ple. O crisLalizare a eternului, gdsim in aceste opere pe care le analizdm. Este
o cali[ate aproape generald a artei noi romAnegti aceastir grijn de vesnicie,
aceastir adincire, aceastI stiiizare supraindir-itluali, citeoclat[ abstrac.'5, aite-
ciati nu prea clepSrtatX de aspectul obignuit, dar inioideauna sirnbolici.
lle la Bunescu la Sabin Popp qi cle la Olga Greceanu pina la Ion Theo-
tlolescu-Sion. alta romAneascI nu se poaLe tiecit regirsi in toli..\celasi suflet,,
acelea;i rlorin{e interioare, aceleagi ciiutdri. $i iarngi. aceleaqi rdsfringeri,
clet,ermindli-lrrornentaner poate. dtrr deterurinirri-rupte din fondul oonlun, pe
care artiqtii aLreqtia il au cu totii, unii ir-r subcouslientul lol nrettrfizic, cei nai
rnui,Li, insir. intr-o fclrntl trezita, conqtientd, actualizat[.
Salonul numtird insi o sut,[ paLruzeci qi qase de erpozan[i. N-am vorbit
niniic despre unii arii;li cale inseamnri fotrrte lntilt in plastica romdneascS..
Ant cduLat sii reunim in aceastti cronicd cloar pe r:ei apropiali de fonclul conlun
al sensibilit[{ii altistice roniAnesti. Estetica, insd. r-r'ea s[ qtie si de ceilalIi
care rdmin pentru altl datd.
SCULPTUR.T RO}'[ANA
(Cu occt:ict etpo;i;lei )Iedrect | )
Pentru lara noastr5, in care preceptele er-angheliei opreau facerea clii-
pului cioplit, aparitia citori'a sculptori de seamI a fost o inll!are mai male
qi rnai neasteptatir decit cea a hd Alcimedon, copii inving5.tor in luptele olim-
pice, aie c.drui puteri deodat[ s-au m[surat cu cele incercate ani de zile in
probele zciesti de la Olimp
in scurt timp, lara noastrS. a -qtrins un nunrS.r insemnat cle sculplori.
care pot intelegle glasul pietrei qi sunetul metalului. O inleieqere uniLard a
venit neagteptatd. Dualismr"rl estetic l-a cunt'scut si arta noaslrd. Firr[ si
vi'ea. fdrti sti gtie. poale, de marile probieme. flra s[ adinceasc[ raporturile
intre firea p[minLului nostru si expresivitatea curenLti. ;\bsolultrl il sinrtinr
sar-r printr-o liniste nemdrginilI sau printr-o miqr,r61r(] vajnicS. intre static gi
dittarnic ni se sli'ing toate elorlririle arlisbice. Arta orieritala iuheqte tilina;i
.ce aratti doal in ea, spre cleosebire de tulburata arl5. occidental[. care
adesea se rniqc.ti, fiincl rnai mult o frinrintale in gind qi faptir. '1rai
Iigiptui faraonic cu monumenle qi fresce minunat tle iinistite a inflri-
cnlat Glecit'r. Plat,c-rn adesea r:irLa sa afle tainele ezolerice de la preotii egip-
teni. \'r'enrea noa.st,r'i citre nu are un stiI care s-o tlelineascir" recurge tlin nou
la invdt,irnintele neuitate ale clasir:ismrilui.'l'ot ecleiti-qrnrrl secolultri trc:r:rrt
ne-a inrlulerat, ca orice experieniS nlruiti. irtentiile niari au avut reaii-
zdli rriici. llste curioas[ rlin acest punct de lec]t,re facu]tatea exr:epLionali a
arti;tilor nostri rle a asimila numai cc-i briri. L:n lel rle rezerr'[ i-a !intt tleparte
de incerciiri. Poate ternperamentLrl curnlrirnit si putin a\-entLu'os al lor i-a
p[zit -ta nu cuute treceri nali. clle sii-i tlesprirfeascii pentm toltieauna si
de firea iropomliii Ei cle explelia arLei niari. Cinci rmme in rilt,imrrl Lirnp au
r.orbit, hottirit,ol irr sculpl,ura noastri:
lon Jalea si Coi'neliu lledlea. l). PaciLrrea, Fl'. Storck, Oscar Ila,n,
I)intre acerytia. t,rei au inr,{t,at, mai mult indilecl,, rneqte,sugul. Nu consi-
derin inr.it,iturii decib al[turarea qi integrarea intr-o miscare puternic[.
intr-un mediu crealor) Scoalele. jutlecatt dupd acest criteriu, capdtd minimI
356
L9t
rBru o!,Bod +{c Fpul?ui as PS ulrd'}€11 'p.in8urs p1c-sneurg'e,rs8-ppspd-en.pr1elnrduoRuSeB3rT 'inl
ie ed a.re 1-rS 1sr1;re aretarJ rc'uorue.t.t ore relu lelli
';raqr1 ur{nd IBLu nu rin1o1 rB lnuria"r 1eu-r 'liupdtunc
rin1o1 rile;rnsg'.irou IEtu tea1e1 uo1 also.rolcllncs ep IaJ 1l€ 16.roidlncs 11y
.alrua^aurq ?uls ala plrB Brls€ou BrFu"Il nrluod 'a1a{uar.radxe
rue"re;a.rcl a1 eleld.royrfe1rur1 'areDracul ol] slnc uI otrSo'a1a{ur,tr;rd e1eol uICl
'srnc uI aJSo o.rec piuor.radxe arBlu o Putu€asu.r .io1d1nrs Inlsac€ El'r\t
'a;rar{ue;ragp ap a.ralnd rS aru1F.rp1 ?icap B,!etllB Rurueos
-,uu*l Hnu.O0c.e€riarloucez(nlqanlcco";eocgifoa5dorJiuaeLllulaeiaq+€audrqruilllenB€r{'EruJeu^IoBplo'luruE}lernrcaBdss elnqar} nlr
u,r 'rct"roslq
e"-e'terepaiucutrlisipiaolfeldrcpiru',,"I',i,i'ni1r{iplrcs'{1(luupl,euorcr.lcrsrselo1er;3lranri{sleeeIon.lqiruJunoes)rteJp'n;etraul,actlanaEurrrGtgsrrS"ua..rn1s;nncleaa1nre.}iraue;dracqnIspeEueuJiIIouEtca€espIulu€llEesno-rNslp}ni i'BE'€crSxlarpo€.(sireun'ua.crln1liroeleus1uualris1rtr;eeir_o"adrJu:ndrselnoe1sd9pir€ueUporuB1lrpaH;'rttlarnu'0;cannrs5lt'up"Bo
Ec oulq reur es nu .ra8ur.r.ror\\ Inl er{rur;ep pulclclN{
:runce e1ia,lr.r1od
'uBH Inl-p
raUB E arseldxe Bnop € o BJa IIicIloC 'auIS ed elrn o-s licul 'e_z11ce;1sqe es
e-rog 'p1epoe113 'leinleue.rdns- nBS le;rn1uu 'crulelnd u,r.oc edn;1ul I3 R?lf
-,rt-r1oi ciue'5ro Jra e,urog 'alelrqcrlu€ ap ociupar^ r{glrleporu eas93 9cr1se1d
raofpi.rtntlrcnnal1oRFJuld'a1ll?EEs{al-P;prueBBI ItaJlpsB;u'n1ur-{r_elBndocspoPoJp?p Incluolc0;, 'cluolcaltqJe
eelulllenzr-r. rS
drqc ui e1'eltt8at Erncnq es e.rnldlncg
InuE osasnpB ac €aac op
a,Iado sndxa B
'uelodtltoluoc
lnqBis n.rluad
ilii,ll ii'i*-,"uil'il1H;*_,il;SJ#"-"l1i'Seoe1la1d1.perlngp"dc,"*ersntp'o"asBrrr-,ersn.l1uFnceuls{aayuucane'nac1rl'es{;ducrerluceqau,rlnno.picduT1Pnrb}uuaBs'aeSrcaurraladcJxluleSI zIrESnuecIsarpSsur,lrorccspnPlluc'raz^u1er1lidnodelul
-eap-e'dip{s"ls1uaJtusnitr1plaadcenppsl.1crTcna€p€d'.|rpprlieepsoBrldeclcoe,orBSrupur'a1uat'or'p.ni1r.n1r1"€errepei3c;enc;reo'1slgn"edre.ccpen'iprtdu..uresope'ld;reirnu4ea1lo8oneu.uErdtsdrsriuposIeu€ra6r?erusorarIaalJan.lt.o.oltaraduJlpi8pneIr;1E6r?rucperEl...ui,r'uuedreroP_Is{a'srudd'Jodaelalrpp.s8oprBYerrlce8E,ip."u-'ecsesrleu.uernoepa"rrdcsup_'oaeI.IIFrenrJrnda}IlB€ue'lcpnpJeceRdo1r"aI^erilcaoueO1Idpu.qlro]Bpu'Fd>BErzesul^cBp"oRrraqo€lcRlpclt-os?sl€pa?€"'rlrrnas1nCI-aupa€l
elnur{ o ep p1u"rn.i ptnlctd 11nru'rerrr 1ep e o"rec rnlnul}uezlq e- e'rezrlenlurds
pltqei**pe 'tit"g EI ap e Ttuopnry alsa urnca.rd 'pcrlecse rS p1r16ru11 p:rn1d1ncs
}Erncar?s op F}Is^oIJ ps e'ie;e.rdns ec
oli{"f'"il 'p8iri1""i"'as"ps iS eutrunl
n-orgipr,atuara1lr1"lrnperluiueslcrurSoa1r'psaue{ur;dreutnunlJriupreup"aro-peB1aradcreiuoco1sJ;r1pnsul IroinnloB1uJool1ror1J;rnnn1lncndd-auecaup-lurI';n',tptdJI€lPneBccat:IrJoq1IluuBp1Lo'reBigoeas.rupntrnrSucllese'41la4ra1us;dnaess
p€ronil-''plelr{4rcz^,ocinr"psIoa1rqBetCo"cucrIganpe3Ieoadercul,lllil.u*n-llrzpc'.nr1l:'se€r.l6Bupioapaf-ed3ns.se;.ucaeutiR1an's1.arE.S8r1er.une1i,i'renstdrscusIpopouun,Ig'Epproerrdcapas[cee+cl,tonlo1etuc.uepJ6droJrBl''l?,p11gS?cefu*iraI1p;'rolf;a{epunrJ.ruir*ce^rluf}nsreBaBql1eneu.raron€;.'lrrfpBnucd,lp-peBit-1e,BcIlnSptl"e.lunraiaege-Euro'rhsJ1iope.Eua'Tr'r'uecaIie,Brndnru;llBrp,6'zru}*dlco€olunsPn1cugn'crpuN11upuIi3pIrPlp;n1eou'd^rcTc'enrlPno€nst.€,IprcprBB{In3Su'es..iopuotelBnelJcDs;nOlIrlonascsceu;;uelecodtgosdu;_epxrsn'u'apul11uuBoeorsBo;1naIcuio1DSs1['itt1r'BnuunoIipn]1dr'arsr1p'odrqe1lJptJiauuic,rSn1{n]unnOBsnol1Bn;Posrllelu'€Sprrellepaoo€lpr-uoclpd6rrledorRaaruuiespppp)J1r
mult. Aceeaqi tendin!,d cdtre monumental ca gi la d. Han. La d. Jalea este"
ins5., mai putin mister. cu toate cd taina materiei nu o uitd niciodatd. Chiar
in lucrarea de la Bellu 6, unde ceva bizantin pluteste peste grupurile tihniLe
gi dispuse in raporturi perfecte unele fat5. de celelalte, cl. Jalea rS.minc un
temperament iimpede. F[r[ s[ vrem ne amintim de vorbeie lui Paul \-al6rv.
care spunea, analizind metoda lui Da \rinci: .,Ce este mai seducd.tor decit.
un zeu care respinge misterul, care nu-qi bizue puterea pe tulburarea simtu-
rilor noastre) care nu-si manifestS. prestigiul cdtre ceea ce-i nai obscur.
mai tandru, mai sinistru'in noi insine: care ne forteazd de a conveni sinu
de a ne supune : al cdrui miracol este fdcut, sd se lumineze ; iar profunzirnea-i
o perspectivd bine dedusS.?".
D. Jalea s-a apropiat de sim{,ul acestui pimint. qi mai n-ruit. Orientarea.
fireascd aqa cum ii este datd fiecdruia qi cit ii este datd .qd-l conduci. Monu-
mentalul fie pomenit de voia sim!,urilor lui...
in rindul acestor sculptori valororyi a intrat qi d. Corneliu X,[eclrea, dato-
ritd ultimei d-sale erpozi!,ii care s-a deschis abia cle citeva zile, la AteneuL
ilomAn. O muncd neobi,snuitd qi cantitativ d. ]fedrea expune patrureci
;zii!,ciiilnecqi idpeorstrceutleplbeuraiu- ;i calitativ -- c[ci
lor, basoreliefurile, reliefurile,compo-
fiecare calitd,t,ile incoroneazd fruntea pe care inci.
perii albi nu au apdrut.
Trupul omenesc apare in cele mai multe din c-iperele iui Nferhea. In toate
am putea spune cd gdsim inteligen*ea cdlnii. Sculptorul aratd splendoarea
corpului de fen-reie sau bdrbat, plindtatea formelor omenesti. perfecta lor
alcS.tuire. Simte -unepiocaoteloannueiastaiut cit simtea d. Han, de pildd, constructitr
unui git, asemeni unor muschi spiralali
d. Jalea frumusetea
pcalinceai laliinAiirlcoargcttal,ruei1Iimsdiutea-zSd.acraqrni eda. ,Mdeedcreoarastiivmutieaicnesfle.olruflodr-msaelei,ntrreulineiftuel
in grupuri, gralia demnd de arabescurile imateriale. Cu totul de principiul
lui \liehelangelo care spunea c5.,.pictura esLe cu atit mai frumoasd r.rr r.it
se apropie de sculpturd, pe cind sculptura este cu atit mai rea cu cib este
mcaarieanpuroaspeeindteinpdiecatuirnd",sp-alniuic,iocdaarteH.nnuucndeu-atapllddrcguitmfeor;mi apsuttriinn.lqdd,dgehemr:outiitrde..
Cindva credeam cd d. Xriedrea este un sculptor pictural. Ne mird plindtatea,
formei. care, totusi, era strinsd pe-o suprafald qi care nu era r-dzut5. in spa-
.tiu. D. Medrea, ins5.. iubeste foarte mult reliefurile, sau basoreliefurile, cum
se spune mJeaai ncuGreounjto. nG8in,gadrqliisat qi sensibilitatea acestor reliefuri ne duce cu
gindul la aristocrat gi atit de iiniqtit, incit rru auzea
crim geamurile casei lui se cldtinau de bubuiturile luptelor de afard. Fine!,ea
qi delicatelea unui bra!,, rnoliciunea unui picior de copil, armonia unei imbr5.-
idtniqatdimfroi irntmautdepaositqmfii ogreaindlegadtseqiicagirtuae!on,idooaarstdodbn-iiecciqtdieencipceiicttdrueerbdus,cie-uslpcctuamrrEea,ni-umpcuoaalrtteeepninouloantttdeaetseat.urinDcaea
aceea reliefurile d-lui Nledrea sunt minunate legende armonios redate, decora-
tivul dictind fdrd s[ r.rea si gingdgia planincl deasupra tuturor. Dar nu numai
gingdqie purd poate ar5.ta basorelieful, ci qi vitejie care rnai bine poate place
in forme puJ,in pronuntate decit in rrolumuri pline qi amestecate. Precum
fresca, adesea, se acordd mai fericit cu anumite subiecte relisioase sau vite-
jDerqatgi od;eocmit ocretnadlalztdlmpbicrtttuler5.p, e-nttroutuanstrfeelliemfadiencimlt epreitntpruoaote fi un subiect
sculptur5. Ile ca
la
hasorelief, d. X{edrea trece apoi la fel mai mult in
suprafald decit in volum. Ghiocelnl un ne de sculpturS. I_ncaraeltee lucrdri insd,
apare astfel.
10
forma este cistigatd de-a binelea, r-oiumul predomnegte, dimensiunile sr.lnt
358
69t
Bonr-1ure1alrri.pdurronu1gl'iu.rnlagu-€l€eao3uzJi,ranrnuJtaEoII:uSIeIEnluJISq€eilInluiupEprJluunoenlsupe'oeIe{'sqpo1rlornou{laEleru1qon";cnIrusFsnlul}uu"Puroi}nc'.arieOalaBrIlsaaep'IJroauoi€JllDelOloulIuldclTaer'nIuuJl'ntFlnl'€nu.riO"aniroasplstIJluoudilonuurJo"ilIIse€onulJlBuoIacnil0JIlJn'lOrlsrl(oJ}eturJl€a1,rSII.J'TUIoorIl.i:ctjuaaJ"l:lul€ql:llios1l:i:u'1lr]l
-.^'rri'u1 'gu1clg1i rerr ea ui ac urp nrpdts Eo.tEolnc r-rlzrlJ t€rrr Iu€ iurincl
o'ejErlsior-ru,rqruot,ur,Jpili"ur,'polt"urlurE_aerrlde1inree-uuarupJeuliearlrrula-r-rrr.ao€snolnelanJiJpt ;''"rru]auIunitsau"rltu€t(forYIusnjl;lJIn^no,z-lqBslnlanapJupd'ruoOaulIslBrlsluLo'IioInIicUellBurrlsiuanOpil^.cr9FtallurlurlEtJ;1tOal0n1silduueI-1'paIp1'a'rlrrcl1eiusuqa[]ru.Slrsrdr-olrdrals]
;,.pri,.,uirou,"urrr.S,r1,1n.lgre11ua11,ruuutpi1etuB.rtInII1E-daL1SLnTBJ.:p9i Ja1J'nIua1O:llenldnusJelBuouaunrnueurpultuutnlalnEplauoussrtololosdpuel3r1clde{nael 1te.!ilronulr.uroor}.u1Eeuripanrsllrsozpjo,rdrassrqj
'rolcrd rJ B ItunlE-od esndacu"r 'a1t,l
-nlit(laiurpua] no .roluuasap iodR ri '1n're B-01 nu uBuloJ lSIJnlErIrEJ ltn t )Irl
ar€c'ad 'aJrEoioqrsd Iitflpe nt AISITuI roleuasop 'pu1.r od pulr ']suJ e e.rpl ''rcs1
u.,a{oclgirzur'l'e€.roe,llo,}rnaduaClpBausr,rEgru{s[LErnaJTd rolrrnueld ea.re1;nsRU
'IIilnJIJItutc alIJIiIin(I 'a}Ejnar5 ri a1e1g_ul1d ap
'€loo Iin']o] BoSdI'I
'z rnlnJsaJ0?rcl e a.rez
do-urri'l.puir.daiigur,.*gp,Atule1J.S"aoordiJp'JOu,pr'lei-lE1ii'uegJraogJdE'eOurrs1ar1l-.BEi.Jr'a11NlnrBrlsp.lcresur.uJroo6oS1olo'rc^d_urrp"npIclponsBupe1eI1IBu1lSours"IuIrrpllirlBFriIns-SaJ_OrceBJ.icldel,xlrglaaalplsclBa'euud_dIs.nEEe'ae'oErEzr1roOl,dz'InErlrool1O?'uecu'1.lrlsnl1daro.ltrid,q5)
gac-".lsrcrlrjell,gnrOdgqiz,g€;i r.loraats1lscn.illr.r,,:rira'aa".lgirsiefu,or1rulnlptSzrr,cuurp"r1Jc3d.er.,ear-n11asi.parn1pi1i1"aria;noxiu.sareldaRlcrTutlia'.rordancads-rIrqalcrls6.lor-aroJu]c€rEoor'1aidlSd_aeoIolprBEErJrr.nSoIolIlrIlBucFSond'Jrn6apal-enlazeuu1a,leri.dcutlsruu1ail;'rgnIoI;Bsllor?c1Plf)*
iS**fpr^ rB rr.rnleu Inrp€c iryasela]u"r arcruie-L nrlu"I aSBr€^ol 'BqlE ecu11s_ri
plri.rliiart ede' a.r1ui brruoler.rdurl pcnpe ps rS eseorcudBt 'otolBqlgs 'a1e1n5o,.r
la,r ,aseo.,r-riloJ Eaiare aa.rlarudr.J' orJloel pauJrl.urdrCnc'dplsubllrl]n(lqrzol d_cEoo.rrdlelJllilnE.rinlq8ultdsu'ncrr€1leJn51rtruq1
alr.rdlnd le.rJdJUr nu-rS n.rluod o,iof,a.ilu1
lii*ts urB 'uolrrd rielp,tape arJ_FS rcru.Ioprr.rau!l (llIluilBt"ree,trg{11ol1 runce -'ptt"t3
np ,b1 ', rnlnlt,tieg a1lilla,urd snpB B-ou .{asI
(ns1 mit:odra adsaq)
Iriororg Igl{n'.'{TgiH.{
rapoi.llrrserrnuur1t{inlr'Jru1.r1B0go11OEdu1*1Jnp!}Ja;S1,'rri".lIrnp,nl81lS,ueoiotusaur,lOrcJn[oozc"al1I'J]ua'el.g.Sti1ourJ'sEr'aeaatIunse.rrp.p9u8ueesg,l.[rI1u1rnrulnuo111"nrur-dpluEnel}PaB€lriJ1eIoJHlslpu,edrIleSpr}lauBupno-1oucl;lrIrprIu-udFpeaoSlppurau.'eI-ar\s'SlaBLoBrustiOrnzPIsJoIrdlPpPdJdu_lInnrrIIo-ipq.tri'aslr'raz.titar.leri.'liletrstatll
.lEluaLUnuoru a.r}!D eiurpuel al6epa,rop €ouaruasB op roIiELlE IItluoulnuol'{
'tzun]0r r$ iirrsY.l .
rrdoD n,J ,o11a1euoq ad al6alurru:* il D,)soo.tq nt .t4trlo,1 'ea"rpai4 InI-p alB al'rll?
l-',ri{rbIr,u",o"'1rrsin1-lnre,Jtrosiro,lor.orpultoiipfanl{igTlr,e-I"dnt*I'-tc'pB"rJ'InBapu6l1pnanJ:lrla}pB7o_1dPl'n.}'l-lce?lur,apolJr{9da:orp}c'ulxltlassrunorBJ.iSd'a'Ic1SallI'qrB1ozrIiIo?I}1os11cIqueensrurupururptlnutscr'
dumnezeiasc[. Trupurile erau pline, grele, deplin asezate in spatiu. Rapor- T
turile dintre cantita!,i erau socotite fara gres. Orientul sdiasluia nu nilinai
prin specificul forrnal, ci rsi prin culolile lui dragi de sr:cole. Rozul si r.erdeie
a\reau ceva diri simbolizarea obrajiJor fenieieqti, adapostili de lurnini cu vtilu-
rile negre. si.sperantei in fatalitatea orincluitri de prrlet. Rlnrineau intip[i.ite
in ochi si ninte figurile acelea cu urnerii obraji|rr ar;centuati, cu gurile r.r-iici
gasisapcmeaacntedsieeuipra-diriaasltbei -,egcrrpui prlearisnbisvreuonirn-ientrneetgarclueu..lo-Urindvisibicaqrtiri:'tisnaatrrrmb-eaotsenctiaez.aliiDreragarapldorlrnolluusrae.ilf,sei rr-on,mdeabi,tri'-:lr"ier--,,a-tr
rtimas de-a. pururi intipdriL, datorit[ ti]inei ce enraira dirr el
culorilors. O barbii. rdsuciLd lEuicfrrrumdeussoeliilsii
ca fibrele lemnului, era singunrl
ce- iesea cu ciiscrelie din cuprinsul culorilor p;iinintii, s.,*bre si acor,dale-n
tihna.quflet'ului oriental. lser izbuti"qe sd impreune forn'ia cu culoar,ea. sculp-
turalui cu llicturalul, pe un plan propriu cle congtiintS. Influen!ele rdnrtises*:ru.
oa-r'ecumJ de cdrutd. Si ele vor rdrr-rine din ce in ce mai uit,aie, cr-i cit prefa-
cerpa so va pptrer.e cu iliri tnar.p ior.la.
Ultinia erpozitie a lui Iser, cea si acum cie;ciijsir in sala. ..lleana" a CirIii
IlomAnesti, a adus alte dovezi de inaltare a artistului.
*
Iser e acum ltictor. A renuntat ia greutatea voiumului. a uitat une,'le
rigiditdti nu mai qtie atit de rnulL, ca-nainte, rle accentuar.ea scurlp-
turai[ a formale, Acurr-r cuioarea e totul.,Si e firesc sd fie astlel, de r-rei*e
materiei.
ce pictura'nainle
de toale inseamnd culoare. Tehnica e acum i:utin sin!ita-
Ilupi noi, materia e chiar prea discret silllntratd. Culoalea a ciilamizat trjtui.
l)e aceea a micsorat greut,al,ile voiumeior si a schintJ-'al .*tat,icul c.le ociinicara.
A,-uni r-rilurrea inriaz--ir {otui. l'l,rnui'ilc sirri irrsulletile rJt tul,,i1rp. nrr tle lir.ii.
Simpiificarea forrnald e dusd pini la nimicirea foirneior impozante dinainle.
Xlzibiltloriauruicicnuleinqntatraes]euf'otluramrcfotoiassicti elcdus(lnoaart.rse4c4lu-)alpapt,u'dprrliadi.snIiust,rei1rieiv'pnroeuaatmep,iaccituuardudrearpd*itind.co,uiamrr.eipn,itcc.tiuinsrdinc.ot]mldcpbiroai--r
e_nunlaLe. f'otul e aci-rm rnai dinamic, rnai fluidic. Aibastruri de frescd, all1uli
de oucnir.iri oo; mvuiulu.i,ribmoiangaicv.sVauietdaete-ual r.erde
culor,ii curgdlol' ca fierea, ce cuprinde pina
qi preocupti acum pe arLisiul iseri.
pictuIlrsiiteluuinIstaebrl.oPu aintrrai cteuai'csotiiaeicreposztiatiue,inlntr-coarecagmdseimri strinse caracteristicile
Nu mai au atitucinile nrlndre de-odinioard. Accentul
trupeascd, ci pe armonia coloristicS. Si se int,ilnesc irr cu peretii gri-alburiu.
ra-rcne^sot tiacbaldoeu-[tereimciurelolirai:
albastru, roz si verde. Din radierea lor simtim lot farmecul oriental 5. Credenr
cd o picturd nu poate rivni la mai rnult.;\spcctul tie la Curtea de Arges este
de asemenea o enuntare rapidd de pe un singur. plan, in care sunt strinsL zeci
de fornie omenesti, ce risfund prin culori rlii ,i i,'r!ni*se inrre ere.
ori.enPtaeliesa. jaelue franceze. pe care noi le pretuim cer-a mai pulin decit aspettele
aceleasi caracteristici. Fnrma este subinLeieasa in ele. Criloarea
pqcnaierarlidsat racgttij.ecinrrdcinzioleee;a-laznnmuor,airnsilnitllernleisisclaauuprrldi,cvrhreqnilipiiqam.t-liteqEilietcdlaiuLtdnocrortolu,rarlie,pcseicciau(trou1or.ri6.isia,r?i,cg,alnuocgrle.ai!m,'.ndAirct.a[i.t-mt\csrd,iria6ss;ptgre,i[r.cpiIelsitec.are
nu se
de co
uneie
t(e.ocdealslciseacrcssti,-sac.ecdlle.o)d.rAasbmticnpusoetm,otseuunlritdciuunnliozanriutie.m,Deiensor[p,irdodilirtniev. dDceucuccleoelrleilNoaurlers-itliiu,mili".plldcedtoncairli]ea,I'cfasettiiblsbusane-
360
r98
-oqou rS F)sorJ a[] olr,rglu !]Bpoe]lc l-ru lnr]suqlu lS Inqt\.'g8ualoiul as ntr fs
ealnd,re-u r,rm rS 3e1eiu1 as alaulroC'aldllu Ir;l alaull es-npur]e.r;uJ laurla?(rl
csaqLUlz ou,rolnr',roqrun,rtl o lnlo.L'ur1e8uei1 lrl ap olJdrqns ril Blsr?ocB I:)l€p
ap'e1es elazrricl urp JSouBuro.r'ituts llnu !uBtu',['a]p]IJ€J o ]uns nu o,reoJru,:.il
JulpE oirurl)nlll\,"€Jnplp,l ri uria.rcsrp ri el'gzeaqoa.radru"r as rldunrJrorr rs
Buqr.L'BlEp o-Jlutp r3zeadu.r; al nll n.rlsor.I nIInuBJpl eir-r.r.6i1a1ur r,rru tun.)a.rd
'rrlco rrl .res ri-n1 'altslE.rB. lua[oI-\ tlru tS aJEllturl luns rIu olalesro4 'rrr,-,.rls
ap F1\rurluiau oJrlsEupur ap ruuJ,ret{ 'p.rei op r,rrnptln 'a.triutrs 'uJSEaup uiLr,r
BJoJSor.ulu i;l 'urincl EO,ir[ El,rodurr.IolotuJn BurJll EIaJ Beao 'r13ougtuo,r o]larqns
rBrunu nu rls B.llJiid u,r lrsgE UIV'JSctig[IoJ Inln]aljlts iB lue]uoza,rcla"i n.rlsnil
un nr,sd.rlrlurll uegal( I-p rll lnzp-r urB tsrirtEoplolul 'tulnlolotd 1e lr.rrds rrr1n"!
