Din aceasti stare, foarte rar
ajunge la talu, ea di nagtere la mii de raze, care radiaz[ pdni atinsi de citre yoghini, apare o alta, de beatitudine dlfuzd'
la nivelul omoplaEilor. gi de cildur[ intens[. Orice activitate inceteazi atunci cdnd
apare starea de beatitudine gi cdnd energia se propagi la
Triueni, triunghiult, se afld in punctul de convergentd nivelul capului pdni in centrul cu o mie de raze; dat fiind ci
al aspectului triplu: Focul, Soarele si Luna; udana, prana gi legiturile cu viitorul sunt rupte, ea se transform[ in energia
apAne etc.
purei Con;tiinqe.
Centrul sub til, b hruma dlrya - literal,,situat intre sprAnce- Dacd ne referim [uneori] labhrumadhya folosind terme-
ne" - este pentru energia vitald o trecere deosebit de dificili.
Pentru a trece dincolo de el, trebuie si controldm starea de nul bindu, aceasta se datoreazd faptului c[, in momentul in
sarnadhi Ei si beneficiem de ajutorul unui guru foarte bun. care centrul este ,,str[puns", oferind o iesire energiei care s-a
acumulat acolo, in acest loc apare un punct de o luminozitate
Strofa 36 din Vijfianabhairaua este consacrati practicii intensi, ,,focul subtil ldqnind ca o flacdr6". Acesta este bindu,
numite bhruksepa sau bhruuedh4, ,,stripungerea lui bhru", punctul adimensional Ei, prin urmare, dincolo de dualitate,
in care se concentreazl maximul de putere. Dac[ ne fixdm
care are drept efect expansiunea energiei. Dacd in acest aten{ia asupra momentului in care, ajuns in mijlocul frunqii, el
se dizolvi, suntem absorbi$ in splendoarea Congtiintei. Cele
moment gindirea transcende dualitatea, atingem starea de trei puncte - bindu al inimii, bindu dintre sprdncene qibindu
transcenden![ gi prin urmare dobdndim starea de omnipre-
zentd. incepem si umplem cu energie pranic[ toti centrii, din brahmarandhra - devin atunci una, c'5ci Kundalinlle-a

pin[ la bhrumadhya, gi apoi, cind acesta din urmi este plin unit in timpul ridicirii sale.
Din bhru gi doar de aici apare Gestul Succesiunii fde
de energie concentratd si starea de samadhi impiedicd dis-
persarea sa in lumea exterioari, este suficient s[ contractlm Faze]t la etapele alternante: resorbgie-cu-ochii-inchisi, re-
ugor sprdncenele si sI proiectim imediat aceastl energie sorbEie-cu-ochii-deschigi. La inceput, atunci cdnd energia
asupra barierei inguste pe care trebuie sd o treacS pentru se ridicd pdni in bhru, stfiltl iese brusc pe nas; deschidem
a ajunge la brahmarandhra. Daci nu putem canaliza forga ochii si inspirim, apoi inchidem ochii qi KuqtSalint, trezitd in
vitali pentru a o proiecta apoi citre crestetul capului, suflul intregime, se reveleazi ca un curent imens de energie intensi.
Atunci cdnd deschidem ochii,lumea se umple de o beatitudine
se disperseazi prin niri. amplificatd care genereazi o stare de,,betie" (ghurr.ti). Atunci
ICuvintul] sefa [folositin sutra citati] nuinseamnd doar cdnd Kundalinr. univ ersali iqi recapitd activitatea spontanl, ne
bucurdm de mareea oceanului vieEii, cu fluxul gi reflrxul siu
un ,,baraj" in calea curgerii suflului inspirat si al celui expi-
rat, ci si o ,,punte" care uneste centrul dintre sprdncene cu t Kramarnudrd ctt cele doui faze ale sale: nimllana si unmilana samadhi
brahmarandhra. AceEtidoi centri, in cazul fiintei ignorante,
sunt intotdeauna separagi, in timp ce, in cazul yoghinului, care ne conduc aici. Vezi pp. 92, LAi.
forta vitald, fiind sublimati, trece prin aceast[ punte qi ajun-
t Vezitriunghiurile de la pp. 56, 58. 53

52

KuNpar,rNi Kullnalrrqr,,ir.Icol[cir.[" ir.i conp

perpetuu de emanaEii gi resorbgii. Yoghinul se afld in repaus Ea este fluidi qi rdspAndeqte nectarul divin, fiind totugi la

in unmilansamadhi - resorbtia-cu-ochii-deschigi - qi se bu- fel de stabiid ca gi firmamentull. Situatl deasupra craniului, ea

curi de beatitudine totali, jagadananda. Pentru el totul este cilnste din fuziunea clintr e bindu si ndd.a, dintre Siva qi energie,
scdldat de beatitudine qi nu este decit beatitudine.
cloud aspecte identice ale Realitdgii absoiute care sunt, pe de o
in laldta,mijlocul fnngii, Kundalini descoperd intrarea in
brahmarandhra,iar cil5toria sa ia sf6r;it. Din acest moment, parte, lumini si, pe de alti parte, rezonanfd vibratoriez.
energia devine supremd si omniprezenti.
Conform tradigiei, ductdaiantn este asociati Lunii Pline
B rahm ar an dhra slta d.u id. d. a ant a
care iqi rispAndegte razele in fluxuri continue de treatitudine.
Termenul duadaianta, ,,la sfirgitul a douisprezece llgimi Ian. rnterror, stralucrtor precum fulgeml, un triunghi (triiAla)t
de deget", desemneazi [in ,anatomia subtild" a fiingei umane]
trei locuri diferite. reprezintl energia tripli a Voingei, Cunoasterii si Actiunii.

l. Duadaianta externd este locul precis in care suflul obig- Acesta este locui in care strbluceqte marele Yid - bindu cel

nuit este expirat, la trei lIqimi de minl de niri. subtil sau hamsau -, sediul lui Siva, neintinat de nicio iluzie si
2. Duadafunla intern[ este brahmarandhra,,Poarta sau
in care Sinele se regiseqte perfect revelat.
D eschidere a lui B rahm an" difl crestetul capului, la o distanEi
de doisprezece ligimi de deget suprapuse delabhrumadhya, Pentru ca instabilitatea naturali a mingii si inceteze, ea
urmdnd curbura craniului. Ea il caracterizeand, doar pe yoghi-
nul aflat in samadhi, care qi-a revelat Sinele, dar nu qi pe Siva trebuie sd se fixeze asupra acestui Vid suprern, in care orice
din Universt. Stripungerea sa este caracterizati de starea de
ghurni cu vibratii intense. agitaqie inceteazd pentru totdeauna. Prin urrnare, cel care isi

3. Duadaianfa supremi este situatl deasupra craniului,la face din duadaianta resedinta sa permanentd gi iqi foxalizeazd.
douisprezece misuri de deget de brahmarandhra, fiind cunos-
cutl doar de acela care s-a identificat cu Siva cel omniprezent. la voinqi energia asupra acesteia, atinge eliberarea tnci din

Ea nu are nicio legituri cu corpul, este duadaianta cosmicd timpul viegii'.

sau sahasrara, roata cu o mie de raze, adicl avdnd nenumirate I Vezip.140.
energii, strilucitoare, etern prezente, care nu poate fi atinsd ca
o consecin[i avreunui efort fanume, oricit de intens], cici ea ' Bindu=lumin6., nadn=rezonanli vibrato rie. (N. red")
este insigi natura [proprie a] lucrurilor (suabhauika). t Probabil eroare de traducere: trikona =,,triunghi", trifuLa =,,trident".

t Pe de alti parte, ambele simbolizeazd triadele de energii. (N. red)

[Cu alte cuvinte, a realizat] d,o* atmauyapll [,,resorblia in Sine"], nu qi " \bzi p.45.
iiuauyapti [,,resorbgia in Siva"]. Vezi pp. 87 qi urm., 202.
' in brahmarandhra se afl[ cea rnai inalti dintre energii sub forma Rolii
54
Cosmice, care congine nivehirile realitagii (tattua) de la Pimint pind la

Sadaliun. Din centrul Rogii, unde energia care transcende toate aceste

rriveluri este unitd cu Siva, emand nenumd r^te razei dintre ele 360 lurnineazi

lumea sub forma Focuiui, Soarelui gi I-unii. [CoincidenEa cu numarul de
grade aie unui cerc complet nu este intdmplitoare. in Sri Vidye, inruditl

cu Trika, de exemplu, aceste 360 de raze se numesc mayukh.a qi corespund
in Univers, printre altele, celor 360 de zile lunare ale anulr.li" Subiectul
constitr:ie un secret gi nu poate fi dez.volt:rt aici (N. red.)1

55

Kunper,rwi Kunper.tNi,,iNcoLAcrti." ir.t conp

Calea mediani (sugumna), rofile suswmna'.Aceasti miscare se reproduce in centrul urm[tor
(c akr a) qi triunghi arile (t riko n a) al cirui bindu,trezitlardndul siu, se uneqte cu cel al centru-
lui superior; acest proces de unificare continu[ pdni cAnd
ExperienEele yoghinului sunt ilustrate prin intermediul rdmine un singur bindu. Sinele, inzestrat cu toate energiile
rotilor si triunghiuril or. Cakrele ne apar ca niste centri de forgd sale armonios unite, se identifici [atunci] cu Paramadiva.
in care se concentreazd,mai intdi toati puterea, apoi de aici DacI una dintre energiile sale este insi, deficitar[, yoghinul,
[ea] se rlspdndegte in tot corpul. Astfel roate energiile adu- deqi a ajuns pe o treaptl spirituali elevat6, rimine ,,legat"
nate in centrul-ridicini converg cdtre ombilic (nAbhi) ;i de (paiu),pentru cd el nu este [inci]inintregime stdpdwil(pati)
acolo se r[spdndesc prin zece curenti in partea superioari a
corpului. Energiile se aduni din nou in inimi si radiazi pdnl acestor energii.
la omoplati. in cele din urm[, adundndu-se la nivelul gdtului,
inEelegem prin urmare cd prima si ultima liter[ a alfabe-
ele urcl pe ambele plrti ale capului si se unesc in spatiul din- tului sanscrit A si IIA formeazd ansamblul [energiilor) matyka
tre sprdncene (bhru), si de acolo ele expansioneazi pini in qi cI fuziunea lor intr-un singur punct, bindu, face si apari
aham, Bul caracterizat de plenitudine [A+HA+$]2, in care
brahmarandhra" Siva gi Sakti, fiind identici, se dizolv[ gi apare Parama6iva cel
Fiecare roate mai contine alte trei elemente: unic. De aici rezulti importanla acordatd supremei mantra
AHAM, cheia sistemului Trika.
1. La periferie se afld kala, energiile subtile cirora le cores-
pund, in planul vorbirii, fonemele (uarna) sau literele in ceea ce priveEte triunghiul, el simbolize azS.,insistemul
(ma(kA) din alfabetul sanscrir. Trika, aspectul triplu al energiilor: Focul, Soarele si Luna,
[care] se afld, fiecare, in cdte un vdrf al triunghiului. Ele de-
2.Razelecare sunt na da, rezonante vibratoare, pornind din semneazi subiectul cunoscitor, cunoasterea gi obiectul de
centru citre periferie, daci energia se exteriorizeazi, sau cunoscut sau, de asemenea, cele trei canale, cele trei sufluri
de la periferie cltre centru, daci energia se interiorizea- principale etc.
26, odatd cu ascensiun ealui Kundalinl.
Omul obiqnuit triieqte doar in alternanga dintre canalele
3. in centrul fiecirei roti se afld bindu, situat pe susumnd ida gi pingala, dintre cunoa$tere qi lobiectul de] cunoscut sau
sau calea mediani. dintre suflul expirat gi cel inspirat.

