Preda, Dumitru (coord.) - Romania - Republica Federala Germania. Inceputul relatiilor diplomatice 1966-1967 - vol.1 - ctrl

123

- RFG nu vrea să posede arme atomice în proprietate naţională, dar consideră că
opoziţia faţă de accesul RFG la anna nucleară în cadrul unei organizaţii colective, de
securitate, reprezintă o discriminare cu care nu se pot împăca.

2. Relaţiile cu ţările socialiste
Lahr a ţinut ă sublinieze că în politica RFG privind relaţiile cu ţările socialiste nu
se poate vorbi de o politică nouă. În 1963, când RFG a încheiat acordurile comerciale
cu ţările socialiste, a avut în vedere, în perspectivă, dezvoltarea lor şi stabilirea relaţiilor
diplomatice. Politica noului guvern vest-german reprezintă doar o etapă nouă a acestei
politici, în care guvernul RFG pune un accent mai mare pe relaţiile cu ţările
socialiste. Această politică a RFG nu este orientată împotriva Moscovei sau a vreunei
ţări socialiste.
Guvernul RFG ia act de existenţa a două state germane şi politica sa de
îmbunătăţire a relaţiilor cu ţările socialiste nu urmăreşte izolarea celeilalte părţi a
Germaniei.
Szilâgyi a menţionat că Lahr a vorbit tot timpul de „cealaltă parte a Gennaniei".
Partea ungară, fără a obiecta, a vorbit tot timpul de RD Germană, ca stat prieten,
independent şi suveran.
Lahr a informat apoi că RFG duce discuţii pentru stabilirea de relaţii diplomatice
în cinci capitale: Bucureşti, Budapesta, Belgrad, Praga şi Sofia, şi a declarat că sunt
gata, dacă este posibil, pentru stabilirea acestora, fără a ridica vreun fel de condiţii.
Lahr a precizat că partea germană înţelege stabilirea relaţiilor diplomatice cu ţările
socialiste pe aceleaşi baze cu cele stabilite în 1955 cu URSS, fără condiţii.
Principiile şi poziţiile politicii germane rămân în vigoare şi pe viitor şi nu se opun
ca şi partea ungară să-şi păstreze propriile poziţii. Scopul venirii sale la Budapesta şi
a discuţiilor este tocmai găsirea unei astfel de soluţii.
În legătură cu graniţa Oder- eisse el a afirmat că nu consideră serioasă problema
restabilirii graniţelor Gem1aniei din 1937. Referindu-se la acordul de la Potsdam, a spus
că este o problemă de procedură, deoarece graniţele Germaniei unite constituie o
problemă de competenta unui guvern al Germaniei unite pe care numai acesta le poate
defini. În concluzie Lahr a apreciat că problema graniţelor nu poate constitui un
impediment în stabilirea relaţiilor diplomatice cu ţările socialiste cu care RFG nu are
probleme (graniţe comune).
Apoi Lahr a informat că, prin intem1ediul RSF Iugoslavia, RFG a cerut admiterea
în Comisia Dunării şi s-a interesat de poziţia RP Ungare în acea tă chestiune. Szilâgy
a afinnat că nu au răspuns la această problemă.

3. Probleme bilaterale privind relaţiile RPU - RFG
Lahr a arătat că ştie despre existenţa unor probleme care deranjează relaţiile dintre
cele două ţări şi pe care s-a pregătit să le ridice.
a) El a spus că tonul presei ungare deranjează partea germană, nu atât prin poziţia
critică a acesteia, ci pentru că etichetează autorităţile din RFG ca imperialişti şi
revanşarzi, şi a cerut ca partea ungară să examineze această problemă.

124

b) Rezolvarea problemei apropierii, întregirii de familie, pentru care partea
ungară nu era pregătită, ca atare s-a rezumat la luarea la cunoştinţă a chestiunii.

c) Propunerea de încheiere a unui acord cultural între cele două ţări, la care Szilăgyi
nu a răspuns. Fiind ridicată şi în discuţia cu Peter Janos, acesta a propus ca problema
să fie discutată ulterior, după stabilirea relaţiilor diplomatice.

d) Despăgubirea familiilor care au suferit de pe urma persecuţiei fasciste în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta, a spus Lahr, se rezolvă automat după
stabilirea relaţiilor diplomatice. Szilăgyi a propus să fie discutată problema independent
de aceasta şi în acest sens să se întâlnească specialiştii celor două părţi.

e) Problema de viză: Lahr a spus că ştie faptul că o persoană din RFG, pentru a intra
în Ungaria, e suficient să se prezinte la graniţă (în autoturism) şi obţine viza imediat.
În schimb dacă un cetăţean ungar vrea să călătorească în RFG trebuie să aştepte 2-4
săptămâni obţinerea vizei germane. Această problemă se va rezolva prin stabilirea
relaţiilor diplomatice.

f) Emigraţia ungară de dreapta din RFG şi posturile de radio „Europa liberă" şi
„Deutsche Welle" desfăşoară o activitate ostilă RP Ungare, care pe1turbă relaţiile dintre
cele două ţări, dar guvernul RFG nu le poate face nimic, atâta vreme cât activitatea lor
nu contravine legilor în vigoare în RFG.

