poezie-nirrrci cere existd in arhaicitatea r:hinezi, inter- le trei instrumente ajung in aceiaqi
ferenfir ce o apro'pie cle ltrc.ocupllrile peniru mr-rzlca cie Drj-nct c,[ar fiecarc:
allfel),
balet, penlru sincrelismul artelor (un slurliu nrr-rzlcoio-
gic cle anploale a1 ar-rtoarei are clrept subiect JliimuJ a.fccaanp{a:f{urrptfctnolfiieoeet'lt.oiilnrin-nrrnteenoterrrriirtrnnxt:nr,rlrceeJricpiiesi'i;nlcoc{pee,;c*io-iier1;{uiei;tfinitiareuiEiillrrco-iicAde:enn-.or1atep,-nlnitr.llojr',cnrcioFerrriarclenrslrrta1e-iifi.e.itlsscrenoil'itSreiLo1itelictan,einabceencnrrcrlrip.aoi1atcr.iizh1logial;;iaieForfoepase-:eroroiiriirm'-dcelciisszeiritdnernirnlv-baiud:euiitest'ea]p.fetplelleoconeiccrd,nitftnnii.rm.iuciciipill;iLr'ntLtiuiciuiauraiiivrelrropnigrtetLaa,'1eti;cel{lcueai"1p_i}i.iiGiPla1Srsiio,icD,t\ii,roii.rrr1ioeatrnsiii.iiniroroeiN!o'oishlisi:,mbitlifeetcini'nu,rrn1eespa|IrlllspsiI.ri.tri.ersrtcllac1mceirioilireneitin:z!at'l,iiin,isiiiapctiorr,ziieaenaractair,l-L',liieureeT,irteuttrsj"t{{irprcrrleltsc*Coo),n,aic:eLigradlrioia.rifarri;laitnerrnuiriclrejclrsiitot.:;-ira'sacuia{nrirfep;ra;uiic:ritr,(litec:iiiludaeii:ecrrueoiii,iat1,pciieRiirnlnlae'e,riln'iqtl:niloa:ltreorilzutceiacraciI.rltiqcuijlliairplrLc,giiiraetor]er.rrerr'iraliiLrrotraui;rciruaiuaIeiccLirrnr.ir,unncatr1,s1lr<il,icili.eleeiilrl.e.:,tt'rt;ryr.:-ba:oiL:.nlrorasi,lii,,,\-.;ctilae;Ita,criirc,,t:l,tc1c.rir.i:.rirriei:ri_nrrnr..io.rcviecfl..ul'urc,ari::_:sri.t,lsilsad.rrhr,iii'i\i-rocerl-ir,]rrireIiriirri-ttr.c".l.)rfl-r:olirrrr.i)ir,ca.tJiritir:i.:l..iieit.rei.-rr,_L:ae,;:.i0-ri,e(.i-s,{iiriu.i:ei-f1:is:r.cr.:tu_.0|.it-;i.d.:...ci-L.i,flfritr;r,a.,.iirireie.,ti.,r.;arlccuililc,u":.,tiir,riei-;Lii1,tliiiiiun,iit,le,,L.r.jr::roliiias.irlcr,e:rrr,-t,ricsi:,1,.irrfi-i";it.li'rt.t:ii.re1a;lxcir1r,}ttlrioanr:ri,1r.^ieilidi.itslrr.r,o,,rii:arrLalal.ritizu;rl,,sj_.i..f.urrtcitrrl,,ri,ao,caln:ci,gi;,nai,io.r,si,irc,,ce.iorir)ctr"r.oLrrraiico-iiitle,.,r,t-t-iaro-r__;--re.rr--ilr-;
tnttzical 6i rittttul mi6ccirii). incercarea de mitticpeeienom:e-hme:tircnaearrfiltlssr:uloaFo;iefrlcic,s.ir(srortrrirpl.tomn,nleeilmieti.eeetlrutv)earvDslnsailptinaeiurraocdmShilacae1eitmssieec.otaeprsaCiocpslrtfccreei.ieplicoaizFjtrcooubrleiirnrcdeiati-amLetrreci'idt-i':eurrc:ra'C-trciiltc,teil'r,uinrlctttpluiunie:ilircnttccerncctselenpiiituteniir'r:eiuriiee"an;lnl;epratrotlrrc1iai-:ti/rrll_orrute,r:(a...rsiioiiz'i.eic.\a.nft{rti€iIoti:ir-ca:ir.,_2'_irlirrt.,-llr.e-vacit,i.i.sl,l,trt;".le6cofiirie.otoa1iz{i.61i.,tli1;ii1cf;ir7jilalf'uiio1ric"\ei.,rai.rsad,cii:.lirc"aLi1ietr,.Li,rn.trii1-il,csi-e_,l,i.;r
tueteie cit rrai mult de infleriunile linbii a apropia su-
vorblte gi in
acela;;i timl-, de cians, dorii.ia clc a iealiea er:i:l ,,rlr.net:t
tsinonict;cr"ir.r:r:tnirireati-noclsuidi eloi;oi sreea:psrceizi epnetnalraetaonsiaa r.izualii, u.tirla,
in ceie 'i'rei
scwlsttttri pentru cttartet de courde (pe care R.aiuca
ianegic 1e-a ,,adaptat" dansului modern). Fornincl de la
suge:rLia sr-':Llpturiicr l,rrani-.r,i;ierie, sinrplitaLea inpresi-
onantii pe care o reajizeazl" C)stortetul nu poate fi to-
tu;i clespiirlitir de virtuiite pentatoniei. -L'i prirna ,,s, uip-
i.ur5", {-uit'rirtienia pcitnintu,}ui, pentatcrria r: abia clqti-
datii: glasul ,,chinezesc" al viorii care cintil jucdug-ae-
rian se tlesprincle cu clestull:i greritriir,'ciiiili*cr trast:L cle
osfjnafo-Lui de accente repetate : un fel de ,,biziit" al
piimintului, senzatia cti toiul trebu.i e sLlnortat, riiltdat
(viola gi i.ioloncelui care lin, ,,f.{rineste", qreul iit spa-
te). 1n partea a II-a, Liit'nera, pentaLonia e asociatd u-
nui poer, de l31aga (Boala) care e sortit sii ilustreze gi
in plairui cuvintului dezorclinea infuzatd lumii siLnete-
Ior,,,spairnar" irrsLrunentelor care ilu se ilai ln{eleq
(,,fiiptr"rrJr e, sau nunrai vint e ?") ; apoi, in partea a
III-a, ),4ttzu
udortttitiL, pentatonicrll errolueazb cleasu-
pla unor lungi peclale care se transferd cie la o voce
la aita : o ,,inmuiere" a tli:lsSturilor, ca in solrrtl, re-
luincl acelagi ostino/o cle la inceput, clar blind, r-isirtor,
in ailij dinensiune temporalb.
Senzatia de seniniitate arhaic6 (trebuie ascuitatd,
ln irrr-zicd, gi lirri;tea l) se datoreazd in Decor pcntru
cluinet Ei pian cleopotrivd cle arrnonice cit qi
pentatonici; elernente de Eirului minimalif ini,iiiesc
inuzicd
efectul de ,,clecor", impresia ci lucrarea poate ii nu-
mai o parte intr-un mai amplu coniert cle teatru in-
strumentaj. Decorul este insd vdzut ca decor interior,
cadru al devenirii sinelui, aga cum in Preludiu pentru
clari.net, ghitariL 6i trotnbon nu personajele rnuzicale in
sine iltereseazJr, ci evoluiia 1or in timp, devenirea (ce-
100 I0'r
in mnnli, I{5itagul, Dialogul r'u!irii cu vii-iiitorul, St;rli*
tui r-ier tr.oarte etc. Aceeapi temir, a uruLiiririi poeziei, a
s-irrr:aii1lr-iertrutirie;gflieccru",n-reilei;risc,r,ed;i:car",Jeeii1l-. iribiirzirii ei sau a metanorfozei rrlnitomtrrii in 1tra.,clii,
grnj) rie instr:r,rrnei.te a inbrrii de'.,oratoare, a moi:fii c'ore iac'e rlit
ie ; .:i.clutia ior nlt i: arnanti'r ,,cu r-loud gropile in obraj!". piirninl- o
.rp-1e1ca.icfeoiaicgloi rcilcri-,rmr-.:r-Poarai.eira.ii r o.rligLlr.Ilic ritrricc'-llcioclici;, Foeziitre de vinirtoare sint o :'eche l;ec1alii a lillcii
II-a, staticS, au chiar, in iraclifia al.ii,i'r.,i llt:i:sanii , Lrr-L
o nronoclie acom- c.rienter.le gi
pariiaiir iie un chorai. i'oliisiricL neterialtll rnoclai ia care
s-a ajt[r:;, gen aparte, icL::diyyat; iernelet, nc'livelc, simbolrr riie,
ajiinr;,e cic p,recerle 1n oserfializare 1pac.ptlre';t.1tia"ttcrli.c:-.i.L,ldrl'.rtare- erau cjjserizate, fixe -oriqrinearii5tu, l
in orn.urentnrea ior trc,.riului c:otrsiiitc,l rior,.r"
la rror'iui:;liloL iolcsii,
jcuh1iaEr.,rc:tlr:ercmdulrun,iasOcraiet ilrl l;.:aalhlrasi|cri,icarilitr,n,meailrurni,.oticilncrti-loriai -re"es-le la fe1, ,,gristul" poeziei
penL-u lv{aia Cioj.ranli irrirriiatea esentir:i, joctti tr'atrspct- iui lluruitri-r hf. tron se aflir in c;inarireitlat.c-.a stiirtiiii, Ltre-
dpliseerrlplaettt;ricplrt,'-ii,'c,toiiin)m, jmrai'e:-tcaofhomrriepl:la-eirzacbtiaiirLtciefiie;6lia-';1tzeiri..li(;:n,lr:cor.a1iupin1i.1re:rarl'lr-etipi t-c-'ut-etrti:iei:.iielecrsur
l en'[e1or, r'af i narlt,rrtl 1.
c]e referiniri nn rirotil, orienial (treincl airrul, piunr..1, iu*
rniira.r:eri, iurla cle moschee, nri'.;i(tireloarea, busuii:i iri,
Poezia .sferturilnr de ton, Asemenea melodiilor ori- smirrtci, arrbra, hatrvifa, harhuzili, iasrr..rii,l etc.) loilie
ertale, erisl"d cbrfi c1e poezie in care efectul e clatorat cd unui ochi obignuit nurnai c.u i:ari contraste (riril c
,,sierturiior cle ton'', iariafiilor imperceptil-ri1e inire utl cazu.l- in poezia europeand cle rn',r ltii \rretre) ii r,.a rh-
poelli si aitul, rno,tlo-toniei iioii..: {in sr,'nsul r}e eli-rclare rnine strdin ritmul ient ai transiorrriiiriloi:, ircrirrlalii1e
cri llrcfiiall1 c1 collLr';rsteior), ijrlieri ire] is-i,raiice. Astiel abia perceptiltile care caractelizeaz5,,nonocliile" lui
li-.r o!'.janizat Dumilru 1,4. Ion: ,,Eu q;tiam c.-i -riil lelii; ca rtii ciiuia. I
Duriiitr-Li N'J. ;otr anloioqia clil r:o1ec[ia
"ifv;rcrronl .' precllrn in muzica turceascS, ordinea e des-
cencle-rltii. O nelodie inr:elte cu sunr:tul cetl l:,rai inali- Minaliialn pu;ca-adormitir, intins.i la soarr.: --_ ,,1 eti :1li-
am cii r;a r;erii i ea md ciiuta. ,i iiiri irinEiio.il lala-i,rlr,1-
al ,sc.irii ;i sfirge;;le cei ilai grav: i'o1Ll in.i.1l incepe gostitd de lic'luri-- / ltian c,i i'a ..'oni^ ca t-rr,i c.Ltit,! i'
lriu ilni pierclusem pe lume lncii jrtXlibciaarl-Le.ai.rt-la, se/tilghti;a,.minccled
c-c ,,:o.rlea a paplea"',-{.rT-rrddarett amiezii, poezii inedite) ea \ia r.ieni ; ea md clittteL. I Eu
sji ser iuclreie cu ?'cunariani, poeme de dragoste, ,,Cartea
lnl-ii". 1loate r:ii sr: face 5i s-utyesti.r scrierii liral;e Fi tur-
la dreapie 1ii stilc;a, miao. a,/rtePliunteiaarnil.iln-tr-o/ Etiarn cI en r;a r'eiti i ea j-!t:t |llLt-
cesii il c'are leliura i.ic'inrlu-se cle
isnlrcfui:ie'lsu1i,l;.,lilOniiillre:-inciluic;rri,inrtl'iipri'.ncinin-d'cein.cfrelrileloarvl er5ldeienr,,eusmfeearltlt.riorirpielieirrricilierirssr"-ci1r-ievveoirh-:iriar- ienegii ame{eali,l cle .iard -- I eu
gtiam r-ir eei va veni i ea rn6 ciriLll. I r\iriorinisem rle
tnnlt laciitt:-rtatarq. i,nze\./arrlnpoeariloser-1-.r1-r/reieclur:,;se,.iin,:r'Lltlcln'iirelea -,:a reili,
vizilri til cle 1a i.iritria r:rchire. Ctiriiniul tti:tr!i.oavt: rltl -r\e'i-- ea rli
-;in,r r,re[e -_,/
irlen'iir:, c'i srrier,Li nririoirarisforn-r;Iri r''ontinrie: Eu gtiam cii ea va rJeni i ea rnir cijuie. / l]a imi
uiiloliie lui h4idas, Vindloritre de iarnd, Vindtoriie care 1uX p'.rpca
Ei se-ndrepid spre casd / gtiarn cX ea \rd veri ; €d
nu ssleir:i1r,;'rotoi atererl,m\iir-iiinL;,ii\orirniiielorr-iile..i':Crveierinel,"n!-jsinta.iriteo,r\:,ii'eirltcolerr'l1iae- c-a nn fnlcJer bllncl in pdrlr-rre"
md cduta, / Eu intrai
cle
crir,ri, I,/iriJrtorilr.: cie reri'tLr!, Viniitorile cle ciraqoste, 9f{oMi aienrtvtceetmrsinoc-refotz,aadp)irc.edTcrslarcmnhsimlfeobnramtroeaaarreeatearrmi-ricnev,n)eiitlroosrnibreiuicliiura?atlirepit,rimaacrpel5ullo-uci
etc. I:iar, in Fci/s trntut c-ie rrind/oare {cartea a cinced) :
Cin:ec ircniru iml..rlinzirea jivineior:, Viefuitoelele urciri
transformd in praf grdclinile Orieniuiui ; obstinainl re-
i Ilr:milrlr Iu. 1on, \rtl,,Jta"t'i.Ic, Cartea Romdneascd 1982. 103
1n)
fre* accentueaz.i monocrica repetare, inevitabila dar in-
prefacere.
ceata, notullturata ifneaoacpzliliiuilemsci ahdiieminbmini.i.dn'ise/",/)inlSVodlucviziariqiceiaspevimeelerisanuzltuiihlien,i,rlicinlcejeeae;zatei cIreicuuapl,ptriiiee-/-
goisuirtl perlect .i ai meclitaliei". Voiuni'"rl are serrni-
gr-lqcp'{'isi.ratma.te-r)paliiilooirlnurropepcstsccsecisatoir'lu$itrrirulzio)z'..icLci;h"nn:.li.lyi,rLtlu"gaerr-it)elnai.ncgr.r)p,l:i.-tine,toiieourd.;ddlae'iapzezavLailfcrleor.orauaif:iui/ta'iieutiadreiraltlcsia.zol[larl.Jiei).a";rsii"eLli.)pin.ie)te,sr1d,io;Bi-en\inlnepulea*,aaapejgoonrztulro:riicdieaiiertdrcericenjrnmliiraiaaoagfnfftipi,dgourhiipocr{cioii)ee,c{olics,,ersp,Iigclce,in.etirpioi|aeeettnir,imdu,r.lplo,criuhviuslti:uzeut,iipaialninitidn]ilvruaEgiurdnlvilei(1iln-i}gtil)raiioi".eLddctfrtltairliiuutilDnr;cnnX(.rher_,ieieac,ec,oi.;qCnrrir!ridtitLueoeiues.ooiiti,lpirifemnrte;l',ioiifisi.eviLiaeisiqrceco_'nit{,r.siuct_lmij,reiueihoh:'nrLc,pi'iiirp1cn,n;ulurcri-cldsteriosucilt'tem-,erl,fcic'oiciir1lconceitLnltie;-_icena__e*r-l ficafia uriui tratat ciespre rirbdare {ca virtr,rte lipic ori-
tar poc-rziei ,1 ,,i,oeti'L-i ltr.ins suir fapto. for:rrii-i1ei cil nagle: entald). ,,Din tinerele tot scriu / tratatul acesta / cles-
ppereisacujultluiviasretaaticri,rboclSpraiirt/itu1r;ii'iaavnif.e.ei-lcislerr-evloier".;iCahsa.r,Lerirtna-
rilor de ion,
fiitmul calarnburului. Transfr)rmarea continuS. O
altd ipostazir a vechii accentudri orientale a importan-
fei formei (adevdratul talent ai unui scriitor fiincl aceia
cle a ingirr-ri intr-un moci original cuvintele-mirrgdritare
j1ccga-l1.-riltLar-.li[-arie]o,br:1ii?snil€liee,eirt/,ii.{tl.t.iicLarargte,lirirn;r,esar;neeiiiniriutrur:it-rit-eLloLdiou1lrrnetrclli1,i(r,rioi.ieni,ra-N{s,ioc,ei-,ocnorlstisiid/oiausie-fmvrlIilil'eiotolp:ei-:cijui"e,n)nld.f,ioinimcppstuaiiriuin1enirgai;rbuirt,looe:rdirepiriirrrlapni:??larcei,ei,rlcjui"pc-.lTrclllrie?a-nccn,cug",ti)tl',ee,rLeir,iirieittli.:ipmcria-i.ajpnufiR:saec.l',usenu.i;_nl/i-i care ne-alr fost pnse pe limbd de Aitcinerra) o rellre-
ccarara|clcLrte"rrs;iaipco]'iLfit.cJ.i,otlcizuelagztriaitliusiit"laelsur:nnIoe1rr-soc,nr.oieriittidii]fri.,,,b{raLrl-- zintii pmotelzziicaallusipo$netrabna,ncFi oroardliui l-unneui mloigcbigoraaster,rfiilto,sroln-
efect
fdri asupra iimbajului, masca in spatele ctlreia au-
tortti se poale ascuncle;i pe care cititorui o poate cla,
dezrrdiuincl esenle, la o parte.
',.iltie ,,tli-: r l;loi-llLir,t" flrCc,i;ir il.i1w,e|et, ,hlriri-;. i",itjr-ull.t Astfel, lteriodicitatea muzicald a calambururiior din
et., .triir. tiiilo[ri ta reaiitirieri,i u1;or IurisIlr-r.r. ,.::-r ?€._ $alttl, e^;arpe.le lsctcloreil ascunde ,,tentatirra cle a supri-
r€:.:r \-o{'ilol l'ar': se r-iriicd clin l.;azarc, r.,ioi:,ilii_iti ralljie_ ina (nepeclepsit) aerul dintre cuvinte", vbdinci in poezie
ls1il.rlct1'atil-reriil,.',irca,,,o.ti,ar.1a1ile,:,,.r,.,a:ra'aiirrli{.r:\tt,a:',.-il.i:et::;rril;ti.t,li-'.-i11l.r,1i1S: t.:rrrc,.a1",,'lL:;il,(ll;)Ui,iIrin/dril.icr:(l5j!inii:iair.laitI,r,,ielle,e_ri,J-i",ie,j.i1SL1ep;tL_ietI:_,ii1rs.-1lvlalrio1q.ajti;ur-r.i.iii,l;,rieijltclt,ttLL.crt.::i,,.ti::,tir.r,i":Ct):i:lC;lrst.trtto._.r:ir."tr:rz.r.9iti'r.l.rLir,!)u.,iil:rii un qal care qituie strigdtul, care il estompeazir rnelodic,
cum propunea M. R. Paraschivescu in Fularul, ,,abia
fosnincl, birtind din aripi / la fel de stins ca qi-al mdtdsii
cJlas". oezia este deci un qal gi ouninSgahriptie, (un boo ca-
re-6i sufocir prada inainte de a dar
un boo
cle pene, care clesfilciudu-se in bucXfi ar putea oricind
sir zboare, sii se imprEgtie in vdzduh, sd se piardd ca
tcAaiii-iclhtrjceaclr-a'si,iii-ifiLiiro:'urrsr,irel.l.eilic;!ri-rtiritigrili-'irjiillir:l.t:et-+.i;tt:orr'sri;uttliotnj;:li;r:in:liiolirieee:ric"e/c,sisa,L,iitTeiifcinr;f1-L;ar.rlrrfeag_aiduil sJisi{eltuotaiEaias;lrrtcr,is1dc,.ic:Ep,i,rteinicnleincitctiair,pi{tfr:eao;:':ri:m:iastia:!;r,,lc,,sJ:le.n..r_--1 joocjergtrfdatupeitrratcrueazsetdi).sCtruinrgnesrde numegti spontaneitate gi
le-fringhie clin aripi de inger
pind la sufocare, Sarpe-
? Eliminarea spafiilor de
aer dintre cuvinte, calarnburul adic5, aratd c5, pentru
N{etallorfuizel,:,' aLi ioc, 1ie inclelete {,,NX-a itrins iaic:rrl a nri fi uciqdtoare, poezia trebuie sd respire (ca ;i
nruzica, unde tdcerile, pauzele, sint al,rsolut necesare).
'',,! t $erl>an Foar(d, Sal.ul e;orpele Iscc.ktroi, t'rl. Litera 1977.
r
105
Dar acrui esLe si pirza cu care se acoperii vasele litur- zircisfis].trso.)smafSfi'iizltlce,.rfeLl.r),ici,e;ae<r.reiac(ltn;tiar.;c,ricol.ailaloc'll,iCoicnllcls;lli,lcaLap1rli.,bete]irrPlrf1-;lrsiz"ciloliirlte\nino'la,r.;veru!rcinrsuo,lvn.iisuetc:tmi-.c.;oa/-rctla'n1rrtinciu,ictl.tilaiir-nsnvtlll;ul,intn,"rtilqtp.tirii,",l*ol.licil.e5t,Actz,irau,iit;.i.irrrtjl,iicrrltlriStdecrzi.,eaFli,oloilirriiiuiillt..teuaa'y,snr.-driLIeie,aJizi'''saaro'iariisia6cnniielr,t,a--ar:rJi,:rllipelcr"rti,c'a,iria-iirisiarlct"s'-aiicialoaisraoLoJlotc,pxll,rcl'uLemt{rpahirroeia-L,il.liat}itipl,riticLpricoLultea,-tnr'cl,tlresraitclien"ii,atrittuoeirn.zihatinLalin,t"ottirloe'canr'rrioriemt'i1,c',tcruciLrtoliisrii,luous.i,a9ti"istr<irL[ir(;utrirf,ili"'lLa*prsi';i-ricapoti,li""'reNie-,,l'iitri.-'ic"tc"ecLneDe'-r"i:,ito-oci"esmr-Liiatcoitvo'-(lerrilti'l]rtsr'Ltini'innocu'iit.utiI,ro-etinii"hnliortL;i'l]f"ii,'eL'lijl't.stttirr'le'"!nin'liin;ilte":ait"riI'toe'lo'et",'ilit1ioor"oe"rc-)L''irt,i;icri"n's-ia'air;,ttlu"itiiftiii'rat"tri;-ii'itil)d:"tinlietat-iNt-rmalit-tiuil'l1ci',rtl"u''ciitct"ttte:lstttr1"utrit"rti{s"utttrtnipi"-t't'-ienoiituurDiroito-r"^arteai!tlcticrr,iri.talnal1iiunltatl!sJn!(<l,le';cifitr'oeeranio':et'c"alt(e-lcerin't.i"otcri;lisc!t/'frrs'eneenrsbos1l.erl.oitfl"*ilr.rletco5rlcLasc.ii-t1toiiltai'ttluattvl.tl"'ceniLcl.l5or'utlv1tli5lrptni.itr''lrozupv"oraalroaauia:.tiiitlih"v-l,i;,ilttnli.rr1'ra1r.to:a]c'rr'trrlirrcilf.i':nliarrilile.li-'.ii'.t1rcnlslrip.griinitcr.aaic'anal'lrLie1rniep.o'oert'r.scrf':pc5ii'anl;rle'riaisle3)piPrts5'oDr"tulle(eliaar/otrlcro-ipt'liinel"rtlcr5n'liottnilrrs''ciraratrtrbL''cooirrntae:aarixss's-)eit:d'laeaivirLlicrmea'rsr.afeiril-eiotrtlotjieeeaetlarvttsaalifltlntlciluL'iarillloSilironzetirzclcreal)iprt-lrrprltnlalsofrt"teirecu'haiu-efecucaiiiireicfzt{irozc/ricvlrlttnior"o'€nr]iira,rrlmicctlt:oiic:irrllo/ullclr9alfec'')ttrraiatclrfeccp:emc,i-'al"[llurziJilerisle"ibziso'I5rtr'ol'"tfif'tlli'-i"-rrts'Picrc:tucii-ilareii;utr'ltiitlliias()tciiat:Lfrrioiiac'ca'c)]"l'llrrlclr"oi:reiiin]al'r"rtl:iira-e;irsatdeit-rlreel"aiitnn']S.al'itlsi,ilicltrimicirsilllxt-;s'T)llttoc"trarietc'ei.ecle'1t')ieettttitn.ci-ji't:'renr]il'sni:-ianicz-i''t,'tea:z'-$:l-uflrit--ltl-l::rr'/5i-lri-:'irr-ta-ii'
rlice, o mascii a zeilor. inlilturarea iui cle pe (dintre)
lasele sacre ale cuvintelor are drept efect desacrali- I Sc'r'l:an l;'oar'15, '\itttlticr<tzc, tld' L'irtl;r I !l7li
iizrnaiit)ri.eriNatl.{aS;joiimrcitiiaiealerpiaetarceteacahlaeianaebgru-acrzuler(i-alroeersripaluinri)a$t-e-rbgaanazeFr(o-tfeaesrstd5dtLuuurrdmriif6i-e-
resc sublinierea celor clouil ipostaze (materiald $i ima- 107
kciiL-;relsaiasrtlitiaarillllii-erirn)rr.:"olrruspn-ien-urLirnrCae-cfahliercr]rcilsi-eiatrsicaeLsisierei'oLn-rnfaaiiiif;laiprnlepub;seiricgrrinpriaasaudllanaddp-sieleaiLn.i_oc-g.ierUoprlmenaaearG,mosrdiracaiea,leldnaiavdeloicbeerdo--;
cascaclti eulonicii ascnnziu<l aceastd ambir.'alenti a cu-
iintrrlui, posiirililaiea lui 11e a avea chiar sensuri con-
trare, cle a Ii spirit;i nlalerie, apd rrie;i otrar,i"r. Pro-
cesul cle trarsfoi't.nare esercpleo-aaljennpseturencesin1rceiunresoubsneent'actiein
;i e conlinuri : ,,Dar
cce(r ce se cire.unil bttglci / pentru ca aerul acesta sir
se ctirbeze-ir chin cle buclii, / cristaiu-acesta octoeriric,
in care Soarele e prins ca-n / r,rerde, creierul Aspi-
rlei, ocrrlta piatrir cscarbuclit" (Dou(r -- soLI tret -
(i:\ i/t/r' rlc'sylc rrcrJ.
A scrie, in aceastii perspectivir a clubleloi rralen-
fc, inseamn.i rr urzi textura ;i a ursj; ,,Ei bine, e, de
altfel, ceea ce r iac aici ell insttmi : urzind, biitind,
r.lc-a-ltrncyul;i in pleatc, ainnavsatruinasaelbclie,(nn)esger]ein: igi,alor.rl]ernse5u-
lurii rle cuvinte,
slriir^it, ca o cJre;eald. Cu toate cd, la urrna urmeir nu
i,rlsil.oarcle moire',:6i nici cunr.intea Penelopd,' cu tra-
rra-i cli latorie ti a,bsurclii,{clin puncl.ul nostrtr rl e t'e-
crieerne-s)i,Lclri,semrnani n' ;.iaCuriiirnecial Asrtia-icmhnneoiio-;ribuilruzilndpua-i5aiu, :jesni )eae,
rlin propria-i sub.stantrii, jur-irnprejrtru-i, pitizer ' 'f e-jrriie
li aleqre: qaltil rartial (al ei), ca o greteald" fScrlsori
ntai ntult dedt cleschise).
zailntOiPr raiser.trnr1uteucllatuuirraa:, r,.'gli6nirgus:ltiiegmscbiaitourelridsarnueunslitveceuhrsinnuelauzlit,,,farveeclrerb,.see'nstinresoXen)trinmen-
cu ,,a,c|:ea" 6i.;,a. riagte", a face sri iasd ceva din pro-
pria snlrstanlii. Ia arai)a ariraicii, al-rttutaraddant in-
.seamnii ,,loc cirpiJ'l 9i in aceiaqi [imp ,,cintare". Pro-
I (iG
iCocpic1imcsf*cspnaei.o.aLaralprtliarrrL;eltrnraumersrordzrsscnr,cseio:tljntrevieerelornl/lcjecar"ucae-cciDns,rlatIiciisule,r"reeL-JiI-iC,railalrs,,)crnl,lzfcetrm,rtuicies)ortiiiisnrlucr\reispar,utrpriiro.lrreicitcsDnrorereeqizelhopu)irrseara.cerrurrdVi1i.L,ihc.tp,,lnorc1,o:ui-cosii.eratJe.tlto1e1ranriisa,cn"iu1giprzutmt.-mz.:tearicWt59ne,aa"avcii,iiu'otto(bru.eiciejra.utlra"olniuteit;n"tigccleriaua.i""poaIriu.1tc,r.umijJ'ritaamg'"iue.tirrii_edpirf_uoosn'e.rr'iuitXi"grcs"in'rec.llirdju.il;lr:ictrct,u\liey,rir^uj",c_mouiza.io,r1,ggcaou;prcc.'cautnnrmsrnreofLdo,rqleepmalicalceaiu$,lelzepl,zlluVtca__r5;tgpbeDru;poar"lpina;tsmhmrueie;ipdmntt.s"-laeosumetstFizpeulpuz#apeopdirl;enjclJniena"uirnacnf.ddlintieiet:Iudr"a,g_xusn".la_-,//i r"cu,Aa1In.oiuDr,,samr,saloesrjicelnartietpastrecinauxc-aproelurlacel'is3ti.tdloeirnrli'ulO;proioeran-tfe...es" [ncuiitnemtaraezibvoaadcudatopo--
marer amdriiciune. N4uzicile de triangle, oclaliscele, di-
itcscoJi]srdoe"ettlf-irarioi,,meietrlnoint,pfadl-iier;eiriuo;ecrc:lreTiaa.iia,zrll'rii,iana':l;oiteu;;co_ettirr,elt,,iiiSccr,tra{diopei"-,rrpUjueo.i%Urrtntun".'_n*'lp'upUlJl"laii.rea,ori"tn/;tle,."io.f,;pi;j;.u_.3Aop'-"i;iet""i.";J"1;;'"o",;".'";Ji:"z,,i?"..dtraf,D.uf-ptruaaimendc:iueeite,aralJtvpczjlb"e5aed.rris"itmpit,unuTepntnejlstr:trnuiae:dbc_?ae_t rranurile, fopnetul de qiF prin putrezite taftale, beii zor-
lnbeiolieisnlcecorl,rro$lrdaoihfrrima(ne,u,,orhi-iraei-n,oicmtaoei-liebmoli-abshrciaxad-!iii-mmlnbaiixt,uc/rcahgfaeaszlu,pi ba9apirabngiaearnlgehsle5i--
iz de qrrolr.r ". rnin{d cle limax / broscolopendrS-n pufuri de coc6..."),
liopseaua de \'Lenne, arabescurile hangerelor, bacovia-
?#liicccltrta:,7rtr-il,r1nei.niniaicrnnmt:drur,iatiiciemc'ean'ptcaA.erimtoteiltsrcf,g:eiertojplcreuois-amenlc.rslrn,1asi-claesbaiaion:Lijrfr"trniirre,ricciccl,f,ittra.tnlqaJee.l-iridrsiiatnb,,rrrre,")ircdusacci-rnr1a.rab,rleirceicrrrsstruatirpctl._lateielriaesiccna.mncirrapid"ncv"eautsni;id,nom_ciesn|;aczaiudearuc,l,idcriG,uttecrp'ceeeiuren"eerr,iilel"e,,b!u;apo.,n;"uimguiuriin,iii;-Vii;niriAu;"a;';ilt;iq"i;iir;i'l;io"ots;';eu,iellc;i"";qliidiJjra,t"rpJ;t'cdeop"reura"r,ru%z"r,ie,cr,n,acc"elpe,jartvcour;lr.sApu1,saac.eriorur1ndaeisesasrp?eateitueofllls"i2mieiccn1uecr,otdeqnnmeimdaieniri,ateremcperpdiuecaaaidcientsaabsctuiedr_und.e_eol, nul cnb negru care amintegte 9i cle Kaaba, mateina ,,co-
loare clulce cl'oriental safir" p- eistoaaj tindteacrieoarst,d,curefcinuztiintdi
acoperi o trare tristefe, un
gi arbori care clau sb plingd"' Asonanfele, sinonimiile,
ouroninLiile, paronomasele acoperd cu !esdtura, qah"r1,
rurnoarea lor un abis, o dramS ln fafa cdreia lucrurile
nu pot fi - ;i n-au fosl niciodatd - luate a la legbre.
T'ransformarea discontinui. Unind, in viziunea sa
rlespre necesitatea revenirii la arhetip, cele doui mo-
cMpglieaaalyircteadclifeiiu-p(ntcdeiepr)i,eicccdcoouardtnlaeuprroeiinlzoatirtuoifirtdouiverldiilAla,odldrera,eiartiennqrnilcoeparegr-euclaaetclsrecacaenusnrcteauecrnledeppeutpdrteguraiasi
fi apropiat de $erban Foarfd prin ,,atmosfera balcanic5"
inrprinratd ciclului de lieduri Dupd melcj sau cantatei
,Llio;jj (pe text de 1. L. Caragiale : probabil prima can-
tati caie s-a scris clupi o asemenea prozd)' Este insd,
dtceaalrteo;irlritrileiaoscNituuipcddorrliiailoelur iBsArainlcedlruiqaqin,ninouurgamumaieidsuconuraiinsddainsceecsoitnmtcepoleonantegexdnt,,-
cli accentul principai al creatiei sale s-ar cauflastianrea',msia-
ralul Orientului", Cum insd cantata MoSii,
cte ,,tiivdluq fdrd respiro" favorizind atmosfera sudic-
efervescentd, cle un clinamism paroxisLic, aminte;te ru-
moarea cle bilci, aerul ,,exterior-oriental", de acnmu-
lare concretd, cum gi in liedurile pe care le-a scris
-I J::(''lj.btralrni1 troalti. Copyriglttt, cd. Literer, 11,)79. dupS rrersuri cle Lorca erau vizibile anumite inflexiuni
I r..r..r.a, (.:tj Ig8ll. orienlale tratate ironic, iar tehnica modald din Dupd
-lr.,rrj, r,d. tr a Rorn:lrrcasr.d.
