Preda, Dumitru (coord.) - Romania - Republica Federala Germania. Inceputul relatiilor diplomatice 1966-1967 - vol.1 - ctrl

309

165

ARMECBEAPSTAIDAOORTFEEELXCREIĂTGTRTĂRARAODEMREMDĂAAIMNAEABALARULSŞIRAICSDPOLRĂNEONCSMUTIPÂAOPNNRTITEIALINNEPŢJROUIAIALVRNIZNÎICNLDEERAIF,NGAETR' IMONANAILAE,
I

Nr. 40 24 august 1967, Kă/11
Strict secret

tpnrraaaţnicÎÎosnntmniclaienalsgeufălmdeatuleeircBluăeinotcăngsurniiunrşvegieecusuretrnrepmăuţrilciiaunadiidesegvtprue2urvs3o(tesl-Arupgnceueurrrgulimutacssatoătenmt,,rfbaiumenunnsiirmncăeasiipstttatreorermufezilceşuiniJartfumlaesştrătiiitcldţoaiieaererirPe,eprlcoeHoe:tpoepoicţnrioiuellleumuliapMrneonnAm3tEr0âu8)n,, .ztmoDilteieu-lşşaeii
ascvuuopbnaRlSriMonteimmiceainâtnpnsiaameiltasăp,şm(ipoGrWreptuacaitnsutrecţtmhaihcondşi.fpieefnapwourrsseenekazbgiesi3ptn0ărH9ţea,pişiumeettndecioni)anr,irstBemetreplauumaglirnhtCPiaadoa�rurodatlpiWisdeiăurneuăldiusrouisiis3atL1Erc0iicoeb(oirSednvriăeo-eDmsmptere-iogmncmeesor).mo,cvrKaaănitrr,eici:MhbBfueeelnnidtedz(leoi(,nKrdcmruaerslpeatprţii)aai,

vest-germană). prezenţa unor deputaţi, printre care secretarul Grupului
De asemenea,

iSLmncatiehhnMrwrips, taaienrrrdzlieasmitmraeearuecnuntfnloot3adrs1rite2.ibE(işmnxeetfieunrrelinspePtreerarozitfeaoonlcsitaot tldReuelu(ouTesir)tea,ebnpistuşpdrioteărttbTuohirrniuieeşlirrfdIeenepltdreceeruznrve3eâ1nc1nt,uattcRapâumrteihnbfuauSnsse,aScdşeroiecrtraaielirtţuaiirlE. ddmŞeeimSSatetlaatltet,,
al Economiei cu patru directori ministeriali, etc.).

G(aB1pue9rsn4e3a3dc900m8ei9-ast1HtGdt9aîenuag5uns0pists()ar-c1Jovşh9biiie5rlHaeg7lmeeV-Jino1neul9leskWet9msiipa0ţsairac)ean;hribntn(eme1ei,(w9i1sn(6-8s1ia6ks99it-d95r(1eu-21d91)9i6;9a2c9l7ma2)6t-.Ce)m2Pm,o0raooeb0ipmşr5teeuâ)drr,păzaionroilmiutliePiatpSEiadcolDâclnoRi(tUcn(FiicdorCGiim(inDPeriSc)er1melD9va5ţa)e(i7nsi1vlt)i9oe-a. sgr6Mt(e6d-1gni9inenn16tr9iarm9sen6t-ar.8R1un)F9F.. o7dGDSn4eepd)şp.iIeanuctluottieaamrrtlnieaîsenalt
arabă. Vezi şi doc. 188, 192.
3IO Bernhard WeiB (1904-1973), industriaş şi economist vest-german. Preşedinte al
(1953-1970); preşedinte al Asociaţiei Constructorilor
Camerei de Comerţ şi Industrie Siegen
GJMuerArim3d3E11i1a2c(neH1Di9dadr6i.nen6sMR-MS1ucaA9dhş7oiEw1nlfa)i(.;1rTz9uhm6lti4eaer-rnif1noe9,eld6dae8impr)l;bo(aam1ms9aab0dta5ovs-rea1sdlat9o-9gMr7elare)m,xAidacnniopk.laşŞoriemaafp(aa1otl9iDv6lae8esp-Bt1a-egr9ite7raur1mmt).e.annt.ulŞuei fdeaPl rDotioreccoţlieîni

310

Prezenţa a peste 40 de ambasadori a fost remarcată de mulţi participanţi ca
neobişnuit de bună pentru luna august, fiind reprezentate toate ţările acreditate (inclusiv
Liga Arabă, Israel, RD Germană). Au lipsit numai reprezentanţii RP Chineze.

Au participat, de asemenea, numeroase personalităţi culturale, evidenţiindu-se
prezenţa presei, radioului şi televiziunii, care în programele lor au prezentat aspecte
de la recepţie.

Menţionăm că, deşi au fost invitate unele vârfuri ale emigraţiei române, totuşi nu
a participat nimeni, şi nici cei care au acceptat [iniţial] invitaţia. Unele scrisori primite
din partea fostului general şi ministru plenipotenţiar Ion Gheorghe313 şi Gheorghe
Acrivu314 (din conducerea emigraţiei) dovedesc dorinţa acestora de a stabili contacte
cu ambasada şi chiar de a participa la manifestările organizate, dar scot în evidenţă că
semnificaţia zilei sărbătorite îi împiedică să participe.

În schimb au fost prezenţi reprezentanţi ai organizaţiilor germanilor proveniţi din
România, care au manifestat interes.

