Onicescu, Octav - Invatati ai lumii

ji.iijirt*il$i
tiiflfl
,. Invf,tati ai lurmii

9C

Aceqti inva{a{i ai lumii, despre care aT ,,*iliii

vor!:it sau am scris cu diferite ocazlt

trecute, unele chiar depdrtate, sint re- :, *::r.i. i i:''r"rri

rrniti lntr-o publicalie datoritd indemnu- ,i$$;l;r;r.1,;;,1
lui unoi" foarte tineri prieteni care d9-
resc, pentru ei 9i pentru allii ca ei, prt- .ti4Jil';:i.r;i,
lejuri de meditalie asupra ideilor stiin-
fi{rce gi a condi{iilor in care ele se tor- i,i"n

meaz5... ,J. .,. i

Silindu-te tu, cititorule, sd in{elegi pe ,,lit.i;i ,..tli1,;
jjii
Arhimede, Galilei, Descartes sau f,lew-
'::l,l,l:;irii
ton gi nu vrind sa-i faci pe ei sI te

?nfeleagd pe tine, cum ar dori unii ama:
tori de istorie, te ?ncadrezi ln istorie 9t
,tii{r}igi, ",i{l
capeli satisfacliile pentru care aceastd
,,,,ii,:',.. ,tli
publicafie este doar un tndemn, ",..l'..,. 1.r'

hrtr,At'-""*- i;". i,:i rrrruRA ALBATRos &l
.l!,i+lttrt$'

OCTAV ONTICE,SCU

illcutbru al Acadcnriei R-S'R.

frnvdt"ti ai luneii

ffi

EDITURA AT,E.TTROS

1975

PftEF.{T'A

Ace;ti Inud].,a[i ui lunfii, despre care am vorbit sau arn

scris cu diferite ocazii trecute, unele chiar dep6rtate, sint
reunili intr-o publicatie datoriti inclemnului unor foarte

tineri prieteni care doresc, pentru ei 9i pentru altii ca ei,
prilejuri de meditafie asupra idcilor ;i,iin{ifice qi a con-
diliilor in care ele qe formeaz6'

Nil'elul prezentdrilor este foarte ineg'al 6i nu l-am modi-
ficat. El este iegat de lmprejurdrile care au cerut vcriri*
rea sau expunerea scrisd respectiv5, comportind aproape

lntotdeauna, in afari de jnformaliiie curente, doar l'e-

flecliile de ordin general pe care un om de azi le poate
face asupra opereior tr:ecutului, silindu*se si le inteleagd'

Silindu-te tu, cititorule, sd inlelegi pe Arhimede, Galiiei'

Descartes sau Newton Ei nu vrind s5-i faci pe ei sd te
inleleagd pe tine, cum ar dori unii amatori de istorie,

te incadrezi in istorie gi capeti satisfacliile pentru care

aceastd publica!ie cste doat' un indetnn.

h'U fiL:,^*^.\

ARHIMEDE'

@S?-2rl i.e.n.!

Arhimede este una din personalitd{ile eare apartin deo-
potrivd istoriei qi legendei. Arhirnede este al istoriei prin
contribufiile sale la gtiintele matematice, la cele fizice sau
tehnice qi prin interventia sa directd in desfbqurarea des-
tinelor istorice ale patriei sale. Aparfine legendei prin
miturile care s-au format in jurul operei qi al persoanei
sale pi-i permanentizeazi memoria de-a lungul sutelor
de generalii peste eare Arhimede domind lncd f5r6 um-

brire.
Arhimede este deopotrivi matematic{an qi fizician,

El a dat matematicii cea mai satisfEcdtcare definitie

intuitivd a numdrului iralional, realizind prin ea suclura
definitivi intre numSr gi geometrie. A dat prin:,'ipiile unei

fEteeltoea,rivicoraLeuammt ednsu-umridelurroisiatmrsineddrr-niomodicleuolremggueelotoermngeeittirmriiccpeeo,-rtcaanltisnepiieir,xaelsamuppcrlcea-.-i
poartd numele, pentru a depiqi pe inaintagi. in clemon-

strarea indefinitei capacitili de il.ustra;'e pe care o co:rfine
geornetria, in intrecere cu imaginalia artistici sau cu posi-

bilit5litre de crealie ale notdrii. A impus definitiv qtiinlei

punctul de vedere al geometriei, care, iniliatd de Pitagora,

iiustratd de opera lui Euclid gi. incununati de teoren-rele
lui Apoiionius, afirma preeminenla rafionamentului cie-
mohstrativ ca suprem criteriu al adevf,r'ului matematic.

1 Articol publicat in Figuri i.Iustre ale antich.ifdfii. Editura tinere-
tului, 1967.

ln domeniul qtiinlelor fizicii, el este creatorul staticii in refleclii in fafa unei figuri geometrice desenate pe nisip;
cmoerpiruicliolo,rpsroinlidceip, ieilteaptdeoarimeci 'cpairngichiii,efior.!mi,uclinado, 'tninotrreeggireear''
in faf6-i, legionarui I'oman carc venise s5-1 duc5 la Mar-
teoria centrului lde greutate. cellus, cuceritorul Siracuzei. Doud iumi de gincluri ',si de

prAinrheimnuendleareesateledgeiiasseamuepnreianccirpeiautlouriulcasrtea-tiicpiioflauridtienlour-l realitdti impenetrabile, fiecare cu logica sa. Prezenla
lor impreuni putea insemna nirnicirea uneia din ele,
iaefmmn[vlreoeeboldaneeu.efnollFoisrpcrdmleui nineuoaattlartsufauricelirhnmaoimml!beo[sbdaectautrlrereelvemabcl,atuuimietmiAeiic,orldhtoardeibacmseleneepsssrtdeplvvpeunairrstf;iirpeanirti:dcni-tin,5dopipaiieupntd>ersa:ozptppirecltaerodiiitlenzpeindlflpe{nitaialioentrafneispcatnar'atrioerezne--;i Cel nirnicit a fost Arhimede.

matizate, universal valabile. Artrimede face palte din acei oameni la care viala se
identifici cll opera. Aventurile cele mai importante a1e
adcoilsCnstfaaoisnrt'amefssmet,ruodcineuuoimvdpia,tlteaeAznlerfehltdiaqmerieodidnbeesmetairmivqcacpotaiienre,ds,tterniuncmititci;tamctnraeercrenraaonepdisrotam'rlutrur"n-lraredi;cla&eadn.dedieafei viniecliai rseiraecludzeanveinea alup5i rAdrthoirmuel dceetl-{ii p*indsi1nat faza finali,
lucrdrile gi
imaginea credincioas6 a realit6fii. descoperirile sale, care vor continua fdri oprire, pin5
la obsesie. Trebuia intii edificat6 mecanica sau mai exact
timPpaurtliuciipasdnut ,aAcrtihvimlaeedveenaimoergnatenleizaptolaitli$crear;ei amSiiiitraacreuzae1ie, ptiin{a echilibrului corpurilor solide. Stau mdrturie pentru
cpsrrieodibneadmbmiol,naasgctienriiineledonigselitcnfeezsilacrveualaocpaabrreerdaarigiini9ncideanitradiicia;uttliuifnlio,[tiiafnivcreecn'mtpinuasdn6,i aceasta lucririie care s-,au g5sit : Despre ecltilibrzil plane-
lor, cartea I ; C'"*adratura parabolei,, Despre echilibrul
neconcii{ionat in slujba unor interese practice. Wplaeneulonre, lceartteeoarean'ItIe-arJ;eSmcnescoaanri,ecad,cddetrsecoEpraetroitsiteinne, des-
Legendele, dind forrne concrete. activitdfii 9i felului.de 1908;
precum gi lucrdrile Despre balanfd. qi Despre pirglzii, sau
a ti il acestui om excep,tional, au rAmas, se pere, credin- Despre punctele de sprijin. Despre aceasta vorbegte qi
Heron din Alexandria, unul dintre succescrii tirzii ai
cioase adevdrului. lui Arhimede, in scrisoarea sa intitulat6. Mecanica, precum

cfineientNroiiinnrrnnldreiecnipnun5lutbrfuaiizlniueidsc,te,rAreceraah,zidmpmiemnodmiaeielarbneitnaiudleliezaenaajtcuizefnidcl saesrflueeob,grtietadnfedagapiinnrtdutie-nluleclgucieiarurceeuni; ,si Pappus, cunoscutul istoric a1 matematicii anterioare
grclokr"rapu'(ts**ct"uufeurnpaddsaretlmilinntdrui-lsulrnoeculuigciithteeidi' Ea,c,ipceilseatremdi eian"lliedaliensgugecrrcei,eusatattutlueni,ue,EixaYfec-t- lui, care a trdit, probabii, cdtre sfirgitul secchtluii al III-lea

nomeu semnificativ. gi lncepr-rtul celui de-al ll-lea i.e.n.

adCeevbarceleseanldiao1u.aDluepgdenidnifrinnugeinrec)leiAderhnimiceideeasmtiaiadpiuntcinit SiRACUZA

I Viafa lui Arhimede s-a rles{Srsurat de-a lunguil unei bune
pdrli a secolultti al III-lea i.e.n., la Siracuza, unde s-a

ttet.*t in anul 28? i.e.n., ca fiu al astronomului Fidias.i
care i-a fost gi primul maestru in matematicd 9i astrol

nomie.

Cetatea lui Arhimecle era unul din posturile inaintate
ale elenismului in bazinui mediteranean, Sicilia consti-

tuind o adevdrati frontieri apuseanS, a mdrii grecegti. AH}IIIVIEDE IN ALEXANDRIA
tlf\)a{ientccaloitlleoCracanleretaei,gaiinnseesii.npTteinocdiaaetleadadincoemsSteeicniciluiealt,dmalidu-ctltoteielovanrueiimcdueineinlicenospnutrleeinsle--
In ce m5srrd Arhimede beneficiaz5 cle avairlajeLe Mu-
zeului (Universitdtii) din Alexandria se poate numai
b6nui. S-,a ocupat in primul rind de ,astronomie, pentru
cipii de organizare a vietii dup5 modelul metropolelor a putea continua, dup6 ce se t'a intoarce ln Siracuza, ocu-
sd dea culturii eline reprezentan{i st-r6-
igureccitei,qctiu;mi ,avvaeafui Arhimede. Pini la urmd ele vor trebui pa{ia pdrintelui sdu. Pentru ,aceastd gtiint$ gDdasteoaritffia,
si se plece in fala puterii continentale ,a Rornei, care va
Muzeu Ei la Bibliotecd condilii exceptionale.
desigur, atmosferei favorabile metodelor experimentale
preluJ de la ele, fie chiar gi numai par,tial, principiile nfoilosseitereldeevdEcqoiadlainasatcrtoivniotamtei.aci din Alexandria, aga cum
unei organizdri de tip superior' Siracuza era o cet'ate ai
scgeairtderdincgoecnaoduulocdneiiaqnuti.vi Aeccacheresiitnosruiacuplliui,tsepearouabdfadibltgiplaresdeae iui Aristarh, qi din ,aceea
cdrei locuitori mai tirzie a lui Eratostene, Arhimede qi-a construit singur
un apar,at pentru mdsuiarea diametrului solar, cu care -a
origine italicd, verificat exactitatea rezultatelor oblinute mai inainte de
numeroEi, dar
populalia cosmopolitS cornuni tuturor cet[filor Medite-
Aristarh.
avicu"souiItn"sruo,ttronp-ibSoreiumocnolilitca"rcu5ual,ecc,eiTliaiLitcauumonsncaaasiL,il:ciidpnvule'silauraen[stme,,tt,neoortaaberetstfSeeetrrqdivaniaasd,tltfeuuoel-rreis'aneAimesrlihptnae-itmolreraetleacoedntruitevt-feiitixaanceltee'caaepDcrer'suasia--rt
ranei. mai infioritoare cetate maritimS a noii Grecii,

Cea
cum era supranumitd Sicilia, Siracuza era puternicS prin
virtulile organizatoriCe gi prin capacitatea tehnic6 a locui-
tmo,railroi rf,olporaisneadbiinlitactoenafl1icotrulcoinmeprlciniadli d-esf6*gtiuaruarseddtirnatrgei
Roma qi Caacrtoangciinuacd-tori9loi rperiin, capaeitate;r politici mereu *sd1eom"zeitctne,itauo'narp1lmeaacsiatrcroeonno1fmeig-ieauircaaoliunasfsotrisusttietm,mroeud,lpeurlieelpzeel,annstifenetdraerlc,eud, aceur1memi-anlii
a--i-elsnico"isp"ia"taeacluclamtoivdireLaupl rrinecdiupsa,lecloarrecopraprueri c.grersti'
inoercatd cate trebuiau s5-i pds'lreze
independen{a in acel conflict s5 dateze din
in care ea insiqi avea sd
fSaiuoioc*liie"*r"*"ca"ito"rsoir*t"td""u,_rrl*-epiitpr?,lo"anstcn-iScnSaalgiaatsi'ualaetrcaixulucuazlelnaiute-crMa'aolrDtifap*e5rucecu,puuScepsaelecMrilgeu.caimCaorvcriaeceapelpf€Mlruies'rosarmtnf,reica-siceatlCirilnoSluaincnsdaete,emrpozcnoiau,ertucuaceleoraturnvfilattueeosrnsnr5ctuifiul--il
fie antrenatd. Ai'himede a gisit desigur un
cetate, uncle Ei-a des5.'.rirgit
mePdre.iugdptirreiealngictiininlificaicr eaaslutii.
cariera de inv5{at, incheiatd cu acea legendari ap6r"are
in fala atacului armatelor Romei', care i*a imortalizai
gperAenigdudlmttieirrhean,bitciilnAlSni vzriuertlsutAlrialreht ipsmaeeienctdireeucpreinelia{aetceaSrnn.ainticdp,recaujronascoelidlo6r
lultii generai.
itzurirtSriiv.fCei,ir,pial"rmo"eoibrqa.acbdAaiirclnelhaiocicrnS-liraaporrta-ufrlrl;ieccil,uueciramaEt'eipinunaasu,ipsimnflaeanrmiaeifgturecenalpocrefrrio-,odd-enuecaciqiepinnasedfealipsezpoedco]eae-
ZO Ae ani ai sii s5-9i implineasc[ i*n-vutinlidtueradoitnnincaetrintrcu6l
aclme ,ianttuirneciaapl rgotiaiirsl;peiit-i Alexandria
a puternicei personalitili a lui
son,uqideLtinS.Arhimedescri'sesepentruexplicarea
S,rc1id (decedat probabil in 275 i.e.n.).
migcariloreiunmictratatintitulatDesprecan,struirea

10 11.

sf ereL ceta-isttL-'i, care nu s-a p5strat insi' Morlelul siu re* didneeammi o'irnntr6esptreaarltieeilex(daffac,ctc[ui t-etrapdeNu,cb.Aearz.e)aa, 1 pe care am avnl-o ,la in-
insuma'ia cunoSlintelor astroironrice de concepfie,
;;;;";; i,..pt ,,cl-l o :rstfcl
observ;r{ii1<)r' vor corespunde
fipiliIiiinudrlli"u;;f;piMi;;"-nn;'"JC'^idrit;lg"iiis;'e.rcicbrctt;endrtat;rrnrte;toii'Cinenpl,l,ee1,t""cs,.ialpasslm;'et;ierps";e-tip';tiinauce;uils,tmifl.reiie"su'inati"icimncitttliui,ozpbabp,taafl,nosuuaisuCcpt."iefc'rl.ltelie*iu'ia,sA"rlclmreauoreesrhbeiuiopinisGzzll'asnaatcuiuae[rrrelvdlpldotuflaaau',ee.'icsaim"czdd-i$c'nu"o(aeoiisidnn'nrdruccvu,;u;rutiiiJrle'rlmc{ro'Ixacan'l'ttiusnsucusetcitllrin'aavlppttrtLiu-ietareduii)leurncCotpcieaet,iiucaernne'tpaelprefsa'oareael'-
ipotezelor admise".

R6n'rine de vizut dacd aceast,d propozifie inchide rela-
tisismul gindirii siracuzanului sau numai rezerva ginclirii

sale ln fata unei ciecizii privind o teorie indrdzneaiii ;i
noud"

El va prezenta, in interesanti-r lui carte intitulati lVu-
nz{*'areu grtizt"n{elor de nisip, dimensiunilc Universului
sSa cunr ii .apar in caclrul teoriei geocentrice. Dtir tot acotro,

e! prezintd qi Universul mult rn,ai intins al iui Aristarh,
fiecare ctr ipotezele a$ci ecsutevdeilmificebnrsiiluensi,aciel.ife$riitpeardeuapii5usna

s& se in{eleagd ce
sistem sau altul, vor constitui criteriul de alegere asupra

,q.RIIIMED!] c60rutaanvoarlizddccridile:dodbtosearrvea,liiflde ruiltperreiojaurdee.c6{i, ficuid cle ttn
bint,lrenlecguenroescaitoarciellstteeixitnetleorre, saarndteucper,obpl'.ernatre.e, ,Iacaoreprneeci-sa5r
$I TtrORIA LUi AR,ISTARII

Putem afirma ci Arhimecle, care cr;uogtea 9i apl'ecia teo- trf,muri, mai inclcaproape, asupra moch:h-ri de a gindi al
ini Arhiinecle v$ei cahl icloorntteemxtpeo,rapnuinioctt' usl6di.ePvuetedmereaCaml mitea,tetn-
ria heliocentric5 a ir,ri Aristarh, era totu;i ataSat fir& re-
i.nterpretarea
zerve puucti.rlui de vedere geocentric ? grtnaingadotirci.aiacpnleiunalui iaan;zigi.rfDeilnoaasr onjufuudieuecimdiltaialeilipanrn-urliEnsn-aaridqseucvehisrima, tbc;fcr,tifed;ileualltaudnePciia-,
peeoll,Rttiar:Hiemvsfepub6rc-itrelenes-ucspiiur:lrna:utclntanesceig*sict'itlenselcdivnlieitnoialterrltietedebrenatanrtetaei.rlvniiaatlal udseaisrstaedscifrufu-irze9anonrluuud,aelcutaeid'raelFnt,necclnrloatrnscue-i
oiAcs**ip5"rcpheileiiirnupire*'aorisaelLibeiedi,zaiceielfi'meilieenaaiuiqlpjstelcfueicfinolciumiqa"pmalieRrccclseistlatleaei"itlv'canlc,ianrtopeaidneeats{gni'nttatomerurovisisecreaeidlereniniaorulcoezueintitraiaeeAsptdletlri:isei{s:natzteroeaaocnbrotr-hietienaenvcrd:eltsnaeiavgltnlicectqdatrd9ettdroeaeea*' cpaun$ci taezid, eauvcecxleisrteatd,einosaebboiterd,acraeraeEdtiifinelieein;liiaazdfappetecloerrceei-,
t&tor:i. fdri si altereze adevdrul 5tiinfific.

tpro:Aiiratcaror:niiitdesmifIeiproearnsaltneroi enluxoiims.t6\i.r,oDsreaf$icteiiex,BisiinbtatlritoeqteAi cirnhatinrde'ricnedleA;sileicxgoaennotedmmreia--

lr-ar fi fost distrusi, am fi avut, desigur, bogirte informa!il
in ;rceastl privini6.
aolAirundrraeamhcitiincmrinicltnieetunp,cuceclclcoif.lc'llssecoriiloticcintlase,ilfrpi:die:atcac'eureti-n,iPmee,p.;lcui.m,;ecl..tC<"ninlmontItr-snuauriccililllu"Amscczedriai''[arirmseictpiidadi$rrecehssdcmteie-tii-n]sgaee5micjeisros-erirtfr,ieifr!xst-ierracletnlSiaeaqcoUt-eainrsnjSe"tovoslareipa-"rlL'nrsielu'n$rplXaeeeii,
1de1'r,';5rc. 1Ju.r:cLrezarieaste(l'{dousbcloii,\:4rr.ra1i94in5)t, ii in lin'rba rusii pentru Arltitnccle,
51iglJptjo), id, idninctareceialmstarleulcinlaurtcr,niani
trin.iba rorttirnir (Editura qtiinfificii,
rlulic inforrna.!ii.

13

12

face Arhirnede, poartd pecetea geniplu'i nu le schinnhl
ear:acterul concret gi irnediat utilitar.
TnO,RETTCIAN SI PRACTICIAN Un exernplu contemporan ne f.ace sI inlelegem clar
AI, MECANICII

Geniul mecanic practic .al tindrului siracuzan s-a fdcut aceasti situa!ie. un secret ci George Enescu, ma-

Nu-i pentru r,rimeni
repede cunoscut in Alexandria clupd' ce a construit o'rna- estrul incomparabil a cdrui vioard a entuziasmat lumeq
sgqaiinuadlt,e,dtlueerupirbei"g.caaNtrLecrisrp:pro:irarpituteurilfleisdtinrugdifopeitaurltlduili,el,edvvaeacsetfaiitsuitmdl sac6ognuinsat,,rtmu,eeit{.ria'eqsu, ai,cdrui talent de conducdtor de orchestr.S nu era mai pre-
jos de aceJre de violonist, igi considera ca prim6 qi supe-
breat condiliile materiale care s6-i asigure nu numai in rioari chemare in viali pe aceea de cotnpozitor, de crea:
epoea alexandrinfl a studiilon, dari gi mai tirziu, la Sirar i;or de opere care r[min,
reprezentind o gindire. Si o
atitudine, un mod de a intelege 'arta gi lumea gi nu doar
cuza, linigtea g.i siguranta de care avea nevoie pentrtt executar:ea mornentan5, trecitoare, a unei trucrdri existente.
A.ceastd infelegere ,a artei din partea iui George. Enescu
a-;i realiza opera. nu*l ,scutea mai pulin de acel permanent antrenarnent

Puterrt vorbi chiar din aceastd perioadd despr8 o oper6 ,profesional care, asigtrrindu-i execuliile superioare, nu-l
inilial[ gi despre primele idei de rnare insemnitate eare-i
vor cdl*uzir aetivitatea ulterioard. deDpderstaiguprre, anumuoJr.ticdienechpeomaatreeafisEa ninetsimcu5,.si farmece lumea
E foarte probabil cd ined pe cind era in Alexandria,
Arhimede va fi avut viziunea unei mecanici construite cu valurile de armonie revdrsate de vioara-i sub ma-
i6pignlteeerenf'e1beuniardngozemlreeei,epqtnaerteb$oiilzanreiel'ncettdiudcecrenaperargecosehpesoirrlirniibnedsretnutlrtl[rritlpiomearaienlrfuecidgei6aune"inPceriui,ltlooacrcg"riaeoppnaleraalosen,tpeeEgripeueaaodbt['isornlittxleirecaituureilletao.egirr;'li nipularea degetelor sale gi in acelagi timp s5 compuni
Oedip sau acele piese pentru orchestrS, originale Ei pu-
ale tuturor triunghiurilor, de pild&, qi nu ale unor triun* ternice, care-1 pun in rindul intii aI compozitorilor con-
temporani. Dupi cum nu oricine poate fi Arhimede, genial
ghiu,ri in par:ticuiar. Et'a ,acesta un obiectiv qi dddea un gi in acelagi timp genial ma-
constructor de magini de noi discipline, obligat si se

ternatici.an, intemeietor
'coirs;icre acestor discipline.

program pentru care geniul gtiinlific al lui Arhimecl-e avea
chernare, pentru care intr-un anume adlnc inle1es sirnfea
ehiar o rSspundere, <ieoarece poseda dintru inceput eu-
noaqterea principillor eare-i vor cdl5-uzi pagii spre realt- $'r{xNTA 1\,iECA},'IrCil

zarea lui ?

Construcfia ile mecanisme, ca magina de irigat, intreg Oamenii s*au preocupat de-a lungrrl .a rnii gi mii de ani
sistemul de maEini de atr;5rare a cetdlii sale, aiie maqini qi
de tehnicd ; acea tehnicd care iii. dusese la construc ii nro-
instrumente de carc nu avem cunorstinld 9i care-i vor fi
ocupat o parte din viatd au fost, prin natura 1or, actetre num,entale. De fiecare dati insi, pentru orice problerni
practicd nou5., tehnicianul nll avea le indemini declt re-
necesare existenlei, acte prin care omul participd !,ete n:ai mult sau mai pulin utile.
f,:urente, practicd a comunitdlii lui, acte profesionale prin $i iatd cd Ia ,inceputul veacului al V-Lea i.e.n., pe malu-

la viala
etualiecdseeilreitesginret etoztltrsgoicdieetEvlaiilo9ai rneeveoxciloepr lsioanlealifml eEdi,iactae'toFtacpe: ritre 'eIine ale hlecliteranei, se descopcr'5 rrficnamentul geo-

L5

t4

mli"ln;e;etiriiacfeqi',stei"uiuerrl-,iru.Eeitrisin"pliaeu,.tmesarintceicrmeeianztseictdrrueczmeeeravnveet addesedgdcineudqnioraead'qetserdrrierduergaii astfel un program cdruia ii va inchina o parte din existenfa

sa, in patrie.

In lucr5rile sale, Arhimecle formuleazi teoria pirghiei,
a centrelor de greutate qi a echilibrului corpurilor rigide.
de acliune.
fsd;a*iil"u;dotfuliatriu;n;a;"diNt";;an,i"umop-;i';*eui";inriioetu;ra;u-ie";.nng""io;c;ehueetr.;-rda"i'eiinri;baac,*d;teeueeeotaiiiadcpntnimrsdliaIfocdtndleicqiptooinivrlu.onutariruuin;iieaciiaGirnracneneielearciseivsdip,6enq-eielio'itia.,utdec:tumrruieoo-leiiaPcelnmelmrseieudrereeti,,siaremamziactdicanrintueiicnee5iltaeezlceeciztE'qg.dhisaiuctrlrgirteeic!addleluituvirnelatmuibieeenaatitt'rieuegainuunpcpinutlotsr'eeeaautinlrtfersuarrilolpgeeeileduiuei.ntsllhscmiiaosddnioteIia-baneieuliac.seaoirn;susacoltecoretEie-udr,eebacepurnardl'iouiaeiaescilepneaarruelciLet'csvde'trxregeegmatdetx'ireulnaepuieTidacalasuecipiirle-tunprnearpldlamsonpberusfetaimsruiuln-criJrtranc'uaieanaalrIaau---i-;tt---i EI enunld mai intii axiomele, pe c,are le clasificdm pre-

cum urmeazd :
Axiomele pirghiei :

dqtaein-islnepcgrniiirnjeieneaug,retas[alfieni tadeigerneapleeluo,cnchacifitsiiubaplrturedee;laggsrrepdeuriusitjaittn5at,elniatneeugaeafsglleaian,tldteaiflndlaaeteedpcithusaitnlaic{bnitsrluau-l

mai mare;

se-echdialibcdreadzodugi igdr.aeuctidutineaifaladteinIaeledisi tasneleaddaeutgedrmoinaaltted

greutate, echilibrul va inceta, iar sistemul se va inclina
mdritd ;
spre greutate.a care a fost de mai sus una clin greutdli se

*:- dacd in condiliile
micqoreazS, echitibrul va inceta, iar sistetnul va inclina

mentul p6stra in el ceva misterios. s^prAeiigoremuetalteeadeneescchhimivbaalet5n. li (ale centrelor de greutate) :
niicsocaieemrArmsecpAteileardnehdap-ifmpdq-roiiicrenmguidcnhteeipipteoioloia,dbsgiiiAiebfgorciclherautmiomamcuueloneldanqtresrtpiiectiurnSapunlr'eicerpp1ettrroiaiendnrcdegcumeeimpsoaaipitin;leroimeimjrimtnira;ipc.oetiiadicrP,geuell'lh-unadSmietuerteiui,apcatoeirgnclallidunnnup5dsueo-i
co-inciddapcrdinmsaupi rmapuulnteerefi,gcuorini cpidla9nieceengtraelele ;i asemenea

ior de greu-

teact-heili;bdraecadzdd,oauft,unmcdi rqimi mi abfriiamteilelaecdhisivtaanleleirtdeecteurme1ienaatfelatsee
l,a aceea;i distantd se vor echilibra.
existi limitd pentru forla pe care ornul o poate invinge
servindu-se de pirghie gi deci de mecanicf,. Afirmalia este Axioma localizdrii centrului de greutate :
daci perimetrul unei figuri oarecare are convexita-
grandioasd, pe m5sura geniului acelui om ce stdpinea o tea- peste tot in aceeagi parte, atunci centrul de greutate
'a naturii qi deschidea drumul unei noi gtiintet
nor-rd lege gtiinld trebuie sd se giseascd in interiorul figurii'
Arhimede nu putea incd avea in vedere intreaga Exprimarea fiecdreia dintre aceste axiome este evident
a migcdrilor naturale ; el se mul.fumea, modest ca orice
mare creator, cu aceea a echilibrului corpurilor solide. defedtuoasS, mai defectuoasd decit in cazul axiomelor lui
cd qi obiectele sint mai complexe'
Dar pentru el nu erau suficiente niEte principii. El Euclid, pentru prea
trebuia s6 l5mureasch cum se pot aplica legile p?rghiei Imprecizia vine in primui rind de la lim-bajul
intuitiv, In speciat cind este vorba despre distan{a dintre
Ia problema echilibrului corpurilor 9i, prin aceasta, cutn corpuri. Dar impresia de imprecizie este numai aparentd,
se.imbin5, prin teoria centrelor de greutate, mecanica cu
gecn"retria, deschizind gi geometriei noi perspective. Avea tdeeodraermeceeloAr rchairrneeudremuetializziea9zi,6inaxiaocmeestiee la demonstralia

demonstralii, in

16 t7

axioma a cloua de echivalen!5, care ,este mai des.criticatX, ter str5in punetului de vedere riguros al mecanicii axio-
distan{a corpurilor inseamnd distanl;a inire centrele lor
de greutate. matizate.