-o"r1u1 trl6esoloJ 'p.lrlsrlrB or la.rptu o-al-) iBls0JIl InlE l.rl,r T 'l€roritul B-s Barr?L)[nc
no rar.Li,roJ paJrurr']nJEJ E-s arBur r,-d;) ea,rr.da.r1u1 '1a3-}s1,-'azafuel0cl o-s ?J€3
ap (inp rnrrn p rrl€urruop cru,relnd purJor olsad ea.rou;elie'alrsa;il\o n{^
r'asrn;Elooilnrri ala,r.tsrp,iLllnurrLrr.n? tsa.rellr!.) 'rt.lolltll Bii.rEZIIrqrsu.)s ls0,l e-r ar'iec{nro
r:1udrcur;.1 'd,iuolrc a,r1r:.r 1uqc{or[]tII E-s ilDS:{ti-i.ll\lCI Nyd1LLS I-O
'4
'..r1(aupnro11 rrj.rgl;" r.,,rrp;IJ uj ltlJp'rrcles lirprrlru aliapirrl8o
I-aJBJ ul pi.rodse 'arfunlrs 1nI tnou u! aJ!.)aIJ ec{ ugztluuu Bs cJrlr) ruor\
'r'irrapa.r.r,.r[ nrn] uIl) alllrl.lolaJ a;uor,rodns 11nur
olaun'a1u;r;.rJpIl tnlJn a1t8aqlr1 apo 1r:|1pu1 nl t.to1.rtd IaJl Iat'rrri: rilrpac
rug e; urind ruru llrlru stttlxe I plsa.)u Inut? alurr'ue11 I-p.rp lrJlr.lu ui
'pu!,t Intrr
-r.rrI u1 ;rueas auri,lo.t l:r,)sp.JUtruo.t r).rrldls,r ti t,rt,rolsr ilJtJ al)'ortrru ttl,tt ap
.mJoJ lrn JlsJ rt,rlttI ,ro1a.r Irlttolei:-'a-\Ilotu.rlsJ.)ll n,rlua(I tliu.rolnul][n E
l^rsuoJolu,\ rnur Eail Il,) Flrr.)soullilo,l rulultuil lsol u 'r 3,t11 u7 ap DaraJrDotlt!'lt?nrlo
uolEs inlliJJ,r] rl ap ElE.)]rg u,rlsou 1P.ro1,rrd.lJurrr nlLlr la'l lrla.rp Ji)aJJ oluirs\
rlsrJurl,rd I-p "ala (uJurCI'lEuorjde:rra o1u1op ri r.re1 rluerulr,redurol u.rqtd rS
lrsE(S uu-s.rrp'puna.rdtrl puldxa !s ruaruuo n.ritrrl sr1;ju1 nlr-S l^r,rulrun rlJrl
-ir:lsa o lllepoyol rA pi,ror o plrrrza;da,r rSo.rolur, rrrVulo,r r1ir1;u nilr:d;o1lrr pd
-nJ{)'lrJr}srl,lu a,rti11:u1 pur.rop ri alt:5ar1lu1 IruJJnl.r i)sJi)unur'uE ap uu'rr,r1Ed
r,lJ'!,lpnul nus arlir.\ur ap ri nu'luall?l ap rs pjurlrs ap yuryd !u,r!,r o rri)
tzrl\0.L '-{ 'oJ\"ui:^ 'd 'N\.Il 'o 'il3s:I}lilI\ICI -\\'.{:{.t.s
,,OHJ.\'c[ tI0'lS] -i:1,\O' I\-S"
arBr EI Ei'rudla'onrJrrurrrroJupun"urluuosircElrSuolNio-'\loBupIdaulBrqi n.rnrnq au '.rasJ rzBlsll sunfB r?
lnullrH'O,rele;a,rd
reriel",5a-r. ri
oJBilPul Rnrrrluoo rri olsa,rasl'orrru ou !s rnqdrl u-! llrt'€itsrour erjrzoclruc;r
€orBur iulpJ B?derpi{,r Bo}nd rE-s Rc nEs n.rqrlrqca ep IOJ}IB un e1 ri aonp eojnri
.rB-s FJ 'a8unie 1od 11 rurind a.rel ad '1pdel un also urn)ts sunfB p-apun .re0
'€c.rn o.rloour arB rBur rru Bc ia 1ri.r1;s n€-s JosJ rn1 rar{n1o,ra a1aial pc ersa"rdrur
uia,!€-N 'BJSBaueruoJ aEpJn1Jecierd,tuu"rrpe-ritssu'er1neu1rnJrnrlE'aLr1i e€olds'uronslBa;o'..rtraisuI npurl6cri!s-\ureiJlOi)
'allr{ca1 ?Intu
purua^ap
-€la( J€rqc rS urcse4 'zsaug 'assrleJ,q 'ure.rag Bc rrrolcarrp arunu rurlulrue Rs
rire de cer aparent inerpresiv. Dolce far niente, Piaya din i'Iangalia, Mama
;i fiica sunt compozilii izbutite din toate punctele de r.edere. O accentuare
a r.ielii ar strica.'l'ihna tuturor elementelol din ele e o biruintd.
D-l O. ll,\\ erpune rnai pulin. Bust.ul lui Eminescu, r'iclicat la Putna.
nu este. insd. o operd inferioard celorlalte. -{m publicat de nenumdrate ori
pdlerile d-lui llari despre scuipturd si am vA:rut de acolo crezul artistil al.
tl-sale. -\rhiteoLonicul este, dupa d-sa. o condilie a monulnentalului. liminescu
are gitul ccaeovacodlionanSi.finiaxrucl aepguipl t,sei,ainn. special, fruntea, nu stiu ce au, dar irri
anirrtesc nidreatd operi pe
Autorul lti Dante ,
care, oli de cite ori merg la Teatrul \a{,ional. nu uit s-o privesc, ne-a dat r-rrt
Eminesc,u tinlr', pesimist sau nrai culind tri-qt, clar cie-o tristete senin[. Frrrn-
tea pare c[ e gata-gata s[ ss .sparg[ de-atita gind.
'*
D-l FR-{\CISC $IIt-\'fO a dat, o lucrare. sori cu Intortrcarert de lct tlrg,
acel rnirrnnat Chtl p deldraniL (nr.28). in care cdmaga si brohoada surtt teslrte
tlin aer si lrrmini. Pui,in cafenii. ele dau o atitucline mirea{,5 si impozanta.
al llrdncii. ]Iina ptrs5. lingd cap ii dd o e-rplesie
cl-ripului senin cumva compozilia. T'otul e si rr-rai precisd,
linirste. Seninatatea oclihneste pri-
l'arii si strice
virile rroa.qLre. Liniile gi formele rotunrie si umflate de h,rmind ne culeg qi ne
prinrbla. I)rir-irea noastrd se las5. furat[ si corectat[. Srif]etul nostrtt se inallA
alaturi de-atita maiestate. r,unr in mijlocul unui peisaj cle iarnA. desi nu esti
voios si clulce ca-ntr-un aspect prirndvdratic, te .sinr!i totusi. urnil, tlar qi
demn. Omirtul acela imens i!i dI in gind despre ninicnicia ta, cial te;i bucLrlti
ca faci parte din el, din acest nesfirqit. Spaliul la d-l $irato iti di aceea;i
arlucinclu-te, corectindu-!i buculia qi
senzalie. clucindu-te 9i mdrindu-ti
increderea in via,l{. Poate cindr'racompara!,ia cu elenismul ne-ar putea iumiila
si nrai bine asupra artei grandioase a d-lui Sirato. Celelalte t.ablouli dor-edesc
;i alte feluri cle calitdli. Culoare ;i cdldurd gdsim in ^4bibe, conciziune .qi leusirc
fornrald in Lecturd, inal,t,are romanticd cel pulin ca aspect de suprafa!,[, in
Porlrcl cle lrt Bdnea,lo 2, care nu mai are loc precis qi nici nume anumit.
Naturile rnoarte dovedesc rdsunet intelior, acleren,td qi raport. Compozilia
la d-l Sirato clevine solid[ gi echilibratd, ca la pulini all-ii. Incil o data ne.
mdrtulisim inclederea noastrd nelimitata in arta d-lui Sirato.
*
D-l N. N. 1'ONiTZ'\. r.rdjitor colorist. care scoate melancolie din pripuqi
de cirpe qi insuflri nevinovd.tie de plpug[ copilaqilor delicali si nostalgici, cu
ocirii r-regri si hiinulele gaibene sau verzi, acum ne-a dat gi mai mu-lt.
Contrar d-lui Dimitrescu. d-sa nu a.vea incd prea mult r.olurn. I)rea mult,ti
forrira, fiindca se ocupa mai mult de culoare si de sufletul culorii. Acum, al
sdlr Portrat dt r:opi.l3 ne dovedegte un mare ci;tig fclrmal, ('eea ce inseanrni
enofnr.
Studiile tl-sale aratd o male putere picturaia, un serios eforL de intregire.
,\ctuala expozi{ie este acelaqi joc armonios;i ob-"edal)t) care nu te mai lasir
in pace. otlatti ce l-ai c'onlemplat. Joc armonios de nuanfe aflate print,r-o,
sclipire a unui monrent, de valori nebdnuite si neasteptate. \-aria!,ia coloristi-
cI a d-lui Tonitza este miraculoasd. Asemeni unui stereoscop. aspectele sunt
neasteptate si multiple. Reflexele au suflet. Combina!iile pling sau rid. $i,
362
t9t
'g;lserpur rni BJruqal FD€p lS',ro1adr1c ercrrr;rp8n; ap ri runppd eeldeou op €urea'tl
alsa r-nu Ern.rpc ue.re'i,rnrrn Ba.rBpqRJ rlc Inlts]atu rS e;r1erd puln.rlsrll ri prurual
ri ellrrd lra.np puldFs'ursuog assedurl ulp nFS InJaIIalB u1 .re8nlec un E.),
e1iare.r1 epurt'suu4 Ei €f,rrnru rS g'ier.t ap ruts op rcazrar? ednp'rzplse qulrl
r6ncuu"rg B-sBLuE.l ugruoJ ri,r.r1rur,rd 1$'rliraugruo;r rillseld p nrua8 Inlun.i
-urs ela,rodo urp €ra1[c rS nu.rep'rrop8ulls nes nideur tsa]l]B e5u1,r1s 1nlrtd nu
a,lu;i'rnl olaozniil u,r rJru ri plese.ralur rS pluzruur.rrlrlod ea;d 11nru BS Btlrrur ur
rr'BrurA€uooar€JperJld1l-olnruprSrrSrr.Jrpaozsznonrctu{ar.rJriderau1ll--r.ncryeueaizppRuenlteSoeaop"$te'oce.r161usr;eorooduu'rl.tlpaoul.orInJJo€csJlt}ge'riineucrlp-urear.1ri5.ro1yq-as}1en1creusgtnsceu1veai-tds:
'pnopulur: a.rJu"i rc'p'lezru€run laldruoc ItIu JRp'lleJnluu a r€Lu nlr alec ariez
-rlr^rc ap nrpels rnun puluri.rede rceq 'BI€lnJq 'pleur,rriu.rr 'BJIIBqIFS e.rrulotl
acrro ap 1r1o1od adeo.rde'olulrunJ'lu.rqrlqca alsa BJ nrluod csettgurol'esu1
'e1sa elselu Inursrlrlrrur.ra[ 'alerulue 'allard 'rludol Iuoureo utp acel 'p,tr.rq.
1a-o6BdBSuOr€pa'lllerrolerlur'aqrlrnasurBuaalsor;paEcpzeenouuzrrcuruSBdlugnnct",nrSluouloorodSz;ne'rqpuc'e-rlulrgletrlo'uaqr1;rrr'dp.rcara48losr1enr1lIaISepoeeIl.osmrI"1urauBdu urp rtoe.rr!
op E]€Fdl
inllls
J"ll1 s 1 uI)ut o IP, t c t ts
lus.or cJe€ru'tuI s't'rr.trtnlt1tur'trJdtelcu!llJaElr.iuuul rEnll"urlluloedll r; eleod rSnoup.rgl rnl eciJSIraJcE"iEc'suas
a,IEollnlEJS teut ii alualsrs.rad retu 'eldutts
rBru olrr-oruola 'e"r1erd iA lnuural '116euaip.ro ratieztlr-r.tr ole rJnloqrurs '.ropurieur
rS t{p1rer.r1ca1a rS rnlnloio rA rnln.rar; rS rnlnuoleq aundo
a.rec rg 'arn?Bu u1[].
er'r6'a1n.urculeu"rrg8rl.or1Tgulrrlqcenp'1p;3readiprnoulnaerulenrr?otrlols1"utedoecapIrneuprurr{^cntopdlueIIBlsoIa.ruErclilnnuLr,IuL'Ipe.llrSBei ap rriezrlr,ric roun euri"retlrr
'.IololBuIIuB IB ri rnJnuurol
EI Ezeounulur ?c BOaO
'1e;rdsur nrua8 ecr,ro uc'rlAauaruo alalrLurl rr1 'rerlBaJD eIB1e?uJeBcuInt;rurer'rtpi
pu11ada,r'razarrd3
BraJl B Bnrz u-EJ RzBaa.ro rSnrue;g urlu€lsuo3 aJ ap oJILU ou FS arnqaJ? Ilrr
'rrJnleu alrunulru r3asul rrS.inrruap BJSBInJIsTIoJaJ Bs BurJn utir alaD u,r pu"t8un{'e
IalnnprlsuIranuBu€ror',urorn1llcuel'arr(lenr'lpulrlnouclsTpeJa"'rrnrngulJnl JuoEurlSIo'rl1ualnEcuan,.rErdpSlrnrra.cr.nsrllpeeruud
"rolai"rog B aJl.rorzl o Eurutsasul
gj,uaza.rd 'e1e1r1qrsues pcllln
ln.re8n6alioru'rincue.rgl'ngs
rnlnrue8 Inpor lol olsa'pienlr"rrds ezocse E]€Jp;\opB rrceJ €s e-1nr1$ InlnsI,IBd
rrolpnoiplucrnuloru;ooqlrfluraBu'lcanr1rcu.eur1g€-rrr.iu61rlrSeuoaerour..crraoreFr'€a,lr1alnrne8pp1lulaBgrrcsurllurolBpun,;\1rnzpisosacuprunu1D'q1pnSro.arFO]eeeuBi.rg.eli1ud1unslp-narelrp-nsraSdrpsperrJceitrludslunl unatruiE1g$p-iFeugln.Jrlcri'.lsBtrlci1oapous?tdna$llcpeE-oesIruBB'all€li]Slp;SnrleJpa-o1uorerpluiBornlosrJlrurBsqltJIr;rB,uBi.!lll
nrlunpurp ad epin ednp rerunu BlBln€c olnqaJf isllJ€ llrail alsa nu r$ 1so; e
nu arBJ 'rinrue.rgl urluelsuo3 Inl lalr€ E o.I€uJn ur.rd rS IarauEJ EIaqS
-\gsg(I \i}
-uou'rrlniauuoguur orS"rg3I.Ir'eie1ap.rl.lre1oSdlipotlalrlqsars'o1diapea-1r.1nurnuca?urd€nopJ ?€rluI nE aret ur.rd 'g1u:1
'u nlled rolac InuolBS
'EC STAUB Ur()J
an€uspFleuprlug€llzelqu€naclaBJltdllq'resiau1assrlu1lpncBriuaac8aalleJcatuurcsop8f ec n.rlued '1a nc rur{pe;up
lsace ]o? urp
'r.loa"rel€ nu
T
du(elnaomrgallo,rIeiarelalararLrmidse6t,n, lseD-aiadgpuhoim]ber1ei-vt,iietYrs)a,tli6lcurolvuni-lincoounrtiutcelemaperoftoerratin,s)taeclhean,reiscepcnroesnliubgiieltiitqeatnetet a-s,i datoritd
sustinui
a fostgi
mai preluil de curentul prirnitivist de dupa r5.zboi, rdsturndtor de canoane
qi dugman al folmalismuiui dezgolit de simtire. Aqa se face ca IJrAncusi este
artistul romAn despre cale s-a scris cel mai mult in stldin[tatc si care este
revendicat deopotrivd de ..moderni;ti" ca qi de utmaqii preliosuhii estetisn-r
simbolist: de cei ce jlfomoyeazd biologiza.r'ea formelor arListice. ca qi rie cei
care, abstraclie fdcinrt de datele natut'ale, prearndresc devoliunea meEtequ-
gului omenesc. Aceasta este, de alftel, soarta tuturor marilor genii. care, din
bogdlia qi sinteza 1or, ofer5. urmagiior clrumurile si solu,tiile cele mai opuse'
Mai precis inc5. spus, in bogd{ia;i esen!,iaiilatea lui I3rAncu;i se gS.sesc nrai
multe drumuri, la el r-rnite, pentru c5. e un nlare crea'tor', la allii dezbinate
si opuse, pentru c5. sunt mai pulin mari creatori ca el. Operele lui BrAncuqi
rdmin clasice tocmai diir oauza acestei puteri de sintez5., de echilibtu intre
o sensibilibate naturald, elementari, prirril.ivd qi o fornri perlecL adecvatd
acestei sensibititdli. Iar ca semnifica,tie, ele aparlin unui sLil sin-ibolic rornA-
nescl care nu mai e nici pr-r imagisn gi nu e nici cot'iceplie pura, ci gi uira gi
alta. topite. asemeni ghicitolilor noastrer populare. intr-un tot de luciditate,
care prin particular vrea sd erprime unir.ersalul si plin cer-a lrecdtor si oca-
zional, veqnicia. Dar in fe-lul acesta d[m pe fa!5 o parte din siudiui pe carer
tle mai mulL timp il preg[tim lui BlAncugi, ca o foarte slab[ de,r devoLntii
dpeenztinler,infadtotliecnlteaaqoieisgtnsocraunlp{taorlt.ecacrael'Plenporie, ztoinmt[piantrcioelliim, oaidtoipr-iec-
compensatie
dim, de ani
chip gi cadreie sensibilitd,t,ii spccifice rontAnesti si posibiiititile ei de uni-
versalizare.
VAI,OAREA ROI,IANEASCi SI UNIVERSAI-A
.\ SCULPTURII I,UI C. tsR,\TCIJSI
I
Se pove-qtea, si mi se pare cX qi ziarele au scris-o, acum vreun deceriiu"
cdun coleclionar american,vroind s5. aducd in patria sa o lucrare deConstantin
BrAncuqi, vamesul nu a qtiut cum sd o taxeze, suslinind ci mai curind clecit
oper[ de art,d. lucrarea sculptorului romAn ar li o simpli bucatI de piabrd,
luatd din cine stie ce peisaj stincos al Europei 1. \'amesul avea perlectd drep-
tate qi lepeta, fdri sd qtie, dilema lui Socates din dialogul lui Paul \ialerv,
Eupalinos ou l,',lrchi.teclc. Ritdcind pe malul mdrii, Socrates a intiinit, Lrn
obiect aruncat de valuri, ,,un obiect alb. de cea mai purd albiciune : lustruit,
dur, plicut qi usor", strhlucind sub soare, obiect care i-a stirnit' intrebarea
daci este opera \ireunrii om, urmS.rit cle-o idee sau, dimpotrivd, produsul
naturii, ,,fructul unui lin,p infinit". Neqtiind cum si rezolve dilema, dacd obiec:-
tul e opera naturii sau a omului, Socrates a aruncat inapoi valurilor obiect,ul.
infdptuit din,.aceeasi materie ca qi fotma lui. materie plind de indoieli", pre-
ferirrd. in rrrma ncestci erperienln, ( onstru('tiei arlis.tit'e curroaqterea cca morcu
ispititoar:e si care duce, cel mult, la construirea-de-sine. Astfel, genialul dialog
neoplatonian iti strecoar[ gindul c[, uneori. omul-artist poate construi intr-ua
364
99t
u"r 'pu11acxa 'csauauro rnindn;r1 a1e rS rnlndrqc ole o^rl€crJrrnuas alrJel€re
u1 'qlercos €z€?sodr rrg 'elsrueurn Rurerp u1 'cr8olorgsd 1n1e.r1.rod ur acerps Ar1
-B[aJ luns pcseorrgu-ioe ucrlseld sale reru ri ecrznur'ern1e.la1r1 ec urr:1adeg
'el€^orpour
eiuryurn ap ri ;oprl1urr.rcl Inrisrrnleu ap Ser.rn ?eiuulsrp B-s - so"roder 3ri
-L{r}sB rnun n-es soan8t,t cudoa tnun IuoLLresB u.rnlcrd u"I l€?BJl purr.; 'rou reru alrJ
Bn"rrrgrnucadei.eIB-op aJBoInc ap r.rncof nlluod nes ecr.rleutoe8
-llruaJA u,r lndn.rf ilualap luBsoJelur pnu Bc nu .rer 'rn1n1e1;ns e
ericn"rlsuoc ap auolqoJd rolpln€c cruie,r n€s rnlnlrrrds ei;rpului
ppurlSo ec rn1ndn"r1 ea.rrnla;rd ut:rd ri
ur"rd o.rec 'rnlnruo re'iolqou eiutliuor urp eut,ro.rd rnlncorug e r* rr.re1*euag u
*ue1e inlnlusrcrs€lc Brro[3 'or€olra]xa rS 1gc aar.rlunpl ].r?E au€rp o.reolrnuiqc
,rS rcu,rpe raun IB nr?€al ec 'rnlnuro 1n"rnf u"r pzearluoc as rS cserr"iod aleriuosa
xnl a[o]cB oleol .rBp 'rr.rrazottr-unp cru,lulod ';Esocau poru ul 'a'1sa nu In{usruBtufl
"EllB ap 'nozauurnq rS ulo a;r1utp 'a1led o ep 'e;n1eu rS ruo orlurp rr.{rqosoap
e purldap eiuill,iuoc are {n?sr}rB pulc reurnu Rlsrxo lere^apB InrJrsrueurll
'o-purriua.ia;rp rS o-pur{pSoqur;'B;rn1eu aliaipdep
€-leslrl.rFrdrclsBourpBr c.1renur11qr;c'orr;'dotes1oaurr.nr.ro?dlxBaoU.raenlca:?l'olca]a1la.qrueol-cr'1arelps;ro,i1irrao1nlcc1upsrrru1ie;tredasp?B'll,nrLlfrruqlesislrduouedrsap?ouupol^csrnlrpSldcloIotrlcceBszrrpaucelnnrpuuenr
-zop B-s €I€lrraplcao e1.re rS ec rninlde; F?{,rolep 'rruocep olaulr}1n u1 ueadolr-ie
Ia-\ru un e1 rin1c1 pu,r8unfe B.I?s€ou ecrlseld 'nezaurunq nc r€ e.rnleu nc ea.nd
-oluoc ur;d prur.rdra os Intuo oJBt u[ 'puorirpe"rl rusrrnJ€u rnun Brurl ad €rnspru
urnce puld 1ep ne-r* rc 'lsruetun treid ad orezrleor o e1 sunle nB nu Ecrlseld sap
ure1ulrercSrlBqnrlcs{e)o'uotsen1,areup'aru"rcatuanbc4us1n'lgdcu'(Ian1sar'x,LaaurTruonl7sotciepItEnyttn6ptr arrenuer op Inrplunu
un-r}ul }e'}
'tu6 nasa
-pJ€ ruy '[nJolc{oJ }lno lzeoJcnla.rd a"rec rea e1 rS e"rol ri ncsoug €l o?sa runc eSe
'erieiduraluol 16 p;n1err op lerdo;de 'rusr.rr1 l€roloc rnun olrr{e1ou ?lcap o?rieu
-rurop urind reur ?uns ole?uarurluos elir{caro.rd Fcrznu u"r ri pc Fcl€qord 'csau
-aluo rnlnc{rqc aprsa"rdxa op llDap raraJsour}B ale o}'eroloc o1a{ag ep rierdo.rcie reur
'r(pe11e4 16 ncie.rle .1 'uerqcn.1 rni e.rnlcrd €l auaqEJBSeq ri r1iouo11o eioi.reocs
:rll ap 'nuearqou r.r.^.rT r$ ncuUeaV,L'oIrprrne}sEuIIBpqrlBl[rcea1pp'u.rold.rnr1onlct l1onJu1ed1pe1spn'opz1osru.rrnulnequ
e{ualarxa ur.rd a?so er1seorr
.JBr'rnlnuro eu,rdpls o'lso €:rnltu'rnlnueuroJ €aunrzr,r. rS eiur,r ug'1de; eq
'rculls rS r"roq"re u1 ace;a.rd lod as rruoureo
ri ralieo;q €osel€rn nc exu.rulSe,ru.r 1od as alrJnzur ue.rpi n.rluecl 'Ern?Eu nc
rnlnTno e a.rrdoluoc a.reolarg8u"rur ri gcrols ap ru raun 1ncl"I? Bi
puldrcrl.led IIio+ nc 'a,reo1r1se,ta.rd .ro1a1a1s lruouraJao 'rcrzr;e1e 'riulunu .rogieu
ri r.re1np1-.roir.rpspd
-l?lpd 13 Jolrzerq 'aue,tp.rpzpu re{ro rS BJ 'r}Saualuo a}uaur?uos proJuoc al Inl
-ngg€a3 nBS rog n? rnlnJri1 unoa.rd 'rninurg ep 16.roleqeg ey.rndrqc pcseainl
-rsi1op'aRr8soa1rolSoz1ariareer3oos1roie3w_audrgpz ep 'r"rn1uy.t r* ade ap elin;016 r* rc'rrlls €^allc
rrpupuase rS unle3al rl*auouro eseo"r
prnpe ps ri
Iligl^
einleu azozru€urn ps ar13 n.rlsou ln"rolsBrJ'euBurn alelrlercrJrlJe rS onntls rBur os r
?rnrec
'cr1sr1;e Insomnr{ rS 1e.rn1eu insournrJ arlul a}rlrq€1s eyrirzodo af Bcu"I
rnind reur ri aulapour rr?r?alsf[ agricurlsrp ap arlS Bs eoJ.\ nu 1g'rerirr-rr8eur
'reepuudnc op laJls€ ap l€lrpdop aSsa nu'uELlroJ lnue.rp{ sale r€ur'1nue"rpj e1u
'rr:rp1a3
-nJ elB ri tarieurFeur alrlaropu{ 'inial ?ol u1 'pugzur.rdnc r€ pulzurlri.rns 'Bz€ou
-nurur oJBc aurJoJ op Jolr.rntsJ c[rur'1 un 'ar,t aulauroo8 o 'p1ezr1en1r.rrds erSoloab
,;aon.r.areocu1-.nnro[pel"urnlnpdcr'sora{zuralueIr€rrdotJaa.glraesiaor;lran.rgoi5zeeuaal,u.trroariro*ncqaor.SJre:]gordlrlezrsarJlaanup]EoruoldlouucnrlnBeoo^oecpie8r'."'rcrdoseeirrnrn*g;:a11ls.irnni1ncslrnSd}upuolrr.tr\l
s
i
Osrrs(Gnibarlec.heiloar,pi"atmiioerppptgbtuer'erii,tenaiqsigiianmFcfjslertoaida,l'esreiyT'iisaim;ii2crpi..rJfironiePdonrna.apeettalaraiulaiacraet;dii[liiseytdi,ct;pimeiitpnl-aonrtNaainanalriirleltltapuaeaoitar1ue[ialiezrrlSdeiiiaslaecuidlciuliouintiavGieedLpT-eaeuaoduncmrsmduhgp,oier.aipinerrn.iEatr4turuln3rnilzgaue' ahlsAili.ttceonasucznditu-ier.(aaeqcaoleaiplsvruLeuecamuiiuslcvaa,aLionbaliNrivrinsll|.iitytaudaGBiv)'tlreReaiipgnageourabnirnn,rneeeaispvvatfcoeurlnuoiirrtne,r--i
de titeva tlecenii pentru a fi preluite clupi. cum meriti).,Dintre marii noEtri
fost romanticul chinuit de mari drame ldun-
cleatori, apropiat de umanisni a qi de
tr.ice gi de'conqtiinla a ceea ce apropie 9i il depdrteazir cle naturd, ca
ii
oanreni, Mihai Eminescu.