Apreciem nivelul general al participării ca foarte bun în comparaţie cu alte recepţii
pentru zilele naţionale.

Remarcăm personalităţile politice social-democrate şi interpretăm prezenţa
ministrului Wischnewski ca un semn de atenţie personală din partea lui Brandt (care
îşi petrece concediul în Norvegia).

Aproape toţi reprezentanţii MAE, în frunte cu Secretarul de Stat Lahr, au ţinut să
sublinieze că nivelul participării reflectă stadiul relaţiilor noastre, care nu sunt numai
normale, dar şi cordiale.

Pornind de la această constatare, ei au căutat să ne asigure de dorinţa MAE pentru
a pune capăt campaniei de presă privind arestările în ţările socialiste.

În acest sens guvernul a luat chiar hotărârea de a da o declaraţie, pentru a arăta că
asemenea arestări au loc şi în alte ţări occidentale şi că motivele arestărilor sunt
întemeiate. Ei au asigurat că guvernul doreşte să curme dramatizarea şi că aceste lucruri
să nu influenţeze afluxul turistic spre ţara noastră.

Atmosfera la recepţie a fost deosebit de cordială şi foarte mulţi reprezentanţi de
diverse orientări politice şi-au exprimat satisfacţia că România este reprezentată
printr-un ambasador, ceea ce dovedeşte că actul stabilirii relaţiilor diplomatice a găsit
un ecou favorabil în cercurile vest-germane.

AMAE, fond Telegrame Kăln, voi. 1/1967, f. 73-75.

3l3 Afirmaţia autorului raportului este cel puţin bizară, întrucât la data respectivă
generalul Ion Gheorghe era decedat. Ion Gheorghe (1893-1957), militar de carieră şi
diplomat român. Ataşat militar la Ankara (1934-1938) şi Berlin (1940-1943); trimis
extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Berlin (iun. 1943-aug. 1944). După război a refuzat
să recunoască noile autorităţi române, rămânând în exil în Germania Occidentală.

314 Gheorghe Acrivu (1913-1977), avocat şi om politic român. Membru al Mişcării
Legionare (din 1932); după rebeliunea din ian. 1941 se refugiază în Germania, unde va
ajunge unul din conducătorii exilului românesc.

311

166

TELEGRAMĂ A LUI CONSTANTIN OANCEA, •
AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENI�OTENŢIAR IN
RF GERMANIA, CĂTRE MAE AL RS ROMANIA PRIVIND

DISCUTIA CU HANS JURGEN WISCHNEWSKI,

MINISTRU FEDERAL AL COOPERĂRII ECONOMICE, DESPRE

DEZVOLTAREA RELAŢIILOR BILATERALE

Nr. 45 24 august 1967, Kăln
Strict secret

Ministrul federal Wischnewski (social-democrat), căruia i-am exprimat - cu ocazia
recepţiei de la 23 August - dorinţa de a-l vizita, s-a arătat interesat să discute
posibilităţile de cooperare cu România pe terţe ţări, subliniindu-mi că el se ocupă
personal în cadrul guvernului cu aceste probleme şi ar dori să sprijine personal această
actiune.

' Deoarece aş dori ca vizita la ministrul Wischnewski să aibă un caracter cât mai
concret, rog conducerea MAE şi MCE să-mi comunice indicaţii cuprinzătoare până la
începutul săptămânii viitoare.

AMAE, fond Telegrame Kăln, voi. 1/1967, f. 68.

167

TELEGRAMĂ A LUI CONSTANTIN OANCEA, •
AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENI�OTENŢIAR IN
RF GERMANIA, CĂTRE MAE AL RS ROMANIA PRIVIND
ÎNTÂLNIREA CU ROLF LAHR, SECRETAR DE STAT FEDERAL AL

AFACERILOR EXTER E, REFERITOARE LA
RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO- VEST-GERMANE

Nr. 50 25 august 1967, Kăln
Strict secret

Cu ocazia vizitei pe care i-am făcut-o Secretarului de Stat al Afacerilor Externe,
Lahr, discutând problema deficitului balanţei de plăţi şi referindu-mă la asigurării� d_ate
de ministrul de Externe Brandt, cu ocazia convorbirilor de la Bucureşti pnvmd
problema liberalizărilor pentru produsele româneşti, mi-am exprimat speranţa că această
problemă se va bucura de atenţia şi sprijinul său personal (având în vedere că_ în cadrul
MAE. Lahr se ocupă de acest domeniu). L-am întrebat pe Lahr cum pot interpreta
hotărârea guvernului vest-german de a lărgi liberalizările pentru România, la nivelul
autohton (expresie utilizată în repetate rânduri de Brandt la Bucureşti). Lahr mi-a

312

explicat că, spre deosebire de ţ.ările Pieţei Comune, care se bucură de liberalizări în
proporţie de 100%, ţările socialiste beneficiază până în prezent de circa 53%. Dată fiind
poli�ica generală de destindere spre Est, guvernul vest-german se pregăteşte spre o
lărgire a acestor liberalizări, probabil pentru toate ţările socialiste până la 60, chiar 65%.

Relaţiile cu România şi URSS vor ocupa un loc special. Guvernul vest-german este
dispus să lărgească aceste liberalizări cu URSS până la 80%, dacă guvernul sovietic
va arăta interes să încheie cu Republica Federală a Germaniei un acord de lungă durată.
Tratativele cu ţara noastră vor începe la 2 octombrie a.c. Lahr m-a asigurat că delegaţia
Republicii Federale a Germaniei va fi împuternicită să discute lărgirea acestor
liberalizări până Ia 80% şi chiar 85%, aceasta reprezentând posibilităţile maxime de
care dispune guvernul vest-german la nivel autohton.

