Clark, Kenneth - Revolta romantica

Kenneth Clark

revolta
rorhanticb

Editurr Meridianc

Kenneth Clark

revolta

roma,ntic6,

Arta romanticl
in opozifie cu cea clasicd

Traducere de
MIHAI GRAMATOPOL

KENNETH CLARK

notoThneii"RovemrsounsticCRloesbsiecll'Arnr't

6w/ Programme lnvestments 1973
First Published 1973

John MurraY (Publishers) Ltd' .,. .l.j
etritiP Witson Ltd'
iet' -rs) EDITURA MERIDIANE
BUCURE$T|, 1981
Toate drePturile

"'"0'" 3;?"?:'""i,;jj:"#.li;l'oit;iT,:l:

LU COIIN CLARK PREFATA I\UTORULUI *

Apari;ia stilului rlmantic de sine std'td.tor, ca ;i
tidelu,ngata sa luptd. cw clasicismul ortodor, con-

stitaie unul dintre cele mai d'ramatice episoade ale
istoriei artei. Acest stil este deosebit de bine rcpre'
zentatl a.re numeroase legd.turi cu uiala, el conti'
nuindu-se din genera{ie in genera{ie cu implacabila
ddi.nuire a unei saga. Subiectul m-a pasionat i,n
ultimii treizeci de ani, Dreme tru care am linut mai
multe conferinle despre ,,personajele piesei". (Jnele
dintre acestea G,u auut loc la Orford tn 7947, altele
la Galeria Dwncan Phillips din Washington; t'n
fine, ctteua aw fost scrise i,n ultimul timp. Acurn un
an fost solicitat sd, le reiaw t'n cadrul progrqrne-
&n1. teleuiziune.
lor Mi-ar fi pdrut rd'u sii le udd'
de
pierztndu-se tn uitare, cu attt mai mult cu ci't am

Tonuingerea cd teleuiziunea constituie instrumentul
sfidade{.iatialdiiew;iarcstdad,r.etnMpn-doa.admteesacfE.ieRzteraezt uzdilettqciitnultlaearelusfuotulsp,t uttrnbaclniecspupinuluds'i

--i-X.rtr"tfr Clark s-a niscut la 13 iulie 1903 la Londra.
l$uic-araftlctuirtnpstuddeiildeoliaanTiricuuityBeCronllaergde,BOerxefnosrodn, dupi care a
la Florenfa.
A definut succcsiv difcrite funclii importante' Etiinlifice 9i
culturale: conserYator al departamentului de arte frumoase
de la Ashrnolean ilIuseum, Oxford, director al Galeriei Natio-
rlale de la Londra, conselvator al colec[iei regale de tablouri,
profcsor la Oxford, preqedinLe al Consiliului artelor aI Marii
Pe coPertl: Britanii, rector al Universitdlii din York. Dintre lucririle
sale a nrai fost p-urblicati ln limba romini Arla peisajulul,
TU RNE R, 5 Iirlitura lferidiane, 1969. (N. tr.)

Pace. ftnerolii Pe more (detaliu)
1842. ulei' Tate GallerY

pe peliculd, iar acum constituie tertul acestei crir{i. I
Ndddjduiesc cd. astfeL ua serui drept introducere
tcndtra-ocetsetmtde, rutacsutipi ;riindfaescuinnaenleliip;asdaejeasdeemecnreitaic, iciredde DAVID
fpiiincdtorriolodruilnuncheei sitniudneelu, nagr ip;uitefaruccotunoliansee,
artd, care, Clasic ryi ronlarrt,ic sint, cur,irrlo r:u iri[,elt,sur.i lal'g
cercetdri a cuplinzaloare. Ele pot Iti a pli,'at,e, (.a t +rl'nteni (le
la rindul lor, ci,teua grd,un{e de adeud,r. E tot ceea
ce i.mi este i.ngdduit a pretinde. rrrilicd, arlei lrrturor epocilor,. Prrt,em spune cii
D-ra Jane Boulenger Giolgione est,e utr pictop lomalrtic sau cti l{on-
retranspunerea tertului m-a ajutat fdrii. rezerue la dlian e urt clasier, qceste cuvinl e a.jutirrd la deli-
teleuiziune nit'ea caract,erului altisLului. ln triate tinrptrlile,
difuzat la i,n unii arti;i au stirnil, sim{dmintelo recrrrgind ln
formele limbajului destinat tiparului, iar Peter analogii, la anrinlir.i rlt nrulL serlimenIaLc sarr la
Campbell, acel editor strrihtcit, l,a aranjarea ilustru- folosirea cu r.oluPtat,e a culor.ii; al,t,ii au sttisfl-
rruI nevoia noast,rd de. ordirre,li t,rdinicie rrreind
liilor i.n Dolum. st ntlturi si rornpozitii ce par completc in cle
irtsole. Irr pir'lut'a clll'{}l)oat,', ,, 51't:olFlol saiupr.o-
Ii.c., 1973 zece qi qa pt,esprezece, cele doud rnodalitdli au
r.loe-ristal in chip fericit. Everntrralelc deosebili

dinl,re artiqli erau 011 prechdere t'le naturd lehnir;ii:

rrmbrele dramatice ale lui Caravaggio sau trata-
lera fluidd a lui Rubens. Deseori t,ermenii clasic
Ei rornantio pol fi aplicali ac:eluiasi pictor. ln
I,inerele, Poussin a pictaI mai rnulte tablouri

pline de serrzualitate care pol fi rrumite romantioe;
opera sa tirzie este insd un lrreviar al clasicismu-
lui. Citeva din lucrdrile csls rnsl de seamd ale lui
Rembrandt se bazeazri pe construc!ia clasicti;
Rafael insusi avea o puternicl r.in{ tle romantisnr
odci, aga cum se va vedea in ltaginile urm[toare,

clasicismul ;i romantismul merg totdeauna mind
in rnilrI si se intr.epit,runcl in cazrr] ar.listilor de

prirna lr[r,irr]e,

C[1,rc rrrijlocuI settolultti al opt $l]!'(]zc(relca inccPc ci unul din visurile searbede ale ,,cunoscHtorilorc
si coler-rt,ionarilol tle art5.
a-si face loc o cleosehire lntre arta clasicd qi loman- Cel ce s-tr riizvrt'tt,it impot,r'iva acesLui stil fac-
tice, Jacques-Louis David, era el insuqi un clasi-
lidd, deosebire nrull mai profund[ gi mai clari
deciL tot ceea 0e a precedat-o ; aceast,d difercn[,iere
avea clrept baz5. Leoret,ic[ douii sclieri care au cist ; clasicismui lui ins5. se hrdnea din contactul cu
apdrut aproape cxact in acela$i timll. natura si din participarea pasionatd la viala sociald.
in arti ca gi in politicd era un rebel de mod5. veche.
In l7l>5, Winckelmann, cel dintii om inzestrat Se ndscuse la Paris in L748 gi se mullumoa la
caurtecia, laitdptui brelircnaatr.'ocracbairletecjan,iteitus-laatdooCupuagtetdderi istoria
inceput si picteze in diferite stiluri la modd, dar
despre in L775, dupd eforturi eroice, a cigtigat diploma

imitarea" urtei grece5ti cale aYea s5. devinS. textul Academiei din Paris qi a fost trimis la Roma. Cind
urm5.tor, Burke, lui
sacru al clasic,ismului. ln anul a sosit la Villa Medici, infiuen,ta de Winckelmann
filosoful politician, a tipirit Cercetare asupra ori-
ginilor siblinzului unde infdliqa lelurile qi siste- ela ia apogeul ei. Sipdturile la Pompei qi

matiza tematica romantismului. De tlata aceasta I{elculanun} incepuserti cu aploape doud clecenii
in ur.m5. Clirnatul, Lot atit de contagios ca la
deosebirea nu mai era pur tehnich; ea const'ituia inceputurile li.enaqtelii, abia poate fi sugerat de
expresia vizibild a unei muta!ii filosofice ce aYea
s[ se manifeste mai tirziu in toate art,ele' clescoperirera, in vi'emurile noastre, a vechii arte
chineze sau a celeia a popoarelor primitivc. David
Clasiciqtii credeau, cuvinbele sint ale lui Winc-
;i-a inc5.rcat memoria cu istoria Romei, iar caietele
kelmann, c[ ,,atLa trebuie s[ reclea simplitatea
de desen cu schi!,ele sculplr.rrilol anl,ice ; s-a lein-
nobild si grandoarea calm5" ; romanticii afirmau tors aslfel la Paris in t7B0 hotdrit s5. reinvie plin
cd' arta trebuie sd stirneascd emoliile gi mai cu pic[urd virtutile ce]or vechi. EsLe sernnificativ
seamd frica. obirryie a sublimului' Dezvoltindu-se,
romantismul a p,'trp,rs un nou sistem de valoli faptul cd unul dintre primele lui tablouri, Contele
Potocki ctilare (3), e lucral t,ot, in st,ilul secolului
umane. El a devenit, o tdzvr:ltire lmpotril'a confrtr- optsplezece, constituind una din ultimeie reali-
misrnului statio al secolului al optsprezecelea, iar
in ce p-irmivperqutme uatraLteele,cilminpsocturilvpatugraengerreacloiz-drorimi faonri- ziri rc'nrarcabile ale uechiului regirn. Dar in acelaqi
an, 1781, a irtcercat un subiect ceva mai serios,
melor luirrclLr-l ca model pe Foussin. Belizarius certnd
qi impotrii'a prohibii'ii culorii ,si miqcdrii ca orpresii
de ponzand, pinzi in care e rerprezenlald recunoas-
ile forlei viiale. Winckelmann spunea: ,,Frumu- terea bdtrinului gerreral de cdtre unul din vechii
selea e ascmenea celei mai limpezi ape dintr-un
izvor cristalin cane e cu atit mai sdndtoasS' cu sdi soidali (1r), ar fi pubut sX fie pictatd in secolul
al sapLesplezecelea chiar gi in ceea_ ce priveqbe
cit e mai lipsit[ de gust". Nu intimpl[tor, arta peiJajul nobil care formeazI f unclalul. AceastS.
produsir conform ac,'stei clor:bline este cu tot'ul
neinteresantd pent,ru noi. Artistul care s-61 ool- picturd este linsd davidiand prin gesturile ei largi
formab intocmai teoriilor gi, pentru prima oari, ini,ilnim aic.i o trS.sdturd ce
lui Winckelmann era ie ionstituie drep1, marc5. cle atelier a celor mai
un pictor german ce locuia Ia Roma, pe nume
Rafael x'Iengs, iar capodopera lui este plafonul bune lucrili ale lui David, trlsdturd care, nein-
doielnic, avea penl,ru el o valoare simbolic[ sub-
pictat pentru cel mai vestit colectionar nl r'1emii, constientd: mina cu pahna deschisi. Belizarius

cardinalul Albani (2) ; deqi este neindoielnic insi- a fost mult admirab, dar David gi-a dat seama c5.
nu acesta era genul de clasicism pe care 1l cerea
pidi, acerst,I pir,l urir tttt esl,e rri,,i llt' rlepnrl'o llrrlil. epoca sau pe care era el sortit sd-l picteze. Era
Ea este r,rirnfecliotiiil rr ,lirr , li:." 1"' :rirlrrli lri mt-irl:i 9 mult prea tradilional, semirnind prea indeaproape
ryi este luttcittt'tiretil't J"r'ivr.rlil; tttt t'cllt.rtrl,ii via!a, I

cu acel fel de pictur[ destinat amatorilor aviza{,i. Oclal,it hcrlririt,ii tcmal,ic,r pic,Lurii, David anun!ii
Clasicisrnul s5u trebuia sE fie revolu!ionar Ei tro- 1r;l ;ilq'i1slx Irrtqa f i realizat,i nrrnrai iri alrnosfer.a
buia sI se adreseze poporului qi prietenilor aces- sugeltir"a a flornei qri 3e indrept,S intr.-aL:olo cu ,
suit[ dc cler i ,1i inso!itoli. Execu!,ia a durat
tnia, filosofii. Rezultatul a fost Jurdmi.ntul Hora' unsprezeco luni de munc5. sistematicd; singura

liilor (5). parte eale i-a dat de furcd a fosb piciorul drept,
Iloralii esle una din aceie opere despre cale s-at' trl LaLllr-ri po cale I-a refticut de cloudzeci de ori
pntea u;or scrie chitrr o carte. Ila este intr-ader'5r
;i pe cale, in cele din urmi, i-a socol,it neteuqit
ceea ce ist,olicii cle arti. doresc s[ fie cipecele tle iub raporlui fr-rrrne-i icleale. Iloralii a fost expus in
art[: ilustrarea perfectI a istoriei -qociale. De;i i-tr 1785 in erteiierul lui David din Iriazza dsl Popolo,
fost comandal,a de Lutlovic al XYI-lea, ea ilus- iar rnuLlirnilc care au velit sd-l pliyeasra au a;t,er-
t,reaz[ noul spirit, moral qi stoicismttl care au pre-
nut in la,La lui un covor de flori. 'fabloul a fost
cedat Revolutia francez[. .,Iubesti indeajrrns arta, dus apoi la Paris unde, in ciuda opozi!,iei oficiale,
scria Davicl elevului s[u Gros, perttru a te mai
ocupa de subiect,e frivole, Vite, uite, nnn unti, a avut efectul clespre care, aceia dint,re noi car.e-qi

freeupieLdleete, zpru"ioettreerteP,luPtlaurtaqruheul)(r.IsAf coeiesryLt,es-!piiritcicla,prdntadi anrintesc de prima expunere aGuerniciiilui Picasso
pot, sd-gi clea inbr-o oarecar.e m{surir seama. Din-
expr.esie ritt rturlai llrirr erlegerea subiect eltlr, ci tr-o datd, printr-o oper'5 de artd, oamenii del.eni-
;i lrrin impletirea reulisrnului t;u rigoarea tradi-
ser'5. conqtienli de responsabilitatea lor molald.

!,ional[ a stilului; recunoa;terea oaracterului grav Jurdnttntul IloraXiilor rdmine o picturd. deosebit
al vielii tleoseberyte noui gen de clasicismul olto-
dox qi searbdd al lui X{engs. Plin compozi!,ia de impresionantd. bestica, cu desdvirgire unitarl,
frontal[, prin concenLralea actiunii, prin explesia a fi'a!ilor', aidoma imaginii cinetice a unei roli
elevatd gi delaliile precise, acesta este pet'fecl in migcare, are o insulire aproape hipnoticd. Ori-
clasic; David era ins{ mult prea serios spre a inlri-
cFdaeussreecloiip--aerrierfiaippefdorssstortenaaozlreitgi, iJ{nomilleopsr-eirseilaaapsPuimtoeiulransrsictiindasaareuupneela-i
tura aclevdrrrl in f avoarea for.mei ideale. Nlirta tiliei avind s{ r,eaparir in art,a clasicir de la Flax-
eleschis[, in mod inlen\,ionat simho] central al man la Chuhut a lui Seurat. Aceast,a deyine in
conpozitiei, captitti forlir gra!,ie unei Lratdt'i anti-
nunlite care l-ar fi f[cub pe Wincke.lmann si,r se IIora[ii simiro]ul convingS.tor al unei actirrrii hobi-
culremure. Acesta ar fi fost in egalir mlsur'5. ,sotaL riLe ce contrasl,eazi cu liniile moi ale lemeilor
de pila;Lrii tlorici rornani, considerali a nu cores- tlin dreapla) senzuale, pasive, incapabile de sacri-
puncle canonului elegan!'ei clasice. David i-a ales ficiu elc-ric. Pentm a ne da seama cril, de personal
ocuarb{)undr[c;plb,iisni!m[ b(qoiltcrlrientlletltvi oilltfrlc!iei alopmeatrnlreu
prirrra sau? clrm ohisnurjm a spune, cit de or,iginal era
ne;t,ir-
sLilul creat cle David in ldoratii, n-avenr decit sii.
bite;i ale for!ei primale. Int,r-atlevXt', intreaga
pioturd este in rnocl int,en!,ionat o opere propa- compardm acest Lablou ct Rripirea sabirtelor (6)
gandist.icn al tiirt,i plan a fosl inlot'ntil airlonta trrtei ai lui Poussin ce se presuplrne iti ar fi fost srrrsa
campanii politice. Itleea de bazti, rteint,ilnit,I in de inspiraJ,ie penl,ru figura flat,elui mai mar.e.
Ilxlraordinara capacil,ais n lui Davicl de a eli-
t,ragedia lui Corneiile? pal'e n fi fosl luaL[ rlintr-o mina qi crincentra esi,e izbitoale ; presllpun c[ ea
se dalureazl, intr-o oarecare mdsririi, studierii,
surs[ pulin cam dubioas[, din halel,ul lui Noverre la Rorns, a lui Caravaggio. Iraptul cI ar]riclasicul
care la rintlu-i fusese inspilat tle mimul lui Davirl
Garrick. Jocul contiltuu dintre clasic ;i romallt'io s-ar fi inspir,at din marele anticlasic pare, la prima

este o datd mai mult marc'at qi de faptul cd atilu- vedere, surprinzdtor dac{ nu ne amintim cd David
I1 cra mai pl,esus de l,rirrte rrrr r.evolrrtionar rtizvt.tibil,
dinile fralilor per a fi fost nflscociie de Ftrseli. t0

inrpolrir-tr flivr,lit a!ii pirl Lrlii prir.itf, tloar ca alt,ist,. I)oul.riua levoluliei cra plizatil riin opere le

meitelug. Roalismrrl iui Caravaggio, 1n care poate astdzi ni se pal lipsile cu totul de uocir.itate.
Pul,enr crecle astlel cd I{u.nta. lui Figaro a fost
fi de asenrenea int'ilnilir palma deschisd, se baza, scrisd numai pentlu a produce pldcere, dar in
1785 era privitti ca o bombir, crici inlr'e 1780-
in ceea ce avea el mai valoros, pe aceeaqi ndzuin![, 1790, fiecirrei piese, f iecrirtri balet i sn (l.i(lea o
interpletare politica, lucnr ce rru ne poqLe sur,-
clci seriozitatea a fost moLivul pentrtr care inflrr-
prinde dacd ne amintim de soarta recentir a ltri
en!,a acestuia fusese deja acceptat,[ de clasicis- sau dacd recitim cartea a t,reia a
mul francez. Cine se mai indoieE[e cd inlunecimea $Sotastiualcuoi vluicii
Platon. Poate numai in Anglia influ-
qi ooncentrarea dl'anratici clin TeslumentuL Lai enla artelor asupra vie!,ii statuhri pale increrli-
Eudamidas (7) al lui Poussin n-ar fi fost inspirat,e liild qi absurdd.
de cdtre rdzvrdtitul de la Rona sau c{ Davitl n-ar
fi vdzub o copie a acestei opere exceplionale (ori-
ginalul era inaccesibil) care conline at,itt-'a caraLr-
Cele doul mari lablouri picl.ate cle Dar.irl in
telistici tlaviiliene, tle la compozi!ia paralelI
pin[ la femeia sfir;it,d tle plins din dleapta ,) anii dintre Iloralii ;i Revolu!ie erau ambele pro-
I{oralii posed[ si o altd insu;ire cont,rani teoriei sldviri ale stoicismului ;i sacrificiului. Prirnr.rl,
stricte a art,ei clasice ; tabloul este strdbdl,ut tle
Moartea lui Socrate (9) este cel mai putin dtrvidiarr
ndzuinla pentnr calit,atea picturii. Acest, sim{, al
materiei lrumoase (jolie rnatiire) era ceea ce dintre operele sale majore ; istoria qi molala Greciei
David pitstrase din vremea tlinainLea revolutirt- erau in mai mic6 mS.surd compatibilc cu calacl,erul

narei sale regenerS.ri, slS.biciune de cat'e se t'uqin& artistului decit istoria ;i virtu!ile Romei. Fdra

doar in part,e clci de obicei ii dddea friu liber in lndoiald cd subiect,ul a fost ales c,a simbol al sacli-
portrete, fara sd fi reu;it insit intoldeaurla s-o
ficiului, dar motivele care l-au <leterminat, pe
zdgdzuiascd in opetele istorice. O recent5. cur[{ire Socrate sii primeasc{ cu senindtale sii bea cupa

a dat la iveal5, .in ceea ce priveqt,e chipurile femei' cu cucutd erau prea complere ;i lipsite tle interes

lor, tralarea lrrr cu mult, nrai multI tlelicatele tlecit pentru un om a cdrui mint,e func!,iona irr universul
avea sE tlea tLrvatld stiltrl stoic, fapt,ul fiind in
ac!,iunii. Drepl ulmal'e, pict,urii, tleEi atlmirabil
total corit,rast cu srrprafeJ,ele emailate ale lui
compusd, ii lipse;te in chip ciudal personalitaterr
lui David si ifr consecinld stilul. Palma tleschisl,
simbol al acl,iunii, a devenit foarte micd, ea fiind
Ingres. atribuitd minusculei figuri a Xantipei, la incepuL

Gralie Iloraliilor Davitl a deveniL trnul tlin aryezatd, la picioarele palului, dar al cdrei loc a fosl,
fruntagii vielii nalionale. De atunci inainte pictu-
rile lui'aveau sd se bucure de insemn.{tatea public[ luat de Platon (in lealitale in virst[ de dourizeoi
a unor manifesLe, siluatie la oare au aspirat', din u;incuinl ctliinclePaunliine;ileablsteerrs-rot ndaejelade;nveonpimereantl,u).iEDl aeysilde
nefericire, numerogi arliqti incI de pe vremea .lui
Rafael, dar pe care nici rtnul nu avea s[ o at,ingd, inspirate dtliriencritndLrineavgiaa!dco;mi pfiogzuitla,iet.'eTaomcmaiaiimlpiprsea-
nici pe tleparle, intr-o atare mlsurd. Davicl a
sionantl
realizat visul ce s-a dovetlit fatal atitor pictori tle stiiului acestei picturi a facut dir-r ea exemphrl
talent mediocrrr si chiar acelora de rcalti valoare deslvirsit al clasicismului. Spre spaima acaile-
cpaoaDti[egfooloRsiivaerrta'a;si pOreroazcirnt f-hrern'islaultrt,oanptpicotr'ttailmulesndt-u9li nricienilor englezi, s-a proplrs ra Souat,e sii fie
lrimis in 17BU la Salorrul Acatlemiei legale, ial urt
r'ritic scria cir era vorba tle ,,o pictur'ti care ar fi
oamenilor. Erarr clesigttr anii cind opinia publicri
se vddea deosebit de receptiv{ fa![ de influen- fdcut cinste Atenei in epoca ,.rt n"ricrle ;i cale tlupi
artei. Plofetul migc5r ii, Jean-Jacques Rous- zece zile de necontenitti c;ercetare imi pare desd-
!,ele insrrsi a fost in trlai mi,'ii mtistlt'it f il,lsof decit 13 virgit{ in toate detaliile ei". In toate ltrcrfit'ile
sean t2

alirspre David rri:cste t,ttvinLe {.r[)al r]a fiincl sct'isc voinlei"; in lioralii qi in Brutus voinla implicd

de sil Joshua 11s1,11.1fl" dt:iple { i11,c e10 spurre r ir sacriliciul sentimentului in {avoarea dat,oriei, aceas-
vezuse tabloul la Salr-,nrrl paiizian din l7E7; ele
nu sinl ins5. in stilul Irri lleynolds, ce nu rnerrl,io- ta insi numai dupd lupta cu pictorul Doamnei
Ricamier (10), oper[ despre care insuqi autorul
neaz{ niciodatd, clupd cite st,iu, rrumele lui David. cleclea ci. este capodopera sa, in care femininul

in urmiitotirca oper[ (8) David s-a r,cintors la triumfi intr-ader.{r.
Plubalh si la univelsul acliunii. Tabloul repr.ezinLI
pe lictorii oare adu0 in casa lui lJrulus colpurile Brutus a fost erpus in 1789 qiin tinipul urrnIt.o-
rilor patru ani rer-olut,ia, in care pictula Iui Davitl
neinsuflelite ale celor doi fii pe care acesta ii t,usii-na dauv-uitcluoltulelsediv, iarqiaretinpsertnoolmi ecenitucludceacrerizadv,usmeisse-
condamnase la moarte -- unul din episoadele islo- de-a face. Artistul care rell$ise sI inlluenleze
riei Romei care sti. rniirLurie despre lipsa cle onre-
nie a vremii, dar care in 1789 pdlea c5. intruchi-
peaz[ cu]mea patriol,ismuiui. llra vorba dc un evenirnentele plrasegte lumea libera a contempla-
clireipi epre[nctriutrienbgur[iedista[
subiect destinat sti inlldcireze opinia publicti cleoa- lunte a ac!iunii; curind des-

renunle la arti pent,ru poli-
csreearebfuerlieaalclafutrrtiieditiptoorpiu-larpereina t,ic{. David depune jurlmintul la Jeu de Paume,
rece bine cunoscu- idd(rooeecsvcaiiantz-peioiitocainenremacobargrrreaeungaieazalliureCei.;aoiNtn(lvllaaeejonsivlrdiieetraabi tld;editaorirpoititDmesiahppzirpudoclppureeeisnni$uitbrin-tiaril
tele lipsa lui de inventivitate), in proiectarea de uni-
epoci de crizl
succesul picturii, ca instrument
sdaeuprreorproalugla,iend-d, fiind imediat,. Irersonajele sint,
ca de obicei, luate toate din arrtichitate I Brul,us
reproduce aidoma capul de bronz idenLificat ca
atare ;i aflat la Muzeul CapitoliuJui din Roma.
Chiar qi mobila a fost copiatir dupd vestigiile ar,heo- {orme qi in prob.lemele admirristrative ale Acade-
miei. Trebuie s[ adaug cd inclatoririle aclninistra-
logice qi realizatd de marele ebenist Jacob. Icleea de
a-l plasa pe Brutus in penumbrd., ini,r-un col,t, al tive gi le-a indepliniL cu remarcabild cinst'e si
lezervd: nici un artisL nrt a fosl ghilotinal; el a
com.pozi{,iei, o considel insti drept adeviratd ino- tlesemnat pentm a primi orioruri oliciale pictori
va{,ie a imtiginaliei creal,oalc ; de asemenca grupul r;u totul strfiini de revolulie ca bd.lrinul Frago-
mamei ;i al fiicelor, intr-o abild imbinare a l{iobei nartl qsiINliandcaemapetiVoigriveaLsle,ibi rluunc.ra$rie-aregplrseizt et'notti,ruidsi
ou o bacantd, este frumos conceput. Aceasta dove- t,imp

deqLe cd David, contrar obisnuitelor presupuneri, Jurcimtntul de La Jetr. de Paume care a fost tlis-
era ln suficientS. mdsurd om al secolului al optspre- trus5, astfel cI despre ea rre put'em prorttrnla
zecelea spre a aprecia feminitatoa din tot sufle- numai tlupi tlesenele preliminare. A creat tle
tul. Lucrul e sulicient de limpede dac5. ne reamin- asemenea qi o capodoperri, omagiul postum pe
tim portretele sale, dar personajele feminine joac[
un rol de seamii ;i in compozi!,iile lui. Lucrdr,ile care l-a atlus h-ri N{arat.
cu o distribu!,ie in exclusir-itate masculind, dacd
Murat asastnat ('11) este, dup[ piu'erea rnea,
cea nai mate pictrn'ti polilic[ realizatir vreotlati.
md pot exprima asifel, Socra,te si Lectnicla, sirtt, Bste uproape singura ilustrare a credin[,ei popu-
pictate cu o er-identI lipsd de c[ldurd
interes. in cele mai mari li de lilre cii evenimentrrl care a inf ierbintat opinia
Motivul este cii ptlrerbalirr:tI,[t.reDbiuniaptsrint odtervleindve;ci lesruebipeiccttuulruanl,eti,aobpleoruel
oper.e

adevdratul motor al acliunii rezidd in conflictul
dintre spiritul masculin si cel femirrin. Sintern
miqca!,i tocmai pentru c5. acest conflict il frd- trrinstituie un triumf al manierei clasice. Dar.icl,
oare ar'ea olticeiul sd zdboveascir asupra fiec[r'ui
mintd pe David insusi. Este ader.tirat cd David clet,alir.r, trebuia irr acest caz s[ picteze in grabd;
rs int,reaga 0onceplie ale Lrrlu;i aerul concenirflrii gi
a fost, a;a cum splrneau conternporanii, ,,pir,.torul H

I

des[vlr,girii otr!,inut,e de otricei printr-un lung l,ist. A fost,, irrh,-adevIr,, uu urlntilabil l.riclol tle
pl'{xres tle prrrificare. Iieilrna!,ia clasicir a hri David sint evi-
i-a inlesnil sii conlelo un ,,ideal" acesfei afaceri ptirtrel,e ale cd.rui r"ealiz[ri in domeniu
banale. Chipul, nu nrai pulin decit lada de lemn dente olicui. Doud dintre cele mai fermecdtoare
qi hirtiile in trompe l'oeil,lasYa impresia autenti- eremplg sint veselii Seriziat (12-13), pictali ime-
citdlii absolute, chiar dacd qtim cd fa,ta qi trupul diat dupd eliber,are $i care par a og)indi cea dintii
senzalie de uqurare pe care Daviil o resimte la
lui Marat erau rdvdqite de boala pe care David ieqirea din tenrni.tii qi din politicd. Fdrd indoiald

n-a indrdznit s-o infd,tiqeze. cd aceptia sint mai pl{cu!,i privirii dec,it neindurd-

Moartea lui Marat are pentru noi cei de azi o torul Brutus, iat veqmintul alb qi buchetul de flori
semnificalie aparte. Ea dovedeqte ci arta totali- ale Doamnei S6riziat sint
tard trebuie s[ fie o form5. a clasicismului: statul (dar antioipdri ale ,,primiti-
vismului" lui Ingres qi foarte asemdndtoare
cu primele opere ale lui Caravaggio). A susline
care se intemeiazS. pe ordine qi subordonare cere ins[, ca Andre N{aurois in cartea sa Dauid ou le
o artd funclamentatS. pe concep{,ii asemdn.{toare. genie nzalgri lui, c6, intreaga trudd a artistului in
Pictura romantici, deqi populard, exprimS. revolta
domeniul picturii istorioe a fost greqit orientatd,
individului. De asemenea, statul cere o artd ralio-
este un paradox superficial ce ar fi stirnit fina
nal5. conform cS.reia operele specifice s[ poatd fi dar caustica ironie a cliticilor francezi, dacd ar fi
executate aga cum sint comandate. Inspiralia fost emis de un englez.
rdmine in afara controlului slatului. Pozilia clasi-
cismului fa,tl cle suhiect, care trebuie sd fie cltrr Pe cind era in inchisoare, David a executat
qi neechivoc, vine in sprijinui cerin],ei de a ,,crede desenul pentru urmltoarea sa mare operd: Sabl-
fdri a cerceta". Adtiuga!,i qi faptul c5. arta totali-
tard trebuie sd l'ie suficiertt de realistd pentru a fi lanele arunctndu-se i,ntre luptd.tori pentru a face pace.
pe placul ignoi'antului, strdbdtutd de un icleal patriotismul stoic,
Tematica s-a cleplasat de
propriu comemoririi unui erou na!'iotral si sufi- trAlti trece pcsl,e afecliunea de familie, c[tre concili-

cient de bine conceputd spre a infd!,i;a o imagine erea realizalS pr.in intermediul simlamintelor deli-
usor de relinut qi veli veclca ciL de perfect i-gi cale. Nrr crisl,ir nici un motiv real pentru care
onoreaz[ scopul fuIourtea lui lllarat. Cti se intimpl[ aceastd temi sd fie mai pu!,in mobilizatoare decit
dsienvneerdfearicoirpee, raelltceirinsfaluleenrelevoaluulioinntaerreve;n,isti
sd fie in acelasi timp si o mare opet'[ de artd, morala

totu;i,
aceasta o lace cu atit, rnai primejdios inqeldtoale. in realizarea picturii. Desenul fdcut in inchisoare
Citer.a luni dup[ terminarea tabloului, cariera ii infdliqeazd pe cei doi eroi, Romulus si Tatius,
politic[ a ]ui Davitl ia sfirqib, iar ia 13 'l'ermidor imbrdca!,i in armuri romane. In tablou (14, 15)
este intemnilat qi plimejdie de a-;i pierde ei apar nuzi. David s-a ldsat convins de priete-
in
viala. Prima inci..isoate avea o vedere pldcutd lmurilWsdinuckQeulmaatrnermi dqriececllcmQaiudinocgyr,nautnic
spre grddinile Luxemburgului pe cate a consem- discipol al
nat-o cu dezinvollui'a qi rraturale!,ea unui pictor teorelician
innS.scub. Veclelea din eetr de a cloua camerd de al clasicismului, c[ doar aqa va put,ea realiza idea-
deten[,ie ertr mai pu!,in agreabitr[, iar pictorii rivali lul. Cele doud per.sonaje nu numai cir sint nel'ero-
simile pe un cimp de luptd, dar ele sint redate cu
i-au ridicat in fala l'erestrei o ghilotind. Aici a lustrul ryi cu lipsa cle consisten.td ale sculpturilor
pictat un autopoi't,ret (t) semnat ,,David invin- olenistice irnesflaauvoraatree.aDnauvdiditaSliini tleorvr,eninits,dlnttero-urina
iulis'r (David in lan!uri).
pamflet,

Nici o carcerl, nici chiar ameninlarea cu ghilo- tlrrneralizirii frirrriei ela ccrrrsirler,ali axiomal,icl
si rtrl nrai ayrra rulrirrirrdaai tl'ierL.ri:vuartttliiinutlted.p,l,eTrar
tina nu l-ar fi amdrit mai mult pe David decit t7 llelr.rie
lloratii. splruea Davirl,
opinia modernti cti este i;tt ltrer:[dere un port,re- t6

rnultd tunoaqlere a analtlruici' ln Sabinele vtti de David pentlu nrtul sdu sl6pirt se apropia nrult'
trata aceastf ]al,urd a artei cu mai mult talent
mai pu!,in de idealr,rl genului decib lot oeea ce
la incepulul secolului , fiind, ln ciuda
bqiagi'uiasti.nPsuicqliueraraYcaona;Ytieeatrut nd_ easppreircnte1jd-1iailiegcrelacseisccis.-" lucrase pind superficriald banalitate.
colosale, o
realizlrii ei
mului. Dintotdeauna s-a considerat dursman al Incoronarea lui Napoleon nu inLr6, in istoria clasi-
academismuh.ri. Se lerea si loloseascS. modele de cisnrului, ci in oea a piolurii oficiale. Pentru a-i
r,ecunoasLe, lotuqi, calitdlile e sufjcient si o com-
Drofesie gi, deqi atiludinile pcrsonajelor sale sint
icinuletaopttedildecdalir,uceenaLluddauitnpdiraelntleaaluoFrl')l6ae,xremduarlpreld) a-prlraiee-t[elenR-iaoq.mpi uieclluteasvt,i par{m doar cu incercdrile de a pict'a ultimsle patru
incorondri din Anglia. Desigtrr, este mult rnai
reuqitd, clal apar!irte ar,eleiaryi fanrilii. Capel,ele

si r.lrugpldilsleirluiel rdueludioairmr nsepedriannslaocdieetaaleficaimre.oar;tlaelipztaatutl doamnelor sint deosebit, de bine realizate (puteau
f i pictat,e oricind si cled c5. nu nrir
iu spun chiar pe la 1900), ele nu sinL in rsel dacir
r-,a rriatroane l'olnane. PorLrelele nr: indicS. cu cit
insd artd.
Faptul doveclesfe nrarea putere tle idealizare a
falenl pulea generaliza ilirecl, dup-q model,.aqa lucrdlilor timpurii a.le lui David, chiar a acelora
cInutrinrnspeldirto,onrstaacte[ adsiLnac,eerl aalsdooraamlunei iDVeelrancinroaicx (16).
eare ca Horalii, idealizare ce t,rece <lrept realism. Numai

a tinui toata via{a tabloul in dormitorul lruoim-anatilct,.d cind a ajuns s[-l pict,eze pe papa Pius al VIl-lea
tr falsului conflict dintre clasic qi
,luvqrl;. (19), David a fost impresionat tle frunrosul mode-
ln picturile isLorice, David a acordat fiecare tr[sd- laj al capului acestui ilalian si lotoaareteosiitdlcealsnean,-
tuli pin{ ltr fornta ideald a ansamblului qi poate bimentul eternei clenrnitri!i pe

r'5. rruirtai tlupa ureehe prrtem spuno^('ind anume o dindu-i acest,eia durabililabea fornrei. Ne-a ldsat,
fos:b
strrrn[ a prea nrult inlinsd. It Sabine, de in acelaqi fimp, o imagine neconven!,ionald a pa.pei,
pildd, simf cd giupul rsilia ;i femeile sabine este ceea ce demonstreazd cir nu-;i pierduse restirsele

clrr,reaertdfdeectaltecaRIrmoarocnneuiqoluts,si,auEcrioeicrrrhisteatiattudiimediefreuTsmtaeutiiusness5l,e. daueqdqtleri .sDcuadppvSei.d-- de portrel,ist. Sfintul Pdrinle a nrnrrifeslaf o onls-
uare ingrijorare cirrd urnra sd pozeze unui pict,ol
care, dupd cllrr s-a o-xllrinlat,,,si-a r.rcis regele
qi al putea ugor arcle l)e rlrg un biet lrapd bdtrin
Lenic a unei picturi pe cale intotdear"rna a socotit-o si bolnqy". imI)apvdirdals,,-a,*apnutsuezvaet:ch,i,uMIi-arcfvooslul,!,ditatttt,asrr,i
pictez rrn
drept capotlopera sa.