Este clar cd axioma centrului de greutate este esentialA, Ein axiorrele de rna'i sus, Arhimede deduee riguros, rnai

dar este evident cd ea ar putea fi descompusd in mai rnl;rlte intii, unele teoreme' auxiliare qi, in particular, unal eare'
altele dacd {inem searna gi cie axiomele de echivalenld,
este foerte importanti : dacd doud rn*rimi egale au centre'
a9a cum se face asi6zi. Sd d5.m un exemplu : de greutate diferite, centrul de greutate comun este la
mijlocul dreptei care unegte aceste centre de greutafe'
Dacd :t,rrei cor,pud, .ff€p1r€zren.ta;te priar .oentre]e 1or
,de greut'aavte.,e,Am, B, C, sistemul B, C se poate lnlocu.i cu u.nul Cdltinuind, fdrs a faae apel decit Ia axiomele, enurr-
ectrivatrent (axiom,a a doua). Fie D aceastd mdrirne locali* ogfaohtrenie;reiAnIrtash,uimrdaeihsdilteea,'noslbeittiuninaevteeurrfmsal:pdd,rtoodpaeroe6ralriorplnnroacplietoilzdcileuiesg:prderoiujiuLt55nlrialnedl: rpliorlnnr;i.
zat5 potrivit cu axioma centru.lui de greutate p,e seg- se eehllibreaz5. Dupd care se trece imediat }a teoreuta
mentul ,auprins tntre eBste,siinC.eS,:hisiilelbmruulcsaeqpiocaetel deci in-
care originar. generald per,ltrru cazul ,cind rn6rimile sint inrcomenrsunalri,le;
trocui cu A, D,
Centrul de greutate aJ. ,corpurilor A qi D este undeva pe pr,in procedeul lui Eudoxiu, indicat in, Euclid. Se ob{ine
seginentul A, D, deci unCeva iri interiorul triu:lghiului astfel l,eg;ea generald a pirghiei Ei, nu e greu de vdrut,

A, B, C. tregea genera,ld, a echiiibrului unei figuri plane.
Aplicalii ale acestei legi a pirghiei, care era cunoscut$
Nu e rrnai putin adevdrat .cb {orma ,sintetici a ,axiomei
.de localizare a centrului de greutate este foarte utild lui lui Arhirnede gi pe cale empiricq au fost oblinute de el
anterior acestei deductii axiomatice, in problema repar-
Arhimede in cercetdriie 1r,ri asupra ecliilibrului figurilor ti,fiei unei greutdli asupra punctelor de sprijin ale unei
plane. pldci, despre care se vorbeqte ln tratatrd citat de Heron.

ciCeea oe 1ctrecl'e1m a scdpat rn-ults,r exegeli ai merc,a,nicii Despre existenla qi unicitatea centrului de greutate:
Arhimede a formulat condifiile de echilibru gi impiicit
iui Arhimede este importan{a ace}crr dou[ axiome de echi-
vaienld pentru a stabili legitura intre centrul de greu-
tale al unui sistem, punctul de sprijin al un-ei plrghii gi

conceptul de echilib::u. proprietdtrile centrului de'greutate .a1 unui corp. DacS

Tocmai de ,aceea Arhimede nu mai 6imte nevoia sd ieest centru de greutate, aqa cum a fost definit, este luat
aducl in aceastd sisternatizare axiotnatic5 o definr{le a ca punct de sprijin, greutdlile sint rep,artizate
mceenietruslaulie.deDgerfeinuitfaiatep, ecacrea.reestueiri-mii paluictoitricuopcrianustidininaJxVioIe-- in jurul
s5u dupd legea formulati de Arhimede' Existenta centru-
lui de greutate este cunoscutd in cazul unei bare liniare,
i\cnnacneCicpwauletiuuglei rcFeelaeiurloiundi e(Pa*pacplloplurV-ar-sl.ej(uasmfier['gt.aniit.le).riaarseeseceocaolrulauluclutieiarIliniI.eItIu.-nlie,t)iavsa99uiii iar verificd in mod banal,
uniiitatea lui se Dar in cazu'l

convenlional. Chiar dacfl aceastfi definilie aparline tot :lui gener.al.?
Arhirnede, a$,a cum s:ar p[rea, ea era prezentat6 in cfir-
r{iiole'arabncteleico'ai rraexitor,antra,atutizludiriidaecslepisret€,ei teeh'oil,i:briri.uFl applatnuel lcoAr, ante- Dacd ar fi posedat o t'eorie a integralei, dac6 ar fi po:
Al"hi-
sedat eoneeptut de lirnitd, ,a;a cum il avem 'astdzi, existen{a
centrului de greutate ar fi fost o consecinld imediat* a 1or.
Dar aeeastd, leorie lipsea gi cu ea teorema de existen!5
pentru centru] de greutate.
nrede nu mai r,e,ia defini{ia ninutmuitaivi ninu'dtiintr6v,edcahrilectsraulen'o}t&rsnra,5cr-i Intnrcit despre o teoremd de existenlH generald nu putea
r*e aratd cil o socotegte nu
fi inci vorba, trebuia deci cite o teorernd de existenti

{8 1$

pentru fiecare figr.rrd in parte ."t ,rre.o" pentru figurile semnificalie mergea pini la atribuirea unei valori estctice
s.imple, din care cele rnai complica.te sint compuse'
De aceea, in tratatul s5u despre echilibru, Arhimede configuraliei respeetive, de ,a cdr,ei inlelegere noi cei de

di rind pe rind, cu aceea;i grijd cu care la Er-rclid se azi sintern destul de instrd.inali.
E foarte ciudat c5, in vreme ce Arhimede trateazi pro-
succed teoremele dupd logica geometriei sale, o teoremi btrema ceutrului de greutate pe calea puri a axiomeior,
dpeenetxruistterinufni gEhiiusniicoitaateltapepnetnrutrupatrraapleelozg. rDaemm, oonsatradtoiiulea publicd lucrarea
in aceeagi epoci el sa despre C.-atlrn-
tura ytarabolei, in care calculeazd
saie folosesc numai propriet[file geometrice ale figurii, de parabol5 prin aqa-zisa metodS suprafala sllelgmfoelonstre-gllutei
stau ia bpaezacatereoriie-oi saadlereEsieparzini cuipniiilieisltoogriicciii, mecanicS.
Critica conceptele de echilibru qi de echivalenf[ de suplafete,
axiomele ce demonstrind cd o anume figurd circumscrisd arcului de
aristolelice, parabold este echilibratd de o greutate mai mare decit
c5 clemonstleaz[ pe o cale ocoiitf, propozilii aproape evi-
dente numai ca s5 satisfacd unele exigenle filozofice, o treime din suprafala unui triunghi asociat stlgmentu-
este fundamental gre;itd. Cdiie intuitive, evidente, nu ,au lui de parabol[ (+ S), pe cind figura inscrisi corespunzS-
la baza lor o teoremd de exister-rld gi gigantul siracuzan
sdiem{meaatenmecaetsicitaatteiamdpeulauirSss5putin9di eaaicuetsutreoi rextiigmepnuteridloerm, ndee toare e mai micd decit * S.
aceiagi timp cd diferenla intre cele
E] demonstreazd in
doud arii scade sub orice valoare daci diviziunile sint
din ce in ce mai num€roase. De unde concluzia cd aria
atunci incoace. de pildi, Arhimede presupune segmentului de parabol5, care este mai mici clecit aria

Pentru paralei.ogram,
c5 centrul de greutate n-ar fi pe una din dreptele ce ' figurii circumscrise gi mai mare ca cea a figurii inscrise,
unesc mijloacele lai;uriior opuse' Descompunind p,araielo- S. De aici u;or este
gramul iri pdrfi asemenea, se constat[ uqor, linind seama ldeipnraerziainttdri.ucnhgihairul-u$-i. se deduce cd +
inscris.
de postulatele date, cd ipoteza nesimetriei presup-use ducc Deduclia aceasta, foarte elegantd gi foarte precis5, in
la o contracticlie cu postulatul ultim, de unde absurdjta-
c,are se foloseqte metoda de exhauslie a lui Eucloxiu,
tea ei. are ceva propriu Ei deosebit de impor:tant. Aria segmen-
In cartea a clona a lucrdrii'Despre echilibrul planelor. parabold e prealabil presupusd existentd qi va-
ecllestpabairleagbtoeliei xpisrtiennldaecdeunctlriui lruigi udreogarseeutdatien al unui segment tului de
axion:e, {inind loarea sa in'u'ariantd este limita comund a celor doua giruri
din care unul cregte qi celSialt descregte. Limita nu este
seamS bineinleles de propriet[liie geometrice ale segmen- fnicuamtditdqcianautmarited,"ccuuacte,esrtmteernmueln,egiesnpe,ericcif;icd. aErsetsetegirdee,)ntsiA-
tulu,i. Centrul se gdsegte pe mediana segmentului (dreapta
mijlocul coardei cu punctul unde tangenta refuai ,eategoric ide,ea ci Arhimede ar fi str6in de ccn-
cpaarraeleulnSeqiate ceptul de limit5, dupi cum ezitdm tolr.rgi a-i atribui in-
coarcid atinge par;rbola), 9i anume la trei felegerea lui,'pentru cd ei n-a desprins relaliile pur arit-
metice dintre ceie dou6 qiruri de nSrimi de substratul
cincimi de la virf.
Se intimplS tar matematicianului ca in cercetdrjle
geometrice :ile figr-rrilor complicate ce fac obiectul studiilor Ior geometric..
Sint incd, desigur, unele laturi ale gindirii eline care
ioastre si gdseascd rapoarte cle mSrimi exprimate prin nu ne sint azi suficient de clare" Nurn5rul incomensrtrabil
Ce intregi. De cite ori aceasta 'are loc' 'mat-ematici-
citr.rri e inclina:f sd caute motivul mai adinc nu prezenta incd pentru matematicienii acelei epoci. o rea-
al faptului' litate independentd de geometrie, aga cum era cazul t:u
anul
Pentru un llrma$ nu prea indepfrtat allui Pitagora aceast5

20 2t

numerele intregi. De aceea ei cer:t5 o imagine geometric5 iiidnntcurilendveeoculrunemovseoclleuutleidei,vgeeprorsmeccieoutrrmieci,oqrcipaeulpirpia,srcaoobidncuslolt,ricudliueelgtetEerimh;iinipincedorirr:-pol-ulloer-i
iprae{niotrnuatlo.a_tedpurbolbalreemaecleubnuulmuie, rdiceepci1adr5e, duc la un numdr nu numai volumele ;i suprafelele integrale, dar Ei unele
iralional 7y'z.Dacd la care implici nu-
m6rul se intimpli intr-un pcraopcAeti-drleuunduiegirexdheaoupsteiuran{eii,, segnrente aie ior.

cum Spiralele lui Arhimede. Un loc aparte in cercetarea
avem o mbrime geometricd concret5, existenla limitei geometricS a lui Arhimede li ocupd spir,aiele, cdrora le-a
este implicit5 gi de aceea nu capdiS vreun nume particular. consacrat o carte. Acesle figuri nu mai i:ar si aparfin*
Este peri.oada cind, atras deopotrivi de mecanici gi
de teoremele de geometrie la ca.re aceasta il oblig5, cerculni de interese leg,ate de problemele de echilibru qi
tii Arhimede formuleaz5 principiiie metodei pe eare o folo-
sea, pe de o parte in descoperirea rdsprinsnlui exact la ecdaleerecmevignoctrarufriedalienretgitcr,etiulditniai:i.teceo.sloEaIudeec!eiirncch,uilplaibrrordub.,aCmbiiilt.,svcdaaerefapir;eiondcainuincpotialroit
l' problenrele geometrice ce i se puneau, iar pe de alta tn gindirea prudent$ a siracuzanului in aceast6 directie
'r' denronstrarea riguroash a exactitSlii 1or.
Congtiinla valorii superioare a metodelor sale, aqa de nu gtii'r't, dar spiralele, construite prin eompunerea miq-
iii c$rii rectilinii cu csa ,circular5, sint o dovadd categoric$
','l puternici la Arhimede, il oblig[ s5-gi cornunice descope-
a acestor foarte lirrgite interese.
ririie pi metodele folosite ccrespcnden{ilor sbi din Ale-
xandria, lui Conon in primul rind qi, dupd moartea aces- Facemasemenea consideratii condursi de ideea cE geome-
tuia, urma;ului sdu Daritheos sau 1ui Eratostene. Nu
pentru a fi verificate, a;a cum el le prezint5, dintr-o ele- tria este ,pentru ArhimeCe {n pnimul rincl un instrunne,nt
mentarS curtenie, ci pentru a le aduce Ia cuncqtinld in
acel centru de invS!5turi ln ,serviciul rnEc,ariidi, clriar daci ,acest instrurnent este
gi de rAspindire a nstiinlei. uneoni raq.a de intere;sant prin sine; a,qa d'e atrdg$t'ot',
Cercetarea mai adinciti a
problemei centrului de greu* incit absoarbe intreaga atenlie a ginditorului.
late gi a echilibrului il oblig5 sd abordeze studiul corpuri-
ior, inceplnd cu cele mai simple, sfera gi cilindrul, gi conti- Spirala lui Ar:himecle, figura descrisd de un punct in
nuind cu corpurile de revolufie.
c-iteSvfaerediinEpi rcoilpinridetrSulliulei le dedic5 o carte in translalie uniform5. pe o raz5 ce se roteqte uniforrn in ju-
dintre lnaintagi. A fost care expune rul centrului, i-a relinut fdi'i incloiald atenlia timp inde-
lor simple, nebdnuite de nici unul lungat qi exciusiv. attt este de eompleti qi de bogatd lu-
intimi satisfac{ie, cle a ffdi rrdeuingditosia5lddemteortmivincele,adreiaossefebritei,i
crarea in care este prezentatS. O monografie actuaid
sau a unei calote sferice. Frumoase sint urmitoarele dou6
propgzilii, pe care Cicero le-a gdsit gravate pe monumentul asupr.a spiralei, cu proprietdtile sale locale, cu teorerne
ptu5tl'Sdsiitndterepevomluomrmulnl tculililnudi rAurlhuiimceidrceulma sScirriascuqziav: orlauphourl asupra lungimii arcului, asu.pra tangentelor, cu proprietd-
sferei este- ,ogal cu ,aicela ral num,erelor 3 gi 2, .,si ,ega1 rcu lile infinitezimale (desigur nu ,astfei denumite), cu aptri-
raqortul tlintre suprafata totald a ciiindrr"rlui gi aceea a carea procedeului de aproximalie prin exhaustie a ariei
sfcrei. descrise de raza vectoare, care cluce 1a o ploprietate glo-
Geniul lui Arhimede, dezlsntuit in ,acest domeniu, atac$ bald (aria spirei este o treime din aria cercului cu raza
,si rezolv5, probleme din cele rnai greie de echivalenle egald cu ,aceoa a punctului terminal), nu ,ar diferi de car-

22 tea lui Arhimede, de prima prezentare a spiratrei, declt
qrin ;ternri,nologie, dar nioi'de,eurn pr,in pirecizi'e? prin
rigurozitate sau inventie.

.

23

SISTEMATIZATOR unui triunghi dreptunghic avind baza egalf, cu circumfe-
AL I\TARIIVIILOR GBOMETRICE rinla qi inllfimea egai6 cu r,aza :

Cond,ils c1e nec,esltate,a de a da teoriei echili,brului ,corpu- s:+ zrR'tt
rilor o fundare cit mai completd, care s[
ipmlbnrdi tilqaezeel, Ajunge la acest rezultat considerind pe de o parte qirui
toate figr-rrile plane sau corpurile cunoscute
Arhimede s-a vbzut in sti4pinirea unui vast cimp de
obiecte geometrice a cdror sistematizare a intreprins-o, de poligoane regulate inscrise, incepind cu hexagonul, qi

cel putin in gindirea iui, gi ale cSrei goluri trebuiau irn- clublind necontenit num6rul laturilor, iar pe de a"lta, girul

plinite. Ca ilustralie a acestei ,qpe,r,atii, prop'riie logicii de ,phoelixga'ogaonneurl,eqgi';ldatueb,lciinrcd,umneisccorisnet,enini"tcenpuinmdd'rduel asemenea
intirne, citSrn numai doui luci'5ri ale lui Arhimede :
cu laturilor.
E1 stabileEte cd diferenla intre suprafelele acestor
Studiztl Ttoligonului regulat cu gapte laturi, cuinosrcut rin poligoane scade oricit de mu1t, cind numirul laturilor
interrnediul unui matematician arab, qi Construc$ta polLe-
drelor semiregulafe, dintre care numai pu{ine erau dina- cregte, qi gd suprafelele'primelor poligoane sint mai mici,
inte cunoscute. Poliedrelq semiregulate ale lui Arhimede
sint construite din fele poligonale regulate, dar nu iden= iar ale celor circumscrise mai mari ca suprafala triunghiu-
tice intre e1e, unghiurile solide ale virfurilor fiind toate lui dreptunghic dat mai sus. $i acesta este punctul ori-
ginal in demonstralia sa.
egale. Arhimede enumerd ca poliedre semiregulate mai In aceastd carte, Arhimede stabile;te cd raportul dintre
circumferinlA qi diarnetru, ce,ea ce num,irn lf , este
{ntii pr:ismele qi antiprismele, care sint ln numdr infinit, in'lre z- ft' o4do'o
qi, in afard de ele, 13 corpuri care provin din poliedrele 1
regulate prin tiierea virfurilot';i a muchiilor. -/l 7 evaLLlal'e care Heron muli
Problema este susceptibil5 de reluare cu mijloace ac- cupfins pc

tuale, in lurnina teoriei grupurilor. E insb regr:etabil c5, mai ttrziu a p5strat-o neimbunbt6lit5, deqi procedeui
operei originale, rezultatele folosit cle Arhirnede deschidea calea u-nor cit mai bune
in lipsa lui Arhimede sint
nurnai indicate .ca atare gi nu se cllnosc consicleraliile
aproxirndri.
care l-au condus la ele.

NUI\{A{{UL Ii HIDNOSTATICA

rl tUiunlcnaoatibncpililVneltddlsuuqcrairirnreiealepcoefutrrcniuvdliautimi',ceuantnaaijlveuenalsulelplinlnua6iltlAaprehniomciaeirdnee{f,oairntrintnid-- Nici o afirmalie a istoricilor silll a comentatorilor operei
I sese tehnica sa in problemele de m[surare a mdiimilor
'i sir,acuzanului, a c5rui activitate domina veacul, el rd-

geor.nctrice. acestei cdrli dd formula ariei minind, din indepdrtata sa cetate, Lln rnentor pentru qcoala

i Prima teoremd a : aria cercului este egall cu cercului alexandrind, prin activa-i corespondenld cu n'raegtrii de
aceea a acolo, nu poate deforma adevdrata figurd a personalitdlii
in urrn6torul moci sale : om de ,;tiint6 integral, cdruia geometria gi qtiin{a
numereloi, pe care le st5pinea mai bine ca oricare dintre
24
25

conternporanii sii, ii ddduseri mijlocr-ri sd edificq mdcar matematice exacte, trecind peste toate eonsiderati'ile pe
parfial, cea dintii dintre care gtiinla veche ie-a asociit acestei proprietbti crlnltlne
;tiiirlele fizice, mecanica. soiidelor; colpulilor naturale.
Ineepnse cu gtiinla eciriiil:r'ului sau statica

va continua cu statica fluicielor.
tir,Nanuupl rSoibralecmuzaepi rloucienAtruhluirineinCea,u-prua1,ecaorfoianimeipluulisuHlereoanre,
l-a d'us tra d.escop,erirea principiului ce-i poartd nium'ele, IMAGINEA NUMERICA
ci problemele mdrii lingd care igi ducea viata,,a navigatiei, A UNIVERSULUI ARHIMEDIAN
a cor6bj.ilor, car:e c.onstituiau, intr-o iniinsd mSsurd, iz.
vor de neconteni'te intreblri clriar pentru Astronom, fizician, geometru, aritmetician, Arhimede gi-a
un simplu
observator curios, necum pentru omul care avea, 9i prin infdliqat Universul prin nuinere, intr-o lucrare intitulat6,
preocupirile sale practi.ce, un permanent contact cu teh- mai pulin curios de cum pare la prima vedere, Numdrareu
niea navigatiei, De aceea carlea care retrateazl descope- grdan{elor d,e nisip. Unii numesc aceasbi lucrare arttme'
rirea lui Arhimede este intitulath Despre corpu,m'Ie pht'ti' ticd, pentru cd sir,acuzanul introduce in cadrul sistemultti
taare qi con{ine principiile fundamentale ,ale qtiinlei pe numeric obignuit 6i o bazS egal5 cu 108, pentru a constitui
numerele de-al doilea orclin, (104)2 numerelor
care o numfu'n astdzi hidrostatica. fiind baza

Apari{.ia tardivd apeancetrsuteai cm$reNdi ilfianeasduepsriaguprrqini cdiepitiilmorpucei de al treiiea orclin, qi aq,a mai departe pind 1a (108)108,
ce i-a fost necesar
care di baza unei perioade ete. Dar aceastd graduare a
trebuiau puse la baza teoriei' nuirrerelor in ordine gi perioade nu este o descoperire qi
nu pentru aceasta ar fi scris Arhimede o carte. Iar 10s
Fdri indoiald cd noliunea de presiune era clar5 invd- nu. este un numdr arbitrar. Chiar dacd nu putem noi
latului ,5i considerati de el la acela;i nivel 9i in strinsd desprinde exact la dimensiuniie cdrui obiect se referd
legdtur5 cu greutatea.
Nu este aici locul sd intr5.m in prezentarea detaliat* 108, este ciar c5 e1 trebuie si corespundb unei etape na-
tluurialdeelnndisruip,mlual ,oa,r1e ne du,c'e de 'Ia rnicrocosni'osul ficlu'
qi in justificarea teoriei. Voroimc6sruemi lnicahlaidnuirnnaei ccahiulinbarud,indtereei intinderea macrocosmosului steiar. Cu
ioncluzii c5 suprafala acest pr:ilej astronomul d[ valorile definitive ale mdrirnilor
gi a mdrii, este sfericd, cu centrul in centrul Pimintului.
Aceleapi pri,ncipii d,e bazd, cu- oele d'emonstre'azb aceasti ,astronomice curente la epoca sa, considerind pentrr,r Uni-

tlei oirnegmidSu, ijeusstidficlndtre;iprpinridndcipiniupl acrete-iapaoadrto5uanuamcel5er'liEi leo versul stelar ;i intind+rea care rezulfd din sistemul helio-

intreag$ teorie, bogat exemplificati, a plutirii corpurilor centric,al lui Aristarh.

grele qi a condi{iiior 1or de echilibru' Viziunea integrald a .acestui univers in care cerr-rl $i

Pdmintul, ma-cro* gi microcosmosul, au aceeagi nattrri,
relevati ncui prin numere, diferind doar prin ordinr_rl
Hiclrostatiea lui Arhimede 4u este o simpl5 teorie mate- de mdrime, apropie mutt gindirea inleleptului siracuzan
matici formal5. Este matematizarea, dupl regulile geome-
cle a noastri. Iatd cuffi se explicS de ce, cu toate cd doub
triei, a unui domeniu al qtiinlelor naturii : ea trateazi
rnilenii il despart de noi, il simlim solidar cu gtiinla de
d.espJe echilibrul corpurilor in conditiile lor naturale' $i
este prima oar5 cind gravitatea e lncorporatb unei teorii azi, in care pariiculele elementare relevd secrete ale celor
mai dep5rtate nebuloase, iar exploziile uriaEe clin aclinci-

26 27

mile cerului ne pun pe urmeie unor procese de radia{ie Este de asemenea caracter:istic rnodul cum Euciid pre-
sau ale unor manifestdri ale acestor lrarticule, firele de zintS in Cartea a V*a teoria lui Eutdoxiu, relinind din ea
nisip ale imaginii arhimediene. mai cu seamd conlinutul sdu geometric aparent, ca qi

INTEMEIETORUL $TIINTEI 1\it;\l1i x',f i LC R cind ar fi vorba de o simpi:i teorie a segmentelor consi*
$I A MASURARiI l,OR derate prin rapoartele corespunzitoate,
Teoria lui Eudoxiu este totu5i cu mult mai^importantb
fD;ismtrir-iroicd.a"idulrie;iurduriii"atmso"i"tle'i"iprc;u"cnoo"a"ptlr-e"-tieeauIgbnrncnliueuttmoildeeclm,faoric"l"iamt,noutbgnueiriiiusna.nuieidttaaactelctdtefplolarusuo-rtpsrptriatteoianHlpnmicecerltrmuuiertoesnienuitcaireAasdwti-prroniheainrrti.cu'omoulElAaeezraqldtaee;tenixti.ri,aunaecnll-bueasiduniii'rrr-iteideaaict'ecd'u-ucsprclzopuarearniitena]--i
m;Ai;pJ;;e,1;fSi"f-";.spi;"u;it";,;r"aa;;"*gc;rfe;foa""rar*ieeaeimait,ei^spudirirnetniro"mtitttmeacg*lp'm,eiil:leaoisduauriltsi.mrl'ipe,id[a;riptar'iieoimspnleiit{giniclite.foeaiflcrnegrreeiapaccle.eitsoonna*nbtelnraituesrra.icenc,l,tepetmeena,lodtrfdrrlii'-rgiis.lmgpuutaeeiernoi".c{m.A;meecre'hradtyirsomiaucmcteepoaidr.nrmcaee6a-': dcs,oeenncssuturmlusiad,auip,m'ianrpteeuignnrdatpol,rreeuzaleenatdraairf'tioictaiucdsaagleeguneci'uoli'lmcgiieartenricAe,.i,iInnnttverleepilaensredi ecinae
;,i-li"oa;ei:*faioGcrf-sri-rte*eteiun;loan*imtnmt"oeter*"ntic"ird,iias,,na,reareo'ctlnieiuniEt,c"eirluuoteiliaencisnittflnaeitoigeilcpito.icluolLlrerc'tii;lraoPri!nliiriailts{etaairrgc'ul;dcoliri)ccnriacfdriiceu,t9'lrmaciail!qe'd.aiscil-liao,rcmaacc{liiialLouneniltmuaplincmi.ssspeemetqnui iAt-dl'eaple.ttrmfeevinlziregiitnutigv;t-rii pentru o gtiin!5 directb a mdrimilor'
r;f;u.rpot;-Ln,-trb&pmiliavc;"rea;ao6n-stlepc'rlioufdontecle$,reuipcn-lidii-eitifc.adle"sipamrdmor,iie'vuipir*roi'*enra-rll"redrat'*ciillleouoi"eerigtcciruet*ailrua'innlmvgnreaegctlEibeul'ehlrfneiiicifmgau,Pdacleuuilt:neiairntfvgi'dtielirgoriil:eeretu:aplarltuiuuadncnu;iieinegnElsherutCuaiecirltair-croirailntuidndeftnaia'arrmgemtS'Ihge'aINinulEgniitcireiea;iri i.nteresul in momentul
interes suferise o gravii lovitur[
asupra lor. Acest
,lcluoicnc'rduarsiuqlecticisneiusleotirnimiulmudreiirnPeriitliaongrt,oreriangiE"v'ir-Aeamuuedrmactaestegaaetm.roranmccqi5tori,a,'onspu'eritrod'eaetizen-
29 fdr6 numete. Abia Eurdoxiu (prima jum6tate a seco-
volta a1 lV-lea) a deschis clin nou drumul dezvoltdrii Ii-
lulu.i teoria numerelor
j;rtiisintifleicda, mht'imilor, creind 9i justificatS' dupi
bere a unei
reale care dupd unii, 9i este
rapultfsoiis,btadmzeeulefligtd[uevrzrilevecm'lEetdirliiriise, aliatndlii1ulnemubgmreaobmgrdee,otrdmicaeert'rniAeuic,mea,aausi ntpieutietiodnrisiea-
al cdrci obi.ect erau m5rimile reprezentate la
"tpnirpcineli-ptrus.tegpmlinensteeggrnienptre:inderncdlrseuapritlier sau suprafele limitate
nulllere
lor date cle
intre geometria figurilor 9i teoria
ieale. Aceastd separalie marcatti nici chiar in Elementele
m[rimilor, care n-a fost mari
lmuei tEriupcolisdt,eudcelridri,nieenica*tegAorhriicmdeidne opera celor doi
gi Apollonius. geo-

Acest 'din urmd contilnuator al oper'ei" 1ui Euclid il
stil
Lrrmeaz6 pe linia interesr-ilui geometric de euclidian

pur.

Arhiinede, in schimb, esle pleocupat mai cu seamd
de mirimile care, fiind de formd geometric5, au Ei un
interes fizic. Cd el egala, sau chiar dep69ea, in capacitatea
de invenlie gi in rigoarea demonstratiilor, chiar in dome-
niul pur geometric, pe Apollonius, este fdrd indoiald.ade-
virat, dar interesul sdu fundamental nu este pentru geo-

29

sm;;.euCtcroiean1sppiduurel:idnri,nocdsi-coiilleelnaatzld'Latinpmtrrieeircimeialibeleil'ageeoimdeteripcderqtai rrenXisnuratim1opr, i rtcareulpet,uaal rdncedarivefaiillsedagerEetafu*mlriadetddci.euCceeestniemtmspulofidrc-teiaengntltrlsduae;caoeterldosacavAuernhctiuml pcee\donne--
smaucu,erlsmietudiluddcuinrbdiru,iacapelueanssccatrleidseod,eavsrep€dneecr6ect-arreereieEasremra'ft,oovsaotrretbneiet,,clddaaersrdcmoinpaeimri,tcafu,i
-cplerinApde::isertirmei edudoreiua[ignema, ciaievsdtienddaomnciae-npiuroonpgeer]af:aamcegesimodrpndreeetsraii'acm[ ucanoieniicnentptiriueto-i oabmiaeiatoidnicneeputetuslarsi,cienstiuriirrseesotoigl,ailnia ,care el ii prezinta ca
teorie a mdsurii'ce1or mai importante mdrimi geometrice g.ecrmetrich a proble_
smieanadculterrt"ilrgemeaeaEtio.aummtddueeiciltpsxrdiliuzuu.qar.iaebIsitEaleeerr'-ccicmcuuulidndmsao",usjuucrsauatlottuelorcuprrailerinniplntirrrii:iimenntcectXeaiorpprie'iusrapiLinoueicmriixiigephsoeaoahaLrueirtvsae.atAniireecjndniea,lsetpdetei9e,-
m,elor 'de n:5;si-rra.

rnaticd Ei unitate de metoclf, pe tcate cele efectuate pinft si''il-i$rTUL

Ia Arhrmede. Pcuar,alerpaaftirnienil5saale,r,a:i1'ec!idi rneliaarepdlurdi tos:i:radceuvzeannisesepricinle,npiuilticelrlseea
cnuicNiduaifsemurpaitriearleefposerumtdpemrai fdceeolenfinssiidetie'vureac{osiiiurepbudcreia.jrae$eisxenpuplisreenzrialnnitdlinegsnilus'ttumdrm&i-
geniului siu.
A pe,rfeclionat catapultele, construindu-tre de cjiverse
r.suuLccIelis,iviAnt.cra-urecict oAn'rdhuicmeedla,evaaloda-aretapraoc'ceesdteu'iuLnu'dm'e'i,ra.p'Lr:xinn'are mcdae5tariimpmupil,tueallsest,foseib-l picgrdneupciirtzoeiieebcldtaitleecaleiuis,tnearunamuleaavriualnraieaabdtiielset,,acnuin{meatfixmixim6,pu. mcAe
fonSCinatteomruicitaercfrlineidrmepirtins[i-io1rcogni s;irdl emrldmsupr'eiloAr:rihnimsep'dieritcual
cel mai rigur'os al qtiin{ei. construit ,,ciocuri(( cu brale mobile, cu funcliune muttipld.
Etluulepr'itaidrauepnrc'poahpui",iampt5ibe, ,tcrceioucpu,ienrfidele,clat,eigiuatnsriemsmfietienrtadtudoeagrhteoenagrireaspcaneuepsl.refidniodrrfe.naI[un-
Arhimede gi-a ,Jat sealna in mcrC evi'dent de dublul as-
dapbpleeaiii;cl:aeorfidaapleaIadorioattulerrvericemccd,ea6reiLeniilsntnsriefuueinpclreeriiattmz,freee-drs{nleetttaetuspuona5l iu.tasr,'a!uvli[rpotsucrliuamurmfiaprpi'llrideocupasarranieeuue.tsiSdverr"oroliupllruerm:tsen-dusz,rpainlrpemateiifgaa-lrdoptedee-'
pr'ova vasetror asediatoar,e, ridioindu-tre cu suipeli adap-
tali la aceast5. formiCabilf, ,operafie.
ogLliengzienpdaarabfpoulonideicecrd'cAurhciamree,ccleone,creantErini dinrapdoia,sleiasiasoulanrob,r
iau al c6ror volum este simplu. Este dublul aspect sub rell$ea sd incenrlieze cor5biile asediato,are romane. In-
scaaurevnoilusrnet,pi.reAzcienetai gai sotdbszei rinvateligerasltedlelacebdaazra,r suprafala
calculului treag:r sa qtiintS, intrcaga sa capecitate tehnici s*au con-
centrat ln aceasti acliune unic5 in istoria lumii.
cAece*l,lafqai cdeubpiuenastrpuecdt e: tpeerrrcrlienaorpea.artececantrit'u:zluulita<ti.e'a,lgarseouctaieiert"i Farticiparea sa la apdrare nu era doar de constructor,
El trebuia s6-qi plaseze rna;ini1e in pozi{iile convenabile
smcaeeutr;ttecreolmropreucdlaueniligcor)ne, stiliatCarteepreaatdpe(5aqs.rpiltieaiocrcta'peeoleJ-mcriaeercnettaiAnrcrhsaiinm1eee,sdcue1prgi'aluf:ennteue.-i!' pentru a avea eficacitate maxim5, sd urmdleescl depla-
sarea gi r€parar€'& avariilor 1or, sd fie creien:l activ al
ale c*r-ui proprietdlf sint o'bfinute apseupbraazainutngorra-ldeei gfiennileii-' acestei apdr$ri pe cai'e siracuzanii qi romairii ,o gtiau
E;,ract cete d,cua puncte de vedere cE se intruchipeazd in aceeaqi fiin!6, Siracuza a cilzut t6tugi

.)tl 31

sub puterea lromanA in primivara anului 212 Le.n.; cetatea LEONARDO DA VtrhTCI'
lirminincl intact5 ca $i gtroria apdrdtorului ei. Cu ea a
capul marelui invir,fat sub sabia fdrd (1.452-15r9)
ctizut gi judecati
- {}rrrul dc qtiin{b -
a unui tregionar romsn.