Szilăgyi a arătat lui Lahr că printre membrii organizaţiei sus-menţionate se află
fascişti notorii, care au comis şi crime, partea ungară posedând informaţii amănunţite
pe care le poate pune la dispoziţia părţii germane, şi cere ca aceasta să studieze
problema, întrucât părţii ungare nu îi surâde posibilitatea ca aceşti criminali să atenteze
la viaţa şefului Agenţiei economice ungare de la Frankfurt pe Main, cum s-a
întâmplat cu ani în urmă cu diplomaţi iugoslavi.

Apoi Lahr l-a infonnat pe Szilăgyi în legătură cu unele aspecte din discuţiile purtate
la Bucureşti asupra stabilirii relaţiilor diplomatice. Szilăgyi a relatat apoi că,
referindu-se la relaţiile economice dintre cele două ţări, R. Lahr a insistat asupra
aspectelor pozitive, constatând creşterea volumului şi caracterului în general echilibrat
al schimbului, de care partea gern1ană este mulţumită. El a arătat că liberalizarea în curs
va duce la creşterea volumului schimburilor, amintind că partea ge1mană, luând act de
greutăţile economiei ungare, este dispusă să acorde în viitor credite şi pe termen de opt
ani, faţă de cinci ani în prezent.

Adjunctul MAE ungar a spus că Lahr a vorbit aproape despre toate problemele,
astfel că părţii ungare nu i-a rămas să ridice decât foa1te puţine lucruri.

Partea ungară s-a declarat de acord cu aspectele pozitive ale relaţiilor economice
dintre RPU şi RFG, dar a ridicat şi unele probleme, solicitând partenerului să le
analizeze, ca:

- structura exportului ungar către RFG, care 60 % se compune din produse
agro-alimentare;

- greutăţile pe care le întâmpină produsele agricole ungare pe piaţa vest-germană,
din cauza apartenenţei RFG la Piaţa Comună;

125

dUGpirnsAocg-bTLraliaTremphimaşrioinaazaaairaott.ocicbfaerciţileiuornrsăriuuasgtsllpiutsduatitabănamristilufiaactetielădocRîerRnoFonFvcGbvaGasemdenîraarnauvrlbleapir„tlaueorlalutreea,lnaţRpPdiire1Fa·leoiecGţdoKeur1c·aedsoCneafmnlooopesmerătdrruayscţign"i1_n1are1gil4.uceu1noLrşglaacieaucsşruuaeenrnUdecgtm. noaadgnţriaevdasopr1Gpţiut1ea�. A1şltipeTîşismiTadăţe1pac4sot0avuRt,rardaF�immivcGe!tazce,.earaiurlaşeelri
îUnncghaeireierei alauGnuAi TacTonrdudaevceoalcaubnooraşrteintţeăh. 111.co-ştn..nţ1.fica_,
despre votul împotriva primirii
Lahr a propus, de asemenea,
căreia partea ungară nu i-a dat curs, menţinându-se la schimbul de scrisori pe care le

au în acest domeniu.
Acestea sunt problemele discutate cu Lahr, a spus Szilăgyi, unele sunt grele şi vor

trebui analizate. Dar, cu toată complexitatea lor, partea ungară a reacţionat pozitiv la
iniţiativa RFG şi au stabilit să continue dialogul la Bonn, unde se va deplasa
Szilăgyi. Până la I O februarie a.c. partea ungară urmează să comunice dacă întâlnirea
va avea loc până la 16 februarie 1967. când Lahr pleacă în concediu, sau după l martie

a.c.
Sinteza discuţiilor şi propunerile MAE au fost înaintate guvernului spre aprobare.

Szilăgyi a menţionat că R. Lahr a venit de fapt să sondeze posibilităţile stabilirii de
relaţii diplomatice. Discuţiile au fost foarte utile şi se pare că, fără a schimba din
poziţiile de principiu ale celor două părţi, se pot stabili relaţii diplomatice. Dacă
Kiesinger va face o declaraţie unilaterală, vor face şi ei una şi vor spune ce au de spus.
În concluzie, Szilăgyi a arătat că partea ungară are o atitudine pozitivă în problema
stabilirii relaţiilor diplomatice cu RFG, deşi mai sunt câteva probleme în care ei
consideră că trebuie să-şi spună părerea, şi anume:

- partea ungară este afectată şi îngrijorată de stăruinţa posedării armei atomice de

către RFG;
- de faptul că militariştii vest-germani îşi menţin poziţiile şi ţelurile lor;
- în problema persoanelor din Berlinul Occidental Ungaria nu recunoaşte dreptul

RFG de a le reprezenta. Aspectele umanitare ridicate de partea germană pot fi rezolvate,
dacă Senatul Berlinului Occidental va acorda procură Ambasadei RFG în acest sens.