in orice caz, naturismui dincl intiietate naturii qi lumii exterioare, in dluna
6mu1ui, esLe cel mai pulin prielnic crealiiior complexe aie_omului. Sub diferi-
tele iui forme estetic'e de preistorism, primitivism, naturalism, peisagism, irn-
etc. nalurismul anuleazd sau atenueazd malea
pserenstiironneisnmta,iitcaotnestqriuicnttievtiisgmen-,td a omului, trecindu-le in magie (primitivismul)'
animalitate qi exterioriiate (natulalismul) sau in. c.ontempla!'ie. fugard,(im-
p1esionisrnul)';i in abstractisrn (cubismul, constructivismul) ;in orice caz, dezu-
imunlainsuenmloizgrniien-rardramnfaiannataviat(eaa-cqetiraiaposgdmieasdptirilnaienxcmaalndltssnicuiterrd,alrufaiinlmnotsaceoatrfiiccioalarruiezeldnerpnraie5ii.rr,i'ce.cqrnleai.tas,pd,itcrieeiosima,mecsundilmeca.ipfsr9lcaiisdnrtco6-em.zFa,cdnrhortii5mas.mraundumtaliscaq-a-i
reaii#nul pot deopoi,rivd aparline qi naturisrnului qi umanismului, dup5.-cun:r
accbntul pe'omul intreg,sau pe lumea exberio-ar5';imai
*r""1i" p".eripseacj)ti;r',5.-.'upu*nae\rea pe Shakespeare qi pa Goethe, pe Da.Vinci,.M-ichelan-
he-t ru"at, pe Velaszquer-qi Tizian,pe DescarLes,
atres pe Leibniz;i Kant, pe
gelo';i
Balzac, Tolstoi qi Pioust, pe Beethoven \\'.agner'
ipucrloa.t,eIr)ua],rroinmredvaeevpneliiannddodclaaunta[or-qtatinsnli5oaadsltetar5ce.a,suutezn5as. ACeai'gss-nzieuolroasbmcsu_elrpcvet[oemtaulccueei.e1Cavocenemstn,aehinLliipnlosecBqrdtAeen-acunq;eii
cc,r,stituie o plAe tipi;[ condamnabild neinlelegere, ardtindu-ne cum o
hlnI parte cii'n criticH si cle ales lumea aceea ddtdtoare de ton in aprecierile
mai
estetice sunt strdine de fenomenul specific ldrii qi cum, chiar intr-c epoc6' de
revendicS.ri na!,ionaliste, noi juclecdm dupd criterii nerelevante-, dupd cliqee
"ppirooinrl il.rDiieteetc'puqdriiiinnnnLqduiirrdzadiemecreiudtledmcdeeeandieiediccusoecdnnacJicil,reiaeetcdeeoeslgmotei utrcinct[a5diesecatuursreleopbmptuuediraenanSq[.l,ntiosupaenermedcencaeunleaumzodtor,aedipbne-ulliucpielir'mi*um. istldul prrneinrcftiai-.
i.lifptrrrn a fost qi mai poate fi nenaturalistd. qi necorporald, simbol Tqgi.,
pro* guo*"trie, transfig.,tut. spirituald. Uitdm nu numai arta preistoricilor.
u care raturi:rr.ui rcri:.€resc are rnai multe in comun decit cu N{ichelangelo-
iid,fiB""n."ir.tleiiaiti*-.u;ri.iri;'".,*l.bl".i","ig,u'i*""i-?i.ertp,,'i"a,rjjltai"*,nu"'"in6l""rriuri"omi-"gp"ni-".iternt-roliiinloscSiuti.,eneao1o,lrfosllettetslin",rnLita.tnor,ciaie,dtcrc7ie.ii'mo.tn,'giifmilJcan-n"eigarrtufin-:ai.:t"n"-gls*iii.iei.,tt.l'rrcfi.u.I.r:-.onuffim,Iuat"nioBnnvi..5t"r{gliltrzub-t.ilritniVra"aauALc.pl.nir'uattn,i.reiig^uiui"tlarcidiiiurer.u.dacs.bvi.t,li1irl-.sladSl9nmutpdnoc1sircdamue5l.Cuelca1lingntdaun.rui'irmmamO"uclban.ai.actrzlf\Lta,ir\.'tt'Piiu.ipn.Prampe^-oaCtoortraturleriaLeseLsTiLdmrelstl.imiPYi,ukc.capt.mqusi-aiie!i)\_.lSdanglIuir]rlo-:eilie.nayiansupdn:Nsri'donqXolleneuulcd"lln{idlah!-nen-i!uliittulndenueringlesiaigeecarcicLe.rsrausiorcareutnsedrsrrainsatii.udi-aacmap"alncouudpvrualaia-eiuadmintbBaorsgasltipurajls]crceA'broeuudas(snralciaptetscmiaInatlouornuan;r;n;-lr-ii
-XLIV, nt. 17,22 aPrilie 1928).
366
$
T
t9E
,ri)rti:ie,i,i1iir]r.,riirt'p.*.is.rr,ll!oi;e*rrd;;'.:j,'ar;r"rd;iJI,is,r";rr]borHi,n*o."flrs.el;roclr'rtisd"nsioitlj'rn-"S"S-,aia.l.n'gtljrin'1nIA^rluotn;re'pl'v-ce"opn.1"lrO,on"'u1s1iaibrg;birrt*i'.iaJ"r.pro6.r,'glsrqd.tprju'zaataipaalcii1[i,ptupgFpet'rnob,tuern,s;p.(i.zrrt,u'lreasuG,"'dolo3nireglnt.ipdolrdir".odJruna1bBlaue'6iuajii4ii'irurgaji1lrrep;p'sais-nrdll-oa4orgrei.pu.Si,8:ii1rr''14roqiipzrel,"rirglr.rputaraudeltbvil..tr'cplr,(rirr.l14ute'i'-r'ELs,lau:e-J0rgi\turpdaurchol1"rl2lenp1IouurrrniaSa-pg.asrepIrled.d1a-oarlirpe-;rpalo6J1"eaJ'ud61uarr.Earerreap.rrnqi-Srrs:lnd.upIEarlaiiSoo1.erid'surl-1aS-lrgo'ot.ag!.tnlluapr.uu\lrrer'crotJeSnpeHglEen.io'rn;E8dr'atup'iIosln.ra8nspre]eripS'traiBr6ds)1t;uoJrBrlEoon''Esg;o.\,nsril,opi:uBqluiedl'rt?pr1aJer+rqee1p'Jrurda3nBrrilpnlperreu-JurarJ,roletrlu.'sgdpraJEap'a'prnrrrBJrrBrtlgdrsdlr'nu1urIBl\^ulaBelnue6€"talupdetr.neceloted'edlc3apIll-lUplsu1eeae,po.+l;pt'tu^u:nsi3o6e'ea;uaatJ-go+anil:dntll1anr1s,lusnrpo'o"oarceuurldnutdai_rid;,1opllnq1ta8llanElpere-u'o8.etrpnlr4Zeg(lncol6czleu'B.l1o'srelortuCc''rd.ao]die3p_lo1uu^lll1orarn'nBlrl1l1o8ar'edpcd.AIlrotrJrcsrdoEruaotyocosJc.ulr?Eara-uoo'ple'1T''suqads3ePdderl
Iu_upn,eeotEc.au.Td;rDre,o'api"]inrpabirqpl';Lp'd.1i1ap16*uS6pirn1',1glita1r;rd1lptsei,IeecEtButcj,I'gutl,auIealrlpubsorguwcplrue1tlr1Ioeqln.rur:urlrtoro3rrlluniIul'rtraao1u,ti!;'lBjuuurprprluplul VIr]iIoenJ;'Jurlu'lllnlIql'au{ltolUBitd6^EzTl'uqI"InEn1rIi1nnoJoltllubutlsol,da1r*o.6'n1,ta.n.Jqr1lu"ourplneo.1r1'Jrqeu6T.enrllrazecPa1tui,te*r1uedanna-.-r;rlJgrc1olu"euapIrdlua"nlB$Ju!Il,1liIr'l€pu"€zTullpIlntIou^:JlgtlJ,'
-i1S6usyi.,".'rr*:,s,,rulcero,Jipju"urlrgi'ueu-irifpqfno'hsu.r:(1o1d9zo6autur l)eagLJ"EisqaEulrB-agSrJeptn,S9lnterpl-eel€sdrEurncrttlr!ziureurld[oeueJqdEJlz't'En-aPtJ'SrrJu[ntBlrnuc'JluspIln^JuflliBlup) ra,l,rupdouul1uean;.drr"'ssra3Iu"opJuu];lrJoEr
in t
up
.^llrlurrd rusrJnl€u un oJlgc aueJodulaJuoJ_ alJ€ II.8oJ?ut BaJB?uaIJo nc aplcu1oJ
a'pepu11r,ineJrogppoF(pcJEEInItlll'sdl_lBuTJJnaullcBrerJdBIlcSrpaBuulrIPcooIpu?uo"J'IpopIJunEnlIcPZecI^uplIlpq*slc€ro?aAs^PurJoulJsn
aur;rarg{ugnunorruiogtsgi.i\"uctaogrdsuorrnllrulllurrslqesrcputsog(uacoua3eepdIIennopII
Bu€ iipaapnfa'rd PrpJ IS culp€ IBur pullacroS
'A[BuOtZ€ri)
osti?iarruz\lu1i1atns.ull[e,rurerurieres,BrBputrrp;rrSnnnrau1ulr"acsrc-1prrc€l1crrnrnJe,Srrcnl{pcelBle€pns]cpalsuycue''utaoanodcc1ceeuBUe}oaInesStutl,uduaR'6lnrorIrBza]aJutu,u"'l\rIIlal_t1np1lB6iiuaea-oIlus;dp_parp:nugrulSl1pr'nu€areartlirl^auolatr8r"pllIsae1-ilp.o.naPrui^elu€rgln;]acscd€re_eSor1€ooJo1Jnlusrna€il1gJPcden,aicelul.orerseldppuraana^al'eppaI}uu1.lprnrolSei€pE,IruJuI'oaal,sIiurcIr1Jtsuu1"nuIgnc$I€cranrlI€;s}J'trlr
JluEa-srgidraBp€e-l.erocgairi"eron1psrrllpiSuliooii1uieiprc]lr{€laplsoaruarl:trnaJloJlaularun"Ir?n'ac1sro,runn*1cas"ur rua8l1ed_1aapiu'ga;RraSpBao,tpappt
€l,eJaalu11sneeudl1unla1lls€idlaouIc'JniealR1urrSniepipa'rBa,;rulda'lrucup€a"rroaqpll;ine'a.dlau.-ni,aeiedrusoprr5ltnsarar;yoeJlr.noxodloaloliJdcaEl,lu{ano€u€?r€prolBJaaIrr1cnl6ullldotpu_JnuFlrrrd.sirrpBdolselirra€rrplodJluoaIrrun€on1cculBIle}€aeunrl,errEi"llrp^ir,1sLtre-psauasre€"IIp.f{f
-ord iS prerurpun o op €qroa purrJT€rialr'erica;.rad IS Ea?Bllcllualn€ ola uI nts
rS-aJEa a"reotea.rc azEJ olIJaJIp ulrd llrnlin, BIJolsl FcIIdxo eIBJ(olernllnc JolI.1
ll-enoi'it,ut:r-riril"ureor;p,reion?1tl"o"cu1laanpc(IJclolrnIuocrloJoeplur€lJrpIuourlellsJgl iDouE-lrpa(FrtecEoIluc'au88i-BaIIrlunaasiuJPaltupFSuBrI:rnnacql.€aIcJFlaupJ"I€duP€IorcauuaI?n'B1spe0sr1;usa€alr-Iua€unuIoe[nl€tuqJ
aBdaIBrccpacd''apuurrrl"urdexzerq-ersl'reprzul{aEonr}uIrlipds?eittiilSu n"r}sou rnlnrolclo,} B a}srJnl€u
pf"s,eair] atllalso olulniaJd ulp o8uldsa.I
,,*gn1r1.
,.r€u-r3r.ro r* au oJ Baac nc riuaacosuoc rJ urp pOBO
iuri nu leuoriipeJ) alsa ap €1€capnl €l (talclu$ar nBS nazauurnq
'IodB
Inl
€trBt u,r €a €TFre J€-s runt eie o-pulSri9Ju"i.(€iuIIJ €zlgls ri ezrlenlr;rrds e n.rluad
€I1i'rnL"ls'tucrBranoJr.olprsdrorLnr'Sprln1Ian-uelleoc.tl€aq1rJepnls.adrquourEdr1ersoaastrlaBalieSl{sBIapBLauuL[u'raoirl]driar_lJ3iunr]anr1'laieqel1ecir"irii;euurparrd.3sid_dap}luIe€-loCua,nl}oulud1rlpxupalaiJnuoeoIrIu'.op^.Iur€l-.IJIuI'?aInrS"dPielSu€c€'IUrn'uuBl1nn1?IuItIaseRalzl}nc1Inpsq
iv(cn'aoltrerrleungriecciia-aizlu'gedtaaJsinaesdEnrledeo.ceicemecnoaotnanmssLotarlrdliiuemtpne,utaorirnieilesc"egialJreAnt'pca:reui,rsouunrrilmeguiirennaetarzuleadrro,upecperutpaamrne.cscuiiectlruianl dnoiat.iitru,rrfilosutlcirloIoJmrrudanlnuceir.sisciie,.
nppujfcp.1sdapgnsdia^er\n-iuerdnrorejerru.pelliu,ieearic1euiqannnurirt3ofsnn-l[,"e,liaa.atvsi,ac,ecosrviLlotc1dfiulaimmelalzuri3rtroeenrl.iollsei-ireieuu"irgoaunbcnsecarlircnloiii,deamiun*arfec,nnatiduoi;tatec.iia-zedu,dfai.eagrn1-liaqualilleilcetriiiainetoieutclrdseai.;arbra,ar-tl.Irilninie!vaomiusana.,rt,i9uiao]uraerrcrniiidneciuirrtnpavrsucedeunpoiiirdoramia.sanltizerriplnsi'iniciurtvi.iieeinutaii'esteureec\recisqcrullt,.pttenudlcarpriaoir,erctcrm,emoeeliziriotrrzuilrid,ap.itaLual.-rriiasobi-rlanieti)aiilnbauit:s't.aruei.er-arrudi.hj"trri{i'uunrtnannn-rpitirgnrtcro,dnepll,d,io3ieo,upliuredi'iricl_,r.g-iissrJab--uiaorur;rpiqgtrrteuavaJiunosni.eisdidrnc,iislnirticnn.ounrrcupcititi[[naecuuaftr!csii.ileiun.ieuiavnqceruirncpnlrc.i,geliitnserulcl,.ceosptcsnid-ti]eetisi,rai{o6riiniiseia,.arccisrlubzicfiaiiieeccitii:Iaieepscae-3u.rjuearsuirnaeea1i[r-anrd.cda,ldunmrrtiruaue,tiacvt\ncoeiruei'aoonnit,descoamrourinloreirugma1dmvspiiisr.emAqsei-eiiptou,uesmPiuinncrruaohmntrnars,*"elirnotri.a'teuzii-riJrr,eponl,tataiitr*guc:1ettqepfa..iausraiieiltio,n.ifan,rat;.pnr;.ieuiii';:.d,u,ioripciios,,u;*'irr,i,bmfiit_-Aimien";n-osrra*il;;r."idtfnica.;s.l.eluJr.in.ipia'"i,-r.rl;in""riid'*piiietttospir.,rcsareen;i""o;m,m.ana;ep.mh,r,"ri,recric.ip.,nantiu1aetatui.*aidtiela7srr,telr.aniLctt,ir,#i;mepote1tannbeeiN;inan,aii1-,;o,icoaatulmci;oieisddei;ncs;ntpijsiri;a-toenrtdcueine,qapipieaecdtnuc";seiirusariiacjim;aiinetljic-s;znriml;nicadioaa.sLoauila;u_ba"eu_:_a-i-ilrli
II
ldcsn:_iitinsr.llrti.dpllluu,r$lpelrioqll.ucatil_l3c-cvesrurdadxemnlpuaarrti;fiersunai5i$rlit'adtlioa,cstednegure*aecf_lden.eptiutaXoculiremlut1erlae.acIr-t'uarftcij_lcrsea,higluc.ejizptllneuhai.uerniiEd9gssutteaieiclluco,ichlieinonisatnuearcprrr.rpitrteceritmbeeeiibfllutgaaueli,'icaarmpBipinr"'riidRoAnup,enoisnalcuattaudesLsr.ariuieciplsp'ereruieursfrntleesdtsaterieculigubtmatlaapidt,re-tcoiol,eucdrlcn6ueheerlfisuieiaatn,i.e.,ri
sPucapnunui-lnrgutiitbiereia..lroi:taaerntiaielesiduaaebngelecaaoaloLmleguaicvsidruurrnqp-i,rrianltns,'ilqpomii'atqd,leie[ciinaucegtvi"eieiia,ecslcilee,aecser1,el-le.erarlmac.ietibmoori[namce'ecunlleliuitrs,iicea-uulutdinonrranusmopl blae.iatlniascc,mleidclmeujoiicocvhcaehdclei-ii
cndspcplceleeerinaisnaeicledc,l.NanioScPulmiu,aonoLotefntraarrnuncietssepeedbttui,ue-ur.sturliideioicnpfraeinfissinaYedcecdirlinzeoasalesdupiiiceoinlmnciiscet!u.'oiraerc-Tteeaiinptcrolrnhodilaasderttcoagaeeoa.nsiriguatpieeefu--ueacoltlessq.l_hosadctpia'aueedoiarilcdeorsaaepeegt-prosielc:puiulotrioloiiams,cnrtrl.iooeeetdrLp.naneifoPsu.satratolcstui-dttaireiti.tii,id;eufcsieeanias.xdrllrpdm[roe.ard.tfiarcdiiee.cianreeu!fas,iielt*eiia,,uursctugtiailreipardetr,m"ecteijceomipnnulxnuiitanpcmldspirltieiiicpacc;ltorarrnee,tfrbisa;rcsi;uqgclit;d,asiu-ei-
ornuiui si rie puterea irnensului ternpi. care este natura. De fr[lia lui cu ]ern-
ntrl, si cu aninialeler sau cu tot ce e form5 elementarr. In arta iui Brancuryi
anti-carnalul, se trezeste clragostea pentru arhitectonica naturii, pentru acele
eonsitructii reaiizate de eroziunile milenare si care t,rebuie si fi inspirat qi
368
698 il
$
li
€ulir€d€ arec ri 'gu6t ,r., ten8ndsal u"r eledo.r8zap (nr;o,lr uI Eururrual Blonl€JS o
ezeeuoliueru 3o1oa1e4 .C .A .O (.ru;rn i3 ,g, ,(,gr.cld ,lggOl] ,e-III u .pa (ur1.rag
'Fei.re1 uee1.{clo"r6'patta,4 Ja,p pun Dry.ptJnlDu r-ap tsunx al6. ,.t^,opdg uo,r.
prlr{og u.i ri csesp5 as rol alrrarnpo.rdog) .sor8rla;r JInc rn.,rn gquqo.rd pur[n1s rS
ooceu8r"rne eieol 'uograj,{ BI op ,eyedlultr,r tuapunq€ ,iiElprJeleu ropuncal olB
r'--.roorno"or1lodpooctro.{fru.rer8as"rir1na1ledilao1ln"eria€o8dse]1lacrdi_sarao,l-olnpB'rcrerrur.Bropn|J.llircgonrsdtrs-n1s1l1J"-r€;cnr}ooprpepultp.laro,e;rrlr1l8lluAde,rri\a.roucalisipeaajrpsulonarucg*loe-ag\szleEea..rar]co,i:runoiogl1Bcg,lqsuur;ri€']aorn;.orrtEea{ crrBdeeocr.;rur,nedl,.dyrpol'cnc'rcnlsrp"i
'8r11?trnc Er€luourTpn.r ap piey o}€?ui€u.r op ro?rLurn eJngcrd o ri g;rn1d1ncs
o osj?arc cr;rolsra.rd lnuro,sol.srrH op alur€u"r ruB op 000.9 nEs 0C0.g nc urBo
rcap 'cilrloarr urp ri;rpd ralurlln lcrlsiJOlcE.rua 'e1rn.r1sn1 e.rlerd e1 e8un[e as B ap
olurEuJ 'ruoilrEo an eleiurnqar!u"T nrr nes lsoJ 11€ pcEp as-npurrliou ,se1e.lco5 rn1
E nES UECr,{aUe rnlniaurB^ E BOaOB ri eC 'a.ruaurnpou rieaoce ornJB?s BJoJpc
e.rdnsc 'runlBu oF ale?uoprcce asnpo"rd 'ouorue"rc ap olloun olar)e csa,lr as pulc
rs 1nlr1r1oo1ed apeca"rd a;ec 'ci1r1oa urp RcuI adectr"r e"r1r:rel nc rrilrrLuo €ounru
-niuo3 'rr rnlncrlrloau ocrdrl eopaco.rd alrtunuE salB reru .rep ,e:r1erd nc rnlnulo
€ ounrunluoc e;rnd ea6"r1,rns as pulc rJun?B'sorusoc u1 cr.rolsro.rd rnlnulo rup?
-uar.ro o1e r"rnlntlocu,r Joiaruud Inota Arlcurlsur arnJpJS rincue.rg 'inl B?.i€ uI
1e1n'fznn,.a?r,11liou6.orc-ooI.r,r.d1rdr'.dir1eci€wa)slRrr?aau1EdI"lsi{ecuucoruapuollpwdlcpslrsodao^jp€Botpo^"enlloolups;lre,l€rtictaurenrrn'iIo{angl.lirrsnoeonucot4rrt'lqnan,(.r)6r.1erc'l.uutmroooor,cFpc.irclnne"orrd.pe"loToica,lIe"irtarcr).lr,rlunn,z,r18nnr1ni,ui-reluu;vetr/,pt{:,18":pjor3u,sg-nnt-;'c.li".;"ur*n3ugjg#bee:gtpnrreur.I}(lB.rag$re'ugFtpnrarl.qV,^l
rarras,*srln-{'lcrur1niiernlgnl1}s.froie1rgapsn.riraundRd1IJr}B_-penJErdpr_rp.uoeraocrc1srrel6-dar_rulrBsalalp"g'reeenrr8oi_uurt'{sasplorlilpceieucasrro.]n;scr'.luarnuonuarFouBr.tursLprralooc-rBiiceTearuou8,ru;oarnr.ldr5lnrru-;oleeuesoruBurnlc"ro,eraci,lrsEraopnlurrreB{?rIe.snSro1loure1scoril-FnpinpuiiBrrr,S,tlanrBSr.l,,oesr,arusl1Srnrunaprru1ldr.nr..p1rlcruc*lrl"o.ur.ercrr11ij
erlarllE op Bgro^ tr'(yq'd'sttpt4.sart ?to $JnJcaTaa.ryJ,lanbuesog pclnp 1n1ic)
,*?elIaJln-JIl€{irIBe[eIn.rloacea.sreu;eyd'_etuueqlcpo,ueu-pru{ up:sroe}'rt:puo"ro"d:eeueno1oeru}Er.rD,noapirr.,rrnluslJare.!L-$ui_auurrnotpreo'ursr
ssr-apnl,sepriJ.€IoeJstupu;,rro.s.-reeaclreraaudi,po"'uiioiu,lnoo1ulBer uiaureIJl?lse?rsrpJaodoruarcaluuuolnsd'onlussoaadr;\or.d.-in'lreuJaBrurp"i'rrenlrrJroelnsrcalussnnepcIBny'+r:i1.1rtoDs1-rll.rBror1Scyr?iBriiJBn.rlTouE1cruJc
-edor.ag1Br1a,tild ur.rd saie rBur oeo'l,o,r]udierq,.rireBop^I ooau.rrp€JurBl'trlrur-nrrlBluiru4qpnIucuf?ruiaauou-rBrriSlru,aragrsnq,Lraer"Jrea];prnno\1Tud1lancces
ei- rincug.rr[ op n€s r,trlrurud lalunueure nu ,o1ei{uaso ir.rBur iftil1 olrur.rad-1n1
ap IojlsB o €€cc€.ap r€'Lucol -
13
llI-fnlinrcerulranl€r€pli.E;rrr|1re)lrlcan'-selliEorurJrnnunresiel-gerorrurrloEBrT'ncriasi-poBq'(r.aF'rrruorI;lo-rrlI{u'-capueo'ol"!l_rBq8orJogulBepglzprgrrdelBIla)i'Crel.rurirzneoon?uurelunurr\ai'r'a-rar-a.nrr;ce{rrxlzsoaiia1rilryqrrI1-r}r€snnda€g1ui.oDrpp.aslarorpo,.uLr'nerroalcE}ureurrroJ,rrrnri.BnBiB*p}prsadnelnel"€r?""ruuprlaout.r{i1uriIrr*nir?riupiInlSoegiFrul'Fcclrt
rrirrpro E plBnpr^rptir €a.rBuiilasul e 'p"rn1rrr urp aJopuudsep o .roi e"rn1d1nc5
"riJnl€u Bcruol?_alrqJe urp psur.rdsap R,t BJrlldlnls clotuoc rrue1dr8g,, :tunesnlq
qsll|A e1 auoldr€a lr\?rcnl alaun. lnzp.r, urR aJ pdnp'utu ep esr.rcs ereuurosur o
lrspsruy'nuiildr8a'gcr1se1d u1 ri;rerqc'ricelrq"re ri r.rlenroospp.rodoc{ lace acl
aurignacianului (paleolitic), sem[nind cu unele sculpturi feminine lucrate mai ?
inainte de 1923 de cdtre BrAncugi. Dimpotriv5, trebuie observat cd nu existi
al,roape nici o leg[turd intre BrAncusi qi pictura aproape realisti ce reprezintd
1trLciapnergei lmii aggrdoatelelonriaannaiml fareles,creeloarlizdiendlau-Fleo.nctudetimGpauuml,epqoiliAcrlotamm, iilna, stilul solu-
cu renii si
hizonii cei alit de concret gi fin descriqi qi care ne aratd ci nu trebuie sd std-
nrim in a asemui stS.ruitor pe oinul preistoric cu sdlbaticul cle astizi, cici nicio-
tiatd sdlbaticii nu ajung la desdvirqirea imaginilor paleoiitice 12. Artistii paleo-
Iitici qtiau sd picteze realist si uneori s[ dea in mod irnpresionist sugestia
lnigcdrii unei turrne de reni, cleliniind complet numai patrr animale, iar restul
t.unnei sugerindu-l prin trasarea coarnelor. neryos prelungite, intr-urt impresio-
nant ritm (gravurd magdaleniana gisitX in grota din La }fairie).
