Grete, Tartler - Melopoetica

Nu curnva sccrelele atraclil dintrc Sinteze Sintr.z,r.
cu\1inlc au, in poezie, alte explicalii,
sc orcloncoza clupd atte legi decit ale Grete
r orbirii ? A incerca sri citctlj poezia Tartler

cu uncJlcle lccturii obisnuite pare Melnpoetica

un fcl de cdutarc a anatomiei broastelor

in cotpurile unot undine.
Oare oveou clreptate vechii grcci care
denunreou poietes, creQtor, intre toli

arlislji nurnoi pe muzician '9i pe poet ?
Sau ginclilorii Orientului meclicval care
socolcau poezia inructitd numoi cu tnuzicQ'

liincl insd cintecul ,,moi Presus

de cuvintul vorbit duPd cum ocesla
e mai lrrcsus clc mufenie ori sdndtofca
e mai bunit decit boala ?"

Hditura Eminescu Iicli tu ra L,n-l ine sctr

Lr-.i 9.'r()

Grete

Tartler

fflelopoetica

Editura Eminescu

B{jCIIRE$TI, PIATA SCINTEI] T

Preludiu

i'"4-am "ii,nlruetclpe1ibni uacl{ut(miluttrosoIelz1eesaillruq-runieaclir:iaronuaiailrtLeilnriratcoteiret-zititainb'iaitcr_ic?,tiilrcCiaflearitr,c$r.,ri

parlrr riirL

iii esr.uhii,
aeurnuqenriitcie'iLluniirullmlfooez;ratirreigvriniriceterieaeisrrauilpliteeracc:e.i;1lei.i_ni ruccrrc.i.iilloailrelerrelie.iir$eci ,?iterli\:t'rri;iriot.rcir1ii_tcornar,ri,reiaii
anatolria ine:<pJ.icabii:r ra,rrupccijet zi i?ej,ir,.,.r,irrisrir1--u.tir.irtlr':;t
et, se rlatoi:r--razd altei e:lclir:ictr:
serr:elr,le
atracfiei dintre cuvinte au, in poezie, alie explicalii,
se orcloneazd ciupr-r alte leqi rjecit aic' r.-orlr,irii i: A iir-
cerca s:L ci testi itoezia cu un eitele .iec,.,. LLi.ii i l..,ipnrii tr:
pilre tln .l.ei cle ciiutare .-i analolLic-i l-,ti:.ali,.:lo.r: ni corFu-
ril,e rinor uncline, Oaro a-,reau rlrc"plate -i:1.'(-riili qrc.cti i:are
mrieunzuicmiaenauqiiropreetpeose{tc?ret aSiaour) girinri_drieloLr:oiifi(a)rrileillLtiiiiiit,-ii..ilti:rcariilrlelo,.
val care socoteau poczia irriurlitti ,rtulu.r I ( Lr t-.iLriici:.
(mttlu-tz'nicttantifqii)ndcluipndscdum,,tnacaeislrl;rae,s:Lnlsraci lperecsult:vj icn!teurlltvilrorrrbleit
ori sin.Statea e lnai brini clec'il boala,,2 ?

intrebarea este veche si riist,^nnsuri tle,srre iiirucli-
rea ]loeziei cu muzica {uiai nnrlt cic-r:il c ri aii,. errte.}
s-art dat destrlle. O erltlicaiie ii:t:ri.ei-r'ri,i L.si{.r itr-.ii)ui'(l-
narea e,rnlnclurora cle ritm, r,.azrit ('a1 .rlterio{liciiiiLer itr-'r-

COPERTA SERIEI: IANOS tsENCSIK 1 Erich Frank, Plato ut't.ci. clie s:o11r'ncntte.n Plitliaqarser, D6rrr-
stadt 1i162 p. 1 apud Anton f iumitr:,t, Csrtes in!,i|niri|or xlnilrcL-
eabid!le.g,,aBrcwadAhr.,bla-Eihrerln(ra,i,nscCe'lueasrdcttueVi ,ae(s1ycc9r,8cidm1. ,spXpii)il.,oF1raiu-'3ti,tl.'ccebtaculc,r,,s(ulioruau,rintetciinilJlee-lt,oiorP'ltaa.dbr_cjs:'t-LtlcB;,stdtini,-itn1aa8,qt?tt"l7i)D".
vol. VIII, c:ip. 62, p. 38-10.

R

c.lllt'i-iiril, c'ar Lelici lare a ritrlLrlui 1:siho-fizioiogi: il.ltc- Jor, nu door o copie a lor (eLsenreltrifa .t{:ri 4rlajte artct i
clua iLPemlaStoalt,lrii1LcisricLrfiril:iila1-cii.loirreelirc-ir)at;irrittl rerrri"terlli['3.i;{-e'r]'iLllr;,e'!11ii.eir vorbe;te nu despre Umbrii ci riespre i:iiitttii ; clepiisr'5ir.:r
rior"2 universul cerebralitSiii, irrieligenfeil. ivii,tzicta e: t-l tr i'ii.i
r,gicl;t
1eacrrsliui'liiftirertaeirtir'liitriii)orirfeigtizlien,ieifrocieal;(ni(r3eei,a-n1Izjn;iLizlirliiilce-iciui unl;rracg.enre.lsrrreiare,ga,ii,nncloietrabailrigtse1nenuircreinti'b;;,'tleiir:garl j:iar,t-iirlm1ilLiliep,eu<s1li1(nurc.'''i,-ar,:l
Hple:erzdeenrt,ar,e,limr lbaajfuell inr-iziiri1uhii66, ttLt a,r€] ttevoie dle re'-
'i'ieet;'-, I{offinarrn,
pentru Novalis,
izWpnioatararct,.e,lkliinervtfrerirlucicgncleecleaalerz; rAsDiliemictetoienlnviclitltzeoishmneti1laupnsolulea-iitc!e-icristitaintnfcsfi,c'cis'1treii,mls'naiei{,r,i::(aiil)\,ur€.li,acDlceeae:.(:.tpeu;onilsltpi;iino;ioelie'ci'-l'
anctjirua.rn".'qi-nittr:ear,irlecslaecmloinittcririaitjct;otgtalaerfelcel.e.iaOol.i'lnoatL{lllrtiiiteri't5i ti-(ixncp.ia-lrTiica..sfciltelotrneclis.-leeles;t"e,aiirnirinltrolet-: ccldmiirabue:usreveosairneliesiatlippi-c-tuf-ein_cerna.ru.aali.crciimcudtaotmtailluriinsiuenruugeafaolraepesat-uotsrrt.pehiiintrit-aneaeri-ldtafirfe:ir-rauit'gioirt-einu(-t2oper.ilsrcice,rrlc:.a'rjrlilfuotio"tl-littsi-rle-,ra(oi,alsr-rla-eirleuit-iiilaeiiuituriic\ir;lolo!ri.iapr.-r-ieilefaIitae-Ir€sce:I{{er-!il'L.arielin-]1t'tic-,-',i:i
conruriie csearre-rstiil,c'1lo-c- liacllirlrliul z,.i.c,i:amliiFii'+r-u,l-:fioLgsl6t6clio6ct(rrs'ielanrsarli'reiloci'r:' tre p-oezia mai bogatd in ,,conlinut" clecit rruzica ogiir-'-
rneloc] icii ttrar:rocosmicd5.
in lloezie

mi$carea
Cea tlai frecveutt"l r:rplicafie este aprollicit-ra --- ltl
ilrinrul rind a DinrL-iptziiicSijc, ha':pileonitraiaulloeLe,ziaeri,iatlel)rocllelinlllte:litceGriIl--

tate, cle Iclee.
1enLplarr:a lucruri1or' lu esenfa lor; clar muzica er ce dind ntrmai migciri,rincerte16,,,neilar:tict,liavQi( (Ll.nbe\'
irleile chiar, o rcprodr-rcieie a Voinlei ilr sine i ar putecl f;mntfJ aie vie!.ii spirituale3 i s-cr rcpLicat cle ilLli"L : tii
exista $i clacil luirer n-al erista, e oiliecliv.rrea Voin- muzica poate com[nica, e-\renlllai, .,tlarte" {]ililcrete: dc}
'tei la fei cle rlirecl. la hirnea sau ideile i e pQrQleli idei- pildd elemente autobiografir:e {Pacheibeii cu alt) sale
Musilralische Sterbegeclonlien ciupii Lrroarlea cler ci'rlLrti";:
a familiei sale, Berlioz cu a sa nefericitii iubire penti-Ll
I Pius Servien, Essai sur Je.s rlLthlnes tolxiqucs rlu franQais actrita I{arriet Snithson in Svt:tirhonle phonlostiqLle,
(,,Ri,i,rnul cste pe;:iodicitat{:r rperccputd ...Orice fcnot-tlc't-t perr:cepNibil Simetana cu .,amintirile(( rnttzicale iir llin v.iafcl irieri,
pentlu sirnturilc trcas;ti'e se deta:;cazd din ansamblul fenomeqe-
,,r,' trelL-gulatc...pontir-L e acfiona singur asupra sltnt'ltrilor n!'lts- Strauss cu Simlonia domestica, Janadelc si aie sale Scri-
tre... si, putin jcoiatrc:ir]luin'rinr,ihilr-ersl'pisrate1rias,, pulsafiile, ideikr si tristetile sori intime intr-un crrartet cle coarde, Schonberg si al
toate dar persisfrent, pe care cre- sdu trio de coarde in care igi descrie propria boalX etc.)4.
noastr,e, Reversul medaliei : ;i poezia se lloate iiclicer piri;fi la
clrrm cir riLr-l auziitl") aputl \fatila c' Gh5'ft6, EsteLir:d si teoria linbajul esetllial, elerlentar.
crllcj, 13uc. 198i, p. 49, ;-ro'ua 28-
-t l{atyla C. Girl'ka, op. cit., Eseu oslLpra ritnttLlui, pp.

337-395. Nici rrodernii nu tru lriirilsit c;:ellrnla rleoili$nr-1iir,ri
:r Schcllilg, Zur Plfilosopltie clc.r Kuttst, in Jubilciunt,.sou.sg/obe infr5firi intre m.uzic.i gi lroezie. iroezic trirLla-i;iilrr s*
tan Stltcliittry.s trVcrlir':r, 1\Irlnci'lr:n 1959, vol. II1, pp.222-249.
Vr'illrclrll Josepli Schell.ing :,,Rythmus,'flaurro,nic
r f|iedrich
und \{elociie... sind clic erstcn und rc'insten Formen c.lcl Belr'e'-
gLrn!; gir+rr:nIa]nnnivt cl-rrasiu, rjs-ll .l.i.c1\]'.aistsmaartrd-lcCrccsn:,rlrlsipe*l-;::1die-sesunRdytifr-m.lourstt,l.iflcungae.sl- Wt:.rk1eS, cEhbocprehnahradveBrr,oPkhaar;er:rsllcr,rulrtltic:gl ,PWcLircoslibpaoclillcanlta1, {1in47-S1d9l5rr0tr,iirc,o/i1e.
kr^aft V, II,r p. 19, S 218.
i\{etodic" (,.Ritmui, a:'tronja si rnr:lodia ... sint ccie dintii sl ce}e Novalis, F'ragmente
rnai ,pule forrnc ,alc miscdrii in univers... gc a fost numit fortd ut'tcJ, Sttt(Iicn .l.il'errlce. IIr.riclr.lbct'gl 1953,

centlipct:i si ci:ntri.ttt.gi nl-1 c :r.ltc.eva decit una r-itmu)., ccalaltl p. 305 nr. 42.
rreirrdia"). rsp. cit., irletn. 3 Hegel, Vorlesungen ilber riie Astlteti,tt, trlerjin 1955, p. nrlb,
r' J.W. Gor,'the : ..f]ie Sonne ,1.dnt nacir alter Weise" (,,1{trarel.c: p. 73.
];aust I, Prolog int' trIirtitn'el
r'Ssunir iupd o sirilticchc rneiodie") - a Cf. Ifans Cristoph Wabs, Aufobiagrai;Itische Elentente dn

(F):rpbacl). tnusikaiisclten Kunstwerke n,, ,,Xrlwsica", ITI-IV 1tt7{, p. .l 28.

t;

intilnca cu,,.br-tritismulir, arta zgomotelor, concertele poaitccti in anaiiza poeziei mocierne. T'otugi, renriirfinri
numite jntorLarun"Lori introcluse de Francesco lJaiiila Fra-
taiia ;i i"uigi Rnssolol ; compozitorul Luciano Berio 1a ,"siltdreieie clactile(', nici irn ilr-ret al zilelor noilstro
studia transformarea electronicd a unor elernente ale ntl a renuntat cle fapt la:-ittn linferlegineiu-l insi'l ca pe
vorbirii ;i declara cit izolarea iruzicii de poezie gi in o perioclicitate perceputd tra altc nivele: perioclicitatea
dgeenerarasliscmie"c2e;ieEitaieltnenaertSeoaurriianuseprnunnae,,,r,ecsriezlanngaeren,euranlS.riea1 metalorelor, simbolLlriior, li.riir,lri.lor, tipurilor clo Ferso-
poeziei actuales pe seailla slibirii sirntuitri muzical in naje eic.) nici la crntonje (consoirari.ta seLr cliscnanfa
scontatd a acorclurilor rrerbal,rl seir-r ia palitronie (irrrple-
tirea mai multor ,,voci(() ;.a.r.rr,d. inctircbtura psiholo-
poezie3; se pot da sute gi sute de exemple in care poe- gicd a ainntuemnriateieciourrcrionrelesp; uenxcilts,'iiiin5cii-r.,recririrtruLroi:niirrestiuhio(iorccili.ce'er-:
{ciui ngoai gctoerrnii proeczii.tporroiicec.oPntreouproprofirilaenisrpeacfiuanleosinc tnleecaensuitna-tleitae dintre
bera{ii.} ale rtnor currinte lundarnentale a;a cl1r.}1 sLinc-
cuvinte rec:ontextitalizate, tainele repeti{iei, sau pur tele au- armernice naturaie i scrrialisnlul a ciat ir iiteia-
;i sirnplu a;iezarea cu-r.rittieior, acea inpiruire carr: atinge
deopotrivd sufleiul si imaltpzruelsiiaec)e,lecalisn;ai cmr-ircviirt.rftreaazletfleolrc' icist-l turd serrii cle curiinte, terne, mil-ni:i, ettc. gi a fost corr:-
puse n-ar rnai face parat cu sirucluraiismul2, stiltrl inri;ror:izaloric si-a s)i-
sit adep{i in ambeie arte; r"i,rcilozrincpielenxi u(pl rronioriderenranitr[lliiiI(i-(
schimbXrile subite de nuanfil sau crescencleie tensio- este acela;i pentru poefi ;i
iiate, clr subiinierile $i accentele scontate ca s:i nri mai
cilei receptiiri cle cXtre public, grc-utatea rle ei ri.r. lii:;tr
voririin cle ccnstrucfie, formi (dupd modelul temei cu opera sii disparii iluncla.tl rie ploprie tchliicir ;i esleticii,
valialiuri, al sonatei etc., sau pur gi simplu aplicaiea iunaniini te;i6(a1i;tiiiistarinuclclteoLiintlr;irisiliinart-
tehnicii conirapunctlce), toalc acestea demoitslreazd incercarea ile a,,merge
'cczdaicraoelrdicc;leecti5entx,ortiai{brpceoerteraettiec1)ao{a.; 1iili1.or;'durbteearajnufliiloilcriritenitcutp,reienlcterlre-roceintgtoralrlii.ni cSme-ra-rr-r- plitatea gi emofia...) ; gi
asaltui multipolaritdtii ;i asimetriei. Dorirr{a cle er clirsi
opostorilvualieteimndpinolteriivasp,r,aetoamboizidirreiia'( runzicii gi pceziei, irn-
pnuc.ateaceri,u'oirebliordernsrp-rrezic,a,clce1,uc1ti:e6st plrreoert'irclaeficaiefzuvnodilaaLi-eligausreimi e;i- oricdrei conven{ii, do-
conlir:ir-r-disccntinuu il lror:zie 1i rtuuicS, desp'r:e tt:ti- rin{a cle a a.propia codurile cle ltror.iucere rle cr,}rlur'}o
son Fi sq:i6r,';i in poezie {rinoirlueie, ,de pllcliY-r) ciespre do receptare ii inCearrind cleopotrivt"r pe poe ti qi 1,)e
leitr.i,i:ti-r-n, pcllfcnie, irritatie, 11:'lspre clu-stere'-l rt-iari coinpozitori sd caute o caie unific'atoare, o noLt;i .,eira-
nraticd{J in stare sii asiqure cornunic:area cru tolalilatea
tot mai diversd, eteroqen"l, a cititorilor r;i ascrilll'itori-
.accril'uli coinple:;e q;i ciisonante ile cul,rnte, desl;le ,,tirn- lor. Fenornenul, descris cie cornpozitoru[ $telan Nicu-
l;re(r lroetice etc.
Dacii nimeni nu co;iiestd aceste asendniiri in cazul
iroeziei l'ir-,iate gi ritna1.e, rnai puiin posibilii paie rneJo- s(pirrroipla1rilSuit--dzaliirslop.r,uctdoemcapcpuornonepsreturanuccrnlitccclr.iomndtti'ri.lcnourn"l)lunazteviclcodaposieni.ctipcdoaclzapieenv;etrrnu:l'-trcaiti.rnogaprloeiziciaai

1 Cf. I-uigi Russolo. Tltc Art of l/oi.ses, Futurist Msnifesto, scnsul dc ttroric mai generald a r:orrrpozitiei (in timp cc artttottia,
tlai ales in urm,a scoiii pita.gorr:i,ce, .,dcveni:sc stiinta r.:rporturi-
tlanslatecl in Nicholas Iiionirrittrrl', \4usi.c since I900, Ncr,r' York, lor nuncricc dintrc suncte -ci nu sc nrai ocnpa de cclclaltc as-
i:)71, pp. 1:9fJ-1302.
pe<:tc stric,t cstctice" -Uncivf.ePrsiu1ta9r7'h0,, /-)csprrt nt.u.zi.cd, in Arte poetice
2 Luciano Berio, Po:sic e x{usictl - un'esperienza ; ,,Itt'contri cap. XXXIII, nota 80). ,rtfelo-
ale atztichititgii, ed..
ntu:;icali'o IV, MLilano, 1958. 1tr.x:ti.ct; al putca deveni dec'j o tr:oric si mai .qr.r-tct-ali, a com-

3 Aptu.L L{iguei Querol Galvada, Musique et poesie au poziliei si a compunerii de poezie.
XVl-em,e .silcle, Pa.ris, 1954.
2 Tlr. Adorno, Pitilosolt|tie cler nr ut,tr l/t.sik, llliiLriltgcn. 19-t9.

"9 I

iescu in c'e prir-e;i-c ptobietnele muzicii, poate Ii lcsue d'eceniu dupd Etiberare (cu unele excc'ptii, llrectltlt (it'-
jclentificat Fi. in cazLil recept.lrii de poezie: ,,Ctliroa6te- zar Ir,'iinescu, Angeia Marinescu in poezie, sau Oclaviull
lea ltituror cocluiilor cuitr-ira]e, deseori clirrergente sau Nemescu, Corneiiu Cezar, lrjicolae ilrindus in l;llrzi< iL
chiar opuse, neccsiii timp, nijloace de informare, trillsir alelcdror nume am considerat cd n-ar putea lipsi cii:r
cie prejtidecirli, clc., perfoii:nante grell de atins cie toatJ'L peisajul rlelopoeiic propris)' Am ales cleci in gleneral
autori rnai tineri., iocrt.,ai pr:nlrtt, al tlerrlcrrstriL r-:ii si "ri-
lumea. N{ai iirult, in sdiile r-le concert nu se mai pro-
giameazi, ca aauiii clouii su'ie c1e ani, e>lclusi.i' arLZt corr-
'l-emporanS, ci cLi preciidere nuzica ultitlelor ciouii sr.:- iaritdtile i:nelopoetice nu sinl: nn a1;anai a1 creaiiei .'trtc-
I-lnii autiiioii au clc'ci cFlaisocsuarifloarrnsialiuaraizalrUi"iodr eniiI-a zate{', oatecllttt clasicizate, un{[e a 1i: cl
la Wagr:err:ji, or'-etli 31 || ior;t;
i.;-r cittda inuit mai uEor gi chiar nrai conviuqiitor. Peisajul pcetic
cotre. t;al' nc!oamfap{oiiltcslteicfeensotemdeensirg-nr'-.rtlrI lllult prea complex iar tlis-
Ilach urea nilrii i;en{.lt'l a lrui"'c
ioace cle prcjlagare a cultrilii, r:i lesping in genere,
lecunoasiere, toi i€stul. As'iic:'], in prirrinfa cr(,'atiei (io;riiln- preiincle ci ittcacl,rarea in sus-arninti'rele iipr-rri-1ir:riiii

temporaue, i sij tel c ai,idiloriuini' snilrcllr'.i ef oli cle lcaaCc(-C,rseaouepaarlra-errnreimlcoeieitlnip-uaiucolaniaaucuCrcteateeioreprzaersrfaiieit:repzcltiaierani-urrncensft,aoacae,adartoiirrcvsrhratSeieet9ldftioiirlpnmunrianufcauallrii(zttaae(iiricrce,ef;reliipdrianareaaseclrertzl1cdsne;elaeinidteir.tliiamZrIEte't.:arriiic:vltlelitf'rufiis"oeeAaf)diilini,s!iaprli.ritlrgatiii'tille,ier;il-nifaLitcraerfz'lr:er.'rt:it.tlffi"t,"llil'i
e asirrlila, aclesoaL firii precJii l-ire, mrlltitriclinea nersfirFliii
azi a coclurilor inciir.irl-Liale cle plod-ticere. Dc aici, ilre-
posibilitatea coraitnicblii r u toiaiitatea atil cie dit'et:sir,
cie neomorleuil, a rneloirraniior. \rina se af lii t1cslg'.lr
ri,i ia unii auioti, care clesfid coclu,vile generaie r1e ilel-
ceperer de.r ;i ia uuii rnelonlaui, care iqnord coclrtritre lui Octa.riail |Jen-lescu, autor care a ex;;eririeniat Ei
sellnificatir,e c1e urgducere ale conlemporaneititili. Faiil valorificet toate nlodaiitSlile cie crea{ie: e irectti
cie situafiil lrrezenlti, comJrozii-orii rdspunci indeoselri la
clpn.riaiiuniLna7ter:ea,atrfruztlgctaiipuinroia-r!pcimloiuii,ticcai iricrhkite:alairpetiaatuletu.iinn'feioisaoetermcinainiufii,ciauinctilrirlcieda:'z.1L{;ttlrr-igielac,
aittentice, o neindoielnicti leqiLiniitate, iar nleori s r ,,rruzic5 it-.taginarii" nu fiinclcd ar fi clominanla cercetiiiir'
lor sale ci fiir:clcd este cieocat:rt1;llir 'nirllclrlriilvilnlro{afr'oastoorr ai
ie-
acestei neobignuite niiscociri. I-a fet
rii numelui lui l.licolae Brinclus ctl tea.'Lru1 insllLtmerl'ia}
irribinir sall se s,,t1-rslituie rjnels cu altele in crealia a.li'- 5i,.in general in cazul ttlturol: cornl.)czitoi-i1or ale r:itror
nu se rezumii la triisiiiu.r"r sllltrii-
irriagi aitlor"r. pertrete, se \ra vedea,
neaialagtciirrgepiarinliinetittoiatelcuzeiJel,ucinanapduitetooldruelnumuiorneinssstl]le'eaacrei'rtaiitvr.XtiuSstilli-iueaaprtliu'a*iizaetel:l;ri:ielcsl:"rli1eci(t[-'t-t-
trdentificincl areste tipriri-lirr,itd clc atiturlili nu rir.r-
irrai 1a cornr:rozitliI ci gi 1a proe{i, ar cleveni 1;osihi1.i o
analizii iu paralei a acestcr sliiidanii cle a riclic:a ill- lrNecerl.;e{rnpaafeiaroitrnlcioimflurrs.cosisnn,tarttrlaaeiilii:cEsllteoiv,aar{ilcrrrleic'rioeer;iatmiiapDneracuniln,lmtreaiooesl,incqluAatlillcloureigrtrtlidraclea'nsanet1ett)Lc,tot.etlr"leiIreieneislrppeciuelnqrr1iiniisi1eiuc,\Inataeiieu:ilarfinontilLa:''a:;L1afi--i
cerciirile partici-ilrrre Ia sernLificalii mai generatre, corl-
siclerincl cil asernenea .,rdorrezi corcrete(( ar tlutea fi lnai
ritile in sprijiiluil unei e\'€rntuale meJopoetice c'lecit cqn-

sictera{JrLe abstracte,,,tr,ia{etia}ui" de trucru 1-am ci,lr-.tai
in pronro,tiiie '70 pi '80 din lroezie qi mttzic'5, aclicii a
qenera'l:'ei de scliitori gi corapozitori ndscutir in prinrul mcoumlptiavaraleIinet,ed-e-litr;jitoarincl.Lme acea laturai care par"c" prin

t $tefan Nicult-.scu, Intrc indixidual ;i lyeneral, .,,Altn" nr'. ,' aOnumleciteturndontitveelopinoeaticncui rlaitre:rmnaoiil{prtt1tlela-r'asuubolintleezi,o;rtola;rulet,i
,r :, 1983.
c'5
speciaid in starea esteticX, clal-'''.1 sccliali <'sieiil al itnci

iCI i1

epoci. Ar ii rleci o iltcercare cie a lua pu1su1 ternpera- I. Curentul ,,retro".
nieutulni ariistic al lrnui monterrt, de a ieclea dacb, ill-
ti-o generalie cotlulexii, cliiar eterogenir (clin care Salvarea vechilor coduri
rrc.llooenlilsaimide'b7ri0ai )treoc>itlrl6ifsantciiiipsIdaourateitrl,rFtinlooprnoareig;zciieap,ree;itsrspucirCritirii-trrocarlluiiri, am

iugoslavi

din pro-

mai pre-
sus de it-ivenfie, de stiluri individuale. Din acest
ai]r alcirluit capitole speciale cu ,,poefi,, mo-
tiv nu sau

,c,actotil(l(ltoazriiiohriist,t,racornlasiiclbeirniitee[ircieriei pared-ezeinntearloeapoleofrj,c,adn. lternstteen--
-tia a rrlai fosi de a observa clacii, a;a cum,)nor1a qcoalii
cie coinp'-tzitie ronrdneasci"r reilic.zintii fenomenul cel rnai
fascinanL al rluzicii elirrlpene clin aceqti ani,,l, cul[1
afin-itlr iiir-rzicologul fiancez ITar ry Flalbreich, crea{ia
con-generilor poeli se sitr_reazill sau nn lei aceeagi inalt,i
crpleeiotnaes,cliuqui iicruernnl.iie-rAal.-c'.a-ercreeecajs'loeta'rppeurprunrreencdiittvedceclereesrscvaioelerrcriliaeo{prrieep(,nrlu_atrrcliiplrriuoacelrizesni-aceaefiiaritcnoatti'aeafc5rieii.ctelrauzopat)-ri
illlan clr rnr-rzica).

.anrtrfaueniecaucznet'di(eiua,,aaeDrnlsclriuerenc,ro5ulaereaic'r',rxape'coelletir'lre.roro",rlriitLeciai1necnLlrlerce"il:etinritauueirtibn,l,rieNL;iiii.aeernosniaqstrirer'z:rcoeiaics'ssll\loLipei'sl1o'eorta,arreholl-n,,zinrti'cc_irri,rieL..i,c-,tficiiairt;s.oilorrlicltlinnnotuissitauitfcr.mitrczlerentiiiccuirant-mairuolitet.ruarLenciiiiisu{lJiaciigftrellititiucurnorleovnieati-aenctriealnu.ettcezVti5eeeilceicxliceieli'as.tasnioe*ctagai.l-ii-,iii

j ibpntiicls,it;"miec-Ltr..l'oeu'scritrpi''tlainoalnnsusttucIri,'cctfaro'al,ca''sirc,rilcSi:tcaisrriiilc.lj(hnoc.rulnD'sai,icr1zio-.lolnaaacs,'rtltntiitlf''riiiitgIin:.at-lOcr'iclfrci-lti.rcrnrol1:.rsri;rtrcntcinau_nlrc'iic:-:rerl,rIrlciv":'eilr.r1iiirta..cnrtfc;l'isr.1a'liIu:cifc.iot1lirepaarIit,latroo-aclnsucicpuraulaolIul'e,sJru0n'nizrc11.i-(siortiamCS{nroiccc.ltr.lcerniguaiiAeciiirso'ctaualscc'.nnzrrk.c!lir.rctith:ec,1abrisrl:ll>]riotc'rcunifar:Sa'pi.sre5zriiat,tcu.jczr'ezdnptotlcu,Lrdiaeani,eni:zriotndciri;pctAiulpccruua.cdreonIptrrItc1!caeania,oro-tcrc|tdoarcr.1onpnyriudgmeupinc5cdVroHfopitnaorziaciaa.ge,rilc.otliDcrtnaoabca.uccqrrlraslteeia,ieititrea{i!nr-ccs?nrili{:clc,eirt,aeri*aa,u_.e-.il
Fat'is, clt', r'rrrlrlir' llrLli{).

1:

scrupuloasS", uil alJabet spiritual care incearcd pAstra-
troeaas,5,''(saclavafrieinad(( eufniceiei notrSd,ininisaetaemstnairieadienle,,lteragdeifciaii
Jocul cu mdrgele de sticld sdn6-

nu e
vorba de copierea Llnor modele din trecut, cie dorinta
succesului la public datorat cunoasLerii unanime a di-
feritelor codriri artistice din trecut, ci de clorinfa real6
de a ,,salva(t aceastd veche ordine de <lcstrimare to-
ta15. Vechile coduri sint infeleSe ca un fei rle sf,niitate
morald care conserv:r valoarea fiecArui element, ca o
uria;ii arhitecturd menitd sd addposteascd tot. ce e mai
profund in civilizaiia europeand. Cuvintelor lui Goethe,
,,In starea cle irtcertiturlittt; ':L itt rc:i:itttit't: care credea cd in naturA ca $i in artS nimic nu este
uiefii spiri.tucile clitt oceo rrc?7?t]' 1:'.ir'a o cu totul terminat, cle parc6 o tainir s-ar ascunde indd-
rdclit lottt;i itt, tttt'ut'tlitt; pritirttt ,1t.r(]ie
rirtui lucruriior, 1e r6spuncl jucdtorii c:n miirgele cle sti-
;i mdlelie, noi, cei cle cLstd.zi, '.lcsr rlrirrn c15, c'are socotesc de datoria lor sd continue acestc 1.:eF-
sintptonlul gtroazt:.i care o irus :.rd;pinirc nic neincheiaie, ascunse intentii. Dttpi piirei'ea rrea,
1tc spirit, atutzr;i cincL, la sifr.siftll rLrrct.
\lt(tt'i ctpart't:I t'ir'lorious'' .sl /'rl /] ' ' i-(.1 tinerii muzlcieni sau poefi care igi caut5 ordinea crea*
a[Iat <leocLatil lald in, f ald c;tt ,"ttttttLrtl: tiei in rrechile co(iuri nu sint, pur qi simplti, adepli ai
ucunrelimrltbealoj rs,a,nueop6ro(,cnlutsl fac pur Si sirnphi o re-,'cnire I.r
si.rttptontttl... tu-rei rteinct't'cLeri, r'rlsrlrlfe cultural consumat (c'r,rlr s-er spu-

peste nottpte, Iufd rle, sitre insrt.si' rtiii rle ne, curn s-a Ei spus, luind cuvintul reiro ad litterarn),
propria-i '])utt'(: ;i rlentnitote .si c/ricr' fa{ri rn.:runtresc nimic epiqonic, ci fac, cle
tle proprio-i t'.:tistt..ttfd. ln uc,'a pt:rir-ttt<Id .nt1 fa1;t, o alla-

rle clecadettfd oLL aTtlt ioc a'sliteurletclr'i'tirr'ut {i'tcui'tsuel morfoz."r a unor imagini care alr mai fost rrdzute cindva.
spirituale trrctjctra , intrr'. Eristd clesigur creatori care preiau intocmai tln anli.ne
iimbaj, care nu trec prin propria lor retinil reflexiile
unei;tiinle tt tt't'uz-ir:ii., aL c(n"ai iq'ricllori oglinzii, dar aceqtia sint lipsitii de har care nu intrd in
ltl|rti cle rccuno:;tittli sintent. ( .. . t Lltiar
itt trilezul periocLt[t'.i r.lL inll'orirt' 1i r''iictrt- discufie sau interesatii cdleefisnuircecaesuineuftiincu-rencta. rIe1nniccoime-i

t'tttlui eristau prc.tutintlt'ni rlrulte i:r.rlcttr nu joacii vreun rol in
pozi tor de talent, un poet adevdrat, un cireator in toat5
si n'r'it:i, clec'ise sd rdnfinti. clelt'c,tolr' ipiri- puterea cuvintului, nu vor confunda nicioclati regdsi-
tului;i. sti se strdduicLst:u tlirt rt::lntteri
pentru a sal.oo... s17 rlTiLunte riiit;rrttli.{itr rea, salvarea, perlretrlarear cu gapirografierea fdrd va-
loare. Dacd, de pildir, Corneliu Cezar, care e un com-
sdniitctasd, buttt:le ntorat'uri., ittr:tr,l,'t'lr' .si pozitc'r preocrlpat in primul rind de armoniceje natu-

cotl gt i it't l tt int elec tualii" rale ale sunetului gi cle muzica arhetipalii, sc'rie o 1u-
rtnRM.\li\ IiESSll ' crare reli'o (Alpha Lyrae, pjesd simf onicd in siil 1.tre-

joc cu lrLcirlJe'l€ clasic), aceasti lucrare nu-i rra pirrea nicioc.latir as{:u1-
un cle pr'tr;i ti tte tdtomlui o copie dupi rnuzica de curte renascentisl-d,
A infelege curentul retro c:a l)o ci o iniercare de iccr-tcerire a,,paradisului pierclut'(,
sticlir, o metodd cle lucru
rle "exenplar rie reclobinclire a st5rii in numele cdreia
cornpozitorul igi impune
r Hermann T{esse, RJooctura,Inc, ue.dn.tiUirngievlcersc,le1!sifit9ic, lpti,p."r'.;"tt-ri:u)r'j..lett, boeanneuficmeitd- depersonalizare, un
prefald qi note de lon

15

l1-1l

fel de umilinfd victorioasd in spirit. Un creator care gi-a fsfaedbl eddteeuvl(,i,n(trdfaonosstaecviraiatnivgcaadnrcgalda(rs(de,endze-afrieotvnoeannlisidrmeeuspltueu,il,adalet ton la .,aI_
incisiv ca
{dieamionntestgrartdrdiiinsaplleininorMigianraelilteatCeaintaerce, dineodflautv5iurelvseplaa--
fsIinue-tuaimrtiianppgas. pCgreei vlmeanatrdaeianslpninirotadil5t:re,a,cOuedamigneisnediui strpaesrcet,dmazriaipcreieleeleanccoieansteoircae.- rlescompu-
nerii morale, a rigiditSfii gi artificiajitdlii. printre cei
care igi proilun
pdstrarea acestui alfabet, poate chiar
aintialiraet,oianrepaoe,,zjioec, uMluairciaunamMdragreilne
meni pe o spird mai jos auzeau poate mai bine ca mine. de sticld(., nLrmit ca
uImcmihteaiitnsaepetearab,r.ceaienccloesdiriaasdupdindecnciRnturetumenac(aga..ut.re)ezr$eeuai ncutoiivncaedetre,isdduaelsingtceiisannttreeadrrvae-eun-cdchssieecaauufofaiaa,nsrntteieu-- lgi cle
ia in voiumul
ddeebFulettssderedpetlamGodoeetlhe,,)p,roavlincdciraeipneucmlaego, gCicads(t(ai(iap,resiuuagteir-
reazd deopotrivd castitatea gi casta. Versurile ei rea-
duc increderea ln posibilitaLea evoluliei spirituale, nu
demult, clnd incd nu se zlgivnioiEnctiositdeeucqldigSveodngei etvitced,ntopi.rru$itviiqntoictLluigcraui, numai a celei tehnice ; increderea cd portretui
de mline va fi cel al omr.rji.ti
cghi iagrrafvdirtdaimiainuen,iveexrisstaaluir lui Joseph Knecht, nu
al unui
ctsreoecnbrinisoiettoboouplainrrioea,vcuiiamnprceilei.escp,a,iuimtnnpltenroa-tsorm-ibazi/cliSoi./nloa/t.iinPn/ tdleginriuideledipeacroeemznnatuietiozbairaussncnmuienI-,caSplerici,eileen--i
dlaiceteadntailniechoealxosatdgdzreai mnciodtei saccrefsigretuemlun1dni ctdu5er.aNzmdupaeardeodlu.bi$ecziinntdtoe,tcunquAii-ecnenadufea--
mai ameninfarea unei conflagrafii, Cintecul din noi n-a
tdcut. Spre ce md indrept ? Spre ce te indrepli $i tu, Piplnaortdiisvnateedsdrecietaodzteeemc.sdi/tnrdedEe.rhea/eaiiD,pfveuaitcmealeaiiclniehiiaiinm/uci-nlgmnaitXisomrceosattuuiittudaipimdeoietnrebtaemIsncii/,cniiCnipimnepciniclitn.riiluri/
fruntea mea picurind apieacd in ve-
omule ? (,..) $i se

nerafia covirgitoare a tintei fdrd sfirgit((1.
O asemenea viziune, de infelegere a artei ca punte,
cvicndaoterodnmrsfudieumlpaevarijliputosecdtrduugteoleuzrfeiiiilonibrnuutcrn\uerealmeafrdictrrugaSnedilerittioniidbtedpo,etsnetgictxirlpnSuiu,icaadsescaeevcilaaeosvradigcuruaatrotraae- iarnd / a spiritului. Ehei.(( (Viclenia cintdrefului orb).
Cintdrefii orbi (orbi fat5 de lumea dinafar5, clar lumi-
nafi interior) au fost din totdeauna eroii civilizatoyi, a
cdror misiune era de a cluce oamenilor sunetele, cuvin-
tele gTiornitumluluricleidpariml poordeimalueluci,incdarredsduinsdtin,,qmeumzicaargpinieilei-
distruge. riit(.

iluziei, ,,viclenia(( cintdrelului orb, care te face si crezi
prea lesne in victoria spiritului, nu anuleazd marea res-
Pdstrarea alfabetului de sticli. pldcerea de a instrui sperantei. Incercincl
piralie a sperantei, a,,nebuniei((
tareefalsurt5rai'cb(,,il,ipr,ieosaetotaariramiqaoisnptaireoimpduuinnrdetraeurdnu(e',noairvilcepdrdtsuruiinilsdsiurpe-iqariit,u.rolaulirrniSoiiigdrcaien-l
spiritul prin exercifiite cele mai exacte, de a cduta in
artd ,,un duh de opozilie, o bravadd la adresa rnor{ii, un
suprauman, aI unei fie pur5, lipsitd de amdnunte concreter care sX fie cloar
spirit cavaleresc qi ecoul unui ris
senindtdti nemuritoare((2 a dat in poezia tinerilor un ,,memoria celor 5 4 3 2 1 etaje / numdrate incet cle
ochiul egiptean / proaspdt vopsit((, care sii fie cloar .,o
biografie cu zgomot de hirtie arsd / in care ,,un orb 19i
1 Corneliu Cezar, Atpha Lyrae, comenta:.iu al aufor:Lrlui in
conce;rtului Filarrnonicii ciin 4/5 mai 19g4,
programul de sald aI
P.7. I
2 Herrnann Hesse, op. cit., p. Bg. 1 Mariana Marin, LIn rdzboi cle o sutd" rle ami (Utopii si altc

poeme .de dragoste), ed. Albabros, 1981.

