Comarnescu, Petru - Specificul romanesc

rriticri Irel'sollillai. ci rlr'at'sii at'trtturr r:a er-ocalea sau stu(liul ulll irrr,rnli. cale
rru existt-i. clecit plirt spiriliralilaie. grrti trot fi letrlizaie falti o iniele,-r,t r. ;i ;11-,or{..1
spilitualiLtifi rle ter,-relie.

Poate cii insuqi ilutr)l'Llj si-a tla1. seiulra rlr. Rr'pS1e ailer liml'i. dt' ., r,L)irie i,.e
irr rcccnlir sa lucrtre [,, rrttt, t',,;tttittr.;!i. i.ti Liris'rititrtl orlados: (l!)3it) lr rezitlltii l:;.
tllitiitiirieii urrLri i-rtolic er))iliiisi. ;'errrrrif inci ile tt ]riai irirlJir-r'iar,.i , itiir,r'ilor i,,,r]-
1't:siurri cle iehrl acr.rleia D(. f alp rr tasinr lir ira!'. i: iiiit [,crtrls ol .]lurttl l-!, ligi,tris
(i1'};-14): cri u citib cle rrai mnlte oi'i zaiialnic versel,elo ullr)r l)siillti. iiilti i1
elillat'etL ,si r':irrtirrincl sLtiirinit tll-,i rteir!elerrsrl iristete. I)e.ti:'n.. ,, s.ii 9'ilri
, t--

late tle felni aoesi,t e nlai j)re1 iiiasirclcr:ii o ir-.ou'izier cur0rtir. rial i,rilF.,'ierrrl par':i-

rio:;ai trl l)reocuitiuii. in ttsenrenea conr.liLii si i'u o asll'el rle rleniirliiiri.e. (ie

]oi:Ltri si realiLtifi. ce lrentru a i'i in!elese si er-or,,ate crr aclevir cer alte atituctini.

;rrr--si 1lielrle eiltr.qi tle ltutiu er-iilcntiL. I)irripotlivii. l)ar'l)iir.Lr.i,io\ul ilerqe nrai
iit'1ia.r'te:irt cir-rda tlcestor'liirsuri apl'()irl)t voite. rl-sa ne-a atL.l o lucluie cle int-

;roriarrtri catt iLaiii.

t'il,ri't'l\-rlr'rtriirrr\cI"elIrJretzt acusittlcteesnilelucoaircs,ttnitfli-qiirlrilalr.etirlitilt'ltrrdairerlaelisrtarifiiarticrarli1c1ittetLrr'uLirr!liti,its()i,t|1-,1,')Liil--
riler 1tr: care ie-a oer0e1 it1, pr'F(urll si lrentln a al.ila, ciirrtr.Lt iricei.irii, r,e sr, ltoate
riisi si ce tiu itt ar'este ui'nte lrtrlt\ne1ti. Cititolirl qtie arum lii'rlteLle r.i e','o;'lia
tle cotisemttitt'ea nrrti niult a unLrr'uunlr lrlinse in iisDec'tril lol cr-rncret, nttrteriirl,
al)i'oape in liinttr lor f izirti.

()prinilu ne, acLlll. la de,sc,rpslirile atii clr impor.ianie ale rl-lrii JIar', u
ijtza, Lrelltric sI mentioniurt ci]. (l{,cument,ele si te,rtele silsiie poi se;'\'i irr r-iit,ri
ttttrir inte,'lrretiii spilituale. tutei jurler-'irli subsian!iale tr pt'ezcril,ei ior'. rrnei
arteli;re a tilcului lor pentru fiin ta ortotlo-rir qi nationairi a culL uf ii 11, raqt i e.
llt'ei'urt) lotograiiiie. lil.inreloil-ie si i,riimii'airil rell'oriusl irr cJ;:qartrLl r'liuil ,
i'tlntirt lturtrn'i pentnr cale liit,ri'ii stuclenii ni esteticii ltizantine. ai 1'r'r.urir-i.r'1 ir
fiirii -seanrarr in care irtitia rne;Leri sitirtiqti,lin treoutulnosLru;i-arr ptrs {,,r1 slr1lr-
tttl. r-ot'tlebrri sii f ie iLilirrr'r'er-Llirosr:iitcli t-i-1rri ]Iar.crL Reza.

Yolr,rrrrr"rl Urne rrnuirtt:;ti irt Rti,t-dritul ortodot oferii 1-:rrliu. rlirclii' rlt:
tt-''tul in lr.tt'tr se cottsen-rlti sliintifii' r-irlor'oa-se destc'per:iri, lrutiril;r rr;rei iirt,','-
l.rretiili spirittrale. 1ot rrsa rnrr. daicrlitii lotoglafiiiril desilr-ilsite allale irr prrli-
rtile salc. riferti si pirtinfa rrnol slrrdti ils1.l!)rat valiatelol lorn.re ale stiltrl tri itj;:irn-
lin. slil t'at'e. clr-t1.r:i r'unl rp s',it,. alr'ptrl ueitzi:r irt rilta iiielnticrrj. iLirsl r'ir,.ii illl
irrrateliaLila,.,u 111n1elor'. r'tiutind sii I'i.tezr: totul stib veqlrea ''-esrricir.i. a s1;ili-
1,uir.ri, a st'inteniei. i)al oricit rir iirtiar si tle.Ltrster ar'fi t'ar'lr,'Lelrrl li:es1ei ar'te
r:r'rt1line. irnltersottale si rtecrrttt'Lete. iriliil crrlolilrtr',si e.l t'r'nantenlplol t,i,-ii
face loc in pnlinile er-rinl'heliil,rl si,lri in llesce vlii.jeste cu inliiriti:le lui rrrianie.
(la si tnrrlea. siilrrl Jrizantin liili'o lr.rir{}i(,r). \-esuic lrr fel. IJal rrt ntlr cine sii,q
sii 1tt'iveascii. si milrea si stihil tlarlitior-ral :ri larii r'r(,ilstf{'rrrr se rilatii rricir-,datii
lir l'ci. perLnt cI past.r'in,1 trceeaqi l.irofrrrtzi n-re si ,rlepasi nririt':,1.aie. sul]r'iti'et{'ie
iol calrltii subiinre refiexr.. nt,sllllse r-arielriti. mi rrturate irririeiir'i lirriiLL'e.

1'[r-rrlr.stia rl-lrri []r:zir i-l olrlit rle ii conrenla l'r'uirLrseieil si ::r,ir-inilir'rliit
sirirlrl itl-r-'lor rellroilrrleli ( (,lr)r'ate. llp cer0 le-a lLraL. r'le pilciii. tiupii o i)a!iirii
dirr Flvtinclreiia ltri -[.Lrca rlin 1i,i1ij 3. ii., trrlre glsim o Jrr,rgtitie rl., ,,] rr.rrrrcrIr, si ,r
almottie rle culoli lte tjar'{r llirar trttele stir ltrlrr,, si cor,irle orientir.ler 1e itrir.i iut.
rl iLr fai'ir IilcLrl spilitLlill l)rezent irfnlo. sir.Lr rluuii {r'rsr:a 11e ia \lrurirli, .\tir,;'s
inl'ti!isirrrl p,: \eagoe lJ:r.rrlall ,,si De liiri ir'Jes1 uia.'feroiio:rie a. nnilrii coiriisrrlaii
si jn volr-r;r (nu iriulrl,ri iri sulrlalrrta. r'irm se oirisnrriesle in aliit ltirl prrrslreir lilii
-cpaIialir a Bizan!ullri). ,si n51t, pe un t'oncl l-er'(le-allrill cRle rlrl ]iiriilol ciir'itltr, ,r
neobilinui"a sensibilifale. Caltetr irbLrniiii c11 aseileilea i'eirlrtlirt,rri. pelirirlin-
dn--qe. r.irtrl pe rjrtil. cltinuliie r-rtier-,rziicrr'nostli r'irri';1tt trinris j,ris.:ricilrrl si

256

LgZ

eoiipesTc.uBluucrir.ru1iS,',asp,rsLi1;aIur.ir,oooen;uuJ11ron,J1.1io6crsl#,lrnr'ua9o6uur1irre,rouB.z,.SorrrJpn,ioor'-ppug1'all,a.rlicpiJir3i'iniuel1t9uoeE.rJrpn?ar1JliB.n1€rilnloulcnEipoIEnuTrecaJsapnra.lln.lz€s,rd?lrurlunloI'lBJlror*nu:JitJ,uuoIB3^Ioondr.JaIpl€Bs€caJuraPfn,ac'alpIoe'r'c.s1.rolrroiualot1uu;udaolgrJolnrcnlldl1ncedc{;Isur{aourn'1lelrlDrua1lrro'lIa'u1q9tioi1lul'El.srrleleIn)aud1uoi

ii'rrii1'ni.[1tltsr.odrpi"npSiBJiSru'eEaiol"sroior8 nes 'gr{rscr.:ro"riE8zliaFrltsepf.ourlrlrfuiu'i.ot1l6o(oux.roopiro{opao,rt3l r1rss.€roorilr.rreo{lruurpuaio'ii'il

rap
otnEar'Ig1lBatr'l*losrr1on1rtu""Jrtr'"relu-1r1oro"aJIdpo€:,lusel ,onl1cp€ueasertloqrsepu'ugaai35pl,Bre€;or1pl]aun1arBu-JLSnPrl,ar{l?sL'Eua{l-lol}eaaYolpJs'c1ir11.et11relior*.E1,fro.I'rn,aI,I:prIr61cEqii3a.alupu}t'rsulii]nin.d9Eua.*Str{ir,ssr"utuplrari'p}no\Bu-pSrelanlIa.llinan}uJsl4Ln')-'lur{gqE;3)[
or1u,iiloBri.'llO;rujr.lipauagn,ldrsdr'o:1-€Acop1erstlsI,asB'agrapaueo[luopiSetpsdrnUelBaeo,Iuedrqr'g€-aiUJeilz1lia-nartaz'e,r1fr',lu\ul')eL'q,Jnl,Jrp'u{cSp,"l'Llalp''pg,t,ii'''cL1nOll\pnlr;"eJntl't-6,'l'l-gollOtul.2uipiF,{lruEnootatorzl-'iuidl+egruuBril!ipilJ.t)€ap',o.l,oilrnirIaiftlirflsollin,cPol{IpStJ.ntuprrtlmt€UiU'I-rpairu\(llI;Ji'lr};dBiB;ia9nteuJ8'5-ur"Itp7rre-pr'iu,d1,4Le'.to.€['ulrsnicUeli{sl'{,tliarrr\ioUe'{',ll'1YB1/r.I'latOB]lril\uelD-Iad'orn(cPUupI9nineBldP}8iIluJantala"uJ-I1orIltllJ'dSrLeIgzSnEsindl1idpIetppln'uUcabl-lai,ellddtrrra€1ld'r]tr)t\ll]-dooq9rolsda9nt'lllrre7rscrttPp"sa:{I

-rJlu:) eTE ii.rgcl a11e1alat u,r 0l0LLr.rnl auiLu L3-i:s lunuiltlgl il€ e.rec r;116or,i.rop3
-b,Lp"r1s'uairuo;zr e1 .inp arr ldeg'glerleuoirr Eaulp.to ul orBclrnlrad g'1e;p'rape o
pglcirpc,;rd ,.io1 eliburo; u,icl asaltdsr r-ri-;iep 'ilq3nlet od pzeolttaLurle erl6are pulc
oIrtSllsbaaO,lrs'1io,t"nq1.li.y.Lrsoag.lra'i?aaupansll{uncet{.iitarriii1i eien1lau-r'a1ouuinatcu..ot..r13b4poqult-eL\lpa,tle\E:.re.Ion'1Ial1pcrou€lnr}ioLr}LiFrrodrpL'Ioolnr,\dt''tra;unlri[al ,uurlurppd-ap1a1uue'r'rr}dlsis3ttirar;raup;
r:ep7r,cnirrrn1l1ill'rroriru.lpnil.ttU,'plb1l7url.r1reoiairuIdIXiJ-asul4np+ic.aln-€sur.LrorpfJu.uuiSuentoaocus€tauorFanJzlfLolio1.IltLu+,&)1o]nSrrirrI'l-ra"iiuale..arlralprBlcloio.nllinlii1ns€1ru-a"l\llu3r'3ll1nnro(lSr,[ll1lrlnJse(ltrcpl1lelnt-1t\ueLzaluap,railBtis-IorrarqJs'otl,ds,lJaEIn0r!arJttJes{u(-;j'ni.rrr1igrloLot'1lurl}nplo5n1au'tt1\ruolorrpaeB1I1L}'aL?LloIriaia,'Tp{pluas\{]lrrccyrY-aa|r
ea,o,Jrcecr{D11ssore1c;luei,re.rrrzc{logc-,g3a.o1uqq-EaSmo Jle-ppJJgpeBauo.ilulru-'ineItt.)l1r"'l;Orul;reo"aprp{lrouprurruaIrJ8tlnIuric*ro--ltl1Btnrr'tu\ao'l;rtsrtJr'apgt.t'spleo'al11su'ssnnrutli8u1r.npoi{ieecnauBluaellll.l'ees.lrenlir[lnl.ezrru.Couritnd?uals.depJsur.'ai'i?otieletstlqryIue1oo1lng,st"ri
reru ri aJnpB ,.rne ep r.rnls€Lt nr pirqopoclrui ri purur,rer{ nc F}IuF1c1tr-t1 'atinuac

-grlspqlp EIJuEuI alec'oisad 'arutup ;io1e*a.-rrc InxolJar 13 nrurir't erlul a]€1rl€uo1
".n1s-ogr-q-lpnpai-r{1sId1ar"to5arus'grpiao1erunrf,,B-,rSr"l*rareSeepdnr"Fsee'r"engl.1p-lep.r'o-er,u'"ULlatr€o1sq^pa.,oorreproe8p,lud6.r,ubiu!qr1,rueera-3iEcs.a1tn3a-1c.lr\.pltri,,gno,atJ1fpui,euqorrBobnn11ual5enoisLu-iqFuric;JnS€rlntu{u'ifi{ililtrrus,lB.Elpl'ur1Ba+rltoerigourilrp?lrrr'irsFSer-+lE}BetpLeo€l?,ar;t',cE"mttol.i"ne.lFtloLiq3€r1lTe.rutr,r,rli3E1apciJp.';Iaa{iplIso1:'nusSiolin-rlllntatoep[ft;lp.''liil1Ft1Jtioi(nuniiSl1l-luloe'd;b'rie,nr'uetgtl,re1aiir€1to;rqaot,tulrIrei1xlrruogrnEeuiuiJ'aoai,uipeuEIlHucloir'1espe-7uonlrIoru.Jnrpl^riue;roBnau'ongiiisuael;df,;'Be_JlllfuIo8eri1,f.lg{Rprrlu;a'urnlc.'I€urp.E.aa.rdlPrilur.ulei.ie'LIunJniooiiUir.e{o€"1"ErlOliiuJor1,alqlJsSuS.o,1ssrai8,OuJoe9uei^\o^Tll3.la0pgr:\1{1eno.ii3a-ci1'1pccuiilal,lal{1rll-q'ipr€?*gzggLtiecu?inlrlr1Ir;l1i-rI.aqaoTrBolJEerqpaU{--lsce|?uaiop€{lu€c!lpl{:'g]llaal.rTs0se,FrisaIaugIr1ingeal1loru-rec*orsIsJ3o'pBi,orirad}o.""iutiqIEu1r?r1u,'_i'i{[

criticilor cle ultiulir orii care suslin cI n,ri nu exislirm cu acler-irrat ca iropor

lunrinat clecib rie cincizeci de ani incoace. Descoperirile istolice trle ci-hri )Iarcu
l3eza, alittuli de cele rlestrrl t1e recente de ia []rrr:teil l)ornneasctr cle la --\r'ges.
tudiur:esc cr.rrroirsLerea etistenIei,*pililuale si,.'u]tLrlale a neamulr-ri rrostL'tr irr
iln,reJcu'aLliuiilctci ictienzrva,rill,ttlLereir.ilatast.pli)rri'eii{iralrinit)r.iltioi tncot[aasttitr'e.. driveclest'cciiriinuiiateir. nr(]l'{rrr
llelativ la ac'etrstir -sPiritualitatr.. Le.rtele rl-iui ][. [Jezl ne tLau arrrrrrrite
:ttttiutunt,e lrret.ioit-se. rut'e tLt,,t'rtii u ( {rillerttil}'e t'iL nrai lalga. })e ltiltiti. rltii'irr-
t'isirea lre care i-o iace starefLLl tler la lisfigrnenu cir nu trebuiesc.j ucier,,ati t'rti
oalugdrii dul-rii cei cle la \-at,-,pc.rliu. stricali de ispiteie ir,rgAtiei. ..1):rrt'irlueiilLii
nLr esle al firii. ci inrpotlir-a f ilii; si car{e-se de ticeea sti fie smelit si sirtrc. -\ltlei,
ce rlai cauLa 1a ]luntele .\tlios.'" (pp. 49-;{ )). ltrt5.conceirtiaadevaraiir a silits-
triei ortodo\e. pe cale dacii unerLe piLtle llrite () intunecir. de pilrlti laconria;i
ilorirt!a c[lugtirilor Eler,'i rle it mriuo]rrrliza cr,r timt.rrrl ai-r.r'ilc ceiollalte liiiril$uri
aie altor neamuri (ci. 1r.5!). nirriic rru i)r)irte tinrila aritenticitatea,qribstarrrei
er. De asemenea, neslllr5 tle serlniiitatire r'ie apar in:renLrrtirile cie 1ie ei-ang[relii.
ltrin care donatcirii cautii sii asiq'rlre titrniile lo1',1. orice prirlare siu.l nutarr, -i,
Iireste, cle olir,e distlug'r.r'e. r,mr-rl leqinclLr-;i palcir lirui vietii qi nrintuirea ei rie
rlesbinul oflanrlei l)e care o inchini lui lllrmnezeu.
Dal nrai semnilicaiir-ii rlecit totrte,"i sir',rboiizind rosLul tLrtrrlr,r'rrrlz-uin!e-
lor aici iti'alal ($i a , ir r',,t lerililirlo csje riri''' r'iiti rlc .er', eti] i'ile ist,,r'!r'c irir'i rrr-i:-

{,ionate). rii se artitS. sctisoarea tie inchinare il hli Dir-,rit,rie Cantenril r,iLtre
fratele sdrr Acrttttioluhm,ecsLcti'i.scailaltrre.tagitd,seitcirl.s}i1i.nlJlenzLantienaBri-belti'ostiuenciai grecesti a Dirurttrlrti,
in{elaptulttt lluzeulLri etr-rograliir

clin Atentr. Caltea aici senrralatl-L.qe inciieie cu urinirtoarele rinduri din scrisoa-
rea lui Dirnitrie Canten'rir': ..Tiraies lilosoful, ruiul dintre cei qaple inqeiepIi ai
llladei, pentru trei iuclrrli obisnriia qiluultulrei..scir zeilor: inili. cr 1-iru l.ir:ui,
om si riu clobitoc: ai cloilea. balbai si ncuelfueirnineiter;u;i'l'arei itnrreeiledae,ocirireinlatdeleDnur;;rirrner.-r
Jtarbar. Astfel qi eu. peuLru trei lucruli

zeu, l'esnic a tot liitorul si cirmr-ritoml irnpS.rat, slavi qi inchinlciune acluc:
m-a fdcut: al doilea. cir nu irlleia. r'i
intii, cI nu eterodox, ci cregtin ortodo,\
Biselicii rlsiritene urmdritor; al treilea. c;i nu altcrrir-a, ci -\Iriliei 'J'irle friitc,
tle riceiali palinti nr-a lacut 1i m-a ndsr:ut" (tr. 168).

-\ceste nrilrturisiri consLituiesc allr'oai)e rnr tesiarirt,nt nrIiorial si opera

atil tle l'r'etirrici a r1-lui JIat'cri Beza colsiitnie r-rna clintle relc irai seliotrse
rlei.otiuni 1'atir cle te,sttrrnentul ltisat de Dirlilrie Canienrir. ntiilelc r-oirr od t'tii'-
turar. cal'e nu a seilaral niciotlatii credirrta rle siiinta. L'i 1e-a ;11'1;1,r11i2;11 ;i
ierarhizat. spre felir:ircir sul'letului siirr si pentrti piltia ulrnerqik'r'siri. irri intrl-
rleattna inrlea'j rrns rie leqa{i de linrl tladitiei r ii.

| \-. .\Ltics \ \ D it il

Jot')'2 allgr.lst s-air inrplirtit r:incizeci tle ari cle 1a nroartea lrri \-aniie Aier'-
-*trtclri. Ela fire-cc t'a ltnblic'a\iile ieqene si r',,mprnor'ez,'ntrri emDlrr ilceasf[ diltd.
c,{ci poelul a adus Iaquir-ri niultd st lalucire, fiincl gi ct,iforirl teatrrrlui sir-r.
l)rimul suplinrent literal al nori publicatii..lloldor-tr"
qi dramattrrgului. l)r'intre alticoleie pubiictrte, notdnr a fost inchint.t lioetuini
pe acela al cl-lui Oct,av
I-lotez, care se ocupii de ..-\iecsandli si teatrLrl francez''. Autorul condamnd
aLitudiuea acelora care si-au e-rprirrrrt -,-ehement nemultuntirea fa!ri de stu-

258

692

'arlseou ola]3iJns uI nr-\ naraur
o-'r.unrllLdnu.lrBte[ri'n,r\rcpiepui4rB-psar1oreSlyrniJ'tns'reqJll.snico,\gu]rsInnU'l{nnJ.rat'slJl?r]nspa€lprora€lr]J€}n\Eiz'afetlcua'rrurion?adrrSrrao€qrrnluqpConpc'otyu?lrlrar€uplu-pa.rlnJB€ncdBr-orSoE?'Inrelciesoappl
erirpe.rl Buncl rBLu BOJ ui aletnf ri 1ua1e1 nc a]€zrrni€tuer afeuos.rad a11e1a1ac ap
nlrs n.racnlJ Bnios Eu-p op giBlior crdrl 'e"rr;ru€Z rou€ornc eirr.lr.rdec ep 'nue1q
uol nr si.r B-q
odpJ.}'u;ur1l}ar,ired;.1ra11durrtru'n,,Jrr.u\lr.rrnrl.nr,sl raudrorcS E €prpLrBJ erlso.rc{ ap €unq E[rrur
'r{)u s5.r1iaso.rr
gulrl p.)dtirJeJ a,ru.-r'gr'16ig.1n,, o df

as nlr oJ run;,rec{ un ep atrrld i1Saui.r19c1 olrJn.rJnl n"rluorl r€ o o.rBJ at[ eiie:rrr-ripe
tleeace Jrza.rt E psD) utp DJlD.t(l 'lu.)ulJJds irqE.rrurpu un-r']ui Bl€zrluoH

'dJrut{a} r;rBrruropr.rl alru-rnuE ep rlru lrsclrl
pulrJau 'aluolst alBS rolaLuBrp erzaorl u,ri{ ti arie.r.rasqo ap rrgs 1n1r.ndi uriA ,S reii
'rlnrBJolu oITpIFoJlBnS?EJrouelrrippa€tJuo€JrrrIe?o,lBr l1irre:pLurr-niJi onj.rr?Isn(J)atrlclneJlr"ldqcndu'r[.erdp.rr€cLtrr]nsuaclr€unF'3lsrzaJ
rrpuBscaly

ilr opl{icsap €:\ oS alpJnlln3 rib'r.1 in.r1ua.J, 'drnl trl 'i lpJrDcJ, Jtnozlal?lL2svaBlurptoaLltLdior,J)
n:t r* 'nitnt13 'nnpn7 nqJDg B,l o)ruoll aJaiuJJ ap ar.li;S o nc eaunrSels 1e.rn8
-rreur e-ri r€[]urrRq uip llr.i]BdJ.'epsD) u.tp D.ttnld ocd]Lrrc n,r urpaLuor tt ptiaznt
piJI)H F.)rruo, uJado JR']udza'rc{a.r e 'rn1n..3.rn1e uiu"rp rS rnrnlaod alarunrr gl"reod
plsate lrruB ap puldo'lu1 a.rur 'leuoiiB-\ rn{n,rl€al Inorpnls t\1t'al.lt:npuDlg
tluJlull nr Er.rBl{ eur8ag In.rleat 'r n1p1tO nl eattru8els 1r:,rn5neur e-ri luuorie.li
pJ'lBaJ 'arrraporu e,rlsBou IIiFlouos r?ore[r.roJsupr'] op o]rrlurcr.rcl 'a"ruolgrug]Rr
olaiuocsaJJ-ra aorlrlJ ps rS tunrald'rur.r1pq rrrp cldJ rS ErrErut'.r eiirlte.rl 'JSdLr

-BLnoJ [n]alJns ap ]BFal urr.lur a]sa o-r tsaat €-1s€or€Luea,rcl qs'g-rr;rlodoop'1nr13
B aler rnln.rolrr.rrs alB rJn-ru.roLLr ap iilrrpaLuor urp ri,11c arr.rolsr olauipJp
ar{ lu,rrriuauro, nts aua}SdrliJnc{ aior}paJ, urp
lllB pLrlluazarcia.i 'i.rpLres)al\r '.\

itt I E:.s:'tu tSlt{ g'iHu -L vit.r- :{c J\ u ()I{'cl[of I H o -\ \'s]g'i\.1

'.,altsluai)lJJr-r rariuzrlr-rrt E Enou r.:ururi 'glrirrpr.l tsasapB rS are8ulls

a.rBu,rurapuIJu nJ 'aJ€"rqLLiI BS uadacul '1nlr1Sr rS uneeqnrb' pulcun.ru 'lularparu
lnca.t'l ap uDul rJnJSal n? ilJSEOIrB{r-ro.i €a}€lorJos oJL?r uI "'ar1rzuu.l1 op lcoda
ralace alB eler,iuasa alJadsu BrallJ sualrrr rJoaun JarTar un ap rrrl]ESBrl ul ozarig
es" lrlnqzr B aJBJ iu.lureul rnl ]s(U, r? rJrr-!tsJoLri all rarpotrrof, 1n.ro1eriru1

'..raiin1r1stro3 rrrpcrJrporu 1n,lnI ul 'illzri] rBru

Ituocaplo,rl nc'e1sejruelu.r0.\ as a.rtsc EolarE ad cso']so^o.rd riunrlria,ruo't BJ(lnsrl

ua.rgd rol dlallrBr,lelrq runJ pdnp 'n.rua^r,eiu-y nBS ouer.tnlrie-1 acl Ezuadr,trluu
'rJrld.\dl3 uli nl?s nJSal9.r.\7'JU r'r)'lrlsull),)lr dlHd.rJ rSUSuru.ip ri ruor.'rir[ot[ olr
alLtr[re?rIuaroupsn"orJarorl"J'aolul;eiuuorsn.t'oanJiuiBuezuorllBrdp.Ji .o.llsIql-lE?{I)nrrqltpr.t]1]JL.(r]nr..mlrJ.1{rnesir1lun,rflJniiirzr.iJpcitro,.terqc1r{i.1o\}ierpiraroo,rrjsaep.rrur,rpnoa.sruclplruurlJ,l..r'l:l-rS, iJrruuutrJsuE.lLrr.uurr.B'iru..r{
-"r'ra1ut7artzitt.irrecg{dnaps'a^erdle:uiorburn.rL1na.rreiudro1,r.g, rrlriprr1olrl'r,o.r,rrrri')cos)eoutg,itu'tt-ir"trudtrr.ytigodtLsuso"J,o1l,anIDr.,Sn-aJf1luoil
goSrut es eir;lrq3 uuBorn3:' 'aLr.ral)oLr{ ri errselr azaJuEJJ idrllaruoJ aiu r,rndrl

elaun ednir Blts[apoLrr riop'1ag]1e oO 'd.ri]rlol\. r'3 e.ieaclsaluqq rS errlcl qsoy ne
'za1og'p ple.rB 'r.rn1u.ra1r1 oll€ air rieiuer',11rrf ialcl ol,r.rcllerirur un rrliuesrallr ail

Fr!leeri€r.nIqI 3olttsllLqrBeo?csn3alor.JrrlJunr[l).rueie.'BraaicpiBo,.rrsduI-]BElJpprpauglepCtrort6'Jl O'r ralnzari)rrrqrlr.srJalar€lar{pJorIuntealallulpn

LtrI G. SIONI

in atesLe zile tIe glea ittcet'citt'i, ]ie-i1 frrsl tiai, sii citiur trolesl-]('n(ler-rltr poeiu-
lui G. Siori rii r'ontenrl.it,riirtii siii. erlilatir r:u o dezvcritatir intr'tidrrcel'{r de uiitre
cl.,rit,efan )iete;. irr Irtr blic'tt'1iili, -\ritivt'lor S'LaLultri din Clrrj 1. Anr girsii ar,ti1r,
iilSinruriiinstotrnacriaefpin-ie[iu,un]ttirplu,tourlttlill1'ioi.iirr.rauLst1nliisret'uonLr ril-rnrE,ir.:tlLle-icrriliitlenieiti{lirlecltrleogirri'rrr',uirrrnalillrliliilisto.'Jn.in-iurui.eairtrnli.,,rr,:ilrb,retiiiviu'iltirsLirtriiuinsaaiilleatsel,it,snCianletloisr.Lr'ie,rtririnl-ioioer;rltcbltoiirttrrialipltiilenlLir-uror'-rilj-seietrrelsnrtlr.tti'orirlm.r)t.aieiirrita"r'it.pL:rceu(el,rni.lirtiteenriullorir.lrrgrll{arijtlrlrrac*.iirr,i

Lrl luptei ireittl'u lealizair.a Liilit'i1ii ilrriiorialt-..,\rit,rrul Iainroasei toez.h l,itll;lt.

llottitint:uscti. tipdritLi lrr l8i+ 1i lrispinditii irr cuprinsul uc1eviirtitelol grturitt

ale tieanruItti n,]strit, a currrtsr-uL l.otrte prt.rvirtciile rorniricsti, a lliri'tit-:ipat. ia
rrisccirea cle irrLeusifi, iu'p u i,'rrstiirrtpi itaiionale. u cirrtat r'egitinile sLrirjuqtrte.

a pLirtat colesponclcntii cLl Jlelsontrlita!i; -{lecstrnclri (cur:arc a fc-rst pl'ietelr toat;1
I
ialtr). ,Bolintinr:anu. i)onili. lon t,hie a. f laLii Ilulmuzachi (cale i-trti qlziltiil

Lcianudrisa-na,reIofurgi ilalat,ioiure1s8c1u18, ,,d\Irarplinat'nsceuleu:.siCtir. revolir{,iei rie la Iu,1i). l{icolae Ionesr-u.

\egri, I)eti'in,.r, Iliicli,' Porumbescir 3,
I,rn Sbiera'i;i al[i btirbirii rlin eroica serreratir:. A fo-qt si la.\Cunarea (le 1a ltltrj
pliit scr'is at'dcierrilor', (-rale, ltl rinilul iri,
1i acieseoi'i a itreaittdrit lralri'tisrttul
l-au i:;'r:ruit indeost-:Jri. aL:girrcl ri-1 nrerLr brrr tir: oirirtiru rrl \S'fiiI'-I;i celinrlr-i
SA :rcri,, la l,ul,li'.rrliiln iri. ;.
Ulmjrrind c-iirespondenlil l)riilliia si stirlulatir rie Sion. ciLitonii poatt' :,:i
reconstituie. spre binele 1ui. atiirosl'e.l'a spiritualii a unei intreei l,,ntrrrtji c'a.re
a stiut sir sufere, si lu1.,te qi sa ntidajduiascri. Se giisesc ircolo amhnrurte qi sldri

apllrenl pr-rtin insenrnate. altri'ilin care se ii-este. inpunal-or'qi r-'ateeolic. tlir-
zenia si rier-oi,iunea unui neanr intreg'. L,lclarea d-iui St. N{eteg Din relu[iile

;i ccrespondenla. y,toettrliri Glrcor,:he Sicn cu clnlctitporLrtriz. sr7i. esie nrai actuilie
dec,it oricincl.

['l'E]I.\ L:i,TI\ILLUI \ ol-t:]I DU t)oirZIl
.\L I)-LLri It)\ PIJ.i.A'l'l

Ultirnirl vrlluni rie rroezii al ci-lui Irrn Irillat. lintbro 7'intpttlui 1 (()oieltia
c,,vUonr:i5vrrirlresulal ltiuterri;ars"u).ntiosntsrlil.)intutirerteo de lraiurilate, in care clescrierile si
opelir lirisn) plin de
tle un nreiancolie, ce adeseii
t.rece in nroditalii tle lesenrnata interlepciune. Poetul exprinrir siurtrimirttr.rl
tpreeccearriiebtiimnippuuirlri.oieimginprinluq-ese.nsei ccoiunrt,teinnriltu-sspeleinmoogalirntez.ile.i-ceempariinndtreung.r)brlruelier-voiletimtii.,
variat ca noialii si bogat in linrpezini, pare a sestringLrintre sentimentul vre-
melniciei ornului qi acela a1 dirinuirii naturii. coristitriinrl. astfel. un fel de
;;iini,ttu-uelnl.eti,dSa-uppwtoafncctT-r(1eon.ts.Lefrlulml lsgCnea,usrmure'lirnssg-tteo.op,inrcteioi,'is:t.cuipplfaln,t{'ltaiLitrpmlnckesttsaaidrii.enIf,liteoIgeetal'ilnsltopdioder.nu?ornuifilradSeteeeIa, nIr^nalrd'cbceuruujsdpunerrtaiia,ntdspc,uireleo,r,Edpic,tuniLntneeae,aioss:rfci'itelirel-,
nzi-o fnrd din ochi. f Vrenteo ndlucd. md princle tn tindd. f Doru.riusc&te
oechile rochi,ll iubi,tei. :imbetn-i. pltru.-i, I Mtnale-atinge fo;nese
prin Bru{ul
si trece
prin fu,rrt. f I'tsul strblire in care ntai stcirui., I ltraja de astdzi. -orii,, emurgu,l

260

T9Z

gpr€rcl ri-nu ,nppsslErnulnaldosdo,uRpJoorl\rrEr?cIalqunc ar.roSr.rg ad e16p.rp1or{ arBc 'ourznlelue3
nl$eelrrunq B Erur?cl-! i-npullprB 'ourznculu€C uIluels

-uo3 ocl olierniaf'e-a1sa-r.od 'puoy u1 'eruaod lo?sace Inlnora rr13 'rlieua-tocugJq
,,rr,!1r-," ri ta1.re'1e .ro1rie1;niug 1n1"e.rg-tape 'ut1ue1suo3-lnclulols ad IS PPoA
a1l16no,rroppd'*Br1o:r('cgglgliiluur1n"Jl.or8aelaucgg€El salcunpInrplncelpulpaulsroldd,rBp uleuinrcnq_z e{e1a
iieqr'eg aci prueur urld lodau)
ur1oinpi",.t
nu€0^ocuFrg Tnl Ioluulop oJlcnlFrls ap g,ulaads;iod o pcul p8nepe ieJlseou rt,rn1
-Eralri ra p,lrJriuril6 earalSuounc rr1 1oF un laJ?se aTdun'"nl-IIAX-l€ tninlocas
€.in.ptru, eicrul oaJ.ree{nq.rrculpl rupri-ppup1ar"l*aEopdueo;cre'r.ricon;ialloBslalo.rg^tzuaeePr.idIBrriLlI BOJ'eruaod'lo1 rru€tu
aJEcllrtuor^ aie alef ap

;oplieroC ulrnuirqo 'pcrselc EturoJ o-.i1u1 rS aqBIIS qtr ep r.rnsrol u"r ESt;tcS
ri uc
rnrFt e ,csacal$ 'z EtsEouBruo.r e.rnli.rgc{l} P}n?souncau elso e.rn1r"rpdrl
'nueece.xt npEU rn1n1p1o3o1 erado eJSa EaJac
1"a1 u,"t pdnp
-npe.rJ'qtltr ulp e.rn1r"rpdr1 o gdnp 9illlgJ'rlieugurc;i llJocnptsJ? erdoc'a1e11e
erEana..rrrurnnulug,alrtur'onsJnd-rdroole.l'i,.rtE1,{l,,t:aup:noi1{sol-iouIr'1I,"i1Airrr-;s-r,X{gpce1e8-Ie1BlE;.lrriaeuInn3ugst1EouIa1l-rrpel,,utI3,oo€\r.cEr!1Ilsur-nucopsEo'aFfo3ielt:u\l'ragrPnr.ilncnuIu:ortrLrriilutpqoInuolaicIr]alioBlqrir.cuo*I}aoduecpa.1i3ilue}eBrd}pt1r1c'0}io€st0"sPu}l1oend;_pslelpq€1-ile1€pn1r{odtr-1r.eIIc;ouleeo1..snir1rlIrr-cBIlprsuEJdl}r}ls.,uIt€Brl,loourdust

ion tz n :t Y J l{ v J, iti I J Ai Y.Ls,\-o,

I n7 fi 3I NT\IJ SOd'lfi J I SU {tIS : ll{Yg.\Of,NVUB

InT TIcIINIJ NIG i"{god iill:} YgUIHgclOCStrOl

,lclu'iErsuetSrT'elSoecBrlulaoriF{ielaedliui$lzrqaooldeutpouucolce'aar1u,rIrie{luuu1llooir3ipaulJilE}esD"inltlis"lIpluai .Jrcerolllrpor_erzpnaiellJri-nlsJuInTnEscIIv'IgItuo1BoaJc.tleu'7nnlr{7eladeop6ie-euua1r
r'ql rugu""1'"figp.d"o't.ur nceleo 'a1sa rnlndrrrl] i-ua8rnls € uadocud las€otillunl rS ro1da1

-air-r,r'e'u?seac€ BreJSowle''atzeod BJnr3uis o-;}YI'(urn1O.t urp lrzeod e1au,t.id)
.rOFunqFJ?S oIIJncBJBI OSOJOSIII oliJllulrliri tunr e$te 'aFJnriei rS rituOd Ez€I rl-ac
,oii,,rpspA ap'ii atestbt{ u-a.reotrpqurrps rolrrndurloue alu oreolpcoll eg{a-cnu
-fun"1]"iqo-ua1i*e,;rlrl-Fi,arp;pruialxrcaeiuBnrirrcr.isrea1peu;,n'Jusg(iqfoferp-rUu.rIn,ncrsr'lr?s)leiTol,lcu.n'asarilrnuuanoeletLI rIrrItu:re' ar'c!tJ.rlItn1ilgdcttidI_aIteItdl.latd1lrulnuuole'ilIril?u'?nIoroccnuptsItIuJuaBrl;rpUrd-ttIail pIiB.7'neii.1?rfnaa;1totpd€crtotttllfniaBat
pa-tSaat uuutnptdtiqlt1nat3ru[p'ioo]roo7tif, 'aluttlu u-ou$ araltl tl't'p u3dp1s'!S los lnJ tut-ns.iru.rpp
"tg'lDrld ?P ,rPf f apls punaqc alu1ac !7pq ad
)tutn] ]r?t, utg f l?lcsaumau nolE"
utnit6 f Faipzlu aplt.ntd'nu'nl ';ipt-u'L'LurpJ 'Ln
'allulralec truni eaplapPu ap Juop
aplloecclesnaaB;rZui'in-1rJrso,rBocleltBu.€lrcJsoulLnurus rasp;Brauc-{isrn'(uproptot)lo.c,3_nu1i dmupn'(ltIttrIcupuornntqtagr)?
pr3Bai es rs

eaioJaurt
r-,;-,g-nn"nr'spnruei1le,.,rel€pa,urJalp-ut5Io€ieJpTuJElotneucncglBs,qnrogluo'u]'ougnpir.cliruauiIeertr.lrauo'n"slo"aencncooc-lpa,aI1EloneuslLconruS,cr'urrrnuiircpraeBaliisr*1a"ariJnaoBrdil.qi'r.edrcunpaarrlopoJe"ulrSoeeru1i,-Be'(tp.erlro.nuroJl1tn6gEBunrcursrLlr'gcOeea{c'1uO€pncprl'udiclnrrrsooaralrl+u_di.oereaeLoapdu..rrodleanel?rqIeanpolluJolnfltrcJs;
'(reg els1ntrde4n),n,'stnx(DsoqJttoott't7t-J7ou1nauunt?J.
1ttnu-a'r'pl 1ctctuo1ut;,;TsItnnatniitlr'-y rc tiutJs 1l1lJo lnumu pry I
tatcao nujtd ad ntt l! n$a:)lr'lnsrrA 'f lzunns'Li tt72cp{

tronui din pricina hri Serban. fiul postelnicului. s[ surg]iiuneascd ]le bdtrin

ia Snagov unde va fi sugrumat in toiul nopJii. allroirpe de CrS.ciunul anului 16613.

