Rafael. Ceea ce i-a izbit insH pe contcmporani a Iiniu'rrl clancli" insolit tie simbolul for{'ei trupeqti'
fost veridicitatea ei, cdci intr-adevdr era desi.ul oriclreia dintre
sdaeu,frgaipmaanitdprienci.sc,omcupaLreao!,nieid._acua-lqlupi9Drjalvuidi . ,,-,:j,,or'trr,,'t,tr,*i'i;,o,rs-iiillal"Iallidrnrtoit:rcK'liii"i,rutfirssos.att,Seolrarepplluar:riy',ltinqieai Bvron'
Girodet
Putem Sa]on tn 1819,
accepta cd uneie figuri constit,uie verigi de legii- ,i,''r,,iiur"i'rnr.r;ri,.sfn.,'ll,i.rl,iai',lrrinirit1ruii.'l,i.nu,itniLlril,linart,ciirrreeta:onlr*?f.otr,;stAiiiL'liciamcno-tt'nuipsd!urtiiis'lt.ra5'iti,s.isesLoilnolaaignmflrLldtardSlat'pl,laeuipnnlzTd[datJii'senunp,drjodauiazum-iqsp!idiedan:
tur5. intre Caravaggio ;i Courbet. Daca p[r!ile iii,L",ti"li"."don. Ares''a a t'lat' clovad{ de cel mai
r'lsriir,rir,,rl'irnifeflttr"drr'fiic.lsenr",itr,'nt,v'ti,r,,'".ciiafo:ltei'ei'i''rt'*sap'r,,ir,r,'ii5r1''acetf;a,Ccazon'rlicier'l,ieretterul'L''ipdir,oI"tvoiocrn.oiallrsjonuurt,m'b;o1l'tpna'c.rlic",c:'i;;td'to'iL'pinaeeottnlpGm,ontiaartiia(irn;rrcr'eiteiqie'ipa''niao'uitcaclrl{lcorsliitlngcn'ilinlrlu'esaiegqlnix.nrdtttrsre(rcrtvlafleritinra'u'rdepab!caJ5rmgicltolt['aI'piernnDoddtd'rce5aoi-ene-l'i
component,e sint artificiale, clerivind din anumite
prototipuri, lucru dealt,fel noi'mal in opera unui
artist inc{ tin[r, efectul genelal ill acesici mari
picturi este emo!,ionaut gi aul,en'uic. Ne clitni seeima,
dupd cum Giricauit insrrsi a duril-o, cd int,reaga
joumreanliiredeesmte oorpliluqtidminucrilbrcuanlzl i,cupedicsapererailii,
incon-
uneqte
deodatl sperani.i;r. B o Lemii dernni de arta revo-
lutionard, o temI clcmlld dr: ]-]eethoven; ulitalea
de miqcare ;i lelul in cai'e compozi!,ia alingc punc-
tul culminanb esle pe miisurt'.rrici :irnlonii beeLlio-
veniene, faicinr-iu-ni: sii L;'ccem t,ri veCerur rinele
conven!,ionrilisrnc, in lumr.rltui lcirc!iei noastre t"p,.H"Latylidoani-..nCsiniudn.iilneevMaedl-uazefei leiclitaat
afective fa'1[ de iirti'cg. ]',t r-rni incl;ipui cii Gi:ri- l',i),iootit d-atet
i;oti*"il sau de Gully
cault era corrrttient tlc aci-.ur:ta ; sp.'e cicosel:ire cle ;ii';;i;lip.;"a*l';liu;;i'-iot vctle. IltryclorL insuqi o picLur[ de
David, Ingres qi i)elacl'oi-'i tiai'. crrru ilasiona!,i
de muzicd pe cl pai'e s5. nu-l Ii intercsat nimic Cnw: ,'E doat
i;:s;iii;e";"i;-.lr;n;;'.a,1k,,j1rc",t;;:.';,'",,Ai,i,f;;.ti'o,l"nn'rsv,...n,i,te,imb;pti+ite:',..,rna't",1!ipe,iiz,iulicbusItitnluo.iogirir[aiibcrtclieroilec,umbooruoi isdepiuleeutfrSno:lircscideu-aeibtrdiriprsaertii':rrutdiieonegiasr'ierelreevolJa"ir'-'rii
in afard de picturX, cu ercepf,ia caiioi. Este sur-
plinzdior totuqi cii u aies drept subicct al ulmi-
tolului slu mare tablou lerna lui h.id,elio, elihe-
rarea de!inulilor ciinLr'-o inchisoiLre a Inchizi-
!iei din Spania. {iii-,;ainii;'e;oi,rn;L;.';crzn;i'nt;,it.:.A"[anilrl'itt.tu.'r'iilt,itcatl:tiie'rGap6iigrp''io"iiLrr.oe'rs'lrLct'aflEamiia{t)leass5' e'opnaiurcoltuceaizralea'
Toate pelsonajeic drn PLula Meclttzei au losL
pictate dr.rpii nitlurii, lrnele dintre ele {jind supra-
ii;iJ;;,vieluitori ai catasirof,,i. Douii clint,rc rnodelele lui
I "filin;;;,ti,;;:t.,lt3,,,,i'nilfrgt;t't'l"moitir,mc'ii"liee,^ralpiu"tci"irnngtsria'uicntn*tataliredlreei;nistunui'entltldeipeugaarsnttce'car.ti!liit,tctosr!ipni:aole"rlri1neluds:i
G6ricault prezintii un interes sper:ial pentru
I l{avdolr.
Iprimul este tin[rr.i1 I)clacroix, amplasat in
nvoirifu- l
Ipilamidei de Lrupuii, celilalt un piotor, pe nume
Jamar. oare a poztrt pcnh'u fiul niort din pr'imul 100 riil c1;ctiSnnii,,"hnosiapr(atudeiti,killi..uaenia;f.tis.i,l;aenpai'r,ntelrt,:.'raea,fuhlllrlrruirci*ii,rinnnasiOcpitrii'ansl'ur-ia"sll.tt1miiaciltsislon'etier'rt,'"otnlln-ii,lgrr,titatlJe'tinirsllbli[epteiccittedidt'ciatnduitlotzteitsolraire'itn.unrrs'ieadergsacr,o-eivllaiAdnteadareensleidrtlge'rllaaua'acllai'5aifcc.poD'edvGusaJuibtaz6'asplciirdlrct[aioaeacacpaprcnelaeuruerltarlqea-tii
plan al tabloului. La aeea \rl'ernc, Jan'rar locuia
impreun[ cu G6r.icault gi clecl cii nu poale exisl,ir
vreo temeinicd irrdoiall de a vcclea in portretul
unui tinir (150), consiCeraL intleobEi,e di'ept auto-
porl,retul lui Gelicaulf , porli'etul lui Jamar insursi.
Aceastd picl,uri a fosi, pc bunir dlepi,ate dcscrisir
ca ,,imaginea trlasicii a untri artist lomantic" I
am mai sp\s1 X[eduzo o aca(lenric[; in plus, este, Tigrul lui Blake, prin cei ai lui Slubbs, nu mai
o monocromie. La 1820 pu!,in, plecum qi plin aceea c5 Fuseli se referea
p.ractic, ar'{.,a englezir ioldarcnCr,,LatE'tloiuifliloscsfeaiartr;aleeeaslteoolLubuptirq,liiGrnroilbliaiiiecafcialtLeucuelllte:puu,an,luIsniil"ue,'rrrari'1"ir.irttlaiue iipdGiens6derincaaauuLulotn,-
cle valoare mr mai era acarlenricd, avind in spaLe o t,aii figurind in rnajoritatea lucriirilor despre care
se ;Lie cI le-a executat in Anglia. Ei variaz[ de ]a
tradi!,ie cololistic{ in pictulii. Se specializaie, de cei de tractiune pinti la puri-singe, tle la simboluri
asemenea, in subiectc cli.agi inimii lui Ger.icaulL, ale forlei ptni la simboluri ale vitezei si alc pari-
in cai gi anjmale cle lot {elu}. Cel mai profund obser-
vat,or al calului si, dupl opinia mea, urnl dinlro
cei mai mar.i pictor.i englezi. George Sbubbs, nu
tn'ilor. Se pare cir era rlcosebit de imp.'csionat de
rnai era la mocl5, clar G6i,icaulb a cunoscu[ si
plrlerea mirsivti a t:ailor de privarti englczegti ,
copiqt lncrarea accstuia (l{)spre Anatornia calululi, turele supelbe aplri!ii <le pe str{zile noastre care
precum qi pictur.ile in cale Stubbs, penl,ru pr.ima
pind ele curind rrrau tlesfr'darea Luturor celor r;e
oard dupti Rubens, ti t,eprerzent,at reacliile nrindru- nu-,1i pierrluscr:I simlu) bogiliei formelor p]as-
lui animal cat'e rivea sir jotrce un rol atit de insem-
nat in romantism. Cit tle rnult ii datoreaz[ f-]eri-
cault, se vede in numetoase din desenele lui, desi
comparalia reliel'eaz5. limpcrlc c,lasicismul luncjar
al lui tSlLrrupbiib(s).aAi Iuepreticnutlttrrt, rr si si inler.preldri 1.ice sau nrr-l inlocuiser[ cu supelficiala senza!,ie
l,ot lacaa{l}irz'oiidriiinainmicAunlugi.liaNuamtlacisirr:onaet.loerlicduisccauili,e
libele Siubbs pe oar,o a asupra
lui sitrgrtrit
(runoscut-o probabil p;'in inl,er.rncdiul un"i gi.il-
vuli ; vn f i grisit deoscbit de er.ocal,oa:,o scria do picturd insir pe crare a lurlrat-o in aceasti !,ard este
binecunosculul lablou leprezerrtinrl Derhiul, ailab
lrictrr'.'i repiezenl,ini IJn lcu. otctcind, un cal (15'2)
penLru ciuda i.t'rnarcilor depi'c- a.cum la Lrrvnt. I)upir gustul meu, e o lucrare care
cirte St,rrbbs, in
cialir.e despre ur.ta ant,ic{, s-a folosit de accriir$i dezamirLgegl,e, dar ea r'[deqte in mocl limpccle influ-
tip de compozi,t,ic sh.ins intplct,it,ti care a insp:r,at enla pictorilor cnglezi contemporani. N-avcrn de-
nEui -dlepseonmeelenelqol,me apn:c ale lui r,iL sii rcvenim asupi'a studiilor lui romane, repre-
G6-,ica',rlt,. G6r'icault, zentinrl cursa de ctri firrd criltii'eli, pentnr a ne
St,uJtbs da seanra cir G6ricaull se afla incd in stadiul de
in putirrele-i scr.isr,:.i
(raro ne-all plii'venit,, irr sr,hinrb il amint,esLe pc forrrtare in care imprumuta atmosfera mediului
Ward; intr-atle','irr', tr,ibutrrl lui latti dc \\'arlrl
csle atit dc nliri'c incil, pictrrlilt, si tlescirele acestriiir inconjur{tor. ln tabloul infllipind Derbiul a impru-
sint gleu dc dr:osebit, tlc cr,ic exrrcutaLo clo [ir1i.i- rnutat nu numai culoarea picturilol englezeqti,
ceea ce reprezinti i.in real cistig, rri Fi conYen,t,io-
r:aulb in Anglitr. 11.*te posibil sii {i curroscrrit, o}.rcr.u nalismul straniu al sbampelor cu subiecte de cdlti-
lui Ward inainte tle a plet'a in ;\ngiia, t,it tie,sltr.e
influerrla urnria dint,r'o tiblourilr: Irri Wartl, Lcoiicd. rie sportivd, fapt care l-a fdcut sd renunle, in
parte, la sim!,ul inndscut al formei.
cu un billcLn (1irt), ea nici nu mui intri in cliscut,ie,
G6ricault avincl sti depi.indti de Ia pictol,rrl englez Ca oricare dinbre vizitatorii Angliei ailate la
nivalnjc
coloritul bogat ;i pe r:ar,c-l va transmite inceputurile prosperitd!ile ei, G6ricault a fost
izbit mai ales de blutalitatea gi tumultul vielii
lui Delacroix.
britanice. A realizat o serie de litografii (153-I54)
Rohrl jucat de lci ;i tigri ca simbohrri alc pasiunii
Ei energiei creatoale esbe deosebit cle impo;.lanl clialereinaulcamnnticaiplealtusicGrieursilteavleuiDMoar6y.hFeravce;imgarasvlfue-l
in atta romanticti si voi reveni asirp..a lui in capi- cunostint,d cu bdtduqi cle temut, cu jochei cu
chiputi de asasini, cu mnzicanli rle stracld deci-
tolul desp.'e f)elacroir, aminlesc insri aici cit
de mult era legatti ac.easL[ idee, ca si o btrn[ par,te zuti, r.'u o frrnleie paralil,ict'i ;i , in fine, (:u spe0-
103 tircoltrl rtaIiorral cel nriri ulri'cciat,: rrxcc'u!ia pu-
a l't)mantislt-Lului, de secoh"rl ai tiptspr,ezecelea pr,irr 102
lllicii 1inl;'tirr-ratdrpeitnizrtltliatlqoait,ltrt.LrNi'r.sirtiriCoilte,lrrircira'rrtl,t,i Arrglia alli parte, fcmeile nebune au chipuri nelini,;ti-
l,oalo. Paleticul por'lreL dc la Luvrrt (159) eslc
al'iit,a sc alla
al unci nebuno tlup{ joculile tle noloc (;i trebuie
ienrtar-olastL,aolensdurafieitrelra.'secriii'al)sle'ofsur:llt(sl eqrstsininuris;tiitil.a};)eodr:airtrdd s[ adaug cd. nu aratii nici pe departc ca jucdtorii
illl,ors la Palis, dolinta rle a uruli cale i-a ing.'i- maniaci pe care-i intilnearn de obicei in cazinoul
jrirat intot cleauna pe p.'ictenii ,si'r.i cle scuse ir) de la X{onte Carlo), in schimb ucigaqa de copii de
chip evident,. Nu-i nrai pdsa de nimic ln afald la }luzeul cie arte frumoase din Lyon (156) este
de a c,ildri clei mai p.'imejdiogi cai. La un moment
dat a fosl grav irccrident,at l,il coloana vert,ebralii intr-adeviir critremur{toare: ce capodoperd I Pen-
tru o minte ciasicd t,rebuie sd fie de neinchipuit
si inaintr: de a se ins{n{toEi a insistat sir'l[ldreascd ca urr atare strltiect, sir fi putut inspira una dintre
rlin norr. Rezriltatul a fost o infec{,ie neyindeca-
cele mai importantc picturi ale veacului al nou6-
bild din p;'icina ci.ri:ia in rrrm6.tolii doi ani a sprezecelea. Ea conlravine qi acelui romantism
dus via!a unui mulibuncl. Fdcuse planuri pentru
o altd compozilie de proiror'lille Meduzei, repre- optimist care considera natura drepb o zeitate
binevoitoare. llste atlevdrat c.i. Wordsrvorth insuqi
zentincl o scend din comer!,ul cu sclavi. Alegcrrea
rril uonrstient cL niilura poate musca ulit mina
subiectrrlui a fost probabil influen!,at.{ cle qeclerea carr) o deznrielda prctr poscsi'v, urma;ii lui insd,
in Anglia luupntaeciomupdoetorsire.abitsicnlavcioonl;t*,i;ilnti{.,oa
tle unde nr;ri ales Iluskin, \'c(leau in ea izr-onrl siintitlt,ii, al
multl vreme
oamenilo;'. Dcsenelc sale sugereazii ins5. cti inte- linigl,ii qi all;gii moi'alc. Petrl,:'rr rrclep!,ii lui I)vr'orr,
natui'a ti'a runrplit,[ ;i pelr.elsri. ,,NtLur'ii rru-i
tesul stiu p.rnt,m iiceast[ temi nrr oi'a pur uma-
litar. Plcorrllpai'('a pe care i-o tlicleau sufelin!,a displace crimrl" ripur)ea rttui't,ltiz.trl rle Sacle ple-
qi botrla se cleosebea de st,areil de simpat,ic, speci- ctn'sulttl i'ttntantirei tloi'inle tle nttrrri'1,c. ,,\/ii slltttr
ficd lui Rembi'antll,, sau ohiar de cca de indignalc
a lui Be,et,h()l'en; e& conlinea citeva trirsS.turi alc cir. natui'a'l,ri.ie;te si lespili prin ea, t,ol,i polii
ci sirrt setugi de sin.u,e, to!,i nilrvii ci duc dolul
picatului, doiesLe tliu inim5. LoL mai mulLit r:ru-
ob.*esici cnrzimii care, in cazul nnor rnin!,i echili-
hrate, complcta tcndin!a umanibar"ist,ii a seoolu- zimc". Acr:trsi,a est,c Lladi!,ia lonrairlismului cli'eiu
lui al nouAsprczeceiea. Nu putem altfel explica
descnelc (157) sau ertlaordinara scrie de picturi ii aparlinr:a Gci'icaulL; si, tleotii'cce (lin ea irl.e{ru
reprezenl.ind capete taiale (155) cu care era apro- si aparir Bititlelaire, Iltlgar Allan Poe, Srvinbulne
;i ltimbarrd ;i poiite DosLu.ir,r ski, n-o putern
1glior.a.
r.izional. rle o inchisriare. Aploape in acelaqi spirit
a realizat ,.si lucrirlile caLe, in mull,e privin.te, sinl, Lunaticii au losL ullinra opelti a lrri G(ri'ieaull.
