Onicescu, Octav - Invatati ai lumii

I satzuilc'uiirol,qip, ruitnadneefu[lr,[insEcsaereexcpuuieinldaesintujularriieletra6eieruslcuia, tnilri-al- In acest cadru de idei gener,ale, pline de rerniniscen'l;e
file, ciqtiga toate cunoqtinlele natu-
acea fortSrealri care ap5ri aga de platoniciene qi bruniene, Ga-"lileo cau-15, d5rimind eonstruc-
rrniia?i inStoi rsceinddiscittreuvga[ vfiiaelaiiridstectpeleicdPaamllunmt, ici,ustdo-ai treedimeapevriafetaclifuizniicle5,eai.sePmeennterua
bine cle orioe asalt inamic ?" aceasta tre'buie si sco,atd Pdmintul din centrul Univer-
squi lcuai r-e, despre caie nu gtirn nici nnde este, nici ce esle
Ironie amaril a l:pt6torr"llui a.di:ipr:stit in viald nuarai
dacS ar fi, n-ar fi decit un punct lnchipnit, un
de proprir.rl s[u geniu gi de na1,it::a iargi a ohservatoru].ui
care a suferit, priirind ce:'1t1, asprimea noplilor cie iarn5, nimic fdrd nici un rcst -_ gi sd-l arunce, asen"renea ce.lor-
pri.mit asalturile cele mai perlicie ,si care, Ialte planete, in cblataria lui npeesfoirbEsiel[::vina{ijiule;:ulul iSoGaarelillueio.
cal€ a fost impuse de cu aceast6 se sprijind
carte, iese din limitele ce i-tiu c5tre cir- Argumentarea

muitorii lumii. aslipra Lunii, a petelor solare, pe fenomene nci ceregti
Minglierea lui Saiviati e plitt5 cle nrelancolie : ,,8 zadar- pi mai ales pe simfui ieg6turiior zilnice cu natiira liberd.
nic gindul cui ar crecle s5 inirociilcd o nouf, cugetare in IatA acurn, in inima iisculiilor, in ziua a doLla, augu-
Iume, coinbdtind pe cutare ss)"u clitare eutcr : trehuie ma-i mentele fizice ale experlenle.i pineinteqti, Ele se ur-
lntii s5 inveli a reface miniile o;lrner:ilor gi a*i face apti
de a deosebi adevdrul de fals". rneazf ca o avalanqd ciin imag.ina{ia arzitoare a fizicia-
nului, ce vrea sA arate cir experienletre de pe Fin:int nr.l
$i totugi Galiieo insuryi lupta r:rai al.es pentru acea.sta : ne pot informa asupra rnigcdrii acestluia : relativital,ea
s6 stabileascii in lume un criteriu *1 adevdrul'-ii qiiinfific,
ol;fu,,Mamm,c,iieNersatdueodiiinnpeitaxrpecri.eeaasnpgtcdtaSricuiiinEntcaidclteserislazicmnofoiopeimeanrlcli$ureerliautpoeirilertmueiauin.[setanualsrsar5ccddeaavcuicLaearrueceleauiis(cc(5,ear5cpenioncvaohotaeirsilcrsgdiir.: in inlelesulcel mai larg.
GaIiIeo face ,apropieri, indriznele pentru epocd, intre
gtie s6 fac6 natura... Aceast[ pretenlie nu are a1t izvor Pimlntul care se miqc[ prin spalin gi o corabie pe mare,

decit nepriceperea nici unui lticru, pentru c5... cine a gus- un vehicul, sau orice alt mecanis::n as.ernindtor ; el
expune in detaliu experienlele cere se pot face in inte-
tat intr-adevdr cum e flcltt5 gtiinla, i,si di seama cit poate riorul unui astfel de vehicul, presu.pur:ind ci are o miq-
care uniformS, qi din'tre care nici una nu poate si ne
arate cd vehiculul se migcd, gi care ii e viteza.
Sint aici qi neexactitdli, principiile mecanice abia inceXr
$ti un om din ianlfeinnitaatteuariic*unocqatirnelesloinl'gpuorsSibnilee a nenurr:5.- prin a fi formulaie qi incS incomplet, dar este o sforlare
ratelor opere ncoantutirniiu. iC, tciilaarrdS, iEnripinliciaoceelsatreyiirtnimprpecmioenraetu, insusbi controlul
dd semnul
nu poate
unci intelcpciuni nesfirrite.
$tiin{a este totugi posibil5, pentru cd inteligenta ome-
neascfi inlelege unele lucr-uri ,aga de perfect, cu alita si- lsa,F,ccEsreauiassdliatenasocpeeuaaarrtcitereonancpdcodlrteurlisizlvepiairleeEminszitaqeitucluea6rlaersilieena,otneciu,raaminlesisnd:ddrmiecaavuudtevdcroiuecrberaeenlaiendiecsluecpuiee-:
guran![ cit6 are despre ele natura insiigi. Aceste cuno-
gtinle ,alcdtuiesc matematicile pule, din care inteligenla
$' iilCorondeclumziiinilee.'oaoestei zile sint negative, dar extrem de
gtie desigr-rr mai multe propozifii qi intr-un mod rnai
sintetic; dar cunogtinla acelor puline intelese de om ega-
ieazd pe acea supremS in siguranla obiectiv5, c5ci ajunge insemnate, degi astdzi sint unele rezerve. E adev5rat ed
s5 le lnlelegi necesitatea, deasupra cdrei.a nu pare s5 fie experien{ele de pe FSmint nu pot pune in eviden!5 o
migcare de transialie uniformf; a Fimintului, dar expe-
siguran!6 mai rnare".

s8

rier-rta lui Foucauit gi principiiie mecanice vor ar6ta ci s[ c]eschid[ poarta unui drum necAlcat de allii, c'rl spe-
nri;jcrri ea de rotatie s€ pLtne in evidenf5 chiar de pe ran{a r,"ie c5. minli mai adinci ca a mea vor l6rgi sau vor
t&r]d"l:!.!t-1-r:L.,^r
G;rlilco se vii fi gindit poate ia o teorie fizicS complet pd.trunde dincolo de ceea ce am ficut eu, in aceasld. primi
descoperire... Poa"te cd se va vei"ifica 5i t,a serrti pen.iru
relllivisti. in in{.elcsul de azi ; pe alocuri face aceastd cxpiicarea deplin* a formelor pe c:li'e fluurttl ;i ref}uxul
impresie, d:rr siglrr cste ci,i s-a inq;elat asupra migcSrii
cirr-:ulare unifonr.;e, clindu-i i:lr.ii:ute sti"Iine de realitate. le iau in miril.e noastfe".
Galileo revine asllllia greqelii de la incep'.rt prin afir-
D;ir :iceasta nu n-ricSoleazir vaioarea istoricf, a dcscope- ma!.ia cd nti,.ga1'gx de rtiialle a Pdiriinlitiuii se poate pune
lil'i ior sal.e.
itnirzeiuvidfierinliimpprionrtarnna!5ree-_- rela{ie care s-e vdzut nr,ai
in lurnirul lelaiii,'itI!ii cc-i pr:alti n',,rme'le si azi, p5r-
frle Universnli-ri apar soliclar lcr,,rrtc intre ele, intr-un me- dar, observa Gaiileo, qi prin
caiilsm irnens, a cir'Lri descriere :r.rrnonici, convingirloare,
devialia alizeelor, afirma!ie deplin valabi15.
deci, in urma discu{iilor diu aceste patru. zitre,
se ciu.slai;oari" intr-o forniii ne:,rlinsd incir in scrierile as- ,,Avem in f,avoilrea sistemului copernican", 9i
p:urternice dovezi
t i olroniicc an tci'i()ai'e.
Fcntnr cle.monstral.i;r migcii'ii anuale a Piminlului, i;-ar putea adduga multe, intre aitel.e aceea aCusii de cr.rrind
de Cesare Marsili din Bologna, meixbru al Academiei dei
G;lliieo lldcr:.se erxperienle rnenite si arate migc*riie a1:a- Lincei, car:e a observat schimbarea con"inui il nrei'itii;lnu-
rr:nle ;inuaie ale steLeior. proi'c-nite djn revolulia giobu-
iui nosiru. (ir-r miltroacele reduse cie atunci reugise totu;i, lui sfintului Pet::oniu din Bolagna, din care sc poate
cieduce rrarialia latitr"rdinii polilor p6miuteg1 i.
in vilrr clelir: Sr:lve a Iui Salvi;'rti, sd gbseascl gi aceste Cl:iar Simplicio este implesionat c-le bogilia fnptclcr
schinrblri" Abi:-r pc'ste r.i st-tlil- de :rni ele vor li cu pr:ecizie
qi ingeniozitaiea cl:serval,iiior. clar nur ls scc{}icgtet conclu*
vJlzr-rte in cer'. dpnsLecl*r'cinnnpaltd,tetit,;nsetilclouecdr.lleriic:gaiidiip.,,,*itani6*nvfie;ir;npsl"cceicp'icl:icnimc:icrui1etirnnuierc-ecr,,ln&r*piilininci*llci;"irf:acii'ricr'stflJciiitlJrllcicifdua-crcarnhaei-icllaztolre*;er:ucii,m:aiucniiueortirSinspiceiircrsroi:f'ne.irtie.o-d;iiaof{pucnier--i

L,;r sfirEi[r-rl erccslci zile a tlcia, in fata unui Univers
rucr:rrsti.tr-ri'r in unilatea lui fizicS, simfi.m iar' lipsa agen-
tutrui dinairic, care sd lege planet.ele inti'e ele ;i sir asi-
gllre alinonia vizut;i cu inteligenfl c1e Ga]ileo.
El insu;i arri acesL st:ntin-ient, ;rI unei lipse, qi e atras
cic r-it-r fenomcn pimintesc it ciu't-ti impor:{"ant;i o siinte ci:ic o r;bsci'vitl in r-';r, ril'Lfcl cleiit ;-rTigcincl vasul ce o
conline, ali rirspunde ci e.l ilr fi r.ci ar fi ,ttiut sJr fac5
ugurrr'lfillnr-e5cic,pinGenasaloilleceoolteeinnalrleaelnemlguici;uciciridriifinlr-aPr,ni-i<:riurciln;ctiulehre-crfail.urexuurvmloimi'nbdiimrili,oncsrltaisnricni*tl lccasla al.le fcluri, si ci:iar i:*lut
in ;:ccle nehfini-ii'Le de
clintre
ini"cligcnfa nr:astrri. Este cieci o i:rdl'ilzne;iiir pi'ea. mare
ca cineva sil n:5.r'gi.ncascii puti:r'l::r 5i inlclcpi:ilrnca rjivina
tei'.r lui de fizician. cu * incirii:uir"e a sa speci;,llir".
Cr-t mulle obsei'valii ia inclemin5, dupd o indelungat$
cercetare, ajunsese la aceast:i concluzie, dar ntt ,il\rusese Acc^si. al'g';mnnt tcok:gic al omiriitotr:nlei riivine. sr-iilt€rn
t:r:frtgi.u al. nrcntalil6lii irrpcirir,ra q:iilt.:ia sc L'idicase Caii-
p;-riinla atitcr verificiir-i cite i se pdreau necesarc pentrtt ieo, pus in seama ri'iic,.;iului pei'ipirtetici:tit, ii clccian$at
intintl,erea gi irnpoi'tanta fcnomenului. Nefiind inc;i itr
n:6sui'5 sir inrhrace in hain5 matematicS rezultateie sale, c;rlustro.fa : clu;milnia Papei. Aclus cLe insugi Papa Bar*
bcrini, in convcrslf iile slle cu Gaiiit o, i sc ccnlse ar:cstnia,
prir-l vocea h-ri Sillviati, neexpaunnu' nnltdlmparui dceanto:ch',Eeiue arf,t ia cliJ:ei'aren pelmisului cle i:ui:riinftr'e it ciir:{ii, si*l a;eze
c€ea in concluz:ic.
ce mh pregitesc s[ care

.[00 1$1

Frotecfi.a rnarelui duce e zadarnic5, ambasadorul silu, copernican6 decit ca ipotezd mateirraticd. Era desigur toc-

Franceseo Niccoiini, gSse;te in inalfiii pontif un om prea mai argumentul cel rnai nepotrivit.
hotdrit, prea convins cd'scrierea lu-i Galileo e perv'ersd
in tr:ate infSliq6rile ei. R6spunsul s5"u e sfat marelui duce Campaneila il incurajase sd sustie ci din Dialogun
,,de a nu se prea amesteca Fi a lirsir li-rc;:urile moale, cSci rezulti cd argumentaliile lui Copernic sint fdrd valo,are

gi neconcludente, dar, rnai rnult decit sfaturile acestea,
viziunea sigurS gi seninS. a operei lui, a puterii ce cdp6-
ra-ar iegi cu cinste din afacere". tase in lume, pe deasupra tuturor piiieddid,cdileoar,uplribeecrutarntea,si
De prisos dseinpt rsisfoosr!5arteilest$luriiiep&:.{ceirdeicCiloars,tecallire";isianlteimlr"i-i impdcarea cu prcpria-i con;fiinti,
Carrpanella, oricirui gest care ar fi fost rfecesar spre a-qi salva anii
dpapoelifntircdiroa,'mdiaauprcsn6d,til,i5pm*troiirzreoiieanidnieluea-ralrRianleomml1a6aan3r:l3euGlre*ia-"d,lipulEeecoiei,v,nrspeuuilebnrmaraclrar$indLelarneninecRliiauosrrrcennra6ias,odiqrneii
ce-i rnai avea de tr5.it qi pe care-i era dator srrieril"or ne-
isprSvite. O iibertate al cdrei pre! a fost incSrcat de o
torturd mora16 unicd.. Drama care se clesfF"goar'5. de aici
inaints a condus-o o minS neiertittoare, cu o logicd rece
ajunge acolc la irrijlocul Iui febrr-rarie.
q;i ospiiaiitatea qi crudd. lui Gaiileo la primul interogato-
Singr-rra mingiiere i-a fost primrliea Apdrarea nega"tivS a
afectu.ons[, in viia Medici (reu.e.linrn amkrasadoru-lui Nic- satisface. Acuzarea insdrcineazi
riu nu putea, evident,
eolini). ctrleuidteinolougniacnuimsittuadieiucl 5DGiaaloligleuorilader p,d' qraispeooarrdteinleuLloinrchc-Lozni--
Aproape douf, luni a;teiiptd, retras, incd plin de spe-
torial din 1616 gi unul dintre ei gdseEte c5 intreaga carte
rante $i de ilnziile pLr care i le clddee tilcr:i:ea misiei:icas6
a Incirizi!ie i.
pleCeazd limpede pentru migcarea Pdinintului. Papa pd.rea
a se muilr-imj cu o
n6to.are. De aceea adirrc5. umilire Ei cu o retractare rdsu-
Comisarulu.i gen'eral sS
i se ingid',lle
aibd o convei:salie particulard cu Galileo qi s$-l adurcd la
TEP,OAREA $I MIiRTiiItISIIiEA
o mS.rturisire a gregelii.
, Mirtr-rrisirea n-a v,enit intreag;, sau chiar n*a venit

Teroarea cuprinsese pe toli aceia cere trernurau pent,rr,r deloc. Dupa trei zile de gindire, de chin cu sine insugi,
rnarele Icr pr:ieten. Campanelia nu se migcu, sub arnenin*
$are continu5 ; cei rrrai, puternici dintre prteteni fusesei:5 Ginalmileuoltemilloricuurisrie, qatgeacc[ii,,ci istietoprdurlesaecApuelexpausinegseelaluacsruuprirlae
convingeri.lor saie reaie", ;i cd fdcuse o greseali aqa de
tndepdrtali : padre Casteili trimis in misiune, padre H,ic- ,,din acea pldcere spe-
indep6rtatd de inten[iile sa]e
cardi inlflturat de ia Vatican.

La 12 aapriinlietr,edguipi dcadsoerincfaarere1p1egtadtzddauiPaaq.piii,cianre,,d-luiruebreeoa actriraugiSuampseeencataerr6eatafpieamcraearnietiesocquasrieitinpdgeeencntiritcucasesueila,bticfiiiihtodiaafimrleepnseianlientrguai pen-
nespusd
foarte mult", Galileo se muL[ in carcerile S$ntului gdsi

pro-

Oficiu, urde fu tinut dealtminteri bine. ln aceeagi zi a pozilii false(.

fost supus unui interogatoriu. ,,A fost deci greqeala mea, venitd dintr-o ambilie de-
qart6, din neEtiin{5 gi stingacie, gi o m5rturisesc.oo
$faturile de moderatie ale bllndului Niccoiini prin- Nu putea rnuiiumi pe inchizitori o astfel de spovedanie
seserd : d:rn Galileo avea gi iluzia cb*gi poate apdri cn
succes pozifia cu vechiul argurrent c5, nu a expus doctrina care lasd neprejuciec:rta intenlia. Galileo simli ce efect

102 103

face declarati,a sa, de aceea, dupi ce-qi privi inchizitorii, gregafiei inchizitorilor impotriva ereziei, i-a fost citit6
sentinla.
adaose cl, pentru a dovedi cd n-a avut niciodatA credinld Sirr't motive pentru a crede cd in noaptea care'se scur-
ln mipcarea Pdnrintului, e gata si adauge \a Dialoguri.
inci una sau doud. zile, in care s5 combatd argumentatia sese o arneniniare mai serioasi sau poate tortura pe car€
,c,leexaajumnesitdtileribginnreoss"i,ilucal reSffiunsteusieui,,nOefciecsiuar(*( o indici in-
copernican5 in modul cel mai eficace ce i-I va inspira -
smulsese bi-
Durnnezcu, trinuL filosr,r{ mdrturia definitir'l.
Inchizitorii nu s-au folosit de aceastir ofertir, care poate
Galiieo citeste abiuratia impusi ; o tristele acoperi
Ie-a pdrr-rt o sfidare. Iunrera cercetatoriir-rr nafurii Cin tclatd lnmea.

Din nou liber sir se lntoar"cd la villa Medici, dar: obli-
gtuar'tdsAinfiaefalard,diGspaolilzeiloia._Sfpinetnutlruui Oficii.r 9i fdrd vreo legd-
care in rdslimp ambasa-
clorul Niccolini ficea tot felul de iirterrrenlii pe lingS
icnuaElatruaclehsptooentiltruiiftc-raucfruuimciaasrriecihsieipmrmdavtie,n:larasuc1i0sirmneipataie.tdeeer;,i E f'U"t Si I\,IU|)1/E
in
orice m,od ,,8 1:r"lr si rlluove" ;tia ;i Gaiilei, gi admiratorii, qi rrrulfi
ii arneninlau inch.izltori copernican,
via{a, il tnrturau. Galileo igi terminl apirarea cu Lln ai sai. Padre Clavio era Scheiner
i"5i m;isca copernicanismlrl, iar printre inaltii prela{i in-
migcdtor apel la umanitatea ryi sim{Smintu} creqtinesc al deainns de inuili admiraseri pe Galileo prea mult, ca s5
: ,,Am credin,td. gi bundtatea
judeciitorilor siri in clemenla
eilinenli.lor mei judec5tori, cu speranla cd ceea ce s-ar nu aibb m[c:rl inclr:ieli copernicane.
putea s5 1i se pard 1ips5 la dreapta pedeapsl a gre;aiel<rr
rnele. s5. fie iertat bdtrinelelor mele cizute, ceil:e Si ele $j. ,aceasLa nu mai depindea nici de Galileo, nici cle
cu rrrnilin!a ii roagS''. Xnchizilie : Piimintul se migca in eternitate, iar sufletele
olrene;ti, deschise spre liberiate, spre realitate, nu se
Dar nu ela in'ioc sufletul inchizitorilor, ci mindria nnui pt"lleeu intoarce. Gaiiieo adusese un suflet nou, alSturi
dc. ifoi curiogtinfe. El se mist';ise penl,ru transfonnarea
principe rinit in amorul s[u proprilr, el'au dugrndniile ment;illtitii ;qi eliberar-ea cun'oagterii prin legdturi directe
vechi care agteptaseri zeci de ani aceastd satisfactie, era cua natnra. De aceea, infuriali de propria lor neputin{d, in-
clesigurr sentimentul zgudr,ririi acliirci pe care qtiinla aliia cl'lizitorii nil vot inceta un moment sd supravegheze, si
persecute pe iru:r'e1e reforurator. El insugi, care igi urm[-
inlemeiatb il va adr,lce autoril[fli, era necesitatea adinci
a epocii care se inclrumase pe aceastb cale a lndbugirii
liber:tIfri de cugetare, prin lug. Din ordinul Papii, Gaii- i'ca chem;irea ;i logica interioerrS, continud lucrul gi gin-
aleronetrneinbluaireeasirtofiretuirniit,eraomgaetn"in,alasureprcaairnetennutiesi"c,ocahteiacrlesulba
durile pe care procesul le intrerupsese nurnai.

bitr:inul obosit qi arnirit decit aceste vorbe : ,,Eu sint aici Geniul rSmine neafectat de evenimentul dureros ce se
per far l'abeclietzza ,,si nJarn suslinut aceastd pirrere in
coirrsllii'la pe un pian al vie{ii sale mai omenesc ; crud,

e dlept, cu inf).uenle asupl:a circumstanlelor lucrului siu,
dar cilre n*a l5,s:rt toLurri urme insemnate asupra operei,

urma ordinului ce mi s-a dat." ce continud indiferent5 la vicisitudinile omene;ti.
Retrimis in carcer5, a fost adus a doua zi, ln hain6 de
isp5;ire, in aula mar-e a- rninSrstirii dominicane ,,della Frocesul pi tortula lui Galileo intereseaz5 epoca, men-
talitatea, Biserica qi relatiile sale viitoare cu +tiinta;
I\[j.nerva" nnde, in pre"en:ia celor zece cardinali ai Con-
intereseazd pc to-ii cei care vrerir s6 suferim cu acest eroll,

101 105

pentru purificare,a noastr6, intereseazd circumstanle ale cin,,eCaqrttieeaeeevuarmmalrteitmd.actuicifuinriel,tadliaar cu rezultat negativ :
devine copernican qi
activititii qtiinlifice in Italia gi peste munli, dar opera exernirlarele cdrlii neatinse de Inchizilie sint lucrurile

lnsdgi qi rosturile ei adinci, nu.

cele m,ai preli,oase pentru cine le are.'(
Cin'd Galileo cautd un exemplar pentru el insuqi, nu
INCIfISOAREA PE VIATA
mai gSseqte, qi cineva ii rdspunde c5 ,,prn:stia oprirli

cirfii ne lace si o fur5.m 'd!n mina prlebenilort{.

Prin senti.nld, Galileo rdrnine iinnticiarccaer5in.,c,h,1isaovaoriea"paSlaantuc-l

titdtii Sa1e, care-i d5 mai
gi gr$dina de 1a Trinitd dei &{onti, a marelui duce.
Cap5td voie, du,p5 aceea, si rneargd la Siena, unde su- $TIINTA NOUA

fletul rninunat de br"inS.tate care era arhiepiscopul Pic- Prietenii agteptau lucralea asl-rprel 5tiinlelor noi. Lucrarea
colomini illine in propliul
In sfirgit, dupi citeva sdu pulat. perrnite sd meargd la era acum singura ccnsotrare a singnrdtiilii ornutrr-ri care nu

luni i se rnai tr6ia decit pentru a-gi isprdvi ,opera. Prietenii il
vila h,ri de la Arcetri, oprit sd meargi la Florenla sau si
primeascd prieteni mu1!i impreunS.. Ducea acum o viald ;inscinutrapj,leinaizdde'dgerpijr6etguitidnedemniin:dSriearppie, nCtarumpoapneerallaa,cMeaicsatan,ziino
linigtitd gi retrasd, cu minglierea vi.aitelor la suor lvfaria
Celeste, ale c5,rei scrisori au fost, desigur, cu gralia qi care Maestrul igi va insenna cuceririle din tinerele, pri-
vitcare la qtiinla migcdrii, qi rezultateLe unei vieli intregi
siti:plitatea lcr, cele meLi bune consoldri ale momentelor de cugetare asupro lumii fizice.

grcle. ins5 il urmiregte cu inverglrnare Cu toat[ oprirea de a mai publica ceva, 1l6usiinGd aslidleose,
creadi cd tipdritur:a s-a fdcut fdrd gtirea
Ferseculia adrice la cunogtintd cd daci mai Ei in rnar- Eizevirii scot in 1638, la Leiden, Dialogui aswpr& qtiin{elor
trimite ce-
tie 1634 i se
reri de eli.berare sa.u chiar de intoarcere la casa din
Fioren{a, va fi recondris in carcerele Sfintului Oficiu. noi 1 (Discorsi e dimonstrazioni rnatematiche intorno a due
nove scienza attenanti altra mecanica ed i movimenti locali),
Acest rdspuns, ca o .condamnare definitivd la o cerere
a marelui duce citre Fapa, vine nefericitului bdtrin ln cu. o dedicalie contetui d,e Noai11es.

ziua clnd se intorcea nemingiiat de la patul de muribundt Prin lngrijir,ea discipolilor sdi cei mai tineri, Vincenzo
Viviani gi Evangelista Tonicelli, au ajuns p,ini la noi
al fiicei adorate. icnacrde,dfonu6lopc5url!i1-ui dSoirurrd,pzlicilieo,-figu,arlneeaaczdesutonr
,,O tristele qi o m,etranc,olie imensS( i1 invdluie, gi cu ele
presimtire,a unui slirqit aprorpiat. Dialogruri,, in
discipol din
UrmSrir,ea cdrlii qi pukrlicarea condamndrii dure,e.zd mu1t,
Papa gi irrchizitorii voiau s6-l pund pe Galileo in afara Padova, Paolo Aproino.

societdlii t;oactoepini udnulpiaitsuernilteinfa.Spo9si t;o,alibcjeurga!iiela(( trebuiau tri- O bogSlie a.$a rnare de material, de noutdli qtiinlifioe,
de cr:ealii ale im,aginafiei e impresionanti gi azi. Subtili-
mise Ia toli inchizi-
torii qi trebuiau fdcute cit mai public'e, in librdrii, in tatea Iogic5 a argu4n-ent5rji ri-u'alizeaz5 cu demonstr"alia

m&ndstiri, in gcoli. 1 Volumul Dimloguri, csii?.]?"r, stiin{el.or noi, e-r erpS.rut ln traducere
romdneascd ln 1961, I{d. /r( i-ri.lr:n:ei, 13r.rcure$li.
In Spania qi in Anglia s*au citit in universitdli.

106 10?

ig"e*oirmiietrqicleii"qt,irfcGalcgui lsuul paerriitomaereticlo,gcicairieveii:israelepianr ne-ce€are depinzind nici de l;ii'gimea tubului, nici d*e- felu1 pompei,
imprejulrdri arccidentale
stai:ilirea nici de alte cum credea

a-dte"v6ir-uillui.m,oment al disculiilor, Sagre'$o exclamS, cu rnul- Dcscertes.
u{d'u*rn'u,[,n.mM.inreuuielrgu'cmi uacairgeisinetdcrchepmebairre_-rrrreiencs;catrcI.ualanllioiro]Egrcidccgaaae'ltcaainulnvie6aecr.Lelidlriri4cvaiai;ei]_!:[egcciril-slinrir[o.clasu$5rtiengetdiasarzcn56r
aoafacn"cDeXaesiltstiieuz"c'i"neuixaulimpiileuirodnldesieveeirieii orr9anipieolrdlecouelsernmcluelooiliunnrimstip-taimriaseael;sisicine,uai',npnGuriincaa.chm-m"Eleqadlioc(g(a,'ifnr;carilcatodelrcoue9dlii.in,nadgdemapnc6iideossauaesrlmebii Explica{ia pe care o db Galileo aceslui fen,omen, cu
6ti.dt;tn;tl.66oi"statd*era"ttlm'deJmg'caSotdaf,runnnp-ca[lcimofnraanrreeaxiarCpet$uupterrloaaitrdfoir9gisiisilgeigr-uiinrriScd,oecnusatcrreueaczs]isita6- l,aate cir e ingenioasei, nu este cea corectd, insd fenomenul
tr;a relie{at de el va conduce pe Evangelista Torricelli la
inven'1ia barome irul-ri pi la gloric.
Din mitilimca clc lucr5.ri de c;ile volbe;te, relinem aici

cioar unele.
G:r1ileo are preCilecfie pentru fenomenul luminii. El
gindegte c5 lumina are o anllilte dveiteszedirrdnealeprolupmaignaoraeseE,i
experien!5, cu
arat6 o repetare
n:renitd a pune in eviclenlir vileze ciestul de mali. Rezulta-
;LiuGl inacliieeroctrireilcoorn:launi dt'dusuersme anqe;giloartivs:-ii noi gtim
problemil, azi de ce v-a

care nu
intirzia prea mult sd fie rezolvatd de Roemer, dupd indi-
cafiile, perfeclionate, ,care se giisesc in dialog.
s*mtdocaChrusieuriniltUne*iittfeu";iinlo:ueeims"lau*agnilreetren..li,'e5arrmeaalilmaiizntaeievtare,znli'uinarim.lerii'zneanzciliJtsialreittnenirena6culsenoas:aletesaceliaolommremecgenaicinuaaisrncimirse:eomrclnoueirl--
Qu gmolie, ajungem ia paginile in care problemele dez-
biitr-rte de ei ln tinerete capiiti o fcirmf, maturl, e1e'gantd,
supel oar'5"
zarea form'ei. l.or cu aceast$ rerei.slen{d' Galiieo oi:servi cS
Impotriva lui Aristotel gi a pirerii admise de toli cd
doud corpuri cu greutSti de,osebite cacl cu iuleli propor-
si{licaoTbniirat.,eelae,br5cugtbaii:aest,re-a'rldtvcierau{.srpiinee1scoturii,irnGesuieaelliclraellteioinna,.qiPoirispsiafdnordpnrimeisnli;rtriu'ce,lascidtnuiiin,galsirc"fegiecauldatcE5uoliimcteidmresatporen-i.
rezist,enfa anirtalelol'rriici e:ste proporfional nlult mai mare
decit a animatrelor de 'la1ie mare, observi.rfii si sri se g;-lseascd a-devdrata lepie a c;iclerii colpu-
nltr-cafiisrnLil inotului, al rilor. Trei:uia s5 se inl5ture din expcr:ienle orice impre-
El indrdzne gte rs5 ana"lize::e
lormei ql oseturll pe5iilor', al l,trzl'banrl"uumluiin$ryid-ecocnasri;erudcaiieair .air"rarilitriusihm:6eindeiuprcoabrleeminefil,.uiennstepaezcSialcrdedzeisreteanoiaricaderruuliuicosrapu.
vqi care va insemna bazele
pa*e"ilo" ryi. proiecteaz5 r"sup,r'a
Leonarclo se'mai putea minc]-rl,
sfr-rdiiior ce ;i astlii isa coniinli5 in acesle' dl-on:enii"
I\{ai iirziu, I}esea::ies' ccllleni,ind Diaiogl.rrile, g;ise;te Ga.lilec ,are g,:.nia1ir inhrilie a iegdturii diirtre celebr,a 1ege,
naive aceste preccnplr!, pe care el crecie ci lc poaie re-Zoiva
cibservat;. de el, a isocronjsmuluii rnigcli'i1or pendula-re
cu o vorbd i ceea-ee ne arats cS Criilco Pi da Vinci,
qi legiie ce vlrea sei stabileasci pentru c5olr:r.ea corpurilor
inaintea lui, nrergeau in -sl.iinli ct-i :nult inai:'ltea secolu-,
gre1e.

lui 1or" !1 reacii.rce pe Galileo la ,,$i in cele elin ulmi am luiat doui bile, una cle plumb

Aceeagi ploblemd a rezisteniei cfireia ce1 dintii ii dE $i alta ile zrrhiir{(, cea dintii cle o sutir de ori mai grea ca
r:bserrra{ia ainnclgcium:re, fi*ecadroei <lin eie legate cu cite o sfcilrii de aceeaqi
stuciiul pompei ",si )a fixaie impreuni la
vclaelcoitarpeinS5tiIianftr:fiacnfiL,t:c'r:hitdfuinrtirr-i!uimn ei,,irbalveicdlliapinnic' tlC1ueasuenari,dniced- pinS ia 1,rei metri -_

109

108

evcexotrbrteoic,rma{nli5tda,utel-esa-ealimpbee'rd6'caet; rddcreuuprmidleurtlianildne apci bilele de Ia p'ozilia In ziua a p*tla, inrcrl.area se lirriiclr 1a ii:i.lfimi rnari,
aceIa9i rrl'orrl€rrt, iar e]e' care ne lasau sf, intrezSrirn posibilitate,a unei rnecanici
'c*ror raze sint sfori}e'
trecind pe peipendicularb, s-au int'or'rs pe acela'gi drum a cerului qi a,unei cosmogo:lii qtiinlifice.
dinadrdrodst.cbileul"iaitucloiitn"'rpfileectdirepiebnitlreui,f9iei rcnaicr;eorseeazfd'acmeerreRuaraerucuilnn
Aeeste dialoguri ale qtiinlelor noi aduc ordine in ele-

mentele pe care cele mai si.mpie fenomene fizice l,e infd,-

acelagi timp, comun amindutror pen'dutrelor ; . viteza de fiqeDaazfcl.i echilibrul corpririlor sub acfiunea unui slstem
dcs!gidpieiiCAouaeanrcn'cd,eedes1icaastaeusoctsvndoe'i,anrrx,*n,t-pumuuleerlta,ilrloatoileearsr,rnulmnbelpeuurpodizdrcelevuctpa'daili:n'vnrc'deGdooelbrnaciiilrvlddi,leececaro(ogsaraiceurnldvuibuaetiianltopdt1teruea,atcl'caeld'1erajoscerq'tc.o-(lir(u,neiasfcidaoenrtb€aacsnilisicelte*uilll'oao-r;-rrii de forlc fusese inclaajuns de ld.murit cercetat in antichi-
tate gi de inairrtagii n'rai api.cpiali ,ai lui Galileo, noliunea
ins6qi de for!5 qi rosturitre ei in migcanoa uirni coip erarl

cri das Svirqire,,obs cure.
Antichitatea nu 15sase nici o m'oEtenire tn qtiinla miq-
c$rii. Galileo precizeazd no{itr"nea de acceleralie. El arati
cd forla se caraeterizeazh in migcare prin prezen{a unei
arrnonice. cu totul gtiinlific de a vcril der'i,r'e aceste acceleralii: forla constantl a gravitdtii produce accelera-

Felul siu
probleme rnuzicale f5cea, desigur, un conlirsi vicLeni cu se,cbservf, prin experienfd.
fgtnticinillcdeaalamtuezoi,rciiiilodrinarirnnt'oiianicjeumcdatraetetnalocauceiasutu,ai dseevcolrla, tlan fia conslantd ee
Aceastd idee conline in esent$ principiul inertiei. Ea
11 va condu,ce pe Newton, printr-o apr.ofundati examinare
care s'e pun muzicii noi' a rap,ortului constant clintre for{5 qi accelereilie, la preci-
Diatrogul totu"gi bazele ,prin observalii meverl proaspete, zarea nc iunfi de masd iner!ia16.

se intoar,ce,
originale, cdtre pr:'oblerna fund,amental5 a c6der:ii corpu::i-
lcr. Dacd viteza in cdder:e nu depinde de gr'eutate'a corll"Ll- lncep acum si se despartd ideiie clespre forlele propriu-
zise, producitoare de ,acceleralie in m$carea corpurilor, de
Iui, atunci cum rtariaz6 ?
forfele de impulsie, de aga-zisa fortd vie, de iorlele de
Galile,o igi pune ariaindoud ipoterele ce i se pS.rcau mni perc,usiune, caire au 'un caracter rnecanic cu totul. deosebit

simple gi mai veri'dice : de cele dintii gi depincl de iu!ea15, iar nu de accetreralia

co1rp-. DVairteipzaotecz:eagtaeceparostpaorilti'odnuaclecula'dreruzmulutal tpea"ar.ci:us,urrs.Cdee. corpurilor :noi:j-le.