Practica hi Kundalini tinde si uneasci toate energiile O primi etapi consti din fuziunea dintre [Soare] (surya)

de la nivelul corpului, mintii qi vorbirii pentru a forma un gi [Luni] (soma) in agni - Focul subiectului cunoscltor -,
singur curent de vibratii intense pe care [ea] le directionea-
zd,p6,nd. in centru, bindu. Atunci nada, care s-a dizolvat in dar gi in susumna, calea mediand, gi in udana, suflul vertical.
focul lui Kundalinl si a devenit nadanta (,,sfdrgitul vibragiei
t Acesta este interiorizarea lui kumbhaka.
sonore"), devine o miscare verticald, insuqi fluxul din canalul ' De menlionat ci, la fel ca gi KI{A, AHA\,I este doar o ,,sigl5", nu o

mantra operativi, utilizati din discreEie iniliatici. (N. red.)

Kuunar,rl.ll

Acestea trei, trezite si combinate, aiung in centrul triun-

ghiului, in bindu - esenta vitald care le insufleteste gi care ii

permite energiei l{undalint sd se ridice. Un yoghin se irucuri
de experienEa triunghiululin muLadhara, bhrumndhya qiin
brahmarandhrat.

in curgerea obisnuiti a suflului si in absenqa stdrii de
samadhi, triunghiul inferior si cel superior nu se unesc nici-
odat[; totusi, putem trii o bucurie subtiid de origine sexuaii

atunci c6nd suflul care coboar[ in centrul infei:ior atinge triun-
ghiul de jos. In schimb, in cazul unui yoghin ailatin samadhi, a
cdrui Ku,ndalinl se ridicd., triunghiul inferior urc[ si se une$te
cu triunghiul superior.

Am vdzut cI la inceput,in muladhara, triunghiul infe-
rior in mod natural are virful intors in jos, insi, atunci cdnd
yoghinul se interiorizeazi, acesta se intoarce citre in sus. Ctr
alte cuvinte, curentul de pe susumlec conduce triunghiul in-
ferior pdnd in bhru, unde cele doul triunghiuri se inverseazd,

apoi se unesc. inbrahmarandltruele formeazi o figurh cu sase

vdrfuri - satkoryn - avdnd drept centru bindw, punctui unic

al coincidentei spontane'dintre Siva si energia sa. Simbo-
lul ne arat[ modul de trecere de la un triunghi la altul, fbr[
ca vreodatd si se pirise ascd, satkonn, formati prin unirea lor
indisolubilS.

t Respectiv trikona, triueni si triiula.
So*puto,,,a incapsula", ,,a inchitle intr-o cr:prinder-e/cutie fformati
t

din doui pirli care se potrivesc intre ele]"1 aceasta genereazdo senzaqie

de vertij (ghtura). Yezi p. 87.

58

KuNpar-rr.ri Kuuoer,rNi "trvcor,Acrr.4," in conp

Daada{anta cosmicil avAnd o mie de taze Satkoqta
(-)
,. Duadaianta interni Triiula
a::- Broh*orandhra AU Punctul intern

Bhrimadhya allui uisat ga
Bhrucakra
Lalata
Ka1tlha cakra (.Gitul) Bhru
Triueni
:r (inima)
Palatul (talu)
Nab hi c akra (Ombilicul)
Susumnanafi/ Catuspada
Madhyanadt
Locul de intilnire
*'3::li:\(Calea centrali) al energlllor prana

Bindu Muladhara ls. i)6J Punctul extern
(Centrul-ridicind) \s (.) a,lui uisarga
I
(oJ H
) s

Adhara(alcti ,a
s

L

Yonisthana

I(undalinii
Poarta inferioari
(Adhouaktra)

ParabijaSNJH
6l

Cei.ircrul llN

Dlprnlt'E ldoDURI DE

EXPANSIUNE e cATT MEDIANE

Pentru a treei energia Kundqlitzl ascunsi in noi intr_o

form,i incciliciti, unii adepti ai traditiei Kaula - adoratori ai

energiei - nu neglijeazi practicile concrefe, care nu au ins6 ni_
mic in coffiLi11cu tehnicile utilizate de citre adepgii sistemului
hathayoga, cdci ei neagi efortul sustinut, tensiunea volitivi,
r-lprirea brusci a respir:aqiei sau a emisiei seminale.

Nu putem intelege irnporranra veritabili a practicilorpur

interne pe care ei le sustin daci nu ingelegem c[ fiecare di'tre

ele implici o formi particular[ a energiei spirituale: cuvdntul,
suflui, gindirea, vibratia si alte manifest6ri variate ale acele-
iasi puteri cosmice care, suLr aspectul dublu al literelor-mami
(maffki) si al energiet Kuntlalint, actioneaz:a in corpul fiingei
urnane la fetr curn opereazd gi in fcontextul] ernanagiei si re_
sorbriei universului.

Misticii divatii clisting mai multe rnoduri de a pitrunde pe
calea rnedians.,A.cestea sunt, printre altele, dizolvarea g6nilu-
rilor, suspendarea suflului inspirat si a celui expirat, accesul ia
extrernititile initiale si finale ale r:urenrilor fenergetici) (nadI),

KuNoelrNi Drrrntlr MoDURI DE EXpANSIUNT a ci.rr MEDIANE

resorbfia energiei in Sine qi, in cele din urmd, expansiunea sa, 2. Metode asociate suflului Qtrdg.a)
Suspendarea suflului poate fi obtinuti prin anumite exer-
atunci cind ea se integreazd in Univers'. cigii de retentie, de prelungire a respiratiei, descrise in nu-
meroase Agama, dintre care unele insisti asupra dinamizirii
l. Vikalpak;aya, dizolvarea gindirii dualizante,
suflurilor, altele asupra unirii respirafiei cu emisia ur]or sunete
Fiind conditia esentiaii, singura cu adevirat necesari si (uccara) sau, afa curn vom vedea, asupra diferitelor tehnici
de care depind toate celelalte, dizoh,ar.sa g0ndurilor dualizan- de concentrare.
te (uikalpa) este calea anihilirii oricirei dualitigi mentale, a
diferenlierilor si a diiernelor fmingii]. F\ind o cale simpl[3, ea Pentru a inEelege sensul profund al acestor practici, si
ne scuteste de disciplinele limitate, cum sunt practica interni examinim natura profundi a respiratiei si importan(a deose-
a suflului si diferitele atitudini corporale (mudra). bitd care ii este atribuit[ in India.

Abhinavagupta scrie despre acest subiect in comentariul Termenul prana saupranaiakti nu poate fi tradus de ni-
siu la lucrarea Pratyabhijfiakarika a lui Utpaladeva (IV. t. t t ): ciunul dintre urmitorii termeni: constiintd, viati, energie, su-
flu, inspiratie si expiratie care tin de concepte foarte distincte,
Cu ajutorul unei constientiziri lipsite de du alitate (auikal_ degiprana este numitorul lor comun, care le inglobeazl fpe
toatel, de la energia constient[ universald pind la inslgi viaga
pa), un yoghin a cirui constiingl obisnuitl este resorbiti in inimi corpului. Astfel natura [conceptului de] prana se schimbd in
si care nu are nicio alti griii se consacrd in intregime contem- funcfie de nivel.
pllrii propriei sale consriinre [in calitate de] subiect constienr
eliberat de corp si alte limitiri. in acest fel, fiind intotdeauna Atunci cdnd se fixeazdasupra miqcirii duble de inspiratie
qi expiragie, ea devine la fel de incongtienti precum organele
atent, resorbit in Cea de-a Patra Stare gi in ceea ce este dincolo de cognitive si senzoriale care depind de ea. in cazul lor orice
ean, el opreste mintea dualizanti ql atinge treptat suveranitatea. libertate este atunci pierdut5. Chiar daci este inconstienti,
energia suflului este ,,imbiiatd" in ConstiinEi: putem asadar si
DupI ce mintea se opreste si efervescenta dispare, totul o purificim, sI o eliberim de automatismele sale, si o facem
se linisteste, iar el atinge starea supremi. si devini mai subtili, mai rafinat[, astfel incit inconstienta
legati de dualitate si se estompeze si suflul vietii si-si recapete
' Abhinavagupta le enumeri, vezi T.A. y.71, p.377 comentariul lui din nou natura sa de constiinti puri.

Jayaratha si P.H. sutra 18. Cf.Y.B. p. 37 . Dat fiind faptul cd. prana participi la viala corpului in
general QIua) - respiratie, g6ndire, organe de simg -, este su-
' Ca gi in alte locuri, suntem congtiengi de lipsa unor cuvinte precise ficient si o stipinim pentru a controla ftot] acest ansamblu.

in limba romdni, care si exprime exact sensul particular dorit. in acest Diversele practici care urmd.resc acest scop variazi in
functie de gradul de subtilitate. Puse in miscare de aceste
caz, ,dtalizant" nu poate fi inlocuit, de exemplu, cu ,,dual',, pentru ci
65
desemneazd acliunea de a crea dualitatea, nu efectul ei. Ne asumim aceste

aparente ,'abuzuri" terminologice, in dorinla de a crea un vocabular specific

unui domeniu relativ nou pentru spaliul romdnesc. un alt exemplu este

,expansiune" > ,a expansiona", pentru care ,a se dilata", ,,a se extinde" qi

t,,a expanda" nu prezinti niciunul precizia contextuali necesarl. (N. red.)
o Cul", cea mai inalti, nrmit| iambhauopaya.
Adici stabilizarea acesteia, turyatita. (N. red.)