Dupd 1799, David, aldLuri de al{,i revolu{,ionari' ,si acum, in sfirsit, urr papd'(.
A afirrna cd David ;i-a Lrddat
adop{i lu) nou ero\r' pe generalul Bonaparte; idealurile satt od
ndieccibitdPatrdimvurleuCnonosmul,lliuntra-otr,orspt einrf[dc!,uiqatot tmulani eerreoaic- s-a ldsat curupt de Napoleon, ar
fi tt prea drast,icd
simplificare. I)ar, vai, oricit de nult, ar dori un
listd dar de un efect copleqitor' care conremoreazil pietor oficial s[-gi pdstreze personalitatea arl,is-
cea mai mdrea![ faptd a acestuia: trecerea Marelui
Saint-Bernard (17). Primul Consul a vdzut JaDi- licd, practica executdrii comenzilor ;iinmtri-ilaetidtepsooslii--
indreptdlit5. remarc[ asupra aspec-
nele qi a fdcut o cifdri ale vielii publice ii mineaz[
tului factice al luptei. A incercrat apoi, flr[ succesl bilitdlile de concentrare irrcit atunci cind se
tcinLoarcre la genul de picturd pe care tlin 1,ot
sd-l ia pe David in campania din Egipt. La intoar'-
cere, Botraparle l-a viiitai din nou, intrebindu-l sufletul a doril, sd-l practice lnereu. nu mai poate
pilaaucnci sehuinllu.ec,,r,1aC).ua,l,qiLdte,iotpnmiiedraazilnlqrcdluTu'e!,irsntp'iounpspeilueNl",ta-rpaaosfl5eo, opsnilc,rtednszu-i lucrra. Mina, r'S.spunzind mai repede iniprejurdrii

r.lecit creierul, refuzir sii. rie supunX voin!ei. Era un
ac,t, tle r:uraj clin partea lui David si se reint,oarc.{
it1vinsi". It{u est,t tleci r-1e inirale uii opera r:t'eattl lE t(,) la .[,ernida l,rL Ternt.opile (18) inai *les jrrtr'-trn

rrtornenl, in care inlilingelca i-ar fi put,ul, pXrea privirea lix6 a ntonumentclor fitnerare rolnane,
imp{ratului un subiect, artistic mull, prea suspec[ ; r.ealismul grav al busturilor dil vlenrea lepr"rblicii
dai, dup[ pdrerea lnea' piotura esle pe de-a lntrs' sau din prirnul veac al inrperiului. Chiar' gi p[16-
riile arninbesc de coalurile groteqti aie personaje-
gul lipsitI de viajri. lnsd David nu-;i dddea seama
ca toi!"t" sale erau in declin, socotind pe Leonida lor feminine ale familiei lui Traian. Insu;irile
romane men!,ionate pot fi puse fald in fa![ cu
cel pu{,in egal Sabinelor. sinl,tiertne{a,uiilo)urclnuririlDea, vviad
a inlelege cum decaden!,a alexandrinS, a ultimei lui lucrdri, Marte
Pentru citim re]atarea
dezarmat de Venus (2L) care este o penibil de proastd
trebui sI picturd. Amoraqul care desface sandaua lui Marte
consemnate de gravorul care a execulat o prob[
dunil Leonido. deslinat5. corectdrilor ce trebuia sd este de-a dreptul vulgar. Pulinul de insuqiri sti-
le iacd artistul. Inten.tiile sint deopolrivS' literare
listice pe care il vddeqte tabloul se datoreazd
si morale. El descrie cu lur de amS.nunte gindurile vechii pasiuni a pictorului pentru balet, dealtfel
sursa iirspiratoare a Hora[iilor qi a Ersiliei. Cele
6e treceau prin capul eroului, exprimate de chipul trei Gralii au exact aspectul vechiltir stampe cu
acestuia, pictat, spune David, cu inspira!i9. Doc-
trina clasicd con{orm cdr"eia o picturS. trebuie sd scene de balet,, inolusiv umerii, aidoma unor
arate ca un poem eroic este impinsi pind la uLt,i- deed;camfappatnpieo,ltqrei toubl rdaojimi npirgeoaarterianf:edsa€fuir€iri;,
mele ei consecin!,e. La marea distan,td care-l separS. sticle

Venus
prima balerinir a 'I'eatnrlui monetd.riei clin Bru-
de noi, David poate comunica cu cei de azi doar xelies. Observdri od David, care se creclea odatl
prin intermediul artei slle qi, din acest
vedere, chipul lui o ner:eu;itd. LElllnactfodset cleschizirtor de drtimuri, era de fapt influen!,at'
reprodus dupn o Leonida e ca oricare aitul, de curentele modelor stilistice
gemd din lucrarea lui Winckel-
contempolane. in realitate, Marte ;i Venus esLe
m-atrtt, Monimenti inediti (Monumente inedite),
aInldtrt-uarci lrelevdarl,teI'epoenrsicotnaajiesLinesiprinraete-redrirntpalurt,laimanitti[cSa.l mult mai asemS.n[Loare uitimelor picturi antice
tirzii, cunoscute gla,tie li'escelor de la Ilerculanum,
deciL Hora[ii,' insugirile artei clasice insd au dis-
seneraliz[r:ii tipiue neoclasitrismului' !'iecalc deta- pdmt cu totul. Lunga cortfninLare intre principiul

ilinudespusdcretaptt,ibfili^rddeaafilrtciodmapeennesrag!iia r.ilnl[ a fost masculin si cei feminiri s-a incheial: Marte a fost

de sat'isfaclia tlezarmal.' Romei ii itrneazd Alexandria; abia

intelbctual{ a formei abslracte. Ceea ce era consi- acum ne cldm seama ciL de mult a depins speci-
derat drept culme tr clasicismului pare acum a ficui operei clavicliene de rdslringerea romanlicd
marca sfirqitul qi moartea acestuia. Ne vom rea-
minti de ."le d" mai sus cind vom analiza Cttira- in art5. al propi'iului conflict etic interior al artis-

asmiebruelilettrpGicd[ariLceauilnt qai cJeul'apqitiedre;iceTneitui'.s nl lui Ingres, tuiui.
DecS.derca stilului lui David s-a datorat nu
numai unor motiye personale; ea a {ost qi urma-
DupX Restaural,ie, f)tivid a fost esilal la Bltr-xel- rea lalimentului general al clasicismului, atit ca
stil cib qi ca filosofie, incapabil s5. exprime spiritul
les, iar picturile'lucrat,e acolo vddesc patelicul
sdu declin. Cea mai int'eresanti. dintre ele' minu-
natul epio(r2t0re),tsae lcrdeotlealnasntSe.iziTca5n' gatryfi.imltipsrteruenadlizcaut unei epoci levolu!,iouare. Oricit de mult se vor fi
moclelat diversele montente ale Revoiu!,iei fran-
fetele timpurie dupd
tle elevui sdu Navez, de,si desenul qi compozi{'ia cveirzteuldiluep5r.cipsutobliiiacarnoem,ancSe.a- faza dupd mdrelia
apar!,in in mod cert lui David. Reintorcindu-se la t"\rzie
-deriomfiniioesoluficeruralsiotanbailldit ci clasicismul
realitale, erl i-a insuflat teva din calitillile auten- imperiald
I ii.'e ele clasicismr-r1,-ri nesoli*tii:iit al anilor rlpt'zeci constituitd, in
a depins
vleme ce dLihul Revolutiei era t-,el al schimbdrii
aj secttlului 1'recLtt,. CaTielelr: utt frr.tnt'alitrrt'ea Ei

qi al pasiunii. Ceea ce numim romant'ism a fost il
iir chip inevitahil impulsul plin cle viald al secolu- PTRANES! $t FUSELT
lui al nou[sprezecelea, cdci aproximativ dupd 1815
clasicismul (cu ercep!ia arhitecturii) a devenit Vinarea unei date de inceput a romarrtismului

o art5. destinal,X amatorilor, afard numai atunci cind secolului al optsprezecelea este, de obicei, sportul
preferat al istoricilor de arL5, de cele mai multe
a fost salvab de vechiul lui aliat, realismul. Din ori unanimi intru a o fixa iri iunie 1764 cind Horace
fericire, tocrnai in aceqti ani, stilul supra-specia-
lizat al neo-clasicismului a fost adoptat de r-rn om Walpole a yisat cd se afld in holul unui vechi
de geniu: Ingres. Este sim,bolic faptul cti Ingres castel gi cd a vlzut pe platforma superioar5. a
ar fi pictat' lampadanil tlin cea mai fenrininl scdrii interioare o mind uriaqd in almurd. Dup5.
picturl a lui David, Doantna Ricamier. Nrt vreau
s[ spun c[ Ingres era un artist mai putin mare ce s-a hszit, a scris cea dintii poveste de groazd
decit David; dimpotrivii., am o ne![rmuritd admi- Castelul din Otranto. Aceasti datd e prea tirzie.
ralie pentru el. M[ gintlesc insd cd, in doud sau Cititorii lui Cand,id,e a lui Voltair.e iqi vor aminti
lrei opere) Davitl a atins, prin imaginalie;i cum s-a crdpat, ca urmare a cutremurului de la
Lisabona din 1755, suprafala lustruitd a optimis-
concep!,ie, un ideal tnot'al gi filosofic pe care este- mului general. Cataclismul a fost echivalent pentr,u
veacul al optsprezecelea cu scufuntlarea 'l'itani-
tismul ptrr al lui Ingres nu l-a put'rrt niciodatl cului. Efectul sdu imediat s-a vddit de neinchi-
puit. Doamna de Pompadour a renun!,at la nrj
atinge. timp de o sdptdmind (,,1-a oferit, spunea llorace
\A/slpole, demonului cutremurelor"), iar doud sdp-
tdmini la rind mizele de la White au fost extrem
de reduse. ,,Niciodatd inainte, spunea Goethe
(in virstd, pe atunci, de qase ani), dtmonul Fricii

nu rdspindise atit de iute gi atit de tare groaza

pe p5mint".

Este discutabil dacd miqcarea romanticd s-a
manifestat mai intii ca expresie a fricii; faptul a
lost desluqit in primul tratat filosofic despre acest
subiect, Cercetare asaprct originilor sublimului al
Iui Burke. Aceastd lucrare original[, inteligentd qi
ertrem de plicticoas5, se inI,emeiaz5. pe premisa

cii ,,orice este capabil sa sf irneascld, in orico chip, l,onit:e Lrr:irrric si se Ii viidj t, rle timpuriu rleoarocrr
sim{,dninte de durere qi plimejclie, cn alte t''uvinte la lirst,a de clouAzeri tle ani a fosb ;rles l;d inso-

oricl este inspdimintdtoti constituie sursii a subli- leascd pe rioul arnl-rasador al \iene't,iei la Rorna.
*rlrri"; cle aici Burke deduce ,,efectul sublim al
intunericului, al puterii tle distnrgere,.al singur[- Faptul cd ruinele vechii Rome irnpresionau lumea
ca niqte curiozitd!,i vesele si amuzan[e, este o
lir!,ii, al liniqtii gi al rdgetului animalelor"' Aveatt tlivadi a atmosferei I'oioase, de petrecere oar,e
ss[d'trdieeaficndeaaspiX.oaapireeipigaitnfrazcetooirideaiasniu.bpliinm5'ucluei BIake
dre'p! caracteriza inceputul veucuh-ri al optsprezecelea
e-stevreemfeecatullupi eMcaarrceoellteicicii a lui Fanini. Nu acesta
fo,,iipnDsdeoenr!qceioisactail"ten-uaelctiotenJpr5tner5-rituitdensdlitieel,imIoprorbdelaaiaijtremipncetauezcrpiiaaopsraemetenuBltfuuriiu'rtkooel'chal-itauilrl' qi astir.zi asLrpra noastrd,

tiu

chiar dupd doud secole de neintrerupte restauriiri;
si nu aceasta era irnprersia pe cal,e o produceau
asupra lui Piranesi. Vreme cle treizeci de ani, el a
de bine susJ,inut[ ca orice data de 3ggs1' fsl, !n rlesenat ruinele Rornei cu neobositit acurale!e,
s-a sit'uat' exlraot'di- larri a inceta s5. le socoleascd
decada.,ur". * precedat-o minasipndrimulitntddetoaarrtieqti,sii
narul preludiu al mi;cdrii romantioe Di al inagis- coplesitoare. Se apropia astfel
tdGicnia;iTmetrbmiacnitilteii:LissetaeirmiPauigrtalei nnegirsiaei.v'(PuCirraiarncceretrnsi io.ds'ecisnuutteaentstznuiobenenx)eummaeplluleui
Renaqterii decit de cei ai veacului siru. Cellini
credea cd stafiile si demonii igi au sriltr;ul in Colos-
cfdoausrpie,dccceoalnrcefilrimcnulSilit.uptrriioinlenecsauilnnctoosclolcisautntruuelsi peaadrcaiinndocien-xateairnlioissr'etocEroilleuail
seum; gravurile lui Piranesi sinb populate dt:
creaturi sdlbatice, ascunse in urnbr[, sau de acei
schilozi qi cocogali pe care, aga cum cu ncrnul-
tumir,e consemneazd biograful siu, a !inut cu tol,
al optsprez"".ito. PriIr na;t,e-r'g 6'f i1 pvl.5e'coe€rliiuclle' slif]i-t clinadinsul sd-i deseneze in locul slal,uilor antice.
al unui^ oinraf$orcme eolfeerceealeinmaaciellib"evereat;l cea mai t'im-
tdtoare Chiar cind un inspccl,or al monumentelor istorir:e
viziteazd gura tie eyacuare a lacului Albano (2i)),
uurie exDerientA vizuall care i-a modelat ima- cl e rsdus la insignifian!,ti de l,r'unohiurile bhtrlni-
iieii"cuoini*,''ni 'a"lennc*ei kitruritr-ion.criteteirtatktrrieelattilte'. sompt urrasele
lor. copaci. De lir inceput, Piranesi a privit acesl,t:
ut'bei nalale' bolLi inimaginabile nu crl llcLrge ale ur.rci l,r.ccutt:

Stlninii DecouLestali ai scenografiei 1'eatrale erau ;i ral'inat,e riieli sociale, oi ca inirhisor,i. in cea nrui
cei'clin l'anrilia bolognezd Bibierra, t,irnpurie suitI clc gravur.i , rea]izatI la vir,sta dtr
de la aceEtia

tt,liau-nltm6tilA."riunu'liqi;Piteimrlruamdnmiepeisnesildtarinliaeav{ccl1itanionrbiedeinieadgriltatr-aaoCvpdaaeetnelsla-apldeeatolttctoleitv'loesialziovrrdeoferancallae-l rllrrrtufrd-zaecclie;viiidr,osi eclreiaarrpi ,otca,rrntInil!,aitleuol pr.ezen!,[ rr:alii.
Teamiyd tntu-
nec.atii, cu instrurnente pen,tru, petl,epsirea crimina-
libr. Comparatir cu trmnit.ele cle mai l,irziu, csl,e
o."u lvitirtsttle"ati'mapbuuriceuriniesi[,caarpe lrs[esintuomraeqaulTliuerpnoilnoi'i ()rrecum proztricii; Ei
aici iilsii este prezenbd cople-
ia o siLoarea arhiterrturi mereu
gi culorii devenintl romarl qi petrecindu-qi cea ciclopicii pr.ecr!m qi
r,irii: graLiile qi
m"rei.aniiumm*airtreeairnpwtaiicretaerriia{ci1lvaiseoictt'iaiisgmlaryuiRlterori'ma Aap,je.uinbnsuenpsSee'ridocraeedplatmadtaeei lrnrluttratele hsresreisr.nn'fercui ltarncilurnusali tirzitt, Lernnit,ele
Ilirlttriile frirti
ir\,()ilrr sI clevinl htrlurrinante si rnet,afizice in e-rtra-
,,r'tlintrla scrie tlo gravuli rtrrno-qt;trttl sull rtrrnlcltt
r,",,.,r'ror.,rtt cel tlintii rnare'art ist al r'omantismului' tlc '1- erntr,ilel e irntt,",iru,rc.
ndscuL la fiul unui zidar
Piranesi s-a 1720 qi era arhit ecl" insi I r:arceri sav. '[emn,ipcle erisLi-r in riouir var,janle.
pregat ise i'i'irtur a if7ri's5t(,).r:tr)incrrrrrirprrr:rLt,iii',rlii!n,ien,lrrlrlee)1'\rnrpt,1al ltli,tr,;riiap, uabpliii--
irt piaLri ; se su rllvinI
t,itrriio"ul'seu ialt'nt de a desena opere arhit'ec.:- 24 .alii irr

;r,,,i,nrici,:el.li'en';u';i1rtt'7t"(,ri0iie..iAptncli,re'tlsqatr*ei:t,ieqrr:i1io1aia1rilite'fP'aiUrr:anrtr'trt'ct'a{s1ielisa--araDaat-c''ltl'fmrtnrpgalaerel- o trd.sS,turI prof und5 a filii lui Piranesi, ea apdrind,
it""r","iio".u,''i"""-i*taejioaritdanteLaa'luii,aazlulcrlinlL-lirn'sr(tnruiuinlosstiLinrotsoLarutet'-) inLr-o fclnrrii apr:otrpcr abst,rar.rt,5., irt rlesenele clirr

;,;*p;,i*lr;i;rn;i;";;.;""e;'..,t,;ii;;ro;'qi'iriilldua-Cmstlu,ci'pnmmlirndapulralpTtetttoro'ijltccl'lielaa{'sio'[ruoi'rtnl'talutalnlrie.i'Eittcl:eaile.cisrcur.rar'ep[ojucarra,nrt.sidgeigota5iiunntirrd"rfaiignsrasicsilaaLtulmrfut''$'il-i anii 1760.
nir;;,in;"'n;;iif,-l-;'ro"*to;i;..td';;';-;ip;.a.pi.."i;;"lr"ci,;;ttitiba.*i[L;si,'t.l,eilinioaei"St"f-ir1oeaeict7.izroiop4hriimult5a-a",i,ru-einataurn.,eu.u1rr,acvcpiipevi[a,*f:tlebtatlil'lcauntitplroedtiststiailunrisiran"1nscea-rsea'rutpte.'ep?enPrsrpui5emaa!ilt5mtiur'ua1Pf1oDp.aJilsrauriceueatmtlelrrnLiesnieuneeatuo.el'sdltncEiiseicmuod1ltAnelaeueesFr.ivxelLeei.gpsrisitaaicurt-seutuiaii--iiii
r";inen;a"ao;Fn;liciri^zoe.oe;r-nntz;littien5ias,.afpii,"aci,tmec'iiuuisia"tlnl,ilnliuu"rpcrnlSsrirru,n,ts,"ig.riplr:i.ea'iola;p,szaritiiiltl''--iicunu-ttc"liintdvot.'emrrcnreereetl-vttl,rleLapiialdsuhnti'irn-'riirn'PfadVinrepdatarenizlmtzetfrie.saallii Alti sclrimbare pe cart: Firanesi a operat-o irt
rP",i;uo"i*;loJr+Jl,*ia,omp"Jlir,*r"e'iu,"i;""l*;nl,*iluJpai.b,Iili*Ira.t-,ilaana,i.ls-L,ataeu,*r;'vipilinuonerr'auyaalonitur,falae'{pavrdclani)eeniltrutrsrrdtntdlaitrmgoeseuIiiriirninn'nn.oloulrSeasnaim'cgs'raL(irai'nrtZori'ariritil.v:.eglpiensd-uroiarzsenogaerit.'raagea,tlCzldiuntt5.olI[{ru'd'iiaaidPmel-elnidinpriepjaJselt(io'unials2llpce.-it5c"dr.us-r)]t;-'''iii (,dilia a doua a fost sporirea realit[1ii reprezerrt{rii.
;i-;iJ;;;leior estc arlarrgal tuLuror planqelor
i,ftetDAi:;rr;.osa;ufi;erit-isrsi"-eral.eft"tifnreu;nioaa;"c,ii?ri."aepsqlc-rciirerrpliNutnivr.eitscpiiutroir"lebccruaueoaiaosatsrtm[tmietiseeelcuiiL,tizilrl"nrgniue1ii-dittrtoi'inuair,-'oriprfnp,mri.t'ct'thaisir'noltitiioe;lSuoti{crnr-'lteluioodbrsnneetdrocorucaoit[nsresa'sutct'cnLldce'{euogeirqnpthnallii.iruta.ijsnpaeftnioaooadlcznzzrt-izilJdeiegei'ai'xzYempclapiNraaeoge(rer2izanariu8etntlaclqin)err---' in primul sLadiu, temnita, oricit ar fi lost, ea de
tulbulirtoare, rdminea o schi![ cu rriulte pLr!,i
vaei, imagina{ia gS.sind incd prilejui:i de relaxare
in unele zone lunrinr)irse neouulate (2tr;. Cu atib
mai copleqitoare ar-ea sir de-u'init insti irt 176t),
t,lnd f iecare cenLimetl'u pa1,r'ilt ariit a ingrozitor
cle real, astfel ci ociriui riu rlai prLLea evittt sI
rrrr-.e sciirile in spiraiii ;i si alerge itnt e!il, de-a
irrngul infricosritoarelot' galerii cttt'e sfirsea.tr in

sol (27). Ca sii deu visurilor sale o mai rnat"e t'eali-

t,aLe, Pirancsi putr,:a, in fine, sii-gi utilizeze inLre-

gul talen.l, al reprezenLiLrii artritnunlittr pe r:art: l-a

rlobindit in cincisprei:ecr: atri tle gl'avai'e a ruincLtr'

si chidirilor rnoclelne ale Romei.

La mijlocul secoluiui ill ciJtt.slrrezet'elt:it, Itrrna
t,rebuia sri fi fosl, lotul cel mai lrutntis si cel nlai
pot""ao"*oi cliri [ume. inainte t]e Loale erau vastele
rl{diri ale Romci papale, situabe in afara artere-
cIoornsdte,rur-it.,irectirnla!,aiecerylai gini csotnil.juDlaeleqi clc replici rnai mici,
epoca lnarilor coII-
stluclii sc intrlteiase, utt sir dL: papi si c'ardinali
generoqi uu cr'eat intltresia cii ritmul colosalelor
realiz.{ri nu vi1 incettr niciodai,iI. I)alal,ele 1'oJllitr}(,
ttr fost cele mai masivt, tltollllnteirtr, aie inclcclttlii

de sine, ridici'rte vreodat'd. hnediat dupl ele

veneau unele edilicii ce supravieluiserti din anLi-
rhitate si care erau inc[ lolosibe ca locuini,c. l)in
rrcest,e reu Liliziri displruse pecetea prosperiti!ii

l-tt,ririenfrpo-u,nltuotioacanl1eev,eosrpianatsotrtr-e.rl,lta,plut'emsraetrultitaicnpeeosrirlittr',tLtlirenlaerrlrerttslilm[licpsteerrbianliaei-l
r,are datoliL[ stdrii sau nesiguranlei lor au fost
lasate sd sc nHruie: mitre!e strtrctr:ri tlomplcxe pe

car'e nici un arhitecl tu capul pe umeri rir-r s-ar Ji
incumetat sd [e rtlsl,aureze. Itrxislau, irt sfir';it,,
rnarile realizdri edilil,are ale ant,ichit[{ii, ajunse

aproape in stalea trnor uriase ntuqur',laie sittt

r.izrrini rlescclperite. Anticlrilirt'ea,,plirti. de far-

moc neiiu.murib" devine astfel subiect de groazii ctc., urltitrgirttl cltitLi'si o st,rrttii rltr lor't,ulit. Ultt lttt
sinL cit,u,1i tlc pr.r!,in Lot iit'it' sle l,'ulllultitoalil (rit
gi nre'lancolie, siil,ninrl sim!,Emint,c oplrso apei
pure ;i o'istaline prin car.e Slinckelmanrr, exac,l,
in aceea;i vremo, clesenrna rnetafor,ic arba acesteia. priniele planse caro ne izbcsc prin mijloace pur
rrhitect,ulale, ctt alLe cttt,inte, abs1,r'acter. lI greu
Piranesi a fosL acela cale a descoperit amintitul sri grisim o tnai adecvat'ir ihrstlale petilt'u cliferenla
paradox al atitudinii noastre fa,f,d de antichitate.
Deqi vederile bisericilor qi palatelor din secolui pe rrale Colelidge o f{cea irtlle furtt,ezic ii imagi-
qaptesprezece ocup5. jumdtate din cartea sa des-
pre Roma, nu era cilusi cic put,in interesat de ria[,ie. Cit,er-a din ccle mai ntisci.toiu'e platl!e au
dqirneu1d7e50creazuut locdsat tiel,-ereac;ii.itaattietedaep-mlaninqae fosrb ldsate placLic uescliimbate. Superltei ct)mpo-
acestea ,si e ziIii a p]angei rlin figr-rla. l]2, t'u rnarele ei l:ast'iort
rotund din piatrd oare ne prive;lc sfid[l,or ca
ale edi!,iei
lui. Ele sinb descriele pur.d, linind mai mult de rrroul din Fiilelio, i-a addugat doal o neinsemnat.{
desenul liniat clccit de gr.irvrrr.u ;i lipsindu-le sim-
rlueli dramatic paail'Lllmuu.m;inliP,n, iisri,eanal,erleistzj.edsCeteicna,d:ria'icnnttseerrriiescLsliudcldiosrplIitlere.- incrucisare de linii in primul plan qi o galeritr
orig;nalo suplimentarri in cel de mijloo. Delinind cu mai
rnultd precizie unele detalii qi acoperind int'r-o
riisar de sub nrai mare mrisuri:r c,u cernealri inlreaga plansS,
E desfatat cle mdr,'mea g:ganticii a uriei arhiLec-
turi care potile lt:zisla tleprrn,,r'ilol, sl,ral if icate de-a Piranesi a eliminal, at'mosfela insoritit care, in
lungul mileniilor' (29). in l'inr', 6,j11ng;nrl la Albano
cale lcp|ezintir, ott sii upunt m asLfel, ptintintr.rl prima edilie, atenua irrten\,ia inif'ialir dr: a sugera
virr, simtirmintelc sale isi dau fr.iu libel conferincl groaza. O compozilie prolunil romanlii:5, cu un
glrtp de intemni!a,Li gigantici --sinnrt'eeuranlai irsfraodusretspcinittlpu!ilq!eii
vluiziiugerrniierianltecnusidtactteaalitrrlyippeudbaeur,tr,'aLirm.irsbiLintu[rri.ii sculpturi, nu se poate spune
rle putin modificatii, ast'fel cir
sii afilmtim cd pe Ia 1760 irnprilstrl cmotiv al
aspectu- 'femnipelor a tlcvenil tnai jrtbens, lnai sust'inrrt
care nu a
mai fosl nicioclatai egalaLii. (30). Faptul tle a fi
clesenat fiectire piaLlti cu ploplia r,i perspectivri ;i rnai const,ient, Piliutt:si insu;i t'ecultri-qcintl cit
si incir, pe rleasupi'a, r.ealizintl ansambh-rl la nive- vromii,
lul unei improiiotrantc opei'r: cle ar.lti, reprezintir rtrcsta era acum irr spilitrrl cc('il oe llu s-at