Arba absi,racti, ajutat[ cle o tehirici mai inaintat[, se realizeaziL jn neolitic.
At,unci se luslluiegte piaira qi se ridica acei stllpi de piat,r'd tainici, rnenhirele,
ilcnrstri priir care se amintea si se menea ce,--a, aga cum o fac qi troilele din
Oltelia, le11iile,1i ele de cultul religioas si funerai', fiind poate,li semne de con-
dar, de fapt, qi o imit,are a naLi,ii'ii prin ridicitri nonumenbale,
jura,t,ie -oi magie, ci. Pentru a in{elege pe BrAncursi,
f iit',ute sensul sti ne glldirn ia armele qi
in
rrrreltele cle piatrir ale neoliticuh,ri, mai lustruite decit cel mai neted mel,al, la
i,rr,ia respectati 1i utilizatii a crernenii, la montimentalalele menhire ce repetd
:,i )ologia in lirirot,ie de un gintl ornenesc. Prin aceste infa.!iqiri ale neoliticului
ii.-ureztailleelioer',ncoaasqtireprcinivsilcizualplitaurarorinnAienemanscd-,
,.i irrirr reali::5rilc ceaproacciiteJr:riz'oinnzdulpuiiniii de vite ryi de trgricultori, mai mult decit
i:iutra gi lernnul oriental'ea si viziunea lui RrAncr:si.
uneie teorii asupra inceputurilor artei
in prirnul rind civilizalie de crescdtori
indusDllerisailguul rm, certoanl o-logLiarebpureiei-sintolerilce5a.ssdi
trft:rd incd destrile dilioult,d!i pentru a ne baza absolut pe ele. Datarea diferitd
a intimpl[rilor din neolitic si din epoca netaielor poate face ca monunleniele
nregali1ice din norctrul Europei sri fie crea!,ii de-sine-stdtdtoare sau, dimpotrivd,
inritalii tlirpS. arhiteitonioa egipteand (-{.L. Kroeber, tlnthropology). De ase-
menea) dach am accepta pe de-a-ntregul paralelismul stabilit, printre prirnii,
de ciLre Ernst Gross e ( Anfiinge. der Knnst f t893li intre formele vielii economice
qi formele ariei, anume cd popoarele de rrindiori nomazi se erprimd in plasticd
ainaatrutunprocapiliilosmat re(ianledteicdleXeg-aegmrinicausi elptnousru{iilnEnidocisrnetrsruceSl-ig.tiooirnzi idLmeaoierd.aitceoqniincpruenrtr,iotardetcaaalbissalt,rratfeidciteilsudii edBserccAroniprcatuitvqir)i',,,
care a1-.ar!inc unei civiliza!,ii pastorale Ei agricole, dar al ci'.rui abstractism,
rl upd curn vorn i.etlea, este legat de concretul viziunii arhitectonice a lumii,
tle geologia, despl'e care ru se poate spune cd e abstractd pentru cd nu respectd
.:ensul lormelor citadine ciirr ultimele veacuri europene. De altfel, paralelismul
iui Grosse a fosi combdtut cle un Eckart YoI] Sydow, care a propus cu rnai multd
sfeoncoiaml e1niudleresleigxiuoasli;tai tcee, lgatirstiinsdtuic-s,ea, lilnii
temeinicie un paraleiisrn irtre legind
genere,
ar.ta de totemisnrul religios si
-rtll',rri gi cicluri la preistorici qi la primitivi, ca Ei in cultura mai noud.
Dar nu numai geoloeia ii spune indeosebi lui BrAncuqi tainele originare
,ale lumii, ci qi formele elementare organice. Naturismul sdu este dincolo de
al realistilor pictori paleolitici, dar nu qi dincolo de
.,na+"urismul".animalier. lor originard. Oul
{'rumuselea animalelor, de forma lui. El nu cautd, 9i qasdrea.vrrr- fi primele
teme fundamentale ale sculpiurii ca Rodin, jocul
suprafele-
lor qi al aparenlelor r.izuale, ci forrna originard, anorganicS.;i organic5,, ese-r.l.ta
structurii, funcliunea originard a formelor. El e mai apropiat de lumea neoliti-
370
ut
eeirnurpp rS ee"relncl plada.t aJ€c oluaLunuour ap ri e.rrquaur op rolrJolgcrplJ
lnSeuln 'rincue.rg rolr€ Insuas apa-r urnJ ptBI :arruaur rA a;rlurue F?Bpo?ol pUIIJ
'a.reolpcp;aurq nBS RsBourn"IJ p.rodo o-;r1ui.rd rnlnuro rrrrlulule ee.ren1ad.ra6
'p,r1erd ul lndrqc Elpre r€-s t ?Icop .IolIuB ln8unq e-ap ?lu
-eurod crupar^ IBru IaJlsB also uol rS gu13u13 o allc uol InI BaJrluru€ uI FcTpIJ IIU
'elei uI lou E'I '1€clplJ also BInrPc €olsulc uI
€-orunlraecoe-e ln.roldpcs eaunds au I-nl
a.irueruod ps n"rpldrualuoc Blrncnq nc €lepo ar€c ?c€rlsqe
o li ar;
luournuoru 'rnlnrolraud Iuqco o?ulcu"r ps areo p"rnd pur.roy o ?soJ IJ rB ?oJ€H
rntr Rliuo^nc eor€lrnau ap Hllupar,{, IBur Bc pui}ocos 'plo8urpa.r u"I uurop rnun
€rnlels FoEJ RS e8eieiul nu Rc sundser B Ig '?orBH nldg n.rluad lueunuour
un oseprreruoc as r Br€olulpo BJ'aulq IBur ?ntsounc IrtB-I pulc'8t6tr lnlnue
€{nru€o} u1 ealsa,t od a\r 'J€JounJ lJa}{qre ri .io1d1ncs ep elelerd o 'easape 'rS
.r01rua1dr8a e rS.ropor.rolsia.rd ealelrzorbrla"i ulp olpw;In8rsap a"re "rolildorc ep rn1
eatlnrio,rep ,rep 'a;rrriuotu EcIpI.I rcru tS eprrue"rrd e"rcn1 aleod nu ;rn3urs 1g
'ecrue3.roue IIJnleu IuaLuos€ pulpacold '1ntuo l,Icap oJ€ollnurPp
Itsru alol€rroletu ur.rd Inlnclulouro.r,r ua.rripdep Rlnec Inl Inlollns J€O 'o.I€o1
-r"lerd elsa ElsBacB Baiunl ec puuli 'aualdr8a Iaulr?cop agr{ecllduroc rS lnrusrl
-uurSop orB reur nu rincug.rg Intr €alellzol8rlag 'alualslzor rolalerre?Bur e ri rn_1n1
-rue;3 eier,r. ug.ro1 eiurpa.rr uIp Inlsop arB r€p 'rualdr8a rollro1qcllpuoc 1nqo8,ro
r-a-oH"lratsJa8onlaurulrupu€uBraooul?iursLo'aolr?1c-soa€lo,zriua1lrpraurnI4uBle'ut1.rlru€p"iIillo€aloalplDsIaInrnolIiulIoEo?luzi{ucorraraouzzaraollgarpn'EppF?lu9eersrard'nppopos.Liuodu,pet'E.errlolri'el,sttJnunrponpulnorluSprg-*nuRppriou"€rJrJeiouoaoelrslelJeuonrll(R€eep}r;3aBrJouos1rt
rLnlCoJBO ri p3er.rn BaOJts EatrE?Il€]uatunuotrl aIB nu In[ B]JB 'eurcr.rd FTS€acE UIO
'rri.rou eiey u.r €rnp B ap eiurpa.rc ti .royuoe;leJ €IJnr? ore nu r*ncue,rg ';In8rsag
.1{nru rBru }p rninLuo lnietpl aza.ilscd ps ri ocrSoioaF ;op"rpqurlqcs olslzor
-Bea'o(aSs{crasrrarJ'epJpJ€lolBroaac.cripdlcr6'aro1idp.eJ,r;rar.cer'o.rVas11p1oru1,es1Iotag'us',JsrlrUdrEioeinsIp'-gpp.ucrcU1clritru}il6auartIleJuldror';t,Ja€,trrpoaaoaJlc'uJlagonustfolnrl-ilrlgneee1pp.uJrttuansB1ltu,u1ql7nrrtagiu'3q7ucpoteuns-n,t'd7l,rIrlnFFapBcaiupe-un'saaorpglqsa?.1"rulpronae.llracdslcdcsrnlureHrlFtl)d1anT'5a€ryrB.iSarunc1nmPe.nlrc.cue1rpoI^lEe^sunrnao{Teegur"d_1€rBpBga1I€,lPneBau}zouBlaaoIsJeurBee$l
'n.(a;:r,r;H1;5ap,",urpeo"alr8;oEpoepIp-pLec\"XreooI-1Eepp1In;ralnoFdraprsa{ouunqrp[EI)oeFr1lrl€a*uranzTi€ee.rtanol'alBIraqlsuararlSLouuecrnoc'JsIrSnqrcro1l6'uannurrapqld8-aru8pnare.rr1rlec11rnlassdereold3?
ale auJJoJ oloun-rlu,r EaJEUo^zap aleod lrsp8 e-rS n.rpspd 1* 1n11o^ Ecr?€tual
'artuqal e1afie r* epnlr"rtds IJn'IpsEJtr alat{n unuroc u.r aJB 1a '1n1c{i3g n3
'(qgq-ygq 'dd ''1tc 'do ',topi(E
ui rS asnpo,rda.r 'ea1-1y p lnloces) i-leis roilqco^ al€ IJnJaIIa.r rS r.rn8r; oIoJJoluB
arir-.,*a.iirreptn.lo.ru.'c1rrLernauSqJ,deroRri€,cri1lrrqearctga€lcrneeppe.eBr;prcqBe'JqltnunBlulnnae€rrcpps!l{reSnsaprrnlccsil;nrrrel$uoIeutnbpqrpItlil:apBier1l1rs6laleaargraurpudrrr.irIerireauna"a1pprr;loerp4irae1cdr{"iu.inpeeoeI.dzlcraaialrars.llprrldsno,e_rpeio'1ra3o}cunpPaunEpars1Sqapro1pnpIsol;Pne1ptSunuoc{ds€uruIianrr€aauolJoutlgdql}onuauIocIra1aIo6;qldstl?aucoes1Ieoond_J?tlornrsr-AB?ocn1€uuenrIsrnei.rer?ucIoeIrern1Unll?lldllrIIeon1pz'ooInrocldclutEJrslutaupteeurudnJranee-putcserli
r--b,aSs'rnnrroruuege8,rf-gteulrlnqe1or;perpbyd,u,1;l:rpooi'ri}pn.€ctplun-lnsolduper{or8cuag{;arre€riuol-Ir1uopoJ;1lr'Jauoer1grtl.I'iiIeon{lJlaseI4tlau2a.asrp?dnn4raSclFna-3sc€a€eAr1pJ1oao6Jpcl.crealpndguel"uirpcnau-re€rn}lcuuelrluudp,rrao-€lupcr,ILPn(ocqlnJr1rdxe}
naturii. $i dacir artiqtii g-i artizanii egipLeni, r5maqi anonimi, lucrau adesea
biciului, fiind de doud oli sclavi, ai lumii si ai arbei, l3rAncu;i isi
sub birLaia
impulie crr <le la sirre vo.ie o devolirure de scla-r, iucrind clin riisputeri Ia cir-r-
plirea piebrei sau a lemnului, la siefuirea rnetalelor, la iieLezirea maniac5 a
formelor, concurintl erriziuniLr incete, indelungate ale natulii sau pelfect.iu
fornreio:'orgaliice origirtirre. lJevotiuneil ({feasta este nrai mult clecit aceea €l
ar.ti;tanulni rneclieval, crkri crrnstittrie aproape o r'[spundere met,afizici qi cere
.o sior!are suverernri, ca aceea a nairlrii.
Cintl ne referim la plrta egiirteanii, ru xe gindim fileste la incepulurile
reaiiste, anberioare Sfinrului, ci ia epcca clasicd. atunci cind sculptura este
reiigioasi qi funelard, rei;etincl qi ciep[qincl iirhitectonica naturii, intre cele
clouti nrocialitnii de expresie e:isiinti o tlurat5. cle vreo treizeci de veacuri.
I'tai cri -r.eaini egipt,enii sculpturii a.i']riteclor.ire si geonretricc au pus o probleniS
al.iL, de greu rio inleles pin{ gi astazi, aceea a corespondentei dintre formd qi
malerie. N'[irterializincl geometriti -si iriirr-r]rind in grar,it, icicakiri geometrice,
s-ar puteir spune cii la ei spiritr.ll cinnuieste niateria si folmi.,., fonciul. I)ar
atlincind bine nrtxiunienteie marii sculptrrli egipiene, putenl sd ne intrebdm
si noi,cuni o fac alifia estctit'ieni gi istorici ai artei, dacd sculptorul geometrn
..ciopleqte stincile in cotro.qi sati di. colosilor aparei'r!a de si,inci" (Elie Faure,
.fl i::toi.re di: l.';,\rt, l,)urt anti.qu.r', eclifia 1926, p. 67 15).
Problerra viizui.;1 mai adinc, prin corela{,ia naturd-art5, naturism-umanism,
frumos naturai-frurlos artistic a frirnintat atitea spirite alese, clci nu e iSrA
.lnsen'riii.iaie sd ;l,ii clac:i nraleria, aciicd natura, a dictat folma sau dac[
omul a impus mai,eriei (nal.urale) iorma spiritului sLu. Un popol'rrtit de spiri-
tuaiizat, cu crecliiite reii;.,"iuase atit de complexe si clinamice, ca acel egiptean,
msaautecrioanldcr-ella, bpsetrnatcrutii,cpietrortlurugic[acienatrsui.r-i
a creat deopotrii'ri. o arl,ii abstract,i ni
peazir o idee gi o credinli I rni-iierial5
idee a gisi',,-o in nr[rel,ia geomrtricd gi in ddinuirea geologicir a naturii, frumosul
natural ryi frumosr-rl grli,qtir ,-.ontopindu-se intr-o expresie ilnici, ilsijtierea ca
in intelpretirile estel.icieniloi'idealigti, Lrare rlu joacd pe opozilia natui'ii si a
artei. a fondului si a f.oi'mei, ci dimpotrivd.
in ltt:iu{izir:a sa (\'-. cap. iI), r\ristctel stabiierrte pLtru feluri de cauze:
maleria, fornla. irriscarea qi lelul finnl, spunirid ci arlnra, cie pikiir, l.roale fi
socotiiii drepl oauza sLattrii. a c,5.r'ei materie esLe. Sirituia are cir,:pt cauzd, lrt
aceiaqi tirnp. alLa scr,rlptorului si arama din care e fir.cutti. PolvcleL statuarul,
1i nu c,mul, e caiiza clirectJ. a staluii, dar, indirect, qi Polvclct omtrl, ciici citeo-
fi izolaji unul de altul. Spr:e deosebire de procesril
dtrt";i cei cloi Polvlleli nu pol
organic, ,,\risloi,el rccunoaste rii
pnn slne! rar nllrnra artistuli-ri in flocesul artistic nr:iterialul pcten{ial existd
r-ine sii se
adauge" in ploccsr,l organir: ele-i:
iclenlice Ei coexisLente. Cledern ca arta, mai ales a.rta egipteani, pare a pleda
pentru idenlit,alea tlintre rnaterie si formi, dinlre naturd si art,d qi de aceea,
a -qpune cL a.rta egiptean[ sau cea ri ]ui Brtinctisi sunl abstlacte inseamni a
spurxl c[ trceasi,r-i art,[ nu est.e pe mtisula concretului nostru omenescr a nleCiului
nostrri .inconjutdtoi'. deci ahstrartir fa!,ti cieviziunea sociali n lumii cle azt,
rlar nu qi fa'gri de catii:ul natrrrii cu care geometria gi arhitectonica sculpturii
egipt,ere se interreleazi, in clorul unei erpi'esii r.rnice, diilruitoare, rnile're.
Ea nu merge la amlriuntele qi as1-rectele croticliene. ci la esenfele reale ale cos-
mosului, fiind uneori rnai mateliald decit fragilele aseztiri omeneqti.
Coloanoi*-r lirrd slilqit ale trui Rrdncugi sunt clerivS.r'i ,r.le geometrisrnului
aegleipitdeeaaniu-luci abraebiuilobneiaanrodmeboaidcaohnils. lrcuai qi ovalui i-nfisniitp.oTaetemrpelcu{luclu{iii ;rerfecte
un turn Baal se
372
T
tl,t
'?$iriruinIt
ap aunrDdolaiu"r Fcu"rpe o-JJurrd Inlol pul\rrd rS ,.uo nolour plrluiulpr Iil lit'+
-Rurprls ur.td 1n:ra"r1 'uBallo g.oauea;3 ul-l'so'+BJs.ir:p'nldrurs purqJor'rr.rn1uu 1u
ulo rrrl a,erducpi'ec'Bui 1qu,pinou,'r,rSSea1nrrllr,nruagnsda.upraruntrlcni.r'ilnliSdrr.'u;ronolrsirseaa8l.urudr1ururutIlu.r.'oarlJc'uered?ruJuronolrrIu.t.oBioJtrliooq1pn-udoerr1u.rJeuoirlpal prBSB,\ra^ruoJaJcu..'rliunrrus.i
r.rarun
pulqnl
-u[-.rlul ruooq op n€s cr]u€LrroJ ap rmrrN'!sEo]]rrrBS'o"reolEzt,rns'puures a1n1r.l
-nluLu O 'os€o'tJOu ri our; rurlJ,{ 'o}roJJ so-iuoLuJ€ 'aJtso}Iqurlz 'alenzttos 'ap1eo
eznq aliru pu"rJarlar'9seo1p;s FqrBg'ur1{e.rc 1da1eiu1 ap so}p.re drq3'a.rnzor,L
lnun Eaunrlior^ rqco ui o.re rSncue;g'nrnlt)ls.JIr JlIt'e;rui u1 aurolr lillntu
rBru 1EJS € pulr'Bt6t uI snds er-aer1'iel-a\.rc'tsrsi t:1.ru nrlr:ad aluo.\cola acr;eiSorq alep
rriplrleuos.rad ezrleue ,
E^aliil rA up ruo,i auerincuu.rq BI pulco.rl
III
'rnlnlsr?rB BalB-]tiBn 1
B-rl.snadcse1I3rlra,uusaruroinr.lrul gr.Srqalrealrl..rrencBsaqloelalzpoBulaurrrnqlnl€'BsourIzcrJrze€lo,IuJrrro5c-iu?rsprol,er:riraolnrui rrneicnielsor.lr,rrieu'
B.roJuoJ rr L?irep ,rerqc 'rar;ieleru Inllnt '1e.ra1e1tun 'psu1 pul.re8u:to 'ettat3nluu.rq
rJlr.tF.^-ap\l alllrr.u e.radocsttlt 'a;aiioS u1 'li pluesa.Io'}uI a'lsa EoJBlaJd.lttlul
'.1Elurr?s Funq nD InsulP
a.rdsep Builn alr.ro s.re1i e uc rS ocr.ro tlcap llnru r€rx BalelrJucsqo eeqnr" ga
er16 as a.rer a"rdsap'1sroe1 urlnul.Il{?q B p}sruoiu Baapr rnl e,rnldlncs u1 snd p olt}l
..luo Iniur,rd" ., Isd r3nrrre.rg'dJlsec)u diJIrz uI oliqoap,rl irzuapa.ru.rd ds LUItJ's()Pl)u
urld nu let'erice"rqsqns ur"rd Er.ioleru azoJcnl ES pr,rrnqa.tl ir.roldlncs'eur.tct; ti,
Tn:lcorqns orrLuJalap ps BrralBur eJ arof, Ia llJLri oloru eulrl ai.raui'..siry o(ii."
reaal.srera.ra'q.crlyIn'aJlralIlJ€r)dauJr lrpScea;npu-r.reruinro'eu.er1.regrdrpnu1il.traodlsrdal.rru't1;nidutuaoi1oiiuliniuuEu;alL-r IellJoltttli
'rat.taletu
ej,et,r. eza,rlsgd ps ar16 rsnlue.r51 'rru€ciJJB rS rro rS outlSa.rc roUB alB r.rnciritrl itlrlt-u
l-ar.rrui iuerrp-r.llrlSir-l.nrpeuirnSuerl3tr'aorJ.raB1ur.rrtro-olBsou1i'rrarpnlEEuulrarrlue1aBleil-.,Irn1],r,p,lslni:ilus
iinoug"ill'BIeJtllBU
alli!litr?o Luolcortits
gs g|e,tu1 au'1ncr1uc aur{sns'rlnlug.tg'BJILuI ntrs acnpo;da.I B I?JpI'E;rllutt
e-l.urnrlcoB.Irdasii-inpruullrrurunrJla1ua';.1ros1et'lrnr.irpclnrllea{t,rleeslr.ItaienzruuanslnElrc.rlurrnlsLuLoiic€i,0i:}u:JrLrrinl :txuiur8,rt6r1ur'oevet;tt't:\1I
n'Eti;rrEJlaoZscou6iorlJ,roaIrpIanlrIein'.,n,spduJs"urryruraLi.rqrJea1rpl"eouiuurpllsrnrinnrolcnLuluoeJr.nrIliu.lInrIneInliutJ1ar3ar]illr'BJar.ilp.oi z;utrt:l{epi.atBu.i,ottlop.rcarlpluul'rgnu'r1IIi:n.''.o;rollrs1znrIulnl'lJIa'ollIrt.i.Ilt3itr
-nu BZBauoIiuaur as nu o.rlcrJaJau uil) oioJe IiJ (qI5I aIJenuEr'7c'.ru'..i1 ;rrLir;l
rn!nJtluunJ.rrl.q"rrnniiri1.i'rJlilr.iirJlrudildIitlu.rpniu-urtIui.r.rilisl'uou,it,titnn.tJr)tn).{i'1tlL,),Itu.r{u){.t1:)
1,rlllnru,re.urorr:l-lui rnluEoSO"lnlBoJlsIrl'Jroi?.r ap
cIlIrJ Itlun ep opriuulsqns rlier.rasqc
!J rriplrTeuosrod BZIIBuB €[ pulrnc ai]ir.I]
Btn^1anl."rroc1dr1unrlcusrullrigBtll'oerniotrr.irnrcduseJeq;dnrosrejeau.irg.rrlrsi
ruo-r a.rec gdnp 'elsruorie.rn8r;uclc liptllelaue8 alsac€ nc ?o1 p;rnlq{3al uI
,: rueldr8a ;oluaur8ur olE ocrJa?oza aTauIBl rS .IollualuollqEq B ?t'illjill
ap eiur.rop aile,rrdsur gorSlnrurep o nc 16.\rlDullsul ar3u"t:t;sg.t as or--t u,t gr.ltds rrtr
rSncuu.lg uI rrra-le nu 'eie a EcEO '(* lJl. )ltsDld unpolt '"ror1c1a 11-uoopl{) "3)
alBlrl{qe}s EI il.reo}r-\rrd 116o"raur8ur alrrr{our"rcl clzcJiuoc rSncug:rg lnl B (b-tfj}
rrrp ear) pitlJs pt12Juuncp.7 alrri.rodo.rd pc e-r..rasqo urprls rIJIrc u1 I
-gl6t 'drrrularuaJ.r n;1uocl Jo] ra{Jrx[aril
-arl iiUsor pulqurqcs 'soI rr1 1o1 r,rr.iri e n.rluad rep 'truoruollq€q llliop slls it?ul
]Rcrpr,r ruB-au rou '.ro1oueor,r.e 1n.ro1n[u E RIBlo]sul elelclnc ep
]rJ 'rnlnral 8id
-o,rde as \r dp r.)'rr;ou ur;1f;2 E air nu u!ur,rop pu[^B'Ir]artt ap olns Bn()[) €l p,)rl)rJ
S-a n5,scut in comuna Persti;ani tlin judelul Gorj. Anul na;terii: t87ti
(Cf. Carl Einstein 18). Nu ne-a r-olbit cle frageda-i copildrie, dar dup6
d-1 V. Paleolog, un foarte der-otat prieten si lupt[tor pent,ru cunoaqterea arLei
sale, reiese cd fiul mogneanului Raciu BrAncutsi a fost trjmis cu oile dupd t,er-
rninarea celor patru clase prirnare. .\ fugit de acasd mai intii la Tirgu Jiu, mrl n-
zcpeioncvdeelcsaetiatusnsucbruiolpipaetnogzmiiu,l ,i-natpra-ooif,obdsdtucbpdhInioaietr.e,d"rie-eapnpridroeri-hcinliirecsiaustimucidhse. iru,Nn,ee1r-,aamCeurvanoiccoiavntad.facAritaeicuiorp-dtsJndreirle-ia--
cultdlile acestui trai, spunindu-ne ci ele l-au slefuit, fdcindu-1 diamant. ErSrr--
rien!,a aceasta l-a fascinat qi intirit. De la d-l V. Paleolog afl5m ci bdiatui r{,e
prdvdlie uimea prin indeminarea de a lucra cu cu{itasul. Ciqtiga un rdmd6ag
cd va face o vioard din scinc.lurile u;oare ale unei idzi de portocale.Urmeaz!r,
sdi mineBseurciiu, rpeeqtci,',airseporXtveirnmdi-nodcaculapurerenaritudl uI p;ii
apoi, $coala de arte se inscrie [a
$coala de Belie-Arte oi
numai if
ani. Avusese ca profesori pe merituoqii Ion Georgescu qi \,'. Negei.
Este probabil interesat in anatomie, cdci lucreazS. un ecorchel ni se pirre
pentru Facultatea de l\,Iedicind 1e. L-am vdzut reprodus intr-o revistd de rnare
aarsttidsztiicT, .,.ST.hEislioQtusairtEezrr"a20Paonuinmda, tadcedsetacediinrnuarimm[aardi rpnoireia[.-i
prestigiu literar qi
de
anglo-americani
tor gi prieten al sculptorului romdn. Am ar,ut in mind acel num5.r voluminos,
care con!inea numeroase reproduceri dupd operele iui BrAncugi. incepinr-i cr-r
-exienmpprlaimr idi inan,i,Ia'hiisseQcoulaurlutei rn"o,.qcbarlu"e"
ecorch6-ul lucrat -in dacX ne-amintim bine
N-am putut intra posesia acestui prelios
ne-ar fi ajutat mult la cronologia operelor ;i la stabilirea locurilor unc!e se
aflS ele 21.
Dintr-o anumitd concep!,ie, care ya reieqi din mdrturisirile ce le vom rJa
rnai jos, sculptorul nu a ingdduit sd se publice o monografie asupra sa: aslfe{
c5. o cercetare a ordinii in care a creat, si a variantelor tematice ale operei sl'itar
este dificil5. Astfel, in jurul actiyitdtii sale s-a inchegat o atmosferS. de legehd5..
nu ugor de controlat qtiin!,ific, mai ales cd suntem in fa!,a unui artist cu concep-
tii proprii si care el insuryi s-a erprinrat in scrisprincitevaaforisme;i pove,gtr
cu tilc *.