16 17

alninteste gustui ieririi{', ,,o epocd blindd ghemuitd in in cazul N{arianei N{arin, invildtnri recen'Le (nuan!ei].e,.
bibliotecii(6, ,,tandrui sfiqietorul repe- filtrate de avangarda romdneascd) dar talentul auLoa-
raftul de sus al rei foloseqte ,,alfabetul de sLicl5(( inlr-o scinleietoarc
liele poem((.
manierS.
Limbajul poetic se adapteazd, prin urmare, acestei
bioqrafii spiriiuale : supus rigorii (muzicale qi rnatema-
tice) , hrdnit de toate qtiinteie si artele, rin limbaj uni-
iivmnerpriseoantrlt,ia.r,ruasninagaceleflaterbe(!ei.tp,,nd$orifuiud7itiienn care fiecare literir imi poate
ccrieliraizoirriil:lerarlnnica-faralalrurmd iid..e, ce am uanfldaet :sl15b-iciuSniei aii-tlpul-i
tine / Globul de cristal. O altd fa!5 (mai inc5pltoai'e) a
m5rgelei bceierysltliiccl,6g, icoabusleninlncaalreunpuoieatulflarbreedt esp.Leocaitfeici,lre-
cufit / Si ar putea reinvia cristalul
/ Tot ce atinq incepe sd-mi
ssvetirzllr-ul"ertiintrde(c.{a/(PoNa,supcatrrsena}iarzee-ldri,apoduinnataretf,datrrdpil,osecirettiucard.c)l.lidnNeduusmnirtgaruei aatrtreitbacua-riee timpiSrile lumii, prdpastia cu marqinile numite Ninric
dl5aiicTpinEodstu,tr-uasmreebadreaeceuhmuiliibbmrreueil,purriioziaanbttaeilrsi;ourmf,leiltnauuhiin-trsicuou$mirgeentaieinuslcndo,imrapi'\uireitr.--i
'tstbtoinnizleeitigaf:tieiae.,tifrn,ie"itcinsLtoaLluuptnitlim/lecd-aletsrraveunmiigsteoapnartelr,a-e-innatespvtorceoalcintnehaesuaaufdidltloirclareecailnoimrlripimimrdepbcaoaminrendluaeelprnacdcl-e-i tuli spirituale qi etice superioare. Ptefe{ele Ei Crista}e}c:,
Autaportrefele gi Treaptcr, cicluri de poeme ,,cu mina in-
tinsd cdtre principiu, cdtre cristalizare" din voltLrrrul cler
debut al lui Ion Boqdan lefterl apeazd versuriie aces*
rnintean.l.7 Dupd o sutii de ani, in sfirqit, rJripd o si-rtii tuia intr-o (parafrazindu-I pe Rilke) respirafie a crista-
,de ani, I un acord intre lmipidnteulgfiaacceeraiisutbcilsumine.ju,ri uFlietins-i
cn ochii arSi, / fie ;i cu Iieullore-for,,mcdacifusntrduacmtuerantaclrSistaaivuilueiliai,bsluomarebae totul, crista-
rluitoarelor coapset{ (Orbirea). Conptiinla particii:iirii ia crislal
e un
plefuit, creierul e un cristal muiat in cenugii falsri, poemcr
o acti-,-itate de educalie spirituaiii ii dd poetei r:urajul mici, qlefuite, cristale demente'( (Scurld rabufni.re tlc
sti ia in contirnare cu asalt,,lumile de sticlit;i mizgir.,
llentru care croise in rninle ce1 mai ales echiJibru / poein kilometric). Cristalele sint cea mai bund lentilir
pentru cercetarea zeului Kairos, cel numit cie lonratli
ai dirrrinetilor alrurinde / pe o fringhie, in sin.gr-rrdtatea occesio, mornentul prieinic ai inspiratiei, al intiinirij c'u

,ei cea mai vie,".(( scinteia i Gerard Manley Hopkins socotea limbajui inspi-

Rer.enirea la limbaji"rl unei ingeborq Racrhmann. ratiei cea mai inaltd treaptd a poeziei ;ii il numea ccs-
...schari lon Erlienniniss uncl bitLer r.on Schr-isucht';1,
pe-'ezia c'are poate trezi conptiinla, care-i poatc' rlegtepta falix. Cristalele condenseazi cel mai bine realitatea
vSzutd ca materie perltrrl scris (de la Mallarme iucoace,
pft1eireeiancc(itr(reru-lirrectKaauatrltfcrl.<iunaslelp,r,eotstcca-mhitnettesfeiiiralcrv.Idialaeudr-itid<ar .etliuRigniega'rreererKa"ni,eairrgaekaqaeagcslacelmaulramre,cl'e.oe,srriacni,ins,i,tt.soeicaiaiilrl.(r-e-i totul existd pe lume ca si ajungd intr-o carte). in nri-
t"r-un limbaj mult mai dLu, cll o severitate gi o ltrecizie cile perle de sticld nu incape realitatea abstractd ci
cii)ro.ille necrulatoare. Jocul cu niirgele cle sl.j cli preia, doar aclevdrul concret : fafetele transparente oqlinclesc:
tocmai bine scindarea personaiit5fii moclerne; poliza-
rea cristalelor amjntegte transformarea eului, clemate-
rHiaaloizsaurlepaesaca. r,e.Fidreosacrusltarbbpsuonlugtinddinqesopna'Lteelteriageilonptoeft.riieeir.-
1 In gelr ol g l3achmann, G ecli cht e. Er z ri hlutl91 en. H or s pi.et. Essoys.
Pipcr-\''tr;'lau, N{rlrichon
;al-ilar de dtu'"- 1964 : '.a.sculit - acut --.- lrrin cunoagtcic si

1 Ion Bogdan Lefter, Globltl. cle cristaT, ed. Albatros, 1993.

il8

19

tinge -ciecleemci opfriein, ea. Atit cle firesc iucit sii te simfi co- rirea rodutrr-ri costeliv al impreuntlrii clintre f ortnd gi
iniScrimat sd i te abanclonezi fdrii a 'concept. Ilumirrare" (p retafti).
ple;it s-'vIrriiieiicmrareRdeisaouatacleuliluresl e)iloanrFadfimiaoaoiilnl.ndcoatlnie(tnorge:eris,edp;eliidinmeagupellnioreaeiczstauioatlonelarfsemcauomilfrglecMeclratuiuurtlrulzaiuliiec,ci,eiahisctan{ieimroieandice-iinivnrecapcgeiodolaeardrmitciei)nei.,i
te simti pinclit de ridicolul patetismuiui. 1!i cloregti fier-
binte purificarea. Sd pofi lepiida trultul ca lle o scirnb-
.vsi5e-{-i Ei sd-i regiiseEti cu puterea beatituclinii, acelaqi:
piimbi pe el buricele clegetelor, sb transpiri, sd-fi
fie sirnfurile niqte pilnii inclreptate astillra celei mai
,concrete infdtipdri a obiecteior, praful sd se ridice (fin) aceastd lecNie invdfatd cle ia timbajui unil.ersal al rnu-
dirr rigole(' (Prefala). Esenlializarea proltriei indivi<lua- Izioicgici l-an pLie, fitnerpoueirzi,e,n, ecoiehlearmeexpticre"scioienirgetial-d face
Pglitioitepfmrirsnuecl tisnusceperpaineptuindnedeeieapspeounentmicautlilz/d/griiiinipl orceeismrcpuuelmcutisu:cl r,Pi,eluncntruceluipnluusnui.cgtIi forfir. ctin Ion

contnrul celuilalt punct i / cr punctul oblinut din supra- pcraoernleucaAei"nn,lautrsnrainerneoitncr,{iroiczsianautbpeiniireisocpttaourroeleuzp,ii,eii,.,pmcplreedinrrp'glaelso,aoaculriiad-eisi,ftcaidlc1eaeu1sre,mriabre.crg.zcliuiumlsrtba,tratucr:caqdtaurign_-i
punerea celor doud puncte / poli si tai geamuri6( (Cea-
muri qi oglinzi). gemele, r-rnghiile, siciefuti, ca gi orice corp netecl, supra_

intre m6rgelele cle sticl5 ,,Ideea strdiuce5te ca tnag- .fhgaeiiifeen,erdol-udigreiiliiIfroe5eafiateearrlxehlei{eoaolc(caElleoclivevniairzarnigui illvu)cb.iuc(Evlcitxaneczstrrt-lfcioei1i{iluoiiiintsneci1tltcporleeeenamttlrireatuanrt_srerepnafalgerieilxerniaiclledll-el
netul", Zeii pot fi privifi in fafii. Trecerea eului intr-o teratii) sau aie andgirii (ariiiind h_Lcrurile, ca in oglinzi
.dimensiune superioarii se face in mod sistematic, prin updoentf,-o,.rtfurrnilgamteiln,uuailileiflerSoltescl,ercpeialtag.fsiiininieitl).ctilluienjtiorrrecoursiieumn",dsrislgtrl_elrlne;;elioturinl ctdeteinliigitrii-cbulindl,
exerc'ifii cle t.1cere, concentrare, {ocalizare a atmintiri- ,ta,.mvica,r.'aotoe.rfrtletcncrma-eleeovtldieiaieiun'vnernlgueiitcnlidenemllncetiamecuavucpirelrinerltone,nireit,en"tftntriuecrlic;teaiicliieetlcnlnie"cnljrcismoueisd(cmneCealcaainpliocvsetmoieapiiaerelp't'eceiexrltluiuea"iis/n,/xzlrt)eoicde.pcinnienqairtutatoutl<itufitldnluculcoutllpioude,ii:'rraoo,pa,,caagiinntuiqolllauittrtniAoelzn-aritrcicncliemlIiaioelae/irvcarailra-iefpurlltausruesicltncriaudhea,iiealmcratnezfiet-bndu-/rl
'lAopoeprsrrs-oitisui/nlpicriEilniipinaareleuisfnnepgmciareairrreea,:noct,L,ir1-Eemilnetaitmrtlaaepncrui.sali/g(sei.nd.n.)lticraSa, iruaeisnrucirseXciaaltsirinurnivreii,oiecvaaisecf-lia.iisu-/I ,,-N_'{.iAroeasrue ldenno1.1o.*grl;inudridilapteeucLtr1uunproccur,fuicteirneoaxm. Lireibrjeerlosrir:
$opteste I / S5-ti fii singur cel mai rnare clugnan / qi
,sd implinti pumnalul in imaginea ta ciin oqlinclii. / Cel
cle rlincolo sX sloboacid prin oc,iri un }ipht mirat pi /
,sX alr-rnece triigind drilttl e1 fala oglinzii ,z c. pe rln oltlon
care se ridicd in jos. / Diu spatele oglinzii sir nhvirleascE
spre tcinuec-luLtalunli)m. Calriisntfaolmeleetastin- t / jocui secrLncl" (f,olri in
un lel de mirtdnii burre
fairi

pentm ,,pipdirea conceptelor" ;i ltentru arnu;iuarea ,,ce-
lei de-a ireia puteri": ,,Poezia ciX tircoale, o sirnt: /d.e
cite ori se apropie, imi tremLrrir nXrile. / Cu pleoapele
smulscl, cu buricele clegetelor, ,/ cu poiij cdscali, cu an-
tenele,... cu al optulea, al noulea
sintt" (Tircoale). Kailos Ei a1 zecelea sim! 1-a-
pirtruncie ,,in
in laborator:
broocreat:orva- loarrrreearelunacaeuei.-aqai
experietnfti, aceeapi fintd fe- 1 Ioan Molciov,an, Etercifii cle trat.rsparenfiL, ecl. Cartea RornA-
ului m oruent de lucirlitate.
{.,.) Nn explozie: implozie. Neptiutil, superbi - infio- neaisce, 19B3.

20 91

deschizi incet portifa grddinii / ... Fters 'clitlire ;roi, Versurile-oglinzi pot strdluci intr-un ,,culit irlor",
,,lir.tr-un nor luminiscent", in ,,aerlll inghefat", in ,,cli-
aerul povesteqte mai bine clecit $eherezacia" (C.aiui). mineafa care zdrdngdne gdlefi de zinc", intr-o ,,surpare
Lumea trebuie exploratd cu aparal-e1e ur:ei",,catner:.4-l (1c de ferestre", in ,,bisturiul pe ferestre", in recipienteie
minuni" pentru a-i strdbate curcubeele fi'halourile: e
un ,,regn cumsecade /jucciurtoorgcliunjomairregezioerndi-ieinsctlicl'lluirz,o;-i de carne, in ,,iuna normal de realil", in cristaleie cle
riu". Ca penlru orice zah5r", ile cerul gurii ,,care nu-i parclosit cu marmuril",
pentru Ioan N4oldovan,,inaintea rnorfii otinlen,ii irec: ln riu, in peretii de ivoriu qi sidef, in clopote, i;r
,,r'intul asilru gi verde ca o mdcinare de
printr-o fazd cie cristal" iar materia izbucnGgi.e in r'is tul liincl totdeauna cle fald ,,doar pentru stic16" -aepruole-7
nca o sintaxii ce ridicX de ios cartilaj'ele tlttui:'t'1t".. ir: veclerea visdrii de rnai apoi", pentru
a trata
a-l preface in
Transparenfa poate sii itrsemne cleformarc, fillgrat-r, ci"-rui: oglinzi. Suporturile lcr vor fi lamele, recipientele me-
clrm o gindire concentratd poate naqte sfieguiririidc.aLrtreit
se refiecte in aer : ,,Unu-nfeIeg"e, sit talice, ccitrlacii, munlii, ploaia, pegterile, chiprLrile oa-
I alfii menilor etc. Iar ochiul-de-cristal va deform.a oraqe, in-
lti
jocul cu rndrgele c1e siiclX / soarele se turteEte la oric'e:
pcelrrooosaperoelizicisfieipi rieiemnopbradmra/edd/isamr(Vsapiizrceioosntrea-rarllerliicai aettuetnnduueicgpittoeefri:griltgl'n,ri\ar-1ntl1luc'l suuu timplSri, 1rise, amintiri, inchipuiri, vase aie meclitatiei
par- {,c,oregileinrzeilesilucmrainniai,tec"ocahlieliiJlu,i dorinfele, necunoscutul. Din
loan Moldovan se nagte nu
Sil.a- atit ideea de laser, ca la multi clintre colegii siii de ge-

bol al rafiunii descoperitoare, versul-oglindi1' e rirr orhi nerafie, cit aceea de ientilS care capteazd neviizutui
opac ,,lipit cle o fereastrd a maternlt5fii';'Stri'c-ls 1'q'1Jft61
inclepdrtat - ls1s5l111 sau cosmic.
pind tirziu li ,,ridic.1 draperiile" i acieseori ioml:ns clin
cioburi, inlocuie;te lucrul virzut printr-or ' muiti rl.ie cle
imagini, prezentincl reaiitatea nu fuziolra'ti;"ci elir' izati
in tot atitea Iiguri.
Nu numai universul inconjurdtor -- riefleiilia'lt)Li'll-cricci'elle'- Anamol'foza in muzici. Aceeagi deformare am6gitoare
mai sau alterat cle deformdri convexe
ochiul-cle-cristal : ci, in primul rind, Sinele, clullrl'.i1 c irre cfsroaloertte.oc,Mraecraea-erlsetto,rin[trefpami rleecfroaoncproutarlaepbtilieiclerprceolrignnclutoinrzm-ziucipnaleoleza-int-douirsmuclol]elct$admetaerobtmaa$neianceNLexa,iacspghlaeai-r,-
trece qi prin zid (,,gtiam cle ia incepttt cA r1y glttlrc'5it.'/
miI aqtepta dincolo de perefi"). Primii paqi ai acestritiet
sint ,,ca primele vorbe: niqte asini aclrtcincl fL'tt e-te 1 iraturale, cu proporfii jtiste, preocupat de celuleie rit-
nice concentrate sau clilaiate, de melodiile vlizirte in
crude, turl.d dulce singerie, in miiloc un pirtrat cle oc'lin- .lbrearnspNeiccthirirfhoracecieniefroantidi san perspectivii incetinitii, $er-
cld", traversind un perete cle sidef, ,,un llerete slilrjpr iiv". uir neoromaniic, descornpuirincl
Ca intr-un tert de Poe, poetul s-ar P{ea siirr'icricie llriir
uciderea clubl..tlui clin oglindii : ,,A irecut ln statie iinEii ,sap cleforn'Lincl sr-rnetul s1;re er-1 integra in Iumea iluziei ,
fosta garii a marfarelor / a trectlt pe lingH mctrttzitlnl in lumirri'r e:jeltla feericS. IJnele
cle aparate optice / a urcat a intrat f.rrir s{ l;a1,. lri slrre a-i pune iucrlri
vocal-sinfonice {Izvctcu'a 2050, pe texte originare de
lcrctranes, Strabon, Dion Chri.sostomos, Horafiu, Titus
hol ei avut o clipir cle derutd / cl-ar lnclatir a izbit r1e irt'- Lirriu Fi Caesar ; cantata Gloric eroului necunoscul gr
rete uga camerei / s-a indreptat spre mine, trr-a lovit
/ un mic / firi'r [il- Oratorittl t{e Crdciun), aliituri de altele simfonice,
in piept geamdt, un scurt scli'p5t' Constelalii gi Simfonio pentru orchestrd gi bandd mag-
cd imi tremurX glasul
muriri / ltiu secret ,/ trireasmd de s/tilfc.,hqiair tilcinctr sulr neticS, cleinonstreazd sistetnul compozitorului, care se
acest fulger Jlaseaz5 ntt pe contrasi ci pe transformare, ,,convertire
z,t"rpaell'i ,r cr

sdlbatecd senzalie de fericire" (81).

22

a luminii" : su-netelor le e conferil-ei o putere acl,i.;ii, nelicil 5i orchestrii simfonicd). Aceeagi impletire o lu-
r,Jata sd proiecteze in jurul lor lumi care se clestiamli qi mii i-eale gi fantomatice, cu intenfia de a dernotstra nti-
se refac pe neagteptate. Parafrazindu-l pe Lucreliu, c.lre irealului in real gi invers. Senzatia cle mlrzicj
spunea cd ,,suprafafa tuturor lucrurilor emanii efigii", {trarea (de altfei, spectacolul e conceput gi pe baza
filmic'ii
lui $erban Nichiior c s:i unoi proiectii fiimice), de continud alunecare, descon-
s-ar putea spune cb intenfia pultere, amintesc de tehnicile unor Fellini, Visconti,
sti;:neascd rneloclii, transformir-rci sri- lvEluacrllgiuuareri,l.lienilnuctneacr(etulailmdfaaeggieoncte,hasiliCinbthreurtiiszatoilnr)eanl: aaompaofarreffodpzeerXi usentuvfrionsnaudtldldugeii
,,ciublul " fiecdrei
netele in oglinzi evocatoare de ,,spectre", cepairile sii
avertizeze lumea asupta unei posibile inrroititrii :iijre
distrugere.
fluiclil, o dird luminoasd. $oaptele de dragoste ale iu-
Sim|onia, conceputii ciclic, are drept motto versuri bitei dispdrute sint reale, apropiate, ternele sint ciu-
ciin Grcicljnile amagirjj cle Mateiu Caragiale. ['n s;ta[in
sonor aternporal, univers in ciiutare, transf oinr.1 par- Iioreaasieu,tr:leeslotedriieieal-, retro;
tea I, La l:ollia, (,,nebunia" rezr-rltatd riin s-.,prapunerecr moartea nu provoacd spaimS.
unor muzici aparent fdrd iegXturir intre ele, c'Lcreclti- sunetele
se desf5goard in perspectiva
incelinitd, in care obiectele par mai apropiate clecit sint.
librul anamorfotic) intr-un punct cie echilibrlr care e
nurnai iluzie : partea a II-a, Grddinile amd-girii. Senzalia $erban Nichifor, care a studiat cu Walter Klepper, Doru
Popovici gi Aurel Stroe, iar la Darmstadt gi Breukelen
unor spalii lunare, in care nelodia e oricind detaEal-rilX, cu Cristobai Halffter, Helmut Lachenmann, G6rard Gri-
iniersectatd de ,,stropi" cristalinri la camltane (cioi*'edincl,
in ,,perspectivi acceleratd", cei inLincleri fdrd sfir;it pot sey, Rlian Ferneyough, Ton de Leuw, $i, la Mirnchen,
gcirci.1SeargiinuteCrevlaibleidloacr hme u-zicaalein.vFdiefactarime pinotretarnvtaal psiholo-
fi evocate intr-un spafiu reslrins) aiunccir inLr-r-rn no- produce
ment dramatic, ameninlator aproal)(). Posibiir-ri hoio-
pcrarsretiupl i,ncrlueignteeleom, veanilruerail,eotri.mnr-p..uzicluir ilergiercc,r:usifrriil',t,oer',v,o-- i-rn anurnit efect, corespunde unei anume stdii sufletegti
caust ;i, in felul acesta, incdrcdtura de sirnboluri a muzicii
bacineestezaisn,uprainpailn;vlorilnufcieo)n. trEaiselm, ceni tperirc-lreseci;roiphtiirtiiee {care oricurn existd) nu se produce la intimpiare.
cind
toate
(nrai ln muzica de camerd (V aria{iu"ni baroce pentru
(strigiitul bufnitei, de pilclS) ciau acestor rnornente con-
cretete, ele par sir sugereze punctele cle contac t c,u pre- lrart:sicorcl , Posludiutn pentru org5, Sonata pentru douci
ttiolonc:ele, cvartetul Anamortroze, Retro-cvtnfeluJ" un
zentul, cu dramatica realitate. Apoi, clin nou, in partea ciclu de muzicd anticd, Canto d"i speranza etc.) precum
a III-a (,,H"), in care tema din prima parte apare tra- qi in r,ruzicel de cor (Sorcot,cL pentru cor rnixt a capetla
tatd pe bandd, perspectivele sunetuiui se piercl in irr- gi T.r-ci ntctdrigalurl pe versuri cie Nichita StXnescu), ima-
finit, urmeazd o descregtere in care friniuri cle lemd
la fagot amintesc modal cle Debussy, iar vaierr,.l r-rrtui ginile propuse efectului anamorfozei sinl, clestul cle cies,
nucl-ee de folclor romAnesc. Elemente primare a1e mu-
fierirstrdu readuce pulsafiile pustiului (sugeratc si la zicii ol-riceiurilor sint pulverizate in spafiu gi recom-
sintetizor). Inadaptabilitatea la timp e clemonstr ati rle
aceastd Siml.csnie, sau vanitatea artistiului, c'dre s-ar clori llise i nodurile sint generate prin e><tragerea armoni-
celol, isonurilor, muzica abstractd se transformd in ethos
trn lhaumaturgus musicus, dar care nu izbuLegle nic,i si popular gi invers. inpletirea vizualului cu auciibilul are
se clrnoascii pe sine ?
loc gi aici : de pilcl."r, in cvartetul Anamortoze violoni;-
O altir iucrare cu caracter vddit anamorfotic' este o- tii si vioiistill pdriisesc pe rind scenar demonstrincl
pe viu poiifonia ; sau nuanfele de pianissimo sinL con-
pera Domnisoctra Christina, pe text de Miriea Eliacle
(clramir liricd in dou.1 acte pentru soligti,'bandii r-r.r.rg-

2'+ 25

cepute atit de imperceptibile, ?ncit par sd se adreseze Eehilibrul dominant
mai degrabd ochiului clecit urechii. Procedeele sint de

o mare simplitate : $erban Nichifor mizeazd pe jocui

limpezimilor, pe iluzia s,rnorit, pe sufletul 6i nu pe na-
teria muzicii.

' ,,In toate perioadele, jocul s-a aflat in
strtnsd tegdturd cu muzica gi s-cr supus
' rnai ales unor rigori muzicale sdu mate-
'
'. matice. O temd, doud. teme, trei tente erou

stabilite, clezuoltate, oariate ;i suporta.u
un tratan't'ent similar aceluia aI tem.ci
unei fuoi. sau aI unei compozilii cott,:e'r-
tistice. 1 ... 1 Vreme itzdclutzgatd, tnult it't'

drdgite de cdtre anumite ;coli de jucdtort

au fost aldturarea, opunerea gi' in cele

clin urmd imbinarea arnt'onicd a clou(t te'
n1,e salt idei adxerse... iar intr-utt astfcl

absolut echixalentd;i fdrd pdrtinire. u
atnbelor ternatici sau teme... In get'tera7,
jocurile cu soluti,i negatiue sau sceptica,

disarntonice, n1'1 eTau ag1reate... cceo ce

.se e.t:plicd. prin semni.ficatia pe care jo-

petztru jucd.tori. EI deuenise o aleasiL f ar-
md simbotricd o tlitzuinlei spre rleslL--ir;ire,
o alchimie sublimd, o apropicre clc spiri-

tul tLt'tic in sine, de deasupra tuturor inta-

qr trtlor $1 itlura!tlAitlor".,I

IIEF,M.A.NN FIESSE 1

trntelegerea muzicri gi poeziei ca armonie ?ntre cer

$i D5inint, intuneric $i luminS, nevoia de echilibru --

I Efermann Hesse, op. cif. p. 35*36.

zoit

ca singurd posibilitate pentru relaliite mic'ro I macro- Contrapunctul in poezie. A recurge, deci, clin punc1. cle
cosmice au preocupat creatorii incd diir vrellrea veciri- contrapunct, ca expresie concreti-r a
lor greci Ei au culminat in opera lu.i Goetlle : revenire;r r,-edere formal ia solufie de echilibru neignoratri nici
unor tineri in plind epoci a disarmoniei, a particulelor clialecticii, este o
de poeti, nici cle prozatori. Nu gtiu insd Ja in litera_
tura noastri sd se fi scris, pinii la a.pariiia voiurrnlui
,,anti",,,dis" qi,,a" {distrugere, discontir:uitrate, alogic, Carolinei Iiica, Tiranict visttluit, o carte clupii tehnica
absurd...) 1a aceastd viziune amintegte tie lllai vechiul.
neoclasicisrn sau ,,re.renirea la ilach". ,,Dar dacd, prin niuzicaiti a rc-aoncio, nculilnutireincaorgeliandcdlou-a scdufisecr,i,eririseiaurni)oaeretnac,_,
deceniul al treilea, era toLuqi vorba celectoitcaiut"rBr,-ai cvhecchui ior ia doi.ri Dacir primele exercilii la douir rroci presu*
adicd cle o transforrnare celei dintii.
ba$i falSi,,, pun o identitate aproape siamezd a lernelor, cu l-ir.rnul
clupii mentalitatea prezentului, astXzi llare muit ru.ai
acuzat5 identificarea cu mo:lelui. Accer:ltul cacle pe afec- melodica e ldrgitti, ajunginciu-se la acea iilrerta[c c,cre
conferd vocii o a cloua viafd indeltenclenlif. Conclrirerea
tivitate, stdpinitd totu;ii cle rafionalitatea generaluiui"1. lineard a acesteia concureazd cu firui melodiei ilal_e,
Recurgind la ecl:ilibru gi din punct de r,'ecXere formal cuhnjnante ale prilnei i
(scrierea conirapunclicii, clnpii moclcir-tL ( etiloltutrui, etc.)r punctelor se opun alLe sunete

,,noii" neoclasici sarr mai <legratli noo;rrectrasici folo- de virf ; vocea a doua poate alatinrginecolulaseei,aednreeapt1mi<,orfceice-i
sesc insii tot ce 1e poate sluji clin tehnir-ile l.noclerue, liune incit poate
fi folositd,
pminreoltporardiitic,atppudeltnrsutdrnuuseodepnoicnuoidimlsapcoruziilittluiiemr,da.,,Dinnaorct,iiiu,sdpcuaenleaecIceiilnosctuele6imvr:iilo_ec]lrli
se identificd cu modelul fdrir a renunta lel ceea ce e
constructiv din ,,inventiile" recente. in ccnr:ep{ia 1cr,
datoria epocii noastre e irnpdcarea contraljilor, artrio-
nizarea (mentalitdfiior, concepfiilor c.lesprr: sille pi hrmen trebuie sii vddeascd cea mai intimd legdtu: ir gi sI se
a Crientu-iui gi aOcpcricimleintitvuilsumi, ualuqiingiiliariierx,rtaresmcueliineciv5ri.li.-r prezinte auzulni sub forma unei liensioitmuroifoinndieis,oinlusbiiilede;
celei feminine, de intimii ca gi
o legdturd la fel
o structurd aparte {...) Aici, armonia se clisperscazii ln-
zatii, a culturii tehnice $i a ceiei generatre) ; silqula tre linii, iar
vseorlugleienfpaevnitzruiudneilsotrindfuenredainmleunmtaelee,laing1irn:rrilinituolrlii,nidn, con* fragmentele melodice izoiate a1e celor clor-Lii
r"ilo- voci devin purtdtoareie ei, prin tendinlele lol comilne:
sofie, muzicd, artii. incd Mar Scheler gi Teilharcl de sau contrastante"2.

Chardin nu vedeau ca revers al instr5in;lrli cle sine al tvdeiiscmueCplalVaertoiteseli.urnnlaV;goillicicrReeaaetrfpdlienuicrtnefioieaar,einaoegtsildpianead:mriurpeellroascnueijlnlaoirrneatcarutlodciutuiadvn,lo.i*nasieopiint,esmricbieioiil,o.irin_--
omului modern altceva decit armonia: nu compronii-
sul, ci transformarea contrariilor in elemente comple- tatea, sentimentul, senzualitatea ; vocea a cloua e elabo_
mentare, transformarea omului in AlJmensc,l'1, omul to- rarea, obiectivarea, ralionarea, explicarea (care nu veS_
ial2. Este tipic europeand renunfarea lLa rese]lt{tare, trans-
formarea amenintdrii drdcegti in suris al :,peran!ei, tejegte sau ucide neapdrat sentimentul, dar, in orice
"nLru- caz, il instrdineaz5). La inceput, in Aclolerea stelelor
nirea basuiui cu discantul"3. Tensiunea, prcbXem.ele

inseamnd niciodatd rupturd.

r $tefan Niaulescru, cod.. cit., capitolul Fuga 6napoi. 1 Carolina llica, Tirania uisului, Ed. C,artea Rorndnea,scd"
2 Max Scheler, Der Mensch irn Weltalter-ttes -&usgleidtes,
p.37, apud 1982;
Gustav Ren6 Hocke, Das europciische Tagebuch, Limc's
Verla3g,NWoviaetsribsa, dFernag'munedntMe,trinnchBerinef1e97u8n, cpl.W52e6r.ke, Heidelberg 1g53" 2 Paul Hinderrith, Inigiere in compozilie, ed. Muzicald, 1967,.
trad. Lrician Grigorovici, l,ol. II,
Erercigii cle scriiturd ta rtoua

Fr.agrn. 213. tsot:i..

zo(o, 90

duble, vociie sint aProaPe gemene, dupd cum se Poatc itaotdta_Dludgnifleafrraiptgeamr.aelleanlist lmdnucinterpIanubct,istcodtliufteet rnsetenu.lamajuenng'unesuimlcaaacsileofroursrdmurtaier-ilrirrsci,,

vedea ;i din titiuri : ,,oglinda" sa :

Ofetria (vis) (O vard.'.) Ofelia (O vard) 1) ,,O, uite cum scapd spre 2) Nurnai din rama fragild
Ofelia (vis) (TruP neas- Ofelia {Un hoit mi-e strirntJ imaginea rrnLri
trupui) mine dintr-o pozb inr,i- gi
cutrttitor) Incitamentutn tncitamentum ntusica
matd fafa ta de copil l copii. Alearg5 spre niirrr-.
ntusica sensum {vis) sensull? BiAuzuelea-jui ncsre;scranlderqsdinrudtd! ) trar c'inci md atinge c:;,ri
Oraqele vdzute lmPreu- tu, cel de-acum.
Ora;e1e vdzute imPrerlni- Sint chiar buzele tale I
nI (vis) Iubitd fdrf, nume
Deasupra steiele
Iubit5-fdr5-nume (vis)
Deasupra stelele (vis) etc.