Lahr a menţionat că aceasta va putea contribui la îmbunătăţirea exportului
românesc în Republica Federală a Germaniei, dar pentm echilibrarea balanţei va trebui
o perioadă mai îndelungată.

Mi-am exprimat convingerea că există posibilităţi largi de cooperare bilaterală (dând
exemple de cooperare cu alte ţări) sau chiar pe terţe pieţe, care, chiar dacă nu ar
influenţa direct echilibrarea balanţei de plăţi, ar putea avea un efect pozitiv pentru
ansamblul celor două economii, prin crearea unor disponibilităţi de devize.

Răspunzând unei întrebări a subsemnatului p1ivind unele rezerve care se observă
la oamenii de afaceri vest-germani în acest domeniu al cooperării, Lahr a confirmat
existenţa unor asemenea rezerve şi mi-a spus că partea română ar trebui să pregătească
foarte bine convorbirile ce se vor desfăşura între experţii celor două ţări pe problemele
cooperării, pentm a putea lămuri detaliat partenerii vest-germani şi a discuta îndeosebi
câteva lucruri concrete, care să permită finalizarea unor înţelegeri. Lahr mi-a explicat
că rezervele oamenilor de afaceri vest-germani provin îndeosebi din necunoaşterea
garanţiilor pe care întreprinderile româneşti le pot oferi pentru investiţiile mari pe care
ar urma să le facă, deci riscul unor investiţii, precum şi inexistenţa unei legislaţii clare
în această materie în ţara noastră. Aceasta determină deplasarea investiţiilor pe alte
pieţe, chiar în condiţii mai puţin avantajoase, dar garantate de legislaţia în vigoare.

Secretarul de Stat Lahr, care m-a primit deosebit de cordial, mi-a vorbit despre
impresiile profunde pe care le păstrează despre România şi convorbirile avute la
Bucureşti în 1965, despre contribuţia sa personală la dezvoltarea relaţiilor
româno-vest-germane şi m-a asigurat că guvernul federal priveşte cu toată seriozitatea
posibilitatea echilibrării balanţei, deoarece scăderea importurilor româneşti, şi
respectiv a volumului schimburilor, n-ar fi o măsură oportună, ci în discordanţă cu
cadrul general al relaţiilor cordiale care există între cele două ţări.

AMAE, fond TelegrameKăln, vol.1/1967, f. 81-83.

313

168

TELEGRAMĂ A LUI CORNELIU BOGDAN,
AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENTIAR LA
WASHINGTON, ADRESATĂ MAE AL RS ROMÂNIA REFERITOARE LA
UNELE COMENTARII ALE DIPLOMATILOR STRĂINI DESPRE

RELAŢIILE ROMÂNO- VEST-GERMANE

Nr. 92 565 25 august 1967, Washington
Strict secret

Convorbirile avute de mine cu ambasadorul Republicii Federale a Gern1aniei315 şi
cu directorul pentru Europa de Răsărit din Depa11amentul de Stat, de tovarăşii consilieri
Gheorghiu şi Neda cu ministrul Ambasadei Republicii Federale a Germaniei,
Lilienfeld316, confirmă datele şi aprecierile transmise prin telegrama noastră nr. 92551
din 19 august, privind discuţiile americano-vest-germane din august a.c. de la
Washington.

În plus sunt de semnalat următoarele:
I. Într-o întâlnire cu conducerea Ambasadei Republicii Federale a Ge1maniei, la care
a participat şi Cancelarul Kiesinger, ministrul de Externe Brandt a vorbit în termeni
pozitivi de vizita sa în România, calificând-o ca „un succes deplin". El s-a declarat
profund impresionat de primirea tăcută, de discuţiile constructive pe care le-a avut.
Brandt s-a referit în termeni elogioşi la politica României şi la realizările
economice şi social-culturale pe care Ie-a constatat personal.
2. Brandt s-a declarat mulţumit de activitatea ambasadorului Strătling (fost
înainte consilier aici, Ia Washington)317, ,,care face acolo o treabă bună, care este atât
în folosul Germaniei, cât şi al României".
3. Exprimând o părere proprie, ministrul Lilienfeld a spus că „după aproape un an
de relaţii diplomatice cu România, se poate spune că s-a făcut o treabă bună" şi nu
numai că „ei nu au ce regreta, dar stabilirea de relaţii diplomatice cu România şi felul
cum acestea se desfăşoară le dă mari speranţe în ce priveşte celelalte ţări socialiste".

AMAE, fond Telegrame Washington, voi. 3/1967, f. 136-137.

315 Karl Heinrich Knappstei11 (1906-1989), diplomat vest-german. Ambasador la

Mad3rli6dG(1e9o5rg6-v1o9n5L8i)l,ieOnNfeUld-N(le9wl York (1960-1962) şi Washington (1962-1968).
2-l 988), diplomat vest-ge1111an. Ambasador la Teheran

(1968-1974) şi Madrid (1974-1980).
317 Erich Strătling şi-a desfăşurat activitatea în cadml Ambasadei RFG la Washington
între 1958-1966.

