Hofmann, Werner - Fundamentele artei moderne (Vol.2)

Werner Hofmann

fundam.ente].e

artei

mod.erne

O INTRODUCERE
IN FORMELE EI SIMBOLICE

(Partea ll)

vol. ll

Traducere de
BUcUR srAruescu

Gtund'lagert der Mod'etnm Iit't"t
@ 1966 by Atfred Kfiinerverlag insl'rrllil rrl'

Toate (lr|trl rrr il(l EDITURA MERIDIANE
BUCURESTI, 1977
asupla prezentci editii ln ligll,l1 1.trt trtlt
slnt rezervate Editurll I\lr I l'l' rrr(:

SECOLUL 20

OBSERVATIE PRELIMINARA

,,Arta nu este falsificarea experien,tei, ci extin-
acesteia." Aceasti afirmalie a lui Fiedler
<lerca
pcdpseeulr,tnceetra,vnnaiecrlxeacpbereeiarlvi[eeanpnledesinicetSircn.uroi alopucreliutcrusieoi2nfde0aell,edcc-reaeraaet.rrttai-5en.,sqpapirduolinncdedusespndxeutciidnsaee-l
raporbeazS. la experien!a realitdlii preexistente.
Deoarece, pe de o parte, realitatea empiricd pierde
ei, iar -forplae de altd parte
autoritatea a-gafdrua-r
mosul ideal pierde sa de atrac!,ie,
atit reletele naturaliste, cit qi cele idealiste, nu
lranacioonfqrtiiriinlgaarinadnetipee,nadcetnivleiitaetieqi iavretirsitfiiccfinl d- ajunsd

aceastS.

pinudiezpaebnildednel'dev-ensimtaebnilteeqtfeorumnaltee,redninacparoreapfieecinaere-
afirma despre sine cd este o noud
poate ,,extin-
derett a ,,experienlei noaslre".
asDtfealcd[ eacseuabstie5.cbciavristemapr rvooliifesrdat!inin[ seama de un
Pe coperta I: mod extrem,
ea s-ar epuiza in descrierea unui num5.r infinit
JOAN MIR(.) de varietflli asupra unei teme ;i anume tema
Compoziti.e, l95il extinderii experienlei. Caracterului acestei cdr,ti
ulei pe plnz5 (1,95x3,?8)
Salomon R,. Guggenheim . Museum, New York ii corespunde insd tot aqa de pulin o astfel de
prolixitate lexicali ca qi faptul de a insira pur
Pe coperta I V: qi simphr numai marile personalit[li
Werner Ilofmann (fotognr tie ) iile suslinu-te de aqpi l.imcdiqmcdo-
ele. Noi trebuie s[

altfel de limitare: fapta deschizdtoare rle dnr- idnetcreeangii a- loinrcaempipnlodadreedleava1r9i1e4tlt-i. vor acoperi
muri,. care desemneazS. noi orizonturi, ni se pare
mai importantd decit pictorul genial, ale cdrui Cea de-a doua fazii istoricd coincide, aproxi-
opere le pizmuiesc reciproc colectionarii si muzeele
din. lumea inlreagd..Marcel Duchamp ni se pare mativ, cu inceputul primului rdzboi mondial;
mai bogat in con_s-ecin[,e decit Braque, iar pozitia ea cuprinde cam 25 de ani. in aceast{ perioadd
iqi dezvolt[ maturitatea lor marii pionieri ai
extrem[ a unui X{ondrian, mai imporbantd de;it stilului artistic: Picasso, NIatisse, Kandinsky,
Matisse. Bineinteles, I3raque, L6ger, Iiokoschka. Privind la aceste
,,la bonne peinture" a unui
acest punct de vedere nu are nimic de-a face cu
aprecierile f orrna.l-estetice. personalitd!i, presupuneni cd ideilc traclitionale
despre sculptur5 ciqLig'i din nou suprenratie,
Concentrarea materialului istoric esLe posibild, sprijinite pe acordurile fornale ale pii trrtii pe
deoarece cercet,area cimpului istoric piemerg[-
tor secolului nostru aAiperenzrenats,aattladre"jaolipnriiilveireesecnle- lcrnn. Totusi, inapoia puternicei infloriri a unei
!,iale ale evolutiei. ,,honrce peinture", care profitd cu rn[sur5. de cuce-
ririle cuhiqtilor gi expresionistilor, au loc procese
ansamblu asupra cimprrlui de tensi rrne radica- intr-adevir radicale.
lizat si amplificat de prezentul nosbru, privire
care ne scuteste de obligatia de a justifica mereu Ilsl,e vorba aici cle fenornene secunclare obis-
nrril,e oric:irei arl,e sirnbolice, cu oare ne-a farni-
ceea ce este principal. lirrrizat dcjn Evul Medirr. ,,LimiLa estetic["intre
ln felul acesta, secolul 20 va fi prezentat in nonlu't,i rlcvinc nesigrrri, opera de arld
ccar poiator.leecleumurmci5rc.tuoranres,cr.insuinitnentotiaotndaat,mppolotarirveiat irll,ri si
lui, rrlrotgrirririrclrri-iisiincxissllc,crrarl,lerxctriaasrpteisctiaicliSr .- pltrunde pe
lelor sale for-
4" qog mai profunde din punctul Exagerat for-
de vedere cele conlinutului de idei. Selec- rrrrrlirl,, oa se apropie, pe de o parte, de rrn ohiect
formal
si al rl0 eorrsurrr, po rlc altir pirr,Le, de l'el is. in r.rrrsrrl
iA!odn:acr"ie.gnpaLiisoni9ltozaScrir.lo.ic.iancaleucrlneeaeonpaxctrstrtreieteveafrire/tenddre,[lr,iiepani tclreaop,rs,rtlaiiLpmserlfiiuuccKLcetievar"r-nli"-dAslirn,errslinedk*re,y.,"siapidmqrviaiipmrquMisetlstagdrtu,dne,l-.- rrcestei a doua faze expansive a reificiirii operei
drian. 1n dezbatereu prolrlernolor, si l" poziliii,rr, rlc arl,[ ne izbim din nou de tenslunea dintre
inalLe. ale imiLatiei. airorrlclri initi'ul, acegti' doi
prct-orr se int.emeiaz[ abit pe intervalirl de tinrp rigorismul formal si lipsa de formd. Cu aceastii
p-jn5d.einjaseacnoalluizl a1t9-tirzciarrr,eciint cqei ppee cu secolul LG, ocazie se pun in miscare doud str5.r,echi modele.
llnrrl se referd la fortele exl,raestetice ale viet,ii,
cuceririle expre-
sionigtilor si cubiqtilor. Judeca-ta cii tr, face trece irrsl,inctul si inconstien[rrl ; el vrea sit rup[ izo-
larea operei de artd si s-o fac[ si se contopeascd
inaintea lui a copia este, pe lingri aceasta, ilus- in realizarea directd a viel,ii. intilnirn aceste
t,entlinte in reevaluarea tutuior valorilor procla-
nrat[ de Dadai;ti si Suprareal,i;1i,.

Celdlall model vrea, ce-i drept, de asemenea
sI suprime autonomia esl,elicii,
tratd de aparilia operelor de arti ci.rora cubistii pentru art,d" I totuqi el I,inteqte sd lichideze ,arba
rmleee-zanuueltaddlaatet niindmicnbe',opbalud,tuudrlelcjeeasluepinrefdizaeelerar.tlaDtcSelo, ialscicpairde-eacdespeneiuacti-eul- directie opus5.
in
Ac,tiunea de nrodelare nu trehuie si se diiolve
in i'ia1i, s[ fie copleqitfl de haosul acesteia, mai
curind trebuie ca viata sf, fie supusS. in intre-
Suspendarea planului ideal al picturii pe gime controlului prin actiuni de mbdelare. Artis-
-leplmasntic.g_i inaintarea in cea de-a treia dirnensiune, tul trebuie sd devind creator de forme al clror
acestea sint noile posibilitd,ti in
ceea ce privepte spa!,iu de acbiune este intreaga realitate. Se tinde
caracterul ideal al operei de
artd; cele cinci sd se rinduiascd lumea civilizatiei tehnice cu

mijloacele produse de ea insiqi, s-o clarifice qi EXPRESIONISMUL SENZUALIST

s-o disciplineze. Aceste tendinl;e incearci sd

arunce o punte peste prdpastia provocat[ de
arta imitdiii, intre opera de artd gi obiectul de
consum, intre picturi qi arhitectura ,,uti15.". Ele
in constructivismul rusesc' in grupul
se manifest[ Stijl gi in cele din ,,Bau-
olandez De urm5, in

haus-ul" din Weimar.

Cercetarea trebuie sd ilustreze rolul comple-
mentar al acestor dou[ curente, sd ne aduc5" in
DESPRE ANTECEDFNTE
ffpaaicilead,-odcefh5airlsodermsveiandsetimae,liensudleoiznre.taerlmeagdbeiimllaiilic-toartieenlaa,-ptlioaarri,tsetsodurtinoce-i
(CARTCATURA $t F|ZTONOM|A)
cu severitatea idealistl a formei si ,,forma lip-
ln virtutea Fpireindcleipriuclrueidesaduc5d. easparneu,l,aMt,odoeladraetad
sei de form5.".
vizibilului",
cauDcdperreoaipiceaigx-atrreedmainiclaaibnneutrilttaa1t9tei4v5di -eimareenazsluedlg.tdeq, oiimfospliorteusuairnleidea
acliunilor de pionierat ale curentului modern
pttnl,nr l,otdeauna, tensiunea intre intrarea rea-
este evidentfl la o comparatie cu manierismul
istoric. Mai recent, forma gi con!,inutul sint po-
larizate. Ambele puncte extreme ale marii ab- lisl,ii si suprainirltarea idealistd a realitdlii. Ceea
cc vedea el era un limbaj consolidat al formelor,
stractizS.ri, fixate de Kandinsky qi Mondrian, sint ncsupus^ nici unei migciri interioare sau exte-
tot mereu parafrazate qi nu lipseqte chiar marele
realism. Mai clar decit in cele doud decenii inter- cricocairlec. eInesptreefcelrainrl,an-eceusnaitrdgciustaacbeial,stsae-exppernimtrua
intre pictur[
belice, apar acum pere,ti despdrlitori ncindoielnic si o ascensiune fa.t5 de modelarea
si se depla- prcalallilli, schi!at.{, care nu este neasemilnS.toare
qi sculpturi. Accentul creator pare
seze din cea de-a doua in cea de-a treia dimen-
siune. fara nimdnui dintre picturfl si sculpturd rrrr jrrrlccrrt,a artisticii exclusivS. a clasicilor.

este exploratd cu rivn5, structura tridimensio- lL:irlil,irl,crr arl,isticl a secolului 20 nu se poate
plirsir in irceastir zon[ lngustd a formei limpezite.
rnaaacbledisld-teaiinesppaoa.cctiieu-alusitpasr[iamurefopsrutmeteaoal, s[ se reliefeze noul (leea oc csl,e spontan
irle expcrienlei ce nu -prefozrirnnt5u.leilnecrgeadteared,enfoulosslnit,t
dezvoltare conside- hrate in la mijloace tre-
respectiv a spaliului consideratie -rarpeidcudrgqei
ciitoare, trebuie avut in
semnifica!,iei sale. Ia schitarea

vetlere c[ aceste forrne sint lipsite de precizie
sintacticd qi de lizibilitate univocd; mai curind se
pretinde de la ceea ce este spontan si fie reflectat,
cit mai precis posibil, in nemijlocirea sa instinc-
tivd. Aqadar firele neglijdrii naturaliste a formei
qi ale disciplindrii iae"atlste a formei trec qi prin
s-eceolelulnnuopsotrtu,ficruectuonaotsecucthe -ugloar. prima vedere
Aceastf, afir-

na.tie va fi in{,eleas[ numai dac[ conceptul de ei"Dn"xrteo'rs-ocodzoair'L.seiCsaeDal'adUandIgLnerlsugerpueodasrlritiittirii'n,lbtaeiisriul.tinoefLroizaues,ta,cSreteeexca)peousdr,sseieeo-antoi"cpXh(ee{X9rteIi1rI1i-dlae)e'
,,rraturalism" este luat in sens mai larg qi dac{

in el nu este subsumat doar iluzionismul obiectiv.
Aici trebrrie pornit cle la o caracteristic[ central[
MnrDuflcadu-ic-aniarinuprneeasr'tilrtviletrrc,otmasiimleqainiiii.nuituisdfmacnotiaCe-eiteuor,rcnrnte.pgnul,iaptiioilTfmiavrnietu;Pclnfeeir.oifopizneeuuecitcfiarcitaiaiviccelmr,uos.ri,nvetsoei-l,cfobaiprVvoiEae-.airra;in,rlnieeaenirlelui-eoc-sxmpstdaszeaaapiia-mcolzuiurerc[anreeen,d,.leai,pcdsiniii,lqCmunk-iia[tsomot,si*bcutid'naiulelilit\abimiasbci{famltdnqaarm5iojiepi1atnundncldrs"edglu"gterse[iioanceicn-ueal.ivrirrldi,aincutmunseiprizitemun,llezpcr[aeiailbvbteVlneldedreurdoivaieaaneellj.eraigancti-culLcmcs-sateoiuiriD-tarnxmenadicldcopuncatuieidlrnrsidaunglae"siagacaj,cre,sstu!euinoacli'nltfnioocn!orutceiru'rauis-eig,-r-l,-il
a naturalismului, adic5. de la cerinba de nemij-
locire qi corespondenta acesbeia, neglijarea for- rrrirl,orilrlisl,ii irr tritireir ilrterioard, cifrul imate-
mei. De aici pot rezulLa solubii contrare. Ia naq-

tere un rezultat cu aspect extrem. dacd din negli-
jarea formei se ajunge la renuntarca la formd si
se eliminii cornplel, actul modehirii. Avem atunci
tld,a,roealb-ttaj[detfssadtcatecrroecu,,ue,reext,ats,rfde"aynparL5mlae.oif,sstilrrierdpsa"rraaearrleoeta[r"illgi.usint:ii\elcoDaeruai(cnsihtla.aexr{ena3spgb)ee.srCailiureedsaae--
factorului spontaneit[t,ii grrrfice, care-qi are ince-
putul in
l,a,sprrecznzuantu!,raur,e" asilapooartiec,eincocenletinduint, urrrr5,
s5. ducd
adic[
sI se transforme in inutilitate (nonfigurativ).
Despre afinitatea gestului relaxal, cu lumea for-
rnelor naturale vizibile a fost deja vorba de mai
lirrl, iltvocu[,iu rrrisbicir sau metafizicd.
rnull,c ori, ca si clespre rnodelrrl natural si nemij- Sinrplu spus, cxistii o a doua undl a expresio-
locil;, pentru a rnai trcbui sri iie ilustrat. $i arn rrisrrruliri- produsS. oarecum de Kandinsky qi
vtizut clrm in secolul t9 s-a incercat identificarea
lurnii ,,nIscute" natural, a peisajului, cu ,,coz- MpAclcrutievrmcaasa,-ta,to;liatniusnigeaiauremactnaerdecaesbcstudateienttreeetnrbindaucinituealercpt[[rsmeeicniinisnaticlsni.neeestpsetacrcrpalanrpteti[rttou[drl-e.i
fused modes" ale eaxedcuusbhdrii..spsi ihcro,rgmraamceelae"stas,i in cronate qi exagerate, dac[ slbsumdm acestui
ultima consecintd, la
fa,,ocaerle[sgtarorric,ipoilreno"lcinecouss,tur,n,lauirb:iebooabzleziealcrueti"ivrlildaeenvsdineinenasotlcaydl.apIbenriccmeuper!s,tiaue-il
(la impresionigt,i), altddatii alegorie a for{,elor si concept atit pe pictorii de la ,,Der Blaue Reiter"
proceselor nat,urale. Paralel cu aceasta, reflec!,ia ncsdeiicbsnmlzrayu,iap,ci,ieDsatidcefeiipinBeadrnipictacrkraufe,ria"rne,cinatfed5lirrtu5a,,l.tFesdodivasistsipumnrbcium]tilniuvuiie"laumsilaepauxacpesprisueetnusceiioaea-.i

se ocupd cu posibiliilitile autocornuniclrii nereflec-

tate. De ilici se dezvolti. convingerea c[ pictura
nll are dfoermiluesi,trcai tinJfrriliimqa[rri adicd expresie, este un co-ncept
o realizare nepreten- ,,Enpression", deja frecvent in disculia despre
tioasd a elementare ale sim- care s6 intilneqte
teoria artei a secolelor trecute, dar nu cu exa-
lirii qi irrstinr-rlului. As[fel actul picburii este adus cerbare spre ism (adic5. spre teoria abstractd),
inLr-o relat,ie de analogie cu domeniile naturalului
Dsearvceiqtien,t'cea-le-gdeemsecmonraercet sfera acestui cotcept, el
qi viului qi opus calculului formei superioare. de
Tocmai nevoile dupir o acliune picturall a puterii intensificate

instinctivd sint acelea care scriu primul capitol crealie, care reule;te sX exprime concentrat ceva
deosbbit de semnificant, oarecum intregul con-
al istoriei noului secol. Ele se manifestS. aproape tinut semantic al operei' Pentru a inlelege expre-
sionismul secolului' 20 procla-
cu totul concomi|ent in cercurile arbistice pari- in pretenliile gi
ziene ale ,,fovilor" qi in grupul ,,Die Briicke" din

ma!,iile sale, . este nevoie si deslusirn pe scurt rilor", de a recunoaste sufletul in trup. Lavaber
culisele sale istorice
es.be marele vestitor al acestui intuitionism fizio-
Ileoarece teoria artei produsd de Rena;tere se nomic, care cld judecililor sale valoarea certi-
intenreiazii pe leprezentriri obiectiye? ea tinde si tudinilor tle nezdruncinat. Carn in felul acesl,a:
iarLsncpipi(tei'rrrrtuerilllttuceoiianiarcls.tsaiUiEeriaierxvtbdeiccrrioi.iluoenlrlpaiizetntaux,r,npeeu,orlninpcir[ueorpr.irsiirblesiidcf,oo,eiensraxn"lp;ienairersrlsiiarnmineuaab,,ail,atl-ajutcclloaauenfilic're[,mIeinssaeuut-ei-tl
,,Orice t[ieturd. asprti, frunte inl,insi,r, orice per-
pendiculard face o fa(,i nepoetici. Liniile ilrepte
apar!,in ra!,iunii, rdcclii, duribir!ii". Aceastii con-

cep,lie nu numai ci impuLerniceqtc arl,istul sit
descopere tr,[s5.turi asclulse ale fir.ii ;i
lfioilromralabcsatrreacstetr,lb_aablle,rncinateorisstrellcrrocnirdeatsrirnirdlcaicsipoeacstul,l caracte-
rului; ea ii pune la inderninri si anurnitc
indicatii
formale, a c[ror folosire il autorizeazri sti ]iimu-
$Rmepylnno_ld_si)n.deCmoriensapreunzaS.ptoer ndsisuplce.iiz(i!cieai de exernplu leascd psihicul, irnaterialul. Din nou si inc[ rnai
energic ne intirnpini convingerea -- forrnulalir
anlropornor-
fice a acestei teorii a artei -- ,,Suprerna iirten!,ie
a artei este si:r itrale forme omencsLi aga de mult dLierzjiar-rdeexpLleeosinoanritslorn-ul:pce[ car.e se va sprijini rrrai
posibil,,
se-nzuale qi apa dc flurnoase cit, esl,e ]iniile si culorile prtsedti
(Goethe) teoria expresiei poscdi, pine in cont,inuturi de expresie foarte preoise, clar lizi-
nisneeacsnocliun, lrina1l9et,i(modbepiceiccple,euillsuaemjiuelparsoiopnrragiutauilrincadmcEhoii-aporubtdlie)ocmtseinele-t
l,ile si capabile de a fi materializate de cel care
lc olrser.r'ii. In ar;clusi tirnp, cu accasta s-a fricrrt,
un l)irsi plin dc conseointe dincolo de ,,expresia',
rI'lirz,.ijoirrroorrr:riircllit,rll,ltnrlil$)itr,siciInacaerxepsrcesaiortnrti5s.r,ndueluai snctmodencerna:,
excluse de ea. Ceea ce va niizui mai iirziu
expresionisniul sc girse;l,e deja cxprimat de orrlrircrrtrlfi0i rroosrtn,cerorriecrsrtteirLpnatnettrro[,piaolcepnutrr,tiIrt.,,olriedne-
Leonardo, cind se spune c5. acea figrir;i brebuic :rctslrr
apreciatii rnai rnulb, car.e .,exprirrra cel mai
lrrr rrl
rrxprosir), cl respinge deosebirea int,re natur,a vie
bine prin gesturi prasiune,a fiinlei ei", in timp ce ssitr,ririrvjnrrrrlirliitrsausiuranraaarrbtinniusoriucani,rlLru,rtriicro-seaisrtistenel sopiinuoztpetrarediznaersgiciarissdeieutrinrtrnnrnieiiifrriectvuaairz{i,sisibieu.abilPislecer-cti--i
acea care ",,neusLeexpdreizrna[pr1t-irr,litnat([r.evAasgaedsabru,riinpcasiiuLneeoa-
sufletului

nartlo considera nu nurnai fizionoliia ci intrcgul
corp ca purlJ.tor.al explesici. Tolusi si celdlrLii
prinoipiu trl expresionisrrlrlui esle r-leja r-ccunoscub l,oL aqa eseniialul ca qi o figurri urnand. Ne amin-
rl,irorsrr:rlV.vtiicnl.i.i Gaotigl,hirvr ocioarp,u.sriileexd1c'r.ifreun(rreri,eavlabec,liznveJlrl,reo,-
cle el: ln figrlrile sale, pictrirul expriili nu rruruai cih gi in trceste rldicini ncgre, notluroase, ou
interiorul acestora ci 9i pe sine fnsusi (vez cap. et-r'xpcrreessicaenp{reoleprlioerl"u. i$RiaGfaaeulgsueincxel,irnadedeatp,iLirraeslueprcaii
portrebelor, cit qi asupra peisajelor. Extinderea
Ftrntezia creatoirre si auboexprirnarea).

I)acii Leonardo riilica incI une]e bariere in ,,sfer'ei expr,esiei" dincolo de rlorncrrirrl fiziono-
caleil autoexprinririi, aceasta I'a fi mai tirziu miculrri est;e avntii in vedere si in teoria lu_i Lava-
ter, in misura in care ea sc sprijin[ 1tc sirnboluri
legitirntit[ in manifestdri 1,ot mai evidente.Aceastii
lipsite de obiect, absbracl,e ;i le atribuie acesLora.
tentlintii a. atins lpogeul ei in secolul 20. Capa-
rptcc-iiirllobaorcvarmrietteas(haaietneet[trmraeerirnecrdtiuinoecsntrt[oaiuotiualnoucslenlitecstadseecpesucprtloa.iarlvelitunirdlriilii.ritnenQIaalnuttr,erutiidrrsliaaaiotnirgcrli,ine-tieratreupildoerrlnoer)iudfreaaletsafisiinceotmeelnueea,pcxn,lcritreseoaua----- n o anumitfl expresie. Prin urmare, cliagonala care
se inalL,{ din pozilia stingti de ios simbolizeazi
,,libertatea si justelea", o linie ondulaLii,,rela-
13 xarea" g.a.rn.tl. Dup.i Lar.rrter, cur liniile se pe-

tnruecmea.iaccuelaoqaimluecnriui, oa gi cu oarnenii. Pentru ce fica!,ii. Acestea sint resLringeri care trebuie si
nu cu orice cleatie fie amintite qini lnarrtnaomseecnotluullucio2n0si.dEerxdisritid,etxrpdrsel--
pentru ce sionismului"

care dispune de astfel de linii ? Aceastd intrebare
l-a urmdrit pe LichLenberg, criticul lui Lavater, tuli de caracter, sus{ine Hogarth, a cirror expli-
ce in fteralunlscaecnedsteantaalei"xpausfizriidoigcnoolurlnuiici,i,vluein.trDiloaccd- care se afl{ dincolo de puterea artistului qi aceasta
trebrrie si fie avul,i nrcrerr in vedcre.
venla
liniile abstracte posedd un anumit conlinut, N{ini in minir cu limpezirea exist,entei, spre
acesta se manifestti independent gi fa![ de ,,echi-
parea(( casoilncc,or,iesntitbir.eePlzoeirrncqtariusccoaScz"eilaaossrtpadeeLcitcauhnl tecimonmhaepl:rogurtnasa-e carc exlrresionistul se crede chernat, el vrea s[-qi

amuzd fac[ obiectul siiu esenlial din puncl de vedere
mental al formei. -,\ceasla cr.rpr.incle necesiLatetr omiterii.
idnetrsupcrehiapletaazsledespciun,,een: e,,rngeiainclealeres Pe cine-1 intereseaz[.,exprcsia", aceluia ii este
lucreaz[ slab", interzis de Reynolds ,,lo rtln irLto particu,larities"
sau monstruos
Noi in{elegern acum ctt crearea cle esenlial a expre-
sau scinteie cereascd, gerrnene cat,c ri-rsare, ciil-
sioniqtilor se poate redu*r, ln principiir, la ten-
cat in picioare de cil[tor".
dinla idealist[ de suprain.iltare a realitirlii, dupir
-*
adincirea unicului iri generul. llst,e e,rpresionis-

mul un urmas al idealismului ? Acestei inl,reblri

i se poale rS.sptrnde afirrntrtiv nurnai par!ial qi
anlrme numai atunci cind se are in vedere doar
fl run anumit aspecl al ar,tei rnotlerne a cxpresiei:
iidicir renunlarea ei conqtient[ la arnijnunt,ul des-
$
scris obiectiv gi ia goana ei dupri sernnificii[,ii.
t_ Nu rnai pu{,in importante pentru geneirlogitr

cxpresionismrrlui sinl, totuqi qi alte aspecte, citrora
cl le datorerste influcn!,a sa qocantii usupra pultli-
:i.\:':L::t:a
crrlui. lil rezullS. din riizvritirclr atit ilrpoh,iva
scvcril,[tii formei idealismului plinti de constrin-
rprr', irroorsetat[ dc reguli, ca si impoLriva pc-
rlrrrrlci sciiri ir lalorilor iiin puncb de vr:tlere al
lorriirrrrt,rrlrri. irr privinliL aceasta, r'oinla artis-
l,ir,ii irrrll'csiorrist,ii se arat[ angainl,S. fatti de douii
7. spirl,ii ist,rilico (lpuse idealismului. Pe de o parte,
ca igi i.rte substratul in aspiratia naturalisb{ de
ficnidetLeieiscc"adh*rteceneacbuplcmarargplmi,Sn.iecnneataissncqeticieduxI{epogrgleraasitjri5ilon,}.ner Aisq-cctielucoalarsr,ts,eafercodinoneslutjeialuaniminn1lnal8ai-,i a-ryi insusi, cu absolutI veracibate, orice obiect
g-enfeieza,,emi5froertm,",afliiese,,uarfnltili" in- pc tlc altii par.te,
cd ambii pictori nu contestd, ce-i drept, capaci-
nevoitr de ctrracl,e-
tmfoaliaoersateosdrcuelrue,,iesoxLpcrirucetlsaivier,"ninaucaeitrst,ti,sevteuindlueirs,etdaaarienr tspedoraiostoeanrcdle"[zeao lizare a caricaturii, care se folclseste cle defor-
rnarea anbiidealisLI qi zeflcmisesl,e deschis Iru-
complet zona existcnliali a subiectului ei qi s-o mosul itleal. Aceste circurnstanl,e meritd o scurLii
prevadd cu echivalenle formale qi cd simbolul
formal nll are numai una, ci nai multe semni- 14 explica!,ie.

Caricatura este o varietate lezant5., agresivo-
satirici a cercetdrii si descoperirii retrlit,iii,ii. Este

l5 semnificativ c5" in secolul 19, dcodat[, acei pic-

tori la ceaxrpereesraieiv"oarbuaadjuenisntesn[siffiicearbedan,u,ciolindtie- poetul recunoaste exl,rerrrele posibilil,S!,i ale expre-
sionismului care se ridicd, deoarece el ii atribuie
nutului
deformdri caricaturale. Ne amintirn de teama
exprimatX de Van Gogh ci publicul va lua tablo- artistului capacitatea a,,dpcreajupdriciviai lucrurile ca
urile sale drept caricaturi. Paralel cu aceasti.
form5. in sine, fdri semnificatia
disprelui[oare judecatd a publicului conserva-
lor conventionalii".

tor, se constatl concomitent lncercarea de a Dacd se face abstracl,ie c5. desenatorul cari-
reevalua caricatura expresiv. ln timp ce Van caturist vrea sir descop'ere interiorul pentru a
ridiculiza, in rdeeguacliea-stSe.xpterensdioinnits[-,
Gogh admira caricaturile lui lllaumier, I-Iofrnanns- tul nu vrea timp ce n-irndiec
tahl scria in 1893, intr-o criticS. asupra s5. sbie
de Muther: in aceastS. carbe ,,Isto- arnbii au comun mijlocul artistic al exagerdrii
riei picturii" deforrnate. Ce-i drept, intr-un punct esenlial,
se g[-
seqte ,,portretul viu, al5turi de caricatrlra vie...
<rParodia sdrutuluil de Oberliinder troneazS. tot caricatnristul se arat[ rnodest: eI nu se strddu-
iienryieobcaieecxtuprlessidouni.sbAurltissiituinlveexsptcraesscioi ntirsiitresepssiihmicte[
aqa de sus ca Medeea lui lleuerbach... Gavarni

se plaseazd mai sus decit Cornelius...". Hofmanns- lrrt,olizat subiectiv s,l acorde pur gi simplu fie-
tahl inlelege ln ce constI imporbanla stimula-
torie a caricaturii: ,,in timp ce (marea l picturir cirrri obiect pi:etenl,ia la caracter formal, in m5.su-
a primei jum[t5!i a secolului se rir ln care ei da.toreazti acestiria o ,,triiret'. Deoa-
instrdineazi tot lrrcc arroasl,A provoacii actul crea!,iei, practic este
mai mult de viat,a vie, si reprezintS. in coloritul
vpeucqhi illioprsimteadeestrvi i-atdd,uipni garnuepcceloftreumisotosricaelci-ituipte[,- rrsl,ftrl lcgiLirrrabir orice aut,ocomunicare, ln mo-
rrrcnl,ul lrr care Lrtiirea esbe lntemeiatd int,r-un
rc;eirleqeitoesnifu[glrr[dimessatesrSne.alleutoceriruie,lucvixisapitraceasrrireicaea]tiiiu,crmilsrrteauncluttieinriegisigliiecnssituuin--
bucurie si durerc si7 in cele clin rrrmir, atrage l'tl rrcrrri.i krci{,, spoilhan. $i pentru aceasta se
viata modernS. in cercul artei". g;iscsc I-nrolcroidl ep-rLeemtiosetdleeainuLnuait,,iocneislrnmulauii fiziogno-
rrric.,,
mult, in
lrrirnt t,a senzalie fugard !", sfiituieqte l,avater
l)o ,,rliscipolul fiziognomisl,". Si I^nLsiculfilteetnirbeeargntul
Observaliile lui Hofrnannstahl se refer[ nu I'ircc po Lavater sri conchidd: ,,
pol{,c sprrne neadcvXruri. OLnul indiferent ins[
numai la aspectul de conlinut cu care carical,ura rrc irrsrrli, la drept vorbind, numai pentru cd

qcsaiierelxicpicrmenscIideonilacistmfdouurlrpnsiarele€vrd,cdeoebcaoisvnnofruurintfteiatdreeev;eecnlaedriicccauatpteurirn5dd,e lrirrcrrlrr, plrninbul si cel care se ingali ar li sino-
rrirrrc; irr sclrimb ornul cald este poscdat de Dum-
n{rzolr, osl,c rncrsul planificat al totalitdl,ii, f 5rI
,,art,a exprcsiei". In articolul siiu dcsple Franz
Stuck (1894) el d[ caricattirii rangul unei gcoli vuinhi liberir si deci mecanism de ac!,iune al
scopului iumii". Acestea sint exact bitlurile con-
pregdtitoare) care inva.td pe artist caracterizarea stituitive din care pictura expresionistd de ta-
bloriri iqi va dobindi incontestabilitatea si vala-
,,suprainsistentd": ea aratd cum poate fi folosit bilitatea procedeului stiu. FS.ptura lui Durnnezeu,

viul ca ornarnental gi ornarnentalul ca viu. In
felul acesba artistul inva!,ii s{ perceapd ,,forma
nud5.", ,,aspectul formal plrr": anuntS. Lichtenberg ironizind, poate proroci nu-
,,Prin faptul c[ mai cind fierbe. Cu aceasta este caracterizatd
artistul dezbracS. astfel formele de sensul lor
banai, el se aflS din nou in propriul sdu aer vital, teoria creatiei expresionismului modern. in afard
de aceasta, ne amintim cd si Gauguin flcuse din
un modelator de rnituri in mijlocul realit[lii artist executantul voin!,ei lui Dumnezeu si Scho-
haotice, inexprimabile, inspflimintdtoare, scinte-
ietoare". Intr-o siLuafie care priveste departe, penhauer le recunoasl,e creatorilor aceastir con-
cordantd cu,,scopul universului".