Textul celor doud voci este 9i eI aproape simiiar in finalul volumului, diferenia intre vis gi obiec,.l-'
la lnceput : varea sa se observd nu
f1ic)atiDe a: r din strinsoarea numai formal, ci qi in semni-
,,O var"b dinaintea verll : ,,O vard dulce, dinaintea durerii, cu citd blindefe
dulce, nehotdritd 9i Pre- maternri va respira o1;o- 2) Noul-niscut sta aliitrLri
timpurie. Sub soarele Pur' verii : nehotdrild 5i Pre- Jsiiptdd,tufel-mveieiatii-va Dupd
tlori i;i desfatd corolele, ios ca un fulger trece ce pierdut de pe acum ire
trecdtoare ca dragostea. timpurie. Flori trechtoare
id- memoria ei. Noul ndscut
Dar cine suride sii resPird ca dragostea i;i desfali'r e un vis. Fdrd tatd anu-

.ca-n somn, in iarba-ncil- corolele sub soarelc Pur. me. Un vis-doar-a1-ei.
citd ? Ofelia, visindu-se
despodobitd de feciorie. Cile suride ca-n soml) $i (lipdtul vielii) (Pater incertus)
respird in iarba-ncilcitd .z
OfeJia (vis) Trecerea de la intuifie la reflectarea acesteia se
Ofelia, visindu-se c1e fe- face precum de la lumina orbitoare a soarelui la
cioria ei desPodobitS' li-
Otelia

Pe mdsurd insd ce intuifia (inspirafia) e supusd cdrul lunii. DacS fiecare fdpturd nu er cum zice Scho-
penhauer, decit ,,un vis in plus al spiritului infinit al.
unui anume control, adicd pe m5sura ce e ldrgitd melo- naturii"l, orice scufundare in vis reface legdturiie cu
clica vocii intii, Poetul devine un mediator intre instinct
qi raliune, ,,cel care reprezintS- deliberat necesitatea"' puterile cunoaqterii instinctive, e o intilnire ciudaiX
bolaborarea dintre instinct 9i cu Sinele gi care stirnegte totugi spaima, chiar beneficir
conqtiinf d, intuilie Ei
concept, duce la modificarea treptat5 a celei de a doua fiind, Motivul apare la Carolina Ilica lnc& ln volumele
rroci, incit, in ultimele cicluri mai ales, deosebirea este marenaatecgriio/i atliranecsdi(n.Nrgaee,irmiLn9bd7lui7n)-zm:itii"tEbcraavtaoerl5seleiiaanrlatcaciintnedde.,m/1X"gO7g3ininodDueodsgocIcelta--

completd :

Sarea din lacrimd Nu sint destul... ciorie, ca o haind, / imi invelegte trupui. Tn ce fact? I
Abaterea de 1a destin. Tu dormi, cdci drurnul a fost lung gi greu.
Paianjenul in Palmd Copiii mei / Nestdpi-

Nevoia de cineva-drag Pater incertus S_iimtl1icShcehoWpeernkhea,uWerie, sDbaiedeWn, e1I9t4a7-ls19W50i,ltveolu. nIcI,l Vorstetlung, in,
etc.
f,ipltul r iefii IV, $ 5S.

.30 31

nite r.isuri s.l aiung / at/sduugpriiamdteiaerlsaetsepmtireinapemre-dncu:at/nitteoemiutraammgibe.-ten7 ;nerc;laziucdinnlp'rcriiczlel.liiprn/iteidc"th.Niit"ei7a-vtaeNva-/e'laavsp,e,iiDmgaeruapatridlgdii:tlotpi-isslimitdieq,iaivopnobvuirefcnbirniereuecaatad.s.lrdccrizefiii,z.eimi/nnd/udddlt/aea/rrmo;omndridda1cuta5urzlsdeetageragehsmaad-
Tu cionni, de somnul
apa lui necunoscrltd rizlncl".
rnutii" (Asupra ta respir). in Tirania Visului insd, afir-
rrarea elanului vital se afi6 intr-o mai violentd opozi-
fie fafh de negarea lumii gi cdutarea linigtii, conflictui
carnalitate / imaterialitate se clefinegte dramaLic, poeta
fiind acum in altb lume decit in cea a copildriei (care,
inri-rciind spiritul cu geniul qi nebunia, ii dd acea naivi-
tate gi sirnplitate miraculoasS, in stare sd atingd esenfa blietanortn-cuca.clonu.aE.dnXir,etnncrlaalcurepcicuculiinrtonaovsncreosetpaoracbomnauaasnntmStedfielu"if,-jilolouolaanci tuapfidottmiuieertumdirtcodbienlbuilne;eltiie"n'r,ceerlEearutervsvnoiiecdpnpeedeiunrredefnteceaccicttstildoaidnaneaasrmc'tere5recdci'eudsllrtreiujgeelrrieaeda-
lucrurilor). Iubirea are acum in poemele Carolinei Ilica
{in ciuda arsenalului ,,vrdjitoresc") o putere purifica-
tqoiairne,aicnevlianqgietiimlupzi,a,aqdi eegvoeinsim".uDl -epaerteo formd de ,,a fi"
de a duce spre
neant, unegte, dimpotrivd, spiritul cu elementele. Eral-
tarea simfurilor nu e decit o formd de a atinge o pleni-
tudine a existentei mai completS decit a vielii prezente. d.scsuaeeo,rn*Vcvuoeiil1orediir,x,eaenislenutCteaensrdtoecd"rfi,aiunpcn, trudoopcrutaecenocliedriceraeuoepzcu. aivntFatoaatldetpgdetiruanimilusecceinl5onosnsdueutinisnlaumumtiien--n,-6dorddccecaooorsplmiunnibepudsorteczaclionaotonfaar-r
Poezia are rolul de a face suportabil5 tensiunea extra-
ordinard care se stabile;te intre cunoagterea universalir
a lucrurilor Si posibilit5fite inte]ectuale / morale limi-
tberuafiasestecsliHnea,fSiteidmenaurriginloeuarmureapait,uparroim,vciooincnuasntoitdeaelreeri,snccdriciiqtduifraoiinr,dtcoeanzaiuatontraerfee-l'
tate a1e unui singur om. Ea ridicii v5lui, e un demers in de lupl5 inpotriva,,innisipirii" vocabularului muzical'
acela;i timp ontologic qi deontologic : visul e tiran fi-
indcS spune in permanenfd ,,iatir ce e viafa ;i iatd ce
trebuie fbcut".

Forma muzical.l a poemelor se exprirnb nu numai cd sondeazd posibilitdlile pe care le mai oferd contra-
in structura celor dou5 voci, ci 9i la nivelul organizd-
rii cuvintelor lntr-un vers, prin spafiu : de aceea gra- punctul temeinic, ori aniSnrrnte formale precum falsele
reprize, ,,pdciilelile" cle esen!5 barocti, manieristS, e
fia {scrierea Cdrlii) are la Carolina Tlica o speciald im- inci o clovadi cd se simte in continrrare nea.roia impd-
portanid (amintind mai degrabd de estetica mailarmeand cdrii contvariilor in muzicS -artpeiinadr la cele lrrai miirunte
decit de poezia concretd). Arhitectura vizibild (expri- procedee tehnice. Linbajul putea fi mai impor-
rrarea sunetului in spaliu) sustine misterul, il pdstreazil
qi i} reconstituie cu mijloace grafice. Pentru aceasta, tanl chiar decit ai Eliinlei, socotea trMerner Heisenberg'
currintele (nofiunile, metaforele) se ageazd intr-un vers in sugerarea ,,unitdfii care se afl6 in spatele multipli-
precum culorile intr-un tablou : cuvintul ,,iumiird"
-ntaauoirbi;plirucJaifuiiirl"rrieeql;icsaiiecmtlouaordl,vabeutrdrrapotirlndpeinssaptecnratae;irit,lejioncriu-uciptbut-diirrteieolezaaeinri-revncopoalrdt-nlureetdrriSmacbec,roiaenaarfrdaelteeutc,tgrderielleeeotrcri.in,,-t$-udirpitidCoiaeee-r citXlii fenor-nenelor"l, iitr rigoarea contral:r:tncticS apro'
pie muzica rie matematicii, pe altd cale desigur decit
o fac pitagoreicii 9i cer,::etil"oril amonicelor naturale'

nici o clipir calculate. "Muzica" visatE de Carolina llica 1 Werncr Fleisenberg, Notwrel Lato and the Structure of
ll,Iattet. jr.r,,i'''i,;tiriit':s af Moclern' Scientific PhilosoT:hg and Hu'
32
tnunisi;L ', Nerl' Yor'l'" .l9tiij, p. 42.

c9

r.'-,i:i li?ll1 cOala 3

i;.r r ei;istru iii.;t:t, lritcilcl rle ia flarilJ, 1a fag''-,i, ligurcs
ol-rlg.lra.nsizialtudngfiibt-o,'ln:ia,Lcc,,iparn:.isrllnl r.cijeelopi:r"iv,eo$te1..n;,iunxmii s:icrtutt-lr-sruiin1eli-'
Vjorel Ci:e{u si.-. t:cnsider-ii un autor iu crii r I
degr:abi ;:clc:eittrii:e ciel:it rarr:entlai.i',
care la.sX r,'oc:ir.: llran,,:' (a1-e sc aLlcl insilLlmell-r l.'l-.1 soiistc cLi scLllLe r-atlliirn-e;
inS',.ti-i: Ltett, t,:ia,l- aaL l_:l;
sii 'i'clitei:slii in :lr.i l.,i'.c- [] i-r r ll un cl)r in pental"onicrtl nrajor, folclcr irnaqinar lu care
l,rrul lti-.i, l ,t ,:. q;i t'or.lcr;rtraic, tloili
.Lr^ r a1:olr;r-rJ cult esl{) do si'it-i!li;e ltii' o lltr-ii',1 i, rl .ll::iztrtir ca-
noiirtr] 1a l.1aut-c'larit:i'1. ;i firl..r pe

;:lrl,.;, i"i.i' i ttLt2:,,rj-: ':,: '{ . :, :-rr-r,-lf l't -,t ' ls;clirll'ctlrnnlerr'terfv,acrelrinsarianeLtear-etca\lariPrno:r,iiilttcio-irreunti'ij*caooai,ffiocroilrrc,lnsl.rlne-i,nricjalidi1cfcjenrrioii",iir,-titri,lnuteairtjtcrili{i;ir'l.i"tti,'A.r'ircl-illrerii;eioiriiilLr's9rite.;i:rilieir"a-lealecte.lse,,i
'l ;:: il irli:t 1',,, , . . 1i{eultrnrila1liiei.nerti1'ritepmensizcitaq.titrlir.{,rnsc1o.lpeeri,aeisttlL-pirl'li.otcltiiloru'cll,;iicio}lilsc,i,iinraec;s'eLL;crrcrsirila"iiuils'n,iiLllLri:.iioilerainsceir,eiiu$in-i
cte (.ito.rii. irr , rrrui r-ilL.ni.;.. ,i, .:: ..:;i,.:i
il, i t.gtal aI rtl r I i: ]:r.l.tu'l 1r 1111:-1.i.1- 11, ll : :: i.1.;". i-lll
aset:tiSltqa ,. i,-:tr',-rt',ir-.'r: it:t:l,a: ' . . r1 ;ir.1li ''
Sch rmenit.

t3 prefcriniii peiitru temele cu variaiiuni .rnarcheazii
prina r:ia1-;ii .. iclrn.i,:li rLii r.i ,,.,,';r.i iJ'li:fu : ':/ii_rjr;irr.,:, : l
l:t-lg:i- 7,-.;leeo. i.'it:..i alr: I t-1,:1,-t.,,..,t:ir,ii, r:i:'ri: r,llpiini.lt: tii:,; ;- laLrln;',l meditaiiei, esellt,ei.
-il.-.i-,ur;l' i:-,irui cr,;it';-i";1-rii.'t,::tic, i,Lr in.,'r.:.::riri,
cl'.lri instrument propice !:lr(,)(litaliei {l}ach, it-r nrlnlelltelc+
crrlst,ri:,oe]aercc"r.aro-tns1ilt-ndeioe{r'iici.diirrtrcarie,moirljni1efvieuenifeoigruoaeee.irrefnenLornrer,jtJ.,de,rci-.lcrirve5"iltr,leii'ilLzd;licrl'etnrr:a,lt1:irllrl{atca:iii}lainlrla"rcr'eieStoinrniolrfuvitncr,izIJaoilL,ifstcai-lnreidr,r'ailJofrfr.ra1:ilnernnaclunforer(i{np.te-sr;-"r'.t'eii'dV,intii.eisitin.oicriescri;rrrtle(cl-..+rijlvsn1i.oaa$uCrstci:irlrceitrle'(lr'i'ala'tneti-oundrsitio'crcJeeii,'ii-'f
allgllieili.riri ;ti StLpr.;pruIrr,'ti t,l-r:.Le,li,i, Lr.l cr-o;;Leii feSi, [.:;,; .;i,
revenirc iu .::;iti-rl.l pi.ijic'i-ul liilti.iii: :ri .l;. lirr. <_liai_c,i. l:, ti
ciai, cu i.l i'r'-lrt.lLtzie cie ririi:c::it.:::.c lii.: sec. a_l ,'(l,tIlt-1c,., i
ni rtrcili a., cu ', ariafiulti de caracitl -- lloii.l r'.alsrlri, li.:,ii,ri
istau;ra5llahnedtee,rosfio:rniliic*perneelusccliiuarigitifuigniri:h-e-irricirLoii--tslte-tncinuC c sl .-
o ,iiir::-
tire cristeiliza"til in trliro rirtilllisii conLrasl ; dttoi \,'crr.ii-
liunile ll(:'ntiLr pitLn, r:tt teirie clomatizate, friigrneil,Le ,,- Itr,trt'itei 11e cstocotittnlrat.rllielei,Ltlulc-i-c1t.crsitLll.rrg1:rr:art:'llrl.iiiirire,r--'uiieo"rll'tEAnpt iesrcinrlljline:li'l|r;;-':irz11'i:c'tlr-jrir-l,'.cirirri?jcz-iirariuoral--
mcLirnintivnedrssi"tlirlui igil:ntnelsncciha-niecti'lilrrie,5sce;cicj mlaetnrL[e!1, .s-tJt,l1lt;:rieiilnlitnru{.:,j,:ii,ii.rlie, a"l-inri

pilne i) cu
i;,i:ca pirfii T-a rra i:lr:r,eri l..,:'rrii constilusrlii itl partear
tenre, ar-r:o1.,..ii.ii cie mlt-.c s'ririrtii, Ll;li".,lsi-e r'le.inir-t,r-i- a l{i-a. Partea a Ii-4. cortine o tcrnii r.'rl',;ariai;iu11i, ilr
iate 7i b'::gI;ic iniclna;ior.r;,tj.: i:lile ilr-:rsililur o l.,uiiii ,r.ri-
xric,.1 ei inl"erp::'ei.iiol ; apol iinjgl.t,,.ra i-tcrt.ir,.-'ra:r]ttii ll, : Jr, rlez-,-cltare o.trLlgii n? c ioit'1.:1 tlor-rii, tlei iLlterir-rrlii t'r.i
nal irlchr:ilttl l'alLr.ijic (-o.ur,i:rir li"ii.:r- ,:ie lr-.:li:,tti i1L,: ',,,..." elertie'ni.r'{:orsi-illler-r1.o ale t('lllei si o r-ls):l-''i-ri'izi. i 1-
ci.)iitrel'ar-'ri::adr:etec, cuiirttc^l1iclrllrcti.tn1(ii)'-1sio::iilel1;iaic.
silrat r;u ri:r rjlair:, ri rie idci it1.r riieitlalL(,!. cli'ttir.:re, lll"irtrl';rlle1e,
falsii lcJli''iil'-a1s aili.r.'l
Oirsesie e pt:riorlic'itil i.ii lri,:rilirii', 1.,:r,'r ,..i:i ,.,-i pe ilrr pu.ncl cillminant. Linigtirea ailcoeaslltjeli"''lfelesld,1t"u' r'''i'yi;in-
tiurri lertiit ::i la al.ie rri.,'cr,ie: r.ic: i';c;,tir'i Liririr.ilr,l j ctoit:lr'tr;'t l-itigc,r:-,: s. fe.{t.^' clrii;ii a
Vuric:{iti:=ii, ril,,.-t;-:!tr,'ljlir0 .'!; ;,.f1tr7,tr i-,:,, :'t-itl i!.J ...i. -,,
Yariaiii,uti',i'ii,rEd i-.,': ic;lt: r.irit;'r,:tlr:,t--::ie,jr,i {-.r:(ij sodicir -- p€) si l;ei--rrll" Srnzaiia elie d3 irn1"i.ut" .) --:ee-
,7i lLip,i::-ts {,-';i it.Jt iloil cle 1',6.....g11r;111,.' ol. r.,icriir.i r iiiiiili irr,l r-liolljo, ilt.l'l,i t'1-,lrrerlei-'lil it:i;ialr':, elr::'iitei
i,lr:
i:roporili nu lloi fi dc'iuiIlte.
nevoj.;l de ri !i.:zl i:, 1: i-iiiij .r ',r:--lrjii,ti-:ruL;-,t or,a;,,i1 r' cinosi;rir'n:Cir,-:rr'::rilcnl'etrrtcataul ullifpops.eietrlrcl'il:ei-i1;s:;ululliI;ils;.t!t..al,iirt/i"ie'i',l;a:c"ilriirital'lel:r;:.,:i"otaclti,atieirr.illl'1slti;ll:iiirjrlI-i':,isr''":.l1l'1i-r
r:tuit; loiri.iiq,:, ;-'liclisii ri:-: ;it.': -tl,,"r i'litli,l-r,, ,-:
.-: ; ,

ioi, ajuns 1ii greri:ife1e i.iicii.;li-.L1riJ, lri'c - i,... ,;ii jr . l
tetul cle sufiil,ori Cjrlrj
unei ,:iottrtij;tt'l. Cele ,,,t il:t:c;.i'-,1,1:.rr';r-iir-i:';1ji:^i1!;ii;"j,ojc rl.::. :,ir, rli:;':1

o .-iiii,jl,:-;iii J..J

:i4

nore ,,din nimic". Partea I (Captcttio benevolentirie) im- in periea a II-tr, t-rncie cicii,sferie/e si tonalitatea se sui)ra-
pacd intenfiile meiodice chopinian-enesciene intilnite
;;i in celelalte lucrdri, cu intenfii de elementaritate (co- Dt'"ri, in Lr-o alternantii rris / renlitatc. Nr-ianteie post-
enesciene, poslbartol<iene, iec!ii1e lui N.'Iessiaen ;i
lindul schilat ;i in Sonala pentru vioarii qi violX) , pre- Stocl<hnrisr,.n se incri-.eie irrir-nn purict cle .,'ecleri' r oil,,i-
gdtind ampla lesiiturl clin partea a II-a (Llotive, tcnte,
starialiuni, fugi). Pe ntreesipususnqeitein-clicsioltill,, rrr':i,olaara- srlge- nesc (pei,aniersncliaonb)lin- e irrlr-o crdrr reneti tir;ii it lrar rrra joi,
sus}ine uncle
rind grani{a clintre neaStelt'tate efecte cie celestii.

o cadentd de corzi libere (complicatd insd ritmic, g€s- douAi cceveaartqeites,iminullrteain,reiiriiatre:nteinia.lrt.ooc;crci l:e\el-lcr:ur ;c-ilcltrci;id-,cuini. cele
tic), parodiincl i,rirtuozitalea gratuili, ata cum citate iri'i-
ulterioare din Menclelssohn-Bartholdy qi Skriabin rior mul sui:ra1)uile lnomeirte de intieJrare firri r.is1-'iLnsr j)ot;-
nir.ci. de la str-tfozitoi.e;i ur.-riircl s1..rre o partea., Ili-a itr
parodia imuabilitatea, gravitatea ,, pietrelor de inr-:er- st.iI elescian, de o ilare iiitr;,.reziine si poeiici iai-e,:;uiir-',-
care" violonislice, invocinci spontaneitatea, umorul mo-
clificator. Ca o concluzie, r,-ioara igi transpr-rne ca.Jenla rinti pririficarea in tirn.ia ;tiiior tr.riirririiri qi it<.rhitiicriil.
A1 clcjiea pornegte de ia o atr. osferij el,eiaLir, rie sltitr'ii
pe mi-'do-si, fuga pianisticd e urrnatd de a doua fugd, irIiltincl .iei]sLlilra apclor iq":rie lqit,ti finute 1o ,.-ioai,r,
pe doud sunete, la corzi, gi de o i'.ing5 cadenf5 pe trei
sunete a viorii. Postludiul subintituiat UnerfincLlicher cale coboarii i.reapiii c:r-r i.l: ealttii, fieigeoleteie- iraii,iilir:

slil incheie avalanEa de r:igrtrozitirfi contrapunctice iir ,,1trirrr:i ctarne", i-iice',i-.g genezaL torneior r.]a clii.]1r'-tin i.lri-

manierd enerqicS, ar-intatd. cleu de luminii). Coi:scli ltismul, terrra'iisi;',r11, hetc,rc-
fonia ornamcntaiS, cle nua:r,fe, de ter:iurii, ionaiiIri.':il li
alotralismul (1a rioloncel li r.'io1;i, sri,iJelinc'L il.il(loas.i --
ciire de ce e:lprimaiii L',ai hine cle instiliirLerr:-r.lc cireL-
ve ?) intr-un br:uiaj c'le r,Jlissanrle', leh:iici ale rruzicilor
fmpdearea contrariilor. ,,Arcurile pdcii". in aceeagi exiraerrropene (suprapuneie cle ieir1ti difcrili), lc"me cotrr-
intenfie de reEdsire a echilibruiui, a unicitSlii rle dea- puse clir-r armonicele naiurale iiir.- srinelelci: -- iu:aLe a-
supra tuturor pluralitdli1or, Vlad Opran compune soco- cestea trSiesc un lnornent rle opulcirli, rlc liitcieliare"
tindu-gi fiecare lucrare ca pe un text partial dintr-un muitistratificat5, peni-ru ca iriltia crcnirarii icr sii se ln-
text total, utilizind toate stiltrile (dupf, expresia lui r-:heie cn iol:ii:direa,,lumii t;elfec:tc", reirrtoei{,crc.r ln
cCeoarncelalsiuicdCegzi acre,a,,acvaapngeaordisotrdg5d"e)o, ptootaritveir)n,otLoanafiliilteat{epae lumina ini!iaIii.

gi atonaiismui, toate sinta.xele -- molrodie, heterofonie, sptrreulcuDfaiuareciarn-ldeaprgarpoinsadopucellienla,ecailrel,t.errirnzaoictndai.aaajrhrse,oetillpooacr},i.i1icl,oerrlleagriiii;-'l,ri:irr.fiirnoIrcrlvtorr.inrn--
polifonie c-o,ntratosatatnet,nuinanmleolde,sriritnmulutarinle. ,inltnetnr-luianecsutevirnlet
tot ce e pcacrliio(i,,ic:e;llrirrttrourieorcstpreresLSriolarlre::-/r..,tparrri:rn.rerir",,iIcie1: -l..crrsrirlrictoclsriiijtLeel'ijr;-li)-
a scrie o muzicd atemporald, peste refro sau progrcssio,
iloneze, jncliene, etc. -ricr ltinir la ceic europel.e, i1t iit*
dar efectul asupra ascultdtorului este mai degrabd o cheiere avind un joc cirnpc.ri loqtciitL": Si o I'lelocii:r
senzalie de revenire ia stiluri cunoscute. ln orice caz,
victoria tonalitdtii are un sens de iluminare, de dobin-
de Dlmitrie Cantemir. Ac'eca$i ciiliic':l e, r:ler lrai altrts-
dire a echilibrului. tecatd, in mai muite clirecfii rleoclatiii, o I,troLrirn
'1'rei ljeclurj care uj"i lizeazii in r.erle
In Sonalc pentrupianln Fo, revenirea se face la forma cadriii,[orure].t-,,: rjr.r
de sonatd (dintre care a cloua iicci
repetitivd), cdlaosuicddp-drtidoopuudsteemcae atmosferd 9i jcolans,icuuitnccoinraielcluetverreaens,craro;inrtnre-rllccnieieora-'oinrra_inltatitcii-,Lrci-'frjiru.ivi ilillci-:
teirnicd
instrumentalS. Lupta contrariilor se petrece mai ales
wagneriene si inr'SlSturile iui idall Orff. N.Ii;,;ajul fiincl

36 ta

{, . L;. . i;ti, iit ,,ra;,1 {i,r,li;tlri-, i.:le-.;.ri:,i clii.er cl r: riri., :,', lt}l-
;;;tr,-..' :'.-.jr t.-5:,ri lt€a '.ir i ,,,lllriio;'. L..ornll(]g; i.i)r:r ] i)if iii
r'1,'itrl i.l ,,ci'alli" i'i, r i-zi,t1 secohtit.,i iL)'i, si pe cea :1,;9ii7;t7it.,{ca,-lrlipcrrini zi;i.n-rcnlicul en cjtoirrgclpccilkiinelr,r{;r:tl,rto_'irici.r'Ji,nuit-ehtrrr:iurj,Lu,ll,rr'"i,r.il;"ill);rniv.s.i{t;-:rt.ut'1..!e.i:
r'inl,:.;,'-,:-rt"1lj-ilr,::rtrL.ti,,r'tti:,tl'ifir.,),irer:liarlsilii;oinril;-,el,ilriliclii.l:ai+lcira'l, :;tra1e!r:a). rio lriisrili,laxil s:i afle
iLi it;,1 ii.-,t";:i-ilcil

iLil i,i:r:r..r,r::i,icirlciir|ti!ieiien,ls,.L1ile0,c8zia{ri1isid,rt;ece,a:l/ilr/icea5li,ptktircrorrc.rcLra,1loarialr,i.n,iinoisiiir.,r,:lir-,it,e-i!irrjtiial.liiilleitriu"l,e:rlrc,rrt::ill,r,r.rr:ecqinlta.e-tt,iiri,l.-.'t,'/.rrjiirec,ajl:_rl_rrlc,ie,i1.i,
:'iL,r;i:;'1iC"-Sr iccl.n;,r:rilceiirilrn.l:-,iref:ilort'?rl.iel:orJlarri?acrjcoicj-jilori1or n.(,dliinor:ci.anrrrteprianfirteiaicbra.oirl:ea,r!?cltu:el\prnilietrl.-u' aa.ofp,ra'carhfaien'tster-'
1cp-i11lsn1p{ilrl:-,rpsre: icsinaotrnrea-ojei$,i-,spcraoorrc.inilaualr,nivlriireiuirimneiiec"i)ltea,si;eminatu. rgaltelitleaet,oevtlueinulrtteuenrl,nteitcimidae,-
..r t o{.ririli{t{t::,:5 ; liaiurri rit{tftt rlal :lt st.tti.1,,:if. i i)[,l2, ilnc,;.-,il ,, L
.,',.r.'r,,ir;l.'rial'it:ll.;rlll'',.]li::ir],liln"ei:C1iL1c1a.:..j!-'l.ellsrje'.rti;.ilcil:.;.ilrl1..:i:i.rri'.'I'li]i.".,'].-llri,...,s. iijritiii rr!.:-
ir,'r1rir'lare a coiltrariilor ; in aceeagi intenfie, Vlad Opran,
rL-tiiizeezii iirstninieirte iraciifionale aiSturi cie aitele in- ,; . ,.::i,rC .1Jslt --- llltf-O lii'ilft tlt qiOartil.
Er:hiiiirr ltl- neccsnr:, ,, {tj-r''r.-i - ;;l i111-1r,1
solitr, pentru oblinerreal irnor el.ecte (,1e culoare (radio |

rlcrs<:irs,.ioasA biitulS clc^) sau noj ielriri de a clnta ale .f".J5,.:.r;la..lil.e;o-1Cl'e.,i,r.rl1ir--l'c,t.:!li,lrli::rielLllil,ir,,iilnl ,,Lle:A,ar{i,jh.:,irljli"e1lr,r.l"rr--iulri;..t_,..lr,,rt:irl.i-ir."-i,tilar-i:-,ei,:r.:rr:l,,r-illiirllfl]ii,r.!i ..r-le a fr;
r.ocri al irtrii:i cle intoirarea obisl}rr.iii. i,i mare
iris,i, {{aisetr-rril e inclrcpialil-r spre melociie : opera ly'a- i':;-s.,-,i-'',
'i,{r,lrii].t-| :ii ,1.:ilr.tt;lii.:i'..-,a, ",lltet'jitl. {-'i._1. lr-,..i,::it:'r.iC aj.r:ria ,"
iri-':n!ia sa
7ptcr:r1s,r.:-c.rri.apiiitiiEfiio, niitlippaiirt'iiirr:eiapailrteicrsnolanarjsuihsiiuignegrienndersaclingcliairmea-
Ir'riai.i e sr-ts.iillutii !n inlieage sil-uclitrd cle ileloclie ; ;f-;i::'o.-r:;;i1r1tr-.e.'tira.rlir,dil:eLr:i;i,c1:d1i;ti,"ctiiit'iccu:,;"i.1(cn,aa.lr,.iiefi.:-t!ra.ir'.ti;atitjilll:tr;lt1etlai,-i.q-s,1r,t,c. t'r.,strlti1i,,it:,{ivileti1a.iri,cia:l -tir,r-
'r,rr.i rrr:-r,Vercii,,pe nurnele" tracliiiolale {cJriete, sex1.cte,
e..:ii. leciial,ir.c, etc.) folcsincl insti sugestii din toatli is- rf-lrel'ri.u,iillCu.i",p:rl:irdeoSu{dllateanlgeearleJl,r-p-Jur'naei.trte'e,r-i,n.. ,,r:.

fiilcl

totii,, :nuurcii, cie ia irr-l,ll:,atluri la nuzica atonal5. Suflul ,,1-i ;iC. -trtl;.;il,ii':;, al,-
c,-litniiuif t-r bulrrriei
.lilllL11. qrerai. ir-r istcrie:. llrr aittr-lea!id efeciclcr. r,1e puri- li r.ii:1.;ti,,r-1* j,,'qi, ii1,-rS:l t'ii. cli..Zi.tr,:rt'. i,,! it /rr-.1-,:r ,-'f r., . il ."
rlit:eri:er, llielali';ttiir:, Vlacl Citran ilr:lie ciin frricl. fiir5 sili"I dar si llpsa cle ac'.Li_ onil_iziasr.._r.
1-,r: crare 1e urnrdregte lrct,rlL-ri e'.l alnl"l:-cliscrr.: iittarr: l,..ie.,t[,..,,r ic..r sii ]i:lo;.ir
. i, :,.:l,t I -rctl,. s.,.

i.!r-ii. ",1-rn s;c'i c-it ncpiiiltiir il il-'t.J.,:,ii rr 1:,r .,;.rii" rii:l.c lt i--
tti;irelte sr ':.xtlaqd, prei:1111t siia tLr.:i.hii,
crl: r-iitl);r i,oi'L:r.ie: ,,Dai:-i:i ,;,i.t il,r :tii ll lit ir'.i1-,it,at,l r,.,1,. t.i'ii.
liri-:di:-t,i1ltl i i rliii:a Ce,'li.t,;, '1,;i-i.i i',r--r1.ltrr,,..rr:
ili-ti;tS Or"i tr-. iiit tfea fit:,ii .,alii -iir 1,1.1 ir'.. ,; i:ir l,rt,r.
,;,ti|,'i.ii r rir,..i rr
I ,1 , ,.:i
r' ,,,1 r

r.fq-';i1i151,1i, -t l1; 5 I tr: lOCi i..:ti,: ,i.:,tii ':t it " jr:\t'' ':,,.t ia. ,'',1 i, i:
'.:. !: -rri clez:rlr.lslj. Zirnbetul poeiel uL:r.iti1-orqoit.itrse e iits;j,,uri
ti:,r{ ttric l;is'rrrin sI dlucir:d in'Lre ririn!ir", i'e$i-ir.:a ei se irlr.narte
I clt i : .rL; L1- i e.'gaiii ,,r:;1 DLtihej"ea ln lcvii,: iti.tsili de ,. jniiioal"c". i3air.,iir.j

:lii, I I. i ' llc'f(.ii '-:lf :-. ;,tlllflC,li.,llif. n.;: r-i..1 i'llt,, ,.:r " ,r ,,'i ; l,i.:

. tll,l.

--::ij-rr'l i I ; ,, i. tr.t :t, ' rl;- .:i.,,r 't.ii. :,1 i]t,r it;,:l . ,. ,. . i,-r. c ,,:t-t-i..,r,;tir.rr--ij rtrii:i.r'l: r!lt:;i' ir'.:tr.,.r. ..i'!'lL, I
(\ ,l ;. r:i,: ll,:r l-ii:. i:,r' Ccr ir,,i-t F-rmdneasc5 i976) proEratnul r-l:ll;il, ;r'.,rti:r ,!: rlie er:itjlit.,r';ir:, ';r,,ir.,i , ., . ,
..:,-

0l,l,trr..l illii si;i 9;-,ii-cleit;.;jtrrrler;rlrurtyitilrlinrilteoaltoer:cdJrullgileasitireu poezie b^il1) G i: :.,11,r: i.u ii arneui n!arr:, cic r: La f r: 1,-iriil11,1 ;, iin.:'lu-r: i,r,,r al : :i
ilii i (,iC.r ,:ri s'tiala, i;lti .tr-r , r:ti ;rlrlSul i:.r-'rJl r-r:'. i ' ', .,,, i::, ;t ...'. -
-- r. ile .li.ij .r.i 1,,::a:,1,'-'1 ;tillet'l L. l-ra.,', :- ir,l ' ,. :, i iri.: ... tir,1
'l'.'i:i

38 l.:--'i:Li:ll',.r,," itr.i,:il:-l-ite ti.iii r.lr, l.t,rr;r.t ,.i, i ,',-, ,', , :."

:lt )

ocir;i lrei l firitesc 5i nu trag niciodatii. / Ripi,ii <le toi:e cle sr-rlrsnoli" (Peisaj cll o sperjetoere cle pdsdri).,,Cerui
deasti;;ira lrea e o cdtusii striir,rezie,l ce rnii tiri"lqie la ju-
in jur:,i ca o ii-isectb rniirunth, strivitX,/ privirea se ceifdril clecai-ii" (Suristtl 111ctr, 1:rtiicl). Poei:,rrrt, slrunil e ,,ca $i (Lru1
lgurrenlilri/a.' paellsutneez.acre.inacirrllel snelalrlctininrd:a totisiiltitpiii.nt7itci,rr-,rirtr:r,iiniatiirlEituseciL'aet, ai irir:hide irleoapele t5cute ,/ ltcste pitrte,cul pr-irtincl un
copil ,r;i ai striga cir ochiul deschis / e morirint pentru
cle ulcjr-r], pe rrasir. i Apa sui'l florj a inceput sd miloasii" cele v;zute".

/Nalurd rnoarldl. Tensiunea bine strunitd, produs al constructiei anti-
tetice, e sinbolizaiii la Doina Uricariu de acel r;cs bcne
At-it erchilibrtr.l cit qi senzafia i-.reri.cohilui cl.: cie;l-id- clousuln al alchimigtilor, vasul inchis al propriei fiinle,
rctlainrelre.l,i1a1faacr€e|satuti.arn1r-,rrrrolli,l'ionrcciionnpterr:ilcrciil:icgiiauir,aeaeaontiLfea::reii1oclri-,:
globril protector in care artisirtl igi l.roate ccnc<.utici foi--
fele imaginafiei: ,jpu,iunrtlrcir-hti/inncrlirijiattirihcagriirrecclroceestit.i-.il,clNriiie./tsr:sfail.rna;siltillearirer€n.lil-cl.tril'u.riri/ii
porun<:i 1i rugcin:inl|, crir, intele sirit ii.uf crge 1 tLi'nilc ,
pleoai;a cuprincle -r-cElle- 5i ^scmn, stiirile poctice sint tle vaie, i sar nrrmai
vis ;i trezie; iugul airarc alil'Luri c1e tisfru, praira se ro-
Luneer se vede in
luli-rurI gloria ei cle rincl" /...$i firr-ri tir,: pluilb trcce ltrin
tegte aliiiuri de pasdre, naroiisl cre;te lingd lumjnd; Li-
ni;lco apare alirluri de zEon'tct ili clirrei:sr,l i;:ostazl ; su- mine ca un su-spin" ([]tti cic r*o1,t]r]ii intr-un y;ultrtt olc,';1i-

LrLr:tiil e ciiri,l ,,li.irii$,:at l1:- inigcale", ciirci,,r'riliiltirjtor: cld).

muritor", cind i"atinurjritaosl ilngeusriiml ,f/intoer"v.,o,Pmenstiriiusaii redu- Ar fi o eroare sd numim poezia Doinei LTricariu ,,o
ce toaie iriejle poezie a mnaa;tleerreiliat:llllioi"em- ulc'Jlei.ciItricniatecriirnp!rien rtraternitaie se
q.itn: .,' r,-t1:ui cie rric1, rlrinciiiia c1e r,ila-cle-vie, ,,/ ie le- intelege ,,o(ie.r"nul int€r-
rca c1c r:riii:c1, 7 iitr;.1.-ti rr'icr-i. (ir) roata. stcrcii'rriu-i
nagtc- rior", spaliul sacnt, r-asttl si;agiricr, r-c,iorta in c:arc s,r: al-
ciituiegte i,'jsu7 ccrnrii : ,,Vie ociouir inchis,il in i.iptura
r:c-ill'e-
si.ir:ci: r-iudai.ii,i;,-i:lrr.r"i oai: ii sel:iirii / gi a.icil]1.ril..1-o {,lil:i
irorL tc; r;oLi lrjsi.il:ii lr,,a.7'r'inttl ttmar 1i iingriti!.a cie cuminte i iralictui ochi cliniiuntrn inceire s-alinta". Cttpa
;ttilte ,i qi iJrt i'a i.tlrr', ::t;1i cr.,.,-ii,, sil l;r-a". ocrotitoar:e ,
de cri:;tal clin c.are ,,clunnezeLt t'hilt ii intir
maluri" e eliberat ,,cu bucurie si rnvriijbire" -,- toi. prilt-
llc't:trli cr l.rro\'oi nj. t:i irijrt;l'-i1, ctrr-i1 qurii e illh.rinritot tr-o a:nctiotcczhdiliaI ,- are drept coreslroitciente :;;i
tit c,ir'ti-r|e. ,,l.ril:i, .,rtr-::'rl.ii): d,, :,:oltiir, tepeiir siin:rirrta, bobocul cl<,' iloare, alte recipi-
i' :;li'1itli :;i ente ioate a.,vincl
iriLr',j i1i ur rl.' ;lhiii - ,,ziiiu, rr j(. (ir:r rrislale / prerrlri.. ttLl
i']rrr,i.ri. i.rr'o rr.oitl-f:", ol,r.r '.'il [,;; .il]li:itlrilri rie ir,ir-:le" i;iciull o ritmicii recurenfb irr r,olnmele Doinei Liricariu. r\bun-
denla cle melci (,,ca1e cle rlelc'i fiirii:a pe care o rlinqii
r:.,i1iriireii:-irril:-iir:,,i'e.r.lrt.i,trri.i.r:i ,I-i|l:l t-.1tci;;c<l-r:i,i;,rr:i.ltr'rrlillr. ararr,:) se ci.itilth .l,.rirr;ii- singur", ,,i-nelr:ul mort, cochilia iui iairir inrir /
ria porni
care eii: fi rlt ir,rI .,' rLr:r marapi ugtreiaibciiriiealafadlrsuani"m),pdreesiletrilcbiii,psoeentrainqle: ,{afsruccirtlael,i'ifinorririii-ai

r:i'l- i.i-i ,'.'i.-i, l.' i:'c :ierl,rtlri c.ar,r".