In vrtme e e itrt,r'a la ei, nristef iottsa su boalir (clcd
cr:le rnai frumoasc: e \'orba de seria de picturi
rcprezcntintl lrrnatici, de care s-a ocupnt in anul t-'I ela volba tlc un cancel tr] coloanei) a c;onLinuat
un an de suferin!,{ a murit
1822-1823. Cled tr[ acestea ar pubea fi socoLite sd progleseze l,;ri,ecizleurpiri
tllcpb o dezvoltalc a st,udiilor de psihologie al" gi tlrri de ani. Dintle toli
lui Lavut,cl qi alc lui l'Iesserschrnitlt, sculptorul la virsta de
rornunticii calc au nrurit, tineri, el impi'eunir ctr
aust,r'itrt,, avintl tot,usi o iust,ificalr: mai umani- I(eats sinL t'ci nrai rrelealizali. Doal dup[ vizittr
t ar'[ deoarccc plietenul lui G6r'ie ault, tloct'olul
Georget, el'a un pionier al tratamentului blind al in .z\nglia gi-a dezvolt,at sim!,ul crrlolii qi s-a lep[-
dat de ntanierismele deprinse la Rorna. Farl
indoiaLi r-l5. tocrirai aceste mauierisme l-au fJ.cut
nebuniei. Pict,urile clespre care e voi'ba vddesc o
rleosebit.I r.r:!,inele ;i tle fapt nu pt-rt, afirma cir atit de popular printre contemporarri, clevenind
nebunii liii Gei'icarilt (15E) rilata mai ncbttni i:ii dupd moarte o figurd legendald. Nrr vreau sii
spun c5. a fost suplaapi'ut,iaf. Pluta Xleduzei gi
nrtrjoi'itattrtt oamettilt.rr Pc trilr's-l itrtilnirrr. Pe de 101 105 tr'emeiu nebunti sirit rlort--zi ale faptrrlrri cti Geri-
cault era, vl{tual, unul dintre cer,mai mari pictori vtil
ai secolului sl.no_udsprezecelea.. 0 r,ar,[ coinciclen!{
istorici pusd sub sernnul soartei bilcvoiloale'a DELAERSIX
fdcut ca in ultimul an al vie!,ii lui sd apard un
artist care s[-i realizeze qi sd-i ducd ]a des[vir,;ire
toat,e ambi!,iile. Bdiatul care a pozat pentru unul
adSriandlotpanet,rsilnuonia!8Gje2ele2ri,cdapinurilbmPlusuultabtaliMbnlieoiniLudu.zFceiriit;ei-tdeaeneiimxIpuu-sll-tulriati
cdoamtoproaz-i{,iainitnr-agdeneevrd.ar,l aqa si era in ce
si nu in ltriveslc
mai pu!,in prir.in!a
nudurilor condamna.tilor.,,E posibil, rdspunse
as fi viut sir
oG6friicsaeumlt,n, adta"r..eDsetelacot.poiicxluer,s5t.ep, einctra'r-oo
foart,e nttrre
m[surd, continuarea gi des{r.'ir:qir,ea lui G6ricqulL,
preluindu-i fonneie nu mai pu.lin decit subiecLele, Alllui'i cle 'Iurner, Delacroix este cel mai rnur.tr
spiritul gi n[zuinlele pe care le-a dezvoltat cu o mcIaepsuttre.uaualfipdicotui ro.aiimr,ecnimi amnatici ed.eoinseabpitai.r,Denellda,crnoiicxi
dirzenie in acteinigierliepasusacuopluuliuiC;oiriccuau,lot.
detagare a ela un ar.istocr,at, un om de cea mai aicas[ culLur,L
inteligenlci
qi un_ scriitor admirabii. Turner. er.a plebsu, llpsjl
cle.edu_ca.tie qi incapabiJ sd scric .,,1s1.1 o propo-
fizpniialitpec..ieidi_lerdDd. teupoitarrocicirplloeirnixi!al,ui-ei,iiraasty[runeen[bataunoteieeuc.rosa'ndIsustertfinnitueictaric.tv,inep-sdsinneiaecodepalevrel{nro.cuac[-utce;-ii
lecorcluri de r.ezistentd. Delacroi-r er.a un om de
Iume care tr[ia_printi.c ,'ei mai de set^md poeli gi
literali ai vremii sale. GPreieotregneiiSlauni dt,.e'iI'murariienri,rlotiu-
piali erau Chopin si
L_vimecehhiopursiee,tetnrii,inpdrefneeratrrrtonor.sdcrudtsiian
exce.p!ia..citorva
marinarilor din
mai multe case dtt raport. Douei lucr,uli ii unear.r
tctugi pe Delacroi-r qi Turner,; dorirL!,a puternicii
de_ a da
culorii si e,xpr.esie sentimenl,elor llrin inlelmetliul
lor. pesirnism. f)elacroix s-al fi
aclinttul
cutremurat de limbajul Speranyelor trt,selale tlat.
ar fi impdrt[;it sim!,dminLele exprimate cle acesLa.
Bugdne Delacroir s-a n{scul in 1798. Tatil s;iu,
un l'emarcahil funcr{,ionar cle stat, fusese declarab de
rrredici in 1797 incapabil de a avea copii, astfei cd nu
mai poate exista nici o iridoial[ lerneinicd. asupra
faptului cd Eugene ir-ar fi fost fiul unuia dinlre
107 cei mtri n&ri oameni rle st,at, al celei nrai inleligr.nte
personaliti!,i eLir,opene, T-aile.vrand. Ascnfrnarr:a rrise oglintla ir troclei , supunindu-se crr jronici piir-
l'izicl este izlriloai:o, ac0sl ci descenden(,e putindu- tterr:. uzan!elol socield,t,ii. llra, irr acrrepl,iunea l-rar.r-
delairiand, expresia cea mai inalLd C.dandysmu-
i-se. abribui gi alislocratica tlezabuzarc'a iui Dela- lui I atunci insd cind a lepldat costumul de croial[
englezeascd pe care printre cei dinlii l-a introdr-rs
crorx. la Paris, spre a imbrlca pe cel al unui arab, ne
putem cla seama cit se inclepS.rLase cle lume marele
Deoarece intreaga picturii a lui Delacroix era, pesimist, de lumea mai ales pr.osperd gi stupid de
cpceoreonapturcriaeeiianssatlrfene-ol fdiln1dci,eilylisbadertcaraetpbseeuteiqrsi.devloiieniafcoeadpafitp,trocingulincaedrao- plind de speranle a secolului al noulsprezecelea.
cetarea operei. Autopor[retul (160) pictat ]a vir-
sta de treizeci gi ;apte cle ani, ca cele mai multe Cu abare expresie va fi ascultat el eiituziaslele
auloportrete, inf5!,igeazd modelul in clripul cel mai
binevoiLor, r'arlind insa energia, uin!i si tlispr.c- tlescrieri plivind progresul, unul dintre pulinele
r slsgnni al unui
tul abia mascate sub exterionrl subiecte.care-i pr,ovocuu un nerel inuL dispr.et.
desdvirqit om
menea ._ fapb din lume. Se poaLe observa de ase- Aqa ajunsese tindrul pictor care, in 18)2, expu-
care i-a impresionab cel mai mult nea opera pe care am pomenit-o in capitolul despre
pe__ toJ,i contemporanii m- aaxcileaaruinl fpdrliitqearnreicdqei
s"[lb[ticiune exprimat{ sdi tiGd,nuoerrrmdiict oadsued[sltpo,creDefriatcnpaitmueretp;uiclfincVslireeedmrgainniLaniuu)lszr]umutcriern[actrsie.npeldoucnrSeestaryaeprcleurl.el(:1za6ipni4itc)itr.i-
de
cle ochii ingusta{,i. ,,Tigrul, spunea Baudelaire in Aceasta egaleazd, sub raportul ampiitudinii, al
cuvinte intraductibile, iqi pindeste prada ctr o lorlei qi nl impactului emoi,ional, crealia iui Geri-
privire nu mai pu{,in intensd gi concentratd decit cault, intrecincl-o chiar, in doul privinle: e opera
pictorului nost_ru cind mintea ii e preocupaL[ unui colorist inn&scut si in esen,ba ei e mult mai
cea a idee". ,,Tigrul", acesta esle cuvinLul iare imaginativd. Nu ne mai ddm searTta, ca la G6ri-
cault, de desenele dupI motlel ;i de studiile pcntru
de o trupuri.
apare pe prlma pegind a oricui scrie despre Deia-
croix, ;i pe bun[ dreptate. Din punctul nostru de
ve^d-ere, fiecare din desenele sale infd,tigind tigr.i
(163) e aproape un autoporLret, dar riu'din cele
pictate cu ajutorul oglinzii. I)e la bun inceput Delacroix a fost un iiustrator
innS.scut. Pe cind era copil nu se exersa desenind
Aproape toate marile opere ale lui Delacroix dup[ modele antice, ci copiind stampe dup[ Gil-
ray. Ceva din acest instinct caricatural sc mai
infdliqeaz[ vdrs[ri de singe, multe clintre e]e fijnd p5.streaz5. inc5. in minunatul portret de mici rlimcn-
scene de indescriptibil carnagiu ;i ferocitate. Cind siuni al lui Paganint (166). A inceput pr.in a c[ul,a
se impdrlea hrana la grddina zoologicd din Paris,
ne spune ce ,,era pdtruns de ferioire". Exista ins{
gi o alt,[ ]atur[ a firii sale care dezvdluia adevErata explesitr caracterului qi gestica vie. Ii dftdea dlep-
naturd. a tigrului. Una dintr.e cele mai timpurii Leonardo cI. cea dintii condilie cerut,ri
tabe lui
unui piotor
picturi il infdli;eazd in costumul lui l{amlct (162) ; de scene nar.ative este capacitatea do
nu e vorba de llamlet cel nehot[i.it, ci a sesiza
desigur, acele gesturi iuli prin care oanrcrrii
i;i trddeaz[ enr.o!,iile, iar lui Bauclelaire ii spulll
de Ifamlet suprasaturat de inteJigentir la ale ciirui c5. ,,.dac5. nu egti in stare sI plarinfzeireinasdtersaenetiatrjiupluuli
intreb{ri despre destinul omului nu eristd rd.spuns. unura care se aruncir
Pe mdsurd ce se maturiza, Delacroix devene,a tot cle
patru, inainte s5. se izbeasci cle p.i.mint, nuvei
mai pu.tin lramletian ln sensul in care blnr-riesc prrtea niciodatd pic[a mari ansamhlufi (tle gran-
des machinesJ". Talentul grafic se imbina cu url
cfddr{Iladme rledsl pinusnusrssi-asu-atrrafni smfoarmtuaritzaintt.r-inutnr.efberilrjclele remarcabil sim!, rrl picturalului. Ni s-au pirstrat
109 mai multe sturlii clupi naturti ale lui llclacr,oix
stoicism. Deasupra profrrntlului pesimism, cler.e- 10 rl
(iin {,,i1'o si{) (lc(lli('o t'ii, tllr:ii iir, f i r.r.ul,, l-ar f i o infd,li,sa. Descori rndiestria clor-:oLit.oare a sti-
pul ut irrtle { r' pr' C()ulb+.r'L in r:+r priveqle realis- lLrlui ltri Ilubens ne irnpiedici( s{ r'10rlcur in l'eirli-
nul ; rie ar€rrlenea in 1r'it r.:trrsul vielii ar fi putrit
talea scenslor, leprezenlate. Nu clctt cti i s-a
tla fi'Lttrtoa..cc piesc de ceea cc sc nune;te pictulti intirnplat cuiva sd-i pard r5.u de arrrazoanele ucise
din tabloul de ltr Nliinclien si nici nu ntl sinrt,inr
purri. A;a cllm doarnnele din societate puteau Ii ingroz.ili de fapLa rlirninali. a AttrLint.ei in Caly-
auz.it,e spnniltcl ,,Ce orn incintdtor este domnul
l)elacloi.r, pacal insir cri, picteazir", eu insumi don. In fiecare din ircesle cazuri muzica csLe atit
cie puternicd incit nu ntai tiirnr ascullare cuvinte-
irn auzil, alti;ti t[*: otilecare prestigiu cleclarind: lor. La Delacroir insd ne dirm inr.edirrt scanra tle
p,.5t,e,capticcLaoi' qini-cainaLlierts,osr uabriefciLeptraLutibt f i Delacroix ; t'e
pircat cii ;i-a pus patetismul scentri; lolnra, culoart:a si tlatnr'r'a sinl,
slujba unei nrari de plicticoase''.
intenlionat direc!ionat e in acesl, sens.
Cu alte currint,e darurile acestea
imagina,tii poe- in anul ulnrirtol e\llurlelii Xtasacrului, l)t'1a-
fermecdl,oarc in croix a vizitat Anglia. 1,-n indeninat si pltlcedeze
tice. Fala reprczcntat[ in ilustralia 165 este l]umai aga ceea 6s v[zusc din Pictuln ettg]ez[, irnlriesi,,-
un studiu dupd model; din expresia fe,t,ei ei ne nat fiind de Ward ;i de pcrt reti;1ii enslezi. I-a pllcut,
clirnr seanra ins5. cfr e o posibild vicLimd din fuIusa- de ascrnenea, Bonington (ru car'() s-a imlrr'.iet.rril
;i ale cdrui femei nraule cu nt[t[suri]e lor stlllu-
crul. din Chios 1167).
citoare se adresau pirr'!ii celei mai superficiale a
Masacrul dtn Chios este piclura in care Dela-
croix eslc pontru prima datl el insu,si. Dante, inraginaliei lui Delucloix. Ca ;i in cazul lui Gdi'i-
r:it est,e el cle grarrtlios, aparline trrtdi!iei lui
Gdrlicault qi Gu6rin. Aici, prin umbrn accirierr- cault, cele rnai bune lezrrllate ale vizlLei in Anglia
au fost studiile cle crri dintle cale cel mai degajat
tald, prin relulia dinlre figurr qi peisaj qi nLr mai este vestita acualelI r'r:prezentind un arrnirsar
alb speriat de fulger' (t7t). Accsl ir11l crt cr'ullit
pulin prin deLalii ca, de pilclS. si-lueLa t,alului,
isi rosteste el propi'iul sdu limbaj ce nu avea sd se
niodifice p;'ca mult iir urmiitorii treizeci dc ani. aproape fririt5., cu cotrda si coama uidoma urtor
'faLiloul ir lost p;utat in 1824 gi se afla rleja pe arteziene bdtute de vinl, acesI ertraoldirrar ara-
piin cle un Ilokusai ,
Dlrellrlet[r,iiirnSitgrliosnpurleuiacifrirrel xDpculaqcir;.oirin:retdr ivaitzlu-aL constu- besc vluibiaDlitealtaeciE'oi iaxs,irsncertiriilertrcaa sa arrLolnrrt,i
este ntarobtr
dat jos
qi in palnr zile i-a repictat fundalul eru tuqe scurte car(r apare in oper5. repeLinclu-se rlereu si mellu,
de culoare spre a-l face scinteietor. Piesa demon- ori de cite ori se lasi. plada inconqtient,ului. lil ne
arat,d cit de diametral opus ela ltictolul frrld tle
streazriirr egalI m5.sur,d densitatea specifice com-
poziliei lui Delacroix, boghlie care devine uneori Igres a ciilui formd. paracligmaticd se caracteriza
congestiollald. Nrr incape nir:i o indoiala t,a in prirr neLezime , inchidelc, autocuprindele. Li cirrtla
aceasld privin!a a urlltat precedent,ul lui Rubens, pasiunii penLru marrttulile lordului Elgin (sculp)
dar fdrl sa atingii \-reodaLii fluenla acesLui& o{ti turile Partenonului duse de acesttr la Lonilla, z.l.-
qi pentlu muzictr lui Gluck si N{ozur'L, Delaclois,
allistul nostt,u nu se simlea moqtenitorulniciunui in strtifundrrl siru, rrlit dcpar't,e tlc clasit i.
stil incetdlenit. Lucliriri, ei se supunea pr,opt'iilor
sale li Lmuri qi, degi in rrlLirnele lui babkruli ir I)elacroix a cltrt fliu liber latulii ticest,eia frcrre-
realizat mai mullir unifailt cle migcare, niciodatl
rtu s-a llsat dus dt valulilc unui stil cum s-a intim- Lice, dionysiace a caracl,clului in urmdtoarea lrri
picLurS, de mali t,el de al doilea
plat cu malele-i inainlaq. Faptul avea ;i un avan- masacru, cum a dfoinstetnrsriuunmi i-tl rcleeaenl r-ai
Deoarece fiecare grup prezenta o ccmpozilie lwi Sard,anapal (liitt, 17{J). Iisle Moartea
taj.