Prevakirca ;trrtolratit a sponl,aneit,ri(,ii inslinc- l)acir nr: gindirrr cil expresiorris[u] se lasi la dis-
cre!,ia spontancit,iitii, activitntea sa $e poate
t,ului gi obsesiei il face pe expresionist s[ r'inir schita canr in felul urmltor: in prima fazi el
in confiict cu indica.tiile formale precise ale idea-
listilor; ea ii pune Ja dispozitie nu numai prucre- caut5. elernentul caracteristio al unei figur"i:
lIrsc'ciicgniuluctrr€ctaill.elieeciuarea_llnliinarrrujinuicniidh,grieriarseleliasianicsdaucisfnurcclu!rl,eutiitbnzi.eitacI:iEl,r,ii,anLfaliencieinialestinupbdrir.trbiineearpgiita"se.i
deul rapid edleprpivree.q<tccurltaurelntarelacgaarilcuamtuerivi,izcibi i-i5
exprirnare, pe
irnediat ce
n-al,runraijlliosncrrrrlrlirln-iplodrteaznvtotltlael. Expresionisl,rrl
crlre rIilrr'rrorrrrllro,rprs-noeussneti,nessiaudsbertsranllr,iuernai ilssi iiprdinlalibensopttrl,toice-d:,uelccilnsuStireaee,sstLflerirernfrialcf.pa,icl,narirat ll'-icconiiioadllcerernllsrl,rstiei-e
con- Iilrr cu rin obiect precis sau cu o f izionern'rie.
l:lazice ideaiistui nrr nurniii prin faptul r:ti el nu
se iutcrese;rz[ de frrrmosul ideal, prin faptul cir
preferi acesl,uia uril,ul si caracteristicuJ, nnmai
clac[ in cfiei^iuel1acsreesltianiii|eseazaint ulant,i[nrr'lietap]ritratutel aii,ctcuilu,ii
pentru ,\r'castii qtiin!.{ tutelcazi insii dorinla sa de spon-
crealiei. lndrrrnrarea idealisti de u desivirqi
lirnbajul formal este desconsideratI r.le el, cIr:,i I rrrrcil,ate, il tenteazii sii aoi,ioneze prerncditat si
rlc rrrrcca cl trebuie sti se eliberezc din non rlc ea
acest proces lenl,, t,repLat ar sldbi ,,lrIirea" sa,
ar falsifica spontaneitatea sa, ar lipsi obsesitr sa si irr cclc din urmii si'i alunge tot ce este legab
rrrt.lrirrt;rl:rrr,,'l,rulrlrrirrilcnKss,'irirer.rrri;,ritrr.slliiotnPiis.eskpiasyaci:rergnal;rslri tstrsricia,lclirnnaeslmlrepre,ulseenilcfaonjs-upo(ninilgnirnetcarnaiererrlirtics,naittsru,euraiacs-ii
zidnze&trtf-uoo,rr!a,fa"oIreami ,du,felu[:rsooerecx.pcrSleepsl,uilo'sanrmtiset"au,ilmeienxratgecintnsdEiilcicehxIipafrrsirpanrtae,it-t r'u il;r1,,1,. r.r,irll nir.i rrr anunrite conlinuLuri psi-
de cleparbe, incit liberlnd ,,f tlrore" cle intcn.tiile lrrrr,. ,,\ccirsl,ri este o fazi a expresionisniului in
estebice ascunse? o declari pur[ realizare a vielii.

Este vorba aqadar de doud hrcmri deosebite, l;11'1' 1'l nrr ruijloccslc njci o posibilitate de expre-
este vorba de explicarcn, rcspectiv de expJici- .ril oliirrtl,ivti, nici o aiirrriat,ie psi[ir:ii .
tarea nu numai a lun,ii reale, ci chiar de lurnea pr,('iu.{) o inlilnirrr irr irnprovizal.iile Est,e faza
:rlr, lrri l(rrrrrlirrsky. drarnatice
serrtjrnentelor picbonrlui. Aici se asctrnde un
conlliot: intr-unul si acelasi act dc crealie, artis-
,,lovil" PARtztLt{t
t,ul trebuie s[ accentueze insistent anumit,e con- l'l xprtsiorrisnrril scnzrralisl, isi are origirrrla in

l,inuturi si, in acelasi t,imp, s,{ concretizezc ilnpre- ,',,lrrlrirlrrroa I'actr,rrilrr, a rrijror irncorale jsl,ot'icri
lolrrni ir losl expusi. irr pr.incif irr lrehuie reti-
sionarea sa psihicd din erceste r:ontinuturi. Lu rrrrl, cli lovii si pictorii de. la.,'Djc Ilriicke" se
aceasl,a se adaugS, in cele din urmir, un al treilea rli rrriosc, l-ird rezerve, cxperientei sirn!rrrilor,
imptrls important. ;\cesta provine de ltr agitalia
psihicd care pune st,ipinire pe pictor in timpul lol,rrsi nu .,.or nici sri inregislrcze diversil,atca ei
actului cle creatie. ,\ceastii acaparare de cltre rrrat,eria.li ca realiqtii, nici s-o iLscr.rncld intr-rrrr
actiunea forrnelor qi de rnijloacelc lor este in
legiitur[ t-.u ideea, rrent,ional,[ mtri inainte, c[ voal. luurinos, protector, cil jmpresionisLii. Ei
arta lr fi in prirnul lesping chiar si rnijlocui de caraCterizare, al sti-
de realit,ate. Firir irninddoioalf[a,caecrees-b o producere lizirrii, rleoarece rezrrltatrrl sIrr pare sii prist,r.eze
impuls este Pl'ea pulin, penl,ru ei, din l,ri--rireo originarl, din
hottiritor ptirtaq la in[sprirea ;i precipitarea
scriiturii I in cele dirr urmi, el poate insX duce dinamica ornotiei.
atil de tleparte, inoit pictorul distruge lirnitele

care i-au fosb trasate de schjtarea seismograficd. l8

Braque a definit odati fovisrnul ca o pictur[ nici unei teorii. Ei erau constienti de libertatea
pe care predecesorii lor o ciqiigas6rd in transfor-
fizicd, care a corespuns entuziasmului celor doud-
marea artisticd a realitdlii, totuqi, in acelaqi
zeci gi trei de ani ai sdi. Cu aceasta el a expri- timp, erau hotdri!,i sd foloseascd aceast5. libertate
mat obiectivul dorit de cei mai mul.ti fovi. Impre- naiv si spontan, avind o
sionat de for!,a si abunden,t,a lumii organice, el in instinctul lor incredere nelimitatd
qi pictorii prieteni cu el au voit sd exprime aceasta pictural.
La prima impresie,
caracterul primitiv sonor, respectiv cerinf,a dupd
tntr-o tehnicd, care sd. se prezinte cu prospetime
senzorialS. si lipsd de grij5" Impulsul antiforma- irceasta, a avut aspectul cd ar fi vrut s5. ducS
list esbe evident: sint respinse regula, metoda qi la asocialia largd de culori, schilatd, a impresio-
sistematica ralionald. Aceasta este lncrederea ni;tilor. AceastS. convingere era lnbdrit[ de cele

ln sine pe care o cunoaqtem de la glorificarea grlouuind,cpdlrdiunzesaclreiitugrraupgurlousi:olVana[naGpoegnhesluiluGi,acuu-
faptei, propus[ de perioada ,,Sturm und Drang."
Confirmarea fdr5. rezerve a realitXlii gi impul- ciiile ei liniare de forle si concentrarea odihni-
l,orrrc in sine, pe suprafc!e mari, a culorii. C6zan-
sul de a deveni una cu ea, in actul crealiei, sint rrc, a clrui succesiune s-a sustras pornirii spon-
mrcienoleltiilvmoera"ai l(feeceluaircpitteiavtiirtmu[!p,i,iu,plpsaiutcrretiu.sr"Ea)lleev.invDoirinnfisoppprreeirjliauncu,r,alptdee-i
l,rrnc, a fost admis mai curindqovhielnic: el opunea
lrrur rrnrltc preten!,ii de gindire ac,tiunii instinc-
l,rvc.
remarcabil de nesistematic si continuate.
expo- Vrrrr (loglr si Ciarrguin indicau anvergura posi-
ln 1901 s-a putut vetlea li Paris o mare lrilil,rililor. lrcrrl,r.rr lr ciiror stfipinire se angajau
zi\ie a operelor lui Van Gogh. Doi ani mai tirziu,
cind a murit Gauguin, opera sa a fost prezentatd l',rvii: pc rlrr oilr1lrc1r,lr,cr,ernpiinrieicaa plin[ de avint, aproape
lr,l;rrsirrrlri, (ilun o eiprima
in noul salan de toamn[ (Salon d'automne); la virrl,:r, rrriir sJ, ,,se holbeze" insdpi
fundarea acestuia a cooperal, Ilenri Matisse. In Vlarninck, pe de altd
anul 1905, acest salon a suportat pdtrunderea p:rrl,o, [,orrrrr.ilc de culoare pline, saturate, in care
irrrrrcir ctnpiric[ se l,ransformd in ritmuri cu doul
furtunoasd a unui grup cle artirsti tineri, a c5.ror rlirrrensiuni. Dealtfel Gauguin, cind se nlrmea
atitudine a avut un efecb nelinistitor. f)espre o pc sine un barbar, indica deja sursele din care
irccst, vitalism al culorii si formei trebuia sd-si
smLoceuuiilesptVcuaaruirxe-ceadlmleesin,AtilmebabeordtlceMlit aQdreuqaturtdetri,roeucaennctobonu-tsratscdtraietnicbfue[,-l
scria despre ,,Donatello in mijlocul sSlbaticilor ilr)r'Io'ocsrbrcpirmirpnourltacndbreuiaimabrotaiduproipgoiarceolonrfirpmridmriit.ivteit

(les Fau,ves)". Spunind aceasta, el se ginclea la i ir uritat calea spre concentrare si barba.rizare.
FIenri Matisse (L869-1"954), Georges Rouault (lcea ce el a incercat sd in,teleag[ (citegte asimi-
Icze) la fala locului, au descoperit fovii si pictorii
(1871-1958), Maurice Vlaminck (1876-1958) rrznliinteiin{g,triaur;pigarroiensao,,lmaDnuie,zeaBenrleitiicceklale,sn"ioclloasgniiceeag.nuLtsitaiomcriabi dadeejumcluiceriloea--l
qi Andr6 Derain (1880-1954) (il. 18 vol. I). tln an
statuetelor gi miqtilor a fascinat o generatie de
dupi aceea au intrat in cusca ,,animalelor sdl- artigti, care nu mai voia s[ identifice frurnosul
cu scrupulozitatea forrnalS. qi degajarea, ci cu
batice" si Georges Braque (tBB2-1963) si Raoul totala plenitudine a vielii. Matisse a exprimat
Dufy (1877-1953).

Ca in multe din glumele rluticioase, care mai
tirziu devin nume sub care este cunoscutl o
intreag[ grupare, si in aceast[ fantezie se ascunde
un simbure de adevdr potrivit, sil,ua{,iei. Aceqti adciveisztioluncirsumauslutfei.l:E,,lFonvi-samualcacezpdtrautncsindattrtdiriaasncia5
pictori sint considerati ca personificiri ale hao- 2ol 21
ticului, care nu vrea s5. se lase legat de cdtupele lntr-un menaj prea aqezat, intr-un menaj al

mdtu,silor din provincie. Asadar se evadeazS. in iorme generale ii sint subordonate qi relaliile de
silbiticie, pcntru a se crea rnijloace mai simple,
cale nu afineirzii spiritul. Atunci s-a recurs la perspectivd ale spaliului pi cele anatomice ale
ctzdaaoebrrfeoploarumuluslauairiueooameexdcnaeeegrceseocr-ra;ardetdieavcfflaroeisrclmaai ruarliereeeziaxuspltperiiaei,-lsiaiavldedda,icacr[e[ sdarpiipmtemlcaettuniiv--l
Gauglrin si Varr Gogh. ,,\irti sint ideile originare:

u,,rcaoinpstuntroirueraicdeefescrrtparal fceulelocroiil,orrlnboe,tivcduul taersetca celui
indi-

pfdeeirnenntr1t,u"9.0lNe6goapidliieln,a-l-tenma 1ep9mr0ob7prt-rtieasl aegradtrceplcilurrliiairri,ii,rDisniesi liBrnnrciabiciuklcue]ri"r,r: siunilor membrelor.

,,Doresc foarte rnult ca opera rlrea si creascii din Se poate vorbi de concentra!,ie, de incS"rcdturi
rnaterial. Nu existd reguli estet,ice stabile. ,,\rt,is- rlramatice explozive, in care se pdstreazi trdirea
cromaticS. a lumii percepute. Aceastd concentrare
nu este rezultatul rezumS.rii cintdrite, progresive;
tul creeazI opera, urmind instinctul sdu. ]ll insusi
rlrnine surprins lnaintea ei qi al1,ii irnpreunii cLr el". oa izvoriqte mai curind dintr-un act primar'
ir;adar din convingerea care poate fi intilnitd din
A picta devinc acum, in sensul ccl nrai precis, plin, imediat, cu prirna trdsitur[ de penel. Bine-
fapb[-ac-tiune, o realizare al ci.r'ei ctiracter de irrleles interprel,area actului crealiei nu_este uni-
eveniment reftrzi sri fie itlentificat cu lucrurile
Ioirn[. Aceasta o dovedesc exprim[rile f5cute
premeditate. {rrlurrlrciu:rc'Ms(r)l,oairriltiuiessscslfo,crelue;'mqipluoeVnslfac,otmununildnducgelka.spleb,l,eneUcznnaofrrraeiualmblaaoalsslftoro-uvaimsmfrmeuanmutielloourirsie':,,

I{ot[rirea pentru o rnateriaiizare cxpres[, dusl rrirrrplrr, cnrajul de a reg[si purit,atea mijloacelor
rlt r:rrrsLructie . . .", spune Matisse. ,,Ne-atn incre-
pin[ la refuz, rnarcheaz{ si actul piclurii, rrn rlirrl,rrl, crrlorii, cu erjutorul ei noi putem exprima
,'rrrrilia noastrir neamestecat si fdrft reutilizarea
numai rezultatul sdu. Liniile si culoriic sint dernon-
,,,iiiorrcelor tle constnrctie." fotursi, la aceasta,
strate nu nurnai ca energii fizice, ci si ca feno- Nlril,issc forrrrrtlcnzir nvtlrl,isnientul:,,Un torent de
mene nat,uralc. Vopseaua este aplicat,[ gros Ei r:rrlori csl,c rtcptrl,itrcios. Ctrloarea obline abia
neamesbecat[, estomparea pigrrientrilui' evitat[
in maro m5.surd. ForLa hrminoas[ rrioderatti, ;rl,urrri rlr'plirrir ci oxpltrsic cind csle bine orga-
afiqald a acestor cimpuri coloratc influenteaztt, rriz;rl,ri si lolcsprtrtrlo irIt,cnsil,S.tii emo,t,iei artis-
de exeinplu, rezervat si discret, metoda poanl,i- tir,rrIrrlr'irrir";.rrlc'r'iorrtr';rlrrrrttliiztt.rrrlr,ciiltIr tlou[ condilii pretinde o
list5, in nl5.sura in care este dus[ rnai departe, impulsurilor. Cea de-a
tleforrnatI brutal si dramabizat[. Adesea trii-
siitura penelului este aqa de surnari, incil, lasri
neatinse p[r!i considerabile ale pinzei: fondul
alb rrrrireste intensit,atea coloratiL. Citeodatri linii

incordate string laolaltir suprafet,ele colorate, atle- rlorrr ixlrrril,c ttn ot'it,eriu, asupra cdruia este greu
sri lrolirriirsli obiectiv: adic5. inbensitatea trdirii.
sea insl ele se desf{soari larg ;i aproxirnativ, Vlaminck vrea s5. se sprijine numai pe
astfel cI nu rezult[ totcleauna o tlelimitare sis- Nliruricc
tematicti: cle servesc rnai curincl accenLuirii tcotrstS. a doua condilie, ca mai tirziu alli pic-
rnarcate, decib izolirii cloazonate. O altii tris[- l,ori, care incearcd sd compenseze renunt,area
turii de caractor? rczultat[ din accst fci surnar con;tientd la formi cu densitatea trdirii. Aceastd
de modelare, este urrnirtoarea: forrna generalir
acoperl detaliul, toLalitat,ea inf[!iqnrii tabloului tii-nnuctleeannrrc6leiaeionre-frciodncneausteltncgocianaor!at5res.neticentadacrzoenirnuitvneeasrrtafeao_cbriatmialcdteeo' apDinjroasirepceae[mreeinnis,sSteot.itrniciucc5en-.
pericol, .o atenuare a carecterului nemijlocit al
este mai irnportanti decit celula profilatd indi-
expresrer.
vidual, ,,cici for!a afirrna!,iei rezrrlt,I clin supra-
fata colorat{ in totalit,at,ea ei" (I{atisse). Acestei

Problema nu este nou5., ea existd de clnd spon- pI-nicFt1ou9vr05i7s,rMnlaualtisaPsaecrlsiusi-r:aaitntlcsnsutcimnhtits,_trupi iprooup't.riginau"sciarausimcoaigaclaifordese.t
taneitatea scriiturii se numirS. prinbre mijloacele

de expresie ale picturii europeire si de cind, la
folosirea ei, se adaugd.o ,,furore d,ell;arte,, . Aceasta oferit mai departe ca invitdturri.- Deja in tg08,
este dilema pe care orice intuitionist trebuie sd grxpilrea a deviat in curentul adrniraliei Iui
Cpiecztaonrnuelu, i.,pceecaayrues-elsperolovcoccauseunrniainreianaeixnpioez.iqiJ,ineual
si-o pund mai curind sau mai tirziu. in afirmatiile
ttilurnodi.lMiimriafiio,sticvscaisiur,ee,aa-ccIoeerasalteju,pl,cnfiucgo.trroodirrnoenl"e,actocpoanaurfrneeliecv-tcreecpiauemsicndaa.tiersepne,usdmtiteianartntneriieac-
din P.fiocavsi,soGe-orignetserlnlreaiqeutoer, a tlel,'enit - impreunti
fesbe dincolo de domolirea estetico-formal[. Prin-
cu ll ,,cubisnlului,,.
cipiul vital se ciocneste cu cel estetic.
MaPurrimiceuluVilai ms-iancdke.diicnattiimn pcelcme aMi actaistess6oriqici GRUPAREA ,,DIE tsRUCKE" DIN DRESDA

mocl ln 1905, clnd fovii intrau in Salonul de toamni,
pro- Lllriifcopkte."i.nlDerensepiarebire,vloaluDtiareasdceas, tgeriuapsaorceiaat,i,iDniee
ipccn.ui{itmnrueniialJesa5i.ists.iufercnutudrandiesoosinrl,dasVumtirlnaiulecmrit,lueinsl,5cap.ksenevnumrtreusuiaencdssauidn-ecl phlciisscudeteaucsznrceedpis",od,ccmedu li rrrlrreqte cr:onica grupirlui artistilor, reclacbati
stil, c[ci la originea artei este instinctul". Itrl spune: irr 49111 de Ernst Luchvig li.irctrner:

a,,dEeuvdtrraodmuecneinscs,tinncut,uinl t-r-ufn[ru[l ,,in anul 1902, pictorii l3levl si l(irchner s-au
lrrnoricuL la uresda. Prin fratele s5u, urr prieben al
metodd -il intr-un lrri l(irchner, s-a aliturat l-treclcel. Ilecliel a adus
filipint_duct ic[_donruinploaatsealodvei sup[rti lrr s(ilrhroempenilSz.chSreniaddt-uRnoabutliunffa, tbpleiercual rlue-ilKciurncohghLeera,
artistic".
rlirr
qi rnai puternic cu peniula,
apr111,1,q1 lucra inipreunl. Airi exisla posibilibateri
a veclea o intensiiate cx-
tremd este legat[ de alhastru]
si rosrLl pe care le rlrrrrrizsrrcosr,hictciliirecTi ,ei.rr-t,c ipniasdbeicpeli.nIr)iinnadtuesraenlce{cpe-
cumpdrrt dc la neguslorii de crrluri.
nllthli,
vdscaeii.eizb-Mlvdiufpb_olaaarritvqlellitisaiicsssdacsmieoiu[lruarestcllsiaiuomMtterVie.iatLlssetPapei5szmrum-seilnmei,pdnsuoe-tscrlrik[ag--ureon,nrliaadagaascarinceccnVhretianzellddeaeeaeizrnmnzaeedcctia,nuraeplcclcauoksuttduliireiuil"in..G's-pecAeaiexcdxcutLetgrrpdemsre-rrtmrmeeiaiin-,iii aceasti
lr:rzri ir rozrrlLal, scnlirrrr'ntrrl c{)tnlllt de a se lua
rlrrr vir(,ii irrrboldrrri
;r;r lir, srrlrorrlorrirl, t lliricinrli,ir.,rrl'nr:rL,cru,oLiccasirtaect:(sOt i(mti hpot jod-
llrturunr u;r rlcscnrrl, si scris fiecare din ei ideile
r,ir r,;r ;rrr rronrlrrllrl, irr lelul acesta car,acterul par-
l,ir:111;11.. ,\sl l'rrl rrrr lrtrrnat de la sine o grupare
zintd._ inclinat spre diferentiere. Sint preferate {riu'{r ir plirrril, rrrrrrrelc < l)ie Briicke l. Unul itinrula
primare: rosu, albastru si lrrr ct,li'i lrrll,. l(ilclner a adris cu sine _. din Ger-
culorile flraobmenat-ic rrrilrriir rlc sud -- xilogravura? pe care o reluase
aceasta producc acel luminos acord irrsr.rflcliL de vechile gravuri dirl\iirnberg. Heckel
,,ideal" care, proyenind din mozaicurile bizan-
tine, si-a f[cut intrarea in pictura european[ soulpta de asemenea figuri in lemn. Iilrchner a
tirar$t oingi,ptiitaatrcdeassit[intehcnoiscidtoprrtinurznuagtririvitimreuqii
prin mcuaraiicoverdnuelti,e,pnIimaini tseescco"lurolusiu1-v6e-rdein, coupltoi-- a criu-
zitie formei
inchiser. Schrnidt-llottluff a ficut prima iitografie.
vat de pictorii flamanzi. Culorile propriu-zise ale pPrroirpirarii,exinpozDibrieesadag;rucpaunlu-iaafoasvbutaplorcecinialtoi."cparluinri
fovilor slnt rosul si galbenul: rretaforc senzo-
riale pentru cildurd, noroc si pasiune.
farmecul ei peisagistic si cultura ei veche, Drescla

a avut o rnare putere d.e stimulare. De asernertea, intelectualS. a rrctului de creatie. Cind Kirchner
mi,i,nIa)ieedsiBntrriiiiscqtkeoerr"miaaaangtit[seaibii aici prirnele PBuelhcttLemdeq.isparlit-i spune desprc Otto Nlucller c[ ,,arrnonia senzorial5.
a viotii lui ou opera" 1-rr fiicut un rnernbnr indiscrr-
in Cianach, t,abii al rrupiLrii ariisbicc, indici in ft:lul &cesta
Evului Mediu. Cu ocazia irlealul cil,r'c care tinclctu toli: acordul senzorial
fuonseti'ceoxopoot"aztilimi aemlubriuAimnie<tt,Diine l)resda, acesta a r l viel,ii si aoti."'ilIlii ar[istice, un ae orcl ]ipsit
fi 1905,
Briicke >. Lui i-r rle oricc prolilernri, nest,inghcrit dc rezcrl'c qi t,on-
introdi.rs
urmat, Noonlloet.XPnaortuic[uilanrita,,tDeaie sa fantas- vcntii, ot,it de oriqine cste{,icti, oit si sociitl-rrrorale.
Briicke" I Sc t,intio sii sc preglibcasci torcnul rinei crili,uri
ticil a
ienIteareismabntoi galligt reaxvpuorziloitirilesanleoainstraecpvarifnorttee.h9niicaa
rrrrniniis1,{r, rrrr rrrrci cult,uri rslcLicc; caratrt,crul pr.i-

cunoscut xilogiavura noastrd. La invita.tia sa, rrril,iv estc prcfcrirl, r'iiIinirriicnt,rr]ui.

Schmidt-Rottiuff a mers la el in Alsen' Mai tirziu, iil,ilLrl ,,0ronit,ii" lrri liinrlrrrcr tinde lintL.gds la
Schmidt-Rottluff Ei Heckel au mers la Dangast. lorrlorrllrnlrr verjtali-r t'rr [olrrrclc t.alrlourilcir; el
Aerul aspru al Mdrii Nordrriui a dat na,sl,ere, in vrrrrr sii inforrncze iapidirr si fl'irri perilrlrze despro
l':i;r{n, fii1if pltos si liirii poleipt a ulivi]itclc)r, clat
nspucmciealnltaa-lS. lihnmitdimL-RpuoLl lalucfef,srttan,rtiKiinrrcphrenseior nciosnmbimnuoll-
silrr,r'r', srirnplrr $i nronuniental. {,'ap{,r:lc rrornrrnicabe
in Dresda compozigiile inchise; el a g[sit un pa-ra- nrr lrrriirr {,o1,usi
lelism cu proprin sa crealie in plastiua ncagri' d.irl npo',rt,intulcid"l,rsir::gfoddianjrcillettx,,tperirni,olNrgalgl
rnuzeul etnografic qi in sc,uiptrira stlilpilor totemici ,,r lrrirrrrrrlirlor; slt car.e so or.icnt,elr:i grLrparea.
t:lin jsl,oril arlclor:
,lr'rr1'r,i.j irr" rlrrlrii spiitiiIe de cult,uriL
\r, rintl strr,qeie
,,din M[rile Sudului. ]iSzuinla de a se ehhera din r r.irrl, irr lr,iirrrrl
strictelea academicri l-a condus pe Pechstein spre lll irri ;rrr or,igirrct.i cornplcl, 1n
lrl.r'lrrsi.rr srrrr,,prirnit,ir.e", in
aDie Briickel. "Mai tirziu, ,,Cronicl" men!,ionea- lrealii[e i)opoarc-
zd c[ Rol,t]uff lucra in l)nrmstatlt la r]esdvirsirea l,,r'lrlirrril,ive, in art,a cl,rusrilor, din a tr[r,ei expe-
ritmului sdu crornatic, Ileckel a atlus din ltalia lrr'rr l tr nrz,rtlti o i irraginc coi.r,rtrtlt,ii il iinl itthitiilii.
impulsurile artei etnrsct' gi, in 1910' MLreller s-a l,rr rrrt,rrsl,it se adlrlgti xilogri.rvtrrr.L gt,l,iltanii, nl
,;rrci iirnhlj fornrll arrst,cr, sever,? pitt,0 sii corcs-
al5lurat ,c,Noreninufnluitedrrli!i,:a1ln5indceheiceurcr,eKnitneclhenealc' tcuoanle- rnllri anunrc ucl, dc
gruparea lupta pentm lrrirrl.:i conql,iin{,ii nl[,ion11ii ,
stat5: lrrlr.i rlir cal'e grripare;r,,Die lJriicke" trveii tlrept,ul
cfuulttuurriisl mum, caunbisist[m, ,caertec.e-ste t,erenul unei arl,e veri-
o- r;r sl sirrrt,.1 chcrnatil impotriva cuhisIilor si futuris-
I il,,r' si llliilire,,calt'sil,tcit,iersrrcI :\tit, de
tabile. Acestor strdduinle datoreazi <tf)ie fJriicker r-i(, lilrc ttonforrneze. mult
pozilia sa in viala artisbicd". Astfel este redat, in sursolor, iriclit
originai"'lrl

formula cea mai succintfi, ceea ce conlinea deja lir,lrirrrr si [lran:ich sinL irriitinsi pinii in pcrspectiva
unsncueumirtaguieldnpoeruroafgltirifardamezeca:rle,,aaCntouurlicu,riec1ca9liqn06tia,ccllenacreodnecszuuvpmorliatnatdoreeriaa, r',,rrrrntirtii u [lyuiui l,fedin. .,\desca cincl arl,ist,ii
vol si.-qi rleir seiinra de predecesorii sarr de inrpirl-
srrriltl Ior, se :rcordii rnai rnllltir al,enl,ie celrri indc-

convocS.m pe toti tinerii, qi ca tineri care sustinem rlr',irrll',cari{r,ii,celcicnil, t,relui ilprcipiab. Ziidtrrnic ciutdrn noi
{'r vetlcrea imediat. Ilste l,recr-rt
viitorul vrem sI ob"linem iibertatea bralelor qi liber- lrta trecrrbulrri 1906 galeria Arnold
tatea vie{,ii fai;[ de for!,ele vechi, bine statcrnicite. faptul cii in
Oricine red[ nemijlocit gi nefalsificat ceea ce il rlirr l)restla il prezcntat o expozit,ic cu opere tle
( irrrrguin, Vln Gogir si Seurat. Ile asemenea,
lmpinge spre creatie este de-al nostru". noi rlu alilrrr nimic din impresiile crr care Pecli-
Ca qi fovii, pictorii grupiirii ,,Die Briicke" nu
aveau nici o dorinld de publicare tcoreticd a inten- sl,cin s-:r int,ors clin vrt,rnea sctlerii sale la Pai,is
liilor lor. Le era de asemenea strriinX si adincirnea (j {r07-r908).