Figurile acestei poeme suni, reliefate pe a.r,,elsgi fundal etic ,si religios ce

caracterizeaz[ scrisul seco]uiui. Postelnicul Constantirt e infatilai ua un orn
hun, prietenos, intelept. aproai,re un eiou de tragedie antica sau un mucenic
rrestin, avind parte cle ura si uneltirile acelora pe care i-a ajutat nrpreu.

.,Cd priatenii sdi cei buni.. care-i ittbeu f'oarte. I ,,lceia l-au:avislttit qi l-au

d,tts la nloarte. lCel ce cu. b! agar:esvic qi friciL dttntne;eiascd., l$i ctt srnerenit:

purureal pohtiu. s(t lrd.ictgcd!"

Postelnicul e,cie cinstit Ei de Ghica. la irrceputirl domniei, iar pe l)umitragcu.
creste nefAcind nici o cleosebile inlre acesta sai. Roier de
nepotul siiu. ii si fiii

!,ar'd, Constantin: ..:\ici la r:urte purureu sa ntlargci pohtiia, I Ci, c:a sd;azd. y,tt',-
rtr,rea l.o sate-; fittiia. I Ca sti petreacd. in liniqte, tnlru. a se. srnerire."

\-enea la curte clciar cind era chenrat irentru sfaturi, ajutincl pe domn.
asa cum il suslinuse ,si cind amindoi se allaserd ia Poartd. L)ar riupi intirirea

donrniei.postelniculConstantin:,,Eltncris-uttlrastnnapoi, lalardscdusectse,i

La sote.le-; sd, prercntbla, cu lunile eL ;d,dea. f A;o pustiul iubiia" Cp qi o turturea. i

;f--oi ss|Et',druA:ecm,cuio'zdetrincsiipiet,-oa,emcnatdozne.zseilsu(bcatainotL,tite)cIdraib-eLrdsncst$r.lLltuinenjstiritede,D!-rcmloefpmm-lpanoaurst,i\tlituenvuiso.t-.crriututleapust,rauertf:tn.wibeiu"ltntutieLcn.tle;t,Ite,elo?c-lbuefolEn-eponroiaeCse,rddmtn.e-mpiucoilirup-idtdsii..dgczpiteufnosioducaatettseLbacaiefstci!e"nuuctri,ol-renaic,rua-f
palat cu acela din cronica lui l-ireche, la care orice intirlplare este un selnn
de la Dumnezeu. Partea finald a poemului, din nefericire incompletd. aduce
qi mai mult[ mdrelie vrednicei trdiri a poste]nicului surghiunit la mS.ndstirea
'Sfrneazgiotr-iunluti,oiinduermnoaaipntter,igpiloosrteqlin,i,cmuel Eetset;eug{luursiloirn"' ii inclatorase"
acelora pe care se imp[rtdsi.

bisericl spre a
Supus in fala oanenilor cei rdi, vdzind in ura lor semnui destinuiui siu, ptls-
telnicul blagoslor.este numele Domnului: ..,V2 sit tngroze;te nirt ru,-n, nici
tfo,a|le{ipcei dpelpinsgtt"eIcAtt ;oab;iidda,snltpicrai sd tntristeazd.f (;c cuut nu,
sd spdinttnteazd mor{ii au stdtut tndtr.iitl" fost eI

rnai 'inai,nle, la
Cel ..ia toate pedepsit" refuzd, dupa irlpdrtdqanie, ospilril pe care i-l
oferi c51iii, plecat voii clumnezeieqli si credincios pind la urmd.

in schimb. nepotul ,*du, IJumitragcu. apare rdu, viclean, lacom. trufas
si necredincios: ,.fl el rutnzai cu.m s-elt pd.ni la atila volnicie, f A;a i se n(tlttci.itz,
cu curu ar hi avtnd, ilomniia, f ;ltuncea. rdtdatea. ltti s-ascunzd. nu ntai p()elp1 i
.\i ldcorni,a ce avia, sd spui nu, mi sd poate. f Caciiinele f(rr' de bdyil, ca ursul
vIuSlpiecaai;naripoetelelu,delfniunarbtpdd, -csi,cnictlriua.sfetea;tdeeleqtqcpi tfaot,aIrtCe ae lupul, ctnd inlt'd. in'
dd:l,egat,
sim(tr.f ',\i ochi,i-
sttnd;i pmliurlttidiatr;tfiri;liee!da|

Sisrecstu-arbuu, rbd"irdteti.m;iarensevldoci oamtninec,eI&Sipprereren[gtntienn. i ntt tttai vedea. de el
ei, cru l,acrdrni
l-\i
tat deplin. I Linde afld. de cmtruglitnrtiiln., etnriummitdertdlii..4lardp!'eoarsigter.afd$lirimtotidtee,:aulSnai eL tirnin
dc fri.ca
;ade de tipdregte, f Foarte
lui f)urnnezen nu-€ adu.ce aminte, fse5Sisapluteere..u.l"e rut sri sc scrie.
ce fdcea, de sdnlr"t' i
tici l.n ureckile cu,ipa iaste ccL sd

ilacii observ5m bine, poemul este scris in acelaEi spirit si in ac,,elaqi stil
coefvraesmcdaibcisoenrcicreeat .sqci dnidaiiirr.eiup.oPcaerlsuoinBarjeAlnecsovuenatniunfl-lirrdaeteri
de compozilie ca si
intr-un.qlil bizantin
liierat,ic. pornindu-se de la ideea de sfinlenie sau satanism. de Japedeapsa-
incercare a lui Ilumnezeu (cazul ltii ConstanLin) ;i tle la pedeapsa care afundi
pe cel rdu in rlul versnic (Dumitrascu). Poen-iul este impdrlit in rcene relevante
sau ir.r momente esenliale, in care miscarea;i detaliile nlr au decit un rosb

262

892

€un (tr :aloreolguJn €aurisns aruc ur 'rnllog u.ne 'tnlnlplndun 7n JsaupJpl
eInSzenlgHulBBrlJnnlTllu'pr IocrUE un ('c'e etp.rde 96 ulp) .,1ndrur1" InrBrz ul lecrlqnd
e
'1ca.rrp €a8urlB 1-a.rec 'a.rrip:\our^.ul pls€ace op os-npulzrsos

ororsopo.,' urp ?or as€r'\a aluar.n;.re nr o-sncliur nE (€rur€J ,.";;1fr;1L;j1["""i
-€Jalrl a;rec ed r* gcruuru;ra8 grcip pllJlJlp ap r.rndo roun BuJoJ qns rrunl elet

-liFJul ll.Ioal Iolsace llluatuoual plBqzap Bs Ea-rB Jo-\ IJEJo?II rrcuoJsl'pleuori
-clacra orEoA€J o '(p.ruorru 'Fil.rorur csarigtuo.r ?u"L\nc InsournJJ BI ap) RsrlrJo{ru

El.roo] ap Jezrq olarunrr clns 'criqnd alareru p8ugl acl lncsounc e 'rerre"rq; a1e
"drru(orurpaielreud(rriranlaacirfeud].ruennuserdp-"ro:uaurlenarcpepoelleBieBuar.1lrznoa-IpB, a''BrulSrnoadluJsgEaurSoue.-r.prrJ'tosielooscnyJu€nr';(qJrctr€l'aJeuullno'1r^zzrlronpu- eu)rc-,su.Bnur'llc€S€oogup"
pJSr-\aJ Bnou u"r lecrlqnd 'a1ntuc[tut uti4tn.t1 'ttuptuog "nFS rnlnlocrlJ€
o-1e3nupu ts Bllog UBO 'p aluc eci alou iarrn Trttocloc[ lnclaaul B €errualod

BllrolEp

'.ro1 e;rdnse
ualBlruJOltsd giualoi.r ri a.reuSrpur e1 gulri ]EJrpua^or ne-ri 11ru1 'a;lsertrr
rr,rnllno e1e e.rofeur rapr olrlunuts EI lllrnr ap ]l]B uri ropugue e.rec'e11og ueq rA
e5eig uerrn'I rru-p a.rlrrrp EaaJB lsoJ u 'a1r].rgd Bllopu"rure urp arEuTruapul Fllq
-asoop l'ro BSnp '1ey '1sere irp pDllualo(l 1,1 'e;rr8oioopr uJoleqzap Eoreole,t Bzual
-nrre nu JBp'pBJs ea.rn8r-sep e;rel'glrrai.rlJr.rs BlILunuu o ap JBoBur rius eSuttulgtl
r.rriar eyqelal8er agurnue ap pclucs nrr tslropultue ntss
F.rBqEl o pulJ ri "rerq3
'El€?ureu"r eriezr[,tra al) Ia,\ru un !rJtsJt? ri }r1.te0ci () eJEc taa ocl euneep]o] EZBaJOuT]
'p;isueueuro.r €olElriear e1 a"reolt-rr"rcl 'alulrclur Iapr Joun 1n,rnI u1 pcruraioc{ g

llrrruout ri]TnriJds 'l-runf Nr yorr\tr'lod ol

,'tsJlsEou E.rnllllc u,i B]tsuludsul plep o err1lllstloc
I'aarrtJ.duis.rilo,tlJlstor'tlJPrSItlsaaJJ.arredo.rJau1JIrn1psrtoJtponrrlrlurroal Jlau.rtotaqllrealBtorJSriaBpfa,J'tai.If,l:iIt€B)9(.)1Iulnn'o[Juurluerrg;lrJreoDllrelluqpDnIdiBtirnuilnlelcetBu.rtlran"rJ\aspcoclodtcnsspaopg;,ir49J1s
Dtnty) ItlDr a,,uinaliatgsofsla1tninyatTtwttdonpt
DI tp t'litlsLonalppnntyD'at tD$SUu!--.ttilufL 'a$apu31 ts atnJ n
as npty: | 'a1in,.,ytno.tt1 ps aCospsntnl7n'nrioot|ac 1ac p,1''
ttit
:qluauBrur arirlsnI o-.r1u1 13 JBnIJ JBp 'a].it](]lrI-\ uier-r. ri nozauurn(I ul rEtunu ntl
ejurpa.rr ap '(app[ep elsr:a1e1ci rS-nu gs r-nptriuuapul 'Inlnutuol] B-\IJ]c]{lLtiI
.,rrlreLunJ" nJ run rrl-s lr-iJrLIIa1s,..id gc pul.6tlstrl n,tSu.rlrurng) eluoi-lsg.r BI r,illt{
-trrapul ap',,urlsaJc e.rcl ep asBoJS" I,In.IICI uuci rrurrcp.tes ua"reldrur ap'rerlture;
u R,l(-rr.mrrllJ eri.rlqo ap 'a1a11e a.r1ur,rd 'Bt1,ro^r putt; 'olu"rottt iS aletcos 'orttuourtita

-e'caoru1rJ.r.r\raroloo,ulptsr{sr'r1Jeua0l-erl'rBurrr1rp.lrail.ur,arorp?e;lraiplu.prruBrBBpt,uuallls.3r'rJoOou"[trntS'uluTe}rsiZJloanrJl,ro'.]tirseltufdLiuu,lIJrnBl"'t)r;'lrIrgrSt.rtrclrenrlarIu1ruulltlg1sll1ra1lnpu1lln't}rttesunLplrsutJu.II,noltueJJelrnIuneenJdr,rriduaeelloLileu}i.slot'upcedr1ilcrr.lr,i.i]-€egu.lr.idrrtrllltt(t'rl)i
-lnc BS€Or.ras n;l urlsa.ro un ap.rnStsap qsI.t)s'InlnJlulaJSod uaraprln e1 'tuatlr{
urD urFiJB tunr pdnlt'!-ipJ Iianp].rlqr(.)lJaBli'e]rrJriS{rs)ugrS}JeaaulnBdc.trIo}'-J\oI}IIrri€lIrIJo"tipic
tlpBtT op dslrpB.ll rrrl?rJlrl It3'nu€o.la.It}
rrie.ralr'1

'Lur1IO-\ EJRJ IS 'lJBrlsqe F)uI Iridli
e'Elirllsuie€ruoruJrSBeeBauru1JrB9'spJpjaudalla.u.rrprurrlpulinurfBel'Llslu+rasp4au'rlqLuLaaIunprlelcotit-l.rru1J1u1p1olea1dun'na;crri1leur.irteFedt;tBauropiaJ;e.ratqepcInu';carr1zLuruyaurtal[alu',u-rril1'saeu;lootts'.pianepc

diri ioeile de tenrelie aie studiului stiir i-lespre Spatiul ]lioritic si anrrnre acpeF
la spaliul onciulat. cu olizoirt sulrcr:,rritienl al spiniului rorniliesc
,,cu pr'ii-ire plai etc.) am e-'iljus-{.)
(iieai-rale" inliia oar'rt ... chial acunr urql'r'+.2{-re ilr}i
:i anirn'ie .intr-un mic stucliu in{.itulat .9 irttboiuri. spa.ti.a!,:..",3 ide ea clezr-oliai ti
apoi iil lucliiriie irine cnnoscute: 2) pleociiltirlile r,ie stiir.il romAne.*c qi tlesple
crrziileninltatt1nin9iia2l!1,]2,c2ci+uiill,;itiil.1aic)2'.r5pr:ou3lta)litclreaa'rptlo;'it-lri.rifico.na.Grtiuiiiilcidneiscletriiii,or"insidlatiscrdiiciiu,nlrip.RreI,3rte,larmiigicuatl.
,|ftori[Lt claleazir ". 1:r alarii tie acr,,sie leltlir:i. f [cir te L'Lr nral.' l-,1'*r'iz-ip

s-;r ocirlrat irica rna.i spune r:i-t, irr srhii.nb^ ri. llar iJotta este acelt-. carc

t'onr}ultri noslru,
tiranratic , r'rr-
:rolltgicir. Zcr,rnol t::e
i-ar
il. lSlagtr
j'i liial ir[eea ulcluilii. ,,inelentl lrurr;r,sii]ui lrrri:i;lticsc". idei., caie se giiseiie 1a
i-;aBina 27 a cirr'!ii tl-iui lJr-rita. Lirttitt: (i!l:Jitl.
L iterior. r1. Lr-rcian Blaga a adus. pr'lirir'-riri nou articol publir:at in relj-s'i,a
J,,rGJ ianpilririleiea"i).(narl.bcicleo)runlaiin1ti9tr4r1la6t) ,si in zir,.r'iri tie 1a Siiriu, .,'!'at'it" (crr rjata de
litet'ard, alte
O gruuii. !r:nlui te'ir. de e:rpropriere

af.ilr.edr-ih:5r.iri.lJaarnltiInJcolltctA, .piunhtrleicatitmi1nt.,.l[r]riansdeilceuailo''stdiritntSo. csLi ocm1eburrier articol nrai r-echi
191]5 gi intitulat
f'r'urtxtstri RontilrLc:sr:. r-tncie si acr.,lc rl. Botta vorbea de confirlnarea pe car'e
rl. trilaga o:rdusese..palidelor sale inirritii". lrrir-ind ideea unduirii. ca specificd
ii.irnrr.rsirlui iominesc. D. Lucian Blaga.snstine cd iru a cnrtoscut ia timltul
ltii are-*t studiu al rl-hri Dan llotta, ciar ca. olicum. trcest articoi ca qi cor,fe-
i.iniele ro-.tite de cl. Dan Botta la radio in 19iiur elan mai noi clecit primul -siiu
i:r'ticol. in care se or'up.r de aceast* chestiurre. tlerci ..intui tia piiliclti." et'a,,itt-

tirziatrl crt pratru ani".
fiun'r pe noi nu ne iritereseazi inr-ectitele sirecurate, ci nnrnai ideile qi
istoricitat,ea lr-'r'. r-om nren!,ior.ra qi din ar'tir:cilek: rl-lrri Rotta ni.rt ai paltetr rle

al.gunent.are. on'ritincl epitetele suhiectii'e. i:rsil cunl anr f5.cut;i cind anr rezrimab

p(rzj!iii d-iui ts1aga.

Repiica d-lui Dan llotta a a1.riimt. iri zitirele..'finipul" (r:r,r tlaieie de 18.
aml adi-aiu.ci.)Eslqis,a,1.-aI^ntaa" .dceeaslatd 8. purtind titlul: O crocre:
19 ;i 21 Sibiu cie Bolta. pc ,!1;ctti,ul
serie li'ei articole. d.
,\Iiorii[c lingi o
searnS. de divelsiuni. accentueazi. discuti'trnea cle pe tdrlnul ordinii (;ronoiogice
pe acela al valtrii inse;i a teoriei miolitice. inr-ocind. in mare mdsrrrd. ajutorul

d-iui H. lI. Stahl care. precizrim nli. a ccrnrbdtut in tlei.qtudii publicate in
r,er-ista,,-{ociologie RornAneascS." (trnul iI. nr. tl-12. noiem}rrie-decernl-'rlie
\9:37 e; anul IIi. nr. t-3. ianuarie-rnartie t93B 10 gi anul III. nr. 4-5, apri-
iie-iunie 1938 11) tecrriile d-h-ri Blaga. 1te temeiriri sociologice ;i cunoqtin{e

ernpirice. lemeiilr'i care nu sunt cele mai p'rcprii apanaje ale celor rioi poeti gi

Nilosofi angajali in actuala polemicii.

in acesie -qi,.rclii ale d-tui Stah], p'olen'iir:a de acunr era oarecum pleiigul'ati,
ri--*a oL-urrincl. inci de acum trei iamnpi.leirsrilauiciiiiileplerrfiegr"eSneferalulizl irinrilecasrienrcbl o. liBceottaaie,
intiiulata Canti.ltnd. (din
cl-lor l}laga qi I3otta. iSsindu-ne rrioritic inlr'e stinci qi ape,
tntuutlocir..iui l1ar).cceolerislirmoeian'ioeraizotnratunischiouJmraannirtleuii. r-olumul

d. S'i-ai1l
su,qtinincl cd r-iziunea r.ietii cioitiineqti trebuie incadrati intr-irn litnt sait Lirt-
riecii. aceea llropus{ cle d. Blaga (d.eal-r-trle) si a.ntrne intt'e
ciuire tnai larga Tol sociologlrl Stahl mai opune in aceste articole insuficient
rnurrte r:i -qtei:d.
rririroscut,e. cie;i nreritri toatd aten{ia. deosebita intelpr:t-rtare n .}/ioritei 1a
d-nii Blaga si Ec'l|a. 1;r'iitrul vazincl in nunta ciobanului cu nroat'tea un art
;i un siltrbr;l ortodc's, ire cind ccl di,-la doijea o r-eche creclinti tracici,l, nunta
ro.qni.r[ irr nrriarte, nulta cintat-i r]e ]]iariitL arXtinclu-ne chipul rrostalgic al
tiaculgj si fiinri o e.rpresie a solidaritir{ii irinrii (lSotta). I4 fine, to'r, d. Stahl

264

9gz

'nrollB Brpr-rur ri uu-r1.r ap Brrrlrap'p,rt1u1r1ur alBlarllui o pullpdpc'11{au
-prrro,r rriglicrgrracls rB r.lltuo!nB I€uI r* rletros.raci IBtLi oJlurp Inun
IeD rrJosolrJ
?ruo-rop u,llcrii'a.r1seou a1r{p1r1ea;r ep lerclo;rde e-s ri llle 1€ruroJ
rrurauial ap

e-s pri{ur1 no'r1i'ouguro;r altig'lrteo,I ap l€trIn E-oc i.uapn?s un Ec os-npulj.roc{
-r,ror oplrcl rS eiuua;e;r ui rS puld'ia ta1.tB r$ rtli.tosrcl Ie urjuezlcl 1nI1s 'ap:s rr.rg,l.
Ln,.ge!rrrlp.rlraPllrrrrJJideiorerJrauirtaupnrIrzniu-ralzorro'sllsnralcapBi,retiIe,aerauu1lJr,lr8aaaJe8nrauuliJl-nllFr0lluclsloElJpel.p,Jsrarai'Et.\rreoreuFluonLE.ri'uaeeoIb;nEuaeeJ1srsl-ge''Gplriniritfiu.r.lrrA-lriuprztalu)ic€'.LltenF'Etpul\OtloantoprtltrlEior$airLaea)JnucSotruJai.oCroorrs)uaS'rFnltr?lct.gBrooE"rlrIuulal€raFlEuurecolnrxrsnJlolopae-Jicer\ouilsauoralii
-'g3g;;ictr?rlral-r)eprlrBri,,rrreor8laJuEn'n\or'rpluseopruuporr.njrlllnr)riroSrrrnrctEat"crellsslesaIr1oaeTlrnt.rtBnitcn"{roolu1e1i1t eeEpelullnoniB;uoc.rrrncld1i -xepo1uprrBulu"azrp8nuucnnyrf'zearl,rarSy'daarr1iur-znoolrrduruori
arrirrC,ro'riJ,.lreae.rJr11o's1qc,real .'rsarpnprau1r1a;;q'opoud.rl,.nrrrp1'.srdae1lSn1'uarel,encrulissosr'i.i8laeadllrg,l.rinp'p..rl-uarrp.rdJu,nrl(rc)rJo'1sayula\nuBfneJ EI '.\r?cnJlsur),1 ap ?ilts

e r$ 'uesepe pzeelr.t r*

rrolnB .roun .ro1r.rFXa.rd
-;a1rrr rl loirl;ool Ilurrur.rl BI ?€turoJ B-.s l?s-p Ft luaprre a?so puic 'a.retrnqr.r1eu rS
o.)ur1-r:l rrns a[BS rarJoa] inil;rids ri urfeur,ru.; rlJ sur-\uoJ a]so €.oaBItI u€rJnT'G
'rlsauFluor
e1s ".ro1 Il,iulru ap.ralncl uI luurnu .rolunJE-\0pB rrJBpTcnia In.rBrl
yc ri rr6u1p nr acla;ru,r Botunl ec rSrrr-ruoc 11 e

urso.rdurr EOSOpB ESEI Iil'B!?oB'p ETuBOS no lptu'te rr16ruo3e1o;rd pcep rerqo'alo[
B ali In]I.raur arB pf,rtualocl plseacy
-ili[r rurl]r--rJrie ri rapr arincsrp rr,r -<ncl U

'r?11o9 'p 'BS-p
l:.1 ))al,llJI-LIIs Fi-ra;.rarI tti" ttle;lsuotuap alaull lncBJ ts e8e161 'p Fc IS'eleFrtlr-rcl
re1l:lee8oed lgu"r'pluepzce.arculr{'senas1;EEoptununrclueoccrru€s1o}cogrrip'pli.le'oplzrlnolsorIrnosJuausJ1u'J.r,8tla't1Juorlrey16lna.trion1depg
l'unarprun.Else.trr;nrn'qtn9l6tBrarEJELr,rlrrlqrlnd'o1pocoienp1or1unpi;updneopgsa.lrnEcDF"Jl?oBaB,,lgEa'pJrappulot"tEull1o-'{uzoatpziu?nsotlJ3rJurtBlt
npculurrsisonuse'rlautooarorlcnrlunola.rlcJnesr{}n1icgslrt,pre1ErrI1aosul-B\aEr aBo?t?uosg'd'lpri rEru'e1es oiropi
'1ni{erls 'elseoce pcing q;i
ni)rr url)
Es'-(pern9,tr6lutra-d+'lin9r6oI??'u'oe'rLel.Lct;.rtnoylJer1un3aou1-nnrppu) rucre]arlp
a6a nit.totJy rnln.roJsed ea.ru1u1c

ri raels rrurco,^. ol)
a-0(pplupuc{-luniaslasr:.)pl-,uannurcupqaxuuaiarasllsieoronu0,lrsre€le-"us)r^.ed-r-rpd6oiu'qcyuo,r'rrgprEruc.irrz.nrrzuad.o3'uliu'oudaiararps:.aurr3rFl;ileacllslsE1nrBl1rroripoeallraco.daerurclcnlluuoopt.rnrsio;dd';elr''1e-ct'l3rarl€aoao.uqr1.lusrloSo'rrei'rr1'll1pace1llnJEsroolas*uplrarpa.arolTl€aruccu}aaeeqrcl.a.lrarBo1uc.r,lsa?a1rrp€euuiT'qJ!ieeT?nll.rJoerla8oogncalcluui'lo"puoorrccro'Jr)IDnuonBld1urnn1roo,1ruqrrp.uelrroala.rrcrs.plli

ap ro ejuerr.roiTB rrl 'q.reindocl B.rlseou EJularu Ec urni 'eFe1g rn1-p eyr.raurisn-s
oruei1elrrrarrriiarlc.rniaatrrnr8pq.8eop.rleaptcornercDiplir'.!'rrlcAr1,urg1rlran1lpc.arlusaonarrsuerar.rdlpsapuclarurrrrrSBljecurciliqtlslreiu1Bor1irlesri,lnug'rlo'zlpula'lrEnpocFar',ersruEraror^rlpaBoudBT1rz3orEgula?orrul.oErart?oIransirio1etJig1Teuoi1lIu1gTrerUr'iI,e.a{d-,r\.'oJTraUoTslqlIrnoql-islr)S

'!ElSAlrrCC CrlB.l13Oesa TrrrpOrli €l

IJalrprrr purrla.! ts-p 'au.ia1ro al€l.r;jlBru alaiuaocurluoc ap tual-)uaclel.iur 'grrislrl
-rls BacrJler[ aurs urir aliern.rlsuoa rS1 prlrrariiuocqns pc erfdacuoc y1eo1 nc ri
alus rarroo? raunrjoe,rlsqe pleol nD(Jrinar rJ nrr E e.ied'psui'ac Eaac'p.rn1e8a1

Ipo':pearaur,rllrcrJ8nrorouraprloceEurccl1lsso3raesx'ulaSar1ruu:1nulogirrlrogu'rcpo'rlI,nl]l'eorrnrrlSuroJlororualprr8ooelBuslanereo1lruppear.alrspraurua,niroddsrcSdqci'rrrnE.lnrlSyl!nn.Jrr8ufiiljoeRtaoicdO"-i3assqraIIuansnrroolepucofaal,lnuu?pi.rrpsrluJi'Baa1"1r1sIe6ia'paaea.i'rrnlEq!aairour..rlraoE8B1nsniturroeIrpe€ucur8arjrrsseinBonulsosgnlpnp'qpqresr

rl. I-umea nu incepe, insti, nici cu Li. Biaga, nrci cu d. Botta. Chiar daca.
d-lui l]laga, incd rdmin ati{,ia
Ilolta ar fi reulit s5. diminueze inrpollanta
inaintasi care, de la l)imitrie Cantentir si pina ia lorga, PArvan, Densusianu,
trrOhnilirpiinpiisdmeu-iuip. eofuenriniiciii mentioneazi t'hiar d-sa-
. s-au ocupat de caracterele
adesea nu nrnnai sugestii pretioase, dar
qi interpretiri
care au delerriL ilcum un patrinrriniu a1 tuturc.rr. Iar ciinlre profesorii,si scrii-

1.crii il viati ca -cri nu vorbim de altistii care l-au expr.imatexeniplar-
s-au ocullal de specifir:ui t'omAne-qc, de e,rplesir-itatea;i stihrl neamului nost.r,Lr
rl-nii C. Rirtlulescu-1lotru, l). (]ar.acostea. C. llrhiioiu. N. Cartojan. Cauril
PeLrescr-r. l)scar \l'ajter Cisek. $tefan lienite.qcu. \Iar.in Sinrionescru-R6.nuri-
ceanur flircrea lilia.cle. llir,'ca \'trlrirnesru. L. \oica, iar sctiala de sociolc,igie,
ir{ne,isoauiloitfaple!e,tiriiitlriiaod,meCArondne.eqaDti.-.-G{aJulipsi Ltnirrac-Lirsdgrliuantincciainalesrenlnap'lcini aiIc,lriiataro,uletaf1icliiudat-cnptiiuiinnSietsaidhaeln,cc\uh,uenictoedansaetsie-urrcperr..r.1,a
.-sper:ificului rontAne-qc. prinLre intelectuali si altisti. clupI cum au publicat,,+i
lucruri clespre acest specific, f[r{ a lace caz de paternitatea urror accerrte si
nuanttili personale. I)e la 1924 incoace s-au publicat multe arlicole de.spre
r-olidaritatea t:osmicI cu nroartea. al carei sens eract cl. I]oLta crede c[-l de!i,r.le
nunrai d-sa. ciespre leg[tura dintre orn qi peisai. despre ldr.anui nostru care
so sintlp I'at'lp it,i,'gt atttii diu natrrr'A. t1es1,l'e slil'rrl r'nnrdnesc. Cile arler-urrli
1]u ne-au dezl.irltiit Iorga. IrArr-an. Densusianu t. ..] !
A losl o irtteractiune atit de puntelnicd qi de l-.ogatX, pornind nu nullra.i
de Ia istot'ici si fiiologi, dar si tle la sociologi, cr:itici, lilosofi,si eseiEti, incit
istr.rria ideilor si a litelatutii r-a area,*5 a,ruleze nrulte pretenlii monopoli-
zante qi sti urnrlreasci rrai ales rmantirile. accentele. r.ariantele acelorasi
tente qi atitudini, ririurl nrriiie,,rp,olii rn,lir-iduaiiste si multe sernetii de obii:ei
i:n1r"1'1 ur'babilo. l,enlr'rr a ;rrila inr1,iinir.,,a nujpr.tir a a unor spnlinrpntr. si
irlei de rnrrlt intuiLe.si clescifrate.

{'i IJin bunurile unui t'ecut mai indepir'tat. a crlrui rlindrie nu nrai itoale
1or-itd, -*i clintr-o irtmosfer;l ideologicrr acunr g'eneralizatd, cl. Blaga si-a
constlrtit allroape rln monumenl.al -sist.ern. inr d . Rotla qi-a orinduit gi iimpezit
anuntile int.ui!ii niajore. Polemica nLr ne-A clirrr-ins cd unul ar fi tributar celuilali,
ci cir antindoi sunl onest tributari atit.or inaintasi romini si atitor autori
st,r'iini si rom6.ni contenrporanj. fiecale din cei doi combatanti clezr-ol,indu-qi
paralel, din ]truturile acum colectir-e si potrivit insusirilor si putintelor, 1*r
pt'o1lrii, poziliiie lle cal'e le-au c,rnlr'rr ntal acunr. cu o lrasiunelrincibilaii de
trortst-iiltta rn.{retci oAuze ce-Ll -.lujesc: .j\1,}licareR realit[lii ar'l evdral rourdnegf i.

LPOtrTt_ri, IO\ FIit',\ZFtTl'Il

trJ. ion Fmrrzetti esl,e 1l'inh'e tinelii sr:iiiloli unril din cei deprin;i cu cer-
cetat'ea nrartifest[rilor filo-qofice si estetice. lirea ,qi forn'ratia -qa inclreptinrtru-1
-rple problernele de cnttoaltere si nrai putin ciilre aciualil,alea scicialS. cle ta"ie
tt'rtusi se ocupd uneoli. atribriiriclu-i eiarruri clin genelozitatea proirriuhli sriu
cuget. Nu -"e;roa1 e sirtrrie acela;i lur,.r'u tind e r-ot'ba. de lunc[,ia sa Lle lrrliji.
unde lisipa sa este ar-ar'a. iar'lucitlitalea se sii'irseste tocntai dirr constiirrf,a
atonicd,
tl int,r-c.r panicti lte care ltoetr-rl () ,sil.arllale cii itcca dirzenie r:e nu sfidei;zr.:-r
limitele
si prine.jdiiie.