I o reugitir Lelrnicir ce rtr pritoa li inl'ipl,uiti rleciL l'i intimplat ctr cincisprt:zcce arti in rilmd. Crr mirrile

i lui resuise tt:hnjcc arli fost capabil sI ilea enoliilor
inl,ense si groazci o si mai rnare plattzibilitate.
1

i sub impei,irrl urrr:i putol.nicc emo!ii. lJiit viziunile originale, tlin care s-a dezvoltat
iI
in accst,a constti exper,ir:n!a dc calc Piranesi
,A! di:r clor-acli in a cloua cdilie a Temnitelor sale. inl,r'egul, i-au ap[nrt la uirnitol tle {,impulia tlatd
rr anului 171+5.
I Dupd cincisprezer-:o ani a devenjt mult mai ver-
sat, fdrd ca visul oliginar sri-qi fi pio.dut nici unul Cum i-a1 r.erril, t,lelt ]Jia1lironi, pr.irnul biograf
rrl lrii Piluncr,ii. r'are l-ir inlclcs tlest'trl tler super-
1

din farmecele exercitate asupt.a lui. De fapt,, dacri liciril, afilmir cii act,s[,ea irtr fttst, r't,ztr11 ittul aiur5.-
nu l-ar fi obsedat continuu viziunile avute din-
l,r-un incepul,, nu qr.fi puLut ai,inge nici pe departtr lilor pricimrite rle l'r'igtrli ; firlir indriitrlit cii ataro
rrrllarlie nu putea const,iLui baza t'eralir a ttnei opere
intensitabea la care a ajuns. Cele doud plqnge rrliL de elabolate si rlollseLryent urnrli'ite. St,inr cd

ad[ngate Tenzriilelor irr 1760 sint, amalganie (31). irr lirrcrele Pilanosi e]'a o figur'[ st,r'errtic si soiitard.
(llriar qi dup.{ ce s-a cisltoriL cu una din fetelc
In inbenbia de a Ie logs cib mai impi'esionante,
Piranesi a rners muli prea departe, rrmplindu-le lrrir'l,icriltorului Corsini ;i a rlevr:nil, r,cl mai de
cu reliefuri reprezentind ceeu (,{) avea s[ devina
:iu{'(.res gla\-or dirr Roniu. n rirntls ur} (rx(:enLric)
simbolistica l,ipicit t,L fr.ir,ii: lci, capLivi inl[n!'.ri],i lsa rjunt se poate *hit,i tliri ct.ttr.rp.r'tretul (22) in

r,aIe chiPul ii apare prirltle lroli t it ()-\l)r'esiil ttrrei

bnudeiairicrne tkrzabuziiL'i. Cri cat'e i-au citi[' arrt'r- ntent,ul, asllel cir brebuie sii cobori qi sd treri pe
hiografia suslirr cii ca cr,rprindea inLr-o singur'd la biroul ofi,berului de sen,iciu (35). Desigrir id
traile vielile lui Celtini ;i Casanova; din nefericire
Iucrarea s-a pierdrr{, la incepul'trl secolului nou[- Piranesi nu a putut prevedea avantajele unui
slat bine oi.ganizat dar, aidoma tuturor rnarilor
sprczece. Nu m-ar mira daci aoest visdtor solitar lui bransmite diyerselor
gi-ar fi inl,ensificat reveriile cu ajutorul opir.rlui, jaurll,isetii, opera aclual. El i-a fascinat cpoci mesa-
folosil, in mod cerl, in medicinJ. si cred cd lesne rnereu
pe oamenii
de la sfirsitul secolului optsprezece asupra cdrora
de cunrpdrat, in acele vremuli cind mr exista cul,remurul de la Lisabona a slobozit, dupd spusa
rrici t.r sl,r'icl,{ r'e91s11cnL,ai'e, de olicir}e avea riroo
durere dc din!,i. ln secolrrl nou[splezercc lurnea il Iui Goet,he, demonul fricii, s-a adresat nemijlocit
vrernii lui Coleridge qi De si vorbesl,e
Iua ca pc ratrisnpl,eilincirrir.tll)polivQirnuin'I'ceenyrn,igcealer,eponveosvtierrqe- Quincev
inlediat inr-.[, deosebit de puternic, r.cacului lui Kafka.
in
1,o cum i-a tlesolis Colcridgo I Carceri, ale lui Piranesi iqi depdqeqte cpoca. Catr:e sfirqitul vie!,ii
Irri incepuse la Ronttr o mirycar:e arlisiicd rafinatd
Piranesi -- pc oare le nunlca ,d,Icisecvreierriie"a-poaeftiur-- (rare avea sd se rispindeasc,{ in int,reaga Europd.
Aceasta era deopotrivi anticlasicd, dar obiectul
rnincl cii arhitoct,ui'a era gol,icd;
lui englez, corrsentnali cle I)c
1nh-sltir privinld demn{ aQtueinntl,ipelr,siervst,ieci:ltsiriri adversiLi!,ilor ei nu cra alib sculpt,ura anticd, ci
cle
picturile lui Rafael. Rdddcinile respecLiyei nrig-
concluzie, ei arr c5.zul, de acord cir alcttlile supra- ciiri coborau pin[ ]a l{ichelangelo, nu accla al
pr.lso, scerile intcrminabile 1i galcriile ane!'itoare cllei ntaesrtiberiliiultilNzfiiich;ielaanl gpelalofoanlulJuui dCeacpdetrliei idSeiratipnoei.,
;i lipsito tlc sens, rcprezinl[ tocmai rcveriile unui I)acd cineva ar fi vruL sit crecze o artii a fricii,
cle opiu aflab
cunsuntabor in fazcic de irrcepri L
(llr+). I\{drLr,tla cslor rnai notor,ii rlinl,re eriglezii
irnpltimi!,i ai dlogului nu poaLe fi t,r'ecul,d cu rr-ar fi putut ftrce nirnic altcer.a mai bun decil sd
inite Judecata d,e opor. PdcirLosii Iui Michelangelo
vederea, sint frica personifica t,ii ; clcrnonii lui sint intr-

Cu toal,e ;rlcucisLl?eair,agnieucsliosncecsI iln,ctr,rrpereiledrEci fprut sctu,rvdirnilte', rrdevtir inspdimint[toli. Fe ]inq;i aoest,o intrupdri
7'unnipelor rrle peclepsei care stirneso groaza, altiqtii secolu-
com.une norrii luLuror plirr lnptul cI le lecunoa;tent Iui opt,sprezor,e au mai fosl iriflulrrta{i in rlare
rle inda{,ii aul,enlici t,alea. I)intre tr.rate visulilc ltIsurS. si cle un rnanierist holognez dirr sccolui
inh'icosdtoalc ale asremcuorliui lauiluoiptW,sapllepzoeleces,inotlesilit-i
rm uriasa nind iri liiisprezece, rrumil, Tibaldi. Nrrrnelc sdu nu mai
o asLtizi farniliar, in parte fiintloii frescele lui de
gurele care $i-au pdstrat for'In. Poate chiar gi-au din Bologna ,1i din biblioteca
qi sporit-o. Fabricile qi sta!,iile de cale feraLd din la Universitatea

veacul trecut (33), vddind atib de cles ap[sarea qi lt.lrcorialului sinl relaliv inacccsibile; la vremea sa

irrsii era cunoscut printrc ooncelti!,eni drept

melancolia piranesianS., au devcnit temni,t,ele socie- ,,Michelarrgelo al nostm cel nou" (il nostro Michel-
irngelo riformato), opera fiinchi-i popularizatd ln
t,{!,ii industriale. Ele reprezintd latura vizibild a ."ot,rolul opt,sprezece de un album cle gravuri publi-
lrrt in 1756. Acestea erau rird[cinile miscdrii anti-
iznicler{letuqindriicuecrsoenovml,iicgeu:ith,oXarbrea!,cia;rief-eimdeuicisci iprte,rtreeco ,lrlarsicrenadrinileRodmoamaecenluiii
r.eac, mi$ca.. rura recllrgea
muncd tob mai lipsitd de sens. 'frebuie sd urci m.enlio-
sc[ri]e pentru a r-rb1,ine un permis, apoi se traver- ale ira[,ionalului
rrate de Burke: frica si distrugerea, pentru a nu
sezi pentnr a-l viza la unul clin micile ghiqee rriai aminti sexualitatea de care Burke nu pome-
rotunde; din p[cale acesta e inchis gi !i se spune rreste. Eie se aflti la polul opus linirytii pure a lui

sL urci la galeria superioari, dar t:a s[ ajungi acolo \\'i rrciielrnirn r) sirr.r rie\.er.it,a(,ii nror,alr: a 1ui I)trvitl.
{lltservi cri ai luat-o gresit si cir ai cfilcat lcgula-

ClalLt,tlacctIrsst,e;llit'onnltrlr',,rtvloiovtl,errlirt(d]ir.sptil'liitz)altlLl I(raalFfr()itslrrrs1trl'ou1lp1-- tru el g arnbilia lui poato fi formulath lnir-o fraad:
tunrl srtedoz Sergel, aie cii'ui strrrlpluri sirlt, mai sh redea celo mai dramatice opitjoado din Shakes-
rnult, sau rnili ptr{,in clasit,e, 4u. ;1le liinti desene
sint adescri cxacL ctttttt'ariul (36). lIl practica cu peare in iimbajul lrictulal a.i iui l{ichelangeJo.

tleosehitir for'!ir incli'tizne!ul sLil i'ornan de la siir'- A exploatat deci mar mult decit oricine imagisticq
situl veacului l,i'ecuL, aflal iricI la rnodir atunci
fricii din Judecata de apoi. Sigur cd fanbomele
iincl G6r'icar.rll, a r.iilitrit ,,rir[ir] in 1816. michelangioleqbi ale lui l'useli n-au aiins nitio-
datf, inalta solernnitate a lui i\tichelangelo, dar
Omul care a rea(lus l'om&ntismul nanierist irt ele sinb in felul lor impresionante qi au ap{rut
exacl la monentul potrivit. I.'rica, dupd Burke,
in 1756, parte constitutivd a sublimului, a devenit
!bqdlirirGl-enerdnmeirasoncbiuaitrg-laieaZailiefloicmshtigipncidc1rti7oi 4rrroIr.rlnDeaellvttiiecnel5ia.-rnapAiunn5tgerlaiiia.t irr yrernea 1ni llsseli obiectul unei preferin!,e aparte.
in rlnduriie bisericii, dnr preo!,itl ii era mai pu!,in De pild5, \r 1,773, un criLic pe nurne Ail<in a publi-
cat rr carle inlitulat[: Des1tre pldcerile lLriLejuite
groazd;i aangsrLeizaabifLeeL.uMritealiarnntuenllorinocci{r,i
pmperiuepllui,aeicngideepimcoieta!vn,iiad;!,iainfbopoloersimomfdai aiau,,piliateprrelainr,itoiinlaoddr"d.roAlmibvaeenraatilscda-, de, subiecteLe de senza{ii

cure pt'auoucd.
reaotuali:talsn iui Shakespeale, inceputS. in pri-
rueie (lrrcerrii ale secolului ai opLsprezecelea, irtlt'a
Fuseli insu;i intrind in contradiclie cu autoritatea. inlr-o nou[ fazfi; prr se mai lrorbetl r-ic ,,buttrtl
In {761r a fost obligat sd p5rdseascd Eh'elia, ale- Slialtespt,are", ci de cel al farrtornelor qi vrdjitoa-
gind ca loc de refugiu patria lui Shakespeare'
Paradoxal, prima sa oper5. a fost o traducere a 1'siri1', al mor!,ilor violente qi at vlrsdrilor cle
sIliancgebe-thdeerfaapsot cdoetitSSh.aokpeespraeacreapaitlazlidle, loiar rnocarsittircei.i
Cugetdrilor despre pictwrile ;i scalptarile ,l-gareccoilonr-
a lui Winckelmann. Sir Joshua Reynolds cliscutau la nesfirqit despre felul supranaturalrrlui
vins s5. renunle la literaturX pentru picturi ;i
in 1769 Fuseli a plecab la Roma' acolo dobindirr- din aceaslri tragedie. Atare climat iiil,elecLual i se
du-rsi reputa!,ia de maestnr al sublimului. Dup[
noirri ani s-a reinl,ors in Anglia unde sublimitii- pot,rivea de nrinune 1.ti 1,.useli. Nu pob afirtna ci.
olilbeinseavleen-ititlavamrioetdadte, erotice si bdiezapreeru-ci au adus vest,ita lr.ri picturS. r'eplezent,ind pe cele trei vr[-
in qiruriie jiLoare (37) este mai reusitl decit sint de obicei
pudrate
qi de ileprogabile eroine clasice de pe pere!,ii perscrrrajelt: rt:spcctive pe scenti. Dar Cazanul uriL-

jitoareLor, pictat de sl, tl[ ciovadii, cred, de simlul

Academiei al ciirei profesor de desen, qi apoi direc- vizual al Lensiunii dramatice care nu este descrip-

tor, a der.enit. A trtlit in Anglia pini in 1825 tivd in chip banal; nenumtirt"Lele sale desene
leprezentind pe Nlachelh qi pe vrdjitoare vddesc
fiind subiecl cle spaimd gi curiozitate. Englezilor
lc place sd aibri citeva personalit[{,i publice, ca udesea cl reaid. putere de iniagina!,ie. Deqi a fost
de pild[ Sic]iert satt sir Thomas Beecham, care si-i mai degtabei ilustrator de<,it pictor, ciLeva din
picturile sale sinb atit cle lihelc ;r pline de vigoare
socheze pulin rrneoli. l"trseli . p,-in salcasrniil, inde - incit ar putea fi pe drept, cuvint numite expresio-
niste I una diltle eler, r'cprezentind-o pe Lady
!aclert qi birt,iiiosenia lui. devenise o irist,it,ulie ,(rl\.ri'tIraoailn'cnIbta'areoetLde,hraa-cfuiinuvpaiauteEmfliednfuoacalsaultcdl lor(en3t'8oIdu)ten-acphteaitif1nlacalbe11d8s89at0r5c0a.u,nmiceaianrpyiGaFraia!l,etiea-
deosebirc' de e-xtravaganlii zile-
nil{ionalir, ;i, spre
lol nonst,re, qi-a p[sLt'at aceasti faimti pinI la

sfn'Eit.

Ca olioc ont trtic dt' strl,trll si tn.indrtr, ]Iuse,li Acum r.lind manierismul secolului qai$prezorie
errr ob:ieilti.l rlt,tniii't:lie *- tttlttltli Darrte, Shakcs-
ir revenit la moda, n-ar mai li o insultl pentfu
l)eale, NIiltr.rl 5i l'fie iielangelo iirsett,r)all ueva Perr-

Fuseii a spune cir cu cib e mai manierist' cu atit Cit prirclte ccliilalt nrarc donreniu al ira!ioria-
rl mai reu;it. il prefer mai trle s atunci cincl schimbl lului, mulle din <'eje rntrj vest,il.rr c{r'$cne alehri
airnura majestuoas[ a lui Nlichelangelo pentru Fuseli sinl pline ile aluzii la sr,ruaiil,at,e. in lrrnlluJ

vic!,ii, era vesfil, pontru desenelc eroljoe, ial. dupii
moartc se spurte eir doamna 1,'ussii (oricit de incre-
veqmintele mult mai uQoare ale lui Tibaldi' deve-
rriritl implicif mai mibil qi mai intlepeltlent. dibild ar pdrea exisl,errju unei atari persoane),
Existit ti tit atal ee\ra conrpt, cinic, frivol ryi ar fi distrus mai mulbe suLe, arzindu-k: in masina
macabru ce constituie rS.sufletul de riEurare dupii
grancloarea soleninti a unui urmaq fidel al ltii de gdtit. l'otuqi un alumit numdr a supravielLit,
id{ichelangelo ca l)ariiele tla \rolterra. Frescele lui ele fiind de o feroce oJrscenilate, mai niulL infri-
Tibaldi din palatul Poggi de ln Bologna ilustleazti cogS.toare decit provocal,oare. l)esenele cele mai
Ocliseea cu ionqt,ienl, cinism. plincipalele persc-
fiind letlale in cliip lasciv qi alsurd. Citeva impresionanle sint acelea in oare simbolurjle
naje cele mai frumoa"qe desenp sexuale sint incorporate formelor rnai degrabd
a.le lui Fuseli' de decit revelate in oonlinutul lor. Viziunile lui cu
din femei adormite, fremS.tind chinuitor sub imperiul
pilcli Teteu qi MinotriuruL 1i)Q)^ r'iitlesc acelaDi unor vise rdscolitoare, rellectI o reaid disponibili-
tate a imagina,tiei. Chiar gi doamnele lui lley-
spilit cinic ;i antieroicr. nolds ;i Gainsborough ar li putut simli acesle
l,ucr'[ri]e ]ui ]iuseli sit11, un lei de rirllologie a
temelor lornantice: farttonte, vrirjitoare, gigan!i temeri si dorinle, cdci, dupd cum stim cu tolii,
secolul raliunii l-a produs ;i pe marchizul de Sade.
,gi cai, cei din ulnrti jucintl u./l roi eo.llivoc ln icono- Se desprinde din cele de mai sus c5. 1,'ussli a
grafia fost un precursor in isLoria rornantisrnului; aceas-
lomanticir. pinii cliiar in timpul lui Picasso.
Acegtia sinl puqi iir ieg[1,ulti cu doui ntari domenii ta nu inseamnS.
ale ira!,ionatuiui, fricl ;i se-rul' ambele tlansmisi- cd in ceea ce-l priveste era ;i un
bile prin intelmediul visului. Prirurl succes p-"b]lt remarcabil artist. existS. citeva
"fotugi cred c5. oper.e
care tr,ebuie cercetate cu ioatii scriozitatea. Una
irl iui lruseli fusese de fapt intitulat Cognzarul (41) din ele (Q), figura cea mai
qi era o palodie a unei picl,uri x.lui-Reynolds clasicI esle-Polifenz put-dine
irumitI Visul t"ate a fost expusd ;i admirabd la arrtie i, lipsitI clriar. qi
din ]iteratura

Acaclemie cu cilivlt arti rnai inainte. O dat,[ rnai privilegiul simelriei. Avenr. pl.jlejul de a revi:ni o
datl mai mulb lq Tibaldi a c5.rui Orbire a Lui Poli-
rnull doctrina clasicij. qi prtlcf ica romanticti sc /err, deqi piclaia la nLjjlo, ul sr-t.ohrlui ,laisplczirco,
arnest,ecau qi se suprapurieau. I-a Fuseii, spiri-
tlusul, capul tle cal qi pozi!,ia conlorsional,S' a trupu- posedd violenta qi vulgaril rrl,e1 1.o111p111isrnriIrri seco-
lui-feminin erau collcepute spre a avea un efect acest
lului al nouirspt'rrzecclea. Socotescr cii irt
t,az l'useli si-a int,recut modclul, PoLifent al silu
tulburiitor. Ci. tr astfel de operii riciicolI va fi aviitel o leald for!a imaginal,ivri. Ul ql-a inclripuib
fosl athniratii, dovedestc c5. Fuseli a revelat vleniii
sale o anumitti nevrozd ascunsS. care-;i aqtepta uriaqul drepl, o fiillti pe jrrrrrhlaic r,ealizatii, Jt_.r'.r
realizarca. Artiqtii care aduo in obicctiv nevoile intre gorild ,gt Ginditorul lui llorlin. g^igarrl, insrlab
rle siretenia Iui Ulisr'.
sentimentale dif',,rze nu sint neapdrat totdeauna
de valoare durabil[; cle fapb ei degenereazi. tn Romantismul era o nliscatc nolrlirl. () r,rlrlc$c()-
nlod frecvent, in exploata.tori ai aceleiaqi teme qi plpiuearlrtiireeiinnattuenagecracena[ott,elI ,faoprritriendauSnr4uiitn,dalre[l.aielniee,epurnirle,org.pu'u{nr)isn,e-
icgile impotriva calomniei nrd impie- nit,,,q,i ,
icnlictlliqshordia-u
nautniteulteiinceitaoravral,icso{,nictreimaplourai nFi.usOerliicufarn!''[ tr-ral tt
socotesc cd
oare a
z[cu L adolmit,S in lirsLirirpul de tlouii sorrole a]
predomintrntei lnitrr.ltlo'lirt1e1l1a,npere.irni{r'u. lArrilrlisrtrililo(n1raalrerl,iasu-
cle frici era autenl,ic[. Unul din desenele sale, de it l)r'()\'o(rrIL chiar
clelicatd qi neforlatd emotiie' rarfl clsaltlel in opet'a
lui, e irrtitulnt simplu ltrica (40)'

nlulLli eurol)ean, resl)(]c.1lir. Sergel qi l'usrli, \'eileau lil
din Nord, clin lunrea giganlilor, a mon;trilor si a
GOYA
eroilor. Ar fi simplu s5-l soi'oLim pe Fuseli urma-
ENuiclkplaicutsorli"ltorarngueoltiDcei ueltvsec{h,iesnai utirc.hziiia,rcaal de pildd

desdvir-

qi!,ilor manieriqti fciadGevoeltnziirtisdtIrcedstse-ainrtefirerseainrrttorssI ne
inchipuim ce ar
in
Elve!,ia. Stabilindu-se ins5. in Anglia, el a influen-
{at artiryti de facturi cliferibe ca Romney gi Mor-
timer'. In primul rind ins[ a sintiriiuulriltu-i s-ar putea
afii'ma cd. aincchreipautitcehidaor u-il
fiin,te mai Blake. Cu
greu pot fi
deosebite:

Blake care spunea cd fiece lucru care trdieqte e

sfint, si credea aceasta, si Fuseli, obsedat de
frici, sex gi violenld in etolavteesfotirtmuel,ledlaorr.in$ei xtoatcutquil Aproape in acelaqi timp cind Fuseli picta pe
scris despre rrriaqul Polifem (qi cu pu,tin inainte ca 'l.'urner sl
Blake a
catren burlesc:
zugrdveasc5. pe Ulise ingeltndu-l pe Polif'em) un

Singurul om ce-am ittti,lnit alt formidabil gigant se profila pe orizontul euro-
pean (43). El iegise din imagina,tia lui Francisco
Ftirti-a antrfiosf'at,cejidsda, nuctnuzritcit, ()oya qi, ca de obicei, reprezenta relalia de atrac-
Fuseli !ie ;i respingere clintre arla clasicd qi romanticd

Prieteni cregtini, ce-a,li amnpit ? rleoarece degi torsul deriva din imagirrile sacre ale

cralslsaislisrenpurleuzi e-ntdTroiirseustleBienlymedoedreca-teegfoercicl,urol mgeanne--

l,ic. Dar au aceste cuvinte vreun in!'eles atunci cincl
vorbim
despre Gova? El este un artist atit de
individual qi intr-o atit de mare mdsur5. geniu
incit poate c5. nu ar trebui sd-l considerlm ca
I'dcind parte din mi;carea romantic5. si cu atit

rnai pulin exponentul unei mode, ca Fuseli.
lldmine ins.i. cert faptul cd Goya a utilizal aproape

l'iecare elemcnl al ct.lei ce ag puLea numi-o ,,icono-

grafie a romantismului": vrdjitoare, ttlrturi, nau-
toate sint puse la contribulie,
lf'iriangdii,maasansipinualtaete-,
desigur', cu infinit mai mare
Lalent si putere de imaginalie decit ororile comice
de la inceputul secolului al noulsprezecelea.
Francisco Goya s-a n[scut in L746lingd Sara-
gossa. Tatdl s[u a fost maistru bijutier, nu bogat,
dar destul de inlesnit. Francisco era nu numai un
pictor innd,scut, ci gi un tindr robust qi aventuros
din fire. La douiizeci si patnr de ani ;i-a cloib dmm
cdtre Italia qi inairrte de a implini treizeci a dobin-

dit una din ccic mai brrne slujbe tlin Spanin: cut cea mai mare parte a timpului lucrind peni,ru

dectiratttr principal al at,eiier.e lr)r regalo de f apl-
serie. Ploicct,ele sale rint, rie-a rlreptul piciur-i de
curLc ;i pentru ceeit (ie se obiqnuia a se lnrnli sooie-
trrari dimensjuni execut,al,c inlr-un sl,il inspiral tate, I5.r5. s[ facI ins[ niciodatit nici cea rnai ntic5.
intr-o oarecare mdsuri din opereie celor doi Tie- concesie. Faptul constituie o parte integranti. a
polo, tatd gi fiu. Tatdl, Giambattista, qi-a sfirqit l,radiliei picturii spaniole. CervanLes spunea:
zilele in Spania qi deqi nu mai era la rirodd inbd v,,rAircuollofiuinnddeuenaadtelivnanferlleelse1,de iqviinDiutemlini"e.zeAuc,eaasdtea-.
era gi convingerea lrri Velfzquez, iar primul por-
mcdeeaapngeiueclraiRndalufaGieoTlyiMaepeenoraglosti-n(qdirGi-noyisanplqoeicc-auiailtdcafieitnasdeaadmefiaudulculd-i l,r'et'regal al lui Go-r-a, cel al btitrinului rege Calol
acestuia, Gian Domenico) era exact ceea ce dorea
sl spre a exprima pofta de viald, de viala de al III-lea (1*7), nu conline rrioi o lingu;ire. Intr-rrn
e o picturii
toate zilele: bilciuri, picnicuri, distrac,tii si jocuri, anuruit sens) lui lfilip trl lVLr-aledaililoanvailna[t-oaorevepte'sictairrtee
o cdldtorie de iarn5,, o nuntd. !flrdneascd. Toate tr portrel,elor
Vel{zquez le pictase (ru aproape o strtd cincizeci
acestea sint magistral executate. Cred cd nici un rle ani ntai inainte. VelAzquez insti poseda dalrrl
alt pictor al timpului n-ar fi putut realiza o com-
pozilie attt de naturald. qi decorativd cum e cea a irproape inuman al detaslrii care lace din el untrl
rlirr pictorii cei nrai irivlluili in mister: niciodat[
oamenilor inaintind prin z5padd qi ducind spre nu ne ari-il,ti ce gindetsl,e despre cei ctre-i p()zarr.
casd. un porc uriag (44). Citd poftd destdinuie
opera acesta ! Goya se bucurd. de orice, il intere- Ctrmparat cu el, Goya e aidorna urlui r'')mallt'iel':
parcd, l-am auzi morndincl ,,absurd, grcitesc, t-r
seazd, totul: el acceptd latura pldcutd a lucrurilor. sperierto&r'e, dar in cele dirr ulm{ nu pare rtn niL{-
Existd in acelasi timp ceva nelinigtitor chiar in
doepleicreioleasdeeletilnueirec,toem-biunantipi aimrfuamgisttaicree lle!, ramolit ;i rdu". f)or'lrelele lui.Goya au avu[
exalat de un suoces imens, ceea ce nu e strrprinzltor daci. stl

apar.tinind Line seama cit de elegan!i qi bine echilibra!i
secolului optsprezece. ln cele m"Iti-porii prbiecte
de l,apiserii pot fi reperate personaje cu aspecte putea sir-i infd,tiqeze pe oameni (48). Toatd ,,dluemeeal,
bizare care nu apar la Tiepolo, precum gi manifes- lrund."
a Madridului dorea sd fie pictatd
l,r'ecindu-i cu vederea totul. $i bdnuiesc cti era
tarea unei nelinigti care a cuprins mullimea chi-
purilor- reprezentate. Ce sd mai spunem despre rnult de trecut cu veclerea. Artislul era ceea ce se
nlrmea o vin!. de lliiclu: cert5.reJ,, bltduq, torea-
veslitul tablou infd!.isind fenei sdltind cu pdtura tlor ;i, desigur, marea sl[biciune a fetelor'. ]lin
o paia!,d (1+5), unul din ultimele proiecte de tapi-
serie ? O temd fermec[toare pentru Fragonaid, intimplare s-a c[s5.torit cu sora pictorului Bayeu
qi a avut nouS.sprezece copii. Dintr-un autopor'-
insd gchiopenia sugeratS, de manechin, ca qi privi- Llet in care se inf[liqeazd lucrind, se poate ttonstata
rea cam de vrijitoare a femeii din centru prefi- r,f, semina (1rG) cu unul din acei tauri spanioli
gureaz{ deja Capriciile. rnici qi robuqti pe oare avea s5-i picteze mai tirziu

l\{ajoritatea proiectelor de tapiserii ale lui Gova cu atita precizie. Pdldria ciudati pe oare o pulta
sint in acelasi timp qi pldcute lucrdri decorative, avea un scop practic: jur imprejurul bonrlui erau
ele avind foarte mult succes, alit de mult, incit inlipte lumindri pentru a putea lucra qi noaptea.
Poate c5. multe din escapadele lui Goya sint
doi ani mai tirziu avea sA devind pictorul cur!,ii.
Este uluniulGdoiyna.pDareaqdi oexruarirleevocalur.et,ioonaalarctinenr.dizsecauzl,d,
viala de domeniul legendei, in tol cazul nu v[d cum anl
lpuuiteCahEsatinaodveav, d,!riu-al,raffiar5s.cnriusmaauitodhaicot"gr,raasfieam. eUnneaa
nu numai ca pictor, ci qi ca om si manifesta pulinti
consiclera!,ie penl,r'u de!in{1,or'ii putelii, ;i-a pe.l,re- 38
insd a fost cu siguranld adevS.ratd: legdtura amo-
.r() roasd cu ducesa de Alba, regina societd,tii spaniole,

deoarece rlup6 moartea oolului acesteia s-a dus lrr,'r'rt, r(,5r2t )t.,aFIircrtlosi'ulr.i'lijcirrails, a1ltr,eal,ltlraletcelemisstarirtitisvtlrs[jrir-lr
sit st,r'a (rll ea. Irrtr-unui riin pnrt,reiele pe care i 1'r'unlo
le-a fiicrrl (1r9), tlueesa po;rrt{ doud inele avind
ca inscrip!,ie, unul Alba, celdlalb Goya, ea insdqi Loriei: pisiti, iilieci ;i bttlni!,e, iai' pe parl,ea din
ardtind cu degetul inspre pdnint unde cu virful l'a(,ti a pripit,r'ului sr: allii inslripi'ia: ,,Somnrtl rs-
tiunii protlu(l€r nron.stf ir'. Acesl,e t,t.tvinte pot, fi int,er-
pantofului scrisese in J,5rin{ cuyintul ,,Goya". Cu pretaIe in douI leltrli: fic cd atunci cintl tlorrnim,
toate acestea nu ea a fost (curn se afirml uneori) rrrint,ca care li-qeazir proclrrce lant,omele qi vlirji-
modelul vestitului tablou cunoscut sub numeie
de Fstd nudd (Maja desnuda) (59). Nu cunoastem Iotur:ler caLu unrplu jumatate din plan$erle lui
(loyx, fie cri fiin['eie onene$t,i, cind par'5.sesc ca]ea
identitatea persoanei, dar un singur lucru e sigrrr
rir!,iunii, cacl prat-lir viciiltir'. inspdinrintdtoare ilus-
qi anume c[ fericita posesoare a lrupului mic qi I,r'ate irr cealaltii jumritate a serit,i. inl,erpre-,t,area
rlin ulnrit e uea nlai atr5.gritoale ciici tra conferir
pur nu este qi cea a capului. Cele douir pXrli nu (lapriciil,or r.r hazl fiiosofici, cil Ei pentnr t,;i sct'nele
rlin viala realti constitrtie, confol'm gustulrri nosttu,
se potrivesc, itrl Goya n-ar fi realizat niciodalri
un racord atit de stingaci al capului cr.r trupul
dacti ambele ar Ii fost pictate clupd acelasi modol.
Aproximaliv zele ani mai tir,zirr a execut,trl in lrartea cea mai inLeresarttii a Capriciilor. GoYa
aceeasi pozilie (5i) o var,itrritti iriversrnintalir, pic-
virdesle extraort.linarul lalenl, al imbindlii instan-

ttrl,ti rnult nrai liber, acesl,a l'iind, dup[ plt.e-r,ea liineului tipic unei fotografii, cu stabilitatea com-
lroziliei indelung meditale. Scenele inspdiminld-
mea, un t,ilblou nrai leusit. loare lar a fi lirnl, r,u precizie in mintea lui schema