ce2ta. -eNVpiteerziranecnretagtle, proporlional cu ti.mpr-ll. Fentr-u a cer- Cu Galileo incepe lirmut'ir.ea ,conc,epteLor rrlecanice, care

Galileo mdsoard nu inse.qi vitezele, vor cdpdta abia prin Ner,vton pr.ecizarea lor definiltivd.
ci spaliitre p,arcul:se. Ia un plan inclinat gi ,o bil5 care se
rcsto,gole6te pe el. GHsegte un mijtroc ingenios de a avea o I\{atematica cueorra5te dr,eptul gi posibilitatea de a irn-
brica [n haina ei qtiinlele fizi,ce gi, in admiralia secolului,
misurd exacti a timpului : lasd bila sA se rostogol'easc5
in intervale deosebite de timp, mSscard drumul parclrrs Galileo di primul exemplu trr studiul apr:ofundat ai miq-
gi g5.se.Ete cd, acest,e sptalit si,nt propofiionale cw pdtratele cirii celei mai n,aotur,a.le : cdCs:ea unui corp avtnd sau nu

un impuls inilial.

titrty;zi,tiiiar tntrebuiw{ate, cleci cd uiteza este proparfiom"ald, Experien!5 minuli.oasi a circun:stantelor acestor miEcdri,

crt c..ceste tzrnpwri, i$r sccelerc'{'ia miqcd'rii este constantd,. n,[surd. exactS, ]Smurire luminoasE a rolului diver':seftor
Esle mar:e,a lui desco,perire qi inceputul Dinarnicii moderne.
eLemente 'care intervin, sinteza 1or intr.o teorie mecanicd,
iatd metoda eea rnai fecun'dil pentrrr cer'cetare,a fine6,

110 lrI

iatd qtiinla fizicS. iuind, in siirgit, na;tere pentlu o viald bvtiuronnipn,elasdtaeabnsil:ti?asnbed-riduiireoryri auptirdorpn{rigelo"itmru',idutirnpaieitnapl,teri'vuemilneavreean.utCiaduuutronaeatitplmibenrt"orinddlea-
adevdratd.
ToTrroiclielclia,reneaculinvteifni iitndiunp,cdreGdearleilaeof,aqlicocllearmii est:oiiiiedlierercufaiecsa* moartea lr-ri Galileo, fdrd a ajunge la rezuJtat, ciin pricina
tpvroourtlufsii5, qpmcrodierlattureri,in;cGiie.aasssdcsidernni'dnaif,iiuFdeleun,yo{gade-rnitassl,iapcuraenrierull-mr;eig;drieatcuaeusieccaa-rmireanund.*uei
mult,or a cacridefin.temneerp:sreevdl ziuntes.u;i in Olanda, cum dr:reau

lJac[
prietenii, poate cir lucrurile s-ar fi terminat repede l guver-
nu1 olandez s*a servit de comisari anume trimini in
ea, nu r:rai pleacd de la haos, ci de 1a or:dinea pe care o Italia, dar prinqi unul dupd altul de tnoarte. Iar Sfintul
Oficiu ve'clea ccusafrdoetcuhtieri irrmydteiiglesi giaitiunrOuilleapnirudimieiGeiaaslillcee6o ctt o putei:e
aiitiua.spesliec[Gmaleil'etooclqelier,esnaguesmc e;stoi dfaecdasoep,meirnddtdouarrae,bici5incdinCil
urmeazii in aplicarea lui credincioasir cdtre naturd qi iir dearerutircilieEpi eil nici mircar
lnlelegerea matematicd a ei.
a,Juceau cfl

Chiar Descartes, cind iircepea s5 constrtriasc6 Sistemul omagiu in 1638.
srir,r al lrrnii, at ea in fa!5 o idoe despre Universul siste-
Ne rimin din aceste tratative scrisori i:rlei'esitntc, lu-
nrinoase pentru ace'ast5.,epocd de incheiers ;1 vls{ii.
muLui planetar qi ;r1 :stelelor cu desbvirqire eliberatd de Hugo Grntir,rs, in acca vreme ambasador al Srrrciici la
Paris, dupd ce incercase s5-1 aducir pe Clalilco in Olancla,
conceptiile irerdiliei, ;i aceasta in intregirne datorili 1ui
Galileo. Indoeieaazdi e*s-prtelanusnpituanteearenaagtutiriniili-ficda tregiior naturii
$punenr intuilii ctr s5-1 seoatd din atm,o.sfera de,,urd a iczr-ri[Jlor;i de
a unei la;itate a marelui c1uce", se silea, pe la iS35, sir grii:casc*
mai v,echi, desigru'* .in* cadrul cdreiil cea a Lni Le.rnardo
gi care a conslituit mircar parlial o inlelegerc cu SotaatedleevG5rean'rei raapleo.loUgniea:c,l.iCn iiscnro"jsi oiir.j\irectnciino
ocnp& un loc deosebit eceastri epocit e

o baz* a sistemtrtrr,ri ca'itezia.n, este, de esemeilea, datoratd inrudire cu cerul, am aflat de h tine. om pt'cl intcli:1rt,
ciin operele tale care au intrecttt orice alli sfcr'lai'e
Snvitiiturii lecborlite a lr,ti G':il!lei" inci clin perioacla s:r

ven eti:inir .

LI-LTTI\{IiLN LUC}i1\Ri iN MIJLOCU], DISCIPOLiLOR olcnmeflr.oeinrrlgevaeesccp*hei-aqlidnnroeicspittr;uscb.a,,rneTeentue\rmcmneaemireazcvierpne":setcicineoelier,rlevcietc'liieiialotjuolipcvc?lrlcs'ollear
,SI AL OAIVIEI'{ILOR LUA,IINATI DiN LiUROITA. {rcea:sta 9i dLrpd ce ai cxirelimcntat inglarti'.r,tdinca orle-
sriR$rrur,
neascir, invingS,ioi' a1 unei;r ;i al altei:r, contii-lt.ti ill"iiea-
tnre)itnclvorreMrneildeicfeceli,cGiteali.laeioe iP;ei rddoidvr_"ersi,ecsluepami daccsEc,opsecrrvirinr:caii.p_;lsae- llpere mari'(.
Ace,ste cuvinte impr,esion;rnte, rrenite cle 1a un om ca
de numeroasele lor eclipse, s-ar putea ajr-inge l.a clet.ermi:
n6ri destutr cle bune ai.e longitudinii pe mare, deter:rnindri Grotius, treJr,-rie s[ fi insemnat o adincir raiscr,rlnpirai:e
care se f;iceau atunci. cu mari greutili sL cu pulin$ pre- pentru sufelinfele c:lre .se ingrlmddiselir asuplrl lui Ga-

cizie. lileo-omul. multumile aie Galileo in
o dt5
DupS lungi t,ratatilze. f;ird rezultat. cu Spania, Galileo $i noui editie, latineascd. a cpe:'ei aceste mcmcntq
se inrlreaptfi edtre Statele Generale ale OJancle!, care inire o
c'ind lui condatlna.te,
172
ilp.irre in editur:a Elzevirilor. impreund cu celebia scrisoare

citre Doa.inna Cristina.

113

D;;r in ianuarie 163i] scria cu tris+,eie 1ui lllia Di,oclati, Dar Inchizilia nu iartb ; nemiloasi, ii disculh dreptuJ'
de a face testament, iar Urban sfdtuieqte pe marele dr;ce
Ia Faris : sd nu faci ma.usoleu cadavrului acestui condamnat pentnt
,,Vai, domnul meu, Galileo, iu?:itul vostru prieten qi toli bunii creqtini'
erezie, c[ci s-ar incligna sever jertfa ace.asta crudd a Bi-
$err.it,or, a orliit complet qi ireoarabil de o h.m5 incoace.
Gindili-l'5 in ce intristare mi :rflu, cugeliird c5 :r'cest cer, Omenirea a judecat
aceastir lume gi acest Univer:s, pe care eu 1l lSrgisem de sericii, care n-,a f,ost iertaiS nici atunci cin'd, silitd de
progresele astrcnci:riel, a qtels ciecretul q'uo prahibe.r,izt.r
nton:"etsnnuttldrousrar,;nucirdc;eEiil.ooclm$tirce,iercn1neu1oere,i epm.esstaeteiaiccnentejma:isLm:ecircl'eS;,cozirut:saaettrigitaiinrfleeoslectrpinc{isiit \i'bri anznes docentes i"rnnzabilitctenr Soiis et ftzolaiietatem

riciipi pelrso;ina mea'i, Temael. de mare btg:ific spiri'lilaii qi de serrti-
Pelscnalitate
Jgieeunrnepruiotnasete9tiecinnie{ieev1Leeie;a1c;dt,tiiilirnl,sleiinniotdrreogfizionicpeelurdpa,ttrauenpniveaet:uc:asi"'aii:le,l
Pce,iui il,Xilton i1 g5.serqjte orb, in cirldlo::ia sa prin Itali;r, mente, bun,
p6ri cmpariiilotlrrzsiuii scrie velsuri mi;c5foare de,spie intunericul
ochi gi ai aceluia ce-i avllsese mai perfe,cli o susline o

re,cunoscutd
Galile'o duce, poate, cu el un secret.
ca tci veacul sdt-r. lui incllid m5.r:turisii:i sincere, uneori ii:tirre,
RoIrnirtae,rririeinildtiua"ltceisneacpeualin1uinicphaisdo-arei:eC,aa.stIei1elis, tce,aarecuemrapiearrmiisn Scri,sorile vrbrind de sentimente aiinci
prietete'qti, ; opera' lui e
icrisA elegant gi. simplu, curat, firS preficzitnlile bar'ocu1ui,
sH vin6 ln Florenia, clar e oprit s5 intrelie legdturi cu multe care nu-i'atinge; ie.qituriie Lu-i nenulni::ate cu oameni.i
pers'ffule qi ar.e voie de a merge nrrmai in ziiele de sdrb6-
sint crealoare qi de o limp'ezirne cristah-nd.
to,a:'e Ia biserica cea mai apr'opiatd <i-e locuinia sa. Dar sub bolta i:rall"i a frun{ii, in.cllidtui ochilcr l:r"ini
Coutele de lloailles intervenise za'da.rnic pentru eliber-
rarea completl gi ingd'duie 1ui padre Castelli si gi scrutdt,ori, in a-'dincul u.nei Ciscrefii din care nu strrllbat
viii6 s5-1 vizi'Leze daebia'tlesei ori p,e slptimlnd, in preeenla decit pu{lne raze, in umhra scrisoiilci: lui despi'e ieligie
qi ,gtiii!5, b6.nuiin inci o plohiemi ::eli'-rruritd.
nnr-;i martor gi fdrd libertatea de a vorbi despre doctrina

conclamnaid. mintea lui functioneazi cu
tenF s5iria5tev.eCdeornet,inbuoulnlaav, curent cu ca se sci'ie, aflil
in*

cu
i:ucrrr'le nespusA de teoriile din ?.*afsful cl,espre apele
cut"gdtow"e, care face gloria dirscipolului gi prietenului s&u
tpdiacindiirip,e6rrSCesaripsfeutE'ndldelies;pcrsueehtplrnrmeeircnecaleuspegici uinvnciod5ia"cii:dui enaecLhu'aencsieit.iiuuni ecaareloniigicrtlui*-
Fr,ifin ,i"nainte de mcarte descoperi libratia Iunar5.
Retr,a,s, in ultimril iimp, ln vila de la Arcetri, igi petrec,e
ziiale din ur:nf trn tov5r5qia ,citorva membri ai familiei gi

intre discipolii care ii vor continu,a oper,a : Casteli.i, Ton'i-

cetrli, Viviani. t Ce punca la inde>r cirtile c'ire nriveau tctul relativ la imobiii'
qi rrriqc::tca Fitminiului"
I"a I ianu,at'ie 164i se sting,e in doiiul tuturor, iertindu-gi latea Soare]ui

du;manii.

!14

S*

B{-AISE, PASCAL Cind a venit pe lume PaScaI, 1a 19 iunie 1623, o gtiin|5.
noui era in plini dezvoltare. Descartes, deqi in armata lui
('{6!:}-1662)
Bucqnoy in Bavaria, avea sd-gi trdia"scf, primele intuitii
- r:ralelllaticianul -
ale ge,ometriei analitice int,r-.o noaple d.e decemb;:ie a
aceluia'gi an, intr-o trocalitate pe malurilc Dundrii. Retras

pulin dupd acsea in Olanda, a pr,rblicat in 1G37, pe cind
Pascal avea 14 ani, Discursul asu"pra metodei, avind printie

Anexe gi celebra sa Gearnetrle.
Nu e uqor de inleles de ce Descartes, care gtia sd defl-
Es6vi;dce;lrpeiragiompeprreai gmual tdeminattiiicealacho"rni tBalc;rtiusleuiPcauscaglinndeireobaligd5e
exceplionalir stringen!5 1ogi.c5, ciaritate qi preciziune cl-{e neascd tangenta la o curbd intr-un punct deter"minat ca
l.-a condus, copil iric5, si reconstitt-iie o parte din geometria
lui Eu-clicl gi sd clea destul de clevreme teorerne fun'clarnen- p$limei-,niattarpursodeepctauensrtm,eiiinncaaruereanettraleencgeceapnztrueinir,i,aascfeiosdltoepsauitnrcecetg,rucaultarr-irpnsrceaiccactininctde5

i:r loe de drepbe, cum aveau sd fac[ Fermat si Pascal, arla

taLe pentru lneoziicraemmucroim,aul"eifeg)eaolemmetariteeim. Daitnicciio,loin'dceoanctiensntei cum vom vedea.
Geometria analitic6 a Lui Descartes a constituit fdr-d
domenii, si indoiald limbajul indispensablJ ;:entru cr:nstluirea Anc,ti-
constri,iclie, .sintem adugi, 5i aceasta este marea bucurie, zei lui Newton qi Leibniz, dar ;scn-r"tarea fenomenelor ele-
sa1fereintrcSe.pimr.rtcuurilgoirirmdizrertaempaatsicciai limano6decrinteev;afomr"ommre:ln5treileuncaicree
rnentare din procesul prin care o secant$ devine ta:rgenl,d,
clescoperirea invarianfiior acestui pi'oces sint datorate
au cit-rs ia noliunea cle diferenfiald, incd neclar desfdcutd geniului specific de cer,cetdtori trogici ai fenciru.eneloi. na-
din ganga geometrico-analitic5 daicnesctaareprse-caisnedSsci udie!fiin' i3tiPvnei'' turale care inrudea :ninfi aqa cie dirrerse rliin crau Fcin:at
prrinielelntrurchip6ri, de rindul
iaoe au insen:nit constituirea gtiinlei pr'obabilitdfilor ctt ;i Pascal.
Pentiu c5 inci vr:rblm de Descartes a;i clc infli.ren{a
tto,crorer.tiIlbgnscuinceiigieaeaulperrruea.etnuAtelraerdfiilireotcmeraicg*a,oeaitndci1iaaeelptsdlt;rneeitcaoafu,uvpn6ctedreudarxgemeteellneselepemnt,toeeannrxliutainecdolseteueesiipnapnrelceeqftatvfpiboaionilllmovleaea,ursdldetd-iaea'rira4llooz1'5reir'i ir.ri,
sd reamintim c5, cla,c5 nu" singur, e.l arlu-s ;tiiufei
noi
r,egula icteilor clare, directe qi precise, ihrmlnin'C*o filosofic
gi dogmatizind-o pentru intreg secolul ; Pascal insd nu a
istJricS, geneticf,'*ai bin-e, riscd sf, depdgeasci cele mai
binu'dnoeiailnatiansluiip, rdaisvcaulroliri iicroit,ircigeinparleeaaarmedspneucntliivteelsoeratmexbtnei' cgoi dnes,isdceorpaet riarecaeaasdtiervebgruuil$ui,vcallaarb;ilidpneunmtiuaifopie'mnuirlaurecaerciuetiar*:e

ceea c,e n-.a fost totdeauna cazul pentlu cel ca.re a enun{at
dictonul : Bene qtLi latuit, bene vixrtl, adoptincl chiar in
€xpunerea Geometriei, in mod sistematic, un rnod elipi.ie
dCiureact{itir.smauaiinmdiurelic{c,iuaci iltucioPnatesmcaploaravenaiiugin-cuomreespcoan:deDne{sii- gi uneori voit obscur dc expunerc. Nu vrem si uit[m ed

certes, Fermat, Leibniz 5i poate chiar Newton. un a1t mare pel,sonaj care ciomin.a epilca, Galilco Gaiilei,
avea si fie, datl fiinJ vii,ita lui inclelungat;i, contemporan

I Conferint.l tinutii la Academia RornAnd, ia 19 iunie 19'ili, cu pt'i- l Cilc;i trait retr:is, a iriiii bine. Ovidiu. ?'r'i.siicr, llI,4,25.
lejul cornemoririi a il50 de ani de la naqterea lui Pascal.

116 11?

I

al lui Pa,scal, inarui.c ca qi e1 al oroarei cie vid, obligat Principiul fundamental ce pare a fi cdlduzit pe ecluca-
torul sdu era s5-I introdrm5, pe elev in cunoa;terea justifi-
sA ,se r:etrag[ din ir-rir:e (1ti33) cu douizeci de ani inainte catd a lucrurilor, a raliunii lucrurilol', fie ele in ordinea
ca Pascal sE se retrage sitit cloar de sdnirt'atea sa qrftr'e'dd'
$-dLeiiznrl,ifoicltdareaaepgoincidi, iurini om care a- jucat experienlei naturale, fie in ordinea spiritualS, cum era
O mare aut,olitate Pascal, era cun'cagterea principiaiS a limbitror prin gramaticd, precum
lui gi prin logica lor interroarS.
un ro1 deosebit in
aPiielurrme iFi.eErmraat,cuso2c2otidte9iaanzi impariinltnrearme acraiiPransacteaml qatiicaiveenai
sd-i supr:avieluiascir c'u pe.ste a1!i 12. Manilestdrile sale Bun cunoscdt,or al matematicii timpului, prieten in acest

1cereat,nruclaodnoids-aetrriuieoirpie,isactouAlmanreaslisinzateu<i nlemLtparnti'eald.mi ivaectirecbleea.lecA,arpelpinauevbedlaiceltaestfdefordyauerctsed; dcneniu cu personaiitd[i ,ca Mersenne sar-r Roberval,
iUntiedri:rleecPt acsocnatlaacteczuitamt aintC,eemluantigcal.nEailntseedieluzai-oEni ap,unpeenftirruil
pulin in tiilpui vie{ii, ceea ce nu inseamnd cd ideile sale c5 matemat,ic,a nu este nurnai cea din cdrti gi din teoreme,
ci eDsteecEi imuondmulodpe'decaarec-elrcpe::taacltuicma eeal
iru'circulau cu foailte ma'le autoritate, cum clovedegte qi ci. qi de a reflecta asupra
insugi ca educator, in
procesul judecSfilor cu care ii qlrezenta sistematic lu.mea
discr-rti,a epislolar[ destul de aprinsd ce a urmat la un irrconjur'5t,oare. Cin'd intimpla,rea sau nemaistdpinita cu-
dat cu l)escartes. Pierre Fermat pare a fi fcst riczitate a tlndrului l-a obligat pe Etienne Pascal si-i
moment
corespondentiil favorit al lui Pascal, in toat'e perioadele
scurtei sale carier-e de matematician, ceea ce corespun- fsapcuendfigcuii rmi ajutesmteat"giciaaessttaeb,,iglitipinrfoaprciaert,de{diled mijlocill de a

dea inrudirii de spirit care-i fdcea si se aplece adesea itl care le legau
intre ele((, tindrul Blaise, fdrd sd agtepte alte ajutoare, a
c[utdrile lor matematice qi asupra izvoarelor naturale ale inceput sd aplice d(aejuctaert,ceeiv.aicrelenct,llEci adree geniul s5u parii-
gindirii, aqa de bine reliefate in doscoperirile lor geome- crtlar) rnetod,ele era obiqnuit. A
ajuns repede sd formuleze gi si cleneonstreze citeva tea-
trice, in principiile de maximurn sau minimum Ia Fermat, arerndeemalecngsetoramteifni:ieipeaurtcllciduielanre,cfdd.r'sSusm5 aaibuSnngihciiuorilcoilrduuznitui;
in eforturile cle inlelegere a jocuritror la Pascal, in edifi-
triunghi reprezintd dou5 u-nghiuri drepte.
c;rrea ideii de probabilitate la amindoi.
Nu pot incheia acest scurt inventar a"l marilor spirite
care au dorninat qtiinla matematicd a secolului lui Pascal A'bia dupi surpriza acestui rezultat a fost pus in pose-
fbrd a porneni de Leibniz, a cdrui gindire, at{t in opera siunea Elemer,telor lui Euclicl, care I-au dus vije.lios la
de crear.e a calculului <iiferenlial, cit qi in analiza combina-
tori,e, are sericase rbd6cini pascatriene, qi de Newton, ale rezuitatele binecunoscute. Ref erindn'se la acesi episod
rJ"in viata tin5rului Fascatr, aEa cum ne este cunoscut din
c[rui izvoare de gindire carteziene, fermatiene qi pasca-
liene sint de asemenea greu de contestat. biografia sur'orii sale, qi prezentat ca o dovadd a preco-
cit5lii rdmasd le,gendar5., istoricul E.T. Bell este sceptic.
Tr,adilia, intdnt5 qi prin frumoasa biografie scrisfl de
Gilberte P6rier, sora 1ui Pascal, vrea ca singura qcoali El nu se indoieqte nurnai de demonstralia te,oremei citate

a sa s5 fi fost invdtdtura ce i-,a dat eruditul sdu pdrinte mai sus, ci gi tie aoeea a tuturor celor ce o precedi in
nu numai in perioada gederii lor in Auvergne, ci qi du-pi Elementel"e 1ui Eucli.d, exprimind cu ace,st priiej o fi:arte
pulin justificati judecati asllpra acestei materii pe cqre
trel:uie sd continuf,m a. o privi cu ochii istoricului qi nu

ce,'atunci cind Pascal fmpiinise B ani, familia se stabilise cu aceia ai discipolului lui l{il.l:ert, cu. un sfe:.'t de mileniu

la Paris. mai tirziu.

118 119

!'apt este c[ in urma acestei strdlucilc izbi-tcniri in cantitililor(( a lui Aristotel si a mr"rltor altor ginditorij

universul Geometriei, condilriile gindirii pascaliene se atunci cind experienla gi gindiren lop,icd ce se ap1ic5 la
sehimb6. Chemat, e,pi copil inc6, avea 14,ani, la intrunirile
ea o cer, pentru o matematic$ fird canlitifi, cum era aceea
gtiintifice organizatq de pdre Melsenne, matematician, pc care o construia.
Manuscrisul integral al acestei lur:riri s-a pierdut. Ideile
prietenul lui Descartes qi traducStor aI lui Gaiilei, de sirle fundamentale sint insi cunoscute din schila pe care
Rob;erval, pr'ofe-sor de matematicl ia Universitatea din
P,aris, qi de allii, a intiini't acolo pe G. Desargues, a cSrni a publicat-o in 1640, .sub fo.rm;r unui program intitulat
lncercu"e cLSL!-pr& sec{i'ttnilor co'nice, ciit.pd. Tsror,erleul lui
durate dc viata ,a acoperit-o pe cea a lui Pascal. Ideile
geometrice cligiirale, dincolo cie cadrul geometriei eucli- Desargues.
Din nou in provincie, .al.dtu.ri cu tatdrl care, peniru a-gi
diene, constituind o geometrie pr'oieciiv[, sis'lematizalil
intr-o cai:te al cSrei titlu ciudat. Brauillott, project, indica implini misiunea financiar5. dati de l"ichelieu, era obligat
firea autorului, au exelcitat o influenll hot5rit,oare atit l.;r nlrmeroa,se calcule, Pascal a construit in 1642 o magind,
asupra lui Descartes, cit qi asupra lui Pascal. G. Desargues
devenea primul maestru uril,n'teticd, cum o numea e1, de calculat : prima maqin5
direct, in Geon'tetrie, a1 lui nrccanici de calcul, perfeclionatd cle e1 ciliva ani mai
Blaise Pascal. Domnia bdtrirului Etienne lua sfiryit. t,ir.ziu. DEscristi de Diderot in Oeurtres de Pascal (1719);
n*a mai putut fi niciodati pusd din nou la punct din
U:'rnarea a fost Tratatul asu[)r& conicelor (Essay sur
din i639. El cuprinclea peste 400
l"e coniques), proiectivd, c,e1e mai multe asupr:a cdoenitceeclroerm*e clcmentele existent*^, p,entru a fr-rncliona, a_sa cum s-a fScut
geometrie
de pcntru ma^gina constmiti de Leibniz, dupi aceea a lui
cuprinzind qi loata contribulia lui Apollonius. Ceea ce
este cn totul remar-cabi1 gi a stirnit admiralia lui Descar:tes [)ascnl.

gi mai tirziu a lui Leibniz, care a cunoscut rnanuscrisu.l Acegtl doi ciberneticieni a.usnt l& l,ettre aveall desigur
.sr:ntirnentul unei ideniitdti logice a mecanismuiui gincliiii
eomplet, ansamblul teorem,elor gravita in jr:r'ul teoremei lsupra al
fundamentale care*i poartS nuntele, enun{atf, ;i demon- timent nutnerelor cu mlaagoinriigi ipneeacacreibaeurnreetaiciiiziast*eoc,osluelnu-i
gi
stratd in forma sa generald invariantd pentru o proieclie care a stat
nostru,
conicb : cele trei pei'echi de laturi opuse ale unui hexagon Incepind cu 1650, Pascal este din nou Ia Paris, unde
convex inscrjs intr-o elipsd se intilnesc in trei puncte si- clcvine in scurt t,imp responsabil .cu interesele familiei, in
tuate in linie dreaptS, Configuralia liniard a lui Desargues. ur"ma morlii tatilui siu. C'eea ce nu-l impiedicii sd*gi con-
constituiti de cio'"rd triunghiuri ale cdlor virfuri unite linue gi s5 aprofundeze studiile in direclii foarte di.rerse,'
dou6 cite doud claiu drepte concurente, devenea un caz rlesigur qi sub influen{.a matematicienilor gi fizicienilor
particular al .,,hexagr-arnei mistice(( a lui Pascal.
Mul{imea de configuralii gi de teoreme pascaliene pe care-i frercventa, gi in special a iui Pierre Fermat cu
ccpuor,nnoosiegtctietluiaeiad,ceo,osncnihcoids,upcilraigoreeri-otgamiteaeavtreideaerlsedagdrgairutcdiianndiliereaininmvceaetorrcidaeentiSlsaraileleprn-inu care era in coresp,onden!5. Poate datorit[ acestei relalii
Pascal intreprinde lucririle sale de analiz;i combinatoiie
cirre vor gSsi expresie sisternatici in TratcLdu.l d.espt'e
triunghiul aritmetic (Traitd sur Ie trian le aritlundtique)
prea dep5rtate ale lui l{epler, interesat, cum gtim, }a l-a trimis lui Fermat in 1654,
cunoagterea coniceior. De rindul atesta sintem de acord pe care decit dupi rnoarte, in 1665, 'dar car,e n-a fost
cu istoricul Be1l, penti'u a prccltima capacitatea lui Pascal public.at Tratatul
odat[ cu

c1e a depfui cl.asic;r geometric nietricS, deci ,,matematica despre ardinele numerice (Traite des ordles num,6riques)"
Analiza combinatorie, ilustratf, de triunghiul lui Pascal al

120 121

coeficien-tilor ,binominali, pe care el insuqi i-a identificat felor noastre. A tlel:uit, ca si i"rsneparejuunnSg,[ acolo, opera lui
cu comirin5rile a ru obiecte luate cite nL,, s-a constituit Pascal singur
astfel intr-o formd sisiematic5. Rigoarea l,ogicd a spiritului sau cu Fermat a 1ui Bernoulli,
cu pagi giganli peste un secol
pascalian ii i,mpune, f5.ri si fie influenlat la aceasta de gGia.uiu,sms d.stai tLeadpelascielininlesuaglei,
arliielctiiiii,cgosmtdiipnflloeeltoei srn(e-apaseucnditzruibnudtemitmoinodcndssitsrsat'ielimidleeactniidce5c'e,dspaarricen[ctiPepoaiursicleaii.nl 'Iadsvuteoca-- inleiegerii ;i interpretdrii mate-
matice a experienfei.
sau nu cunogtiu{,i despre folosirea acestui principiu de Istoricii atribuie rneritul ,er.edrii teoriei probabilit5iii in
cdtr,e vreun alt aut,or. Prinire de,scop,erit,orii independenli
ai principiului inducliei corrr-plete este socotit qi Jacques rnod ,egal lui Pascal gi lui Fermat, pentru ci acesta din
B'ernotrlli, care l-a folosit multe decarde mai tirziu, ln urrr6., in rschirnbul cle srrisorl 'ce L*a avut cu Paseatr, a

arirtat o m.ai male siguran{i in catrcu}uL numdrului cazuri-
1or". pe care sittraliile de joc luate in considerare de Fascal
I'e prorroca. f)ar :ru acest aspect tehnic, cle,sigur important,
1686. ;i *:1, car,acteriza nagte;:ea teoriei probabiiitdtilor, ci m,o.
clirl in care Pascal in'd:"umase pr,o"blema ce-i fu,sese pusd,
In mlna 1ui Leibniz, analiza combinatorie va cdpdta
forma unei doctrine autonome Ei principiai importanti
tceaoartiaeriep. rP'oaibsacbailliitndlsi1i'oar',foclodsreitiareiziueltaratelpeasraclde in edificarea clei,.:entele cu cafe a formulat*o. Ele cuprindeau intr-o
vizi'.rne globaii -* pentru caecepaosttaanpduremaa, iepguatl*inlosrimtnpdlrlep--
pred'estinat5.
a cL'ee ce numim cazur'lle
CornbinEri de ra, obie,cte luate cite nr numdri n:.o'durile di- ltLlire Ia aceia;i beneficiu qi ceea ce Pascal ,a numit spe-
ln care se pot pr.oii-uce aoeste co;rrbinalii. Este
verse rat{* nzatentaiicd. a fiecdr:ui jnc separat, ca gi a unei su.c-
foarte probabil ca qtiinla acestor caLcule sd fi favorizat cesiuni de jocuri. Pascal a lezolvat problema lui M6rd
atenlia ,cu care Pascal a intimpinat pr'oblema ce i-a fost
pus;[ de cavalerul cle l\ter6 asupra unei probleme de joc. ptlntrlr c;i a qtiurt si i-oaa.cnaolinzefizlme iant lgumi innnaetourtiuri-oar acestor
Dar, p,ent::u construclia calculului dperoabira-rbnisli.tiAliloqrticasrdetea corijat
clermente. Fermat
urmat, aceastd cunogtin!5 nu era calculele, l-a int5rit in pozilia ce adupt'ase, adoptinci-o
iri el, dar atit. Marele Fermat ne apire iir aceastf, operf,
descurci in numdrerea alternativetr'or unei sltualii de joc cle crea{ie mai cu seami ca sprijinilorul ei autori:rat. Ceea
nr: inseamn[ incd a stdpini pro]rabi]it5lile. Pentru cazuri
nsiungpurerraqi,caozmi ,pciaicagtiei,noreicpeocbauinuijuPcadstcoarl.S$titeasddesseigduersc9uircdee ce nu este pulin.
Ira,rcal a aritai cf, nu este sufir:ienl r.ii caracl,erizirm
inlr-.un feL sau altul pziecnetn*i- a cliiii pe e.a
I'{€r"6 asifel de lucruri, dar a venii Ia Pascal atunci cind o qiiir:t[ ; i-a asociat prc,babi).it,atea,
prcblema devenise prea complicatd. Ei:a nevoie de un ghid dac6 nu sint
un num[r, :rg
tnai concret, o
iigur care sd gtie a lega aceastd gtiin!5 aritmeticd a numd- rir"rr incalereleslea-gd valoare, spernn{a wwtem,a'
ra?ii cu jocul, care s5 gtie a intimpina hazardul atribuin- experienla c{e intuilia noastri r:ratematicd
dr.r-i o valoare nui"neric5, licri,
fir:i si-i distrugd semnificalia gi ii d5 o bazl de ralionament ryi de calcul mai cert5
decit nrimai pr,oba'bilitatea pur5. Un argument in sprijinul
originalS, fdrd sd-l transforme in certitudine. Lmportanla gindirii pascaliene este raliohamentul
pasului cr'eator fdcut de Pascal, care a introdus cel dintti ;rcestei interpretdi'i a care justificS,
calcr-rlul in d'omeniul fenom.eneior intimplf,toare, deschi- ?-lea din Pensdes, in
siru din capitoiul al
prin apreciabila valoare a srperanlei matenatice, hotirirea
zind qtiin!elor naturii qi solietSlrii perspective inchise
pind atunci, a fost clar reliefati abia de taplace, care a sa de a se retrage in viala religioas$,

proclamat caracterul nurnai probabil a1 tuturor cunoqtin- Toate ac,est'e consid,erafii arunc6 o curi'oas[ l"rmind asu-

pra istorici or ;tiintei, care recunoscin'd tofi, aproape cu

L22 t23

"aic*e"lte.a$'Ii"cnuaivc$iniatoem, cmiaserutreriitiudlse-1atueiroPuraipasctpatlrr,oanbdraiit-bilailaitnp5aalilslizocearalizna5nuSs,mufcai'-1i rnultor catrcule de suprafele Ei volume de ajuns de compli:
";ii^c;pa;*rii;s".;quif"pui"mqatzoiiianduletnu.tu$sipidaieoliujtouci;iialdldruleumimgMl-ic6. dr-6epespcnoh-atirstuedicneotenPmdauescieecatoilnrcuinli cate, aqa cum erau practicate, cu perfecfiondi'i de detaliu;
ts"d,a:"e,u'lrLniicentetoaninrmreiocaciiaetiipeasaeueal:rrnvtisailoadipialeeu-,aicsm,trmfia,ivusrtdemlarc,ucaacledsrulilaacempn5me,'snssncetquurouupbnceosthsaealittaoa5ecrrrpiavrapiaente'iijdisnonreoecta1rnrau-9^rl6nrictmi1eelioroparecreciioiaendansepnttaeoircniotf.tisbItecntaemapt6rtaea-oisiri.5zer--'i, de Fermat, Descartes sau sle rnatematicianul englez Wailis.
Put,er.ea acestei teorii nu reu,qise, ins5, sI depdgeasc6 esen-

fial pozilia arhimedianS. In unele privinle, in special

atunci cind se punea problema calculului centr;ului de
greutate, Arhimede rim"sini ea dominant.
Un pas peste conceplia indivizibilelor a lui Cuvalieri
'i i-a fdcut Robervai, care a inloclrit punctele cu infinifii
mici, fdr5 sd aducii prin aceast.a o schimbale esenliaId
pus crealia calculului proba- decit atunci cind Pascal, cu intuilie exceplionaL5, i;i di
i-natp'ergorpaila' t, inainte'a lucrdrilor seama ci in loc de punerea in:preunb a indivizibilelor l-ri

