Silburn, Lilian - Kundalini. Energia profunzimilor - scan

Kuqlpar,rNI Kur,alrAnca, calre nsornn rcl I

Marele sacrifi ciu, ce vizeaztr rnanifestarea personalit[- nu sunt decit niqte lichide care, in sine, nu sunt nici pure, nici
gii complete, constiente si inconstiente, ne ajuti si depSgim impure. Puritatea gi impuritatea nu constituie natura intrin-
prejudecdEile sociale, repulsiile instinctuale, fricile ascunse gi sec[ a lucrurilor, altfel natura nu ar pufea niciodati nici s[ se
profund inrldicinate, astfel incit doar energia vibragiei si mai transforme, nici s[ se purifice. Nu trebuie s[ le considerim
rdmdn6. Atunci, fiind radical rlezr'idlcinate indoieiile, precum decdt opinii care sunt aplicate unorlucruri gi care au la origine
qi forlele limitatoare care blocheazi elanul oriclrei fiinge, mis- o acgiune a minqii, care este puri in esenga sa.
ticul atinge comuniunea cu fiinga liber[ a lui Bhairava.
Abhinavagupta intreabl :
Dacd am fi trait ingrddiqi de numeroasele restricgii de
ordin religios, ritual, social ale vietii indiene, mo;tenite din Care este criteriul puritS$i? Este purceea ce este identic cu
tradigia vedicd, am ingelege mai bine necesitatea misticului Congtiinga, restul este impur. Pentru cel care considerd intregul
de a se elibera de cr:nvenqii gi de interdiclii, in special de cele Univers ca fiind iclentic cu Con$tiinta nu existd nicio distinclie
adresate unui brahmacarin. Curajul si virilitatea (uirya) igi intre pur gi impur.

manifestd atunci adevlrata semnifi catrie. Sacrificiul kula poate servi drept piatr5 de incercare pen-
tru a ne asigura dacl am realizat corect identitatea dintre noi
Fiind ingrldit de numeroase restricgii, Abhinavagupta
este cu atat mai admirabil pentru curajul slu qi libertatea sa gi ceilalgi gi pentru a ne mlsura propriul nivel de detaEare: inc[
de spirit. Lui nu i-a fost fric[ si-i ridiculizeze pe r.ii vedici, mai existi atracfia fali de femeie, considerat[ ca un ,,obiect"
cdci, spune el, ceea ce ei considerl ca fiind degradant este
privit aici ca un mijloc de a obflne neintdrziat realizlrile de dezirabil? Dacd este usor s[ ne refugiem in noi insine cdnd ne
ordin spiritual. Agadag el recornandi cu bun[ stiinte, in mod este greu si avern probleme, este cu atat mai dificil si rlmdnem
deliberat, adoptarea,,Celor Trei M" - metoda cea mai dispre-
guiti - pentru a ne elibera de sclavia leglturilor Uumiil. Nu ii intr-o stare de egalitate lipsitd de agitatie, {br[ doringe gi firl

menajeaz[ deloc pe brahmani care, pringi in dilerna legat[ de ru;ine in timpul bucuriilor amoroase, ca.re sunt sursa celui mai
,,pur si impur", nu pot percepe toate lucrurile intr-o aceeaqi puternic atagament si a celor mai coplesitoare emofii. Dacd
unrca luml.n-ta . reu;im aceasta, am realizat totul.

La ce servesc indoielile legate de forrnulele rituale care tntAlnirile esoterice Qt oginlmelaka)
trebuie sau nu recitate? Nu sunt ele oare alcituite din litere qi
aceste litere nu sunt ele oare identice cu Siva, cel pe care nu-l Kulayaga permite, de asemenea, obtinerea accesului la
afecteazl nici puritatea, nici impuritatea?
yoginlmelakAt, sursa stirii de samadhi si de cunoastere, acea
Acelasi lucru este adevlrat cu privire la ceea ce trebuie
s[ bem si ceea ce nu trebuie si hem: apa din Gange sau vinul cunoa$tere asociati expansiunii CongtiinEei; de aceea este
evidenti valoarea marilor reuniuni ,,la care togi membrii din
' T.A. rv. 240-246, xII. t8-21. .rcrt. fi0-.\77.
aceeagi linie mistici (santana) intri in comuniune spirituali"
t98
gi de la care sunt excluse fiingele cu o conqtiinfd contractati.
Abhinavagupta scrie despre acest subiect:

' Reuniuni esoterice. T.A. XXVIII, i/. 373*380. Vezi M.M., pp. 131-136.

r99

KuNoer,rlli Kur,auAnce. calPa nsorcarcA

Congtiinta plenar'i, cale s-a contractat din cauza diferenqie- complet cu aiutorul energiei intime, care ii poate expansiona
propria esent6, aiutdndu-se insi, de asemenea, de Isurse de]
rii ca [fiind1 corpul etc., poate din nou s'i expansioneze in timpul energie exterioari, care sd-i trezeasc[ o stare de beatitudine,
reuniunilor, unde toti participanfii se reflecti unul in cel[lalt cum sunt imbdierea, unguentele, tlnt6ia, betelul, vinul etc.

(ilrtr-o comuniune armonioasi). Fluxul <irganelor lor Iaflate] in Totalitatea mijloacelor utilizate pentru aceast5 ofrandi
exterioali produce o anplificare a tuturor energiilor Ei le adu-
ef-ervescen{i se reflect[ in constiinta fieclruia dintre plrticipangi ce la cel mai inalt ,,puilct de topire", irnpulsiondndu-le si se
reverse in calea median["
la fel ca in tot atitea oglinzi qi, intens dinarnizate, lilceste] organe
Astfel, Lln uIril, cimia i se oferi simultan [nrai multe.l stiri
ii conduc fbrl cei mai mic efort la expansiunea universal5. Din de plicere necbisntdte gi a cirui inimra debordeazi de fericire,
percepe o energie expansionati, dar tc,todati controlati in
*61ir', in timpul marilor leuniuni, mrmerosii p,rrticiPanti se timpul actului sexual, cdnd ea este cel mai usor irerceptibil5,
".,"r,
bucuri clin plin de cintece, dansuri etc. si, c6nd sunt toli ilnili qi ceea ce ii permite s[ se intoarc[ la sursa energiei divine libere,
instinctul transformindu-se in energie constienti, stdpdnd pe
nu sepalati, ei se identifici atunci cu spectacolul; chiar dacd este ea ins'isi.

priviti individual, congtiinEa lor debordeazri de bucurie qi atinge Am v[zr,rt cd pi5cerea specifici acestei explozii de energie
nu are legituri cu corpul obignuit. insi cum s'i vorbim despre
unitatea la vederea dansuriior etc., bucurdndu-se de beatitudinea aceast[ plecere intimi la care face aluzie Vijfinnatantra (il. AO1
calificati ca fiind ,,beatiludine a\ui Brahmntz" si pe care o simte
universali. (371) doar cel care stepaneste energia lfundalinl?

I'n absenga cauzelor contractiei, car'e sunt invidia, gelozia Ea poate si apari inopinat, firi vreun contact, din pro-

etc., C<ingtiinla, care expansioneazi flri a intAlni niciun obstacol, funzimea stirii de samctdhi. Nu este o pl[cere a corpului lirni-
tat; ea este adimensionalS, dar cuprinde corpul, qi corpul o
este numiti,,Beatitudinea lui Yo gini'. cuprinde, ca qi cum toate energiile senzoriale ar fi inghitite de
Kundnlintin ascensiunea ei, apoi cufundate fiilgeritor intr-o
f)aci unul dintre yrarticipanti nu se identifrcl insi cu ce- stare de beatitudine atat de intensi, incdt corpul nu o suportd

remonia, constiinta sa rimdne striiini qi ,,aspri" ["..]: trebuie s[ decdt preg de citer.'a clipe.

ne ferim sd lisim o astfel de [fiintil s[ intre in cercul ador[rii, Sistemul Kula admite ci nu putem sd ne identilicam cu
intrucit constiinta sa, incapabifi de vreo identificare, este la Parama(iva si sd savurirn o beatitudine universalX atet tinlp

originea contlactiei. cdt organele senzoriale nu sunt satisfdcute, c6ci ol'ice dorin-

in ceea ce priveste cultul religios pentru a atinge resorbtia ti blocati lasi resturi incongtiente dificil de depdqit. in plus,

perfect; in aceasti esentl divini - Conqtiinga - Paratrirytii- 20i

katantrn ii recomandi yoghinului sd o adore pe ZeiE'i dupi

capaciti{ile sale, oferindu-i flori gi parfumuri, sI se consacre

adoririi sale cu devogiune ;i sd-i dlruiasci propria sa fiinti

(drept ofr:and[)" ( Sl. lz7

Abhinavagupta precizeaziin comentariul sdu ci, pentru a

duce la bun stdr;it adeviratul ritual, acloratorul tilebuie si ofere

flori parfumate, care ii pot ,,atinge" firi efort inima. Toate

substantele interne si externe folosite in cadrul ceremoniei isi

impregJneazi esenqa [or] in inirna sa. ins5, irr cazttl in care ca-
pacit[lile sale sunt lirnitate, iar energiiie sale contractate, dac[

adeptul nu a putut asimila esenta energiei Ei, prin urmare, nu
este capabil de un asemenea sacri{iciu, el poate si facd un ritual

Kulrnalrwi Kr-tt at*At+.cL, r-:ar,lia rso r.gtilc.A

am vizut ci, dacl ne resorbirn in starea de beatitudinefrzictr, Atunci c*.nd intreaga vial:.t nu este rJecat energier divind
putem, in anumite condiqii, s[ triirn beatitudinea Constiintei
(kula), y o ghinui r'irnflne defi n iriv in marea,, inirn i a lui y a ginf' .
Sinelui (cidarcanda), aceasta declanqAnd la rAndul ei o beatitu-
dine cosmicd (jagadananda). O aserrenea succesiune cores- Acesta este sensui profund si finaiitatea tchnicii yrlgr umelrtkn"
puncie unui aspect triplu al ,,p[trunclerii" fuyaptif Vom vedea clrm este perccputa aceasr{i Inirnit gi be*ti-

j . Mai int&i,la nivel individual, ea se manifestd ca fuziunea tudinea sat, mai intAi ia ineeputui uniunii, afunci ctind lluxul
dintre birbat si ferneie, iubifii in cadrul uniunii sexuale, pre-
curn qi ca fuziunea dintre aspectul interior si cel exterior sau suflirriior iese brusc, ;i la sfdrgit, atunci cAnd sf.area de samadhi
dintre,,eu" si,,ceiialti"; acest,,ceilalgi" este conceput de obicei expansioneazil fiirh ca orgarieie senzoriale si pial'tl5 contactul
ca un nbiect privitregiat ai pldcerii; de acum incolo armonia
interioar'i culmineazi intr-un echilibru dintre ,,ell" ;i ,,ceilalgi". cu obiecteie ior, ;i rie asemenea in momentul in care organele
revin la pura interiorit.rir-'.
2. Dincolo de ,,pdtrunderea corporald" (dehauTapti) yo-
ghinul are acci: s la ,,pi.trunderea in Sine" (atrnauyapti), legati Linigta: -qi efervesr:en{fi
ele Cea de-a Patra Stare Ei de reveiarea Sinelui, dar in care Esenga practicii se referi ia procesul iLrttttdita, polarita-
identific[m inci o urmi de pi5cere.
tea dubli a encrgiei simbolizate de ceie doui puncte ale L$i
3. Datoriti traseului fei] esoteric, aceasti ,,pitrundere
in Sine" se poate transforma in ,,pitrunderea divini" (iiua- uisarga, cheia de bolti a parcnrsului esoteric.
uyr)pti)\; totul fuzioneazl in Paramadiva. Aceasta este trffyatl-
Sdnta,stareo,,linigtita", este r*spectul interior al Celei de-a
fa * dincolo de Cea de-a Patra Stare -, esenta divind fiind
Patra StEri, cirlmul pertect al stirii de sa.ffii.!.dhi ce cr-rrespunde
perceputd pretufindeni, rispAndit[ in ceea ce este impur si
in inl5nguire, precum si in ceea ce este pur qi in eliberare: in retragerii in profunzimiie linigtite *le $ir:elui. Deqi aireasfe

sAnul acestei unititi cl-t o savoare unici' Sinele si Universul stare este specifica {iinlei individuale, cr:i. iiui iuhigi trebriie
fu'zioreazd ?ntr-un llbt, intro deplini armonie.
si fie [simriitanl uniqi si fnerte liniqtiii, cdci, tlac"5 nr:rniscare;t
r ghinul descoperl atunci o libertate extraordinar[; cei
apare dorr in timpul seuar':rii lnr, nu mai e sfe vtlr:ba despre
doi parteneri se dizolvi si, dintr-un vid insondabil, misterios
conectat cu propria sa energie, in jocul liber al spontaneitigii, practica ianladita.
se naqte beatitudinea universal[.
Udita rstarea,,treziti" sau,,efervcscenti.i"", evocd pun ctul
Sau in rnahtiultGpti, ,,MNea Pitrundere de plecare, eianul, acfiunea liberi, penfru cd, fiinr-tr lipsiti dt:
Stimnrusya.
limitiri, neavintl nicio finalitafe, niciun nl{rti\', r-'a 1}u se supune

niciunui cleter-rninisrn. Acest ferrnen semnificd, iie flsernenea,

trezirea. yoghinul fiind capabii sb rrlspundd inrerdiat la cea n-rai

micd impre-s;e, atunci cf;nd revine din pi'r"rfttnzimile Sineiui

t Sauclhabhurni.

t Am tradus ttditil (care inseamnir ,manif'estatir") c:r ,,efervescent["

deoarece acesta erte rigrrros caracterui opozigiei salc cr.r calitatea de .iat$a,

,,linigtitI" gi in acelstr conrt'i, la modul prncric, tlinamislrul celrir qlouii

calitlli/stiri ?n acest c{}!'rtext" (N" red,}

2\t3

Kuruper,rNi KULAN,{AR.cA, cllre BSorrnrcA

si incepe cucerirea lumii inconjur[toare. Succesiunea rapidd mult timp pentru ca ea si apari in fiinta iubiti. Nu trebuie si
ianta-udita, retragerea in sine insuqi si [manifestarea] efer-
vescenti, urmeazi ritmul actului sexual: starea ef-ervescenti pierdem contactul nici fizic, nici spiritual nici m6car pentru
a femeii corespunde stdrii linistite a birbatului si invers; ast- un moment.
fel, atunci cAnd birbatul se manifesti fefervescent] $i perfect
constient, cufunddndu-se din nou in el insusi, femeia se in- Atunci cind excitatia atinge apogeul, constatdm pe
teriafizeazl,, pentru a se manifesta apoi in exterior confornr plan individual o prirn[ stare de ,,asamt]lare a energiiior"
unei dinamici opuse, dar complementare.
(samputtkarana), asociati cu vigilenga si cr"r un anumit efort.
Atunci cind uniunea se incheie, nu rnai e,risti nici inte- Aceast[ confluenqd ne pennite s[ intrim pe calea Centmlui,
rior, nici exterior. cdnd toli centrii secundari se precipit[ c5.tre acolo qi se unesc
in urdhuakundalint.
intrucet interioritatea a cucerit torul, termenutl uditaigi
asum6 senrnificalia de sadodita, ,,actiune ce ernerge perma- 3. Din aceasti stare apare a treia etap[, etapa linigtit[
nent", dincolo de dualitate si nondualitate, simultan nemiscatd (ianta) sau cufundarea in sine insuqi; starea de pace este inci
qi activ'i. indivicluali, cdci Kundaliniincd nu si-a incheiat ascensiunea.
Cind cuplul percepe starea linigtiti qi se reveleaz5. Sinele, apa-
Viaga nu este clecit pulsatie, sub aspectulnimesa-unmesa, re atunci, la sfirqitul uniunii, fricgiunea unificatoarer.
somn si ttezire sau ianta-udita; acesta este fluxrri sdu, uisargn,
4. in cea de-a patra etapi numitd,iantoditarupa,bdrbatttl
ai cirui poli sunt in realitate doar unul. si femeia actioneazl.la unison, intr-un ritm alternat de linigte
Uniunea are mai multe etape care, imbinind alternanta
gi efervescengi.
intre miscare si nemiscare, cr:ndr:ce dincoio fde manifestare],
Sub efectui excitatiei intense a tuturor organelor, ener-
la kaula - ldealitatea ultim6. giile se orienteazi din nou din toate pirEile citre roata cen-
trali, dar aici, spre deosebire de prima samputilcarnna, ochii
1. Practica incepe cu o stare efervescenta exteriorizat[; rimdn deschisi si organele perfect trezite rdmdn vigilente chiar
in momentul in care cuplul ftzioru:azd., prin mingiieri, sdru- in timpul resorbgiei (samadhi\. in timpul acestei noi fuziuni
spontane', la un nivel superior faEd de precedenta, Sinele este
tdri, adhaltkundalinl se [rezeste, iar cuplul intr[ in samadhi. recunoscutin aspectul siu universal. Cu alte cuvinte, datoriti
Uniunea mistici incepe atunci prin transfiElurarea uniunii Gestului Succesiunii [de Faze] (kramamurlrn\, carc imbini
aspectul exterior cu aspectul interiort, starea de samadhi spe-
obiEnuite. cifici stdrii liniqtite impregneazi. starea efervescenti, {Erd ca
intre ele sd rdmdni vreo umbrd de distinctie.
2. Cuplul ajunge in a doua etap5, iantadita incl relativ
exterioar[, in care birbatul si femeia, fiind uniti, cdnd activi, ' Sarpghatlamelapa. Vezi pp. 58, 223.
t Samputikararya.'fextual,,incapsulare".
cind pasivi, actioneazi in ptrralel si {iecere pe.nfru sine insugi. 3
Daci unul dintre parteneri percepe c[ celilalt nu a atins sta- Samadlti g\ uyutthana, vxzl p.227 .
rea activi, el trebuie si rim6n[ in aceastS. stare suficient de
205
204

Kur3qnlttli KulelrAnc;r, calr,r us ornntc"L

5. KnuLg,Reaiifatea ultirnS" in niornentui in care uniunes us in Siva; apoi, in mr-,mentul urmitor, prin comuniunea cu
se ?rrclreie si cincl krrunsmudrassm*tn se manifest[ spontan
cietor:it[ unei aspiralii mistice intense (r,.cch*lnta), cuplul, eli- Bhairavi, Universul se trezeste. Acest proces se produce clipd
berat cle seiltirnentui eg,rului, desr:oper5, piin de minunare',
nerniscarea pnsivi iu ilctir:nen dinamic6. Ei'au atins manifbsta- de clip6, pini la identificarea dintre Bhairava si Bhairavi sarr
rca c*lificntfi cti fiind interio*ri, ConqtiinE'a univer"s*i5, energia
la npngelrl sfru:" Attmci cind nernisr:',l.rea si mipcarea unific*te dintre siddha si iubita sa care ejnng atuncila lingaintern. care
stmt integr*te, 'apoi deplqite, kreulft se m*riifustfi in triatri stri- reveleazi Constiinta gi trr:atitudinea, in timp ce ldundaliniiqi
lucirea sa ca bcatitudinr: cosmici. incheie ascensiuneat.

