Preda, Dumitru (coord.) - Romania - Republica Federala Germania. Inceputul relatiilor diplomatice 1966-1967 - vol.1 - ctrl

116

Întrucât statul austriac nu i-a tratat cu acelaşi interes ca statul vest-gennan, o parte
din ei au plecat în Republica Federală a Germaniei, unde cei mai mulţi au fost angajaţi
ca mineri în landul Renania de Nord-Westfalia.

Mijloacele financiare de bază ale uniunilor de compatrioţi din Republica Federală
a Germaniei şi Austria sunt cotizaţiile plătite de membri. Unele uniuni sunt
subvenţionate de stat. De exemplu, Uniunea Saşilor primeşte anual 100 OOO DMW din
bugetul landului Renania de Nord-Westfalia, care o patronează. În plus, primeşte unele
subvenţii ocazionale (pentru excursii, organizarea de manifestări) de la alte landuri, de
la Ministerul pentru Refugiaţi şi Ministerul pentru Problemele Intergermane, precum
şi donaţii obţinute prin „Comitetul de Ajutor al Saşilor Transilvăneni", organizat de
Biserica Evanghelică.

Organizaţia şvabilor este subvenţionată de către landul Baden-Wlilttemberg, iar
aceea a bucovinenilor de landul Bavaria. Şvabii din Banat sunt ajutaţi şi de milionarul
american Max Weber din New York, originar din Banat. Subvenţiile acordate şvabilor
sunt mai mici ca ale saşilor şi nu figurează oficial în bugetele landu1ilor respective, ceea
ce face ca organizaţia şvabilor să aibă unele greutăţi financiare.

În ce priveşte activitatea lor, organizaţiile germanilor originari din România au
înscris în programul lor, conform statutului de funcţionare, diferite adunări cu
caracter bisericesc, cultural, sportiv, dări de seamă şi alegerea organelor conducătoare
pe plan naţional, iar pe plan internaţional participă la diferite manifestări cu caracter
revanşard, cum sunt sărbătorile jubiliare (sărbătorirea prinţului Eugen în anul 1964 în
Austria şi sărbătorirea a 20 de ani de la părăsirea ţării natale odată cu retragerea trupelor
fasciste, în Republica Federală a Germaniei, în 1965129, reuniuni de „Paşte", de
,,Crăciun", sau de „Sfăntul Nicolae" etc., precum şi organizarea aşa-zisei „Ziua Patriei"
- (Heimattag 130).

Din punct de vedere politic, organizaţiile germanilor originari din România, ca şi
acelea ale gem1anilor proveniţi din alte ţări socialiste, declară în mod oficial atitudinea
lor anticomunistă, folosind în acest scop atât presa proprieI3 I, cât şi pe cea autohtonă,
precum şi radioul, televiziunea etc.

129 La anumite intervale de timp etnicii gennani originari din România, precum şi din
alte ţări est-europene, comemorează în Germania momentul plecării, fie prin deportare, fie
prin refugiu, din vechea patrie. La împlinirea unui număr rotund de ani, asemenea
solemnităţi sunt îndeobşte însoţite de cicluri de comunicări ştiinţifice, referate sau relatări
ale unor istorici, martori sau participanţi direcţi la evenimente.

130 Este vorba de tradiţionalele Zile ale Patriei săseşti şi şvăbeşti, desfăşurate în luna iunie:
primii se întâlnesc anual la Dinkelsbuhl, o localitate din Bavaria, aducând cu un burg
transilvănean, iar şvabii, o data la doi ani, la Ulm, pe malul Dunării. Dacă, până în 1967,
numărnl repatriaţilor a fost de 16 O19, după 1967 odată cu stabilirea relaţiilor diplomatice între
RF Germania şi România, numărul lor a crescut simţitor, ajungând între 1967-1989 la 226 654.

