Silburn, Lilian - Kundalini. Energia profunzimilor - scan

Kunp.nlrxi Mrsc.Lnrr,s r,ur Kuryper,rNl ASocTATE cu pRAcrrcA yocuruA

Energia devine din ce in ce mai subtil5 pe mlsurd ce se nabhi gi din roatd in roati pdnd in muladhara. Chiar daci yo-
interiorizeazd in cursul ascensiunii sale. Practica respectivd ghinul este in samadhi, suflul iese pe nas, iar yoghinul revine
const[ in vizualizarea razelor luminoase care se resorb in cen- la starea obiqnuiti, fbri si aibd niciun beneficiu din aceasti
trul fiecirei roli gi pltrund pe axul vertical pSnI la brahma-
randhra, unde ele se dizolvi in lumina constienti (prakaia): practici - nici putere, nici fericire -, clci orice miscare care
energia Kuqt$alini este atunci plenar manifestat[ gi este una
cu Absolutul, Bhairava. trece prin centri de sus in jos genereazi depresie, oboseali

in urmltorul vers, fluxul interior al eneryiei nu mai strilu- sau dezgustt.
cegte precum nilte raze, ci lumineazl precum un fulger. Tre-
buie agadar sd medit5m asupra energiei vitale care urcd pAni ' VeziVedhadiksa,p.llZ.
in crestetul capului, trec0nd ,,din centru in centru, pas cu pas,
p6n[ cdnd, in final, se produce marea Tl.Yeziret". 99

C[ile incomplete sau defectuoase

Existi mai multe cdi incomplete, urmate de multe ori de
energia Kur.t/alini, in cazul yoghinului lipsit de vigilenji sau
chiar al unui maestru implicat in acgiuni profane.

Energia vital[ circuli atunci din talu pinl in centrul-r[-
dicini: o parte din suflu iese pe n6ri, o alti parte se indrept[

cdtre su;wmrza qi efectueazi o ridicare pargiali, de la ombilic
la inimi sau din iniml pind la nivelul gitului. lChiar] dacl
yoghinul percepe o anumiti plicere gi o aspiraEie vie * orice

ridicare, chiar gi par[iald, fiind surs[ de plicere Ei putere -,

o asemenea ascensiune nu trebuie totusi s[ fie considerati
perfect[.

Cu adevlrat defectuoasi este calea numitd pisacaueia,
,pitrunderea demoniac6". Suflul acurnulat in talu coboardin
rnuladhara flrd si-l dinamizeze qi se indreaptd spre bhruma-
dhyape care o face sd se roteasci; el revine in talu careincepe

s[ vibreze, apoi el coboari pini la nivelul gitului, de acolo la

' VeziT.A., Comentariu p.401.

98

I
I

Cnprror-ul Vl

DrrnnrrE REACTII ALE yocHINULUT

Cele cinci etape ale vibrafiei

sau semnele de-a lungul Ciii

DupI prezentarea viziunii de ansamblu despre diferitele
trasee ale energiei Kzr.tf,alinl,mai r[mine s[ descriem semnele
care caracterizeazd aceste etape. Recunoaqtem, de exemplu,
miqcarea energiei sufluiui Qtranaiakti) dupi vibragia nirilor,
insd fragmentele care ftateazd ansamblul acestor simptome
sunt in mod intengionat dispersate gi, intrucdt tradiEiile din
care ele provin difer[, informatiile nu pot fi grupate impreu-
ni; de asemenea, aici vom aborda doar textele fundamentale,
pistrind pentru alte capitole descrierea pe care o fac tratate
precum S aktauijfiana sau Amaraughaiasana.

Matiniuijayatantrat (XI.35) enumerd cinci semne prin-
cipale ale etapelor practicii yoga, corespunzdnd centrilor [de
forgi] asociali: beatitudinea, tresdrirea, tremurul, somnul
mistic si cldtinarea (ghurtli) asociate respectiv cu triunghiul
inferior, bulbul, inim a, bolta palatului qi b rahm aran dhr a.

Experiengele mistice si fenomenele semnificative se suc-
ced rapid, pe misurl ce centrii corespondenti sunt dinamizati,
iar energia Kundalini se revarsi in toati fiinga yoghinului.

' Numele complet este Malintuijayottara Tantra. (N. red.)

l0l

Kurypelrwl Drrrnrrp REAcTrr ALE yocHrNULUr

Atunci cdnd ea pdtrunde in intregul corp, fericirea este dualizantit (uikalpa). Atdt timp cit aceastl etapi nu este depS-
totali, insi, daci se limiteazi la un [anumit] centru, calea nu sitd, noi stlp6nim doar acest centru si rimdnem aici pdni cind
este liber[ qi se produc anumite fenomene lspecifice]. De fapt,
yoghinul suporti cu dificultate vibra$ile pe care ea le genereazl avem acces la mijloacele etapelorurmitoare. Acelasi lucru este,
gi fiecare centru reaclioneazl in felul sdu fspecific]. AEa cum de altfel, valabil pentru controlul fieciruia dintre ceilalEi centri.
precizeazd Abhinavaguptat, aceste experienge sunt doar reacgii-
le yoghinului [aflat] in contact cu plenitudinea (purqtatasparia). Udbhs.ua s.avpluti, saltul sau tres[rirea

Reacgiile pe care le vom descrie dispar in timpul identi- DacI energia plenitudinii atinge, chiar si pentru o clip6,
bulbul (kanda) sltuat pugin deasupra centrului inferior, se pro-
ficdrii cu Realitatea. duce o anumiti excitatie gi yoghinul tresarez; adic6, pentru o
clipiti, el isi rupe legdturile corporale ;i igi uitl corpul, ego-ul
Ananda, beatitudinea sIu. Aceast[ treslrire se datoreazi vibratiilor care incep si se
rlspindeasci in tot corpul. Unyoghin interiorizat incomplet
C0nd se realizeazd contacrul cu triunghiul (trikona) m- gi care nu se identific[ total cu energia sa, tresare. El tresare
mit ,Gura lui Yoginf $toginiuaktra), in cazul unui yoghin gi atunci cdnd energia este presat[ sI coboare sau atunci cAnd
ea incepe o ascensiune neregulatl.
care nu reugette, in ciuda dorinlei pe care o are, sd pdtrundl
DacI ne cufundam neintreruptin Realitate gi urmeazdtre-
pe calea supremei Realitdgi, apare o senzafie de beatitudine. s[rire drrpd tresdrire intr-un mod repetat si intens ,iar Kunf,alini
El a descoperit deja lumea interioari a Sinelui Ei a atins Cea ajunge la nivelul inimii, apar tremur[turi violentefuide infra].

de-a Patra Stare, insi fericirea care il cuprinde nu trebuie sI Kampa, tremurlturile

fie confundatd cu beatitudinea generatd de lfuryt{alim atunci Impresia eronatd a identit[gii cu corpul, deqi destul de es-

cdnd ea atinge cel mai inalt nivel, c[ci ea inci depinde de tompati [inc6] din etapa precedent[, devine din ce in ce mai

centrul inferior, trikona sau muladhara. Aqadar, in acest sta- slabi in timpul acestor tremurdturi. Centrul inimii are o stare de
diu exist[ doar o stare de pace, o congtientizare plini de mi-
nunare a Sinelui (camatkara), neconditionat[ de gdndirea ;oc. Cdnd este cuprins de ele, nu rimine niciun suport obiectiv:
yoghinul recunoaste Constiinga ca fiind propriul s[u Sine, iar
' Vezi T.A., V. l0l gi urm. Comentariul (p.415) citeazd strofe care enu-
eficienta care o insoteste o recunoaste ca fiind cea a Eului Su-
meri o succesiune de zece stiri numite ,,rlsunetul strllu cirii (tejas) ener
giei", Recunoagtem aici unele dintre tr[irile noastre, insl ordinea datl este prem. El rupe in acest moment atasamentul care il ieagi de corp.
in mod deliberat fantezistd, clci trebuie si ne ferim si dlm [prea multe]
llmuriri ignorantului care se aventureazl de unul singur, folosindu-se t
[doar] de tratate. Acestea sunt: tremureurile (kampa), rotkea(bhrarna),
leglnarea (ghurni), senzagia de plutire sau zbor (plauana), stabilitatea Aceeagi observalie lexicall ca qi mai sus (vezi nota 2, p.64),nu e vorba
(sthirata),lumina Congtiinlei(citprakdia),betitudinea (dn anda),viziunea
cereasc| (diuyadT;ti), minrnarea (camatkrti) gi in cele din urml Indicibilul despre o stare duall a mintrii, ci despre ac(iunea ,,dualizantl" a mingii/
(auacya). Aceste zece modalitigi se manifestl atunci cind atingem princi-
piul suprem, Siua tattua.Atunci cind aceastl contopire devine perfecti, gindirii (cea care creeazd dualitate). (N. red.) deplseEte limitele sferei
ne eliberim de oceanul renasterilor" udgatha
t din Yogasutra, cind yoghinul

Vezi

corporale.

103

KurpelrNi Drprnrre REAc'III ALE yocHINULUI

insi, daci, din cauza impregnirilor acumulate in timpul clci mintea sa nu funcgioneazi. Aceastd etapd intermediarl
a numeroase nasteri, el nu a respins in intregime credinta in intre veghe 9i somn nu trebuie s[ fie confundat[ cu o alt[
identitatea cu corpul siu, el incepe si tremure la fel ca pra- 1brm5, inferioarl, de ,,somn yoghin" (yoganidra), cici, Iiind
o stare de reculegere qi vigilenq'i subtil[, ea se produce la
ful care freamlt[ la suprafata apei, pini cind se amestecd cu un nivel elevat al vieEii misticet, in momentul in care yo-
ghinul incepe s[ dizolve lumea sa subiectiv[ in Congtiinta
ea. Cdnd corpul nu este suficient de pur pentru a suporta o universali fdrd, a fi totugi capabil sI rdmdnd aici [in mod]
asemenea vibratie, apare un tremurat incontrolabilt. Totusi, permanent. El se afli atunci in pragul etapei urmitoare, la
datoriti valului viguros de energie care provoaci tremurd- care el nu reuseste inci si treacd.

turile, [val] care mdturi2 toate limitirile, yoghinul, perfect Ghtrrni, rotirea vitrratnri e
centrat inlduntrul siu, isi slibeste legdturile care il inlinpiau
de corp, de minte si de egoul s.iu, pe mlsuri ce renunti la Ghurni este un termen intraductibil, c'ici starea pe care o
desemneazi este dincolo de experienta obisnuitS: ea consti
impresiile sale false. dintr-o senzatie de rotire cu specific rnistic, miscare vibrato-
rie in toate sensurile, atet de vie, incdt dep[qeqte imaginagia.
Nirlra,somnul spiritual
Atunci cdnd cregte pini la infinit, ea se contopeqte cu vibra-
in aceasti etapd yoghinul nu mai este constient de lu-
tia primordiali, intotdeauna activl, qi nu este altceva decAt
mea ob iectiv6. Atun ci cind Kun d alint atinge b olta p alatului Kund alinl plenar expansionatl in brahntarandhra.
(talu), el percepe un fel de somnolengd, (nidra), [stare] pe
care sfdnta Tereza de Avila o numea ,,somnul puterilor". Clitindndu-se de ,,betie", yoghinul ascensioneazS, cd,-
Corpul, voinga si cunoasterea obisnuiti sunt amortite, insi tre Congtiinta universald si recunoagte identitatea sa cu
inima vegheazl. Un astfel de somn nu se confundd in niciun intreaga lume. Dupd ce a transcens limitdrile spagiale gi
fel cu somnul obisnuit; yoghinul nici nu doarme, nici nu temporale gi a devenit omniscient si atotputernic, el ajunge
viseaz5., el rim6ne intr-un anumit vid3, trdirea sa mistici la fuziunea ultimd.
este profundi, insi el nu este con$tient intr-un mod clar,
Dacd analizlm indeaproape semnificaqia acestei sen-
' insi acest trernur devine exagerat si este consolidati inrpresia i<lenti- zalii de rotire, ghurni se prezinti ca fiind o dinamizare in-
titii cu corpul. terioari care cuprinde cei doi poli dtn kramamudra, strsit
a emanaliei gi a resorbgiei.
' A$" cum ne scuturlrn miinile pentru a cla jos de pe ele o substantl
Yoghinul ale cirui roli au fost str[punse una dupd alta
tlipicioasi. aux Kali p.30 qi p. 38 despre vidul triplu: obEine ,,cu forta" (hathAt) suveranitatea asupra ambelor,
Yezi Hymnes t Adicd, in iuddhauidya, Cunoagterea Furi qi in Sir.a cel transcendent.

- vidul inferior, inainte de a atinge Cea de-a Patra Stare; Vezip.139.

- vidul nediu, samadhi sau yoganidra constient; 105

- vidul superior, somnul lui Siva cel transcendent.

Acest somn este aseminitor cu atitudinea noastrl cdnd suntem surprinsi

(cakitamudra): gura se intredeschide spontan, iar suflul devine nemigcat.

104

KuNnar-rNi DIrnRr1'u REACTII ALE yocHINULIII

iar corpul sXu, sub influenta Cunoasterii, devine capabil speciall, firi si ne imaginim ceva lanume]" Acest repaus
sii indeplineascd. ceea ce el doreste. inainte, fiecare roat[
avea propria sa beatitudine, pe care yoghinul nu o stipa- dureazi un minut sau dou[, iar suflul, devenit subtil, se
indreapt5 in mod insesizabil cdrre exterinr. Apoi, in timpul
nea. in etapa ghurni ins6, pentru cd energia sa a devenit retentiei, el se stabilizeazdinvidul obiectivitigii, pror.ocind
o stare de ,,beqie". Starea de beatitudine este numitd atunci
wrdhuakundalinl cea omniprezent[, el se afli pretutindeni ,,ccrmpletd" (nirananda). Rlm0nAnd imobil, cu ochii in-
simuitan si ceea ce el percepe inefabil intr-o roatl este re- chisi, yoghinul pierrle priza de constiin{[ asupra mediului
simtit acum in oricare alti roatd. Astfel el meritl titlul de inconjurbtor.
,,Sripdn al Rogilor"' (T.A. V 10s*109). Oriunde s-ar duce,
toate cakra zumzdie in el precum un roi de albine in jurul 3. DupI ce a iegit, suflul, care nu mai are nimic in co-
mun cu suflul obisnuit, se intoarce sub forma lui apana si
reginei salex. pitrunde in talu, rotindu-se neincetatr. Atr.rnci cdnd devi-
ne imobil, iar plim0nii se umplu de aer', percepern starea
Ingesita ascensiune a suflului de beatitudine indusi de suflul inspirat numitl ,,suprem5."
$i beatitudinile corespondente (pardnanda). Fiind rerrase din lurnea obiectivi, ea se da-
toreazl fuziunii tuturor impresiilor subiective qi obiective
Abhinavagupta ararA in lucrarea sa Tantraloka3 modul care, integrate la nivelul Sinelui, vibreazi in Infinit. lbghi-
in care sr:flurile redobdndesc natura lor cosmicl, descriind nul, bucur6.ndu-se de esenta Sineltri ;i lipsit de doringe, se
qapte beatitudini care insotesc aceast[ transformare: regiseste in pragul celei de-a Patra St[ri.

4. Atunci ctnd, la nivelul c[ii median e, utflur'ile prana I
gi apana se echilibreazdin sa,mana, suflul egal sau nnifica-
l. Suflul incepe si se interiorizeze in punctul de jonc- tor, lumea ii apare yoghinului ca si cum ar pluti intr-o stare
de egalitate: toate fortele sunt foarte lini;tite si armonioase.
giune dintre cele doui stdri pe care le vom califica drept Atunci cdnd suflui este oprit, yoghinul se intoarce din nou
,,crepusculare"a, cici odati cu ele mintea se c,preste. Astl'el, in el insusi, in inima sa, identificffndu-se cu beatitudinea
intre veghe si soinn sau la trezire, cind inci nu suntem com- numitd,,alui Brahman)' (brahmonnnda).
plet treji, inspiraqia si expiratia se resorb in inimd, iar yo-
ghinul percepe prima beatitudine care, fiind in legiturd cu Limitele dintre cunoastere si cunoscut se dizoh'[, iar

subiectul cunoscitor, e ste numiti,,personal d" (nij an an d a). suflul coboari pe canalul meclian pini in centrul-riddcinI.

2. Trebuie s.I ne ccntrlm in iniml, in punctul de intdl- Din acest mornent domneste doar energia spontaneititii.
nire dintre suflul inspirat si cel expirat, fdrd, si ne dorim
' Se pot produce atunci in rnod spontan ciscatul sau pldnsul datorat
[aceasta in mod explicit], flr[ si asreprdm fceva in mod
iubirii.
' gi implicit Stipdn/Suveran ai Ro;ii Supreme (cakreiuara). (N" red.)
t ' Etrpr. ,rurn itit puraku.
t Textual, ,,Aga cum vasalii urmeazl un monarh universal" (T.A: V. 30-31).
'r.A' v. 43-s3. 10 t-

t Sa, de hiatus (sandhi).Important termen tehnic. (N. red.)

106

Kul,iuar,rxr DtpsRIrr REAcrrr ALE yocHrNULLtr

Daci ne imagindm ceea ce se va produce in continuare, nu flurilor, pranaiaktit care impregneazd toate activit[tile
vom depisi aceasti stare de beatitudine. Iuhirea qi devo- creatoare ale supremului subiect constient. Din acest mo-
liunea amplificate oferi posibilitatea s5 rrecem de aceasti ment actiunile pe care le realizeazi yoghinul, a cdrui Ini-
etapi in care efortul, concentrarea rnental[, recitarea man- mi expansionat; cuprinde intregul Univers, sunt de ordin
trei se dovedesc a fi total inutile. cosmic, el aclioneazi. asupra lumii asa cum olnul nbisnuit
actioneazl asirpra propriului corp.
5. Suflul pltrunde atunci rapid in centrul inferior si
' Nu se mai pune atrmci problema suflului.
tre?.este o stare de elan: acesta este sullul ascendent (udana
109
salr ilrdhuakundalint') care se riclici pe calea mediani de-
vordnd intreaga dualitare: subiect-obiect, inspiratie-ex-

piraqie etc.

l"oglrinul care se cufundi in pacea Focului lui udana
percepe ,,marea beatitudine" (mahananda), pacea subiec-
tului pur, in care limitele si contingengele nu rnai au ioc.

6. Atunci cdnd el se afli in rnod permanent in aceast[
stare de beatitudine, F"ocul lui udana, care a ascensionat
pe suswmnri pdn[ in brahmnrandhra, se linigteste si apare

sullul difuz, care esre insiqi Viata (uyana). Yoghinul percepe
,,beatitudinea Constiiritei universale" (cidannnda) specificd

lui citkundalint, iar aceast.; stare de integrare extraordi-
nard, (m ah au y ap ti) strilucesre prerurindeni, fdrd in cetare.
Nu existl nicio practic[ lparticular6] care sd conduc[ la

aceast6 ConstiinEi etern prezente pe care supremul nectar
o amplificlt.

7. Atunci c0nd suflul iese din nou in toatl forla sa
glr:rioas[ si se integreazdin energia liberi care umple

universui, yoghinul, care a atins nivelul respiraqiei elibe-
ratului-in-viat[, percepe beatitildinea numits,,universall"

:Q a ga d an an d a) ornnipr ezente, ea dep 5qe gte be atirudinea
Constiintei, cici line de energia teital6, sursa tuturor su-

' Ninilanas an'tad.hi esteinlocuitf de unrnllanas am adhi.

