Clark, Kenneth - Revolta romantica

I)cserr. British

I ,*rtj.q i
i.c Y

,.. *.,:

#

nWs*

)92. Iiul



29ri. llurQlu::ii tlitt OrLlttis ldtl:tlirt t
297. St.ttditt pttrtrrt liru/:rtr



,,'rj.:*iiir
riri:llj{'l::(till

XI

CO F.ISTABLE

Nntura, zeila eponimd a inceputului celui de al
optsprezecelea veac, avea, ca majorilatea divini-
t[!ilor, dou[ aspecte: unul feroce, rdzbunibor si
udnisetlreurcelizver;vie,alatcuelsltienia;.tqitp,ecatelinp[otot rIi
;i creator. Cu

numite byro-

nprieaznen;tiatwSo. ritnlswpiocrttuhriatind. el,{Gat6urriacaduilst tqrui cdteivod e re-
opei'ei lui T'urner, cea alin{toare
de s[nitate, de Consbable. mat"e

parbe a ,si d[-

1,5.toare

Constable s-a ndscut in 1,776 intr-o vale. la
gr:ani,ta clintre Sufolk qi }lssex. In funclul acestei
vdi riul Stour se incolS.cca in nenumS.ratc mcandre"
Constable a desenat un fel de plnn spre a inf[-
!itsa unui prieten aspectul cursului apei (217).
Plin amenajarea de ecluze riul a fost fd.cut navi-
e:rbil, iar viala vdii a ciipltat un nou litm prin
rniqcarea lentl a slepulilor. Despre tat,[l altistu-
lui se spune, de ohicei, cti a fost morar', fapt
rnenib sd ne inducti in eroare cici in realil,ate era
st{pinul aproape al tutulor morilor de-a lungul
r irii qi locuia intr-o cas5. mul[ mai mare decit
iqi poate permite sti intrelind asL5.zi majorilatea

Iotuiborilor Angliei. Const,able a cresc'ut in aceas-

tti lume inrrltisir. El scria: .,Zgomotul apei cirzind
cle pe jgheaburile morilor, sdlciile, scindurile ve-

chi qi pu1,r:ezite, bulumacii mizgogi ;i zid[ria de
chrdrnidir ro;ie imi plac ; ele m-au f5.cut pictor
li lr: sirrt, r'erlunoscirtor". Dincolo tle maluri ss

rraeafclaocultaapb,iarorgngraiinctdutu;ltro,i,src:inuugllutcirv5lea.taLyle,reeasrnimcroaudnfiibr,iuclom,ar oriema,sisfielnbgquriecudue-- citiva alLisii francezi ca l,Ioieau si Granet au
realizat in'subsidiar studii naturaliste de peisaj,
neaz5. sufletul", scria el. Exact inversul reactiei dar nimeni inaintea lui Constable nu a reac,t,iorrat
tipic romaniicc. la efectele de umbr5. qi lumind cu izbitoarea Ii-
bertate e acestor schi,te in ulei, reaiizate ca qi
Copil fpiinirde,nCiolsnistacbdle liotir.ise sa sc Inuit pic-
i-or'I se trvea prea pu!,in taleut. cum ar fi vrut s[ ating[ aripa zburdtoalei sen-
zalii inainte ca ea sri fi disphrut. In alte studii,
Turner, carc era doal cu ulr an mai rnarer, deve- pictate probabil un an mai tilziu, Constable foio-
uise membru _(loresporrdent al Acaderniei r,egale
seqte o tehnicd nu mai pui,in st{ruiboare, dar
pe cind Con,stable mai executa copii lncmice dupit cu totul diferitd, mai violentd, mai graficd si rni,Li
Iteynolds qi acaCenrirrian iriailte ca acesla si-fi expresivd. Datorit[ simt[minteior sa]e puternice
irictat urr singur. tublou reugit,. Faptul se tltrlortr si nS.valnice inceteazd Ce a mai fi pictorui na'Lurii
dificultnl,ii de a-;i realiza irnpresiile, aproape ob- pasil'e, devenind ceea ce putem numi pe clrept
sesive, din linereJ,o. Degi studiase opera inainta- cuvint, un expresionist: iar caracterul exprimat
silor, nu puLea ca Turner, s[ ci.eeze un sl,il imi-
Lind pe alli artigti. Fldciu frumos qi incintdtor, nu mai qesi tiemepxiaccai tacceulavqiiacluaadl ionmcuellueiladletelast.utadri[i
a fost adopl,at rie marele coleclionar sir George
linigtit

Beaumont care i-a al5iat un tablou de Claucle timpulii.
In anii t8t3 qi t8t4 Constable a fost inspirat.
Lorrain la care i!a,inreCa omnsutlatbsiei ,ca,prcminefdLlis"raiiJpet.I.Iart- PurNa la ei doud minuscule carnete de schile pe
gar pi Iqmael, care fdcea studii in creion, uneori nu mai mari

i-a scris viala cu rece buriiir.oin!5.), ,,a privit intot- de dou[ incii patrate (cca 5 cm2). Ele cuprind
d_eauna ac-eastd operE ca pe un moment important ugneermoreininiitraeparogaappe icaituturitusreoarfimd aarciloolor ,luaibitaabslcohuirmi -;
al vielii lui". NIai sim,tim inc{ amintirea semi-
constientri a lui Claude in prima pictur[ datat[
in care Constable poate fi recunoscut ca fiind bat5. atunci cind arrea s5. o lealizeze, peste zece
sau doud.zeci de ani (219). Leslie ne povestegte
el insuqi. Este vorba de un tablou din 1802 infdli-
qind Valea Declham (2L6); acelaqi subiect, re'a- cieBnulamicnkrseeapi"o,irvna5cJ5a.z,.lcieueit!la"uB,qilaIaCak1oelcnnas-urtameb,e,Claegomteqnais-batailuebuxlnlscdulasal mrdreiadnxts:cpde,eu,nasnctesrenicsectulaeul
pare doud.zeci qi qase de ani mai tirziu (2tB),
plin de detalii scinteietoare care nu fi gdsit obiqnuita lui team[ de cuvinte mari: ,,eu il luam
locul in ;i-ar
schema compozi,tionald ideald Claude. drept desen". Blake avea ins5. dreptate.
a lui

Deoarece in acea vrerne frumuse!,ea pioLuralti Poate c5. povestea vielii lui Constable avea o
era asociat[ cu peisajul muntos, Constable a in-
treprins in tB06 o ercursie in regiunea lacurilor. oarecare legdtur[ cu aceqti ani de intensd per-
ceplie. Se indrdgostise pLrternic de o doamnl de
Nu s-a simlit insd bine acolo si de;i unele acua- prin parlea locului, pe nume hlalia Bicknell. Fa-

rele vS.clesc o oarecare solemnitate romantici, celor miiia acesteia considera insE ci nu era suficient
mai multe le lipseqte puterea de convingere. Apoi, de bun pentru ea (de fapt avea sd devinS. moste-
pe la 1811, dintr-un motiv necunoscut, descoperd
nitoarea unei averi considerabile), impiedicind vre-
deodatd modalibaLea de a-;i exprima emotiile in
pictur5., realizind in ulei schit,e ale r.iului Stour me de zece ani cdsdtoria. In tot acest rdstimp
(221) crare aduceau cerra nou in arta europeanS.. Constairle a trdit din portretistici, fdr5. sd indrdz-
neascl s5. atace vreo priveliqte de mai largl res-
Desigur', olandezii au pictat in secolul al qap|esprc- pira.tie. Dar minusculele desene in creion fuseserS.

zecelea peisaje nealterate de nici un subiect, iar 146 r47 reaiizate in circumstante emotionale de o inNen-

!:: de spirit in care a fost conceputd pictura. in ace-
leasi scrisori fare deseori aluzie la
:jt sitate atit de mare incit i-au ajuns pentru tot picturii peisagistice, o frazd incd qi ,,moralitatea,,
l;Iil restul zilelor. In 1815 cind qanseli mairimoniale
mai oh,scurd,
tI,t::,i au lnceput sd creasc5., a pictat un peisaj de di- dar, cred, cu acelagi lnt,eles: cd via!,a omeneascd
mensiuni propor,tionate, finisindu-l: Construires, insdgi implicd
unei ambarca[ittni ltngd, moara Flatford (222). Ii contrastul dintre umbrd gi lumind
lipsegte str[luiirea r.hlp"to., irr.a utfiit"tt"ra ma- care poate fi descoperit
pind qi in scenele cele
jestuoasd a qlepului plasatd lntr-un peisaj idilic mai simple gi mai firegti ca aspect; Maara d,in
Stratford este pictatd mai liber deciL Cclul alb.
constituie echivalentul unui templu grecesc din- dar distanla rS.mine inc5. foar.Le mare fa!H de
uimitoarele'iui schi{,e in ulei. Cit priveqte cea cle
tr-un tablou al lui Poussin. In fine,'in 1816 s-a a treia pcianrzedsd[ecmonasrtiitduiime eonspiuunnit,eadiencleegrc[tautrXo

cdsdtorit qi aproape imediat s-a apucat de prima metodd
intre ceje doud anterioare. Pentru aceas'r,a a fd-
din pinzele de qase picioare pe Care avea sd le cut o sch,il,a in ulei de mdrimea originalului. Schi!,a
picteze anual, pind in 1825. Toate acestea repre- mtpoearniiataruv;eiCmAalrnbwiecl rictoudifniinrduoL(ia2ol2nd6d)crdasee,saai fceldinluldacroaMreupazrievpueiml cVanirceu-
zentau canale sau rdstoace din valea Stour; de
fapt subiectele nu erau situate la mai mult de trei
mile depdrtare unul de altul gi aproape toate
morile pictate aparlineau tatdlui sdu. In timpul
ace\rragi ani Turner cdldtorea prin Europa (Fran-
!a, Elve,tia, Italia) in cdutare dle motive-de inspi-
ralie pe care Ie si gdsea. Constable spunea: demonul sdu a vrut s5. o pictezs. Este aproape
mea modestl restrinsi ,,aita de necrezut c5. acest incepdtor zdbavnic,-pictb-
qi poate fi gdsit[ sub orice rul timid
ani mai qi ;ovdielnic care fusese cu cincisprezece
tufiq." inainte, se
dovedise capabil sd trans-
Trebuie sd admit cd prima din aceste mari ffaorlamenacetueariic"e(pCe6tzitaensneennsautm.ioenad,e,muainctalaemnoaltiaerein)
sc-ene infd.tisind canale qi care reprezintd un cal
alb trecut peste riu intr-un qlep, nu poate sd nu-mi in explozii qi pete de culoa.re pi incd sd ne facd
pard pulin cam limitatd. Dealtfel este prea do- sd. credem cd redd realitatea. Astdzi Constable
mestic[ qi p]ind de fericire qi nu are o compo- ne pare cel mai pu!,in subversiv dintre toli ro-
zi,tie concentratd; in schimb urmS.toarea, ce are malticii, dacd insd ii judecdm nu dupd subiecte,
drept subiect moara din Stratford, cu bdielei care ci dupd felul in care mina atacd
pescuiesc in primul plan este superb5 sub'rapor- pinza, el este,
alEtur.i de Goya, cel mai revolutionar. Desigur,
t_ul compozilei, constituind un strdlucit exemplu prima versiunb a Carulu,i cu ftn n-ar fi pritut
de comasare a umbrei qi luminii, una din maiile fi rriciodatd expusX
tra Academie in forma in care
realizdri ale lui Constable (223). Ln scrisori po-
menea_ mereu despre ,,clarobscurul naturiitt qi e se afla, iar atunci cind Constable a transformat-o
intr-un tablou erponabil, piciura a ciqtigat cite
de priceput la-ce se referea. Desigur, in!e- ceya: o mai mare certitudine in realizarea pla-
l-egrseur1l primar al clarobscurului este umbrd qi lumi- nurilor si o serie de frumoase detalii. Cind pri-

nd; intr-o oarecare md.sur5. se referea qi la un sfat vim fundald Carului cu fi,n constatdm cd existd,
West (in dumnezeu stie, suficient{ strdlucire si scinteiere
pre-lios pe care i-l ddduse Benjamin
realitate, cel_mai pu,tin probabil):,,aminte;te-ti
c5. umbra qi lumina nu-qi afld niciodatd odihna". spre a pune in umbrd pe to'!i pictorii naturaiiqti
Prin clarobscur Constable lnlelegea de asemenea de peisagii ai vremii. Acestui tablou i s-ar potri-
cd. lntr_-un peisaj de mari dimensiuni compozi- vi cuvintele pe care Constable le-a scris despre
u-tmia btrredbu;iie sd fie dominatd de conJlictul
lumind care sd dea cheia dintre una din pinzele sale reprezentind un stdvilar de
stdrii pe Stour; ,,argintiu, vintos. inclntdtor. Totul res-

pird sd.nS.tate gi nu existd nimic stdtfbor in Constable- El descoperise o formd de nota,tie vie ca-

tr-insul". re putea fi ugor resuscitatd intr-o formuld eficace.
Fentru urmS.toarea pictur5' de gase picioare, Se pale c{ incd din timpul vie,tii incepuse acliunea
de contrafacere, astfel cd data gi provenienli unei
$c"ailetipu,n"nriteapietbelSomutouufirlnt, issmcaahtii'lpareeiandliezm-aa[trS-inm.t,reepgareuzv1ee.nrPstiuniutdenuri-ienadi-esdfeie-
vlanigtrusarcnohsailrotis{rlmssaidelasmimsic'!ca[mirddi.nimmteealneresi,inuinapir,icectuesrtaeSi't,nomt'daianscitfuiet!s'itdeiet, opere nu mai constituie o garanlie; rnS.rturisesc
c.a exista citeva pirrze, atribuite ultimilor sdi ani,
afiat,d la Cblegiul Holloway,(220) este mult mai de a cdror autenticitate md indoiesc gi acum.
pu!,in opl,imisid decit Carul cu.fiz. Constable a
Deqi subiectele tablouriior de mari dimensiuni
it""".ut sd dea un aer mai liniqtit tabloului ce rdieu_lupriinSatonuiir,1C82o0nsetraabuletosaetestianbspiliisraeteladiLnonvdarleaa.
urma a fi expus qi probabil din aceastd. pricind
Isi vizitd prietenul, arhidiaconul Fisher din Salis-
bury, gi se angajd sd picteze pentru episcop o
yedere a catedralei. E vorba de o lucrare ferme-
fcioadrg.tloai atairmertqipsi ctu!olnuqict.iihnIilcpiolipafsose5aq.rttceealrnleismEdpe-cmeudoendseitsrnedavczirdesiricenoanacsceteaa-
el este unul dintre c-ele mai monotone ale operei

sale de maturitate.

Toate picturile de man drmensiuni amintite ari calitate pe care piclorul insugi o numei ,,etica
naturii"
fost expuse la Academia regal5', primele doud qi_ care reflecta obsesia scenelor din pro-
ppreiias-aijecolapildHraiem. pAstepaicdtaHtedaethas(e2m25e)neuandmea-si imlu-ualstee
fiind achizi,tionate de un om care- avea-sd devind !oel-ec-asIducpreantteruascdonlodtasteeanusom!,i{erid.
prietenul cei mai apropiat al lui Cons-table 9-i.pro- Unele dintre schi-
tectorul ]ui cel mai loial: John Fischer' arhidia- printre cele mai
a avul urmd'ri chiar
con de Salisbury. Carwl cw fi'n fost vdzut la Aca- strdlucitoare si mai d{tdtoare de bucurie opere
imnortante deoarece a
si mai
pjitanemtritcieeapdCeeoStnitesortaiacrba,llaeultsSgaililoIsntrauibml epyiat,drii,zaiiramnapcrdeeiuqnntiSa18'a2-uc4-.uaArfalmen---
ale lui, mai ales din pricind cd in acea vreme
era preocupat de nori si de cer. Studiase clasi-
lele pinze au avut mare succes;-Delacroix a re-
pictai fundalul Masacrului din.Cltios qi o qcoald ficarea norilor a lui Luke Howard, carte care-l
intreagd de piotori peisagiqti ,,il la Constable" a lncintase atit de mult pe Goethe, iar increderea
luat fiinld, din care avea sd r5.sar5' un mare artist: Pj cale o ayqa in cunostin,tele sale i-a permis o
Th6odorb Rousseau. In Anglia, practic, Consta- gi mai mare libertate de iratare. Este tipic pentru
ttipdmuueelblucliadnia.reaeHCr_eaaluaemctorrrpeonesamsitzeeliaezmancxdnt,iiacedddrpaeaetduaai,snnspotiorareciatnoeqtzlieuttielieirpnmiep,!,irdfs;iinaaqjtdecriieelreoesxrcctet,e"atirlaezs,cvnfmhaioinptaei--ii
ble nu a avut nici o influenld asupra contempo- admirahile opere ale lui Constable deoarece ele
ranilor sdi, gi dup[ moart"a'lqi, Turner, sprijinit
de elocinla lui Ruskin, l-a eclipsat cu-totul. ln pdreau a prefigura pe impresioniqti ; in realitate
Franla ins5., el a constituit punctul de
al iniregii qcoli de pictori peisagi;ti. l.paleBcaarre- ele mr au nimic de a face cu impresionisrnul ma-
de
bizon, ni ntmai Il.ousseau, ci Diaz ;i D-aubignv. tur c{ci nu vddesc nici un interes pentru descom-
Un negustor francez purtind nurnele englezesc de
Arron'Jmitlr a incepui s5. cumpere constabli inc6,
punerea culorilor, ceie mai multe dintre ele fiind
de prin 1821, duci^nd cu el in F'ran{,a-'.cu totu}, iucrate intr-o tonalitate lnchisd. ln cele din urm[
peste doudzeci de pinze c-are zac probabil ascunse Ei-a dus solia la Brighton pentru aeruj de mare.
in coiecliile francdze iaolaltd cu sute de falsuri. Fentru peisajul de acolonu nutrea decit dispre,i;
Nici un'alt pictor (cu excep,tia, poate, a cu toate acestea a piclat citever r.ederi aie pid-
lui Co-

rot) n-a fost-atit de mult contraf5.cut cum a fost r.50

tj.

tL

ti$ jii care slnt mult mai ,,modelne" ca tratare clecit tD.uermileonsurl:hditeep-lroersciueni.ii,rsemaasictuimndpeaurciih' iaInr prin col-
cele ale lui Boudin sau chiar ale lui Nlonet mai cerul 9i
i{ - ionacii rlin' Calul sd'rind se simte prevestirea fur-
aproape de Matisse (22lr).
lr: In 1825 s-a reintors in valea lui Stour pentru tuirii. in lB29 ii moale soIia. ,,Orit'e raze de soare
a-;i picta capodopera, CaIuI sd.rind. Din nou ca- ummsr-maaajeeisas,tz"tiuSrn'o.ussunpn!i"etannPdtirecuurpioiodmdnaiaanltlte,ia"cd..tu$'espfdp5iu.ncnta5uec'neCeeaotls''in.ctdsu',tlFa-loebuslvretteiutnunturiol[et';u1Eqsqeil
nale qi slepuri, dar o idee cu iotul noud: plasarea a pictat citeva pinze emolionante, ca de pildfl
protagonigtilor pe un podium inalt astfel ca aceq- .rhitu tcaabsltoeuhiliunifaHtaiqdiinedighta. tAedlruaciraatddine asemenea
tia sd capete prestan.ta unei sculpturi monttmen- si un Salisbury
tale. Prjma oar5. ideea i-a apdrut intr-un desen c&aur"e..t6ptusoccoSb.reeaiacsaepoadrocpueialacsuarcuqbi eiaul,capriectuarndi
pe
(228) ;i poate c5. nu a mai imbun[tdlit-o nicio- de

datd. Oricum, dorea o compozi!,ie mai dinamicS., ziie a fd.cut nenumd:r'ate retuquri' Ea este una
dintre cele mai boqate qi mai dramatice opere
aqa cd in urmS.torul desen calul avea s5. sard a(2le27s).alTee, idual rdeeclfaldrairtinatlalutrii qi ai'tificial realizatd

peste poarta std.vilarului (de fapt caii de traclitine Constable de a fi un
oi"t6" ..natural" fusese abandonat' Copacul din
ai qlepurilor obiqnuiau acest lucru), iar o salcie iting" pare clesprirts dinlr-unul din pictorii pei-
sagiE:tl manierigti ai veacului,al qaisprezecelea im-
din dreapta calului ,tiqneqte qi ea in sus. UrmeazS. poi"i.t" lcuSi.rCoroan' stutanbalesereEiidi afulignerdarsaegoisntteoatd.leuai upnean-'
apoi schi,ta in mdrime identicd cu cea a tabloului
(229), care nu este cituqi de pulin o schili, iar il.{dre!,ia
tru rinele aspecte familiare ale peisaiului englez,
Cpuonnsdt,abdleeqsi emgdinidnidsoeielascucndmaormfeinftodsat tascAceopteaxt-[ iar stiiul sirri fusese creat pentru a exprima toc-
mai aceastS. dragoste. cit mai viu gi mai direct
deoarece e pictatd cu echivalen!,e picturale inci pcuenptu"t,,,ina!5.s.pCuninedaisutfeal,msatii-lpuul batitinccueppruintdseindaetuvrina['
qi mai indrdznele decit cele folosite de Turner
in aceeaqi vreme. Nu exist[ nici un motiv logic

pentru care lespezile de culoare agternube pe pinzf,

iu cu,titul de paletd ne-ar putea conYinge, de

la o oarecare distan!5, c5. reprezintS. un mic qlep
pe un canal. in cele din urmd Constable a urmat
metoda lui obiqnuitd qi a pictat o nou5. r'ersiune
c'are e cu mult mai stXpinitd, deqi inc5. foarte prevalent.
i viguroasS.. Dup5. ce tabloul a fost expus prima
in ultimii s5J ani. Constable era tot mai agi-
1 tat qi nrai iritabil. Devenise membru al Acade-