nez5gd.-
de sinc st,iitdt,oat'e, inl,r,egul ne fdccir sri ne d{rrr gi
ntai rtiulL serrln& tle lcnsirrrreir th'antat,icir. p{r cate n0 zuitd din Loate operele s&le, lucrarca in care gi-a
s_atis{r1cut pln{ ltr cap[i, toate dorinlele. Ca qi Citltttoli;r lrri I)clrru'oir irr i\lirlotr it lttst irLl,rtrt,ilva
Jupitcr;i l'etis;r lui lngi.esr cil ltu era menil,ir s{ irstntrin[loalc celeri il lrri Tulner irr Italia. Pjct,ase
scene orienlale cu nrrrlb lnainl,e cle a ajunge pe
iruptrcc spilil,clr: ; tle lapt a suscitat, o si mai puter'- dealtfel a stat pu!,in,
nicd ostilii,aLe decib cea arrintit[. Dorintei de {cele meleagrrr,i, uncle ryi a
nroarte a lui Gericault, i se aclaugd o vigiroas{ t'rtntirLr.rab sii le ci,eeze <Un memcrr.ie pind la sfir-
gitul r-ic{ii. f'i\rscautr,suiinfieh-rmrrialei sederii lui 'I'urner. la
senzualila.te. Uitimul element esle neobi;nuit la lloma l-au
lr)renriltaactreoi:irn;ipliucituirs,ae datoreaz5. o oarecare iipsl pu!,in clasic, toL a,sa
sa. A conceput JIoartea de
rdstimpul petrecrrrl, cle Deiacroir in hlaroc l-a clez-
lui hdrat t.[e extravagan,La oricntalJ. Se agteptase sd
Sardanapcl ita o scend intunecatd ,si ap5.sdtoare,
momentul tlin urmE. al girseascd trcolo confirmarea viselor lui b5'roniene
l,iranului al c{rui orgoliu
il oi:ligi sir cufi,rntle in propr.ia-i rioarte tot ceea irt ce p:'ive,st,r: cuioarea, cnrzinlca si senzualitatea:
ce l-a clesfdtat in timpul vielii. De obicei, Dela-
a aflat in ,qchinrb un mod de viald. pe carc, cu
cloir arlea glijri sd spriniena sa inteligen!,ri, l-a considerat cle indatd
menJ,in{ in picturd tonul ;i
culoalea cai'o (lint,t'u s-arr p[rul a fi mult mai clasic clecit spoiala cle clasicism a
inceput i ce]e mai
expt-'e sive pent;'rr subieci,ul r.epi'crzent.al,. lJr ista tlavidienilor.. L-au cncerit tlemnitatea, siraplita-
insd o singuli ext'eplie;din pi.ieinti cti i-a plticuL tea ,si cursnl liresc al vie!,ii din pal,t,ea locului
(173). Gesl,urile arabilor erau, spune ei, aidoma
rrtiL rle mult, rorlril ;i trrr,.iul srlavei cir.caziene rle L,elor ale lui Cato cel Bdtlin, iar btirnuzur.ile lor
albe sugerau liniile lalgi qi simple alc t,ogelor. Nu
l)e I)al,, a ridical, tonalitat,clr irrLrcgultri tal.llou, ;biu in ce m5.surii avenl de a face cu o afirnat,ie
rlcverrit, asLfel o vih'al,aie tlc culrlr.i strn.zrrale irr palado-xal{ sau ctl t'lovacla prestigiului tle cat'o
iocul irrluner,,ai.ei th'ante u disti.uqrrrii.
se bucura antichitatea in gildirea lui Delac,roi.r.
pu'SbalircdIunirarpcaitl tr indepiirl,iit, rrLil rle nnril. olriniir
Delacroir pultrar fi r.uirrat sari cel Iiste cert tot,rrsi crir penlm acesl produs ferverrt
pulin impiedicat sii nai picl,eze urari pinzs 611 qi constierrt de sirre al civiliza!iei, slrectacolul unei
subiecLe er'oico-isto'i'icrr dacE. in anul ur,rnetor. nu vieti trLasalc incd. de necesitale dar cii'muit,ir de
ar fi izbucnit r,evoluliir riin :l830. Noua cchipii dr: logile tladi!,iei cle neinfrint eltr dcosebit de atr[-
la putere alclea d,: nci,iibdalo si schirnbe politicu
p;'cilecesur,iIrL, itu. IJclaer.oix a oLr!inr.rt ascnti- gi).tor, furnizindu-i baza filosofiei si artei sale
rrrerilul s{ lrictcze cl luci'ar.e cu sufiiecl, politic,
Libertutctt ctildtLzi ntl poparuL (172). Fdrri irrrLrialir (inseparabile una tlc alt,a). El qi-a umplut carnct,ele
tir a pit:i,at -o ctin c:oitviuget'e, tlcsi nriri tit'ziu irr
viat,l va dcveni c(i [{)tul seepLic in ce privc..sLc de schile cu desene sumare si evocatoarc in genul
poliLica in gi,neral qi r.evolu!iile in special ; r,cs- veclerilor din Venelia ale lui Turner, finisincl in
pectivul tablo,u e bun in mdsura in car.c sc poaLe acelaqi timp citeva dintre acestea. Desenele ,si
agtepta s{ l'ie o lucrare de propagancl[ revolu-
,tionar'[. Dupd pr'u,erea mea, el nu dd dovad{ drr acuarelcle lespective le-a tlansformat apr,i in pic-
acea concentrare sudatl a picturilrr pi'opagan- t,uri ; in 1860 chiar, mai lucra incri noi subiecte
consemnate in carnetele de schile narocane
'fabloul pictat tle l)elacroir imcrliat dupd rer'irr-
toalcerea in llranla, Itentei llin. Algar (174), deqi
distice r,.le hri Davicl, r.i'rmirrincl totuqi o ilustlare o lucrare vestitri, imi pare a li fost supt'aestimat,l,
acceptabil[ n h{ulseilluise-ei. Libertatea a fost ur- <ru toate cii ar pul,ea fi din parte-mi o aser!,iune
matd de mai multe scene de bltdlie gi cle tulburiri
civile, pictate cu vag5. simpat.ie revolu!,ionard,, dar lipsitb de consideralie in ce p-riveste opera oar.e a
care mr se pot numdra printrrr operele lui cele rrl ! 13 influen!,at atiI de mrrlL pe Corrr,]ret,, Manet qi chiar
pe Henri trlatisse. Fairna ei :ie rlator:r in parte
mai interesante, cind intervirre, in 1834, momentul sttbjs61,11l11i, cd.ci Deli.rrloi s a IAtrutrs irrtr-acleviir
de rdscruce al csljolsi sale: t,alatrtria in Maroc.
int,r'-un harent, in par,le culorii , care cred c[ tre. br.rcuriile nern.dr"ginite ale loului , gi-a irnaginat
buie s5. cle pe urma
fi suferit intrebuin.tdrii bitu- dcscori dlepb victime iilc accsttria nu numai atri-
muh.ri ,si sicatir-elor. Tot,uqi, chiar de la inceput, male pasive, ci pe ont insttsi, rnult, mai bine plegd-
acesteia i-au lipsit atit poezia cit si cluzimea ide-
vIratului Delacroix. Tabloul mr nc til, cle epS.rrre clet'it cirltrl. Itttr-trn atare cadru
o idee fundamentaLi cu excep,tia sugereazir nici mental a const,r'r.ril ei acele mirrttnate scettc do
celei negative, vin[toare dc leri sau lig,'i care tronst,iLuitr cele
cdtre care inrlina Delacroi-r in calnetele Gle de
note, c5. femeile trebuie timrl,e in harem. Sintem mai p{rrsonale dinlre t.oate pict,ulile sale, cele cat'e
mull mai aproape de rnentalitalca lui, in cazul vibreazir ccl rnai intens dc int,reaga puLole a fiin-
unei alte reminiscen[,e marocane , Dcruiqii din Tan-
ger. Pictura dczvolLd, tntr-o noud formul{, o tem{ o!dti,i'iingliuniluia.lsltndrvaiatlria1lmi:'i1iic$7ien6aaleassp,lreki :an;igtliontalitiluiaciocrloorn,n'uivbiiunglguliuii..ptloiiaceilcteacrieenl
c,are de mult[ \rrene conslituia una din caracteris-
mentalitir,tii lui Delacroir: existenla tugii este palt t: a ,,n11i 1-riri'ii crontat,ice calculat'e cu
Licile fir sub!,ire cale desparte inspiratia'de doar a o inteligcri{ir pe al,iL dc rcce pc cit, tie iitrt'binle era
unui nebu-
€mo,tia c b iiiu zit oarc.
nie. Aceastd temd apare pentru prima oar'5. intr-un
tablou replezent,indu-l pe poetul Tasso (175) inter- Astfel tle e.rplozii starr ttliu'l,rrrie a inflit,o$itLoarci
nat intr-un ospiciu de cdlre ducele de Ferlara
atunci cind devenise incomocl. Lucrarca fusese vitalitir(,i a pictorului. T,a n).aturit,ate, Delacroix
pictat{ petrtlu Dumas si a devenit subiectul umri
sonet al lui Bauclelaire ; desigur, cel din urm{ vedea eril stirpinit rle dcnronuI enr;i'giei creatoare care-i
in ea imaginea sufocdr.ii de c{t,re lume si de toatri da putin,La si"r acopcie vtisie supi'ttfele de pinzd.
El a produs picluli orlr)i'Ine ra Dreptatea lui 1'raian
grosol{nii ei, a visului poetului. Pozilria' lui Dela- ;i, gra!,ie prict,cnulrri sirrt, domnul'I'hiers, a primil
cr.oix nu era lcrlusr atit de simplri, deoarece, degi Lrn rrtare nuntiir tic cotn.enzi din part,et st,al,ului.
lcBeiN(qnaprraieiInoaecummrsll.edeiie_bapneaanitlxliiacuiiirauinnlrr)r.odttl-cnar-a,ioen,rpnilgcLfaugviirmiii.icn.nLsagnetuBc'aei;biial.rdsaseicnccikllnrusdhieinstmail:cufLcopa,cipuru,cItJTeilil+,,rmeaih'pgira"aeuvl.iiaicinsitmtauinsilfrptdrlulieiriinr.lte-ituvitipeuliulslislaueieitsnie,laciop-nceaocrertrfsisietslsmLamdaiutbel..aeaielaae.i Dintre acestca., tlrr cioptrrte cele mai intelesant,e
sint, decora!,iile qrlafonrrlui lliltliotecii Parlamen-
Natura leului si a tigrului, in lirnbajul simbolic
al imagina!,iei, este striveche, persistenta qi reve- t.u lui fr.ancsz. 'l'oat,e srrbiect,trle sirtl, in aparcnlii
latoare. Ea reprezintd, cu siguran!5., una din acele
imagini arhetipale ale spilitelor locui'i. comul)o: Apolo qi N'{r.rzlle. niari poei,i, filo-
agteaptI strdmogilor sufle- sofi, oam.eni rle qtiirrlir s.rr.m.tl. Ele amiul,esc genul
tului omer.esc care-qi incd cercetdtorul.
Motivul leului devor.incl cdplioara sau calul a fost opLinisrnuh'i tnci.lopetlio pe care il legiisitn ;i pe
chiar creEtinat, in chip surprinzdtor, pe anvoanele
din secolul al cloisprezecclea. El a fost reluat, in haza monumcntuh ri irrcliinat p.'inlir lui Albert (so,tu I
s_ecolul al optspi:ezecelea de cirlre pictorul englez
clGia0erorirl)l..gceLa)Sri.ntautrlbtc,botsro,istqitiiciatirrpspali.roDe1et,,sl,aiitc,i.nroItidlrtie'ns;tic,inll'-eirnlierrirrll.utrrii-irsrG(;i,t6(cr.uia- reginei Victolirr a Angliei, ir..t.). ln nrinLeru liri
1t4
f)elatroir erie au cirp[tal insii un scns cract, crcttt-
t,rariu. Lucitl ibatetr iminenlci pclicolelor, tipic:{
rt.u,,minrrloriiit,sicrp:.iurir.liiltTizsaars!i,psieorai".te-Anrs,acioanesivtt,loa,,lua-atqLcrieiidet,aor'ce'ccnidpicbutLrteacnmfrmnaguilmlui-ii
usI)ineneltaiccusltloirilcxinies:tedc!,dIiearoteinatr]adizreeilibalirebtilfioiscbPiaeilcilLeiu-;iui isa-ifnlttrtlr',oecazitun,elbbrac-tuiutncl
echilib;'u atit, de prccar incit la cea mai mic{ atin-
gole s-al prtibuqi srrb alalanrsa foi'!,elor animalice
ztigiizrrilc. Pentru a da e-\p,'esie acestei idei, el
a pit'ttrt, la rin trapiit, al si.lii yte Orfeu. oferind gre-
ci,lor ui,cuttajrlr: ciititi:o1ili, itrr'lri leltilall pe Atila
;i lrcurdcle suic distrugin,l t'rtilirru lluliri. $111'1r;1 1's
Olfcrr ii esle (jar.&(rt,orist,ic.l. Pe grecii prirnitivi profilali pinec9h1iasq.uP_!epnrt[ndratc,{seacaeflqdtiinbtar-robaprei n.quimntbre{i
nu-i repi.ezint[ crr pe niste figu"i frumoase des-
prinse cle pe vasele lor pictate din epoca clasicd., albast,ru
inqiqi epuizafi, deparl,e de a fi imbdt,a[i de furia
ei ca pe ni;tc sf,lbat,ici. Pi.opria-i descriere sun5 oarbd a distrugelii car,e-l mina pe Ati[a, privesc
astlel: ,,Oi'feu este inconjurat de vindtori acoperi!i la vict;mele lor cu mihnire qi peipleritat,e] Cuce-
cu piei dc lei qi ulqi fIieiiiee.nr.is,tanu.t.il.nEGii,eilciapi.piveeslca
incepulul mileniului rind lumea civilizst,ti, habar n-au ce s{ facd cu ea.
O vor distruge din prrra comoditate.
cu uimile. Cei mai bd.tr.ini, mai salbatici sau mai In general, Inlrereu crucialilor i,n Constantino-
tirnizi se as'-.und in rimbra stinc.ilor uriage, urm5.-
rindu-l de la distan!,[ po di-,.irrul st,i'din. Centau'ii pol este cea nrai cle succes dinlre picturile de mari
dimensiuni ale .lui Delacroix. Esi,e aproape ulti-
se inlorc din dr.um la i'cdcrea lui, retrdgindu-se mul sdu cuvint clespre istorie si, in'termeni de
in inima p{durii". Cind p-'ivim pictura, nu ne
rnai indoim cit,upi dc pulin in ce pi.ivegtc simpatia specialitate, este crlee acluizloaatrec. uCecleeadmoua[ifedmenesi 6di$ni
lui Dclacroix fa!,d de hetrinii suspic,iogi, ghemui!,i abundentfl pastd
ca lti.stinasii care r',{d in acest intt.us vorh{re!, dreapta, florile de srrb picioale, constituie o ino-
valie formqld cu nare ltutere exllresivir. Capul,
o amenin,tare pentr,rr modul lor dc via.td lini;tit, plivit invers, nc aminte;tc de desenele romaniice
1,radilional. Poate cit s-ar merge prea depar.te ale lu
afirmind cd in cealalt,l hrnet[ principall (178) i Piotisso rie prin l9ii5, t,.xecrr t,ate in linie
conLinud si laviu.
d[ dor.adi de simpatie si pentlu Atila; conclucd-
Poate cd. anr sLij.,.uiL piea nrull, asupia tlezantJ
l;orului hunilo,, i-a insufial, ins5. aoeeagi ii'ezistibil{ gtl'iinrilialuci [Dfeola;,c!aroia-xn.inl)rea;iiicdIesbrrtui,.Li a;i-a.rr
e"rprimat rrre-
energie cu care le inzesh,a pe fiarele sale p,'ea- fi^prcferabil[
iubitc. Micile scene de pe panclant,ivi reiau lema tunei civiliza!,ii suprarafinate, rLu ,ri-a pieidut nicio-
datd ct'edin,ta in victoi.ia finald a spiritului. Aceasta
principald, cu deosebit de bogat[ irrven{,iune poe-
l-a ;i fticub si fie singurul rnare pictor leligios al
tic[. Una dintr,e celc mai fi.umoase il reprezintir
pe Ahile (177), eroul clasicismului, educeb de un cen- veacului al noulspi'ez.euc]t'a. El iususi nu ei.a cj,e-
clincios, insJ. anumite clirnente alc nai.aliunil,rr.
taur ale cdrui instinct,e aninralice i-au Lransmis cregtine l-au miscat p;.itfund, cu pi.ecddcre-acelea
care infd!,iqau sufletul insinguiat al individului
puteri necunoscute altur oameni. inl,r-o alfir scen5. invingind torrtc foi'lele , fizice sau spirituale, coa-
lizate lmpol,rivti-i. Din aceastd pricind unul dintre
de pe bolt{ l-a pictat pe Ouidiu printre scili ; subieclele lui favo;'ite er,a I'h'istos pe N{area Gali-
lcii (169), subiect pe (.ar.e l-a pictaf de zeci de
poetul, viciat de civilizalie, est,e cdzut int,r-o stare cu qi expresivitat,c. or,i
tot rnai multd liber.tate
de deprimare din oare barbarii incear.cS. sd-l ln
scoatI oferindu-i lapt,e de iapi gi miere. Pe aceas- primele versiuni e incd absorbit de redareu atitu-
td idee, Delacroix a cxecutab mai mulLe picturi
de qevalet, una dinlre ele afiindu-se la Galeria dinilor omcneqti qi a prinrejdiei. in ultimele folo-
na,tionald de la Loncli'a (161).
lsceelus_tledsetoavuitnmemahaiinemtraouuglatlimffaliujllotuuaiic'ienDdpedula,rchprioeiciix.tougrcaliaflde-.gIiinocloafisnlueitl,,I
Cel mai ilust,nr qi mai melaucolic exemplu al
sirn!,[mintelor sale despr.e r.apo;.tul cliut,re harbarie spre a clea un anune fel de r-ieliniste car.e se domo-
ryi civilizalie imbrac{ un aspeol, usor diferit,. Ilsle leqte pe chipul lui Hristos.