108
109
tnelci estc aclaplatd sugestiilor barbiene, aceastb lr.isd- tCodrIipi'beaenoicpnle,nsitlettrciti-nr,rqzliieaendi'gsacIottlrererpuc,rrehmcotrellprealselunrtnnirtrndiaeoreeladl-iaura-alnnilrdtliismccicofidpaaederrrieeaeictzs'sn6tcceu'uaifIl-dptmltdeo,eesanvct.iasalcaizaloutuearnnreiceaI,Ieac.alenpmlna;tgarpscantle'atacjru'sduomoeu;.naIcdo1csairae;--'
in'scirimb Concertul pentru clarinet Si otches-_
Lurh mai llrezetltd in uitima vretne in crealia lui Adri- rl.ri'ian,r"ismq,i cele Patru inscriplii sonore..ori Divertismentul
an Iorgutrescu poate fi consideratd un drum aclemenitor, pt'iqi,."ltrirrtit'a;.iiiitteeiaairion"*.oio,i"inni,tlisrii.lii"ceit-;.stttit,rtu,"ert1ttm:1uiun"riitltriu"rocii"rnc'uuu,idcaprttottllia"ei"rcoroer"spdrcciena*;t.meaieaahr{rtncaiiiitimneeEvrpfitq's,nsataarsliraipiaptegcoiiffdstenrtloieaaevodnno;pr'lricJlvipzCieuRtiocosuiiCcarziolma.itctiaafoiasnnisriTcAneneacclsi;Siierstioed\seoliuaruo'au'lnr1ercteetnlinatpaecaaEnacmsaiarto{ilcnstatraeMdfieefalteaeioepe,enpI1iorcout9ndtliec,otuasatqrnciieinagmintvrteeiinifuilurncdaeirarpoanl.l(ui)uler:-uceiSdcacr;istnnmfpieiedroienocnmdciaulnaeruIerlermueoofnnfneeoooelcncf,tpuantxsaaarlosiiorcmdiabcrirtnoneeupdelieici,tmetvlctdacetiretidlpea9dzrpteacnxceisia1erhratapiiaotrerdclnnceeiiunvaaadlnurildauiatei.,rzumrpdcarciahptaceiomseeoetreprlltioeindnneneintonatnd-e-i---'--t----
pe care compozitorul il are tot rnai muit in ..-eclere. palli cu mijloace rnoclerne.
Defin iiorie, insd, pentru Adrian Iorgulescr,t, este
Lransfornralcra iliscontinuii. in ldebdnujle/e treptc, su-
netele sinl" ltloiectaLe pe verticalir qi orizontalir inir-o
.mare cre$tcre tnerelt intreruptd : o aclltnulare in etape
sonote, transfornrind trei sunete initiaie intr-o serie in-
rlrLuenrmeaicazeglliiiai(mdlaisl:tsorpaemecsnri1zcn:irluarerfigiceirun;ahinlciinsfaeuarleofflirieif,tooscnrooid)nn.uoslritudiftuicn(ie3rep2dauedtecusrlnevnepoenctespi-cio:nsasliat:lerqxiieit;o--
nntLiraairimtliiine(adtinizii)dnt.r-ciAonloJLn;cieoiaircti.arolaecrup;crttncete,icinaeuspsldratnarlieen(nsianetn,srtleerreaurqmnsiioendnniisotncrpeinirnoesfeudeeacasra1la,leimntiaisuet;jrcp:ml{,niruiiin---
iusuqi numele siiu l) clarlfic;i ritmul cu preciziiri diia-
fane ; muzica devine continuir gi coioratir ctup.i lto-
lsfsienouioreiqvmnnaeaatrletrinlecedlreiatcoltrsr!lsaeaeccnsluositinocn:dretnriinrnpecuavrlenLiitnriicera,ldailii,ntdcMrlaefeiarnpiyatinreealc,lcioe,clrpiieanutlctretie.lnctpDgreneerarirpiretrnsaaiuantentiairesc-atlmoeebrsn.,ltoielrrra,rrtunaeittnsdne__,i-
realitirfi.
cpiaatbLpr'eiiitreoesnl"ihurnr,nltieciraglicti"aDtnretietde,uprrdi,eet"ano'Ie,p,c-lmsdenseeelieunhiztrnrritcnsocilrneciti.ulucoetesrml:qcnalipc'aeaaircsl,mzuelrctua'airr{rsuotdenetaoeddnnebalrpeiotseazipdinricpiitaaeorrteeeeien.qn)r1nc',tuatrS,aorterocrlaieunesiarrrfeiotb,ienftevniriaa1giinnergtnqoteiirciiu(eclis,nbellsreiueioiisooeonracpanlbi,rieleroeuesnophtr(eupeovoacrsierfebetltioeXeciccfremrilsrnilelmsateiiutaui'cemdrittmu5ni?ierea-riauccnllpaeclei,zectrllracb_eieicu,tr.rtGnr,eraiieti:rt;ic}qa,aclco,lpa,utar}tce;acerrXfl$tejoilgleaua_e-,-i-
.IrtprtoieomceseatAaancziutneeince. uCaRtrgioeaienltaalccinltleiiiaasirtcm;uionilsmntpmrtiaeenrnmueptdaroiautoconiprrreiiiEciagni,nteeoprrSrreeceihcamoeurseclsntdhrirdeiiannsnelttrdslAditt/eiseiiblleiiitinninsssuuic,eip;i/cu,erlp-n1rreuaee-il
110
cavtarea
unei ordini individuale
Ac{miterea hazardutrui gi a implovizatiei dzpf-iD"td1-tfaapmft\tKniviravroa[e..oizrur.n-irisnriLernaiintfaoiuboecseintenariilDr.,catulurilir.pflcgocmaitautaLlaeea{pieeimapcenpetcliticacrcqrnrsenctilrearnaeacl-eeoliitu,tdintcp-iipatanniirezind,fmnrliaiirrlipetr,exicanr.jaittrf,ainralz.qtdrsnrstrinouoeilcl.tueded,lEotiltv,"etsrlorlotdiaraoo'ta,MpinriOtoilaenutsarddroeant?seieoldr;ceaadmimsrpairaeiaurxrnretoeaail,pSiAusceeepuoinbipttcllratirtdoc,rzeclececrtirduraiurueamriaear.qalaifreconeili,lmatlCiiei.Nlli^o,,iemli-"biarr^vdrec.tradrinsdreipiciLnomnnieitoit,ccve.ueerereceio{uor-aaaunaotbcidntcpcaounluutrmruilliaeiethmielrfeilmiclaednepeisimn!irrurnantoirairainaltlteiuiotieSdoadiicnnanbo,uitrlilriigll,i_dla.rpe;,rntmiiacen-Bfi,le.einoatoi;itaeallcerSnroiriienrcpuprNprtiilrcsoilacane,n,iirneLoe1rcnroeecCunnrltcotciirr,eeteiereampeupaialcrtvoogidntccal,pupiedlrrlreiiiearaiipcrpcigpzerrrumctnincbugLLaoerattraaetmilli,aetaecumepueintnieairrl,nlez,aipllprrevt-ccrpta_,eLipioiidlocfreraorrli'eiaepeorieiizesers,ao,sirerrp,nleatiesCiisrrciftbeennzclzeeieemaicL,aaarueeiuaim,iactfndraaellpueiliuenezccgvvanttrcripuepolreadtcaai,iieeruoecinnsetitropiev;rcilcercpinlr'r,mcofpiicieeee.nrspornelrmlm)iterreihieeica"z.emenput"ntirafieipuaizi-ri.ntqpoiaaizuaii,cor,pteimancicpii"aciDlnoalitcc,*aiaj,lltuco'ritLrutJr'exarrri*iicerrIcoa-uaal.a,urepceielnllociiariiurrrt"nt_laeonlras,le_eeee.ll]rel,i9:i_e-_i.ar--e,,.-ii
',Orece gind aruncd. un zar"
-il \i L.r'ill\itL. 1
m",lr1Ll;irobniniccr-;tLisri,riveerpsuoJsuli- ntt e logicd, sau,
sdu
supra-logicd..
;lscrr:i.l.rrcl ortlinii oric'dtar lucruri create".
.-'i1.\:L.rl:l r)i S:ll, -
Departe cle a vedea in hazarcl ser.ruificatia obsta- prla"tara$l.oprentciedrtF|iic:,g,aollni1oce1.eci9mip{r2to'ia1riesa, nrumpiLelt,emrpiolcdiriaitceeiotnaemtceti,epaeiorudLernilgtlriasucsatnunii.ci,icicnpnoeo'efssepocirtoure:mienetsdzivadiiier,cdde.leene,Asnirfcctsarhietccfiriseednselu,dn*rruioi-inrqe;fs.xZ"rite;riou",cn"t,cu;"at"uti-a;1r;.ota;;ie..tie
colelor lle care arta, ciiut.ll-oare;: cle orcline eternS, se
str.idtr.iegle sii le invingii, clepatte cle a se terne de ha- ;i1 $tcfan
za,rcl, acest,,antic clugman", cLtm il rrl.rrr. ea Mallarure,
experinr entali;tii instaure azii, in mr-rzici 5r poezie, tln 1972, p. 2Br).
aclerriral r:u1t al intimpliirii : irrpLovizat- gi aventuros, Aug, Doinaf , poezie nzocld. poeticii., ed. En-rincscil,
clermersul cornpozitortrlui sali a1 poetului e un dialog; cu z Liliana rJrsu, Zona d.e y;rott:clie, ed. Errinc,:scu, 1gg3.
rnateria poeticii sau sonorii: acesteia i se pnn pur si 115
.sirnplu intrebiiri gi, clupti l.ls1.rr.Lnsr-r1 lr,e care i1 prime;te,
creatorul se lasii cdlXuzit,,,inspiraL".,,Poetr-rl cedeazd
inifio tir,a currinteloil", spun.:) $tef an Augustil Doinas
citindr:-1 pe lt{allarrnA: ,,crLr-intele nrl sint materiale
pasile, ciiriimizi ale unui edilici'-r rerbal; ci atatcriale
| \[aI]aItrrc ,,Toutc .Pe?? iL'r' r'rrlr'. l/r/ eoup dt' clcs", rilrllrl f]rl-r.
Dclfel, l,'crsthotiqur, de Stt:ph:rnc -\lttiliti'ttti', Palis. lliJL, p. ;li.
: Ch:n le s OIson ,,1-he ilarr'ttlolr.\' o{ tl'ILr L1l1i\'('rt s.: i: tlrr! ic.lillil,
tlolheri'tn,ngbeso,"rtlt;cttr-t',tcilsr.'I1-lrt1o'lfsi2'trLsL-1-folo)ror esOtuilrcpigraiiCl.otltgt,.itpctr.'ilri'l;J-,-1A(s-.)it:s;tctltlrttp,t'zo,lt.itli')lIatltrar1ltl.loii.oil.ltd'i,ittJ\-'S,c'l-L'i'Iri!i1fri7itl'rlr;.',
p. 222.
1 l.l
i' i'l;rIIstccrues;iuir1i'ricicloo1lrf;pLecnr;,rceciisie';a,eelrrrrois1:irveirLlitl,:shuionlrrbiL.ciI;r"crusaI-tolmeciiamnrraoipiitcl,rcst':trirs'"ercen.ri,lr!iltr;ii-,ii.b'tIrtrillae"trDtricnori.:ireoorcrlicretisi'r,'ciii,Circ;lnloetjZncarisreac'ti,illitctclten;iii.l:e,e'Cice,lta'itetsirrirtlocrii,;perliLeii,itcreitaair'ltt.ec/,tIi;rnprasareitarrlrekt,ezcrrnciapjsetinta.t;tefi,lru"uttLgitl'aLe,riuaniccaieirnernatlo."i."lia{lnar-rslo/i,rihereias.,.t!lal'tcci-Latuclitpi",rilusrts:pnPeleurr,cti:teiL.rnrLcrq"ur,al.tnrtA'taito_vrmrretatLlarnnLlru"rbrie1'urpicalqi,l.'.uli-o-atrrizrtr"lat'n"ttati2ii,tt-,1Haeneoncoaioe,ee;'urlrpftilrlia4ii:Lria,lnear,acrle"s'tt"lu,amf.ea-m'3rtuetp"tort'tpltin,*tlnc"oa"il7,r*t,1ie/"p"int-i(,'"L;s't"'ii'iiit'.",]sitJi"o,ttriidlr,tiot""teftosinblitc,t'etul'""otumi'n],pntt]n":'i'-t"-otti'!lato;tilelro''-ti-ioi'"sfaii";u"'i'n'rii-"i-i'-i''it'ir.i'jiuri'-r1i''"t""n"-o;"tii'Ti""i'teito."fctrn--efI.oti"";d';''ttt"l-liri!'".ind.ot;;it-inlri;li"t*irt"itt1ei'tiiit"ent;a'i"""'"i-";'le-ia"tnu-"ttrt.ttai',i-;rilai'lt;"lt3'tit'",tulJ'llj";loialiAettiriu-l;fi;'tg"i.niii'iu:ntt-/"r^'/ia'-liptl,ai'!'pp"tO-at"'nlJcuti.e'ze'iia;uarektritio0nt"*liaui'eteXireti\ee'ot"cr,"lnu.'i"ivlriuii'cJti?cqi"b'rlir/uizii'tl'lal$o!riteit'cannriofilii'isit"i'utcroipntenaigiiilr(rTiec'iilrueeurtteo:tt,tia/igSzbr1eidls-atarusnvti"n">rI"ipri":vn'3c!aoniilzclisr)t'gron-it'pliaeosiaritor1acraa'liea/u/rrpnsoaloic;lt;i.n,-tdri-.:'rsiiraieinpiLipqic.fa"r-ci-i,dsaaretlo'eo"'niia'r,a"cr"o,eusotrfar"'xritiiSatcta"r,Sretsrero.riadri)ionrraRsc-Sau'lnnie-snittrfnizai'flateolecilciicrnii'rseeJeelltibnclfc)rivqiq.ursll,llltmoultc"eoerneimisiuatimaaidsiimcuitiuersadllitniLrcXLilisicpci6fiatcfltntqtfeeBraoTra/cdtrdturiruoitaeloothi)iroitqcpfsnrrelSllcEis'urieliabt."(ei:fmielr'lurrraizedo't'iii"!9Er'i-:tiuisn'vii'/rm1u/l";1rm/vruP'tsbnIrdrailrua1ttp/eidireuinuinlenesotropttegrancasgeicUe:eiferTolpeiiaHae.np'n,'siutnlcliqcrid'iIjrr:n'lulornmcejt$d"ntoeeiepg/tiiei?iic/ieeeird'en'I.tta'arpielnuiuelrteneiaotteut'u:ip;reatrpt/jrrtjmorrzmc*aneodc!\uetaddineiisrnpaluffinaula:teiatateiic-cnee-cs--ietitiep'rneot'snr'--draielc--iI'ideu-tnereleiri"e-n'-l-- <le fragyi h-ni arunci /;ie$sftciin€cnl/rea$gdoiesatlepuaopittoisiot gaairsemtlefealv,i analeaepsmunodee-
1i6 meqte / Ieftin, prea
in curincl " Arte mis)
rezistenf5, lorma cea rnai frecventi de infruntare a
..bcahoglride{rs,e,iAlrursilie/enrrciesontn"ieticnnaufiiaiulslen5i-ac1leellrcrqau, vr/sasetde/tlraretucrpipndedscuteel lor in sim-
gi-a pierdut
obstacole, /
de pirnint, rle apii, / de nuiele inverzite, / continui s.l
,aier qR..,a"pCidioitna!tienuaatrneuigccuirirsilaoi r). cleclangeazii erplozii emo-
(fiiudctl, pentru Liliana tirsu, poezia uu e im-
'fpiolonzaielc, ci trebuie sd radieze) transmisie cititorului:
,,51d-mi concentrcz r.r.rsul cum grecii raza cle soare /
ce va incenrila coriibii. Sti nu prirresc inapoi. Nici in
lrrnalinii-rraatlap. d/sIiiiirrilottrr"c rlunieie chiar dacii intilnesc un ci-
(Mai pulin de zcce porunci);
,,Doar
'triizLretul te-al putea lecui / preculn qoferul acela din
Arizona / clupti o viatii cle inl.uneric;i thcere / mira-
culos rrindecat cle o furtun.I. / Ne privim. / Ne atin-
Eoefron.a"ie(Dcelsecerileercetrdoucaltcrci lnioaqtruarmii)d aceste cuvinte pe
,,Scriu locul bdtdilor ini-
/ in
niii / c5ci nrti inspdimintd Fmmusefea / sub pielifa
lrnlrnjoratii tr. laleielor / un riu de lacrirli curge / (Elec-
trocardiog rttiita).
Nr.r pot fi, in paralel, ignorate momentele statice,
cle i;iues, cinrl r'isu1 ri]ticitoarei (,,poeta erans") iqi spu-
ne cuvintui. cincl autosurJestia frlneazi"r vclt alergarea
(,,O sii fiarbl ceainicul, o sd curnpiirirnr ziarut... /
l-o sir ne nrai teirrem; o sii lunecdm pe Ei
parchetul
lu-
miuos / intr-ut-r vals nesfirlit / ...o sii fiarltd ceainicul,
o sd citim ci in ilacorria, ciin Kar-ar'is / or sd se riclice
lrociurile, toate podurile... " ,Scrplclc scripcirtit<tr). ln pii-
ttatlrl existen{.ei, in cale ,,ciner:a corr;iiincios aEeazd un
iirdiso intre ziie" (Jocul rLe ;ah) pe plaja pr-rstie, nncle
,,rriseie pier orlaL.l cu valurile" ;i ,,tractornl netezegte
zniisleip"rr(lMinetofinetcaarfroezec)li,mminoenaofrtoi n/ ia$,teercqJainliczlagreraanfiofarlacltidnt,ree
aLittlatii prinir-un a1l liir cle euergie, o miqcare rdbdir-
t{rore, cle n-re}c, arqlintiird, vindecinci : ,,I-Iai, zimbeqte.
thni:ie-fi pliiminii / cu viala acestor brazi I / AminteS-
te-I,i / gina cle argint continuii sir strtibatii noplile pla-
rt7
ueLei / ia iulrecere cu nlusonul de pritndvarf," (Rct.-ton
cic rzivrcJ. incir clin volumul Pictla Aut'ctrilorl Lili"rrna
LcllersuscihgiimpbearfreecfaiontraasieecatoceriaesitXexteishtneincliiia-le- alchitlici: -- -ctaptr.zipcLia*-n'iii!louacicoceicuterlalresrirnaizet,i:,alcuiy.riaircarric[ii.C.ii,ruiilliaaiuozies.artira'rq]eLa1oitPatoorli:ldstiaanufnrea,oilut,iiteelljneseurzincumdppl,heettselraliuluepveieeociLrlioiisn.ou5uadsc,ezil,iFduncsnmbv,atpoctti,icrpdeelhar-a.bioemannircmd,escit,otarauicbdbnd-rpei5usidreplasrfriinetcvnidrjiaeuiilsidenntcitcercrrccleeehaedaalisiptziivnrdescneeasiietta,helrsrp6iceseztecapiica6trooaearircl,iutnir,gerteiitarcttraiaareecootai,etinmfpevmsl,'tucieu,,tpeaua'hx,sogfiliidLuazinirontiiiilartn"teupteioe"ni,i""irictitpruuremsidtirun_molruutlaliu_"a_-__iar
in argilt
gi cctlts'cc;eraeiaiioei.lltrpriiten,rlrteuceire-iira:rsDillanaoeart[Deaiz{riytcuaeinccc.ati.i.iciiopiair'lisinnpanaliGenfabsbdpe(ttsulcr1arrtoln]u-ina9iniirotrcnre6tirdilel9puiioelqi,ua)isisrs.,icdrcmdtcaicmeurhneiioatel'eacf,La'ilrifporttncee,inee,oc-ia'pcrt.rcisrcoiatrlicDitsereosratlaituiLc-oziirtr,nspaiieicttccsiiraalttioeuqf,enlloc'reipbiruburoesulrremalsannbcutrl,s_iatirtcalieedpiSiieitxcteaUoeuulpalcnatnrlrcuetdapsiiuutitiateisimalcluos'artsdbcierpi}ccrValisredie")rniiteraaianeirtrsactlrrfiveujiet,easaun,ur.or'(-ric-penCaiuooiriaapoirbifmrit,anriliido_i__-_---,i
tpsRr_Siz.trVo.aarionnurireriunreern.ta.nctpea,L,rontaeeebturatsbfrloiu.eetssiexoLu'p(hscmrn;ileeue'saqtneiiiexaiiciei.lnoin*Sm'utLtilce'pitorirotiiarsizo-.tcirralscrleiloocuall,utrvrrslaeei,m,"cnrsetitipurtaracfce"lrtefep"acniosrtts"pfls,iaieebe1rccinliitidaatuJdrxliui"fizim-ifaao;dnsr;ieu"asnili"itoeil__att
aur, ,,oqlinclii a aurariior" : ,,Te trezegti ;i:n 1oc s,i-{i aFctiinnocodrenn.rasa.acdsldIe'ltnee-esnarahitieriuzceictrifla1icuiieazsnfdldidSeaedmueetaaoifcdeotniisrrptt,tauauucdrrricanilte,ioccoCrpuliuelaellfltaLtspusoLnalrngeirtrniiialflsu-utcttiu,iielcrealedvdccoeiaallnleuucsscsrluce-eilraoeprmhtnrrLeualnruuldlaefnietiAnbt(cdtJe1rooetu9lpniec6tstaieigiunin)Hmeu,iVauiasccb,lrcraaaeorirg)ji_aes.,i
faci rondui cliurn / sd cotrobdie;;ti priu acest bazar. -:e-
ciesarr / realital"ea cea mult iubil-ti gi injuratd / ;ei ct
carte sau te iniliezi in marea gtiirrfii / a cirliioriei crin
n.e1epirrnovasirpir.i:l)oeinuimtuimperpiolfivriluiozuaazrlie.ee"..;,,(CcOlhicniahcrli:uiEel tiluupliroLcbyuenri,ce'ieuujtnseJillo.iarCliiutciieiiaiocsreiinastt
poenl asemenea oaselor lragede sub aripi / te asurzeq-
ie, te amelegie viala vdzutir cie sus. / Nfegteml ailli.tr
incearcti rloneda in dinlii lui cle sdlbdticiune / iin,lrd
ce sfir'iect"r prada. / Metalul vietuieql"e surd incir. i La
fei te r,'or incerca oclat5 ze,ii?" (Fluttiul astral). ir:ri-.rn
asemenea bazar al arnintirii, laborator alchimic cle la
porfile Orientuh-ri, ,,coastele furnnrii ale toatnnel" suitir,
calul, ,,pagte iarba din pintecele unei viori", ctlviiilele,
,,eqarfe strivezii, suglrumd incet", artistul ,,cumptir.t nn
flaut gi trei iepuri de casd", urzicile sinl un pian,'pir-
rnl iubitului e muzical, pcelourtorlflilaLrnmturanucdea;fteir,Iafifoeriili:eenstirnut
firili cle us lnroi ca gi
o orqii pdriisiid, r,errsurile se urnteaz:i in contraste a(lo-
cyice (,,un ciarobscur e rrjata") Ei toate ,,zbaterilc' cle
sdlbiiticiune" clin capcana primeior clouit voiutne a-te
poeteiz se ordoneazd iu ritmuri repezi, persisl"ente : l,ii-
tili metronornice, slructuri prirnare cle clans, riiua:Liri
exorcizanle ale riir-rlui.
Forrna nepremeditati in muzici. La fcl, Ulpiu \ iad I (-:orrn(.liu Dan Gcor-gcscu, t jipiu Vk::1, ,,)tIu.zip61,,. n1-. 12,
este preoculrat cle actul creilril perrnanetlte a sunetu,irrri, p.198u, . t:.j.
cle scriitura muzicalS care-qi produce obiectul pe :,iii-
sr,rrd ce se procluce pe sine, cle vocile care se at'ilio-
1 .!,ilianir Ursu. Pi.ala Attrarilor, e cl. f':it ti'a Rollliin!"i:rtA,
l IrB0. I Liliena LTrsu. Tiafo deasupra oragtthti, cci. Cartea
ncirscd, 7977, si Orclinea r:Lipelor, cd. Caltt:a llotttattcast'i,
118
I IU
elaborirrii viefii interioare. Desigur, ne incrediirteazd t't'iur' tit lumine {d1e97l9a) impresia unei ape aincemleiaggcia,r,edr-u-
compozitornl, microtonia trebuie intec;rat5 unul Hrate- eir,'men';e1e trec sufliitori 1a corzi,
rial mai compiex a;a cum Enescu folosepte nuilrai in mirri" ruelodice folmeazS, cu izltucniri vehemente sau
micii mdsririi sfertul de ton in Sonala a III-a salr cum inr;tcri:cierabil transparente,,,serii;" Ei,,figuri" aie cu-
acesta apare firesc ingiobat in folclor. Tot ce consi- 1oi ilcr.
cleriim astirzi o noutate erista de alifel, ia scarrl :nicd,
in foiclor: nu nrllrai sfertul cle ton, clar qi forma cles- []ic1ul cameral vocal d-escshiimsdfoinnifcinMitdoz: a2i4c (LSTA-
1973i reprezini5 o formir de pie-
ps€hr,fi"r,efigoumroi"gaenlepuencuiitemdoozauidc,paolretactidvero. rLvinoiaci sint im-
lcohcisd(in- cibt anlaud-peismauaci lpooinaeteindceasreeoirnitreerlpuraetuplrocprerieaaz.iiaprie- unic.i
meloclicd
finiie rste astfel aerisit nolatir, oferind interprelilor in-
antti). posibilitirli de aleg;ere. ,,Figurile" folosite, ca qi
Preocuparea pentrlr moclernizarea limbajului rrritzi- ccrr ponenf a forrnaliei, rirmin la latitudinea interpreli-
cal a riclical la Lllpiu VIad problema notafiei. Dacii in- ior : i'lozcicr-i/ poate fi cintat cie un oboi solo sau oboi
dicarea unui sunet in partiturd poate reprezenta o ctri- crr iiaut, sa'l orice combinalie cameralh, chiar imposi-
ficultate perltru interpret (efortul pentru reaiizarea teh- biiii lflaut cu tubd, de piidd),
nicii climinuindu-i atenlia 1a sensul lucrdrii), rllesiclnr: 1f) r-o,r-i, 11 pinir la 15, 16 pin5 in qrupuri cle 6 pinb ia
neinclicarea sa, clin loc in loc, ugureazir vizibil sarcina la 20, in forma{ii de su-
interpreluiui. Asemenea multora dintre compozitorii flito-ri, instrumente de coarde, voci umat-re, 1a aparaturd
electronicd etc. Se obfine, astfel : 1) o lucrare care poate
conternltorani, Si Ulpiu Vlad considerd cd se poate ob- ii inte.itretatir de oricine, cu orice posibilitiiti tehnice
{ine acela;;i efecl" fdrd notarea exactd, in permarilent.l, {irstlr:ri,entigtii igi aieg, cle pe cele doud portative,
a reqistrului sau a ritmului. Lucrarea Vise pentru or- fraqrneittele care le convin) i 2) o lucrare a cirrei du-
chestrd cle coarcle (19V2) incearcd simplificarea inter-
pretdrii prin crearea aspectr,Llui cle complexitate clin ratii rir e limilatii putincl rbsuna de la cloud mi-
i'inLr,, cij, cli-rreazd o ,,figur5", pini la cit e nevoie; 3J
rnultitudinea interprefilor. O smimapreluglaamfdordtiesspinrorcoe-ncile: ecll-o- o collrlrczilie care s.1 dea interprelilor posi'oilitatea sd
cle la folosirea flac{eoletului ll.ll-tiili;--ie clireci la
nbaanll5-. transforrrir elementele intr-o succesiune' lraluci- Lr3,',, r", ,:, .r:1or rrai cailuccdlatuteireiaormpiees, edie- siinrulindu-i in
la .techiLe tipare
id.': :,:.,.l.'r.tii sau chiar rondo ci:rfinut prin repetarea unei
O perioacld a inspiraliei bacoviene, prin piesa Flwmb ,:1, Lr constrncliiie moller:re, asilr;etrj
(1970), Cum greu din adincuri (19V1) qi fcoone vechi Lcir, -r'':,.:ilirul iiitr-o forrtaile piculind, ce. .Am
(i972\ a corespuns 1a tJlpiu Vlad cdutdrii simpXitdtii clarinet, ascul-
j.al trom-
elementale, a corespondenlelor clin naturir. Cunt greu ir'cr'r" ..'rc-,irltir, rriolii, riioloncltl, pian, fagcL: arnio:ria gi
clin udincuri, pentru formafie de sufiaitori, trei criar- ccrt.' :,1)llnctui liiiniirear_r vizijtite indifer-enl" de fantezia
tete cle coarde gi perculie, obline cletagarea unor ele- scii:2ii.lr, li:irl:rele instrumentelor se intregeau in,,serii,,
mente clin cadrul texturii complexe : atit in planutr nu- iier :,.i to,,; gi nu se puteau llercepe rupturi ale unitd{ii,
anfelor, cit gi al organizdrii sunetelor din totalul cro-
i matic.'Timpul oglinzilor (1974) incearcir surprinderea clerg. ,:r;ir:aste e:iistau 1a toate nivelele. De la aerul pas-
J ultol elcrmente folclorice (celule rnelodice, ritmurif prin Lo;ai -- contempiatirr ia e-xltresia clramaticX, fluxri.l mu-
suprapunerea unor voci nlelodice (polifonie, la limita ZiCirr ;,,:,:r;ira aceeapi clrarriiate. S-ar putea vorbi 1a Uipiu
fl Vhrl liespre o gramaticir qeueraiivd a unui linbaj com-
q
{ dizolvdrii in texturd), rnociificarea treptatX a clensitir!ii ple.',:, i.ittr:meiaiir pe cjtilea instrumenlalS care partici-
ullor strllct.uri,,,perdeluirea" sonor.l (vocile care,,cle
clezrrelesc" gi,,se acoperS" alternatirr), jocul tensiune- ,r.i ,- i'15.)$i SCriel-ea Operei.
relarare. Acelagi balans cle planuri procluce in Dru: :i21
t20
Muzicalizarea zgomotului. in cateqoria muzicii. r on-
crete a versului, printre cei care cred in rnuzicaliznrea
zqgi olomaontauluCi,rdicniuinnetosacurc.ePrereacLlarmimLupirqoiviRzuasfiseo,los,enndusrcnctc'iri-ii iilin,iretrrrirve,Eeeqr,ilasnppueaalurrocei5nos,tbuS,iri,etntoci trdirvcies)reidcmaailraireiegiaiants.ilniIdmaturairnnegas,in5rcael,ria,nuslieultclbid{,milooistnueafqitlevit"rroaedrareeeainoa-
torul Artei zgomotelor, ea pare sd creadd cii snnelul
muzical e de fapt prea t:estrins, cd i:rea pr.rfine slnt tliu-
brele acestuia. Poate sd explorind, cucerind zqornotele, mr.lzic;j pe care o ascultdm incongtient 9i care acfionea-
organizindu-1e, suptininciu-le ra,tiunii, u.:.r.anizindu-le, zii subteran asupra afectiviidtii cititorului. Tehnica loa-
poate astfel sd se topeoscd ,,iarna clinicd" a poeziei ! ner Cliiciunescu pare intru totul cinematograficd: fo-
Fitid 1a asurzire trebuiesc asctrltate, incercate zr{clro- toritrafiile in migcare care s-ar spune cf, sint obiective,
tele realului : oragrLl, pllmintril nu mai pot .,iilr- nu sirrt, iar rnuzica versului lntdre;te acel subiectivism
tura / mirosul 'Sqrterra.rddae, -EckanoairuMginodrino a treia dimensiune, interioritatea (ceea ce
h5lci suspendate, sufletul meu. I numea ,,prezenla
Ingeri greoi atirnii de stre;:ni / nimic nu inai nnine5te afectivd in migcare'').
in preajmb un }ucru ,.prima oard". / O pasdre neb'eilil ,,inrl inchipui: ceea ce vreatl sd cred este mai puter:
cloce;l-e sub aripi de sticlii / oul in care siii:r-l ghenrilili. nic ciecit aclevdrul. / Adev5rul lunecd bietul de el /
$i nu vrem sb privim / in afar6. / Sap gheala in jurul bolnar- de alunecdri /. Cit dispref i-a trebuit minlii
casei gi incerc sd fac focul cu ea. / lJn hiriit de anirnal sd-rur ndscoceascd un astfel / de trup I Gravidd cu toti
linadaisnuvrazfidreJsd. rirsuflu zgomotosr / pinir 1a asurzire" qp'tnd morlii pe care i-am iubit / las miinile tale sd-mi fie
O-ul clin care se rragte sinele crapb cil st_t- moaq,e / Ele rror scoate din pintecul met-l ca dintr-o
mLgtnsclurrcuee-nucuantul|irellutiittpoeuInmd"e,r}ceaciha(e/yu1i.iesl8csstlzafcaiclhciuurlmiei,qtgrAitin,2uei,iiresl4re/etip/'ie,a2addtridde9onetSeo"ltnro,rc-imcouuuucead1ilfnmpii-elea-pl,.m,gne:oc.hiier,uu,er,tls/odlcaipEepb-!iva5nr,edeiltnariieusiurtlciu,ralSpaiucicerttilunii)uor/.iincnibl-gaae,(ad,tuDtmescdrroiiu,dfei/rilmrcelndcruiteniueu"neailuirj"s_rsipiiorlittt.ux-'irriin(r_ince,itn_aaueu_ canir:rd / intunecatS, in baia zincatd a dirainelii' si-
nistre fotografii" (Bolnav de alunecdrj). Currintele intrd
riniirc:-lz:iimi ppe/nstreuntcimAe,n,otea,moebnsi egsiiio, beierocrtiedine care aglome-
sentimenle, /
senz'alil cu forme convinse de certitudini / tri5eazd, me-
re'rr trigeazd". Sub ,,hamuri gi bice" poemul se nagte
,,cliilrm", clar muzica lui interioard iI salveazd.: ,,Cor-
tir-la rle lumind se ias5. Neliniptind
prin prospefirne,
viiruiL eram chiar eu ghemuitd in burta mea, / dorilincl). tull-;r*rdtoare c51dur5, / o noud inocenld aruncd privire
Ce triml:ifaqi, ce prea zelosi ai sorfii / rn-au trezit I l,f a- uiinite / dezastrului. ,,Dar dacd se poate construi din
iqcinaindrie"ds(eDeveanvsacl.gtasttteoaatstr;eianreceliermi,pceurqriiondi)me. Meinteavlficonurgdlir-tpoertrjrfei/mcitbrd:i!aaI,esroinuiniler,zcirlei_ni risipi't i miezul din nou ? Dar dacd totul se poate real-
c;"rtr:r?" (Boala risipirii). Oricum poezia (sau aceastd
artii complexd pe care Ioana Crdciunescu o numegte
po':zieJ ,,inseamnd mai mult decit iubireal / Ea ddinuie
artelor; dar e vorba cle o ,,artd plasticr,i in migcare,. mai :nlult", aga cb c'boonasildaerraistdipgiriii,ocahritadr dacd se referd
{melcul se deruleazd), trezitd la vial6 cle snnete fzgio- poeticd.
mote) devastatoare : o modernd lird a lui Orfeu, diucl 1a luirire, poate fi
viafd chipurilor, obiectelor I N,Ielcul se clesfdgoarH nent, Arta poeticd datoratd unei experienle muzicale r5-
trimbifa sund brusc Ai ascu}it ; extraorclinard cci,llra- nrirre insd mai cu seamd $coala de balet: ,,Cu grij6
diclie intre ochi $i auz, cel de-ai cloilea ingdduindu-gi qterg4e mereu pic5turile de singe / de pe capacul negru
ceea ce primul nr-r-gi poate permite, Realul ;i ireaii.rl se al pianului. / Se a,seazd pe taburet. / Deschide la intim-
mascheazd, se justificd reciproc.