Aceastd discre!,ie este de inleles. Revolta tine- cirpe dc plct,urii in vopsea q! -1 cLr €nluziasnl
rilor irnpotriva plrin{,ilor, irnpotliva,,vechilor for- srtiIirue,'iirori"rririrririmiziouellcqilrtioRlaiiirl-naovlit.fetaoauLl;leetr)tuedlrnsil-qliemtgteqatiturtrnbeg-altll;edor,uiecidguqpaoula,eigillleceoaepilrsriti1raenoa,,lehzepnbn5gee-in,icgnrremildtvi,jesii-aaqzeatlcu,iii.etni.elen.racxicllpudNuh-l-irlenleeoeagsmmoiiaaibnltoiisrcinirneanoferettnavrercd-airioge-,-ti

te bine stabilite" trebuie sii-qi dovedeascii dreptul

ei la viati prin aceea c[ prebinde s5. stea pe picioare
proprii. Dacd ast{zi avern un tablou cuprinziitor

asupra influen,telor cdrora a fost supus[ gruparea lilrsii,i rie experientii cqniLtitnziuisrurr'1ta,6!.,i.-.Apiclricsteispiluit,edae
,,Die Briicke", aceasta nu diminueaz[ cu nirnic lrroriilc vechi -- er.lut s[ pregirl,eqti atacuri crr
aportrll original I aceasta dovedeqte cd dorinta de a irr,rrilsolririscibomnrpizlcgmirelin, th,larlio-, irnliot,riva tuturor regu-
descoperi temeiuri istorice a gisit izvoare in trecutul
imediat apropiirb (Van Gogh, Gauguin, Munch).
De ci{,iva ani s-a incetifenit obiceiul ca gruparea

din Dresda si cea din Paris si"l fie arnintite in acelaqi lilor'--- jos cu bral,url tlc sprijiniL rrrina pentru
pi.l,ori si cu creionnele bine ilsotrlilc !'.. (leea ce
context, de indat5 ce sc pune problema sI se rrr,corrl,ueazii via{,a nlr se aseartiiitri rrtai curind
scoatd ln evident5 concorniLent,a supranationali cu o cirpir rrrizgSlitii, plinit cu culori complenren-
a tendin!,elor de innoire. L& o ex&Dinirre mai
aminunlit6, se constatd insi qi deosebiri care I :r rc it''

nu sinb totugi lipsite de importan[,ir. Desigur gi l'1 ,i'Ioilrrrrrlpilrrrrlr,isrll,citc-rila, logerlunptrifroiiv,i,loI)ri.ell]lJrniicukcco"netisnt,ee
pictorii grupdrii ,,Die Briicke" isi scol, corespon-
den{,ele senzoriaiitdtii lor indrepLate spre lume din rrr:ri
triirea crornabici. Nlasa fluidi,L premorf{ a mate- ir,, r, r rr r r;r'rr
riei colorate este aplicat{ nai for!,at si rnai nein- {z'i}ro:rllri)rrrr'{rIr-iij{ii,;irip[,eccxtcLtorloenrnLit}ariiltb,iiunctiriacrn"eeam]{i,riinajliotlacutuXi lNu-oi lgdcreaarf-eic-
frinat, tentaf,ia unei conqtiinciozit,riti rnestesugti- :,:r !'rr:;r.rrl(l
regti respins5. irr rna.i rnare mlsrir[. Dacir lovii
r'r r.r.:,lrlr,i
,lr. , r'r,;rt, ir.. irr spt,cirl predilec!,ia pentru xilogra-
\ rr'.r irr riilc cleja Gauguin si ncrvegianul Munch
cuprind realital,ea, in5.spresc diversit,atea ei, impo- ,,irli,rrrslri irril|imi de limbaj brutale si ,,primiti-
, {,'' - rlrrducea la contrtrste globale, violente. Elc
dobesc banalul cu solenriibatea colorill,ir pi gcrmrrnii

cautfl tipicul, totuqi pe calea deformirii sLridente.

Oarecare nesigurantS. trebuie compensatri prin .ltrr;rr1lil1rr1il1oiir;1ri1rrl[r,i clirnlor guaiirlethuiai-izteafnraclv,iio.criaozolofarizgattrircCroiii-notrmrtrreuanlneasqsptcui"us!Ce,iotpn;e-i
expresivitate, cilci adesea dorin!a de expresie
este acoperitd de rezerve formale. DacI te incre-
din!ezi instinctului ,,f{ri idei binc conturate" l,r'irrrrl,iiic nudurilor pictorilor din grupnrea
,,1)ir Iiliirkc" se manifestir in miqcdri angulare;
(Nolde), se rup curind z[gazurile, se instaleaz[ rr.r,;,rrl,:r lc cleosebegte de ritrnul plin, curgltor
l-ncecpuutpuluutie. TrerandciolibaispnlircibtSu.ra-li , u i'iirc fovii tpi impodobesc inaginea lor despre
nelirnibatul, haosul
mostenitd este arun-
catd peste bord si abrutizarea rnijlotrcelor de
rr;r I irr',rlt:i,eit paradiziacd.

expresie atinge accl punct extrem, ln -ca.re patru- l,lr,nsl Ludwig Kirchncr rnerge cel mai departe
IanniemgaalidtinrzJiusu-rirsaemvuazaivnit
zeci de ,q,Ai cibnsiotrnucpla,irin.',- in irccast;li stilizare. Drurnul spre aceasta ii este
irrrlir,at de sculpturile popoarelor primitive qi,
ting".
George Grosz vorbeqte ln amintirile sale despre
rlt'siqui:, qi de sculpturile gobice. Ce-i drept, el
senzatia care a provocab-o Nolde po vremea aceea
Ed- ilnisnpDujurnereusadl arlun:ai,i,{N9ti1or0zldiu-e, 1','r'heilrir cnnturul fragil, conceput grafic, deja
printre stridenlii academiei in compozitiile de nuduri paradiziace, in a clror

nu mai picta cu pensula. ,,rrndofue reu;eqLe sd se exprirne; totusi con!,inutu-

ci atunci cind 1l cuprinde rilc adcovate pentru figurile angulare qi scindate
inspirafia, anrncii pensula, moaio vechile sale

apar abia cind el se arireseazd oamenilor anonimi, seamnS. c[ acest piclor a mentinut actul de creatie
care constituie acel .,theatntm mundi," din marile
orase. Acurn ascuLimea sarcast,icii a figurilor sale liber atit de motive literare, cit gi de motive
capdtI o justificare simholic5. Gesticulatia violen- psihologice. Oamenii sii nu sint tulburati sau
bd- pare sperirvnjenqittedteris1i;rtnr-errrivid,unreurodaesel.aAsicimi {',eusrtie, neliniqtili, ci ridical,i la o viLalilat,e miritd, de
expresia
ril,muri colorate. Pjctula sil are puncte crrlminante
concrei,izat omul dependenl, pi nelinistit, modificat cu care el intrece in energie chiar qi pe cea a unui
cle conventii, alienat tie o nepdsare instincbualii: Vlaminck sau Schmidt-Rottluff.

corpurile fac irnprcsitr unor coloane inghefate, Altfel se petrec lucrurile cu Kokoschka (ndscut
agresivi{,atea se transforrnd in ostilit,ate clistant[.
1886). El nu cautd l,ipicul ancinim, ci ca.zul fizi-
in feiul ilcesl,a Kirchner se intlep[ri,eazfi cel rnai
mult de giorificarea optimistir a existentei, asa onomic izolat, deslinrrl parLicular. Portretele sale
cum a fost oarecuni nirzuitti cle Schrnidt-Rottluff
si Mrieller (si lleci<el ajunge adesea la trds;lturi rlin jurul anului t9t0 i-au stabilit o repui,atie
contorsionate si con,ruIsii, ceea ce facc ca oarlenii I irrrpurie. In ele, se smulge chipului ornenesc
sdi sd aparH abituti Ei melancoiiri). Altfel decit
cI(eircphenrnesru-la a clnri nerrrozita.be int,electualii condu- rrrsca reprezenbativului. Trisdl;urile fe!,ei sint
lrlizdate, pielea coloratd este zgiriatl qi rtisucit{
iqi insuqeqte -duNbloulldcea,raacrtneer setenciglnmcal tviciaatiartessitlnaurtt,tur,i
cu cotrda pesulei sau cu ace fine. Aceste portrete
ornenesc si al actului de crea{ie. Scopul sirrt este
irrrorrcrirlis[roirisi,st,liinta,iptridmeecpipaitgceetodarel(-t,ioi cliilil-coaldcifaeiczregdoeldirrra:eeuppdtsepihraoiscve[omcderurn[reoear-
,,primordir,litatea absoltrt,i1",,,slr.rea irriginard" a rii rrnarhist. In aceastS. fazir a operei sale qi
conducc inaJroi spre ,,oiigini" si
iurnii. Aceasta il l(olroschka este considcrat printre cei tulbur:ati,
spre ,,ilr:ta plin:ibivli", la o inl,erogilr,e sl,irrrit'rirrle plrrl,rrr care lumea vizibild este infricos[toare in
a universului, care incleplinesl,n rit,ualul subiettiv ,'r'l rnai pur sens al cuvintului.
al exorcisrnului hilnii, clnd viscrts siniota[clbuet,'sciinind
Vrrrlem c[ in Europa Cenlrald este rnai gren
pilpiitor si caprir,ics. in naturile rlrrcit, in F'ranta s[ ]i se dea un numitor (jomun
noilor cerinle de expresie. Irovii au reactionat
irrrensit, {,i1e gotr.ie de oilmeni ale peisa.jr.lor 1i ruari-
nelor sale el vrea s5 pdsl,reze ceva tl in suflul.creator l'rrl,ii de tradi{,ionalismul social si estetic cu nepd-

al lumii. Penl,r.r-r el orice aparilie este pJin[ de rrrrlcir optimistilor, in sensul cd, fdr[ sri fugd de

rnislcl si tle ilarrloniar. si r.sle ,r$r.unsd sr'irzurialu- Iurrrca inconjurdtoare, au vitalizat-o, au lmpodo-

lui. In tablln.ile sale religioase el incearcI s5. lrit-rr, cu forla vitali explozivd, ljpsitd de proble-
exprirne o profesiune de crerliniil fanaticiL, bar- r,r,'. In Germania si Austria s-a reacl,ionat mai
baid. Centrul de greulate al r:r,eatiei sale este rlil'rrrcntiat: o dat6' entuziasb si aprobator fa![
rlc lrrme, apoi din nou clr dispre!, amar fatl de
consl-ituih de afirmitiile exemplarc ginolit" o dal{ soci1l[,i1Ns si tot ce existti.
despre creatura suferincli sa., t*tazi'atd, altd dat[
I)rrcI se concentreazd analiza expresionismu-
despre miirimea inexplor:abilI a c\reniil]entelor
lrri senzualist la abrutizarea qi sponbaneizarea
natrrrii. rrri,iloacelor de expresie, apare tentalia de a in-

VdlieeOnpsatk,-a,frouvKn"opk,,rosoisprclrhhiuak-|iazci"se,,ruainn- in ;lcelagi timp, la l,lr'preta aceast5. deschidere de drum ca ,,Jugend-

,,l,inlr {urios". Totuqi slil"-ul propriu-zis al pictruii moderne. Dupd
rurr se stie, de regul6, cu aceastS. expresie se
sensul frir.ncez, trebuie rlolinrjLeazd cu totul altceva: adic[ migcarea in-
sd fie caraclerizat compatriotul s5u Richard
Gerstl (1883-1908), morl ptemtrtur. Ceea ce in- lrrrrrationalS. suslinutd de burghezia liberal5, miq-

ciu'o care iqi propune s5. transforme estetic lumea -

de la obiectele de larg consum, pin5. la arhitectu- 1,otul tn afar[ r-rbiectul, in momentul hotdritor.
rs[-o-rasfin[eiznen.oPbeilenztreu artistic monotonia zilnic[ qi
'l'oate trei ceixriplere-s,io,Dnaisdtea",de,,Bbaauzh[aiuns"p,oKziat,niideinxstrkeym-e
aceasta se folosea scrupulozi- rlnc ideile
tatea fald de rneserie qi preliozitatea, asociate
cu un limliaj mai rafiriat- al'formei (vezi cap. (adcsca intr-un fel conLr.adiotoriu), din care con-
William Moris - Art Nouveau). r,cptul nenascenlist dcspre opera de artd este
de la t Die Briicke
Fovii qi pictorii I au apdrut rlt:t rona.t.

in joc tocmai inipobriva acestei uqor nuan,tate I,u,,luIni"de(mi\rnloullf spre oxpresia cxagerat[ a senl,imen-
amalgam[ri de estetisrn si utopie socia]5.: selecliei expresio-
t{oelzel), pe c{re criticii
rrisirrruiui il suspcctau, a rieclansat o serie de conl,ra-
de rnai tirziu, orient,i.ite spre happy sfei wn,eeciiopi-laitu. rrriscirri, ceca cc totrisi n-a lmpiedicat pe adep'lii stii
opus tob ce este grosolan, brubai
Dispre{,ul lor avea ca linl,X pretioasele grirnase sr'i-l proclaruc nrai rleprr,t,e crr toati tiilia.

stilistice ;i burgheziaT care tocmai incepea sd se
ocupe cu ,,Jugendstil"-ul, in speran,ta de a da prin
aceasta dovadri de reoepi,ivitate cultural5.'

cpienairorCi-meveaaa-iditlfeuidoielrsesattppavttebor,,acrl,obdduuaeilla,ls,uaticioiivhcnedii,da;eeladarqlectceiaeslve"aaasttletaenaxtbe,ploaosret-uiasnd,iscirsalienb*ilasrienntdlclune,utandezodesdsseecpnudrlleaate
miqcdiile Cale au apdrut apoi, inbr-o succesiune
rapidd, intro 1907 si t9{0. Totusi aceasti miscare
a continuat sh aclioneze intr-un fel polifonic. Ea
a fost ddtdtoare de ton prin hotirrirea moral[ de
a scoate pictura de qeviilet din izolarea estetic.i
si de a lupta pentru ,,o cultur5. umanist'[, cilre con-
itituie terenul unei arte reale" (Kirc;hner). Abia
,,Bauhaus"-ul a inoeput, sistematic, in 1919, s51i
facX un plan obiectiv thn visul explesionistilor ,,de
servitorii unei idei viitoare a ordinii viebii".
a fi
Cealaltd convingere a lui Kirchner: ,,Dar simbu-
rele ultim, simburele proprir.r-zis aI originii artei

lgeoesrtseatubuliansiduranddisaetiegdrtei"is-st[iinsduuiipnrelacr-aeraealiquitsisii,crpleisrp-oo[ccpluienld[draralreptseisiigetuule]r
t-osiunl emxpordescieoinqsei cpvuennitn-d ironizind pa-
esteticul' locul ,,artei".
,,viiita" in
Eliberarea mijloacelor de exprirnare a fost conti-
nuat5. ln modul cel mai radical de Kandinsky:
coloribul siu imprrimut,[ intensiLatea luminoasd
a modeleului ,,fovilor" (pe cat'e i-a cunoscut in
1l906, cu ocazia unei sederi la Paris), dar las5. cu

CUBISMUL a proiectului: con!,inutul forrnal qi continutul
obiectual trebuie intensificate in aceeaqi m5.sur5.
;iaiinir";biidTa"n-i;no-u;l.;R1iau9ce0'a7rVe,liagD; naFgonainiscr'iilst-N-IloIe9aniiaratytiurdznKeicuasihc:,,hn,ePiwslo-eaositleidgrrneasplaecrrneviesseinosd.ri-et- Sc cerea de la tablouri mai multd 'compactitu-
".;;"o;iinl;,*;;;".;i"ir;"*rlArt'.icp;,ii".ct'Le'lluo;'rt;sraoi splsiueneiinnsarcidLpnhirominomuappsbtii'aciucsredpenci,ncisnriicttipliiran-rqueciczLndee'a-lne"i'\glfcnoiienrailidttnrii-taceoehxiidirpblnuerrprcpzimiaidnourc--- rline formalS cardeiascliitpaltine5.faRpatipcodrt-utililbaerretalate!,i,i
iA"";";"fta*i",);r,t;iloi;rrln,aiif;;.C"^;'*";";"rilr;;.'t"titi;e;;t;f"iiagc";;;ib'il""'Iu0rti.iiet.i"Znitnin-nv.".r,peiaa;-"i-iat;trOtuiaCriiioiun-J.".a-qtnrp'p'eiiee'u,5,m*e1*ist.i,a.cnr1ltrieia-oift.,v-t',)oi,isf.oo;niiiofictcnpiigldisuciaiaus"eue-rr,tp.qrioiret*umraonieion"-qertl-ni-*azit1darbiolituitiftlutIle'ieett[icci,lan,ra'PritlidniatoLrtlsp'ealecpct-Lrcunrrlt'etl-iaicesrnp[o<tolne,,enr'labifalcnt'opoldoilmmaetimvAerneearcgiapeiedlurntrodiaiaaceutrauefqlert-ipuo,tin..suieuaf"mdsi..i-l-adl,tltciavectaetdenbuseoiarbr'aor[t'cclfuioptzapaue1dredlraacpexll9e[iiziogtrrtztng0ts'iuatureu:aaee8[[iill--''--t'l'i'' arbitrar, ;i
rl poote spune cit rnai mulb despre obiectele nu ca
rf,eorap-nNrriefrutziae"sn"lettuatpi"eao"l(.aauthe"newcl laceisllecnrraieaqrtmeartaifilicinsuitbmreispamlguau- luuanni'vUeprllgtoiucmreSas' ci
istorice mai mari, se recunoa$te aici incercarea

lrretenfioas[ de a concilia idetrlismrr] cu naburalis-
rnrrl. Deoalece acest proiect de mari dimensiuni

nu este urmirib rnetor.lic, o clat[ apar in prim
plrtn tr[sS.turilc apropiatc de realitate, altd datil
r,cle riguroase din punct dc vedcre formal.
Cc face pictorul pentru oare se pune problema
rrrrt,onorniei stnrctul'ii forrnale, dar carc nu vrea
s-rr rrbtinl pe caler unui ,,abbozzare" expresiv ?
l,ll rrrr sc lasri sedus nici cle posibilit5!,ile excesive
;rlc pirslei colorate, nici de caracterul incilcit al
lrrrnii fcnornenale; alegc la intirnplare citeva lait-
fdoirvmerasleita, tienacfaorerm-elocre-viizdirbeilpet
rrrol,ive, sukr sl,raturi
rrrr esLe reprodusir

tr,lol,rrsi se g5seqte caracterizat[ surnar. in aceasti
rr,r'rrlrrl,ic, Kahnweiler vorbegte de,,linii originare"

si ,,lirr'rrre originare". Cu aceasta el implicd capaci-

l,:rl,rrir pictorului cubist de a vedea esenl,a. S-ar

;rrrloir intr-adevrir vorhi de un expresionism struc-
care se str5.drlieqte lumea
lrrlrrl, si cxprime din
so,s,iolcrvriicrllr,rtpaatlza,teeerfla"toztirSee.scct-eeueleanipxucpmsericetsLisiootdecnekisceomar-iulc-itle5pinleeislex[c,caeiatracieetpiaeKrsiatfmdihzan,i,crewe[xep.sirlaIeenu-r
psilricii: ea tinde itr afirmalii obiective cu privirc

l;r obiecl.ele ei.

lr'p(lrrcrbzicsnmtaurle-a ssausfilginuerille(alhunmwieiilceor rp-or,a,aleacdiut smiani
;(rlrl)rrnooaapsetepmosdiebjial de <r formele lor originare >".
din ,,Analysis of
aces{,e forme
lirauty" (1753) a lui Hogarth. Una din figurile
rrrr:stui tratat artit5 aproximativ o duzind de
Irr)rsoane, care danseazi,in,rcountry-dance". lntr-o
:rIt,ii reprezentare, IIogarth incearch sd redea fiecare
rl:rrrsator in tinuta sa caracteristic[. El folosegte
sJricrarlr,rturteaccedasatjaunlignipi ustcihneemlainticiiep(einl.trtul
vol.I) gi vrea
a caracteriza
r', rlivcrse]e ,,attitndes", de cele mrLi multe ori ridi-

cole. Rezultatul este o inqimire de hieroglife' forma S qi s-a stritcluit sd dovedeasc[ c[ e un
embrion formal in multiplicitatea lumii corporale.
;adll;;;p.-e-ntrcue-riecdlreapiet a- li s-a luat amploarea senzori- ln,,country-dance" intilnim,,li,nea serpentinata"
detaliuhii, dar- care pentru
"trr'iieuc'ta-rne.,dicnig' taig"caet ainstlde,,nssigitalibl"e forrnal[ si coeziune' numai de douii ori, qi aceasta cu intcntie, deoarece
exisl.i pentru sine;
lrtistul a voit st"r arate rru farmectrl ci ridicolul
accst,ui procedeu. De aceea arbil,rara, disonanta
edloesnourcn'coasrceclci enlienlraicltcdirneprirtemi:eunl Lclorimtuen al dlnsului, coexistenll de prescurtiri fragile; de aceea nici
lasu jncr-t si
hpdriiosn'pucaeiedrrestuclil.;prSlrcccsrecpauolruiiLLliilcliiliosr'pdraernblicsntccraisclilelat'rotIlrrsiirucrIi.rf'ioinrrldetrnoreli'aloinlrl lln ecou de la formir la^ lormir, nici o incercare
rlc a resLabili rLnitatea. In linp ce liniiie r-rliginart'
lrlc lui llogrll,h teztrrnil specilicrul oricXrei rlis-
cirli tlc rlans sitlc irt,ocu sirtt indepcndcnt,e, crrbjstul
intentia lui Hogarth era si provoaoe irnpresia
c.lci acel ,,t:rttt'ntry-dance" i-a servib lpirtr,nilcor,,i.fronrilm,abeclaoroepxcilseti,rr:.rlrelrcirir.Lll)ii"fcdrecansl,uaprnaudievexrissit-l
incoerenLei,
ca pretext pentru a descopcri sltibiciunile qi stin-
inoasal.eimitinnernnoolmiroLenuntiermlsit'tio.picnonabl sirnuctte'pvrrodt(le-iorlLeamburlaulgiiezi.lbalolill'gieLuncrLolilnil,c,.l-lu9inaz.irii.ie-, irr lucru, ci in intentiile trl,isl,rrlrri. lltrcr"i I{ogartli
rr-irr fi urrnS.rit tendintc satirir:e ptiai,e cti ar Ii

rtrrrsil, sti accirde gra!,ie qi elegan!,[ tul,uror pelechi-
lol rlr: rlans; rezultatul forrnal ar fi fost o insiruire
Ifsluno,cincrnrurecuuirdcraiciasnlrdtauriratcuericf"eir.rc"tt.naTpolllouoipiqiiiocnaaalqrriLtr:aerlIrnprfiioioisassiatnlacelutuldfircaicirfrddupl,enciirucpecitrrr[epicnpioocezdln'rtio'c:!,iuel,i)IipodipzteoliiibrcInrilitatlie[i rlc linii in form5. de S, aqadar coeziunea formalli
ccrr rrriri restrinsd. Un asl,fel de aranjarnent ar fi
{ ()r'{rsl)uns pe deplin conceptului de bazl idealist
rc.i.licoscli,Xgttnn'.tirrDue-aecslaSptrlfceinet"ar:iclueaisctuAXmndr,ee,tsiI,nleplleiirnrlctrtd-ioeo cntce in formit
rrl ltoriei salc asttpra fortnelor, totusi ar fi ajtlns
dat[ vorba la irr rronLrast cu rcalisrnul hogalbhian, care ciiuta
trr crrricatur[ o supapI".
X" (a cincea
(lonflictul dintre r,rrnogeniLatea formalI si re'
,lrrrca obiectiv[ cu care treblrie sri se rifuiasc5,
iio',*ri iin clreanba) scmnilicir o da.[ir un rlansator lrict,orul cubist, nu esLe diferit. Penlru a irrtensi-
c&ti., stingat'i, aliir clatti p9 Hcflri al VIII-lea, lirlr coeziunea plaslic[ int,erioar[, redur:e vocabu-
care in comFozilia portrctLrlui lui Ilolbein se aflti in-
Abea.sia inseanlnl cti liniile originare sinb lrrrrrl s[u la linii drepte si curbe. De aici se naqLc
tr-o niqi. cu oit se reduce mai mull, ceea ce este irrrpresia suprafelelor poligonale, respectiv a scri-

echivoie'. clii rotunde. Fat,[ de trceasti scheurabizare a
snecial. unic la astfcl de scheni[' cu al'il' mai mulLe
*imni{icar,ii noL Ii viizrrle in ea. Si aceste seninifi- lrruirlr,lirjrliolnaeacxceuclboeorsradibrelitllcaxglpi rfeoersvmiieleo,tricc-aiir,csae- in raptirb cu colo-
"n"pi,iiri*.oioitn'cucparzinu,l.lXc -cuhriilaorr rlomenii cu cont'inuturi
prezinl,[ dc-a drep-
lui llogarth ele ajung fost din nou Louis

dl la sublirn pini la ritlicol. ;\cesL iapt al enigmal'i- Virrrxcelles cirruirr i-a venil, in minte o vorb.{ de

dozar[ircgi,iiinnsacertteevmacuepbleriescbouoebu' ispVla,ae dstiirnnetnbroeuuiirlmlstrIcnatnneacilinzianstlrl'iaenrbieiiliorsnirt spirit: ,,irr sept,enrbric t90B l-a intilnit pe Matisse,

crrrc in acest an fusese mernbru al juriului de

1,oamn5., si i-a povestit cH Brilque a trirnis la
Salonul de toamn5. tablouri < cu mici cuburi L
ne facir cunosoute calitirlilc primare ale obiecbelor,
shl)iiet,bniinetrlu,-reddeeoslucci,rriceliirbneeiivea.lisacceudnbecllseternint"ea?'(,Kc-aahrepnewseebiuinlectiarl)nl.,eaDasuiansduaes-
adicl s[ ]e fac[ exPrinraLrile' in ciutarea unei
bazi' in intreaga
Dup,l cum se qtie, Ilogarth -cn 37 cerrsta criticul a f5.cut cuvinLul ,,cltbisrne".
chei forrnale,
care sI fie luali

hrmc vizibili - a l[uclat ritrnul ]iniei esLetice de

Si riminem la Braqrre; in persoana sa, rroi taliloului nu mai este produsi acum de ,,liniile
t-rriginare", ci de cele tectonice. Consta oare moti-
a.trem o punte de la fovism sprc cubism. Nota. vul in faptril cd starea obiectivd a peisajului s-a
bene; aceastl punte a fost ridlcatil pe un schimbiit ? Cornparatia aral,[ ci acest argument
nou, care incl nu fusese bo[czat ci] tln ism. i.lTdrrem-

buia ca aceasti descdlecare s{ se in{.imple ob}iga- nu este suficicnt pentnr explicalie. Desigur sur-
toriu in seirne de formri culoic5 ? A fost ea de la princle faptul cd in cel de-al doilea tablorr forrnele
incepub orientat[ spre toxtura iiniilor origi nirre, arhilectonice angulare se afl5. in cenl,ru, iar rnoti-
puternic intinse, care ne slnt, familiare, din-lt,ablo-
urile cubismului anaiit;ic ? Sau ceila oc aceasLii clvrrriirli-nfcnidrrrirrsacmlipaaliliniraroplg,aucrncojirrcnnueiitr-sicpio.innAl,ccaLcnraerhsitetaaletenvotiarrgdiaunncdtirci.ciri-,l
orient-are pro\roaca nu era privirea in
in calitatea prirnal[ a ]ur:rtrrilor,, ci o esent.a) rrn fertomc'n rlc cvoltrlic, ci r:sle rczull,abul calcrrlclor
artistic[ liberS !'
]rol,{rire l,rrct,onice. N'lai irrrliorl,rrnL insi dccit aceasti p[-

dec-olenaIjnasapo,iil.niccttteleaantiecdlaaninBci9!or,a0ranq7pueoeuvznsiiLd[pieeereini,sc!aau,dijr,aguirtcniielnrdceaae,r.eMiaistcrei(ulacmnhcanuawnbniefureiirlmsc.i,rli,a;i, Irrrrrdorc a const,ruct,ici tocl,onirrc in sccna rlrr{r11jj,

plovoctrtri intenliontrt cle ar,t,ist,, csl,e ceca ce se
intirrrplri cu structrrrile naturalc insesi. Si cle sini,

lcrrlorrizat,c. Creqtcrea pomilor esLe atrurn irnpusir
numitor conun a diversitS_1ii lumii corporale, r,es- rrurrrri irr linie dreapti si rigid{ sau trur.crsul,ir tle
tringerea suveranitdtii culorii (il. 1). :\cest nunri-
rrrrrr,lrii qi intrcnrperi; frunzele sint contLlrirl,e
tor este linia curb[. Intregu] taliiou constir iiJ)roepe :rlr.si'il angulur., ele rru se aseaminir cu blocLirile
r;lirrloirso clin primul plan. $i tlruuml ascenclent,
exch-rsiv din variatii asupra acesLor elementare
litere formale: coroanele iuxuriante ale pornilor, rlrrr.i rrnrritatea dreapt:i a tabloului, se desf[soarir
rrrl.r'r'r'rrpL cu rnrrcl'rii. In marginetr cle srrs a t,ahlou-
unduirile colinelor prim-planului, tr.urrchiurile co- lrri, rrrrrhclo decoruri ale pomiior se apropie qi
pacilor si contururile boll,ite ale riealurilor. Intre-
gul riLm cste dcns si toLusi rel;rxr,l" r'! provor.r.,i loi'irrcazri un lcoireris cu ung;hi obtrrz, care para-
imaginea de. i'orLi (inrit;i irr frirr, da ;rlrirrr,lr,nli, Irrrzcirzir acolrerisurile caselor oe se allir in mijloo.
maturitate qi rotlnicie. Toate cr;rpurilc sc ciivid
tn rotunjimi perfecte, lrrrpltrsia generali est,e cou dr: r'igitlizare si abnrti-
mate din linii drepte slrr[, evitatej conturelc for-
sau unghiuri ascutite. zirr(, a lirnbaiului fornrelor.

d-1.B1 rpaeqisuaejelep-icsbacl,eazdii,e chiar in acelasi an, primetre l\ u s-a rnotl ificirt situatia aflat,ii a formelor
la itrstaquc (il: 2): la dreapta ,'r,r'prrrilor, ci int,enLia cleatoare a artisl,uir-ri si,
( ir lrrrrlAr'o a acesl,eia, numitorr-rl forrual, pentru

ttqnui _lalmcsiabjloirnecga*s,edIeadcesos[rfpudrgriiovvaiorretirraupnsalirirraocltesaeldicduleibatearrhhoplroei,uvcliaasrdeiupc-e- , rrrc el se decirle. Braqrre n-a fiicut, nirnio illtcer.a

rli'r'it sii-si ia libertalea clc lrlcrgere, libcrtnl-e despre
,'rrlo Ctano vo'r'bea in carLea sa ,,Line anrl Jl'orm"
acoperisurile localitdlii. Straturile spatiale' sint, ( l1)00), cii,iva ani nrai inaint,c. Cranc nu se pronun-
restrins eqalolate, prescurb{rile din p6rspecbivtl I:r rlac[
evitate. Astfel ia nastere stratificarea rcilie fatri, lxlrrinr[ ,,liniile originare" or.ale sau coiturorrse
rniii bine proprietl!,ilc primare a]e calu-

icluazreonniust,secrivleistaecelaeaaaccceanrtaucatrcerauluuni upilasipa*tiiut"baclolin"c- lrri, sau respectiv ale corpului uman (fig. 5, vol I).
1rL alt pasaj al c[r[,ii sale gisirn urmltoarea refe-
lui. Tendinle spre aceasta se gisesc deja in peisajul
lirrli :,,Cuburile qi sferele ne rlau elernentele de
lrrrzir, lipurile primare, din care iari nastere formele
raczonuattrueburneinod,re,ia_ndilntitnie_rfniaaenpvinuolecaen1rte9aa0fco7ucr, mmetolaoterlrrl;caiornearngnculournllraoTlii,.lieSci.reiaalSqaLuferolurclumitntueiiireliae-i
,,orrrplexe diferibe, supuse permanent schimbirji...
.ulruri, sfere, elipse, conuri si piramide... se pre-
zirrt,i ucenicilor ca pietrc de inccrcare element,are

ale artei desenului, adic[ ale capacitrilii de a re- voll,area ce protluoe diferenl,ierea qi in fehll acesta

prezenta corpuri cornpacle pe o suprafal,i plan[. rcriprlrcpurso.ipursnncieri5oamb.r.eptcjisca.lteiead-lolueusnroilnusLdcie.rlJ:utSnrrmiiejtallouc_nlluaeorccnucerea,ulpeaire.iaenpebxeflrnacoumlcv,ratieul:ondifrtnoaa; rvcediep,eenrsiau"uit"rucmipaeeeslii"tlaiee,i
Deoarece aceste forme sint mai simple qi mai
regulate decib cele ale naturii, problerna desenu-
lui se explic[ prin condiliiie sale ce]e mai simple.
ootIsfrprlolrreic,r.rrduiir1m.icacifiqLnlojs,io.uinrcclr{ersaeS.dcirepr.eith.laueo.[e"-,lt,siutmtocpaplrattroritlr.ioset'gnpi&uqcairtnlLiiudm,daan,iee,orodleecrrIla.gduicanrai.1leceiiilaiiej,e.nll:ptirat,eaceeiRqcrtvnicroglelocsazrinuoutcuiiemannlltlirLa,nlraeianitunpcutmulele[,ietd,eonp.}e'"sotntrl"tnrriefu,na,lic"nrofl,,cteai,"iul.ttiiocfurnb.oa"uJrii*sii""rli_c_t;,.oi
Patru ani dupd aceea, Ctizanne spunea lui llmilc
fonrrele in natrrri se pob reducc
Bernard: ,,Toate
si cilindri. Trebuie inceput cu
la sfere, corturi
nceste elemente ile liazi simpie, apoi se va putea
realiza t,ot ce doregti". Trei ani mai l,irzirr, accastiL
observalie a fost publical,ir qi tle atunci ea con-
stituie un argument penti'u legiltura cr-rbirstilor
cu vointa artistic[ a lui Ctiz.rnne.
La accasta trebuie spus rlrmtitoarele. C6zanne
gi Crane recorna.ndri sii se inceapri cu corpuri
geometrice simple, sd se treac[ de la forrna ele- l,lnrrnLarea nu lnseamnd cri i se atestii tabloului
mentarti, la cea diferen!,iatir. La ei est,c vorba rrrrrrrrrorr,rn;,rlrrrrlcil,rsjccii[r,ssirlIrcilriiaacriipocrrodiiocceieninol.itfzrionrpirituilralerattrtealeosatn,aeietn'ipezraunoddraruiiaefcocl.turistmTpoearnaainbsrleiz.]sotItiuctliaoilleas'crineeucecbthdilseailstiijbupnrtrsuduee
de claribate obiectiv{ si de siluatie indtrbil,al:ilir

(la fel cum Leonardo recornantla s[ se folo-
seascS. suprafelele de pere[,i nurnai ca o prehin-

gire a formei qi sd se dezvoll,e pe ele ,,forrne llunc sIlIll'r'il.rl'lrr;,rir'urrirlr-irrtllirl,ulriiIrrrriptle,,ira.rl:ricuao.dfteea,Tuacrrarnib5le,tdat]actnprtlcu,celclicoeficuoinc,savaclmitiasr,b,rtru,eecnnlpm-eeegexaidrpipiineuoectlrlrainierrfrrrui,bii,enr?dfnnodrtil,natoAeossnlrpeinitareeltliienznpgcetoeelrlegrunnJ0ttulractiunee,]
qi desdvirqitc"). Cu toate cii ,si cubiqtii voiau sit ,I,,,,:{''ll'r'lr.ii\l,srrr',rilrnrih,r)rrlrcrlrlrnrecui,i.!rr.lt.cceilrrnnu,ies;.curilaaailer-culacaitcogo[lrtrctel.npeou[;ictumtnrelebplaornoereotrLohvu,mdriatitrtecirosrlt,tnv,it't[c.eaieunbslatllecinicictiiodoli-p:unl-loilseipuefta[tciactl!aee,rttpio-ralarsueenbfz{rlii_oriucoilleooaicirt.zoniripirinniUnaensasbientimntuitrnfsnoiruaccipriiiormfo,eep_itresdtoodoalii"rennc_b-j
punti insistenL anrrmite pr:cprietill,i
in el'iden,t,ri
tactrreeliedaaicmlSuae.mncdsiueiiobrlnaiesaamclleeoun--luliincinarurntmpalarliaitmirfcoa,frirelnociire.l,tfEienartizieirfraonsulaoistshie,eeorrsitnacualsitmticiilrlisiij,ii-'t
loacele geornetrice de exprirnare nu nunrai pcntru
explicarea lumii obicctelor, ci pontru punerea in
eviden!,I a ,,osaturii" lincare a Lal:loulrri. Ei jer:t-
fesc densilatea obiecLivii. cocziunii ordinei Lu-

bloului (il. 4).