'r'orba de Intrarea cru.r ialilor in (' tmsl an t inopol(779). Crodin,ta in vioto,'ia finald a spir.ilului capritti
expresie in ullima mai,e picturit decoratir.i Iacob
Delacroix a denunril, acesl, t,ablou ,,cel de al
!t7 luptind cn, i,ngerul de ln $nin1-Sulpicc (180). La
treilea masacru" al sdu ; in fapt este foarte deosebit
cle spiritul celorlalte doud. El nu posedd nici in-
dignarea dir, Chios, nici frenezia clin Ssrdana-
pal. Cerul ersle acoperit de nori rreg;,i, ilu' crucialii. I 16
umbr.a rrr'iasilor stejari, simboluri a.le starii lui rx
prinrii ivt., ornul 1i luPiat, intreaga noiLpte irnpot,riya
choamruplulici Cpcar.tciCep'[d,ieei TURNER
spiriLuale ctrr.e-i v'a inLi]isla $i
mulb e-'tislcnta. Se repede ca
taulul inrpotr.iva ingerului impasibil, dar in eele
din urm5. trebLrie si cedeze dcstinului. Este, poate,
cel din uinrd cuvint al lui Dclacroi-x despre dualis-
mul cat'e l-a frdm,intat toatd viata.
VorbirLd clcrspre Delacroix te aili inevitabil in
situalia cle a-i tlesclie sul;it:ctclc in telnrtiri POETUL POPULAR
iiterari ce nu se ptit aplica ni,,,i timiia rlintre cei-
lal,Li rnari pictori ai secolului al noutlspr,czeccleu,
cu excep!,iq lui Jeari Fraugois i\{illet. Iixistd in-
tr'-aclevdt cazrrli cirrd ttar,i subiectc, tlesprinse din
Shakespee.re sau Byi.or, inrlrr.eunir cu asocier.ile
lor suprtabundent,e si preabinc cunoscute, coboalii Criticilor tlc arl[ le place sd afirrne cri rnalii artigt i
ai trecutului sinb de fapt propr.iile noastr.e
plintre noi spr,e a ne tlcsflta cu calitdlilc lor. pul c[-fiecare epocii reJ,ine din opera lor ceea ce (l"o.r"eos1Liril,,
inldturind restul, chiar dacd luordr,ile 1e.tir..'
picturale. Delacroix spunea desp'e Ir)!lres ci
opela acestuia era ,,erplcsia r,onrpleLti a rrnei inte-
constituie aspectul pe car,e contemporanii artis-
ligenle incomplr:te". Irrgr.e-s (tiirr'I mr i-ar, f i lipsit niult,.
spilitul) ar, fi putut spune c-ract inver,s despre tului qi poate el insugi il prcluiau cel mai
Este unul din truismele cale nu sint pe cie-a-ntre-
Delacroix, ciir:i cel rlin rrrmii a fost, unrrl dirilre gul adevirrate qi care diferd de la un artist la altul.
cei rnai inteligenli oam.eni ai secolului siiu. lltir
tl-oacum.iami psietndriccbarl,rrsa5,s'f iiea"gpiiicitla,otre. aIJmI ninul';siieap])ur,to,eaapeIScsal Pr,obabil cd pe Constable il privirn foilr.te aproape
de felul in care l-au apreciat primii sdu clienli,
praCit senza!.iilor, nu--qi puLea sinrplif ica itLrile lrina
clar amintitul truisnr eslc valabil in cazul lui
la a le da o for,ntii pictrir.alir, rnr-si pu1.ca a1'la lirii;- Turner'. in'ur-adr,v[r', trei sferiuri din picl,ur,ile lui
'furner pe care le admir{m cel mai nnrlt nu au lost
te,a. A picta inseamnd a-!i giisi stu,ca, lricul, nu
a go-ni dupii 1imp. Delacr,oir, ca rrrr adt:virrat fiu expuse in timpul vielii acestuia; nulte din eL:
nici md.car, n-au fost inrdmate qi nu au fost zdr,ite
al sr,trolului al nor,itisllrezoceleai pi) ()ili'e il tlrtestii, tle r.r'ettn ochi omenesc clecit clupir r:incizeci de
era un copil irl tinrpului. I)e tri,'i nt:iinist.ea tar.e ani de la moartea lui. Inc[ in 191]9 se nrai desco-
calact,elizeazii cltiar qi opcrele srrle cele nrai reali- pereau in depozitele Galeriei nalionale circa cinci-
zate, fiind vizibil[, de pildri. irr tlernurul conturrr-
zeci tle tablouri de Turner fdcute sul si socotite a
lui calului Bunului Sanariteun. Nu intirrrpititor. cur.iilate,
fi vechi pinze guclronatc. Cind au fosi
acest tablou a at-ut o inlluentd hot,riritoare asul)l,rl ele s-au vidit a fi genul de turneri ctrr,e se ac{re-
lui Van Gogh. Acr:casi ncliniEt{) poate fi dtpis- seaz5. astdzi direct sensibilit[1,ii noastre. I]feotul
tatI qi in ol)()r'it tilzie a lui Corrstallle, all, picLor lor constd. in intreginte in lumini si culoar.e, fard.
r-rbseclat rle sr:hirttbare; ncliniEte t'are esle cu totrrl sir aibd un subiect definibil, nimic care sd. nc
altcer.a tletrit, ntiscal'oa ()rgirni/,at,i, siircopatd a
barotlului. distragd de la senza{.ia purd. Sint picturi moder.ne.
Cu toate acestea, sint sigui, cir. in,Lelegcrea si
chiar plircer.ea noastr.i in ce priveste oper.a lui
119 Turner n-ar fi complel,e rlrrt.il rr-arn privi r'tr iiten-
tie .\c,ei_ tut'nerl admir.ai,i tle genera,liile piece- slngurele lucruri frumoase pe Oare le pulea vedea
pe lunre, in afari de cer,,. cor.dbii loculte de fiinle
rienle. l{ai intii de t,oate,si ne anrintim'cd Ruskin, rleingedrrdpaerer,nranrgairninilaerci ocpuafset,iteeliecrao;niii;Etei cucapviCpleerai-ppde-
cnaimreenI-i.nacltuunl,opscreuttuipaemrsaoinparlersyiuis-adeino{,reiclees
a;a-numitul element opera ca meterezele castelelor lor."
la-Turner
cititor de poezie, in
poel,ic. Ttrrner. eal'aluuinJammaeres Astfel de erperien!,e s-au incrustat in mintea
special
al celei
Thom_son, Akenside qi Byron. Subiectele gi le-a copilului Turner: cruloarea verzelor qi a rogiilor,
luat din acegti poeli qi fiecare luclu din tabiour.iie linlile complicat,e ale armdturii
11 eoncep!,ia de ansamblu pin[ la rea apei qi a luminii si, izvorite cdoinrdsbuiiblocro, n"pitigie.nat,l
sale expus.e, {u au apdrut in unele opere ttairbzlioi u-
aliu, este'c4lcrrlut in vederpa r,nui varza, rogiile
col mai mic de1 ryi ,telina, de pildd, intr-un inLiLulaI Pilat
anumit efec[ po:tic., In aceastS. privinfd, cel putin, spdli.ndu-;i mtiniLe; catargele si parapetele bor-
raaauftrormesbattuii.nepsrseddceufpientuplaocrehlazisireoicmr.rizazl nuptaiiccldt,u. rrIaerrcprooereiinscieds
-- iri.i.,- clului, fireqte, in sute de alte picturi. Tatdl, bdr-
bierul, a descoperit de timpuiiu cd fiul lui are
all-sens,
genurile
tBsueytnruosrniboi_rliqtmeil,amiirnialooiartsiprtrzoeeiupli,.Sirnohmieirllateenyrtmi-cei c-siiui Wlacdourreldosiriwniic..olur-tshe,
inclina,tie cdtre desen. $i-a dat seama cd faptul
bpudtiaeatul-cnoeninsctietutai to, sursd de venit
cum o li qi-a exploatat
fdcuse qi
iat[l lui frozart,
dar cu ceva mai mult profit material. ln ciliva
T'urner s-a nS.scut_de sf. Gheorghe, la 23 aprilie ani Turner devenise capabil sd producd marfa
1775. Tatdl sdu era barbier pe uliiioara lonrldnezd cea mai cdutatd de tol,i colec.tionarii, acuarele cu
Maiden Lane, iar Ruskin iri citeva din cele mai privelipti pitoreqti.
convingS.toare pagini ale Pictorilor moderni. ii corn-
Nu e nevoie sd zdbovesc asupra motivelor pentru
pard obirqia ,si educa!,ia cu als a unui alt mui,t:
care acuarelele cu clldiri gobice cleveniserd atit
colorist, Gior,gione. Giorgione crescuse la Venelia.
,,O cetate de marmurS, spuneam ? Nu, mai de grabd tlsdeueenrttdleiavc-l[m_-eoajaadidnmfapizaqreccienirsisratieingnreiotiinmm1,7ead8nna0ttar.ic]tEeea.lle-eMneoutruapljlu,uiqspaidarmtrcitegee;ttliecegorieunvugsiqotuii---l
o.cetate de aur pavatd cu smaragd, in care fiecare
pinaclu sau turrrulet strdlucea qi aldea cu ade- tindrului Turner erau atit de viguroase incil in
vdrat,_ acoperit de aur. gi incrusta[ cu jasp,,. Si
taicpoai ldleusipCrcovTeunrtnGera:rd,,eAnprsoeafpt-e,rmcleeauzodl,t'rtlrinl ciliva ani ajunsese sd le realizeze mai bine decil
rn,l-,r.i-
de case strinse unele in altele, un f cl dceor-ppuur{,i fuseser5. executate yreodatd. Primele sale desene
rdsaainzuesfidpneatitnelu{ranpliend5tcr.d"a.rtudAiaddeeavlcdtidraradtdm, adicdaddr ,-pupdnrtrinubndfdeiere,ctseittrleenvleau
avea mult de mers spr,e a se afla in mijlocrii flori- sint manieriste gi conven!,ionale; prin 1797 f dcea
lor ;i legumelor din piala Covent Garden gi, clac[ acuarele ca de pildd cea reprezentind stdreJ,ia
alerga, in cinci minuie err. pe malul Tamisli unde
se.putea_ruga sd fie luat intr-o barcd qi purtat Ern'enny ({84) care, pentru a nu spune decit
plinii de mistere de su'b Podul
prin pddurea atit, necesita ceya talent. Inutil sd mai amintesc
cii acuarelele lui deveniserX foarte populare. Opera
Londrei, pddure de catarge care hrdnea mult mai lui Turner n-a mai fost niciodatd primitd cu o mai
bine imagina!,ia, spune Rirskin, decil pdclurea unanimi aprobare ca atunci cind avea doudzeci
sau cringurils de cle ;i umr de ani. Era exact ceea oe doreau coleclio-
pini mirt. Ruskin iontinuri sd narii gi 0e ayeau sX cloreascd mereu de atunci
incoace: un lucru conven[,ional, lucrat cu talent
qi-l..imagineze pe baiegas pluLind cnlre colibii,
-pe ling[ ele, ul't't'ndu-se pe punte ,,ltcestea erau t20 qi f[ri nimic care sd tulbur:e obiqnuin!,a generald.
r2t Dacir al fi ;tiuL unde s[ priveascd, ei ar fi tiescoperit
(:u siguranJl'i in {l(.i.slr,- fl{'ulr'r,lo pr,rnrr,jrlioascle rei lui si anume c5. Turner a fost lnainte de toate
rrraestnrI naturalismului. Inlolcindu-ne plivirea
indicii aler ny1gi11u1itilii. Irr lir''rclelii]+: irr }riatr[ ale mirajele picturii salu Lirzii, aceas-
galeriilcrt Cutedralei din Sttlisbu.ry (181) se rema'ra tcaatrepaerceIudreiplearEtei de a confirma interpretarea rus-
ceva din rit,nul alert, al lui Turner. Ninreni insri
nu gi-a tlat seama rle aceaslil qi prin 1798 Turner kini^an{, in fapt lnsd, mai mult decit s-ar b5'nui,
alrririrtlei'ui rerirnrggletozengt-,i ea o argumen[eazd.. Fazei
puLea s5.-i tlrclare cronicarul si acesteia ii aparlin fru-
igenda .,r',i1'slsalir a secolulrri
al moasele"tablouri reprezentind vederi de pe valea
Tamisei, pictate pe la 1807. Chiar prin 181'3, dupl
noudsplez,et',,lea -17(9'd9aarelomiiibli mull,e cornenzi ilecit cloi ani de furtuni de zdpadd ;i eruplii, putea incd
ales mernbru rl,i'es- lis5. picteze o capodoperd. in genul mai inainte amin-
poate lurla. In
I it i t'u toate Diitineala geroasa (187) este plina
pondent al Acarlemiei legale.
ln r-remea cincl acrrarelele cu vederi atr aLins cle mici episoade care trS.tteazr influenla poeziilor
culmea deslvirsirii, incepe sd-qi lacI aparilia cel
de al doilea 'lurnet'. Ill este rezultatul pr'irneia di' lui dramatice.
In r.rrmi. cu palntzeci de ani, vor fi fost mulgi
repetatele evaddri din ola;, escapa(le care pot li iubilori rle picturS. care s[ considere aceste ta-
considerate puncte cle rdscr.uce in cariera lui 'Iur-
ner, fi anurne cdldtoria in vtiile din Yorkshile blotrri naluriliste ;i lilice drept partea oea nlai
gi in a avut loc in 1797. valoroasS. a intregii-produclii turneriene, in timpul
regiunea lacurilor cale vielii pictorului insh, ele au fosL repede umbrite
Ruskin qi-a imaginat cu eractitudine efectul oal- de izbinzi mai spectaculoase. Cele mai ambi,tioase
mant si liberator al unor atare peisaje majes-
tuoase asupra min!,ii uuui copil crescut irr inghe- clintre ienlcee, rCcaarleamait5lulilei Egiptului, constituie cea
suiala mizel[ si zgonrotoasd de la Covent Garden. Turner de
dintii a intrece pe
vechii maesl,ri prin procedeul exagerS.rii. Ele con-
Un tablou infSliqind lacul Buttermere (185), care, lnninloercdpeuadslea1njeati:.teiimaGcae*ascttaietboairlesplenintscpianirresa[tleesudsbicnohrpidlaeosisneaajtieenleidadeniniiii
picturii iitori,'e, prelungire a teorie-i de-artI renas-
in compozi!,ie, luminl qi sensibilitate, ii este atit
de caracteristic lui 'I'urner a fost expus in 1798
la Salonul Academiei, faplul coincizind imbucur.l-
tor crtr aparilia RaLacleLor lirice ale lui Wordsworth. ientiste care, prin geniul lui Nicolas Poussin, s-a
Indiscut,abil, asemlnarea nu merge prea tleparte. extins ;i la piltura peisagistd.-Fdrd indoiald cd
Pozilia lui Turner fald de naturd era lurrdamenbal Poussin consfituie punctul de plecare al tabloului
reprezentin d A zecia calamitate a Egiptului (IBB)
pesimistd ;i catastroficd., crea a lui Wordsrvortlt cohandat de William Beckford' intrepidul patron
(in cirrda episodului bdrcii furate dirt Preludiu.),
optimistd qi teologicd. Vreme de aproape zece ani, al romantismului, incd de prin 1796, dar pictat
Turner va produce insd un num5.r de lucrdri sur'- abia trei ani mai tirziu. Este interesant cle con-
semnat cI influen.!,a lui Poussin era predominant,S'
prinzdtor de mare in maniera poeticd rvordsn'or-
thian5., lucrdri valiind intre tonalitatea liricd din inci inainte ca Turner s[ plece irr Fran!,a, iar
Abingdon qi spiritul mai aspi.u al holdririi qi inde- atunci cincl va vizita Luvrul, in 1802, Poussin
penden!,ei, ilustrat de unele clin gravurile seriei impreun[ cu cTairliea;ni-a;i,Pluaautloce_leVemroaniesneumaeurolaosset
crd:uuerssroplusrecduiTiteu-srun(be18rn6uo)m. tDerleeescideer:ouLnsibcoeerp,rfo,siautundvoioeardusemtrrt,,ie-am,oCcdaaerrtrteenaai. arti;tii dupd
note: o dafti mai mult urr pictor romantic se sl,r5.-
cluia s5. realizeze orclinea ;i prestigiul artei cla-
avea inten!,ia sti dovedeaseI varietat,ea gi pleni- sice. Tabloul lui Turner cel mai apropiat de mani-
a lui Poussin est,e piotura inti-
tudinea resurselor sale, fiind baza a ceea ce se era compozi,tional[
(189), lucratri la un an dupE
poate nurni a doua intelplt't,are mskinianir a ope- t22 t23 tulat,[ i]onieuille
ovIi.rejizzuitoin.nlllraarleLr,.uirrvr'darr.arcroo.oinrpti,srinti1me1a1g,.rlluiet,i;ieeblEialzsda.bcloclroie]lriclcnarAeplrpliicriit,uaerlclavlokrr-i r\nrint,iiul {,;1hlo1r sc sil,rroazii rrr ri[,r.u l,irrilt ina-
inl,e ca 'lurner sii se avenl,urezc din nou in aforrt
normelor t.radil,ionale. De fapl, irr anul urnlh.lor,
p.e c-are Poussil nu le-nr fi admis niclodaia; pr.in- a depus un deosebiL de suslinul efort spre a picl,a
cipalul unghi drept al imaginii este cu toLul'clis-
propor,tionat,, iar dupd citeya minute o pinz[ c]asic[, pdoinotigcrririd- inZaeli{lcaspdeisricdo.erld,oier',i alegtnd
ne ddm seama c[ accentul tablouh-ri nu de analizd
cacle citugi rna,rul d,ezbindrii un su-
bieot pesinr.ist prin insiirsi nafura lui (192). De
d.e pu!,in pe desen, ci pe efectul de lumind qi pe la Ruskin incoace tabloul a inspiraf nenrimErate
Tzoebulsreneerhvrr.airneCla.laFuni-da:retuluLroaii.rtyLna,iircnici erouxpinfuosseaemrtlneaacr.Luenricvolersuspe;rseptoepaincte6-
pagini de elocventS. admirafie. I)ar, r.ai, eu care
il clivinizez p: Tulnel, nu o pot inipiirtagi. Per-
sonajele imi par p.'ost, rlesenat,e qi arhfir,iale ; pli-
cd nu erau vizibile, dar destule ii stdteau'la ais_ mul plan, in totalit,al,ea Iui, este plicticos, pictura
pozij,ie in Anglia spre a ie studia, astfel c[, uneor.i,
a incercat s[ se subordoneze atit de mult prinzind viat,d doar in zona ntuntoasd a funda-
lului incib rnocle_ lului. Reaclia lui Tulner fa![ de poisajul alpin,
plot{ucea adevdrate pastip.