Legendele legate de acesl final sint numeroase. Citdm
cJoar relatarea lui Plularh :
,,In momentul cuceririi Siractuei, filosofui se g5sea
singur in locuinla sa, absorbit de cei'cetarea unei figuri
g:eometrice. Cufundat in gindurile sa1e, eI nu auzea zgt>
smiontuicli,sni ustrgigiidateclei rornanilor care intreg oraqul Manifestirile cele mai eiocr.ente ale Renagteri,i, artele ei,
cetatea cirzuse impinzeau 1or. Deodat5 pictura, sculptura
qi aliritcctu pentru a adopta or*
in rniinile
in fa{a lui se iverste un sol'dat l:oman 6i ii cere si-l urmbze dinea in care le-,a agezat apologeiul lor. auLorul vestitulr-ri
imecliat la I\{arceilus. Ar"himede a refuzat si plece inainte Tratat d,espre uie{i,le celor tnai buni pictori, scttlyttori Si
de a termina demonstra{ia problemei pe care o studia arhitec{,i, Giorgio Vasari, nu
pot asc'-rnde originea gi sensul
lnfuiiat, profund al acestei exceplionale perioade a istoriei umani-
(naiv, ddinartecaecdf::quiml-oasu!ci-s.."N(i .A.). romanul a smuls
td{ii europene. Ea a insenrnat de fapt incitarea omului
serbia la o cunoagtere nemijiocitd a lumii, la orientarea iiber,i

,,Nimic nu l*a mihnit mai mult pe Marcellus ea mcartee. a existeirlei sale spriiinite pe aceastd cunoaqtere gi, nurnai
ca o consecin{d, la fcrmeie de expresie ar'r,istici care au
lui Arhimede((, spune tot Pl-rtalh, ca Lln omagiu a1 siri
adus deopotr:iv5. genialuh-ri siracuzan ;i ilustrului roman. explodat bu o putere c.rccpfionalir pe pftmintul italian in

secolele XV-XVI.

Omui reprezentertiv irl Rena;tcrii |re'i:uia cle ilceea si

intruneasci pasiunea cunoagterii qtiiniifice a {enornenelor

na'hrrii qi ale vietii umane) cu rlaruriie dc cle:fie ale ar"tis-

tului, intr-o form5 care s[ le .iustifice itnpreun[ in armonia

lor intimS. Epoca a fost bogatd in astfel de oamcni. Dar
nici unul n-a intrunit atit de mul|e calitAli ";i toate in

forma super:ioard pe cfflrc a realizat-o Lcctirilido da Vinr:i,
adiuginclu-le dapur:ile salc na.turale cxcepfionale de in-

i $elepciune, cle cilpacit,aie de mrrncir ;i de concentlare cie

{rumusete gi putqre fizicir rrcobiqni-ritir, cle gt'afie, l:unti'raic

qi generozitate.

l1eCa olunlfeLrieno{ina{ilnduoiilsicupuobcliiizciaiitlci rionittclirglrulrliiiliiiialrt.4s5lir')c to)9J
na;terii, Dd. ,\lbatros, 1{}?'2.
:! - 1nva13li rr lttmii

Existenla unei mXsuri. comune intre izvoarele viefii gi eI;*c"bsipu;r"x""iu;,iiestDit;;Up-r"ctl;"ioa*"ie"t"n""-""s""oqW.;"i"n"'staa1."f"qacUtceierleaartalalsi,;os,icrtTteehtacfho(reiiarrmtainltetrtetearr:ca"aLntct"aiut,u*eia,mderaAssoadecdc.n-srgeiesitTipsdrsadatsdelpisticsc,fnroitaeittruticilrrusvAlrtcecaLeeet'va,udnllrpdrciruteiitirt"euceatlacirvrrdnetticureoeaeaiarssuoattir.ldut'meelCe*tlrisaaaemBsfdtursr6gbei'euiimueilnamrppvloaarieup'tenaanei'pn'ldsi'uiFea:ueeardrrcnts'lcsaieoeecepnnvnsucepcyitglegciuFpr+seiltitn,cl{inilvi;9is.sotnrieuueamtiIiI-,-l,''
gindirii sale qi exceplionala personalitate care le*a reali- qh"iBi*iiiiii"-dobAi".trlr"ailraotr{reut{g*ealiircucm,i,a5*ualii,a",InunpucMsrsdauetciiA1lptcrautiursuntaiemulnon,laduass9ctiauapeiFmup5'rcrreriuaia,-netlnseizleg'eadabeiilongltretcre[arsuaalne_lttheus:tciei;ncelerup.ir!iTiird''brsmrsiLaBibr"p1taiiianibilonictli,tTirdore,nirdtiteq:peu,iectonurau.rarttlarnaAei&QenlmItt{tt]o,;aiebulnrl'llipo,cediirnie-ee*i
nL(isrgoe?JeIto€nog;n,tluoaadg"crecdiienaioos*l)lnt",,mecfg$uemitttpi{iia"iilnuitnaCtlm!uaa*ssrialac"'cenrexidnsre(aAeuasttluuslnpqlrir:nn.eatott(lxemcmeco:eua<isatspmol'eucsaslapgei llaa;nftif"zniiilae.nticc)of,aiiiofcqqircgic,iSiaaaa,)r9rcpEiiamioimrpeamitlneipcatllacueirlalrcu'c;ruriii
zat poate fi doar bdnuitl, pentru ci nu putem crede in cqii"iopiriuiil"*dea"ibJ"l"isD"e"nI"sS;aulfE"";aietnnit".'""ercedOvuc*txtft;6apuof.nii;mii'xe$aleitpi"nti"rar;bui:ee""vniio1a'tnceeulgs"renimas"eanuc!slcuieJp"caiddrtisiogrnaieeeuspatutniio'eertretssedu,eoitcxltieerasntrrerseiuieamtscte'eoccusueucxreriladltupeilpoaiinoil'nraetertotaiia,,ztal,rcor'rsiciabeieEl5rraunurnlne'ou9pmals'rPuncemilceereeiLfimiEtlsliiieeimjntrppileaecoi--ealpltlatacaiempuincuurainecainauniagrastrroeiierieitine:ntaelieppeiis'oos-roelagacutrcsrlr'iocercnli1i;niundn[rdo-psnacstiir"aenor''te9eiragcnidculaugeqaitucnetlntitce.licriivmiirucinatnlaiiola[ne1es'tl{aie*re--l'-ii

rnir,acol, dar n-a fost incd pusd in completd lumini cle nici toria euroPean5.

unul dintre biografii sdi, necum de el lnsuqi. 35

Con,gtient, f[rd ostetrtalie, d,e superi,oritatea ce rrtr-i pu: s*

tea fi disputati nici de rangui social, aqa de adinc mar-
cat Ia ac€a vrelne, nici de bogilia care inalld, in toate
epocile gi sub toate regimulile, bariere intre oameni, nici
cle talentutr ln cele mai variate arte din acea epoci excep-
tionald d,e strSiucitoa,rre personalit5li, Leonardo da Vinci
qi-a pSst,rat ,cle-,a lrung,u"l in'uregii sale existenle secretele

laboratorr"ilui intim, al elabordrii ginclurilor gi operelor

silc.

A trecut prin viali ca un suveran al gtiinlei qi al artei,
;rcceptat de suver;rnitiilile politice locale qi temporare ale
epocii : a lVledlcilor cil" a stat ia Fiorenfa, a Papii cit a
trilt slr5lu;cito'ar,ea viiald no,man5, ,a du,oilon ,Sforza, in
c1:ierrruioiadoa,asmpeatetuariifioliistsaiLne la l/Iilano, a regelui Fran{ei, al
anii b[trinelii. Geniul sdu l*a
ispiti in astfel 'd'e dir,erclii. Pu'ter,ea
lim.rt depar,te cl,e o,i:ic,e reliprocf
politicd i-.a inlors. cu cond.escenden!5, irespectul
pi i-a aslgurat condiliile de care imperiul sdu spiritual,
i p5strAtor al ai.iiar coi-roti, avea nevoie.

DacS or:igin'ea icleil,or sirJ,e asupna a"rtei qi asu,p'fia diver-
selor qtiinle nu ne si.nt ldrnurite, ideile insegi stnt lu-

I rninos exp,'drs'e in manu,scrisele cite au aju'ns pir:,5 l,a no[,

f1a, ,pti cu acea scrisrrer r.dsturnatd ,c,ar'e pildcea m'aesfu'ului.

Leonarclo a l$sat si,ite cle carnete de note in care igi
inregistra activiia{iie, experienlele sale gtiintifice, ca qi
ccle artistice, r:eflecliile gi constatdrile sale, unele siste-
matizate Ei continuu reluate gi adincite, altele mai pu{in
sistematice, dar toate menlinute la un nivel de prezen!6
care a d.at mai. multor biografi impresia c1 in intentia 1ui

tr,eonardo era ca ele s{ repiiezinte, chiar dacd nesistematic,

ri enciclopedie a gtiinlelor gi artelor epocii, care cdpdtau

prin geniui sdu o noud orientare.

s4

EPOCA. Viala polit'icd a acestei ep,oci ,este dominatd in lui Leonardo, dar fdr[ vreo legdturd ;tiutd cu el, incepea
Italia de iscusinla economicd .'si poiitic6 a Flor:enlei de sub reconstructia sistemului lumii, care va ageza Pimintul gi
influenla familiei Medicilor, cn puternicele personalit5li omul de pe el la locul natulal care le revine.
Matematica este pretutindeni in mare onoare. Bancherii
ale lui Cosimo. lntemeietorul, Lorenzo Magnificul ;i ur- ;i comercianlii trebuie s-o cultive pentru a stdpini calcu-

maqiii 1or, de acllunea unific;t'coare a pa.pilor Romei, care lele de care au nevoie. Verrocchio, maestrul lui Leonardo
p5strau incf, activir o 1::rrte. cel pr"rfin, din vechiul pres- in Fiorenta, cultivd geometria, perspectiva, optica gi alte
tigiu imperilrl. de putete,a pi de bogdiia Venefiei, 'de ambi- ale naturii, pe care arhitectul, sculptorul gi pictorul
rleytiivnoter
lia industrio,iisii a N{ilan'rlui. cu "[,:rmilia Sfolzer, 9i de nu folosi in activitatea lor. La Milano gi la Venefiar,
rnai pulin strdlucitil FeLrara, cu r:rlina,t,a familie 'd'Este. profesorul cdlugir Luca Pacioli pulclicd tratatul cel mai
complet aI matematicii epocii, Trotat de at'itmeticd, gea-
It,alia ,era ,a1,un,ci tai."a ce,tt mai bogalf, din llur,cpii' Flo- nzetrie, proparlii gi propar{ianalitate (St,trt"trtta de sritl?'me-
renfa, Genovir. l,{illno $i VcrN:lia clt'mi'uau via!a comerci'al5
a lu.rnii. Banchci'ii 1or. in s;:eci:tl ui F{olentci, iiu inven'tat tit,a geometria, praportiani et proportianaldtd, tipdrit in
nci 1-ehnici btrttcitt'tt, c'ttt'c ilvriilLl nc'.roi.e dc tlaternatici, de
calc'ulat,clri cle ab;lc-'e ;i calc c,oustitt-tiau factor''i irnpo'rt,anti 1494 la \renefia) pi apo,i rresiita lucrare Asu\trct prapor$iei
tli'uine (De d,i,ui,nu praparti,one, 1509, Venelia), la ,carre Le,n*
de sprijin ai $tiinlelol exitcie. Inflr-rent:r acesior puternice
fan-rilii se inlir-rde in !'L'an!ii. r-rncle C;rtelina. de Medici va na;rd,o alnea si co],abo'reze cu figLtriie, 'cial"e el'a.u pcntru cl
riomni intii ca solit: ti lui l{enlic a1 ll-lt-';r, apo-i ca regentS. mordul c'el- snai exact de a se expi:'ima ;i uneoli cle at
Se intinde de :tsemene:r in l"llnch'a. in liiriic de Jos gi
in ldrile g{:'r'r11arr{i. ai citi:'r;r' invii'r,at.i 5i arli5Li, ca Albrecht clermornstra.

Valul de rcfugiati gleci, care incepuscri a in'rboglli
cultura italian[ c]riar Ce ier inccpr"rtul secolului al XV-lea,
Duirer, vc,:: dleiprrieimni ia,sciCi'luricvsizeltlatr';sopliinadei sltta.elierei.paeddueciinnd cu.ei -*e intlre$te in special dupl culel'ii:'ea Constantinopohilui
toate cle c[tr:e turci. De nndr-rl acesta ajung in lta]ia nunleroase
nu nLrmai
cenLrele Itiiliei clc not'd, dar' $i idei noi in culttti'd qi in
cirrli c'lin biblioteciie rdvdqite de cuceritori. Printre inv[-
alt6. [a!ii vcnili cu accst prilej sint cic citat filologii Constantin
dLaivsecrasreisu;iriivDeersmitcbtlriioitsalCiehnaelc,cminclypJaarst,iccualarer Eri.r profesat ln
l,eonarclo e -qlc ct.t Lln iln mlti vit'stuic decit alfi doi 1a Napoli qi ia
concetdf eui, CL'istof oi' Coli-rmb. clescopel'itorr-ll Americii, Fiorenla, qi pe cai:e Leonarclo avee si*i intiineasc$ ia
nqri-rmmealerepL[eminnat,vuirgrialolor rdeAsmcoepriegroi'ieVcdsepr-Ctr:ocliu, mcabr.eNgui-aedsatet Curtea din Milano.
greu sS"crcdem ci ii vl fi frercventat in timpul r'ietii saie In aceastd epocd se stuciiazi cu infrigurare, Llneot'i se
fiorenl,ine, cl:rte f iind legdtr-uile pe cil,re ie AVea cu tr:aduc ,;i se tipdresc opercle invdlalilor greci. Elententele
Plu,aioClooTluomscbainnell;ir,rlmacndaicv',igaasftilec'in. ol)mescqoipgeet:oirgearilfA, min'eiliraitcoiriruqli lui Euciid cunosc mai multe edilii. Aga, de pilcld, una este
intinclerea cunoqlinlelor geog.rafice sint, in aceastd epoc*, lipiriti in I4B2la Venelia, alta apare in 1491 la Vicenza.
rezultatul direct al efervescenlei pilsiunii cle cutroarstere, Aristotel este, desigur', inci cea mai mare autoritate in
care pentru intii.tr oard citir. si dea r-in inleles Si o urmare inv[fdmint, dar gpi,etrnatdruus;teiinintelliembnaatuitraal1iaeniincoepperesl[e
logicA ideii ci Pdmintul este rotund. fj,e
cercetate cu zel
lui

Nu peste mu1!i ani, Copernic, aflindu-se, pe cind secolul Pliniu, Pentru mecanic5, cririozitatea tuturor se indreapl,fi

al XV-lea se apropia de sfir;it, la studii plelungite la citre Arhimede, la care cercetitorii g5sesc, in sfirrsit,

"jniversitdlile din Pavia 5i Ptrdova, nu deparl"e de regedinla un moclel pentru atacarea gtiinlificd a problemelor puse

36 o.'?t

de cer,cetarea formelor naturii, bazat6, pe de o parte, pe gtiinfificd, pe care ,a urmirit-o adec-a5r,leuin. gi,runlagln,itnreegbi:ie-bsualiea
o buni precizare a datelor experienlei gi, pe de,altd parte, vie!i.' P'entru
lreo,nardo, f,'iin!a
reprodusS lntr-o pictur5, ca gi tehnica insdgi a opera-fieio
pe o justd m,atematizare a 1or. Legea pirghiei qi principiile ,atdoamiot[r,iearisdetgiti$uf,tiiiztrnidot'lieo[grf1iieel oir,rallndi[]ea'!ardigaai taciu'tfor6''obp,ireitfctuor'rtridils'epi psc€i,hernirc,scep'eetacatdri've,ien]aci,pi Eraoafpunenar---
egctihiniltifbl.ruFluori mfiuuliadreelacrloaur fost cigtiguri definitive pentru
mater:nticd era impecabili in soanei, ale cdreirrefi'exe irn expresie tr,eibui'au sd fie reidate
opera siracuzanului. Copiile dupd lucrdrile 1ui Arhimede prin acele nuanle greu de delinit, cara,cteristice tuturor
circulS printre iubiiorii de qtiinld. In caietele lui Leonardo
este de mai multe ori vorba despre ele, aqa incit este de
consi'd,erat ca u,n fapt cd rezuit,at'efe' princ'ipale ral'e rneca- operelor vinciene.

micri;i ltd ArhimeCe i:erru fost cuncrsoute. a lumii er"a la

In vreme ce procesul de cunoa;tere
inceputurile sale plin de lumini qi speran{e, realizirile
aurmtisatnic.eSaillienl'eepleocaiiirrtaiq'Jtiilieoprr€pZriemnleail puernrioiaaipdoefl$1a1 ,al geiniului OPERA. Pentru a in{e}ege ollera iui Leonardo, care a
Renaqterii,
pin"5 }a Leonatido, hlichetrangelo gi Bramante, au avut insemnat in domeniul cunoaqterii negar:ea intregutrui mod
ia rezultat in alhitectr,rr[ o precizare gi separare a stilu*
rdileoorbg'dte,o,,rriec,naioq,tneicre, "c),oerivnittitcnd,9ai mtcesgstaenct(ir"isntileupl onturivmitiet' in- de a gindi al scolasticii, este necesar s5. linem seama cd el
In a plecat de la problemele puse artei, deci de la experienld,
celelaite arte, rezttlhltttl a fost o construclie armonioas5 de Ia datele simlurilor gi nu de la c5rli, pe:rtru ,a ajunge
a lucrurilor, desenul urmiirind sd respecte ce este mai ia ginCire .gi ia. teorie.
frumos in naturS. atit in corpurile Llmane' cit Ei in lueru-
rile ne;rnimate. Cee;L ce Vasari nume$te bella mnniera a Universi'tatea lui Vinci a fost ateiierui 6i nu universita-
fost un sc,op aniinatorr ,al ptreiadei sculp'r.crilor qi pic't'oritror,
trtron,iaanreiilrloon,rrbr6aeriairsiitniozi:atL[teoalri,i:vecr.aeIrm]eniviivitlerurrais,r-iuttanl.ativ*prerrlosuiit:ialetaeileafioeosfvticioiiaoalndlveearalscdaei:tlciea-i
{r'iimintate cpoci, cdliruzit de insi,inctu} sigur care-l ducea
care all irnbog[lit aria cn atilea operc.
Vorbind desp,ie arta inainta,gilor lui Le'o,nar'clo, Vasari spre aspectele esen!iale ale ar"tei 9i ale Eiiiri{ei.
lcanpccelelpna,eenacoadt,b,5iaddeaiqi'ifeidrcetidsi,ui:tnlatulteAl cdcucierllrteFrnq,aisineebi,fladinrsdSaeupleddaecaPctu,eml,o,ligrpiilsioneora,. inci
Doctrina in care a avut permanentd inc::edere, care a
care
c515'.lzit qi pe atrli mari retorinatoi'i din istclia omenirii a
Le,o- fost i";raiem-atica, qtiinla ci:'edincioasi a marilcr revolulii,
qtiinla cai:e nu trddear-i, ci numai ajutA.
nardo, rniiiind ulli:na manierd a Rena;terii, bella nt*niera,
jll'"i mmaaLiteicaoindeainnricdaiotigearrceaec,lieif,di irendpooincrici,clceiniaclca5az, ruEenuiunc-c1iieddpiurnysiterAerrdhpiamt:iferindiesi t,mu;caiiitaeinl-i
pe lingd r:i:elfelea ;i precizia desenttiui, pe lingi repro-
i care se pre$teau spiritele pentru. teoria copernicani a
i ducerea celor mai fine am6nunte ale realitdfii' a,a cum universuh-li planetar qi pentru prcgresele algebrei ce vor
sint eJe, cu perfect6 'or'dine qi cu gralie c€rl€r&sc6, cl.r adin- veni cu Tarlaglia gi Cardano. Este pasionat pentru pr-o-
cime de stndit-t, a dat figurilor sale migrare qi suflu". blerne importa?tte ale matematicii pure, ca Ei Arl:imede'
Dete,rrnini prin melo,C,a infinitezirnalf, a ac'estuia c'etltrul
Cum a reqit l*eonardo si foloseascd darurile naturale de greutate a1 piramiclei. A studiat in ccl msi rnc';lern spirit
excepfionale cu care a venit pe lume pentru a realiza
cinnuo{laerngleitlegere:dedel.iaacrittfli,rmp'ipe'clic.ccoa6nrm'est1rauec-ieat'esdteSn.rrueuaitnloiuzamdmraei ,iinnailorort,ipsevtirocamfi,depcu-itc'eupg-i

to 39

pi tot cu metoda infinitezimald tlansformarea unui corp care se vede cd irafionalele sint tot aga de familiare ginili:
solicl in a1tu1, fdrd micgorare sau cre;tere de materie, de rii vinciene cit erau gi celei a lui Arhimede. Prin Leonardo
ptrialdndsforelmunairuenaeaun'meiapi rmism'rietodrrceupbteurini tirn-rutrn-rucnnubl in special, ptiinla mecanicS. a siracuzanului este readus$
singur sa'r-r dup6 1? ve.acuri in actualitate, urmdrind sI serve,ascd de
sau a unLli aici lnainte ca prime capitoie, care nll vor fi cu nimic
cub intr-o piri,rmid[ prin inlroducere'a ar doud meclii pro- scXrimbate, a1e qtiin{ei moCerne a mecanicii : capitolele
co'nstibuite de teoria echilibrului corpurilor r,igide, pr,ecum
lror{ionale.
A str,rdiat de asemenea" atlas cie interese estetice, lu- qii ulneie probleme ale echilibrr-rlui lichidelor.
nr-,.lele lui l-Iipocrat gi i.. dcnlonstr:ilt cai surm,a Lu,nuletro,r coin*
stluite pe laturile unr,ri iriunghi echilateral este egald cu Analiza pe care o face mi;c5rii corpurilor, relaliilor
aria tliunghir.rlr-ri. $i*n fAcr,ri" cultula matematic[ in aielie-
l.'r-ri iiL,i Veirocchiu. in iiceasiri epocf, in care ;,t,iin!.a p,er'- clintr"e for'la considerati ca o cauzd qi miqcare, este foarte
si:eclir,.ci cia iri nriue ono':ri'e in 1o,a1;e atelierele. Fermen,tau
atunci in to,a'Le rnin{ilc cuirio,ase de stiinti lucldrile lui grL'ofr,indd. ,,Nici un obiect perceptibil cu simturile nu se
Albert de S:rxi,r, ale lui Joldanus Nemolerrius, ale iui Xroirte migca de la sine", spune Leonardo. dar din intreg
Nicol:rlrs Cusanns : un mare arlisl ca Diirer era atit de coutextul considerafiilor sale rezuitd cd el concepea iner[ia
pasionat ,csietii,ns!t5iin. tcaumlnataemfdactiuctii-oinqciit n incerc:rt n-lu numai in trecerea de 1a repr-us lil mi.qcare, ci ;i in
Leonzrrdo sd fundeze
arta pe Lin"rpr-r1 migcdrii.
insugi, mai
tr\,Iodelul asupril cdruia ra{ioneazi ci.e preferin!5 este
ai:oi. sistenlatic.
cel cu care experimenteazd, ;i anr-lmc pllghia, la care
Cu iljutor'ul matem:rticii. cirre constituia un tnod natural nela{ia de proporlionalitate clintic {olia considerati drept
de fornularc a gindirii asupt':r fenomeuelor fizice, a celol:
iuecanice in plimul rind, ;i aiuns la rezultatele a$a de in- cauzd pi migcareta consicler:atd clrept efect este direct veri*
{ercs;rnte in astronomie si in mecanicS. Cr-t ea a reprezen*
ficabil5. G::eutalea pe cale irn b.in! a1 pirghiei o rid,icl
tat. rlupi o analizi de mare f ineie, legile ciocnirilor, este proqorlionala cu aciiur-roa cal c sc exei'cit5. asupra
rXeosebincl ci'ocni,rile elastic,e cle cdle moi, Iar dtrc6 n-a celuila,il braf. Raporlu.l 'dintle e1c este invers p,r,op,crtional
'i'ru!it si formuleze miltematic legea cS.derii corpurilorl. cu cei al braie,l.or pirghic.i. Leonal'do n'r se orp,re,qte la
aiocreapsltrdghreieltir,{iceo, ncsltaretifnindepr$oipleolra'{li,aiaddinintrtercarcneis;cte5rmileiqcbdrarite;-i
aceasta nu constituie. lrenlru noi, decit o lecfie de mr:clestie, l'itezeie respeclive aie bralelor pir.ghiei. Teoria lui Leo-
nai'cLs a mers aici mai cleparle clecit a lui Arhimede.
din cnre urmeazi sI tragd o concluzie orice om, oricil de ;r"lungind pind lil principiul vitczeior vir'[i-rale ; noi spunem
d.r.rtat s-ar na;te, oricit de merituos gi*ar indeplini mi- astizi e1 lucrului nlecanic nul peutlir orice deplilsare din
sl{-ureir. : putele;r de infelegere are limite, care se dep5gesc lulnli poziliei de echilibru. intr-uin anun'riL fel, a mers
r-ir.lmai prin depl;irea succesi\'5 a generaliilor. ipinh la ultir,rele consecinle aie accstor consiclera{ii, luinrl
pozi.fie categoricii impotriva ini;cirii pei'peturt. Nu se poate
'Te'oremele de mccanicl a1e iui Arhimede, ,atit cele reia-
etpi!ve';eilcr iiiialgianpdidrigerehpcic|te"eg,cnpialenEtneil,lcueinlaeciprteualtije,ri-atrinvgfeieaIaapcLoelincorheai$lcitboernJu:seltailtilictoihtre,idfedieleo9ro,i cre,a {r-rrt5 ,curn nlr se ,po,ate ci'ea migciti'e r,lin. nin:ic, spltne,a
n-linte ca aceea a 1ui Leonardo. El si.m!ea. fdri indoiali, eL. Fuiem doar vor"bi dc tlansformJrliic foi.lci qi ale efec-
necesiL..!€a stdpinirii ira{iona1eio,r, pen,trLl a iprllte'a da
legil pirghi,ei taodaetdv;gireanl eoralcligtaet.e'Na u'deprc-ralirn'ee este n'evoie spre telor sale aslrpra mi;cirii coi'puli1or.
Fi.oi:ieme de echilibru ale ma;iniloi' cle,rnentare, ca
a pLrte;r fi cu sint lucrdrile in
scl'ipetele, purubul, p1anul inclinat gi altele, sc traleazd gi
4{,
41

azi ou ptineipiul vitezelo,r virtuale ,a;a fl.rm il folosise pen- picior de importanlil cu pozi{ia in spal;iu a unui mobil
aexcpdrreusi idee,pclaasr;elrereinletvi.dnrppoezstietiadesp,oeecrciaelt6at,aI\{toimduplualcueis,taesdtee
tru ele Lerona::do.