Cavalieri, co,ncept vag gi pufin matematic, eta de efcctuat
o insumare, concept aritmetic care a deschis, inai mult
auio"ut acest'or r:induri cin'd a
blteiilo", care decit orice calcul, drumul spre conceptul de integr:ald.
ii este aqa-de Pascal insupi spllne urmdtoarcle despi-e conceplia pe
privind calculul cliferenlia1 gi
fplnaPereenrt.s5s5ounfaiitjruipo]tsocitlrlGue iiaiePsaav.dsuceta,!R,diorn:bpedarvcFaeelsr,mt dd-aaitnr, o mai mare in-
urmd domeniu, care o adopta.sc clr-rpi R.oberval :
iluminarea care
ii servit unui progres esenliai in creatia calcul'Iui diferen- ,,Nu voi face nici o difictilt:rte sir uzez expresin <,slrma
ordonatelor>" ca"re pare sd n.Lr f ie glcotnetricd pe:irtru
ncei care nu inteleg cloctrina indivizibileior gi cale i+i
i'iJOal:litgoastt a lu: Pascal insugi, cum vom incerca sd lSmurirn' imagineazi cd inseamni a picitr"ri contra gcoiletriei daci
sd prr:cizeze nrtmeric legile de migcare ale plane- exprimdm un plan {este exact vorba cle suplafala unui
telor, Kepler (Astrona"imia naua), la inc'eputul secoi'uh-li lui scmicerc) printr-un nurnir indefinit de linii, ccea ce vine
cFaaslccuallu, laafo|isiltonr,eveoxiitinszirinrceliua-lneretaop,coleileEil.tlaii Arhimede pe:rtru cloar din lipsa ior c1c infe1e,qcre, deoalece nlr se intclege
volume. ur:rrind prin aceasta altce'u'a decit suma ut:.ui numdr indbfinit de
drei:tunghiuri fdcute de fiece ordonati c'r-r fiecale. dintle
icnaclliine;.a,1iiciea1fciirot1seo1f''i:cr'eeal ieurgnidnrdeiarii sitle, care cerea o exirli-
reconstituirea lungimiior micile buc5li egale a1e cliametrului, ca:e rju Citer'5 de
suprafala semicerclilui decit cu o cantitate mai mici decit
din punerea impreun5 a puncfelor_sale indivizibile $i d-ea
ariiior din al;itu,rarea segmentelor. ICeile rri'ice cantitatc det ir((.
sale, relu'ate
in afari cle neprcciziunea linibajui:"ri, avem toate ele-
Cavalieri in ciriar perioacla cind se nflgtea Pasca], sub
i'ttitit:izibitelor, care au proprietatea ci gene- menlele clefinit;iei integraiei de finite.
forma teofiei
reazS prin milcare eiemente cle dimensi,;ne superio.ar5, In me.moriul siu clin 1S54, irrtitLrlal Su;na pu,terilor
'rzLtnterelor, e1 sul:linirizil legdlur,:i strinsl ini.r:e caiculr-il"
*u ajuiat pe Galiiei sd scrie exact legea cdderii corpurilor ariiicr a diver-se curbe (po)ii:oarr-relc ziccm noi asiiizi) 9i
gi au co;rsliluit pentru citcva dccede baza tecreti'cd a ciilculul unor -sLure de putcri. Dtrr lips:r loi'in;tiismuluri ma-
tematic intrcdi-r"s, pe blza i<lcilrir carteziene, mai tirziu r.le
Lelhniz a ing[duit ]ui l--ascai sii
r strate.gin jo,-ttrilor cu ttpLiu{ii, ln prcgrcr'nttLrea liniatii, Iiclit'-tra o teorie Ei Ner,vton, nr-l degi a trecui forinuleze
;A-ciritidiic"r"nitciii"i'.f'i-ill)iu..i,riliCerils.aie, pe care rafirtnea nu le cunoalle' a ,operaliei i:rfc.gr;-u-c, acest prag
de

t25

724

i

i hotbritor pentru preg6tirea ei : sinieza prin cauduancaeraest.aa Pascal d- e atit de rnulte dispui;e a provocat * pentr-u cd am
cornp,onentelor unei suprafe,te.
Ne irnt'oar',cem trecut regiunea, care iirdeosebi ne-a interesat, a purei

la izvorul ar:hime'dian al oper,aliei de integrare, pus in crea.!ii.
Am intrat, cu anii 1654, in perioa'da in car.e Pascal
lumina metadelor de calcul de care disprrnea secolul 1ui dinerpoartleezoiucnoentcineurdebsrualf5e,linclidl fizicd, cauzatS, spre sfirgit qi
preocup$rile spiritu,ale care
Pascal. pi'ivesc conditiiie existenlei uinane gi care=gi gdsesc ex-
ipIntrreemgs5iae,,,laia1brreil5pdeefrduomepuaaslrtetae,,l,eiinninerxeptsrrcaergsieeiarreefaailomssaoinfidLcsdetisrceoaPnsedcnedsn6speaistnd.[Cclaue
Dar pr,oprie epocil qi mar,ea ei noutate era operalia for!5 de gindir,e, capal:ild sd ristoar:re situaiii sociale a;a

invers5 a diferenlierii, in care matematica greacS, nu c1e tari ca a iezirililcr: vremi.i sa1e, era incd in pana sa
deschisese nici un drum. Contribulia lui Pascal la acest

progles este faptul geometric simplu 9i caracteristic repre-
Zentat de urmdtorul desen luat din Trato,tul despre sinu-
surile sfertului d.e cer"c (Trait1 des sinus d'u quart d.e

eerc'l,e), Paris, 1659. ne-o arat5 ciceronienele Leth"es Prauincial,es, in care a.r-

guinentele se agaz5, i.n legiuni geometrice, 1a atacurile
clrIorsa-anustsine spuvteiaalareiznista1.602, in suferinfd, dar pe aripile
gin'durilor ridir.ate. Cit de mare a f,ost partea de bine pe
care existenla acestei personalitdli rare, aga de violent
iluminat5 de propriile gindiri, a adus-o oinenirii nu se
poate mdsur,a d.ecit prin r,eculegere.
Din nici o oper5, din nici un destin ,al vreunui creator
de qtiinld nu transpare sentimenlul inaltei demnitlti a
{liniei omene;ti ca din ,opera qi viala lui Pascal, ginditor
unic, a c6rui e,<perienld riimine de o permanenti actrrali-
tate.
Oricit de mic este triunghiul ,l,mcarpaicrtleitriisitnic(pfSorrrfni aetgadlee
punctul D,
tangenta la cerc in
de D qi consj"d.eratd ca egali cu arcul respectiv, gi de cele
doud latr-rri paralele cu OA qi OH, el rdmine asemenea

cu triunghiul DIo, deci raportul intrecatete (**l "tte

\DF ]

invariabil cu rndrimea lui BC.
Acest desen, spune Leibniz, i-a sugerat invenlia calcu-
lului diferenlial. A zdrit in el o lumind (invarianta rapor-
tului CE/Btr) care a scipat autorului, dar care nu confine
mai pulin ceea ce este esenlial acestui calcul.
Cred. cS ne putem opri aici. Nu voi rnai vorbi nici chiar
lucrdrile sale mai tirzii,
despre a Geometriei((, cum o 'de,stinate cicloi'dei, ace,astd
1,Elend
numeau contemporanii lui

t26

DESCARTE,S l.ligIu\{riEaici.aar,eaceclecntsietlitueie1,erin;::ep*rteeuanled cu intincierca si eon-

(r 59S-r 65S) si.ste'nuiui cartezia' al
prlctucrroiiirerrin".izeptiee&ii.rn.rfatiCaeiseoln;iircn'ipleiel:r:c-eirr:aenriciinei:c:ii:isre:e-i:znm.snrie:tna;hlertirtaiiin:bru,ri.iiinielinl.ievicCe::nci::li:srrtlrraptf,li_ucgircrunrinirlieafceiiagisisruetagJrueas.ceilinmsiiinssecptgteroeaimcrnlipeaeeo.,lire.re,Iee\,raIdicfgz.ne--i
j{c'-oi'erf,-r.:*sr6ui"bn'doaeiizcr:,:i":ifitrrl;ieirrjc,r:aiarl.eiLrr:1uiitai:'tet-ir,ci ruopiner.inrtlattit!ueirrapeursa1euiipn. cu6iepi ld'eeaspgrrienuded.deina
Descartes a fosi pentru gtiin{a modernd ceea ce Pitagora ' li-r;i-c-Fixn,;j.iomaeicii:.iiri.-pirle--Lir-n:lic;cuu:;,ii-,n.iifiqxni.LrfllaseiuipGedareelilspeueii:*sc,teeainsfct;elea"Jsnopnatdrl*iea:inmldancalsa.reecrd-ill
a fosL pentru gtiinla greac6.
Pitagora a ralionalizat legdfr,ira dinti'e mdrimi 9i numere,
l,l ardtind cum relaliile intre mdrimile'unei figuri ge'ometrice
,.I se exprimd prin rela{,ii intre numere. Cheia acestor relatii ;l.ct;isi:i sub:tatrfi3, intr--L.r.n virtej. Nici ciriar in mecsnic.a
,,.ii r,'rigciLriior r:iei:iciit:ire ale experienlei noa"stre c.u::ente
a foA,sp'troteournedminac'ctagrein-idpiroe,aartpi itnaugmoerilceia: nte6o,reDtrensaelaurli,ePsitaagodrae.- Iunciiunea tin:pu1,-ii iru csle desprins[ a$i] cum va fi in
t,

I

ri pagii-o iefativiziild "cEe"lueu"cbo*nfsitgituuireil,ofraf9di, deci, exprimin8 iin:ce;czainiicra:'ipli;iiicilltei-n,vi.ioengqilei adceelcoorncsee*rivavroer urlna. El figu-
indsurile mdrimilor de un sistem de a canirtd{ii cie
i

referin!5 sau reper, cr-r, ajutorul cr:o:'donatelor. rlanuiui' s-a i:tiricare cc ccnsiituii.,u c premisl fundamentald a n:ecanicii

Reperul fiind ccmutt pentru tcate figuri e r:al'teziene .

deschis larg perspectiva compa::di^ji cXiverselor flguri inlre lir-lirai lu;rir,r- n,i-t c,on"qti, ciupd Descartss, intr-un fe-
ele pi generatri"aica conceptn-rlui de transformare. Aceste 1r.!inetf pi'c.*ii;.i*:tis ,cle mi;care, ci dclar o tendiniA- cle
repeie liinct, in aceia;i tirnp arbitrare, invarianta p::oprie- :ti;care c:ir-e $e ti'ansrniie tr-:rin merliul imobil care-i con-
tXiitbr geometricc erstl o sin:rpl$ c*ni'eci.n!5,,a cdrei valoare siitr-rie supol'iul. La triuygens, aceastd pl:opagare va cdpita
pehtru capacil.iitea de reprczentai:e spatiald f.i::l::.a miii 1:recisd a pr-cpagirii prin unde, .aqa ,cuirt Cr
a m5ritnjlor

fizice a'deve;ri.t unit'ersald. inl*rse .cu rnt;i ifrcinreilndeia'.tr.ninsesilocl uinapirnetecizLieeolneagrdiieo da Vinci"
Problenr.a sistemul".ti de referin';ii irt'eferenfial care va reflecliel
apare in mecanica lui Nerston cste in direct5 legitur5- cu Ilescai'ii:s a
r6l"tivitatea galiieian5. Este aici I'crba de miiScare, deci gi alc refr"acfiri lurnirrii, 'uinindu-ise aproape de datele de
'obscr-vaj-ie gi fclosind, 1..r.cn-r paracioxal. suge;:tii dirte dr:
de repere fal6 de care legile miqc$i:i.i, cet€ nu sint pentru lefleciia bilricr elrstice pe o suprafatd elasticd. Spu^nern
pa"radoxa,l. pcntru ci e,re;rrplul acesta conducea mai
Newton simple reia{ii geor:retrlce spaljale' sint inr:ariante' c1egrab5. 1a teoria corpu-sculalir a pr,opag5rii luminii, aqa
cuir.t va ap;1rea 1a l{err"'icn ,si va implrti, pentru tnulii
In aceste legi interr.'ine tinrpuX ca o coordonat& fizic*, vreme, h,.nit:a ipnag'd;loicri-tr(i'.l,al:cre, care cllnosc incd azi
nespaliald, car€ a fost str&in& univeisului cartezian, in o,,co,ex.isten! ir Si do.ar
qo' riipcNeeencwtartuzonnD,uetsliecnacrisnteecsnlspiuclrleipneraoFpderei.rtn-tli:nacrtaprreyllnspteeoraprt.reienzepinritit6nltrl-Haot't.G1f'ogaerlnimlse*'ii
Sistemeie 1umii, inlelegind prin aceste vor"be sistemele
care preiind,rl"ominai:ea lntregii cunoapteri umane,,€rau,
ascunsd, mai dt:grlbir caiitatir"ir" in lrlrca:nre. vorbind in iinii fcai'te n'lari, urmSt.oarelc :

128 729

I - lnv5trali a:i 1l-rmii

v;iot;l-.oirj",ao;iegSSalbilJ.iiurciatlsm--i'ari;.ttdaie;"cie*mnn*as".tilieeiutetmlmlu"fdcSiniap'tlbei.oii:ritilininsiaarsnfisousgroiurtaimor:mtiiaeuer,ayieiclcgeidircpiiUatLaie,ilin'encncaitolvtulocr-in'eaffmneiiord'cisictcec'sii'i-:tnale;il]iir|:Lintli:,rriLi,canecic,p'illo-u-riiltr--nmrieiLacpuipnod'u!i"tnlnrslettopetdqpxpcoriiianollmrciaipllnclc'd:eurt'tr-ariarccrlronoeialocd'glulvuuilcotiuicl'nu:ilrsmcriiiecscitiu*ae.malsmenalm'A'ecridps6teulcretasiloisn'z'iuc;rabei---'i' COPTLARIA $I COLEGiUL

*-'offf#c;fiaeciad"i;.i;,{iuutoui,";i.l#firsrSis;iDtne"f;i,";*t"a:a";ili;o,rsi;"a*";ti-;uiu,r;is",fii"-t;xsr6"geilmt*a"itiuiittdid.s*niini""*raeto"^ittSi'atue"uomLem"rt"o*matcdi"lerireaodir*iaqne-fliu'eounniruroeipaelca,tinim"a,";qlr€uiaui'tcneiratnprpsl{iii}om*"tcici,*'potviiic*atugaem.rinppticauz,eueirnFeu1rtoarpmilrtPcnooteaeoacbf,,,u*ciimi,adamuamlr"acctifleareunruntlo;eoheseuf'iLd?iveinbtupvr),'i,Sicacoac'PtelinanroacmCtupuncr9ee:rardet'iidujigieau'rpa^g,'Iei;cnmaalln9c'nei1cl:isru:in{ueiisa,n:l"etincaple*"einneriri,ad'irnrieiadgcieos:auedlisuopinacqi-a(brpmnNaesaaa,tpsaesei:rlt-nellfa.ir1tie5dtsnitieiizx.ii1newL--r-tad'stuieuvuucoca:rterioeicuzr:iiigaep''ninp'rroeGecG;rsui'atidceeporpeaialciciaaieonn1'oiimea:lcrancl9iliLzlitexdricear-leeieieieds.aiiiiitrdr.zai'taeosi'rurea'Ci''cCepr?zdaaf'pimoio'orln1'pft<slaiagpplaurv'oaocr'tcaetit'eneaS:gjleitr.'t'nipuehana"'i'';lcscstrr1:itiilera:i:eede:iancee9u-$ilae'u-u{-l,-''il' Descartes s-a ndscut in localitatea T-a liay-e. in Touraine,
in primdvara anului 1596, in vremea cind Henric al
t IV-lea restabilea ordinea in frranfa ru.inati de patruzeci
de ani de rizboi civil. Acest rege popular, intors la reiigia
fei;r"#;il";Po;;t";;"etri"i;nis";it*"air"iu;lleuepauicpriel"er,ncziosmuaipnreurntealelpre,ret1-iiina"54J"cmdasea-lduacaqiorvnimniuzcdsetvleucoaisErnazipisitrefodeasrep!iidcie,ruus'cnintcciado-icdaiannoebgull'ueutsmei1nueradceeicme'xedniasaseimitlueDain1neauels1gear'eciminaobccrpiiatlroueeirs-t--- catolicd a majoritSlii fi:ancezilor, pentnt a le asigura
lini;tea se pregS-tea s[ potoleascd conflicteie cu Bise-
relor sale. rica, redind chiar iezuililor inslrcindriie educative pe care
ei le urmdreau cu tenacitate. $icnolicieulctuornadugsteiindleificiedz,uiinli
130 ,aveau si joace un mare rol

special malernaticS, a epocii.

Henric al lV-lea visa, irllpreund cu minjstrul sdu Suliy,

dupS moartea lui Filip ai ll-lea al Spa.niei (1598), pacifi-
carea Eur,opei prin doborirea puternicei Case de Austria
qi intemeierea urrui siat universal concius de un consiiiu.

1n umbra ,acestor si)"inte, qtiin!ele, artele gi filosofia
revin la pre!.

Descartes deschide ochii intr-o lume in cttrs de a reali'za
$ttinfa noud, intr-o lurne care acordi gtiinlei rolu1 in-

noitor in viala societdiii unane.

In prin'lii ani ai secolulut, ca::e incepe cind Descartes
avea patrll a"ni, Galileo Galilei, in plin avint al descoperi-
rilor sa1e, este la Padova, unde studi;lzi mi;carea corpu-
crdil.odlrerigi ci'eorlepu, rdi.elosrc, ocpaerardctearcizcieneiel-roalpiarinryicofonrsmtaunlleaaazcdcelelegreaa-
!dieeir.n,Eplreimnuanl!e6g,easctlfiefel rpernitmiaalSleggiedfeizscichiird,eincailnelaelceasruel -ml voa-
duce pe Newton Ia foln,;larea principiilor mecanicii

qi ap<-ri a unor lcgi dc nri:.;carc'

In 1609, Kepler, aslronom \a Gratz, in Austria, geome-
tru qi algcbrist, enun!il primele douii legil, nu incd dife-

rentiate,,ale rniqcirrii planetelor :

mrcoEigrspctauerreiimlaoprpollnartnaefnottermdloeur.lnaAoretinaabbeltulliefieGireeagnlliiaicsiiciarStteirgleeozgruicilledle ilnutireKelepgleear cdderil
pentru
din observafie gi

131

din- planeiele descriu elipse care au Soarele intr-unul vscizuiultTi{EP.C{Fc;1iIi5rrijrc+ATl.xqngnrrgfir+nin. lo:: R EPOCII

focare ; Scare la planetfl pIli.e'ricli-ceipiefiorenparl.je. zpeenrtas.otenadLeitaot'sed, nadvtaeate si arbir ir-r rzial;i
un caracter foartc dificii.
vectoare care merge de 1a foarte qubredd gi de
miturd o suprafald proporlionaiS cu timpui'
pqieI,f,nedleeascndoupinleni"S66o1ca0er,reuG,l(as(,laiciteeuimliclioisnplusutnirueJiaeuuqptoietae-orm, leuinnnieieleetpdleoachsii-trr:oi nSgo6arstneuiqrcnt5e'
c"rf,<l.'i1r-iinsP,cc-.ca1fi{_xr1re*i'sis1lt1p"cs-la:srre:i{eutr-r}x}saircsal.cl'c.rrnonfLrrieenesiuroptctduraenliitdne(ezDirseiesinczt'ecuazilnerireassiitucc"lr"einl.urtsmsid,imn"moo6ast*hiu"rc"arpuuii.r,-si"le"a.,asim;:i;i.rii"r
n:r-rnlii Lunii. nsczraiunl.Isrrtateuactrdettl,orecaaiseustettpmaoctrcEeiptlturrcieliunszmlpaiencirlrt,edi,iriil,deuiiTvtanaa)eltleisp,:acraciirmcelcogsuipeliinllircrsiinuepgdiisi't,rraseicni aettizrln_edeuairnne_cd1tdai; bi;;l1l;oi,_;"u,;;;^r;ei"*
r0yiAqcsssn:reie.rgigf-ci1:lr.|^ioi*F9l-lssn,rsinciiArptlremd!eliaumiadi.tmn-i'oaiemd.alisrefieacoiEaaisucgesccupmictritoirotrrod,cll:eihoea:roaio:prataltr,:te;eorersucli.niie,tn.tin.ilsitrccngeuE.eeecrbi,reasecumaeaiamrplmasrc'auecirtauneite,ei$ipi:,npnftmuareorotg,1rreslfdui_ae!cCpic.isiusiinagra.iiSna.tntleriiotucaeg",evooiamdctdpoavrel.oilliuarait,en"editcli*sca{rlereiii*uuctiefa,ionecmdl,o;"llaleeei,;l$mic*;s"td;impi"et*n;e"r1nttieo"aio_irr;aeiiaq;nrc;iieuttv-;v"elic;,eX"iadnr;esctr*ir#atiile,ilmlltttij.eseei*ti.ii
Proclam6 icientitatea fenornenelor naturale de pe P[-
mint cu acelea a1e Soarelui 9i ale tuturor planetelcr'

Vestea acestor d.escoperiri se rispindise in toatS Europa
,.li qicreaseo.atmosfer[favoralrilSuneinciorinduiri.a

;tiinf ei. tirnp Descartes studiaz'i, incd in spiritul intir-
In acest
zj"at al epocii, lntr-unul din ceie mai b:;ne colegii ale
F1dche", condus de un om
!5.r'ii sa).e, colegiul iezuitic ,,La grijd special[ fa{d de acest
irrtelept gi invElat, care ar:e o
cobpeilsdceaorsteesbitedlreabpin;:ee!duaittadt,-edacrofilzeicgeiigsteii,sldibinut!r' e ca"re- unii
ir{i1ennin?mudolatatrontdmiriciu,anialipunnmeleunMaolturbriiniuo.dismeIaitncialiitonl1erff6r,illu,1opcn2srutioeapmf't5uervei:n6uirsaauiell9raIs'i,c'L1poec[erna:rcossreoeptanlaenntgregtea,,itubovmi"r,iruiaita1i'oiaritdsuivrellzirrcidlosuSettlvaus*igiu?rc'd6sl-e-r'
pentru el, ctt trecerea anilo::, ideniic[ cu' rytiinlil'
qri1dcm,plrlrs.illeeuleii,arcipzcc:i.narial'eir5tittLr"air;:ra,ieiisciuleoieclL:e..r-plqiiL.eltnsceoic.rictopl;oteirtr1mni:uarasllrrie,iacip.etm'r'"a,greiitur-.?:ierlveo:lbcs:,sr:ii:'alr6eitilea-mmrltiareiecne[isr!iliei..-icli";urr_osrcclJctitnccrcu,.ioiiciidilnlai|niioei:icienuctimracgien,ittptl'airiudernsoept*av,rdelrecceerbmiut";sncnrutriaoiehatleie;rrtcijtcaeju'i1uctc;'a6-e5t;ailariledocliee*n-odrlma*vp"aa;lcgilU"ulefaoci*olna"dlemiiirlgoaunivmmt6eotevoasglia"re'orrsiri.rneniafceaei;tvrfe;lirfi.efnieaioilirninelrb,*lr.lc.ce.;ua*,rde*i;uolttJsee;rp;aati;ic:i"torrisicsae*e*riii
cdiriaponaoci"r.rleceeecs"tnseacutperziftuuu"uoinnlibncopsilGvlleaiareamirrngrvtloisenbatpeatilaeiotili.a.jispsEagEeedtretraeaacco'et,ramsen1eerluczeedide-t:iirlenrniovcactbSa,rihisetociedGaluiur,ervaeigcalieaNc{lceiaueeafior,irc'voarldbLetcrcdfegrotndeegerarir[sididciioercrialftnoueoerr'xerciepmpacKrurnuusicrmimlicpelfoia,zl,errtrecn'ero,aio'pnritnnroeaaorfcnlogdrfesioruropalmr0nnufccaittciaat-ai-i'-l'
cpuiricpedi*ratuinl distan{ei, Ia rezultatele conscmnaie clupa date eirt-'
-
legile Iui KePler.

19.)

133

1efcouliet*i rj;mtiesauculrLtitreeiEleruiinir,eavcaidclraatfemirllcoeisntc'rotoaefntiaesEatdrizuiddncdtndi,reei;'emi,lsorp9ncriierua-il'rim.dl'raieocgrvaaoivrravtuuormli.reb'ucinucccpaairr:ienobdmus.niilnltd-lt comparan scrierile celor vechi tratind despre moravuri
spgpcfertuioilri,lqiebirnilatem,blniaaclivitddauiinitecaeclS'iobc,rr)i;.cne-arsdeoipemrserqddio-igeillieiincsllet:nftopi;gjeiueirrlxtsiiedaitinilccfieaieSicnql,oeairmttancepde.acemil.lietcfiroaianalcasttueecFl,,tieiipvcc6ceheenilae9itlrriam,ulptiaeneai cu nigte palate mfu'e{c zidil,e pe nisip;i noroi.
Pentru filosofie, v5"z?nd cb ea a fost cultivatd de spiri-
le cunoapte aclevlraia vaioaie gi a ne pizi de in;;el6ciunea tele cele mai alese gi c5 totugi ea nu cuprinde nici un
lucru despre care si nu se daisticlauteprEeizpurminlieursmiasrpeecraarensid-

nu fie indcielnic, n-ilveam
meri mai bine ca ceiial{i.,. gi lineam ,aproape drept fais
tot ce nu era decit probaijil.

$i apoi, in cc prir,'egte ceielalte gtiinfe, in mdsura in care
e1e imprurnutau principilie lor de Ia filosofie, eu socoteam

lor. fpcddu.gtnrideuudiesae'-;rpqu_it_en:n.iicucilSeorcnaiioucruti-n.rvidlaeem,stnauiil.5cstioocaliirdgetpigceuafius-ni*dmapmdeeimcnatber'eieae,gslaei dlieel
Dar eu credeam a fi clat de ajuns tirtp limbiior Ei cliiar practic. Cu toate ci n.u sint cinic ca si afirm cA dispre-
lecturii c$rlilor vechi, isioriei qi legendelor ei. Esie }ucr"u
bun sd cunogti moravurile diferi.telor popoare, pentru a luiesc gloi"ia, fdceam toiu;i prea pulin caz de aceea pe
nsud',"jrr-naadiegcidremcidim.esiApretoatleceneoaascierreesmteaiimspinoittorivsaqoi pbiecnetiruu- care ag fi c$tigat-o cu li iiuri false.
putea
ca'si
rboliariblueoriaigcnirnul'teuntaeizoe,ia;s'rcspEdtrrmaeieca*iieeitmtsiaAtcudeae1errsrties5db.tainivcpr-foeaorlemua9arevitedcfituzntnrtn-ioeipctsqodnti.lriiadumivtetoauicrlriru'ia,dcDlderiauuercnrvieilcieiil,iensasdtcegrdcsaioinrueclteru.leomlsn-er
iesDcinieascuebstecopnrdicuicneil,'eiandparotdfecseorviloirrstma emi,i-aatritnpgiSrdisuiitt si
idnetrceigt iamceeecadcreliles,-arer zgeSrvsiinidnu-m:mini esiinnsuurnciasuat ualitn5 in

;tiintS

marea
carte a vie!ii, am intrebuin[at re sLul vieiii cErldtorind,
petrec in secolul Prezent' c'ercetind cr-lrfi qi arrnate, oameni de cliverse categorii ;i
concii!ii, culegind experienle variate, incercindu-m5 pe
m*A"aaPi rir-emu*l"euufiitarTgfraiadttqedmic"icut"al*ftrreueccliio;teciuvird.eaainlgel!aeici'e$'[alr-ctmetearata5eim.rhraiiiu.ninCe-'-C.'etidraiigercouiaJsrreitei,ta-"apled'e-elsnjuptprdoiuleetcuzaaileutlaei; miue insurni in intilniriie inlimplatonre gi ficind pretutin-
UUfnpai"icc"tEeugio,t"rdin*"tatfa.Stiilio;lcitrcleagadtrioanreegcrSig6cg.i5Entiiineuu;,ie-vivlqaioodgri.ri-bbicfepiile"erceic,ezcdpiianeomrtceetiatc.aiofdrub-iuraurcvilnreitnneicgaltpeegoEitnceoi aultnid''l-iemaacauhaugianiiennrmavdudTra1llioca3;Ed.iti deni refleclii folositoare mie...

afs-";a_t.ria,utIuaad?.u1lp"6n"eop-pdi;ei'l-ini'5tc,i"iSrtc.lircehrdee;nca-tblfe'pu5eui-;e,iiarnnrplJleaaavlfloi"ireiienapnalndeoerccsiaznelfiiuminlciuincoiialticsotclerilarnnuormrtar;dataei'triirnncdoteitesterlceteesla9eecmqi.lb,,aienigdtc.'CPiaani"nrnerdiiccinpnieLaudu,-ctene:cbrrllna6gai.iqgic.eimate^ltn'ei'i1.rm'ia"nnoimpiute:'l $i, dupd ce am ink'ebuinlat cifiva ani studiind astfel
in cartea lumii gi incercind sd relin oarecare iuvdldtur5'
am luat intr-o zi hot5rirea de a sludia in mine lnsumi gi
cie a intrebuinla toate pul.ei'ile spiritului meu pentru a

alege drumurile pe care trebu.ra sd le urmez ; aceasta

tni-a r"eu,sit..."

Stilul acesta retinut dar vi'-r, plin de iegiri adesea rdutd-
cioase gi totdeauna viguroase, este al epocii, dar este qi

al omului, care, din Ecoaii inc5, se singularizeazd.

Irnprejurdriie vietii inter.ioare, oricit de agitati, oricii
de aventuroasd, sint ca un joc Ce umbre care se piimbd,

aparent fdrd inleles, pesle obieciele cele mai neverosimile,

1S4 135

c'!ar care reflect5 doar f orma unsi realit[i'i atre cdrei Acest edict, sir::'r:oi .il nepr-ltintei in fata presiunii scliirn-

pl*t;"ei"dti-."et[""tii;rti;i"ia"ll;'i";"."r;n.6ii":it.l;t"ia-ta"iAdj"4"r"*"ddcsp-.eeutiHizuitnfpirit,jron;*otsii9lllttca-aiivrluileteyutispl*renlamuio,*euaiiin:i:rup'irrr:,taeearngieillri';JrilIseneidrcii:sr'acaacoc'i.ac'c,ti:r1cor:i-tranr1tenr:-:5:esrreiiq'-rilp"e,a.ilr-'eflricr:rcrdaslti'e'in"ie'eriit1:crapii''nlsiieiLbicetpalui'ierretpsic'r$FeceDaralivur'ei"i]iai.ersde!cu5eeo'l b5rilor nece.sare, nn-l va impiedica pe Kepler sI enunie
cmii;liTs,r;rliaoA;ira-rH";"i-e;arrti";tiiei"fi^;ilo"gla'l'"nhr.:io*1'nird"ii"i.";ec"r.;irmiit-n"ulci*a"e/;"ce,Ire;erliG-rng?haidU"I.ueerVoittm*cr1*iitnli"ra1lisnTii:t;ga*el'rSraiinii"at.lrnpYbir'i-naiadrurCec.-ntac,inr;ivdtrsipz-auliii5aei1iiErninos"i?icrif'aeertdipua'ra,*ae'iiot6to;noesriii;tar:erai;i*rsrJ'*nct;i-cacil:rlp1riilirr,;eil.e'iiirrilrl-ea.:,iiL;S':1t-,n.rccia|r-:ciicrri-irali:i:r:c"vil'"i:i';tiiml:R'rciiiil'iii'i;ia-,'lariiit';:r;v*,ir"in::'l5l';iic:':d:a*r-o':'lirr',;e]urir?r:li:ip1rarrlunil:.ecrnldiLpr'enielnlriPv(caili1rineruicl6i-'aeipcsii1'tesinvet0siamctii;)ecl1e:u1.'- trei ani mai tirziu, d-upi lai:qrioase calcule, gi cu aceea;i

acolo tlnrie eele nra-i r:iectry uri rrrai s-ii"i::|'r*ii ilnC'-ts' exlraorilinar[ precizie ca Ei pentru primele dou5, legea
a treia a mi.,scirrii pianetelor.

Acest edict nu va impieciica nici pe Descartes si elal:o-
reze in anii ce urmeazd reguiile metodei de gindire desti-
nate, duird pi-rerea sa, si revolulioneze filosofia.
trn O.landa asisti doar ia infringerea unei miqc5ri anti-
refc;:miste inoeputd rie Arminir-rs qi condusi de Barnevell
c(c'-or nBdeaernkrnnaain,s(imomaiotriritziinu 1619) gi ieagd prietenie strinsii
director
al colegiului din Dor-
d,::eclit), cirttia ii dedicd qi prima lucrare, intitulat* Ccm-
pendiae musicae (Breda, decembrie 1618).

il gasim mai t?rziu stib zidurile cetdlii Pr:aga, in armati;t
clucelrri de Bavaria, de partea irnpiratului Ferdinanri in-
coronat de cltrind 1a Frankfi"irt. Cu armata impi::atului ck:
la Viena, Descarles vine pin5. in Transilvania, luind parte

la elilerile aseiiii gi )u.pte. Alci i;i incheie cariera militar'5",
pe care o pdrisegte penlru cd, intre iimp, lgi gdsise dru-

nrul adevirat al e>iistenlei :
Iqi va dicta camenilor legea nu prin arme, ci prin
obligatia de a ginili dupi reguliie pe care el le va des*

CUTfr EUII:,C;'A' coperi ;i fo::mula. isn'.rbcainlefl,tuoevndlariliiitillierig'di-':

REr/O'L.]UiUTRIAiIdIIv}IETODE{ CAIiTEZIEI:"JII E'i:oca afacecag.sitasededevsa.fga*ce.rb-crnnceloajri-;i
a.r'm.e se
IatS-l dar lisind viala zgomoioasF, a line|illr Prr"risL;1ui lor i,ui Richelieu gi a1e eminentei s,aie cenu;ii, pbre Joseph,
pinS- Ia ruina unei pirli a Europei centratre ,si a unora
gi spectacolul luptelor interne fcarte gcvf,itinice ctln pri- ctrin -ld_rileestgeeermpoacnae,mpainrdii 1a pacea wesfallcS, incd 30 de
de
ctianinteaStqaaimtd;eesintbevucaruglluhi icEzptiierinopblaei.cnr5ntrzeubloocriru-rc;elru:lirigiiienicaaaisdi*en, fldiiniuisrl'ileiv"tiid: aecoprmcuagtnea:lrliai-i ani revelalii a meto,Cei proprii

primului cdpitan al epocii, R'Iauriciil eie i'oias:']'u, stathuCe* g?ndire, a rnetodez cat'l:eziet1,e.