ctrlnlotrLer,rltiom,'ipgi,rr'afulr,rn;ie.rl'uti1irnl u,.aeipacuLtcsr.distpiicc,l,cszrrebipt,i.nLzur.lr consemnatS. deja de zeci de fermecdtoale acua-
rele, & clpritat o formd definitiv.l in cazul aces-
lor,era rnal.ca. InLreag.a via,ti, marea a fost pentr.u tor stlnci qi pldpdstii, iar fe.lul in care a trans-
pr'imoi,ilial pe care ar.ea sri-l'inl;1,i- format un slc-i intr-rrn balaur est,r,l o sl,r[fulgerare
el elementul
geze in fel a imagina!,iei sa.le poet,ice.
nelor saie si chip. La inceput clorea s[ clea ma.i_
nol[ cle er,oism dramatic, Dragostea lui Turnel pentru peisajul sipin ela,
o uare(.are desigur, strins legatd de cea pentru valurile cit
ceea ce, din arumite motil.e, inst.mna sd pictezc rnunj,ii , prima, insir, ela si mai lipic romant,icd.
marea foarle inl,unecatd. Cea mai timpurie din_ Pacea cle la Amiens i-a permis sd cdlltor"easc5
1tJ01, este asa,numiLa irrt,iia oarl pe conbinent;i sir inceapd. set,ia de
tle acestea, expus[ in
,.marinir Bridgeu'ater". Ea i,minieste, iirtr-o mir- lteregrin[ri romanl,ice care. in1,r-o anumitS. mdsu-
su.r.a,.de pir tur.ii olarrtJt,zi dc nrar.ine, pi.in funtlit_
lul..orjzontal prea r.igid penLru o mi;care clrama- rE, anticipeazd. in picl,ur[ pe ChiLde IIarokJ. Pri-
veli$iie Alpilor au avut o hot,dritoare qi dubld
i!nigf3luemna!,iI amp!{. Patr.u ani mai Lirziir, respecbiva infhien![ aiup,'a lui Turner'. in primul rincl i-au
lradi!ionali satisfiicr"rt poita de tol, ce era rnagnific si puternic
stabi]izatoale a displrut,
locul ei fiind iuat de o compozi!,ie pe care numai
Turner o.putea concepe, uninfricoq,{tor amestec jciunerinimadteauirv{ian-bt,r,ucfpuh!er,iti,,leucnceielelseimranvaaaiilaraendpgineecz.iiN, ccuaosvllc:riaei dadeue. stincd
ocupiL o zou{ prelucratl r'irt,e-
de dir.ec,tii contrale cilc totugi
parcii in fa,t,ebe der rliamarrt, irr ntijlocul ei aflin-
du-se rombul rnaximei agita,tii. Tabloui, intitu_ sd acreditez ideea (a;a cum err ptrt,r:a li inlcleasd
aluzia la cI81.1'1111; picl,ur.ile iurri.rrdeirs. csutlierlraorse!bineea
laL Nidaeuiifrlaugi i'ul'ul t(nI9e0r),c[es{otcr,tp,aiinelteremepn,,tiemloerlenaufiprmoadtrei
ale tle retoricir r'(rrnautisrrrrrltri. 'f
tle pictorii de furt,uni la rnodri ca ,Iohn X,Ialtin,
fi redatA pr,in schemele h'aditionale aic picturii care aveau s[-i utmeze, rleoai'er,e furtunile aces-
peisagistice. Sintem indreptd!,i,ti s[-l socotim clrept t,ora erau in mar.e parte ndscociri, asamblaje de
una din int,iiele lui mari picturi anticlasice, ba- tlecoruri ca la Hollvwood, in vr€me ce ale iui Tur-
ner se bazau pe o minu!,ioasi:r obsert'are a natlrii.
zate pe confliclul rle neimpdcal intre liniaris_ 1)espre aclet'irul celr.rr de rniii,'rrl; erist,i ttilr)e-
mul nordic ca olronenb al stabilitalii meditera-
neene a masei. roase mAr'[ur:'ii aie' pet'..],iraitelL'r, iiei'e 3li ar\iit, ne-
tzl t?5 ty.rrocril sI se alle inlpt.uurtir ru el irr iruccaii fUl,-
Fn5.qi care o vedcau apoi reprodusd pe pinze. Spuneam cI suhiecle]e alpine aveau pentru T'ur-
ner o dubl6 importan{,d" Cea de a doua consta
Poseda o nremorie erl,r,aoldinar;[ pentru {enome-
in faptul cd i-au permis sd. realizeze un tip de
nele naturii qi cu ciL erau mai violenbe cu atit compozi!,ie complementar5. rombului maximei agi-
era mai intensd. qi capacitaLea sa de observalie.
o(l1n9tsr1-ti)an,cccldeu.vdpsrri,dgvsud-raali.nnpdlduut-eisnaesjdpuercasdtecdao*mrsreddrmrmiroatrna,d.l,.ulccmlaebesatnuntledc ta{,ii, compozitie axatd pe virtej. Virtejul era ex-
presia profundului pesimism al lui Turner cdci
el credea cd omenirea este condamnatd unei rot,iri
fdr'5. sens care in cele din urmd absoarbe indivi-
imagini ale unei avalanse spr"e a ne face sd cre- jduulluiindceeveeanceea ii constituie destinul. Obsesia virte-
dem cd a fost el insugi martor ocular. Trebuie tot mai puternicd pe mdsurd. ce
sd re,tinem, totuqi, cd cele mai impresionante din-
tre fur.tunile lu_i alpine sint rezult-atul unei expe- imbdtrinea, ajungind sd domine pind qi compo-
zi!,iile cu aspectul cel mai inocenb- Ea apare lnsd
rien!,e trlibe, chiar dacd ea a a\nrt loc in Yort<- penbru prima oard in llanibal.
shire ;i nu-in lrllvelia. Turrier se afla odatd impre-
und eu cel mai bun prieten, Walter Fawkes, cind Caracteristic dorinlei lui Turner de a realiza
a izbucnit o furtunS. ;i imediat a inceput sd-;i totul, de a excela in orice domeniu, este trimi-
ia note pe scrisori. Cind furtuna a terea Dinzinetii geroase la salonul Academiei in
spatele unei anul urmdtor pictdrii lui Hanibal. Un an mai tir-
trecut, s-a intors cdtre fiul lui Fau,kes spunind:
,,Ei, Ilawkey, in doi ani ai s-o vezi din- nou si ziu a pictat o lucrare qi mai plicticoasd, Trecerea
ai sd-i spui Ilanibal trecind
Alpii (1g3)". Dac[ pi,rtului (I94). Este vorba de o lucrare popu-
larii, gi pe bund drcptate. A apdrut, cu sigur;an,jd,
poveste-a este adevdratd (gi nu exist[ niciun mo-
l,iv s[ bdnuim cd Hawksrvorth Faw]<es min!ea), pe calendare mai mult decit oricare sltl picturd
englezeascd, exceptind, poate, Carul cu fti al l:ui
ea constituie un exemplu al felului in care pro-
cesul de crea!,ie se declanqeazd la o strdfulgerare Constable. Poetul Yeats obiqnuia sd splnd cd
dorea sd. scrie un pocm care sd fie pe buzele tu-
imprevizibild. Pe Turner l-a preocupat intotdeauna Luror gi pepnicttreuzeotavrbelmoueriTcu&rnr€errpirninsu'qiniteinrmteen--
rdzboiul dintre Roma qi Caitagina in care vedea
o asemenare cu rdzboaiele napr.rleoniene (desi nu liona id
diul gravurii, sd se afle irr miinile oricui. Dificul-
este citugi de pulin clar care era lolul jucab de talea estc cd artiptii sint oameni ciudali si in-
Anglia sau llran!,a). Dar ca o furt,urif, din vdile comozi: ei nu pot'deveni populari fdrd'a iacri-
Yorkshire-ului sd-i sr-lgereze acesI rnare conllicL fica sau a inldtura o parte din propria lor perso-
iiln[s,eolceogbeerseoa-rranbeuraiiragtednicuiltuid. e'fudre--
eppailcte- cdci a,sa nalitat,e. Turner era un profund pesimist- qi a
sinte'rn de r:entinlat inbr-o mare mdsur5. la sine cind a piclal
ner qtia c5. a fost inspirat gi a tipdrit pentru in- Trecerea piri,ului qi alte multe pinze in ,stilul
tiia oar{ in catalogul Academiei cileva din pro-
suyenir" care, gra!,ie gravurii, l-au imbogdlit. Dupd
ce am precizat cele de rigoare ne putem bucura
priile sale versuri, poate r-rele mai bune pe care de,- pldcerile pur picturale oferite de respectivul
le-a scris: tablou: prelingerea ilnucminintdiitopaerseteadfruunmd,ai,usil,uci.a de
obicei, frumuseJ,ea
Lini;tit lnainta conducdtorul, ln 1819, in
in ltalia. Cind culmea gloriei, Turner a pleoa|
PLin de speranle el cd,ta spre soarel
Spre uriasul obosit ;i palid, voi vorbi despre coloristica lui,
voi ISnpuvrneemmeaaiinmcualrtedaesfpbrset
Mindrul arca; al anultti pe moarte le. urmdrile acestei vizi-
cu furt uni ;i la Roma, qi-a umpluL
Care i.mprosc(i Italiei, negrtt'i
t21 i:ar;netele de schile cu note sumar.e a ieea oe vd-
Barirra alhri a t?6
zrrrier iiil' ltr inLoil't,r'r'{r l J}i{tl,al rlorra rnali Ia[rlotrr.i caro"l pirtdoqle ln umlrr,a rlirr rlleriy,ta. Fintre Loalo
t'nitnruatcle ftrndalrrri ;1lqr. n1t1'1'*l',r' tirt i,', r:t'l
clil'e slnt,, iriIl'-nrlil'iii,, realiz{r,i fuart,o ciurlate. Elc zenf oste e,rr sigurarii,ir ot:l rtrai J'oi,lroctit,ot,, Pt'r,=
rLrvctL.sr. t'ii a irbarrtlt)nat, cLt t,oLui orice l*ntal,iva
rlo r:onrpozilio trla-qie ti. ln lotr rle a incer(rR ri[ Rrrill-
jrze arhit,errl olrirr olrioct,cle inl,r-ult dr.cpl,rrrrghi, a Ulrn6.toarea pinz[ foar.te cuuriscutI a ]ui 'I'ur.
r,eolul()si(lrrt, |rrlnra clipsoidal{ a (rimpului nost,r.rr nel l'eprezintd tot un subiect din trecutul olasic,
vizital, i'cdin(l fiet,iii.e linie t,a o curllri, r,rrrn si ULisein4elinda-L pe PoLifem (i97); ea a fost pictata
(rs1e in l'apt,,'irrtl ntr ct)ncent,t..\nr p;'ivii,ea asupl'lr
urrlli pirrlr:t. ln t,abltrul rei)r,ezent,inct llorna, :r'ii- in 1829. Ruskin o numea ,,pictura centrald a
zuti dinsllre Vqtic,an, cu Rafael pictind, s-ii cen-
t,rat asupra unui Lrelc oiu.e esL<t Mad"ott,na d,elltt calierei lui Turner" gi neintloielnic cd denotd mo-
Sedi.tt a lui Rafael si, pr:ofitinct cle colonada lui
Bernini, a f6.c;ut ca totui sri gr&yiteze in juruI mentul de virf al forlei cle&toare a artistului.
Fiecare detaliu iryi are rolui sd.u, totul fiind su-
perh realizat. lldrturiseso cA o admir mai mult
c{crcil o cciurcipmutiinsleti.llaTrnernteera',tt.ialtlril-ulnlruselndsirnrl
acestei{r. ltoru,l, (Ig(t) este de asemenea tratat irr oel mai iubesc
nr[t,e!
mornenLelo lui proasttt, spusese clriar cii de fapt
elipsl, iar acele rdmhgi!,e de ziditrie care Ru fur- t fost inspiralir tle o panlonrirn[. Desigur., efectul
rle ltrnrirrA este ametit,or. Niciotlirti'l'trrner n-n
nizat atitor pictori de ia Poussin incoace subi- ltic[at, urr apu$ rnai reuqit in cirre sd se iln]rine
ecte pentru compozit,ii stabile, clasice, all fost [,oitl,e crrno]lin!ele lui qtiin!,ifice (lespre cel. cu in-
transformat,e inl,r-o cmaalrueia'lguitrante[.r,Csuimr asle[a-igttrieal,occSr-.
ci'etlibil rie rniiiestr.itele lranzilii de culoare. Ideca
ouiva prin minte,
tnai acest loc sacru al clasicismului spr,e a cre&
clezordinea romanticS. tle a-l rerla pe gigarrt, pritr enranatiile sau conturrr-
lilr unLri vulcari funregintl poartii pecetea inspi-
Cele dou[ interpretdri romane nu au fost si laliei, labloului ii lipseste insii aeel aer ciuclat
nici nu avealr sd fie vreotlatd populare ; un an tle vis al rnarilor lui
sau doi mai tirziri, Turner a pictat insd din me- anii 1.qiJ0. Cea nrai r:,rntp,rzi[,ii pog1,i1's cle ltlin
rnorie rrn p,:isaj iLalia.n care s-a num5:.at muil
extragldinarii din ele esle
Limp pl'inti'e (rele ttei sau patlu r-rpere ale salti Ila{erJo-,o;rirdLl.eua;,ni,tlrpue(r1.s8o2n)adl,egtliaseGsoalrenraiai
cele rnai indriigite: Golful Ru.iae (195). Recitin- ritr!,ionalii de
emoliorranti
'eloxafrtaevaagoaenle!tpee1i 'p5apesciotinveat{{radgemciet nstiga1u,lea,n!d,airedcinliUoLniaslee.