'! oar5., a schimbat pozilia copacului care, gindea' r,riei, dar prea tirziu pentru a-i mai face pl5'cere'
qi spunea'tot felui de lucruli sarcastice.despre
! ar fi oprit miqcarea calului. Versiunea finald. este
mai hine compusS. din toate privin{,ele, iar calul
a cip[tat ponderea tinui monument ecvestru. Dacd ihsfrii colcci De care Leslie omite sd le mai amin-
lu{m 1ns5. in considerale cele dou5. versiuni din teasci. in 6iografia artistului. Iqi pierdea mult
punctul de vedere al propriei spuso a lui Consta- ippiin-i,ccpiitutuoirfnatuelcl-Dein(ai2etv3iiic0cdl)linu,L-muuscroemad.5scii.iulceLinugledcraaauvs-liluezarailencdiez-uiuninp-ctdemitnoaeptz,epzraoaa'tstiim.ntlfuteoail
bie:,.a picta estepentru mineun alt, cuvint pentru beliei. Pentru un piclor ca- Constabie, care in
a s'm-t,i", prima este mult mai emolionantX. ctz flrc palea ie fi rocbailqiznaut iti'deeraaluul ldesfpiarqceit
Carul
in anii imeciiat urrrr.Slori pictS.rii Cul,ulwi sit' felicire-al omului
rir.rl, sindlatea d-nei Constable s-a inliuti!,it ;i iEriisdte.

mai mult. Cons+"a.]:ie era so,tui cei mai devotai ;
ei aveau qaple ccpii pe ciire-i aclor:t, f ials h-ri
emolional[ arindu-se pe familie. Or tocmai aceas-

ti viald emofional5. ii driduse puierea s5. picleze.
"'I1t I Totuqi, in amrl dinainiea morrlii (duqmanii
ls3 lui spuneau dinaintea sinuciderii) a mai fost in
'!
fl

rt

'

I

1

stale s5.-qi erprime disperata melancolie in doud oi;iJ-lrl;#"Jin;t"iatli;1i.tr;*".t;.'e*'i.i9^l"ai;bri*slaidrp.,iiiaiv..lai"i.tnp'6uiauetaiFinluteaU":irJiln"'ait"c'r"9'6oetpitpvu*earnllutiieoc'ilauaL\p\rira'euerWiLracldeoenlaasrr-cd.wbal5s'is'oirdvevrasotercul:lzaelbvahcia"siorltdttnusaBctueLs(as'pmrliealiren-i--
opere splendide: Stonehenge qi Cenotaful (233). i;"*;"#ir;i.*;r;;.;H.'itln";;isr"t;;'"-;p;i;t.;";;iari,;;'ea;";itie"t,ipixlspip,c-i.oimta'Imuitmu'!r'uafi[[pmutiL'Inauiauenteniittvfi'Ca'eoimlodalriezn!e!'asauantdit'eo"aerm'aubpSrssalylitcatnrr'iaeiuc..!-i\acVessp,otlaire-mnpqrmrlvecpduieislnnaSinutgtamt''oeaguf rrriLiiealcihemlqcat rosipnr'pea"-oliurxirtent----
Succesul lor a constat tocmai in faptul cd. erau ;imicprd'l'mniibiaoipuiero'cas'u"sSi*aona"trPio"d-1s-raiea,iplpeei#ril*ulr"aeoisv,lcEra'scEcipra;t"racir1uil;iuapealie"tetu"elraetp["i-rWeeima.^-rr"rp*d(eniwovat"euu2e"e"ttarrnaoel","3vautrauea*a.euntl4it"ivoiotdi"elit'pi)Siloritaezitltri*:n'rieialoo-end"tcaa-q,hrm.ur,taertctei;irlt"-ui:il-ed'hpieprtpenanuosi"ei.imniuea"ctticfarse"rot-daoetbas"csa!'r'rod-ejt'tgusbeeier-duedr-lalCooealeiaibamrrrscuoceie-ecperirpirtnlceciaalsusofcnte.o.testlersoiesamrtclpctaemab'C'cmhaaineuslloieeerctvmreIuno'tlmra'eee\su"a.blcS[metbir'raaca'fsaeae{uerb(uuirmnzlurllcteele(eLdaea--ai--il
departe de temati.ca anilor fericiti si trr. aveau
pretenlia s5. consemneze amintirea ireunui sim- il i'"e1;itilo"t;""i"irs,*u-Z;"ni;i"tituiiu;'ti'sqati#"i*c"".,ui'"te.t"ue;ii;bvdaaieu"(cr"ciititzau"upsuivioiulii,,n'ii-e,ti.feer""aga"p'pceiuf-"silit,ittf'eiicmnl,eacapbpop'iiirnnenipvetlfe-leevismnqoci mt-tiptdedopliealCanirt(erstuoasctnu.ird"re{mqesalsibupildr.irlilulnteii--'-'
!,dmint de bucurie. Acuarela de mari dimensiuni
reprezentlnd monumentul megalitic de la Stone- Ii5 c;l;;';#"sur'";"d.i;e;i"JiL.#"t;ft;irio";tmi;t;i-l"t"i"i;-i#rprt#;it"icl;fifea'..eAo"t"eL^"taIa"i",u"'m"to-""i"iclrr['$nrpdau.rCrl;1iuui;i"li.-ol"qnitrtio^niniiteJ.ia"tso"caliilut-o"eea"a'sirlbicuihdfiiAltll-iiueii'i^trt;iltre*\aeiaAet'caa.i9tzCttclouI,dudo'{\tileetoimrtnnipai'ssnstfrrtrAtdiitu-vema-oolrufpcbeeirn.iuelillaarc-henldalnL''ideeazboieol-uiaOrin\slptaieb"ceiidn(cniriEfr'essiuie{anndmrr'ipuu'l;mut'irsvrciaalrreulraimilttaelel'reet-ii--il
itenge se baza pe un desen prozaic fdcut cu qai-
sprezece ani mai inainte gi care in chip miraculos
a fost transformat intr-o schi!5. in acuareld. Con-
sider cd micul studiu (231) este mai impresio-
nant declt versiunea finald realizatS. conform nor-
melor Academiei. ,, Intunecimea este totu;i majes-
tuoasti". Nici un copac, nici un lan de griu, nici
un canal, numai strdvechile blocuri de piatrd in-
fruntind elementele naturii, blocuri ,,desprinse ln
aceeaqi mdsurd. de evenimentele trecutului pe cit
de rupte cle realit{,tile prezentului", dup5. Cum a

scris_Constable pe rama tabloului. Stonehenge, ex-
pus ia Academia regalS, era induiosltorul monu-
ment inchinab tinerelii sale dispdrute. Cea de a
doua operd inf6,tiqeaz[ cenotaful lui Joshua Rey-
nolds pe care cel dintii protector al acestuia, sir
George B-eaumont, l-a ridicat in parcul sdu; Rey-
nolds influentase adinc gindirea lui Constable gi
primii sdi pagi in practica picturii. Copacii apar
din nou, clar desfrunzili,"dispdrute sint qi curblle
generoase ale Verii. Constable a pictat intiia dat[
ln acest tablou arhitectura goticd a Iernii. Dese-
nul pe care l-a folosit pentru parcul lui sir George
Beaumont de Ia Coleorton fusese fdcut in noiem-
brie. cri treisprezece ani mai inainte. Acest de-
sen. oarecum comun (232), a fost
este un cutremur:dtor transformat
in elegie. El rdmas bun
adresat zeitei pe care o iubise cu atita fervoare.
Dup[ cum spuneam la inceputul prezentului
capil,t-rl, Constable a intruciripat fala wordswor-
thiand a adordrii romantice a naturii. Atit poetul
ci'r, ;i pictorul au moqtenit de la secolul al opt-
sprezer,relea un univers mecanicist aclionind dupd
preceptele bunului sim! qi fiecare a descopeiit
in ambianta copiidriei scaeleli,-sfelopr5i.rqeiamcudnrlie, filieucrtii
t54
qi copaci - o armonie

salg n0oslei"r,c gi p.rsionatt'. Plin litrlcn!,a trEirilor, xil
ascunsl sub o infd{istu'e (,..ril\-er}lional5., el a
fost capabil sti r,evoluti,rilez,J p..{)piii[e nostre sim- MI!.LET

l5minte faJri de lealilalea car..-' ne inconjoard..

Colvingerea rI spuliilc descliise si zcinelc ,.u pei-
saj_ rural trebuie salr-atp p'ntlu l'improsp,itar"ea
sufletclor noastre, ii este tr,ihuiarir lul Constable
mai mu1i, decit oi.ic5.i.ui alt i.rt.tisL. in t,irnp ce
Turner, cu rcsursele unui mai nlr.re taieut, transfor-
ma ,,col,turile alp J:ulop,i. Constable
ne invdla pe frumoase"
cli'im searna c[ p;isajul
toii sd ne
nostru rural trebuie juab e-rari eqa cum esle, el
der-enind astfel mai cie pre{ p,rri,'.r noi inqine.

Cd deosebirea dintre arta ciasicii. si romanticii
feinesltecdumersafuiicldliceuagnpraeitbodalecliosortnovarenienteiliroaionrtaaerlide-. dEeaxctinist tmrde,aal5di .ess-piugsuu-ron,
oTinulirrmneeerBn, asci5genledeiufdesoerued-nldsa,codlliuesieinIintnegtrnree!,piseS.qtsniirnVcdiirfcoiunrmnsi[sytadaenslulee-i
ori, dar niciodatd atit de mult ca in opera lui
Jean-Frangois Millet. Subiectele unora dintre cele
mai reuqite lucrd.ri ale sale sint prin excelenld

romantice. Pe de altd parte, in ce priveEte tra-
tarea figurii umane, procedeul lui este ciasic. Fotr-
te din aceaste pricind este incd subapreciat. Lumii

ii este teamd s5. recunoascd in pictorul unor ta-
blouri atit de cunoscute pe artistul de prima
mind. Sint de acord cu Van Gogh, Daumier,
Seurat, Tolstoi qi Berenson cind il consider'5. drept
unul din cei mai mari pictori de la mijlocul se-

colului al noud.sprezecelea.

Millet s-a ndscut in 1BI4 in satul Gruchy de
lsinegtdreGcer6bvirlules,cindeNolarmcainmdpiaur(i23q6i).livuenz.itinlaut
uncle
mare,

de la lupta monotond cu glia, la cea primejdioasd
i cu valurile. Cei mai mulli gtiu c[ a fost copilul
I
I unui ,tdran ;i de la cea mai fragedd virstd a lucrat
I
I la'cimp; se uitd insd cel mai adesea cd in mediul
i rural.al Europei apusene existau familii aristocrate
i

I

ldrdneqti cu un,inalt nivel cultural. Citind despre

I.''

t"f;;ina5;Fiilui;;n"ti."rn"i;,r-v;ctl"n;-ul;i*"ir;e.r;n.tt.e;itu';:""ot"l.i'ie;'.;'te""p.,;;i*rJta'b.i*ci"Bi..i""u"irulosl.ituslmui.isuE*":l.dii*speioluuucailTortileienoIltiiSiletli'fil,l"lLai,"aeolniie"nesnIttautlt[ctsetocmu,qSuisneraeri'p.'aIresrmil;fasteiltirCe,nountae{elnuaizernialuei1re;i\lll\qaiio.lvp/n.'anmirt'lmAefetitsoins'u"trftirrlleitfiiqsn'msgl:ea;tluriittiiilIrelrreol'eta'seniarel't'lrbse'dz1oGriJcinSadhn-i'e,ieae'..cilo1me.Secosrldtilgupa'pntee[-uible-clcd5ceceeplo"dae'iulcapniiecc'sliteuriuddpvi'nepa'ttr;oraui[r'luoeaueresiu-ra-r-r-'i[r t,en!,{. Desigur c{ explicalia lor. nu rezidd mrmtri
.":dtr^*li"^l-1b"i"diLinoa,intrtenair,r,.si oclcciseetnAa!iipebucninddstpairziic"'it oiie' in imprejurS.ri erteliriare'; ele ne in[5.resc cerbi-
lc.;";.;uiiixt;ar"f;tldl"i.;;f].e-t;id"""i"i-e;""iuidt;ft"ill".eiioa-"""fvfriri"i"Cn"mmfdhltuaic.eiai;iiur'eabrmlttvuoii.vascouoafatlrio6i,ngriroese'tetaatrCileaecilEbaln-eumatitu'.liiclaeiaaondlribcnu'ls5iucmisis'retni-asanppattldetenufaslzodcntnpessetuuue[ftpasa'icuuspBpuptrctmioa]Siuctugruatlaioa{rrtectlSr'te![ra.at'mllovoidnga;-ire-ii turlinea cri Millet, ca ;i croii sai. Poussin si sf.
r\ugustin, era o fiin!,d deosebit de senzuald. ale
zual5,. Tin[rui Millet a fost pus sd uopreze gra-- c[rei picluli si
clepalte de a clesetre r.{]pi'ezentiDd nuduri er,au
;"Ie,nu'"""iroiri"cabii-it*to""ila'naig^r""Jipi-i5"*n""a.*nf.,f'idPiipieir-sotei"ic'u^"spussMtcst.at"iu"nltc.eanztu"qediosoIcMpuoi-oapciidciruVeilhtnuttreieanrelCrgtgatnetiunhlai'icileueMdirdrlboaiacptoulioeucpmsgaclrgiroiobeui,nv'i,.ilvirtvsitenmia[tedictptlceirurine;:iiiedtn'dcuDbqneeualm5-lnea-'a fi exerci,tii academiste
stru expedi-
intui caracterele (237). ente pentru ciqbigarea tr,aiului (239). Acer-ste lu-

isleill;inn."tr1iel8;b3ien7',utlnilcIillele-itlaLaufisveocrsuaitlrglqaciidaPdaririretids'cdreiltrmaparpirnriediamimspferioens-- cr[ri defineso doar o jum[tate a firii lui.
l;"ani;"luo;t-'"fiflo"r"s"ia;lt,"lto""pMi;cat'uMnertsieiol"tgl"ieitsn*t:a"c.iadni;vtiaecrlaecetieig-eqSztaie[iuccce.eaoeurnarecs'n5tS^ie'lr-eaciataaupdr'eei,imiB!raeipoutcrageelruesarian{omuctnaulauatmetit'
oi.ix. a"oi Correggio ;i Flagonard' Cei .care irrtr-o zi st{tea in faJa r-ilrinei unui rlagazirr
ilin"i;c;etdrcthaist.".s;l5e;.s[rspicreudzMeeialalce-eqts'i taaeutipgtoiuct'ttiaudr.pitarfrltifmveolo.ledse(rd2reo3lr8e?)xiacsua- pclreoppicritiulerSo. pperriev.inCdi,rrrdrgiai cum fac arti;tii, una clin

atrase atenfia cor)\'ersa-
li-niasDaineidb;oiui fnteriserecs"el.laoRmreiii:i.n,tc,oCirisinl\ea{iclaleatspiIi,citd-aaotaprtr.oceveesstsptLietacbsiaololliuiseit'i
atlirugind: ,,Cu voiq ta, n-am s[ mai pictez nicio-
datd asLfel de tablouri". Nu s-a limrb intru tolul
de aceastri hotflrire. Scena aminbiti s-a petrecut
in 18119, iar admirabila pictur[ de la Luvru, re-
prezentintl rJ"oud, Fentei tm,bdintlu-se este tlatabil[
in jurul anului 1850 (241). A reusit totusi inlr-o

rndsurti, dupd cite gtiu, fdrl egal in istoria arlei,
hotdrirea implicind prirnejdii de naturd special[.
Un mare artist trebuie si, se ddruie in intregime
operei , iar dacd. la treizeci qi cinci de ani igi am-
puteazir. o insemnatd parte a personalitdlii qi incl

una atit de strins legatd de arta piclurii, el riscd.
s[-qi sdrdceascS. sau chiar s{-qi schilodeascd facul-

litile creaLoare. Cred cd Nlillet n-a scdpat cu totul

de ceea ce r-oia sH scape. Psihologii ar putea gd.si
srrmedenie de exemple de erotism subcongtiernt
in tablourile lui infi[i,sind via!,a de lx tn1{. (ssa

ce este ins5. mai important este cd opera de ma-

Luritate d[ uneori dovad5. cle o anumitii rnono-

lonie care se poate atribui hob[ririi ou cal.e arrea
rler rcprimat pe eternul Adam ce sll[qhria in-

tr-insLrl. In schimb se poate presupune cd. acta

nobilti robuste!,e a !,rir[noilor lui Millel (242) n-ar
fi frrst, realizat,L farti pasiunea fizicd pentnr carrral.
Ca ;i Poussin, cu greu ar fi sctipat de maladia
esdtn,uadnbe,tlmdd. ic-dircdasaeacnr{ztu,nea-ilaiisdrmeI.ailepo-lninitsliapiddarulmipsciudoe sub-
doz[

1.59

l

I a"il i;";,r;;.;rpcoksvprldrrculrleieurielteeia,c.n,rsccllees,alut;_osto{m(rlluv,re.ltamieriunx.iaesi.rpdr,pmcoLs!siaRr_aiirsLtmaedn,.luliet-o;iarjzestiaetusmttret1n,pe,lunseluianl8lmraaretdsiate4prrnit;nfbneam8boitiaaiidnlaimalcrisaqliaeztettiu-prermiiaa[lcxoeiubnarrl.i.a.nurlrltrsice,.se[lprrnmrlcnb.vuru,:ricltrnuordiiursm.iicdlmgi,t{uillsorvOuteerLioud.rriinrlp.iiieiabte-teoer;cTqiriirilra.teolacosiaudbrrrltti,laerieeuinea,l;slcnuq,Ilietl;rfalmiaiuiient;'p,edub"clu"rcanoli;llngea1no;ruuctl1ntrgcuue.Ilr1e[ei4.irr$t*'n-oicag;ie.tr,rtdrli.tisdcaslia"loint$oitervttetrira,rritiiiOiltccasitnlaSnoultadpirsitcectl;iletc,'ef,i__-d,_u_iii,-i-i

ii Conver[irea lui Millet a fost tie o importan,td nrodd in rrrerne oe Millet deyenea tot mai .nnuiur,
capitald ;i ea tlebuie examinatd in coniinuare.

lncepuse el s[ picLeze tablouri cu subiecte rustice

sau dirr h"rrnea clasei muncitoare inainte de L847'l
Sint, merr,Lionabe doal unul sau cloud qi cel pu,tin
unul a ajuns pind la noi, Muncitorii la carierri
(240), aflal, ar:um la Toledo, Ohio. Pe lingd viLa-
litatea care amintefte cle Goya, aoesta e reali-
zat cu l'irtuozitatea colorisLicd a lui Decarnps. Ne
putem intreba dac[ ela cu atlevS.r,at necesar sii

1,,' rerrun!,e la calit[1ile mai sus amintite ca qi la
I subiectele frivole numai pentru a atinge gravi-
tatea operei dc maturitaie. Rispunsul este, cred,
I cd, ambele erau aproape inseparabile. Cind picla
un suJriect rustic cu o tug[ agreabil{ si colorit
mltsIvta3uleiLrbaarsriuiprsicbnrrreiainczsce1uocuul8ln,mmtm5.cl0aaahPs.nioiiladnirrbniiriasiman,diesadcaace"tfceri.itr{ab,eAi,ismriycuumeresdbeasecimestlveectpede,t,aeltce,lslriei{ricaiscclrlliiurtes,.eilruottdaars.ee'nr"spebelrs'iaue;^aoiiieicaafios$asessesattitzepsdrasoni',ftcttecirfrrliuau,l_i-i-l
I bogat, gi discontinuu I opera cdp[t a automat ceva
ladinuegzteii.speFidoednmetaiuainnedbesleahaotulee, urcdan;ruiem-niuep,lel;dtictaeur.um""painrula.t,tuaninsrret,u,dziuosciri,,ui,;,
din artificialibabea lui l,'ragonar,d. Rezultatul este rLasLleijDrlrnlpriraliu,illiJ'tlccselaueuisralbimei.dz{Jt1oriaanenclpiiqpactudroraeieLmuesczlreiaei(.eurdzcsaneiontccuncetlteeoevurxmeunieealui !apnfcirlieiee.,sirctcps,laorot.diirlnreorngyrlciiermclsarrlmeetrbiasnr,iaLp,zijor)ure.t.ia.,mAiatiaroUa.ertdlaae'ipt'sm*tist",,ra..ta,_r,isr:,,
incintdtor dar el nu adaugl nimic experien,tei noas-
I
tre sau ansamblului artei europene; dac[ insl
ne intoarccm cdtre familia ldrdneascd. a epocii

cle maturitate (243), ne simlim uqor irita,ti sau,
/ mai degrabd, tulburali de solemnitatea persona-

jelor ;i trebuie sd admitem cd. ele reprezintd o

inovatie atit sub raporbul stilului cit qi al vizi-
unii. Prima pinzl priveqte inapoi c5,tre secolul
al opbspiezeoelsn, in 'r'l.eme ce aceast[ operd de
maturitate preveste;te pe Picasso sau, chiar qi
nrai evidenl,, pe llenry Nloore.

