Grete, Tartler - Melopoetica

Octavian Nemescu gi in volumul Copacitdlile selxeon- fiintei (strdvechea meioterapie implica gi ea o maxirnd
-_ care investigheazd posibilitdtile rnu- interiorizare) : un fel de cSutare a esenfei so[ore1 d su-
tice ale muziciil mijloc cle contemplare activd, cle puri- netului fundamental, protoplasm6 a forlei vitale (cu-
de ndinoespacrunitmticnuhulimtsaattreiigdselet pacrlorenpdoreiuua-lnpdcusbcrtuaSttturoalurg)i,e;
zicii a fi un
ficare morald gi acusticS", ,,lllf efort ce |integte traver- sunetul care prece-
sarea straturilor culturale spre natura profundd' sllile- sunetul despre care
rioard gi purificatd a lucrurilor 9i nu in direclia inversd
ardtatd cle clailaismul de factura celui determin5 numele fiecdruia. sufletul in corp qi
lui Cage, adicd
spre intoarcerea la natura anarhicS, senzoriald, primiti- Octavian Nemescu propune o cale de a capta rnuzi-
vttcaidoscltoeigclci,?tcivooEdtsi,fctoeloirafendsadtaf"oi,rloe{csEdaoslefteeicsddop,eairvrceiitnurdncneoeuaczdqdictteeaopradearqelitenc,gedotvienvatiomddluoiejgaiocilc5icXi l5st?lpi eanicrnu-- ca ascunsd a vibrafiei cristalelor, razelor, a rniEcdrii
fItalro-tudrin,iodrce,uavpipniletdlo:5r,,stvianipreeCarreoulmonroi,fsiacodnmrisiiraessuimmCfeuilnoritriaoprredpqmriOinntbuimehuclizt,eictidna.r-.
r,Wn,eeasnehinrdlhaeeaiftratufedni dpinesMnetaerumthnoadclaeas,ccGulrlateadsasamuearcphdrieaivmri"od2an,cscdtrdenaauczeedasnctid5- (,,cromo-son" de la ,,cromos" gi ,,sonus") in ce fel se
petrece muzicalizarea senzafiilor vizuale dupd criteriul
culorii gi al contextului luminos (soare, umbrd, iumi-
dcienceivt ainlijnoecudlecocpairlattclutei rcuul luclic al nd artificial5). Partitura cuprinde un vocabular al co-
reprezentare pentru respondenlelor intre culoare reald sau simbol muzical.
artei (mai mult insd p5pu;a, imaginar, comunicat prin note muzicale, desene grafi-

care n-are spectator), cd numai in speclalor (ascultdtor) ce ;;i un text care sugereazd timbrul obiectelor ,,muzi-.
c alizate " .
tsocjzudttaprtclueriae-ncrattnufpdcorudeienencpspatlapririluretdndtciitrceetiaiqr*plcpidugraeiaiastfliriiindlnmmognrteueeuz9lci,ccisleueinnipuuadlainnedppuaeucelevabsnadmeltlzrcrmdeauurtnl6nuiij,fuiioi.ccccciaadutmriteelod.-rec.AaAcrbtccrlelaenasartiesncctaaede--l Pentru culoarea VERDE, de pild5, partitura incepe.
aga : ,,Privegte la lumina soarelui gi ascultd indelung; cu
auzul interior, cintarea ierbii, a frunzelor, a arborilor,
ca gi cind crengile, frvuibnzraelea;pa/o/m: u(luuri,mceiamzpduai ccourdiaurrbiled,,
Acestei teorii post-heideggeriene Octavian ldernes-
livada, pddurea, ar
cu ii riposteazii nu numai teoretic (subliniind riscutr co- din ce in ce mai complexe, notate cu scriitura mrizicald
toubriiqinmuietdlo)d. iUcon-adrmesoennicpereinzinotb5ieacpto(iusnpafefilaldizeasreoari
municdrii qolite cle cunoaEtere, a lipsei semnificatiei Si struc-
verzi
sensului in infruntarea absurdului, hazardului, arbitra- aculevicndtero, rararezperepzaernrtdddridi ctiinmi)brgaileur:m,e,Iamzda.gidneesaczrdie-r|ieali,niian
riului, ariitincl cd semnul muzical, imprimat de elemen'
melodicd armonizatd ca gi cum ar p5rea sd exprime cu
te psihologice, poate capta vibrafiile ascunse ale na-
turii), cmi uqziicpdrapceticca: rcellilajpurtoopruunl emaurzeicriioilmuladgeinaar-el .pNreofau-l
fel de fiecare sunet, acord, voinla qi in acelaqi timp aspiralia
ce pe interpret in spectator 9i invers, de a-l face pe lfriuonaaimmrdtifeeoicl1cmaoetunmgitn5eta, pritnrrieteneafcnaposctdelefirtciv.u.si.bptrcrraeee!aiasip.c.itn.odtradacusmulceiifnnnieevdcreeaanrlzrteeditl,o,sracuuanglbemrsdtoinuirnanbzniieetet--,
ascultdtor sd comunice cu el insuqi ; ideea este cle in-
staurare a unei arte active, a modificdrii lduntrice. I-i-
nia rnelodicd ajunge sf, se cite... dar mai ales imnul lentissim, rarissim, al rocilor
depene in chiar interiorul