[] i lrlnult 1r.1r p11lqlq 1;e t-l i., s u i ir {.1o."", i(,r Jc : Ct: r.-'i.e l a;-'' i.e, 1c - cle natur5. Cri, ioate elementele-receptacol tiir-i poezia ei

cri;,.ri.r o-le ieli:ltc, ceiaLeir cie lapie, nirianjenul laptelui care nu sint decit aite forme ale retortei alchimice ; jocul cu
s:-' r-llt.ra:,itlit i:t ,str:r 'i.:r i.L'?,. r-ai' stt;!ltl r:u' 1i,:--.i-i:, lap- mdrqele cle stic1d e un joc de vase spaqirice din ale cSror
'i cl; --- 1;{rl-ri .,,..rr: r,i;;eerlir ; li .rt'riLr-:rii : inlek:pct'it:reat ii;rti-
1lc:rrri:, r,11:g )i lli. i:trtrlr--,1-e: Siitdi{,t, ti.ierea c,chitr] lii ili c'ontrarii consonarrlc se naste ltoeian[: ,,Privesct trupul
iL:.:.t'l: li,c il .-, rl jr:re {rrr:tltaI cil tiitr'iii c,;-.re nreu transparent: 7 tu cu tdlpile tale in pinlecul r-ncu
ll"-: ':-als''1. t.enLl, .i datemzaigtc, a/ tf,u/lg.e..rinucl elrtleinscir,Jninfin:dc,u--caropantlapleumtiiipi iiirrt:mtainlee acutn
slri - cres-
rri::.ii, sLrri,lrl cle ririt:t',-, --- cirje petrtrLr su-{1el r]i rrinie)
rr;-;;:r' iil llri,i-c;ii ctL c:i,:rlcrttr.rlo irL{ernuiui (iunie, cu{tt,
j" Iteznltatul : ,,Ce cincl in irnbriif i;are / rnii mai prefac surclii ci nd te
q{r)tr'c;.iiiri{r""i:irnri,..u,..j.c, s,i1,:r'lJ,r.li<;-r';.:,j,i,:'ltii::ei-c1 i.r ," c'c tlrin;i e strunirea ca sil rog;i / s5:1i fiu ndscdtoare " (Cintec ctre ieagdn inchipuit).
ie opregte

zJrori ,/ ce clrje riley;zuili, sii nu mergi., / te sprijind etern +l

40

i\aslorr:,r i:rsLar at irilriiii;iiirii; i-iine tcrrrl.ret'a'rii .ir,- iirir:- rnati:rii.i l;OibOr:OSc$!"e Cu ,,OC,lrrSir r: ,t{\,.'. (-,(i"q.\, i, i:,,: . jl,
ir.'ll, itetti:,:crlttiiu-^-qc,,iiii.;,'L cirtieli", ca acl-.Lr-r,.:,r 1.r,.,:1ul;t-.: ctl.i- s'iLre:r'll.ai:e, 1.rila.}-rii:l:: portlrlc.tiioar"'t, (ji!Lt.rr.;,tt'ii-',
fj:irnaLi erii(..eillirraigt irpo,,a1ireu1c>irlici'ii."ii.rai,riiinel,r-aori,iaepitld.ataerm1aonriieia"l", ( iri,-,r iiLl ,.1tr.:r'irLiire",
crl ,,lirlcarr:'eri, r.il3lif ir, i:icro11iiic, oc,. r,;i, r t.

Penul-r-rbiu'l ct,rirssni:u;t[, L)r .r :,t.rr-rc'Lt.tl"..i 1:g]i: r,lnti ii,:- ntltiirrllrprs:icrv;alliluil-o1rr1;rtteilntn:fltreiliuei;gllcrtate:L;s'ur,t,-.nir-ii\;,.l;glrre--lr'csr,L.cs1liiltfricrralm-,1LrLacbL:irilli"-lblrLr1itetrr-;iieifnc,:'!fiet,(cir'i-!i'Ji:,lrrc.'.rrji:!n1ii:]lii.rI.l;l'rli.,r,,i;i't,Li1:,'r.''l7l'
rta1.i", i;oe':i;r .iri r\ lrien Popesr-u (clir,r. Cu..le:: l.rcriici,rr.,,;, glas cle l)cr"cir 7' '..t11 crlt i.ec cie splo izr',-ra;rr: i ...lrni:r,: sti-r-
i:r.'1. I:uiresc-.r. 1J/9 gi,Sribi:ii.rJt creru,li.li, Ec1. Emit::r-s'::rr
rril--ir:iii2iiul.}iairl'ise.a.iliielic;i:l-ii.tscrc;;i(Lcui.:rirsii\cjlioirrrcif'isoL,ri,rlr!rricr'eitclLi'..iei'eLl,ic.is:i)t.cnSlaiitlcei lcinreniriil:pLt1ilirii.,iJLtiiiuitr.ii,n,-ii"ir,.r:c;i:,-- -g'.elJlce].ilici;njlrerlLr.ir,/ ri,:iol;a'i;'i iitt sc itrli poeiie: i;rioai.t r:" I
f r:ci'iiliiti.t i ctonii.L:.lt'.r e iccir-Li,' l't'-
'.1'::'i:ts, tir .'ir la *
1rr.' ltti-r.1 r', Lrn liif .
saie" Si1-ririilil sJi-i Lrc'arii i.;rin lorp ca pri:.-t l-le r-olziiit ri an : ,,Dcodalir slil!i c c'i1-riisare iriii'e a l Lll.ii,, s,i i ii, r1." ; c,
zir lrzr iril,, :;.io looiol or- r,1-
i lr cr'airi ie " i, c.',

iiitei hatll{t eroiiene, Poezie , asetnenea muzicii, sb alunqe -qaicoelfljiiaenieei -nnr-rle,ri,e'oriztcjlrglLoor.irrrr,e<irier:ililstriseir:lr,tirltcceifialrlican.it-l.t{"r,i,oi{1'va1il'nilib',c.itniLici .ir.ti'i:,i;",1ilr'noi}Soollrirret:t,Ll-lii.ill{t't;r''tt;rriti-,t
efecteie neiorncoilei, sii llalrsl;rini,i in st.rlFr.r lrr;irilii.i r-e-
ircpti;r'ii infli,ten,i"r,:ior irjneiilc'ii'.o;Lrc., trllirii r.Lrei :-it'.li de
,.roi-rienpla{ie iilosolicti'i. ,\qa cum cit-rtccui, eilr i;trit ri.il i':nlicalieenciintiri,.rsLuiisrcnrrtnibl it:"iritltci;lror i e sinrlura rr1-IC'altli z-eieisr.r iel
t-rncle acrione, c tot titr {r:i r.1e.r1.rir:/itr, irct,,',ijr.l lr,)lr:irn{lrl piiriii cr.!toGre, ,1iir.]l)olili ', i,,il;-
!t i nctirte, ai enerc'iini i)use in seLli( iLrl irrtciigli,'iiici lir-
nf{o)errinnuliaiii.c,eT, li'teoilaairts+ij'::rro'ierl"i"illre:1r.;r(e{e-'riili,rrlrcaLierriai:iLeti,ti)'aoipinlicrciil'|l,irriihrrur-rol:fri:lsmci,tn,'ririLoreraiidi.geoii-erl)oiirnra1rn-1stjr--- lxinate Je inimir : ,,.ilai inLrlt clccril \.rii.i"o.tr{,)ie fr;tr]c-ar'''r
iul;ii /
in i.otclearLlrei at'-:iierui: '.trrtt j lernirai', .,' l{intlcarLtei.
enfe: lacul serlnaleazd r'.t un ai i-reiLea oc{'ri i,,c:r-ii L;cir- cinta {:u clnice s',r:ttii'r, cle riirriiuric:ii $i lLlnr<.:a-rri t-.iireril
:raleaz:ir ei irr aniazii, ,z ocoi,girLreitrirfcsi (trci.-(.1]'rte.iircrijliien Sirins, s.i11 nel\ c filrii crLisru:" (Un 1t.'rtrtcir). L lc.r iriciellirri'l r-or-irliard[ia r ir
de sits pi c;e ios ,,Friul ti;lp1arli1ui", r r-i Wisvu'al\al:t.Iri.i, 'l crriasLri, I Ie uhells-
oisirule ?") ; oiictl ap,L t: tos, ,Jrielzai{ oati 1;uarii cousi.rric'tori : f icrit-r'i, }e-.r'rna,r.i,
ceril ritirtrl ,r irr
l",un ochi c'e irnpietrcl'r
care se r5stoalnil urinuri der jos, de sus") ; fu fiecerre pertris'.o).s.P| igrriiiicc:halla:crajcIrliirl'caleastitnat irrrlcpiirtea.zii c eea c e e t[e
,,rriorioLon c'a trairer']1c": ,,in c.lte]nei,ri ca'ereieloili
sLr-op ,,intreziiiegti ceva firrii ullrre". Currinlele de trans- iusol,iler zrtmzei
fci'l.ri inir-,.ri.r rnL!rririr ilr:rtit sii alitrri-r Ielu''ti,-.]e ir llr.'- r-nijlocr.ri 1.r"1 r!rr'il1-

r.itipiiri ale siriritLiiti i: uir roi rir.'fiuturi (Pcinci tic rlrr,niJ, rincl ru-r. inrn neer'.rxii / ...voc'i clr-'usuirra ahisi-r liii, rr.rr-uri
u razi ric soate {Atttttl), lu cearciir a'csliatrm.tal.i'rtl, ,r ,J,.1; aistrale / .,.rilcliir.:iniie subterarle rnailrtiLrt], tt',Ltt'lriulLri
u<'rli:iLLtcracii:tr'irr,tr,A1,r,1-oiUi tensgiir.ri,lieirhicracrtl:iinillaeets^p'relii1rrii'iahlde[.etezlieroii:nclrnilrr/riiI ..,.,r:n,lir,,:rzl4"rri ya.icri;tii-1 corcrarrelor in viizcluh" (C nttlt'i srj/holc-'criJ.

t:;:t!-1Ei,:t). ln foncl , acesi llurrnui- con{iliLlu rilr c 11r.'cl{ irni:ij-
o lr,izicii alrroaite 1:vpnogeiteiici: ,,Sr-rsrrul li,,- carra scnoli:l a contrariilor, er-'hirialenlrrl Lrc'nnlrl.rr:i, i'rl
irii tinjclle:,r lruriina.stelc^i cjjn drel: s-o guste i qi trr,l',riri jor:utLri rk: iutrinii 5i inii-rrericr alit rle prol;icc tt,rr'zir.i ;
roi rlo albe, fipluri ,/.ln.mlnisccnte stiiil'ezii iItLzo;'ii I penuml,rra e,,iuririnii cl rilc'e, lichrire (i€.a1rr lrort", ii.t
.r.ln ea ,,s€r slinq brinrln::iit' ltoljtor'o,.;jnclr-r-rui r. orbe c'lilrlaie",
r-osljrile pr:n,-r lrbrc:i siirt rl.onoi.oLt-asjr:ir,in.rtotii:e ,,ega-.1cr
u: toaiii pra(ia nepfii tale de pinclir" (go12fuIa). Are loc in chin ;i 11u1c:eajir ,i ...cu.tl1 sr,.atliitrir o sLca c u r.: stea,
.itti:ii'ea in sttircl , ,,pir-.ii, ia o slir,tr;rii \ragantd, ciialan-r " ; si-.rre clinrinr:afd", Ar pilsLrr nronoLr-.r-,ie err ttitictii, iiir.cri: t,r-
Lorie, o insi"t voiiii, r-hior calr:ulatii, O cl is-.iie'rir- ce-rrIl,rli-

1q catX traitsforirri pcnilinirra il r.iolefiil ci :'irrsonrlil ir]

i.irincluSelor care sinibolizeazii nu o datd currintele ursi- lectul safirului" {,,Dupb ce-ai inrrdlal- dialectui safiruini,
ioarelor: ,,brincluge, chin al nratcriei cle a nu mal fi, /
c{- ao1nnciirealeiasiiterivcellziiapcleinssteacllipsitiimlaitn.etusluuinteotaen,n,a,d"es-foli9eireian cllrn s."r mai / poli r:orbi o limbii aspril, uscatir, de lut ?"
MierLa de apd).
-,rirstei L:,ul:nie ca un tu;ret trecnl" (Brincj.:,t;e cle toamnd). -
Agogica poemelor c ientd, solemni ; sc tucreaz:l
cu moduri ,,cle foc gi aer", apollinice, solare, simple pi
Oricit tle rafinat, rle irier:ertic ins:r, rrurrnu.rul penuitbrei serioase dar in acelaqi timp pline de grafie. A;a cum
eEceioipnsLcooiilarpna,el/asrrqr-errnogesmiouiiniar-tnriNq1e.i.arainus"zploirtrl:urclliuiateii nc{t,'ar,usuurnnnee/tnuiicrercaoriotsoiaergcdtleeeruelna-
tarir inslilincl / nnmai piinurii gi climie"). ccraerdeevauornse.olpcloantocneinctiri,ezinedfeoorsteebsi oNlalarersialisnuspFraiclionurscl,aucteiii
metale, plante, rriresnte, muzici heliotropice; astfel
-atitadueruflr,ecmvieenretea,incripsolaelzeilae,lr-mri iArtdurli,alniraPo-pesceule. menle
Poetului ii e dati zirlirea in cintec aga cum zlrurir-
toarea cle munte ,,ipi hri:ne5te nroartea rdbddtoare gi
1 l,Iarsilius Ficinus, De tripli.ci xito, apucl Walter pagc,l, Arr,
gr-ijulie ,/ zicliLrciu-se in sjlal:eie c'inlecului sdu" (Zl:u-
tdtoare cle ntunte). X.4urrrr..u ir,l poeziei e cleseori de ,,.,'ies- Introductiorz to Philosoplti.cal AlIedicine in tltc Era of tht Ranais-
str,rzt'e, Basel 1958, p. 223.
i:e zr,irnzXiucl sub pahar",,,iniuneric, strat prea Eros

ire-azuruli de Clntec". Un cintec care poate deveni sdl-
batic, clureros, aderiSrat6 pecleapsii pentru cel care n-a
stiut (sau a uitat) receptale'a ir.'rflueulelor astrale. Ncta
iragicir a poerziei lui Adrian Popescu, rnai pufin comerl-
tatii pinii acum, transf onrii ,,sr..surul dulce ai lulhei"
intr-iin ,,cintec sill batec ai sistrului", do.,rs4lncl ci nu c
lipsit clc urirre rirzltciui c:ri sirrcle: poettr.l igi poariil
<lestinul ,,ca pe o partiturii": ,,crum va mai citi linpe-
zijer, cristalinole acorclr-rri c eleste / ltrintre aceste lntu-
rrecate a\,rerse care-i crrtre,'rr',rlrh firirl"ura ?" (Liltima zi cle
toamnti). L\4uzica e in asemeLtea c:lipe o veste, url selr-
nai nor:rufitor (Slrole rle,sy;i-c tirnp) ; cea mai umild cln-
';.'iloarc poate clerreni c pajLrri"l uria"<5, lovincl f5rd mii.l
{aGnreatl,i-Ltrru!'}i )toiarr zuuizetul inefabil se clovec'leFte a fi vuiet
irizincl in-
(,,Fi'1ina r,'ri.rtttttil a crtnrintelor,
selill"or /...si nu eziti, sd itu trenruri, sii nu ie indoie;ti /
...Prin asLa fierdstrdul e cel pu{in egal poerlului. / Core-
r,.,oclieoslotcrui nacclhreitsili"-;e- LIn fic-
dirs cu iscusinfi ili rcteazi ;i imper-
atrocrc al unei rnuzici infer--
rcistrdu tttaccLttic). RuLiloare,t'l

tineutc" po:rte fi ,,bLrrghiul
irale", ducincl si:re,,hiii;urile ele clcasultra Mernoriei".

\iL ali,rrile riteinoriei pot f i nu itu r-nai cristale, ,,clape cluici

'ile arrnoniu", ci r-rn c'intec siili:atcc: ,,pe c'are sinqr.-'1e ii
l:iurmurii nu gura". Lupta c'u is;pita terestrd revin'J cu
.Leitmotir,e percLrtanle caro L-.ruia.zi tonalitatea,,,dia-

44

Noua interioritate cqi,i,cnei ieol"tiJuin;tiieiaEcpdtteei;caialrafsepecfuentnitlve,irirntieaneatnempt,euoslzoetiirzci,pdieni,nioeiiitn:iarclositLnopasatuLidfeiqueairla,citlnterrgdcreuzasnilaiteoodncmaionlniitstgrael",t,eiaienacu--

cJeireralului"2. Indiferen L de formil, ,,con{inutul" sd se
aple(e, aclici,Yi, spre interior, s5 aibir o linutir i:reocLrpatd
de liruntrui perlei (interioritatea clefinincl , cle altfel , r'c-
chea accepfie a liricii, in ccntrast cLL proz.l csiectirrili
qi extravertiiii, ori clr ciralna $i mai objcciirii, in care
fieceire amirnunt personal devine o triisdtr-uI genelalii;
azi, sigur cii nu nrai eixnissetirarElnlailngifieoinatnreumgcencuorni,ceclnatrrareie-
,,lvu nni {,ra to'rba! r-li: n .sr: u|rirrii r'.l't- rienilea ia simplilate
Teci;ual.iceqlc, ctL o aten.fit: f orirtc rit :, r:'tt --- incit poezia sir nu fie rloar lirozcl sau eserl aitiel no-
o titentorii: C:r'crsati, sucr,:t'.:i'iunat': lii,:ilrlr tat, jrrrnal, bilbiialii, ,li,blri:tmulnntbindsiltuazuSra" t- ci 5;i ,'ier cxact
si itttreclul nrozaic s piril,zttt"L o1 71v7v) i;.'t', coltrariLrl acelui ac! c1e tonriini.i {J:{a-
ci si cle tr satisl'act: t'.r:rin{o utlr:i pretit:it!. EeraLii spre individual, spre abolirea oriciirei conr-ei;iii).
c]itruiri sttllctesti. (... ) Se acrtrda (..'i: 1.tei :inuz,ic,Naoauuatoinbteiorgiorariftiactde"(,,,ilmitepruartdu"raprpirnopsurigiioersteiixlepesrlirel)nietrce-,
ntare qrij(t ortei. contentplafit-i .si r]irr.iit{i- tive clupd cum qi poezia e lilmitd inpurii cintl intre
fit:.i. 1)rin acac';tcs., lt.it'rorllilclt'. jr,r:ttttr) ntt intenlia li scriilura autorului se interptrue proltria-i
f ost 1';u:;e 1,a acl.ii.post cle perir:olui r.it- tt via{5) re-propune drept instniment al crinocrSlerii ,--Lil j
rlcoeni. tti;{t'. siti'tplt'. l.itrrt:" . dar nu pe un fond cle melancolie, resemrt.lre, lipsii cle
perspectivii, intr-un cuvint pe fonclul untlj cllliceaq ]ldl-
HER}.{AN}I IIIISSI !

DacX in rruzicii e deplinsti Lipsei oricirr{ti sinictr"e lceiscitsumale- ci pe ar:ela al tlnei anumite raclicaiititti inte-
qi afective, pe hirtia de necru{iitoarr: rarlio-
generale duirii seriaiisur, cluoii,,hazar<1rt1 sLdpinit n'.a- qrafii ale rrielii zilnice, pe fonCul ilnei rioil-c naitritiiti
teinalic" (sch,ifiar muzicii lui )-t-nal<is) qi ,,recrirgerea la care proclanld natlrralelea iri viziune gl exltresie ; :ru
hazarciul inconLrol;,lbil" (solufia comlloziloruiui .Lt nc'r .car ii Iirica gi muzica f iirir surprize, tensiuni, ci riirccteiea
Cage), clacli in poezie e cle asemenea deplinsir li psa iinei
;coli .ie ciurat."l <lupir crpresionism lirica fiincl ciourir.ieui.t"r reactiei, degajarea, resjlinqerea cinismului gi aL reselr-
nbrii ca unicd formd c1e rezistcntir impotrir,a irr:canis-
de e>rperiment ;cieamuatarfeiefle- xivdietdltaii poezia ,,c1e consurn" :lelor distrugerii. ln muzic'.r 5i iir poezie cieopotrir.tl
(Paul Celan, Syhria ,stilttl ,,parlanclo" cigt.igil teren, oscilincl intre granifele
tip Brecht, la
Pi.ath, etc.), a experilnentului (poezia co'ncretd), sau
poezia politicd -- se inleleqe cd una ciin princilralele ironiei infepiitoare, ale niniaturii lirice, a1e epicei in-
piruiri cie fapte, ale baiaclei gi ale creafiei cle arnploare,
griji ale jucdtorilor cu mlrgele cle sticlii ar ii cliisilea poern sau poem sirnfonic care si integreze cit poate
{regiisirea) unei ordini, unei ,,nriqciiri" mai llr:es11s .l{,1
invenlie, de originalitatea stilurilor inc]ividuale. Crl, iri t Peter' \{. Stephan, Das GLtrlicltt irt dcr X,larlttltickr:, in
opinia tineriior creatori, adeviirata rr:alizrire a noii li- Lgrik-Katalog der Buttdesrepubli,k, hrsg. Jan l{aus, Uwe Herms,
rici este unirea notdrii exacte, lucic-le, a realiliiiii, iit llalf Thenior', 1978, N1tinch.en, p. 502.

2 $tcfan Niculescu, art. tit., L'uga inapoi.

1 l-Iermann Hesse, op. c:it., p. 31. 47

46

nrai nult din sentirnentele, slt"irile de spiril, amintilile Nisip in virtejul lurnii. In aparen!6, perioclicitatea
pi intimpl6rile reale ale epocii. Dar Itu acest pluraiisrn stdrilor suflete;ti creeazd in poezia loanei Diaconescru
al f ormelor, aceastb aclifionare cle modali tirti, aceste un ritm ,,lunar", guvernat de vis, impresionabilitate, re-
construclii f.icute parcd dupir rloclelul unui Bilclungsrtl- tragere-in-sine, amintire : unul din titlurile volurirelor
sale, Ceclo (1978) leiimotiveazd de altfel continritul a-
inan, cttprinzAtoare sii schimbdtoare, au ceva in ccitrun cestor constructii de,,catedrale scufunclate". Amestec
cu atitudinea reJro, ci serrinificafia lor siml:olic;li, ittcer- de aer, apd, foc, ceala rdmine simbolitl nedetermindrij,
carea cie a li,,nisip, nu uiei in virtejul lumii"1, cie a a unei faze din evolulie : marcind tulburarea, tranzifla
se lf,sa adicd in adincurile interioritdfii, stirnind cititorul
Ia o trdire mai intensd, la dialoguri cu sinele, cu pro- in timp, trecerea fantasticd. Variafiuni pe aceeaqi temd
pria existenfi. Nisiptil erperienfelor se agterne uncleva a nedetermindrii sint li volumele Jut"ndtate zeu (197i)) ,
peste alte fine sfdrimdri de cochilii... definind condifia poetr-rlui i Adagio (1973), sugerinci flu-
xul lent, acvatic i Taina (1976), celebrind pilterea ima-
Mai ales tinerele autoare sint preocupate cie acest ginaliei ; Yirtejul Si lumea (1981), pe tema rrulnerabili-
filon al revenirii la intericritaie -- cercetarea cle sine,
contrard neliuiarei, ciisi:outinuei acfiuni fiincl rilr atri- tSfii psihologice. Amintiri neverosimile (1983) pitstreazl
caecreela:giintetrme pluom,,emaodcoernactroetcdanqtiarbeiflele"xauli stdriior cie tre-
but al ginclirii feminine (lemininii in sens cie suiricclivti, sdu supra-reai,
s,,iosrtieenntaatlidc"S, ,-anianlictiocniij-,r,a,nstacslcrualcinceiia", dualistii, olliec:tivii,
intre pdmint gi cosmos, intre diferilele nivele aie psi-
tipicii Occiclenlri- hicului, intre intimplare gi amintire : ,,Sapii u;or 1;c sttb
lu.i : in acest sens, se poate spune cd gi poelii au uneori o ug5. Nici nu-fi dai seanla
/ cit de uqor rrei ajunge in
gindire ,,feminind." Urmaqele unor Ingeborg Bachmann partea cealaltii a ei / ..,Pe ugor, vei aluneca 9i
gi Sarah l(irsch, Sylvia P1ath qi Denise Leriertor'^ satl, trupul tdu rra fi mai intii / sub uS5,
juridtate-lund, jumiitate-nea"
in muzic5, ale Nadiei Rouianger qi aie Elsei Barraine (Moclerato cantabile). Cotidianul e desp6rtit cle lumea

au drept scop o relafie naturalrli, cmancipatii (clar llrr rle contemplafiei gi meditafiei printr-un prag sundtor : ,,Era

bas b)eu) cu sinele s;i propria 1or viald : a scrie, a corn- fircut clin miliarde de stropi / pragul acela. f -am trecut
pune, laLii cdi sigure cdtre q5sirea iclenlitiifii; senza-
tiile ca materie primd, autoporLrelele, protocohil psihic, 9i genunchii mei au avut / limpezimea crisialrLlui. /
analizele cu adillcirne psihologicd ghicleazf, privirile spre Nu mai sem5nam cll nimeni. / Eram dincolo cle pragnl
sundtor" (PraguL). Peste intimplirrile zilnice iracliazd
interioritate ca spre un tunel la capiitul cf,ruia se zii- cristaiui planul intermediar intre vizibil 9i inrrizibil ;
reqte, oricit de departe, Iumina. Poezia, muzica, nLr. mai - sugerind starea congtiinfei transforrnate ;
sint vdzute cioar ca un cirnlr de incercare penl.rlr -rrilel- elixirul
in sensul simbolismului tantrico-taoist arl Flo-
tele speciali;tilor, ca subsljluire pentru o netrSiti via!ti, rflioi adreeaA-ur (de atingere a unei stdri superioare) ; poteca
ci au aurbifia de a llrovoca o rnai inlensd $i neterrii-
toare infruntare a eristentei. ,,DXruirea sufleteascii" sal- icnletoaaprcl e-reinlachniepddifeerceunrgfieerree a formei, moarte qi innoire,

(cu toate simbolurile eife-
rente : calea lactee, garpele, liana, etc,) ; fumul, ca altir
veazd jocul cu mdrgele de sticlb cie pericolul transfor- ipostazd a cetii, evocind relafiile dintre cer qi pirmint,
mdrii hierogiifeior in literir moarlii ; ritmnl emo{iiior se
transforrnd in impuls al incurajdrii. iandriltfminudrislourflebtiuollo;gilcuen,ap-asivciatdfsiui,gceusntoieaqatetrriai ninscfolirremcltreii,;

t Gtinter Eich : ,,Sand, nicht 01 irn Getriebc dcr' 1l-t'it zu mlagtina -fermsiennotneiamzd.l cu labirintul ; noaptea, ca tene-
Theobaldy, Literatur, astrololtisr:|t., brd uncle pregdtire a izbuc-
sein", opucl Jtrgen in L!.j- clevenirea, ca
nirii iuminii ; norul - o altd irnagine,, ca 5i ceata, a
rik-Katalog rier llunclesrepublik, ecl. cit., p. 463.

48 49

ri-rcrtatrrorfozei ; raiflflri]e enletninri o rluzllir nisteiioe.sh ; r,'drata cornunicare e de cele rnai rr,uile ori ul"opiri r
fantasir-reie, spaima de fiiirie crare 1-in clin a liil i-,.rrne
lpoate o aparifie a ellluj ifecl]nosclrt, care se il,-e$ie clin
sLlbcongtienl - - o realital"e terrutir, refuia'rl1 in tenei.;rr:l ; ,,Nu-i aga. Nu sint in nacela / unui loalon cle sitpun. Si
rnoii\/e care revin obsesiv, iirtr-un ,,ritm i,1 r.;aiurilor" pe cieeisupra nici mdcar nu md simt prea bine ,,' i1-' ,r*
ceastii c5ldtorie de agrement, / Aerul rarefiat irni cl
ica in muzica iui Debussy ori in picLuriie iui F{el.usai). ameleli ,i pi oasele rnele plutesc intr-o mare ilrertii. i-i
Amintirile sint nisipul care coboarii in viiiejui 1ii-
.'
Dar acesta-i chiar un balon cu care cdLitoresr,1 in j.i*
nrii, dincolo de e.parente. Cunoa;ter:r:a propriei viefi se rul lumii pe care am inventat-o. / E un balon adev5rat,
intr-o ,,fugei prtencpleo,t,ehcrairacitetsacpatii:"i ,cprieoirapraieiroe'airp-llI
lretrece rru Llo ]:alon cle si,lpr"rn. / De jos unii mii aciemii , c'i.:
jlulrecl, fosforescent, curaj, cloirrnule, / aifii rnd huicluie clar c.tL niri ur-,i'.li,'

cle noui: subtiraiec" se aiinlegte asuprel su{letu1ui, fiLrir nu le poi rXspunde. / Nu 1e pot sLriqa, ciegi le urilr;r
crufare. ,,ln arlriirtire n6vdlearn cu iotui / gi lacnririie,
trlante mari cle apd / incol5cinciu-se pe gitul nreu i imi 1e spnn, / nu pot gesticula, 7 sini prea cle,oarte, 1 gi c'inri
balonul se inalld / cei de jos auci : ,,'Z,bor" / in tirni.r re
.jlnualuocluuri-ifrdinr"a1 odcehiielogrire/ ".(..iAntrtitinrtciri,lairicr.r).inPfeoleetsulceir mii ailu vocea lnea cu disperare / le cere ajul"or, ajutor, ajr.i-
r-iizi.rt iir tor ! -- (Siirbdtoarea). lmposibilitatea comuniciirii nir
i-in paznic al co.rlorilor asc:t.nse, un lei cle bal.itil', prirr-
cripiu eicti.,r gi clemirirgic, llurtlncl sub iiilbii lniirqea''ia se datoieazd numai diferenlelor de aliitudine ci qi, c1e
multe ori, conr.ienfiei, miigtilor eului: ,,fieriura clin r.loajir
cnri?ntrilui,,,pei1a clragonului" ; s!-iiirin peste inLpirriiliiie cie nuc5" \'opsind obrajii, pomelii ,,fr:ecati cu praf cie
cle ceturi, r.r:lagtini, ape prinrordiale, e1 poaLe a\-ea in
trparenlir o infdligare inspr-"rimintiitoare, cu toaie cir ira- ciirirmidir" nu lasb sd transpar[ aclevdrata fat[; cu aiii,
mai mult zimbetul fals, minciuna zilnicii, fac purtirtor:ii
clra sa e beneficd, purificatoare : ,,Aripi cie lili.rc cutre- dialogului cle nerecunoscut (De tlerecunoscut). Rolu-
:rurind, monstrul pdqea al:ria simlit / pe r-iir tiiritr, aco-
lteri.t ctt praf 1unar. / Viizindu-1 stincl, r-6'a 11;ni i'r-ii11- r,iie obliEatorii ale vielii inseamnd insd, pentrLt o y;oertir
t-.litd clintre spaime 7' ie cuprinrtrea inclatS. Dar ritrrl itii- preocupatd de naturaleie, vinii fatd cle ceilaili; motir:ul
vinovalului ,,cu glontul lunii in ceafii" re\,'ine in nri*
5ea /' l-i:irea cre;i rnai gingagd ltasdre clin cele c'intiitcare. , meroase poerne.
llirrirrul era neloi:uil. lie anzea rumai diit cirtrl irr ciircl
irtt sr-rnet pai^ci"r, un cuvlnL / pe core n-a\;ea < iltr sii'.l Dacd aparenla lumii lirice a Ioanei Diaconesctu e
alausiticenc1ultuenm..rl/rilitCadre?fpi/irmz.e.u.aPramitcoeuncssiotsrrub/l in?cdleL, actrecisietcei€tlurtr:nea, /cciuninrfiiilnLliccgllar.,:rc,e;riatna aceea a stdrilor cle riis, de trecere inLre lutnr.a ccn-
sir:intltir, / rumai privindu-i Si fiirir cirepLale,/ intr-cr cretii gi aceea a reflerului sdu supra-reai, cilitorul va
capcand uriaqii i-ar fi prins" 11n capcctnd). clescoperi insii clincolo cle aparenfe o hartd necrufd-
tooasretiiiazaerveenaimreenatleitlo6r|iiz, ialniceerp-eriefincffieulnoeratrfijriritrecl.
cle fapt
Cla nn
semnal de avertizare impotriva e>lageralci irrterioriz,lri
Dragonui er intii in noi. iirtrel:6ri1e aclresal.e in rnocl (cei inr,'ins cle discrepanfa dintre icleal si realitale <r
conptient amintirii,,,pipdirea" reaiitXlii itr c'iirilar(:'.'r LL-
ncr inclicii ale iclentificdrii cle sine, trdr-leazti un .ltutr.re aclesea s;ingurul vinovat cle priipastia in care se ',triil-ru-
efort, o anunl e tensiune a parlicipdrii. Fdrii ltar:ticlllare qegte), Antintirile neverositnjJe renunfir 1a scriitura

nu poate ceurirs.jtnatealme inntuireau- pi nici literaturii. iFrririiolci.railre- ,,exaltatd". Detaliul psihologic se aliazd izbucnirilor hi-
ticipare, rrialii -- fiincic;--r
fapte apar n'.imai pretenfii. FilrI participarc nu ltcail cicle; i,iriaginile au o linie calrricioasd, himericir, dar
exista in nici un chip diaiogul idLrpd ce, oricun, acle- in acelagi timp neocolitd c1e cruzime. Sr:b floarea cle
uttf 5r strirlucesc colf ii clragonului. Arrtoportretele lle
J t.r care tre va scJti{a cle acurr. incoio poeta rror piistra un
Jrine qindit echiiiltru intre semnul cle inirebare ai lu-

51

meiii,rinotecriloezaorerdi$nievpirrtoevjeurlbliualmS,ii erterioare : ,,in po;;eta i'lls,ouaeasiteratenrteaeanndpseerfaoe,ers.tiellreiraliuimsrucaipt,ogrciagcleldivscoasIifcaosinniedicteeechos:nnaifeucealrefioiintlarosecstebriursuemtioaerepnlsiibtdzaezlrridcee.acOtiontonc_vsouatri_---
/ o amesteciiturd / de
cdr{i, pudrti, alimente. / Ea merge usor ca gi cum / ar
purta un secret in spinarea incovoiatd. / Ce semn meta-
fizic /va ldsa.pe lunrea aceasta / nu se poate +ti / dan tuie, ca divizir,tili spalio-temporale, unirrersul in comple-
e sigur, dupd semnalmente / cd poeta a tr6it pe la mij- xitatea sa internii, microcosmosul unei meloclii in
locul anilor doud mii (Semnolmente). iagi timp ai unr-ri cuvint. gi ace-

NostalEia melodicitXlii ;;i armoniei, a structurilor
care adunh n.uzica intr-un timbaj inlerior, traducerea
imaginafiei colt-titonistice in cr-rvinte, r,alorificarea sim-
line,Eainuo{fiailfeetcerliestagleinoem. e,t,rFicoerm",eslepuenmeaolWiiloilrlisaimnt crista- echilibrului, sint principalele
Carios plitiifii, stdrii cle vis, a
caracteristaci ale compoziliiior Mihaeiei
Wiliiamst; prin ele, realitatea se cristalizeazii; curzin- 15. De la plasticitatea protoplasilei, a Sturza Gavri-
tele ca gi sunetele is;i intdresc rraloarea lor proprie, a- sunetelor care
,cm,pnclm'lasdoiuoteoitcuriidorininldnc"ptimrftiti,simgiloiin,run.ecCeneucoupnrioelaieiacrotsnmsilrenacccceef.,clieriat,ecrai;irag4nliittrettiiirmr:-efenti;tnunilriIsileneiuiosiiierir:lmniai-ieeilaeiicessicen:fstlouentrisstisruc,ori,tutnoamiiiaarngailiveioo!rcgriliimnerb-eez-utscieoiraoble-,riiilndini,dsgiapoetileurpdcra,aop-roiiliepcorciininzisilbtrldcdiicn,cotal,rrafeecrlicoeia.lriieonire;plItermecurce,aeec'limerDrecurticnaoiiejaorrlsicttranenhrn{teegdeibnipfialetlaoarlueotirareirngLrernoll,enaiiafmqtprijanesoeoimb-litanrinrcrmraui-egczujlaaceuouiain_l_n_.e-rrl,
duninclu-se apoi ca nigte ltucir{i de sticld dupii mXrime,
culoare, sunet, accent. Compozitoarea Mihaela Stur-
za-Garrril5 aderd in Invocaliile literelor-sunele 1a rre-
chea tiar mereu resuscitata conceptie clespre artf, clupil
care 1ir'bajul insu;i poate fi realitate p- roirn.ocaacnetafaiapafirjintiari
capabilt"i sit crislalizeze gi cleci sX
realitiilii. t,ln experiment de liecl, folosjncl \iocea
cvartetrtl de coarcle (care poate fi la ner,oie inlocuit Si
cle
alte irrstrumente), prollLrne intonarea literelor rostiie,
separat : litere care, Juate in paralel cu note, alciituiesc
o Eamii cle sem-itonuri pi in acela;i timp un aif altet
la inceplttr-rl fierc',1rei strofe. Nici o ciipi nu se aucl cr-r.-
vinte, sensurile se fortireazr"r in titlp, clin muzicalitatea Cantat* ullibr-ej me,le, recompuniucl jocrrl cu clu_
<[e cristal spart a fiecdre-:i litere, jar meloclii]e se deru- dibnilntnetlr,ipi)cr,leiaatblloirgitnuutlrrrifaorc1rhreeipCi-.nlacnlptuiinatrnipope,erunnirteraulnoecci*oifairi,incsouo'rlgldplitlneocLrlaidrec(laae
leazd in fr-rnctie cle sLruclr-rra cuvintului. Astfel, clacd doua
fa:5, cmloel-odiEa,Iqs-orlkt--Tso,l- la: A, cuvinLui SE'IEA r.a
u1 liber rimine clclar 6i corzi, consirr-riti"r in c,e1ei
incl-ripr-ri clr.r-1o. Joc
contopiriloi-, iltistreazE letnn
acr.lapi spirit a1 oglinc-tirilor
in registre qi in rostire : sunete fluierate, goptite ; vo- 6i
preclispozifia,,impresionistd,, a

cea e instrnmentalizatii, se ob{in efecte metaiice cle oboi aLrtoarei, pidcere.r rle a trasa liuii grafioase, elegante.
Asemenea sonatei pentru clarinet, IJnisonurj (p1opu-
sari catifelirri pastorale cie flaut ; exist.l legato, iLrsii a- nind jocuri c'{e ulrison qi heterofon.iii qi a unui Scl:heizct,
cesta e cle fapt ul portato instlumenlal, suneiele fiind Rorido irentrn fiau.t ;i pian, forine tradifio-
toL lirr1rt-il secfionate in cri uLc'la arcului ce le nle5te ; r1e Adagio pi

nale irnpregnai: c1e rlelos rominesc, lncrarea paleo-poli-
tonii pentl-r{ l,rxi-azzosopranii, fiaut, rrioloncel, clarrecin,
1 Cf. The Collectecl Earlier PoenLS of Witliant Carlos Willionts, incearcd o collstructie din pufine sunete, cle o simpli-
Nerv Dircctions, Norfolk 1!.151, p. 55: .,'fhe forms of the cniotions tate esenfia,li{. l.cltul bizantin ii conferir o anume gra-
are cr'Istalli+q, geometric-facttcd".