Se spune de obicei cd. momenbul de i,iscluce itJ(n)recncgoutminunjaeudl$r{iat;edt,re7'develiiannsbd1io"n8ag;4rous8emprrpclija:ifrnerlutalrludgmerpievsraiioatipilirnIrticuara,llumrseroadisl-ufanemnriandoreiidunellei<ltul_,o
rl into.bdeauna imagina!ia.
al operei lui Millet a fost tabloul leplezentind rlimLMpervielalseietideaclaititpurdnievuilnpdudilneflror.enr.imraitra.eiijnnacritalisrsilteiaaspsimu.,p]lled.aauu(.,"irc"oo,rn,i_ot
pe Vinturd.torul^de grd.unle (244), expus la Salo- t:z!rain. Pilosa{t-egi iascd intreaga vialtl *prt t, upi,_
nul din 1848. In privinla stilului este irelevant cJre^ltu
aceasta constd oarar,lter"istica'rle
deoarece originalul a fost distrus, parvenindu-ne cd in
doar doud replici care dateazir, in chip evident, cipetenie a unui arti,qt clasic; cu
dintr-o perioadd tirzie. Se poate presupune c{ ca este ceea ce cleosebestc felrrl in sigut.an!{ irrsri
originalul Vi,ntu,rdtorului era apropiat ca stil de ad- t,alre el se folo-
mirabila pinz5. reprezentind doi bdrbali fier{s-
truintl un bu;Lean a cdrei datare timpurie e de

stabilit tot pe criterii sLilistice. Vtntnrdtorul a

lnsemnat un mare succes qi a fost cumpirat de
Ledru-Rollin, ministru in guvernul revolutionar.
Faptul ne duce cu gindul la ohestiunea gtadului
ln cale Nlillet era legat de teoriile gi sim,tdmintele

se$te de subiecte de cel al unui ilustrator. Ilus- saab(del..ioliilxmtcente.pecdllbpleitncuuoreti-cclln;a.iuaccrcsndealeouramfuaarimnupcrtaaasatfertrtb_erar[cldu_u!odd,drliueee.iioaaicafbniseusseaiceinrnirausmgcaripvuepelrerrlrlaa.{dcecaalnaattaudbinscipldtosueousfloaptpertreceoierobliffmlmoaua_rerabm.oigns'raNiiel-nri;resi;ic"up",uq_-li
tratoi'ul este in esonld un reporter; subiectele
ii vin tlin r:xt,erior, lrrminat,tr tlrr un bli1;'. tJnui
artisL rrlasic subiecLul i se lelcr'[ tlirt l{urtti'u,
iar atunci cind descoperd cd acesta e confir'mat de
I realitatea exterioarS., simle cd. el a existat acolo
dintotdeauna. Arbistul clasic trebuie s5. confere
l
subiectelor sale aerul unei incoruptibile inexora- erustjIae)inaatf,rrCeeuutlreosgaitdttesoia-mrieoldoteirra.de_lcee_scprpiacrreee.s-Eilalocbaespaeadmreaaui,ni cccleleelpselcinnae-i
I bilitdli, faptul devenind o chestiune de plenitu-
I dine a formei. Din acest motiv artigtii clasici,
I in mladsauoredlecaa$i;mi Pooliuvses,ins,pseeriinndtodrce
Degirs si a(jeea;i care trebuie s5. dateze din primii ani de la Barl
I mereu ctripIsbruuraairiiaztttrfr,arionieec-in,lairlii.rrranntvrrrAsiue.tdc{crluaegamgersirismceeeigtnuzn,edidrirtifmiclnnoieorlerdpiimscprleuseiaeednnurieeelmgnariaediirla.,n.i(i,nsci2tuaecuua4nler7ptilitiopee)ar.oDufpe(paNir2urija.,oae4rlI"uitgtleeaalimde)spn.tttdiirMiettaloedooaoauricanrptneei1rtv.eratgieu,ofa5iufblcri0nuinipraeaicsi.nclata"lii-_t___--i
I merell

l'iecare dalir sa pllirnfideascl subiectul cit mai aproa-

pr: de idee.
S{ tlau un e-\emplu al acestui proces in opera
lui Millet,, caracLelistic pljmei ;i ul-
Limei pictrrli lucrate la deopobr.ivd
Motivul este
Barbizon.
rel al lemeilor cdlintl legaturi de vreascuri, una

r.lin felicitele ocazii ale operei sale cind forma rea- [aL pi.ocedeul ercep!ional, in ce-l priveqLe, al rea_

li a subiectului posedl si frumoasa e,xpresivi- Irzirtrr rrnui studiu itr ulei de mari dimensiuni
late a inlelesului ei umau. Iil se regaseqte ln
prima pinzd care trebuie s5. fi fost pictat[ curind
tlupI stabilirea artistului ia Barbizon deoarece r'()nsact.aI figru.ii din dreapta.
ui.nncaIanrd,efin,indemu,palf.rpildearpecr[aerpuaotdmogepiaet,aremilcoelatuosldicpiecloalipsleriicual-rzta,iesplrf(or2ti4llnu8_s)
tlesenul e mai degrab[ dezlinat, iar sti]ul perso-
nal al lui l,Iillet nu a c5.p[tat deplin contur'. In-
t,r'-un desen realizat ou zece ani mai tilziu, ideea
e mult mai articulatd gi formele mai compacte. ceze.. Arnbilia de ,,a r.eb.ea pe poussin dupd na-
llxistti mai multe desene lirzli (245) si in finc liplrn,relr!i,lrpliiea.l"c.i,n,tl"ui!tciltia__lMc.i4nuSiltlalret-rdudt,nsecprahci_nihadaiippi[;rIi,omifanirapegevlncreiinfncicelree.xgaIisri,itieiunecnadctriraenir,.emlianrieiinfep'oiulst_rfe;
pictura (255), r[mas5., din prioina mor[,ii, neter-
minald ;i care fdcea parte dintr-o comandd. pri-
mitd cu un an sau doi inainte. Se poate vedea lsall!iliueil,ariu.ferllsoLr'.co$ntismircdt,iarrt'ir.lers.eenlacIire.iiL ile nrrrlLit merli-
(,um a strins toate motivele la un loc impingind tlinlr.c fiqrrr.i si
c5.tre funtlal imaginile timpurii ale e5'r6toarelor
de vleasculi. Principalul lol a fost acordat femeii Irrrrrlirl t.iu.r., pind irr ulIimul momerrL, tr,"liuirL s,i
l'ic o mare claie tle fin. In cele din ur:nir, solu!,itr
din^ profil, o apari!,ie relativ noud in imaginaJ,ia
sa. ln Femei cri.ri,nd ureascuri puterea dramaticd Iilrall esl,e mulb mai satisfiicitoare, deopotrivi nitri
mnrnonncuiiminenstoaalrie.qMi -imlleati
a temei este evident[, dar deseori este foarte elo-eyentir arupi.a asprimii
greu de spus in ce const5. fascina{,ia motivelor r.ealizeazir tototlat{
ii Cttte-
l'ecrurerltel atib pent,ru pictor cit qi pentru noi. gtitoarele de spice un frumos coloraj al atmosfer.ei
lar, intilnit, in llirt ur.ile sale, acesta substantializirrrl
Urr exemplu iI const,ituie bdrbat,til impingind o nrodelajul deosebit de dens al for.melor. '
loab[ printr-o uqt'r int redeschisd, imagine calo rea-
pare in opera lui Millet de zet:i cle ori in toate pe- inCcognspifcilye'rginqdtedurenpetleclaidseiciepp1reetorrcraulp,,[rsilue,,luainulllniltlittr,Le
rioaclele. Se pare cd Millet era incapabil sd-qi 16
nrol l1'1,, nu am scripal, rlin Yetler,r: rontanl,isrn.trl siirr

funciar. Tocmai contopirea celor dou5. irrsugiri femeia cu roaba t-.onstittrie o remarcabilir imagine
mai oare consemne&zd. momentul unei adevdrate vi-
a stat la baza realizd.rilor sale celor cunoscute, ziuni. Silueta ei st,ranie este tot' atil, de complex{
crearea Un
acelo'r imagini populnls' artist pur' qi memorabild oa unul din studiile lui Seurat
cltrsic cate se stritcluiesLe asupla atleltiiasi moliv
pentrrr La Grand.e Ja,tte, iar raportul acesteia cu
tircle sri-l sirrS.r:eascI i,ot mai mulL t]e valertleltr roaba are acel caracter obsedant care implic[ in
lui asocialive. Oi'; hlillet n'a pierdul nicioclatS. mod necesar o analogie psihologic[ incongtientd.
iiin ve<lere ider:a trmirnistd, $au cum obisnuiam a Sentimentalismul singur nu conferd unei picturi
spnne, litelarA. cie t 11'€ era legata, chiar din mo- popularitate tlacI nu e susj,inut de o imagine rdsco-
mentul apariliei, ideea folmala. Mai mult incd, iqi litoare; aprecierea uriiversal[ de care se but;ur{

dldea de.seori seama lit aceste idei au caracter Clopotul rLe uecerruie poate fi datorat[ in parte
dleeqaslri"mrrtbi odlucrlai l-iuliiicnetaitslet&iitainlsceuamonaSn. ucm5.itpdusnceheamidn.
so"n*,,atu r lr-it'r'urilor', folosinclu-sc de forma rezul- unei anumite falsitl{,i a tonrtlui si a culorji, c{ci
tanll pentlu tr trezi un 1an,t-de emolii care sii ne deqi publicul cere in mod imperios naturii sti fie
impr"sioneze uFol'. Procedeul este primejdios. Cu aclevdrate, de fapt nu doresfe acesl lucru, r'i prc-
lolii st im lrr lilir bulur'ie prime;ta minl ea oameni-
nilor'tle rirrri genei'irlitailile usoare qi dAtltoare de fer"d versmintul sclipitor al ilealrrlui care pare a I'ace
incredere; aEa stau lucrurile ryi cu imaginile deo-
sebit cle cuno,ccute. Ce pu'9ine au rezistat la scruti- via!,a mai lesne de acceptat.
ntrl veacuriia';. l./u$terea lui Adam de Michelangelo Clopotwl de uecernie a fost tabloul cel mai popu-
lui llafaei sint printre pulinele
qi Mad,ona sixtinti a au satisfdcut |s1. xl lui Millet. Aproapr tot atit, de populai' era
intr-o oarecal'e qi un alt exerci!,iu in acelaqi gen de sirnplicital,e
idei inspirate care
mdsurS. ipiritul maselor lalgi, idei care nu au fost' oare punea insd accentul pe nevinovi\ie, Ptistorila
distruse ttici .to transpunelea lor in accl€' gl'avul'i
sepia, omniprezente fn 0nncslariile invdlatot'ilor' (251). Mai mult deci[ olicalc din operele lui,

;Srl"ee;Msnpptidtr-needsLottoetprcatcLimraleld(lie2sc4titr9'ae)nli,etutdmepastia'ie.iialnapqfuooipslLuuleclasaroruleicssoraontilutuplloualaui tiesaMpistatpil,liul.etntitteee' aceasta avea s{-i creeze un prost lenllme printle
parO acum ugor teall'al; el-apar'!,ine, dup5. cum am cliticii secolului dou[zeci. Totusi, dac5" privim un
snus. periouLlei in care l'iillet se mul!,umea incd desen pteliminar', lucrat, desigur, cu citiva ani
ri ttii*.ot.a tlin p)in elocinla
romanticii' in mai inainte. coristatS.m cit de muit s-a strdduit

CtopotuL de uecernie- (250) simplificalea compozi- I\{illet, prin profundd merlitalis, s5 facd din acest
lo,iecoiansfopsirtailmiepdinestdipaetixfadcet depart^e incit suspectam loc comun o imagine memorabil[. Figura solitard
opirs. S-a folosit de rnij- care se ridicd deasupra liniei joase a orizontului,
loacele exiremei Conciziunf: dleptunghiul gol cu
figurile mult distaniate, planurile palalele, lipsa bulgdrii multiplica!,i ai oiloi' care pas0, silueta
mls, arii, cu in1 enlyia'expresa.de a ne atinge sensi- ciinelui negru vddesc o imaginalie picturald cu
bilitatea. Cu toato cd ac-est fel de simplitate calcu-
latir a fost folosit cu suoces de c5.tre marii poe,ti, el mult superioarS. desenului originar.
a condus in egal5, mdsurS. c5'tre un sentimentalism
satlinbj[ernbiatotur.luPi-eqrisaonl aflucrrceiidscadledeesqtiecgoinntduirtullaprreecceis, Totuqi ceva nlr este in regul{ cu Clopotul de

uecernie trit qi cu Pdstori{a; felul in care sint pictaie.

Ne aqlepb[m ca o pictui'[ de mici dimensiuni (qi
ambele slnt intr-ailer.i.r: mici) s[ aib[ o anumitd
bog[lie sau delicate!,e de culoare si structur'5.,
dar ou cit sobi'ietatea stilului il domina mai mult pe
Millet, cu atit coloritul sdu tindea sd devin5. mur:-
dar, iar suprafala pictatl lipsit{ de interes. ,Pris-
torila pare a fi fost pictatl cu sirop de coac{ze
negi'e. Fromentin, inrlrdgostit,ul de picbura pur[
cel mai sensibil se irrtlelltr de mai multe ori intr'-un
caldu! necrolog al lui l\{illet, dacl artistul a fost

j)Lrn beuu, pcinlre" (url piclor ttl frurnosultri), iar c[r'u o gleul,al,e nrtri ntarc satt tnai ttticS. deoit t:dldii-
r.tispunsul era, in general, ,,nu". Aceia care caul,I
cu precidere ceea ce francezii numesc ,,nne iolie lile pline, cii sub a,la-zisa grimas{ cauzatS. de gi'etr-
rnaiiire" (o pastd frumoasS.), trebuie sd. caute
intr-alt[ parte ; mdrburisesc c5. multe tlin operelo tatc umelilor ;i sub ochii nrijili din plicina soar'o-
tirzii ale lui Millet mi se par mult mai impresio-
nante reproduse in alb qi negru decit' in original' lui se poate intrevedea urt fel tle btrnaitatc dones-
ln ultimii cincizeci cle ani reac\,ia noastrd fa![ de
pictur[ a fost cu precS.dere o reaclie la culoare qi l,icd. N{-am ferit (qi am avul, groazd intoLdeaut'ra)tlc
cnsrirenedtfetrcr5a[.dmaucsiedesetaiinleecsputeilcoutrunilreuallsedtriadnlluemcloiutotiivaerNelelil;lpei etinnctrinuadgciaelarlee- orice ar pubea cddea in sentimentalisrn. Ani doril,
I tele tuqe de penel ale lui Van Gogh. ca ea s5.-;i facd t,reaba simplu si cu fireascd burrti
I Ctop6tut d,i uecernie a fost inceput in tB57 gi dispozilie, fdrd s[ mediteze citusi de prr,tin asrrprrt

i' terminat in 1859. In urmitorii zece ani Milleb muncii ei, ca qi cintl ar Ii o patLe a aclivit[!,ii zil-
a incercat de mai multe ori sd-qi asume sarcina
nrimeidioasd a credrii unor imagini care nice, o tibiqnuirrj,[ a r.iel,ii. Am r-r"ut sri infiitilez
s[ pro- riicoarea fintinii, dorind sti sttp4erez prin aspe<'t'ul

huuucnAct"nde efect imediat. Primejdioasd, desigur, din vechi al acesteia cd. multe femei inaintca li so
vedere artistic, una dintre ele s-a dovedit
a fi primejdioasd 9i din punct de cluseserS. acolo s5. scoatS. apir".
insd Omil cu s(rpa) datind din 1863 (Y2g5q29).t'eIn.mf1at!e,a-
Iiindurile tle lnai sus crtnsbituie rtrtul tlirt l'otti't,c
rial simbol iutremurdtor al trudei s-au rede;- prrfinele texl,e erplicative leferitoalc Jit ar'ld, tlc
toate vechile acuze: cd ar fi fost socialist,
acestui dupi 1860, care ar ii putut I'i in,telese;ide un run
bentat al Renastclii. Desigrlr', Locmai acesL fapt ne [ac,o
u,"maqul lui Sairit-Sjmon, c5' vedea numai aspectul
lnaTu{,lalird[ i;nitrneuve9ci hfliui mluuisseu!s'illiende-i s{ czitdm deoarece Millet nu a pictab ln vrentctt
brutai al vie!,ii de
llerraqterii gi cu toate c[ convinger:i]e sale sinb
si asa mai detrartc.
i".ill*t"-i*,'Ciautier, llau pdrdsit. Numai Thor6, eteirn valabile, cle nu apar,tin miqcdtii intelect,uale
cdruia ii revine cinstea de a fi anbicipat judecata a timpului. Ceea ce pictorul renascentist fircca in
posteritfl!,ii mai des decit oricare critic ce a tr5.it
s{rit in ajutor, primind de la Millel' subsidiar cu greutatea uuei glleli pline, Millet tl
ireodatS., i-a mullumire pe care rnerit[ sd o lace cu deplin[ conqtiin{,6, ostentat,ie ;i exclusivi-
o scrisoare citinl
de l,ate. Poate tocmai de aceea pteferdm cel mai ade-
deoarece este cea mai simpl[ si mai bund apologie
sea desenele sale picturilor. Nu-mi inchipui cl

cinet a care ar parcurge una din marile coleclii cle

schilc de X{illet, cum e cea de la Luvru, ar con-
testa concluzia cd altistul a fost unul din cei mai
buni desenatori ai secolului sl noudsprezecelea.
Dintre contemporanii lui, doar Daumier il egala
qi el n-a cunoscut niciodatd pierderea reputaliei
ca l\{illet. Se poate vedea de ce. Existd tt plcfe-

a picturii sale. lirrld pentr:u avoca{,ii ipocri!,i qi saltimbanciilui
Daumier cale sint mult, mai pe gustul nost,ru
g..,,iAt"s'pverecaasled aqtern pe-hirtie citeva din convin-
incerc dccil, {,flranii solernni ai lui Millet, dal in ce priverst,t:
s[ le- exprim limpede in lot' sl,[pinilea foinei :qi n misc{r'ii e o mic[ cliferen!,ri
I"""." fac, qi anume cd lucrurile nu arabS ca Ei irr1,r.c ci. A fricut vi'rrotlat,it f)ilqrrniol urt rloscrt trtai

cind ar fi sbrinse laolalti de intimplare sau pentnt
ci c5. au intre ele o legdtur[ intrinsec[
un moment, reprezintd. o femeie soIitl si rnai vigui'os dtlr',ii, L)od.goreanuL(')54)? i*1,r'-cr
si necesar5.. in tabloul care anumit,{ pi'ivin[,[ Millel, cste, tlupd. plrei'ea mea,
,i5rinrt ap{ (253) am incercat sd ardt cd nu aceasta
era meseria'ei, c5. nu era nici m[car servitoare' ci o nIte,ginal,i'ef icgrrltn, ';ieles1,tclcvoarlutarbtialent!laarluolr'c. aSreinrr-!lualveuariidt'e[!iai
ia ap[ pentru casb', pentru
femeie care se dusese sd pare a t67 ornului cu natura era susJ,inut de uri oclii cleosebit
supd., ;i copiii ei, c{ nu
pentru bdrbatul

rle seruibil llentr'1r lealil,al,ea atrnosferei. In clesc- (256), unul clin ultimele lui tablouri qi printre p-Pur,tini-
nul reprezerrtind femei greblind, mi;car,ea lenti a nele care au stir.nit neint,renrpt, ailmiral,ia.
figurilor este per.fecl; concordant{ nr liniile verti- caecusnimtuplalaresdeenzianLtaieginu-ia,rcfrierpl uct[utepl rro.edauliczeea. zIdn
1,qle ale eopacilor,. Ohiar dac{ N,liilol n-ar fi fost oeeir

nici
alit, dc inl eresat de fdptrrrile onieneql,i, el ar f i o altd operd de altl mr ne izbi',qt,e cu mai multd
lir.5,nras unrrl din urarii pir.lor.i peisagiqti; r,eae!,iona for'!{ tensiunea senzuali,
primdverii. Bst,e nltima dezlln.t,uir.ea ;i trrmultul
irt sllecial la doLr{ sl,[ri ale rrat,rrlii, rroa1rf,61'si 1x r[bufnire a
si splerrtlida
iarnd, l,erne r.le pot fi inleleso doar,de eei Ce gi-au hitrinului Adam pe r:are-l inf,busise cu at,ita dem-
petrecut indtcleuagnaavdima!i,l{aItaorl,eanldg.leSztianal lui nitate.
tnintegfe ne rea-
lui Samuel
Palmer, rleqi miieslria desenului implicatd irr
suger.alea oilor depdqeqte posibilitdlile lui Palmer,.

IJna dintre cele rnai poeLice rioctur.ne esbe un desen
ou f erna Fngu i,n Egipt (257) ce nc face sd ne adu-

cem imediat aminte de desenele lui Seurat care

a atlmirat qi studiat opera lui Millel,.