,,Eram, scrie Descartes, in Geltna"nia, unde rnd chemase
rizboiu-l ; cinC mi intoi:ceail Ce la inccronarea impdra-
rul Oiandei. lului spre armate, inceputul iernii m-a oprit ?r:tr-o loca-
PlecareainOlandacoincidecuaparifiaEdLt:tu'!'uit'pcs-
concan:,n6 dcc+"rina ir,ii coperrlic pr;irivit c;i-l'eia litate und.e, negdsind nici o perscani a cd::ei conveisatie
lalic, care sd md.intereseze qi near,'ind, ciin fericire, nici gi;ji, nici
Pirmintrrl este o planei;A a Saarelui ^9i sn ;rr"1'cgte' ca 9i pesir"ini ,care sd nl$ tulbri::e, rdrniilearn toati ziua- fnchis
celeiaite i:lanete" in jurul acestuia' intr-o cdmdru{i rdgazul deplin sd mi ocup
unde aveam

1iA 13?

cdc;SeomgnipnuuCspduorid,laeitnetnboeul:eigs. 5iCalei 1ftSodctiunatteitiitgdaienpdmearinfefaocslaitusnddei-vmeinirgtcrlia-ounasoeep:;'.retmrria;,i mai compuse gi presupunind o ordine ciriar intre acelea
care nu se urrrreazi natrtr;i1 r-rne1e pe aliele.
Ultima, de a face prettttindeni enuirrerdri aqa de complele
cit intr-una la care a lucrat unul singur.
gi treceri in revistS- aga de genelale, incit sd fiu asigurat
ci nu las la o parte nirnic."
c$Arosrtfealr,gguimndeenatem,n;uti-isnlcelleecict5p.rr!oiIlo:ar,bcileei pulin acelea ale Aceste reguli ale ralionalismului cai:tezian CE'i-eau o
qi n*au nici o metodologie care n-a incetat sd Jie va1abil,5, dacd nii'i
'adeompoinnisiltorarliem, afiiinmdr-rrlteo;r:up.letartscoadn-ein...a1glonmu-esradreolao,cinmceati-ianpcle'ot,-
piate de adevdr decit simplele ralionamente pe care le atribuim o stringen!5 llmitatir'5 care, cieaitfei, nu putea
fi nici in intenlia autorului. E1 nu definea prin regulilt:
rnetodei sale nici lucrurile isnidmopialeii,;icieva;fcirlemnaie,naltml cadi,l"oqri
poate face in mod natural un om cle bun sim! fa!5 de ar-l-elrdr nu poate fi pus la
iucrurile ce i se prezintir (in experien!5)..."
De aceea el face planu1 de a inlittura toai.e cuno;linfele ace:.sta constiluie o caracteristicd funCamentald a raficna-
]lsmu-lui cai:'tezian, valoa.rea de act cie cuncal;tere a contac-
Fc care 1e-a c;ipitat in decursul timpului;i de-a i-e in- tului *irect cti lucrurile simpie a cdrcr eviderrli e ins5.gi
iocui cu pe mirst-lrd ce acestea vor fi admise cunoagtere a
al'ue1e nLtmai
Metodoiogia
-peD6aazratruenbuuiiarap"leionntarmu eancteacslatar' ca metoda peritru cblinerea car:teziand nu se reduce nici Ia ,.
unei bnne cu-noagteri sI fie mai intii forrnulai[ $i airoi
;suriprtm5lic1aai,ts6D5.eSslecuabol'tbiemssep;reiv-eraiufpllrraiecceiaszbtaoatrtceluererleniinnpai et9riuai ,baorleraagrcueealsi tpeoierincecii'acrereq-i proccsul.

deducii-r al ,gtiinlei greceqti, pe care o depiEegte c,hiar prin
caracte::ul originar realitatea
aL contactului cu in aceste
de acest contact, meiodoiogia cai'te-
acte simple. Dincolo geam'etrtco pe cdile deductive ale

ziani purcede z'nore

eunoa;teri : matematieii.
Ea nu imbrSfi;eaz5 nici metodologia inducliei pe care
,,Prnna regttld era cle a nu primi nicioclatd nici un lucru o teoretizase Bacon gi pe care att cneat-o invSla{'ii englezi
este recunoscut cu eviden![ ca
drept adevdrat dacd nu ai epocii, cbutind succesiunea de cauze 9i efer:te care
ataie, atlir:i rle a e"rita cir grijf, graba qi Drer"enirea qi de
a nu cr:pr:-inde nitrric mai rnult in judecltile mele decit constituie justificarea proceselor natnraie.
aceea ce se prezinl5 aqa. de clar gi de distinct sa sl n-arn d,,realciuun"neoaasgtuefliec,iennut*"pce;slttee
nici o ocazie de a-l pune la indoiali' Ra!.ional!smu1 pur, pentru care
sa integralS-
agentul principai ai procesul''ri al unei ma::i.
din greutitile gXsi in metodotogia scianrtterzeizaunlita.tjuusl tiimficeadreiaat nlal ciifer:iLe
inAatditoetatap, adrecealeimcipte6r'vliorfief-icacrue ce s-ar ivi,
putinli qi clte Reflocliile aceslea
ar fi nece- crize prin care trecuse gindiiorul sub cele

sare pentru a le rezolva mai uEor. influen!e.
A treia, cle a,conduce gindurile rrrele in ordine.incepincl
cu obiectele cele mai simple gi naai uqor de cunoscut, Va fi iFnatiulnlhi'tablaerWqlr;nin- dac5 s-a oprit daecogltoiin-!5 pe inate-
pentru a ne Lrrca putin, gradat, pind la cunogtin{a celor de fapte pouitivd,
matircul afari
rrizn-r-laolaeulfil,iee{,ipadcsfalieauic:tnrceepo,olen,pac.tliRuenc6opesra-eiln.-adCoAerrotlirniiexn!x,;fraocncrartmtilrre-iaaropliaiSroqditmeeinrsoiplviriarne:ccErlldniiir"isreiDttai,caapocedoSrfsgltreiainnvd!iaei-l
r Et ainsi je pensai que les spr:rioebncaebsledsees tlivqrueisn, 'aolnti;rnaoilicnusnceeldle6s-
dont les ralsons ne sont que
monstration, s'6Lant corrpos6es ei; grossies peu A peu Ces opinions
du plusieurs personnes..." fi iniliat el insugi in aceastd oi:ganizar'el, nLtr se ptie precis.

138 139

Dienxatporearoriceaenrelrdii,ascipe[caresi t,liuasicnteiiinnaitsidetanci-lnaasrreeapatunlteneiarinaseliruuvniitiliiamgreiexfpaaltineeaa-ll-iipzaei cu aceeagi u-ni.i;ate d"e lringiine pentr: toaie. DacS dint::e
accste segm6nte mirjn:ea un"i-tia slngr-ir este necuirosculi'
dar se citnoagte o proprielate e;<priinatH printr:-o relaiie
intre segmentele figr-rii, se otrline o ecualie a c5r'ei rezol-
metoda noui ? vai'e ne dii valoarea laturii necunoscute.
Intre timp, Sneliius fdcea ciinoscutS la Leyda
legea Nu dim aici exemplele ml-i con-rpLicate corespunzincl
refracliei luminii, iar Bonaventura Cavalieri dddea o proirlemelor ce-gi punea l)escartes, ci unui simpl'-t, nu.rnai
primi

form$, inci. ezii,antS, pi:incipiultli indivizibilelor, care tre- -peDntarucialailu1isLtnrrt"riiudenegeh. i drepttinghi dim lungimea ri ipote*
Liiu JA fie, pin[ la. Pasca.l- qi Ferrnat, procedeul general
'pFeennttrruu coeecaurcbe5s, einvdaivinzuibmilei lemasiintitrzliinuiilcea,lcfudlrudl integral' :r lungirrrea
l5rgime, nu:zei Ei pe .aceea b a r-rnei ,cateie, I.riintasegirornraindnecu
d[ ecualia
l.ciinie"usuin"tsser,i:;}pcraa'cfeelceo,l--f':511:lu:[.neg;rcpseinm't,eru, ui-l' volllnt, inclivizibi- celeilaite cateie, teorei:ia lui
a2 : b2 -f xz, din ca;:e ceducem lungin:ea r a catetei
care o compun 9i o
ecnrel,Acralicutnelucosoigtnacpdulgu.tueens.bcll'tiacdeisdisveiceeCameafroe,taicai:-tcedu.eptsreleuncr:iinsDeieleasctatg,rrtbae,sd'.i,tp,Jlxuili,eeyjuc.'ul.acTfaieali-t
pot genera.
Caicuiul integral al lui Descartes va fi incd acela ^t
lII3u"aitrorCoaavtvr,,apqlie:i'erdig,eipi'teeitol craeii-rveCeaeausvcesodapuesresirXiiso-elrrpvleeuarifresNccedfi"ovcntheoiznae,r 9i
fiiir'i W13*a:9il3is1 si sau al srsiernuiui de ecualii daci- sint mai muite. la exa-
"1, creator De asenrenea-,
al tot aceast5 Freocupare l-a condils

j, calci;lt ilui integral actual. menr-rl metodic a.1 problenelor reprezentatc cie ecuatiile
i. u"iiina;i.eoi{ii;ni:i}u";iEurae#";tepi""i"liiou;-"o;=trv,ur"nciieu",fti"aeis"."cltptTtupiaohu"aria,"c.'dfrici5r.rrenleeiiaein,uaC.srin"sg,sEtt"urtenluaC:ioat:i"bnebaaJdnietcicoifni:;:Sondee:ClreCreltses,,cov5itfni."'ipdnieinapatitAexemiilcrLp-n.acuiaps:iltFuv:nerrelu"u'dmuce'js;.l,stisuiiimrapcuDimDcecrbnmeiepeisaomtcsstlreiteill:ccbueeerllaaia-prmli'oeirirlmclrintteaaeeeeedrits:szl1i:oe;mpccitnrnireeisiuerlutnuu95eacll'opontfiareeeeiilireranvreseznceem*lpeeeuI?rlierenaise!len'nte"aanacp1zuqaiil^eSttfieirm=ezirevsmr:sa^ctnt[attXr.aa:$aaica"crrrrr'rueLaeui"iiit'
ccccciali^linlze:,:f,poereAt-l,ineaepnc.-uoeu-.sancrtoedte61sivcrcnu5ilzuitCndinb5tiii,egilc,iiitienadd,ataeearpasdmoriiflupeianrniraoiutcnecliier'-gnpgtlrpouaillliedu,interdoi,iinmirnedcdciePnttain(prroset)-st,ifrnceepiunl'r;rdlitenne-oicr:n:uoeni-etnssdaetee'a-,
ra'--idcini pczitive gi n';ririimi. r'aiia!iilo:: seinnelor coefici-
enlil'lr uni-ri poiinom in s.
Dar principala des*operire a lr"li Descartes, prilejuiti
cle acesi moil de a consiclera figr-rriie geometrice prin ecua-
carc leagai mS.rimile caracleristice, a apdrut cincl a luat
'ptcm;t-ii'niiT6-npaiN;dai'-o;tl'qi;la'rJ:aziziai"nli.cu;ucrim-figsrl'mnce;i ;octu;e*hc^l,luiera.f'lsrruirfcin;ita'oJ;Alld,:m4eiilinf,re;e-'d5oecretanEniinnoiiliiulaacisaaiilisElieatieEcg"ameic".soilanuctnutot\ieicznatesDgitiadreeiazitsnublcc' iauaalre:rrI"ertPegnIss5ir:te'uu,etvrstaarYtreenlilldnoui'ertm:uriez;al ilnii
coirsiderire, in Cartea a dcua a Geonzeiriei sale, pro'
]:iema generirii liniiloi' curbe i-rle plan''rhti.
contrete ce Ei-a propus, in plimril
in tJate probLemele
rini in problemele ce urcau piiiS 1a Papi:tts, car:e i1 con-
duceau ia d.or"rd locuri geon:etrice gi, prin inlerseciia lor,
la punctele c*utate, interve'neau ceea ce nurnim. azi coordo-
na,tele s gi y ale e.cestor pr:ncie fa!5 de Lin reper consti:
tr-rit din douil cl;:epte oblice ssll pefpondic'-rlare, dupi im-
creiepfirneizLednpiat'ifniecaaclcestt"eS-l""tg";""t"1a"l ,unpeliincoltnrnfiggirunreea{ii geon:etrice-'
p;:ej uriu'i.
sa milsurati

141

110

AexaCeimuJrpbrl"eu-letelcic*uleiaisiiica"riisgelt*:di2ret!lm*uec--ia"nttxis"m! ce+oleo5rcxcleo-nleaxtzeinleve:n:taqllJ'te7s' ccaartedse interes esenlial. pDreins,cGaertremsannliurdgsie" pgoielonsiear,vsiceiuinlto;ia, rccelulpni
oarecare r6t5ciri lipsd cle 5 ani. Franla regdsise iinigtea
"I-'qhd-iipasEseIt5stJmrldim"p"iervare"lietixoUi"r(eobmieieipuE;"inaeiptci"*inrrcn-aotinatllas;tattiue,"*iuue;iaeseir-cc'antui;L"tdnnir.mimrc;pulciiicdee"utp-ecg;uupdicu"eIliai;:-ivadriizp-daaiEini;tnaectcoan;,"aeiip'rtirdslciugdutiti"tncei,netrircrreeennenp'0ue"cleiuu,a;aoaz"rirrcepoir;,*nci,p'iiarlli,etriarlnrecausoisroenone"ocr"r.uontpeIoton.ri*oeiizarjln"ot"ornl.t.,rre-egrrercr"",n"l.'urrpn"cttipu"-Dr*ratnrncci*uied,ttaon'aa;tt-tltpnti{ai,e-Znle'"r;,tlran"oori"i'--i*'ttesru""'ta'sfiiiils*"n"i.tp'seacei",inpato*mubl'atit"l"aieoafuianer1"Lro"it'iiif'ukt"retltt"lii''ieiitiu1cci'\-"icil=ate"-iiiol"'oeliez]nerr"tnocpito'su"ulrL-iaierq;i-aa-urr,ltiitloeregd"rgrf-niiibuatpc"Dltcl:n'i'crarmeidi<rteleco"aa'*naantelieaacpop*eualirrvGrearetadzsre:c"lpiraeset-tie'eciiecimedtiiraunlpnierorcmraalrcleociinetfpirnc^iaaatovue'.raalceumepautcco.steuiar-igiecctcadq.ii'errpcrlrieplaroaiaeesaiip.el'ire?cinp'cftieccnc[omiltredacniiilirisi'oeeadiel;bo:'ibo"at'.reocnog-ri'smrbrierriralceaAeua'radiei:ieniulrlsisngsreualafuaernnic''(entodsiotvee'nisig:tr'rctotareriepc6-caoaIr'iiie'ibllt'alerat''eoia'rlcir{eogai)insqgdaasnteslemteat'cuaieie-cr{icciiolsappsfoaemslrsitueee,oci"lpdicarpelr"dl'ciodssilnn"Litaisullrcas'aprr'a'itrtviccie:Lorilcioilitl,fibc-serctplogr^vaolsrePuaattaco's-clrtu;e'e:cararsrntlizubanl.uiievi.ebftorteeniisaio:,uiiaatoa'i-ienr':eo-'-'el-roil-r
Fr-an!1 dupd o
**i"io"ii"a nou5, cu posi'bilii;atea ltnui limbai rep'rezen- sub 'domnia inj.5ri,;5 a iui Ludovic a1 XIII-tea, care avea
p_e d.ucele de Luynes la conducerea treburilor publice
tativ, cu o mare putene de ca're Nervtou Ei Leibni:z ave.all cdruia, in 7624, ii succede l),ichelieu. ;i
sgSi-ib"ieungetufitc, iedzinedpeasnltfreui tc}aurgsemzaabteamzealteicciiamlcoud].eurjnueid' ifcrenlial
Sub impulsr-ri familieL, Desca-ries ,mai. incearcd o ciati guq,
unde se clu'.ce pent,-u a
cese in cariera militar6 in Italia,
iua loci-rl unei rude, ctelinitor ai unui mare post pe 1ing5
armata din Alpi. Nu reu;eqte in intr:eprindere. poa,te peir-
n-o prea dar vede la Vene{ia logodna
tru cL nici dorersl-e,
dogeh-ri cu marea, ajunge 1a Iloma cu pulin indnte ca
papa Urban a1 VIII-lea, proi'ectorui gi apoi ma-i tirzit
fima|apuilai-tleoirauslisltuein!Geadie.i1perii,n!siqi iddee'csacrlididinaa,l,i"fOarta sfint6,, in
G^.;-!r,lia1eiR, coamreaecs'areutin5,,adceal rmnoumere:l-tr-iinse'pq1tein5s5g-iloiiinet.ilneasclt pe

frq:ril,itrRga cu-canDINAi,uL BERULLE

In 1626 este din nou la Paris, locuie,ste in Faui:ourg
St. Gern"rain, dar nu se poate bucura prea mr,rlt de iini;te
in aceastii regedin!5, pentru c[ prietenii lui,
aga de dXu$py$eioprugleinr$yi
h{ersenne, il fdcuserd cr;nosc'lt, incit,
Vrerrn€z locuinla lui este un adevdrat loc de lntilnire pen-
tru inv5"!a!i gi filosofi, prilej de conferinle gi de discugii

savante.
Cu acest_ plilej se leag$ cu multe persoane cu care vs
prirta mai tirziu o corespondent5 activd : Desargues, ulNi-
qi rnaten:atician,
mul rnare geometru al epocii, inginer
universalul \riilebressieux, scriitcrui Balzac,?i alfii.

In aceastd epocd are loc intiinirea care I-a clecis sd-si
reclacteze opera gi pe care o relateazd Descartes intr-o
scrisoare adresat[ din Arnsterdam, in 1G31, h-li Villebres-
sier.lx :

...Plecarea pcntru merea aventurd a construc{iei unui ,,Ai vdzut aceste doud roade ale frumoasei meie reguli
Isloria externl nu mai sau metode natdrale, relativ la ceea ce am fost ein obli-gat
sisiem al l',-rmii ela dat'i. avea

742 x43

s5" fac, in ccnve,rsalia pe ,care am sr.rsfinu"t*o cu nuntiul o pun oricirei incercdri de a-l inlStli;:a pe Ari"etotcl ii va
fi clispldcut qi ii va fi ingrijorat arlinc.
Papei, caidinalnl Eerr-1l1e 1, cu Pdre l\fersenne gi cu toalir cicall'ellcraSe:ninilndiueietnimetrmeCeelepafiornv-dgaeeepzlioeeeimnnrriitfo,eainatrp;eid:icieaenazi'ciicmrfiouunarl,otall.'sreFeid,neloedrcrtm,eapiafl'imeftirni5iinn.:cfaeres"rrptif;nscurncctseg{ieiicemi'nniariie'pccainLlcizecsldc;$rle.apclailelelu:fonirsL:ceelecnl1e-*-t
accae:s] ir:-aIascrer-irlytei iniiivsiciauirdsuciocm,cpi:ainnuieLuciaCree la nunliu
se aclunase relativ ia
Cirandor-ix
fiLosofia sa noi-ri". ,f"ccLo am f:ict-it toatS aCunaraa si mdr-
turiseasci ce mult poiite asuit::a spiritul:ri arta de a ra!i-
clii'be foa.rte comPlicate.
ona bine gi in cc rnisur5 principiiie ilele sint rnai bine
stabilite, ni;ni veriial:iie, mai naturale decit oricare alteie
care sint accepta're de oamenii de studii. Ai rSmas convins ta;fi;ctriisectiae,iidili'enseat'asde.Lmleneccni'1;eieia'ppplrhei ilniloc"ieapdir-cai1lecupini;ic'-ciomiD:necils'iran'ieiugrlp'lier;osiI,riierlcg1tc:i-voens;,hrerdYtirl.cicjle'ei:,r
v;iincghiimsndeaptau,ncain;lsi :trojsfi acei caic s-tl'Ll osienit si md con-
,li
acelte trrincipii gi si }e profesez
Kepicr:, siudia ir:voi:-i{ii1e, oniologia, per'*
pirauublisci".s{cCriaercplirnoablaulbiBl esriuplleenetl:riirl printre cei care-l indem- j',',ilsi-t' ini,ii c'le
i,',".ri"n, Opr-'i'a- lui tles;lri;ues, ccm;:1et::t';i ;i extinsi c1e
ci au;:ise despre intenNia ici.;:ri,ciC'.uri'i:e:sgre.telcclola:om-liesfeie-ldreieletgii.lesccpcbnuatri,l:,eeei,irg'eLcecpaorramcezevliutnaritiaifiDpauren:r:s:::lri:t.l;i'riglil:.ruil.icteniilsiita;iriain'pliuptarvirdrcLeelmeians'erpaf1roa:6ll'ple3pos0e'-,
lui Descartes de a rercli,:rtia ?irrpctriva lil:ertini-"i;"rului
caie n.Lr i se pbrea a fi 'iosi; Ce aj'ons de jugulat pi:in pi'o-

cesele celebre a.ie epocii") Viilebressiellx, Baiilet, bio-
care erau a.cele reguii refe-
Pe marginea scrisorj.i ':5.ire ia.r a l'..ii Pascal, in in:,lr-lsrr'is, in 1$33.
graful lui-Desci',ries, e>;piici
iitootu Ia lr-rcrttrlle ce ne apar a fi cele mai simp"lc ;i 1. r]ceastS vie";rre, inaiirtea plecii'ii in Ciiinila, Ilcscat'-
la fencmenele naturii cele me.i pulin con, pl:-se' El spune, i.c: h'cbui"e sil ii avut cu:lc;tinli ili: I'I"atit;r orgcnit"tnz a7
-iirnntprerimaal'rieSlep. ec[faLi''a{ecoapneiclati nu este altceva decii ordinea iui Fli-..t-lcis }lecci:, prcgr-aniitl eL!:letj aL Etiillleitlr
ile care o chemlm indeobq'r'e a1'l;ri;t in 1620, c;,i'e-pt:'crnova l^ilelocla inrlucliei ca f.itinicCi,
Natura. iJescartes sosx:tea' silune Baillet, cd ,,ero mai bine
s5 privegti a.cest niare mcil':i qi a te s1li si urnrezi acesi r,il ilai sigur auxiiia' ;i1 culoaE'L,crii ti,iiniiiiir:: qi clrnslii''ria
li,r ac,lerriiat fu"nclri fiiosoflc pcni,ru rlc;jvii.a.t'ea ;tiinlificI
maie exempir-r, 'decit maxin:,ele ;i l'egr"r1i1e stabiiite dc
cghaianpgrriiiircr:ei[u-ip_creictsoecrirveisaberoidainme eDanccie,'sdaceearpct:e*rcs.bd, inV*c_ilti.e"pbAerelp:stlriscuiiens'-ccrlxoareitnegr'ureealilneatpideeoi cilgLez:h.

iantmRffoeis'su.rfreeai.:cgae;.rngeteaitnaedtereav;lieil iirrieisPveca'Ji+f:i:. rp,,ni.ie:i-crtehs-arir'D5c. sDcaeratelstfepltl!p,icnafatevoq-i tjg,.--h..i.Cer.ri1zisaei.iipDnruitrnlelia;ernreoea;b;c-iltfieario1rruen:nisat!eiSnl,.rciptlEei:igc:acci ulr:t-'raL:oinn'rar'carcliirniuci:lCactlealtia.preteOanGttiri*"t'rc*ilniJti-u:riiaus<,=1Ai'pais'Sti*iac'i'lr:rii'r+uLo:ulrrlti'!Lrl't::s';ir:t'''rieto--
rabii6 gindnlui liber. Rezi:;lrnfa pe care Sori:ona ;i regele riiin'.lr"rtiJni.e,lporslitdnaeLceir,pdiiznibnacata'l,9ruei\r:apclcleieirgepiaril;ni:bcieiicrriierile.epCltp:larjanpiioin.paooieacrr'eiiellojrarcriiaz,avliialloruirti
jrl'a*3 Hals, pictorlrl de oameni Iii:eri ;i voluintari' esie
1fvoodirilemFa-cnotlauuoanc1lfdeicoiaecnLralioeddrqrpii:ucnuielailu,i*ctitCa-isi$nrodeinleaagorirccle-avucgolntiazli'ida.enla.izzcBrtisctieiIpOira'runrciricjale.ie.not!a..ouiustrr-ltaioaulce.luea,Dslioe.ccricsECdicaiIi:niniSruettcinilis.annVitsroreiiesdnbeectusaaeoiraeninr{sier;elri)lilco{osdrdcrtiamenfervi{5,ricniisntaiii palria lui Retrrbrandt, cai'e revol''tlione:lzir c:rnpl"icnt i:ic-
iura., clincl 1a c.' parle forr"nalisini-il in cri'e ea. d':l;-{'nc1-ase
144 prntn.r a face 1oc naturii, in primul I'ind celei tim;lnc.

In Lri28, Descartes se retrage in ClanCa, urltle eia sigur
ci va ,avea lini;tea necesarf, ce sir-;i poati perfr:llicna 5i

145

pqoiuiagbnalidlceaariinocip-ireemraadr,rtaA[ clra:orrlLaoei ymi;Jia*.vl,taeUlpuieentiri,vertce,ertssorietiCtbia,u. nboi gpaatretebiabivioietetici.i Cd, daci este o plScere si vezi crescinr-l f::r-rctele din
tddeeerIenrinw, dieasot*priJnauzalizariic,ai:ddii;lu:inrJla,si"clpga1irur6le;r2i.r'a8f:u,iritDlaDde.ueosa,c<bzaiidstraieleasec:itrlcuig:o.iclmpcciepuc':ngaoeacitEoiuut,iencrdiaihegg'foiiici,cjp*teoresorrc;grce_o"lt grldini qi sX fii in mijioci-ii unei complete abunden;e,
ginrl"i{i-vd cH esie cei pr-iiin tot a;a de mare pliicere sii
vttiolncoLzrciictaeevreeesns.tioitnefadieiiil:aaacii1cuainrivcdiair.eisiiletiulregcrE-r;;irurrieregoldipais,dairi.t,;'roe"Ccacettaeoatac1ucitcer1iioo?pczrCioet5dexltiitaslcetlitiIclniend!apiirlulo5ertrrigfenii
surn (mii indciesc, deci p,indesc ; gindesc, de,ci exisi), cut'e sii le pc,l.i bucrtra e1e o libert:rte a;a de comp1et5., in
de ctric sr'i poii ciolml mai iinioqLit, urlde si fie totdeatlna
"unCe apoi deduce principiul ca""rzalita!ii lumii fizice. orii;reni irurljuali :tnulnc petrtru paza noastr5, unde otr[-
v'-rriir,., trAriai'ile, cr-LulniiLe sii fie inai pLllin cunoscute'
Fizica ;i biologia Cevin, pe l:aza principiilor carteziene, r-rrrde sI fi rinas mai rn:-tl1, din ner.'inov51;ia str$moqi{or
posibile ca Etiinte sigui:e, ceea ce constituia pentru trJescar-
tes o preocupare fundametali.
Ca;:e ela s'rarea cie spirii; a lui Descartes, in aceasti no;'rri ?"
1ii:lt,i\.i'nr'ci;ela\{cIeue.r,c.s.ls:e1i.n,iii-:rsterirc,.ir,d';:aiingc'ico'irredi-oehmi-rrrbci:rli'erieiafz;1rSr6:.e3l0oil,riirici-eo-snplosligncrereissco'itarcele citre
retragei,e, se veeie plastic dintr-o scrisoar.e cii-tre Balzac
greu
(unu1 dintre Asctredd.leurcnifieiiisFcrraiitnocrei zaei),epcoecriei -;ii unu.1 clintre in-
,temeieiorii impSr.tI,sise in- l;cc:irilue-,lcc,inCcul lomevicnzrclsltiainundu-eagasritracdnsie{iieisse,:cicit:;.airrilteri:t\irlcrui-inli'ut'oelirid;ettrral:eorsl.siiip;lnurrailnmirrd5liciaecdiodpamaeurileuctceilltnt:reilpln.'errlieircnctgcticri'r-iauirr-nieu'siea5rdi'*l1uiAmfeniinaargitttereEmerii-ri;i
tenlia de a se reirage qi e1 crin ruine, asernenea filoscfului.
Incep*se s5 se indldgasteasci. de lumea burghezd,
ate c*rei
drumuri vor meige citeva seccle aldtr-rri cu ale fiicscflei

cr]a .

s-in,,tI,nnetgimdspindcue-siennaiccieus_tnrnoam::,e,inoraefEar.(iAr nr_ier.smteir*dea,m'c),aurendsleiL s-a lntimplat clulind t;rrza fenomct:.uiui <)"espre cere*llli

nu se ocupe cu l".rXrful,iie, fier-:are este aqa cle atent la ci;- scrii." vorbr-r tlc ih,izia dr:ntlniti fenomen al parhcliiiol',
tigul siu, incit a9 putea si Era
vizut nicioriatl de nimeni. s',au toatd viala fdri sA fi:l aparenfa r. ai n;Lillor slrr'i pe cer-', descrisd, cti obselva'iie,
l\,Ti pilmb, in fiecare zi, in dc iezttitul german Clt. Scheiner -- riuqinanr-ti tctrar:e al
mijlocul unei ma;:i muifiini, cu atita libertate gi tini;te
citii ati avea cluinneavoastr5 in aleile singi;ratice a1e lr-ri Galilei.

parcului gi nici ni-r consider altfel oamenii pe caie-i v5d Cu ocazia ace:rsta, I)escartes a relllilt studiul untti grup
intlerg de fenomene cel'esti ryi anun[5 :
,,Sint hotlrit si fac rin rnic tratat care v:r- cuprindr: 9i
decit a-g face cu arliorii ce-i iniilnegti in pii,iu;:e, sau ani-
rnaiele care pasc in ea. Zgornotul insuqi atr lor n'-i-mi explic:r{,ia culoi:i1i;r i:urcubeultii, care mi-au d:ri mai muli.i
lntrerupe ginCuriie rnai mult declt ar face-o zgcmoir-il clsteneald ca toate". Mai tirziu anutr!5, cei:iurl discreiia
unui riu. I)aci fac citeodatd. refiectii asupra acliunilor 1or, prietenul'ri : ,,...atn hot;irit si fac tl exptlnere in pi'rblic'
er-r resimt aceea;i plScere pe care ali a\rea*o privind Va fi o pr:r-ibI a filosofiej- melc. Dar vreau sli
(inCd.rbtul tabloului) pr-'ntru a itsculta ce rAn-rin ascllns
tdranii ca;:e vd cultir'5 cirnpul, c5,ci eu vdd c5 toat6 munca spune'
se va
I{ste una din cele mai frr-itnoase ma'terii pe care le-aq
lor serveqte la infrumuselarea re;edinlei rneie ql ne face puiea alege ;i voi ciiLrta s-o explic ln aga moJ. incit
I

sd nu clucem iipsd de nimic...

146 l4v

i
l;

I

i doar cei r:a::e inle"leg latinegte sd poati avea pl5cere s*o ustrisLllitt.-,t,ru,.iTicilinlt.dierralleaecaaiXg'ltcuiinntlcer-uqirgrurid:eraicesiboutieariacnn,cec-iesrrlaeiln,nsaisictiia'u.a:,p,l":s'rqiececi:cc:iiailce,sniceui1rdnme,edve"l*iericd-lrniai:goucigvc6aoservieia€.r-f:lmi:retiinsi'sivireicdiiil-o1lfsiipiisniuii:uilni;i*i-*ili
I
r:itea scii".
rl:rci;l";'ci.rLe: li'e:itotltaa. -lt5'licalaicua$siiiriicrolaescit-lr"l,rni;.iCieinnliirpcui::Lls(eicislu;rl'ilnpee-n-fi'ucti-Il8tcciil'ai!"
Coresponclenla din aceastd vreme ni-l aratS in intre-
gime concentr:rt asurpra pi'oblernelor de opticS ; scrisorile
lungi citre Ferrier, relativ ia tS,ierea oglinzilor, sint unul
diir seirr.nel.e aceste i preocupdri.
Izolat'ea l.ui l)esleries esie totugi numai relativS. El line

leg*itr,ri:i sirinse cu d.iferili pi'cfesori de 1a Leyda gi Utrei:ht,
de ;rsemeneit cLtr can"]eni de lun::e, in pririlul rind cu n'lem- ,rr;,irri,uiilu;n:r.r;ii':clnip;ipeei-n:aiiliser]:e:iirl1iso:65ii,.:3rleagijtinoscaacfrrriii-vercirtbcoerlateariseicipoearrrefi.lrlcilttaio:;aa:ilrtkjrafj;s-r"e'otL,c:ou.r,p"r'l.l.eurvcciarneepz-nelnea'rc:'eot-Lnl tmceonilnli*i-
brii ambtlsaiiei Franlei, care-i recanstituiau,atmosfer:,r l.irini-i, clar foal'te incet cici am t:rull, rnai'mul'ta i:]ii';ere
f:rrnilial'5, totr"rqi necesa"::I, ReqeCinlele lui au totCeaun.l i:t i"'uril eu instimi ciecit sd scri-ut puli.niiL pc ca::c*l qlii-r'"'
o grirr:lini sau chiai: u"n parlc cr"r bcgdirie de verdea.ld, acei
cadr"u na'Lu;:a.l ca::e-i piScea in acieviii:.
Discujii ne-csll1iuljrn"aein_ti..ndceicriji- infiniie, pe cal'e l:ilelstt:ne ir
in ncliernbrie 1630 scrie lui l*{ersenne cd tratatul p1X- r.ilag6 c;r a:: cluce 1a
nuit nu va fr gata decit i:l'lr-un an... ,,Cdci de cind- fi-arrr ce co::clt'izia cii ut"r
ii:j.ijii'l e ir".ai nta.ie d"ecii; alti-ii' cec.l
scris, hina trecu.hi, n*am f6cut altceva d"ecit s5-l constlu- nl1 su'p;liri cle fel

iesc planul gi, in 1oc de a explica numai un feno;:;rcil, i,,-r De;caries -_ 3i'Llnc5. itr::,lini estliil"il cu"l:iinririlu"i op?1:i
fi cu neilb.llare a91.e1;Laiir. i'r''r'lr cir:ei
m-am hot6rlt s5 explic toate feno:reneie natr-trii, aclici i.r'" i"*"'r";L 1:il1'-1i-
r.:;lre ilcsc.iirLes o anun!;i c1e fi.ccarc i'laii pe[i"r:i-l r,rai tir';riu,
toati fizica. Acest plan imi dX o muiturnire mai m;iii:
decit oricare alii,rl, cici md gindesc a fi gisit mijlcr:irl
de a*mi expune toate ginCurile mrle a$a cs s5 sa.i,isf:rcir lr'rl pts'le t:t'ei ai:i,
pe^ nnii, iar ceilalli si n-aibd ccazia s5" Ie contrazitir." cr;'r:siC':r!' toate irtri;i:le-
fn aceei,qi scrisoare, intr-un fragment laiiiresc a ciii:;-ii firriera judet;: libi:ria'ir:a cil caie
primi redaclie poate s5 fi fost mai veche, tr)escarters exa- dinli-o sci'isoai't clil'e
lr.,.rj; r,itiii,'iup;'i ti' scr-ii'i; pLi-raj
-irin*ri,ci.l;'l,:.'l,',,rril;.ic;l.!ri,";'rri;p-t.;1az,ru,i"i-;i*i.ztf'.;i1;tt:.lmed,i{m.ir"i]l.-r,i.iiatetu];ir1tti"ociiiqii:ri.r*,ifi;pi'lt'naSiljlncvtu.t,ciLoLe"etel'pienlig5"ulctfiil!sare'e53an,rltci-'i,!zinfmc,eicni,'rumie"fuccpr:c-iiZ,sii;zuf:1eircsjrt.trc11r:caoei1iai'i'ec'r'5,,,i;eimac'Ca;reiail':earii'lu",ncvo1,icizerLcl1pisar1vlaeiriie"'r:n-:ing:eiiinpcgeortchicrJlielail'-pc,li:sa1-^roftcicaer;:i::dLe'nf,iin:i;-l;-i-icrrij,'care'ieil;:ltttrn1ieq'i::i{:'suc-L'firlliii:or-i,a.u;]rcr-nn,itc"'[uiiicenucinle-il':ieiP:l-apirnicrligpr"ilio'aii'i.iuiinra's:uc:clsi'itsi*viiiell'cn!iit.culirareceieielt*i'li;
mineazii legea cF.r'jcrii ccrpurilor plecinJ de ta princiitiLt.i,
cail"serud.rii cuittitd(ii in nti;core, ca priricipiu de }-:l"zri al
rnecanicii sale" tr)ac[ nu ajr:nge la lc.gea i:e cat'e Caliiei
o cuno$tea de cel ipnuofipnecraincLifsuiisresizre*.ci esiastneirt-i*...,d?anr nu i:,1'e-.r
s-o publice decit
16.32 __
este probabll din pricina unei coi:rfuzii de figur"S c:-sll,pr':i
cdreia Desca-rLes n-a ma! revenit nicioCatii.