Presa ungară nu a publicat nimic în afară de ştirea privind sosirea lui Lahr şi
comunicatul privind vizita (cine l-a primit) şi faptul că dialogul va continua. L-a sfătuit

140 Este vorba de Acordul General asupra Tarifelor Vamale şi Comerţului (General

Agreement on Tariffs and Trade GATT - 1947), intrat în vigoare în ian. 1948. În ciuda
caracterului „provizoriu" al normelor adoptate atunci, imediat după război, el a rămas în

funcţiune ca unic instrument multilateral în domeniul comerţului internaţional până
în 1994, când a fost constituită Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Completarea
înţelegerilor iniţiale (semnate de 23 de state, în frunte cu SUA) s-a făcut pe parcursul a opt
,,runde" de negocieri.

141 ,,Runda Ke1111edy" a avut loc între mai 1964 şi iun. 1967 şi a vizat cu precădere
creşterea exporturilor americane spre ţările Comunităţii Economice Europene. România a
aderat la GATT în 1971.

126

şi pe Lahr să facă la fel, să nu spună presei lucruri pe care aceasta să le folosească ca
elemente de propagandă împotriva RD Germane, aşa cum s-a întâmplat în ultimă instanţă.
l-a spus părerea că se vor putea face declaraţii mai largi după ce lucrurile vor avansa.

Szilâgyi personal n-a dat atenţie ziariştilor străini şi din RFG, nici nu a stat de vorbă
cu ei şi nu li s-a permis să facă nici o fotografie. ,,Presa ungară s-a îngrijit însă de ştirea
pe care a vândut-o apoi pe valută, este drept, pe sume neînsemnate".

A rămas stabilit ca în trei săptămâni partea ungară să anunţe continuarea discuţiilor.
Dar se pare că nu vor reuşi să facă acest lucru înainte de l martie 1967.

În discuţii, Szilâgyi s-a interesat, de două ori, asupra modului cunoscut în care a
rezolvat RSR problema Berlinului Occidental, în cadrul stabilirii relaţiilor diplomatice
cu RFG.

AMAE , fonf RFG. Problema 20 F, voi. 1/1967, f. 4-9.

47

NOTĂ DE CONVORBIRE A LUI PAVEL PLATONA
ATAŞAT AL AMBASADEI ROMÂNE LA BUDAPESTA
CU PETER G0NTHER142, ATAŞAT AL AMBASADEI Roc'LA
BUDAPESTA, REFERITOARE LA RELAŢIILE BILATERALE ŞI ALE
RF GERMANIA CU CELELALTE STATE SOCIALISTE

Nr. 1054 14 februarie 1967143, Budapesta
Strict secret

Referitor: vizita de prezentare a lui Pavel Platona, ataşat, făcută lui Peter
Gunther, ataşat al Ambasadei RDG la Budapesta, în ziua de 3 februarie 1967

După schimbul de cuvinte protocolare, Pavel Platona s-a interesat de relatiile
Ungariei cu RDG.

P. Giinther, după ce a făcut aprecieri pozitive la adresa relaţiilor de colaborare
multilaterală dintre cele două ţări, a relatat că, din informaţiile pe care le deţine şi ca
urmare a vizitei lui Rolf Lahr la Budapesta, ştie că a doua ţară cu care RFG va stabili
relaţii diplomatice, după România, este Ungaria 144_

În acest context, el a afirmat că RDG nu este împotriva stabilirii de relaţii
diplomatice între ţările socialiste şi Germania Occidentală, ci dimpotrivă, consideră că
acestea sunt de natură a contribui la destinderea în Europa. Ceea ce însă doare şi

142 Peter Giinther (n. 1940), diplomat est-gem1an. Ataşat la Budapesta (1965-1967).
143 Nota a fost vizată de ambasadorul Dumitru Turcuş şi apoi a fost înregistrată la
Direcţia IIl Relaţii a MAE la 22 febr. 1967 - 11.11.
144 Relaţiile diplomatice dintre RF Germania şi RP Ungară au fost stabilite abia la
21 dec. 1973.