266

LgZ

.'1t--pps4ntpci,ylt"n:pgl-iopp.s,l1iaIstpoBEdtnululullnlppsuoP)sl1lai1grSlar';arrrof8luetaorutguel'rdpniFtniI'uBpisTnnoloyIJ,rU7' ,!Ia'e|1;pure8elnnr1ud9oa3dlettder,_P41-cspa1,ar.uopnd7eolpepuuzrt-rtatnortysd-
"ai.'ptiu:oiptVg'mn1ap'pnty pqs?A oL) Irnlpie psnd ornqe;i1 'oJ€JIIBuol ec 'a;r€c a13a1E
uirqec.reruu ri er 'a1e;arlal oulq iriezuas gtur.idxe Ppu.lloJ i1e.ro1oc rnlnursr$
-oicqrscl ecrleocl .relduraxa EZBarlsnlI lJaJpJ : auaocl olleIsloc eJlulQ

-n4 apdni '(pci1ueli) ,.,:a1tnda7t ap putEag 'n7 nunott a4 f xad
a1ila:tnlocu-aut3 f ;tsaqntn u-17rw ap tua$nq $ot u-astng f alnow
nos tittunu prpltDcotqtoi pn)*--anus'tJ1lnl'rncqnlfdlptiuJnsnru4-ldayu-tntsuult"it'(ls7'tu-a4snrlt',Laaps.atrnl'p!.tut:1?dS_l$?yit,t{n,w)
;,ts",d jntou JtTt ug tuturt "1ti'1u11 ap
ut,ttl lnuruos 'tttunlu-a1
I'-nn1nnlpL1ttitpttLn'Ltupirpn:-1a2[)i fi-ny ll 'atSpu'uTnnadL.Jnucl 'nto.p7o6 f t':tau
prlnd | !-1i Qtquttt ap
qfnru.rnn156uilst'laitwnt.ltinrsuelpt('a[ 1oea1lTpn.r'teJdeng{nps1'1F?i}e!.iernodnJJ"a}u:paorrdiencclrr;rdIuIrCrlu'IuEarcse.IEor3ud,rea1ul enu1rnE1e}ErISrriUetueIoeo.4ucleulEa.nir,
einpr'urfngllorcyeadlloppap.\'uInJo1aou8n appurpryureterisceo.r'lIsaqea1g{ipE1Oyr.rrer.;iropqEuIor.r-d 'a"r1nau apecr.rad
piea;rptu'a;B?talr

-u"r plseale u1 ;n8rsap qung 'rrzeocl rireu ale iiplpclglp allreur lerdo;rde e-ri
a.rcr,rriood uerJruqal un'e1u1c rS e.r;icsop aD o.r€ oJEc oIJII un'eildold €Lit€.{p
1)rct un jnzeJ l'+aroule1oJulon"ripo-c'aIpiuelI1BosatrB.ret1uaIF;cr'*illolarr.ltaut1carupznllru*IlIaeutpuerrcoAar;ulrunaa?duru',eIelr.Frpasedeutoutralrelrriecorl.cIBeOIpLsTeuuornji
n..'
E.rRp B?tsre os
1ri ocl paep .ierqc
qn
erEr alur;lilc 'eacloleurouo ri tie.ielrle pulonp€ 'acrsulc.rerzaocl B'lrut1e1 r* ea
r,laiagorcl ilnrosllrererlupuB1{purlunoqJao.rp1Bu1ri'Ilpqcurulrreetruuaarl poru ui snpBr? rs E P?EpE?l€ eJ€o urp
a?Elnfe 1_pur pu!15 lrs
ea.ralieounr op

e,ure.rp rS eelelrpqrsuas 'ouB.todtuo!uor poulcleiuJr?nsqqa€.rrlAura;'arnsdeolra{ulzae1oad.rc_ie1re*. 'lcriarici

1{reru ajaluetuala rS a1eru.rol IIIp olintu alitl,ilp
lrinar B I??az[nJl uoI 'O
ap 111t acrlaod alrrirr;raro ulp :-Lr-lPds er-.r1u1
'atur€iletr{ tA pneqturg
ep

aJrrrLr.loluls arrleod ia1;ru aprdrcur;ril ap .lnFisap iiznBIFc 'p1er.re1uur 1e;1su
-luriuainrlcolrlsaacel -!rrc*ulnllslarOScell'aE,;lensseaulstadEuenzqeeunIl{'ir5,lo'oole'ItEu,np,piclr[€IJaI?u€o}ullIeocJlCznuLi uelos-a;rd1u'er..rtdqt'u16lf
-.llJs uJ : aurls ES B[]l]B]rprcnl rS aunsp.r Els iBrunu e{rrer.redre oJEc ul ri{ezuas ri

:aecsloaeprq.4Bil{a'ta,Brcdrr"ui3ipollllrc.rrloipBurrBoUs.drOLuJuro"orc-drJrluIin"ralnl?csEeIu.;r1r1i;sracql{uexlarrl.lerrn.rtnleoqt[oEtuJ,lilsee.'rorlBa,toorllcslnlauuFronl{lsclJtJtatBtp8puI'aauJlre}suuE.rteludcns'aeu1i;'tt.i
'ia'iuer.iad-r. o

eo-illiriortiarepzJuuireeisnlerrliseiouripr.rrrojrrugnnnlusl raFl'JcrceLsiiIarrpErrunlinuussoBlar1eoa1r;L1i;?'irllo]tuduiIa'BisnZaiE{nonlnru'urIrSIcnulrrsonlsnelres.Inaorprplu?^rat.rpculllsl'iponp1'net3;lqarJ'uo11nnas.rtit
iututnl ep coI un ie;rr1n1cl E]BrJa]tsurr ap urJrJ un ipctrrtel'Rlezt.tot.tatut'etLlrl
-ur alelileuol o o.re Il'iozunr3 lltl-li erzeoc{ 'pretb.elo l-Elou aP 1"IUJI; lil
'eiur.ralni rS a.Eu1s nc e1r1p1cl rr1
ouiEl Ea?lle rninJoraunlu"r p8prus gs e.ru:1s

1;io;enrn1ppqrr.nrr'oildp."rsnroecrposnIlg€Eslutsal"u;ir1no?ra?lserp1asd3.uetaerizs?pa'trdno^Jclrlcl'rrrrl'*neapTrtsulrorl;rio1nrol 'it3eoao1ue.i1irrai.El1.drsel1ro.tc.1ifi1si:qooe'i;pnroalrn'zl.ilreaoooorpdcurun!oeoc';ecprlt-ouaelil.aitresldlr{ol;-ui.uoidnilltlatarprap.rpi!lo€qa[JuotozclTolaloIilpprlili
p'ar.ii{oulrersodti giua.Sriellrr uI €araparcur nBs iulnli.rrds B auls ep uiuuliuoc relril +
e.rer 'p1er,ra1erur piuolsrzar {) oiES oloulaod u1 plsrxg '1.roqop 3or{

o nu alTJnlul,! a.iec eci p"rquin o Ec'Ffurlras'c{rur1 ap BlBuIcFur er1* as ac ro;1orr{
Eruozrlp rlc pprlnl
aia1sr.r1 o 'Fc€ra"81o aiElIIElIo? o acnpE illozlrn,r-r uoT '1)

, (;re.ra1r1 Inlns.ra,\tuil eriaalo:1) 'Drn.y pdts?A oruaod ap r-IES [nutnlo-\ IIJ

il

*.

..!i

adune, sd.-i intoarne l De pe sub fagi, cu perpi de rengi incoldcili pe uengi
de coo,rnet' .
llai menliondm Heruvlc (,,Timpul e clincolo, doar. de pieoape"), Ctntec
cle_pt!,erin (,,Cine ciatin5. brazii, genele zdrilcr )"), Imn tle pe munte;i Ruitd
sub lund, de;i autorul este mai peste tot cri aceleasi ctriitdli qi lipsuri.
qg si poezia d-lor Ion Barltu, Ctrmil Petrescu gi Lucian Blaga, poezia
d-lui Frunzetti se adreseazi spirilului si cunoasterii. iar nu ochiloi qi inimii.
Ochii pot cel rnuh, sd strdvadS. aici. iar inima si-gi ltimineze din amintiri
rrisunete afectir-e o cale in metafizicti. lidr5. a avea qlefuirea diamantin5 ,si

a
poeziei d-lui Ion Barbu sau art.icuiatia esentiala a poemelor cl-lui .Carnil
Petrpscrr {nc rplei"im la r olunrul f run.*nrnr{, ntoliu 2,), fdra a {.nnstrui ul cosrxos
r':rltrbii unui mil coiectiv ca d. Lucian l3laga, dar pe ]inia acestora qi incer-
t-.intl, poate mai cutezdtor, ererciliui narii poetici statornicitd de Rimbarrd
qi I'Iallarrne, -folpooseilozaiareclp-lrueiolcounpilr.i'iro'urnzpeoiLeiiilcnefdcllieselaazndooi,
tare,tehnicd, unui spirit care-qi exceplionald sfor-

surclinizatir a ,lerrr nn agnnie. si exprimd drarna
sntulsi inlr'-o descifreazi isi.cinth
,-",i srnss.i lucitlilatea,

lB.\cO\ r-{l

in.-rerne cle toalnnir si in zi rle *,reisprezece poebuJ G. Bacoviaain-rplinit
saizeci ,lc ani.l
Datele acestea int,iresc parcd o r-eche superstilie. Poetul toamneior
ploioase qi al deznddejdii reseirnaLe nu se putea naste intr-un alt anotimp.
l'Iode.qt. tr[ind deitarte de ]ume o r-iatd surclinizala, cle monadi incercriiid
in propria-i suferin,ta'i minqliata doar cie conqtiinfa-i poeticd, acest intirnist
care ,.aude rnaieria piinginri" si simte cunr peste tot se intinde ,,un gcl istoric"

pisriealarecearneivaersmaateteertioeci mgai iaiirlutrm'-ori.e-pionr:{ tle n-'rare plindtate istorich qi cle energicd

afrrl cie actualitatea noastrd, Bacivia
picniontalr5ni.vuatmotciutersrium, iacoumreoeanoctbetsi.oeEnsierl'a5e.zsdcteoencpsootancnasttdini,noatsasttiarric;iep.leusitcrpadlrbiecdtfitisuectsd,aarudeeudrianitctrtdeeensaoiittelreini,calviineutmre-
energetice.

itisrr.'\n reciti 1te i]acor.ia in aceste zile rle incercale qi triunrf nu inseamnd,

1e lasa plarlA rcplor'asi slari si senlinrpnle lrisle. Dirnlirrf lil-s.,-onlar,iul
cu poezia sa ne aratd, pnn contrast. cit de plind poate fi ailiunea sau lupta
dramatic.{ fafd de o conternplalie pe-<inisid. ce-a roclit ca un blestem al ite-

cadeior trecute. Pentru aceia care mai crecl ci decadele trecute au fost mai
fencite, substan!a poeziei bacoviene apai'e ca o izblvile rle aceastS. tendinla
de a a.uri trecutul gi a ponegri irrezeirtul. cu autenticul sdu dar poetic, Ba-
covia ilusLreazd ceea ce a fost adeseor.i in to{i inaintagii nostri, ceea
poate noi. dar. deoderld. qi ceea ce con-ihate timpul ce mai
fi uneori si in nostr.u.
spre a nu mai fi cu aceea,si sLdruinf I si flecr.enl[.
ipsa,nqidia_cvienlni-tit.uu'r-G55aiiirrresiaeaitotimipibueni?oieadpeTcralt!lutirlveeicmtiaou-btilmleuocsrifd.ioiPne_cGaaetelirl.natreudpBm_srpa.eie,uu'csl,a{o-ieisnnv.ticicarcoilalbrellimiicacmriatturasi.dntevuaeerfa,rla.etlicttc;adeuiiei.lnluaauccviaoioerllernoiouosr..itlddcc'ile\onenmvctoepaolrrnoiineceoaeuezsiprcicicirulo.oer--napriss,ociiaalrnee'llteraen[artc.icemaaarteisisiEa.sitiuiicciubsilanni-t-

268

692

ui'RJ Boac€ tS arBc arluiJd'e;€or.ra1uB altipcapnf pur"rp1u1.'ncsaroletr[ In[ olE
JoltJpuulasuT e 'ealelrlqnd ap alrnfal.rd r.rpleldruoa Elro?.Io
2;pdiurtruJldtz op piEJ 'arnpe 'dtur1 e.t1u1 ?€rFiopE EZoILIIS 'FLliJn ulp Frpnls_'e1.re8
'pcrtuapece
op lnze8p.r ?nr€ ts IcIroJJOd uoI InJosoJord '0t6'
-um.uor trpr"t iS ecigi;ra,r. Ii-e 1nfair.id nc 'pugtuog BIUI_opBcY
€rr€rrJqal 9; e1 'rn1n;reualuol €I_plrtsoJ P^r?€r
eruuc[ n;I1uad lreccaqzqpnndop-edmesoa.rlod?enterpf
-Lllrrarrro? €oJ€1ul^n? tir -a.igdZsaOpl u"I PrBo
Datnnf)ulsJa4' arlul 'tue.op
n]l .L ?n'l inlpnls
1e,"Ja1,rr-un e1''alelqeuos.ted es u3ea.rlu.i pulc-apn[ pu;S1{p.rqur1 'esur1u.r reru
1S
luns 1r-,.rtt11n ie lnrurla 'ncsa"rotelq e.rdsap oIocIlJB npnls esei elec utq
r*

'€I asircs uarce;de 161iro.r1pznr1,rel"ur1a.drodrrata1l1onlluqligetu'aruaJrapclteu1lc'lornlu.rlgP,'nrc*saon1trn.r7a4;r1p elep

nptr

'r;rr,ror1e6 uol InT-p Inrunlor nru 'e1a11e e"r1ui;rd '-aut:rnc os runc 1€l€uutos €-s
nu'aJ€c nllued In^rlour prrldxa os IaJlsY 'fap.rd lsoce
nc oln?PJ JolrJpJoru

-ouroc 16;ropriecrlqnde;rdnse sunfeapu.r o{nrpls es ps lrnpp8ui n€ nu ncsoJoler\i
nlll Inl rr.ra16eu lruBuo?uot 1rur1dtu1 B-s arBO ul Inu€ ulp alaluauiluo^g

hcrrourgd NoI gCI irrsauolvw IJIJI

runle 'lncspu 'acaza;dsrall EaparIazcop-l.r1pul1qd'pruutnuecor1i ap ouIoJI u1 ttue ap tcezteS
€-S 'raiurrgau
n.l1uad,e1a nc crue8.rO pui;ra;ns ri pur:rpse.rq'lliai.r pcrurel EacE pulJ?spd 1sa.r
e.16 rr,rnleu ee.reundurocsap

?Bluic € BIAoc€g 'aurpelic rrier,r. lnuislureulp ep rS pclrole;r ap putFng
'rr;rpi e"re;sourle ri lnfesred op TIcap IoLr
r;ntiunl elacr8.reue ap plel.rpclap IEuI 'p1eur;e;r rS pcsea.raroq orunl o eprqc-u"r as r-*
nc'r1it1.re luns rugruo.t op ?Ic IS runca.rd 'dpe1
i-opc4asr.n,1n e1$a*;r.rys os oJEc rS gcrlaod rtrSace rA er.l'oceg lnl B Fca?Buruo] cllocu€[

e;nlcrdppcrznur op ?lc
--ra-Aueraaecrezaroi dara{'lelsluqararRsooi;eaJripne?ecaerldcsear*'aepplpecauI+rpzanlldsuatr6aIunpolua?aclrecu€nauBlelJrIeoeJpous^lrI91usEe1peIlIceEpcno,ir.ilIaunpaqda-'pr':e;!a1€u;se4o,t.rau1lae.t
riiurcose rS rr{e.reduroc as€oraurnu acBJ loci os o}r€otu Irn}BrI ep rnln.rolcrd
iie gi lrnpfpppuzep rnlnlaod ole oJIIocL{B1aru l3 o?slrulJur alareolJolur aJ?ui
ollJncr€d a'r1u,1 '3^I?otli?Itsl ec csalnrPls_ Irnuo}
nes .{pe11e6 rS er,toceg1 rnl
olrurnue .rl 1.rp1s aliunue ar€c uI 'sXon;,rlosdpeL,Il'nrc$sapulqEnsrn+lnI,JrooIlorzcoudnu-.rro1curr.ridtnrSpl-srueoi,rl.
-oieg nc'dwrloue i3 ue rseleee ui 'u-alpleleoztulu'llporlnaszuonlBl;lleleac,rlezpnpucr o nt
-or^ Bo?€lrleclznru nc 'ta 1npUIJ
ezea.ra8ns oI €IIocBg 'fpege4 r* e1 'F1tpn;u; '1nro"t
ec 'e;eo ed

'n-noi.lruun'aa1epduo-'1padllos:zcrrosuJeirlidoe{oludeor?ecauur[Trria}pcosE}eOotpI.arunJBfoir;l]uuren.rusr''.Ir;nIenlnfqir']sa'arrop.rdne1ls1eenu1aacB1ea3nr'asel.lEruec.lrnIeJdeIo]ud1aipeplc1ro.drsreleou1r16eerc.i no

pr
er

rqgeinurrsq.r'c'opgu'nr.tsruneo1uor,lir.1tee.a.rrep3caa,prrl;ursnuuIonoTieJnelllorsituuoFaolJllB'oacq;nlIppIJu5ndlEPuzu,run€nurd'irl$J'nrco;lrteslldurnur1ltu,raal^puane,c\_ltorrt.SoEclr-s{ra.ooplcdeegBiIeR€1lcP€upqi
?Bzll€nlJalolul r€ur rS leurp.r IBur olso FoEII
.rrneinilllcal-Jnes"reealn.draotd*l;esizparouci.lrdu,rrari-
turspoo il aJB.l e'FdJ-nlBcur"roelpslurealsnopF'su;IrnpusIBIJIlruIarul'1
-uss IncsauguroJ ul r* er6"r1qo ne tSi prur;rdxo a1 ec rlSelelJns ollrgls'a1rpnlu1
aa'aipuoi4ri1l*euup"orpc6l€n'peBupSntaooplauplouulzsraoepJ;eTadJrpruEe€lrrnaelJ11s€eo?TrruSlale?oBduu1Il1{lccors.graol'oiqilconedgqceuesegp'poes1gue1'epuR1r?enB11p.eruoa"d1r 'elelepneg

1; .re ur:ip.ro

'a,rec '013a;t

ciucia aparentelor sale olimpice. ,.[Iaiorescu a fost in fond un sentimental".
De altd parte, perspectiva noilor schimbari sociale si nationale a prilejuit
,d-lui Ion Petrovici si subiinieze gi mai concludent caracterul eminamente
national al operei maioresciene, precunl in ordinea politicd o atitudine po-
trir.nici sectarismului qi arbitrarului, \Iaiorescu preconizind chiar qi desfiin-

larea partidelor.
l{agistrale rdmin si in primul, si in ultimul studiu din carte, explicaliile

asxrpra calitdJ,ilor gi neajunsurilor acehrial care avind infd,tiqarea gi compor-
cir nu trebue sd-l intreacd nimeni". innu-
tarea unlri orn perfect, ,,i-t,i pdrea
mele r-5.znt mai mult. iar allii mai pulin decit
acestei perfecliuni unii au
era in realibate acest mare profesor,si orator. care nu scria usor gi care ca
locehlanetstoetriu"s,nbisiluots[rpeiqn,,siin5(.dptrurai-nng)si foparaumsdieiutonirner-arel mlemmaaeriinlotaerlecplseropebllreoimncvee,",.nsliimc{h,5iamr inlutuclruimripaornttaieniJo,ec-i
Laibmotivul primului studiu, care revine si in urmdtoarele, este jertfa
de sine a lui }tlaiorescu pentru crearea condiliilor culturale de la noi. NIaio-
-resr-'u a inleies c5. ,,trebue sd renunle de a stS.rui pe calea speculdrilor filo-
sofice proprii, avind de luptat indeajuns cu sarcina de a ridica atmosfera
int,electuald a ldrii pin[ la nivelul aceior aclevdruri, care in lumea apuseane
deveniserd clasice si lormau un bun cigtigat al spiritului omenesc". Contrar
lui \iasile Conta, de pild5, \faiorescu qi-a anihilat importanta mondiald, pe
care ar fi c[pdtat-o dac5. ar fi continuat s{ lucreze in cadrul filosofiei, pe calea
stueliilor din tinerele. A
in serviciul trebuinlelor r:enuntat punindu-si ,.talentul, inteligenla qi energia
locale".
Dacd in ordinea judecdJ,ilor criLice astfel de explicalii adincesc carac-
tenrl lui Maiorescu, partea de amintiri personale ale d-lui prof . Petrovici im-
plineqte portretizarea complerei existenle a maestrului sdu. Eseul Tittr
Ma,iorescu, profesor constituie un nodel memorialistic, care echilibreazi
delrmitdrile critice din primul sLudiu, unde g[sim precizate toate influentele

suierite de filosoful Maiorescu. in ordinea si mdsura interferentei lor (Kant
curloscut prin intermediul lui Schopenhauer: acesta contrabalansat in partea
.pdimeultttieunhn!anditcosdainreeteszcteeeteiicafdincdeaelsetpedioriirtnuiilledcishrceitugicersliaeunlseae,clepacdrtiaentmViincis,cpchaaegrreineirlte.ca.la)onr,sitfieipcrirdoeagirndet.inpdropasotrfleiil
qhiortrair$iftiiolopasrrioenf,,jrlEaidi edccaeXfliilntileietrivacatrit-vicaeplo,rrogiffiiecpsarorinerulcaoIolnuntiriFbTeuit,tutrioaNvdi{caeiioacremosnicnturtibiirnui ipece,ursiltnoutnrraa-olerom-mdsAdunercia.i

Volumul s5.u este pentru totdeauna legat de orice intelegere si pretuire

a cxeatorului de superioarS. linuti intelectual5 intr-o Romdnie in curs de

fol'n'nare culturald.

CALATORIII,E PE\TRLI CUNO,\$-I'ERE
Al,E LUI DINICU GOr.!,SCU $I CODRU DRAGU$ANU

Gustul cildtoriilor pentru cunoa.;lele, iar nu pentru g[sirea de bog5lii
sau st5pinirea de tdri noi, capit[ in secolele al X\rlll-lea qi ai XIX-lea un
rost, mult mai concret qi mai precis. ainlte,tdprdi rsltirddirneeptsoimcobteiestcoadrderilqei
lor de seam5. asupra celor vdzute qi Calatorii

triite in
folositoare prefacerilor din patriile ior.

270

II

I

tLz

'plrlcodsrad ISBaac€ o-rlui aliaun II ac €aac rS aJBcarJ ad pu,rzual

-ceJec 'a1r;a;rp rrunl Bnop B arelunJJuoc -Elseac€ urp eldaca"r ra 1n1nd ne ac

ri iar.rolplgc e{uer:radra 1t[n1s e-41 1,ic 'a1e1gutprls uI alncpJ allrro?Rlpc ulp
e1srsa.r8o;d apridecuoc Ia +BturoJ ne-ri tunl tuplpr€. PS InpPJls ruo,t aN

'IISuIp ap ale?rzrl 'auasnde
,aa-roosc]p"9r..earlgpeJiarccI'gnnCuularuplppin1op8eunqsoa.gru.qdra-non1prurnpraqo;rlo3reurrlqquocdou"aIp.arBga?tI'1.r6EIienaonsquJcans?rra'clalor'p€o5lronoicccueIur.orpIalCrlrSoale€scoaTeu;naa'occldloa€cep?1uFfl^Jpan€goI.arardauulenul €nar-ssu?e1npauuzIgIlp8Idrl
reurnu nu i1.ro1g1gg ap olalou e4ut.nte+fl .rriorq.ta'sgouenpe;daupr"lrn]rsnolnpc(erauel touleo-larpoqr$
i.tin.uea,r ole-ap rS '"ro1
ea1"r1e pupte rSn1o1 ii

'loJ?IE alBr€

aprlttensclurr"BrrrlraS-arxinB.lrelcrpxlzdiara.uIsr€.l1-runplrp'qunaurlIlcnuzllrruo€qt{ocnccJasssIscauIapJ11"aInr'eJ"1ru'qnlolr1dtll,duoaraeccn1urBlui1eeeeB'pl1S_Ia1ps'eu.uur1eo1ard.,1rlrurdd-.Flragr?1.Frs'icpel€lIo'ua1'lceluuzearealrqcp.prtngru'ecrolraceJlsnuglre'urrlsrqoaaua3lJuJnlrrBEoeal crdeluprpaalurel8al,sloeISlc6e.de4lerloe8ooauouI1Enn;nedc?cq3uolEro1lnn3IJuuou6Jnpr
aJBc ad 'elururp{P^u.r Ir€lu'rteu1on.u1 rze.r1 ;o,t ir{ez
uapfeppu uI rraJo €A.aI 'lerp^op€ q€re un ec l"ra6ap u; e{1ns pcsernugtu r*
-111,i1,r rolrqca^ olauTnH e n;r1^uad uBqlT ul_p arrlspupur
ptsdoroadpe1erlsc-unlpuo"srz'u,r"eidcaupal''ettq€eT.re'gei'pI,rur"ir , dlq8nog ad. pu"rdrcrlue 'a;rBO
pciel.rplpc a^nag-alul€S 'eepcur€lqc1o.dr;erS_t-aepr{;ropuadrx'eacur1zra; laaleapp
astca.rd op 1l?€
6-r1n1 iunl

roTBIpc'lepnrc ?sace ed er.rcsap I-Iu
as uoalodeNi ?"Icu"r
rtnti'eafnd e,t.
' ,oil-.ri*ru"gpalEouui{fr5pe"g'aq"rfJ;ircrnaolqs)rltena|nEcerrj"oTioanulldogeenxoqqc1ad3l6earl;'Sodrrpo{r.pp1,8rf"neogrnacyl1ad"ulJrerddoppealsp.lerurrdpuTea1arquo"IprBlr1Ru€'uI"Iou,F"trrcom1JalpEnayIu1r.urrsLBcgrn.iIussa8Pdnurp!lsur€\oln1s3€6luoct-["lacar.dorlroueoer.?€IrrulcS'aadrccap'upeuuca1lrer.'olrspque.a1nlrp*luBdeeJrop}nrtuuiBl1snrurcoaonil5laapl'ruarruulesioorut.lJlrJp.pgdrl-rePJ€uuo?u3llsui(PBerErTo.lrlrcosllBr1ir
eterrip;nonJ.olan11cti;g"1yiiisrpr'eJ8o.r?'nuFlreIsF.ercartzprnlnl€uoropnJuoEnlJaore6uaprp..rrenor lpeuudIEr3.uopIPl.lr,lpciedaprpu'l,o'caletulrl7a.nrtcuraa11cn11yIrB,.7nIUdasIcJarpJooJle€^lroceJnuleul uor-rcB.roalIuF?
-aila$,eropubn1i c-iJnod,\gtIrr8ztor cuuleo.rr;e'c,roI?pBr;IiSolpoppcIoeu{uura€ro.r(aI-dFxauruorl.€rdp 'rueur.refi ad sor.res reur

}oJ 'Izocu€rJ aJlpc op
rarl8uy E aJruroural rlalieounc roun PaTec stt1csop nE alo qurqcs u1 '(. crunog
piBJ rS nu ;rep 'e1ue1sa1o.rd alcos alallraJrp or?ul rBop _B?srxo
q.iiU) rcllolec op pc ]€cJ€ural nB or€J 'tzacuB"r; Ir€rn]JPc 11un ad le.rpdns nu

'iratsue' e[ue.ra1o1
1eu.ortapiu.ratpnl"r,rrJa1nfsise,tuxtan'"fepreaupru;erd'i1en4c';p1rusrroeusteleJ,ctcaseploe€lserarocn'e].RqFlupta€cdO'1'nt'Fudioe€cIc1uoilesnuFJlnluurlFopJzaeleral1lruSrorops;qpouasee^fei-es.rdetoce;rdu;lre"arpdd_
rS acrlrlod ap{p1.taqr1 'pseorS_r1a"r eiurnpp8ul n.rluad
'ple.rorir ar;osog; €cruloura? sasru1?uy sa4la7 no sanbtqdosol?Ud sa4P'I orqalac
e.ra8exa
a1ir3o1e Ia '(?tttr)
,-ae-ar!riq,pb'\reoo;r11elraoGdrdu"uuBr;drao1'elrBe€lnisruousa^rotrBeruurJin"rrurSul€et".rprdI'enIIoeeul.Earrarnsop8sraln€nspsuoapgoerucqrus€nlr"aJsr;lnslu€-abIazpcr_gdeugRolLe-ru3Trl1euE'8oo"utIIfrEysIaIncnupolJ1'sllepserrleu,lpir.arveerBo)p,LpeuaSaulclde_rJ.eBnrpninIu1uzreluar'1lulll1culqn;otrcun.er.drllpo1eIcun1rnuil'gtqzeelpei-uuorPpan.?rrpquflli
urXl oleocs €^ nrzJll rBru r* lsrurrldo un BJa_nu oJ€c'a.ne11On.JBIql-'sa"r8O"rd
ui" a.roparcu.r rseaace urp csappurpld as ecrgt{u111i allrp}ocroc_ rS epdoln pu"ro
e ri rnunl BaJrcIJaJ n"rluad r.rnueld oia"rpur,ro111e ecode uI ruoluns
"o1a;reodbd

I

I

stantIinnsrGntonleasrecuaapcadrlieitoluriei iNnicteolelaefdrI:ourtgdain..caanrtieia18d2e4o, i1in8,2t55, ;i. 1E26 e de Con-

de durere pentru
suferinta omeneascd, de ru;ine pentru <barbariar> romAneascd, pe care a
Gaolfeoslcous1it .m..]ai$mi puolattepeancetraust5in. tsetmareeiedreeaspRiroimt aAnbieoiimeroimdeirindee
fdcut-o Dinicu

la 1820-1830
decit toale marile discursuri rer-olu!,ionare, inr.[tate pe dinafard, de la 1848''
(N. Iorga,Oanzenicariau,fost,editia1935,I.p.40lsq.). IarluiPompiliuEliade,
care s-a ocupat stiruitor cle el in studiul despre evolutia spiritului public il
Ro11$nis, ii apare drept ,.primul romdn Inodern".
Pdrerile acestea sunt. clesigur. apropiate de carte qi cle om, dar mai mult
sdLeldicmn'iitnc,ti,ectlaedrebceemdoseedecpdronintiJal,udu"afeoessltitenuo'\npciiuacsrt[.,retIuaprreardrrtierucaiitpnr,o,oppqrSitmrgi iucreluarovrmiozAimunnAemniolqodirec, urpnltr"uin-rdincuvinn[id--
versald, strS.luciborul Dimitrie Canten-rir qi inv[lalii N'firon Costin, Nicolae

.l{ilescu si Constantin CimanptarecuuzniinocuStnoolnuicl ulol r;idcohmianr acei cdrvunari moldoveni.
pdmintean Ioan Sturdza
boieri mai mici care
epxlraircrut ieasrcfiinsdLs8e22spouncdoncsatiGtuof,lieescpuroagrfeossitstpdridneuliniuspbiirtao,triealappuospeoanrSu.lu-i,
fafi de qi cauti mai
deci
qi danii sens, de
mai ales al ldrdninrii, care isi recunoaqte greqelile sd se rds-
curnpere) aducind idei pentru folosul lui. altfel, dar
In acest
intrebuinlind totuqi o formuld prea largd, il numise Pompiliu trliade ,,primul
ronrAn modern" (Histoire de L'esprit public en Rountanie au Dir-neLraiAmc
si.icle, vol. I, Paris, 1905, pp. 200-201)).

Ceea ce ne impune in intelesanta personalitate a boierului Constantin
Golescu esbe bundtatea sufletului sau. Ifila creqtineascS. si generozitatea
boiereascd il caracterizeazS. pe acest orn. care la sfirpitul regimului fanarioi
.are patruzeci gi patru cle ani 10. iar. cind igi incepe cdldtoriile ce le va descrie
'in carle, patruzeci qi qapte. Naivitatea-i muit accentuatd de unii
care desigur existd., dar functionind mai cinritiocridi-ne;ai
morald, curdtenie sufleteascd qi conqtiin!d caompdplceartu-luiin. s\eriazmitinn5d,
instituliile
dori sd fie ;i dinsul un .,p5rinte
de binefacere ale Vienei. Dinicr.r Golescu s-ar un om in lume sd nu simt[ cea
sdracilor",
al $criind urmdtoareie: ,,Olr.a fi
mai mare bucurie, cind si va invrednici in aceastd slujbd, ce-l numeste pa-
rintele sdracilor. O ! ce dulce slujbi. o I cit de mult bate la ureche aceast[

auzire !".

inaltti congtiinlX morald. el se r-a cai;i se va spovedi cititorilor c[rlii,

ca un adevdrat ortodox, ardtindu-.si gregeiile venite din atitea pricini, dintre

care nestiinla este cea mai de seamd. C5.ci fiii de boieri, aratd el. sunt cocolaIi
deodat5 in functii mari. f[rd trecerea prin posturile mai mici, fdrd experien{d

qi pregdtire. iscdlind ceea ce le dau slLrjbaEii ceilalli qi asuprind astfel poporul.
..Sunt silit sd md spor.edesc c[ snnt foarte gresit. Cdci eu nu numai nu an]
fir:ut nici un bine cit cle mic patriei spre rnulturnire. cdci au hrdnil,, au imbo-
girtit, au cinstit pe pdrin{ii nrei, moEi qi strdmo;i, ci de la cea intii dregdtolie
qi pind la cea din urmd n-am contenit luind ludri nepr[velnicibe de la acest
rlorori, care nu-$i are nici hrana din toate zilele . . . Fericit va fj acel compatriot
care si'r'a simli cd nu a urmat ca mine, r:ici nu-l va impunge cugetul" (In-
a cdliitoriei mele in anii 1824, 1625 prefald \'.
sctitttctre Editura Minerr-a, ;i 1626, cu o de Petre
1915. p.88i.
Haneg,

Aceastd arzdtoare conqtiin!ti moralS r-a erplica deplin structura cdrtii

<le cdldtorii a boierului mnntetrn. El se duce in striiin[t,ate - oprinclu-se in

272

814

sB,."ap?r'uIrcnan{paern6l JEeoa}nl"}lr3,Jr$ioyulilpsrloiSlaop.JtleeIar€'nnupbrue0l.i1roscpeeunonlgfqtu"er $'Fget1useorosseB;r9IFp'otcladt-Jug€tF^cBtriqlrlrao,rrdeerlu€ule'n1rcnappieoo."turaoruurocroor,frt1r'arqdc{
"rolgurnrpul 8o1or'coi ap €un olsa ntsalo3 ullue?suo3 TnI e,tr1cads;a4
,.P1€unulur Eoc IIIInurJlco e1ernpu1.ro"
'ecurzatnr1l gE"I'e?c,auqocals,\l opeoJ alsa rcpc 'r.rp{asnurn.rJu,r o}IB nps JoliJ
I:npulsoraJur n€s RcIlsIuB- e.redncoe,rd oaJ^ uI ?Icap PIEiros
-,piz eqeopod rol Ba1elnou u1 puriuns 'a.reo11so1o; IBur Ia al3asp8 a1
oloc nc aurErls ep.rp{ urp apr{'n1r1sur r* ap.rpls noJour
eguerl.arotegeai d_aiprpac{u,1-r1onudEa1}alep
rip-i*epUdlle.:urrrger,otddcrauUlguIOnrsuceor.-'l,to,lEJleaapn.n;tran1';cunuera8.gtd1rBsoaao^lpBgal3'Fc?r1tn?tnlplPecutr1lell€s.erao:urs"dlpeanplasuuoaJn.artqeulo8n_apc?lfqlrlInsenar.lrccaenecl lr€eieairlc.lreroelod-orsxS_aFn;dnecnF_OuIa€"prsu''1pIap8Jc-.srOe.€Ir1IoaUpFJVioIuUurlI"oOlru1[JIl
:arierr.resqo ap lintrlnuprpdssu"'aI "Bre.FIaa1nauiu"rroolrproelpiulPrclndInsraBcac.ereeupr;uron;u'rl nF1cnl.urotaduel,at llreurp5.eeriuul"ei
-o"p a1*epa,rop
oratrcsap FlsBorE 'pirilsncsr pleuoridacxe 3p lcB un aIJ Ps pJPJ pc .rn8rsaq
',,olaleor ric puna.rdurlp eISo elBacns'.ret; ep arso ad luns ac Iliuip
ur.rcl rS 'ln I{,rIp ur.rd p}uo.r €urrn ulp eoa rS 'cru.ros€oc un BI licap a1re.r1ul e'ieod
olau.pnnlJBs"urdar.rpuJulc€ne['pipelIFenuou,r.s.rrr1usrBillunJrcepeudr€eIacnccilpSuDJpSocsIuBor a;rcnolpnn.cirouaaIJIBIBpd.LuIunnoJqcBtspllsaacrroeedc"eBoecI c'alnnur.rqralcuJeal;d!Pa''],.,€rpoo11ce1sei,oran;JrqEeOe

eaie-na1ecu1sc{€€orczl"oore€)'.cpI,u,€eoel.Iprdp'1eBendcltn.unraI8o€r1dndoue*crpeec,tl1o:iqeu1Snueu0iqr.i.rtnnrnul"rdt"loe;lno-ci9cliullprlrnueot"uq+€iuurelr$?a"e1EIy8nuIiulatBaarlaoselpulrcauara"€cnialecaeclaurS?_]uoBpaalepois;cealrn"ueilcornnugp';(Jcrtpr1-a7t,nesga,rtlrraanplA'l;1ucqo"utaIPdlldB€ceruxoI,qaltoc€lIoauucBaBprcraBnnaJuucsponErIoBdSJ1rconlonulapucltd."*{EErrot^IEn}qsru0Vua3t
e-lF"nEnOaucA.€rs.re{IorcBa.lqorsddrgF.erspIanruzrsrruoae€rsrpiuoie€q'op"iurc:aBa; lO6sarialDrFspeoasoldialnlpdleigpnr1ctuern1pplunlu8SrIlat?e".'ritB'ctglunIlZa'l',0r8sinolntidlndIIssIeuIut;erBlrep;Sri;1q1ppeccteuo{r"atdrioalSeaglasBncea^rdudcdaB"ocraNouBrll{eIBeIlnsn8IIren'a.1atJseun^uor€qrunBotoqtpaue1rul3rEnsprsc'cu.BrrroroSao-dectir€auua'srsri
ap EfBJ BOrrur{n rS ealelrzor.rnc '1de; aO 'uroporu Inlnluoprcco € p!BzluBcour
el{ezr1,,trc ap ler.rads'lerodeug le]uolro un ed ec 1-npugiripJu"r Broun BaJInd

-eiili'Jru1"*ia'ec;rr{ne1uaoru1rE€[q?us"ar llr€l J€Bl raqpuaI tInnpra1l-oeql ianlrne"croudel ,Tt neliuu;arpuuror3ueruul rPppEc^seF;SoplrrdBonqoolJq
-81 un lncpJ €-S 'aJBolISoloJ l€Ipaul IJgziiBaJ op BqJo^ a pulc 'e1e1t1ec eunq
o[] alelrzorrnc o F?saJlu€ui ?alJns ap uro ]sate Pc ur€Irasqo ps arnqe;l'4ps
e1 rcep 'a1elar,ros op liBJ BS Boutpnllle e1 stce"rd reur'eridacuoc
rtroncrulesrescaa.r"Sr1ored n.rluad ales nipltleuos.rod BerBzIJalcBrBc u1
EI Pcu"r pulultupg
op
'plr€

r$ puuqal op BqJol a pu"tt sate I€Lu 'a1e1purpl1s ul opa,l. oc Eaoc ap 'leuads
FoallrBaecpluoFrtzrrneulas,uorercupBrr'1rBcmscrrrprn?rrericleeldiz.rerr,adrolsdaauernparFpc-l€lspodrlBlslraLnIculIt'roroipueerI1o,tJaeUp{€uoaps8lacqloaas{1uur11riBe'tonrs:ropep.{€reeo-c1rurnrlaaqrlao.r"ccrlfl
-3{r rI r€ orBJ nronl ap opo}alu ri rr{n1i1sur 'lepl ep €aJacnpE eundo.rd nu Icllt
ri gpnel fru 1a r{eleulpr:}s ulp IS 'a1es rar;r1ed oralqrul li ppttd 1da;tp i[n1s e
e1rgr{'on:s\eIlEt{JtlfsuIUtieIurrrpqecoratri{e€zLruueluSr.rnocr$naercarulrrloIdt
n,rluad euasnde oirr€zrluar ple.re
[rl{rpro e.rdnse 'lercos rn1nsa.r8o"rd
'?rsoqo rA lrsrgaqd uro Bc rcru '1si1,re Bt rclu '1en1ca1e1ur Bc rclu 'pu1.r pur.rd u,t
aqia,rolplpc nu r€p 'ueria,tla p.rodod ap pi€J 16 urnca.rd 'uaqcun14 rA euarrl eJ
I-rxpu"rlpre aJeur rer,rr Iac InsoJalut 'etiellg '"{"U 'erueuuag 'urrlsny ec r.igi

I

$

{op. cit., p.38).Acesta este interesul central al cdrlii Golescului qi in funclie
de el se cade a-l judeca.