122 n loana Crdciuncscu, Iarna clit'ttcd, ed. Cartea RomAneascS,
1S,63.
123
l]-frsfpsc,Pppfilrlleil:ini(lrelaani.ilagrriri"rp;slcar;:aSio^aceilaeaAJ.ir'l"l'leIrvedsieps,deamle(.ic)icam.pccpnzn,iorcnuieelsetiaepnosaicptrqlp/rnrrteu\ree-eorrLe_iarlr.ecptrceptaniiriaeo.ilTeiucceror.t/tlri,cr'cliuui-.:,o,/a"ua,./l1rfv/lc'irlis$t'liiir/iixe.snmgupmbddieirceodnacoeaealrilraotiisgiqueesfptltaeceeruiiimnnrenraues,rr$mgtieziXpieel.iclofd/ouur,rr,Justoaltril.iiri,uaraniipd,rarcS'ibi,slpLnsii"vtqnipo-riaieeLere;rr"onrri-r.avezgro*rOnc.ticeic"tuia'airisjt"uh,a.Ldfrtclg-,air";,il'itae/cirnr,ct._s,,.rieviplieo.Uplirc*eu.ilui"trry;ir'arr-erd.rit',.d-.i.irrip\lnie{eas.'t/eSi.trol11l,euei"teqdiiacvi"'"lisap,o;i.jar;isc"'-.'ttet;'".^uau}ie]rri,n"n.ift;,l-O;"vfidf-el;rir-f"eS,f;ur;7ruioibJ;"ze;o,ri"-u__:eilu".i,_ cunr bllndefea uitdrii (,,cintp intlorii cu tlori de bunt-
hac" 1 poate fi patul aurit al dragostei sau ,,puf cle
itrAi:'H?lrnarn]n.tqnr;esmc1:l1ure,caure.ou;-lta1]dccraatraliun"nl1r,,Lr"dnrannoa'rt11rri:itd1drjz.qrt'zeiiitm^omr.0:e1.uCplrslbaa:if{:ier:oirlrc-s1ninar,asrnor-a:f"t'dc,rJi:-rrc:ieuti-"."rtruualhj1:larsit,^a.ueurmr.en:rilslffagim,soidtrtlas}iien({le:oeuee,u1iRiiT:stfp,flmcirIfprcrieel)i,si9eoiairoli,cemusinusrmpic)rpfqj'rineSeiiaaraiouutiaiimr.peo"docItmeelcaoluspin;Jir]ualsonjlpilnah,a:ijpoec_eiudq:tisrmlitt'rincta.c.tnup_linet,ie)s-ua/tc/qel,t,miozeeieiel.ropriedamzledai;seeatu.czc--gaa(nnzclui-ceerzrmedtsaieratrumnint-e.paeedadejg-sbeitlpeiltic,eorlppluedeea/iudcuiaeresdunfiautieasnceaninliao,-ivcpu(e,cfgsacnrrirc,s_Tilcieemier,ueujsivet)tnds.,dremai,etcrL._cn'rtcsfce/rLlLc"lseea_zaciaamatd(tl"a"rnaeun_ocuuerrrsAotlrtvsc.leueredjoiarouurt.aufiuie,,ttaatoell"-r,erlrs,ra';oeml;,m-aci-uri."imiciipzripipl;,cir,inm"u-i,teu,_d;-ironiE"o/i"-ui"rs-X-p1tifrntadcneurnlfcltaitirpiii"ol"pcUtis"l"gtali"atilctaionjoderrrtp.orier"tl"iglo*c:1.l;leer"nfadiparilnas;iltmlbletpr"qeornp7eee.e;rrrircaueli_rat/a"irova"le'tjtiuoaaerrsn1d.c';pLr;ini,pin.elq"ciheo"nu)cte"a.iltrtoe;duu1iilf,oe,larflnJ"o"u'uaa;iie,triraillt,i*;-luruo.b-ti"lrir_dtt;';,_eq"-a.tiririit;;nltinrunuiilo1/iat*";"'nu1)gj;omt;raij1",tt?;'iuJ;nEu;r(e'opu;.di;5"i'urliiMnitse"i;rpliui"feij;iev,e-ee"a;rc""a;l;oine!6j,;d'ss,mr",;ri;;"iri,Hi;eipree;1-up_i,d_c:li;_,__-tee-.- giiind-necatd, coqciug scump" (14 h,2 iulie).
724 Leitmotivele zbaterii (,,imaginile care mi-au lSmas
infipte in reiind / zbdtindu-md intre ele ca intr'-un lanf
cle piins vrdvii"), ale indoielii, grepelii (,,gustiim din
lncloiala timpului trecu'u"), aie eqecuiui, govdielii
cearcd sd-ti supor{i egecui"} / {,,In-
in qovdiala cdrnii
a iz-
irucnit primdvara",} ale uitdrii, confuziei (,,convoaie de
con.fusii tirindu-gi in noi / incerte averi) produc o fesii-
luiX de sernnificafii, o rluzic5 menitd sd ,,acolrere zgo-
rnotele infernului". Zgomotele realitdtii s{dchfiiearufniltvraizteo)r
in tupid cu ale congtiinfei. incit poemul
cliafan, prin care ,,tu cel diniuntru" sd te pindeEti ,,pe
iine cel dinafarS" intrebindu-te mereu ,,cine e$tj, r:ine
cregte gi se desdvirqeste in tine".
Oriisuru.tr irnprovizatoric. Privind prin acelaqi,,\'izor
rJiafant", Iancu Dumitrescu incearcd sf, restaureze ln-
crederea in puterea orfic-incantatorie a muzicii, in po-
sibiiitatea creatoruiui modern de a reface drunrui su-
netuiui, care ,,4 locuit cinclva in preajna zeilrfr", cu-
noscincl adevdrui. Degi ,,prdbur;ite" in iumea sensibil5,
sunetele igi pot reaminti forla lor primarX, starea pre-
natalX, pre-fizicd, dinaintea dez-vdluirii {dacd aclev6-
ru1, in urma analizei etimologice heideggeriene, a-let'
neia, e indeobgte considerat dez-vdluire, non-ascunde-
re). E vorba deci de cercetarea sunetului autentic, de
descoperirea naturalitdiii fenomenului muzicai, inl6tu-
rincl ideea de confecfionare, de prefabricate sonore, in-
cercind o repersonalizare a actului componistic. Por-
ns,SpinordenaedfatehaolasIuImIl-aafog,licpaleoernliciensi-ca_iaanIardmncdouinniDc/emulmoprirternesasiitcudureaplceroe-piaikcireizerbceo9-ri
tarea posibilitdtrii de includere ,,a unui ocean intr-un
sunet". Face insd aceast6. cercetare admitind hazardul.
Acel sunet continuu, explorat devine o coiumnd inli-
nil"d, un proces transformafional ce ambifioueazd irepe-
tabilitatea elementelor, e, dupd cum spune autotul, ,,su-
725
.-'ceiiilrirrrri.-s:ltuirfsorer-tn-icrnolsftle{elr*a;liniloucpemnlrteciidcvqreriaiisorczritneaugilgrlasoi:nitm5simc,,iorenieotc,u,rl,ioa1ma(snn,rncmeilteorcdeo,pen,sar.i.ietccttsaiefln'ieltb,cees_llracaeo-dsrivppinnaaeetrrrrrpmiain.tu_ddorilnpii"iuniuigci'e;isier",n'riolt,e,u"utcrue-oratz;nir;Jiiim,;nu_io-ii daiupaicrlleitaul rliriesnutrquerseoazndoriintitielilreproertfuicluei. Dificuitatea tehnjcii
cd muzica e o ieh_
issntreueiicfraidieglertierdpirce-e;a.yinrc"oe*ea,bcirrcileiqitlte;autoptuaiiiepigtreoee1algeantteleicczoasrarnro:eaacnilcosii{zeeriaiuj lal,li.r,nleoeAtqefrcorenonnsnude-gaqtfziiiipdnrr}celmeuozieze,nrindiceatiua,lt,idoicinulooaasrl.i..rcrrltmcdri1-l,e--l
claci. e vdzui.ii prin'ri-o prisrld aparte. Nu eviden{.i".,,rea
{lt'lr,t_t.r:ri1l1r1.',rLio'ct.oramsrmlpJruiicgriinaaareesuu,cnloeeottucslheubui,ii,tceai,:,celtxaic"ceSilnoetnr_tvEao,crlbpeav;i;rc;r;an,",;i,r;n"iaf-"t;ut;Ar;a-;_, conl;r-asielor', nu cirutarea ciialecticii clasice a discursu-
ci iala clestinsd, hipnoticd (pe care o poal-e
lui rnuzical,
da gi inlelpreiarea) -- rnagia jocu-lui in sine. Tancu. Dr-r-
'|irtllaiisigh1n^i'Lnctoes9uertei"rrsirtl.iiorirrrio1.ilg:ltietui:il'rPorirrl'l:liriie:.ir'irrt{flrt.tin.1inrecetlte"rlirtral,elnrileelirlalMnaeoeancostenihpteer$ltot,ofn,etooa,eeoarcvertiillizivaqcnuedrerelc,iaooralml,ii,uungiiftHcrri(diohlreaueicdnocseaed_ttiriautciamlerscBi5sr$jaruIri,etimurairf_rmnca,bocaLfnaou-arrleiieltas;atlsanomuorrcinatrcssareictpVaucuticeicpvulletuejaelnlaineuiv-atiznssmev-se(orudilii-c;5elcai,ntrpeeltltrpbachletsacrttcccleiei"otiuetafemloLodaousiabcrfaimrillbsoaoaehvitdc,mepuiao,solrteiaodrron,niaaltnituf"remdgeradtqlinlfim"vqeunieila"oenasaaliiicoicnm,eJgdcpr,ltoiomiue,ieafe-cadmeu"ifddolo"rtip,,r,ap",'rl,a,n"loseut,eoiFaa*riuiriacrniioanns"ierci;net,nrd;eeiirl"u,"d;c"dts."trrcA.dLilojparo_i;-"rtaeut"a.nr;fe".ip*,i[ro.c"izeFid;cjaoaJiotn;iltoUosiruu.o_iie_i"i_____"auli jic,,r,srlctiltaoorretnie,:;sli,riii:ncnuuoielplairr"onjepuu,uizupnizcreieiciainacireioLtrn,i*,tcc*eaompinelrfteeocfcraat!cibno.renic(,aacrrtaeeuarlpeel,e,rrscemufaglletezicrniitncf,cibiict-oilce,I>lii.acaiziipin.trii
idirt;nclicci si sLructuraiir princii;ial c,liferifi), ci rr.cles_
coilerirea nal"ilralitd!ii f eloinenniui muzicai, clieilocy-Lr l
{infruluuse}ai} cu mediul.
iil Cogif o (pentru doi contrabaqi, pian prel>a: a l_,
duEnuoititr-agotegOiaarrfreacurolenisnqeci"riioincinlredisiut{-asslteearqce;Iai oltiecie metal.ice) aceasi.il.
cie grafie pe care a pir:l-
e uimat ite Euridicc.: il-
cloial.a, encloicsrilos, care derivd din eensugbi lcinlyia9,til,,dine,,
,,ctr{ti", fiincl clivizar"ea lurnii icleilor) si
ceea;i er1rlolare a vaieirtelor unui sunet. it-
goreic e relnat de la bazir, suneiul re-fdcut
Semnui piter-
cle 1a nir,el'.ri
corzii libere, de 1a tri..reh,il componentelor armonicclor.
t.sl{rLlIlR"qr.r.ilii..euecuo1lAr.,rin.'c-1iic.rlt;eiCO1i'ru,ensl11iart,lt,r1oiLruCer;s5en.girrnicriorolnno1IciMlcredrtponauvno,onboaibvce1iot-{rcae'ip.itnotm,-epnre4lauOtougdndtnrditcri-irt.tc_ileo,uinic.esodnccculnpte,asornaia(ecaaeplgbreonrtnneedain,snaegMlp'iirtglniiarri"ounesambpuvt"epagrraueiteagsror;zmmprini)i'fa,izoacaAeutacnrinirlana;;o)tilaeecirigc)otlfe,bctriaceulsilnplea,auEcpenrsmeii,Lrunnufsi,"uerslttefrrlrrlslrltaascttri")rl'.ira{-So,;",iii_tini;pie1i;_M;t",nuap;/,-]c/r;it,r"i_tr_iJ;iirru,a_;ael Iancu Dur:rltrescu exploreilzd posibilitdfiie varialiei iirir-
l.rreloi, aclapteazi insirumenie clasice (pianul pritr:.e;le
sd,,euprcperJaoucliLniqocait:,ci"iiinditerc-uocnnotrrfzaei,ll)aldtgeeiicpaaiurzezciscoearzttciolien",tcd,,onc:onudpuiaerritc,,udcegazuarlecsoacrut--
clate ; gongui ciiavenesr: ar ugor atins, nicidecuin lo.,;it,
irucaid de plasLic otc.). Limbajul inedit e in acela;i
cl o
tirnp na-i.ural : folosirea intr-o manierd insolitd a instm-
mtnddra.ietiadnnitgiienilniondrntrei"ccrrlipaiursioeicsl-eieunnlffullseiinixbc,i,iluci,iantddreeuli",ip.,citiIamma6aauiggtogiinnrla,aasl,fi,ieuaoil,,pr,,n,rneuoaiutppunorrgeiasilrttudeen,,igoiaiirleeirlacua--i
tir.e,_ CorrLrabasul, care dcuopndfilnaenciini-tOrerrg-iLsreisstceum, uulnacmuse_- Iancu Dumitrescu nu ocoiegte, alSturi de instrumente-
corzilor intinse, e,
tic al
r Reinhold llaltr.ircr.sl.ein, Diabr,tltts in, tn,usl.:'t:, ]1.1.;-t uncl le clasice preparate, nici alte suise so11ore, preclrm iri,r-
f.Lirr.,chcn I97.1.
727
.1 26
ltcriiarr,i"l:i'eledmdiniesateiilneritoteasl,s,tbafuobcliidliilteli,lelsaedmleeecltceartiesmtadeultapdldiucreuenag,li,mc,,doiedrroenral taeicufeed'c.i.-t Recurs la armonicele naturale
Se incearcd un dialog intre sunetui natural, cel clasic
instrumental, cel de tnipicei lienctlraobnoicra(tdoarrulneuledcetsroconpice)-,
-rit cu sintetizatorui
gi
tmrcseeuetxuimrpirsnrieoiaillreernciieisat.snumeMftleadnrunuieftcslirtmiininuipnaindclgeegi,ianneIilans-smndettetrliaaonclruipcia(earpnceireeuaefsnumrte-tnraascupifspicpiertaodeiitrlrroctpciiiricrufiedsrilpeioteeidlcco)uXuranrp,.le6iatdpp.attoarutdeeerrezitniaicdntuaaetciEnortuiendt9n----i
le lui Orfeu. ,,Spectrul /umii sonore iI constituie seria
armonicelor natutale scu superjoore. Un
sunet executat instrumenla,l sou cintat,
poartd. asupro so o serie mai mare sou
mai micd. de armonice abia perceptibile.
Ordinea lor de succesiune nu este arbi-
trard, ci supusd unei legi severe, la IeI
de intangibild ca Ei aceea privind succe-
siunea culorilor curcubeului. Din punct de
vedere teotetic aceastd. serje se continud,
dinspre acut, Ia inlinit ; in mod practic
insd... apare doat un numdr restrins de
armonice spre o susline sunetul $i esle
bine a6a, cd-ci utt sunet care ar purta in
circd. toate armonicele perceptibile $i-ar
pierde caracterul Si s-ar indbu,gi, Un csf-
Iel de sunet suprosofurct ne este sugerat
de clopotele gte$it construite, cu multri-
mea lor de armonice prea prcgnante. Este
mai degrabd o neorinduiaid de sunete gI
ca atare ceva (rproape de neutilizat in
muzicd"".
::AT,--- IiI|"IDCN,i fli I
O preocupare de ultimd 016 pentru compozitori este
srrca.nlosruifriiclearinetaeranlerna6lneissgulnselte-lor,capsreihorelopgreiazilnotrd de fapt
(fiecdrui
colorit soitol- corespunzindu-i o altd asociere de armo-
I P.rrrl i'lindtrnitl'r, Ini{ie.re in cotrtpozifie, ed. cit. p. 26-27.
129
c-da 5?3? coala 9
nice). Printre ele, de pildd, trisonui in poziiie larqJii, cai'e cerire pe cele!iorii pi scrtimente dimensionale cele
receirtale, ea percelle gi reporturile armonice dintre cu-
important precrlm culorile primare in picturd sau cele vpiorrlttiur-ile a;a cllm rela{ii1e numerice notlnd ra-
arhiteclurii. Mirajul acestei naturali- fj inclc.l, sunele alr echivalente cu toate cele-
trei climensiuni ln constituie, poate, o nouir gra:ratic6
tdti redescoperitd dintre
laiie aslrecLele existenf ei iinciusiv cu astronomia, ra-
uonbioercrtievcdurinsulrui platdncautur,,aaltitoartneizaasreuan"emtuuluzi,icliai, ,,Reiterarea
pr-oprietiifi- portnriie dintre planete fiincl comparate incd cle Kepler
le acustice a1e acestuia salr la surse sonore ineclit,: de cu intei'valele mrrzicale), e cduevpinretesugplilsracpdoqrtiuinrill"erein,,tdeisr--
Jniattteurgdlgegl|eycotnroica,ccuosntisclS-i,tuiseu, bpofoartemrasecmlenfuolpperemmuosniiicoroiur.i
tanfele planeta] e" dinl-re
rratreior muzica[e erprimate matematic lrebuie sd existe
pentru conlurarea unui uou spirit mltzical colecti-,- aj. o i-nil'e asemdnare,
epociii"l. Cnm majoritatea coilpozitorilor se interesea-
zir astizi de solulia arilonicelor, ltu e lipsii de interes
,mpphnodcCdsIeiaddealisoinundutpr.mrpafelleseiniflri1taii.euneeze9pntdAecla6iije,iuenanqz5tnzruceidrr'C.CAunrtr"ere,rrtiemcocsurpSzisusercealnofdeurniXjrcrmmrefnidlcisceal(,mihaeai,Aullipiutelzuouiarc(nscCanorLnotterrgefreateutenad,)nzr,tzae,Map1udpdstir9lolneuog"re6zlgsinr6zun8nieaditleV)oieeli,ci,1r-tcCita6ia-ny9elCecot6cropefcteri7lihar_nunrrace-ivcirmtmu1pntciuitair9ungiceecetmn6iitnla-ltecea8eg;tpNaarriafni:ncuecoErcaeordmiseun11nsvrt,renoa9toaodsilpn6pianpazcao9ilasccuii)znumenecci(;on{slllSeieioo'litseiitirudeotspcimulnrcnriarimjlnlcaknaouuarid_e__----iii
turale. -\TIMONICELE NATUR,A.LE AI,E SUNETULUI
Considerincl cii, in lt(orieazrie:;,i cuvintele ati o anuntitd Armonicele, ,,platouri" sonore. Astfel, in dorinfa de
rezonantii a sensurilor a structur-ii fonciicei a riescoperi fa{a nerrirzutii a suneLului, posibiiele sale
tctctauaailttdre,e,i,"'areccoo,vuoneunesr'eltl_utieilalnol1anipeefueiii',lrnr,eiemLt"uilifsaieirgtri;enctubreenrili_lld"pou,aesr,rr,,acrfnellueeacirsgtecitoiaiinlir"mcia,uhuilnee,ge6, laittruatpaelnor,icreilscmzeoiiiittcrcdcsalileceicatrtrm_e1rrirr;eecirntla,uiuc_i---l mdq;1 timbrale, posibilele aliaje intre tinrbrul instru-
zii, n-ar fi poal-e numal o nletafolir clac5 artr rerlea in menial ;;i cel electronic, posibilele evantaie ale armo-
,,specirrii" ruenzoqitiar ndfeeloarrm{posnihiocelogniacetu, rafolen.etFicoea,teetr:c:.-.1l nicelor iraturale, Cdlin loachimescu exploreazd posibi-
cuvintelor a1e lititrie rnuzicii de a fi un,,agent cle legdtur5" intre mi-
cro si macro-cosmos, de a-pi reciqtiga f orf a primarii.
tonimele reprezintir cvinta, fsiiinnorlniome,l,esii-d an- Dac:i in 'l-entpo B0 explorarea se inclrepta ciitre trans-
cuvint. Poate cd, urechen fornr.iriie ritmice, incepind cu Oratio I (Fi mai ales
octar-a unui
rlirerci-iloasti,, Ornf-ro IIJ preocupdrile investigheazd flucLuafiile timbra-
l Liviu iJdnctcanu, (-) iycnarayit'. de cotttpc,zi.trtri,,,,.\tt.:.,.eu,, le, sirectrele unor sunete fundamentale, aria rotirii ar-
nr.5, 198"1. rnoiliceiol in iurul propriei 1or surse.
130 ln fond, intre ?'enipo 80 pi Oratio I schimbarea de
rriziurle e numai aparentd, Prima lucrare, un fluviu de
ritmnri piiqine cuhniniircl abia vizibil pe septime micpo-
rate sai-r in ,,arrertisrrrelte" cle secunde mdrite, este o
9cdroear.l,lr.'",c1"tooninneaiadtaintamofa6iessturardas)ub;ip1ir6a,atpitmrddptriurimiiiuie1u{aoi bsiuebctiheivlci,etiitvnreoden(podeamntdireBdn0)et.
Puisafiiie c1e Ia lcnl" la foarte rapid, prin diviziunea \ra-
loriior-, operatiile cu ,,mulfimi cle sunete" (un mod cu
qase transpozifii) mergind de la transparenld fluidd la
maxiirb duritate, se topesc intr-o fesdiurd tensionatd,
1?1
marcatd de,,loviturir" asupra inaterei fluviului soltor Ca 9gii Descintec pi /-lierofonii, jocul clinire limbrul
{clopote) 9i, cleopotrivii, asupra conqtiin!ei ascuitdtoru- natirrerl ce1 electronic y^e core il eviclen{iazir cicluL
1ui. Crafro e in fond o oscilaro intre ginclirea maqicii a in-
Tndreptarea atenfiei spre meloclie in Oralio I se constientului 9i glinclirea con;tientd ertrem cie sensibilii
petrece sub aceleagi auspicii ale transformdrii. 1a aspectele realitaifii, lntre coeren{;r sonorii intrinsecd
Melo-
bltcurliie1ea5ale.eziUiipnnpustrlvrsiunetmrraiszeutanbrttSeleinp,loieceratr,ietiieanviteoecmlaeormenctneeinlnrLetaularuhh_iesraiteipreeaalpesl,eomitcnaeiabntzitoleiaiintssetervareaetgurfi!ialscu__-i Fi ordinea mai mare in care oricc sunel e incrustat. in
Ilierofr>nii ins.1, inirar':a in profrlnziirea suiletului, ira-
-;crrsarea celor cinci spectre sorore (armotriceie tratai.r-'
ic rinciul ior ca nigk: afusnudnaemttetinutia, lce.)ler-.eniDi r,o,pcllautcouocmaraei
inc'lependent, grupindu-se pe trei fundamentale (si be-
bemoi), Fluiditatea e asiguratd cle bancla accenttralS hieratizare
mol, fa, mi iradiaz.1", dupd cum i6i nume;te tinta insusi cotnpozi-
magneticd (pleinregistrtiri cle f oalccllcroi,rinmtraeglmesi einrsitrud_e
fluier,-caval, cirnpoi, trLinic, clin torul. Radiogyrafiile sonore muitiphcind aiternanta ten-
rsii.eiru"a.nirietleim-cpounreslultarirx:-ra:rfiei,i,nccciireqoairl1a-nbrinlvtiiac1-roes, tecmlecrmiliuzojrinb.siitir-er anzuii c,1 actiu-
rlmdraeeioetemaicttn,redticpmenlellfteioeen,crnlomeeitnnuxurctlteelreeap,rn,ligeaeotrtnraieoutetilirvlecraemduifonnieiotlcuniobciittsreuleislrmudeoeaism"bfn.eiaxdtnNejenl,iiaieammzplisoziterieab,lnotiielpunc,,rrlsiaoncddapeieniutrgsenfaidisgetlEaieutirrmnreemalciaialiuciqeipuelco)edl,.,rrraiEeiin,-e_- numai in.
Frincipiutr arheuleri, Principaiirl accenI in cpc'ra hri
a limpului vielii, I-ivirr Ddnceanu pare a fi cel clatorat principir-iiui arhe-
Fascinat cle armonice, de spectrele acestora ,,pe u]ui, termen introdi-rs cle e.utor in muzicii in urma se-
care ie supune unor riguroase tratamente de temperi- rioaselor lecturi cle filosofie riieciievaiS, clar qi cle poe-
zare avind insd in veclere situarea fiecdrui armonic in zie rnoc.lrrnd. EvoJulia de la atituclinea structuralistd vi-
imediata vecindtate a valorii sale absolute", cull bine ziblir inir-o lucrare de lnceput, Rocada ltti lantts (struc-
colegui sdu Liviu Ddnceanu lntr-un taursaulinsemLeilnoro, rvdoizniabrielai,nfornrmaxailmizaareeasesnptiaatliiazal.lreEi
ii definepte scriitura temporald
profill, C51in Ioachimescu se aldturtl celor ce studiazd
transformarea in cadrui aceluiaqi obiect sonor. Preocu- a parane-
pai in Oratio 11 de spectrele a cinci fundamentale, a triior sonori, in transfentl semnificaliilor lntre cele clouil
ptcrXieurilosrpuarrilsmeegeesiorefnuognriceptisuiundbeiiranecesinnpteevcaturlouna,ur,ie,launacgrreraelrioreacaj sens-r,rri in care e expioa.'laid cla'','iatura llianuitli , in
dupd ltrinci- atmosiela qlobald amiiltirc'i cie Ligety 5i pconiia polo-
evidenliazd nezdi, J-trrecrlm ;i de ie preocrr.lt.lrea i-ientm invesLige-rna
imaginat de rtnor timbre speciale (,Sonalcr penllLl ic:got, siniezi"r intre
spccoroimnplrrqoeizpimtaorirjtl,iozacacareepaa:bibnilasntiddmaipmmppaliignnesepatsaiccfdiSu,,(npidereilninptsictiaotdtnetdiaginuditiuantltetrie,- c{enul gi forma de sooirtil, in care cele llatru secfiuni
-rii.treilaetibr.;piioici z.ciitiuiqaoi, cliaaeddea-vlucdldr,atrutoijrrnedreojpn-urtieiz,ritntei-irnca{seuncgru-erlrvegaaizrfi5oarfamittinalti asi-
mele luciSri), o sursd instrumentalii tradilionaiS la care can-
se adauqii un demers mnemonic, concretizat prin pre- unei
sonale ciasice), ori de 1a irtLlr:eslli pentru teatr"[i instru-
luarea, de asemenear pe bandd a structurilor emise de nrenial (Alegorie pentru septeL de sufliitori, care pro-
la un anumit interval llurnindeepcro,:m:lupnogziirfeiea muzjcii in geechsti).ia-leaiazdcctaripoa principiu-
instrumente qi reinjectarea lor intoarcere
de limp, fapt ce conferd noi dimensiuni ideii de stretto,,. a arheului,
ia intui!,ie, la pirrdsirea abstracliunii ercesirre in far"roa-
I Litiu Ddnceanu, art. cit., ,,Ateneu" nr.. 5, 1g8.1.
rea cdutdrii unei ordini arheiipale: cl ar e rrolba cle ,,no-
732 133
ecrir-errirtiellaa5ictiilrusileter'-nnlelrt:ra1urer"iProaannraiacct':eo,lisninuiesiccseruacnhrenataeuiuiunsi,odddeeefirninrer:viaersnptaiugntaeierreredaa. armonicelor naturale ale frecvenlelor notate in parti-
ti.lrd (permifind utilizarea diverselor procedee eXectro-
acustice: ringmoclulSri, peclale cle phasinc;, filtriiri etc.).
tffooanLurinieeaaiiiizivhirsinai cnpaabrtarufcirtieoi,rrcuatlcaeoneirc.ielc,ciiaprurreiinlicumicppriuuartc-e-areeplercernocenunlminteellueempsieinnlae- in spjritul aceleia;i idei, ceie 29 de str'.lcturi b pot fi
erecutate in orice ordine, ciupt\ cu;r'r ritnrtrrile, acorrlu-
rile, contrastele secfiunii C par un riispuns Ia intre-
tcfarelsru.iirrnaLvtariivielir,irfudimi,D-eumiinnrocnrreeieeacciniaeutpi mastaulacntcoreralotnupsl-enenittgrieluniririmn,,givaceirgnohidscicutoeolsurlm,i,iu,omalsal,uslfvuueiibrl,tsuplpttaeernena--- l;5ri le formr-rlate.
siauibiesrasnrLfenievteinscelecci1rLeosaffr,e;o,aordacura.ironeermvoaansaaiiecl,inocsaerepacraerlee.-
Din aceeaEi eiap5 a arheului lac parie poemtll
ctrroral in memoriu lui Lt:cian ,B/crgcr (i''r care posil,rilitd-
tile cle interschimbare aie sectirLniior 11, [2, 12...116 anin-
tesc lipsa de stmcturd, haosril maleriei ueorganizal-e c1.e
A;lurrcr,l'rcjrcr,ufsorelasterrittraelaiip, taaceseuapecraioraeripiect moripteulucoi melpeomzeitnotraur,-
tu:r:haetts, lorrna hiperdeschisd Ei ateml:toral.1 ce va fi ar-
ticr,rlatf, abia ln secliunea a dottel ,,in formir inchisii, er-
melicir, qu.rrernatd cle leclile rnaqlc,", nrecum
ncsira-uiaireucr;rieeiivei,ei,atl)rzn.a:iuninnsefiecrvirisiezlt-i"rira1l1n,n;eccoelsiarijfle1:irilu,ii,tirtirriC{lacilonei nszssfdetoparnanioic"triidnecilN(enao;u;aaincndacoeu,timmaerlpcemlu'radraigeeiujuanls pira''r-licla iniilfatir r.rnui iralrai poernul
clinlL-r-rp- nrcrilart rie bezalt) ,
pentru orchestrd Angu-lus ricierf (crr aceca;i proltlelrrir a
existenfei ,,esenlia1e" porniurl cle ia existen!a ,,acciden-
iali1", cpurimaceeiee&gdiouprobspibdilriltial'e- ile r;arietate a frac{tlente-
ae(ce,l,,uoecasrjci,ireruiicLlAuivtr.ci,uihcsDtaeuiuiusucneltaeltnnauctrhuceltevridoneoanrpdsotrsEeiaibzbiiiairtndincfildssmterucafcqitununeraetitaced,B,) itisatii lntiiudinii diriioru-
lor in
hii -- pi rdspunsul articulai in i:iiirra seclirure), ltre-
cum $i trio-ul pentru oboi, clarinet ;i fagot Os,sia, in
,,care si-au sil treacd in sinul realitdlii, dacd aceasta ofe- ceanrteiticiiei,lestirneciroitn.tisztirnudmepnatuezelr'r,ouitnttinsornrattrriai,nnteotarolerliaac,eloemiaEo-i
favoral:iie reaiiztirii lui" (secliunea A). ,,Iar
rir crnciifii
eitcrrex-.rneiriaiaz,isiciaeirninimnuamegnrniiatLerdftaiecfsileuiisusfeiieeanucscrluuanbtaoaliircneaeiapalazatgi"iei i(sLnstieetlcbutfudiucnrlniedaeEaplumaCiirn)idee.esMctaeuisxftt(ieumrilanuu_-il
fonia, polifonia, heterofottia, clar iasirrll tredeierminatd
orciinea executdrii strucir-rrilot {in secliLtl1ea a treia, in
care apare ordonator princrpal arf ieul).