Sfaturile lui Crane si C6zanne sc intilncsc crr
,,siglele" lui FIcigarl,h, otit it, striiclania cinletra-olinsei-
r;l r.ucl,ru'i odihniloare, persistente. Constructia,)ro_
seama de diversitatca formelor, ca qi
tua!,ie care trebuie avut5. in vedere in orice re-
duclie formal[ a diversit{!,ii concrote. $i tocmai lrirrtlir" se exprimrl rnai mult pr.in for!,e aecit prin
, or,lrrrri fornrate, la cea angulard se petrece in_
pentru faptui cii toate corpurile geometrice simple rcrs._Prin fuptul c[ Braque se indreapti spre
'lir(r!ri'rirtd, ianl r.rrnlit, cl rupe radical cu lirnbijul eia_
ti pun artistului la dispozi[,ie numai formele, fovilor. Cu aju{,orul intdririi si aglome_
in care se pot reda continrituri vuririte (ca in ir1 r'ii el vrea sI rlent,init slarea clurabiii a lucru_
rilor, cleIa;at{ de vicisitudinile infritisdrii lor.
X-ul lui Hogarlh), sfaLul lor csi,e valabil numai
la inceputul acltului de crea!,ie, oarecum ca prirn
ajutor de orientare. Cubiqtii rcfuzii totugi dez-

llotirtrea de a conserva lenottrencle pcrceprite lrrra"); intelect,ualizarea acbului de crcatic (nsa-
in stare de nabur[ moartil, il obligd s[ renunte ,,'lr:rrrlt.n,l,iniiriilr.rufilrvr(o,inr rel)ialrl icipirii intuili0i) ;
la formele care tisnesc? expansive ale metodei irrdicatiilor liniale repi,imarlca
ovale si-l concluce la incruciryttrea sisternal,itt[ cu
muchii ale elenrentelor tablouhri. Fenornenelc de dirnen-
rsrlIlrrrnirrrulolur'nsrsnieet"fia,,a,aocrineu{t}bilaee_iaa-_Icigdile,alrr,ircrrtabrliugiinoccstreenerritoiraplzearsi.siarltorr.drlerelieezlo,ii,srdsratrecotqbpinerir"iusrael,(,tlretsiaf,iiiliiannppricenrilcei'elacpi-slieezsnrioai)en,.,;]
lumii percepute si elementeie strprafe!,eitahloulrri OpLiunca pentru o conceptie idealisl,ir a lunrii
r;c allii la inceputrrl isLoriei evolutiei cr.rbismrrlrri.
trebuie stabilizate si calrnal,e reciproc. !ine de l,lrL cste stirnitri de cerinla pcnLru rnai multd
consecr.enta acestui pltlcetleu frlpt,ul ctlL in nalrtra

moart{ se giiseste in cele tlin urrn[ corespondenla

crr oontinlrtul univelsal al irnaginii sale tlespre

Iurne. lozisten{,i qi disciplina sl,r.rrcLurii int,erioare il
llbloului. de celin{a pcnt,nr clarilicarea anLierno-
In cursul aceslei sist,emril,izd.ri a sl,5r'ilor t'ea- i ionali_ si rationalizarea acl,ului do rrreal,ie. Cind,
litilii, se infSliqeazI, in primul rincl, tob mai
multe elernente asculite, ctr muctrii tt-iioase, deci
izolante; Iiniilc incovoiate pr:eiatr funclia seclrn- irr tfi07, a avrrL lo,, ;" []aris expozi lia'corrrerno-
r';rl,ivii (i6zanne, ca
dar5 de agltrfe, care trehtrie sti stringti liniile a r.enit, tocrrriii la tirnp pcnl,ru
drepte ind'trci;al,e, in art,ioulnt'iile lor (il 4). ,r scryi ca inotrr.a accstei
Este evident cir lurtrea vizibild est,e gcorneLri- jirre si con fjr,mare a
zat5.. Prin excltrdele a cresr-rindI a selnnale]or srrhirrrhriri dc rlirecl,ie in picl,rn'r'i. Iriir .rccasta tre-
dinamice de modelare, ctr si inten!,ionat, ea va I'rrie. {{crnl,ir rlosigrir ohsi'rvaiia cir crrlrist,ii I-ar_r
inteles gresil pc Crizitnne fc-inlaornlaaLrteurinnl cLr'lrpi-nruinn,rfofeanlipLfler,urcrcultn,cida,d
plin
face sd se evitlentieze propria ei stare geomctricS, 1cii trn rrlleatcolanseo,:rinlrt,aelL-o
irrhlourilor'lor si irr locrrl ei arr irrcr)nl,rriit conl,ri-
aocl ,,gdontalrul", clespre care -- in cartea fja r'{irea .eevol'ii, rlcsprirl,iIourc; in Iazu crrIiisrrrulrri
mI,,lGlaarannrcinirrncsapidure'nltedrieelscart(ir:taselsldetu,ced1telsppsoietntr,"lrn(ca1hn8ae6qn7tu)ee-c'c. lClAohscaeersletsasu ,rriali{,il ircclisl,rr a rl rrs la clonzorulrolr dr: srrl)ra-
esle de asemenea qi scopul reprezentir.t'ii cubis- r!l'rrctri;,cLelt.e,i"zr.ai"n1rtl,ta,ilr'rpsnrilr,reirtt.'rt,l,ri,lf\i1'runronuitt'earlrtiiiirsru-rusircu"u' {l6,iiil9s,eirrp,t,rpi1scl,inriiletp,.riunIlicts,zcirhrtclle--
bilor: realitaLea esl,e pentru ci treva permanellt
si invarialril. Ceea ce rror ei es1,e ,,ptirirsirea diyer-
sitirlii lumii colpolalc, penlru lini;tea netulburat,.l lat,rrl esl,c o piasLicil,ll,c enignrat,irr h,aqrrtcntatii,
rrbruptir ;i int,rerupLri si r,arc t,ot,rrsi se inl'riliqeazti
a operei de art[". rrlreosrteuzl o.thle'ai{n,lu,clrcrsoirn,,llpirurlr,l,irrurt,trreltrccoers}i)i

Noi rletitmelealsinl,iiaizriecitrrCfohasrtlets'orIblllancin- despre ale sc er.idcntieze
ciirui legirLurii cu srrprilfntii,
si
l){) care (-li:zarrne 1,inr'leu sri-l concil ieze"
iSnedtne'uatrn-ul a exprirnab, inoi irr tabloul rnen{,ionat,
pe care nai tirziu ii Accasl,ii l,endirr{,ti spre fortna despical,ii, cireia
C6zanne il adresa
tin[rului stiu prielen lJernard. De aioi detlrrcern este grou sri ia oontinitu in sldpinir,e inl reaga
o indica!,ie irnporiant'[ cu privire la cornponenba silrrurrrpisarpasefatcitiiidirlr,racpiLei,nianlh,arlprcoiauislualai--ziesPilaicfaaeszssdote.aBrciara,larialqiccudl,eer-yiselnt,irceela,-
clasico-idealisbd a ctrbistnului, adicI despre le-
gltura sa istorjc[ cu str[daniile penh'u o inl,en-
si{icarc ra{,ionald a lorrnei. Cu ,lr: Ja peisaj, l)icasso dc la fieura onreneascir.
sint de asemenea acest, ,,t,la$icisIn" (liriar in cea rnai intllel,uoasii allrndentir a unei
in legil,urti ttnn.ll,otu'ele ca- foviste r]-in rraturi
racberistici: accenluarea reguJilor forntale de loturii o dispozii,ie
dimensiune (in opozi!,ie cu irnprovizareir spon- r cr'leti -peIni:tr,cruutL[ ednesioBnraarqeuae b-i-

txistd

1,anir in lagiirtrl celor cale sint penlru ilspt'czza- ,lirnensional[ 9i insLalarea clementelor tab]oului

in p[l,ratrrl rattrei, do care l]iousso s-a indepirt,at," cii percepe diferite grade ale apropierii de reali-
Ae esta era obiqnuib sir prezinte oamenii srii iartne,caaitilemicb.aaLpltneilittleor--riuuLdnalcatcscipascrdiediacccraaecateearaansslaiebnlgaeieegarisisruttfuibolorise[rtcf,-otidrvrsenegajraianl[.dfvruouSlrinbmctal-el
singuri sau in grupe, nemijlocit si firlti legdtuli, plificind, s-ar putea spune c[ treptele de realitate
intind de la ,,sirnpla copiere" pin5. la ,,stil".
inaintea unui spabiu gol. Cib de greu a fosb pentru se
exemplu natura rnoartl cu fructe a primului
niermunll,riroti[unsislic-epllsllpeaadosurtiardtiavvc'Aebeovalnioislgauicndniurimonlciinaais'mn"oiief(leotilts-n.llti,o3iignd)ze'tioinnnnl[l,sel.1el9-eo0sln-7te-ata,rbrc-,la,oooLmtuel splsru[oerirInt''r)l-u,ecr^--i lle
plan. Datele percepliei sint redate aici cu, rela-
in tablou ca un ,,s5lbabec"; rtc,rbind exact, expre- 1,iv, rnai mare obiectivibabe, in acelasi timp sint cu-
sivitatea tleformat5, brubirlir std mai aproitpe dcl
limbajul formal al expresionill,ilor (qi in ;'rceiaEi prinse de forrne, pe care noi le interpietflm ca
abstracte qi tieparte de ohiecte. La fel este exe-
ltdeimenrptiereiiaaleds'pei-eprc[s;beoon;rtaedjoeinlnoarrrcapadc,iccl'uisllbi;tiiasvtteri.)e,(adleesscttiiiLrretiilxeetinvn'irodo--i
micul spaiiu al tabloului, ele sc nitpnsteso una scrlrterrttitadril,eiisn-pl{a,ctii:unipletditm,ineplcju,crreluelagefltitgeeuleprid-lorrtlip,omainerngeceqlntlie; rpdarilev,cenirzsicieci
dupd alla jignind, ca iri clnd ar \-rcii sti se supra-
nrl se constitr.ric intr-o inchegare corporal[.
Se poate tliscuta asupra faptului claiti aceastii
polistratificare a fost realizat[
liciieze in-duritate ;i qoc. Gesl,iculalia sPasmo- de trrtist. Iiste inneinatfcanratioinnacltoisetltiui
clic[, influenl;atri neindoielnic de scrripburile negre, lr fost doritl
nu poabe totuqi (lA ea rle furnizeazir cheia ln!,elegerii practicii
ascunde c[ ei i s-uu di-rt in griji
stralurile spalinle tlintre corpuri. [Jeoalece in- cul:istc, ciire constii in schimbarea inegaki a gra-
terestrl pritnar'al lui Picilsso se inclrcpta sple in- rfirlui dc lealitate in{rrnl,rul unui talrlou. AceCstri
tensibatea corpolalii, el face srirprinziitoare confruntare a elementelor absi,ract,e
sd ia ntrgt,ore zono
care tutuqi nu vol' sii se.adapleze
de urnplere, ritmului general spiisrtioti ic ai ta- si a celor apropiate do realitate este caracteristicir
.on"it geto* pentnr cubismul analilic (aproximativ 1909-
blouluil El se comporl,[ ascririlndior, rrrai Litzirr, 19tt). ,,Incast,rirrile" c&tre apar aclesea iniuni,nr
cu tectonica tabltjului (litere, tiieturi de ziare s.a.ni.d.) nu reprezint[
eqalonabir in forrni tle
turn. care nu poate s[ cr.lprindii t'oLcleauna
col! ale bablcului (il' 3)' lilt,ccva decit, incercareir cle a conbina calitil,ile
ranrele rnarginale-si cle prinrare ale ohiect,elor, crr cele secund arc.
Problenra d.'e a ccli.ivaltr loate formelo l,ahloului, sc tinde la un corriprorlis cu cel al Notu
asadar cle a illS.bura diferenla de ctttegoric inl,rc ltene: tu idea-
lsisIrnsuublusititt,ruiliecliatipoanrail,li,eci asrcen-zordiaeleeaxefnigrpulnrii-ompelrneea-
finortrrneeelele,,,iancte,easntbtidonptrroteb"lesmi i[n\t'carvparcicolccucpaaredesetrcauflm5. c,sil,isuenlaosa[naomnbdeelefrsufmerrersse[i,estaebasionlculetipi,egnedoernnteetriaclt[i,-
[,rrri. Legarea provocatoare a conLiastelor cons-
inairrt,e cubismul analilic ;i va gXsi rezolvarea t,r,inge privitorul s[ facl sinteza divcrselor stra-
ei abia in crealia lui Juan Gris (il. 5). t,rrri ale rculittitii, irt repr,ezentarea sa.
fiorrlosailteusnaplero,c,Dedeetnuisceulletisl d'At'i'gnon"
a c[rui ajutor Picasso

cubiqtii

vor incerca, mai tirziu, s5. facd o legdturil inbre lnainte de a ne interesa de aceste problemc,
formir pi coniinut' Frobabil este insi nrai corect l,rcbLrie cercetat felul caracterisLic al vointei cu-
s5. nu i. ,rotbtott{ incd despre un ,'procedeLt" lriste de reatritate. Privitorul care se afli iir con-
si sir se aeorde dreptate lui i(altnweiler' care con- Lact neniijiocit cu un tablou din faza analiticd se
iidat'o tublorrl ca notclminirt. -\r'cirsLli ltelcrrlri-
nare arluce e tr sine fapLul cii privitorul crede va lisa cu greu convins de faptul c[ pictorul
;rcosluia s-tr stnirlnit sir fixeze percep!,iile. Pentru

.'.,/.rtr/,,... , I ,-.,.t,/." r .i..,,r..'.1,,r,

caracterul enigmatic al arhitecturii tabloului poate crlaunbiiip-tii a cdror cornparare cu teor,ia relativit[-tii
au respins-o energic
ii tacute r5.sp"unz5.toare puterea arbitrarS' q mij- sint supuse unbr
iionooriuaiiruei.."uatt"ott"a"iu"crale."arnptsirttiaa[t.ic-rMee,saoelttioitv[attru,rifiqll'f-ial iaoetocrecoicaunisbtrtiaSsdim.eieunprlupailtip'catraidre!no'tiepexnua-{rlinijualuer' {rcallent[^fugeem-el]ierLeoe_nbailu.eimpcstoiteuezl,pislric-iaalhocriatridrciddzdeoacclvduparnoiiuvnmistneeetbiramoeddbinircugdciienos'inrtlesiiiminadteiittfuaridatttdduie.,-
Nl-, *" tindc la o revoltS' impobriva iluzionismu-
iui traclil,ional pentru a se intoarce spatele ltrniii ror punctelor de fugd posibile. Examinarea din
ratf., ,r.nu ilel,ilirea accsLeia' printr-o nrai rnai multe perspective st[ in legdturd cu cuplarea
"s1r'rranill pre''tsii cslrnclin tlo rellilatc' t) rliverselor straturi ale realitd!,ii, mentionat[ mai
mare lnainte: ea subliniazil ci\ artistul poate hotdri
ab,dh*trctt,aiieeaiubfulisillbriiacL'enptril.alta.tco,ai,ljinlr"rcuiicdBeritrcaa"tltaipuito,nltz'adlntrielrsllpfrIealapo'todnabildaerlucltaaei{'lloiItilu'l''tPeteirnvrtlla.irliisrridrcurr'irt,oaflcuraulsapseanuhLsirls,ihciotrosnct'drcirebmaasniaisdsirslaeprruiei,rlrrt-ctolunnir,iaatnlrsti[nuucn'.Liieiuclafbiu,lnaprts.uitgivrltil.,ilcpnairnislol:Iau5lcPnal'dl,-ctrlticiaocrssnuaurasie{lt'rlg.'estratssa-ssiucutemdutdobrialn5aifbiiptcnili'treiiotlliVlueaucelniaoppbrscxenstooit[rocuracsszeari'euXuii'nr---l-- irsupra realitd,tii percepute, la libera sa apreciere.

l)uterea arbitrard a metodei de creatie mdrcste
pt,ricdtpi aastriaea{ilnitdtrteii"d, adteelrenosinrnsbtruartifllordesi
,,ciearea arfis-
Fied]er.

Pentnr cubismul timpuriu, defjnitia realului
inseamnil preferarea realitdtii corporale inevita-
oirbileie.cSteeleeniimuin[prtoetzicnet[esvteicaiscictuiddeinntaille,
temporar:
provocate
tle iluminare sau de prescurtarea in peispectivd,
cle trebuie sd aibd caracterul obiectivdrii. In cen-
Lrul acestui repertorir-r al realit{tii stau structurile
ci.a.icntl,irln;ir,icitarrlccuaei'l'aa-srot[ut'tee[nanrptrltlirneIutliotlra-nmeaposrttellclcu]aucmtrea;liacr'sacTl'a5lirbra'liontratatllizzasne
aseamdn:i cu o dire r.ie seirni. Acest'a este ttnul npaolrpiiaibrnilep.reEsisotneisetivloitra, tretoflet cctelrielestelumimipnaiilpianbial p-d.
l,llm€& se fixeaz5 ln tot ce este aspru, abrupt,
clin po1i.
fragil. Coloritul tablourilor se ofilest,e si se tul-
llrrd treptat spr:e a ajunge la o tonalitaie p[min-
de schilele [,easci, intunecatd. Cubismul analitic ({909-tgtt)
siLnalucneulrllilaeltgpeooml, etatrbicloc.ulAsceesalepraopailer deternrinat' l,cnsioneazi aceste forme de bazd intr-un esafo-
fatetat, transparent. Corpul iichis
miiioacele de'exprimare ale tal:rloului. Rezultatele ,luj liniar,
pini acum, este deschis; el se acomodeazd cu
uscroiuunntitiiin"cuiotruspltuotirci.alalienn,iarleoddceuacse-aodciaripnptialtsrcetiitaaisnl,cedtan. bL$loeaucadictiemiraeesrtr'aa-
partir,ip5 si un alb plrn, c'arrria crrbislii i.s-au detli- spatiul ambiant, acesta se-prezintS. in formd inte-
cat, in pt'es,tpottet"a cri informa{ia rcalitfl{,ii tre--
blauipeusnu[ tduel'dpe[qevaesdcelreilusztiaobniilspmeu.cl.arPeici-tlond[r.lpreersnpuenc!-[ rioard compartimentat[. ln fe]ul acesta, ia nap-
l,ere un dialog fluctuant intre zdvoare, toart6,
catarame, care impinge la o geometrie indepen-
cruloennlu,ttlSup.roeaqsitteasbaaluoltuurollu,tuie.nsCbzeai,rimaacpstereezrjiausttriiacurepnaeunlctdirnuetr,i-,fasaelgtuduelrili;i"-i
tivh centralS. El incearci cu tlin pcrspecLiva gcne- rrriteazd numai par,tial: ei par si se infiltreze in
fundul tabloului, respectiv sd se inalle din el.
ral5. a divelselor examinS-ri ale unui obiect sd l)ivizarea suprafe,bei nu mai permite deosebirea
rcalizeze un tot, cl replezintI lirci'urile ,,dacl in[re ,,figur5." qi ,,fond", deqi nu trebuie trecut
adcienasrtlaaiesrtner-nrletecepsdarr1p,ie, ndt,erusausn,edfueccjoos"id' eEelcvlarer[a,
lsiteearamlmi ednetseprseIrelaaclidtatoe.,,Bciunperinin!,ze[lteosala'ec"esdtaersetrd[e- cu vederea cd densitatea configuraliei scade la

rnargine si in colluri. Rezultatul este un ctqtig

ilfa,in.iinii^""iultrn.tn,r"ai-'lb^lscnti."1or,e"*.n,,r.1cif.i,.inf,,auai,J'.,,ip.Lt.,z"ic,fii1t,e;nle,gti,,rrarcrt.sp'ai-clnlsei[alrotlelrlierl'vrrireiisralttnselarlinorcfrs.'iorfarretacitiiesilip,'rairrln{rLeiniipirlrtritirltllrarcei1lte,,lt1cscin'lrtiiaei,etsortlrirlrtrriiltprli(itla'rrtcat'l,i'rruirltrn'sllrrerieibrciitlal.ltleioi'lcttdsi'-riittii'.rnrlc.fn'qs-tPuir-'gu\eiilccil'iC.l-nouIetiirotirrarlasi,lt:rirrptssi{ip"te,-'ciotl-i'oteiincrroziistlatcier'hissniilrictiLtiJsre1oehi[i3e,gt.irrcarsvir'trototbo1prls'i1arsvllc1al-til5cbrnlr'lc!iru.iiidi-tot-,-'---i ,rat de cel silteLic. ln felrrl ac(]sta srrrvine un dubirr
cisLig: el cttnst,ii, po tle o pirr't,e, in clarificarea gi

sinrplificitr.ea olrliirii forinale, pe tle lltir parte
in irnbogiLtireiL r[irnensiunilor refer.itoarc la conli-

nutul talloului.

Definilia datd cle Gris picburii, ca un fel de
^,&rchitecture plate et colorie", incheie o evolu-
{ic care se inl,inde tleyrarbe inapoi in istoria pic-
I rrr,ii europene qi al cirrci obicct este climinarea
treptatii o valorilor plastice aLe tubLoulu,i. Fazele

ircestui pl.oces au fosb desclise plastic de Theodor
rointrrRnejinlraisitecroorp-oraaleinscci paudtinscIimsiei
o,,i ntijl,r"."ltl tltl cretrlic iritlcp''ntleutr: 1rtlliuitl rlin llel,zer. Ciliunzdia-
n,,rr ,i,lrlsr' sir,t' I'r,,r,''.t lrroducir
tr,:'l'i' f'it'l-r "' rlitt r';rtlz;t spaliale pe suprafala piana u tabloului, trcbuia

,n"a"nt,,, sr\-1i'piurdi atrl,ottoiililt' i.t''t\ctt'reiriusl'trliin,,sucllrtliriit'ri-' sri sc p^uniL caprit obligativitdtii riredievale tle plani-
ir,,"." r.1., irt'o lrrrrc'iic Itr tlt,a s;i{'r-r, lrrlu. In acelasi tirrrp i s-a irnpluntat ordinii t,ablo-
prir''itonr-
riiiti,,,tt,ii. si s,rlciio,rntir rlc d-l1rorciLt'c\crlp'(lliiat siltl nrt sii rrlui un conflicb latcnt, circi: . Plasl,ica este coor-
iui: el singLrr p,raie clec'irle
i"iii"eu",ii,lirr,rirlir"(tai,l,r.f*5,,)iu,luic,',urur,li,.i'iti,,,,irN,r.urslli'tur,'tri'iti,tLaciL1' u.uortiiit*ul.jctrrLsitat(il:rcii!ttst''itir'ut:lrt''li[ru(lulrrtrt'irr'i"-i rlonatS. norlnal tle corporal, pictura de suprafald.
l,lscntei corpului pare sti-i apartinii, de la naburir,
,lelimitarea, miirginirea gi intuitivitatea formei,
izolarea si fixarea in sine insusi. Fanteziei artis-
ati,I;iiir-"irn,o.,uu.ir.flt*nn'itiai,,ion,*,;,,ttrui1i,,,,,,,,,t,ris,gi.":i"'iitu,tt'iq,trtia'ir,nt^rlir'ctIctrurtLea-rlrti't,lrilsr,lit(t,1icl1cL'lq;tiri,ill'.,c'rerr:r'lrinrliinzitr.,lnt,ilii,i.Pirn'r,gca'ae',iursrliretvrlttctPtitittz'lrtltrt),iltrt,iirpt'lrrtuioat'upititl't(tit'i'sr'ssriiliervrti[rretretsttui'''qrclur'torirrLritt'Pt.lc;lr'iilsrttittfttnt'I.oi;letcerlr''lf.rr'ln'otllr^)rsltrri;rrl'iipi'tttsIcr,it'nrzitxtr'tcirrrtilts'st'iztict't-ritti'l-ott-rr'rli I ice ii sint pusc baricrc. Din toate artclc, pictura
cstc cea rrrai liberi. Forrnelc si culorile sint active
l1rrictcsurpnreirrfgiie!d,pifnoirrr-nnciirnzfiinoitl,;eLx,te,ucar[,cac
c{rei diversi-
poLrivit
est,e
,,rr csenla ei nu estc liniita, ci relalia legat{ foarte
virriat, intr-o rnie de feluri".

1, 1 1;1'1'spottrlcrrl ii t','lillr, rirlnrt'''rl r"lt'ilstsri "j rrrislt iIica { r}lrll)irl'1 l- [Jnul din cele mai rnar,i evenimcnte ale perioa-

,".'i't.,r'.',, i"bl,,',1,'i. sitrt.ii'' l'oirlrll ,tlrlitrtrn,ilsuoilulandseeicaeonianotalrrleeena-ap;rlceosprlieiie-rfaepacLucuolcradpreoeraaeladfi,isdairejmluimosnliitifazicatdt[
acolo ttntltl si tleplrt[rile spa!,iale inlinite pe suprafata plan[
e;rsrtre*tolin[r'ril,ost]lrrtrlesoril[',,t]ltsr ,tllcllsrs'iftrtitr'L't-isltizc'llrllita'rr rr t,abloului. Dac[ se trec in revistl urmdtoarele
.,triigtr'ut' srcole, se poate aproba constatarea lui Hetzer,
, r-r de la 1500 pin[ la aproxirnativ 1780 ,,Sculp-
Daei s,it',,ifq,,u'riarr,'repali,'rr,roLniltrttlt'tt't-l,u' iirc,'sutteiji'rt'l.u' .if"litn'tti;tLrrilli'rif"'r,s'IiiruLriut'i
coni,irirrit tlcciL irr ftza rnlililit'i"i, t'ot'trrtjiinile sinL I.rrra si pictura au renuntat la opozilia lor duqm[-
clin nou adrttise, scalit cl'ttrttiiticir se lirrtpezr:;['e' rrousI sau chiar nurnai ostentativ antitetic5".
obosilot,ul cloazone rlir inlpoi, tlesfitt,el.eit in l-'rrtlil i
cedeitzir ltnei st,rutlt,trt'i plane, tlisplrse tl'irnspal'ent' ()1'11rrr11, poziq,ia dominanti pe care picbura o ob-
Reznltalul est'e o .,ar'lritccl'urir de suprafe{e (lolo- I ino asupra sculpturii, in aceast[ perioadi, pre-
gatcqte terenul noilor tendinle. Dac[ din pers-
ratc" cttprinzintl l,olt1,e zrtncle t rrillorrllri ((ilis')
Crtea ce fazlr arlalititrri erJrunti in cift'u hiero- 1,r'rt,iva ultimei tlepl,e a iluzionisrnului, a impresio-
glific, in forrnu tlnrri nrrtnifes[' crnrotic' csie cxilli- rr isrrrului, carilcterizr"rm aceast,a ca tlizolvarea for-

mei, cu aceasta ne referin atit la renunlarea la iislnracicsooren:raclorrliibci.discepocsatn[ut,tiluainlsreutieil;uiniaissioofrilrciadiemsittaerp.troeoelordclraoainrntp'' locIzrooaslnleodacr.iutTmunilandrzsgaiiinrnulda.,'lEdse.dll
valorile formale plasl,ice, cit qi la cele inchise. Cu
cit forma inchisd este preferatd pentru corporali-
tatea plastic5, odihnind[ in sine, cu atit in cea
deschisd, autografd se ascunde o afinitate incon-
,rrpsp;rccsva'l,rrooueieaoii,ulmbedrrin_amntip.r-al.ap!coatruaiibqetoruennlur_ail,rlitauoc,,rdd.s,ceoeiluartuf,tiofianxtadldelpduiilbztnsouldretit[[[irrrii.eiiacnasnoci."ntasAatictu-LroAr-rinciliea.tuenonerceidvsoetsaoslnrdrleotciscr,enemcoect.rncrprgillir,oa-pinicsrreensbuziiupsantsiciorccaueesicto-ilnlrp,lcioiiiterrfipeiitrrorsnzserauicrpeilpus,ucmfnllaeeocnoicsezntflse,lniediizo[dait-reirereosdoauaias,tnlrrcatqipalnzecentcbirab.lgoremiu'liteinoi.iniaaaloripuecu[ellnledlelpacuidaazrsrodcio,aceJesleamoeizrziivmgnrsceieenmaouttaoenrttrcsreddr_era{icu-i-.
testabild, pe de o parte, pentru nemdrginirea
spaliului, pe de aiti parte pentru caracterul de
textur[ al tabloului. Acest caracter de texturd
subliniazi leg5tura cu suprafata a lumii obiective.