108

Kuryper,rNi Cnprrolur- Vll

Fragment din Tantraloka,Y.L00- I 08, p. 4f I Kwypatr f tN AsPECTUL sAu

atra bheuanaya dehagatopayail.t pare pathi ll 100 COSMIC SAII SE-CNTPICIUL trNtIIVg
uiuiksoh purnatiisparint prag anandah prajayate I
tato"pi uidyudapatasadyfu dehau arjite ll II A Abhinavagupta evoci energia supremi Kandalini
dh,awni lcsannm samdveiad tedhkaual.t prasphutam platil.t I intr-o vastl lrescI in care se desfbgoar6 suflul, intelectul, vidul,
j nlap dmsut; ad abhyastasaneuidde.hailcy akanita$ ll M2 energiile, elementele corpului gi ale Universului:
suab aktkranranrid d.ehaiaithtfii at karnp *m iipnuy at I
galit e d eh at a d atmy ani i c ay e' nt arrnukhatu at ah ll I 0 3 Si venerim suflul vital, intelectul si vidul, percepAndu-le mai

nidrayate pura yfruan na rudhah snmuidatmani I intii ca fiind identice unele cu ceielalte si apoi identice cu Si rat.
tatafu satyapade rudho uiiuatmatuena samuidam ll 104
sarnuidan ghurnat:e glturnir mahauyaptir yatal.t smyta I Trezirea energiei incollcite cu ajutorul unor mantra ne
ofbri o viziune asupra etapelorprincipaie ale rnanifestirii sale.
atmany anatm.abhimatau satyam eua lryr anatmani ll 105 HRIryI, siminga iluziei, trezeste energia fundamentali inco-

atmahhirnana dehadau bandho rnuktis tu tal layah I liciti care este adormiti in centrul-rlddcinl, in timp ce alte
adaunnatmanyatmatue IIne labdhe nijatrnani ll 106
atmany anatmat anas e mahauy ap tih prnu art at e I rnantre dau naqtere celor patru elemente -Plmdntui, Apa,
dnantla udbhauah kampo nindra ghurni( ca paficakam ll 107
ity uktam ata eua lrlmaliniuija.yottare I Aerul qi Focul - care sunt latentez.
pradar fite'sminnanand aprabhrtau p aftc ake y ada ll I 0 8
yogl uikt tada tat tac cakreiatuarTt kathad urajet I Dacd trezirealui Kundalinl este, astfel, asociatl cu apa-
y ath a s aru e linn b o dhe nakrnnt ap i t a nuh ku a cit ll 1 0 9 ritia categoriilor universului, aceasta se datoreaz.i faptului cd
kimcit kartum prabhauati caksusa rwpnsamuidam I
tathaiua cakre kutrapi praueiat ko 'pi sarnbltauet ll I 10 ' Redim aici fragmentc din Tantraloka (W il 295 qi urrn.) qi din
anandacakram uahrryuiri kanda udbhaua ucyate I
Maliniuijayatantra (Ylll,54-76). A se vedea teza lui Andrd Padoui despre
kampo hrt talu nidra cn gfuurnih syad urdhuaku1td.all ll 111 acest sacrificiu care se realizeazi cu ajutorul tehnicii nyasa: Recherches sur

etac ca sphutarn euoktaqn irtmantraiirase mate I tla symbolique et |inergie de la Parole, pp.358-361 si diagrama de la p. 350.
euar.n pradariitoccarauiircintifurdayar.n param ll I 12
y at t a d auy akt alinga ny iiu a i akty au ib h a gau at I in continuare se descrie, in mod aluziv gi ircomplet, un procetleu eso-
teric esengial de ,,proieclie a Ciii in cnrp", cunoscut in Sivaismui cagrnirian
atra uiiuam idaryt.Ilnnnz atrantal.tstharn ca ga.lnyate ll 113 sub numele de khecari mudra (fbr[ legiturri cu faimoasa tehnici omonirni
de intoarcere a limbii cdtre palat din hath.a yaga, krtya yoga etc.). (N. red.)
110
lll

Kuuoer.rNi Kul*oar,rNi in aspEcrur, slu coslrrc sau Sacnrrrcrur, h.rrr\4

fiinEa individuali nu cliferfi deloc in esenli de fiinta universald. Un lotus int'ersat, ale clrui 24 de stamine simbolizea-
Asatlar, nu trr:huie cleloc s[ iesim din corp pentru a desco- zI acelasi num[r de foneme ocluzivet, corespunde etapei
peri elementele LTn"iversului, ci este suficient sd s[dim axul
cunoasferii in centrul ele unde pornesc toate acfiunile pentru energiei nurnite ,,energia egal6" (samana). Staminele sunt
ca tlniversul s"5 fie atunci piitmns ttre constiintl.
atunci intoarse in jos, c[ci Siva contempl[ Universul pe
Este evileat apoi axul vertical numit ,,infinit", afla?xta, care il g;uverneazi. Ele se intorc in sus atunci cind energia
care se lntinrle pfrni Xa luetfi qi contine nivelur:ile realit[gii de supramentall domneste ca suverani. in petale, stamine si
la elernentele subtiie pdni la energiile kalti. Cn alte cuvinte, in centrul lotusului trebuie sd. meditim asupra divinititilor
din Kunf,alint trezitra afrare o tulpin[ care simbolizeazd calea
pline de energie: Rudra, Visnu si Brahrna care guverneaz[
regald *' susurnna * ce pieaci din centru pdni in lambika qi respectiv Focul, Luna si Soarele.

care ajunge in hrahmarnndhra, Universul intreg luind forma in virf, in brahmarandhra se afl6 un lotus cu opt petale,
unui lotus"
cele optvocale care sunt cele opt energii divine; cea de-a noua,
Mai int0i apar, sub efectul semiv<lcalelor, patru aspec- in centru, constituie Yia\a2.
te ale intelectului din care iau nastere Datoria, Cunoasterea,
Renuntarea si Suveranitateat. Apoi, diametral opuse, apar Dincolo de acesta trebuie si-l vizualizdm pe marele
datoriti fonemelor inumitel ,,sterile" fsau ,,eunuc"], Ialte]
patru energiiz. Sada$iva, f,,Marele Cadavru" (mahapreta)], cu corpul strdlu-

Intelectul este generat de puterea iluziei, cele opt energii citor, care rdde. Din ombilicul siu apare un Trident (triiula)
formeazi un nod, un ocean de leg.ituri sau noaptea iluziei. ale cirui.sirfuri, reprezentdnd energiile Inferioari, Intermedi-
arra gi Suprern-i3'ajungpdndla duadaianta cosmic6. Si rnai sus
DacI nu reusim sd t'iiem acest nocl, nu putem si intrim in de aici trebuie si meditlm asupra celor rrei lotusi str[lucitori
formali din energie supramentald (unm anl), suverana univer-
comuniune cu Sirrrt. sal6. Acesta este Tronul fasanal constituit din 37 de niveluri
FocalizAndu-ne deasupra acestui nod, care se afld chiar ale realititii, care este demn de a fi obiectul adoraEiei.

sutr trident, trebuie si meditdm asupra Cunoagterii Pure care, Trebuie si-i vener[m pe Sadadiva pe acest tron sub forma
desfhgurdndu-se intre lambika si brahmnrandhrn,contine ma-
joritatea organelor senzoriale. sa de ,,Mare Cadavru" lmahapreta] gi si aducem ofrande de
flori si parfum Zeiteisupreme, Matrsadbhava, a clrei mantra
' in sanscritX dltarma, jfiana, uairagya, aiiuurya. Semivocalele sunt YA,
este SAUH. Aceasta este Kalasamkarsinin - Cea care, intr-o
RA, LA, YA. (N. red.)
clip5, devoreazi Timpul. Este, de asemenea, insdqi Constiinla,
' in sanscritS, nclhttrma, ajfruna, nuahagya, anaifuarTa.Fonemele ,,eunuc" fundamentul ultirn, libertatea absoluti.
sunt g, R, lr,l" (N. red.)
' Dupi N{.V. (i/. 57-Sg). t' De la KA la BrIA. (N. red.)
Unmani este cea caf,e transcende mintea.
t12 r Energiileiakti,uydpht qi samana.
''
,,C"o care devoreazi Timpul". Yezi Hymnes aux kah,pp. l l Ei 79.

113

KuNpelrNI Panrrn n Doun

Aceastl reprezentare metaforicl arati cI Sadi6iva a Srni.puNGEREA cENTRTLoR
SI ETAPELE ASCENSIUNII
transmis funcEiile sale energiei Tripflrasundari care troneazi
in virful imaginii. Bternul Siva, cu faga in sus, care emand ne-
numirate raze strilucitoare, este caracterizat ca fiind ,,Marele
Cadavru" (mahapreta), ,care se afl[ in cealalti lume" datoriti
risuiui siu risun[to r (at[ahasa)' .

Superioritatea Zeilei in raport cu Sada6iva, care zace ne-
miqcat la picioarele sale, insensibil faEi de Univers, darfericit

ca un suveran, constl in faptul ci ea se bucur[ de o perfecti

con$tientiz,arc (uimaria), care este atAt libertate, cdt qi putere.
in ceea ce il priveqte pe Siva, el deEine Conqtiinga nediferenEia-
t6(prakaia) qi, deqi el transcende, intr-adevir, toate nivelurile
realit[Eii, ZeiEa este dincolo de imanengi gi de transcenden-

gi, pentru ci ea este Totult. Astfel, in etapa finalI a energiei
inefabile (unmanl), Kundalini este agezat[ deasupra lui Siva,
flcdnd Congtiinga universald si strdluceasci.

'M.v.,vlu.68.
' Aceasta este in special pozilia pcolii Krama, probabil cea m ai laktagcoald

a iiuaismului nondualist. (N. red.)

l14

Cnprrolul I

Vnonaolx;A, INITIEREA
PRIN PATRUNDERE

Transmiterea inefabili de la maestru la discipol se efectu-
eazS,dela inimi la inimd, de la corp la corp. intrucdt nu existi

in realitate decit o singuri Congtiinqi - sfera infiniti a ilumi-
ndrii -, congtiinla iluminat[ a maestrului poate sI pitrundi in

congtiinla obscuri a discipolului pentru a o ilumina.

Existi deja doul Upanigade vechi, Brhadaranyaka qi
Kausltaki, care descriu saqnpratti, ceremonia sacrificiald in
timpul cireia un tatl care este pe moarte se identifici prin
toate pirgile corpului siu cu fiul siu:

Urmeazl transmiterea numiti ,,de la tati la fiu". Atunci
cind tatil este pe punctul de a muri, el il cheamd la el pe fiul
siu. Dupi ce a presirat plante prosplt culese prin casi, a
aprins focul si a asezat un vas cu api l6ngd el ;i o cupi, tatil
se intinde, fiind imbrlcat in haine noi. Atunci cdnd fiul vine,
se culci peste el atingind cu organele sale de simg organele
de simE ale tatllui. Sau fiul se poate ageza in faga tatilui pentru
realizarea transmiterii,

Apoi este efectuati urmitoarea transmitere:

- Vreau si sidesc in tine vocea mea, spune tatil.
- Primesc in mine vocea ta, spune fiul.
- Vreau si sidesc in tine suflul meu, spune tatil.
- Primesc in mine suflul tiu, spune fiul.

tt7

Kuryper.rNi Vronenir.;4, TNTTIEREA IRIN nATRUNDERE

(Procesul continui integrand: privirea, auzul, gustul, ac- toate lucrurile, consum[ din punct de vedere subtil germenii
giunile, pldcerea;i suferinga, procrearea, mersul, intelectul pe impregndrilor incon;tiente (uasana); ea constd din abandonul
care fiul le primegte etc.t) eului limitat, realizat prin d[ruirea de sine, singura care ofer[
accesul la Eul suprem, sfera nedivizatd de Con;tiingi qi de
Ofranda totall plenitudine, adicl Siva gi energia sa.

Transmiterea suflurilor de la guru la discipol ne amintegte Acest foc sacrificial nu este altceva decdt marea splendoa-

de agnihotravedicd realizati de stiptnul casei, care trebuie si re a supremului Bhairava, care izvord$te etern din,frecarea
ofere dimineaga $i seara ofranda de lapte si de ulei, virsindu-le bdgului pentru foc"t al Supremei Energii atunci cind, datoritd
in focul sacrificial - dhauaniya -, care consumi ofrandele ri- supraabundengei untului clarifiatt (slmAnga) ea este dinamiza-
tuale;i le transmite zeilorpentru a-iimbuna. Aceast[ ofrandl t[ de efervescenfa (imbrigiqarea) iubirii intense gi universale.
citre divinitdti devine mai rirziu, in Chandogya Upanisad, o
ofrandd dedicatl celor cinci sufluri, organelor Ei divinitdEi- in comentariul siu la Bhagauad GftA $V.24) Abhinava-
lor corespondente, adici energiilor care sunt atunci hrinite.
Un dar aseminltor trebuie s[ fie oferit Focului mistic, Sinele gupta precizeazd cd substangele oferite, precum untul clarifiat,
ajung la supremul Brahman, acesta fiind esenEa insigi a sacri-
universal (atmanuaiiuanara)2, cdci ,acela care, $tiind aceasta, ficiului qi doar aceasta reprezintl ofranda total[.
oferi agnihotra, adtce ofranda in toat,i lumile, in toate fiintele
gi Sinelui din toate fiinEele (atman)" (V.lg-24> . Brahrnan este ofranda, el este untul clarifiat (hazis) 9i, prin
Brahman, ofranda este aruncati in foc, care este, de asemenea,
Secole mai t0rziu Abhinavagupta interpreteazl ofranda Brahrnan. Cu adev[rat, cel care se resoarbe in Brahman-in-ac-
vedicl intr-un mod specific mistic. Deqi o numegte, de ase- tiune va ajunge la Brakman.
menea, ,,ofranda totali" (purnahuti), el nu recunoagte alt Foc
divin, capabil si consume intreaga dualitate decdt Kundalint, Abhinavagupta interpreteazl aceastd strofl in urmdto-
nicio alt[ ofrandi care si fie vlrsatl in acest Foc decdt pd- rul mod: arpar.ta, darul, este pltrunderea in Brahman atot
trunderea maestrului in suflul discipolului, in care se trezefte
Focul divin si este fhcutd sd ascensioneze flacdra luiKundalinl. ceea ce a apdrut din ea. Hauis esteintregul Univers, iar Focul
este Suprema Congtiingi. Cu privire la ofranda lui Brahman:
El abordeazl de mai multe ori aceasti temi, care ii este oricare ar fi ac$unearealizatl de cel ce efectueazi sacrificiul,
dragd. ln comentariul s{u I a Paratriryiikri - [numit] Viuaraqta - , Suprema Conqtiingl se reveleazd, starea sa de samddhl fiind
el arat[ cu ce stare de spirit trebuie sd realiz[m acest ritual.
Ofranda este oferit[ focului sacrificial care, fiind alimentat de t Simbol frecvent utilizat. Focul, in vechime, se aprindea prin frecarea
I Kausitaki(Ipanisad,ll.15. Ttad. Louis Renou, p.46. Ed. Adrien Maison-
intre ele a doui begiqoare speciale (ara4ti). Fricgiunea dintre acestea,
neuve, Paris 1948. generatoare de cllduri, este asociati cu ,fricliunea'dintre Siva gi energia

' Denumire a de agni, ,atotpdtnnzdtor" (uaiivdnara), estede acum incolo sa. (N. red.)

transferatl Sinelui (atm an). ' Este vorba despre g&ee. Un exemplu de termen neacceptat de DEX/

118 DOOM, dar folosit gi cunoscut de practicanlii locali de mult[ vreme. 1l
considerim mai oportun decAt ,,unt clarificat", care duce la asocieri ne-
clare. (N. red.)

119

KuNoer,rNi i VenuanirqA, INII,'IEREA pruN pi.rnltuonnr

o brahmakarrnan - o cale care conduce cdtre Sine--, al cirei egal6 (samana), cureferire la lrostirea] pranaua-ei Ol,4 aso-
ciatd cu ridicarea lui lfumdalinrt .
unic fruct este Brakman, Absolutul.
Gurul oferd acest suflu expirat drept ofrandi in suiiui
Pltrunderea gurului in suflurile discipolului inspirat, pdtrunzind tn cea rnai intimi stare de beatitudine,
in ochii lui Abhinavagupta aceastd ltuntahuti este foarte stabilizdnd gi apoi consolieiind ace:st flux masiv (pinda) de
importantd, cici, spune el, ,,prin stahilirea in aceastd ofrandi praryapentru a-l introduce in discipolul s'iu. Aceasta este pri-
ma,,recitare" in sine Ipentru discipol] sau fermitatea fluxului
plenari un maestru acordi initierea eliberatoaret". Este vortra apann al gurului.
despre practica yoga numitd. hamsa',,,Lebida", adoptati de
un guru pentru a trezi si a ilumina constiinta initiatului. El Apoi maestmtr intrS in corpul discipolului si, prin inter-
une$te rnai intdi constiinta sa cu Constiinta Supremi, apoi,
infuzAnd constiinta sa in cea a discipolului, el p[trunde in mediul suflului, el face clin nou ofranda dubii de prannin
ea dupi o succesiune de opriri, dintre care una este nurnit[ apana si invers, iar aceastd conitiinlb care a phtruns in suflui
s[u inspirat este introdus[ in rezonanta vibratcrare (t'tadu] a
echinoctiul (uisuuat) - egalitatea perfecti -, specifici vidului
discipolului pentru a o purifica.
in care suflurile inspirat si expirat se dizolv[. Atunci cdnd suflul expirat este of€rit in suflul inspirat, in
Revenim la Bhagauad GIta, cdci el reveleazl aici secre-
momentul plenitudinii interioare (pnraka),gurul se cufundd
tele transmiterii prin intermediul sufiului, oferind o inter- in propria sa $tare de beatitudine, preluAnd apoi suflul impur
pretare originali a unei strofe care trateazdmarele sacrificiu, al discipolului, pe care il purificl. Atunci c:hnd suflul inspirat
suadhyayayajfia -,,cel pe care il realizlm pentru noi insine". este oferit in stiflul expirat, apare vidul exterion' (re cs'ka), iar
guru pitrunde in discipolul slu, care preia suflul astfel puri-
Altii oferi drept sacrificiu suflul expirat in cel inspirat qi ficat. Purakt rnaestrului devine aqadar recr,tka discipolului gi
invers, intr-o miqcare de dr:-te-vino neincetatd. Cv lturaka,
suflul inspirat in cel expirat; re$ndnd curgerea suflurilor inspirat bucuria proveniti de ia obiectele senzoriale se interiorizeazii;
gi expirat, ei se consacri doar controlului respiratiei3. ctt recaka,, se exteriorizeaza pentru a percepe obiectele.

Abhinavagupta explic[ faptul ci acesr sacrificiu nu este Din nou, atunci cir:d guru expir[ suflul, de la fonerna A
pAnd la energia egalil,samaizal, discipolul (.flsya) ii preia sub
realizat doar pentru noi insine, ci si pentru binele celorlalgi.
forma suflului inhalat, insd, atunci cAncl iese din discipol, acest
Acesta se realizeazd asadar in doul etape: mai intii la nivelul suflu este impur qi trebuie sti fie preluat de guru pentru a fi
purificat. Gurul continui astfel atrit tirnp cdt suf}"rl ciiscipolului
Sinelui nostru (suadhyaya), suflul expirat (praqta) fiind rezo- nu ascensioneazl pdnd labrahmsrandkra, iar conqtiinqele lor

nanta (nada) care apare si se extinde de la A pini la energia nu au expansionat. Asadar, este suficienti o ciipi pentru ce
t t Vezip.75.
2 P.T. Y.,p.27.
t Vez.i p. 30. t21

ApaneiuhuatiprAnnT.nprAne l)rilnarn tathiipare I
pranLp ilnagaE ruddhua prar.tayumaparay nnah ll IV. 29.

L2A

KuNnar,rNI j VEDHADIKSA, TNTTTEREA pntN pAtRuwoBRs

gurul sI manifestepraryaua OM ?n propria sa esenti. gi apoi, mortii -, qi alta totald - dacl el nu are decdt o dorinql, cea de
inspirind suflul, el devine una cu rliscipolul.
a se uni cu Siva lrnokSa\.
in acest fel se realizeazl sacrificivl suadhyaya.
Trebuie sI explicim mai multe puncte: un asemenea Inilierile prin str[pungeree centrilor
schimb de sufluri nu are delric Iegiturb cu ltrana si apana I)iverse inilieri pur interioare. realizete printr-o str6-
obisnuite, ci cu aspectul lor subtil dupi ce au pitruns pe ca-
pungere a centrilor, pun in miscare enerpJia suflului n:edian
lea medianS. (madhy ap ranakund, alini). Ele sunt dest; nate rnae gtriior qi
discipolilor a ciror Kuqt(alini este trezitS. \'om vedea cum
in plus, sunt necesare doui condigii pentru acest sacri- acfioneazd maestrul asupra propriei sale Kundalirzi si cunl o
ficiu: maestml tretruie sd poatd sd-si clesprindi constiinta de trezeqte pe cea a discipolului, pitrunz6nd in r":r:rrpul siu prin
noud porEi sau fdoari printr-una dintre ele, la nlegerea sa.
corpul sIu pentru a o introduce in cea a discipolului, iar acesta
Abhinavagupta descrie pe scurt aceste inigieri in capitolul
clin urmi, la rindul siu, trebuie si fie pregltit si preia instan- XXIX (236 -243) din Tantralo ka:
taneu suflul expirat al maestrului. Atunci, plin de constiinla
gurului sdu, el participd treptat la diferitele aspecte ale stirii 236. Pentru beneficiul nnui discipol care doreste cu ardoare
experientra instantanee, un guru faarte eficient'in yoga poate s'i
sale de beatitudinel"
rcalizeze ,,inilierea stripungerii" tuedhadhtksnJ, carc ii ccrnfer[
Transmiterea efi cientei energiei constiente perfect stdp6- imetliat Iacestuiai frucrul la care el aspirl.

nite, mantraulrya, este o pracricd iungd gi dificili, in special Fentru a defini ter:menul uedha,,,p[trundere" sau,,str5-
cind este vorba despre abhiseka'unui discipol consacrat ca pungere", Jayaratha citeazd un vers al unui autor necunoscut.
maestru la rfrndui lui, intrucf,t ea necesiti din partea initiatului Energia suflului actioneaz[ ca o sondd, ea striipunge Sineie,
credintl, tenacitate si fidelitate in faga fiecdrei incerciri, rari asemlnat unei pietre pretioase: ,,Iat[ ce numim o str[pungere
fiind acein care beneficiaz:a de ea. ce poate s'i dezlege leg[turile" (p. la8).

Conform cornenrariu\ui Viuarnnala paratrimiika (p. 27), Frin eficienla sa in operarea cu energia KunSaiini, vn
gurul igi insereaz[ constiinta in cetr a discipolului intr-un punct astfel de guru este comirict diferit de un simplu lnr'[gat, c[ci
o invdg5.tur"d rlmfine fhrl efect dac'i ea nu este asociarl cn o
nurnit ,,echinocriu" (uisuuat) pentru ci suflul inspirat si cel
considerabil* experi en95"
expirat se g[sesc aici in echilibru, sunt egale si, in consecingi,
linistite. Abhinavagupta distingc doud feluri de ofrande, una 237 -238. Aceastfi,inigiere prin pltrundeie", dr:spre carc
vorbesc ici $i colo, in multe moduri, numeroase rratate, trebuie
partiali - dacd discipolul Coresre sI se bucure in timpul vie- si fie realiza.td de citre lln maestru cu experienEi (in ar:est do-
meniu). Realizati in rnod corect ea constii dintr-o i'ritruntlere
gii de plScerile lumii fbhogn] si sI se elibereze in momentul din ce in ce mai elcvati [a energiei] in discipol, care {l percepe
I intr-un mod precis qi sigur cle-a lungul centrilor.
t Vezip.106.
123
Aceast[ ceremonie a fcrst la origine ceremonia de intronare a unui print
de citre un preot brahman. Ptrr. 1.33 qi unn.

i22

Kuupar,lrvi VenuaoirsA, INITIEREA pnrN roi.T nuNoenu

Astfel el atinge puteri supranaturale [...] Totugi, conform Mantrau e dhz, stripungerea
lui Ratnannlatantra, dacd. el nu reuseqte sI provoace ridicarea centrilor cu aiutorul mantrei
din roati in roati, iar pltrunderea se realizeaz[ citre in jos, ea
va fi calificatd drept,,demoniacl"'. 240-243. Maestrul mediteazi mai intti asupra centrului
cu opt raze (al inimii) 1...] care strilucegte fprecum fulgerul].
Un vers citat deJayaratha distinge in mod clar aceste doui
Apoi, de la acesf nivel, el pdtrunde in roata inirnii discipoh-rlr.ri
miscdri opuse: directia ascendent5. conduce la eliberare si la siu. Aceasta este piuunderea cu ojutorul rnantrei (Eului). Sau
constiint5, in timp ce cursul descendent, nefast, tine de pd- dupi ce a fixat litera..&t !n propriul siu corp in nuui rnerduri,
trunderea cie citre un demon (p. ZaD. maestrul o face si pdtnrndfi" prin proiectie yoghinl, in crrrpirl
discipolului unde, fierbinte gi strilucitoare, ea dezleagd legiturile
intr-adevdr, dac6, in loc si se ridice, fluxul de energie sale qi ?i permite sI se uneasci atunci cu Realitatea snprema.
cobroari din roat[ in roatd, atunci nu rezult[ niciun fruct; chiar Diksottaratantra expune aceasti metod[ care mi-a fost revelatl
mai rdu, acest flux devine un obstacol in viata spirituali, ge- de citre maestrul meu Sambhunatha.
nerind depresie si diminuarea puterii. Un asernenea proces
este periculos atat pentru maestxu, c[t si pentru tliscipol, cici Mantra spontani, aplrutd din dorinta intensi a discipoiu-
amtrii suportd atat beneficiile, cit qi riscuriie acestor iniEieri"
Esecul se poate datora fie lipsei de experienti a maestrului, lui de a recunoaste Eul suprem nu este un sunet sau o formul[,
fie pregdtirii insuficiente a discipolului"
ci o prizl de congtiingi atdt de eficienti asupra Eului (aham)
239-24Q. in Gahuaratantra, Divin:u.l. menrioneazi sase
incit ea str[punge cakrainimii. Ea ne apare astfel ca o iniliere
moduri de ,,initiere prin pitnrndere": (primele patru forme)
recurg la forrnula mistici (,,Eul"'), la sunetul in terior,la bindu sart de la inimi la inim6, cici, prin puterea Sinelui revelat in pro-
puterea viril[ [gi.] la energie, iar (uitimele doui) la,,pltrunderea
garpelui" si la Pitrunderea SupremI. pria sa inimd, maestrul trezegte inima discipolului s5u.