Dupii o incercare de anulare a r:iecesiti-ttii clei-euirii
t:Drianars.ccchiilisiiaeerlieerrr2aa2nc6l5ue,sn2ce2rvi6po8t,ilel2l,2n6ouVai)lra:i:i,e,c.1.a.gnsi-duapfie:o<xieisszXteii.upaiteeB-Armarchcddaae.huCisre.- (;eioxipsmtiea-rn,ntz[ieCcii-iristareeprnrJoitXao{luc,lrcet,]rjiilrier-irurproepnrostlueerrtialuldtiieiilit,eNcniie--
era e1 ? [Jn niinic, o posibilitate... putea sX riimiie mii de prirr- erliminarea
trr.r voce qravti
chiLa Stduescu
pace interioarS, pe care aLrhcnritotrictti. o apropie cie
ani intr-iut saltar gi corpul lui cie hirtie sd putrezeascb, piesajele statice ole miniaturilot orieittaie ;;i contraste-
tu lnsrL{i pfoustetani icsiioi cnialltdter,..naeqitib, isniei f,iitoctluingni uenxdisrtuelnfcaeloerrar ie puternice de nuanfe par a avea tioar rohil cle ra,miL,
ce ir-ail de incaclrament, fdrX a acluce trLibrirare 5i dranrii), Jlreo-
idvrbpcrreieelrnei.si.ee;epif1,irtl;iicin:siioanlciStaoaopctreiodencrneoctnlrac_rniurrunecrrc'riiacieelei"iernl..nc.ie.ilSinsnanetier1aomn..2ctinuAc,di'ir-lrnieerciuif.lciempameirranieranntirisuceutgsobarctmmaitreripacp,eoratdeazseiol-tagoafiiiiricpu'nfaloilefesdeeprt.xcrr,eiilcisuefeattgiaertqdt_ic,,i
cupdrile mai recente aie lni I-1r'i'eL DiiLrceor:r-r s-aL1 in-
dreptat cirtre posibilitSfiie muzicilor qucLsi : pendularea
intre entitate 5i forma ei all-eratt"i, intre tipurile funcla-
meniale care existir (fuqato, contrapunct, pirrti ric. con-
cert, orhestrafie etc.) clar se paecetreeacr;iarle'rfJealfi-e qi ,,
ca i;eiicrlele sir fle flgurate cu elemente din spectrele renfd". Este de fapt vorba intre apa-
cle rinu
pi multiillu care revine absedant ili creatia proilo{iei
13.! 135
'80 {poefi 6i compozitori). Quasifuga pentrn chitard, in I)it,rctul cie plecare esLe (le obicei o ct:lu1.I modalii
care e aproximat principiul subiectului 9i rdspunsuiui,
al conlrasr,rbiectului, intr-o ,,baie" de armonice natu- care reapare ir.r cliferite ipostaze. ln Csucplluosd- Sonalc, o
raie iaie l'li nii 9i siJ, dar ciritara folosegte corzi meta- celtrld inifial5 de cinci
sunete este tehnicii de
sont.it,ri clasicii, contrastului static/clinamic qi dezvoltdrii
iice, all acordaj gi recurge ia obiecte inedite pentru alte coniinrre. Crrartetul Policromia propune trei planuri :
sonoril"iifi ; Quasiconcerlo pentru clarinet (forma tradi-
iionaiii cle concert viizutir in aitd perspectivir) ; Quasi- uir plan cle ,,blocuri sonore" in migcare, o textnr5 cle
sjmJonia in care ceie patru piirfi ,,se micgoreazd" pe rnelisrne, unisonuri, rdsfringeri de pizzicatte Si note
rc;icte'r:r',raicasleii,cucnacilentcr-aoreindpelvoinzeiem{suezicadjunreqpeeltaitivod,cealulcddrdeei lunoi, liirr.rte, peste pasta cle flageolete clin acut. fln nou
nroment cle ,,biocuri sonore", clar nu statice, ci asemenea
unui puls, foarte scurte, procluc ader"riirate focuri cle
cluratil e opritii cle soneria unui ceas, sugerind un nou artjlicii (contrapunctic, sLlilrapunere cle melisne cu pe-
ciclu litai, moartea rnineral-sonorir djt-t care poate in-
ce'Der aitcer.a) ; Quosiricercare, in care structura funda- ciale) care in fi.nal sc prelunqesc in mai sus-amintitele
lrentalii rle ricercar o un pl-etext de expunere a noilor ,,clopotc".
rela{ii solist-orchestrii, a incercdrilor cie integrare, de \4i,rz'rca cle carnerd cste intr-aclevir cea mai incli-
tangen{ii dintre unu q;i mu}tiplu. in fonci, tot o demon- cnaat.Rii opteanrutnNr eelx.rpieearineunlcerieeclceocloair,isntuicmea-i care Doi-
strafie cd materia (qi cea sonord), in orice formd e doar clespre pot arluce
ele, rnai
rin t-ilui'iu al aceleiaSi fintini, cd sunetul e o substantd in nruzica actnalil irlei originale. CrrintetuT Cumpcina Lu-
prin;ol'.i ialii iliile ei ciirui atorni puterea cle atracfie se ilinii pentrLr ,Xusico Nor;o clesface evantaie sor-lore, o
poat,: :-;clrirnba, fdrl dezvoltare iLr scoicir, mari cleschicleri pornincl cle la uni-
ce. cns prit'nutrz - incepLrtul, cauza Fvlaetreiarotfotinrni ab,raml e$liisarn'itetnlegiinncljularuslpsaufinuel truleluiqampit,eaopco-i
.- sii sic iriardS.
sonnl
tave. ritm,2)
mi;carca continuii 1) pe un ppelan'1u.rnrilteim, ilntruc,e3le)
p-e o nttanfd, acluc o cre;tere pe toate
.;'l.l"lnrr:ricele cja aimf ntire" Pr cocupa tX in special de cliJr urmi"r nu cu ttn punct cttlrninant, cri o rarefiere. Ae-
ruI arlraic al solo-ult-ti de clarinet cu percu]ie se prelun-
clrlri.lr:r, ntianiir, ,,'arieleile timbralit, Dcina Rotaru ltlem- qe;;te iir flageolete la r:orzi : j<'tc:ul cle arntonicc clin final
ieniLn alri'i1r.tie;Le, r'elificii, distruge pi reziclegte planriri
sporiro.rir,,':i,r.a,i-orniirt;rpiiioernejineclstre-iesi1i aairlit"iqi uurroraaseercsopnosnttarunc-{ii,irnsd- esle tocmai ceea ce ne reaminteSte intreaqa piesii.
saueqreraerahzaiiicf,oianrvtaeclbaitn(eleetmhoeslis-ulxlero-manceasrce
lr.rrsiili,uo celule;:.rotiaje, sii incerce o dezvoltare con- Acelaqi
ii;1, tl cii:,,,,cnire tttt nttittai Ce sriprafa{5 a ana.tomiei intr-adevdr
tnrruocclalla-rinepto$atiebafindredq, ibrsaint cilna Noa;;fec Sinzienelor, pen-
"silrl!rr,.i-llrri. ijiiril leanrit c1,e eclii-ir;e, ingreundri, chiar pre-
fic;:ii.iii, rf asi-fi:i cie 'truzicd irrrtiluie cele mai concrete avincl aici rolul memoriei
;i reclinri in secfiunea a III-a rnomenle din plima parte,
cleil,.:lrtc i;rlr-ur.i haiori evocatot', alenuind nicile zgu- i.'r contrapllncL clr ciarinetul. Stranie gi iir acelaqi timp
cli.ri ri
i'lric" 1,;:irol.c.'occu:alliesLlra,-t-i'i:a:rc:;icnlaeliesui,naecl_uemcualrinedsecaascfladdeinclaec,e,cialog-i cristalinir, piesa pentru pian Rriscrucec Mcrgilor propu-
ne fieciirui sunet o altd cttloare : efecte cle instrumente
r-ir:r i-: i;r rnisr:aie,}, aILerrilcl lentorile sinuoase cu mo- cie coarcle prin atingere a corzilor pianului (e sugeratd
inerlte rl3;r.r.:11fi7sro -'in a;a fel incit in u.uutiS lu.pt'
slaijc.".lti:airiic, aileciro-ul ajunqe sd insemne de pild6, harpa clar gi orga electronicii, uneori), poste sonore.,
iriziiri, creeazA halouri cle sunete care se rotesc, se
r-iu vjojr-:iuire, ci sii prevesteascii iminenta unui rnornent
deslac Ai se adund asemenea cefurilor intr-un spafiu on-
c-cu i {ira n r a iic, terif iant aproaite. dnlat. Piesa Crisaliclc subliniazX aerul astral-vestitor
136
737
pe care ii dau aceste tnelisme 9i variafia continud a cii schimbarea de optic5 nu e clecit evolutie, praqurile
unor nole sluubnsgtia, ncfieoiingiteen;erpaetornaruet5sreilepedterescupneretec, utrnansin- depilqile nu sint decit momente aie unui proqram rle
fornirrile regdsire a f ortei sonore primare {cercetarea acusticii
CeJJo-sonala sau it Cuntpana luntinii' naturale, captarea vibra!ii1or ascunse, atingerea unei
i1eaaanLrul-ursiuteeircriteluefrearltdpeinaintnruuergoialor1cr5h, emasvtiirisnducraldilenlasDdoaoiincehmiimaRiioaptarcoruunluoNnrefiaimt5d-i
muzici obiective gi universale).
loqicii a inl5nfuirilor, o mai bund retoricS. Caniatele lnainte cie cercetarea anatomiei sunel-ulni, anato-
lriptrnjrc :;i PdmSnt cle lumin{ pe versuri mia stud-iatd a fost aceea a sinLagmelor mnzicale. Me-
de Cezar los I pentm vioard solo, structurinrl matematic sonori-
i3a1tag, piesele IrnaEini Si Rezonttnfe, precum Si Concer- tdtile, ocolincl supraincdrctirile ritmice, Melos 11 pentru
tut pentru orchcstre de coarde nu pdrdsesc tehnica a- cvartel cle coarde $i MeJos II 1/2 peniru cvintet cle su-
nriinuntului, inEiidl-iinclu-pi totuqi in acelagi timp mai fititori, preced avalanqa cie translornr5ri sintactice ciin
merri acoLacle, mai l.rrgi respiralii atilistice, un aer de ,N{cJos fII, iucrare pe care autorul o socoteqte un mo-
invocalie lie care, probabii, amplitudinea orcilestrald i1 ment hotriritor in evolufia sa. Preocupat cle relafiile
f a li or j ze azii. intre evenimentele neinfluenlate cle curgerea tinlpuh-ri.
gi cele supuse clerrenirij, de raportul static/dinarnic, cle
secretele heterofoniei, Fred Popovici iEi propune sd ,,sus-
pende" timpul cu ajutorul a c.loriir evenimente sonore
tdrearruelaatetreinplasetdnsininvliemrsp."lnptireclrcueilnencl trpoar,rriicsliersctiiunnise-r-rs,,iinn--
Anatouria sunetului. Pentru Fred Popovici fiecare d\riearzsd-l-inioql-reegspi iirnatiaeceslaitquiattiimi .ipn ,,seclirrnea cle attri" ila-
clin sir insemne un prag clepdqit:
ilcriirile sale trebuie tensiule" Valuri tot mai
ic1ni:euaptirnaetra'frireienaiclelnro-uicnlseautiepvaoitrditniersn6rte,Spn.eeAtrisiliiltelfde' alJ,riendatuapsfap,edcecealearectr5ietie-coie'apnrtioea--i
lar.c{i (de la ,,puncte" rare, sublilriate la rrioloncel con
le.gno battuto,la texturi tot mai ciese, mai aclitate, trans-
rneinic-lraclilionale lucrdri clin sludenfie, de la care teh- fOrmate, mnitiplicate) se aciunti intl--nn centru static,
irica sa n-a dvut decit de cigtigat (Sitntonietta pentru un unison al orchestrei s(monirosruerase8lii)m-pezcelEutpe[ care aqlo-
orcireslrii, o sonalir pentru pian ;i trei ,piese pentru clin nou in
nlerarea cie evenimente npoatrerelulunaqtiesiunptoracpmuasei ,-,,plcrnacle-
ci.arteL cle coarcle), clupir allrofundarea muzicii serial- partea a II-a. Mornentele
rnoclalc', pracytti pe care qi l-a propus a fost transforma- lntoarsir prin ,,qoapte" de
ciintr-o stare in ttiri" din ce iir ce imdeani triacr,edeutpc.ti-cucmlargmi oamnoetnirtnupl uall
lionallsmuj sonor -in transfor:mdrile obiect.in altui. alta, lea nu e tocmai cloi-
ciinii:-o slrncLurii a1ta, clintr-un Mo- care
revine e l'otdeauna altul ; prindvara cle anul acesta e
mentril -inLcelteipoXruglit la rinciul osdlluie-ct l-a dus c6tre migca- mai ,,erodatd" decit ltrirnirvara de anul trecut...
sonor :
rea in aceluia$i cea mai re- , Uir-nitoare eSte, pentru cine vecle partitura ia lfe-
lqs III, elaborarea fiecdrui amdnunt, notarea cu rnaxi-
cent.l lncrare a lui Fled Popovici se numegte Introclu-
Ei studiazd posibilele st5ri
cerea 3n amttr-mia sunetului nrii exactitate a microtransform5rilor: o plasii, o retea
dr: inteusitate, timbru, ri'rm etc. la care. poate fi' adus inexorabild din care ,,nu cieraiazir nici o-ntirnplare" --
un singur sLuret (aEa cum apa curge aceeaqi clar mereu o,hartii cu c.Jranifa cliLrtre nenigcare gi clevenire notatd
aita). Echrlibrul, clepresiuuea sau expansivitatea unui
singur sunet ; dilatarea secrLnclei, a lumii care ne sca- in cele rnai mici meandre.
p5. Fiind cie fapt tol un l"ip de transforma redu- , : Avind o construclie similard, ciar rnult mai r.dclit5,
mai ciard cie la prima vedere, piesa Concentric pentru.
cere ia esenia ideli de transforrnare - s-ar putea spune
l,)() 139
pian assnl,ricazir serii de sunete (ciniate in forte pe un meral In cdutarect cintec:ului pierdut. De aici, gi pind la
folcl sonor iucert, o zgurd ciin care se degajd nobilul studierea auatomiej sunetului, pind 1a transformarea
iletai clupii rtibtliitoare prefaceri) ; clin petale de culoare construcliilor in emolii sonore, al cdror efect direct gi
sr adund in cetrtru o sclipitor:-spirituaLd temd cvasi-fol- imediat, srlprasenzorial, sd depdqeascd orice subiectivi-
cloricil, u;:nrati:i de. un rnoment rielocissim de tehnicS, din tate, nn e decit ln singur pas.
;i pulverizarea ei {aga cum creatorul ex-
tnroaugerleotet,ne:Lni'rLi i-r haos, prin plopria sa voinfd o poate dis- ARI,IONICELE NATURALE AtE CUVINTULUI
clin Ei Arcuiri
tipoiogie Armonicele cuvintelor fundamentale. Dupd cum lu-
Lruge). irr Sc'ci'cnf e pentru ausatnblu cle coarde. rnina este compusA din crilori spectrale, iar sunetul for-
mat ciintr-o multitudine cle surnete partiale, aqa-numi-
pentru cllcheslri sint aplicate elellente de
c{metaatteeinfeiiiniicrilrlin;tierlisneqcviiisiieticcdler(qsurapnrarafetifcei qenerative), cer- tele ,,armonice" care-i clau forf[ qi expresivitate, la fel
sonore statice 9i exislii in poezie cuvinte care poartd asupra lor o serie
in miScare. \'{onente cle inr;ollt-,-triiri (formule ritmice a:
sextoiele, rlecornolele, suiliinieri 9i punctdri con mai marc. sau mai mic.l de armonice abia perceptibile.
Eitale, !:trtluto, pizzicetio, cLrco jette) aiterneazb cu pla-
iegno Orclinea lor de succesiune nu e arbitrard, ci supusd
nuri statice, aeriene, flautate clatoritd glissandelor 9i cin- unor anllme leqi, iar rezonartla lor nu e simliti in pri-
tatului pe tastierii, ar,'ittcl un aer fanlomatic (mereu in nul rincl 1a sr,iprafafh, ci 1a nivel ontoiogic ; abia apoi
l.uptir cr-r,,cier-nenltil lehnic"). la ce1 structural, sau tematic. Poezia Anqelei Marines-
Aceea;i ince rcuire in oscilalii heterof onice, vi- ,cu pare aproape in erclusivitate alcXttrit6 din asemenea
hralii cnorn,ictilitt'uue, a-ceeiamgpi liincicnecricaderepdcrl:etaareaunsiaiudeaeparodlliee-rheea-
cle un ,,currinte cr-r serii rle armonice". Intervalele dintre ele ar
terofotrie (n'roc1e1 posibil iracliincl uu nttrntlr neiimitat
p:panraecfalicgbnree)a,crs-rcahcirenebaarcelea,iraclnesrfoosrmelalirreea(cpeaeraadciegmimeplolti-) constilui elemente cle incorclare, de ciepdgire spafiali ;i
cle cle eforr enerqetic, iar senzalia puritiriii absolute, a esen-
fei, pe care o emanS asemenea poezie, s-ar clatora a-
cd
poate fi c1.1sild in Heierost,-rilhcsis I pentru orchestrd de cestei ciesdyirtiri ormonice numite cle Hindemith ,,un
cfloaatr.rtCrclrsiai rHiei1ic1rru,,isi.l,ttnlilchei si,ssinItierpzaen(.t"notiti5n,slirntltmr-eunntefedleasrtui-- fenotlen natural la fel de simplu pi covirgitor ca ploaia
ficialil) celr-tr cl,rLLii itroceclee, llrlpresia este de impleti- inghetui, vintul".1
fdr'5 in-
re continrri:i, r'le trrici impulsr-tri , tralrsforminclu-se La o prirnd leclurii, cuvintele cel. mai cles iutilnite
treruirere, c1.: iliaf.r',tifti{i supraluse aselnenea unor pinze in ultimele volume a1e Angelei Marinescu2 par a fi
de pi'iiarj,:n care se: fes djn ele il-rse1e. Tema probeaz5,
stagyneerzii, inainleazir cirtre'o r:eerllozifie itr care pro- iltote rie (obiect), Iormd, neant, bezni4 cuvint (exprimat),
cesuI dc-. lrutifictrre inclepiirteazii armonicele distonan- palcet (rdu), singe, negru. Ele reprezintd stratul ,,ele-
1e; o linrpezite ca de lentilti. Canccrtul pentru clarinet
c.sJieonrecrlaicrcslrsror n-ol-iilcdlcero1savsnilmhep,isuisiaIiIcosntu-icllllieazr,.l procesul cle rnentar", haosul neciiferenfiat, opera,,la negru", ilo-
rnentui carc lrrececle punctul cuiilinant al crealiei.
c1e la trans-
parenlii 1a uluralita'rea colorislicii: captarea cle rroci, I I';rul Jlindernith, op. c:1t., p. lll3.
,,adeilc.nirea" irartenerilor orchestrali; transferui de I Angcla \'Iarincscru, StrucLu.ra nop{ii, ed. Caltca RornAnt'ascd
ierarhij, clialoqLrl cle conlrasie. lnciYr mai cleparte in des- '1979 ; tllinclajul Iirtttl - ed. Caltca Romincascd 1981.
cif rarea r;l amaiicii armoniilol ttaturalc gi a transfor-
mairilor ihLrrqe concerlul pentriL fiaut gi ansamblu ca- 141
140
I
Armoniceie acestor cuvinte nu intirzie insd, la o rel,',eta- nic al coioanei vertebrale macerate de vid" ; "esent5,
td lecturd, sd risune din plin, invadind textul, ar.:itin- nu rlrnbrir"...
In aceeagi mdsur6, noaptea (bezna) are drept tri-
du-se muit mai importante ;i mai persistente decit cu- son arrnonic rdsdritul (umbra) gi Soarele (lumina) ; pd"-
vintele care le-aLr qenerat. Astfel, negru axe clrept catul (rduiJ rezoneazi cri ascezd (lupta cu sinele) Si
armonice in primul rind aib qi apoi ro;u .' ,,goluri nec{re, apoi cu singurd.tatea. Solitudinea impiicd o angoasd fe-
euforii negrer negre... extaz concentrat" ; ,,mac alb, fla- cunclii, care permite atingerea esenfei lucruriLor gi in
cdri ri-rpt.l clir.r carne" ; ,,fo;uetul putrezeqte miicinat in aceia;i timp a abisului rbului, prin lupta cu sinele (e-
gurd, ro,su" ; sau : ,,el este singele .mvreeui, cunut:ta cie
spini, sii se loiarclf, roisrrul fiind qi el o formd de vieluire esenfiald). ,,Mi-aS
neagra nrea metafizicS" ; ,,tu fi inlins o minl in foc. Singurdtatea este scrumul." ,,Ai
urma singeiui, ucisul sd fie alb" ; ,,violenid blincld, nre- vrut sii te tai in c1ou5, ai vrut sf, trdiegti dincolo, / in
cisd, rogie", etc. 1n acelaqi plan, cuvintul maferfc {o- mijioctLl cleqertului aspru, cu tine ln tine, cu tine dea-
biect) rezoneazd mai intii cu energie (ardere) 5i apoi supra ta". Precum la Rillce, un de;ert trebuie strdbdtut
cu eliberare (spirit, aureola); ,,materie, umbri cleasd, te
indes in v€rs" ; ,,mecanismul aiderii, ochii in-ctrugti pri- inainte cle a ajunge la stele : ,,Experienf5, ascezd a de-
vesc inXuntrul qirei spin.lrii" ; ,,alue01a lor singerie iz- ;cerrutrr,irliouri" c;e,,qSii-naguurrdeccdupdmtaintefoinrsladmdei /ainfi"f.afSaintguuturdrotartelua,-
bucnind dir ochii neqri" ; ,,energier un sentimeni sau ,,s5rut metafizic", ingdduie accesul la esenfd prin in-
raliune : I putinla de a deveni tu ins5fi / izbinclu-ie cu trospecfie ; ea poate salva lucrurile, fdcindu-le nevd-
fala de piatra cenr-rgie"; ,,eliberarea de formir qi r:iati I zute : ,,Dacd ag putea sd md arllnc in aer. / Otrava lui
s-o primesc in singe. / Sd md ridice, sd m5 facd nev6-
sub soarele de neant". zutii'''. Singurdtatea este muzica sferelor, insensibild
Arrnonicele cuvintultti forma sint, dupd cum e cle
iplcanueproitpsevunepotentuacsolti.,rnorDlimri(feohi-caas,ro-taoaseb)ra,f,sioznSibpeniorrtveirpiuaacrle[uoTaeiv,oadotdecucualerupreeii,rtcr("eca;.uoc,,mec,,Dd.)oacD;cr;eain-alce-eg-naaipEuclueluaptiecuearc.tftteerfluiicnabttlluunaf"--i,l
penhu Lln allz tocit, care trebuie trezit prin goc: ,,Intu-
nericul zgilfiie spiritul, trerlur, bat clopotele". ,,Sint ste-
le pe care nu le cunoscr muzica spaliului / sint sunete
ce nrir elibereazd, / sint spasme cle o precizie metafi-
zicd ".
neantuli" ; ,,irni provoc eqecul, poezia ;i moartea" ; ,,Ziro- Siratulni elementar, ardls,p,oupnedreeiplarinnegurrum"a, rael
rul, zbor cle rac, riciind pdmintul". Este acelagi rne,ca- ,,hao-
nism cle purilicctre, transformare, evolufie, care pl'eface sulni lediferenfiat", ii
u.n ai
doilea nivel, alcdtuit clin prirnele arnronice ale sunete-
;i fierul in uur : ,,Viafa tincle s5. ia infdtiqarea fierr,llni : 1or funclamentale : este momentul de trecere, tensiune,
fier amestecat cLr spirit" i ,,Setea de purificare. Dacd transform.are, momentul cel mai important in creafia
aq putea sd mir cuLremur. Dacd ag putea inghili r:alul". poeticii, adesea trecut cu vederea pentru a fi analizate
,,Valuri aurii sorb ochii ce nu sint fdcufi sX vaclii, cr sE
taie". De fapt, vechiul drum strdbdtttl de existen.tialiigti. cloar r:ezultatele evoluliei. Structura noplii Si Blindajul
De esenfd divinii, viala nu suportd sd fie trditd pe lu- reprezintd descrierea amlnunlitd a acestui nro-
mdtate (punct de vedere nietzschean : filosoful consictre- final
ment intermediar, simfit instinctiv de poetd ca fiind
ra cd aceia care nu se strdduiesc sir trdiascil esential esential gi ,,provocat" aproape cu cruzime. De aici
nici nn se numesc oameni ci jumdt5fi, die Halben). La tema ne7:utinlei exprit-t'tdrii (care a dat de altfel titlui
voiun.rnlui Blindajul Iinal) : prin interiorizare crescindd
Angela Marinescu, esenlo este una clin armonicele cu- 5i eforlul de a dezvdlui,,lumea raporturilor secrete'
vintuini singe (iarba) Si este obfinutd in urtna :rnei se ajunqe la un fel de imposibilitate a exprimdrii :
putreziri (macerciri) -- sau alteori prin arclere, clxm am
mai arltat: ,,singele, hagurincl neantul" ; ,,strigdtr.li ":et- ",Riclicarea din tine ins5fi / spre in5ltimi pe care nu
742 t -13
poti sd ie-atingi" ; ,,Complexul luminos al neputintei / in poezia An-cleiei Marinescu, cuvintele se intre*
convertit in cufit" ; ,,Virtute a suferinfei, virf otrdvit / pdtrund qi acfioneazii dupd vechi pi severe legi : rit-
tu locriiegti interiorul intunecat al puterii / nu iumina muri de respiralie, de valuri care izbesc in fdrm (in
psntaurlumidcadtui raianilcualizsleiceguierisrpeuoalucirmipleoo"tei,vtieectlco: .rd,Fe,Billiacnudavamijnuptle"lalsoerelesc,iiEmrtig6eidniinnu qratii, ar spune poeta), bdtdile inimii, succesiune.I ra-
deschidere a Strt-tcturii noptii se ajunge la o chinte- pidf, a zilelor, noptilor... riimuri sugerind raporturi
sen{d cle poem alcdtuitd din cuvinte pufine, aspre, supra-loqice, vibrdri esenfiale care sint, in ciuda apa-
dure, nelegate uneori intre ele, pic6turi de acid, un fel renfei c1e dezintegrare, consonante, Prin concentrarea
de cuvinte-meteorifi care par sd distrugd tot ce ating, maximd a metaforei, prin structura limbajuiui, prin
autodistrugtndu-se in acelagi timp, tehniciie tonului aspru, imbinat cu o profuncl-uman5
Numai ci blinclajul nu poate fi final. Dacd ne-am disperare, Angela Marinescu igi scrie actlm, intr-o ma-
ingddui un fel de tablou N{endeieev din numai trei nierd amintincl uneori de Trakl, Paul Celan, Sylvia
elemente, armonicele currintelor aminLite, motivele din Pat ulal,u,tthir-a,lin,m,soppitaeiirreacnaltaerei amn1buo"r,etpisiotgeeiz, irianrittere-laniidsoeiupvnabicire,tr"ca,lnepscofoietrzmaiaa;atopaucrnuecm,-
al doilea strat ar fi : energie, moerte, translormQre, spune poeta : ,,frica cie intuneric transfigurllrcl lumina"'
lupta cu sinele (ascezcL), provocareo, vidul (deqertul),
idpeueitcrNei4zcaiurreivntiern,stc,e;uol.ecuAcJ1aartcereudisietoicam, sninteriapdtueitnionscldaa,mecdxaapretrdimepxdoirseiitz,diaacllbAeujnalg.e-*-
Armonicele ,,unu1ui". Octava ('.dublul"). Aqa cum
Stuctiul pe un sunet de Pierre Boulez propune multi-
plicitatea unei sinqute voci, a$a cum Simfonia pentru
cLllanceiionriuimarpeerxcisetpatiibmilp-revinzeibiilnudl,eearmpenrdienslda credem cd, un singur om de Pierre Schaeffer include folosirea
Marinescu ar putea continua intr-o zi cu tuturor posibilitdtiior tehnice, amestecul zgomotuiui
p-oeAzniageslpei-i cu muzica, paqii, strigdtele, rdsuflarea omeneascd, p€11-
ritului, a r.-ielii oblinute din prefacere (ln sensul goe-
thearrului stirb und tverde), cu poezia aurului, a sin- tru elucidarea aceleiagi multipiicitdfi (in ultimd in-
sianld complementard, armonicd) a lui unu, la fel poe-
gnratalii IecunrJe, a Totului (,,domeniul dubiu", ,,zbo- zia poate indr6zni sf, acorde o mai mare atenfie rever-
rnl de rac"), a ste1e1or, esenlei, muzicii spaliului, berafiilor unului, aie unicitdlii N{atei
ideii Iiinlei. Poezia lui
pure, culorii roqii, etc. Presupunere hazardatir, deoarece
in poezie nimic nu e previzibil. Totuqi, o asemenea Vigniecl ie investigheazd, acordind atentie in special
experier-lld ( : chin) a transformdrii nu se face ,,in primei armonice din serie, octava - adicf, ,,dubiul"
sinel". Consirnfirea ia trecere, care este pur rleclin, ;i-a asigurat qi muzicali-
consllmare a fiinfei, cdclere, inseamnd Si intrare in fiinfei.
propria disparilie (in care poetui se identificd cu pu-
Desiqur, Matei Vigniec
tatea aparentd, prin repetarea unor sintagme, cuvinte,
versuri, intrebdri, adevdrate refrene (strofe intregi
terea care-1 sfigie), dar gi apropierea de punctul-limitd urleori, precum in poemul D,,ecsappreitosluticlulei"leGdeeneStiacma,paoniien).'
ciincoio cie care totul se rdstoarnd, se intoarce, punctul Din chiar primul poem al
de transparenfd maximd in care intunericul e lumind, trebare revine absent, ca un prolog de percufie : ,,Hei,
iucrul vizibii e invizibil, materia e spirit, negrul e e cineva induntru?" intreabd pe rind fluturele, ecoul,-
rosur etc. ,,Buiine negre gi rogii. baloane mici / ca
nigte dungi hagurate / precum rdcoarea ndvdlind izbi-
tor inlr-un cimp devastat de pdsdri... / trei diraensiuni t l{alei Visnicc, La noapte tto ninge, ed' Albatros 1t}80 ; Orc-
gi trei semne de foc". \sttl cu tLn sitzgur locuitor, cd. Albalros 1982-
744 145
C-da '3i3'i c0eia 10
l)iidur-ea, cic1opii..." e cineva in miezul neadot'mit a1 pi.cc.,tiuiid.i-e,"ni.iu,rS:<t-iitnilrtetooodgJrutzii;ts,dtrue,apnblsuaicselz.ttueonLnirpicuuocoilmacura,irue)epiiqiu;iotrisnerirltitiutrriPouozcdrrcitineol,ruuentadcnniscgcltiltuire;lilucpreIurlpuacnldptttioouttsrirnirduiit,iogucgdredeie(le:misuircfueilihiinosipsdesoperociiearfciitEgt-ntLcrilt'to'ratflatue9l)le.-;---
rr-raieriei / ;i are nevoie cle ajutor ?" (Despre materie). iiccli"lu";i,mri.ci'l:-Fnua,r"(iliclriitl.iSc,ru;t.Au*rirftuuill,a,ait"e..loir.r,c.f,'"r-'l;sisiopq.,l,a.:ietia:n;'n'itupuilnnii"f."inoni"ritsrirscXi"ci"si;npaipe-p"tttll;rliaouu'e.ii,'Bgc"tcuo.o.r..rlc/trl.,nvliulu.rultie,aune;,,.tn,n"relai-psl,ilrstrt"rtrE,<,gIieirneesapi",oi,"ni,nnenno,ui'.pp"txiiie",9iuq7aapveti,tiae)riplinuiisriIi.igine,ori*ursnzm'rod,ksm'i"pas,Puiieaip,aurncnis,ullirE,fnpuntuniecimpoioee.,nm-;uniiliot"tobratton,tltniiuocrinpoiirricl""ipdti1aslaeclraSeuusii"seca"iiirsell(pani,^iuiits"9blilq/cVr,,edenoat9tin,i"e3lriiteiie(rocurtoiteefltoa8,,-aicapaurlr,,ccntilieg,Pieiisnost-edrilsiaenipree,eu-ierterirtimitsriaNnt-anmuse7iq1rnieanunzcme;/tJ0-lilicba.eEireboiuneieuq"to.olaas,itdilrerxtlni^s,leepasro'erains'telsiisc"dciuciscnue-lar,;set/iclImstpe"t.ntqiirie-geiVcpn'tcvrapujeoeetcrdct-PtlooeiPocseamilnrgteltaeslccl'salarsiropetibncr(lteudrraouiutretsaf-ed;saidierritzntceol'i"ztantt6dedn"t/e,/utllonceep5),tiinzce9ce;,plmrtdectdi;imtesraiiaaer'ci^,snureae/i,1i'mslA"iatnseirpsrcnemrartcslcbutn-yiftriaict'ihtacaefeaa<;annnruihnprpiietzillrst-lnziirIneelorsvpoezai'ailtteLirfoerl.eaf:lnaeriei'iia!rrtlcuitcanncct-ltareitricisuclnei.eJre-li.u'e5utltl1l)i"iae'-x-"l'"-'-t"-t/llii
Ife foarte muite ori, efecte muzicale se oblin cu aju- ccnlleuempviiClnuimrlaietocovlareairlvtodeiprr,aoiptsaeatazpcnzeeeircrs,,aopsnliermaiejdebte.uonUCb, lzi.uiiinnnluedsilo,ealirln(tecedvtoieluriiuiunihzeniaodl oraipsuueorrlc)mioaedurseilcutae'i
1ornl qernindrii cuvintelor (,,Timaios este ? Musaios lc(,aL,lepecNiuniitltl<ilaieotcrereliienaVmcgiloqlsnrna)ui,emccasateuircneiliu,/imtirieiinntceoeeracrizceaiilii:,pecoalaerettieznulicoiuuerdpi f"urs,ul"dmcsaoiiurraepvsoetcer'lbecepciaiiuirsnucgieiaeil
este ? Aristoteles este ? este, este, rispundetn noi /
bine, bine, spunea maestrul, ce v-am invXfat ieri / I Cl. I'!lrik-Iiatalorl l3uritlc'srt'i;'ubiik' r'rl' cit-
Jrunii mei acle'pli ? o, ieri ne-ali predat / qeornetria,
rraestre ; aga ? aga ? dar / alaltdieri, alaltdieri ce v-am 147
inr.6tat ?p"ersiolgd.ic- Des;rre leclia cle IilosoiieJ. Alteori
o exclamafie (precum ,,la noapte va
revine
nincle !", in poemul cu acelagi titlu, strigatd cle turigti,
ncqtrstori, pompieri, cetSfeni, animale, dumnezeu), o
afirmafie, un imperativ, un dubiu, eLc. Dar ttu aceasta
repetir:'itate 1a nivelul cuvintelor constituie structura
rrrizicald reaiir (dupd cum hainele nu sint clecit o
oqllinclti a ceea ce ascund), ci rer.erberaliile icleilor de
suineict:eitrant,ecEarremptotlatitpelifciitcautneo, sccluet exislcnl unic, continuu
nrLrnai prin rafinne (nu
unicul imobil al ;colii eleate, unicul inghetat, ci acela
sLrpus tensiunilor interne, capabil cle schirnbare, de
scincl trre, cleclublare, clevenire).