Millet a fost unul dinlrc primii pictor.i dup[
Bruegel care qi-a dat seama r':[ frumusclea urrui

peisaj nu depinde de cur.bele de reliel i peisajul

de var6. tirzie, frecvent de la Rubens pin[ la Con-
stable, a fosN suprema bucurie a arbistului. El a
rcalizat c5. arhitectura picturald a peisajului rur,al
sporea gralie orizontalelor gi verticalelor nude ale
iernii, deqi reac,Lia sa la aceast{ temd nu a fost,,

desigur, numai r.izuald. Poate ci toate marile
peisaje sint.; pind intr-un anumit punct, o medita-
!ic asupra viefii omenegti: In compozi!,ia cunoscu bd
snb numele rle Noiernbrie (259), cimpurile inl,inse
qi pustii amintesc in chip rleliberat de marele po-

trivnic cdruia omul trebuie s[-i facd fa![ in lupta

lui pentru supr.avieluire, tle moarlea cd.r'eia treduie

sd-i opun{ propria-i via!{; plugul pdrdsit imbracd

un caract,er. sirnbolio, fiind in mod limpede inrudit
cu roaba, ca imagine a frustrdrii. In- ultimii ani
ai lui Millet, groazei de sdr{cie i-au luat locul cum-
plite dureri de cap care-l impiedecau sd lucrezer

iat aceste scene de iarnd sint expresia l,ot, mai

lrrofurrrlei rnelarrcolii. Iturtuna (258), unde bdtlirul
copac e copleqit $i dezrhd{cinat de vint, poal,e f i
interpretat{ drept simbol al stS.rii sale de spirit.

Trebnie, t,otttgi, sir adaug, (re perech€ opusri acest,ei

scene dezolante, uluitoar.ea cyocare a Primriuerii r68

xilt revolulionar. De fapt, pr,in firea lui, Degas era
rrn clasic li se poal,er-chiar. afilrna r,i a fost,'ultin,rl
DEGAS ruare artist, ,rlasi', al pi,_'turii cur.rllen{r. Ca qi Dar id,
pictolul ou Ltal.c at1 incepul aggasl,ir gat.l,o, ct.a pa-

I;{i-rorrnrealt,,dre..iapdrertv,e5m.r, nu numai cle adevdrul vir.,alica
spune cl.ritrr.
rle arler.irr.trl nrtli.nl.
-\itni,' r)r.r trelrrriit inLerpreLat, satr erlrrlt:orat, irt
rlrrrnelt-' arl,ei. Aceste conianrlarnent,e l-au rltrternti-
nal pe_ Degas sa r.espingi e,rpresiile sofisticate sau
caosrirlhfoirmlsLalleurlbatplrdrr.niuiiivtnlaf.erctecCruuo-irmsorlovralabetadrruimepGcs.iiarraaE'allultde!raiar"api,acilcfobluunermneuiacap.tpiiooaCeCnzrneemiaatlriAleiutninuisrrItcatnleerliegulbn.lmueiurslnereL-,ul,roat.nilnn",reeddceaaioranaleliiz,ac,ei,'nunleisn(ae,li
Degas mr poate fi eticlreLat. Era un maniac al vsPsSpiurpr_ib,uannirgeetad[ccmstpeuiunralodl:stvteatooacltDubeinecmldogr5uau.lsarlidqlridnueie-iapsirspr[steroaeuzrtiniiDasnfegtdg[grcruaeufpsaei.cttniSel.ee{uvbcnoindldiiacnieee'lpdifi.ieeeg(.oum2arh6.dei0cleeiau.-
qtprrentrntrecoramliad,auaerlat[rliienbselddtiserr.te.i-,eeaaiatlcdicl.:r5aesap.divgiea,fizucimr.et,rletisianspt,drtu,eLu.eodelbfreirni.i,nn*uigr'_eolil',;nacrir,nlcieaau',rlpL,Ie:eci,nx,lt1usf,Lai1LrL.,J,'are"r,l1usizs1iDallc[ueiti,ae,d,,,pra,ueucarr1,areni.tli,eesaoul,Jf,.lrearu.iilarsiire_r.-rr
intlependen,tei. Spunea c5. vrea s[ fie ilustru dal
necunoscut, iar dupd ce a devenib ilustru, oricui
scria un articol despre el nu-i mai adresa cuvintul

a cloua oarti. Acest fel de comportare poate fi
numitS. trrislocraticti, deqi, de fapt,, aristocralii
n-au cituqi de pulin vreo aversiune fa{,5. de publi-
citate, iar Degas nu era, strict vorbind, un aristo-
crat prin naql,ere. In vremea Revoluliei franceze,
lui abiti pielea din
hunic;ul ;i-a scdpat ghearele
'ferorii, iugind la a intemeiat o bancii
Napoli unde
prosper[. Portretul pe care i l-a pictat acolo infir-
liqeazti un b[lrin prudenb qi dezamdgit a(zl,elIcitll-rloieateraiv-lraie[sprdctuaeeolrvrusiiscriiun.t,i$rt.eaprfimc;gc.eoiunsnrar.Lttlieel,eiiLm.csDtpole[oaprfcioaiieibrnniisnileronlreror,part,iloibeizrLillaeecpttlaeeis[.reisnelCl[iia,ntar,,-todtacleeogconoary]bmutc,inepiutreoq,1nii-,,
cu_niqte
i,,ihi abtitr,l i pe care i-a transmis intregii f
anrilii. Se

c5.siitorise rrrr o arisbocratir napolil,an5., cu cate a
avut trn fiu, pe l,alll lui l)egas, plecat la Nerv
Orleans rtnrle s-a iltsrtrat cu o creold, asl,fel cii
I)egas, foart,e ilprirts patliol, ft'ant:ez, era de ohirqie talenLul cLl cal,e silrt, grupate est,g i1s{ crr t6t,rrl

elnicft mixtir. Tal,[l lu'i era iubitor de at'1,[, iar e.rcep,Lirinal. Se observti iii Degas poserla deju
Degas a avul, cle la btrn inceput acces la colectiile rlar,ul, citro a. rlevenil, apoi o ohsesie', de a uui
Ivll''rie'giaicr.sLr1rIo,inlreiinlo?itnrrinet,uers-rgcolr,t.fuuelpilr,lurci.cIsapcsagLu'rnrrtiganiplistu,eoarlaillrrere[erst,r,eiserialourllirnezrvtrleian;criiehr ,ive;lii;rbnrd"lrei,ut,st;it;t,aie-li
ctlle mai alese.

Dintre to!,i marii pictori ai secolului nl nou[spre-
zecelea, Degas era tradilionalistul cel mai invete-
arele r:(rnl r.ascrrsrrr.i t.onr llrintaLe. I,i pir.e lrr i p,rrr ssirr,
rat, petrecindu-;i timpul in muzee qi in colec!,ii ryi. r'ilmul. rlestrhjs aI gnrlirrlrri bdinLii,,,., inspir.at,
de st,ampe. Copist neobosit, admira in special pe picl,orii italieni ai veaoulrri al cincisprezsilclsil, rlin
pictorul cat'e devenise micul dumnezeu sl ,,ol'[o-
,,t'l
doxismului", po <lomnul Ingres: tliudab ilcepul Pollaiurllo. Pinza este o e_rt,r.arlrdidarir imbinare
pentnr un itltisl (ie avea sri fie consiilerat tlrept 170 til ilit adevir"r si st,rrdiu, rlar, nrr l-a sat,isf{r,ul, pe Degas

(iale a leftrzal sir o expunir vreo douirzeci si cinci lntimplirlor, esl,c trnul din pu!ineie cazuri in cartr
Degas a pit'l,ttt, floli ; dczot,dinca srrnzrrirlii a f loi.ikrr.
rle arti, clupi. r.a rrrtnaipi','lirrr[ nir,i urr 1altlorr crr Itatttlalc pt'oitrellein-uoirir,r,ciinI t,dael,r1alr;rrja(lo. rrMl.ha+ir.lt,i,r,l,zIaiurr,r,1c,irsitil,
srtbir" l islori, . desigur,

Plimul corrLauL al lui Degas ou conLeurporanci- ie;ea sd cineze in oraq, cer.ea s5. se ia tle pe masit
tal,ea s-a protlus plin intermeclirrl portrebislicii, l'lorile. Adnritetr, c,eI mult, nspidistra.
nu el'a irtsir yollla rle rtt,ele p()zc corivcrit,ioltitle ilt
lir!,ir unei 0(rloilrre siru A ttrtei rllapelii, ci rlti port,r'eLe
Degi porLreLele lui I)egas reprezenL&u sit,trt!,ii
cal'e rep;'ezinLi imprejur'lri tintertesLi l'trale. Cert inLr-atlevdr omeneqti, el u llictal Lotusi urtrrl siirr
doud tablouri infdli;intl r.isuri, in inlelesul obis-
mai male din-trc piesels t,impurii esLe liuniLia nuit al cur.intului, pinze car,e ftir.ti nici un fel
Belleli (261). Incii pe Ia t85ti Degas a plecaL ltr
Napoli s[-qi viziteze mdtnsa, baroneasa Belleli
si in urm5.torii pril,r'u ani a lucral, strhile ;i sLudii de reLicen[,I ltoveslesc intinrpliir.i, fiintl apr.oape
st,injeriil,oar'e lterrt,r,u atlrrrir.al,olii ntiri rursl,uri'iri
perrtm ac,ea picl,rrrti grar.il si nobiLi. IJar'()lreirstr rrrIret,ilsitt,tArlucii.ttClerrtn;iia irr t.itzrrl,,1tir.l,rrrilo1.
tule figura familiei, melancolicir qi mirrrlrir. Conrpo- r.egitlri, Srrlttit'tttrrr 1'11 |rr.olllerrtc''
llrsii rretlrr-
zitia intrunest,e intreagtr art,ir t ll'inerelultti. syta,r- rr,r
tut, dar mult mtri bine rlisimrrlat,ir; rr se l'elrlal'(iil, tttrrit,i, ilsltl)r,ir irrt,intplri,.ii. irr ,.r,lril:rlt, l,irlikru rlirr
cele tLrrrii trnr intiLe, rrrr rnai portt,c e,rist,a rrici u rr
de pildir, linia miinii baronesei pusir pe masir in rlrrltiu rlespre ce s-a int,irrrplirL: ir pier.tltrI lir cirr.t,i
direc!,iu fiicei aqezate. btirbat,ul banii femeiii' cu atit rnai nrult ,.rr ,,iL

Degas nu a devenil, niciodatri -ufonirplcortporer'Lllieslle, litrrr t,itlul pinzei este liurtul. I)oate penLru cii irn i
sensul profesionql al cuvintului. firceam stutliile in anii reacliei contra ,,picturii
lui reprezintii nrtle stru prieLeni, pa sora si pe
cumnatul slu, tlucesa tle Molbilli ;i solrrl ei napo- cu l)roblene", nu sorotese tle cste douir oper.e rlr.epb
cele nrai bule sau cele rnai ciu.acLeristice dirr Lorr-
liban (2(i2). Plimtr ilre ochii melanoolioi ai fnll,elui,
te lucrririle lui Degas. int,r-acleyirr., singrrra part,e
fdrd ca Iso!,rr sir perir ercesiv rle spiliLrrirlizut. tlin Furtul (264) care-rni place sirrcer. esLe pit:-
Avem insi tle a laee crr o pictutii. nobilti, tot, uLil, l,area clelicaLl a pat,ului qi n tapeLului cle hirlLic.

de rafinatti cir un porh'eL tkr Irtgres ;i ca ;i cele ctirt l,isirrcl tleopai,te arreus t,ir lli,ej uileclrt,ir esl,etit;it, rnr
urm5. pirtze tle itcesttritr ne ftrce sit ne gintlim lir ulerl cL faplul e
rezulbatul unci reale necesitdl,i
I'otografiile tle prirr arrii 1B(;0. Inlr-adevdr f)eg{s liiuubrice. Apr.oape in acela;i tirrp, insL Degtis
ela foarle inl,eresat, ti,r fol,og,'afie, iar ttn mic por-
lrel, de la Galeriu nalionala tle la Lortth'a pare il a tlescoperib doui subiecte crlre corespund crr ade-
r.irrab unei trlari necesit[!,i: cursa
I fi fost c.rectrt,irL tlilecL tlupir rrn daghelotip, picto- de cai ;i bale-
rul nevtizintlu-si lriciotlaLs. rnr:lclelul. De invenlia tul. Anrbele implicarr miqclri qi tr.adi-
fol,ograf iei s-lru speriaL rnrmui alti;tii slabi ai seco- costume.
{,ionale, astfel cI unul din elemintele stilului er,tr
tle.ia contulal,. Cursa cle cai se caracl,eriza prin
l Iulrri al noul.sp,'ezecelea, cci Jruni au primit,-o cu 1or,mele arist,ocrate ale cdlor qi pr.in
t! Lo!,ii birre si s-arr folosit <le ea. Ltri Degas ii plticea costumele h,aclilionale ale jocheiloi. La !inuti ryi

rur numai p.rntltr cii furniza o inregisbrare exactii, acest sri-
biect Degas s-a reintor,s tot Limpul viegii.^in per,i-
lr r:i si rleoalece inslanLtrrreul i-il arS.tat crrm sI scape oirtla de inceput, a mai lucrat citeva scene ou

tle legile cltrsiue akr compozi!iei. Gra!,ie ei a invti!al, curse tle cai , clinLre cale cea mai uimitoare este
nricul tablou de la Muzeul tlc all,e fmrnoase clirr
crrm sri t'ealtzezr., o compozitie f[r[ a recurge lit

lt simet,ria fcrlnralir. pLilcnt,aelx, eimn pjthlttj5es(l,2e6P3)o.rNtreIdtuinl tdlooieasnc- Iloslon, ale cirr,ui dimensiuni nu tlepd,sesc cu rnull,
ttei cu crizanteme,
pe cele ale urrei oirr.l,i poql,ale de format mare
cir mai inainle un pictor al f i inth'tiznib sri plaseztr (2{i6). Explesia lui e direc[ir qi pur vizual[ ca
srrlliecl rrl pr,irrcipirl chiat ln marginer t,ablorrltri. ir rrnrri Mtnet,. Degas n picl,irt, rlin cc'in ctr nriri

pu{,in astlel de subiecte inlirnpl;Loare, si uneriri ei erau aceia care insistau ca in fiecare operl sd
regretd.nl faptul. Ce poat,e l'i urai antuzanl; ,..qi rtrai existe un balet, cu toate cd astfel era anihilatd
admirabil in acest, sens decit l,abloirl de la Gaie-
ria nalional[ cle ]a Londrir ropltrzentiud o feti!,ii tensiunea dramaticd. Eu insumi i-am mai apu-
pe plaj[ c[reia i se piaptdnd p{rul (265), si unile cat, ducindu-se la oper[ pentru balet, iar la cd-
clerea cortirlei, nemul!,umi!,i cd nu l-au aflat, pu-
ritt rtttrnai grrrpul pi.inci.1lrrl ci l,oat,c I'igtrrilt, rlt' p,r nirrdu-qi jobenulile, pS.rdseau sala cu aroganlir,
ftrntlirl siuL r,etlilt,e (:u o (lr){)sebit,rL rlai.iLrrt,e,' [)ir,,
cu ltl!,i arNiqt,ii clitsici , DeSus irloetle sai se concr)rr- horlogAnind. In 181'2. Degas priseql c penlr.rr pr.imn
t,reze asupt'a ciLor,vr,r tetne cili,c cI1_rirtaserir perrllrr oard in spatele scenei. Opera din Paris eite in
{,oate privinlele un loc extraordinar, monumentul
el o importan,tri deosebib[. poate cel mai demn de laudd al lui Napoleon
Dintre l,oate aceste bemc asirnilate, teme care
i-au plbruns in singe, cleit t]]ili obseclant,[ era, III. Dependinlele din spate sint magnifice, sal[
clupti sald. In 1872 aceste saloane fuseserd tocmai
rlesigur, balet,ul. Dacir slltri l)egas, nrtrjoriLai,eir deschise, ele devenind locul de intilnire ale tine-
oamenilor, se gi1)(lesc arrtorrral la rt baler.itrir, artis-
rilor parizieni; acolo putetr fi g{sit,ri cea mai pl[-
tul tr xjuns insfl trepl,at, lt1 n1lss1, suliiect. Prina cutir societate a capitalei.
pinzd de balel a fosl o soeni din ltalet,trl inLitu-
lat, Izuorul, iar subiectul era astfel compus incil lntr-una din acele incdperi a pictaL Degas pri-
nimeni si nu-si dea seanra c.a el se pel,ece pe coregraficd (269). Spunind
ma lui mare pinzd

sceni, de {apt scena devenise un sirnplu pretexL m,,mica[.r,em", atriebpuuileinsddeadtareuigzeimciecdeiantticmdeetrrial[f!oimarete.
pentru a picta una djn pictur.iie sale istorice (267).
Dansatoarea suu figurar]la, c[0i liu Toate capetele'sint miniaturi.'fabloul creeazd insd
schileazir rrici o atit convingdtoare iluzie a
tt miqcare, se numea rlonrnisoar.a de atita generozibate incit psopaat!e,iufliuide;i este
Iliocrc. Calul pictat cu orice
de pe scend era real, bert api arler.rrr.atir,si se afir'-
ma c5. se comportase perfect. Lucrul curios in mirrime. Este o uimitoare performan![ tehnicti.
a.cesl tablou este calmul stiu absttlut, ilstfel irrcril, A lucrat apoi o pinz[ de mici dimensiuni inf[-
ligind o repetilie pe scen5. (270) in care se pob
se poate spune cI la origirre pe Degas rrrr l-a vedea intiia oard pozele caracteristice care l-au
fascinat miscarea balelulrri, ci srrbst,ral,ril r.eridi<r
al iluziei. obsedal, pentru tob restul vie!,ii; fata legindu-qi
poanl,a, cea 0are se intinde qi cascd, balerina
Degas s-a apropiat de scen[ din fa!,ir, iar, irr
ur'mdtorul lrri tablou avind ca subieoL specLiruo- scirrpinindu-se pe spate sau o alta pe poante,
gesturi ce ayea si le reia cle zeci de ori. Altcuiva
lul, a avarrsat pind in orchestrd. Aqa cum' Domrui-
;oara Fiocre e in fapt una din picturile lui isto- tlecil, unui artist i s-ar putea p.{rea straniu cri Degas

rice, qi orchestra aparline in acesb cllz por,Lretelor, care ela capabil de a desena orice qi pentnr car.e r.e-

sale cte. gi'rrP, inceput ca porl,reL al l'igoLisl,ulrri prOzentarea a ceea ce vedea ntr oonstiLuia nici un
fel de dificulbate, a conlinuat st'r lucreze acelea;i
(268). In.urrt{toarea pinzd orchestra se incleplr- qi aceleagi imagini ani de-a rirrtlul, uneori,
t,eazti, haleLul de pe scend. ocupd un spn[,irr niai se
mfoatoreliiEai pleLrtp,eamrteverudleuai gi primele doui r.intlrrr.i rlt: pare, cu tot mai mare greut,ate. A$" cum o

care, in treac[t lie s1tus, dansatoare clasicd repetS, mereu aceleaqi misciiri
erau ocupate de persoane importante mrnrit,e aDrl-
nati, de\indl,oare ale unui bilet purmanenL penti.u pentru a ajunge la perfec!,iunea liniei qi echili-
brului, tot aga qi Degas repeta acelea;i motive,
asemdnarea fiind una din explicaliile marii afec-
intreaga stagiune a Operei tlin Pai,is. Prejrrrle- purta balerinelor. Bl ss lupta neincetat
cdlile atlesbora erau lege si, tlin puncL rle vetltile p!,ieunnitncet o rsqliza itleea forrrrei lterfecte, aceasl,tr
artistic, tl[unart tleseori spectacoleLir'. l)r: piliLi,
n
neimpietlicinrlu-l sii crrrrt,e insir rrrlrrvr"rnrl omenesri