Aceste p[truncleri nu prezinti nicio diferenti in ceea ce Miqcarea lui Kundalinl porneste din centrul-ridicin5.
prirreste rezultatul obtinut, insd unele sunt rnai complete si
mai eficiente der:dt altele. Guru plaseazd mai intdi in propria sa inimi roata alcituiti din

in toate cazuriie, gurul face ca suflul sI pitrundi in cen- opt raze2 si apoi o face si expansioneze. Astfel, in momentul in
trul inferior al propriului slu corp, efecrudnd apoi modul de
pdtrundere pe care il considerb rnai potrivit pentru discipol. care ea se ridic'i pdnd la nivelul inimii, care incepe s5 vibreze,
t piihcAueiavezi p. 98. Analiza strofelor urmitoare este partial inspiratl
Kundalini trebuie si fie plini de ardoare si de putere,in caz
din corn entariul lui Jayaratha.
contrar ea nu va putea strdpunge inima discipolului. Proiec-
t24
tdnd-o in exteriorprin cele noui porfi ale corpului sbu, gurul

o determini s[ intre prin aceleasi porEi din corpul inigiatului,

ridicind-o apoi, cu ajutorul mantrei,,Eului"3, de-a lungul tu-

turor centrilor pdni in brahmarandhra.

t Sa,, Roata lui Kun/.alini.
t 9i deci cea a inimii, cle preferinti roata cu douisprezece spile situati la

n3ivePlualroarbnijtaril(icNu. lurei d(.J) ayaratha).

125

KuNuer,rui Vnoaloirsa, TNTTIEREA pntN pAT Rur"tupnp

Nadau edk r, strlllungerea putul practicii Ei precede ridicarea din centru in centru a lui
cu siutorui rezonantei mistice Kwndalint.

'24i-3.44.Stripungc,rcaprin impulsul *scendenr al rezona.n- Jayaratha citeaz[ trei versuri criptice extrase din ,,llhntra
qri, f i:arcrrrgind.l procesul creator ( conlnrm Ir:rdinii alfrbetice cea Profundl" (G ahu ara L'tnnt rul) :

'tIbil r,iilirtil , p*rinii:d cie h NA pini h Ff{.d), esre nurniti nri- (F'ie ca maerstml), emi$nd rnai intili un sr:let prelungit, si
puni stlpinire chiar pe sunetul din inreriorul sunertului; apoi.
dst.,rtrlhai; prin ,lceasti rezonantil spontani nlaestrui p[trunde emiqdnd f,onernele de la ld,A pAni h tsH,{, fie ca el si prrrifice
calea fonemelor qi si e{'ectucze pitrunderea cu ajutorul sune-
in constiinia tliscipolului. Aceasta e$te ieea ce numini ,,stripun- tului, Iati, O, Zeigi,, ceea ce nurnim ,,str5.pungerea prin sunet".
grrt'-al clr ajurunll rt"zonantei mistil:e".
Binduaedhs, stripungerea cu aiutorul trluterii virile
Aceasti pdtrundere, destinati yoghinului care aspir5
244-245. O Mahedani! Fie ca (rnaestrul), a clrui putere
la f"ericirea urranitetii, se realizeazi cu ajutorul unui sunet virill (bindu) strlluceste ca o flacari, sI iluurineze cu aiutorul ei
congtiinta (discipolului) fixati in sediul lui bindu gi (deia) ferm
prelungit. F)ste nuruit proces creafor, clci el porneste de la
stabilitd pe calea dintre sprincenet. Fie [ca e..rl s6 strdpungi ginta
rnaestru la discipolr. Sunetul interior, cornparabil cu sunetul inimii sale! Iati ce liudim lnoi] ca fiind "strlpungerea prin bindu

auzit atnnci cind ne astupim urechile, apare mai intii pe ca- (puterea virili)".

lea medianfi a gurului gi urci pdnl la nivelul inirnii sau al lui in cazul acestei pitrunderi, gurui adund in iniml toatS

brahmarsndlu-a - acestea dou[ fiind una. in acelaqi moment eficienga sa virili (Ltindu), o incarc"i cu toatS puterea sa ;i,

el p5trunde spontan in corpul discipolului al cirui suflu se atunci cind ea devine cl flaclrdvie ce poate ilumina coflstiinta
discipolului, el o ridicl pind in spatiul dintre sprAncene; apoi
transforrni in rezonant a 6nacka+ ,Aceosta cotroard atunci din
o direcgioneazi in constiinta discipolului care se centreazi li
iniml pf;n[ in roata din muladhar&, care incepe si vibreze, si
el asupra bindu-hridintre sprdncene. Daci centrul discipolului
cie acolo urcd din nou in brahmarandhra, strdpunglnd [tr:a- este pur qi trezit, maestrul ii slde;te aici puterea virilS; dacd
tel rofile, care vibreazzi pe rdnd, discipolul fiind constient de nu, el o fixeazd in inirna sa ori, daci ciin nou este imposibil,
in centrul-rid[cini. Atunci, la contactul cu centrul-ridicinl,
traseul acestei rezonante mistice. suflul se transformi intr-un flux semhal foarte puternic care,
atat in cazul m'iiestrului, cdt ;i ai discipolului, se ri$pendeqte
Coborirea rezonangei lui Kundalirul din inimi pind in in tot corpul si se ridic[ pdni in brshmarondhra., iar iniEiatul

centrul-ridicin5 nu trebuie si fie confundati cu cobordrea ' Aluzie 1a bhruksepa. Vide supra, p. 52. {N. red.)

demrrniaci, in care energia coboari din roati in roatl trezin- 127

du-le mna cite una, cici aici cobordrea se efectueazi la ince-

t

lvlorl special cie ordonare a fonemclor sanscrite, avind scopuri operative,

tcare incepe cu NA gi se incheie cu PIIA. (N. red,\
NAda este aici dhuani gi anahsta,
sinonirnul Ifi

" Prir', o"rrtrast, procesr.ll de resorbtie, care porneste de la discipol la gum,

nu elltc poffivit ?n respcctiva situatie. it
I -),t:zt p. b /.

126

Kuunelrul VnonnoixqA, rNrrrEREA pRrN p.4.rnuNornr

devine constient de calea pLlterii virile de-a lungul centrilor, [a lui] Siva ca deplin stipdn al energiei sale. in timpul acesrei
orice atractier fagi de pl5cerile acestei lumi incetdnd. stripungeri, maestrul pdtrunde in corpul discipolului si, ri-
dicind propria sa energi e Kundalinl, el o trezeste qi o ridici gi
S akt aa e dhc, strilpungerea cu ai utorul energiei pe cea discipolului; acesta din urml se simte arunci coplesit
de o energie care devine atdt de purernicl incAt se indreaptd
246--247 . O, Preatiunroa sol.Prinuccarat, muschii inferiori direct pe Calea mediani din centru in centru si atinge cres-
ai tlunchiulLri (maestrului) n'ilnsmit un irnpuls ascendent esentei tetul capului, unde se contopeste cu Siva, stipdnul energiei,
Constiinta perfectd fiind atunci inseparabili de Puterea divini.
energiei pinl la posersortil r:nergiei (Siva); spontan, flrd niciun Aga este definit[ uccaralui Siva.
efort de rostire, el ridici energla qerpuitoare, de forrnl incolS-
Ceea ce caracterizeazi aceasti stripungere este spon-
cit'I, care siligluiegte in sediul riunghiular. Fie ca, grarie ei, el taneitatea sa, cdci sunetul care o insoteste este aseminitor
si pitmndi llniversul intreg. Asa este descrisi ,,strlpungerea zumzetului neincetat si natural al unei albine negre. Energia
cu ajutorul energiei" in care p.ifrunderea (este comparabild) cu se trezeste simultan in fiinta maestrului si cea a discipolului
cea a unui trondar. gi ei nu trebuie decit s[ rimAni atenti la acest z\mzet, care
ascensioneazi pe misur[ ce rotile se rotesc si vibreaz[.
FIrd ajutorul unui cornentariu aceastd strofi ar fi incompre-
La sfdrsitul acestei ascensiuni, Universul, care se afld in-
lreirsibili; termenul uccaril, deja clificil de tradus, are aici rnulti- tr-o forml subtil5 latenti in triunghiul(lrngataka) din cenrrul
inferior, este ,,imb5.iat" in energia universald., iar intrepitrun-
ple sensuri. l\{ai intdi, cel de contractie ascendenti cu ajutorul derea lor este atat de profundi, incdt nu poati fi sesizati nici
cea mai mici diferenti intre energia divin[ si Univers.
muschilor re ctali (mattagandha), cu scopul de a ridica energia
Strdpungerea urmitoare, in care Kundalini se indreapti
Kun d alinr. Apai, u c c ara are sensul d e ascensiune con$tient6 pli-
direct si fulgerdtor,,citre virf" este, de asemenea, spontand,
nI de pr,rtere; in cele din urmi ,,uccara-ffu5-de-uccsra" desem-
cici, din momentul in care apare starea de beatitudine, orice
neazl ascensiunea spontand a vibraEiei sonore, independenti de proces de pbtrundere dispare in mod inevitabil, intrucit bea-
titudinea gi spontaneitatea intotdeauna merg mdni in mdn[.
voing6, care nu implici niciun procedeu si niciun efort; energia
Bhuj ahgau e dh a, as a-numita,, stripungere a garpelui "
se ridici in mod spontair zumz[ind ca o albini, zumzet care tine
248-251. Aceasti Energie Supremd, care expansioneazi
atet de vibratie, cit gi de sunet. sub forma beatitudinii, este, la fel ca o cobri infrumusetatd de
un incincit capison, atunci cdnd se ridici din centrul inferior in
Aceast5 stripungere, destinat[ discipolului care doreste centrul superior. Este incinciti in ceea ce priveste functiile sale,
nivelurile realititii, zilele lunare, centrii, energiile (kula), cauzele
sd-qi amplifice puterea, este calificati ca fiind complete atunci
129
cind este efectuatl din centrul inferiorin centrul superior, tre-

zind toate roqile. Frintr-un proces de contractie si de dilatare

la nivelul muschilor rectali, gurul ridicil cu intensitate suflul

pe calea inediani pentrLi a prelua toat6 energia celor ,,doui

picioare iuill.,<. Siva", avAnd o savoare unici, cu alte cuvinte

aler

t {

Yezi !,1. tratlusi din sanscriti p. 66. Uccar -,a urca", ,,a emite", ,a rosti";
trccdra, eliberare, ridir:are subtiii t suflului qi a encrgiei care insoteste vi-

braEia sunetului. IPropunem rsi traciucerea conterxtuald ,,a impinge citre in
sus". (.4/. red.)l

128

KuwpelrNi Vronloirse, TNTTTEREA pnrN pi,rnur.lnnns

creatoare, zeii (de la Brahma la Sada6iva) gi organele. Atunci Sadadiva), [cele cinci] organe de cunoastere si [cele cinci or-
cind aceast[ energie inzestratd cu cinci moduri lde manifestare] ganel de acgiune.
se ridici din sediul inferior al lui Brahman 9i pdtrunde in sediul
superior al luiBrahman, ea striluceste precum fulgerulin primul Yoghinul este inzestrat in aceast[ lume cu o energie ac-
sediu qi se dizolvi in cel de-a doilea. Pitrunzind astfel, fie ca ea
si strlpungi corpul, fie ca ea si ne reveleze Sinele. Astfel este rivd, (kriyaiakti), iar beatitudinea sa, rispd.nditl mai intii in
descrisi in Bhairauagarna aqa-numita ,,strlpungere a qarpelui".
corp, expansioneazd acum in Univers, care este alcdtuit din
Asociatd cu precedenta, aceasti din urmd stripungere con$tiin![ gi este identic cu Sinele.
diferi prin gradul superior de trezire, lcare este] instantanee
gi de ordin cosmic. Paraa e d.ha, strlpungerea supreml

O beatitudine extrem de intensi inlocuieqte rezonanfa 252-253.,,Perioada in care recurgem la minte gi pdnd la
misticl (nada).Energia, care se ridicl din muladharagiajunge disparilia acesteia Icorespunde,,sr[pungerii garpelui"); atunci
in duadaianla supremi, nu se opregte in centrii intermediari,
iarfolosirea aceluiaqi termen - Brahtnan -, pentru a desemna cind ea a displrut complet insi, O, Stlpini a zeilor!, vorbim
atat punctul de plecare, c6t si punctul de sosire, are rolul de
a insista asupra faptului ci, in timpul acestei ridiciri fulgeri- despre beatitudinea supremi". Atunci nu mai existl niciun organ
toare, acegti doi centri sunt una. senzorial, niciun suflu, niciun organ intern, niciun gdnd, nici
subiect cunoscitor gi nici obiect de cunoscut, nici activitate men-
Energia care se ridici are aspectul unei cobre ale clrei tali. Disparitia tuturormodurilor [de manifestare a] Congtiingei,
iatd ce considerim ,str[pungerea supremi".
cinci capiqoane sunt desflcute qi vibreazd intens, ceea ce sim-
bolizeazdmultiple aspecte ale universului : cele cinci kald sau Atdt timp c0t exist[ pltrundere, atat timp cit conqtiinga
sfere ale energiilor cosmice (iantatita, ianta, uidya, pratistha inzestrati ca uikalpa opereazd in Univers in conformitate cu
si niurtti)\, cele cinci tattuaincepdnd cu elementul PimAnt2 cele cinci moduri descrise, noi nu depigim iniEierea numitl
,,str[pungerea sarpelui". Ultima etapi este fructul celor pre-
etc., cele cinci zile lunare (tithi) Lmtmit] nanda3 sau cele cinci cedente. Cind are loc cea mai inalti strdpungere, in absenta
dihotomiei mentale (uikalpa), cum am putea si distingem
uyolnan, adicdjanma - inima, bhru etc.; cele cinci kula (as'
p[trunderea? Dacd ar exista o pdtrundere, ea s-ar produce
pecte ale energiei), cei cinci zei creatorit 1de la Brahma la peste tot, si nu doar intr-un anumit centru. Yoghinul care a
ajuns in Centrul unic este omniprezent, gi, intruc6t calea sa
' Vezi Andre Padoru, Recherches sur la Symbolique et I'Energie de Ia Parole mediani a devenit universali, centrii sIi se afl5 pretutindeni
9i congin totul.
dans certains textes tantriques, pp.280-282.
Yoghinul a pierdut sentimentul propriului siu corp ca o
' Erte vorba despre cele cinci elemente grosiere (pafica mahabhuta). entitate distinct[ fbcdnd parte din Univers, el nu mai Etie unde
se afli, uikalpa s-au evaporat, el nupercepe decit beatitudinea
(N. red.) si incdntarea inefabile (nir u ikalp a c am atkar a).

t Primu, a Easea gi a unsprezecea. (N, red.) t3l
o Karana deuata,7,eit6tri-Cauz6, (N. red.)

130

KuNner,rni VrouaoirgA, TNTTTEREA pnrN plrnuunrnB

Initierile exterioarel in timpul ,,str[pungerii prin cunoagterea supre md" (uijfia-
nauedha), fiind convingi de starea lor de identificare, maes-
Abhinavagupta menfioneazi in lucrarea sa Tantrdloka gi trul ii transmite discipolului cunoasterea de-a lungul traseului
alte iniEieri prin stripungere. Degi sunt exterioarefagd,de cele subtil al canalelor sale (nadi), determindnd imediat apariEia
precedente, ele recurg, de asemenea, la energia KunQalinl. $i in eterul inimii sale a Soarelui Cunoaqterii Divine (263-264).
in acest caz doar maegtrii inigiaEi in secretele mistice (rahasya)
sunt calificagi pentru realizarealor (255). Prin,,str[pungerea r ealizatd, asupra anumitor puncte din
corp" (sthanauedha) maestrul pdtrunde in fiecare dintre ro-
Prima este o strlpungere cu ajutorul mantrei (mantraue- flle discipolului slu pe care le ,,aprinde treptat" incepdnd cu
dha),in care gurul vizualizeazd discipolul agezat intr-o man- centrul- rid dcind, (267 ).
dala triunghiulard2 Ei, prin intermediul fonemei Focului qi a
,,s[mdntei iluziei", el strdpunge cu ajutorul acestui foc aprins Desi existi trei canale principale: susumna, ida qi pingala,
nodurile discipolului, unindu-l apoi pe acesta cu Suprema existi nenumlrate canale cu care acestea sunt conectate. Strd-
Realitate (256). pungerea prin canale (nadluedha) ii permite discipolului s[ se
uneasci cu toate acestea. Acesta este scopul.
in urmitoarea stripunger e - iaktauedha - gurul pitrunde
in fiinga discipolului cu ajutorul energiei printr-unul dintre Curentul care parcurge canalul ales trece prin principa-
canale (nAdI) gi concentreazdtoatd congtiinla la nivelul bul- lele trasee fenergetice] situate la nivelul organelor senzoriale.
bului. Apoi, rotind-o cu un mare elan, el se serve$te de cele Cu ajutorul acestei ,,strSpungeri prin nadf', trezirea obEinut[
cinci organe de actiune, de cele opt organe ale intelectului gi imbracd diverse forme (268-269).
de ,,mogul ascetic"3 pentru a uni centrul ales cu aceasti con-
$tiinld aflatI acum in vdrful Tridentului Energiilor (257 -268). Ca un animal cu o coadi puternici, un mare yoghin care
provoacd ,,explozia" canalului unei alte fiinEe, incolicit in pro-
Pentru ,,stripungerea cu ajutorul forrnei" (rupauedha) priul siu canal [subtil], poate si arunce la pdmdnt chiar si un
maestrul vizualizeazlo anumitl imagine a divinitilii care strl-
siddha - fiinEi care detine puteri supranaturale (270).
lucegte intre sprdncene, in centrul bindu qi, instantaneu, el il
in cazul strdpungerii supreme (parauedha) guru, initiato-
identificipe discipol cu aceastd imagine. Atunci c0nd discipolul rul de origine divini, il reveleazl pe supremul Siva fiingei care,
dupi ce a depi;it dualitatea, devine perfect congtientd de cea
are o viziune clar[ a acestei imagini, el intri in comuniune cu mai inaltl stripungere a tuturor centrilor (27L).

divinitatea reprezentati qi, in final, se identifici cuea(26L-?-,62)" Abhiseka, consacrarea

t Aceste inigieri sunt in numir de noui, insi doar unele dintre ele prezinti Rimdne si vorbim despre cea mai inaltd dintre iniqieri, in
care maestrul actioneazi asupra energiei discipolului dupl ce
interes pentru noi. i-a oferit graqia care il consacrd ca maestru (acarya), capabil
sd initieze la rdndul siu numerosi discipoli.
' Dirrtr" .rre cele trei vdrfuri sunt energia subtili, omniprezenti qi egali:
133
vezi p. 7 5.

" SikhA, guviga de pir din creqtetul capului purtatd de brahmani. Cunoscuti

in unele traduceri romdneqti si sub numele de ,,mog ascetic". (N. red.)

r32

Kuryper,rni VroHeoirgA, INITIEREA pnrrq p.{:rnuxornB

Scopul ceremoniei [de investiturl] pe care o descrie cipalele etape ale energiei mantrei ON{t, dintre care ultima ii
Abhinavaguptat este identificarea dintre discipol gi maestru oferi accesul la supremul Siva. Oricare ar fi centrul asupra
,,asa cum o flclie se aprinde de la alti fhclie", discipolul ma-
nifestdndu-se asemenea maestrului sdu in toate privintele cdruia opereazd maestrul, mantra este eficienti. Infuzat[ in
posibile: triirile mistice, cunoa$terea, comportamentul, tr[- sd.dhaka,aceast[ mantra revine in inima maestrului gi de acolo
siturile de caracter etc. trece in brahmarandhra sa, coboari din nou in inima sa gi se
intoarce in inima discipolului, un du-te-vino constant intre
Dupi ceremonie, gurul infuzeazl, in acest nou maestru guru gi initiat.
puterea mantrei(mantrautrya).in acest scop, acesta din urml
trebuie sI mediteze timp de sase luni asupra ansamblului Prin aceastd consacrare ce line de pura inviElturi (uidya)
formulelor gi, identificAndu-se cu mantra, sd irnpirtlqeasci noul maestru dobdndeqte puterea formulelor mistice, astfel
incit orice mantre pe care o va da propriilor sii discipoli va fi
eficienfa acesteia, care este indispensabil5 pentru ruperea le- la rindul ei eficienti, puri gi capabil[ si conduc[ la eliberare.

giturilor sale. Apoi, intorcindu-se la maestrul siu, el se aEazi ' Adicl ardhendu, fni)rodhika, nada, nadanta, iakti, uyapini, samand

in fala acestuia; in acest moment are loc o initiere de la iniml la si unmand..
inimI, care aminteste de ,,strdpungerea cu ajutorul rezonantei" t35
(nadauedha) despre care am vorbit2.

33-40. Din roata inimii gurului se ridici, asemenea unei
linii drepte, energia vitald, esenta sunerului, subtill qi asemini-
toare ,,cristalului de luni" (adicI a nectarului benefic, clar si pur).
Linistiti, ea trece pe rind prin centri si se ridici pdnl in centrul
superior de-a lungul ciii mediane. (in acest moment, maestrul,

prin intermediul energiei suflului, umple inima discipolului cu
aceastd esenti a mantrei.)

El emite apoi mantra, strilucind ca o flaclrl intensl ce iese
din toate porgile corpului [...] Cind este, in sfhrgit, hrinitd, vArful
flicirii se retrage in centrul Inimiis atunci cind ,untul" care o
alimenta s-a topit in intregime.

Astfel prin uccara energiei suflului, guru face ca esenta
sonor[ a noului frcarya si pitrundd de-a lungul centrilor sii
principali, din centrul-riddcini pdndin talu, respectand prin-

2' T.A. Cap. XXIII i/ l-39 prezentate aici pe scurt.
Yezip.126.

' Textual ,ombilic", interpretat insl ca Inim,i.