,,Sint sinqnrul iocuitor al ora;ului / trbiesc in
r.rrechea voastrir / md nasc, md innulfesc qi mor / in
r.rrecirea r oastrii", spune poetnl. Un fe1 de Ne-clhinifd:
1''ocea inlernir, care pune intrebdri, arrertizeazir, inter-
zice, clicteazd regulile eudaimoniei, Dar acela;i ,,sin-
('Lrr iocujtort'' este pe rind (sau in acela;i limp) nu
Lrnrnai filosofr.rl cfooasrraet qucunrleusciele(v,,ectroirtpbiprinzeeit.oLaercos/ eiov;ol1oitaefateucneincavlecdulamin,
paznicul
cri ti :
zilei am
iirnpr-rl
o lulrqii plimbare / plinir cle gJincl uri interesante") ;
ilrrcoeeei'a.rl/cetretibifuiiie(r,,se.ul sint pdoinetcuilnOclrains;ucliunicEl /ufioariaghDiloi tcil-e
asist
nare.r locuiLonrini euforic / ...in loc sir fiu cu locuito-
rul eLrforic sr,Lb qbilotinb / eu aplaucl tottil clintre per-
neie tle pltLq / gi scriu increzut;i inrhit / clespre im-
t(lrl,oe,cnrotrainlrs,rtrr.ufuriealcuerrrrer/ennotirm\cecanaletr"n)fue;frlaaricdeopanrsinstrimumcbitjoloolrucludulei oDcraraaglqeuolufneiu"ralu-tdi,
r-eveniLr.rl abunclent in poezia ltri N{atei Vigniec) ; t5-
ietor de iemne (p.Idurea, hieroqtifi a incongtientului -
i l(i
liasceltrsr.ici r/iedoinsacdriisnocaurlep:ii,n,oiirimculeqccaitiecloinrirncilnuece/amiarpidinaecad nTMeoaalelteecieaVrceieppstnitele: ecpl.eloAmaceienasteitzir,r,epcvoaiidnea,c)ti,niodtnri-anartdredeevviirps,icaiennreep,"oreciznaiiacrehluii.ai
trar er-sam vreo qard pustie ,/ tn erai uriaga oglind6 /
'r.b,c,r,.Xetdoadirnoei/rmcaiclceceilanicnrciectrLeu:eetlouaopckfriiomeiindaaeeijiiumsnmatoeqiusueEn,a,pchcnaarirdipatndeiniaiprndelceanrlcaeiaunat|r"eti"lo'u.i"ramiDrneare/rcaodtinnuesderteeirsaarutamde,,ien,ncvt6ouharrcluaased-itl hotdrit sl foioseascd ,,uriaqele mecanlsme" clrept spdr-
ldaepEahrneianiSt ,csuprieorgiiini,dpveenctriunici,aa,l,udancgdinndimoisctatqleii,-
'qyiitoare
trintind
preridzul nL1 trra intervelri" si1 poattl cinta ,,1a Sapte fir
din Virralcli", si-a scris intr-arlevdr partiiura pentru un
rftcir''a ,,hrbnirii monstrului" revine gi in alte poeme, sinqur interllret: insd ii pentru nenumhrafi dirijori.
precL1O111ipDoesstacizirrn'iaareca[tsrabuluA]uliteieginatitmd pclledriinctuuilMiea,kitnas).tinct, Gestr,rri le lor, amplificate la infinit, dar'i rrersurllor forld
punitirrd, clau unui singur sunet r"'ehementil de orches-
'rppu5sr.zrs,c.i,uiiarrrte.ifaiir-ispVrrnnntetruitsj:zrzgirsnirll/n)/ittl.ue/tu.nitlsiciu[nuc[;reped]inlinenaoagcArtcperrJicaiasleiinleenaarultbusida/Llllpeuaulelzmrcoqs$iniiciecoutaicieepcinl_,tltslacripae1iedarit]piiarrl,nucgisrccactli.iesphioe1nrelba-oimrovisauarcpalprpqeetlearecdief/harmohrrtuasiutdircip/diaijmiriml)hteduiuu.snov?edn-cneSeesl-can"aa//q$brc1julsltuia(oicucsScd:ltlnciuinntito6nctlr,.ertc,iualetNlichencsis)ap-naacoiainillnspcpevgcii".gcdoreiaiuo,cuuupl1lirrlupbrotuu,pco,prireiprlenifaeeictritn,nuurt,ioevidedclppudiisruntlulit_islurce_aX1/iri trii berlioziani"
Armomire{e ,,unului". Terfa, cvinta Ei.'. nova, Ipos-
tazele ,.unulilir" sint, in poezia celor inchinafi spre cer-
cetarea cle siue, deslnl de amirntr-nfite; apar:
nu tlurnai
nocutmaviiaru{l,,crltutlll\iri-e1n1l"e) aczi;iq,,riit,m,teurlias"u6fliet,,rcilruriinlLuar"nfiiii"n, faeril'noDnaicadr
structurile lnuzicale, in aceeagi n.riisurd lot ce a alcS-
ptuoiat tenaftitrcrailitir-cl lttLnpoiidmsoiscleiemlualtincu-mddrtetiucii pPui rL,ocniousmudlru--
rerluivi l\crtireullil-, ,,crclmlellucihjVlluoeaicrlclcta:;irecteirienctLafrelLin'tioo,ieracgt-ittneecrealin,sacclLairnRcnccliiilltuerfhcra,uurlilct,dftrcraiiincpltoduAslrugibaiutoz',s_i,tl lui-idee, fixat ca o schiftl pieliminarS. ArithmolocJ mo-
;i mireas'tii dern, Mihal Canluniari fintegte imirinarea numdr-sunet-
;r rl LLbluhti,
clrlint in asa fel incit poezia sri rdmi-tr[ aseme]1ea
ianluzsiucfiliet-uhacio, naf<oiruicninicrlrur-r1ifi1itaurolircplilnaetogniicuienlieso-n. un alial
risfsrlt,vrnet,iii-iriiirrrrua'loarzilrerir<.atirrptua/lrzit'oermouiLir.,n/rtzealr(,ra/..lie;rreianinn:z/crmLi'tcincarneCa^ii,urreierrsnedn5revspsaeespacrgp.\i-turcrlutairro/nuieesniileecsac:$/psa,.ieaiscr,9eesrae,.acCj"iplv.tiearmrreiaroentc,Ldaic;ltntialmiriacctriahaciualnelienditseirsoetsec,uirapsi/nz.psuL.rcivcrnarilerio,ieri,zgr,i/ri,piiui/ririurin,irruniattaNesiaecrianiIl,i/aAtcicnsclenredese$es'ecnptrac_polinicrulactasdfeiraiicca1ipt?dcsnn;alitcitrE5nue-,/ii inca in
\roiuinul Pa:zii1 continuinrl cu toate celelalte rrolt.Lme2,
arrincl drept cuhne incd recentul .4nracleus3, Mihai
Cantriniari isi pr,rpunen sii asculte ,,sonrnul nLlmere-
ior strinite-u lucrtiri / ;i-n univr:rs cris Lale cLtm se
scurc1", translorm.inci poezia in ,,salt mortal peste ab-
sente", ricliclnd ,,un altar r,tmil chinuitului 1 / in itn-
posibilitale cie a deveni 2 altfel decit prin sciziparitate",
privincl cunl ,,ill punctul inlersecfiei noastre / de fie-
qcn.eleeqletc,illoe:crrelqi,nsertatr.rblveoeintrascaetleetniniati{m.aecL,elendjnlui_tnrneet:ureqlrtuliiisnetaril_aerrr,mific:,elinccn[etrteLrle1lestitajscrciaosttit,rrep-cmiotldiernlaiitelrieeea:onsmestiimcene__- I Mihai Ll,lr;ri.uniali, l'ot'z,ii, ecl. fl:r'1-t'a Ilorninlasc.-t l{)7tJ.
cet'niucre, c'd. C:ri'tttr llotltitnca:;rl5 i1)80, Not:4, ed. El'uincst'u 11.)[]{)
;r 1'lihai C:ii;Liitni.itli, lrtt!.!dt us, t'rl. Etriui:sc'u 11)[i:1.
I +a-) 149
Ntitcamr1asuceoaelcc-gtra{ntea1nrliteeaahriiar-rietsi,f1z-Daenicimie-igeaill:ac2illniqcicC.-paciil-lmaiqcSaenlbaullc"iteuieaindutpaaeaaimt(llarinnutCacttsosiearauoenilnetii,g,irtiillio,naignlacoiqcasrcadnrienorai,xiiaelnInmufl-cp)rigiac1.girclosloe.onLal-iuernuji1rerliitdsa-crf-tvvzli"'2auei,Xnei,on,nelttda"uSidi!dsif,rfenrla,iticuesapelcfoeaicgduierilSar(moeniaiaaccmimpgssnebumliiumreinreinnnnlnucaaueaapdcelqnnvirilsaueeiuuurescdt.ialvnidt,s,releti,aaiiunecpcc,fl,iliulaonaneicoamm,ri.ee,,,lastait,sgeinneaijl,tauri,r,clri,,idliclladm_ciolitolfnn.eeer;taoesricreq\otm{'leipeioiert'niieoliuranlhisaae:iflijrcisrr,gtal:lliai:rrriarttfn.q,ilieii.illaaar-nl--ie)*,ri rlegeie infrigurate / hdrluiesc degetele pianistului /
ctqplpf,lbarulelthiiiru-tei1rmtetiei-irilqcelru!C(earipancitseta,e-deacrfnrviie,restn,Aeaco,eotiniallousns,ltterrcettilcserfougnsiddeccrr)iibnai"eloiaa)dpt-rL.,reauo{eeluf,t-eal,viegrtn5toaociuneipiLluoelidoiuntaivtmnetodosolaceeebi/erlolleeee?e,m.""gl"}.d)u.iueegemDv;r,iifdaoeLucsueiiAereectdirn-ercaaicsumnnnemjtaltlsiiirrnqa,linecuo,lcpteiiacruonir,l,ib,rb.idlc,n(.imdi:l..n.dd,,.e,bc:r,ueccnracriti/iltnoesnarnueinse;o;iou-sc-rcr,ei/Lllrioirharllreilrizpunn]auaidei---.,il atacind o partiturd inversd : / degeteie mortii" (Clape
cnrtariluipeenlacniirerIiide,n)uril_1ilrgctaceraoeleiM_incistuaierhulra,dtaisemetitrrdpeCeceaiaucrnc,ntedoetauorptsinrsiiimiiuiiapclderdai(termrcie(cpaDa,astirromnecicualeaenrsmn,sscienubnpnLlldiietnnrnmmd,da.:iderrSliralUeaps.'toAcptfdaiaenzicortiapaojn.eanlpjinr,?t*,ititulrtrt:.fl_*eeti-_:,i' rte flux). Cele cinci elemente a1e microcosmosului slnt,
c1c[aurrrire,ra-31-3,s3itnr)ft.leeTrteurhse-eiraiszgiini:tf,r,5,mr!didasurtufulanriruseeiagntcueomppdioilroe"rt.u(,Tli,n..raqnszi,oitl)lun. cnr,u-r:,.i1l;yer_ <1upii Mihai Cantuniari, apa, aerul, focul, pdmintul Ei
slesrncr.iuslenunetrorretnaaie:uCtergoctsrieia,ihepn,areDlirece,ltiinniiabc:nbarra_dlupotercemeemgocnlriaabinrtpnadiiuesdcndeltruiastanreuie,eulgiaioaesnmtmeipmqirdaeeniiirnbni,uetpoacatfsoloatucAocerp,lnmlfzaerasiioccvaeer,cuemrlnlollniuinontrileruiunimliicis.,,Meitmnoioariucatpiii,nciiurU,trctl,soe:a,l,srdc/c.aiCorosgE.iasiancdon'rhirlticottoLaeueessemtneti,zvi,ea;aleelulg-yoclrsiesir_,e,_ili 'uVroriensnocrin.,StEtiiinas:eC,nl,imMumaaexi s,rca1rp-lo-s1ee-f2ti",tan(sCucdoeldartmocraeiens,iuVvmi)n5.o,Pvdtaieltsciuidtl etreocotuao--
rnigcare pentadicS. Iubirea e firul muzical-unificator al
150 lumii. Poetul igi consLruieqte opera aSa cum arhitectul
anbic pistra in propoltiile unr-ri templu amlnLirea unei
dcsaleacatilruednc,ciurrlienlcalahCofeiioaemrltiinapntet.ep,aur,mzdVceoolvelie,dricrsaauatnlrua'aolrnbtnel,uil,otetnrtceuph:meilIiIibItpBirouIaRrttrgEaaatci-lvafi,ect//iuocntpoi/veter-care-
tllagtrcL inchegatd in retort6, / mddularele trupului min-
siueimt espiiarecfuinvaini,tn/ lueimjiusf-eitrierele, crispate ale mXruh-ri, / chiar
sd nu
/ s5 nu se imprSgtie,
clestrame / aceastd appassionatd a lumii".
se Totuq;i cifra cei mai des intilnitd in toale volum: ele
poeluiui rdmine nattii : a ciat $i numele unui volum
{<1ce,l,vl'aioaotrcap\e..-tcli{,r:regui.oa)i/ncr;,,hapeiimniinineszaf"idlemqu.ricddAnbreecoupealruplseildptoea,ioa,amnegpnetdoeujcerrrirftnta,e-n,t"us,oiec(sjmu,Drcucpueitsetiuentzeiindtireuupjnoardepsonmeo,p-tprroriiflreiori"ilnsii"al(toAosr(rutmZ)upupacslgdaaairnetgraeuetdv,scu)dl9celee9)-;
pupi i.ele cliiatate aie \rjelii care pinclesc clintr-o cdmard
ticsiiir cu vechiturr (Intilnire), veqhea peste care al
doiica rind cle pleoape ntl \/rea sii coboare (Climax)'
ullrmirb,irraeaat,it,adteit de neagrti, neagrd / scormonind prin
Prin obsesia ochi-
cleasii, deasiil'' a Euiui.
lpzoiircea'tcriielieaalduolrunrmieaCifio,priacntegulhriuavalDdnaeaniolrGu, ieNol4urigcheuasliecCsuca, uniatur9niiinadreiposceeezaaiepmrdoue--
Petre Cirdu. ,,tin ochi ateut'' e poel-ul, ochiul luthie-
fier / lingoul
l:ului'care cautii ,,in vinele copacultti de
ltreu" (Alchimie). Ochi alinlit asupra esenfelor, far cli-
pind ciin turnul cle slraii.
Atncrdeus, titlu cle volum trimilincl in aparenfd 1a
fulozeirt, e de fapt traducerea nduemrreenliunidpuoneictuaiulimi, b"Nd4-ai-
hail",, Ce1 ,car,e ,,a vbzut muzica
15]
noroadelor", care,,toate cite mai srlnt cle-nviitat tr-ar trolornr,rl inimii mdsoard poezia) apar in structura poe-
fi vrut sX le-nvefe, / crr ele sporincl ldrir qir o iriiire rnelor timpii neaccentuafi ai faptului anonim 9i timpii
cle-acum irositd" cel pe care ,,muzica, acest desen in cn aicent ai sennificafiei suprareale. Volumul Terapia
tirnp, il tulburl de fiecare datd", e chiar ciiutiitorul-rle- tnutrciil aI poetului iugoslav de limb6 romdnd Ioan
-sine, poetul cdidtorind prin propria-i fiinfS, r-itir..cl ,,in Floror c, in aceastd privinfd, asemeni oglinzilor de Ve-
'.Lruit de rofi ca-ntr:-un refren". nctia : inuzicalitatea sa austeril e menitd nu numai sd
roillctc realitatea, ci gi s-o lumineze. Universul inghe-
Obsesia muzical.l pdrea in primele volume aie iui fat, di.scontinuu, i;i are armonicele in fluxul psihologic
Mihai Cantuniari rnult mai explicitrl : polizatele canti- neoprit gi viu. Mai intotdeauna dupil expunerea faptului
lene (precurn achnirabiiul Pdnint de flori, scris ctt e de i,'ia{ir concret in poezia lui Ioan Flora se iveqte un
bacoviand simpiitate a mijloacelor), poemele eql tip vers (sau numai o metaford sau doar un simplu epitet)
carc dezvdluie qi,,timpul metafizic", reversul meda-
contrap'.rnctic din Ultramar (in care prirna strofd afirurd, liei cro,n,Nlt{iuinncliei E/li Ei simli c5 te inviorezi, nu duci lips5
de munca e gimnasticd li inviorare. /
a clouer clenuntii, dizolvi) au f ost inlocuite insd, ctl ...1,;r'-r1oi, nn'-doi, repetd pentru sine, repetati / pentru
tirnpul, cie limbajnl esenfializat-simbolic al analoqiilc,r, sinele. pentrri iuqivii, / un'-doi, un'-doi, terapie a mun-
cii.., I '.['recn vara gi nu ridicariirn casar sptsi" (Terapia
corespondenfelor macro/microcosmos, de ritmurile pro- ntuttciii. Acest ,,trecu vara gi nu ridicarim casa" aruncd
semnificaiia in alt registru, e armonica superioard (cu
porfiitor, etc. Semitonul, concentrarea ideii intr-un soiroril.iii.i rilkeene, neagteptate in contextul dur, laco-
cr-nzint ,,din a cdrui absenfd, uneori, se moate" gi nu nic-;nclieril) a,,muncii" gi,,con;tiintei".
,,irelgugttl c.le lucruri de care nu averl ttevoie" e ciutat
acum cle poet. Acesta, ,,rrietate intr'un tub cle orgd", i-a o lecturd atentd se poate vedea cd ,,noul verism"
car€ nu mai pelcepe coralele in intregime ci cloar prd- al lr,ri ioan Flora re{ine, pe lingd intimpldri concrete,
buEirile de tonuri, vuietui abisai (in registru gre'\r), ;rai al::s licdriri pe cadrane", ,,timpul in urmd
s-a dezobignuit cle clanteldriile registruiui acut ;i nu tiisa r' al ,,vagi1e lor jodse,
rrai percepe cleciL basul cifrai, ,,pacea nealteratii a un- Ceasuri tisurctte, sono,re : ,,Ceasuri
cle lcinn, cle piatrS, de pirmint, r:lepsidre, umbra ploptt-
ghiurilor drepte, paraielipipeclul cle crisLal". Icleaiul lui lr-ri t"i ar::aiazii . / Rdstimpul cit ai face fiertuta de lo-
\,{ihai Caniuniari e aceastii tiiieturir lapidard a poelnlr- lr,:ci,-i rri pcale fi identlc / cu timpul strdpungerii cupei
clr: rlrii nirurd li ai lrernnrnlui saJriei insinger atc". ln
lui : ,,Departe, o fetneie taie \/ia / gi roboteEie fiiri m.:ui:rii paracelsianS., tirnpul care nLr e identic pentru
glas, cle gale indoitd. / Scriu pe balcon, sub un primii- nitr.,.'i--i. allfel r*otit upelmntiri,ucfaierpcielrneii,fdaprtfuar:r5ii,- c unul pen-
rrirratec semn. / Ea taie via gi nu gtie / cf, trucna ei Lru ,.i-li,lil,r, circpii, golunii" care
rl-ajutii sii po| scrie. / Sii-i inchini"urr un lapiciar poern" rniii';iir''sc fintinile gi altLrl pcnlrL'. omizilc care-i ping6-
l-irs! ; irnul pcntru podul de piatiil care se prdbuqe;te
(U ntil ). tilr .si':rir-i ,,zciorrotos, iiuzorili, aslral", altul pentrr,t cei
r:.ari"-1 siilibat,.. C cii.utari: lleiltrerr-rptii a adcvirrului,
Asemenea coresltondeufe macro/microcosmice sint sri: ,r.riLlmairaLcle sale fefe : fh-i..1 atingind cind obrazul
realizate cu o rnaximd economie de mijloace, enlin non r.ot:cr-.-.r erl rcalil.iifii, cind umbra sa; balans intre fapi
sunt rnultiplicanda, precurn jocul pe trei clape, ,,toamn5, I Ic;.in Flola, 'I'trrr:pjrz tttr.Ltt':ii, cd. Libcrtatca, Panciova 1981.
ploaie, rnoarte", dintr-un frumos Adagiu bacoriian. ln
anolimpul ,,ce-qi clddegte fulgul strict geometric, ca t 3.i
pe-o floare, merii", Mihai Cantuniari igi procianrd prin
armonicele cuvintelor ,,desfrunzirea cle eu, cle senre-
tie ".
Armonicele realitdfii. Ca un fel de ;,iambi frincla-
mcntali" (cum spunea Claudel despre felul,inicare me-
tJ2
intimplai gi parabolii, inlre seriilc cle evenimente dis- lrumiiirul,;de Aur este in concepfia iui loan Flora
tanfate in tirnp pi cur-c,Jerea obiqnriilii;l vremii, intrc a,,uDregcieqhtreeafcdut,einintrferdbliir/i sub semnul
ritrn-r-rl zilelor gi riimril interior. chl:'l' ade.,rl1rul : de ce te-ai
nr-rrr,n;li'Lllui / ide
pierd,: printrc discr_rrsuri 5i obiecti: / cind nu tu insce-
iimn piarAtcigcuteiresi tdarerintmaecnuilnmin!iueitloarareerac"li;,t,al{lt:eel aesi.iicu'dezifirc;iu;air;eporsnee*coiucm,iaps,r,iislnilstcgiilelislree-: ntoetziliLi:urimmeerlieinpesivnleemqienduemseoria,reacgcierpitzdbaotiu/n..c,ci liamra,gdinaecad
fem,:ii leproase, / imaginea calului tdiat in felii. / De-
dini, magazine qi sSli de spectacol"" De altfel ,,in lna- nu,li.1 isitoria Ei luclul piefli, sinteza artei vine de la
nuale-i apsreclvlndszeutincainliummi,ilemap!rei.,nicaorep,ilec,e,ri'onali.ssecle9iqci rvimLsie- sine, ,/ gi oare nu vezi cd te impufinezi, cd te calcifici, /
nr: r''ezi cS singerezi deja ?" (Pretext ezoteric). Crudita-
nale /
animalice i sd fie inte<;isLrate, cetalociate, pllse la c'o-
sar gi cliscutatr-:,/ irr rnari;;edin';e clc lucru / und<, se trenaailiLpmlivbainjudluii,nfrafazleiileasdeecvi,Xtrbuiol apsoea,teaufi rostul lor. Nu-
anaiize:rzii metcdic gi rliinlific / raporttil clintre om Ei ucis
balaurul
naturi gi se pune fe ricir ca Ia caic". Disim':triilt' sini i.ni;:rli.or, ,,'fiara care zace in fiecare om". Ironic, poetul
cleapciaonteclucuceinscperlorLal ;celezaflnrex,u,l,iiicnhieidriionrclc"alrlscihlcczeinlcch:ide.,,i oiel.i o bund refetd in Servjrea supei; ,,Apuci paharul
li cul .rira :;i bei; balaurul intestinal vegheazd / chearni la
rdspilrLclere / pretinde fripturi qi vinuri acriqoare, ardei
n-
[r-irn tirziu insd ne ciiberiirr de toale aceste neiiiri;;i.i gi sare, piper. / Atunci rtrdecbeuaisecdsdsEutpiiae"r.aUctnceSifeagcfriiecud
rliegiantddoiienii joI sE, i,/laoiiilipuiicEutredainncaeisutni tarulirl,nccorsstnru:i,cdbe/ la be- n-agtepli sii se
tine si
i.:i rlr-' rnodt:rn I ,Jucind cu cdrfile pe fatd, sarcastic aproape,
creqie secara la g1eam" (Arta de tt ucicle). con','iils cd, nurnai renunlind la miiqti oamenii se vor
Aqa cum un cietaliu de statuei,l, Ltlt lraqrncnl Ce
cok-ranir, pot reda intacld melodia arhitecturalii o. {ern- rnar pr,rtea |p,rliv,i,.iSn-aocrhein:un,,fLautclraurimcaosnccir,etse-a/ cer hotdrit
pluiui antic ciin momentul creirrii sale, Ioan Fiora fcilo- renunlat Ia
inrssneutoognntrteeiiea,t,egiuahhrtnniediercuisoalteaercrevdinocdocainiposilsatmitntouuurllruiraiiilleim-n-oc-desenrrre-diirpciori:ieotrlpsr,ut,itCttrluieunincciculzttprera,des/eztfeeaXin:icitnarilriii--- 6i rieschis
melor, a moiimelor, / i.storia asediilor, a schimbilrllor oqiiiizl. y' Dar unde sd ne reflectdm chipul ? / Unde rugi-
de neamuri $i domni. / VorbeEte despre Ftoiomeu Fi nea ? / Cine sd ne rnai mdsoare prin broasca de la ug5,
ccle trei bdi a1e dardanilor / despre mirrinimia hii cine sii j,ure strirnb, / cine sti ne pund in balan{d lacri-
r"ei[.: ? / '.,,Jucdrn cu cdrtile pe fafd / .,.facem curdfenie
clenel'al5 / in dormitoarele inXlfate lntre pielea qi car-
nea r,loastrii / avem nevoie de rucsacuri 9i stafii de
i;enzlir.l,,/ de puterea sA ne privim drept in ochii al-
tr-ria i iJoc ,cu ccirfile pe Iafd).
Iustinian falii de, pare-se, locuriie-i de baqtinS, ,/ eies- lieste propozifiile scurte, simple, tXioase, plutepte
pre Daut-paga qi tiiierea pddurilor de la Vodno I rles- nullgnaenoaor'Ji;,a;iliernirrgitariszif,)edo;ceadheuptiiderqa^esrrqtmuesaroiliicorniibbrinctaiuedeliccr(apetceneaaliescuitenenr,tnenpmurueilooatsedant,efrdedf,ae,:iaptaicftnensalutejgJuntuened1rgtaei,ev,lroeedmresdaeein,eiursigutde---
pre incendiul din secoh-rl XViI qi patetrca epistoid a
generalului Piccolomini cXtre impt"irat, la Viena (Ghirlul
arata cu degetul). inc5rcdtura semanticd a numelor e,*o-
cate se suprallllne sunetului prezentului ca un sli cle
armonice abia perceptibile; totu;l acurateiea ace.siol: tois1ii,rio'irs:atriravcdrizataefciSi.nimippodscatareze:
armonice dd aclevi,irata culoare: crimcle, incelrciile ,,Trafic de sentimente, ar-
noi, / crize morale, acliuni
trecute anuleazd crimeie, incendiile zilel ; disimeit:lile c:lral'oase, / neliniSte de necropolS halucinantX gi alte
cr:eate cindva sint inchise, ca inir-rLn ltlal e cel c, cle fapte diverse. / E-o primdvard fierbinte afard, infloresc
plu,nil / de-a-lunqul drumului intre Alibunar gi Virge! /
cele actuale.
154 i55
nll viid cle ce mi s-ar umple pldminii de zqlurd. / iI vgisneriacc.ihsuuliLilrg'saienurrr'teLtirzcoru(:raileaplntii,ci;:rlos)esnagclli,iielairnifiasdpzuireiiin.ngtrnieucuminrtiiaereqcauuli,leumfcoaruritrpiairolerps, uucnsaedrliaei
prind p3 Ginsbergy in benzi aCezive, !l etristribui qi-i
ftxez i rdcnetul, atent, de-a-curmeziEul paqinii" (Neli-
ni;/e rle rnetr o pola halucinantit).
Armonicele expresiilor luciditAtii. $i pentru Dinu vlzcaroi-n"lo-rieeeAcsl{rolpsemr.irn"ioa.nsris,eeitc,ii.ceerailuaa€cc|bqlcicrmaroraaeparsrreugiirmzinegidlcxSilpn./dre,iem,aNiugld4araiicnieua(ixppmcupeillederoiarczaz,oi,airclplsdlecuoecurnovlrloraitnturidiceiiiatasiteili,ui:e<plcp:iCl)nilonui/-r--
FliiLn6ncl, aga cum se infdfiqeazii iu -Sfara de csediul,
poezia trebuie sd aibii o vibrare de o!el, ,,cdci de nu- ...fo6ninc1 (s.n.) in
anl,c, moartea e ghifluitS". E nevoie de sunetul aspru, spa15 s;i cele i;iai frunzigrLl uraniului din ci_rr inte' .1
incisiv : imaqini fmnoase la rind prea snnii ,,gol", ca abjecte podele / sd calce iml.iraii_rl
Olfsotidii,ieroil,teneeuDeaaaltnerramrzllaaenaarriitaiiu:ngnirdrsii-ilssi'n'iiecltsnlclleurarasdiueailriapo,iruiienngoieirc{rcrviiccilc-eiiei.feianalearisuanitaprto_(srus-cfhoir,lipc.p.eenoiauurilClsrei-ctlflrelsiuDoesacrllaeau'rarlille?cunnsmtGdlseldimuiuemoe-ri-ieauri,lpcgnicicncljna-ieogdcciflimaionidtesairranutiaepecilnuoilnlre"emcjoasuxcumfm(ielaoncinvln\,itclieqciren-c)Lcppcva,tlunma,oureie.onevrsilenofefpoivfeuntelrroaaacntarees/fo-ec)otmla.nlorrd(ctudgereepe,,il;o,o,lrrpipeieatrtflDoiuiiurlalioatrapiieiltinnsutariiteXzecrtilreea_ii,ie--i!
un Eir de cuvinte paralele ! Poetul nu-qi mai ingdduie
cioar sI rdminti ,,riistignib pe o harfii, cu trupul stri-
i.rnns / cle corzile ei auLite, sr-rferinci cu tlistincfid"...
persanaj liric) ci devine el
(Dettrliu cu insuqi vibrarea
uiitri nou instrument muzical : nu struna, ci tdigul cuti-
tului. Dar asupra expresiei sale lucide raisund aruro-
nicel.e tr faongsnfeotruml,dpriei,stperecefarccuelriiin, cdheiassuapl rpauteirxrpleloi zdieeie-x-
pluteqte
prirnaUrneu-l scara infinit deschisd a sugestiei. e invo*
clin cuvintele-armonicje ale lucidiid{ii
calrrl perpetuunt mobile, reafirmind parcd prin fiecare amirloarea orchestrald a unor poelne ca Omnivorul bi-
frazd cd pind gi durerea nu e clecit ur: rnijloc de trans- diIli1_o\rtrilaecinoitcmtettlcn,idnalie)mnlbtciscesipc,louilpi{rli.)euetrvisrctdcdTeotz:rdsuafie,lsnl,r".Cputsrrile.iuaoiievjqt,aafpr,eSnecuuiceretnafaieritmaca/elsiBiopela,amancHrde,el,urniccicieooeanlvtncdvi,iven,icsnnjsmiutitor,n'alauejtvrestel,d,i;aedacrSecL.fc1a'e1ijtaboetiomnr,,eeplDbasnutiri,en-di,ie__eu:
forrnare, suferin{a mod de cunoaqtere a sinelui :
e,,uAcienstcaaebinvaisauslclennscoarrueluui,rmladerittaojreulammed{itcohainreuie/Etqei :/
tot
eu linind cu dinfii cablul de susfinere. / Imagine a
zilelor mele... trag de catgllt cu clinfii / sd inchid rd-
njle. Gdsesc in d;rrere / cioroformul clurerii" (Perpe- zic;" fPeglele-clov n).
tuutn mobiJe). Versurile emanir o muzicir nordicd : ,,Ce
muzicd rece duc norii spre soare / ai putea clesena pe zia DatolilS perfectei organizdri de contraste, in poe-
lumind un drlrm de cenup5"; ,,Umplu fagurii zilei cu Fldm.lnci se pot ghsi aclevdrate modeie cle
lui Dinu
pecofuenrctsattertluodcret,ieaf,iubSxouegl rlrqteiiedrieecfcloubnxeuaxluiuptonarriiuaoldrolicxnleueriiml1oara, gvaianrlioe. riScfioecnaviraiesnad-
rruzicd de Sibelius". Dar ele nu omit nici ,,uruitul de
fiare vechi", nici vuietui ,,magnetului ascultat pe sub
uqii" ; par a translorma electronic elementele rostirii, cgleerernaucndtescgoi aietese,,fuipsectaet"s,uardreo-m,,suttoem,,,ac,su€l
integrind deopotrivh st'tnet gi zgomot ; un limbaj care scaldd in riul
autofaq,,. pro-
fi1ul sdu se contureazd fiind expus runu grup de faraoni
tineri", discutlnd cu larii casei, linindu-se ca un pin
It Dinu Fldmind, ,Start cie asecliu, cd. Caltea llomAncascd, pe buza prdpdsiiei - ,,rddf,cinile mai mult in aer,,u
198,3. i
156 157
t,,eioletrl"r,:aiuurpratincrlel acsuu,p,rma"o, nagtittnriinscilnt,,ac1celiccii"ta, tIeucinadqci udesian1e- In asernen luni uDipnuulinFelSm- 6nmctoimmeinaterncinleteiqmteprdee-
z,,imrrarlilhfeiaretsrtirbeuilluri iiuncrturorlie(idbeuszc"h-iderqeia,minai a1es, deschi- vizibilitate, poezia
acea cornpozifie a lui Stockhausen, Sternlilang, prin
ait contrast: care autorui cerea interprefilor sd cinLe sub cerul iiiter
cr,r inchiclerea rafionalir) : ,,Deschicl (s.n.) in perete o gi sd de pe cer.
arytept / sX momesc ciieascd in loc de partiturii stelele
ir:sr-tiii ii o cuceresc gi din larc1
irelicanii, poate ei vor aduce in gugd / o fermentafie
S5-i spun ,,tu" / cdci in poezie
c)in care se naqte zeu1.
se {rere sir tutuie;ti Lrn zeu" (CSteva din cauzele itn-
yrertcc.tiunii mcle). Toate acestea, in t-imp ce ,,bunica zaiefeAcluarlrir,neroi inc;luicrenpleusneterappnorsaoftboelremarjnuiraniig.ineRtriletarbnidunrltirniee-bEaareEfiaei imp. oOatrii.i,a,.olicicls-i
inr:hicic televizorul, antropologul inchide cercetdrile,
ircetnl inchicle qllra evenimentelor, profesorui inchide {prirnordial6 pentru esenfa cunoagterii, clupii Ccicla-
cartea" {s.n.). nlerl) uu poate evita, ca o primd fazir, recurenla nega-
fiilor. A pti cd nu Etii inseanrnd
Prin paracloxltti, cititorril e obligat la luciditate si a descoperi princtul precis care a ltlllte degetul pe rani'i,
in acelas;i timp inciemnat sit se cerceteze pe sine. Pentru duce la inirebarea l.)rc'-
Dinu Fliimdnd, cisd. Vechii gr:eci credeau cd clificuitalea cle a gti ccea
poezia are ,,statulul ornitorincului, / ea ce nu gtii se datoreazd opiniei, doxtL, care are nrsl-g'',
cloceSte in oul clegerlului un miraj / Ei-l hrdneqte cr-r
laptele cosmarurilor incd nen5scute. / Poezia este or- tendinta cie a fi opinie clenerald. A ajunge la non-5ii-
clannl care-gi creeazir necesitatea, / arbore uriaq cu- inlir qi la nevoia c1e a pune intrebarea lnseamnii a irir
llr.rarsintasrccirle-rlinnfelacefisaiiSfrfuiinszre.rlboirn.ie/le.s,,eD, a/r gi necesitatea nagte te ldsa clus, in primul rincl, de opinia general5. Neq..,-
semn cd specia incd tivitatea experien!ei, impotrirrirea 1a pd.rerile pr.con-
lru s*a firatt" (Poet bdtrin). Poeiul e ,,incovrigata cheie csriediptu1eal-eiinn-ct-oerriccaaitdrteo"pt,rtecimrllnmpizuaslpgsuipnrrerdeaircAiio,rnisdttiroaatlreeiucl)t;.icA,i,ial(st,it,faeirnit"aseillalLrrr.l.initc'ei'i--
Ja cle 1a capdtul partiturii, / sfirpitul crezindu-se in'
cepui, / mica frazi citatd sub munte, / strSlucitorii
beiiroii ;i becari in noapte / sub ochii }tufnitei" supllile pe ,,altfel".
Armonicele intrebdrii qi ale neqaliei se succed in-
{Clrcia in). tr-un ritrn alert, pe care poezia inoclern5 il folose;l"e
din plin. ln voiurnele sale mai recente2, de pildii, i.Ji-
Sunelul funclanental in jurul cdruia se grupeazd nu-
lneroase serii inrudite ca in virtutea unui fel de forfd
magneticir rirmine insii la Dinu Fl6mdnd luciclitatea : dfcooesiatneseiqFnaqreluiliirpcncaeuraeansui5fcoprserote\airmozadpcreearc.rieensdatccr{iuitamnciorlilnrieitnrnatirri-r/r:unl,u,c}'Jrieiun-rarariii
ornui ,,iegind clin soiln in refraclia reaiului", sciildin- temut nu ai fosl viteaz ,/ nn ai fost egal nu ai fost
clu-se ,,clc doui ori in aceleagi lacrimi", punindu-;i la-
crima,,pe o 1ameld de microscop", redeschizind fe-
leasira in zori sllre a recleveni ,,obiect al istoriei", apri- ineqal" (.lurncLL de lntuoaspeieg)t;ie"D/edcee nll iese nimeni 1te
sinrlu-si pe ochi ,,lama rece a cutitului". in mare parte ferestreie ciuruite ce nr-i iese nirrre;ri
pe uqi porfile stau inchise" (l/isiput'i ntisciitoarel. ,,}'Tu
conceputir icmmltrearelgoriotneairslaoepr e-inutiajcucre-uaistcifrhr-riranocrtlaadtraineecnict1naeluepi europrcmeotleueaugzmte6
o1-,erafiile 1 Ilans-Geolg Gaclarrcr-, Walt.rltei,t utztl 7ft tltorLt', ccl. ],Iohl',rSlirr
beck, 'Iubingen 1973.
tttobile a
riLmurile bioloqice ;i totugi nu ocolegte ;ocurile : vi- r Nicolae Prelipceanu, Jurn.al de n.oapte, gfl. ll3cla liri1,r
sarea e pe neagteptate inlocuitd cle furie, lirismul evo- L.ln, ciuil in secolul XX, eci. Caltca liornAnc'asci IgBt), Fe.ricit :'ri.t
corespondt:n[ri, cd. Juniirea 1!]82.
r-:ilrii - cie gicandri neincreziitoare.
158 159
Ftiri nu creci cd gtiii cum se inghea!6 / cum nu se vede citi, n scrie (,,imi scrie cd incepe sd nu mai audd"; ,,din
afard nimic / qi cum nirneni nu mai cum vagonrll acesta nu se vede nimic afard / intr-un col!
e dincolo /
nici legencia chitului nu se mai gtie" (Blocul de gheald). stau eu / fericit cd nimic nu se poate ciii in ochii
,, Vino revino strig strig in zadar / tu nu egti nici Isus
nici m5car Prometeu / nici mdcar altceva / nu te hrd- mei / lnc5. deschigi ieri i6 noiernbrie 1980").