131 Organul de presă al Uniunii Compatrioţilor Saşi este „Siebenbiirgische Zeitung",
care apare lunar la Miinchen, într-un tiraj de 8 OOO exemplare, din care 5 500 se
distribuie în RFG, iar restul în Austria. în afară de acesta, Uniunea editează anual un
calendar intitulat Siebenburgischer Hauskalender. Publicaţia şvabilor „Banater Post", care

117

Până în anul 1961, când preşedintele organizaţiei germanilor originari din
România era Dr. Zillich, iar redactorul ziarului „Siebenbiirgische Zeitung" era Hans
Hartl132, atât presa, cât şi adunările organizaţiei erau folosite exclusiv pentru
propagandă anticomunistă împotriva ţării noastre. Aceştia susţineau chiar şi acţiunile
revanşarde ale sudeţilor şi ale germanilor originari din Silezia, care desfăşoară o
propagandă de revendicări teritoriale faţă de RS Cehoslovacă şi RP Polonă.

Şi în anul 1964, organizaţia germanilor originari din România a făcut o propagandă
deschis duşmănoasă cu privire la situaţia „minorităţii germane" din ţara noastră şi „lipsa
de posibilităţi de a se repatria în RFG". Mai mult, unele persoane marcante din cadrul
organizaţiei, care ne-au vizitat ţara, au făcut declaraţii, în adunări publice sau în ziare,
referitoare la „prigoana" pe care organele de stat române ar întreţine-o împotriva
,,minorităţii germane".

În ultimul timp se observă o slăbire a propagandei duşmănoase a organizaţiei
împotriva ţării noastre, dat fiind interesul acesteia de a organiza acţiunea de „reunire
a familiilor", care în momentul de faţă constituie una din preocupările cele mai
importante ale organizaţiei. La o şedinţă a comitetului de conducere a „Organizaţiei
Rf:!fugiaţilor din RFG", care a avut loc la Bonn în luna noiembrie 1965, Plesch Erhard,
preşedintele Uniunilor Germanilor Originari din România, şi Hi:inig Alfred, redactorul
ziarului „Siebenbiirgische Zeitung", au declarat că ei înţeleg pretenţiile sudeţilor şi
germanilor proveniţi din Silezia, însă organizaţia lor nu va mai participa la acţiunile
revendicative ale acestora, întrucât ele nu corespund intereselor organizaţiei lor şi ţelului
ei principal, care este încheierea unui acord între Republica Federală a Gennaniei şi
Republica Socialistă România privind reunirea familiilor. Atât Plesch, cât şi Hi:inig au
fost aspru criticaţi de către ceilalţi delegaţi la şedinţă, fiind învinuiţi că prin atitudinea
şi acţiunile lor contribuie la slăbirea poziţiei „frontului refugiaţilor din Republica
Federală a Germaniei, precum şi a poziţiei ge1manilor care trăiesc în Republica
Socialistă România". Totuşi, organizaţia germanilor originari din România a rămas pe
poziţia exprimată de conducătorii ei, ceea ce practic înseamnă o breşă serioasă în

apare tot la Miinchen, într-un tiraj de 2 500 ex. lunar, are o activitate mai slabă. Germanii
din Bucovina au o revistă bilunară intitulată „Der Siidostdeutsche" cu un tiraj de l 200
exemplare. Asociaţia culturală Sudostdeutsches Ku/turwerk editează revista trimestrială
„Siidostdeutsche Vierteljahresblătter", cu un tiraj de 1 200 exemplare pentru toate uniunile
de compatrioţi. Şvabii din Austria au ca organ de presă ziarul „Neuland", care apare la
Salzburg, având un caracter net duşmănos faţă de toate ţările socialiste din Sud-Estul
Europei. Şi în Republica Federală a Germaniei apar unele ziare editate de organul central
al Uniunilor Germanilor emigranţi din Sud-Estul Europei, cum sunt: ,,Der Donauschwabe",
,,Der Vertriebene", care au caracter pronunţat reacţionar şi revanşard - n.a.

132 Hans Hart/ ( 1913-1990), publicist sas, născut la Braşov. După studii în Germania,
în 1937 era numit redactor la cotidianul „Siebenbiirgisch-Deutsches Tageblatt", una din cele
mai prestigioase publicaţii ale saşilor transilvăneni (1873-1944), post pe care-l ocupă până
la 31 aug. 1944. Corespondent de război pe frontul de Est între 194l şi 1943, şi-a continuat
ulterior cariera jurnalistică la Miinchen. Fondator (1952) şi membru al prezidiului
Societăţii Sud-Est-Europene din capitala Bavariei.