Perioada cie glorie a lui Go.ya a dur,irl pini la raportului inlre luminri ;i intunelic, Iapt care le
virst,a rle cirrcizJci de ani. in i7SlZ, o boali'miste- ins5.
lioasS. s-a abdtut asupra hri. Nu stirn despre ce a r,onfer5. pelmanerrla urmi sinrbol. lntlin sd
,,r,ed cI Goya se gindise la intelprei,area filosoficd
fost r.orba, se hdnuieste insi ci era o formd de a Capriciilor tleoarece in clt,senul pent,lu gr&vura
sifilis de vreme ce el insusi se socotea vinor.at de foii de Litlu (5i|), in locul ,,Somnulrri ra,tiunii"
figureazS. o iriscriplie care incerpe c:u ,,Id,iont.a, tr,ni-
propria-i imboln[vite. ]-af r,t l l-a scos clin circuit, oersul," (limbaj universal). AceasLd explesie tre-
t,imp tle aproape url an. iar [a sfilqitul acestei llrie sd se refere, dup[ p[rcrea mea, Ia imagistica
pelioade era surtl, rlar nu gr.eu cie ui,eche cq sl,snslor supranaturale, c[ci e adeviirat cI res-

ller,'sl1rl61u suu pierzinchr-si lreptal, auzul ca lJeeLho- llrueict,tivdiei -ma olunnsgtrui lsiisnttolcielei,feimluai gcienlaolriacaormeeaneuasbcirdt.-

ven, ci deodatd surd ca o pial,r[. Acest om care
fusese in miezul viel;ii era bnrsc scos din vilt,oare.
Din nu sbiu ce pr.icind, fdpturile umane lipsite de
( i'eaturi cu capete crescut'e direcl din picioqlp,
voce au der-enit perrtlu el grotesti si revolttit,oare, t,u blale enorme. babc cu lrn singur ochi,
iar singuritatea surzeniei luj a fost invadatI de lrit,ici lintolii, !api rsi
monstri isnefrri,ciaoqdteitogrri.avinurui rc.mirteitioarjii-eaitidr.aataancie;lqi-qai ftili chip invesmintal,e in
inceput l'iguli
ru rigari sirvirsintl ac{irini tintenegLi ii, desigur.
vlljiloarc pal' a {i membrii r"rnei cas1,e cotrsti-
rrume foiosil, dc Pirarlesi pentr,Lr TemnigeLe sale: lrrit,e sau -ai
Capricii (echivalentul spaniol |tind Caprichos). Ele unui limbaj univelsal al fritii. Ille
rrlrat in arta ant,ic[, in art,a orientalti, pe nralgi-
au fost publicate in cel tlin urrrr[ an a] Secolului rrilrr rranuscriselol medier-ale. ltr Ilosch, la Bnrcgel
Ila !,iu ni i. A prciape jurn[ t,a t,e din planqeie C ap r iciilo r li la Arbhur Rackham. Dal odatd cu tlecerea
au ca temd suplanaturalul, lestul sint inspirate r ler-nii si cu lmbltrinirea ,,,1f inNslor, aceste crea-
din viala real{. Urra dintre cele aparljrrirrd pri-
rrtului gtull, ce pare a {i fosL tlcstintrtii. paginii de I rrli 'irrr,eLr,lz.r'r sit rte rtl;ii irrsltlitt-rinte. Pit,itrii ltli
titlu, il inlirliqeazir pe Go.va adormil la musa cle '{0 (lr,\'a :iirtt sirnpl,, (:ir7.Ltr'i l]atrlllgir. c. iiir' I'r'Iiitr-,e-
I .r,le Itri tf ot.u' o problernii perrlt'lr srtcioJtig. Riittnitrs,,r

cii prucrcsul rneut,ional e palte inLegrantii a decli- cu spice cle gliu irr pi.ir', e r.ru ftrl ctre Olelia si irr-
tr-adev{r cd' a qi innebunil, (56). 'i'oLuqi la priura
nului general al credin!,ei in supranatural printre vedere lrare a fi o frumoasd doamnd de societal,e.
irnesatlreui{m,i uI lllnmpaliuisn,spcduimtiorrtt,iSi .tcouanroead;teecrnit
oamenii o Goya a picl,at qi tablouri cceuasiunbfi[eticqLaeLd{ininvipar.otdiec--
grozdvii
r,u totrrl altti viatI ilecit
cele ale,,limbajului uttivers&I". l,elc tle lapiserii. Irare s[ fi fosb obseclat de loate
Un luoru surprinzdtctr e acela od Goya a oferil
regelui planscle Capriciilor, luclale ce consLituia lucrurilc tclibile ce sc pot irrl,inrpla omenirii cind
nceasta isi pielde conbrolul raliunii; a pictab asLfel
un abac necruldtor la aclresa socieLir{ii gi a Bise- o serie ile case do rrebuni care in Spania r.eacultri
ricii. Cdtre sfir;itul vie[,ii, a mdrlurisib 05, a proce-
al optsplozccelea erau deosebib de rnurdare. $iil,icmri
dab astfel spre a scdpa de Inchizi,Lie. Pd.rerea mea rlc la Flogar'lh cir ele erau la l'cl si in Anglia
c cti a ac,tionat ala deoarece glavurile i-au pldr-rtrt
regelui care lc-a socotit autuzante. Bunul bdtrirr Iurnoa elegantit obisnuia s[ le vizit,eze perrt,r,u dir-er,-
I,isrn.ent,, aga cum ast,izi oamenii nterg la filnroll
a conlinuai sri-l ut,ilizeze pe Goya irr rtiuda sur- rle groazti. Se
zeniei aoest,uia; a 'invi!,at chiar lirnbajul semue- poale ctr bttcnrai ,,bo11[i1 do a vizila
lor sprc a pr.rlea cortunioa cu el. (i'oya l-a fdcuf ospiciile" s[-l [io1,11. inlr-adcvirt
fi influerr!,aL pe
rrici urmii t'le rnil[ nu al)arc in tablouri]c lui, r,i,
desigur nernuritor ,si de ascrrrertea qi 1le regind' tlimpol,rivit, seul,iutcnl,ttl indigtrtiril fali <le aut,o-
Respeclivele portreLe regale (51r) au fosb deseori lilatca t:arc in tnod deliberal, suprirnii sau pelv{1,-
sootilile satirice ; irt tnod sigur, ele nu sinb ; sint
tcrsLc la!,iunea. l'apt,ul est,o cvidenl in douir luclrili
pur gi simpl.r firlele adevlrului. De ]a Van Dvck rcferiboare Ia act,ivil,at,ea ljisetitii: procgsiuttea f I;1-
gclanlilor (57) purlinrl nrriql,i inspiimintdtoar.e qi
iucoace ne-am obi;mrit cu ideea c[ pictorii por-
trcliqt,i trebuie sd flateze, clar in sccolele qapte- Piildlii groLcst,i ;i tribunalul Irrcliizi[,iei (58), rrnrlr',
.qprezece si opbsp:'ezece rnarii potenlai,i erau afit
rle siguli de pozitria lor inoib ltLi!,in le plsa de fapt r;,rotirntdnatmasncaal,rialdrcandt,er'u0ooslnrirniiliiapjeusci,ai!r,iceip, ooaamleecniiri sirrI
curr erau reprezenLali ca irrrlivizi. UILimii Niedici
arat[ in portretele lor ca niqte nebuni criminali: nici
rr-au sliuL cd le avearr. Arnbcle sint lucrtiri deosr:-
lrit de birre realizate. Gova a {ost intottleauna la
nici ci. au dat vreo import,an!,d, ei erau Medicii. biniirllrtuiritn,:esccti:riritlseurrzaeynoiarbia-rrsivi cPlrioitt,eizne
Regina Spaniei ditr portrelul pc oare Goya l-a rrrulbinrile, si
fiicul, famiiiei regale ne apare uritd' vicioasi ' i
1,ri1'1n15. (55), sint, insl sigut' ,,d eil nu gincloa la fel. ajutnr. Cirll

Bdrruieso c[ Goya a qtiub de ce a reprezental-tr irrohidoln srrne1,ul Lelervizor"ului, rlevorrirn deoscbit
aposalfteel,odo5o.cpi ldecruased.epRaergtienadaeveaa,fmi aui nmiupl!o,ioirbiot v-nicqii rle rccelll,ivi la gestr-rrile ;i rnirnica actorilor carc

pal a^cirpiLa tr'S.sAtrrri suplanatutale si uqor gro-

losl i. ll felul ae estiL a privit Goya enrn.rii aproape
ani si nu est,e ile mirare cd
prinbre care unul foarte capabil ;i energic pe lratiuzeci de au inceput sd-l obsedeze. fetele qi
gesturile
nume Godo)-r c&re a fost dirnp de mai nrul,fi ani lor

adevdratul cirmuitor al Spaniei. liu incape nici o incloiali cir Gova cra convins
r,[ unui din dr,ogurile cdnria in mod special i se
Go;ra a scdpat de bfooasltdv-esntiut qi dpeiostuorrzeproriretre- - rlaLora somnul ra{iunii tr.a Biserica; el avea cea
si zece ani de zile a ca rnai proasLi pirere posibild despre institutiile

iist. Ce minunat,e sint porLretele acestei perioade ! rrclesiasticc. Asta nu l-a impiodicat lnsd de a pict,a
I'runruselile din luntea bunit, pictate de Reynoltls lrrcrdri cu subiecle religioase, intru lotul sincer.e,
Ei Gainsirorough, sint lipsite aproape cu totul de r,iici ca olice om de obirsie lalin[, cit de pulin ar
l'i r:rezut in creplinisrn, se consiclera t.ot,ugi parte
introspecfie psihologicd in vremc ce chipurile ferni-
rrine ale lui Goya r'[r]esc o nernaiegalabi congrtr-
ltf.rr!ti orr $taleir lor sr-rfl+rt,tr;ts t'it, ConlesQ Ch,inchon, +2 rr st,r'ttcltu'ii r'r)l)rezol)[i.r[,;i tlc ].riser"rt.,rl c;rtolic[. Litta

clirt{,r'c rtcle tttrti izlrut,ilr' {rlr('l'e ;tIe sltlc it l'ttsL deco- rrltinnul r$z}:oi. Privirea nu poate suporta mults
rAEan"let"oa,l1nu"iorcteorilmeblrLiosuz,eiIltti,Lcieiorl,iilrnqJg1;sa(5l\-ia1ar)d-ft6iid0a)tcrauAsnf;uoimlp'ieesleiTt iSaecfpienoltaluo$l'i' rliri gravrrrilc avind ca lcmd dezastrcle rdzboiu-

lui (61).

-i nictaL o balu*irad,i cle jur imprejurul tamburului Goya a exeoutal, de'asemenea doul mari tablouri

cu evenimentele de la 2 qi 3 mai, cind francezii qi-au
afirmat puterea la Madrid. Ciliva conservatori
..'trpolei, in spal'r'le c{reia a plasat o mulJ'ime de de modd veche au aprins scinteia unei lupte nein-
guld-cascd it pt"*rllttle ci aqteaptI sd vadd cunl
sfintul invie"nun mort.-l'-oalte pu,tini dintre ace$tia semnate. Doi ofi,teri de carierd au pus mina pe
cle eveniment' Cei mai un tun aflat pe o indllime deasupra oraqului qi
sint cu adevdtat ptiretoau.,u-pdaeli semeni, eviden,t'iind cu au tras citeva salve in ocupanli. Drept urmare,
mul,Li i,si vdd cle generalul francez a ordonat s[ fie impugcali cinci
aeo."liia plegnan!,d relaliile specifice dintre indi-
vid si rnasd. ceea ce repi'ezinLd chinLesen!a reddrii nr;i de localnici lua,ti la nimereal{ dintre cei din
irnprejurime. Plutonul de
unei'mullimi. Fiecare personai e deosebil de vivace de execu!,ie ;i-a ales locul
si aceasta sc datoleazS. in bund mS.surd Yitalitd!,ii polrivit (chiar aldturi hotel Ritz) qi
actualul
;; .,;;; sint pictali. Vdzuli de aproape, sint reali- ii-a pus pe treabti, aqa cum se vede in exceplio-
zati din mari pete de culoal:e care se topesc intr-un rrrrla pictur[ cunoscnbii suh numeje de 3 mai 1808
toi atunci cincl sint privite de jos. Fdrd int.loiald (ti2). Dupn opirfa mea, avenl de a face cu cea
cd nu avem de a face cu o pictul'l religioas[, ci rrrui mare operi din Loat[ cariera lui Goya.
cu o scend de viald. Straniu e faptul cd Goya lla este in intregime or:iginalti: pentl.u pr,ima oarii.
cdruia ii pldcea atii de mult s5-i picteze pe locui-
irr istoria artei un piclor a fost in stare s[ prefaci,
loc s5.-i zugr[r'easc5 l,r'anscrierea imagisticir a unei scene reale intr-o
torii iadului, nu putea de bisericd sint tineri d-pine irrsemnatS. oper[ de alt[. Tablou] aratd ca o foto-
cei ai raiului. In,gerii
rlin deparle de a pdrea glafie luatd cu blilul, neavintl nimic din schema-

Madritl , aga cum'ii vetlea el, s0 presupune a fi lismul altor picLru,i istorice de mari tlimcnsiuni,
r,lriar dinbre cele ntai reusite. Masacrul din Chios
stinli sa"' aseruali precum
ingerii (60).
dolinlea18m0o8m, ienntvciatiltaicluciaGteoayacso-iancpirsoccluuscuenl rl lui Delacroix (167) a fost picttrt, in 1824, cu
al rrrult dupd aceasLir pinzii a lui Goya, qi cit de pu[,in
de rrrrtclern arabd ! Avem impi,esia cti Loate persona-

crizd din istoria Spaniei. Regele abdicase, iar ,\ilrl'cemaoucfeoslta, dispuse ,si reproduse dupl studii, in
qi-a trimis armatele sd-i ia locul' Goya ele par ieqite dintr-o strdful-
Nupoleon Cu

ceieuxctdeop.luliEpaaIAl',fniuegs.eliGeseio, yil,nuo'tsifaecvugonfaolssreecaacierneitnvrs-oeolaumpt'oinez5i'iliomearnrmeaapvtel5la-' qol'are orbitoarc a memoliei. De fapt lucrarea a
l'ost pi.1u15 cam dupd ;ase ani de la eveniment
nici un mcitiv s[ pte!,Lriascil monarhia 9i dorea rrcliind doar consemnur.ea unui singur. episod, ci o
r rcclu{,5.toare refleoj,ie asupra naturii puterii irr
s[-qi pdstleze slujba. Ltr inceput s-a imprietenit' qcneral. Goya aparlinea Secolului Ra!,iunii qi
rlup[ boali era obsedal de ceea ce s-ar putea
cu'ocupantii, dat clntl a vdzut cum se poallS' rrLLimpJa omenirii cind raf,iunea igi va pierde
p- atdliiosltirsumgeurli lunei cdoentsepnaitn,eioql isacuarsnimajepabtieastpiaelent-tu .rr11[]'11lul. In 3 ntui 1808 el infdliqeazd doar un
iamenii de rincl s-a afirmat din nou, ldsinilu-ne ;rspect al it,a!ionalului : brutaiil,atea predetermi-
imagini clespre ocupa!,ia francezS. care constituie
rratd a oamenilor in uniformd. Printr-o trdsdtur[
rlr: geniu, a pus in coritrast formalismul repetdrii
cea m.ai teribilI si rnai osirtdil,ctiile trtttitlanlnare slroi zpiltoiilioiler lesogidleaolilaoiro, linia de olel a armelor lor
acli.rsi I'r'e(:rlat,5 cr'uzirrr.ii i)rrrenesl'i , iar' ''irirl iifir'm crr siluetele
aceast,il ntI-n)i scapI diti vo(lere J'ilr-nt'le f aurrt'c dulltlr trle caschetelor

prirv[lil,e ale celor ce le serveau drepl, lirilH. Cind ln accast,ri vrirmc Go.l.a a inccl,at sii miri fic un
privesc la plulornrl tle execu!ie, inri amintesc t,it rea[st,. ]ira iut'clesat, dr emof iiie sl,irrriler de arrti-
r-lrt,e expeltetrje vizuale gi aplnapg tr.rN t:c r-edea srr
amesteca cu lurnea pl'opt'iilor (roilrlal'e. Supra-
arti;l,ii, inc5. de la inceputurile arl,ei, au simboli- naturalul insentna mult penlru
zat irnplacabila conforma.re pi'in acest fel c'le re- lui Murat, ale cdror brutalitd,li cl. Chiar ;i solda!,ii
petare irrumani.. Situalia se I'egi.selte in reliefu-
lile ggitl.te ctr arcasi, la iuptltorii hri Assurlta- ie-a const-:mnat cu
sirpal precum qi in qirul cle sc-.uturi trle uliaqilor' un realism necru!5.tor, sint inspdiminta,ti de o
de pe fi'iza tezauruiui sifnienilol clo la Delfi. Pe aparilie (66). Era obsedat de citeva fantezii (67):
una dintre ele era aceea a zborului, inchipuind
asbfel o mare variel,ate de figuri zburdtoare. llra
toate aceste monumerlte puterca e s',tgeratii prin obsedat, de asemenea, aga cum mull,e min!,i tul-

forme altstracte. Vict,imele puterii ntt sinl, insir burate au lost, de oameni cu infd,ti;dri de animale
abstracLe. Ele sint ftirl formd qi patetitre aidomil qi de animale cu comportamente umane. ln 1819,
sacilor veciri, ingrirrniclite utrele itr altele ta rni- la virsta de gaptezeci qi trei de ani, si-a cumpS.rat
o cas5. ltngd Madrid, cunoscubd sub nurnele cle
nralele. in fa!a plutonului cle execu.lie al lui N'{ulal..
ele iqi acoperit ochii sau igi impreuneaza. nriinile
i,m,caasgainsaulriadulluuii". -Pinpzeelcearseeqai-faldimiapoPdroabdiot-oindsuaplda
a rugti; in nrijloc, rrn birr'bat cu fa!,a oacheEii i;i al5turat5. celei consacrate proieotelor penl,ru tapi-
rlesface bra,tele in geslul niot'tii prirt trt.rci{ictrt't,.
Cirmaqa sa albir qi deschisi la piePt in fa!,a gtrriL-rr
de f oc, e .,a {ulgcrul inspiraliei ttartt a iipritts serii. Treci astfel de la culesul viei (67), cea mai
incintdtoare reprezentare a vielii vesele gi imbel-
int,reaga compozilie. Dr: fapl scerlrL e hrniinati tle qugate, la un tablou de felul lui Saturn deuorin-
acqterzaatsiip. e1ctetupl irzmdilnetn, l-uil,llnal
o lanlernS. naT'e cub alb du-;i copiii (69) pe care Go5ra il avea in sufra-
contrastind ctimAsii albe.
Conccntrarea lumirrii care vine de jos 11[ senza!ia gerie. Fanteziile infricosXtoare erau tovarirsii in-
unui episod care $e jriacd pe scenit, iar clldirile
timi ale;i de biitrinul surd spi'e a-i fi mereu in
filla ochilor in propria lui casir.
lllulol fuilnautei pe cerui inlunecat imi amirttesc fttntlit- Il neplicut, s[ imbritrinegti, clal bllrirte[,ea nu
(1e0or'. Pir:lura este
insri tlepalt.e de a Ii

teatrald in sensul cii ar plrea nelealit; Ooy-tr n-a presupune inl,oLdeauna o atare cat,asl,rofalir trans-
qriyirenp-eataerxeargicnrttreLnilrirotnl'uatn'iimaicpronziioliiilorrrnsoglctlsat.- formare. Ce se intimplase ? Ilra obsedat de asLfel
{orJ,at zdeezes?peDreiestiogtui r,(7inLs,d72e)lerynt uinceerarcuapse[ le erterittri-
Chiar
liior nu e cu l,otul stereotip[, &qa cum ar fi fost de-a-intregul
in arLa oficiali clecoratir-d, iar poziliile cltipitn'ilor
grcoaie par a indica asinclonismul timlui' 3 mai,, speriebori, lucrul fdcind ;i mai l,ulburdtotrre decit
pictat probabil pe la 1811+, aratir cri talcnlul tlc
monqtrii cu capete de animale din Capricit (68)
aceste picturi cu caracter particular. Goya a con-
centrat in aceleasi imagini blntuita lui fantezie ;i
pictor al lui Goya continua sii. sporeascil ;i sir se
clezvolfe dupd virsta de gaizeci tle ani. lntr-itile- observarea fiin!,elor omenegti. Mul!,imile consti-
tuie incd cea mai reuqitd temd decorativd; de
v[r', dou[ din cele msi sh{lucite rea]izriri ale lui multe ori insd ele sint posedate mai monstruos

au fosb pictate cind avea peste qaptezeci clt: ani. qi mai diavole;te. Dup[ cum se exprima Malraux,
llle leprezintd dor,r5. condi!ii ale femeii: Ierrteile
tinere (63), plesnind de via!,ti si incintirtoare petrtlu cseuamne5o. beixqpnounitednst imalpalitgaoten,ie,i,epl eesctealceell-ma aaivudet
Buropa". Nu e de mirare cI Goya inseamni azi
privire ; femeile btitrine (ij5), olibile, nai mulL atit de mull, pentru noi. Scrisorile lui nu tr'ldeazir

clecit r.r'ednice de niilir, cu toatir vilalilalea tratts-

lornrata in r'lulat,e, aqtepLind ca miittrroiul timptr- 17 nici rrn somn de melanc,olie: ele sint pline cle hrptir,
lui sd Ie sptrlbere din drum.

rle i:uni dispozilie, t,Jriar Fi 1n r.irsl,a de ircste tv

opt,zeci de ani. Este posibil ca Go5"a sii fi fost rrrai INGRES I
lpaut!,dineinofrroicriolesactdrdoerarrrleond;dtrdiieasdcih;iipndaeicpituplirnesourpipuin-
cei de astdzi. lntr-o viziune saturnicS, chiar il vor

fi amuzat c{ci, cu siguranld, era satisfdcut de
felul indrdzne,t qi de mdiestria cu care le reda in
picturd; c5.ci aceste tablouri particulare sint pic-

tate cu o libertate nemaiintilnitir in arta europeand

pind in vremea expresioniqtilor. Goya s-a detagat

de tradilia clasicd intr-o mdsurS. in care G6ri-
cault qi Delacroix n-au reu;it niciodatd. Cineva ANil TNSPIRATE|
l-a intrebat odatd pe Goethe, aflat cdtre sfirqitul
vielii, despre deosebirea dintre clasicism si roman-
tism, la care autorul lui Wertlrcr (sdtul fdrd lndo-
iald, de asenenea intrebare) a dat cel mai scurt N{ai bine de o suli de ani, Ingres a fost in nrod
rcamltlr3rrlvr)anouoeasamnbr.nbtciibtcuiiaamseabt.m,yueL.iseraaeAono-rctcaareonrpvaLtsreeescintcitos"dtimlrtliiuelitfotoaerravdilcmeui.ehidtdliloduaeuerliri-i'qipiqcoriiisbucmtlfiutavciuadeiinrsoeridecntnineol,cvtsaaiecplp,nardnu.reieeisdsdtees.oeeetEpn-lanareal,uirnliitdnlnqiarsleiercrusatclpisetnu-etii
trids.smpuunlsbcooanlsde"m. nDaat:cd,,calars. ifciisamduel vedsradtn,dutaltteim, reolme atan--

blouri ale lui Goya s-ar situa la apogeul roman-
tismului, c[ci niciodatd dezgustul de via,ta orne-
neasc5. n-a alterat mai profund vreo minte si n-a
pricinuit o mai catastrofalir hoalS a imaginaliei.
Cdtre sfirryitul vielii, Goya a pdrdsit Spania.
Sub paiala de rege care a fost Ferdinand al rr.cautat_tot timpul vielii s[ se erijeze ca dumnezeir
rrl ortodoxiei. Pdrdsea imediab expozi[iile t]acir
VII-lea, al treilea qi cel mai r5.u dintre regalii irr oln se afla.u picluri romanLice; a i'ost'un direc-
stdpini ai lui Goya, a avut loc o reac,tiune violent[.
Lrlrorrla6lsRsor*mr*aq,biial rsidaaucdtocriitnaervaal Academjei franceze
BS.nuiesc c[ vechiul revolulionar nu se simJ,ea dintre cei ce depin-
prea la largul sdu, deqi rdm[sese pictor sl curtii,
spunind cd plear:I in Franla nurnai pentru o curl ilr;rleiriaaputerddrgseeoeaniaidnlitv[adeteecal,aiyoaacrdiute,ndc,,aetrttmidoidcfta5olrsd,utoilsvlua!c,n,l.dinInd{ceoasmspuoiprdrirta,l
la Paris ;i a
de ape. De fapt a sosit in782/+ Caral cu flutni vdzul, arLei sale..Se poate
care erau expuse Chios demonstra c& de fapt a piciat
Salonrrl la al a lui rurmai trei tablouri pur clasice. Unul dintre aces-
si n[asacrul de la t,ea (74) e o piesd academicd extrem de plicli-
Constable Dela-
croix. in iimpul intoarcerii a fost pictat cle
Vincente L6pez (70) la virsta de oplzeci qi doi
r,rtas{ pe_care, ca student, a prezentat-o pentru
de ani qi tclt atunci scria: ,,Nu mai pot_vedea, scrie prerniul Romei. Titlul intreg evbcd elocvent'lumea
sau auzi, nu m.i-a mai rhmas nimic decit vr,iinta, rrcademicd : Solii lui Agamemnon trimi;i sd-l i.mpace
dpeeA, hcitlneti,pned,cfaarpet-elLgedseericoiilnorc. oTrti,it.lmupi reeunmd,aci abpuinttroca-
pe acesl,a o am ins[ din helsrrg".

IrIl_ll8ioer1bAsm2liol,ulurdplrluoep;sinll,aientarccrun,ui;cetoviesgerbraiieLtnot'ctor.p(ulp,rllepueAmicrle.rcieuarlrdo.peenedumlaaluurrill,Qti(i,2um5ieras.)i,tineapvralirclnqotriaeocyta{aesrmeiin:-,

plu impecabil qi convingdtor de compozilie.greco- fericirea supugilor mei qi peniru zileie lor de glorien
raodmev*ndir.alAeltntroe!i,lieoanataubtalo' pu,oaorptdildtditlduel olasicism cu
Cil priveqte portretul lui lngres, acesla aratd ca
7a Marcel-
lus eris (fu vei fi Marcellus) (10!)1-el reprezintd un bibelou uriaq, ca o camee, ca un diptic consu-
pe Velgilius citind lui Augustus Eneida pictura
-in versiu- lar sau poate, gi aceasLa nu intimpldLor, ca o
a iost itit de puternic concentratd incit
nea final[ figura lui Vergilius insuqi a fost inde- rniniaturd. ottoniand.. Este o uimitoare .lucrare cle
pdrtatl. Restul picturilor sale, deqi clasice in ce crimpozi[,ie. Virtuozitatea cu raLe Ingres s-a jucat
privegte conlinutul, nu sint cituqi de pui,in clasice (iu arcele qi diagonalele, echilibrul intre formele
vcdaz5s.rti,lo.r'T, ahd*oitpshilpeinSdilvae-sl tcrea,teugnoricsoi npteemInpgorreasn clar-
drept lalionale ;i iralionale, toate ne vr.{jesc rnai mult

,i,\ur,n picior chinez rdtdcit printre ruinele Atenei"' decit un bale,L pe ghea![. Arlir pentru arLii? Nu
Yreodat5' o pic- intm toLul, cici arn admis cleja o altii finalilale
ciecl cd Silvestre sd fi vdzut
tur{ chinezd veritabil[' aYea insl dreptabe. Linia cininctlaarempceormfepcaliru:anle, ap,ord,turreatublilictaut,eoa(iasmi esceo-puolpseirn.tii,
sinuoasS. ;i absen!,a umbrei in cele mai valoroase
lui Infres dau un oarecare aer orien- ele insele simboluri ale puberii. Ar.enr tle fl face rrrr
lucrdri ale
ltuLelea tlivin[: impirr'alul zeilicirt,, nu (iel ntai
inall, slujbaq al st,ahrlui. Naptilt-,on al lLri Davirl
i'iidesl,e lealismul arteri lrtnrane republirane tir,zii.
tal, sugerat in aceea;i mSsurI qi de amestecul de
senzualitate qi rece deta;are. Nnpoleon al lui Ingres liosertlti acea magie decola-
macaeesstterupirisvdinu!,'De asveidd.eDosaevbiedqtcereindema oind t,ivir ctr carc s-au invirluit inptira!,ii cind qi-arr
In toate sl,abilit, tlin nou capilala in vechiul orient greceso
radical cle (irnpcriul bizanlin cu ctrpiLala la Conslantinopol,
acliune ;i, dupd cum stipula teoria clasicd, in z.l.). Putcretr perlfi:e tiurrii , magia unui stil cart:
faftul cd pictura trebuie sd influen!,eze. compol'- tcler'l la obiccl aitloma pirsririi cle prtrcli r,re-;i

tamentul l.man. Ingres era ceea ce numim astdzi rlcvoreazir vicLinia, acerst,ea sint, caracterisl,icile pc
un artist pur. Cred cd a fost cel dintii pictor clruia
rule l.irtirrul Ingles, care nu plecase incri la llonrir

i s-a aplicat in sens peiorativ eticheta ,,artd pentru p0 vlem{)a cind a creat resper Livvl obiect de cult,
qrtd", deoarece un- scriitor ca De Langewais..se Ie impusese cieja idealismuiui clasic.

p-elcinoug"e, a, in cuvinte care stirneso iIr noi un familiar Jean-Auguste Dr-,minique Ingres s-a niiscut, lir
de lipsa egoistd a oricdrui sim!, social sau de
solidaritate. Nri vreau sd dau curs ispitei de a N'funlauban in anul 1780. Era, aga cium se poat,tr
Horapii (5) glui idDe aavidsccoaateBainia lrtnslaLa din autoportletul lui (73), rrn adevi,'rral,

compara lui Ingres. turceascd' ntelitliorral : scund, ct,iunlitrielulelatrirnPrisicliarrsiessoi.'ofachtiirilmear'lili

(109) a evidenld, cirpltri, irsenleneil
pentru o mai obiectivd cintdrire' o luc-rare in care
itrgrus insuqi a fdcut una din rarele lui incercdri rrltist, (bunicul Iusese maistnr cloitor'), iar fngres
ir fost, rlirrLru inceput hirr,iizit arLeloi,. S-a bucru,al,
cle"a fi un artist oficial. Ilustra,tiile nr. 76 ;i 77 tloar de o etlucalie sumali si, ca oei mai mr.rlq,i
infdliseaza por[retele lui Napoleon executate de (,irte au rcclenL pentru moderni lunrea anbichi-
IngreJ gi Davicl, la micd distan,td in timp. Cel al
l,ir.lii clasice, nu cunostea de loc greaca si, pracLic,
lui" David este de un realism inc[pdlinat: hotd- I'orrrLe pu!,ind latin[. Lipsa cie culturir [-a stin-
rirea lui 4s q lua in consideralie toate detaliile .it,rrit, t,oaL[ r'ia!a, desi afirrna, inlr-un fel cu drep-
s-e asutibt ocredloenedaezmd osbciolieprurciliotrq'siacleutepleolcitiiocrea'pCileoars-ul l,at,e, cd petrecirrdri-qi tinerelea la Toulouse a absoi'-
lril, mull mai multi antichitate decil le-ar fi lost
tcaoirnaadttdda.or,r',[aAziu^ptadttrareubpltoqauitelze,D,cteoaamvtdiidn"nu,oteaii,ptlesupamulisunecarelNezaappoealneatorrnus , rr prrl,in{ii celor din nord ralc au stucliat-o pr:
lri'irri:ile scolii. in 171)7 a r.errit la Par,is int,t'intl iri
rrlt'liolrrl lrri David rrndc a lrrcltt lt l)ournnn

Rdcarnier (10), ocupinclu-se nu numai de cande- ideilor centrale, care sd.ld;luiau intangibile in strd.-
lqbre qi accesolii, ci qi Rdeompeeirscounatjae.b-loDuulprdeptrree-i
fundurile minlii sale, erau insd atlt de obsedante
ani, a-ciqtigat premiul incit ele limitau libertatea de imaginajie. La Flax-
zenLind pe Ahile qi pe solii lui Agamemlton pe
care l-arn amintit mai sus ca exemplu al celui mai man lucrurile stdteau exact invers, cdci tocrnai
pentnr cd. nu avea nici un fel de idee directoare
pur, mai conformist gi mai plicticns clasicism. dominantd putea sd dea friu liber inventivit[lii.
tPueirlsoornaajnetl,eicesinadt uimnaptr,uerinnutalutceradrienaglruaivuVriislecosntati,-
Faptul c5, roadele acestei inventivitd{,i erau diluate
gi descriptive nu le diminua folosul ce-l aduceau
Mnseo Pio Clementino. Tn strddania al cdrei unic acelora dintre marii artigti care aveau nevoie cle
lne-laerreanduenlaatfilaapnriecciiaot,fdtinrim[ru[ ldcilne la Montauban
un precipitant. Respectivele contururi fac,ile, cu
personalitatea interioarele lor albe, erau chiar un fel de invita-

sa. E foart,e curios cd pictura a fosb mult admiratd !,ie, aidoma veqmintelor cu care putea fi imbrd-
pdeenctlrturec5s,ctuolcpmtoarui ldeantgolreitzdFl'ulaixmFlaanxm- asnpuInngcrretrsicisa
fost capabil s[ se dezbare tle c]asicisrnul lui olto- catd decent o idee mult mai consistentii. Cind i-au

fost ardtate lui David desenele lui lrlaxman, el
il sinputrs-a: d,,eavceda.rstad;alucarafroesvt;addian la tablouri"
dox qi s5, descoperc un stil cu ajutorul cd.ruia sir. nagtere iegit ale ltri
o via![ a afirmdrii de gi
p-orRne{dasdccSi.npilee calea de stil coboarri pinI sine. insuqi cit ;i cele ale lui Ingres. ea au
acestui in anul
1766 cind sir William Hamilton a publicat, in Inventivitatea mai sus amintitd era irnpor'-
t,antd pentru Ingres numai pentru cd ea se t'rprirna
pat,ru volume impundtoare gravurile colecliei sale Ienrgareinstrfu5.ctoetaupl aardLeecvcaltin-treceaclraeil
intr-un stil care-i
de vase, vase etrusce) cum erau numite pe atunci; conturului
faptul demonstra c5. arta greacS. veche nu se ase- pur.
mhna cituqi de pulin cu elenismul irrsipid al g1a-
artigti peritru care conturul constituia ceva sacru
vurilor din Museo Pio Clementino. St,ilul celor qi magic ; motivul era c5. in acest chip se aplana
dintii, poate nu tocmai riguros, clnl justificat,
gravul conflict al artei sale, acela dintre abstrac-
pus in legdtur[ cu vremurile lui Homer. ap5.rea
!eEiuai noeefsoqtaei isefeonaaslrbibtdeilitdmaetaeh.reirDt.,iif$eeircetuno!,tcauitqeinivtraaecleicnaeiesiatistcneabbv{se,itdrrieapmce-
plin de via!d gi decorativ, suportintl contraste (,iune este una dintre cele adoptate aproape instinc-
puternice de tonuri qi porliurii .u dstxlii decola-
t,iv, se pale, intr-o faz[ timpurie a evo]uliei noas-
iUivletim, eafedctienlealcueistbeazcianrdauc-steeripseticcioln-al,ura' t;riassilquei tprie. Lre, nu numai de grafitele neolitice, ci chiar de
!'laxrnan in chip special ;i tn 178ii el tr dat la clesenele egiptene timpurii. ln ciuda carac[erului
lui abstract, conturul poate indica cea mai nein-
ivcald douA volume de ilustlalii la poemele lrone-
semnatd oscilare a sensibilit[9ii. Pentm lngres
rice.