Cind Van Gogh scria intr-una din scrisorile
sale cd pictura promite
s[ devind mai subti][
multl muzicd si mai pu,tin[ sculpturd",
,,mai
el nu pronun!,a nici o profelie, ci diagnoza unei
evolulii, care incepea cu Goya, atingea primul
ei punct culminant in dematerializarea qi decor-
poralizarea texturilor impresioniste de pensuld
si, in sfirqit, este ginditd din nou in creatia celor
patnt patres. Deducern de aici cd lichidarea plas-
ticului poate lua diverse c{i. Seurat a folosit pentru ptaribCmlouaureliunitaeclneressqifctiecriai{ur,enuarifioi.crrOanruiata,c,tlteedamemrl"uriiiil"od.a-ecpet?leotrx."tdzuedrdeuxn_a
irrbore,.un nor, o bucat[ de stof[ sarj reflectarea
asta un sistem de puncte colorate, care a fost
creat pentru compararea clr mozaicul bizantin,
adici un fel de reprezentare ce tindea sd stabi-
leascfl legdtura pland intensiv[ a celulelor colo- rrnui peisaj in ap[ scriitura pensulei nu recld materi-
rate, f5.rd delimitare liniard. Ordinea lipsitd de lrlitatea acestor obiecte tleosebite, ea realizeazd
spaliu qi decorporalizat[ a tabloului nu trebuic
totugi s5. izvoreascd clin rnijloace antiliniare. Un (ispnit.n,e!aenrltecnrusslst,etuoqrvadiateprlnaeuanbnibialnrusqiiiciimlaircepseniree[panse;riinotStnereuixlrttriuC.raraAdtu;lgpiiuiliaiV,nni)a"din,.li,AGcbpoeiigicaeh--

exemplu pentru aceasta este cloazoneul lui Gau-
pe linia ornamental5.
guin, care se bizuie categoric lpltlrueuuerntraca[.steruttv,irbn:asldiisonneailrrater,lrbasais'liperitoe,acrndputsalaocpiluaputrenuezisabiet.lafliesirgnecusarifriieiiliuulnurcqela-irpau-acofrlei;pbldsoaietrba"cif_lt"esu_il,ca_uoicnotsre;rise;s____
lui Gauguin pentru
Este cunoscutd admiralia
Ingres: ea se manifest[ pentru aplatizarea radi-
corporale, la Ingres, in favoarea
cald a plasticitd{,ii s,'ade propor[ional cu dimensiunea tabloului, c"ain"de
suprafelei ideale a tabloului, prin respectareu
conturului linear frumos. ln acelasi
timp, Van
Gogh demonstreaz[ cd felul antiplastic de-a gindi
clsrl:L,vuun,o:pafrtmnooivrllesrem[aimniin,seie,sttcsaecpn.ullereneitghnud",rltiiclo{"ets1,e.eit8icnlipc9nn,atdt,7cui'qinrb/etc1arertita8eealezed9raruev,8saeza,nue.drilmpuerctiinarlodspeaterto,lf:,p,.re,rPaa6lSt,I]aader{ocnameinehr-Ll."niilcantseirta_oriiynbltcofeebaaicrvariJacesc.atldaceee,mn,oea,cf,otpolaalardesitmrnaeeaeocldabrtbeeiiriiarVetnepeeecjepedceTcgrlt'duhdeialen_aei--;-
nu trebuie si fie identic cu sublinierea bidimen-
sionalitd.tii: renun!,area sa la modelarea corporali
serveqte la transpunerea intregii realitd!,i intr-un
cimp de energii spaliale colorate. C6zanne s-a
ocupat cel mai mult de problema relaliei supra-

fetei. Ceea ce urmdrea el nu era nici rasterul punc-

tai al lui Seurat, nici imbinarea de celule incon-
jurat5 liniar a lui Gauguin. El voia s[ consolideze
suprafa{,a tabloului, totuqi fdrd s[ renun,te la ten-
zentdrii.

O ordine :r tabloului care nu mai vrea sH fie lucmri care,,comunicdttintre ele pe bazd de
obligati unei diferentieri materiale permile for- inrudire. Ceea ce noi putem deduce nu este o
limpezire qtiinlificd ci poetici a lucrurilor.
melor lumii vizibile s[ intre in discutie una cu
alta. De aici urmeaz[ cti una
tare" (sigld) qi aceeasi rrpr€scur- maCtudbiinsmPuiclausi,soc,aBrera-quien ssieGnsrisr,esi tsreinpso-ateesatdeiufogra-
poate fi folositi pentru diverse con-
!s,tianuretuzruil.tSF. opromsaibdileitviitni enopio, lsivuarlpernintz[.ltolnarfeeluplenactme- opera citorva artiqti, care aveau idei inrudite.
sensul continutului. In natririle nroarte de Juan []eea ce a fost deja insuqit de cubism, pe de o
parte sublimarea mijloacelor de expresie in semne
Gris vedem cd una si aceeasi linie indicd un obiect, eliberate de obiect, pe de alt[ parte, recistigarea
unei relatii noi, nesentimentale si neromantice
ce poate servi exclusiv geometriei tabloului, cd
suprafele ca partitura pot ajuta alte obiecte sti-si
realizeze contuml (in acest caz coardele chitarei). cu lumea real5. Aceastd dubld miscare, care pacti-
zeazi cu s'liuni aRtuorbaelisrtteb,ealalimuneany-
Aceasta este ceea ce rntri inainte a fost caracteri- teazd modele idealiste
qi
lznaclocl[acepqoteeti]cinaiitl,eabeloiumluoi icuinbisjut.ru,,lCnurabtuurraii chitarei cercul din jurul
moarte (1885-1941) cu tensiunea dialecticd a voin,tei.

care a luat fiin.tl acolo. Fructiera acoperitd cu f)elaunay insusi se hotireryte pentru arhitecl,ura
coloratd purii, asemenea cehului Frank Kupka
zdpadd acompaniaz[ coaja frucl,ului care-i sea- (:1871-1957), care trdia in Paris, pe cind o altd
cgreulpaDreuc-hacmupFe(1rn8a8n7d-1L966g8e) rq(i18F8r1a-n1c9i5s5P),icMabaira-
mdn[". Kahnwei]er scrie c[ insusi Gris a numit
fsealledecaup<icr rLima,ep)o)7etcicu:m,,IJblinimeploedonbuema etaab, lcou-
acest n(1ic8a78a-1p9a5r3a)te-lorc, oanstcrduireeqitesiomrpelaicliittaattee din meca-

urile searbiid5.,
metafore, trimilind pe privitorul uimit la ana-
logii, pe care acesta nu le-a obselvat niciodat[.
Nu se aseamdn[ deschiderea acestui ulcior cu o banald se poate schimba brusc intr-rrna inspdi-
mintdtoare si nefantiliard.
par5. care se afl[ lingd el ? Portativul cu coardele
chitarei ? Paharul cu asul de picri ? llela!,iile inlin- _lucDruelrailuonr acyuaatinoctpeurcteartnisciiiaocrcuhleosrtiiregzei suprafata

tuiesc lucrurile". de aici si
ci,stige reprezentarea ,,unei realib5li universale de
ln felul acesta, ordinea cubist,i a tabloului cel mai mare efect de adincime". Evocarea pu-
obline un ciqtig, pentm con!,inuturile ei, din renun-
tceurpiriincduelodriiin-nonuegfrluijamtudsdeeteBariarnqnuiecdgai Pl,iacabslosuolu-i.
,larea la o posibilitate de interpretare univoc[, Ea trebuie sd dea o ideea clarti despre vitalitatea

ciqtig care nu poate fi evaluat, la justa lui valoare:
obiectele devin metamorfice, ele se influenl,eazti,
participd la anurnite desfdquriri trle forrnei, care tabloului. Mai recent, sint actuale comparatiile
cu legitatea muzicii si incearcS" prin aceasta
ajung de la calitir!,ile prirnare pin[ la cele secun- sti se construclia tab]oului
se dernonstreze cI
dluarieLqoicikneve, rbsin-eidnalccle{ snenpuumtearincfoalomsiedtaefoterermceanreii in
trebuie s[ indice dirnensiunea real5. a tahloului logicd fprmald si consecvenli
exisLd vorbegtc de ,,fugd colorati". iogicd, astfel
Poetul Apol-
c[ se
linaire a dat numele de ,,orfism" acestei transfi-
cubist. Nici nu poate fi vorba c[ aici ]ucrurile sint gurdri coloraLe a lumii.

stabilite realmente din ,,liniile lor originare", Prin 1912, drumul lui Delaunay d.{ in ,,pictura
puri", in acea ,,pareti. intdgrale", a eliberdrii des5-
intocmai cum ,,desenele" liniare nu stau decit in
raport de analogie cu practica geometric5. Cubistul virqite de obiect: ,,Atita vrenre clt arta nu se

reduce diversitatea datelor intuitive la pu-tine elibereaz[ de obiect, ea rimine literaturd, des-
familii de forme, in care el poate apoi sd introducd
crierea se degracleazir prin folosirea de mijloace
un anumit procent rlc rcalitate: acestea sint

de expresie nesatisfdc[toare qi se condamnd la lrismul sintetic" tindea s-o inrpiedice. O aripfl
rs:-calodrecaisrtpisetincteru",eaxcslaudsiavritapteeantirmunriecdnuanl,a,mreijaloala-
robia imitatiei". obiect; cealaltd aripd a cedat tentatiei, care pro-
Fernand l,6ger a mers pe un alt drum. Pe cind vine de la luniea realfl anonimS.; ea renunl,d la
Apollinaire spre
mDeislaticuanalyum-inciidaldluuzi iPt lportionba- briildidcea plerogativa artisl,ului de ,,creare a realit[tii" si
lumina la starea i',,t,ur[e la demonstralie anbiesteticd. Lu*ei rea-
de ,,independenld reprezentativS." qi in felul acesba

cdiunaamjiuztaorsutrlucsteuvrearitta5b!,lioi udleufi,inpiLrioertjeinaul s[u Leger, litd!,ilor trebuie sd triumfe asupra lumii irnagi-
rrate a artei.
canoanelor
formale cubiste, incerca sd introducfl in tahlou
o obiectivitate purificat[ qi lapidard. El s-a ho- Se poate spune asadar cii dialectica situaliei
:rltistice se manifestd mai acul; la periferirr cubis-
tdrit pentru aparatele anonime ale civilizaliei rrrtrlui, decit in nucleul lui, in crea!,ia lui
tehnice, pentru produsul de masd, pentru tS.cerea Gris. Aceasta nu schimbd Braquc,
l'icasso qi ins5. cu
aparatelor qi pentru membrele precise si com- rrirnic situa!,ia cii Braque si
pacte ale maginii. Delaunay s-a entuziasmat de Picasso au fost aceia
frumuse!,ea produselor tehnice; totuqi cind picta cirre alr ficut constienLi, oard,
Turnul Eiffel, fdcea din acesta un fel de fragil[ pentr.u prima

scard cereasc5., care rdpea ochiul in zonele ima- ;rreastd. tensiune si au dus-o la anumite rezolvdri
teriale ale luminii. L6ger, in schimb, nu se te- l'ormale. Aceasta isi are expJica!,ia in concepbia
mea de puterea de qoc corporald qi de duritatea lripolard a cubismulrri, care pe de o parte era
rrngajab istor,iceqte fa!{ de idealisrn, pe dc alll
lrlrte fa!,[ de naturalism. Sintem tot, mereu in-
rea15. a arhitecturii folosite si a aparatului folosit.
ris,ltin,oarliics{daa-pcruecbiiepmtiloora,reacduimc5.usni[la-iteci'aatlecgoonritsriibrnu[Liaa
Formele tubulare folosite de el au fdcut sd ia l'rrcind par.te din ,,peinturc concephreille". Prin-
naqtere cuvintul de spirit
,i,ntubeissmen".la ascuns[ a r:ipiile carteziene de gindire s-au strdduit sd ofere
L6ger nu s-a insinuat
lumii reale. Allii au trdjt cu nelinigte animozi- rrliterii rationaliste, cu care aclevdrata situalie
tatea care ddinuie in starea dc stereotipie a
realitdli. Produsul tehnic, aceastd reiterare a - amestecul sferelor de realitate m- aei simtepdoertsacnritsdii
veqnicei uniformitdli, a lost recunoscut in inspdi- nrrmai insuficient. Incomparabil
rlccit geometrizarea sbructurii tabloului, de care
mintS.toarea lui lips[ de leg{turd ca avind un dup[
anumit loc qi disponibilitate. Pentru ca obiectul lirlarizat ci,tiva ani d-eoBarraecqeuei-asui Picasso s-au deso-
obiqnuit s[ devind total nefamiliar, trebuie e]i- din nou,
intuib n[rginirea
li, ne apare astdzi o alti problemri, cu care slntern
berat din func[ia sa, instr5.inat de scopul s5.u. r,onfruntali pentru prima oar5., in asa-zisul pa-
Duchamp qi Pioabia au studiat aceastS. mono-
tonie qi sensul asclrns al lumii reale. Aceasta i-a 1ti,cr coll6 (colaj) cubisL. Posibilit[!,ile de obiec-
I rralizare oferite de acest procedeu stau Ia r[dd-
f[cut sd se indoiasci de posibilitdtile interpre- ,,irta proceselor celor mai pline de consecinle ale
tdrii estetice qi i-a adtrs in situa!,ia ca in loc s{
picteze tablouri, s[ declare lucrurile inqigi ca :rrt,ei secolului nostru.

obiecte de expus sau rle mediba!,ie. Lucrul nu
mai este acum transpus de
in semne forrnale
comunicare, ci prezentat in realitatea lui tridi-

mensionald.

locIndfienlunloaucedsitsao-cieirneacaindruclo,n,otirnfiustirnrul lfuoi"rm- aal tqei
cel obiectual, pe care - in acelasi tirnp - ,,cu-

DIMENSIUNILE SIMBOLICE semnificalie. Un obiect care-pi pierde rostul sdu
devine enigmatic si in consecinf,ti absurd. Aceas[a
ALE OBIECTUALIZARII este ambivalen,t,a lui ,,reaily-made" i pe o
iqi bate joc de actul artistic de creatie de palte
elirninin-
du-l qi ironizeazS. ra1;ionalismul functional care
acord5. fiecdrui lucru valabilitate numai intr-un
anumit loc,pe de alt[ parte deschide ,,o nou[ lume
de fmmuse!,e" (Kahnrveiler desl.rre farmecul cu-
bist al obiecttilui), ale cdrei argumente sint usor
de recunoscut. Dacd estetica L'art-pour-l'art
a secolului {9 identificS. frumosul cu inutilul si
uritul cu utilul, tle aici urmeazd cii: ,,Locul cel
mai util dintr-o casd sint latrinele" (Gautier in
prefata la ,,Mademoiselle de Nlaupin", 1834). Un
scaun de closet sustras intrebuinl,irii sale ince-
Obiectualizarea are loc deja in cea de-a doua teaz5. de a mai fi folositor: el are deci sansa de
dimensiune si anume in momentul in care artis-
tul recunoaqte o valoare proprie mijloacelor sale a revela ,,o nou[ lume de frunrusede". Procesul
efostrempieindelpulcinruc,oenssteecvineenvt:;tdaabcildcfiol,rminaveserst,rasnds-i
de creatie, de pildir ,,o linie se elibereazd de sco-
pul de a indica un obiect qi funclioneaz[ ea insdqi
ca un lucru". Kandisky merge incd mai departe se recunoasci si lucrului valoare formald. De mai
mult de cincizeci de ani, dadaiqtii, suprarealigtii
si urmeaz5: t,o,Lt inaisaa este un lucm care are un issniifncintoinatassttterfulzcditeiivnipgotvisiiaib-talitie-mtip.arueusnc[oscudtirnrmaacseisi tlofar pcatreo
rost practic un scaun? o
de necesar ca
fintind, un cubit, o cart,e ..." Dacd se asaz5. o
linie pe aceeasi treapb[ cu un lucru, trebuie si
se tecunoascd s'piousnibuiliitalutecarudfeunacitoiinlesuulntaeiobliineici.- Cind Kandisky recunoqtea echivalenta marilor
Aceasta indicd
tele de consum dup[ diversele lor straturi de realitd!,i si a marilor abstracl,inni, se sprijinea
realitate, adic[ a ]e instrdina de scopul lor con-
probabil pe colajele cubiste. La aceasta s-ar putea
ventional si a le folosi ca valori pur formale indun-
trul organismului artei. Compararea liniei cu un rgaeebfmesrtirlaaucrnlsiruidtnutoeaa,trieaclaecr5eo.bi'snsiseluorv!c,aer,ugtirtieilaeelexsseisatsleee:nrvt,a,eAsslcotfdreelmbpjauutnrea--
este valabild si ifninsaelintsdtci,onctirasrt:ru,,Scctua.ruinaulle, riald tot asa ca si pura realitate. Cea mai mare
scaun
masa, nu sint negare a realului (lumii obiective) si cea mai mare
patul,
Alfjircini avergdeamsac{p,riimnepsrcindciinpinuo, unuseamrenunl iecigoaliimtitpiio.r.-.
senzatiilor plastice". Cind rusul Malevici scria t,antd dac[ artistul foloseqte o formd reald sau
aceast5" fraz5, Duchamp instriinase deja roata rrbstract5, deoarece amhele forme sint egale in

de bicicletd, scaunul de closet si uscdtorul pentru isslrriiolnncaeg.u.teArAb-mlesgattertraeerecrbaitauilsteirzpeasubdsuc:qieeItinel lmdcpesralainimtc[caiplaiairburtiinscnetouucn'leuutxiinc,iesucttmaduiieljnloai-carciteeeoil

sticle de mediul lor ambiant qi in felul acesta problemd a formei. Estc o coincident[ faptul cd

- probabil fdrd soibiinstnenutiitoenedzeecla-ngfadtcouasree din aceste Malevici si Kanclinsky vorbesc despre pat ;i scaltn

obiecte uzuale de ,,sen- 5/ riiul se ascunde aici o amintire a patuhri cu cal'e

zalii plastice", care fpseserd indbuqite de asocia!,ia

utilitard initiald. In acelaqi timp ins[ el irsi insu-

qise lipsa de precizie a acestor aparate folositoare

qi fdcuse accesibile privitorului noi domenii de

Platon argumenteaz[ in cartea 10-a a ,,Republicii" ? operei dc art[. Artiqtii par[icipan!,i Ia aceastri
evolu!,ie pretind de la opera de arfid, pe de o
Dumnezeu este acolo caracterizat ca sculptorul parte, mai multir sinceritate strbiectivd ,,si anga-

eclnseernceotiaanllf,ietaccatlieroe,ntedimdaztnirarluqatnmerleacn,,aupma,,tsiutclupuila"pttaosgraui,cl uilnuncl rseufxilruissiit"td,, jament personal, pe de alt[ parte, un continut
de realitate mai intens, natural, in sensul accep-
pictorul creaa,l,itinatreit"at-orucol"pciaarze[-nu),rcnuatioitnufSl .tdiseapr[era-
tdrii fdrd reticen!e a elementelor materiale. In
tat de
felul acesta iau naqtere ambii poli: polul marii
patului. abstractiuni si cel al marii realittiti. Si deoarece
ambele dispun de posibilittili rcale de afirmatie,
Aici n-a putut fi vorha nurnai de corela,tii este posibil ca opozif,iile externe sri ajungd- la
exterioare. Ilu emit teza ci toate curcntele ra-
dicale lle arl,ei lnoderne, dcsolie{arizindu-se cie acord intern. O dramaticii ,,Improvizatie" a lui
condi,tiiic realitilii aparente a iluzionisnului, tre-
buiau s[ desohidti dnirrrul obiectualiz{rii qi ci Kandinsky (il. B) se inLilneste cttun ,,rcarly-made"
de Duchamp, c5ci amhele pictiiri (superioare pro-

in acesi, fapt se ascunde criLeriul central al artei cperdoepuoluritiiimditea.tiimei)inreeanlilzde:alzad cerinta unei mai mari
secolulrii nostru. Cripiat,olul devinc sculptor al Kanrlinsky, printr-o
,,abbozzo,re" extrem de solicitatd, la Duchamp,
lucrului, indiferent claci operele sale se afld in prin renuntarea categoricd la ea. Pentru Kandinsky

cea de-a doua sau cea cle-a treia dimensiune. Mai aceasta insearnnS. autoreprezentarea radicali a
muit: nu in rare oazuri, arnbitiile artiqi,ilor ajung
pinI dinculo rle Lreapt.a forrrririi lrrolurilor, ele actului de crea!,ie (frlr{ ocol prin lumea percep.tiei),

triicv5a.l,izceaarzede-steirarccteiveiriincecip-r'ivcers.rle,,spcuutlpetrocraulperosefen-- pentru Ducharnp, renrlnlarea ltr forml in favoarea
t'ei ".
repelate rincluri, Platon i-a reprosat ,,imita- demonstra!,iei neartistice a unui anumit con-ti-
ln
tlauostceummlueinc"e,leaccenalenrmie,u,gcl:tiiurerrrnreitlriigxetdicicutsiirerncuioml,laublrrueaii"n,roe[soatclrirutnfla-tiii nut. Dup[ cum se vede se accentueaz{ alter-
un nativ practica artisticfl a anibelor elemente, a
doresc s[-qi clibereze activitutea lor: adic[ ,,el cdror disociere a fost deja descrisi de Ruskin.
de
Aici ,,art5, fdr[ fapte", acolo ,,fapte f[rd artd";
n-u
aici scriitura dezlinluitd suhiectiv, acolo existenta
obiectiv[ a materialului, prezentatl simplu. Pun-
tea de leg[turd dintre aceqti doi poli este resta-
inlelege nimic din ceea ce este leal, rri nurnai din
ceea ce ii apare fiec5.ruia". Astirzi se vrea, de lrilitd de pluralismul semnifica{iei, adici de fap-
asemenea) sI se tr:ear-,i]. perslo sirnpla aparilie,
introducintlll-sc un cron{,inut nlai mare de reali- iuclr,urrrnrtmlibseetaluceshluifigoviuramsrldedenKa!sealieinnaqtdgiiendgpsaikonlyelitvri-eanleripnSnot.!emzeriiiinloieilrloculalre.loxla,l,rrtDie"teumod-aeirneaeacqaelae
tate ln r-'perrr de ar[i. ]\'!ai deparl,e, Platon criticd
celei mai mari abstractii si ale celui mai pregnant
fqmaiopcsteuplesoct,p[c,oirrrdnuuiltua-it-o1irmiunilLe-d;tnifuudtmor[railsioicre";"ebaiAecrcetei;areptisaitrezeilbefrilnuoer- realism, respectiv sd recrirgd la cele mai di"ferite

noasl,re, oare nu l,in seamu t,ocmai de aceste norme, ,gr,nauarlimsbopinna,eiztiuddreid",eocajuucpmtiluainjteaetseai ladameretseseticeomcluo-rdi.errDenzeeu.latSic.i i-ntrede-

par s[ vrea s[ ia in consideratie tocmai aceast5. A sosit timpul s[ situdm aceste reflectiuni in
critiod a lui PlaLon.

De aceea, penl,ru Piiiton, imita!,ia nu este o rrigte corelatii'mai vaste. Pentru aceasta'trebuie
activitat,e serioasd, ci un joc. Asemdndtor stau sii. ne reamintim conceplia despre lume, care
lucrurile cu insuficienta cu care argumenteazI s-imdbuoplisimeuxlpulii.cLauliranelauifeGnoamuegnuainld"- a dat nastere
antiiluzionismul secolului nostru si a c[rei con-
secinld evident[ noi o constabS.m'a fi reificarea se compune din

mai multe straturi de semnificatie, care comunicd FUTURISMUL
intre ele. Orice exterior indic5-un interior. Cind
Grillparzer sustine c5. s-ar putea descoperi m[-
relia Didonei, Julietei sau Medeei intr-o biatd ser-
vitoare, el concretizeazd prin aceasta fraza gene-
ral5. a lui nSuchpobpaetnehafiuefdr:rd,,Niniscei munnditnald,eiv".idCs6ef aniccei
o actiune
este valabil. pentru o biatfl servitoare poate fi
revendicat si de o etichetir de sticld sau,- de ase-
temsdriseareltdbgneuoeecialiiec,tdiedtui.nsiun'cfnoadecttolaeuaracsuhsarltiudrodi eccloiointsnitetscricieir-lnpeuiLtcnaeiherlipeadluriunlradtei5an.fcut)sdouni.urcnnhpouiaiobetmipeeu-ncpt,stetaiima-sieli
de sernnificatie.
nipamCpnaeruaeagiri.nsietnceutniitrnndepleedaur;l.c.ieinetnanelteptu.ereeaIle;nsctxsapeaidts.iscpenclftachooiap'iutrmitei.uenixbnBnii,sserautefaapucsqtiuttda.uiumnencrPeiusr,pscodrmii-Licuulaerlulabcualimissan'ama,a,rlcmitf,enio,ea;irsscsiLttitsdoacebntfouuorinnrbisneculuriuzeeraaipilsee,ett,t
b_ oAlciceIasat5-lupmdtiriupnedrecreepilniei inaufitnoirtizaeaczodr.elpa'leieasrtimis-t
sd-qi ageze sondele apropierii sale de realitate in referd la realit,{1,i, ci acestea au fost nuse ulterior

oricare din locurile convenabile pentru el. ln liliifdtanoloatel[rsldtiu)a,t,i,s*nndaipt.nitnolreM1c-uzaaiia]{msiarerfciidasncopcmnoenruglto"usttuicl5t,uslila.t.iiuadrnCrde,ir,roiaeuicsil!ldo,vebitzecireanuiiNn;o,trcfuerioacdilicsii,sle,cto,rsiFr{nptrraruiro,aetelubcrgfsers0"tiorsetrr8rem'r,ua,trnoccindne,t,oeefiteialiniapaur(oeiosnlmrefinnolfetoue-usna-r-tl
fuenliuvel rascaelstoab-lieglatnoeraii,,gsiiaebxiislittednoladuaitrdeip,e,rnetarulitdto!i,t,-
E{"vou$1l .M- ePdrieugsitiitcdledme aevnoieluritiima ,aartceeiaesutdroapperneeciedrien seserS. de asemenea mentionate. La 20 feilruarie
f1lce9sr0Lit9oa,r,l,lFafuigtiausrrtoios"rrinaduinllirmrPi,barircii,rsl'aaaccefpasuLtbaldiecesabtMenadrreiimnceiuLtlotmib. aRanseia--
asupra realitdtii este realizatd in mod radical de
cubism, intr-un fel uluitor pentru privitor. Stra- de vechi ca si cubisrnul, dar el prirneqte o formulare
turile difer,ite, coexistente, de realitate, ale ta-
bloului cubist si ale colajului creazi o compli-
cat[ leg5.tur[ de semnificalii, car.€ provoacd^pe
spectatori s5. gindeasc[ din perspectiva creatb-
qi s[ ratifice actst mod de a pre-
rului de artd

zenl,a realitirtea.

aadperonxaimtda-tivuinncjaupriutoll al piclirrii rnoder,ne - abia

lui tgi0ilgtt.

l_is. nNr{ualuriinferattni cperozvseanueamadiinpraercipisc:r radicald a simbo-
filosofia sa despre
scaseodrptardaunriaqapil-ufuilriostsdeLotaroffeiorafredgdruedeeslcp.aruCevauvicnipeatrl!e,lad-anam-amrdharicimsruembnaeoulsemncuinavtnueiirnfsseaespl,ipaeoart-itl

pentru ,,|'anarchie m6me de lu uie" se imbin[ iro- Via,ta a fost aqezatd deasupra artei, relicvele cul-
nizarea tuturor valorilor sacrosante existente, ale turii anterioare sparte in munli de cioburi. Este
culturii burgheze, ale esteLismului educativ pi a
inutil sd spunem cd energiile desldnluite brusc
institu!,iilor sale. Muzeele si bibliotecile, aceste in acest fel trebuiau s5. oboseascE curind in actul
cimitire ale trecutului, trebuie arse, cdci in ele de sustinerea provocirii, caognaycer[tiabullacpceicptatarteeaxidse-

istoria vrea s5. tuteleze prezentul. Mausoleele cul- tenta muzeelor si s-au

turii intruchipeaz{ pentru N{arinetti o conceptie tablouri.
despre lume cuprins{ de rigiditate cadaveric6.
In felul acesta se pot stabili echivalen!,ele trecut: Falanga futuriqtilor consta din cinci pictori: Gia-
moarbe, prezent:via"![. Acolo imobilism si ata- como Balla (1871-1958), Carlo Carri (n. 1881-
r1i9n6i6)(,1U88m3b*e1r9to66B)oc9ci iLouniig(i18R8u2s-s1o9l1o6()1, 8G8i5n-o19S4e7ve).-
qament pentru valori dep[qite si cli;ee, aici per-
manentd ingurubare in evenimente, expansiune
combativd. Dinarnica vinietelili,eessteteppinre5amladreixt[ceisn. Ceea ce ndzuiau ei era o autocomunicare, pe cit posi-
special acolo unde se bil liberri, nestingheritd de tutela estetic[. Artistul
profesionist, confirmat acadeniic, le pi-rrea srrspect.
Marinetti sl5veste rdzboiul si violenla, anarhia La expozitia 1or, din anril 1911, ei au invitat si
qi, de asemenea patriotismul, ei respinge mora-
vuP,,alnaalpuoicilrnii"id,m-imnorcupaunluoc-raiettlodsurbtzioeiestriiciipecl,rooeapcriidisdegiefiii,nmdictp,ouoivctieanrlinetvia-cmintrGacribiiotltvieirnpzinuirdnrie,ii
lismul qi egalitatea in drepturi a femeii. Ceea
ce il entuziasmeazS. nu este asadar impS"carea
contrastelor, ci descdrcarea lor spontan5., dra-
matic[. Intr-un punct esential pat'osul s[u anti-
istoric ia o hotdrire care a dat, de asemenea, pic- de creatori: sdlbaticul, copilul, nebunul, crirninalul
qi geniul. Ace;ti outsideri inLrr-rchipeazd oarnenii
torilor futuriqti direclia agresivitd{,ii 1or. Marinetti ,,propriu-zisi", care se afii in afara oric[rui con-
identificir pur qi simplu trecutul cu esteticul. In
a sa reevaluare a tuturor valorilor el merge aqa ventionalism. Rddicinile istorico-spirituale ale
de departe, incit impinge de pe piedestalul lor iancesseteciotiiuplotlBogsii i a,jc9r.eSateorrnilnoirficseatinirt.inecslt-eadcin{cininajuproui,l
cele mai sfinte lucruri: ,,Un automobil de curse
este mai frumos deciL Victoria d,in Sarnothrace". anului 1911 a'ap[rut tleja conrparatia cu mistica
Sculptura anticd, ca prototip depdqit al ideilor primitivd a ritrrriiol orfice; de lapb in provocarea
usntaetiicluemdiestephrenicluem, pero-duasutdoemooabmiluel,nici aprseizmebnoiulluail
an[iartistici a futurigtilor se i].sum[ b anurnibd
relatic cu rituulul si cu insusirea misticd a lucru-
qi totodatd ca purtdtor al unei noi dimensiuni de tilor. 'l'otuqi chiur si revolha impoLriva convcnlio-

frumuse,te. Cu aceastd. adorare a vitezei Marinetti nalismului are nevoje dn un milloc tle exprimare
cboarteesrepucnuz[taorr.ta$itreacceuatsutiauin.uHmotedrgrietofairrel
marcheazi viitorilor pictori futuriqti calea regal[ o dez-
pentrr
a imagina!,iei lor. fdoermreuplaroredaucveorec.a. binulacreunlutriuflultourrisset sint
intlntiile
doVveehdeemqteenblainaecefsatemi icliraitriicziaatdccuulbuNriiie-tzsccahree se afld.
tsi miqcarea
ca principiu universal al vielii. Existd ..r,lir.,ta
Bergson - trebuie in!,eleasd pe fundalul situaliei l cd ea poate fi iritilnitd peste toi, nu exist[ nimic
lareL nu poseda o tradilie mo-
italiene. Deoarece I ffceganareodmasrdennfoiiecloifgioixcai ,te,nsiantetuseridnv.eem,ninmouaernettxd,i"sn.tuilrnsotrtbaeieraecg.tali,zlluoulmantee,

dernd ca Franta, trebuia sd-qi concentreze dispre,tul 62 J ,,

acumulat al sterilitdlii politice, sociale ;i artistice orientdm pe baza a.mdnuntelor, ci asociind fiecare
intr-un gest cuprinzdtor de anarhie pateticd -
si - obiect- percepu_t. cu fazeie sale anterioare gi cu
indrepte asupra autostr[]ucirii esteticului pur. spaliul siu ambiant. Forme orgiastice preiari mis-
sd-l