1 Octavian Nemescu, Capacitdfile senTalTtice ale ntt"tz-ir::i" ed' dlluoemrpidinnmfleinaritloiacnirreatistescpleornred-secunenldleetseso..un.poser5ar,iuodaeimrelpa..l.ovgriabirreuaarficausuqssutriilantsuuptrdrie,-

Muzl,cal5 1983. Gadamer, Waltrtt'eit und \4etl't'otle, crl' cit'' tot mai intensd, glisatS, gradat amplificatd, a vegetalo-
2 Hans-Georg
p. I02-105.

200 2At

lroarle- sau guieratul vinturilor de iarnd subterand respl- avtlour.epzitscutLaadtomalcr.aiuce.g.iirdnSdmet,ddzue'orczetricdnitc.iibl)nioi,eearaasc.rtslesbiineumteenluunizszitalai-ci;ulta1;ii;l.lu""bbpii,-z';i-"ia;'"fi*ni;oort"ittnciu,,eidniri.ra;dmIinzd;;aLb#eiocruiiimiu;on#lrpoiiczaoiaus=rtrraeenJnear;o_r,
de rdddcinile ierburilor, gradat transfigurate in pl5- laiftimp:vtuiddc"nutf_:rrouhaire*leiiienra-gbotPeItgr-rnyeo(tesdpilitiVicnes.i3sttcrie,zrTrcieii^utpdeadiscibmc'.;aat..'iiir,"ieer:.iuar,mer1lggiioicdifi.ct(sz9iymiecOmrnusfasnLaraaaniazvat!macovei,unr,zetir,oailctuaontnisi,atraapiitimud.atevtaotiSguv.erriru,nnlpe.tretii-iulrtnmuneaereudldoliv.uii*lafpmin,lumeeeuai,minoca)rorismfqiueealorrrir;oaNet,icdniz,minesn.ncit,driufeeiee.eatdaatuciad.eeiamxin.uaradindAfdeitt.etdrCiaetiaeoroeea,nitcegc.p,djrs-clhntihtuadmeren;cesioeteoiprFeqaallsii'cL,r-eipsjttt-"i,h"fiiv,iiie-"'ioltpi_a;uSisi;f;d"r.iriJ;uuiTt;da"at;it,si;ai;;"n-n";r:se;"J"it;'ii.gpi-;od"-';l-;"J'"etas;j'r;u;raii;";pml;ii"idi;cri;?m-iu""mi,5]-ni;Jtearioi"i;oi';i",eariizdie";r""ioe'i,sti",ap.pfv"icvac"icisr,crteeiinaol,sandurezo"orcprltcrslt,iecaosir,e_Uiuoatiiamfiuffnicrlilpeg-rpiiedi;ieitiucot6ilicCmi;iaignruaamiirriidt",aiodezllel,i"steeipfczindmeisu;"ninoarmt;adpniodasnbut;c;irueaaberC;iier;iotilsueiertnrctlm;_mtoeuprdtn;laxaaaian,__o-_ea_e___ta_l-i--ii
minii coroanei, nervurilor... ce se aseamdnd intrucitva
cu acordurile vibrate ale sufldtorilor de lemn. Toate pe
linia melodicd in Major acordate".
Acelagi procedeu folosit pentru RO$U aduce linii
rnelodice de cromatisme Serpuite, pentru PORTOCA-
I-IU cromatisme mai ndzdrdvane, cite doud sau trei ur-
mate idnejuterrutel,acsvcaurlttef,t(osrpualufiia-ilinztaetreprceat)n;igGteAlLimBEbiNdaerfel5o-