Revenind la biografie, fiind inc5 in lianrd19B0r3A,npceunqtirluucSrepaitzadiuul nMLilaitoacr{.iofnr"r
clistrus, qi bustul a-r"utui Davila, acesta
1938, a legdsit acest bust cu bralele ciuntite, adicd ajustate, fapt carel-a su1tri-
r.at imens 22. In strdindtate existd oameni carb-qi construiesc incdperi speoiaitl
pentru a gdzdui operele sale, iar la noi nu numai cd nu i se p{streazd cunl lle
,tdnDc,ruT-oieelviivnt,iPenientaeorpeliemtrpoemuiilitnoleeigaAnmneircnltilbdeiitsreasutoi-rcdaptseieesion"rtc,peitciilemeeicntceatp-aerslrmaeesstaeiaaicfunailuSntuidiicssnfioeotnrn!rdracdd1irhnt9aESid0t-..outc1aerd;\lsaem-cre-pincrs,uitCenimooanppmasivit-l.pun!aulit\ts,2e'eIc3aa,,rziidasdulfudl-pacidrtnedalcagizun5rmeP.cqii-nennaaeeclcdqoreatt-ciereil-ceriricBair'.re.[
* ln 1938, BrAncuqi admisese, in urma insistenlelor d-Iui Plof. A1. Roselti, dileciorr-rl
Fundaliei pentru Literaburi 9i Arta, ca aL-eastd institulie sf, pubiice o monografie autorizat,S,
cuprinzlnd numeroase reproduceli,
alese de autor. Pentm te:ttrl introductiv, sculptoruX
se gtndise la d" Paleolog sau la noi. Negtiind de aceastd intenlie, editorul i-a propus ca iexttrX
sIlie scris de un mare poet al nostru. Sculptorul, nevoind si aieagd qi fiind sigur ciL se poat.e
mai relevant singur, a tdmepcileadraictactiLliparieizfaerrei asda-si:iesscteriiemeloinnsouggiai ftiei,xtault,tiriidspduangztienpdtatFde,
pLrrrticalie,. Rizbiiiul
itnfdliqa
ilirea'g"
tn strlirrirtale, ca 5i Ia noi.
374
9Lt t
ilt
t
-grrroJ rS Fl€rpuour €g1€lpurr1asu.I csounc al€c Jolac JoJnlnl 1nl8eruo Fl1.reur
-ourq ar€c 'ncsa.rglg; 'qC Brlarv rou-p BArlBriI,4 ,tlp alepu€uroc 'nrg-n3.r11 e1
ap olaluaurnuour o?€1rn ornqarl nu '€ououres€ aO '(un r"re-nreq reu-p ericaloc)
lnlnruSrupd ntuaiututn3 ap I3 es {crols 'rd InI-p 1nlalla}B uI lpurop rcIu 1BIJ€
P.I€JB u1 'p"rei u5
'zuolq u"I crrlouroa8 c{ec un op rullurtue au 'aleuoriuau aloc op p.roldlncs tprual
luns e"rado aur{n4 .olBIIo}BIu r$ our.rO; os€olatunu u"I PzEa?BJ} o
rieaaay 'pcr8o1ouolc oulpJo u1 16 plelduroc rJ B ep al.redep a B?sIrI 'zs Jaslo$
np auuolo7 D7 'rsnanoptptrl 'osan7tpo"t4 xunJug,T 'arunPY '"ratpsnd ap"
fiA 'ruiti;:rp ap r.rgc.racul'nifi'un7o4 nJ-p 7nq4to4 '(uu.esseuled
'nuacsaQ 'etDX 'Q'd pta4rod '.(zv 9r1e1d) Dp'tlmrnJ'(to npzng
-1uo6ln.ri1rtuic) TnTntpS
u,in.irtrrfBnnnpfplinuulnallSi^.T1r€i-u1l-r1r'u7fnr-;lsrnnpc-Jur-)oln'tnnqna)az1s\unuvent\i4t'tbpcpupt'(uon1rrt.Nnztlsyr,r't(l'eeotper4ulrSnmuBEurrIayuJRcxge1Bu€lyli'Jnlouu€o.tp)rrzn)dnpd1nrn4oprt1eu[t)TuaioremiTucrS.lnttaut3Jramqolapc'o3ulea*aalc'lossaeasq'z.PareuatP8udaIVtoE'al.NUl€EaoID?]olTI17Ece''u'slF(t"eeazIzsero'uatocJnlrJluuuDorlNfplsll
ea''a'aen.psru1"dunruasso4e*a7s-r'peya.orpt1u7pn-a,7"p1t4.err7loepu.,si.a;lu?Burunn?bo1nrlcJdzp)aupusptuoapcrclBdntsnauBgqnrErupcc.pzur7-IuBnIe€ld;naraooauTJ;cJdlluBu1yl6Ioarac(pu(JrIlo,B"peruulqduneeoaclaqrl1rJ1uorlo6oua.rauddeIrrorne.u'pronSn;l_ued9ause-1olre-pr6r{'lu6iatoprarpz6l-uqr61aoIet.orcrpo3_pu-opruu1nuuniuIez'(eIpqeIl1Es1acoor€pplJ8-lroeI{uoPc1n'opprlfeuuegr)PBo1deaJ.*nrn1{n€Cuc6cntIeoouo1uppporu.n3raTug)
uPrurpoJ Inrusrrr
-orsaldur op piBJ er{rzodo uI nrzJl? r€ru ro}Irploq IJ e^ rincugrg '1e;1p aq 'rapur
-Jn aJB nu urpou nc BaJrull?ul 'EAac?lE nc r6ur.ldep_.ro1ac eiuelsrza"r_pup1dur4l
-uI pnou rA eieur eUB Euneapoiol '-BItclJIp ap_ ?Ile ed 'eleur8r.ro ri er"rdo.rd op ?[o
eeru'-Anardcnlin".eu'rr1sldp-erJtcop.cnrrefe'dop4-pu'tsi,eleroun1ertrdut{'z1rdeua.ioter.elrgccqdruJxp3leJ)c1B'-n1''-uapp6rr?csnopssuqrueunelonclnonRuaauSnopoc;oIr.netr-oIIldlue-?FeladusSerl1.pilRn1lgloccsnze^unlesp.eq8ine.'ql.grau1oa-Ic6rPtSecnuo;nppUoqrr?piu.nd_Jlec'allrculuI;esceeeJeE.Jlarsunlgl-ore€aJrpIrluns€IcrJraecRardl€.(urlo-e€eIlJt1rdceu'IaseulJlrpJOrg;orretl(npI6'n3uI.lnroneen1Ju{1orouI4u1lnepJ;{b.B,rr1^?'Al
';aroq-ue;p{ lsace a?sa Iern}€u ap r* .rnd op llc o8ala{uf
r{al r€ E}sBacB Ecr}calulp l{lculpY ',,rue8ri 1* ne rue8" :punds au ps'1enp
nrpe-'1Bic-runrrcsu!eto3usslc1ts'tgpg'.o!rrdueJegne1rrlpsJ{,arrJeeiocBcrel.pdronIdsla16.aernaplc€uypuc1eacl€pdEarp'eJn,o,.urIoaOpnnJsd1B'plnJpBlsucetzsesuIreIlo€npEacllouunaJ1ugd?nrearIurcn-c{soooIuuoll1flroarnuo?J_lr1srIBIJrJn€Bl€oJuc_JeueOreogJoereD"Jcoca:rBz1e-edrla€ue-upr'.pnropl1de.resJ€eesnopc.aIp?rueu;uo,art'1"crr8urosuannsEel-fqnreRiruaeI1UuouI€TrcfrnuB,eloeJ'aaJpPnpoplrnulrEl?'ruIa{JsceAnBafP.dJpp*"
u_oaBerrnnouqqn€oadr€rs?la'Fc,a,arlunr;r€!e1gnunrurcs{rBnoFJdSEPaarce?rBnuBpqrlluorPS1rcluraFrprplnas}elrcelcJuraE,rJelsBaecucen1uer31c8a$de1ra1llr;aeroe{spuucTorJl(a?IuF._uroTdl_poI aprR{p€aSJcBcue'alue;apln"1el'g1scl3oq''o"u;nat'ru?rroeIpcqro*o-Jn?uJscouoauu.prneapr.au{JrfgoalsruIuJoooeFwu$s
's{.r€d e1 sunfe ute 'no lnJ^ rtre pc n,rluad to? rS g"rntdlncs cBJ Ps ]nJA rue Jtsfl
r'rEnrrugAparrucu€liIuBalpnncrccpa;?zrrpcunreou-pluala'arpnpuudpluuIrJtrrauie"s-:uu81r1t6dp,ucreuepI-u€r'arunueNnqd_s'lezoaaNade'eluruuBneJlnua€al1ncsd?6J6'erun{nce-uJ'srleru.lr"cera4aal€aI"orlelrqpcerltdtr
prilnEillmHnar.re1a6rul pe'ispr1{,6pres14rn;reae1l45rou'drlpaercP'ruuoaJgq,t{uco"urronsB6ac;oElr"oIldsIIlIqoU?Ieso1I€{IeIl.trrpc'a1rYule1cl'sgIaurIBJlgdPrSlEs}IIuoul^ooequcceuganltdr'{c?se0e16sptar.ptupsdIo1f -anu
neasce a sculptorului, care in patria lui n-a putut fi profet. Tirgu-Jiu va fi r
citat de acum incolo in cdrlile cie istoria artei moderne, cinste de care nu se ya
bucura nici un alt oraq ronAnesc, in afarii de Buzlu, in al c5.rui cimi'r,ir se
afld Rugdciunea;i in afard de Bucure;ti, unde se afid i'dspindite pe la colec!,io-
nari qi la doud-trei institulii citeva lucrdri de BrAncusi.
inainte de a trece la analiza acestor crealii unice, citeva amainunte elpc-
vente despre om qi despre artist. Brdncu;i intelege tia!a social[ ca un ioc rie
realizare a fiecdruia, potrivit voca,tiei;i datoriei sale. injelepciunea lui dacq-
irrn.odtmrd-ialnunsmda eapraeecnoatrotuepoairriaaemjuaniqdgade-z(iicsnditvamiapat[iir,asmunsi,rdrieniinvfaiariafrultedi .e-Ti.onD,t.ieno.a,a.cmePee.aCn,i.is)e-;ni nSse.ensiinpnucgn[iieeinastureieel s-eci
si sunt nefericili. Pe cind, dimpotrivh. dacd ar clegte firesc, diicd s-ar Cezvolia.
ca spicul de pe cimp, fiecare ar fi ceea ce trebuie sau poate fi. Cici uritria ii
este dat sd fie spic mare qi altuia spic nic . . .
Apoi cam in aceeasi ordine de idei ne comunica urmS.tcar:ele aforisme:
,,Gloria este cea rriai mare escrocherie pe care au n[scocit-o oarrrenii". (Se
intelege, credem, de ce BrAncusi s-a ferit de reclama modernd, de ce nu a auto-
rizat monografii qi de ce totusi i s-a tesut un fel de legendd in jurui fiin,tei sale.)
Acest !5ran-boier, care a citit pe Platon qi pe Aristotel qi care a cdldtorit
in India si in America, crede intr-un Dumnezeu nu exact creqtin, ci {iiosofic
(erpresia este a sa). Irrin artd, te dezbari de tine insu!i. N{5-qura si num5.ru1 cle
aur te apropie de Dumnezeu. Crede cd arta este de naturS. religioasd, trebuind
sd dea mlsura oamenilor. Dupd arta religioasd. a urmat decadenla. Nuriurile
sunt biftecurl. ,,Fac artd pentru cd simt nevoia. Omul este ca intr-un cieqert
qi iqi face o lume a lui, pricinuind bucurie ceiorlaiti prin artd, dar numai atunci
cind ajunge ia aclevdrata iunlind. Pentru aceasta, trebuie sd gonersti pe imbeci-
lul din tine. In fala celorlalli, ai drepi,ui de a pdrea idiot.1...1 Lumea poate fi
salvat5 prin art5.. Artistul iace, i,r ioncl, jucdrii pentru ou-uttli mar'i.-El e ca
viermele de mdtase. [...] Cind nu mai suntem copii, suntem deja rnor!i."
Oltean, BrAncuqi nu este povestitol ca moldovenii. El se exprim5. mai
mult prin aforisme qi parabole, deci mergind, ca in arta sa, la simbol. chiar
dacd intrebuinteazS. acelaqi material provenind, ca"*iqi la Creangd, din contaclul
direct cu natura. in volbirea sa se referi mult la animaie, la-flori, la naturfi.
Exemplul cu spicul de griu qi cu viermele de m5tase. In legdturd cu situa{,ia sa
in !ar5, unde niciodatd nu a cerut nimic, avind :rceeaqi demnitate, dar gi con-
qtiin!,d a geniului, ca qi George l)nescu, sculptorul ne spunea cii la noi trebuie
si alergi dupd i,ti propun
ceva -- pe cirrd oameni, trebuie merelr simd-ei dciaaut!,di u-pdchaicaerasctiandnee-ai
la Paris ei vin la tine. Si spus o po-
veste scurtd si cu tilc: O maimu,td iubea atit de mult un iepure, incit il linea
mereu. la subtioarri ;i nu-l ldsa nici sd m[nince. Atunci iepurele gi-a zis c5'e
mai bine iubit.
s[ iubegti decit sd fii
Aceastd parabol5 naturistd se potriveqte probabil relaliilor dintre artist,
qi conducdtorii societdlii. O alta, publicatd de revista ,,Integral" (anul I, nr. 4,
1925) simbolizeazd probabil rela.tiile dintre artist gi critic. E smis[ in fran!,u-
zeste, dar rdsund atit de romAnegte, ca uneori proza lui Panait Istrati, aici
textul fiind parcd al unui unchias.tdran: ,,Il y avait Cans les temps, tres, trds
anciens temps, quand les hommes ne savaient pas comment les b6tes viennent
au rnonde ...Un jour de ces temps-ld, tin homme a trouv6 une poule qui
islesluoiedufesm-anEdat
couvait comme ces temps-la les b6tes et les hommes se cornpre-
naient, qu'est
- ce quelle faisait. Et comme la poule 6tait
ces temps-ld les b6tes avaient beaucoup de respect pour les
hgoemntmillees -- car
Ah ! beaucoup, beaucoup pius que maintenant - eile se leva
376
T
T
LL8
,,n.r{eapur€au8raal ?usoo,ulgz'a*rJ,l"seson_duulJroil-o-Isz e p11nu61qo Bur€lcal ri eelelrcilqnd ep olocurtrr t
tinc"g.tg-in1 eX.ry 'ar?sBIPI,{ IITPSRci upua8atr
{
q,fuar-aeb,oo"ogersfrli-rp*lla"pr-lpperrn,ru*cncrsJgp"taoiornoopcure,spdA-J'drl'osr,rei"o.?.nlBnfu,ruruJu"cieoo.rrilntrippuBp'fB*iqtlpinBl,orIspoBnrIluIui',Bnu1no€l1lur,n'uJune"\Fo"1tcigalpdItlB"Sur-Bdp"saoDo1an;-'rolrysi.alsucarqartp€ep'erudBBrnBc;to€isi-allrcsnirucuauuu1bal.s?,reorrdeoall'suceBecu'rraqnI'zat,Eln€pre.eueprcl?.i.rusijlgr€i'pBl1.daalisrllerne8ar€sdBpBs"uaepoeuuoln.t1tutqBarEroooiplaevcuci'-teeB*lpaetli''csooBIeidpulupLcBr-pneuuaItEI.',aSt?nNItenrPJuan[lEoo€qIJr'cu!cI{dPaoIounIu'unpsr.FirrElnrlladlnsr1E,ro]nt€urdcSrtJ-'cal'prospoooo"osrLosetr^du-nunIeI.YnFinelpqeIrlplpErzann'6clapF]n]realnusJul8IllrlaancBsnloScorqencuolee]r'qsrJBso-nion'rrar*.p?ar)eirll''?neauoBuPlsuuptir18c1o{e0?rlau:o-lsldrdsunrye;aaIa?p.detPor,Jpasu,eS;\EcaBo'n!Bgi{ctcdti1'Jor)l."r
'Flsl^er aui1a.nre;eu.,r8.ore1roJiauorlnslsua1p.ps1ndpeo;'rdne"'rrluliodI-nlnuunB i.lonpurIanu^r?0osu-nrpnu"riliuPa.{cel I
go pu.rzoJc punod
i;*"uorg .,,JdUer-O .tq1" ,',p lrquqo"rci 'lrdJnpoJddJ oldstroJdtunu Ti aldloJll.rts I
i"eu-gn;pi1;i-creii,nn,ritir{leu"or,;r-;rrurr.,iriunap*sdpuelir"'tleno.oe1odd.qree.h,i"I;deaBtnu.puIrp'drd"rpi.ia.;Iu,pe-"1gnltiJee^pu'aIo'ioOJn^s."UcorruretnaI*€?duIBcIIa'B€a.(r}.Jaldurualz.snuoruladIi?leplssnr^8enn?-upaldnuIra.Jn1rpncdoIsJa'roeaJJrd;o,aSrruesrorousO:lp1eeJu[pg.c]Br"zuriuIcJ';'l1tIeJrsol,Orrltugiuu'[l'urEnaeaiepca[inaurasBnsdiu1eSnu3.solncprllos?EEll.etEdll]ed,IuIrurSoIpu'IJtd"uopn'rIlelos.iulll"{nlAoll-"itce"uIaeStd'PeujuBs.r'l,rBouqrn3oodl11cJpuedB9uesui".ru'{tIdrci*llnPl.cs:*]
JaaI-n1lpoJ6€p.qoclrcfslloaepBul..parrre'reBruqg"aI,uiESpBJco"J*pBsrnduunrsro"-.e€,froagaip'Sesp,lnrEte"notrqlyrur.lrepi1'br'tunSirilr1-_u{r.Ss^,r-'uBors,se,u'prr..erro*snii'81euoaueclslor1suspino*lld.pe,a\lu1ncduir.aoldlnoislnua.edr3lldls-o")€rBr1utru1ni1dc.ter'lo1rer;.T{Jrore.S,rl''dsaJdnnasrJuceSIlIauuoJog€iJulp.SlBrlcBgnlEPJlBr.I'DqJs5rrJPLn.ddru^geJ'Io)4rlp1-r'_prirElil1dnB'iuc.uTdtlsionuOtoo'tFuu'antnlrre.rnDriiislctj I
n"iciiqplu'tr*q,.r,oo,.rr. ",.1teln1eu 13 nldulls sBurBJ Y 'a]so ac tsooc aIJ PS BO.II ILIO 1SoCY
'..rIJnlBu € orJOIIcoJcga auBtu l:€Lu s
Eaaro1rBcporr-€rcArl1_eJ6oanq,o1\p.lFsrpnuap1srupsrIanlnaec^ralluaooaplrruelscsuriI€uipnNolcuOr'vc'€nBe'pleJ.ssrc1lenluepab'oo1-cdsr1eegrBt-,ir;Sr!ecpeFs*ol.eIerue1Eu.rnu--rpSrro8'c1.oin'6df iio\paauiispoB'ljup'riailruuJ?uuLEd-o{1,Il'^auEoIrB€-.aosrtolru?iall.Brril1eSuBer-roarnuoaqcru'prioElsas({o,auJep1'Bl.c'sueeooo_l.i8Jnrpae€e,atroo'ap:pi1apa3'eu1ic_un"sI'irgoo'c1t;p'urlsoid^pad3y.?Ire'Eepoap81tl1"utBerIptOan.eru3Ilsdu}1unoq{a1tets3rr'
1
I
I
.
I
1
(
rbuirpeodoo.pi.'at"U* BIe6uI'r'eBlernploB'1uerciueng,r"eroti;u'arlia-Ile"'rrunr1rruunnecat{n9ir aldsap s{rds B-ou ac €oet
e'irFn1cp$EEaa1uoniul op"oTlB?lll-u"lYuo-p I-s.
Fr.ntI"-uriporroc1.ai1lra*'lli'pEpSEs*i1t6Siolrlf"reniIe*r-Ou,,Ef"iolpso"up'aiitdru.i^pru6itnniialfpitlll,n,isr"uru.neporoirpSdd-ctcgsunlat1raagJ'pr.zBllrlsao"l.ludappcetc[ciluruee.El"srjnictcneJs,b'dIltiulseers"uaa,tesre,st;rsn{ad-ceeursxi{gsi€]sa.la'ltueaoBr)IuiJ€9up-u1all1lS.ptauInr'BIn]cluS,1ac,Volu11uFn1rliloIuucBturaBog€u1r--rar';-a\usrsrste3lEutFendtnessuacu-uurArupernI'gOirpr'l,rrrn'e\g{rgOireg1U*reu{aei_"Bnauud_1rueclnn'paIl;1uuoz;pnagrlI'?1U.ccolrsrgydB'plBeos''}eeiqoauerpicclfunseoiIoecsilzSsos11a.rlolpdz"'uiec,3€eurgnrqr,nuIur1rariouoaoe1aen.ie;l
."",,i splu Jnal op suoqco,ldde snou puenb 'xnai sa1 ra^arc snou R 1u_otlcFJ os sJnao
.t1'1rrf""o" i.rn s.1.rbA sa1 s.rnoI sou op a_nb ro_nb.rnod ts9,?'sg]_g8 qfap luetela
.gi"o ,"1 ,s;nao sas B Eurno1ar e11a puenb 'anb 1ue1 1a 'sdrue13uo1 'sdura13uo1
."renirldxa gn1 e1p uols ?a ?noqap o.''..'orl un rluot sud eu ,rnod
ennrlA"d p1 fU
mai prezent, mai cdutat de spiritele car.e au reuqit s[-l inleleag5 in atitea f
pdr!,i ale lumii decit in cdr,tile de art5. strdine, unde cu excepliile ce lt:
incX locul ce-l meritd. -
vom ardta - nu i s-a statornicit
I\-
Cu acea siguran,ti si mindrie tipicd geniului, Brincusi qi-a dus singur"
llovara formdrii sale qi niciodatd nu s-a integrat in nici o miscare, qcoalil,
curent sau grup, chiar dacd a acceptat sd dea lucr.dri la unele expozilii coleo-
'tive. El e singur, fiind plin el insuqi ceea ce este. Crealia lui anticipeaz5. cr'o-
nologic si adesea intrece calitat.iv produclii care s-au bucurat de mai mulid
faimd publicd qi de mai multi publicitate in cdrlile de artd, mai ales penll"rr:
cd autorii s-au grupat in migcdri ;i qcoli care au luptat pe toate cdile, lansinri
xnanifeste, sco.tind reviste, cooperind cu critica. Nimic din toate acestea irr
cazul lui BrAncusi. Dar tocnrai din pricina aceasta. neesistinci monografil
.si studii cuprinzdtoare despre el, nici mdcar reproduceri suliciente si sisterna-
tic inf5!,iqate, o analizd a creatiei sale este cu totul dificild, constituind un
pionierat 5e.
Activitatea creatoare a sculptorului rontin se poate grupa dupd citevia
viziuni sau teme, mereu formulate si desdr-irqite, impunind simultan o deose
bitd aplicare tehnicd asupra unor diferite materiale.
Incd din 1908, Constantin BrAncuqi materializeazi sau organizea.u s
geometria ovoidd, care va da acele capete culcate pe-un oltraz, de femei sau
muze adormite, ale cdror ochi qi nas piatra abia le r.a delinia, pentlu caliniqteu.
formei sd fie deplind. $i totuqi, capetele acestea culcate au intreaga perfec!,ie
formald a unui ou, acea netezire gi organizare a formelor din natura anorgs-
din Gorj vede in ou principiul generator al vielii,
tnrieczdirgeiaovrgieanliiicdd. inldrinasnduqli formei. Cu aceastd viziune oarecum de
perfec.tia
basse-cottr, dar;i de ezoterism egiptean. el avea sd aducd artei moderne cr
rezoh,are tot atit de simpld ca si oul lui Columb. Forma ovald de la 1908
va fi continuatd qi din ce in ce mai abstractizatd ca expresie qi mai
nldanifcnidnadctoadrrmecaa\n-pta5r,opcceraosvvdiertenuiasollietafupteiarerd.teeOsudpliirn-ituccaalriezaparrteiina-cbipreidusntedcueo;ivamiano!d5n..a,Edc6a. uirnensapaliirtaadtt,iirnri
acele forme originare, (Jrfornten, pe care numai un om aI naturii o putea
gdsi ;i poetiza in piatr5. Cdci, in simplitatea esen{,ial[ a acestor forme ovoide,
nrateria cap5td o perfectie, o frumusefe olganicd gi tactil6, la care Ina'lura
a ajuns dupd atitea milenii. Paul l,Iorand 60 citeazd pe Jacques l)oucet, minu'
nindu-se de Muza Adonnitd:.,clacd aceastd operd ar fi fost dezgropatd dintre
ruine, s-ar fi recunoscut ln ea o minune". Si }tlorand adau.ga: ,.BrAncuqi ta
;tiut cum s5. o aseze pe ldrind, ca un cali p-e o pei'ni sau un ou de
form[ or-oidE r-a lucra strtil,,
pe nisip" (Paul l'torand, Papiers d'Id.enttte). In
qi e[
a Lebddd, precum qi alte subiecte. tratate cu aceeaqi perfeclie purh, in care
geometria qi organicitatea se confundd. realizind erplesia esenliald sau ot'i-
ginard, dar cu un ,,uimitor simt al rapolturilor qi cu cea mai delicatd simtire",
dupd cum a observat un estetician de r-aloarea lui Clive Bell, care-i compari:i
puritatea cu aceea a lui Poussiir si .I. S. Bach61.