127

�RRlarăDespGoGEăocrlşuiOintitpe-ipiăacnleuraegrzfsudişioe.vie_nedsanrăislnenpsKrupeeulicunelRuneasnaiDucnotdPGugae.elşG,_rtlîeournrsrenepuadtuhcşaeneeeRsvlerace-Dşdds.iisGăepătrilfemcoşa,rmicpedăad,aemtecfcumrăâulotlrngctoetăăepinezparrnoecreonztalum�ănoaarlat-�uasoaltemna.cgsbudutt:irapv_ leiae:mataţme�1pe�ddt1dueuGseflpoaeIcavv�1ă:o1c1Beap1etaore1lemcnaeadnec.eG,ve-adaealsrermtoDeăanaocrunte�nliceleţeeaai
RsntşacrrMrftdieeeăaaeasipcRzcdnbbncorePEubrshiPFrtneÎsulpruon.nilz.GidielmutaiPotiainăPîrntaaMlasbnirţamtaIşeelceăieucrattroelîaaaehrtOovianasnoiiire.intlnţsccedînrftooiincaaooei.eoiarrralal,nasraavieaedletest,dia.trdcl,tiaappiueudproobţPtăexepmielănuu.conpsăşloKţăaăPemiitiuimngernciplassRueaauieţacrtiăasittcariDcoooiiman,petctgnrnenGic-odeîvuagecaanil,umnpăgeviutst,lareiţelipaeJiiictapnrnlnîrudsionrvninictpeareimirouaavcrruatBsurăelloiunsa-uctntazundalşesaăidcanstbeetpirăeşddîmpsiziâăcnlniteecrvrnicavseoţtesăaodibeiăengtllfilaanşai.irfeîtalccgi�eţîartiacieneuoBrsuRi,eceDulnlaşoeoaaEoţlct1.evuănpsinmrăupdcertienaet,lairoerisârllaoesnptaeltnşrep!tip-unţod1.toi�.cg1ra1sauuz1u!r�icreloiei,leo1oerşţaucsitîi�am.r1�sett1ani,ădsdfaatdnşiaţte1lebim1ie1_rip1_ngn1p.eimsslallu.tşltatoideoşea1avatdmire.Bemctpteoeuca_ecaur�a�saldalocnt�ucudatatu1uulu�niclşucaplnţrei�?mcubepeaă1o.eiotacrd_�.msi.lEae_auIremotIaţdlxrtr�,acrr�uraepprDodenuenodc,rdam.tRodepolmcteoaesatu.�Snl1.rpicuăUerţeşado��Re�lah1ţo�tapni._ime.oamRvasaloRlamtcaepFoI�latduedue:oeGavşzma�amr61maabsoad?r:mtaoealareea�.a_I.1,

al unităţii ţărilor socialiste şi al păcii în Europa şi în lume.
Convorbirea a durat o oră.

AMAE , fond RFG. Problema 20 F, voi. 1/1967, f. 12-13.

48

RAPORT ŞI NOTĂ DE PROPUNERI ALE DIRECŢIEI PRESEI
A MAE ROMÂN ÎNAINTATE LUI VASILE GLIGA,
ADJUNCT AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL
RS ROMÂNIA, REFERITOARE LA VPUESBTL-IGCEARRMEAANUN„DUIIEAWRETLICT�L
DESPRE ROMÂNIA ÎN ZIARUL

Nr. 13/0397 3 martie 1967, Bucureşti
Secret

Sub titlul ,.,Din scrisorile adresate redacţiei: Mic excurs despre ist�ria română",
ziarul vest-german „Die Welt" din 24 februarie a.c. publică un material despre ţara
noastră, semnat de un oarecare Dr. Andreas Jonas.

128

Articolul este plin de atacuri şi calomnii la adresa poporului român şi a culturii sale,
deformând grosolan istoria. Autorul repetă într-o formă agresivă tezele unor istorici
reacţionari maghiari despre Transilvania, care ar fi aparţinut deja Ungariei la începutul
secolului al XlII-lea, când au venit din sud românii, fugiţi de teama turcilor.

Despre români autorul spune că au fost un popor primitiv de ciobani şi nomazi,
caracterizat prin „lipsă de statornicie". Ei şi-au trădat totdeauna aliaţii, ceea ce explică
şi faptul de ce nici prietenia cu Uniunea Sovietică nu a durat prea mult. Vizita la Bonn
a ministrului român al Afacerilor Externe ar fi fost parte integrantă a unui nou „act al
isto:iei române", care ar consta în „reluarea cunoscutului joc cu noi alianţe şi prietenii".

In articol se spune că faptul că popoarele român şi maghiar nu se pot înţelege
constituie „tragedia bazinului dunărean şi poate şi a Vestului european", iar „problema
tran_,silvană" ar fi „cea mai arzătoare problemă a minorităţilor din Europa de azi".