C *ry akr am a ql lwwmt"wmu dra L.inga'rnternt trndhyatmilca) cste identic cu Inima si,,(iura
lui Yoginf' ; alcltuit din vibratii, a cesta este lingu al energiei si
liuziurreil dlritra cei dor inhigi le slirgitul desfagur{rii ar- eficientei mantrei" Reaiitatea are aici un gusf minunxt, pen-
rnonioase a pra{:ticii ccryakr*tnn se rnanifesti, datorit[ sponta- ffu ce este atit reqedinfa Sinelui, a beatitudinii, a Universului
neitlEii sale, ca o cale privilegintd rle acces Ia atitudinea rnisticl transfigurat, c6t Ei locul de unde se naste yoginlblru, copilui
nurnitl kramn.rnudrn3. predestinat unei viegi mistice excepfionale.

O succesiune asemhn[toare {krama) conduce in ambe- Acest linga este caracrerizat de fuziunea dintre interio-
le cazuri la coinciclenga perfectda dintre energie si Siva" Mai ritate si exterioritate, chiar p6n[ la niveiul actiunii in planul
mult, fazele altemante care sc supun unei anurnite progresii fnic.Iard, ce declar[ Abhinavaguptain Tantralaka cu referire
sunt analoage: retr"agere in intenior, exXransiune in exterior si la acest subiect:
intre ele supr€ma Realitate {purakautr.). fcare] se reveleaz[
r:a sursl qi spaliu al fuziunii lor. infrumuseiat de beetitudine datorit[ coincidentei perfecte

[,a apogeul rnisclrilor spontane de retracgic gi expansi- dintre simAn;i si matrice", acest linga,,,Inima lui Yoginf' , creeazd
une, filziunea individualS dintre b'irbat ;i ferneie conduce la
f'uziunea mistici gi unir.ersal5, nurnitd b k air au ay am al a, confl u- ConqtiinEa inefabill. (V. l2l)
enga dintre Bhairava gi lltrairavi, dintre Conqtiingd;i Energie.
Prin comunirinea cu Bhairava, Universul se retrage in repa- ' Ordhuakundalini.
2' L-in-,ga inseamnl ,,simbol" sau,,semn". Capabil si identifice ConqtiinEa,

el se prezinti sub trei aspecte:

- lingainlerior (in legiturd cu fiinEa individuall) este [intr-o tbrmd]
manifestatl gi este venerat in tempie intr-o forml concret5;

- lingaintermediar (in legiturl cu energia) in care predominl aspecrui

intern;

J' Canmtklira" (b{. red.) - lliga suprem (in leglturi cu Siva) este intr-o forn'li nemanifestati; in el
i')rdhuakwltlalinf.
t \rezi ;:r. 85, unde ;\bhiriavagupi* comparl ce]e doui rniqciri din se dizolvi Universul; este Inima divin'i care contine, nediferen;iate, pe Siva,

energia qi fiinla individuali; dincolo de acestea, in Realitatea inefabill, nu

kremarnudrfr cu cele alc stoinacuiui unui peste. (T.A., !: 58) mai este necesar niciun ,,semn" pentru a percepe ConqtiinEa; ea este acolo,

" SamApilfti" Eri cstr: ricsemnati si prin sintiigrnele santputikararya, evidenti, intr-o stare de naximi exprnsiune.

,.?ncrrprulu:c" si rt ulrn)i inzals. I _-. yofit"
IJtJa
v

'206 247

Kur'TneI-lxi KULAMARGA, celrl rsotnntc,{

Aceasti Inimi este in legdtrirra cu practica sexuali interi- Odihnindu-se in Sine, yoghinul percepe o incdntare ex-
traordinari chiar si in activit[qile sale lurnesti: ,,A tr;.i in nedi-
orizati care ne conduce la Conqtiinga ultim6. Abhinavagupta ferentiere, chiar atunci cdnd se manifesti diferentierea, acesta
este bubuitul tunetului, rbgetult yoghinului".
stabileste o paralel[ intre cele duua uisarga in sensul de ,,re-
virsare" a ireatitudinii: emisia specifici practicii sexuale pe Acest yoghin cufundar in Sine se brucur[ de gloria orga-
nelor sale in intregirne expansionate, capabile si-qi exercite
dliheeorapaernteerqgii,.e'p.ed,-idv|einai'l,ti parte, emisia cosmicl Eindnd doar de diversele activitiqi si care, departe de a fi obstacole in calea
a c'irei efervesceng[ pe calea centrald perceptiei intime si irnediate a Sinelui, il ajuti s[ p[trundd in
Sinele ultim, expansionat in tot Universul.
insogeqte aparigia treptati a beatitudinii gi inflorr,'qte, in final,
M adhy a c akra qi flnu c akra
intr-o energie expansionatd qi activl.
Am descris cakrele de la nivelul corpului, centrii ener-
intr-adev'ir, atunci cind energia este infuzat5 de beati- getici care vibreazd., constituind un tot dinamic, armonios
atunci cdnd sunt perfect acordati si anirnati de acelasi curent
tudine, ea se dilatl citre exterior si se dedicd emanaliilor si al vietii, Kundalinl"

resorbfilor perpetue ale Universului, cei doi poli ailui uisarga in capitolul XXIX din fantraloka ((1.106) Abhinavagup-
ta vorbeste despre alti centri energetici care sunt anucakra,
cosmic[. organele senzoriale, considerate ca fiind secundare in raport
cu centrul principal, madhyacakra. Constiinta omului obis-
Acelaqi lucru se poate spune qi despre caryakrama: atunci nuit nu inceteazi si ritlceasci de-a lungul acestor anucakra,
care se deschid cdtre lumea exterioari. Roata centralS., nefiind
cind organul masculin qi cel feminin (Iinga gi yoni sar uajra trezitd, in cazul omului obisnuit, rimine inchisi f'at[ de viata
mistic'i interio.--aa rd" Insi, dac5., in anumite condigii, ea incepe
gi padma)z se unesc in sfera suprem[, un flux de treatitudine3 si se deschidi, ea intri in conflict cu centrii secundari, a ciror
ciispersie blocheazl ffezireasa permanent5. Pentru mai multi
se revarsi datoriti orgasmului, ddnd naqtere lumii alcdtuite precizie, si luim un exemplu: in cazul in care anucakra de-
semneazi contactul intre organul gustului si un fruct, rareori
din bdrbagi si femei. degustarea fructului este atdt de savuroasi incdt sd avem acces
instantaneu la Centml principai. insi, daci, atunci cdnd gusti
Jayaratha citeazil o strofi referitor la aceasta:
' D".po" cele doui sensuri alelui uis.pkurjita, vezi comentariu la
Ceea ce noi celebrim ca fiind sursa fluxului universai,
din care emani starea de beatitudine, este numit organ genital 126, p. 43s.
(upastha), insi esenla sa este calea medianS. (V. p. a30)
209
Abhinavagupta subliniazi rolul exceptional pe care il joa-
cd aici revdrsarea beatitudinii:

Aceasti sferi plini de Lreatitudinea unei constiin{e, care

risare mereu gi mereu, cuprinde flri niciun efort toate organele

divinizate. (122)

\ Ksulikriakti.
' T.,{.. \/. 123- l2-l si cornenrariu

1-- ua ernanatle, utsarga.

Kuupar,tNi KuleuAnce,, cer,re ssornnrc;,

fructul, yoghinul este focalizat in el insuqi, in Centru, el atinge Roata ConEtiinEei universale
cu trei fructe:
fuziunea nurnita rudrayamala, intrucdt centrii sdi secundari,

nefiind izolagi de Centrul principal, aspectul interior gi cel

exterior se intrepltrund, in timp ce centrul rnedian se des- L. Yoginluaktra,
matricea universall
ctride cdtre infinit.
I
Prin transmiterea liniei mistice numite ,,Gura luiYoginf', 2. Hydaya,
noi afl5rn curn si proceclinn pentru a unifica in centrul prin- inirna v

cipai nu doar centrii secundari, ci qi multiplele aspecte ex- 3. toftrkhs (doui
terioare. Bnergiile impr[gtiate se unesc din nou in Centrul triunghiuri unite)

care se dilati gi urnple, la rindul s[u, organele astfel divinizate Fuziunea dintre ele
cu puternica sa energie. Conqtiinga Sinelui plin de incintare
(sarTrghatta)
ilumineazi atunci toate lucruriie ca gi cum ar fi identic cu ele.
Fuziunea dintre Siva gi Sakti, dintre yoginl qi siddha, este
in timpul acestei expansiuni a Centrului, cele trei ca- simbolizati prin doui triunghiurit, care se unesc la sfd.rsitul
ascensiunii lui Kundalim, atunci cind togi centrii fuzioneazl
kra de energie luminoasi care sunt inima, brahmarandhra si in yoginiuaktra si apoi la nivelul ConqtiinEei universale.

y oginiu aktr a devin una. Practica fuziunii Eine asadar de sfera lui yogini, matricea
Pentru a ingelege de ce expansiunea Centrului este in le- universall din care apare totul, iarexpansiunea sa este infinitS'.

gituri, in principal, cu aceste trei cakra, si facem o schemi a ,,Gura lui Yoginf'sau roata centrali aclioneazi asupra ini-

rela$ilor dintre divergi centri piecind de la origine: mii: ea o animi, o activeaz[, fie c[ extrage ceva din ea, fie ci

Mai intii existd doar roata Con;tiinlei universale, ener- o face si expansioneze. in timpul unei uniunii perfecte dintre
birbat si femeie, ea se identificd inimii, madhyastharza. Sediul
gia infinit[ a sferei nelimitatet. Aceast[ roati incepe si creeze inimii devine Centrul universal qi el nu mai este separat de
primul centru de energie numit Centrul principal, ,,Gura lui janmnsthana gi de brahmasthana. Brahmarandhraumple ma-
tricea(1toni), iar aceasta, irnpregnatd de constiintrd, dd naqtere
Yoginl,sfera superioari,,, Inirna I ui Yo ginf'' . D in aceasti roatd unei fiinge sfinte.
provin inima, pe de o parte, qi deschiderile sexuale (mukha),
C asemenea uniune nu se desfbqoari in corp, ci in sfera
pe de alti parte. Desi aceast[ lurninl are un cdmp de acgi- universali a Centrului (rnadhy a dharnan), dincolo de diferenEi-
une din ce in ce mai restrAns, energia continu6 si iradieze
din Centrul rnedian. Putem reveni in Centru prin fricEiunea ' Saykona,vezip.53.
'z Yoginiuikasa, din cauza lui mahauyapti,vezi p. 108.
unificatoare dintre doud organe sexuale, mai intdi intre ele qi,

mai apoi, prin fricgiunea lor cu inima.

t Anauacchinnadhaman.
Modhyornkra, yoginluaktra sau mukha cakra, urdhuad'harnan 9i
t

yoginilqdaya.

2t0

Kunoar,rNI Kur,er"rAnca, cal,ee rs orBntcA

erea berbat-femeie si dincolo de centrii fizici, chiar in energia cltre interior; atunci, din aceasti iniml apare un torent care,
conqtiintei universale, sursa beatitudinii cosmice. prin intermediul principalelor nadt, inundd totul in trecerea
sa, astfel incdt excitatia, fervoarea qi alte forme intense de
![oginlbhu trdiri se transformi imediat in energie divin[. Apoi maestrul
deschide poarta cdtre lume, iar discipolul cufundat in pacea
Pentru o asemenea fuziune, birbatul qi femeia trebuie si Sinelui o revars.i citre exterior. Treptat discipolul devine la
fie puri, s[ nu aibd alti dorinEi decit dorinta divini: g-raqia ffe- rdndul s[u maestrul deschiderii qi inchiderii portilor.
buie sI pitrundi in intregime in corpui ior; atunci, printr-un
schimb reciproc fce are loc] in timpul uniunii, femeia preia si- tr4rya predomin[ in cazul birrbatului, iarpranain cazul
minqa qi o pdstreazd in centru, aceasti,,Guri afuilbginf' care femeii. Gurul actioneaz[ aqadar, in cazul birbatului, asupra
eficientei sale virile. esenta simAntei, pentru a o face s.i ajun-
guverneazl matricea" Femeia posedi o substangi (sadbhaua)
gi pind in brahmarandhra, ceea ce nu se petrece flri rnari
chiar mai puri decAt utryabdrbatului, tot ce are mai pur cor-
pul uman: este cea care controleazd dezvoltarea copilului in difictrlt5ti, cdci narJI-urile b[rbatului sunt inguste, rigide, iar
pdntecele mamei. Precizim c[, atunci cAnd concepgia are loc
la niveiul energiei Kzr ndalin[ inferioarc, urdhu akundalinl este expansiunea lor foarte dificill; atunci cdnd aceastd esenEd
cea care hrinegte embrionul. ajunge in centrul superior, ochii strilucesc intens precum

Este numit yogintbhu - ,,apirut din energia interioriza- cei ai unui om treat.
ti"' - acel copil care se nagte dintr-o femeie care a atins un intrucdtprana este mai abundent[ in fiinta femeii, maes-

nivel mistic elevat. Acesta a fost, se spune, cazul lui Abhina- trul se serveste de suflu pentru a actiona asupra ei, iar ridicarea
vagupta, conceput din piringi resorbiqi in starea de samndhi . energiei Kundalinl se efectueazi u;or; de fapt, daci b,irbatul
emite, femeia resoarbe, ea poate asirnila puteri foarte mari qi
Rolul birbatului qi cel al femeii: se poate dovedi mai puternic.i decdt blrbatui, intrucdt ceea
actiunea gurului asupra lor ce caracterizeazi femeia este expansiunea c[ii centrale; in ca-
zul ei energia Centrului, din susumnsnadt sau madhynnadl,
Atunci cdnd un flux de energie se revarsi de la maestru la precurn si cea de la nivelul matricei sunt intr-o expansiune
constant';.
discipol, acesta din urmi primegte gratia si pacea, flri si fie
La sf6rsitul acestui proces nu existl nici ulrya, niciltrana,
necesar si faci vreun efort qi uneori fchiar] frri gtirea sa. Doar
ci doar o esentl foarte puri - maharssa" Cum ntadhyacakra
un guru cu multi experienqi poate insi actiona asupra inimii
discipolului siu. Aceasti inimi are doui deschideri: inchizAnd sa este directionati cltre in sus, blrbatul igi conservi [esen-
qa]in brahmarandhra gi o coboari atunci c0nd doreste sd o
mai intdi deschiderea cdtre exterior, maestrul deschide poarta
utilizeze. Un maestru tezaurizeazi aceast[ esenti, firi si o
' in opinia lui Abhinavagupra (P.T., -fl. 10) trebuie s[ fii ,,niscut dintr-o
risipeasci vreodat[, ca fiind ceva eminamente pretios, cea
yoginf'pentru a deveni capabil si te resorbi perfect in uniunea dintre mai buni dintre energii, folositi doarin scopuri spirituale. De

Bhairava qi I3hatra:rl (ltintalasnmaue ia) gi pentru a. te bucura de manil'estarea 213
plenarI a lnimii divine.