52 -,,

n,iiezc rliferiitcle forinuic. Folcloru"l nu e prczent prin
:lo,rluri ci 1;oa.'re ii clescifrat. in rostii'ea melisniaticl sau
vitaie, n:rodificincl, prin aureola sa, conldxiul,g reci,o-tti- irn provizaic,ricd, preculn gi clin punct de .,,cciere tirrrbral.
rrele sobre ev.oci virtulile rnonotoniei:,,preifu:itd i';r i.-,; r,r cristalizare so-
pentru efectele sale extatice ; cintul mel'ismatic arc'ir- In rrrare, opera rlmine un fenomen de
tuie;;le unica podoabii a acestoi ,,onduiil{ii :ititr-uii :,.t,i,r-
lrol:; a spaliilor de basm,

!i'u dat", Autoarea nu. a simfit nevoia ultci, .irrsl-ri.i',clt-
tb,a,pizfriaeipnartnirn:oaildL)ee";rnnenuic{aaigltpaereceruacnzurifisfaieunxsiucclri ice.ciel;eorcztliici,i:irrpc'ill.cez..js,L,ibntrqsr,'iiei1u,rr"Lnri:c-zr.,.1'i...,t,.
instrrirnentele se ingind, se ilnpJelesc, ni'imc.i( i. zo-
nantii unele prin aitele. Iiiispunsurile pal',sd' ia rj',is., r -
in acetraqi tirnp cu intrebdrile. Spre,jeoseb'iie',ie r[r-
lo-rsrj penlrtt ,",ioloncel Ei lticLn, unde protac'joni$t-li cri:, l:r
o sinqurS ciipir 1m1:reun5, restlll fiirrd girh"'cie 'Lii:'l'r1.,
o llart!ti;r;r tlc spalii alb-uogrc posln c'ci r'.'1v6,,,1., r r-
neticir se supralluire ca o aniintire diir c--tor'ict. I n -:-,"-
rrrenea clialog s-ar potrivi mai clegrabd' r.Lr:r.:i clez-;c, :.,rj
orchestrale, i,r .ur" vocile sii erroluezc sei,arat piri, -l
momenLui unui lullj agteptat cu ner::rbclarq dr Ll ,( (,rLrr.
ceiui care urmtireqte incomltlel.eie 6iruri,,. Deoca,;t.iqi.r i,i
insd lvlihaela Sturza-Gavrild preferX lties,ele (irrt-i rc,..,,

formele strinse, inchise in sine, lucrirrile gJ.efr,rite s1 rio-
tuncle, poate ;i din sentimeutul cii mnzic,s,.113{s.1pl ;; r.1r
trebttje s:i sripund ascdltiitortLl 1a un.ltreb incie,lrilrrieit
efort: nostiiigia miniaturji fiirLd, ia.tii, o formii e . -rr:)ii
in.teriorit6|i" 9i in rnuzicil,
(} singurli ercepfie, ollera Tincrel,e',fd.r,cl .i-rirlr',i1,, i,rr
,si vialci Itira tlc ]i'roarte demonstree."6 q5{raci tate;-r ri e
largii respirafie a, cotrrpozitoarei. Crupriii cle, :baLerliti 1i
actori apare clublat cle interprelii propr,iu.zigi i Lrsilir*
mentele folosite silt incleoitgte cele speCific roluirr,e.,:,ir
-pottruirh.rriticeucl,lrtodaecsac, innateir-cr1e,lefa, mjobcahnLrLil,et,iLcralagoirrlLer-lel',,; cslc, , ,1

bor,c r.r:Le
r'ignr:ate. Anurnite momente exclLlcl iitsii rireloc:liliiii;r-.;1
(clotrtinanteir a,s;a cum arn ruai amintit, '1a'h4ihaela !r..'.rr-
za-Gavriki). De pildti, sdritdtoarea na$terii,, lui Ftit-i:rrr.-,-
mos e o eipoteozd de ritrnurir utf motreirl" tte Lcnsiutr_.
creatd exclusiv prln clans. Poetica tensiorialil a opeiei
esie prin excelenfrI o poetic.l a ,,jncluziei"; klata si-r i:si-

5+

,,Retfo" in formi Iiclerer cle concentrare, limpezire, intr-un ctimuviri,ntfo-rr-nedlee
a formei in formulii ; in acelagi
pietcrrrere
tr;rr1 iiionale transportii mai eficient gi mai direct in-
<:ii;c,rtt-tra riroclernii ciitre ttrechile ascult:rtorului, re-
prezin'Lii adicd un rrrod de a spune nrimai necesarul, cle
a iuriel-riirta lestui superflull, pentru a obfine rrlaximtlln
ck: ititensitate. Polizarea fonnalii coreslrriride cconoinie,i
r-erbale care se potrirregte, in situaliile rlecisive, cel
nai irine cu jincluirea faptei, a acliunii. Icleile revolu-
,,b'ortttulelt' a'tl s('??s tt<Ltttc: :.,i Lainit tionare -- in sens cie neobi;nuite pentru sensibilitatea
asclrii,itorului l-nuzpicoat lefi, recepiate mai Ll9or cincl ritmul,
precultr, o oraji-tt sllit.rl ;re t'or stti, rinru, flozele strllctLIra
formald, limbrui etc.
I urtun.a, itt I i.rt itrtl., r' ictfo tr ain it: clc,i'in un ,,focar", o miirgea de sticld inchegati. Scrijncl,

s-or in,clrcrtu ilr ilere-ul.icjorii.

Ritsutrl-n. tl<t Iirttltr'zi Iu.rttl rrr'1e:slr', cle r:licl.i, un concert pentrll ciarinet in forrnd Lradifio-
sii Ie slujitrt e-al t'it:iii ncta:;Lre lLur : rral;i , I ili u DXncearru ia vechea formii cle ttoncert <l.oar
ttu i'tofi sti caz't (li?? c(]t'clr?'ilr' (ll'('!/t' cnairrPl rieatei)xotelzleiarltrrium. aoLini goiuriiitminca.tldrcarictuacrilierincilce,aNt'iIciric;erac\D/ei--
clecit it't sf itttrll lor .lot'ar" nell'Ll are intuifia c.1 poate comunica mai rapicl noiLe
1 sEle I L)n\ringer i estetice. Acest puncl de veclet e rei.t-
IILRM-AN-'J I i.i!)Il

Nostaigia formelor lraclifionale ar llute.l sllciei'a r;,eL,i:iiiiiriioeti.'ir.,-is;ie;lecsrriiiginutluer "tnulqrro.ilrrra.rsiatarieluutrro-ielrotilrroinrg, iccaoorlr]edgitanieuilol[i.rni,cciealerc/naqetlcicrelssiniitlapfrotlcirna-
neoclasicismui, cu aplicarea formeior rl iu alaril ',t''l :)e nre iieiriiiion.rle. Sje poate si)Lttte clespre Ac.irialr Popesr-:it
o frumoasi"r meserie"2, sau neorolllantismul, care (
lorma perfectir, relaxatl, pentru a exalta r. ai bine :aLt l',-iir,:'ea DirtesctL, cie 1-.i1dii, cri 11r i--rVPG llosLiilr,!i.l ioi'-
,,'s!Letlira- 'I ri,r1.)i- -,.r:':'c it1 i-t-lai lecenii:l iol etal-,;i tic t.i:.'.1!1e, ii.ii:
timentul", sau inpasibilitatea llarnasielliior, sau \:irlilo-
zitatea muzical-picturalir a sinii)oli$tilor ; rer:lttcol'e'a illr- ir|l';.'i)oaLo ol'ir;rtr aicest 1t1{-'rlr rlesltre'Lr]t lioel. Iia'l'ti') it
sciis t.r:.:ir"r r,iala in -;eLS r:lasir:ri caro rti rLr-,,-ilre, clcci,
rrronioasA a tutlrror lruchiilor 9i asperitiifil.or rlitieriei la r.'rorlalirirfli 1r5r;rriiic
poetice ar putea fi infeleas::i ca o reflcctare in lo::trr ii a ci1 trr.1.,ti':,pel1r:ci,ionate, ciespre ilor,reiiui {lczar cl.: nirrlt.
nevoii cle echilibrlt, de armotlie iuterioari'l 5i sitrtezii a L;,: cir
I .r, '-;.' pot-ri-e si)Lrit.l ri irr-
\;rstii;.,i il ,.\Jl-,iin iyr.ac fonn;,r rciro, comi)oziLor u1 .liiirii
contrariilor. Dar rette'nirea, irt zilcle noastre, la formele r-ilrtosr ril cparlrn.,lafl1jioii-.xtiilrterriiineenrri.llc,alirie, a1-a'ritri;litioercaolitee.,iii;rjrioiic,eril;c'iii-:
tradifionale in nruzici (sonatii, iiett, etc') sari in poezie (c ,.iliLii
(c:atrene, rondeluri, balacle etc.) reprezintS uu nrLt-.tai c>
tentatir.'d cle salvare, cle restauraie a unor c'ol',sil"Ll( i.ii sibrliiiiiil{.: jle c'are le o1'r:rir ormciricelc n.iIttralo.]le i:iri-
nl,,.li,l.tl -i'oi:tcr.lli,rrr<-tn, ia.-iInnLuti pcairt fi i-i-:r:l-ra. r:';e
atit cle potrivite pentru captarea inspirafici, c i 5 i r.r tr ifl.ir:1r,rl ccrlr]joz;lor ciirt.l ilisc't--iiarea,

via,la '.cnal, in forme traclifionale, etc. scris Lcatii

I l{ermann llcsse, op. cit. P. 421. .\cstalgie baiadei. Un e:<lrmplu Lle rt:-' uiriii: ii-l tip:ii'ui
2 Alonso Amado, l'latcrie si fornit itt poezk, in lr,;;-'. ilt- '-ic i:'..iaciii (una c.lin ,,iiir-riiele" i)e .aie 1r tesi:az,'i r.:otLa

Angela Teodorescu-Martin, ccl. tlnivcrs, 1982, 1r. 53. fi7

l--r6

inieliorltate) i1 ciri :l i;r-:r.l.li.r r I lrlri,r il'.'tii'sr,rt : tl l: .r.i r-l.r,a:,,:r1e iirl'erE;, / iitliniifi-vil pieiea lc-r cle si.:|.:r;i r/ r...i
.nCrOc{S., .. Olltrqt' i'r ,. r.,' , :trr r;Cl1t,:rii..,i'' 1,,;11;.r it,.: il:.iri-,r':,irr-..rr,i:.Lst1Cc;uulinli:,,iattf;,il,.cih:'l:a-crlabfL.eriiinr-errltie:iroi,sbir{eri,areimr,irir,nlsiaiiiimit-criilnilt.int!io-l_rpLrltll.iirl_cptr-i,cn7c,.t;oal:i-l,:iie:'ietil--.
t.:.c bi:{Intinril lein, cLr itilf',.ti- i ,'1 nrr';.ri ..r=jr.4]., blr.secrfeL:,''.i:r..j-i.'rii-i,li,i5ienaAi /sm!Cr,zi{naiJiibt.i{,7ir-frirl-rciiirlorz'olgrpill..L2^1o1ciie:aiprsdeciasalier.-clneieg;ziinai iil),Crciiunl.j riLorc{ltit::u,iiiiri.rL;F,i,ioLri,-li
ii:irl, rilr,rni si i:i,.it i,tr , :' a'li'i.,' , li:' j::j : 1:::1'
.1,:i lt.i, irr :1 In rl U
, ," ,.:"i rlL: ' l. | 'r'.'i ".' 11i.1 i;rj I ti. :t , r.' r l:..
I1
r:
--- rr?ird ,,j,:ariili-r ,jf ''' , - .l' l.l l:li',: a'r:rr';r ;1;..r1ir
iiiai: tler;il1-r-l itl ,,iri .', :'i D:gi nosialgia i, cchii irrtrr:ir.iri uir; Ntni. {ie.!,j.{.ii{r: rrjrr-
,':1.. -t , I I t.', 1., I ;.i: i:.1 tLrSre dinsumllraa:nmierrciiitoarplrlooaeptreerbirreOrr:hl_trjealnedl{,i siitl_ (,,r.ii{ j_c, I r.:a_
iitterle:; ; S:1. r ,.
r:i::rendcnfili 1-r::,::S r r,r 1..i, :,'1'r': .it( llril, rlelnor;lr.;ri ccLr-
r-iri.r.i'rr-ca poetuiul cii intr-o epocil a rlizoivitrii i;r'ti:i::lor
ia'f ; ;i r, '!

ti .e: , .i r i,rc' , ,. i t ,1 s,,tiit.iri-ti'aiiicd",isilnleLrra-d'rns. a.iunooLttrrl:entzliinnactiai raernljbriiacnai.ia, l{_r.Llel.-i,r,i.neir,r,tlieiLqr.rj

dl(l'ii:.ec;,.,-'isl,.i:r;;,.ri:rlhi,iiii,-:rflitlr,;'rtilri,:i,i:r:'crrii'irli'.,i I : - j', r,"

tit,, : fornr..1e clare, conjuqate cu atitucline.i |i.;t".:;ii,l_,i , siiti
,-r-Lo'r, lteceSiire.iecil oi'ichtd.
'( Balari.u t:tloi,:,!Iilo;. Ilril.ii.lir

rn :li lnOci ei ri i li| i1; 1 , .l !.1 ... i r'l'.1 , , ., '' ; rt,r1iilce-.ii;:ti,call.lae.i.toisebelLutfeerigi,'nbthearceln.'-,rLtLii5c,lBt'iueacileJiequcicruliricpiiiigrtcitinoleissieol,mljanpcrorictllereirioi:,ctl'tualaihji-jcStFirtiialsiiz.ar:berlout,o,jecnrrjoeiilrs.itr.,n'i.,r-rr;Liacjriceej,--,:
ird,ri,iLis irelol- l:s,,r-rrali. i'
lii rL i'i Lli. lt s ,i
l-lits,::i aua'lito,:iLiir.tt l,:--L-uc.ttl,i;,rrt {ur'i t i.1'. :r ,. i , j '
;uaniioe Lt totu:li L) C".r,-t : -, i, ',ii,,1,,t,;. -,i, l:iiit ,,:- ,,,'
l.titei frazr:, 6.11.1.,'11,-16'liliir:-r.r r.:,,';iljtla.i rtrrlirtrl a:lr;:Ja,-,r
lf]:inc;lrii ca 1n ie|'i r,,rl. ''r-i. rrl i,.1 ii:,i,i-:.o:r', '. l,.ai ,ril r.lor :llot'ierne este l: r_rela cle a arita c ii toiri-,_il t:r , c
o bu.nd ciovad5" 1:-laiaiir.ir' ii;.il'i .,iir.i:il jiii,:l'.:;r'ri 51p i ',,,1 tri] rii)1lot, r--ti:"eLtrLl c.rr:e il poartd ltu o r-riai lnarl. dt:,il
l io,ii,i cd oerronalitatea r: s]zistii. ti1 selri_r-
h:i 11-'. , .jira slit:iirii saie,
i'ilr-
gcilteusei'-ipioorairex€drd:,ieli--i:inaitit::",:Li i.i-1ll.lc,'rrr;f:.iiiri:i::r:.:lrrrluiieiiL.'iir\,l'iiii)ioaitltit-;-'-' 'rritiil.ttirr,ri;::i,ittlillirtli.lrr.e. elrl;irttr,;"ral1rriiou!i:irE,.nii,iiroris. alea, c'ic:", rl:: l l'i:ri, ,-,;lt:1rl
:ri,.r

{jii,,starea bizani.iiLil".,-a ii i'iil-.rl ,r-.re.fc6iea 1j;, ;i i1;",-1 1.- .i;rrnja €'ste, c1csj.._lrir, itrincipali:1 sl ,rcrl al r.1t:;lt; .:j{r_
rrite impresia r-le rlolr-f igi{iridl-. iri rilijli Iat,:, rl : ,.iil :r'. - cie baladif : ,,hlu ne intereseazX cd egti trist /
qr.lfje modernir" ln tiite:t e. -lre,itlti. lre:r..:'a lip
Iril-unele clin toamne iegale / in
,,lJfinfii" e'r,'rraal,i {i:'l;,,i L r! t'g;-,!{,1 rjr-i;;,i ilaii: i'::,1,,t. - s';:.i., ,,s,linalncdes/teaa-dsininctaersecsoeicp;iearsctdnacleeriIi care inc5 rnai re_
nt'ie tracli{ionai.. ilti stir.i al]ti r.1rr ii. ,r,lIe i;il d,:] :,:, i'
f io ; tle pitciil : ,, ,li:rl,r l il lit;,irli;,,.:ti,i.,:c/ilirl,-.l.iori1it;i.l-i,is;i{,-:rit,,,a' t1e.,r,:_.,. zi+i: / Nu n.e interesea-
lltiroa..Se E tr-:asCi-rt:i 1'l
e'i i' tal,p, / nici ieririle

r, l-lirl..ii'e.ere::r-trj..et.,i,-rtrtl.r;iignpsateeikinsr:eogrnsuIeerctadLeretpedIuit"il;cfp/dEie{ra]ciicelarerti,sii5tse.iiearscn-a.sll,biiilini/ai{tieiv-ir1si:b.etors'i;er::irapl o/crsusorinnnattloepuIirze-/

tilr.le liraba ro1. -lpit ; ,,;,tl.t" ;i1r:ir,,,:jj '7,.:;1,;;ii;,ii ,:.le la i.i t:
.:l..lnintili--ri'i Srrrnr:;i-tl rie ;,:ii;irrl :ii .1,.r, it-i ,, {-r -..-
cJe poiiu-ri Sr,rbi;j:j j ,/ i,liLlr c,,'i , i:,r:t l,,,ii1l-rllii nlr:-: i:r- !
C1.nd ieg^6..n lli atittl-irij lit :',:.1:jltr" :' {lut r r-''t:-., i :l'- " . cri ,,,,acle1e s{:-'i'rallisicort,ti:;lt sr-,rrir,Ll" I.,i r;i:aj-.ti .t'rir:,;,..1 :
i,-eLrhi hirlogani .y' somnc,rosi coniLr{riilcl pe a fi ./ r_'ilct ;;alr:airiSrne (rn.arafeturi, paraponuri, chioihanuri, dr'l*
,lru,:i.. saciz, ievantice odtijdii, ulej ile rrrosc, tipsii, capnir,
piejfl Sj,rriltetij .ili:.ei CriAi:l ,'rti'.r !ii:ti-, ;,i i: ft,'i1 ..'..
,.:ci:i '. eizi rii stihui riiu Coriin' , coucti-e r-i: 8,,h,.;a,
l.rriiif,ir"i,.: -- l7i rLiti--,i.,. r.litr lr:cuzita IrltJ;ol-iir:iei.ii ir ii,.,ti
i.l;,tiii ? ,i A-ri.ri.iti-;.-.r Lia, t.,, ...: t.iri .. )i ' irlil ,es r r-.' - '-..rr!..r.'- inristii') se eiliiieazii, deveninri rosiiii,: or._r-.,io,rlj-

I lloria Bid.:;'::u, jii:.': r':r lr'. i)..y't;r" lfJil3. ro
r:l

coasd, de supremalie a fairtei asupra vorbel. Poenele II. In cdutarea
nu rnai sint atit cle accesibile, nu rrLai ai;i rre'uezimea clin
ciciurile anterioare (din Bclarlele mongoJoide qi Cartecr ordinii arheripale
cu qolticdriiJ, clevin mai atente la nuanle: riecit la con-
trasteie vizibile de cleparte. Econcmia cle nri-i toace aduce
un plus de mister, un oarecare ermctisin (BalcLdd-n
gi un ton rnai sumbru, ugor i.,rofetic. La
Passo Doble) sugereze ce
bun, pare sX Horia Bdclescu in elcest final de
carte, rddvanele cu doamne despine,
de argint gi glezna neincercdnatd", plScerile ,,cu $olduri
chiolhanurile de la
hanul lui Mongolu', luptele don-quijotegti, pdunii, mis-
terele dluuilcBeraphi mcuapsuintriasiarnvpadnrltid",qiptea;;diierlefrucrlannosa, sfieret,ucu-
pintec
rile de mdrgean, la ce bun Baloda ndrrjr,,atelor han-
gi{e, urechile ciulite gi ititle'luriie treze, increderea in
cele indlfdtoare, clnd ,,sub aurite foatre /
/ Clnd patui se intinde sau sub z6bun
tot sac de oase.
rnoale / tot a
cogciug de brad miroase", cind, inainte c'le asta, totul se
poate pierde dacd omui igi pierde calitatea de om !

Deschiderea largd a ochilor, starea cie .,'eghe ; iat{
ce-gi propun poemele lui F{oria Biidescu, osciiind intre
,,fornr.ulele cu sens aciinc ai tai.nic" qi aniar-ironicele
priviri asupra realitdtii.

B{ira ju tr te,}rnicilor ptirnitave. }ieir ctif-ivi i tori sil rcr-nrgii la alrrir;riie r.:lilrr"ici cl: n ,,:l uzicile iti-ii.r i-
iivc rei ciiriacter tiLagii:, ,rrir-r I,r'e Cir€ r€ir€i:itirriiatr:a r ,i,-
,,...Cea tticti ctt.tt'L"1t!itti. I'urtuttit, t 'l tit' ti itt' sec'iai-.tli ir llior foi:r..rule ritltri':o-rireioil ilr,', iar po ' r:., r,
qrozit<tr { 1.1i7'('rr.lur rlitt ::i!l'La rl:"iisf? {"1it l,;i ;i-:itt',:jo si,"r-tcl.lii tle iilt e,;r.liiIii, ,.leL,ciltr..clt,, rllqj, i',rr_,.:,.
st.nt rlocit <laf,'p f eo?lri ala r-cr'r:' tittotti''1r''r 'r<,'i'l', r'i.i'., rle:;ir,lii 1;c;elir,ct i-lri1zii,.tc, ,,('eit.r.a)" l)o{.'l.ra " .:i -
clureri cle lucarc (ale Tutnii <t': ttltittlutit)'' lrr:Li,-raI,. r:tc. l-.,i reir:Larcci r ii p:iQtr'r:, iitlsiii pr-'eii .-
,,...Ctnt:;Liinla ('st('. 'p.'11l1rL oTtL Dt o')t'iQ it- ;;,tiirri I'i,ri ,'-i (r,tir:) r;.:'lliry llL c-rrr.iilJit r:li,ruii i;. ;1i", 1,rr ^
ittfi in pliitit 1ratt.sfiglrar(' cerascul otrt-cLt'- i(;irr.rro;.milr:ol 'i'l;:r..ia'di-iocl-ri-itliali,.S:-ii-ii,nre,osc:iun,i,Ai lrrlar.: rlei-;:$al::. r.1e illirir;,-..i:,;t
l:eiip". Blancljana, Cezar 1ln,-
(,,t.ir;i-r1itiCti,:ilj-Lfl5sj,i1'i,lrOi. llrilrtTrli''.1:to.".r"-ti!-t,lirii,'ri',:.rt.ii.iitcitl:iyil't:a,1^iliit:.,;..rjriir,l.nirio:ic'e,ar1..iioai:irrr-etiirl.".:1;.ritc:-,.,:,t''ajiirOr:rtlc-oe'itl''i'ii.ri,t.',,.:t,.
i : ;1, ,\l lc',:l<l titic.-l'ti,i-,.,tr-irii.'i,i-lc.:,ir.ltrilisi is'll-oel.i;.'-,e, itoi, 1.,.i:.i r, r'
nLimiii i.;l
, i'i

1"i:i,: e:i'tt i:i;rt'.'Oi:,: " -.
i: ,i
:t[6r';11"q.11 ii-.sti .,r

tlj:t..liicr;i,'l:roiij::.,-i'11}j,{l'.z!-c.:i:i'L:;iilaL]ieiir:.:l
elerr.ttt-uie aie c'i1r-li-iii:ii orrIilii eleLnc' 1;ol fi q,rsile rr
coliiinlia:e $ri la L\4ir:ceri Cbrtiii;es:Lr, do piicii: ,,!,rri".i
cum treceam pe str5zile oragului, pe sLrl; fiaci;r.'r ri-,'ir
a siel€rlor / printre cra:i.rle de slicld stu r;olate cle , :r.ri
s; tratr<"te spafiale / inir sirnfearrr dintr-o crilrne mai r)rl i'..
e lcil.';it $i foarte" irproalle rie spirii / zeif i,;'at de reso:'irrr"r
srr'ote','ane, c5.ci rrX cliucletrrr ia buzele r:i, 1a piimirrl: r
ia r.ituri siriirrechi, c:u fefe cle piatrd inci\ vegiririr'i la
intersecfia vanelor noastre1..." Contact) la Magdalena
Ghic'a (rniLul FIipermnteriei), 1a Traian T. Cogovei, Flo-
rin Jtrru, Joal \,Ioicl o\rJitr tron 1r][uregfl ir etr:", ca sii !l u
t.uai r-orbirr c1e relrrezentantii prr:nroliei'70 care ;.;ir:i.
toti, intr-o iirilrritir faz,1, irrecirrpati clc ,,coot:clort
ei.erne". ,r\r ajunqe sd amintin) personaiele-arhei lr'ttir.irrr:rj
Dttse iir .ontext nroderit (prec'tln Ghilgames La. troir i),,i"
giloi'.r, Dracnla r,.en1:'Lt IJo-ie B;iclesct;. sr,'-'r:jroii in , .-,,
texl ci latlin clin t-ror.ttrele Ioelei lel'ot.ti-rr .rfq..[)],p9g'i1lp1 rr1r"ri
riie la AririrLn Popcsc.r-r, cr:lc q,-
incenl.at<lrii <1.-:
i;r
Dinn Flirrrtdncl , d.e dans (ritlal I Ia Lj jiarra lirsu. dr, ': .,-
;lE-l.r,;r'.:r',C1:,i1,LI1.p;e1'\.t.1rcr;1u-v*-,1a,i96nllliggsnu,iGn2Hst0ebt6:rui.nnr.rl.sDTitraahl'::'e;lctf'n!rortipn'ic1shO.tt".bni',lL.rt.'"''r-:rrD<tl{'e;icrt?sin'qGG('sr1(l'lc\r\h'lr'(i-is'i::''':ti'h':'irllcro'irlrl:ili'sl'l1I'Lli1''1'rl"l'''is-rii'lr,l"'l: Itncl la Carolina liica si _Lucia Nec;oitii,,,r'eh;ieie" rrt-
r'ig']-]2nsC]'lcasuWclLe'sLeetrvitvlv-SoltlreitrtVtstsll',klI5'tr''uncgrt,tr-icrltrhlrtllllll1li'1is1t",1l'.ir:u':ll''1.i.r-i:i'ltl' ii:i1'l' '-:lolice ,rlehicrate mcc!-cm, lornele pereririoloEice r i"r,'
rs('iti:l irisctesr" arseue.lul ;laoic', forlrt'.le1e r:cfretil,i-i:' etr', f'r-,': -
.tt.i , I .
ll . r-l '.

,.,ri-i ;, p. 24. rl,Iircea Cdltdl'cscu. Iraruri, --itrinr', Joia.trttlii, ecl. C;tr
ii,,,r.riit.iti,ic5, 19ti0, p. 43.