Descifrarea confuziei, a celii care acoper5 infe-
ne;ti cn poame in eden" ([Jn om tincir in copac). ,,Pe- legerea, se face prin urmare deseori cu ajutorul lite-
refi de vorbe despart aerul dintre .,.nu te uiti cit relor, a1 cdror simbol il inclucl verbele mai sus amin-
noi /
sint de inalfi / nu vezi cit sint de nevdzuli / ...sint tite. nn mod maliarmean, chiar cotpui pare o literd :
perefi sau numai niqte membrane subfiri / prin care ,,Stai ln picioare acolo-n adincuri / ca o literd albd in
tottrSi nu poli s5 treci" (Piticii indrdgostili). noapte / alfabetul din care-ai c5zut / e necunoscut e
Neqafia se transfonnb de cele mai multe ori in in- departe" (a noapte). Ca la Meister Eckart, natura e un
trebtiri : ,,Acum impresia mea este cd n-am trdit nici- cuvint mai mare inchegat din litere vii : ,,O noud pinzd
odatd / nr,r gtiu de unde aceste frunze lipite pe ochi / albd noi litere aibastre / o nou6 toamnd anticb roade
nu stiu de unde frunzele care-mi accentueazd / frun- frunza / o noud pinzd albd se preg5tegte sus / ...noi,
tea oarb6 ca o piatrb premergdtoare statuii"... (Vopsit litere albastre incet vom deveni / (ce simfi cind
in negru). indoiala, confuzia, se decanteazd, limpezin- corpul tdu terestru ,/ scrie ceva pe lume / cind corpul
du-se in concluzii. Negafia e in acest caz o particulS
coros;-rai care curii{5 indoiala : ,,Bate o insul5 ln geam se cuprinde / intr-un cuvint mai mare..," (Retro vade),
E sugeratd astfel gi la nivelui literelor (===elemen-
si nu-i deschid / li nici n-am sd-i deschid vreodatS" teie sistemului) transformarea. Jocurile de cuvinte care
(Bate o insuld in geam). Precum acel culit muzical care a,,btouanndniaindopaomenzaiaialurni aNvicaorlnaae",P,r,ecieipcluemanelrc-e
cureifd sufietul de coajd din poemul Dupd amiazd de precum
iulje, purificarea prin negalie opereazd cu un necru-
fllm e",
lc,u,lcmeoeerbaau1lceudtevralvnnotsrudfloucrimodrdperuivi.li"nOeetcsa.ilnt-agu! rpdPoltriotfeci redisnulmel loemdsueifziccicaaatdlnua9-ii
lodtor.rlov;ie.ctoletsucgiEei levegarbnet ttedicl.aCred e vorba de cunoaqtere i-n-
apar cel mai adesea
so{ite cie particula ,n,nuim: aen^itfnj u(ngutiegtniuimniuc cred cd transformdrii se vddeEte gi in schimbarea triterelor cu
cllrn se inqhea{d), sau mai 5ti!i noteLe rnuzicale. Oamenii poarld pe frunte ,,cite un
gtie
ce\ra", ,,nici m5car nu vom Eti cind va muri", ,,despre
clorin{a de a scrie a omului / nu qtiu dacd s-a scris ceva porialir cenuSiu" (inalld lrddure).
Arrnoniceie transtormdrij domind, prin urmare, poe-
eclal ei / clespre dorinfa de a zbura a pdsdrii / nu gtiu zia clln volumele amintite ; ritmul negatiilor le inso-
riacir eripiie ei au zburat egai" ; ,,nu gtii ce inseamnd
ae>cera,".c;ttecferuanstzilecluipoitesipneguor5chlimi"bedrtc'.); ,,nu gtiu de unde feEte in perrnanenfd ; ,,Nu recuno;ti trupul / ...qi cu
a cunoa^gf e (,,nu toate astea zi pi noapte corpul se schimbS" i ,,in lumea
; asta / unde nimic nu se cigtigd / ci totul trece ,/ totul
se lroate cunoagte neliniqtea necunoagterea / cu cine trece dintr-un lac in aitui, / singurdtatea in altd sin-
serni*rdm noi ln oglinzile fixe / ;i in oglinzile trecd- gur5tale" ; ,,n11 e chiar acelagi lucru / cu min6stirea
toalr: uecuuoscute"; ,,fericirea / de a nu te cunoaEte
piea bine / ..,c|e a nr-r fi se rdspunde") care se de azi. gi cu mindstirea de miine / tur"nuriie ei rdsucite
de obicei cu a inlelege (,,Fi m-am vdzut pe asociazd pufin / se modificit" (Mindstirea de ieri) ; ,,Nimic nu
pdrea nefiresc nici firesc / nu se separase rdul de bi-
mine cu
or:hii in sus I' neintelegind toate astea"), a auzi (,,tu
nu i:l-ai auzit cind te-am strigdt in interiorul bolgiei ne / ...peisaju se schimba / lntocmai ca ia cinema"
[oSreccFooJsueit,atit)c.inTcraj ninstfor-romavraerad. prezentului in trecut (lo
melo") care, ca gi o vedea, se asociazl. -ugodrupb o lo- din antichitateJ, transfor-
gic:.i pe cale hermeneutica
o descoperd mdrile sufletuiui de }a o viatd la alta (Performanle),
160 161
C-da 5?3T coala ;1'1
mboolidziafitcdiirdilee,i,nsctiecritaitucdeinruiilu(ci"a,r,e,cduetivaindeeclcarriistatatel",-,,pasliam-- ttrbsueupilrllriai.iacarliiiietuieilc,ieafoc.mInicrLndilieei9f-linniaaclcorep,rar,-eolrrircencsigteepuarlletmruei,ti")au)Graee-rlSadsduai{intanf?emal-rpicinlcneafltaeamirei{(6ai,az,"rrin,cdubddsn,,teingdsinauapirrueaecrruaieamn-danopisamopiqasaatcei---
tul de sticld unde ne vom refugia", avionul de sticjd
clin care pasaqerii coboard transformali ln pasageri de
sticlri, apa care curge ,,ca o iespede clard gi zbucitt- liniitele].
matil" sau un ,,Euvoi cle singe transparent", intimpla- R.ilspunsui tlu e niciodatd srLficient. ,,Nc nagtem
r:ea care ne lasd pe cregtet ,,picirtura ei de sticld in- Ldtaiflruriu:eifto1nlrcban,-oa,ii'mecnirrzeeigi'pos1an?flrpoe:,icicu.nte.ina"ndaccslt,(l,lrrleaNeeLetpro'ioiiehfcru:iize.ncninjaacDlrun:-Ldtaralullor:uirednr,n,Sni,f-nDiittu'tnia-iao)aiunr.trepuremlal-nidan,aaeciaijnarocj,scerfecrnl1elieiupgi,uenmet1apialrp9o9ntXcci,epidecSzoidaliseteehciritcliblja',mei;itricleei'eeortlaatm.arointzpcereiu'voeiarMiaesspctufdeieaaosea.rratiteneztseeaa--di'
fgahcee!arii5r"e)v-in l"oate aceste momente aie continuei pre-
cu o periodicitate muzicald, mereu inso-
fite de particula nu. Deschiderea 1a migcdtoarea clii,'er-
sitate a pcsibilitiifilor se face intii prin punere la in-
cercale.
Arrnonicele,,stirii provizonii". Ritmul interoga{iei. t"sPstXiiiuueeictlnneiatrier,le/uanc.,e,ch.sEdifafiieisarbiltinianentaeedsr,monin:idrat,itclrai/uni,pcPn,du-e,oSlnadtesrturXnii,bucaoudfrtnlieacselnlelni."tfmepi(em'Co$eatdeiztiraccu0mlimet0df;,'m0ti$d6ii;ig.e-)ac'radttTudsrcanepeicunriinaae/-'r'
Dacri orice poezie nu poate fi cu adevdrat inteleas5
decit dupd ce a fost inleleasd intrebarea al cdrui rds-
pr:ns cinovnessttitiguJiear-ea poemele lui Ion Drdgdnoiul dove-
desc 11 problematic al lucru- "Dtcippiieo!leora-iapiterlm*5*tuze.piiiaai"?ar.raiaentSccaat-eeisinsndddidate/eemstsiiteitdanici:ncnioientbeasnrduufpseifrntrra.ieeml-al/idpieaitaetelEteifpicX.i-iinr,?cttNieueilnnautlt/eieomd,nio9eaSc,oiil,auptclillcrmndulea/ir.n.rntccgCXlecielrpuc-lerninsunpvuoaateian5alsat-tp6edtlei6at'e-lelu'ea/a^f/Smi.O,arp5ialpsriuifiesdnnin/tf'ugeigaeDtunddsln6iratiiee-"r'?/
caracterului
cd
rilor inseamn5 mai mult decit a pune, in mod parsifa-
lian, intrebarea care trezegte lumea la viafd : inseamnd
a depdgi atituclinea potenfiald, a pune la incercare po-
sibilit5file. Problema e nu numai intrebare, ci alter-
nativl i starea problematicd inseamnd slare pro-\lizorie,
pendulare intre da 5i nu. Antologia lui lon Drdg5noiu,
Sbfdarrieioarltcrolevinzioarriee, incearcd tocmai acest ritm al intre-
anvergurS, ritmul alternativei. (r'CataupDlriacaalrtrendr)an.ca6tivre6is,pcuensruolsteminadi oairaelat,oteuz$itiairnetare,bparroevaizo---
,,S5 zbor ? dar cum, cinci mdcluva ?g"rePoainied/umndiietinse-
tuiepte-n patul de lemne-ncruciEate
poate zbura qi pinii unde, duioasd, amintirea Grddinii abg' ioremlonrIarneid1an:,loo,emsise,irrdiaemecvpeoinulluoitrlreeitrnarodegecaiiedfpireaieei rradiiotimndsitdcirc--cmodauplauzeqmicateaeclcduianm?rnaaelt"ra, ac1vuevgairnentouei-,l
mdaeearruiealarcnainilid/1cranillmiodbm?ifiun/ rdc.,.6.iPaporolic[euocaiclreee,asidaioiltmdz,bocolu?ri",pva,,ilPsmloianticfs5l cipurtfibni,i
cdLrc, in tirnp ce lurnea doarme, marea s-o |ii, rdbd5tor voie cie trepte. Proviioriui-tranzitoriu (constructiile din
gi rrduc ?t" Terria zibi osruubluliinriaezrrdineimppeornioddericab;iilitdaetefaie,coafree-, npriirlsaoipfr,rdraeeluanareugcirnddrti,eletaraspunepsflruoanrmCgiaimrpepoaiveiirl,unitigraSunrilise,fnoarliumnnaedrceedalfriinlcel,ipdaeisipci.uain--
clatd o intrebare.
rind posibilitatea unei contragreutdli. Alternativa zl:o*
nuluj. iu salamanclrd, momentul de fluture, transfor-
1 Ion Drdgdnoit, Starca prottizorie, ec1. Car.tea liorriiincuscd" marea stdrii provizorii pe care o iocuim intr-un gind
i981.
163
762
al altcuiva despre noi, etc.) are la Ion Drdgdnoiu o qenstcinl, fdcind posibilii llerceperea ,r\llaloqlei pin;i in
fbglaardceercuioitd.anti,tne,inU, vu;ooudrrlbeimnnir!itaSeoacamararedelucns(oeepmvcepooraialeucs.LtdiDde, ,)eqcdraeaeroecmaiitnelnuc, uuipmi oacpajuoutevstoiinbfritiule5sl.,tiiDnrcnteerivetdaa-
aditrcurile subconstienl,ului.
lzlai mrizical6 clecit ,,mllzica" prozociiei este, cle
piid5, la Mircea Dinescu tocmai cascarla de metafore,
cqoinmiiuonriirettLcuturreonrlerr,oclthrmiaerlocrlascairlsin, Lmlnoinc(ll prin ritmul ima-
fluldl, o melodie alunecoasd". ,,Dar de unde sd-ncepi?,, r'tiferit reconter-
se intreiiJrd epooetudlisineclCiea.mCeiraoa1vbivcii.s,e,$cilineu. /uiptaoa: iceeesad
tualirote, tocrte,,el.apele" evolutiei salu-. Serii strinse
ce faci nu cle metaf ore (m.1car ati Lea tnetafore ci're versuri are
cloarii. Poate sX moard. / Umbid cu grijd
turile vii, palpitlnde. E-n ele / 9i v1a!-d printre stra- poenrut) sint cie oltserrrat in toate volumele poetuini,
chiar Fiinfa ta. / Carnea ta pi moarte. E atit in ceie cu structnri fornal incani_atcrii de inceprit2
de secunde".
(rimii, ileiricb tradi{iona15), cii si in urma,,cctiinrji"
Valu1 de intrebirli creeazd Lln anume suspens ln atitudinii sale fa!5 cle poezie, in rrol,.rmele de rnaruri-
agiepiarea constatiirii cleciziei : nu e vorba de simpie topraeotavzeii{zl.-aiitbt ipidiSrruootznanodincdeeeiura,evnaomircdnutsazllarri-cdcasir;tlciiloru-rLmDcllsuopprnoceascctt-.tribeoi,i:.nelaicanhIl-tin.i-<a'c.inrLJt3touppre-iijc.eoR,lacb+aarv"ac'ielnbinstdit--
lnire'biiri retorice, lipsite de un adevdrat obiect aI in-
teroqaNiei. ,,Ne nagl-ern din ce? intrebind Infinilul...,,;
,,Unde incel:e ;i uncle se termind creanga uscatd pe
care piisirn ?" ; ,,Ce poii sd povestegti ciespre intirn- idneuzpiicpear'e+u-roppeoaantde ca o sicrolrizare cr-r lnoda refro clin
pldri / pe care nici tu uu le a zileior noastre, cn poezia riliratd
;tii prea bire, care nu te care rerrine in actualitate, sau poate o demonstralie
locuiesc, nu sint in tine ?1" ; ,,Ce fac poelii ?,.. Ce fac
hditagii ace;tia de vorbe?" i ,,Dar om e doar atitl?,,; gcoiich,,enauzds-cailrp-ligeirddeutpnuifmin,ica"$da icnllnflra.ncdurelccjra-rsr;eennilidci?s-chimnu-
,,$i dacii tot ce atingi se transformd in lucrul visat, nr-
mdrit / de pedeapsa dorinfei, a;a cum odinioarii intr-o barea rie o:linioard: ritmnl nie'raforeltr rlmine aceLaqi,
perioclicitatea lor e un liant nealterat.,,O muzicii in
veche legendX, in aur ?" LuririeLs decide / cili ingeri. vor zlrnra clin crisalicle".
LTrmXrind stolurile cle metaforc care insoiesc evo-
lutia citori"ra motirre itr poezia hii X,lircera DinescLr, se
pieoairt:ef1ouebnsleeravzaii,cXcdscmhorndrilftillrr:rriilreiIeclesianttitirr.c-ilzini]erileesitnetpiclaiinnuul
Armonicele AnaloEiei. Iiitntuj n'Letoforei, yiknu.I ideilor, clar nu gi al iletaforelor. Cine ar putea sii cles-
lugeascd, la o primd rier.lere, din ce ,,perioo-dii" fac parte
sin"tboittltti. 1. Desiqur, .ideea cle ,,sunel armonic i_11 cu_ anaiogiile care desaivir;esc moti\rul singeltti, una clin
dominantele tuturor r,olumelor: ,,fioarea de sinc;e",
vintului" imltlicii in prinul rincl icleea cle Aitalogie : ,,fitiltti singelui'',,,1urninarea sinqeir-ri",,,cdci n-am triiit
perceperea fulgurantii a similitudinijor, anularea dis-
tanfeior (irterr.r61ls1er) prin scurt-circnitul intr-ritiei. I'4e- I Ludu.iu Wittgcnstcin, cpu,d Giitnni l-iocitlj. Grclr;rri:1iccr
tafora rirmine piincipaia esenliaiizare a Analocliei, ca r]ella2f Torino
unitatr: in diversitate : fiind comparafie contrasd, s_ar uft;asi,a, Dinescu, 1!l7ll- n,itnd.nui, e,cl. Cartea l-iontirncascd.
putea recltrce chiar la sinl-roluri algebrice I Jocul re_
cLrrent al simllitudinilor {ritrnul rnetaforelor cat:e rerrin) Mircea Ittvoca[ie
e poal-e mai fascinant decit ritmr_ll prozodic, ciecit in- 7977, Eteqii cle cincl e.rult1. ntai ttndr, C. tr". ltl7i, 9 sonete rattaicile,
cantafia tiirrbrelor intorralionale : fiindcir ,,sparce poj- PropiriieMtairrcuelaclDc ipnoestlcuuri, C. R., 1976.
ghita superficiald a cr-rvinlelor", cum ar spulte V/itt- J,a rl.i.spozitia cltuttttcin:ortstrd., C. L. i97!.r,
Dentocrafi.a natu.rii, C. R. 1S)U1.
16,i a Nlircca Dinescu. E:ril pe o boabd clt: piper, C. il. 1982.
165
uu srlrlJele llrin sere / ;i n-am purtat cdmapa ilum:i- vie{ii infruntind structurile noarteJ ; fluturele (u;trrii-
nr,ti', ,,cyhirnpi rle ini:|iiznealii pc- singele meu lin", ,,gi tate, inconsisi.enfd: poeti-r1 ,,roade cioiane cle flutrt-ri" ;
sinqele-ini rra Ii sulrlire goarn5", ,Lrn piept5n ilili ne- clar si suflet, preclra se;tie si chiar rena;tere, omul
tezeste sinc{ele pinir ia dispei-are", ,,cu inchizilia-n singe urmincl spre moarte ciciul -f
prcinrareisntcciris'rlrrirntri.miqinceiid"sic,iiin",,tq,ilne5,,tssciitlann"g,qpgeer,l,ieolnecsh;gupi-eLarrairl trdsnsuc"e,llac,i,vrsiddiinemigcfeiialectiSandr.mi1vnaifneroedcbi""or,.aa,zA,rpet-rliie-t irituri'1ui ) ; Jainpc .spcr/d
m(clianriiitaintesopisrapfirieitri,-rlpuiiitrtuLtnlbzui:rracLl dfi)i,n1t;aicpplrcinnelcere(pratezt)e;alteig1ru'r-l
(ptitere, ferocjtate: poza poetuiili e a;ezat5 in cnqca
ulrui tigru infomei:at) i m.acii (sinqeJe) i c{ill1o,,so (corpul
in 1-liirnele rrohLire, cit ;i ln ceie mai recente, cuvintul -haucsrimlivaiqr btrpeecnetrreu su{letJ, eic. Nu-mi itot propune o ex-
sinEc ;i toate netaforele ce-l inconjoard stlrnesc ace- in rerrisLii a sim]-troluri1cr, dar
lagi tip de valuri, in lacul memoriei. rer-i:-
De piirlil: asolrairie odat[ aruncate nirea periodicd a celor cle mai sns este, cred, vizibilh
fonetice, de tip singe-quier (,,guierb penlru oricine il citr:gie pe N{ircea Dinescu., Mai inte-
itreri"n), trcinieern-onccleoaassdo",ci,e,preoariisminegiep-suuienre6t-n(mnuaziicudl.)dej resante imi par ,, sribs'ritr.riri1e " :r ode ire cie simboluri,
goap- aiit cle fr:ecveir're incil se poate s;rutle cd ,,lnnoirea linr-
,,ade-
rieao,-sreiaoriclinai/cegiriceo;"ua;mrg,lo,uqegizalriiicncciuiii-zlnsiilcinatnegisnenuu/ec-trutntprriiginre/niria-ceniud{mr,e,avsleipi"nni,cieqd,a,tdeivuaepioneeser"zvi,eueesittslcleau.anu; eocrcreiaui-, bajului poelici" a itrcel,rut io. l-inerirl ltoe!i ct.t lnult inaitt-
tdnr.eeaz,il,'iJ]liiuanhc{mtiercoleecalefurCnnicilzil-ait.drroii:ieelsnectxauicle{at"lLa"ecr,ictrla-lc'lreiecs1icier;u.c.rui,rn.circr'dircoe'rribazaceealtazltimifrPeae-i
pe sincJe / in 1o1"ca pdrulLri b51ait") sau asocierea (da- rnulii clintre cei debutaii ctupir 198ii) : trenttl sall fr.ln-
tlnnoielrdactaicil1iireoirrmrreninl-)eas!riin' cg;tieir--mipLaliinisng-eairraeca:rgi,me,Dzi"aac;pde,p,lfoaaelozdirea/i nu i-ar fi rvualiui lp-rofessuobrsutiltuieinvdenciltruagaol,ntctlle; liIlr,i"rlot-u.blealle-r,oinmiandrilnloe5c: )umi-ancdJttizznilnl;ooe*"-
cu piinea cuincl vechiul inlelept ; slritzile,
--pcuiitietnorrmleouzcel,iunreeientsadcc.uql-cli trbcirihtrmoienamitnuteael r,,;e,c,fasahrrrsibuausrfrLlielier-tt1uuaiurclirnLi"iiui;ricnaciasaluegmlidnicaoetzruaeemritsnto]en,nsntorcraoo'apdmztied--
amurgului
contaqios / .,.mii podicleqte singele / tXia;l-mi venele
n-iai rsieiiqcrahebnliri- sii pot respira"; ,,Fi nu qtii dacS tre-
l.luie poliiaiul sau ambulanla / cind din gitlej
mi sr:-nalfd aineiilor / leLut de fericire sau de singe".
:\qa ci-trn lruonriuesi taelaraoraaml deenizlobrtrirnaat,rijpoactui lpirmecaeedineilocur oflmgcull.- sa1i, cel pr_,.fin, se schiml;ii trl.ti repeclr:: ciecit
Ag conchicle cii tiprrl 11" meiafcrii nu se mccjificS,
mui1. iLrventia sail se schimbd mai incet, in tinlp ce sinbolul, care e
llreceri e lrecerea nal.r-rralh. c1e 1a mei.afor6 1a simbol. mai rrult decil" metaf or;t, implicinci si o acierenf X la
lli|llil siniboluliLoi (concentrate intr-un sirrgur cuvint)
se inte{elie 1a N4ircea Dinescu pe meisrird ce poetul re-
nunJir la amefeala facilS a enl-uziastelor inceputuri, la plarmi icleilor, se,,innoiegte" oclatir ct1 evolutia. este-
."1riimui jei" I'eri.iai sau sentimenl"al. AgraIa (,,pind clnd ticd a poetului. Ritmul metaforei este oarecum static,
rritii cr-r-nriiita ceafii / tinpui rnd prinde-n pdr ca o sau de cregtere prin aqlu'rinare, in tirnp ce ritmitl sim-
(paca,og,occprraalwlaulsiirta"-i,;),cc-aocqp5bur1sosic6elr-eitnno"lc1t)riuifaij-i.icat-ieln'tprcatrld.,eiio{ncciariuisnpiqntrtriaaiilmadnddnapleru/eoie,ps(msdienurunpplFuueCrntafueaonrdpleofraasas,ecichgn,,oictmintaiptmbpeairmpirtsue-"; i:olurilor e dinamic, asimeiric, cLi neasLeptate r.,aluri cle
lflororfa'"1cnizti-rqnie:sirmebfloelrulaiilLsrnstfrleualuzidrc-ieelelii irsdli, Atit rteta-
clouX caden{e psi-
ho-fiziologice vitale, bdtdile inhnii,qi respira{ia, dar
bdttiile inirnii reprezintX o ,,mdsurii" iundamentalal, ln
aceiagi lift hoclr:roqil / in care s-au pus Ia cale atltea tirnp ce respirafia clepirrde cle tensiunea interioar5, cie
afaceri ci-r cintec..."J ; fluiercLtul (respiratia, simbol al
undele afective, etc. LIn poem care arnonizeazil aceste
tr ris 167
cpicdlreceelzeJfl:ili|tcetei,i)cianattrrei-tapscdluesfvilrtdeiirazeodntirunezui,ap,csiotmdFuuillnupi igecepitniuugluli ie"rixg(poaealrrioeesnaal,etulroreiri- ttti" poetei in fafa prezeniei armonicelor demonstreazd
cd asenenea cuvinte existd gi revin chiar atit de obse_
aLchirnice : nu mai clepinde numai de voinfa autorului. poate respinge uneori ca pe un
clant, incit poetul ie
inrarareri,"i,iSraiincmtueurtnaofaionbrsae"lor. irdingicsiaoslir"mn, ibqscpoaulurnereialoMrpeinrrcuioedeaicnDdicindideeescc,,uurdm, s,t,cuinar--r vacarm {ca in cazui clopotelor cu prea multe rever-
beratii). Ted Huqhes spunea intr-un intenriu cd nu are
tttiici Si nici riclicolii : chiar- clacd poezia ,,nll poaie face nici nn rost sd folose;ti crivintul smoalci ca sir exprimi
nveegi rsucl rliuecidoess,pFreerpIueslgc,i.dCeoinactrlo, ldual ccduivninvteelrosrulgui rimmdatgoir-
lulnea tnai bunii", ciriar dacir tiqrul cdruia i s-a azvirlit nilor e numit cle el ,,capturare de jivine": aceste jirrine
se apucd sb citeascd Shakes- sint
o br-rcalii de zahiir ,,nu ,,seniile" {duhurile) cuvintelor. Congtientd de pu-
rppsresoaialrhnerleciljee"i,cRgrlieiittmmmauarlcgirapnnpreriittnnaiceecdtaiossrlieiumgpseioetrueicintluoeanl, ccidnelitennefgicaeree,z,laeefoz, mfrs,!daaci"iatiectffofliiucoriiundeelneztlieeen
terea acestor sdlbdliciuni, pe care vrea sd le lin5 in
Cr5snaru nLr sLringe laolaltd prea mnlte
friu, Daniela
cuvinte care au reverberalii cle sens, pentru a nu ctrea
intr- o siugr-irir cl ireclie. acel efect de pedald, de aqlomerare inclistinctir: ,,du-
hurile" velbelor ei sint l5sate in libertate.
tdli Rmeanguincfein"da1--e cnuuvinnutemloari ,incifaqvioianrefaavaocaersetoar.s,o,linboerri--
2. Acelaqi ritrr ai simbolurilor, dar qi mai aproape tdfilor acide, incisive -dinlaprismueblieilitcSi{iri1fie,
{tlienre,,uclliivnerinstaeliriilo" ricpleoceiz;iai rnai aproape de niuzicd) sus.
Danielei Crdsnaru. Volumele armoniile evanescente impresioniste,
Danieia Crirs-
Vinziitc:rul de indttlgenlel Ei $aizeci S;i noud de poezii naru igi propune qi ea intoarcerea la simpiitate : acea
cle tlrugoste2 sint punctate simplitate care e o formd de apilrare, in secolul al
lnerii, de asem.enea elemente : Hi- XX-lea, impotrirra exhibilionismului qi granclilocvenlei,
Realitatea, Viala, Timpul, Marile Scdri, Marele
'Jlirc1, Poezia, Hazardul, etc. Aceste metafore ale uni- impotriva discursivit6!ii qi chiar a ispitei ronantice.
.'ersaiului, ci-r toate arilonicele 1or, revin insd ca niEte Aicmagfpaeo-cctrouivnrnaceltrnet,trana;ulaozcicctiuidlmosr"eer-raeucluaprugsmeeaupz- iecamcdauezoiccii,r,rctirezsxbatuenuairdnee-
rc\pcgoolll/rr1eiuoihr'-n.rrrrainuir5.fiecrasuicrn-rt1i-iI1l[eirI':r'.lr1:tini.sri.rmcte'/iaiieceeiltnnbrtcci'detimclaoi'irteeoniijtopnscnntftuaaetenoelrrnegioeniaeacaeiaorslpsttagSciieemiosealiiranaisseicbsftordodratpcendr-liu:umrlauaceincvctlnrdi.ieiule/np.it,ce,/ets/ae:lvDsnic/ni-Dtele,aere,ucecsVc/fuoidodgevabbvdusocnvilaerniiYiqniufmstlau/i1seagfsettlonunouipaesnptrrusidairrdauenp,opurvumeena/lnoncuracizdubom?ndiuransactni/iuvlccdpnos,tnrertraCdiiibinialnelncneta_----i--t
credibil cle terrie (precum catalogul maginilor agricole,
care i-a inspirat lui Milhaud opera cu acelaEi nume),
Daniela Crt-isnaru se intoarce impotriva ei ingigi, itnpo-
l1!yq exaqJeratei confesivilirli, ernoliei prea locvace! pu-
find a ironiei textele cle expresii con_
rificind cu lama
ventionale, ferjnclu-se de reverberaliile arnestecate. poe-
pimgneiserctclreluuamfvsiaeeincn{ltitnoae"bl,ilaeibpmeemrnaaotitrdeauelecrcnsleed)i,rdicntemaozresveaotaznltdldugriuaislne-an,ui.,nmuulzaiitrisicElaeiipt,epiannrviftimnrruicnilttil,voi ebcidnu:
cipa1, tunilinld. Fi boald" (DecJaralie). Chiar ,,protes-
r i-raniela r-'i iisnar.u, \rinzi,tc,rul clc it-Lclulgten [e, ed. Albatros lupta cu sinele, ucnare,,onguteadnaualiicraep{oii"i .in,,Mfai-laam,,obradnindualjuait
cle zi" aclus cle 9i aureola / cu cea mai aseptich fagd,,,
19iil. trupul qi spiritul
i Danicla [)r'isnar"Lr, 69 cle poe,zii. cl.e dragoste, e'cl. Eminesc'u cleclard poeta. ,,Gata cu spleenul, cu orice problerlii in-
surmontabilS, / cu filfiirea-n aort5, cu nodul de ia-
i !182"
168
169
crirni, gata cu-acest desLret sentiinent ilicit" (Gata). sviinscgouar.sl daraipdz"il,ebi"d,tabiadtaltuiarndneilogr odnegco,,pa11u,lt,iinmmeei tsncbernaen"a,
,,...$i ce'bine-i sub acest clopot cle sticld / pe care pic-
lez cu ardoare un nou aifabet / din tdceri 9i din pau- adicii /aceerlearclfailibuetdperiemxoitricviz,,aarlea".ceClueieaa$iczeilnfiince9iininmevi;i--
ze. / Afarii, prompi-d, / Realitatea inghite cu voluptate
tabjl
ltriniera / drepl pentru care capdtd zilnic aplauzet" (Nu). care poezia Danielei Critsnaru este mai ales forla in-
Noua muzicii, ,,obieciivii", relinutd gi alcdtuitd din rciltigtllndieiriirirtnrnorqaliecl-e o vehernenfd aproape ritual;"r, intd-
.multe pauze (liindc,i, rfricum, ,,un clispozitiv aude in
rimd, care puncteazd fiecare iclee cu
locul nostru" gi e mai biue sd infrunli cu tdceri 9i cu o lovitur5 finalir de clopot, Cindva se cretlea in pu-
lrauze ,,clestinill care recitd acelaqi senin gi obtuz terea saLirei., in forla punitir;a"r a cuvintnlui: o exe-
noiog") e ir: pen:rranentii ccnfruntatir cu luciditatea mo- culie poematicii era socotitd mai eficientd declt ttna
iro-
nica, prezentd in simbolul aplauzdor; aplauzele care
realii.