tlu-nli scrierile anterioare despre Tulner, constaL in sensuri difer.ite, l,aiatr: cle irie-rplicabile umbre,
c[ arn fdcut, citeva afirrna!,ii {oarte drastice despre
iiceasti pictriri,L, spunind chiar c[ lmi cauza un usor elemenLul arhitectonic pi'etlominarrt prin turnuri ,
nrs'[riuemdleelulmluuaiirPeeoo; umjuscpsleoincza$islieiemCi 6liaznasTn[ nucecrr.nrOneprdo,azcit!d,iniaggedait,sdouiatpirAecahneocirau- isuinnruiilLvatnideeristacl,sepaira.iptuulsruolurni asnotaitr:.eilmuip;iinsa rdsriritului
t,_ima lui expicsie qi reclat pi.in l,tinrrr,i
-ppirnoLgrleasivuel-
(rai.e Jlal'e a-qi stringe elemeni,ele de bazd ale srr- r.le ctiloare care sinb r:u ader.d,,al mir.aculoaie. Nu
biectului ales. preiuclecdtile clasir:isle pol ntai e nevoi(j sii spun cir aoesl luinultat si contple-x
fi tlate
uildrii. L)oaltfel rilmul lcginal si r.egr.esir. se po-
poem rlu s-a bucurtrt de populalitabe. Doi uni
t,r'ir.este tle rninuntr cleoalcce sugereazii r-isul, iar insd mai tii'ziu, pentr.u a aldta cd p-dooaretea,lrbrcrii-r
irceastd picl,urii {:r ul} \'is. un r-is al unui nordic dispune de ap,,ecierea publicd daoti
rlespl'e Italia si desp;,e lumea de pr.rvesl,e a anti-
t:liit,ritii. Trilnel fac,e o fciarte mit:ri tliir sLrbliniatl t,r'inul r-rujilor a clat L:r iveal[ cea rnai popularit
dirrtre [{)irt r. ol)r,l'ele lui, Ya*L de luptd-Timera-
l,lLtzir: lrr rit siiri, clr-' iirsrlril,r,rure uIlr.i vise de fr:ri- prtruiuLts'lure(l1titr9to8dr)ce.asltllsinct,dtottrr'cei lrarurrluticrmiijaprrlurLruaeirsc''lel,aelRnt.ddlnsepcariei fnaarcaefii
r.irc, &*trz-irtr,l itprte,rt1t,, iir r-rIrl ttll L(riirili-)/-i!iei r.4rr I],E IJ9 dis-
i|lltlr'(r ltlb t,e I'ii l'i r'rr|irrtl 11rirr6irl tle fitr.l111le
cu rt
cretl
cri eahilibrul intre roqu qi albastru s-a degradat pinir in 19110. Lungul rri l,iLiu t,urnelian (t,ilhrr.ile
lui 'I'ur^nr:r meritir un st,uclirr special) ost,r, tr/1,/br-
din pricina unei alterdri a pigmen!,ilor, mai ales in nitrri. *-1tas .cu. a,bu.r,i ln afara intrdrii urttti 1iorL,
ce priveqte o patd de roqu din mijlocul apusului
sruenlmsa-aliz. inqdf"laatpidn. maiccedaEstid.nauuifiogir,nndiydcutnsonnotlaap. tAeautotn-
care ;lia-aepmioe!r,diauct etramnis-opaproeantlea;irdrsapr iarac,umduspindt sen- care Ariel a pdrrisit portul Ilarwich (200). Fiecare
cum
sibil
imi plac unele opere ale lui \rerdi pe care obis-
mriam s5. le socotesc bune doar de ris. Sini sigur cuvint a fost ales spre a convinge c[ tabloul
spedeusertscevlaaporeatormectualdarlti;ianiraaepmlilsasoscdbetmar,irtTdaluelergfngaaeeplrdtpeei-aioactrrau.rtdaCcslgepuauisvsnpaurs,re:ci a,as,ri-i.eaonmbui-i
cE Turner ;i-a pus sufletul in acest tablou. Ca
un mic remorcher cu un obraznic cog negru sit
ajungd s[ tragd la gunoi cordbiile care fuseserii
castelele glorioase ale copiltiriei sale era pentru
mai credeam sd scap, dar md simleam ol5ligat
el un eveniment tragic ce se cerea consemnat sd consenrnez ce vdzusem". Este cu certitudine
prin acel cer rogu cS.ruia i-a dat valoarea de simbol
al tragediei qi al morlii. punctul cel mai inalt atins vreodatI de un artist
romantic in contemplarea groazei. Desigur ce nu
Dacd am simlit o oarecare impermeabilitate e vorba numai de simpla consemnare a unui eve-
la sentimentul erprimal in Vasul de luptd Teme- niment, ci de unul din cele mai puternice exem-
irnarcuel,praivceegatsetaunltuimsu-latambalonuifevselasttitcaitlulguiid'eIuprnuelirn,
ple ale for,tei compozi!,ionale a lul Turner. Nicio-
datd n-au fost mai fericit utilizate virtejurile,
Pace, fwneralii pe mare (I99). Turner a avut inten- rdsucirile gi diagonalele intretdiate. Scrisese odatd
prietenului cd ,,fiecare privire aruncatd. naturii duce la un
lia ca tabloul sd fie un omagiu adus
David Wilkie, mort pe mare. Este echivalentul
pictural al unei inscriplii funerare ;i se qtie cit rafinament al artei". 7n Viforniga, observalia a
fost complet asimilatd viziunii interioare a lui
de primejduit de nereuqit este acest gen. Aici Turner despre ceea ce tlebuie sd fie o picturd
Turner spune totul prin ac!,iunea luminii qi in-
tunericului, prin focul reflectat de apa lini;tit5, gi poate tocmai- db aceea pinza in disculie ser-
v.eqte ca verigd de iegdturd intre tablourile sxpur.
cparindefiomrooansiialudiiaHgoienraonld-r'dmeusfumBossci hp.inTzreelbeunieegrsed gi vestite, cu subiecte poetice psiunj,ainractiirvceu,m;is-tcaenl-e
adaug cd predominan!,a negrului, unic5. in opera deopotrivd poetice insd mai le-a pictat numai
lui Turner, nu e numai un semn al doliului ci liate vizua_l, pe care artistul
pentm el.
si e nluzie la preferinla lui Wilkie pentru aceastir
culoare pe care criticii contemporani au contra-
pus-o deseori predilec!,iei lui Turner pentru alb.
pPiacctea,,fudnaecdrailmii pperemjuarrderdiloeveodecqeterecaduT, uurnnersupbuietecat
elar definit Dqai irnltaeliagcibeail.v$reimdoer,eparcina lucru
acest ince-
si se qtie. 181+4,
tase, in general, sd se mai preocupe dac6 era
sau nu inleles, qi a trimis Academiei o serie de
picturi despre care se spunea cd. sint ,,micile glu-
rne ale domnului Tutner."
In acelaqi an ca Fu.neraliile pe mare a
o pinzi care sigur expus ;i
ar fi fost respins5. de
orice co-
m.isie de avizare a Acaderniei regale de art[,
130
x mai aceste tablouri l-au reaclus, in ultimii douA"
zeci de ani, in actualil,atc, alat,uri de artiit:ii ti-
TURNER II
nerl.
ELIBERAREA CULORII
Cind pinzele ln chesbiune au fost prima oar'[
Miqcarea romanticd a descoperit sau a redes- expuse, ele au fost clenumite ,,ultimi1 turneri",
sau ,,turnerii ncterntina!i", sau chiar ,,schi[,e".
coperit importanla culorii in picturd. In textele De fapt nu ;tim cind au fost pictate, putem insl
academice de la sfirqitul secolului al optspreze- sd ne d5.m singuri seama cd, depar'le de a fi neter-
celea, referin,tele la culoare sint adesea incredi- minate, ele sint rezultatul unei indelungate ela-
bile. Chestinnea era tratatd ca celra nepotrivit,
bordri. Cit p.'iveqte ipoteza cd ar fi fost schife,
aproape ca un viciu, qi se inlelege de ce: culoarea ceea ce cred cti vrea sd insemne studii prelimi-
se adreseazd sim!,urilor, nu ra,tiunii sau simlului nare, sin[, de obicei, e,xact, inversul: reinterpn:-
datoriei. Totugi impactul picturii moderne se da- tdri ale subiectelor tlatate deja in sLilul conven-
ltieoleriaCl.lySded-pluriiv(i2m02, )d, ereearleizmatpdlui,na1c8u0a2re, lql iCreaitnatrearc'--
toreazS. aproape in intregime culorii. Turner a pretarea aceluiagi subiect, folosit cu treizeci de
fost cel dintii artist care qi-a dat seama cd. culoa- ani, sau aga ceva, nai tirzitr (203). Con[,inutul
rea ne putea vorbi direct, independent, dupd cum originar ;i chiar compozi!,ia sint, aceleaqi, clar ln
s-ar pdrea, de formd sau subiectul abordat. A lambleomaccinstuvturladunplzaellutuaettei,laelTeoururratirruduenecen-erce.ruficiPrlaoe-rrasiemcriendedteclereveoeinanlnuvtgiuiesanenmrelgdiacoaranilnmitameeld.e,bI^adandjuueturlp-adlopaprcdpeurdlaunmilt---
ajuns la atare convingere imbinind doud insu;iri
in mare md.surd opuse. Pe de o parte era un anti- zX timpurie reprezentind portul Hastings, nava
aurie e plasatd pe un fundal de negurd aidoma
intelecLual; analiza, sistemul, autocritica ii erau
unei pete izolate de culoare. N{ai tirziu (201),
cu totul str[ine. Deqi era mare cititor de poezie, culoarea intregii pinze ajunge nu numai sA repre-
nu putea scrie corect gramatical nici mdcar o
frazd. Arta lui se baza pe instinct qi se materia- zinte, ci qi sd ;i simbolizeze lumina. Navq, cale
liza prin intermediul simlurilor. Pe de altd parte,
iubea atit de mult culoarea incit a depus efor- in studiul de inceput pentru portul Hastings consti-
tuia tonul cel mai luminos al tabloului, rS.mine
turi imense pentru a-i studia efectele qi chiar acum cel mai intunecat. Totuqi, dacd. se comparS.
cele doud. originale, tonul acesteia apare, de fapt,
teoria. El, omul cel mai pu,tin analitic, qi-a concen-
ceya mai deschis decit ln prima versiune. Ce
trat mintea neorganizatd dar pdtrunzetoare asu- transformare extraordinard ! Cum a reu;it Turner
pra problemei tmbindrii culorilor, iar in cele din sd, o realizeze ?
urmd, eliberarea culorii, la care ajunsese, a fost
rezultatul unui efort congtient qi deliberat. Parte Ca qi in cazul lui C6zanne, cred ci. Turner qi-a
integrantX a acestei realizdri este rnarele num[r cgdeaa-mtl pl[nrmitviieaaqi tloeuam,rd5ine.osaneseadcm.e,saditaadtteeoarpit-ods,idbienilitaaptaepraitcet-a, qi, in
de pinze clesl,inate erclusiv propriilor priviri. l-oc- 132 intr-o
folosi-
rii, in tinerele, a culorilor de apd. In cercurile
academice era de la sine in,teles cd uleiurile res-
pectabile erau inchise la culoare in parte din
133 pricini cii velniul vec;hilor mar:;tri se irtnegt'ise
crr l,imprrl, in liart,e p{}nl,l.u t,ir pii'iol,ii scculului lui Somer HilI, aflat' acum la Edinburgh qi expus
al rsaptesp;czec:rlea, rurtdele pr'in esrerlent,d in r,,+ca D,,epsicplroerTi udrenexr'lb;i"i,miaitarLionrii1l8tr1i-6s,eFslpauznlietta,
ee pruveqt,e peisajul, c'rar.r de fapl pictor.i larc hl- in 1811.
crau cu culori intuneoatc. Cele drnt,ii succesc ale
piotor de acuarele peisagiste i-au c[ sint
lui 'I'urner ca cel mai bun critic englez inainte de Ruskin, scria
cI tablourile lui Turner ,,sint in prea mare mS.surl
sdtlit increderea in valen,t,ele coloristice ale aces- oableiecpleerlsopi epclotivperiiua-zeirsieenedin9i reprezen-
tui gen cu mult inainte de a o fi dobindit in uleiuri. abslractiuni
lcPourainsceutrkelrnrailcecuaoarerbeigleenfleeucittetinulmrpdeueqrtileiugm-uigrmrudlaujilo--aritaaetterriaasst{cdonilnoucrmaoeileo- natura ci
tari nu ale
ale mediului prin ccalarecdaise-saier aii sint privite". Obser-
va!,ie juclicioasa
referit la lucrS.rile
tirzii, har in nici un caz aplicabiid in 1Bt6'
cle rrecesitd.!ile profesionale. Degi primele inscmniiri plivind studiul siste-
Cam dupd 1806, mdiestria lui Turner in genul
matic ai culorii intreprins de Tut'ner dateazd din
respectiv era atit de mare lncit anticipa multe 1802 cind a vizitat Luvt'ttl Ei qi-a facut pe carnetul
schitre copii miniatrirale ;i- analize ale pinz'e-
din efectele pe care le asociem cu opeia sa tir.- cle \reronese' cred
zie. Aprorimativ in jurul acestei date incepuse ei lui flllan qi c[ moment,ul cri-
lor
sd ridice bariera dintre opera publicd gi cea parti- tic al eliberdrii culorii l-a constituit vizita lui la
tcseudalafireds.am-oefnqiclii,inaturldetdbsupiieicnes[adiniandutiam]utidgm, -idi ianbntarieriaepirSev.risecoleiriiaacliyltneada-
Vene!,ia din 1Bt9 deoatece acolo intrel'eserea cu-
lorilor reflect,ate qi refractate umple intregul cirnp
al privirii. Primele sale acuarele- reprezerltlnd Ve-
nu-l mai preocupa existen!,a ei. Ni-l putem in- vnaeitlieascsindtejtaimfoidloesi-reaaprorogaupluei'aiporloogzeutliucieq-i dar ele
chipui mic de statur5., td.cut, inclp[,tinat si secre- a albas-
tos, cu o minte pdtrunzdtoare gi o urd aoerbl trului ca baz5. a unei armonii coloristice de necon-
pentru orice predispozilie intelectuald lncit se ex-
prima numaj intr-un limbaj simplu qi deseor.i ne- ceput in nord. Asimilarea noului registru de culori
s-a fdcut in timp qi cu dificultate. Schi,tele exe-
gramatical. Doar lucr6.r'ile destirrate publicului slnt cutate pe loc siiit incintdtoare, dar reconstitui-
cdeattdatteorciiuaucerrotfiutuzdaitnes[gai dvrm€imtdecinddoeluancguaatrde.lAcecr.a- rile Vene,tiei, rezultate dintr-ln proces acumula-
1,iv, sint ijouri,ttiafti,e:a;itecormnfeunzuel. Judeiate ln sine, ele
cea din ilustra,tia 204 unei exper.ien!,e ar putea atit
imediate, consemnate -cuessternicldtual necesar-al unui de des foiosit cu refet'ire la {T1ur',nveurlgdaerizcadrtere" cri-
fcaaplitg,racrfeZdecnd-eaarsepluetaega[ fi relativ timpurie.
De ticii generaliei precedente. Pe de altd Pl1te' amin-
de acele tr.aniorieri tirilJdespre Vene{,ia, realizate intr-un fel de stare
di-
recte dupd naturd. pe care Turner le-a erecutat de visare, se numdr5. printre cele mai frumoase
opere ale sale. Visul era atit de viu incit, deqi
la Home Counties pr.in anul 1807 qi care il antici- trei ori in
peazd deci pe Constable cu mai bine de o decadq. 'I-^urner n-a fost ta Venelia decit cle
f^oaPrrtiemienlteunpeicctauteri, e-\puse ale lui Tur.ner ni se pal veiraa'!c[aEpiadbeilfiesc[araetadcaetdopednivtreursoitascteurdti.epseuribo.ieacdtde,
dar, destul de curios,
currosid- dintre iare unele arnintiri, concrete' clare gi exac-
l,ori ca sir George Beaumont, obignuit cu tonur,ile
te, sint fntmoase in felul lor. Multe reverii avind
ipIn,ucrsd"1rq8hi1m3siaBiseieanutpumlninoegncatetiedl easlpleuumvneeincaholizuloitiraFtmeaaarteiansrgttrtiis,,otiunnlcuceii-.i ca subiect laguna,
lucrate in toate perioadeJe,
,,mult rdu a pricinuit strddania lui Turner de a pind in cea cle pe urm[' se situeazd ln rindul celor
mai emo!ionante lucr5.ri (205).
face ca plnzele sale in ulei sri &rate oa nisto acua- In ceea r:e privepte c[ldtoriile ]tri Turner la
rele". Crletl cli se gintlen la cer.ir irr gernri I,abLlr- r34 135 surl cle Roma, ttt arj mult imi place alum Golfnl
lB):r_r"t,:lqtol,t'nI.rqnr1sia&taplnel lmprlca Lotuqi crr lclul ln caro l.rulirr,alLr si lr.ia pr.aI rl,.,.rrr.lrurr,,;i iii voj p11.16
lipsr:ql.e legAtrrln r,u nrrsanthlrrl. rrn talrl*rr lrrrrrin,rs rlat rr-rrri r.eli a,..orlrla tinrlr ia_nri
igilUlailenncroapacnreoesif,nsotiastriun,jtmridauyeec,riieRdlilaemnuelleeaec.anstrstcee.ic.iaoplca,ala,ernfptt'aeuouulmrisuinnsilet"teieprrrgsopp'reolratnism,nzeacttu[fLiieilaionidmc"iecoop'lnlreuuspmiltiso,riou"nn"c;auii_,j aigII.\irrlr'.uairlcetlirtll€n.ei,ct2lrl.h\rrV,lrrqorra..irir,rrWt{i,t)A,iireacrriatlIeta,rniolrntLraciuttls':oi.cctnrlat,,lrrrb,rrrriilrirrpprn1i.lai,dro:isruaiirrnp-a*nato,arri.rcoi.,errrs.r.-p.nIotorrrlio'ornirlnrrmc.poiisesttf,tzior'u-iGrlirrre.tan,rRefsicerupim1irni,rr,-rt-.