De-qcarles a r5"rnas convins cd gisise propoi'ficnalit:ltea
spa{iului cu pltratr-il timpu.lui, a;a cum a.vea s5 ccnst;rte

mai tirziur in op+:ra ccndarnnat6 a conternplranului sllr
iiiriian.
;ri,r',;u:Irrg]rTrxc:;sl-lptrsIriclirn",.rdlf;ciprnr1tic"iuctllciil*uiiippr.reISel..lciiei,adrmeemasic1tec.ciiia-siei-ilrlareiiljnsi-cetceeioccsliceiciin,rkil:ac'sl.re]c]CczpLccl,ii:tlei.v*:SciCc::1pisct.li'i.c':-]:i]:.iiftpscs.rii-otlislt*-.i
In clecembrie revine asu.pra tratatului care luase pr:o-
pcrlii Ei a cdrui oportunitate de pui:licare il preccupd,
c*ri nu v;:ea si intle in confiict'cu "r,eoiogii,

1{8 148

etreideeealne ainlivtiecni t_at-ecdaereefla-c cuprinse sub numele de geome* Cirrd De.-caries scrie Trntattt'I despre om (1032), rent'tmeie

si ccti'espundd acestor probleme ricunteiilrcle{uansrouvcsec;ueytsec.isrltC,eahcneetsaslrit:uetnr, ai'l*eiaa1tr:esiCicneatilreeacnleeulea-aipcriioaingfuetniadnpecaaiirzlsiinucfuiacsimetanaztii
ecualii numelice. A$e este cu p::oblema 1ui lrappus, pro-
pusi ;i ::ezoivatS" de Descartes ln psihologit:i, aL cdrei fondator ca gtiin!5 poate, de aseme-
dupi h-ri cle Gelius din scrisoarea c6tre Gelius intregime,
cum rezu"ltd
rie 1632 gi dealtfei din chiar {}e.on,"ctt"iultti. din ianua-
near. sir fie considerat l)escarles.
Se pai'e c5. tot: lui Geliu.s ?i trimite spr.e celcetare, in Din ne{ericire, manu.scrisul acestei opere nu mai exist6
I aceastd epoc5, Ilioptrica, cup::inzind intre altele teoria 5i despre ultima sa parte nu avem dec?t cunoqtin{e indi-
reflecliei qi rcfracfiei, asupra circra utmeazh" o intere- lelte.
lr

saltd coresponden!I.
In aprilie 1632, trataiul e gata, ii mai iipsesc dcar unel.e
figuri gi coilpletdri, a;a s'-:rie li,iersenire.
Este vo::ba'despre T;'atatu-\, ctsu.pr{L lztmii {Trai,t6 du ixrir,iv rrini4. c u GALII,EI

Mond.e), care n*a vd.z-ut totugi niciodat5 h.lmina tiparului Nimic mai impresionant in istoria acestor ani ca intil-

in forma in care fusese scris. Cr:prinsui s[u a ap5rut ln nii'ea spiritualS intr:e Galilei Ei Descartes. Cel dintii exem-
uimi, ie de o pa::te in DJ;crr.rri de tu rw6tlr,ctle, pe de plar venit }a Paris din cartea lui Galilei (Nlasszmz si,stemz^),

alta in Principia Plzilcsaph.iae (1644i. ipdrutl in prir:livara anului 1632, este acei primit- in

Partea intii, care incepea cu Cosnnogoni*, constituia oNcoi{treoermsspebonrnniecele1cnO}t-SeS-sap1dr-ese 5lceu[gterpc'aaGrciazidsi;"srenern,iidDic.eoDsricpnaurertieiloasr,lucEaai,trepcurrinenosgpati'nicngetse6t
Tratatul asuprs, IwmLnzi. Ai'ci se spu-ne ci iumea este
fr:r'matd numsi 'din d.ouil principii : rnaterie qi intlnde;:e, icieea univer:salit5lii ateslei legi.

date o clati pentru totdeauna cr.l legile 1or. Scn'rnificatia acestei intilniri merge mult peste unele
dezacorduri iniediaie. lla reveleazi iupta de front a doud
Luir:ea fizicd a sleielor, a Soaielui, a planetelor ia nag- generalii e:rccplionale pentru a descl-ride qtiinlelor natu-
rii drr"rmul iibertilri.
tere din ui.r'tejurile de mnleric care se formeazi in jr-ii:ul
unoi: cenire. Cu acest priiej, Cos"aagcizia sa adoptS. teoria Dar inerfia Eisericii, geloziile, invidiile, duqminiile per-
copernicanh ca ceva natural qi de la sine incadrat in
noua gtiin!5. El prezinid gi o ieci.ie a gravitdlii, de ase- sonale qi un proces ineluctabil al istoriei incearci si

menee pe baza vi::tejurilor, ca gi o explicalie a mareelor opr'eascb in troc acest arrint, pe car:e nu-I cunoscuse incS
prin influenla Lunii.
omenirea, prin conrl;imnarea lni Galiiei.
In sfirqlt, Descartes ajunge la fenomenele luminoase
care all ,ccnst.ituit o pr:siLine a vielii lui.
A 'dcr,ra.p,arte a T'rat{itului asttpra lwm,ii era corrstituiti
de un Tr&t&t asupra. anrwlui, ?n ,cire ar fi voit si reconsti-
tuie magina umani de la origine gi sd o urmdrea'sci pina
a'riqininpit.drffueurtunrrnsi:cntcealliiialuac,bniminiiialdeoli,tipconesiairecr1creu"es6t}l2aeat:9.f,iria*nDci.alraesi:irrncimnigoeumb,oJ:.,neinouiie:l.icsacpaaouilrrefgldir.e.r.r-Iisnrrnces,iscaeIiu,cmmnvioiaaaisttretcerqreuliiunctciieiulceTlavulreaaerxrmtlvnpadeeere'y.-- R EACTIA ITAT.\ DII COTV DA}.,{I\TAREA
LUI GALILEI
I)escart,es, pentru pufind vrelre in Angiia, scrie prietenu-

1ui Mei:scnne ia sfir'gitul k"uii noiembrie 1633 din Dq

venter :

150 15r

i,...nu" sint nici cincisprezece zile de cind erarn hcl$rit ,,...'dar eu nu sint a9a de ind.i:Xgcstit de gindurile mele
sd-!i irinrit cel pulin o parte (din Tratat:ul me:.) dac$ incit s5 n'r;i servesc de fat'oruri e:<ce1:!i.cneie, ca sil )e pct
pind la sSriritcri n.aq fi putut tr:anscrie totul ; dar ili vc'i
spuire az\ c5, informindu-m5 }a Leyda qi Amsterdam dac* rlenline ; dorinla pe care o arn de a ccntitiua viala pe
Sistenr,ii" lurni'i :ri h-ri GaiiLei se giseste cumva pe acolo,
care arn inceput*c, luind ca devizl Bett'e uirzt, bene, c1tt"i
mi s-a rEspuns ci esi.e adevS.rat ci a fost imprimat in
Italia in cursL'"I anuriui trecut, dar ci toate exemplarele Itttuit, face s;i-reri fie mai mare pl*ceica ce simt de a fi
fost eliberat de teama ci aveam sii cap5.lc ilai mulLe cu-
no.,stin{e decit doresc, ca sitpirarea de a fi pier,lr-rt timp
n;;illDosvataerntaeo;ataelitpdstiafciiodnmslacpiut1nor-coriapfzeleiraar:bfmaeevaoc"ri.eal:inil5d"'ipgeniartrler-rrealidnautcdurEsi
au fost arse la Rrma ;i autorul lnsu;i condamnat, lttcru jdr,:i1or ce deveniserS irezjstici}e. ToatI coresponCen|:
care m-a surprirrs a,;a de muit incit eram gata s6-mi arcl ;rbtrnda in pr"eocupiri care gravi"reaz5 in jr,tlul Lucrdrilos
tce.i;e hirtiil€ r$3r1 cal pulin sd nu le las si le vadd nimenl".
Desc::ites cicde cir aceasta vine din pricin[ c5 Galilei
ar fi si;a^hi.lit din nou adevdrul migcirii Pdmintului, 6i lui Galilei D-esicnacrtienseecurtnl oasccuumtea direct. independ.,:il-
el miriuriseqle c5 ,,d.ac5 aceastd ilropozilie' cste falsir, Pentru clar principir'r-l
fundameniele filcsofiei mele sinl faise, cdci ea derivd clin tci f<;rieior:, ca::c va fi fcrmulat tot:,iEi aibia cle ldervton,
clc cu evidcnlI".
;i de asemenea aI inclependenlei. acestoi:a de catrtitatea de
,,Cum insi n-ag voi, pentru nirnic in lumg sd fiu deza- milcare ciEligatd o"nteri.or ie corp.
probat cie Bisericd, mi-ar p15cea mai degrabd s-o supriin...oo
ati,t,eNa-apir6lreforistinriifcilioosdoaftide prea amator si fac cir!i." sint Nurnai in augu.si 1634 ia. cunogtiirlii c.lireeti, cle Dialagu-
care pot fi materie prialcre,,sso5prfci i, d.tte massi"n'z sis't,eini" ale l"iti Gaiilej. Impresia
de discufie, fost deosebii.S: sciiscarea c5"tie lu{e::senne o
incii, daci e1e ni-r re$rezinti nimic mai sigur ;i r:u pot fi
aprofuirdaie fdr[ contl:o-rerse, nu doresc s5 ie public nici.- inirturiseqte La fiecare DF'";assc.a,i,'tFeisloo;iofsera-r-lz: 5pedneislatulludi.ec:b:'liinfie-
rlcspre miscare..." scrie
odata." r:Lt c-'. e.:tc cuc:. :ni,

h,ia.i tirziu, in fekrruarie 1634, Descartes scrie lui h'icr-

senne, cu acel ton pe care privirea-i grea gi rnindrd din

celebru.l portret al lui Frans Hals, p[strat de ]/truzeul
Luvrului, ne lasi si-l intuirn :
DiSCUNSUL AS U?fi.A l\'iETODtrI
,,...In ce md privegte, eu nu caut decit repausul gi iini;-
care sint bunuri ce nu pot fi pcsedaie de IAi,i.i,l.-ripur'i,uii.a,"yr.fra'.g5"e.cc"Vr..n:i.[lnaselrrautaoseicfgisliaar}irgssd'e"ei{erty"'dnugaq-eue-idannua11soar5lueucsntj[na-aetiir!npt"ieiorneca:ttlrai'DipcLtveeiipniass'e'di,c'--1euarua1lratcc'G-eroul1es]ii:r,.iriDis,i:Lnitdisoi€ddporve:ticaurisirnt"cpiole'ctbrmteuicngrlehluair*olgieaotiscin:1ec:siaferrcjlierr]res{5ia-,:t'i
tea spiritulili,
cei plini cle dugmdnie qi de ambilie ; nu stau fErS si fac
nimic, dar nu rnd gindesc decit sb md insl;ruiesc eu in-
sr;ri:ii gi rnd jr:clec foarte pulin in mdsur6 si instr';iesc pe
ailii 9vian:-iiapi railnasidpeei arcei cd.rora, dupd ce au ciqtigat oarc-
hotiri'ire".
caLe false, le-ar fi poate fricd s6 o piai'dii

cla,;* s-ar d.c."'edi inti'e timp adevirul". F|,rygens este cu ai:mata olandezi in rizboiul itnpctrirra
spereioiilor, clar gindr-rl siu se itrtclai:ce lalereu
$i, in sfirgit, dupi ce discuti intr-o scrisoare (aprilie lucrare pe care la ntrrea
1634) r'alabihiatea pentru toati lumea a deciziei inchizi- o crede superioa.rd tuturor filosofiilor na-

tcrilor din li,oma, adaugS :

153

152

turale de pind atunci gi pe care o cere cu accente pate- vrt\:i'elleDar.iugirneiti"Crgcoaei rseDsds,i:psssoceitnavdirnitenen'scLlale[cycladiubadeMilrsaeclrnus1te:5Fsnurnnalern:srfisai..e, fd-ir-iernieiict5it{reipzl:cirEe::cr'i iaIpttr'rceciveleispietuJgtpeeiraumin*l
ticc :
f6g,,5Admuiienltielo;rteg-!ii,gsricbreiegtien-tdeecseimcblariieve1<6i3e5re,
de soleinnitatea a'parii,;iei a'cestui
ochilor nostri".
Eselzninneevmicriaai rreitrinespin1r6itm3p6ar,erecdiaisnoinLpteeeyrnedliiai1-e--sIa)uelens.dcearvteesniisiesscrIietralutei zMeecru- c..,ni,i.ler"e oficial ispr:Avite pr-epr.rativcle lume ;i care va
complex de iuci:5rf a;Leptat de nrull5
,,u",i o inflr-lo:r!5. covirqiioare in toate domeniile'
,,$i pentru ca s5 gtii ce vreall sil tipdresc, vor fi patru Iiichelieu se intereieaz,i de aprcepe de aplicaliile prac-
tratate, toate franluze;te, a1 ciror titlu general
in va fi : l,ice ale llicrn'tricii ;i intreaga lume invittat6,- discuiind,
Proiecittl tmez qtizn{e uniLiers{Lle cw'e sd poatd ri.tlica pc l)escartes pe drumurile }ui, care
i:cri,b5iind, irlrne az;i
nstur* noastrd. la cel maz inult grad de perfec{ional'e. trn iv1p'i,-rcirirlsi'e:rrif::-ieriOnaite1ocrm:ecitnlaietiz1iaog1.ec,ao-ii,.llmeir:Diercns:atro-u'sCilliucisacaitranitlieirndies-lateyia.gnriEecenomshni,nujofeonaaiarrigptdrereeeaastpadbrcopucpreri"nai lit^iionndaaglet,nS5.pLagercilnoemrscltaiia--
pir-rs Dioptt'ica, Meteortz gi Geometriu, unde cele mai
curioase rnaterii pe care aulorul Ie-a pr.rtut atinge pentru

a face proba gtiinlei unirrersale pe care o propnne sint
expiicate a$a ca acei care nu le-au studiat incd si Ie

poala. inlelege. in','rc siu. 5i Geo-

Irr a-cesL proiect eu descopir o parte din l\iletoda mea... rnefitirsicau, tc"sarriel assllLap'tttLapmiiectaoclilieai,ieD'laocpel'sritceai,mLeLteotdeearnti,' apar Ja

ln tr)irlptrico, F€ iingi chestirrnea re,frar:1.iei gi invenlia ll lLinie 161i7.
lunctelor, vorbesc mai d.e aproape de*qp:rre ochi, desirre
1urain5, despre viziune, dest:re tol ce apiirlitre Catoptricii 11mrr"rriu";n"c1iD,iii.inrlcaned-oi1ron,ciattrsit-at'liirriircrin.lcre'"ioetr'iotiinriitzla"ofi'bact,at.eciciStaesaie',ltcIepotclteccm,1uau-ceteiir;,c:i:.rtii1ruinaot'6iizbtaarr61eieiu,tec>uarEnuitlepe,itli)afal,iceiczov1palirie'ocoroi;rrdairae',n;e';rnliiirnaeiaeii1das' eooifdra,a-dsmceiieniIaunae9;vtiraaait:ciltinaeze:tt'irlriealE;:eir.alii9oin'9c*Tiaioe'icl'cp9uVahanu*1ri:ocu+t:eei---'
9i Opticii. In Meteorii md ocr-ip mai aies de cauzele vln-
turiior si ale tunetelor, de figurile zd.pezii, cularile cul:cll-

beului, ca-ut sd clemonstrez care es|e n.aiura fiecirei culori,

despre Ooroane qi H.alos etc. in sfir;it, in Geoitzetria
caut si dau o rnetodi geneialri pen';rir a rezolva pr:oble-
neie care incd n-au fost rezolr';rte vr.eodali..."
Intre timp aplruse, 1a Elzerziii, o eciiiie latind a Dia' nai,'.ri:aLe. mai importantS parle a acestui Traiat, care

lognrilor lui Galileo sub titlul Systema Crtsnttcum,;i marea IJar cea
furtund se potolise. ur;sn.r;ire;"-dnitniat'i'sa;sg.e-Girmeernseoesrn-t"arut1e.bn,-tiqrlezptaariicsnPccr;ub;reeposrloing"rudlo"rerimaietagrtneeaemi1ipnagu5iitcilriienliioleanqire,ieef-,iagzcraizleleecaa,,icensa-r;irainesinGaelveemesoa---

In martie 1637, tith-rl lucr5.rii lui Descru:l.es este schim-
bc5attr.eTpradtrainttuellevaMeinrcseenpnee, ,cupno-r;r.t-esedvuepdiiescftirinlutrr*iloe scrisoare
acestuia, niitate. In aceastb tr'.tCre-re se fa.ce unificarea algeb::ei cu

cu Discours de la m6thc:tle. geometria, legitura iirtre nu'm6r 9i intindcre.

In aceasti epoc5, lucrare;r e gata sii apair5.
ln aprilie (sau mai) 1637, Fermat scr:ie lui lo{erscnne
despre Diopl.rica Lr:i Descliitc's pre care a vdzut-o doar 1 Iliscaurs cdlaensIa'l.mestishcoiedrelcPpsa, lr1r1bIileionj'ctfoir'Jttulu?ir,eIessa ra.ison et cii€rciLcr
superficial, adu-cind obieclii pe care l)escartes le va cu- hlttiaT e,s, k: G6c-
Ia '--,6ritE
noaqte mai tirziu. nctrie - qui sonr, Esscys tle cette melhoCe.

154 155

Di':i:;h ce si.stematizeaz6 nctaliiie algebrei, Desearies atrecedelaGalileilaNewton,codificatorulmecanicii
ar"iliS cLiri] sc re,-lt.t* 1a i:e:rgiva:rel li;ror elualii pi'obicnrt: i"l,"or',i-ci;r"aoi*l.llii*6.tiattdt"e,t,opaepgraric1lau6-pEi4eoDsDtedeesecseacpIar{toreatcesaasralepsfcmto5slet,rmeectsurieca;is-ricotidaorelpdm'itlouattleisnm;l1rau*toi..9cmei icccdull
de geometrie c::rr: ;19'i+r1:{.4.r-t cle miti-l ui: ri;si:uns (iri:ec- i."r"*t, ""c"u.tRuoiab.erval qi cu a1!ii mai pulin cunt''sculi'
rr"l,lttI:Dtr',,tr,;i"ict,iLt-lr'oo:,"tLi,ri;sii,taeue:JJo'irr}pihAiti,fi'saqsIud,+i'iitafiOacie*itc.an.r(enaraMsIlut/ldrcli1Iiueuenairj6c.uritne4ltrDeniuuDat1ttcels,rtte1e'tsacrtasdI.iacrnlctCcioea,bignnaobrucizertbtste'tauelsieetutsezslsoedonn,i&tsb,ie,rltstdiAec,e:psuaTrcprnpTisitevlnaeru,ir{pliiutmnietciac;iii.dl-,cdCiaareieeq"r,rti,etPtSrc.ceai..tisn!lbo.v''iiitipsn'i:iiic:ne!iut{itsiire:ilecnsls":c'o,siwtlipdlstaut;ipi51nueoir-t'inie'i,.nc:Idrtsiei-s;ijs'fiec1eg+ist:]ntiunC::rpritai'riidrr9;onet;o"eJreq:s,*es.-fpt.:rlatiGerripigitbsatratel6ictloinrstttttSs.y'elr---
tiunea unui ungh:, cis P11ci5").

In partea a doua a Ceametriei et'at$ cum se pot ccn-
strui iiniiie curbe prin punc+,e ;i cui:n se poate stabiii
o coresponden![ inlre o ecualie si o liuie curb5, ceca c€
ifanuclneedeleeaaapsiiSdvrggimereceurn. 5eCitraaiarvieianrnadaanlicetcivcsoiteiqei ictnideortlmiiuanu,eltfieor scetiexipnfulci:cercaalil'ti-iiL,ncfeaiinsitnai
poatd fi folositS- in inv*liinint.

Discursu'I a.swpncr metarlez esie mai intii o airtobicgrafie

din care qi noi am scos, pentru acest aliicol, pats;rje pre-

!ioase. gadpieosicfomrn;r:ir-ctl'ilelrzevaolrteazteiiminaiFSl-"ea]ti'riiepgtu'itlti'lro'ur' i.ng';.iin1cyi.i-" r e oir a t rt"'r'iz, cunx r e s p en si art'ib u s cwc t o"t' i s )' mornilrt pe
Cuprincle
Lucraiea aceasta ca piatri de care
rii, ca-re sc
msl' r: 0. intelt g ewt, e.i (Re guirc sd d.ir eciionerz ing e'ntt" I li 2T)'
qptri.$ilnriat,f',a,?silrlpesirfcitiaui.r|i-ietli,';nri-Jdoae|viLon:itiprcleiieccanaYicreeiacDcaue-lsA.dcii'eais.mrttoeits.eiilolec: :oaor.aea'crdlitveiistuapttiiee-' iIi,)rc,l.,siitic"*oaiirtodetusip",idaclaiento,dlpiicceancliotiirnerqi rtaiainiiccuiionpsidi ttqaoita'l-ilbte;ei,erto>a;pia.ee9reaieznd5{eeeisa"*rpc;s:$antisfiintlr'ouia-i
iiLarI. in:preunir, aicestc dou-il activ!i61;i dau Etiinla pen-
sii:!ilki"trvAicr:."n,srce,;5"rrrae:ts,ii'il-o"ii-.l.:.eett:rl*.l,ri.+,iz,tc.,gLpr-'r'lr;ic,'irn,icl:";in;cts't':-i,""alcir;t,iiiiole;ftcilln.*..tlscio.i*"o'it.n'crire,:cc;ilGrlzi;'afeitnietsx,riiiiliiicieic-,llrr1ra:epfditliartiedrn:al-.liiimgi:"nl':citoicrr.,"leigdnpiils.ilr,i.c'ai.li,ii,atnisllt,niriirii',ntiq.n,ac'gtlsl-f.st,Lrloisiie-.ecooc'ei-e,5ii.Ltgrdiiflr"liltn.l,ll';rpiii.i.:eouirri:1il.ici1l-l:Iicc'anpiiin).ac,r;,e,ioazriciitmi*ri]ii:slAe,'1h.aclifecerailr-lreli.:-aiu:rnro''irir.u,ireirLiiaedi:i'giGm:'::,clccfiegrlipnl:ratrretui:Gniaiiiulti.etv:pslaiisiraiifnlnprlrasliii.a'eeceelirol-oerlilaa-ro-nitlaiinil'lLotv,lurieeiirdccllreLlor:6,r-tili"ear,,d',i'onim,et:iruai;luccan:itHCirdi.tceurei.nmrpiiuaeoezc,cladiu'miioc.urini'-celcvclDiisrariioee,eoecu;np'ieijanri'FtnriyiernsC:nsnoeei,iclt,fdupacdmerqiliicna':Fuarcliitar:-tlemiii;er'eeldani'it'i:clartaeeiiariteri'"innrciilpzc,sm,llraeejegLps'sl.in:a..c:hi;uilclPiiirsri:i'virlu1rra'irtrl:e'c-er:a:i'rip:cillbonaaIar:rnil'ciimr:onaeiu:!slite!ltlsreoniaseirdieeaeei-uii-a--''tii-:l'i: rl;j',nrrt pePc"r'tiiiorog"-rira5cruiit,m.iedpica!r5ierrnzin1leluemrmreEliia:uo"iraroifnsp"eee*ni*p-itniaosvurto5.tlll'eCipv.tseiEei,ttriusnvniadjsuereiimuialsiiprprrleiuunttiaildnDceeiiilsntceraniurn'tyleot51u{
liu';ir-in.'s"ioe*rn"ltauinLU.Ondilivasencrcipslaoit,alilutoenra,deicnlainruitUnodtrriuteaictleiinta,tiisiiaafip1ceelrusaoiunRaoeldgai.u;ti"i:sra,dsepte'rloord--
tlin cele mai pldcute.

COi{FLICTUL CU UNT'VERSITATtrA

trin5 cind intr-o buni zi invid.ia $i neiuielegcrea gJ-sir5
.;i aici o masc[ in p,srsoana rectoruli-ti acestei Universititi

protestante: care condamni ca ateism ini'dlitur:a lui Regius

15?

1n$

(cleci a Lui Descartes). Polemica l-a antrenat pe Descartes' Ia Paris, se ccar-til ;i se iinpac{ cu'Gassendi, este gata sd
pri:'imease,l oarecare lnsirrcinare 1a Curie, unsl-e se bucur6
tD"h""re.oeittrLsnt-dc"t*"arr"irt,itt',leoscsaitnripusopeolbruatinlriittnec;riieupcaeiac1i',amt-ru:rleioi,jnlmVccc,oanai eciroeeelillo;tocsirpo",snraeacD'ugLleeeaies:riscnnraintnnre:'bllreeFeis6crii4oudr3deafim'lceienai'axtseIeicr5;cSu:vuteatpeantr'rtfnle!u1iiaa--i rl,c mare favoare ; d.ar tuli:''rrirrile frondei. pariametttar:e
"ss*euinir"aetti".ai,si1n.it'raireli'n.{r'cinfitiourtinsdric"eaogbilspi,ctlilaentrfnruiicnnSg-.enionpuinccS;raeizaDGuearsmlciiae5rit.epseP,raoindcveveseurr--l
iifpTalitlutrot'D:obus,eltliotcspLcfecait;:ta,i,trill:r;ucstpseiIs;isetdisisepi.:-tsitir,eoiipmeLrrrdal.f5eeeolcaqtihtan;'niiilti.efriloifjiiveii'locloipsliasacie:lo:reeacsfeaira5iacrrcrc,l-iiuin;iiinniioiaiuaicrcpceesaeiLa:eL:eo:s<eapmicruspSamiierlcSrpgcnrcu1auenannlcieii,lleeis$nlf'c^eao,tel!alao[.s..csctil,1nuuic--i' r;l,li: regeie minor fac situa{ia inter:n5. din nou neslgul'6
s-ifccpCiel-6i'iosbqnLresta+rtmrioei,ioolfaldirpiccmt"eleuz.isi*iib'aatuicia$lieulaa.seTldeb5rrcqace,l.e'ttrtcctrniLmpieuiatciatm|:rt;et!ert'ltta'et?dasit:tuiimteineLc:telct'i:iic-lavn!nls'i:psc..rrcinazlpaioiue'lttutisEntdmeeasej,tiscilE'itluneaic-isspoci:inr'ricin-inc;rpiedelLtetpiaoetucl,olatua,;t-bz[il.rE'"aiPanrcn^oprlnii-apnltiparcilolee'lirsprrtr,eie,itnaaeal l?lsni.Jeilainc5u':n;tl'e;:p.luorccairep, ass5iusleii
li obiiff pe Descartes, retrag6'
polemici legate ,ie 1\[editalii' inr in tinigtea Olandei. pentru

tr:i:cetS.rile asupra vietii, aslipra ctnull.i, epoca collespl)n-
rir:r:!ei pe cere'o ?nireline cl-r FascaL insu;i Ei cu principesa
lllisabe:ua, care.trdia la l{aga la cr-trtca mamei sale'

f]C}i,NSIJCi'.i.D O}.ITA CU ELISARETA.
(.:AI,A,TONIA LA S'I'OCKI{OLI".,{.

:ii'iR$ITUL.

AnteicasEecaianlsettjoo5ovaiiparcr6:i:inEncie[nipaaeiptsrrduidnpccseeiupleiendlpcu.aasi crrpueieasae]'aavietninva,iuaetnfsaiui[-tlilflra1E'6rciii6i"sD8aa,ebcsieincntacecreil'tteDasedsracolamr"rr--l
pecar:e-ijucaseincea.dintiip'Srinteie}./Iersenrre.Cores.

lili.n:n,dteont!acecturee'nauiniasesapmirnitduisupiris-jdi.nuucl arnsc[rasl,evsioi:i:crti5"u' nineatr,ealiiterun-t
cu lumea cxterioar5.
O ST:URTA 1NTOARCERII ACASA
npeo!gla1tetisi,i+ulabr.tclintnaaeqgotteiac.oe$nntvgiaeierzsmeaqalille..ee,cmunaestmiui:fbieieqqctietef,izfrdiacinni1lrauicezeessgtutteeid,qitciiaia-rlirelse-,i
IiFiiionnlini"rcirir-tmd1rtritrie6.iqmiut4+t 4i2iltcn.i,.DunodplertuerJmsiinlicii-tireueii.n.clLrliattipee;ai.uisdci1clrou-eriirrlne,cdidlei'i'nci"aF.etitouirtrrle[ea.,opzniiremenafnnatleaes,Fenrierirsdiear5tedicgnii(eecl.cfaooloetInlrnndoed(vusLeiiPupnumml6sadnrpoi1is'iserv5e[di-cecaa;easinatrlleueti1iirpidaefXdieGclrIoupVealsmiea-ipoiisleesfaciiaianin[.' i:ra frumoasi gi coche'r,5. Un portretist al vrentii spll11e :

Elisabeia gtie toate limbile Ei toate qtiinlele, are o cores-
ponclenld regulat[ cn d. Des'cat'tes, ciar aceastS. mar'e invS-

ci:iutEr-tlriJrsteais,ohceaftaratceeesrcaaaLcmlasldvpiinsriitsjritnadt[i;n9mi duneletoesdecdklirnairtcerleeasdedaiescsdutlolbiiciieetcritcnedire,cludricaser'
nu lua nimic din spontaneitaiea spii"i't"tl1ui 9i' din
glolie tinSr[, clar si'r6lucitoare. Pascal, rie care se apropie, r"ceasta pe care Descartes
fi.nelea observaliilor, ie recunoa;le ryi

hoberval., cu care reia relafiile intrer:upte. o intreagl socie- L' aCr.rird. inceputd in i-642 devine foarte activi
Corespondenla
tate care-l s[r'bdtoregte gi*I onoreazd. in 1648, din nou in iarna anului 1645,'clnd boala principcsei ;i nevoia ei

158 159

d.e repa.us i1 f":.c pe Descartes sd-i trimitd pentru d.jstr:.c- zia, ea gi modui de a gindi cartezian, il ignoreazd' Pre;
!ie. polrirzit niveh,rh-ri preocupi,r:ilo sa1e, r_rn ;ir d.e sct,i-
so;:i despre morarl5, lSueinncdcac.aGp5usinmctindeaci:eieacsatirecotrreast,aoto,_ltr-l zentul singur conteazd. Dar in fala faplelor, a evenimen*
tclor prezentuLi-ti sti omul, cu ra{iunea lui pdtrltnzdtoar-e,
De uit* bettis, ,a\ .lui cai:ai:ild de a impirli di{icultSlile, rezistenlele, a;a de
clen!f, insem:lirile c-.mlil-r;i inleiepi cere g.-l ;ir:ut o r-jEi-rli
q vie!!,i din pelfec!,ionare a r,afir;nii, din ,a prcceda d:_rpii in- niuli, pinS- s5 poatir fi inleiese Ei deci infrinte'
Omul ncii Europc carleziei"lr: qi 1;urgheze incepe d_oamcolt:n:r-
oicllarliialecersatfciusnciriisi:oelni,trLinr lur:rurile ce depincl de sir:e ih_ougi. slrui magini, :iliatul
obieclii1e ieiigioase pe care Eii- cei mai pii';trnic 1:entrlt a

saheta le riclic5 in fa{a preceptelcr unei moi:ale p}isrseia- 1i-rinea. e raecaniz;lt' Cali]ei bmilaiai ifeolri;:sroispel'ir^"itniiclit.i
abstracl,e, se grise;te ol:iginea i''rstatuit.ti &sLlpra
'linp'-r1 iiisr,rgi mi.lciii:ile penliuirriur
winzt:z:ielcr1Gru4f5leqlui'iit6t"4z$(')9'ti'cajt1"d:ircul.iesinircnlor;iieorintsb.rciiee I'dme). ccrnl:iis s'L,udia
1{i49, dor-rd lu.ni pcntrLl^ a
crttp-,ac,iurstrielcnsqras.oiLsDafrcevuaoencaractpomIe'sri.:tccc-ltt-3;ll;,e.e'lr5ieleloccnrrrs:u5-,no.lrlc"lareal,*lt:liatgaeturiiiiee;ito.ir:iall:Tctiieicocaiaeitt-randpIieuicdiielcpluai.tpl rLmidhneo:eouananmilr:ditilee.eee,ci::,ave1anteuiisnfiieiinDsi1ccae:orts'iaimecrpani:-re1rire1-,-
inainte de i::oarLea filosofr"rl:ii.
tlltiniul act al vietii esie c5ldtoria pe cere o ir:treprintle
in toarnna anului 16,i9 ln capitala Sueciiei, unde strania
reglni Cristina iI agl.epta ca pe un mag, pentru a*i clez-
lega chin-'.litoarele proi-rieine pe care viala, dornnia, pasiu- l{oijuirl-rl,-n"r1-ir-,e5i'crtircadners:sigiilu:iioiiailriuuiiiic;l.iiebai,eicirnliuali-spttpritceu,c:rciral'"il:rnpcainrivgl'i.eglrtaitcoliear}i,.ol'roI'{rri'.gzrini adeLsroelallmel.'-l
riile nesllpinile, curiozitdliie J le puneau La fiecare pes.
$ed.e:'ea obositoar:e intr*u.n cljitat dur pentru or;ganis-
t:rul sri.r-r cjaleboiiiilI--ranailupse, in citeva luni, linigtit qi resemnat Fastal, janscnj.stul Fascal, este qri eI ull cci't;tit'lci'lrt:
care o via!.1 a;a de incord,atd o pasionat al unel ma;ini de calcr-tl.-
c.ic:i1lfr1, Clracterr-istic pen'Lrrt tr-icJ.ui cte a gindi al epocii csle

c:i {:;l Ca sil et Cm Ul bii'Ie. in'ic:-esui univeritrl penl,r'u ar*l.ioilale, care si iritit'e ,,tttalit:i'i'0,

A riruL:il ll" Stockhoh'n, la Ll. febrr-rarie 1{350, in vii:sti
dc nirrurri ;:,4 cle airi.
un-rir-ni.
I .'fli;i),'' iAlii I;,IA];-1
tiaVnrni"cGrirhiai":inurninia.lareiei,t:ie:aufpevlaiierlc;die-tei:els-lstlietsl-eJecaeiaa,s--ilcpi;aciru1rottatrene,tstuiiie'nn-saSulenepincteioc'.lccilngeaCeirrcarellciiiiio,1ns1si1dr-1:iad,cfcclcaeoanlrzaenT;dnciciiesairnp;rtrideici:o,r:rmie:tci'aeluipnsscoiuianpnLt*ttl
Fi'r,'r,.r,lil,a. lui Des'-:artes la Stockiioi:n in :z!lele c:l.re se ri:siin- ttWiuinnrarna:e;itL:rrnol1"moaeclciausiAIc,pmnuoidJnplgar"deailiii:ucar:,5iee*c,nicslviFiiBiuneuii.s":ii!raa,.arand,ottcecu'ieuarioicls'vua'rrcere,iB'ylat,miieaucscaLciscenriiuiilvrnli-iLpz;riueri,jcoirxiiicrpi{l"ur':e-osriIprLvdi1lleeepi-lzntett.ee!ltll5ovlle,rt'nyormtelinliisr-as-,l.r.atiifesna\rmacai-n:ciradi'c:t'rlH"oiic1rcloaclitsolzfl't''ikrulri1tlule-ll-"ltl

i,,c,r;u ii-:cii cie ecoulile picii "t".11.?lics abi& incireiate f enomenelo:: natrr.raLe. Dreesgcualrdl'epsr:.ipmroomrdoivaeiiazcfulnpo:a:imltelt;ie-ral
ifIE1orSualr4-non8rp)f[aacsdlp1e.irenninuunnaptsralioia,rdnn'urb!iscc5etl.olerrh;io"-srzapilsbiurSiectr,ni-nr'it1l3it';ifiraaeinrnim,cecepza,Srt'epeizencenlennlrm'ou,lioi'dn,saspsteirrCaittuourmaaJenin-fs5ia--.
ln fa[a acestor
cacitatea uriui ncu mod d"e a gindi, modttl propriu fran- gi"iii.ii,' An, ii irrrp"7.rit12ei-rci.a,

cez, rncdul cartezian. 161
Carte:eianismlrl convine de minune burgheziei in aceastS

far:5 de cucorire a puter:ii. F drd a nega trecutul, burghe-

1fio

11 - fuvetali ai lumii

'*t

natnrir. El incearci si f,acb in ordinea generaX$ a relatiilor i\E,\TTON.

oamenilor cu lumea reforma pe care Grotius o fdcuse in (1642-1721'
ordinea juridicb internaliona15.