fac perfectf, orice Ca in muzica de tealru a lui Dallapiccola, clrama-
eaxue1c;uofciere"tu(Al rpeanlmu)e, lcoar rpeesoinbtra,,zle,E,cuarirlee unol foste urale" tismul, atinosfera de nelini;;te 9i chiar coqmar sint
(l'n linic dreaptri), care ritmeazii hohotele de ris, scurte obtinule cu mijioace f oarte sirnple, de fapt plintr-o
rafale, ,,locll georrelric ai celei rnai siriilucitoare cru- pricepuld erploatare a,,timbrelor" poetice. Cititorul
zimi" (Iloi ctni Snupoi). Ce esle por-:tul altceva decit e implicat aldturi de autoare intr-un ring al absurdelor
un in<lhilitor cle fliiciiri rdspiiilit cu aplauze I ,,iniim- aplauze, un teaJ-ru al necunoscutului, in care igi poate
pncuuiirmicrJiees9rteii,ainsariraslgieainair.enAodnaieiinlrlu{ii.,eiacc1llaeitrn5tt!ieitian, tadeceaes,igqsJXiucrs.of/aplreAmgiiitvofurae,roead.as/dtf,Ale/i pernliie sd fie cu aclevbrat spectator, adicb sir existe'
sir trdiascti firrii sd aclioneze -- Si asta fiincicii poetul
rrrea sir le nurlegli, / dar cuvinLele tale p?ipiie doar trdieqte qi acfioneazir in locttl siru, l)aniela Criisnaru
Leia, rotunjelte" intimplarea ,,intr-o imensii salf, c'le re-
citeva ciipe in{rico;ate-rnprejr'rr. Curzinte pe care apoi petiiii, in care sir-pi poatd imagina ,,mina salrratoare
te c;rirbesti sE ie iei inapoi, sii le inghiti / cu perfecta care t.e tragle in sus de pdr", in care sii poatii relua
stdpinire rle sine a ingiiifitorr-rlui de f15ciri". ,Poetul e ,,cle lo disperare, cle la confuzie, cle ia capit" vielile
rirsplf,tit icniuidoc,u,elxtedcuu,tiisalaltupletrrfiepclluie,qci acltuen-
cr.r apiauze celoL care nr-r pot sau nu ittdrdznesc sd triiiascii'
cascaclor- cle
elitti /
llro,er,eiCirsnsaapcpmtdidirrpiac.i:lr"r(afiAioL{?cprr1a'lic'aeaireu;glta"pzeccns{ l1ctcvrriailiirui1si)rt:.t/ir"iuii-$,S(sDiaiuivp}atioul-)cn.rltsebgT)ae.ou,gpl,t"etiuumaasclppieipolar?oafuealz/)zc.eiieUleai,iclredo5elsocpiali/,ltienmsisc-arcibii
lTitmul comparaliei. Recurenia comparafiilor (forme
mai primitive ale Analogiei) reprezintir in stilislicil un
fjneriiifdeeren,,dtee.zERheeffl"ecaiilnndeoasieamrniinr,duriin, al formelor slatice,
sto-abreSilri(umbtieprlaiaitiasatpeclLaleneienx-irpnrSess,imibeiibr"t,oalsiiazinacctleeerdictaeeatebsa)dtindirioitenimirciptdmcsiecineetfea-cle-
haos inqheiat {,,or-
clinea rece a indiferenfei", ,,raporturi inghelate intre
lncruri) poezia lui Ioir N'{ureqanl ipi obtine,,snnetul
iu.[ cuvintelor qi imaginilor ernoiionale (care, puse unele fantaslic cle tdios" din ,,nurnele care izbeqte cleasupra
dupii alLeie, ainintesc peclal.a rie pian : se produce o
persuasiune, dar e grerl sir clistingi elementele acordu- h:crului pe care il cienumeqte", aclicd clin aldturi'iri ne-
erqteptate de elemente, clin raporturi intre reaiitii{i ne-
lui) apar }i'nloni:oocelmiaerleituDraantiieflaelidCcrdusnaacrourdsuimrilbeolsiztuaftoeasdee. asemiinirtoare. Recuren!a compara{iilor atluce aitS or-
clavecin,
Fafir de ,,siinetul reverberat inclelung" nu exist.l alt an-
J"iclot decit ritrnui, bdtaia de inimd ,,ca de pasdre cu o I Ion l\{uresan, Cctrte.a cle, ictrnil, cd. Caltea RonlAr-rcastd trf}81'
l/tt 171
rline: a respiraliei, a viefii, a ,,nebuniei infelepLe" - gratuitiili. De pildd : ,,Elena in rochie coloratd de bal
in starea lipsei c1e viafd, a iernii Neadevdrului. deschicle uqa de parcd ar deschicle / gura usdnulai tcriuineha-m
Referindu-se, in trarea ior majoritate, la artd, la ham harn mi ridic din fotoliu / qi incep
poezie, seriile cle comparafii r:reeazd un anumit dina-
]vr:neeissrbcmianinl nvmuioimgrceiiillreorriiv,poolruindpitrfdealcpiititoudnatarcrieiui cianrsugoriefleesstucleiudiae:tino,,gbNicu/ evci ouurrnn- hemD" [aPtooerimtiucl odme piaarnradl)i.ilor, raportul macro/microcosmos
devine foarte ciar, Analogia nu mai rdmine, ca in ca-
zul illetaforei, o rezonantd enigmaticS, surprinzdtoare,
nc,,oliaiappousrsejclietdefmrufimeqncurasereieeleilaai psaaustuninp'igreiant''mc;oear,,p"cd;cao{aucvndetgneirataugtruadrbepaobte5dzniseu-ifa)i secretii. Dacd starea poetului ,,se dezghea{6", dacd igi
infrlnc;e tearna de singurdtate, laqitatea, neincrederea,
sgtsieictnohdvaierdrnreclsi,rcadahneSimimibbcuaalceledSctiocdtririuuimedl)la(:,uptesliead-tverhos,ccrrimiissnceih{,tiiaamgrle,nbraavp,eiE,gndioeiainthapsottteirreaui,)mnv,eeisenlesitnpeviil;iea-,
cie aur" ; ,dy, nici iucr.irile zeilor nu-s atit de superbe
ca o mere cuiturd in cleclin / fr:rmele perverse qi her-
im,i,ucau"f;vroin,d,tceitleleescschreicaipelldrunpiunalfgeduesrcdpaaprsci eipimoacernnceilseccsecclhuaidlepeiiegcutarrenalceeurnlonuaispecu"isi--;
muzicaie (trompeta, instrumenttll care sugereazS nece-
sitatea striqdtului, apocalipsa, etc.). Vocea poetului e
ite" ; ,,imi b5liicesc clegetul in congtiintd la fel de u6or in raporL direct cu ,,urechea omenirii" : ,,Dar mi-e dat
ca inlr-un borcan cu iaurt"; c"dolyo,ratrtdupclaolcomtienud, qaibend gi mare ca un
slai tir in iume ca o fierturd astfel mie sil r-5d cum stirv de oaie /
intr-o urechea omenirii plutegte pe apele unei mlagtini / prin-
cdldar e cle pref " ; (ciinii) ,,se ling gi se mugcd precum
tdrouuioirbcio"n;ce,,pcluiivfiinlotusol fsiceei"na; l,f,iai uczauql a-rpeclae un baston pen- tre a1J:e stinci de calcar gi fognitoare pilcuri de trestii. /
Zadarnic noapte de noapte cu auzul infipt in urechi
din ou"; ,,gru- ca un baston pentru orbi / pipdi crdpdturile memoriei, /
rnazul fltrtul'ti ln urmd ca o ilinecd qoald" i ,,capul nri
se lirfelte asenenea uuei palnie pocnincl pe luciril unei ccvlodecccei ianmipicnie/maEddicinanriccuiangreinqdocabuocvuiainlntdunelubsueiecsidnetadqrlfiied,ncircdaizgbuaanrtpe$eonlaeurmedcainei
pietre" i ,de pe buzs ca un fir de ald atirnd un cin-
'tcvicieiennltttr"u-zo;e,c,dtarle-taleSpreipreriitnned" ae;ltca,,u"tre;ocr,eb,nrinteerclveliini qtdro-iaunlnetaacvnaaingnui lcaculatupdiuoulcudai
cu qi se repede la lucrril denumit / gi-I umple de bube
qi serirnifica\ii" (lzgonirea din poezie). Muzica in stare
sii trezeascd,,urechea omenirii" nu e nicidecunt una
(spinzr-rrii) ca lriqte felinare intr-o circiumd" ; ,,m-am idiiicX, clulce (aceasta, dupd Ion Muregan, mai degrabS
roslogolii pe strdzi ca o bolrboanS"; ,,singur gi chiar ucide) : ,,Orice gind stlrnea muzica in
piit in curtea spitalului", etc, ca un fi- adoarr:re mulfi pieir6-n sunet
Coinparalia reprezintd o fazb rudimentar5 in sti- lucruri / mei culcali pe paie in dulce sugrumafi v-isau/
listicil (l-recerea tliarzriun)etaa;faoriciXs-IaonfdNcluutreEgiainn poezia ar-
prietenii moar6 / cred cd
iraicir c.lestr,ri de o folosepte zdcluiercirti-irois'1tfrliearbitm6u"ipe, dusinadtsif"jter(iPgmdriateitcedanerieigJr.sadVborlics,,eiupanea-gsiclg6riiti,mt,pduiecllapcooane1---
cu bunii-ptiinti atit de frecr.ent, peniru a sugera o llt-
rmoalefuinmpareti,micnairc1iiat.1rIlenalecnleanegpvreeooiecaaicerleez:ovmirdic;ceoisilricririd,ieeccnoislntetreagdiuiccnofimai,npoIautripamt{eipi, burie :rirosind a drojdie", mascar ,,peruca asprd din
pdr rie porc / (pusd) de-a-dreptul pe pielea inimii, pen-
tru o mai bund / disciplinare a sinqelui", ,,raporturile
ciare. Dacir spui limpede p,,rceafa;;ciecuinm',r,eaallitdaoteileIaDteermceelne inghe{ate dintre lucruri". Lumii primare, cbreia ii co-
respunde qi o stilisticd primarS, nu i se pot opune nu-
e i comltaraliei se poate
rnai multe ori, comparafiile ltrovoacd la
lon Muregan ante ci numai strigdtul; ,,Vdd lumini printre aburii
o schimbare cie context, cie destin, nu sint pur $i simpiu miinilor : a venit vremea sd strig gi eu / pe sub bur-
772 I t.)
file sirnboluriicr. / La fel cum in copildrie mana ml-a e aetxaag;Jeterahrneiacacapobeatloeni -nmuatceuriletivpdrimexdagpeernatrreua ln sine,
fdcut o ureche din cirpe, rn-a fancriinfgeiriafet nSilieml i/-a.,.zAicsu:m/ ci acul iro-
-- Ia-o pi strigir in ea pind o niei. tlealitatea care se umfid de semne bune gi rele e
rapirl ,,clezumflatd" de gloanlele mdrgelelor de sticld'
Nu ,,palavrele" ci esenta rostirii trelluie sir opr"rnf, poe-
vrccu sii :;i1j11 iLr gLtra cti ir a, fie gi in gura surclului tul hiperbolicei realitSfi (,,o, generatia
mea, de ce te
mut." zvlleidiiglzetrdei-re-lcteltpeu,ataPuizarriovo:brreaaa,laaeitdnitme?velud"l)emru,Ailanulidveeo/tsrabtelveiis,/incaser1aereenalmnaeoncaidnassrte,ri,neage. seq/crtaioDttaeeutzegainollne-'
Riirirul hiperbolei. Dacir poezia este ,,o li:nEi scri- treg : rlrapele, litere, cifre, limba / maternS' / ..'O bu-
soare a \eilcului scriSii pc propria-ne piele", ctl]n spu- catii clin lumea ce se deschide asupra ei ins5gi / acest
ne Macjcialena Ghica in volutnul de clebut1, zglrieturi
adinci ale cliamantelor de sticlX (mdrgelelor cle slicld)
inlipte ,,direct in carnea albb a pieptului", reac{ia noe- gitlej, aceastd gurd croitd cu arlna / care vrea sd tre-
tului nu poate fi decii" extazul gi durerea, ori a'Lit ex- zeascii, stricJindu-se" (O, generalirt mea). Poemul tre-
tazul cit qi clurerea sin'r stXri hiperboiice, care ,,aruncd ].lrie sii fie ,,o lungd t.lcere cu dinti care ur15, lucrul
dincolo" (hyper-hoilein). ,,Omui, spuse el, un sfert e cel mai absent cu putin!5, coerenla contrariiior, o boal6
aici, restui e dincoio. / Ca un aisberg in apeie reci dureloasd, ca o biciuiie a simfurilor, ldsind urme de
ale oceanelc,l albe. / O cirtiiii scurmi materia "Pe cle- sincle" (Pc;emul), trebuie sE fie jertfd, singe amestecin-
ciesul-it iar La suprafatii se vecle / o movi16 umblirtoare, clu-ie cu a1 ,,hranei ce se azvirle continuu pe strbzi"
crescind, crescind, clescrescinci... / ...nu m5 ..rdcl, si::t (SPoocrecsttiea)J, .oC,h,miaurziqcrii asprd de degteptare" (Apdrarect lui
o llrme, clomnule, un univers, / nu-mi ctrnosc rnarginile, aceastd artd poeticd obiEnuitd in
clar precis sint acolo, / am o r:lie de forme, cincizeci poezia modernd (currintul, strigdt care trezepte conpti-
cle milioane cle / nume pi inlinite posibilitdti cle ale- iilla) pare propice hiperbolei. Luciditatea are de dez-
umflai nLuite baloane. Nu numai aceastd exagerare a
gere" (Frurnos co o idee generald). Complexitatea ipos- creclinlei in puterea verbului, ci gi : hiperbola Utopiei
tazelor fiinfei (temd predilectd a multor tineri
tei Vis;niec, Ion Mureqan, Mircea Cdrtdrescu s-.a. N4a- (CarIe poqtald ilustratd); a Vielii totale (,,aceastd piele
cu o mie cle simfuri / matcd neagrd 9i roqie, marele ochi
complerilate nirucitoare, de infeles la o virstd a ince- hdmesll / acest pretenfios cadou nedorit care sub bi-
puLului ciiutirii de sine), complexitatea lumii, a pro-
]rlemelor veacului, a aparenfelor, etc.,determinH cle jtFuaoltiLeto)rgi;arhadilpieeera}bauormlaainsacutuotn,tpdSeudteonrenbiomcmieebiridtCdcmounccceuepattsou"lluii-i Viala to'
asernen€)d uevoia cle hiperbolS : ,,O, compiexitate ! pro-
babil aceasta esle, atita este, astfel este materia gi (Tinere[ea,
conceptele,
anti-materia ;i hiper-materia..," Exagerarea tri'isdturi- NLurc, Conceptele-) ; a lumii armonioase, coerente (Des-
lor realit6!ii pare a fi mai presus de voinfa poel,ilor, isre Coethe) ; a ereditdtii 9i geniului (Marca fabricii) ;
deoarece ins5gi realltat.ea secoitilui in care trdim ,,arun- a cirrilizaliei (Accident) ; a nevoii de metafizicd (Ge-
cd dincolo" de inchipuire, nialojr,iul, Poent de dragosteJ, etc,
Urinirrind, de pild5, imaginile prin care Magdalena
Acumuidrile de hiperbole din volumul MaEclaienei Ghica hiperbolizeazb realitatea (sau, mai bine-zis, no-
Cirica, repetifiile, enumerXrile, intrebdrile care cuprind teazi realiLalea care este ea insdEi hiperbol6), cititorul
exacerbairi de imagini, ar putea cla impresia c.1 at'l un va renlarca frecvenfa citorva motive. Motivul Iemeii
ritm cle creqtere, dinamic, poate chiar exp}oziv : ori nu
biLtrine, atot;tiutoare, aLotndscdtoare,,,mumie fardatf,",
obraz tatuat cu litere aibastre gi strimbe (,,cuvintul vic-
i l,Iagclalcna Qhigs, lli pr'rnlnfcriu, r.cl. Cartea llorr-iilncalsii l{}80.
175
774
torie, / ldlit acum monstruos, asemeni / inscrip{iilor pdrbsite noaptea la marginea cimpului a$teaptd ceva I
npseeit;drteu_c;inunaimclereicdie,er,r,poi-genlianmdrbianodfr"oii,rtmfiendmeerbiiu"e)n,odhroglaaoglitcoodaasutdemcdbaatirnrecqlnc,ua,sldpiu,d,_,- Cartoful adinc ingropat ln pdrnint / incoltind, apteaptti
ceva. $i ochii tdi aqteaptd ceva / Discursuriie,
Lb$qmccmrpdfaealluaieartndiscmainnnlrldriegoetd,uteegmo)rinfiuaaezspee,/t.tnerniameer,efcc,aai,,uereoeitammeotro,iLenaamcuiencdsriacscicracSidanepitiisla,lnrtllecdreiofdn/idioe,,bzgnedrrfmmdoisimddicit,dnurieaicic/ptdite/preoirrteedenroipcse,isamion,b_lratpetgpecoreii)eniiduLhcs,r,ii/r,i"slei.i-ded,cnalunor,/ediajinfndimpvdic/aiec,nauaiuersbnbptmgtplfdsardcruriodaicleosnne/ci,tdagnadb,iermf,cd(tddaldgaccetao"tlialdidz/neuscgleiugdpipo,siegiurdEeubp,eidcr,fllruudee,ancrefrcnem,dpilidulrdaar;aetdfnii{oatlsntdmdlean'l.Liibdsmttcllc'.ueibfauf;nauaaobpilpie'errmdcerr*_e-_,;/,,,.i ri1e, marile teorii aface-
.o*caetnrs.iuliq.opldza.nitsltitdaiuefdcnnarr,aceene/ic.li.taiuvfiemei,d.aic".ot/.e.henlpuusiePtdsprotrdieeriam,ennrrcrc,aandeieenlngeiag,tdaopztiosebnisdrubifentdirseiabgutbnc,muerejsimatenndip/tlxreueuu;ltple.ialtr.mndp.ezGTsaeueiisuzecmtr,uiseielteiabbcetrigrssootiaiiiiltntnllnniaeiccgpgtnaolheeiesftpciparmeteiu/,/iionnript/eartDidopezuarpnaaaedmlrirutrc;eeecoqvdiuaa-deioate5c:nbercsreihugonepf,-isdctn,iidiTmdtgell6tIelnaeooXuhtsVtezcinsuutcIuid6iillli__/e_,,,,- cosmologice / agteaptd ceva, teoria
luminii aqteapi6 ceva / ..,rnortii in coEciuge atteaptd
ceva (gi continentele in derivd agteaptb ceva) / Sern-
nele de pe ou51e de pdsdri sdibatice, clin aer, din praf,
infinitui mare gi mic, agteaptd ceva, gi / celebrul, eter-
nul, primordialul fir de iarbd agteapt{i, / toatd lumea
apteaptd, agteaptd ceva..." (Ceva). Ritmul dd increclere, e
propice indemnurilor incurajatoare : ,,Dar minunile, mi-
nunile urmeazd sii vind precis ! pregdtegte-te ! / revela-
!iile qi enigmele, iiumindrile qi misterele / .,.sint pe
aproape, existS, fdrd-ndoial5, sigur, precis, pregdteE-
te-te I (Pregdte7te-te). Dupd asemenea progresii slli-
toare, ironia are funclia pauzei in muzicd : desparte
icleile, subliniazS, e un rdgaz, o respirafie, un nolr punct
cle pornirc
Cascadele de hiperbole ritmeazd in poezia N{agda-
lenei Ghica o macrorealitate, o hipermaterie, o ,,rea-
litate care intrece toate mdsurile", o lectie de adevdr
,,emisiune in direct pentru tot universul", un secol per-
fect, cu ,,terneliile pe o minge de fotbal", cea mai bund
perspeclivd a lurnii, o mind creatoare ,,hartd a lurnii
cfaotnatemmupoltri6mniqi ",,-ca tunul", un spectacol in
nF_outeo;g;triarfr)iemiIca...n" t{ivn.upt,oeSmciepleriEvitmernrietaatleitaat,eVaicitnorie|a,lct1rn, imFea-, ,,mai mare ca sciipa, n-am muri nici-
gi cum n-am
odat5", un trup-axiond ,,scrisd cu ghilotina in sinqe"
gciuucnarseusfldetp,o,csaezuinunsievxernseuclu",nousncujot ccrpisetraiclirnlloEsi,
nteie). atroce,
stupe-
rmg|rlnodarJeaasuramrtrlnidugztAe.uiirp.rncsi.rlietifi,ctonilrrpaauaa.gIlgrnrtiienteeid_veafebplae,ueacdscx/uieth-npmrig1ceeraeacueflliro,lsucei|nrt5iuxrnucpirllrfeameo(iipneaLuctxidttolealufmeisglllaoamnehnbrsdriiepacdosr,5retfiaeiui,rr,c,l-bdtvco_oan/ilnei-ielmi,un.,/crnmisisuRaipmtieisineibftatiimucice,md,airl.u,eeriplnemrtior't)arededencbntirtJotieaileuiirft,ivalirencpc,tdl,drl_eeoe-
fiant, mortal, ,,o fintd nebunii, marele premiu", recor-
clurile ,,su-perr extra, hiper umane", Lln glas care incepe
dcihniapriimgiinjot c,,qttiiscfiurqemgtderginelecedrueris, tiinclsdisetemhiepegrabloalcictic:e"se;
joac[ la scarii mare, cu fiinte care inainteaz5,,ca o
bil5 cie sticld / (visdtoare, fantasticd, apocalipticd sii-
c1il) / pe autostrada plind de rnaqini inferna]e in piind
tuiegte sensul eschatologic al ritrnului gi r,'itezd / taina in toate direcliile cimpia qi spaliul". in
tru toti eristenfa". Agteptarea salvdrii ,,mimeazil pen_ fafa unor asemenea exacerbiiri, Ioviturile care acluc la
este, cle plld6,
ritmatir prin repetarea aceleiagi sintagme dimensiunea obignuitd sint mult mai puternice, ritmui
o femeie gi cei doi copii... agteaptd ceva (,,Un lr6rbat,
,/ carrio.rnele
176 rvv
C-da 5737 coa-1a li2
(le cre.gtere-revenire se desf5;oard in tluanle puternice, anccmccnillaeeoeaitsllspenefcco,a,"ritrcsieesidl"air/iicpncilpniels.noeatcrz(tzuroliibaniisrnutriatioigroalia,irelpl,raafcesairnea;uanlarbnnaeeleuotnasdtlgtucuzebileinilucepe/ni9inlcotsitesureimrrn,cai,6nmtuenclcgesro-idulei-ronmdluddatiui/a,atinrevoIt.iaInlap)i/nis'ficie'$en:l/,riLei-rtauaSpiDmiocu"iteeniea,maransvreiuuSel-lfi'ee-r--i'
'iotul sunii fortissimo. Pind ce interrrine din nou ironia,
ca o pauzd qqenerald inaintea unui acord finatr.
Armoniceie perifrazei. Cele doud direclii in care
s-a manifestat irin[ acum poezia lui Traian T. Co;oveil :
irrr-licii un ritm dinauric, de explorare, aspiralie 9i arren- oarecum obositoai-e dacd n-ar fi construitd savant, clin
nteriacleeeoapiuonfetei g"rmieatmicieercea/repceenctarareiizoeapzdetrideecei an'u,,nlvtIaoiacrn-
turii, gi a1lul static, al analizei microscopice, metodice,
fu care prevaleaz:i analogiilc. Contrastul este intre mo-
menteic cie,,salti'' de la o state de spirit la alta, de la ttnrniebnaisn"etp;ui"eur,ni;ni,"vis,,i.,;amn/la,oic,aiIaiJtorastndeoaaecmtudoeiav"impn;ertifmo,,-r,dgairniacftogarleotci5bnsleatsperumeaeldaceazauqdnrtrueeecnp-ieolteindgninddiunvnitemanetlEdizdsalvedadaaslsardginprd.uuutsen-li
tin aclei5r 1a a1tu1 (cu. momente de clirectele tdioasS)
si intre cele cl e nuanle lmupettaicudloosrinolardodneaatep: rdivei parc5
ln nattita poetultti s-ar viaJa
fiirii sr-rbtiiitate, siirincl direct 1a concluzii, cu fulgerdri
:aproatle profetice de intuire a viitorului s-cdpSai dorinta ar:Llncat pe cei mai inalt a-operi$" ; ,,trdiesc intr-un bicl
cle a cerceta lumea cu atenlie, c1e a nu mcIuleui llu'frrinnaivinaadnl"izT;il,,o,Cvri"oag!eaotcvls.eiP-erivc1i1eL1ndntrcoaurlizdaaettedpnodfrieeumdabisseecmiupresenivseitateamtceleoa--
nici un
{jialucrruecnricdnruinncnnltenltitase,ll6uei1nnl6oteic3ma-rpS1e,lnaaetudreelei)Ban.eqiDnlilroiaspwtceo,uerptzsrrdiieevicimtoualtniemnaptere-tpourlrdene5ledvaoegmaiocinrnduadol,nsdtddriSrasii--r
tafore-clefinifii, dupd cum,,melodia infinitd" wagneria-
care o fac oriclncl
nir are cle iapt nlrmeroase capete cu leit-motive ?n
cursivitdtii. Numai un val uriaq de vorbe, o melodie ,,finitd" : ata cum orcirestra intervine adincire psihoio-
infinitir, o nestbpinit-calculatE revdrsare sonord poate mijlocul unui recitativ, ca mijloc de
qii:i a textului, m etaf orele-definilii t eprezinttl acle,riir-
fi pe laiisr-rra unei contemporaneitdfi atit de complexe : ialii in jurul cdrora poemr-rl se des-
.,C,Aaprtoiei rliemcpuul caiculeazd deasupra ta cu cifre de piumb. / simburi tematici
cafenele se imprS;tie in strad5 fiigoarX ca Ltn conentariu. Impresia este de construclie
birturi gi circularii, de ,,plinurit" pi ,,goluri", golurile fiind rimpluie'
ca miirunlaiele unui animal rloborit. / IJn sinEe mag-
netic electrizeazd firimiturile f erestrelor, / imbbrbX- crL descrieri minr-rlioase ale unei atmosfere de Gotler-
cltintmeruno c{cleecLacrlennaf idcflaarn,airniot7d,, 2, 3casreaum...d-tuEiole at-
teazii fitlcile niuzicale aie orbilot, / intdrit6 rnultimea in cu
lcccriiLerinir-vamin-lllc,uctsn,luclrlrlrdi'-iirrslcoiclrriernciadtloisr,lluiaur5;iiiil-eoacrppetuqitnSsicLfzlirillLoceprleiro-siarne-lp'"ldureteslnqstuticii1loecmtleliarp:ofuftetnuv1rioaamrttdeop.,ur//tsiit""ibiA.,o-//- nosf erir de
ochi ficai, Infanta plictisitd, Unchiul Chiriac ,,cu fumuri
ale degertdciunii gi pdreri nebunepti", verigorul Anton
sert-crr.clcalel clluinmdiicciionnptelimnpo,,rmanineu"n9aituulncalbesruerpde, tfarruema oinusciraebs--
Sporcvi"riaia 1or umple cerul ca un imens dirijabil ftt- cenclo a se'cvenlelor dd un aer hipnotic, ,,nes5n6tos" :
rios / irnpiedicind venirea noplii, rhsiiritul lunii cie
cia,sn,1pUieraanocrucolr-alc5cigel,leouicailLmlti1crr"aeuignii,cni,mau,eUsntaietuct.elcgc1dlo/eooaibi9lti6rtsirecep/iuil,i/insluicgtnr;uuiiqciundsdtiomrlpdai arztcri-inrenidmi,essuidomnbvmiueraln,rrdzmcmoiu,eialaitanrrttciienomlisiraie//i
f 'jlonul c,liscursirr-re:toljc ciin Nitrsoareo r:lccl.ricri, 197$, C--ru- ciraqostea e un orb fidmin<l Ia un col.! de stradd" ; ,,Ilnn
tic:r1.0.'fntrt:.rtt1ttit, 19f)2, llot:ntel't siatnez-c., 19uil, si cL'l .,i.]l.cai-Iir'"'-
supra:"t'a1ist, in ciiuta,r'ea unei oldini individualt', c.lirt l,2,il, srtu "'
J 9BCr.
r1C)
17g
<ioi trei, unu doi trei, unu doi trei / n- uminai oragui cu nuincl cii, odatd gi odatd, / singele tbu luminos / va
qi trape / pianele clte cloud s,idspe,acgrdgriai /minpotufiaontnerar/icpcudelt"rz.agt,idn,Adaqdrnpeouoptefmiai"u.szd,i,cFddie,ecosacrpehdicdcdlitqpoudarsai5-ugiinri6as"dc.
arener cortine aveau
c1ape" ; etc.). Nu are rost insistenfa asupra construc-
fiei muzicaie din L, 2, 3 sau... deoarece ea este mai
mult decit eviclentd Ichiar ritmul ternar, evocind val- ,,Ziclurile uriS la o simpld atingere". ,,Drumul pe care
rlergem ia forma rofii / qi se rostogoiegte la vale cu un
stirile clanul:iene cintate mecanic qi trist, reprezintE em- strigdt". ,,Gura mea a descris totul cu un strigdt".
cblloeintrlaeico/nsFtirnucdleieis:id,,cUlenu--dosai utrepii,anuenumdecoaintirceei,pulinnu-
Precipitdrile de metafore, acel olleEro care intre-
taie uneori sinuozitSfile poemului, nu inseamnd Ia Tra-
Eirianlc;ll pe podele / pe care decad mdtupile in rochii de ian T'. Cogovei alegrele, veselie, ci iminenfa unui ac-
dantele"...) ci urmdrit este cident. Un ,,dicfionar al ideilor" ar pune in evidenfd
mai interesant de
rlodelul muzical in volumele ,,discursive" : .fJinsoa.red
electriciL, Crttciad"a intreruptii, Poentt ic siomeze. in lnarea frecventii a cuvintelor cu grave rezonanle, pre-
cum nrocrrf e, timp, strig(tt, cuvint, adevdr, memotie elc.
rriziLrne de amdnunt, acestea sint bipartite. Elemente Dar efeclul cinetic continuu, migcarea spre interiorui
simetrice asigurd echilibrul : veclerea cle la mansard5,
aslrpra oraqului cr,r ciini \ragabonzi elc. / vederea din sensurii.or, nu ingd'cluie acestor ,,pedalet" sd devind plic-
tisitoare sau obsedante, inlSturind posibile banalitdti
sa.Ioanele cu foqnitoare rochii, in care viar,a e un ,,trans- sau stereotipii. Discursivismul care graviteazd in ju-
altlanlic alb, piipiitor" i peisaje citadine, ,,o lume de
nichel" cu idoli de cauciuc, strdzi ca nigte benzi ru- :r;ui linunjuorruai sneumcleeneeloarcanfrorrinistteic-easepirdaeliifaepset noliaelxepapnresicuunme
iante, conducte urlind intinse la maximr,rm, cabluri elec-
lrice incinse ia rogu etc. (toatf, recuzita citadinilor ob- a aspiraiiilor autorului, a inclinaliei sale spre explo-
rarer spre ,,incercarea aripilor" in mari cdldtorii spiri-
isnedeacfhi iclilbern,,tceuvilpreiaisardjesumciatdritaimme a,,rperllumioercglaiaplea"mqeni t,",)ve-r- 'tgtureeaarleiziir:1uionmtefioil.irgDmeenis!f5ad,gauildraraere;scadarziaiirn5ppi1eidnT, rcaaecianeznlaugTria.itidCmodpge,oavoeiimnf(eeprlreeinu-
dele carnivor" ai ierbii ; naratorul care ;i-a pdstrat pu-
ritaiea nLorald a adolescenfei (un Parsifai bucureqtean,
as sllllne ianrelaqulluimtamitiier)afu--lgegrlininmdaamprereilsenttenrceumceudleramdleeeqnotpereilaers;olunfamajleaii toate tehnicile poetice folosite) sub semnul subiectivi-
'tdtii angajate, toate cuvintele sint sunete care
r'inorrale ; in care
modeleazd o anume slare, in care, schimbind chiar
nevtizr,Ltii 5i
viizute eretca.iTiidratiiianntrTm. aCi oagtoitvaeia-tendlieegicaitpdairientrfeabeuiaeltpae-n- un siirgur accent expresir', s-ar rtrodifica automat, ca
acorrlir intr-o melodie, ,,starea de sufiet".
tru a clemonstra o lege generalii. ,,in plin alfabet al
orbilor sd aprinzi un chibritt''. Leitmotivele sale sint
sustinr-rle de ,,pribege armonii", ,,viori clesfdcincl piep-
1ul or-bului / pind la coaste, pind la zgirciuri, plnd Ia Arrnonicele ,,qocurilor lexicatre". intr-o lume sono-
rei al cdrei inrreii$ e emis de un moog sinlhesizer sub-
rniidr-rvti / ldsind sd se scurqd firicelul de singe al cin- 1eran, /inirncaprinegsinedaoudraegnuul rin:rafiru,,npzoec"n,eftluipl puegroerleaihpuirsutoinad-
tecului". Ritrnul versurilor ample, bogate in perifraze,
acunrLlind,,imagini, anaiogii, simbolurl", presupuneri neior
fericite, mapiniie de scris cu labe pdroase foEq6ind pe
6i concluzii n-L1 e strdbdLut cle s.lqeteitoare strigdte, care tavan, in care strdzile sfiriie ca sifonul, pavajul mus-
se auil sau subsuoard de tegte ,,beatlesul de pe aibumul alb", flora intestinald gin-
: ,,Gura mea se deschicle o
pasiire fird sd inghitd nimic", ,,Vorbe care coboara o
biid pe spinarea unui mupuroi de felahi". ,,Sd vor- gurepte, benzi cu Bob Dylan, Amanda Lear gi Kenny
Rogers se topesc in ,,zgomotul compresorului de la
'begti, si vorbegti, sd vorbegti / sperinci, tresdrind, b5-
180 1,81
;antierul de vizar,,i", in care oragul e "rin. ,,ilLrr itallac zalia asta de inserare progresivd ?") ; semnele Fi efec-
cu lruzicd", alcdtuit din strdzile clr nulne''de'mrizicieni
lul iubirii {iubirea ca boaid, a corpului gi a spiritului :
din Floreasca, discoteci, benzi de casetofoane ca nigte o,,rrnei-ianmgzirdrpeenafuleiteianicmirac,ulduiai fdraeglimrinad, pldminii umblind
maqistrale de diamant, in care piirul iubttei al,unecd gi qesticulind cu
precum un camion fructexport, fa:rtornatic gi it:toale", pajii;tea..." ; pldcerea suferinfei :,,mi-am bdgat unghii-
gdldgios ca un fum de figarS, in care. fanariotice su- le ln pociul palmelor pentru tine /... Fi am rupt cu dinlii
nete cle mahmudele, fechini, zahdr candel, urarl,ipan, fafa de pernd doar pentru
staniol, brizbrizuri, zorzoane, bairamur'i;,'siclefuri, bri- tine" ; iubirea ca nebunie :
a,,rlfii-jacmut amestecat intr-atita obsesia incit creierul meu
ceqe, rndtqele, ,,fereqele-n ferometale"; se amesteci"l, in
riislriteanul 1or fognet, cu apuseanul vuiet'de auiobras- paradontozd") ; rtodrtea din iubire (,,am murit
pentru tine") ; implorarea milei de ia cea adoratd (,,oh,
culante, maqini TIR, escavatoare, tranzistori, mirele e- l'Launipnlce-urnra&bdiled carii, cluiceald, / imbolndvegte-md de boa-
lectrice, frigorifere de autoservire, televizoare. picli-up-
a zdpezii /... permite-mi sd te vdd, sd te
rsirii,zdtrpairincvitairiee- intr-o lume,sonord expictzivX clezbrac...") ; lauda iubitei, a frumuselii gi calitdfilor ei
qrelr sd asemenea {la Mircea Cdrthrescu, personajul elibereaz5 din de-
descoperi la prima veciere firul r;ete lurnin,i" e gampania cargoboturilor, are un corp
m(cehloiadricd. a$ciiitoatLsrtgdizei lceinxtiasttdii, ba chiar e o \reche roman[X
,,cauciucat"i Zara- lustruit ca o bombd, ca un baton de dropsuri otrdvi-
peutru o
zd"), un lied romantic, un cintec ai trr:rbadurilor, un alcteoldeao:rmrea,,,jtpleeiraot(crvct.olXe-arceddiaeedif,ee,oss{eecs"d)uprc;pudenprrrisientciallisoesle,ndaviocmireehd,aippceiuinrotreebvrairieleisrtasauutpevrreai icnoaauztecuzelroealerc-,ii
;natval orielttal I
Mai rnr-r}l clecit rrolumui de clebull. Poemele cle onror
cle Mircea Cirrtdrescu2 dezviluie, sulr rreStminttli nnei
frenetice innoiri lericale, structuri pe care cititorrLlX cle cilinirliirern,,jc-eelian,uni/,iqr,paierurraetreaiiraumaibudsitiroierirmiefiaacltfedohasaatzfaatiorpdvuauacrharig5ttaie$,qlaosdrpmiedececatlrrfuaodiguteooi,sghtraoeanaifnviaddetrlioendpliiecnpoi"vrp)iiin--i
poezie le va qdsi, de mii de ani, neschimbate. Si ca
sii nu fiu invinuitf, de exagerate orientalisrne (rleqi este
qtiut cir poezia cle draqoste europeani e cl&toare, prin
fiUeri'r hispano-arabd, Orientului) rroi arnlriti cloar" c'ite- Ipnlea-a-racgmsfiaflirltpjinuectlaact bsacpeaagractiluearfllrtlulfemalcoudsme...c"ri)"t';rmefoaindtaeoluistbau.tzbeeacgioidnrefuiulaebn{i,ire//
vmaacilllocmrlir;nesoepqraetrliespftiorrue;bittaiu"dl-usrieloccraor-elupluaoicteafleil aXrgeXig-gdleisiainte,.glrinioteIoazciamiin,a,epirrqii-ii
poefi care i;;i cloresc o ,,noud sensibilitate" i 'clrac-{bstea (,,{i-am fosi p; retrdaensstipnuant,etrie-aauiufdbciruiti vaccine contra mea
ca putere innobilatoare (,,am fost cieqtept pentnt line, asupra persoanelor
;;i totn;i...")
plsuaisnnlriiaoqgbiiiueqlcuotiefeitord:ruuluciaii rteddausuimnvtdoiineacslprdere-smaezjimzcaiucdieubfbedintieedtiie(/,,/dpeii-inacsduumugn,i
am scris ciir[i pentru tine... rn-a]r cultivat pentrtt titre"] ; da, massa, quleraqului tdu cu ciantelS / ii
inceputul fuigerdtor al iubirii (,,atita lumind era pusii tale de pdr rochii din
ln fonclui de ten cle pe umerii obrajilor tdi..l") ; intre- fei zeci de metri croiesc aqra-
birile despre sensul iubirii (waf is ntirtne ? que csl lr:in6") etc.
la Mircea Cdrtdresci"r:" ce este o senzalie ? pdtrafi cle vi-
? gi dacd nu existd nimic, cum'existX / seu-
cclel??ioulb'se?qt-e , Rerienirea periodicd a acestor teme, cligee, moti-
(prezen'Le, inceplnd cu poezia arabd udlitd, in toate
ve
momenlele esenfiale ale liricii
1 Jvlilcca Cdltdrescu, Itaruri,, Iitrine, f otogrofii,,. ('c1. L.alt(la este constanlA, canavalla pe cdaeredrapgooestfeii universale)
brodeazd:
iLrrnartt'ascd I980. 'Rorlr:,r;t tloutatea broderiei lui Mircea Cdrtdrescu este, cum s-a
])oente cle cnttor', ea. Citr"tc'a spus de multe ori pind acunr aceea a innoirii lexicale.