212

Kuxoer,rNI Cnprolul V

fapt, datoriti acestei esenge pure, el evolueaz"I fhcdnd salturi KuIIyAee, SACRIFICIUL ES OTERIC
mari in viala sa mistic[, Devenit maestru al acestei puteri pe
care o respecti, el nu o mai pierde, chiar qi atunci cind corpul (Extnnsr DrN f,4NrRlLaKA, cAprroLUL XXIX)
[slu] este bdtrAn sau epuizat.
Definifie
Femeia nu pdstreazd aceasti eseng[ purd in brahma- Abhinavagupta considerl practicile kula ca fiind prin-
randhra, ciin madhyagarbha sau in susumna care expansio-
neazd; de acolo esenla se rispindeqte\nmadhyacakra - roata tre cele mai importante dintre cele care i-au fost revelate de
centralS -, care in cazul ei este stabill. maestrul s[u Sambhundtha; el le expune pe larg in capitolul
XXIX din Tantraloka sub titful rahasyacarcauidhi. ,,ritualul
ln ceea ce priveste fuziunea dintre un maestru;i dis- secret IKaula]":
cipolul siu feminin, este necesar un maestru competent si
perfect pentru a cobori aceasti substang[ pur[, Einuti astfel l. Vom descrie acum ritualul secret destinat maestrului
in rezerv[, gi pentru a o transmite femeii. ln cazul concepqiei gi discipolului ajungi pe culmea (vietii mistice); (aflindu-se in
unui copil sftnt, aceastl transmitere se realizeaz6 prin unire
sexual6, ins[ ea poate avea loc fhr[ acest intermediar dacl starea niruikalpa, dincolo de orice dualitate, liberi de atagamente
maestrul gi femeia-discipol sunt unigi printr-o iubire pur[, o
iubire care este dincolo de orice dorintd. qi limitiri).
2-3.in KramapujatantraDomnul a revelat esenla sa. Ceea
214
ce este dobAndit intr-o singuri lun[ prin metoda fiiogelor rea-
lizate (siddha) nu poate fi obginut nici intr-o mie de ani prin
ceremoniile obignuite sau prin mullimea de mantra [...]

4.Kulaaresensul de energie a Domnului, eficiengi, elevare,
libertate, vitalitate, putere virill, p in(al , constiingd s,i corp.

5. Acest sacrificiu este destinat doar celor care vld toate
lucrurile in aceeasi lumini, liberi de orice indoiald.

6. Numim sacrifrcfukula tot ceea ce eroul (uIra) realizeazl
prin intermediul minlii, cuvintelor sau corpului, oricare ar fi
activitatea (ce impliciindrdzneali qi eroism) capabill sd reveleze
o asemenea esenll.

' Pip4a,rnasi solidl, densi, avind o unicl savoare"

215

Kurypalrni KulavAca, SAcRIFIcIUL ESOTERIc

7. in ciuda diversitigii acestor condilii, sacrificiul se poate acest proces, cei din urmd sunt pe deplin con$fienli de el gi iqi
realiza in $ase moduli diferite: in activitilile lunlesti, in relatia cu controleazi uirya; eidegin agadarin acelaqi tirnp cunoasterea
o f'emeie (printr-o sirnpll privire). in uniunea cuplulLri, precunr si puterea. Acegti mae$tri Kaula, adepqi ailui Braknl'an si ai
si in corp, in suflut si in niinte. celor trei [substange] inierziset au autoritatea de a inifia un
rnare numdr de discipoli.
8. El nu are nevoir: de un cerc litual, de o groapi pentru lbc,
de puriliciri rituale, de bii etc., intr-un cuv0nt de toate obiectele Mentionim, de asemenea) un alt gen de siddhacare. fiind
si ir:strumentele care sunt folosite de obicei in ritualuri. inzestraqi doar cu un corp subtil, conlbrm luiKal[kulatantra,
p'itlurrd totuqi in timpul jocuritror lor aiyog"ittt-urile, in corpul
9. in r:onformitate cu'l'ri{irobhairaua,,[...] el nu este decit birbaqilor foarte puri si al femeilor fcrarte tr)ure! pentru a trezi
cunoa$tere gi Ir"rbiect de] cunoscttt". in ei o dorinqi reciprcci; din aceastl fuziune se na$te copilul
exceplio nal ntrnit y o gi nt b h ui .
10. Celuiintelept ilslii sunt recomandate practiciie pe care
Urrneazi apoi descrierea rnarii ct'remonii: locul ales, ghir-
alte tratate religioase le interzic: {consumul cirnii, al bluturilor landele parfumate, identificarea cu Bhairava, contemplarea
alcoolice si unilea sexual:a - maitlutnl). maestrului, ascensiunea energiei Kundalinl pecanalul median,
ofranda de foc etc. Apoi este adusl dutt: ea si partenerul ei se
Versurile urniStoare descriu ritualul exterior si nu prezin- adori reciproc, identificindu-se cu Sakti gi Siva.

t[ deloc interes in ceea ce prive$te enetgia lk{(trlalinl. Mengio- Vi dlzi *\ltii -{-) r,rl'i sa u nd iy iig"a3
nim doar adorarea liniei rnaegtrilor (natha) qi a energiilor sau
a partenerelor lor. Sunt enurnerate mudrele specifice fieciruia 96. I)escriem acum acest ritual secret revelat de cltre ISu-
premull Domn. Bl trebuier si fie celebrat in compania unei energii
dintre ei, ascensiun ealui Kun d alini, pr ecum Ei unele puncte se - exterioare (o f"emeie calificatd [pentru acerastal, nurniti r/lti).
crete curn arfi.: duadaianta,bhru, inima, ombilicul, bulbul etc"
Conform unui vers: ,,Aga cum femeia brahmin-ultio
Care sunt rnaeftrii califica1i pentru a realiza aceastdl)aga? participa la ritualul veclic, la fel dutl participi la practica lui
Exist[ trei feluri de siddha, care diferd in funcgie de rnodul in
care ei iqi utilizeazl energia ulryil, aceasti esentl foarte pur[, kwlacarya".
neagitatl, care i$i are ldcasul in ccntrul superior.
97-98. Trebuie, confbrrn lui Yogasantcnratanfra, si obser-
Se numesc urdhuareta. acei bdrbagi casti care o plstreaz5 vim starea &rahmacarin-rlvi. Brahruan est-e heltitudinea suprc-
in permanenll in acest centrll?, menlinendu-qi astfel virilita-
tea. inzestrati cu cunoastere, dar nu cu putere, ei au puqini ' ,,Cele'lrei M". (N. red.)
discipoli;i nu sunt rnaestri Kaula, nicibrahmacctrin-i capabili ' St.+a-+s,vezip.272.
si se angreneze pe calea Kaula. ' T.A. xxIX, i/. L)6-168"
n Pr"ot care conduce celemoniile vedice.
Dimpotriv'i, atunci cind virilitatea este frezitd, in cazul
birbalilor obiqnuigi qi al adepgilor Kaula, ea coboari in sediul 217
numit ,,sediul naqterii" (janmasthana). insi, daci primii ignori

' in madhyariitll.
t ,A.cestia sunt, dup[ I\{aheivararinanda (M.M., .il. 39), ,,prin,tii ini$aii

(raiaputra).

2i6

Kurqoar.nil Kur,.av:{c.c, SACIIIF i{tIUL rso'llI:Rlc

mI gi se afli in corp in trei modaiitlEi: primele doui servesc drept indrlzneatd, eroicl i,,r'i r il'i" {utra), cfl rf n il ctlr}oa ste ?nd oiala
mijloc, a treia, identicl beatitudinii, este fructul lor.
gi frica. Ea trebuie, de asententt, sd aibd ecee$?i stare a ini-
Primele se referd la carne si alcool; a treia este unirea mii, aceeilqi intcnlie ta gi uir'*, pcntt'tl c*, itl timptll starii de
sexual5, care permite con$tientizarea beatitudinii. Acestea samadhi, identificarea lor s:a poat; iii'ei1 loc.
sunt ,,Cele Tlei i\{".
101- 102. Datorit[ fapttrlui cI aceasti ide;ititatt'i]ste {liilcolo
99* 100. Fiintele inrobite care sunr private de ,,Cele trei M" de orice asocicrc lumeascd sau <le rurl:nic (iegatrrrii de singe sau
(,,subsrante" de obicei interzise) nu cunosc deloc fericirea. Cei
ilsufleteasci)" aceastfl *trt'rgtc e\rc nunritt :n i.rci te;uri di{brite
care retlizeaz:a sacrificiul flri ,,Cele Trei trI", surse ale beatitudi-
tradilia rnaestrului (meu): cauzit, efect ultcrirrr si nillt{l'c $imui-
nii, se ind.reaptl, de asernenea, citre un infern cumplit. tanirr din ncu, ea este lripiit, tliret:{ sr': indilect (respectiv car'iza
cauzei, efecnri eiectullli r: tc. ).
Conform versului 99 qi cornentariului sdu, doarfiinla ero-
icdt lioate si recurgi la aceste rrei rnijloace pentru a obline Merit{ rernarcatii aici ale gerr:il tr:rmeniior pciltru i.i. dcnu-
plenitudinealui Brahm(m, cd.ci, pentru a fi un brahmacarin, mi ilceste trei tipilr! cie p*rteneri ; h,etu esl.e cau?.a cart tletermi-
trebuie, de fapt, s[ se consacre acestor trei mijloace interzise, ni: de;i acest fe ::rnen esl..e nurnit !n coine ntal:iujerzilctt (,,aceea
suprernul Bra hman hindbeatitudine, care se reveleazd in corp care dd naqtere"), nll este'?orba dcspre rnama n*turali -- ag*
cu aluforul lor. "Aici trebuie s5 fim foarte atenli: a ne bucura cum nici kfrrya. nu e stt fiic* sa - , ri dt'spre $ d{ltl ilivinX care"
de aceste,,Trei l\{" sau a ne lipsi de ele poate avea consecinte inspirAnclu-i curaj qi putere ptrl-tenerului, acticnetz'i cfl initl -
nefaste: cel care nu este un erou recurge la ele fbr[ practica atoare pentru el.
kul aS aga, iar cel care, dupl ce a r ealizat acest ritual, refuzd apoi
sd se hucure mai departe de [efectele] lui este, de asemenea, Karya, texfual, ,,ceea ce trebuie fhcttt", eitte [In rhstr;uns iii
in pericol de a ajunge in infern.
un motiv sau la rin etect; [tceasta] si: rnanif'estl t:*. o dutiiniti
100-101. Ceea ce caracterizeazi encrgia - femeia. - este atl de chtre un rj.laestrlr sau un sadhnka superiur ci, ceea ce se
presupune c[ ,,declanseazl" in e,) absenta fric;ii 5i : inr]iiielii'
doar capacitatea pe care ea o are de a se identifica cu ,,posesorul
Sahottha,,care se ridici in acelaqi tiinp" indeplinr:qte rolul
errergiei"' - birbatul sian satlhalca. De asemenea, trebuie si o de sori spirituai'5 (sakaj{t) faq[ de un sadhaka. Priterea (ulrutttJ
de care ea se bucilri spontan se manjfesti !n ea si in el in
alegem fhr[ a qine cont de cast; sau de frumusete etc. aceia;i m0ment.

Ce fel de ferneie ii ing.iduie aspirantului sI-Ei realizeze in acest sens ligrrrat trebuie sh interpret[rn numEroase-
natura aclevlrati?
le fragmente tanfrice carc fac aluzie la o uniune cu .,irlafilil",
Pentru a fi adrnisl la acest ritual, nu conteazI frumusegea, ,,fiica" sau ,,so!:a", care *!.r atras criticile ceior care le-au inter-
pretat literai.
virsta sau originea sa, este suficient ca duti si aibi o minte
I Virasadltaka. t Acesti termeni desernnca.tl aici trei niveil.rri de r'lagtere in viaqa spiriti:ald:
' in limba sanscriri laktiman.Arribut a lui Siva. (N. rett.)
nastnfea anterioari' n'.lsreret ncsierir'r r,"t \ i rl i s:rrcir simultarrl.
2r8
2t9

Kulroar,rNi Kr:r,evice. SAcRIFICTITL usorERIC

Jayaratha citeaz| referiror la aceasra o strofi fbri ambi- Toate aceste energii il asisti pe sadhaka pe parcursul

guitate: ceremoniei, pentru ca el se se resoarbi profund in organul
intern descris rnai jos:
Nici sotia, nici sora, nici mama, nici fiica si nici prietena
intirni mr au voie s[ particiue la aceast[ ceremonie. 104. ErnanaEia qi resorbEia sunt generate de acesti doi (par-
teneri), intrucit cel mai bun dintre ritualuri este uniunea (dintre
Solia nu poate participa din cauza atasamentului faqd de ea, Siva gi Sakti).
fuziunea neavdnd alt scop dec6t conduita eroicdt.
Cum se re lizeaz| acesta? Prin unirea frzicl:
Un alt vers risipe$te si mai muk orice dubiu:
105. Atunci cind diti este prezentd, cei doi se adori reci-
Pentru acest sacrificiu rebuie aleasi o tiutr Fari amigirea
IprodusI de] doringa sexuali. proc, glsind satisfaclie la nivelul organului intim (inima); ei aduc
omagiu rogii principale. Organul intin'r al congtiintei este cel din
Uniunea are, in acest caz, rostul de a face sd se manifeste care se revarsI beatitudineat.
posibilitigile latente ale adepnrlui. Acest sacrificiu nu este realizat
in vederea obtinerii pldcerii ce apare datorit.i dorinqe i(kama), ci in comentariu se precizeaz6, c6,,organul intim" desem-
pentru a pdtrunde in Inimi qi a obflne stabilitatea mintii. neazd fre inima, fie organele sexuale in functie de caracterul
pur interior sau exterior al ritualului. Aceste doud aspecte se
703. Saruacarahydaya alirmd intr-un mod concis: ,,ExistI, dezvolti, de fapt, simultan; sacrificiul interior este ilr legdturi
se spune, qase energii care dau roade'si conduc la eiiberare". cu roata principali, iar sacrificiul exterior cu rotile secundare,

Aceste $ase energii sunt enunterate intr-o strofr: care corespund organelor senzoriale.

Vegauatl este stirnulul sau forta de impulsionare trezit in Roata principall si rofile secundare

sadhakaintimpul fuziunii. Samhdri este energia resorbtiei, care 106- 107. Aqa este roata principali; roEile secundare ii sunt
inferioare. Termenul cakra, ,,roati", este asociat cu ridicinile
ne ajuti s! pitrundem profund in noi insin e. Irail,okyaksobhanl verbale care inseamni: expansiune (a esengei) (&a$, senzatia de
satisfaclie (in aceasti esenEi) (cak-); ruperea legdturilor (krl-)
este energia care face ca excitaqia s.i atingi apogeul. Ardhaulra, si actiunea eficienti (kr-). in acest fel, roata expansioneazi, este
satisflcuti, ,,rupti" qi are puterea de a acgionat.
sana, energiacare ajuti la stabilirea fermi in interacrjunea sexu-
' Desi este impregnati de plicerea amoroasi, fericilea nu este cea a unei
ald " L'aktrakaula, orgasmul de la sf?rsitul procesului Irespectiv]. tdoringe obignuite.
i
Cea de-a qasea energie este l'emeia, dlill Vom vedea in ce consti expansiunea gi satisfacgia congtiingei. L,egiturile
. rupte sunt cele semale, cAnd birbatul;i femeia uitl orice dualitate in timpul
unirii lor.
t Vezi M.M., i/. 38, com. pp. 133-135, dar, in absenta arasamentului,
221
2fuziunea este permis.i.
t Fructul este bucuria in aceastl lurne, care comple[men]teaz[ libertatea.

in .rr" el se pierde pe sine.

220

Kruox-lxl Kurav-A.ca, SACRTFICIUL Esol'ERrc

A.ce'.rsti etinrol.ogie in rnanieri specific inclianl explicii un rol capital, inainte de t'rate ca viirragie (spanda) - prefixul
transt'err"rl lLti itnufttkruiti *zndhyarukra gi, de ucoio, in sfera
lui $iva. af- exprim6nd o ridicare, iar cltal- o efervescenld, un snc -, care
genereazb o ascensiune vibratorie a energiei Kilr.tflalini, centrul
ijce',r r'r ni aducr irririre 9i ce*.ra r:c u: irrcintl inima, iat[ sexual devenind instrumentul principal al acestei unificlri r"i-
a('eir ('! L:tt;: pr;trivrt lreettei r:trrinri,*ri li,: :.liicrate. bratorii qi con$tiente care are drept supor:t inima.

Cum suumc s[-i *tiriLcenl *mafiiir] rofii 6rrincipale? Frin lncep$nd clin acest moment sunf iildeplitite toate condi-
giile pentru a ne bucura cie aticudineakramarnudrct csre este
ihter:rno{iiul sp';rifich,rlui "JXrt: r"irr cff;:e $ftnrril. gi expnnsio:rena5 atAt Ce dificil de ob$nut gi cari: echilibreaz[ lurnea interioarfl
c(}nsriinfa: qi lumea exterioari.