Dacd aceste procedee au purtat multi vretne alte nume,-
aceasta este ln inare mdsuri din pricina caracterului rezer"-
vat al acestei activiti{i ;tiinlifice a Iui Leonardo, care nu calelcterist,ie vr'ernii noastre actuale, dar trebuiie sS sernna-
gi-a tipdrit opera, lnchisb intre foile caietelor.sale, ce au
rStdcit multd vreme dup[ moartee sa clin bib]ioteci in ld,in c5 timpul figureazS qi in notele lui Leonardo rnai
mrilt decit in preocup*rile celor dinaintea lui. Ii vom mai
reg;rsi atent la func{itir:ea creatr:are a timpului in leg$tur$
breibgliSotseicte,dq, imtuipltieiridtein. trDeeoesleebimitpdrdeqtii:artt,eereEsi annutmi easi tlen parte gi cu alte qtiinl;e decit mec,anica, pe care nu o p&rdsim
teoria
echilibrului pe planul inclina.,t, din care rezult5 cd doui pentru cii ntr putem tr"ece peste cercetdrile lui Leonardct
greutSli egale agezate pe piane cri oblicititi egale au in domeniul echiiibrului Ei migcdrii lichidelor. P5strare:r
mi;cdri egaie, cu viteze ;i timpuli egale. Daci planele
nivelului unui fiuicl in rrase comu-nicante este demonstrat[
inclinate au aceeagi in51!ime, dar inciiniri (deci lungirni) exact ca ln gtiinla de azin ,cu ajritorul n,olir"ln,ii de pnersitr'ne,
gi verificatfl crr- nutrreroase experienle cu vase co'rrr-u]licante
neegale, greut6litre care-;i fac echilil;ru sint intre e1e ln variate. Verlficarea qi demonstrarea principiului lui At"hi-
aeeiagi raport cu lungimile planurilor inclinate. Demon-
stralia rezul.tS oat:e,cllm clin figi:r5, din consider:alli grafice mecle ne arath inc5 o dati nu numai cS Leonardo a reluat
mecairica de Ia stadiul sdu
in leg6tur6 cu prJ.ncipiul vite.-zi:lor virtuale. Ei efectua gi arhime,clian, dar c[ i*a dat

o descompunere a forfelu-r", cal'e so practicb gi azi qi ajutd o.ur impulrs $tiin.fific m,a'dern pe iiniile p,e eare ,a urmat de
fapt dezvolLalea ei.
la rezolvaraa prc'blemei. $i ln :roblema ;migcilr:ii fluid'elo,r Leon,ard'o a oiblinut
care rnerg cu inult
Experien!.e J:un"rercirse a pus Leonar,Co, la ?:aza tecriilor rezultate peste epoca sa, qi aceasta fdr5
sale asupra frecd.rii gi ,asr:pra rezistenlei corpurilor solide
la l,rac{i''.rne la pr"esiune. Rez'.;ltatul sprijinnt vreunei,c's:cet5,i'i ant'orioare,a alitcu,iva. C,er€e-
gi doui ccrpuri. depinde a f,ost sta irlirea legii.
ci frecarea de presiunea care se tdtnde-ueeaoairrn:iiin6eid.gqevatdiinseruutecepprejrrui'aan.rsiclitleiiutpce,hiiouliedLrlieeapdlo,oeen,frsrdam,ccrraadiiennodeaq*etniro>stleeetseii iirfsneortprerlripzeonurdis.ilumteTcle'eoudgaleiatrndxitnpicarededcreei,tmiavpaieetccanneetttesaruteale,.l
a

ivegte intre ele qi de natura si:prafelelor de contact.
In ce priveEle legiie de mi;care ,a1e corpurilor, qi in
special legea cdcierii corpurilor, ne dd.m repede seama
cd intreaga epcci era saturatd de migcarea uniformS., care
care avea un cleosebit interes.
era stdpinitd sub toate aspectele ei. Leonardo insugi, cind
va vorbi despre miqcarea acceleratS gi o va apiica la PpruaPnceetincatarpu,aCVquiinnlcoeis,gcisiinepdusnacealeuSzidneadlielilf,eeser,eln,,etteesoteirni:srtsSsee.rpviimnicupiui lleinfoeemc;tteuelloucri.u.
studiul cdderii corpurilor, spune foarte exact ci viteza
in cddere creqte proporlional dciunttrime pduelp, ladsaarrenugigttiiempsd. Aplicaliile se multipiicfi in mintea iui, ca gi adevdrurile
stabileasc5 leg6tr,ua direcii din ,care le dedu,ce. Pusi in inr:posibilitatea de a v5td,ma,
Timpul ca factor esenlial al rniqcdrii in genere, al dina- dirijata, ,aila est'e u,n luclrbt,or m,inunat lcare va qrn,pl'e
mismului fenomenelor naturii, stritin Etiintei greceqti, mlaqtinile, va ,adinci aibiile riurilor, va uni oragele, va
fertiliza ,cimpiile".
;fu:c,ep,g a-i ,preocupa pe cro,fl,t€lrtr1lor0.fiii trui teonrandro s] Leonardo analizeaz6 form,area qi propagare.a vaiurilor

se gdsegte in ,adincui tuiuror curiozitd.lilor gtiinlifice ale
epo,cii, dor mll va apdre,a ca ,elem'ent esen,ti'al qtiii'nlei
deeit atunci cind atL acela6i mdrii, cu unda 1or iucidentd qi cea reflectat5, una datorit5
va fi pr-is de cStre Galilei
pe ciocnirii ,,si cealalth gravitblii. In acest proces de propa-

42 43

gare, unda fuge adesea de locul unde a luat nagtere substan{d inc-oruptibild, fiird istorie, fird miqcare qi
transfoi'm5ri. Leonardo explic[ ]urnii ci occanul gi mdriie,
fdrd ca apa insdgi sd se deplaseze, spune Leonardo, apoi refiectind razele Soarelui, fac sE strdluceasca pamintui
ajtrnge la vestita iui :p,r,oEdsutesemdaerevaisnetmi$nntra-ruena
intre valurile mdrii compara{ie nostru aSa cum strdlucesc Lr.rna qi pl,andtele pentru noi.
el, P5mintul este asemenea oricdrui aitru. Istoria
qi valurile Fentr,
cim6r de gri'r gi pe c,are le vezi aiergind fllri ca spicele
tcfcArajaatcc-rnelteeogsvtrfleoed,rraimapnctdtdiscvsrtircliaeehPlaaimzadtodcmbresdisantrtriotllauertlguutcreiraaiolenrelesostlggebseireeimonilsopbccgerar.itiicrseeegd.cstictIicdsnueutfdoeabaa,tirtoL.etliceeamhovupiniireuamnrlousde;iiotrpcsieaae.
sd--qi schimbe locul'..

Dar nu numai miqcarea lichidelor este ondulatorie, ci
qi,aceea a cerulni, care, pentru Leonardo, este tot un fel de
trichid. S,un'etul este o migcare a ae'rului, rezultat aI vibra-
ftncercat ,pe b,aza princiitp,iil,or a,cest,ei ;tiinte, <t t.econstr.uctie
liilor untii corp care le comunicd aeruiui inconjurdtor. lstoricd a pSrnintuiui Italiei,
Codex Atlanl,'ictts este bogat in consideralii asupra pro-
pa,gdilii undelor in a,er, in apd qi in alte c'orpuri. Se Talentul sdu excep{ional de a reproduce obser.valiile
in desene de o exactitate minulioasd ii serveple ca princi-
t'ransmite pe aceastS cale o vibralie a unui corp la un alt 6ral instrument pentru o botanici, in eclificarea ciireia
corp indepArtat dac6 ele sint ,armonizate. Lumina insdqi
este o propagare de unde sferice care se r'Sspindesc in trece repede de la descrierea formelor exterioare la for-
rn:ularea m'ai m,ultor rtregi priviniC dispozilia frunzelo,r p,e
jurul corpului luminos ,;i ,,umplu pdrlile iirconjurdtoare ramuri sau forma ,arborilor, care sint legate de funcliiie

cri imaginea sa indefinit reprodusS'.. Ascultind, ca qi sune- lor biologicc.
1u1, de legile generale ale propagdrii unCelor, reflexia
tl"oaaCMteltiippaernirviooe,agdcteeitleaEnvaiitieonmfiiiFas,raaelena,fala-,atiutpnlradeoeFcsulotpuraedtniiillnaed, eplaaepRrocoaamdpaeavriqeni
iuminii este asemenea ecoului pe care Leonar.clo l-a
f'olAostiint gpeemntrauicai mdsura distanle. intimpinau serioase greut[ti. Luca Pacioli, cu cCre colabora
unul clintre aspectele cetre mai sensibile ale
personalitirlii lui Leonalclo, care, pictor fiind, socotea de aproape, anunla ci in 1499 Leonardo iEi ternrinase tra-
cii pictorr-rl care cleseneaz5 numai dupi reguli practice, tatul asupla migcdriior corpului uman. Uliimul manuscris
fdi'i cuncagt'er,ea rafiunii lucrurilor, este ce oglinda c€re
reproduce toate oiriectele care*i stau in fafd, dar fdrd s5
1e inteleagb. $e ajunge la aceastd cunoarstere prin legile cun cercetdri anatomice este chiar din ultimul sHu .an de
perspectivei, dirr inlelegerca lor este legati qi de princi- via{5" In prefala pldnuitului svau Trutat cle anutomie aratb
piile propagdr:ii luminii qi ale percepliei sale L_ecloenacrddtroe'
l o dezvolti cite greutdli a intimpinat in tovdrdqia cadavrelor, in in-

Ooctdroi.v$btdiiSngnae-eostoefears5i;fteelooriacounmdiblierel,oara, rpteei pentru registr"area exactS. a tuturor detaliilor, in calcuiul forlelor
care el ee treagd muqchii gi oasele nn numai la omul adult, ci
$coi ninsidcearraeliiindtcervinintennsuitantuemaai}ulemgiilneiipqeirsuprencbtirre,'ieic, adraernqei lncepind cu formele embrionare, ale cdror faze de clezvol-
tane le-a urmdrit de-a lungul vielii
dr-rc pin5 in pragr-ii cunoqtintelor din zileie noastre. reprezentatd de cele 120 de scaoime,pludsseinfdir,[,o operi
,,Lumina este vehiculul aqtrilor, prin ea comunicim cu c;riete s6 fie
oprit nici de clrpiclitate, nici de neglijen!6, ci nurrai
l, cet'ul qi cu problcmele lui. Prin ea ne simlim legali de de tlmp*.
ri acc.lea$i iegi care guvertteazS lumea-mic6 a Pdmintui-ui'
tuturor celorlalli aqtri", ,spunee Pentru teonardo, corpul Ltman, ca gi al or,icdrei alte
i a Soarelui, b planetelor 5i a viefuitoare, este o magin[ complexd, iar gtiinla ei prin
Leonardo. C6ntemporanii lui socoteau insd cerul ca o

44 45

exeelent5 este mec,anica, al cdrei cel mai nobil titlu este fapervll*sxagruv.e{rl.apstf.leurc.elsai,m*utDirt,naret,xicdenuncurneouc,aeaburlcupevdeaiuim,tscarlttciueopiasalridu.ido,mauglou,israviitia,pbergieaiiz,iliu:moaisacerrnslaiiigerviurmasainqptcieepiuruopaz,t'rueitaa"ratmieJnvsoa'flau-htip-i"id;e*-ir"ocaai*,i,feltiuoa-"r",du"e*l",urrrfiOuu;ii*,il,iu;u"*pi;i*g;pi-',c*"i "i";d-r:fin1rs"fa*ori"tiutitf;;fi;:ind*u;:eil,_,
capacitatea ei idnetearedsarrisleuami Laedoeriamrdigocdtrreilececomrpauiriilnotriivitia. :rmrvGa:aalST*nTEe:a,li:onrr,eeri.a,-s-mi-altzraeca$iegtc.earuanlrdign.ue1ie,tttci.eolPle.tr*estDtv,t.aai"ce,ruat.lruiie.r..ndu1dmNle-uiaupocs6crsu,;nee1aueagsm'ittncei,aeotp,iscsJiinitrgtr:euwfecfcofd:tiiiiuaniteontar*enet6-emefdnarauicesemirnsn,data"eu-i
ssaupqpfcr:qmpD:icn_eierrteeena1oa"iicvanr_nntrpartoc:u"atmgctsftannr.fTplrii.,.rugu'u.rselerpurmau"artoe,i6rlrcim,citsauca,rcturatsoamiivdgscua.orbaesidiealmeonadrurmirptteicnli1prmreareoaleanlizuh.teb*puetLde;de,,ziiu1iardn,veieeeacr,ldiliisicoil'ag,tpareaceeoiidl?muraBnnznullneeualrrasoadipaillecenit,cciqitoraemLraaAuiAtasgtrnlrp:uee.aa,ndpirjtsnentghlli.ef.iteqpiadsuei,i,tanmntietinr,erra'aitpimr,uger,eg--ipmeumFnrclda5liruincriua-;ceeueaisilntn,i,u,irnraievcaiuldbo!tiaaei:aeiecaopg-,irr,deamomtirg,idtrmcneperobio.iaabaigai1nctirlltaaae"r,diu"aientlrfitz"!ieol:i"chdi,;pidalrifueib,,tiad"'ednrpdlt,f*r;saaprs,aaeer-ofprtiiec**urc,;aiur$l-l;;Uaiuaod.p;;;rUirsc*mc;d;-neirlr;teu.u"e;entoi;fr-nnrtn"e;-d'irJdiuaiiiiuu;eee*e;;;it
De la om,
studiul pegtilor, considerali ca rnaqini capabile sd inoate
gi si se afunde in ,apd, qi apoi 1a al maginilor zburi{tcare,
ca-re slnt p5.s.5riie. Dupd ce a cer:cetat indelung construclia
diferitelor forme de pegti, el a ajuns la rezultate despre

care vorbeqte astfel : ,,Daci nu pu'lalic gi nici nu divulg

procedeul ce am gasit de a merge sub apb este din pricina
rdu't*fii ,o,ame,ni.lo'r, ,crar:e srar servi de el pentrrtr ra s,c'u.funda
cordbiile; expun doar procedeele care nu sint periculoase
gi 'care se rezumi la folosirea unui tub prin care se respird
gi aI rcd,r"ui capit r5.mine 1a ,suplafg!'a ,spei". Ca im t,l,at,e
cercetdrile gi invenliile sale, modelul era luat din nat;urd.

In ,acest cal, rnodeiul era persLele, u.,totro*' i" *igrariie
li;i, purtindu-qi rezerva de aer cu el.

Aceleasi consider:alii slnt de fdcut pentru zbor. Dorin{a
de a ida aripi qi posibilitili de zb,or omului, i-a fost merell
prezentd. In 1505, dupd nurneroase incerciri, elaboreaz5
o magind de zburat. Pldnuia s* incerce zborul de pe o
d,e Fieso']e. Dac,i n:a reugit, Eru
indtrlime d.in c'a5p,rodpuieprde
este pentnu vorba veninoasi a lui Cardano,
citiva rani rnai tlrziu, ,),era doar: 'ln, rnLal:e piict,o'r", ci p,antru
cd mij oacele tehnice qi materiale de atunci erau departe

de a fi satisfdc;itoare. A realizat iirs5 numeroase mi,ci
piese, rcare, aruncal.e Ce ro!i. cu elice ce se roiesc, pir.liesc
in aer, sflu, ,g11i11 povestegte Verrocchio, mici,animale biz,are
t.emMaetcicaen,icca6cei sptreinpeeantsreu Vinci ,,paradisul qtiinlel.or ma_
fdcute dintr-o foaie sublire de ceard gi uinplute cli aer la fructul maternaticilors,
cald, care zbur,au pr:in camer6, demcnstrind posibilitatea ,ajunge

diverselor forme de zbor a corpunilor mai grele ca aerr"rl. $sraiattoic'a'setudabtaocsaterivemitnainutel adaocsemas,eteinniicuplurdsrteeivrlmi.ceiDcaaa,rer,tsirsteteicc,aiJp-_dr,oin,cee,staiencddtiaevtsiotfdarqaieutda_
Incheiem aceste consider:a{ii, foarte sumare dealtfel,
asupra problemei la care Leonardo a adus cea mai irnpor-
exoeptionalelon sale dar,uri artjsticre. Desenul sdu pre,cis
tant5 contribulie gtiiniifi.cd pini in preajma realizdrilor gpiPn1itrni]'t9eiarlg.etiedssetrgaepilaeaez16ln5ergueaandnsue!in5nrpetiiclndfroeudri,mlrenseaasiuaarfrleoeeaacorloibtzenieesacatrztdeuialco,ptcrituvancpta.er,tDeuscreciazoilaeepc,,ue,laceuualil,smaidmr.aia__-r

secolului nostru, cu Lrn ci.tat din care se vede cd o sutd

cincizeci de ani inainte de Newion, el iqi funda cercetdrile

a6u,pra zb'onului lp,e unul dintre p,r:incipiile pe c,ar,e acesta
avea sd clideascd gtiinla modernai a mecanicii, principiul

acliunii Ei reacfiunii. .,Cu aceeagi forld aclioneazi obiectul

46 4t

sint $i simpleo Ei pline de armonia care caractel'izeazi imperiu spiritual ;i uman clSclit pe in-qelegere, pe bundtate,
pe cultul Etiintei gi a} frumcsttlui.
p""t* c[oi;;n;;rfi;Lcipi;ea;r;'i-m^cLiro;fue;afattti''e!";rie;igancndie"as"pttuieic*rat"a,u"lc5*ril.elievr,oiteaclasireetrecsbocunhiee'isl.eileit'auddieaeexrs-upregn]naieclbc'iur' snftdtautob3dL]iooi]:i1uin1Jru:c1i-xlt-,rne1:.l:!'aXlEl''ii Fruct natural a] un,ei dragostg mari dintre o frumoasil
Vqiintincid,rddelsScreannccidenctiina1Vuinncei,i iir munlii Albano, gi Piero
bogate famiiii de no+,ari da
ai
signoriei din lrloren!;r, notar eI insuqi mai tirziu aI acestei
t-;"a;l;iSr"*-;l"e;;"1l'"lih;uroDI,;A;f*";dcr*;.;itAzioiiii"-a;i"t;o;arc,iHhitl*,uu,i":;]i,cm,;t*cilCe*u;a';aeFa;*cliofnuirr"tdet"taA,iaeenuotsELafspo*cioiizeeccninutsirarou1*z'ymugti.,eatnli*tpmiurte*aae"p['rrtnirerprul,.*'.lotpeniilal,aMro'iiitadeep:iralrnedtccCciuolamdontdiepepaa:nisilisenariltsduhstlnamrtu,ea,ueiciauiiaisnantce'JvFlLtlrurrIieudlrereianriesmet'aa,opeanrn"-not-ce,rrIci-mumaicJeflcpaeisldr.ioapodcns,efd{t,"ceooodi'ocec,an,sir,sllnneutrettfl-udl-ouirnm1acrrcnir,rdineuaodc-ailuraim'niaoer|mpdtu'tdii,iriii[moanaiaanenrr.nairpeuachpesfinrebrtiiez;t,utiCrdneredzorcm.ae',i^cnannsciuutrn.zeatiiesnnttii'ti '* institulii cle guveln, LeonarCo a fost recunclscut de tat6l
;;$;mi".niqil;al;i-iilnlu,it;lobti;rieion"i.i..-.tioapSA$|;tltraooiil"{ucop(c}utot"amsitmi5,l"uusitseiJipltecBrr,riecaelaumfrdetmeeoB'aanirltnnanumernteucrraaa,,dentdie,ntteeedetee,lr.a'l'ooctclo'uraupsacp-raraaoutc'nr:ebene,,ll'aeicqciniaunied'picarna"aeiSerra-pad1cllnuanute5cniPr'au"etBi'ielusr9ritlliuarucrr1i-ili
siu gi incorporat familiei pe care acesta a intemeiat-o

curind. E gre,u de qtiut ce J.egdturd a mai pS,strat tr e,onarclo
cu mama sa, c[sdtorit5, la rindul ei, cu u.n c,onsdtean. Ca o
compensalie naturald pentru cele patru. ;solii legitirne,

care au dat tatAlui sdr-r" 9 copii in ;afal'fl ele el, Leonarclt:

n-a lntemeiat o familie proprie.

Co,pil cu mare inteligenfd, avi'C cle ry1.iini.e, clc :nilk:mriticl

in special, frumos gi gr:alios, cu clai-ut-iie cele ::'rai vaiiate,
ave,a o vo,ce fer,mecilto,are, p,c ce.re' n ri,e1or'.1flc;r accrnpaniin-

du-se cu lira, der..ine curind ceX mai cunr:scut compozitor

al vremii. Iubitor de cai pi cl.e ciinl, era ur:ul dintre cr'*ii

tinei etului Flo,r'e,nte,i Li.ri Cosimo ele h'ne:Xic!.

La 20 de ani, dr:pi c.e fl'ecventase c'Li. rnDre succes, alirluri

de Perugino gi de L,crenzo di Creiii, ;.telieruL lui Ar"rclrca
del Verroccirio, prieten ;11 tatirli-ti sii.'ut, a f*st insclis ir-l
corpo.ralia pictorilor. in tinrpi.rl 1r'ecer-ii pi'in ;:.telielul maes-
tlului a avut oc:rzi,a sli-g! ccmpl.eteze culiril";l al'tistici cu
cea tehnlci a perspectit ei, clt ]-iielqte5stlgul scr.ripturii 5i al
Vinci. cle alta. in a vielii diverse arte minore. \rerrocchio, ;i pcate chlar Perugino,
c0nstrnctorr,rl ;i sc'uria descriet'e
vom inlilni
carre incallrcaz5 :rclivitir!i1e c1escl'ise nrai sus' aru exercitat o influenfdr l:ot6r:itoar:e aslrilril l,in5ruli-ti. care,

Ja rindul s5u, igi v,ri impunc geni',-r) 1i intriluenta asupra lcr.
De ler inceput a fost inconjurat eie acinrirafie rsi de in-

vidie, degi e1e glsesc foartc rar ecor-t in nolele sale inlime"

VIATA. Viir{a Jui Leon;il'do da Vinci este o operd vie, itni- Cu frumusetea lidpturii satr"e, el rsspinclea bundvoia in julr-1tr
tate supelioer'5 intre fu^ndamentele biologice qi familiale siru, spune Vasari" Putei'ea spii:itr"rl'r"ii egaieazSr pe ac€ea
ale ei, cu fr"rncJ,iite ei sociale, cu suf.leiul artistic cleator, a tnrpuh"ri : opreEte din 'liugit iin cal fut:ios, incloaie o p*t-
care nu s-a siins d-ecit odat5 cu fiin{a qi cu puternica gin*
d.ire ca::e a guvernat intreaga existen{[ a o:nului. Aseinenea coavl de parcf, ar fi de pir-inrb. spil]te tot Va,sari, $i c'Lt
unui Piaton, unui Arhirnede, unui Galileo sau Newion, el
aceea;i mind picl.eazi trasSturile e}elicilte *le unui inger
a tliiit inconiurat de nutnerosi prieieni. suvelran a1 unui diirtr*un col! :r1 unui tabloit ;ll lui \iei:"rricthio: cilre -singur

aA0O

t atrage atenlia tutui:or 6i clescr-rrajeazd pe insugi maestrrrl steelnN'ieur,ulrvpnaeAn,pstlruerrucitaoar-diil.ingaiqF,eplzoraonieeponetlearqdinne,,apdinie,e,ttdaeetrdsiu,teal-acnpsr1bf6ir,renirupdiit,ec-,e cu de-
s-5uD. it baptis-
scahifaarffacdeeasatr[ toi.pPerriinCereip:arecezepnuttaurrei asecpiti'ernciaziaeaxtaitcut-{
dinea €eea c€
n*'ar fi rdu lu,cr-u nici. chiar azi ; de r&Eerrr€ioo,& studiazl regi-
I *m+iLleia*oii"neiivexenpnusrXnlebiisetilit,viltiea't;a,tietcaraufdpner'aadsctuie5tagd'iatiet,dra,^epecaell-ceicna-caueraterdc'ceoeslale:sErccrriere-tutiaumtel cpafoazer;imi:ci elucibleoesrrirmetcaleell'uelvoradir mul apelor Fl'oren{ei in ve,cleraa ruirlor canaal,izdri sisten'natice
ale cunsului fluviului Arno, ,care a prilejuit acrum cillva
ani marea inundatie a celui mai inaportant or:ag al artei
din lume.
fornea exier-icari,a lu,crurilo'::. un carlon pierdut, moCei
A plecat Ia Mil,ano c,a pictor, muzician, sculptor, ,arhi-
Din a:ceaslri epoci claricrzl tect qi inginer in serviciul ducelui Ludovico Sforza, care
pentru o tapiferie rep'rezenlin'd C-d,tlerea otiu'tlzti, ap'o'i
i"-Jitia c."t iriai rnr.rlie vai'iaute, -lao se silea si de,a curtii gi oraqului sdu ,o str5l.ucir"e artisticd
clin cale un* ajunge gi cr.lltur,al5 c,omparabil5 cu a Fiorenlei. Se duce din pro-

ilosimo de l{e:lici, 11L1-11le'I\rasc c)'escne, celebr:r Eun'aues' prie iniliativ5, pentru a-ryi asigura linigtea necesard reali-
tire ( An t"t'uncin.rian'e), actm,in'n1r7:eru1 l'uvt'u, It ecioar & czt
iol"qoi'il-asrutltyicn'"ioiu*"iai*r.i{oiuialic,lf,ieuu-Easpi*,zitee"itqtarittnL"e,baiii"llrmloenr-raululaozdlmuecn'arL'ciremr,'l,ficii:cls-p'oaliopsn',"iarz5nhiliivlel{lieiininit;an;crIAtietoh,'cgeae"pa'a'autrr$e'daint!p;idiitne,nreeimcasauacrlbEauesirmtet'loreiarn-''e't,ai:'crsi,leeioixarglaeedcrcascuiellatsaarrsci;tl' zdrii marilor sale pr.oiecte la a'ddirortuJ. autoriti{ii unui
,;ef d,e stat lurninat Ei orgolios, sall este invitat de acesta,
cucerit de farmecul pers,onal
al arnbasadorului cultural,
pe care Lolenz,o M,agnificul il trimisese cu un priiej
aE-si taeritp,aroobeaabmilEcidfruL:en,ooansadrd1op,oa'd,of,aa.bvioarizaart-
oarsc,are p,e'n:tr"u

tei florentin'e ?
ocazia, viata florentini dind, in ultima vrem,e, semnele
;#ffiifi ;i sirdiectut ii-:-ri,' capaiitatea c1E expresie I gei't: unei neliniqti ,care va cuimjna peste nu lrrea mulli ani ,cu
n;J*af;ou*-"rni;inrli;lriaae;uim"l"Aerte.ndic"i,tt.ee-iln'vtcn."siorruuictrsuriraaa.igi[ilncea<ln,edl"c$eegsaaatriulmvaseruillraip'sa$stubdirtafugeele,.iptp-DLb;dloarleailsrnuniraidb',Lie;ic1ifii{uitee5iis'namt'oiua.lbbnpian$il''ltitgnenaeuit,ineipridra'.ictcdiraadt9gurl'Lrelr{zsoiS,ai1r,ivqniLYtilorsoeiEds'arficitute"ee[i rugul lui S,avonarola.

In 'Moriilcaenucaluzi,, Lttdovi,c,o ,,Idaur"ul", ,o,d,ald stipin pe d,esNi-
voia, cum spunea un soiret dedicat lui, sd
nele
facd din Miiano o nou5" Aten:i in rytiinle qi arte. Strdlu.cita
curte ducal5, precum qi ola;:-rl bogi-rt, in piin5 dezvcltare,
realizau cadrul ,cel mai poirivit pentru opo:ele ce le
artis t'. pl5nuia geniul lui Leonardo ]a virsilr de 30 'de ani. El
vine la Milano in 1483. $tiuse s5*Ei sprijine dorinta oferind
mteAD**irinm".'*r,eiaspcieir'inolesat,tictlsoe*pn'toien'cm'[ipp'dsoaoraisenaqileioiar.'dqTDi irar:na*-bnnilugic'.rcnia&urner-udxelprdcqra*np.1'etrt9e'e"edlliee ducelui sb-i realizeze proiecte rniiitare secrete care s5
-n'u?s[l--ltpeis"tii*'aul,. clin aceastS strSluciti epo:c6 florent'ind' in fac5 ducaiul s5u inexpugna"bil f"r{6 de orice dugman. Nu
*allaaf"*iaiaptrtrtiiit,nliJ"cl"aa-ip*apaiierlveisnietclrufiiipaci,iri-li"eunurtisai.o-ar"rtle(e5(,iEpuai*nddfioveeesaltrasmtuaelacunei.irsgiituunemlepsaierin,an,drcseniaFiquoii.n*m":Tile:ag3nturtea-rr9elu:-ali!l ne putem opri gindul de ]a. incd. un element cie qpropiere
cu Arhime'de. Chiar qi sfera. cereascS, construitd pentru a
re,prezenta paradisul cu prlleiuJ tr-neia dintre numeroasele
festivit[{i ale curlii, ne rearninieqte de moile].ul celebru ,al
l:olfii ceregti c'onstruiid de siracuzan.
ln aceast[ epocd, Le'onard,o picteazi pentru impSratul
care ne inconjctar5.
Maximilian a Natiuital;e, pe eare un cr:ntetrrpor't-1l o cali-

50

5L

;f"iriaiLidps'Mip;":d"'"c*rci;de%e-^o.ee'diU"eiliriuer|a;i*iato"rn;li;aiicn'ip"h::sifa.tnrn;,ori-'t'"trs-peiPcdt-Ii:.ce"'lt.pel"{Iuur-al*linu"et.t"ic-pluotlmtiurttndrc'ainr.c-iendtrertclrc,io|rav.lseaicait''onmtr,iigesestcgez-cilcntiaerit,aioliernpe.prril*omnnuu";fcgCpcidso!uisti.il'l'iei'ptbieci!-in"iI'oi'i-"Jltri"llod,sntctfit.titt,"ap,titlitr"totiurJece'r't"Spu-eiiltt"'pi'iioam6oontg'"etspi'nnuucv"uvunulettta'lrina'icrtllft-"'t*lVctlcttuo'c1llv'inosVcairaiii'c;piiz6itrlilraca*euiicBInluerntuimiti'Lcl"i'ualipeiiar'peirtzcnidioef'cddrar6uddu-sia-ateenm-rcto'tnolcgorretiluu'rLali[r5pieti"sfSt':attcaindie'fca(vtcG,cozut''voi-atalqiocordoatu'araacir'iirpelcin,htbizSniibeniindlFlisl'lov'eaeoterir*o-n'ddarLaFdrouovanucean4idaattIrIctudlra''otruueseauaoldrnrltllilsnoItdvdqqu:cnicssiiairzoicnineiot;--^'i' 1a Anghiari. Cartonul, pe cafe timp de doi ,ani schihrse
;i.clmirabila operd. era gaia in 1505. Pictura insd n-a reugit
{dv}rpi-neemrpaeria.ccfieinnaasintcadualoserinialosne-rrmaEndi aaet dispdrut complet dupi scurtd

partea pdstrati a cartonr.riui,

totursi un model inimittbil al
oiicdrei b6telii. cu inv[hnd;eala ei cle oaneni gi de cai"
In acel.agi timp a creat Gioconda, avind ca model o
doamnd florentinA, imortalizare cllm n-a mai fost alta, ;i
Leda, c;are se g5.segte acum in Galeria Borghese.
Dar .atmosf,era lrio'renlei nu-i mai c'o,nvene,a. De.aceera,
dupd o scurtd geclere la h{ilan'o, accepti invitafia regetruli
Franlei gi i,ntrd in s'erviciul sdu, ,cu aulorizafia necesard
a Signor:iei fio,:ientine. Continud insd a crrnduce lticrdrile
de cinilizare in regi'anea l\{iianului. liri aranje'az[ afaeeri
incurcate de mogtenire ln urma rnoriii pirintelui s$u,
dar repecle proteclia regeiui Franlei r5inlne fdr$ valoare,
pentru ci Iuliu al ll-lea rell$er$tie sd u"nessc,5, pe itaiieni,
'fa;BA-a;cei;".e.t;iaoiis;:rtr;t;r.ta:;irj"ci;b"i;einlllJ;.ltv*edorpm'_E,,esr,jitanitelzato,aaipn,vtjt;ei;'"*;;tic*";'lri;e;;i"',;c, :liir;r,aitiriotrlpeVror'lAipiicn'rtci-rcrareilcmtilse'uaofiniic'r'iegCtcbipeclaocaai1L-llcsitdeorupci! ctuiGueerilatlua.Lllaiaucnsrccuesfto',mrettrzeuzeii'aelaeoi,, care izgoneisc armatele franceze din {ar6. I"inigtea s*a
i dus ; Leonardo o cautl la Roirra, unr]e ,:r;'r-rnge spre sfirpi*
1 tlr,oeuc,nluzalonsu5M1uuaivge1nn5iif1sic3er. iuXl,nnciraaellteti-pmla$ppd5,z,IduLr1-eiiioeunqtaealllIiXI:*-ItBereaeal,vrnefiuluire:iirseleille;ilflu. i:n{-l

i"'i'nos;i;;;il;'""*iincdiS.c-l#li*oi-e;raeni;F*uulp,rtd;6i.#.ahe'i.!."lodlaninn";;i"i,ii;galnt"af;ira.aciXu'u;v"l1j"crVait,5i'lsiorcra,I;-0_en-ui;r3lrneseer;-i,-icintp"iao'Pa1uCot,tpzc,aie'lU.BSl,i'osp'"btatriJaau;itr*tvuu"exeniAa''tx'";-"tti'eea*i1"*i"-]co"o:"ua1nul,"ii-tttoeg"retrra?udOu':tcsatciiceea"*tui."cecidl-ciclzavi.itdfaJaselealitec6irt)tln'-gualsatueimarltriaunenie-sloiieusfgur'll5auotlcirtsoniivrer''iadeoideagdrucnnora'eurliaFllei.ltpaaedrdlobo'Caet-arlrFoanceaempc'r'niunsalea'es'tnsatnnaeCrstat'ae''slee'ulejitslaizcpceeii'baor'aagienrrlertiiueetrtendt:rll' lpinengsdieeiml ptroertiagnetdn. iiRcelir;rttirilecicrurri;t:isnl*e::Culecpsrepl5:it"cc:areLeacin'caariloFue
uaN,uItiocadhreeezl,alenPggiaeptlaoinqi;siiiRlcmali{fpaicie'n,lr,lftea,satieirBnilr.:rp:lu}ni-1isp".pr'tinerr'":E"eriire'aiietrz.:i*fjnemteia:,rleenjuuarnierLirlill.uuei.
igdre,iunPlool,"ipmtsa""aeluarqctItuieun)'iasiCndicgcsatacatreuclt-"laeBc;cioiio"rtLgliami"ait'puiicuur'e''tvitlaiSnbeil:';Lsu issiplrruilcatrecivzeealol rbMpitiacdthlrieualzaendc-ei 1515 moare regele Luclorric aX Xltr-lea ;i !i urmerz;i
Francisc f, care, ptrfine luni clup* aceefl, {.rece etl o rnicli
armatd in Italia $i, in bliilia din ;soptcmbrie de la
Marignano, deyine din nou sI;ipinul ciucai.uitri ilIilan.
pcnlrli li'ra-ncisc I se
In ambasada Papii :::rult cil regcl* si tgiXesesaerrCyiuLsedr:e-
nar"Co. N-a trebuit
geniul marelui ,om ;i asifetr '-q-a ::cstebjlit; treg[tnra rupt*
cu zece ani in urm:'i. Ler:nai'd'o va lcc'"ii cle aici inainte in
Franfa, in castel.ul Cloux cle lingd Am"noise, care era
reqeclin!5 regal5, ;i va avea o pc:asie impor:tanli '-;i o