La Viena cani5. sd afle cum este organizatd justilia, care proteguieqte
mg;idanpi!e,mactaeeriia,uctmeol,iotliir,a,,cpculadmrteinsdestprdilnuitgpedsdcsintiamraepvaoezcrietaearleep,aodupeo" rlquailunciearp,,erailjneuujnugsinienddsiurisnlbtroapggud,rtltiinirciii
cei
de-
ani

milionigti cu palaturi qi moqii intocmai ca familiile ce le agonisesc in r-reme
de doud., trei sute de ani" (p.39).\'a lduda starea ldrdnimii austriece, din
satele unde se gdsesc medici. preoli.,r'rednici \'d-ieenpar,eoin!,ieca",seglceoilni,aflatermcaucciiitEei
chiar teatre. Nu pare incintat de faptui cd la
qapte qi opt rinduri, orinduite pe uli.tile strimte, oamenii nu vdcl soarele qi
lucreazd,,qi ziua cu luminarea". Deci nti admird orisice glseqte in striindtate,
cum par a crede unii critici, care=l vid prea simplu pe acest boier inimos si
furj,elept. La Viena va mai prelui casele de muncd pentru vagabonzi, serviciul
poqtal, invdldmintul gratuit. ba si bursele date gcolarilor r-enili din poporul

fir[ avere, ajul,orarea ra!,ionald gi precisd a celor ln nevoi, casele de credit,
leagdneie, asocia.tiile filantlopice feminine, oprindu-se asupla dileritelor qcoli

;i spitale, pe care le inqird pe categorii si pe care le viziteazd, gi, in fine, ospiciul,
unde insd nu este primit, medicul teminclu-se ca nu cumya costrimul turcesc
ai boierului valah sd sperie pe nebuni.

Yeclerea acestor institulii ii impune indatti consideralii asupra stdrilor
si nevoilor de la noi, insistirid asrlpra relei st5.ri a ldrdnimii noastre. clescriind
chinuriie cumplite la care sunl supusi ldranii pentru a pldti birurile mereu
cu bibliotecile,
ndrite ;i ciiferen,tiate. l{iinchenul il va atr'age indeosebi,

In cdldtoria din 1826.
muzeele qi grddinile lui, precum qi bundstarea !,drdnimii bavareze, pe care
o laudd, ca qi pe cea el'i'eJ,iani, invidiindu-i inaltul nivel, cdci ,,in Loat5. Elve!,ia
nobil gi prost nu este, scii\teontoi fsounntqif-rsa,ttai rcioimn pgaetorigor.atif"ie, ,Dpirneiccuumgdqsi iondfa!,t[r[adnei
,care cunosc pe Homer
birtaq, cintind la zece ani mu,steriilor
,,cu ,clavirul qi cu glasul". pe doi din
Astfel de lucruri il minuneazi pe boierul valah, care-qi duce
fiii sdi la pcereillauln,tigdi ogiiainsutrl-opdErcinoateldludi isnduG, emneervgae.
qcolile Nliinchenului, iar pe
Alexandru 11, care clintre toJ,i r.a
fiii
na Miinchen, dar mai tirziu, dupd moartea tatilui, care intervine in 1830, el
va studia ;i la Paris (G. Fotino, Boierii Gole;ti, f 19391, vol. I).
Faptul cd nu i-a trimis in Franla insusi tatdl lor, chiar dacX prin Geneva
el asigura la doi din ei educalie fran!,uzeascd este iardqi foarte semnificativ.
Bxplicatia pe care o d[m acestui fapt este urmS.toarea: marele boier qi pro-
prietar Constantin Radovioi din Goleqti (sd-i spunem o dat[ si nume]e rusificat)
'era un spirit desigur moderat, care nu putea admite radicalismul qi rdstur-
n5rile adinci qi extremiste.12 El nu putea impdrtdqi in totul ideile revoluliei
franceze qi mai ales metodele e!, dar nici atitudinea reac!,ionard a nobilimii.
ln Franla lui Ludovic-Filip, cel'crescut dupd sistemul precbnizat de Rousseau

pentru Emil al sdu, dar trdind qi domnind in cumplite frdmintdri, copiii
boierului valah nu puteau afla acea armonie intre pdturile sociale ca in de-
'rnocratica Elvelie si nici acel respect intre conducdtori gi condugi, ca in Ba-
varia lui Ludovic I13. care are,,mare bun cuget pentru noroadele cre$tineqti
in nedreptdli. cd nu are nici
,ce se afld $piocautet,otaotet ajutd". o inclinare ;i este foarte
depdrtat, dar, dupd. cit

Aceast6. sobr5. portretizare nu este aceea a unui entuziast naiv, cum il
socot unii, dar nu ;i Pompiliu Eliade, care exagereazd in alt[ direc,tie, ase-

muindu-I, in parte, cu Montaigne, din pricina stdruin,tei intr-o idee qi a lipsei

274

9LZ

ri alelrluec op l€uorsaJdurr es-npu1sp1 'euarrl urp ue;a1f InlnlulJs Blerpa?
-tsl llcop ouBIrN utp Inurofl llnur IBur PJItup€ ncsalo9 'pnou tuu"rodrueluoc
'}rpr} E orec u[ ollrnruaJ^ op RlBcJacuI l1nur J€p
.rerqc'r.ro1ppc I{IB er{11e 16 €O

ptteale;JsJeenuoliecuaepnp{rrunlueIn8aRqdJelrupfrznrB,er}spc€cauc'reep8aB',l1,asce^or{€ruru1rallIEtden,1otuceoar{uJ-aEunuc-eEer1d€ca"BpuI;'poronsup1urop,arscs€'a-on8opurpSu"qra-od,dreBeBpuJ,ug\nu'}Epdcauea,"p\lrBluqorErrvJ"^rca€Ic-[aaeucs
'r.rolriurrsau nBauIurFJ nu R?ns o Icru eleod uolelceds ep IIur pnop alac urp
{unc €,\rosqo Fc r€op rc 'ea8uild pc eunds ou nu InJo}IIJcS '14 rS ec e1e1de.rp
ul pulzalc 'eseo.reua8 'a,rreu 'nes lnlocas urp rrie.raua8 pnop a8u;1d ro,t BraJ€c
u"r 'eure;rpolaur udrcrlue upiqpeqpou.rlldulocJBIcnu-€qlooclcelec1adas16uanpu1B3I lsarJJ €I p}srse
e{ey n€s '"rarn1; nBS runlcnq os pulc 'no1qe1
pulc
Bpudnllnteopp'praorlouJpnBusIla1o6r'rI€Jnc1B'^€parr?uusnluucrlc'aoapre,rodtursuo'roos'S?aonrlrr€uBzruleuBarJr(u1urnpJuct-pr;ral8canu"?rl rqruAntqsr.rpa'n1?6eueso1^clcun1op;oer;;preroelautiuunr"e.rraldu;nnaqsd
-'ao{Auer..rrao;pnsrireBcar.eraccuel ;ea.prd ?€IlaBll'lreuaadpo;r'naauarrouloinouiordreiu.raelraqrceo.rqezpp_r'eorpua'leuznalc{ uuer"pr.;
rnun r€urnu nu 'pcrlueruoJ ad€o.rde pcoda plseace u,r ;ro3n ur.i. olrrurJceT er{n1
Jaroq

ri prunrcnq {Erunu ',)Bur€JcEI cnpe rJ€c ,rnlnueqorl

p$eaarnl; aluaur_nrlsur rqca,r tiJap 'runJe ap alac nc csornlu€su as nu Jer ac,,
;epcrznur u1 .giprbrcos
ri opa^ rBur 'rnlnlepd elarour€c
rfnls lerpeuf lod a;rec aloc n€s arEIIrrLrBJ alrrnrcnl e1$aqnr ncsalo9 ncrurq
'€lBruJrJ€ llnru rBur pcBp JBn{c'p1;ie ep olrol€ur u,r p1en1o,r.a a.rari
-uoJaJrp o J€cpru p1e1 '.,eeiasnrunrJ a?sa ?lc ealeledurncs lile alsa nu €rnrpc
e '1ur8.re u1 alezn.red nc elerJnl 1o1 alsad 'ue[ug1s ap alel€tunl o ec €sEur o,,
Epe-'co;1lrr1rr1drur.errrrqcrpd_1ueuonu1apIJ;Iaeoans"pJrroaol_8^'lrroIeoqaJleloglpsicu€czs.rsalooauoauiollruJn,^Aenc. uuB1rcnrops'1deJaerpsrpi6eaedprepoEupp'IRpn?qcel-ollznrJla-Ju€p'saauelIrergn€.l;rcrrodnzralu1o€pdpr^{1anonarlusc,pr\as"urrroa6irepnB.acrclepnrsnclnrcppJlcuJcasrr??aJdcBpuaJr€raraquclusoeeonpaJI,pnl?rBraBou,^r?oIoFupurIuBBnlOucc

E"lalrrsrar[r]rIqnJu€ne'upr,rp.pr..rr1sod-drru,rrJpS'dnp€rss'rr*lrrrupeuJ!.r)au'1nsne1ioe1i,L'au;erpde?s,r.J1T.nluFauunoqu:r"9u.1n1pn1"e-"r'{E
ac 'azurd reun eie; u,r rrnrnq a1 BS nBS r8uqd ps arnqaJX €c apaJc rf puerprloc
1{Bne?Boo.lsltEds]1arp€lr€urpo€rJ'ErnanuccneruoBorr?q€Uleo€IInnEEJcAappruoaunqp$Juaeaop8scauJrr1S,car'u(''qpz'oUercE"eia1anqic€.preluuqrae€Idi?a'dr;aaBodrrsp1a'?celdrc"erxoczarnoq1lnEuasaluslergaclroplnelqeJc6c.rnn,{)lgruaeglau,luaeI-pra,pu,prruaanl1sno.erJepi,
sp EDcnp?ultuuorJlicaepe;r1',-trr:er:iTupl]r1-lra{qgras:lsuIa-a,s:rlJ-r€:y'aa^;rirBle:u_dralJ.a€ArJ,[radafclrFJB?ol[qoaasppoaleepsll;poradcdaspepcp4a(r,trpolunp"lren?uruzr1ToBcrutuool
un

-calrqJB Jolaluournuoru € n€s alBlrzrr slaaznul urp Jo[rJnolq€1 olrJarJcsap ,eeece
oq1 'rnlnwo eier,r. ui cruraua? lsoJ un ruqdru"r nu e .red ecrlseld e1a1.re (urnce
ep lS rcunle ap 'u1Sou Jolrr€rn?r€r rS rruruaroq e a1e1uo[uu eele-u n.rluad ri
ec '1a n,r1ue.1 'e.rnd olropr nBS olc€r?sqe ailur8eur ap FiBJ llcsp ouprl alrrnJcnl
aacprdFr{lBeJl,,rtrr3ldnescua.r;roJrBerIu$p'uprurJe'LLarpncJBolrpqunlrduanpaTrnS1a .ro1e{uar;edxa 16 nps rnlnueari
nu ncsalo9 nciurq ,aieb1rso1o1
r-aluoce;a.rd e.r1ec rB €cs€auauro €aJ€Jarcos a;1pc elelde"rpu; piue8rlalul
'Gn, 'd
'o-"€e1oa'n.r.er'd€uor-l[za'aapap" 'e,n,pr"g1rlrus'a4odq)o'e?a"ourpeEoo.arlrel€ng]przlndotro.rrp*nrt1u"rrn1iecRarrr;u{d."rrp,paceplnesJaoonllrirrurgrnlc€ssIa,ae;tdau1sIee1ulerr.ptrrJe€ouurr,S1€nuz1reeJ"lardn]1cae€upr

abuzul de podoabe. Dacd nu lra ar-ea preg5.tire pentru inlelegerea stilului
cmeaeistme uesltemnldonryui ranuetnetnatiiictaittaetae stilisticd, ln general, am pute.a
gotic, sau a ceea qi elementele bizantine ale bi-

Srecle cd va iubi
sericii Sfintului Marcu clin \-ene[,ia. Dar el nu are ochi de artisL, nu in{,elege
poniele;te de Elena (p. 78) si nu e nricar mistic,
simbolurile mitologiei, cincl se gindeqte ia cler qi vdzind vine in
o mS.na.stire ii
deqi l5crimeazd. In biserici
minte o intrebare pus[ de Boiaparie. anume:-Ce lucru muncesc acei cdluglri

s-preIafotldosinul obqliil il ciNeazi pe Napoleon, altd datd mirturisind cI se
ce context
.ocupd de cdlugdri nu cu vr5jmdqie, ci cu lacrim5. pentru nevoile poporului.
El iere o reformd a clerului, spre a-;i respecta vechile meniri qi a indeplini
mai multe servicii cdrturS.regti qi de a-*istenld sociald, imbun[ti!,iri care la
acea datd se qi orinduiserS. in h{oidova, datoritd altui boier. dintr-o familie
la fel de de sirdlucitd., mitropolitul \reniamin. Costache 1a, deopotrir-X om ai
,hscriosloii,vindleinletsB;0i3aijnuftiaint{edaeztii,omsunbitolnrgurlijAirleeaxamnditrruopCoolnitsutiaunit.ino
bisericii ca qi al
Idoruzi, cdrui
al
bseuarmse5.pdeentErcuolci.oupniidi es5p.ortaicnit.ra sdracii ryi bogatii. fEcindu-se si cincizeci de
in ii plac gr[dinile I din rnari]e centre europene,
sfirqit, dacx qi
parcurile
faptul se datoreqte nu atit sim.tdrninteior esLgtice sau chiar dragoslei_de
nalurii, cit, creden, constiinlei cd ele sunt fiicute pentru bucuria oamenilol.
l-a Schonbrunn nu uit[ si ne spund cd pe suh ,,locaqr-rl impSrdtesc trece no-
rfseoprdueunsletrsecloiqbio,p,dimriivnpitn[rrduatcuaucl meqaisnftao[ mrgoridl{icuailinisnXd["iv.leiimsaeriliemgstate-irlieinnstcrio-li'obnu,scdauu"r.p5d.Nmocearoiadmudleusaltcvrsiinstidniodmcualla,i
putine griji decit se poate veseli qi mai
m rrlL de aceste cirmuitorii - ginde;te Goiescul -
gridini.
E de remarcat, de asemenea, c[ deqi mare boier romAn, cdidtorul se
socqte tb om de rind in strlinitate, vroind parcdsS.impdrtiqeascS.buna soartd
a norodului qi neavlnd pr.eten!,ia de a vizita si cerceta via,ta m[rimilor. Golescu
iqi are unitaiea de mdiurd in omirl de rind qi in funclie de acesta judecd dacd

societ5tile sunt bune sau rele.

Conceplia cS.reia s-ar putea integra acest om mS.rinimos, care' desigur'
nu a fost un ginditor siste.rnatic qi un ideolog, dar care qtie destul de bine
ce \-rea, chiar"dacd iqi exprima idealurile unde"se nimereqie, pe m5.suri ce-qi
descrie observa,tiile cild.toriei, este un liberalism binevoitor fald de pop-ofr
aplicat de un domnitor qi de niqie boieri de inimd ca dinsul, dar mai cul,ti.
S-ar p5,rea, deci, c5. orinduiala doritd de Golescu apar!,ine ca mentalitate
ginditorilor moderali dinainiea revolu!,iei franceze. Teoria conducdtorului
absolut, dar blind qi binevoitor, se gS.seqte la mul,ti ginditori ai secolului al
X\,'IIl-lea qi in unele teorii ale lui Voltaire, care a sus!'inut atitea, amintind
c[ tot la el este qi cererea de impozite mai drepte, pe care o exprimS. qi cdlS-
torul romAn. \rom vedea, ins5., c5. in unele solulii economice el este mai com-
plex qi mai nou. De aitfel, insu,si faptul cX ia pe omul de rind ca unitate de
rndsurd inc[ ne aratl c5. el apar!,ine qi perspectivei democratice.
Caracteristicd pentru a'r,itudinea lui Golescu rdmine, in primul rind,
{ncrederea in educalie, in puterea culturii qi a qtiinlei de a aduce fericirea
,oamenilor. Fe vremea lui, aceastd idee nu era unanim impdrtdqitd, Rousseau
dimpotrivd, cd omul e bun de la natur5
avindu-gi atilia urmasi I^nccarreedseorceoatealuu,i aducS.toare de bine este o
'Ei inrdit de societate. in educa!,ia
idee modernd, oare qi astlzi qade in centrul teoriilor sociologice. Binele ,,I-au
$nv5,tat oamenii intii unii de la al!ii", iar cdrlile de cdldtorii comunicd. acest

276

LLZ

',,Bunq pFrnpulJoou 16

ole?daJpau uI alerarualul luns ou alrrpruJn aleol(( pcpugJ ',,u4,\€ ep ri elsurc ap'
Brcrc'rIuuJeooluelseaaulerlideailIcppJeF1S
a.reprard nc 'euriul rou.ed JBrrIc oliasdapad reur" nu
aJBc 'nozourune rnl csaJo?Ep os pc pullPJe 'e1p
op

lpurn.r e1 rode rS rr.rolep €l scnp ,)ollrnllual llcap aJ€ru reur Eac BIBInlIoqo
'sostld pcrpe '1nxnl Bc pullocos
rS unc op olao rlarn?Iorlc op oIIJnIIoJ a1eo1"

e1;ed o op 'r.rn1a; pnop ul Fp o oclruouoce r{plrpqe}sul ro?sace er{ec11dxg
'(qll'd) ,,lr'Isurcdu 1e ri rr{pldaJpau [E rarua] laJB tro1 pu1,te"'euri
ouBo rcru orec rep'punq e.rels rJoaun ce; 161 rilegec ac du4? u1 ',,r{glpco 1i11s
urp pu18un[e 'r"rolpin8eu e1 ed lJol€p ?uns lreur lac
-urc" urp ri rce;rgs rie8oq
rrJoroq Ec €lelsuoc pulc 'ea1e1r1ea.r a.rede II plslJl IEru l"rle nc J€p '.ro1un.rcn1 e
pr"rl'ueconeprrl€reesacrairupr;"lprpos"r'JeR1Jc6€es1Be;aolsdq€anasucoyaln'p?u,nrornsrzc€prcusaeurdoa;lrpeIlpeo'pc1do"ulrfcrruru1rIn'eou1pn"raI1{JeII€-r?aruri;l ps o1*erol Ec IcIu
r{e8oq reur r;1od
FJpJ 'a16eqesoo1r
r-nu orec 'lllJ Iiol rS-npurqnr €cl€tu" 'rn1n1u,nugd BIcruJPp ep sulluoc g
'1eE1S.rEeIduFre?-pauu;uo'JBnr.r'1,,eadulpaJp1s'r'(uZre.OrpZa{p'ud1n)lp1,ue,ord18€nr?i; Prrcuielepzrpr;lrns1ouupd{
purSn; '1n1n,te 1o1 ri elesec
?p ourorl uI" Fa elialunue
ou-npulspl 'ruep;rard ol Iz o-rlul reurnu 'tue ocaz u"r pulcunu uIFJcn{ oc alec ("ret)
' ' 'piullJ u"r e1s eleod nu pqeopod ap IoJ un tctu 'rtraitecctuq.dtoxleelseolauuneurrcir,nrdepuropS" rcpc
'eiue.rn8rseu ec 'r.rp1s Jolsoce crJolsr uipJo op
'(lg 'd) ,',rtnullnuirqpcdoeBpplEnodcecncppr€oapu
pu1d" r{elnlEs }uns pulc 'e1t.rndnl1
r*-npu"rcirureu
pundsp,r e.rec lioueueJ Jolrrolruruop EIJnrl op asrqJol eu 'e,tapun11y 'r{e1n!e
roloc ollip?luruep ri 1gc 'e1Sa.n; 'uri ,,8n3e1ar.rd plncp;e.rd ri auntcpcold
r"rolrin8url 'alecrprl rcu eseourc
-ut1,q" 't.rouaJur BI as-npullspr 15 rr.ror"redns nc eialrla.rl
ed ap Jolac €al€?.rnd 16 BArosqo nclurq InJOIoq 'ueur.ia8 ul I€ICos 3o1ot1ts.1
€r'o'go-u{rnu6IroueqeIdiNuarecIfreeuR'rcerc.suLgr-prtn,nc-BnlZlERsrgcErrnpal,JJcuBpn''td6aoEedr.?J-r)lsrerea,xR..o;rOrdaonrJB1nosJn{ecI[-rBBPlRtu,SultofnnOI"[I^Irpr€ctssellsJIuaEc:1!e'uaeI1uIr"EdrionaIcpf1.roppcEs{Apnne'ectp€us".?1rns-lnolopcuodBreueorr.csJlrue}puauBjIl'ei(IPlorgeccdpir'IuF?]'dnac'c)zpprplu'euo^rll.lrproun€acB.ltotpu-u1Istllr
piurnqe.rl ne oJBt ap n€s ural os oJtsc op BJoIocB reurnu ,)aunrcellrqcul cnpe" ro
ra ?lcop rreru reur rac ad elcedsa.r nu ITuauIBO 'npJ (opciBuJrtl13-ra$urueop ad alSelso.rc{
'1e LunD ,,ea.rtn8nfu1" ta1e1.raqr1 ap esdq rJnlPIY
eeunds rI

'lo{r

{ile ezaru"roJ as ps epun 'rliauguroJ rrruapece rode iS alelpurp.rls u.r aro?Iullr'}
eiurrl* u1 rl3rlerceds as-npulu.ro; 'p.rn1e{e,rug
ur.id ur.rd a}Iuol ag.rece;e,rd ug
purnp[pppu 'giurpuin ri e1e1r"rnd €cseour?ialc o-ep lt.rrds lsaoe p{uelcxo ',,lulu{
Erlul ruol piurrliau nrco5'r1tu" r'InnlJalBperl{.rripdecor,}reies-rrqlu'elplerorc{p* p8u11 od '1o1 air
-Bd u,r purr?6eu ru1:r1pq toc 'rnln"rodod ee"rrc

cruru

-ueg n;r1ued 'rou e1 t6 acey ealnd ,re 11c er1* Ig ',,orruauro op Barrqnr" o-pulipn
e-'su{u1uroepu,ieouturirFoper .oordppor?ci€srrll.lorco^lsuaer;roa.crldoucl'ple1€qraiou1Ineacrorp.rl1IoIsIBJns'eGalreZr.'rrdeo)ul,rr)uI'nledapptoulsrr,orI-Jauour1eollRdlnelrnlSuueleippoa"lss;oneuotrPl'rlS1JoEicr?*l
rl.r1ued ur{nd op 1l}B pp os rou e1 're{ue"rou8r alSe.rolep as ol€c Bls€acB ed sun[e
n€ nu r.r16ou rB pcBC '(f f 'd) erec e,rds 1n1r6"r;;s e1 p8unle
gs eleod nu rrrrcrJal ,,agia,tud Inuo ?ol ,,n.rqsou 1n1u1tupd
eeiec ed un'(g'd)
?Eulur aurq" tueau
uau,prrprruuoorJpu€prc€sotIa-nFlacSurrrIqSeuprn"{rrp1p€Snopruiu.rr;"ror'u1u1{1"ord1ru"agr1leu6dreupproacareurcuBr'3a.grael?lops1odrsrBou1olotI;u-Rot*JS,1a'a"u1n'1nq-unnrp{ueunpr1.cloIedJpnslu1'a"€ru1otr1uqa

Aceastd indoitd explicalie dovedegte participarea personalitd!,ii lui Golescu
la doud lumi sau trecerea lui de la una Ia alta. Potrivit in,telepciunii populare
si perspectivei metafizice, relele ce ne lovesc sunt pedeapsa lui Dumnezeu.
fArcuenatestdc.uexGprl.icUarlieechseupvroarnnaictuurl,alvddedstme itn,iapicludiEDvuumluniezl{eeudiinu.oCricreonsiucfaerriiin,fdin,
infringere, pagubd. Dar iatd cum, aldturi de tradilionala explicatie, cdldtocrrI
occidentalizat aduce qi o explica,tie naturald, aceea a creqterii exigentelor Ce
i'ia!5 gi a traiului pe datorie din pricina ispitei iu,rului..
Astfel de idei se gdsesc ici, colo in carte qi adesea sir:ul lor e intrerupt de
altele, mai ales de descrierile locurilor vizitate, cdci Dinicu Golescu aratir

neajunsurile de la noi pe mdsurd ce gdsegte altceva dincolo sau i se dau sr.r-
gestii deschizdtoare de dumiriri mai adinci. Iatd ce qtia el despre repariif,ia

bogd,tiilor ce afld in cdldtorie. Inainte vreme, ,,juclecam c[ de a fi bogati uei

ce poartd papuci, trebuie sd fie sdraci cei ce poartd opinci". Dar mai tirzirr,
cdldtorind el aude de preocuparea cirmuitorilor Europei de a indrepta,.pe
tot locuitorul spre drumul fericirilor, hotdrind'ca: in orice parte de loc va

fi bogdlia numai la citeva persoane numdrate, acel loc esie numit .,{drac,
tdoimlipdreeunodbsctehisaurnctufearciceii,tbi"o(gpa.liL;a;2i).cd este bogd,tia statornicd atunci r-rind
Ideea aceasta se poate lesne gdsi ;*i in Adam Smith. care susline cd nici
o societate nu poate fi infloritoare qi fericitd dac5. cea mai mare parte a nlenl-
brilor ei este sdracd ;i demnd de plins ('I'he Wealth of Nations 15. I,
a lui I-Iume, 80). T'oL
la acest economist gdsim dezvoltarea ideii de simpatie
devenit,S
principiu de ajutorare intre indivizi, clase ;i popoare.

Filialia ideilor in care crede Dinicu Golescu nu este lesne de fdcut. Chiar

dac5 Muntenia suferise mai cumplit influenJ,a turceascd, cdr!,i strdine qi schinrb

de idei existau prin mijlocirea fanariot,ilor, la curent cu ideile gi creatrile
vremii, iar din Moldova puteau veni iardqi multe,'cdci acolo literatura fran-
cezd era bine gtiutd (N. Iorga, Istoria Literaturii rorndneqti, Introd.rtt:erc
sinteticd, L929, p. 122 sq.), bibliotecile boierilor cuprindeau surprinzdtor de

nuneroase si valoroase cdr[,i strdine, iar refugialii francezi, deveniti profesori
in casele boiereqti, transmiteau sau combdteau atitea idei ale revolutiei de
la 1789. Boierii-poe,ti moldoveni Ale.xandru Beldiman 16, care rroare in anr.rl
cind iqi incheie cdldtoria Dinicu Golescu gi C. Conachi 17, ndscrit in ace{aqi
an cu el, traduc din Voltaire qi Pope ca qi din alli numero6i poeli, iar Voltaire

fusese cunoscut si de munteanul Iendchi!,d Vdcdrescu. curn r.a fi qi de \-asile
CArlova, care va traduce din el cam in anii aceia 18. Dinicu Golescu era nrai
pulin cult decit unii dintre boierii celor dou5. Principate, dar idei si veql,i
despre stdrile sociale din afard a trebuit sd capete multe gi stdruitoare inr:ti
inainte de a pleca in strdindtdti, unde este vddit cX se duce, prima oar5. ril
se informeze, iar in tB26 qi pentru a-qi aqeza fiii in gcolile l{ilnchenului
ryi
Genevei, probabil o urmare fireascd a prefacerii lui spirituale.

Totuqi, aqa derivate qi fragmentare cum or fi ajuns la urechea boierurlui
valah in lard qi strdindtate, ideile impdrtdqil,e de el pot fi uneori precizate irr
filialia qi atmosfera lor, ajutindu-ne sd configurdm atitudinea-i social5.

Adam Smith e prezent in dragostea qi grija faJ,d de cei de jos. Fiziocraf,ri,

care dezvoltd ideea drepturilor naturale ale individului din aceea de libertate
individuald, suslinind si libertatea economicd, sunt la baza credinlelor lioie-
rului, care, am vdzut, mai credea uneori si in directa intervenlie a lui Dr,rnl-
nezeu, chiar qi in procesele economice, in acea instabilitate economicd din
timpul sdu, atit de just descrisS. de dinsul (pp. 1,42-L47), dar pe care nu o
putea indeajuns explica.

278

6LZ

nc ez€aJ8olur as '.ro1pzp,ra,rd rS le.rnspur (e.rec ug 'mlnrusrli;.reqrl opJnlug,t.
ap lecirur g"re{ ep Jaroq rnlsace InluozrJo pzeriuapue as aJ€c urp 'r.rezrco.rd
alaun pcul p?lreru 'o-1e$r{p;ug rrrB arBc ad 'aurup.rpi ap piel BS Baurpnlrlv

'(ninS anprl.l{ 'ec"ra,ten uo1)
rrJoroq r* pcseelpld oI Bsr orBc ad 'egqelrqca alrzodrur pulJac '.rop1i1l1uec.raur
B ppouour u"r F^rsacxa €aroparoul rS "rogielcolzlJ IE locrl8e plerur,rd pullpq

au-tzt"puar qopl8rcuz.rlnn'zrqaoparlupconcp'ldoo'e"rtr^cS{orlprq'rgJnRedSp'fuppBcs-orupaordJa{efllacorJuzuBnlsc€BocurtJ8roet€}r€pcl€vrTIperqouruBrpJp?oalspuarBrdtcrrueS'suppr,u{rnulrieiiqen"errSunn8p,ar'ras€,arrI{.oulcpcnuurpNrroldr.ugr€dlSpaur'^up"oroccpuuqlodnocxuuaarr
lnJaroq 'e1edrcur.r4 ur"rd lsrurouoca rnlnurr.rd al€ Balace ad pzeedrcrlue ncsolor3

rT-norncJuororuuJllrernql carrBlenaezplrcplaB'1nerearal.slarnocapprlpeuIe.rr[.8rooe'dIInrsBr{cSec€rgrnAArpionau"lrrpondscaar1rr.rqi6edc_laa(a"lngrl qruE{ue.rrcarqqJuEdcrsZexarJu'zao'aauaq{ruJEl€Er.,crrn.onqrldca'r'orleiSelarltncuuclnon"rur;uco-EJrJaaa'ppro.srpe1u6oooiurruucr
pcrpard Bareur op puruourod 'peei u-r rS eaae ealnd rue-al aJ€c ad 'a1e.rcn1ard
alesnpo.rd n"rlued llnru r€ru rJo op rcozroJl ap rrooun 'rcr.rqe; ap gsdq u1p 'u41py{
ec 'ur{nd op l"r}B urplrodxe rS 11nur upl.rodrur rou pJ rnplde; alSarolep as
I-rnpi.Jrrq1r.slLlroqrpSc1oeoz1sa4pie.(rrpeacirqopeJulpu;dn"re1c€nra.1rlodepd'reinupcre.sru6ooluonr3erluS'lsaerdusrncopauo;o1ldcraBeap'r(rpnfcfoca..o.rrdl'edr8oc)aelllel)a,ipquucuIlsrpFqeuac1nsc6rqenulconsenad.rl)r€ellpju{rurpgr
'op'€elioououco8aerranueuedus€r'pepu1eurpsrrJa,'tao6. ura1Ec$'sInJ'p(oplIuolrZr.lnrc-JaOJoEpdtr{uZ.'r(a'JLduotdrrron)'?cdnr)l?ortu,B,f.,orEoJeIpaol.turaoc're1?rrerqfoienBlc8sJraauusnrncuEpproocorcla'da€cJupa€nrJJlcooanrlIr^peacpo,rureeelui,urrrpeuu'd1gru,urnaon1cd,rsouparu"r"
alnpu"rne{a'rdc"rn'c?rponJspcrSIn?cnrpqJrorlu}tiBaIlpaI;aec1oaqd
,aurpJls .rer 'rn1nsue6 rS rycsdr1 alrJnJrRrrl
n"rlued €nopulure ec{ gpeuoru urul"rodxa
gc giel
'Ia eunds 'eqn8ed e;edr o o?sg 'Bpauour ep rn1 ay;re.rpd 16 pfel

'(olz ',{)

,.r.re{ e1p uud ep alrrnJcnl a1eo1 p.rpdurnt rJal" u.r g.ie{ o pulc n1r."'p"{"S"i
aJBIN 'llnru r€ur rro ep rcozrall ap e.rac{unc I-Es rode ri fa,ld
{a"rd un nc ripler
p1s"roe.ridounEInoclsro"rpp{qan}8leed1r.ralr-entpr\ul ""r'zFuppo'?rolsuuecerl.ireqseoyalou; InI€rJOlEru lol aleocs
r6-e ep
r31 a"rruldpls a.recier; rcrrqel
olsace nc rcec" rcrrqeJ ap EaJrnrlsuoc rB (66 'd) ,,epr{p.rpdru"r e1eo1 olia{p8oq
-rur" orec',,rn1n,io8au B araprqcsap" ap es ea.raundo.rd rS lrrns elsqelrde3
'l1ie;reroq rarin,te ea"re;1sed no rJnlp1e Rc€r es
ps ripru ,ro1ac ea.uieSoqurl ec
e{ur"rop nc €zearqrlqca o Ia orec ed 'gp.raqr1
'ezaq8"rnq 'p1sr1e1rdec aapr o a r{e8oq r€u?o€ulr€e?osur{o1cnr€uIerrenrpuull.lr?oaFu qpI€cqpdsxoarn(Jqoal,ir.r}
Eale?orJos Bc Eaapr rSpsul 'ncsolog op
-nrlq € pcruio^Eures ee.reirldu ur.rd trueq alsurcou r* alelde.rpeu nc BlnruncB E
xanplBoropuenaela{ugr1'rnind1ro$1.rnope.arnf3rr.ru"r1uroacqea;aldldInoulsarl€lroulorr^^Jerndp'crrsuaruloagrolqndeunpXduu1rod r$
'aiodou

-BIrpY B[ ap InlElEJ1 pdnp pclp€ 'B?8tr ap olurEul adacul arzaq8.rnq rs ursrpl
-rdec e1 eJ?seou EaJacaJl pc apedrurl puI?FJB 'ur1a1a7 uegal$ ?EJlsuouap e
runc gdnp 'qrurqcs nrluad ar{cnpoed u1 'pcseeupq otruouoco u1 o-pulcpga.rd
IIrFi e EIBTnXBu Erurouoco azaurur ps dacu,r o?€?BurBJ?s urp rrnJJptu e;uolrlrdst
nBocnp€ arEc rrro?sn8aN 'urp.r1s mprusrplrdec e{uon1Jur qns 'rnlnqurqcs Bzu}
€I pleqJerJled arruouoca o BI op oJls€ou
InI esdeaped rrJocoJl olrJprurn luns nozourun(I
a.red es r orec €Iernpu"rroau eeae 'r.ro1p{nEau
e1 rJol€p 3un[e
rrJaloq urncu pc pldeg 'r"reur rrrur.roroq B 'gcrruouoca Eorappcep '1de; eq

?

inima-i cle cre,stin. Dorind-o la nir,elul celei austriece, bar.areze qi elveliene,
pp\seeeunpcutdarqeursiecb{r,aiidnerera.-ldenzicluid,ut)r-pod{einosniimrtrcduieieradcccaeertreasegtte-tdoiianei-nrbeavcono[lisll"ttea,oatrmm'-i5aiz.-ecdiar,epizaenrenebftlooerurrdmseiceiucenhsioooinarcsuilatorelierrle.',es,cliaoperrccrotoaipunrueounmaesitc[i-neri.l'
t,eamd cie oamenii cirmuirii crare vin sa-i impiieze ;i sd le ia biruri mai mr-iit
tiecit este statornicit in pravile, imbogdtindu-se acegti perceptori pe spinarea
!dranilor ,,fdr' de a mo;teni avulii parintegti si fdr' de a ii cunoscute negu-

ldtoriile " .

Asupririle l5ranilor nu s-ar intimpla. dacl clomnitorii ;i boierii ar r-eciea
isprdvile tarcimceignitleordleorreltveonlutrluionluaarr,esduestbinirinudri,cs[pu,.nme ialocessttilubol ife)ru,ncnaerezeauicica,srtee
qi unele
foarte rdbddtor". Explicl si nefericitul sistem de exploatare a norocluhli"
motivele lui, precum qi negtiin,ta ,si inconrpetenla administrativi a boierilor
care conduc, judecd gi legifereazd (pp. 80-89).
Ca leac impotriva acesLei st[ri, propune o societate qi urr prograrlr de
activitate care sd europenizeze -deince-saernpsuulleearpfaecrieenrrtlecialruizedcee
]urnea de la noi, dindu-qi seama cdldtor -
oameni
li-r-
rnina,ti, pe care tdrile noastre ii qi au. dar cdrora, in Xluntenia, Dinicu le va
da impulsul qi ajutorul, glasul lui pi'elungind gener,ozitatea veacului al X\rIf l-
-lea. in ce are el armonios si mdsurat.
1, Sranilor le doreqte o bun[ stare, car,e sd-i facd mullumi-ti de r-iat,a"
iubitori de boierii-pdrinti, respectuoqi fatd de
un trai care sd. nu se deosebeascS. aqa donrn ;i de autoritd,ti, ar.irrd
de rlult
de al celor cle sus, asa cunr a
vdzut el cd se poate in unele din lErile vizitate. Oanieni cu picioarele goale
nu vrea sd mai gS.seascd qi de doud ori constatd lipsa lor, cum se depdrteazir
de !ard. Ii vrea oameni liberi, increzdtori in liat[, imbrdcati curat. muncitori"
aga cum a vdzut cd sunt locuitorii Bavariei, care ,,au fireascS. slobozenie ,gi
indrdzneald, fdrd de obrdznicie" (p. 161).
Dar nici pe boieri nu ii vrea aqa cunl erau pe-atunci. ii r-rea lipsili de
ignorantd, trufie qi lux. Ii doreqte ast,fel de pregdti{i inclt sd-qi merite ran-
gurile qi atribuliile. Sunt rinduri precise in acest sens, in cal.e se arat[ ca
uneori boierii ob,tin cu doudzeci de ani prea devreme posturile de condur-'ere,
cind sunt prea tineri qi nepregdtili (p. i26).
Mai semnificativd gi mai tipicd pentru orizontul acestui boier refornrisl,
naturd, de viala la !ard. Deplingind pe boierii
este legarea de oras, aqteptind mila stdpinirii pentrr a-i numi in care se nasc
qi putrezesc vreo funo!ie
la
(termenii sunt aproape ai sdi) qi identificindu-se cu dinqii. Dinicu Golescu
mdrturiseqte cd astfel: ,,pierdem viata impdrdteascd, via!a vesel[, via!a
odihnit5, cea tdrdneascS, cdci atunci am trdi dintru al nostm. atunci nt.r
am avea lipsd niciodatd" (p. 2tG).