1{t7. $! sacriiir:iul e:rtelloe estt o irnplinire, celebrari prrc- intr-un tratat in care zeiga ii pune intrebfiri lui Siva, €er:yd-
curn o in{lorlr,l. kran-tainlacuieste intr-un niod avantajos clementele ritualului
vedic:
iniptrinirerr conduce ia clisparitia dorinlei, iar expansiunea
conqtiirifei se traducc printr-o stare intensi de fervoaret. Cine trebuie si 6e adorat? F'emeia trebuie sd fie adorati.
Cine este adoratorul? B'irbatui este adoratorul.
108--109. litarea de fervoare vitrrindi. a constiinfei poate Cine invoci Divinitatea? Iubirea lor reciprocL
ap5.r--a datorit'i substanEeior e;terioare, florilor, parfumurilor, Ce flori sunt oferite? Zgirieturile provocate de unghii.

tlmiii - ..rre nc,ti{llenzd rsnp*r sufluitii -, d'ar si alimentelor, Ce [gesturi] sunt timeia;i ofranda? imbrlliEarea gi rndn-

[care s'rrntl surre de plicrre. ;tccast'i fervoarc apare, <le aserne- gdierile.
nea, ilt$nci cind aspirantul (sndhaka) vizualizea.zl sirutirile Ce este mantra? Cuvintele iubitei.
etc., pitmn'ztnd astf'el in r:oatn principal[ si nn rotile secundare. Ce este recitarea? Plicerea iruzelor.
Ce este cavitatea sacrificiali? Matricea.
I 09-- I t 0. in acest mod tsadhaka;i partenera sa) trebuie s'.i Ce este lemnul (lingurii sauifrcia\e)? I.ingr.
sature recipioc m1ile secrrnder"e cu i',jritoml substanEelor potri- Ce este focul? Mugurui clin matrice.
vite, pentrn r:a elcr si drlrrini una cu roata princinaiS. Ce este untul ciarifiat? Sim'lnga (btla) sauuirya (sperma),

Datoriti trturor acestor senzatii corespondente centrilor conform cu Bhairauagamn.
Care este, O, Maestru alZeilor, starea de ssmadhi? Siva
sccundari: cukrrile - ochilor" sunetele - urechilor, siruturile -
rispunde: ,,Sunetul, contactui, fonna, savoarea, mirosul, in rno-
simlului tactil etc., safi$f*cfia este atet de mare, incdt centrii mentul in care valui de fericire este emis, ceea ce provine tlin
secundari se retrirg tn Centrul principal, identi{icdndu-se cu aceste senzatii intr-o manieri incincitS, ac€asta este starea de
roatr Constiingci. samadhi. Duph ce o atingefi, fie [ca voi] s5-l obginegi pe Siva".

Conftrrn rc{ist{}r versr.rri, {"linga trebuie in:pliriita pentru ca I l0- t I L Acum spune Tiiiirastantra: ,,Cel a ctarui re;edintri
fervoare a s[ se manif':ste cu inteflsi t^te. Ucdwl{tnuioaci a$adar este resorbtia foarte puri (a uniunii) in mijlocul ceior gase acti-
vitd$ senzoriale va pltruncle in sllaqul lui Rudra"t,
' lJcckaianu.
' Despre ntdrayiimala,vezip. l7A.

'223

Kuryper,ilti Kur.ayAca, SACRTF ICIUL ESorfi Ric

in timpul uniunii sexuale, deqiyoghinulvede, simte si toate infericrari (adho dharnan), ;i alta, rnisti c[, care conduce citre
organele sale sunt la apogeul capacitlEik.rr lor, el nu inceteaz'i to-
tuqi si se interiorizeze, conqtient cI este subiectul pur constient. sfera superio ard (.urdhuadhamar),in care Kwndalint se treze-s
Atunci cind aceasti sarnputikara,na se produce pentru prima te, iar dinamismul cuplului se transmite din centrii secundari
dat[, toate tendingele centrilor secundari sunt direcqionate citre cdtre Centrul principal, pentru cd anucakra si marJhyacakra
rcata principaid, iar yoghinul se cufunild in Sinel. nu sullt separali.

1 I I - I 1 2. tn starea de constientizare intensi a propriei sale 113-i 14. intorc6.r:du-se unul citre altul cu ardoare, cr.rpiul
esente care expansioneazi perf'ect datoritd diverselor pliceri format din energie si posesorril ei, cuprins de razele apirute din
(culori, sunete etc.) asociate cu respectivele roti secundare, energiile centrilor secundari, obgine astfel eficienta.
energiile divine se conecteazi una dupi alta la roata centrali
a Congtiingei. lbate organele birbatului si femeii sunt, in aceastl etapi,
incircate cu putere (uirya).
Apare atunci starea de incdntare a descoperirii Sinelui,
fiindc6 roata centrall este locul cle repaus al Conqtiingei uni- Descrierea centrului mndhy ac akra si urdhuadhaman:
versale, Realitatea suprernului subiect qi a celei mai inalte
beatitudini. I I 4- I I 5. Atunci cind cuplul pitrunde in sfera superioari,
se produce o dinamizare intensl (samksobha) datorit[ acestui
insl putem obiecta: nu se petrece oare aceasta in cazul
tuturor fiintelor in timpul unirii lor obisnuite ? La ce foloseqte i contact; atunci centrii secundari sunt dinarnizati si ei si se iden-
o asemenea unire in via1.a mistici?
tifici cu aceasti sferi (a constiintei) cle care nu mai sunt separagi.
112-113. ()rrm fiinlele ataqate de propriul lor eu fiimitat]
sunt private de o asemenea prizd de conrstiin(i, din cauza preju- O senzatie de pienitudine apare in fiinta yoghinului, care
decigilor cu privire la ,,eu" qi ,,tu", energiile centrilor lor secundari isi pierde sentimentul identitdtii cu corpul siu. Aceasta este
rdmin distincte, eie nici nu vibreazd. nici nu ating plenitudinea. dinanrizarea provocati de vibratie (spanda). Atunci cdnd bdr-
batul gi femeia, astfel energizagi, ajtngin centrul principal,
intrucdt expansiunea constiinlei este indispensabilS in- centrii lor secundari participi la aceasti energizare datoriti
tr-un asemenea ofrand[, toate fiinEele sunt invitate si participe. faptului cd sunt conectati cu centrul superior.
Fiinqa obisnuiti nu se poate manifesta, pentru cd dorintele sale
nu atr dispirut, iar uniunea nu-i genereazdstdri de revelare a O a doua samputikarana o urmeazl pe prima. Dinamizarea
Sinelui; ea este, din acest motir.', inutil'i gi chiar condarnnabili organelor permite mai intAi pltrunderea in cenffu, unde ei se
din punct de vedere spiritual si lumesc. Distingem astfel doul unesc si se identjfici [unul cu celSlalt]; apoi centrul se dilatd, vi-
feluri de unire sexuaii: una profand, care conduce cdtre sfera breazd.,iar dinamismul se iransmite din centru p6ni la organele
trezite. Cuplui ajunge in centrul marii beatitudini numit,,Gura
' Acest fenomen care cuprinde toate organele se produce a doua oari in luiYog,in-iID",iarin starea de efervescenti a uniunii, descoperirea
plina de incdntare a Sineiui inlocuieste percepfia corporal[.
tirnprri comuniunii cu Parama6iva, vezi pp. 2A5,226,
' S"" mukhauaktra,,,gura principali" echivalenti cu Centrul.
224
225

Kut*par.tNi Kur"avAcl, sACRrFrcrur, nsorrRrc

S anto dita, linigtit qi efervescent Fructnl acestei activititi

I l5- I 16. Astfel aceastl fuziune, din care, pe mdsuri ce se I 17. Cel care doreste s5 atingl ,.*"rra .f"r; infiniti trebuie
pltrunde tot mai mult in roata centrtl[, dispare treptat orice
si-si insugeascI f]rd ihcetare aceastI constiinli (identici propriei
cunoastere diferengiati, este inslqi CongtiinEa, fricgiunea unificrr- sale esenle), pentru ci natura dir.'inei Congtiinte este, din punctul
toale a celor tioui tluxuri ale emisiei'. Aceasta cste reqedinEa cea de'n'cdere al,A.bsoluttrlui, nelimitati.

rnai inait[, pennrinent{, nobil[, beatitudinea uuiversali a clrui Cum s[ intrflrn in aceast[ sferfi infinitft?

e$enf6 sunt ei doit'. Ila nu este nici iiniqtitd, nici efervescentd, ci I lB-l 19. Fie ca Ito[] cei preafericili si pitrundi in aceastl
cste eallza lar originarii. .{cesta este secrctul $uplexlr at"lui leila' sferi nelimitatb-.'i (,^in centrul) fluxului emisiei (interne), exami-
nind apariqia gi disparilia nijloacelor lini6tite si efervescente
Uniunea se incheie cu emisia interni, care, fiind tntot- desemnate prin ,,aceasta" sau .aceea".
deauna absent[ din uniunea obiqnuit[, conduce lakramamu'
drn. Practica trebuie si fie realizati simultan de citre birbat Aceasti sferi transcende orice exprimare, ceci noi nu per-
si femeie, cici ea are drept scop trbirea unei beatitutlini uni- cepem dec6t prin noi insine atunci cdnd se incheie funcgia
versale gi nu pl5cerea; ea permite printre altele atingerea fbri
efort a st[rii de samAdhichiar in timpul stlrii obiqnuite3. externi gi incepe uisarga interni; dupd ce orice diferenEiere

Comentatorul precizeazi c5, in momentul supremei uni- este dizolvati, cuplul se cufundi in fluxul sferei interioare -
uni mistice, datoriti revelirii conEtiingei, starea de beatitudine un Centru dincolo de toate limitirile - cum ar fi ,,aceasta"
universal[ are atunci savoarea unicio a unitigii dintre Siva gi
Sakti. Nernigcarea sau repausul in propria sa e$en![ este a;adar si,,aceea" -, adici dincolo de orice calit[$; mijloacele de a
pitrunde in centru trebuie si dispar[ a$a cum indic[ Vifia-
transcendentd in raport cu lumea, in timp ce efervescenga ii
nabhairaua (i1.62):
este imanentl. Realitatea este kaula, adevirata Conqtiinti,
nelimitati, sursa stlrii linigtite gi a stlrii efervescente, desi ea Dupi ce s-a desprins de un obiect, mintea nu trebuie s[
nu este nici una, nici cealalti. se focalizeze asupra altuia; atunci, in Centru se va produce ex-

Kula este misterul de dincolo de stlrile linigtitl qi eferves- pansiunea.
cent[. Fluxul exterior (udita) gi fluxul interior (ianta) opereazl
unul dupd altul, fiecare timp de o singurd clipd. in acest fel se Care este implicarea reciprocd a femeii qi a birbatului
produce fricEiunea unificatoare a celor doul fluxuri ale emisiei. atunci cind ei pdtrund in sfera infinit[?
t Visarga, emanatia, fluxul de uirya, eficienEt, sperma sau fluxul exterior
mai intii ;i apoi fluxul interior, alcituit din pura eficienll spirituald. I l9-120, Aceste aspecte - liniqtit si efervescent - se ma-
3' Siva 9i Sakti nifestl atunci simultan, atit la energie, cit gi la posesorul ei.
o Vyutthana.
Daci amindoi ating reciproc qi simultan aceastd stare, este vorba
samarwya.
'I D-. hi-manare aici numeroase sensuri: reqedingi divind, energie, strllucire,
'L',26
splendoare, maiestuozitate; ace:rsta este d/, auacchinnapada gi beatitudinea
universall (j aga d. tin and a).

KuNoer,rNI Kur,evAca, sAcRTFIcIUL Es orERIc

despre [aspectul] efervescent, insi, tlaci ei o simt doarin inte- cipol, ci celor trei yoginl, care, la rdndul lor, au inigiat nigte
riorul lor, este vorba despre aspectul linigtit. lbtusi, anrindoi
formeazS, in realitate, un cuplu atit in sfera linigtii, cdt ;i in sfera bdrbagi.

efervescengei. Comentariul citeazd, un vers: ,,Rezultatul atins de cltre
un sadhaka ce se consacri acestei practici timp de un an de
in etapa funta, yoginl qi siddha se bucuri de o sfare de zile este obginut de o femeie intr-o singur.i zi".

pace, fiecare pentru sine dar, in aceiagi tirnp, acest repaus nu I 24. in concluzie, venerabilul Kallatanatha a declarat cles-
apare independent de unirea lor, ci starea de liniqte corespun- pre femeie cI ea este inzestrati cu o substanti speciali la nivelul
de unei stiri de samadhi sirnultani cu revelarea Sinelui, dato- corpului.
ritd unei cufunddri unificatoare in Centrr-rl principal gi intim.
Starea efervescent[ se referi la b[rbatul gi la femeia orientaqi 124-125. Divinul numeste aceastd roati centrali,,Gura lui
unul citre celilalt cu pasiune; pentru cd sarnadhi se extinde Yoginl', cd,cipeea se bazeazi transmirerea liniei spir.itualet si prin
ea este obtinuti cunoasterea. Aceasta transcende dualitatea, nu
atunci inuyutthana (in starea de veghe qi de somn) - energia poate fi descrisl si se spune pe buni dreptate cd ea se transmite
[doar] de la gurl la gur5.
este divinizatl sub diversele sale aspecte.
126. Astfel gura este roata principal.i. Cun am putea cu-
Despre diferen{a dintre rolul bdrbatului qi noagte propria noastrd constiinti ?

cel al femeii in timpul identificirii Cunoasterea impiicd o resorbtie in suprema Constiint[.

l2l. Desi ambii constientizeazdin aceeasi misuri stirile Trebuie sI deosebim gura inferioari - deschiderea orga-
linigtiti si efervescent[, doar energia este capabill s'i dezvolte nelor - de gura principalS2, identificati cu Constiinta, singura
care constituie matricea'divinS. Aceasta din urmi trebuie
creatia, nu s,i posesorul ei [...] agadar si fie plin[ de congtiinqi. Cunt si descriem asemenea
lucruri care tin de triirei' Noi nu ne inrilElm clincolo de Con-
Doar ea are capacitatea de a purta si a de hrdni embrionul qtiin{I, principiul explicaqiei universale.
Ei de a face ca emisia si dea roade.
126-127. Ajulg in sfera nelimitati cei care, in timpul aces-
122-123. Referitor la femeie, tratatele spun ci, in feme- tei duble emisii - sf'era liniqtit.i si cea efervescenri -, se prind cu
ie, calea rnedian'i expansioneazi'. Astfel, doar ei trebuie si-i putele de realitatea emisiei care le precedl.
transmitd gurul intreaga doctrini secreti (kulartha) 9i, prin in-
terrnediul ei * datoriti practicii fuziunii efc. -, ea o transmite Este vorba despre parakaula, sursa emanagiei. Aceste fi-
birbatului. inte care au doar o singur[ doringi sunt pe deplin constiente

Pasivd in cazul b[rbatului, susumnanadf este activi in ci totul este doar desflsurarea sferei reale a lui uisarga sau
cazul femeii. Un mare maestru se bucurd aqadar de aceastd
funcqie prin intermediul unei fernei inigiate. Sivenandanatha, fuziunea celor doi poli ai s[i.
fondatorul scolii Krama, a transmis doctrina sa nu unui dis-
t t
t Snt4tradaya.
Madhyamapadu s':tu suswmnanadl. t [Jpauaktra si madhyauaktra sau respectiv yogintuaktra.