118

unitatea organizaţiilor unificate ale germanilor emigranţi din Sud-Estul Europei sub
egida „Uniunii celor Izgoniţi din Patrie".

Este de menţionat faptul că partidele reacţionare din Republica Federală a
Germaniei şi din Austria folosesc ca un instrument de manevră electorală organizaţiile
germanilor proveniţi din Sud-Estul Europei, promiţându-le acţiuni concrete şi
intervenţii în vederea „reunirii familiilor", iar sudeţilor şi germanilor din Silezia, sprijin
în acţiunile lor revendicative. Însăşi conducătorii guvernelor vest-german şi austriac
şi alte personalităţi din conducerea de stat de la Bonn şi Viena au dat o atenţie deosebită
problemei „reunirii familiilor", urmărind să facă din această chestiune obiectul unor
tratative cu partea română133.

Sub presiunea elementelor revanşarde, în special a sudeţilor, ,,Uniunea Celor
Izgoniţi" a luat hotărârea ca anul 1965 să devină pentru membrii tuturor organizaţiilor
anul luptei pentru „drepturile omului", iar „reunirea familiilor" să constituie un obiectiv
principal în cadrul acestei acţiuni.

Referitor la atitudinea maselor de emigranţi germani, se constată că, spre deosebire
de gem,anii proveniţi din alte ţări socialiste, cea mai mare parte a germanilor
originari din România îşi manifestă simpatia faţă de poporul român şi de ţara în care
s-au născut. Aceştia şi-au creat o situaţie economică bună în Republica Federală a
Gennaniei şi Austria şi nu sunt interesaţi să se mai întoarcă în ţară, cu excepţia unui
procent de 5%. Nu au nici interesul să desfăşoare o activitate duşmănoasă împotriva
Republicii Socialiste România. Numai aproximativ 1% din aceştia se manifestă făţiş
duşmănos, datorită faptului că au fost moşieri sau industriaşi şi au pierdut mijloacele
de exploatare ca urmare a revoluţiei socialiste din ţara noastră. Cel mai mare
procentaj, de circa 70%, îl constituie elementele neutraliste, pentru care activitatea
politică este lipsită de interes. Aceştia sunt interesaţi în vizitarea ţării natale sau a rudelor
lor, iar cei mai tineri în organizarea de călătorii turistice în Republica Socialistă
România.

O altă categorie, al cărui număr creşte continuu, o constituie elementele ce
simpatizează transfom,ările survenite în Republica Socialistă România şi care, în urma
vizitelor tăcute în ţara noastră (la rude, ca turişti, comercianţi etc.), contribuie activ la
popularizarea realizărilor obţinute de poporul român.

O problemă care formează preocuparea deosebită a organizaţiilor germanilor de
origine din Sud-Estul Europei aflaţi în Republica Federală a Gennaniei este aceea a
sprijinirii materiale a membrilor lor de către stat, prin plata de despăgubiri şi pensii.

Pentru a atrage în Republica Federală a Germaniei cât mai multe persoane din aceste
ţări, statul vest-german a elaborat legi conform cărora se plătesc acestora sume
importante cu titlul de despăgubiri şi pensii. Astfel, la sosirea în Republica Federală

133 În ce priveşte problema „reunirii familiilor", este cunoscută poziţia clară a statului
român, conform căreia nu poate fi vorba de încheierea unui acord în această privinţă,
deoarece persoanele pentru care se intervine a li se aproba plecarea din ţară sunt cetăţeni
români şi numai organele române pot hotărâ asupra cererilor lor. Desigur că aceste cereri
de reunire a familiilor sunt examinate cu toată atenţia şi în spirit umanitar - 11.a.