;;i;;ot-"#im;irl""a.ie;ut,*rat,rnet"t;.reau"t";il.iltlltodu.'eic."ilr*ia;'"";";asr"otifei;..li.rf;ra"'da.fqt*sa.e";getlln.fce'":iii.n.ztd'iJin'oote.siet*ltpIatll)irheiepetini.,qbic'oruitie*ta,neammTglrdceeoopacadosc.tti.is't-lutenuetuecfq[aolaflicoimuroIuemarmtomapu;nesiiedrgmuenblinciesaxsniae.,mia-lsrlasdI.om,tciusuepemcacrilnnecdaae,nat'-vlc6pa.uuooiaadsnfnrprvimegzfcietrvai'eaiiecceidnsnt[iae5anietchcrzn!'lhasooeoasca-r--;'i ci irnbinare confuzi a echipamentului tehnic qi
a priveliqtii naturale. Tabloul lui Turner poart{
"ic"i"lJhtiar.i"ari'";l";i"#a;itd;lu"*;ef"itit"r"Jttiqiefiiildcniiflreaaescig'ae,eii'gtlciap"cute"tfttlueifvcuare.ltnuuAormdctisieeoitsinetsaixnil[np,cadrocelenuasmnrjiueeenr-cSiaesi'ntpeolirexnaesprnreaaee'upqs.tribLoooae---
subtitlul: ,,Ploaie, oapori Si vitezd," . $i aceasta

este o anticipalie a conlinuturilor reprezentate de

futuriqti, care adesea poartd titluri ca: ,,Materie"

t(,r,BDuonacndcseaiorteonaai)r,ec,,aM:seamlsoairvr*ieta!teluaomaizncdd.ed,{ei*if"lo(rcRi"eu, rsc"saor(eRloud)s,esauolbPlofde),-l

sint de asemenea bune exemple pentru pluralismul

semnificaliei,,liniilor originare" abstracte. Turner

traseazS. deja aceasti direc!,ic; pe el nu-l intere-
seaz[ obiectul mi,scat, ci miscarea in sine; aceasta
nu mai este anexd, ea este substanbivatti, ridicat[
de la particular la universal.

inrn"'r.i'il..;stiii;rftii;i;.iilot",iiir*Jilt.ii".ititn;-;ti;;".it"iciieoce5iins"i,i5t'.le(irianleololci0fiuii)ercd.g"ser5Pe,.cre'uelaantpioirrvrueut"inzeae'tI.inn.iActaamocrrneeoecdarqceeseirtlinarzpeao"L,hlri.deiffeouibnrntuouaiie-c-- Hogarth si cTeuarnlderdi-fuzsdemd,neaaleilolianriea,rediavgioralemnftl
pronunlate
qi
sclrematicS. qi ,,confused modes of erecution"
t-uraisctestrteeabusiientsdtepnasciutinzielezec.uLacairnecveopcuat beullasreulspfuri--
jinea pe tehnica scinteietoare a irnpresioniqtilor;
aici materialitatea se afl[ absorbitd deja de spalriul

lsr';rzia';ar"-b;e""rtiuirt."ls.ci;"ef"iid"*puihc*tm"iueef.eaut"i["el"nototaroeu-tnantezu.saii"nvmteirecneltioroltlosel"nnuna.ft'feolPtrotrsriefpmmieitorlueucacculretlodicr:ueeasPfcpiiisateea[en.jd(zpmntiqaroaiencl9lrozaaite-lepitLuz;a,enapremtrtureeaoetp,ebbltolrrirnueeereaibcbeacltuulaisirsaeee3a[l colorat atotcuprinzdtor, dizolvatd de lumind. Cam
in acela;i timp se revine la divizionismul italian,
care se deosebeqte de poantilismul lui Seurat,
atit din p'lunnccteedae vedere al formei cit si al conti-

nutului. ce priveql,e conginutril, divizib-
niqtii italieni inclind spre tematica simbolici,
din care se regdsesc reflexe esentiale in futurism.
Din punct de vedere al formei deosebirea consti
de qoc.
uili'si";"zi.i";-A*a;tilt'fr.l*iueep;;""ia;;giin;ts.io;e"ti{,.iste;ts"iftesiot;i,n,tnrbeisigfnaciiucaertniunc,n.,eneus"Ftoi"go.posql,Deorci mtluareinnsbt"aenti[rlur-ucdfgo"i:oiii,n,nnccgiftocodl-e,neces,rccnixmoqritioersuuattngtielt-zl-eidltna{9rieal!tl[rdldecds'setdaidaSmisnceneeccuavardelnmettoo"nari-aiunanuc-eil[li in faptul c[ culorile pure (neamestecate) nu sint

aqezate pe pinzd in puncte (adicfl forme elementare

statice), ci in linii. care amintesc adesea de ima-

ginea ierbii care piaptdnd un curs de apd intr-o

anumiti direclie. Aici se ascund germenii de miq-

care care tind spre un ritm blind, lunecos, nein-

s-a ajuns la o cotrtopire sirnultand a l,rerupt. Din aceste uqoare incoldciri apar curbe
;";;;;ii"t copleqitd.de dominante. Recunoaqtem in ele energiile liniare,
;#r;;;.- I"r continuitatea spaliild,
;;u;in^;;l1t;re.;n.roctan-ruiteglte,ar,,L*pGu.a.lrio,eeaaoprteec,W.,ncteteeosaaatq{eqatricenpqtn[Rlaaaldeip'ikn-dvdtariqy-niu" cnf^uam(trLaee8b4gfloa4d\urr:t- pIee-acaprree-luactudpeulalinamraabei sincauirnilete d-e ,,Jugendstilul"
contur ale lui

"m"eac"diiocna"o. vizirrne. Nu exist'[ cottturttlr preclse? loGitfabu,,eglianuueintay"qsiaecralpureeinB-tinlaapktraei"nqaliinHmiaoaginaniretfhroiprm-til5oa,r,jeu7negS,in,a,Ipinoei

Toate acsste miiloace de exprimare accentueazd cu ,,armonia" si ,,blrnul gust" al academisrnului j
dizolvarea si revdrsarea atit a evenimentelor, cit pe scurt: cu forma inchis5, consolidatd liniar.
Deoarece fuiuriqtii pledeazI pentru limbajul
si a curentuiui de conqtiinld, care se intinde prin formal deschis si fdr{ limite si nu se tern nici
tiiunripgtisi iss-apuatfiau..miinliarjuizraut lcaunsuclcuniaIgpLatr.iz-iancHindq'i
m- uclahiilaocredsutreritsmi a fu- de aspectul lui haotic, ei nu pot intreprinde nimic
au cu limbajul arhaizant si, stilizant al succesorilor
lui Gauguin. Tabloului ca uniformrzarc a supra-
cunoscut cubisnrul organic se fe!ei ei ii opun materializarea energicii a spaliulrri,
adaugit contribu{ia unghiurilor

ascutite, mai tirziu gi colajul, insl cu o clard accen- totuqi nu inteleg tridirnensionalitatea ca un clel,aliu
subordonat perspectivei centrale si situatiei, oi
tuare a continutului. Din miscare lirici setrans-
fornrl acum intr-una dranraticd, nervoasd. Oa-
menii si olriectele isi modificri conturul, aruncd ln ca o transpunere in spaliu a fortelor ,si structrrrilor
jurul lor forme de ecou si se suprapun reciproc care actioneazfl in e1. Spatiul nu este pentru ei o
dimensiune pr existent5, ci ceva care se constru-
intr-un contur care vibreaz{ felurit. Se proclamd ieqte oarecum in tinrpul actului pictdrii, ca spat,iu

din nou sfirqitul perspect,ivei si al detaliului stereos- de acliune si de rezonanlS a purtdtonrh,ri imaginii.
copic: ,,A picta dupd rrn model expus este a.bsurd Itezultatul este, in principiu, inrudit cu egalarea
cubistd a figurii gi fondului. Cu toate cd futuriptii
qi o trivialitate spirituald. Trebuie sd exprimflm tapjdioouinlziacaileUdiesmdimuilruopal5rt.a,dc,neeianrsottoiuPsrmraa{,uriacls(o',nch1tui9inbi1ui2Pqator-ieluoasres-iiimnc,acrrigudt,iminociaciinauseztrtaieartaaicedoxlia---
invizibilul, care se miqcfl gi trdieqte dincolo de
natura moarti si anumite trdsdiuri acadentice.
obiectul liniqtit, pe care-l avem la dreapta, la

stinga si inapoia noastri si nu acest mic pdtrat
de via![, care este ingr.{dit rLrtificial ca pe scena
unui teatru" (Boccioni).

Firele care leag[ friturismul cu trecutul suscitd Toser-Acrrtoeculieourasilt,ates7taiecriqseniin1aut8nsd-euivmmaearasgineecipnfieLa!,sereatv5itadcndleaiimnsoicicpciesinmlaeiluit,mcl ecadaveiraeibmad-preooccirni.-t
rrrm5toarea comparalie. Miscarea italiand se afl5 tante relatii (retrospective qi transversale), care

fa{d de cubisrn, in special fa![ de reliefdrile pline trebuiau sd arate cd futurigtii au rupt-o, intr-ade-
de slil ale acestuiu, oarecum ca ba.rocul fald de
vdr, cu moqtenirea brecutului in manifestelc lor, dar
clasicisrn. S-ar prrtea, de aserncnea, vorhi de un
confuzionism, ale cdnii virtejuri de rnigcare smulg nu in ceea ce priveqte mijloacele artistice. De la
totul odat,ri cu ele. AceastS. compara!,ie nu este no-
distan.ta unei jumdtd!,i de secol nu se mai poate
uir. Cei la caro ea se referS. s-au ap:irat deja irnpo-
l,riva ei in futuriqtilor,
manifestul tehnic al din tt

aprilie 1910, cdci pentru ei barocul era identic cu ascunde acest contrast intre retorica programaticd
virtuozitatea goali, neinsufle!,itI, (f uiurigtii au
si pictura realizat5. Peni,ru aceasta suprinde, de
acest puncb de vedere negatir', comun cu adversarii cxemplu, faptul c[ tocmai Victoria din Samothrace

lor, apdritorii severitdi,ii formelor clasice). Dacd a putut {i prezentat,d ca un ideal invechit de frtr-
ins5. se dt-i cuvintultti o sfuetmurniisfitciia, tiaeuptoinzsitWiv[ijl-f-
asa cum) concomitent rnusele staticS. Astdzi, patosul bar.oc al acest,ei
cu figuri eleniste ne apare ca anticiparea expansiunii
tfrliinsdgtui rlitiebgalro-con-eexppaanrseiveeroinnaatxseliesdeiasgtoanbaileleasaclde
spatiale futuriste.

spa!,iului qi corprrlui consLrucliei fr-rturisle a ta- Produsul anilor eroici ai futur.ismuh.ri i;i are
bloului. Chiar gi cornponentele vitaliste ale ba-
rocrrhri pot fi dovedite in originea in ,,lipsa dc for,mi", aceast,a in opozitie
cu cubismul, al cdmi mijloc de exlircsie, tleformal,
cuprinzitoarei ,,fnrare", fut,ttrisnt, asemSn[toare rlc a,qemenea de futuripti, este dezhr5cat de se-
veritatea lui metodicfl. Lipsa de formd (in sensul
a cdrei deteriorare a
formei - ca cea a futuriqtilor - se afli in opozilie

literal al acestei c[r!i) insearnnd strlrlania de a se trezeqte" i-ntri-nuncaurreiausncacal ilndaeriptarat.c'llinuanpeoisae
se p[stra liber fa!['de oCraiceqituimteplraejs.ifoonrimqtaiil,, de transform[
fu- schi![rii diversitdlii produc[toare de confuzii a
orice reguli qi conven.tii.
vie!,ii meloedmeernneta-r, un santier
turigtii situeazS. trdirea naturald deasupra muze- ceva sccna este Inten{,iile fu- tusreiqvteiloder
elor, ei pledeazd pentru caracterul primitiv, fdrl
ruine, pentru sinceritate si puritatea sufletului, primitiv.
pentru originalitate qi impotriva imitdrii. Natura
par sd fie realizate mai conving[tor in aceste opere,
riendainaceltrecrinirailenta-
ca idee ciliuzitoare neconditionatd, aceasta nu decit rivalizind cu fotografia -
de a fazelor unei miscdri.

este ceva nou. Pentru futurigti aceasta insearnnS. Undele stirnite de futurism s-au intins repede

un pas mai departe, dincolo de imaginea fenome- dincolo de hotarele ltaliei. in februarie 19t2, la
Paris, a avut loc o expozitie a grupdrii, care
nologicd, adic[ o lncercare utilizati judicios de
imediat dupir accea a fosb prezentatd la Londra,
expresioniqti, de a imbina psihic experienta sim-
turilor. Dac[ impresioniqtii au neglijat materia- Berlin, Bruxelles, IIaga, Amsterdam si Munchen.
litatea in favoarea imaginii vizuale, futurigtii vor
sd transforme total aceastd imagine vizual[ ln La Paris s-au putut dovedi influen,tele asupra
Rezonanta a fost si
for!,ele care activeazd in ea. Ce-i drept, cerin,ta ,,orficilor". mai puternicS. in
Germania, unde - intre timp
- gruparea ,,Der
Blaue Reiter" din Miinchen fdcuse legltura cu curen-
lor de conlinut se refer[ la obiectele vie.tii moderne, tele internationale. Lozincile antiestice trebuie
si fi intdrit si ideile dadaiqtilor. Futurismul apar-
totuqi citeodati ea se indreaptd qi spre domeniile {,ine indirect qi de geneza istoricd a ideilor altora,
din afara concretului. Prin faptul cd futurigtii se ,,reprimarea operei de artd", aparline dadaiqtilor.
declard ,,stdpinii luminii" care atinge stelele, se
pot b[nui ambi!,iile cosmice ale activitdtii lor. Prin faptul c{ Marinctti sustinea frumuselea unui
obiect de consurn, cind situa automobilul mai
Din punct de vedere al istoriei spiritului, futu-
cparhccisdau.rrsudidareeclVdiziacntrouermiaaavdieianaufoSrsai5sm.{,osicethrs-aLcrepd,deeunlitasresucp{uromnnausinctotiarpz-ilua
rismul se apropie de unele puncte de program care
constructivisbii qi,,Bauhaus"-ul innobilarea for-
au fost puse prima datd in corelalie de romantismul
mcuarledn.taeleapdaardaatuisltuisiuctoilnitsatrru. citniviasfta, radledeanaicloerasdtoau5--
vesteuropean, in mdsura in care el incearcd sd

compenseze dublu respingerea valorilor tradi-
lionale sanclionate de gust gi anume, prin recur-
mzeecin-iilefuvtieu!r,iiqi.tiEi xigpialnesaiogn[isinmteurlesloelre de toate do-
gerea la primitivitate qi profesiunea de credin,td intelectual se
pentru prezentul imediat. Acegti pictori voiau sd
vede indemnat spre lulri de pozilie politice, pa-
fie contemporani qi in acelaqi timp sd se asigure

de sursele activitdlii creatoare, incd nesanclionate triotice si morale. Bucuria manifestului isi gdseqte

estetic. Ei se simt ca primitivii unei noi sensibilit5fi. formularea ei in declara!,iile de principiu despre

(Aceastd formulare din manifestul din t9t0 este noile posibilitdti ale sculpturii (Boccioni), ale mu-

imprumutatd de la Cezanne). Prin aceastd dubld zicii, teatrului qi filmului. Manifestul lui Russolo,

direclie de orientare se explicfl ceea ce s-ar putea manifestul ,,artei zgomo[ului" (tt martie 1913)

caracteriza ca elementul mitic al celor mai bune lntemeiazd aga-numitul ,,bruitism" si se sprijin{
opere ale lor. Ne gindim la lucrarea lui Boccioni
,romul care n7,erge" (il. 7), care amintegte de un pe principiul cd lumea sunetelor muzicale se poate

gigant mitic qi de apoteoza muncii - ,,Oragul extinde asupra oricdrui fel de zgomot. Substanla

futuristd specifici a celor cinci pictori s-a epuizat

curlnd dupd izbucnirea r[zboiului, la care Boc- CEI TREI PRECURSORI
cioni, Russolo gi Nlarirrel,ti au luat prarte ca vo-
lunLari. Boccioni, talentul cel rriai pubernic qi
mai rrrultilateral al grtrpirii, qi-a gdsit moartea;

ceilalti s-ru retras inapoi in cadrul liniqtitului

tablou de situatic.

WASSILY KANDINSKY

Opera lui Kandinsky (1866-{944) aparline.is-
toriei artei qi istoriei teoriei artelor. Ca teoretician
aobl iaqrntueiite-, care, determinat de disprelul ,,criticii"
s-a strdduit sd intemeieze o nou5. ,,teorie
vainatrtheolotdr"rit-oraicnemstapi imctuoltregpinasdaitjeoraale avut un cu-
acesteicdrli.

Aceasta trebuia s[ atragd aten!,ia asupra f,aptului
c5. scrierile lui Kandinsky reprezintd nu numai o
contribulie importantl pentru aqtointerpretare_a
subiectiv[ a aitistului modern, ci cd, mai mult
decit atit, ele sint indispensabile pentru analiza
spectrali a curentului modern qi situarea lui in
cadrul istoriei artei. Ca teoretician, Kandinsky
are dou5. drumuri; a prezentat marea abstrac-
liune si marele realism (inclusiv posibilitd!,ile de
iombinalie care existd intre amindoui) qi a sus-
p!,einnutrtuecmhaivraelaena,btastrloacr!.,iuCnae,piincsto[rn, uelqsi--aaahtroitbduriitt
aici un rol mesianic. Spre
arta! sa-obsitnrlaocctudia-scda
cdrei denumire derutantd el a voit
cjouucroinsliottd!,q,iuitnreeetacniodngedra,,paf,rrtpi5nrtirrne-aoel5xc.p"ae-rireierand{vadeelnuitisapMveoanonetc,tac*lea
(Ut8lt9imt)a- prin
deja menlionatd etapd stilizare qi roman-
tismul basmelor. (1908-1910), ina-

inte de iesirea hotdritoare, a fost dedicat[ prelu-
crdrii senzorialit[!ii foviste a culorilor.

Cind, irr 1910, a pictat ,,Prirna amareld abs- nrceeiacelaiitsacfreiersunirtm,iceci aiuztnioi aas'tdiecinosnee{inGcoen-c;ti"en;cr.ia{;-"uc"eriialipinretrc_iea"d*lteap.,,;I.;n
tractd.", Kandinsky se alla in cel de-al 44-lea an al nacgLeruluiclbtc'mn{niiuaurdlnelea&ipn.K_rteIebaumelnei odcpBritonfeueasraltogkelrsv.po-p;enrienacsturnipa'rpuprcndolccrbsuaccthbiiiinclcleiir-1raegaa0ofgosiesainrliitcnluicmnhodbisoaa__r
vie!ii. Faza creaioaro, cflre incepe cu aceasta, se rt{lfilnvectil(ei(cl,{n.(iTtrfinaoi1ernn.rlupnnoilaal_i{lcr.luruelrnrnzct'o.nle,Luitzrdtltlo.\hoeare-,Ossrsirticotrdu.nnI.nrirbqeenjlelliSi.r]etlaersaler}"loletl{(sdiare1aiuiiroriLbpaplcAyt{lirmL1nonrE,loifzetserlol1iza'.rirpclntutsce.trii,taueiiexolnlrr,eeroarflvri.1olrnoarrreprtc)lsitl.nt-oddIinaLea,lsareascessraololieeiiraalrr$lerrieit.ae.insnfcArsls,c.irutcireianc,ilc-Asra_egieiersdnasitcttmco.rerp.sictaesAsiivp,rAcud,nepallr.strriucoiatic,inllrnapbctcrrci,nretcartae,.,[lirarnpiu.re:frrelaltoa)ivie.ieeeli'sc.-eiecto,nrairadrnicroeIotsrte.ruiettisriilru,teiLrioipillniirpidorriscplrg:rDt.iicstrrp.i.rbrtcrc,,roririhi,clilirerie-it]rlill'aaelitrirasrrun,rers'tiiie'L.rl.nle.ir.?t!snpadeiutln_iut,lirrtclrunrdiciar.ip,ritriirivr.s!iljs.uprtlililnotiiv,t,orerelidioi.,.uieocilicnevftsrrlivil$tubeefroliin,ulrrioriereiinpu,cti_tilits,tzorr..e1tirlo,as'ielpseri*oiitrlviroatl,ic.vllrlricrtluvirrr;cu"untunuc.!,ilertieur,ais,iadio.rolieli,rsueiilirr.nlt,vreprllrurdel?x.nt,p,rira,en.ua,'tol^iJ1irp.Jelr,s\.,iFlui..eicls.riai);iil"iu,r"r.iit,iai;zrb.tnetisriiofll;:iorirtcsir,tinuo*igl-"int"csa".*u.illcierrnie,,i,.tnirreu.tia-*trd;'.n,-irotglc"lit,rinoju'criilclli,a-irieii,"tari'niiaeo,ru'ns,rrleputti4r,.;,rslrtci-"lafi"ictee;fstrgna,etttoll*aoi-_iitpriufrosto,rkaienfoprrocrn'eicriaiclpsiicii"eliv'ch,aorigrfevd"'diesuueciemrnal.n";Kcltiaru,creajsundi,eanorifrtlaula;"oaejeis.lrpliide,e,nrc;nl".,ns"retatitr.leitilrsr.,_atl;eaei_-r-_,iiiiiacro-e-i;icnii
intinde pe aproximativ sase ani. A fost caracte-
rizatii ca ,,perioada geniului" qi in felul acesta s-a IirarLapceeassiotanicsIm, rinluci.linllae]c,eiinsbu,ptirimeiertnijtearselipfeienlmarniinnlt[i-t
ldsat sd se inteleagd asocierea ei cu t3 iilr,ruraarapcroeesiatpediianeir,n,lfeaur.rc,o,aar!eb,ibedoiezLszl,iaarferut,ez' 'i,so.inlaarefocrmroanrcaxtiaccdemrbeartgl
Drang'j, Intr-o privire retrospectiv[, ,,Sturm und
publicatd in
4935,_ Kandinsky cll citeva cuvinte cleie pentnr

rceesrctruinl gteemrea,ticavaal prirtimiee,loars.spailreattiach, lboougrida!ibesteraxtcrtaeva--

ganbd, risip[, bubuitul tunebului, zurnzetul tin-
si spune: ,,Sint, in curincl,
clainridlorm-[ intrelin cu acesLe lucruri 25 de ani'de
< abstracte l.
Deja inainte de r[zboi am iubit si folosit bubuitul
tunetultri si zurnzetul tin{,arilor. biapazonul a fost
ins[ < drama[ic >. Explozii, petece
care se incaerd,
linii disperate, erup,tie, bubuit,
toate pdrlile impr{;tiere in
-inscdaqtiaasrttarotfeeh.nTicoda, tpeinfel lelarnter[nstdelbeur-a
construcLia si
iszcoolpa,t,[ddraempaetnics"u. lE[ c-hielibraruul
subordonate aceluiagi
pierdut, dar
tro ta,i-
fragiu. Peste tot presimtirea invierii, pin[ la li-
nister ncpdsiiLoar.c." (il. B).

Cu ajutorul unei scriituri de pensuli. animate
se schileazi o imagine despre lume, care confirrnd

continuu oamcnii in roh,rl tragic conflictual, cu a

cdrui anulare, respectiv indbuqire, este ocupat in

acelaqi timp Montlrian, de unde rezultd opozitia
acestor doi pictori. Imaginea despre lume a iui
Kandinsky esle eroicd: ea evocd cataracte spu-

meginde, desldn!,uiri sllbatice si extaze cromatice

imnice. Rclicve de lucruri (c{lire!, turle, tunuri)
gi titlurile tablourilor (,,Potopul,",,,Luptit navald",

,,T o{i sfinlii" , ),,f nviereo" accentueazd gi cdllu-

zesc impresia privitomlui. Spaliul agitat al ta-
bloului pare a,desea sd semene cu un virtej as-
qirator, a cirui viltoare vrea s[ acopere privitorul.
Orice raport al distantrelor este anulat qf se ajunge

chiar la o consolidare a elementelor zbuciumate.

Aceasta aminteste de fluxul continuu al feno-
menelor primare, pe care Bergson l-a descris in
l,u, c..r.aoresaucsceasi,u,nInetrdoedustc5t.iroi,nina la Mei;aphysique":

care fiecare indicd

vmourIbnltaci-nurscmuoalnt,pesrtroiiicanelacsuoallurotiirs-attulslusi eideqdsieppdreleavsaeincaeezadustntaofatacmfotoasrti IsnInIuarc']nrelrtn:adner1lp.r,titpneec!u.if1tionehrctrre1tIaliauutts.uIlr,tdeett.e)cylr*elrtelcdl.rirc,r(eiae,_c.,e1Klrrirl9crceprialsi.aisirc,nzenrcrladd;,ueriaalnierinnrosidfr,csullveriafki.uiopnllrya..rtieeirrrrilncurrcrurrrnlisuua,ezLrLerzdniacnollaiuatrcrri.sciiajcsil[ifinorl,tiumioorlzlipeisoneest'tu:ejrasri'aca,allttzL_aeetf,druicialelrri.cept"rr"oerifa-,stip,ifi,tlb;r",tecalil,o"re,ribLobilptbn;,i*rlin;lornecauo;pez,c;csscrezeltlrai,a;e,nlineaitrrlt,oererotrnei,trt_rr,il-;a,..i
c,ffrspiiz,,flI,nt.nrrrtrctrlr.ild,.,Llcrrnrrui.icrocrlu'r(ts,c:[nrit,ll.llnr.ftsl.r,rufizlli,rtpr.:tarerll.zl',rlr|ruul.r;le'le[i..itnoncl(tclu(t1t,aitcl(iurlrlcl,nt\8sirrl,rrnnIdrl',rcat.irlrivarlietcifil.LrinneluejtultnterriiLs1nililrrltrofalieni,rrtitil,sinl,,s,r.sclrleiloa,.crlLueietioirLttsrlf.tlcroru,rr,r't,d,_t1iertirtiiilrlrll,nleseucrrr.rlr.,rrio.iioc,:irrrr-elr,ir.rnrruiilbbrp\rris.eirr,criitiucrtitntrrer,b:o.LrnL,pI.c.ciarppLcnrs,eiiIrrtfrL,rciriuiiuln.tp,i,thrit,u"i"urnr,carl,r,ll"i;lLs.ee,,a*'1,l;L,lerLoSil.ttl;,l*u,tu,lerioteer;iCdilnl,nr,,ts;l;iitic.erru;'",.,,rn1n_,,iir'psJ.i',nr(;rt.,;ri,eru;rlrc'rti(url"r,nlirinaln,ntlfr,1nsl'(srlln,yaitr)'aiirui,e"i"ubJrrr,t_r_air,,icnuii;u..nljiiie.rautu:r,ra;iatainink?lrsllr_ilseeeginle,iir,.ii
colaborator la modelare, de la care el primeste
l.ca:eliErfzjcf,oo<lslre_rc.rnr't^"'rrcudlctrc.lsuclltttl,cttiu:ei:aLelelt]rihlderei1ios:ipjlsiiletln,irrro,tL,liei:rrinrrairrilcl,tLnlrroriilrrrorugrl.ricrree_lIrcrarlant[iulu,ular-rei(arrcLr.r-c.rrt,idnrmrt.r,osroeoa.eriviicerln"lrnrPs,aai(ull.ll(u'r.i\rncellrlrl'rta-r,r.slu,aler.uczr,nrnl'.ildiralu,lnlrriipaiocrinilrsu,[.iloareerrre,rcireonLaLs"cr,lr,.P\c'mrrniiirhtll-sr,,re.,slsrtlvsrgn.aeli,lrnucreriiiulr-Irrlr,r;aaglr\;ri.rtsa.tnu.'iie,lnrofurr,or,-Ijr"srr,rloc.ic,p.l,,i;fn,eo!,ini,a.ei.:t;;e,,ira,litlll;l;slr.ri,crrtro;rLassi;iinrcu,lr;:itin,l,.u"ir"t;i,t,rnrI,.brrc;eiur,,t.t.trrt;f,,li,Lrr"i,,llr;'rrlil,,,i,r;clirsidiS,,,crirp'li,r_ct,,;ct.dai_ie";;.,i*;e,rnir;";e,-r,ii,ir',;,,i,1r1ev,,ii'x'r',i,;;,llX,1cc_piiu;r,,j;rsrrs,tio,,i,,lJei,rcr,,";,'irlm,,nn,iue'r,orir',,,r%,'a,e;s:l,.,'introa,t';e,liicra"i,l1rt,'lL;du.on,;hf,,lti,p,ir,i,lureriei,i.,,rl.rifmn,,a",,z,uricr,(raip,r.inooa,ni,istruLuiii_rgrnfttrrLrcauailqln.ers_,Iealciuiriirnetirc.Laal[eli,iLrri,turl.cncrlutzrieen"i,a_rtiirsisri_uiron_l..r.eioj
anumibe influen!e. I)escoperirea culorii si a ,,aspec-

tului paletei", ca surse de inspiralie, determind o
reglare a vizualitdJ,ii care ajungo tot mai mr.rlt in
conflict cu posibilit[lrile mimetice si cu problemcle

ce se pun in picturd. Evolu,tia arrnonizatd diri

nou de impresionisrn pin5. la starea de plutire a
con.tinuturilor formale qi obiectuale, tinde tot mai
mult sd promovezc existenla tabloului ca reali-

tate de sine stS.titoare; astfel continubui oiricciual
de comunicare al pinzei se reduce. Trebuie sd.
subliniem incd o dat[ cd tocmai o aseuienea incer-

care de a da continutului perceptiv trn rnaximutrr

afduerrgnouirmzigaeintnaatrcieteassteetunEiliiapdlr:oeclosepzsoinndctaeanedIieutaoitbeRiencuetscukaanilnizaaldizreeastp[urena
nq,,iiiqnptoiecinenntrptuarappcrtroicivvdiirz-ioi"rup-lteudlterasacznirsriilptouerrmniitariutniilipndusearniedrnleepfroleersarinolii--i
t{!ii empirice qi tocrnai prin aceasta, dir in mina
pictorului o metodd care deschide larg porLile
deobiectualizdrii. Renuntarea perseverentti la orice
cunoaqtere anticipatd inseamn[ nu numtii res-
pingerea schemelor percepliei slabilite conven-

lional, ci si revocarea tuturor metodelor arbistice
de imitare, care pactizeazl cu aceste convenlii.