Irnaginea lumii gi modui s5.u de a gindi vor da Europei

veacu.Iui care urmeaz[ un colo::it precurr:,p[nitor carte-
zian, si-rb l'arietatea mccialit[liior prin care ralionaiisrnui

eat& s6*;;i impuic re:julile sir,ic.

EPOCA COPILARIEI

La 25 decernbri.e 1642, citeva luni dupir ce Gaiilei murea
st"rl: povaril unei vieti cie tec1.t-tzittne, se nAgtea Lsaac
Nervton, int,r*un sitric (Vy'oolsihorpe) din cr:i:ritatui Lin-
coln al patriei lui Slhakespeare. l{ewton avea sA intre-
geascd. .,si s5 codifir:e in form5 rlefinitivdr, pentru multe
sseeCcoro$lepz,iboUcpieiiaaralcuiunicNeI'Lpciuu"ti'aaiotrgnrcensneitauipied;eiri:,Gociaeniiflpre'eli'nct,inedraCadreocl aIpSitatutalrat
Wliiteiratl (16'19) cle cav;iiei'ii ir'ri Cr:omwei.l, care, avitrd
conducerei]' statr-llui, a si:himi:at radictfi orientdrile potri-
mtpiceeidic-ioeennl-glailnIeeez,en.di,eAlpaij;rl;otioterpsod-oleitidcreiei il;ca.oiittlreirLlleiulrerciiiaeisl5Le,oimrtircaaedr,iittdiiomenais,ltedd,pe-iniinnircei-l
piizic:}er-r'.tIitoliicvonraeiri,rrercisnuiaicolir,liralr{iypzneinvadpe,etzerlzteinoai.itnrliUl'tlv-lracimlauNcaiAneu.dsnwne,gotroclaiiaan;ftiesiliiniptiadcsrtie,:vraha;inigadtor:'r:iecrenLpliealcipdxiaiaintEalrdtteaieapraiteenoadr,tnirervaeielvleporigscreauui*i--l'
riior iui l/Iilton, ce condamnl tiranr;L Ei cintir ero:'tl ciudat
cafe a doiniirat Arrg)ia pin6 s*o a;tl;le pe dru"mlrr'jie noii
sale chen'liri. Dcli1lpnirnmouoadr-teeauntimrepgnfri,ii:t'lal h.ll Ciomt""'e:il, An-
g1il, cctldusii ccntiitiia pe calea

Ces'":irisi de C::ot::rr. e1i, r'cghind mert: L{, geloasir' ca regele

tDupiilxl:rlunt'il:tr''.lt'itlcpopttilliz'i'cepuru^tiin1937"inco-
:,"pcaiiri-"'"..'iCn rv,e,',,. :l,ril,t'rtlc*rlio'l;lr''sa'i(:l;l-l;r'.rc"-.r ic'lttsi'r tlt'l' Simionesclr' care
Iio liicescli'

163

11* 4r.d)

I

ili

I s[ nu*gi depdgeascb drepturile. In conflictele care se vor .:u'istocraliei. care izbutise s5 mic;oreze muit insemn6-
mai ivi, Ne'uv,ton ve avea rolu1 sdu, ca reprezentant al uni- i":llr--a Ccnr.r"neior priir sistemele electorale pe care le prac-
versitdtii din Cambridge.
i r c:r..
Cind Newton are gapte ,ani, Descartes moare, dupi ce lil e-ceenli eircrcS, Franla cunoagte str6lucirea clomniei
Idsase noua metodS geometrici, denumitd geometrie ana-
i:,li -L;-ici+r'ic a1 XIV-lea. Ge;:ma"nia e firrimi!at[ incl de
;ii JiticS, care ?nsir avee nevoie cte timp pentru a fi asimiiat5, r'];:toaiele religiciise, mal aprige ca in toate celelaltc
1l Franla insSgi, in Germa"nia, irr Oianda qi in Anglia, ti.,rii irlc l-tnrii. Traiaiul clin V,ieslfalia se face pe ruine.
ti;r.j-e va g6si cei mai buni interpreli. Fermat igi continu"S ,i.rl:,rrt1;r si };ive tip" sr.: separ"6 ciefinitiv de Impelin, iar
opcra sa de pl'eg;tire, perfectionir-rd metodele indivizibi-
r.l:.ii 1Ti")i| vi::le irrceputurile unui si:rt gerrnan, Plusia,
lilrrr l,ii Cavalieri gi cucerind mereu teren cu practica (:irie vi:t fi cielcririiu-]io. spcr,ieleproticica dupd al imp5ratului.
coristructi.ei dc tangente Ia curbe mcreu mai complicate.
Fluygc.ns, n5scut la 1629, este in piind mar;uritate cinci .'li:liri"rr,i lui Dimitrie Cantemir (1573-_
i'i i.j). in Ilusi;r. aceaste este epoca h-ri Petru cel l;lare
i*'ir.lvton incepe sil-;i construiascd opera. Pe urmele lui ( 1 ilij:-*i 72J), cu eforturile de modernizare pe cale ie
I)escartes, ei dezvoltS. o teorie mecauici a u:idelor, care,
alSturatl cu aceea a virtejurilor lui Descarles, cuceregte l: '.t -i'll.'Joit:::,iii1-cit:l--s11|.irtole mtcierne inceir a-Ei rea$eza fiin';it,, lininrl
i'rubnr.ngvitloSrviren!:irimrtsteaae,lgfrlliaunamainlfeiecaenoo;naitjausepprnariaerreitLodCar'eadnpoaaiatiutdunnereii.ini.nnisSacttrai,iuutrimerl,dreiinencctl6eeipdfneeooarimuin.leuTsllieiengigrei,mi-rn1e--l
sr.r.in-lil ,i: noirli c.;:rfigr-rralie spiritu-al5" a Eu.,'epe i.

;i.r,"r fr.lcrii ace:ist6 scrrrt* schi{i isiiolici. a epocii hli

.i'; i-.""ici; pr,:nt:-Li :r-i inca"ck'a intr-un mod concl'et e;iistendir.
1i cu i:i:ilejul biografiei l"ces'iui om excep-
cleasc5- ;noriern. riilir.rli:'rrrnr1i'ri:i:ii,]licairt,::;';ii} valoaLen cper:ei este universalS, otnui in-
:riri iii'L) r-r ir:;.1:r:e, are k'g[turi inriisolurj:ile cu concretul
Cirli1e h-ri V"alUs sint redactate intr*un stil algebric
geomeh:ic csre nu cliferl prea millt d"e acela de azi.
;i i::1{:''i., c.l <;,ii'rul iir;tiin1;6 nu es'ie nici o abstraciic 'qiii-ttilli-coi
Hoclke, nr-:tnai cu pr-rlini ani inainta; ai lui Ner,u'ton, 1i.u i:;:.1i1-iii-i. ltcc'-..iiigrn ginciiltlr'. un incorpolat
afe preocupi.,i.iie moderne ale invifa,i'.riui cr-r vasie crien- fobiJ'[

t:ili in mecanici'., in ]:idrodinamicd, in oi:tici, in elastici- r:.i.,..i.:'1,i, 11., :.:u1;l'i'il i.

1.i'i.ie, .llirliri lni .lTerr,;ion r-ri'me uneri 1i-tngi perioacle de inllo-
Iir:'iru'l)a.nic:iis iiBr aAccnng,iivaig"'rt$r-toisinglai trdia in ailnos-tera
Dar relaliiie inte'rne olin Anglia sint nr-sigure, c5r:i i ir'<r i rllr:le
cr:le cJr:r;i,r cal--oere sint tct n:r:;i geL,;:lle de arito;:iiatea, eficace ,,:ipos'i0i" al
ciit;il-!i cl-r:
g'i*dii"ri sliirrtillce :i:roclerne. Dupd unii istorici, cei mai
lot: ; Iacob ar1 ll-Leir, fratele lui Carol ai fl-lea, r'egele rii: iri:ilrnii scrviii,-r ce f-a ;rcius ;iiin'roel este pul:iicarea cdrfii
coi:icC, trebi-rie si-r fugi in Franla ; es're aii,:s pe trcu ut-t
p::i;rciire cle Orania. in tr?14, Parlamenl;r.rl se hrttlrdgte sI cir lii.1,,rl l{uti* Ai.!tn'L1"ir}-s, in care intre'u'ede ,,un palat ai
riciucd un sLlvcr.ur care sS nu aibd nici un fel de Lcgitur:i
.q,"ifletc,sti cu oamenii tn6url"ini.eElelec.cl"teoGruelcdrgee}lIa,nEovi rdaomdenveilntee ir.ri,i:nl.ici.. Lin In:rr.r tenlpiit a1 Erilnlei Llncle toate ramulile
i'ege a1 Angiiei, suir
pinS in 1727, anul morlii lui Ner,vton. Faptu-l cd acest stiil'iei rrur fi c,-,.1l,ivatc", cici d,in aceasti idee r'rloi.:ic5 a
rege irll gtia .l,isri:lpkroapfodr.uriliuqi iqcidaer;i:satcinccioanlijer-ii,raat d-e o lui:re a ic,i,ii, Sr;cir,.ia',cn regai5 ciin Londra, infilnlati in 1662 prin-
l:'-r elzi:r'lri tr ltgllui. Scopul principal al acesiei socie-
lui, strdind. intirit rolul iiill a. ftsi; liisi:iltr:rea ili ci'i'ticai:c-:e in cr:mitn a cercet;iril':r
lllcii.".icl"r-uiir- a1r: iue::rl::.'ilci' ,,ci :ipoi pul:licat.ea acesior cer-
ali,iinstaiiicS.d"rziite;ds.eac'litnrsiizacr-ileairetti$tii'''ientt.re5s,J€c,umin
celi:,tr etroui camere ce condric acum s.tr;atul, precum gi al ci:i-.'iii. C,:i'ci:i;r'ca

spi.ine 1#e:ls, in

164 165

cerctttr co*perraliei ,qi aX ctrisculiei, condilii indispeasah,iie Bicgrafii 1 citeaz[ cu to.[,ii o intimplare care a determinat
pentru dezvoitai"ea Etiinlelor.
o scirimbarc hotdritS. in modui siitt de a se comporta'
Cu zece ani inainte cie Ne-rrrl;on se ndscuse John l-,olke ;
1590 Eseu asupra inie{,ectuiui unt"an (An tdruhuenag,o,m,ilscnneoct:brlae'i-tguucd,nnceiua-l-oclcpudalrrioinliornvlslzosetciilinsaleeeslvegelpriaflr,aqndilcrninl-otitanlllupiididte[1iLnl6e$l5nmfia5ep]lrasn-uretmcabrrpiuensel,etzclrc'iedccacipirieaisiadav[-isinuqneniG-dosfrepaaeinpnlleat*-
el pul:licb in
Essc,g car"r:et'ttttt"q httr;zr;ti, Uttdersts"nCrng), in calre se pLlne sei-n'b,taie decsebita prin faplul ,ci rnartor ",si arbitru e'ait
ir-l si,-an:a experrienfei ;i a it:trligealei coli;iiente iezolrrarea profesorui ;i ttrr fiu ai aces'iuia.
t;-1 l,t-r.r'*i' picbie;-.reii:: tecietice qi pi:acti"ce p::ivi.nc1 e::is+;en!a
ri:nrcali-i",sirils',rtjeu,i'ngai iii;c. sutleri.Sl;ii" r\cestc idei sint reluate de eL vadvritcCeopaortSpipl"istlulijli1',inmgeciaa-ap;i:io:ainslfciiiil::cr':iitnitierstdrecaliidptsuii';ieo1tvrc*soieac;attiurg:.ilemcac.Uuie.niirmsiachl,lqslti!in[mcbcuiieair!aisjpsacurlir,'trpl.iedialre"en]riridpc-tLrti;li-lii
in I6$(.). lln "i'rtLto';tlt C.espt'e
girce"{ii{tre :tpiirut

Fe coniline:l+,, lder,vt..rn prinele incil iir virrfJ, pc Fascel, i*a silit s5- se cl.eilare invi ns.
ciiie xyloiiie in piiniii maturif:lte, cind i{e'r.;iii'. ftvrra 20 i:-ie Fro{esolul, int:irrl:it gi st-tiplins,
;t::!. Esfe c*,r'r1,eini:oran cn Leil:nie, cafe t.r'5icq1e lriiie
irnii l.64,{i**l 716. Accstr.i clin urm5, clipli,rr::at, isl..lr:';, tr:tiop;,
rn:iten-l::i:.;::an gi fiii;s'1.f, ca-Lii'5,pi'elutincti:ni ei'rn.;ir;a su.1: a prins otaziil s[ vor-

multiiaierailtatee as"teciclor lu:::ii gi g6se;te ririjl*cr-il cle hea-sc5. mic*l.i-ti viciorios c].t',spr-e tiiiLitatea cie a iesi inainte
a eied,-lce din rei;nire;:. cu teolcgia o cxplici:r{ic ftist inleles de micul New-
niecartii:;f a LTnivcrsll1'.1i, "c.rtciiantceei va fi" frislt pi'ilej ciei.:selii'c cioonle,gciloarr:eEai Iadesvtue"n,-itliii;nluscct:tutii'ta[ vrene un'"rl clin elevii cci

Ce sr:airclal pen*ilu. r:la:.'cle sil.u ernu,l ele la n+::c'1, cai"e si:- b"r-ttii ai sci.rlii."
ilc.:ft:se hotill'i; dorner;liul ;;titniei cie acttla iil teolr:giei. prtcrlEiierIreblesinuiaeriienaiani c#rlp-ierloei:r.:niiirsi'{ncts.[ereeudeicaraSicleu:l:er;tistpniitlnta'crIere.ri.n:peCAelavWcesiioalnrr'trleiisa5nr-Lrevnlisceailur:lspe.liuae$ia,cisgj'u5emrrirt-ctleridunrpgetereeliineaa:rtsr'ra'itni',-ievcsaziit*dii"1:tu'eredv1tlaaeiii

Ace,;ti cl.fil';:r" ma.r'i. cor.';ernpoleiii dau o iclt:c rics;:i'e rn-

tensi'iair:t" visjii s1:iritiiale il ei:ncli llcnf-l:u ciii'c bie'u"'t*il
apni'r: i.cl,-t;;i f r:r"n:l dabln.

1'a'lil l'Lri Nervton, ci: ecelagi nLri:lie hiblic ca li {i,,il, cie tir"g la esGei rria.;zniiNi.thoreirtuuclrecacrielil/pirleifn,1c]clieuoamspcqSdlruditnti'nr!-edtrliec' gfiJrileiio:as:c:rceri"s'trticr'eea-l1uiniinnsrr-li
Isaac, cl"a mic p;"opr"ieliii" de p:inlinl in Lincol.nririi"e, o" ,r",Ipu
c'l-r o:ti:ccFr::e siare mate|i.aii. E1 ni,::a.-e inalnte cl.e rr;6i-r:- sofca, iar
pc acelea din casa fostei saie gazde' Pasiunea h'ri pentru
rea fi'r-tl',ri. Micu.l Isaac r'[n:ine, la 2 a,ni, singru:, in g::iia
unei filrniLli, pentr:'rl cA n-iitir:i sa se reru;iritir cu t-tn Sreiitir
inecanisme, chiar foa.te c{}inplicate, pe care 1e co*slruria
ciin North-Witirau" (Diri aceastS cisS.torie s-ir.r-l r-.ri,scut singu-r cu mare inclcminaie, pasiuinea lu'i pentru citit,
Eenjar,rin, 1.{ai:3' ;i Ane ,$mi'rit, care au form:1, mei tirziil toiala nepSsa;:e pentrir go-'*poclirie a'.t arit;it
{ainiiia lni Ne'.rrlon ;i la ai cirr:;: ttrml:5i a li,sat cca mai repei1-e faqr

rarare p::.rte din averea se.) iici gre;ear1a ce se filcu-se gi el a fost readus ,scolii' It:

Ei era un copil plipinC si foarie C-eosci:it cic cc,'il;ilti.
T-a virsta de 12 ani estc tritnis la colergiul Cin <;raEuL apro-
1i1;rkCir-c,itrae"s:rtnz.1'-;rlruirirti:lirc:'lci,,;izueaipn.ir:Din-l7i;i.r1:,ere;ia0t1'qa?rill'cr lcsea'.iGpicriiinnlcro:rirpLi:itol9riiiancid1-"'(:r'Fri'rloeillerllrxtli$cgcgml'itneruii' fb',irclgnralr)-'
piat, Granll:an:, in gazdi la un furtr''tacist care a libat dep:rr!e

oarecare uniniiri dr:sp::e copilul dr: atr.tnci, elev rnediorru,
ncLtat lr inceput pr:ost pri.ntre coicgii din aceec;i clas5.
ctin l)cpe ;i Voi;alrc.

I trrJ 1S?

aceastd. epoc5, pe )"a 16-17 ani, biografii aqaz[ tinica sa ati"ti-mfapuinlu-tiilsnAiruil.eIi1polrdczegaortnoovtdcraSsqeia9cioplergeiiluonr gryitienup.ilinpisieian
dragoste, foarte aprinsd. Idila, oprrtd de irrrprejurdri in o,;;i*i;L,itl;r,"c*r;e1{Oinfo{"zlltei.ievitri.lt-t-txuo;i;*;"Epr"ci;-zt"o;riigia;riltinltiifireui"ieaemi:n.nlzinetneociopnats"oidioeloreioeclaecmrPruateii'ailaaLcbli.cii,t.ai'|ruDuizei9e":!nlxeciiu,intcet.e1laiitAr6.lfazcol6uSnci,i5te,funuaasaa,n-bti"iicsr-tonlruidiannleeitmfi^eelllm-ecuoopaiveraeor1raretec(e-uasmrz5msilaiaiena"Ncarmclrtlfeadiricice"utnreraevniirizalat;eic\o:vrzinaeueion[aullnumt;li-audluilisasiim:duptiWiepieprafimerrebnmoatrnitsaa,nerettitsiosarnlsiene-a,---
loc, a devenit mai tir.'ziu o foarte strinsd prietenie, unica i.iill'"iciuul'lg-iiAiliii,arci:sBaittciril"casii"ini"tjri,eaOlreonD't?p"rllircner"iaelu,ula"s,o"n*itcturmaJutJil"aumoslch_liusssuan-dra-TcnC-ctlnroueolcumrrmloitiuritmen,llerieintscuo-ti,ndacrauaiupscatepreaiiipcleclrrnaiat:oueeecfsnerenli-aeesn'naloqtdiu)iriium:niu-ncetliou,lr'o-riAieunsstnn&epcgruoon!l\nipBitanediaemo'eEr'rrantmoi'itt'witpaiatLe,t1-
mlrturie a vielii sale seniimeiitaie.
lctciie din I'[eirro::ii-r a"*. c5'pitat, pe calea ace;lsta'
STUDIILE L\ C:lN{BitiDGE.
"()nn,r,it.ttirtet"rodt.spindire 9i ff,rii ca e1 s'i tie tip'lrit'
ITRIITiIELN I,UCRAIII

Di-rpI s'iiruinle1e unchiulr-ri sflu, doctor }a Tlinity Col-
lege din Camblidp;e, a fost trinis in vara ani-liui 1tititr,
in virstir cie optsprezece ani. ia acel renur:rit colegiu, un'-le

a avlrt norocu.l sd intilneas':5" un profesor cgre in scurt
1,im{r i-:r devenii prieten : Isaac lla::ro-tr/, invlfat, 'r,inilr'
cum sti bine unui profesor.
gi gE,^Ienierrecsrg-e ;rga
si.i-ld-iiie de*a dreptr,tl ia
cu m*r"ii mac5t;:io
sub imboldul lui Ban'ov,r, insi nu toideauna cuiege satis-

factre.
IJin insemii5riic lui Ne.;,rton se vede cun'], g$si.nd tra
un irllci ciieva c5r{i de ash"ologie, n*a putut inilint,: in
desi.ifr',r"rea lor din pi:'icini cd. n'; gi nr-l
o figur'5 agezat:i cryiitiiaartrliagoinnoc:enpelirrtire,il
pi-ltea. in!elege ceJ.'-ri.
clint?i volllm. Ili propune aiunci s5 invele gecmetl'ia
teinej.nic gi cauti Elernentele lLri Eurctrid. insi simpliliiea I NCEPUTLTL C;\Rli:ljlU{.
prop,rzifiilor ii. pr:ocluce rie;ran:5gire gi lasti cartea }a o Cl li,;{V ITAIIIIA Ui'{iVE}1:i,rLA
parte. scriind pe :Ge,,aOnpzeeit5ritrLitcluairdIlqeisfcdarrtie.iisrs, ecrri:lnredt,itld;ee'{g.i
Trece atutrci ea ijl C/T.LCULUL Ii\trTEG[ifrL

la g-iI1.;i;ria:iCdliail:"niulri-l"dnrtg*li,v*reel,;at"ic":Iseucisii"caate.arsi,ai'cbpauirpcrilriemurtL-.ltreainafditrme'euLaBraosisnurcicdSnlc-ti,'rlieoaeulrasn)icrn,dooecIpf{[eeAi|9wdir|iitit,snop'ane1cte6riaee6ca4pe,ari.ielmcx:iaurslluctlentslngl5u{F.ra-.-l
n,-i-i rii la incepui cL)irilleii sarisfaclic, 1-a inctri:rirnat pi;:r5
ia urmd proplLi, .a;a cui:l se
vede gi inspri*ir:scceirlc:ieriln.;li:eiicL-SrieFollnlimetarircee
din arrii 1663-1 664,
rle;i in mai multe locuri pe rnanginea textuh-ri accier
{}eonzetrii Ner,vl,rn insee.mnir trtrez'*m}ios : Errar ! Errar !
Non ast geometria ! i-p;r-tOc*eJrg*ctpeotU"6frupi mgeibmrnmeucaliill:iteaclaiei rvcreetmitciiiriercaiinatcreeeaceai gravitSlii' care
Se ocupi in aceeagi vreme de fizici gi cie chlmie. Ilar mari' astrono-
nu er:a, pe aluncil numai al st,,ldiului. In noiile peis*:rii.:r,
mai cu seam.[ in insemniriie cu socoteli, se vede c5 d*- itrtiL m*fl"i, in rinchtl intii, Iioahe, al cdrui nurne r*mine
i.e"t-a--rirlJiU eiasticitdlii pi al rezisienlei rnaterialelor,
dea petrecerii, gi el ca Si toli i,inerii vremii, o parte bun"4

199

168

celebrul FIWgens, care avea sd se ciocneascd qi in teoria Barr.ow, car"e-1. indeamrif, s5. faci o expunere sistcmatici
luminii cu Newton,
gi allii mai pulin ilugtri. a teoriei fiuxir-rnilor. l'{er,vton compline Lfetode ale flzt-
rturuil,or qi, cuadraturr,i, (Jlfetlwds oJ Flurzon; and" Quu'
lroi.l-coAurcretiliqensdtdri uepiruvoiabgilneavmbroidlnaedt,ararce,a.rs-eeI^"p-;iaurpe"u,*rg"iaiiieimneecdpeiotnactUdruasl epprriseniotucf,euipaieiz_i clraturej. in ea expune sislematic principii.le' complel.ate
cu nllffIere ,si cxernple, ale calcu-lului d.iferenlia'} 9i in-
cr-i,.roscuta poveste cu md.rul. legrrl.

SrccpcpuauaorrloAcirra'r,nelbqrreneile,,eai[,zlipmanaascrrteceorued-elefgLel.eiazaleuiargngsinqsipd.treiaii,aeucceiavi,inosanrlitaeeapf_rjiule"rn.ipnleilnierenefiu,,iieilulacccilpnpteniinidujrpmdfmigoepimruriin:nnilannatdtduvturif]cin,lliruidasegigirluiciinaieartdpiisluri.eleeadnamaAiecnra,,fsee"i'leepptnbtorereo::i.salanaresaistt,1ucerleeeondi,c"fguaoio-hlaiulie"patmrp;lilrticd,o"Jl*eirle;ra,,j Lucrarea era d"cstinat5, sJlun cuiloslit*rii, sd apai'ii
ca un apendice la o tl'acl-u.;c,lc a. i-lnui tr-alat oianrlel* clrl
(experienlei noastre) citre P5inint. innlllgirieish-ura5n,rnpsaeei.nics'iacqrueit.porl\o'pIberaernig-o.j:irlteieutlilialBl aarricm::*c:a'-wsst'iinCpeomriliicb;ili:nnr'alitl,i;pri'a*inn, ainrli.-cd;avirleel:aa5
tito:il Lt'a Ilri lfc'vion.
O expunere pul:licd sisteiiratici aprt",: al:ia in Pr',tt-
thcrit!urrttLiileleis:lrpfptutrLn|tteeitrri:npesiiiaticleemg*aitihlo,,eei"rfiiz'mL{oLest7cacafiaer:,-)"iiiircnz!ui tLqu{:i}i'8$a7f',elce(Pa':lzrpzierke:isgag;'tprixha-isve'ielape'liit.rst:r';i-
ruanIatm.i ptalri.nelr.rjauicrNeallee'ewaat,onnep,codCvoeates.tteictrdainreamlBainai rttpiorrnez,ziuelunctidieVinoneltrpinlrcienai,teaaa'palruleumfnesi-i ttnivers;r-1-e, calte &veau ri'Evo:e ie ilceste caiclrle.
Pcntrr,r ci sint legate de llti;care, r:.i,ii oi:e-'r'aiia Ce ir:-
epxeisnlt.ie'unfapumbaiirci,loirncegrecneetareto,riu. nEual adfirn-isst uppeonrttr.ujlilleitefraai^tni eSii tegrare cit qi cea de derivat:e, pi'im;l rcpiezeniii-rd s-rip:"*-
fala pe cere o rndr:gi:re;te o tl'aiectorie, ial: cea de-a dcu-a
lui Ncwlon. corespunziird vitezei c)-e clel:lasa::e a punctului i:e ti:aiec-

l\,Idru1 1ui ]rierv'r;on ,a devenit istrrric. Pornul era ariitat torie, l'{err,rtoil a inclus cele clor-1d calculle sr-iir dentii:nirea
pelei:inilor care vellea"lr rlin toate pdrlite lumii, cle calcrrl al fluxiuniLor'
pini cind Integrala sa, definild in primeie cinci Lente ciin Crirtea
s-a de'qfiicut de b5lri'ele ; bucJtire au fost irnpirlite
descendenli in- izi,cnrsiaanitrtcieaail tzucaeiormincPnlseertairnlczudca6cei,zlpwleusttilroitnialntetar.ni(DccgPleeeernmknctztiooecenleiir,psedictstrreupai,ufliidcnnileaeditdf;ilsxncliioninlcbitji!leppe*rrrmiiepvrncae*leotleoclme'raircniemcra-erenlreeictsai1egcn:uimei6'cnomee--
tre pi aiimiraiori, care 1e pistreazl ca
re_
li cvr, i s i-uricc, sitci'.t.
tiiiInn,tc"rlsl4s$iaf r:,.srcooa!LI.,Allre"frs,r,'tcolnasialficcaut
succes (1663) qi ultimul
pati'uzeci;i opt
aI 23-1ea clintr-o sutS
Ilar aceasta
Ce candiCr,rfi. nimic, nici pentrir g^indurile rcneept{riiacef,undcalrioenxapldre,saiaga9ci uglli1ndsuelvseinritficim5 pirnegttnnaelele de con-
cariera lui. calctlie'
nu insearnnii Ile;i nu obi;nula
jui inalte ,si nici chiar pentlu
De relinut ins5, aga cum au observat ciin':a isi;orici ai
s5. comunice rezulia'rele cercetiriior pe misurl ce le cb- qtiinlei, ci ori de cite ori calcu-Iul direci geometric este
linea, lumea ;iiinlificii ?i cr-lnoqtea p;:eocupdrile, cel pufin mai simplu, Newton il folose;;te, peniru a g[si, de pildd,
cuprinsul primt-rlui siru lvie:noriu, Ei r: atnosferi cle deo- aria care intei'vine in problemele sale' Pentru el, ca qi
sebitd consider.alie se ci-eeir.z.i incet".incet in ji:rul
Era datorii5, desigur, gi acimiratorului neostenit, sdu, pentrutclimariiginclitori,calcuiulti"ebr"tiesd'fiein
Isaac ierviciul cercetdtorului 5i nr-r acesia in serviciul lt"ti'

i.70 .LII

Este dealtfel o mare iec{ie pe care Nelxrton o ci5 lumii Biogi:afii igi transmit unul aituia ceea ce s-a putut sia-
bili pi-rnind impreund tot ce se gtie'
- ai]pmmaouae:nx:tdefliigilomaibantalraedtilpcuintee5pel,dleicipeemarnsecriag,zcrecern$l{naeartrpiiieianlaifcdcieodcitrerepc-liououi rrrpifitiaoorreirrns,liacail,neipgadsiieiple:osegapicariamieinilteedianrcl,liripiae,leinain,gnltcrr,eaaeiitr-e}es:laroaoccrle*a,- Iri pi:imele fimpuri se ocupe de aproape de fenomenele

Ilripri:i.,nrino-ziai,,dce.tto'tpi tfiecci,uasg. aHcuuymgefn[scugsie, Descartes, cum- fEcea

rnuit inainte, Galilei.
vehiculul Universului' pe calea ei comunicdm
ilune gi reacfiul:e. Lilmina'este
cr-r Scareie, cu pla,neteie, ctl stelele cele tu;ti depdrlate'
,'ii olicit de simp15. es'te ea la prima vedere, cea r::ai sim-
3n scuriri- vrcrne, }{ewton clevir:e profc:or. la Tr-inily pltr anaiizi a ci cbuduce la adincimi impresionante'
Collc,ge, Ia catedra pe c:.,i-e o ocllpr. Barrow
dorind se consacre teoiogiei insi-igi. Acesta TcltriCorcoelenfLisre-trrxiuieriee, gdctuaesreincmoanacisetesrtugeiitvadrzeei mcNiutearltivi(tn1o6nu6ni9ne-sl1eu6"c<7i0ire)li telescopul
din ulrn6. si de fizic6'
ci,.ellfena:elraiieolonr celr.xi cccairtcfidcnriri,lecaiileco;:crcoiilla,iali:cluai gi inlelegdtor
siiu, i;i prezentat
in locul cer:e-tl:e-
0lSvcasinitivozere.udciltTrd,yiteeeaissuit,otcdalorJclticiieiilisaiei[:afr(epraPnupochdelelllii,lx1aaiaa.atvattts]cenes.i-ailnaeipcvls9altiaftcio'viodicandepaizsseluimtt'lrliIl'tur;:eiaulanriimncetSussmeirarotnzeidcactituriupieiadimutineicsrieslotiaarnnr-aop1esaJtagtprrtadtuuerhleeiirtvieandi9sl'iRoii,npNcfaraoe-iLgertwi'oobartatt:is'oirIctcdienatSuriaimol-qaaa''i.
rdmas li-
k'ci' s:i f.ie numit l{ervioir. iir octoililtrie i66g. Nelvton
nu.rnit profesor in cea mai re:rumi'rd univer.sitate este

giczir. cn-

Con;1"iincic-,s in im;rlinriea dalori.iloi' sale, i.{er.vton nu
ectilsnetepf;1toi:cltugi:liianLrnran.rteezcerlilia.tras,ctuiail1le'sp;nirlciiflouersc:,oriariaig'itsinelculpii.mroI;psierisi.rmretudrl.leegecfoiicnrlmlregczareuzu-i
r:ratcle care se ;;istl'ea-25. Se orr-tpir rind pc rind de optic5, il ciescrisese.
inamicilia pe care' cu aceastd ocazie,
aliti:reticir gi cin'lifie:fntilieostcepclt:i:siiefizni*ctuot*.tarir,aistepmrianlcicile:i,&cnatrt-ttel-!a,eL-t De un'de a ieqit
ii-rat ;i ele lcc i-i'L aritat-o lilooke, nu s-a l5rnurit' 0 mare inte-
Robert impiedicat
iiligetn*ataj;,"osto,"r*titu"poda"teLlun nauniudileesfteinl deosebit 9i de a-gi in-
nzq.i-ic{1.
dezordonat
trntllm acum in nrllrca linr;tiii a doui.zeci de ani de sir1ilu;rriaatciii:iJv.il.aruteiuai,sItiruooclccemvpaaturilolmt, tcriacLulninpveroi"igeusntarzead-taoranitcd
r:ctivii"ale coi:cel:lruld zi de zt, ori Ce crd, pini in adin-
c'ui ncpliicr firi oCihni., luind adesea gi' iirnpul orelor
de rnas$. ldici o distraglie, gi aproape nici o cleplasaie, impctr'iva rreegalitiiii destinelor omene;ti.
lliir.f;ilinuvrlinariiri:ira,tragllie'Siactiaceilefitaadit[eeCeprealrceEeri iiacderdinrenvasesian9uui lnpeeinvidonieauzdi aeuunspdrnreiocjidinseu-ol'l
cloar scrupuirs cu unele indatoi'iri sociaie ; practica aju-
peniru cei r.rniriii ai existenlei pini
torul ia iimitele cele
mai irainiate pe care i ie ingSduiau propr.iile-i mijloace,
dcstul de inoCeste. t'i ;i riici'1a conll:r.misr-rri. Critica acerbS, deschis6, chiar:
este necireaptd, nu slSbeqte ci int;ireEte pe adevdra-
To{-i ace5li dc.r:5zeci cle ani de aprofunda::e pi de pre- i:ind
cizare a desccpe::ililor, aie ci:.ror principii fund,amentaie t.ttl crea'roi:, ii fice bine qi, pare-se, Robert Hooke se
erau temeinic agezate, n-au lirsat aite u::me decit opera opunea sistematic ia tr:t ce venea de Ja Newton' Aceast[
clei:chisi criticii i-a amdrit
h.ri a;a cunr va fi pubiicat5. Documente de viald din muit pe Newtcn, dar 1*a in-
dr:mnat mererl ]a prr-iclen{f, 9i la perfeclicnarea continu5
ace.as:td vreme sar-l nrS.rturii on-tenegti sint foai:te lr'duse
a operei sale.
gi, mai ales, r'lre.