62

tl3

cesibilitatea este, in versiune modeln6, crearea unor
pozitorii clin acteeagi generafie recurg aproape cu tolii initinfr-riri cle sunet fiziologic tlmane, armonizarea flu-
xurilor care puncteaz5 durata fiecdrei conqtiin{e (ca-
1a elementaritatea muziciior orale, la omofonie, penta- denfa inimii Ei ritmui respirator).
tonie, forne responsoriale de tipul muzicii corale afri- Fentru Liana Alexandra, autoarea
cane, succesiunea perioadelor de tensiune 9i repaos ia- unor lucrdri de

mintind legdtura, Ia origine, a cintecului cu clansul) 'lrnaoriri Iargii audienfd, accesibilitatea vine nu numai clin lim-
rnagice pe jumdtate vorbite, poliritmie, clublarea pezlmea orchestraliei, ci mai ales din construcfii de ti-
pui repetitiv-evolutiv, din obfinerea unor consonanfe
sotr""t" clin meloclie in mod stereotip, fraze punctate c1e ce par a sugera atemporalitatea asiatd : senzatia nu e
percufie, distildri sonore amintincl riLualuri der erorcisrn,
vine-rtoare, etc., material folcloric rom6nesc 9i sud-esl--e- nun'lai de ,,aritmeticd tainicd", ci de plenarii meditalie;
o deschiclere rnai degrabd reflexivh decit abstractri'
uropean prelucrat sau citat, q.a.m.d. lncepind cu. Octa- Un ciclu cle cinci lucrdri a fost numit de aitfel de
r.ian Nernescu, Corneliu Dan Georgescu, Corneliu Ce-
zar, Liana Alexandra, qi pinir Ia Cdlin loachiruesctt, autoare Consonanle : studiind coincidenlele sonore, pe
verticalS, care rezultd din armonicele superioare ale mai
Liviti Dtinceanu, Fretl Popovici, Maia Ciobanu, Vlacl multcr sunete fundamentale ; acorduri de tip consonant
Ogi,i,impcrsuauiznimca,aj$auefgtooricbrrfeuail,"nl 1fciN,leocirsccuohefitvifcdoierrrit,,iuctaleiuprrlantoupuarepiuineotuirctmoeata,ciitpuscoaiuanlletttuepcraforili-nnervrseiittngeivb;tieiscicetsdt,ii
care nu- implicd relatiile tonale clasice' Un anume mo-
dalism (dar nu de influentd folcloricd, nici orientalS) le
determinii, precum gi o varietate rjtmicd in aparentl
aie folClorului nepoluat, Fiecare a incercat, n'1car ilr- improvizatoric6, avind insX efectele riguros gindite'
tr-o lucrare sau douii, si,'r de-voaleze sensibilitaiea rno- Compozitoarea calculeaz,S structurile ritrnice pe giruri
din seria Fibouacci, Asemenea studii ritmice apar qi
mdeitrinvle.crlinajfuotonrdulriatmceuslt,orreinpcedtifi'a,p,rodailsapteatree"al-9ehi nciocmi pp'rr:ii-- ln ciciutr cameral Incantalii, aplicate unor nuclee clin
marea ternporald, toate tehnicile muzicilor primitive, se melodiile bizantine aie lui Filotei sin Aqdi Jipei. Aici,
efecte stranii sint obtinute din comprimarea temei (in
pot confunda cu'bdt{tia cle inimd., chiar bdtaia de inimH erai,ppidr,inseparmocdenddeceuhuentejroocfondiicne.OAatce!)e9aiqdi imnudziilcad-
oinr tveoliionrleitiXi{t.iri.rpniri,ofcuunmdespaunlueacrSucrihloopr,enchoanutaerct:upl ecruceppaetrreiaa tempo

tarea
in spalii temporale diferite, acelea;i structuri in iposta-
sniritual.1. totugi auzul pdstreazd sinteza, rdddcinile
ze variate
-
comtlne,
ln Siilfonia a III-a Diacronii repetitivitatea apare
{tepel.i f ivitatea e solutivS" f i,evr.:n irea ar,/an gardeli cctir- intii intr-rin caclru dinainlc, maiestuos, transformdrile
r;orris;tiie inonciiale la ,,noua lillertate a sirnplitliii"
rlrLne nlt:c1'r"inilarea atitor limbaje, mai celulei litmicr':r sr-igerind posibilitatea de regenerare a
bine-zis incei--' srifletului omenesc ; partea a II-a, amplu ciclu varia-

ciii de lirribaie llost-seriale, coti.tura spre claritaLe' lional pe cele 12 sunete fundamentale (cu armonice),
caLolr-:n,:p:l-cinr,isntlul tii,nsneuaimnsneialmenned,unniclni oiimpsedntddeeincvrieznXticviitadtce'- invoc6 o zorrb diafan6, o ,,ceaf6" de clopote gi planuri
ondulatorii. Deschiderea 1arg5, de podig tibetan, ur-
rir!a cle req;isiir,: a ,,mrizicii sferelor", a acelor armonij' meazii uni-ri ,,tunel" de zumzet (tremoio in crescendo) ;
gi ritmriri care ne amintesc de o netrditd existenfd : ac-
mici exciamalii la vioard (optimi) in dialog cu sufldtorii
afirnralir--rarpizi {in scurte suite de apogiaturi) pregd-
1 Tet'mett folosit de Corneliu Cezar in Introclucere in sona'
ri5
ioyft, cJ. l4uzica 1984. C-da 6737 coala 5,

b+

tesc acest rnoment de revelalie. Cu neobigtruitd r'ii,ic'u- cl;lcecLnLott;lln-eiti;'riuarcte:a.;1ira.;"niriorrl,'i.,'.rCet;,sa^t"e;s,itu.l'rttalil-irlianil,c.\:-irlrl.r/lniilicr''iisurulccxriilntnrlrsfia.iret,iuc,aerina,iral,-s\tci'1-ltrsaoell'r,r.ltlitrnax,i',aili-r-tuj.!iJlrnS"i"rrrr,i'rterlicicltl'-"anc:s1.cJ<itlrio'i;i;r'z',etr'r.'L0-rn'ie'l-'jaun-na,aeltar'si'liiiil':azn'''lit-i1lrli:tclteraaiirlIurle;nIlir';;l!ttetlrti1(e!ricuil:ca:6'i'liotn,';il'!t"tr1:flit'cilluii-l'ta1L'erisLrrltet'nnl'llri'-)-?urc''^icrJ;iini]litt-r'eiros"rriorrorfJtit'cirtlcirfrc"ini(arin6ritlhiarlltliitlli-'rilc6t'i'eitctirl-'r'r('ti'rrl':rt'l-i1c:t:'''r"n'or:ie\"1g-'t.:rUL1:1ii'.rl'is:t'1r:'r:atl!:i:'r;tlir::ca1riortr'"tiii'r!t;'rt'ejirlr.lt;ol'llit)ac'5--:::-'ii
lozitate in elaJ:orarea paginilor, Liana Alexanclra tro-
teazii fiecare amdnunt a1 devenirii sonore : chiai: ;i
comllunerea tiinbrald, chiar gi c'oeficientrtl creaio: aI
interpretiirii (renunlarea. la rliilzicra grafici e, in cr-:csL
cazr un rscepmednea-iel nritg-roerltiei)c.lcU, ndclr';iannclliln-cl cxpunind acecaqi
ltrsai alte eit'r'.i'ri-
rnuzicd
te __ r5spttnde paginilor atrLerioerre, cie o coioratut" ac-
rian-rarefiatit, cu o nai aiii-ma"iyii ilulniuare.
ZaiSrpitcOnzfoisiniimjmeippulriteaIIslIei-aasc-orlraislradtsa-iliuirtircloloerpateulrriai,irzllfeaatncttiterr-ulrtrelci. odIlpra:isci itCtnriutr''ileliselucait.
Anclerseir e r.ranspus in aerictle l-eme, itllerveu'iii rrl- ''a.saii-cims;stoc,nmcipiia;-c*nMiilacueiacd";t:leflozrt;ttnt-'i[hnru-eaJi;uita"bf,eeTt.tlaezli"ncurtrcai-iio,gtlealri"aic!i;ri"l"iJi1i"fizre.ceear-coep|a"gi"e1et"tcivihordia.uotbipiaat}alita;r:ie-ilriomtciaat-scnpneezuibmuLssptcaurtriiateiezsuueul,tzuvrCrmrl,a:qatitlraplbitusitnueratiCiraedllearrneE.omzelitpieiotirt"tetnlmattoiujaneruecP,ru,rapzratrroean-olrairius-iauontlpatezipru'r*ccoliuiiln,,vdeiudatlaaoiarileeritieorl'uircIm-rge-t-ot'tiiYvhllrem,it-lpuiltiialcueoeSlptoei"od,ictlaafucctiOoit'titiiuoirctaitloi,"cdaolnpirelnolt"etrprrutxntdtirlr:asntaedi-*-a,aarapefe"tul-cile"np"6ncetipr*pruue"darrActlutai.delerleins(,,eiluiepcsoiiiiri,qniratnann,nIistnaocimdncrusaoatspLfecureaiteoevirrpgJilicllr"rrpgiiticneairiisleno1ueiuilhtleooullrtieaiisiseel)uenl:avaciin'cirsatcatnczati'iiljetCla;seatiliuiuiip.detciiiecmeruietecepueli'roel'iealuesferni'rrnuoboolcaAsvttlcapaiereIrclseoiecauDtcbiucrgcaerrornurttetlisnce-na:uroot'meublnliecstmloia'nirnrlcittpcrlrendiiaoiegnceleiDdvniiulellt;Qd;itzrt'iolse-nnotnieiozieiae'te'lcuciiaou.elr'tivl'rirmidc'alcsnctrLnsliiicirelcltjciccaseeristuiioar'anial9't'iidi7i'cnaizt;nlant!"dre'ri-rta(orie1'tcinert:ij'el-i-ei-''--rtr--t-r'l''
gurante ale ccrpului ce par a fi scrise in spiritul i''t-t-
zicii cle aur cie altii clatd; lotuti ntl e rrorba de ttt: t.',:lro
pur, nici cle citate, ,,stilu1 Liana Alexanclra", a1 insisit-,1-
lelor pe anurnite durate, al repetiirilor qi subiinierilor,
al marilor cleschideri, pdsttinclu-se 6i aici. Accesilrilita-
tea imi:usd cle rnuzica pentru copii iirtfeleasi 9i ciiri"rti

de acegtia) convine atit Lehnjcilor prirnitirre cit 5i ere-
1or tnai rafinate proceclee moderne.

Concertul 7:entru tlaut, trioki Si rtrchcttrd .l(l {:il-
nerd oferii stlanii efecte provenite clin tlreloclia iltlor
armonice sulrerioare, ale ct"iror fundtrtrreriiale (peclale)
nu se rnai aud. ,,Constelatia sonord este neoblEn,"tit.i.."
Muzica 1:iirea 1a inceirtLt sii creas'-ii diLr tiic er r,., clir ,..- -tt-t
peisaj sonor oscilant. Schinrbiiri nici, Ioltrr,t latc 1-rlir:ir'
au fost irrcheqate rr.ri tirzi u in riiolit;e si'n;:ie, (ai:!L ,:!rs-
teau pi se clezr,oltau iti eirc'ttrj rrteloclicc' cle o l-itiir'r'-,rr-;)
notcazlr trnzrcrolcc;'LrL Jarr i(-.lsl. iii:--,
frumuse'9e" -
IIppsalar.

ccuerrntMulleacinlcptliucniieianrrsiflneaeni!rt,arssRdtee;zi, oadnuactLronmalcra.cl('ic' ctp,lre'aSnminlra'ruftoicpretiia,ilcu,,sI;litatrscinr[cc[l,rlec(ilscr;eipr".i-i,
clemonstreazii ierme cliierii cie (tonstl'tlttir', elel: c'ilte

c-le contrast l;1no clefinite oic'hesLrai. rllc('s1.oi ii,.:r -lirri cCelazuadrervLd6nveys-cSut,ra?uisosr,y'oi'pli'itci"ita'-pii' 24'

l Comentariu Ia interpretarca Concertului de Liana Ale- 1 nru'"on' ed' cartea Roma-

xandr.a : Jan Kask, U.l{?, lJppsala, octombrie 1980. r

nearsrl.rd 19fi2.

t)l

66

msdm(irJninemueenznuc.pzietxrcileotcaarlmcaionilar'agAr.rfcrthoiie'ostaraocrsimncbhtntdeserao),tlg,rr,iaaonoroccmsnnettioidrcezau'nedaopme,grdriai.oiaeasrpInecnditilpeviaiitvero(ulDedictnrioag!ii(intierBindcetcefdarair)elJ.o(enmNArclceicoholsenetctai,ceernsut,anefseqptoic,eoientrl,cRro-,asuororoel,ltsLonetlacat)relrraejotirrr,efi)r:t'rlairocanSgi_nriiji, igfs{{erouur.ieliecielruosImeEiapet(iririnnmeA.alttaeprprTsie5uoatc,tluiErirPrlta'icr.aoc:or1lrneusaec?csqn'lalii;/lisp_jir,ToiLaeihR-lruliaTuualrr'riziipilnam.,Lrlei-fpior-n)orssrrt,cu;,rir.uiulmri:uc)usut,,ae,iemSrclsllei:p-eeoirusciirueintecnelciclc,re,,-cilesemeuetIcigicriarecrecucljieeclirirt:a,cusrp,s,:c,i,ceiii$rirassieiL;lee;tri/icnuccp,lhuiresnuiiltniieeccnl_il-:il,t
arhetipr-rri, se petr ece in acelagi contexi ai r:r:..-e,-,lrii
nscscddribor-dudoorrebriaturddn,snedpblrrteepue,udrrsaafsoll/esefdif/gcivc,i,nsfliereid.prtecdd.eiuba,osne,,,mrsnCiduaci7tbiiobrcecerzrulcecrliavubil/loiergdoslo,uden!,rflr7,uirlaiine/du,ctnitc"ilsie6vieunonI,nenffucibomu:n/tldtrrleidEucIae,cpdliiodelolv,i,bignd,fiircnrni/igracocuduiceeccldrteican,eoli,robru!a(nbnn/prdlrrcieiuecrarernle.euidiouvceplbneumiIictarnuc,monasllt./;pced)ciili,aii-,ric:isuoseiuuIild,rtin;.envcrssItcco,!iefinr:opicc/ncotlndlrle,edsrtoecduurzilfc:ueg1lrl,ucenr;zlilorle/i,eirl.tirtl.uiiit!ioupical,ecc}ndlcat,|lole7re_e7,-e;_ .czv5sdpb(raRiut'iiuaesetlutaetnmrjeteucsiiuti!or:alddiiwliIr-eiatoiirniul/ri.tectmoipiFDIuc-isn.^iurlii,lkoiiDuu.lmneiaslraoli)it,tior./iirm:itei:r.nrnodu/reif6nm,si,aaoIli;nnarilfe-pXi{i5rfi,nrl-iii1:a,anie)alcrilril/'en:tre.l)ii*efntirrrnioulrtiic\_js,iriiII-iiiel,ireftuni7nufrztti;icilciiiitoIceal:ue/casirlullioreGcelrmimlfC,sieiijaiarcta/:efp_iiriitleaiiesr-ri-:riolc,L-r-\$c;leshiiu;lliotiisesilrairra:iirrciL-ristire,ioii.e;ilii.iserrip<ritiCrerriIioin:uroniilpq-ri.fij.,i;:iiecliil,i,._,i?ailiii:--,*,i.l,/
Apropierea de ilit e :c'lu1;l;1 r,n ajl:tcrrll sit'.iljrii
jngtntnsg.gulasgbyoli.rfunid.:idi6nninuagincnnidttt.acmuiurdiiitdrrtuorreddrmealeendu-pi/-ud--a/-/;bdoo/o/oa,pnicie/mf.dmsmrn.ov.o.t.eS.,cpvi..udepc}.cueaadna"nnrdonprr'ulrclsallitm-utaausmcdldrmvurecnradrniieijnt,rnennet//tneliadtObul,paiiouscdrma.pPrrpedpcii.cinees.uanarirvoennrcdgfeucelurardu/ireM-necscded/nrettlitnpes!s.tr-oerb"s.gXlmnutur,a.)drofiiaelcrn7f-inipnegi7ogvrti/irimourdtehciceidIcaa.uree.goari.lia,,cu.-senz.h7.d,nzs.oifdptam.neareiidecnpcs,eutcai,pueiideimt,n,olcutdaiertrndecibeidsariuefrcSt.ienotLer.,ddpcic.u/aaaanc.ctellp/csneiie,lcceRbcriorouifndmaarbeceaiia.blecrno..arOgaauoit.mofcidceen,ricauraanepellinatrublsc,rooniueuatcriemrti,tbcltrrneliad.e,diuinlsirbidv,iec/-epl:Irner,(ae,pirrti,"s:tteir/rc,r!.alitt./ons-.;crraa,.l.is;pmepo)ng'ru,i:lliiizra;:if_eimrcrcic;ileeJ_ueidcz_,da-i--i-i-l izpfeedorrreiiitrniiicceodil"toirmrmeiiceantri,ee,c,o.l1aerad"p,ialni,nr,ehteraeuai1iietttiute.er-xrinirt,uui ielaju"trcid.i.aE$ri_ouilirnfc.oi'uibiil.ie"iaLll;sue;eu,Largcsiiro-cnintulnaitrji.jr-tr:uii-:oezrr,ii,.lrnaltr-il,o,ii:l----
tsteuirlredsde"ie,nu,p,rcsraanorcrectlziri-lueaol csuliainnnnegusiiuemsirtnericliol,.frrrri,'lrt-ror,rLliierlil1nart,s:ia";cr,c.:i,licr,c:Lceetarrllilrli1l,ci:niioenar-cuiiei-rnirrit:c-;rili1cit1c-crini:r,r.re,iu-ircrz..ii,i.i'-tir,';:.l.,it:liio.nicri.-:.
aqa incii par a se ,,trage" : ,.! Lr_rna pe
cer luce / eu de dus m-a$ rinelr'- clin rrlter.ie rn-as rjuce I
eu cle dns
cluce /
Ultcle Si ,iti. dU'? / l'.11.: i),: (:,r lL,r n ci: (:a. rrri. ..- j
d(Duaceina/ ).clAarccmais-etiicclrrroiirILnra-inicfi.irtpicaelrr,:/ ,iru{,e rni-i i.t-rL,:u,i"

orireLttajil. rlc"rir,,tril,'t
cleopotrirr.'. clc iinie llrib.rri urcl;c,i (rlerpoziiaril e r,clltir-i-
lor noetic'e araba gi 1tt,:rser:e)-.- c'il gi prin l'iliere l_,i-
zantin-helcanicii. gToirlripr._r:-.crrarrrieie-1li1g:i,p:atlutiiiLsiiin{l,e,cleor"a) irsiaei_, i io-
rabie, trultul t5u
aie
H91me9 Trismegistul, Sila-samodiva, Bizanfi-rlui (,,hariznaie".i l:es1ti:iL c.i irrLr-o
zeifa Ceres, Luna, Sfinta Dochiana gCi yabletela,peLarsruonndaajoe cavaierilc: crucia!i. De multe ori , itocrrr:ic 1:or er-,tr a
arhetipale pe care Cezar lv5nescu le cuvint i.cpeLat in finc.lrr1 irnui
apropia gi invocii pentru a_ii riers, cr:,aa ce ar_i irii,{.rl.rsi
nai m',ilt limbaj-Lri de mit. permanenta intdn_
siicierrer.ztl
rhspindiiui .rodif ltersan : ,, I Doamnr:, nr,Lrle airrii, 3ri-
ena, Briena / numele ei auzit, Bric.:ira, l:lriena / ini'ro-

6B

69

trt,.t::ir.' itlzLil ,i Bric.:.l, llrl : nr: r' ;;iriiiiicinil l:,t l:l:;r,:itznl, Atemporalitatea repetiliei.,,Privirea,de-pretutindeni""
.1lr-irln, llricl.: I l.llriri::r:ne via{a t4eE, i}tre.:i;t, jjri=
Un compozitor prin excelenfii preoc.utat rle rcpeiiii-
r;itate, cle monotonia ca virtnte
r.'rf;.r ,'' ilririll:,1 ii1 Ll sdiirj_ il r,":, Jlrie.ita, iirietna, / ii_tg:l trLt: m.e cle {amir-ilinrl arliaicele for-
fiei, rlt'le.ta, ilrovocare a e,"<Lazul r"rii, rte priitcipiu. e t-hiilcto-
irui i;:eiL rie iltieriit, ,/ surgiriun:i cic-atri.tii nic iterativ pronrocincl nu nun-Lo,; ce;:ciir-i i,it.;.tiie, li L;i
riirr
,.:li-, iiri,l'.no, llrioi.a" iJ-rrictr:J. Apare f;:r..,r:,.,eitt reite.- peisa;e on.rlulatorii, oprlncl chiar clevenrrea temporaiX,
teLrra rnelociicii a pl'll,elo; r_lcr-rii lraze, AIJ AIJ CjllEt--"..
(cu variante), atit de frecventf, ln aceie ron'tuitce:; t,-ie- Lca-onrtni-nt'iiaearxebtase{-lne,-lnoaictilprinuafnaccotdeneiir,oara:;1cs;leeeloproelrrpsi,rli;iielrtiei--i'ri'--.,on; riiiill'l)le.r;ini-)srcliee1:iili.:iilnilttilir.er-,ia'.i--'r'l-.$i-E-i
jo;r' aie rrreclievalilor :;;talicli lrr'luenlarfi 11e L)rieilt (vio-
iellil lrr pasir-rne, 9,-ii-rsllei.iie in durerr., 1,:i,-lLit.!\..iiaLL',
monodie etc.) irr Jeur d'Amour, de pild5, ritmurile s,.i sirrii <-'onsiantd) este Ccin'.-.iiii-lfan {lr:oir.rc:;,-i:.'l','r,lrc-
tjcian infl,ficirrat a1 acest-tii rrtc.rricr:r-r rtrieri ii-r {:oti'r ;.ir,ai-
ccpiiolrSiaoirs.irt'-oarcrgoallali5vr)eelcetlloLsr\eeocrortir'r:riorc-t.l,ilil-:ii{r.rt-to=-r.lit;reiinllLLrilotiraL..i,t;.l'etor[e'sa,r.atlli{cs, l1lr,n]iinislceXulrt?acir1c:1ci.--, tie, etralixind in fcar:e reier, l'rj f;iirr i;{.ii{-ii1r, ()t:Ltlttt',,'
coniempcrone inire t'ctltlor,qj c'r-i:lIiri n.ruzfccrlir ;r.:i:td-
rrcnscri. Dc,tytr':;;rincil--'r'ri.l arhitcc:tr:;ti.t ileral'rv - i'r,u-i-
ilailenlelt rcpeliliei (r:cgFsirea coniairiuliii r::Lr rrari!rl,
iaii."': ,, lAcccl c'ate lrrll{i il-;:I ,r acoea carc l'.l:,ie r_L-€l ,i contrazicerea tempcralitS-|ii, o;:clc'lieilr:a, elc;neniai,r .r
elCrlrla Cere aennrb-tua1i1.rt-Cl;1la1-,1-/..).s!,,L/aciu\t:g:.a[-r1]ieda1rbeitaa"sr1trri,eluC.lnmrilLnuii{tn.r"eira, enra-"a'o7rce' Cii!lli"ei
abe- materiei prin accentuare repeta!.i"r : sl.iilriri.ie, cc,rtrci,
nos sari al (Jeu impiicatiile cposnihfliacntra-rllitiecpein-tirer--rraeiic6jsirios:iiir,
rl'c;l,r<.rnr'. i\ pare .Thana.tos, ronlucjaj"i'a l.lr'cs

s:li aii ilne sunr:k:lc iiii'.-l,u': llurtiir nersacadat, firrir qr:ab,t e etc.J, Llcirrr,rti::,
Dail Gearr:escrr- €l preocullat ul 1.;rc;iriiic sale i o-r'1 ito-
sat-i reiltoaro, r:a irrtr:-o siiigr,rrii ir'l'rd luirgli pe cai:e orlte- zitii de toate formele reueLlliei : ieit al--so1Lr"il rrlec'o;ric'i,
ager curn e:(istd in formd pur.I dcrar in nuzicrile alric'.Lle:,
:lr:nlc1e (fioriLuriir-:) lr3i .in rilt c ii.icon joa.ro i lcc'ii s-o cea aditiv-substractivd, cu rnici schimb5ri gradate, cea
itri:letritre la nters.'-ifir.iie l-Troltoriltlate iu a arlterlea,z.i idnomfininea,tirrlederespcehtiilmiabgdrriacdoar,tril-{riinnactorerrirceer,:cc.epaeiie}ivaorl1ultlivaiplri-rsrei,
cu arltele Irotrclit:ri-iie fut qerlinziu c1i-lpi sr:hc,:.rla str i.- .-.1e la incepr-lt, ci pe parcurs).
fii-rofrcn ettii rlc lr*:r.,-eitiii in .l.ti.t',ycshshnhcl-eic lrisi,.a-

n 0-iiriiile.

sirrt Desigur, iniiiiiluiiiie il caclrr_Li. seriilor lle sulele iiur Prefuit indeob;te l.)eniru ., 1:rer,-ir''ri-r T'nciliescu" iri
-r'oite, ci unleazii ,,atlie;:ea de aripil" a inspirafici. lare gti.e sii e,-r'Lragir unele eler.]refiie ir-ticlorice, !i.rlcrsi ;i-
(rcl-leancl-erleEnetcusalr:suieoinnl-ou;r.r:poaotilave,t,eo{acfichriieinoasri1"r:rlnilrirruirrr:e1ii-;irc,:lrel.sl-ani;ier,e,)f,tonCltcin'c1d,orenriusei'ir.i"r,rerlc)i;eh,rliii-r
Ilar t-,rclarrixoriera lteriorlic'itiiiii e!,:ruentelor rl.e riit n e, firri iirdoial,l, speciaii st it.r- rnate-.ia, autor si cl iiriiri
cair'lu1ate , ."roitii. Opoziiiilc tiiltbrelor rnr-rzicale, elie aso-
niin{':'.ol'si alit.elaiilior, nu sint nicl cle scolitate, ci
un,r.iri aslientteilntcslire:inriiilqinjlierrr.iloela:areie',-
rnatice 1rl 1_imp ce sr:ri_rle te- imporLant stuciiu analjl-ic cle ic'l,cloi, 7'i1;olai;ia. r'nt-tritii"
1-.alci'i anul,e 1t n1_ri_r. 6
sti-rclia tipuriie clr i "'ltsfr-lr'rliiri carc poi. li iLt:,;ttrst ur:ei, instrurp.entole de joc. Citat-el: cie fc'ic'ior pe cart: le Irr-
sereaziYl ca notir"re ohsesi\Ie nri sii-ii rlr: lat,-t ciecii ,r-r':'.-r-
teilc iiir.I a-i all,:ir rlerteni,rl ini.arial-,il. Poat: trilnai elemen'iele rrnei struc!-lr"i 11e c:li:.'ii,,,;i 51ii:;:,Liia1:' i,:?:r"-
ar:castii iml;i nar:e iu il r io;n.i a-ir..ri zir.: al ir-f b r it-v oir: gi coll- ,,rlementrle ononine" c ar:. r-oniiiJ--,uirr ia ,:.lclrrr,-.r', ,rrrci
,,iluzii mnzicale" -- fraglrr:rr1r:ir riricr rlr.:liiraLe f : ir; ,:if i-,-
iinr-ri.ui-irnziccil-tn--ircir,' rcuieri"r poeziei lui Cezai: nrrd- lagi timp complexe rronctorji L.r1.€) rrr-r :r':,ciie li rrrirrir-il
n€tirir-r o pler.iiiirliit-.r.,,irine l-,,.mlteratii", o perfecfiune conliiruitate lineari'i gi rici milr'.r..'. ilrrr..r.r.i s';rilcir-ir:.i ii.:i-
rar itr'tilnitii.

l\) 71

formi a suprafetetr -- cum s-ar rrorbi ciespre piciLira lui Alb-li cgrtt, avind drept fundaI vibraf onul 5i perciilia
pNcr-lier{ceoctlpnulrtdrgirie:iia,annrca,lnelcea1alndeliiefpaeridlid,iudianc.brsCnitrrooialcrocnitr6eo,lsbiucaigulnDeiou:aritnido1vGvaioaeslceoulSrnggteeenssutcclnaluearriot}ia)aeaetssrrlieeicaidena (iar drept ,,desen" grupe rie sufleitori
echilibrate, lle care le-a fdctiL el insugi ca o prefigurare s;i corzi) , culmi-
a iucriirilor sale rl:,rsicale. neaz5 irrtr-un nrare unison static, o intrare treptatii in
cllrsiei- ; in Continuo, pernanenla nisterioasd a sllne-
tuh-ii de orgi primeqte schimb5toare peie cle culoarc Ei
Ciclul Jocuri (anuniat, lntr-o formd mai barlokiand, clesenrrl rinei
tot mai dese loviiuri cle timpau ; zoneie
de culoaie se rnodificd lent. Mocjclrrl tr\,', llubcito, por-
npdoeren'\-oJecovuloirplrueSiirrtrinSloe.rreDncloeurrenla$peocnzoeiJltao, jrupuloluacilteepmfeiicncrotoureusliceifmeoraerlmn_tcain, cscetoapltulibctuXi-l, negte de la icleea mjnimalismului repetiti-,,, rel".iinri oir-
sesiv cciule cle 3-4 snnete, clin doine. O conliniiila|c:
tdinedvaa]c-ea prin care se clistinge jocui
narea segmenielor, c1e la. reconstituirea uror straturi zonii cle interferen!5 elenreni.elor, amiit-
a1e iabeh-rlui de acjuulnogiie{cinlenceenieteclrinjirnuircme,dplaolidfoiznoiivloei;:searua c'are
se exist;i intre. OrieLtt
de texiurir), bI;tiiininfdolailc-l:o- rmueus]ztmei.caparraoemcrluaucrceeti;rcee-aatnrou, intcoeletiospntiitiicirlida,nrlIuonditeifCnicloiaartne-cc,llieitlici,loaiLztt-r-
Cbtanicceuteclitstt;jteio{,Irua\Jl'toiiLn-cRntturet-rfl.oir,jeoInIpccaP,, ser'lt'li/disizrrrcF-iroj|bcrn:rihntcioinasruseriimriaa,nori,i,naIVvnIoItIeIlJuoaInI1coteaurreradjc.)feeujlusnnfijtgrrr.j-e-,ie;iV.psIIruVIi-i-
Georgescu oferb intr-arle-;irr ascultiitornhii posibilitatea
meditafiei, a contempialiei ptire. Poate, LrneorJ , 9i sen-
v*ariantelt: u"t'ttti joc, IX Ecattri clt' joc, X ..locuri rnuJlj, zalia de riitdcire, implicitd ,,spatiiului ondulat", Opera
pleJ erisiS r: eloiufie: dar lipsa unei constri.r.c[ii clra- Moclel mioritic (V) este astfel construitii pe baza sute-
rnaiurgice propriu-zise duce ia ideea de formd non-evo- lor cle variante ale Mio.rilei : fiecare :rr:oment fiinci eriifcl
lutivX, aternporal5. Vioiciunea hibernald din Jocurj fes- regizat, prin simultaneizarea tuturor soluliilor clin va-
fir,-e sau 1rjniiissjrrro plstreazii ir-izXri de cri.stai inghe- riante. Pdstoml este, (1e pildii, omslrit sarl nll, iri ar-:e1aqi
i -r'Llcii,r cnciiLia"io:ii mor,le,lt, clupd cum prollllit felr-lritele versiuni. l{itmuri
tiag',-i r-rirteaz;i fii-ixrLi ii't {acoperite r1D€':o1i cie orcheslrii) cle jcc, cle cloind, cle balar1 :1 se sLlDral.)Lrn unct' funrlair,ri
utccl inciependenL, f.:-lrai iliireru- diferite ; ,,br-rclele de riitdcirr::" e.iau nrErzicii aceer .urqcre
peii ci::elr:;rtice, ilri'r r-izibiie contiiaste. infinitd, in afara timpului.
i-,n ii:ao.itil't"1c1cr,irtctlliiiftii,cc,rli4ritioiruczlitidiJLicrcer(.ein;sili-tert--1rrdiieneslalrtetr"gmrijtnailr.:eltrsiaip,liroci,rcpsieiierrier,.recrlole-
o N4ai niuit decit pete cle cnloare, ciclnl Sr:1rl{e Stcntrtr
{lolltr prcr{: :i-notivul iibsenlei, al
frescd acluce aura spafiultii alb:
clnri tL tdcerii, ai ,,srineiuitri ncspus". O C-'citilcfci cu Iemc, r]e
s"Ai,tcc,tolrrcvii-criurztfucciruria-ltIrarn:ee.:crarlpirrlieLlet;rBlrfi-iail\eitar'csr,iiur*iice:tnCNLiesilou.lariel:celrlii1nu.hbsijlli{coee:iul.ar€l,iitisi:iil{ipe.sore1,.i;rr.l,L'i1ii1i:1ilgucta,Lfri1oilrliclzP.nlrccactadsl,n.acse'ei.itrlmrliiiosdfru-eoolfriinicrrngmieig[ir;_r.i_aalaiie:ginAtr:drictriir_ill:ochrsrnq(erete-idere-tdirxoinaipdiumiszinuauriieenr-itlltinliiaireiennsicte)cdcii,ciare-dscl-ier,odo'p:irtr:lanier.tcfiiXrttrnat:eie.unusr1ruucsifionein._d-
colincl tratate ca variante lasii spatii propice reculetgerii,
Icnotmnuprlie, tpirrioi psruugfeesptaietri;uabltoreciuarilnmcararircclrelinsnanceetestier:cicl-a.lrire,
cle interiudii cliverse (cu aer ele choral, cle piicli)i), alcd-
luincl principalele puncte de sprijin atre ,5clii/e/or. Den-
sitatea de inceput a informaliei se rarefiazii in ,,irlocriri
de ceatii", clind impresia cle irsreporlnocr;leecralebgilit--ariacspeoai
srr-i, r.liri,.pot:t i'ii, ;:.ni1el i_,::rt.i(; g,.uisalii gi decupaje cie cle go1 care clis-
pare intr-nn fel mai
sugesliv clecit tabloul complet
respirdt-ir: difi::.-i'ili cliil: la o evoluiie foarte iellid, allroerpe
irlperc.:plil.;iiil, a rleteiliuliii. Prjlla par Le a r:iu.h;lui, Atemporalitatea muzicii lui Corneliu I)an Geor-
gescu pare a culmina in cele cloud simfonii cledicate
lz lui Jucnlescu: Armonii simltJe (insptraiii cle aceea;i ex-

Ir)

tragere a semnelor din folclor : fluxul odihniior gi in 'o' lutne aitrninteri ncvdzutii. ',u'clitrll:jl ru iiceiogi iirli.r
aceJ.aEi f.imi: straniu ai privirii-de-pretuLincleti, motivui apsrpeeitraictlluireaaplitp, lleecoritimasptoaetliliron.rrd,,,Aceldenesecvrhgiiriicruldel')-r.reii.{rile.cr:iihri'u.llluni"u, zriaci.sifceirre1---r..i1,-e
nuzical obsedant pinir la glisare in realitate) qi ,Aritionii
ai'izantct!.: i1n care repetate slnt acorduri: reiaiir cr-r- Privirea-de-pretutincleni vine,,cilirtr-o fr unrii qoLit.l
!t.iieic'Xverirdgeileinsjioruc"u,leviontu,,iiunii,rnn"icr.a:eirinrl{r,lle, pr;liiinirlar-Lu6rn",
lironice alhetipale) . Ct-srietul inspirat cle Contpozi{ict in errrie in
careu cu t'ogu, galhen,si aJbusfru cle h4ondrian asociaz5 zhor
ceie trei cr.rlori arheiipale aie spectrului so1ar, acorclu- rier
llasire, 1.rrir ellc ,,dinLr-'.iLr or hi ,1,., liir t-r'( tit.. \L,i'r,(.. ,ic
rllor de tonicir-ciominantii-subciominantd, in cicluri re- pe-un drum de dupd-amiaz'a 1 ia ilarqine de r;is rie-
gheaz5",,,sosegte Si este", l'ori.leFte fiirii rrorbii riit.i,,.r-
petitive superpozabile variat.

Muzica de camerit mai recentir, Opf cotitpazitii sta- 't,l,icnirtiaiireeaclneinvsinbt,",ni,n,lesa;-gt"d,ncir,,nr,oiuriLi.nir atripa piisirji"', o
tice pentru picrl-r gi C')ntac indepartat, precutn pi Sfu- trei bralr,"', riis€raz.-r
cUj/e alem poralt: ,,Coronl bcsrealis" se apropie intr-o
anume nrdsurii dr: inteu.tiiie terapeutice a1e nuzicii arn- inghifilii cle curcubeu etc. Aserrrr'nea lui Ochilil ciir-l
basmele rom.dnegti poelul doarlie cu cloi ochi gi cu
bientaie. O piasai cr isl-alind cu mici pulsaiii secreie, unul se uitir, igi trimite octiiul ,,ile roale tle nntcic',lenrn"
lovituri irnperceptibiie ca biiiaja unui cioc de pasiire
intr-un clisc de aralrir, rrainri interioare sd'i aclucd amintiri, std ',,la capdtul privirii, venincl cle
prelucrat.l a unr.li acorcl cle orqiii, toale iiirreqistrarea 1a jurndtaiea lnmii". Vizul s5u e a sttmntti a viizuhli
acr:stea amin- strdmogilor, ,,care toti sealrdlrii / crr niste goapte". \,rt'i-
tersc formulele melodice- clin cintecele popuiare arhaice
qi raportui cle requlariterte ;i frecventir ctrintre suneieif 'zcualpetexatrzadoraccteinsater este deci ciublat clc: un auz similar, care
ctoernisi tioturtiei"iriteaali.leElnneerlgoiadieini,teforiiooasirtiei cinciva cJe rrinclecai- goapte, cintecul inverzincl clin ,, tioi:u I
cle-ntrebarei',,,dangdtui de pleoap5 intrerupt".
a muzicii lui Corne- Repetitivitatea,,celniei foiclorice" a ochiuJui se
liu Dan Georgescu este astfel centratd asullra morlifi-
ciirii percepfiei proceselor ter,porale, asrlpra c1eta6ilri.i, suprapune altor piannri, tn care rerri.n ritllic-obsesiri
corespoi:clentele prirririi-cle-prel.utincleni, frttrtzct ri lro-
reculegerii ^psidt,refar.lmAszra:rnseenedaespfdrigvoiaririi:icdarien
so desfiigoar:i clilr 1tleoa-
sdnrinlir, pasirre;-r
izl;nc-
negte din ou. Frunza e pasi-,rea illldn{uitS cle piir-nint,
. rrarianta terestrd a gincluriior, asa culn gtenele piisi'lrii
sint ginclurile intruchipate in alt regn. Acluciito ul
,,Frivilea*de-pr:etutinclel-ii" in poezic. Aceeasi at{,'r-n- ochiului coboarii ,,dintr-o frunzii cn rnarqinile-n irori",
tssrrcnnrgarenlistaldiaitn,eplocllaelcstlotoicrri,it,il,igi oire,eoritbruelmilniieeliioircn:lh-sileuimrls,ibvaeatijtar:d]uelniLlnleieiriani.lrroiTtpoi.5e-'ilr--irn} frnnza e ,,gindul pe creangd" al siriimolilor. Poeiill stt-r
fioro-brligcgclnosurlaiitlrluiulri-ilnreoteltitrmtrdnbnee;crslicaro,r icn'I'lu6incnuilsieesPcreli-i1tar,u-,cCesliuri dldcuilr.oerDc"taarrrlhinnr,n:itri;"rria.nr1rcclan. in,,frunza cea lnare I din privirea rupiii 7 cle ochi sltii-
jinindu-se". Ochiul preiung e ,,o frunzd cie clor"
Insbqi poezia este pentrll Petru Circlu ,,un oclrj f.i- clea-
sat de cineva care rfu eristd decit pentru rin timp oare- supra norului, trece ,,din vorbS-n frunzii". ,,Ji-oi clepanar
,1c:urirrg,rdireina-ndcohuisidi-,trveei rscolearltea o parte, / nn cunr-,,-a
care. imi face de cilagoste, sau tle deochi, clar nr:rai I/ o frunzd in sii-rni
pentru a rr.ii putea convilrge c.I sint singurul ,carc r-ii<l Egti cu
iirexisteLrtnl". Poeti-1tr este un..iizionar prinlre cei cL1 rea-a gaptea, / egti cu vederea afaqE". privi-
privire tLrlbur:e, nduciitorul ochiului care 1:oate lelcla
.' I Fetru Cirdu, Acluc(ttorul ocltiuhti, ed" Libertatea, Fancio-
niat
r a, I07-1.