Cine se hotdregte penl,ru aceastii acfiune de re-
nunlare ar vrea s[ rupri toate punlile pentru a
identifica actul pictdrii crt nevinovilia copilului.
semnificativ faplul cI qi Kandinsky iqi
jEinst[e spri-
dorinla sa rie originaritate pe inocenla ince-
putului. El compar[ arlisbul cu copilul qi laudl
cdeaxeplncrdeotsupiaqeeranleeluianicsRatdoreuumsitsiiec,aenu. aSViavi mia,ceneqesutplar-iceesstpeeedrueenbaa,irdacesaearaelzcS-u.

care ne-am deprins de rnultd vreme: inr[ddcinarea
in tot ce este simpiu, elementar qi natural.
Se poate obiecta acestor consideratii c5. ele
vor sd atribuie abstrac{iei lui l(anclinsky intenlia
de a reda irnpresiile naturale. La aceasta se poal,e

noaste ci aici este vorba de un f'el sumar de mo- ajunge sir propunii dcrruurirea de art5 reali
pcntru pictura abstractl si pentlu ce, mai tirziu
.lelruc, care cst,e inberesab de conl;'inrrLuriltl ge- a subscris la definilia ,,artd concret{" emisd de
irrAt. Veclern tle aici rriL npoelinutnneraadefi,,rjurbsst'tirftirccat"t
f)oesburg. Ceea ce prezintd arLa ,,real5." "ntt este
Lste impropriu irnaginatl, ra-e'uaclniiteareltleeaailittteat.xieteari'omaarttie-riacliii'nea, cheie, nud de femeie
rniiloacelor picturale,
vsiect-,srilibctnt6atapl^edpc.rrtiorurtlcpitoloisrrri,crilnict,aecceauisrrerenlluipprliirtincreieilz.oirnlrarlIl rsliinscclrtaeimsl,iitrpteurol.ilcnLadaculLs'utrldulterii
Antimaterialislul carc sc prevr-tleaz[ de ideea
predomindrii spirituhri prrtea fi de acord cu aceastS.
lpiniriicrirt*[Kr.a"iin.Ad,c,iSnesacoks,tpyaulerresdftemeruiintnoetalirnde.iinnlacmonauqictteeielaenstmtisatiexcimomniedr,tracdleee identificare, deoarece ela st{pinit de convingerea
cd in lucmrile materiale se manifestd cele spiri-
tuale. Reflec{iile sale pot cipita ulor o ratificare
care ne vom ocupa critic mai tirziu. Ceea ce se este ci ,,mijloacele artistice"
ottta." pe spiininzblesr-vacrnsliuesi trinagteena(qioandaar[ccaalcualrutilsu-i ulterioar5. Prenrisa
irelimindr ambivalcnt: o linie poate fi
pot fi interpretate
Iuat[ o dati ca lucru, alt^d datd poate indeplini
tului. O asenlenoa intcl'preLare ri'lir:ii opcra tle alLi func{ria de mijloc picLural. In caljtat'ea ei de lucru,
la rangui de revelat'ie ,si f,rcc tlin artisb un ,,ilu-
linia este ceva practic-folositor', la fel ca un scaun,
minat". o fintin5, un culit. Ira aceste ipoteze ajunge con-
Sd ne interesS.m acrttn cle direclia tle orientare
idneceneraobcelepinriavecqtoenmtinoudetrlrullu, iaddeic[resiar-lniteatpereoa-cluupdnmui vingerea coloratfl spinozisti ,,Lumen rd.sund. Ea
tablbu,, abstract".' Din l,otrlearrna picburir care cste un oosmos al unit5!,ilor care acl,ioneazd spi-

ritual. Astfel natura moart5. esbe spirit viu".
Sunetul interior, fiinIa inLerioard, suf letul l,ainic, ...
ts*i-mal,ofto".ltocnsuiit,ctrtuoletdli,rc,iarecbnbaloaztlzenacttapt"rIesrvitaidtzeturi,rr,lfrorlturrioii.recIorninled-llau'accreetlerae"qni
ea ir. deschis o notr5. sursir de.trl'ractie Kandinskt' cretle cti sinrt,e to:rte aceslea in orice
,,lrrcru", in mucrrl de {igalit, ln nast,urele de pan-
^is"iiir"ri"uii*."mg8dtoit"e"".",i"re.-*tuelsiittttxneie"a"ps[1eeuutfeoirsliiir,eoe'eatrnfqrldseetaeeai,.lllari:nIilcrrol]necuauplbleillrzeusieceliiiiz.m-netlccilnamrlcnazouaaraeii,LtpidrcfeieiJemcnvropiaadenrterlio!cInr'piaeenar'uicessotaauan-tclrrcue'rrmsieact$tuaieinrrilil
t,alon si tlcci in linie si in pata de culoare. Aceasta

il imputcrnicesbe si sustragS. mijloacelor artisLic,e
echiparea in forme concrcle, adicd s[ renunle la
ledarea de cr:rntinuturi. $i penbru c[ pe el il

intcrcseazri marea, vibrant,a coeziune a universului,

nutin o diIuare, se vorhcste tlc pict,uri,,rrbsbritclii" are nevoio de met,afore plastice pentru subslan!,a

li le ncEliieazi cir bablotrl pierdc, r-'c-i drepL, ttn carc 11[ naqtere lumii. Limbajul no!,ional al lui
epdloeanretuealmIiti:racteia,raatrlceatredrceizf;.atrietg,pirtrloiandiuscscolroirmecrbet,aodliatrael[tupe't Spinoza poate ajuta a,ici in iontinuare. lrnpm-
anuo,it f6l rnutr-rm din el deosebirea dintre natura care dd
na.qtere si natura ntiscut5. Natura care di nastere
broor.."
(natu.ra naturo.ns ) cnprintle tot ,,ceea ce este in
anarent[.
cincret. eaica in caz cd' se face din puterea ar- sine si ia nastere prin sino sau exprim[ astfel de
lrii.""e a tabloului abstract criteriu pentrtr de- ltribute ale substanlei, ale fiinlei vegnice qi in-
finite". Prin natura ndscutS. (natura naturata)

[.r^i"ntt" sa) el are un grad de rea]itatc mai Spinoza nianlbeulerigi elu,pi €f)uilmc€nee&zceauresaduecduringetr-duinnunledcein-
inalt decit tr'i6loul iluzionisl, care-;i procurS' or- sitai,ea
iroelc abribute ale lui Dumnezeu, adic5. toate for-
dsroeirriunpntbe*lneutsiie'n"tpeeercinohtairvuradlcedenelKalaarneddaaitnleusllekuyip,eqdricueappb[tsipetrliea' doAotcuaulrumiai' rnele de existen!,d ale atributelor lui Dumnezeu,
irr caz c5. ele sirrt considerat,e ca lucruri care

existd in Dumnezen, iar frir5 Dumnezeu nri pot priveste inforrrrn t ia obiecl,ir,;i a l.ablorrlui qi ca
njlauicrlnunialetulxus,irseiatn1ans9&n1f0tiiLogt-iruesnrrdase.vfti,eIcfnIliigarveinnraecdaliictnelses"[.klaysenraeasatiuigizluaereanzadflteu-loartiain- pret,..necesar {are trebuie pkitit pentru scopul
ginea cosmic.i si ele forlele care aclioneaz5. in ea. asetsxrt{pfdcruilmisefe,lsrpitieiemrstuiie]tinvtouatlercenedte-eii.areVnvaeicnriieG"r"oingShidslacpbunianeltiruec,bi ,a,ecrleriscaei
,,SuncLul interior," este scos din- nenumdralele ,,Ce este asl,a, illbii sl,.ri varzir ?r', el rdspunde:
amiinunLe ale inaterializdrii sale. Kandinskv li- ,,Md bucur5. faptul cir voi nu pubei,i deoseJri...,,
chefiazri si haotjzeaz[ limbajul s[u de semrre si
ngeazd in locul a ceea ce este calegoric, plasma De aici rezull,i c[ clorinla de exprcsie ini,ensificat,L,
carc cauti corerlal.ia generalir a-lucrurilor, se strr-
speciald care, l,inde spre. arliculare, care se produoe bileste acolo rtlde mai iuainlc piotura ajrrrrsese
ca proces inlinil, 1i polivalent de elervesc,en[,{. in
la reproducereu nuburii: la ),cottfuse(L ntod,es of
felul acesl,a cretic'ei cd se poate apropia cle, clerzi-
dcratul origilalitdlii enecution",

Intilnim din nou pluralismul sernnificatici, cle Rcvenirea lui Kandilrsky de la natura nulurala
\a natura netrrrans nu insealrnd asadar nirnic
altceva decit inceroarea de a afla momentul iri
data aceasta intr-o reliefare e,xi,rem de dinarnici ocabrieecdteolerinrt.ae_adlietiieiix,pnre-sajernnaui s-a mai stabilit
fost suprapusd pe
qi prernorf[. ,,F'iecare form[ este rnu]bilatcral[. pe
Se pot descoperi tot mercu la ea aite propriel[fi conlinuturile obieoLtrale, momentul in care sirnetul

fericite". Aceast,[ cr,rusliLbare a ]ui Kandinsky interior se aflii in liber.Latea si disponibilitatea
stdrii nr:dilinite. Dcsigur, clin aceastli regresiune
trebuie precizatii in sensul cL toate lorrnele sint
nrultiltrl,eralc in aceeilsi rnrislirii. Cu cib sinl oom-
in oliginaritat,e, tabloLrl suferd o picrderc in infor-
plexe folntale rnai gener.rie si mai ncdilercntiafe, lnalia obieotivir; nu nai cstc nici peisaj, nici
cu ii1,il, rnai nrulle lcluri tle crit,iie pot fi adiiposlite natur[ moartd, nici.porlret,. ]Ii esle in pr:imul
ln eic (X-ul Iui llogarth). Recunoagtem acum ci rind ,,ta-blou". Totuli el sncrifici cleplina univo-
legltura tlinbre originaril,aLe si poliscmnifica!,ie, ciLate obiecl,ivri in favoarea unei echivocit[ti a
fticrrtI intent,ionat de i(andinsky, nu este niruic pcoonatribn[uitiurlusii,ncea)r,eascpinetcirtruel qfalcnbrnaasit"g, rceeue,aclceeoaeiesctee
plin de Laind, miraoulos, do basm.
altceva declb consecint,a formalii exbrcrnii a in-
tinui avenbutil ;rctului clc;rtor,
tcn!,iilor de rnodelarc oare preocupau deja pe Garrguin Pr.iyitonrl con-

qi pe Van Gogh. Dacii pictorului i se pune pro- de indat,i ce

blema sd exprirne ,,procesul viel,ii" intr-o riidS.cinii sadecencjaernpiilln,iciiapdlil.euiair.ilro.Dlgisincmuutrlntngsbehlmiouunl ilvfi-cizau{j,oaiecl iualll-i d-e-caingdlsierset,ae

ca si intr-un corp omeneso (Van Gogh) si dacfl acestei ,,lati-
in.lr-un corp al lui ilafael se observa acelaqi sen-
liment ca in ornamentalie sau in peisaj (Guuguin),
turlini" tablor-rile drarnalice ale h.ri Kandinskv
acesla inscarnnir, in primul rind, ci esen!,a ionftcinridodscurlnaedzennrniezetltculirlriinn!(,,ai rrulcluilil,eplcigne[rcltrI
a devenit, o cur& posl,arior a pichorului. Se aratir itul tunetului. elc se
aioi ins{ ryi dorinla clo ii dczvoll,a un .lirrrbaj care bubu-
renunlli la. pt'ecizia oliieclivii, in schirnb retrqegte
nIsn5ue"ln,rrte&upiirleecsrzn(in(o|t(e,Gio-naaulcgei:ui,ianms)a,adciaarcrelciriefnrc"uut rpiroe,,sdfioabriuml -dcsectroaunlid[i,liie-- Totuqi nu incape nit-.i o indoiulil cii notiunea
tle tablou al lui l(andinsky se ase;trn{nii ou oea
r-r iui i.'iedler, adici subiiniaz[ independenla cre-
erii arljstice a realitfl!ii, fald de conlinuturile per-
obiective ale lurnii percepbibile, ci rezumS. in pa-
rabole ,,tonurile interioare". Aceasta aduce cu cepl;ici : ,, in orice operd :r u'r,entic[, noud, se
exprim[ ct lurue noui, care incJ. n-a mai fost,.
sine o anumitd confuzie, ins5" numai in ceea ce

Aqadar orice oper[ noufl esie o descoperire * odatd ci a qtiut ,,cd va ob!,ine pictura absolut5".
alituri de lumile deja cunoscute esbe
necunoscutS. pind atunci". I^nplter-zuenntaatdlt Vorbeqte despre pericolele pe care-gi propune s5.
una noud, stilizate, oinamentale
pasaj spune inci gi mai pregnant, si mai pre- le evite: pericolul formei
si experimentale. Subliniazd strddania sa de a
ten!,ios: ,,Astfel arta abstract6 a;azd lingd lumea scurta vointa de expresie prin lipsa de expresie.
< reald rl una nou5. care, in exterior, nu are nimic
de-a face cu tr realitatea r. In interior ea std sul-r Recunoaqte cd uneori il intereseazd sd facd culorile
imperiul legilor generale ale <r lumii cosmice D.(( culorile incandescente cu
neclare sau si frineze
culori reci care nll spun nimic. X{entioneazd mij-
Ultima frazd atinge o problem[ important5, loacele voaldr,ii: ,,Existii mii de voaldri posibile.
pentm a c5.rei l[murire Kandinsky a luat pozilii
diferite gi contr:rdictorii. Este vorba aici de con- Deja in t9{0 am voalat < cornpozitia dramaticti >
flictul prin culori < drlgule >". Totusi el este de p5rere
sului ddeinterexpvriima!,adre,sigairti5n.!,,edleegdeerelimaitaarertaeiim. Epsutle- c5. ,,Aceasta se petrece inconstierlt..."

opera de arl,5. un rezultat al dictatului forlelor Ne indoim de acest fapt, cdci toate observa-
liile dovedesc cii l(andinsky era absolut sigur in
superioare, aspectul ei fiind impus de necesitdlile stare sX intervinI consbienb in procesui de creatie,
interioare, sau ea nu este numai ,,del'enit5.", ci
rezuitatS. din consideral;ii critice si hotdriri for- s[ se apropie de inlelegerea artei ,si formei si,

male ? Kandinskv n-a optat totdeauna clar. cu ajutorr-rl lor sti conduci si s[ tTozeze conflictele
cosmice, empliile qi convulsiile sale. Arn indicat
Intr-un articol Afi tgtZ uu rp,rtr.r ,,Scopul mij-
loacelor artistice individuale este procesul sufle- lcsapooninndctauenspeiuititant-ecaoindmipprioajazrtitet[iail-eucndrdrimaerlssaeptiovcnoetra,bnceeuqitmtaeteedaelesepsarteue
tesc nedefinibil qi totugi precis (vibralia)". lntr-un
proiect de conferinld, din 1914, citim: ,,Nu vreau
si pictez stdri sufleteqti". $i mai clarl este urmi.- luat naqtere in lungi deliberriri qi mult,e pregitiri,
toarea respingere a cultului exhibilionist pentru
suflei, al impresioniqtilor: ,,Acest suflet nu este cduinlosric.hIenmasteicncseurl pduenoesreib(ierripiocsdla.ssi)ced, ienliancieistqei
un reflector elecLric, care poate fi pornit qi deco- tablouri exist{ o neurijlocire congfient repre-
zentatd, provocatd, poate chiar constrinsd, o
nectat in orice moment si care asculld de mina
in care existd vointa de a-l pune in funcliune spontaneitatc sentimental5, care se de drept
si aruncS. indiferent lumina sa pe orice obiect naivi. Partea de voin!5 artisticii conqtientd nu
doril,, intr-o m5.surd indicat6 lui din afar5.". La este pus5. aici in evidentd pentnr a diminua
aceasta se adaug5. desigur certitudinea cd forla rolul cre ator al lui Kandinsky, ci pentru a-l
proclama. Trebuie s{ stabilim acegti factori con-
creatoare nu este supusS. capriciului: ,,Nu omul vqetieqnte[,i,ncuimciadi intoeniurreilieeseincl,der,io,aabrsetraacletiae" xnpuunseeriri-
conduce aceast5. for!,d, dimpotrivi aceastd for{,i
conduce pe om". De curind impulsurile care
conduc opera sint apadar cedate puterilor supe- directe; existir aici si o pornire spre disimulare
si tdinuire, care se serveste tocmai de instrumen-
rioare. Artistul lucreazS. ,,ascultind vocea impe-
rioas5., care este vocea domnului, in faira cdruia tatia formalii conqtientd. Johannes Eichner a
a;qiaadlecmdrauriesionl
el trebuie sd se plece este". pus primul in eviden!,d acest simptom. Asadar
Fald de o incredere incurajarea
s-ar putea explica abstractia si ca incercarea de

forlelbr superioare, critiiul ar trebui sd-;i delund a face din lumea familiard o lume nefamiliar5,
tainicd, plind de presim!,iri qi enigmatic5, s[ o
armele dac5. nu ar poseda argumente care sd dea ,,voaleze" (si nu uitim c[ acest cuvint provine

alt[ explicatie procesuiui creator. Aceste argu'
mente le-a furnizat insuqi Kandinsky. El spunea" -99
de la Kandinsky), s5. vorbeasc{ tlespre mistere cu

ajutorul misterului, aqa cum scria Kandinsky cea. mai arogantS. a activitdlii artistice. Desigur
intr-o prefa!ri, in in impertinentS. se amestecd dorinta naturald--de
j ustifi-care a liirertd,tii subiective, neLesitatea natu-
Aceastd tendinld 1*910c.are apartine intentiilor de
creatie ale lui Kandinsky, asa clrm Eichner a ardaricgldaumdineenppt auatsritoibiune,arjKtdsdtLpiinircaittiruntiassklt.yic$eqtii-dianedaasccilgdiuupnraeritnaarcaopcpreees--t
dovedib-o pe baza rirea spatelui prin evenimente cosmice.
afirma!,iilor acestuia -legliiritinuura-
regte, de asemenoa) unde trebriie criut*tii
interioar{ inL,re ,,confu.sed rn,ode:s of' erectttiott"
t ' Aici este vorba de problema unei duble apti-
si valoarea lui Kanclinsky. I{irndinsky nrr rrrai
foioseqtc formele confrize penLnr iluziir inrirr,esio- tcruaa,drteiionnei,aralddepvi.ccroteonarfli;scidtet.elesoerdeae{,siccigiraeunar,el'iaedcaedleriunuituniniuliteie,lbigd" rec-nb"at!["t
nisbI, ci pentnr incifrare. Cu ait,c rruvinbc: el
intreprinde, cu liniile si peLele cle culoarc, ceca trebuia s[-i dea oarcoum aprecierii teoretice curaj
ce Duchamp inten(,ioneazd cu cunoscutele sale
ready-mades; lc instrdineaz[. in doureniul rc.dr'irii pentru actiunea de a picta. Tocmai pentru cd
nu are imponderabilul l,rebuie s[ vorbeaicd mereu
lrieaarelit[plliiiviat,coersutelui,,cIoncfulsepdutnetoad{s:st"i rlcvin dcja fnrni- despre el.

le ririrorlcze la In 191.4 Kandinsky a pirlsit pMaiirnticchipeantulli6ims-ia-
s[ ]e descifreze inapoiat in Rusia. ln
datele perccp(,iei, Acum lns{ lor llieseaciaesatec:rcrdsiln[ 19i8 el a
surile politico-artistice ale slatului sovietic si a
ele (fig. 2, vol. I). funclionat ca profesor
capacilate de a descifra prin cle realul, slnt la $coala superioard' tle
inrisprit,e, haotizittc, sustrase clin conl;ext,rrl obig-
arte din Moscova. Trei ani mai tirziu, s-a mutat
nuit, ca de exemplu reprezentarea uniri peisaj, din nou la Beriin. Din 1922 pinl in lg33 a activat
si tlilu priviborului o enigrn{ dc rczolvat (fig.3 ld-ae,,cBdatruehanuas!,.i"onCailt-esvoac.ialuliqntii dupd preluarea puterii
vdoinl.I)t,rzirsji:dL ccvuimnc,,Luslnciiitroolunlicclcsesnticlnled" c(ili.nt1,r2.e)bsacroes. a ptecat la Paris, unde
a mnrit in t944. Opera de rnai tirziu a vietii sale
Pentru ce, in scricrile sale apologrl,ice, Kan- std sub semnul rationalizirrii crescinde o-so-irlrtio.tinre-
celor de configurar'e. Anii ain Uniune"
clinsky a supils dictal,ul iegilor cosrnioe conducerii
necondi{,ionate a inconsticnt,ului? [nclintrtii filo-
trebuie sd-i fi datinclinaliepentru aceasta: Kan-
psoafricliealryliateaocseoafirs:tea.aEuupucotuuts,icslie'rr-l cleterrnine nrurrLLi dinsky u^rmeaz5. exemplul lui Malevici, in geome-
rtprirtizoeac,erdedeaeunf,oardmtuaerriloicnraplaelacidneoleassc(iiol.ptiitmcbd)p. ;OcimaurberoceguZdmuleigetitstEeteafsecoelulsi--t
cii cea mai hot[-
ritoare este rezonanl,a la pu.blic, arlirir ncincre-
rJerca pe care publicul o rrianifestl frl[ir dt: mij-
citatd artei pentru aarftircinualaldiieg"celanree-
loecele abstracte tle comunir:art) qi iifinnal,ia, rarea f^olnr,mteeleigqeriepaentru
nlereu exprimaLti, ci itici cste vrirlla tlc glumele a aqeza
nesociabile ale unui qlirirtru. Pentnr a atenua icnianloucluKl aanpdroinxsimkyataivuslueisizsai tnmecalai rdietdvtriei.mTeeodreectii-t
accste obiec!,ii artis{,Lri arc nevoie de pactrrl cu
o autolitute, care face din cl orgrinirl ei execr.rtiv.
pictorul aceastS. schimbare: deja in lgt2 el pre-
Aqadar penbru a legitirua procede rLl siu el il zicea picturii o ,,orchestrare generald.,,. In j,926 el
supune dictal,ulni l,egilot' natttrale. Crealiei lipsite a forrnulat-o in tratatul sdu ,,Punct gi linie pe
suprafatd'(, care a fost publicat la ,,Bauhaus.,,
de teml ii este achizitionatri aqadar o noui qi ,,lntemeierea
inarnovibilI persoani. care dir imputerniciri si Acum il intereseaz5. unui vocabular

care garanteaz[ pentru necesil,al,ea si consecventa metodic" si ,,intocmirea unei gramatici care con-
maeio. nd$eaistabucrseiiistt-ortnrlro-qadirenel s-tien,atiirnlbntirsi-ttaudrl ieccrjr.aiivr,oadianer!rsdtoejaou.bstiEeificlctaipvraearitrci
line regulile constmcliei."Se pretinde exacLitate*

p0areicniziraeperosbdeucperreeaferrlntti,siciitilruilozriedi epldinrnesd(efiga.2v)in-t. combinatorie proprit', cnre pare rece, mdsuratir
cr compasul qi distanlat[ de oameni. Dacil pre-
Aceste principii sirrt in confornri:bale cu sbr[du-
in!,ele geornetrico-constructiviste ale anilor 20. tioasa clir.ersitate a formelor se linistegte, reusesc

capodopere clasice, in caz contrar predomind c-r
trdsirturi
abilii. l\u ncatlemicri de pre!,iozitute ;i corrrpozi!,ie

araleori accste sbrirdanii sc aflir aproepe
de lirnil.a stiliz[rii, pe ci]re liantlinsky, in per,ioada
stt de,,Sturrn untl l)rangtt, ir r{rcultoscrrt-o ca
unul din pericolele ce-l arrienintir.

PIET MONDRIAN

Afulrtmaufla[rilufiapRteu-skainfiremsatle,iagcinadreitirsedainscunnodue in

de
I(andinsky, aproxirlatiy o jurrrirtabc tle secol nrai
:,:t"";-t,l".a.-.-..,.,."_... tirziu, si plasatd in opozibie Lru ,)narea rerlit,ate"
zsasiia,n,cnuulrtnrrenaRi If{oaarbnrnsdetirlneasceklxyiete"sr.iuoTbaolritenuisrdzitliraocnpeeoarzseiltui[e.o-pSoiirrzfreriflciioetelisa--,
:"

2. Wassily rnul filosofic nu se declari,i satisfilcul, ou accstet.
Convins cie pluralisrnul semnificatiei lumii feno-
de duns, 1926

Desigur Kandinshv glic c{ insh'rrciinnile nrr rnenale, cl constatfl coincitlenti,a oppositurunz, echi-
pot protluce opere ilc lrllii. Profesor'irl tlc la Rarr-
valenta intornti si indiferenfa nrarii abstrac!ii

haus cunoaste limit,clc clicllrticisrnului. irrs.{,,lsa si nrarii realitir!,i.

ctrur toatc r:e!,ctelc din lume nri pol du:e singure Examintrt precis, aceasta inseamn5. deprecierea
la ope'rd, totrsrr clc nrr poL inlocrri sinrtul trcccsar
formci, respectiv a 0eLra ce csle,,pur qi vesnio

pentrlr <r in{elegerea artei u. Ctr pu1 nu este un artistic", o cleprecicre care pare cu atit mai st,ranie,
rllecanisrn rdu((. llandinsky stlnrie si acrrm in cu cit fr-rsese inteles contrariul, hipcrtrofierea for-
inl,elegerca cu nlrtura, totuqi cll argl_rnronte mai
indilerente, care se referii lLr pluniil cosmic de nrei. O astfcl de (ionsecinti a p[rnt c[ rezultir
construclic, !Iuucrlerurzclia)l,acsutroplcrloepirnjfilllcicrejria :t,c ),ASa de la sine din elirninarel con!,inuLrrlui, asadar
din eliberarcrr activil,itii creatoulc dc col.risls4
cum ar.h < ririjloacc,
tot arya- si natura (clenretnl,rrl pl,imar in nalurti realitir{ii. S-a intiniplat contrarirrl: Iiandinshy a

este tot punctul) qi astrizi sr: poube deja presu- evil,at sir absolu t,izcze aspectul I'ormal al tal-rlouiui

p.une cr1 sigurantli cir rirdilLcina lcgilor cornpozi- $i' a prevcnib sir nu se facir o dir.initate din forrnti.

l'iei csbe rceersi uLit in alti"i ctt, gi in naturd". ln sine oricc forni este indifercriiit. Deoarece orice

Intelegerea formei favorizeazri ,,ricla. structuri artist poate hobdri asupra formei potrivite lui, ,,1n
angrenate georretric, limpezi ca si cristalul. A- principiu se poate sL nu existe nici o problemd a
desea se inl5turri aglomerarea dc rnotive si i sc
refuz[ ochiului pitrirnderea in figura dominantd, forrnei", asa cum de la Kant nu poate exista

de bazri. Tablourile demonsbreiui o sigur,an!i 84 ,,nici o regul.{ obiectivd a guslului, care sti hot[-

B5 rascl prin concepte ce este fmrnos". Nu forma

este criteriul hotdritor, ci necesitatea interioari,
care oarecum
delirniteazii alegerea: ,,cea mai bund ,,sentimentul libert{!,ii, care apoi, bineinleles, este
formd intr-un caz, poate iea in alt caz; de fapt bucurie..." Pentru Mondrian forma limi-
fi cel mai
totrri depinde aici de necesitatea interioar[, care, tat[ este identicd cu domeniile de exprimare a
ea singurS, po:ite face o formd justd.,, durerii si tragicului: ,,Prin limitarea ei, forrna

Acest antiformalism se precipitti si mai radical impiedicr'i extinderea: t,ocmai acesta cste tragicul.
idmepcritelsniat,e.codriel(,ainndtianbslkoyuraileidcoenntetimficplotrafonrem. aF,acine
vrcfeeiozalnuloistlrrbitaur,ar.iduqdili!:e,di.otpiasnelpainaoll,,tnruciqhu.iiulm.snI-o-naldimesflelutrlraluijddl edauccpiselrcesthztoaiescn,m,,tamlaaroebi dipiiun,elc'npshrtdirosuu-, Daci'r n-ar rnai e.xish clelimitare, ar clispdrea cu
conf-uz de execufic" (confused nrcdes of enecwtion) ea orice aspoct tragic, dar in ti:elasi tintp qi tot
se afl[ in ccl mai pronuntat contrast cu strdduin- ce, in ochii nogtri, este, in general, infd!,igarea
acela;i timp ale lui Piet Mondrian (1872- realit,[1ii" De aceca delimitarea nu poirtc fi complet
!1e9^1494.d(ii.L1 9), inlelese inilturatl in configurare, in schimb este bine sti
de noi ca geometrizare qi for- fic lnvins[ put,erea ei predominlntd. Delimitarea,
malizare, totusi aceasta numai dac[ rdminilm la
cz,,oafmu^rtpuoalr.aera" .dcti_aex_lelt'_ax1treetmeri{o".)a(,raJir.anqpri-liioficlcaeanrttc5ifliecpdiuimnludirttrdaseufielnuxiiipinvrs6apsrreievaza- trcbuie interiorizerl,ii: forma t,rerbuie sii se realizeze
geometricii. Aqatlar Mondrian ar fi vestitorul unei
noi..non phts ultra a severittitii formale qi legali- in suprafet,e si in linii clrepte."
ted{se!it1efonrrymui,r5cn-"aa"ai atianrleupaiacKrt_aeonnjdutrisanbsstdku,ylu.cidAfoccirmedaaesliitsnitddiaeaotds,,elT6cpeisra-el
ln|rebdrn pe Mondrian de intentiile sale, trebuie Ceea ce S{ondr.ian intelege prin ext,indere si
tsini tceosncstlaatdamnucla5rbsiaacfoesrmt,eeai.-Vdinzturltu*nuarnlu,mi"e
vorba aici de infringerea acelui ideal sens- deiiinitare este l,ot apa de pulin iclentic cu intenjii-
limitat[ si inchisi de care Kandinskv el este le de lirnitare ale lui Kandinsky, ca qi cu rnijloacele
de exprimare ale acestuia. El nu vrea si concr,etize-
sd scape prin sponteneital,ea scriiturii de formfl ze conflitrte tragice, ci bucurii paradisiace. El vrea
sii inclice ,,nostalgici dup[ univer,sa]" dnrrnul spre
lor sale de exprimare. Curn poate fi incercase o ,,;1r1,:i courlilet noui"r". l)c acecl, pentm el exl,in-

mijloace- derea inscarrrnS. ,,incer,carea dc l extintlc domniri
inleleas[
concordanba acesbor doi pictori, care fixeazi struct,urii estetice asupra inl,regii realil,ii[,i existerr-
compozitia formali la antipozi ? tiale. Penl,ru el nrr este srrficient, ca frurnosrri sir
fic adf,postil, insular intr-o lume haolicir de fornre
Pentru Mondrian, duaiisrnul vietii constd din
hpuricnureiexti.ngdi-edreur;eirede,,l,ismi aitcaerset"e.a^Insefreuxmpursimeldeaplaadsitnic- qi s5-l st,ie lrrlrnirat rle,,cunoset'rtori". In locul
cit{ ele se intilnesc in mod egal qi in felul acesta l
clomniei forrnei, care-i conferti unui obicct indi-
este anulat caracterul speoial atit al bucuriei
cit qi al durerii qi ia nagtere linigtea. l-rumusetea vidual demniLrtc si fmmusele si-l liuribcaz[ la
eliberatd de tragism, sub a cdmi dominare se
86Ir el insusi, el o asazd pe cec. a reilrtiilor, care inter-
afla, ni se pare mai adlncd si ne face si inlelegem caleazi fiecare detalirr parl,icuhr intr-un mare tot.