63 3,t

I

I

b5lrinele scutitl de pieocupAri materlale, in tov5r$Pia COPERNIC
eievului s $u crc'dincios tr'r"ancesco 1\{e1z i.
Va putea lnc6 organiza pentru. suver-anul 9i pri'etenul (r4?3-1543)
sdu partea decor"ativS 9i artisticd a festivitSlilor care se
vor da Xa Amboise gi va intreprincle lucrdri de asanar'e qi

de canalizare a regiunii, lucrdri care ddinuie Ei azi.
Unii blogr:rfi cfed c6 in aceast5 perioadd Lecnardo, deqi
bolnav, a pictat una dintre operele cele mai impre.sionante
A tr[it intre tr473 qi 1543, intr-o perio,acld unicd ,a istoriei
p- rAin c,ionrcneptlaet,rcitlainteavi'a$fida.ldainc2irnmeaai,e1x.5p1re9sri'edip"uSs fdinetublo'alo15n,'
Odati cu ei dispii'ea una din cele mai mari personalitd'[i
p'e c.iue 1e*a avut ,omenirea : prin picturile sal'e cr"ease rno- Eur:opei, populatd de eroi singuratici, ma-rtord a lrnor ex-
perien!,e ,creatoare cum au fost acelea a1e lui Leonardo
dele nepieritoare ale acestei arie, prin operele sale telrnice da Vinci, Miehelangelo, Savonano,La sau Machiravelli.
ardtase bogatele constructive a1e geniului' iar Pentru a inlelege pe Copernic, trebuie s6-l incorpcrdm
posibilitii{i
prin reflecliile gi sci'ierile saie deschisese drumurile noii
isrznnlirtnuiinmtligrqicnaiacdf-toeortllemricei iebeslumpoioreucldius,eidogrrlodiinnmindeaiimirnedusecenaaliruvernecaorrsucacradilirsbpetc,elt,aeacqrapizara,eecraluezinrdaneo;einlrrna:ecpiphrrreiiip--
qtiinle in serviciul unranit6{ii, concretizincl in fiin{a lui

un nou n"rod de intelegerc a vieiii.

diat din Italia in toati Europa,acelei vremi cie luptd.
d-inPetiriioa,aid"ma adteurvitidat!i6i a experienlelor, tinerelea gi anii cei

gi i-a petrecut in Italia gi mai aies
la. Roma. De la 1496, cind a debarcat Ia padova, gi pind
1510, cind s-a intors in
in tard, unde tre uia si rdmin*
pinS la sfirqitul viefii, to{i
anii frumogi dintre virsta de
23 de ani qi cea de 37 de ani, Copernic i-a petrecut stu-
diin'd sau predind astronomie, matem.aticd, medicind, teo-
logie, in Universitititre catolice ale ltaliei.
Er:a ndscut in 1473, la Tor-u6 sau
qi astizi ruinele castelului ridicat Torn, unde strdjuiesc

de cavalerii teutoni,
st5-pinii de atunci ai lo,curilor. Rdrnas de copil fdr6 pdrinli,
fratele mamei sale, erpiscop al unei dio.ceze invecin-ate, i-a
supravegheat studiile destinate a-l indruma spre cariera
ecleziasti,cS, potrivitd tienrnmpeerd,aicmineinltauluUi nsiv5e'urr.s$itai*teaa
luat
repe'de titlul de doctor din
Cra,covia, gi a rdmas dealtfel credincios acestei profesiuni
medicale, pe care a practicat-o toati viala. eurios de

1 Articol scris cu priJejul a 400 de ani de la moartea lui Copernic.

55

gtiinle gi arte, ,a intreprins. inainte de a-Ej lua o. reqedinlH Lemeu pini la a1e contemporanilor sii, dinclu-le astfel o
tailieosfntirneoizntieovSiinn, aaaicgeeaapmoccd5iils.Sutro5ii,einincifttasliiad, ecavrienitrceeblumiaasii-dlepseerafemcb- adeviratd viiloare tehnicd.
d-uSppi rciejinairtepfieecatacet ain-sctlie,lucunpgrianszudptroaarcelifseurimtedlordescohbesmeervcaafriei,
proLfaesPaadgoi vfadcfeiia"db,un"1efaocbesecile'v'saeliicutilndtoasritiroIanoBmo,lopgnreal,uuint dp'e9
atunci, i)omenico de Novarra. Cu acesta impreund, el fcpaeouusnrafcioleogspcrtloicpa,aerolrlaeupghuitsiP:,eitdoPiuinepitmaidreegcucoeul,;ariisn,uaclcpaetaielmrcaticpainusulauraziirleo,vire.aScpehoexeanartpmereulienclauaintmredecioanenpcntroroouru.-l'
observi o ocultalie a stelei Aldeb;rr:an de cdtre Lund, ia::
rnn'laani ,tiCrzoiup,erdn.eicveunrmit der1cionssteu'lci iptrlocfe1s5o0r0i,nttor-auten coLegiu ro- sistemu.lui planeiai", s-a decis pentlu aceasta din urrnd.
f,aze1e unei
dpCeiuncifch,leoc_tedsdrniruceovnmaepcrd:lniendntirtoodn,sluterc:lara;irt-readeipr"vrroircpuaulrseacssefi,sntperui.e-p;zirioniaipeoopzciialliinhi unglii
eclipsc de Luna.
eiCcaoroi"Aan.ppstxeateart:uln:loaii.itrt"te,ciqlieeetitl-l"gecIcuuiomntncsaasttaotritela'aussstii[ieeerlritenpemsfleet',auc.ruitnuP.tmaiaeruezpnli'oaIutirbaruitsliiataeo'crbvFoPsarmaeelipiunrlevuetma.snintbodumrianurcdgles,tpaureeerealipcgotpair:-rai1ie'--r
nou, planul cope;:nican amL cuelrluiira-rin. iLumcraeitretiarz, icuarseuabvetiatluslI
va,di lumina tipanrlui
Despre mi,qciirile de reuolu,fie ale corpurilor cere;ti (De
reuolutionibu,s ot"biu,m. coelestr,rmt), este inceputf, incd clin
unghiuri de lemn articulate iutre e1e,
timpul r,e,qed.int,ei saie r.omane, prin 150?. ln umbra acelui
Jupiter ton&ms, ciire era Papa Iuliu al II*Lm, Copernic i5i
Cu aceste aparate.simple, Coi:ci'nic a refircut totugi cbpdtase, oclatd ,cr,r renumele de astrononr, gradele calu-
toate observaliile ce i-au fosl neccsare pentru a-i giregti, care i-au fiYrcr-rt pc,sibilS
arita numirea de canonic ia

iofeixiuiaS*tinocdias,dei-rxuqaii cvfiaiiptcooi;azoli1eiiniatnacigoeincuiaepnasilchai'tri'ctvcerl'urrieia-;r-ll5ic9oairpcauelrriauloslurtr.io,cnceoarmeregietia'i Fbauenburg. unde pi-a ispriivii r:rper.a i:rlu anul 1514.
Este foarte curioa.sri eralttrrel atitor istorici de mai tir:-
ziu c,are, asemenea h-ri Voltaire, vclr. si rnirre;rsc5 glori:r lui
rnoderne. Copernic, atlibuindu-i invenlia pe de-a-ntregul a ideii
cd planeiele se lotcsc in jurr-rl Soarelui qi nu invers. Nu-
;o;b;Ciseoblpvte;a"rt'iniinliocler vvceieci'life.ft-niircLl;i1r.ifuhpccriiundttrci-noHci-pjreiaci-urrctd'shuit1;oiatisnrterupdcuiolaumti,-dpfeeanruacrtmmiee:r-a- mai o pasiune polilicd 1-:r putr-rt duce pe VoLtaire 1a ast,fel
rSd:bieisisericri,vhaisr{nuibil,raenr1eummaaeiilnecc1cl-ilenedaupclti"eee,cipeaesxinat+treiucPt^pirtiLm:itmtioncat[uiirtiror-arr'ir-iDp, eif.enne"octilr"ipel,tni:cL:i:lill' dz"ue lctiondcinluztieex, tcu.lariensnuugicaonl coopredrdeiciuuia. dCeovpierrunli,ca, gqai
amasjueAtrnnocsunelodsirtenuccibodi'ti:nnnpeeirlseeipxxepesclni1ucter*fiuico. ibreansnliet;,cst'piriia'reaillilneiilittripprlrl;aaoinporclebitietlrils:nooaergu' rpoaaed1vneaiztlirviiuuleoncrfeeh' nsilcaootru-re cLim re-
cordi nici cu atitudinea spirituald a 1ui Copernic.
penl,ru mi$careil iunii, c:rre-l prctlct'tp5 cu deosebile' nu con-

asrliOpuubnssueei rcevcxalepliielaerliens:euanltettai.riso"iirn,t-ci1flleocautztvie'eAccchuei,lgudiraeijs'aliac9Hiiiiirsppacirrrciiiihric-r91iii^P:sttlitnoi:t- Copernic a studiat atent lucrirrile vechiior astronomi,
observaliile qi argumentele 1or. referinlele care se gdsesc
in Plutarh gi Aristotel, Arhime,Ce sau in scriitcrii latini.
Dupd referinte, se pate cI
luaserd aceste relative Ia ro'cafia tPraitnasgloarlaiagpi l;mcoianltaulluuii
qi
ideile
de Ia caldeeni sau egipteni. Pentru Heraclit, ca qi mai
tirziu pentru Nicetas din Siracuza, PSmintul se invirte in
jururl axei sale, iar mai aproape de noi, cdtre 300 i.e.n.,

57

56

Aristarh din Samos ii presupune o rnigcare in jurul Soa- la o parte qtiiirta de azi gi intorcindu-ne la aceea a pe-
rioadei dominate de conceplia lui Ftclenleu, vom obsert'a
relui,,considerai fix. ci acest*a a dat nu d.oar o schemb a sistetnului, a;a cutrt
propuse$ert alti e"stronomi inaintea lui, ci un lnecanisnx,
dveinDstaibtceidoAgmlrnaazifaieigenlusetila'o,Ciecoapdree:erna{ircigx,uacmsieenPctetaovloeommceoruen,asamtiutiuntoltiier, ucolufaicucienaluleilli roeatelithanl;eic,dpprinrincaeraerei scher:ra iniliall se putea adapta la

regulitre mi.qcdrii sistemuiui solar, cllno6te'a ipoteza celor se puteau inglci:a diferitele 'ob:serva-
doud migcdli ale Pirinlntului gi o combdtuse cu numeroase !ii, prin care ea se put,ea perf,ecliona continuu sub impul-

argumente. sul acestor observafii. Mecanism"ul epiciclurilor ptole-rn eice
of,accntPCoeiprdouit.,oscEe,ooona*pt'lrizsdsep"ie,peetirutmaiearioroednnrver,nipeianeircib-eatttiroo"iginafmilnfba;ctlsieiricprt5acuue.esaerp'Ctd;oiegianAit,eoreicr-,Pipaeiubnea5deceiltiptlaesmserdl'ngsleeuirmictoionrlnciusiafbtcl,bantuipPasai-erpei.retlalestuoscrp,ctcvilaieaieipanutqimfsolecuuiipiele6nieinncr'a'dletue.a;crozcluieuCerlmana[ecacctorrunaazaedrnriuitcueafensstlfa'xie€uudmcrpfrlrrrcliti1rtt'6uoxaeieapisi]vlicr,trrttenee6eoSii,gn'uia,o'rcialznairAgiilciirintl1roouoevheg3ptrarros'tieeiecriner,;ctaLlrim:l6iquef:aliiiileln-iote1i-irmatpattledtrrsuceseeeaae€ei-i 'consiituie o adeviratd teorie a cerului fdcut[ clupi prin-
cipii oarecum estetice, cere n-au incetat a avea prizS asu-
-prtr spirif,ului nosiru nici ,azi.
un mecilni'sm reletiv sirn-
Unei teorii va,ste, c'upriirzind
tLpdieltenea",,"rpic"5slt,iesontdrptv'iulvnatiddeunavaocioSciph,e,leinpaoeirc,itice'icenolursgirecei'lnrc9ceurmief-laaf;dpir[ctdu;umg' ltantdlr"jecediaeeucg'nxitip'iosienurr[lcii'etacnernst[6s,opoicu::arincoree--
lp^uiriNeCuam'ps,adei'anediNcucceadsridtvetaacfciv'aoicmiinpiieiiccoafu'ftinerca1dlia-i.cmcf,iaeernetcasuleeluiarrjlnuenestaeeoese'raieindi ig9eeip::ioatnc-ta-'
atraritt&aioterte.mdpoaaenlitdaumrinidusolaticslttiitenp,aarlnainq-nutteliuciniilelnsecociilti,lanadrcs.eeeIlngaaica'e9eailp,oascctodaonaeclrupenopiectnCi5ei,cliopnpreiucrer:ir.itiocenhuarnyuipitccoueu-- punea o schimbar'e.
S[ observdm siAnspiuctedininorpeualllietatteeo'arietriepbtuoliet 'm"sedi-ci eagotenp'todumd

pe Ner,vton ca
ri.e'*i,ooeuin'i'!eseeic, aignpucavhb,eizilriinlneddzeelnatoceealateeain,mssi ip{;c;uidtperirrlieinacc;ispoiirmipleiulartuiolnoaiur:eicmearleeec;aetirx,iipsceme-l
nteifaeslmtep.ieTclriecbauii''deeidle.eacdi !c-edLu;steat'Ci.nocldrionecitrpintoaleimnsedicqei sd se ma-
spi-
qi in doc-

ritul uman motivele unei 'a;a de rnari rezisten{e a pulin in vec,iindta.tea iacerst'ei insule ,pe care 'o' 'c'onstjt'-rje

trinei ptolemeice la asaltu"l faptelor. ptolelneicd nu er'a sistemul solar" proplls o teoric nou5, comparabil5 tsi in
observdm Copernic n-,4
Si mai intii c[ ideea oporlll* cu ,aceea a lui Floienteu, ci o schemir descriptivl
aahsmuirgdcSd. rSiiecp,ocraptre-rrfidlorrScienrdeoqiatilddeEica5ztirecounnceopebsoerdveasicorriedree
ipiceoPmdpmiicinatt,Sr,a^pdoarrt,inindtrt-o'oatperimmifg, cadprriloexlima ael1ie' ,Dneuscrpierereaadae-r nou,d,'nrn rnoCel cnuotueoirlnia'oluipi'oPzitloi,elem,cueulm. 'orCelul 'c'oimilJ.i'crat ia
care se ,ajunsese
MaAcsl,re.imaveenlili,coeinl teafirfp5rocru,atniolopners6iideMitcehhenl,iacniagnekqr,i
pigitdnuidrafter*rroentiarub"a:et*";$u"zueiu'lnsdpLdleoeaieacaticinuejnelcopnaopiiscpr:aaaieecz,srcllnieuutiiprcciiiea,nPgnninietieLor,epurlxon-imcoac*eaaceanertpuharfirsciiostiedxfa.CoiudmaoCe';;"aousmtleecriebarrdnieeiipilcrfeeece,:<trcpraaiieutvrc' tic,Dfiin6i?'adtrdrre9ceilf.lrge1aiscar"iei--antp3eenada*,-- Leo,nnr,d'c,

de artist.

El ,a realizat ,o v,iziune lp,norprie a univ'ers'ului astroncmic,
fdrd a impieta nici asupra altor 6tiin!e, nici asupra altor
pneocupdri ,omenegti, r€lspecfincl faptele, urrnind cu since-
r"itete tendinlele spirituluri propriu, izolindu-se, pentru a
Feraliiua, de 'oric,e influe,rrtd strHi'n6, singur cu p,rob1.er:neJ.e

68 59

;siao.il;;;"."it;"tIen;"saiinof;r'a"ti;;"igi"olt";ii*;s;hre;dagJio;iaii;ei;*i"pa;-t"*di"ta;bricai;n*;dni;iii,-l;"iir#"it;aa*e."dt"5ti"pld"fl"ir*;iaceatia"it,"iue,tntAal"nti.!'ui"tufntId"teSiiiiiSi"atmlfl,n,cbluoan;:ceaflrafosinrieec!bnddfaEotpcocliutlrairerNtufed"ad*'emiditiCtn,-sceltirnioolatineite'aclnilcib;aerJigndt,ii-ic,.ir,phixnlpseainpiontvVigiierpci,uadi'nibiilninilcildtiiiilevldisnlsintntsrerlcvtueegeeiuea-tiila'eiireec|cltaurpnlur.lr.ivdersealu,tlcrdei1alieuviatsEefinalssselleeiluslac$epicga-gtivlzolidioult.uu'uoe,l,ediLceactcicrnnroeoszieoaualPcnpctltaeaErueqesnarlpelrrti'5t5aeeiaeinpnie,-racepsbi.cic,giadi'rentdr;eurdeliiiaCimaeiecslegl-aa'a]uociola'mevcrapiaeqMdiincell'danpiiicieianuiUcuincrrtllatgcigocoepraainlfncnmhigeimeirrdcateetitciepdrsioinpvtrnrqulgaeemlpic.eiartndiea'anliuseled'lrnlo'epla-s'trxs"adeLcgerlerpc,tplueu'ilytdl"eiiirceizllmttraiosrailuin"alSneouren.1.lS'icirp^cc'r1t'eccpaalpiDro9a[ssanoriPr-1ar5taimr95argetleneqru9eauni3er-i:'---il' GALILEO GALILEII
-;p";-a."F'";"l6;iU-"i-."iliur*vn"n'iiii.,blssnaiimmitr,ppiauL-nrldu,i,t.,cufilacsi '-ccpiiitetrsboscuihnstecmgmhu,ealgacpir6at,o,ecllree:l:mcsu;t-eiiiuiecdmSlea'laocbrindseumcraupnsrionmszciutu'otldtrl
;r;;ic;*m";pl;;i;J-e;i;r;;i-iiiNi;ri;-rrt"n;'c;;a""f;^*{c;",u'ftr**:"-;i;i;erpine"ii1;i;liiito';,ec'!"rpi;slrfn"t"u,.mpepo"eriKipo-lariiirclstieiumoadn"ta"piliinetee'clz"nnl',esnemer"[ii"ctj.lr't'tl,neose*,orlue,iiitim|l'pci:itso,tfie-'teoic'tcroj-te,vlnp,tent'ieitslip-usaiur{:no'p:eiisnce'*tmle'rnrettiinfo:cttaei-ctcrisa'sio;stccieaLt'u*itaaflruisiiinoonrabiataenln6giniistztle.eio,legi"msonsi'1tr;srfnbct"eauiitet.r'lacauli-'"cuiofrusiia,ieScn'tfp*slucTliaecde1uacy-uecsoargr-atecfculdesicheicdcrecealoscuahetsnieletBodpiesmamcgnr:oi'e:aaceaaa6aNcernthileissuet'emnccf-tr'-aeoeaeiaic9m-pella'nc:aee"d're6ia'rlsieenee----t-l (15S3-1{i12)
'ii-l-eoc;o;;rPul":'iiloCr ocpeeler;nrtiic" nu ale nevoie si i se atribuie merite
COPILARiA
strdine cle er, pcnilr-r a t'iirrine o glorie a eulturii europene'
,,S*a niscut deci G:llileo Galilei, nobil florentin, in ziua

rle 19 februarie 1563. dr"rpi stilul florentin, in celatea pisa.
unde locuiau atunci pririnlii sdi.

Tatdl sdu, Vincenzio di lVlichelangelc Ga1i1ei, a fost ona
priceput in malem,atici gi maf ales in mr_rzica specu-
l{at1tivtl59, pe care o curn,ostea aqa de bine cf, poate dintr" t"o*

rdneiicitiieci i,u,encnuuiimlmcaonrceeleasrndrai fdtiiei soncpureimsreemlemasiaaiblmienierp,rres-iibnlc*iacu-atfmeo,sagli ipmiinnudltdpa.rtri_emrrni-ucr-il
rrsieninc'da{,aDa,niianttlcoa1g5ue8l 1nd.terE"lr!.l.zaiicidwiiiniuuceglceahrnil.aqu)i,pmeporefdeeccrlainuree.n(elD-aaiuttetoiopgraiireidti .egllaiiaintndril.eott---
minarea placl.icir, cintind adnrilaltil cu diferite instrumente
muzicale pi in special cu 15uta, in a
mai mare fiu:il siu.a fosl care fo.st celebru. Ce1
Galileo.

Acesta a incepurt din primii ani ai copildriei sd dea

semne de vi,oiciune a mintii ; se e.tercita sd fac6 el insusi

mcfeelar-virercitdoeemainusinnteru.mmInaernelitp,escqauimmvraeegru.iannliet, iminpcolerririr,ciagnaienlceemresoa;drieelaealctmeesicmtoiarcp'ejuien-ai
jcpecuie-re5rardfrbeirdiacie,clteSsodn.tpiiinrnialdditnSriel,la;otngci,uidneme1iiaifianievlctreear,nrislttaiicg,emcsndeeurrai,-vlrdign,eaidcvu,eist-aisa)secsIeadlnuee,ua-pdpii6luedmnpdtirin,dium6epcnaareceree--

t Dup:l volurnul cu acelasi titlu clin Ecliturar Cultur:r NaIionald,

I 926.

61

A petrecut ciliva ani ai tinerelii studiind umanit5lile sbp:irenct,isvfdatreni rsilioirrgluuricG,raamlileaoes, trsup.(u{nind intre altele c6 in per-
cu un profesor rnediccru 'din Florenla.
lip-q 6'u mijtroace a familiei qi (Dupd poo:estit ea luz Vrineenzio Viuiawi)
Dar tindr"ul, cunoscind. propul sd inlocuiasc6 s[-
voind totugi sd se inalle, qi-a STUDIILtr
'i, rsppduu"cgLniiiia"nIU,aciueta-ccsi-eueoabsdeodargsucdediileiiselaioesianclridtta'oea,rruiacctureo5,rhiindiirte1nraui+ccn"aiiianrreie' laasp*raasirjirueuan.'dridsdi'it,;aptirdnaienpcoaeeicrlecimieunar--,i
! iau academij, iaiorificinclu--si gtiinla in orice materie mo- ldagUlengirgncirs"aii.rFntetroelea'pot-resdrgFeliriiticnail-nodfftaietsleoasq,lsfnediioauifsniiaicet,av.F,xuiricssec-iaaaLls,areedcu-enuappcsurreleatreiicncvvriaetnarerelsrirmnreintaeeeg1idneacbic,cc8ail<iic1cnilelee*ioite,ntpaalgcmaeeSmdepf.ieouaui,rrlsgirGrctmeiuaatupriueijr.lmei*a,s.oirtns;,ir;ii..enurpiaJselt
r"aLd sau Etiinlificd, serioasii sar-r glumea{d' nig,cmratrlaaaeiauirugsces.gutiitotlAcpanoineurrlpoce'lctrsorloi.aaeieprencdntrist-faitptueeeapia,eeais..mpmvaultlttcpidrueciertnnyuiafltaoadc,mcdets,ceark[vsalp,iul,ulc,e*d"rli;erisralslninczinaioiarrnirrliialr:o:uc-Aptrtda:p-rnaimlrsi;os,'rG:pecii:cioeiecangs'iearaiiinptcn'iriiitaar:lo.c.aiiidiitiiniae"lfintnirs!eealiu,ie'rvceoeiepcsllegilu;lXirglrr.iatieebl.lieiu.o.ot)ndneAieortfefciIc"gieaprlrncoa,necr-t.seeiec,--toruisar'ssrnncoetens,in{pEtzerc.doletiicaiuiarl.trganeoEiiiietii;c?reasnriredttndsntlfaeiea."iteicale':pasn5rrraurrteipicegiiutsseiaeslaourteapginaiii.cngtrcrccirtnreergulozi.it"oisvcpal.erlaiiiem,tcacudeniicdlvietitaa,eicieqei;*ansf{eun,i'iticpcp,ci;ezialGi1iah,a5.r(anvle'(,de$aira.rslc;;.e;1atrdpmi"noeifnit_lornlgeaari'eoliesrxriot;xitipar;.ld"'pdoiiri[rnin;uueuisi_r"_iui_,--*a,j.i
In timp s-a pus sf, invele 9i limta rgnreinatce5,q.ia'isuenr-- dds.-eeoDnfmiaaloj,rasoipomutfiitaredz_,iei,.uoecafiuaclliltuaei"lir5r1,.Arl-iriadi-sseGitosoasttldeieJblIeiatode,orsacecudlpeemomrauroerlatnstmssetpqdiati.reliiIte,nc'uarlmnDaariatriol'mrar*gibi.upiabr"-iart*.et-
acest pouudu destut de bine, linind-o
gind unui mare 'd,octor, cercetaitor, in spir:it nou,"al adevdrurilor
s5 o
I', iin'du-se de ea pentru studii mai iinporta-nte' nfvgilairlTotsu.ri?rlai"tel:ess,t,eI,IsWiianci-afai.crn{erinecaiireceSrmEtaqosainecnseptnrseatatiunaenciencaaiamsddteaad-v.vadliF.r-5ruialclo,dusceomlafbucilrfni,igeoti,ensiextnratuucinlteetauxrq--i
:l; I *itinit;A-"C;;".e;isacAasurmcalttrdJiated*pir*itrtp*,reote'acprn,ec1'rriopiliitrtraeddraiiieanclercelnoeucug*pdtgiiaccouliici,mieterCilelrneeerefaliiiannppitludieeilrlnneeigtare9cuudinludrlee-sirIsigctadmsinrtaeculeV,lziiaf.i1cirlreaoad,fminprbpnai:rarutoeocl--.--
tpiAiircfittnatfuil't*,i pscriu6nonvfdeeSetsi{iotfmrtoui aodraaiinrmdpeFndlollrotirenreiqecni-lrluaaili1s9s6ei5uPupteu,isin,aaeji,unanf,isci1neaadsregin,fotu}raaremrcatee+inardbe, opecg-xu:aeftfm-c:i:en-:l 63
i"",-"digilntrecinA sbinuf;inseulievaita;tiegarainlia cainlitnegceurliicucolaiurdtealoor
"pfdtls"tir'6p"p'ipned"iintttu*ltiiurnele sale zile'
Ar""ea mare atractie qi cdtre desen, in cere avea^ aia
i^dn*in;"ierri;"iliic;.el'imtltttl-rure"ii"un"r,,*ili,ilturosrg""ipgre'dricn.ire"riinastu;*deorta9ngt,fcieiuiStubn"aaia*umllea"ren'gpns.fiaaiot,pa^ltpiiditcinuu'etsstucrti6r.raiatatati^,,fei'.idli-ncaiIe$aaspvriitaeini,crirngscttaoi,iudaEdrareitpadissd5cepec-eeuvraaec'dnsarireC^c,i'gaasiaegca3mleluo-rngrrclieilld'1tdaapiEl-cula'e^sr"latnopp::gslnr.aYeea*--
igrmoier'-i,ra.""ed1iitati"gr'"pprd-iesi*Gtintsto"aterrl#ruieleeaooIlao9uv*innrpe;p-iogmneur-nicisil,initr*iua'9;--ltiotroCtirtbiticg"tiiigeraaot'*llmtiu,becta{atritrruqtei,uaatpdplaedeprnetn'ielcerGutrdufaeiPrn:liitil:''eetctroe!ec:::cfcu'[u"cam1futoIcns3se'e-r';l

62

Aristotel, care spune precis cd nervii se nasi in inim6, PRIA,MLE LUCRAII,I

nscOuteuIirsnd'c-ciaeaedrzt"iieitd'*tonifprrP.iteoaep'}[tlrreiimsvsxic-oteaer'l.ielipetodsortairrlluoiegnri-snqvatruenldeca.hiiia,i.aGle1Lea^lalsuilediPoeAiserraeir,sacteooumltnecalosngindrgitaiunP[iiuinllaedctiooisuns'ii Relntors Ia Floren{a fii"rt diploma de me'dic, dar p:r"sionat
pentru ma"tematicd qi rnecanicd, incepe a studia problema
centrului de greutate al solidelor.
didsiiini,'nunnet;e-ioirta,uisme[,sacil.pitt.atareierr.itu,aEeuttsrodddna5,dcifoepu^aaaescmib"rp*pertetiuieontlieriecsdan,taoadjssaseccEcfctietrigrbueuioaiaeuecmco.Cdtpr.etdeb.eaueatliisortr,-n:l,,cuoeitrepeieasnirrraerrp"pi!icArg5lioinuadrecrnarm{Dsiaai'eestiii'liausetilns.oGTfprai(oi'[touiLeAa.eisgnuclrlaiu5ieilaimsednraiiut:oe,dordltuveite,mnrdae,reN-irpmalallavoe€-o-'tiiqegrrjilatadndoi$arr,iNtiaennzuivaica'itreanAuredtmu-tl'uor)reipcedyixeucip,npA1dnrpdei!uorn1otrobips"suicgiaeecot-ilontctz$orm.aotliiiqnele-nliauaueiula,o,illr ,t
*fri"it" p5t"o"n. Aceasta se inlelege cu claritat'e din insuqi Studiazb mai intii pe Er.rclid, clar spir,itui prea pur geo; d
metric ,al operei .acestuia nu-l intelesa a"!a de aproape. S*a {
oprit la Arhirnede, familiar propriuh,ri s5.u geniu, a$a cum
fdcuse qi Leonarclo cu aproape un secol inainte.
,,Dt"tpd ce am revdzut cu .atenli'e ceea ce demonstreazii

Arhimede in cirrliie lui De.spre lucrurile cc!,re Stau tn apd,

qi Despre lucrwrile care cintdresc deapctriud, mi-,a venit
in minte o met'odd de rezclvare a pr,oblemei aliajelor care

tr"e,buie si fie acee,a adevdr:atA pe care o adoptase qi Ari
hime'de{!, spune Galileo.