I

plni qi in ceea ce ar putea perea o silualie ar,ti- f)egas er.a orrrul cu 1-rnlernico sentinrent,e si min-
ficial[. Avea o deosebitf, simpabie pentrr.r feti!,elo,
ll cunoscute sub numele de ,,qoriceii operei", care chie <lc fanrilie ; umilin!,a l,rebuie s{ fi fosi zdro-
hitoarer. S-a decis s{ pldteascii pe to!,i creditorii
yeneau acolo impreund cu mamele lor, si care vfinrratubinterhsi,5ri..,rsS,ia-aacltin,rptdrnritla,nt(,i,miilneut,nrn.i-,uscnrii,rrmaeojxc.c'Laeutpe{d,liioaevrli,tcrineH-teaanlmeilovavri
qi ele la rindu-le il indr[geau. Ne-a litsat, r'r oirr-
datd amintire a acestei ufectiurri, o sr:ulpt,urd irr
mdrime naLurall care repr,o(luce e-racl pe una
dintre ele, pind la detalitri unui adev[rat costum car,e-l t,rrnr)qtea bino crcde cd aceastd nenorociri
i-a irrr,iurit, arta: rnr sucrrt, cir exisl,ii prea multe
de balet (273). Este cea mai fi<ielti imita],ie a vielii drlvezi ale amintibei rrpinii. ,{ r.orrtinuab sd pic-
in artd ce se poate imagina gi clacir un alt,ul decib
teze curse cle cai qi, rlesigur, baler_ine, ldrgindir-;i
Degas ar fi realizab-o, ar fi altit,at oriJ:il. lVlicile in aeelasi timp r.cpcr.loriul. A e-recutat,, de pildd,
rrreaturi in fustilele lor de birlet sinb pe jumdtate
o serie de pictrrri roprozent,inrI rnagazine ale lno-
scufundat,e in lumina iluziei; malrele lor insi distel,rr' (271). r.eluirrrI irrr err!irrrrilo stilisti,,c qi t'om-
amintesc de lumea respet,tabilri cliir care provin.
O tlatd, doar o singurl tlal,ii, Degas qi-a pernris hpi[nl{inridi uil-ldeorc.aunjrr,rcuanlitraati,epaul(infio<r.leiieoitacre.lteifiacdiaelev'ldraetep)e;
o memorabil[ irnagine il fltrt,rrr'elui gi crisalidei putea alxli sd lealizeze cele mai surprinzdtoare
irr tabloul intilulat Aste.ptarea. ,,Crisalida" aENeap-
eompozi{,ii plasindtr-si pun{it^ul rle ribservalie prin-
t5. pentru o auditie, iar scena rivocir in chip rriinu- Ile sttport rrrile djneteIraelsaaruii.t,iirpru.l'iolelpudminarrrerl.nOri'
rlat seanta ,.{-l si-a
nat plict,is:ul fdri. de sfir'git (je pare indisohrbil
legat <le preg[l,ireR oi'iclrei f iirnt e de distrac!ie. pri-
lenitt,{dcng5r.'i.{clz-aianredirtlrr--atlrecluh[aabptrcciru.ce-$ei tapelldicrcuoeaap:tia,oetnlitt[ii,iedaneofcnuisartuemltit.ilgiIar-iai--
Pind la virst,a ftilefo1srta1d,er'uszttertl,i 1i patru de arri

Degas se ardta a de sociabil. Avt,rl
un mic venit parLioular, si, sple cleosebire tle
N[anet,, primirea rrefavorabili ['ircrrt,I operei sale t'dsUpunnsa_l:t,,,srnuibinieilectrcoasri,ieail-cafeptdi!,lneirncsarelu!iinfc)eagca,eslei"r.r
sirrge tr fosl ceI al ferneilor c[lcind. Cele e inci
rru ptirea sd-l l,ullture cil,tr;i rle pulin; despr,e rsnadurisapsreinptrinezsca1p.osdpo1p.zeerenlteindsaslep.ildIitoprel[scee,asuernnius--
t,o!,i criticii girrtlea cI elurr ttricirnt niEte imhoc,ili.
Cdlll,olea. A plecat in Italia s[-qi vadI nrtlelt,
gi s5. cunoastrii tnartrlc palat, pe citre el ;i
suroliltr cdrile contrastante, concentrarea, relaxai.ea qi fe-
lui il rroqteniserl in centrul Neapolelui, apoi s-a care fiecare lemeie ei.a pe deplin absor'biLti
dus la Nerv Orleans unde fratii sdi se ocupil"u lul in

tle afacelea cu burnirac rr burriculrri tlinspre nrami"r. de ceea ce f5.cea. intimpl[tor, i-hu pllcrrt qi teancu-
c{n-riqi. PentrJ a yedea cum luci.i,r Degas
Acolo a pictat unul rlirr ilroltt rnilacole tehnit:n lile de
la. o l,,enr5., c6mpala{i ,','.*ji,r*u ti-p,,',i" a aces-
de felul primei pinze coltrgr'afir,e (luural,ti orr urr l,eia (275) oll una ceva mai Lirr,ie, adica, pentru
a spulre astfel, cu r.ersirrnoa deiinitivd de la Lu-
an mai inainte) : inf elionr I llrrrsei de brrrrrliair vru (276). Primul t,ablou inc[ mai aminteqte de
(274). Ce talenl, uimitor a\'er, ce sigtrran[,ir a to-
nului si a compoziliei! Pliviti capelele, thiar' ;i cea djntii impresie. Femeia car.e cilscti are vioi-
cele ale figurilor m4i rnici tle pe fundal. Ne tltirn cl,iiurznieeafotlrerzrr,aorrcloi.neast1ii,c"rrfr.risrl!t,iriuianisicr.;oi.rninplevle,[r,.1siiunnrcaai
seanla de ce nu se temeir r;it,rr qi de put,in de aptr-
ratul de fotoglafiat.
rlshlvl'u1,5. IJa il tlevenil r.llasiq,ti ;i seulpttrrialrl gi,
In ciuda expresiei lui melancolice, Degas pale de
s[ fi fost, gi totdeauna declara cti a fost, un om cil ulnlaic a acestei concep[,ii, t,eancu] lunrinos
cirmi;i a dispriruL.
fericit. Apoi, in 1878, fratele siu a dat faliment
gi s-ir im'prrscaL in Burs;r tle l-llori rlin Pnlis. inainte de a se i,etrage din societate, Degas
t77 incepe deja sa pictcze scerie de cafenea. Urra

clirrt;re lrrirrtclc si r.rclrl rttai ycsl'iLo, lucrat,{ irr 187(i, picLulilc irrfirl,iqinr.l ttutlut'i, a l'osL t.rrttis ctt s{)\'(}l't-
inlibulal,ft Ab.sintul (277).
a fosb I'emeia in blu- iate qi poalc cit abia clac5. cra sim!it,' Scopul
Z{, ou alur'd. tle doamn[, e pc cale s5. bea un pa- art,ist,ului era asem5.n6tor accluia xl mnlilor pic-
har desLul dc mare de absint, iar acest fapl, per- tori ai llena;terii italiene gi anume de a exprima
fect normal e incriminat ca reprezentincl abisu- rni;carea cu ajrrtorul liniei; el a atins deseori tr
rile depravdrii. Cliticii englszi in special, afitmau
larghe,te qi o noblele a formei care aminberytc
cd tabloul dovede;be cit de mult era cufundat5. de unul din malii italieni, doar c5. nudurile ace-
Fran,ta in r.iciu: ei insd nu priviser[ mai adinc lora erau masculine qi nu feminine.
in propr.ia lor ,tard. Fldcdul bdtrin din dreapba
o file agrea- Prin anii 1880 pe Degas a inceput sd-l supere
era un ar:tist, pe nume DesbouLins, vederea. Lumina ochii, posi-
hild qi foarte indrdgit dc toli impresionigt,ii, iar puternicfl ii rdnea
bil motiv pentru care a realizat atit de numeroase
doamna cra actrij,a Ellen Andr'6e pe care a p^ic-
bal,-o qi Renoir sub o infdliqare incintdtoale. In- nocburne, refuzind s5.-;i plrdseascd atelierul ina-

clinaJ,ia clasic[ a lui Degas pentru adcvdr a pro- inte de cS.derea noplii. In 1890 prietenii lui erau
dus un efect intlucitva difelit. In unelc din scc- oonvinqi cd. avea sd or:beasc5. cu totul. A conti-
lduemcai fdeenmeai-,mpoernsdoennaeje.lePoazpiaj,ria!,inlucilaDr eagqaas- nuab ins5. s[ picteze incd cincisprezece ani, c5,ci
nele sale aqa se intimplfi adesea cu cei cu auzul sau vederea

numitei slabd; imi inchipui c5. uneori se scuza cu pro-
fa,td de aceste doamne esLe greu de precizat ; ea
pria-i infirmitate pentru a lucra ceea ce-i pldcea.
nu esbe, desigur, nici favorabild, nici de indignare
qi nici rn{cal saLiric[. Nu se poabe afirnra totuqi Vollard spune c5. se f5,cea a nu recunoaqte cunoq-
tin-tele care-l plictiseau, dind vina pe vedere, iar
cd artistul este in intregime detaqat, tlar aceste li- imediat dup5. aceea isi scotea oeasul ca s5. r'add
cit e ora. A strins o oolec!,ie de tablouri alese cu
puri conslituie pentru el un fcl de fascinaJ,ie, rvq'aai lsofiagi ruver{az-uluatimfoGusatlutepgruidninitnreqliuCpcelirzm[arinilinecealo-rer
reuqind sE le confere in ocupa!iile lol imediaLe, un gust precis
atemporalitatea unui relief asirian.
a recunoscut
Tralarea de c[tre Degas a colpului feminil a qi trebuie c5.
pricinuit chiar la r'l'emea sa o puternicd indignale.
penbru a proceda astfel. Este neindoielnic tobuqi
Deoatece dorea s5. picteze nudul fdr'[ sd se inde-
pdrteze de r:ealiLate, a executat un mare num5.r cd ochii il supdrau qi-i dadeau o continu5. b{taie
de cap, c5.ci pentru pictorul acelor miniaturi core-
de desene ,si pasteluri infd!,iqind femei la baie gi.afice a nu vedea bine era o tragedie. Degas a
uscindu-se. Ele au tlevenit mai inaccesibil ca niciodati qi cind ie-
sau fost socotile o grosolanS,
calomnie la adresa farmecului feminin (278). O qea s[-qi vadd r.echii prieteni, opiniile lui erau
llai inLransigente, ial comentariile despre lumea
mdoealmenu5.fel-ma eini taretbitadt:c,,udorimten"u?le, Degas, de ce pictezi tgpiec{tioceaanrreiei.nq-Soi,puadnpeersoaihgdauer-s, pprceicriettoiiclriui,icrrpeurforoiqrmctiaar-eto-qmrii,apt{iosdltiriespatorzuldi--

iar el i-a rd.spuns:
,,doamn5., pentrucS. femeile sint in general urite".
Dal se autoclef[ima deoarece aproape toate fe-
nreile pe care le-a infd{,iqai au chipuri cu mulb
rleasupla mecliei. Dacri o min5. uriaqir. at' culege inc5. hazul ,,si astdzi, cdci, ca majoritatea oameni-

la inbimplare un pilc de doamne carc tilguiesc pc lor de duh, era un conservator ireductibil. Tot

O-rford Street qi le-ar dezbrdca de haine, foarte timpul si-l petlecea cu pictura. ln general era

puj,ine dintre ele ar ardta tot atit de atrdgdtoare inclinat sd foloseasc[ mereu aceleaqi subiecte, dar
ca modelele lui Deglns. l)esigtr, acesta nu a in-
cercat sd le facI seLluci.Loare. Factorul respectiv, iatd cd a adoptat qi unul non: femeile care-gi
care joacd un rol atit cle mare in aproape toate perie pdrul. Cretl c[ a fost fa,scinat de linia un-
duirrd[ gi de netezitul pirului. Tablou] cel nrai
t79 reugit, in ansamblu, se afld, la Galeria na,tional[

de la Oslo (272), el redind foar.te bine caracteris- colirlui al nouS,sprezecelea. Degas este un clasic.
Poate cd e unul din motivele pentru care esie
ticile stilului tirziu al artistului. Este o operd inc5. srrbestimat. Dac[ ne gindim la arta clasicd
indr{znea,t,d ;i sumar5,, aproapl o schild sau un
inceput, cu simplificdr:i ce s-ar putea clatora ve- european5. ca la un tot continuu, din secolul al

derii tot mai slabe sau evoluliei artistice deoarece, patlusplezecelea incoace, punctul final al perspec-
tivei ei 1l formeazS. Degas; nu este vorba de falsul
cu rare excep{,ii, to!,i marii pictori ajung la b[trt- clasicism al armurii antice sau al lui Apolo ;i
nele la acelaqi gen de stil amplu, simplificat ca al N{uzelor, ci de adev[r'atul clasicism
qi cum ar arrea s5. rezume intreaga lor experi- care n5.-

enld in citeva tr'5.sdturi de penel qi pete de cu- zuieste cdtre lnfdli;area suprem[ a adev6rului gi

loare. Tubui'or acestora Degas le-a addugat ma- cd.tre indelungata cizelare a formei pind cind aceas-
nia lui cle a reveni mereu asupia aceleiagi teme,
ta atinge ideea.

realizind de ficcare dat[ forme mai indrdznele,
macaeislcofeml palett,reaEtai,t p&r€:se, mai concludente. In
qi unele grupuri de balerine,
sfirqind prin a concentra atit de puternic forma
incit acestea nu mai arS.tau cituqi de pu!,in a dan-
satoare. Iat[ un pastel (279) care pare terminat,
dar Degas a dorit s5. scoatS. qi mai mult in evi-
den![ miqcarea euritmic5. a celor trei figuri, exe-
cutind astfel o serie de nuduri in aceeasi pozi-
lie (280). Tot aqa a procedat qi in cazul altor
gnrpuri care-l interesau qi care au debutat
prin a reprezenta dansatoare, sfir,sind in pure
constmc!,ii formale. Nu-i suficient dac5.-l comr
npailerdmDiacgbePllei.eRtheosvpeenc, tidveeljea
surd, scriind varia!iu-
schi!,e mari ,;i autor.i-
tare nu sint, desigur, numai simplul rezultat al
pierderii vederii.

Orice mare art5. implicd sacrificii, iar sacrifi-
ciul lui Degas a fost enorm: sacrificiul celui mai
sqtirdslpuicriittuoar leta,ledentl,ainRefamvobararenadtniontcao,atiecei .I'ePruidteicme
uneori regreta acesb sacrificiu, dai. el era o parte
integrantd a firii lui mindre gi independente, o
parte a luptei sale fdrd de sfirqil, impobriva im-
posturii qi mediocritd!,ii. Din aceast[ singuld pri-
t:in[ existd irr unele din operele sale lirzii o supremd
o ating[ nicio-
m{relie pe care n-al fi putut s{
datd transcrierile directe dup[ aspectele viet,ii tn-
conjuritoare. Dincolo de aceasta 1nsd, existd dis-
ciplina clasic{. ln seria aioi prezt:ntat,[, romanticii
par s[ fi atins
erau figurile dcoumlminilean;tdeesiniguprr,imTuarnjeurm. s{itDaetelacarosiex- r80

xrv lizat[ la virsta de treizeci gi qase de ani; chiar

RODIN gi ea e departe de a-l caracteriza. Rodin s-a opus
intotdeauna includerii aeesteia ln expozilii (deve.
nise una dintle lucrli'ile lui oele mai apreciatc),
jdueloanruecpeo, ssepdudnesau,fipceiebnutdndfodr!r,ei.ptAanteu, l ci modela.

urrntit,or ir
rrcirect,at aceast J. lips{ in superha f igur.ir ir unrr i
orn mergind (28i), rerllizal,I rhrp[ rrn rrrotlel rle
obirgie itatiand cale a intral, cu fort,a in at,el.ier
qi a s[rit pe podium inainte ra Rotlin s[-l fi pu.
tut opri.

Omul care merge inLrunegte apr.oape Loate cali-

td,tile celei mai bune sculptuli- a hli Rodin. ln
varianta ei originald nu erroca nici un subiect.
ln arlir, schimb[rile tle gust au loc cu o uirniloarc
Aceeaqi iigur[ a folosit-o ca punct de plecare
pentru Sff.ntul loan Botezdtorul (283). Cred cd
iu,tealX. Cu numai doudzeci de ani in urmd, oa- aceasta este din punct de vedere literar o imagine
menii de bun gust se retrS.geau ingrozi.ti numai
satisfacdtoare, valabild prin sine ins[si si care,
la auzul numelui lui Rodin. Era socotit livresc, intr-un anumit fel, completeazd seria botezdtorilor
bombastic, vulgar,
nesculptural. l'drd nici un mo- florentini. Dar ideea formei, in generalitatea ei,
tiv real, climatul de opinie s-a schimbat ast[zi aparline primei sculpturi, iar Rodin spunea ade-
cu totul. Dacii vorbesc cu entuziasm despre Ro- sea cd o preferS. Sfintu lui loan.
riin, lumea nu mai fuge rmniinperivceaql,;ei cind a;
cle cu milii Nu insinuez c[ cele mai bune opere ale lui
Ii spus cerra necuviincios, Rodin sint toate lipsite de subiect, ar fi
ci in fala lui Balzac qi a Burghezilor din absurd
pentru banalitflgile debitate. Calais.

fi Rdrnine nu mai pu!,in adevirat ci. Rodin poate Cred totuqi c5. aproape toate, chiar gi Burghezii,
foarte bun sau au pornil de la o pozd sau de la o miqcare care
foarte rdu, iar dac[ lui va fi
sJ,-i revinl, prin pozi,tia pe care o ocupd ctr unnl
rlin cei mai mari arListi ai secolului al noudsprezece- tpir-euapnfarearsepimaat!,uiotnecehaiiusdl,teiiv-raei neairtpn,roiin,ntsinmrirmaoladege. ilnaCaiui!n,lidacos;in-acarpienrott,aimipne--
lea, locul cle cel -ai -ar" sculptor de la Miche-
tlrrnsgeeplaorain, cionaccea,dnarlul nocpierterei bsu6lise, depus eforlul de plat invers, adic5. atunci cind gi-a propus sd-i
reprezinte pe Paolo qi pe Fr,ancesc,a, fatala caren-
ceea ce esbe arr-

Lerttic de ce e conl,rafticut. Bun sau rdu, el trehuie !d a formei devine imediat sesizabild, iar ritmurile
inclus in seria arl,i;tilor rliscuta!,i in aceast[ cart,c noii arte (l'art nouveau) iau locul ritmurilor vie,tii.
tleoarec,e esLe, fd.rd vreo indoialir, ultiurul ntoryt,c-
niLor al marilor romanl,ici de ln inssllutul seco- Omul care m.erge se situeazd in chip fi,.esc in
lului al noudsprezecelea. tnreaddi,etsiafaatdrtepii,.ineuarocpeeeanec"E.EaxcicsetpdtSu. nrniiodaarticpotni tceamre-
poran5.. Nu este insi. cazul hri Rodin. Scopul lui
Rodin s-a niscut in 1840 si ascmenea unora cqeiittsu'd_luoipmiepsreerleecsolioulunilueezi xeaalml['nuomlutadmispparuei traeedrcneinilcecapd, aecrcufuitmaatuilitlt.ssfiCinrut-
dintre ceilal,ti deschizi.tori de' drumuri ai seco-
ltzuianlnurnpie,apWlronaopgurnidaesr-p,ireclbzuseleceen.leP-ari-qmi-aaCoasnfelsauttlapbal,lbeui,raiiMdcuialplredetm,i Cus6let- mai pu.tin reuqite. Reugeqfe pe deplin numai cind
atril-rrrie c alrr-nrrnril a I/ir.stti dc bronz (282), r.ea- 182 I8.t se instituie mo,stenitor al tuturor-epocilor. Si cit

J

de cuprinziitor este al,unci in ce prive;Le st,ilul ! qi d.upd modele fticuLe de el insugj. Ulbintolor, tur-
El inlursi spuriea deseoli cd era copihrl secolului
al issutns'!1,tiin'irutzl[ittptt.a'inlcalatplrLrcullalcil![,irs: ilIgouir-- no;si.didriDraa.i.,tlaede..glleceecrtulreulrilnpeeiusaRlneuuioscidicdtRiarnaioi.dd:deXicinsn{oetimirnaeeiurleaancsuiecicliaeiunle,'!nsr,riil.lrm,aiatrauueifm,etpllaereaenctlv,itc,oeiieemal,enLsiriteipi.ulrulirunittesiourrEi,-ii
opIsplczecrtlea
te
l'i ilusLlrrtii qi
rul dinbre predecesorii imedia{,i care l-au influ-
I cn!,at a fost Carpeau-x. DacI Nlaillol era inl,rebat

ii

ce crcdeir tlespre lloclin, slluneil: ,,mi se pare ir tle iscusit reagezdtur. dc oasr), r:apabile sai insufle
aserntintil,or sculpbolilor de sub Ludttvio al vla1,a pnn.srtnpln lor. at_i1gere. i\u g tle niirare
fi
XIV-lea". Influen!a lui [,Iichelangelo esLe co-
decl cd miiniie constituiau-pentru el o obsesie,
vir'$il,oare, nneori aproape p''ea evident,i; a fosb drept d,peetnetrr.,auccoaldr.epaevecaareduolbipigunrui iaplisnae lc"uscmoiainiai
comparal, cleseori cu Donatello, el insu;i decla-
lintl c[ a inv[!,at mull tlc la greci;i de ln cate- mici
tllalele gobice. Trtl,ugi nrt retrliztim niti o clil-rii
gr.sa Ie pr,iv_easca. Cred cd toate miinile Burghe_
zilor din Calais provin clin acele tlulapuri. SSco-
t:ri lilrdirr i,rr' f i tr rt eclecLic, crr atiL rrtai 1lu[,in tmtrsctuueicetdlslmaluuercriiia,mi.cmmiDnldeaa.aaecraiocefgfaa^.rinprugp.fseiolmIaeartlo!ncol,ucaiauanetsrtleclieie,olomormfl_lruaicgpiclsn[lur;eeer(cr6isin{aslrisvitlseaadesabfarsalmineillrzeeiacaiqlnaiudtuucieeiinilfdaRiounritnsieooitpasett]t.iiuraneieianlgicaincusrl'ciidriuaineeernctptg"aeiuesazla_ae-t)
nu e rezulLaLul erpclienle
lu cit, st,iltrl siru unor'

dobintlite e.xclusiv in sirlile nruzeelor. f)ovatla mii-

re,Liei lui e tocmai aceea de a putea Inl,crprel,r
orice sLil ca mijloc de erpresie al unui atlevrir
acesb lucru,
despre sbructura o,'ganic5.. Stitr se s lrS.duia ;i in

clillele lui cele mai inspital,e sri-qi
fac5. opei'a s5. arate ca ,si cind ar fi parle inbe-
grant,h a in,l,r'egii tradi!,ii europene, firrir a-i sa- mfld1g,ed/qd1ldl-r0neiiztsaqedstsifenmoulremalndc6iaat..acnrRietimceaeessddatp{eeenscceactdxiatveutrardcreau;d-lleneideulp;edeSyuuniil,'drlceielp'eorliline.oaacrrzveiiepenealldieeuum-atcq/oua6irrleefa^oslsasalieu--t
crifica prospe!,imea viltrl[. Cledea 61 x lsnlizal,
aceasta in ulbima sa Inare lucrate. Putem afinna
cd a fdcut-o gi irr prima.
Ontul, care merge a lost modelab irr lut. Rodin
esbe ;i in aceast[ privinll in pas cu t,radilia se- c1aaopulnlalirtimeeimaianptsiuotprauadlnneceiodalelnusfnir,iun,m-bmddoeptaraeiuncraeu,,alluunstira[gRstiiondr,ddt,u.iintroU.drMltltinemullugapriiiaccddltienr.n[t,rcu,.ee;j '
mcooletlleorla: tqoarpbgei snpurezuences;oiuloppl,otsrp. rDezuepc[e:peerlioeasdtea un

cle

tinere!e peLrecubri ca rneqtesugar, este indoiel- ,uebm"renmerlregeooteamlelieiclneiataru;atniqiinmisaadepaternlreozrplaolauiprilei,it(lsieNndaaeuflautaaciimrdomsepaivaenacdnbriesloacsmrshi.oa)eA,mraebcdsonnatnudrrqa_tloLicisailaeilurd.nenutEmilccrea_ud
in rninl o dalt[: poate c{ nu
nic c.l a mai !,inub
adevdrat, cdci obiqnuia sd-qi intimpine
e chiar
vizibaborii cu o daltl in min[ qi plin de praf de
marmuld. Sintern ins[ pe cleplin indreptirli!i st-i
credem cd atunci cind se leintorcea in atelier necesar.e unei gilrtlir.i ortlonate sau compbzi,tiei

o ldsa deoparLe. Toate marmurile i-au fosb sculpta- arhitecturale (,t,au Pentr.u el nefire;ti.