chri
iinie rrelodicd de terle mici gi secunde mari, sugerind
n-Luzica extrem-orientald, fiecare vibrafie izvorlnd me-
reu, clupir consumarea unei desfdgurdri melodice, de la
,aacmeblaitugsi usluui n;eVtIOLETUteLndeinnfoatadteirldrreggiriestrsuuupletrraio-garradv,a
errocind vibraliile trombonului in piano, ,,iinguirile mul-
tipiicate ale spinilor insingerali, uevrednici ...pIinsul
rnustului ce fermenteazd" ; ALBUL, in fine, produce su-
nete care iqi af15 coresponclentul in chiar corpul celui
socdi,n,aic1ehrrbveguiehle;sanrnuustruolcelunlvu,icli,"t,e,h,d,rpaif,ciritiea,i"u,si,tonaoimc-eaadatil"riuizeeirni-aenz"od,ilun,Si-,n-ii.snmeMcsin"drteein;vinleoci1ndrdlodur;ii,eal";m,c,obcf-aibltoopci,reltiea,cn,:"vtsruel-lprdllsiuie,n,i1t,ie,,sa,ngdc6l3ueb'r]mhgi-du1i1"einsv-oaiii1;--l,
rle ur1 ,,iezer" de vibrafii blinde, ,,luceferi, smirmd".
Pentru culorile combinate, de pildh BRUN, se percepe o
clinamich polifonicd, in trei registre (cel acttt, de rogu
5i portocaliu, va avea o dinamicd mai rapidd, etc.). Pre-
clrm se vecle, simbolurile culorilor folosite de Octavian
Nemescu sint cele europene (ba chiar, dupd cum re-
cunoa;te insugi autorul, de sorginte bizantind).
Dar uu numai lurnea inconjurdtoare poate fi punctul
cle pornire in lauscermareene(aCrmeozmi cedn"tevecilepcuotenacesnitnragreurm?uz*i-

cald. C alt.1
scrisd in 1980) e alcf,tuitd dintr-o nelodie de sunete-
simboluri, irentru care auzul interior nu mai e condifio-
nat de nici un alt sim! complementar. Poate cd intr-a-
tlevdr nnnl ciintre cele mai importante izvoare al aces-
tui tip cle meiodie (in care inten'alul do -mi bemol, de
pildX, e percutant ca o sdgeatd, sunetul la linigtitor ca