$r culoare. Aceastd. senzqlis anul.;e;"ra:;;p;r"eiol"c;upata
de carrr r,uLrliie sinl astfeI gr.tr{ale ;i rrstompat,e irrtril
detalii, iar incer.carea de acest,
-ptllt,e_ori3:tea_fue{lc'n:etegUiretaepgad.rg,uliItnnre(e.treraa-leupnt'neeeanie,mrariprrt;unimicttme,p"anratitonev.ra.iideetoixglcacri,i.uarsStues.ucnitvarezotrrp,rre"eter.ltelineAil"terd,1u"rie-eipsplrrctroeoepli.ni-teoi.esriuasrarea___.-i s{ p;,ocfirc.1 tr,anzitii ni,.iicr,,loasir. Anr tjrtt,
exentplu cit'o&r,t'c,e tlest't,,.i f'rrrner. ponieneR de cit,
t,ablou
ii ciator,n el lui Wat,Lcarr, pietinr.l si un
spre a-,li c\p.,;ma r.r,rcunoEtinta. 'l'uilner. poat,o fi
sr)cotit rnaestnrl p.,in rxcclgn!,ii al amintil,ir lui
de pictur[, fop11o api,opirrt[ de nronocromie. g'1enn-
au un efect imediat. lrrLr-atleviu,, ele .or,gin i,nei* tr-una din cele rnai l'rumoasr, pngini cle ur,it,ir:ir, Rus-
pasaje superior finisate cal.e se aflii tioar. .in acelc kin alatd
deosebir.ca tlinlre tl strllucitoar,r, minia-
lsV,lrrirprriuelle,rcutrItlni.ledLdecrIeaetuelel.ncrnv.irtrae.i,daDfsrirti.icen.udtlarpinrc.bfraparliriiail.rt.ra.rolro.tliab,tlienirra.oLi(b\re2.rliarr0lrr,re6ypsuis)eeanllarecutrs:to,ilierrnicirrconts.lel,.ri,rns1n,r.tse,rrlier.ntrrureolnaan.,'zaine.dolii.claedgivliiiaisinsesatuel,oriuar.ruirr.,luapleiirlti.ru,*,lar,ii_rn_.rii tur,l persanA si
lelei tontrl lini$tit,, r:st,ompilt al acrra-
lui Turner un lac eir.ef ian:
r.r'11;.ezentind
to-li,t,Ndudee mai mullir t:uloar.e in lumina aL:eea po-
ambrri de pe coast,a cea
deah.rlui clecit irr
mai gtears{ fmnzd uscata. Lacul nu este albastrir,
ci cenusirr in negur.A, ajungind inLunecat sub unr-
hra adirrcA a pinilo,. din Voirons; cil,eva nlinutr-
#llfrctgmsblirgtntiznslajtr,ioriecouur'aiertr.uori,c(,rr)(ta_lzlirlna.moor{irmufi:itplirua,stlstlc.lnrdiic:upuii[JLteui,brn,nr,lt.rue.actcrir.rizfilrlr!arorsrsiacnrl,arc.ri,tlr{iteutltnl'nlatltrrrrrar,dcip.o..ta,eamlrsdcattaum.corsre:erernatvore..colebrieerra,lroio.ief,.n.zoaacai:trirrdTieiasL.rncdls,etiatianmbiiicrrnrcrlDeriifrrtrtp.!r.taidaetei,itcrpniraelimlrornr-errdaelLiicts.nuviuzuraeilcfetl,a,rcejerellaarrpad.a'eiu's)ars1lappteiroplui,zs,iCqe'1iurna-ritrstrit.re.ict,ilencrct6e\[,traeirilu.e-udu,lxipnt:hlsotiubm1lrluenrrilolio:oaea,i"atMlrsnotaelrlaurrsotlattol.r,turors.eucrea,rt:uirid,r_r.trr1g.,urPtie,oriresiieug,a],eqzl,lcl,iiu,,r,ri:rmcj,rti.ai1lin,an'bcrcirea"tii,r.t"aflunbcrlol."iriueu.n.i.*"toortfr1rdo,elr,l,,Cidf,,rr.or,imip,rir;cio-r1r.soo,lcoron,u-ra;rn,r.eOontei.aile]o"ea-ieui;L,laan..1er'ae*r;,ea*retssr,.rsi{iidsreJ,a"ills,p;veus1reitrii,.li"neCrauiriri)aiazisfpc;ueiCrndnalaRr,tl;uer,luu.sittohahl,leelrue:n,an,sirrieicquursrgaaiuilirlci_it-_ulniri-_trnu_-,ii lJ6 c,hiuri de frunzc invcizhiibseil{l.acocunlsotaitrueierstiooalsRingiorrtrad
floare
alb[, abia
cle veselie de care se bucurd stinoile clc pe mal.
Una singur{ din pctele nrbinii ale manusct.isului
olient,al ar fr,rrniza suficir:ntI
rogul din intreaga p-'rtductie orrlnare pentru tob
lui
'I'urner"'- de acesl^gen a
cai-nrler9lsoajuc\rp{lieniatdtoleaivatienetTrderaud_narpeeno(ielein-rusc,trehtoraiousr:z,l,eouinrarriialuleeplb,rasoartrtors-,deuqtrlsuutuurcuililstenodi aerseerieflee'gl,clcaicbLaltblernedbrcenailtucurrai-erssirlieveea
deoarece i-au ar6.tat in ce fel poate fi transpus
ansamblul unoi. irnpi.esii vizuale-in echivalenti de
t'u loar.e st,rAh.rt,itoar.e, f drd nici un risc de arti-
ficialitate. Atita vr.eme cit coioristica sa depin-
dea in r.rltimi instan!,ri
de experien[,ele clire'cte,
r.r.r prrtea Ii rrrai Lrsoi r.ealizuti lu Verretia sau irr
*r.rdtil IIt l.i*i. [.'ia i ei,rleir:, itLi. r:lnrpiile Aiigliei ni,-i
l3i pl.iit,t'trrr citrrli de prrIirr srib ilrr4irrirr.r,a Lrr ntttu-
ral6. Prol-rlema care-l preocupa era s5. gd.seascd paeifate de adecvare si tle recltrre a but-,ut'rei srrn-
sub cerurile cenuqii subiecte cate s5.-i permil5
liberlatea cle a folosi nLrua sa gamd coloristicd. u!,uluriil,odr.aPr enibciurinedri clreptate esle el a.sociat desfri-
Prilejurile oele rnai la indeminS. i le ofeteau apu- desfriul p5.rut mai lipsit
nu a
d€r agresivitate decit la Petrvorlh. Stdpinul de
surile ;i r{sdriturile soarelui. la Petrvorth House, lordul EgremonL, nu era c5.sd-
Rohrl jucat de apusuri in alLa rornanl,icti oonst,i- torit ofieial; era ins5. su{icient de bogat ca sd
Iuie un subiecL prea vasl pcnlru un silrgur. r'api-
tr-rl. In alara de cfecl,ul lor emo!,ional qi de ecoul treacd peste conven{ii qi dcstul de pi'ietenos spre
a nu suferi de singuldt,atc. Spunea cd-qi Iuase,
pe care-l stirneau in cS.uLdlorul Ce imagini trans- drept devizd ,,tr5.iegLe qi lasi qi pe algii s5. tr5.iasc5.",
cendenbale, ele ddtleau pictorilor peisagiqti pri- ceea ce putea echivala cu ,,Fd ce-J,i place", cdci
lcjul de a introduce in opei.ele lor. urr inLr.eg n6- dacd vreodatS. o cas5. a fost r.rednici de inscrip-
npPuuronrcpceuhdriieuaull-sppuceatcertearuafluiltifde-elsareorosrfuii ,pfrogiamsltbeledjdnsi,otiptso,lardtouoccapinalidurtelsa.i
birlldtur[ qi ne-am astepla ca Turner, cu prefe- lia de pe abaJ,ia din Theldme llicttiune pareneticd
rinla lui pentru efecte oopleqitoare, sa fj forlat
rabelaisiand.,n.t.f, a(leasta era Pelr'vorth. ,,La Pel-
rvodh chiar qi muqlele, spunea llttydon, p5:'eau
s[ qtie c5. acolo ela loc qi pent,r'u ele, cir ferestrele
ci[eodatd nota. Irucrul cel mai remar.cabil insd le apar{iner.Lu". Lortlttl !)glernortt era un pafron
gerreros al arLelor', fiiri-i sti inrltlinS. legi in materie
irr I^rarpltirrsnuprilucl sale esle tlolicaLe!eu lt-rr'. ainct'eg1s'lr,:4f[e. l111a, de gust dup5. clrm nu o lircuse nici in ceea cre
hirbie oulori acllorasi privesl,e rnorala. Nu avcir trsvoie de ala ceva'
cu rnasd ani, 'furncr- a Cirstigase <lerbiul rniii tles docit, ol'ittare altul irr
compautd. Iu
stclificab [,r'ansparen!,a, ciqbigind in schimb uni-
t,al,e qi bogdfie. N ulte dintre respeolivele acua- via!,ri. 'I'ullrer ltltr socielate ii
rele de ntici dimensiurii arabd ca niELe exerci!,ii cat'c iriall,a pli'r-
Lui
cea lipstr. de lorrnalisrn clo la I)r.'t,u,rl,'Lir. 'l'ot, cleea
pe ti t,emd, inlr-o singurd culoare, ele fiind tot,uryi ce a rpleicfelalitciarecoalttel-ibesliiiip'iii.cttainsuelddeisnbturel -cesleLr'n5.tIau-i
tlovada unor experienle profund trriiLe. Cu greu
am rezista tent,a,tiei de a lc desemna cu terrnenul cest,e
incint,rit,oare t,ablouri il rep;'ezirttd pe lordul Egrer-
lrmzical cle armonie sau simfonie, uzantd ini{,iatd rnonl, inso!'ib de ciirri irriolcinclu-se pe jos aoasd
in osfinlil, tlc srtiLtc cirttl urnbrele cerbilol se pre-
la sfirqitul secolului ql noudsprezecelea de cdtre lungesc pirtI tltrp.r'Le pe 1,eras5. (209)' Intimpld-
Gautier, cred, dar popularizatd de Whist,ler. Ar
tor, aceastS, piesir viideste in rnotl lirnpede prefe-
fi insi cu totul eronat, dettarece flunluse.tea rnici- 'frrlner ctr baz5. a compo-
lol acuarele depinde in mare ndsurd de delical,a lin!,4 h.ri pioLtit, lienbrtr elips5. qi irt intelionrl ca-
l'emernorale a lucrurilor v{zute. Fdrd o conceplio cle ascrnoltea,
zi[,ieri. A
coloristiod preexistenld., acesLe observdri ale nir-
sei, pliiciridu-i isn5d. ianflid!ci;uelzoerileryiqpielrSoe.sidlatlu!iriloeasspileu!e,i-'
burii ar fi fost sirnple banalitdli, dai' in acelasi
[imp, fdrd bucuria experien,t,ei reale, ar,n]onia ar. El le nota de
tpaeerlqotLrele--bucfia[rs[qIi cum i-ai' li privit o pasdre sau ull
fi devenit, o pur5. chesliune de gust, pierzindu-gi sir-;i baki captrl cu felul in cartr
as[fel puterile mereu proaspetc dc a ne emoliona.
alate. ,,F5. cc-[,i place": rezultatul
Primele apusuri de mari dimensiuni cit qi ni- a fost Inlerior la Petutorth (208), neindoielnic cea
cile studii in acuareld au fosb luoratc la Petrvorth; mai libeld picLurS. din secttlul al noudsprezecelea.
dupd Venelia cred c5. ar:olo mai mult decit in
orice alt[ parte s-a simlit Turnerr liber s{ trans- Cred t:ir nu mai incape nici o indoialfl c5. 'fur-
pund in practicd at,aEamenLul lui {a!a tle crrloare. ner se simlea cel mai in largul siiu cind era liber
llafinamentrtl ccilorislir.l itnplirri o irrcreclibil[ ca- 13E tle or.ice r,onst,r'ingele si obligalie. ceea ce insenrna
r39 t.,ir ptttea ltictrr rtrtrr ii pl;tt,i'it ltii si cclor tritorvil
pi'ielerr.i. l)rtr', rrqir (rlull sl)uri{.'ilttr. in. ('alril.rrlrrl 1rt'tr- furnalelo qi rotocrr$lela rle negurri so potrir"enu,
inrrot,ul sa,qc
cedenl,, el s-a clelr;'ius incel,ttl crt ilrrrrirlor t18c1ar(z)u, lalr'iltu, rll,rtnsrla,iihbrlint:eil,tlgeicri:tt,t lln.lrttistnrrl silrt,
foloseast:ri do rrorta lihc,i'l,al e si in pir:l,urilc calo l'alnrer,ele insori-
te ale Nlcditelanei. Ill al fi put,ut, li, pe lingir
urnrau a fi e.rpust:. Cirinr' ;i inl,r'-rrn l,ablort o.r1to- toale celelalte, niarele poet, al roma.ntismrrlui in-
rrtrlril prirt exrrolentti t:t ca,l.ei, incdrcirul cdr-
noaplca, pict,at i rr 1\efttl. clustr.ial.
ibu.n I 8ll1r ( tSl.|), a le(,uls ll
ll()uit g;lnll trolorisl,icii int,r-un {rrl in calc qi-l sal is- In aceeaqi vrenle'furner a int,r'epr'ins erortul
fAt'rrt t't'ntr 1rIp(j1q1iii, fArd a lcntnlla sA fie crr cel mai liotdlit de a stdpini teoria culorii, citind
tot,ul pelsonltl. ln aceiaqi arr iritinrplarea i-a fur'- qi adnotind acea carte deosebit de importantd
rPrinzarLl,aumrer nstrurl,rliueic(t2is1l{o))l.icTpooamtIlsnuoraaptseaa-
Incendiul despre subiectul in cauzJ., crare ei'a Farbenlehre
ocsardrlpsu!l.,ui'iinmsGemoaineilacth,dseci .oaccDnaersuteltsp{,L[cdaocinnummub;ainpspaeutlte,,.sre,lcrieiuc,fllaiNorrelairdavlectlbofvrlutrailr.catrtfGliatrortnleeeatolstriLree-:
;i-a petre- t'ece oritre luminti r:olurtitii c miri inchisri tler,il,
cuL-o lircrincl zeci rle sc,hiLe in acualelft, iar e.rpe- lurnirra incolor[. Ill irrrtlea cir iunrina ulbil r sint-
rien!,a oi;tigati in pict area mArelelor apusuri pli gi omogenir qi se colur'citzir rrunai rrintl trer:c
in realizar+:a cont,r'astelor dintre cerul aprins ,si
,1i
albastrul dealurilol inclepirtate, i-a permis sir
lrateze in ar:elasi chip subiec,tul in tloud splen-
dide .;i convingJtorne pinzi). Ambele \.ersiuni ale
1gisntai,'litbrfnttetrra!r',-raio,cl(suattelrmtbnlesilntI,tairuin'o!l,lsitlrourio)tllpusnacorctet,ifiet.cli]uIrtJrrllrolteoim'isrltenlrrt:llrittrillreerloel(lna')istirr{-eoi ri'li(sztl:eeoeznvnatirn,t.,I
acestui eveniment is',,orir: se allI in muzeele ame-
ricane, ele fiplurind plintre foalte p::linele opele
L.itt meditt opao asr)zilt in ftr!,a inl.ttrrglir,ului pr'()-
cle alti. p.rnt,r'u cal'e ored c,[ ar fi fost justificatir
re{inerea obligatorie in Anglia.
Ct:le rloud pictuli, exp'.lse in 181)5, arr fost' ltine rluce ftuorrncrltrrrli inaclbhlisst,l,siia-u fumul rle ],igar.ri in
primite; trebuie .sri adm;.tern ins{ cf,, plin anii rrmri faJit
1840, tablourile e.rpuse de Turnel von fi dat nrult irrsusi rertrl alhastlu r'ilr'o
de fpuicr,ctuI rc'{r.itAicnilroar m,siinrtn,ict,mdher,iialoVr iAfocrand.iyeam. ieDi oleigaanlei rru t-' ttecit o mal'e tlensiLate tlr: almoslerit opar,i
de in fala rrnei irtfunecini totale. li'a pi'ot,c,s1 rrl brr-
nului lsuiimStairmnpuoclt,rI'liuvatle,rs.tiininrlpeoi,t.a,isv(imr ilrtrr)iiit ol ut,ii-
mai tirziu apiroi{ cea m.ai extra,rrdinarii clintre
pinzele prrrticulare. cleslinatri sd rler.inA. publicd: crrlrri Drrr.u.irr.