Chiar dacd le spune acestea in legdturd ct s,eekentl-ulile vienezilor, r'e-
comandind deci qi orS.genilor romdni plecarea in nal.ur5. nricar duminir,ile,
Golescu igi gdsegte aici voca,tia-i de boier de t,ard, ce este mai mult decit orice.
Dar rindurile citate au qi inrplicalii economice. Aici este rS.sunetul tra-
diliei sale romdneqti. dar poate qi al ideilor naturaliste ale lui Jean-Jacques
Rousseau ce conduseserd la ruralismul fiziocratilorl care c[utaserd s5. Lrolr-
vingd pe regele Franlei si lumea in general c[ prosperitatea r.ine de la agri-
culturd, combdtind astfel mercantilismul qi cerind de rloment o liber'faLe
p\alivereanabtre-uapunr.eovddouisiseceipldeoelaupgl rrdiocotoeclecto,liorcunaliurseimpQuu(Cteeshan.uaBvsod2u0ga, aliebr,dd.tSaiosnceiaapllirsteempeionsnpdFreerrajeunnrgfd,aariisc,-elpogr.ic2va2or)e.r

289

r8z

rBJl un pulJnp'pcsea,raroq aIqrBJaI nl iS g1en1o,ia arurup.rp{ o-,r1utp.rup'csou

.elei ureau ap'az LT8tr e1 ad lncspu'nueSn8p,rq n.rpo3 uol ap €qro^ olsg
'p.rn1pd Fl{e o-:r1urp tS tttp{ e e1"red p11u

rl-r?urp .rep 'ncsaiog ncIurq rn1 lodau nES nrJ r; ealnd JB-I a.IBc 'uptuo,t lle gn
a'lelpurp.rls u,I IrolFIFc B^ '3?BI e1 puld ap Elerdua.E BrdJSotulB rieeece u1

It

lodeu nes nr; r; lnlnd IJ JB-l oltrl'nuein8p:rq upo3 uog
JolPIEc ?Its un no uledtuoc ruo-\ II EzBaulrn ac aloc uI
nrtr.rlecr;ruruas

'aruourrB IS FrnsFLu Eclur€} o-ap Jo?PlIncsB n,Es
n;r1uod Blnqar'} Ii rtl rtre ol€s ri..'ni uaunrcdalaiul u1p.1S
{ninlalJns ee"rturn{1n11, pu1nl ugtuoJ rcap
_i riile 1io.rr ne-l llc ed ueedo.rna alr
arico^RJls Ernleu urp ?lc ad'nldrurs ep
.1g1n,",r lnun po.rc II rS -r.ruu ap ll]ts nu'g.re{ op rolog
'gueado"rne e;rui o

e'-pr'a,Jr1n11s.1rpnoup"r u,R1"reupznri1qeeranu"qlr'aanr1€?s-ooolu'oInaucitalrl;iiABplFlpzloe1e'ntaueusos8pecarlrinu.rcrlAo'luuBunlgreoua'lopRrgIFrciIsole,u1uli'ailElnooqralt.l'r?ie3€lncai1tsdo1EuIi'eI?paauAlplOnuIqtll
ne.aro.r,rie"'urorl1";gr.irrrbrrirreg,crpor'uqdieeeiua;rll18rprIASno!eops1Ba-ouJx,lruaol orsJrlelRuoSlgc€arcrrls;aptouaSce{E'ar.nSr 1ene€r.edrd,r\SlBn1'rtaogut;seon-;.siUlu1narsede-.ur1$ro.9r"coredpq'61r,{iB'o}1sa
.reiine,rprtlugnla,lusnlrectruci8patloJrao.rrsnljnO1iseSnaep1n;dirJ68?".rnorIe1l;Eliyrlodss[noi.eutrus8llr.arIr'1lneln'url'ruIplBleciool'td€uurrrtpu^FarrcJ?1Basap-1loogJ1ll€caneoprP;pupesoroorJ€Jpoacsuca_lodaralil.rplnlouprulloocscslpeacE1rpil.,rnocisslspluE1olc".nrpIn1nsdnsupedB1ueputu1lIiBaaa.Iru1nrie'cuq;aprFoeucoqrn.d-ql'oouat'u{ltlueuiotu[u!lpr]
rJlUpIe EoJop Ou ti.rolr.rntuuau.loJnlnl-BruJn uI SBIL{EJ Lu€ Ec Eapa.Ic aJEc [6_3 a[)
ijlriirl*fe. ousobr.1lar'd1urprulot, .rdc'urs ;ep'ldo;p lS pullq'diutLUllJ [)ilrIJ nBS lnusrsa.lSorttr
ri ali,rg1s n,) nBZruouriu ds aJuJ aluJallout dLUro.l.l,t snr{o,td Is
s,ao1lEe1BdeInipJOulgF'IJpoc1g,nzpasrcrun1ln"c.reeep,'tugrruuraodro.urnral alBlrzo-reuaF t3 olElrqJa 'a:lB}'roqr[
EJ lu"rurpd op Jollqnt't'1!e.rc rin E',1
uc

B1aerr.snrneqcaoprriu'l*lSo's1ap"ir*sf,iope.1rdrelto.lrpoIIculoru'uproriuppir'rpllsSreue{ol.carpp iRroullop1,rqplnsrzoopIpuryIut3I'ruoocnu BI op_r-oc_nt sredtuoc Ps rl1
1o1 edeo;de Ec tuB^rosqo Hs
HlBr€ as ncsolol ullue'}-qtit}3
,qzaiue.ry erinlo,te"r rS e;rre11o1 e1 ep erireiqo nD_nps rnlndrurl IB urslcllrJc un
,i.p p.,1,tt1inc-,e1a1a.r rup8unle ri 'e.rnleu uiripdap aeec urrd 'rariecnpe a1r"ra1
:nci ui ,b p.rgrerc-rep 'neessnog rlil tidape ri ur,tel^eJ€c RI €,Inleu ap 'plnleu
ap oJnrcspr €T
ep elso8uip €os€oueuror I;aa{.aE"rIeupruelnir.rrpnlusel'edsre$.oa;rsauuoe;8raIuRec8 opapl lor Jo,l. naror'tr

gi-r;J3eilJtBi-iapLiptu,rA"nEuI'Br"Iii*OeFpn?lu;1urnIpdIrru,tr1,r'oo,oor?teJdpsgBlzs.cporonuraJcstldurnuoedldltoq'ru11lsBr' 1pi,-J1alndeu'aeuiripqgierrcauranopnp-lb1nJn1oodfno;lirr-o.pdlr,p4d'en8."ueBrJ18oa1acB1lulllu-erBlsrl{g.eJeg?El1le8pegIoric(ud€ro\nlrsaeuguoesq.}rl€el'a,o;luculerapi1tn.€-IdlL'aa;_unpdr1'enBaiprq{eenneUotrrti.n''nrr{paituadrlrri
elelunuia,t pppdeel r6-nu e,rec_ 'ugruo,r .raroq rnlsoce erSoloqrs4
"lui.ratro 'pur.ro;ai ep r.rnueld rS rrdoln allou ul rnlnue"rp{ lrn}tlsqns putr{

iIiprnn.lrssJror,uarlrp1r.r$J.lrdeceuonqrl1a,6.ersaiqpor".cr[reyae6Brdpuneroo"audrcdue"nrr;,dl1Iudea,'nrcdS;orq1Eeoaaus.rnrepaqrciu1reea.u!srS€er8cBor_1irB'3et1rJ]ocsnu1Iron€ru'Sur"r-saalurtrlulu€esrrsort?uusnIonntcTpIosu€1rnJcFRqc7'?EBsrpIn€JBoJ{BaleITdupInEIOour*uItinteoarpn[Tsr
ioSilriogrp e e"retsnfe o ecrlcerd os apun 'ncsalog ap alBlIzI^ auosnd€-olaJluoo
,r1'r,-t8t*"r"r'rou ei sun[€'IJ FS lapl ap IaJlsB ec aleod as r* plulurpd p,t.t1inc

r

mai statornicit in bine qi in libertate, aga cum sunt, mai in fiecare regiune a
ldrii, .tdrdnimile din preajma munlilor ;i a dealurilor. Dintr-o familie din Drt-
guqul Fdgdraqului, Ion Codru Drdguqanu s-a arS.tat de o mare qi ggerd deqtep:
citre
tdciune naturald. ;i cdldtoriile descrise dPeedreingsruinlttslutrbanfosrilmvaanun* opraer psicsrtioslee
din !ard, intitulate de un
un oarecare prieten
contemporan, dacd. stilul le este revizuit. $i totuqi, intre voiajurile celor doi
romAni, primii noqtri mari cdldtori, sunt multe puncte comune vrednice cle

aten!,ie,. asupra cdrora ne vom opri.

Dacd Dinicu Golescu scria impersonal, Ion Codru Drdguqanu ne dd des*

tule amS.nunte despre sine, odatd cu observaliile sale despre lumea qi lucrurile
vdzute, pe care le lmpdrtdgeqte la date qi din locuri diferite unui prieten. Es1,e

probabil cd aceste scrisori, in numdr de t,reizeci ;i cinci acum, iar in prima edi-

i,ie fiind doar treizeci qi doud 25. ultimele trei fiind reproduse, in edi,tia lui Nicolae
Iorga, din rer-ista ;,Familia" 26, au fost scrise mai tirziu qi in acelaqi noment de
maturitate literard, poate in preajma publicdrii lor par.tiale intr-o revistd, itr
1863, qi apoi in volumul ce apare in 1865, la Sibiu. Stilul qi unele amdnunl,e
pledeazd pentru antedatarea scrisorilor, aqa cum sus!,ine noul editor. pe cintl
N. Iorga admitea deopotrivd cd pot fi scrisori trimise pe rind, la d.atele ;i din
locurile p(IosmtoerniaiteL, iutenruai tpurrieiiteRnondtidn,n!ea;rtdi,. sau amintiri infd'liqate sub formI de
scrisori
Introdu.cere sinteticd,, L929, p. L42)"

De altfel, romanele qi observa!,iile sociale exprimate sub'formd de scrisot'i
erau incd in gustul veacului. Le intrebuinlaserd Montesquieu qi Voltaire pentlLr

a descrie stdrile sociale din Franla qi Anglia; le-a intrebuinJ,at Rousseau irt

epoca sa pasionald. Scrisorile lui Codru Drdguqanu intrebuinleaz5, insd, un

material qi referinle corespunzdtoare anilor menlionali, slujindu-se probabil
de insemndri redactate treptat qi care vor face ca scrisorile sd devind din ce in
ce mai pline, chiar dacd literar ele au acelagi nivel egal. Indiferent cum le-a
scris, din scrisori se poate urmdri evolutia unui om inteligent, cu un i'emarca-
bil spirit de observa,tie, pe care lecturile qi cele;aisprezece cdl[torii 27, cu qederi
lndelungate pe seama sa qi cu aventuri neaqteptate, 1l fac un adevdral' lettr(:"

lntr-un sens, cartea ,tdranului din FIgdraE ilustreazd insdqi capacitaleie
e-xceptionald de europenizare a romAnului, care totuqi nu se instrhineazi ;i

nu-qi pierde bunele insu;iri originare, oricite idei qi viziuni il vor imbognli \qi

implini.

Desigur, a fost o minte erceptionald acest fiu de ldrani ardeleni, care
singur se infdliqeazd fire meditatir.d, tdcutd ;i fdrd cutezan,t,d (edilia recentri,
p. 8 qi p.9), iubitor de lectur5 incd din adolescenta petrecutS. in Ardeal, untle
m'tlielirtdanrddrdiainssi aPtouel mveacliuni,
citegte Arghir. dar qtiind si nem{,eqte, probabil cle la
qcoala de unde va in
fugi, trecind munlii ;i venind
Cimpulungul muscelean, aproape de lumea lui Golescu, acum in prefaceri nrai
mari decit prevdzuse boierul mort la 1830. Copilandrul transilvan uimeqte pe
boierul Ruc[r'eanul cd gtie sd cinte in strana bisericii qi pe coconaqii sdi trd
qtie ,,carte cit dingii, apoi incd nemle;te". Nu peste mult timp va invdla. nrai
rnult singur, cu cdrli de-ale unor boieri, franceza, urmind studiul acestei linrbi

* Prima edilrie: Peregrinul Transe:Ittani, satt Epislole scrise d.en tiere straine unui anti.cii
Ln patria dela anulu 1835 pana inchisipe /848, Tomul I, Sibiu, 1865. A doua edilie: J. Codrlr
Drdguqanu, Cdldtoriile uiui Rorndn ardelean ht lard. gi in strd,indtate (1835-1844) (Pue'
in st,ilul ]iterar de azi de C. Onciu, tipograf, cu o
grinul Transiloan), edi[ie preficut[ pref.t{d

de N. Iorga, Vdlenii de Munte, Edit,ura Tipografiei Societ[lii (,1,N8e3a5m-1u8l 4R4o)m, Aendei\siec",in{g9r1ij0it',ri"r
treia edilie: l. Codru Drlguqanu. Peregrinul Transiloan
A
de $erban Cioculescu, Cugetarea, Georgescu-Delafras (1942)2a.

88e

,lsalolrd n.rluad ri rusrlueuro.r n.rluad r{euorsed lialuns nutrgualps'ro1" :gle{t
Ea'ue-€u1paIuapes'aurcaBur.l,eurie1crreoRur"1.zJotu'ee^,uptlos.a.aIlItnlIele1eAfn1euoltcddo€nop.rlroreBnIllunuaulneJrlroesdolonnrssFrudrSinJncBueIssn[.arP?'Bua.rcrclrldSoIprperi'Iad3oJuluueneJnn,"Br.cr1rel-puosniaul.paradelrluaurclal!€.n€rd{nlusuura]FeunrIuc1nBuEF$rsueBpRsJIc"rrnJre.erpIInpuIqalDJ1'calpnI'IlIueI''renroru1cclqPos'e,dsa,IlnP8eloaltcp8I9gIJ_FtgirpaJnlynsa'snrclFr€pI^1eucsr11usIrO{Iaenlapaogcauu:lu(oluuXrllo.rrtI

gs"'earuni ppe.t ps soJncnq 'Ulolod cl?ueuroJ un alsa nuein8p.rq nJpoS uol
i1ua6oe1ee.er,ereeoro{rireo*lrl-€o4cpr\1a6€daI,r(oI0EpgUoo.dlAe) oa,,dpr,rr'pif.Fir,gn2cp'dc'3-)ep'B3z"raIoncilul-rBpolruJe.re.trl13ls"an.er6niuceenslgolluuc'Snrprcpsueaoclp^olor?gaco{seqqIqn;o1saqor'rtszcupou1rclup1uof1tpssJ";g,.tJtiri
"ur-raootonslrucoracearBionltqifTnip€rru"$qrr8qen-'cpep.-ricaIiar6ne.lr€eoelluergorrquJduBnolqrsIcoesnIaeNacepp'lllna?d_dl1aeB11p1a.Rr'ionuupru,u{ueoa.rirpn;dre8auopruelltq;p"rreyin8eJpupc"oor-a3'aepp{eru.i1arc{n8utc'l1rusoaradl_Bpyqapse'paalngupceBoe.rr'pot};_ed1utu*l[agaloluudl
,ncsalog nclul0 rnlrruroJ^ rB roc ll_cap lin_1osqe rBLu rr{JBuo_tt{ lepodns nB-I F'J€p
,leiaporu cllrrc un
nrec ed ea.rpd 'a1e1dru,I?u.r ollJace;e.rd rS epr{n1o,te.r pdn61
€RSABl's€srirBeapJcI€eopLL'aI 1ppdunrplu1n1snaiutIulrI8Jut.ridll
arr€?lo1 n;r1uad alicogpard plsBa-ce rupcrldxe
.rruaJap aqn11r letueruoc '1ecn[ 'snpu.t1- IJ
-o.rd ,nrfirlsa;rd crun un-op ollsBou el.rp{ ul Brncnq aS Jolllras o{aJutr{ ',,1nc0.{}
lnlnloces'Burulnl'a.ue11O1 nc SalE reur rS'rcu1.r; IIJOIn€ nc" oSBzIJ€IIIIUBJ oll
r1niniS-re"nueripupuo1uoetdtpr3ipfneoo'''uZ1"pr-'aaai7surniiBduto1uIappa,nLlu.tqr'tanU1ecd61r-T,p?r1-nc'gr-,.ontn:I8enzdpcutpJurn;1on1q€o?o1eqIrrplauzealstp^oluppurooqSulpaclrrJnllrpSu.proIriransnlrasus€JpIunuoaun"ro]lr"ui,InpruPslesulrcauoenoaruld?c€pldPclInonS'ze'eprF*po,u"-trnlrlaPl.rpqFprIBurPlulls-lc"ceI€rnta(puI'?recupuB1€alu€"ccrtn1€eo€T'uxd8u^uea9lrabF*l-8YaecnItJser8Yqe;?puop,"nr'[arcre€gou]5e6-preeInaolIc.'rP]rrneuupocnnolcEFs3uenIt*It,[azIn-P1nd-Is"r{s?o${

'uecsrcuBrJ €^urnc aIJ FS EJPJ '1srn.r11e '11ep1ac.l1sro8^a a InuO 'Bap PS IIBtF{oo
lposeeun;rdES soIB rBrr arnqarlBc aparc lnuf]'lli€roua8 ap sunfe.raloq a ?lgtP1o.)

ag:iSl1eurro*nu"te"i "'lpa'"rstuU:eiiitpinrfuqtou"rrtl+-eaBa.,rroee?dcrna"ucre1lu.€r1pui'rnecasnloeuc1eoai3nJSBnpco.lrrueq;rcqnnrIpcnoln'Sor.a'nereuo1rq1lioal1n.rscInndI_orIr€{epltslJiaznosI.olrualpuoie,ur6dtnreuragIdot

acrlce;d dp rs g{ua8rla}ur Fcse_acprp op pi;rec qns sol€ ruur pun; 'luapaaa"rd
IncBa.aBpulr€praJuorlsrrgBBrnulr€Roccolei ,rJeorruJao;dnrosulnnuarIsEruarrceo'ulcooaluon,rd-tao.r.eIIdnlurBesqnn8spJtonenaJspson3og ed
r.ba* 1len*c"rr.et'roibo3dqee!t'cuppr3IcSu['l8,f,tsaI*Ipdo'E,c,rioen,,rlsrdda" cea€;rlBeeornidouuoIrns]€rnrlaurralPrroc^eqra?Ips1oe"^o1upqeu.lrc.ero{'1.rure[1n-r"1ospqataoedd_eurSn1de*slt61tte-u1s6.ptp1.1rlpp13sdu1u1ga1

Arl€JlsruruIpB tuBcrlcBrd cru.roc.rli urp.pul8un[e 'a1se1rc 1-a.rec ed 'se1g-1t9 eo
noJaul pqunqcs_rig €oac€ op rS e,Lea11e ea"ra,nue$n39.r61
1iiu"p1dop31s.tniSpuilerr8.rparspagur eirA"re rcmeecpld eleod r-n,11 'rollgrls B apra^ edeec ri lopu
_e1-eple B prcE EzJ€,\ mzJll rBur €c 'ra"rpuy rnleluupd rB rrcB 1g'ia,ae.r31e-o u11d
un-Jlu.r FzBazIuoJI 'rnlnuebplpg IISBrglqJ BI Fp as I rErJgn'ulror€ar1€os d_n{sNlrc1€nl_tt)1PoJal
-e"1s*cnc sele ieur?soicpc.pJps InIBJlnc apur.rda^p aleod oc
es

-snzaO al-npul]ulc rs iogsesoc-€ar€culru_pul]P8e.rd 1e 'ea,r8 Ecunul nc sulJdopau
p-"1n*ronp'11l"rprruleecetiiia.upoilO,itaairesorr.ruaoc ad ea.rapeg_'aunq. rrnrcnl pdnp sotcrl;od es-nputp
rS ruasaur
rueq nurind gp 1SI 'unqrerl un pulrop
BI aO
p,4q'*rqr. ',,ii1asdoco;rd BoI€c" PlnBc uealop.re 1illuecselope 'lndocui '8a awn[

ur,rd rcplg; B op BaJeullcu.r uadocsap €^ 161 pu"rc saIE IBlu 'ea1nd €I opunl;o

€a noi, cet5lenii... Voi sunte,ti bieli nechjili cu ciqtigul pinii de toate zilele;. -

Romantic pentru voi e un pS.hdrel de vinars ca, pe un moment, s5. vd. aline obo-

seala. . . Altminteri e cu cetS,teanul. El qede inghesuit intre ziduri, se imbatd
tJe putoarea fabricilor unde e ocupat, se ineacd de pulberea strdzilor strimte
aer curat... Cet5.leanul
lEai lipsite de Dinicu Golescu vorbise gtie aprecia avantajele cimpului, cind iese
larg. ($i de praful si ingustimea strdzilor Vienei,

mreocaosmda,nsdiminpdlda,ltiunnvdde.svcautu['cdeekcrn-da-ulul riinpneastturirle[ ,-stnrd..luPc.eC.p).r.i.nAnuororriai jun5., fru-
rozurii...
Milioane de m[rgdritare, licdrincl in virful fiecdrui firicel de iarbd pe fa1;,4,
pflmintului, suavul imbrdc[minb al plantelor mai ridicate; mireasma miilor

de floricele ce, cu petalele r[sfirate in forrnd de compliment, sa]utd pe hlondi-
nul zeu al zilei; sonorul si dulcele cintec al ciocirliilor: in fine, lina miqcare 1i
vivificatoarea rd.coare a aerului, toate acestea le r.ede, le gust"{, le simte qi-t
incintd cu noutateaT ca un tablou nagnific. grandios" (p. 32).
Dupd aceast5. scen5. finald in care peisajul romantizat apare intr'-arJev.-u'

ca intr-unele tablouri de Corot, sau Th. Rousseau, nrai pulin finelea viziunii

si din care nu a dispdrut suflul nritologic, gdsim o scend mai realistd, inchipuind

un dialog cu X{driu,ta, unde, dac[ scrisoarea e redactatE nu la 1838, ci in preajnra
'\lecsanclri-
tipdririi ei, ar putea fi o irolizare a romantismului lui \-asile

Citdm:
,,- \'fd interesezi, puicu!,d, rnd incin{i ca o idild in rlsf d{ul naturii !
- Ce spui domnule ? Doard ,ti-ai pierdut firea ?
- Ei, bine, leli,td nu simli dulceala, n-auzi concertul de ciocirlie ?
- O, lua-le-ar naiba, cu ciripitul !
- Dar ian sd-,ti spui frumusela naturii
nimic-urLi,acsda-tmd ds,d domnule, cu frumusete d-al de estea ! Noi n-avem timp d-a;la
lucr5.m ca s5. avem mdmdiigd !

Aqa e vulgul, acesta e romantismul lui: lucrul qi ial lucrul. Apoi, lipsa 1i
nevoia nu-l pdrd.sesc . . . N{irare cd oare tot e vesel, tot e poet !" (p. 33).

Alecsandri qi pictorul Grigorescu par din pldmada generoas[ qi idealiza-
toare a boierului Dinicu Golescu, pe cind Codru Drdguqanu are realisnrul,
scepticismul qi umorul ldranuhri, desteptate qi adincite de marile leetuli alc.
unui veac ndpddit de prea multd inteligentd, cum a fost veacul al XVIIl-lea.

E ciudat cd el nu se referd in carNe la scriil"orii ron"rdni contemporani din preajnia

ripdririi scrisorilor, ci doar la CArlor-a, in legdtur[ cu ruinele Tirgovigtii {'"

Aceste scrisori par, intr-adevdr, adresate sdtenilor din Figdraq, clr,ila
li se spun atitea
despre stdrile din Apus si din Rusia. lodar lsEoiodiainle Principale, e
drept mai mult observalii despre oameni gi stdrile decit. desprt:
scriitori, opere de art[;i descrieri de peisaje. Desi spirit laf'inat, care simt,e
diferen!a de peisaj, prin contrast, ca .,cetdfean", adicd orlqean ce este, Ion
Codru Drdgusanu se aratd, in fond, orn al plicerilor irnediate qi al ideilor

rnari, dar nu un iubitor de artd., un estet complet,, un artist.

ln aceastd privinld seamdnS. cu Dinicu Golescu: amlndoi preferd obser-
va.tiile asupra societd!,ilor ;i indir.izilor decit asupra operelor de plasticlr ;i

arhitecturS. gi chiar asupra peisajelor'. Sunt nroraliqti in sensul veacului preoe-
dent qi gala sd devind sociologi, in sensul contian. Obserr.atori ai moravuril.or'-

* It Pietre d,e oatl, II, pp. 70 sq., d. Emanoil Bucu!a glsegte la DrirgLrganu pastr.it
literare deurne de a fi asemdnale crr unele din Alecu Russo, Ion Cleangii gi I. L. Carag,iirlc.

Fentm d-sa, Drf,gusanu este ,,cel din urmir enciclopedist, in sens francez", plrere pe c;Irc-
dupd cum se vede, noi o acceptim doar in parte 2s.

284

982

npTaraorp1*onrpuanc'nerd6ercu-r.rFdJBu"pr sal€ IBtu 'uglclarpug o][nu rua'r ealnd Je ualoq €[ ap
rrturlrqoll B"I?uoJ a nr\ '(09 al tunc BcJncuI
'd) ,,a1eod
e1" eg-er;rgJ,g ac drurl u1 'n.t1sotr Inlnqlrl BI arec 'rn1nue11ns e rt 'ee1e1tue.Iallls
1de; ap pllcraxo aJEc 'snr InlnlnsttuJ eit.rnsgd eunds rSg 'pcr1r1od Boulpro uI
Iurar,rjJplllulBsn(seazcenr.urenlar11u?nducnrr.serFuearcrilc.iIoo.dr?oes1rau1a"rr,lrI'.upuIlepao;nratluI1Sr*aiIr"oorcIreIapBcOurp€lSJrYun€uua"sIgpqpeupql,oI'Sa"erIrddlIstrB'rrenop'1ounu'1tnauo1qrlauruI?aBPrlcur,u\lnuRly{{reorBpesuaeaosaldn.rrrlj
-'plnleJinadpocJe{ nulori^nadouri Inpou 'uolspd ep p.rei o-;r'1u1 riap 'a1r,t ap areorJoJul allrnlos
Enou aluoloa ap r-nlcadse 'IIrn?Bu €Iclur€p EJora IEurnu n€s
ar.lcsap Brualuntr\l
ui(I 'Ba^B lod II olBluaulepuny .rogi.rpc rlro?I?iJ ri r.ro1p1p:r
{rruru reurnu aJEc ed'cr1uc lr.rtds .ror.raclns un elSapa,top nue*n8prg Fc UaJ alsa
i$ 'esug-.t1u.r rue e,tri,rc osrpr? aJ gclnp 'aucs plnlrdec loJpc B utp 'etualunlq 13
rril rarS.i1qo Eru€^IrsuBJI 'lnluaprlcg :alBIJos Iipilleo.r rall uredtrioJ Br Ig
'(sq 'd)
,r,urrn.rcJs'nBeSsrale"r.areouJeB8cua"IldesIIaqpeloBl^lrnrJi oeisoeloeroin]uurtlurtiriearlra.;sreelscqoalaepolPuz,BI qaelsdnal"ir.'r1na.rpa,utenptels
,aarsecnepcpp'nrrJI.ropru1sgnr1cS€ceetio.erpcs'oBlopllrenprusutpcrouugdroeJlg^ca'rlptutttaIcntouIosaJllnerzSaalJgaclpiep"ro1oeuu.nrecereSp."iuar'tpnnucinsaadldlsopC'.ur nsr*oq-unrprteuullltluInrnSsroeuleonuq1
--uuaI-{rBBLaLpi eclraucJoopleIno.rdol'pelp-I?III-o\IEeIcrSRcu'-l1ut1cxosBr(St;rpo;sotJrcus oJapa^ ep }cund ulp a}€uruas
pnop u€r[Isue.r1 rnlnueler.rd

-E'(sZfoq€uon'dlcrp)rpr,r,aa1rLeu;nBauuoaee8in,tsr8{n1pec.lr(dq( e'.-rqanrgUsteFSpltlrue-ait.i.\Irnaor6iei etai1c.rae'la1tdpriau1loa6lleqep€nreocpcau1Pe6Jaa'"prlau.r1pepi1BeuaJlleaFsllllsReccauo),Il 1nu€ uI

nc rin.r

arEc nf

'Tn.roder nJ orpunfl ad e1sa6 e1 ap aserodBu"r aS 'Fcnp op ln.rop ep 1tu1dp1s puir;
'(st'.,1eporu 1l€S" un a.red r"t pieur. g11e B[ Barlua.\.al epun 'p"rei uI a 6tBI IEur ul 'dt

,,uiSpd rnlnlopr alaleocl relnJps alelrzot8tlal 16 alelard pcu,Ip€ I€Lu Boc nc -rl
iiuoelsroudoer nps InluIJS rS nazetttunq ptu-e1;or" :e1$esun1;retu autor{a:\Bd
rnlnle.rpdur.r lndrqc nc €InTBls p;ezaSe €ra reur nu In}u,IJS
pc erli;"rr,r' re"rec 1e at{
-'ur1€iar.ercr;rirnulBrrouuouJonclooSp lnIpnuursl?druuenlSsp-qundppualFqrrel€;uro1lpquo1EJnzaaualeuie-nIds8-npnp;,1rqu'pacrd-ippc1utcdriner";lrp'aels?ssdraelioanpPiaaSzc{alnueuurruns"lpiun

e,r ariurruas Bl.rc B u1
rasriapad eaapr 'csarazautunp uIpJO op alall€ nt 'lanssog BI €tu"I rS uelruo.ta e1 e.r
;aleurqur.r al€rnlBu'(eqplri'eda)rl,d,ixaeuen1qqrSrlsnc.rsoalelolegcpndc-Trtu.rlqrSpInds[ rBln]lcoo^raorsB][f8auun-P1IEIBI pult
eE'piuiuciidactqigeeuc1sr4Seaei iorulla€rlz]gIrId€uap€,IsrutElaul.saI+irr\.latg'orouidta€lreS'aliluutrrraneptlt€rctn;,irg'1oeudi1pinu'pcaupp_e8ercueaold_lpuri1'eir3a,ta'gBczesepraIAlIa'oe8^uan'ro'eua1u;orreqecoo.uqr1
,iirlsa.r-eroq'ece1c'et8pqol:u€tuo.IoJepr tnprlodod ea.reopns c"ro1s r* 8ns ac erl"r ri
e''3a'r3e;'rpda1r*e11e()'3u'pd."r,erle-8nF3unlrqlrP:icaa;l1oslleqolqu
e"rda1 e1 r$ eqe11 ul uBLuor ln.roclod surldnc ttint 'g ;e1s_ace 1n11a*eq"_:BaJBosI.Ics
o ea,tu rcpa ta;re1s nc tuo JBcFtu nBS .Ioloq 1; eleod a"rec ad 'narnbse1uotr5 rn1
.ioialrrriageu ag.rnl.raiap nc Ia pugtueos 'loguetu-oloc€p IE 1ac rB .rolueuo.i
BA pulc n€s Irunl€ ealiounc
€?c€po"I 1n1a; u,r rr{ecrldxa alaun pulp

^.,r.il,lirrilJriaepiaprsuoc"
eI'rn,cruuuinltsnlaeiop3-egpd.rue'ledlduprruuonec lu1'uaoec'tetturoSe;t.rraoIn'crJ{ruooiCgaltEraoaparaPeprl{plent.aurapluceouA8dua;E1p_ldloapcqsud'eIrTllaapuiTlrs^eeorSucreau1cual1_r;ar,d'ueeceenrelenleadl.*rpend,rl
'uealep.re XIB un eIcpIouaI6nlaEpa?uuraiurranugI uolJBga'[6nt8utraure-IcEaudro'lln{lueezteuaelulzt;l^e'.rpur*lcIn's]uuaa1lue1l
nc JBr 'e1siur1e1
reur a1iarp.r1 o nue3n3prq r€p 'lliPlTullel eiunlAuoc BaA€ ncsalo9 ncIuIO

F

q,,iNDuinei!caurdG, oulnedsecuin-stbitouiteurlianos-bairlitca5r.pa5.rtafipmeadirferupmt goisdcuapdaicoi,pcredcgid, tiinrepsrienrcioiapsiu5,.

are a se conferi dupd merite qi se mosteneqte numai prin fii, mai departe nu"
{p. 61). Dar cum merg lucrurile, incompeten,ta domneqte, iar boieriile se oblin
prea usor, Drdgusanu sperind gi el s[ ajungd pitar.

Combate favoritismul Regulamentului Organic. Libertatea individuald
nu este recunoscuti constitulionai, cum ar dori cel cdldtorit in strdindt5li,
,dar prin hatiruri oamenii mai pot scdpa. In genere, justilia criminal[ qi polilia

ii par europenel din pricind c5. nu admit pedeapsa cu moartea ;i pdstreazi o

ordine, cea de a doua, ,,bund gi demn[ de imitat pretutindeni", chiar dacd e
fdcutd ,,in favoarea boierilor qi arendagilor" (p. 7t).

X'Iai precis in amdnunte, familiar cu unele modele ale legiuirilor noastre-
Ion Codru Drdgusanu vede r5.u1 cle cipetenie nu in legi si institu!,ii, cit in

oameni. Il suplr[ neseriozitat,ea oamenilor, a func,tionarilor amirili ;i lesne
coruptibili (p.72), precum si lipsa cirnuitoriior competen.ti ;i cu caracter, cdci

probabil aceasta inleleg'e el cind spune .,lipsesc bdrbali soiizi ln toate ramurile

gi aga lumea se zvircolegte in celc vitios, pind va da l)umnezeu mintuire cu
incetul" (p. 65).

In ,tdrile pe care le vede stie sd disting[ realitili fald de forme. Demo-
cra-tia patrioticd elvetianS. este dp /aclo aiistocratd (p. 200), iar partida demo-
cnruateicSto.cdminaiFdraupndtad, o,,eriinmtdp"os(apn.t2dl"i,).deSgoi csiieatacoteloa ,,ca si aiurea, starea lucrurilor

francezd poate fi luatd drept
moclel in aceastS. relativitate (p. 2{8). E lucid cd nicdieri nu exist5. adevdrata

democratie. ,,Democratia e numai idealul catre care tindem ca gi creqtinismul
cel adevdraL" (p.2I7).

RomAniei ii doreqte s[ fie stat nalional; poporul sd se stie bine reprezentai
de gnvernul s5.u, care sd fie un guvern popular national (p.2I7). Se contrazice
uneori, cirrd pre!,uie;te sau criticI regimurile politice. Uneori apdr5. interesele

claselor, admilind ierarhiile, alteori pare doritor totugi de o egalitate sociald.

Se lasd impresionat, cind de ceea ce r-ede, cind de ceea ce i se spune. Si nu

uit,dm cd in vremea iui Ludovic-Filip, utopiile qi planurile optimiste infloreau

si ademeneau pe cei generogi. Desi sceptic gi realist, Drdguqanu nu putea

rezista in totul. Am vdzut mai sus cf, principial nu era contra aristocratismului,
dar este contra celui din Muntenia, pe cal'e il cunoaqte si il intituleazS. ,,gretos",

descriindu-i componenta, pentru ca imediat sd ne spund c5. ar: dori sd fie fdcull,

pitar (pp. 60-61). Alteori, pare a aspira c5.tre starea mijlocie, elogiind-o ca

Daniel Defoe in Robinson Crusoe. ,,Virtutea si perfecta moralitate igi afld

idealuri numai in clasa de jos a cet,dlenilor. . . Aristocr:atul;i avutul se tS.r.dlestr

in clesfrinare,'iar sdteanul e subninat de ldcornie qi pizmd in toate p[r!,ile, r.icii
ce rod societatea din fundament" (p. 132).