173

INTRAREA IN SOCiTTATEA REGALA. ltienumedzaiectoi,riyrNiirseil5we. tso*ecnejualdoraettacde.ccoaorrinecd'-a;irliieidleleuclcnlricadcraeerexqittsiriteneblnitfllialcedascq5elissfeitxoeerafelzucS--

OPTICA

tDruegtienleuscpoupb,llicparseezen'tiamt iceiincci ds,onciuetavtaeafiil fost doal pen- crf,ri.
cheamd foirte Itrici o criticd nu l-a clintrt din drumu.l ce-rti fixase,
culind in sinul siu. La 11 ianuarie trfi?2
pe viafi, este ales membru nici chiar ac€ea a filanclui !{uygens, cere opu"nee tcoriei'
in 1703 va fi aies pregedinte cicl,ripircrnol,pp**;iu:lao,g*up*aatctdgiiica"iurpte5ar.iiatni-ielouiuur.nimeidirfep'-d5r.ie:i:Pveproet"loinn;mrirr.renr-in-fpiiisl.pilputtren'i-vleieitt'5tcc,letsltl:olp]oatsaulcdt;iuiicittur-ecirlte"-l'b;grtitcniiacnfc;i:leieilaa-i
sfir;itui vie[ii. qi reales pini la

S5. r:itdm nnrnai ca o curiozitate, poate demonstrativi,
urmal,orul {apt : iriervton nu mai are la anr;rne monient
clispLlnibil b;rnii rrecesari pentnr plata cotizal;iei sale gi
ce::c, l1u piirn cu ce rezultat, sI fic scutit, ce1 pr_lfin pro- i,,rrrjrie servicii cdro;::r le cra c.i:s,l:.1atti ciccir peste Llil secotr'
cintt fapte hotirii nci au- impus lr{cptarea ei'
viz,:i-iu. cle pl;ltil ei. ccacIl"{eeodii,-oaausS'irnJ'.utziein,rs:ai'imipperaseriveicizasletiCci;ce)9eai,vagamtniii.niialdmj Eis-ri[.lroidtciari-m*liecafiaesrtteii-trir:aesgiaeei'dclielirl,-l
-legImi,elcJleiarvLi:co.ln.urlpeir acriecoggialtullrene, ,icOcilici,]lepunli.-innruirrog.n-i.or.jdg-e--issr-cctorpipiceeanrirrteemac*nd.oireeiixacscoe1-*, Vipaoiqnirle"ttciinnr:iiep--z.ooBle.in;iauca?dlnictlaectieietsda, ditno:natr{i'e;geiruaidncued-s}itec;aipnceourapimunsincfoid.tlclauscSuai}:iesniIrl'-Larplctserie--
greu de pi-ei:izat -* spectrului luminii
cretarul Societiili

cinJ o fticuse e
solare. Raza aibi. se c1-escom;:une in raze simple cliferite,
refrilclatc de prismS qi }:ine individuaiizate ca aiare.
ld-ar-i lipsit colegi. cerre sir nn acorde cuezale acestei cii;i;i ;i- a clarei inieleger-i a fencmeneLor'
iddneesscciisr-prpprlue-arlirsrlpii,ci.atIrl.roretorauk,iescr:irtneismor.briniii',L-i1rnuol Tinn',trriuri-trt;ilti,tcuSfmiooircrzejsc,tsilpoteleeanrilarrnr,lili,smi ii,s"a ie *qe Eidpin pe
Intreaga polemic5, c'l.i::r care l{er'r'ton
decrastfiniieclueii;tsii5n-liedi eiaurvrrreinoii u:r se ccL, nu
penirr-t eproape la
mi-tlii.:-tnii'e' Ea itr cletermin6

asigura priorita tea descoperir.ii. (J acceittilai:e e I'etra;ierii lui din lume, 11 hotirE;te s6
Ace;rstd prim5. publicalie a in-qernnat gi inceputt_ri acelui nLl miii dea nimic pul:riicitiriii ;i s,I lucreze numai pentru
gir de polemir:i care au fost asoctaie tutur.or descoperirilor cr:i ce vol'veni d,upf, ce el nr-i va r:rai fi.
l.iu era aceasta insi nna din acele decizii cere !!n o
lui Nevrtorr. Atacul a fost d.eschjs pe ccntinent cie un ci- via!5. Am*'Sciunea dispale 9i interesul pentru rytiin{d
!.ugiir, profesor' in Paris, care e:rpiim5 inqtroieii formalc
ci;rtigir c'lin nou teren.
asllpra posiirilitS!ii descompr-rnerii luminii.
Ner;ton nu se. mullumea sd inregistreze cloar e,-iper"ieil-
raerfA[utrazyadtiic;rci,itemeteiuisenisiicioncrpc:eunlil,.ecaner:tepesoxtrprareiiiiirr,iiecanoiln,letu,ieeimGdpoacrl.iecte.ieni usniccolg,m]arri_pNru,ln<u:crrvlneteoraar
!.ele sale spectrale, ci eclj.ficase o teorie caie trebuia sS
ft-rminii. cxpiice fenornenele. Tcoria sa, cu caracter predoininent
mccanic, prczintd re-ze de lumini ca traiectol'ia unei
glifiiNcceliers.'scrlodorniroparugnar5ensriizpi euluznems,iitsnci.iirilir,-erar-<irdpilecgi'ie.ni.l:d,ntieanit,ae'istniir.lrlipicrlr:allurcsmru,:erl:rarpiusnttricninlrJi*ii
numalr edxepreergieunlileclcer.trelVbil,atiietirre"rsipue,ciinatecuinlsucLeracceetilreeiaagi;'pi oin_ palticule emi.se c1-e generatoriti de lrrrnini. Aces.si6 teolie,
criti.ca
lnai mult clecit ciescoperi::ea spectntlui iurninii all:e, a
littricat furtunia polemicii care a imp5"rlit lun:ea gtilnli-

ficd in doud tabere aCverse.

I .!. ta

174

: tc:r1cdiiie1s::e1ia..i-,sia1zeticin:e,iLao.vv11spe,ef1ioeipc.rr*rrcih'rfiipitniit:dLc-lruir.eaii_lri.t:c"ll$ceee,uatle.el!lpcca-uessEateliiemul,ui,r.anpeoncolliiuvuaptareanrivriiti'aeiisezst;siet,enialcninrtang:'nutusocalrreiaru,';rgaciLleleeodca_gnclaeatiaatiidvn'tetriouaeadrel,cieesi{iiiccinpr,ea-naciuiclpctiuatl*uanqr"aldeiiivip.plipeero;Aer".tsttn;ceh,a;iu-zr{li.aeamiuii,,

Anul 1704 va vedea strinse tcate stuCiile sale asllpra r'" ;r -:..., lt. in -1,.::.Lri.

gl(uOgmpntiin,tcilikqsin)ctlrua-uirnecuTanroavateaptate(Tomraactidamteucus sltdeeebeqiutdiai{rdliriraaltlugt,irnoasetcgeut.riuOgairpittei-cnna)- gciilsC:Lccetiiisrrr:iilein,e11.:ioiiia:r:r:'ci":s2ei.a:a1tsfaolil;prtcie'aei-plciiamereiar:trirnra-rclvfuieei.deg"srr..ae,"v*lei,tIuacil'l-iyrrnnl,eranaliic"isileie_xeileosrr-i
c'.ii;ii;cii_ioitrii,ri,cs;tiaa: rliuiierfacleessctie.isceenciierariba.seUrvmeceloiiaz-:i:ie, -pscitnritvpitronpr,oinr__
glezerrti sub ingiijirea lui insuqi qi devine tratatr,rl clasic ,rfil,ili,n",irt!,nii-i.,1ia:_"ca;iili.:;;:hirct1'J-rp.r,cn,.i:ui-'llcirdit:af'llrsc'irlnppl;i,-biir;aclp.crinn-u:iem:seli,-nutitiecrtle|ulclcdsnlelrt:aeIIsetisimins-ploaldaleri-nepfeepoau1rc.g:niioapiierprtipiuolcicllc6"i,iimc,r1vsci$aacatooo;:alpXenereq-iprie.ecrilrecAeaieu;o:.nlccucfeuloSi,prrlrla{eilcnaecrlednipaeari-iesusntrtanea[.

in aceastd materie, iri'c.t-s ;:i^*por"!ioniila cu pd|ratul distaniei

tdiminEpsaeCdreeievddcorauardtezineacsiiindcce5h,iasdnerinlnaar*.aeMemepnactiioecrmiiattitcl indr iinacsir1ioCpr?.l,ab-,rcirii_l-tar'rlriieinriiiuin,l

?r'c iisaci ions.

F{)p"b,f A DEFI i\iTiyA A TC,._:R ; tri C li.tirj'td? iI.

PI7]!':CIPI A,

Ilar nici in clome:riul gravi'ui;ii li_rr:r..i.i'ile s.r1e ri' a,-r f'st
intinrpinate f5r'i de n-:inteicg:.ri. i:r 16Zg :i.r,e o altai cliscu-
lie cu lTooke, devenit aclli-rl s3crcliir al Sccietdlii :"eqele,
asllpra traiecioriei unui corp ce ca,le tle ia inHlfima. I{oolie
st-tslinea ciL este elipsd, poale astm,iniirci gi ei cor.pr-11 c,.l
o planetd. ider,vton suslinea ci esie spira.iir, avincl ciesigur .Tn d,rll5 i.corernc rr''i;ii'*re,
in vedei'e rotalia ccncomilr.:nii a Piimintr-rlrri. tr"al.eciiilia rlspu-tisnl este acelagi dacd
este o hr.perhoid seu o pa"rabcli.
Dar nu la aceasta se recluceai-r p;..e,-..:"ipj.riie dc atunci ccl;riitiEiatrtcri-\;c.ini,ldrii:ciirc;r-,i,5ut,cna:o:cuenorlicsnaniga{ri.neilri-r,pr:racpaalrrira:elieuizcrieiuarnellpa(tcerrinaiipzndnEiciecniririiriicnieslieopsroreivectrocniafnieiicsficiaectanfuenddliti.icavvie.eietsersrtseiaeftiieeclco.haorn.ntpifhciri{"i"n"sJasi,ptt_dceu,,-
a1e acestei nrinii unice. Desilnul ii r"ezervase un rol der:-
scl:i1.
Ir: anii 1665 gi 1ti66, pc vrerner
stud.iile as1-lpra glavita!iei dcstul studentiei inci, clusese
care treJ:uiai,r si de cl.eparl.e. Calcr-rlele
arate identitatea intre adterapcilmiainPt6ie.;rianu-
tr"rlui.cie Soai'e si Ir:u;s_tiio.-.dgir:tt."rl!u;ct/.uri::*sit-ygAn_-r-c,liie.i";r:;rm--fdn.laiJeriragsrrircal.-i_ec-lt'i-rtesrp.-i'i;erlt'oaizRsizprit.rercpc1:oai.d\Rpapari.d,iLsu.ui,ellL1ios1srrrfro-grcMisbn_io(m6toLopd)mro.craaitrudnaislruidiisiplleu$a'riitriailtroiioie;ne*-i"fgipVe,e;,ldrc-rpe;Lrea.*o"lgDri*.uiciiAurlftiic,n,;o;saJ;t*,;ilJei,ar",".;vc""-e"C;.roiai"ii":tuit-ser""dii
a.tractia 'unui corp greu
pornite. I?aza pdminte;isc5, a$a cllm fugtse cajci-rlati cie
Sneliius, pusd
in formul.ele srrise ile lie",vton, nll cllrcra
lllduasiIaunStnetro-sbcoiuienazt;iilrllie,cipzitiruneelgtaiauaittni.cei,De'rarer1u';6ai,rlgcuee2re.,via.oarj;rb-irinncscallrpcl-rr-sirneletlrecelegspiprtreiie.cnirrieiiaziunalutalctfico:lase-t
oblinute cle Picard in iriisr-ir.a efcciuatir e.s'-ii:ra -uinui grarl U*ainttrru-;--re'i.rli'-sia;ruClen.c.s.,rIr,c'..cptr-rcJoinmcpr no:aambiicn"ui -le"_.ua"f.oiistJ.cglcatas;dr;s;in[irLtrilgl
de meridian lpi insearnni. r.ezuliatele gi, sosit ;:rcasd, i;i

1?6

177

Astfel asigurat de fundametrtele aceslei $tiinle a gravi- teligente, dar grosolane, pe care a gi denunlat-o au-

taliei, Net'ton vede nevoia de a clddi pe de-a-ntregul toritdtilor.
rirecanica cereasci gi, cu ea, mecanica in genere. $i se
sta*taTiir.ferdebcguuaietiefslnrbdumagajruicnaugcteli6Larf-uri,g5gMriniilllcoa5allcetieypledarmitr-earetabeurpiiatriinseai aig,lTaelriaiSlnwotecizneeu-
pnne i.a lticru, in ticere absoiuti. el. plata, s5 suprar,-egheze tipardl, sd*l inclernni gi sd-l
sileascd. aciesea pe Nev,rton sI grlbeascd impr.imarea, care
I{alley urmAregte retragerea ltii lrTera'ton ryi descoper6
marea lucrare incheiatfl pr"obabil in toamita a fost gata in iuiie 1{137.
anului 1684. PoeLr-rl Pope s-a facut interprclul admiraliei uni.versale
Cu I'iu-torizalia ai-rtoru"iui, I{a}ley c'r:rrlrnic,l Societi}ii re-
geile pr:'incipi.iie funda:nentaLe ale acestei olJere, pe cere pentru aceast[ operd unici :

a cerceiaf-c in timpul vizitei ce*i f5tuse l'-ti fdervtan.
Haiiey esle insdrcinat si o cear:]. petrtr:i.i Societai'ea
rega-ll in apr:iiie l6$5 sint prezenta.le :ri:estej.e- pr"imele ,,Natttre an<I ltlat..:tl.e's larus lay h,id in t!-te llight
dcuA c&rfi din Fhtlosorih.zae ftetzLraiis principiu, rnath,eme- Ile suid ,,l,et Neu:i.;ttt. be" anc!. all wus Ligiti," r

tica. CtiprinsS. cle entuzias::n, Societai,ea oferi pubij.c;rrea Car,acterul ge'ometric ;i apodictic al expunerii din prin-
pe socoteaie ei ctrni oinaren, ililiriaeeieiusee i.lai{cai-]ilneryig,ticnolhmq',ilitolcltiinedc{iitut-i
crpia fiicea p1,rea inlerlegc'rc:,i g! deci u;oard critrca.
Ner,vton aceast*
nile de pricrl"lare ale iui Hooke, care p::etinciee sE fie *1 Sjtnt muite lucru;"j Ce adrnirai in aceastd l\,Io.gna Charta
a mec.rnir:i i Un iveiui-riLii.
desernnai ca icieatoi: al legii fundamenta.ie a ;it::ac!1r:i.
u-nivcrsaie, ceea ce se vede a fi fost in p;rte jr:stifir:a"t, Uneie car:e nf i';esc {cl"rna ce Newton a c{.at-,o acestei
cria l{alley oi:iine de la Ner'"'ton ca intr*nn aiiacs accEta sIiinte , irllcie c;ii'e .se re fcrii la ire,canismui efecliv al
si arate tot aceliiai,uinscjruisru;il au ginrJ"i'i Hcioke, Iialiey ins"":-:;i, cmiliFl1e'ocrol:rmiirao:Ergv'eCliJiinini laciis-icueepslr-ta;tLUllincnieviereraresrms;uii:,iltueiimninastifctic5rg,titEc,uaimprta.ri_enghsinruieliaasipuse.i
Iluygens ;i ideii gravitaliei. Eineinleles ca
simple ipoteze pentru l&m'irirea nra-i m"r-llt caLitai.rv[ a
probJ.einei mereu prezentd ce r[n:r;isese ir':, suspensie dc priveascH m:;;c5rile corpirr:ilor nater:lale in sptrliu qi timp,
rlar nu ni5tr: rnigciil.i oi.-i{,rii:.1:r,t. ci nr_rmai a.ceiea al,e natuiii
la Copern{c qi fusese riscoiitt,i de Ge}iLei.
cpl:lcelivfei:cllaiaettgedc{aa.stcis5t;',dp,ore:erl'ilieilr-c-u:ri.rr!rr.pir.li:c,th.i"teci1rdoe.1eaielclJi,bremecludell,.aeptm[ena,c]ti.rc.puGi,eam,cliiislge,eco,aegrreai aeuxptei,aemine-.
In iegiturb cu apari{ia acestei :nonumentale h',crS"ri, ,cii-rlul,lii. cit gl pentiu ci:,derea pe un njan inclinat; Oe
istoricul ilalian Gino Loria ci'Lea.:z'l urntitcri,ii epi.sod ce- icieiie lili }ieplcr pentru rni5cai:ea_ planelelor.
iebru ln istoria qtiintelor nai.uiii.
Coa d.ir:tii cia mai iinplriaiii.J. pentr-r-r form,;larea legii
Un mateinatician al ti:lpului prezinti in ziua de gene;:l1.t,r a mfcalii,
15 iunie 168? gi in ,gedintele urm.itoare un ;ir cie docu- clccarece flcea sd inter"vini to.aie
mente senzalionale : scrisori gi note ale trni Fascal din
care rezultd in chip neincloielnic ci New"Lor'L avLisese de rcniiri.'liii:i.lra:1i,1-l,r.':crltti-r.,:a: cmlearjssia,!:ceoaipjeuiiouciui.nlui,cedi.ed,emree,ngter.reia-t1tari_eianeli"imi6g_i
La el inspiralii qi limuriri care l*atr corrdlr-ls la lege,e gra-
viia{iei universale qi c[ acesta din urmd, iir loc si re- ar--cele::alia 'ce-o c,aF;il[ in cidere.
cun*r.asci onest importanta contrihulle, ar fi p*rnit o
I' eampanie de denigrare a lui Pascal fa{f, de toatA ltrm.ea.

Repede 'dr:pb aceea s-a descopciit c5 ace,st matetnati- I E.,llJa:r.tusrp,aussi-s)cl gji1jcc nltu;:ii e:au asairnse in iniunr:ric

cian f'*sese victima unei esc'i'ochel'ii, a unei falsrficAri iii- l.r,'vr;o:l:> si l,clul ;'r der-e;:it iurnini."

1?E 77s

Legile lr,ri Kepler nu cuprind acceleraiia, ele privesc ccuclepi.n.o,s:irre;:utDtt1'eer:a;erJ'iaiciei:iatna*eial.p.ceqrlca.adeviirc'rigcica,eniir,e:fo.ic:'coeetii:eiia:aimiceddi,i,c-oaleclcuptpptfetdiopleneiila.ine:lnte'acti're5ierta.rri..vrruSc{.:,lia,..ietlnp-aifrtp-1oee:io}iiiir,rii.s3cctraq'upainli:s1ip",,ur.ieimcr;o:'ieL,i:.ip"tar{iai.oe.*,rro.ta.icri,ei..ire,Srr-,rleprtitioioiro;,le:clriefc.rln.i.:._gi1rrloa,c..ili,"lu-lnolu,'c,:d,;,;.ii5a.er.pi._"i'rm;ud:agc'ne.,idCigin:UuaoltcFicuisrfiap.ei;lrc.rieil'a\'icai{rla_n;"irsn;ri,;a;r:;c-.liaii,-me;nr.i;se,"t;ate;a-ei
planetelor ca t'dreatb5u, idaeussc5ripsteivrv, enausccdaupzeanl tcruumveerria-
rniqcare,a Galileo. Ele

tregea lui
ficarea legilor miqcdrii ce urmalr sd fie formuLat'e cau:al,

dindu-se forta ce cauzeazd migcarea respectlv[.
Nervtcn a gindit d.octrinc. rnateinatici a met:nicii r}"r'lp:i

modelui gecmetriei lui Euclid, org:.r:izatd pl'i:: axir-,irr':
sau prlncipii care stabilesc relali.iie generale inlll' mii::i-
mile ce treiruiau definite, ntas5, forf5, pi'ecrtil ;i caracttl-
risticile necesAi'e ale mfcdrii : pozifje, vitez[, a':ctlerati<:,
lii De la Descartes se qtia siiua un corp in sira1,lu ctt a.iil-

'ili,ii torul coo::dona.te1or, iar Newton insi-l;ii ;1;ia, ceea, c'3 €i-',1 '(f-'riJ.i_,eAic1cl:.-e1s. r3(i"-.a:s:;jflt;,er-:li,tia'nvnclucrlil1i'up.Li:ii_inusiccacf.lao;iriin:.,:1eu.sicatie:t:rp*cpf'i'orrie*i:i.ei.clbri.ri,,ri:rgoel.ciirganni;:i:creeo".ir;,:,.li";,t:"ue*ioc-oA-r*pJ.u-1r_"f
i[, I esenlial, sd defineaslii vit,ez;r, ;i deci o".*1cio]tie, uJ,il: punct
i de'veclei'e analitic gi geometi'ic.
tcol:inHnipcr:rii:':"it.ela.o. nUa:.iitr'ica,t'sauslulfie. lc.utrnr_rs'tca,t-r,-tr.sl :.fl:.rli>trifeai in lrni,La-tea me-
rt Dar mec,iinica nu era o simpid geometrie. Sp::iilil mi;* r_:iici .r,rri, ,iaiii
iii cdrilor mecanicii nu era, in gindirea nervtonianii, ull isps,-
liu convenlional Trelcuia sd fie spa{ir-rl expcrie;iiei n'oas*
tmree.trSiciSsteamauclecsaturtieszpiaanliudeerreafeeuricnLldidi-a'nd5a, cai';aitclrual.lglinil':ar":gcensol-; tiL,l:a;:::irl1i,:tr,l:.,,Ll'a]p-.t-.;.r\c..::r,l:'irllipitiisl,l,;ii"rl',triilcur1.,r,t-rto-e,_,1oparr.cci;l,caiCiipeeitr.e-1ia1i::p:are..irt::pisiiit;arLriib,cicnl:rcii,allei.ntaeaact arllilii;tcalnStera*ilio*drje,
dera Newton -- trebuia ale's a;a incit legile rniryc[r'ii si1
nu fie afectate de ,eventuatra lui mi;ca;:e. IJeci un s:'s'rein a;gci'.netr.i-ttl:a.iarr'c<Ie;atLAi'rli1nL,'ivc:.cl.;:lile,,..t:jbsu'ia,*igru'iidpt^i-ne-eri!ssa.eilCi-ci-ize.iinlre.niilu,nlii.nsyi:n:i''n'a:ulstrlj:cigrlnetl,5snrtiipee:'p'aicr;oe.arttgaJrpscnirsci:ie;eceeerlr,a;:.:-,..ae:llacrrneci1Ienipe{j1nf,inieniei;,c'Riyaiiiirr:sfale'iarg:rrne_.,rs,rgeoi;iiei:ljirei_sn.nl"tiucaiLbsco?nca.jmi'i,er1iuun;gpco6,iniulcanaecel/ciiiirni;ii'nc;c:,iatisi'eetieiu,pnnrnu,reeelleui"duc.uimpsmriaie.r.irflo_aL:afil,ifmi,c,rpaeiciizraipceoc"*iipurcrtcoi"piluiamoepmiiai]silcr;esue'm-br;1irin;g"aifiet;a,i,n*t;tdicreed;mi;peieiee';;eziltinsvduceincraleiiniearrtnlr.everuisi6siuaa;e.i.-i
de referin!5 dac[ nu alosolut, dar univeirsal -- ln eai'e
Newton s-a ginclit legindu-} de un
sistetrr cle steJ'e jiixe'

Cu aceastJinterven-ea de la incepr-il ideca {"Jnivers:;1ili
in mare ca Lrn element de bazf, in conslituil'e:l n1{-.Callicil
pe o condilioneaza. ln rnisitra in care iegiie rnecanir:il
care verifica,;i acesi suport aL ei
3" se rrl ardli'i *raiauj l'
tot
O altd constatare galileiarni va inlesiri n:lece'nli:ii l''li
Newton ,o oarecare liberiate fali de u."a.61 ah-t,a]u.i. ller.,ttfi'l
oionudvitf*aeru,ien*ngffhlao.bdlae.g'*miii eccc1eeaenmaici'cgiiecsarnr-eru'oam{cuimin:inu-raiesipalsrtitincv'mritip:iri;'eiri-iuig;liiid-i::e1nceoieiicrle:l-ie:i''
plasare rectiliiiie ;i uniforrni,a reperului'
ca,aCtroeuramavcueeaiaasstdadef,paamecniidnpetanraslaut lidnsiinminlipteilmuf,iotacrltalpiratqegizinemlC'irg"icrai;ii:rng'eee'arnvLicucoi;nr:piei,uniceul,ii' co1'11.
liber, gindincl-o cauzal, d'upi ino:l'clul legii ir'ai Gaiiieo:
o for!* F ,care aclioneaz[ asui]ra r-tnni colp ele :::esii rz rl:rcii.a"rn:nan:n1fin,iAiepanriagimiil.ilaia.r,c,'veauoistpaeironhmiimlgaeiai,ascivliebnitgut:rrnaifm;abl:ripiinluo:l:nsutitirtvieillLiir,*siAaauclreaa"idn*eFemFivlicraaasrncdulfeaiii";;cts;iaiiinrt;lleie"_-

180 181

ma,rl"ificat. s,ttnc,rfera ciefavc::*hi1{. Volteire' plin de in- VIATA NOUA LA LONDRA

!+I.egere eniu,siasi,in sc;."is :

f"".,aLe;;c,awtpas ieele Aietr'f on nt'esxi'rttt't l"utzit:ers sawt out'et'ts" I In 1695, existenfa lui Nervton ,a sr-Lferit o tr.ilnsiormafe ra-
dicaiir, datoritir interesului pe care i-1 aratd fostul sdu
gron& ;-aile et l,es cLeut
lltr fa"rci;'elir:oo, eYllLrnr;e .st;::l'ir-iciili a j'C^r:ilclr fun'J'a"rneni:rl"e
col.eg de Parlament. Car-ol lvtont,lgu, al pairulea .fiu al
ducelui de Manchestei:. Ajun-s mini,stru de finantq, viii;o-
+-iln Frii,c'ipril- gi rler;t:r::rin[ pc t:iarchiza de Chdt*lei sd ]e crinuieslip,ieofclrctdourllaanlplilfe,a{lox1n,aep}tr-l{ereio-cucivulgopiiar, t,rpy'diaeHtruoaliamenyai,rmenlarremi tfiiolz'rpmiue,icadeirlnedicoiLnnrle:"rl-.i

irr.idrr.cii in Ii irb ir. ira n':ezit. Newton lir-*ir cai"edra ;sa de la Cambri'dge pentiu a sr-
ocupa :stlcces -- cle uor-ta h-ri iijsSrciniirr:, pe c;irre
Stima ci'cc;:el'iiil a e t]Le ;1i1or s5"1 din Ci.iinbr'1eige face o coitservi pini la sfirgitt-r} vielii.
Schimb.ai:cer de situ,atie rn:r|eliali;., ncct-'sitiltea cle a avea
cl:n i{cx,ioir unir.l cr.in rleicgliii unirrer:s'riji1.ii in fs"!a inaitr'ei locuin!.5 in Lcndra impuseri iu-i Nevrion ;i. un nou tnod
{lul'!i cie Ju-sti!ie, ca ;{'-rilirI'to}." al drep';urilcr unj'r'elsiti{ii de org:rnizr,u'e a exirgl c'ritci. incirliirr.i uir apartatlent, an-
ge.jeazir ser"viiori, cheam:i pe nepoata sa- Cat..lrina f:!:i';ton
dirr Carn'r:ric1ge. Iacc{r n.l }I*jea voise si i^npua5" "tJni"''er-
.s:ri;ilii din Ca;:i.i:r'i'ri;4e sF, pliri:icascd i\{.A. pe un ci'li-ig$r sir conducir aceastf, cas5, care dc-u'ine unul din locurile
cle intilnire tlintre cele mai alesc ale l-,ri'"r,Clci inteLcctual'e.
.\e:nedictin f*r:i q:bljrla.'1ia j,,rri.rni;rtujr'li de credinfS. Aieas'La
i*aea pa"rte din inmlc;iriit Ce caiolicir:are carc all ccstat Nici acea,si5 fericitri a"legere nu !-a i'er-rlit h"ri Nevrton {iri
iamiliei Stuart trcnu!. I{nii tlrziu, Ner'vton a fost rsilrE- sIiu\5elrv-fr;ili.ot-l-nezglriilt*rlaciacfioirieucuri-trdsuini.u'oLtalcclaj,oziaavasne:.u,mC,C'a:lueizpnu.iir'aicniurrm,eaicni'1ltilr'i,-nt:r:el5rseairi-lsere,ac9coa-i

::rntant al Uiriversi'iilii in Farlameut, intre 1689*-iC90'

iira tdcut in geclinfe pr"rblice, insii ferin apdriitoi: ax lil:er-

tfr{ilor retrigio,ase ;i civice. de inale. Imi inchipr-risein ci Londra iL numrse pi:in :.cla-
In tr690 se i.ntoarce ta sfulcii! qi 1a invilf5m?rrt, iirs[ trecc malii nu-re ntae,slrlr a1 mor.ie,cleLor regir.tujui. Doloc : lile',v-
ton avea o nei:o;ltri foarid driglu-!5, 'clca,mna Conduit : ea
pr:intr-o perioaeli cle neiirastenie a*utd, considerati'l de a pidcut mriit rnereii-ii trezolier H;i1ifa:1. Ca.lcr-rh-rl infini-
ctpeuozrilrtoni raddlruiEglinlgl!ai;ir(i:i'a.fvaAiixaclleia:vrifrun"puurleice-easClre;frcti ivsnccunl'rvjnliiilirennalerpnsoaicaE'Lfiierliedqg'oif,ttuonraielte-[
}mli,gfr:ricoutiunlhrg;u1firruairn!*"eitS,aiEcailcnat*teelt*ienaacrccesoualtseSmca'e.;tzrdnpelinrtlsaeenetttGapdpaorteeenccanedtcirt,vhldr,iucute"eunc'attli'ieeceerea'enicisaCvdtl'oourserrrnte;-ieiu"ceslecnppCaroeocmlnrbecvd.seItoee5nnsa*ti'ofsiaa.nrd'dc'tdocIesernaucsr1g:te:uputis;Liienondlli!ditldli-ieen-'l poveslea este bro.iiliS. pe o n"Iare priclenie ir:teiectuai5
Gritrfeleiinorrvlcnh:.i;Nt5erwii lclunnaproea;ritlIeunl5minuterele6stedepclisnebcitr€naerereagauclae-- car:'e s-a n[scut riler.i ti"rzir; inl.r:e llalifax $i Caterina Bar*
tot.t, de venitii in urma1, plin r:iisi,lorie, Cotiduit.
lei ie,:r:ii deiicate qi nu u$c.lre a lefractiei astronon:ice' In "170{i, Nev,lton este ales nren:l;i'i-r s1;rdin a1 Academiei
c clin irui'is, lnare r.)r.:.,oii1'e re',zervat5 la prea p'r!ini.
{u:rcl"a m ent il}.d pe:rt i'u ii:: trtl :ge as'lr'onon: ie modcrni' Ce ;i,iinf
ILr l?Cli esi': ilcs pre.secliiite ai Societalii rega.le gi real.e.s
pirii la rnoa::le ; in 1?0J, re,1;ina Ana i1 I:rce baronef, iar
r,"Llr;ri-.piis';L liii l{c$rtt)n ll:iii$ilrin.d I l i:ive;',: r1 I"Iniversitlrtera din Cami:ric'lgr il aicge C,cpill.:-rl :rl siiu ln
li;d.ic,i va].ui cel m:lt'e ;i ccritlilc sir:1, dcschise." Pr'lrlatnent.

{tlJo1.l t 183

CALCUI.UL INTEGRAL' Acta entd"itorum un mernorin asnpra rnigc5rii proiectile-
clrle,.rcsintrem, iendciiarreezeinsuiennldtereEziualtsautepgridtsrihteiedcinioariniitleoidcelelsrTcreirsve-
nnr,arum'cu LEIBNIZ 1,on, adf,ugind qi unele proprii.
Relalilie rdmaseri insri bnne, cum se veCe din bogata
!lsSo;e;apc.p,;iverualrii.us,LD;;orrs:p;.iOeiciiocsi;laicn;siltibCpr;te'duiate:n'reoa.rnniic';nzcn.ittni+nbiil*t*lm"u.s*L",]*or-';*cic.ag'n*!l',i*uoicict"io,,9'rr5lt''"iltcii:-:"rulz'I'utziri*r'r'iiirrtot!""tri'tttu'iiaiit;'rt*'"J1d?,c"ej'1'r"'r*ieat;ii';'t,i'irmrin;g'i:"d*;"1-c.ii;i'ntdgi-uii'camc:Otct*:lccjui'ep,icac'incrtrinr_Lseic"liraoiiAlotiuJel;nrci"d,cidc'd?'adraecqaitc;e'ree;al-}elcssl]leiic,enilrt'o,muii-ciel"lrrsld'al*ilueecdqeiisll,eiucuiij1ln:sliodalrta;tfaiilfrneoecvn.iu1tsarftsinmtei1qonu"naer'tc'erilpiit'e1iinrNezrnliileelzeeicl"neilttw?'muereies'ntdnlaocdecuiioenlani-.-i-- c{}Lertpcnden{5 pe care ;i ldervton qi Leibnlz 0 au cu cii-
;l-' i ll:if?'bnLnrifi6rui;c"ccpiicoin.ir:l;se"ourn'ec"r"l-,cPe.frs"i"pdJLuraEeiNr"initrbeird:-en'erut"ii.ttso.;",e'eisiun!u<*':r;Enidirant"pldwiar"elili,iitt{rzd(s]iio.ie;iiC,nii:r;Ont:inepninius;niotr"li"rpa"o;erfiulldigp"nlf'Naicrcn,e"di.nmreibt*,,a.tttei'LenCe.ain"alrtiafna..ninweeillbcacopiu;aislaribnotz:,n*st[Cut.ui*l;iuri'i;nre"tou.sirtnmt:-t'iptt;rdnorinrtrru*l*tnmge'iuibiavouAu""t'r;C*rn,adt.u-ii'[ti;"fit;ic-pooti#)'cr;L*-'--"iiltiJii;vipeouu[;'ntaIpeh;"rd"iJte*iLnniicfi''cgi;c*iei*iciic;b"icllnrIt*arr";'eiDttihtaec:niiisu*a-['itt-Is'eiiF^Pp"iiirut"ei"ctrtpzdu1:iiadLrrrciedJ't'"cii;itsiitavLasrcnaLnla,u"i'icTr'"unrrill'c'istzttta.eu-c,nr'raact*dtu1p;l.iurii-ilIiuuirluppph-oieyii"'e^liaiua.esprtssii"iut"Laacrarsmct3lfilenrli-se1o.e..'-'iLiuoejuocl1'n-hi'iuro.eol'bruN*..-i,rivs.:6i1'iyEpi;iceei;nrjl1nlr1ce:oleaoi)ani:ir.1;stEzdelo,'r'Liruiat)i1rli-]i',eiii'Lebnoecaiti.i;'fi!intanraLia'nreiil:=oivib"rclnnbntcqucsoczpi^dci1nciti'su:lnlrlrilibdic6,olaiiuf'rcei#s:zeil|t?nenecucciu:"r:'_s9eqt:ilpic[diicai"zemt.ic't'tt{ieut;e':oinSiit;]::isu'z"bieaier.;n{i:1rces'd:ianis:gi;ltta.i'se'e"tr:c.irp5r,psttmliaspJi,lut''*ircrriiui'purrr'e,r:zI;eto-'enlreS;Ji'ret'inr-'ilt ir:i'iii ar1|i oameni de ;i.iin{d ai i,.ren:ii.
{.Jn rnateinatician medioci:n, Fatio de I)uiliier, strici
184 tlr.rfinitiv aceastd linigl.e prin pr"rblicarea unui lllenzoriu,
.rs?.{lrrc unor problenze d.e cak:u.lttl ttsri$fiiior, in care,
iLriiebuinlind noile metode de c:ricul, prctesteazd impo-
i-r'iva celor care vct: s5-1 coirsli.iere elev al lui Leibniz.
lisv,'ton este primul inviifator, Leil:niz nu pcate prelinde
t.1e:it rungul ai doijea. Lei'nni:z a riispuns citind chittr pe
j'r*eivtcn. P'-rler:ric.a a fost pinii la rlr.md opiitS.
nn 7781, Nevatcn iipf,ri il intregime, ca Apendice
1;r ()ptica vcche a sa,
T'raciatus d"e qtLadraLura cu.iuarunz,

r)roltrrbi! cu scopuil de a st":biii drepturile de intiietate, in-
liurcit in prefali Newton spunea cS lucr:rrea a fosl red.ac-
l:rii in anul 1665-iC66.
O reccnzie apirutd in Acta erudi,tarunz j?ere a fi fost
:cii,rd cie teibiriz ; ar:aiizind cele dcrud metode. ei adaligd
servit de metoda fiuxiunilor
i. ii ilr Frirr,cipi* I"ier.a'ton s*a
,,i nr-l a difcren{ialelor, ca qi cum Ne-wton nu o ci-rncgtea.
i('r-r*.'i"irn s*a sir:rlit ad?nc ofens:rt tLe aceastii recenzie. Ilds-
r:irnslll r- fost dat abia d.upr:" 3 ani de Keiil, int::*c srriscare-

c,:r.r:iinicare adresetd h-ri l{a1ley. Aces'La afir"i'ii5 cL Newton

t:r,r're f5.ri nici o indoiali primul i:iveniatcr al calculului
rr;rrt.iia Leii;niz i-a schimbat ni-rrrrai notaliile.
l-ei-bniz trirnise secretaruiui Societd!ii regale o scri-
:,ir:ri.-* d-e prctest energic imi:otriva acestei afirmalii a lw
'.; ;i11, invocind rndriur:ia ins5gi a lui Ner,vLon.