119

a Germaniei li se plăteşte costul călătoriei, al paşaportului şi vizei, plus suma de I 00
DMW necesară existenţei în primele zile după sosire, urmând să fie încadraţi cât mai
urgent în muncă, iar până atunci li se plăteşte ajutor din fondul şomerilor. Pentru mobilă
şi alte lucruri casnice fiecare familie primeşte I 500 - 2 OOO DMW. Fiecare persoană
venită în Republica Federală a Germaniei primeşte după un anumit timp cetăţenia
germană şi este repus în drepturi la fel ca cetăţenii germani născuţi în RFG. De obicei,
cei veniţi în Republica Federală a Germaniei sunt încadraţi în funcţii corespunzătoare.
Pensionarilor (de bătrâneţe şi de invaliditate) li se plătesc pensii ca şi cetăţenilor
vest-germani, care sunt de I 000 DMW şi chiar mai mult pentru intelectuali şi
funcţionari de stat, între 300-600 DMW pentru muncitori şi funcţionari particulari, de
la 60-400 DMW pensiile de invaliditate, precum şi un ajutor social până la suma de
150 DMW pentru persoanele în vârstă care nu au fost în câmpul muncii.

Foştii prizonieri de război şi deţinuţii politici în ţările menţionate după I ianuarie
1947 primesc o recompensă de circa 50 DMW pentru o lună de zile de detenţie.

Legile vest-germane (,,Lastenausgleichgesetz"134) prevăd plata de despăgubiri pentm
averea lăsată în ţările de origină, care pentru foştii mari industriaşi se pot ridica până
la 50 OOO DMW. Normal astfel de despăgubiri sunt de I OOO - 15 OOO DMW. Pentru
cei care au posedat terenuri în ţara noastră se plătesc sume în jurul a I O OOO DMW.

Organizaţia germanilor originari din România nu are legături directe cu organizaţiile
celorlalţi germani veniţi din alte ţări, şi, în ciuda faptului că nu sprijină în mod deschis
pretenţiile teritoriale ale sudeţilor sau silezienilor, trebuie să se supună totuşi
hotărârilor şi programului adoptat de "Uniunea Celor Izgoniţi", care are un caracter
revanşard şi reacţionar, conţinând - printre altele - următoarele prevederi:

- Să se aducă la cunoştinţă şi altor popoare tragedia celor izgoniţi;
- Să se vorbească şi despre suferinţele îndurate de poporul german în timpul
nazismului şi actele inumane săvârşite de Aliaţi, ca: bombardarea Dresdei 135,
izgonirea şi deportarea în masă a nemţilor, extrădarea prizonierilor statelor comuniste
şi altele;
- Să se termine cu istoria tendenţioasă şi afirmaţiile că poporul german ar fi singurul
vinovat de începerea războiului;
- Tineretul să fie educat într-un spirit naţional;
- Să se arate tineretului diferenţa dintre sistemul politic din RFG faţă de
orânduirea comunistă din ROG;
- Orice înfăţişare pozitivă a situaţiei din ţările socialiste să fie declarată drept
propagandă subversivă;
- Înfiinţarea Reprezentanţelor Comerciale în statele socialiste să nu ducă la
identificarea regimurilor comuniste cu popoarele respective;

134 Referire la „Gesetz iiber den Lastenausgleich" din 14 aug. 1952 cu modificările
ulterioare din 2 iun. 1993, respectiv 21 iun. 2006.

l35 Referire la bombardamentul executat de Aliaţi în zilele de 13-14 febr. 1945, cele
7 OOO tone de bombe incendiare distrugând peste Yi din oraş şi '!. din zonele industriale
(cca. 35 OOO morţi).

120

-Asigurarea lozincii „Dreptului asupra patriei" va trebui să fie punctul cardinal al
politicii RFG136.

În concluzie se poate arăta că organizaţiile germanilor originari din România
existente în Republica Federală a Germaniei şi Austria, prin scopul şi interesele pe care
le urmăresc şi prin activitatea ce o desfăşoară, se deosebesc fundamental de
organizaţiile germanilor originari din alte ţări socialiste.

În timp ce organizaţiile de emigranţi sudeţi, silezieni etc. urmăresc în primul rând
revendicări teritoriale şi obţinerea „dreptului de întoarcere în patria natală", motiv pentru
care în orice împrejurare manifestă atitudine ostilă faţă de ţările de origină, membrii
organizaµilor de „Volksdeutsche" originari din România nu au pretenµi teritoriale, nu doresc
să se reîntoarcă în ţară şi urmăresc ca prin diferite acţiuni - unele din ele pozitive - să
realizeze reunirea familiilor, problemă care de altfel constituie principala lor preocupare.