Repetdm cd acest om sceptic si dornic de procopseald, capabil de mari
adapt[ri sociale gi de ten'ieinice asimildri ideologice, qtiind s5. diferenlieze
relativul qi absolutul, posibilul Ei idealul, ldsindu-se rareori ademenit de ispita
ideilor mari qi frumoase, dar fiind totuEi insuflelit de un dor de bine obgtesc,
chiar dacd, din pricina diversitdlii gi bogdliei experienlelor sale de cdldtor,
mult mai vaste decit cele ale lui Golescu, se contrazice uneori sau govSJeqte,
cind std sd aleagd ssidguprrpoopautenifi- acest sceptic fald de idealuri, dar iubitor
de progres concret qi considerat un realist critic. Suntem lndrep-
qi
t5!i,ti a-l socoti astfel, cind el caut5. fondul qi se impresioneazS. mai pulin de
formele. care cu cit sunt mai mdrele cu atita se intrupeazd sau se actualizeazd

rnai greu. Ideali;tii cred in idei qi forme, socotindu-le lesne de a se realiza;

286

LgZ

'gu€rJalsecu€l €po]aru ap alls '1n.rodod €csernrlsur ps rrioa.rd rS

nr.rosa;old ea n;r1uad'pcrSo8e.pad JlBlr;\rlJB ep'riplrs.raarun op'r1oc6 ep €rolarr

olruls ',,lBlI^ lr.rrds p.rg; 'plalduroc a?Blrl€urroJ o" osruarop er8rla"r ler 'rusr1

-BrJaleur rS piurrl*eu u.r asnzqcap eaurioa"r6 '(gg 'd) coldrcer erca.rde rS elieourrll

os E nJluod 'a1ese1c ardo.rde as nu IaJlsE pe n.rluad 'aur; ug iiepuele n.rluacl

RlEp o 16 lelar.rdo.rd n,rluad Rl€p o 'rue;p[ ad r;ro pnop op pulFns eep 'plocr.r5u
ea.releoldxa ug sa.r8o;rd un rcru pulJnpoJlurau 'rurprls ad rSepuare ec 3e.r1u

'eqee8ap nels pc nllued 'ep3oru pzeapual€ r6-a.rec lrraroq ed pcr1r.r3
'(Zg 'd) ,,Eq€arlul as nu lsor ap !alSacug.rJ sorrrnrJ rc[ror B
ap lrraur Inclun nc 'aurpJ1s e1ueu.ra.r.n8 Joun I* ru€8t{ roI,relcs" tttdoc pzeaiurp
-aJcul r81 elarueu pc pu"rlpJe 'puo; p.rpy raruroJ IB Jp^ape lsece nldurs purldra
nue6n8plq 'a1a ur.rd rnds ac €arunl Bqar]u"r as B F.rpJ 'eurq eurp,rls Iqrull allnru
reur nES eun r1Saq.ro.{ pc zBc acEI as rzp}se InSu'a:€taJlusg€oeuuuerdzaxqaS.erncqrSappqrrieepatsurt"ar
'aurp;r1s rqurq arlA BS Inlaraull Ec luarcrlns a
-aroq op glndecrld o nu rz€ puJd taru ar€c aJrqosoap o rcr€ ace; nuein8p;rq

'aureJ'ls

.rolalueurorn8 e rS .rog.rup8ri Brueas ac[ "rogrdoc er{,ecnpa esel 'e1e.tr1lnc op ?l}€
€olelarcos urp olrotua; pa p1a"r8el e;ec '1en1o,ra lurds rnlsoce olrJerr
'Bcs€aualunru 'e.trlcarqo agipcapnf urp eun Rl€I '(Zg 'd) ,,eernre IS gUE as urn"r

-rrurrcsrp urp

'e1ecu1s Eac r€urnu rc 'ergtue; ul Rprlos Balelarcos Bln€c nu EqJoa o aJ€c ap uunI
rep 'p1eu1.r;sop pleo1 €arunl r; pc nu" 'sr.re4
.re eiuerg u,r n€s srJ€d ul €r€op

u1 rirurr,rl rrraurl ce; o-rS ac erieanpa ulria.r8 ?Inur reur aleod p;pdns 11

'a?€}ruE,\ urp ?€urn,r

€-s oJBc ruo ?sace ed nua16e.rn;nq ?rpe,rod ri ne-1 runc eie 'ncsapnq ed unqeu
€Japrsuo3 '"rodod rnun B nBS asBIJ raun €arelJnd crdrl Etur.rdxa nu aJeurnr
n.rluad rrrolppc ap laJxs€ pc ar16 [a .rBO 'nuuin8p"rq ec lorladns qous r* !.lroroq
-o?nu un ad ;rerqc an€ulnIoqAoalJeJ-ap1rssnu8o-1rsroS;rca{learpalclaug"rtpJeaopp-purrrruJnqoalouluoBlrsrraecryp'ro(aulanr8uzrec1
olBJunJB
U B op

elrqopodrul neJa rl al€c nc olalueru€rp Rp€c r-FS espl raq8uy eur8a;r nc alJnc El
ESuBp pu.rc ed 'e.rec 'r(zeq,ralsg aladtcurrd nc le.reduoc alsa ncsopnq '(gOZ 'd)
Blrzr^ lerodeug B-r pulc 'tnp1e;rpdurl €laret rS 1nce.r1 e opun ad 1n1e1oq e.ra
rI apun €p€rls so? Jprl€z no nc uoelode,r.r ad ezasdrlca
'Bror-! aJec 'ncsapnq rnlnraroq pu,rJpsord 'nps Inxnl 1nxn1 eFulldep n.rpo3 r$ us

Inz€J pulxrc 'cselsord '('bs 69 'dd)
g.rpi o{aurq n:r1ued
oJ€socau alaruJoJa.r ocnpB ealnd re eriecnpa Fc paJc ti
urli6aun.er1rlo{ae1d1pr"uunop.crulrueraafdsreSrioraur;s;rrao-sdru(rgrao0u?ZrFelr'odgc)csrnoaupreosrp'1n*r8aogcp.eruq',aruruinrryisnu'de,riuue"rruppneud.r.srczra1ur6cnrc."rrer-*pns'.e.u"1rl1oan11tau1iunprr1uuilo}upuunrcu.r[
'cr1uc lsrleal ll€lplac rer 'apqrsodlur rcap tS exeldruoa ee;d t.rparpue-r.a; pt4uri
-snsau .rep 'rreu lsrTeopr pun 'plecapnf ap gpolaur rS a,reluar:ro ec rirqesoaq
'Qlz'tr)

,,11nc ri leig-Lu1 ,rodod un r€Lunu pqle ps aleod elde.rp ri eunq r8e1" :et{ecnpe tS
ul Earaporcu,r 'F?€p o pcu,r 'ruo ap Irnlplv '(fOZ-OOZ 'dd) ,,er1uoc urp nrr
prnllnc

'.re1cer€c rnlnurrEa.r n€p ro rS eaunl rar.ral € aJels uI luns 'puro; ac{Jo qns 'acrlqnd
.JBJ'eoor,lutlcralBJopnJJuBqnrcac1r1rl'rienBrla1onc$rdroazrcrue8naJapilpululoeo€cccrurrar€{o.nurJdr1su;ar"srrrnF€nplsapurnnrpr{uJ8e'€aqaareleJpeo,gardlua'srnciJ"oar'e;u^.urIcpurrgF(rr;crue6rlzunnttudloiep's*r;ln{ego8,rerp"rrtp.1urqeundlteFere{aleas:"rcrrrepcnr.le.nrreuaqpr;8"ea:.pa"u.pr

'cr1ce;d EzrIEar as

€ ap rol eiurlnd ep ar{cun; u,r alaruroJ r* apepr pcapnl Fsu"rp Bc rcrxrrc iir6nuat

scrisorile despre stdrile de la noi cuprind qi o invoca!,ie tipicd vremii:
.-,O, spirii reformator ! aratd-te ;i aici, unde intocmai ca in timpul cind era
X{intuitorul in lume, au aiuns fariseii a spAla paharul numai pe dinafar5, iar"

induntru zace materialismui qi ipocrizia cras5. nespdlatd" (p. 64)'

E din t,onul) ce1-a mai articulat acum, al Golescului, care aduce, in genere, '
aceieasi obiec[,ii qi care spune undeva rituos
cd qi-ar fi luat illqoi fiii ldsa,ti sd '
in strlindiate, daci nu s-ar fi asigurat cd ii lasd in miini bune ii
inr.ele onorabil. Degi intre Golescu gi Drdguqanu qi_-au fdcut loc gi intr-u.n
mediu i
in istorie
;;
aclp-eroza.'poeitindoduuS-.sege-pnreinratr!-,uii ncuLomueisntaBlliatdn.tci.fecalurreiteY,aidpeairleticbipuraghlaezeReqvi odleum,tioac,rdaeticiea
tB4E, qi ati,tia allii, iar primii socialiqti adriseserd atitea idei Ei utopii, fie pe i.
linia radicaiismului lui Babeuf, fie pe cea a egalitarismului lui Proudhon, mai
curincl un anarhist, aceqti doi romAni nrl s-au lasat influen!,ali de nici o extremh. f
Deli unul mare boier, iar alLul dintr-o tarS.nime nobild, dorind, intr-adevdr, f
sa iiuc[ un trai boieresc, aga clrm doresc-toti inbelectualii qi arti;tii, c[ci numai
ast.fel se pot forma si exprinra.- se poate
spune cd, dacd s-ar fi cunoscut,
anDmurtliiunquci.lgobai[nt;uri-ianarur lffiiidadevoaurlitits,ttosdaa-trqdfi ipfireaevliuuniatreitnaot,aaqitairsiniIllueeirnemtgraeurse.idaP.eeilentmruodbeoriaelrei ca
Golescu,
ale ardelea-

ii apropie qi ii aseatnanir acela;i progresism social cuminte, armonios,

.genero,qr dragostea de binele poporuhii, increderea in educa.tie, respectul ierar-
hiilor utile. Progresul nu se poate face repede qi Codru s-al bucura dacd peste
cincizeci de ani ar r.edea cicatrizate sau vindecate pldgile qi bolile gintei
noastre (p.72).

pe Dar ii mai asearnini ldinrca[riucel r-caa-le degi aici lucruri]e se surprincl mai greu -
boierul de ,tard si pe se simte
din ce in ce boier, pdrind cd se

Instr[ineaz5. gi devine un snob. Pentru a ajunge la aceastd asemuire de esenld,
mai trebuie sd, descrien viala fdgdrdqanului. In tB40 e din nou la \riena, ca
secretar sau slujitor al principelui q.G. (probabil un Ghica, rudi cu dornnitorr-rl
l[rii), in drum insd spie Franla. in august e la Paris. unde este congtient d.e
frumusefe unic5. a Pie!,ei Concordiei, de emanciparea ;i inteli-
perspectiva de
gen!,a femeilor franceze, care ca vinztitoare in magazine sult atit de gra!,i-oase

i!oi t.,uvdliraftdecre[ de gurd" ginicfi[tr,[,cudpelmdcneirteatlee dai bari nrul-ti pe bagatele", ele nefii_nd
caracter
(94). Isi dd seama cle valorile iimbii

franceze, de arta conr-ersaliei, de lipsa expresiilor injurioase.

Peste o lund e la Londra, cetatea cea ,,mai monstruoasi" a Europei' pe
cale o admird, fiind lucid si in privinta no,t,iunii cle civilizalie (p. 103). In
tovirdqia abitor boieri, care au gtiut totdeauna sd mdnince, Drdgu;anu se

aratd un fin discrirninator al bucdtdriei franceze qi englezeqti. Din nou Ia

Paris, in 1841, se ceartI cu stdpinul s5.u gi se aratd buclucaq, fdcindu-i proces.
Binef5cdtorul sdu, nici el, nu se las5., aga c5. Drdguganu e nevoit sI apeleze la

ambasadorui otoman pentru a i se cia bani de inapoiere acas[.

E un om practic. abil, uneori prefaeut in fala stdpinilor, pentru a-si face
voiie qi nu chiar ,,fdrd cutezantd", cum se descrisese mai la inceput. Nu se va
lnapoia in patrie, ci va prefera zile de grea 1ips5, sperind iardqi o via!,d de lux
domnesc sau boieresc, locuind deocamdatd in mansardele Parisului, unde va
gdsi totuqi suflete alese, ca acea m-iie Pauline, tipul fetiqcanei de odinioard,
sirrcerS., dezinteresatd, prietenoasd, care iubegte cu adevS.rat si pe care litera-

tura o va innobila qi mai mult. Pauline ,.calactetul adevdratei grisete pariziene"
(p. 125) ii spune c5. nu-l iubegte. dar il ajui[ s[-;i
de trai. Generozitatea e -madiininfrtuomtioaosadmepnriiei tverneiem-ii, pini
gaseascd un mijloc

288

682"

-nur3*r,uj,ItIanuu1€oin18'B:.proofoqrip€cc od 16 p{uan1;ur pllqasoap rou EI rs es er"rled uI ?n^€ €
iop rolac allul"ttu uI €?s 1n1nd r; rB orec rr{rpa ppesod'

pugruou €rruopBcv rs a.rec ulp ,re sandug sa,p suolxnlon?J saI Jns suo't|Tl7p?w n2
saT ux ple'+erB ,tau1o.1- rnl rarroal BarBurJn Ion?assaa8p€ auplluJoral.'[ 01 a7t sanfr
saulna sadTcurt1 no a1lanrtN !o7 os
-Fnrti 'DT ',{au1o1 Inl ar*c nc

pturxfur ap IaJ]s€ g'iusro6a uI-oJ€] ee"rd aleod pulcaunlp '2e,,\oI;nod luaat'r
6,fpiu,niobrufrginel',sai1pqlnel1eqjs.uaesp os1a;1re;drnuo"Id}Bsr][,nr.cisroBl-1a;..rrgep.pocr;ureId,ron1r-pso1l3nrr?ns1uIe{-e!t1or11-a'r,itntasusu,rorcn"1
reur ee.rpd-e1eod au Barlqasoap'Fielo op nPS 1n1e; 16'ar'ro1p1pc ep
llcap arBur Brnsp{u ed alncq; 'a;eluaur8e;; eprsa.rdxa urp efieqcu"r o-1n'1nd ure

"rou1noc,iens,uer.runqjonuein8p.r0 B plBrcos pl{decuoc e;r1u1 'rzplse ap roc tou nr}uad
.eielaurl Ap r-olrrnural^ ul'la n, ?Ercnluoc rJ tclu ec aleod rs aluolil
rB nu t-EoJ€uticu"t trnlnlpo3
-adra ep e;relnpi r-euer,rrello,t 'e;rn1ue,te EaJBur
allpc

l]nuurr.,s*r"u}olprerqi*p, le.ip1o,rr.ccrul leqo.rde IJ re nu ncs-alo0 1n1eq'rer'r1ed rBO 'IPs "Io{IUB:\
e1dn1 e.r
'p;rei u"r lerodeul'BlsaJB pulc 'n.rpo3 nc rS rrliltu

--gin,;trrre''etitaar;'r.pr,i'prini1rn".c,norutqir"ga"dcIul aaalraIdrIoIJredocullPeI"-IIPI1cIn1Bun"rIdnnlte€; usrBIJ-lSrenqul€ln'uecaI'11neruu1,eI.Sr1aeu$r"lIrideu'lnrl1rloeIlJlgdrq€r.1-Ssn-nu,,u.ero"eirep'in{u.ror1ldr6i.oeu1dS
nu arBJ '"rrio,t1ptp1ipucasInalotJ3BeaueI ceerFuorlpoq'ers"rdecuarrp1 tS ea,le n.rpo)
,""r..rtnn11'*-ipad'lr,itrtno,dr1y p8eei es EaIBc er runc FlBl
.plr"roJrp

'aJBur Baurnl ur.rd

t.rrJglBr rou e1 'f epuoqe8e-r nou un €l '+rrolgleJ 16 leur;e.r lnueeqi ad pu1,i ad
iaiSoru ep eier,t o.rlec 'gulu I.r €rnleu IeJpaJeoealsloe5oed.rprS.'-;an1uooqr€ocdlIu'RruIlrBatpIoIt€u
ap raurldirsrp 16 Fcunru
,rolaiuefitra_-a1e1.raqll tuo ?o1

ee"sprui}e1._rp*dp'nd,rcotag1'icis1rnauB{r,rp,tus1eeaao{csesrpa.npr;r.cesrisSpaa,rrlcsonaeu3ueelJnSpo"cnrlr8apugrdrr.rurqoqrJlrenue;'rrnipeeror3elr"iiuypo,rouI'(llIaOJaioJeg,perlo1''Pd'B,,r)pnoc,l,srecoesuraerucuupsa1'or{pppt{1r,iaeaec1ra1,rc1a.ese'Rpro84dloupn,\qlapsrupo_-ouB
rrrn?Brr rrrjl 'olrqulua"-ep l1a ari '1'.r'u s--nuurinaolelfll.rIaaqur-ip'aIlrcnoqleollllqrulqrl IB lue;r8)
"roy" 'sns
pieAs pile6're ap- *iednco n.rluad lncpJ
IrlaoBurrlrBqolOS-}rl'slpro'irt,ur"{r.n1nuiollrenBipuuo"rr.I€BrcpJu{aeJrdoBro1-u3sonrnrsrn-up.lorpln3uocars'}d'uro,elrlnolpcntu?lnlnJpcrrIlauo}nIcsOlodF-rJnBunucr}sp1sRuopcJ1n?B-lusRroo}€lJBuaIrsI€nJaPucr€pBrurIPSi]scIep€'a8taOpcre1cd'P1reyec'rrol€;lesJpac
"",_,*r,rpq'1..orrnu*j11rpc"zaienni1aypp.'le;pI1ldceeuSnarBolqsqSeaco.rIi,ei'tlnua1p.nnrpcl€a,le\Isrruaa€ulncJnaprlBolsnlpl.q,rqaliq,ul,r_r[nrpaqcpuaFse1upnuIA1.rusootnpndu€pors.1cr8d"1.ac1;r1ueeerz;Trand.druJrei11i1einculSurglpenr8e'oIeJ6lonaul.FItpp"It.lFdou3trpzJleaoaJIodII
,."r,rricneprAcrl.eol1sojar r"iepcro.r,ntprui"re8crp8;or1eof 1'eq;re1{uaiupr;s Blnpc e^ ar€c u.t 'a;eor,radns r{plercos

ur.r_d aur{eede 'lncspu E-s o"IBc ul €a111nl

ip luaregtpur ie,rec lnuro ; (trtunqous atdsap nasE) ,,gcseaugurog u{err1" u1
1.-rdfnor.c,'c-pe.,t"onu;vi'lue.Ibc"'qtgaqunn'(ddtoZlndIaps'dols)eue,n,c1-e"r?luEa,IrppIIlIalqolBu^aTnSJr
arnI--spBtIsuslr€u(ncllncpsuaspJlcratnliuopqr.err;e1noreo{rruqp{rccrlnsoe.xr;d1esoplunt'Isl.nepuJ;6aaau1sIo"rq1qu"olra-d_qcoI'nueBusc?
r6a6,, .eiilsaurop rrcr,^-ros alaut1 r* pcey
e"h6u-uu'qra'np'.drfjJnnirnIlcO8nocf.uqetaero'rlnrrabl.rdsrriuarluouenprrqencnudclt'udr,,d1aa1sac^ananp€inippure€1uri3pnJua;cotErroriiIlaedpnrucarpordocn.crosL[*plcnoeula;par"ruee.rllld-sdpBoaaf5oi_Iia1enl1llJuu'"lti€rrncaosals1taBuarpdoSu1lr.dlarza'ro?JuouEo,p'rlre1roppupd^ozruaInry.BI€pJaSeoa'p(rpaIcnnlpslIarcenunle'falplac-u€qqlopan'.e.rI'lp{uo1€p1r3o,stnsacrecsoaB.orr8u;d1Bcnasl1nI'-aaur'urrrqupuoIecrsoIu1slr1rFacaorsppSdr

.liisotnd,eaazniumlaescfidrsoitmuel neipreisatoelesiteacXonIId-usad-desulesglini enaatouriadelee,, in $

cd :d'

fond rousseau-
statele prosper[

cind via.t,a qi instituliunile le sunt conforme cu legile naturii, revoluliile da-
torindu-se nerespect5.rii sau infringerii acestor legi. Oamenii trebuie sd se
bucure de libertate gi culturd. Relele societdlii vin din ldcomie qi ignoranli,
iar prin instructie popoarele pot scdpa de rele.
Volne.v, despre ale cirui caldtorii am vorbit qi care in teoriile sale merge
pind la republicanism, Napoleon pre,tuindu-l pentru prietenia din tinerele
tlsui iqDtiirndlgausgaa.ndua. rSntiulupl einnvtroucaidteoorlosgiieev-ocaationrfluael nlulait poate ;i stilul literar
al
Constantin Frangois de
Voinev'(I757-1820). care se adresa ruinelor si mormintelor pline devirtuli

pentru a speria pe tirani (..O. tombeaux ! que vous poss6dez des vertus I
vous 6por-rvantez les tyransl...")tt seam[n5. cu stilul lui Drdguqanu, care
adesea e-rclamd, cheamd, patetizeazd vorbele qi gesturile, adaptindu-se
retoricii romantice. S[ ne amintim cum invocS. el spiritul reformator sau
cum deplinge declinul vitei latine.

Rer-enind la concep,tia qi viala ldranului boierit, remarclm cd, pentru el.
intre naturd qi culturd se putea face o legdturd de conlucrare, pe cind ideile
mai
tura nseoic-onfauineddz.ileculocr invoilaizsat,treia.- accentueazd o prdpastie, mai ales cind cul-
Pentru ei, care nu prevedeau monstruozitatea
deformdrii tehnologice, deci a civilizaliei, cum noi nu putern indeajuns
intui cit de barbard putea fi totuqi starea nat"ugruald, natura idealizatd se putea
,armoniza cu cultura generoasd. Ei cu
si omenos. ingeldciune de dozaj., din civiliza,tia aducdtoare de -psreogoretrs[vleesnct
i'u"HHilui:J:T"T::,:ffi::;,"rii care mereu se hr[nesc si

in patrie, ci vagabondind, ;i o rezorr.a nu prin revenirea imediatd
cunoscind mai departe lumea. Scdpat dintr-un
groaznic accident al trenului cu care vroia s5. sXeIVdu-lce5a. lacuVceerlsabrildle.nsco-venuensdce
totugi ajunge qi comparfl palatul lui Ludovic al
de la SimbS.ta-de-Sus, nu departe de Drdguqul lui, unde qi noi am fost pe
cind earpaoiasceoliondoreanpetu5.itactddtrecaNmepaapnoilee,muonndoegrfaafcicedlm-praejuunn5g. eculamNa{rainrasirliiia
qi
Nisa, de

pe vas exerci,tii de inot ,,cam dure pentru un domni;or parizian", mirindu-se
cd qi ,,mairozii italieni, cred,
ca gi romAnii no;tri, in vircolaci, deoarece cit
tinu eclipsa mereu se inchinard Nladonei". E pdcdlit la Neapole de niqte ,,ca-
valeri din industrie", ajunge in Elvetia, vorbe;te despre Geneva, trece prin
Frankfurt si Berlin qi ajunge la Petersburg in 1843, acum secretar al unui
boier rus, chiar principe. Pre.tuiegte slujbele religioase rusesti, el, care a

rezistat in altd parte lncercS.rii de ademenire la protestantism, dar totuqi
se mir5. c[ lumea isi spune pe stradd ,,Hristos caarine vviaatz"d-run,,cci&naqiolalenacodi prin
sate", probabil gtiind laicizarea din alte pdrti, reli-

'giozitatea sa, dar fdrd a-l depdrta nici de Dumnezeu, nici de religia strdmogilor

sdi.

Deprins cu ,,trai cam luxos" ;i ajungind iardgi la fundul pungii, nu se
sfieqte sd oblind prjntr-un anunt exagerat qi icnarpearutreininaqeslddtcodr l5-topreoasstcudl de

secretar particular al unui alt principe rus, in
Europa. Astfel, tot qa om de curte luxoasd ;i generoas5., revine Codru Drd-

guqanu la Paris in iunie 1843, gdzduit cu stdpinul sdu intr-un palat princiar
Itngd oraq. Trece apoi in Elvelia, gdsind cd elve,teinii speculeazS. frumuselile
naturale, asa cum allii fac cu arheologia, dar sperind c[ va sosi si ,,un timp
de aur", ctnd gi Transilvania lui qi a noastrS. va atrage pe strdini cu frumuse-
,tile qi bog5.tiile ei. E iardqi la Londra, unde vede pe toate mdrimile .tdrii

290

t6z

'1nia.rd e eled Io r€p 'pqou doas nu altt8tle.r aleol 'Ecracul r€-s ?lcIro 'PlBIIq
-rue Inlol nc IJ pullncleu 'plncspuul alsa er8rla.r ,rer 'ar8t1al ad elepun; elsa
Er(.Jcqooryellerl'urlra€:lud€prJ)Eoco?uu)raIinrpeplsSucornJcapudrrpeiuycppr1z"'roedo-1?;'€nEasolspleaarBplupl-dBrrp*.qrortouu"r'res€eoc'rlaa8pa1qufc,naur"3rluSrr"grpaorrui_8uerRcrlelss.'rp"o.orse1pnoacPuep1eiJ€drJIniIsI-PcBelc.poreopu8u^rauprlalncuisullno"lYruenoccao"grrei
'lxoluoc lle uI rBp

{uuraJ,\ ale luns rcpc 'nlpo3 rS alioq.ro.L IruIJc€[ aO 'o,\rlturl;d rt:rpuorioura

p r3 elnleu nc rlJpupruase InIJaltJc_ !,Icap l1nlu reur a ac €ooc 'atlp1 nes aias

-nrun.rJ ap rJnl€opr olrrunu€ plurza.rdal ollnlels pc pzeeuoliuour 'eurog BI olnz
-p^ ocrluB almlels ap pulqJo-\ 'JoI E Pcrlalsa er{tn1ur aJB nu '19 1t1u oltuls al
nu aef 'ppe ap .role.rado Balelpuurasul Unur retu B^ac a8elaiu; nue3nEp"rq
'ncsalog ap p{€J:lIlB reop eunds rualnd'IuIrolJ rS ruafulls ug 1o1 olaFuEIaI{cIt[
BriIleolenpzpg^aaplrar1n*oalquEaul iroudB',q,BuIn"rcpIlz{€eoIna[Bproala'n}cas.Iap1do"0nc1_3rteie3.re'dat1uaoecrlspqu€IcFJoJ'l€Ialap.Irge
nBS rou€ E urpJo 1{e ap eier,t ap pie; qzeaurrld nr,r' lsoJ B n€s nr,\ a}sa ac Eaoc
'nue$n8p;q e1 ri 'p1ep o FcuI '(ZOt 'd) ,,aunrieg eu1z" ad oloae asezafe a.uard
-el'o1suinaleorqgu\1oTi4ge1un'urger6ppirutut1rpen,r;rJetuE1o'ppgqu'8,eIrrncnruolu'qenlsulJseeSercz.r-l1at,ag1rqeiacdecaltr.e1rrascrpdtt1lao,PrlseerrFcqaJrpaea"lropeelzar;aonr3.d€rdn-c'strnIellnug€;unIraprsnJuP?eII;eoIl"l,(rlIsduct.lraniep,c4rdupsulautpIplnnpIuoIrIpoBtrqc?raBao"puer
se-ooprJn,rlearsiugaasl"6rrSadqsaarlooq^p'cepa1c*uEaeO.rp11';lasuar;ploJpe1unnn1eddsse;laaIuocdupsnalap€r1at6,J,rJnJauo;t€uatuuanorus1 urp uela1$ rnlnxugyg eqod
ct;tcads" €c aullr€Irrerl ap
'ncsalog nctutq tB e3

'urnce rupdrc

-r1lud a.ruc BI Jolac Balur€ul 'uatu;a"rd IrELU alaullln pBuIg,1rBnc?sa{spB'"BascazlepoIEdIuaIpSt
cr;tcads 1de.rp 'purtunl e1 elr6ar
(gll 'd) .,raJruuros
-a7ayncag" r-npurlrc puJn u{p Binlsace 'aur1.rerue1 ep 1S puel;rqneolBtl3 op
'lulilag 1* rurssog ep 'uo;r.{g rS uo1p6 ap '.re1gqcg rB aqlaog ap nes a8esal
'deu1or1 'neessnog 'alu11o,1 'aJaIloJ{ ep erlS nES ltllc E €c llpa^op e-au rS
Ipnlaals.ruoc8ru;grpepdeudriaarc{'e'tqloc1ocgrr1'1eguEr8catr;aasdlq tu6I6p7u9"1ItauqJc €I{ccaA
't?8tr ,r", '.rospurlA oll?urv

-B?l^lO BI €al-IAX

Eur8al ad 1nzp,r. e '(tr78tr 'sue4) rolIZIIBr\uI Intuoq e1 uoalodeg rn1 ;o1e{ripurp"r
earacnp€ EI l€?srse e '0?8I Inlnue B aprsA EIof ap 'rar,rXsny lnle.rpdur; ed
€uar,\ BI B €lsacB Inuguor'lBllnau ap oluourolu JolllB IB JouBtri
?nzP^ turlsap un rS pier,l
'eia.rptu r€ur rrnlerrrJ n€lrJaru e.rec
o
?ggl ul x€raqcul e-r* nue3n8€rf[ nrpo3 uo1 'lrSl.r-tpsep ti.rgd alp u"I esrl?p.r.
uIolpacliEonapcsc[rnuIrBuorpprVeduelapcua"rgalislpFuSotpurSmqaga."rrnlur'za.nr,,ra. c'pes;ulngln(odr€nc€anpu eledtcur"r6
'aiur1$ounc
r-alolse:r rS nps rnpxr"rrds €arrcnlprls op Fie-tt 'augruor Ilqurll .to1t;n1da,rp ee.re1
-cedsa.r erie.rlsurrup€ u"r pu.rrac rS .,a1ia.rn8un pq€oq o rcru arli nu" pc pu,rmlcop
r'tig3atlrep,ro[u'r8sa'iae,grr1aep;rlsleru]nrtduapep IB nrqtuour 16 pulg 'a"re1ocS
ea 'rnlnleapry lal.alq rt{cun; a}IJaJIp autiop 'nps
'acr1r1od rr{nqt;r1e rS
Fl€apry uI lrua^ag 'Jolrrnsrnc BaJaplqcsap BuuIoIalJ'9P€9c?8uptl1^rneu"crrepoetp8euer{totlpsl ao'gre'l.'.r1roes'd1eoo;oc.tldo'1s.eseoci/
'll6alold eI Lrg,t, ug e.rede nue*n8p.rq nrpoS
no arp) luauoo u"r
ri plecqqnd 'es eie;aed
-unue urne '8?8tr,4 nu 16'77gtr u1 pu"rd Sunfe-elecqqnd alrJosrrcs '1n.rede reur
B nu JolIr.IolRIFs I€ BAlrop Ie Intunlo.\ 'csounc IBur as r nu lroslrcs al[Y
'€lFlI rS er[e,t1g 'eruerulaS u1 ecald €^ pc B- XXX E €arBosrrcs ul
E-rciuunuuder'irraglTia,rnuaI'oslueep4un€'[1an1oouq ure 'ar€Illqou rrolpul.4. e1 pdrcrl,re4 'nps alad

r8elaae e1 rnln"re{ aIa}EJJ ad ezaltzr.t ps putuaA

in afara ortodoxiei sale, catolicismul, si nu protestantismul. Pompa catolicd
i;i are rost, iar ritualul nostru line mijlocia lntre catolicism si protestantism.

La un moment dat, e gata si. se revolte contra mizeriei din bisericile

noastre, dar ortodoxul din el ii spune cd Dumnezeu cautd in fundul inimilor
si ele se ridicd la El din pulbere (p.78).Nu-iplac,insdinbisericilenoastre,,i-
coanele Sfinlilor cu gura qpir7o9b).aAbdilmsittieluml baitzearinatliinsr-nulsvi,redmaciid.
strimbrS." 7-8
'inlelegem bine, modul de a
cinta (p.
vorhind cle .,atornii lui Brutr.rs" gi de ,,moleculele" Romei, dar intelege c[
nrartiriul sfintilor a sfinlit materia (p. 47).Fa,td de Igileers, tecSrruuqiain-ei cere o acliune
mcrald pracrtici ,,si spirit mai potrivnic. de decdderea
vital" e
bisericilor muntene, unde rinii r-in s5. curteze cucoanele qi sd-qi aprindd !i-
gara de ia fdcliile icoanelor (p. 65).

Perrtlu a sublinia ignoranta clerului, in scrisoarea clin Bucure;ti, 1840,
arai[ curn in gcolile rurale s-a introdus un catehism inspirat dirr legea natu-

lal[ a. iui \rolne5' qi..nimic mai pu{in searnS.n[ cu dogmatica bisericii orto-
rloxe a sfin!,itului mitropolit Petru llovilS. ca acest catehism" (p. 65), obser-
vatie care aratd spiritul critic qi dolrrl de organicitate in cultur5 ,.i spirituali-
tate al acestui cdrturar, care. dacil acceptd in morala cobidiand naturalismul
lui \rolnev. nu va renunta un moment la credinla traditional[ ln Dumnezeu
c;iarlelrisintotesr.pBreltanudopgumteealeatcecoeipotgaicneaipvreilne explica,tii metafizice ale lui Yolner-.
fapte astronornice, iar crestinismul
pnn cultul alegoric al soarelui. Admird clerul francez pentru cullura lui qi
citeazd un argument din Chateaubriand pentru a dovedi excelenla cre;ti-
ni,"mului (p. 193).

Argumentele lui Drlguqanu sunt compiexe qi mai vii, dar orientarea este
qi ia Golescu surprinzitor de justd. Drdguganu e inriurit si formal mai de-a
dreptul de cultura francezd, de marile ei spirite, pe cind Golescu e sub influ-
en!,a germand qi elve!ian5.. Are qi un umor, ce lipseqte lui Golescu, care, grav.
qi el s5. deosebeascS. qi sd nu accepte orice.
serios gi curat, qtie de Consiliul muncipal aI Bernei, care, pentru Ra-iqdiea-rdtdae,
recunoqtin,t,a fald de doi oameni ilustri, ce
lpaildindte-rvDalre5gduegaannui, au tr5.it la

epoci diferite, aqazd in cinstea lor cite un orologiu, dar pe acelasi turn, unttl
csuubnaolit,uol.ua,,Aluspadual ri,nvepzoid, ,diunlcaelletuml tereuc,ecad,mpienztiumlpdurlepcitndcd, pinritor-aurn[ sat vecin
afidnetivnd[ra-li
;i, din al
treilea, locuitorii scoteau luna cu cirligul din qi in cetatea capitali
elve{,iand, Consiliul municipal, compus din injug5-urqi o fdcurd

clt se poate de buzoieneascd cu orologiile lor monumentale, incit Europa le

strigd cu drept gurd de Tirgovi;te" (p. t9B).

Se pot vedea ;i de aici calitatea stilului, umorul, ironizdrile ursului el-
ve!,ian pus in contrast cu animalele din basm ;i de haz ale folclorului nostru,

precum qi plasticitatea scrisului acestui adept al $colii Ardelene, care poate

din pricina limbii a pdtruns tirziu ;i numai cind i s-au indreptat unele forme

artificiale ale scrisului. Probabil, de aceea junimigtii nici n-au qtiut de el,

rnarele european.