64

KuNparrxi DIFERTTE MODURI DE ExpANSruNt a c.4.ri MEDTANE

practici, sufluriie nu mai respecti cursul obiEnr-lit in care suflul Aceasta este schema pe care trebuie si o ginegi minte dacl
expirat (;praqta) pleaci din inimdr si se opregte la doisprezece doriti si intelegegi paginile care urmeazS.
liEimi rJe deget de nbri, in tinlp ce sutlul inspirat (apana)vine
din exterior cltre inirn[. A.tunci cind un yoghin devine can- Plenitudinea si vacuitatea se contopesc in aceeasi experi-
stient de acesfe doui puncte de repatts qi isi opregte respir:alia en[i, cici, dacd yoghinul trdieqte plenitudinea nediferentiati,

menEinind cele rioui sulluri in punctul lar ele origine - viriul Ia joncfiunea dintre cei doi poli * suflul inspirat si cel expirar -,
in care ele se afl[ in repeus --, acestc dcttl sufluri se interi-
ariz,eazd, sr: incarcl cu energie si pitnrirrl pe calea rnedianli'. in starea vidd a energiei, atunci retentia spontan5 a suflului este
in acest moment suflul inspirat gi cel expirat, care de obicei
sunt intr*im dezechilibru constent3, odat;a ce se stabilizeazi insotiti de tr6irea stirii de vid. Prir: urmare, Vijfianabhairaua
intr-un singur punct gi apoi se linistesc, se neutralizeaz6, se recomand5 in versul25 s[ exersiim i6r5 intrerupere perechea
echilibreaz[ qi fuzioneazi in punctul de ioncgiune, adicd pe de spagii vide - interior si exterior - ale suflurilor, ceea ce ne
permite s6 descoperim vidul c[ii medianet prin care energia
calea de rnijloc unde vor displrea pentru a face ]oc unui singur divinizati se une$te cu Siva in centrul superior, unde se reve-

suflu numit ,,ega|" (satnana). Aicise acumiileazi energia vital[ leaz[ minunata esenti.

care umple cele zece naQt, principale. Energia, care s-a trans- Urmitorul vers spune:
format in suflu ascend ent (udanaa), urr:d fbr[ nicio abatere lde
la traser-rl ei], sub fbrma energieiKundalini.Atunci cind suflui Cind energirr, sub forma sullului, nu poate nici si intre, nici
si iasi, ea expansioneaz[ in Centru qi, fiind eliberati de dualitate,
se ridici in rnod spontan din inirn'i pffnl in centrul superior, prin intermediul ei (redobindim) Esenla absolutl.
el se transfr:rm5. in suflul omnipenetrant (uytt'na).
De fapt, atunci c6nd focul suflului udana, interiorizat si
t De fapt, el pleaci din bulb, dar noi nu suntetn conqtiengi de aceasta' sublimat, face s[ se dizolve g6ndurile dualizante (uikalpa), el
' ,,Atunci cand exercitim o impingere ascendenti (uccara) asupra ia aspectul de uydna, Viata cosmic6, oferind accesul la Rea-
litatea absolutd.
(energiei) supreme - fblmati din dou[ puncte: suflul expirat in sus si suflu]
inspirat in jos *, apare starea de plenitridine, pentru cd ele sunf rnentinilte Trebuie si rnentionim in trecere si alte retentii ale suflului
in cele doui locuri de origine". (V.8.24) datorate emiterii anumitorfoneme. Fie ci ne concentrim doar

' Sufl,,l ornrlui obiqnuit curge doar prin ida qi pingllt qi pltrunde foarte ' in capitolul intitulat ,,de mijlcc" (Granthauali,3l), Kabir aratd

greupe suSumna. importanta vidului median, lipsit de orice suport:

o Vom vedcra la p. 165, nota 5, ch Chandgoya Lrpanisadstabileste corespon- ,,Kabir, cel care rlmine in centru (madhya), traverseazi intr-o clipi

denEa intre udana si zenit. in cap. III, tr0,2*4 fcrrma vibratorie (ksobha) a oceanul (existentei) in care se ineaci cei care apartin lumii, fiind ataqaqi de

Soarelui este asociatd cu zenitul gi cu;tiinla suprerotr,Brahrnttn.larinpartea cele doui extreme. (l)
11, 1 gi 3: ,,Dar; dupi ce s-a ritlicat Ia zenit (Soarele), nu va rnai r[siri si nu
Kabir, renuntd la dualitate si ataseazi-te de unitate, una este sul'sa
va mai apune niciodati. El va r5m6ne sirrgur in cent.ru {rnadhya) [...] EI lu suferintei gi cealaltl a alin.irii. A le avea pe ambele esre un chin! (2)

risare si nu apune, el rlrnAne odati pentru totdeatina pe cer pentru cel care Pas[rea (de foc) isi face cuitr in spagiul inlinit; ea siligluiegre rotdeauna
cunoasie doctr:ina lviBrahman". 'lraducere Emile Senart, Paris, 1930. in mijloc, intre pimint si cer. increderea sa nu are pe ce si se sprijine. (3)"

65 De aici zborul siu firl obstacole in vidul nesfArgit. (Trad. C. Vaudeville)

67

Kuuoer,rNI DTFERTTE MoDURT DE ExpANSTuNB e ci.rr MEDTANE

asupra momentului inilial - emiterea foarte scurti a vocalei A Yoghinul focalizat trebuie si mediteze in inima sa asupra

firi rezonant6.nazald qi fbri eliberarea suflului, fie doar asupra i interacliunii dintre soma, sirya si agni.Prinfrictiunea dintre cele
momentului final, uisargat - inspiraEia scurti ce se incheie in doud,,lemne pentru foc" din aceasti meditatie se aprinde focul

vid, fie c6nd se emite o consoand fErd vocali, in toate aceste marelui Bhairava sub forma suflului ve rtical (udana) care apare
cazuri atdt de diverse, o retengie brusci a suflului poate provo-
ca oprirea mingii discursive. Atunci c0nd dualitatea se dizolv6, in,,groapa sacrificiald" a inimii. Mentinind acest foc, identic cu

nu mai subzistd decit plenitudinea Sinelui absolut - revdrsare subiectul suprem, el trebuie si mediteze asupra subiectului cu-
de cunoagtere si pace infinitI.
noscitor, a cunoasterii si a cunoscutului, adici asupra aspectului
Ksemdraja vorbegte despre acest subiect in lucrarea sa
Praty abhijfiahyday a,sutra 1 8 : triplu". (T.A. V. 22-23)

in acela a cirei minte este stabili, iar cei doi c urengi (na/.), Atunci cind suflul inspirat si cel expirat pitrund pe calea
care se extind citre ambele pirgi, sunt intrerupgi de emisia unei mediand, yoghinul trebuie si-si focalize ze toatefortele asupra
foneme'fIrI vocall, K..., in pegtera unde infloreqte lotusul ini- focului constiintei, care este subiectul deborddnd de energie.
mii, tenebrele adinci se risipesc gi rdsar mugurii Cunoagterii El interioriz e^zd qiunifici triada suflurilor si pe cea a energii-
irnaculate; astfel, chiar gi in cazul unei fiinle inl[nguite, poate sl lor, fie ele supreme, nonsupreme sau intermediare.
aparl suveranitatea.
Cele dou[ componente sacrificiale corespund celor
Manthans sau dinamizarea sufl urilor doui puncte din uisarga, care sunt energia Beatitudinii
(anandaiakfi) gi energia Acliunii (kriyAiakti) manifestati in
Acest text descrie dizolvarea inspiratiei si a expiratiei in aceasti lume sub forma sa supremi de vibratie (sphuratta).
focul lui udana.
in comentariul sdu la Siuasutra (II.3) Ksemaraja men-
Yoghinul incepe si-gi urnple corpul cu sufluri pe care le tioneazl anumite practici destinate treziriilui Kundalinl cu
dinamizeazd gi apoi le retine; tr[gdnd [citre in jos]prana, care
in mod natural urcd, in afara canalelor prin care ea circuli de ajutorul elementelor Aer si Foc si a unor atitudini adecvate. El
citeazd, apoi un fragment metaforic din Tantrasadbhaua, care
obicei, el o face apoi si pitmndi pe canalul median, provocdnd descrie trezirealui Kundalinl atunci cdnd ea este dinamizatl
prin intermediul lui bindu, punctul concentrat de eficienti
[totodati gi] ascensiunea lui apana, care in mod natural coboari. viril6, simbolul lui Siva:
in cele din urml,pranagi apana urcl pe canalul central. (sutra 18)
Energia subtil[ si supremd este adormitd, incollciti aseme-
Abhinavagupta compari dinamizarea suflurilor cu focul
nea unui sarpe; ea contine in interiorul ei [atAt] punctul ( bindu),
-sacrificial pe care il aprindem cu aiutorul a doul aranl doad,
cit si intregul Univers, Soarele, Luna, stelele gi lumile. insi ea
buc61i de lemn, dintre care una este frecatl in scobitura celeilalte: este inconstienti, ca si cum ar fi paralizatl, d,e o otravi.

t' Adi.i fonema (A)H. (N. red.) Ea se trezeste datoriti unei rezonange profunde, plini de
Mai exact consoani. in limba sanscritl unei consoane, pentru a putea
-cunoastere, atunci cdnd este dinamizatd de citre bindu Siva -,
fi pronungati, i se asociazi o vocal[ (de obicei chiar prima - A). (N. red.)
care siliqluieqte in ea. Aceasti dinamizare, efecruatl in interiorul

corpului energiei, trebuie si fie realizati printr-o miscare circulari

-si continuipdni cind, in momentulin care aceasti energie subtili

I(uqt/alinl - se ridicl, apar scin tei (bindu) extrem de striluciroare.

68 69

Kulrper,rui f)rrnnrtp NIoDURI DE EXpANSIUNR a cirr MEDTANE

Bindu al inimii este Siva, vitalitatea, eficienEa in general ,,rotilor", Trika susgine doar concentrarea asupra suflului, cdci
gi cea a mantrei in special. Kundalinl este Sakti. Din fricgiunea stimularea rotilor survine automat in urma miEclrii suflurilor
Ior unificatoare apar diverse aspecte ale energiei sonore" purificate. Asa cum un g[ran care iqi ucld cdmpul cu ajutorul

Pentru ca energia sl-qi recapete conqtienta, trebuie, spune unei r:ogi de apd este atent doar la boii care fac roata si se
invArtd, {bri a se preocupa de urnplerea sau golirea gdlelilor,
textul, ,,sd o dinamizlm cu o rotire plin[ de elan(bhramauega)"; la fel yoghinul este suficient s[ se concentreze asupra suflului
uega'insea nd,o rniqcare rapid[ ce provoaci vibraqii", iar bhra- pentru ca in mod spontan sh apari trdirile iegate de centri,
mainseamni,ydrtej"; cu alte cuvinte, in acest caz este necesarl pe m[surd ce energia conEtienti trece prin ei. in acest scop
o fo4[ a ,,orbirii" pentru a provoca suspendarea rninlii duale gi a yoghinul reduce treptat num[rul de respiragii, prelungind du-
regisi, in acest fel, spanda originali, eliberat[ de uikalpa. rata lor, iar atunci cind suflul devine foarte subtil, el percepe
diferite senzatii in toEi centrii.
Eficienga unei astfel de vibratii se datoreazd vivacit[1ii sale
foarte mari; ea inglobeazi totodat[ totalitatea unei energii Deqi a triit intr-o perioad'i mai tdrzie decdt Ahhinavagup-
inefabile qi nediferenfiate care transcende orice diferentiere.
ta, poeta cagmiriand Lalla descrie intr-un mod rnetaforic unele
Dinamizarea este aqadarrealizati sub impulsul unei dorinle practici ce tin de stdpinirea suflului qi a energiei Kundalini:

intense, insi oarbe, adici firi nicio reprezentare, flrd niciun ,4m pus cu fermitate friu armisarului gindurilor meie,
Printr-o pracfici intensl arn unificat suflurile celor z.ece na{i"
sentiment, frri a ne preocupa de rezultat, cea mai mic[ indoial[ in acest fel, Luna, in cea de'a saisprezecea faztr a ei, s-a topit qi
s-a revlrsat asupra mea.
putand deveni un obstacol in trezirea energiei incol5cite. Iar un vid s-a resorbit in Vid. (69)
Din aceasti dinamizare apar, ni se spune, scintei pe care
Luna din bra.ltmurandhra distileazi nectarul proaspdt
yoghinul le percepe in momentul in care Kundalint se ridic[ atunci cdnd KunrLalint, aiunsd" la capatul ascensiunii, a atins
emigind o pulsagie sonori de cunoagtere puri, orice distinclie
vidul - absenta oricirei uikalpa,
intre sunet si semnificant disp[rdnd. Yoghinul simte cd viata
curge in el datoriti luibindu, eficienga virild care, fiind prezen- Versul 37 precizeni c[ ace]a care controleazl cu succes
inspiragia nu simte nici foame, nici sete" Fericit, in aceast[
tI in interiorul energiei incolicite, o dinamizeazi pdni cind
lume, el nu se mai renaste.
ea se treze$te complet qi iqi incepe ascensiunea. DouI versuri rnai obscure (56-57) fac aluzie la cildura
Abhinavagupta asociazd ridicarea lui Kundalint cuo prac-
pe care o simte yoghinul. l,alla se intreabi:
tici de prelungire a respiratiei (T.A: VII. 3-22) care qine de
inigierea exterioard, ins[ superioritatea sistemului Trika in Dou[ sufluri se ridici din zona bulbului. De ce HAH este rece,
raport cu practicile analoage din hatkayoga este evidenti. in iar IIAH este cald?

timp ce aceasta din urm[ recomand[ sd ne concentrim asupra $i tot ea r[spunde:

' n\j-, care se glsegte deja in $g Veda (X. l8), este un tremur legat de o '71

miscare violent[, curn ar fi cea a vintului.