228 Yoni.

229

KuNpelrNI Kur,ayAce, sAcRIFlcruL Esorer{Ic

Aceeaqi stare efervescent[ de la inceputul fuziunii gi ace- reintinerim, dispar plrul alb si ridurile. Ajuns in acesr puncr
eagi stare liniqtit[ de la sfArgit se manifesci in dou[ reprize,
insl pe planuri diferite. cuplul este stepanulh.j uIrya.
Practica descrisl p0n[ in acest punct, in cazul fiingei care
Pentru a obgine siddhi, este recomandatra focalizarea asu-
pra etapei efervescente qi deloc asupra celei linigtite, pentru a degine CunoagtereaQfianin),nu are nicio reguli. insi cei care
evita resorb$a in interior, care nu conferl nicio putere. nu de$n Cunoasterea gi care practici carydkrarna trebuie sI
urmeze regulile stabilite, avans0nd pas cu pas si respectdnci
128-129. Cei care doresc s[ obginl eficienga trebuie sI se kramapujd: adorarea, uniunea (udit:a), apoi pacific area (!an-
hrlneascl cu forma efervescenti. Prin ea ei trebuie si aduc[ ta).Ei realizeaztr mai intAi adorarea exterioar6. in cercul ener-
un omagiu (rogii energiilor), cici, datoritl proximiti$i fali de giei, apoi in propriul lor corp, dupl modul de adorare descris
ConEtiingl, aceasti formi efervescent'i este extrem de pur[; ea in capitolul XV din Tantraloka,
pornegte de lo Gura principali (cea a lui Yogini) pind la gura
129-132. ln ceea ce ii privegte pe cei care nu au ajuns la
(adeptului) ;i invers. Oferind nenrurirea Ei tineregea, ea este deplinul discernimint, ei vor obgine, de asernenea, Cunoasterea
(uijfiana) particip.ind la ritualul in care, dupi ce au fost venerare
numiti kula, cea supremi. energiile divine ale rolii principale, evocate in timpu! acestui
sacrificiu, Iare loc] expansiunea in starea efervescentit. Atunci,
Aceastd gurd este ,,o uicic[ oferit[ oaspetelui. Cu ajutorul in roata energiei, ei adorl aceste diviniti$ dupl rnetoda mengi-
savorii ei minunate sunt adoragi togi zeii". Un alt vers spune: onatI, prin intermediul formei efervescente, plinE de savoarea
beatitudinii, pornind din exterior: Gane6a cuinsogitorii sii din
DupI ce am realizat acest sacrificiu in conformitate cu me- cele patru direclii ale spaqiului, crrplul maeqtrilor tradigiei Kzla
toda ,de la guri la gur[", trebuie adoratl Roata asociati eficienlei (Siva gi energia) in cenrru; ccle trei zeite2, in cele trei puncte
organelor, aceastl esengd nobild (ntaharasya). Astfel este adorat ale tridentului, iarin exterior ei adorl patru zeiqe in fiecare vdrf.
in eternitate Siva ;i este supusi moartea.
[Cel inlelept] - muni - trebuie, de asemenea, sd adore o roatl
Acest schimb de la o gur'i la alta face aluzie la o tradigie a
nunfii caqmiriene: cei doi tineri se afl[ intr-un cerc, iar mama cu doulsprezece raze sau cu opt, sau de opt ori cite opt etc.
133. Trebuie si practicdm adorarea acestor divinitlfi nu doar
tAn[rului ii dI fiului ei o gurl de mincare pe care acesta o
in roata energiilor, ci gi in propriul nostru corp.
imparte in doui, din care jumitate i-o d[ logodnicei sale, de
la guri la gurl; aceasta ii di inapoi in gurl o bucatl tln[rului. Cunoasterea este obginutd prin concentrarea neintrerup-
ins[ in practica esotericd femeia este mai intAi purtitoarea
substanfei pure, pe care o transmite birbatului; acesta i-o in- ti asupra fluxului care constituie forma efervescenti a uniunii.
toarce femeii, intr-un schirnb continuu.
t' C"l al uniunii sexuale.
Tehnica respira{iei gi a eficienqei de la ,,Gura lai Yoginf' la
cea alui siddha gi invers es te ex ct samputikarana care precede Cele trei zeite sunt energia supremd [pari], cea interrnediarI [paripara]
kramamudrd. Prana qi uirya sunt atat de unite, incit se trans- qi cea inferioarl IApara].
formi una in cealalti gi formeaz[ un tot. Conforrn tradigiei,
231
230

KuNn,qr-rrvi KulavAce, SACRIFICIUL EsorERIc

l)espre u is &rgn tripli, lini$te, eferv escen4il qi kaul a. plScerile lor: culorile, sunetele, gustllrile, mirosurile. Doud
condiqii sunt aici necesare: in prirnul rind nu putem sd ajun-
t33-1.35. Daci. odatl cu cons-tiirrta Inimii, exersati prin gem la rclata central[ atit timp cdt energiile rolilor secundare
intermediul nu conteazi cirei pr'rctici, se manifesti fbrma li-
nigtiti a lui Siva, se atinge starea de liriiste, asemdnitoale unei nu se reunesc in centru - ceea ce este favorizat de uniunea

niri firi valurit. sexuali. in aI doilea rdnd, aceste roti nu pot fi activate atat
timp cit roata centrall nu este activati.
Atunci cind ne fixim in aceastl stDre, intregitl cortegiu de
Atunci ctnd organele aspiri din nou sI se huctre de pli-
energii divine ale roqii (principale) rimine nemigcat, fir[ nicio
cerile oferite de lucrurile exterioare, fiind saflrrate cu propria
fluctuagie, suspendat in vid, intr-o beatitudine nediferengiatS. lor esent6, chiar dac[ se bucuri de plicere fie gi o fractiune
de secund[, fac aceasta ldoarj pentru a of'eri aceasti pldcere
Conforrn unui vers, vidul corespunde supremului Siva Sinelui. Toate energiile senzoriale incep s[ caute ceea ce ele
transcendent. Reatitudinea total'; (nirananda) se datoreazS consideri demn de a fi oferit propriei lor naturi, pentru a im-
plini roata centrald. El sunt comparate cu niste albine care
repausului in Siva. Roata centralS se referi doar Ia atingere; cit zumzlie, zburind din floare in floare, doar pentru beneficiul
stupului.
despre rotile secundare care au dr-ept calit'iqi: sunetul, fr:rmao
mirosul, gustul, autorul precizeazi: 137-139. Nerlbditoaret si guste seva obiectelorexterioare,
(toate) debordeazi de propria lor savoare gi, tlupX ce au obqinut,
135-136. Energiile rotilor secundare, vizul, auzul [etc.] datoritl acestei saturalii, o anumitd stare de inrplinire, o d[ruiesc
particip'i gi ele ia aceasti esen;d, cdci ele depind de energiile ca ofrandd Sinelui.
rolii principale; cufundate in beatitudine, ele rlrnin nernigcate,
in a;teptarea beatitudinii. Datorit[ acestei ofrandc a obiectelor corespunzitoare lor -

Obiecqie: Daci energiile centrilor secundari ating starea mirosuri, sunete, gusruri, fonne, atingeri - se Imanifestil un flu-x
care face Cons,tiinga sI se reverse Ei [...] si atingi o fervoare vi-
de liniqte in starea de beatitudine plenari, de ce se spune ci branti', dinarnizarea intensi r puterii virile tlatorintlu-se acestei
plenitudini. $i, a;a cum arn spus, Stip"inul rolii expansioneaz[
ele aspird la beatitudine?
de asemenea impetuos.
I36- 137. Lipsite de contactul cu esenta suprerna, energiile
Revirsarea energiilor secu{rdare astfel adunate cre$te
organelor senzoriale rirnin compiet nemiqcate, lipsite de pro- la cel mai inalt grad intensitatea constiintei, adic[ cea a rolii
priile lor esenqe qi orientate citre obtinerea lor'. principale. in acest moment, stdpdnul energiilor constiente,

Mai int6i, datoriti picii c-are le cuprinde, organele senzo- ' Ranaranaftarz, sunet specific amoros gi onomatopee a zumzetului
riale se dizolvi treptat in roata central5 unde rimdn in repaus
in inima esengei - Con;tiinta supremului subiect -, intr-o bea- albinei.
titudine total'i, nediferengia td, (niran nn d a), ffiri a se bucura de
' ucchal-, referitor la span.d.a interioari, vibragie extraordinari asocirrti
' Din lantart;pabhydsa'apare hntaliuatrtada.
' Yezireferitor'la acest subiect, I{7ru nes de .AbkfunuaguPta ' pp. 87 -90' in cu ascensiunea lvi Ku4t/alhfi , vezi p. 2A5.

unul dintre aceste imnuri, zeilele organelor se orienteazi cu ardoare citre )33
inimI, unde i$i ale reqedinla Bhailava"

232

Kuxpnr,lr.li K"u L avAc.'\, SACRiFIC iUL ES o'l-'iltlll c

suprernul subiect cunoscitor, se mani{'estl clintr-odat,i in lu- contine ?2 00{i cle canaie, rletermin:a tuziunea ccior iloud consti-
mea exterioar[t" inle eliberatct prin accst rlu-te-vinc Iteitttlerupt'

Dupi ce a descris starea efervescent5, Abhinavagupta 144. liebuie sI ne focalizim intotdeaun*, plini dr aspiralie,
vorbeste despre ftrzirinea celor doi poli ai emisiei: asupra acestei luziuni, siiasul hii i-ihailau*a"

u-nire sau f,uziune Siva (sau r]:ilsticiri identifical cu r.:i,t iini$rcEle ilr-lllu-
rile, trezeqte centrii, determind paf ntnclrll ea sufl.rriior pe
140-X42. ln consecingi, flur-ul femisici] (uisarga) esre rri-
pln: un!ficator, efervescenf qi iinigtit. Este numit sarga', pent u madhy ana (.i, tlin arniz&ndu -lc intr-* un i re nt:riiferen{ittl. lli
cI din el se manifestl si in el se intoarce cliversltatea creajiei't;
'fattu araktana, Tri!iromata Ei Nigcmatantra declarl:,,Cavitarea tr€buie atunai s[ aspire cu fcrvoare la irls'iqi eseula linigtii 9i
este energia, liiga este Sivr, fuziunea lor - tlrimul suprem. Din a efervescenlei, adicf; la ftrziunca lor in r:onqtiinta pienari, in
acestea doui se revarsl, respectil,-, creagia si resorbtia'. Acesta care ele se dizoivd
este tripiul flux lal ernisiei] in conformitate ct Gamaidstra,
145. Frlntru amhele se n:veleazii iti.ur*d ciar aie sl ,,ceva"
Comentari.ul prezinti urrndioarele coresponden[e : nedivizat qi neriifi:rengiat" cflre esfe cflts.trrizat de tcrlizarea
Sakti = udita = kuryQa = sfijli (energie, manifestare, cavi- perfectii a Reali'"igii fiiri. for"ilrri.
tafe, aspectui de crealie)
Siva = ianta = linga = santhara (Siva, nemi qcare, linga, Aici orice funcgie incete*26" f)iferr:n1;r tiintte b6r'bat si
aspectul de resorblie) femeie disparc; nu rimdne Elecit fi.rzinnea iit ciire flsepartlreil
Iulelaka sau sarpghasys = (fuziunea dinrre Siva qi Sakti, dintre] $ir'* $i Sakti,linigte qi cliervescenqii, devinc impercep-
sfera supremi). ribill.

142-143" (Dupd ce a generat) trezirea, repausul si resorbtin 146-147 " Sl r:e*utrqErn *srtllr la ilir,ersclr: rni]lrra.rt, txtt"ii'
gind $oarcie si l,unri din ceit'<lcu5 cli de intericrir:rre ri tlt: tit:;-
cel,rr doi cirrenqi * ascendent qi tlesr:endent - ptni la culminalia pelsii:, gi s)i ne abantlon'iun C'anqtii;r1ei Rr:alitrigii (lrri llh:rir"r','r)"
lor in canalul central gi dupl ce [i-a distribuit], de asemenea,
Cultivintl contacful cu ile'"riitatr:i?? ceil tt l;uprcmului sr:-
canalelor, miqcirii rolilor, punctelor de intersecgie Iale canalelor] biect care, in interior*i sf'erej rrtediane, estc piriillrs cie toat*
Ei articulatriilor, Si,rrt, care are permanerf reqedinga in corpui ce t Antara esfc uila dintre nnmeronscle ditlcultili ir.1t tr:aduci:r'e] a an:e s'
for strofe; rlacl tretrule sI treriur:en .in afar:J de" olr ',fdrii" :lla crin)
' Jayaratha citeaza aici versulile I 1 l,- I 1 3 pentru a cxplica aceste strofe. inlelegeJ:rvaratha - stut prin [sint*gma] ,,in interior"'; e:plirndliie '.firr'a
' Vi-sarga. adicd sa.rga, fluxqi ui-(citra). du-te-viuo" sau.,in jnieiior',ll a*:etiiui ril.t-fc-vitro" erl' di,rittil' in alcst
' Fluxul de ui,rya gi rirJicarea lvi KunrJnlini.
o Yoghinul percepe in acest ffroment 72 000 de na{i care, eman.lnd din context un sens anslog.

salwsrdra, se revarsd in tot corpul sIu. ' E vorbc aici rlespre urr ioc [<1e iuvintel c u tr;rivi re la ltkiu rz. atitRr:alttatt

234 spontani p€rceputl in iaim;r ir, timprrl fuziirnii (l:au,!a) in INirair:avr, cit si
sub forma realitXlilor diiercnlieie. (lurr -Javrtrata nu oierir nlcio 'l.tpirca{i*,

putem traducr: acerst1 stroi'd in miri tnliiter moduri,

l.i 1

Kuuoar.rnr Kui,;rvAce, sACRrFrcrur, EsorERIc

lucrurile, trebuie sd rnetinem suflul ascendent gi cel descen- 149-150. in acest rnoment * al deplinei prize rie conqtiin-
dent, izvor6te din canalul clin stdnga qi cel din dreapta, in ca- qi -, cind rotile sccundare se revarsi toate irr acelasi timp (in
nalul metlian, unde ele nu trebuie nici si se dizol-re, nici si se roata principafi) a Ccingtiiugei, identificAndu-se cu ea, el trebuie
disperseze. si realizeze sirnultan, cu a.iutorul sunetului.Tapa cle ulr numlr

P€lntru a ne ajuta si intelegem rnai bine nntura acestei diferit de laksa..
Realitiqi (bhauu),,{hhinavagupta o prezinti din diferire un-
giriuri, de{inind-o in raport cu dhunni,japn qimudra. Dhusni Pentru a explica aceastd strofd, Jayaratha citeazf doui
este o vibratie sonord spontani aseminitoare cu aceea care versuri (p. ltta): unul spune ci energiile se unesc una dupl
iese din gura Iubiteit; japa este nada, rezonanta etern mani- alta cu roata principai5 a Constiingei; celilalt precizeazS ret'e-
festat5; este practicati prin uldficarea cenrilor secundari in ritorlajapa, cd recitarea este compusi din trei laksa (=fgrupe
interiorul Centrului principal. del 100 000 de recit[ri): una in etapa efervescen[ei (rogilor
secundare), a doua in liniqte (cind aceste roti converg in con-
Mantratfirya specilici lai dhuani, vibratia sonor[ qtiinfd) si a treia in f-uziunea lor identificatoare din interiorul
rofii principale.
147-148. Astfel, vibragia sonori, care este perfecta con-
stientizare a Sinelui, apare in sfera uniunii in timpul resorbtiei Orice putere obfinutd fuzual] prin 300 000 de rostiri
in constiinta triplului flux. A9a se rnanif'estd puteren rnantrei. {lopo) se obtine intr-o singuri clipi datoritl simultaneititii

EficienEa se clatoreazi illanrrei AtrIAM, Eul suprem. Re- aspectului efervescent, a celui linigtit qi a fuz,iunii 1or.
zonanta vibratorie (dhuani) se manif'estd atunci cdnd cele
trei flu,ruri se suprapun spontan (samapatti), intr-o perf-ecti Atitudinea mistic5 suprem[, khe c slimudra
unificare.
1 50- 15 1. Asa cum aratd. Yogasamcara, aceastdlniune este
i48-149. Cunoaqte cu adevirat fstarea] efervescentd a
mantrei doar aceja care r:rmdne intc,tdeauna focalizat in propria suprema atitucline indrigiti de yogini. {Jn lotus (cu trei petale)
sa mantra, [rnentindndu-se] chiar in aceastl rezonantl 5i dorind este ascuns intr-un cerc in expansiune continui, care se afld in
si obtind aceste roade ale ef'ervescenqe. interiorul unui triungtri.

in momcntul in care el realizeazd o deplinl prizd de con- (in mijlocul) acestui lotus gi nedespdrliti de el se afli o
gtiinEd vibranti qi plini de incdntare - cea a lui dhusni - sudha- tulpind a c[rei ridicind puternici este impodobiti cu o tloare
fta trebuie si uneasci aceasti rezonanti interioar[ cu mantra de lotus avind saisprezece pefalet.
primiti de la maestrul sdu si, datoriti focalizirii, el va inqelege
sensul real al oper[rii cu o rnantra. 152- 153. Mugurul lde lotus] este emis (in trei situaEii):
I Vezip. lB4. l. Datoritl frictiunilor succesive clintre cei doi lotugr de pe tul-
pina aflatl chiar in centru. 2. Datoriti unirii or,'ulului cu sperrn"'
236 in lotusul cu trei petale. 3. Datnriti frictiuni unificatoare in Focul
(subiectului) dintre fluxurile energc!tice alc razelor foarte stri-
lucitoare ale Soarelui si ale Lunii. Iar acest mugur este creatia.

Cele 16 kalasau faze lunare.
Rajas gt aruna pei\trrt fcmeie, uirya gi retas pent|tr birbat.