314

169

NOTĂ DE AUDIENŢĂ ACORDATĂ DE VASILE GLIGA, ADJUNCT AL
MINISTRULUI DE EXTERNE AL RS ROMÂNIA, LUI ERICH STRĂTLING,

AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENTIAR AL

RF GERMANIA LA BUCUREŞTI, REFERITOARE LA UNELE SPECULATII

ALE PRESEI STRĂINE CA URMARE A DEFECTIUNI AVIONULUI'
1
CU CARE WILLY BRANDT CĂLĂTORISE ÎN ROMÂNIA

Nr. Nr. 03/003452 26 august 1967, Bucureşti
Strict secret

Marţi, 22 august 1967, Vasile Gliga, adjunct al ministrului Afacerilor Externe a
chemat în audienţă pe Erich Strătling, ambasadorul Republicii Federale a Gennaniei
la Bucureşti.

A asistat Gh. Dragoş, secretar lll în MAE.

După un schimb de amabilităţi protocolare, adjunctul ministrului, Vasile Gliga, i-a
comunicat ambasadorului RF a Gem1aniei că 1-a chemat în audienţă spre a-i da
ră�p�nsul la chestiunea ridicată de el în legătură cu avionul cu care a venit Willy Brandt,
ministrul de Externe al RFG, în România318.

Vasile Gliga 1-a informat pe ambasadorul RFG că organele române, în urma
cercetărilor făcute, au ajuns la concluzia că în avion nu au intrat persoane străine, acesta
afl�ndu-se tot timpul sub pază. Autorităţile române care au verificat avionul după
sesizarea respectivă au stabilit că uşa de evacuare a avionului nu a fost forţată, întrucât,
dacă s-ar fi făcut acest lucru, ar fi lăsat zgîrieturi sau alte semne pe dispozitivele de
închidere, ori nu s-a găsit nici o urmă în acest sens, şi cu această constatare a fost de
acord şi echipajul avionului.

În ce priveşte ipoteza că o persoană străină ar fi putut intra sau ieşi prin geamul de
la carlinga pilotului, şi aceasta se exclude, întrucât acest geam este prea mic spre a putea

31R '1n Iega·1ura- cu uneIe specuIaţ1..1 apa-rule pe plan extern, referitoare la cauzele

defecţiunilor produse la avionul cu care călătorise ministrul federal Brandt în România

f:1�amcta�ulatmsd�redeorarevuplurCteăoznelnsattaaBnnrtieţnimiOpeanrne,csdeeuiapccuăompînrutinoviaicrraeceelaroecpaeeldreaitntirveSCiUedAnetf,reaBclreţiaiu,nnladit1t9eaharnuăigcs.pe1ua9nl6es7al,avciăboi,a,lîannnetlrţou-r�l

Lufthansa cu care el a zburat (cazul de la Constanţa, defectarea avioanelor cu care

a zburat spre şi din Washington). Ministrul de Externe a subliniat că acei ce

�măclrăetodreerseca mult trebuie să aibă în vedere „defecţiunile tehnice", însă el îşi păstrează
în piloţii de profesie şi în Lufthansa. Considerăm - aprecia diplomatul român

în încheierea telegramei sale - că defecţiunile intervenite la avionul cu care a călătorit
delegaţia în SUArestrâng posibilităţile de speculaţii ale presei vest-germane în legătură
cu avionul cu care a călătorit în România".

315

pennite să treacă prin el O persoană de mărime normală. De altfel, nu s-a găsit nciic_ nieuvna
semn pe marginea geamului sau în apropierea lui care să ateste că ar fi trecut

padrerienuCîznnguâesltttoafadamcterşdc.sipeăt,rpaeîncabenceşteotţiefpal,reoiovdbreiieşşdtnceahucuiiăbnaurcnietaselădcgefeăupasmaitlneeătzsoîeanftî-danoevcsipoa-earnrlf,iofnditgoiunălirucşdliaistdfcoisnulpoţrciseaaergaclieuunagcmmăhe,,ibmaînrcbietmrauisniot_ade. cenhsoitepnanlăjausllauatăir
frRiăoslăpmDsâaânatncdpiăiateîeşn,fiosfăRătoraFăluiuîancGudirrocemiuramlalaăatv,nuâdirneefeuia,llenuşuizimvcdoueitneopucapranieztîronisafol.eavngizeăittcuearirămecniunuiosvteărvudelcunuitudoaeclăheiixnbtteuernnniţeireeWlraeiţlail,iyleeBledriasnuntnrdett
accaaaduuaueepluişnrtrnrăccîacuvoAn,eaaEeAmÎeppcvtînfmtrrineaăraiîieiaictnftrrrcbmdăircăîiodhcaunlăaatneoaisaecuvttStartacânaigi.sdvatenaotvsraAăvopaiuiăinatouoseorpatanatulnrnidirrăipmtr,eleonoaiădou,RzsvvgnueteEi-şaaioFedacaăorcatrraiâe,inăzvaadactcasciutouphenGpduleaadsouueoSeşcssuoicpliăaunhtapiarcăşdafpidăănănuipuBucrtcuauralacecîaănuipsmjnenetinuiubăagegielnnşcneiotciealăliăoaoaebaancsfratmeţiusiacampiţetuloclnuăaetşvşeauneperinpsaenletasceaţarnimtihdpriucfdadosmteieeoutaoeenpc1asmliieanaautotts6valmtjapeaciuvtacslssviăilcrasăriîpcaueeunuuinsrtrniorncarveit.te-pgiiaereăuaznpe7riraznrasleicripnupreodalăfueieadtauueşrlaielecsgddotlfrxaăădauiuercenmcegssăpşslălltaeeuaaiieaunngnsfesnucaceutiescilctovalelthirroapărumieuuieoprolpip.şp.unladiaaTieatMnltj.ecrosoneiuiaanatcţeuslupitamearivraşlirucotse-irvebaupăadeccarirrtouoaeiifpi,cinistn.esbîaoee-iunărtononcvemlthtmfacurpriurliiiaeaoupbsd,ctamzăelâdfsîâji0vntăuuiâsn1letp1,lanorgsuna--ăueerăaiiot.t