70

Kuryper,rNi DrpnnrTr MoDURI DE ExpANsruNE A CAII MEDIANE

Regiunea ombilicului este foarte fierbinte. Rahu, demonul eclipsei, care inghite Soarele gi Luna, este
subiectul limitat, in timp ce Luna cea luminoasi este subiectul
De aici porneste suflul vital care urcd pini la nivelul gitului (qi
suprem care, aflandu-se la joncliunea dintre zi qi noapte, il
iese pe gurd sub forma lui HAH).
Cind el intilneste riul ce curge din brahmarandhra (el se mani- inghite pe Rihu dintr-o fsingurl] inghilituri. Acest demon al
festi sub forma lui HAH). ignorangei care a inghifit nectarul Lunii este ,,eclipsat" la rin-
De aceea HAH este rece, iar HAH este fierbinte. dul sdu de supremul subiect pe care Luna dinbrahmarandhra
il ilumineazd. Atunci orice distincgii qi limite iluzorii dispar,
Desi ambele sufluri pornesc din bulbul inferior, de unde iar cerul si pimdntul se unesc.
pleaci diversi curenti, suflul expirat este fierbinte, in timp
ce suflul inspirat (apana) esre rece. Daci cele doud sufluri se Lalli spune intr-o altd strofd:
intdlnesc brusc, cel cald este r6cit, sursa recirii fiind Luna din
brahmarandhra. Armisarul gdndurilor mele gonegte citre cer.
intr-o clipiti el parcurge o suti de mii de leghe.
Lalla evocl de doul ori foalele cu care lucreazlgi pe care
le stipAneqte fierarul. in mod asemindtor yoghinul trebuie Cel care qtie iqi desface cele doul aripi - inspiratia qi expiralia,
s[-si umple cu aer,,foalele" pliminilor, controldndu-siprana:
Oprind ferm armisarul gAndurilor cu "hitul" realizlrii Sinelui. (25)
Atunci, spune ea, fierul tiu se va transforma in aur.
Acum e dimineali, pleacl in ciutarea Prietenului, Sinele, su- O alti versiune a acestei strofe precizeazi:

premul fierar. (100) inleleptul gtie cum anume si stabilizeze cele doui rogi (ale ca-
rului) acestui suflu, oprind calul cu ,,hdgurile" realizirii Sinelui.
in versul4, foalele servesc pentru a aprinde lampa adora-
Eiei gi a cunoasterii a cirei lumind slabd, pur interioari, umple Silaba OM qi sincronizarea suflului
intreaga sa fiingd: Lalld recomandd concentrarea asupra centrului [de for-
g5l de la nivelul ombilicului folosind silaba OM, asociati cu
in foalele trupului meu am suflat induntru gi in afarl qi mi-am
oprit suflul pe canalultgitului. ridicarea ld Kundalini. in timpul opririi spontane a suflu-
Atunci lampa a luat foc si mi s-a revelat natura mea adevirati. lui - desemnati prin termenul sahajakumbhaka - mintea se
Apoi lumina mea lSuntricI s-a risipit.
Pentru ca eu sd pot percepe Realitatea dinliuntrul tenebrelor gi resoarbe in siva.
si mI prind de ea cu putere.
Aceluia din ombilicul ciruia se ridici ferm silaba Oil{ qi numai ea,
in alte strofe, ea compar[ ziua cu suflul expirat gi noaptea $i care practicl re{inerea suflului formind o punter p6ni la
cu suflul inspirat: brahmarandhra,
Aceluia care poarti in inima sa forrnula cea unici,
Ziua se va stinge Ei va veni noaptea. La ce ii mai folosesc o mie de mantre?

Suprafata pimintului se va intinde pini la cer. ' Referitor la acest ,,pod" vezip. 52 bhruksepa.

in ziua de Lun[ Noui, Luna il va inghiEi pe Rahu.
Str[lucirea Sinelui in inim5, aceasta este adorarea lui Siva. (22)

t Aseminltor ctr virftrl unor foale.

72

Idurqunr,rnl Drrrtrr-e MoDURI DE EXp,\NSIUNE A c;u MEDIAND

[Pranaua] OI\{ are, de fapt, toate virtutile continute in inclfd uqile si ferestrele corpului meu.
ansamblul tuturor rnantrelor. Ea mai spune: Stlpinindu-rni respiralia, opresc hopl su{lurilor rnele.
il ieg bine h locul tainic al inimii mele
t-lu xiutorul/,'d.naua-ei ({}M) l.nlla s-a resoi.bir, unindu-se cu gi il lovesc i:ri hiciul sihbei ONI. ( l0 t )

iruninrr. Prin resorbgia gfiirdurilcr,r nele am adus silaba rnistici 0&{ sub
Astfei ea a alungat frica de moarte. (76) controlul meu.
Din corpul rnelr ani ficut un cirtrune incins.
Ea cinf5, de asemenea, atotputernicia mantrei OiVI asu- Am travcrsat cele 6ase cii qi arn ajuns ia a saptea.
pra suflurilor': lAstfel] eu, Laild, ara incheiat drurnul iluminlrii. (82)

' C"u rnai recenri dintre vechitre Upanigade, Mnitri, clefineste yoga Lalla identificl silaba OM clr sunetul nepieritor si sponfan
(anahata) care i$i are reledinfa in inirna sa.
supremi ca fiind unirea tofului cu stiflul si cu silaba Odf (VI. 25). Aiuzia
la kundalini este clarllicat.i in VL 21: ,,Canalui ascendent nlmit susumnd, Sunetul pe care nimic, niciodati, nu il opreste igi are sliagul in
prin care circul.i sirflul, rrece i:riu bolta palatinl {talu); darariti nnirii sale vid, iar eterul (fthc) este esenta sa.
cu suflr:I, r:ri silaba Oti.I Ei cu minfea, sunetul se lanseazi citre in sus". f)incolo de nurne, culoare sau linie [spirituali] el devine, rtada
si bindu.
,,Dac[, aturrci cind intoarcern linrba citre palat gi unificim organele Doar acela care de'vine con$rient de Eul absolut,
senzoriale, maiestatea conteilrple L{aiestatea, atunci eul nu mai existi. in Numai el devine stipinul armdsaruiui divin. (15)

absenla eului, Atrsohrtul se reveleazS." El se trezr:ste, de fapt, atunci ctnei, fiint-l fernr c*ntrttt asu-

Fragrnentul finai din Laceasti] Llpan.isad conclenseazd esenlialul pra F)ului - mantra tacerii .-, il percepe pe bindu, Siva unit cu

mesajului sfti esoteric insistdnd asupra ,,spaqiului interir.rr al inimii, comoara, nad,il, enet:gia-congtienti-in-acEiune, care estc supusI voir][ei
fericirea si bucuria supremi, r:ate flste Sinele nostr.u, si yoga noastr.i^ si, dc
asemenea. splendoarea Focului si a Soar:elui". (VL 27) sale.

Dupi traducere a lui r\tnc-Marie l}ncrul: ,,in realitate, forlna esentiall Lalla afirmi, de asemenea, in strofa 35;
a Eterului (kha) din iniml estr splcndoarea suprenii; acertsta se exprima
in trei moriuri: ca Foc, ca Soare si ca sufiu. Siiaba OM este lorma esentiali Agrrdaq cui i se inchinl cerl care se pcrci:pe pe el insuqi ca fiind
a Eterului din interiorul spatiului inimii. Doar prin ea aceasti (sptrendoare) Dumneteu.
Cel ele cbr"ui divagalii rnentirie au disp'irut in rrlod sp{}ntan?
iese din abis, apare, se inall[;i restr:iri. it reaiitate aceasta este suportul I-)upi ce a recun oscut br$lwat'andlta aa su'tctuar: al lui l)unnezeu,
El aude Sunetul Indestructibil c'are con<luce suflul ce r[sare in
perpetuu al metlitatiei |ui llrohntan. Acersti (splendoar-e) din interior.ul inimir pf,nl la nas.
suflului (abdominal) are locul siu in ciklura ce emjte lumini.: ea sc afli in
suflu ca un furn in eter; dlrpi ce a urcat prin rairturi" ea curge din trunchi Aluziile poetei Lalla la sunetrd primordiai ,si la silaba
in tlunchi; ea este precum sa!'crl alnilcrtJ ^n ..rp:i, 1.lrecum cildura ultului OM nu pot fi irlelesc decAt iii lurnina vechilor"liantra, cum

topit sau precum r:isipirea ginelurilor celui care mediteazi. ir legituri cu 15

aceasta se spune: ,,Acurn, de ce se spune cd este (precum) lumina fulgerului?
Pentru ci, in momentul in c*rc-: cir apare, il,-r.rninerlzi tof cortrul. l)e ar:eea

aceasti putere strdlucitoare este arior:z.,ti cu ajutorul silabei OM". ViI. li,

p. 56, r\tlrien' h,f a sorrteu\/e-. Faris, I 952.