Ploaie, abur, uitezri, (212). Ci'ed cii astS.zi olicine F'ir'e,sle cti oarnenii de,sliin!,ir l-irtr sus[,irrrri l)r]
recunoasle cii ea este rrna tlin picrt,rrrile cardinale Nervton ttupir curn biologii olt,rttlrcsi contin'.rir s{-I
aie sr:colului trI norrdsprezecelea, atiI clin puncl, cunl'irme pe Daln'in, de;r in fiecalc tiirrtle cazuli
de yedele al subiet,tultri cit, qi al erecu!iei. Sl bunul sim! a riclicat rrnele intreb[i'i citrola nu
ne l'eamintiln de lrellrrlile t'incl rtanlenii t,ei mai
sensibili, lluskin inaint,ea l uluror'. socot,eau ca- li s-a dal niciodat[ vreutr lii-qpuns. Deoarece teo-
ria lui Goethe se baza mai mult ps e-\perierrla
vizualir rlecit pe rnatematicir, Turrrer u fost, deo-
Iea ferat ir l'derseppebct(,'i{\'ruvlilt,ianbglro{)uz.iitlofrr';it'leipascatrtl1c.tllIltlrol t,tlir-r sebiL t'le lecepbiv la[,d do rra, clci nra sll'il]s legatir
ziunc din
neirrl+:lcs. Par', det,i. sA fi fosl ,jrrstifir:ate, tlourr- t[e pr'opria-i ntunt'.d dc llictor, in care rlulte dirr
zeei de ani nrai tirziu, tlouir celebre descriei'i alc
Iui Hazlit,t relelitoate la pirrzele lui Tui'ner': ."abur' cele rnai frunlttastr cfecto de culoale fusesel'ti ob-
vng r'o1n1.111" si ,,1)ol,l,t.el p ale rr.imicultri, dat frtarle
!inuto gla!,ie ,,t.rAnsparerrtcloi"' lui Goethe. Ar-eu
1rf.i',:.erllrrT.'lt*r-'"lri.rttiiI.ttt,{rr,'rilrt'iatrt;.rra'tr,',;rl-'r'rilrl',l(rl'larrlrst(l]irrrt'iitiartvliiert.ltlrlCi.n,rrlf[tr-lrttrcliarlttif'-rtl.iteltet,rirrt.te,-,,ggiliritesrttilarr-it.-. tlesl,uie l'ezel've fa!d de t,eoi'ia goethean[, dal in
ans&mblu p[r'erea si-o lxprimase prin cuvinteie:
,,da, impu;cdttrr.a il logt, bund,
140 insit n-u ret,ezat,
aripile Jliisiu'ii". Ritnuiesc t'ir a
trinis Acaillnriei
in t84l), ca un fel dc tribub, doud din cele mai ,9ocrrelr, rc(piintl us(t(r. nrirctirtl, inci rrmr,1., r.tr
stranii pinze pe care le-a e\ jlus. Elc se irtt,it,trleazri
Umbrd. qi i.nturuuici scur& PotopuLui (2I4) qi Lu-
Itr,r pttlbtr,:a t:lr upa. drrt lunzinri. rrt rtistp. !rii:r,i;
mind ;i cLtloare (teoria lui Goethe ), dimineal.a dupd
reflceta
Potop (213). Ambele tit,hrri sinb inscilite de citeva
Piimintul ;i pierdutele-i contuntri, spet'anft
r.ersuri clin poemui lui Turner Speran[e i'n;elate.
Ideile iui Goethe sint mai rnult sau mai pulin pr ev estin d-o, tr ecd,toaTe,
corect ihistrate. Ies ins5. la iveald alte citeva (.)o, gi:u vcrii t:a sa n.astel zboctrci, catle, moarr:.
obsesii turneliene. intr'-tt singuld privin!,I cele Versurile, lu de c.ei mai prn, lirism, sint fra-
doui. cazuri sint afarl din cornun gi anume irt
caract,erul toLal al virtejului sau al villorii, formti pant turneriene.
de compozi!ie legatd in mintea sa de ideea nimic- Prin )-aanaiip1u8s4rr0ri, interesul lui 'Iurner s-a depla-
niciei omului, idee care apS.rea tot mai lrecvetrt sat de
spr.e r{sd.r'ituri. Splendidele-ex-
plozii stlilucitoale pr.oduse la Petrvorth au fd.cuf
in opera lui pe mS.surit ce el insuqi er-olua ntai ioc conLemplatiei rrrai palide, rnai clelicate qi rnai
v,e,Tsrtd,iitaulf[rredzusmI matadi espeIa- mrinilieskterccraiuorleacssoeen. rtRridadiscstdu[rluidtiueltipidn:itfraeeprdaplsdmaeuinadpfeuspsieCppeedrnr,ntrcinueb!,cuual-
vert,iginos sp;e pesimism.
re", spunea Ruskin in
sfirqitnl Pictorilor moderni 1i nu mai incape inrLr-
iald cd ambele picl,uri in discu!,ie sint rdcolos unesc primul pian crr cer.ul. Intreaga re-
viziuni aprt-
caliptice. Seara potopttlal, in ciuda in;iruirii aproape prezentare devine o tesS.turE continud. de lumin{
ridicole de animale ce pot fi clescoperite in in_car.e-pulinele obiecte c,e se detaseazl imbrac{
adincimea compoziliei, arS.tind ca ni;te mornlo- culori de refrac!,ie de o deosebitd subtilitate, cu-
loci intr-o balt6, este un cosmar cutremurS.Lor lori care nu au existenld de sine sLdt5toare ci sint
qi convingdtor aI distrugerii, asem5.nd.tor cu unul
un fel tle necesitate opticd aflat[ in relatie cu
clin desenele lui Leonardo reprezenLhd Potopul. aspectul translucid al intregului. Ciitre sfir;itul
Cit prive;te Lwmind. ;i culoare, nu-i prea uEor' vie!,ii, Turner poseda mai multe case astfel'dis-
s-o iei in'serios, in parte din pricina subiecLului
tn-outucerqirciaiincdhterioafdrauT,tcu[inrinndeurd-litmrpeiebneuMaiacla;iss[de,efiimdquitpiuidntcPchioiptNouploi is-ceir puse incib s[ poatd. vedea soai.ele rlsirind dea-
a foit fascinat, ca mulli al[,i explorabori ai sub- supra apei fie la o cotiturd a Tamisei, fie pe coasta
I(ent-ului. ll-a scdpat niciodat{ nici un rd.sdrit,
aqa incit momontele de visare coincideau in rea-
.litate cu cele in care se trezea. Un exemplu al
conqtientului, de simbolul qarpelui de aramd [1y'4- modului in care respectiva imbinare putea sd-i
meri, 2L,6-9, n.l.] din care a fdcut mica cheie
a compoziliei lui centripete. Tabloul este nere- inriureascd viziunea esLe Castelul Norhant (2151.
Turner l-a pictat de mai multe ori in decursul
uqit qi pentru cd existd o contradiclie fundamen- vieJ,ii, iar primele versiuni conlin o serie de detalii
tal[ intre culorile galben qi oranj, pe de o palte,
vs-uil,gdeelre-eaezsripri rmicmiri;incinadrebstuarc6ui.nfruianvdoiurmrticennj,iuripi eedetodateufilafiltnltsato,' lidzcbianrdee- recognoscibile. Totu;i, ca aspect general, ele sint
mult mai artificiale decit viziunea complet eli-
beratd. Puternica impresie de adevS.r a versiunii
in privin!,a viitorulrri spilei umane ; cle iapt pa- finale se datoreazd, lncreder.ii instinctive in folo-
sajul din Speranle t'ngelate, tip[rit in catalog, con- sirea echivalenl,elor de culoare in locul am[nun-
telor observate direcb. Faptul presupune, de ase-
firmd cd acest,a din urm5. ela sensttl real pe care
Turner il ddduse tablr:ului. menea, o desdvirqitri realizare a zonelor de tlan-
r13 zilie: accentele principale nu sint iu realitat,e cul,:r-
t42
rile st,ririuoil,oare, ci ar.'olea cat'e cler-in stlrilrrci- I
Loal'u O''i,t pozil iq l, rv'.
I}A V II)
ln comparalia dintre rniniatula persanS. ;i acua-
rela lui Turn.er, Ruskin intr,eabd: ,,Ce pl[cere ii :
prol'oca culoalea tlornolit[ o&re e asentenea cafe-
niului unei frunze ntoarte ? Dar cenuqiul rece al
diminetii, tlar unica floare albl prirrl,re stinci ?" l. zi trfoporfref. Luvru,
Rdspunde plintr-un rezumat epio al intimpl[rilor
l'ar is
qi impresiilor din via'la pictorului care au con-
tribuit la for,marea lui spiritualS.. In acest c&z
ca si in altele, Ruskin este irtcapabil s[ demonstreze
c[ culoarea esLe ceea ce NIaLLherv Arnold spunea
despre poezie ;i anume un mod de interpretare
a vie,Lii. Culoarea frumoa.si, ca gi orice lucm aflat
in legdtr.rrti cu experien!,ele semiconstiente ale vie-
lii rroastre zilnice, trebuie sd oglindeascii propriul
nostru osbimse!rvaallivilaorlonrioloars;traec.eEstla asigurii baza tu-
Luror alcdtuieqte, pen-
t,ru a ne exprima astfel, structura coloristicJ, a
intelectului umri pictor in care artistul incastretrzS.
deliciile tuturor percepliilor.
Turner invedereazti c[ percep!,iile marilor colo-
rigti nu sint aceleaqi cu ale orelor noastre obiqnuite
de veghe; api'oaps toJ,i cei care au scris despre
riperele lui au socotit aceste percep,tii drept vi-
suri. Cuvintul nu mai este ins5. potrivit: ince-
pind din secolul al rroulsprezecelea el qi-a schim-
bat conota,tiile. Starea de exbaz, de hipersensi-
bilitate a unni mare colorist se situeazti intre
vis ;i realitate. Am convingerea cd
numeroase
djntie cele mai rmolionante lucrS.ri ale
lui Turner
au fost realizate in aminLita stare de exLaz oni-
ric pe care il atestd nti numai culoarea lor ci qi
conlinutul. Aici, ca qi aiurea, eliberarea culolii
de care a dab tlot'ad5. Turner a irrsemnab un triumf
al ira,tionalului, aqa cunt cie fapL au fost toate
manifesl[rile alt,isticnr ale romantismtr]ui.
2. I1a fael l\f engs, parrrasul, ,1. Belizarius tecunoscul, pe cind primea pdnalta
Vila Albani, Iioma
c3tiod.nlaaCrl,eo,n\':Mlrerul5ezoet,Iir'arolloncak-l unei femei, de c(rlre urt soldal cdre seroise Lille
,,rrb connnda arte
lrri. Muzeul de fnrrnoase,
t .luritminlttl IIora!iilor. I. rvt'u. Paris
8. .Lic/orii adutitttlu-i lui Brttlus caclaurelc
liilor srii. f,uvru, Paris
6. Potrssin. Rdpiren sabirtelor. Luvru, Paris
?. Ponssln. Teslamentul ltti Eudamidns. \{uzprrl
oriqenrsc de art[, Copenhagn
L Moarlea Iui .>^ocrcle' Nluzeul Nletropolitan'
New York
l2 Si 13. I)ornttul
Sirizial Si l)oantn
Siri:ial. Luvnr. Paris
10. I)oamna lTtcantier. Lttrrtt, Paris
11. ,\lotrrlerr Iui 14. Sdbinele aruncindu-s? inlr( Iuptaiori
JIaral. l{uzcnl penlru a loce pace. Ltlvttt. l'ltris
alte Irrtrnoase, dr:
Ilru xel !es
1.t\. IJoamna \"prninuc. LuvrLr. Puris
15. Sabinelr aruncintlu-se inlre lupldlori
penlru a lace pace (detplig). Luvru, Faris
18. l.r:onkla la 'l'rrtn;;ptle. l.rrr.t.u, i,rl.!s
17. Napoleon lrecind AIpii, N{ttzetrl national
Malmaison
')'). .l t.rlotrnrlrrl
(urrvlrri )
21 . NIorte d.ezornutt dg Yenus" .NLuzeele regole, 2il. Ittsprt:lorett yurii rlr rne(uer'( tt lucului
Flnrxt l lcr ,1/barro (gravrrri)
'2.1. 'l (tItItil(l( tnvt
11inttrt, Pngillll ik'
lillrr r erlitit'i prirr
crl)s (litl lTlo
3,r. y''r'nurilr /r. pliuilil
rlt l il lrt rt i'rlitit.i rr
rlorrr rlirr ! i{ii)
l:erlr:rut lentplttlui Itti,lttl;itcr (grrrvrrral
',ll\. {'1,,', rr, ,r, '
Ilrtdriurt tlin rlnli
tltiltitil.r t{ruurnr
{foto gra fi e)
lJti. Seruel" Irtdrigostiti {(k'spn). I'lrrzrrrl natiorral
Stock ho I rn
'[entnitele., plarrsa a XV a, t.rjitilr [)rin(:rps
35. 'l.etnnilale, pl:rnga a XIV-a. ediliu pLinr:e1rr
:17. Oele lrei ord.jilurrc <1in |lochelh. I{unsthatts, 39, -l-ezeu si. ,1,1inrr
ziiriclt
/arrrrrl (dt scn)
:1t1. Ludg Llacbelh apucintl pLtmnulelt. (ialcria 'l alt,
Londra
r*1'
{q
'r''U
;.:,.
'4'.n4.
ilI
(;()YA
li). ntO i11o ( rnoltotip). Nluzeu I Nletropolitrrtr
New York
I l. Iornd. I)rado. ]\Iadrirl
15. l>oialt. I'rado.
NIa cl ri d
l(i. .\ tLl0porlrtlul
ltit:ktrultti lncritul.
Ooler:lie particulari.
\t a d rirl
t;l IIut.r:hi:a dr:
/'lrrlr.7o.r, (-ialcria
r;l tiona lil de I rti
\\rlshirr{torr
17. Curol at III-lr:tt (iolcctic part.icu lar:i. 11.1. I)uctsu dt.llfut"
Societatra de hispa-
Sp:rn ia rrologie din Anrcrica,
\r.w York
50. Maja desnudo, Prado, Madrid i2. ill. Pa gina dt-
51 . Maja vestuda. Prado, Madrid lit.lrr a (,'rrpririllor li
rltscnttl lce:,lt'irt.
i'rrdn. i\lntlt'iri
i
;,
i
3
54. Regele Carol al I\'-Ica aI .Spanici si fantilio
sa. [)rado, Madrid
;;#
,#i$
55, Detaliu din ilttstralia
56. Conleso de Chin 58. Trihunalul Inchiziliet. Acadernia San Iiernando. l\{adrid
c/ron. Oolecfie parti 19. Dr:taliu dt: pe cnpola bisclicii Sfintul Antonio
culard. Spania
de la Irlorida, N{adrid
Proccsiunca llagelottlilor. Acadt'rnia San Frrnando. \Iadrid
ijO. Detaliu de pe cupola hisericii Sfintul Antonio
rie la F'lorida, Nladriti.
li1. ,,I)r: ce?". I)cztrslrclr rti:hoitrltti. pl;llla :J2
I)rado. l\{adrid
112. 3 moi. lE08 . Prado. l\{adrid
{;1. ..sl ratlie il('lrlllli("'. \'arirr. pl:lttsir ll
tiil. lrenrel /inerr. l\'lttzetrl de arte fnttltrlase, l,illr
tiir. l;en'Lei ltdlrirv
N'[rrzeul de arte frll
rroasr:. Lille
()ultsrtl nlri. Prado. Ilarlli'i
68. Capricii, planga 6li
ti9. Salurrr dcuorinclrr-si
7O. \'icentr l,oprz.
Porlrdul lui (irtLlrt
lo uirsla dt oltl:t:t:i
rlr rtrrr. Pr:rrlo.
l\l a rl rir I
i2. I',lrrirtrti I'r Sort /sidrrrr, rrli.llliru
71. Pclerinaj Ia San Isidoro. [)rado, Nladrirl
I i5. Romulus cuceritorul Acronulu L $coala naIionald
tv de arte frumoase. Paris
IN(iI(ES
l
l
i',1" Attloltor!rel
l\lrrz:ttl (lorrdi,.
t iharrtill.y
71. Solia lui Agantennort lriini,sr sa-l inrpace p( 76. |,i a poleon I
Ahilr pt core-l girscst in cort. impreund, crt
lranul. imperial,
Polntclt:, rintind ltplele croilnr. Scoala ttationlLi l\{r,zerrl armatli,
de arle Jrtttrr0:tsr', Ititris. I'lris
7ll. lrlarnta n.
I lustratii la Ht:siod
3: li
77, t)avid. Napokttn in cobiru:lrtl. dr lucru. "-':iJ' r.i'q.i,;".,.l:.-,-i-+,
Ootect.ia Satnuel H" I{ress, fialeria nationald de art5. ''''\ ,' \.r -.'i
i,' ,i i.'' " '::''1
\\'a shington
- 'ii
It
:i:,.!.;,'*+*.r,;,'i}'(r,. I
":'t
L'U
H.k '.:..&!- );.:-,1- -':!
. ,t I f 'rr'
a,,
i1 :."rr,. !,'
rs ij ,"tl ,ti
".J' .,r,'f
7{}. I'cnrr.s rrinild rLt
I)iorne.tle. OolecIie
particulari
1J0.,\/rolc,'ricr,si I nliolrus (des('u ). Lll vru.
t'l r is
li2. I)orrtnul Onrnt!
llrrzcrrl (irrnct-
,\ix en-l-)rcvltlc
81. I)omnilodril lJ3. /lonfirnrr l,ID0 u ltelJ
lliniire I ttlru.
I'rris Xlttzcrtl (lond('.
( lhrnli llv
86 Doamno Ifiuiire. l,uvnr. Paris
81" ,4 prleo:a h.ti IIrnrcr. l_uvrir. plris
85" I:emcie
inhriinrtru se.
\luzeul }kinrrat,
lJa r'onnc
fl?. 13aigncrtse
tlt Vtrlltingort,
l,rrv ru" ['atis
llU. Venus
Anadyornene.
i[uzeul Cond6'
(lhantilly
bb
."# ,"@"
\r0. ,ltlpilet si 'l'cl.is.
Muzeul Ciranet.
A ix -en- Provence
ilg. Oedip rlt:zltgind Ul. Visul lui fjssion.
XIuzeLrl I ngres,
l\1on tau ban
g hi r i toa r co ^S/tnrttlui.
fraris
l,rrvrtr.
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Clark, Kenneth - Revolta romantica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search