237

Kuqlgnr.iNi KurayAc;l, SACRIFICIUL EsotERrc

i,otu:;r.ri cu rrei petale repreeintl matri{:ea aflatfi intr-o doar sfera mediand universal[, dincolo de corpul bdrbatului
qi al femeii, dincolo de centri" Aceast[ pracficd este numith
{jonetili:iti exi}anlliul}c" Beatituciiirea erotich dr:terrnini apariEia yoginibhu, cdci o asemenea matrice se dilati la infinitr in vlr-
rulpinii eau a canalnhri rredian, stera din care ap'are riddcina tutea atotpitrunderii mantrei.
r.rnisir:i crlrarozre. Cr:ie dcrLrir trir-rnghirrri de dersupra acestei
fifectul aa:es{ei atitudirui rldetiee
rulrrini retrx:r:rin{i bir}rat*lsi fenlria criental.i unul c[tre celd-
lalt intr-tr qtai'c ,ic l?:siuqe intr:nsa, ac!icii Sir;r Ei Sakti in fuziu- I 53- 154, Cei c*re -. d*loritl ar:estei nriitlra in care Soareie"
ne pr:rfbct,{. rtcrs{s trinnghiuri:ru acels.si centru si sunt Iegate Luna;i l,bcul se unesu -, sc fixr*rza dintr'od*tI in Cea de-a Patra
Stare, controieazl in interiorul [siu] procesele de emisie si de
prlntr^un singi"rr fir. caie* rnedranl. Fi icrrrrnea dintre cele douil
triiingiiiuri treze$tc energi.aKlrru dalinl, iar atunci cind ascensi- resorbqie [...]
une$ sr se incji*ie, tr*iunghiririie se ufie$r qi fr"rzioneazi intr-o
singui:l figur[ uri $ase vffrf'uri, ,,]"]ecetea lui Solornon". Este ca o ,,pecete" (ntud-); aceast'; rnudra este numi-

Fuziunea razetror Soarelui gi Luriii are loc in sfera Fo- ti ,,kkecarf, n,cea care pluteste in eterul Congtiingei ultime
cului - subiectui cunosc[tor -, in toati srr[lilcirea lor, mai
exacf; cunodgterea si fobiectul de crinoscut], suflul expirat si (kha)",care, fiind asociatd cu Siva si cu energia, ia forma unei
cel inspiraf, spcrma qi singele {rakta)" toate aceste raze care roli octuple
enrani lreatitucline.
154-155. Puterea rnantrei const! intr-o prizd de congtiinli
IJn vers ptecizeaz,ia: care apare la nivelul energiei qi in iiin[a ,,posesorului" acesteia
lSiva] in mornentul in care, adoptdnd aceastf, kh.ecarimudrti, ei
Atulci cSnd cunoasterea si fobiectui de.J cunoscut se unesc, se imbriEiqeazi, se bucuri, rid si realizeazi jocul amoros.
i:par': subiectril cunoscitor.
156. Aceasti congtientizare se manifesti prin cele opt etape
" griri, Focul sau subiectul, se rnanif'esti ilr doui feluri: pe
ale Sunetului: [cel] nemanifestat, vibraEia sonori qi biziitult (in
pian general, ca suport pentru germenele universului pe care timpul unirii sexuale sau lfaza.] udita), explozia sonori, vuietul,
il eleveaz[ pin5 la Cea de-a patra Stare si pe plan individual,
rezonanta si sfdrgitul rezonantei (care se reveleazi fiecare separat
atunci cind in iotusul cu trei petaie .- rnatricea - embrionul
in repaus sau ianta). in ceea ce priveste sunetul nearticulat si
este susfinut clr aiutorul slmdngei gi al sdngelui. neinuerupt, el este asociat cu uniuneat.
Astfci, d.irr mugur porileste ernanatra, cea a energiei
Sirutirile gi alte manifest[ri specifice centrilor secundari
Iiunc{alinl escendente qi cea din care se va naste copilul. faciliteazl" intrarea in roata centrali, iar aceasti pitrundere
Atunci cind ovillul si sperma se unesc, cei trei centrit
I -Y- ognw,- tk."a_sa.
principali devin una; ,,Grra lni Yaginf'se identific[ Inimii, iar
b rahrn aruncllzra urnpie mrtricea sau y aginlu alffra. R5mdne ' Se precizeazd uneori ,,precum acela al unei albine negre". (N. recl.)
'' Aceste" sunt auyakta, dhuani, raua, sphota, iruti, nada, nadanta s\
?38
anahata. Traducerea acestor termeni este doar aproximativd in iimba
noasui, cici ne lipsesc cuvintele pentru a desernna. aceste sonoritiqi subtile
de ordin mistic, pe care civilizatia noastri nu le cunoaqte gi nici nu le-a
experimentat. Vezi tabelul delap. M4.

239

Kttwn'tr,tsT Kt;t,tyAc e, sAcRIFIcIU L Eso'rERrc

este exact k/, ecari:t?lltdra. Cum si exprim[m in cuvinte aceasti D atorit5 expansi unii gi aprofun dirii sale n eli\nitate, m u n-
tldire firndamentalS? Tn ea sunt prezente diverse stiri de bu- trauyapti meriti s[ fie numitd ,,cea preainalt5". Sunetul emjs
curie, insi la fel ca norii irnponderabili ce plutesc in infinitul in n-rod spontan este foarte linistit. Rezonanta supremi a iui
cernlui, intr-o siare de lib,ertatc care ingiobreaz'i gi arnplifici l3hairava, identici acestei atotpltrunderi', constl dintr-o con-
qtientizare a rolii interne sauyogitzluaktra,lce are ioc] atunci
orice senzafie, Congtiinqa uitirui ui eirergia manifbstati in plinl
cdnd agita-qia sexuali se incheie; iumina cot'espunde Semilu-
actiune sunt ilrla.
nii, vibratia sonorl (dhu and) - rezonft nte i (n n tla), atingerea *
156- i 57. Cel care are scccs la roar* octupli realiz,eaz.6.iapa energiei (iflkti).
in mocl spontan in interiorul sferr:i supreme si obtine starea celor
opt bhairuua, divizat el insuqi in opt energii. D efi ni{ia atotpltrun denii (mantrauy apti)

Atunci cdnd pdtrunde in roata cu opt raze, el recunoas- 160-161. Cei opt bhairauat se numesc: Cel asociat cu o
te cei opt bhsirnua sau subiecti conqtienqi care guverneazd Ianumiti] sernnificatie', Cel care stipAnegte nediferentiereao,
sunetele qi ale cdror opt kalal se intind de la Semilu nd,far- Cel vid', Cel bogat in semnificaqii, Cel impodobit cu vidul eterar,
dhacat'tdrafpAnd ia,,energia care transcende toate gdndurile" Distrugitorul, Cel care rimine in interior si Cel guturo-labial.

lunrnanl]" Aceasta este atotpltrunderea de la Semilund pAndla ttnma.na.

I 57 - 1 58. (AceastI rocti cu opt raze' se desflqoari) pe par- 161-163. Cel care, in fiecare dintre actiunile sale (de uniu-
cursul uniunii in rnigcalea de du-te-vino a (suflului inspirat gi
celui expirat), in starea de certitudine (specifici intelectului), ne), rdrnirne atcnt la aceasti atotpitl'undere, intotdeauna neinti-
inauz,viz" in primul contact dintre doui organe, in unirea se- nat, este un eliberat in viagi si se identificI supremului Bhairava.
xual6, la extlemitatea Isuperioari a ] corpului (centrul superior, Fiinta extraordinarl al cirei corp este procreat in matrice in
duadaianta) 9i, in final, in roata uniunii (7az alacakra) (formath
din toate aceste energii)" tirnpul unei astfel de fuziuni este numit ,,fiu <le yoglnr''6; el este
Rudra, receptacolui dernn de Cuncrasterea rnistici spontand.
158-f59. Existl un sunetildelinit care pleaclde lanivelul l,lraualiiastra spune despre cl ci, inci de mic copil, el este cu
inirnii, trece prin zona sinilor (iubitei), ajunge in zona gitului qi adevirat insusi Siva (dar nu putem explica aceasta cu claritate).
se opreqte la nivelul buzelor'. Cel care, atunci cind dinamismul
inceteaz[. il aude in centrul celor doui r-o1i (Siva gi Sakti) se L64^-166. Acest sacrificiu este numit ,,cel originar" sau ,,cel
bucurd de starea ,tltimi, (niruana). primordial" (Adq'aga) clatoritd laptului ci prin el este perceput;

159-f60. Supremul Bhairava, care iEi are aici resedinqa ca esenla (ada) si ci el este sacriliciul de la origine (cdl). Divinui
Sine suprem, avAnd opt aspecte, alcituit din lurnin[, din vibratii
sonore si din atingere, este ceea ce numim ,,cea mai inalti arot- t NAdabhairctuc saul)ara.mantftrqlApti.
' ;ayaratha nu oferi nicio explicatie cu privire la aceste aspecte ale
pltrundere" (a mantrei AHA$, Eul absniut).
srrbiectilor caiificagi dtepr bhairaua. Energiile lor corespondente pornesc
' Despre energiiie sonore ale pra4avei ON{, r.ezi p. 7.5.
' Roata fuziunii. dela ardhacanCrala unmana. Vezi tabelul de la p. 244.
' D".p." iltkaravez,ip" 184.
' Soka!.a,,,inz.estrat cu pdrqi", prima etapi a ftiziunii. respectiv contactul
240
dtif'erentiat cu organele senzoriale.
Niskalo,,.nedivizat", inseamn[ ceea ce nu are contact cu ele.
t Vid.rl, stntya, este rnai profund tlecdt cei d,oi bhairat,aprecerienli.
u
So,, ,,niscut din yo*uinr" (yoginlhhu). (N. retl.)

'241

Kunnar,rll Kur-a.vAce, sAcRrFrcrur. EsoreRrc

l-a expus in Wraualitantra, flTdayabhattaraka, Khecartmata Si de purilicare, el ,,stoarce" universul triplu * cunosc[torul, cu-
in alte Tantre. noa$terea si cunoscutui - pentru a extrage seva gi nenumira-
tele savori; nectarul extrirordinar care se revarsl, distrug[torul
Rahasy op ani4 ad' kr ama naqterii, bdtrinetii Ei al morlii, serveste drept unt sacrificial
oferit supremei Zeige"
in acest ,lproces ai doctrinei secrete qi mistice" corpul
Iatil rug5ciunea de la inceputul practicilor din tradi$a kula
este considerat qa fiind roatir suprernfi" pe care Abirinavagupta o repet[ de mai mulre ori [in opera sa]:

I6{t.-168. In cadrul ctrplului lirrmnt dintr-un blrbtt qi o 176--t77, O, viziune a nectarului nemuritor qi suprern, care
strilucegti plini de lumins conrstientl cc se revarsi din Realitatea
femeie, fEr[ a recurge la iurinrirnt, la yogu etc', guru evoc[ me- absolutl, fii refugiul meu. Prin intermerJiul ei te adori cei care
reu srcrificiul originar, se implic[ [in el] qi proiecteazd osupra cunosc adev[rul cel tainict (rahasya).

corpului femeii qi respectiv arupra corpuiui siu inv[pturt qi Dupi ce am purilicar suportul-ridlcini (Kun$alini cea,
incoliciti), pe care l-am udat cu savoarea conqtiintrei pline de
eficienga. fi,l mediteazd asupra lotusului (femeia) ca fiind Luna
(cunoscutul) ;i asupra lui insurti ca fiind Soarele (cunoaqterea)' incintare a Sinelui, cu c'franda de flori spirituale a esenfei mele,
Apoi el realizeaz'i fuziunea intiml dintre aceste dou[ sanctuare ce emanl propriul siu parfum, Te ador zi gi noapte, Doamne,
aicltuite din invdglturi (uidyA) 9i eficien;i (mantra). unit cu Zeila in sanctuarul diviu al Inirnii mele preapline de nec-
tarul beatitudinii2.
169. Aceasti doctrini fiind ftrarte secret[, nu o voi explica
intr-un rnod clar, Cine este interesat poate si citeascd tratatele. Dup[ descrierea ritualului, Abhinavagupta incheie cu
aceste rdnduri:
171-173. insuqi corpul este roata supremi, /ldga cel benefic
Iqi] excepfonal, (locul) de predileclie al energiilor divinizate'si 186- 187. Maesuul poate si-i iniEieze astfel pe discipoli, dar
regatul celei nai inalte adoriri (puja).Eleste, de fapt, maqt(ala numai unul dinr-o suti de mii este demn de o asemenea iniEiere.
principali constituiti din triplul Tridentul, din lotugi, din centri
qi din vidul eteric (kha). t in original, I'arcane mystique. Consi<ierim aceasta o traclucere poeticd

Aici surrt venerate neincetat, in exterior gi in interior, toate mai adecvatl a termenului rahasya care inseamnl ,,mister", ,,secret',
energiile (divinizate). Atunci, realizdnd priza de conqtiinli asu- oascuns". (N. red.)
pra mantrei, printr-un proces de emisie gi resorbgie, trebuie sl
le unirn cu seva dltltoare de beatitudine ce se revarsd din roata ' T.A. xxvl 63-64, x.350.
principali a energiilor.

174-175. Prin acest contact roata constiinjei se trezegte
dintr-odati, iar cel care o stipeneqte ajunge in sfera supreml,
unde toate energiile corpului siu sunt hrlnite [".] El trebuie si
le satisfacl din punct de vedere exterior cu ajutorul substanlelor
capabile si expansioneze Inirna, iar din punct de vedere interior
prin congtientizirile adecvate.

Apoi maestrul adreseaz[ o rug[ciune energiei divine -

KunQalin,i - pe care el o ador[ ca suport al na;terii;i, in semn

' Literal: roata divinitililor.

L+L

Kuuoer,rNi

Roata cu opt raze

Ascensiune al:ui Klm(alini piniin

urunnnn in timpul uniunii

Cuplul Nada, Kala, energii Aspectele hi Nada
sunete
Unit auyakta ardhacandra jyatir (siddha) lumind CoNcr.uzu
(udita) dhuani nirodhika iyotir futogini) rezonSnta
rava nada sonori Cu toate ci aceste texte sunt reunite intr-o carte' aqa cum
Separat slthota nddartta dhuani (sidrlha) am spus in Introducere, ele iqi pistreazi misterul; ele nu pot
dhuani (yoginl) atingerer fi prezentate intr-un mod sistematic sau exhaustiv, fiind prea
(iaila) iruti iakti soaria Giddha\ bogate in experiengd imediati, dar qi foarte preocupate s[ o
nada;i oculteze atunci cdnd o reveleaz,6. Acest aspect dublu de mister
Fuzionat uyApint sparia Qtogtnt) qi revelagie (ntahaguhya), care este rnereu prezent, ii dd citito-
(sar.nghatta) nddanta rului impresia fascinanti a unei comori care dispare exact in
samana fructul pentru rnomentul in care este pe punctul de sd o descopere.
andhata unmana cunlu
Multiplicitatea aspectelor evocate si varietatea imaginilor
Cei opt Bhairaual care le exprimi ne ajutd totusi si inEelegem rnodul in care
intrupf,rile rnantrei experienqa privilegiati a yoghinului cuprinde toate dirnensi-
unile viegii, plecind de la conqtiinqa obiqnuit[, pe care ener-
Sakala, Cel laf]atl in in legituri as yogirti ardhacandra gia Kundalinl o smulge din dualitate, o unifici gi ii conferi o
contact cu nrganele nirodhika fdimensiune] cosmici, transfigurind-o. Acesta este specificul
rl,kala, Cel {ird contact in legituri cu siddha nada
Sunya, Ccl vid in legiturl cu uniunea nndariln experienlei treziriilfi Kundalinl, care conduce la convergenEa
celor doi (cuplul) elementelor dispersate ale conqtiinqei obi;nuite in unitatea
Celbasatin kala iakti
Kh am al a u ikr t a, Cel impo dobit vibragiei originale gi in simultaneitatea nivelurilor diferen{iate.
cuvidul eterat(kha) L,yaDint Ea ne conduce la aceast[ stare firb niciun hiatus, intr-un mod
K s e D an ak a, I) i strueitorul armonios, pur si simplu generdnd expansiunea Ei succesiunea
Antahstha, Cel care samana totalitdgii planurilor pdni cdnd energia constienti circuli li-
rImAne in interior
K antlry o st hy a, Cel guturo -labial unmana ber de la un nivel la altul, fhri dezechilibre qi firi dualitate.

t Clasificarea celor opt Blra iraua nu corespunde perfect cu cea precedenti. Aceasti desfbqurare nu este nici imaginarI, nici speculativi,

244 245

Kuryper.rui Cor'rcr.uzrr

chiar dacl limbaiul care o exprim[ recurge la poezie gi la forga daci ele sunt aflate inc[ la nivel individual. Aceastl etapl
tainic6 a simbolului.
corespunde Clii Acgiuniil.
Odatd cu ascensiunea energiei KundalinI, surprindem
intr-un anumit fel elevarea misterioasi datoritl cireia energia Pe acest fond al energiilor lini;tite, ,,Kundalini care as-
profand se transformd in congtientizare omniprezenti. Etapele
censioneaz[" igi intensific[ acEiunea sa unificatoare. Trezite
acestei transformdri - care se produc chiar la nivelul corpului,
mingii si vorbirii - 1in de forga de interiorizare si de unificare de o emoEie violenti, fric[ sau bucurie, eliberate de nogiuni,
abti Kundalini, despre care vorbim de fiecare datl cind dua-
energiile converg dintr-odati citre Centrul unic, amplificdnd
litatea se dizolvd prin fuziunea dintre energie gi Siva. Oricare
ar fi nivelul la care ea se stabile;te, dualitatea se dizolvd intr-o limitirile individuale pdni la fuziunea dintre subiect;i obiect.
unitate generatoare de plenitudine, care servegte drept punct imbinarea dintre sunet, sufluri, cuvint gi cunoa;tere intuitivl
de plecare c[tre etapa urmltoare. De asemenea, unitatea se
produce in mod total printr-o cre$tere a intensitigii delabindu genereaz[ in aceast[ etapi cunoaqterea gi stlpAnirea energii-
labindupdn[ cdnd toEi {bindu)devin unul, incepdnd de la cel
inferior gi pind la cel superior. lor, plenitudinea uniunii intr-un elan prin care centrii secun-