te de profesioni;Li, qi incd foarbe flurnos sculptale, gspdul-lreiCnrmzeiilbxCon,irdacn. izdtdeailen-trmoalga.mdi IN.vIitniicsnitunao,slirriuaodsgsimtne;-iip-otaiinbncmiduej.uomc-pstneeeipliterreateampcint.uelotlltoresntmddepelnuirqaealnudfdenialtaeaimscect_nepd_

cu o liberbate qi o sensibilitate ce n-ar fi fost
al,inse dacir Rodin n-ar fi stat in spatele lor.
Fapbul nu mi se pale cittrqi de pulin discredi-
tant, dar nu e rnai pulirr adev[rat c5. in bronzuri
se virclesc cel mai bine insusilile lui Roclin, atunci rle distraclie era o cldclire stlident[ chilr in
de monstruozit[li arhitectouice, clidire
cind acesl,ea sint turnat,c sub supravegherea sa l8 I tt5 gr acel
care

se nunrea Vila Nepl,un. Fe inLr'eaga fa!ad[, ptrr" arigoase spirituale pe care artistul nu o simlea
l{ lc vid, s(} ([of{$llr';ru r:rr o lrrxri.rian!,ir t,ro- citugi de pu!,ip, ci ayea sd o preia de la prietenii
pir,,alu liguri |oliclrlllr() agit,at,c fi rontolsionat,rr; sdi literalii. In cele din urm[ s-a intimplab ca
proieetul sd se potliveascS. in chip optim cu geniul
din pd,ca[e, nu-rni aduc arrrinle de cele doud caria-
lui Rodin. Renunlase s.{ mai cieadd c[ el- avea
tide care suslineau fereastra principalir. Acestea

r)riru semrlal,e de sculpborul Corclier dar elau e.re- s{ fie ilustratorul lui Dante. ln fazele de inceput
errlaLe de lloclin, nu de tinlrul ;i necurrctscrrlrrl
ltodin care a ri.nras inci necunoscub, ci cle llotlirr (apei_nccalrr-res--lumneodleel-aespeisionaadinetedidne Inlernul - {Jgofino
cel matur care chiar in anul urmiitor avea sri primirea
comenzii)
qi Paolo gi Francesca. Apoi a fnceput sd adauge
primeascd prirna lui comandl oficial5, Poarta In- orice figurd care exprima un anumit fel de emb-
fernului. Un mulaj al uneia din figurile de la
Vila Neptun supravie!,uieste lncl in Nluzeul Ro- !,ie. Tindrul ingenuncheab qi cu bralele riclicate
(288) provine din Poarta Infernuluii gestul slu
rlirr unde e cunoscut sub numele de T'orsul Ade- de dispelSre ar putea fi laitmotivul intregii com-
lei (2BL) qi cste una dintre cele nai ndmirafe o-
pere minors 1ls lui llodin. Aproape douizeoi dc pozitii. Intr-adevd.r, el se nunririi printre cele
mai remalcabile inor.alii ale .lui Rodin gi pe br-rnl
ani de n)unc5. qi-a irosit artislul in ciptigarea dreptate a fost mlrit gi lucrab ca piesd separatd
exisLen!,ei prin lealizarea unor sculpturi decora-
tive anonime, ,,in stilul cel mai urit cu putin![", cdreia artistul i-a dat mai intii denumir,ea de
daci aceste cuvinte au vreun Fugit Amor (Dragostea trece), apoi de Spiritut
in!,eles. A lucrat aremti, gi, in fine, de tr'ial risipitor. Nudul dt iate
la fa'!aclele cl{dirilor publice tle ltr Brurelles qi
Strasbourg, orasele acelor minclnrri abundent,e (-28]), cred c5. este de asemenea in spiritul Porpii
iI-nntfiedturenqlaui tlaudtiuM-nceuidcnitiansldipa.iarTitfooaaslLtedLiasucprenesartietrlaiisdbeeapmuadoraentslatarireieafoznsdet
qi nedigera.Llile, a desenab proiecte tle servanLe
bogat soulpLale qi tle paturi uria,;e cu pal,ru pi-
loni ornamentali" Urr caalLissiln, rlitqhi"rlrronaelsel,ecsiqulgigara,fitnlei- I
sigur, piinea lucrintl rl calacterul convenlional al infernului sd.u supra-

ca acest cfaupbscsu[l-pittarrfeilcel,etlzeectatrlal,ativ;enuuleal$uai sti.beau tip,liovp,aucllletipst,tu. tfDeeaalcasducloulaui'taRet,oqdni apinqreteiliurecprfauicnc"qanup"mi"sJs."frlrs*ine-spueamr,anntao[;t-
luclurile Rodin.

C[ acele altefacl,e obsesive leflecLau cu aderrlral tlin celel mai vestite figuri ale sale, r.lu caracteris-
o laturir a firii sirle, ue-tt tlor.edeqle cu
lttisosirt- l,ici atib de diferite ca acea tr'aanild in picioare,
I,i Pourta Iruf'erruilui (285).
de o senzualilate sdnirtoastl, nraillolesc[ (2g0) sari
Corrrarrrla penLru Poartu, Infertttilni i-a fost, fri- demna de compilimire qi milunnt de expresivrr
cubl irr 1880 de ci'tLrc utr mirrist,ru luminat ttl ar-
telor', pe rrurne ArrLttnin Proust. Ea avea sti fie incrvalie a Fruntoasei fduriirese (286). d ajuns
sd foioseasc[ astfel Poarta th'epl rrn fel de miga-
rntiltaLl lu irtt,ralcir noului Muzert al irrlelrr deco- vitzduioceliiadlce.eaN_prenrlruoealvtutuiezplui[idissitdnirreaun,lcnupoudpttueienrmidalelsliulalldnslnedteiui,f5gsd.accretere&ipil,PIsoieromc, rh,iitniiviita[celeannnreer--t
raLive. lloclin s-a gindiL imediat si rerplezirtt,e
irrLreaga lrrnre inraginarii a lui f)ant,e, dat'cli
liercrturrradzutllinI)oDoarnnulelu, i al ltri Liszt,, Dttltti
;i simlonic cir nu in mod limpede doar amintiri ale unor poze care
blnuiesc a Lrecut de
o
tlrerargiinrrileevaidnet,nolrloi gdaeLoepodLinrivIint fceernelu'al.mPari'oriieuctusli
sco- l-au impresionat qi car.e n'ar putea fi asociate
rnai prin nici un efort al imaginaliei cu monumentul

bun la Rodin: rnai rriu penLlu cit era in mod ine- ln cale au fost integrate. Acest fel cle tratare a
vitabil in nraniela scullltut'ilor lui ar'hiteoLonice
dccttral,ive ;i ltent,r'u oi irlcuritjiI iltrsl,r'areir trttei rnotivelor est,e fundamental clifer.ib de prticedur.a
cliigic{ a hri Millet, sau u lui Degas. ln sbrlfun-

durile min,tilor acestora erau iniplintate acele for- cit vor.boa sirrcct cirrrl afinrra cir pcntr,u cl frrrrnrr-
sc!,ea unei femei era aidoma cu cea a unui munkl
me obsedante pe care sim!,eau nevoia sd le adtrcd sau a unui val.

la perfecliune prin contacLul cu lumea vizibild. l,ipsa^de conccnLrare upar.c foar.Lc limpetlc irr
Nimic mai pulin valabil in ce priveqte desenele
lrri Rrrdin. Vdzind un gest sau o miqcare care-i tlesenc. Intr'-un auumib sens, cle sinl, cele mai rlr-
pldceau, le desena sau le rnodela imecliat, crr o
glrarij.atI3rr;igemncatiarl.einvsoilur,t,isoinnatredodsli,nu tIrcdtr,loarrtreononpLcotrcrlcc.
nespus{ grab5., ca nu cun}vfl sii-i scape. Rezul- Se spuno c[ nutrui in NIuzcu] Ilodin sc afld
patru nrii ;i trebuic sd rndttulisrrsc cir doar |csl,c
tatul era desdvirqit. El putea fi mdrit dar nu rhrp,i
schimbat. in feltil acesti., Rodin a fdcut mai ronis-ualdprdocdubrsrcodt,iim, npersefsir.ieqil,runi aryi irt.lecglcrafebrinr ctilcLporol{sniirt.,icr
multe descoperiri asupra posibilitd,tilor de expre-
sie ale corpului decit oricare alt artist de la Ru- decib invior,dtoare, ole p[r,incl a put)o in ciirlorr(,ir
bens incoace. Figura fenreii ghemuite (2B9), o
un fel de promiscuit,ate sLriinii pa-rirrrrilor' 0[)lr(]()n-
inovatie tle nevisat pelrtm scrrlptorii dintrinl,ea sr, tr;r.1,e alc celor mai r-rrari ar,l,ist,j (291).
nre o fiil;sare (iare o situeazi in rrtarer t,r'adi!,ie
Cil, drt nrrrll, conLlrrsl,cazii clc crr lor!a si lrogti-
ir scrrlpturii errropene. Faptul cir ar fi puLrrt, fi
inr;lusi in Poarta Infernului, dovederyLe locmai fIitaotlPirrla, sdtcicpiti,l1rlt1i ,lsJlooal r(r't)a\)i'2f)lrurrrrrrtolcnsl'iceoluiirc.csocerarJt,eirrrlrcr-i
t,nr tlc rrrrirlelaj est,c r.irr, iar.urrclc pdrl,i, hrrrrir-
ceea ce spunealn qi anume ci respeotivul proieot, oirrl rrrnu,ii) au o vigoar.c cgalal,ir doar rlo l)orrir-
oriciL de fdr'[ lel ni s-ar pdrea, avea pentrt.r Roclin
o leald valoare si cu toate c5. impresia generall tcllo. St,atuia ilust,r,cazir spusa lrri Jiotlin cri sculpt,o-

es1,e oprimantii, rre indoim c5" s-ar fi simf,it slo- lul tlebrric sii sc t.ronccrrt,rczc aslrpl'ri ptrnct,elor.
tle rna-rinrii tcnsiunc, acolrt nrrtlc loluta
bod sd dea la iveall minunata serie de inovalii cel rna:i pulclnic in trvidelrrt,d. Poza, r'lc l)i,u'c iI
ieqi isr,rrrc-
plasLice dilol el insu;i rr-ar fi fosb convins cii clt
consLituiau pIr[,ile necesare ale unui anultib plan rlir tltir-atlii rle sinrplitatrr
nca, blonzul pr.int,r.c cclc rnai si rle'siir.irsirc, l'rlri'lrc-
grandios. sind nrtrri sculpl,rrli

Felul in curc illl fosl, fticul,e aceste inovalii rt l,trtrrlur etPoc,ilor.
irrriurit, irrLroaga all,ir a ltri llodin. Dispre!uintl
pe brrnir dreplate pozcle premedit,al,e ale nrode. ln diver,se ocazii Rodin A rccunoscut cib tla-
I,ora catedralslor gntice. ReuilqLerli, sccolului al
lelor de profesie, el insista sd aib[ in atelier, in
acelaqi limp, clou5. sau trei fete nude cdrora le optsprezecclea, dat ni,.iorlat{ nlr a pomenit dc
lornanl,icii ilnilor. 1830. Or,icur-r.l) ne placc sarr rru,
cspirun1e,oal,usldc. sriesrnirirqlbceo;mi psl[etsetlerezlbarx[eczaeIcp. iLnr[ uilau piirinJ,ii noqt,r.i spir.it,uali sint tlc obicei rnai hii-
t,r'ini decil, noi doar ou o gerlcra!,ie qi lt-avcnr rlc-
rcest,
rlorl a tlescoperil, rnai multe poze noi, iar in cele cil, s[ plivim gr,upul celtt I'rei untbre (293) prrn-
vechi a vi.zut o proasp[],[ vioiciune. A irrcerca l,r'u a constata cit de mull, a aplical, Rodin in
ins[ si elimini inhibigii veehi de secols, tabuuri sculpt,urH spiritrrl .,si multe din formele lui G6ri-
aproape tot atit tle valabile in antichitate ca qi caull ryi Dclao'oix. De pildi, sufletele pierdrrl,e
in evul mediu, era o intreprindere periculoas5,
iar vizitatorul Muzeului Rodin i;i dd cu siguran,td ciu'() sc agaIri dprer lcI]aa,rrcleascLjun.idtrc)adttlien, irr tabloul lui
seama cd in cursul acesteia s-au pierdut unele Poarta I nfcr^
I)cltrcloix, ar
nului, iar ferneia nud[ care se alunci. inaintea
elemente ale condensdrii. Mai mult inc5., sintem cailor crucia!,ilor, aminteqte de una din cele mai
conqtienli c5. spre a fi inspirat, Rodin nu avea
nevoie de pozg sugerind un abandon total. Pirrl frrrrrrotse nrarnnlr(l ller lrri Rorlin, asa-nurnita ,/)c-
!l,aionveirzsetaprdrle,r:;ra'niziceclai nuitld ('294). Daci1 pr..ivirrr ()elt trei untbre ca p{}
de ani a fost capabil s5. reac-
sigrtr I rJ9 uli,imul rod al trnui venerabil copac, r.omantis-
vigoarea lizicir ;i sinl,
18E

lnul allilor lEii{.), g[sesc cd aur avea mai mare latanism. I-a fost comandat in 1892 de cdtre un

inlelegere pentnr hiperemfaza ret,oricd a pozelor clrganism cre se inbi|ula Societatea oamenilor de
lnr. Aoelaqi lucrn se poate spune qi despre Gtndi-
tonil (295). Aceast,[ statuie a fost numith la lnce- litere, urmind sd fie terminat in 1891r qi plasat
in centrul lrri Palais-Roval.
puL Poelul,ln inl,en,tia de a fi un portret simbo-
lic al lui Danle mcdit,ind asupra Luturor crea- Rodin a gdsit c5. sarcina ela deosel:il de dificiiir.

!,iilor salc. Dintle toate figurile Por{ii Infernulai Lucrdrile lui cele mai bune depindeau in intre-
ea singurd mi se pare cea mai reu;itd in ampla-
samentul original. Deqi compozilia generalH. a aces- gime de naturd. Toate concep,tiile sale, cit de
abstracte sau literare ar fi fost denumirile lor
tui fel de timpan este haotic6, conceplia figurii ultime, porneau de la transpunerea veridicd a
abstracte, inconjuratd de copiii lovili de panicd unui model vju. Balzac murise rie peste treizeci
de ani qi consemnS"rile aparenlei lui fizice erar,r
ai visdr:ilor ei, imi apare deosebit de emo.tionantd.. nesatisfdcdtoare. Rodin a depus efoi'buri imensc
Scos din acest context, puetul pierde caracterul penlru a se documenta, ducindu-se in ceie din
urmd la Tours spre a incerca sd gdseasci pe
concret care este salvarea artei simbolice, imbr{- cirieva crare sir. arate ca Btllzac. Unicul rezultat

cind pe cel al banalitdlii penibile a imagisticii

1r,,,pulare. de credul, degi se afla in pragrrl bd- al cerceLdrilor a fost de a afla cii la maturitaft'
Ilalzac era gr'€rs) bondoo si cu alurd neeroicii. Si
Deoscbit

trinelii, Rodin nu s-a ldsal totuli niciodat[ inqelat totusi trebuia sd realizeze o statuie impunt:tt,oilre

de succesul de mase. Ar Ii putut exploata cu inaltd cle noud. pioioare (2,75 m). Era o incer,oAlo
uqurinld id,eea Ginditorului. Dimpotrivi, el urmd-
rea cu scrupulozitate ceea ce ti dicta constiinJ,a, penttu concep,lia sa asupra vclidicului. l''r cclt,
astfel cd aproape toate piesele Iui majore tur din urm5., inspirat de celebra fot,ografic a lui
Nadar care tocmai fusese descoperit5, a exccubat
stirnit un strigdt de revolt{ colecbiv. Unica excep- lui Balza,r
{a,iedoevceonnist,tiLaupireoaBpuergdheezIiai din Calai,s (296) care qaptc modcle de mar:i jculimr eimnspiurenjiuatrlerl
inceput, populard in atelieluirri
nud qi le-a aqezat de
spre a le contempla cit rnai multd r.renre (297).
cel mai bun sens posibil. Ea este pe inlelesul Toate acestea reprezint[ fidel chipul lui l]alzac
oricui vrea s5.-i acorde atenJ,ie; elementul dra-
matic este inerent gi nu addugat, iar burghezii, qi, vdzute impreun[, produc un efect alatmant.
Oaspe,tii care-i vizitau atelierul, cu lumindri in
cu fiecare migcare a lor, dau formi sculptural5
simldmintelor umane celor mai comune. Rodin, min5, si al cdror extaz in fala marmurelor lui
celor mai sentimentale a fost deseori descris, pu-
intr-o clipd de revelalie, a eerut ca grupul sd teau intr-adevdr simli cd, aidoma iui Per Gynt,
fie amplasat direcl pe sol in mijlocul pielei din
Cmaulal,itsimaesatfeclairnecictirsciupldaridnc5ju. fraucleluinicdqipacartree pdtrunseserd in incdperea Marelui Vrdjitor. $i to-
din tuqi acegti monstri au o densitate plasticd pe care
va nu a mai depdqit-o niciodatd, lipsirrdu-le in acelagi
sim!,i astfel mai puternic, in toiul preocupdrilor
ei zilnice, natura sacrificiului eroic. timp retorica emo,tionald, fapt care ni-i ftlce foarte
O alt[ slatuie monumentald a lui Rodin care
pe plac. Cred insd cd ei nu ar fi fost pe gustul
mtoeramblirilosr-aSrofciiedtda.ttii oamenilor de litere dac5. aces-

rru a feosstte,sBi parlozbaacb(il29c58.)n. uCvuatofianteiciaocdeastdteapoepuo- lierul, ceea ce nu lpi esrm-aisiinugndedausi5t,. viziteze ate-
lard,
iar in 1894,
drrpd ce expiraserd. cei doi ani, mai rrult,i dinl;re
lucrare de genirr gi, dupd pdrerea mea, lucrul cel ei au lansat zvonul cd Rodin nrr a fdcul absolut

mai frumos realizat de Rodin. Povestea cre[rii
lui ni-l tnfdf,iqeaz[ pe autor ca pe un ader'5.rat nimic, cd. era- un qarlatan qi un escroc, cd trebuie
sd-i fie luatd comanda qi lncredinlatd unui om
artist, temporar debarasat de orice urmd de gar-