Poate cd gravurile lui Flaxman (78) nu ni se mai tonturul mai prezenta incd un avantaj qi anume
par astdzi deosebit de impresionante ca opere
dfdecuatrt,ad;fei lefopaortseedianufluinenst[edolaudvrceamliet[a!i care le-au acela pe care Blake, prietenul lui Flaxman, il
1or. Prima lormula cu acesie cuvinte in al sdu Catalog des-
tiptiu.' ,)una dintre regulile de aur ale artei ca
era neobosita lor inventivitate, iar cea de a doua, linia conturului
si ale vie.tii este aceasta: cu cit
capaoitatea de a leprezenta orice prin simplul csle mai clard, mai categoricd qi mai solidd, cu
rrt,it opera de artd este mai perfectd... Ce altceva
contur. Cele doud calit[J,i erau pentru Ingres rlcosebeqte cinstea de ticdlo;ie dacd nu linia sigur{
frayipstoeligdiirlna dreptei conduite qi a certitudinii ln
deosebit de importante. Este o gleqeald, sd se u4l .,, intenlii". De hund searnd cA Ingree

spund (aga curn- deseori s-a spus) cd pictorul nu
avea daful inventivitd!,ii; tiparele f ormale ale

fi

I

r\-itr li r'ot,r'ils iugloziL lit r-ctlrrcit r,r'r,rrrruia rliir {l l.)r'(rir sirrrIli l'i''rr1, Ii rii 111,',tr,,,iul ar,rrt;r prlrr ,rrriir.,
rlesctrolo Iui ]Jlake, tle;i ar I'i iosL rio ilcolrl r-rrr srrb ini'lrierrt,n vusclt)r, grorilsl i. in gerrrrlal iirsri,
siruf dtninbele lui ; b[nuiesc oii in irctlrst a rorrstir lirhlorrl iJ lepr,r:zint,d pc oir,,alacizlcIlii
r:xplicaJ,ia vesLit,ei expresii a hri Ingrcsl ou citr.o illit (rurTr. ar.ca siI liirriiniL hgr.es agir cuut.
inurltlriint,oimeppuubr:iu,,tldeesseennulinesLccaplelobIniLgtrieL.esasaerLeexpi"r.,imCdel lrcnlr,rr lll,nliiiot.i
integral pe sine este cel in care dragostca Irri rlc arri. St,rrrlirrl vilsclor gi:oor,si.i i-a inlcsrril, ird()J)-

l,irrclr ca nrot,iv rlecorat,iv it ciorclrinilrir, rlo cir,lirtrrli
rrlgli ai tloirm.rrei dc Iliviclo; in iLr,clrisi l,irl.ir ollsui-
Antioh perrllu Stlatonice sc dii in vileag cind, r.iint cir slilul liniar i-a irrgiirlrril, si. r,calizezc iot,rrJ
bolnav fiind, sc vindecir la vcdcr,ca ci (80). Poves-
lea pe cal'o rle {-rile or.i r,r ciLea, Ingres nll-si pul()a splenclirl int,ro aspccl,rrIfizic si r.irJor.ile absl,r.;rcte a]c
cornpozi!iei. lliirrirl,aLea fr)r.rnllol r,or,sajulrri rlolm.-
opri lacrirnile -* l-a prcocrrpat qaizeci dc ani in
qir. Persttrtajul din s1r;rl ole lui ,'\rLt,ioh esto tlcsennt, ruri Rii'idr,c 0sLc I'cdat,ai. ou ilrr{rir sintlrlil,al,e si rlis-
ilr manicla lui l'la-rman. lirria lui Ingres insd it l)trnoro prest,abilit,ir caT'o r'('1[)i'crzilt,ri tnat,rra llrrli-
cip[tal; deja vatieLalca ;i pulerca de a sugela zil'o a trr'{,ei clasicc, triici,:ls,il (.lrr}} til}uncit llazlil,t,
leliclul, calit{{i de rl;rre lilarman u'a incapabil.
{l(',cl)l'o froussritr. ,()it rlcrlriI ii ri r,ortllrrzi,, r:{) sr)
iIt;trt.lrst{irlnicztulealil[a,aslcinaec",ela'iirrrnrl.airir
Inglcs a lircul f,sii sludii tlirect,c pe vasele grecest,i ; iLr:r'lasi f,irrr.1r seirsibilrl
l,r'cllrie cr'1-si r.a pier.drrl, null,
timp intre 1801 qi t]clir:at,li. f)omn,isou,ru
tliuiire (81), pictat{ in acelaEi 1,irnp, cxpllrr,.,i ,,,,
plct,;11'1,o la llorna in 1B0fi, tropiinclu-le dupii natrrlir slrrl,irncnt rlifel.it, qi rrrrrlt, nlai rttinrplicat,r urric iir
sau (lecal0ilrdu-lc (circi cr,erlca ou tdrie in calchiaj osipinrlhaoluluiljTangicrr.sP. l]imla Iir-'acrririr:-oc;airlr,pacrl,oti,st,grrhlriroicuonlrrili'i,r.rlilri-r
r,ir rnijln,' rlc irrrlonrlrrc;rrc) dirr lolumele cu gr,il\ rrri.
It:atra fi tcac;r tri, pasireir tinirr'.1. -\''r,nslil rnlr'irl itri
lrrliirrl lezrrltal, al acestor. activit[!i pato a fi tlreapIii a ]i'imir\rclii es1 o cuprilsri rlc ,jur irupr.,,jrrr.
nritra si eleganta picLLrr[ (79) Yenus rdnitci tle
.Diomctle, compusit rlin motivo luate dupd vaselo
glar.atc de Tischbein. IJeoscbirea fa!,{ de Agu,- rlc {aldrri'ilo trnrri ltorl tlo hlanti cc J)ale a fiisl,r'lr
irrcit ceva din via!,tr hri rle r\nirnal.
tnontlotl si Ahilc esbe tofal[, rJindrr-nc tlintr-o Pe'nl,r'u ir l;;rsi
o paraleiii ilc{lsl,ei compozi!ii lr,obrrie sri rre irrrli:cp-
tlat,d putin!,a de a observa in ce mdsul[ ar.ta cla-
liinl plivir,cir cti{,t.e Qtiutiroc:t'ttl.ottl it,alian, iar.
sicir greacd i-a priiejuit lui Ingres manilest,a-
lea darurilor lui naturale: simlul desenului prc- crit priyelte .*en1 iment,ul, citre Lconar.do cilr,ir (loi\t.
cis ;i complicat, finisarea, in genul canreelor, a
compoziliei, atituclinea specific[ fa![ de femini- cl ar' {i putul, prrivi a1,are fnrmuse!,e cru arclirsi

ftnlcsl,eo rie jnt,ensitate si c.lert,arqal'e. Iloamna Riviei'e
n-il fosi, nir,iodabii in sl,ar.cr sri irrleJcagd ce a viizul,
tat,e, desirre oare voi rnai avea incd multe de spus. rltttltnrl Ingr.os la fiir,a ei. Futini arii dupri l,r:trli-

Odatd acest stil constituil, Ingres s-a dor.edit, rarea tablou)ui , tlistinsulrnoclel a rnurit, rie ft,izic.

grrla sir-l aplice qi altor subiecl,er. PlHcerca pe (ral.e l)eoilro('e in 1806 orice artist dinaintea ftrzci
o avea practicindu-l i-a dat ochiului acuitatea -qi
ntiinii precizia pe care nu le-a mai deptiqit nicri- rnalure a hri llalael era socoLit primilir', primil,i-
visrnrrl operci lui Tngles a folrt consiclerat al,rrnci
cintl. Portret,ul Doamnei lliuiirc (B6), pictat irr ,,qi in ulmirl,orii cincisprezcco ani ch'ept cerra st,ridont.
:l805, rimine Lrapotlopera sa. Luminincl-o florr-
I,ll nu era insd lipsJt cu toLul (le pi.ecedentt:. Eristir
1,al, astfel ca umbrele s{ inceapii a ap[rea doar pe prinl,re clevii hii Dar-iri rrn fcl dc {racliunc a celor
linia conturelor', el a p5strat caractenrl liniar al (r0-l; spttncau ,,primitili", dar inr:linarea )ui Ingrts
lorir-irrrrslirilreurl larlilr,t1rjOi,la,(.(Q)r;{n'l1t.lur,lrtrrr'ot(tcllte.gnntl-orlr-lrrl,rolrirrrriifLirr'anr.lr.,aidl1roi,rr,rrrepirdrr,rist'l,eri,rnmrf,aajrerirlrislsierjftitr-i
compozit,iei, a[a c]um va proor,'rltr qi ['f anet la
rindrrl siiu r-ru Ol.t1ru7ti.tt.. lJesernrl r,slr, ntult, mai rv,,J11 tliir rrrrnii ir) ILrrlia, in l-u;rmna Iri iS()i;.
acecntuat aici tlt'cit irr opctele tirzii lrltr lrri Irrgres.
Consiclera poate cd artrui umerrilor doamnei llividre
54 I

Vmc-satu,ilianqleulai t rle"rlaarfcotsit,insdtiranlditdcplurpodbasboilsidree: fa"cpttuulll lui Rafael: ,,in compara,tie cu el, spunea, sint

atit de mare (gi se indoia din spate), ba nu, atit"
(qi se indoia aproape pin[ s{ ating{ pdmintul).
c[-si dddea seama c5. atta Quattrocento-ului era
superioard celei a clasicismuliri orlodox. Desenul Ii ddm dleptate atunci cincl al[turdm Apoteoza
lui DHooammenr a(8D4)eu5a\cuogliai ydiininAgt{enuan,udl adrincinpdor,ptruenteelme
reprezent,irrd pe Strat,onice cil $ Dom,ni;oara Riui'
pe
iri ne dovedesc c5. fd.cuse arninLit,a descoperire lui Rafael, comparalia nu e deplasatd. Aq putea
inainbe de a fi p{r'{sit Parisul, aqa cd, aidoma adduga c{ modul de abordare al lui Ingres este
tuturr.rr spuselor celebre ale oamenilol de seamd.
qi cea de mai sus est,e apocrifd. B^ogd!,ia, incom- ceva mai ,,primitiv" chiar decit al unui Rafael
din prima perioadd. lntimpldtor, doamna Devau-
iiararreabailr.mdzauLi -mo ai1ref,l,aqiipnioatuavriuit,ddinarQuul'atltetroac-ei nintot[prei a fost amanta ambasadomlui francez
gaj (care
la
convingerile mai vechi ;i de a-i imbogd!i stilul. a Vatican) ;i-a pierdut toatd averea qi, b{trind,
Trebuie cI Ingres a Plecat la l]'oma cu faima cle Ingres sd.-i mdlturiseasc[
venit la cum ci va
piclor portret,ist cdci curirid trebui s[-gi vind6 portretrrl. Ingres n-a ma-i lecu-
i,ornenri. Reztrltatul esl'o o dup5. d-ser,rpsoirertarepter,irnceitl
noscut-o. L-a conyins pe prietenul lui, donrnul
serie Reiset, s[-l cumpere petrlru o surn{ foarte mare

nlai lesrte apreciate dirr t,oatd opera sa. Oricine ;i acum tabloul se afli la Chantilly. Doamna
poate cnnstata c5. Granet (82) ;i Doamna Deuaugay
(Sa; sint picturi frumoase. Le lipsefte chiar acea Deuaugay ca ;i Doamna Riuiire prezintfl in chip
duiitate a culorii care tulburd perceperea in oazul cliscret acel primum mobile al
ar.tei lui Ingres
care era tensiunea intre intelectul si sensibilita-
operelor ulterioare. Granet, ca qi cirlion!,ii doarn- tea pictorului. Legdtura dintre frumuselea for-
rnei si sex esle deosebit de obscurd, fiincl unul
rrei Rividre, v6.deqte ;i lalentul de a compune tlintre subiectele cele mai neglijate. ln lob cazul,
in ce-l privegte pe Ingres, se poate spune cd aceas-
pritr contrastarea tonurilor luminoase qi intune- td legdturd era atit, de pul,elnic{ incit ajungea la
iate, talent pe oale l-a deprins de la vasele gre- identitate. Numai gra!,ie extazului pr.icimril dtl
vederea unei figur,i fcmirrine prrlea sir-;i inflp-
nmcereaqnttiit.vcPdaeuriespaedjriis1tp8ian0r7eg; edanicnuelaolsputeairaPdeolmuusiosnIinnsgterreseatsez,[uacpnirtoexldeie--
lsddaieet-,rpgP,gPlriiinaetourbroalLdrvlaeasiseteiinSlmlieiet,iulliasurnatitnitra,etIr{tcmt,oiurslebattceeuiinilpn-ddtrre'oapsadsuripirsnl,uiddanPeeeocauoapsrroIiesncrietngd-,rrde;esiintsaeuCulceioeSmrotldruatee.ii
tuiascd idealul ld.untr.ic cle ordine. Este adey[rab
Rifael". Madame Deuaugay este cea dintii ilus- cd acesL ideal obliga figurtr feminin[ sii se confol-
meze unor regull strdine ; pe dt altii parte, f5.rl
particularismul emolirinal al pictonrhri, ideea nrr
s-ar fi tradus in via!5. Crerl cti r.espec;tiva st,irr,e de
spiril este mulL mai fi.t.r,r,errLir clecib se bdtruie,
trare a acestei orientS.ri' Avem norocul de a poseda iar neputin!,a tle a o accelrta in <rhip fircstr a rhrs
la ratarea unor. artisti ca Ilurne-Jones.
desenul in care Ingres a fixat ultima formd a
compozi!,iei qi care ne arati de citd severS. abstrac-
tizare dddeair dovadd schemele portretelor pe care Femeie tmbdindu-se (Baigneuse) (85) din colec-
le picta. In tabloul despre care vorbim' p,e5i fig- lia Bonnat de ltaoaBteaynoundnuereilestelupioIantgerecse;l
cdaerneselinciereaiglei -pddsetrecaozldieirdeEnitidtaeteiamb-rddcedmpilidndtece-l'e, mai
abstract dintre mai
Ingres a avut grijd sd dea modelajului o arrumitd precis, linia de sub piept este unul din pu,tinele
contururi ale pictorului asupra ciruia pluteqte
moliciu.te ; hra!,ul ;i expresia capului previn orice indoiala existenlei unui moderl natural. Dersi anu-
mite porliuni ca pieptul ;i mina sint caracteris-
rigiditate tenreticit. Dommrl Ingres iriterzicea prie' 57
tenilor s{ pronunle in fa!,a lucr5,rilor sale numele 56 l,ice, ansamblul nu se brtr,rrr'it tle intrr-.aga capar,i-

lale de irnagina.bie a lui Ingres. I)e e* beneficiaz{ niserd mai pulin riguroase, c5.ci, cu loate c[ esi,e
insi dr-rud nudrrri 0i1ro ilu prins si se infiripe in frumoasd, pinzei aflate adtdzi la Chantilly ii lip-
prirnii a.ni ai qederii artistului la Iloma, de,binind segte claritatea factulii deschise, tipicd pentr,u
aoest loc de frunbe pind la sfirqitul vie{,ii lui. La grande baigneuse.

Este vrrrba de Baigneuse de Valpingon (87ir qi de O qi niai mare nerlol'ocire s-a ahril.rrt, asulrriit
c;elei cle a treia Eve ieqile dirt coasla sa in acel an
Venus anadyontene. Poate mai mult decit in ori-
al mirrunilor: e vorba de figura r;ulcaLir (dorrneuse)
r:rrre alt,I picluri-r, lngrcs a reugit s5.-,si inLrirpeze
ideea irr I'a grande baigneuse. hle putem da seama cunoscutS. sub numele de Femeiu cuLcatd de la
de aceasta rrtr rturrai pentru c5. ea ni se adrcseazil Napoli, deoarece fusese vindutl lui Murat, regele
onuumesqebnen,e,tler[sidmtuprliilneiridi o-rinvledidsinadtisfc{ecuebaec" e--,Blcaik9oi Neapolehri. Cind regatul acestuia s-a prdbusib,
pinzn s-s pierdut sau a fost distrusi, astfel cd
pentru ci Ingres a iitiiiz.al persotajul in multe alte avem cunogtin,td de ea numai prin intermediul
unui desen ;i al mult mai tirzii care
lucr[r'i , fiictnd tlirt ri, oincizer:i qi cinci de ani mai unor replici frumoas[ ca si suro-
ccribrul u itirnei sale efu ziuni de esen!,e: dovedesc cd. era
tirziu, tot atit de
Lluia turceasczY (t09). ln fala acestui tablou mai rile ei. Cele trei nucluri ne spulberd orice i'ndoiald
degrabri decil in a oricirrri ali,uia IIe Yill in ntirit+: in ce prive;te mobilul care l-a fdcut pe tindrul

euvintele lui lJauderltrire, discipolul marelui stitr Ingres, in virstd de doudzeci qi opt de ani, sd
aciversar', care l-a in!,eles toturyi at,it, tle bine: cteeze aceste capodopere: e vorba de trupul femi-
,,dacti insula Cibera trr li cornandtrt o pinzti dorn-
nin, sau (fapt de asemenea vizibil la corsajul
rrului Ingres putelrl li siguli cJ. ea rt-al fi fost, veselit doamnei Rividre), in limbajul modern, de sex.
Oricum, trebuie recunoscut cu Noatd sinceritatea
,gi amuzanbS. ca cea tL iui Watteati' cti robusl,it cd in acelagi an de inspira!,ie, 1808, a creat gi un
si tl[tdtoare tle pu l,eri ca dragosl,ett itr lutttca nud masculin de mare frumusele qi distinclie:
anliuir". h Lu grande baigneuse senzrtalit,atca c
realizat[ nu numai prin pozii si contur, ci ;i plirr Oed,ip dezlegtnrl ghicitoarea Sfinrulul (89). Ali putea
crede cd am trecut acest tablou in rindul pictu-
fennectltoarea delicatele a luminii rellectate cartl rilor clasice ale lui Ingres ; contemporanii lui l-au
criticat ins5. ca fiind gotic, probabil pe motivul
scoal,e in eviden!,L mociclajul spaLeltii Jipsib dtr delimitdrii tranqante a fiecdrei forme: privili la

clenivel5.ri (ie ai' putea fixa privirea. Ust,tt ttn lttrlt'rt
ptleato[a;reobcsueglvleiiumInLgortesnl,isbi l-a mai ingltluiL vleo-
tle tlcs tlazttl spa,tiile dintre mfuirinioislecliunidOuendippri;eitepnieipituspl uSnfeinaxcud-
tra;i in lui. Ingres era

cololiLului cri, linrit,at tlc ,,linitr tritl,egolicii qi solitlli qi-a idealizat modelul. ,,Eu nu idealizez, eu stnt
prea umilul servitor al modelului pe care-l am in
a rlrepLei oonduiLc", a fost, urt picl,or nattrralisl,
ce ar fi iiuLtrt irtsil. trrr ustrlirr,tii sit itlttrrlit pe o clt
totrrl allii caL,-. llin fericire, s-a simlil in slartr sa fa!d". Tebanul insp6iminbat din fundal exempli-

lealizeze acesl, nutl lt,rrninitr trploape irrtlatti ctt [-a fic5. remarr:a fdcutd c[ in ficcare artist clasic se
afll un romantic luptind sd se elibereze. lntimpl[-
conceprit (sau l-a descoperib, ciici cle fapt, c vorblt
tor, acest tablou este printre putinele din intreaga
cle o aclapl,are a unei grilvuri erol,icc). ,\i tloilca lui operd tle care Ingres s-a declarat satisfdcut.
clintre cele douti nutluri care ocupl pozifitl cen-
trali despre care amint,eam, a r[mas ca desen Un an sau doi mai tirziu, romanticul s-a eliberat

in aLelierul s[tt, un carton, se parer dincolo cltl in lntregime qi a pictat pentru plafonul dormito-
puterile lui de realizat'e : Yenus unad'yonrcne (88).
rului lui Napoleon de la Quirinal o scend din
poetul f avorit sl impdratului: Visul lai Ossian (91).
'labloul a fosl, in sfirryiL Lerminat patruzeci de ani
Napoleon n-a dormit niciodat,i acolo, iar pictura,
mai t,ilzirr cintl r'ornnnrlarnenl,ele artt'tlr,ril,ice tlevrr- 58

mult, deberinritlii, a lost riscumplratii de Ingres descoperirea frescelor din vila ,,MisLerelor cliony-
cat'e, tlin ncftlit,i;'c, ;l dcrris sd o Llalsforrnc; din- .sjAce'f de la Pompt:i. Il greu cle inchipuib cti Irrgres
Lr'-un oval irrbr'-uu i.riiLrab, distr.ugind astfel ccva nu a r'5.zul niciodat,I figula leriieii ingcuunchcaLe
din seriza!,ia de ircalg plutire a visului. Chiar aga, din ritualul dionysiac; de fapt .esp"itiva frescd
a fost scoasi la lumind abia in 1847.
ca rdmlne o operd obsedantd.

l)acjr crit,icii au cirzaprcibat o most;ri cle acacie- Jttpiter ;i Tveirtlfs,apl iacntailot rindeIBinsllp,iram.taierchaeialzudi
nrism atiL cle retinutir si tle frumos finisalit ctr monrentul
Oer)ip, Ingr.es s-a liottir.it ca urmtitoarea lui pic- de
tuli si le ,,dea (aga cum spun doicile) motiv Ingres. in cei ur,mdtori au mai fost realizate cel
pentru ce sii plingir". A stabilit ci aceasta va fi o pulin doud figuri ferninine, nu putem spune insd

inLransigeutti evocare a lumii homerice, r:upi.in- dacd ele au fost concepute atunci sau mai inainte.
Una dintre acestea cred cd, trebuie sd fi ft-rst rodul
zind LoL ce a invirlal din vaseie grettesli gi din rrnei iclei cu totul noi, esle vorba de extraordinara
curintl aciusele reliefuri aie frontonului iemplului
de la Aegina. Declara cd doresl,e ca tahloul lui iucrare cunoscutd sub numele d.e fuIarea odaliscri,
pictatd anume pentru Caroline Murat ca pereche
si,i exalc lrarfurn de ambrozie.'Rezull,aLul a fost a tr'emeii culcate de la I{apoll. Nici o urml a acestei
reprezentdri nu exist[ in desenele anterioare; in
Jwpiter ;i 'l'etis (90), cea mai prcrneditatd dintre
opereie lui istorice, dar ;i, dupd pirerea mea, cea plus, ea vldeste un anumit aspect pervers gi sofis-
rnai fnirnoasii. Chiar in 1810, cind era inconjurat ticab, citusi
d!,eartnloanuamjLleLnotreulolruigiinFa]leaxamleaanr,teai qaarric,iucem, nsutaauremrludnr-- lapt care-mi dsuegpeure[,ainzdincf[eIlnugl r,e,Asmatoinrsuelusei amnotimc"en--
t,r.rrie doud gravuri din llonter. Ci Ingres, in cul- tul final al reac,tiei fa!,d de trupul feminin. A fost
pictat[, de asemenea, in mod intenlionat, cu
rnea puterii creatoare, avea nerroie de slirtrulentul cconlluuiiLttloieiccriii;iitccaoaornrnimttee,om,mcnpaipooroaerrsaa-e!nni iisttat-rineupdf1eoe8zspe0tas8cli.tneIgdnirdnoc{gz,ieiti,o"tnine-durearsilpl,seutarrca}reeenga!ilaiu,-i
unr-rr siirmane contururi, este tot, atit de neinleles
ca qi polenizarea orhideii. Oricunr, spre a inlre-
buinla o alt,d metafurr[, perlil
care s-a formab in crealie ; ei au descoperit (se vede cI in acea vreme
jurul acesLui griruni,e sirl'iin ii criticii lucrau tlin greu) cd avea trei vertebre ln
aparIine in intre- plus. Odalisca este desigur exemplul limitd al
gime. SLlania hieroglifri a h:upriltri l'eminin, giLul tlefornrdrilor pe care schema preconceputd, rit-
ctr al tinei lebede indrlgost,ite, br,lrl.elg iungi, parcti rnicd a lui Ingres le impunea obiectului pl[cerii
lips_ile tle oase, riisrrrile si LuLusi r,elinistitor de

reale sirtt totrle icsile din adirroui j'iintei iale. Din
pfurale, tiesenole lir,egiilit,oare ale compozi[,iei s-au
pierciub, aslfel c5. nu rnrti putem r.econstitui eta- sinlurilor sale. Mulli arii dup[ aceea, cind Ingres

pele iir care Ingr,cs a Lrrrnat coura srrrzrl!,iiklr fizice s-a autoerijat in canon al ortodoxiei, sabisfaclia
celor revoll,ali impotrivd-i era de a dovedi cl
irr tipanrl pi,opr,iei irriiigina!,ii. Ag da rnuit, sI vId Odalisca nu respecta regulile desenului. INa repre-
l'azele genczei nrinLrnatei ririirri, jumhLat,e c&raca-
ti,t,ii, jurnlLate floare i,ropicalir, care-l rningiie atit zintd punctul culminant al unei serii de desene de

de insintrant pc imptrsibilul Jupiter. Irr ciuda o neegalatd frumusej,e gralie cS.rora putem obser,t'a
r;u citri chibzuin!,ir qi adincri convingere (93) a
irrvesLigntiilor allreologioe intreprinso de Ingrcs, clutat Ingres strania pozilie, pozilie care pare a fi
sLilLrl pill,tri'ii csLe in ini,i,cgime ccl al vr,emii sale,
epoca lui Per,t ier si ii'ontuine. Credin!,a lui cd ar credibili ;i sinrpl{ dar in realitate e complex[ ;i
li irLcei'ctrt sii iurii,e lricLiri'ii cr:lor.vertlri tlven s{
l)l'irrlr-rasci{ rr st,r'iilurit,il jrrsl,il'ii lrr.t: it pitslt'rloti lti,irr dacd nu Not,sl, aproape imposibil{. Ca intotdeauna

in cazul lui Ingres, rafinamentele ultime ale dese-

Ir I nrrlui nu vor fi gisite in desr:nele insele, ci ln

pictur5, agadar va trebui sd ne luim inima in v
dinli qi sd infruntdm albastrurile acide gi verdele
],r,ebrosu,teciallem" i(eda) cpdennutrucuamvpautneea plac in INGRES II
chip per-
sayura plin
din
prelungita linie a spatelui, bra!,ul care reline slnul

mic qi rotund, volumul pietros al coapsei gi ultima
alternantd plastic[ dintre piciorul sting qi drept.
Ingres avea virsta de treizeci qi patru de ani
cind a pictat Marea odaliscd.. El a traversat doi-
sprezece ani de inspiralie, c[ci deja tn 1814 d{dea
intiiele semne de rdtdcire a drumului.

PIETQRUL VIETII MODFRNE

Arrrrf 1Bt/r, unul exprrntrii Murii odulisce a insem-

ntil, rrn mornent de rlscr,uce in vialr,r lui Ingres.
li-ar' puLetl crede ci'r rrnele motive politie c Au mal,-

clrl ilcr:astir rdscrucc, desi personal socot,eso cI elo

erau lipsite rle ilnporl,arr!,[. Odatii cLr cldelea lrr.i
1\uprileon, viata in Bur.optr a intraL pe un all figa;.
Ct,a ntai important{ clierrtu a hti Ingles, Carolirrc
Nlulrl,, a l'rrsf alungat,i de Ia Napoli qi Odalisca
nti i-a miri putut fi livlutii. Chiar la Roma numiinrl
cclol ce-i pozilr scizuse. Dintre pir:tulile dc irrceprrb
rirulIo r,{rniiseser,ir nevindute, principalul nrijloc

rlrr erislen![ consLituindu-l portrcLele in creion
t:-.lrcut,ilLe pentru numerosii vizitatori de toat,t
naliorttrlil,I!ilc care treceatt prin ortrs. Pen|ru acrrs-
1!lr lapt,ul cle a fi rlcserrtil, tle Ingres irrsenrna ciii
rrjLrnsest:r'ir in centnrI societ,it,ii l'ontilne. Por.t,retele
nl-eavuirnlinridtn'dt,eirrrfral flrt('nTirtl;qi'rrrrn.r. h
r[eserilll,c srr plesiurre,
cle irrstle tle ierrsiune
f,rl
perrLru cI pur qi sinplu picLorul Ie e-xeoula, amu-
zindu-se, nu numai capel,ele ci si accesoriile ; pe
Loate lc desivirqea cu un talent ce n-a mai ftxt
niciodalii intrecub. A inceput sti deseneze de tiniu'
,si rrnul clintre primele portrete de grup, Familia
Forestier (96), a fost realizat chiar inainte de tr

pleca in f1,slia, in 1806. E vorba despre niqt,e

prieteni cu a c5.ror fiicd, tinlra din centru, se

logodise I ulter,ior insl a rupt logodna, iar aceasta

avea sir nroar.ii laLri bri1,r,inri.,,Cinrl cinevir s-ir

logodit, cu domnul Ingres, spunea ea, nu Lrebuie irt care fusese ornul aclr:rat de Ingres cdci piclorul
s5. se mai mdrite". In cele din urm6, marele pr.eot
al templului Venerei qi-a aranjat cdsdtoria prin er& un violonist pasionat. N ai tlrziu, la Paris,
clnd l-a auzit
corespondenld. Mileasa, pe care nu o mai vdzuse trucuri de circ, e-tecutind drdceqtile ryi virtuozele
a bdtut din picior strigtnd: ,,tr5.-
pind a o fi intimpinat in afara porlilor Romei, ddtorule" gi a p[rdsit sala. X{ajoritatea desenelor
venise pentru el din Franla. Cdsnicia a f'ost in chestiurte erau pur qi simplu echivalentul foto-
foarte reugitd.
grafiilor vizitatorilol c&re treceau prin Roma. Dou5.
Portretele ln creion ale lui Ingres, din perioada
inceputurilor, par aproape perfecte; de fapt ele astfel de tinere vizitatoare, Domni;oarele Mon-
tagu (95), aratd cd deqi Ingres nu era totdeauna
devin din ce in ce mai bune, cigtigind in precizie
si concentrare ; studiul Quattrocento-ului l-a invd- capabil sd dea acestor comenzi sensibilitatea plas-
ticr'i. a celor mai reuqite desene, le asigura totugi
lat sd tragd foloase din toate posibilitd,tile decora-
tive ale yeqmintelor sau accesoriilor. Flolbein era farmeoul cornpozitiei preclrm si claritatea qi per-

modelul cel mai evident, totu;i, destul de ciudat, fec!,iuuea gustului de care, de obicei, atari arnintiri

delicatelea tuqei lui Ingres produce un efect mai erau lipsite. Acest, aspect al artei sale era deosebit
de apreciat de vizitatorii englezi ale cdror fele
apropiat de urrnasul englez al Iui Holbein, Nicholas msuomtbivrep;einctrauvaclainree deseori in desenele lui,
Hilliard. Nl[iestria, tob mai deplin[, poate fi obser- apar
vat5, comparinrl Familia Forestier cu Fami,lia primit numeroase invi-
a qi
ta!,ii de a nlerge. in Anglia.;i a lucra portrete in
Stamaty (94), executat[ in tBlB. Nu numai c5. e creion,-pi,opuneri pe care le taxa drept insult5-
mult mai bine realizat[ din punct de veclere al
compozi,tiei, ci d[ dovad[ gi de un sim! mai sigur toare. In anii petrecu!,i la Roma acele desene fdrd
de gregeald ii ptireau lui, ca artist, o pierdere de
al selectiei. Nimic nu-i mai u;or de copiat decit vrenle. De fapt neegalata pricepere de a indivi-
portret in creion al lui
un realizat dup{ natur[ Ingres ;i nimic mai greu dualiza personalit,atea fdrii a qarja qi de a tla
de costumului contemporan stilul qi valoarea deco-
deoarece fiecare ton ;i

culoare trebuie redate cu consecven!,fl sub formii rativd ale celui din secolul cincisprezece, au insem-
de linie, fdrd insd a c5.dea irr formalism, iar acesta
e un lucru eproape imposibil. Chiar elevii lui nat salavarea sa ca artist, in ultima parte a vielii.

inzestra,ti, Chass6rieau li Flanclrin, nu all reu;it Dac5. fngres ar fi murit in 1815, anul ulmdtor

niciodat[, cdci atunci cind ajungeau .la capete, expunerii Marii od,alisce, l-an fi considerat cel
rnai inzest,rat qi cel mai riein!,eles dintre to!,i marii
incercau sit distragd aten.tia priritr-un modelaj levolulionari de la inceputul r.eacului noudspre-
excesiv, in vreme ce Ingres e capabil sd impli-
neascd toate minunile caracterizdrii personajelor' zece. Dar n-a fost aqa, dupd cum nici Wordsrvorth
fdrd sd schimbe nici mlcar cu o nuanld accentul
rr-a murit in 1805. Ca ,si poetul, el a triit peste
qi textura intregului desen. Un exemplu il con-
optzeci de ani, de-venind obiect de cult gi totem al
r'{,sppclabilile!ii. ln ambcle qszuri, aceasta implica,
stituie portretul prietenului s5.u, domnul Leblanc,
intr-o oarecare mdsurd, pierderea forlei vitale. In
realizat la Florent,a in t$2l, care demonstreazir
c[ la Ingtes sim,tul eleganlei qi gustul pentru modl ce-l priveqte pe fngres, pierderea a fost mai micd
tlecit a poebului, avind cauze mult mai complexe.
nu se limita numai la imbrdcdmintea femininir. Jdliarnnpuoterirra'{,nusmenazi aulinilesl:umipIlungdreecslinaualrdremaca{s,iiltoor,t
cEilalprcainctdicearadevaosrebmaedneeap,esirsuonnasjteil ceva mai ofi-
de seanr5.; in atit cle puternice ca qi mai inainte. Era vorba de
acest caz capului i se acorda o atenlie deosebit5.
E cazul portetului lui Paganini (97) fdcut inainte un motiy foarte strins legaL de doctrina artei
pent,ru artii. Pictorul nu mai avea nimic de spus
ca acesta sd-qi fi vindut sufletrrl rliavolrrlui, \'reme despre via!{, ci numai despre stil, iar stilul pe

cillrj 0l irrsuryi l-ir u,r't'irl, trrr iLt,il,ir t,r'rrrll, rlilrlusr Iol, tfhIt.rrltrsgurrrtet\ai-slll,'.rj'iaa,rr\rslrrial'lrroc-:rillrccunrrrrirrlltataiutg,,u!sinilr.u(j llIeIlricrr,a.crr..lruh,zni'rr,ucrrl0llirlt-s,ri-,rtalrelrrgriirrirrnarrtlcnlrlciirtirirrrrlrarrrlts'supi-rnt:lt
Llo avca clc dal. Ca urn, cla irr at.reltr$i i,irnp depli- ir.sl.lcl tlc srr lrir,t.L'', sllnlr'a ll. l.lrir ,lllr.{'rJrl iurlr,-
nrat de rrtrjncet,al,elc iltacul,i impot,riya opi'r'ei stilc,
astlel cir a irtceput, sir inccr,cc qi alte sl,ihir.i. I,Jr.rna- sibi I pt'ntr.n un piul,ol cu inaginafia-nirirginit,ii-ca
t'ca a l'osb upariJ,ia unor,a dinLle cclc rrrai rleplor,l-
bilo picl,uri un rrrar,c ir.t,isl,.
create vr(]odatri dc rr lui si c.m[rirro I'itlrtrrr.rr lilrsila rle P(r'rllcrr.{o) irrs;rira-
A iriceloal subir:ct,c istor,icc stiiLrl anccrloLic r'iz.irrrr,,
in Lttil1'e s lui Ludovic al XIII-lea
dcvcnil popular prin pruclul lui llrir,ircc Vcr.rrol,,
dar ii iipserr olr desiiyir.;ire darul tlc a irnlrr,t,siorLa ccrcascti. in ccle din urm5, sl,rddaniilc lui au avrrf,
tBrropneinugl,lto)nalsiliri irl,ciuscralarsecr"ir-ainurlpccesrtr,ltgistrnlntlrrLpr,.lii1rrriactr,or1l., .ra rezulLat rrn tablorr m.uib niai impresionanl,
,1i rlcciL poale sllgcra reprodrrcerca fot,ogr,af icit. Aceas-

ca

A irrceroat sLilul piel,ist,, pi.acl,ical, (iu su(:Lr()s do url l;;r nrr insemnti insii ulr slrcccs deplin. Nu nrai trc-
glulr de arligti gnrnani tlc la. Ilonra, crrrroscul srr lr l'rl'rcrLicisssriasurrdhelinOietlzalic,sitc,ar.lcI'Lmiiuilnt tri'ilildcertiLdoeateJucpiv,tocrril;ai.