El a inventat in acesL scop o batan!.d hic'lrostatic5, nu:r

mit6" bilatzceta, care a dal qi titlul p;:imei rsale lucrdri

giiin{ifice (i5BG) in limba italjand (vr-rlgar5. riupi expresia
timpului), pe cale o va iubi gi cultiva cu atita perfec'fiune
fe1uls[u de a filosofa(. puteau si in cursui tumi-rltuoasei sale vieti.
textelor satisfacd ln aceeaqi vrenle, Galiloo plofeseazi m.atematic,a la
Dar nu cdrlile qi discufiile
s5r,r de fizician a ldsat de pe acele vre-
pe Galileo. Geniul Pisa. Si'ena gi dd leclii plivate la Fiorer:la, incepind gi o oo-
urrnele trecerii lui prin Nu este nici un unii invdlali
rnuri incii
inoliv setios istoric, afar:5 de indoiala naturald in tata fie- responden!5 ;tiintificd cu de la Roma de seam5 ai vremii,
despi'e eroi, s"sdf,ucodnesoidbesredrmvactoar neadevdratd cum era iczuitr"rl Clavio sall Gr-ridobaldo dal
cdrei legende dat ochiului
sugestia ce a gi cugetdrii Monte, despre care vom mi,ri vorbi.
Galileo se avintl gi in re',publica liter.ejor. Avem die
sale limpezi, deschisi asupra oricirui fenomen al naturii' acest timp al qederii lui in Floren!,a dcui leclii la Aca'
oscilaliile candelabi'ului din bolta domului de Ia Pisa.
inceput '9i i1 demia Florentin5. aslipr,a figurii, poziliei ;i mdrimii In-
Ceea ce caracterizeazl" d,e Ia factura lui ternului lui Dante, in care, aldturi cu dovada unor alese,

oalnssroucdcilieaaqfti;it,neeinccuteesArietrashtueimalueiudpneueerismtceadflasituparttuiivlcacp5ne,tni1ttaarutoivbfese'enrocvmaarl'ieeanaeacimesest-erasi calitd[i ]iterare qi a unor cunogtinfe istorice de invidiat,
strdbate spiritul sdu de organizare qtiiniifici, incercind
impre'und" cu ingeniozitatea practicd qi, i:n J"ipsa urrui sd dea 'o formd, o arhitecturd pi o ordine fjzicf, infernului

in'Jtrument de misur5 a timpului' a misur:at durata osci- capricios al imaginaliei marelui poet.

Jaliilor dupd b6tdile pulsului sdu. El a stabilit atunei le- Poelii m:rrj ai timpului l-au. interesat cle asemenea. Pline
gea isocrtsit'ismului nti;cdrilor pendulate, preludiu al se' de viald gi de emolig sint acele Cons'ideru{ii asupra lut

ii*i d" deseoperiri care aveatt sS intemeieze fiziea mo: ?asso (Consideraziani al Tusso), scinteind de spirit critict

dernE. precum ;i Note Ia Ariost;o (Postilele ia Ariosto), scriso,

64 5 - lnv5{ali ai lumll

cu admiralie gi simpatie. Pentru Ariosto n-ai'e decit cu- begte mai departe prietenegte cu stuCioqii qi coboa,rd de-a

vC8inr"Dt"t,eari.rtd"de.tai""ca.dedsmitpneirrpoaurbIm'ieea.obbcirlauopllrrvniiaus!ii5nttr<ec1cleouraetr ldsaeelimianinruttel;iru;einsaudnietsepcuiirngitcatbacoree-l lungul maluri"lor pind Ia gura Arnoului, in ,fata rndrii
imense gi luminoase, unde e,ypune cu geniaiitate platorricd
aid$-a-e'd"e.*ue":t<uce^pvliizoinbii,lle, a pi;stt'af o atnrosfcri rafinatl-t, pina
Pi artisticd a primele linii ale acelor dialoguri asupr-a qtrinlei noi, care
in prodLrcfi;a literar[ vor forma peste cincizeci de ani, la spunerea fdrd min-
giiere a vielii sale, primul codice legislativ al diriamicii(

t-i-rndp"utiltu"io. aspird la o catedrS de maternaticd Ia Bologna (DeL Lungo).

s-dIf\"afetobu"ntem"Pot"eaac,tdiae"commlvsinaaia.aotPti5cbeilsianavddra'mo,c,iairnraiertut,toriE5rd8eue9gl ,tselna*uupm,Ueminrlerai'nvar"egclrdhusiiiztc:uGlutleraGatleiulae'idcctdirnoluabcPacalidasldotae'dcdplraianel Cu acest prilej, Galitreo relevi €toarea ideii cd viteza
cAderii unui oorp este propor'lionald cu greutatea sa, el
ardtind cd pietre de diverse m6r{mi gi de substanfe de-
csebite ca'C la pici.c,arel.e turnului in aeeiagi timp.
Nu trece mult si e atras de asironomie.
trei ani, cu 60 de sci-rzi pe an.
In Pisa, Galileo iube,a tovdrSryia lui Jacopo Mazzoni, om
invSlat, pr.cfosor de filosofie. $tim cI la Pisa expune doc-

trina oficiald ,a sistemului lumii, dar nu avem multe semne

despr,e rnodul cum ideile lui Copernic au inceput s5-l cu-

LA I'ISA cereascd.

Jacopo l\{azz'o:ri pare sI fi ?ost ce1 dintii ccnfident al
lndoielil,or sale c'op'erni.cane.

trat5-l dar pe G'a-Lilso il'i.i"r*o ceiaie a pelipatetisrnului, c'o- Noutatea rneto'Celor fo,lo,site Ia cursuri, tdria car,acteru-
leg aI acelora 'din mintoa cilora nu fusese uitat ca qcolar lui, combal;ivitate,a lui Galileo fdcut numerogi du.q-
m,ani ln Pisa, aga ci i-ar"r rs-a dovedit dificild.
nciupus. gederea ocolo

Pe cind el incerca sd scoatai gtiinfa 1a lumina rrielii, a. Se adfuga la aceasta $i nevoia de a gdsi o ocupalie mai
productivd d,ecit c,ei 60 de scuzi anual pe care-i primea.
experienle,i, a inteligenlei limi:ezi, colegii sili, eru'diti in Stdruinlele,citorva prieteni qi pi"otectori gi
gtiinlf d,e texte, igi plimbau cu gravitate tog'a pi'otesoral& renumele bun
la catedr6 ca ;i in 'orag, ascuifzind sub cutele ei ster:ili- ce qi-l fdcirse in timpul lecliitror din Pisa
de,opotrivd la reuqita cer,erii pentru.cate,clra au c,ontribuit

tatea minlii ,isni tnre-pur-nitinc!-aapiimtoalgain.sa'*fpierai, aqa curi spune Ga* vacantd de la Universitatea din Padova. de m,atematici
insugi togei, inir:-una din
lileo A fost nurnit
printr-un d'ecret al Serenissimei din 26 septem rie 1bg2
scrierile sale. ca ,,,eel mai de s,eamd in ma.te::ie((, cu 180 d-e fiorini pe an.

in aceastd atm,osierb pulin plielnic5, Gali1eo, iu puterea
tinere$ii, iqi dezvolti febril activiiatea. Imagineaz5 ci-
cloida, cu oc,azi,a unui proiect de pc.;d peste Arno
,,Expune tlatatul iui Arislotel despre mi;care Ei, dr-rpd
lccpaerior'clfasieitp,s,er'ooderrdiliian-isdndirgpininrnaesrsigeicocaoni:aac1rol5ei.lve;eieg,rxieluponeri'lrernipmaeceetrinpdstaeeetaecszlttr5iuvc,Ciinedeennei,*lilcaq'coiomlndn5beclatliutimnez;'iieirdlsaeei PADOVA $Ml{tr'IIA
I
li Padova ,er,a s,ortitS sh fie locul- glor.iei saire de invdfat pi
pr,ofesor. Ilniversitatea din Pad,ova, eea mai cdutatd din
iampaniiei inclinilte a. Fi*",ej, ciid"ere,a corpurilor grele ; vor- Italia, era vestiti in lumea intreag6. Libertatea de invi-

66 5* {? 67

stiiiumri*nts.a.s!uinb6scpuietupltlipbaepreailirteSpliri ibqliicIinachVizeilnieeit,ieai,trsdignegaurparoin-' sLpit?*eenieocbrulvectpLararutrlsacioceutcp'e-lia'taiirioin,ansfaepapmprirtei'acLililalineioceilc:aao;5:ar.5r,sei.,dEn$tatigirtlfneeieuirntnrgrt!ioeoaanmul,litaeorbm'neauvdetucierelur-o,lilrstrioo5ic, pru'vidiimira,etieabn,eanc:irrlinld;ai'suv.ittJgalesldatloere,tdrlecxe,luuhapcrciciaicoi"ioarisua.a"sloru0e6bis_i,.",i
cordiald, siIocfaiavboirliitzaetaezad.litMeraarerdtreasp,oraijminengilioor,
f-pfl;erd-ia5lsV;;dot;;aoir""nirvIiqati li lipjsqru-trciurrilgnVciedluiuofsilcotuqutcuiiri,,pdll'iirncuiinSnapitretnlociercea-irlihentirsiilsiimionfsnfrueiirmirlllasieopeepsiisSnaae;'fiialnpuacteipeulrfiGruiagaiinoOdPrd(uaf1aqioc5nmli9ouoa2Sn)dB,a-irapnurrplnizRiI'onoocncmdohieinanir--' prietenia drag,ostea qi
;a*AR;d"ii,niimi;*iVi.*ra,LaAunttot-ee*orml'i"a;ttttrirc"(,p,to.'erdni:n:oreratccelillrecoetuzoceburrexibfadci',1ieanrpllccuiliiio.ievasGa"vpieaara(lei(ild,uenenosevgpme;aunii-nnnic,tgeurpiarieriinnnire"edsttreaig-.dnoerunnlpustpcl*l"tar'iirsgal:arocgeafi-dreieetea-j a vielii li.ri
puterriic, a Galileo ,a fost prietenia. ma6 pr-rtere
Generos, entuzlast qi
stiins in jurul siu un
mdnnnchi de spiri{,e
nsaalaiei -lmsgiteede, ltipionrdtdiceeentlreoef.rrin,clriz,nae;itp.eoa,.Csctomrleiirdaainltoc;rtiiic,in;pi lrepoiitnep6cetolarciau,rgreimcGdlisa, clciilpeboonlti,ionpuaeajrris.olotrS-i
Galileo). Jnaugurarea lec{iilor lui Galileo era aqteptatd cu ne-
Filosofia aristotelicir erra reprezentatS Si 1a Padova ins5
plrternict'i, c19 un sp-irit pe alit de vast rdbdare qi bucnrie, Cind la ? decemblie lbgl se prezint6
de o personalitate bizar, clar liber Ei hotdrit in rigr'irozi-
si soticl. pc cit de a impotriva tu- in fala err-ic1itoriu1r,ri, succesul i-nsdupualinfaastvroemseir,bdUtnoiavreelx!g-i
iatea tlioasd ;i ahsolutd crecUnleior siile, carc va avea
;i falma sa se intiir,se departe.
turor, chiar ;l teohrgilor a Inchizitiei cu tatea din Far.lova n'u mai ,avea o sald de,str-rl de vastd pen-
tru numerogii auditoli ai ace.stui genial invdlat. Momentul
de-a iace mai tir:ziu. Cretnonino era un advei::;al demn de istoric pentru qtiin-|.eie naturii era unic, dupi crim unic6

Calileo. €ra personalitatea lrrofesorului, ,a ciil-tii invdiiturb cu-prin-
Auloi'ita:tea Selenissimei era mare, cu to:rt5- slibirea ei
clea dinamica, astLonlmia, mecanica, crrltivincl activ qf me-
ca putere politicd. Un biograf al lui Ga1i1e,o afir:m[ c5 canica aplicati, legincl intira ralionamentul matematic cr_i
njcibdati inle;lepciuirea Ei qtiin{a gur.'erndrii n-au *strdlucil expei'ien!a, r:tiinta ptrri cle cea practicS.
atita in Vene!.ia ca acum, cind tlebui:iu f[cute toate sfr:r- S*a ar5tat f.;]ositor repubiicii, fdcind cursuri qi scliind
cdaasrdli,bscclp:itaisttereazeoppinaitirtirmorofniliousl.oRficeepunbulicar:ratrvieuacdttrte-gt-i un tratat despr.e fortiflcalii.
lirlile Ddruit c,a ;i Leonar"clo gi cu geniu practic, a construit
g1olie care se rn:Lnifesta lntre o magin6 de criodiincp"aatsualpgae, oumnetterircmgoimmetilriuta, fpt*"ecjrnimstrguimcecenat
irspr.e, ocrotirea geniului gi p5zitoare ce el numea
pz,iactldur;ileerasag1ee,loinalselied:erpotri icine

a liberei sale clezvoltiri. pi'actic, inlocr-rit astlzi cu rigla de calclrl.
,,Libertate;r si monarhia de sine insr-r;i(r, cum ii scria
Situalia materiald a lr-ri Galileo se irnbunitdleryte prin
mai tirziu patricianttl filosof Gianfran'cesco Sa.gr:edo 1ui nn'uSmspcl'Srotiaresae,lmorunincsiitrsuamleolnat'ce,actaeCrei:die, gpereacuudminEiadteinlievrinuzl irmeea-
Ga1ileo, se pul*r gisi nunrai in Venefia 9i cugetarea lui c,anic ce-l instalase in casa lui.
Galileo nutnai in a.cest cadru pule,a infloli.

Anii qeclerii iui in F:ldova, cle la 1591 Ia 1610, au fost,' 'totQcl1eapuonaate: acum si-gi ajute familia Ia care a linut fn-
optspre- malrra gi surclile lui, fratele sdu
'cu1n spunea .singur, cu melancolie, in urtli, cei qi ,,singura
, ?ece ani. mai frumogi din viafa sa. Anj de munc5 Si fe-
i'icire, pe care i*a colorat teml:elamentril silr.r bogat, ames- femeie cu care a avut legdtuli mai iungi, Marina rlamf:a,,.

i68 6S

De ia aceasta a ,avut un fiu, Vincenzo, pe care !a tre- Mai departe, vorbjnd iar despre rotalia probabild a P6-
*1;;;;;;Egcpeilletiitn,mr6isaodrttdianienMFint1arto.re6irae1ti'n9Cgl,aleni,leldfdsii,tnoeg$uiaidbfiiiunuicnbmedititancita*ecsr,eutlraadeeuafoolSsusea,tabntuirMevn5aad1tuetd1ei'ponDddriminn'Attirenre,-- mi:rtului, zice cd e mai mult decit ver,o;simil5 qi. de ace,ea
fiierile gi sprijinul zilelor grele de'bbtrtnete' opsgr; a fost crezutd de mulli, impinEi mai ales de ideea ce Ii
se pare imposibild cd tot Uni.versul e.fard d'e Pd,mint sd
ril""li"i, g.ttl"i-i"i c"rtuo infiorepte' aibd o revolulie d'e Ia orient la ,occid,ent, in 24 de ore ; de
d-teimapb,s.'tirnatec{riei,sepaezbcuIariorgini'idude'l aceea au crezut mai repede cd Pdminful se invirte in ac'est
mai practice, cum erau pu- inter-val o singurd datd, de la ,apus la rdsdrit. Pt'olemeu,

luind ln consi'deralie aceasti opinie, argumenteazd lnsi
*plcuiatiit in"acelaqi impotrivS-i.
s""eiui"n-tr.tii nrimai pe cSutdtorif De la Pitag'ora, care cre'dea Pdrnintul mobii in jurul
dar qi spirite,l'e cele Soarelui, la cCaopp,teorlnei,mc,euicnii,inctriePgdqrnirindteulosaemiennviirateu intuit,
noutd{i, timpuluil atrage atentia intre'gii lumi asupra sa : mai realist
ternicii bo$ati de scrisori 'oe avem de la Galileo este o tn ju-
coleclia rul Soarelui, cu calcule tnaternatice tnai soli,Ce ca ale 1or,
icoan'd r *iti-ritgtii intelectuale a intregii Eurorpe occiden- precum a ardtat Cop,ernic, dar, e drept, cu rnai pufine
tale din acea epoci. justif icdri f izice-experiment,ale aparente.

trN JURUL SISTEMULUi LUI\{II Sirnplitatea calculelor lui Copernic, exactitatea rezulta-
telor sale fuseserd primite de mai toatd lumea catolicd
Gsdn"ruaeip.lnridelleirnoceuprce:li-atrned,tignreutceevcbEpuoucrltoes,uiaiplnraiplotrTt.rrirvbasliittdcaictgeuEirliipnsirnfiietvueiartpt'i,.mdreCeptsaeupal-rupzeirl,'osfiiAeneslmro5s'rjg(s,(g,teeecsmlatarsue,el'
ca atare, ca niqte sirnple calcu.le mabematice, pornind de
la o ipotezd qi ea mateinaticd, mai cont'odd decit cea pto-

sleumsedi,ced.oCricaed,,oavaidndc,reC,$oinnfc.ialituvl rdeidnnTici'ieenit,lou, icCatooplicermnicaiepferec--
ctuu.aMrpeuraollgciraedlscineutllereelogriLnnivien5cleleais,laiinrelielpzeeurnailtuir,urcesacflrrheaimcstebaalririneieapaocutaelz"ineenicdcoaonruptaleucri-t.
ptolemeic al lumii. nicane, citd vr:erne nu le aiingea adinc interesele reli-
Dar, parcurgind dir,'ersele capitole aIe ac'estui Tratat'
care e mai mult un rezunat cle prelegeri, ai impresia unul gioase gi politice; €rau- chiar farniliari cu ea' ca ipotez$

artificiu, bazat pe ipotez'e curat verbale 9i aqa de f5!i5 matematicS de lu-eru.

I pt-t.se in lumin5,-incit p'are sigur ci Galileo a fict-tt con- ln aceea;i vre:1le, ceiebrul T;rcho Brahe, 'obsewatcrul
structia in aEa mod ca orice minte lumina'i;d sd aib[ cel
,l cel mai mare al cerului din cili a airu.t gtiinfa astronomiei
insl-irictelor sale de obser-
.rli in acea sp[eripodasdtdr.,elzineecae, vdaatdoriint* doci::ina ptolemeicS, mai
vator,
p' uC{inuinm'louielt1ii.natseurpersavsae1uidrimt5*!iri'.eag1tieerinnataivceeipsttot1reamtaeticcapitoiul apropiat[ realitSlii sensibile. Nu mai era aceeaqi situafia
ri p' ri,:,rIcnitpreabl adreesaprdeemfiaSlcdareeadPedmmni5nr-drelu-ic,ocnasriec{ienrcaefip,ee, f?ii$nfdgcl.d;
cu Kep).er, matematici.anul filosr;f, ciescoperiton.ll legiior
:l'

nucno*roatmit.uindvclreiipin"lesaditpppfee[ilrane*sitrtreru:tafuictr.la,useiirim:oAasrteseistmeptacoa,ttaeilc-tleaie9unciirfPeSfotdcoaeulerttcmemdemoueab' lrivife,osiSlnrtatserSaecd'onusmocole,-- de migtare a planetelor pe orl:itele lor' In corespondenla
sa cu tindrul, dar acum
,ce1ebru1 Ga1ileo, ii indeamnd pe
acersfa la sprijinirea doctrinei lui Copernic, 'convi.ns cE 9i
:1, el o imbrdligase. Totu;i Galileo st[ inci intr-o rezerv5,

ll:

ll

plet fix(.

7L

70

mlrturisiti de e1 cdtre Kepler gi datorii5 poate nu nu- d*voastr5, ca unul care, in privinta acesiui lucru gi a

mai prr-t'clenlei. alt.ora care clepind de el, am oarecare indoieli...t(
Lipsea desigur: ceea ce-i trebuie pentru c;r ideea s;i in-
tl"l august, in acelaqi ar1 ii scrie lui Kepier, in Germa-
chlzeasci un temperament ca al h-ri Ga1lleo, lipsea ac'ea ni.a" cu alt ton decit in trecut :
topire intimi a sim!5mintul,r,ri naturii cu icleea care-I atri- atit mai mult lace aceasta (voi citi cartea
,.$.!. cu muIli ani voi aderat Ia ideiie lui Copernic
geb qi desigr"rr il interesa.. dar deocamdat5 nnmai pentru cit de am
t.a) cu
pi, plecind de la aceste principii, am putut gisi explicarea
aspectul siu abstract. lnultor fenor"nene nahlr:ale, caire ar rimine neexplicabile
ctl ipoteza comun6. Am sti"ins pin[ acum multe dovezi qi
Fizicianul Galileo nu putea fi s;r.lis{[cr-rt pe cleplin nu- arigu.rnente, dar nu indrilenesc sd le public, inspdimlntat
mai de ,calcule. Algumcntele de experientd imecliatir, c1e soaria inaintagului nostnr Copernic, car.e, de,gi a c6-

atluse cle Ptolenrcu qi L.epetate de el insu$i in cursuri, i1
vor fi impresionab lntr-o oalecill'e mlsurii.
ddeeEpilrauetezarutel"taasccrie-'leeersmaigauanrtardaeascst;iivimitdp;,elrilteasalieinaap-caceltsoiitcluetiroifnli-iciolisnIoluefiirceCe.o-paIN1egernrleiucu,i p*tat faimS nemuritoare pe iingd cei pulini, pare vulgultti

cne ris gi fluierat. Eu n-ap lntirzia si pr:b1ic cercetdrile
mele 'dacb ar fi mulli ca tine ; dar nefiind apa, mai amtn
acest lucru('.
Copernic (cum cred unii biografi), carc' Iner"geau m:ri ales In ::Aspr"insul sdu, Kep1er iI incurajeaza qi il sfdtuieste
cdtre Platon, in fala ilristolelismului intr:rnsigent al doc- sE iaceapd lupta pentru biruinla aderzirului : ,,Confide,
trinelor oficialc', deoarece, fiicsclic vorbincl, Gr,rli1eo era Gttlilwee, et pr o.clre dere<' .
mai aproape cle Ari.:toi.el decit de Platon. Ins[ de Alisl.o- Indoiala 1ui Galileo incepe s5 atace forma d.octrinei,
iel cel veritabil gi nri de ce1 conti'afdcut cle falsificarea dar r'6inine un tim,p numai crtticS, neconcludentd, pin-d

peripateticiani, a timpr-rlui. Era in natula lucrurilor sd fie cind experienfa li l'a revela prin telesc,op un cer iiouj
respins de tirania unei doctril.le care nu aclmitea disctttie, rrenl5;surat mai intins decit cerul lui Aristotel, fenomene
ncuu.-lmia aciearudlmuiitepeanntro"rr-,rrta5lin, ecarreev, edluaps$eccreetcelelesclhuisiesAerisotdoatetdi
;i trtolerneu' o inchisese pentrtt veyqnic;e ochilor sl spiri' ce:"egti n,oi. transfcrmdri anleevSizouatereilunic, la;leppinlainceitnedlorc,ear1uel
firrir ;sd nti:ri conslllte pe Aristotii 9i Pto'- stele
tului 'omenesc, ,unii, ;i nebuloase
6i pirmintr-rl se vor i.rrr*preuna sr-ric ochii s5i in aceeagi uni-
tate fizic6, cu acele.agi legi, cu aceleayi arrnonii gi cu ac,e-
ielneii timpurilor nci. lea$ : rnpelfectiuni.
GnlarS:lmcilreeisono.t'aDdreisiancrccfaitl,zreiat,qJcazrcicioteii:crt.ilim[i'nIaicdz5,a,ionaniaedpvainoiriau1r!e5iea9i7hcn"uieigCaeortiairretidrinluiucn,i
scrie prietenuiui siu cu priicjr'rl i"rnei cdr{i date de accsta {(^Gg*a$lIinttr*etaocaeol lbmasgeiir,yrtic'vriuiripci ,iiieopx- rpp-reinarilie'nrndteacvaifddizeeinciilridtrdr-eiorleac,tcitvior-r,iatasbftiree:da, j.dume1 ipa;iiplfdrlrodi-i;
pentrtl .uobnseprvisaltoolrual ldrininecoirpaebires,oatontevdeirnticcaol,rbgbloien'ulurml ieruazn$,
tra lumini: eat c1e
i,"".de atita am t'imas, in primul momcnt. contuz 9i im- raBratnHocrieitir;irJecnsr.6e#ltliae:elrer,";ii;ininqPloePieSmiidgimamii.qcinciiomnnta'utfituirilcrrusi)mouic,rilia6drn;ibuii,.jipecufae,iurnnuorpdtnlrrlaiuiacIznaxaifeenreteicdelouslaaoiulrirsrelstt.fiiiir'nuiuncvacjiiu;itieepar\zigaiualit'nrrSebieioir,inecca.aradrcceeliqicivicii.dit,rr;caiiiunntrea_na

glc€Sionat, virzind cii l)omnla-voastt'ti atacati cu at'ita ho-
ierire 6i a5a de;schis opinia pitagoricilor gi a lui Copernic

asrrpra miqcdrii ;i a poziliei Plmintultti, care, fiincl corxi-
r'leratd cle rline ca mai probabilir ciecii aceea ;r lr-ri Aris-

l,oteL gi Ptolemeu, Ir-a f5cuL atent la argumentaliile

,19

In faza aceasta nu mai avea in fa$& o ipotezd matemaiic5, FRTMELE CIOCNIRI
ci intuilia directd a realit5fii, de interesul cSreia palpit$
fntrega turne gtiinlifkd a timpului.
De aceea se poate considera cd Galileo fizicianul-astro- Epoca aceasta de aelaglrtoiirn",laeriecinstuelrui,oi adre6,a'Idtae, aprofundare, a
:lotrrl, mai rrmlt decit Copernic asironomul-rnatematician, de o parte, i6i are culmea
fizicii
a rSsturnat, pontru lum'e, domnia lui Ptolemeu Ei Aristo- in oct'ombrie 1604, cind, pentru satisfactia ,eea mai deplini
tel. De aceea e1, dupd ce convingerea interi,o,ard s-a ficut, a lui Galileo, apdru ,o nou6 stea in Constelalia Ba,laut-ului
gi rimase vizibilS 'optsprezece luni, ,ca'o pr'ovocare Ia
a izhit qi a fost izbit de apdr"area invergunatd a aristote- perip,alsligienilor cuali:ueitai.taGcSalicleuovtiionleenal,dsuqpriazg,euidmuiaei
lismului oficial, de autoritatea puiernicd din mina noilor adres,a
eavaleri ai catolicismului, de iezuilii care lineau rugr-rl fu- leclii purbJic,e, in
multe
rl]finiulzeeiiagobsi:,nnidauvisanviscautdefrmridreetzatdrtomrcorabpllueittarllnnnuiiicansituu-fiairzaafilblcdtc.mgttDita,enredzicurtiipnomsdlttaaoerrrel'ar,arlaf,dtg'ioraidrr.i:naDdtl'rtoaeecrgtrpGiirnieeaaa-- puternic una din d,octrinele fundament'atre ale timprrlui,
id.e e,a in,alt,erabilitdtii gi in oor uptihiiitdtii eerLilui.
dici decit acelea ee veneau de la greut,atea inerentd p5- Ei simte ocazia favorabilS si expuni atnditoriutrui de
peste o mie de persoane, interes,at, impresionat de faptul
nou qi superstitios, cum lumea fizici este aceeagi pre*
trunderii oric6"r-ei idei rnari. tutindeni, cum principiile experienlei noastre trebuie s5
Descartes mai intfli va formula cadrul general a1 unui se aplice qi corpurilor ce::esti. Asistdm la izbucnirea con-
sistem cuprinzdtor. Newton, instaudnd legea gravitdlii vingerii care ln fala experienlei se implinise de la sine.
univ.ersale, a cornpletat pentru atunci unitatea intimt a Combativitatea sa nu are fulu. Colab oreazh Ia o foaie
universului material, realizlnd legdtura dintre toate p5r- trocal5, scrisd in dialectul padovan, pentru a*gi ride, alSturi
litre materiale ale sale, pentru satisfaclia conqtiinlei ori- cu oamenii simpli care o citeau, de gtiin{a fa1s5, de pros*
tiile debitate pe socoteala bietei stele.
cir-ui fizician. Galileo nu-qi pierde din vedere patria nici o clip6. In

In aceea i vreme G"alileo studiazb magne{ii' sub influ- augu.st 1605, in urma invi.taliei rnr.rii ducese mame, lVtraria
en$a lu,cr[ril,or lui Gilbert asup]:a magnetismului teresttu, Toscana- ca s6-1 invele pe
Crlstina de Lorena, merge in
adrnirate atita de eI. principetre Cosimo de Merlici teoria qi intrebuin{area com'
Totodatd face experien{,e asupra cdldurii, care vor duce
Ia cl'es co perirea termometrului. pldraeuscluciclauaritegpteirpoindmcreiep"tseritlce';,rEiu,inamlailncitdadrruu,plpioea,asccpaeereeate-,,lueinnstveternainttaastveaerxeapl EluicirpatnteiSvl--,
siu qtiinfific, reuniunile
Viala era plScutd lntre lucr"uL
qtiinfiii,ce din Padova qi Vce,anpeolieatuslauiub9ri"teolre de libertate i.n to,are gi d.e care se leagd lot m.ai rtult.
i""aiagla de via{d vesel5
spiritel,or al'ese,
Girolatrro Magnati, sau celdlalt p-riet'en, Traian'o Bocca-

lini din VeneJia, unde Galileo mergea din cind in cind

s6.gi SmprospEr'teze mintea duBd orele de muncd incondat5. INVENTIA TtrLESCOPULUI
Fra Paoto Sarqii, p'asionatul fra Fulgenzio Micanzio sau
rafinatttl GGaialinlefroa,ndceeoscpoohS"iavdgreddeo ave,au rel,alii intelec-
fDarlu,mpuel descoperirilor a mers de aici inainte gr6bit, trium-
tu,ale ,cu preluite de arnlndoui se deschid numai inlelegitorului
drumuri ce
pdr!ile.
naturii.