Inai scrios. Il-rtlin conLiurra s[ eonlcrnl-rJu eei qaptc v,,aDafics[ fdadriemvailrt.udl etrgeebnueieralsiil[epviaiirt{o,aBrea.lzDacacadl
Balzaci nuzi, hol,drindu-sc in ccle din urrn[ s'[-i
uvacedospgteiitrufeinl pihseaa-ltfaiedtc.uaDpredracupusacuajurn.leda. ri^anibpasatcj ecasaptr,elfiecslr,dt meu
suger.cze insd
adevd.rul este nepieritor, prezic c5, statuia mea
in ipsos iqi va fduri propriul ei drum. Aceastd oper{ care
a fost in aq.a m{sur5. subiect de ris este-produsul
Lrupurile
se adecvau mai rnull, capeLelor care dcvencau pil
cit de limpede o idee expresivd, pe aLit de pu1;in lntregii mele vie!,i qi pivotul esteticii mele. Din
un portrel, adevdrat. RezulbaLul final fosl momentul in care am conceput-o, am deveniL alt
a tiri- om. Ea a insemnat un pas esenlial in evolu!,ia
rnis la Salonul din tB9B.
El intrecuse cele mai cr.ude speranl,e ale dus-
mrinifaienaileocrionms-dvaii.ni lgnin9atiipnmetepmindeeamuacbienraicisdtSdoo"acrriieercubadorl..ieiiirgdl*iifrmidcauajlotpdrail--i rnea, c5.ci am fdurit veriga dintre marile tradigii
pierdute ale trecutului gi"propria nrea epocd, vt-
tatea publicutui ce Rodin e*a nebun si' cd insul- rig,{ care va deveni zi cu zi tot mai pulernicd,,.
Drrp[ pirerea mea Balzac realizeazir intocmrri
tase Fran.ta.- Oaul care a sdtii cu toat[ puterea ll,tulerv,ieastlierilearltuisitrRrloudi iinn. Dupi
in sprijinul lui Rodin a fost Emile Zola,^neobo- alte nenumdratele aven-
situl apdrilor al cauzelor drepte. Din ncfericir.e crctt.
cla tocmai nomentul afacerji Dlcyfus qi Balzac stiluri, el a
ceva ce-i aparline in inLregiure qi care pare a
iIznvoarci edlainqiintiimmaptreasdbi,eti'esii
aOrSe.tafrfolumosznel,anaqtiviisee5dal.euianlcilcolcehcerr-sepct,eienecasustctauretingubliiatsougl.rlriIag,nf,dpLatarll,ccrlleiuealiabi'nsRu-icpotueidmrriiinccp'o,nl,ua,lau.- universaie a scul-pturii.
cea mai moderni tlin
eolnpsLeregerlseirud_bilnouiirldeRooMndauitnzdeiuinnlusiienAntreseuiglritcmad.eimmioditdeaeiriernsadcuadplpaintruerrNnaJei,eew.i
Yoll<, care cuprinde capodoperele sculpturii seco-
nrrlaebsetei,n,mjuarnuifel sbtaazJe,iiusntiatiunciileoceinnsteu"l.taXu,I$uil-loimailmecandinu-- lului rloudzeci, Balzac al lui Rodin este de depatte
cea mai veche lucrare. Acolo sint toate preZente
t,uu cu purnnul, unanime asupra unli chestiuni Mn--eoqMoLeraetp,iseGspiear,coLopmaruieurteltinlo-sr,
dc Lchnicti: abitudinea era nefireascd, iar atarc Gargallo, Zadkine, IIenr,.y
nu putea acopeli nici trn trup inraginabil. iar Balzac pare cd le intii-
1lllo_rralipnaj care era prin preajmi
qtia cd.-rr-avei deciL teren ;i cd le domind.
Existri, oricum, o ironie tr,agicd in spuselc lui
lvtlstu'cra[obilcrocducvtesidedaaseIsaaloaaisMltrtuitseoficiuanlst,dliodnaneigd.uslrcadrs.eiSdsavaotadloc.snlccirurpicslcoaoiasorrpic.peuadnl-d.oueIlnuip1ttilrodiigcrraq;thpiitealqin"jiu-aralr Rodin. Ba se referd la faptul cd, Baizac avea
sit inaugureze o nou5. treaptd in evolutia artis-
tului. lntr-adevdr q fost, ,ltima mare bperii pe
care a realizat-o. A mai produs, e drepb, cileva
lucrlri minore raessoerlf,ui lripprLin.cBipaalzlaacl
Balzac a continuat si fie obiect de injur:ie ;i nraqiniiriei lui frumoasc, dar
la zece ani dupd retragerea creatoare pale
splrnea ci e asemcnea unui lui de la Salon. Sc a fost realizat, pe fundalul unei tragedii din via,ta
personaLi a lui Rodin, tragedie de pe urma cdreia,
bufni!,e, unui dolmen, unui om dc z{padd, unei ,'red,.nu ;i-a mai revenil, niciodat{. Convie,tuise
tete foarte atlevS.ratc pe czaeru,epn[guinIe-
toate epi- din tinerele cu o femeie vajnicd ;i aproape anal-
fabeld, pe. nume s[-qi
mai conii- Rose Beuret care-l ajuta
derdm insultdLoare, ci qnalogii indreptd!,ite care
au contribuit la efectul eminamente- imaginativ facd mulajele, avea grijd cle turnarea statuilor
1908 a avut, loc un nou qi Inc[ qi
al operei. ln si-l n;tsp1q cu masa (299). ln schimb ii fdcea
mai violent atac, iar un ziar i-a cerut tui noaiir
sd se explice. Rdspunsul sdu a fost urmdtorul: 192 scenc de gelozie aproape in liecare noapte, Rodin
fiindu-i, fireqte, neab[but infidel. (Trebule si. aclaug
l93 cir bol,i cei care au culloscut-o qi cu care ant rr(1,-

bit despre ea, inclusiv Sir Gerald Itelly gi dl. Stei- ca!,i. Se pare cir in uiLimii ani Rodin semnasc
sube de testament,c. Din purict de vedcre artisl,ic
chen, mi-au declarat cd era intru totul ferme- posl,erital,ea poat,o regr,eLa cd Balzac al slu nu

c[toare). a fost urrnab de un Llodirt, al lui Balzac. Nlacabra
In 1887 maestrul a plintil, ca discipold pe
Canrille Claudel, scira poettrlui. Aceasla avea mulL comedie a durat aproape zece ani qi (intr-un fel)
s-a terminat cu bine cdci coleclia lui Rodin a
talent ca scuiptorila gi era de asemenea deosebit, fosb in cele din
de fnrmoas5., cum se poate constata dintr-una urm5. acceptatd de cdtre stuL,
iar artistul a fost convins chiar in ultimele luni
tlin ,:ele mai vestite marmure ale lui Rodin (300). ale vie,tii sd o ia in cdsiitorie pe Rose. Ilin nefe-
S-au indrdgostit nebuneqte unul de celdlalt, iar
in 1897 i-a cerut, s-o pdrdseascd pe Rose qi sd se ricire amindoi erau la acea dat5 cu min!,ile mai
mulb sau mai pu{,in r5.t5.cite, abia dindu-qi scanra
c5,sd.toreasca ou e&. Ne putem imagina lupta din de ceea ce se petrecea cu ei.
sfeumfleeliual ,alertz,aistle,rifluai lciinlnd privim (japeiele
celot doud Am amintit aceasi,i tristd poveste dcoarece nc
fat,rr in Muzeul Rodin. In sti inlelegem mai mr]ibo lucnrr,i clespr,tr
r:ele ilin urm{ s-tr hotlril si. r5.minir eu credin- lju!l fi rtimas de nepitruns.
cioasa-i tovar[qJ, mai pu!'in, cred, r-lin teami ori fapte care altlel ar
Rodin,

afer:liune cit din pricinir cri o simlea adinc legatir Ea- explicii lipsa operelor majore in ull,imu peri-
oad5 a vielii. De asemenea tot ea ne ldmurestc
de opera lui. Drept u]'mare oCajmalinlleicdClrdurdaeml Ifi-ian asupra deciinului reputa!iei sale imecliat clupl
min!,i, provocind moarte, deoarece acei critici care au scris aluriei
iegit, din
cursul cd.reia, ap[rind in boscltetele cie la Merttlon,
Rose a tras in ea. despre el erau incti prost impresionali de amin-
t,ilea figurii in frac, nerdbdltoare, arbitrare, niizu-
Majoritatea mal'ilor gesturi dc renun.t,are au roase,,gindildu-se numai la propr,ia-i glorie
rezultate nefaste. A fdptui ceva impotriva incli- vorind cu nesaf, cele mai j,rsrrice linguseli. ;i rle-
n5.rilor fii'eqti est,e int,otdeauna plimejdios, iar pen-
Cotul
tru un om al natui'ii (Natu.rmensch) ca Rodin de osanale al doamnelol entuziaste si al liber,al.o-
lilor crtr astfel clirijat incib sii pulii in evidenlii
era api'(lape o sinucidere. Aga s-a inLiinpla'r, qi cu p,t'Lea ccir nlai 1-rroastri a geriiului arl,istului deorr-
Rossetti pe care pierderea unei Inari iubiri prin
moar-'tea d-rei Sidall l-a aninoat in cele mai de- r.r,ce el pr.osldver r.alitriIile pseuclomistice ale olre-
gradante aventuri. Rodin 21 gflzut vicl,inra unei rei sale. Maestrul moclclalor. si iubiLor al luci,Lr-
rilor r-izihile era in arnst cliilr rrdrrml,rrit, de filo-
arnelicance numitd ducesa de Choiseui care. tlepat'- soful g[unos qi c serrrnifi,,aLiy iapLui cd par,Lerr
cea mai insemnabi. a operei lui tirzii consfd din
te de a fi tin{rd precrurn se poate vecltra din por'- marmure (dup[ curn arrl rnai spus, nu a sculpltrL

Lretul pe cale i l-a fdcut, dldea drtvatlir de cr
rnare vitalitate (302). IIa l-a desp[r'{,iL .1s vsclrii
prieteni, l-a imbrdcat in fr'ac qi joben de mirtase, niciodal,ti nici una) crici nulrnlrla a fosb clintot-
deauna pentr,u el nater,ialui in care dldea fornri-i
purtindu-l prin toat[ Europa intr-o limuzinS. nea-
grd. ca pe un urs dresat sti joace. P'iietcnii l-au visurilor, in vreme ce luLul cra subsLan.ta adevri-

convins in cele din urrn[ sd se descotoroseascd nrlrri.

de cumplita ducesd, clar unicul rezultat a fosi In fine, cred cri put,ern afirma, fiirii a ne auto-
cd noi vaiuri de parazite bdteau in fisssrs lund confer,i jurisdic!,ie moralii, cI ulbimii cloulzcci de
ani ai vielii lui Rodin indic{ o anumitd fisrrtir
in por,tile de la Meudon. Rodin strinsese o impor'- de caracter care i-a inriurit arta si care imi
tant5, coleclie din propriile sale opere qi cum
sculptura lui devenise acum ext,rem de prcluitd, explicd de ce simt oarecate jend cind intru intr-tr
inciipcre plin.l dc sculp[,rrrilc art,ist,ulrri. Itrslc foartc
acoste doamne elau deseori intovdr[gite de avo- lg4

greu pentru un mare artist sI lupte ou succesul. un lucru posibil; nu mai qtim cum sd reprezen-
De obicei deplingem ruina lui Rembrandt qi mor- tdm corpul qi nu mai credem in existenla sufle-
tului. Cil priveqte imagistica flic,ii de care ne-an]
rniutul sirrac al lui NIozart, dar nereuqitele lor ocupab in primele capitole ale aoeslei cdr,Li' e_a a
iurneqLi rru le-au dab oare acea inegalabilS liber-
bate? De oite oi'i artiqtii de succes nu trebuiau devenit paite componentd. a vie,tii noastre obig-
nuite, accesibild zilnic rrilioanelor detelespecta-
s5-gi creeze in mod artificial singurdtatea cu care tori. Moneda calp[ alungi pe cea bund, iar actu-
societatea a fost atit de generoasd in a ddrui pe face din Poarta Infernului
Rembrandt, pe care Michelangelo qi Beethoyen au ala rdsplndire a groazei noastre
dobindit-o prin firea lor ursuzd, Turner ciqtigind-o de zi ct zi.
un loc comun al vielii

prin mizerie voluntard,, iar Hokusai prin excen-
tricitate. Dacd lupta pentru pdstrarea indepen-

den,tei era destul de complicatd in Renagtere, cit
de uria;ii a devenit ea in anii de inceput ai aces-
t,ui secol, cind comunicaliile lesnicioase au qi in-

cepub sd. corup5. bunele maniere. Neindoielnic cd

aceastd lupt{ a avut urmdri gi asupra lui Rodin.
de o;ipedreeslecolumiputinrzeriie,
Oricum, senza,tia in alunecare
pe ijare multe din
o simJ,im
nu este deosebit de importantd. Nu toli artiqtii
;i practic nici un poet nu evolueazd odatd cu
iar scdderile operei
trecerea timpului, lor tirzii
influenleazd prea pulin
Inldturali inspiralia qi calitdlile celei timpurii.
,,persoan5." cu
apare o
t,otul nou5.. Cine ar fi crezut cd autorul poemelor
Sdeors:pderello,,lLipusciyt"dveaindteelivgeenniJ,pdr?ozLauicc,ruial rcecleml aali lui

de
seam5. in cazul lui Rodin este clt de rodiniand a
rd.mas sculptura sa, astlel cd, chiar ln anii descom-

punerii, el mai putea realiza incd opere frumoase
orrrn e Catcdrala (miini inversate) (301). Dacd ne
intoarcem privirea cdtre marile sculpturi Omzl

care mergel Burghezii din Calais, Balzac qi figurile
cuprinse in Poarta Infernului constatS.m c5. tra-
dilia lui G6ricault qi Delacroix a atins un punct
final valoros.

Pictori qi sculpLori vor continua s5. producd
opere ce pot fi numite romantice; ei ins5. nu vor
mai insisba asupra motivelor ce qi-au avut ori-

ginea la inceputul secolului al noudsprezecelea qi

s-au schimbat atit de pulin in rdstimp de aproape
o sutl de ani. Sd to folosesti de corp spre a ex-
prima neliniqtea sufletului omenesc, nu mai este
r96

I NDlCE 9l; pozitia fa!{ de Revo- tor la I-emtrifele lul Pitanesi,

luiia francezl, 85-86; "fTlai-- 29; remarcile lui asupra
gru, tigru, strllucitoare
cdri", 102; pdrerea despre acestora, 30
Coloane, grecesti, 77
Constable, 147; ilustratriile Constable, John (1?76-183?),
la )llacbelh, 92; Nunlirea 48, 119, 779, L34, !45-
raitrlui cu iadul, 88; ,Aceeaqi 156, 168; repreziDtA viziunea
lege pentru leu qi bou ln- wordsrilorth.ianA asupra na-
seamni oprimare", 88; Co- turii, 145, !46, L54, 155i
pacul ottdoitot, 84; S/. Mi-
lrail, 63 ; Cintecele etpeilen- asupra regiunii lacurilor, 146 ;
calitAlile sale,expresionis-
!e!, 82 ; Ctntecele neDinoodliei, te", I47; pirerea lui Blake
i32; gravr:rile pentru .0cpe- despre el, 14?; cAsdtoria,
dilie impotriua negrilot tds- 148; expus la Salonul din
cttlali a lui Steadman, 86; Paris, 15Q; comparat cu
Urizen, 85, 86, 87, 88; Corot, cel mai copiat pic-
,,Capele uizionare", 80; Vlr- tor, 150; treie$te la Londra,
llustlrrtiile rcproducitl(l olrerele att.itt.iloJ, (ltr(] fornlerzri c olatul (manrtseris Rossetti), 151; peisaje cu ceruri ln-
obiecIul eapilolclor citrfii nu sitrt inc]use lrt intlicc. 88. norate, 151; peisaje de la
Bonington, Richard, 66, 111. Hampstead Heath, 151 ;
Acgina, frontonul lcnrplultri, [i0 Basire, Jlnrcs, ll3 Bnrke, Edmund, 31, 33; Cer-
moartea soliei, 153; pictu-
Aikirr, -1)es;.rre pldcerile cetare usupra originilor subli- rile de la Stour Valley,
juile rle subieclde tle 1n ile, Ilatrdchiro, C,hn'les (1821- 07), mulati, 81 23 148-150, t52; vizita Ia
gtouzti 70, '11, 105; tlespre Ingles, Brrrne-Jones, sir Edward, b?
58, 71; il cornpari pe l)ela- I3yt'on, lord, 101, 118; compa-
(1773),33 Salisbury, 151 ; castelul Had-
rat cu G6ricault ln ce pri- leigh, 153; carnetul de schile,
Aknside, 120 cloix cu un tiglu, 10tl; sone-
Alba, ducesl de, lig,40 I47, 155
ttrl tlesple 7'csso tl lLri l)r:la- vegte neliniEtea romantici, Corneille, Pierre, 10
Albarri, Alessaudlo, car.tlintrl, 8 cloix, 11 -1
r\ll-relt, (nronLr nte nt.ul pl.in!.u- I}::rrrhalrrais, Joscphirrr:, 911 94; conceplia sa asupra na- Corot, Jean-Baptiste
Iui), plogranrrrl s<:ul1ltulal, llelttrnont, sir Georgc, l:l I, 56, 150 Camille,
turii, 105; poezia lui cititi
1lir 116, 15,1 de 'I'urner, 120; cdldtoriile Correggio, Antonio, 158
A rrdr'6c, lllle n. 178 Ini Turner ca anticipdri ale Costum, vezi Moda.
l]ccliforcl, \Villiant, 123 lui Clrllde Harold, 125
ArrIichillto: nlihltlinile sccolu- Ilectltovcn, Luthlig vrirr,,l0,
lrri al optsplczccclea Iafi rlc 100, 10r, 180 Coqmare, vezi Visuri.

ce, 27, 28; lornre antice in Belvedclc (tolstrl rlc la), :17 Courbet, Gustave, 100, 110, 119
l3errret, llosr:, 193 - 19i-r
llnlr)srh, '0?te0l0; l-irzii alc ltri In- Iliurrconi, Giolnni I.orlovico, (laii: in arta romanLici, 98; Cranach, l,ucas, 88
Blalic influenf tL in pit'lura englezd, 102; im- Culoare: ln opcra lui Ingres,
rlr. illtvrrrik cu lcrnc a]rticc, bioglaftrl ltri Pilanesi, 2{) portanla lor pentru Gdri-
cault, 98 i pictati de Dela- 62,7O,71; ln pictura englezi
61 ; \'iziunea hti G6ricarrll croix in Anglia, 111 lpui iinGflu6erinclaaulat,ce1s0te2i,a1a0s5u;prtan
asrrpla antichitilii,98; a lui Bibiena (farnilia), 2,1
I)ehct'oix, 113 ; a ltri 'lru'rrcr', Oous- Oanalelto, Antonio, 24 opera lui 'furner, l7g, 729,
128; r'ezi ;i Dalitl. Iliclurell, ilIaria (tl-la
Cararag-gio, NI.A.A, d.a, 7, 17, 132-138; descoperirea im-
table), 147 12, 17, gg, 100 portantei ei de cAtre migca-
rea romantici, 132; studiile
Arnold, Maltheu, 144 Blake, Nilliarn (17ir7 1827), Oarlyle, 'Ihomas, 158
Allowsmith, CItalles, 1l-r0 24, 58, 78-93, 114; stilut de culoare ale lui Turner,
Alti oficiall, vczi Proplgandir influenfat cle li'uscli, 84, 91 ; Carol al IIIlea al Spaniei, 39
Carpeaux, Jean-Baptiste, 184 133, 135; deosebirea lntre
polil.icli. tnrxirnl tlin Calal og ttl il csr r i 1t - Cervantes, 39 culoarea delicati gi cea
1;1,, 5i1 ; r.xperie C6zanne, Paul, 128, 133, 1?g strilucitoare, 136; teoria cu-
,,Ar'[I pcntlu arl-ir", 50, 51, (i1-r nlrle vizio-
All-i n:volul.itlnall, 10, 21
Artri t.otali t ar'.i, 16 narc ;i inspirlIia, ?.9-81, 88 ; Chass6riau, Th6odore, 64 lorii, 141 ; pozilia moderni
iullucu[ele, 83-84 ; ilustra- Chopin, Fr6d6ric, 10? fald de pictura bazatd pe
tor al crirlilor altora, 90 92;
ati[udinea fa[i de stilnl Claude Lorrain, 724, culoare, 132; a se vedea de
(-laudel, Carnille, 194 L46
asemenea qi Turner.
Jlalzac, IIonor'6 dc, 190--19i1 r'{)ooco, 84, ; acIivitaLca lui Coleridge, Sarnuel Taylor: deo- Culse de cai: G6ricault 9i
liat'bizon (lcoala), 1ir0, 1(il ca ilustrator rle carte, 8,1- sebirea pe care o f{cea intre
{}ut'or: (lrict.trt'ir), I lti cursele, 98; Degas qi cursele,
90; r:itt l.ilc sllc profcl.ico, 81-r, 198 199 fantezie lgi imaginalie privi- 173

tlcsplc t'1, 5li; irrtlrrcula usrr- 1,61lcz,48; qloicclclc tlc tapi,
IJaghelotip: lnlluenfl lui, 73, cault Plula r'lfedazei, 100, pla lui Inglcs, 53, 54, 60 scrii, 38, 47; srtrzcura, 40;
772 106; preia subiectele gi spir! Foiografia. ll, 4J, 65, 73, pozilia IatI dc biscrici,4i);