Ca ;i Golescu, Drdguqanu nu a fost un ginditor sistematic, ci un clldtor,
care pe mdsura experien!'ei, a viziunilor qi meditaliilor, a lecturilor gi conYer-

saliilor - ne lmpdrtdqegte atitea idei qi observalii pretioase, aducdtoare de
cu cei doi, qi mai ales cu Drdguqanu, incepe la noi gtiinla psihologiei
bine. Dar

sociale, mai precis aplicarea comparatiei sociologice Ia diferite neamuri qi

292

862

'€r{Blua?so €iurnqallul € gJFJ .lep 'lelrn EspI 4 nu B ap,

InJop rlruoJ,r. plsn8 Brf, 'olaulnu arrcs rBur .ro,r. t61 rS sr.rcs ne-r* tpsu"rp pdnp rS

alureu.r 'rrip Berp{.rc1esopJcncpnurqr1t6el.erelprz'ueiuJeozloel;udaucrnEueoruuradaelloJ.nrdueJnallSaedpaalloaprunt$ul Rc Is
Brrcs
oloce sunle

16"r a.rec nc luyup{urrs rieleee nc arJol€Iec op olrJosrrcs ecrlqnd 161 ri er"rolep

eaurldepug 161 1a pc aleod 'IEJorrr luozrro ac qns rS 1a1;ns op oJels ec nc r1S ualnd
nu JBp 'lps Ie a,r1ur"rd lpa^ar €rJol€p acEJ €a rS1 'aurs nelued reurnu o?Inru
pDs€ounc ps puroJ,^. 'lsrlenplrtpur rS srqcul reur o ?lelploc 'ncsalog rrrolplpc ap

JolrrJcs lnleuos"radurr r*n1o1 rS pcrlceprp '1nsoua1er"rd ep e.nqosoep e.rdg
.e1da1*e II r€p ,1?* ealnd

r-nu orec ad rr{.1e r* .rep 'p.re.re1q r-Ba?B}alcos n;1ued ncsoloC aseuor{uaru rg
e.rec ed rrJaroq arlurp r{1nru 1e.r1ul nE urnc eie teuolsr uI RraseJ}ur ra '1nrun1o.,r.

pcrlqnd r51 pulc 'riap 'pzeauoliueur I nu Ig 'pctlce;d aunrio.r,ap R?lnru reru

nc 'rou EI ap olrJpls riplpunqurl Jo^ ore. rJaurl oloce csesp8 as 'sue4 BI Bra

nJpo3 pulc 'rue urur;d uI Jerqc ri drurl orlu.r pJosnrpde pruees ap ruarueo

'aJ€olpzalnc l€rpou4 'rurpnlrle ap IoJllE neoJac as pulc 'e"rnp ealece e1a1

-uaurour u"r 'epqezrpln lsoJ IJ nu ps 'cr1e.rco1sr;e taa.rcl .rep '.ro1p,rpdpcs 1n1uep1 r$

pzacuBrJ pJnllnc op FtuaurBurJBJ rFs rrualapJB nllued runc '1upur"rn ep na;8

lsrurlel un 1n,rpd IJ FS la aledrcur;r4 urp rrJeJnlJec n.rlued ec aleod ee;d as .rep
'pcu1unp1 rgurerp oar,^. opuncse rnlnuein8prq e ?'8tr Ednp ep eieu, Bc alBod
'aJ€ru u"r osnze^ oc Baoc crur u"r purnlal 'rar6.rgqo 1ncol op r{erdo"rde roc aJ}u.r
gle.rn6p;sep '.ro1r{egnsu"r lsapour op o}B?I^I}cE o nc pulJn B[ rurn{1nru BA a$
tncrurq rB ec 'erec ',,rr.rtsdocord Ba1ec" ap cluJop 1ac 1nue,(n3p.r61 ed Jerqc rcru

l nu re ad .rrp 'lnruueu urind ap llc r€cpru tsdoco.rd 1n1nd ne "ro1 ep{ap3

'alEArllnc ra{uaBr1

-alur IncouJEJ nB lrJoroq rnlnue.rp{ olB EOIace puic od 'e1e;n1eu reiua8rlelur
lncaurJeJ n€ arJolplpc op rrarJtsap rnJuc ole 'g.re'i ap Inroroq 'ncselog InlBJn"
rS lnsorurur
EJ BIErnlErr 'lnsogu nc €uEtu€ase os ar€J uud aurpnlrle 'run11nc al.ra1nd 16

olelroqrl ap €or€ls p.tr.rlodoop pulqnl ti eurq op Jo?ro^ oruraur
-a? JBp '1sroSa'crurc'Jo1€Jpdgcs'rqaa,r. Ioc Insuos uI ?otr ?srl€roru un a nuesnF
-EJO nJpo3 'uerocluraluoc rroaun eu-npuJ.rpd 'tou ap adeo.ide reu tta61 'cr.3o1
-oapi znqe ri ecrlueruoJ osacxo FrpJ 'pullq 'soleua8 'lrupdunc rusrsa;r8ord un
EurnJB a;rec 'cr1r.rc Inlsrleor ad rS so.raua8 lnlsrpepr ed 1n1p nes dn.r8 un-J?ul
u nri.rlru{eacdrp'euaa;-ErorrrpruIa,e-ronr.r?luneJEdJnIuJe6JEn8-sp"?rquanruropuor3erci ug epurdaq 'rJole,\
'rnpu1.lo ncsalog rlcrurg €[
-rasuoc ap
rlrsileJcolsrJe rS arie.reporu plnlsolr plsl\a ';o1 eatuo.ra n.rluad ITBJOqII rSeq 'nes
Inrouin rS lnusnrldocs oil zec ?lnul lntBJ IJ "re .ro3o4 .rer i er{ecnpa t$ p.ur1
-lnJ ul EarapaJcul 'cruraurol puoJ air aruolIrup allapl 'crlrJc r-nlurds 1rn{a.rd
,rB ncssrorElg 'o.ra1*eounc arEtu ap .rolrr.rcs EJ purcnlErlsrEruou rg
rolPIBc ri rs,

lr-ulrrlussua€erJr.ll\ap1l nul.-erso111dga;ar'qrdpdeslrer'ueredear1itpslletaurcondtu.e{ u"arlJoEspaJl;e'od.pyrdou.er'aFcprupolnudcl.prapJpdEoel-as'euuleir1unocrz.r1rdlri$;euepe.ra'lrn,rgpd1s rolruts^

p^Ilela.r

ng

'rrurunf rrJqruaur a.r1ur.rd aTJB as

ps lrnqoJ] rJ rB a,\rloru o?[nru urp arBc '.iouadns uro lsoce a.rdsap uio^ts o-a]
eunq uaur8erur cruleurd reur rS csa8allug alo JBp 'updnco ou Rs lnluourour a
nu Bolsoce ag{e.raprsuoc eldseql 'rzplse gu;d 16 alsnf 'r.ro a}lntu reur elclelcva'plrp'rii
s.reouedns 'aur1d 'rr,r luns rnlnu€Sn8p.rq ayrie,r."resqo rS ay.rn1ca1

ION I,{INULBSCU

A murit in prima jumdtate a lunii apriiie, din aceast,d. primhvard tlistd,
Ion X{inulescu 1,- trubadurul modern care a crezut mai mult decit orice irr
asilevi'er.iaelsiiimsbeonltiisrnmeunlutai,les,pcuinnintidndcueofesminceerruitlastei rornarl-
art5., aindefvodrmruarilesu'gcersutdived
ironiirtre
ticd
vie,tii, fragilitatea marilor pasiuni, dialectica insdqi a vie!,ii, care ne imbog$-
te;ie'qi ne inqeald pe to,ti, dorul de depdrtdri ifmaspceirneacnhteeatrsii.ntopfuoge-i
iluzorii. totodatd
Romanla qi sarcasmul, hedonismul ;i ironia s-au
zta, proza qi teatrul acestui scriitor plin de vervd,.ingenitzitate..;i_inovelii
formile, care a deschis in arta noastrd drumuri noi qi modalitdli vii de e,xirre-
sie. Revista va reveni asupra acestei personalitdli cu studiile cuvenite 2-

LA MOARTEA SCRIITORULUI LI\/IU REBREANU

A murit in aceste zile, cind armatele noastre au pdtruns in Ardealul de
Norcl, Liviu Rebreanu, cteatorul romanului romAneso modern 1. Minat de
mai multd de o boald necru,tS.toare, pe bcdanreuieagpatir,eLn,itvaiusaRvelgbrueraonaus[s-$ai
mindrd ca vreme arbore nu te ldsa nici sd i-o
a unui
saalbdeqliamVdatdlesaosNl {acrue,odcihniiadperoupnierliemapPeidteepatillboar.stCruhipgui lcsuduzimsc]arent-
stins Ia ferma
dinav,
cu p[r
prietenos i exprimat in lunile din urm5. semnele cuanree- incuuvmrpoliiates5.s. uqfteieri-nfd,ee

iiti"u, mereu in luptd cu optimismul sdu thrdnesc, mai tottlea-
infrlngere, precum nici de ironia cind te
-uonaarii;ei sau de bietele'socoteli mdrunte gi pd.re,ri destinului, care ales
ride de trec.dtoare,.rnai

legi de solulii provizorii, sau stdrui in greqeli de conjuncturd.

psiauctsriiiinCtnoarcfuqaoliilqaeartioutinrinidloasidrtilrucdeoiianndlifemtldicdalitrouilcuelo[qlvuriieriin;aictclorieetadrartlieiltiiu.pIdEooilnnitce,icaaPezduoidlnmuinrcuevodalun!.,Sfidlip..cttotn.4rzeuMu-lurraai'.o{iiiHlneo,esrtdtred-qeiqsRliaedauascc,neolulaPa'l-[aa-.l
Iui Apostol Bologa, inspdimintat cind trebuie sd tragd, ca ofi,ter
impoiriva fralilor"sdi romdni qi care gdsegte in osin.da spinzur5torii i.zabusivtdiraeca,

aorite. Dupd tum observa un'critic. drama inferioritd,tii voinlei era obsedantd
in romaneie sale, drama unei voinle rudimentare qi confuze cale nu poate
qi realitdlile, aga cum in tragedia anticd eroii nu pot infringe
schimba lucrurile

destinul.
Eroii lui Liviu Rebreanu nu au noblelea marilor sentimente si marilor
idei, dar au puterea vielii, pe care o traiesc intens prin instinctele lor.netocite' iii
prin setea lor de pdmiirt, de iubjre. de ur[. Romancierul a adus literaturii :
for.td biologicd neintilnitd pind la el qi care se evid,entiazd mai cu {
iroastre o comportar;a mullimilor. Psihologia social[ sau colectivd I
iqi a.q
seam5. in r

in el pe marele constructor de oameni qi grupuri, care ascultd de instincte qi
m-qgreiiodnatniitavlitelu*sudoubisrngupitbreiconqlrsotdidl.oencisnteiitvareeezxa,[ pgiuerainmeppaisalimdhsoiiqumlocnSgaiqi.ieriia[alpeersnsoaecintreuadlluReeie,dripcsoaoumapitdliracna,ieipnrsidocnim,vdcidailruanmautluoleit'tcadoilinntdafeltciecao,trbeeialcoienrfiodudsire-ti
ia 1907. ihiu. utbli lui cei mai reliefali din lon ;\ Pddurea dSopri'innzleulrealiqloi rgi"nse-
tuturor
comportd tipic, in felul ciin colectivitatea 1or, trdind

294

962

pdnp lerpaun 1nca.r1ed n€-s ac aluaturuaaa .rolaplrdec e,rdnse Jornlnl €ar€{l

-uacuoc ur.rd reurnu nu pcqdxe es pldeg 'ra erdnse ple?Iolzap reur plecapnf

o'pr^crGu l€ocrlIqcnlud r-Ae-nnsucnrsaua.rul€gllcprr3urou'JrClcp€pInIlAsI-epa(ncEcesaarrrBlnrrpcclocnrel3pouapel qao"rJrrBaq$acsuIoIIua-Ipnplauo.arpdruspos-rr.urclrsuu1r("7rp7lus6"trBrd '..nrroeu1r

nuer1 ropnJ

-apoc$ eseS) aunpory aupuoq rrJntDrafL7 D a'LJoxsJ Enou urp I InumIoA

NNYIA UOOOI IS
NNISUIS UIWIOY'IA .i}SS$TOCOID NYgUgS gCI

ENATAOW TNYWOA IIA0JVATJTT YIAOJST

'oreolp"lnuraJlnc €asopB rS pciu;e1nd 'p1er{uelsqns rB ppun;o,rd a.raq:
-ieounc ap ar{cun; o rir lruqdopul e €uB a;ec n.rlued 'csau€tuo; In1nl€s IB lercos
Soloqrsd ri Eolorq ?soc€ crun r* 1e;p,rape nc ?BoJc eptScaelccpaEJJaEraporqu'Jp"ru'aalzcleualuJrdnlu.alrnuBs,rt.(rlan-nduur1l
ruaurru t'.1raoglrul4n{q1znrruBrrn,rupl.EroodctuBocaaIcnuIlrnsqruzBrcJaou^r rlile
pulaJc 'nr,t
-ra1oc uier,r. alurrculp€ ul pulzunJlpd 'a1a11e 16 runcald 'aleluaurnuour aueuroJ
roJl olac ea"rc 1n1nd B nueoJqog nr,lr1 'r1*uolpupuras Jollrolrlrcs alB ?lcap
axaldruoc reur rla8alaiu,r 16 rcu,rpB rBur runlzll' ?nle B ec n.rluad rerucoJ
'o^rlcnJlsuoc ap,ralnd a1eo1 azofualod ps e.lel
tie.ro rS lBs allul azorqurrs raun EaJ€aJc Jolrrr\ ad pur.rop '*e"ro e1 ap saarnd ne
rrunup"rp{ 16 rrunrieu oJesacau eseoraua8 allapl pc pu,Icsouncor 'rnlnSe.ro e,tre1
-odu.r ap{pcepn[e.rd alsed 16 1nce.r1 B IEaJIaBIu'renac1ee1Sr1yu1'rp.LorIuculeIpnBcr-leepnu.nrlurueodcrnarlnnqu
-e.rp'i e alezrleopr EurlJoI alsed 1ncee1
-all nu Incrlalso pc rS ursrupJpi BI Baracnpal BuuIBasuI nu BJnl€Jalrl €c ?e!p.lu
B nu€alqag m,tt1'uptuottn4nuntpi DpnDTt, pugruog BIurapBcV e1 er{dacar a1r
sJncsrp nFS In?ncsounc uI 'Se"ro ri
?BS ar?urp epiela"r e.rdsap n€s IuolES a.rdsap
Jolrrnrp^ape e pllel€o,r ual.red rS '1ndrur1 nc '1nze,t
€ Frn?Inc op Inuio
'ra Bolelrsua?ul pleol nr ri lca"rrp
o-1rntrur B orec InrolrrJcs
e'lucrauran8{uInprlzoa?prcotrsu(l€p?lireuuJol da.prele'ripgop'o,r;relncurt.-rBclaprBcsceirauureuu1rbr.Sr er8oioig'rIJn?Bu
-'anple.inusq(aererliuaeu.rrnaclasq'ao,rB.ro1sruarpr.€idrr-ro{laarJ,ot lIcBBrJBoclBauJ.rc e1ai.io.1
runca.rd'az.r,rp ti
rI^ JBp
o-pu,rzuudnc r* o-pulcnpe
un ?soJ B nueorqog nr^IT 'a1sr.r
Inursrcrlsrur ap 16 rnlnursluBurn olrJnlBOpI ap
-ezo,rd [nro']
'pcrun o;aunciurora.r ep 'rode 'ri e.lepur.rdnc ri
'soi8r1a.r ?€lJpdoO
a.ra8aleiur
a1r

lpai.lroulnopEualcrnnpcereInrJuorlrcraJcps'aFrS1uc,ar1aarsBcriu1l'e]s1l-r{ur4}n'uar;B.rudtJrnusut.rundleutanls€as ursIIBJnlBu ap
nFS InusIIEaU
'Jol BalElrlrlJal uI p{,urperc rB luarurlues rselece nc 'alelr.rerprue; rB erledturs
rieeace nc e1r.r"r.rd n€ra nu Iopl op Bcrleurolqord 'pteldtuoc erSoioqrsd 'ie.ro
EI op BournT 'acrlalso lrrp^r?ou ealelcla"rp 'pug lnruud u.r p'eca(prnr8-rEssoqBllllli)
ue.rp,i ed eaqnr cnqSo3 rnl rnlnpnEspN I€ nlJ lsace
rp1 ri 16

'lelualunuoul 'lueu8a.rd 'aca.r rusr,rrlcarqo un e1 pu"r8unlu
rrrrriou.aer1ueeln.nrndr.ripIpuIislalcul,aerrpoIn.prrdiuuse'erl,.sLreqrllnnusuarrorudtpopnru"er1zaBr1SlaeiB.urnra1nldol€1dnreacslrlri'pl ec'rpen.lrelnqBlppa8sleell'rp^'1alu?pacr1auolrorl,ect.du'pIr1SeI'n1aun1aliq1)
-cur?sur purcuipB 'p1sr1ea.r BroJsourlE o snpE € nuBaJqau '. ncsa;o8rJ0 oBloctN
r-FrncuElrpnolr1erorrqnlpcoul'aqplueurlealusslu€poacopsa€?{uollrrenczlq'prelue,relnu1rn€1ssFpIlIuu.InIsJqlBroprleupueur.pralurrreae}suseoa8peapcplneiepiugrIoS',pl..orracipllaplFpual,rlresrc{rpe6leotzllelotcuuer
ap rrie.r; ep ea.re8el 'eo;rqnr rS lnlu.rurpd e.rec n.rlued 'ue.rpi rnreclro alrJnp

aparilia lucrdrii, ci ;i prin aceea c5 noul volum nu con!,ine suficiente elemente
pentru pnoulejmudicedcd;ipescasncdriaitlourriii primul volurn
apdrut lictoenraterme.p$oriaanci,eacsi tasedeooparereqctee
la Alexandru

Mdeacoebdicoeniskoia. mPeonleiimviciii,led;iriescctanindtaelruerisleali- inlittre-roarecasuazudminetacfaizriecees-teleansgtiarnj east5c.
lpiienrsdonaalclidtatuteitae,loorfeprr5e.zsecnrtidito;riilomraiinalveisavldiitopearrsep.eIcatirveisletovriiiileto, roirrliciit,rmdinvdour-lfei
cele mai eristen,tiale ingrijordri gi nemuilumiri. Cei trei critici, care au cola-
borat la noua istorie literard, au debutat, a;adar, fara primejdii pentru c5. nu
se ocupd incd de scriitorii vii, iar celor mor,ti le fac in genere destul[ drep-
tate pentru ca nimeni sd nu protesteze cu dinadinsul.
sBt\uiorpiamatiusrneiiltAaulezmNpS-p{ae.uemr-nanilqtoiteaarcrauaocnblnuucuiismac1tr-rie,tdeuusrloiiitetnieei,ndrieaitnm-artleauoqpplrritrareci$nnuueiidnmvnresedbrevlaeaocndmutcenuCniiscidnoadt,tcodueuiertnlaileveilcdespstrcr-uaouismat,calcriuVntirsalailettarlieicizdnd.ddide,m$m,pidiarrqm-orinSvtad[ieit.eirnfGeaNiinnli.enuidmCsuml-dlgiiiennliifeiiaacTsaepcnuulteuidtqococtqeruerii
ai celor trei istorii literare impun, cu mijloacele lor proprii, primatul valori-
ficdrii critice, ;tiind bine cd dacd literatura nu este artistic realizatS., ea nu
este nici literard qi nu poate sluji nici celelaite perspective;i cauze. Desigur,
fiisintodriecolnitdeirlaiorndantdu,svi osrlupjiuntdeaaltiiptesai eiemente, dintr-o
manifestarea artisticd
adevdratd qi complexd niciodatS. conside-

raliile extra-estetice, fie ele de ordin social, economic, etic, fie legind opera
de omul care a scris-o, de epoca qi societatea lui. Pindlad-niiBasilN{unteanu,
lGite. rCadrelinneesgculij,aTuuedsoern!V,iaialunluc, r$iteerrbiuanesCteioticcu, leinscufav;ioaVrelaadiamltiorrSctrrieteinriui ,qiisctoornisilie-
dera,tii, fiind scrise, in genere, de cdrturari provenind din alte domenii, cui-
tura noastrd superioarl fiind dominata, timp de decenii, de istorici qi filo-
iogi. Cu toate cd mari critici ca Titu Maiorescu, G. Ibrdileanu, Paul Zari-
fopol, E. Lovinescu gi ciliva dintre cei in viald au cultivat esteticul in stu-
in materie de istorie literard primatul esteticului nu a
ddeiilveenqiitcoritoicbiliqenluoirnl-d fireascd qi de aceea an asistat la paradoxala situa{ie,
creatS. la aparilia istoriei literare a d-lui G. Cdiinescu, cind d-sa a fost atacat
pe motivulid ar fi fost doar estet, cind. de fapt, lucrarea d-sale, chiar dacd
brinduitd sub semnul consideratiilor artistice, abundS. de considera.tii etice,
sociologice qi psihologice, peste care s-a cam trecut cu vederea.

Nici cei trei autori ai recentei istorii literare nu sunt niqte esteli puri 9i
ar fi greu sd fie, cdci istoria. prin natura ei, impune explica.tii de ordin social
dgiecautfmtuorsafle-ra-io-pideeraololitgeicradr, ddefiipnedrfceocnldiail,iloimnab.tiXi, de stadiul cultural al vremii,
de anumite idealuri qi stiluri
obqtegti: in fine, de-constitu,tia spirituaid a autorului ei' Dar important
aesalertNcedlieelniitteinnruianrudeiutd--nueinalrsainnucgauarrarfcnilbooemloreeglneietgi,ceianiesisrtotaorleiraieaillietseonrcaoiariilieelsusatceurdaprsliii,themorlaoatguiieroiiib' s-erdr'e[mci
c5. ea este o lucrare de colaborare intre trei critici de forma!'ie' deosebiti,
ceea ce va ldmuri, in parte, repartizarea materialului valorificat, precum gi
unele deosebiri de meiodI si procedare. Intreaga lucrare considerS. numai
literatura noastrd moclernS., intrucit este artisticd gi de aceea incepe cu Cirlova
fcsiuuAplirsnianicdlheitie,nriaautronnruiu-macrautiiqqctceio$aqilia-faolaaptrritnoeipsmut5su,; ldlliiteescriuaclttuuumrraailnimgatoiin,dtpeerrinmddeu,l_adcaveor;lt9ui imspcreiaitroc^efriii avem

putut

ci.tir-a

cronicari clerici, istorici ;i literali. pentru care scrisul este aftd' ca Ureche,

296

l

L6Z

'gcsernzr,ral ps ?Blnpc ts rc (nipnls ao.rpdsIascnd'on;urdurIrnllErIiJonlcBsrualneczoerl3aldlltuu-opc ps reurnu
salaiug B-u Eallarl IE
roleroqeloc ap o"Ilqos
a-roocerplpsrra?{1,rre€d1sr.rr'opJ1cnaleBcrrslarallur;dlrnuer.1rrp{reuupaluu,\l1nyn}'uclaa€Jclnscl€u€ae)rzciuBap*eurirg8n;u.ar,.lrurleuacs,rln''ruu4nsaulloolJrpn.arclcnEnrtulr^tJ.ir€dICne1l'rrueo"rlrienardqoouql€uu[roo.idc]
la;lse lulnlllul B-13 nularls rIurIpBI-\ I-p Rc eurisns r6n1o1 ealnd .re-g
'lapl pIiotauuurr,IlcEocpBparll€BIqnDJrc!€llaullsqaruIlnI'Jaa1S?Ier.crr;?B'rni ?'lrl>O1tscuEopuo1rua1l1i
in:ialsa lIJap lcBrlsqB lEuI

ln{usrnrrunf J€r ',,ocr1sr1Je rrrn?€ro}r1 o1r.rn1ndaru1" ap pri.reluuaez.a3.rIdnl1iro}1 qns rr;E.r;
-ouour areza"rdsred olac Ez€odn.r8 16"r ncsaln?ol3'p.rerqa elseci a1,ra

I-,.nolnul-urprlsoIrlBlrarlosBolIrA(u'Cc-EsF1ez!BSeacrprlnSelorlllouuurnoosJscore.uIaEn.rtceulur,a.I.zl€naJ.LrndussEullLolulJsBug1O" r'ilunrlseopJlst?tonc^B- ruBuroJ rura[]
IJ ;e-rs nura.r:,q

Jlunuop lolrdec un rcull?u
'acr1sr1.re alualnJ 'rurpnlrle 'tJnzaJc ed pcrleuelsrs e"reSrip;u"I o IJ 'alJolsr o lsLrJ
'RJEJIIqJB uInCorBO arEd ou Inlni€uoleru ue"rri.redtul
rJ JE-u EorEJcnl FcBO
'rlisuopocBtrli 'ly Inl rariee.rr Eorela?.rar
Jr.Ba'''nuno1rrcuoac1ursarlspuBprszEeroneanspr13su;lge€ndenlpIsl'Ial-1'rec'1ps.eI11-ydr'p1Olae'og-u'upuand''rlnrprcuon1r'Bpcsuull€oirensrall^aocuoe'ryHJlcnuqp1rrfong',oq'rrucI€erp.r'1rrJlaOr'u'gB.yrurdqS'Frl''1\rFc'nulnaru"€ua'Acrru€eS.spssrozaBayrlguJlcull8coartl'Stuqsullruesl1re1gu"lraa,I1.ii{oe,.on1rEqr'3nlctlsoes'es{?ayJ,u'a\I€eIotlolIJpn'unl1uJlcBBr1taISouI'3aIOlJ"'Is31rrqoaieelu'alruprluEssIl5eslSelo'eu1uqE.o.?BtInrrppSeIILafouu3tUsrelfuu'€nl.'r,ora1'u\tcOsor'lniOfesla'Ia\1e6r''.dnrrprnr,d'i'unt8,ulopi1eUcgeotuns".1aUrrlesaiqla.'stupraezaJ;nul{r-u;ua.r;Errnuaraiplg.cy.(pnorni18t''urIun11aaIE3rBulrauir'r.;€i1air.{)rirrTn.rlrl,',g.ictu1t\-ii[[l
ri e1a{ur;ra;a.rd gd'lnlipptdInal"Brlpraalu€ullrpplrir.rprccakpirlrS.nleru-ta6uuroortlnEeIqlBara}lsIaOo€'etF.r{eCuau.Bo1u1:a'yiaz
-n{ue.r; u"t apr{,t,rlesqo s{rcs e-rS pcep J€Iuc'BJB.id}I[ EIro]sI ul E-\pulc er?ur E,\
1a rS a.rec '6g8tr uI rolpl€c 'ning eelocr,{ InladlculJd e eaace u1 ri uc 'eiur-rr.-rc{
EEo''orlsS-slou-Enla'1Jpncpou?Blrsarncuo.lr"rrllrp?oupars5u,uurrdSnroacc€t"arru!8l€oercaqrcaac'r'reuSJl"dllntsraon1'ppBpo1o1eurR1rrL(ulpeualrcrnr..rlrlBr1odlcAtsn1aeuruI8EqBn1uore€qr"1rco4tsia'or?Juu.apreo.JBrzceJronoaiJllt[npIrIupournuou1drunIrIelrrnlooeal,ltunrure€aBdIeroIJla{ocopruSaallen}a8urcsaIeBaupsuullrs"teIa;uenrolsl€;;capt'uruol'srrcLoolrelo.}l{.
-riaod e rB ec '.rolunqau etieur8etur tiap 'auadorno olIunIZIA ErnqJnl e[ nu B
rrrluad rnl .rolunqau aIBJB as ps BS€l l-nu zauol.t nrardso Inun lnJlpatu .ltsI [B]
-uarJo urnlsoc pl.reod uBalunur Inraroq pcBp JBrr{c 'tusrutseut n.rlued arie.nurtr)u
ap lc€ pur.rd 'edo.rn11 nc a?ual?6uoc r.rn1p8a1 eleurr.rd uip eun BuLuBasuI Ir)l
-ncsalog €rJolFIp3 'luaprccO op EiBJ aleJrzolJnc t-ut.t utld '1e;aporu tA pu"r1c1 nps
InursrurJoJor uud 'auJapour rIJnlEJa?I1 auri;rede ncsaloc rs ec ruapa.rc rolq
Eolll€ lo? recpru '?lnur.rBru nu Bc€p P?l€[oBI
Bclq5 uoJ Ini rS ncselog as RS €Inqo.rl
ncIuIO rn1 ri ap.roce

'rur8ed ecaze.rclsred ad le.rn8r;uoc alsa uDol'tsuorJ tnynuttEata4 InJo?nB pc€l)
JBO'Rr€ralrl orJo?sr o-Jlu,r aJ€ol€aJc a?€lIIBuosJod €c snporlul p.reo eurr"rd n.rtr
--unarpdoJelsuaoJu€(?arJloapurJ€pdlsnrpler'arouur;raur1u'prlsi resuorlpolgs cBIInnJcBrc{uee.rudlnpserSrSpulrrsncnecselul'dnuletl*onc8ops"argu
ournu un epur"rdnc FJBJalrl orJolsl Enou 'ncsolncoIS rnl-p Pllrolep 'tSop 'co1ap
edeo"rde arr?s os nu arec ardsep'ec1{C uo1 rS ncsolo5 ncrulq:a}Buruasul ap
Inlsop eup 'pnop r€op luns asrz-nr.rdo;cl r.rnsdrl op laJls€ r$ 'a1qrqe1s 1e^rlour
rolalrtu{ €aJB?ncsrp nu JBr 'g;o1ne Jp:rape-JtuJ sndo.rd nB-IS ac uaa; ap uiel
ap.rnsdq r; .re n{cerqg 'er{cerqo o BJ nu eer 'alelelsuoc o Ba ureu(untd1ssoO3 'ncsau
',rrrua1u€) arJ?ItmO
-llpl 'C I-p l€pocoJcl e urnc eie 'ec1nca1q uorli,t

prin anumite perspective qi accente, ceea ce d-sa socotea cd ceilal!,i au ldsat
oarecum in umbrd. Rindurile d-lui Streinu -dacr rcehdieamr qni moie-todinateqnitipoenresapzedc,-

s5. intregeascd nu numai creatiunea cercetati,
tivele intregii cdr,ti, pdrindu-i-se probabil c[ ceilalli doi colaboratori nu au
accentuat indeajuns latura estetizantS, deqi intreaga lucrare este dedicaili.
cercetdrii literaturii artistice gi judecS!ile celor trei colaboratori sunt, in
primul rind, judecdli estetice.

Cd este aqa, ne-o dovedeste faptul cd, dupd ce d-l Cioculescu s-a ocupat,
de Alecsandri, intocmind o monografie in care valorificd arta scriitorului,
uldsidn-nl-dolSrct!roieanisnsapiusdeuecrpreterevainpaeleleeigbaoaaAptruldeerurciellsoiadrpneddoilrenai tt-urMelui.is.\iicl.eneacuqrstnidautinnimnddalreiiget9rdxeitocu\tIdriasitliomoerr-ueiclascctuduu-rl.JcVuopnia-rivenmecuenu?aemclia-argneicotair-eisibnubespurirsiiaac-
qi visarea-i mediteraneand sau, in genere, disponibilitatea formald a
lui Alecsandri". La fel se petrece gi cu Bolintineanu, asupra cdruia d-l ,,intiiu-
Streinu
revine, dupd ce d-l Cioculescu i-a inchinat o monografie, care poate c[-i
s upravalorificd.

Nu sustinem cd d-l Streinu repetd aceleaqi lucruri, ci numai c5. imp5.r!i-

rea materialului nu este unitard si coerentS. Avem in fa,td o lucrare care esle
pi istoricd qi IsaisrtemmeatoticdEa,-desgaiup,amreaiuenxitaacrtd, :cjiunddecdaereisatolritiee,ractinudriidme oindfedrtniqearine
sistematicd..

mdsura in care este artisticd, totu;i minuirea ei pare divergentd. Pentru uni-
tatea luci5.rii, pentru pdstrarea caracterului de istorie esteticd, ar fi fost,
recomandabil ca autorii sd conlucreze la configurarea aceluiaqi scriitor sau
curent. Dacd d-l Streinu avea ceva de observat in plus fald de d-l Cioculescu,
observaliile sale tretruiau cuprinse in locul unde se vorbeqte de autorul res-
pectiv, iar dacd intre domniile lor eristd oarecari
deosebiri de pdreri -comsi psruonmlis-.
atunci, pentru unitatea lucrS.rii, ei trebuiau
s[ ajungd la un
Numai astfel am fi avut o lucrare unitard qi colectiv[. Aga cum este, noua

istorie se arat5. ca o colaborare intre trei individualitd!i care, in mare mdsurdn
dar nu in totul, s-au pus de acord.

Faptul constituie gi un neajuns didactic, dar mai mare neajuns socotin
zgircenia citatelor qi
critice expuse. Autorii epxaermapfliifisccdrirsiloisrt,ocraiareacsedasatajunteumobasi eprevna!t,riuileci;tiitoprdirecrailree
cunosc, in prealabil, intreaga operd a autorilor cerceta,ti. Neajunsul este nu.
numai de ordin didactic, dar chiar ;i pentru cititorii evoluati si cunosc[torii
literaturii romAne. Exemplele qi ciiat-ele serrresc tuturor pentru rememorare
Ei ele posedd avantajul de a conriinge imediat qi definitiv pe cititor de temei-
nicia aprecierii critice formulatd. Poate cd numai pe Titu Maiorescu, analiza
d-lui Tudor Vianu 1l infdliqeazd cu dovezile necesare. Eminescu, dup5. curn
vom ardta, este insuficient infd.tiqat ln crea!,ia-i poeticd, tocmai pentru cd
citatele sunt rare. Doar d-l Vladimir Streinu a utilizat mai mult citatele, prooe-
dind aqa cum se cuyenea. In comparalie cu istoria literarS. a d-Iui G. Cdlinescu,
care utilizeazS. amplu arta citatelor sugestive, complinind adesea judecd!,ite
critice cu sugestia directd a citatelor, noua lucrare suferd tocmai de aceastS.
lipsd a citatelor. Cum nu este o lucrare strinsS. qi care se rezumd la generali-
td!,i substan,tiale ca aceea a d-lui Basil \{unteanu, Littdrature Roumsine -
scrisd pentru strdindtate qi
de unde era greu sd se dezvolte detalii si mai ales

sd Vseiapnruezpinutteeainfotraard,tuecleerseneatist,iecautemxtaere- lucrarea d-lor Cioculescu, Streintr
folos sd uLifizeze metoda citatelcir
;i

semnificative.

298

662

ri Ealelrl€luaur nc pJnlpSol uI JolIJolIIrcs €aJ€nlrs olso - Iro?nBoc lop lipl
Bc - ncsalncolS Inl-p llcrllJc B
-Jolac € rS 1a;1p op Pcrlslro?ceJ€c RtlB O
'pcrFoloqrsd rA

ppraos piue,r.e1a"r Ellqosoop o-op ?sller€dtuoc rusrlenlcololul un nc ES-p EI l)ffx1
-slxaoc'-e1e1uar;ro IoJ?lB olsa ncsaulTg)'C InI-p B F?sIuoISaJdurr e;rn1e1 'gr11
-sa8ns;ep 'ece1e;riqns eurrzedurll o nBrJSFd iopl 'r.rtt1
nu 16 nirnlul pullJ olec

-psprl Blol.rc BI snpar pcrpe, 'luezrcls€lt €ra ncsaulloT InI Inursluolsa.rdrul '1snu
I--nouarlssuaern.prSd,'ulraerJrrlISnElnr"o"rrppozlrc'crraid.rpdBlsonrluBrolI'rlSseeJuo.or^drIiuper.rrr*ua;elaeal.nnrrcucsinraolpuJ.lr^lrsSoTToElo'egPzLrLIleInrEIuoBa^lzBsrrls€eulpuyrnB'seJs'ea€oprre.sruearsnpsnr{iued'L.1t)
-';Jroays,qrpozraS*earpilirenolluerlcercrq'oplEsruFolursoauldertuulre'dpseut1u.'eto1;serinnuun;cespaln'ecolulSeuIrncIs-ep;
€zIlEI{V
eloadse

Qp olns uopo^ Fusrnocu-enpieulc'pBzJeIaa{n'JuolrlpaJlcaISlqoJBBprn(PlcznBrlasurnucnlrliPrucoI]rIsrec;rBdztutlr€rureyoltnd
e1 p1du41u1 as
'Fzolurs plinru reur trurpnlrle r* elue;nc ul oropartu"I P?1nur reru ',rrlcadsor Inlnft']s
e1e u{rur;ap ollnur r€tu '€s Balaund\o u1 'ursp8 ps 1ncp1d IJ re-au 'ln8rso61
'.rolpcapnf op olBS rr.rnlsod BorrcnlprJs urind reur r$ e"rado ecseefnis RS pur,{(}p
I"r'r-rneoOl.1nrart{ud'pooolcrilreirl.orcerilcroBu,Ortrrapr.rpBneclp'rrtuJl,Btrrrr.lorcBdleeaet-J"qLBrolZurIilJJOpoeIOIcIBccJrI'r;lBeIrri0rut{efn1eru?Jr";Slrruooa81gdaunlg:erlclerEolcua?er?BrpBeloc}a-Ilz{.oproerulrd"ao,raSnpcluE'uroJalca.ncrrecelxdsaao'uinr.?1raoudopnr3u{sprn1upcBrspqsaco"lrirottrqi,)ri
- ol3 I-p ap olncpJ e1e1rc elaur{nci 'r$n1o; 'rola}€}IJ eruar.rl8z ap lruaurod ury
'rrunr,ie"r e{uarcr;ns rA rar{e,t.resqo Ea}E?iun alapa,reld rS pleropu; nc al*aleru"tn
a,rec talsrluuor{e;r repoleur IB soloJ un g '}o} ap p1e5a1 reut
allnur ap zn PrPJ ri 'B"te1tun t€tu 'esrc
-uoc r€ur oJBd au elecapnf ;rep 'a1e1tr znq€ H.rB{
alep ap

'gsugrlse.r Ere€car.ucrar?oeopls?ldeurrsn$cepsr,uarrrln1"rrcdnox1leu31aueseiqBrr;araep$punIInnqrle-epppq€IlceRIupcIsrlSIrBcnrcBesdoa;ue'IOrulpnJ3dadx'oaC1-eInrnlS-upe;eaElpurHLrnrt)rnr\lli

IIsBg I-p

-sr1a,r1rod

?a-'rnuI.Brrn0us1AontIuesIEnooAucprOlrsIpoao{pr€paJrrlieerlreluucrlranaoduJcs^ennBut.rrrnlaSulnpatsradosdlrErur*.orrlcupesrpaptquralrer.;oreledp.rs,Srepop{arBqraJiesIIn,nRtrrlpnteBrsIoacqJ}6Ilulsr)1Bc'so'e'tlazau.erpe1aullatol{apola,n1rerllBc}1yI-raaol(a}'r€rlaaiJ;aaarerclli{ause.urrl
uu''aarI,l,ln,rpridlrlsBpau?u8ononcdcsJraurrJcctpaozrpilltrsua(orltocnFJBoucJdI€lorscIIJ?1orrniBl,IrIrnJqelcet{suleareapp..rrcBdurslBa"arJIpdaS'roeIBtILlJceIBlaBIJn'1Frespozreue1ocaeu.urune"lScI'tIIl;nnuuluorncn;oroc'Bao}pnzpreos{"errdoee.srrdnr;ee8€.d1rc$'raeo1Eprqap3orurlo,rirtd,l{ce.{
'aldeep ri alue.tcasuoc araua8- ur

'ecr.ndrua r{pcapnf n:r1uad rS ;n8rs lsn8 ep oIozIIEuB nr}uad pu,Irnc rcur as-np
-u1.i1spd 'oct;osog; ozaluls rS rr{rurlap e1 'eseor{ue1a"rd repr e1 pu;d €clprr as nu
nelracu.srrneodlunnBccooura3n.rduru*uqar";rleder$cso1as-pgery'ear{1uear;.rreaaldpSolesuprSopc.et lcarisspalarslcedrualolnesu?"rIaJadnrel€,cturlreucloplJelu(1puzsioaucsnul€ee.zre;rlea(r;uipersoutlderlaoet;puaa.ppr
-'nnpJsuIlnpruuqsrruqrealpsetcpycrl'oalcslrlserlrri€eurr,urorp;un1lllaBrlenBcS(aIaopuI.rraocunurapgrtSeoldloeuao,.rrpcurl*aasunrcasl aalnpcrorr{Sp
ursBcrBs ri aruo.tl oJ€coJ€o nJ []ut
u-neuqb.r1ae$'IiIp-pllz-o;raaulIqeE8Jo16^Br.rJp1o1lnrJxoalc'aeu.rrdse€r.zrnelruqac ri p[r.r8 na elSe.ray as ac
ap p{uapned

lrlrds l"roprsa,rdrur e r{'pcapnf u.r Baracar? pullnPc ritalelrleuos.rad o nes p'redr:
o Fz€azrleuu pulc Icunle 'er{elueurn8J€ pulqnr '1sr.tr1rzod lsqeuor{eg
'ocrlrJc r"rapur.rdo;r1ul uou InJ["]ts?
uI €rnJpcarJ et{nqt.rluoc pullere 'ealsacB €zlleue uroA 'JoI .Iog.rpdncoe.rd rB .-no1
sal€ nB-IS uoln€ roJ? rac 'e.raua8 u"r tgc rupuoti
-r.n6nsu.r ourauoo aJEc InlBrJaleru
-uau gs Inluatuotu alsa 'gpoleur ap llntu reru nie,t"lesqo alsece pdnq

arta Europei din vremea lor, cdutind izvoarele, influentele, modelele gi idealu-

rile, participarea lor la crezurile estetice si sociale, generale vremii lor. Un

Asachi, un Bilcescu, un Alecsandri apar astfel cind sunt legati de spirituaii-
tatea europeand, gtiindu-se ce da'r,oresc literaturii universale qi spiritului'-eurc-

pean qi ce este al lor. Cum mai toli scriitorii romdni ai secolului al XiX-lea

au fost legali de idealurile generoase ale Europei qi au cdldtorit prin diferite

t5ri ceea ce nu i-a impiedicat sd fie romAni, ba incd mai romAni decit ar fi

trdit, in ignoranta regionald, ei descoperind folclorul nostru, dar qi clatoria de a

ne realiza la nivel european, referintele acestea suni extrem de rodnice.