202

Prsstludiu man.l fiind ntediurn-nl estetic universal: toate instru-
rneniele nu sint clecit ,,mdgti" ale vocii umane). Aga
mztlf;v;ir-"nied;etcuiniriilr;an.zXC;fejti:[ii;ezeinct,'axc;icarc;updrlel;rci1urfpJriemeclpet"sereXevtmeiri,svee1noctjndtccal;adadrllreeiotieetc"lpii,alanatem.dtxcird,r'e,tpoaeepirpdrpuceeiepLn"ltsieerndccinusrvdoereiuiaelmltaoeapjruraplitcraletceillodereilateteerlharaumt'-rel.plad,uiugmlirvtailzttnedeetriicacltbr,ipaaaebicrlpanu{Sihmvoaieleiuirbaul'ateiierzdllrXguqilurcefieiiupiaspaHH1"Xort!'r}e-'rpsDcczoaDxioaecorerelntaureetl-a----l- culr, lecfia simfoniei al IX-a de Beethoven a dovedit
-im"nciin"u-ueuft*irvz"ruaoi"-caccii.aeh"e"iifiilt'po.c,riceilttmetuitadsvizmuctdeimudninveptdleaiurnnS-drtjlec.aezc9hu-vluoifonoampmsaepeirodmetenrrslchepitceailecuueluitxmeppppdrearoree9einezibsztcerii5Novuantenilueacccttalezd'eulpsDemacitna,hl-aicclmecdneu's-dbavmdmraiu{-cuuvjnpdulzotgduiicucei.lLcealil;cgplarararieenorruaee--- dupl;i lunga ,,apteptare" a celor trei p6rfi, cd omul
cea 'i,iurand) dd aderrdrata incoronare a sensurilor, [vo-
llc.;tsco1:1t,r;aa'rdirrcli.'-f.e,;ir-rtrsl.cr.i,1,rlio,:,c,","rru'aIt.qiur''2rqa:;vsr.r-riiCir,,lel1ili;,ti-nI'zo,{';r,vcf'nL}t"'tcii.rIt9teu"t,tc-'uz;l,.etipi.lxrr;-eL.eli't.xc;ueejtcla;1)dipluig;inuc'qrdrtl"tpei,'"n-ecr'er-oet;uslose.hti,st-d"iefsrn,nDteo,:Di"nN"re'evd""n,pntti"iidttsleL{l",ec6o,ai.pit;a""tizo'i.n-nr"n"diniso"ep;;io-na'tc-m'J;ls.tencpluhiau,-;"es,i'etpctlru,eitet,iLaoaxldAfpaa"uoptDrip'tltc;r'n"tLieL'gimP'cmroexsfli:oeuip',tipa+ipaie.sG'osepgrI-treiIiit.miqaiqev,S,rlnzi'c'uuunebi"ei:aieetze;etdc,riurt,itc,lii-"ueogrrcela1L'rtdPsei,s1nrocip'dc't,Upatdodccreei'rrocnlFirletvldrAtcnest'sii''s'tpntzucToip'Lpiclc'uuniranmo'tat'sIttts"iuudcglnc6i'ctasnrlil2voecoett(c'ltostrcecpanllveadeilbira'seur1lrilau"e1entiitattslmnt.o4rrt';tlie{'irrrU0.ticirciat'r;)-tr)tt!'rr'lt'ari!t''r.:'.'r:'ri1':ii'rl'l';lrt('oAi''trs:'ulrrcie[tieani(:la;ls'ul'"tl"'lr--ia?--'.lt mu-
zjca modernb igi propune sd continue aceastd ciutare
Gt,istetll]rlftlsik,\Vllhern.Goldr.nanhVt.r.},ag'\Ii.lnclrcn,i]allr]537. permanentii a fondului dionisiac in care expresia poeti-
204 ch 5i erpresia muzicaid au rbddcini comune. Chiar dac5
poezia contemporan5 ,,greul tonaj" al prozaicului nu
in
mai reprezintd un pericol care trebuie cu orice pret
erritat, ba chiar a devenit o tentaiie, verbul nu poate
evita un anume ritm care este totdeauna de esenfd mu-
zicalli. La fel, nenumdrate sint tentativele contempora-
nsdueelrjcPaieecneacnledtereezcavkledi loussiutcninueateatoljou-urtolmrcuuulzvciicnuatveleilnot-relsocirna5niSdvafotoebcaciilaemfneaigctetteer
biithi cle clopot, lungirea vocalelor ca intr-un ecou de
de Messiaen vocea cu efecte
gon,g i in Cinq renchants

pctri,ne dnecrrc-ruPlieier;romt ulultnradisrepidneditSucl hSopernebcehrggesaaningstcaaurreatinmceo--
ncazsadinluezuificimirihanielriipDi{nirlXriloapiiaiibatleNrcolaiipdmovgajvo.rSrut.odipeurg,rlrzieribmldnvianceieeraotisiroraiinuab(rtfbpuiarmogNrailnnoiD.dniitpdeeiieuCocrtuaizlitneuulnos-yliimrecz,msirhiiso,nupdeeesuzedom)ziaanuc-ieorcctdiriSernlu.io$dsa,i.cDtaLildrid.ieu9uezorvppeicvvyddftlaoei-aiSdrNLrinidmtericreiiavlcocateyzumdisc-sIsscuaemstthnrimurmpaenzaou,ietiiasltcmsunstamce-ilta-uuseafue-ii,i

stabiiit vreo ,,supremalie" a sunetului sau a cuvintului.
Aceasta este de fapt, practic, inutil de stabilit, de vre-
me c'i atit poezia cit gi muzica au acelagi !e1, de ,,trans-
ea lucrdrilor cdtre interioritate pi invizibil,,2, de
fornea

intoarcere spre,,spa{iui inimii".
rrJn cunoscdtor de poezie
care iqi propune sd in!e-
leagi muzica va dep{gi mai
lesne impasul impresiiior

i'c,]. t i Claude Lcvv-Stl'auss, X.tgtholottiques si Le Crtt ct Ic Cuit,
nulle part, trad.
tf. Ga1-

j ilcidegger, Chemhs qui ne ttti.ttent
l itn:r ,,1, p. 251.