i4

Kuuoar,rNi DIFERITE MODITRI DE EXpANSIUNp a r:,{,rr MF;DIANE

ar fi Suacchanda.Yon examina ulteriorl, in detaliu, etapele momentul in care energia. liberi de concligionirile rnentale
purific'irii energiilor pe parcursul clrora suflurile, sunetele (unntana), transcende cele unsprezece etape anterioare si
si vibratiile se intericrizeazi si se linistesc spontan. Iati un devine una clr energia perfect autonomi (suatantryaiakti).
rezurnat al celor douisprezece miqciri ale energiei Kundnlint
3. Contemplarea extremitht i.lar' (leotinibh*Xarca.)
corelate cu cele dou[sprezece fonerne de la A la uisarga H2,
care insotesc ridicarea suflului vital in timpul emiterii silabei Extrernitratea initialS este inima, extrernitatsa {inaifl este
duadaiiinta. Prin confernplare constiinta indiviclual[ ser opreg-
OlM, cunoscute sub numele de harTtsoccnra - ,,impingerea te asupra momentului in care, intr-o extremitate sau in cea-
lalt6, suflul apare qi dispare.
fascensional'i]" a suflului intern, care anirn'i corpul.
Primele trei etape se referi la recitarea celor trei foneme Pentru a ne da un exemplu de erercitiu asupra extremi-
tigii initiaie, inima, din care apare suflul, Ksemaraja citeazd.
A, U, h{, pe mdsuri ce Kundalini se ridicl pe calea median6. din Vijfianabhairaus:
A este fonema situati la nivelul inimii, LI este situati la nive-
lul gdtului gi M este sitnatd la nivelul boltii palatului. [Faza] CAnd simEurile se dizolvi in eterul inimii, iar minrea nu este
bindu, punctul luminos dintre sprdncene, situat ?n mijlocul atagati de nimic, este arins centrul cupei trine inchise a celor doi
fruntii, este urmat[ de cea a ,,Semilunii" (ardhacandra); apoi lotusi qi se obtine felicirea supremd. (49)
apare energia numit'i ,,cea care blocheazd" (nirod,hika), apoi
rezonanfa interioar[ nearticulatd (nnda), a cdrei zond flde ac- Acest vers compar[ inima cu caliciul celor doi lotusi cu
triunel se intinde din mijlocul lrungii pAni in crestetul capu- petale suprapuse, care sunt cunoasterea si fobiectul de] cu-
lui. Atunci cind nacln ia sf0rgit, se reveleazb rezonanfa gi mai noscut. in acest spa-tiu intim al inimii, intotcleauna pur qi plin
de pace, se afli doar sutriectul cunoscitor neconditionat de
sribtild (nadnnta) care are seditil in bralunarnndkra. Dincolo cunoastere qi de obiectul de cunoscut.
de aceasta, energia pwd (iakti) nu mai face parte din spagiul
Extremitatea final5 este duadafanta. sav brahmarandhra
fi zi c [ / corporall. Urm ea zi energia omniprezen td (uy apini).
in acest mornent orice limiti corporal[ dispare, iar Ktmdalini asupra cireia autorul lui Vijitanabhairaua recomandi si ne
focalizim mereu gi mereu, in toate rnodurile posibile si ori-
umple [intreg] Universutr.
Odati cu energia impasibili qi egal[ dsawtana) etapele unde arn fi, pentru ca agitaqia sd se opreasce ffeptat, atingtncl
astfel Inefabilul. (51 )
precedente fuzioneazd gi ultimele lirnite s6raEiaie gi temporale
dispar. Ca urmare a acestui fapt, yoghinul se bucuri de puteri Aceste doud puncte extreme desemneazd in egali rnlsurl
supranaturale. Ascensiunea energiei Kundalint se incheie in extremitatea tuturor canalelor din corp care, si eie, trebuie si
fie insufletite de energie si dilarate in diferite moduri.
t' VeziV.B. il !14,p.145, Int.p.40sipp.77giurm., 235. t Vezi T.A. V. j/. 71, p.378 a comenrariului privind cele trei extremitili

Este vorba despre cele douisprezece vocale ,,solare", adicl seria ceior in care suflul si mintea se afli in repaxls.

gaisprezece l-ocaie sanscrite din care s-au elirninat cele patru ,,vocale-eunuc" 77

(I.{, $., I/, lr). (N. red.)

76

Kuqtrralrlli Drpsnilr IVIoDURI ilE ExpANsIUNs e clirr MEDTANE

De fapt, inci:i:utul qi s{'f,rsitul oriclrei stlri cie conqtiinld se spontan in timpul vietii cotidiene, fie cind rnintea dualS se
afii tn afar'* dualit'i1ii pcntru cI sili;iuiesc in constientizarca
necliferer:giati a Eului. in schiurb, starea intermecliarl [dintre dizolvd brusc, fie cdnd suf-ltil se .cirreste sub efectutr unei emo-
cele douf, I consfit.uie sf'era iluzici (maya), in care Eul nu este
cunroscilt ?n pienituclinea sa, fiind ocrlltat de obiectivitate t. lii violente curn ar fi uirnirea, surpriza, furia, iubirea intensl,
feroarea etc. ,A.tunci cAncl energia sa devlne foarte intensi.,
4-.5. Il.esorb{i* qi expan$iunea energiei yoghinui se opreste, cru atenti;l fccalizrrt[ in r:iri.ar nrcirnentul
culminant, pierz6nd Iatuncil priza oi;iqnuiti de ccn$tiing5
itr)e srnin at prin termetui\ i s lctis * rnlto c nu ika s a, aceasf 5 asupra earh-ri lirnitat gi r: rnc:dir.riui i:rcoi:jurltor.

practic[ subtil[ ui"rreazi irnediat dupi retentia sufiurilor gi Aceasti stare este descrisa QB l.tijiiannbhairaua:
contritruie la expansiunea r:[ii rnediane, pentrlr a determina
Kwnd*lini s7a p[trund6 in inimh, Cind sineta reusegt€ -c{-$i inobiiizeze intelectul atunci
cAnd este cuprins de clorinqh, r1e nrAnie, de aviditate, de confu-
Ea constiL dintr-o miscare dubl6 de contractie (samkoca) zie, de orgoliu, de invidie, atunci (cioar) Realitatea fdin fundaiul]
;i de expansiune {uikasa) a energiei, care nu este altceva dec0t acestor (stiri) rimAne. ( I 01 )
un aspect allui spanda, forrni pe care o ia vibra$a impercep-
O asemenea resorb4ie a energiei este rlumit[ ,,Foc", in-
tibili atunci cdnd devine manifestati sub forma unei miqcdri. trucit ea consum'i dualitatea. E* gine de Kwndnlinlinferioard
(adhahkundalinl): suflul cc-rboari. de la nivelul uvulei gi, pe
R.esorbqia energiei in Sine este c interiorizare ce se dato- misur[ ce incepe s5- pltrr-lntii treptat pe calea rnediani, yo-
reaz[ unui re{lux spclirtan al energiei, carc, in [rnocl normal, glrinnl intrd in starea cle snntadhi-cn-ochii-inchiEi.
in] virrga cotidiani, se revars[ cdtre exterior prin interrnediul
organelor senzoriale. Expansiunea energiei asc:unse in interior tine de irdhua-
kundnlint; ea se datore azl desc]riclerii bruste a tuturor organe-
Acest reflux al energiilor, care se adun6 din toate p[rgile ior de simg, atunci cind Srogliiplll proiecfeazl simultan toate
in celntnr, este comporat de citr:e Ksem'araja cn o broascd-ges- energiile sale senzr:riale asupra obiectelor lor corespondente:
toas[ speriatd, care iqi contracti membrele qi le retrage in in- r:nirosuri, imagini, sunete etc" El rirnine imobil in Centru, la
teriorul carapacei sale. Etr dteazd un vers: fel ca fundamentul lumii, fdr[ ;r pierde vreo clip[ contactul
cu Reaiitatea interioar"i. Fucurindu -se de sarnatlhi-cu-ochii-
Atunci cdnd ne retragem de la exterior, prindem ridicini deschisi, el desfisoarl din nou fJcsmosul, care se reveleazb
profunde in (Sinele) et"rn pr*r*nt'. in esenga sa adevirat5. PIin de uirnire, ),oShlnul recunoaste
Sinele in natura sa universali si se identifici lui Sir.a.
Existfi doui feluri de resorbgii: prima irnplic[ un anumit
Vij ii an r.t b h ai r ilu {r'arutia cun se integre azd yo ghinul in Tot :
efort pentm a orienta toate energiile linigtite - suflul, cuvtn-
fiind ccinl.ins ci deEiric atributele suverurruiiri Siva - onmisci-
tui, gindul - gi a ie uni intr-un singur punct, inima, firi ca en[a, omniprezenta si c'mnipoten;a -, el c6nt[:

crganele si iirceteze sI funcEioneze. A clona se poate produce 79

' YeziA4.&I. p.. 27"
: [\,'ezi j P.]J., comentariul la sutrn 28.

I(r:Noer,rui Drprnrr:p MoDURI DE ExpANsIUNn e ci.rr MTTDIANE

Aga cum valurile apar din api, fllcirile din foc gi razele din urdhu akundalint, alterndnd expansiunea si repausult energiei
Soare, la fel gi undele Universului s-au diferengiat plecind din
pini cdnd ea se indreapti qi urci treptat, de indati ce energia
mine, Bhairava. (110)
subtili a provocat o stripungere a centrului dintre sprincene.
Bl trdieqte gloria rnanifestirii atunci cind recunoaqte O asemenea energie se manifestd ca un suflu de aer care face
narlle sa \zlDreze.2. .
identitatea dintre Sine, Univers si Siva. O asemenea expansi-
une a energiei este numitduka,insensul c[ energia ascendenti Textul din Pratyahhijnahydaya (s. tB) din care mi inspir
care aiunge i nbrahmarandkra este attnci doar omniprezengit, este in mod intentionat ohscur. Expresia nasdputaspandana
Universul intreg fiind impregnat de energia divini. desemneazi literal ,,freamitul nirilor", frearnit legat de un
flux al viegii (pranasaqncara), care este diferit de ltranaiakti,
Abhinavagupta scrie:
pentru c[, in etapa ridi cdriil:ui Kunsalini,energia foar te trezitd,
Vi;a este o energie omniprezentl care intuneci strilucirea
a tot ceea ce nu este omniprez ent (adic| anu, subiectul care este ,,infloreste"3 si se deschide precum un mugur de floare.
limitat de corp gi de minte). Exist6 si alte metode pentru dinamizarea energiei si tre-

Iar conform comentariului: zirea rotilor. Avdnd, toate, la origine vibratia, ele urmiresc sI
facd energiiie subtile laflate] in actiune si vibreze in corpul
Zlsa se manit'estd in realitatea sa atunci cind se reveleazi yoghinului. Nu vom vorbi despre cele opt ramuri bine-cu-
plenitudinea, in momentul in care dispare separarea dintre su- noscute ale sistemului Yogao, insl vom mentiona, citdndu-l
biect;i obiect. Atunci, din aceastd fricEiune unificatoare, apare pe Ksemaraja, realizrarile de ordin mistic: ,,[Acele] bhauana
nectarul Realitilii, punctul in care se produce expansiunea. (T.A. care urmiresc expansiunea ciii mediane si atingerea beatitu-
rrr. 171) dinii Constiintei se referd doar la aceia care nu pot p[trunde
in esenta divini prin gratie" si care trebuie, in consecinti, si
Ne putem consacra resorbtiei si expansiunii energiei cu se consacre resorbtiei, stirii de samadhi, desemnati qi prin
ajutorul unei practici efectuate pe doui niveluri diferite: pri-
' Prasara =,,expansiune", ,,curs liber", pe de o parte, si uiiranti = ,,Iini$tire",
mul, expansiunea ;i repausul legate de KunQalinl inferioari,
incolicitl in centrul debazd,aceste doui miqc[ri amplificdnd ,,repaus", pe de alti parte. Vezi P.H., comentariul la sutra lg.
energia pentru ca pitrunderea sa s'i fie resimtit[ la nivelul
rid[cinii, al virfului si in rnijloculhi adhafukundalint. Este ' Nirile vibreazi in momentul in care cent rulblru se d,eschide. O vibra$e

necesar un mare efort pentru a dinamiza energia suflului qi a asem'inrtoare poate fi resimEitl la nivelul picioarelor, dar ea se datoreazi
o determina sd inceapd pdtrunderea. A doua practici vizea' hiprabhuiakti, a cirei putere este mai mici decit cea a luip ranakundalini.
zi contracgia gi expansiunea energiei superioare ascendente, I -U- nmts-.

t Lu fel ca otrava care se rispAndeqte in tot corpul. Vezi aici p. 35. ' Pentru o comparatie intre definitiile pe care le dau scrierile yogasutra

80 si cele mult mai profunde dirr Netratantra, vezi Les Voies de la Mystique ou
lAcces au Sans-zlcces, t{ermes, seria noui, nr. 1, Ed. des Deux Oceans, paris,
1981, p. 158 $i urm.