Scrisoarea h"ri Leibniz, cititi in qedinla prezidati de
i;c.i",rton, dSdu loc Ia o dezbatere vie la care, impoiriva
,,i:ireiului, a iuat parte chiar pregedintele, fdcind istoricul

;i'ltilcr sale, Keill insu,si a fost ins5r:cinat s5 rezume ex-
l:!ni-!e;:ea lui Nervtcn, care s-a ciiit gi aprobat qi a fost
ri:oi expediatd h-li Leibniz, in mai 1711. Societatea regal5

185

intrd astfel, in dezbaterea acestei prol:ieme, in apdrarea pcdfrtaiilioCea;cnJrleciteto'i.-arp'.p.nirleinri'nid;arlt,sd-ateiei,caci:eahudpaxii'accoacirlnebcu:aliccesecasseiruvtitnireiidheacod:la:cpeprc;el.'rrher,rauri-.mvir;laiilim.netenLednsieimtnteireibfainliientcrpi,rcliaiozrioiruoeanrstnrplaaliiierginnueocvi5ceaoneiigzricf;olaru;huatntniiil,lacuecr;Nifi'elsirrreaa:-nodrln*;_vu,uieLtlmeno<rc.i,ni."di.af-l.-eiritE*reiinenrsd-;*ra-llie":_---ii
lui i'{ern'ton.

" LeiJ:niz a prolestat din nou, cerind o cieclarafie p€'rso-
naid. din piirtea lui Ncwtou. Sclisoarea provoacS o mare
agitalie in sinul inr,[latei companii, calt: decide foi:t:ra-
rca un.ei comisii p,enlru a exa^inina toale doci-imenteie ;i a
da o sent"in{l ciefinitivi'r. Contisia- era compusi ciin 6
rneml:r'i. dinlre c:,rrr: ;i [Ia11r:,v, dc lo{oivie, 'Iay1or, la ei
adiiuginrl-l-se Fersoitne tot,i'-L sti:Lirre ;tiinfelor, cllm era
adtinrbii:arsalrd-orcr"rl'rdirilleegaeche-rsi tPeir''c-iosiincil.sAii,dcc'i,tvt:ier:uinl essclerircldir 'r.ot Nerr'lon
vreme le-a .i.I-Tii i-L;CRi'RI
lnclieiat in favo:rrea lui l{c'wlou : ,.Plimul in-ieni,ator al
c;r1culu1ui". I)octrtrieniele in silri.jinul acesiei tezc a'u fost
publicaie inlr-rin volu.m pi't-.zenla.li r\cadcmiei in 1?13. c\']r1i.1t1c1aet,eFcle;ilvptoolneniigicirlcecgniiigirnujdileo1a:ielmt.ein, icslr*rra'ftiJr;.er.iiiveii;c;.h1enar-lLinti-r
Leii:niz, allat i;r Viena, cere pilrerea prietenr;.iui s5u
Eertrou.lli, car:e-i i:Sspetirde h:,crr-tri fc;iri.c favoriil:ile, cu i s; l si i:llc.

clolinf;r insd ca tritul s5: rSminf inire ei.. r\ir r,'izr-rt c:i in i70{ p'-ri;iicri Apil,ca, cu dlcui,i A;aewdice :
Leil:rriz nu i'ai:da gi publicd ca o Carts r;olan's scrisoarr:a
.Ll[/'t.v.rrIrcin.ic'i;!ti*{ar1;ttrt?'iJ:isJi;:ir?t:zla,iesp,uqoi,i;-ir:a'"6t.,tc,1ieziax''roefe|ar1't*ii-i-lroairsri,idrc*-weurrarizueei.alragi.trieti',i,nlonisnsr,ectertE.rdlin.a.iupinndptreroecriseuuctrc+ii.noticrdrlc5in.olieilscerat ictl,cTrctr*z
aceilst;,r, ca din partea Jtoinurrini ,ecml ii'nitetinrtririnr;ert.emC.aalritcuianT.o;lai rf.eacLi:I

s5 fie reprodus.S in
infr,trie pe Nervicn, care-i ci[ ]ui Keill toate cloc'.iirrentcle
necesa:re unui rdspuns ce erpare ;i el in 1?14 in JatLrna!,
Litteraire. ln acest I';rspuns e numit Jean Belnoul1i ca c r l r"entii, f ul cki.nenta j ir chiar penir.r_t ; coai6.
penti.u
ar-rtoi a1 scrisorii. Imp.resi.onat cie unndrile ar:eslei dis- o ;:rijri deoscl:il:i a ar^ii Neivton clife'itele eclifii
riin f]rit'i,cipia, cai:e s-eu succeclat la scurtd ciistanij.
pute, Bernoulli igi :reag5- prcipria scliscai'e. Lin fel de Irle-oton, ca mulii engJ.ezi cleaitfel, a errirtat o aientie
juriu de ppaecilfiincga6recfuoitremaaet ncgliinezmi iiirir;otraigi ;itrp.ettuNroerrvttdonrilos5r rlc',lsehirA airiimi'tor chctliLrni teologice. E un rlr"r,*
'Ii..rsicceri,toinr sddedtdexetxep, lifco*a{i'iicarcbriltrrraois:ecit6oi,rlsaelpiamrep,renejuarddmriliosiri:i"iie,sr.--
acreditate
expunS. el insu^si consideraliile sale. Ne-,.vton acccpt*., ',si
intr-o scrisoare c5.tre Coni.i cl5" un rispuns ag:l de patim;r;, Nu a fost mai fericit cu incercarea sa de cronologie.
incit incercarea Inerge irnpotriva sccpuiiii.
l\foarlea (14 noiemi:rie 1?1S) ii ia 1r-ri I-t!bniz pr"rl.infa \V. Whiston, sllccesorul luri h*er,vton la Cambriclge, in
unui rdspttns. IJI:a trezil,i:r d.s ace:l'sid Iuptd nu se p{}- lr:gd'iur5 cu aceastd lucrer::e a lui Nern'ton qi c' caracterui
tpoeieSctear;ei ccn'iinud poi,-:rnii:a., c;i:zir:cl in u:lele greqr:}i ;ruloi'ului, scrie: .,Dac6 aq fi pul:licat, fiincl in via!6,
Nervton <rl iiica irea, mi.-ar fi fost fricE si nu mS onloare{(, exage-
cine a piti'uns r;i:ci;dr"i.Jr ln aaincimile
numai

sufletului omenesc Je iart6. lind desigur mult ceea ce se gindea in cercurile cioe
Astir:ri, deqi ;eu avem la lndenri;ti toate c1r-:netlicle pe.rr- ,rt-i cu'cgleau nici bu'd.tatea ;i ge'erozilatea iniinii, nici

tru o judecat;i sigurd, sintem q;i iroi ;riiitii,:i rie cei caie lrtcorclai.ea supt'aomeneascdr cu care gi-a cle,at opera.
cred cd in cieafiutr-ea acc:stt-ii calcul nu iloitl.e fi vorba

186 18?

NfAilE.\ CllIlii{;l, GTJii}O CASTF,I-hTI]OVO'

Itler,vton qi-a pisi::af, cn e>lceplla anilor i.le cl:ct;cirii. r> .si {eoria probahilit5{ilor
buni sdnltate pinl in preajma vlisiej. de
80 de :lii. cir-r;l
pdsn}gS:^eeici.cnem:;1:lneiei:rnlii)lreerp.pma*leeitqeeIni{rriI:edt"'tarui-nuerernesira'aig'enJtilie'tglirvt2Seiel7aol.cr,nlneiIii.nc,nJ1sthlce:riSp:ila:cgll:p3.rrlii"!iuline;rilretcneir:il.ldirirJiii:ricl;nc:l:1-g;rfcca,lil'iilc,-euen.,ic/qdnlusoli*1iivic1;c::iuer'tp.in1..niir:r?;,c:Ilsi,nn2:"iti.dc?r,jiijsii"?f:sie,r1?o*:sasii5.icr<ics.i.;t.ti,iit,-.i:oiil1-iiiL:rntilcl_i"pr-.:siri-lplrilicu,itij:jiluirl.riirrci-ri,.*-i.i
Cdrlile mater:ra'lice au frst in trerut gi prnii iil o cpccd
apropiatd destr-rl de lat-e. N,e ginili;n la acelc ci:iili cd re-
pi:ezinl5 o doctiir:d, o rnei:cdd, i_r:r punct tle ve,ciere per-
'rc;:':ii;'ciu_ rail.ucnpitlrngienntciuSi tci ua. lrcJlbaCr:act.'iei,auisfiirc.rr.ai iinpif,in:siil:j.1r..,-ilLitltili,,fl:l.;1l{:lr1tciit,.i sonal gi nu ia trat.Lte gi manuaie gcr_,lare. Ii,fateinaticienii,
ca gi poelii, au preferat totdeaun.o. s*-$i comunice tjesco-
piof iri-: ili. p.rcrri:ii:r::ilesinioterzeincpalie'r:zceenrftoirr.mi caiir:ceSctrefii.;i r.apiile, gi numi:i. ra-re-
'tgicnli'airrN:"piirlniee1eii.vim.crctioiaalniouavspliiiirreri.u:lllinjciirie',-carairpi;cricv:ria:iollcir{libL'rnrati"i:i,rillr.,i*iriio:'iarr:laii.i:ce,t:ind'ici,l'aarccji:,r:ci,cC:clicr.i^l_iepoir'.iei.liliiicltlriir.a.u,iiia_:lf;.til1.iu:t,.i:lrnim.i::^:rr-l;i:::ii.irsrrtin;ji-ii,teir,i.,r,crj..i.n.-s1*:ltjm.:.i::r,_1,i_l
A trebuit sd treacS. ioui mjienji tle Ia secliunile conice
nt:r'nirgit-iii in iirf ;r;. aialcrd_;liuiuAnp;oselloco_lnpiuisniplianliac}aeigpereolunCeiirr-ireLlauainDaeiiszcaa;f:ute*sci-i,soi napiloai
pr: cai:e*l constituie calcuiul rrariaiiilcr lui L. Euir:r, pen-
1ru a ajunge, cdtre sfirgitul secoluliii al XVIII_iea, la
ncagtep,t;ria gi inepuizabila uve:r.ir.ii:ii spr-e lumea noud a
r,,irilrie{-iXr.mic-Ieeer.eeal,oaralecqei llau.ig,igeeiG:n::i:e;l.iil,rcpsesocosnarLerrpn, raleateziinliantldirceiDrp,isucqtuuumilssieteicscntcoeslnuualnu,r.ititihtda,_"l
i.cat'ia cirjdurii a iui F crt_riicr..
Ciri|ea d-espr:e {}u*ir:rtiri::d, ap5^i..:-iii in 1gil, etcii algorit_
;rinic{os.sr:ldsi;iin:igtiuorragi,oinpderrai.lzcnici!fealalulin,lr\rr:iil:iniit:pml.
in Rcw:rn iJanrlii,on,
in activilatea mate-
il-r,rrlauli,ictri"eccountc, rccitnizial i*;i niemci,ii, -plciaorlgelaBmoojlioecnr,er_l asedcao-t

ltjiii3 -*
;r.'ir'e lucrare de m:itcinatlcd purir, intii1'iati tcturryi Legile
:,! rt Cit'ii, ce-nu-g! pr-rtca gi.si
celebrul Sttpiirnent coi.esu*n,Jentul, ca in:$ortan1dl
rlccit in
(Lqebrice al lui lfe,Lekind. ctr p,iui.re ta t:ariu tzimereZ',ay

Clonfeiin{5 !inu'r5 in 10fiJ. cu pi-i1;r jl-t1 r:r::rer;:cl"tj:ii d: clil:..e Ala-

i, rrrj:r CL i Lincei, Ilc,tlr, :i o suti.r cic ani cic 1l nastrrc:r liri Cuii;lo

lstelnuovo.

189

Toate .aceste opere sint modele pentru ceea ce vrem si cartea, pe care o utilizeazi ca principald formb de expri-
intelegern, in general, prin ,carte. Fiecare din ele consti-
atufii,remoare€axpuunneeireatsiiius'tdeimniaitnici a unei doctrine noi. Este m.ere, ca r,'ehiculul cel m,ai bun al ginrlirii, in siiin!.a sa
de,a surprinde mersnl fenomenelor.
fala imensitilii ternelor pe
i c,ar,e le pune gtiinta, pi'in alegerea unei ciri ,si a metodelor lionr[C{ae.pacceraetresniaaoi.n;ciaa:rtlfiiomtiSns-ptfpi,rinicmesaxrtr-rpreu1rmearsiueniendc.truae:lagddtteieiEtneta!ii5'ifmnirlnriannaaitsmuin.reaa:rt}.eq&rhiinilgiuaipicirctna6$aretaaeIgmlruua:vtmtaelcririi5--.

li adecvate.
Ele reprezint6., de asemenea, qi construclia unui limbaj
ii,ii la a cirui formare au contribuit desigur qi memoriile,
darIanrucmreaai rsepaorlsaadui'c_,-fdsrdSzuicneimtat*e ryi f6ri orLiine. nesz;i n:i;carea astrelor, ca ,gi cetre mai siinptre nrccanisrne
crcate 'de iehnica Llmand, potrivit
fixarea unui limbaj pctri' biie in ceruri gi pe pimini((, cum ,,1egilcr univer:sill_ rraia-
'sit nu reprezintd un merit de trecut cu vederea ,al mari-
Ior cdrti de matematicS. Este ,cloar una din'caracteristicile cLeau lJes:artes gi l{ervtcn. Xrro-lair:a Galijc=i gi ginl

'cele mai importante ale oricirei cdrti bune faptul, in Cdrtile h-ri Gaiilei si aie lui Descartes au l-eprezentat
general ignorat, de a fi avut o futrctie pozitivl in formarea cmotior-rante gi rnagnifice manifestfiri ale acestul ::nc.d de
aoE"prsepl,nu:atneeri,uriezieaN;seicswoteitiotiiftin".cu, aiucrieou:ariaiu1plecerrtasatadif.iotdcsfltee,iMedxeepcrLaimn*ia.pctadtrelanecreFears.icncci ipsaialr i.
f imbii unei naliuni. Nu -se apreciazd indeajuns r,olul con-
ceplelor lumiatGemalailteici eq,is,iaficzdicreo,r
cirrlilor car.e constitr-rie substanla L-l:'l', .ai::.iiui.i cle a,:east5_ rqe,icopnrsitnrucledigeildee*teurrtn"i-n;isrt;6i;*a";Ui;n,i_,
formare,a
insemnitate in versuir,ii pri;r rneca'icd
limbii liter,are, deci qi a culturii italiene, este toi,ugi recu-

noscut5, to't aga cum nu se vorbeqte pnuictieor,edadtie'dee:sipprreimaacreel ipvnicfeer{-ieitiei:s:z::i.auledn:,e.rc.raranriuecm, apar:ninfSiitnrseud}:pufiuittefsoadsautEiittnaecpooterrpnOouerlsatqtiUei apcrva,oreborlebnmiee,ecliqeei,
rnonument de clarita"te,
elegan!5 qi
in teorict ana,liticd. u probabilitdlilor
acarieuei sLteapInlatrcoed,udceurpeda cum istoria literaturii engieze nu cure:rte ale ,stil:lei iu_i Newton, Volta, Ciaude Beryard sau.
acor,dd locul meritat cirlii lui Boo1e despre Legit"e g;irzciirii.
$i totuqi influenla acesLor ope::e a.supra gindirii qtiinli- Pob.care. r"r

fice enropene a avut o mare greutate. aoqdl-urbte.iiEiienfaamiclseit,unua,ppc1ldret:_aiespmr,dm-emia.aiauleta'tCitpcpoge5rodtij,-aeinian,isc,teliiiepnqnaiifaudlmacumenie.ircPaeueaglraeinienssiscrccetiedieecp.oei,IAlicnllaaeonlrmntt,iXimsmeaVtniejpttuutreeuItia-talileentdndaicoui,'nddsnac,tlerepuDaiiei,s:irasenhAcmetcunedneraitosnesueuclte;aaariiii

Dupd limbri, ceea ce deiel'mind valoarea unei citrli este c.urente aie gtiinle1or naturii qi sociale, ci din pnobabili*"_
puterea :sa de sugestie pentru cercetarea viitoare. Ine-
puizabile virtr-ral, pe misurir ce trece timpul, cdrli1e mari
sint ins[ prezente gi active in gin,Cirea oricdrui cercet6-
tor din cimpul gtiinlei noastre. Aici se aflti. r"rniil din
mctivele impoltante peniru care sintern inderniui!i sI
cdeasrpei-eesctaertteoatocclelaptdroqbiaobiloit5glliinarJliuai GpueirtsloonCaaislltdelli-i {ile 1or.
vorbiin ..-A fost totu"gi nu:nitd mai inodest: teoria probabilitd-
nuoi/o) {ilor.

acestuia. pgcrriaoT_Fkerpelrerre.mmengeaudltel.,tiptcdedaenerleitcroauip-taeedureaqfipipnrcieioorcenmizaieparlqteilxoiserem,naipsnlrueueleijrEouericanpw-priG,lroooaprblirtardieebeit,,ii-lgnpiteoadrs,lioclocian,rl

Dar daci rnaternatica pui"5 n-a adol:i.at cjecit foarte
rar cartea drept mijloc cie e;,rprim:r-re irncC-iai5,. pentru
gtiirrlele care 1ru au m;rtematiciie ca obic:tiv c-iii'e':t, nu

exisid o formi rna.i pc':r'i-''iti caraclerului 1or complet decit sau d.e cdtre demogi:ati, care au creat nlodele probabilistice

1$CI

. .191

Bernoulli este in aparent5 desful de simpl5 : raportuL
d{ntre numdrul cazuri-tror'fav'orabile qi cei al cazui,ilcr
pentru fenomenele de nataiitate Ei mortalitate, a cdror pnIaonrsinidbaailcemd, a,accioelnansstitd6iiesrpiintoudsaiclbie5ilittndoulaitrteeestcreeasrze,upareliilczetaivbseiiln,d,t,aes.egca.v[loriorrordsjeiubtsieletrd-.
naturd complexi se afid ln bltaia intimpidrii'
Ar fi trebuit poate sd se pdstreze, alSturi de denu"mirea
plrr matematicd de teorie a probabilitirlilor, 9i titlul apreciere este, dupi cum va spune mai tirziu Lap1ace,
complerrentar cie Ars conjectrttttli, pe care Jacqu-es Eer-
noi"tlli 1-a dal actuiui cie consaci'at:e a aceslei giiiirl.-e noi, unul din elementeJe delicate ale acestei teorii. in genei.al,
lepiezentat[ piin cart,ea sa, ;ri;5.rutit in X71;1, ,si care' a.vea tocmai aici rolul matematicianului se imbind cu cel al
cire0t scop si caractcrizezc pt'iir pi:obahiiil,Iii r:vcnimcntel.e specialistului in domeniul rjeusspteecativp, ri.aorba;btiiilnitSlali1eosrteegaajule-.
pe care sle,::ea de {teclire :rr'oirrctrt a unitie r:';Lii-ii le face
tatd de arta interpretdrii
Dealtfel, n sprijinul procedeelor de a atribui o valoere
pcsibile in clezvcltare;l sa ultericat'ii. probabilitdlii unui eveniment intervine descoperirea ca-
Aceastd noi-15 gtiin!5 mr se ljrniie:125" la o a-rnr.lmiti parie pitali a lui J. Be::noulli, teorema nurnerelor mari, potrivit
clin lJnivers, sustrasi obiecturluj ;iiin!r:i lui Neu.t<-,ir, cl
eil:<cpue.prJr.iennd!eei5ni ocaasintreinctra"celg. iimne.piT'inrrc.ri-5te:it-frc,nsoumbenperliezadifiirecLiurrrneei:ar cdreia frecven!^a unui eveniment tinde in pr:obabilitate
cdtre pr,obabilitatea sa.
Aceastd 1ege, ,a c6rei demonstrare a fr:sb reluatd de
ciin ceje d,ouii ;atiin'Ulcniv: e,r,sTrr:elubiuciea sf, prezentim iiragin*:i Moivre, qi care mai tirziu a fost supus5 unei critici a.linci
s'LI-rii prezente de cltre Guido Castelnuovo, a oferit multd vreme
lur eteci al slillii saie verificare, pe singr"r-
anterioare ;i ca ,o caiizi a ce.ea ce va sii ui-rnezer(, afilntd rul criteriu de calea ,observdrii, a
clogma de terrrinismului Iapl acian. valorii
daie unei probabilitdli gi, in general, legilor 6i ip,ciezelor.
Totu.;i sl,area prezenli salt cea antcricari a .lurmii ori $aizeci de ani mai tirziu, Bayes adduga un alt criteriu cie
a vreuneia din p5"r!i1e sa1e, oii,:lt cle re.lns5 ar I'i, nu va cauzelor, pregltind
pr.l1"ca fi nicir:r'l.atl cuncsculir cr,r pl'e cizia recl:linati dt: oblinere a pr,obabilitirlii implicit o
dvcacispfniuuatdi'cocivaldarem-imguirpivtideaddgiciSnasipsluoincicmutluplinadrectiavirentdeceadre1pumei aCsttaeasiattieasltiniiccuieo;vncoi{:ie,n5ti-
acerstd foririulare. $l de acelea ,,cuncllinitle no*stre nu
sini d.ecii pr:obabile(', sllunca acelrgi Lr.piace. l\rs canjec-
ffindi nu este cleci rlcar' ,,qliinfa evsnimentelor supuse
intin:i:li',.iii", ci s"iinla li-itnror categoriilor de evei'iiinente. dou6 tabere aparent ireqonciliaiJile.
Te'oria analiticb a probabiliiSlilor (1812) a lui Lapiacej
lntimplalea nri este o nctir-rne a octiiirlei. Ea esle ,o cate- cu ,a sa l"ntrod"ucere, constituie ce,a de-a doua rnare carte
pro-
gorie a limbajuiui curent. $tiinla a inlcc'"rit-o 1:rin a qtiinlei noastre. In afard de meto,Cele analitice, prinire
babilitatc.
D;ir pentru a ajunge aici iirtr-it:i rno,rl sal.isilcdtor au acad"raepsteeamzndapldrmindoeaar metoda funcliilor genera.toare, ce se
fosi necesare 'doud secole, cele clouir secole car:e separi
insSgi rsi cu maximum de genera*
lizare, cum spune Laplace, problemelor .celor mai dificile
Ars cczzject*.nrii a hii Jacques l'lcllroi,rili de car.tea Calcala ale probabilit5litror, vom reiine legea fundamentald, ne-
de'monstratd totuqi de Laplace, c'u care se desdvi::9e,qte
delte ProbabilitiL scrisl, de Guiil"o C:rs-lelnucvo.
Si urmS.rim etapele acestei lente dezyoltSri cu ajutcrul
cE"rliior din aceasti perioadd. ccnstruc{ia bazelor acestei teorii la nivelul exigenlelor
Iogice ale cpocii.
I\{ai iniii Ars canjectantli, cu 'definirea probahilii5!ii. Bernoulli a caracterizat prin legea
,al clrei inleles profund de valoa::e pe care noi il atri- care unui eveniment i se nuinerelor mari.
J:i:im unei conjuncturi nu trebuie si fie gters prin nici condiliitre in poate atribui o

una din consi.d.erafiile sale pr-rr mateinatice. Definilia 1ui *lA tuvetratri ai iurnil 193

192

atbEicn,i5aui.nzmfderiee,i5,pcaevpfnierr:dnmoelbeinanitbdeai.lcitcLeaoatsneptv,uleairrce"egecveuen,nalnoaioimnrcteeindnp'rdtia,toprqtrsiiiltniaimlbopailrriitoacmbtaeeurealrtse:i:pameeczpetuatslotttdee- dtre-rmi doensvlreedzeereo,ratomdopxrieafesraannreccliansdicdsp-unsfdfnscpheiinmttrruEma punc-
inter'-
pi:eta mai ficlel opera revoiutionard a lui Gi, b"s. ln locul
unui sistem mecanic gi al celor ce se obtin prin varialii
din suprapunerea unor componeute foarte numeroase in u,$,oar,e ,ale riabelor inifiale, trekruie si ,c,orrsiderim un
jurul valorilor 1or medii qi normate, in mod convenabil, numdr mai mare de sisterrie ideirtice, care diferi
g6Jre reBartitia, normald.: Acestei reparti[ii se comporti numai
in privin{a fazelor. $i prcbiema va,consta' ,at'unci
nur rfhl
tceaorEemi eer,oerxilteendsiitntneleageaaplig.caautsiisloiarnpd.e Generalitatea acestei urmdrirea fi'ecdrui sistem ,particular in succesiunea faze-
lor sale, potrivit legiior mecanice ale mirycdrii, ci in deter-
I care ea le cornportd

i gi pe care Laplace le indici teoriei sa1e, implicd teoria nr.inarea distributiei ansambluirii ,acestor sisteme in spa-
eror iLor de mlsurare, astronomia, prcbJ.emetre demografice, fiul fazelor, cind ,ac,e.astd distribulie a fost datd intr-un
studiul probabilitSfllor pr,obelor, diferite prcbleme de
rl mornent anurnit.
conduit5 in via.la practicd, unde gtiinla probatrllitiliior Noul punct de vedere impune c,a m5.rime fundamentali
nCeondtedetgpatrraarenaliiafcae!s5tu.di ,e, iluziile care adesea ne rdticesc. densltatea tiistribuliilor in faze, sall, ceea ce ,este echiva-
pr'ogram 1-a ,condus pe lent, perl'oobadbeilimtaotenastrdeisatzrii.buPfrioilobra.lriinlitaftaezae,aapacriereii,ncoarclseesrt-er
imens . vare
I"aplace Ia ,concluzia formulatd prin urmdtoarele cu'linte,
grave pentru condeiul marelui maerstra-r aI determinismu- probleme ca o densitate, ca o mdsur6 nor:nat6, deci, cu
nluoia:st,r,e...,nqui ,ceaxreisst[i o qtiintd mai demn5. de meditatiiie toate insugirile proprii qi uneia gi celeilalte.
Era un mod inlrinsec. p-creorfcuentadreaancinorapteirnfecetsdenatrameovneie-
fie mai utii5 de a i.ntra in sistemul nimentelor, de
a efectu,a
instructiunilor publice(. gmdccueirnd-rsdEipnu,tisiirticednsaitla-im"vognami idleeaagcmneaininl,sttiicueeeiarrg.airdDe.aerTalaiireledoglaerali-uataaacibl,ecuiGaaoiinlesrLsb,peetsoibtcuceq,iiosti5rgnsd,suebeengititucpmiaiuraoe,lbnpniacaribidvnriliiuprt,caeuitsn{e-idlna.a,
uanonatitnituudeinputceernpicrivimepqutelse, lparboboarabrileitdalildeifaeuritperloor- Conceptele acestea stau aldturi atit in cErlile lui Borel
Sub

gresa'u

aspecte,ale fenomenelor natural'e. Mai tirziu, cdtre mijlocul
Maxwell gi Boltzmantt au cr'eat, cu ajutorul con-
secolului, probabiliti{i1,or,
teoriei o teorie cineticd a
ceptelor

gazelor, care infSliq,eazb fenomenologia acestora qi evolutia qi Poinc,ari, dar mult mai mult -datocurimtS vaocrenstaeridataqi-priinn
1or in tirnp qi car.e, fSrd a veni in contradictie cu legile
mecanicii, b,a chiar folosindu-le ca sprijin, a putut des,crie 'cartea lui Castejnuovo ; numai
repercusiunile sale, aceste concepte s-au infruntat gi au
mfrrimilor macroscopice qi termodinamice l'egate de ele. fost puse in valoare, fiecare prin celdlalt.
Codificatorul acestei teorii, int,erpretul sdu in sensul
Principiile 1ui J. W. Gibbs se impun astfel c,a una din
lui Bernoulii qi Laplace, a fost J. Willard Gibbs, cu
cartea sa intitulatd Princi\tii elementare de rnessnis6 operele 'de bazd in construirea qtiinlei probabiiitdlilor.
statisti.cd,, dezvoltatS in special in vederea obfinerii unei sale se rersimt in mai multe 1d9in09oaperEelleemceanrteelaour
Efectele
fundamentiri ralionale a terrnodinamicii, pirblicatd in Emile Borel, in eclilia din
urmat.
teoriei probabili|.it{ilor, ca..t+.E deja un 1oc pentru teoria
cineticd intr-o expunere sistematic6 ,gi evidenL il gdseryte,
primul an al secolului nostru, la New llaven. sub influenla teoriei lui Gibbs, in capitolul consacrat
Era necesar pentlu aceasta sd se idrgeascS punctul de
prcbabiliti{ilor geonetric,e, preluciiu nou al apr,opierii
v€dere, spun€a J. W. Gibbs, care linea cu oriee pret si

194 13r 3" 195

eare nu pufea intirzia prea mult intre in#gra1d, rn6sw[ ca-re oglindeau diferentele gnoseologice profunde ale punc-
icr c].e I'edere.
,"yi ploir.r.bilitate. telor
iVlaniera destul arcnsl.vaiasuxeepllipb,f'nl)ieenarlneloerc.atpscescfeii:rra'fl'rn_citrrglct*rrnsit*cmiuliisiiclm'mreiepiapeauva;;uriarLitiipicrtripcsd*ie:pe-ia".z1macaii-srrcrc-piiu.irt.zeuiuerat.iTanescFuhtocedecirl,iei.:dnnielndceettiaeci,'zuoaecapocibptirezinoatfliruadibrecqoiaeiecnei"b,vittv'iemrrilpimov-ntaauian!ipr6itnlret:,i,bMzaotdiap-innssFno"eeeirssi;it;ee,pttnirnrn"r;ae;s""r;'duz"u"iilitil,nhtid:tae.;aen*ii
de spurombaardbilaitddotipi taintd de E. Borrel pentru
elucidarea definiliei cbr{ile sale nu--Pu-
tea constitui decit semnul unei suspensiuni in atitudinea
gindiiorului incd nu ind'eajrins de satisfdcut de reflecfiile
i'ale in rnomentul unei crize a acestei no{iuni, care, prin
otipte5r,:aclauiqiG,iibnbsst,uddoiubilnudenaeiocrviazestbinsedmomnifeicnaiutilemndeasquter-irpi-i
rndrimiloi reprezentabile prin mullirni din spatiul eucli-
clian sau chiar din spa'lii rnai generale. nca"rltre, cu ;i:.uild elegan!5 gi eficien!5, de cdtre nmetii-qi
Sul'age.
Siniern indemna{i sd facem aceste reftrectii legate de
mits1J"aXccCrrlooeeaoitiuioitrsrolbssmouieCebeap";tsrp;".ilutuguu;pitdhchffloiuhliatiocn,nBuiiBiununnazUaeesiSlltcnulrprrlei'ttectd-eiorrr.ucaasemaoaeetnnrrnrnbceeairdpdmna"hcerdbBiiciideztvlnlaerier'uecieeccitllgtceortte'iSaBeatesrrleretral5rlodittmieplctrsrtfradroeoiepiienanernuilesitsdlsenama1isrcrneaasiu-rdiusmozaluipipidtioddr,neuniinrnurlcopi,dapif1ootribrmaei8i'cnaicfmra8eraaddreap9dbralene-fiiridemitatqieleeinoitsnttnrtae.xdduaaeaupPplltsidulllrirpeiaeiiaipnonrndrcnogsler.epautbriirir.zr"spiduaanovoeabB.eboicdnri3celtaleesicol.tetra.aa'oibat'oarrtttacsrilaeruld.airiellndacteudulrniieed,e-isi[ii' dcouPcvtiein:nitnte;rutdeoeerm:oiii.pel:isrpri5:ervtiaci afpiereu. rPei,irilnperc-oaipbuiaucbloilpnitesattreeu-aaitreinnBuseoemolrenaaidut ensciurinnt piuetean
ncuy,,eeadn{rilassE]pct,arnirioybinne_*ascf_il,ia,ppianieeugdaac,a1eap6rvll.ieeca,n,aG1iitfgaiuanp"ioledisu:no:anatrinCiaufaeinsreiles,tm,euglqfpnuiicui:lrcieoieagivnrtoceit,eecun-a(ru(imJp-,oacoohasnnridfntidn_sVeulenafsnufunminpciumeiesnlaenincu.i

unei critici ,acerbe.

intrc tin:rr. teoria, devenitd clas!.cd, iqi continua drunnul.,
dupd cum irrrtfi foar.te buna carte a probabilistului danei
(ArT-rdlnr'.te'eii,ekFfiaestlk:i.eelmrsa:, tTfrr,eceauctl.uiaTr:hnn-{zeacortrecymuoarbtficePdl,roaurb,apsbioii.bmlitaieebtsoilicatdlne{dite.loitsrst';aiAfisTaitippcletii--
tiecare conducind la o densitate de repartitie, deci cdtre

o probabilitate diferit5. cartea lui J' Bertrand' yqlian..t-rs Frerl"uency Curues atzd Statistical Methods), !u_
blicati la lier,v Vork in 1$15.
indoiala pe 'care a suscitat-o de cu-
c,ipnruo"d"urpre;itr"puiovtrduirat,eecaaelusiftorcecsooztnuncalcteasepttpefttueLlpel doinseztlrdidfptiluaruorcbacialttaodbra,idtride,taafitolerobsi$cnoiancfuidcftodefi'dmilnarbi
a gdsi psindriAn'rosseptezreourinlnatcesmt:al'uuaici:nBrgt:iuomsldtelautsotiiissdtteLieclaemipalanmatuciocled.;seiuErenls.ediame,rzapiltCelauhscactahrlilntiieiasrrrteiccdgediiurnltairolceenebasucstriutead-
care iI
teorie efectuleazir sinteza diferitelor metode ale statisticii,
diverse

d,omenii ale qtiinlei. clisp*rate rrumai in aperen!5.

r,dialDscleouanilttifLneaul,pulua}ncaeelcenovunatinlnuuurmiud'aciinainraedlsienegcddaotsuvaerlidtaecuaundteriecficocenilrtdee'anditdaeter ol9a-i 'Iecria erorilor cu mctoda luceiloTrhmiealei ,mtiecoi rplaitraditsep,ercshieiai,r
tccria seiniinvalianf
ilor a
formulat$ de Lcxis. ca p;iricneainasigciur,obpeekr:ar
,, cpui pstraivtiisretilcaieidneiieeandgelepzroi b9ai bniolirtdaitceicearaatuarlem.Pp5ro'rltriatibiinliEqtciioli' de frecve,ntd a
lui Pearson se ajuslau trui Charlier, a
I

t9s 197