Creşte continuu numărul membrilor organizaţiilor germanilor originari din
România care îşi manifestă simpatia faţă de realizările statului nostru socialist.

Întrucât mulţi dintre ei doresc să aibă relaţii cu ţara aceasta, credem că este posibil
ca, pe linie consulară şi culturală, să se intre în legătură cu aceste organizaţii, putând
fi sprijinite prin organizarea unor gale de filme, conferinţe, seri muzicale, precum şi
prin donări de cărţi bibliotecilor pe care le au, în scopul influenţării lor pentru a
desfăşura o activitate propagandistică favorabilă ţării noastre.

AMAE, fond RFG. Problema 202/1967, f. 19-29.

45

SCRISOARE A CONSILIULUI DE STAT AL RS ROMÂNIA ADRESATĂ
COLEGIULUI REDACTIONAL AL „BULETINULUI OFICIAL"

REFERITOARE LA TEXTUL COMUNICATULUI COMUN PRIVIND
STABILIREA RELATIILOR DIPLOMATICE ÎNTRE
RS ROMÂNIA ŞI RF GERMANIA

Nr. 12/410 [6137]Jebruarie 1967, Bucureşti

V ă trimitem alăturat textul Comunicatului Comun privind stabilirea relaţiilor
diplomatice între Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei, dat

136 Referire la Char/a Expulzaţilor Germani din 5 aug 1950 (Stuttgart), în care se
sublinia: ,,Popoarele h·ebuie să recunoască, defapt, că destinul expulzaţilor germani -ca
şi al tuturor ref. i,giaţilor celorlalţi - este o problemă mondială, pentru a cărei soluţionare
se cere cea mai înaltă răspundere morală şi că ea obligă la cele mai enorme sforţări".

I3? Data dactilografierii lucrării. Vezi „Scânteia", anul XXXVl, nr. 7239 din I febr. 1967,
p. 6 (Stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Socialistă România şi Republica Federală
a Germaniei. Comunicat comun); Ibidem, nr. 7240, p. I (Cu privire la stabilirea relaţiilor
diplomatice între Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei);
fbidem, nr. 7242 din 4 febr. 1967, p. I ( Un act pozitiv în evoluţia relaţiilor intereuropene).

121

publicităţii cu ocazia vizitei oficiale a ministrului Afacerilor Externe al Republicii
Socialiste România, Corneliu Mănescu, în Republica Federală a Germaniei, de la
30 ianuarie până la 3 februarie 1967, cu rugămintea de a dispune publicarea acestuia
în Partea a III-a a „Buletinului Oficial" al Republicii Socialiste România.

Secretar General
(Ss) Petru Burlacu

COMUNICAT COMUN

La invitaţia ministrului federal al Afacerilor Externe, Willy Brandt, ministrul
Afacerilor Externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită
oficială în Republica Federală a Germaniei de la 30 ianuarie până la 3 februarie 1967.

În timpul şederii sale la Bonn, între 30 şi 31 ianuarie, ministrul Afacerilor Externe
român a fost primit de Cancelarul federal Dr. Kurt Georg Kiesinger. La I februarie
ministrulAfacerilor Externe român va vizita oraşele Koln, Diisseldorf şi Munchen. El
se va întâlni cu preşedinţii guvernelor landurilor Renania de Nord Westfalia şi
Bavaria.

Ministrul Afacerilor Externe român, Corneliu Mănescu, şi ministrul federal al
Afacerilor Externe, Willy Brandt, au purtat convorbiri asupra stadiului şi dezvoltării
relaţiilor dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă România,
precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun.

Ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu evoluţia favorabilă a
schimburilor economice şi culturale dintre ţările lor. Ele au subliniat că vor cultiva şi
adânci în continuare colaborarea multilaterală dintre tările lor.

În acest spirit, guvernele Republicii Socialiste R�mânia şi Republicii Federale a
Germaniei au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice şi să facă schimb de
reprezentanţi diplomatici la rangul de ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari.