mcvroaeriebVasaauzsdăsipeloeitcraGianolnuşisgimp.aoiatrătruîelnmucaonrrecdiaaptrecerăsn,oeînnrvatrlo-iataăsdţăei,vdşăeir,cseauavametrâătti.zmEărsaieidnmeţiuanllauttlîuneraccacăzeduleelidfpearpifmtanţiăute, aîdnfeocesactrheşiiepnrauaj
întâmplat nimic.
s-a Erich Stratling a remarcat că într-adevăr lucrurile s-au aplanat şi totul este în regulă.
În încheiere a mulţumit adjunctului ministrului pentru cele comunicate.

Audienţa a durat 30 de minute. (Red. Gh. Dragoş)

AMAE, fond RFC. Proh!ema 20 E/1967 (Note de audienţă), f. 110-112.

316

170

TELEGRAMĂ A LUI VASILE MIRCEA, ADJUNCT AL
DIRECŢIEI III RELAŢII A MAE AL RS ROMÂNIA, CĂTRE
CONSTANTIN OANCEA, AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI

PLENIPOTENŢIAR ÎN RF GERMANIA, PRIVIND
REZULTATELE ANCHETEI ASUPRA DEFECTillNII AVIONULUI

CU CARE WILLY BRANDT CĂLĂTORISE ÎN ROMÂNIA

Nr. 18 722 26 august 1967, Kăln
Urgent. Strict secret

La 22 august 1967, Vasile Gliga, adjunct al ministrului, a informat pe ambasadorul
RFG la Bucureşti că, în urma cercetărilor întreprinse de organele române, s-a ajuns la
concluzia că în avionul cu care a venit Willy Brandt nu au intrat persoane străine, acesta
aflându-se tot timpul sub pază.

Ancheta organelor române a infirmat argumentele invocate de echipajul avionului
în legătură cu pătrunderea unei persoane străine.

Zvonurile care au circulat, privind o eventuală rea intenţie, au fost răspândite, fără
îndoială, de anumite persoane care nu văd cu ochi buni relaţiile stabilite între cele două
ţări şi au încercat să creeze o anumită stare de spirit cu ocazia vizitei lui Willy Brandt.

Erich Strătling a arătat că nu aduce nici un reproş organelor de securitate române,
menţionând că n-ar fi exclus ca incidentul să fie cauzat de starea de tensiune
nervoasă a echipajului, după primirea avertizării privind posibilitatea unui atentat. A
remarcat faptul că lucrurile s-au aplanat şi că totul este în regulă.

AMAE, fond TelegrameKăln (Ieşite), voi. 1/1967, f. 14.

171

TELEGRAMĂ A LUI DUMITRU TURCUŞ,
AMBAS1DOR EXTRAORDINA� ŞI PLENIPOTENŢIAR LA BUDAPESTA,

CATRE MAE AL RS ROMANIA PRIVIND APRECIERILE LUI
HERBERT MIES, PREŞEDINTELE PCG319, ASUPRA
RELAŢIILOR ROMÂNO - VEST-GERMANE

Nr. 47 645 29 august 1967, Budapesta
Strict secret

La înapoierea de la Bucureşti, Herbert Mies a declarat lui I. Avram, consilier, care
l-a întâmpinat la aeroport, că este foarte satisfăcut de convorbirile avute cu tovarăşii

319 Herbert Mies (n. 1929), om politic vest-german. Preşedintele Partidului Comunist
din RFG (1973-1990).

317

Manea Mănescu320, membru supleant a Comitetului Executiv, secretar al CC al PCR,
şi Mihai Dalea321 , secretar al CC al PCR, şi de primirea atentă ce i s-a făcut în România.

El a spus că schimbul de păreri cu partea română, referitor la dezvoltarea relaţiilor
României cu Republica Federală a Germaniei, a fost util pentru ambele păt1i şi trebuie
continuat. Partidul Comunist din Gem1ania Occidentală cunoaşte mai bine condiţiile
complexe în care se dezvoltă Republica Federală a Gennaniei, iar Partidul Comunist din
România [sic!] este singurul autorizat a vorbi în numele poporului român şi al politicii
ţării sale.

Herbert Mies a arătat că conducătorii români trebuie felicitaţi pentru consecvenţa cu
care promovează politica ţării lor şi pentru faptul că în relaţiile cu Republica Federală
a Germaniei nu au făcut nici un fel de concesie guvernului de la Bonn. Drept urmare, în
ultimul timp, a scăzut mult în intensitate campania de folosire în scopuri propagandistice
a stabili1ii relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Federală a Ge1maniei.
Căutarea şi identificarea modalităţilor de a promova şi în viitor o astfel de politică în
relaţiile României cu Republica Federală a Gern,aniei a făcut obiectul convorbirilor de
la Bucureşti, a spus în încheierea acestei probleme Herbert Mies.