:0J

de noment, va qli si reflectez() asttpra acleviiratelor Cuprins

senrnificafii sonore, nemaisirnfinrl nevoia s5-qi imaqine-
ze tablouri sonore ce nLl repreziui-ii, de fapt, cleci'L false
inragini (de pitdd, srlccesillnea qaneLor ascendeute;i
descendente din choraiui cle Bar:h li on Ilimtr-c] .knrn r/r:r
Engel ,Schar BW\/ 6A7 nu-i va sLlgera unui cititor de
poezie cohortele cle ir-igeri care Llrc:r gi coboarii ci pacea
lle care o aduce in suflet lnigcaretr felrrd qi siEurii a
gamelor). La fe1, nn prirl re-
rneloman care ctepiile6te
flccfie semnifica!ier concrct-progranraticd, care e falni-
Iiarizat cu for].a cie c;enr:raiizare psihologlicX qi )oqica Prclucliu

liiuntrjcd a coustrrrciiilor nruzica-Le, care gtie sii apre- I. CURENTUL .,RETRO" SALVAREA
cieze clocvenla aulononl a muzicii, ria intelege: inrtlt CODURI \,,ECHILOR

mai rapid aderttiralele sensLrri ale ttLirii poem. ,,-,\ntre-
namenltLli'' in m,.rzicrii ii face pe pcet si clepii;eas|ir rrro-
rnenlele cie anchiiozii a si:iritultti, iar tttuzician.ii c'rl'e Jocul cu mirgele de siicli

e 5i un activ cil.itor cie poezie nu \.e fi niciociaiir,,in- Pi;-trarcil alfabetului cic sliciii (Marialla N.{arirr)
ghe!at" suflete;te, ci va Tc:spinqe cu clegajarea unui Clobul clc cristal (Ion Rogciarr Lcftcr)
Anarnorfoza in poczic (Ion Moldot,an)
adevZrrat homo acslhelicus lenea qinclirii ;i prejuilecii- Anarnorfoza in muzicd (Scrban Nichifor)
fzi1iae1q. iinmfuazfaicaa,nrrnenaiiLrrnliirr,iriltfocrle{ecloilro: rcilceezinalellgSraalortadre, ,riiprorien-
embleme ale iuLplei pentru perlec{ior-rorea siilelul, siLtt Echilibrul dominanI

cu atit mai incl ispensabile cu cit sco{ ta ivealir in:erio- Cllntrapunctul in poezic (Carotina Ilica)
ritatea a tot ce eristd, viafa vielii. i)oezia pentm inuzi- IR,m,iintpmcticiuuaitraaern6ctaicteoszntcitlluroarluri(iiDloporiic,n,raAclruUctru,i,craliVleriiuop)raccl ;iC" rlcfEilua)cl ()pran)
cii qi rnuzica pentru poezie joacii aclesea rolul prinfuiui Pncnumbra colsoltalttti (Adrjan popcscrr.l
care mtreazi e.qbtineefrusornrroransual Aminclouii risipesc cu
adormitir. .i)
atit spiritului. A 1e ioiosi pe amin-
cloud in zidirea de sine inscamnii a putlo la lerrrelie nu .t0
unul, ci doi meteori, rlor-rii frac;n.rente rl intr-o s'iea care Noua inl.erioritate
i;i continuir drumul in spafirL, Nisip in virtejr-rl lLrrlii (r_ratra I)iacrorresc.u) i$
Enoliile c'ristaline (lvlihacla Sturza-Cavriiir) tl

I Nina Ca,csilir-r, li:'/i::rrrrttzlss:ti Sl;riz ulri:\':oJirtt''rriii'J:r'i.l ilcs ,,Retro" in iormd t7
.Sc/rrcibcn.s, in Grr'ir:tibr r,rr lii.'litt7?a,iait orlar LiI "t't;t:.tr i:::., 'irr'-/r-
itlicltkeit, cd. Waliur'\l'n:r'ranl (irutol si a1 s;t'ic.r{!L.i rlt tlxtt'), NosJagia baladci (F{oria Bdclcscru) {t2
Bt'cnic'rhar-en 1982. : ..Sirrgur'.1 agi'csilit:ri,,,. lr ultt'i !l)n!;tA ii. jal)tul a.t
cr.l t:.tnotioi-rt'azd, iir atalii l('n('it ginclilii $i trlr'.lu<]lr'ir1ilt". II. TN CAUTAREA ORDINII ARHETIPALE i;7