'f rccincl prin ochiui ca o fiactirii, poetul ,poate aga cum e sj)re a se cunoa$te, nlr rlai e pracla impre-
'esle-'-o pasiire", ,,r-int in aripa p-iisirrii", intr-un cuvint siilor schimbdtoare, prirneqte in rnocl egal pl:icerea 9i
r"osi/icLr p:sririi.,,\jari bine cu tine intr-o pasiire / Si cu
i:asiirea-n'ir'-o fr-nnzI 7 ...N{ii izbegte intr-uu tei, rlii iz- durerea, folosinclu-1e drept ,,ochi ai sufletului", clevine
un artizan a1 propriei esenle.'l'riricstc il-rconjr-rrat de
belte intr-un lntrq cintec. / Ferice cle tine / cei ce ai arhetipuri care pot imbrdca diverse forn-re si se intre-
o pasiire. 1 Zeii tii stau Iingil ea, / ciorul la ciipiitii"
{riaP,i\irreclcude,n,i-fodenr)ac.crnuPil.rvtaiiciinuLiainteriejdsostrotrer.r-iivniaiesiaczplieeir"lcs.ctirirniygi,e'fcciarzsltricluciirm'c/i)a.rsrlPlllrsgeepinnrtteicrnulfeuipn-lunotidie:,rie,,e,pD,i,tzemaliioalia"-i p,,iPtrruengchlte' q\teri-zteuldepofeetriicc-isrep,irimtnia-al iclzeivsi.ne7 auz spiritual :
Ne schimbdm
rind pe rincl locurile. / Discut6n cu aprinclere. / Am
pldtit un acont de viafd teribil, / Cineva se mutA
in noi, / in rrreme ce noi ne mutirm in altcineva. / Pre-
pana cltts5-n nori / ea se line cle rrorbirea mea, / ea qdteqte-te de fericrire, ti-am zis. / Trupul tiru se-acoperii
trebuie srlnlsX din vorbirea nea". Poetul ,,zboarii pe-o
cfaser1li6op,ri-cirl-erlrsrtruiensrt.ninNotrotitetla"e. csPlteeesnorrtsroncc;lplii,nerc'.lsc'r,ri.irr.\e.iIno- tsulcsa(eacgro,eirrcp:lleeanrlterlufuierfnxluiui)-i de mnzicd. / DezbracS-te cle viala ta chioarir" (7'intpul
de acun).

s1lierecaar(epiiilsuiirrimlei,irsei;itferi,rc,,sztoiriei 'ailepoinecteicl'cti'e<i,r' ep"r)i.nSLurcrncerasrieunpeaa- Dezbrdcinclu-se cle neveclere, acoperinclu-se cle mu-
Llnor aseluenea acorc.luri c'reeazil o rnuzicii vir-ldec;.lt-
ioare: ,,lii clipirn piirri de speranfi / sd r5mind muzica, zicS spre a fi, iir felul acesta, mai aproape de mit, poe-
'L-oati mtizicu / ciupii aeru] acesta vdrsal / pe strifund mele lui Petru Cirdu clevin un acord fluicl aI privirii-cle-
rie faiant.i" (Ntrsle zei de inccrcctc). pretutindeni, al repetitivitdfii arhetipurilor, al trepteior
in volt-rr-LnI Prctnuntc I r:uloaqterea cle sine clatoratii clevenirii : ,,Treapt5 cu treaptX / se arunci nlvoaclele /
ceva verde ct-rrge la vale. / Restui se fine sul'l uu clopot"

(Trenptir cu treaptd).

inze:;iriirii c'u r:iIzul poetic ccntinuir: ,,Acolo tinde ies ReDetitivitatea in sintezi cu alte elemente. 1. Dupd
riin n-rine insr-rrri,/ veqhc.azii" iufelep!ii pe 1a coifuri"
(Din niinc cineuc /-ri'ivc'llcJ. ,,A u,'.lrit cincr,a fiirir rnine /
ceiii.li{n'Lpl-zrcoaarpterrariiac--,.-'l1rci.incil-nlariarrecirl:oelca'c.rul,:/rtatC,l.l,iinr-ir.nrlrl1inr1'l.1raeIt1iciDulitou1rl1lr1nureolnn,izo. ct/olonpSoe,/tatsriuttill.t-r modelui l3artol<, Enescu, Stravinslii, pentru care cott-
tactul cu folclorul est sau sucl-esl-european a fost atit
cie rodnic, poeta llalla Szofia (absolventd a Consertiato-
rrilui ,,G. Dirla" din Cluj) apreciazl in volunrele salel
guie /cAlocpuortur l.pr,i,rrienscfiefceericcilat ncg'liirrni aicnlfoearrnrnuel un alt clopo- rafinamentul ritmic, subtilitatea gi complexitatea rit-
imi cregte in muriior asimetrice, pe care le gbsegte pe rndsura sensi-
Iar.
oase" (Accsl cu). Spiritul pcetic e asenrerrea unei cupe
r-1oale in c'are lttme,a se revarsii in totalilatea eri; a bilitiitii rnoclerne : in feiul acesta, energia, forfa elemeu-
tard a \iersultli nu pierde nici o clipd legdtura cu origi-
rlobirrclit conrltleta clezinteresare, ti ahtnqat neincrederea;
sit-rt juriec'elli rl Ltp,1 simltatie san anti- niie. Ca o logic.l a cliscursului, ritmul creeaz.l fs1p16 l-n-
cei clin jlir nt-t mai de unrle clinamismul elenrentar al formei, cu
patie, ci lnati aFa cutrl sin'i: ,,Cn-arleviirat irni placi asa toatd
icl'eulue.e/stiin. 1silnaretinset"r-itaciee1 ce nu e,,/ iar in cl sinl" prililile
,r rrotlul riordian" I tlalla SzL;fia, A dolclctk entlekezett'., 1968 (.,\,Iernoritr lucru-
(Cintcc cle in- liior") ; Apolcril' 6ttek, 7971 (,.Cintec aproclif") ; Vizlfutg, 1975
c\rojnr,.-). l)ociul a <lcr,enit allt :;i"r rec'ep*'eze reaiileit"at (,,Flacdr:d de atrd"); Musoclik sz-em.cly, 1980 (,,Pelsoana a doua");
Asa cutn trd:it'sti, antologic trad. dc Aurc'l $orobc'tea, ed. Krite-
I Pi'tlu Cirdu, Pronunrc, cd. Libcrtatea 1981. lion, IuB3.

7ii 7V

cidiiatea construcliei. Referirile arhetipale, inile:'i';it:i1e ape no.u*nhscute se vdicirresc / in trenul gros cirldtori
sdea-umbsninlzgeusrce/doinchle.elabreii" au mereu vise oarbe / mdturile
feczooiselcenilnso:iiriitartu.elreilemunie,cuilecolaseSriznzvuto6rlliftniisens'iciiirliBu,i-iaols-lreiiael-s1aattaeeutfideceiilrilcoacccitevllerrselnueclcpai'z,iipjfefiluori:rlilrihi:f1icicrnalcrrrt"l5tecil'!eie-a (ScLisat). Un ait ciclrL, Dansuri
clujene, conline strigiituri, ghicitori, imprecafii cu ca-
racterr magic aproape in stare pur5. inventincl un nou
contert, poeta recurge qi la structuri cle rugi qi biestem :
vsoitlautLee, ,ciumptouantineccluX-sneiciriaerlcei:irrpern:il-netlre-o-suinr1e;iruizciltarb,'iiitiiii'e-iei creu-l- ,,Var in cap sd-!i cadii / ai sii-nvefi pe orlti s.i vaclir I
Pantolii |i s-or stilci ,r alNii mai buni r.ru-i girsi 7 Vintul
loarea nri iipsesc ; efectr-rl 1or special se cialorcazi'L :,i111- te ia nu / iarna te ineacir tina friminli, v.Li.
tezei intre irumita repetitivilate arhetipaiii 9i eicrl-'cirle: maqina / ili
rniinile / te ciugulesc grijile / Dupd moarte piingi nc-
ale tehniciior poei.icc rtneoocrleettinzcat---o,ailne poeziei lllolccilr e' icuhteez)i.,/Adlaterotrrdi,i-svoeni,oariitbsdfilevesziin(tCfhoi$cnititordaur tea,ciionssid-ioaJsoec
Arnerira, C1-L'll:r'"s
de pildd, a;a cum a in tradticerea lui Ar:rel lioroireiea
(Secrrii). Printre plan lll putrezind, printre transparent-
Olson. Iatir'cle pilc1il,
cru;r trdic$ii un llnns care demcrs'irc&zt-i
din rrolumul A^gri tehtiicitor primiti."re znmziiitoare insecte, ,,rrioioni$ti in frac zboard", se aude
perfect reunirea 1i proit-cti'' e' i'c'- un ,,ison pentru Iason", iar atenfia, ,,scrutdtoare geia-
clangind o energie mai presus cle cuvint care tol'e5te
indivicluale intr-o fulgr,rrantil pcrceir€rie a tinir", surprinde o realitate trepiclantd, o intrelesi:i:e cle
smlnaqieutruiiii.l'tiroiiet: ,,Pe stracti'i, 1elii inc'c:r:cirici sa fapte qi trbiri in permanentS migcare, ce ciau impresia
'in fafir / cd poeta parcd nu-gi poaLe |ine corpul gi sufletul la nn
tif9ciirne:eiilnia.cefdcai/ai.dif"g/i,sUrii/it.cnlupiu/pteeollPvrnccn5aq-eeug;iaeecnsdrsliczcoppdiiermliapv,/boreiicelce;a;ntelt-leetlejdiesrnclncai/l'airln/t'tirpncl/t4o.''e:l1dtbirt,raeienz$tlateeirilpa-easptiacpafolosei9ir1urrriiori'-'rnln:ta;lis/1si/icliierulnlslezilgrie'arjeraf{c.i''arlil-caitlrai:-i
lsoircir-nplcindesaimsc,t5e mereu nevoia sir se dezvolle iir ail"ceva,
ceva.

Poemele Szofiei Ba11a contin acea pertnanentd ten-
siune, diferente cle atmosferii ce par creai.e de indivi-

clualiiatea feluritelor moduri (mocluri, in sens mrizical),
disonanfe clureroase sarl armonii care incearcd rezol-
sfori o infdqobrd nifei"' varea, imita!ii, variatiuni, leitmotive. I-upta clintre or-
un corp diferitelor sonorilXli, l'rre-
Ritmurile clau Ciclul In rnlct;;tinrt iui Nojenrbrit' a- golin 6i capacitatea cle sr-rf erinld, intre solitucline pi
existinrlu-ie parcii. puritate, e transpusd intl -o
cluce formuie vrdjitore;;ti, incantalii, scanctiiri ;i iocuri ai.Lruislr, senzualitate gi
grafie special5, arnintincl mai degrabii c.le contraltuuct
qtcileneaucstucXdrrirlnilneteitIeaieltcrcL'a,inrtscinicvlsoeccleradslczi,lbnugtenacetea,lesp,da-a1rccenJaZrllunifceeer-accsLnrlelirsrgp'ireiel coll-
clecit de poezia concretS, Poeme ca Zone, J?e,sponsoria-
t:'*-
lis, tntpletiturd, Pcter noster impiicii un permanent joc
ll['e- intre cioud planuri, clor-rd voci. Grafia acluce uneori un
vers sribliniat, altul nu, precllm in poemul ilchinal- 1ui
nb(diBir5icor-oiuasaacrls-sgovtciainrd-itn.i"-/jeiiat(looNasrclii:midt1),at.,aBisnS)ca.tderb,-hm,auG.nrnClruaibjliaolricnaablcnocullalahcseliceriracr?gieji/ailibepnrattodera!ajs/suocnattairrrialc/o/-iceralilrei"Pcncsralteereoiartcristiei:'cirniaonsr"ri-iii Bela llartok, sugerind probabii tot contrapnnctrrl san acel
jlustrt"rm Fi utt amestec de elemente arl'rcLi1;a1 -:':-'agir-e dialog al nnanfelor obipnnit la orqd: trecerea brusci
qi moclalitdli suprarealiste : ,,Ltimij ctr mutri;oerri' zl;'tr'- cle iar forte la subito-piano, reflectarea temei in ecou.
cite / pindesc in geam himesite / clari otlorul biitoase Orga este, cie aitfel, un glas care se aude limpecle in
pe drum / unt fSinb zahhr ceai rtersurile poetei: ea fiind acel ,,cor intr-uu singul su-
s6pun / o n-iasrinir eie fiet" care insolepte c.ll5torul (,,pe cimpul ciin.ilruntru sr,r-
netui cle orgd"). Orga e echivalentul orchestrei, ,,h5-
spdlat se smiorcdie / un ciolan c1e porc se zlJenEll;e I {ipnl c1e coarde in care ierneaz6 sunete", elementul des-

/o 79

criptiv care face trecerea spre sine gi spre Celdlalt, poftite 1a cin5, / N-am mai coborit clin virfui bratl lt'
ateuuincl, pentru ochii neobignuifi cu asernenea i'ln..inii, iui / din virful braclului, din virf de brad / izgonitii pe
,,cdiitoria prin capelele craniene". calea ne-ntoarsti / nrirosind a negru-verde rirsarl. 7 in
Indiferent insd cir recurge la concenlriiri laconice, virful bradului, in virf cle brad / pe N4ireasir o vor Lrrc:a
jocuri cle cuvilte, ori la cliscursul plin cle curaj, lorma in sicrinel / sd treacd prin moartea promisii ,/ prh.ra
pe care o iinJrlecd versul Szirfiei Balla aret o scliplie cle oard pind s-ajungd la El" (Mireasa). Este vorba aici cle
spaclS trasir: tiipul rec:tituclinii rlorale care nu se rrrul- repetitivitate in acceplie tradilionalil, piecincl cie la
lumeqte cu propria neplrtinfii ci e gata cie 1upl5. irr"'-ita- folclor. ln contextul de-sacraiizirii rnoderne, ai ,,pr i-
{oiainlavictadfliiretolraia inlr-o1 cincilt'a clcmenl e in acelasi tirnp riirii reportericegti aslrpra lumii", cuvintele sau versLl-
in concrei. iir rile repetate au rostul unei forte orclortatoare care si.l-
triiirea cu ochii ciesc'hiqi pune, mai m.uit de nevoie decit de voie, lirtrbai iii
palpabil. Eienrentele arhel-ipale apar in sirlez.-r crr in-
|elesurile poleurice, cu,,ilrrpririlit{ile" criLic'-istoricc, clr i se rlai inr,iii-
,,poezia cle consum" a zilnicelor necesitXfi. eliberat, n,,ezbcounrdtreo"lalat - cdniia, astfel, nu ,,AIi ascultat
/ $an-
cluie sii voia intimpiSrii :
Meridiane lirice / o emisiune de A.E. Bakonsky. c'hefiii
2. Aceeaqi sintezir este de aitfel f orma cea mai sonete-n falset pe Cheiul Dimbovitei / ingerii
iresiirind somrlorogi /alcealurtirzEimciiiel -Bnocttiarn/pudlucpud tmreaci id-e-
frecventii in care,,orclinea eternd" se instanrcaz,ii in / apar prirnele cdrli
poezia promotiei '70. La Mircea Fiorjan $andru repetiti- cetrii de la debut. / (Ali ascultat Meridiane lirice) / o
riitatea se asociazd poeziei cle protest imlrotriva auto- emisiune de A, E. Baconsky. / ...tabiourile, paginile
matizdrii gestulr-ii uman, la Dinu Fl[rnAncl , Nl ircea Di- lui umplute cu scrisul egal / mai vii erau toate decit
nesclr, Daniela pCorsdts-bnraercuh, tIiaona.nainieurnoenlierncaetzcu'.ri- poeziei crinul burbon / gi noi poeti anonimi, tineri poeti ano-
ins5, sin- nimi / in sacristia pustie. Afi ascultat Merjdiane li-
politice cle tip A/ /.Ecal.iqnBteaopcdtoaanmiaskouybn)s/ccuoIrspf,ti.lo..*ri-/i, istorii de
teza nu apare dus6 la capdt, elementele arhetipale fiincl rice / o emisiune de / ricluiiie
cloar al.lturate celor,, irnpur " -ai-rtobiografice, cl': ir.:r csti- mccaierr1reieil,lou|ermpselciaindeceepaclaiuncditnu-s
gare a prezerlttlltti, cle implicare in realilate. La Lucia Coloarele
sobele iernii / flic5ri mici albiis-
Negoifir, rle pi1c15, r'izinnea relrortericeascir asr-tpra exis-
tenf ei se aldturh neagteptaLelor evaziuni in tonaliiiifi /tvriuioitliea/rceepeseunppterteuntpreuepniastrtnouilveieulerbsiictiarXiltepreo/ectoubrluinXittetrrniinsi it/liofr/k"(trAlcedfirIiaarsocaquziili--l
de bocet, basm sau coliud. Iatai, din volumlrl C)nzcnuta
de routit cioud rrodalitdli totai cliferite de valorificare
a tehnicii repetitive : ,,irt r,irful bradului, in virf cle tat Meridiane lirice / o emisiune de A.E. Baconsky)
brad / pe N{ireasd o vor urca in sicrinel / sii treacd Iar tu, tindr poet anonim si suarr / privitor in ace] in-
moartea promisd / prima oard pind firm bestiariu..." (Simple amintiri). intr-un asemenea
prin s-ajungii la
El. / In virful braclului, in virf de brad / stele vor cobori
s-alinte fdptura / minqiind-o qdqalnic pe la incheietu- context, al depdndrii reflexiv-autobiografice, al invocd-
rii unei existenle ,,lipsite de farcl", repetitivitatea este
rile / infepdtoare ca mura irt virful braclului, in nu numai o incercare de oprire a curqerii timpului sau
virf urcat p- ind1 o formd de accentuare/ordonare ci gi o ramd. in cadrul
de brad 7 m-am cregtetul mi s-a fircut
r5ddcind / altui munte inil{at / cu pdsdri rle praclii
c'iireia are loc rena;terea, reinnoirea, chiar in molnen-
tul de contemplare a morfii : ,,Sint fdrd farcl / in r,e-
I T.ucia lJegoifd, Cazetnata tle roud, ed, Caltera Romirrlascd chea bisericri din burg 7 af1at5-n reparafie. / Turi;ti
stririni / cti colliii in circd / mestecd qumd. / Aclun de
1983.

BO o1

pe jos / noteie rdvi'r;ite cle cantor. r/ Bocancii tr"rturor pbacnroaiostletrfagliilaninjnuteicx,i.ntagtRepeeruospsmceehetiafmtritiierbciarcrbleeiglceucl-iir1qteeai,lcecpi,aiaeatirinieuatrvs-oooirsriitl,zueaqnmlrriieuu:ipufiu"irrrr,,iiiiijrcia-j't-rei.iltrtei'i!i'a"i'r,-l
nelezesc / cgi1diue1rgiiiulpneepvXdzmuiln. t,zi Ce viatir scurtii ar:e unui otn lraversind o cintpie verde / siiueta unui otn
secuuda / {...) viafb lungt"r istoria trarrersind un pustiu de cenuqd / silueta uuui oru Lra-
uirii. ce la auLocale. ir- versincl o cimpie c1e g;heaf6 / siluela LrnLri orn singllr,
"/LaBoactratonccaiiret.titPuoroftrifin. er'tXezreosqc, / qiulgiul nev5- scfrieninccua{uqri/eii,emnaeaiinsmsineugmluttrtdaiieidmcit/apieupateursteeinarngpiucrrd-irltecmrleiiaci/itpemualoesarinnrgtiecutarjiic-/ler eciial-i
tirziem /" zutir prin lrLnetlt cunl se apropie ;i i;i lasir nnll;ra''
zut" (Tocntireu lumii];.

Defininclu-sc,,jumiitate fiiranci / jlrmiitaLr: oriisan-
cii", Lanuricctlie;aiveiNsnieoi crsi;eino,tietpdzohed-zeifeicn'aaetre;rtn.erapcloelreallodfac5piitnpoapel6oztieeurrrcaelreleeca'oer-i-.-:
fiiril
iulre
sntn, Relretitirritatea elenrerrtelor insofeste insil aiirbele
rlrulnttri, ca o biitaic cle iniini, rnuzicaliztnd clecpotrir'5 (Siluetii).
r,ire-rpg/aatbuSalr'tsfeae, pcbutaarti:ei ,g,,Ejbnagcl.aierrtee/rr,la/ejaiinlqciiil'uuinninetlmpcou/arsbztiealrl.te,ies-im,c'5iir1ralsiincc,,li'btopaatie-- mT/inritvnarAaotlencicl$eg"i)tiaee.seit,cAX,iiPneclpeaGcrtseoaetgderoe5iirleglcuaciTmfnipertiaoiiepdksmeilr,cnrrhel-ll.ri,erlirueiiini,cellad,ecurrcealioacrcdeeltiecletlirlllaee-avnlat€t'lper)eertasiiiillesecalillueeatoial[ri1'ricu-i-u'oLoirLLi'i'ct'ti-iiii':
lnint din p,imint, / focul cl'in foc. I Tti lrnrjnte:;ti r<:cr.ri
copiilor maqic ? / ,,Republicii, repubiicS, vrem ostasi".
/ La fei litania biblicd : ,,Dumnezeule, Dumnezeule, / substitriite, i se llvoitarirla.reescloenlaucml6ecriiurile,'inclileino1lllliieircil,ii:o, btilelist --
tle' ce nr-ai pirXsiL ?" (Joc. de copildrie). ciiri ;i caliiiili:
tiueb, ecilincn, osaeieinsltiirndlluucieit,oaserei,nrmaniiglletiscco, isoer.ictele",'ocrcii:"lL,ries;liel^r'i1',ts'i;ac'
p,,rluacgruelarzl5o,rluiirc;5i ,incovbieoaiar.ri, ).lolborose;te, plinr;e" Lret i
Repetif ivitatea inr.potriva discontinuitS{ii" Tn rliar
toate rrolunrele sale, cl ar rnai c'r'L seatrrii lil llrrsinn riir / sLrirlucitct', t"ogt'l, sairal, sitr-

,rcrisl Si Trul:tr-tt'i pe ecrctnttl rle rctrlar2, Mirce'a Fiorirr gur, sumitru Pi nesigur".
-lrlSiraatlbnndiljri-turarrta.ersr,linnsirnie"qs(etnerri.nrraeda,clllii.znaaanremirareeanlrintsetiXni rtrairlaecrtisiacfb,irimlsirilitr;urcil5liirlir1dieon.,s-,,ic'o,---
Repetiliile de cuvinte 9i glruprri verlrale sinl cl e:;-
t'LurriIncr-l1eitrrlecslenperoraplr:iirLLl-czeispeu, ttunericdaeiticvec,IS1aottttirislojnrta,Lcrtor"nist[iir-:
poem : ,,IJifi totu1, uifi totui, clai nimicl uu ttitir ilrar<jnc
col I,|. Poemele sale constair s-alrirr.en'rros(lrlr-i,:-ojdite-lr-l1icrre.nreirr:- scris" ; auzi hohoi-rrl <lc' ris, nLr aiizi 1-rol'rcll"tl
nrerXri, relrelitii de cuvjnte cle ris ?" ; "lfu existii rlicli o ieqire, tlu eristii trici o
antitetic moclilic'e.te. ertocinrl acea lterr'orlicriate izoc'r'o- cle
,,1ll.l
iepire" i poetul (care lloarLil sr-ril cdma;tr ,,o caitrL.'it r "
r.';-r r'le tip r-rltraelcrrente I, precrtn tic-tacul ceasuirr.i, zqo- cle cuvinLe") ,,nu iart5, nu iartd, nr-r iarl-ii". Poetre iu-
rnotrr'l Dil<amerulni, al locornotivej, cadenta forjei, t5-
cdnitrrl masit-rii cle scris. E o nrrtzic'ii evocirrrl stat-ee tregi sint construite ciin alseuenea unisotruri repelili-
,orinar:ii in ipcstaza sa nelini$titoar-e : r'i'izut5 cu, teamil. ve : ,,Sub presiuner sub presiune, sull l)resiLrlle .r' ca
lLl cu nostalcJie: inleleasii c'a o 1u1tti c'.r strr-rctr:rile sub geniLa unui tanc infernal 7 mai repecle, ntai reilr:'
cle, mai repede / c:u o sutii, cu o mie cle n-rile ,/ stil;
I \Ijrcc,a Flor'ln Sandlu, jl,Io.siilc rlc scris, cr1. Emin.esL:u, 19fil presiune, sub pre'siulle, stil) / nlai rcllecle
: l{jlcira trlorin $andru, 'I'rttpuri 1)e .cre"r11ll cle radar, Ca:- presiuue...

tra liomAncasc5, 1982. tot rnai repede / in spatiul secunclc'i ne qhcinriit;"'
(Sub presiune).

.(r,i (11

Paradoxal, aceastd marirnd tensiune se tratlsfortrii pzsicihoclliosgciocn,tinneui,nutrgeirureptvegrisiribevile.,i,'sOibilm-apiinniiuvnoivrbeersSntel ,fio-
magind aude / o nraqind vecle in locul tdu. / Cine e;ti
iir c'ontrariul ei ,,spafiul secutldei" fiincl umlllut pina tu, cine egti itr alcirtuire cle gheafii, / cine egti tu flu-
1a refuz cle o c'regtere prin aglutinare. Clipa' aceeaSi
,clesi mereu a1ta, e cloar un ilash, o flaciirir cle magneziu
.care se stinge tlai nionapilniiterecvainlelripnreecaunsdu"rguiifaiilea pnte- ture inocent r:are stai ln allele c?i"\rn(Cii?ine/ Cine egti ln,
rea zilei". Miezul pika- purtincl p€ corp rirnile poezieri
eSti)

merr-rltii. Corpul c'are pirrea atit cle viu nu e nici el Dac[ nici liisele nu sint scutite cle inghei (ca in
.cleci'i o ingrdmiiclirr-: rnineralS: ,,Ca un pian sulrllru poenrul Totttri noaptea) miicar ,,visele cu ocrhii rles-
cintincl : ilium, ischium, raclium / oasc albastre ca chigi" sd inlerre o spargere a tiparelor. Ce gausir are
Poelul, pare sd se intrebe Mircea Florian
niqte ltrjeri cle sticlS" (Tru1t pc ectcLnul clc rcrclcrJ. NIa- toate cirr{ile saie. ,,Ce sansd nre el in fafa $andru ln
gia acestor cttrrinte (i1iutn, ischium, racliurll), trezincl
juci"itorilor-

prin sonoritiifile lor un subtil dinamisn de cristalizare, cie popice,,l a r.auzicii disco, a biiutorilor cle bere,/ c:e
evccii cleopotrivir gheafa cit 9i viipaia tansir are el irr iata riisufi5rilor noaslre /' care searnitnii
fliiciirii' Anto- tot mai mult cu un abur sttir presittne / ce ;;ansii are ei
nimele, adic5, nu sint in poezia lui Mircea Florian $an- dainebpfuaafrfetaetevsloiinrrrzeeiilduriorlorlei.liosd,reacplaEertt-iecri1lo/ogr.o./t.i..c.ceaargeraotnrmse."acl naceraleoareliplco'ielni{ieisf,Latellae,
clru <lecit o cleghizare a sinot.timelor : nltul e itltotclea- nrorfii tiicute" ce iansd, ce q;ausir ?" (Poclt.tl). EI are
una- crcclc,gi, tiirisorrul se confttlrclii ctl octar-et' ,,\'ci gansa izbindei asupra clisconl"inuitdfii: snpraltunincl
muri, spune ma;ina tle scris / rrei irii, sprirle uasina
,cle scris".
Afirrnatiile pi intrebdrile au l1l1 rost icientic. O
cascacld cle afirmdri scnrte, ctl aer de clefinilii ritmril sXu proiiriu peste cel al cristaleior, are sansa
ta e eiuzul ce cioare.... acesta e simful taclil c'are {f,r,aigcees"'- cle a veclea universul strdbiitut, clatoritd infl6cdrdrii
sale, de ure F-"itail mai mare.
ag...ceaerceseatsaztdae")esnpgauinlicuinl1usle,caacmmlenee|riel ais,letLcleinovvsaeascccleclaceirttpeoireelceleasczcaailrceeliii stritlgr''

si sin-

cle in-
irebiiri (,,Ce anirna I aleerrgi"r alt anirnal ? i Ce f ric ir
noarlir urlX in rtisc'erele saLe ? / Ce c'e intinllll,r, c'e se trlepetitir.itatea contrastantS. Daci fchLl cler a scric
poezie al lui N{ircea Fiorian $andru aminl"eqte mai cle-
ini-impiti ?"). qrabti perioaclele sc'urte, articulafiile izocronr ale mu-
fel, seriile cle verlle la iriic'
La l9lricczuelicltii(niaoappitlellairlstf fiin- zicii rrinintalc, ilie repetitirriiii{ii a;a c.L1m e lnfeieasi"r
cloarue, clittclttl ajunqe ea de gcoala c,on'ilronisticii americaril , la {el nrr-tzi ca ti-
iltl'nita
Otlrarcrlricn,'t1cibin1u1l 1cp1uluirtniireq),ii)1n,adIainintv;lieitrpofeinrctte(vc(seoelievcmeuclatilreircaaii lllar<:a' se leclea nirului co;tiroziior Sorin l-erescu, cle;i r:u irreponcle-
ren{ti repetitii'il {uneori in sintezir cu alte elemenle)
sale. se allzea dnce gindul la implicafiile psihanalitice ale repetifiei,
(ractu,'ji, \:oi inr-
plitca lLrpii qi porcii, voi triii pind la ultinra iriciiiurii,
r.oi scrie pinii 1a ultitna pictiluri), 1a gerunziu (irolto- la inten{ia ace,steia cle a ertracie aminiili, obsesii -cr-L
tirrcl , fuilegind, aiergind, gifiirrcl, lu1;tind...), 1a itt.r1;era- cleci mai pu{irr la regirsirea c:ontactnlrri cu magia,
tir', la r:oncli{ional-toate aceste serii cle rreLlle 1a cli- atenporalitati:a arltaici, aga culr1 apare ea la L iviu
ferii.e timpnri gi mocluri erltritlh cle fapt aceeaSi ti'ri5- Clocleanu, N{iliai Molclovan, Octar.ian Nenrescu, Liana
A.lexanclra, Coriirlili Dan Ceorgescu. Dacii nu ar fi i-
care: lLIpta ritlxrtlui continuu ai rrielii, cu cel discotl- r,hea de contlast, care insoteqte toate reiteririle ar-
tinuu al formclot moarte. Poetttj e sinqJurul c'are lloate
,arluce 1;ulsalia dinamich inlr-o lurle iLlghefatd, flr-trui hiteclonic'e iu co:rpozifiiler lui Sorin Leresc:u, I-a;; apro-

8+

palamiaecpraiecpaaiirtceoel-su-tlac,t,aomrteirdaceljousaltritleuphlrinrneicpoiiebotirirtgipvieriamp1cimiairttrelez"ifc"iiiCjntrn:oecrs,lc':'rl.tr.:':..-.il,,t-.ri' Paslunea pentru ampioarea simfonicii a lui Sorin
I-ei'-escu iqi gdsegie cea mai potrivit6 matcir in Simfo-
nia I, Orizant 1944. Sc:risii pentru orcirestra r:nare, tri-
sale sonorer densificdrile de ritmuri, aglutindriie tiiin partitir ca structurd, lucrarea este o culminafie a ideii
ce in ce mai tensionate de celule ol:rsbsiVe sinL .:isii
intotdeauna ,,sparl.e" de un plan contrastant, rie .itt moduiariz:i.rii nit-tzicii -dincisLeucfniuitnaeiea,I,inasviirn, dinciraefinltiaocl uun-
sotro clin altd lume agcgicd in cazul lucrdrilor simlotll-
ce, de un cluster de mare arrploare in cazui re;-'e.1il- rile sonore. klodurile
vitdfilor lirice, de mochiluri sonore care all tLi 'r'irtl eolian, se complicd trepta'r", deEi efectul rXminr: lumi-
nos, fiir.i tenta surnbrd clc agteptat ia un rrinor. T'otul
e o figr-t6;1{ie pe un acorcl : terturd in care nor,rl ele-
altd faciurii... intr-un cnvint, rie un etreirdht calc' I'i-l r,rient ritanic introdus, e aliiturat, nu suprapus ideilor
contrazicii in aparentii 1.otal cr: ea ce a .foSt :6srtr:-, rl:ili
inainte. ln aparenfS, fiindc5... obsesia nll 5e siirrr.ie anterioale. Contr ast,ll ii coirstituie aperritia aleatoris-
tnnlui.,. Iontrastairi, iii:ertalea forrnu]elor (iare se re-
total niciodatd, in Modalis c.a[ --atuanref,eal de priroii sir; ;ir..,- 1l;,irue,t6c; euirne,joducpiin:i trrieuletilpeil-eneanltterlrenXsoril,isaiejulnibgesreii si airsam-
nie, chiar clacd numit;i autot:ulrti --i
nu - -,- se slipr.i-
trastul apare 1a toate nirreleie : tirnbral;r'terrritic'
.'i' puni. Dac,{ paltea I-a reprezint5 ,,priti-ratuL arinoniei",
nronic. Cele trei p6,r\i (Egloga I, Mttzaie,"EgioEct Iit':r;t
clesfdqoarX, sub necrufdtoarea repetitie a' tlnor acccrl[c a dor-ra r: construitii pe rrreloclie: ,,prirni:tul monocliei"
(insofite ctre o armonie steLticE intr-un nod rriajor). I-
care au ceva din implacabilitatea destinutrui idlirel' 1a cleea cle contrast epare in i:nprortizalie: crorziie incep
urf monent dat, din pricina percufiei, cdiar,o impresie o repetifie aproximativd a formulei, care, dupd densi-
exoticil) involburarea,,impur" atinsd de tgmpolaliiale' ficare, e intreruptd cle un chorai in forte, incheindu-se
Cantata Efigii pentru trei gr'.rpuri cloncbrtino {L€"r'Lilr, cu o rneditativir pedalir. Partea IIi-a e notatX in secuncle,
bariton, grup vocai de copii) igi alciituie$le'cele 'ca:i''tt' iuvestigillri curc1erea tempcrald a materialr-rlui : dispare
sectiuni pe replici alternative, intr-un sisten de bloc'uri laacleceanutnnl,urineXisleurnaen- t tinrpul rlevii-Lc obiectir.. Re pc-rlil.ir,'i-
sonore tot contrastante. Repetitivitatea melodicirL 5i {notc si) fire 1oc il cresceuclo ; fi-
ritmicir nu e o aglomerare in sine, ci o incitare,La iralul der.ine rezultanta pdrlilor anterioare, a1 elemen-
teior car,e in ciucia ,,;ocurilor" imitusc' menroriejr nLl
un rdspuns total cliferit. La fel, antagolrismttl sc ot,.l1 s-au piercnut.
clonrinii Concertul pentru orcirestrir cle coarcle Ar;tiii-
ln rnuzica de camerd, Sorin Lerescu ili impurie
an[e : in partea 1, clupd un tremolo arntouic, repetririi otrr- un,nrocl catellrcolaepzveoiltnareapororizaopne',Lanlrilctrriontrraenvseinoirrim:iidriezcvaorel-,

sesir;e cle acorduri inteqral nioclale i se llrolllne 'a tare din

replicd un choral ; melodicitatea clr irrtentii relrc (e- tn ciclrrl FtrzonoloqSos, clau materialutrui sonor o lenLoa-
\.rocarea inceputului cle secol) e ;i ea contrazisil cie
polifonizarea ]a ertrem a pirfii a II-a ; in partec: ei re, o ctrreuiate aproape c1e oprirea tensiunilor. $i toiugi
tensiurrile antagonice e>iistir iri ccnlinnare : Phonctlo-
IIi-a, tertura se transformii intr-o pinzil de arriolrice gr.ts If 1:entru contrabas, percr-i{ie Fi i_rarnclir afirrlS con-
peste care se suprapun ca ecot-tri concluziile I ri 1lr,' 6 trasiul in{re repeiitiile verLicalitdt.ilor: armonicc (rezu}-
e un clusf er sugerind imposibilitatea cle rezistent,l i:1
psihicului 1a supradensificarea armonicri :ji apoi, ltecc- tate clin sullrapuneri ritmice) $i un. so.lo de trornbon a
ciirui liber-tate pEstreeLzd, intiri clirr rLromen-
sitatea revenirii la eiementaritate : tm foarte sir--i,lu tele anterioare ctoontrc-re"nstri,ara:ren , rJestui precis, se
choral. FinalLrl este cleci insdqi antiteza silrlth' -cL:t,- : maxima
confrunt.i. cu eliberarea inproi'izatoricii eproilpe to-
plex, o expunere aproape tezistd. ta15 a rirelodiei i Phonologos IIt acluce anLiteza intre

86 ot)rry

r-ndrelia staticd, tensiunea clisonarrtt'i a Lrnor arqlr:,riLiri I!trirajul Orientului
din registrul grav, gi migcare : aliiturarea unor arcc:rte
care repetate, dall sentimentul unei mobilit,iili... ilo- ,,Orientul, cle uncle au ajuns la noi. cle
bile. Ca qi in lucrarea cameralir evocatd auterior', fi- ntilertti atitea lucruri ntdrcf.e, {runtoasr'
nalul sugereazd victoria rigorii ; ciupir supraili.l iier(\a ,si bttnt', tle unde te po,:te rlitt:i itt :i
accentelor cu modul aleatoric ritmic, fiStruraliiie arcor-
clice incep sd dispard, ldsind loc accentului clc 1a in- ttittlijtlui tttai tttull"'
ceput. Rdmine esenfa : accente simple, o simpid apo-
c'Tr.lE r
giatu rd.
,,... si cltiar rlacd plt:ci cle acokt [ard. tt
Sunet-FormiL-Culoctre 1 (pentru n instru Lrentc si Ii descoperit ceea ce li-ai clorit, l'a,ci
bancld rragneticX) este o muzici. strict repctili','.i i-.i- totu;i intru sinele t(tu tt'tii cLe ciuclate
ztttd lnsd ca acompaniament, ambialf.r a beLrzii rlag- tloscoperiri eare <latt t'i'cf ii o nouh slr(r-
ne'rice prin care, printr-o afirrnatii opozille, c irnpr-lsi1 Iucire ;i cugetului o indelutzgd. ittcltlt:t-
o aeratir melodie moda15, Cele cjnci noduri caro pot nicire ce-;i. r'sfe .sicsi rdsplatd"
fi cintate in orice succesiune gi cle cXtre orice instru-
ment alcituiesc modulurile repetitiei : efectril asitllra NOV]\LIS j
ascultdtorului este de zumzet unil'orm al iiaturii, r'tea-
supra ciiruia incepe, clatoritii rnelorliei, si se <lc't;i-ri;n- D.rtoiitii lui EminescLr qi, prin el, clatoritii iui Scho-
gi lii general ro;-.tantismului
cJii o miqcare creatoare, irenhaurr gern:ran, ltoe!ii
ror:iiu: au cuil.ivat incieosebi imagiuea
Funclia repetitirrd a subcongtientniui (obs.,,-lantelc miticb a Oriern-
amintiri) e insd exaltatd mai cu seam.il in ,{crlio, piesi"r tu.[ii, -.'5zut ca tdrim al arheilor, al ideiior eterne, care
pentru rrioard solo ce sugereazi prin titlu, fapta, sen- rer-in, se -reinintlreulpeepacziuSn,eci;qctiogn5te-mpplarrienafieacceasretormaorahretie,
zatiile trdite aievea. Timpul obiectiv (scris in seclrn- reinviere pi
cle) qi mocluh.rrile subiectirre (in notafie mtisurataJ sc a-
intersecteazii ca intr-un joc cle criburi, aga clllt'\ ir;r1-ria-
cabiiul rlestin;i evenimentele clisparate ale isioriei r J.\i". Goeth e, W est-i) stlicht'r D iu uit, Akaciemier-Verlag tr3erlin,
1!ll?. r'ol. ;i, p.5: .,...',r-ohtl so r.nanches Glossc, Schr:nc unde Gute
se confruntd cu multiple reveniri. Priir contrast, partea sciL Jai lrsusenden zu ults gelangte, rvohel tdglich rrehr zlt
Iroli. ir i>- .
a II-a e o melodie modald, simplt"r, de mare lirism qi
ostentativ vibrato, ai cdrei fior purilicator nu reu- :i llovalis, Hei.itriclt ron Oftertlingen, e.cl. cit., lr. 72c :
qeqte totuqi sd elimine ecourile ,,cle altEdatdr". DacH g",e...hutn,csi \o\'ehnant man auch ohne dcn gewunschten Fir.rnd von danncn.
insd Aclio se doregte o parabold a transfigurirrii con- rnan doch tausend merkwurdige Entdeckungen in
qtiinlei, finalul inf5fiqeazii aceastir parabold ca pc un sich .scllrst gernracht, die dem Leben cincn nt$en Glanz und dern
continuu semn cle intrebare. Nota lungii care incheie Gcn-rut cine lange, bel.ohncnde Bescirdftigung geben".
piesa poate insemna eliberare sau neputinfa cle a liita :
este, in muzica incleob$te clar-contrastantii a liri Scrin 89

Lerescu, o plinir cle semnificatii ambiguitate.