Herbert Mies a făcut aprecieri elogioase cu privere la dezvoltarea ţării noastre, la
starea de spirit a populaţiei, rezultate atât din infom1area prezentată de tovarăşul Manea
Mănescu şi din discuţiile cu tovarăşul Mihai Dalea, cât şi din cele văzute de el in timpul
pe care l-a petrecut la Bucureşti.

AMAE, fond Telegrame Budapesta, voi. 3/1967, f. 112-113.

320 Manea Mănescu (1916-2009), om politic român. Membru al PCR (1944); membru

al CC al PMR/PCR (1960-1979. 1982-1989) şi al Comitetului Politic Executiv (1969-1979,

1984-1989); ministru de Finanţe (1955-1957); preşedinte al Consiliului Economic

(196372-! 1M97ih2a);i vicepreşedinte (1972-1974) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1974-1979).
Dalea (1917-1980), om politic român. Membru al PCR (din 1942); membru

al CC al PMR/PCR ( l 948-1980); secretar al CC al PMR/PCR (1954-1955, 1960-1969) şi
şef al Direcţiei Relaţii Externe al CC al PCR (1965-1969). Ambasador la Moscova
(1952-1954, 1956-1960), Ulan-Bator (1952-1955, 1956-1960) şi Helsinki (1953-1955);
preşedinte al Consiliului Superior alAgriculturii (1962-1965). Ulterior preşedinte al UGSR
(1969-1975) şi preşedinte al Comisiei de Politică Externă a MAN (din 1969).

318

172

TELEGRAMĂ A LUI MIRCEA MALITA, ADJUNCT AL
MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL RS ROMÂNIA, CĂTRE

CONSTANTIN OANCEA, AMBASADOR EXTRORDINAR ŞI
PLENIPOTENTIAR ÎN RF GERMANIA, PRIVIND

OBIECTIVELE PRINCIPALE CE URMEAZĂ A FI URMĂRITE

ÎN TIMPUL NEGOCIERILOR CU HANS-JURGEN WISCHNEWSKI,

MINISTRU AL COOPERĂRII ECONOMICE

Nr. 18 773 29 august 1967, Kăln
Fulger. Strict secret

La telegrama dv. nr. 45/1967322, vă comunicăm următoarele:

În discuţiile pe care le veţi purta cu ministrul federal Wischnewski, veţi sublinia
interesul României pentru dezvoltarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, în
scopul promovării în continuare a relaţiilor economice bilaterale.

În prezentarea concepţiei noastre privind principiile, formele şi metodele de
cooperare economică pe terţe pieţe veţi utiliza documentele de partid şi de stat şi în
special documentele Consfătuirii privind activitatea în domeniul comerţului exterior
(februarie a.c.)

Despre posibilităţile concrete de cooperare pe te11e ţări, veţi menţiona că există deja
unele acţiuni în curs de tratare cu firme din Republica Federală a Germaniei: livrarea
unui laminor în Mexic, părţi pod rulant şi părţi laminor pentru Spania, livrarea unor
fabrici de fitinguri şi rulmenţi pentru Pakistan, livrarea unor părţi de instalaţii pentru
complexul de îngrăşăminte azotoase din RAU, livrări comune pentru pod rulant manual
5 tone pentru Pakistan, executarea în comun a unei serii de macarale pentru Brazilia
(63 bucăţi), livrarea unor in lalaţii pentru fabricarea de celuloză din aşchii de lemn
pentru Asia, livrarea unor instalaţii pentru complexul de îngrăşăminte fosfatice
pentru Turcia, livrarea unor părţi de instalaţii pentru complexul de îngrăşăminte
fosfatice din Siria etc.

De asemenea, veţi arăta că ţara noastră ar fi interesată în realizarea de noi acţiuni
de cooperare economică pe terţe pieţe cum ar fi: livrarea unei oţelării în Pakistan, fabrici
de ciment după procedeul uscat de fabricaţie destinate pentru India, Iran, Turcia şi
Republica Arabă Unită; silozuri de cereale pentru Iran, fabrici de mobilă corp pentru
Birmania, RAU, Ghana, Sudan, livrarea unor rafinării de petrol, instalaţii pentru
producerea zincului, instalaţii pentru producerea acidului sulfuric şi a sulfatului de
amoniu, livrarea unor fabrici de materiale ceramice pentru construcţii, cărămizi, ţigle,
blocuri ceramice etc. în India, RAU, instalaţii de gazolinare a gazelor etc.

322 Vezi doc. nr. 166.

319

în timpul discuţiilor vă veţi exprima speranţa că guv�rnul federal '.'a sprijini
realizarea actiunilor de cooperare economică bilaterală, în spmtul recentului Acord de

cooperare tehnico-economică încheiat între guvernele Republicii Socialiste România

şi Republica Federală a Germaniei. di.n noastra_ anali. za
Totodată, veţi menţiona că organele
competente ţara vor cu

interes şi atenţie orice propunere de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică pe care

diverse firme vest-gennane le vor prezenta.

Pentru mai multe detalii asupra acţiunilor de cooperare economică aflate în curs de

tratare, rugăm consultaţi Reprezentanţa Comercială a ţării noastre de la Frankfurt, care

dispune de tematica respectivă.

AMAE, fond Telegrame Kăln (Ieşite), voi. 1/1967, f. 15-16.