Mirajul tehnicilor primitivc. Rcpetitivii
Repelitivitatea cvoiutivd (Liana Alcxanclra)
Reptitlvitatea arhetipald ir.r poezie (Cr',zar Iviucscu )

207

,\icmporrllitatca rcpetiti('i,,Privjrca ric preiittndeni" 'ir .\titr r;'i t,:.r-.1r. r:x:prr:srri rr jL.r;.jciiL;jlir (l_:inu F iinri"|il) 1.i3
((-orneliu Dan Georgcsctt) '\ri::rr;ri< e j€' ti.titif()rmari j, i?itrnul ncqeliei 1fr2
,,Prjvlrca-dc-pretutindeni" in pt-.ezic (Petru Cird,u) 7.1 164
Pcpetitivitatca in sintezd cu alte elemente (1. Balla iNi<,;l;rct l)relipr.eanu)
Sz(>fttr 2. Lucia Negoitd) 77 lVt
Rcpetitivitatea impotriva discontiLruiLdfii (Mircca t\y;111r;1ir-1|6.' .,sliri prilvtzr)r;j,, ti jilnuj jI j cr ocla lrr.r
Florin $andru) 82 iIoir DrirmirrtoiLr ). 171
Rccepti"'itaiea colltrastantd (Si.rrin Lcrcscu ,\.rrnonic.elr' \r-r,tlririici. Riimui ntctai,trtti, ntiirr:i,:irrr I ro
B9 i,'r.iuIui (1. ;\Iircc:a IJirc:cr.r. 2, [)aniel;r (,l.isli.ri.uJ. r81
Mirajul Orientului 91 Riimul r:om'perraiir,,i (lon Mure,san)
95 tarl
Sunetul tralrsfornat in materic (lor Mircca) 99 ilitmr-r1 iriperboleri (lrfa.Jdalcna Cihical 192
Materia trarrsformatd in sttnet (Cornclitt Cez.ar) 102
Pentatonia (Mia Ciobauu) Arnir.rnic ele perifrazei ('I'raiarn l. Cosor.e i) i0 1
Poczia sfcrturilor de ton (Dumitnt M. Ion) 105 \rnionicc'lc.,,5oi urilor lericale,, (tr{irct,a aldrtnrciscu)
Ritmul calamburultti. Transformarca continrtd. ( 109
I\1, }ILrZICA 5I (;ES]., PoEZIE sjI GEST
{Scrban Foartd)
Trausfortnarca cliscr>ntir-rtti (Adritrn Iorgulescu) 'I'e.iLrrl1 itrsit uiletrtaI (.\*jc-Olde Br:An6Lit,)
[.lc_.i:ui:etrta t]poloqiilor {loatlcr 1(,rot1jm)
III. iN CAUTAREA UNEI ORDINI ]NDIVIDUALE
\ltIZiCl \ INIAGINT\R:\ (Octavian Nenrescu).

l)osIlrrrlitt

Admiterea hazardului ti a improvizatiei i14

Forma nepromeditati in poezic (LiJiana Ursr-t) 115
Forma ncpremeditatd in mtLzici iUlpitt VIad) 118
\4uz i r:al izarca zgomottllu i ( ioana Crticirt tl escu ) 122
-\rfistu'.rl improviz:rtoric (Iancu Dultritrt'scrt)
12:1

I{ecurs la armouicele rtaturale 129

Arn'Lonicclc nuturale ale sunelului 131
131
-,\ril onicelc, ,,platouri" sonorc (Cilliir Ioac:ll irlcs(ru )
Prirrcipiui arheului (Livju Ddnceauu) 130
.\nnoni< cle ca amintire (Doina Rotant Ncm{c'antt)
,\n.ltomia suuotului (Frcd Popovici)

1rnroni celt,' nutttrale ale cuvittlttlui 1.t1

,\rmcnicelc clrvintelor fundamentaic (Atrgcla N{arinr:scu) 141'

.,\rmcnicelc ,,uuului". Octarza (,,dublul") (Matoi Vilriec) 1lJ

-1,rnrr>nicelc,,unului". Tc.r{a, cvinta ;i... ttn-n'il

(ir{ilrai Cantuuiari) 119

-\rrloniceic realitifii (Io:-r Flora) 1J2

208 20?