3,* 76

Invenlia telescopului rre apare, de la distanla de tra care c$tre Coloana de la inceputui canaluiui Rio de Verierin
privim, ca o necesitate, complernent trebuincios ca s;i in- cu muibe alte particulaiitlli minunate, din lagund ;i
t5reasci gi sd incrinune o neare sforlare gtiinlific5. Ilnicd
a fost clesigur impresia pe care a a'vut-o Gaiileo privind di.n orag""
intiia oard, prin telescop, Lrn cer pe cale nirireni nu*tr mai
nneFaaivmraeah-rsi5G-qaiiilperoocduerveinaeceusnbiveinrssatrlu5m, peonptr.rmlairndu. nTaoat.tSAtlue--
vdS,ez,i,urSesuiensitnnvaurirneztcoeitatzse)s,ca.edelucnini,dscmriie*aeal juin.nsCluat'iuerreucl hsitezlveolanru{lSc6i' X[eruX h-ii Galileo lucreazd cu intensitate pentru a satis-
face pe to!i.
gsc-iuLo,apc_im2o4gaeqilqubgi uuVsnet,nLer6et0ice9oi,,mGLaeaonlilnreieionrdddoiinDisnoenmmantoodd,tasptoerilamerlnuunli,scdianu
un flamarrd ar cfiumfabarricfail un cchean prin care se vedeau n'lilitar5. oma-
limpede, ca gi fost aproape' obiecte desttltr c1e tele-
arta

tsddeegppiadoruvteieasudte.eaAnr;coeei xl;appqeiriiledunec{s.repurepmeai-ccaeasrfleoesuftenccihtielizen5rrcisltcre"lredit,vefpa,ruu,mfinaineiiuiizni.alIeet riGia^,-nacaadLgeliasalcr'etnoaionuiinelpct*u;uiienrtmeicanvaeiri,,sfafro,etdtsdgcitabdngisunieaiaisc6sctceeudblaeerupsegcrtilauniantinigt.naaoaedidiedccdi1gneieei!pe6poperirstnomrvos.ciifleuiaerer,rmlcaIdid.ntnoieaiEnrru-iefciivaoina,drcpridlotniruevi:inecliisab,itnncueciudginaacturseell,,li
dripd iunndenmonbri-lrlflsadncmezi, Jacopo Badovero ; e-cest
f'apt aceeir, cie aplic sd girses'c cliie gi in lurnile cle vacan{5".
atare instrument : nucru
mi-a dat
mi3loacele perntru invenlia unui
Ia tare am ajttns pulin dupd aceea b::zat pe doctri-na re-

f-raDctiirupniii.a.c. eea mi-am fircut un etlt instrument, mai exact, SIDEIiEUS NUNCIUS
mai mult de 60 de ori' Trl
o"r" i*pi*"enta olriecte mdrite
sfirgit, necru"lind csteneaia qi- nici ch-eltuiala, an: ajuns
s5-mi'fabric irnul ,a;a de e>;ce1ent, cd lucrurile vdzute cu
ei apdreau de treizeci cie or-i mai apropiate decit cu ochilal Gaiileo intr-rie;te inclati folosi-rl ce va tr;rge inclreptindu-gi
luneta c[.Lre cer.
ltiebeInnri.i"sAt5inpinVierenaelaiac,eustnudi einsets.rtueminecnita,ldi,sci-hineqmtiaint tpeeanz*trupriae*n- IpTi)a,*,taLbml1Lcinurutnoard,seccac6atqrrieeccdlleninrld:aurE*imfiaimfosesv,t5amzdueai,pmadmratai ltidinsntaiuitmap,;adaimdcieur:atdu1ol;ruos[-i
a--rFdit,a:ciunrtraet"gcu,rluil Senat intndrmurit'
ln cronica sa, Ia semiriian:etre p[mlntegti, Dupir aceea, cu L,ucurie necre-
Antonio Prir-rli scrie ori stelele fi-xe gi pe cele ritd-
uis-2ui"l'f;-c",oa-u4'u".ru;gZr.uaiimoscgtc*ei*a1reirs6riia0cea9hCulie:zoiinnintctdahCrepianaemin.]pcu' aelcutlradiillealsulitdi,viGfeieSdacealiamlneroeMm"'daini;rncuptonrueicineunin$oGdiiauevXf6{ielzecIuoa- zut$ privii cle mai multe
icnltocaerefe; lvsd-zainrdpuu-tleeaam;addseurdaesd,isatamnlein'lcee1pou[r
ili:t:igiGH;*l,;gii*;ur-;;is-o*;tpi;i*tnt1,Jle*"iif"e5*d-icltnlraianiurPg"e"Caatcluo"lLrnoocivezaaSgz.uiaii;,an9nFsioGeuc,zioadi-nbeccoaooasrmma9eoubipeMaddanauiiinrlga-1ah\gfce+uoerrinaa.ldn,fcaooCa!lhir1;eidoisnz1erznacvtrlrer^audTumereau-$u-ir urrni gdsii.,." sd md gindesc

qi in c6le din

t'?teaetiVeaean-duhea-iir$nmiiegiisr1dtsu6itned1dli0eadlzdoirierespfciedxoteeeple,esrid;thiertnrlldeaemriei"s,rrai.Eetegi ltdsie{iiinc, estceanearesmetbeauslCedoeaamlseiiemrasleecL.nilasLicina--

juruX lui Jupiter, pi citeva zile mai t\rz-iu, un al patruiea.

77

76

,,Dupi cum sint plin d,e o nesfirqitd mirare * scrie unui Prin tot ce v$zuse Ga1i1eo, ideea incoruptibilit[fii ce-
peurieltueinDduirnnntre'lzoer:ue,nfcadr-"uiaagi*aadpeldnceustfirsqiitemmi u{allcLdrmpieri aduc rului era lovitd fdr5 putinld de reinviere. Cei patru sa-
mine
telili ai lui Jupiter apdreau ca patru luni ale utrei planete
singur cel dintii observator atr unor lucruri aqa de minu- aseFroneenliei aqPi pdompionrtuulluiil. privesc ca pe un Colurnb descoperi-
nate gi ascunse tuturor secolelor... Dar, ceea ce intrece
tronaiqtecimrilienulonirlep, r'aorpnrgiidgsiit patru planete noi qi tor al berr;lii., TommaJo Carnpanella., din intunecimea car-
particulare, diferite arn observat
de toate ce- vaEclrceu,ee.onbitsirstmeauixta.iizelrii.tdieaspeantaarstilitcureniongmnisencitil-tE{LpteiisLrtiuo-lnesasorxcttinrrlrNdneideeDatab,6uic]pdLscv"ioLeentoiuml'ardirC,t,u*imnanet"iritactfn,erei.v-!rf;ogio-mIeg{"etriaeirr,nsa5tstat.tLs5eelnur'uuria'fucTcnlaauzlueliuocrs-preuecifilni(ieru:fvd.iean'srreae'Lia.tslsdKu-lmctitiiet["r,b5eipsLu",lalnitue*cii,ecurnlpi,uprnapeirfmefaorrsicnifmcicaeatleoicutrtizi;reunajpc".ld6loauei:i
lseulgaeltsetiaml$ucidKrieaplleers)tesleelornrig;cadceinstejupr"trualnuetnee(isaaltteelitpi,ladnuepted
Jupiter. Abia a putut sd aibi un telescop qi s5-1 indrepte
ntarin nu altminteri decit se rniqcd Venus gi l,/trercur, s,i
poate celelalte planete cunoscute, in jurul Soarelui.(

trntuilia sistemului nor-l era comp1et5, admir:abii spri.ji-
nitd de.faptele noi cereqr;i.

In martie 16L0, Galiteo tipdregte in latinegte o vestire ^upenpeceei rrf,iupgiafirtaienstgitceriiirgsia-dateu:fiGndaie-ltidilvaaeete'laAuditcomzasttie;lii.nndaidveitsScloilepedrierisleleriuatieGalae-

edtre lumea lntreagd despre lucrurile rninunate pe care ttiinip"ei:ioufir"rle#ei"CAignnos*e*iacn"gooltbecne.pi,"cbilJuigoehnririrscsueun,cdtalsd"in.oniliCteeapr-aetc,rtmtvueeitao;ermiairlmiibd.,onnaeiinIgno\l{ierdnidaaiecuoeorsul-ietlasiriee1aeseta-ezdlurailzdlziciuliceii'oa,taasnovsppl-lerreiautbii5'tnzlvo[,pld"eiuidrmdntl_urareauanlsrlgctseapiiiifcrenmifegrlia'ifi;:ilaeoei.iari,gstnr,CPi5ocg'sriore:f6n,iim.,lcecvsfp,ii5iocsrrtieioidrvsfueafietneisecai'zari5sanneascleultuledeen*ll
}e-a vdzut in cer. Si.d,erezts nunciws e dedicat marelui cluce
Cosimo de Medici, in onoarea edruia numise pe cei patru
satelili ai lui Jupiter,,planete medicee".
Cu mindrie indrept5lit5, Galileo incepe astfel mesajul
siu: ,,ln'adevdr sint mari lucrurile pe care le propun-ln
tratat pentru a de cerce-
acest fi vdzute qi conternplate

t'dtCoruiiinntaetruersii"m. ereu proaspdt urm5rim gi acurn, pagin$ cu

pagind, descrierea aspectelor Lunii, studiate gi discr-itate,

pentru a ardta ci sateiitul ncstru este asemenea Pi.min-
tului, aqa cum ghiciserd pitagoricienii, stelele care F,llar,
desficute de aureola 1or, ca nigte coi'pt-rri gotunde, ca qi
planete}e, al cdror aspect diferS de al stelelor numai prin siu Aristotel".
fiinDfeazr eniccliingiigearn:'lsiiatg6iUnqiiicilupiigJmuepiiitetirm:pig-rllor-rriianauupreoot-lasflvdiae{sa-
iradialie gi scinteiere.

Urmdrim mai ,a"les cu emolie desci:ierea observaliiIor lui Galiieo.
exacte, nervoase, in fiecare noapte mai interesante, ale
apariliei sateliliior h-ri Jupiter, mici dar foarte lucitori, TN PATRIE
ivindu-se unul dupi altu1 potrivit pozi{iei lor fa}i de pla-
In rnijlocul acestei agitillii, o n:ind .irc:,:istibild il trage
neta mare. Cerul insu;i vorbe;te primului om care i-a des-
coperit nemdrginirile, cugetdtcrul'eii umil, pe ,care-l um- spre patrieo la curtea Mediciior. Galileo se incingea pentru
ple de lncredere in propriile idei, i1 imbdrir5teazS. pentru
o lupt$ grea ,si avea nddejdea ci sub scutul r.inui principe
lupta care va incepe tnmultuoasi.
79
tu

va putea sS lucreze, f6rd oboseala inv6{Smintului $i ap^+: sale asupra pianetelor medicee qi sperd sd le poati de;
rat de dugmanii puternici. Avea pldnuite ,,trei opere rnan"' termina perioadele, impotriva pirerii Iui Kepler.
Galileo igi indreaptd in s{irqit ocheanul cdtre Soarele
-peLcaare10leii-milieedi1ta61d0e,oap-footsritvnd.umit ,,Prim Matematic ai Uni- de care parc[ avusese pin6 acum frici. Descoperi in apri-
lie 1611 petele Soarelui, studiazi formele 1or neregulate
nadveuicqcriseeoidtdpdeuial:iniTleadoreisnPac,iPsasainsu.aapi"'dr,ty'irfciadPirre[raaimmo, bdinlMoigtjiaaartenleiaaampaadrteniiceila'toqerfinabFicloeuilorncsniuoudrfsia1nu-lraiPmusaaapdruouevtldauue,ti gi evolufia lor in cursul zilelor.

o-pGri,ianfrancesco Sagredo ii scrie mai tirzitt cS nu va mai Iezuitui Christoph Scheiner din Augsburg face gi el ob-
servalii ,asupra petelor solare qi, sub pseudonimul Appelle,
gdsi nicdieri libertalea Vene{iei, unde era monarir ai Uni.* il atacd pe Galileo, revendicind meritul inliieldfii, dar mai

iersului, gi ci il chinuieqte gindul s5-l gtie intr-un loc $n ales emitind ideea c5. petele acelea n-ar fi in Soare, ci
laicnualaeirLeuJuaguacluluprtroutieotrreariilriztee.a.iztDemucaauiefiiri,eiGgiztcaeupalviidrfleeiarlooeirplnnsuciimcbsalf,tbsilecarigancdiledetii'matar$uealeebrdegue.leiureseiiatspiilanafdiercFeeJtroCr:esriaeraveir-tufieoa-liinlsriy-eii ar fi stele sau grupe de stele.
I
armatj mereu vigilent, sd apere doctrina, si pareze rlovituri In trei scrisori c5.tre un prieten comun, scrisori gare {

'peIr..iridfe*,bsrbuaseriaepetroetpi cscclriiensluugii.fra Paolo Sarpi la Vene{ia; sint un adevdrat tratat ;tiinlific, Gaiileo rispunde falsu-
ponmrullncseul emia,tni pdiueigdr,ncinuimt inzicReoamu aie, zfiuloislioifr:-r,l^,lntancre"opfraivre*aqstea lui Appelle cu o vervfl, cu o putere de argumentafie, dar
rocecucuolpimma{abiinlaeda;mui ipncruliiei,pteeenlneiiil.nauI,edmzpuig-iatiiuinauliupcsruiet,cauttrnietoabsucaiunrtddoinsarifeinnrce6itaapldrdenn-i in ,acela;i cteiml mpaqi iincudiorjimt dadsuveidrs'acr&. re*i vor din puterni-
eu1 iezuit face
rrdrurile me1e, a;a cd acuma nu am alfi duEmani declt pe
peripateticii mai arisioteiicieni decit Aristotel insu i". Teoria inaiterabiiitSlii ceruiui, refugiat5 in astrul cetrei
mai pure lumini, prirnegte acolo lovitura de moarte I ar-
In aceeapi scrisoare voi'Lre,ste de noile lui lucr:dri. Spttne gumentatia peripateticd e din ce in ce mai lipsit6. de fapte,
cd din iulie 1610 l-a observat pe Saturn cu trei corpur"i; ctin ce in ce mai qubredb pentru minliie care incep a in-
vdta sd priveascd natura, iar qtiinla noui i,gi sprijind afir*
cd il urmdregte cn interes mereu crescut, fdri si poatf, maliile prin confirmdrile cele mai strSlucite gi mai bogate
a,le naturii lnseqi, prin observaliile care ,,intr-un rnod ini-
lSrnuri natura. acestui grup de trei stele 1. Adaug5 obser- nunat ccnverg la orlnduirea marelui sisiem a1 1ui Coper-
valiile sale asupla fazelor lui Venus, corp opac ca 9i Luna; nic, c$'r;re a cdrui universala recunoagtere pol:nesc vinturi
luminat de Soarcle in jurul cdruia se invirteqte, a$a cum fteamvoeradbeilientu-nezciicmeiagGi daelilgeroeu-t5liin".cit mai pufin avem a ne
se explicd prin fazele sale; vorbe;te incd de investigaliile
T.A ROMA,
PENTRU CONViNGEREA LU1\,{II

Necesitertea fizic6 a doctrinei copernicane, realiiatea mig-
cdrii Pdmintului apar luminoase, qi Galileo i9i propune
sd prepare terenul pentru un asalt hotdritor.
In martie 1611 e la Roma, primit qi sdrbdtorit de iezui-
R{ioi mpaenoc,aruen-di ecdpuatdar.eECstlaevfioe,licciutaptrrislei jaucllalemcatut rliai
1 SatLl;:n apirea in lirneia lr.ri Galileo.;in forn:4. i-l tr:ei stele ;rtrdtu- Coliegio
rate oOo. Misl.erul ineiului
a Iost liinliri'l de l'Iuyger:s aLria in 1$55' triumfd*

,,:;i.::::r;,:.1irrriii..,.'il.ilil:l 81

BO

toare a unui Nzlnci,o Sidereo del Collegto sise in tinerele. Galileo se preocllpa !1ctl]:na de p::ezen-
taru.l Ro"nan), ca Rc,marzo (Vesti- tarea sintetici a operei lui, de convingerea lumii, de
stelelor aI ColeEi.ului forma
omagiu acetruia pe care trebuia sd o dea operelor ce vor fi funda-
c;rre stlrnise atitea proteste, igi scuzd ,atitr-Ldinea de la in-
mentale pentru gtiinla moderni Si vor insemna inteme-
ceput, zicind cu inlelepciune : ,,8 dat omului s5 se in- ierea literaturii qtiiulifice italiene.
doiascS la lnceput de adev6rul marilor descoperiri ; pri- Prins in cpleeqctealreeplreopinriceaidcreuagzedtdriin, a Jogicii irezistibile,
a teoria copernicand,
mele gi cele mai zgomotoase semne trebuie s6 fie confir- faptelor
mate de alte1e, chiar dacd acestea vin incet. Ca sil confirrn
cele anuntate lumii de Galileo, iatS-rni aici pe 'avlntul cll care Galileo va pune in ,arend numele fatal
fac cuncscui gi mine, al este irezistibil.
doilea curier al stelelon, care vi vd atest In Gualdo, ii d[ sfa-
ceea c'e am vdzut cu claritate". dzeadparruaCrehnie!5p"is, czoapdualrnPiacdiovseei, Paolo qi de peste
Inc[ inainte de aceasti manifestare, iezu"i{ii de la Col- turi Aipi
scrie
despre ma;inaiiile Sfintului Oficiu, Galiieo nu-qi micqo*
legio Romano, intreba[i cle cardinaiul lcr, BelJ.armino, in- reazd activitatea de promovare a ideilor sa1e.
vdlat erudit qi inteligeni6 finir, dar li.ollrit suborciinator
al adevSrului gtiinlific criteriu-lui autoriti!ii., au rdspuns E foarte caracteristicd pentru acele vremuri scrisoarea
recIunuogsrcdinddinailedeQvduruirlinoablsuelurvi,atGiiloariilceeoreagrtiaai6.leclaur,di iGnaalil.illeorc,.
pe care cardinalul Bellarmino, cea rtai inaltd autoritate
teologicS ,a Bisericii romane, o trirnite carmelit'anului fra
PbpaeirangroenuloimcsadFenonvesto,ecr,ab;idriilneiinia,eitxacfeuasltrzoe:tpr,,up,iolSnsufiintenioeslnieiaenbmlrtdoa,r9yiiquln:i:aiuGvaieasnruliiilpmzereooaedazd5aolibccstfraouinclueemti,umacl-toagea-i
inaili1or prelali qi nobililor pianetele rneCicee ; Academia
dbi Lincei, fondati dc aCmiri;tolirl sdu, p::i:rcip,e1e Cesi, cilm eu am consi.derat intoLdeauna r:5 a vorbit Copernic".
se oncrase cu numele*i. Car'clinalul dol
l,4onte gi mai ales Premisele viitoa;:elor procese ale lui Galileo sint puse
puternicul Maffeo Barberini, viitorul pap5,
ii declicau
lungi conversalii prieteneqti, ii ar5-tau ,admiralia lor en*
tuziasiS. Trecerea iui Galileo prin Roma e un triumf. Car*
dinalui del lr{ontc scrie inarelu.i duce : ,,sD-aarcifiamridfici afot sot in aceastd scrisoare l5:rrurit.
gtiintifice ii aduc lui Galileo
in r,nechea republicd roirrand, crecl cd i lntre timp, noi preocupdri

stal'r-iie in CapitoJ, ca sd se onoreze excelenla valorii sale." noi duqminii intre peripa"teticieni'
Inir-o agapd ia marele d.uce Cosimo, se iniiiaz5 o dez-
Ind.iirbtul acestui. tliur-irf, in uinbra unei reali-t5li mai batere care a provocat un interesant ciiscui's al lui Galiieo,
gl'ec;rie, se urzeau insi alie lucruri. trnchizilia nu-gi s16-
Despre corituizle care gslutesc. In e1 anali.zeaz\, fencitr:enele
l:egte interesul, ea se informeazS dacii Gallleo a fost
€rmestecat in procesul Lui Cremoniiro. deLiiate de ader:,en!5 qi capilaribate cu o n'rare precizie
qtiinlificf,. Foarte numeroase experien{e l6int-rresc valoLrea
Yizita aceasta la Rona este prclogul unei drame, f6ri care clepind de figura corpuu:ilor *i fa-
ca sdrbitoritul Galilei si-gi d.ea seerna-. acestor fenomene
la anumite limite - plutirea 1or ia su-
trRlt.rir\ iNTi1hTtRE crj ildciII:4ITrA p-vroarAifzace-etaaszt.i6idc. ih-sicdueprisionrid.i
dI lui Galileo ocazia unei r5"fuie1i gene-
rale cu fizica aristoteiic5, cu paralogisrnele ei, cl.t meto-
clele ei care, atunci cind era volba de examinarea unui
Ctouaraecea;rsluti icHGlSabiiolerioe de lupt5, de propaganrlS, opera crea- texte
fenomen natural, constau mai ales in c5utarea de
lasi tot mai mult loc sistematiz5rii vechi, tn citate din autorilSli ;i in argumentiri artificiale'
expuncrii, d i."'r-rlp:ir:ii Sliin{ei noi ale cirei elemente le g5-

8? oc)

6*

t i: I

iiItrl Galileo reia, cu acest prilej, polemica cu Christoptl
Schei-ner, in care toatd Academia dei Lincei se d5 de par-
lil ciin avertismentele ce ie primea de la unii prieteni, noi

ril tea ceh:i mai ilus'uru membru al siu. aonstat5m c5 el atacd acolo unde primejdia este mai ri.tare;
Miliianlii
ri E din nou vorba despre petele solare, pe care Scheiner Pimintului icnatjoulircuisl mSuolauri ccluoinspiudneerauincdprdironcetjrdiniea miqc$rii
credin{a
le neagd ca atare. gi Biserica ; Galileo, intr-o scrisoare deschisd adresatd ma-
li Cristina, ardta ce splendid exemplu de armonie
Galiieo inainteazl orice pdrere cu o mdsur6 gi cr"r o grijd. rii ducese
,ii oferd rriata gi opera lui Copernic. Profit[ de acest prilej
care aratf, in el structura de gindire ,a omului de qtiinti
lir modern. O sentint[ enunlat5 de Ga]iieo atunci trebuie si
tl fie qi in atenlia contemporanilor norytri : ,,Numele gi atri- pentrr: a ardta adincile rdddcini istorice ale doctrinei co-"
butele lucrurilor trebu-ie sd se potriveasc* esenfei, iar ntl pernicane. Galileo reaminte;te cum Copernic nu era numai
I catolic, dar qi preoi gi canonic a;a de stimat, tncit, fiirrd

lJ'

aceasta numelor"'. vorba cle imbundtdlirea calendarului eclezias{.ic, in Cr:n-
Polemica aceasta ii dd pi prilejui unui foarte interesant ciliul Luteran, sub Leon al X-lea, a fost chemat de 1a
elogiu al limbii italiene vulgare :
i c5, scriind in rnarginile Germaniei, pentru reforma*i neisprdvit6 atunci
i Appeile : dar limba noastrd florentinS, rJin lipsa cunogtinlei exacte a mdsurii anului qi a lunii.
fac,,trgi"rnei udti5splilaiucei am fdcut aga pentru mai mraCcecoiqL.epntusiettme;er,niicnifrcdudecfaogmurifmuoaonsteicttsedisinagdisunpdcrtrarraoc-nuagintlrddeeaestmaveddaaeirinjuetmnipatgaaicsenerciaiocpsap5rtsduinrlgigpsistruiactiinpur!ndr5armiiiinrqgistnieciuanilrunadiclauoerst"rnaeutcesiiaaa_al
-mneuinlttiremboutiinl'eia,tidibnotrgedlciaarqeiupneurfleecsttiae ci nu vreau s5 las

acestei limkri, care
ajunge ca sf, expun5 Ei s[ explice conceptele tuturor fa-
ppclimuui niibtnseStulrlreldoilgeercumdiiiuviiin.nollniarialt;aa;cpIe;eeaansppltSrolauilcipmaeecbner5rat.ra.su.tia;cmEn9ouimuAltd-casanqcdirfieissmeulilpipilslaonirrtenad, ocecaeitrsaiintssrdet-i
aqa exactitate cunoglinla perioadelor n:igcdrilol cefegti, in-

cit lgi cigtigd titlul de cel rnai mare astronom ; potrivit

icrisori intr-o lirrrb6 aqa de proprie, cir Floren{a iryi in- dtsu;oatcsuterrinocedrirmf1iu,iigosc*aplrurilebogliiucpl5alardinzuaepttadcraer.ul.egnSddtmarrlinunlgtesiniasil-uca-augrfdi5idcnuoatclutiariuibniealedtiinen
tinrle hota:"eie, sau chiar marginile ziduriior sale pind in

Augr.rsta (Augsburil)". Capua gi a episcopului din l{d1n ;

,lilli In toati aceast6 a,ctivitate a lui Gaiileo, oricit 1-ar atrage tnlui pontif, lui Paul al III-lea, dedicE succesorului inal-
,i,ii lpoerbaeslpcetcriulvpacrluiiriiltnotoer ri,Slu.fbeidtteaosrmeteemnperoomfbizeleincnteaulnscoiisin,tedpmrvouabluleipmuluaternacieisn:iteraslclair9iea- ca;:tea sa asripra revolu-

{iilor ceregti, care, tipdritd chiar atunci, a fost prj-mit6 de
Sfinta Bisericd qi studiat$ in toatd lurn€a, fdril ca cineva
ll' Trntulul pc cale cle n:r-rlt ii pregdle;te. sd fi avut umbr5. de scrupul pentru aceastd cloctrin6.

:il ,,Dar acum, cind descoperim cit cle funciaii este doc-
experienle sigr-rle qi cle-
trina in reaiitatea naturii, prin
monstralii necesare, nu lipsesc pet:soane care, fird a fi
POLITICA, BISn]1ICA $I $TIINTA vdzut vreodatd aceast$ carte, cautd s6 rd-spliiteasc5 munca
autorului cu amenintarea de a o declara ereticd, si aceasta
Deperie de a crecie c5 Galileo nlr" era conqtient de situatia numai pentru a*gi satisface o minie particuLrrl, fdr5. mo-
prilnejclioasd rezuite tive, impotriva unui aliuia, car,e n-are aliceva comlrn cu
ce i se pregiitea, cum ar putea s[

84 85

Copernic decit c5-i aprobd doctrina, profesatl gi de Pi- Chemat la Roma, aceiaqi Caccini depune in justiti,o im-
tagora ryi de insuqi Platon (care, dupd Plutarh,
kriLrineie cd spunea la potrirra lui Galileo, in legdturi cu migcarea Pdmintului.
e absurd si crezi contrariul), iar Declard pe Galileo suspect in credinld, pentru legdturile
mai tirzir,r
gi de Aristarh din Samos, de Arhimede, cle Seleuc mate- ce intreline cu fra Paolo, gi vorbegte de numerogi adepti
n'laticul, de Nicetas filosoful ,,si de Seneca inleletrltu1." care gi-ar fi zicincl galiieigti,
Azi nu mai e indoialS cd renagterea filosofiei platonice
in Florenla achrsese la suprafa"!5 Ei ideea i:rii;cdrii Pbmin- Galiieo este inrstiinlat cd temr:tul Bellarmino consideri
tului, luati
de Coperi'rie din pdrnintul italian ;i imbrdcaii ca ereticH dcctrina migcSrii Pdmintului qi, simlind cE
de el in haina precisd a matem,aticii.
Aceastd apirare anticipatd va servi mai cu seamd prii:ra loviturd se va da cdrtii lui Copernic, merge Ia
istoriei.
Duqmanii lui niiusidlee,zsaterinlaeagzrde,.1Ce1rie, zinincdepsini dsecru- Roma si ,apere deschis pe inaintaqul s$u, dar obline efec-
Galileo
veasci Biserica, patima tul contrar. Dar daci el va fi scos pentru moment din
cea mai ilrare ce puteau face, condamnarea unei opere cauzd, doctrina copernicani va fi condamnatS, prin in!e-

nerr:rrritoare. legerea intne severul Bellarmino qi Fius al V-lea, ,,Papil
ce nll poa.te suferi iiteratura qi spiritele libere, nici .aceste
COi{D,tr1l,;t}{AItEA DCCT'lil Ii. il i noui5li gi rafinamente".

ASUF RA A,II$CARiI pAn4f i\i,i,Utiil In februarie 16i6, propozilia migcdrii Pdmintului qi a

In zadar Galileo igi inmulleqte sfor.fdrile, de;noi:sti.aiii1e, nemigcdrii Saa:relui e declaratil ereticd :
zadar a"sigur;r istoriei argumentarea ce,a mai solicid.,
in ,,Dictc.m prapositianern est stultam et absurtlcnn i.n phir
in zaclar se asigura pe sine Ei pe prieieni
olice miscar:e a lui contri.buia mai r:rult cd are dreptate, laso'phza et'Jormal,i{:er h,aeretzcem, quatentts contradici,t
condam- e. ftpr e s s e s ent e.r-t t Li s S c!.cr s, e S cr i,ptur a e" . 1
incii la
narea c5r'tii gi a doctrinei lui Copernic, condamnare care Ca"rdinalul BeLlarmino fu insdrcinat s6-1 cheme Ia el
trebuja sA fie gi un averl-israent pentru el. pe Gaiileo qi sd-l sfiituiascd sI piriseasci ideiie clespre
Zadlrnic e-=<*lamX ; ,,FAr'6 de folos sd condamna{i aceasts rni earea P6mintr"rlui, iar comisarul Sfintulu.i Oficit-t ii
singurir cirrte etcLlm, trebuie sd condamnali toati ,astrono-
mia, gi riici aceasta n-ar aiunge, trebuie sd opri{i pe oa- acluce la cun,.r;tin';d oidinui : ,,Ut supracl.ictum opinianem,
mcuri sir n'lai priveasc5 cerul". qucd scl sit ce"ntrunt nt"u'ncl.z et i'tnobilis et terra rmow.eotur,
Urmaqii lui Serronarola au avut acest curaj. In Santa
lWilria lYoveLla, clominicanul frar Tommaso Caccini arunce_i a'mnio relztluat, n€c ereftl, de caetero q.uouis tnotlo, tened,t,
prirl:a act'rzare pu,blicd, cu vorbele lui
quicL statis adsysicien'tis in cueium ?" 1L,uecaxc:it,i,nVdzrfi uGruiatilaree-i d,oceat, awt dc.fewd-at, uerba aut seriptis .' alios contrd
ligi,rasir lrupol.riva Etiinlei diabolice a matematicii. apsutn pracdd.eretur it't' S. Offzci,o. Cni praecepta idem

r lliili,rlli g:tiilctni, pentlu r:e sta{i privin.d spre cer ? Gali"!,eus aquzerit et parere prafi'Lisit(( 2, se eci:rr-rgti, se sFitne
ln docurnenlele S. Oficiu.
B{i
rregisnrrio,e,aZ,cntIiiniescusLndca\tef,uripuelppnrlorrtiliiilnvu:nuoerczngnsiitic[iiteciieigcissoieuu:nPssnatti-reclnamceuzgihaiminrc-itpte'irugt:aelliielnivso.)uaieppq.tir.dtipnne,raivsoebpic,rsartecueef$iurgdracrmtanle;ta,a,aic!lrtiiiiLits1eimarSeluofivniaSlaaoerpfesifinilireonrtalscistmaeiStnio,Sqcdncpliieorrcifminp'nl;aatinqurtlrcrirdaacii"ueatl'
Slinlul Cficiu. La aceasta insu;i Galilei adelit qi figiicl'.rie;te sir se

conformg."