FuncEia unificatoare alui Kundalinr.,in progresia ei din dari fu zione azd otCentrul principal, adoratorul fu zione az| cu
etapi in etapi, pune din ce in ce mai mult in valoare puterea
sa de integrare, cici ea nu eliminl niciun plan, niciun aspect, <livinitatea, Siva fi.rzione azd cu S akti. Organeie purifi cate do -
ci doar le interiorizeazl unul cite unul pentru a le impregna
cu puri conqtiinle, odat[ ce aceasta este atinsd. b0ndesc un aspect universal Ei pot, din acest moment' sI ser-
veascd drept trambulin[ pentru trecerea supremi la unitatea
Ea opereazd agadar la nivelul surselor viegii, care sunt
purei Conqtiinle, atunci cAnd energia cognitivl devine pur[
suflul care intri gi cel care iese, pulsagia inimii, vibraEia
congtiingi de Sine. Aceasta este incoronarea CIii Energiei2.
rostirii sunetului si vigoarea sexual[. Datoritd interiorizl-
rii suflului, ele sunt treptat insuflegite, linistite, purificate Din aceastl fuziune ia na$tere, de fapt, accesul la unita-
pAnd cdnd fiecare vibreazl in punctul de joncliune dintre
cei doi poli care le caracterizeaz6. Atunci cind se stabileqte tea cdii divine; Universul se desfhqoard din nou, ins[ el este
aceaste legltur[, concordanga ;i armonia care se instalea-
zd intre centri, precurn Ei beatitudinea specificl fiecdrui transfigurat, transcenzdnd aspectul interior qi cel exterior.
centru aduc fuziunea tuturor energiilor purificate, chiar
Din acest moment Kundalininu mai existd ca un irnpuls

al energiei, nici percepgia vibragiei nu mai poate fi distinsi de

Cel imuabil, spanda fiind contopitl cu el. FiinEa individuali,
energia gi Siva sunt una; corpul gi Universul apar din nou,
distincte, pe fundalul supremei Congtiinge in care totul este

integrat. Energia cosmici se desfiqoar[ liber prin toate marile

surse db vibragie, impregndndu-le cu fericirea ConqtiinEei.
Organele individuale funcqioneazd intr-un mod atAt de im-

t Numite, in lucrdrile care fac parte din coleclia Tantra a editurii Herald,

tMijloNaucmeliete,Inidnivluidcuriarillee. (N. red.) din colecgia Tantra a edirurii Herald,
care fac parte

Mijloacele Puterii. (N. red.)

Kuqrper,rNi CoNcr,uzrr

personal, incAt nu mai exist.i niciun obstacol in calea unititii Discipolul simte cum capacitatea sa de rezonanE5 se ele-
veazd, registrul s[u armonic se amplificd, iar el primeqte, cu
si intr-un mod atdt de dinamic, inc6t nu putem vorbi despre
coincidenti statici, despre microcosmos si macrocosmos. Di- o congtiinld din ce in ce mai vasti, ceea ce maestrul [siu] ii
ferenta esenliald este cea dintre energiile adormite, separate, of'eri, pinl la fuziunea integrali in unitatea in care toate notele
exteriorizate ;i energiile unificate, interiorizate.
sunt cuprinse intr-una singurd, maestrul si discipolul devenind
Astfei yoghinul, stipin al energiilor sale cu ajutorul lui acelagi instrument, aceeasi muzici, aceeasi constiinld.
Kundalint., reveleazi faptul cI fiinEa umani degine in ea insisi
Vom incheia cu versurile pe care le citeazh N{ahesvaranan-
sursa si rezervorul inepuizabil al suveranititii, beatitudinii qi dar, aclresate Mamei Kund.alint,extl'ase din Cid.gaganac nndrika
eficientei sale. ,,Cl'Jrul de LunI strzilucind pe Cerul ConEtiingei".

Marea funcgie unificatoare a energiei Ka ndalint, cheia de Elogiind diferitele mudra, acest imn distinge si sliveg-
boltd a tlansmiterii, culmineazi cu eficienta mistic[. Dat<lritd te cinci mari atitudini mistice care corespund celor cinci ti-
puterii gi subtilitdtii energiei saie divinizate, rnaestrul interiori- puri de siddha. Dup[ ce si-au revelat Sinele qi au dobindit
zeazi si insuflefe;te treptat energiile dispersate ale discipolu- Cunoagterea, ei ating f'uziunea cu 'lotul prin ascensiunea lui
lui, trezindu -i energia Kuqtf,alinilafel, am putea spune, cum un Ktndalinl care pleaci din diferite cakra, in funcgie de mudra
instrument cu coardd emite rezonanta sa in mediul ambiant. lspecificil fieciruia. Doar ultimele dou6 categorii, dupi ce

Jucdndu-se cu propria sa Kultdalinir asa cum s-ar juca cu au atins Cunoasterea in toati perfeqiunea ei, detin, pe lingi
un diapazon, maestrul oferi tonalitatea fundamentali, trans-
mite,,frecventa corect5". aceasta, qi puterea.

Registrul energiei sale Kundatrini acoperd, toate grade- O, Mamd, Tu conduci pini in vidul Congtiingei corpul im-
le armonice ale vibratiei f'undamentale, ajutdrrdu-l astfel pe preuni cu toate organeie saie, cele din interior, precum si cele
discipol slu si rezone'Le,,corect" pe scala arrnonici adecvatd
lui; fmaestrui] ii comunici sirnultan dinamizarea si tonalitatea din exterior. Aceasta este atitudinea lmudrri] nurnitd karankint'.
armonizate.
Atitudinea karankinl - ,,repausul mortii" -, ce constl
Fiind astfel acordatb de citre maestru dupi propria sa
energie, Kundalinl a discipolului ascensoneazl din roat[ in dintr-o linigte Ei o nemigcare prelungite, este cea a adepgilor
roati, ca o adevdratd ridicare ,,in tonalitate" c,itre armonicile jfianasiddha,,,ceidedicaEi cunoaqterii", care se concentreazd
din ce in ce mai subtile alelui spanda. Asa cum un instrument asupra cakra-ei inferioare; ei adoptd aceast5 atitudine spe-
muzical acordat poate face sd vibreze alte instrumente la uni-
son, prin simpla rezonanti, tot asa maestrul face neincetat cifici pentru interiorizarea organelor in momentul in care
ca inima trezitl a discipolului sI vibreze, transformdnd astfel acestea intrd in contact cu obiectele sirnturilor, cici ei doresc
ca activitatea lor cotidian[ si fie impregnat[ de Constiinga lor
calitatea ,,de a asculta" si finetea auzului acestuia. liniqtiti qi iluminati.

248 ' M.M., pp. 131-137 in traducerea autoarei.

249

KtrNneLtNl CoNcr-uztt

O, Mam[, atunci c.ind tu doresti si resorbi toate nivelurile ' Ansamblul razelor angainte in resorbtil reziduurilor cor^
reaiitlgii, de la elementul PimAnt pAnd la natura primcirdiali
lprakTtil - cu alte cuvinte percepEia limitatd -, Tu itri asumi aspec- pului subtil "ling" qi c*nsunrii in tlicirilc sale cliferenirerea" Tu,
tul de mantra Ei deschizi larg gura. Tu devii arunci cea Teribili, Mamd, esti cea care, atnnr:i cintl ,,lirrgi" cu tie tri:zie, expcLitnt'tl-
Krodhan|.
tezi ielihanimudra.
Atitudinea krodhant - Dcea teribili"- aparrine adepEi-
Atituclinea numit'i l,elih$nineuilril, -" ',ceac re lin;4r:" - apar-
lor mantt"asiddha care, ,,inghigind" obiectele ;i notiunile, le $ne adeptrilar fuktasir'ltlfon, ,,stdptinii etlergiei"' {Ju trilrtomi ei,
determini sd pitrund[ in propria lor esenti nediferentiat[,
ace$tia distrug titirnele rilnrHgile ale aspr:ctuiui ciiferengiat.
devenind astfel,,stlp6nii ftrrmulelor [rnistice ] " ; la ei Kund alint Eiiberali de toate atatarnentele, ei sullt aur()nonli in practica
ascensioneaz[ de la nivelul ombilicului. lor sexual'i gi se pot uni [chiar gil cu propriiie ior sotiil. iji iqi
ridici Karydalini din cskra de i* niveinl getului.
O, Urnnr. Tu egti situat[ in cerul vid al Congtiingei libere de
O, Zeigti, Tu ttr consgcri rlistlugerii cr-,r"fultului, incepirrrl
orice vil. Tu congii intreaga diferentiere sub aspectul ei de vi-
bratie, unindu-te cu totalitatea, iar aceastl.8 hairaui egtichiar tu. de la \rerb pin[ la cuvfrntrl oiriqnr-rit. Tu aiungi la reEedingu lui
Siva liberi de orice v[i gi te rse]ezi ca fiind ailcea cate ,'zhoar'I
Pentru a defini bhairaulmudra, N{ahedvardnanda citeazd
o altfi strofl al clrui autor este chiar el: in spegiul Con;tiinEei" (khecar , F.rc'indu"i sI r.:pensione'ze' O,
MamIl Tu eqti aceastri kunrlail catt zbnarl prer:uin fitlSer"rrl $i
Energiile - atr:ibutele marii Uniuni (mahamelapa) - iau car€ deveirr:azl ctr aviliitatc strdlncirea I':ocului, a Soar:elr'li si a

aspectul treziri\lui l{ur.tdalini; stabiilite in sfera vidului CongtiinEei l,unii. Atunci cincl Tu iii faci drum prin calea rnedinni, in Kll&
pe care nimic nu il inviluie, ele str'dlucesc air:i pentru eternitate.
Aceastd energie eliberat[ a fiin1ei gi a nefiingei, care strilucegte pindla iimhhauasiddlw bindr'", ttt egti cunoscutfi drept i;he cari.
in forma sa neocultati, este numifl bhairautmudra, cea care in-
fuzeazi multitudinea r-rbiectelor diferengiate, create prin puterea Sambhauasiddhn,,,cei cere se constcri Iui Siva", tran-
sa intcnsi si care protejeaz.I unicitatea caracterizati de o savoare scend cuplul Siva-$akti; r:i nu t,irnit '.rn ,,ai dr-ri ea"' 9! initri-
neschirnbltoare 9i de expansiune netulburati. Mereu ,,pecet- ni intr-o stare de Llniti:lte cunoasterea si ptlfefca. Fnctrtrlt ei
lriit5", aparqinind zeitekrr care exceleazl in uniune (melapa), Kund,ahnt se ridic[ ciin centrui diufi:e sprincene {.bhru) drn-
aceaste muclra este dubl6: ,,pecetluitd" in interior si in exterior; colo de sutunwz{4 ca o Con;tiing[ cr-rslnic[. atotpitninziitt:ar"e

aici este descrisi pecetea exterioar.i * atitudinea Splendorii .. ';i elibrerati de minte (u,nrnn,na").

care nu este altceva dechtbhairauimudra" Faqd de atitudirrile precedenfe, atitr:diuea 1*r kkt:cttri'

Celebra bhairaulmwdra este atitudinea mistic[ a adepfi- nzudra - este transcendrnti; energia llerfccr flxpansion'Jti
lor melapasiddl'ta,,,cei care se dedici uniunii" dintre Siva gi
energie, dintre siddka qiyogitti; ei resorb toare aspectele vietii ritdceqte in ConEtiinqa infinit[, in k&,;, fhri a intfrlni vreodiltii
intr-o Constiingi plenar expansionati gi activ6. in cazul lor un obstacoi. Nu rimi\ne nicio dist!ncqie intre conqtiinla inte-
Kunrlalint pleaci din cakra inimli rioard ;i conqtiinla extel'io1'izati, tttt ascrncnea sidr'i.h'n rn se
distinge, in aparen15., dc o fiingi untftne ohirsnuitli'
2.50
t Ceea ce este urual interzis in Ritutlkil Stlcr;:t Kar:h-, pentrd :l se evita

at.l.qarnentul. (N. rerl. )

KuNperrwi Gr,osnn SANSCRIT'

Pentru a arita c[ mudra care ,,pecetluiegte" Congtiinqa iqi ,4grl subiectul congtient care consum[ cunoa$terea qi obiectul
atinge scopul, permiEdndu-i adeptului siddha sI reglseasci de cunoscut;
instantaneu Totalitatea, Mahesvarananda o compar[ cu co- agnihotra foc sacrifi cial.
pacul miraculos al iubirii, identic cu Siva si care nu are nicio
nevoie si creasci: Adhaltkur.tSalinl energie descendentl care trezeste roata in-
ferioar6.
Copacul ceresc, cu ramurile puternice ale constientizi-
rii, existd deja intr-o formi maturl in regatul Inimii. El are Andhata rezonan!'; interioarl neintrerupt[;
ca floare fericirea radianti qi ca fruct jubilagia coplegitoare a anahatacakra centrul sunetului ,,care nu rezultX prin
beatitudinii pure. lovire", inima.

Din aceastd Inimd - resedinta Universului - se ridici axul Anucakra roat5 sau centru secundar, organ senzorial.
luiKundalinl. Anuiu ar a rezonan gA nazald.
APAna suflu inspirat = somA.
Astfel energia, care se tdr5gte obscurS, in subteran, se Abhiseka lceremonie de] consacrare.
ridici gi, precum un pilon nemiqcat care vibreazi strdbltdnd Amrta nectar, fericire mistici.
spafiul, ea inridicineazi Cerul in Pimint. Apoi, transformdn- Ardhanariluara Siva [in forma sa] androginal[.
du-se in khecart, ea igi ia avint si zboard, perfect liber[, in Aham Eul suprem, mantra primordiali;
spagiul infinit al ConEtiingei.
ahant a interioritatea.
Ahirbudhnya, sarpele invizibii al profunzimilor, pizitorul Akaia Spagiul (inclusiv spatiul [interior] al inimii).
AjnAcakra centrul de comandd, corespundelui bhru.
gelos al apelorViegii, inconjoard Universul cu negura sa si tre- Atman Sinele;
buie s'i fie recunoscut qi venerat ca fiind axul cosrnic etern, pri-
rnordial, ,,Cel nen[scut avdnd un singurpicior" * Aja Ekapada. atmnuyapti integrarea tuturor iucrurilor in Sine.
t Glosarul este alcituit de autoare in ordinea tradiEionall a alfabetului
252
sanscrit. Yezi p. 263 (N. red.)

2s3

Kr:!ii:nr-rxi Gr-osar saNscnrr

An r.t n d n lwnf i tr.reli ne ; Kuqtdalinl sau kundall energia suflului gi a puterii utrya;
ddansn rl a beatitudinea Congtiintei; ci rlkundalint Kurydnlinr a conqtiinlei.

j ngz d*n an d n beatitndinea uni",,ersal [; Kula mairnulte ingelesuri: totalitate nediferengiat6, lfamiliel ;
kulac ary a practic[ sexilal6;
Lt rn h un*ndnrnrli truseul lrertitudinii. kulajtaga (sau adikwln) ritualul &uls;
kulanntirga calea esotericf, .
,kclelr voin g[, driringi.
lr.fcnl ."*r*l{n"; Kaula realitate ultinr6;
ka ulikil akti energie divin&.
i d*:at# ;ispe*.tul'.rl"ri{:iltiv f ,,obie,:tivitafea'l.
I$a ni,r,l,i unu,i clintrc principalele *anaic de energie. Ktama succesiune;
k'ratnarnudraatirudine mistic[ ce armonizeaad aspectul
Llrca.yu (srtu sntnuccrireir) ridicere subtilir ;r suflului Ei a energiei interior cu cel exterior;
kramamudra s ams.t ii egalitate obginuti fprin kram amu'
'insr:i.ir-')i de lr I vibragie scnor6"
Uc c lutl {I t t ti {san ur ch a l a.n a) expktz.ie, t'e rvo are mistic S. draJ.