In legătură cu cele mai sus menţionăm: ,,Die Welt", unul din cele mai importante
ziare vest-germane, aparţine concernului de presă al lui Axel Springer 145, magnatul
presei vest-germane. Presa lui Springer are o orientare de dreapta, care se face simţită
şi la „Die Welt", deşi ziarul şi-a păstrat în mai mare măsură profilul propriu,
reprezentând o linie apropiată cercurilor guvernamentale. Faţă de ţara noastră ziarul
are în general o atitudine moderată, evidenţiind, pe lângă aspecte negative, şi
succesele economice şi politica externă independentă şi activă a ţării noastre. A abordat
pozitiv stabilirea de relaţii diplomatice între Republica Socialistă România şi
Republica Federală a Germaniei, dedicând acestei teme, între 25 ianuarie şi 7 februarie
a.c., un număr de circa 30 de materiale, în care evenimentul era salutat ca un pas
important în evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări, ca început al unei noi etape în
politica Republicii Federale a Germaniei faţă de ţările socialiste europene. Totodată,
ziarul a înregistrat cu o anumită satisfacţie reacţiile Republicii Democrate Gennane şi
ale altor ţări socialiste faţă de acest eveniment. Semnalând cuvântarea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist
Român, la conferinţa UASR, ziarul afirma că, deşi cuprinde critici la adresa Republicii
Federale a Germaniei, aceasta „îl va bucura puţin pe Ulbricht" 146.

Apreciem că, prin tonul deosebit de duşmănos şi violent, materialul menţionat se
detaşează de celelalte materiale negative despre ţara noastră publicate de ziarul „Die Welt".

Propunem ca un reprezentant al misiunii diplomatice la Frankfurt pe Main să facă o
vizită la redacţia ziarului, pentru a-şi exprima nedumerirea în legătură cu publicarea acestui
material care denaturează istoria României, la scurt timp după stabilirea de relaţii
diplomatice. Cu acest prilej să ofere materiale documentare despre istoria poporului român.

(Red. Vasile Ştefan)

145 Axel Caesar Springer (1912-1985), jurnalist şi editor de ziar. Proprietarul
concernului de presă Axel Springer AG.

146 Walter Ernst Paul Ulbricht (1893-1973), om politic est-german. Membru PCG
(1919), ulterior al PSUG (din 1946). Secretar General (1950-1953) şi Prim-secretar al PSUG
(din 1953). Preşedinte al Consiliului de Stat al RDG (1960-1973).

129

[Rezoluţii:]

fiPerovDTbiolzaevittmafairatiăănsşdrăueflcduaiaeircamţţiciniatnueptirăseutlnrînuatrreuCtvicoaidornenluneelţlueăiiuxpşpMeirniimmătrnpaueosmarcftiau�tn.adţriaesaczui..aftaarţutăal_udoi.ec„apDzuiz._boelniWacelalşrt�i"ac, ucaocrneepssit.rdueeizreanurtttaii.clnosţa�u_..
diplomatici ai RFG la Bucureşti sau Frankfurt.

(Ss) Vasile Gliga, 6.03.1967

De acord. Daţi instr[ucţiuni] coresp[unzătoare] t[ovarăşilor] Năstase şi Vlad.
(Ss) Corneliu Mănescu. 7.03.67

7 3. 67 . 71:ovarăşului] Ştefan. Rog urgent măsuri.

8.3. /967. T.C. Frankfurt: s-a dat indicaţia să se.facă o vizită. Consilierul C. Vlad
ajăcut O vizită la redacţia „Die Welt" (şeful Secţiei externe E.U. Fromm). Redacţia
a promis să nu mai acorde spaţiu unor materiale tendenţioase despre România.

(Ss) V G!iga

AMAE , fond RFG. Problema 200, vol. 1I1967, f. 11-13.

49

ORLGUANINOEIRTDZAIĂAICRRRHDEEFECASGTTANEORUROĂRDMUITILLEALOINNNDRTIIGAAĂR,MELŞACBEACTAFBOIUSEURALICDDIRIUAIEEARTPŞĂEIRMUŞEDTANZIEEE,ERNCLAEEOTLFAARERNSNRSPŢEIERTELCOOIIUTAMCEORBÂDOEMNEGLEIPAADRR,ACOINTAO,LCEOL

Nr. 03/00406 3 martie 1967, Bucureşti
Strict secret

La 28 februarie 1967, C. Bogdan, directorul Direcţiei lll, a primit în audienţă pe
E. Strătling, şeful Reprezentanţei Comerciale a RFG la Bucureşti.

A asistat A. Sanda, secretar III.

1. C. Bogdan a reamintit înţelegerea dintre miniştrii Afacerilor Externe român şi
vest-german cu privire la instalarea aproximativ simultană a ambasadelor celor două
ţări până în primăvara acestui an.