173

TELEGRAMĂ A LUI CONSTANTI OANCEA,
AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENI�OTENŢIAR lN
RF GERMANIA, CĂTRE MAE AL RS ROMANIA PRIVIND
VIZITA DE PREZENTARE LA WILLY BRANDT, VICECA CELAR ŞI

MINISTRU FEDERAL AL AFACERILOR EXTERNE

Nr. 56 29 august 1967, Kăln
Strict secret

Vă informez că vineri, I septembrie, voi fi primit de ministrul de Externe Willy

Brandt. Vizita a fost fixată de MAE vest-german, fiind considerată drept vizită de

prezentare. vedere că l-am însoţit pe Brandt în timpul vizitei în ţara noastră, cons1.d�r
Având în

că aş putea aborda şi probleme care să depăşească cadrul unei vizite de curtoazie. In

acest sens propun:

Să subliniez ministrului Brandt satisfacţia conducerii noa tre de partid şi de stat

pentru discuţiile interesante avute, remarcând realismul cu care el a abordat problemele

în cadrul convorbirilor de la Bucureşti.

Să transmit un mesaj de salut din partea tovarăşului ministru Corneliu Mănescu.

Dintre problemele politice, în funcţie de cadrul general al discuţiei şi de caracterul

pe care-l va da convorbirii ministrul Brandt, s-ar putea aborda:

I. Pozitia RF a Germaniei faţă de Tratatul de nediseminare prezentat de

URSS-SUA, îndeosebi problemele controlului, garanţiilor, revizuirii şi durata acestuia,

interesându-mă şi de cadrul discuţiilor avute de Kiesinger-Brandt pe aceste probleme

la Washington.

2. Rezultatul întâlnirii, prevăzut pentru astăzi, între Kiesinger-Heck-Wehner,

privind politica celor doi parteneri ai coaliţiei.

320

mu• nterelRepenmfenar��itduoenr_clpăartrarecetl�iacaţe1i1ielpeae bilaterale, aş putea să întreb, cu titlu informativ, dacă s-au
vmesatr-ggme_ remaapnrăobsaleumdealcoărsdeisacuuîtnatveeldaerBeu, cînutrre-şutni:viitor apropiat,
- Echilibrarea balanţei comerciale (liberalizări)
- Reuniunea Comisiei Mixte
cooperare tehnico-economică. româno-vest-germane şi a experţilor în probleme de

- Probleme consulare (desfiinţarea vizelor diplomatice şi de serviciu).
Precizez că acesta este cadrul
dm. problemele enunţate mai sus. general în care s-ar putea desfăşura şi aborda unele
Referitor la problemele bilaterale, ar fi probabil în
:gală �1ăsură, ca_ministrul Brandt să se intereseze despre poziţia noastră şi măsu;ile
mtreprmse de 1101. De aceea, ar fi necesar ca odată cu indicaţiile dv. la problemele de
4m9a'.ipsruescusmă dŞiIs_ preuznuelţtiatsuăl mi se comunice şi răspunsul la telegramele oficiului nr. 47 şi
convorbirilor avute de tovarăşul adjunct al ministrului, Vasile
Ghga, cu ambasadorul Strătling.

Rog că dispuneţi să mi se transmită instrucţiuni până joi seara.

AMAE, fond Telegrame Kăln, voi. 1/1967, f. 84-85.

174

TELEGRAMĂ A LUI MIHAI MARIN, ADJUNCT AL
MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL RS ROMÂNIA

ADRESATĂ LUI CONSTANTIN OANCEA,
AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENTIAR ÎN

RF GERMANIA, REFERITOARE LA
APROPIATA VIZITĂ DE PREZENTARE LA WILLY BRANDT
VICECANCELAR ŞI MINISTRU FEDERAL AL AFACERILOR EXTERNE

Nr. 18 824 31 august 1967, Bucureşti
Fulger-telefonat. Strict secret

La telegrama dv. nr. 56 din 29 aug. I 967323:
- ?untem de acord cu discutarea problemelor politice generale menţionate.
- In domeniul relaţiilor bilaterale, vă comunicăm următoarele:
a) MCE ne-a comunicat acordul de principiu ca întâlnirea experţilor în problemele
cooperării să aibă loc la 2 octombrie a.c., odată cu reunirea Comisiei Mixte.
b) Convorbirea adjunctului ministrului, V. Gliga, cu ambasadorul Strătling,
prevăzută pentru sfirşitul lunii august, nu a avut încă loc. Vă vom informa la timp
asupra discuţiilor.

323 Vezi doc. nr. 173.

321

Puteţi arăta însă că partea română este gata să înceapă negocierile pentru
încheierea acordului cultural, în spiritul înţelegerii celor doi miniştri de Externe, stabilită
cu ocazia vizitei lui Willy Brandt la Bucureşti.

c) Suntem favorabili încheierii şi altor acorduri cu RFG. Înţelegerea privind
desfiinţarea vizelor diplomatice şi de serviciu s-ar putea realiza eventual sub forma unui
schimb de sc1isori între miniştrii Afacerilor Externe, sau a unui schimb de note verbale.

- Pentru informarea dv., vă comunicăm că s-a primit aprobarea conducerii
superioare pentru ca partea română să accepte întâlnirea la nivel de experţi între
reprezentanţii Ministerelor de Externe, la Bonn sau Bucureşti, experţii noştri având
următorul mandat:

l . Textele acordurilor care ar urma să fie încheiate să nu includă vreo referire la
Berlinul de Vest (inclusiv de genul „zonei mărcii vest-ge1mane).

2. Cu ocazia semnării, părţile să reafitme verbal poziţiile lor de principiu cu privire
la aplicabilitatea acordurilor la Berlinul de Vest.

AMAE, fond Telegrame Kăln, voi. 1/1967, f. 18-19.