134

Kuuper,rni Cnptrolul ll

Ved.hadlk;a Saxrevr&aNa D E S o MAlqexnn

Vedhadiksa ca bahudha tatra nirupita ll Traducere
sa cabhyasauata karya yenordhuorduapraueiatah ll 237
i i sy a sy a c akr as amb h e d ap r aty ay o j ay at e dhruu ah I f)iscriminarea referitnare la energie'
yenanimadika siddhih lrlmalayam ca codita ll1238
urdhuacakradaialabhe piiacsueia eua sa I (Cele 13 migclri sau etape alelui Kundallzl sunt urmi-
mantranatlab indui aktibhuj angamap aratmika ll 239 toareie:)
sodha #Igahuare uedhadiksokta paramesina I
jualakulam suaiastroktam cakram qstarakadikam ll Z+O l-2. Silagul, pitrunderea, aspectul, obiectul (contem-
dhy atua tenasy a hrccakrau edhanan mantrau edhanam I plaqiei), semnele, acliunea de trezire (aIfi Kundalinl), trezirea
akarsmnauadha dehe nyasya samkramayet tatah ll 24I
nyasayogena ii;yaya dlpyamanam maharcisam I Ipropriu-zisi], repausul la nivelul centrilor, accesul la Idif'eriteie]
paias tobhat tatas ta$ta pnratattue tu yojanam ll 242 etape, conditia final[ (a energiei), repausul, schimbarea radicali
iti dlksottare drsto uidhir me iambhunoditah I qi in cele din urmd originea sau intoarcerea.
n a d o c c are na n a d akhy ah sr s tikr am aniy ogat ak ll 243
nadena uedhayec cittam nadauedha udtritah I 3. Cea mai inalti discriminare referitoare la energie
bindusthanagataqn cittam bhrumadhy ap athas amsthitam ll 244
hyllaksye ua maheiani bindum jualakulaprabham I (KurlQalint) cuprinde asadar 1 3 etape. in toate tratatele din ftra-
tena sambodhayet sadhyam binduakhyo ,yam praklrtitah ll Z4S di$al Trika, insuqi Siva face referire la acestea.
ti akt am i aktim a du c c ara d gan dh o c c ar e n a sun d ar I
irngatakasanasthaqn tu kutilam kundalakrtim ll 246 I Stlzann, silagul sau sediul
anuccdrena coccarya uedhayen nikhilam jagat I
euam bhramareuedheno saktauedha udahrtqh ll 247 4. La o distanEi de cinci ligini de deget sub orrbilic qi la
se caiua parama iaktir anandaprauikasint I doui degete deasupra organelor sexuaie, intre acestea doui, se
j anmasthanat p aram y ati phanap aficakabhisitu ll 248
kalas tattuani nandadya uyornani ca kulani ca I aflI bulbul cunoscut sub num ele de cakrasth'ana, sediul centrului
brahrnadikaranany aksany eua sa partcakAtuika ll 249 inferior.
euam paficaprakarA sa brahmasthanauinirguta I
brahmasthane uiiantt tu tadillina uirajate ll 250 t I'ext editat dupl un manu scris sharada altti Paratrlsikatatparyadrpika,
prauistha uedltayet kayqm dtmqnam pratibhedayet I
euam bhujaignuedhas tu kathito bhairauagarne ll ?Sl avind autor necunoscut, in varianta K.S.T.S. din 1947, a panditului
tauad bhauayate cittam yauac cittam ksaym gatarn I
k;tne citte surelani parananda udahrtah ll 252 Jagaddhar Zad,oo, pp. 47 -19.
nendriyani na uai prananantahkaranagocarah I
n& mano napi mantauyam na manta na manikriya ll 253 r37
s aru ab hau ap arikstnah p arau e dh a udahrt ah ll

136

KuNo,qr,rrsl Sr\I(TrrvI-Ifr ANA DE S0&IANANDA

I LP r sy e i s., p i tlu ndere a (lvi Kun d slin x) t0. (Aceasti) stare (de imobilitate) se instaleazi in punctr.rl
de jos ,si in cel de sus. tntre acestea douii (care sunt Soarele' si
5. Dupd liniEtir*:a suflului inspirat si a celui expirar rrebuie l,una), kain' este, inti'adevir', plind dc splendoare, strilucire:t
sa egelAnd-o pe cea a miilor de sori.
sI ne fbcalizim exact in acest puncrr. A stipini pe deplin respi-
ra1ia, inr:it si o putem direcliona ire calea mediani, este ceea ce I l. Recunoastem c:i este vorb:i tlespr*: acerst'l erlergio

se numeste,,p.itrundere". atunci cind retinem uqor suflul (in iltei:ior)" Iatri ce estt'cle-
semnat prin cuvintul ,,simptorn".
11\Rilpa, a$pectul
$i acum urm€az[ suprema ascensiune:
6. Acum voi descrie aspectul. (El constd din doi centri):
unui seamdni cu o c:astani de apl triunghiulari'Zqi celilalt are Y\ {Jttlznpatrd;, actirn}r* ctc trezire

qase faze. 12. Cr:nsacrindu-se tehnicii de expiragie (interiri a sufluluii
trebuie sd recitirn frrrilula (Oiv*I AKSd ff RIM) qi si ne cr,xtr:en-
7, Bulbul (kanda) are forma unei llori de rodie: ca aspect triim asupra energiei trezite coniplet" supr*ma Zei1i, (dretrpti)
exterior este roqu, iar ca esenti este (puri) contempiatie. in ca- ca un baston.
drui enumerlrii, ,,aspectul" cste cea de-a treia (etapi).
13. Prr:venind din miiiocrtl ctrrtruiui (r[cilcin'i), ea se
trY [, u.ks a obicctul (conternpla{iei) opreste pe canaiul sulunuz|.Iat'i ce r:ste desemnlt ptin tcrtnt:-
" nul utthapana, ac$iunea de trezire. $i acum ttrmeazl flezirea
Ipropriu-zisil:
8. Trebuie sd ne focalizim mintea in centrui acestui bulb
pini cind ea este stabili si, in momentul in care suflul, la inceput YK\.l$ndhan.r,r, 'I leziren Ipr*pl"iu-zisI I
ignorat', se lini$telte, descoperim scopul (urmirit).
14. Apoi, cind ea se gbseste la nivelul bultrului, ea trr:brr'te
Y Lal;surya, simptornul $au sernnul caracteristic sI stripungi, p'itrlrnzind pe rind prin omtrilic, apoi tn Brahrna,
situat Jrr nivelul iniurii, apoi in Visnu, cel nccliltit, cale se al'lii lir
9. Energia sunetului ,,neniscur clin lovire" (anahata) se nivelul gitului qi apci in R.udra, care isi arc s{iagul in bdta pa}atinii..
afli in rnijioc, in roata bulbului. Ea corespunde unei linii drepte
ale cirei doui extrernitiqi, de sus si de ios, sunt ondulare pre- 15. Ea pritriinde apoi in l6vara, c:rre se afl'l intre spriincr:nc
cum un $xrpe. qi in Sad[6iva prin ponr:ta luiBrah.man. 'Ireziti-r lastfel], ea iriinge
rapid s.llagul i ui 6i,;a-cel-I':[r[-Sr,rport'.
' Etapa precedentl.
t t lialri este r,nerqirr <livrni, in sensul tle cca de-a saispt'czttcea fazi/[cu;rntir]
La nivelul bulbului se afli ceie doud sexe; sexul adeptului este
a Lur:ii, car:e strlluceqte. Yezi ilymncs au:; kali, pp. '1 I - 42 qi 1 88'
[simbolizat de] irngataLa - fructul cestanului de apl reprezentat ca un
' in limba sanscrit[ anairi.ta. (N. red)
triunghi (.trikona) - gi sexul ogrus celui al adeptului, ceea ce este simbolizat
139
de o figuri cu gase raze, pecetea lui Solornon, incluzind astfel propriul sex

tsi sexrrl complernentar. Pentru informatii despre satkona vezi pp. 57 , 238.
Tyakta,neglijat,abandnnat.

i.t8

Kunoar,rNr SexrevrlfrAlA DE SoMANANDA

YlIl C akrau i iramana, repausul in centri X Ant av asthd, starea fi nal{

16. Iati ce numim trezire. Acum urmeaz[ repausul in (di- 24. Atunci cind ajungem in aceasti ultimd etapl, se ma-
versi) centri. Energia stripunge brahmarandhra (lotusul cu o nifesti dintr-odati, de la nivelul bulbului, diferite stiri: oroare,
mie) de petale', strilucitor, inniscut, fluid si (totusi) asemlndror rduri de lacrimi, tendin[a de a cIsca, bAlbiit, "explozia" nodu-
cerului neclintit. rilor, bncuria divini a atingerii si vibratii la nivelullui bindut .

17. Aceasta este diadema nemuritoare'si, de asemenea, Xl Viirama, repausul perfect
energia, [este] insusi Brahman, aceasta este bindu si nada (Siva
;i energia sa). Iati ce numim in realitate cele douisprezece roti. 25-26. Am explicat mai sus etapa finalI; acum vom descrie
starea de repaus: cind energia din centrul ombilicului se trezeste
18. Atunci cind energia stripunge roate dupi roati, fie complet, dispare imediat2 orientarea citre exterior a tuturor or-
ca aceastl rnare Zeit6, si facd cite o scurti oprire la nivelul ganelor, in timp ce Energia Supremi se dizolvi in silasul suprem.
fiecirei rogi.
27. Atunci cdnd subiectul nu descoperi niciun alt obiect
Acesta este, in ceea ce privegte rotile, cel mai bun repaus. de cunoscut (decAt el insuqi), iar energia sa se odihnegte in Siva;
aceast[ stare este ceea ce numim ,,repaus".
lX Bhumikagaftta(t&, accesul l a etape
XII P ar iqt ama, schirnb area radicalfi
19. Mai intAi, inima freamitd: apoi, la nivelui porfii palaru-
lui, precum qi la nivelul capului, incep si apari senzatii de rotire. 28. Daci mintea ajunge sI se resoarbl exact in locul unde
Atunci se manifesti in acest (yoghin)'simptomul transcenderii energia se afl6 in repaus, atunci aceste fiinte inzestrate cu cre-
viziunii obisnuite. dingd trebuie si[-qi] cunoasci Eul in natura sa de Sine absolut.

20. El igi balanseaz[ fiecare parte a corpului siu, precum 29. Cum Sinele este Parama Siuainstsi, in aceasta consti
si membrele din toate incheieturile, iar inima sa vibreazi sub "schimbarea radicalI", cici el este cel care emani nectarul ceresc,
influenta supranaturald a Cunoagterii integrale. Viata fiintelor umane.

21. Oricare ar fi modificirile pe care le produce aceasti Xlll Agam arrd, intoarcere a
stare, sI nu ne fie fricI, aceasta este Suverana care freamlti.
30. Constiinta trebuie mentinutl insd la acest nivel, cici
22. imbltati de nectar, ea este aceea care provoaci aceste aceasti energie divini va pitrunde din nou aici. .Aceasta este
multiple modificiri datorate actiunilor realizate de-a lungul a nu- intoarcerea sa defi nitivi.
meroase vieti, in conformitate cu modificirile celor trei energii.
in acest fel, cele treisprezece (etape) au fost transmise in
23. (Yoghinul) zdruncini legirurile care tin de impuritare,
[care este] scoasi la iveali de Suprema Energie. Acesta este ceea mod integral.
ce se nume$te accesul la etape. Acum este explicati starea final[: Acesta este textul integral despre ,,Discriminarea referitoare

' Dala, ,mugor de lotus" care se desface spontan, dar si ,,petaln" (de lotus), Ia energia fKuqtQalinll", opera completi a venerabilului Soma-

taluzie la lotusul cu o mie de petale din sahasrara. nanda.
Creqtetui capului.
t in loc de satas (a acestei fiinge) trebuie, oare, sd citimyatas? Fie ca atit cel care a scris, cit gi cititorii si se bucure de

prosperitate !

AdicS,uirya. Vezi comentariul meu. (N. a.)
A se citi tadaiu.

140

I(uxpar-tNi Serrevryfrrrua or SouAwexl,r

Analiza. lvi S akt aa ij fian a expiratie, iar KundalinlrimAne nemiscati. I)oar o rezonan-

Fhra s"i mentioneze acumularea sufluiui in talu, Saktauijiia- gi vibratorie se extinde de la nir,'elul capului pdni la coada
na in cepe rlescrierea as censiunii lui Kund ali ni cu pitrunderea
energiei incollcite, acesta este sunetul an&hate, spontan,
suflitlui pini in centrul-ridlcin'i sau pind pe calea median[.
care apare in interior.
l*il. ilc;itnl c',r energia Kundalini sd se ririice, trebuir: sd
Kundalint este ondulatS, incol[cirSt asemenea unui sar-
ne corsacrdm neincetat contemplaliei (cintann), intrucAt ea
pe. Ea are dou[ extremit[fi, ceea ce pare si semnifice faptul
-este in es€n{'i contt'r:pla4ie. Apoi vorn vizuaiiza un triung'hi
c[ yoghinul percepe de la cap pfinl la picioare doar energia
nurnit trirrn giriul,, n* sterii " (i nnm tidk ar"a) - al c5rui vdrf in tors
?n mod natural cltre in jos trebuie s5-qi schimbe direcEia in Kur,tQalinl, aceasta r[minfind nemigcatI intre cei doi poli ai
rnomentul in care este pfiiruns de suflu qi Kundalini se ridi-
Soarelui si Lunii, cupri nz 6ndp ran a, ap ana qi inaeaga dualitate.
c5. Daci nu ne*am concentra asupra acestui triunghi el se va
Fiind astfel linistit[, KunQalint caplt[ o strllucire exrra-
estompa in mr:d gradat, insi, daci ne fixlm atenfia asupra
sa, urmirirrd s[ ridicim energraKundalini, el se cristalizeazd, ordinar62. Aceastl stare are drept semn repausul energiei;

devenincl ferm gi stabil. Atunci c6nd energia si Siva se unesc, constat[m cu usurinEi aceasth. stare de nemiscare perfecti
devenind inseparabili, [triunghiul] se transftrrmd in cele din
urmi infr-o roatl cu ?ese raze (sadara). realizdnd o retenfie uqoar[ a sufluluit (manak,,,putin"), adici

III. llfipa, aspectul: acest centru este rosu, intrucit cu- pdstrdnd aerul in plirndni in rnod natural si blind, fird cea
loarea rosie indici trezirealui Kmdulinl. Primele etape se
mai mici presiune din exterior, fIrI cel mai rnic efort. La fel
desfbqoarl la nivelul lui muladhara.
IY. Laksa, obiectul contemplaEiei, este scopul incl neex- si in etapa urmitoare:

primat c'itre care noi tindem intr-un mod confuz, insi care se YL Ut:thapana, acf,iwea de ridicare. Kundalinl se ridicl
contureazi atunci cind mintea, foarte bine foct{izatd,se fixeaz[
asupra bulbului si atunci cAnd suflul se linigtegte de la sine. El de- spre calea mediani doar datoriti energiei spirituale, si nu cu
vine nerniscat chiarfiri ca noi si deveniln congtienqi de aceasta.
ajutorul tehnicilor de respiratie. O profundi stare de interi-
Aceasta este semnificalia lui tyakta,,,pdrdsit",,,abandonat
intr-un rnod natural"; uitdm pur gi sirnplu s[ respirim. De fapt, orizare(samadhi) inducein mod natural ascensiunea, care nu

claci ne -am opri respiraqia printr-un efort de vointl fdrd a o se poate rcaliza decdt pe calea medianl.

linigti inainte, ar apirea pericolul mor$i. Expirarea suflului inte rn (antahrecaka) - acest vid in care
Y. Laksa.na, sinlptonlul. irr etapa pitrunderii ,praqta sau
se dizolv'i expiratia - infuzeazd energiei Kuqt/alint purerea
forta vitaiil s-a t'rrientat inflic[rati pini in centrul-rid'icin5.
necesard pentru a ascensiona dreapti ca un traston. in acest
Ea rim&ne a*:r:rln nemi6catiil5ri nicin urrnI de inspiragie sau
scop yoghinul recit[ formula OM efsa HRIM.. Prima esre
142
binecunoscuta pranauq AK.!A este [cuplinderea] care inte-
A
I Kutila.

't) YeziY.B' il. 37.
Kumbhaka.
u Aceasta este mantra Zeitei rlfabetului agezat in ordinea tradigionald,

M[trka. (N. red.)

143

Kunoar-rNi SamavryfrAla or SoprANeNoe

greazi toate fonemele de la A la K$ , adicd matTka - Viaga fone- DupI ce autorul a descris centrii, el abordeazi diferitele
melor -, in tirnp ce HRI$ este mantra specifici lui KurlSalinrt . miqciri ale lui Kundalint qi manifestdrile produse de ascensi-
unea sa din roatl in roatd, pe care ea le insuflege;te in timpul
Simultan, yoghinul contempii cele doui extremitdgi ale trecerii prin ele.

energiei incoldcite qi se focalizeazd asupra acfiunii de ridicare, lX. Odati cu accesul la etapeie pracricii yoga, energia
vizualizdnd curn Kundal.iniiqi desface inelele si se ridicd. intensi stripunge toate ro$le gi le p[trunder c[ci, atar rimp

l}ebuie si observ[m ci energia Kwqt{.alini se deplasea- cAt ea nu a pbtruns in cele 72AA0 de canale subtile, yoghinul
zd doar in centrul-ridicinl gi se opreqte pe canalul median, este supus unor schirnbiri ciudate, in confbrmitate cu centrul
care este atins, apoi deschis si, in final, trezit pe deplin.
aceasta fiind etapa beatitudinii.
VII. in etapa urmdtoare, trezire a (bodhana) se realizea- Daci, in timpul unei ridiciri usoare, ea se opreste timp de
cdteva minute in fiecare roat[, ficind-o si vibreze, pe durata
zd prin ridicarea energiei plecdnd din bulb pdnl in centrul perioadei de pregitire gi cind centrul este strdpuns pentru
superior. prima oari, se produc anumite manifestdri de multe ori spec-
taculoase; sub puterea teribili aIfi Kundalin /ascensiondnd si
Suacchandatantraz descrie aceleaqi etape, precum gi di- a tensiunii extreme pe care o provoaci, corpul reactioneazi
vinitigile sau energiile guvernatoare ale Divinitigii: Brahma intr-un mod imprevizibil. Astfel un trernur violent apare la
in inimi, Visnu la nivelul gdtului, Rudra la nivelul palatului, nivelul inimii; apoi bolta palatului incepe s[ vibreze. in mo-
I6vara in centrul dintre sprdncene si eternul Siva (Sadafiva) mentul in care yoghinul devine omniprezent, apare senzatia
in b rahm aran dhr a. S akt au ij fiana il ad[ ugd la numirul acestor de rotire la nivelul capului2, aceastd etapl caracterizeazd o
divinitlgi pe Siva-cel-FIri-Suport (Anadrita Siva) situat in Vi- viziune cereasci (diuyadriti) ce nu intAlneste niciun obstacol.
dul de dincolo de orice vid3. De asemenea, sub influenta purei Cunoa$teri mistice, atunci
cdnd yoghinul trece de la starea individuali la starea univer-
Aceste divinitiqi guverneazd anumite funcEii specifice in sald, membrele se miscd din incheieturi', iar inima palpitia.
corp.
Asemenea transf<lrmiri percepute de yoghin nu trebu-
VIII. Urmeazd,apoirepausulin centrul superior - "petala
inniscutd" - strilucind cdnd schimbitor, cdnd nemiqcat, cdnd ie si ne tulbure, aceasta este Kundalint care, total imbitati
ambele simultan, pentru cI el este totul. de nectarul beatitudinii, se amuzi luind aceste forme vari-

Cele 12 roti sunt, in acest caz, cele gase in legdturi cu t' in conformitate cu dublul sens al rid.icinii uyadh-.
corpul subtil, muludhara etc. gi cele qase rogi cosmice - de la Veri p. 105.
't
elementul Pimdnt pini la Sada6iva - localizate tot in puncte * Sfent.rl Ioan al Crucii mentioneazi si el aceasta.

ale corpului subtil. Au"- impresia ci o pasire igi filfiie aripile in piept, firl a avea insi

' qi in general a lui Sakti. (N. red.) palpitagii reale ale inimii. Vezi p. 87 unde ghurni este pus in legituri cu
' IV., i/. 258 qi urm. Vezi T.A., VI. 187.
Inima divini si omniprezenti.
3 S^-unlat$unld.
l4s
144

Kuxoer,rNi Saxravr.Jfr ANa oB SolrANexoe

ate. Pierzandu-qi direcgia, ea bate cu putere la uga centrilor cea a purei constiinte (clf), yoghinul simte o stare de pace care
si, negisind o trecere liberi, ea provoaci efecte neafteptate. devine permanent[.
Obstacolele pe cale sunt noduri cauzate de impurititi, care
provin dintr-un trecut indep[rtat. in consecingi reac$ile fie- XII. Penultima etapi constl dintr-o schimbare radicali
cirei fiinge depind in parte de tendinlele reziduale din vieEile (p ar inam a), atunci cin d mintea (m an as), res orbitd in ace asti
anterioare. Dup[ ce a scuturat leglturile, pentru ca ele s[ cad6 stare de repaus, dispare, iar yoghinui renuntd definitiv la as-
mai uEor, KaqtSalinitrece la etapa finald: pectul limitat pentru cel nelimitat si porneste de la descope-

X. Starea finali. Cdteva semne permit inlelegerea faptului rirea Sinelui(atunan) la cea a Sinelui absolut (paramdtntan),
cd energia se ridic'i: valuri de lacrimi, oroarea, gura core se devenind con$tient in mod evident de identitatea sa cu Para-
intredeschide spontan ca in momentul morgii. Bste posibil, de madiva, Sinele universal. Sineie i6i revarsi atunci neincetat
asemenea, cayoghinul si se bdlbdie in mijlocul unei conversa- nectarul ceresc.
tii, cuvintele sale s[ fie nearticulate, vocea sa si fie intrerupti
de hohote de bucurie. Ce diferengi existl intre versurile (iloka) 28 gi 29-30? Pri-
mul abordeaz5,,starea asociati cu practica" (sadhanau astha),
,,Desfacerea nodurilor" se referi la centrii care nu mai in timp ce urmitoarele se referi la ,,realizarea usoari si spon-
opun rezistenld str[pungerii. Atunci cind Kundslinl pdtrwde tan6" (siddhauastha).
cele 72 000 de nadt, infizdnd intregul corp cu beatitudine,
apare o bucurie di'i'in[. in final, scdntei pline de putere (utrya) XIII.Agamanz. Acest termen cu dublu sens de la rddlcina
gd;nesc din bulb: aceste scAntei apar atunci cind vibraEiile agam-,,,intoarcere" gi,,origine", semnifici aqadar o fre]venire
in sensul de ,,intoarcere la origine". Daci ne focalizim asupra
(sp an d a) parcurg rapid centrii. B in duu try a face, de asemenea' acestei st[ri cosmice, energia divini p[trunde din nou, in mod
aluzie la practica internd a eficientei virile care urcd pe calea total si spontan, in actiunile lumegti (jantujluana din versul
mediani in brahmarandhra. 29), a cdrorYiald este. Astfel, de la un punct de plecare limitat,
se ajunge la nelimitat si, avind o Congtiinli indumnezeiti,
XI. in etapa de repaus (uiirama), atunci cdnd Kundalint, revenim in punctul de plecare, perceput de acum incolo ca
plecind din centrul ombilicului, se trezegte complet, toate liind nelimitat.
organele, nemaifiind orientate cdtre exterior, se scufundi in
pura energie subiectivi, aga cum soarele apune la orizont. Din r17
momentul in care energia se liniEte;te, toate organele trebuie
si ele si se liniEteasci gi nu rimine nicio actiune exteriorizat[,
niciun gdnd al dualitdEii.