rurntole do nazarincrri, reirlizintl rrn l,ablou i'rcrriliil. rlc rr n subiccl, religios, iar, Ingres nlr it\r(ja rriri
rlar rnemoliJtil: llristos dind, chei,Lc sfi,nt.n,Lu,'i Pilru,
(99). lraptul (ri-r a folosil, irr accl s,::op slilerrdirlul cl\1eraoi_,n_tdaci smirinic(lroiasnimupadli,nieQpuo,anfitlrouccrneloli,gicai
tleser r c.r ccrr t,al, pcn l,r,u sf . l)ot,r,u ingcrru r r,, ir r'uL (9li), crest,ind.
rlovedegLe_cla1 cit dc pulin din-por,j-

cl insugi. 'Iabloul a avuf url se ourrostera trnglcs p,, loircapi.ltolacpsdilee,erornaacbtuusrt,roiiLlpcaeLteraryai _luslrcriihRIelaanfrftaarcfcilcl,.,dFdedi;nirccIoatlpnbudldoIeiraeloidi,rricaced-
sucoes mai ruar,ir tlc,,il
tcil ce cul)oscuse Ingres vleodalf,, nllm()l'oilse insti-
picl,ura clovedcqle tlor,int,a sincelri a lui Ingres de
IrrIii re'ligioasr, rlispul irr,lu-si-1. ln r,.,,,'irsi \'t,cnro
airusl'Lr'ear'liz:aALusgiuostulrsiesa.sicduel,tiundnuc,-llapsejcisVrenrgrlielidussrbcii.lL,irtt.Ltlr, rr sttipini urr st,il ntai bogat in r.olume, dar
Iuolu I-a obligat, sti-si irrfljnr.zc plicprca acest

t'lo ir
En,cida, inceput,S. in 1812; pl,esupun c[ fragrnenLul dt,er'aasltadpploalftieleldclafpeamjeilcgccieto1a1lr'ecnla,iolenaIl,tti,tiripleuiIuloi,niirisrrtr.,i1.,i,i,
oitlo nc-a parr.enib pdstrcaz[ ceva din anii dc
inspira!,ie, deqi e datat in 1819 (100). Imagina- tirzii nu i-au mai
ti-vd cir a fost lucrat in aceiasi ani cu ingl.ozi- rinr:gd[adusi1t,iluutliiiczoasrteuamtrrrrh,erlioicrir)rn.te,rc,nizri-i
arJraice cu car.e
t,oarele piese cu vestimentalic'n'roclernii ! in ce polan. Nu ar-em rlecil sd prjvim desenole (103)
rlcrrrtti se gdsea ! Ce l-a scos din ca ? Riispirnsul este: f{crr1,e penl,rrr ingerii din Legdnfint,ul, I.ui Lrd.ouic
Ilafael. S-a amncat in bra!,ele lui Ilafael afa cum aL XII I-Iee. dint,r'c
s-ar arunca un pcnitenl, cxtaziat in br,at,ele lui care o bunti part,e s-rlu pirsl,ral ,
pentru a ccinsl,at,a insetmnati u.ir 1'ricr'rlt.r.rlr.
cit de
Sacrif ioarea accst,or. form c flrrrn oasc po a)tanr l
f)umnezeu.

Chiar gi ir"r micilc iucr{ri al ctilor accerrrt ctiilea pc rrRdeasufp,aeedclut-apbi iaclituiirmn[,siies-rpnilnncaehtaia,prdc.ci'crntirneudintucethiasiptl,uuoiat .,lsuci iipmritppIu:osl.i.lbuunili
vestimentatie, Ingres er.a preoculrat de viala liri
tle definit". Ilra rrn sacr,ifir,iu aprobat de mentali-
Ilafael, realizind, in ansamblu, cels nrai accep- tatea coritenporand. Lr:gdnti,ntnl l.ui I"u,douic al
tabile mostre alc genului. Apoi, in 1820, a primit XIIl-lea a fos{, cca tlintii clintre piclurile expuso

oomanda sd picteze un male tablou pcntru altarul care a tlobindil, asent,imt-:nt,u) prrblicuhri ryi ofioiali-
catedralei din orasul natal Nlontauban; s-a hobdtil, l af ilor'. Si' pirr.t'a rri lrtrtrsl lrll,isl. irrzrrst,r,lrl rllrr pcr,-
sd facd din aceast,d pinz.{ dor.ada 'r'enei.atiei lui \'(ii's (lc\'(jnisr, irt l'.irlr, crltr[ot,niist,. Jrrr,r,r,l iltrrlirrilr,,
pent,nr Rafael. Avea intentia secretI de a pict,a 67 atit spiritrrali: cit, Ei rnat,r,r,itrle, r:nr,e l-au fr'[nri]nl,al
rt Atlor'ntire a Fecioar,ei ; suhiei.t,rrl, aleis rlupir hrngi
rlist:u!ji_ irrt,re Bisttir:ii si Stat,, a fost irrs,a. legd-

ntntu.l lui Ludouic al XIII-lea (102) care ri mirt-

in ultimii cin<,i ani petrecuJ,i la Roma qi ln cei IIomer. Homer i-a inspirat citeva din cele mai reu-
uapnjauuttrioupr.idcDetoerlaa-icFilluoinaresaeninrladtes-fItnrgpgreite.rsioRaaardfleadaellusldni.gvddeenvlinsine[viinadt.ictra-- site lucrXri, dar pregdtirea acestui mare ansamblu
i-a clat mult de furcd. Desenele dupd naturd pentru
diversele personaje sinb viguroase si strins lucrate.
Pictura e insi. moarl,rr. Atirnatd, aqa cum se g[seq-
tatorul de nezdruncinat al ortodoxismului aca-
Le astdzi, aldtur,i de nrar.ilc operJ ale lui david,
demic. arat5. anemicd gi neconving[toare qi trebuie sd
fi ar{tat qi mai rdu in locul ei inilial care era pla-
Pentru rolul de mare preot al tradiliei, in vede- fonul uneia dintre noile sdli de antichitdti-ale
X-lea. Cu toatd admiratia
rea cdruia Ingres insusi s-a modelat cu bund Nluzeului Carol al
qtiin{,d, mr ayea decit o singurd aptitudine: pro-
funda lui credinlir in art5.. Intr-adevIr, credea cd pasionat[ pentru Rafael, Ingres l-a inleles intr-un
adevS.rul i s-a revelat, c5. era unul dintre cei alegi,
chip. cu tolul gr.egit, neleusind sd-si insugeascd
.cd se afla sub puterea unei for!,e superioare, astfel vPiatarnlitaastuela. I$iecocldii din Atena si nici poezia
incit obiqnuia sd se refere la sine vorbind la per- ta din
renun,tarea stilul-arhaic l-a
soana a treia qi numindu-se ,,domnul Ingres", f{cut incapahil de a-qi realiza personajele, fie cd
tleclinul brusc al imagina!,iei a l'ost, in fond, moti-
chiar in scrisorile de dragoste. Ca dictator, avea un vui pierderii stilului propliu, ramine cert faptul
defect major: ii lipsea inteligen,ta ! Era incapabil
s5. ra!,ioneze, in parte fiindcd p{rdsise qcoala la
virsta de lt ani, in parte datoritd. caracterului c5. cele doud. personificdri ale lliadei qi Odiseii,

impulsiv qi emo!,ional. ,,Lipsite de orice logicd", care ar fi fost limpezi ;i memorabile in 1817,
spunea Delacroix despre sentin!,ele sale care sint tB27 locuri-comune. Culoarea, deoarece
sint in
este ,,ideald" gi nu inspiratd din vestimenta!,ia
intr-adevdr cele mai incilcite qi mai arbitrare din si mobilierul contemporan, este timid{ qi negativd.
cite au fost vreodatS. emise de un mare attist.
In restul vielii, Ingres a continuat sd-qi intre- Ainlbtaaspterutul leulencutriicsa;iloinvodreiucl edaini; Tetis s-a decolorat
buinleze timpul pictind tablouri cu subiecte reli- vopseaua de-abia
acoperd pinzn. Criticii contemporani s-au plins
gioase. A executat chiar o serie de proiecte (in cle pulinatatea ,,materiei" la fngres, faptuf era
mS.rime naturald. qi in ulei) pentru vitralii, fapte ins[ palte integrantd a doctrinei sale asupra cla-
care dovedesc cit de pu-tin se cunoqtea. Cum era
lipsit de orice lic[rire de simlire religioasd, aceste sicismului. ,,Desenul, spunea el, e totul in art{.
lucrdri sint pur qi simplu afirmdri ale ortodoxis- Psrioacerdpeuelteeamafitedrieaplerinaslee picturii sint foarte uqoare
mului artistic, nici mai bune nici mai rele decit intr-o sdptdmind". Nu-i
adevdrat: dar el le-a dobindit, ln Granel qi le-a
imaginile ce se puteau gdsi de vinzare la intrarea p[strat pin[ la Dournna tle Senonnes.
unei biserici franceze ca Saint-Sulpice. IJltimul Apoteoza Lui Homer ne-ar putea {ace s[ pre-
tablou cdruia i-a consacrat tot ce avea mai bun
ca forld creatoare, Copilul Hristos printre i.nud- supunem cd Ingres, ca artist, isi incheiase cariera;
lalL a fost terminat cind avea optzsci qi doi de nu era insd cazul. Doud lucruri l-au salvat. Putea
paneir. aCrleudie,a cu sinceritate cd acesta era capodo-
incd sd reactioneze cu intreaga lui capacitate la
dar, aqa cum declarase Delacroix unele aspecte ale personalitd!,ii umane si, adinc
care-i era rival, pictura e cu adevd.rat ternd. ingropate sub fracul ce-l purta, mai supravie!,uiau
totusi aceleaqi imagini obsedante ce i s-au revelat
'1Nu insd chiar atit de tern5., deoarece la aceeaqi in perioada anilor de inspiraj,ie. Nu mai era posibil
virstI realizase citeva picturi intr-adevd.r superbe. s{ le sporeascd numdrul dar le putea lua drept
Dup[ p{rerea mea, mulb rnai tern este un tablotr
pictat ctnd avea doar patruzeci gi gase de ani pluumnecatefodrempelleocr.arperipmeuntlrduinexdpalorurdrirlei ulterioare in
I amintite s-a

gi care trebuia sd fie capodopera lui : Apoteona lui 6E u'

l

manilestat intr-o serie de portrete dintre ceie mai colorist; ea dd totugi impresia realitdlii, fapt care
frumoase pe care le-a pictat. Contactul direct inseamnd ceva mai mult decit expresia unui gust.

cu realitabea fizicS, inlrerupt de concep!,in lui Baudelaire, amestecind ca de obicei prejudeeata
ingustd asupra picburii istorice, putea fi conti-
nuat prin intermediul portretului. Portr.etele ltri ciuubepgutteerecaulodearpedatruinndaecreel,asqpi ufer)leac:a,,udonmcnruol iItnogrledse
sint departe de a fi simple imitalii. Ele sint ade- lux". Nu va fi qtiut poate cd. bunicul lui Ingres
vtirate creaJ,ii care ii implicir toate facrrlt,Iliip, fusese maistru croitor, ;tia insd cu siguranld cd
Lurrlucincl cer,jntele imaginaliei sale prin chiar cloamna Ingres, singura persoand care avea un
alcgelea mocleluiui (ctici iup[ 1830, Ingres pntea clram emdreaociolnisfllatudt.eunrlndldcalinapasruroepfuaranlduseioi'.Itlnuugliureipsaesic,iudfnturiseepse;ienctreu;ai
si-si aleagd modelele ) ;i satisfticineiu-i tolodatir insdqi

nevoia tle ideal, deoarece aproalle toate poshir,iltt mod5.

amintesc de surse ant,ice. 1\'{oclelele erair alese pentnr feminin, acesteia acordindu-i aceeaqi rigoare cu
care trata qi trupul femeiesc. Este nostim de con-
ot"r slrgerau [rnllmiLe sc]reme clasiee. De piltlir, statat, in desenele exeoutate pentru portrete, cu
dup[ rurul sau clou{ iriceputuri gr,esite, a vdzut,-rr citd seriozitate intelectuald compunea detaliile fri-
deocltrt,it pe rloamna f)'Ilaussorrville (101) in aLi-
t,uclinea uuei muze rle pe lrrl sarcofag r,onan, vole. Mai multe dintre amintitele schi!,e aratd cum
pozi!,ie repr,oclusii cle asemenea gi de Gliiberti.
Au urrnut apoi inlerrninabile adapbirri (l,oli rnalii a ajuns la echilibrul exact al ,tinutei doamnei

1iioilrr,i au pref ins rnodelelor lor o colaborare Lotalir, d'Haussonvills, sum a armonizat cu aceasta qemi-
neul incdrcat cu fleacuri victoriene si reflectia
rrici rurtil insi a1,ib rie mulb ca Ingres) penl,r,t.r ca, in oglindd a subiectului. Dincolo de'toate cele
pomenite, existd in portretele lui Ingres o remar-
p{sLlinclu-se 1,ot,usi bazu idealistii, sir se dea deplinir
posibilit,atr.l de e-rpresic farnrecului persontrl al nro- cabild legdturd umand intre ar,tist si modelul sdu.
delrrlui si eleganlei toalett:i oi. Se poate coltstatir Pe blinda doamnd d'Flaussonville o l15ru, nu ins5.

irt cazul acesl,ui t,ablou ci| cle nrinunatir era scnsi- qi pe prinlesa de Broglie, formidabila leini ciaumgnitautldui;
bilitatea lui Ingres la mocla contemporani. i,'- sim,tdmintele
l,r'eagu pre[,uirc pe cale Baudelaire i-o acrirdir lrri qi le-a exprimat prin
ConsLarrtin (luvs penl,r,u a fi descoperit stilul nro- hing qi leapdn (miinile ei ii pldceau totuqi). Ani
rlerrn (ltrl,ula scliuasti 1 p,rtlei) i se cuvitie cu ilLit, cle zile a refuzat sd o picteze pe baroana de Roth-
rrriri nrult lrri Ingr,es. ii intelcgenr aslrlar pr,ele-
schild, dar dupd ce a cunoscut-o, a fost fermecat
lirrl,u pentlrr salulile si dr,irllajele crlasice ale Prinrrr- de spiritul si omenia ei pe cate le-a exprimat nu
numai pe chip ci ;i prin pozi!,ia umil[ in care a
lrri Imperirr, t'lar cu r:iLi irrrintirr.r le priveste 1lc redat-o pe pinzii.
tchr rle celui tlt: al rloilerr ! Chiar accesoriile vicLo-
ricrre, tlc lelul celor car,e cu greu au reinlr,al irr Exemplul limit[ al ingeniozitn,t,ii lui Ingres il
ctrnstituie portretul Doamnei Moitessier (104) de
rrodii, eontr,ibuie la efcclul general dc eleganlii
si somp[uoztLaLe! Culoar,ea lui Ingres crir par.t,t: la Galeria nationald din Londra. A acceptat in
integrantd a sim!,ului pentru ;ic; el ur.meazi cu 1844 comanda de a o picta mai alcs pentru moti-
e-xactitate culorile unui vegmint sau accesoriile
vul cd si-o putea imagina in atitudinea zei,tei
prefelate de mod5 pe care le accepttim cu usurirrlti arcadiene (personificarea Arcadiei, n.t.) din ves-
tita fresc[ de la Herculanurl, dupd care poseda
cind e vorha de Empire, mai pulin entuziasma[,i doud copii. Faptul i-a dat prilejul de a utiliza
insi (eum e cazul rochiei aibastru-liliachiu a doam- imbinarea dintre min[ qi cap, care-i pldcea in
mod deosebit, intr-un fel mult mai majestuos
rrt-:i rl'llarrssonr.ille) cind avenr de-a face cu sl,ilul decit cea a muzei ginditoare din pictura
l,trrlovi,'-Filip. Ctrloittt'a rrlr o, rlt'sigrtr, rrcil ir rrrirri 1l Fdrti doamna Moitessier era anticd.
indoiah ci majes-

tcuoonatesm[ -pojruannoii,nidca{ r-aceesrai, cuvintul folosib rie toli te!,e a tugei, specilicI secolu]ui al opl,sprezecelea,
t,ip dc fr,umuse,t,c nu nc aidona celei a picl,itlilor porlelunulilor de Sdvres
nrai inrp_r,esioneazii oine qtie Lc qi biliuiesc'c[ chiar care, tutri lirzir,r, au tlarrsnis indt-rrtinalea lor lui
paengtrra,u!,iIengi riensdueiol gndutoparerezeantadaoiaramc,nt,ieai
instantanee Renoir. $i toturyi aceastir sllbirtoare coloristicd
ville sau a inteligenlei doamnei de d'IIausson-
rrsLc rrtinuntt cle binc stirliiriiLri. llierar'e riutrrlc
Rothschild.
Se referea neincetat la ,,marea frumusele,, a doam- este liatl,e precisit a compozit,iei. Pungiica din
nei cle Moitessier, dar in cele dintii studii i-a st,ingri ctu'o suie pe bra!' si ltcc unghi drept cu
inten,tia ldstrt
fala neschilatd. Avea la inceput n).al'girrea cimirLrlui csLe de o abstractizare compo-
sd o zitionald clemnd de L6ger. Cib privegte capul, a
fappairucumttnceiaczlie.easttcpaupiil"niifnnezits;i1bl.a8iSt5p,-1eaasagstefieinmnllcncleicdtphiuain,t rsdueainnroubbanilelilagftutapltioacfraoterpldleilq'trnilaeual
i,,nJuinntorengeii"msea.leN,reicpiredzeendtaintda-oacienapsitcaionaur.ei, tr:ebuit sil. se dei,r hdtut, hotdl'inclu-se in cele din
vreo aten,tie capului aproape rrrrnfl sti fac5. un portret ideal in stilul Renaslerii
crescind tirzii. Doarnna N'[oil,essicr nrr ruai esl,c u n f)or'-
un tot mai s-a dat
in vreme ce accesoriile v{desc sonaj ctt car'e sii sr.: poatti av.rit laport,uli rinienegli.
interes_ pentru vestimenta!,ia Irnpasibili sull gtit,ealrr ei exl,r,avaganti, r'eanrln-
teqte una dirt acole irnagini sacre purt,at.r la pt'tt-

Liesrunt.

aluuxofaoss5t..q_]"I!nqeldeqle,Inbgrrde,stdpreilen,trburoagsapeccubucl alomreceo, ntoteamte- Ilxact, conLrariul se petrece ou creea ce crod cJ.
trebuic numiL cel mai cunoscut dintre portretclt:
lui Ingres (deoarece ca si LIona ,I-lsn st.ru hlttnta
poran. Tabloul a fost mult admirat, dar Ingres lui Whistler, a cipital, o vakrare enrblemat,icd)
era incd urmdril, de ideea primei compozilii. Biata
bdooarambnSc.uMmoitaesi snieur l!tdNiicni^otdealetgderue.,v-roem,l"el si anrrnte rn Domnul Bertin (105). Domnul lleltin
n-a cola- a stat ceasuli cle-a rindul inlr-o pozific r:unoscutir
de peste nor-rir prirr desene, tlal porl,erl,ul lni rlr l)l'ogresa
doisprezece ani: citre 1856; fost insd raspletlte
prin cea din urmd capodoper[ a pictorului uie[ii ck:loc. Ingles eru dispelul, ;i, sbind de volbir dupir
moderne.. Desig,ur, e din nou repreientatd in poii-
o seclint,I tle 1uaru, qi-rL incruroqt,iirr!at clienLrrlcl

!,ia zeilei arcadiene de la I{erculanurnr capul con- va iiobligat, s[ r'rrnurrLc ]a rrontanclri. At,urrci tlornrrul
{ormindu-se atitudinii chipului antic multmai mult
1845. Ingres folosegte iardqi Bert irt s-a int,ols incligntrl, cirt,rc ol irr pozit,ia irr
decib in st udiile din c.iro a 1'ost irnortaliznt.

pror,cde.ul oglinzii, dovedit atii de eficac'e in por:_ Valen!,elo umar)o ale pctr't,r'et,ist,icii sirle 1-nrr sri-
Ltlii'irlprrel ntltonarmmnieniadd'Irlaeuaspsbo[,ndviinllec. eNiunmceeromasaeilepu.s,ttiun- pat pe Ingres de tilarria artei, asLlel cil ola in slale
naaluttzririalelisrtnea, rainraetddcinum7'leectilse.sAcocpceers,Iodririulemsuplocredisrc.e:
bro,ge, lx,d!riri, evanbai, vas Imari qi, in'sfir;it, sri se inspire, in or: prit'esto st,ilul, cltiar clupir tlilglre-
nr,'Itia. Sptrn in sIir.siL deoarece iniIial'r.ochia cra
rf,laaerzac{u.h.l|oo{a.t.{rre,qiritneimcd-hceiusaml qo'si'aap,pi.c,ot"iaingpa,ielb;eJnuiiinri,;otf'rjiin&rrtr;;,"e-ionstuorleatimlmeeta-I rot,ipe -- i:5.ci ntt pot ole(lc cir poi'Lrtt[,irI Dounnei
albd de mltase lionez[ irifloratd. Era ceva crr
Reiset (106) nu csil: influenlab rle norra irrverrt,ie.
Jla ii era prieLenit si aceast,tr so sillt,e. 'l'alrLtrrl irtatii
dr:stul tie ltine, tloiimna I{eisct, antirrt,irLrlrr-si i'ir

al,unci oinrl Ingles o pricLa, il arrzrru t.lesetrri ntor'-
nririntl ;i srrspininr"[ in cnmcrtr r.le aliittrli , rrLit tltr
chinuiloar"c i se p5.rea inrel'carea de ir imbirra

l,obul nou in opera sa ;i cerea o t,ratare mulL mai realitatetr crr st,ilul. Urr alb lucrrr ci,rre l-ir salvat
liberi deoib ela mereu nertitosit,a pulol'e tlt: a so onl,uziasrnlr
textul,a falduritor de pe salurile lui
firvoril,c. I)e fapL llor.ile irrtl i,.ri,,;1i1,r,,11,ir clelica- j2 de unele atitrrdini ale nurlrrltri {'cminin. IlsLo vrtr}ra,

73 in gerierrl, rle at,il,rrtlirri t'rllr, l-arr ol,rsi,rlat si irr

cei zeae arii dintre 1806-1816, uitima din ele, cincizeci de nuduri care aveau sX-i populeze para-

Angelicn, fiincl copiat{ de Seurat. 0 alta a fost, disul. Din acest motiv, dealtfel bine deghizat,
lucrarea a rdmas neberminatd, iar din ceea ce a
menlionatri in capitolut.pr,ecedent: Venus in pi-
croare pe care vizitatorii au vlzut-o pe peref,ii lucrat ca qi din Apoteozu lui Homer se poate vedea
atelierulrri de la Roma si cale in cele clin trrrnl a
ftrst definit,ivaLl irt douii versiu tti, Venus anutltlo- cd lui Ingres ii lipsea darul de a const,rui o conl-
pcrzilie tle mari climensiuni. ln timp t'e Apoteoza
rnene qi trzuorul (107). Prima e mrrlb mai apr.oap*
de intenliile lui initiale, pdstrind miscarea senzuitii r,'ste inglresnit,ir, seaciL si autosrrfiittent,it, Vt,r,st.a de
Aacperaosietactiuihcriocnafererriso-a lisat atit de greu implinit.
ritmicd aul esle dezlinatri qi nesl,ipinit,i de ;ar.t,ist, in
via!,d independenti,
amindouii Iucriilile lipsa sinrlului arhil,eotrinic este
superioarii Izuorului. Fe cle altd parte, contunrrile irtsit aceearyj. Chiar gi grupulile consl,ituil,e nrr sint
foarbe sl,ilizal,e, in special linia latut.ii stingi, trLunci
cind sint in genul nrai pulin abstr,ai;t irl ariilor din citusi cle pu,tin convingirtuare, cici in acea vteme
Ingres ela zgircii intr-a adiuga noi locuilori lunrii

urmii, par, dup[ piirerea mea, ]ipsile inlrut,itva hri imaginare. Tot,usi, inlr-un singut: caz n fflcnt-o,
rr:inlerpretind airprrloaagipneeasilgaurcraarcco!,ninsetiatumit uitllrt:etqri
de consisten!,d. Prin compara!ie, IzuoruL e ilsipid
;i aproape banal; imaginea a fost,, rlesigur, foalte r.rilr'e in mod
crrigiriar,ii a l)ormeuse-ei prirr!esei Murat. Ingrcs
mult infrumuselatd fald de desenul original, fiincl a dus-o la perfeclie in 1839 pe oind se afla
parlial realizatd de doi elevi. Conturul naLuralisl,
al coapsei din dreapta qi al sinului este ins5. vigu- la Roma ctr tlirector al Acadeiniei franceze de
gricturd. ltra reapare,:a odaliscti (108) insolitri
ros qi deosebit de subtil, iar daci ar fi lipsit colo- cle o sr:lavit t,intind ltr ci1 elJ. Irr clilta cinri o
vedem, ne rlitm seitma cI e izvoritI rliu
ritul anemic qi drdg[ld;enia prea osteritativii. l adinoul f iinlei lui si, ca tle obicei, Irrgres a pict,at,-cr
chipului, tabloul n-ar fi fost departe de capodo-
pera la care Ingres a visat intotdeauna.
Ciudatele limite ale artei lui Ingres, chiar si tle rnai rnulle ori.

atunci cind avea de-a face cu suiriectul sdu favo- Aceasl,ti scenl oriental[, realizal,I cu at,il,etr tle-
t,alii Jlline de iubir.e, m{r,burise;te o ciudat[ sLar,e
rit, sint lesne de observat in marea decoratiune rle lapt: tlesi romanticii cei dirrLii au cftrLat inspi-
la care s-a angajat in t81r3 pentru ducele cle Luynes.
Subiectul ar.ea si fie Vlrsta de aur qi Ingres hoL.{- ral,ia irt Olient, profetul lui Rafael qi gr.ecii s-arr
sim!it-in sclai r:u adevdrlrt acasir. Contempot.lrrrii
rise cir intreaga r:ompozibie va fi realizatI cu gi-au tlal searna cle realital,e, dupri curn dovetlesl,c
nudiiri - ;iceleenaeqce ejuceinl dnuu-smee, aoduihnnigndrau-psed, eimfibinrdle-
lil,atul meu din Silveslre rlespr.e pictorul chiriez
frumoase prirrt,rrt nrinele Atenei, desi t,uvinl,ul cliinez, folo-
,tiqindu-se. Era entuziasmat de prilejul de a aduna
toate personajele imaginaliei sale, iar caiebele-i de si1, sprc it desernna detaqar,tra si liniarismul, rrrr
rni se ntiri piu,c astrizi ce'l rrrtri potlivit. Ingrtts r,slc
note sint pline de exalLate explica,tii justificative. mai clegrabi compatabil cu plast,icibatea tleplirrii
Pagini din aceste caiete (sint mai multe sute)
;i suplir, cu undrririle membi.elor parcri ilez6sal,c
arat,d cit de repede a dirt form5. vizual[ acelor rrle n11,.i hinduse, dar si despre atare lucru alLisLr-rl
inchipuiri, iar pe lingd nr-rLi!,ele scrise a erecutat fost aproape
si desene cu instanbanee din viata zilnicd dintre Lrebuie cI va Ii cu totul neqtiutor,.
Se pare cd materialul lanteziilor orientale 1-a
(]are s-au piist,rat patrlr sute, rnulte de o frumusetc aflal, in colecJ,ia baronului Gros, adus[ in Fran!a
dupi campania lui Napoleon in Egipt. Cit (ie
fdrd seamirn. Dai,vai, inclrdgostitul cie perfec!,iune

care gi-a cheltuit viat,a incerclncl sd realizeze t,r'ei slab era inrpulsul originar, el a constituil, tolusi
sau patru abitudini figurative r:onforrne idealului
s5u lriuntric, erft incapabil sri stdpinetscl crrle 71 coreolivul r[-,, care avea neyoie rafae]isnrrl rlevi-
1\ t,i,ilizat din IItnnt:r. Qilporloitela gerurlui r:st,e, IJai,a

t*rceascd, (109), pictatd in 1859 pentru printrui sI lit.ltterritrlastni slttIto-srr.l,i,tlr. itci'lt lttttttttst't(' t'ltt'rt tc larrrieoii
imporial. 'fablrLrl era irtspirat rlc un pasa,i din sc insist'e l)l'i'a
Nu t'r'ebnirr sii
rttult, asrrprrt del tliilor t'olpr.rlui (illlclicso ; mcm-
serisorile Lady-ei l\'Iary Wtx'Lley I'L.nrtagu. Mulfe llrcle sri iic, pent,r'rr s zictt astt, tlsem{rllea 1,r'r.rnclriu-

personaje sint pi'ietene vechi din perioada roman[, 1rI1ur1rias1ct-oi:1lto1u'al''itn",.ci;{Ltt,rtiri'ci, lacclrisirtirtcrioiatPslrtolrtt-pt'slissiRtint at1,fiacIlneepl'l'atI')stcret-isitirtrlttttlalcciiirntrtitlt:itrl'iii
o nbsl,r'ac{,irttre, tiiti clritrr gcometlia tlc crristal
ruai ales, fireste, La grunde baigneuse. Nlajoritntea rr tntei r'olritrnc gi'trcrlrsti' n-ar' f i ptttut antrla nal,ttra
lohr pt,oasii a frtrrn.tt'sllii.
celorlalte lemei sint, hrate direct, din gravtrtile
lucriljlol tlespre Leyt\ilt., uneori afirmirtdu-se cii
nici una clintre acestea nu a fosl desenatd dupd
natur[. Nu pot crede ci rtn clesen ca cei din
ilustralia 110 nu ar fi rezullatul unei puternice ;i
fermecdt,oare experien!,e. Se spune cir format,ul
circrrlar care sporegte cfectul hindus ar li fost, o

idee ulLerioard, rlrrl,intl clin 1863 cind solia plin-
lului Napoieon l-a convins cir picLura nu mcr'geil
sir fie crpus;1 ls X'{slrnaison. Ingres a luat-o inapoi,

acldugindu-i fetiln ciin haie penlnr cire a fitcut
rrn desen splenrlitl. hlai tirziu a repicl,at, intrcgrrl
tablou si l-a vindut ambasadonrlui t'ttrc. Avea
optzeci si trei cle ani clnd l-a t,ermirrat qi reprezinl,ir
ultimul cuviut asupln trnui subiecL cate i-ap1'o1'-
ocupat mintea vrerno tle qaiztrci de ani. 'frehrrie
sd mlrburisesc cii, intr-o alnrmitd mlstrrI, giisosc
Baia turccascri o pictrrr'[ pu!,in canr cornicii. Nu-i
de rnirale cir tr 1'ost utiiizal,ti perttlu f elicit irri,
purtind inscrip!,ia: ,,itrtrergul glup i!,i drrce lipsit".
Cu cit, o examinr"rm irtsii ntai rnrrlt, no tliinr sealllit
cil e tlerllarte de a fi un vis eroLic. lligoart:a inl,elr:r,-

1,ualI utilizrrl,i. tle Inglrrs lit o partglicl stru lit trn

volan estc si rnlri eviderttit irt caztrl fot'rttclot' t'ellr()-
zenttrt,c aici. In forrrl , ]Jui.rt trtrccuscri apar'['irrtr
picLor cu ;i ?'rt XlurtcLlus crls ;i tlesi iir
irceluirrrsi nilrll,
irlnI sirrr!,ittt i:it tr lrlttllil ut, llleir lrt
ciizul rlin
el, iar in prinrul c[ a i]trt, l'r'iir prcir lilter irlcii t,irtt'-l
obsetlir, cele tlotriL ttrltloLrri sirrt, Lousi pttlii aceltria;i

rrdinc qi selit.rs clevotarrrtrltt fa!,d tle arhi.