In 1909 realizeazS. prima formS a Pdsd.rii ]Idiestre. care va avea variariLe
rXin ce in ce mai abstracte, ciar la fel de perfecte. Primele Pdsdri suni, rela[iv,
rnai realiste, dar intemeiate tot pe jdeea cle a infdliqa esenla sau funct,ia
fundamentalS.: zborul. Blonzul din 191962 e dintle celernaiuluitoare. volun-ru1
378
6rt
'auarrE JoIoJ€odod € FJ?SBrpttr
ErSololrur ul rS Bc aIBrnId rS altlecr;ruuas ap 1a; e1 'puerSncugJq €ounlzrl ttl
1oaz-peo{JlniJoso;uuBor€csr?JrarnuulrnuaoalsrpJeauJlpalple1BnoI.dro€1'lasd11e6naacScseo.'rluE3.rJuI1?.pl€ln1ruueau'Ir"ar'prra{i ttauie.rrenc;cr1caeI,Br'rduJa'e,,t,puculnururn"rrud,.tr1p1ne1;lacoeuqe_u8'er.sr1er1ruuoos"
'rincug.rg ad le.ndsur r; ps 'a.r1suou IIJp{ aleuorirpe"rl'l16e4 ap tr*ol epno rB po
aleod 'aleodocl .ro1"r1e InJoItloJ u.i lede alEJ '.ttle ap olpno pulzlpcu"I 'psrurl
ealpsed a €paT r*psu1 'runrzl-\ olle u1 'eunrio.top BuBalulurgde.rdns nc .r{?p
slrJoJrp ourlsop nc ruatua8 'xn11o4 ri .ro$e3 p{et.r ner no lsoce uIO 'EpeqaI rxl
?€zoJroruu?aur 'sne7 nc rr.rnlp8al Eurrn uJ no Inun e"reqieu pp €paT 'rca.r8 u1
'ar€sBJ oJBc olor€os alsa.rolade e.rcinsuap a16e1n1d or€c rne op Ino'euerpur Ft,
-ololru uI 'mIn?uaIJO allJnlrru ap yqeqo.rd elelrdsrtr 'gctzr;e1aru alB?IIBznu.) o
ap e1e8a1'luns pnopu"rur€ JEp'rr.tpspd Baluruul lsoJ B 1no'rinauelg e1
'rnlno eBeFluIBolduonzBrJSoInal.nrro8u€nleulrnSloa;lrr1a.rpn1t;orrpurlIdauJrlunal€ati.rr.s[ur{,e{
a7a71a4 'csaug.rp{ Inlnrolcln
utld ppcrl.ro^ aJe-\rrap o .red aJNalpW aflp$ld EIE(I
uud rS alr8unle
'crue3.ro rnlnloJcuoc uaunriu.r rlBS €oopr eur{uoa a;ec 'aledrc
-ur.rd eur.ro; ralsace ole or€o?pJa.r1 rS a.rn1ur1.ted eg;pdt-r.r1u,r ;red rrurnl etraole
aleol urp rr13ad rio;'ueruoiuld driaq.re nvs sttntu.to]ntutoJ o pul.rpd'rade irttlri
-rdsap BJ€socau arurincse o 19c{el un BI pu"I-re'epalou afaSe.rdns n.l '€}Bzlureurp
rr'aaS;pre;aja,c.rrr.reur'pro-nua'1l1rnrllrn'prcn;lta11nrnlsuc.nroo1Bs1rzua.turrne.orodJalqrdqeuJ1ieoe[gzlEaou6a1u]JIlD-'l9on.Zlrae6FupIllu!uroirodprilanaarLus7ualoB7SJniacIl4nltEluuul""BlII..\lllBaoaJcJlaoospp€uo€l?ulnrl.nrJreFtuFuJrnrur€sSrue*Fl r;ulanerlzunlll.renr$eolDir,Bnut
-?14[ DaJDSDd UI aJBc Inursr]arrtJ Jul 'ldI,IalBtu Ba]ElTlBJ puIul,r.rlep a.rtsl'e1Pu
BXx-onnlruncipc?o{uodunlJe.;no'.''sr(srofogB1Bra'JrdFerao'{J2lruel€uoel.uastriaelnlErnutaruatlr..sanrtdenIpJdlElgotuJrI.}r'r;3nrpldciFeauoqtliuplrcssrBna.orppaddoprIaDralanuJJIlolJsepBaurJDorpEu-'ucr\on,IpIll,c1€Iap?rt7lun;saI(tpt)7Bni0Ila)on?.6caBc'uoTo'aa;nllsuerunalituJnrt?aa?SssrunrnaataI4luB"'Jng'ouIc.airlrorglnJI;BzJa.u''o'sfri,tlirr(rrt.r1llsr:
-etu surldnc nc ecrldd r;rncof aseorJa?srur csacnlpJ?s r6ncug.rg Inl rollrnztrc),Ic{
1nrcn1 u1" pc 3o1oaje4 'C 'A Inl-p Ecreruor Fluesaro?ul g '?rnr1sn[ rnlnzuoJq ]r
rrJrcnl eurrrrd urp 'aq1e alad euneaplol r€tu Juorl{uuposcpd- Iqurll a?IJoJrp
acru.relnd n€s Jny ap nBS oJ?sorpl,{ epr;e;r8olog tr,r
aunds as rl urnc '-tnycnourluoopg
'GZO1, oprLDI Inunlo^ u1 'ptu?!S oalpsDd 'e8e1g u€tonrf
nrp ?ueur8etg) ,,'tzao n p?D?tunru uadocsaTt au nu ps np
pl'ln?riaUt3lpnJrspsnAp4uq(Jeleea"uyr-'np(gipu1torl.t;yrl
o| r'aJ1€annu1Bnrzut,,a1rnuuot€'rlrondruru,'tlp?nuou33"4uia1ctlqeScrIlqtznadnu'0n2a6l1n,l'pJorIlasTr1I?nIotqr[
a',p,p7uspntapludanslncDaarpclsDgSd JIsaanptunpc?apturJutnlnf up4nsontipnttu nattrtt ti-pcsnan
urp luaur8e.rg)
-?1tsp"t | 72qtqJ 4 n3 | | 'utttloq
pdacug DI ap mln?ultn) q'Ln) tiutnzpu utp I pqng 1nl lnurn? Drnl zuaro tupi1yu'ng'
| 'a7ugs ap apugtuSJ utplmd au f 6utdruX asTqcsapau ap?u'tutto?u a4 f 'sur1u;
un-1 alDx Jol'tu't??a ?et?ruJnnolrnS{ol"u.r:e.percrpsgeoaIunnnIcnqcaparlrllnuJJr-EoBlJ6aJ€ercrnpllaluuleer.rurJdnu'xlre.nr,dlreo'repls1aecte,ut;o;uidaudzore?u'rr€"ureoas;pqrrrnrfl,?rr$ef
uealdrEa ap
'eiuasa €^lEpTscnspar
eiurr; u,r ?1u ep B^ac [ 'rr.rgspd e a?Io6ua anb(tuEnut eece 'roqz a"rr{srrg
EJ?sErFrrr
r-Eaunrsual'"ro1p"rnqz 1n?uI^B :rr.rpspd IB leunuru ri 1er{uasa InJolc€,ruo
pcrue8lo
rFilorJ$cueollrc,rpr..rrdnldalln6eccspodcgrzJoI{?llc?aIcpu1I esro{ulcansal erperruBppraurle.rudxaap'11r1u1.r8;u(tzueo;dlqs pceunp a6
op r-Bln;o[
.parsse-pnrip'1upeu.ar{,erqoncr"srrua'dprnuzseaqeJeeElrIreepduurluls,nr uBlu?,BTr^?inEsaBsa{ercnBree€rruaJFeESaSleB.radelde'?l(plpuuplJqroudrloeac.ard.nrsr"8rrlu6unpep.dreoet lepr,zciuelerrr{dsqonpusuroirrc3sf
+
l-a Nu se putea ca un astfel de magician al formeior nat,urale sd nu aju,ngia
sferii, circumscriind in ea ceea ce este mai perfect din realitatea noistrd:
capul omenesc. in piatrd, nrannurd sau nretal.-capul omenesc capet[ aspecle
de cdpltii ale perfect,iei. Capete mai alungite, ovale cu aspeit himer"ic,
anint'indu-ne de acelea ale lui Paciurea impresionistul, ale clrui forme par
desprinse din noaptea nefiintei, clar' care ia BrAncusi au structurl
si duritate primitir-d, chiar cind sunt intr-o somnolenld anirnald. g-Feloimmeertirclcuiii
ieiese mai ales clin pricina bazei cont,orsionate a bustului, mai ruic decit nva-
lnl capului. \e gindim apoi la ar:el cap ferninin clenumit Cumi.ntcnia Pd.n;:fn-
tu,lai (coleclia d-nei Darr.ari) incd relativ conclet si la care piatra poroasi
q1e din perfectia eroziunilor. geologice si a totunjimilor geornetlice. ,\pc;i
Capul acela {enrinin. lucrat irt marnrurA cu rnulle r ine negricioase si cu i,il ul
abstract, sferd inclinatS. pe un git alungit,, reprezentind o-reduclie qi simplifi-
pcaorretregteodme efetnrirce[ie- in fsoeiopsiua]ptfdrunmd,ufseemteiiiem. cautecriaapluulluai luntnagrmit ugrieianncli-nata,
acelrri
care inrpo-
dobit de-un pIr despletit qi care in ig09 c5 lusese realizat incd qi nrai concJ'et
qi totuqi stilizat, avind aserndndri cu plastica lui Lehmbruch. m'arele sctrlpton
german despre care vom avea ceva de spus mai jos. ]'[ai sferice si mai abstracte
i19q sunt, capetele lrrcrate in metal: de pilda fain:osul Portrct sl cl-rei Poga{,g
(1913) sferd de bronz aurit, perfect netezitd qi rotrinjit[, cdreia arcacle]e ciri-
culare ale sprincenelor si ochilor vin si se adauge, repetind cir,culalit.atea
volumului. f$aitt[o, tpsdfreirnicd este capul in piatrd al lui ,.-?rcis,'acesta jnclinat intr-o
numai ochii aplecali
parte si in (doun enorrrre de]inieri elipsoide
sub o frulte rafinat bombatri). ..lriarcis era asa de frumos cd nu se mai pu ea
sltura adn'ririndu-se in luciul ]acului. Si din chinul lui -ly'arr:is al irri RrAr,,i,n:,i
n-au mai rdmas decit doi ochi enorni s,i oribiii, erare a\-ea.u si-i graLeascir
deznoddmintul final"^ (Ion X.Iinulescu, Consl anl'in Brdn u;1, in .,integral".
nr. 2, L aprilie 1925). ln desenele lui gingaqe stdruie aceeaqi puritate na"c,isic;r,
obirqia puritdlii copildresti, sigurd pe geniul ei.
Culmea abstracliei este acea lucrare in h,ronz aurit, Porlra.tul Princi-
pesei X 66. Dintr-oformd bombata. apr,oaFe sferica. asezatd pe urr soclu r,r:llic
de piatrd se prelungeste, inclinindu-se, un cilindru (gitul) care se terr"nini
cu o altd formd bombatd (capul). E o geometrie circularA care-Ei are geniale
modificdri prin siefuire si netezimi pvrlce, o formd care nu mai are.-nimicr
omenesc intr-insa, o formd frumoasS. despre care ai tot dreptul s[ te int,rebi
dacd erprimi o taind a naturii, un capriciu al geologiei) un organ anirnal.
De fapt, acest Porlret ul Principeser. f inseamnd o esentd a organicitltii
putind fi ;i portret redus la esen!d, dar qi esentd generatrice. Unii critici s-au
gindit la sexualitate, ceea ce adesea se intimpld in arta preistoricd qi pri-
rnitivd sexualitatea putind c-u asociat la inceput
fi unul din fenomenele care s-a
arta. AflSm de ia d. \t-. G. Paleolog cd acest portret expus in cadrul Expozitiei
Independenlilor la Petit Palais a fost inl5turat cu forta publicd din expozitie
pentru a trece apoi cu cinstea cuvenitd la Metropolitan Museum din l,{en.
York.
Dac5, in genere, capetele omenegti l-au interesat mai mult pe BrAncr-rqi
decit trupul in aspectu-i carnal, nu se cade sd uit{m, totuqi, o lucrare de
sobru patetism, a Rugdciunii, monument funerar aflat la cimitirul din Buzdu.
E o lucrare mai concretd, unde nu materia circumscrisd geometric primeazi,
ca in acel Tors6? cilindric prea geometric ca sd ne spund ceva, fiind incom-
parabil cu celdlalt Torso6s lucrat in l91B in onvx, cu suprafelele de-o sen-
zualitate purd pe care ar fi rivnit-o si egiptenii, si elenii clasicismului qi cu
ttn volum ce monumentalizeaz[ qi geologizeazd carnalul. Rugdciuneo, lucrar.e
380
?
r8t
'urnlalnrlslirruro!\rsaap;ldIrI-iuIBr arlur.rd psurrdarlu,I 'a.rrurapeae ri acrselcoau raloc € ri urpog
e aie"rnlcrd ir.rnldinos e,tr.r1odru1 utlunticeo.l tr,r 'runc
p'1e1
'kZZ 'd ''ytc 'do 'uralsurg
I,n]O) ,,14 ,y lBare8u€ uolloqJy uasalp uo-\ aqts?naq aqcrlSuu;drue 1qcre1 .rap
dp.rn,!\ irin,lue;rg urlrrtslsuoO uauBurtrg sap ua.rnldln{S ra-\\z s{Jnrqurqarl
uocld111e1sa3 uapraq uap uaqau uatruou rrAA 'surpoy aqcsr.ralel{ sep ua8ab
lgajs SunprauqDsroqn a{lcsllo3 'p.rt,t 15n.1e3 pun 11re1ai3 uolstsrlLro>lulneg rror
iruBllnurrs ul "rap'u'rasanequasqJy uaqtsrlrlalerpsFunlqcr.r saure 1ra>13rpua,\\
-run€H orp lzlas udpurtu\I rap l'Iltoulll:Brrdl{srplJuVn.roppuelrraqral8prlgngepuJerl8aer\8l
-urg a8rlnapura 11ts?s ?roqqcBJ
ualqarl auaf
uorl{€ag arp
sr'ei'lnroacLruaXgqX.lrugu[€ra8cranlqlpn.(lro'r3rcu'adpse"eunl'ulue-aaJ.{r€docsnarcJclr?ltBuIrSqcoEuTdnpInruli)ouaualSlpeucoaruulnulrcvoa..rr,,ra\ pocoupl1iuu"an:unrlpgapulstu1r1r3gena{uar€crJSl'
',,Dtp)qJunua,?a; us eaunriea.rc e1 'pcrloB-.t1lrur.rc{ e"rnldlncs r$ ec '1rnqr.r1uoc
rrlu6: no.rrlnnuFrlu.rrsrgolsprnaro1.rluTe.jrprr*.lronoq8-?run; n?rJseolrrutuunrtI;a€tdun{ecau1'quenurcrql;neas.rTe8"orda1roBpJcslneuzdrtn)c^'6e0rua6yr,n1'qr6SagnJOcl uOrugl rnrgrcuB€'eIJuoerpcp
aa-I?rcFsStuallnaqqalrrol 1(\'OIn'd€''du''L(rtz-6tp1e'truptJ"ordpen pznN) c{ec rnlsace
'1on.iqurqa1 e1 r13apu"r3
tr'g'.ru'111 lnue)
eiu; u1" :alaJeo'lpulrn
rl,rnr,uBruelnar.n.lrilrruopclcteialellenlelarp"scouud1oiup'g,e,l1tneU1lc;e6urllqr,qnlupsdulrrnp€pyolellJslqa'e>ceqlnclsp"n€.rBlrqsl1tosuaJrq.plaaiJ.'1reusuerurSrpul .rprlSeoiun8orcrlruu6ngeoln"ur;u5noln1cod-r1rpllunuuc1Ilsnpu1nee.'ar.ricsqnlp1n]lp8sa3e_ao\'-n1\1"Inrnl1sBonaud[
'('0, ur,rn Ii gg_q 'd 'e-III 'pa 'urgag'3e1.ra,1-uagpdo.r4 ;aq'slt;punqrtpt 'gA sap
$un\I 'aarlrg8'Uunre[€1srtiJlgnpInJuE)uui"rrSri psnpo"rda.r';tr6tr urp apua'tutt a.rBJcnl udcE €opo-!
as y) 'p1rcn1
aleaqcunue8ul. rarual ul as-nplr,rzrlBneds
-prls p,rar"rur o Ezr[€or e,r rS1 '4.ln.rqurqa1 rulaqlr&\ 'ueadolne Jo]dlncs aretu
-lBler.uuonqc-s r?iruurJluerdaar;lp,rcoIinrlnorloEqza]BR]SrPul?g{Ulrau,a\Luur'a0rJeB1Dur't,or€1t.rtSpsep.nr1.8LIrnriu1ersrrS}reEarelsreqBeztsil[
g.Sunfe ps prri.ra;a,rd 1a '1eca1de "roSn rnlnduo irununc rur"rcl u a.rds gzeriqns as
ac csouauro rnlnrqcunr'l le lu"I-\B Inllo^ur tS roia"reorcrd ea.n3unle ur"rcl pueurtt
-;rErsr.orornaupclzdErBllnerBancru'slarrruaErrldasBn; liRl]oelasrd.rBuBrOqrJcc€€enJ.r"an.rlllosuBallrstSe{ r1,lipnrlcuuBarl.crlruo1ercSuzorplqteSLrnriu.ncr€uleJnedl6.rrelagseslpnBecclEeplsJcgrellee1'puraoursnpu0lldlEJel'arascJcel'orzl1aoresl€8,rrQa.rrrooeiqlc€aaruu1'pora'11lrdu1drar8nn1acdo
-a.reo lecln.rlul B n:rs pruaS'1e;rdsut rS,rrirurlsur'1a,y1s1r'nazauLunC rn1 q8eo"r
oIapn,srrric1qaisdr.lrnrc€q,rcrcz1orru;alireo'iriDltueJrItnr€rSrleodaiurnsr,,riRBe1sn1gBn.cr3rll.aunr.qlara1aduu"1rr-ol poal8UrseeIe?sea8Iuuaur-upn1r"lrBr'o;orJoRrlrBnS.rlana-rrcBrrlazouru1il:*€8anr,1rilarorl1re;danasuspnrandl.lnurBclrulhrolraaceq"lu'rr,erraerrei6ccloona,;lrlc1"3lsaaupls,soerp:cer;l
l'nla'|gounrslsLBrIr'arSlrniucnngr,rigt{nr.rn'1l Je,\rlrn.rlsuot {nrua.8 re(I'nazourunO Inl p8eo.r as pul.r
BJ arpu"rLu ap ll}B'aua11o.ro1rouq.rpi uaur8eurr e1 ep ri
rnln.rolrIlnos 'I{rro,\ B-r Iliee,u la}saJts 1npu1,3 '.rn8rsag '"relnrq8irnr.r} urncaJlro sro}
un-;1rrr,rd der r* lsnq BI orar] e ap ri ala"reorlrd rtsun1e € op BalBlzorua8ul ur.rd rS
111 rn1ndn,r1 ,rop{.ipd erirzodsrp tn.rd 1,t1e lezileo.r olsa'}B1ncrl.re urldap ri'leur
1-rr-lririrr'tnrJu.'lrrereatur1piBr;aiur0siral1[;Idf'i3ni,:,]arrrpanrruruitrJrais1g.';,earr1lpounusi,adranr"e;are;leJnroBIlecnrocurratnqId.ncrIeIl-€Iaoqasp)p'g.JgI1Bol'lanrol1iIr'a.nl;IroaqloIzrluaerrIrulueaer ope€atl-.l!tprraruduJFdne''€-1rlnnaoudalrdun.Jreo€couoca0rrsJJ1BpoFoSdp1onrgIsnIual'1nurrfn?eti.Jsclrplnde'lqssd1udpaoeusoceglauu-ir,rnrraue8'g.JcrulnalunrodJll
'rn1ndn.r1 alaluauodruoc allurp in1.rode6 'auntop8n.r u"r Bc a1€ca1de pdec ri
prBorradns eal,red pu'I.te 'leaqJunuaoeu,r ururural }lnu un ezeairip;u,r 'aie.reurl ep
.$
,f
uLat.len*{l'il.ianfidiibnmqluiicrcpeikrr-te.leocapruraressalcoulAruurrsiltoaBcrpruu.lAlbains;sitcmicuiniguLsil,uprtiptioresad,itecorcanroruden.l-sclgirreciutoniccnitauisrlil.diesCesmrt.deuGlcBuideri.eal onmOncau-aiswcim,leeatvlocreektreesagrcqie-ualppcaturocimnertsriteenal
via.t,d. \\relcker scrie: lui Brancuqi, arta plasticd modernd a fosi
in ,stare de a explora ,.triul1umiia totul nou.'Volumele compacte si minunat
un teren cu
slefririte ale lui Brancu,si au fost prima si cea mai purd expresie i unui do-
melliu.ce se va l5rgi mai mult. Acest scuiptor romen a rd-ar clepdrtat cle
tenrlin-tele contemporane si totusi a {,intit-inima problemei care ii
ca in '1908 frdminia
pe -to,ti. -{tit de timpuliu. (adicd inaintb de manifestarea primilor
ipstsnricertru-nFalL-rliirtcrptiyocucrohPjtloiuc.tulzltlbuo,mi;lrp1tereio.rn1onZ,tuieoaals"nd-hinaka(eitncn.ec,.pslrpp.rCue"Dcn'i-rdF{s.er;a_Hho.nin..p-a-\ef\uzi\inuiresfikaolbocssekctcreAge!rie,ocrtar,rre[eroz.citdniii'qrdveitiecrienshrcpeaP,rrelpteaglBaszl-trsTaiAlc)uinc.,4caiIunargtrlr,e^lil,lri,iEean. tusnr"-.olgi"Mlpitierohrersanpvneeadcrl--,i
in felul acesta, ajungem la riltimele dou5 mari cicluri sau preocupdri
1pdfcmproa:ettraanarlitotBrjlrrio_uvndrdresAa.renei.rinleiel-naeca\dpulpaeoga.udsircnice.nretsudeitdlndtrae-idinloultimoeodbrritep,eu-baugfanresilAuuclaunindnidelcsunludde-segeu,rainncelumdncinonlrueeapelc:nrllait,Stse*uur.icelslsiucetitllrrepr-upeatmtcouciiceldnreuiaqooutapstleuipbluneieendapltlsiesanicicmnnduadpi,nelrpllrtamitseenauisnt'nsepqcacieitvurie^cnaillt.pifidz.nilt.neaeudrmagrrutamiir-naoi be;-isllilneeot;r;tmc,eupfufrcriniaariHtmuiulrfolir-iuirtgaeiivosd,;scie-ri
a3ungind la tot felul de substractii formale fo-arte abstracte qi misteqioase,
gla n;um netezirea pietrei qi n meialelor l-a clus la forme cu tilc subconstient"
Jn lernn. Brdncusi realizprtzi Ir)n)rp sinrIlp si Iol,me elaborate, dinclu-le denrL-
uriri simboiice, uneori paracioxale. Coloine
soirie, cu lotunjirni cu margini romboidale sau elip-
lare. d"essauc.hise cit gura sferice se alatrirA untii trundhi cu crestdturi triunghiu-
crr:stdturi rotunjite si untii animal preistoric, conlinuat apoi pe jumdtaie cra
avind cieasupra rin paralelipipecl culcat ca o cutie:
Abtlacdr',u'"rthtcti.zrtiTtdrouoviiab_r5tur.qilubani.gslhaloi.u'tflularlr,jeaim,, seeusaste{einipnuorterautpeceiciia.prp,arutlsi ecpiu,rridnt etbrs-acui!rnizclijLioiuncrcilredriecg,rutoertiruimncijunimactiarlseai
tsa-uoirarei,rieritntireeicuapontegffhlocuiia'ucmriteaud-rlleovobeinplsirctiefata,..stCtaieal.sucEinotee;tiitltnmlat'-ri2nnu-ipnudaiuturne-iasnaecsfioaiunrssmc.cueceiateiit'scamitpipna.oltisaaidztperbeiluaetc.ictaedreoaslruttee"acinvrssdiniirucimnlineacrtceeledsrmittaraen--
lir-alea testitorul-rri. Socrctlt: este b foi'nriL cale sc,hematizeazI rotunjimea
crar,iului, cu crestituli -si scobituri circulare. sustinutd de un sukrtirate.r
trunchi. cu trei crestat,uli r.uturrde si terminindu-se la bazd mai larg. Fiul
rdtticito,r. (tgt5-) p_are o irnen-sti ploconire in fata tatilui ner.5zut. Vritiitoarel
e 0 imbinare de doua tlunchiuri ciiindlice, ,..rit*t" mult si aqezate orizontal,
lingd ele riclicindu-se o semiogir-i ascutitd si infiordtoarel3'. Himer{, are un cai}
ss,i'hentanastuizliur il., palind o lebedi cu ciiprl sli.ins la gitu-i inr-oll. Elanul
g'ioitr"rrfnti*r
care poate fi ;i plisc. qi ochiul cle lumini ce scobeqte
crirc'ulari a capului simbolizeazti alticulalia creatiei organice. Hintera esLe,
de-rigur, ca si oul, o fiinta elementarX. putind apartine deopotrivi animalelol,
gi rLrrnaniti,tii, magiei si gec;netriei. in aceste sculpturi in lemn, Brancu-ri
depa;egte nu numai formele omenelti. dar gi cele animale, crestind iarisi
(irfornton. folme orisinare sau allreripuri. ca in preistoria cu animale nu atii
ntonstruirase cit definite prin elementaritatea chematd si-gi dea' nlisu,ra
382
t88
tn1r1nnuJ..arrorolurl1arn.;iru.dLaouru'allurgrrlr;r6an'.11roxe. 8intaallnrl1oyrs,rdrSodteIliSrrr6lJEr;oulpts?td.?.r.s',r)ireraIl.inrr.r.rri.erlr.llr[ln?..1.r,)ttr,pps,ut,-.,,;Irc,deil.?.-i\asr,du,e',,ll"e.frile,dt;tdrli.gp,;utJ1utii1ri'ttlczg:ulurltgH,ra,8rlgS.taJaceli,uu.lrr",durfsairai1e[pn.nfd1'.:)nstE1:anioIrIoc1E1pqil.:Jrr,erItIrHfpuJrilsr"nI*O.dluuff,rIoioJ,:r)
'€JrirBSro Inlol nc e.rn19.da1 rel 'PJSEA.IIJ OalSltarn€saLl\€[l)r-.lIurlIaqztualu'eupn.(rIo1In; loqe€iBoJpoudi
rrllllruo Birrrlrtun nJ Ininlualru
aie aJntl
ul.rd rr.rnleii Inqrlp lEzIIIls aJnlits rPp 'luruo PzRazIlEIra]BtLIap ecsel; u1 1a ti
L'1rn.rr€tr,or ,'lurn1{prlilrrterBzrlsglsuIBr rr}rptszrEluInlrJ}qrJJIdus.icIinnLsuesIJ}uBl.uIaaIL{Juoel1a rS .rnp r$ n.rdse IntusIJBp ul
Elsace intuslJn?Eu BI aO
'Ia uI
o1*€ounra.r as orelrinruglg rr1 re rietdo"rde reru rr$euun'rrcep;n8rsep rB trueru
Ia-nole.lrlqareo.rqpalnrpiB'rnJr.rr?aarrlddrnor.Fsrd'au-eaerie*'el'lrudprn-rrr8os.raq1(ruI€tlultrotuo.JtnJi{lunrISnnE'ltlrrooutrlIlu.JtaoouullIserto€uaJun.?rJudFolcurAarIJI1oR-eJIUlqn|oItpAiS4aBJ'nclsu1en?-plusqea'rJuFercelas;paooudcpnroa€r1l3saoeJ3ur€nnolesanIu)i
oerrri.psriltsXu-iEltsl'cte1sEatEipla"aL]rrI€tJxBl..gI.rrI,pl^ziirruil.ar.cp'r6olus'lFaEeizplrlLaliedLpralueFr8atpruto€u1tit'l1oPur{o!1el[1uJl1'rsccel{-Jpslrapatauuspoaaa'ltdISd,srI}dlacrrSltaauJlopeJaal"dr8deruda'lrB1so*luapoodzoIeItlJrupoaosc'nparpa1dnl-rndoa3rcpl.ar;llJen.1oJrIgeauts,t]lr
trn-,nlul aluir{p.rc1tig oiuir; utri.ra8ns'al.tseru'oleupura8ul Llncolq nes rd1"l1s
cIoB-prasllarral{su}sraotsprorlnu4lpIe'c(rrlntel1rnn.arroi.1rrdci{s1gunui;.sellrEp1JaearLl.ltIaarroltIrriruI.Iir[-la1ornu,aotaepl.lSari}.eEBuaoluarlc]pceaasoltI"IerJntnqalEeoAlqluo)ne.srol'er1uaopad_ua1rdalrcd8erlpa'rp1r"qorenc1r[rr5
er1(are rrilills '1nd'.ut1 nJ '* (ossett.iedluoJ'\l Inrlllrulc ulp InruJpS) elJ€orlr 3LI
,,ia;u,p'eleuqrua8ur aurroJ pnop rolal Inullsap tS lenlr,rrds Incili; Ilqnloslpur
retu rS a8u1.i1s aJ raiJ ap p,rn193ai o pu;;rpd olqrpq qns p3ea1 a1 ac a1a{elq'a1ei
-riB;r-turt aiuily pnop Jola)_ ale 'a-]e.r19cl adeolde 'e1a1adec^a1ern?uoc lcurlslp
p-rcdrulal lpeu"r"euJ.eprnSorpcr?iulJ3rpetsu-nrrui"taolirl,ore;rrdl€ar.prolnldaalJoulr"rIaJ€l[p'alueluaeltruJan8ftuJ,prSp'B.rcleIrud€89JPo
apad
Blrrl
?lr-pciu.narr{;j.,31ruoi-3ree€1ru.t3ur.r'p.ui}oItaa}'€8lplaun'a'erJ1zoi-ilaa.otii1luunnarsrrlu;ar,olircaplIiJu.9un"ara,oIJlE1s-r\3iliEu],rItnrileEasJrB'rIalSaeprntuu,etnaulg]1€uJnrgrr;praIEnaiualldrJopuadiIra.rIsiJpus,rrLleru;srnunelrdc.rIsJiauBaorn-nrsd€ps_dPatI€€€lu(euJ€orodlno€.a1ss
'rnlnlerraleru E ou€Jarns rS e"rnp
rrrrnurpp Baulpnlr?rac l-npulp ri lnlr.rrds pufimyl 'pldnl prPJ Furllpg o 'e.reoqttr
lqlpo aiasnrunrJ o ptietua alegrzor8ila.r n,r alrldorc T.In?o{q a?sace r6ncug.rg e-1
.rrqnldrFg euo13 rS rilniett atrJluarunuotu luns ala :Inlncllrloau 1S rnlncl?Tl
-bajed erialptu ?lnlllsuoJ ne e.rlerd ap allrntolg 'inlnlBlro?€ur eiuulsqns pulz
ec aunds ou orec o;rdsetrr
?-llllla,1.tn'tpIiapl\u\llceI-dacsEa;ar l'srra,runr1ldda1pnuc,sr E Rlerprape Bo[€c o?sa B Pu€Ja^ns €arBpqFJ ll.!
ig 'aariieSJou€ llrnltsu
Esorr.cneaxtl.dlid1-onrre1utrLlour"lrr1'plei1,Euta1-o1rpprauorruilSrataIslEdBZooiiI.lUlrtorlr1tallrpTStrrri.{tTrprueLe;urag.lrdnarFFlerascep,re.edr,1ticeps.ctoluepltc-el leatoupRlpa}uolrndJdanrlcu-or lqrae.ttJren€cplqeyrl.i
'+BurJBr reu ri rnd r€ru e rin.-,
-rnB,rfl rtsp'aJBluaurala orpo-\zl tSualore EI olBluap{cc€ IrIul,I?u"I ?uns '€ro?IB €?
oluB,rald.r ap 1I1€ rud au nu Buuf,IJJB El.lB n-c ollrPuPtuosY '.Io1 re{utl; lnJo?slru
rrl dsrqJul 'zruqraT ut1 tit;olopnuoll ulp rr-r rsn1o1 ts alueru;rop apeuotu olocl?