2 lfircea Cdltdrescu, r r,. i asrih
,
1 !)ti:1.
) L)L lB3
|r.iu cligeele preluate conteazd, ci noria lor hainir. ,5i, mai cucfn!pT.ceptnLoeFItesdcJcie{umn.l,ids.idr4rroahao.ue,cneucndiiolaalioteanannesimieciadcre-pueiasrfnecmrricilpietti1.erfrl.t.ism-iocrjareciarcXnolaris1prera,a.cierl,ifl,'rneiLhsiitlriicnsflise,ephuSliae,uniilircaal-:cgLrleniticuclcjlLcpiir.noiat,rueeelnil,olstrecetnarmoe;cefip,ilditciafmoenroiuzMaSlfduvaiprourpderaeead:gcdsecianeeebmeenctieelm.ri-nte.geiioudcuzaiodd-isnaioaeruau"c,ettaig/iuiucvcaldienma,rirbzuzauuni-lnvdgn.-,'isvotiaipidrfemlnagaa,sditndpmnvetieaeineu/raiccrzrnbieureacalei9araafgtlleevtaliitii,iabeieiur.e/(ircdtnnnrefXntriasteb,naovucdeaedaif,aS,Cpl)liaJosalatoedtoreiutlip,eunscraitonu-dugod6sdpfmiervefipetr,e/grludenmnliaaetemriereercpioaii"crsrs-vpiiblnaecnetzfauntoaopairpp,o/einedadee,ponile,uiapdt".xdcntalfa,aenruotaio.rs,reif-aapoltotlcoidsrcev,sedyceomcnnfratrconlsndetimiiphpdeptgsdedaeercdurfnusuataderaeeiecadfsae,hicbec,nvleifsdoenulaudnntlpdreaeoccmceeuencoeoleimesiebcfr,lrvrneitcsiebaad,ilasgrrunidenoidirodiu,caedldovrlvbrn,cacoroireimadeteerr'fuccebfuloeicedeuoeociopgaigseiulr,ulababeirenthvzbraamafrdg"lcpruernom-celif-,eiicseiciuiefni,dnargpieuaui,utrluonnb,oenemceetaseelcMgcadauvisuct!dnberbgoeUtadlceetefo!iuoiutiuidl,ieleacclvanrohnui'senarnnt/frarievaelmrojaeqdnuai/lcnueeo-(icocfutsifeei_rlscmveiodonndldlavbotcirebuemieduintqceifes)dnubHa,Lvtrdel,r,crgeuaa.ie,ic,osdc,vtueztode.iroi,nul,tbdunotimcn,tleiuiRiicrrian/rnccueutrogLerCintr,tagaTudiuui,uric,anaigietninnuligz,slrmfansedueUat'rpeietifiiptvizplmtae6sp'iiamoienirlsprufprtralgiinoiirirgtroen,_rntretdnnpadoetrdeifliltmia5itgaidfedavnirarnrvoMioeoraaaeraariXtrJei*g'utlniereiiccllsgrfrelni"ci:a*tdoegcoec;af-c:n/dregp"sspJieatr;Ime.slactlcx,luiari,euccnteurrit.seuiaet/,r,,psgperiaiidi.A;,secrnupe,ctamaAuuata"tirenmi;r0niiclleattbaitauiuaniilarirroomdclrddisadnid;aaia_ii_iracl;i_iiieo_lueilr/I;e_"ei_iei,.,eiu,r_i.,d,l:i
mult decit atit, ,,muzica" gocurilor de limbaj, bine-ra- 3laiitrr.b9c_iziicclirnoabiutdn,ufiufgirindclepiearobdp,airntefi,ocraitte/ndueJebriinzatimdpetdae/r
tcioenluait5d.e$ttoiinadte bine cd lexicul poetic rdmine iil nrma
ziiele, Mircea Cdrtdrescu gi-a propus. ,t o.)
in analogie cu migcarea beat, o coiocvializare ,total5
a limbajirlui, o supra-incdrcare de expresii care n-ar fi
pzniieeitr.tu"Dniasncd-mpaodteeerfiilieapdsroienmeeox-tpieriidm'e7ac0rietn,d-aeuuipaoi ucaonfldiitgc,ui,uta-inotimi llnunsl apriorcecu--
pruden!5, tatonind li indoindu-se cd
net" (cuvintul md sub asemenea ,,rdc-
duce Ia Ginsberg) s-ar putea ascurlde
muzica, echilibrul. Mircea Cdrtdrescu insd gi citiva cXin-
tre coleqii debutafi in jur de 1980 nu mai au nici o
reiicenfd in aceastd privinld gi tocmai acest lucru con-
stituie originalitatea,,muzicii" textului 1or, Periornici-
tatea perceputd a gocurilor lexicale (administrate ca o
aluviur:e nducitoare) transformf, in ritm, ln meloclie,
ceea ce ia inceput pdrea sA zgirie urechile. Acum,
clupd numai trei ani de ,,tratament" cu vorbirea de
toate zilele in poezie, nu se mai mird nimeni cd in nni-
rrersul poetic au p5truns ,,vremea nasoald", ,,femeia
cle ebonitd", izotermele gi izobarele, oxigenul, azotnl,
spira AND-u1ui, anrrelopeler e$apamentele, taxifurqo-
netele, sufiul sistolic, leucoplastul, je m'en fichismul,
cimpul bioelectric, anabolismul gi catabolismul, qul:rtre-
rele cu micrometru, fufa, fifa, piexiglasul, navetele cle
Radeberger, ,,pe bLrne", frucola, etc. Din aceste nriir-
turii lexicale unele vor dispare, vor suna anacronic, in
foarte pulin timp (O seard" Ia operd e poemui-procjram
al evolufiei limbajuir,ri qi a1 datoriei literaturii, in stil
joyce-ean, de a o urma), alteie vor deveni constante
ale exprindrii poetice. Modernizarea limbajului e un
amdnunt pocant cind se face brusc, voit, cu prof{ram,
a$a clim se intimpld in cazul cle fald : ca orice lucru
forlal, provoacd reactii. Dacd n-ar fi existat acest bonl-
nba-ardrafmi penritvditecnuemoieofgieisnmldempoideexrnpirzeasrieiaa.rDgoatricreit,mnuiml eran-i
pid, eraqerat (fdrd de care nu se putea implini ,,r:rro-
qramuit") aduce cu sine supra-saturalia.qi poate chiar
enervarea, Acum, pe moment, Dar se rra mai ollserva
oare peste ani gi ani schimbarea ? Citesc uneori poeme
t84
cald suftind dinspre ferestreie fabricii cle sirmi. I un W. Muzicd $i gest.
cer albastrur soarer umbre-ncilcite, zgomote de eFapa-
ment / pine aurii de tra-mrzai, iarbii vercle, rime, qin- Poezie $i gest
dfSac-ia...d/us6ia-amr ofirudl)o.riitntmr-aaidmevuilitr,TihnatoreqihBinodcjicduhilsavldtvla?d"e
iluzii al lumii 5i inrreliqui c1e celofan al bomboanei nui
e decit o deosebire de fosnet.
Siucliile teoretice ale compozitorrilui urmEresc er-
ceeapi relafie interpret-public-cornpozitor Si ele sinl cu
atit mai derlne de crezare cu cit Nicolae BrinduE a tre-
ctit, proqlesiv, atit printr-o etapii de revalorificare (in
siil post-enescian) a folclorului, a ,,pitorescului balca-
nic", cit qi prin experimentarea
procedeelor matemati-
ce sau pr:in inevitabiia etapd serial-modald. GeomeLria
sau mai bine-zis cosmometria devenirii, acea hiper-fi-
zicd in care eul creator iqi gdseEte cieplina liberlaLe,
i-au fdcut s5 fie atras in serialism de treptele vlzibile,
'featrul instrumental. PreocrLpitrilc mai recenie aie de secvenie (fiindcd nu e vorba de o cre;tere, in sens
ltti l,iicolae Brinclug i1 situeazii in rind'rtl celor ce urm5- ascendent, ci de o desfdgurare pe orizontald). Cltera
resc preJungirea lirnbajului muzical in metalimbai, mai ntnzicalS se desfSgoard ca o seismoqrarrt"t care, chiar
precis in nu e de- daci nu oirreqte iurnea din cutremur-, i[5 ce1 pulin asclll-
gest: teatrul instrumental -rnocciardee tiitor'fueluori eitluicziaian cd se poate miqca odatd clr ea,
parte c1e acel freic,s Zttsstnmenspiel, intelpre- strucLurilor improvizatorice,
tcaiprearccelaofaecrtdulo-ci-riet aelr-oerc,ucIaitngtiiloprubpioicstiLbluiliit.aDteaacbcleUtin:abretit-- al
tor ai semioqrafiilor non-lineare stimulatoare llrotno-
de fan-
to Eco depllngea, comentind modLrl r:1e receptare a mu- tezie in interpreiare, Nicolae Brindug propune ili riu-
zicii conteinporaner schimbarea mpJ?reioervosiazasauetocdariinnctealutcacarVrderdilseselasguaelenvea-rsaaliplzereeascziumdm.e, tiIrddiiee-oc.tgtorfanoimrem,euAclnertlifismcllt---
ascuitdtorii de altiiclat.I, iu pas irublicului (nu .inai sint
cn rluzica vrernii,
ciat6
fiind preqirtirea rriLzicalir a clilertanfilor care, incd acum prapuneri de asemenea structuri. Voinfa compozilorn-
Lrn secol, nu era rr',Lill- cleosebitd de aceea a nt"rizicie-
niior de aplroafiefasibee-tiziiirniispiiiaazli ,,in lirlir ce cregte ni".reiul lui ie determind insd ,,din umbr5", rrarietat.ea e.-rpresii-
culturii c[escreqte nlr'rrSrul lor muzicale pare un
general desen a cbrui dezvoltare a fosl
celor care qtiu sf, citeascd mnzica", pierdere relnarca- clinainte caiculal-d, precum tiniile unei scoici pornind
bgial5ii)taI tper"indeurmreacreeptdaarecf,, publicul a clevenit, prin ,,ine- clintr-un punctutn sa/jens gi dispersindu-se sistematic.
pasiv, ctatoria compc;zitortrlui Cosmomeiriile, secvenfele devenirii sint in permanenfd.
e sd stimuleze acfiuni c1e libertate con;;tientX in ari- r"'izibiie. Chiar fascinat de muzica psalticd, ile nrocirir.i-
ditie, sii favorizerze cleschiderea, multipolaritatea ope* 1e orientale, cle muzica fluid-continud, de teatrui in-
rei. Ciclul Vagues p.r care il pr:opune l.licoiae Brlnrluq striunental sau moderna tape-music, Nicolae Brincluq
(Kitch lf pentru clarinet qi bandh magneti c6, 'I.ret stri- ntt uitd cd arhitectura lucrdrii ar putea fi un ornament
gcituri de alettn, pentrti perculie solo qi intrareatrtsm,. in Secvenfele sint, de pildd, foarte vizibile in lu-
sine.
c,,reaxrpeuaneDriealoagpolsansauuluDi"ivpcrrignuelnss-5gi ai cdrei tiilu
pe un text de Ion Balbu, precum qi ProJegotirene .[, pen- grafia voitd face o
tru tenor qi pian) urmirreqte atit prehingirea silnetului de a,.l*
in gest, cit gi stimul area atenfiei ascultdtorului pinii 1a tor :
a-l invita sd participe 1a ,,hazardul" (reEizat) al crea* .\LO \ \ r":\/u.reOS,
!iei ; opera la f igiinci (scrisd ,,in form"1 de scoicd :
uvertura cuprinde toate entitSlile muzicale dezvoitate vA ,''
uiterior) este poaie cea mai completll sintezd a cestor O incursiune in istoria muzicii, pornind de la o pinzd
preocupdri (nu lipsegte, aldturi cle r-rruzica gestuirli, nici de continud muzici, trn vuiet sugerind ha_osr_rl primor-
aceea a memoriei, nici aceea ,,imaginar5").
1BB 18e
cliai, se structureazir treptat in secvenle ritmice alter- Migcdrile contrastante folosind tloLive rituai-Io1-
rnimicclitstuclriiuu.'itEla-iiirellino,e-iilrnripm.rre$inp,'tNilu.p,r,teli,cuaci'Clieia.iaciaL"crul"iznimcifoeosripdotsltlrrlniraeirnr:temrftro,eoialee,ipvaSenoclolsxeiclucscaBitirti'eiclorrcieuullonrnafielmhloiefitr"nlnmtaeiunrrpcicl(tnitsceuiceideueeal,dturrxsdrul-eedqecdc;bucdipaatrllltcrreaaciipdMptuindraotrrlrsppipaudeopvnnBiqiumcrrcap1eatltiirilieuphudddnntifioomef)9ro5eoinp,Ssema,irea.iuers;pictuvi-nrirMseglneouortitimcgzectdnocooraIiasoecedunmpnntar1tinrzdeesaieue-aooevrscfndnaraopiovidrmcitsseiroelephlLeitspmnfcmlaoeloestMaoaimrtniosugpd,rrli-tdanpesdiolclrshicuSatxepudeneiaeamci,nnlnrt,melteiecieteaetfvc,eood'EsoocTeinnqcneAmdocrctxiraiecc'ceeneintmvleenesatniseeeepcsargettspninrroeisalrocaauuio.atnettloucera-e-ia-----'r'- clorice transficturate sint vizibile gi in SoJil ocviu ;i
tsiinomu,ouotear"-uii"c"liuiorrubr,-lr.io-gt.srl"c"etuiteenicittcfiiee{titie,talu,reetmr,odimlcadr:e-lioegidall9mieoialmio-u'igbitpazteaauiilcxntcredcitdllud,eoa,alDrucmznsuioiotp,aiestcdq-,mid,srneeeoiecn{falept-eiio$ccrslettudtcetict,'iiia"udpPnAmelllaaarnemanpusluaidrlzu5irx^zifsil]lilmegcaiaratdtsddotbpo9rtde-lise.)ltniedrmrsigsnidntlia-nuneitn;--lt Mcttch, unde ,,muzica vie" se impiel-egte in permalten-
fninl.a" i,t"sr--rgi.esroinccial zld5'uStainut nduei orabpsseorcvla) t5, iinefemcotemleenetieelcetrdoe- td ctL rnemoria benzii magnetice. Cicitil simfonic in
cinci piirfi Pl'Ltora (denr-rmit astfel ciupii un semn in no*
r,rajd-blestem, semne care prevestesc experien{ele din 'ra!ia bi:rantinii care indicS ,,stricarea trodultti") urliii-
Dctitni$oara }/uss, lucrare scrisE de Nicolae BrincluS la reqte ,,stricarea" notaliei clasice, lineare, care qenerea-
zh 9i r-rn anumit tip de comportament muzical. In Fhlo-
amapeerrnoc'aRL1peaeellocanrarrnmneitdestiemcsclmiuetalnetintiurvta,ecnlcessoifinliaoqtruladortaoguomtr,caidlnnimaoat'laeoggiincus-roidlreiiencntlDaaolmdmaantie;om'acrocu- ra / planri.r:ile u;or de urm5ril-, secvenfele clare, se cr-
ljuss cie o alti tonalitate : ironic-maleficx' Ritmurile qanizeazd in jrirul unui do centrctl indicincl un sisir-:m
crinceue, sugerind obiceiuri arhaice, iocuri populare cle duraie, sfirgind intr-un boceL clr aluzii bizaniitle.
Canlus Jrjrrlus sau Phfora /I/, scris pentru orice c;rup
inclricite, propozifiile scurte, aproape suprapuser izbind instrr-rrneu'ral care are qi un instrument cu clavia Lurll
aseneitea unor slrigiituri, subliniate cle percr-rfie, acele (arrincl roiul de cantus tirmus) evocir un joc de ;ah, aI
cdrui ccmlrortament a fost programai clal a c.lrui r.'iai,e-
n!,ci,ci.i.laleoNrccLdaarerlieipfcaieinvpatcitrlameedsaeaciniio,lluei"canlstivcruoeunigltaueinrieddcembotIuroeizmniceaBasg.liaedgrnrbealaq",st,dja'vee'elpca$fup,i;llreuiocisaiceinp.ivemijzotirocuar"---' rializare clepinde cle jucdtori, AlcirLuirea timbralir at
grupului de instrumente qi capacitatea asociativl ar in-
ctic.i. terprefilor reprezintE acei factori irnprovizatorici pe
care loqica au.torului ii tine ln permanenfd srib olrsei-
r 0{)
rratrie.
Aluziile bizantine devin ciu.tare psalticd declaratd
in cei $apte psolnii pe versuri cle Arqhezi. Roiul solis-
tului este determinant, pianul subliniaz.l num.ai, Lr-tter-'ri,
recitativele, sau insolegte 1a unison scdrile modale ciil-
tate de voce,,,umbrS." sortitd sir coloreze spafiri'l cle
joc al sunetelor. Momentele-cheie ale cicluiui de liedr,rri
sstinrat,nddealaelicfedlr,eni emaecloismmpeanniautesu-poirnt5 spiritul nuzicii de
rsee.nGsurlalvuitdaitceaalirspaslamlmuliuloi rI
suprapuneri sono-
(,,Ruga mea e fdr6 cuvinte"),
II Si IIl, efecteie concentrate
cle coloraturd in V (de pildd un tril la pian, 1unctr ;i
rar sugerind bdtaia de toacd), clramatismul ltsainului
VI pi melopeea fiird cuvinte, de o misterioasii qi tra-c1i-
a umltuimziucliui ideliecdam- erifia, cundinscecincaluri,r1-l
c& transparenf5, a aurin-
o capodoperd cotn-
tit
piex gi in acelaqi tip de o mare simplitate emotional6.
Nicolae Brindug igi face vasale nu numai sime'rrii-
1e sonore, ci qi pe cele ale devenirii fiinlei. Prinire
,,personajele" sale se numdrd nu numai interprelii, cu
tipologii voit recurente, ci gi ascuitiitorii gi nu :-.nai pu-
lin - compozitorul insugi.
x91
Recurenfa tipoloEiilor. O atitudine similarii (aceea p["";."Lcd;sfro;"u[;uiadlica;i"lb':"tt;tir"irii6eai;qi*'ol",'i,qp"attortrL"rt]"/eaitusui'o;";*iisrtt,i.trrlpaonid"clintd-t(r,lniuieaa.p,tiev,itiaevnmff,liuliu.noinciptc'irilrocdittnyinls"ate.aeuaut,uels'ei,i{grecn,isncieiclfslriceotcriiuncadeqniptcsqcaiudpelaadmtaeiermauirrsens(vsctdlidaAidiiedoinnjaae,lzi,irlnuutpriutotlsu'aeotsnlceutdorfrtrcrcgieolieelanslcstoranrerelpenioeecrufizepesai,ol-otinaIreaar,9,rld,egTi;,isa,intffcaiincaeslleiini"anitostssroiSipdcsoglco)itiua,n)d"ldn,eourg,,trgiiorn.essmztltcidneua"it,eeri"erudpcrsdlia'e9i!tvvmeolleeaiet]eoecie9dmrrtraimsimtozcdloeoieuiininaep,da,imirerLderozvf"larreai9enic-a'necrtditatnt-erltprtripaoiaa'"uzimn"ererv-ps'uffiintneidl'iu.dcbs-'icssmtdel,aladuiepin1iosapentre$rnceca-elre-'-iilt'l
cle a face din poem un ,,instrurnent" Ia indemina citito-
lulr-r.i, inclemnat sd recepteze dupd propria sa structurd
gi cuiturd ceea ce e poetic intr-o prezentare de situafii,
personaje gi gesturi autentice; dc€€it de a vedea in
lploidertiir)inoreaqreiz, oprricnatrree urmdregte predeterminarea intim-
poefi, Ioana leronim. Desigur nu
e nouii ln poezie arta recurenfei tipoiogiilor (imprumu-
tatir chn teatru) dar felui liber in care Ioana Ieronim
iSi lasii personajele sd coniucreze (dupd tipul freies
Zusatnrnenspiei) constituie o notd ineditd in peisajul
Xiric contemporan. Personajele din Vord timpurie (1979)'
Proiec"t cle mitologie (1981) Si Cortina
(1983) par de
altfel tipuri ideale, nu persoane precise, a cdror descrie-
ir|e-lzaimi ciilneurnefiatdlitautrem:drrengatreionmeatei,djeogcradbed producerea unei
pin;g6iai""pfn!hJi2sii;G,ii1iuii"iriiteiimeeeap5itooio^;tari,*,-ri.rtli-l,n'o'rtat*'ii,:6il'lsnelreiiiuctrooogniii.tsasl.hc-i"'lrlpcicioi.crhaoiii"iutm.(nnnlal,i,a.dtecaoi-le-e"dntpplivtiuilptaa,icninicsinoianmpzusejtriactfudeaaqisiie-raocriatroertieeirmoa.eleu"rdcrblasanll).iidntrgelaei.t,ritdszft0enaele"reeendcudDbaprrbsbmlclaioucruzmsoitpea?la.rertpin,ioutqugom(u,ojfldoiud,iic.ciciicdaaa,diialaolrsliunaifiatenb,hrdcondicbeimlnaoniteesefafpauifodiitnmcdfaiuucli,ngrupziru,mpeffnandtieraifd,ricrrcnt,nrlaatmranc-ircuieeoidefcu-nfnhvitiarime"riaolidraroe'nauuiceLaanrf-zgcqodl,aooiinaza,hvuttlrpmcddaieesp-iennccgiuiiniare.canpo'laoegaoudfniuuliaagsDrariisoreu5tnlntctosacieuiaire,pneedtttetaatldirSrSresiorisarv6mgsnieraq"ponadal,iadadeimacieegqiitdp'amtzeerrtlcenddiediu/aoctit9mpeertpuatprfsi9grlqsidien5nmorrtb-untiPdiioeinsue'niinee,mradtmaaridpctogiarmeppEmuilug-1rait.iig-a€eaib]inupiu,r,'-d,n$.orcdaclsmbiqamFi.nrrusaefi"s,tlusoineuib1iifnltitaaeiur-cui.i-d--d-"----:--'-ii
umbre in spate-
le unei cortine subiective, clespre care se gtie cd slnt
minnite dar care nu par defei a fi. Revenirea aces-
tor tipuri icleale formeazii o ,,periodicitate perceputd"
care r.nuzicalizeazd texttrl, alcdtuind un balet cu scene
uneori burlegti, amestecuri de cruzime 5i colorisme ra-
finate, disonante, linii melodice capricioase 5i fugace,
ruptiiri cle simetrie, etc. Lumea e un teatru, nimic nou ;
dar cum ,,cint6" laolaltd, in depiind independenld :
biliet"i in salopete murdare de var, femei incircate de
sacoqer adolescenfi strdvezii reparindu-5i bicicletele,
inclrbcJostili in blugi zdrenfr-rifi, funclionare birfind mie-
ros, striqindu-pi ,,cu voce astenicd disperarea funclio-
ndreascii", funclionari ,,cufundafi in sine ca intr-un rnil
r,erzliil", pl rifuifi asemenea plantei agdldtoare care a
fdcut incorriorul biroului plnd s-a ajuns in cele din ur-
mii pe sine, excursionigti ordqeni ,,cu torsul ingroqat"
care i;i cautd la munte un chip ideal, care rid cu gtlra
plinii ;i se uitii drept la tine" din fotografii, chelnerife
amorfe gtergind masa, ,,folia cle plastic verzuie tocitS"
in zirncJdnilul vaselor gi al cuvintelor ieqind ,,precum cs,ruo..nvraeLsj edutriiinted, bnnaiicscmfioaedclaettidvnitoaiartdeniaciemIneptenanirdc/e| nd(,ta,uarlpuiriio(aadpreeebpploeictti)co, .tpiieiern-I
peplii morii din apd", surori care ingrijesc bdtrini mu-
ribunzi ,,gindind la pruncul ce doarme singur acasd",
{iriinci care ,,ifi clescifreazd viala orb, precis / cum ar registre / cind cum prin cine iqi- dau banii de intreti-
nPuoviue'sf-ca Duhul lmocoudlueir)n. :PI,ocezeiavaIoaneiinIerporninicmipeiuste o
apuca intre palme / galeie fratelui bo1nav", casnice ti-
picare robotind intruna, ptergingi totul" pentlu cine ar vorbii
192 193
C-Ca i??7 coala 13
cdutind sd claseze, precum, de pi1d5, indreptd"torul be- gheqre fine, clipele / zgirie trdrina / qi oricum,/ urma
livilor de Anton Pann, persouaje care trimit la fiqJuri na qi lie o cand cu vin cie ulucd"
anterioare, idae,g,mi iondaeplea"recnlatdsicaece, s,,tpeauriefixciastted" de calitilfi alege / Pdi atunci /
particulare, din
bel9ug. (Cortind).
recuMreunzlaicatilpitoaitoeqaicSvo, lduempeeiorirodeicaitsaitgeuarapt6orniruetenluonr,acii
Chiar pi in numele ploprii (,,Nelu Ndstase, filosof") ci- cle
titorul trebuie sd descopere unui comun, o calitate sau gi
nofiune generald. Dar, spre deosebire de Anton Pann de aceea a gesturilor, decorurilor, sunetelor. Cinci poe-
me ;roartd titlul Decor, patru Indica{-ie scenicd, tr€i
9i de alfii care l-au precedat in intenlie, poeta nu are -caliIencdlice:ac[ioestruetgni,zoSrcoe]dnd, altele s-e tlulnesc [],ecuzitd, Indi'
incredere in viala cuvintelor, in putinta lor de a de- de gen, Reg-le de sunef. Peisaje
scrie reaiitatea (,,Demult au fost ucise cuvi,nteie / dar
eie, din neamul qerpilor, piistreazd aparenlele vietii / innedaugsrtrlia/ lepe(,,bnuocrlieinddeusstirrimaldi ,vliaoclreim{i,alelurrepruurmii )-, pioaia
pind departe, ppaintedtitsimrz,iue"st-e Desen naiv). Stilul ei, lu- (priitre collii metalici / fragecie rirdiicini ale
cid, lipsit de prin urmare exact contra- san-tigrq
ierbii /
sorb o clipi lumina"), culoare de metrou {coborirea
riul lumii pe care o descrie. in numeroasele portrete acl irtleros), peisaje cu luciu de nichel incoruptibil, bi-
tpproeeeiczaviaoreluvlemecehf,aeca,ecfdePcsout etcetoenii,ntrpapesrltisnoen,sa,vuj ugpieerritanatcpilprvainileiflniei"ctto:uar,ti,eliencadeuilne-
rourile prdfuite, trenurile, tramvaiele, avioanele,,,hen-
zile celeste ale goseiei", piefele, apartamentele de bloc,
mahalalele irnnedcelimileolianrec, acroefeetvdorliuileea, zedtcp. e-rsoinnatri-eul n cu-
tobuz gilesc poezii adlibnd,sefdc.rdXaIImeinratirnio,a/ sster6p" efstrcercisomai--
vlnt, toate
re) ; ,,In bucdtdria revin in mod ritmic, uneori suav creionate, cle cele mai
nunile unu.i vechi poem / dragoni pi domnife, delfini
minfienldepcfriut'.d..l"C/oninvehrsipanlieotincoacteuirncdaJpc; ainndmcietetrgotue,,d,seuspbrelu/- muite ori in ambnr,rnt brutal clescrise. Gestririie perso-
Sir Waiter Raleigh, cel care-a cintat / suav la urechea najelor revin gi ele, revin unele erpresii, colocrrialisme"
(,,Dup-aia am plecat". ,,Of, cd toate merc{eau pe do1"'
domnitelor" (ZeuI citeqte); ,,e primbvard, citesc poeme tc,te,tiPttrrcn'ioetdtriim)v(g,d-,tiucs,inepuceanlnustsd-ruauenulevitatomgc/eeupzlaegetitaaiiipnndetqeil.ed),.,dtnVuionsiaetir,lmeafouvaqcizrnoeieuqt.si,nitrride."nisa-ep.tu.ir"lNa' rfRonilcea'',---
de dragoste / de acum o sutd de ani", etc. Acest con-
trast intre lecturi uitate 5i clocotitoarea ambiantS, a-
ceastt-i nerroie de linigte (,,dacd in vacarmul nesfirgit / ,,piano-pianissimo", zdngdnitul materiei cle.,nse. guierul a-
dacd in neincel"ata clrrgere de fraze / dacd in agiialia
pi teama / gi jocul qi prefiicdtoria / cu mdEti supraeta- lunecdrii ,,milgtilor translucide, moi / arJrtincl migcarea
jale / ...cinerra le-ar da sd quste / din miezut liniqtii" lentf, dinduntru", vuietul maqinilor cie m.are 'ionaj, ru-
moarea tirguriior, chiotele petrecerilor, tircerea,,case-
-pasFibcirinet,assmevaelrienriq,,tniiotrrddicdee"azadi secretul scriiturii im- tofonului Orion". Numeroasele titluri rnuzicale pe care
ioanei leronirn: nevoia le poartd poemele Toanei Ieronim suEereazd aclevdrata
lvcdaieunnitalniendcisgli,etn,emr,Tdice-shlzueeucpelLaqlairtndefuyiqmootuiffit"luSnnihe;ziavdldopdztotue,atpitaaoelsemldtuaeicnsrq"u)tdi.reviploicrrregirci(n,u,luim:nrrortrrccealaeisrcltioeua--,.
viafd a materiei : fafa ei imponderabilii, de sunet, de
necunoscrlt parfum. Aqa cum personajele poemelor poar-
td de obicei bluze gi maieuri pe care se afld irnprima-
te desene gi cuvinte care le tr6deazir aderrXrata fatd
Cortinele ei au rostul riurilor de proverbe intr-o po- ME pe pieptul unui adolescent, un cal verde pe
veslea Vorbii: leagd fascicole de viald esenfializatS, t{rLiOcoVuEl unui bdiat de Ia munte, Tigers pe bluzele oranj
te fac sd meditezi Ia principalele momente aie eristen-
tei. Primul vers dintr-un grup alcdtuind o cortind apare ale zidarilor), poezia imbracd vestminteie muzicii, in
care se poate simli mai liberd ,,chiar imita{ie fiind".
totdeauna subliniat, ca o loviturd cle gong : ,,De fapt / Pe vestmintele poematice se pot citi cleci titiuri cle
194 195
llocturne, Pastorale, CenoQne, Recitative, Monodii, in- V. MuzicX imaginarl
cticatii de Tempo giusto, Allegro Qssoi, ad libitum, eLc.
Arhitectura rnuzicalf, a cdrfilor Ioanei Ieronim e, pre-
curn pentru ,,lancea unei turie
/ de la anul o mie",
minn-t.ios elaboratS.
cteasrteeaszidntiidmeitfaaprht bccoldncriei,rtdee-tsecsrtis(pdreecBuarrcrocnosnkcyeirntulCcoatrae'
bia lui Sebastin .' un sunet sol linut ia infinit, publicul
icpnedceredars,c,ec\a,qe{rt,ueeziaidscaaeulhatimr,macanoignimp;einueanrndretdmrd"eianataenlsueueinmaOzpaalcaittuipaiiduovatireat anlnfiifNnindeopcmetedrecsmpecepuuruqztei!ec.)P.a1g-o
Ie: o clecodificare a adevdratei partituri pe care o con-
stituie natura, FafS de celelalte trepte ale evoluliei sale
(nipcp,iid,naialiicanepidtrnCaelei)atrmoahacasmleeceuceetillbteiresipivitratinaoeadlfailrslesditlai1pmei"iSeds,iaic,lenucacstniieaiavmaecssrtteiecbmunerdolficduoelLdieniiOseniimercgccie,eoetuocaiPmeltmviasaipinauodt-oarznnezutiovuciNf6ra9riea-eidpr"llameilnumatatde-eeclmseachncuosiuapuaitzumfiuitidencutoea:adriurdemcuien.snoliluc_uneIninictfl"trtittei,teadmrrotn-nlieanp---
,,Nu cttit itr vjs cit in starea cle ,. delir (dintre care piesa Iluminalii, avind giru1 armonicelor na-
dincLintea sotrutului $i mai ales dupd" ce turale pe fundamentala do), in metamuzical-conceptua-
am ascultctt multd muzicd., simt un tel de iistele CSuumgepsdtniiadpinoraliicd(1r.e5iV,5,c-1la,s9dV6d)eincoCmopnoczeifnietr"icfa(cine
acord intte culori, sunete $i mircsme. A- parte
Iunci mi se pare cd sinl zdmislite toate, care arhetipuri din epoci diferite sint retopite intr-o
tot atit cle tninic, de raza de lumind, ca midif,nn,ereenicCammsagroornuaenrrzc.iIoelistec"rieda)eslqiieonaailnceU(eo1mc/rr.ti9cdsri8nao)e,2nd)miii,snncta,d,ifxrSMriiedipmseieVncamc.o1toGcorcmooraoninaunlcezldepit(cne"(raBtanrrleadtderlrqiaueodilagieoz-)rs,aact:itlfndiidpdiadailtsna"dro(ncm1asao9mtaurr7eeibd4.ai)i.aRoale-nuales--l
sd so conltrpeascd clupit aceea intr-un
tttiriunttt concert, Mireosma garoalelor sta-
cojii ere esLtpro mee o putere magicd. in
totul ncobisnuitd : ldrd. sd. vreau, md cu-
Iund intr-o slore visdtoare 6i aud atunci,
parc:d venincl cle cleparte, crescind gi apol'
spulberinclu-sc, sunelclc clarinetei".
E.T.A. HOIIIIMANN 1
Aceste rincluri clin l(reisieri{tna romanticului Hof-
Imann ar fi, poate, Ltn punct cle plecare spre muzica
iui Octarrian Nemescu, spre lumea sa ,,imaginarci" care Iuca Ianegic a realizat o adevdratd ,,judecatd de apoi"
iucearcii nluzicalizarea senzatiilor vizuale, cu partitura
lr€izutd ca un lrocabular al corespondenielor intre cu- iicnndtecenlalelnicasir-aounitcoodrfurseluusiqc;edpriranedctnunimgacg9hteirrieiinainlet/ratuelurtnoricttSul lf(i1ip9do8tin3ri)v'tiimtmdupzcuiu-l
ioarea rea15 $i simboluj muzical imaginar. Experienfa
crscluarleeemnpstleiitnsestdadijnutediocscceclaaermrenladdiraselttidssapiulninrldauicliiiairlCepSa,oigibnepdu,utcdbpaiollrieecautieanldifsmuibci-aei,gsa,i,eruaumsnmucioiutndalstertnreuiica_ni
unidirecfional (un sunet unic din care se d_e-scparinddin'"trre-ug-n
nurile" t'eqetal, animal, uman
Arbore -almVinieefriai)l, 9i in care factorul timbral e domi-
naturalA" socotit5 a fi acievdrata muzicd, nici cu e_xpeg_i nant. pcr6intremhuezircmde-neust-iacacosnocnroertdiza-t
rier-rJele arrericane avincl la bazd meditafia Zen Aceastd inclinare
descifrdr:ii cosmosului a
la
1 E.'f.A. Hoffnanu, /{r.,islerlorio, in Opere alese, E.L.U. t A.E. Baconsky, Corabic lui Sebastion, ed' Cartea Rotni-
1{1U6, tr,ad. Valeria Sadoveanu. neascd 7978, p. 42.
x98 i99
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Grete, Tartler - Melopoetica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search