Poussin, soriintl 111 {6/12 plietenului siru Chlrtt-

leloull, spunerl: ,,Sittl sigul cir fcl,eltr ft'trrrrolistt tltr
lii Nimes v-au pliicrit l,()l at,it; de InrrlL cir coloa-
ncle Casei piitlale [tt'nrplti l't)man) rz.l.'], r'lsei oarece

acest,ca nrr sint deciL copii alc celttl clintii". Ingles
(1ill'e Ittl pttt,ea tn'ee ctrnost,inlit tLr atreirsLit scri'i '
ndtttliur ritnr.'lll.r,igrcint'islto' ttinirjst'rl'rr'trl,nitititr'ril'ro,rrslilttlicrlpretrnrtllilli:lt
soaro, ?i,

l'i.rslu

v! nezeu lipindu-gi capul de fereastrd, pe profetul

B!-4qKffi Ezechiel stind sul: un oopac la Peckham Rve.

lr Toate astea n-au nimic extraordinar; nenumi.-
ra!,i copii cu imaginatia bogatd trec prin e-xpe-
I)ictorii lle caro i-anr irlr:luri irr arrorrstii sr,rr.ie, r:l:r- rienle asemdnS.toare. Ceea ce este deosebit e fap-

sici sau romantici, au losb cci nr ai rlo seanr,i tul cd Blake a continuat sd aibd abare putere
artirsti ai vremii lor; cu t,otii crau arliqt,i de suc- intensd de vizualizare ,i dupd virsta pubertd,tii.

ces) exercitlnd influen!,e, parte integranl5 a int,r.c- Lucru excep!,ional, dar nu de necrezut deoarece
singrrr', el se aseam[n5. cu alte forme de activitate men-
gii rnigc[ri eruopene: in afarl rio unul tald. Unii oameni au darul amintirii integrale,
William Blakc. Cea mai mare parle a vielii lui, iar algii pot reconstitui cu precizie pagini intregi
Illake a fost foarte sirac, lucrincl numrii penl r.rr I cle ilustra{,ii ; astfel de inzestr[ri imi pat tot atit
de grcu de explicat fiziologic ca qi vizualizarea
cif ilrq clien!,i qi prietcni, iar pind de curind a rdnras 1
aproape necunoscut in afara Angliei. h{ajoritri- exactS. a imaginilor.
1.ou clesenelor lui sint de rnici dimensiuni , luo,al,c I
crr rrrijloace specifice. Comparate cu pinzcle do Care era natura viziunilor lui Blake ? Referirile
rrrari dimensiuni ale lui David sau Delacroix, sale la acestea sugereazd cd, cleqi se aflau in morl
sLampele lui par insignifiante. De ce il includ limpede in strlnsd legdturd, ele erau de mai multe
il;adar printre ei? Fiindcd in cele mai bune lucr[ri feluri. Mai intii era acea capacitate poeticd gra!ie
alc sale cxisl,[ o concentrare de poezie qi pul,ere cdreia privea orice fenomcn natural ca pe cevit
profeticii cc' fac din el una din figurile cheie ale
rni;cdrii romlnbice. supranatural. ,,Vei fi intrebat, spune el in trl siiu

Origicine scr.r' despre Blake lncepe plin a spunr) Catalog descriptiu, cind rdsare soarele, nu vezi url
cir a fost un vizronar. Este un terrnen yag. T'o1i
all igtii, chiar gi cei mai realiqti, pornesc tle la disc rotund de foc asemS.ndtor intrucitva unei
guinee? O, nu, nu, vdd o multime nenumdratH
un fel de viziune qi aceasba ii conduce la selec- de fdpturi cereqti strigind: sfint, sfint, sfint esle

l,area a ceea ce au nevoio din infinita diversil,al,l Domnul autotputernict'. Traherne sau Vaughan,

a aparen!,elor'. lir cazul lui Blake insir, rruvinl,rrl poeli din^ secolul qaptesprezece, s-ar fi exprimat
viziune are un infeles mult rnai pr.ecis. III nrr a
desenab dup[ naturti tieoarecc, aqi] cun afirna t,ot asa. Intr-al doilea rind era asemXnarea ivitd
mereu, viziunile Iui elau rnai clai'e si mai vii deciL in minte cu atita putere inclt transforma clatele
experien!,ei directe: .,Cu ochiul meu lduntric vdd
l){rl'cepirl'rrl ript,ir,;'r r hLmii rliit jtri.. Viziurr'rle ;r,:,:s- un bdtrin cdrunb, cu ochii doar un ciulin pe drum".
Aceste cuvinte dovedesc cd Blake era capabil
tea le-a irvut, d(j t.,in,,l t l.ir cr-rpil; l-a vizul 1ir I)unt^ 78 sd schimbe un fel de viziune cu alta: de fapt

fd.cea ceea ce facem cu tolii atunci cind vedem
tablouri in fl5c[ri]e focului, desigur c5. ,,tablou-

rile focului" erau pentru Blake mult mai exacte
decit pentru noi.

Cele de mai sus ne conduc c5.tre viziuni de o

facturd. ceva mai deosebitd care par a implica

elemente de halucina!,ie. Ele sint descrise ln amd-
nunt de cdtre Varley qi Linnell in a cdror prezenld

Blake a desenat clteva dint,re aqa-numitele ,,c&pete

vizionare" (114). Trebuie reamintit cti Varley a
fost unul dintre primii spiritiqti ryi cd el l-a incura-

jat, po lllakc sii tleserrcze iicest,o 1riry1rt,e irr rrrijlorrul Blake. Eie au contribuit totuqi la viziunea unul

nop!,ii inir-o a{,nosfer'd asem[niLoare r"rnei qedinlc n'MuircicroegcraaprehipairtrueiaRfoi baelcrat LlluoitoAkdeu;pi [ o plan;d din
s[ deseneze irnaginea lrri dupd diavolii
tle spiritisnr. ,,I s-a cerub Linnell, ochii lui l3lakc
William Wallace, spune unei copii mediocre a J udecd'\ii de apoi a lui Michel-

au scdpirrat deoarece admira pe eroi." William angelo. este cii viziunile lui Blake iqi aveau
-A.devdrul
Wallace, exclamd el, il v[d acum, acolo, acolo, obirsia in memorie. lncd din copil[rie era un nes5.-
lios'consumator de imagini 1784,
cit de nobil arat5. ._ aclu-mi creioanele". Desenincl tip[rite, iar in

o bucatd de vreme au aceeaqi dexteribat,e a miinii I
si concentrare a privirii ca qi cum ar fi avut in falir
un model viu, Blake spusc: ,,Nu pot sri-l lerrnin, ia moartea tat,alui, a devenit el insuqi antrepre-
intte el qi mine". Alt exenr- nor tipograf. Vreme de t.rei ani s-a ,tinut de afa-
Eduard I s-a interpus ,,ure, tire"indu-i prin min5. o nebdnuitd varietal'e
plu este vestitul Spirit al untti purice (tt3), tipd-
de mater'ial, pi'inLre cat'e) afa cunr se poate con-
rit de Varlev in a sa lrizionomie zodiacald.. ,,Ctrm staLa in intreiga oper5, cir'!'i ihrstrate despre reli-

eram nerdbddtor, spune Varley, sd fac cea mai cgiitileevoaliemnatanlues,-crdiseespnretesdciuelvpatulera. .-lra[sridrianin[.doDiiaPl.ioactsii
e.ractd cercetare ce-mi sta in putin,td asupra ade-
vdrului acestor viziuni, auzind de apari,tia spiri-
tului unui purice, l-am intrebat daci ar putea cel mai mult l-au influentat subiectele reproduce-
,ito, iipogtafice duph Michelangelo qi dupd arta
clesena imaginea a ceea ce vedea. Imi rdspunse anlicd,-in special cele dtrpa pietrele grav,ate, pre-
tiniedaqtidc:re,,iiol nvdcduaccaurme in fa!d.". I-am dat deci hir-
a desenat porbretul... dupi cu- qi cart'ea cu g.auu.f rlup[ pictorul bolognez
lfibaldi. De cdre am amintit-o mai inainte. Aceste
felul in care acliona? m-am convins c5. avea cu irrgropate adinc in subconqtienb
trdevdrat o imagirre in fa,ta ochilor deoarece a e-*perienLe vizuale
rer.enit, executind pe alt colg al hirtiei desemrl de via![ in fa{a ochilor', p[rin-
i-au rS.sf it pline
tlu-i viziuni expresive ale ideilor care-l stdpineau,
detaliat al gurii puricelui, pe care spiritul a des- desi cel mai adesea nu aYeall nici o legdtur[ cu
chis-o, lucru care nu-l fdcuse inainte ca prima
schi!{ sd fi fost terminatd". scdpul ini,tial al respectivelor imagini.
Desenul original cel rnai timpuliu al lui Blake
Aceste relatiiri nu sint mai ldmuritoare ca mdr- sub numele de Vesela zi,
Ltrrii asupra lui Blake deciL Viziunile unor capete esbe gravrrra cunoscrrt5.
insegi. Era un artist mult mai autentic decit reiese Neindoielnic cd aceastit
rtatatl in 1780 (115).
irnagjne era penlru cl tletlsebit rle important[1
din foate acestea. Exista in opera lui un element ,,a ti'fosl, .,na ,litttt" cele mni tltrtabilc si rnai irtche-
cle clarviziune, dar viziunile care fac de neuitat gal,c viziurti. Se qtie tle mult,
cea mai valoroasd parte a operei sale se situau cti lllrtke t inlpntntrt-
iat itloea din[ljo schetnii lettasct.:nt'ist'ii a rrnt'i
undeva intre comparalia poeticd a rdsdritului l'iguri getlmet,rizaLe ctuttiscutti srrb ttuntele tlrr
soarelui qi realitatea literal{ a capeielor.
,i,'r,r,rAnurhl iit'eiLcrLuuvriaarltu",i poaLe o gravurir in.lemn al'latir
De unde veneau aceste viziuni ? Blake era foalte
Scamozzi (i16)' Blake nu s-ir
categoric in aceastS. privin,tti. ,,Viziunea sau ima- t,emut niciodal,ti tle iticonsecvenle' nirnic insit ntt
rruLoa [i urai ptrrado-xal deciL fapbrrl cltl a gtisi in
ginalia este reprezentarea a ceea ce existd vesnic, irceasti incelt'ale tle a inscrie omul inl,r-tltr cadtt
este real qi pururi acelaqi. Ndscocirea sau alegolia lalional uu ajutolul geometriei pe care o detesta,
rrn' sirnbt-rl al errerSiei elibcrirLe. aparc aici
e roclul fiicelor memoriei. Imaginal;ia e inconju- IatI ci
l{l oifnr-rectot,trtn,erriptttlnincalfi,lett,icrnrlttittpr,liiclVttcier;tsrelBtrlailiat,z)kiieI,'igaiautcl'ir,peveciruzsttparfatitiertilnnesfcrolieistileirnrrt
rat5. cle fiicele inspira,tiei". Frumoasd metaforti,
imaginile trebuic sri aibii insir un allumib punct

de plecare, iar fiicrele ntemoriei lucreazd la trn
nivel mult mai adinc decit se qtia ln vremea lui

spate. $i vederea din spate a devenit pentru el r:atedrale in ceea ce noi numim vremurile inl,une-
r:at,e, pereglinincl inve;mirrta!,i in piei cle oaic ;i
importantd, apS,rind intr-una din ultimele stampe ,,irptit ,,si ptrnl,r'u t,ru'c lumca nu plezent,a nici tt
de mari dimensiuni Albion ad,ortnd,u-l pe Hristos
crttcificat, situat{ aproape la sfirgitul Ierusalimului
(tt9). i\u-i slirt,eer citu;i de pu[,in in obiqnuin![ lui aimlteploertdaen]c,adr"e-sinnot rprsliennessocrb,iseerildealnuti printle atitea
Blake. El s-ar
Blalie, a c[rui abordare a for.nrei era de naturi f i simlit acasir iu claustrarea unei camere cle
graficl qi nu sculpturald, sd deseneze spatele qi copisLi clin veacul al treisprezecelea mai mulL
i'a{a aceleiaqi figuri;anomalia se explicd insd prin
lapttrl c6, ln Antichitdgile de la Herculanum, carte rlecit in clasa fremdtind de via,t,5 a unei scoli tle
picturd. dintr-al optsplczeoelea secol.
oare 0u sigr.rran,tii ii er,a cunoscut5., existd o gra-
lncliuarea lireasc[ a ]rri Blake era de ilustralor
vurd reprezentind un bronz elenistic din fald qi rlc cirr!,i mai degrab[ decit de pictor de qevalel,.
din spaie (1,I7, II8). Acest bronz reprezintl' uh lil a tlezvoll,at o tehnicir ce por,nea de lu decola-
persorraj dionysiac tlansind, astfel titlul dat ulti- liu cle r:irrl,e al cd.rei fundal era graval, liniile
lclielului implimate,
rnei r.ersinni a itleii sale, Da,nsul Albionului (Il\, ial in[regul colorat apoi

este corect. mamral. De;i baza fiecrirui e\emplal' eril aceeasi,

Deoarece viziunile lui Blake ii precedau adesea lezultatele finale difereau in mod considerabil.
gindurile, nu se simlea indeobqte in largul sdu hllc arltau a Ii creulii de sine stdtdtoare in aceerr,si
atunci cind avea de ilustrat opera altora. Acuare-
lele timpurii reprezentind teme istor,ice sau legende rrttisulii cra miriiaturile medievale, bazate pe caietr'r
sint foarte palide si lipsite de vigoare. Cu anii, rle modele mai vechi. Prima lui slujbd, copil fiind,
ft-rr.ta lui arlisticd a crescut, dar cu toate acestea cra de a execula desene dup5. monumentele clirr
t'nLedrala Westminster pentru un editor pe nume
cra incredibil de slali atunci cind subiectul nu-si fiasirc, prilej de a petrece ceasuri de singuriilate

putea trage seva dinl,i'-una rlin imaginile ingropate iu acel loc sacru ;i copleqitor. I s-a inchegat aici
in adincurile subconstientului. h I7B7 Blake a nu numai figurilor culcate,
luat o hotdrire ,a.u s{-i elibereze qi sd-i trans- obsesia de o via![ a
forme ilustra scrieriie altora iqi ci gi-a imbogirlit qi lepertoriul tipologic. De pilda
arta. ln loo d"teua" legiuitorul sau profetul cu barba fluturindd, ofi-
va folosi viziunile pentru a-qi impodobi cu imagini
propriile-i poeme. Primele roade au fosl Ctntecele cial[, a fost inspiral, de efigia lui I]duard al IlI-lea.

neuinoudliei qi CinteceLe erperien{ei. Cuvintul ,,anlu- 'l'oate acestea pot fi erplicate ca ptrrte integrantI
cle semnificativ
rninurf," sugereazS. ceva cleosebit a interesului meleu cr'escincl pentlu evul mediu si
in curactelul lui tslake ca artist: simpatia lui
pentru evul rlediu. El scria: ,,Grecia si Roma, monumentele sale, inteles t;tire, cle la Horace
artelor qi gt,iinlelor, aga
clepart,e de a fi plrinlii \\/alpole, ccinsi,iLuia o tlesrhidere de facturd mon-
oum pretindeau ele, au fost, dimpotrivd, distru-
gdtolii acesLora. Forma greacd este mabematicS., tleni cirt,re romantisn. Cintl ne referim insl la
rrrr desen al lui Blake, ca cle pildd J/izllil Miltail

oea goticd este vie. Forma matematicd este exte- rlin Fogg X{uscum, Cambridge, Nlassachusetts (121)

rioari memoriei ralionale, forma vie este exis- si il comirai'irtn cn o iniliall tlin biblia de la Win-

ten!,a ve;nicd". Artigtii gotici ii erau mereu pre- chcsler (122), trebuie si recunoaqtem c5. inrudirile
zenli in minte. Cind avea s5. refacd. cea dintii
sint mulb mai profunde. Blalce a relinut formula

rlcserrr"rlui manierisb imprirnind compozi,tiei Lrarac-

gravurd a sa (120), o copie fideld a uneia dintre lerul rit,mic, r'omanic. Pozi!,ia nefir.eascd a nudului

figurile Crucificdrii sfi.ntului Petru, a lui Michel- 1lt-rate fi comparatd, in ce plivcqLe contorsiunile
angelo, va inscrie urmitoarele cuvinbe: ,,Aoesta
este unul dintre alhileciii goLici cat'e arr construit crtligrafice si irrfloritur,ile ei, cu drapajul schema-

tr3 l,ic rrrccutat, rie trn minial,urist al veacrrlui al rloi-

sprezecelea. Nu existd nici o indoiald c5. arta prinoipiului feminin vaSl.c_lecrsecaa,tcieeis. teCaeI fire tandrd,
medievalS. a pS.truns adinc in inconptientul s5.u ipontand qi fericitI La treizeci

generator, de forme. Studiind pe Blake consla- de ani Blake trebuie sit fi fost cel mai fermecdtor
tdm tob mai mult cd stilul manierist la modd, dintre oameni. ,,Cum sir-!,i spun ? Sint fericit qi
stiiul pe care l-a deprins de la Fuseli a fost adap- Bucriria e ai mcu nurle". Cuvintui care insemna
tat ritmurilor mai pline de sens ale evului mediu. atit de muli pentru Colelidge gi Wordsrvorth,
qi pentru toJ,i ronianticii in dipele lor cele rnai
Influenla anluminurii medievale coincide exact inhildtoare, et'a incarnat tie Blahe la virsta de
treizeci de ani. Bucuria a continuat chiar gi in
cu prima carte ilustratd a lui Blake; trebuie sl Nuntirea raiului cu' iaduL (L25). lJesenele ci-rre
recunoagtem cd in planqele Ctntecelor (L2i3) efec- inconjoarS. textul sint exprcsii alc unei alztiloale
tul nu este citugi de pulin gotic, ci mai degrabd energii. Blake se bucurS. de sfrri[ttiarea-i r;i'sLur-
cnauresaabviaaldoeriloforcoirt'soedtpiroer:un,,cDce,soia,el'ralcicchi esri.uyniumumluaii
rococo. Numeroase pagini amintesc broderiile seco- stea de straj{ copacului vielii spre a se deslvir;i
ie se va ar[ba astiel infinitd rsi
iului optsprezecel poate din aceiagi motiv: ele intreaga crea!,ie aourl pai:c limitai[ ;i l.relvcr-
preiau schema simetricd inchisd a ornamentului rrleme ce
elenistic, aga cum ne-a parvenit prin LogiiLe lui sfintd in
Raiael, qi o trateazS. asimetric. Ela acest rococo tit[. Aceasta se va int'impla prin iniil,tarea cali-
de basm, care incadra pagina, descoperirea lui tativir a bucuriei prilejuitl de siin!,uri"' In actuala
clinLr'c tinr:ret si virstnici, stim dtl
.Blake ? Cu siguranld cd pentru el insemna mulb eonfrunbare va fi situab Biake. 'lrei ani rntri tirziu
de vreme ce l-a p[strat toatd viala. Este intere- care parte se
aveau si apar5. America, {Jrizen qi Ewrolsa; ilus-
sant de consemnat cd la aceeaqi datd, artistul trarea acestor opere ciovede'9t,e o{ peste acel on}
fericit trecuse o schimbale muit mai male decit
gelman Philip Otto Runge folosea din plin ace- oea sesizabild intre Ctntecele neuinot,d.{iei
laqi gen de imagisticd, aceasta continuind pind in Erperienfei. Desigtu', caracterul- amar al ryi ait-'
vremea lui Dicky Doyle qi a coper!,ii dela Pu,nch. act:stei
st,himblri este ce"i nrai bine redat de sclieli. irr
Am amintit de Ci,ntecele neuinoud.liei qi ale Erpe- Ioeul ciarittil,ii inqeiltoale it poemelor lilice apale
rienlei ia un loc, pentru cd, deqi nu existS, nici un irrt,unecarea ;i deiula din Ctirtrile profetice- In lucul
dubiu ca intre cele doud. cicluri Blake a trecut illlroal)c
printr-o crizd de deziluzie, astfel cd aproape fie- cintecului copildresc avenl dc-il lacc pe
care poem optimist qi plin de incredere din prima fiecare pagini cu stligS.te, tinguiri, gemele gi
parte iqi afld contraponentul intr-altul strdbdtut ui'lel,e cal'e ne asut'zeso gi ne neclurncl'esc in ace-
de venin qi indignare dintr-a doua; dar ilustra!,iile Jasi timp. in opela grafic{ sc}rirnbareil nLr e chiar
sint toate de aceeaqi facturd. Ele sint executate atib de ratlicala deoarece se mcn[,ine vioiciunea
in culori vesele qi sint pline, in cea mai mare parte, cornunicdrii, dar si aici se vicleqte o anume preocll-
de forme zburdalnice. Nrimai intr-unul, Copacul lttrDreespeoronritrsu-avisopleusnlci itryci .sleuziiclulizrira!itlu(1i 1f2J)l.ahe s-ar
datora terorii care a inso,bit $i a trt'rnab rnttsacrelor
otrd,uitor exist5. o oarecare urm5, de groazd qi din 1792. Ca qi Wordsu'orth, Blake a fost UII sus-

fric6. Se datora aceasta faptului cd Blake dorea t!u,inril[etoeri,fedraver tetLgale]uredre.oslupul,sieicfirtadnecemzearliaspinecraenp!u'e-
s[ menlind unitatea vizuald a celor doud pdr,ti, pus in ea. Purta bonetir roqie fiinclca era un
sau c5. la acea vreme experienla amard. afectase 85 ryi-a cu suflet,ul generos, dar, aqa cum at'ea sil
numai o parte a minlii lui ? Poate cite ceva din
amindoud, cdci Cartea Lai Thel (124), realizatd om
probabil in cursul anilor de dezamdgire, se inscrie
pe aceeagi linie liricd, blindd. Schi,tele legate de
aceasta sint printre cele mai incintdtoare, deqi

nu cele mai viguroase, executate vreodatd de
Blake. Ele sint, ca qi poemul, un imn inchinat 84r

1

declare mai tirziu, n-a avut nimic de-a face cu chip de neuitat impactul emolional al unei situa-
rrslfel de treburi. Pt' Blake l-a ingr.ijorat nu al,iL
ltliibrr rsirea pri rit,ipij 1"r.. r,{'\.(,l tt t ir.,ri1,,_,, .,i p,,uirf,i- !ii. Faptul poate fi observat, de pildd, in ce pri-
cilscLtroapdaniirir!lripei,..rl.irie.ai-t'nd-aIdnispidneceleuuu!cs7llsauidp9cliiltPae3rdSeri-t,,ca,[titnefotiaticmg_Sndrrruleetamermtrrilltna-euaarunl.tnii,rrlrzilumlEalu-lalesrgtsyZrutunrreZlaecaua;.lil.vi'ieiy'pluXite,ie.elLe-upaplhzLuipennibnngiupluritdocitbri.aute^rtsLieruicrlirbraumoiieccna.nsrreagrrlil,gerta!*,enrl.l:aeiiaas_--ii
veqte doud imagini de neuitat, Ciuma (129) qi
Foametea din cartea profeticd intitulatd Eu,ropa.
Una din ilustra!,iile pentru {Jrizen este in aceea;i
manierd, oele mai multe insd sint reprezenteri

imaglinare. Cred ci pot li pe drept numite viziuni,
bazate, fdrd nici un fel cle indoiald, pe inglediente

trsdrleernsi;eitinlracnecelceanatlredueleiineStla.itaiceuetalsjsdnttmurpimauorng-nrirldLscbecsluelpanrviemilia.alcrgiv\ncionirlmtiidmrtleopua.iirn,eeedxlzeee"cgnufttuLinorar.rLal- michelangiolesti ;i manieriste, fiind totuqi in intre-

gime personale.

Tot in aceeaqi manierS. si aprorimaliv in aceeaqi

vreme, 1793, Illake a realizat si seria marilor
monotipuri, cele mai dezvoitate din lucr[rile sa]e
figrrri prihu;ite, inciiLusate si aitat, in abisurile grafioe. Dou{ din ele aruncS. o oarecare lumin{
rlisperirrii (126-) g_r tr.rL acurn a inceput sI
r.leseneze asupra felului in care ii func,tiona imagina.tia:
Newton (132) qi I{abucoclonosor (133). Ele au fost
altreelnrmn.i!lmrocnrcudmisinneitrc.'itrna'eirbeJaaudlidncicrlietr;lceriarcrtlaeiallreIediaemmaiainnpr-rotliuieiimras.iealltuligiiiituiNneljlericanLhoenjLelapztniecmgir,e,p.ialiounrr-,l. concepute probabil ca pereche, ilustrind rezulta-
tele infricoqS,toare ale ascensiunii lui []rizen, New-
ton intrupind,
cinatd. pe un plan superior, pulerea nega-
tiv{ a minlii atotmisurltoare, Nabucodc-rnosor',
lPaecPolnadniuliladfeiajroesi,.
Cei mqiaai lrenmoualrucai bsiilureszluiilteasttealcaacr,etesln,eiinstibtiutrlai Lctlei infd,tiqind ontul material redus
s_pirit
Sursa pozi{,iei lui Newton este
usor de gdsit. Ea derivd din Abias al lui hlichel-
Urizen. Pentru prima dat.{ se oeup5. de o anti_ angelo, unul dintre str5mosii lui Hrisl,os, repre-
fiinJ,I, de urJ. mai mult zentat pe tavanul Capelei Sixtinc qi cunoscut lui
decit cle dragosie. [Jrizen, Blake dintr-o gravuri. Ca de atitea or,i, figura
esLe intruparea a tot ceea ce Blake ura: defini_
rfei ae,rriessttaritc,ot,iac,ommibsiunraalrieead, emcautveirniateliscnarurel. michelangescI s-a contaminat in imagina,tia lui
Dacd ar Blake cu o imagine cu [otul diferiti, derivat S. din
semnat pentru evui mediu: Dumnezeu, marele arlr,itect luind in
ar fi in_ oompas marginile mirsurabile ale lumii (131).
ta ar fi fosb el suma a lot ceea ce era rdu. aceas_ Cu incepere din secolul al treisprezecelea com-
,,materialjsmul dialectic,,. L-a con_
1liri'rprrrll ,p\elrrUr,rx.izsecnucfaunpdroinfetLlrrrr-Isueneini ataaprierleetfigiaiit,(,r1.2io8l)i_s--
rnului. pasul s devenit simbolul univelsal recunoscut al
geometriei gi este posibil ca o reprezentare mertrie-
Nlaj,,,'j1,61..n imagisticii lui Blake se preteazd
ntiunrnuasrtt,imircreaulu.liaboilnlievcnooinrurneLiej.occlfahpoirryrlelodsLca.leruiD.cdirIne'cigipiruetinrruiculerlipmg,naJtaeirnrexe,ai(uJillulr,-iszacteriinanzliisieinliesnt-L val5, cum esLe Dumnezew, marele urltitect ciin manu-

scrisul de la Biblioteca naJ,ionald din Viena sd se

fi aflat in strdfundurile min!,ii lui Blake qi s[-l fi
inspirat nu numai in ce priveqte mina qi compasul
p I as.at e in. ctrdre s_eparate, deseori^ ocu pind intreaga
ci gi in sensul impresiei de concentrare intelec-
tuald ce se degajii din ea. E vorba de Dumnezeu
pagin[. IJle sint ilustralii si nu c]renarie clocor.atirie. geometrul qi ddtdtorul de lege al Genezei pe care
Oind un subiect pltrundei in ailinrrrrile sale orea- Blake tl socotea duqmanul omenirii qi fa!5 de car,e
se mai rdzvrdtise inir-una dintre cele mai cele-
t_oare rlr imagirri, Blake devenea un neinlrecrrrl
ilustt'aLr'r' ,'apalril si trarrsmit{ imcrlirit si in1,r-rrn
87 bre plange ale sale, clesenul cunoscul, de obicei sub

,frnpvcgsrdnzJpreiii*tiuam:nnaeon?'mKLrlr!tbej,t,dpe^.eeL:ui.irlrtlIoc:di4el'u:)n,J.ili,e1mot1n.d'1o^rfema*eauTmdlr^l:,nleeiai:SruapbLlmatltilitaiase,,nrinem-ladncdb:e"agmerliar'ecruia.ntacaneUIrarr;efla;'ruun'ldriias.zelllcutite.ma;.izlin(;E'tidnilirUner,'"iie.rmvlro*,;atoid;zruic,"rriitefnbdl(ile"rnf;ai"3rr;pn'i"ns;'_t0d"fi;e_uar]e);"a-ir,ro'"UslfdrIpiieJiirleenioitzgromrdeeai.frne)curaetroeAeI-ilpiasrmsiirptib.i;eue"ri;ln,m1pi,ima.riarsi;Jtuane2_e_-"i,- dae1p:liirniidiadIeoloelsat,lairrelirnl)e]nrol,ganliar rtr,tr,aii ninziLoolir'ice.laCaiucdcstc,rlriila-
pIoeNillag:ugFontlnm1ia-ga]qvaiupru"ilt,drprqledoilrieuamn.iglvieiaaleNsiemdaivxnibiennstuctt,rcJa,a,-or"oeilc.nu]]-Figouio.inrgiCaoiuu.rvsrarnJouanrir,tca[iacim.igfra,eerir"e"limo""piidai,lraetpnr"dlrLjtten.r.",s.id1ripotpouiornniaoveceln,alts"i"zturU,aceind.i . Lr-un airurnil motiv ele nu mai apar in fa!,a ochiu-
se nqsl,s, art,istul
i,i,;iri;d,glpsi,'inDg{i:.ru-)dnRIieiali,r':a)renrrtp:aern'n(ctulo,.iiit)itLnlollretm_utuil,nr:s.pltvrmlrdy-lne,liis-ei,rru.rliuan::tt,druerea,eat.-atntet.li.nirpirt,rcro.dretec.laciirSie(cprmn'nl(a"e:;)aurv:,tlli(l.ua4repii-z^1iararicc,ntrlurs(i(i.sBe3.u.rncg'aet1tim.eureoc,lrr4dtl1ieidJotnlrerrLrsi1")arerila;uriB.t.L$eirifn;etircr)".l,n{rvBr.l,s.I.eza}rtasaalrio1s.tirlpeeOprltlekul9u.iDdafec;aetaarcp8ibgrkeccvmxrnize.r9fctceoaitu"oaetenicnnaaoisipalunrrnniaietngannscte*,crm*r,aaqtcclrnaniaeanatu.selfel,tc.eti"psi.p,t'itsrrslalac*rgeiru-e'iaeeirniuct1lrjomncervlLnneilg.i;vtgima?ir'h.iuItI"Jnztniaalcierr,fcnliuUiin.'iauzrt-egof.'uaid,rmiir"aienilindiv,rtl"Amn"g_irblianiiir.iel'aenfnarziiiii^Atat,,nzqttlrlt,ibc,iic;npiuTrede'ajilijfiieoualrurn"ria",ilni,t,Jjuccai.snf,li"ce"irsAl,ireevaoCeesa,tr"Lriabeils^nllr,t[rt,eraea,a"tcUisi.cpaseSlnria*eaerurrpyta,riocdsLl'ol,aai;ldicuaolirrrb*zrrvmematlonrrini.lgrriiauiiunrllfua.iannJnrou_.lir,irr.s_us,,-d,{_lii lui minlii, vii sau cerind q
vizit.rnar trcce plint,r-o per,ioatli gr.ea, prin zile
Ilrvcc,laxalrlitcistl'oIit:iearllnsopi-ln,hotL,fsIllrrprtlrra)ellurclr,ro-mrfarrilaa,ilatnueirlenisitngnrurtmd[pIela(rdrgiasaamJt crzos,iiirnrrrjsriorr[e,,ililiuoiIa_rap,trraea.rtrm,n.liseieLiln,muiefl]froarrirtirzeirderic,z)l,ieli,,.ps':uuu"ssro__cri BB negrc. Ii'aplul esle cu atib mai reral in cazrrl in
cirrer ei qi-a pierdub obiqnuin!,a clc a-qi alimenLa
mirrl r,a llrin obscr.var.r.a rralurii.

Inlr:e 1789 ;i 1794 Blake nu mai avea rrevoie

s{-gi uLilizeze ochii. Era inspirab. Toate malilc
,sale opere, poeme sau ilustr,alii, au fost oreale
in r{stimpul acesLor cinci sau qase ani. Nu-i de
mirare cd a r:eac{,ionat cind viziunile nu i-au mai
i-enit spontan, fiind obiigat sd-;i stoarcI ginduri)e
ryi sd-pi adune amintirile. Blake ipi dddea searnA
cd inspiralia l-a pdr{sit, de aceea, cind qi-a rec{-
p5.Lat-o, a descris pierderea ei intr-o emo'lionanl,I

sci'jsoale adresatd in tB04 unui prieten:
,,ln fine !, O, glorie ! O, bucurie ! im b{gat in1,ru

l otul in vizuina lui spectml acestui diavol a cd.rui
bintuire a insemnat ruinarea str'{daniilor mele in
rrltimii dou{zeci de ani ce mi s-au scurs din viatil
O, incint[lor F'elpham (Blake se retrd.sese la Ftl-
pham in Sussex, pe coasta sudic5 a Angliei), pdrinte

al prieteniei nemuritoare, i!,i sint vesnic indatorat

pentru cei trei ani lipsili de zbucium qi pentm
puterea de care md bucur acum. Deodatd, a doua
zi dupd ce vizitasem galeria de picturd Truchses-

sion, m-a iluminat din nou lumina de care am avut
parbe in tinerele qi de car,e am fost piivat exact

cloudzeci de ani, ca qi cum s-ar fi inchis o nsd sau
un oblon".