RO rlerg.rl Ei€rurue eer tS prrSoloo8 Brnleu ar€c uI pcru.ralnd arunl o-Jlurp
'BJI{uBpe-a.rd a1e1rarue8.ro o pu1dn.r1u"r et.rlauroa8
ri"llcaFlurg..rrgnscps.rqo:reqdnepgI.{rnoldlelnoJds - Jl}srtu 'cr8eur 'crura1o1 e,tea r* g 'ta rrunr'icun;
T
La BrAncugi, arta nu mai este o armonie paraleld cu natura, ci este desci-
flarea, pe raspunclere proplie, a Armonlei riaturii, este procesul crealor al
rrat,urii iuat in rnil5. de Lin onr qi realizat lrrin arl.e tot in sensurile ei. Dacl
arta umtrnisti antropornorfizeazi. ficintl din orn m.'rsura si centrul crealiei,
trrla bldncusian[ naturizeazi, trecind toL ce-i omeneso iri georletria qi ar-
moniir naturii. De trceea, abstlactismul sdu e, aslfel, doar in relatie cu forniele
llmane si cu e,rperienla noastr[ oriseneascJ., dar falri de stincile monumentale
ale nrrturii, frrfii de frrrnruselile geologiei. fatI cle protluso)e organice originare,
l'a,ti[ rle viata pielrelor'. lemnului si metalului el esLe rriii concrt]t, rnai virr,
rnai solidrrr tieciL leali;tii. In conset:irrta, ne-trl veni greu si-l orinrluint plini,re
;scrrllrtorii abslrac[,i ala ci.rm o face iu troua Ertcytlopedia Frnrtquise 74 ('lome
\\rl[, il. pp. 17, lE.4) -- unde i se reprttduce;i o Piiialeslderc':Linuaniiacrumtnordtu-l
d.
\Valrlemar'(ieorqe. crezintl dintr'-o pelspectir-{ cle cie-
pilt,at de n;i.turi cii l3rtincuqi,,pleac[ cie ]a un cajl omeneso pentrlr a ajunge
priritr'-o serie de sirnplificari si elirniniiri. la oval stiu ia sferd".:\devdrui e
contraL: el lileacii de la. ovai qi sierl pentru a c.lestrifra prin ele forrne ome-
nesti. ll'"'orira de acLui qeneratir- prinrorcliirl. iar nu cle abstraclii nroderne.
lJrdnr,rusi erLe un anl,i-carnal; esLe impoiriva romantisrnului prea lira\-
qi rrniene-sr:: e:rte un prelllnanist. .\rta lui estt: naturisLri, in scnsul leglr.ii
inclisoirrbiic cu niltura qi lriirii reilliLrifilor ei elenientare. iirmr'rrioase, l)re-
ltitiri:rale. l"iincl ristiel, nici o niirar.r: cti el nu poaie f i preluit in ]iranl.a rafio-
naliri{.:i si clusicizantI in culturd, r'ealistir in pelccrr tii. inte]ectualizatd in
sensibilillte. ilrincusi p e-\:plcsia unpi cultr-rri nlai lecatti r.le natr.rr[ gi de
l)rinrnezerr dr:ciL de orl: cuitula romind, r:Rrc nir'i rr-a ajuls la urnanisntui
ce-i i'a I'i poal-e hhrtizit irrLr-uri r.iitoi'incir inclepArial. l)acu ne-am intelege
Liiai l,-ine pe noi insine, anr veilea cd el este e:rpresia genialir a naturismului
ra-bii'sLorilaulti.tirEielas-maalejoarlii.;r:.;'.Gt cPneiuclalleuai neamuhii
lLuii. nesc culL..rrii ai:ticipat. siiu, glsintlu-i
€seiltrl si insir a plirr tirreretea
culi,urii lomAneqti. revenirea cirlturilor imbdtrinite la acelearsi izvoale.
\lersul .l,.ri fires: inairrte a coincis cu inapoierea a]tora. Pentru o clatd,
sittcronisrnul dint,re noi si liuropa ne are pe noi inaintaqi hotdrit,ori in sculp-
tur'r nroclern,i. Cubismul. r'cnstrur.l1ir-isnrrr[, natrrlalismul il au preculsor, iar'
lrrin r-ilalitaten autent"icitatea lui cie adeVaral om erl natulii, BrAnouqi este
sui-rerior majorit"a.riqii cubigtiioi'. cai'e au proceclat adesea intelect,ual si prin
opozi l-ie pentnl a ieli din deciinul sensibilit[!ii. Ceea ce la el a fost r..ctiunea
conforml t-,ri {irea lui;i a neamuiui sirrt, lri ceilalli e mai nrult o retrct,iune
c,rrperinteltalt'1.. Degajarea de olice continut omenesc, cerutti ':ie cubigti, care
obiectele r-iztrie pur geomelric si fizic, e mai
trec rle ia om la ales o reac.tiune,
ciiri) ilil are fireasca r-igoari.;i inspirata clevoliunt a acelui Penlru care arta
si nrrrncrr sunL t.oL una si la care formele g'eometrice si cele organice se con-
ttiirest in arn'ronii elernentare. urmdrinrl principiul creator al naLurii qi con-
.rrretizilrea materiald sau na.turald a frumusetii artistice.
IlrAncr-isi anuleazir, in foiid, deosebirea clintre frumo:rul natural si flun-rosul
irrtisrl,ic. r'ealizind, pur qi sirlplu. frtrnrosul aga culn era inainlc de umanismui
elen si asil cr.rr'1r lnai e,ristr:r la prirritivii zilelor noastre. Desigur, unranismul
arievilrat e superior natllralismului, dar in epoca noastr[ rlezumanizatd qi
in cqitura i'onr Anir, inCii in slacliul preun'ranist, realiz[rile ]ui sunt dovada
lrnei creativitri!i rnarinle, care Line de geniaiitate.0 r'eri{icare in pius ar
fi f;iptul cii din plindtatea experien!,ei liii creatoare, un Lehmbnrck, intr-o
dsetrsnpt iruitiu'ranlaitlai,tedegolaticfrlri,A,nsicuunsi ,\rhipenko. intr-o directie radical
rlirec{ie cu-
dezr.oitindu-se cloud. curente atit de
bistt'i, ii
imporlanle.
384
€8t
Bnp.lEuuolslrpgn'l,Elr1Jr-SnrrdlbucSrnrnuJor1Bllsou,IBtno'uiecrr€us"JrprJoecrl-asloul€e'ocasrur1pei'dBadp.rll.nesre€dFrrsoSu'pue1'rsr'J.?oraallB€lsOirrrs.IEuarFucoBrcrrPelreuiietrt:rirrenop]pIueu3rldp_ano]dsI€II]aIr?BlloEB.1luJo1orlB€l'E1JOelnuclc;'€eoldccrsJrpe"ol1allayrJrxnJap1r;neou.ir
'PuEipllOc BalElilBar urp aleiur.raJns auIS nc
pulcnpE Ezlruol ,ra,rrol op n€s rrdoc ap al"indrqc alsed ri.Bourals€ as eaielsr.rl
re"r-Jreiiloil"nra,1r1riojsrBrn-lnLrr,rgrJJcuar€o1iiOJr..orins"'.odpJpiuB.al,'.StIrineLrpale\gB]Fi;cept€iitl,elo1atrllnuerOc.c.ttpsnB*rS.SuurJlnu"orieoe^usIodueap;n;oSllo.oeurlcB_pnl usi?qreBFsruIounlJ1FJrB;lrIrSnr'BduIcos'ololrco_u'ilBcn€r3us'a,r€raopcrloruuo,uurno'r'rBroSrlcuqae'prllpl1aecllcteuBl'rnalsIeerel{apqle.cpidrse'zosuElnStealpgrEcdulOpryoucuepoI€PuoccrnYrroSli
ag1rlioip'ic1!s"'6rIr,teerspieppsSur'.gqodapr,eeficrpa-;lasrddace'es.orrsorup'r;grfapriun1r,-nuI1nor6z.rorilJrsencaBlS'leprcnn{llrernru€nuoInlpuBuorelqz'lcelnr5u1''opeJlge.'erNe1rau'Nps
IncIJll lS
a1alesred
ap BIscB
o-r.fl,o*ap!nura,r,aut cr'pia'o1l epip1qu-eatudqoc;orJoongleocnlB;drubrqli3rrrlds1ooecu'aIaB1leo1x'aarpllgJara.orr looppculo?^lButlBpaIlJltuunlxlilunusIra.rP^ocg0riaBp1d-sar'l.agr1rneuI.nlr?r";uiooalccield.{oaJ;IInocc
Irrzrrrtot]
'llior
lnii,no"aciil.ca"rah"a'-1,cul6oiqrec,rirsdulnde:rp"u1"u3uroo.narlpseoile'rueur'auoe.nrrJulueEaer?rFjdecupuilsnSp.,;lrJrpl'uaIpiIeieASJceoii'rlgaoaa;tarulcao8ls1aue6re'euptauroieruoc1rn8n1'8l*'4oreo.u-Oraarl?a11po€u-iuanpdte1p8ult,cureq"\riliuJlilounIlurrnBossre-fna'ea,d?r-1n'osgqrdacionesNa'cleo1sue;ee?eug1"oIaru.c3rl-eegunrorBcon'uJrce.ecrlFsei:u.ruIpOgeluIrIiraIuuJc8JrIoer{oJr;l
-r,uru..rorpcoBcrsngnloclolit'l,ica,rpu"rlJr-iputiusu,epi nlC'cr-sgoanlalu1ucial,urr.urec1OllaiJorEdurItnF;iorl.nnI1lccrclSlsesolBiciuliu'urn1eB.;irJi1{ssBIIoneoul,uIupIirnzilsslilnooruJporcnlurccSolaoc.1Jruc-"lu'nro'nulu1gsr8i1dIaino1o.,lrItdon3edlIqIJceFi6aSo^En.rdlepddnunur.rrr1sil
ap qll€ roi?urroJ Eoulnl u1 a15ere.r3" lincue.rg pc aunds au r.{cloA\
lo? 'rl rusluropuce rB tusruurun
uurq1rcnaaoAlron;nr{EudSp'a11uuorI1lu?aeuiplnqsonrooxuualErJloanJlseaesclee,uirnen1c1rnin.cerlzuooaluld\L,'llra'uasltuBlroStcor?afs'la.ipuPrlIqlEnrcensuuot'upsguouelre;coiur1,ltinnnuur1s-n1ruep'41eorp}f.faep1c*
,a.reclSsrrpdEtrocEJos ac Baac lo? etr.redap arrr{ e(as lreSrinuceulspq.rngsacr.erep.r!psdntIsaparulln]eu
ol-) aTB alocu ec
le"r"tgo'e o;rec 'rulatl:isal1\ InBa[
rnl
€niJg\i?,a^1?ot{os€l1u'lsprl'rcretoFrdr.rcliosl!r:ar,lupqr.qraniedfttsre3louoeJ\pc,orrBit;eur'IlorqIrnJJ-uapuenls,pojt'r("cia9ulpZlr1nuus6ntlnl1;uqlocnsrs'selrcaeaqultornarun.ttret{€dra8E^J';6dz?eT9€asao1olr-Eldai'€n."lrcrcrdunel)salriulpe,ee,roualurJc.Inrciourrcednr9.sirucgpFr$iuoSane?"pucIs{l(uaer,},lg.uIurIIn;nJe'nrEonrg.s.r8pr1e.^'aeI1rxanou1,oq1pl:p"reuogEete1IiIpeJ.1etEuo1cj';lcle.ocEroll5s;Z1'1"eIlErqulooeon1JlzirdIcIorUo-snJ?ouousuJnparlI
rlt,ir.raporu bd rlntot pzerFole a;ea ri.rpc uip sltuo nes IcrlIJc er{11e ap sela{u,rau
ppour €l oloce €acpJ os ec ?_o} ap al.redap lnuri
puil+ 'iiiplt{€IrlJo inlsnF ap nBS aiualsizar ollnru gcul purdurllul InI B?r\'r
e-s apun InsueC u1 13 'rou e1 rS
T
ln arfa noast[, ei se aqaz5.. in mod natural, pe linia lui Luchian, cu carfe
N. N. Tonitza are in comun lirismul viu qi turburdtor, in care, cu toati lumi-
nozitatea gi vraja orientald, i;i face ioc acea discret[ triste.td.
Pictor al florilor qi al copiilor, inflliqali in culori viratece, dar. cu o sem-
sibilitate de tomnatecS. intristare.
lcAxilL RESSLi]
Prin Cistingerea llictoruh,ri Carrri Ressu cu Premiul Nai,ional, acordat de
l4inisterul Cultelor si Artelor. se consacrei o srisLinutS. calierd si un talent care
s-a realizat prin treptate si personale incerciri tehnice, care-i-au discipiinat
sensibilit,atea. Situat intre academism qi neoclasicism, C. Ressu a urn-ldrit
stl-gi dea mdsura in compozilii ample, unde c'lesenul c[uta sci ctrprindd cit
mai precis forlneie si volumele qi s[ aduci c,eva clin via!,a unei ]uni insorite.
Secerdiorii sdi, care rdmin o fidel[ imagine a mediuiui romaresc, redat cu
jouai,nugmi aitcdearirfdariem!,oieasciXeccoroartitri'5n.i pe care la el ticuli
a Teat,rului o ari gi t,[ranii aceia si peisa-
National, care prin 1924.
dacl nu
ne insel{m, a pricinuit atitea discu,tii, mai ales din pricina amploar,ei clecora-
tive si a tonalitd.tii oarecum sumbre si care iardsi rimine, dar act asta ca o
in{,erctlre oiiebii de interesanti, premiatul Statului ryi-a dat ndsrlra pu'r,inlelor
"si ndzuin_telor sale de aleasti personalitate.
IFREVIIILE NATIONT\LE: \r. YOICULESCU $i I. J-{LEA]
Preniile Nationale pentru Literatura si Arta Rorndnee.scX au fost date
anu] acest,a unui poei ;i unui sculptor, care au multe calitdJ,i si merite impreund,
pentru cti amlndoi sunt iega,ti si exprimd realitdJ,ile sufletului gi pdmintuir.ri
nostru. Yasile \roiculescu ;i Ion Jalea cintd in artele lor cuminlenia pimintu-
lui, drihurile vie,tii.tdrdnegti.... Dar nu numai tematica le este adesea aceeasr,
ci ins[qi evolutia ]or estetics gi stilul c5.tre care au evoluat cu anii.
Amindci au respectat lorma temeinic construitd, echilibrul armonios,
impdcarea senind dintre imagina,tie ;i compozilia adinc cugeiatX, sau au cdu-
tat disciplinarea lirismului inbr-o J:ine definitd erpresivitate formald. De aceea,
poetul V. \'oiculescu si sculptorul Ion Jalea pot, fi socotiti artiqti neociasici,
dacd prin aceasta intelegern o sintezd intre tradilie si noutate si o respectale
a insuqiriior specifice unei arte, lntregitd desigur cu progresele spirituale qi
tehnice ale vremurilor mai noi. Foetul si sculptorul incununali cu cite un
Fremiu national iqi inleleg arta aqa cum ldranul nostru intelege p5.mintul,
qi visuri, de frurnuseli organice si ndzuinte
,cumin,tenia iui plind de zvonuri
religioase, nesfidind niciodatd adincui si permanentui realitdlii iensibile qi
intelectuale.
Evoluind de la viziunea luxuriantd a naturii Ia o sobrietate de in!,elept
antic, de la folclor la introspec!,ie, poetul V. Voiculescu a adus literatuiii
romAneqti nu numai bogate si colorate descrieri ale naturii noastre, inviat[
de tot felul de duhuri primitive ;i apari!,ii bucolice, dar gi o tinut5 eticd,
prin poemele sale simbolice de mai tirziu qi prin recentele volume qi poeme,
386
?
t88
-piSariJnnars1.ruur"i*rienr11€rd.;ct1rlbnrerznu;,ootnrrqainf.nugBl^Se1p€ozrg.];BerqIedirei'lzspnule€qdSoR_.iuS'.3rorraS1"raelazcrndiqoelq€iea'eeJaq€llosy1r1.'ar'ItpniulilunIo.nrs;lrolBlra€a{rruregIluppnrcor;cteuucill
;g*oop ap pullal ri;rr-r.r;rci eatit,;u1pe azanluacce PS-puIIlS 'p1u"m-ipd e16epp.uip1d rS
e1,-ar"nr1rtlraiuiJe"lc;1'erl.orppolEdAuu*a1nr1ed'i,""urplsI.,aIrp.1'a11jppene61'1o1o1re€€nlr€JJs,gpul€soIr[1tiuanesalunn.rnldo-erJria]uuFr,aIllryrel;eordnl-ulleacairlzlEd'aaJ,rucride1ncIrBrSr;-ars1ua1tpnucISa'arBus1IetT.ilpn\ai1peudJe-1oB"nrlpcI'sOrpuJuAtoul a€?rpSlr]nYnal€spae,racnped-
Itrst't.t soll
.,aru.rJenollpaupndprpuorlat;tuuuqFdcruu"rtarqunaol po rS rr"rpi ei1ip1l1ea;r op le8al cllsll.re gls un ti "rep
nES liptlleuos.red pnop IBulnu nu nE
?€ununcul
(aleuoiie5 rrinlp3 inrlsrurru 'rl+osog npBU IBrauoB rn1-p er{urpeia.rd qns os-np
-ulunJ?u"r tunrsruloc oIaquIB 'nrue14 uBIJIIY rS ncrse_ung snIrBI l 'eo;patr41 IauJoS
n;r1uad €oJ JBr'n.rsaung snue141 ri
'nsbddod 'Iri€'NJdilcsrullruc-.rp3 ap rr,rn1d1n.is lnrura.rd
n:lsa.raH 'cEnIoIUp-pJoullopcPIllmrqlPucraieup'u1lelJ;!sroylzaod
rnlr'uutald pareprocB n"i;or1Jruqacdr,\e'a€al)lsrorcs€rur€o3c
'rr;rdo;td ;io1 alr.rrSnsug nc rS Inlpa{u nt pJoce u1 ea.rruqdurX
roiralossuadr'ulaDeI usBr6catpa;rrdaFpu1t€qpr1'B;reoa1gulderirte{untiu1luroa",tI;ardausi1oncpusaIaa.roOcloB'aaacsalpcr1'opSl1ro1eu"r;reIpao,n{puerapnel"urpoa1ursilceIuroeruldsnutprBarlriSaap}iI.enrnluqlopoucpuaappll
-.eioo'as1erarrud.rnpJ{o;erlorri1rerun;rrlocslane,;rrtualsrdou€ra.pIuoa€J,cn\uslno€aal iinolusJlupBl ar'aaBsc-paosutglllntauI??osSJaInnrBeln{uloua""trIe:urcap'dtduxetureaaslllurnariuJrlrBuienozur.e}ropur.'rloep1lueIruiJ
rur"lre rlSrlie rolsacB alrJFJcIlI uip FSul csasdrl nu rnlnla_lJns lnlui^B ri eenpp3
e--'rrnurceaa{r.r{{rilBd8_ne\rsr'iAuIlnnruaiiiprni.narpocuyrreSlsnoelupur'resa'a1iolleea}ua.rr1rrr€leuPJ1oJpr'raraplnae[uIe1jnlrrsniu.przol1npnlrdu1ude'apearl1s,urnErpelounSpiru-.u\rErrnSs{IefAl_er8ol1[aFu1aSI1npsu1lEIrq€lpuo]Bdnr?FJPJoaucunpnBIB'e?cn€cIsuo]tanlpolBPnuqcalgIuluEcBrYslfenur'rurn"oar1nrlnzdac_e"rsgooadrc{i
raJ] alac Pc€p JBIrlc 'tun1o'\ op l1Jap Er€IUII_ ?lnur reur aclurllr Iaun alaruJoJ
pn'otnufi'8laguz,gn,ur.drr€1unelis;oon'-cepcaupp€rlJlEuure?rnuznuYluqpI{rrlauleil€pl"lrr1euplo€turlJilpzeurI;u1nr-oodLtr]uuLerI.apirLeouen'pp'urrcSodrInr8i\c1lleuouru1."rJec'tl t'rBp-S.acpplieuqlerqldplarulu""InnIepace_lnrB(ud"rJrsJooualJ€a]€rlo?uLunrBSupSepuu1iluJl€eqelnllBlsrpaeqc}.cerod1B
-rrrnsaJdxo ap ';O1autn1o^ €alelilenzuas rS ealelpurld ap adeo"rde l€ur pu"Iu,IIuEr
1T'-rctenra6w''Irarsl.uilil;loeBrelpn.rzo€run€raoucsrgp(;ocrI1nJruslluBrIlr8€oprolzdcalrlunSloucs?rsosor"auroo?'on1rug1qretlurJs€b€io{lqnIulnooslprulnEusulrsnlnlr!d(TlaEcrurnI,Enrr€ltll€usrrJlurnu.noroldnctuulpdunclrnudsicosurptupulIputB,?oLllEInrgRJAedcrrc?sn'IBrnal'pcetuJ{€.ooetoJlano,eJlulptuueunIrgBr{uaope"llrr.puroun€prl
Ia-inEputrBrln,|uBrsJJeu.Errd;arxdJaetdBanelc€cosa(Jecdt1Sy'or{IlruozEqotdsnudJroe'ors1nriipneleoiaBu1noes.arp1lr.€roufdru.rudo1lprz'ueereaslupsoa8rc{€eoaruase?ospooYlde'ca'Fu'[l€euu;nrrou.rdporu;uareelau{oaa.psl
ir.rnldlncs olareru 'rli1og EacpJ {ullc e6e 'rl3eueuro rt"errl{eel1u;anpsura1clo-nprau1.llpe
r$ eru.ro"i I€ IRcsBp t.roleiaye.tr{ns B or€zlllqlsrros o pultnpe
pu"Ilapotu eapl uol InJoldlncs
6F.ra.re;aur\ '.rs'ecusBarruaoz.arunuprsnpInpInrruo€Juarllsi a€dl 'll3nsul e-r3 e1*arp;1 rS1 1n1a1gns apun
ealelrroqc
nes a1aluar.raclre rS aladela 'brinlo-i-a llei;rilo;rd eto8nc rig eelelr.rnleru apun
!ite, slrS.lunriuaie de o for![ prietend lor. ce le lasd toat{ tdria qi noblelea
maLeriaiii. [iropliiorul pare flate cu pietrele. cS.rora le cere sd exprime cloar
ciripuriie acelt,ra cu sufleLul pieiros ii dur. in stare si infrtrnte;i sa inlature
apele qi vinturile vr"ijnraqe.
siml:eDreiic,aiacicfhoirptuarielolermqeincLoamrirp1oi.ziLtilitlurrgid,-irr,.:r.irplroersiv\i-il,ansriucl.gcinradi'epnine-tai la tipic qi
dal gi urt
exceptional de semnificativ portret ai lui Octar-ian Goga3, accentuindu-i
frunlea de s'inditor, dar'gi inr:lurtttlea onrul'.ri dr: vointi, plil'irea de poel si
cle vultur plntru ca tloar br-izele stlinse si lriste sii simboiizeze amdriiciuniie.
deziluziiie si suferintele interiorizate e.ie r-isltorului, ctiluia nu i-a fost hiirazit
s[ vadd realizarea a Lot ceea ce a ntizriit. Capul l,.ii Goga iiplecat spre sine,
dispus pulin oblic ,"i tlc'ci lisind frun'1,ii gi plivirii sa taie vizduhul, cr nstituie
portretui cel mai ei'olnat dirr expozitia d-lui \riasiu, care aici depdqe,ste forrta
elementard, clinri inter:pret[ri cle-o rafinala psihologie. Cioplitorul-tdran face
loc portretisbuiui semnificativ. irsil cLrrn. in proiei:iele de conrpozit,ie, mai ales
in ar:el Fat-Frumos, transfiguleazi viziunile loiclorice in iucrflri cle mal'e
moilumentalit,ate, irrocer,lind ca alt onr trl pietrelor insuflelite si al visurilor
clinrlmice, \IesLrovir-.i. F'ir.t-i'run-ros e r-iizuL nonumental Ei decorativ. proiect,at
intr-o atiLudine eroici. iii aici frurnusetea materialului, usor brirzdat qi ldsind
sI joaca r-echirnea patinei bi.ne nurrn{:atir, t'li r-olumu]ui si liniilor lui o rn5.re!ie
inipunS.i,oiu'e.
In gua,re si'.rleiuli. cl . Ion \'lil-"i Lr rultivi viziunea {ragedi. clecorativd gi
oare.-rllrrl schematic.i. a iconoglaiiei lropul:rre, clin care scoate minutrate com-
poziiii, care uneori par icoane pe sticlir sarr fresce r-ii din bisericj de !ara.
Pasla e plinti cle ser.i,r si de materialitat,e, ar-inti parcd o clarilalc floralti. un
duh vege.tal. ceea ce face ca qi cele nrai simplc compozilii, in carc pelspei'tiva
s:i par'5. tot'.rsi concrete, r.ii. fragede.
Ei voiumui nu inLereseazd. care le
sfintj, femti si copii. grupali in atitudini
In guasele acelea cu
.rilmeazd liniile qi gesiurile gi inpline-rc, jocul coloristic, gdsim tot un artist,
Ica'olceremlsaetelclruu.imlzt,ieuu.snefiir{1ri1i;LeelainnpaiaiterurlrdnieiesiizitruiailhdEei!i,'i,lioravrmdii,iafuielnoir.ri[e,dedlrea.rnnIeoeEnntlia\rs'-dlta.iesius5arlee
care pornind
transouna in
Preferir.n
toaie mijloaceie de eruresie. peisajeior sale din strdindtate, care nu se disting
izgbi suitnirtpi Lnio, tc5l.aJrleartsilondaeli.viDeinstirgei'duilteoiaurrei, CoscL;ii., mergind pe linia
lrrirr vreo a quaselor qi sculpturilor,
deloratir.S.
est,e lucrarea ia care tinern rnai mult.
Prin ceeir ce este izbutit in apari{,ia sa a. d. Tcin \-lasiu ne demonstreazi
cX a stiut cit si ce sii ia diir inr'5.,t,tinrintele arLei contemporane, penbru a-si
implini alia sa" izvorilii si c[]iiuzitii c.le jnstinctul creator si clin r.iziunilr
traditionnie ale 1-ropoi'ului.
OCI.{\- RA\C]T,A St 1-.\SIi,E POPI]Sf]U
Artele plas|ice i,ru piei'dut ii.i cleculsul acestrii an pe OcLirr- Bhncili si
Vasile Iropeslu, reprezent,arr!i a'i si.rtiil:rniilol creatorlre a doui generalii, atit,
de tliferile, clar'."enrinincl amindoi prin lirea lor indeper-icienLi;i letlasS.