Danicle da Volterra, 34 tul lui G6ricault 106, 109; 172, 176 Jclrn-l lunoli', l j, ..Casl strrrltrlrri", 47; scli-
viziteczi Anglia, lll: rizi- l;ragonard,
DansaLori, 21 solile salc, 47, 48; si cluccsa
Dante Aligheli: r'eec[ia lui teazra Nlarocul, 112, 113;
Blake fafi de acesta,91, 3s,158 dc Alba, 39; frescclc cupolci
.92; ltodin ilustreazi /nfer- picteazd lei qi tigrii, 108, 1111; Ulicclrich, Oasp:rl Dalid, 98
nrri in Poarla inferrutlui, pieteazi. tavantrl (lamerii de- Frorncntin, IJugdnc, 165 biscricii San AnLonio rle la
lSti ; vi'zi tle nsemenett si . putatilor, 115 ; unicul mere |lolicla, 44
pirtor' <le srrbicctc .r'r.ligioese Ifuscli, Flenry (1741-1825), Gros (balon), Jcan-An Loinc
32-36, 37; influcnla asu- (1771-1835), 75, 95; clcv
f)clacroix. al secolului ai trbuisprezcce- pra Jurdrninlultti Iloruliilor al lui David, 1.0, 95; colcc-

DDarurwbiing,nyC,ha(r.'llrcrsl,le1si1 ljt itnqois, Ica, 117; clespre Ingres, 118; tic David, 10n 11; traducii- lia sa cie obicctc din Olicnt,
tor al lui Winckchnann, 32; 75 ; carnpaniilc napoleonienc
Alila ;i hoardele sale dis-
150 lruginrl cullura llaliei, 115, cxponcnt al romantismului in Italia, 95; pictolnl olicial

Dturnicr, tlonorir (1808 79), 116; DeLui;ii din '['anger, rnanicrist. in Gelmania qi al lui Napolcon, 95; lirTlri-
157, 167 1lI; Itrelilaled lui Tt'aiatt, Anglia, J,l, 36; crotica sa, lia cle Ia Nazarct, 95
l|5; cc spuncra Blalic dosprc Grr6rirr, l'icrlc, 99, 110
[)avirl, .lrertlrres Louis (17l8 ,, 111-r; caluelelc de schite nla-
rocanc, 113; Orfeu oferind cl, 36
182J), 7 - 22, it}, 5l , 78 ; Ciuys, Constant.in, 70
la liorna, 9, 11 ;
tnolivul llrecilor auanlajele ci ui lizaliei,
palrnei deschisc, 9, 10, lil;
115, 1 lti ; (leseltc cu tigr.ii
9i lei, 1Oti Cat'rich, I)avid, 10
rcvolLrlionlrul, 15, 16; srrr- De Quincey,'l'homas, 130, i31 IJalovy, Ludovit', 177
Gauguin, Iraul, 17{) IJarniltorr, sir Williatn, 52
sclc subiectelor, 9, 18; in- I)esborrLins, 178 (lautict', 'l'h6ophilc, 138, .l 66 I Iaydon, Bcniamin flobcr't:
lluen[a lui Caravaggio, 11;
arl"ist oficial, 16, 19 ; atlrni- Deutsch, Nicklans Nlanncl, llti Georget, litienne, Jcan, 104 jttrnalul, I0l; Itirarcu hri
GGricault,'fh6odore (7797* Ifiislos in leru.solint, 101;
nistrarea Acaclemiei, 15; cltrs- Diaz de la Pciia, N.V., 150
Distrugere: un elernent al ro- 1824), 32, 48, 94-106; vizi- dcsprc Petrvorth, 139
man aI academismului, 18; rnantismului 'tfinrnmpcurtiurlt,rsi3p1rc; tcazi Rorna, 97; studii avln<l IIazlitt, Williarn, 55, 135, 140
exilat la Bruxelles, 20, 21;
influenfa exelcitati de balet viziunile lui ca snbicct cursele de cai dc Ilcrcrrlanum (hescc), 2l ; al"itu-
clistmgcre, 1.12
asupra sa, 10, 27; contparat pc Corso, 98; aqa-nu[ritul <l,inca I )oornnei ,\lorlc.s.sicr ir
Donatcllo, 184 autopor'tLct, in rcalitatc r.c- Iui Ingrcs inspiratl dupir
cu Ingres, 22; desenclc plo- plczentlnd pc Jarnar, 100; acestca, 71, 72; Anlicltild-
tlpeiclttauurim"eIu, ld15minlul Dor6, GLrstave, 1013
iectatei de
Ia .Jcu Dumas, Alexandre, 11 I viziteazd .\nglia, 101 : caii lile cle la Ilct'cu.lanurr, 82
In alta sa, 103; preocupiiri
1 )egas, Iidgar (1834 -- 191 7), plivind suferint.a, boala gi Hilliald, Nicholas, 64
162, 170-181; caracterul Flogarth, William, 413
siu aristocratic, 170; por- Eduard al IIl-lea (nrolurirrlul cluzimca, 99, 10:1, 104 ; nc- IIolbcin, Ilaus ccl Tinirl: cxcrn-
lui), 83 bunii ca lnoclelc alc artis- plu de ulmat pentnr Ingt'es,
treLele familici gi alc priel.e- lrrlui, 101, 105; Derbiul 64
nilor, 172; compozifiilc isto- Ilgrernorrt, lord,139
lilgin (marrnuri), vezi Piu'Ic, (Luvnr),10ll; dcscnc cu lci, I Ioolic, Il<rbcrt, ).1 itrolltaIin,
rice tirrrpurii, l7l,774; inLe- 102-103
non (sculpturi). (ilribclti, Lolcuzo, 70 81
rcsul pcntm fotografie, 172; Exportul operelor tle all-ri, 1'10 Gigau[i: in ar'[a lourlutic:i,
pictulile lnliIigtnd,,proble- IIorvard, Luckc,151

rurc", 173; interesul pen[r'u 35, :t7, 729
(iilray, 'fhonras, 109
curscle de cai qi balet, 173, Farrington, .Iosoph, 122, 131 (iiorgionc,120 lnIcgrlrluecrcsir,r(r1Jl7cl8at0rrD*-Ao1rar8gn6rttrm7sl)c,lllt4)co9arrr-rt7itrir8cir-i
174-776, 177; pic[ind 1a Fawkes, I:Ilwlislvorth, 126 (iilotlct, Annc-Lorris, 100
opera din Paris, 174, 175;
Fcrdinand al VIl-lea al Spanici,
tablouricu spilitorese, 177 ; Goclhc, .Johann \{ollgang von, a lrri Davirl, 22, 52; fairrra
cafe- 48 23, :ll, 151; dcsplc clasi in contrast cu opcra, 49,
tablonri cll scene de
nea, 777,178; li scade vede- Fischer, .Iohn, arhiepiscop de
rea, 179; tablouri cu femei Salisbury, 150, 151 cisnr qi LontanLisrr.r, 48; Itar- 50; influenla lui lilaxman
Itcnlchrc (-lcoria culorilor), asupla sa, 52-54; studiul
peliirrrlu-si pIrul, 179 Flandrin, 64 741 vaselol grece$ti, 54, 55, 56;

Delacroix, Iiugdne (1798- Flaxman, John (1755-1826), Goltzius, 36 pircrca dcspre portretele lui
1u63), 45, 48, 78, 95, 107- 11, 18, 52; ilustratii la I lolbcin, 56 ; pirerea tlesple
118; maestrul picturii lo- IIoner (1783), 52; intluen- (ioya y l,rrt'it.rrtr.s, lir':rrrcisco

rnaulice, 107; rnodeltrl utrri lat cle clesenele vaselor grc- 20t (17.1{i-1828), 37-48 ; por- portretele lui l1a[ael, 56, 51 ;
tlctul siu hrcrat dc Vicente portrclelc lucratc ilr creion,
personrj ditr tabloul lui G0r'i- cegti,52; pft'orea lLri l):rvitl 200

63, 64, 65; preferinia pentru Ma1'hs*, Henry: scrierile sale I)avid, 20; stil adoptat de Rafacl, 12; reac{ia secolului
costumul gi rnoda contem. anticipate de G6ricault, 1013 lngres, 54 tarliva$aoppteersepireluzci,ce3le1a; lmpo-
poran6, 64, 65, 66, 67, ?0, Medici, Villa, 9 Nlmes: Casa patratli, ?6
72; violonist, 65; influen{at Mengs, llafael, 8, 10, 38; qi In-
gres, 55, 66:69; decora-
Nisa, 185 liile Logtllor, 84; $coala din
Novcrre, Jean Georges, 10
de Rafael, 66, 6?, 68; pdre- Pqrnasul (plafon ln vila Atena, 69. Madona sirlind,
rile lui Delacroix despre el, Albani), 8
68; ultimele sale portrete, Messerschmidt, Irranz Xavier, 164

70; baroana de Rothschild, ro4 Opium, 30 Rembrandt, 104, 137, 180
Renaqterea: surs{ de inspira-
71; Copilul llristos prinlre Michelangelo, 31, 32; influenta Ordinul doric toscan, 10
inodlali, 68; -Femeia culcatd lui asupra lui Blake, 81, 82, Orli1e2nt-alllislm; l;a la Delacroix, lie pentru Ingres, 55, 56;
de In Napoli, 59, 61 ; Virs/a 86,87; asupra lui Gdricault, modul de pictare al perso-
lngres, 75; co-
de aur,74, 75, 76; Doamna 97, 99; copiat de I\{illet, leclia lui Gros de art[ orien- najelor de citre Degas com-
cle Senonnes, 69; printesa de 158; influenta asupra Iui tal{, 75. parat cu cel renascentlst,
179; ce-i datoreazi Rodln,
Broglie, 71 Rodin, 184; Naslerea lui Orozco, Jos6, 12
Ospicii: ln opera lui Goya, 43; 184
Ingres, doamna, 71 Adant,164 i Cruciftcarea sfin- ln opera lui Gdricault, 104- Ilcvclutia francezi, 15, L6,
Isabey, Eugdne L,ouis Clabriel, tttlui Petru, 82; Judecala de
apoi,37,33, 81, 86 t70
150 105.

Istoria romand, 9 gi nrm. Millet, Jeau Irrangois (1814* Iley'nolds, sir Joshua, 14, 32,
35, 40, 42,146,154; Visul,
75), 118, 157-169; incepu-
tul viefii comparat cu cel al Paganini, 64, 109
34
llichmond, George, 90
Jacob, Georges, ebenist, 14 Iui Carlyle, 158; portretele Palmer, Samuel, 168
Paris: Opera, 175
Jamar, vezi G6ricault. timpurii, 158; renundd la Rivera, Diego, 12

Jimson, 61111', 101 nuduri, 159; Ei la socialism, Partenon (sculpturi), 98. lil Rodin, Auguste (1840-1917),
161, 166; se stabilegte la 35, 782-197; ultimul mare
Larrater, d"o1a.Krn,,n1a04Vig0e, 15 Barbizon, I61 ; motive li Pctrvorth lIouse, Sussex, 139
Lebrun, imagini recurente, 162; co- Picasso, Pablo, 11, 34, 51, romantic, 182; opera mlnord
notdri sexuale in ternele gi reflectd rnanierele contem-
117,760 polanc, 195; rnodelator mai

Ledru-Roilin, Alerandre-Au- irnaginile crealc, 163; roa- Pitanesi, Giambattista (1720 -- ruult decit sculptor. 184;
guste, 160 bele, 162, 163, 165i com- 78), 24-31, 40; Rorna ln interesul pentru rnlini, 185;
gravurile sale, 25; autobio- modelele, 188; desenele, 189;
Leonardo da Vinci, 55, 109, para{ crr Daumier, 167: pei- grafia pierdutd, 3O; Temnild tragedia viefii personale,
srielc,1tj8: peisajele dc inr-
142 inlunecald. cu inslrttmente pen- 193-195; I3alzac, 190;
I-eslie, Charles l{obert: bio- n5,168
graltl Iui Constable, 146, Milton. Joltrr: Palorllsrrl pier- lru. pedepsirea $iminalilor Paolo Si Franccscd, 187 ; Rosc
dul, ilustra!iilc lui Blake, 90 (seric de graYuri), 25 Bcuret, 193- t95
147, 753 Roma: David la Roma, 9, 11 ;
Leul, ln arta ronrantici, 102-- Roma lui Piraucsi, 25; im-
i\{oda, ?0, 71, 72, l0g Pius VII, papi, 19 presia rttinelor ci asuPra Pic-
103 llondrian, Piet, 7 torilor secolului optsprc-
Montagr.r, lady Nlaly \Ycrtley, Platon, 13 zece, 25; aspectul ei ln
Linnell, John, 79, 80, 90 Plutarh, 10, 14
l,isabona (cutremurul), 23, 31 76
Liszt, Franz, 186 Poe, Edgar Allan, 10lr

Ldpez, Vicentc, 48 \{oot'c, Ilenr-v, 160" 193 Pornpei, 9, 61 aceeagi vreme, 27 ; migcarea
Lucas, f)avid: gravorul pictn- . a'Irnutsicellai sliacdRdoemlaa, Rorna, 31 ;
rllor Iui Constable. 153 Mortimer, .Iolin Ilamilton, 36 Poussin, Nicolas, 7, 11, 12, 55,
Nlozart, Nunln lui I;-i1Jaro, 13 56, 76, '-i7, 128, 136, 148, 32; Ingres
Illaillol, Aristide, 184 Murat, Caroline, rcgina Nea- portretist la Roma, 56, 65;
159; Ildpirea sabinelot, 7lt G€ricault o viziteazi, 98;
pclelui, til, 63, 75 l'eslamenlul lui Eudamidas, vcderile lucratc de 'I'urner,

Nla4lr7aux, Ancir6: despre Goya, Nadar:: 72 128
Nlanet, Edouard, 54, 113, 173 191
Iol.ograful lai lJalzac, I)ropaganda politici: pictura lirofilrrc], Gcolge, 36
Ilothschild, baroani de, 7l
Marat, 15, 16 Napoleorr Bonaparte, tg, 19, ca propagandd,10,12, 14, Ib
Martin, John, 125 I'roust, Antoniu, 1116 Housscau, Jean-Jacqucs, 12
d0, 51, 59, 6b, ?b, 95 I)rud'hon, Picrre Paul, 97
Marxism, 86, 161 Narrlragii' 98' 99' 12'1 Ilousseau, 1'h6odore, 150
Qualremdre tlc Quincy, Arrlo- Il.ubens, sir Peter Paul, 7, 95,
Matisse, Henri, 113, 152 ine, 1?
Itlaurois, Andr6: Dauid ou 1, Nazarineni' 66 110,111,136,168
g(nte malagrd lui, l1 Neoclasicism: ln Leonida al lui 2oil .103 Rurge, Philip Otto, 84

llrrskirr, .lohrr: rlcsprc tirrcrc- vizitci ln ll"alia, 135, 136;
[ea ltri l luner', l2o: irtta- t't'lc rnai rrnrltc picturi n-arr
ginca lui asupla naLrrrii, 105; fost cxpusc ln limpul viefii, Vernet, Horace, 66 Ward, James, 102, 111 ; I'eoal-
<lcsprc clcmcntul poctic la cd cu un billan, 102
'Iurncr, 120; Manual dc 119 ; picturilc admiratc dc Veroncsc, Paolo, 135
dcscn, 130; dcsprc culoarc, Vila ,,Misterelol" de la Porn- Watteau: Ilirma Gersaint, 137
contcrnporani, 725, 127, 128, pei, 61 West, tsenjamin, 148
1.37 729 qi poczia, 126, 131;
acnarelelc timpurii cu sccnc Visconti, Ennio Quirino i XIuseo Westminster (catedrala): dese-
Sadc, urarchiz dc, ll1-r pitorcqti, 721, L22; cilito-
Saint-Sulpicc, Paris, 6li, 117 Pio Clentetilino, 52 nele Iui Blalie, 83
Sand, Georgcs, 107 Visuri: cxpresia lor ln opera lui Whistler, Janrcs XIcNeil, ?ll'
Scarnozzi, Arltilcclttt tt, 8l riniaYhorrkrschgiirucn,c1a2l2a;cpuircitluorrilci;i Piranesi, 26; in cca a lui 138
Scrgcl, 32, 36 l-useli, 33, 34; spccilicnl
Scrrrat, Gcolgcs, L7, 5{i, 74, salc istorice, 121i; influcnla acestora ln Golful Baiae d'e \Yilliie, sir David, 1130
t'xct citatl rlr. Potrssin, Turner, 128, 136; ln vederi Winchester (biblia cle 1a), 83
157,168 diversc din Venet.ia, 135; Winclielnann, Johann Joa-
Shakespeare, \filliarrr, :t2, 33, 123; qi cca a lrri C,laudc, 124 ; : t.eoretician
;i ln peisajele de pe coflstx achl icrnla(s1ic71is7rn-6ul8u)i, 8, 10; lllo-
118 rnarinelc, 724; lnontauclc,
725-727; vczi qi Byron, Nlediteranei, 136
Sih'cst.rc, 'l'h6ophile, 50, 75 125; l-ablourilc lcprczentind nuntenl e ii n edi l e, 20 ; O u g eldr
Sot:icta[ca oarnenilor tlc litclc, frrltuui, 126; compozil.ia la- Vitruvius:,omul viLnrvial", desp|e irnilaree etlei grcce-
.5/i, 8; {irtyeftiri tlesPre ltit
Stc1a91<I-nr1a9n2, c:ipit.an, Ii;t1;ctli!ic blorrrilor sale: in rornb, 121; 81 Irrile ;i scull)lurile gret:ilor,
itnltolriua ttegrilor rdscttl.!i irr lirtcj, 727, 142; irr elipsi,
dirt Salinon (1793), 80 Viziuni: ln opera lui Blakc,
128; utilizSrilc daLc acuarc- 7tt.-81 ; r'xpli(:rrc:t urt(i vi' 32
Slrrbbs, Cicorgc, 102, 11'1 ; zionarc, 88-8!)
Armlonia coltthti, IO2; Cai lci, 134, 138; r'izil.cazi Vcuc- Vollaire: OanrJ.ide, 23 \Vortlswortlr, Nillinrrr, Gl-r, 8l'r'
luplind, 102; J,cu atacind lia, 135; qi r:uloarca, 1i32-
l lJ{l ; pcrsonalitatca sa prr- Vrljitoare: ln alta ronrnnticri, 9:J, 105, 720,122
rrn cal, 102
StrpmrralrrLirlttl, ll:J, .10, 41, ,17, blicir ;i privalfi, 134 ; tablo- 33, 38, 41

uri infirIillnd a1ln3rUsu,li154i 3r:;isilra- Ycat.s, Willirnr Butlcr", 127

lituli, 129, Wallece, William, 80
l'ctwot'th, 1li8 ; pictol al in-
dustrializirii, 140, 141 ; autor Welpole, lloracc, 2ll, 30, Si:l ;
Cuslelrtl dirt 0lrurtlo, 2il Zolrr, Iinrilc,192
al Speranlclot' inSclalc, 107,

79 7 42 ; I> i lal s pitlin tlu-;i ntii u ilc,

'l'alkr;'ranrl I'irligold, Clrarlcs 121 : Corabia crr .sclcui, 96 ;
Sonrcr llill, 7i15.

N{aulicc de, 108 'l':irlrriruc: r'iala ci crrltru'ali,
'['assor 'I'olcltrato, 1 14
'l-hiels, Louis Adolphc, 115 157,158
'l'honrson, Jaurcs, 120
'fhori', Thdophilc, 166
'l'ihaldi, Pcllcglino, 31, 3'1, 3ir,

81, 86, 88, 91 \rarr D5'ck, sil Arrtlrouy, 42, 9fi
'l'ie1xrlo, Giovanni Ilaltista, 2.1, Van Gogh, Vinccnt, 118, 157,

38, 4.1 166
'l'iepolo. Gior arrni Donretrico,
\tarlcy, John: Iizionomia zodi-

38 acald, 79, 80
1l'igrul: in arta romanticl, 102, Vasc greccqti: publicale de sir
103, I11,115; conrparat cu
'l'isDechlbaccilno,ix5,4 108 Williarn Ilarnilton, 52; intlu- il
'l'ilian, 123, 135 cnla lor asupra lui l?laxman,
53;t ,no,,a,a pcntm lngres,

54
'I'urner, James Williarn llallord Vel6zqucz, 39
(1775-1851), 37, 7O7, 119 -- Vcnc{.ia: tcatrelc ei, 24; Rus-
144; maestru al pit:l.rrrii ro^ kin tlespre Vcrrelia, 12tt ; r'iz.i- il

mantice, 707 ; pesimismul tatd de Turner, 135, 137
siu, 107, 122, 125; cfectele Verdi, Giuseppe, 130 ,raJl
fl ,os

EU PRINS

PRETTAT,\ A U'I'O ITI II,IiI

I DAVID 7
II PIRANIISI 23
III $I FUSELI ).1
GOYA
IV INGRES I 49
63
V INGRBS TI 78
94
VI llLAIilt 107
VII G1]RICAUI,'I'
VIII 'D|UERI,ANCERIIOIIX 1t9
IX l:l')
X TUITNIIIT II
XI CONSTAI]I,11 145

XII MILl,l,l'f 'll7
XIII DIIGAS
XIV RODIN 170
182
TNDTC!]
19s

/tt' ' . i .-i /it)X'i

L ",\

/',.l

,it

Ii€dactor : ALEXANDRA DOtsROTL
Tehnoredactor: VIRGIL STRUGARIU
Bun de lipar: 24.03,1981
A?d|ut 1981
Coli de tipar 8,67 ; plsnv 84
lntreprinder€a Poligralic{,,13 Decembrio 1918,,
Str. Grigore Alexandrescu Nt. 89-97,

Bucuregti

Republica Social istl Romlnia