130

KEîMpnricnoxeoăRemntnen2lAoFs�rPae. ianGsnsardCied·creved.S"taur.reo_mtno,ăsaBrrum1aia·_cmRom_drtsăa•gorăFh1n·i·e1pdrm.nGaşsemargrtaâaoinăatunebaş-ravlăl1ad.ţepyaupammpaumlc·fiecrtieăueeeceşlnlaşdaiecaţetraauceatecltnemevuaepschoeasetleniatatanltsriaetlccpămprorrroouemucipă-nsslesooeutoîtunnsrrniaaguprtrRrilaaeieulutmnsecFantdioolGebaziicmrtnaaag'aomtutcaorWpaeaecnnrdaaise.iiior�zcşpaBtreiaaue.tucarrraandleae.btuzeanc'miiălnd.Artaitp·;Ctnir'mea:ăiap:nstabât�antrcavrnt.uunoasadşlarrt.upceid,dvicaa,aeoam•rrAdtieăt·,reeRtsmnîaadcncFecueRh1.Gect1epii1enFdam1.a·ssIG1e· ait.oprctrp.erauuBea-allEcurvAe�Aixcr1.r.uzcmtfeep1araatrebrcen3şae1i.vsetsr1as.Je'ai.ua,lşdConIteeeor·.I1:,

Bra:�t�trătling a mulţumit, arătând că va transmite scrisoarea Vicecancelarului W.

c ·sc:Brpt�dgeofrorRenuoe1o.te.mmpa�cla�rlŞoţ�lCu�maagpeueo3ts·nnrree;ua.im.aeaEfgrnbnBaşlŞMioaDa�u�ai�nae1to._tSl·;crMc.1,A.fag.tcMaoaursrdArEeGAoA�rl�aFş.ire.�amRh.ae1n•tEecnrr1errăhodşdt1t�e.mxt:einn..rarmtenprl,ceoeeeegraarrrefmamaa•Aeneăiatcandlnza�isnpHaad�_eceuaţp.nIlsae�anGri,ieMuAa)-la�frut,n1bnietana1drmicamr·ed1s�prnhao.tareve,mţiătcut3tacerneşeiăaiăn6ăil.ruRdHic.envăpDCmdAReăţaăaFsmărernor)rco.FGirep.,auărîuimbaGneA,up,î,tanpet,deancnbaîlerospolrandtticotau.lmrorreilotdcel32aeâmeăibcoidln6fs0cldeuotăticgHiăeneAllnlruăiv,iuoaizua„m;BvieciosrrltBosaliipăueafeAotetpirudnlăt-ncîcbeungnnadtiauact1e1adecdeilă9Fdllrttrdseeăruci4mderetsaei.aoal0iepioraangmoe•zufdtHnmk,piuiseu•mcegaDfuarufunicrraribaarneueran.rlltşclr„peipi/MaueekaătMD,rriiarpr:ăiveegDedlv;atSeămuuaoiide.pconttmîeeusain,edMc,ttcrpdiuasăIehRc-lliucesiueveaahlFrtrlceolaielrGBaafWarbşnpotuţrnuige,aeuesladnîautidt!nărlt"drcoale1,•o,sied1emBa(�1.ămpsset•R;ăur1sa-iarsceet.nicrîeemoh1pp.�cutlaheit.eumu.ar.auanlarebbt�tluvtai�lşrlliiuetliiit;ln1•uc/ciioi;1s,,ă:1ia:a-

c-7•mmso5Caţr.1. .tt.EBiep.eoaSg.mctd.r1�.a1I.1nat1.shr�tnerşurgăelsdaAp1.11�f11maţ1avcs1es.tcraaăi.tlovpraeEtrxa·tneBsrnmoegidtreaonamc, âe1•namsptînărerRuuFngaG-ămc, uilnacteua•nţo.ivrdgam.acneoeullao1•br11ocsroaemtaorpraieztce1·a1nrete1e. .daue

C. Bogdan a mulţumit pentru invitaţie.

Audienţa a durat 20 de minute.

!Notă:]

S-a a�as �11t1etrneţbiaum.reţdeazceţtiietiulzaitaurrualuoifi,c. iaeluăear Weg" asupra necesităţii ca în textele
oficiale sa se RFG, ment. ionându-se ca·· 111 acest mod

131

procedează toată presa română, care a primit în acest sens dezlegarea Secţiei de Presă
a CC al PCR.

Redacţia ziarului „Neuer Weg" a răspuns că în cazul presei de limbă germană este
necesară o dezlegare specială din partea Secţiei de Presă a CC al PCR.

Propunem să se intervină Ia conducerea Secţiei de Presă a CC al PCR în acest sens.

AMAE , fond RFG. Problema 20 ElI 967 (Note de audienţă), f. 25-27.

50

NOTĂ DE CONVORBIRE A LUI MARIN MIHAI, ADJUNCT AL
MINISTRULUI DE EXTERNE AL RS ROMÂNIA, CU CESTMÎR CÎSAR.147,

AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL
RS CEHOSLOVACE LA BUCUREŞTI, DESPRE STADIUL STABILIRII DE

RELAT, II DIPLOMATICE ÎNTRE RS CEHOSLOVACĂ ŞI RF GERMANIA

Nr. 01/00309 6 martie 1967, Bucureşti
Strict secret

Tovarăşului Constantin Mănescu,
Ministrul Afacerilor Externe

La 3 martie 1967, Marin Mihai, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, a primit
în audienţă pe Dr. Cestmir Cisai', ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la
Bucureşti, la cererea acestuia.