AceastS. scrisoare pune foalte mult in incurcS.-
turd pe cei care se ocupl de Blake. Dou{zeci de
ani sinl, o exagerare (deqi cifra se repebd de brei
ori in lextul integral al scrisorii), dar zece anl
(lui Blahe ii pldcea sd aibd de-a face cu cifle r,o-
t,unde) nri sint prea departe de adevdr. Fereascd
sfirrtul s5. incerce cineva s.l afle cit de rationale
sint declara,tiiie lui Blake I Se poate insd da o
cxplica!,ie cam i11 felrrl ircesteia: mintea ii fusese
din ubunden![ lnclrcatti cu imagini lil calc n
89 apelat insi, cu prea multd neslbuinld; le-a repc-

n*lt-ariat:ntu:c:p:lt,imirnln]p{d:.l-.uro.l-esis]pct!ahill-aagaLuo1mpcnixienpr,tdooduzaebiIip;evia,irttrrlac",eliaptina"icttoeolurapire.al,qCecreLa*i,s,dterr,.4ed,;i,.i.,aip;n;;1ti grnlr'Lrzeci do arii. Eu u t;ortslihlit sr.rhiccLul uneia
din ceie mai timpurii gravuri de mari dimensiuni
ucpd:ine:ne'culcvi:isaa,prqt1esrie;r1v:z.idlae,:sce,,fe^iclseusraagilrmcjelcotlliuifa:ta_lcgdoiieirssqrg--,ia.aruuerunncfeomif_altpbr.olr;nume;utinalm-tcnidnuea."jad;I.ci"nonetspdisp;e,ii*rcianuio;lilpiuftaanri''il.aaia""i ryi in tot acesf rtistimp a recreab in intlegime
propriile lui resurse. In lSiblie, Iov ale-
iprd:llodtcts=RpuaclcfdDliruidJtce?eujnunnainr1oeod,s!-lieueelaicrdaus"id:lttldearltrvssrpetna"rirhaRet!drine_uiueuxcpI,nsr_aa?ono,mredi?aiaim-i:ceu.lnin_csin.lceieijnret,diUd?prdluoasluritsiaarLradEicaleraasuo,ctnn1relup,iarciuttrdltcasnistaeedriuLisaunenligmaat.rmtri[fgn.ad,i,moinieeLlao"ns?prrMluasorB.aBpaoruiiuue,rnrace,nVipv,i,rlommrlbrnilealpi.nqvamianodaigdteimaiulmnszldaucddlkurrJkapiun'lncpLmdi.eibtlitrduelu,cseiptliuau-ierrueiebuo,-o.nieiiaaiatrrasi:icbncsetmmiuirdIpiat2egluianlue,i-rnc.ireiironie,rimnnrprn0rerqtiirArdulrj,,uidanpaeeanfnmdianpiupprc.uti.otutrciLrndtttairnieuuMaijedniiaooii"tt.nirnstLimtsueuirobneelu9ooat.aitalaeeeurpr-i"iirtiinliur;.dnieaCs.tri.edlinla.e_rsiBt.unfsierraoti.iuie"u,;aate,c_1tal"ici;copb;ias*.tiiaoi;la'ria;.'Jl0is.teurmd".""bii..;iuufngue;ifu".jdiarpuf;i-dra;a.'aadf-funiu"r;siupLbi'Jepf'*iausnc-.;gig.;i-it;."Luup-n.ceniitudi0{";i-"b;i.rcer""c";Cs"rOcuhrrp;uaul7;-ani;"t"u:t;cndd'd-0ltadtirir'lrfltjtr-isJ'ciuup"irar"ia"j";uol'"ililiicpnaliip"rerilremrii"ot!ttliripe*ieu"cuoiisd.","tr.ree,asrteet_utbaetriiate.ribu"ravrAdvaim*enauqdip-..auievnirema'rpzeamcii;in;ip,*"raag3earl(,zilt;.ecciruauu,,1l1aifa;;ataieoddrtcs";i3iin7ii"sz;ica_su,rlmnariisvs[er"64gea,nidi-:eir.an1_i)g,-l-. goria cu este
B{,l]}:,lTaTaSlkr.jpl"eilaqud,nraetS._,anplr"mrile^i.u*c"rrllTniijtlo.aanLiIqouinaiumasmuinanipuittorecalloaicnlcged,egilevergninz;yciipt(ur.eprnneipuiz1ileoiicncii]inuetiroji"l'rpiBlrlu.t'lotuaspLrkpeerr.eginaasu"izln,pin.lt" e0 viclima lui Iehova, calul cle hirtaie preferal al lui
pii5scpautruiel aacr]eesolubiiacefui s,,el3s5e.tlrainuilncdeopmunt
I3lake, c[riria

nirneni", iar
neascnltarea; in versiunca lui Blake, Al,otputer-
rricul reprezintii natut'rr superioard a lui Iov lnsugi,

ncrleosobindtr-se la chip cie acesta, clar peclep-
sindu-l pentru pdcalele rnaterlialismului ;i deger-
tdciunii. Prin selecl,are, aucenl,ttarc d-siincuCpatinrtcelaereluai
all,or textc biblice, Blake a fdcul
Iou expresia proprici sale filosofii, aqa cunr s-a
intimplat cu fiecale dinl,re ctir'!,ile
lui profebice,
poate dc aceast[ dat[ intr-o mai mare mirsura
cleoarcce srrbiectul i-a ofcrit un cadru mai pret'is
qi rrn vocilllultlr mai lestrins, ,,singurul dintle
uriaEii clea,ti cate a c[pdlat form5. si propor!,i0".
Itezultatul e t 11 gravurile peniru 1ou vddesc o
consistcn!,ii clasicd, excep!,ionald in arta lui (t3B).

Nu ne mai stinjeneqte manierismul specific dese-

rrelor sale, nu ne mai gindim la Fuseli sau Ia Tibaldi.

No ginclim, aga cum tslake a vrut sd ne gindim,
Ia in!,elesul fiec[rui episod, imbogd!,it de citatele
ce-l inconjoard. A reu,si[ c-.a nicS.ieri altundeva sd
ideii pe care acestea o exprim5.,
asimileze figurile
astfel cd. planqa ct Sacrificiul lui 1ou simboli-

zeazd. rugile in51!,ate c5.tre Domnul.

Cealalti capodoper.{ a bdtrine!,ii lui Blake, cele
o sut{ de acuarele de mari dinensiuni ilustrindu-l
pe L)ant,e, este cca mai cle neexplicat dintre toate
t!
lucrlrjle sale. Ele contr:avin clar teorici mele cd
I lesui.scle lui Biake diminueazS. cind ilustreazS. un

I

alt poet. Mai mult, ideile lui Dante sint potrivnice

tuturor acelora in care Blake credea ;i crezuse

inl,otdearrna cu nestr"iinnrtatS. con.r'ingere. Dacd
rlra po Aristotel qi ielarhia cereascd, cunr put,ea
s[-l suporte pe DanLe ? Dac[ gindea cd pedepsi-
rea pdcatelor era un r5.u, cum putea ilustra Infcr-
rndulc?'linFiplruinl cdt,ecrledsvpeudnesreinptircetburdarli!d$esie[noetluegpi,ecnrterud
Dante sint cele mai reugibrj pe care le-a f[cut

IJlakr:. ArloIr urrtlc cclcrcl,aLorii lrri .Blulic au t[cut lirLi;;r,,i,,,,i;'",z;l,r,,,i",i",i{;,^iarit""io^;"t,l.o'iitsu;,it;t;b;ll;lt'ii;"i;rr;lno".u*;t'-".iiti""ui-ni;",tras,r;o;fiii;iic*-.l.a,;;t.;ei'oL",nurii-pstlt.eio"ioirtkilsgi'icr"ioctiirl"ip1*efaonhfrei,rrlett"it'ccelt'lpr"eilil.'.mc,iaorghur"reunpearrii"ror'veenalvnraIasriaeeatlcnne'itartpnteiil"':ngN[efdsuagirleepreanisurhescealelaiecaoarmmcle\ilmLmrtci'snoieia[lniur!od'ai,'esegacrerrie;ae,ieo,iotnsmrulritatslnsaieiilfs,pcencaelilasb'ehteitlel'.ht.taem.ns'o'inieitte.aer-rouLnnrdrd.rlga-lleaeerpuoeiirfdnlac.rbiuiiecst'iuittLsmslrf'rdrmeBii5ternerrlipo'aslama'ilairloi,i1n!trgi-tkia'tcaorruiseaqiesr-eu-il--i
in mod discleL, nulnai un inrpet,ur-rs ar pul,ea tla tr
explica{ir:. Oricum, nu pob sd. nu incerc s[ o laet I reaz,i. urm[t-oarele vtlrsnri :
cind inri nmintesc de convingcroa rlmt t,i., ilrr.ii-
lind la ryaizeci dc sainmi ilti,talpiecnnetsmlc,pr.lqiircnila,irordaur.-irl
Blake s-a lrc
I)anto,
in
t,ovdrdqia unei fiin!,e super,ioare, cu cl imagirra!ie
maiqse rrLilriEi o irrlcligc'nf,rnai pulcr,rritii. ljl s,.r.iit:
,,blebuirr s{-mi rrrecz sist,emul merr san sri ntd las

lnrobib de al all,uia". Si-a creaL sisl,crnul lui: urr
amuzant mirtunt cotrtp'ositr.r.nt A ar.ul, la sl'irqiLul
vielii umilin!,a ;i rndre.tia de a sc inspila clintr-t.r
opell
sttdinti. To!i cei care l-au vizitat, pe 13ltrke lu
bitlinele sint unanimi in a l.eounoa,ste cxLraolrli-
ttara-i soniniitate ou car.e, alezat irr 1.ral,, iur,ril la
jtaletseenqcilelippseintetrudeDaclnol,gem. ;a\ctiusmtu'eclacleniiclsirrulenrasirrrlil,nrlielrgrsu-- "'TI'ttrta'p"tgieIaoi.nn.i.ie'iiiilfdazo,rrieml;teiee,-i'uonidtncogrtreeicnatnoel'cdr;tlttii'Ah,- nnspiein-lloidonsrteendt t.ee uia{d'
tla{iilc pentr.u propr.iile-i cft,ti profeticr'. Nrr giscsc

cI ar fi lipsit de l,cnrei fapLul de a vctlcA irr celc
urai buno dinl,r,e ele o anumiLI lnclintr!,ie cILr.r:
rit,nruriic artei medier.aie. Utra cli. ac.slea, cral e r'o- $' i'a'ptnoi trlezind.u-se tn stnul Ltti
prezintd pe sf. Petr.u, sf. 'lonra, pe Beatrice si pt' ttio{a care'
est(t Nemurirca'

Dante preLrum ;i pe sf. Ioan pogolindu-se e collr- AcesLit esle p{rllleisn'Ltrl ltri Wortlsu'ort'lt' tlal ptl
pusir aidoma unei fer.estre lrilobate (139). Si niai rtrt lllart tlift'rit,.
tulioasd. este acuarela reprezent,ind virtejul dan-
t,esc al indrdgostililor, una din cele rnai fnrmoase
piese lucrtrl,e de Blake, in caLe nudurile cvasi-

rtranierisLe sint, plasate intr:-o ur,iaq[ ornamentalie
rorrLanicd. Asa-numitul riim celi,ic est,e evidenl,
(t4r).

Ncindoielnic cir Blake a fosb un onr rle gr:nirr,
un poet un profet. Pulern s{-l numim si un milr,e
alLisL ? ^Ingi palte c o chestiune t.le plopor'!,ii. Sintem

de acorcl cti minialur,iqlii evangheliilor gi brevia-
relor nteclievale erau altigti de prinrir mind, Blako
puLind fi lor.
considerat ulmasul dar Ca ag;[isial ccexqptiale,seiil
nu nunrai cd a ilustrat epicrrl

vii:uale qi lterrtr,u metafor.c. Inler'pretarea. ltogatei

,si complexei metafore tluble a Milei din fuIacbctlt
imbind valoarea literalti a textului cu o minunatii

lrornrmmpiorrniaeLrruLrr,iisitr.ni arngeincaliclivvaiili,(1e4l0p),rrrtyei,alsacfmli.er nseinnrlmrotlrrr,il-i
pline de viald pentru conccpl,e misticc. A mater.rr- 92

vil c,;;;\'r"',"ir,r;.;t;t'1,;tr;i]li('i";,,i,nii;;r"irntj;r,alr,,Gdrirciil,li,it'ts,i,iv''srtg,taaiii,,ttir:irgot-ntlir,tc'tltnL'quaRdriiiLrsrtD)irbt:lruaedoitivrp'rCeisicanplldq'tlliae'1i.vtl-'7ltratnot7lrtesrl'1-,rbLr,nG[.uit)trvcI'*lilnlrtri.'tGra'k;oi"s,-t'ratt'tilor'nltrls'utm'InptJitl-iadoer(.'tealittririanr)rrl-i-'l't

e ERrceutr

,;'t',l1ji,n7r,1,'f"nil;u[,;i]i.t;,iti1"oAu'.rsc'tnttio:ueil],lrili.slc,,,,'1rq(riilibt,l'r,isllisrsI'N,i aearlt'pptilienorirr'llq1iepru'voa.taent'ilrzotdi'Fn';]sneictIaacrlrLsntrc'tlb.iiiJ.altroll'larscnNeiiNlopiult{herimlisanleepne.gtoil;unttciti.citrrttrr'
ii-ia''*t1itrn1r'Irit'tr'lltogluerlrt'st'i;tttlrttrl'tlr'ii' llrronapill'['e'
il.t'ia.ii, r,irrio ilrl ctt rarrgtrl
tii,.iti ttttmit tItt
rr;i,:,'i',fr;;,,i,f,;ltgrii;Lai*";.a'ti1;lf,."diplIer,,hsiifnn,-w,sipprEt'.e'rt,glt',el'it.tp,lrrt'i,,rln1in,Pl'r1,tlt'ogism?l*artrtlstrreIlr,il'r-tiCtiitzl,e'.iianltotgisriLtru-la(rsldliiinteui'-s'irearlitettrcsclsLitrolptem)mrtitteaer nraa(ltdr.tgtu"1fii,rlti:
Nelinig[err nrnrantisrnnlui, nei'rsLirnpiir,ul, drii,in{,u
de motrrte si aclorarea stihiilor sinL 1le obicei iden-
l,ificale cu numele hii BYron. Cu aceeagi inrh,ep-
tiit,ilt: pob fi eltr itlt,nl,ifjctrt r, in arta picLtrtii cu
numele lui G6r,iluult,. r\cr,sta rlr ir frrsl] ca po{ilul J ,;i.;;;; E,ita1ii de la l{azarel. St,hilcle atresttria
;;;t:;ip;;; sl iltrl imlgistica
anrinl,il, o personalitatc mondiiilii, de-oi, neindoill- ;i lui Gdricaull si

itic, era lrn (lm tlc gcniu, rccr.rnollcrrt; cir ataro (lin- I )elacroix. cirrc'r(n)ittlsillilr'rip'iiecl'rlrtrtir-l,('gGPrIoI(siiratltrltlpttttltt':trrli-t

trti ilicr:pttt gi t:a1's ir dus la capiit o operl ilrsern- ImerliiLt (ltipit
nalli, inrplicindrr-se in eri pc tle-a in6.egul, cu t) ttrtri inscmtlittli
p'iltzir lr'llrr'zettl-irxlu-l lttl l3rttttttt-
cltrsitvilsile n icriritlat ri atinsri rle Byron in CJt,iil.te ,,inti. v- irioLirn-udsLini.
Iitntluisnreonplr,untlan. ,cltLprxroriusl lt,rtelic,inrvrsrerLdaeovrtotdrcitio,raslej.rbr(inri.tueiriiicnaarrpluiorlittl.,tnaI-r'aortm,iirliultctraiLnri.trr:L,,, rra,t* ipilahrl de la Jaf{a. ptr cei ior iIi
ii,.',]i,'n",u ir,'l,enit ii (l1;l)' Dirr ptrn' Ltrl rlt'r'etl.'i''' itl
tu I tlortst il ir ie (r u lr'gr'r'e gt'nilrlii
tiin merlirrl confort,abil xl srrcicLir.!ii Whig (p-per.:n*l,irr,err r r, onrrsa rrr lt'i. sr r I ric'
IS.yron se sLr{drriir s-rl t'u i se cltrtoretrzi lui Napoleorr
l'ut,ii. treconfo;.tabilI li'ria?" t. ci'*',[ cit
i,,'"iilt'r"litnfii-itf.,"pfi.t'ripti *gru",ltuitmi'1.ptitnl,e,s"smide,i:tniitilvlliiconfcrclrertrl'ctrual lar'o'feiliratm'set [I1rilriormapluiirrLrtepi'rnri'indi'
sirrc), ci clin. ccl al l,\.anl,ei riapoleonienti. Si-rr
petleouL tiner,e!r:a in mijlrtcul rrnrlr m.ar,i avent.uli,
irit,r-o lunrer rle soldati si cai , tle croifui,i cu p0n(l atingere; pentru ti da insd tabloului o dimensiune
qi cL-' sr:inLeieri de sr1bii, o lurnc birlb[t,eascri ctr i ntr risca nimic atingind pe
nit.i ;;t;n,;, ,ii,.i r.,,,, rcg(r
s-ar fi pot,rivit, mai bine lui Bvi.orr. Fcmeile af ingc
rlu apar in opera lrri Gdricirull, excelrLinrl o par.ir- llrrotrlpnaurl;iil,eaccLirtttml gaeteneelta'alrtplurei zB'ueorlntaatptalrrel'epl'cluena
act cle

liticd qi o p(lrecho tle nebune bilrinc. Dcrsi crr ,,r1 ',,^ ctrraj. Avenr ai.i de-a face rltr plimul caz
nrai pu lil dc zece ani nrai tinrir detri[ Irrgr,es, comparintlu-l tn l"erneilc
tle realism lomalt{ic, c5ci
,ibirrc piclate rlr: David nutnai cu cinci ani mai
intre ei se cilsca o imerrsir plirpast,ie. inaintc, (iros ne apare rh'tlpf descopeliLol'ul tltr

Inainl,c de a tlece la GericaulL, l,rebuie sii ntr l'apt al slihliui napoleouiart, ttdevJr recunoscttL
tlcup[m de o figuld ciudalii carc l-a piecedirl (,(r
rlr,,alt,f.,1 derinriatir. LIlmtil'oaletr ltri Pirtzit' tot atiL
pu!;n ;i (rill.o a avuL o inllueirt.ii t,ovir.Ditoat,e ilsltpt.ii rle ttlilt'c, csltr tl optrt'i inli si nlai origirtlrlii' dtt;i'
intlegii lui atitrrtiini lalii rilr irr'1,i'r, irirrlril,rrl r,rnros- 9l

irIa1,*rcpr:tpifIrSi'at1Urslc\.ltrrt,,lrIlIj''ru.i,lurrLuseslt'ernrl),:liou]irtratn,r)ecit(((.,toaflr:pltuittcrnmrT[ru,vrori:l)iz,n,frei,l(srtrrribouagte,:laatd)ltrorasni;rtjL1)lFaalitd.rcleno.iaiil',a'reat.1lnnp<rtu.,r.tsrrrtne1e{r:coic.,rarrrlprsrciie'evtt,('ztls:.-r.rlnlr.rt1.ltuac,uproirat,srr)r;{rar{z.r0lrilretrr,'aoe.risale,;blrm!i,i,,irlrru'crmldEvpnr,rlrtlisi(rtr(l,itrr..ui..s,srlisriel.ir,.i,Lt.lla(:IlrlcrtuoriPt,od]ni,,u,1,,-;lrlniaJ,u,i1,i.Lpntl!tlliibvb.ac2aiari.,il,c..l,ef,lr1'r,rruno.oie,tiri',;rriiirdpi1lblr)cr.l:rlrsrlrpl{tprrr'rlrhr1.)llsroe.,riui.,ittrilq;ilipo,.n1Inrn.eritqGtrpiioc'lpiairr,llli,)sla1iL,ns,,IricIir.,"rtprusnic,,Ll,rrsr)irltrliziiionrtflr.,arapaurtlronl,ri,n-,a...urolqi,n,rtrirruui,rii.glbr*rpa,tso,,.;n:l-usi"s,si-iis,n.gLie.iansl,.rjri;alii,lsieiirl,-e..r[saliitn,ema,.n.,,r.;lr,..ti_n.i;us,ilrne.rrr.r,rsciidddroliri,ir1lrrdc.,riflr,rlpblraeigaLoreeide.lao.nt[irl"daiu,s,aooir_.l;ir,iiarliar?rnrnratrrl,r,uzeiuilleerj..ey.it,ags.pjr.rblu,,i.i!irulrsipifisr,lt,anrtiicr;hiiIluriu.r-eG.oiierrpiLirlp,izi":ircaml,ulriruu;inig.lt1,a.lr..gI,,iN,1roaigrelr,ir,n.it-',ru,euitrni,,trii,ecinripyur,lai'.ifrandp1r'r,,,rcluirns,i,.",-,tNa,,Gn'l1llusrr;ll.ic.l,uri"riurterru,)lp.1,iiir,iasof-r:lo1r.i,a,ii,"l;tr,e"J:[;rnlleirtii,1Cur'rr"oc,i".irln,.pJi,useU2p-.s,tr,rrr'crredls,.ae,pi,xj..,ot,"'ilial1irir,l,lob.ou,o,det"eci#ai.1o,i.elip1,cdriilfe'n,ro'r,n1inilm,]i.4.pc'rnririhr,aie,,r,.,-*_olt,t"ioJco,u1,,.ri",ee,rpi"ibo,,Arlrrlrrc'ciun1etm,izispur*.t1e'ernonarrn.";.rrtrss.re,splfri,"ri.t1,,s,;nxlaeieatuirurpr1,lrGircun,:,dortz,"!tm,piiil,rrirqr"ite1jiliioae,t.trrsiuec,taezeupraa,i;.n'un.iljpLlis,prin;slltea(ire,tLcrr,reni*rt,ttih;r.fdlsLrupl,ri1,ui'z,irtiszaorilir.r,tsrsirf_trr,,.aerrl.,itida;,tuirir.rer-L;ri,ri;,a,iirt.s.lriIierd_-c:ni,,-jli rlc culoare ce depiiscsc cu rnulL pictura oficial[.
c'-\scLe1ea,h4site4ar-o(cgdalaifraue in ilus1,r,al,ie schila de la Rouen
esle mai vie decit pictura finald)

figurilor piclate romantice pe care
I)clacrrtix a imbogritit-o firl ins[ a exce]a in
gr,riul respectiv. Un an nrai tirziu, cind aventura
napoleoniand era apnoape de sfirsit, Gericault
Iucla la tabloul infaJ,igind un cuir,asier rdnit p[rd-
sincl cirnpul de lupld.-Schi!,ele premerg[toare sint
loarte {rumoasc, G6ricault, insd nu era mullumit
cie feiul cum fiunnalizparsieeLpeiictiunrace5sicsoe nvsatavegdreeaqedaelace,i.i

lntrebat de

r[spunse cd nu sl,ie ce inseamnii suferin!,a. Trebuie

sd trdaug c5. era inalt, atJetic qi alit de bine ficut
incit erar nevoib s[-qi radd capui spre a scdpa
atcn,tiei sexului opus. ,.Si aqa intrase intr-o mare

incurc[tui'i incepind o leglturi de dragoste cu
tinirra neyastS. a unohiului din partea mamei.
trn acelaqi timp dorea s.{ tlea stiluiuii[u o mai mare
not,[ de clasicisrn ; din a
ambele moNive plecat
la Roma.

Spuneam dcsp:,e Ingres cI in fiecar,e artist cla-
sic exisbri un allul romanl,io care luptd si se eli-
hereze. G6ricaull, repr,ezint[ leversul mcdaliei. ln
fiecare artist lomanbic cxistd. nostalgia autoritdJ,ii
cclhasiticiliisimsueluic,ledoasr.t,obpeLaicfaoalurtieGmeriucaltudlt eascuepara
anti-

a lui
\Vinckelmann. Calmul olirnpian, imobilismul, reti-
AIJr',i,a,1('r1t'ollt:\..l,tLln;iti,r.n-trt;rlri(,iarrpirti,rort,s,i-r,_tr,,pr(r,s,irt..ie"t1r}Ltri_tl.lrt'ui ritrill.,6,t,.irfr,tii,.
nerea clasicismului academic nu-i erau in fire;

plopliile opinii despre mitologia p[glnd, deqi tot
at,ib de justilicabile din punct dc vedere isl,oric
ca qi cele ale lui Winclcelmann, stau mai de grabi

sub semnul dionysiacului decit al apoliniculu'i.
Din punct de vedere tehnic, desenele lui sint intru.
d.t:, inspecktr al pardziktr, o i-g'lr,,,f,r,ii,"ii',,, inccat, citva stib influen{a lui Prud'hon, ele dind dovadd
irtlr,-un mctnl del ap:i. totu;i de o neostoibd energie car.e-i este tipicd lui
Gericault. Aceastii for!{ p}ini de senzualiLate poate
rii(Gr-nlteltrtt.PlriUrJl,otainl,lv'lU;zrerriprlmsirsllrtG,pt'e!rrierial,lioost,risrJllrs,tir.etz;errIrlniralo,,.rilnl,r;'sruril:r,ahi,rryrrr,,.i,iri.ri,j.r,sinGi(L,lr,lllra,veo,r"fl,sttf,llrr,rels.tirrurr.trt;iplluro,,lrt,;t,iirrL,utLi,,rr,;roz,;nit;ise,i'.';iplrrr,,ryi1iriiti,zuos,tc;riirelrrl.lurt,r{iir'orrsebnoqii.glioti,lrdir,url;orir,ri : 9d
fi cel mai bine eremplificatl cle superbul desen

Leda ;i lebtida (145), unde figurile dau dovadii de
acea ireliniste ce aminteqte de studiul lui Michel-
angelo pentru mormintele din Capela Medici, dc;i
pozi!,ia Ledei est,e dc fapl, i:s minltoare celei a
personificilii r,iulrri Il iiisos ciu,iria G6ricatrlt i-a

aririugal un erotism prit,imLig cu lotul stlirin or.igi- illcrluza,lucrulile sLau pu,tin aitfel deoar".,", dirt-
nalului. Referirca lu ililisos cert if ie d r.,'alizar.oa Ir'-rrr] anune nrrttii-, httt'alc't.t a c[pllat un asllgct
sLecdu_lpeitularil_eRPoJanr"t,etnriocni utLlucioiion s-au facuL mulaje dupa
dlutnul lor spr.l Lonctr.a p,rlitic tlevenintl un pt'otexb pcntru a ataca admi-
iristlalia llulbonilor'. Din pi'icina unei-neglijenltr
qi qtim cd G6ricault a sludiat fliza dor.rc[ in ciiu- iriloclilicc fregata Meduzi s-a sculundat nu de-
tare de referiri sbilistice pentru ulmltoai ea sr qrar'le tle ldrm in drumul ei spre Senegal. O suti
mare operd. Ce ironie ca sculpturile Paltenonului
care in Angiia au slirnil doar sti,ri poetice, contr.o- irtrfruzeci'si rtou5, dintre pasageri, p5'rdsili de ceipr-
ia,r ca"" ei'a un arislocrat,ar.r fost imbarcaJ,i pe.cl

verse ;i atmosferd infierbinlata sd rnfluen!,eze utit plut5. ut'nemtimorpcamtIirdrienamliiaariurtat[riiai taffrlainlgi ]-riinil.eqla[lsuipnet'l
Dupi
de profund stilul unui ar,tisb romarrtic ce nu vdzuse pluia sI o porneasci spre lalg. Au urmaL tot felul

originalele !

Lucrul care l-a captivat cei nrai nruiL la llonra itl,eanoibriorlriism-^. o rS.scoala terl ttoimi Ei t azuri de
a fost cursa In cele din ut'md, pu{,inii
ccaarinbaevrableulliu-i. dcearecaaivfcf,ar,tlioccalSpree]iC-orsaoqai-nnutmoiiuliil supl'a\-ie-
Parci-ar, fi iost a.nunre pcntru el
-s-aiuhboi{t,i{irliut i sciai-i:, plib;ceteriz, esriinlbamtic5i1';;in11"n luiloli au \-ilzirt' o ircigorl'aobziitetltqtt'itaaiirtttfiomstp-lastaelvsaulib'

ti6ricault a stuiliitt
pi,rnrejclie toate aspctlelc ei.,\ luaL inlt':''-ir.rri supravie!ui-
- Irsl'oitpLilcciillualcisellrerp.. ep1$i,lii--utarautgiinait;scipihLuill-Litta'relLiaiilprsroutuJpcceaslimaidru-ccilrgaiftladieat.l'leivLtrrclloulcccmor;uriiirtpbclicnlietegnitJrc'Iuaurliiren-r
naturalir.
1r.

f6.cut mai multe studii, unelc prea ciasice, allcie
irrtr'-un stil predominant cttlar.aggesc. Ele
Yrguroase ;r r. mplesionanLc, sint
in cc mJ. pr.ir.este lnsir

le gisesc nrai degrabi artiliciale: ai,nrosfei.a Romei, bunzi.-Se spt,nca trir ntiroseit i1i'olr) 0u inLl'-o criptS"
itDr:piufiplilt5itgt.ttecicealezal-cpxeeucrstrtutu,liltirtadtlvciiisreterlnttiteiLltool elpilc(fln{lnc,rilnua.cail.pl'rsrocuammpneoeatsorteanteeiii
nu numai a artei antice, dar chiar ;i a rin.or lucrtili
ca , era covi,.fitriale
HeLiodor a lui Rafael penLr.u

el. G6ricault avea revoie tie rnuil nrai rnuli decit
de cai in liber.tate spre a fi reachis ia rcalitate. irrullaatvlteaI lsLriuanlveassdetulirifpiiiiu'ic)tpi,ntl'alrbt(riil+ae9is)atr-lfvlartLstt-laittrrchrulonttlruriplraSit'
Acesta este, ciupd nline, n]ot,ivui pL:nLr.rr ciri,o s-it clintr'-o
intors la Pai'is, deqi cr,l irir.ocrit dr. c,lticei cr;,,,e r,:ti
tindra lui miitush prin alian{ti tl}.t}}it si'r. aibir uti tlare a
Lrrvru'

copil. Copilul s-a udscuL si ir ftrsl tlat in griia I-ir t'cr-ernit, alunci rsi tlspelicrr!'a ariilttt' petrecu!'i
pdrin!,ilor lui G6ricault ; frrr.a incioial{ cir s-a ltisai la Rrirna. Conrpozi!iir tlttit'ntra l.ot rntii aca(limi(r{

cu svciaa!n,adalul iryGi t6irrricirabuolti,. NIStr-r;a-mamir a clispdr,ut, rilr)o'reeirritimclmilziriiatsntitclmta'ipritcrt.lintr,ct,,pi'ilr,t'r..,,,rritg\:'rsi,t''e,t,,',ts'tr,aiatl.tj-'ei1ltt,,racitbrjartLriinrrd'ug.rtgel aa1llrlii,,rldtiln'iratirtr,Llrstliiltr''ltirimL,rrt)utrD:rsllacamnvteiiotrllt-,-l
din
qi mi se pare cd clin accst
moment intercsul lui perilru le,nui tr sciiz.rit simli-
tor. Dacd obser,virn cum capril uniii cal se tlaris- menl, d, motrit,'eazii cc t illorlt,tl (l('oscl)it'(] fttstrst't'it
formd irr cel al unui biiiat (146, I47), ne dd.m mai im1llit,al,e in clca!ia cllltttclttlirrrt'i.
i,t ,-,r,lc tl in rrr'nLti lrit tttt'rt ir sr'('s iri eyidt rl(a
bine seama de ceea ce il interesa.

Incd inainte de a i se nagte copilul incerpuse sd ltiMl,rliiltrrtt:ilniallutcvzigreteria'ctElileris, aitnt,t'toLc,roltri,stlnrtltii'tr,unfiliitrillrizitiilnartd'lcsrit-npriltLLueal'tttlli'nrfi'Itrc)e'riin:atltllestI'lL'rlirutnrratltitoitle'teiItIr)lltlcnt:rrp'altla"tLri
lucreze la capodopera lui, Pluta Meduzei 1A51. XIit'lrr,iangtltt, Calar-uggio ;i Pir:r're Gtre-l'in, nla(ri:i-
ctrfuf.rli:luzai rCeiearlnicinatou$llL;r'll,elct's,,s'lcltlri.ni,f'ilul raer'aiitjlrartl ttijtta
Cataslrofele navaie incitau puternic imaginaJ,ia t)g .r:tt
fayd a lui
la inceputul secolului noudsprezecc iiau,fragiul

Speranlei a lui Caspar David lt.iedrich si Corabia

cu sclat'i a lui Turner reprezintd e,mhele acci-
dente petlecute cru adevdrat. In ce pr.ivcrqt,e 98