87

Copernic decit c5-i aprobi doctrina, profesat5 gi de pi- Chemat Ia Roma, ,aceiaqi Caccini depune in justi,ti,o im-
tilgora gi de insugi Platon (care, dupi Plutarh, spunea la
bdtrine{e potriva lui Gaiileo, in legdturd" cu miqcarea Pimintului.
ci e absurd s[ crezi contrariul), iar mai tirziu Declard pe Galileo suspect in credinfd, pentru legdturile
ce intre,(,ine eu fra Paolo, qi vorbeqte de numerogi adepli
gi de Aristarh din Samos, de Arhimede, de Seleuc mate- care ;i-ar fi zicind galiieigti.
maticul, de Nicetas filosoful gi de Seneca ?nleleptul.'o Galileo este inqtiintat cd temutul Bellarrnino consideri
Azi nu mai e indoialS cd renaqterea filosofiei platonice
in Florenla ,adusese la suprafa{5 ;i ideea mi;;cd.rii P5min- ca ereticb doctrina miqcdrii Pbmintului gi, simlind ci
tului, luati priina loviturd se va da cdrlii lui Copernic, merge Ia
de Copernic din pdrnintul italian qi lmbrdcatf, pe inaintaEul sdu, dar obline efec-
de el in haina precisd a matem,aticii. Rorna s5. ,apere cieschis e1
Aceast5 apdrare anticipati va servi mai cu seamd va fi scos pentru mornent din
tul contrar. Dan dac5
cauz5, doctrina copernicand va fi condamnatS, prin inte-
istoriei. legerea intre severul Bellarmino qi Fius al V-lea, ,,Pap5.
Duqmanii lui niiusidlee,zstaermlaeagzrei,pCerlie, zinincdepsidndsecru- ce nu poate suferi iiter,atura gi spiritele libere, nici ,aceste
Galileo no-ui5!i gi rafinamente".
veasc5 Biserica, patima
cea rnai mare ce puteau face, condamnarea unei opere In februarie 16i6, propozilia miqcdrii Pdmintului gi a
nei:rriritoare.
nemiqcdrii Soarelui e declaratd ereticd :

,,Dictatrt propositzanetn est stultam et absurdctm in phi-

tcsoqthza et farmuliter h{rereticam, guatenu,s cantrarlici,t
erpresse sententi:ts Sucrue Scri,pturae" .L
COi\TI}A-1\{I\|AIIEA D C CTRI Td iIT Ca-rdinalul Bellarmino fu insdrcinat s5-1 cheme la el
pe Gaiileo qi s5-1 sfdtuiascd sd pdrdseascd ideile despre
ASUFRA lVir$CARII PAA{I}ITUI"UI

In zac{ar Galiler: igi inmulleEte sfcrldrile, dernonstr,afiile, miqcarea F6minti"ilui, iar comisarul Sfintului Oficit-t ii
zadar ,asigura istoriei argumentarea cea mai soiicld,
in aduce 1a cun-rgtinid ordinul : ,,Ut suytratl,ictam opinianem,
in zadar se asj.gura pe sine gi pe prieteni c5 are clreptate, c1uod, sc'\, sit eentrum ntund,i et i,mobilis et tewa mau,eutur,
orice ilii.scare a lui contribuia mai rlult incd la condam-
narea cdrlii gi a doctrinei lui Copernic, condamnare care arnnia relzqwat, rLec eronx'L de coetera r4ucuis modo, teneat,
l.rebui,a s5 fie gi un avertisment pentru el.
Zadarnic e:<clamd : ,,tr'drd de folos sd condamnali aceastil doceat, uut defenrlat, uerbo aut scriptis .' aiias cantra
i1tsu'm procr)deretur tn S. Of"ficto. Cn'i. praecepto i,dem
Galileus aquzerit et parere prornisit" 2, se ,ari:tr-tgd, se spltne
singu.ri carte acum, tret:uie sd condamnali toati astrono-
mia, gi nici aceasta n-ar ajunge, tr.ebu.ie s5 oprili pe oa- in dacuinentele S. Oficiu.

meni s6. mai'pi:iveascfl cerul".
l_WLaTri:a:mlYao;ivi el)u.lai, S.daovmoninaircoalnaual ufraavTuotmamceasstocCuara.cj.iinIinaSruannctda eteigsnrri,,ea,,ZIcntinieicsusndtcattef,uripueippnrlortrirliiinuvrrno-enrzgencsitciiilietcireigcissoieur:n:Psnsattd-recnamceuzghliaimrnciepeticutqeatleritivosnixeapup5itrnlidpnei,raevs:onblprcastrcgeefuudigdrramtmadetia,rdacltr!idfidnsieiamSel uofivinaSlaacerfpesifniiliorenrtiesaisematidtnioS,qcd{pnciieorrcifmnipolnaa:ti:qutrrvcnrdaiciau"eatl'
prinra acuz.are publicS, cu vorbele lui
1L,uecaxc:it,i,nVdiri,fuGroialitareei-, Sfintul Cficiu. La aceasta insugi Galilei acleri Fi fagiiduie,qte sir se
qui,d statas ads1ticientis in caelum ?',
ligioasd impolriva gtiinlei diabolice a matematicii. conforme.t'
s?
1 llir:'ba.{i grlileeni, penlru ce ste:li privind spre cer ?
8fi

Aceast$ heotEprreirleudair-rr1dsduensatpilrnlirliuimaedicnacioaofaecness5teaidausd&e ,'r ;,F ilosofia e scris[ in aceastd imensd carte care ne stii
nacoo-ian4tciutnenuoudaa.dgceteiscmcharaisaiictiicnnrr.a.eiilnnetteeiannouccahirnieiovere'.lsdicaarri-sini.i.un. lfse5clreipileodaeltiemcbacrra<r,-:
";tiintei qi
v* .raulbinriLa.

scCriianrndpainnelf"al:v1,odarineareafuitegiiuvl iclrt-irmi nea,,p,otlritiamni,tel,vliucitimGai leilreooic5o e b zadarnici invirtire intr-nn labirirrt intr;.necos(t.
apoiogie, scriindu-i cb dore;te ziua cind vor fi impreun6 ,,Cu mult gust aln citit despre naEterea, cregterea. locu-
inlele gi funeraliile cometei ;i am apreciart icleea ci. s-a
,,1a apdrarea virtulii italiene strivitd de invid,ie,, aprins ca s[ fa,cs5i nlir--rrmnined-apesnutprubrainttininiciricacE;ilucminainSiloeais'c-alur-ir

Galileo se iluzioneazS inc5, in Roma, datoriti primirii cu McrcLlr ;
binevoi'coare ,a Papei, puternicului sprijin al familiei
Bar* ;rprins cloulzeci de zile dr-rpii cin6, nici sd $i.irn cI acolo
berini, prin care poate spera s5-qi isi$ure in viitor uncle-i soareie h,iminirrile sint inutile, nici.,."
o li-
bertate acllm cu o::izonturi foar'rc slrimtate.
I.,a sfirgitul pasajului intitulat Nuuela cet'cetd.tarrLlni
singuratic are aceste intelepte reflectii a1e modestiei sale :
,,Ag putea cu multe exemple (afari d,e acelea a1e nesfir-
gitelor feluri in care natura prcduce sunete) si ar$t bogi-
GAI]ILEO CONTINUA POLEMICA. IL SAGGIATORN. tia naturii in producerea fenomenelor s:rle, in felul in
fi
PI-,ATON SAU ARISTOTEL ? care nu pot inchipuite de noi daci nu ni }e ara.t5 sirn-
{uri1e gi erperienla. care ;i ele n*ajung uner,rri ca si
lppPilraeeotinv,-doterccu.aadtrauee-rresdnriueipi-eraleepscaaizplretuirlirtauepusoaemziatofritbieilcesiee,ccrovupmaupbeprftieielceresiirno,Brnlaaauuial.n,gn-ref{-iariisntv(dI1iIi'6S{1cian8igisu,gcGii.u{ailtni--i inlocuiasci incapacitatea noastrd; de aceea" dacd eu nlr
voi $ti sir determin cu precizie pi:r:ducerea comel,ci, si
nu-rnj. fie iirgi,iitd iertarea".
Din ioc in loc. considerh{ii ;iiin{ifice generale: ,.Noi
fore), operi polemic6, de o deosebitd valoare-literard.-tit-
Iul, care poartd nrirrrele unei balanle fine, pentru metale nu aclmi'iem iclcea, primil,S pina acuma. a r:rbitelol solicle,
cpdreifdioeaislee,lueiraCsatlrilgeeostdivesEpirae avut un n:.are ecou, cu dar socotirn cai in nesfirgitele inlindcr.i ale lJniversului se
toate af15 o foartc {ind subs*inJ"i etelee, pi'in care pluiesc crr
comete, care constituiau doar pi'opriile Jcl inigciri corpurile sclide aie lumii(. Aceasl,d
ocazia penh,u a-gi dcsc5rca sufletul, nu erau deloc juste.
Iat5 cuin incepe Galileo aceasti operd, adresati mon* substanti ..fiind foarte fin5. capal:rilii de viteze foarte
seniorului Virginio Cesarini, membru ai Academiei dei
mari, pdtlunde preti-rtindeni firii piedic5., iircirlzeqte, d5
viald ;i fecundeazd".
Lincei, colcg aIlui G;rlileo : rirnnileotiaDir la.uc,sreii,vaiain:vzveieufaaonuroemasiiipiarrscruderra,rm"scltieaarzcefeoiz,nlaicccsruddei'taiprnir,deU,psnearinvinetiiurrnsgieuuDnlrutevuisillicancatoretnien,:.stparelmegltuaiii--ii

,.ELr n-am putut intelege nicioclatd, iiustre domn. dir:r
public din
ce vine faptr-ll c5" tot ce aln crezut bine si
stuoiile mele, peniru a servi pe ceilal{i, a intilnit in
n:rulfi reaua-r'oin![ de a-mi tiigSdui, a md jefui qi a*mi
f-ul'a acele 5:udine merite, care dacd. nu pentru opera mea, Nervtc'n.
dar rnicar penlru intenlia mea credeam cI le am,,.
Ir: focnl polemicii di.n acest II Saggi*r:re, G:r1i1eo il
Vorbinrl a.poi despre ulurin{a cll care sci'iu unii despre
gtiinfa naturii, inr';r!A : atacS clirect pe Aristotel pentru inlelegerea eronatii a

relafiei dintre m$caie ;i ciidr,rr5. ,.$i poate, sprlne el. nu

e aceastlr singr-rra propitzilie ad"ei'iiral5 in sine. dar luartd

(ol @It 89

ianceinalset6lesprfoailrsozdieliefiido,sacoXfiiepseurippraimteatitc,i.e"aCrhimiarin,,epovaatela" bdiliin. qi in ciinpul dogmelor r,eligiei, ia orice pozitii pe care
Dar nu numai pentru rycoala lui Aristotel, sau pentru el punctul de vedere platonician 1-ar justifica cu formu.la
ex sugtgtcsitr,onem. Ea a hotdrit lncetarea acestei super-
insuqi. fetalii platoniciene. $i cu aceasta si se considere doctrlna
lui. Copernic drept ce este, ce afirm{ ea contrar
In critica pozifici ac1'reisai:'jlor s5"i in aceasf6,problemd ceea

grea a fizicii, Galilei pune n:u,it;i vervd qi se apropie des- Scripturii gi dreptei filosofii.
De aceea aceastS doctrini a fost condamnatS. Binein-
tui de poziliile ce vor: fi peste m';lte clecenii ale qtiinlei,
dar aici nu voiam sd notez ace,asta, ci oarocare dezorien- ciflneSetlDoecl ausreretcgpameircrpeeeaezeaienanttIlraatruazAtpicurr5doi,se,Bctloaliapst'errecnirlnoia,cctnadi-tparnoiriullenauquvl foaialliaoasdsueAsopdzrfriuaarseldtugonaitut,rieninnclilcelice,,elldaoalergvsaaenicgrcaieututalruambr*iialia,-'l

tare ce trar:spare d.in aceestd confruntare directd cu filo- liierei textelor lui, al gtiinlei cu doui mii de ani ln urml
sofia qi mai c'..i ser-n5 cu qtiinla oficiali traditionaid ce qi lncd d-eformatf, de interesele puternic ameninlate ale
se leclarnd in mocl caiep;r:ric <ie la Alisiotel. Politica cul-
cliscipolilor.
tural[ a Bisci:icii, cai'e i9i conl!.n';a rolul d,e pedagog al
Europei, nu ln{eieqra cd se ajr.insiese in gtiinti la o matu- In acest moment Galileo atrege qi el. Bineinfeles drumul
ritate ce neresita o con:pleld irhei'iat'e in cercetarea Uni- adevbrulr-ri revelat de qtiin!6, care nu era nici allui Aristct-
tel, nici al Bisericii, nici al lui Platon, cum credea poate
vei'snlui. el insugi, ci mai degrabd al maestrului inceputurilor cer-
ce'Ldrilor sale, Arhimede, care era totugi mai aproape de
Impulslrrile c51;re o via{J. noil5, cdtre o gindire r-nai
liber[ lrenisei:E in liaiia in siretial odatd cu impor"tr:r'i1e
de fiiasofie platonic[, care c]tlera i:e planurile abstracte

ale artei, ale istoriei, arle rnatem:r-licji. Deci pe planuri nu
imediat supS"rdtoare airtorit;iiiior constiluite, Biser:icii in
special, foarie sensibil5 la luli i-n'i concrete.

Pe acest f'"tnda-inent de cultur'5" platorirician5, care f;icuse Aristotel decit de Platon.

ucenici ieipcr:lan!i in rind.urrile ierarhilcr Bisericii, fr-rsese Fe aceste planuri se va rlesfilgura dra;la. Condamnai'e-
posibil evenir:r.enti;l Copernic. Sirirctura matemalicS a
sisl,emuh-ri siu si mo.lul cLin a fcst acceptat de Bisericd care va urma, a o:nului care a arStat a,l"evArai;a fa!6 u

sint de nai"url pliiiorrician5.. aceslei doctrine, va fi o alta. Biserica igi va reci{:htir
agezarea unitar5, dar va trel:ui sS renr:nle, pinfl 1a urrr":A,
in aparen!5 cler:i, un 6;inclitor al epocii avea in fa!,S
tra controlu.l Etiinlei, care o costa pi:ea gri.ive e;:oli.
de o parte pe Arisloiel, aliitr"lri cu opreligtile tiranice aie
Bisericii, iar rje ailSr parie pe Flai.ol, cu toate curentele de DIN I\TOU LA RCfuIA,
ginCire Uber5. care cli.cluserJi Renagterea qi deschisese;:d
orlzonti;i:'i noi viefii eLlropene. $i, desigur, n:r lipseau prin- CU ZADARNICE SPERANTN

tre pr.ietenii lui Galileo, chiar printre cei care puitau Pe scattnui papal este acum un inr:mbru aI familiei
Medici, bun prieten qi admirator al lui Gzrlileo, Urlran
rnanlie cie carriinal, clevoiali. ai gindirii platoniciene.
al VIII-lea. In acest Papd igi puseser5 mari speranle toli
r{ici sti unutr dintre aspecteie clr;rrnei care nlt este nLr- prietenii literelor ; era el insuqi poet ; spirit deschis r,.re-
muriJ"or,-legat strins cu intreaga Academie dei Lincei, in-
niai a lui Galileo.
tre membrii clreia avea pe fratele sdu. cardinal cie curind,
Eiserica gi-a dat seerira Ce irrimejrlia doctrinal6 gi chiar
l*sind s5 persiste aceastd dua- 91
practicni" in care se g5,reir"
litate de pozilii care puteau s;i-i conduc5 membrii, chiar

on

legat intim cle iirtemeietorul Acaciemiei. principele Fede- sI o elibereze gi pe ea dc sarcini p€ care nu le putea
erciocl roindsaCuteqasiil,aailuclbueisitotGuriaaal.ilieGroyi.ntiidSniptneedlrouarn-sn{eealetiuarr€iin,oapirsorciretiutnrn:nis.tuacfrtleeedatiun}uciniones*i
cildiorii Ia R,rma ,,pentru a slruta piciorul Sanctitdlil ctuce .
Sa1e, ar vrea si faci aceasta;i cu opoltunita'ie, pentru cS
fr5mintS in minte lucruri de onaurecsaereiniimimppori5tanin!5 pentru z{r:a'Niir'riur'i-,iLcirn'i6<tm'iliisniendatcczcilcrercsciicls-tseii-neqlleaileimccaprldiunmetiaildasecto[ ploirlopoetp'rcraiiuitplrrsiIn5tau-[r.tepaat'lo5i--r
republica iiterar5, care daci
aceastd clin r-cl:1it1;i' lirr'i alc ELlt'trlrci.

minunatd cotrjunctut'5, nu m;ti avem cle sperat a.1t5 ocaz!e".' SI:iT[]\TLTI, LUMII

Galiteo igi f5cea iluzii. Condamnarea cperei iui Coper- SinlpAattcieircmrri*-*rlniiiai;ici,siiigzplin'ieh.ciionL"apnloirtd'tnoviBt'ita-isiotmarrreitirlri|elslzii,aelltctaeire9ics;sneafiglceduciuriulen;liirsrav,Ddrivcirnadmidioiniap.iectircit;oanm.5paroluSil9gafniiiionjctinsjli,iuroei5rn,ut-rcscll1ateimti-buTnutid,eleiinidlneorcoeatpqge|amspcidttitpriaieoreeartrr.ttereeatddQzlt,pdualerqPecarctenieepduls6,ireont,ae,-Sctciiplonenpudauratrmoepcrtitrmpelabc'oiSiutrgreetregiibt,ianrjda.iedsi.ridz?1aieaiiueseuailt'jin9.e,u1b-icAnitapbobotivrarteielrtilioletei6rJ-fra----:ii,t
nic a fost o victorie de moment a Bisericii r-omane ; asuprcl ssnaeinle{vaafriiecfaaec,ceso<sn-,$utLilnbMautaii,criidra.uiCqmmepleilnasictaea'badilsadcr,umcnisaniidaasleeasuvstaoimrfiiltlifntlrfdiai.apcmareirne*

ei nu va putea re\,'eni, cum constatam qi mai s'uts, decit sufletul rece ai aceiuia ce-i era acum pav5z5 9i prieten,
atunci cind va renuufa la controh"rl gtiinfei' Prahlema per-
sonald a lui Galileo era pe un alt p1an. Pe accla al faplelor, Urban aI VIIi*lea.
al acliunilor personale, aga cllm s-a rrizut dealtfel din des-
tr un rdgaz. Daqi nelinigtit de indoielile situaliei, mai
f5;urarea drermei ce lrrn:eazd
erles cle cind pe tronul Toscanei era Ferdinand a1 Il-lea,
coerir,cIniulliailnepcluiinlriaeajlelLial6oz2dr4,.epirielailneRartliot,dmPaian,pbasiniaielvdip.nrgviimictrdi:tiad9e{iiisondserorlL:fiuitccm5rd,iLradtaie{rr
neputincios si*i dea proteclia hot6rit5, Gaiileo intrebu-
Cal|leo nu ilrainieazi in rcalizarea si:opllrilor saie z:idar-
nleaz6 cu fclos acest timp, a$a cum se vede din scrisorile
nice de a obline anularea condanlnlrii propoziliei cr;per- cdtre principele Cesi. citre Cesare Marsili, citre alti pri-
eter:i, scrisoii itt cate vorbelte de dezvoitdrile operei care-l
nicane.
exalteazS, cure-l reintinereqte.
I)oar c[, intr-o cr:nversafie dintre cardin;r]'.tl Zr:l1er qi
Fa1:5, err:esta, evil.iud un r5spuns caiegoric, spline c;i doc- c,,o,rS5adpeelmulo*ra.citetoircumutepin$du;eniaptcei'ue",tupdteianrrfdepecrnleioif,enrdaSer,emfaiiinc5dricfsbacibtorrpiincua,i rpse5ra-i1ntpeclueanrse-i

trina copernican[ nu fu"sese cr:ndai:rnai5 ca el'etic5, ci 9B
numai ca inchrdzneali, nevoind a v'cleva ilesigur acle"'6-

ri:',"u] mr:tiv a1 canclainndrii.

in aceeagi scrisoare in care Galiieo poi".':rtr'itc ilccst
fai:t, se piingc taiuqi de ziiele pierCr-ite grentru el, care e
hirl,rin,.1i pleferii sir se in"tcarci Ia lini,;tea casei }ui, ca
s5-qi isi rbveascit iucr;ilile ce are de sfir:;it.
Va fi
acli'Lrgat,, cpior aBteis,epreicnatrluuaesleinosua;tii,tu,,d{:irnicee s-ar ini
tirrrpla".
Sim!ca hr:t;irit5;
derirrind dinlr-o logicd proprie pi'ea ferind pentru a fi
cldrimati de p::ielenii.

I)ar el avea congtiinta cH*rsi fdcuse doar datoi'ia adu-
cind hrmii cit adevdr i-a fc"rst eu puiin!5, ldin-urind 6i

rosturile autoritS{ii fafS de qtiin}5, incei:cinil, zadernicl

0t

la dispozilia arnicilor de la Academia dei Lincei, pentru tirrdrgrrn""u lui sub forma pe care i-o

a*l utiliza ei rnai cu foios. Abia se ascunde pentru Introducere :
impusese padre Riccardi
In sfirqit, in decembrie 1629, anunld principelui Cesi prornulgat anii treculi, ln Roma, un edict min-
sfirEitul Di,alogwlui, despre cel"e daud, nzai mari si'steme ale ,,S-a
l,umi.i (Dial.ogo dei, massitni sistemi) qi, intrebindu-l a,su- care, pentru a inl6tura scandalurile periculoase
tuitor,
pra oportunitd.lii c6l6toriei lui la Roma pentru corecturile acestor vremi, impunea o ticere oportund opiniei pitago-
rice a miEcirii. Pdmintullti.
lucreit pe caie urma s-o tipdreascd Academia, adaugd :
creqte dorinla de a-mi revedea prietenii aga de iu- N-au lipsit acei care si afirme cu indrdzneali cd acel
,,Imi lnainte de a-mi decret a iegit nu dintr-o cercetare serioasd, ci dintr-o
bi1i, pierde vederea care, din pricina
pornii:e prea pulin informati" a unor sf5tuitori complet
ivnirPcstireieti,etemmneuiratge.Pgciadcpthreeiiai{rnintluiennageuriingcc"it.6dienulnoici nepricepuli in astronomie,
lucrurile, il ficea
din aceia Aceastd introducer'e se isprdveqte cu o fraz5 de minCrie
care nu ca a unui Carnpanelia sau Bruno, colorati
doboare; prietenia nalionalistA, c5znit
ainqsteipatamuddgietocaitreo,catlzifadcseda-l aceadta era amar5 : ,,De. aceea m*am a ar6.ta
sd nu considere in de ironia-i
toati stric- popoarelor strdine c5. despre lucrurile acestea se gtie in
telea oprf,rea d"e a vorbi despre doctrina lui Copernic, gi
il ajuti la obtinerea ?nvoirii de irnprirnare a Dialagurilar, Ilalia qi in special in Roma tot atit cit a putut irlagina
inchipuirea celor de peste Alpi".
cu ocazia cdldto::iei lui la Roma gi lnlelegerea complet5 DialaguT era o form$ foarte comodi inteirliilor lui
cu padre Riccardi, maesiru al Vaticanului'
Dar moartea tui Cesi EtiipdbersifraecaerDeaiaAlocgaduerimloireiladeRi oLmina.- Gad1eaeliglleutiomindilide,,gaciaprrnteinaeicla5falcel!es6gctienelpefaed!boe,uxdmpeesrpri'eeirunit,e!6ce:gleai lodboosmueiurvsluiasirteenm,o9uei

cei, in 1630^ impiedicd
Greut5{i gi amirdciuni nepreriSzute, supirdtoare pentru
bfitrinu] care simlea cA intirzierea r5spunsului formal de aam1eGspn'e*atecrliaicplezeaAosteeiptlmiocrriaiasngnainulteeelu,axiz.ti,nSe-lcr$aDe.iriaenGlort"rgiSarzn..irieef"rrsqzaetl.eendcniientntsmcVloieteeiSnpr;ear:g:iiirnaleudcti.5ionAr,etriii,nrseatotrpigtireuogl-'-i
aprobare a, tip5.ririi nu e un se,mn bun.
priul lui palat de pe Canal Grande, Filippo Salviati_ 9i
iger:aeRd'e,1up1cr6d-!lib,pioiecteaG;:rianreldinl.eeostjailnatSipP-i:av'edeaodsveca6,aupcnraodr.ateepaaerlcafui Vfpoels6ntceielairaeaEda5icpesos5ste-tl c,,obmuneunl tapreiir(i'pa,atleeticlu",i cHruia peni:rri amintirea,,siinpaticelor

de primc.jciie. Simplicio, din veacul al Vl-lea, i-a
Timpurile piireilu totugi din nou favorabile : condamna-
rea ideii copernicane piirea uitat[, m:J!i necunoscdtori ai dat numele acestuia.
d'iPngeeSgnagoreadeuol,li*sasimmoin(tmilninitteleagsactudlieti)G, dailsiletionsindiVleetanneltiain;
tti.ra)eiinneIadloiGvrereirnsnceoel:pplee[,irlu]Gi asasi"ilscseehnldimnitoiiii;rvtrrci:ii6rmiicntedc'tlroeemaGdnte-azrlriiilltenlnoecguluiraCijaoGtpoaea{rirlneei,co.;' ,stiinlA, in pictur5" in ntEcanich, om cu adincb inlelepciune
care inseamnii penlrll el ,.eliberarea min{ii ce pluteqte prea de ti.nri:uriu, in 1620. Se declarase
practic5, dispdrut
in public adept al icleilor lui Giiliieo pentru cb nu era
desr:Etr-rEat5 prin spatiile iinense". ,a,nleicilupierGipaaltieletioc, nici nebun" si iirviol'eazi momentele triste
insugi
Pri,eteni gi dr-rqmani a;teapti Dialaguri,le, care apar in prin corespr:ndenta lui bogatS. El
sfirgit in februarie 1fi32 ; sint dedicate marelui duce al
Toscanei ;i sint cerute cu insisten{i in Iterlia Ei in strii- discuta cu peripateticii, propunindu--le chestiuni in glumi :
de ce mai pulin5 ap[ e mai rece decit mai mult6, de
nitate.
pild5.

94

std,uperFieiLiclsiiunptrlcpain:fo.iis,ieSaeiac:e.rulsvSeiGa,i teami,ll.ilofueooiranl,lrtutecealilgribeeoneig-lidiaintt,ditnrenodoodsrub,esiblieniifsaleo,'Sr$qepaiansrntinoiinanA,,a;cliniapad;l;eeilrg;i-$iaii; Sintem intr-un moment eroic. O lume intelectual-clo-
roticfl, un secol cu prea multe rafinamente. Galileo sileqte
alungase o ceartE. c'"r Medicii. lusmlibeicsiudnsilee,viini ddeecea,eerI, este medic cit gi fiiosof,
aceastd o l:icir-riqte gi suferd de
lgpdfziibl.rtiao1nieeiDnnssitrdi_otiu5aefpi,pliDnouceiuignnaamatrclGte,til5aonmanjglcutzloeisuidlit.snttreedeif,iocerdiicrSmlqaleecai.prrsl,sdiivEmorfriiiaa.niplncreiteetailgarddeeeoes,nes;flo;pieei;ui"r'ieddrciica,rrnu.ebsTrvcglt;earie"itdrootpuirSildala'eatt#atrsi;uc-ciAtlAh;iz-vid"sil"l;,'fei;ac;i#r'aii;iin_r;cieur";ci,l;";r"a;e;nr,-;pci.;"tlertiselle:i;
. 1ptsfnindr;eriu6c-riSamqd!heiiiii^i.isnndtcseD-cl,reojoe.camdlerepuredztgreaeisclveareoicreunnaeAacsnssdirpctmiiur,smdeuntts,nceoaievlittgiiremiergluielnrulassuast1i'aotmcldoiuceut.riunid;rdfiaieqeil,aef"rsiilleanerea"siacpArattmii"iuecpn'peieltri"etenn"*eic.itni;iu.iii;ca"tclf;gihaz;i"s;iiveiems';hcoce"nehor;"idlli;lriua;i;;piite;r;;o"r;iv;uird;o;la;-i;;*t";;aeLul;osi-ti;-te*u;oihm"i"xasiig]:d: ii atacil
reacliunea pe care adesea liberatorii mari o suftrE, deopo-
amasttaad|r1pJsaro,rpe.rloepilroTepanurrtnirioa.dvqnrenrisietiair*diaecntlicasmvpuuo,asbiliuieloucanoiletoc.glipougltmrnnsudreicdiclaiuiiltbmr:oa6rlasrceirsena1lrraipafepelxaiolaararaiervac,.qimmcrsul4cleiiadctitrt.alruu$aGdE.eaeluicellAtnznaacauraogis)tnid'1firnpd:elie:ileeci-u.idelnli_m,cet:ainajldioeenueaorLcp.plipuiiugirooinlaaut,oci,deelgt1;acbbrsdrcemiieai.onaiiorc,ll,spepe.iitbnmalo,ieerucirnsrs'esrpmiitpttsvtnintuzrordiitetiuafeneanraeaopnilccntnlanerlergrietaeelatnsmgei,aanii,tUiit,;uuatadteeeadliss,nire-ltjeueea;iiseeuidp;fpendacai'i'cle"lig;ttaaecoeod"ii;iumlcrltrvsmlar;iueele"edf;p;tietipriila"cpifo.elpnuiati"ii,mrt;na"i;ortli1tr,t";a-caeaa;'"rA&{pr;;mnietie;;f";e,"-i;";rlp_"eutod;*-;;pa;uc;ni;;;;J;"";;l";;;;;atae;i;lre"f;;l_r;l;sii;olelG;on.ioce;e;arrr.liljl triv6 de la sclavii eliberati, mirati qi stinjenili par.c6 de
Iibertatea 1or, ca gi de 1a slipinii care pdstreaz6 inci toate
96 aparen{ele puterii.

Eiiberarea este in natura largd gi cernrile iirtinse.
Sd privim noi ingine realitatea, s-o examinim, sp:rne
fSiarclviniaetvi a; Amraisretotsealvpaonat tiensldoggircedg,eadsa-cr5,i:upelinntrmu ec;dt.e,r,pdoeatea
minui logica, dupd cum sint unii csaArepi;cttieuzetoaotegdplreeacte5p"-.
gi n-ar putea
tel:e lui Leonardo
,,Nu vi fie fri.c[ de eliberarea cugetSrii de stdpini gi
nici de dezordinea temut6, nici pentru cerul imens, nici
1:entru pdmintul pe care noi c[ut5m a*l innr:bila punin-
dr-r-l in cernl acesta nesfirgit."
Bruno vorbise mai inainte gi cu mai rnultd asprime
de grija aceasta a filosofiei oficiale, ficindr-r-l pe Burchio
si spun[ :
.,Cu filosofia aceasta a voastri vrcfi si aducefi in dezor-
cline lumea", sau : ,,Vre!i s[ zclruncinali artita munc6,
s+;udii, atitea sr.idori pentru cercetirile cerurilor atitea

qi ale
lumiior, in care qi-au alambicat creierril atitia rnari. com,en-
Ir,ito::i, p,arilfrarsti, glosato::i, compenCia.tori,, somiqti, scolia:
tori, trans)"atori, chestionari, teoremigti ; la care au pus
bazele gi zidit fundamentul doctrinei atlinri, subi;iIi, nrari,
neinvinryi, irefragabili, angeiici, serafici, heiuvi,ci qi
tpliev$ipni eiSr?aip"garetedtoiciiei neio:m,p,i$tiimlearyctein, edsa5r
cu prea vizil:ili ironi.e,

arlergirln ca si incheie
disculiile, claci Aristotel e scos din scaun ? Ce a1t autor
trebuie sir urmdrim in qcoli, in academii. in stuclii ? Ce
filosof a mai scris toa"te p$rtile filoscfiei naturaie gi aga
cle ordonat, f$r[ a l$sa la o parte niei chinr o observatie
perrticular[; oare trebuie si se devasteze edificiul s"rb
care se adipostesc atilia c615.tori, trebuic sir se clislr'ugf,

Z -. lnvai{ali ai lumii