BB

cestor idei eteirie c astr-L;liLliitoe.r-e lrl r'lzicii, ..ifiir i,., p-le,r.l:i " a Crrientuini. Dacd in categoria r-itniiilcriior cie
<lupd SacVhoopienntehei,ii',.,elir:,eroltir,i!lei;criiti,-larcr.il.ril-r1i itcr.:i'ii;rcr:,tlaulr{';.:i:i.r,,l:jirI
tii-. m1., aivil.cl., dreirt fnitclal iirclepartal al filosofie i ior O-
rectii xrieisr,t',ir:t/riinonptricim, iu-ai1r.i.npdr-ltleoannMumirci edao)argip,eirr,,rirneocnh:eiin"'Leechliieneo--
rlcr

univers"1. Vechea Inclie, Eqiptul, Sumerul, China \,'e- sentr'rii:, ire aili ciliva rerprezentarrii ai pro,loiici'VA,
cir-,sare rBprezentanlii proinofiei '80 sr.: poate si-)uflr: i'5,
che, in generai ()rientuLi arLii: o ieetqiini.il;:",i-i.trt:, I ,, 1":::.i"
in r:rcnrentele cle ,,recurs la Crient", acesia e preze rrl
cu teirae contradicLoriti cur.n sint cea a sulletuirii univr,.,r- pl ir.'i:iziunea reaiisti suprapusi coil\renliiior're:,ti.'tir.:e,
tipclr:gice gi stiiistice: inter:lrediarii fiincl nu Emiirer,;cu,
sal ;i a sufletulli tnrlilicittni 1:rr- rlc {) pa:t':, !:r r-ciiiir. i:. - ci:lririon Pann, nu Blaota, ci ion }3arbu, nu icn lo{iicea,
rlarilor pr: cle aita, a ic-:>:isteLr.it r';i;llriii {ti1 rlitr i'.:- r:i ci $eitrran Foar!5; pe scurl, nu accent pe lmaEiLglje s;i
cirei cauzb e cloririta, a posibilitilii alungirril' clnrerjl
prin alungarea dorintei si conteml-,iafie, a cleriinlet i-ii
unitatea f.i pturilor, ir irrinlipir.ti irllei .ctt 1,.r i:,.,r1.11i rrr,r
iniuifie, care drt.le einilete l'ulli"rg'ir::.ii, rilr.:cl i';:,",i euiiir."
re la o parte r.di"ui caLciicriilor, sl. r"iitrrrlr,irlrl i ,-r;t,ii; - :; lnisier, ci pe rolul de arhivd (diwan) aI literatr-irii Si pe
strict temporalij, .:) Lrrui rllr i;r"ir-rc.ir;11 1;,ir. fcrrI;,ri.',r :'.i forrnal5. Polizarea extremA ,,cuvin1,ului
coxx'r'enlia a in-
taoilra; re1reetloaiate
cdut6rii ordinei .rrireiipalr: in Orientui iintic i emires[]- fefeie, rnuiiiplicat, riistElmS-cil-", aget cum
Pann, eFxocaersldlll-cduemcanluamnbaui rinurpi o$-i
enii in structttl ,.1 pr€:crLr1r1 11c pilriri $loIirn.,'1 rlrl, ,]c:ii;.,r'; Anton $erban
l{ichita St)-inescu, recLllq ilrlr-:r,irirul. lar iii ,,s,-rrr'i. jocuri cle cuvinte la
sau r.:i,i det.eozia"i.ror-acaruacrebi sdgteiaapmeprosrnot nafaii liemn,taidlineliet s-noeb,icrdeeegiusdrcsiritiseeiriilnempe,,onbe;iralzcliiata;ni'i;ucirne-u"' i
circuit" provoc'at {ie cle ciiiil ioliu sirre iz-;ca,."eir,' i'.i r-,-
Lui2, f-ie c-le hoi-hLi-r-rri gi hierorilifcl rrizi.ite ca s€,lrlc
ale sr-r]:iectivitiil;ii, inccir$tieli-ir1ui, a toL creer 6.r. 11,s,1rs
fa.ce pe loc realitatea [tansparefll.ir, ]ra'.;spcrr"iltrii l;,,r l"i- NTa:rei Vigniec, Traian T. Co;ovei, lvlircea Cbr'riirescr.r,
clecit la Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Dinu F15-
tul in mod sponl-an clincolo cle prezent. lnanr:] , La fel, in rnuzicS, dacd despre Octavian Nemes-

nea EarrhisetdtipianlsSiraryOi Lrlinenattlllcr-iorii,iesai ilcc'l cle a r-e{-e1rl..} ,r}'{l i* cr-r, l.iana Alexand.ra, Corneliu Cezar se poait slllre
altLrtr^ro ttijit r,'orliirilir cir crr tangenfe cu filosofia muzicali a \rechinltii Cri-
satre formale, 1:rin ac'rerrirrl De rafirr.lrt:, r ji$r"'.t' r,r,-rit *
ent, Adrian Iorgulescu sau Nicolae Brindug simt in
mentale, inghefai"e iet,'ttrticit etc. - - 5;i ar:e:f ir,ttr.i, r,-:',:ii
diferit cle,,misieru1" gi,,e,::iotistriui" ct,.lir! cilniii, lir:1:i-. schir-r15, ma.i.aproape de ,,r,iraniera balcanicil". itt ai'n'oe-
lre clin Orientur. Apropiat, ciin islan gi ltt inca o.rirl,-.' iil
primul rind 9Ai sn-iaonriisFpainndni4t, in literaiura rorxa'rii: ir- sls,eiauil,ci.:efxiarurnirdi Sdsteeiiirclfaaaucata5urteion, rsciiduomro-soprduiinineaeaparGorhpoeeieitihpdeae,ldsmecapatroriecaet-ea cu
tii datoritS -hii aprcii ciatoritil 1r.ri r5-
lor-r. n5-
Barbu. Nu aici isi are loc aLaliza acestLri ir:r.oi:-rrr:',, ii.r r
el trebuia amint.it penLrtl a inlelecie':raoilili tcJ,it i ti,t:- riijclLli clin zi in zi mai mult.

rit in care unii po€rli .ii compozitoi:i recnr:g ia .,r,,:iil .5,,1,

i I Schopenhauer. ly'oclt.Iass, ed. Grise.bach l.ct p-rzig I tjlrtr-:ij" !iunetul tralrsformat in rnaterie. ln sFecuialiil(.1
IV, p. 358.
I2 Stefan A;ug. I)oin,as, Potttte, ccl. f.lair"ea RorrAr-rr:3s,,.r . I cosmcgonice indiene ;i chineze, filosofii iiir searr-Lo cle
Nichi'ta Stdnescu, Epica tuIagna, eci. Junimea, 1978. rl:i. r:niiatea vibratorie, rluzicald, a lumii, exprimH i-inile-
I
4 Cf. Grete Tartler, Suqllestions for an Orientcl :1csil.r,iics tea intr-un sistem cie concordanle. Cintdretul (poetul)
of Codification in Anton Pct'n't's tuork, ,,Stuctia et acta onr:;rdi'Jro"" e un rezonator cosmic : cuvintele sale pot reprodrlce o
Bucuresti, 1983. parte rlin lirnbajul prrnitiv a1 zeilor, din nuzica z6mis-

90 91

lfiiruini elaungtiiip-relsutnirgnininddsausniefetull spiritele, sust'i:!inrlu-le ac.' rrcctmmcfieneneeiuteoocifiodilepeataaerr1ailfrlrrleccl0qintttoieeei.iati0barear0sioiprsenrit0ainttodnirentnagicdeentccdcnoeeifialfut-irraeoortriitiro'mnaibgcrcenarianeiesalrarqecireaaeircgtot:"uuerei,oiaanilltnnnoraaemitdita-ltu,retiiilalercnnea/apnrm.itn,itrsraaoii-pacoiiTssrutlradierichre.ncrlflauliee{eiotl,tonnt-n,liio,:o;pslsrcersapdpnu,i/ial,ao,emia,vlccae.cr;ioorlnetiionaeibtentesrl,at,illlcceieg,aamio6asanosacvtmreoodltinttbiaereermtoirleo,oerlaaoecapdcir,rr,aoal,ion;ecttt,p:ad.aiiceaiiiep,cc,fucfpieneaiilunneerl-_l-

benefic.
O asemenea rezonanld incearcii sri tivovoace in
poenrele sale Ion Mircea : recurenta miturilor dd poe-
ziei acel ritm ,,care igi taie calea prin viilul Mayei", ca
o punte a unitdfii lumii, ca o scald intre sacru gi pro-
far. Pentru a repara rXul tXierii Arirorehri Vorbitor-,
poetui (eroul civiiizator) a trebriit sE-i invete pe oa-
rneni cintecele care ajutii ia inrrinocreir ituziei sii:nfr.i-
ri1or, ia recuperarea irerrrtririi. Pe r.rdsnrii re oniul e
clispus sii se transfoiure il ,,finii uierci:e", ilt ,,timpan",
e ri1si-ptrirSeatitaccuusstictridi baanteorrefilJover.ilu'lalubieilleuzfrira'ige9di ealpEroii-Crieoipeoa- neinItmreargueprti,apcio, pcaacualrul:io(rceo-scmri-olsituelrev,ins,irirrbeoinitrao1iitcChiti-rs:leii
:cf mrtVoeaiuveLzifneiiic,e-anlqui ci:ueeasnaoit:r,lrL;aorcsrieeeem1laee,tfienn,, eprstal:ailicptteediirnz{nitiidei iscalrientaomolrtoiignii,ngieictifnruiafbsepailreto_urriroIc,cc,ieii-p(,!cLi-iuljiitrzaltaie-tttrji):--
cuL cLt 10.000 cie imo.gini2 constittiie accast,l experienfd
magicd a autorului (toirele f';aqecle, adicii tiu,rpaneie u-
rechilor au d.e striibitut <:ale spre c<;'urc'-.rtr r'u '10.000
dneetuimi,asguinni e-tulpecrnetrautoar).sCtaibtiitlei ttlanorlaapltdo,it cu
ciire<''; lui foq- nllnd.sLin jenitoare) ; ,,sd se prefacd cieci precum har-
Ion arborele acesta in cuvint,, (Acorcil; ,,in chiar
c.1rlile feie / pi oclSii un pom ceresc, / in loc de frurize, nLr,
Mircea aic5tuiesc un clrum de,' invi"ilare a cinteceior- nrijiocul
necesare. Aga cu.il $amanul sii.rcrian ar-e cle strdbdtut
tinutui rnortii pentru laa-quineadrubcoare\-rcouc-esuaf.Eteitea-Ecai r,e,initidrdid'" nmoaaftdi,ppctaudhr-dai rvefdercddueacsuiunvbooliarcegetaeprrce-rulpcaisi ripeuibnciinindintuat-rs/eecll/uem.u..inninil,e,cl(oplrrroiitra-irnu:_i-i
gitlejui, fiind condus
trei ramuri pentru a-Ei face trei tobe, aia riuj.o in cor-
pui sdu sint introduse, in locrLl viscerelor:, corzi muzi- ghiul); memoria, ,,arbore preainalt, cu incheictri::iie
ccMdailremceguazi,iccmraisoitnaaltreeter-aioaeprefonatrvuliubccraaru,tirieinloprsei-ncgau, rrldeatagfteienl,,dspuaelinpctourneuotuaIolsun-i pietrificate" (Curincl" vct ti
iarnd_) ; creierul, ,,un a.i:i)orr,)
invers cu transparente rlddcini,, (parthenogenezii).
Intr-rin poem-cheie, Ma,pina cle mdcinat crilec,,-rn lrag-
trebuie s-o strdbatd fdrd ezitare, recurenta acestei ,,vi- ment de via{5 inregistrat in memoria arbr_rgtilor cie c,a_
fea se desprinde clin rumoarea intraductibild, moartea
bra!ii" alceituind una clin principalele linii tneloclice :
,,Moartea imaginindu-mi-o 7 clupd mocletrul
oceanelor omului vlnat cindva in Colurnbia sau in Etiopier itr_
o junglS transparenti / in care transparenle colfind in creierul celui care-gi bea cafeaua ca:l ul.l.
rnai mari
le lumineazd pe celelalte qi le rndnincd" ; ,,stiirvezic
penduld a mortii 7 sub celestele oroiogii" ,,moarlea e s"ppoirmaldim". eUnsn pe care urc5 pitonui de aur al morlii irr
asociatd asfinfituiui solar / (...) dar cum ne-am pliis- scurt poem din T'obele
Iragecte lnchiciea
deja in simbure arborele cu 10.000 de imagini : ,,trcoa-
mui astdzi moartea / dacd alternatirri doi sori, nu unul, nele toamna ,/ icoanele toamna pe lemn / icoanele
ar lumina pdmintul f " ; ,,astfel, poate cd arborele e o
toamna pe lemn / icoanele toamna / ce scorojire / ce
desfrunzire / cind pe arborele mort / ar-
pictat e insusi
'r Ion Mircea, Tobele fragecle, ed. Dacia 1978. borele / cind pe arborele rnort / pictat e insugi arbore_
2 Ion l\4ircea, Copacul cu 10.000 cle in',agini, ed. Oartea RomA- le" (Ce). Repetitivitatea cu voita ei monotonie suge-

neascd 1984. 93

92

rildzai oiLlinea mitr:lui veqnicei reveniri, aplicatd ;i la titgzPM,nri,irees!gcnrior}rap!itpcauaelatrellliarer.n:la'..luire,;ole\c,ass_pchid'os;ieeee-nrreagmrlotlz"1eameodictpge"eaeio.uleleis1n,sPtc,cde-ciiotieenreonisdstabusturtrpsliatlldnfiaracaltruurriirlur-iejcriiatlultaaesmpnt'rlee.aeearcfpanstcceraiaeaerahtezariiereeatgsnLiiiirji,.,rLl,l,pee,iclrraeoul:,..,iareircc,ivst_omrlri,i.ear:,isr,i'mu:is'ncirioei,euaie)ts.ing;aiit,Lcect,ttle.-lete,e-'ioai,clr,,,^rt.ltta_r,,;e.lrr,le;i,_r.,_,,r,,i,i-,
nivei 1exical. trcrel:rapaegtrtaiminivasdnpia-c^raerinsgtriini,aullrtuletir,lrttlcoutaaltrre.eraic:erl_iinrici_nu.e.toiir,coLtai1rrn_aerca,t-rce.tit):,l"ze1gcicuri1rne1rlc.L,l,tri.r1.,:,.t,,..i-r-,
C.lldloria poetului cdtre ,,arborele ascuns" se face sunetill niut. Ordinea eternii jJe ceire lcn l,{ii:cea o ii, _
t,cna:rlo1eer"csttuoziq"ilbua6grpliouolncnsiagiiebrorteiianil6ui.t-ielrcCz'fl;igaruocutvoediaarnuintti:dutaollsosru,sugnaniaeecelrttcuuefullluo;diariiee-s1prccc.uerelenlcLu1stie:i:ioutecpntareoocraecasllruserepecllcr-i;rotleopj;i1lrea,3ia'rri5azutih1iil,--l- negte pentru-poerneie saie uu incldcluie decit un joc l,r
bcnr,e,eiellcriqtela,et,aednteret9eiatviaa,iznteaigeeaol Brtinrpnr-oaecintehlurermelttucdpaleur"ea.isciccuunarubrrv-Ceuionkicnttt1iuslctolou/i{oteiua,9pllnbdoduealqeccirdlL.elleelteamqlleriancmgcoierlnntirr,tr:icenz,e,nie;:riiu-co;pe{i-cuclaeLti"5tusil-ili
sCarc,lroenpleaot5tdiuotl,ig"m,i,tspetr-vinreissstuipllrr:cerrrc-iruslrt'at.rllaignqet/enruoirn,c;linhaiiamnl 5rnl,tolaisr1lciniu:rafiiln,o, lerjei",rt"eaciie"l"'r-' rrrdrgeLe cle dj.amant, cu perle aie'escliei

1r.c1irrhcuiei,pleeleiecea-laens"fa.Tou$erblieranaalcgtoeliesalimenllsaoutrgrneuouinnrieiocaiaeltnre:timenmialasulc/zuiieictaearrtleldeitig,nsiipnasttcece-inlcsrirrtiiiefcsiccpiinautusi,ertciuciii;n-ili tru Mmainteeriianstreaansmfonrrinautndclienrtasucnleeat.su,,pI)rraeoprtei-nnaeciulieti.:..r1:,-L, t--
lcti, acoio rinde sunot'uil are o flinclie |oiLa1-tnodalii, ,l;,i
ncnte ii fac pe interprefii ior sd imite opera de creafie nnaul,ejal"revnlipuelrasti,miaprl:ureitmrlraiii e ciclic clar ralional-irail c..-
a zeilor. Toba, cle pildd, are la lon Mircea inl"otdeauna
aceastd valoare cle cuvin.t-creator, sonot:i" care irnportani dercii aprenriicct,,
f ortl zisrdiicruairilnipesetarlrudirmeuevbiniritiauntld,de,infoetrr-;nui unizmficebililicninlezifrcoealc,rellotercnulu_v-rnuinivtieunrlis,maflia.i.p.sotlarn,eiLisi.t-r-
zirrnislegte (Lucrdri si zite). La fei, timpanr:'i ir.]riii''iuie
un joc c1e r:uviri.te intre tim,'lanul inst:iilnctti
1;oetului chial felul vielii insdqi a celui care cirrLii, sii insc,i,ii.ir,,
iluziclal, emildtor cle sunet, tirnpanul ntechi':' ii''-{'rp-
tizaoglrromeaulotreurrmiatmmoraititimu9npi ia/vnegursdl uiadlcugeiiel(u,"d,iiuecnoisvriebnrgsreXtlln,diuzt"mic'-n,t!ee'lzoeryuielrrnsaoclai'-"rt/e""lr'
reaiitateer "l.

rtu seitrjnlele cdliitoare). in parantezd fie snus, jocu- rea, fn urma acestei declarafii, Corneliu Cezar at. n,;-
cunoapte cleafia iir lotatita+rr.
pentrlt cilre rm-i _c .
crrpppedaolSexrrltoealppeg,-,aa,irrmrrnpn/itcseieceiali-tardusculereinldeleianuevtscaeoia,t,aartlmcpuinntrgealiceerttiilaaeroatbrajarriumaidiluzlinileizonOids,udniiicrrr/rtoiiareidiropalsnnaierniiatraumscmnilpJunudauenni,rzer:e,eisigttciigpduc6asiedla8uifmec:irint,,lu,iri,rtgetcn.e,r.;otun.ciiTrrstl:ilirna,intn-.uuaai,araeillrgop'nlmiaiia,tiaaapr/,aanrnorlrisct-eain:laapairo_.r(i,,crc,::I,a.^s_rr-cp,l!:i.riirr,lrei-i_,r-e-t_-
rile cie cuvinte nu apar des in poezia lni lon Mircea,
clar in.totdeallna cu dminarAi pv'ra,rlsen,,ttei'amtaetiitacf-ouriiro-en,ilrrl'leect;l,tirf-i
in compararea apei pe care ,,iilsielatii o .'! om
gint" gi apa linutului natal Rebreanu in rrecii vecilor"
bea ci-r pdmint / qi Ioni cle
(Diantantul rie S.J

,,scindarea de 15miie a eurilor am'l!isc icr;riarr-'lr-'
lui Dumnezeu", sltune poetul, Dar muzica rtersurilor
sale nu este aceea a scindbrii, ci a acorclullri inLegra-
tor. Erpresii ale totalitdfii globul, sfera, ceasul, l Corneliu Cezar, Reclitate 9z refleclare, .",\{uzica', lli:a)
nr. 5, p. 7.

94 95

emilbunsoratnleNitciin'eIdaoseraiarcnascidtrdriaiicfapbiocneialiiiurjiacl(,:aAlaruvueriiemzsTi,lneaadpamberioanniazgtdr"cAu),iuibentluravenrsenocinnlcitn-igumraupme,rdanirnsgtileunelneUe:epLteci,cconodontbrt;oel,il,rmizisrafeprioleaonr,,-,-- mintuiui {pianul preparat primeqte jnflexiuni de luth) :
o melodie a impdcdrii mai purd gi mai plind de sens
decit viaJa dupd suplicitt. Temd a bundtdlil, fraternitd-
fii qi picii, amintind prin esenfd (prin esen!.I, desigur,
niciciecum prin tehnicd sau melodicd) imnul beethove-
rane, o peda15 de orgS peste care se suprapun goapte nian ai bucuriei ; de fapt indemnul de a strirbate trep-
;i vaiere, terte fonetice inventate in spiritul tehnicii tele der.enirii, de a trece dincolo cle granifele euiui, de
a asuma durerea altora ca gi cum ar fi a celui ce o
ertatice, bolborosiri cle ape, |iuituri de pdsdri sau f1a- percepe (ta twam asi!), de a aduce, prin propria vir-
ute,,insulare", qocuri, lupte, ironii, un cutremuriltol tute gi ascezd, iertare gi impdcare pentru intreaga fire.
caoceinsetenataprinrelcalrnlugptiasidtuinartreea,rrdeu;pnXicipeX;riereefaernmeer)a-,-atocautle-
nrei crea{iei sale in Ziua fdrd slirqit (cle o sapieirliati- Rofcr pentru ghitarS, blocl<flote ti sintetizor (de
fapt tot pentru formafie variabilS, cintalii deseori ;i ca
tate arhaic-orientald) m5 lndeamnii sd consider clrept teatru instrumental) vizeazd la rindul ei lupta contra-
riilor : de data aceasta intre arhaicitate (indianii, ag
dominantd a lui Corneliu Cezar nu experii:tentalismnl, spune : sunetul generator al lumii) qi rnodernitate. Mu-
nici tentafiiTe retro, ci ordinea arhetipaid al cdrei nu-
cleu provine dintr-un imemorial Crient. zica eiectronicS, forma pe care o imbracd in acest caz
sapientialitatea arhel"ipal6, e un fel de muzicii-picturd,
zica Folosind stiluriie ,,ca pe o orqX", conrrins cd nr.r- fiindcd existd numai ca act finit : dacd inregistrarea
tice, ordm,,einneergoie,,afovrifedf"iic"ucaarteribdueptedgfeilqotseocfiucem, uteltrafpllenuc--
se pierde, pierdutd r5mine, deoarece autorlll nll a con-
ceput-o dupd o partiturS. Partitura ar suna altfel, ori-
{ia socio-culturaldrt, Corneliu Cezar e unul clintre acei cum nu s-ar putea reface, deoarece atit concepiia cit
eltuziagii vizionari care s1:erd cd ::ruzica mai poale fi
infeleasS in ziiele t.toastre gi altfel clecit ca sper:tacol 5i interpretarea ;i mixajul apariin autoruLlli. Orice
care indel;iirteazir de datele fundamentale, priilare. ait5 interpretare ar insemna pi altd concepfie, poate
chiar o faisificare : intr-o asemenea tehnicd important
Dincolo de numeroasele lucrdri experimentale, opera este mai ales ceea ce e fin gi inegatrabil. incircdtura
Galjleo Galilei (pe un libret dupa BertoJd Brecht), sin-
ffoilmniaqCi rdcenisccaen(iXnc(Wii soeycrizaelkd,),Gnoulmemer,oFausertluen{rlr,Lu}Jzaiclhi adne sonord e o fesdturd de imperceptibile nuanfe Fi efecte,
fluidd inimitabild" Astfel, ln Roln, zumzetu]
o suitd
materiei, de la fognetul valurilor mdrii gi sunetul do-
cler \.,Meise q.a.), Ziua Idrd stirqit poate frl consideraib mtuirnilaenrtridberailriliolocrl<ifnlcditees,cdiferalbailese1ma ngaulieelredtcuircilleicedeEg;ilotiauni--
un prag citre aceastd profundd Ei subiectivii
re posibilitatea inletreqe- !e gi sunetetre alfabetului Morse, 1a puisa';iile b6tiiilor
ie a sensului .muzicii. Propunind compozitorul de inimd gi aerul elegiac aI unei melodii arhaice, zum-
noapte", unei ,,zi-
fiir5 intoarcere in
incearci:i
sX trensfoi:ine qi cea mai rebeld materie ln sunet: ziua
f6rd sfirgit airare dupd o nu sirnplS luptd dusd pe me- zetul materiei igi lasd descrise avatarurile.
Raportul dintre realitate Ei starea de basm, aluzii-
ii:agrlri parcX rbsiiritene, pe 1;.irmurile unor oceane ln- le Ia moinente reale sau imaginare sint deosebit de vi-
conjurate cle jungl5, in care trosnetele gi ecourile ma-
gice ailerneazi{, pe Iceapreoaoternluaareinfursttudnpdini{rre-r"nCp)osstaibreii zibile in cele Trei misciiri scenice. O primd parte, in-
rtizboi nuclear) nu vocincl starea de legend5, spirite benefice ;i malefice,
cr'e c>;taz n5scutir parcd din vibraliile apei qi ale pd-
igi concetntreazd microelementele asupra arhetipuriior
(un cintec de leagbn la pian, un dans ritmic obstinat,
evocii:ii fantasrnele negritudinii, o gravd 9i greoaie
1 Corneliu Cezar, trntroducere in sonologie, ed. Muzica, 1gB:1.
97
9fi C-da 5?3T coala ?

melodie orientald, sfuegl e,,rpinodveaspteaaristioa1duantuului i,u,,ricaoSir{)i.neAr
doua parte, lntr-un
momente cu un rnai puternic efect de real : tristefea cie
cazarmS, cogmarul conflagratiilor, fantomele, celurile gi 1tcro-iiapirriil[l,iiooarl'cplaietrarmgnocrtnrzeijcoitciaii;ls,ot-;rie] ,(uscciieillir;1iia-rtlese-jitiirnlc.f1iei;i-lieirifpililcL,iju.cnl,r)ei -ir:m-is,:ueiizriiiirca-ldrco)'lztillcn;.lur-
ecouriie cimpului de 1upt5, vuietul unui tren, hirmdlaia
fuilnmuilebsinlcei,im,,taegminaapbXil.ciAi",trteoiaatepasretei,ng,,iArudiaemp'gaircEdvai,n,,tre-ustne ;i-a irierciut irifelcsrl, r:.ii oitr:ilcil singeiui r.,url r it .r:r.i.:a
din raila lui tr,-iyssc cu ajutorui rinur citricr t.,Lt r: c'loai:
dominatri de ritrn, Risete rerrerberate, ecouri, un nai in rcc.tr.r. ianteziei I'rcn.elic'e, cii 1c'l-;i1e cai:e s,rilp-;rrrcsc iu*
care se sufld fdrd a se cinta (inregistr-al foarte dltl-oij-
pe de :ricrofon) , ceiule de rlans, avincl uneori o relte:.i- rsnfeelaetsrocllx'"oredricsoidre,sapusndtarliitlimi uoriillortrnau,n::ioveprcsra. lrerir-gLi:z,it,im:iiluzica
,tivitate orientaid, alteori aiegreie,,scoliantl", clesii- iatil nenumdralc arglinentc cll truzica ntr c rloar s1-rcc-
ueazd lucrarea, probabil, dansului moclern. in cirrrla taccl, nll are cloar o funcfie culturai-esteticd I lar clacd
modernitS.lii tehnicii, acesl.e tabiouri (sir nu uil.iirn jn- a trecut tinipul c'incl C)lfer-r ilrbiiirzea iiarsir. cl.i 1ira,
tenlia lui Cornel Cezar cle a crea o muzicS-pi.ctr.u.i) vina lu e a scircierii foriei sunettlui, ci a.,'lcliilij sen-
impresioneazei prin marea simplltate. ,,Un rnnziciau r)-i- sibiiitirlii
ruia ii e Lrigine sd redevinei simplu, cdruia ii e peste Cez,=r' igi noastle -- rroajar,r itrii.loti:ir:a c'iireiiL Corneliu

minb sir renuntre la autor:::atia rafiunii in artd ;i la aduce ,,in iupl,i" toaic lrciunieittel...

protezeie algoritmice, va q,hsi toate motivele sii creaclii
cd ,,lnainte" inseamnd gtiinfii, cit mai rnultd
gindegte compozitorril. Pentru Corneliu Cezar, ;tiiuiii, Fentatonia. lntcnlria simpliia!ii prin'rarc. aceeasi

silnr_:ii*
jetuaznteesa5n,uepnprurinirrrn.aroeircdpeiraninltda.lnAItarlper haacgctaeLsstyarluarce:rr,eualataieolicnmourutnzpsiodcn-diissptiuucbiri,h=rrai,o-*- sin:l-rlitate 1a rari, lntr-un fel sau altri1, prcelii gi cour-
pozit rii incearcd sd revind, determind preocupdri de
ultimii orb pentru pentatonie, pentru morluri cle pune-
nald, ci 5i prin deosebit de interesantEi lucrare teoreii- re in r.aloare a sunetelor a;a culn se intimpla la vechii
c6. Inftoducere in sonologie, care propune cercetarea japonezi gi chinezi. Efectul e de mare transparentd :
bazelor obiective ale naturii sol-)ore ;i ond,.rlator-ii cit
Ei cea a fundarner:telor subiectivitdlii omeneqti, la care ascutrtiitorul ai:e impresia ci1 regdseqte folfa neallcrat,r,
ar avea a flec6rui srlLtet, cir toate ,,respirr'r" f.lra\ a fi ingi:esriil_o
de colaborat nlr- 'cuumanaliicrt;ir,.zaiccuosiotiqi-,iaa, ;i filcsoiiai unele ln aitele, fdri a-qi pierde c.:.racteristicele (rie
culturii pitr,1i,, soJ vibr:ant, 1a preclpitat, si benroi plincldtor, clr_r
r:i ;i,lnecanica psihiailia. ironic, fo obslinat gi insistent in modul lct-sht:-ticto).
dEpistviieihdoiurt:arolcitneaict1eaJa'.a,sitnaintcredeaibvsiFdta..ruinai eilrc-ll.erlisulCul.rosanitrsi'1iL,accnoulpiniantlaiinJ: roiuirictrca-uorr:1r,i,,rir':rii.rra,e.i-
Pentir-l adep{ii pentatoniei, lrn arclurnenl. e ordinca rji
perfecfiunea ar:estor mocluri core semtrific,ir prin suni:-
t_t:X r'-rurr-rml.1urzuilc.iiii'?li"-)rrqilotiirnleanzmimoecrie-orrnicGinrceesppetinscdle-ifrredlsi.pr,urnr-- -btaueonlellievt5iemiloreosasrmatteelcuereli.unelieiuin,,mndcpiduisn1rmpruc-urilisnr,csueiienmlrnea{atrCrr_umrhsrluioiu,ninbca;ieef-coil-eirgfmricasediinchhcdlireiieielrifrobocogrlirtEna,r-ilrcutienliia.iiasloeornle,saglsliriirlmitoleiri-

dd :

fei speciflce ale anuniitor srrnete rnuzic:aLe, unclcle :,.o-
nore pot irrfluenia c.t egterea i.rianieior (p;:r.clilecfil
ior-
er se pate, Bar:!r ;i riluzica it_lciiarr.I - rnu:ica r<-rci; icr
ucide...) qi a anirlair:lor. De aici la folosirea ruLi,zitii irr Printre tinerii ccimpozitori, Maia Ciobanu, care in
scopuri teraper-rtice ;tu e decil L1n pas. A clerrlonsll.r cu lucrhrile de inceput investigase diferite tipuri de trans-
ultimele argtitnente alc gtiir r iei cii plivarea ecluca.iiei ffolirrmirarilniolcaeiiisemrn, adiifreerciteentme elutocdrierrei xinpterr-iome,,nptearleio,es.celii
a-
a
pentatoniei", atrasd proba.bil 9i de interferenNa nruzicii-
98

99