Energia care ajunge in duadaianfa suprernl se resoarbe
in Siva, in timp ce rotile qi centrii secundari se unesc si se con-

topesc in interiorul ctiii rnediane. in aceastd etap'i a unit[tii,

r46

Kuryper-rNi SarrevrlfrANe oB SolrANeNoe

g{tr mm'Far*q t

qntrIqnEa rrEf ari*rarqi*esi*' rTqr{' giexngfrwr I

q-devqqgesgrrrrrirqa: qrq. n q{ n
g r;i +E €$rtq I
SdqTq;EqpT{tqRilq I qgqi RFfinlEFf* qqsrrqTArafiq l qR n

\sfo\zll sTnrK{lorr{r{rT?r g$*-rrqrrffi}rfrr I
r?rr* q+{it c.r q vqt €qqfrE ir I
qr?rTq* *r{i' tT qq€?rn{*q qr tt ( ll ciqrrri, qm<.'mi {irr* qTFr{{'rT il qe ll
c;qrrir h{n*rf'* a* a€{ri fa?rrqqq I
q1frilrrq* +{ srirr€RcTr atq q I qq5plrn=gii sTREa arga* &raq, tt lu lt
frarrq: qftnrrqrr nrnrrqalq q il R, ll rtr,qfr\QQr:qr:r* A. rm-aft rErfrrrq r
qfh xqWS wth liarrWqq t $*A*r Etqrg qt qrarffi errq u tr I
qfu Frtnurn*g qfq?i arugal {rrqq l 1 lt qa+regQg qsfrarrr{d a?r: I
w$oTl qH
irr$:ErEr irEefr"qtwgqq. l lt v ll serrerFri€**€iqq+dq{i{*rfoq*qatrfTrrqnrtrqrlqqeqI l qq n
{rq-{rlTr q ft€drt F rrT ** q*arEqrqi fh-s n (rg u
rr;qui rry*,p1rqffi €f,q
srqTqrrGfi*iq ffiilfu fdrfthq r
qrrrq argnf* f*twr qm;qqqai riq tt u. tt
st fianfr qlgrr I +*qnft mqrssrftar*r q+ sftaqq I
,sgr.r$rl1{t.+'f?ql'rqi |q{i*lg ll
qst qrqt €qt tt q R?r+r€r rr{re{i qm'Ru;rrr .sflrri n t€ n
a{q Eirqfr {* nr$ffircAq r{ I
qrGfrs€sqrc'* ffE * auffitQaq I ftnzt 'fir* aerT gGtmrFnoqqrq n te
qaa{ qrfiaqn Arii'i ikarTr$Tsq ll s ll u
q** sqq?qtrrr*qFqs.qFrg I
a;rn* f*ftted qrEf,;r r?rttraq t
rrmq* {ril qTgrilEr od t*a$dq tt E ll qd* E{q qrtq qrqf}*qnqa:flq?ri u qo lt
rnft qrfr
ffiq<{s{q qt.trctn rqrr{frfrd} {6r I f*ina,r;trri|'fAfisdEw.udn qr{Ff.qri wFt; I
tg *g lr
qtri'fi iqnigq'l uwwffil tt L ll lt tt n
s{q* fiqg;enr {effirq un* q6;1 r
qoqi*s-rftri1rrrcrrT qqfwrrm1g* I rroqcRsrrfus qgq?qg qranq u R1 n
€r{' ftrrqqrrr rrr wqsr*qr{q.rr tt qq ll

&

KuNpnr,rui

ffifiqrct t

gqYe €qvrt qnrr{ qqE frn€g;ftmr{ I Caprrolul lll
Xficrrq;i qtcrrar*rlr aql$qi tt qQ ll
AuanavenesAs ene D E G o R.AKS ANAr HA
qrdmr;fr frcqdfseqrn
[Adeplii] Ndtha
Erarrw'di rr(rrqr* rfi{tr}sral I
Vom aborda doar pe scurt, in acest capitol, originea qcolii
4ft5i6.: wdf+qrerit Kaula, a gcolii Natha qi a fondatorului ei, Matsyendrandtha
sau Macchandanatha, care a revelat textele sacre ale acestei
fq"gfl"{t drf*ffi?EtE r5{fr n iu lt gcoli misticet.

ErFnlr€"jrT €qnsqrf,T €xregrag*€qH I q{ Abhinavagupta i;i incepe Tantrdloka oferind omagiile

rrrf-qqn{HeqlaT {r{r qffr: qg€qi tt ll sale ,,marelui pescar care distruge refeaua iluziei":

FrqI rE€ntr' c*sqfi* lQl ftraq t Fie ca Macchandanitha, cel care a desfbcut releaua str[lu-
{r{r €T qr{r wftnl gdi;rr ql* qa ll qt ll citoare alcituitd din noduri qi din goluri, un amestec din buclli
nEr ;r €?q* €f,fqffi GqEr-.aqq I care se desfigoari qi se intinde in toate direcgiile, si-mi acorde
fS ftirrcq* erfinrrrqr fi"firr ecqt favorurile sale. (I. 7)
f{qqd qf#aqn* €{ q*( I ll "e ll
q=t Matsyendra a reinnoit gruparea Yoginikaula gi a transmis
doctrina sa in Assam. Este el oare autorul lucrdrii Kaulajfia-
aqn{rr qrsnrqd wnd ftf*arrsrftl tt Ra ll nanirr.taya, [a textelor] carya gi doha din cultul Sahajtya? Este
rffi'{il €FrrqrrTTT qftqTq: qqQ I el oare Minanatha, autorul lui Yogauisaya?
€ q{e frqrrqd wgffitrrq tt ''tt
trEr ?rgr g qo*rr* s{t* feft €T I ll Nu se cunoagte cu exactitate perioada cind a trdit, pro-
babil intre secolul al VIII-lea si secolul al X-lea.
ffi t Perrtru mai multe informagii vezi Tara Michael, Corps subtil et corps
?rEr rqmc* *ffitd grq1 TtiiE{t ll 1o ll
causal,Le Courrier du Livre, p. 4l qi urmitoarele.
t{* zfttimrcqqr{Mqii
151
arrtnftari' ffiq rt

ftranxg *<qqqrafiqll tl

tls0

KuNoer"rr.u AuanaucneSAseNe pn GonersexAtna

Discipolul sIu, Goraksanathat, a fost foarte venerat in cumstan{ele, nu percepe dec6t o singuri 9i aceea;i savoare
India de Nord ca ,,fiingi realizatd" (siddha). El a scris Siddha- (samarasa) care impregneazi intregul Univers.
si d dh an t ap a d dh ati, Am ar nugh ap r ab o dh a,,,Trezire a care re -
veleaz| eternitatea". Nu ezitlm si-i atribuim, de asemenea, Din acest motiv, este necesar sd sfingim, sI transfigurim
Amaraughaiasana,,,Fluxul nemuritor (care ne fereste de corpul, c[ci avem nevoie de un corp pur, subtil qi diamantin
moarte si ne permite si cucerim timpul)". Datoritd lui, yoghi- pentru a atinge puterile supranaturale. insi nici in acest caz
nul devine conqtient de nondualitate qi atinge rapid eficienta, nu sunt necesare practicile intense din hathayoga. Controlul
a cirei denumire exactd este arnaraughasidd.hi. suflului se obtine pri n kumbhakamudra, determinind suflurile

intrucit ei ingiqi se numesc il uagotra2 , adepEii Natha sunt si pitrundl pe susumna datoriti fricqiunii unificatoare dintre
qivaiEi. Pentru ei Siva, pura Constiing6, se bucuri de pace gi de
eternitate, in timp ce Sakti, energia sa, este sursa schirnb[rii, suflul ascendent gi cel descendent, care nu mai tlpereazi la ni-
precum si a diferitelor experienge implicate.
velul dualitigii. Aceasti practicd se realizeaz:a flrl niciun eforq
Adepgi Nitha urmiresc si se elibereze in timpul vieEii.
Misurile pe care le iau in acest scop sunt simple. Ei nu sustin mintea devine stabili qi la fel devin gi simlurile. in ceea ce pri-
veste controlul sexual, acesta depinde de ,,rostirea interioari"
nici practicile religioase exterioare, nici cunoagterea tratatelor. (ajapajalta): de fapt, din momentul in care tottti s-a dizolvat
Ei pun accentul doar pe calea directi, cea mai scurti posibil, in calea mediand, yoghinul aude in interior un sunet spontan
cea pe care misticul o descoper[ in el insusi, chiar in propriul (anahatanada) qi, dacd este atent la el, Kundalinl se trezeqte Ei
si.u corp, locul privilegiat al experiengei, fie ea legat,i de divi- apoi se ridicd pdnl in centrul superior, unde se uneqte cu Siva.
nitate, energie sau Univers.
Astfel el atinge usor, natural Ei firesc (snhaja) [nivelul]
in acest scop, adeptii Natha recurg Ia un singur mijloc: energiei unmanl, care transcende mintea, devenind o fiintd
intuitia si sahajasamadhl, ,,resorbtia spontani". Ei sunt numiti librer6, ,,fbrd atasamente", un auadhuta.
prin urmare sahajlya - ,,adepEi ai spontaneitdfii". Ei sunt carac-
terizati de simplitatea inimii si a spiritului.Pfin sahajasamadhi insd, pentru a obgine aceastd stare, un guru care aparline
mintea se resoarbe in fericire, concepgia eronati cu privire liniei siddha este indispensabil: el trebtrie sd fie venerat la fel
la obiectivitate si dualitate se estomp eazd si in final dispare.
ca Siva. El este cel care efectueazd pentru discipol, fbrl efort
Atunci cdnd o asemenea stare de samadhi este trdit[ in
timpul tuturor actiunilor cotidiene, yoghinul, oricare ar fi cir- din partea sa, retinerea suflului (kumbhaka), '-esorbgia mingii
si trezirea energiei Kundalinl.
' Abhitravagupta nu-l rnentioneazi printr e siddha pecare ii enumeri. Si
Pentru cd asemenea practici trebuiau si rirndni secrete,
i2nsemne asta oare ci Goraksa a trlit dupi el? adepgii Natha utilizau un lirnbaj numit,,limbajul intentional"r,
care era alcituit doar din sugestii si nu avea sens decAt pentru
,,Familia (sau clanul) lui Siva". (N. red.)
un adevdrat discipol inigiat. Prin urmare, textele sunt de obicei
152 t foarte scurte, in mod intenqionat criptice, dificil de ingeles.

'I .In ,l.imba sanscrita sandhya.bhasa, ,,limbaj crepuscular", clespre care

vorbeqte qi Mircea Eliade. (N. red.)

153

Kuroar,rNi Att,rnauctteS,isaN,l oB Gon.tr-s,rn'lrne

Amaraughai asnna nuurrneazd un plan precis, descrierea Dintre cele72 000 de nidi, Goraksa le nl-uneste pe cele
zece i)rincipale: id.a, pifigala, susurnni| gindhart, hastijihua'
centrilor se amestec.i cu descrierea misclrilor lui Kundalint,
in timp ce strofele citate contribuie la amplificarea acestei yaiesuini, pitsa, elanxbusa, kuhu si laitkhtnit .
neclaritSqi. Este adevirat c[, intr-un fel, despre fiecare centru Urmeazi apoi enumerarea tre€titurilcrr, esen(elor, a naturii
ar trebui sl se spuni totul deodati si cI este dificil de evitat o
aparenti dezordine. urnane (dorinEa, beatitudinea, discriminarea, oroarea el'c.),

Amaraughai ils sna - Bxtrase precurn qi a umorilor li altor constitllenli ai corptrlui, inclu-

Rezurnaftrl primelor septe pagini: zdnd pirul gi, ?n final, a ceior zece porli: nirile, ochii, urechile,
gitul, gura, sexul si anusul.
Prin abordarea irr forlh a energiei ascendente qi datoriti
energiei Kundaliniin{erioare sau descendente, precum si prin Cea de -a z.ecea insii, fiind o de schidere subtil[, este clublir:
trezirea energiei cEii rnediane putern atinge starea de fericire
suprem[. kilarnargat, Calea Timpuitri si calea \i ulryn, t sinrintei, califi-

Atunci cind fortim suflurile ascendent si descendent cati drept Caiea Nectarului sau a Be"rtitudirrii.
(praryta gi apana) si se orienteze cirre iniml, energia medianl La rldicina iuibrahmadanr.la, ,,Bastonul iuifJ rahntan" saa

expansioneazi pe calea centrali (susumna). madlryana(t din centrttl Soarelui gi al l,unii, se gSse;te ,,(rea care
Goraksa nu oferl in continuare decit informatii generale, are forma favo rabiltr" (.bh agakara).

fhrl interes pentru subiectul nostru; el enumerl elementele Gorakqa aborcleaz[ in continuare Isubiectull sexualitdtii:
corpului (Pfunlnt, Api, Foc, A.er si Eter) si calitatea lor in- calea lui raj6s pentrvfemeie si calea lui t"l#s pentru trirbat, in
cinciti, cele zece sufluri (unta): adici: praqta, apana, sama- cazul b[rbatului si al ferreii aceast[ c]ale are uli aspect triplu:

na, uddna si uynna, precum si suflurile mai subtile care sunt dorinla, otrava gi aspectutr necondiqionat pe care nimic nu il

manif'estarea minlii, si nu a corpului: naga, kurma, kykara, contamineazi3.
La sfir:gitul paginii 9, Goraksa abordeaz[ a]senla subiec-
d eu a d att a, dhan aiij o.y at .
tului, explicffnd dit-eritele particularitigi ale lui ishkhini - sau
' Dupd Yogattisaya(13*14) primele cinci sunt sunt asociate cu cele cirrci
KurydsLint * in leglturd cu activitatea centrului-ridicinir:
facultiEi de acliune specifice cnergic'i acgiunii, celelalte cinci, mai subtile,
depind de ceie cinci facultili cognitive si 1in de energia intele ctuali(buddhi). ' Cu privire la aceste diverrs e nadt,vezi lbgamanc.laln grantha, pp' [i5-tt7'
in Llartanrlagrantha. Goreksa lrscalizeazd prana la nivelul inimii, apanala
nivelul anusul:ui, samin.a ia nivelul ombilicului, urkinalanivelul gAtului si editati impreu nicu Siddhasiddkantapaddhntigi Yogauisaya t\e Smt. Kaiyani
uya.nain tot corpul..\'tie,z este ,,cea care percepe", kurrna se manifesti in Mallik, cu titlul Siddhn-SirJdhan'tct-Paddlmti ancl other u'orks of Nath yogis.
Poona, Oriental Book House, 1954.
st'irile de surprizi, de frici. Al:hinav;rgupta consideri ci ea este legati de
' KAlantArga d[ nagtere Ei in acelagi timp contracti timpul, cici ac€rsta
contractie. Krkara provoaci foarrrea, iar tleuadatt:a clscatul. Dhanafi.jaya
nu dispare dupi moarte, atit tirnp ciit carlavrul nu este ars. este cauza suflului, care, la rindul slu, se aflS la originea tirr.rpului. Este
oare aici vorba despre suflui uyina care, pitrunzind in tot colpul, ii con-
I "54
ferd viagii gi suplele?

3 Referitcrr I a k.awe, ttisa qi nirdnj atra asociate cu practiciie sexuale, vezi

p. 172. Goraksa pare si respectc Tirntri:le cu privir: ir tcest subiect.

155

Kurypar.rNi Aueneucne6Aserrre nB GonarsaNArne

intre anus gi organele sexuale se afl6, trikona, inconjurat in interiorul luirdjadantantexisti decit un singur orificiu,
de trei cercuri. Acolo, in acest triunghi, identificim unul, doi, ,Gura lui Sankhinf', numitl Cea de-a ZeceaPoart6,.
trei noduri la nivelul acestui ,,suport-riddcini" lmuladhara).in
mijlocul acestor trei noduri se afli un lotus ale cirui patru petale Din cercul centrului-ridicini de unde porn egte KunSalini
sunt intoarse in jos. Acolo, in centrul pericarpului, se afld o ,,sco- (muladhara) rdsar canalul Lunii - in partea sting[ si canalul Soa-
ici"t de o subtilitate extremd, asemlnitoare filamentului unei relui - din partea dreapti" Luna umple partea stangi a corpului,
tulpini de lotus, in care se giseste energia Kuqtdalinl, ceainco-
iar Soarele pe cea dreapti. Luna corespunde, se spune, nlrii
llciti, asemdn[toare unui mugur tdnir. Aceasta, avind aspectul stingi, iar Soarele n[rii drepte. Astfel sunt prezentate Soarele
a doul sau trei canale (nad), d:upd. ce a pdtruns in germenele
si Luna.
congtiintei, este adormiti.
Din hulbul-rddlcini apar suflul, mintea, Soarele, Viaga
\brsurile de la pag. 10: (jiua), apar srnetul si matrkaksara.

Ea se aflI in centrul acestei triple cii (ridicina celor trei in minte rezidi domeniul somnului mistic, Sinele inefabil,
canale), fiind foarte subtili precum un lir de pinzi de piianjen; avind drept functie VoinEa (iccha).
urcAnd pe o distanti de patru llgimi de deget pini in centrul
Versurile de la pagina 11:
ombilicului, ea se incoliceste de opt ori, apoi, din centrul <lmbili-
cului, ea se desface in numeroase ramuri principale si secundare. RidicAndu-se din bulbul-rldlcinI, suflul ascensioneazd pe
canalul Lunii gi al Soarelui. Fiind susEinut de energie, el ajunge
in mijlocul ombilicului, se afll o roati cu zece ,,spite" dintre in brahmadanda (susumna), pe care o stripunge. Acest suflu,
care ida, pingala si susumna. Aceste cIi ascendente se sprijind pe care se ridicd in spirali, este numit de cdtre fiintele trezite spi-
ramura principali, merudandat. Una dintre celelalte [,,spi1e"], tittr lprAna.
alambusa, se sprijinl qi ea pe aceasri ramuri.
Datoriti bastonului [ce iese dinl bulb, aceasti energie inco-
Astfel, Kundalinl, formati din nenumirate canale este
affase in vortexul lui Brahman sau centrul care se roteste. liciti, adormiti, se roteste sub actiunea Purtitorilor Bastonului
(suflurile). Astfel, imbolditi de ei, ea il recunoaste pe Siva.
Text in prozl de la sfdrsitul paginii 10:
Paginile 10-11:
Calea energiei (Kun/alini) se intinde de-a lungul canalului
principal pind la cutia craniani, iar acolo, in Cercul Lunii, se afli Linga, siatat dedesubtul sllaqului nasterii, se afl d in mif locul
supremul fihga al craniului. Deasupra sediului lvilarnpika (t*ala), bulbului-rlddcind qi deasupra organelor sexuale. Deasupra sa
se afli resedingaluilinga, suadhisthana, "Cea Plicuti"; in zona
acestlingarevarsl un flux de nectar. in spatiulinterior - garbha - ombilicului, in partea superioari a centrului plin de giuvaiere
(manipura) se afli Focul. Din acest motiv acest F'oc, care poartl
situat in miilocul frungii se afli chiar acesr nectar. Dupd ce il con- bastonul ridicat, strilucegte mai intAi in toate direcgiile.
troleazd la suprafaga lui brahmadanda, iahkhinf , asemenea unui
coll de fildeq (rajadanta),il determinl sI curgd. (p. l1) in zona de sttb rnanipura, privind sudul qi nordul, se afli
zona anusului'. in mijlocul siu se afli bulbul ombilicului sub for-
Conchein originalul francez. (N. red.) ma unui lotus care este, se spune, receptacolul tuturor curentilor
Coloana vertebrald. (N. red.) [energetici ] din corp (nad).
,,Scoica", referire la KunSalini.
' Amedhya.
156
157

KuNnar,rwi AtrrrnaucnadAsaxl nr Gonarcsnna'r'r,re

in lotusui inimii se afla principiui' Pi-atrt, de culoarea perceput ca fiind asemenea Lunii reflectate in ap[. Totuqi, El este
Maherivara, Domnul omniprezent, creatorul celor paisprezece
g*lberiir, iar iu nriilrrc, sub forma florii rogii d.e kadantbo, se afltr tipuri de fiinge, El este Sinele suprern.

ioata Focuhri, lc,cul de odihnl al constiintei empirice. Analizl

La nivelul giitului, slia5ul purificirii, se afl6 principiul Si, Scopr-ll acestui tratat este de a ariita modulin care Sinele
suprem, infrumusetat de cele trei energii principale: Voinga,
neh:i, inconjurat de un llux de ApI (purificatoare). Cunoasterea $i Acfiu&e a (itcha, jfrnru,a qi kriya), r[mine ador-
mit in corpul fiinEei umane sub tbrma lui Kundalinisi rnodul
in mrjlor:ul i:oltii paiatuh.ri (folru), asrnienea 0ic[rii *prinse in care el se reveleazl.
a tinei i;;r ndr:lc, t-1,1:mentul Fac (t.rjas\ striir.lce ,qre flr[ iruceta.re.
Gorakga oferi o descriere a centrilor lde forg5] totoda-
?n rnugurrii ce rlsare din c..rvifiltea hulbului cerebralt se
t[ criptici, dar gi foarte detaliat[, cici el ia in considerare in
ril'.!i elernrrntrtl Ai:r, iar in virful lr*suiui sr: afl[ eleraerrin! Hter.
acelagi timp toate efectele $tr5pungerii, astfel incdt, in locul
Lre';supm, in bhyti. se afl'i,,centrul de cornandd" (riifra,.l. in .rctst unei perspective unice, si descoperim la fiecare etapd o noul

centru, in urfeliorr.rl celor saisprezece nodurit, se gese$te nec- comoare. Aceasti orientare a operei [sale] corespunde, f]ri

tirrul celei de-a saisprezecea faze a Lunii, iar in aceastri kala se indoiald, atat spontaneitaqii qi integralititrii experienfelor adep-

ai.li eneigia r:ognitivi, rnai subtill decAt a $ura parte a unui fir de tilor Natha, cit si unei intentii esoterice.

pirr" I)easupra aci)stei energii se atll punctul hindu (sau efrcienEa Putem explica aluziile si ardta sensullor, ins[ o asemenea
analizd. nu se va putea delimita de un [anumit] limbaj tehnic.
virill, vtrva).
intre centrul care deschide si inchide anusul si organele
Atunci cind bindu,,explodeaz[" si se dilati, el for- sexuale, triunghiul din mijlocullui muladhara este inconju-
nreazi instantaneu^,rcdsattoriti expansiunii sile, rcastaka (adicl,
rat de cele trei cercuri ale acestei mandnla. iii fiecare vdrf al
brchmarundhrn) asemlnitoare fructului triunghiuiar al casta-
triunghiului se afld cate un nod, iar in centrul acesfor noduri
nului de ap[. se afl[ un lotus ale c[rui patru petale sunt intoarse in jos in
cazul fiintelor orientate citre activititi lumesti. iar in cazul
in ea, sediul in care constiintr empirici se dizoivl are drept celor detasate de acestea, ele sultt orientate in sus.

sup,ort enertriirr cognitiv.i. Atit tirnp insi cit consider[m leg[tura in pericarpul lotusului se afl.i incollci ta Kundalini; ea este
numiti si ,,Scoica" (isr"tkhini) datoriti celor trei spire $i jum6-
cu corpui ca {iind intr-un [raporr de] identitate cu conqtiinfa, noi tate. Rosie ca un corai tdnir. ea se manifesti sub forrna a doi
sau trei curenti, fiocul de pornire al.] canalelor irJd ;i pingala,
continu;m s[ rlticim in toate cele trei hrmi. cel de-al treilea fiind susuntTra. Asemenea unui germene la-
tent in simdnqi, Kundalini za(:e adorrniti, de unde expresia
Astfel, infrurnusetat de cele trei energii. Sinele suprern (pa-
159
rarnatma) rimdne [nrereu] acelagi. Iil este oglinda Constiingei

rrbsolutc in crre se refiecti Univcrsul. Expcrt in a discerne acti-

unile devenirii. el este inzestrat cu mukiple mijloace ;i energii
atunci cind, asumindu-gi starea de somn (al ignorantei), este

' 'fol,tua. (N. reet.)
t in lirnba irancez:a, bulbe crdnien. (N. red")
'' A.urt", sunt probabil cele 16 ad.hara pe care le mentioneazi

Goraksanatha tn S.S.P., cap. II r'/. l1-25:
(I) piddngwstha (degerul rnare dc lo picior), (2) rnuladltara,(3) gudadlzara

(ca.re contractl si relaxeazi anusul), sediul lui zpilnii uA],u, {4) mulhradhara,
olganui sexual, {.5) r'c;-ica, (ti) on.rbiiicr-rl, (7) inima, (8) gitul, (9) uvula

(gh,tttttilta), (i0) ,trilr, (tl) iirnba, (12) bkrutnadh"ta, (13) nasad"kara,unt\e

mittrc:r rie st;ririlize;zd" (J,4) nlrscmilLa, i'idicina nmului, (15) lalata, fruntea.

tltt\ br*htturntalltr:t, cwr-'este setilul lui ri ko-iacilbru.