8l

Kt;ltp.tt ii'ti Cnpror-ur- lV

termenii srrt?? aueig -,,piitrunderea" sau ,,ftlziu nea" ' sumafiatti * Pandnga SAUTI sr rRACTTcA
BA S'T O N U LUI (^en..lrya*an'ndrln.4l,o r;;t )
,,arrrionizarea cu Congtiinge uttiversali"t.
SAU$ este mantra Iniinii, Bul suprem, mantra care nu
in legitLrrli cu a(rest a$ipect" ;\bhinavagupta prezint'i o treLruie consideratl o formuli destinati repetlrii, ci o ener-
practicX {t-r:rrte importanti rrumit6,,Practica Il'astr:nului". gie care trebuie pusi in acfiune pentru a obtine intelegerea
eficienti (mantrauirya), cu ajutorui clreia le pufem intoarce
t IVezil P.]1., comentariul la strtla lB. Ia sursi * Inima universalX si pulsatia sa. Aici vom percepe
Universul nedif-erengiat, ,,odihnindu-se" in realitatea sa de
6Z Inirnd carevibreazia"

l. S vine dela sat, care simbolizeazd existenta *utentici

sau aspectul obiectiv (lsrameya), fiind identic Fiintei pure'.

2. Odati cu AU, Universul, [aflat.l in repaus (ianta),
trece in etapa Tridentului Energiilor, la nivelul cunoasterii

Qtran'ta1ta). El se trezeste, de unde si efervescenEa(udita) c.are

urmeaz6, dupi starea linigtitd.
3. PlecAnd de la aceast[ energie puri si intens6, univer-

sul este emanat (syjate) in interior, in constiinta lui Bhairava,
supremul subiect cunoscitor Qtramatr), apoi, de aici, in ex-
ferior; el se imparte in dou6 puncte suprapuse, unul interior
9i altul exterior, uisarga devenind fsimultan] stadci si activd
(iantodita), atunci cdnd mantra esre realizati (S+AIJ+H).

' N,, este asadar vorba despre lumea empirici

Kuupar,tNi Penani;e SAUH gr pRAcrrcA BAsToNULUT (nnANeoeypernavoce)

Acesta este suprema,,slmdngi a Emisiei" (parabtia), giseasci odihna in aceasti (uisarga), asemlndtoare bu4ii unui
simbolul Inimii fsupreme a] lui Bhairava, fuziunea dintre as-
pectul linigtit gi cel efervescent, care se manifestl sub forma pegte [...]
Universului, permigdnd atingerea,,deplinei pdtrunderi" (ma-
hauyhpil) atunci cdnd, in timpul vibratiei originale, energia, Asa cum o migiriqi sau o iapd se bucurl in inima sa atunci
identificatb cu conqtiinla interiorizati a lui Bhairava, este doar
cind ea pitrunde in sanctuarul pldcerii * regedinEa sa intiml -
bucurie Igeneratdl de nectarul beatitudinii supreme. Aceas-
td beatitudine imuabil[, necondi$onat6 nici de timp, nici de constind din expansiune si contractiet, la fel, fie ca (yoghinul)
spaliu, este una cu emisia mereu prezent[l. si atingi [nivelul] cuplului format din Bhairava gi Bhairavi, care
se bucurl de expansiune si contractie, revirsind totatritatea lu-
in capitolul V din Tantraloka', Abhinavagupta expune in
ce mod se rcalizeazd marea fuziune a celor trei procese care crurilor care apar si se resorb flri incetare din el.

sunt suflurile, fonemele - cu mantra SAUH - si ascensiunea in aceasti Iniml supreml (blja SAU$),in care marele su-
port-rddicini S, tridentul AU qi emana$a $ devin una, fie ca el
lui KunQalinlprin metoda numiti ,,Practica Bastonului". sI atingi repausul, gratie plenitudinii universale. (54-61)
Iati, mai intii, traducerea literali a textului, pe care voi
Aici supremul subiect isi glseste pacea, contopindu-se
urm[ri s6-l explic pebaza comentariului luiJayaratha: in acelagi timp cu toate lucrurile din Univers, pe care el le re-
soarbe in el insusi sau pe care le manifesti ca fiind diferentiate.
Atunci cind, cu ajutorul Practicii Bastonului, suflurile
inspirat gi expirat ajung in echilibru, cel ingelept trebuie si se Daci, in cazul unui mare yoghin, vigilenta si pura con-
refugieze in sfera nectarului (S satt amrta)3 din lambika (uvula) ;tiinEi sunt singurele cerinte pentru ca energia Kundalint s6,
care se afli pe un lotus (amplasat) la intersecgia celor patru cii. se ridice in mod spontan, practica ce utilizeazi ,,bastonul"
Aluns in etapa Tridentului, la convergenta celor trei canale, el suflurilor este potriviti fiinfei care se afli pe calea fMijloace-
trebuie si pitrundi in starea de egalitate in AU, punctul de fu- lor] Individuale, sau lcalea] Acqiunii. Ea este numitd prana-
ziune al energiilor Voingei, Cunoasterii qi Acliunii. rlaltSaprayoga, pentru c5, in citeva clipe, Kundalini alcdtuitd,
din suflu (prArya) devine la fel de rigidi ca un baston.
Acolo, in etapa urdhuakur.tQalini (ener$a ascensionati) se
Conform unui vers pe care il citeazd.Jayaratha:
afl6 uisarga I.{, emisia, alcdtuitl din doui puncte pe care vibra-
tia interiorizatd le infrumusegeazeo. Fie ca fiinta inleleapti sI-gi Atunci cind loviti un garpe cu lovituri de baston, el se ridicl
la fel de rigid precum bastonul. A;a trebuie sI o percepeti pe
t Vez\P.T. v., p. 35. Kundalini atwci cind gurul o trezeEte. (V. P. 358)
' St. S+-Sg. Uccarasineldreprezinti o intensi priz[ de congtiinl[ asupra
Pentru a ridica suflul vital pe Calea Divind (susumna sau
mantrei, asociati cu miscarea ascendent[ alui Kur.t'Salini de-a lungul uisuuat) evitand, in timpul respirafiei, orice miscare ondula-
torie, yoghinul se detaseazdde ceea ce este interior gi exterior
canalului median. gi opreste cursul oblic (tiryaft) al suflului; fiind atent si nu
expire sau si inspire, el alterneaz[ intr-un ritm rapid retrac-
o' itr cu.e Totul striluceqte.
Acelasi termenudara -,,cel intim" (vibra$ei) - este utilizat in continuare t Organui unei iepe care urineazi (il citim peJayaratha) prezintd o stare

pentru a desemna,,burta" pegtelui. de pulsagie neintrerupti.

84 85

Kunper,lNi Paneili.ya SALIFI sr IRACTtr,lA BAsror'lttlllI (ronAql,lo-rry:,net:rvrlc,t)

giiie 9i expansiunile cu aiutorul mugchilor situaEi la nivelul lui perfect5 dintre Sivn $i energie, clinrre subiect qi otriect, dintre
sSrndng'5 si matrice. Din aceasti coincidenqd apar treatitudinea
muttaga,ndha (anus).
Dat fiind faptul cri suflul nu poate nici si intre, nici sd ias5, ;i conqtiinga s1-rpreme.
Prirr AU yogirinul dobir:deEte in moel repetat controh.rl
el se acumuleazdin cAteva clipe in lambika sau talu - poarta
deschisl citre calea rnediani - si, neavAnd anrnci dec0t posi- astipra energiei neiimitate [a lui] Kundalini, care expansionea-
z5 ctrin ce in ce mai mult in tirnpul etapelor subtile ale lmi$c[riil
trilitatea unei singure migciri, a unei singure direcEii, el devine
dintr-odatd rigid. Talu ne apare ca fiind sediul nectarului care energiei, de la iskrustnrlhya pin[ la samana,. DacI odata cu

-conferd viaq6, am,rta sau ffonemal S a Slm0ngei Supreme nnrlanta (,,sf5rgitul rezonantei") se pStrunrle in duadnionta
interni din crestetrll capuini, in momentul trecerii de la consti-
SAULI. Apoi, atunc i cin d Kun dalini ajvnge insfera tridentului inqa Sinelui la CongtiinEa unir.elsali esfe experim entatghurnil ,
(tt"iiulabhumi), punct de intdlnire al celor trei nadt,yoghinul un fel de vortex sau o senzatie de rotire, energia pilr[ care este
se bucurS de energiile Voingei, Cunoagterii si Actiunii, faflate] stlrnci atinsl nemaiavAnd legiturl cu centrii Idc fo45], pentru
in echilibru. Aceasta corespunde ffonemei] AU a mantrei, ci yoghinutr 0. transcens ldejal corpul.
simbolul Tridentutrui"
Distingem aici trei niveluri ale energiei dupd statutul ei:
Cu alte cuvinte cele trei energii se armonizeazdin
b r ahm arandh,r a tr ecdnd, prin recep taculul canalelor, acest ,,ascensionat5" iirdlwu), ,,1inistit5" (innta) qi ,,perfect liniq-
punct de intilnire care este Tridentul, sfera beatitudinii in titra" (praiunfa). Acesta din urini este aspectul original atr }ui
care yoghinul se bucurl de retrac;ia si expansiunea energiei urtlhuakundalini,Unlersul flind inci in g€rrnene qi ,,nr:des-

intr-un mod complet spontan. Aceasti stare este numiti,,ener- f[purat".
gia acliunii in egalitate" (kriyaiaktiin samana). O asemenea Energia urnniprezenrit {uyapint), {hrI vIl ;i fdr[ lirnite, se
activitate, independenti de orice proces femporal, apare ca
fiincl dinamizareaprizei de conqtiing'i asupra Sinelui. Yoghi- rnanifest'i in ?ntreaga lurne qi corespunde celei de-a gaispreze-
nul se afl[ la originea migciriior de emanatie si resorblie ale cea kala, precurn gi l\4areii-ii Yid (mahai*ny*).1)eqi yoghinul
Universtrlui, stare care este cunoscuti sub numele de matsyo- percepe acliunile lurnesti, el reactioneazi ia ele precum un om
darimatal ,fiindci este comparati cu burta unui peqte care se
contracti qi se dilatd automat, fXrd incetare. care, preocupat si citeasc[ sau si vorbeasc5, alungh in mod
nrecanic furnica ce se ciqlra pe el, fir:i a inceta sI citeasci sar.r
Aceast[ sferl a beatitudinii are leglturd gi cu experienqa
sexual[, c5ci, la fel ca suswmna, organele fsexuale] prezintd sI r.orbeast:'i'.
aceeasi contractie si expansiune ce conduc la o fuziune in- StI"pffnincl aceasti energie, yoghinui se bucuri cle puteriie

timi care, in cazul unui yoghin, se traduce prin coincidenta supranaturale, pdtrunde in Conqtiinga universalS cu ajutorul
t Recu.roastem aici atitudinea num ird kramamu,dra, devenitl spontani. energiei Kundalinl <:are, atunci c0nd iqi inclieie ascensiunea,
se reveleazl ca fiind imancntl in f,]nivers. in aceasti etapd.,
Vezi mai sus p. 53, nota I.
Vezi pp. i05 gi urm.