Ambele părţi sunt convinse că aceasta va contribui la dezvoltarea înţelegerii
reciproce dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei, în
interesul ambelor părţi, şi prin aceasta vor servi păcii şi securităţii, înţelegerii
durabile şi convieţuirii paşnice a popoarelor Europei, destinderii internaţionale.

Discuţiile, care au avut un caracter de lucru, s-au purtat într-un spirit de sinceritate.
Ministrul Afacerilor Externe Corneliu Mănescu a invitat pe ministrul federal al
Afacerilor Externe Willy Brandt să facă o vizită oficială în Republica Socialistă
România.
Ministrul federal al Afacerilor Externe a acceptat cu mulţumiri invitaţia.
Data vizitei se va stabili pe cale diplomatică.

AMAE, fond RFC.Problema 220/4/1967, f. 1-3.

122

46

AMBASADORCEOXMTU�ANOICRADRIENAARLUŞII PDLUEMNIIPTORUTETNUTRIACUR ŞL1A38,BUDAPESTA
ADRESATA MAE AL RS ROMÂNIA, REFERITOARE LA

MINCISO�NRVUOLURBI AIRFEAACSEARICLUORSZEIXLTĂEGRYNI EBEALLAR13P9,UANDGJUARECTDAELSPRE
VIZITA IN CAPITALA UNGARĂ A LUI ROLF LAHR ADJUNCT AL

SECRETARULUI DE STAT AL AFACERILOR EXTERNE AL RF GERMA IA

Nr. 03/00312 13 februarie 1967, Budapesta
Strict secret

1.UB11unsodgLaţa1.aprtee2I,sotmfaaenb-aarBIum1.oa�crvRih�1iotşal1,tf9cL1�o117an,hasSuri,ldzisieielerâcn.grţeyătiacrBu[emslaci,onapidsutjlruudn]ecatdaaJ'lmumnăcitninaisflotrMnu.nlAuaiEAdaefltaaRcleFiaritaloaGrsueEnpxrntaear0vn1·ieez1·i.atelMiR-lPaa
•Bm1trro�SvzJeoid,lzâesgneyfiŞşI. a1.d[1.rasecdluJauţt1.na1tclatcuăMl sLAăuaEh]urBnaagcaszroocsnuiitP[lJeaetenBrouJ].adnaopsesştiaSzlailâ2g3yiişainluaaMrieCsEecaura[mşiinaisatrvuul]t
Lahr i-a �1mecblaurnaa:ta�uţ1'.rSu.zirleâlgayţ1i· 1·lcoărsdcionpturel
problemele vizitei ale este de a discuta cu partea ungară
cele două ţări, inclusiv stabilirea de relatii
d1plomat1ce, fără a propune însă concret acest lucru.
După cele relatate de Szilâgyi,
se pot grupa astfel: problemele discutate de partea ungară cu Rolf Lahr

I. Probleme politice
Szilâgyi a r(eVl�ietatnt acmă,
extra-europene de la început, Lahr a ocolit toate problemele politice
etc.). A abordat numai acele probleme europene care au
tangenţă cu Gennania.

•111 El a acfaidrmrua,t.1cmăbguunvae_ t�aţ1urleRa FreGladţ1�1lroerştceureţdăuricleerseoacîinacliosrtdeă. rii în Europa şi, ca prim pas
acest

La cererea părţii ungare, Lahr a precizat poziţia RFG cu privire la înarmarea
atomică, declarând că:

- RFG nu este împotriva acordului sovicto-american privind nediseminarea
annelor atomice.

sEB1.cu11oddn11ai.33cop98amelsDSi.stc=a1uai_md(l1ealin9gtprt6yeau6irmt-iTBa1dwţ9e:,17ol1ca1n1uT,)şar:laad(�nni!ap.tsedl.M1on�m9oaa1rr1a�1.n1sta)e,Acuş�rd1nemuCgtnaunrăprşn.aoa.InlANiCatida.ocţjAmiuormnionscmbaitelaâeisnapa(l.ddenoiMmntrreieu1mnx9iPt7bsrota5rrluo)iut.rildaculiăinPaEArCxfştReai rcp(nel1ăer9inşl4ioip6rCo),toeEoanxpcţteitea1rvrran1rlseeat
(1952 1982).