X{arele Iorga le-a intrebuintat mult in istoria sa, plinh de asociatii qi sugestii
uimitoare, dar mai pulin in judec[lile sale despre ]iteratur5., pe care) spre
deosebire de }faiorescu) o trata cu o mili qi ingiduin!d de om care, in fundul

rign.eininmciiaaiiliu,lluciias,rtenousliecemsruail!a,uunnmimeasarcttoisclut,cfucoliaturatlelatclpe-ur-taipn.rDosivecinalareacInoperleguarima-eloailusifti,ola'criruci nuirlrulnsitipveeilraristra,1li,srn'rtrt.-i
de mdrelia lui. \"Iaiorescu, Gherea, Ibrdileanu, Zarifopol, Ralea, Caiinescu,
hfunteanu, Perpessicius si autorii noii istorii sunt universaligti qi de aceea
judecdlile lor estetice au altd relevantd.

Intregrali in spaliui larg ;i eficient al r.remii lor, scriitorii romAni adeva-

rati nu ies mic;ora!,i, ci ciimpotrivX. Asachi, Kcigilniceanu, Bllcescu, Alecsandri,
Bolintineanu, Odobescu, Codru-Drlgu;anu au fost mari cdldtori qi nu pot ti

privili in cadre regionale. Profilul lor morai qi estetic este altfel delineat

si luminat, cind li se cerceteazd schimbul de idei gi atitudini cu lumea europeani.

sau cind li se precizeazd izvoareie strdine. Altfel si mai judicios in,t,elegem,
in aceasti lumin5., de ce Kogdlniceanu si Alecsandri, inapoia!i din strdina-
tate, nu mai iubesc capitala principatului lor qi de ce unul se apropie de

trecut qi celdialt de folclor. La fel, Boiintineanu criticd Bucuregtii, cdci oraryele
noastre nu rezistau compara!,iei cu metropolele europene, degi, prin oamerli

ca ei, Iaqii si Bucurestii r.or cdp[ta o atmosferd culturald de nir-el europealr ,.si
demnitatea unei nobleli a spiritului, cu care ne putem mindri. Altfel r-l,r'n
ltno,rteullegIteaflioerimdaelioadqiniiocaarlidta, tseiaid-eoalotigtiaa ceirttreesmteis-td a poeziei lui Asachi, iubi-
a lui BS.lcescu, r.izionar Ei
luptdtor de cea mai mare actualitate pentru noi cei de azi.

Alt merit al contribuliei d-lui Cioculescu. este referin!,a onestd la critirii
eale au valorificat, cei dintii sau in modul cel mai relevant, unele opere sall
aspecte ale lor. Istoria literard, in mare m5.surd, este rezultatul unui lan! de

judecdli critice qi e bine sd se ;tie cui datordm pirerile, care, la un moment dat.
devin un bun al conqtiintei obstepti, incit cititorii obiqnuili gi le insu;esc t'ie

palcd ar fi fost create de'ei qi, fireqte, continuind a deiesta pe critici. Gestul
t.rebuia sd r-ind de la un critic si d-l Cioculescu citeazd adesea pe N. trorga.
Ovitl Densusianu, Ibrdileanu, Cilinescu qi pe aijii pentru a ardta contribulille
tror, valabile sau nu, in statornicirea unor judecd.ti, care obiectivindu-se qi
der-enind bun conun nu insemneazd c5. nu au paternitate. .Iudecdlile lui
G. Ibrdileanu sunt ardtate a rezista prezentului, pe cind Iorga este citat
defavorabil adeseori. Pdrerile saie, dind adesea prioritate unor fenomeliE
triterare si culturale moldovenesti, sunt combdbute nu totdeauna cu temei

de cdtre d-l Cioculescu, care cautd s5. mai micsoreze din covirqitoarea imltun-

tranld a creativitd.tii rnoldovenilor in favoarea muntenilor. Aqa se explicd de ce

acordd o crestere insemndtdtii lui Cirlova qi Bolintineanu (acesta macet{o-
r"omAn dupd tati) sau lui Grigore Alexandrescu si se incearc5. o relativd dimi-

nuare a lui Asachi si FIasdeu, dersi le sunt recunoscute qi acestora atitea mdrite"

dar intr-un ton mai pu!,in deschis qi prielnii decit celorlal!,i.

300

r0t

rntr E BOaJe rS olsa Lunt ES€'apiezuas en]st0liJnacpsalqnolcpo0ioI']null n? ?inur IBttl ptllrtnl
'1ez[uapele cI']uELuo,I Inun B Eoaf,€ Ea]B]Iri?seld
'nuEau

-lluitog Bc riu;ep'n.rsaurrug ri'9u;relletr{ Ii eo4 rS }uns, IIpcIznuI rcBt'11ier:r
---.rcrrl:JoluBjrolaoppgoIrloenJilrlls€BeaclioEzi{llBrIrIZJErrccpaIizd;rnrdut\arisr'n€oqnaruS;erna;1,o'IPo1lula.oro?-Jo,ueIoOtzuUal oordBI tlenl rl'naiIrs€,nr sEapIzIllFIunco?Bspl a'rep€r.'l1tlule,1leu-get.nrinuo1€loo1t1ei
Ap€1Ed'nrsaurrr.d Inl olsa uuiqttl'J'FJnsRuI oJEtarEo o-;t1u1'ttincald'ncsa.t
-o8r;rg 'N axs.J ,rnc1io3 IE
r* r:rpuusral\'- lnl IE crlseld lnluepuodsaro3 'alllcfns Iturr
-'s'eaua-1cl"BprelesorruerlSrruBwra"n1-ler.8rrrgo!rdqpanu;acrueoiusoeet;ienrndluydglFrs,nrrupplJJ;l€uoIauJsl,Out)slJrpa1'dnpelr;asrIunUanln;r-ori.dzr81riru.errt3c;iradeduuBpnnIpodaJrsuI\ro-oi"sstIenrFdulSenatcl-Je.'rBrieF.alnelsolciacclnllasl .pEnrdcdrAraeu1arl,e"s1llelltoEtidatsec
'opdcraqllrrsqdaencnlroui.rre4-ir;ue'rr,rury8teno;rl18rdo11pr'1arJuonrlsJeUruul1eu8'raPloeJarrutendollde.n,pBe'iracrJ1rrlirls'1lee;r.ledrdIoroBllIlL€UB-JIolau?1.liBSlBoeJJpFurl'i3\aepa,Ersenorotul?alPJ;u?rsllospu?nl-r!1)e,
rrrun linui ea.rd ounds nu Elsotll InuaruJa? IcIu JEO 'at;el5o1ii ail o?sa BJnop
--.;eucplrr1eusdeea1lpdncnseeaa.s;irodrlrrri'g{plirFulerc,arprn"trulcdJrIdpJlBse'e{ruiaerco'terd;rudr"orup'1a.r8olurieoec{luaedn"rucuo{nonsecrsEpaurlnIru?aoosl^-3naprI'-unplulor.acroeesrlgtr'e{ipa-e1pcr'pellciogqrS3l
rrftla] osJorrlp op {J locl ea1e1r1r:0IZntu ri ea1e1r1e.rn1crd reo 'o}E?IIP,crznur ur.rd
li1ulrnlao e.rer'e1e1r1e.rn1crd ad aurisns os iliao.rrlq 16 op Inin?ood erzeod ur

€i

€o1eror1rlinao,Btlalr€cJru.aErar"rddprlnrsrurereustB,srnaror^€lJunaLl€iecluni8ocno1lupSuoe"11nIEIu-'-raapqlcur€Is-eleuaatlsBsriqnEaOu8lorJnulououid?srlrlouI.i-''rJI;rcIa-lloilrrag1neBnouotac1IirelrsEsnloaaroTudulu-e{ePl.rlBt'gllilurJi"sOiiraloluollI1;sc'ig'3Rtrrac8JJrluIIaailnSesspl"ri-nua,rpIrlilrde;eap;EJl'tr9ceicnaE,elpt.?1rSlEnee1acJeccpocl1slnrIreaVai1a^lerrr,uro\cue,arsloprPlrciJoiSlpeeq.e1ecuroe1slac'qpporrlSqrnos'oeaopd.,eicro\oolntutJ.qpuraEeoeouUruc,rrtr
-oue; psnpo;r r; aleod '.ip,r.ape-;r1u1 'oJBl 't.tn1€.tall{ arlsBou rrSa;1u; ea1e1ar.re,t r*
€a.r€?Ior\zap u[ e?€]run o'14,i?se'os-npulzur"idsep rs F]lrPturn lualil puIIJ rollr
€r-oonapl1rur€raJoiflciFsasrlrAio.arpForrrpnfrenlulad1;rn€coucp1or.'nr.ar1luunuiclnrpsSc,.oinu€lla?gnBc8oradBul la€iF4s]csdrBuooeuto+ilE;tanu-digus;n€JIoIqSolc3lo]l?uIsDri.SnYqDuc9egncquFRSIcpoZIJ3€sIaruIoJ1lll1ls€IlZui\ooIlIouosaprip.I€elI€rJosqpsau.cItN€dSsxoac]Soeolypl

'crlceprp soloJ l€ar un op IS pullJ Be?r€c piur,r.r.rd Bls€ocE
u.t'linuirqo rn(ialnl€Jiuoo?sIJctleerai"praclrileeooudrueriepauoii,nr.riasre?'uniap.t'po1tueu,uxz;aedauEoJtin,lullnn;t'er,Sta.ice1;a11er1

ur;rd plruqc{ns
arlurp Raloc€ €r aresarau rrieroosrg 'nlrallrc ln8urs Inun Inulo
Tnluapl 1e 1eqo1F rol€rltilp€ un oJsa nti arec 'ncsalncolS rnl-p €ztleue rcru r*
rnupurru
EzEaJ

g-nar.EdrpJoEoa3uI aIo;drjer*c€Oar€d'J,rta{0eltlrri6cRotrsIurrpollsie6I3;eur'otlr1lcoa'cpdnsp;aroarcrlillucal paEpearaup?eeeoJsaalpo.IroP:Bl?ousunlx€qel'a'+s1n€epu1eonaloltruto'nrEuu}esuBinldY8tBe"raql)

rnzrror r* elca.roc 'e11o,rzap eusal 1n1.ct -" ,;:ff;"3::i{r,ti:fi1"""L-;:T:t":

€-u.e1r'inr6i.rrrlr'sn,flpaLlieeoe?uucplleugonerao1ucacs..s1rcprrldolarufngtpl1rIyltiael*ieroJrl€rraguleJastlReeB?arruS,uIrcrtonorcee.{?tsirz-rnI-atrprroncor,uc1tcp}1.rdsurS',1epntrr3.cupcoV[Jeastutouara^'n?qp1douslr^oplaIlenpaJI?isrn3'tEpnuala'sula'elo3BJet];uFnccocrlJ,rcun\riagarn.sruc'np[etoerl€ulgl'.rce-erer8rduaJleloerucd;grlrslIslcoIg.Ia.IIrq1r'aIadIqrB,AIrsd{ln]iIsu1IloelBi6pBo-,.Ilirrn,prl\zolaloulznIus-cunlaupIrllal€S^cIncserIseEAcca'al]sJqurlatra€rueuopl'nnr3aIpaBpculannopIe(;Ldlorel3IdJrsia'.-osIerpe-lunerdpurng-FraoguIoSrnenupl'oorccodraraa.u€nrplpleuvdpr{l

f{asdeu, lipsindu-le coloriiul r-iu, puternic. difereni.iat. I)ar la noi art'eie inc[
gseenig-eDnreoinrlebuarceiratrciieeniNeirlaeptae.iuslepr,reicazirel cnceir9iitr.ienciicci oiqnmi tlpiotren-rrozaigJ{irii-iapfaoiirratarreeleotetd',i -ilauupbiero$saeclrrbpealaensgtCiaciiaoecsiuin_lemtis'ueczui.ec1airt.,r
,ti sr. pa.r rnai pu!,in reliefate rnonogrtlfiile lui r\lecu Russo 1i .-\. -[3iricesci,r,
ilcestuia din rritrti neari.tinciu-se inclea.j Lins. clin pric,,irra irnplej irt'trrilol cinll
icleologia lnaterialistii.
s-a sCcorinstricbarr.r"llieaa,de-lxLti,ire'I'mudisorrn' u\l:iaeu-rupiti-in,zpivlicrstii un avantaj pe care nrimai rareol'i

1a noi qi chiar in strdiniilate il ari istr-,riile literare. IJ-sa i-enind clin lumea filosi.,-
liei. r.'ibra1ia qi semnificafia icleilor, e-\irunerea ahstracld, judecata irieoir,giiilr
ts"oi fcieu.i"ecriiilrerilopruvnoer.oclrpilrooaltllteemaiti.tiecli-iclle-iairnfduligprirrorcieqcilefauznac[a,iculensi.eaApisotoi,ricch.ia'.ri:,ainbifliiiloil,-
1r p,r'ealahil. sirrri de pdreri enise cle-a lungui vren'iurii,-,t', griil.rind si corilp;i-
*.ir-,cl l,errrsinicia celor rnai reprezertalir-e. Jrilosof . a-..ind in obisrir-tirttd, apl'oall{j
rle ia inceputul aciivit,ilii sale. perspectiva;i netoda istolicd, d-f i'u'.1rrr Yiar:ri
era cleplin indicat,, fiind qi estelician. -sti contribuie la o istorie literaia 1i rnar

ales tra acele manifest,irri in care iCeea qi sensibilitatea se concli!iurlc.i;rti

reciproc, in care ideologia si arta se ajutd intr-o m5.surd. covir','iIt,afT'. ala { iijrt
a fost in cazui Junimii.-in limp ce foalte rnulli critici literati r[inin la intuiiii"
irnpresii, sugest,ii, d-sa sl[pine;te arla analizei, comparaliei, sintezei, delini-
^tnr,rdsipnceicnidais'di incuCporinnbzrinibculliafenlaomperinrenluel
iir:i, altistice. noii Istorii liicrarr:
r'olum al
gasr:'tr

er:,:llrplar stuiliui despre Titu l{aiorescu, aclet[rati monogralie caracleriztL-
toare, in care se intleprirde istoria ideilor qi se face analiza dezvoilirii unei
concep,!ii intr,un r.r.rod nragistral, prin tris5.turi si lailmotii'e esenfiaie. Ne
sunl aritate originea hegeiiand t-r esteticii maiorescienc, hegelianismul acela
moEt,eniL din momentele-i de disolr-rfie si care se va inciuciga la clilicul rr-rnlAn
fcnouurmmtloaecilolcrrianliaiatecstrecairruoepi eipanrthrfaceut,inecor.msiaiennc[eornypioac'rer-trticaarn:1uIaar.ncreitzirtlt-iLcitel5S,1pciiirnsiniarieien,aidplisaretrej,uq.criiarcrrireir:uienttrr:sptcilrriciieril.pe:r,u1;i
spaliu. Din aoeastd dialecLici. intle universtrlismr-r1 abstract;i realisn.ltil
pariicula.risl. Junimismul i;i va alcitui, cu lr.mea. cele tltnrl orientiri,
iioi.". una legatS. cle ceneralitatea qi aristocra{ia spiritului; tleala}t.a'l, legati rle
realismul poltular. Dar instiqi gusltil oriticrilrri se zbitea irtLre acesle orieniS.ri'
Ifaioresrtri fiinii intr-a.11evdr un eclectic in apt'ecierile sale concrete.
D-l 'l'udtrr \Iianu i-irrnirreqIe er-olutia pragrnatismului ,::r'itic al cilrnui-
-Tunintii" dator,itS. cirmia s-a lolmat ia ncii o stare spirituala de cliti-
t,oi.irlui fiind legiuitorul. ,.\{aiorescu n-a fosl un cugetdtor care.cti se {i impiis
ciun.l . el
prin originalitatlea qi omul teorelic a f'r:rst riecontenit subordr-rnat in ei omtrlrri
Este un caracler romantic in toat[ firea iui \faiores,:u;
fractic qi fdptuitor. iui aptitudine neiafizic:i. intensa clezr.olLale pe.care o
impl.euni cti slaba
tloLiniiegLe virtutea lui pragnratici. organizatoare, leqiferant[. ]'[aiorescu
este un legiuiLor". Aceasti defini].ie vine dupir ce ni se arS.tase ci clacir rrici chiai'
icieile sale-criLice nu fuseser5. rostile la. ntri cel clintii tie ciitre el. in scbirnb ei
esLe aceler care le-a impus Printr-o veheinen!5 criticft ''*i printr'-o r-iguroasi

f orn-r r.rlare.

Ifairilescu nu a j'ost un tr:arli!ionaiist reflactai: progresului si liilertati!'
.chial. tlacti a intrebuin!,at rret.oile cle Prestariralie gi a fosi un conserr-alor.
ra cl,o,Nriuepi,ucnieirnedal.tialereaacoarcdesatufoi nfonrerltii,rpclnuir-laecphuiunl cfotunldindecac'ruetrtstetrt;iloaal t1e.'oupnopniieiuai

formele p.oale;i iluzorii la fu'rcellut'" I)ac[ aiiir'rcim -sensul acestei-juste.obser-
valii, atgnci afirmalia cl-lui \:iann ci. ,.\faiorescu a afirmaL cel clintii prin-

302

t0t

'€lUAiJi lns olsa
aqHitl1uuaE*nstId7J;tL€.trrSiirFrnJ!rBnssSaaEl'euLoLlrppIuLu3rIrgC€iallusLrronr,I,c1rIlaiuraa.prlJdrIs.rieJrs.Ior,ea\tEnilooSqiaaleBp,riJnirol]ua,pulrsaEaqlltranBapslui€l.e1talp;JlBIlrI].JolIlsoleeB]rsoteI.lytel'teiup1eJlernpl.eraae;dr1Ieo*RauFS.arralBaq;J.uorocsltn1ioqur'Oau1|]tnIqruiycnl;ns1tuaoBut1dI
:a1erfie.ie3 rn[ E alalnu raun urito;;toc{ gzeau.ttriuaur FoBO 'il1t.rc sunleapul €zl.roz
ri auririo,tap nc Fzrla?ocJeJ €s-il
,rr{JEJor ei nu JEp',roiuolnu arnloi.-rpadeo r]-nq3q'L-rrolltaiodor-uEorI
e;uolrtu.rd or'fe,r.rasqo p119
€r Eaare iilso nLIEI-\ ropnl

'psnpe erirercio ]l3ap o.-rlltu ItsLLl oJSo n.rlsou IrtlaJSaJ'ntr€i,1
il€al;1-riollo'.1clrlprlelil1lr,roono.u:r!I;ie€rrEolrpr.,lr1-llinia'lIlcl-dsnpn-n{lpl+IiB).;IrurJ.ut1Is-JiIluuttouu-rSilrlt.rilt.r''lr,rtonrcg,1uioUruB-'SilcuLa.u,uun.1rouililrnr'n?sLrJJoiu}rluu.Bn.lo.Llncduo1,.or)ppE;licI]UosoRllaLeriSdzu.dlno'iB1est1aurueruBolaplcLnrdrLuEtnaU_ilspdont's.a.eIleopcol\ouOucel;Jl'rnaoinct-PtsejPSacl_erlilitlsc,ltrurIru.IplraglounrlrtcnIlane?llil-ius[uIoUcBI;
aarpniaLr ps€or.Ias gsdil t-t olsg'olBS IIutpnll1€ alaiuorir8uocur'a1;Ied u1 'pcr1d-ro
.-'rareeul.p,ln1au'p,iopnlcluee{pezsutrq1riuni.irrrilasnrau$dare1.ropiadJ.'rnluruc1,rtspao'a',llruseooortecrl;ons,5esureiIlElncutaouuesnaurilrnltrssr}eincer€l,lt3ror{lo.ii'}ilslutErrlleaeIeIluluerolrrprcu{n.u1?ntlrrlu-€ulninauuclrurpssaoar.rlureucllrlrlladldEreoJcuFrleScpgi1iBpenls-l}i1"dcrnualap,'rr
-r;rp 3ur1e as opun 'nuea1un14 iISBB Ini-p E )'u7DLu?loU aJ_nnr??lJ7 tr-lP e11ui3_eri
ef io1,1rc rieiace ad eurn.rpul tue lou ntsaultug rn1 u leod rS.rolrpui$ ep erlcilrc
-uoc ri erSoloapr nrluad rEI'Rcs€augrilor Bolull'\l]€arc FlBo? u"I ]Burriosul ItstLI
nia,i,aBltsrSsJooElan.l,Octr.uJ.BrdngaJlag3rrrinuBEir rIeaBorlraSuJloBcu6iJnota;LeItrpI?IgrJItEOLruBIIJ€Inro"qSt'rIJSiJEIrJaIitrJliaJuedorlEz?aJ'LIlolLIoIld_pnorldO€E.Ii!aJ)Il!IrSO!uoaSrlrut;Errn1i-lnlunJpItuuc€ei"sr]Ip.B\rnl'Ior1-ptnrr;oa(tOsrtiauu?uauuItrouo"SiElotOi;J'ttniunlts;ulcuaPlInTIsIlloiauinIaJSrdI!I
nBulsilasulslrnuruu€nIf.\.rltole[l]HnoIrrIo-uflt'nIJcIstuaurrlrluri[u{u{rulnl cInizSect3uar}.sitrei
auarcsaurlua rozoJd eldnse
pe iiinCs -.ue1nd IaI BI 10]
-.lns 1e.r1srFE{LI Jtlns g8uea;3 'e1er8e,ru3 'lodouo;g 'nlse.rore14 Ec€p ;lE(J
'roural trnlsap no lupeco;cl E pD €Suiluoc aLI BS
e11r.rn ul'9u1cl pursn'o.iau ri pirqelnrsrp Inlol nc alsa IItr-liunf IB r?6IJ.rB rollJ€rlt
peI^^n1riiilplr€eeeu0JJli1.r.rrrllrorour{crciL"rlrunuuu,pearBisilopJr1iarlBeip..d5JlsoaBoosau.olrnpnlrlrn8znJrr-ozo,lrlnnJqr;'BuEr8l?Zdrerololrur'd(dn'q1rEu'8tortndsn?rston.e1uIrJualpsJorr1'lO1pipeloJdI'n'|+.rIgrJ:quezote3leiusruiJoe'L4ig1.E'ia8l6?,'lia{\O.'iso1eIg.ro'}Ii\E3n.,rru1lt3r'sFonuaI1rcrirtuxerJooinrn-I,n{Bl130pItrT?uiIsi-Jsoe,pEorp1l.teIaroB1'pitc6cJrEll'-iiaeueat.uozzoI"i1rlJur1lga_IaiG5a,.)ar'rI1Iln?la.rrioiieoucic"ueil_i
-gruotj rrialr1" "'altrCrcui;tt{ ep 16.il}}},rzundsp,r'ncse;tore11 uI PIJE o ntitl,\ I-p rt:l
?-'"-{an1nusaraure-Be1uryrirBB$IauuZcnlIESSJOt JLrarJIrn€pSJ1ciranls1poalrS.'rnteslsaliaoJqtlllolnup1Jgu'alruIl),rIiitseaniprsT}lnl.nlJdrSluuOurI€JnLcuLoIrIe3RlrIJJ1IF-I uqdl)slL'ouealesS1lrBeo1igtp1uLll?r?IzLlInquBBats}S?rl?l'Jcalctpr[
-!opl B p.srz-nr.rdo;d e(OrJJoautsorF?ulJi'oglcl 'tJtor€li:ar.iltruLr3uJao-l1rso'Erti]J!u0l?ru{nnL]luerlJ?uuni srJoo]acuan.IlpcsoolJa€"ItEuOJl,t\
sJt?Jolii rrJO!Sr allou
ir-_renznerliirprppel,t\cazre.i-arpopF'roilte,Bta-r1rpoeqro,isdtca1gy'gp.oruup?'a-dg.,elrer1rBuupuoe.,rrnJ,'e?laulonpEddaJqorn-ecilf{lp,nouoci[nrod.uu{iFrl'isIrrn?--rurluueusirnuarJ..roiruoilroll'nB3,p€cerl''aoolUoJuleelurBdsreuaalra,plStece,rurnguEciosIorlJaElpBelri'sprn.rln?eotlJll-1n?tuTcsc"1uIionrnniu}ilorsoazr.lp'oIe}l3durnorloDpTosJislIauauacIrF&RolJilLrtrri2aIl]uiJl{]i
alitunue op piBJ ursa;r8o.rd ur,rd rS lSli€sre,rlun rLISItuBuIp ur;rd renr.lol ruslrol
-Fupruas ap RiBJ a1$aqasoap os io1a11u arlulrti'pur.rlcop IorFJ E',,r16auguiog
e{iui r,<r<.r1.ind;roLlrg[ uRpi-ruqi€ag]nr,srrpura.tpd li]B a.iucl rer-u ou nu (qOZ'd) ,,(EcsEouPLuoU
rr{e1r1" rolrnrlq ?IIioAop rnlnluarnc eptdrc
€Lurlr u,I
;i"i;i r

Dintre -qcriitorii mai pulin insemnali. N. Gane apare inlr-o lumind priete-
noasd, gS.sindu-se prefigurdri sadoveniste in opera sa, precum la Bodndrescu

se remarcS. plezen,ta .,muzicii eminesciene", prer.estindu-se ceea ce va fi in

curincl cintecul ceirri mai mare poet lomAn al veacului trecut. l)ar nu nnmai

lSciraairicnsis"po,rnecBinoEodiilnNeir.eteBshceunldiiccsieeaaanlerua,pt[ocedpzrouieeiati,iindlsaeelteogsdraistnei str,c.e,u.rnnsaiefiilceacauLniestieicsaiapmlaeiliipinoalmrirgiithcmeazicipeeon.eeziesi
Ne-arn fi aqteptat ca analiza estetici folmalf, si lie pur cultivai.l de ci-i

\llaciirlir Slreinu, care se consacrii estetismului categoric, insistind asupra

lui Aie-<andlu Macedonski. Dar, cle tlata aceasta, biografia poetului este prea
interesantd qi plind de contraste pentlu a nu irnpieta aslipra cercetirii estet,ice
a operei sale. Probahil c[ d-l Streinu a vrut sd concureze pe d-l G. Cdlinescrt
in portret,isticd si, in acest scop) si-a atenuat oarecum anaiiza crea{iei macedon-
skrene, tobusi destul de reier.antd gi cu destr"rle cit,ate concludente. inf5,tiqat,
cum si era, ca un om cu conduilS. socialti imposibili, clar mare poel, Nla.ce-

donski, ca de altfel si llminescui ci-h"ri Yianu, putea fi tratat rnai aniplu iii

funclie de oper5, iar nu de biografie.
Din cele susJ,inute de d-i Vladimir Streinu nu ne imp5.c5.m crr carar:ieli-

zarea de ,,temperament balcanic" a poetulrti acesta plin de m5.re!e ca qi di:
uri,:ioase contraziceri. Mai intii, nu e cert cd provenienla familiei palerne a lui
I{acedonski ar fi balcanic[ (D. Adrian \{arino a pus recent ipoteza originii
rusesti a faniiliei Nlacedonski 6.) Apoi. in firea si comportarea poetului exista
o rn.relie si o instabilitate pe care balcanicii nu o au. Credem ci cl-l Streinu
are o greqitd concep.tie despre temperamentul balcanic, in genere inai dirz,
mai limitat, mai stabil, mai pulin imbinat din contrasie abisale si din surprize
suflele-sti. t{acedonski seaminX cu anumili eroi clostoievskieni sau cu
nobletea polonez5. de odinioari. sau cu ciudalii cavaleri spanierli, oscilind
intre o grandoare dcnquijolesca qi crude egoisme qi orgolii.

Dar. r.lincolo de meritele si neajunsurile semnalate, ne manifestS.rn saiis-
fac{ia c5., intr-un interval relatir. scur:t, cultttra noastrd a clpdtat o a treia
istorie liberari scrisd de criLici, deci de intelectuali care au un coiltact suslinut
si conbinuu cu operele scriitorilor,si cu problematica 1or, ilrtreprinderea por-
nind din insdqi indeietnicirea 1or profesional5, ceea ce nu a losb cazul atilor
is{,orii literare scrise de autori r.enind cle la preocupdri diferite de cea esen!,iai
criticd. NiciodatX cauza art.isticS. a scriitoriior n-a fost mai serviLa clecit in

ultimele trei istorii literare, aici mentionate, tocmai din pricin[ ci aritorii lor
sunt, critici de meserie, iar nu filologi, istorici, psihologi sau antropoiogi,

pentru care literatura inseamn[ ceva ocazionai. Critica a fost astfel repusd
in tlreptur,iie ei asrrpra istoi'iei li berare, iar litertrtura qi-a recunnscut plopria
ei liinta. alia.

UN CAZ. PILDUI'I'OR ilSUPlt-\ RI]LATIILOR IIINTIIE
CO}fPAR,\TIS}ILiL LITER-{R $I JLTDECATILE ESTETICE
Doui observalii ficule cu plileiul iecturii d-lui ,\i. Ciordnescu, 7'eatrwl
Rontinesc tn Yersuri;i l:+,aarele 1al 1 stiruiesc qi acurn in mintea noastri,

dupa luni de la aceastd lecturd. ,\utorul qi-a propus s5. stabileasci izvoar:ele rsi
chiar s5. compare producliile origina.le cu marile modele occidentale. in special
cu Shakespeare pi Ilugo, care au inriurib profunci drama noastrd in r.ersuri.
f)ar nu aLit stabilirea izvoarelor si compararea ne-au izbit, chiar dac5, de data

304

90t

as-nputsolo.l) ncsaurr-ug rn1 ecrlaod ulp oInOls'aEprporJ,B\ -rS naclssaaurpiroor38n[-gp e€1r\rraSseq"orea-d
'eg,r"eq rn[.ELuBrp'crlaod'Eououras€
.sa{Bqs EI rs oln?sep ?uns Er€13 Eli{u€oi.i €r O.I€?unlo,\ rarliod 'nopsEJf rnI]4-
a.iilolruruop Drp't A
* un*pg ul ntss lrlluesf,aly n1 p1odsa61 ui rB csosp5 as
irlrur€J
rieralace rrJqtuau sr?ur nes ourraroq r{ rur-uop ar}ui orr:}rlod a1oidn.1 '€rrl?orll
"V 'A 16 rrpliesoollr a.iec e;1uud 'r.ro1ne 1i1nru ei eliese8 os crloi.r?€d rnlnlLrour
-r?uos BaJell€xo:uorJalue rr5lnlerue.rp €l rS rrrisp,S al aJBr oc{ aluerualo o}lnrti
aaJuel\pnpcos-al unurtrDol3l.'l1ryrr-1,-Ipn'rnJceslrea,q,sop'dglr.ronp.rJFnslrr?psur?rsro,rJrlIJu,Brei']seoaJs3nc'rlsriu€.r-.sroasrq€oc
tou nJ

a.rdsap

'eg,Leq n,IpuB-{aly rnl € r.rnsrar ur aLuurp ra{rq€c.rEruor [B crJlcads Inz€c ul
'acr'lsrlrB alalap

E--osruFor]nn,r€qeso;nra1.[rElnuruJeodasrJ{'onE11Ieo.',rrroarrEupra?rnlsueleoruo?ouErn'irripg€u.rBoetrrr:ls'nrI?lBr"TO.rBer'eB'paliuAle1Bl.rrOlelnurrnur81i.urrceolr{uer1l"orperzroiees8eoluuuorB.rcoFrEuc?e€suBJraauruu1

rrr\ r1tsJo a,ret Jtsp'1e1rn r,ue-r adeo.rt{e rcili aJBr ed niie ep r* nueauriurlog ri
ncsaurlri? lerr{cor1l '1-r '1 'r.rpu€soaly ap 'o.Bn11 ri a.reedsa4eqs ap '€lr,t€O nrl rro
-rraJu€ {ro?ne e1i1te ep g}llp8a.rd Luapa^ o puir 'pplld ap 'ppoA'n.)'tvll ec rrnsroA

uI our€Jp raun €a]ElrJrun irl ruopaJr r€ur ps arnqoJ? nq1 'eleuoridacxe r.re.rcn1

raun er{r.rede oJrur, au ES ap€c as nu 'eie a}so EcpurrJ 'ri uasope else rS eSy

.AJ€ OI,I

-aluts alo? ap a1i1e8o;t{ uleF nes eleuorirpur-.rJ }uns dlen},)B apriea,rc ,rere1i1
rrJr.roilsr n,rluad i5',.Ja€ u1 luns" rapr aqnLu piutt'1S n.rluad unc eA1,"14iei.ro1ac

airrq?ac.rac ap nr1* nu rJolelua,\ur rron puil Jerr{c '1iurn1 a1e r{epd o?rraJrp u,r
rur8rnocloercoolssoaqarscdEpararcld'xr-arnsIOunJd]sspy.r'errieor1rnratu]urlisl
'11iue,tur rol,r?€ B Fu€llnrurs eiii.rede
.roylirpuoo BaJEzrl€n?te ?"r?op purrJau
o"r1u1 coI nnur?uo? un Ec 'aunlice,ralur Ec In]ol pp^ a.rec '.rop8o1orros ale €a{
-acp nc eJBl{Lurs uznlcLroJ e1 adeo.rde aFunle B?rJo}sr e;ruriul ap IoJlsE O

'1a pdnp rS elureu,r ruaruru ad eo,re J€-{r urnl

rB ec uzrluue ue-l pcep 'rilepec ap 1€[ozr ecapnl rue-l pcep 'apa.rc tue ?lllap
U- paauuItBuJrls{nadlapreouurr alrrBur nc i6 rugruo.r nc penig8al u"i lecaprLf
rn1 rr6elurBu"r e.ro1p B ar€?io^zap o B- l
!.1nru ocnp€ Ia urnr
r* riuapece"rd

'oJBurJn o ec plBJ€ as nolr 8.rn1erue.rp aJ€carJ runc 'r,rnpu1,r erluud 'liurls
'alunuglue urld r€tunu nu rS ,ulcn.tlsur ap
urarlxa also ncsaueroll i-p ap IESBJ? Incrrolsr 'cruacs eundsuull o1 u n"rlueti
oor.ro?s{ o}calqns rS arual ?Bni ne r*n1o1 e;rec 'rie11n 1da"rp ed rze}se '1}6oporu
rrro?n€ Iiof ep lBlrn € aurc nrluad 'eeripdep o pullr-rgr naroru rep 'a,rrse.r,S
'-B'onn.lrsuderlleuuuporncoert3arlpinaloJuplgunuBurox.aerll*vrea.rrrinre;'lr-'.aprscerorrJe"rprniJn8rlron.l.-lr.rIan€zuu€rec.nraEupS"ur ro'"leqrdu€solasrpsrau'raudrrruu.nrrougeer{-ea:aEu.ArceO?EcElloeaJaalJsrJooJsu,tsr
'z BrlrroJ ep lnur{ Jeluoi.ur un pu,rului€J 'p1.re n;r1uad ,\r]€crJiuruos crluru eunds nu
plnur{uoc iode ri.rop"re;rcn1 €uB crlrrc rl}u"r rELu a.ieduroc Fs arnqari
'lejtly',ro1 11 e n:r1uad telererkuoo €Jn}€Ja?rT 'ra?J€ Jo?Eunpp znqe
un orn?rls
'p?tre,,.ala;
ee-u.lreoeocdrd-uoncpucBl.laiaelpspa€traeucrerie;urcr{ur;.rrrrue1rr*u'earcsar1p'a1o1nlssaaeudple1eoc1peeldp1en'aal u;arrp}{uoFapuaor??soaaItuEeoro{pe'r,FirpresgduJu,roo:ercra}o'auLuUfrsninElurSS1,dsrrurod:}r
a-€-u-'rlF1utornIrdl.lo€rBuelauedlE.leeroerJ€lBcolrupuprree?o€'rlcleec{pr-rlBBiinpeaIu,;rcreiEursd'Inlppue,or"lr,rrrruqop€lenadrrcaucoriuogcrp"?lrranuuc?uurprusrol.raaurS;dsrIocr'elprrcluic.FI.arlrnnruspru1udnIpJsaf'8reuor€a€ruu11eron1€oldnaJnuus'c.eurag'JuJllrunBriniaoce-1dptru8ouJaR-aE;o'uerucrr1rrpun€aoure-lllauu,'er€rp.naeaaa13saAJaer.EEiq;raarlacnSydJulror€{aIluralauSi.Eulr.r{reJ?a1nud"Buru€ErrepuHI;eroe.1arlcarreIpqinlrrd.'qqiecleece1soIaaslnrsruep*rl