175

TELEGRAMĂ A LUI CONSTANTIN OANCEA,

AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENTIAR ÎN
RF GERMANIA, CĂTRE MAE AL RS ROMÂNIA PRIVIND

PRIMIREA SA DE CĂTRE WILLY BRANDT, VICECANCELAR ŞI
MINISTRU FEDERAL AL AFACERILOR EXTERNE, ŞI DISCUTIA AVUTĂ
REFERITOARE LA EVOLUTIA POZITIVĂ A RELATIILOR BILATERALE,

1

PRECUM ŞI DESPRE UNELE PROBLEME PRÎORITARE ALE
POLITICII INTERNAŢIONALE

Nr. 67 2 septembrie 1967, Kăln
Strict secret

La 1 septembrie 1967 am fost primit de ministrul de Externe Willy Brandt, în vizită
de prezentare. M-a primit împreună cu ambasadorul Schwarzmann, şeful Protocolului,
şi cu referentul pentru România.

În discuţii au fost abordate unnătoarele probleme mai importante:
I. Willy Brandt şi-a exprimat plăcerea de a mă putea saluta şi în ţara sa,
urându-mi bun venit şi remarcând că a ţinut să mă vadă înaintea plecării sale în
concediu. Mi-a urat succes şi o activitate rodnică în Republica Federală a Germaniei,
subliniind că după schimbul de vizite realizat între cei doi miniştri de Externe,
ambasadorii celor două ţări nu se vor putea plânge că n-au de lucru. După ce am
transmis mulţumirile de rigoare, am arătat că mă simt foarte onorat pentru misiunea
încredinţată, de a reprezenta ţara mea pe lângă guvernul vest-german. I-am spus apoi

322

că la Bucureşti sunt încă vii impresiile vizitei pe care a efectuat-o, subliniindu-i
satisfacţia pe care conducerea de partid şi de stat a încercat-o în timpul interesantelor
convorbiri pe care le-a avut, şi îndeosebi pentru realismul cu care Domnia-sa a înţeles
să abordeze problemele.

În acest context i-am spus că am sarcina plăcută de a transmite salutări şi cele mai
bw1e urări de sănătate Domniei-sale şi familiei din partea minist:uI lui de Externe român,
Corneliu Mănescu.

În continuare, am arătat că am urmărit cu mult interes activitatea intensă a
Domniei-sale după întoarcerea de la Bucureşti şi am reţinut interesul larg pe care l-a
trezit călătoria sa în România, remarcând că n-au lipsit, însă, după cum mi se pare firesc,
nici opinii contrare şi chiar destul de nuanţate. Mi-a produs, însă, satisfacţie şi am reţinut
declaraţia de alaltăieri, după întâlnirea pe care a avut-o cu Cancelarul Kiesinger,
împreună cu Wehner şi Heck, auzind că, în cadrul cabinehtlui, între cei doi parteneri
ai Marii Coaliţii există unitate deplină în toate problemele principale de politică externă,
înţelegând că această apreciere se referă în egală măsură şi la politica faţă de Est, care
probabil a ocupat un loc important în convorbirile cu Domnul Cancelar.

Willy Brandt a mulţumit pent:IU aprecierea pe care România o acordă convorbirilor
avute şi pe care el le apreciază nu numai interesante, dar cel puţin tot pe atât de utile.
A evidenţiat în mod deosebit impresia profundă pe care i-au lăsat-o convorbirile avute
cu Secretarul General al CC al PCR, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de
Miniştri, Ton Gheorghe Maurer, şi ministrul de Externe, Corneliu Mănescu. A
mulţumit pentru mesajul primit şi m-a rugat să transmit din partea sa acelaşi salut
cordial şi bune urări colegului său şi doamnei Mănescu, adăugând - râzând -
speranţa că-l va mai recunoaşte de la tribuna înaltă a preşedinţiei viitoarei Adunări
Generale ONU de la New York.

Ministrul Brandt mi-a subliniat că la Bucureşti a învăţat multe lucruri şi personal
şi-a clarificat multe probleme, pe care încearcă în momentul de faţă să-i facă şi pe alţii
să le înţeleagă (se referea probabil la partenerii coaliţiei, dar nu a putut detalia o serie
de probleme, deoarece privea la ambii săi colaboratori, care au luat amănunţit notiţe).
Brandt a rugat să transmit acasă „că despre convorbirile de la Bucureşti a raportat pe
larg guvernului şi tuturor care trebuiau şi s-au interesat". (Se referea probabil la
conducerea PSD, ,,nu sunt excluşi nici aliaţii americani"). A subliniat că nu ar dori ca
Ia Bucureşti să apară impresia - pe undeva - a unei dări înapoi, întrucât el men�ne toate
cele declarate şi spuse acolo. Criticile care au apărut pe ici pe colo nu au importanţă.
Guvernul va continua politica sa de destindere spre Est, baza rămânând ca şi înainte
declaraţia guvernului din 13 decembrie 1966, şi fiecare având datoria de a o aplica şi
concretiza. Dialogul, însă, în orice caz, va fi continuat de acolo de unde a fost lăsat,
şi nu de unde a fost început.

2. Ministrul Brandt a declarat că există interes şi dorinţa de a continua schimbul
de păreri între cele două ţări la nivelul conducerii celor două ministere, ambasadorilor,
sau orice alt nivel şi pe orice cale potrivită. A menţionat că, în această problemă, el,
personal, manifestă un interes deosebit.