Octa.,'tsrinciiir. fiu de !irani de prin preajma 13otoqanilor 1, triind motlest
qi retlas Li Iaqi. clupii ce Llrrnase Flelle-.\rtele de acoio qi iqi completase st.ucliile
la l,f [inchen gi in ltaiia, a avut o e]locii de str'Sllcire in primul cleceniu al seco-
lului nostru. '\tunci, pinzele sale cr-i !drani si rnuncitori. cu lume obijduit5,
388
T
68e
-rqrsuas'41€a.rr; tBO,tB B ele;trarlaleru B o.iezrle.rnlcrd ap rS errlr8n; rrir-l1ou op
rcap'urpog op Blrlnlru,i Ecruqal o-.l1ur.rd Incrlsrrolcr?rtsc pul']nEl'a1es;oii.r
-onpdraqlcurI€eucrlrSsoo1leorlrr€sdrrlrn'aosraB,rJoqdrrcJl 1no.€rdlusardeltesrgce.irnc.r{oe1 ososnJ 'lerpuoui ioqzgr
lnuii,rri
dincs pulrnc ap lnnru \,'
:{ tI Jit \..ds ti\"Jst)
.-raeloupreBauen,rcmixr'qJeaFptZrupouli{rlrrisrru-parurrili$lzllordu--,lJraJ'rrrr,,uutri1oJerr1lrdroaZlroor.idrdJlararazuopSinrp|eguie;ul.rS1Jenoeld!'se(;irEri']1,alclrace1ooood,r'eenc1iruzo1odid.r'xEne{1ilere8u1
ap ariizodxe o n,rluad i?]pd E.).\p dl aJull ad ezu"rcl olosBo.rounrr Bopo,! ruor
puic psr;O.rd rL'tu a.re.rgd o Eir,!ts eolnd ruor Bs eldnse rS 'orrlrLurJti rrle.rqr-r
rS rruour;e alrcrral ap airsdrl npuupr'als1eedi.r(oJ;rlBoulslre-rr.rluc orucsurl1eueruanqdcseu1 ne
n,rluad'n,r
ua.rd ri aldtuis ue;rd op.inuol
e1 asasr-iiilu
'rue op rJozrourc op Elsrlr ul lJorr,r 'ncsedo.1 airs€^ 'Bru.rn urp BauraJA rrI
'unruoc u"r EalllB
-olo olsoJE oleol nc riap €oAE Io a{rJapotu ecrdrl alueru
',tgng rnl Er"roluBIeF e1 ',rpe11ed rnl Inusur1 €[ 'oisr]
-€'.ErpoWnlorIclncaul rieq-lo{r ae,preipclr'ale1cusuo1lunnroel8guun?[eu,rnrur,E-?sroliSaoucoueu"orrdil]lrrod
oi.rrniJ ales ;o1a{euz€.rpul
rin1o1
ri elltznur '€{za{)d
ri .roloru.ro; B !lrJEluoJr eiuasa Elr)rrc opuri 'euuq;n r1Sr1e.rr,rd ri
alJBoru r.in']tsu.rolllB {nJolcrcl'lriarueur}BJ e.r€ur op ?srJoToc un pulrJ'eur',rcdrue1
--uncont flozuaIoulnEc.rs.;€n1l1oo'a3ieasurrir,{rpuqdre.rn1laeu'or"ruead;rees1n'gdzuoIuepq?luel ari.rlqo op r1ur'pd urp 'u
}rrnur E ncs€docI r1io.r
elrs€ {
'RIllu,Ic'er'iua1e alBol nc o?roJluorur)J ds FS lnqcr.r] r{)^ rlillJlJc Pla.lEc
€Jdnse'allsBoLr rrorlseld E alB?ririuos:rad o 1so1 B Flrcugg rJpJ 'u,rgi e ecolo;reurd
B-lruJ]l€]ntJrI{pJluiaSrprBonJlnnEs1dr,I(Eera{,IrpoellasFllBly{rE'EuZ:lr|?rTrrBaiiliuc,rronssrunpd;rnuols6crrl1ar3lleFlndltrou;pon2riunreptuuonrseap€.rrrdSsr€ra{rroczcoo[rdriuunrro€n3si 'rnlnueqt
€luL)-ri ,rl)
InursrIiia,r
rJoaun E.tEp Jnri{D'1ncsa.ro1id nu J€rtBuBrun eriu.rr3ruuros plillnB,r'5.re1 |t1s.,; rS
EOJBcirLri r-ec punl* 'ai{rzodurol ad ulcipqs 'ar\lur }o6ns un pzuairu.iJ rlB{Jos
aruo!. nr oiES oirrnolq€t J€I 'ralsed B p^rlcnrlsuoc ui.ro; ur.rd ii lualuuulJp,r
rn-'ezoc€rlo.rIonlEl?AuEolr,plrrnus€rlnooJl.?€rus,otruDruoua,ldrourp'rpsuSncnr-dleEruDrirzoaeR.urlcrT€Slluauaptc{lrrruauF;rc.Iqrldcrr,nur aqPuJagErr;O?r-d\rEEJuprln.JJdoc'ornul'lear rnllc-scoBspr,rit.uoreo,drs[ooolBarl-oouEuuBrlruac1rB.}rlrlrnJirourolsilrulropolLtcrr.[lairl.qrrionoluJs
n,rluacl alrrnolqel leredurnl nB-r o"rBJ 'r16apotu r"reuoricaloc IilroJIp e1 ed'alipuicI
-spr es e,raC6 '026tr ap olureulp BS Ealelr^r1f,e nrluad Flrraur l-ac Tntol €a-\]l €
F'nrcpiJe.lr!1eti4u.rrna1ualnFrueel8ronucarpi r.lerololltud8er p^rr?rieB;loaurea8JBJooulrropulTTcEucprlgeL^uEolJ?cOIr.'reluaoarcruulue{.qter nO
ale"reduior'aoE.rBS ea.rd elrr.,rotuJB'?uarJrlns nFrlruEaJqErJr-'r\a.rrorlJelsne)ii'or,1mrsoclg1lc?1l ru!rs1ur)r.Sr
ocedo Easapts nEJo alrJoinl'neaaglc{ reur du
-aurnr-i uIJBopr.rBur.rnap1unn1;nod.rcr'{.reil-l1ua'aLlLj.rer;lLrarousar3rig}e{;eeoulrrpueratuoa'ploBrir-rnlB'6a7pi;r1aqpdror1i{lpo?sr
1en.r"orop11coitdrr;lBrSrpu1onrieu1IouqI zsearlurnrelnurrurr.€rdp'Brluiarl.eranrrdngul u1 ii 1Ln{a"ltl 1'-,,t
naraur 'rlri "u1
Huld '. pcilselri
.ro1r{rnplrqo i1*eup.re'i ap;re1u1ure.rJ nr
arur.rr{ra aI ps pu,r}npc -
ri rn1n1r,ro1or € (B,rdse ri grecurs elBroos erse;rdxe J€pIIos ?soJ B '1rn06l IJo€l.a1LLIJoI
',ro1
nJluad lnursuelureLun
n.rlued alrnio.rrl nBro 'uErJSa"roSr"rF lncsa.rolrd p"rp; '1sr1ea.r runcaJ€o plrirlp;u1
Iitatea si adincimea demiurgicd a maestrului sau. SpaetheafostprieienuXurror
scriitori qi al unei lumi, in liund parte uitati astdzi. Intr-un fel, este corei{lonx-
dentul plastic al lui Cincinat Par-elescu. caci psihologia lui mergea tor spre
epigramS., cdutind prin citeva trd-qdtur'i sd expr'ime ader.druri. dar rinrirrinrl
mai ales la aparenle.
PREI\,IIILE I{ATION.{LE PENTRU PICTURA:
;i fFrancisc $irata icolae Dd.rdscu
Comisia speciald pentru decernarea Premiului \a,tional pentru Pir:lun'ri.
de sub pregedin,tia domnului ministru l4ihail Ralea, a indeplinit un ari- cile
tirzie qi dreaptd rdspldtire. acordlnd d-lui I,-rancisc Sirato Premiul \rrtr,nal
de Picturd. Dupd modesta noastri pdrere, acest pictor este, impreulra ,{,,r,r
prGoohmaetoAerngchi [eaqfPlai e,attciruainmqcvuni,au,.ctlde-a.l rm$fiariaiotpobelimrnsuoentriatdalagcdidemnma-aiurrltlfndirifvooristeotmrlaecrmeParietjloomrcidudilneNytioaettiiu,1rr,,iri,,,+rar,,riI,rs'siiii
admiralia artiqtilor qi criticilor mai tineri ,si dacd ar fi lipsit inlelegere;r
rioard a unui ministru ca omul de culturd si criticul Ntihail Ralea. "rupe-
Pictura lui Francis $irato nu poate fi'lesne int.eleasd, cdci ea nll,r.iifiir-tr
structural viziunile de pind acum ale picturii noastre si constituie, tot,tr.{nta,
o contribu!,ie de valabilitate mondiala la probiematica impusi qi ldsatd clerr[riisa
de c5.tre marele C6zanne, care combitinci impresionismul, a dus arta la r-rzlrLrni
mai constructit e. Se qtie cd imitresionisntril, erprimind jocul r-ari:atenol
aspecte colorate ale lumii, a distrus fcrrma si structura obiectelor, ar[tiuri nlai
ales aparan,tele trecdtoare qi r.ariabiie ale privelistilor qi obiectelor. Detiqr,rr,
acoilmorbito, gaasteitnsjmibeilinzsatsurebtiiinlialatsei anec-arodmaatliro.ap,icaluardSu.sanluuamni{ievEdiz.uiotdcuinri
rle lr,laL
se1' [x]ruy,
str5bdtutd de soare si lumind, nespus cle poeticri. l)ar, in afard de aceste rne-
rite, ce r5.min un bun ciqtig pentru
nesocotit forma si structura lumii, al'[a contemporand -conimcrpertedsiaonluislrlrrniui[ tr
realitatea solidd si si
obiectelor, esenleie constitulive ale viziunii. C6zanne. pornind de la inrpresio-
nism, a cdutat sd pdstreze progr.esul in materie de colorit, dar, totorlaLri,, si
readucS. in tablouri forma, rrolumul, stluctura obiectelor, priveliqtilot". r:udu-
rilor, imbinind culoarea cu forma, si dindu-ne o artd constructivist5" Tuert.d
pictura contemporand, pe urmele lui C6zanne, care a aritat c6. impresitrni.nu,il
trebuie depd;it, dar nu anulat in toLul. se strdduieste acum sE pdstreze r",.rflna-
mentul cromatic, dar in acelaqi timp sa reaclucd'forrna, voluntul, str.uutlll.;r,
tdc;rioueinblnisun,ttieireiu,dcsc!ed,aiacrdeoelncanseutnrduiariieau-spcctrudeerzlicilozedhiuult'oianrai.icnd$eiainlrtsaictptdtoanslrt-t.raaoibdnaiidtefreem-rruiaatnrtnaicmutidao,ncder{aazotlaedrningseiiisanctneaudlcdnqueuiolosdpieurrebpinirtisp.tllseid{rt,s,rteaencn--i
sitd,ti. Toli m ar:ii m aestri ai picturii au construit viziunile lor prin imbina r,n:re de
tporninurdi esni sniutSanli,Ldeedcifoelroitritgrsaidmaatete, r1i:err.infcairpmlesl[eriincclehepgeinnedlu-dsee
diferite intensitati,
astfel din r:uloarp,
iar nu prin linii care grdni,teazd incieob-ste formele si masele picturale. {)nrcit
de mari desenatori au fost
struit imaginile tablourilor Rembrandi. Velasquez sau \lrinerime,eiemr b-ineinidal.ior ncrrr,nr,-i
lor prin culoare iar nu plin
si nuanle de culoare, iar nu deliniind forma. Desenul e una, iar pict,r.n.;.r e
alta. Pe iinia acestor mari invdtarninle ale picturii universale -Francisc
390
f
r6t
aJ€ur o-ap uio un r*. 'aiolqou BrBr o-ap ?alrns un rS pleuorsoJo"rd p{uu16uoe
runcard 'Lua,\B 1-ar p.rnlcrd
ap orro?€ru u1 So8epad rS crlr,rr
culpe reru IaJ a!,sa o1e.n$ '1sr1;e op FJEJE ul 'lcFO 'ecruleud reu rrirpuor ug 13
auraJ.\ap r€Lu tBuraqc €Jo pcep lsoJ IJ JB runc'ereuor{n1o,tal aIJ FS rn1 e'iuaz
-a"rd uc n.rluad true rur{nd ee.rd uluad leuroqc lsoJ B .rep 'aseotunrd a?,rv ap
Brurapecv e1 .rosa;ord llunu alsa 'gg6tr uI 'rJolpruJn rIuB ug ri unca"rd '9Z6[
qtai.srel1ZoeOeat*d,ueunc8Iulari'lntetc6uBatJrsa.upro[ag'rpruirazBor{dorzxpoedgxBgauBrernIruBur.IrIqdgtyE-3o.'r1ea21c6€r1e,aruqOol''eBru?Jae€roJaroup?rop]u7o o ap aJnrnq .r-.r
€I Brqe olBrtr
ap RcsBauetrior
€alelarJos rrl oreo?rzoJ8u.r e"re leur8r.ro i3 celes inlnlsr?re er{en1rg 'cfuelsrxa a1r
9E7?seap1o'unrrz.Er"Zr1BqeroqperarJioarl"€r uancu'propcueolrri.ernNpleF.ru8ye1apepInaapzrniel\.ireed1o?.rsopdzueanqp8lap,rdeerdcn'sru'er"ran[1)
-Ecrrpc ece;'rnlndurrl alorerz rS aielsr-la"i e1 ad;oleuasop Bc azo.Icnl FS arna{orl
'906I, ul FunuJo] o orec ad 'r1Ae;rncng ulp 'dlxV
'ourJoua luns t'ian ap[p1na.rg
ollag op €rruapucy EzeaurJn 'p.rei u1 auuaH '€?r€ op Jolrrpnls e ri raiualsrxa
euralqo.rd'eolpcp;sr1es r$ luelrurocuol 'a,r1oza"r ps rlnqzr e BSu[ p.rpy '1ueprel1; rir
e1rr.orpdledoocloBceInorpolc'erdc'l€ruJreeogruInrp'lonlralls] uallael1cegeu.rg3ol1rcr1o?dsorpi oouler "€racrglenrcBnSi
1eca1d ts 'B."irr
-BJD€[ pi]irer.{3
ap €iaJ€ llntu ap rBru purrJ olerrs ap aiournu'guur1u1r nES Bzocuer; lrqeqo.rr{ alra
rnl rarTrureJ uri.rlqo;req 'Se.ro e1 r;re8nialiau rode rS p.rei BI lrolrDunnr ullir.,\
-€zn3 qns ruarop e n.rluad leueg urp rinpe rqe,r{ rliruoloc op orlrirr€J o-,n'Lrrr[]
aur,^.oJd 'rue ap 6l adeolde a.ieruJn urlcl e;e 1a 'e-r.ore;3BI tlSI,ul +ncspN
'areole^ r-e1snI e1 salaiu;
ES ec €un 'qcu1 ri 'rvr;
'JolrzBJBurBc ap lsrlr€ !.ncsouncal orJ ps Ta Bc ar{e.rouo8 o Fc€arl €s }rnqa,r}
r].1
rS rriplercos aprSpurfp.r,r. nc r* rep (rouu,r o e n.rlued €]r?
reurnu nu e1dn1 RS lrncloJl E aJBc ulo op 'ee.r8 e{er.r o lsoJ € olBJrS rn1 e{er1
'eriuur5euu ne"-
Eal€lrlqrsues rS 11c or€sacau ep ?IlE !o1 epjuunaspuen{uqae8rrliaiplur?lrcAapcrl(rc.rrclr"1rcn3lrrr.rrrcdl-sr'raigi1rrr1i
-erros.rad alrJ€ur rolsare
€l JBI 'r"rr6nstr"r
p{ue8qalur ap resdrl eutcr.rd utp }ElBr ne-s r16r3.re iipru reu llurJur Ec ?e"lplol)B
ur{nd reru r-nu'p1ce.r1sqe rS ppr8u o-pu1cpJ'eelelrlqisuos ecsn aleod 1sr1 le u1
crlr.rc lnluids FcBp :B^ac Fcu.r Flln as rou €l'Bouaruase oO 'prqcsap oi rr{.r rr-r?
e-''grr1lnlu{e?rrcuzqraoadprrruonrroJlolc'caLr.sldrrolpsolueo.1rey8rcBnraIi{€d:'ra'are.curprrulpe€'uuluz1ree8olJquaorp'.lulicurrlsaispsnauoerlpz.p1irqtr'c'anosluleaalp8inlrurrqr€urs'l€eauUlqeaE,lslrrprl\oaqpr'plscuururuoolasu,t\urrEeleor[quaJngq'u,asrrBrln1;,rrirluidriir;r.r,,ir;.rr;rpryryl
'lsoJ n€ 'truaF elueur 'tr.re1Seuag ru i.rolctd rr.reru riol Ec InJBlapE as-nl)ri[']rn
'rou EI sale r.eur arnrEls elecapnfe;cl Blseac\,-'?B?uel€lou eleod 16 ?ruzp.l [prcl
-orot un 'lncserr nu J€r '1ncp; .rolcrd un Ecu"r csalocos IBru II r* lrloros ne-1 ariu.r
-eua8 ep rES rrzuJeru€c ar?urp 1{1nur 'ar{decuoc op rS ;rep 'erirnlur ap ls{lru run
rrBi uernaulealqXrsqarnsuua1as ec n"rlued r€ulcol IS'crlrrc 1n1r.rrds rB ee.rrpu"r8 rS;ep'ur'yrnLlrrr
rBurnu nu ar{nqr.rluol BI 16-npulund 'p8ee.r1ug eier-r o-op
a{urnpp.rls pdnp o1e;rrf sunfe e Elseac€ E'I 'rolrcnl ri n{1cSuuer.si1ari4nrtu,n,.rBp}'i,s;
1er"re,r
-er{cu,r ri qzuld ed glearlde llroJlp'psuap Brra?Eru uud e.re a1
'aleuirunl ?lraJlp r.rolnc ur"rd allpulqop aurJoJ ec r6n1o1 aJE a[ 'lilumfr;a r.rs11
'yn;n1uol r;lru 'eru11 rcru pulJlspdreureu '1n.ro1crd urnc purJ€ur.rn 'e1r.ro1.i 'a1.iEour
l'?aJlrnrilrcznoJcllsur'opcpr'oaplre.r.nrepndulu'aal"arefedsera(c€l.tr1usre,Loru.rdeIierpscaErdpxapspalsleeiaucl eE.llEBdt e'f:ll,ilrpirl
?lrJr-rlEu Eareolnc urrd 'ar|r![nt
'Bu€rJa€
o (BruJoI prr18aq.,rrJ ii
-rlear E prrerroe B(prlnulBcJnqrlrs,t etur.rdxa Ia 'E?Eurrunl XrJoJrp
rrrp Elrnulsuoc 'psEoruour.re 'FpIIos ErLrJoJ
udJBolnc luuraloJ rS sla,up pul'lpqFJls ea '-rr1n1r1suoc lo,r un rrurrunl 1ep e ole,rrg
Ca pictor Fralcisc $irato a realizat umr.{toarele fapLe capiLaie pentlu
arta noestrii:
Plirr compozitille inlilnirea;i intoartcrco de lu Tirg (19'24 si '1926) el a
creat noi e-xpresii pentm stilul riecorativ lon-ranesc. rlepi-rlind tradiIia bizantirrri
si dindu-ne fii,rte proiecLate monumental, constnritc tlirr c:ulori vii si putelnic
tirg, cu
lurrrinate, ca trcele {ardnci r.enincl de ia si dens r-dlLrri lungi tesule parru'it tiin
lun-iinir, contrastind cu albastl'ul inchis al l'usLelor si iilor, sLltilritluL
tr-.luqi gi el de duhul luminii. $ir'.rto a impus un stil cale rdrnine gi a.itrizi
tieschis unui decorati'r cromatic, in eare r.luloarea si iumina constritiese 1-irltirl)e
9r-iiitionrf,ai{ligalrrei
pui.emice, vibr:ante. dinan-rice monumetrtalo. PicLura rntu'alil,
caro se vtr pe ei initiatorul care a depSsit
dezr.olba qi la noi in
tradilia bizantinii ;i totuqi s-a inspirat din nrediul pa'criei.
Trecind Ia pict,rira de -qevalei, amintim cri de la t9ll0 incoace, $irato, ilrt
rle an, a oreal rablouri in care Lr-rabe masele, obiecLele, ini[,ti;r,ililc isi inlpru-
nruld unele aliora r.ibratiiie luminoase, inchegintl medii cle trecere locald inti'e
obiecte, astfel cri tonul genernl. departe de a ii divizal ce la iinltresiorii$t,i,
esprirlS. o armorrie sintel,ica 1. ,\rilonia aceasta lurninoasir elimirrii oJ)rlcil,aiea
obiectelor, unificir tonalit,atba, sLructureaz[ inliitisalea. Pe cai dI,errovpiiliiEqi itlpinlian-
aprige erperimente. pictolul obline tonalitili unitare. ne-qpu$
mioe, fluide si vib'.'anle, poetice qi sugestive, prin studiLri pernrtinenL ul rrat'.rrii
si plin necurniata nli,egspn a luminii. Sirato inLrebriintea;lii lumina ca. strur,'tuli.
dsiuntp,ei'ii,iscidtu-areluamlionar l'iind elernentul ce leagri, imbind. squ clifcrrenliazI planurilo,
contienstrre
in naturd. Irrin cliieriLele pJrade rie a lurninii
si umbrei. $irato construieqte fornta si recorr.*tituie spa!iul. (lorrtrtrr inrpresio-
nillilor, el pdslreazd strucLura, chiar dacri aceasLd structui'ir c,qle aerianit snrt
constituib[ diii lumin5.. Aici a dus mai dei,rarte decit Crzanre ploblcnra c]or.ec-
tlrii impresionisrrului si de aceea arta lni are o in-"ernnirttrtc i:rivemliiii. ce ii
r.a fi recunoscutii cindva ca qi lui BrAncupi.
udensivperNersuealpl2uv-taelmaobbidslieei nzqviaoollirtiialueiandcaueldmlap-edpealtasaanliucmu,soiinfnaadpmila.ulflipiccodur$nt-iirnoadtiondearnlaaojunanonsgurlamafiioateenxdopaarlesesiri,desi
condilii romAnesti, preclirl;i de la problenlatica acut,ii a picturii contentpolantr.
in afard cle pictor, v(iraLo este un mare pedagog gi un adinc critic de ar';d.
Studiile sale, ca si cronicile publicate prin reviste. mai ales stutliul despre pic-
torul Grigorescu, sunL lucrdri definitive. Funda!,ia Regala pentru l,iLeraluld
si Art[, condus.{ ddeespprrocfepsroobrulel m'\e].leRpoisceiuttrii,i ii editeaz[ studiile sale desp,re
inlesnind pictorului
pictura romAnS. gi mondiale 3,
mi.car de acum incolo recunoaqterea merilatd Ei pe care modestia si denrnit,atea
lui n-au clubat-o niciodata. In virstd de aproape 70 de a.ni, Sirato inc5. lucreazS,
cuget[, creeaz[, invingind piedicile qi intirzierile timpului, care totugi i-iru
realizat, intdrindu-l si niai mult.
Celdlalt prerniu perrtru picturd a fost deoernat d-lui Nicolae l)drdscu,
rS.minind din gener:atia glorioasi doar ci-l lser, nrai tinf,r decit allii, sa primeascd
r.iitorul Premiu national. Nicolae Ddri.scr,r este un pictor de aleasE sensibili-
tatr:, unul din uitimii impresioniqti, iubind transparenta de acuareld a peisa-
jului nrarin, esprimincl atmoslera inLerioarelor, prin porliuni mari de culoale,
urmir.rind o lonalital,e uneori albiLrarl in peisaje. Aplopiat de Steriadi, $t.
Popescu, Eustatiu Stoenescu a, d-sa continu5 impresionismul, cdutind sd
exirrime spontan gi viu suprafelele privelistilor poetizind atmosfera, cirutind
efecte de colorit unitar. Balcicul a fost valorificat si cle Ddrdscu. care l-a
352
rBLu nu ruaullu I€p (JnFIS,lp 'a1a1p ri luns IBIN 'auinc FlsEacB B"IorrSr olBod
'atulnc o also ncse.ro8r.rS 'a1es
ir.rpi pcr;rceds EJSIuIJIinalEdtrriroatlelcsldIIulrnou,rrAurIBd'1IelulipludoruurnoInlorS^rurreBl[u?oEdaslccBlrrJlrBuJn'oEuo;lJaaplooLttuI
rarugurog lll
op-aslrrlruis.ulalsFrdale.xroa:r|erni'rBcuSa'riiBialo{ieiucu;ornnnslSpiuugpea.Iepllsn(ordotiilcliIiIu,IrnancrJrtsplucre.IIcaldd(au's.l.BrIaSIr1n€6IlIloiuuu(raoor lr,lli\rppnrJqtBpllUneraBpcpooeteuprIanardlirs{oocaruciee€nl;t'aupulns€ltico(ranur;peCrs?o.6lIlnlrroetIaictluJlonlrslS
rle*zIinp'alu.arreupBrreid1ruea1ol ,arapp er{cun; u1 ezoir{p;u1 ps sndo;rd B-16 oc Baac uI Ia o}so
ap ?ID ur16 rzplse .rep 'rSiougtu_or _ B e?IL{n
11{p111q1suas
'1nuro ri 1n[esrod IoJ]l€ €18.I'i ro'\
ersaidxe Bt rzp?sB ?r^TJd also I€uI nu nDSaro8lrC IBru rusIJII un alpod
oie.rrg tno6e.r1e6 ri oleuin
'ncsaalpuy uncoJd 'Sualur
rS rlSaugruo.i rilplrpe.r Eorel?Jdro:Irrr u1 'acrluruerp IEru'elcedse allB snpB
erBrrluJleaAro.JItrauot np-1rz'nuIIoprzs,3r.gi-nleieSrrul.rrgB.crIilrou'apr i.1rII6dIootculdSrrrurnnIlnl€uBsIr-glaB'rl.eiSncl?uPEoluusa€.aItolpu1rrF€rz?:tBele;uear1rroeEJl1I'oIonp'ol rtBlidJ?IlUloI3{r.ip1)3+?dtilnru?l
--ouEJ.orBJEcBcn(aJallsssouace1luurrrer1uu.nnrol'daEulcsr1rtuu're1r]rlSroiorouuqgInteu[lca.arJllBurruniIprzlurlpn^eeP.rc]€I1Bpt,L.!IJrB.atdIdqsacels'aournrnlctrsu€otoJ;oop;p1E.1ItIJtu1R-lJ€ttcoznspul "l]Is'aafiuFoIrpR
'rnl ii ,ep ap Brueils urldop eop _
olalrtuil'ap 'acrun r-ag{p1r1ec
ri-tss
;Focurln{.rcri €l€n}ceEonlluod'BuazalapppBOIJad0}BtuJIIB'InlBauIa.IIUIDli}l}l,Io
.ropie;re111 B g;aculs r! g,tieu erie;rruipe pdn61 'tn1 eor€orBJ uI 1€JJnl Il
IndruIJ i ncsa.Io8ut aBIoDIN rnin.rolcrd Bolreour EI op ruB ap rlaznr?Ed
n3s'suoSrut 'N Iilr
v.'IruYotr,[ YT go If*Y
go l]gznu.L\''d
'q crlootl 'ltola
B1u'rniBI,cLalpup-1o'addlpusu1nnens-caapaplaalaluutaernrs.';1sre'uande1zcerus11rEue.ronrc€t1;irOcoeau1rrnaun1drlpu-uprp-r.luro8nrllicrannspdp'lorro{gr9pO41rr1'6oeen€ru1ilao1ocu1clt'n,e\1rsl el''rl1anlnl1ea.rpauacanlBureilnsllrelqzPdrrle^slouup(aIzlsetltorolqzpperll'oa.rIrootcsd1l.et\l5od{1,3l
'olocB op pulurnl €cllrJalnd ap ooJledsnu(uauleglIuronlnrlcsgnqcle'suonu-.rIt?uunl lIrloSaqunleleInlcoarttoluldg
lpp €-ou e"rec oleJr$ ap aJrqosoab
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Comarnescu, Petru - Specificul romanesc
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search