T.A. Xi, cr-rlnenteriu lt stl. 30-31

8',7

Krruoar,rNI Peneniya SAUH gr pRAcrIcA BAstoNULUI (rnANaueryi2,tunavoca)

al clrei fruct este energia egald, (samana)t , toruleste imobil, coincidenga celor doul extrerne; energiile se echilibreazi la
timpul nu mai conteazd, clci o asemenea energie este cu mult cele trei niveluri: centrul inferior, bolta palatini qi centrul
dincolo de timp si de spaqiu" Totalitatea categoriilor Univer-
superiorl, acolo unde Ku1tdalini igi incheie ascensiunea.
sului (de la elementele rnateriale pini la nivelurile cele mai
Abhinavagupta precizeazl cu privire la acest subiect
elevate) sunt integrate in Sine, ceea ce se nume$te atmauyapti,
ci aceastl emisie este infrumusetat5 in tdrfimul energiei
astfel incit universul intreg iqi are sediul in Sineie yoghinului,
care se odihnegte, la rdndul siu, in propria sa Esengi. in acest KunSalinI trezite, atunci cind receptacolul vibra$ei rezo-
punct incepe egalizarea care se va incheia in etapa ultimi. neazi in acelaqi timp cu Universul conlinut in el: resorbgia gi
expansiunea se succed spontan in timpul luikram.amwdra,iar
Visarga, unnx&nA si kramarruudra interiorul si exteriorul vibreazd irnpreund in timpul tuturor
acfiunilor, astfel incit cele dou5 puncte devin una datoriti
Unmana, cea mai inalti dintre energii, este inexprima- lui bindu care le-a apropiat qi le-a uni{icat.
bili. Ea transcende gAndirea gi normele acesteia, fiind Inima
Atunci cdnd aceastd miscare spontan[ de alternangi este
supremi, ,,Inima luiyoginf', care contine flniversul [in formd] in mod definitiv stabiliti, yogtrinul poate si iasi din si si in-
nediferentiati'?. IFiind] cea de-a $aptespreze cea kala, ea fine trein samadhl lin mod] instantaneu. Acesta este efectul lui
de echilibrul perfect in care Siva nu creeazd,, conservindu-gi urdhunkundalinl sa:u uisargakundalinl, cum este [ea] numitl
totugi puterea creatoare. Aici sunt atinse simultan calitigile atunci cind se manifestd in toate acfiunile clin aceastl lume.
de omniscienld gi omnipotenfd. Numim aceasti ultimi etapd Nectarul ltiuisarga se revarsi in Focul congtiingei gi, datoriti
,,p[trunderea divind" (iiuauyapti): Sinele se dizolvd in Siva, faptului ci organele igi redobdndesc stdrile de plenarl impli-
iar la finalul acestei fuziuni totale acesta rdmdne singur, ceea nire, beatitudinea devine cosrnici. Astfel Universtll este um-
ce este exprinrat prin sintagrna mahauyapti. plut de nectarul Congtiingei al cdrei flux se revarsi in el, dar
si in noi. Aga funcqioneazd parablja SAIIS', unirea celor trei
Vkarga ca ,,flux de beatitudine" sau emanatie a celor doui fonerne ale sale constituind Inirna dezviluit5. Aici fuziunea
miEclri inerente armoniei dintre cele trei energii ale Triden* este totald, Universul pitrunde in Sine qi Sinele in Univers.
tului se reveleazi ca fiind uisarga mereu activi a supremei in aceasti Inimd avem acces la repausul ultiln qi perrnanent.
duadafanta; ea confine miscirile de contractie si de expan-
siune in totalitatea lor si in simultaneitate; ffud a face niciun intrucit Universul este imbriEigat de Congtiinga nedife-
efort, yoghinul percepe atunci, atat in interior, cdt si in exte- rentiat[, yoghinul experimenteazi Eul Suprem qi descoperi
rior, contracgia qi expansiunea energiei, redescoperind astfel Inima universali, totul fi ind cufunda tin urdhu akundalintbhurni

' Gurul poate atunci sd pltrund[ instantaneu in constiinta discipolului si nemaiexistind nimic separat de lumina Congtiinqei(prakaia).

si si realizeze ceea ce doreste: si-i deschid,i centrii sau si impulsioneze t Adici muladhara, talu qi braltmarandhra, unde yoghinul trebuie s[
ridicarea lui kttndalini, asa cum vorn vedea cdnd vom vorbi despre
uedhadtksa, p. 117 qi urm. deceleze atdt samata, cit qi triiula.

' T.A. Y. n3p" 422. B9

88

Kr.rulat,rxi Caprrolui V

in ceea ce priveste trezirea si expansiunela energiei MIs cAIE"II.,E Ltru Kt rryr'at,rrur AS o fl IA?:E

Kundalini, existi, in termeni tehnici, doul teorii referitoare CU PRACTIC,& VGG}IINA,

ia SAUS. Suprerna Kr *rdslinl,fiind iiislsi lilirna h.ri $iva, nlt poate li
perceput[, ea rlm$nind astfel necunoscut6. Dtn ia!':tiku1tdalint
Prinl* te*i'ie
S este energia vitalS care cr:boar"a din tnlu in muladhrtra, un mare yoghin poate s[ perceapi cel rnult str:iifulgtlreiri. Aces*
sub fo rrna lui a cl h sl tk ur.z d nlinl, te f<rrrne de Kundnlinlnri runt cunoscute decfrt r-lLlpd tnoarter.
AtJ este energia suh farma Xwi urdltuakw,ndalirct, cary urci
in brahmsrandhrn. Kundslinr a conftiintei (citkwndnlini) dif"ern d* suprerna
energie prin faptr;lcd ea esfe perceputl <ie 1'cgi'ti'rtr1'r,are a{u
W {:ste t)is6.rg&., Ktnrdalini su}: fnrrna lui uisurga se manifesth o stare de detaqa.re perfectd si este intotdeauna centrat. Ferrn
in toate acfiunile din Univers. Aceasta este duadtziantn suprema" stabilit asupra jonctiunii, el nu mai are ltir:io doringd lirmcesc6:
fiilger[toare, energia sa vital'i coi:oarir irfinE in centrlil-riri[-
A Eloua t*:oi'iel
S este coborarea si ridicarea energiilor, adhnhlcundalinl, cini - centrlri irf'erior. Ycghir:ril mnnif'esti atuttci etitudinea
apai urdhuakultdslini, aceasta din urml contine energiik: de
la nadala samafla inciusiv. de uimire profundl t.cukitrim.udra), avf;.nd guril itrtrcdesclrisl
AU, triiula, este arrnonia celur treri energii la nivelul lui si ochii larg deschiqi. Inlerliat, dintr-un singrir satrt, Ktutdalinl,
brah marttndhra in silluanu.. trezit[ complet, se precipiti cdtre hrahwarandh.ra de-a lungul
Yoghinul?qi reveleaz[ Sineie, d*rrnr pe Siva din [?ntegul] ciii rnediane. intrucit trece rapid prin roti, ace$tea nu vibrea-
{lnivers. 26. De;i yr:ghintrl percepe o stare der mare lreatitridine si este,
de acum inainte, ia adipost de orice nclul cldere'im samsnra;
l!, uisnrgn, este urdhuukundalinthhurni, fructul lui etr nu se tucurl de lreatitudinea specifici fiec[rui centru.

kr ant a'mu dt" 11 s u rn n t a, itt un,m an ii,sr.tp rern a tlu a rl a ! trnt u. D up.i Kultdalint devine la fei de puternici precum un lrunc:hi
atm auy ap ti urmeaz.i iiu a uy ap ti. de arbore, fXrd sI fie necesarl vreo aliI practici, nici mlcar

tlrd.ht'ngsminr, cen ascensionat[, este punctul de intilnire ' Yoghinul se cufi.rndi in ia ktikundalinl atunci cind moare.
dintre tendinta de ernisie creafoare - irnpulsul energ"iei *, pe ' Acest yoghin nu a urrnilt nicio cale, el se afl6 pe &nupt1)'ft.
rle o parte, si tendinta de resorhtie, sper:ific[ h,ri Siva, pe de
alt[ parte: yergirinui care participl la aceasta se ab*ndoneaz5 91
spontan jocului divin de emanafie pi resorlrtie a lurnii.

' Vezi Ci*grama dr: ia pp. 6{i*51

Kuwrar,rNi Mrqclnir.e lur KuNpar,rNI esocretr cu pRAcrtcA yoGHrNA

cea nufilitl ,,Practica Bastonului"t. E suficienti doar o stare A doua este riclicarea energiei de-a lungul canalului rne-
de vigilenl5 perfecti" Dupi ce energia auronomL (suatantrya) dian pe care ea il dilat6; ea corespunde expansiunii energiei,
omniprezengei qi resorbtiei-cu-ochii-deschigi'. Frirna fazd se
ajunge in cresfetul capului, ea se statrilegte in Conqtiinta uni- incheie in pragui cerlei de-a Fatra stdri (turya), iar a rloua se
versal[ qi einanl o fericire nesfirsiti in roat.5 fiinta.
incheie clincnlo [rLe ac;easta] ,in l;uruat;ltn.
Aceast6 ascensiune dilect."i nu este trditi dec0t de un yoghin Aceste doui forrne de energie se sranit:estd in tnoul
foarte avansat, a cdrui Kundalint sttdputrge centrul cu o mie de
raze, cfiracterizat de nemiscare, permilindu-i astfel sI aibi acces etape dif'erite aie rridulwi: Kundaliref inferioar.i in vidul rle
la ceea ce se afl6,,dincolo de cea cl.e-a Patra SteLe" (turya.ttta). tranzigie dintre obiectul de cunoscuf si cunr:aqtere, in timp
ce Kundalinl ascendentS, care este rdspinditd in tot corpul,
{'Jn asemenea }'oghin nu este atunci decdt Viaqi divind,
beatitucline qi iuliire adevbrat,I. porne,ste de la vidul de tranziEie intre cunoaqtere si subiectul
cunoscitor'. Prima se referi rnai ales la energia de la nivelul
P ran akuqt{.aliwi, energta sufl ului respiratiei si al sexualititii, a doua este speci{icd energiei co-
gnitirre, o energie liberi care, nefiind prizoniera notiunilor,
DacX f'ormele superioare ale energiei Kundalint nu pot fi devine disponibilS si, intr-o inimd deschisd, se ridici in rnod
rlescrise, nu la f'el stau iucrurile in caznllui k,mQnlinl asuflului, spontan pind la cel mai inalt nivei.

despre care exist,S nurneroase irdbrrnaqii gi care este mai usor intelegern a;adar irnportanta acordatd viduiui, obtinut fie
de experimcntat. prin oprirea sufiului, fie prin disparigia notiunilor discursive,
un vid deloc inert sau inconstient, ci unul care vibreazi si din
Despre aceasta vom varbi in continuare.
Energia suflului se ric{ic* in mod spontan trecffnd treptat care se na$te o intensd prizi de congtiintil
prin diferili centri si confer[ puferile supranaturaie care sunt in
Adhahkun{.alinl, energia inferioarfl
legSturi cu ea. De fapt, dacd spunem cd, citkundalirzleste puri
breatitudine, atunci pranakwndalinl este pur[ eficieng5. Aqa DacI un yoghin se docalizeazd asupra mornentului de hi-
atus dintre suflul inspirat Ei cel expirat, [atunci] suflul nici nu
cum am vIzut, ea are doui faze succesive: prima este Ka r1f,alinl intr5, nici nu iese tinlp de jum5tate de minut, ci se acunluleazi
inferioar[ (a dhal.tkur.tQalini), apaiea devine wrdhu akury.dalinI, la nivelul gitului't, apoi o parte din sut'lu iese prin nlri, iar alta,
numit[ lKwn d alinl ],,ridicat5" sau ascendent5. rotindu-se, isi creeaz'i o trecere citre calea median[, unde
pdtrunde pentru a cobori p0n5 la bazd, fdrd s5 trezeascd sau
Prima este o cobordre a energiei, plecdnd de la nivelul si faci" centrii sd vibreze; de aceea numim ,,inferioari" (adha)
uvulei pdn6 la centrui-r5ddcini; ea const5 din rerragerea sau
interiorizarea energiei, in Foc2 si in resortrtia-cu-ochii-inchisi3. I -V,.,ika-sa, uipa gi unmtlnrmsamadhi.