Udaya. trezire; Kriyd acgiune;
kriyaiakti energia divini a Acgiunii in aceast6lume.
udit* cfervescenti.
IJdann snflu vertical, ascendent, itientic lui Kundalini care Kka (sau kke) eter vid, nucleul rogii energiilor, spafiul din
centru, vibragia inirnii.
ascensioneazS.
Khecari energie care ritdcr:qte liber in eterul Congtiingei;
[Jnrnana energia supremi care tralts{:]ende mintea' khecarlmudra atitudine misticd ce ii corespunde.
LIrmfiJ ur * s n m n d.hi res o rb qie ( s a m a. tlhi) cu o chii des chi qi.
()rtlhunfuryQn&m/ energie ascendentfl satt ,,allat[ la apogeu". Gagana spatiul infinit.
Gandharl numele ur.ui nad.t.
Ojas putcre virilii concenlrafl la nivelul corpului yoghinului. Garbha matrice.
Ofr pr*nnu*. silabd mistici"
Gkunti vibragie intensd care produce senzafia de vertij qi de
Ktnzda hnlbul inferior de la ridicin a nadi-wllor.
begie.
Iinr1fitu gdt, centru.
Katnlta tremur la nivelul inimii. Cakra,,roatd", centru prin care trece Kundalini.
l{sfti clorinti }umetsc[. Zeul doringci qi al iubirii.
I{alhgni Focui Disrrugtitur al Timpului. Catuspada interseclia celor patru cii ale suflurilor obiqnuite

K.rilfcnerqie divini. si subtile.

Iiumls hsl:rt ret ergiii sutirilui" 255

2.54

KuNoaLrNi Gr,osen sANScRrr

Candrardha,,Semiluna", una dintre energiile sonore ale man- Deha carpul obisnuit, trup;
trei OI\{. dehauyaTtti integrarea legatd de corp.

C an dram an d ala cer cul Lunii. Duadaianta spagiu de doisprezece ldgimi de deget intre doi
Camntkara stare de ininun'are, exclamatie de uimire. centri consecuti-./i lsau de la ceva].
Cnry ukrnnm Iol practici esoterici.
Clf (sau citi) ptrca Congtiinq5. Cele trei duadaianta:
Ci,trirtl nuntele unui madi. ,,exterioar[" iocniin care ajunge suflul expirat;
,,intericrar[" b rahm aran dhra ;
JagntUnivers. ,,supremi" (sau,,cosmic6"/omniprezent[) fla douispre-
-fanrnasthana {sauj nnnn tidhara),,locul naqterii". zece degete] deasupra cregtetului capului.
Japn recitare, rezonanti legatd de rostirea interioard.
Dhaman sferi, tdrirn.
fnaviag\; D hu ani rezonanti spontanl.
jtuatntana fiinqi lirnitati, individual[.
Nadt canal subtil.
Jfiana cunoastere nr isticd. madhyanadt. (sau susumna) cale mediand;
nadru e dha stripungere prin n adI.
Tuntra (sau agama) texte sacre ale gcoiilor iiunite.
Talu ytunct situat in spatele palatului. Nada sonoritate inaudibili;
Tej a s strdlucirea Constiinqei. nadantnlimita acestei rezonante, etapd a rnantrei OM;
T'urjta Cea de-a Patra Stare, care transcende starea de stare de nadau e dha strlpungerea prin rezanantS.

veghe, somn si vis; resorbtie cu ochii inchiqi. Nabltic akra centrul ornbilicul ui.
'l'uryutitn dinr'olo <1e orice strrr'. Nidra somn mistic.
Trika sistem |spiritual] bazat pe trinitate. Irlimtlanasamadhi resorbtie (samadhi) cu ochii inchiEi.
Trikona triunghi" Irlirodhtka energie subtilS a sunetului, [etapi a mantrei ON{1.
Triueni cr:nfluenta celor trei fluxuri. Nirananda fericire totali care ne umple intreaga fiint[.
Triiwls 'Irident, triungtri superior Isic!]. Nihsp an d a vibragie completd.

Danda ax, baston; Pati stdpdnttl turmei (paiu) de fiinte ini.intuite.
Param,afiua Absolut, Siva cel suprefi)"
d ary / apray o ga pra crtici speciali pen tru ascensiunea Paramatmaz Sinele suprem, ahsolut.
energiei adormite Iiun d aliri. P aranand s l:eatitudinea supremi.
Paiu fringd obisnuiti, care este sclava propriilor sale energii.
Ditl partener'"1 initiatl a unui utrn sau siddha.
257
Deuata divinitate, c.'rganele purificate si divinizate.

2s6

Kuryplr,INi Gr-osen seNscttt

Pihgala unul dintre cele trei canale principale naf,i. B hram a Vtrteiul lti Brahm an.
Pipila (saupipllika) furnic[turi, aspect al vibragiei.
Purpuplin; Bhrumadhya centrul dintre sprincene.
Bhruuedha str[pungere inigiatici legati de bind.u;
p urn ahuti sacrifi ciu total.
bhruksepa dispersia energiilor conlinute in bhru.
Prakafu lumini congtienti.
Prary,au a silaba mistice Oil!. Madhya spaliu, punct central;
P ramdq.a cunoaqtere normativ[. m.nd,hy anaSi (sxu suxtmnanad.i) canal central;
Pr am aty subiect cunoscltor. ma dhy a c akrn r o^ta centrali.

Prameya obiect cunoscut. Mantrafornuld misticd (veziAHAM, Oil{, SAU$, KHA);
Prasadacelebra mantra SAU$ lsic!]. mantradiksd inigiere prin mantra.
PraqtaviaEi, suflu vital
Manthana dinamizare care poate s[ dizolve orice in Conqtiin-
pranakun/alini energSanumiti,,a suflului". 95. [textual ,,a cerne', ,,4 strecura". (N, red,)l

Pranand suflul animator al celorlalte sufluri. Viagi infinitI' Manipura [a treia] cakra, numiti ,,abundenga bijuteriilor"

cosmic[. [sic!].
Maqtdaladiagrami, cercurile lsau,,sferele"] Focului, Soarelui
Bija silabd simin;I.
Bind.upunct adimensional, simbolul lui Siva in aspectul sdu gi Lunii.
Mahd.nanda marea beatitudine.
unic, concentrare de energie luminoas[ Mahauy apti Marea Pltrundere.
bindhuuedha strlpungere inigiaticl cu ajutorul puterii Maharasa savoare de ordin mistic.
virile. Matrika literele Mame, fonemele, energiile fonematice [in
Brahmanasociat cu bucuria (brahmananda) ;
brahmacarin yoghin consacrat practicii eroice; ordinea tradi$onali a alfabetului sanscrit. (N. red.)l
brahmanddl sinonim cu,,calea de miiloc". Mithuna lsau maithunal unire sexuali.
Brahrnarandhra,,Deschiderea sau Poarta lui Brahman', cen- Mudrapecetea unit[;ii, amprenti imposibil de gters.
trul superior din cregtetul capului, identic cu duadaian- Mulakandabulbul de la bazi sau de la riddcin[.
fa interioari. Muladhara centrul-ridicind, centru inferior; identic luijan-

Bhauana [o] practici mistici. mddhara, kularnula.
Bhairava Siva nediferenliat care,,inghite" Universul. Melaka mari int0lniri mistice.
Bhairaai ener$e (iakti) a lui Bhairava; Melana (sau melapa) fuziune dintre yoginl Ei utra.

bhairauimudraatitudine misticd ce armonizeazd cei doi Ydmalafuziune mistici dintre Siva qi Sakti.
poli Iai obiectivitlEii gi subiectivitilii]'
259
t

\

Kuuner-rnI Gr-osen SANScRIT

Yoginl o divinitate, energiile divinizate ale unui yoghin, par- Vyutthana stare mental[ dispersatd specifici stirii de veghe
tenera ului siddha sa:u a :un:ui utra ;
3t oginlu aktra,,Gura l:ui Yo ginf', matricea universali. si de vis.

Rasa savoare. Vyoman eter, spatiul inimii, spatiul nelimitat al Con;tiingei;
antaruyomal, spatiu, cavitate a inimii, spatiu interior al
Rahasya mistic, arcani, secret. ciii mediane.
Rud.raalt nume al lui Siva;
Sakti energ\e, putere divinl, una dintre etapele mantrei OM,
rudray amala" fuziunea cuplului divin. femeia iniqiati;
fukti ks obha efervescenEa energiei;
Lalata frunte. iaktauedha stripungere cu aiutorul energiei.
Laksana simptom.
Lihga semn, vezi cele trei linga. Sabda sunet.
Lambika uvuli, ,,ceea ce atirni".
S ankhinl numele unui nadt impottant.
Wyu aer, suflu vital. S Ant a liniqtire, pacifi care ;
Vikalpa gindire dualizantd, dilem[, diferenEiere.
Vikasa expansiune (a energiei). funt o dit a lini gte - eferve s centi.
Vim ar s a constientizare. Siva divinitatea supremd;
Vis a otravd, atotpitrundere.
Vi#anti liniqtire. iiu auy apti atotp'itrundere specifi ci lui Siva.
visarga emanalie, doui puncte suprapuse (,,:"). Syngalatriunghiul din centrul inferior.
V*tra erotscare a dobindit controlul asupra simEurilor qi asupra
Satkona figurd cu sase colguri.
mingii.
Vegaimpals, elan, miscare vibratoare rapidl. Samkoca retraclie sau contracgie a energiei, mijloc de a pd-
trunde pe calea median[.
Ttrya eficiengi virill;
Samghatta unire prin frictiune, fuziune.
m antrau r.ry a efi cienla mantrei. Samataegalitate perfecti, armonie dintre subiect qi obiect'
Ve dhadlks a inigiere prin stripungerea centriior. S ama dhi resorbgie profundi nediferenEiatl.
Vy ana sufl ul omnip r ezent. Samapatti punere spontani la unison.
Vy ap int en ergia omnipr ezentd,. Samana suflul echilibrat, egal.
Vyapti atotpitrundere, fuziune in Tot, integrare. S amau e i a intrep[trundere perfectd'
S amp utik ar an a imbinare fsau,,incap sulare" ] a energiilor'
S ahaj a spontan, inndscut.
Sahasrara centrul suprern cu o mie de raze.

26l

Kuxpar,rui PNONUNTIE APROXIMATIVA

Sadhaka,,cel care atinge realizdri", cel care progreseaz[ in A LIMBII SANSCRITE
viaga mistic[. (tN TnINsLITERARE IAST')

Samarasya (Realitatea) avind o singurl savoare. Vocalele Pronuntie romAneascd aproximativl
Sltkara sunet amoros [emis de femeiel.
Siddha diverse grade de realizare qi mudra corespunzltoare. IAST Devanaeari a
Surya Soare, simbolul cunoaqterii. a 3t
Soma plant6.care, stoars6, ne oferi. ambrozia, simbolul Uni- 1l
a sfi
versului transfigurat. Ie u
SAUH Mantra Creagiei, slminga Inimii, fparAh/a). uu
Spandavibratie primordiald, spandaiaktL I{ rt
Spand.ana bija sdminEa vibratorie a Inimii.
Sp ar ia simgul atingerii, senzafie. u3 r11

Sphuratta con$tientizare plinl de o vibraEie care irumpe. u6 lri
r fr lrii
Su atantry a libertate absolutd.
rx e
Hamsa leb'id[, simbolul Sinelui; al
Ia o
h at.ns o c c dra sufl u ascendent. iq au

Hrd (sau hydaya) inimi, centru important; te q nazalizare, aproximativ ca in
hyduy oman, vidul inimii. fran$zescul bon
al ecou al vocalei precedente; in cazul lui
Ks o bha din amizare, efervescengi, agitagie. a, de exemplu, se aude aProximativ ca
o 3fr
262 ,aha" (u - uhu etc.)
au sft

am €ti

atr 3Tr

t International Alphabet of Sanskrit Transliteration. Probabil cea mai

uzitati modalitate de transliterare a limbii sanscrite in alfabet latin. (N. red.)

PnoNuNyr ennoxntarrvA a LIMBII sANScRrre (in meNslrrrnann IAST )

Consoanele Pronunlie romAneascS. aproximativi Lol.iol Devanagart Pronuntie romdneasci aproximativd -
Guturale IAST
IAST Devanagari ca g pa
cha pa pha (nu,,fa"!)
ka tr pha rF ba
ga ba bha
kha <T bha q ma
gha ma q
ga TT q
nga/nha (n gutural, aproximativ ca in
gha q ,,chinsi")

na t

Palatale Pronuntie rom6neasci aoroximativi Semivocale IA
IAST Devanagari
c1a ya q ra
ca rI la
la fel ca precedentui, dar aspirat ra { va
cha T' dja
djha (aproximativ) Ia d
la nia (ca in spaniol5, ex. Espafia) va q

sjha Siflante

na q SA

Ceretrrale Pronuntie romineascl aproximativl 9a {I intre sa qi qa
IAST Devanasari ta cu limba pe palat
tha cu limba pe palat SA q $a
ta e da cu limba pe palat
!ha d dha cu limba pe paiat € SA
na cu limba pe palat
da 7g A cnirofi Pronuntie rom6neascd aproximativd
IAST Devanagari ha
dha 6
ha 6
na vt

Dentale Pronuntie romineascd aoroximativl
IAST Devanasari
ta
ta d tha
tha q da
da q dha
na
dha cil

na q

OpBnn cITATE sr PRESCunTLnTLE LoR

I.P "Kliuarapraty abhijfiakarika d,eUtpaladeva, Srinagar' 1 92i'
l.P s, Iiu arap raty abhii fiau imar iint de Abhinavagupta' K'S'T'S'

229i33,1918 gi 1921
M.M. Maharthamnftjarl de lvlahe$var6nanda' Traducere 9i

introducere de Lilian Silburn, Ed' de Boccard' Faris'

1968.

- Maharthamafi'jari, ed' cle $'arjapati Sestri' Trivan-

drum Sk. Series, nr.66, 1919'
M J{, M aliniu ii ay o tt:ar at antr a, K'S 3''S' nr 37, I} on-rh ay' 1 9 22'
NJ.. Netratantril, crtcomentariui lui Kqemaraja' vol' 2 FJom-

bay,1926 9i 1939, K"S"'t'S' nr' 46 si 61'
P.H. P raty abhij m ahy d ay a, ed' J' C' Chatterj eer' Srtnagar' X 9 1 1'

K.S.T.S. nr.3.
- Pratyabhijfitihrdaya,ed. 9i trad' in englezd deJaideva
Singh, ed. M" Banarsidass, Varanasi, 1963'
P.S. Paramfrrthastvacle Abhinavagupta, text sanscril editat 9i

tradus rle Lilian Siibum, Paris, i957 ;i 1979'

p.T.v" p aratr inz iik au iu aran a de Abh i navagupta, Srinagar,
1918, K.S.T.S. nr. 18.

- P ar atrl lik alagfuuu r tti de Abhinavagupta "fext tradus

qiadnotatdeA.Padoux,Paris,lgTS'-ediliasanscritl:
Srinagar, 1947, K.S.T.S' nr' 58'

267

KuNper.rNi Openr crreru sr pnpscunr,LRILE LoR

S.D. SiuadT;fi de Somananda, cu comentariul lui Utpaladeva, - Luce delle Sacre Scritture (Tantraloka) di Abhinava-
Srinagar, 1934, K.ST.S. nr. 54.
gupta. Traducere de Raniero Gnoli, Torino,1972.
S.K. Spandakarika de Vasugupta, cu comentariul lui Rama- - Hathayogapradipika. Traducere, introducere qi note,
kalgha, Srinagar, 1913, K.ST.S. nr.6. Tara Micha 61, Fayard, 197 4.

Sn. Spandanirnaya de Kgemaraja, text tradus in englez5, Sri- - Corps subtil et corps causal. Les six cakra etle Kur.t/alinI-
nagar 1925, K.S.T.S. nr.42.
yoga,TaraMicha6l, Courrier du Livre. 1979.
Sc. Stauacintiimani de Bhatta Narayana, La Bhakti. Text tra-
dus;i comentat de Lilian Silburn. Paris, 1964 gi 1979. - Upanishads duYoga.Traduse din sanscriti $i adnotate

S.S.v. Slaasutrauimariinl de Ksemarija, Srinagar, 1911, deJean Varenne, Gallimard, 1971.
K.S.T.S. nr. I gi ed. P.N. Pushp, 1973.
269
- Siuasutra et Vimar{int de Ksemaraja. Introducere si

traducere de Lilian Silburn, Paris, 1980.

- Siuasutras. The Yoga of Supreme ldentity, de Jaideva

Singh, Varanasi, 1979.

T.A. Tantraloka de Abhinavagupta cu comentariul lui

Jay arutha, K. S.T. S. I 2 vol. Srinagar, 1 9 I 8- I 938.
S.st Siuastotrauali de Utpaladeva cu comentariul lui Ksema-

rija, ed. Rajanaka Lakgmana, Chowkhamba Sanskrit

Series, Benares, 1964

Sv. Suacchanda Tantra cu comentariul lui Ksemaraja, vol. 7
Bombay, 192l-1935.

V.B. Vijfianabhairaua, text tradus si comentat de Lilian Sil-
burn, Paris, 1961,1976 et 1983.

- Recherches sur la Symbolique et I'dnergie de la parole

dans certains textes tantriques, Andr6 Padoux, Paris,
Ed. de Boccard, 1963.

- L'dnergie de la Parole, Andr6 Padoux, Ed. Le Soleil

Noia 1980.

/..

EDITURAffbHERALD

OP.10 - CP.33 Sect. II Bucuregti

TeL 021.319.40.60, 021.319.40.61
Fax: 0?1.319.40.59, 021.319.40.60
Mob: 0744.888.388, 0745.050.020
website: r,t'ww.edituraherald.ro
e-mail: offir:[email protected]