158

KUNDA,I-tr.li Alra n aucHe5As ANA DE Gone.rsenA:rna

,,gerrnene al conqtiinfei", cel aflat incii in obscuritate, dar care somanadt pe stanga gi pingala sau suryanaQt pe dreapta; Luna
trebuie trezit. umple partea stdngi a corpului, iar Soarele, partea dreapti.
Susumna sau Focul se afld la mijloc. Sarasuatt gi kuhu se afli
De Ia nivelul bulbului tlcanda) pleacd 72 000 de curenti,
dintre care cele dovd nadfbinecunoscute, ida qi pihgala. $ase pe fiecare parte a ciii median e, gandhari si hastijihua, de fie-
cli pleaci de la nivelul ornhilicului (nabhi)inmomentul in care care parte alui ida, in faEi. infte gandhari si sarasuati se afli
Kundalhl seridicd: sufiui, mint€a, Soarele', Viaga, sunetul fun- ianlchintplind de nectar qi care se intinde de la nivelul gitului
ilarnental care se afli la originea celor zece sunete interioare2 qi pinl la nivelul frunEii, intr-o linie curbd. Toate aceste canale
in final silabele acelor mstrka atlate in lotugii centrilor. pornesc de la rarnura principali care este calea mediani.

Ku1tSakni,la fel de sub$re ca un fir de pdnzd. de piianjen, Fiind astfel constiruiti din numero ase nadi, Kundalint
sdliqluiegte in centrul unei triple cdi, baza celor trei curengi prin- rlmdne in ,,V6.rtejul lui Brahman"; de fapt, daci ea nu s-ar roti,
cipali care se separ"[ atunci cSnd ea se ascensioneazi spre ombilic" nu ar putea exersa functia acestor doi curengi vitali diferigi.

Cum anume pleacl ea de la nivelul bulbului si strlpun- Ombilicul contine ,,purtitorul bastonului ridicat", acest foc
care arde in interior; datoriti cdldurii intense pe care o emani,
ge brahrnadar.tda, calea median[? Ni se spune ci aceasta se Kuqt/alint devine fermi, dreapti, la fel de rigidi ca un baston.

datoreaz'i bastonului fce pleacd din] bulb, adici sub efectul La nivelul ombilicului , Kundalinl, [in forma sa] inferioari
contracliilor anusului qi sub acgiunea suflurilor numite ,,Purt6- la nivelul luimuladhara (adhahkuqt/alinI), devine energia in-
toare ale Bastonului". Dinamizat[ de acestea, energia incoldci- termediari, apoi energia subtild de Ia nivelul inimii - in centrul

ti se invirte gi se ridici in vdrtej, plec6nd de la nivelul bulbului anahata - si la nivelul gAtului (uiiuddhicakra) gi, in final, ca
pdni la ombilic. Ea este asaclar serpuitoare gi are opt inele
energie superioari (urdhuakundalint), atunci cdnd ea ajunge
(kundala) aie ciror nume sunt, de altfel, cunoscute:pranar)a, in brahma,randhra.
gudanala (,,tulpina anusului"), nalint (,,tulpina lotusului"),
sarpinr (,,qerpoaica"), uankanal/ (,,tulpina curbatd"), kgaya Odati cu aceasti ascensiune, centrii devin tot mai lumi-
(,,cea care conduce la distrugere"), iauri (,,care se referi la nosi: suflul (pauana), purificat, ilumineazi calea mediani;
eroi"), kundali (,,cea incolicit["). mintea (manas), deveniti omniscienti, reveleazi lumina Sine-
lui suprem; Soarele (tapann) ilumineazi centrul ombilicului si
Aceastd ridicare gerpuitoare poate genera tulburiri, de- cel dintre sprincene; Yiaga (jiua),iluminati mai intii de razele
presie, poate cauza miqciri bruste, care dispar atunci cAnd hiKundalinz, ilumineazi la rdndul sdu inima; in final, sunetul
Kundalint, trezitl pe deplin, se ridici.. Ea ajunge apoi la nivelul (iabda), precum si Mama Fonemelor (matrka) ilumineazl
ombilicului de urrde pornesc principalii zece curenti'; ida sau brahmarandhra.

' L'orpono,,,care inciizeste si arde", nu trebuie si iie confundat cu s[rya, Descrierea diverselor c akra, de la ombilic pAni in centrul
dintre sprdncene sau centrul de comand6, nu necesitd nicio
Soarele, simbolul lui p inga lA.
l6l
1t Vezi p. 186.

Errurner"te la p" 155.

160

Kuwplr-rxi AueneucnedAs*Ne or GonergeuA'rna

explicagie. Textul este clar gi clasic. lns6 nu la fel este qi partea irnpiedici acest nectar si curgi in F'ocul distrugitor de la nivelul
referitoare la centrul superior. ombilicului. Astfel, el atinge nemurirea,

Bindw, punctul eficienqei concentrate, care reprezinti Acelaqi tratat precizeazilci starea de beatitudine spontanl
virilitatea gi care se afld deasupra centrului dintre sprdncene, este aceea care o trage pe iaqtkhiniinsus (i/. 56).
explodeazd, se dilati qi formeazi mastaka sav brahm.arandhra.
Orificiul de la baza luilihga,in formi de clopogel (ghary.ti.ka), Iar Sloks 62 fspune]:
este rajadanfcr, "dintele de elefant", fiind, de asetnenea, deschi-
derea canalului i anlchinina/.i. D acd brahmarandhra este asemd- Prin ce tulpini (mala) putem extrage licoarea (Siva) gi cum
nate cu un dinte de elefant, aceasta se datoreazd oare culorii poate sufletul u{ bea din ea'/ Nectarul este adunat de canalul
sale de fildeg sau doreqte si sugereze o str[pungere puternici? iapkhini, iar sufletul individual, care se afli la nivelul c[ii medi-
ane, bea licoarea (ra.sa) prin aceastd tulpin[ atunci cdLnd se afli
Cutia craniani contine trei cercuri: tnanqlala Focu- in matyka,snsamblul fonemeior mistice.

lui, a Soarelui Ei a Lunii. ln mijlocul acesteia din urml - in timpul trezirii lui Kundalini, constiinga empiric[
se linisteste mai intdi in centrul inimii, apoi, ajungdnd in
sornaman(ala - se revarsi mai intii, in cavitatea craniului,
un flux de nectar generat de deschiderea lui lihga; apoi, brahmarandhr{z, ea se dizolvtr complet (cittalaya) pentru a fi
inlocuitd de energia cunoaEterii (jfianaiakti), care conduce la
iar.tkhinl, avind cea de-a zecea poartd deschisi in lotusul cu Congtiinta absolutd.
o mie de petale (sahasrara), extrage acest nectar din cercul
in acelasi timp, Sinele, adormit in centrul inferior, unde
Lunii qi, dupd ce capitl controlul asupra lui, il infuzeazi in doarme somnul ignorangei, si care ritlcegte din viati in viati,
calea rnediani. Yoghinul igi asumi atitudinea numiti &fte- fiind convins de identitatea sa cu corpul, se recunoa$te acum
carimudrd, gura sa se intredeschide involuntar, qi el este ca fiind Sinele suprem.
proiectat intr-o stare de deplin[ beatitudine.
Cu toate ci el degine cele trei energii ale Voingei, Cu-
Referitor la aceasti atitudine, anumite texte ale adepEilor noasterii si Acgiunii, manifestind-o pe aceasta din urmi in
Ndtha pr e cizeaz6, urmltoarele : aceasti lume, si, desi el este capabil si discearnd mijloacele

Contractind gitul, imobilizlm cele doud na(I (i(d. gi de devenire, Sinele rimdne Sine gi chiar aceste energii sunt
pingala) gi ginind limba apisatd (pe uvull), cea de-a s,aispreze- cele care-i conferd str[lucire. in conformitate cu traditia, fie
ceakala se ridicl [spre locul] unde se afli triunghiul (trikttld), cI se reveleazi ca fiind Constiinta ultim6, oglinda purd in care
fulgerul cu trei virfuri, silaba OM. intregul univers se reflectd, fie invers, manifestindu-se precum
o reflexie in aceastl oglindi la fel ca Luna in apd - nenumdrate
Sau, confor m lui Siddhasid dhant ap add hatit : luni, deformate si tremurtnde, se oglindesc in apa agitati, degi
in apa linistitd apare o singurl Lund, clari si nemigcatd -, exisrl
Daci yogbinul mediteaz[ asupralui kala, nectarul se revar-
s[ din Luni. intorcind atunci limba in sus in lchecarinudra, el doar o singurd qi aceeagi oglind6, doar un singur si acelaqi Sine.

' IIp.3laed. KalyaniMallik, op. cit.p.l49. r63

162

KurypnlrNi

ParamAtmA Triplamandala*
Mastaka, craniul
i6 noduri, nectarul Focul

Tdlu,palatnl. Lunt, liiga gi nectarul siu
Lambika.lueta Brahmarandhra

Jiu atman, Sinele intrupat - cu I 000 de petale

Biwlu,bhru
Ajfracakra, centrul

de comandi

Rajadanta, dintele de
elefant, a l0-a poartl,

,,gtrtlui iaikhinl"

Kanthacakra, centrul
gd:uiu'i, uiluddha cakra

Linga deFoc

I

Brahmadanda

Wrteiullfi Brahrnan Suadhisthana

Curba octupll Brahmada1da
Kanda,balbal, Bhagamanf,ala,
Iingainferior cea favorabili

Cea incoldcitl si adormiti calea intreiti
nod, grantha
\
muladh ara,suportul-ridicinl
trikona, tr\unghiul

164

Pnnrgn n Tnera

SnNsur, PROFUND
AL PRACTICII ESOTERICE

Cnprrolui- I

Aunno crNUL, AruDHANANSvana

Iconografia indiani il reprezintd Iuneori] pe Siva in ipos-
taza de hermafrodit , ardhaulra,partea dreapt[ a corpului fiincl
masculini, iar cea stingd ferninini. Aceasta este o modalitate
concretd rle exprimare a liberei autonomii a energiei divine,
cele dou[ sexe reunite intr-un singur corp) reconstituind uni-
tatea originald a principiilor opuse care divid Universul: ,,Siva
igi pune pecetea asupra lumii intregi, spune Utpaladeva, im-
plrgind omenirea in corpuri masculine qi corpuri feminine",
care sunt fragmente ale aceluiagi tot. (S.s., XIV. 12)

PracticanEilor ambelor sexe ltogin gi yogint] care aspi-

rI s[ redobdndeasci plenitudinea unithEii primordiale li se

oferi posibilitatea uniunii sexuale esoterice. Daci indepli-
nesc condigiile pe care aceasta le impunet, atunci ei pot, prin
intermediul acestei metode, sd-9i reglseasci integralitatea
fiingei, sI uneasci intr-un rnod indlsolubil in inceriorul lor

polaritatea masculind qi cea feminini - unitatea fexistenti

' Put]ct ersenqial legat de acest subiect delicat, calificarea respectivi

(adhikara) este conform lui Tantralakauiu eka, comentaliul lui Jayaratha
la capitolul 29 al celebrei iucrlri a lui Abhinavagupta - aceex a yoghinuiui
extrem de av:rnsat, care a atins starea de niruikalpa (experienEa directd
a lui Siva, dincolo de gAnduri = .,nilflie gi formi"). Respectiva calificare
este autentificati, bineinqeles de un msestrlr al tradiliei, nu de yoghinul

(o

insuqi. (-1L red.)

r69

Kuxper"rul At'ttnontxut, anonallARiiv,'re-a

inch din] germene a fiecdrei fiinte umaner -, transcenzind se odihnegte in propria fiingi, ceea ce nu inseairm5 insd cI ei
a atins deja atler'dratul Sine deplin revelat.
definitiv <iuaiitatea.
Dach, afunci cAnil Kwndalinl st ridicl si energiilc sunf l,''r1-
Unirea sexual* pe carc o vom descrie se numeste rutlrayd- rificate, utilizlrn pilcereil ca pe o trambtiiinS. ea se transformii
mala: cuplul indisolubii format de Siva si energia sa. ln timpul in fericirea ptrrei Conqtiinqe. in acest fei, rituaiul sexuai. care
unirii sexuale, fblosindu-se de elanul pe care aceasta il treze$- trebuie sd ajute Ia atingerea CongtiinEei cosmice, se bazeaz.i
te, adeptui se resoarbe in eficienEa energiei sale: constiinta si pe elementele caracteristice unirii sexuale, cum ar fi afingerea,
energia fiind una, el are acces la ni.',.elul cosmic al Constiintei
qi, asemenea cuplului divin, se dizolvi in starea de nediferen- fervoarea si satisfactia corporald, clucdnd pllcerea pe cea m',li
qiere a T'otului prirnordial, in Parama$iva. inaltd treaptl a sa gi transmufAnd-o intr-o beatitueline liniqti-

'fantrismul ne arat[ astfel modul in care experienta su- td Ei continur,t, poiaritatea doringei fiirrcl inlocuiti cle extazui
preml inclutle toate niveiurile reaiitdtii, in care unitatea apare freveliirii] Sineiui.
din chiar miez,ui dualitigii. Pentru tantrism, unificarea trebuie
si survind chiar gi in timpul experiengelorvietii obiEnuite, ori- Atlngcren
care ar fi acestea qi, datoritl purificlrii generate de Kundalini,
energia poate fi transfonnatl in energia purei Congtiinte. Dintre cele cinci simtnri, atingerca, cu care elrganele
sexuale sunt in leg6trir:a, <leiine un loc privilegiat; fiind mai
Kury.{.alinl si via{a sexuali intimd dectt celelalte simEur"i, ating erea I'aciliteazl contactul
cu centrul median', pe care astfei il treze$te; ea este IegltI, pc
De f'apt existi o pripastie de netrecut intre energia purei de alti parte, de o erno;ie glohdi, {jare genereaz[ unificsrea
Constiinte si sexualitate atet drnp cdt Ktndslinl, ,,Ceacare are rapidb a tendingelor dispersate de c[tre naturii si r:onr]rice le
trupul onclulat", rirndne inerti in fiinga obisnuiti. Este sufici- satisfacerea dorinqei.
ent insl ca ,,gerpoaica" sd dcvini dreaptl si trupul, pitruns de
putere, devine locul si insrrumentr:l privilegiat al accesului la Ahbinavagupta citeazi de nltfel o strcfi din Sp&nddldarikA
Constiinta lui Rhairava, este adevirat, cu condigia cayoghinul (m. 10) pentru a arlta locul privilegiat acorclat aringcrii de cd-
si imbine cliscerndmdntul spiritual cu rernuntarea, asemenea tre predecesorii sIi, care nu o mentioneazd printre obstacolele
unei lebede care extrage cu indeminare din apele cosmice ce ne impiedici sd intrinfin sumadki. curn sunt [de exemplu]
seva Congtiinleiz. punctele hmrinoase" mirosurile, g.usturile qi sulretele e.xtraor-
dinare ce apa.r inopinat in urma unei interioriziri prr:fundc;
Orice sfare de piicere ne oferi o sciipire a beatitudinii el precizeazi (T.A. XI 29-33):
Sinelui, c[ci, atunci c6nri clorinta este impliniti, lvoghinul]
' in conforrniiate cu iAktauiifiana centrul-ridacini contine cele rloui Organele vizului- auzului, grlstului si mrrosului sc glsesr:,
intr-un mod sr:btil, in elernentul Pi.mlnt;i in celelaite elernente
sexe, vezi p. 1-42. ce apargin niveluriior realitd,lii inf'erioare, cei rnai inalt ilintre

pI .v. ezr I //rJ. M a r)hy nmac akra, v cz i yt. 7A8 "

t70 L7t

KuNpar,rNt Awnno cruur-, enoue.NAnlSvarl

ele nedepigind etapa iluziei (rnayatattua), in timp ce atingerea Dacd este eliberat de posesivitatea amoroasi, Kama, zeul
slllEluieqte la nivelul superior al energiei ca [o] inefabili senzagie
subtill la care aspiri neincetat yoghinul; acest simr conduce la dorinEei, ars de cel de-al treilea ochi al lui Siva - care esre
o constiinta identi.cd-l' firmamentului striiucitor al propriei sale
lumini. energia Kundalinl * cedeazd locul tandretei amoroase' pline

Jayaratha comparl aceast[ senzalie inefabilh (sparia) de veneratie sau daci, dincolo de cunoa;tere si de cunoscut,
cu o senzafie de furnicdturi (pipilika), considerdnd-o ca o dorinta devine un elan pur tle iubire impersonali, (iccha\, in-
,,atingere" infinit de subtiii a energiei divine, atingerea insigi
a gratlel . tensitatea sa purl animd corpul, iar acesta, eiiberat de limi-
tirile individuale, tr6ie$te intr-un mod liber, permitandu-i
Efervescenfa qi ardoarea yoghinului si rlrnind conectat Ia sursa energiei, in starea de

Trebuie sd asociem rolui atingeriiinkulaydgat cu cel al emotie a inceputului.
doringei, a c'irei intensitate ofer[ o susfinere prefioasl. Degi Deta$ate de dualitatea alegerii si a obiectiviritii, simtu-
dorinta erotice genereaz[ un atasament redutabil si steril,
intensitatea sa r[mine totugi necesar[, chiar indispensabili, rile trezite se manifesti liber in activitatea lor, intr-un mod
datoritd efervescentei vii pe care o trezeste. De fapt, in cazul impersonal; corpul, fiind astfel satisfAcut de yoghin, atinge
f.uziunii esoterice, efervescenqa corpului eliberat de ataga- fericirea co smici. D in acest motiv Vij ii an a b h airau at antra ne
ment"4-ofer[ o bazd pentru manifestarea ardorii mistice. recomand5:
t Trei termeni desemneazl aici congtiinga : samuitti, cit qi Ttrakaia.
' Anumite Upanignde au stabilit deja corespondengele: atingerea, 'lrebuie sd ne fixlm mintea asupra a ceea ce nu este declt
piicere, in intervalul dintre foc si otravi2. (Atunci) ea este izo-
suilr;J udana (sau Kundalini) qi zenitul. Referitor la cele cinci canale lati sau se umple de suflu si (survine topirea) in beatitudinea
Chandogy op ani;ad asociazd canalul ascendent, care [corespu nde lui] udana, iubirii. (68)
cu VAntul [=Aervl]sictdkaia, acesta din urmi reprezentind spagiul interior
Lucrarea continuS. cu precizarea:
al inimii fiintei umane, iar acest element - akala -, care este fasociat]
Bucuria Realititii lui Bra hman (experimentatl) in momen-
plenitudinii gi nemiscdrii, nu difer[ de spafiul exterior, i dentic cv Brahman
' tul in care se incheie resorbtia in energia puternic dinamizati de
(III. 13.5 Ei 12 7-9). Referitor la zenit, a c[rui verticalitate evocl suflul fuziunea cu o parteneri (.satli), este numit.i bucuria intiml. (69)

ascendent, url an a, aflram, <le asemenea, urmitoaretre ;,,8 rahm an se hrln este Atunci cind beatitudinea legati de plicerea senzualI
cu floarea brahman polenizatd de albina Up anis ad (qtiinga corespondengelor cuprinde intreaga fiinqa qi se transformd intr-o bucurie mis-
ticl intimi, ea transcende doringa si purificd mintea pe care
mistice) in stupul cerului, la z,enit, unde Soarele - simbolul lui Brahman -
o linisteste.
este mierea zeilor qi irle cirui raze sunt cele ale zenitului".
' Rati.
' Ritualul secret Kaula, numit gi ,,Sacrificiul Primordi al" (adiyaga), despre t
ncare se va vorbi in continuare. (N. red.) Vezi p.80. Termenii tetrnici,,foc" (u ahni) si,,otravi" (u is a) desemneazd

Roga. [aici] inceputul, respectiv sfirsitul uniunii sexuale, qi, pe un alt plan,

172 contractia si expansiunea energiei din timpul ascensiunii lui Kuttdalini.