' vide supra, cap. I\{, (N. red.) t' YeziHymnes aux Kilt,p. 27 gi urrn.
tt Adi.[ io subiectivitate" (N. rett.)
C"eu ce produce un tremur la nivelul caputrui.
Arlic|. sontkoca., uahni gi nimiJanasumadhi"
93
92

F,r;no,rr,rxi r\4r E c.i,rilr..:r LLTI KrTryrJ.\ L iNr AS o c r A.'r'fi c u p R Ac'i'rc A y o c :lw-[

rrlerr{ia Kilg dniini care cobroar'[ in acr:st fel. Ea este numiti aqa Calea lentfr si gradatf,
n1r {{{ia;.'ri,r.lririirr. orienturii traseuiui ei, ci qi datoritd rangului
p{i c"arr-l nr"nlrii pr"intre r.liversek: fonne de f{undalini. A"tAt tirnp ins[ c$t yoghlnul nu n renuntat l* sentimentul
euiui, progl esul s"{u trept',}f iruipiici c anr-lmiti pregitirer: asa
I,lnr"'rgiile r;ufhilui inspilat ,"i s celui expirat, devenite suir- cunr ctrezlegiim o sfbarl el5bitl qi inchlciti?nainte si o intindem
rrJr, inc*:p si ni:tlt;ne .rt:' indil.irluel. i,,entrlr a vil-'ra., la {bl tr,;irr.ri,e s.{ c1e:lei1;i.rn ucdurile r:onstitriife
rlin centrii blor:a1i pentril *a nscensiunea *-'nergiei sI se pro-
Fiind forrfr-' liniqtite l*" inceput, aceste doufi sufiuri fuzio- dur:;i intr-nn mcr'l liher.
ncr",rzii ?ntt-1.;n sr.rflu egal (, s,nms:zrr)'. pirncr n":entral de uni{icare
in tiruputr acestei ridicriri c1e-a lungul r:iiii cerrtraie, care
a ene;'{i-iir:r"'l'i"ezild rn ergi t a ctcrrii th in centrul-rid'i cind, dureaz'i aproape iumitnte de or5, fiecare dintre roti se treze$te
urra dupi aita Ei incepe si vibreze"
suflui eg;'a1 d.r:',';n* udtzn,r", suflul vertical sau ur,l.huakwdalini,
car:e sc ridir:5 eJup[ ce * iligerat ,,r.|travao', cu aite cuvinte ener- I,'tjitanabhilftrufi. $.,ntpar'i acea-ct5 vibratie cu o senzatie
gia grosir:rr)-. de ftrrniciturh, {.pitrtlhkn), d';lr: qi clr o I'ezonanti interioar'i;

ffrdleu a'lauqtrlwlfuel, energia as cendenti Atunci cAnd oprirn intref,ul flnx (al activititilor senzori-
Astf'e j suiiul u d an & ctrevoreaz 6'l'ntreaga dualitate. in timpul ale) cu ajutorul energiei suilului care se ridicl treptat, in mo-
ascensiurrii rlin rcr'.rt5 in roati. el se purific[ pe mS,suri ce se mentril iu care simqim r-r furniciturl. se naste o stare de fericire
apl'opie dr: centrul superior, uncie se tr'*nsform5. in energie supleird. (67)

ctifuzi si ornniprez ent6. (ul.tl1n6)2. Piei:6nd de la nivelul bulbului', energia vitali se ridicd
Idsem.araia3 sprlfie cd" ,,urlan*!al:ti, m.re apare din sfera dreapti q'i ri,gid. S'- . +Intrucit centrul-rld[cini ?ncepe s[ vibre-
ze, in cf;.teva n'linufe energia ajungc in roata ombilicului;
mediani, e$te cea de-a Fatrn Stare". L1upf; ,Abhinavagupta, aceasta vitrreazi la rindul s:au, cr:ie doura cnkru r:otindu-se3
misca-re"",r ascendentl a sufluiui','ital ,,face duaiitatea si se di- simultan. Apoi, fiind imedis.t str[punsi, roata inirnii se miq-
zolve apa cuin se topeste untritr ingtreXat ;i ccnduce la o sfare cI odat'i cu celelalte, iar roata giitului se roteste cu aceeagi
de unitate. Aceasta r:ste functia suflului ascenclent in cazul
fiingelor care au frecilt elillcolo de iluzie (.ntaya')4". vitezd ca qi ceie de dinainte a ei, tot acest proces pror..ocind o
rrrare de gajare de clitlr-iri. V[iqcarea lur Ktndslinl se incheie
Anr desclis ascensiunea energiei noastre tribere (suatan- in centrui dintre spr0nr:ene. trrnediat ce bhru este stripuns,
tryaiakti), suir aspectul sau cle Kunrialintascensionati, in cazul
unui rnare yoghin i:are rlu aspirh deciit la Absoiut. ' Aceasta nu este deloc rsociati cu tehnici respiratorii (pra q.a1;am.a), ci.ci

' Samdnr+, carr, in lorpul grosier asiguli echili'urul general. in acest caz sunt nacesarc doar vigilenta si starea d,e satnadlil.
'' V4l.na,in starea obisnniti, e:;ie rlspinr-iiti in tot '-:r:rpul.
' P.I{.. p.6, r.i:. ' Aceasta este o excrescengS- a cor"pului subtil care nu are nimic in comiln
' Lp. r,'. Ii., p. 1,16, 1.9.
cu bulbul rahidian si riici cu alt l;ulb al crrrpului oirir;nnit.
{rt
' inv4.rtirea r:otilor nu se gisesre decit in experir:ntele dcscrise in cadrui

tlrrCiti ilul si t,it ri ! din Cllnrir,

9.5

Kulroar,rNr Mrqci,nrr,n r,ur Kuryper,rnl esocrars cu pRAcrrcA yocnrui.

ne fixirn asupra lfi citkundalinl, energia conqtienr[ in care inaltul Sanctuar, acest triunghi in care ea sIl[sluieqte,
incoliciti, in aspectul siu inferior si din interiorul cdruia se
ne bucurirn de cea mai mare dintre beatitudini. insi, daci desfbsoard, este receptacolul nasterii, numit si ,,Gura hti Yo-
gint".insd,in aspectul siu superior, ea ajunge la triunghiult ce
acest centru nu este stripuns, este posibil ca, in aceastd eta- contine, contopite in mod armonios, cele trei energii princi-
p5, datoritl unei dorinte care apaf,e, sI se exercite puterile
supranaturaie la ieqirea din starea de samadhi. Atunci cdnd pale: VoinEa, Cunoasterea si Actiunea.
adhahlcundalia'ri se transforu"n[ in urdku nkundalint si conflic- Sacrificiul autentic consti., conform versului care urmea-
tul dintre sutriect si obiect inceteazi, beatitudinea specificfi
25,, din stabilirea fermd in ritualul marii beatitudini si in ur-
nondualititii inund[ intreaga fiinti, energia fiind atunci in- mlrirea atenti a ascensiunii energiei; atunci, datoritl zeigei
tens resirntiti la rId5cini, la rnijloc si in crestet, acestea trei Kur.tQ alint, in care ne resorbim profund, atingem comuniunea

devenind atunci unifi cate. cu Bhairava.
Vijfianabkairaua cr:nsacrd mai multe strofe ascensiunii
Alte strofe din aceeasi Tantra descriu doul variante ale
lvi Kuqt{.alim, lde exemplul : ascensiunii treptate, fin care] energia fie iradiazd, sub forma
unor raze ce pleacl din centrul fiec[rei roti, fie izbucneste
Suflui expirat iese si suflul inspirat intrl, in mod liber. Cea precum un fulger.
cu aspect serpuitor se desflgoard. Aceasta este marea Zeiti, tot-
odati inferioar[ si superioari, supremul Sanctuar, (154) in conformitate cu lloka 28, trebuie si ne concentrdm
asupra energiei suflului ,,ce striluceste ca nigte raze lumi-
Energia suflului este, de fapt, de doud ori sinuoasi (kutila- noase si care devine din ce in ce mai subtil62 pe mdsur[ ce
kyti): attncicdnd ea zace adormitd si incolIciti in centrul-ri- se ridicl din centrul-rddlcind pdn[ in cenrrul superior, unde
se linisteste si se dizolv6. Aceasta este trezirea, revelarea lui
dicini si la nivelul inspiratiei si expiratiei oricirei {iinte vii,
[cind] ea urmeazl un traseu oblic, clci in spatiul obisnuit Bhairava".
orice miscare devine oblicS; suflul nazal circul[ asadar dupi
Aceastl strofl se poate referi la suprema Kundalinl, care
o linie curbi. in spaqiul real ins[ nu existd decit verticalitatet.
Astfel, datoriti excitagiei din partea suflurilor, pe mdsurd ce porneste direct din centrul creierului - firi si se opreascd la
se interiorizeazd,qi opereazi intr-un mod spontan, Kundalini
se trezeste, se intinde, se indreapti si se ridic[; atunci cdnd fiecare etapi din parcursul siu -, insi si la calea indirectd a
atinge punctul culminant al ascensiunii sale, unit[ cu Siva, ea
este numitd supremi (para). energiei suflului, asa cum explic.i Jayaratha,care citeazi acelasi

Marea Zeiti se prezinti agadar, in acelaqi timp, atdt ca vers pentru a ilustra ridicarea indirecti alui Kundalintintr-o
Viati universal[, care insuflegeste [toate] fiintele vii, dar si in
serie de etape'.
calitate de Constiingb absolut5.
t
t Aicinueste delocvorba despre akaia,ci despre kha,vezip. 186.
Despre acesteclouitriunghiuri care, infinal, seunesc, formdnd ofiguri
96
cu sase colturi , satkona, vezi p. 57 .

' Conform Nstratantra.
' Vezi p. 83 T.A.V., Comentariu la il. 88-89, p. 397 .

97