Dr. Cestmir Cisaf a arătat că scopul audienţei solicitate este de a infonna pe
tovarăşul adjunct al ministrului asupra stadiului stabilirii de relaţii diplomatice între
Republica Socialistă Cehoslovacă şi Republica Federală a Germaniei. În acest context
a menţionat eforturile pe care le fac unele ţări mari şi mici din Europa Occidentală, în
special state membre ale NATO, de exemplu: Franţa, Italia, orvegia. pentru a aduce
„bunele lor servicii" guvernului de la Bonn. În ultima perioadă reprezentanţii acestor
state se străduiesc să lămurească Cehoslovacia asupra bunelor intenţii ale politicii
guvernului de la Bonn. Partea cehoslovacă răspunde acestora că doreşte ca Republica
Federală a Germaniei să dovedească bunele sale intenţii prin fapte, nu prin vorbe.

Republica Socialistă Cehoslovacă cere ca Republica Federală a Germaniei să
recunoască existenţa celor două state germane, să recunoască graniţele Oder-Neisse,

147 Cestmir Cisaf (1920-2004), om politic şi diplomat cehoslovac. Fost secretar al CC
al PC din Cehoslovacia ( 1963); ministru al Educaţiei (1963-1965), cunoscut pentru vederile
sale „liberale". Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Bucureşti ( 1966-1968),
înlocuindu-l pe Jaroslav Sykora. Ulterior a jucat un rol major în timpul „Primăverii de la
Praga". Vezi memoriile sale publicate în 1998 sub titlul Clovek a Politik, Kniha vzpominek
a iivah.

132

să n�-şi aroge dreptul de a vorbi în numele întregului popor german, să recunoască
Berlinul Occidental ca o unitate politică independentă. în plus, faţă de aceste
probleme generale, Cehoslovacia mai are şi o problemă specific cehoslovacă, şi anume
recunoaşterea de către Republica Federală a Germaniei a nevalabilităţii încă de Ia
început a tratatului de la Mi.inchen [ 1938].

Ambasadorul a arătat că delegaţia MAE al RFG condusă de Wickert, care în luna
ianuarie a.c. a avut convorbiri la Praga cu MAE al RSC, a fost necompetentă:
convorbirile s-au referit în marea lor majoritate la probleme economice, iar posibilitatea
stabilirii relaţiilor diplomatice nici nu a fost amintită. Necompetenţa acestei delegatii
este recunoscută şi la Bonn, care acum intenţionează să invite o delegaţie cehoslova�ă
la un nivel mai înalt. MAE al RF a Germaniei se gândeşte că delegaţia MAE al RS
Cehoslovace ar putea fi condusă de un adjunct al ministrului Afacerilor Externe, dar
RS Cehoslovacă va desemna ca şef al delegaţiei pe un director din MAE.

RS Cehoslovacă nu a împiedicat şi nu va împiedica dezvoltarea relatiilor cu RF a
Germaniei, care şi aşa au un volum apreciabil, dar va rămâne fermă pe �oziţia sa. În
acest context, ambasadorul a arătat că deocamdată nu vede când vor putea fi stabilite
relaţiile diplomatice dintre RS Cehoslovacă şi RF a Gem,aniei148_

Propunem ca această informare să fie inclusă în Buletinul săptămânal al DPS
[Direcţia Politică de Sinteză].

Red. (Ss) Alexandru Ghiţă

[Rezoluţie:]
,,Nu e cazuf'.

(Ss) C. Mănescu

AMAE , fond RFG. Problema 20 E/1967 (Cehoslovacia), f. 67-68.

51

NOTĂ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ADRESATĂ
SECRETARIATULUI GENERAL AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI149

REFERITOARE LA PUBLICAREA ÎN „BULETINUL OFICIAL" A
DECRETULUI DE ÎNFIINŢARE A AMBASADEI RS ROMÂNIA LA BONN

Nr. 12/0199 6 martie 1967, Bucureşti

Urmare la adresa noastră nr. 12/0199 din 3 martie 1967, referitoare la înfiinţarea
Ambasadei Republicii Socialiste România la Bonn, propunem ca, după adoptare,

148 Relaµile diplomatice dintre RF Germania şi RS Cehoslovacă s-au stabilit la 11 dec. 1973.
149 Secretar General era Ion Drăgan.

133

Decretul pentru înfiinţarea Ambasadei să fie publicat în „Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste România".

Adjunct al Ministrului
(Ss) Constantin Flitan150

AMAE , fond RFG. Problema 220/RFG/4/1967, f. 4.