173

KuNr;ar,rui Cnpmolur- ll

Astt'cl, in canforrnitate cu un rnare albrisni tantric, ,,ceea Tne r*lsp'IGUR AREA c CIRBULUI
crj p€ntru omul obiqnuit este un rnstiv al inrobirii, pentru SI A UNIVERSULUI
un siddha este un prilej de eliberare". Pe culmea ef'ervescen-
1ei specifice doringei sexuale, ajunger::, datorit6 ascensiunii Pentru a inEelege mai brine in ce constd contactul dintre
subiect si obiect, dintre Sine gi ego, Abhinavagupra cireazi un
\tti Kttd*iim, p&n5. la rnanifestarea energiei, p6nI la sr.rrsa ei fragment obscur din Yogasanrc&rat .
vibr$n.lf;.. Acesta este secretill llnntrelnr profuncie precum
.Puratrim#ka. revelat de Ahhinavagupt',r in comentariui shu I)esi acest text pare s[ insiste asupra cnntactr lui de ordin
sexual, intrucdt este cel mai intens dintre toate, el se refer6,
la rlcetstE lucraret" de asemenea, la orice relaEie intre un organ si obiectul siu
Corpul este aqaclar valorizat ca instrument de realizaren
specific2.
clci energiiie c*re *u ,lepfrgit fr'.rntierele individuale expansi-
oneazd tn unirrers, fiiud de aceea numitc ,,divinitdgi"t. ins[, mai mult decit un simplu contact, este r.,orba despre

Abhinal'ugupt;l spune referitor ia acest subiect: o fuziune intimi (mithuna), pe un fond de bucurie, in cazul

Toate obiectele aruncate cu vioiengl in focul care arde in- fiintei care si-a trezit inima. Ftictiunea repetat[ intre subiect si
!iruntrui propriei noastre conqtiinge igi pierl aspectul diferenfat, obiect accelereazl.schimbul gi conduce ia fuziune. in at'senta
alimelltiodri-i fhclra cu irropria lor energie" Atunci cind natura unei asemenea fricgiuni, obiectul rdrnAne limitat, iar subiectul
h-rcrurilor estc dizolvati prin aceasti ardere rapid6, divinitiEile nu ajunge la nectarul universal. insi, gratie acestei fiicgiuni
r:ongtiinEei - suveranele organelor rie siral - savure*zi Universul care genereazi ampli{icarea bucuriei si energiei. obiectul isi
transforrnat in nectar. Satisflcute, ele se identilici iui Bhairava, pierde sentimentul propriilor limite, iar dualiratea dintre su-
firinarnentul Conqtiinlei, Dumnt'zeu care sitrirrluieqte in lnimi, biect qi obiect dispare.
Cel care este plenitudinea'.
' T.A. IV. 130-146, cu cornenrariul lui Jayaratha, p. l38 gi urm.
Cunform comentariului, divinittigile tlevin con$tiente de ' Acela care manifesri o vigilenli intensi poafe experimenta ?ntrepd-
Univers ca o reflexie in suprema Conqtiingl. Aceeagi relagie se
stabilegte intre suhiectul ccngtient gi obiectul de care [acesta] trunderea dintre subiect si obiect in nu conteazi ce unire, fie dintre doui
se bucurii, cici divinit'igile, deEi surlt la un nivel nediferenfiat, ,valuri" ale cunoasterii, fie dintre doui sunete, de e"xenrplu. Acestui gen de
au f'uncgii gi activirl$ variate iegate tle tiileritele organe sen- experiengl ii d,atoreazi iiuaismulu,i castnirian caracterul sdu universal.
zoriaie orientate citre obiectele ior respective.
173
P.57.

Ileuatri, ternlc'n utilizat inci din tinrpuriie celor mai vechi LIpaniEade.
T.A. iII..761-26'l

174

I(unoaliNi TnawsprcunaRrA coRpuLUr sI A uNIvERSITLLTI

Uni{icind astf'el cei doi poli, fricgiunea poate fi o opor- Kundalint esre astfel preliguratl in cildura intensl a lui
tunitate pentru yoghin de a se integra in Totul cosmic, bu- agni, str:ilucirea piin"i de lurnin[ a Soarelui si biutura nemu-
curindu-se de Constiinqa cosmic6, corpul qi universul liind ritoare a fericirii (umrta).
transfigurate.
132-133" in rnijlocul nopgii (care simbolizeazI activitifle
146. Con;riin1a, datoriti libertlEii sale, sr: reveleazI ca fiind cotidiene) supuse iluziei, trebuie si sfoarcem bine cele dou[
rcti - subiectul si oiriectul - pentru a extrage seva. Din intrepl_
atfit realitatr:a interioar[, cit gi realitatea exterioarS, firl a inceta
trunderea lor str;ifuigeri instantaneu o splendoare deosebitl, cea
si aibi natura conqtiingei Sinelui. a supremului subiect cunoscdtor care ibtrece strilucirea Soarelui
130. Ea se manifestX !n trei sfere succesive: subiectr-ri sau si a Lunii (cunoasterea si obiectul de cunoscut).

Focul, cnnoasterea satl Soarele s,i obiectul de cunoscut sau Atunci cind aceasti lumini supremi - propriul Sine _ este
I-una. in cazul uniunii intinte (mithuna) d.intre Foc qi LunI se perceputi, este cunoscrit Bhairava, cauza universald, iumina per_
realizeazd un schimb reciproc prin contractie si expansiune'. fecti a Constiintei sau supremul subiect. Aceasta este Cunoas-
Din aceastd fricgiune nnificatoare a subiectului si obiectului tcrea ulrimci Rcalititi.
apale constiinta plcnara.
133. intr-adevdr, dincolo de cele doui roti ale subiectului si
l3l. AEa cum, atunci ctnd se rtnesc, yotti sililrya emitnec- obiectului existi o roati cu o mie d e raze, sahasrara' , constiinga
tarul, la fel unirea dintre fioc si Luni emanl nectar; nimeni nu universali din care apare Universul.

se indoieste de aceasta. 134-136. Atunci cdnd suprernui subiect sau Focul ilu_
rnineazi obiectul, Luna (adici energia activi in aceastl lume,
Roiul pe care il jaac6 agni si soma in ritualul vedic poate kriyaiakti) emite fluxul energiei pe care ea o conrine, dAnd naq_
si explice acest fragment. Focul sacrificial se ridic; drept c[- tere lumii obisnuite, cu toate fiintele Iei], precum qi Idiferitelorl
Iumi specifice fiecirei fiinEe.
tre Cer pentru a aduce zeilor numeroasele ofrande pe care el
le-a devorat. tndepirtAnd Cerul de Pirndnt el face si se nascl Atunci, aceastd energie' incanclescenti revarsi din toate
pirtile supremul s.iu nectar pind in roata subiectului prin inter,
o noui dimensiune. in acelaqi fel, focul energiei Kundalinl rnediui rotilor obiectuiui si cunoasterii; acest nectar se revarsl
treptat din roati in roatl ajungdnd, in final, in incincita roatd
consumd intreaga multiplicitate, reddnd-o esenlei Constiinqei (corpul si organele sale subtile, inteligenla, mintea etc.).

sale nediferentiate atunci c6nd, ajungind la cerul suprem - Cu alte cuvinte. energia obiectivi curge din roati in roatl
si nu, asa cum am putea presupune, din roata superioarl a
brahmarandltra - , el se dizolvi in irnensitatea sa.
La rAndul ei, planta same, zdrobiti intre pietrele sa- subiectului pini in roara inferioari a iumii obiective, ci din

crificiale qi apoi purificati, oferi seva sa imbitdtoare di- aceasta din urrnd pdni iaroata subiectului, de unde ea se revar-
vinitdqilor. T,una (soma) apare in Agama ca fiind sirnbolul sI in exterior, manifestdnd corpul si organele sale senzoriale.
obiectului de cunoscut care, iluminat de Soarele cunoaqte-
rii(surya) qi consumat de citre subiect (agni), r'ispAndegte tj ,v, ezt p. 55.
nectarul siu, [nectar] de care se bucurd divinitilile care
Sorna, obiectul transfigurat rlspindeste nectarul la fel curn frce acest
sunt organele transfigurate. iucru cea de-a saisprezecea fazd a Lr-inii atunci cand celelalte fazc dispar una
dupir alta in Soare, adici in suflul ascende m (udana). Vezi T.A. VI 96_97 .
t Samntilunn si unnttlana.
177
176

Kubrpar-rNi TneNsrrcutaRrA coRpLrLUI qr A uNrvERsuLUr

Redobindindu-Ei natura sa veritabil[, sont& se topegte in Devenind astfel constient de Sine ca subiect universal, el
centrul universai, apoi emite, la rindul ei, intregul Univers in resoarbe totul in el insuqi si gisegte aici o satisfactie plenari:
interior, atunci cAnd este trezrtdvibra$a generici.
137. Este suficient ca el s[ realizeze o singurl dati iden-
Supremul subiect descoperd atunci in el insuqi ,,roata titatea sa cu lumea ;i apoi niciodati virtulile qi viciile nu-l vor
secreti". numiti astfel pentru ci este in legituri cu unirea [mai] intina.

sexuali. Originea sa este ,,locul naqterii"i, cel eminamente cre- Apoi subiectul se focalizeazd asupra lumii qi, intrucit
ator, reqedinga fericirii qi pl[cerii. Distingem aici trei niveluri: flurul se revarsi in exterior, esenta intimi se rispindeste in

nivelul cosmic, care, fiind in leglturi cu subiectul suprern, exterioritate in timpul practicii sexuale despre care vorbesc
manifestl Ei resoarbe lumea intr-un joc liber; nivelul indivi- urmltoarele versuri:
dual, care este pentru fiecare iiingi umanl reqedinga plicerii
de care este ata$at6; in cele din urmd, nivelul mistic, locul 137-138. Aceasti (lebldn) omniprezenti - Sinele su-
fericirii numite Silagul iui ,B raltman, apanajul yoghinul numit
brahmacarin, cate, descoperind chiar in starea de samadhi prem -, care, datoriti autonomiei sale, se asociazd cu schimbi-
aceastd roati secret6, irnbini starea de fericire in aceast'i lume rile din corpul cu cinci raze - cimpul senzorial - prin nectarul
cu starea de repaus in Sine. care se revarsi din lumea transfigurati,(soma), se indreapti cltre
rogile secrete cu raze triple de savoare. Astfel, prin jocul ei liber,
Odat[ cu roata resorbliei specifice subiectului universal, ia naEtere Universul si tot aici el se dizolvl'.
totul se interiorizeazddinnou: flu-xul energiei obiective subli-
mate se revarsi armonios, iar subiectul se bucurd de Univers 139. Aici sillEluieqte pentru togi beatitudinea, rot aici
cu discernlrnint, ca o lebidi abili care extrage din apele cos- brahmacarinuf care se consacri cu ardoare lui Brahman2, ob-
mice seva Conqtiinqei. ;ine, datoritl acestei roti secrete, atdt eficienta in aceasti lume,

136. Lebida'? de un alb strilucitor bea din nou lumea (idam) cAt gi eliberarea.
si, cu o bucurie imensi, isi spune: ,Eu sunt aceasta".
Brahmacarafi [inseamni] ,,se apropie de Brahman"; astfel
' Janmasthana. el se reveleazi ca fiind identic cu supremul Brahman alcltuit
' Hamsa.Aceste strofe explic'i celelalte versuri celebre citate de Maitry din purl beatitudine:

Upanisad (V. 3a): ,,Trebuie si onorim in tbc aceasti paslre de aur care se 140. Apoi, dincolo de aceast[ roati secreti - roata naste-
rii -, el ajunge in cele din urmd in tlrimul lui Brahman lunde
afli in inimi si in Soare (aditya),lebida de o splendoare fIrI egal". Nu este
subiectul si obiectul, aflate in armonie, sunt emise in Sine si de
oare acesta supremul subiect, Sinele? De fapt, Upanigadele ne indeamnl
si meditim asupra acestei splendori a lui SavitJ ca inslqi splendoarea cltre Sine.
subiectului care mediteazi. Atunci, ajungind in sancruarul picii, ne stabilirn
ferm in Sine. Vezi aici, la p. 108, o aluzie la fcrcul sacrificill agnihotra, ,,De cltre Sine" adici "har.nsa", leb[da, ,,in Sine", adici
considerat insra, in aceasti Upaniqadd, un fbc interior pe care trebuie si-l Parameiuara, aceastS. oglind[ purl in care se reflecti subiec-

onorlm datoriti puritlfi sale. tivitatea gi obiectivitatea, agni gi soma.

178 2' Nu doar pe plan individual, ci qi ia nivelul Sinelui [aflat in] linigte.
Referitorla Brahman,veziV.B.Anexap. 195,

179

Kuuper,rNi TneNsprcuneREA coRpuLUI sl A uNIvERsuLUr

Astfel, pe misure ce Kundalinl ascensioneazi, yoghinul une pini la picioare, inclusiv corpul format din cinci elementer,
incepind cu degetul mare pdn[ la viziunea Oului lui Brahntan
atinge - dincolo de roata nasterii - centrul superior (brahma-
(Ltralvnarandhra sau, conform comentariului, ,,lumea" pe care
randhra), depundnd acolo s[minta creatoare: el se bucuri de o contine).
condi$a lui Brahman unde aspectul interior si cel exterior se
cchilibreazd si nu rnai sunt diferengiate. in acest fel el dI naq- 144. Cel care nu cunoa$te aceasta nu este un yoghin, cel
tere Universului, ceea ce nu ar putea s5 faci dacl ar Ii depus care stie aceasta devine stipinul Uiliversului [...]
aceasti simdnl[ doar la niveiul obiectiv.
147. Astfel Constiinta se manifest[ ca o realitate interioari
Strofele urmitoare descriu alternanga energiilor subiec- si exterioar5; in propriul Sine, prin propria sa autonomie, ea se
tive si obiective in functie de predominanta uneia dintre ele arate ca fiind ,,cealalti"'[faEI de ea insiqi] sub aspectul subiec-
fa1[ de cealalti. Daci predominl actiunea care se manifesti tului gi obiectuiui.
in exterioq atunci apare lumea.
Putem deduce din aceste strofe, pe care Abhinavagupta
l4l. Soma - obiectul divinizat -, care pe acest tdrim este
in armonie cu subiectul, di nagtere in interior Universului, ma- le-a ocultat in mod intentionai - continutul lor fiind, spune el,
nifestindu-l apoi in exteriorpini la nivelul elementului PimAnt prea secret pentru a fi revelat -, cd ac$unile direcgionate citre
atunci cAnd, aprins foarte bine de cdtre Foc (subiectul), el pi-
trunde intr-un dublu mod pini la nivelul picioarelor. exterior ating armonia * egalitatea dintre subiect gi obiect -
doar datoritd,luiKundalini qi niciodati firi ea. Vom vedea cd
Datoritl suprema{iei subiectului insl, actiunea declansati
de flacira sa atinge cel mai intens grad, iar energia prApa- practica amoroas6 are drept scop pltrunderea aspectului inte-
kundalintr este in mod clar perceputd la nivelui corpului. rior al stirii de sam.adhiin sfera numit'5 exterioari qi a acesteia
din urmi din nou in cea interioarl, ceea ce permite accesr.rl la
l4l-L42. Este su6cient ca subiecrul sl predomine asupra o armonie perfecti in orice stare. Atunci cind aspectul interior
obiectului ca nectarul sd se reverse imediat. Atunci, aceasti ener-
gie sub forma actiunii, alcituit6.din soma (obiectul transfigurat) a invadat diferite domenii, viaga qi activitatea af ung la apogeul
si iluminati de cltre Soarele (cunoasterea) lvi pranakundalini, lor, iar ascensiunea energiei Kundalintface ca energiile purifi-
se reveleazi in mod clar la nivelul gleznelor, genunchilor si alte cate ale yoghinului s[ conveargl citre centrul unic, revelAnd
articulatii. Ea este cea care, fiind qi mai aprinsi de foc (subiectul), astfcl o lume nou'i in care se manifesti energiile clivinizates.
emite succesiv in exterior cele cinci raze senzoriale.
Ce alti adoraqie poate si existe in afari de cea a unei Inini
143. Fie ca acest proces s'i fie, de asemeoea, experimentat
la nivelul organelor de simg, curn sunr auzul si organele de acgi- care contine in ea insisi totul?

' Kutila, comentati la p. 157, capranakundalini, ' in paralel, se manif'esti in exterior corpul ;i univcrsul alcituite din
aceleasi elemente - Pimint, Api, Foc, Aer -, clci suprema Con;tiingd se
180
afli nu doar la nivelul organelor cle simt si de cunoastere, ci gi la nivelul
energiilor ce constituie lumea exterioari.

' ,,Cealalti" este tnaya, iluzia, carr: are totusi sursa in unitatea conqtiente.
'' Acest", srrnt cele douisp rezece kal, dinsistemul Krama. Vezi cu privire

la acest sutriec t HTrnnes a ux knli, cap. I1l, p. 40 gi urm. gi pp. I 53- I 90 ;i T.A.

Iq 148-173. pp. 1 37 *206.

l8l

Cnprrolul lll

Mexrne SAUH S, I KHA

Abhinavaguptat ofer[ niqte explicatii interesante despre
nectarul divin, regatul fericirii?, plin de fluxul emisiei dobdn-
dit de chtre yoghinul atent la vibragia canalelor fericirii, adicd
nadt-urile birbatului si ale femeii contopigi, ceea ce evocd
frictiunea unificatoare dintre Siva qi energia din care apare
beatitudinea cosmicX, precum gi fuziunea dintre un siddha si
o yoginl prin care se reveleazi aceasti stare:

SAU["{, mantra emisiei

Abhinavagupta asociazi acest nectar suprem cuparabija
SAUH, simbolul nectarului nemuririi ce provine din sacrificiul
cosmic, in care Universul, sub forma Lunii3, serveqte drept
ofrandl aruncat[ in Focul Con;tiinEei. Desi este paradoxal,
Universul exterior provoacl amplificarea aspectului interior
atunci cdnd revarsi in F'oc (sau subiectul suprern) nectarul
constient, sursa Viegii sau iitera S.

Atunci, acest nectar divin, asemenea untului clarifiat, care

atinge vArful fin al lingurii ritualice - sau AU - Tridentul ener-

' T.A. v. il.62-73, condensar.
t
Sautlablrumi.

' t.lniversul este numit Luna, soma,llnergia divini, fecioara Uma unitd

cu Siva (.s a +- Ltma= s oma).

183

KuNoeLrNi MaN'rne SAUTI 9t KI{A

giilor, expansioneaz5 la nivelul actiunilor lumesti, astfel incdt Litera S este dorinqa de a fi in contact cu fiinga iubit[, fdri
toate organele sunt in rnod perfect hrinite.
sI existe cel mai mic atagarnent fa![ cle ea. Este, de asernenea,
in final, cele doud puncte ,Jin uisargn (FJ), exterior Ei in- inceputul contactului cu Constiinga suprerni. AU. Apoi, in
terior; unificate intr-un punct unic (bindu), reveleaz[ necfa-
rul lui uisarga, adici ,,revirsarea" fluxului suprem ce curge in timpul unirii sexuale in care inima, gdtul' buzele participila
Focul Congtiintei. Nu mai exisri acum nicio diferenlI inrre expansiunea fiintei complete, Kultdalintse ridic'i in interiorul
curgerea acestui nectar in propria noastrl esentl si curgerea ciii mediane trecind prin bulb, inimi, gAt, bolta palatului,
sain Universul plin de Constiint[. Act'rio, in ,,Inima luilbginf', pdri[ in dundaiantn, cei doi iubiqi liind constienti de aceasti
fiinta perf'ect constientl, capabil5 s[ se resoarba aici pentru rnanifestare pe calea medianI ca pura interioritate. Acesta
totdeauna, atinge starea glorioasi.
este accesul la fbnerna AU, locrll de identificare. in care iubigii
Abhinavagupta ct-rncluzioneazS., precizind ci operarea cu ajung sI se stabilizeze in Sinele nediferenqiat.
mantra SAUII in Focul Constiinrei, in legituri cu beatitudi-
nea emisiei, r[mdne fbarte secret[ si nu trebuie s.i fie obiectul Daci yoghinul evoci ,siminEa crea(iei" - SAU$ - care
vreunei explicagii.
vibreazdde beatitudine pe canalul median, el va atinge atunci
Mai departe insa (i/. 142*145), el revine asupra scmnifi-
conqtiinqa flrd egal corespondentA supremei dundaianta.
catiei mantrei SAUI.J in practica amoroas[, atunci cAnd apare Atunci cdnduisarg'a (litera I.{ sau | ) opereazi - ceea ce se

sunetul spontan - dhu ani - existAnd prin el insusi, foarte subtil simbolizeaz'i prin fcele] doui puncte suprapuse - pe cele doui
si omniprezent, pe care trebuie si-l percepem prin experienti cii citre dugdalanta, cea intern[ qi externd, yoghinul, perfect
directd. Desi este nemanifestat6, aceastS. rezonanti puri este vigilerrt, uneste aceste doud d.undaltlntuin ininr51.
perceputi in sunetele amoroase (sttknra). involuntare, din-
colo de orice concentrare, care apar spontan tlin gdtui iubitei lliebuie si adiugim ci este foarte clificil sa obginem in-
abandonate plicerii iubirii'. teriorizarea acestei uniuni - specifici acestei Seminle a Emi-
siei' - in timpul actului sexuai, in care iubitul se tope;te in
Aceast[ rezonantl sirnpli (nadamntra) este ,,dorinta a iubit[ gi invers, trirtratul trebuie s[ uile ci el este blrbat in timp
c[rei realitate este esenta plenar5"2. ce domeniul subiectiv pitlunde in dorneniul obir:ctiv si invcrs,

Concentrat intens asupra acestui strigdt anloros, iubitul aceasta fiind o conditie perttru dizolvarea conqtiinfei egoului'
surprinde aceast[ vibraEie inigiala, care este prirna manifestare in paralel, din punct de vedere universal, liinqa pur:i, saf,
a supremei Conqtiinle.
sinrbolizati prin litera S, pdtrunde in AU - cele trei energii
Iati acum explicatia reftritoare la manrra SAUH ce co-
trrmonizAndu-se, apoi pllterea rle emanalie a lui 6iva (adici
respunde ascensiunii energiei Kundalini:
uisurgal'{ din centrul superior) se uneste cu Inirna. Astfel uni-
' T.A. III. 146*i48. versul (Sat) va fi einis in slnul lui Bhairava gi va atinge starea
' \'"ri comentariul de la p. l.:t8
de repaus.
t84
' Sl t42.- fiz .Yer.i p" 54.
' Syttibiit ca spantlnnablia, ,,simdnqa care vibrerazi"

t85

Kuxoer,iui Mawlna SAI1II sl I{HA

KHA. mantra resorbtiei a suflului KHA - specifici sf'erei nie dianc (mad,hyadham.an) -.

O alti mantra, KHA, legatd de resorbtie, gi nu de creafie, el ridicd enr:rgia Kup(aiirtl stlu urdhuakwdatini, care piitrulrde
este asociafi cu ascensiunea lui Kundulini; ea tine, de aseme- treptat pe calea rneditnl pfini in brahnwrruldltra.
nea, de oractica sex-ualI si irnplic5, la f'el ca SAUH, resorbpa
permanentd, chiar in tin:p ce ne afl[m in [mijlocul'l lumii. El are atunci iicces la KIIA - energiai nnnif'estata irl t\cgiune
(kr4taiakti'l - in dornenir:l [obiectului de I cuncscut. .Avind resc-
Ea constl din trecerea treptath prin zece spatii interioare, dinla in KIIA - eneigia Cunot yerli linanaiatli) -, cl dcpiEe;te
fcorespunzdnd unui r:ivel] tot mai proftrnd de liniste" Acestea cunoasterea si cuni:scutul si realizeazh Ktr{A - cnergia Vtriltgei
stnt cele zece KF{Ar. {icchLiakti). Apoi, in centrui rlantrei KtrI/r - pui'l coustiinl[ a Si-
nelui', libr:r5 de limitirile suhier:rului qi obiectuiui -, t'l rinrine ili
lbghinul incepe s[ se focalizeze asupra trezirii lui turya, Cea de-aPntrir Stare, domeniul coustiintei c,rnniprezente.
Kundrdint care se afii ln centrul inferior; el emite mantra KHA I)incolo de aceast[ stflre (tut'.titita), org:;nele iqi exercitd fu*cliile
si, concentrdndu-se asupra sa, o Llneste cu energia, ridicind specifir:e in interiorul propnei lor sf'er:e, Il{tilliifttea ultirn*.

energia rnantrei pe canalul rledian pdni in centrul superior. in conf-orrnitate crl yersurile 92-99, aceasti ultirni KIIA -
Dualitatea siibiect-obiect se dizolvi dupi etapele Cunoasterii eterul constient - este spafiul vid si tlcrt al Iniiniir unde striilll-
si Acliunii si ei per:cepe energia'fointei, devenind congtient de
Sine (n'auirnaria). in cele din urrnl, el transcende Cea de-a cegte doar Congtiirila, ale clrei trei ener:gii se chzolv[ ?n liherrt
Patra Stare in care strliucesc, singure, razele purei Constiinte, energl,e d,.lvlna-.1 .
iar aspirantill se identific5 regatului rnantrelor, sursa eficientei
1or. (Y.90-92) Existl zece sunete cr corespund ceior: zece I{HA: oi-ra-
matopeele (ciiirini), sunetetre greierul'iti, *ie sccticii, alc nntd
latd acum in ce mod-layaratfia (pp. 400-402) clarific[, instrurnent cu coarde, aie vdntului ce su{la in trambus, ale r:i-
foarte putin fofu$i, textul lui Abhinavagupra: nelului, ale tunetului, alc incendiului in pldirre.

f,lu o prizl de r:onsriiriqi piin.i de discernirnint, vog-hinul, Fie ca, renuntand la acestea noui si la bratitnrlinile lor
stabilindu-sc in marirra KI{A , Silele -, incepe si aibi acces la corespondente, si ne consacrdln celui rle-al zeceiea sunet:
Kt{A - iibertritca qicrioas.{ specifi ci suveranititii. percepindu-si cel al urrei tobe puternicc, singurul care ne poftte collduce la
eliberare (p. al0).
propria sa esengl, el ramdne in I(IIA. - fiiutrr individu ald,(anu) -
I L'lfl,,plennr dinamici"
datoritl focaiizirii in KIIA,, iubiiea scnzuala (rati) -, iar daci el IIrduTontnn.
rimane in accast.i star:e vigilent in inima sa, el pltrunde in KIIA -- Suatantryaiakti.
rirlicina energiei sufl'.rlui, rniltri{:eit, acrest receptacol'de unde ia
n'asterc prhnakundalini. Apoi, lisir:d la o parre aceasti energie

' \.. 1,+5 in r"apolt cL't gagails, infinitatea, Klia sau ftfte rlesemne*zd

spatiul ci:ntial, viblatr.;r:iu si linrstit al Iniirrii- Yezi p. 27 lcidlgagana(akti si

tkhe cnriiakti, kha hind miilr.rcul r'o1ii. \rczi P.T.v., p. 10.

.A.,.steo sunt multldluira, -i a nrna dlmra .si k u larnu.l.a.

186

Caprrolul lV

Ku,augRGA, CALEA E s OTERIC;,

Califi ciri necesare pentru kulay aga

Fundalul acestei cii este profund, atdt de profund incdt

pugine fiinge il inteleg, dar si mai pugine il simt.
Practica sexual[ despre care este vorba aici nu este o

activitate lascivi, avidd dup[ plicere, ea nu urmireste nici
pldcerea, nici procrearea, ci se prezint[ ca practic[ yoga, ca
o disciplini, un act sacru al clrui scop este realizarea esentei
Sinelui, identificarea cu Siva; ea line agadar, in esenti, de o
atitudine eroicd.

Este suficient, de altfel, si enumeram condigiile pe care
aceastl practici le implici pentru a inlelege cdt de dilicil este
si fii demn de ea, precum gi gradul de eroisrn pe care il implici.

Trebuie sI qtim inainte de toate cd practicile caryakrama
la care textele noastre fac aluzie sebazeazdin mod necesarpe
trezirea energiei Kundalinl si pe ascensiunea ei. Daci ea nu
se trezegte in timpul uniunii [sexuale], practica este lipsiti de
orice valoare gi nu mai este deloc vorba despre carya,krama,
cici doar suflul vertic al (udana) care se ridici pe calea medi-
ani conf-eri echilibrul total indispensabil acestui sacrificiu.

Unuira sau un siddha este acel birbat care, stipanindu-qi
simgurile si mintea, si-a depisit indoielile si limitirile. Avdnd

o inimi pur[, renuntind la tot, frri nicio umbri de ataqament

189

Kut;roeLrui Kur,.ev.4.nca, cer.ee ssotr:RlcA

fagX de partenera sa, de dorinfa saLr de pllcere, el se consa- qi Kaula o adorl pe Mama Kall qi, contrar budismului vechi
cri in totalitate vieqii interioare, manif'estind curaj qi spirit gi tradigiei ortodoxe Vedanta, nu o consitlerl niciodatd pe fe-
de avenfur[. meie ca fiind o cauzfl de degradare pentru b[rbat. in opinia
lor pl5cerea, inteleasl aqa cum trebuie, poate, dirnpotriv,i, si
Astfei, in tinrpul banchetelorin care vinul gi carnea atrun- ne conduci la eliberare. Astfel, ei o veneru:arFt qi o siivesc pe
dX qi in rjare est{.1 permis'i unirea trupeascEr, el este capahril femeie sub numer*asele ei aspecte de marnd, sofie si liicl. ln
sii-gi retrag[ instan{aneu minfea qi simgurile de la sursa exci- anurnite Tantre, energia divind Parvati transmite invXtltu-
tetiei; uit6.nd de plicr:re chiar in rnornentul orgasrnului ajuns ra mi.st.ic-i "iui" S-4.iva, fcare este aici] discipoiul ei, iar rnaergtrii
la apogeu, ei se cufundl intr-o starc de beatitudine numit[ (guru) inigiazl in practica caryakramalin special femeile.
.,beariftrd,ine alut Erahman" .
intrucitt una dintre conditiile necesare este cs siidhska sd
Pentrlr a intra pe calea esoterlrci., adeptul trebuie si fie cuprindd in universul siu interior aspiratia, curajul si ferrnita-
inigiat de citre un nlaestru care apartine unei traditii sigure, tea, este clar cd. omul obignuit nu poate tlvea acces la aceastX
Krama, Kula, Sakta sau, ceea ce este qi mai bine, de cltre o stare qi si beneficieze de ea. Abhinavagupta spune:
yoginl careii apare in vis sau in s amudhi, sau de citre o femeie
initiati numit[, qi ea, yoginl, care va acfiona ca o maestrl fagl Cel care-gi doreqte binele trebuie sI se feleasci sI celebreze

de el. sacrificiul kulaimpreuni cu cei care nu il cunosc pe supremul
Brahmant,lipsigi de jocul liber (al suflurilor) si care se complac
Gurului ii aparline alegerea partenerei. Ituziunea fiind de in licomie, begie, minie, atasarnent qi ilur:ie3.
ordin ndstic:, Ltrt t,h'a nu prirreste aspectui uman al femeii, ci
Aceastl practicd trebuie agadar si r:imffni secretd. si nu
o veni:r'eazii ca fiind divina la fel ca o yogini sau o zeigi, fIrI a este revelati decdt putinelor fiinqe excepgionale care nu pri-
vesc lumea clin perspectiva aspectelor ,,pur" si ,,impur", ci
se ata$a de frurnusegea ei sau de casta ldin care ea face parte]. aspiri sd trdiascd, plin de intensitate si curaj, manifestarea
completd a tuturor posibilit5gilor lor. Acesta este adevdratul
La inceputul ceremoniei caryauidhi, el ii aduce asadar
spirit al Tantrelor, care abordeazl,viata ca pe un intreg, fir[
omagiu f'erneii privit e ca !akti qi conside rati una cu Constiinta
divina. Acest respect acordat femeii ca ?ntrupare a lui Sakti, fvreo] refulare sau rnutilare si care, in consecintd, acord[ un
fhri dc care practica nu ar avea efect, este unul dintre aspectele Ioc legitim tuturor tendintelorvitale, emotionale, intelectuale
foarte originale ale Tantrelor. Adepgii tradigiei Sakta,Krama pe calea realizirii fiingei libere qi cornplete.
t Cele ,,Trei kt" proiribire in societatea ortodoxri hindusi; md.rytsa,
Occidentalii, care se afl[ in clutarea puterii firl niciun
rnadhl'a, maitlnma (in accst din urrnd caz ficinciu-se exceplie doarin ceea
ce plivcqte soqia, insl dorr in anumite zile ale lunii lunare), utilizate numai scrupul, nu trebuie insd sI ingeleagi gresit aceasta. Nu este
cle c'itre cei calificagi in acest s cop (adkikarl), pentru a transcende caracterul
dr:al al expericnlei (,,permis"*,,interzis")" Scriptru:ile tantrice (iastra) se ' Vezi p. 196, T.A. XXIX ii 122*123"
' Adi.i fericirea procuratl de ,,Cele Trei M", r":zi p. 196.
prouuniX liri echivoc asupra pericolelor deosebite la care se supun aceia t T.A. il.289-ZgA, ultimele strof'e rlin cap. XXIX.

r:rre, degi nu deqin iniqiercr'r tradiEionalil/calificarea in abordarea acestui t9l

ritual, il efectueaz| totugi" (l'/. rc,/.)

190

Kuryuer-rNi Kur,_,{\4AR.ca, celsa [s oruaI cI

suficient s[ dep[qim nrice limitale pentru a avea accesla carltti- impiicd presupune insi o dubli realizare. Mai inrdi ea aduni,
krama.,{venfurierul aflat in ciutarea unei viegi originale nu reuneste si unilici intreaga energie orizontali irnpristiati care
are nici puritatea necesar[, nici umilinga de a se supune ma- caracterizeazl existenta obisnuit5. Punctul culminant al aces-
estrului, iluzionindu-se prea ugor referitor la pretinsa trezire
tei dimensiuni orizontaie - r'iaga sexualS - este transmutat
alui Kwndalin,t qila rolul pe care unirea sexuali obisnuit[ il
intr-nn elan pur vertical.
poate juca in aceastil privinql. Kulayitga este deci inaccesibili
pentru el datorit'l unui dublu obstacol de orclin tehnic: absenta Yoghinul descoperi multipleie avantaje ale unei asernenea
maestrului si a cunoasterii, si a altuia de ordin interior: absenga
puritlgii inimii. practici unificatoare: ea purifici qi amplificl energia, dizolvd
indoielile si limitdrile, ajutd la evaluarea gradului de renunrare
O asemenea cale nu este potriviti nici pentru cei care atins, adevirata piatrd de incercare fiind atunci cdnd, in mo-
mentul cel mai intens al uniunii, cuplul rdmdne in starea de
sunt excesiv de er4al'iosi, preclrm unii brahmani care nu pot sa,madhi. in cele din urmi, kulayagaconferd cuplului formar
depiqi indoielile gi prejudecigile qi condarnni fird drept de <lin siddha;i yaginl un mijloc de a se ajuta reciproc, in sensul
apel practica esotericl. ci, dacd unul dintre parteneri nu a atins o stare de trezire
permanent[, cel[lalt ii poate ajuta in acest sens.
Abhinavagupta ne aduce la cunoqtinqi riscurile serioase la
care se expun cei care adoptl practica kulayaga, deqi ea nu le Nu am spus deja ci practica sexuali este destinatd doar
este destinati'; acel adept devine cu ugurinti prada infernului unui;rclghin gnre si-a purificat inima? Da, insl mintea sa_, corpul

daci se bucuri de lucrurile interzise firi a fi un erou (u/ra). siu si organele sale nu a.u acelagi grad de puritate, iar pentru a le
puri{ica este necesar si amplific[m energia, cici in manifestarea
Daci el este insd demn sd indeplineasci un asemenea ritu- oricdrei energii spirituale putem regisi puritatea elanului iniurii.
al, atunci participd la intAlnirile dintre yoginr si siddka, femei si 'Iotugi, excitagia si ardoarea mistice nu sunt usor de oblinut, ele
birbaqi iniEiagi, intdlniri care corespund, pe plan spiritual, uni- nu au nimic in comun cu stirile de excitagie psihici, emotionall,
ficlrii energiilor divinizate Qtogint) aleluiutraqi ale obiectelor mentall, senzorial.i din viaga obiqnuitd, dintre care excitatia se-
lor senzorial e (siddha),adic[ fuziunii perf'ecte, nediferengiate2, xuali este cea dintii. Primele sc ref-erii, de fapt, la vitalitatezr pro-
dintre subiectul cunoscitor si obiectul de cunoscutt. funcli gi fundamentalI nurniti o/rzs. pentru ca aceasta si creasci,
tlebuie asadar si ne' dezvoltim o aspiragie capabili sI sur.prindl
Efectele practicii c ary Akrflma nromentul de debut al riinamizirii enerrgiei, ,,momentul cind in
Iniml aparc o scdnreiere alvi spnnda". (P.T. r.'., p. 4S).
Practica eroici este orientati in intregime cltre trairea
identitigii dintre Siva gi energia sa, odati cu desdvdrgirea as- Abhinavagupta insistl, in majoritatea operelor sale si
censiunii energiei Kundallnt, Aspectul vertical pe care ea il in comentariile sale asupra vietii intense, asupra fervorii,
care este idiametral] opr-rsi indiferentei fiintelor pe care
1' T.A. XXIX 99, vezi qi aici, p. 13.
Niruikalpa. nimic nu Ie poate eni()tio{}a, pentru c.i 6iva gi Sakti - Con-
I
Vezi p. 203. 193

192

KuNpeltr,"ti Kur"arai,nca, car,Ba psornruc.i, I

qtiinla gi energia - tiind una, a trezi energia inseamni a Abhinavagupta precizeazl in continuare ci o asemenea
eficiengi este identici Sinelui, iar fluxul cle plicerel declanqat
trezi Con;tiinga. de [aceast'i] libertate se transform[ intr-o ,,intensi constien-
Dinamizarea energiei de cltre Bhairavain timpul emisiei tizare a cirei vibratie (spunda) depdseste frontierele spafiale
si temporele". CAt despre cei care ,,nu si-au crescut interior
creatoare corespunde unei efervescente care se rdsp6ndegte eficienla virili ;i nu sunt deschisi fag[ de plficerea trezitl cle
ca un nectar al eternei beatitudini, nectar pe care Abhinava- zeulr i,urb.iri,i.1', ei rdmtn ca niste pietre in prezenta unei tinere
gupta il identificd la toate nivelurile, chiar gi in unirea sexuali.
[El spune:] fete frurnoase qi a cinteceior ei melodioase, neavind acces la
extaz si beatitudine". Virilitatea si incintarea merg mdni in
Fie ca beatitudinea si fie experimentati prin fricgiunea
unificatoare a sexelor in momentul satisfacgiei reciproce si, da- mlni: inc0ntarea creste proportional puterea viril5. ,,Lipsa
toritl acesteit, si fie recunoscuti esenta incomparabild, mereu
prezenti. intr-adevdr, tot ceea ce intrd printr-url organ intern sau virilitlEii, spune el, insearnni lipsa viegii, fiar] aceasta insearn-
extern se afli, sub formd de congtiingi sau de suilu, in domeniul ni lipsa facultigii de a te minuna".
clii mediane; aceasta, fiind legati, in esenE[, de suflul universal
(anupranana), animd toate p[4ile corpului. Aceasta este ceea Sensibilitatea caracterizeazi fiinEa,,cu Inim6" (sahrdaya),
ce numim ojas, vitalitatea ce insufleEegte intregui corp. (P'T. r'.,
pp. a6-47) cufundati in fervoare si a c[rei putere virili este efervescent[,
cdci doar o iniml sustinuti de aceast[ putere este capabil[ sI
Ofas este virilitatea care nu se pierde in afara corpului, de
exemplu cea a unui brahmacarin. Wrya, eficienEa, este ojas- se minuneze (pp. 47-49).
Abhinavagupta arati apoi (p. 50) modul in care eferves-
ul manifestat prin multiplele aspecte ale puterii, fie ci este
marea formuld [mistici] - mantra Sinelui -, fie cea a virilitlgii cenfa care dinamizeazd intreaga fiinti se transformi in energie
divini atunci c0nd noi pitrundem in fdomeniul.] cuplului Ru-
propriu-zise. dra gi Rudra, Siva si energia sa, adicd in beatitudine si emisie
plenari:
Orice lucru, precum culoarea, sunetul, poate sd provoace
in cel deplin inzestrat cu aceasti putere o et'ervescenqi, o exci- Atunci cind cineva devine una cu eficienga propriei sale
tatie sau o dinamizare (ksobha) a energiei care trezeste focul energii, atunci, in chiar acel moment, Bhairava se reveleazl in
doringei [....1 totugi Iaici] este vorba numai despre o mare putere sfera sa imuabili, cu conditia ca toate suflurile canalelor sen-
viril6, plenard qi abundentl, nu despre o virilitate incomplet[ zoriale s{ atingi plenitudinea; survine latunci] resorbEia in
marele domeniu al Centrului, susumnd, in timp ce dualitatea se
sru deficitari, cum este cea a unui tinir sau a unui bXtrAn. in dizolvi. A pltrunde in susurnnd insearnni aqadar a pdtrunde ?n

timpul acestei efervescente alui utrya,libertatea resimlitd este ' Aceasta se produce nu doar in tiltpul trlirii pllcerilor variate, dar si in
atAt energia bettitudinii, cit gi Congtiinla plenari a lui Bhairava'
cazul clurerii, cu conditia de a trii ernoEia in esenta sa adevirarl si de a avea
194
acces la eficienta universali, Realitatea revelindu-se atunci sub forma unei
manifestiri extraordinare r enc'rgici.
z -K- a_lna-

r95

KttNoarrur KulalrAnca, car,ne tsotnnrcA

ru.drayiimala, inseamnd a tr[i incintarea supremei interiorithgi organeior in energii f'avorabile cu ajutorul substanEelor inter-

gi a deveni constient de propria etrergie care se revarsd. zise, bucurindu-ne de jur[mAntul eroilor. (T"A., XII 1B-21)
De fapt, pentru a dezrirlicina indoiala, sursa dualitigii,
Astfel, in tirnpul ascensiunii energiei Kundalini, atunci
cdnd curentii se urnifici si realizdm identificarea cu calea me- nimic nu este mai bun decdt incilcarea celor trei interdictii
dian[, in momentul fream6tului specific unirii sexuale, putem principale pe care le respect5 brnhmacariniitradigionali: car-
percepe plScerea cclntactului intim, a cirui naturl constd in nea, alcoolul si relatiile sexuale'. Confornr tantrei, aclevlratul
efervescenta intregii puteri virile manifestate. 'ftebuie si ne brahmacarirz este, dimpotrir.'i, cel care se bucurd de ele, care
contopim cu aceast[ energie ca fiind vibratia primordiall.
Perceputl la sursa sa, energia elimin[ orice limitare si per- se bucur[ cle pl'icerile vietii, firi a fi sclavul lor, cdci, pcntru
mite trecerea de la aspectul individual la cel universal. Din
acest motiv Abhinavagupta precizeazd cd aici nu este vorba cel care transcende orice dorinti, bucuria, care nu este sco-
despre corpul nostru limitat, ci despre ,,Eu" sub forrna marii pul urmirit, nu devine niciodat[ un obstacol, ci ea devine un
mijloc de eiiberare, cdci ea poate, la fel ca orice manif-estare a
mantre AHAM. De fapt, spune el, Siva - Verbul suprem - energiei, sd fie transrnutati in putere spirituali.

emite eficienqa marii mantre a Eului, generdnd energia inaltd [Marea] misticd a Casmirului, Lalla, nu se teme de opro-
a acesteia printr-un influx abundent de putere; intrucdt existi
o identitate intre eficienta cuvdntului, congtientizarea Sinelui biul general; ea cint[:
gi virilitate, putem, datoriti puterii acestei mantre, sI avem
Rjdici-te, O, DoamnMregiteste-te sd-qi aduci ofranda,
acces la tirimul imuabil. purtind in miini vin, carne si prijitura sacri{iciali. Amnci cind

Ernisia divini, care este beatitudine gi libertate, combini cunogti silaba OM - acest silag suprem -, r'ei gti cI, indiferent dacd
pura Congtiinqi a lui Siva cu eficienqa energiei. incalci obiceiurile, e acelapi lucru; atunci ce e riu in aceasta? ( I 0)

Incertitudinea qi fl uctuaf ia (karpp a) Deloc condamnabile, aceste practici sunt chiar demne de

Cei rnai redutabili duEmani ai vieqii mistice sunt incerti- a fi oferite divinitigii cu condiqia ca,,l)oamna" - Kurtdul,ini *,
unitdcupra,navaONl,s[ fie dinamizati gi, purificati, si atingi
trrdinea, dilerna (uikalpa), scrupulele, indoiala, care implici
apogeul parcursului siu pdnd la energia ,,egali" (samana).
un conflict intre doui for{e opuse si genereazi, in consecing6, Lalla continui:
pierderea energiei, care este un obstacol in calea aspiragiei.
,,Daci urmezi calea riiirrii stingi', ce rnai conteaz[] Nu e
Asa Ise manifesti] impuritatea firndamelntali, contracqia nimic r6u in aceastal" {77)
inimii, ,,aceast[ barieri masiv[ care inchide uqa inchisorii nu-
mite .<transmigraqie>'''. Din acest motiv, conforrn laiBhargafi- t' 'I'enneni cale in fiimba] sanscriti incep cu litera Nt.
kharatantra, trebuie si satisfacem;i sI transforrnam energiile Adepgii mAinii drepte il venereazi, in principal, pe Siva; cei cie rnina

i96 stingd(uamacarin) act:rd:irnai multi important'i energiei divine (Sakti) 9i

tin mai rnult de iaktisrn.

197