52

COMUNICARE A DIRECTIEI PRESEI A MAE ADRESATĂ
REPREZENTANTEI COMERCIALE A RS ROMÂNIA ÎN RF GERMANIA
REFERITOARE LA INTERVENTIA CE TREBUIE FĂCUTĂ PE LÂNGĂ

CONDUCEREA ZIARULUI „DIE WELT" ÎN LEGĂTURĂ CU
ARTICOLUL CALOMNIOS APĂRUT ÎN RESPECTIVA PUBLICAŢIE

Nr. 13/00277 9 martie 1967, Bucureşti
Strict secret

Referitor la articolul calomnios despre România publicat de ziarul „Die Welt" din
24 februarie a.c., vă comunicăm următoarele:

Dat fiind caracterul articolului şi importanţa ziarului în care a apărut, conducerea
Ministerului Afacerilor Externe a hotărât ca un membru al Reprezentanţei - ar fi de
dorit tovarăşul Comei Vlad - să facă o vizită la redacţia „Die Welt" şi să exprime
mirarea faţă de publicarea acestui material care deformează istoria României şi
ofensează poporul român, la numai trei săptămâni după stabilirea de relaţii diplomatice
între Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei.

După ce se vor arăta pe scurt, pentru lămurirea interlocutorului, principalele etape
ale istoriei poporului român, se va oferi redacţiei cartea Rumănien - Geographie,
Geschichte, Wirtschaft, Kultur, pentru documentare.

Vă informăm totodată că problema va fi ţinută în evidenţă pentru a fi discutată
ocazional şi cu reprezentanţii diplomatici ai Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti.

Director
(Ss) V Ştefan

AMAE , fond RFG. Problema 200, voi. I /1967, f. 10.

150 Constantin Flitan ( l 928-1990), jurist, profesor şi diplomat român. Director adjunct
al Direcţiei Organizaţii Internaţionale (1963-1964), director al Direcţiei Juridice şi a Tratat�lor
(1964-1966), adjunct al ministrului Afacerilor Externe (1967-1968). Ambasador extraordmar
şi plenipotenţiar la Paris (1968-1977). Membru al Curţii Permanente deArbitraj de la Haga.
Director al Direcţiei Relaţii Economice şi Organizaţii Internaţionale (1978-1981). Secretar
al Comisiei Constituţionale şi Juridice a Marii Adunări Naţionale (1980-1985).

134

53

NOTĂ DE CONVORBIRE ALUI ION M. TACHE1s1,

SECREcTuAARMI ABAL SAAMDBOARSUALDTEUI RROCIMEIÂ, NPREIVLAINADLGER

ECOUL STABILIRII RELAT1 IILOR DIPLOMATICE ÎNTRE
RS ROMÂNIA ŞI RF GERMANIA

Nr. 0021 13 martie 1967, Alger
Strict secret

Într-o discuţie avută cu ambasadorul Turciei, la o recepţie dată în ziua de
17 februarie 1967 de AmbasadaAlbaniei la Alger, acesta a apreciat stabilirea relatiilor
cu RFG de către ţara noastră ca un act inteligent făcut de guvernul român. Rorr:ânia
astăzi, prin politica sa externă, a început să joace un rol important atât pe plan european,
cât şi internaţional. De apreciat, relata interlocutorul, este faptul că ţara dumneavoastră
a ştiut să aleagă momentul stabilirii relaţiilor cu RFG. Îşi exprimă părerea că pasul făcut
de ţara noastră va fi urmat cu siguranţă şi de alte ţări socialiste, deşi unele nu au privit
favorabil acest act al României, pentru că viaţa internaţională pe care o trăim astăzi cere
acest lucru.

În Turcia stabilirea relaţiilor dintre RFG şi ţara dumneavoastră a fost apreciată
favorabil, iar guvernul meu intenţionează în viitor să lărgească şi mai mult relaţiile cu
România.

I-am relatat că stabilirea relaţiilor dintre RFG şi România este o urmare atât a
relaţiilor economice ce există între România şi RFG, cât şi dorinţei celor două ţări de
a contribui la crearea unui climat de destindere în Europa. Noi considerăm că stabilirea
relaţiilor diplomatice cu RFG este un pas important pentru crearea condiţiilor
necesare destinderii în Europa.

Important este şi faptul că prin stabilirea relaţiilor s-a creat o breşă în doctrina
Hallstein - care până în prezent a reprezentat o piedică serioasă în relaţiile dintre Est
şi Vest.

Unele ţări socialiste, chiar dacă au privit defavorabil această acţiune, ulterior şi-au
dat seama că aceasta reprezintă un succes, deoarece în mod sigur va duce la
desfiinţarea doctrinei Hallstein şi la crearea atmosferei propice pentru recunoaşterea
celor două state germane.

AMAE , fond RFG. Problema 20 F, voi. 1/1967, f. 25.

15 I Jon M Tache (n. 1928), inginer petrolist. În Centrala MAE din 1962, ca secretar II
la Direcţia Relaţii Economice şi apoi secretar I la Alger (1965-1967).