/ Irnrginea. sa clespr.e hirrie aspir[ h proporliona-
litate universalii: ,,Atita timp cit rriodelerjea se
I foloscgte de o,,for:rn[" oarecare, este exclus sii

dezvoltc relalii purc. Din acesb rnol,itr uouir mode-

llre s-ir eliberat cle orice corist,ituire clc fr)rme,,.
frIondriirn vrctr s;i r\rallseze lil expresie obiectir'{
a realitltii, prin cr-iLarca formelor lirnitetoare.

Astfel ia nastere, intr-o viziune abstractd., o
frumuse!,e a relatiilor si a proportionalitdlii, care
cuprinde fdr[ lacune toate obicctele create de
om, pe cele in'.ri,ile, ca qi pe cele utile. (Dealtfel

chiar idealistr-rl [,Iondrian a recunoscut,,reificarea,,

Bl provenitir de aici a operei tle artd, cind era de

pdrere c[ un tab]ou ar putea fi pipdit si in felul orag" Mediul nostru I'a fi inc5. muli[ vrerne lipsit
de realitatea abstracti. Si de asemenea? din acest
acesta 1l punea in rclai,ie cu tridimensionalitatea motiv, pictura abstracto-real5. rdmine deooam-
sculpturii qi arhitecl,urii),. Frumusetea proporlio- dsadtdfiesuirnosgtarutuml esanltvual tocra.r,e, lninadcicedlasdi itrimecptieaatturetbuuroier
naiit[tii universale duce ]a triumful-iumii prodirse celorlalte realizdri:,,Noua configurare' realizeaz{
de oameni asupra lumii arbitrare a formeloi struc- ianstfjluziriunl picturi ceea
turilor naLurale. llelatia ei cu realitatea nu este ce noi vorn vedea mai tirziu
aqadar de imitare, ci una de articulare, de pro- nostru ca
ducere: ea creeazii realit,ate si incearc5 sd elimine sculptur[ si arhitectur5.".
cu ajutonrl acesteia realitatea preexistentd. ln Aceasti nou5. operd" tolald de arli nu violenteazS.
un domeniu ar.tistic prin altul, ci consiitriie coordo-
aacdcsee-sztajato5ctiatdale5ttcuiomrriepldaetciiiaturnheivisteetercstaiunlerci,llisisepieandliszeaaobreibldaieca-trutielsstdtiee- narea acesbora spre armonia universal5.: ,,Arta
aplicatfl qi pictura nu pot inlocui arhitecbura si
consum; n{ondrian pledeazd perl"o,,frumusefea nvuarnlaabi ilcosmi pinlevtearsa. rAhirtetactuarpal,icotitpl o,sti
lucruiui simplrr, folositor". aceasta este
pictura
pot
adinci, iar arhitectura, la rindul ei, poal,e pe de
icz-loeIrlnantrp.euOalsruimul nuadzrreetjaeosldpteestricei aaczloianrcseeeslctiaunivtepelerminecdii:p6ii-nualdeftasutcreaeerevcaiu-
alti parte numai sd le sr-rslini, sd constituie un
suport pentru ele". Din urmS.torul pasaj vedem
frumosului din marea corela!,ie a vielii ui transfor- tcioitndaeld"maulltusi ehlpoonadtreianindimreppotla,riv,,afrucmuultsueluleiaobreielac--
inbr-un obiect nobil, care'nu oblig[
marca lui timnuelunlotiecilnesdciivefidietureasbli:mu,ipa,Nlueurmedpiejlaorranticzuealt,teee-rixanisul,sampu aainliiucc,[ucreian]rede-
lAacnuimmico,ploibzeibriadeluoiricMeosncodpiiaanl
delect[rii estetice.
se manifest6 nu
numai fa!5 cle intreaga traditie de pini acum a
picturii dc qi fa!5 lucruri de sine sbitdtoare, care tluceau o oxist,enlli
tabiouri, ci de rornantismul individual[, desprinsS. de Lobalitabe. Aceste ele-
expr,esiv al lui l{andinsky. Lir el este vorba de
eiirninarea fantasticuiui si liricului, in consecinfd mente abia dac[ stdl,eau intr-o relatie constitu-
tivd cu forma si culoarea camerei'(. $i sirnburele
gi de reprimarea olirriiccteireeil,,ioibrbeopzrzoaqree"a, zfidcdueleaiefi inconoclast al
mini. Frumuselii acestei comportS.ri devine evident
cind se citeqte cd tablourile naturaliste lrebuiau
rius ?)arla(' aldturi de viali gi de niediul incon- aintofiarfsoeloisniteviiltdoora,r,ccuapieclteurrnaenspteredpeeredLiev,izpaernetrua
jurdtor si de a fi abuzat de ea fdcind-o un instru-
peretelui."
ment al autoreflecbiLrii. Acuur inLelegem ce gindeqte
Teoria lui Mondrian este convinsi, in dublu
Mondrian cind criticl limitarea produsd de formd. $ens, de provizoratul artei. Iniruntrul cirnpului

El vrea si introduci o configurare corespunzitoare universal al relaliilor, opcra de artir este numai
a realitifii, care sd se bazeze pe proporfionalitate,
qi de aceea propune s[ se inlocuiacd conceptul o verigi care are de indeplinit o anumit[ functie,
dar in nioi un caz cea mai inalt[; ea este lrimite-
cle ,,configurare nou[t' cu cel de ,,artd.tt reald.
Enol qi"t.iePcrdinse1a9f1l{9l,aeinl csecpriuetuinl alcuecsrteaireaarte,,R,,ceoamlitpaletet re la totalitatea la care participd. $i indunl,rul
procesului utopic care pluteste pe dinaintea ochi-
lor lui Mondrian
natural[;i pabrestzrianctti{"ocdanausmtizitid.exeisxtpder,,idmeejantcaitreevaa - -ea este de asernenea numai
case care o treaptd, cdreia eterni-
ii este contestab carac[eru]
t5!,ii. Recunoaqtem c5. acest fel de a gindi, luat
noii configuralii, totusi va trebui incd mult timp
pin[ cind ele se vor extinde la proportia unui in sensul strict al cuvintului, aleargd spre un
punct de demarca!,ie. Prin faptul cd el aspird

in oinrtilleingeirirre-lo- si cu cea nr;ri rnale thloinLrict'iirreori-lat,ilea pune unei cuirrinzirt,oare lela{'ii anretnoobnisicrtet.til,$, ieplrisne
o via[,ri idcalX, scoato
imaginea rlcspre opera tr.adilionalri tle artli gi flptul c[-;i ilrprrne itcest ltrl
scfruurpmnucnlvicarnaqeiil\riIlaoen.listnlrfriiairbn;ditt-iiirlncuscilt,'leiaC,b,icrrcc.iieddeeairalcie'iareaairntadloe-gpiclaiiniq"ia,t
creatorul ei. Asil cunr art,ist,ul nrr cste un caz
genial special al speciei rlrnitne, tot asir opera de
arti nu esl,c o dimensirrne izolalir, dcoaroce totrrqi aceasta. De aoeer], in viitor, realizarea expresiei
tot ce exislii pe lrrnte, ,,dc lir cel
pini la orag" (Max Rill), tlcbuic rnui rrric obierib prre de rnorlelurc r,a itrlocrri opet'a de arL[, in
dezvoltat fitril rcalizarea r',onr-',rel,ir a ltrurii inconjru'iitotrre.,,\rta
lacune. $i rrsa cum l'iedlcr a srrs[,inrrt deja cth este atita tirnp illrtcrril;or oil viat':r e$t,c lipsit[
concept,rrl tlc fnrrnrrsei,e es{,e 1,ot uga de larg ca de fnrmrrseItr; ea vlr tlispale in misrtt'a in cat:e
qi de ingust pent,nr a putt-.tr detr:lrnina exisl,ent,a via{a ciqtig[ in echili]rru."
operei de art{, Mrlntlrian, statuoazS. o sferii a
frurnosrrlui, care esLe urnplut,d. nunrai par.tial de Nota fundarnenLalir lr :rcesl,ul convingeri o con-
dseinaertnl;u,r,Vncarileinnt
opcra otrm fr,urnusc!,ca purd allare stituie o atlincti conqt,iintii rtiot'ulit a rnisiuuii,
oeltilurlinea salvilii atrL'iesl,clir.tc si itrtt,itrrttzetle,
dela edificiile consbtrrite din convingerea c[ alba l,r'ebuie s[ invingir ptin ea
nccesitate gi utilit,ate, in complexele de locuin{,e, irrslqi, cI alitudinoa creatoare [,rebuic extinsS.
in fablici, rnagazinr: ,q,a.rn.d. Imerliat insl ce se
ajunge la lux, incopem sir ne gindim la alt,ri gi fru- a$Lrpra t,utrrror domeniilor vir:ftii Ei cir ei i-a frrst
muse!,en purir esbe distrusir". tlat, nu nurrai s[ recunoascir lunrctr sarr fi-o itleali-
zcze prin rerliiri plasti,'c, r'i ti-r' t'ore,'teze. Idealul

Viziunile tlc viitor alc lui l,[ondrian flc din noi ,.pelfet,{ irrnii", crrnt)sr-:ttt din posltrlat,ele fnrmuselii
nrartorii cxpansiunii exl,r'erne u idealisrnuiui fonnal, irlerrlis[,o-t,lasit,o, sc croboirrii tlc pc pictlrst,alir] siLu
cgaerreca-itcienstcurii:il.eCddicn.i estr:tic si cupriude Lob tlorneninl rcrrlrtii{,ii. Orrrul
urmii i-deaselissnchaimfobsdt in infrirr- ti'cill,oi n'.t rrrai rnotleleilzii AClurI o lealil,irt,c aprr-

acest tloar pinii rcntI, ci insrili roiilital,ca.
acum in egal.{ nrdsririr su}rrtrdonal, dar si opus
dialectic nal,rrlalisntului. Imerlial, insf, ce r.euqeqte Acrrrir clesprc pictorrrl llonrlljarr. l"oinr,rl ia sa
tle bazri o const,it,rrie st,rrdiul tcmeinic lt llijhs-
sii-,1i insurseascii intrcagit realitate perceputii si s-o
modelcze ,,dc la cel mtri mic obiect pinit la oras", trcarlemic din Amstenllnr ({892 -- 1897). Pot'nind
acest itlealism a invins complct adversanrl, capri- de la nlrt,uralisltul atr;ltlcr[ir,, r:l incerirrri'i si ob-
l inii enelgiir sl,rrttrhrlilol lrnnaltl crlr ir jt.t l'ot'rtl
tcc,t,oiriue(nlicai.inllii$iaSnmtddu"rtlionui.acnetIietvrlclecrrioinsrncnate,lr,staedrsantzenoil.teeleacillnaerrrpnaeingnciiirnofiniairlcin,dninemoraril-raisasmttlfereseviiaint-]liee- stilizi"-rrji c,allrrli'to. in nec,bisrttrit,r;lc t,aJrlorrri cu
figuri lioirreqle o lcnsiune gi li'ansfigrrrarc rnislic:i.
tlagejrrl teozolic de idei, ou care X{onrlritrn s-a
stale finalii: intr.-o lurnc in care tot ce csle vizibil
t.lrt,rrpat toatri viafa, are o putcrnici influen!,ir
tocnrai in laza de incclrrrt a rrrorlioi salc. Mot,ivelc
este rnodelal,, adi<t{ int,r'odus int,r-un sisfem de lrrlceisvaignisl,tedarrlnoeaqcei saLr"obrca,r'ni. iNsloilnl,dcriiatsne,lefarrettiari,iarnriorqrii

relaIii alrnouice, cliterirrl lealit,ri!ii iulll,ate, puri-
ficate (care pinl acrrrn era r,ezelvitt t.rperei idealiste
si iarirli, ar;a rlum llonet picta ,,cliile" sale si cate-
de art,ir) se transmiLe intregii lrrrui vizibile. ,\ceitstl rlrala din llouen in diversele intensitriIi luminoa-
so.'Iot,rrsi l\londlian rru loloseste persevercrr!,a
este acei.r stare pe care Carnrrs a formrrlal-o crr

o incorrrparabilir pleenantri: ,,/-rz brnu,ti set'a ('tcue, rrrart,orilor oculari picturali, care ohservir vicisi-
non plu'; intaginie". Aslfel ar,tistul, tlevenit con-
t,rrdinile spectacolului naturii; in acelasi rnotiv,
structor si experimentator, ginde;te lumea cu cle-a- el cantl rnereu oeca ce perse\:ereaz{. $i astfel

m[nuntul si modelind-o t,u rle-amlnuntul o su- 90 rlin forrnele lumii'exterioare se detapeazfl figura

guprinsii in ele, t,extur;r ,,liniilor originale,,. Am vdzut in capitolele anterioare cd reprimarea
Mondrian vrea sd tlezv[luie fenomenele na{,urale,
sii transforrne in relal,ii climensionale general vala- formei in sens restrins linteqte, in crele din urmd,
mult dincolo de opera tle artir si vrea sir-qi insu-
bceilein- &$a cun) se ecaxpprriicrnioas,elgmrotaeistcir,zaiucc-iclecneteaal seascI intreaga realitate. Aceasl,a insoanrni cii
natur5. este intr-o lume care este reglemenbatd in to'r,alitatea
,si tragic. in felul acest,a el clevine conptient de e,,aforsrerrap"ieinrcdeeteianziicraonrcleaptiLrfli
puterea arbitra.rl ]ioLdliloare ir tablor_rlui si anurne ei de relalii formale,

sesizabiiir, deoarece
contrar al ,,lipsei de form5".
ca organisrn plan, care cigbigi in intensilate in Mai inainte ca Mondriarr si fi putut sI se ocupe
rndsura in care picl,onil renun!,i la redarea iluzio_
njst,[ a spa,tiuh-ri si csle del,erminat ca o orinduire cu astfel de consecinl,e, el trebuia s5-;i asigrrre
mijlocele de comunicare. Intcmeindu-se pe voca-
pcfbodeoeiresirnnzejntoclrirrniiiucoriurlita,xatcldxeddooeeen_nlae{ape,leitoxeneprt,riilrzaaeccomsuoni1eent9aiitLM0.lreja9uIos,n,tnsoisiudvnetrleairavlrebtnelillceiodnaimueiiiierelrdional;eerbp-jaaoacvcrrre,,tepreraratearitslcfrzuetalicnrilpinmeeirm!e,aass_iiii
bularul cubiqtilor, ei tintle 1l ci cib rniri rnare
simplitate posibil5, precizie si ciaritat,e. Deoarr.'ce
agesopmir[eitariesi incucebirsitbaetea, etlaeblilronriinlul ilisniiiledecouarrbeecealiel
intereseazd echilibrul conl,rasbelor, exprinilt ne-
vdoiaagloantasleilestrquicutnugrahiLarxrieleloar s-cu!d,iitne
tir.ziu la principiul masculin si fenrinin. Cu aceasba la verticale si orizontaie. A lost {,rrc an rlispiirirt
sa.ietinaggl qlindiiinlonr oaubscatrpaicbtoelu. i_Dcaocnj[,inMuotrnrlduiriacnle
expre- - carc se rer.luce

a iosl, obbinutir o nou[
treapt[ a elementarului si prirnordialului, fa!,ir
inspira.t de prolixa teorie asupra acestei teme sau de ctrre sintaxa cubisl,ir a fazei analii,ice irpare
a mers pe propriul lui drum este greu dc sbabiiit. ca o retorici conrplical5. Aproape cii o putem
ln decembrie tgit a venil, la ]laris $i a r5miis
iancoliostpoinrida-np1ic9t1u4.riAi cmuomdearr",tnaes.aSineceppoeastei caLraacteplizuariiiccailiu,ena l,lcionniftuirsreidsnetoaddeasuogfS"enoeuulol,taiorena"..
pibrundd
cornpara X{ondrian a irnpirrbdgiL nrrrnai pentru pu{inir I'rerne
clispre!,ul acortlat culorii de cubismul analitic,
pozi!,ia lui Mondrian fald de cubism cu cea a lui inrudit cu Seurab in aceastS. privin!,i
ianpcoeip-e s5. l[mureascii qi relatiile cromaLicc,
Scur;rt fa!6 de impresionisrn. Ne amintim cii ordinea in--
tabloului cubisrnului analitic consLa din imtrrina-
reit elemenl,elor apropiate de rcalilate cu cele tocmai cum incercase stl desciiceasc5 si schena
liniard. Culorile courpuse: gri, brun si ocru cecleazS.
indepdr[ate de realitate, deci din ,,citate,, si ]inii locul culorilor primare: l.osu7 rillrastru, galben qi
schernatice. Mondrian rluce mai departe oorrpo-
nentele idealisto-abstracbe ale cubisnnltri. perrtru nonculorilor negru qi alb, la care se adaugii uneori

aceasta el se sprijind pe factorii de organizare Ei un ton gri.

ai cubisrnului: reprimarea sernnd{,urii, desfiinlarea Acestea sint elementek: la care fi,{ondrian reducc

factorilor subiectlvi qi a scntimentelor romantice actui de modelare. Spre ce se orienteazi acesb act ?
qi deschiderea ,,formei" lirnitate spre o contopire
Pictorul esbe convins ci poate privi in interiorul
atlt a spaliului clt qi a suprafelei figurii qi fondu- lucrurilor. mult: ,,DacJ. nu se reprezinbd lucru-
Mai pentru divin". De aceea tablourile
ri, rdminc loc
sale au fost comparata, pe bund dreptate, cu
lui. Aceasta inseamni cd ingr[direa ,,formei,, _- tabelele de rnedita!,ie gi a fost scos in evidenlri
din c,are Mondrian, mai tirziu, obline rela,tiile oaractenrl lor de icoand. Deoarece Mondrian a

;:];"ff ilil:#""',;T,'J:*X- $ are originea rn e2 voib ca pictura sf, fie cunoscut5. si inleleasi ca

93 ,,realisrn" propriu-zis, prit,runzind in esentialita-

tea {enoTene.lor,_poate cd el a simtit-o ca aparli- ,,Importanla tablourilor lui X{ondrian poate fi
stahilitd numai dac5. nu urm[rim sil gtisim ecualii
ntnd ,,stilului", d-espre care Goetho *p.,rr.u tA se de forle in qtiinirele naturii si pornim de la presu-

bazeazd pe_cele mai atlinci temelii ale'cunoasterii, punerea c5. un asemenea \rocabrliar universal poate

pe esen!,a lucrurilor, in mdsura in care ne esLe indica numai straturi senzoriale generale, univer-
sale. Totuqi trebuie declarat cri si aceastfl lume
pertnls s-o l.er,,uuoastem in corrfiguralii vizibile si imaginard este expulzai,[ din tot cc este subiecl,ir',
gi conline problernele particula.re r,Lle pictorului.
palpalrile.

tfreiIdoilnseertPpinei.ieupieu,cIr"cniuoin"emt.c1-"osu.a9eox.1llsIic2pn(trilaeitjt-nonennalmrtdclritielnenrpieilasneaifzrk,irslriytianiii(.c,ptLairoslretclorcuLilerfornrpuiriratsn,isnit:cdiiilraa,u,a,,rrerLeeisu,sua,eripar),nne,ciirrstelir.eItlpiieuoroarl'neprrulrdeluinapiacdutiq.zorconiuinbdmrrsileic.elpaoz,miEirtrrrei?al_aa-- In actul de cunoastere ,gi crea!,ie Ulondrian incear-
strrtrunucncilalapLe)lita.rslrre.-iii\Lrrnfs.nltzbectilfro,teurrutilr,n"rir*iraau:nlia,tdn,,ntIceeL)tluitr9zaipraolnli4ftiiaratnrcit"-oie.eacxsArl,Iittcs{iirioetnndnae!t,astsanlttlrc,eiiiracilnsinipaopuiidnrrshe:eoiilrrt-fenevooiiruiu,sai!.rveamc,'sr,(dopesn,tpfidicrfiitatrti:,1n_ti__.i, cd sd sublinieze bisexualitatea artisticii si anurne,
prin faptul cir ei numeql,e arListul asexuat si deci
ia pluralismrrl seurnificaliei r.ocubularului de crea_ sd exprirne in acelaqi h-tiimepchpilrihinrcuilpdiui-l
autorizat
mascrrlin si principiul ferninin.
lmpfnaleiaecmettarci-riechtiiselaaislbLltoreivutaeerpxseratcciilcruuctam,suildce"uaplocli-rarerrtasaasciqctiaootlrsalitszaeoci denurolttnenaliiitlrvdeaieolbporeustri.a[n-l.cmA-i,pc,aoeiirisrilitacpejcfuraoirnscnigic---
mceixpaisiiiteasnltetreiccirtne{eemrili:iqlsuiumdrdeii.-aMicsoidnsdioribcaiiengctiaLgivereevzuiegziiutten-meaeiniuucrnieieeai
asc.tuiuesp;prrerri*rjtuif.ics,tu,!rocrlrrslruli.iilnccmeoirilaocerli,areptseor-,cai:at1,,,lerNiotitufi,tiriIirtpiicipneea^rclrpaerrafpaibrrlr,jrllenicrliiot'ctuilietclsiscnpianiiriirltpio:uuarraritll,eesei noi gi cuprinzdtoare interpretilri a act,ivit,Stii
creatoare: ,,perspectiva pur plasticir trebuic s5.
noastrc. Puterrr r,-prezrinti t eva rleslrre acbasla creeze o noud societat,e, nu altfel decit a creat

ln art[ o noui plastic5. Va fi o sr:rcieLate intemeia.tri

cu ajut-orul sirrtl urilor noastre. Nu putein rcprezen- pe o dualitate echivalentii, o sociel,abe a reialiilor
pei,cepliei
ta nimic din ceea ce exista in ifara de echilibru".

lnesuisimccteri{nuoorriri,vlnoadirlesoinaeodrxeaee.smltIarlpeelu.ussA'ilncismgctt,ii'eacd'lpacorcc,i,prisereniiczurleee-ntip't,ranrerri,ezainueiin*ajtrfitarirmaiobtaeua*rilt*ireern_-i, Formularea acestor ginth,rri coincide cu sfirrsitul

prirnului rizboi mondial. Aproximativ in acelaqi

vareit maleriei. Acest,eri sinl nari genr:ralit,ili care tnsciuoinacapi-ejut-itrso!i-mina-l Onao[lacsnctsidorv.aciltt,iielUsitiapntecieurrenaaacntaloraaeSrlceoao,vlniiciclsaotlri,rcen[rdsis-reaiiiidneuecnGbhaeieiirirbamnsn.aaor-,ti

nu se rnodificii".

Terminologia lui i,fondrian face sd disparii de c[tuqele sale estetice.
granigele intre pcrccp!ia si_'nzoliillit
rsi cee spiril,iialli.
Aceasta lasi impresia cir el ar fi in sLare sd citcascir
ca intr-o carte deschisi in realibatea perceputd.
qi sd intrezdreascd nemijlocit legea ce se afld MARCEL DUCHAMP
lnapoia suprafe!,elor, asadar acele ,,linii originare,,
despre care vorbegte Kahnrveiler gi a riiror sursii ,,Suprafala natural[ a iucrurilor este, inl,r-adevdr,
moder.n{ poate fi probabil denumil,d cu conceptul frumoasd, dar copierea ei este moarbfl. Lucrurile
manierist,disegno intern,o,,. ne dau totul, dar reproducerea lor nri ne dii nimic".

Aceste fraze clin jurnalul inbirn, de la Paris, al lui

N{ontlrian, ar putea proveni de la Nlarcel Duchamp, 1904/05 el frecventeazd Acadenria Jtrlien, o rc-
ba chiar au fost scrise cle acesta in acelasi timp,
intre 1912 ;i 1914. Oa ilustralie ar puLea servi numitS. scoalS. pariziani de pictur5. -'\poi s-a rri-

roat,a rinei biciclete rnontatc pe un t,abur.et (1913) Irrit cu fovii qi C6zanne, proccs nraLerializal, inLr-o
serie de nuiluri pfcsaraiiprpprbitioatrtreit,trp'eeirndcteez.lilen9Ct1,-tiiirl,oplaaorlsierinasrrbor-rlusnitiirirteptrrflltiiictr',caotstrtlirre-ri
sav ,,(Iscd,torul rlc slide" (1914) (il. 12).
Inailte de a ne irilreba cc a intcnl,ionat Du- ritn''liari[es,i,iacclIa,pleidsat-orsltal-e
charnp cu acctrsttr, sii nc consacriun problemei
ciinlrcd-iscpurliine tle nrai tirziu. ln acesb au
,,lipsei cle forrnit", acerstii. derrronstra- al ,,manierei uscale" tlc la cubi;ti usltect,ri I scg-
!,ie:--.a fost, pusir Ducrharnp inrpmti-rrrli
intr,-un fel l,ot asa

de norr, pe ci[ dc radical. Cltri rri,ri int,ilnim penl,ru rrientab al corpLrrilor, t,olrrryi fa!et,alca sa esLe
oilrii treea co lluskin rr rlulrli[,
prima Arrr viizrrt, oti nuburllismul a,,fur1crnLeunf!iiarti,i ruai clelicatir. s,ii rriai sulitili. Ea rru fr-rloseqt,e rigi-
tlizarea arhaizarrt,S, oi est,e st,rtiblluiir ric','iltr'itlii
tlrhi".

stricto sensa la prucesrrl de ap.iicare a urrei anunrit,e rilmice, cilrc arninl,esc de linia iri l'olriiii tlu S rt

fornre, deoarece c1 reliro;a lcesbuiir r.iolentarea lrri tI)l.ogIanrthac:e,s,LTitn,i'tribrlonutecl,&onrcpotlril,ciiiietLt{tr'-atrttns,f'rtirr(rrrLrl"i
coutin ri[.rrltri (aspect,rrhri esen{ial) crr iijutorul for-
(l9l
rrrei (aspet:l,ului forrriirl). Arri prrLrrt incI ol)serr-i-t
tccaierrbein[ ciittrtttlsr'ienpgil,eiustlr'ihu(rrlzet)i\atrtLia-cpari]ol'opisiuretrtiilrllirailetpcnearro.tluecrlrlrlaiib-ioltb-i.in7ectlclr,ecivvpAi-- irrlr-o inliint,uire crr faze de rniscttro, ordolra.te cu

grii[. Impulsul pentrr,r accasl,a tr fost, oferit cle
srrccesiunea tle rrriqcriri fol,ografitltrrl cale pc aitrnci
tat,c, gi crlriiir poaLc s-o ilcoflerc: iicea ,pbbrLz,ia,re't,
rr-xecutatir nianual. z\nrbivalcnl,a acrestui procedeu elau publicater frecr.enl, in ziare. Irtrlrtpcnrlcnl, r.le
irrt,rrri;t,i (cirlora el le-a repro;ll, rriri tilzirr iil.rstr
a fost, lrrirl,i rlin obscn.al,iilc lLri Diderot clespre rlc rrrnor), Drrchanp -- der.enjt irrtre iitirp rrtctrilirtt
Charrlin. Perccputii tle lrr r-' lnurliti'i d isban![ rsrelriSe etlcel;iteaibdloetuaiu, lo-arspitc'ttt,re,'a.rzinli,l,dittaliiiongtctittl19s1i2in,oo-
suprafa{a coloraLI sc transfolnri in[r-o licliunc rrrentrrl final al carierei salc tlc pirtor : ,,1 url

iluzionistii ; din toatc crelclalt,e €ir face impn:sia unei citborind scarattl ,,Ilegele ;i reginu, irtcortjt.r'ra,[i' tle
simpie a.glrimert-"rri dc tri"rsirturi de pcncl. Aceastir
nudt.rri elcrstice", ,,'l'rccerert tle la ft,ci,octrti lu femeie
coexistent{ a aspcctelor esenlialo cu cele lormale
n tiritatri" . O cornpara lie sLr pclf ir:ialil stabileq'r,t:
se dcplaseazi"r rnereu, in cursul secohrlui 19, in lclatii cu dinamica futuristir si cu contrafi;ele qi
favoarca celor din urnu-r qi cluce la ncgiijurerr cali-
tdlilor imitaLorii aie tal-rlouiui, asadar ducc lir
transforrnalea talllouhri intr'-o realituLc in,lcperi- r,orllparlimentdrile cubisnrului analit'ic. Drrclialnp
la nivelul cr.crhr{,ici con-
tlentii, superioarit irnllrcsiilor pclceput,e, po care steemapfoldra-ne.a1s'ao-LzuiLgliincdec-a Lre il cltlosebcltc tle accastll

Ilicdler o circurnst'rie ca ,,plodutrerc tle realitate". cst,e mai important, ctici cl tlti tablotrlilur salc
Critica atlusd de Ducharnp acestei intlcpendcn!e
rrn alb grad de reaiilat'e. El i'eilgc;io sir ploloiroe
a coufigural,iei tribloulni se aseanri"rnii cii o ret'eitir'e
a cnnrytiinlei la o rezisten{ri o}riectivir a lucnrlui, iluzia membrelor in acl,iune si acerrst,a ort itjut,clrul
care in punctele esenlrialcr lle programutir'lii se
arabir obligatri nrturalismului ostil forrnelor gi nnunricaeti-earinasaleittaoLomepiairerro;rtrcegLaalnarliocrjIftircErcrir,filtc,raantrcee(aio-ndaerrtceuirariiluirbrllurciicit,arininiicLro5re-.
care inregis[reazd realitatea ca un proces-verbal. lli imagincaz[ o lume iniermeciiarii, al citrui riLm

ln etape rapid depi;ite, Duchamp s-a familiali-
tziraztiucudi,s,cpornes[,buriut[irc.[ae aer]t-istsicil a realitilfii" antropornorlic se lnstr[ineazii inLr-un fei autonlat,
c,u licentble -ei.rnlani
96 al cdrui caracter rece de apat'tlb pare umartizat.

9/ Pe bunl dreptate s-a vorbit de un balel, rrtecunic.

Apartenenla ior la lumea marionetelor deosebeqte lrdeoiasmgt5aa,nntltoaistmdmepaqintiiimdn,tuianltasdreteicsoptilrucodic2ei0dnev-edle.atcaloetr[amsgatidl-eidaedrheeas]ia-e
zan|e, care trebuie si garanteze inocenta qi nemij-
aceste ,,f[pturi" de ]umea naturilor moarbe ale locirea. Nimic din aceasta la Duchamp: renun-
cubiqtilor qi de patosul agitat al futuriqtilor.

Se poate atesta acestor tablouri nu numai matu-
ritate formald gi finele, ci si originalitatea fante-
ziei. Totuqi, in momentul cind iqi ia in st[pinire !,area sa \a ,rmacchia" si ,rsprezzatur&" nu decurge
rudimentar intentionat, ci lucid si precis. Ca pre-
terenul qi demonstreazd independenta acestuia
fald de cubigti qi futuriqti, Duchamp lasi pensula text pentru o precizie noud, naturaid a reddrii
lucrurilor ii serveste o moar5. din ciocolatd. ,, In
din mlnd. Ar fi putut, scrie el, sd picteze incl
zece nuduri coborind scara, totusi n-tr voit s[ se tineretea mea mergeam adesea pe strdzile vechiu-
repete. In aceastd. resemnare stoicd se ascunde
o mustrare adresatS. practicii contemporane de lui Rouen. Intr-o zi am vdzut, lntr-o vitrind, o
pictat tablourile. Cu scepticisrn si superioritate veritabild moar5. din ciocolat[, in stare de func[,io-
nare si acest spectacol m-a fascinat, asa de mulL,
incit am luab masina ca puncl de plecare. l\u
intelectual5 crescindl, Duchanip obseryd exhibi- npr5o.ieincttuelreusnaeipnaorlietaeh-nr"icui.nAi"mI a aplratului,
n!,iuonoibsornseuql Lfeorsmdaplasrai frrnazaenzuerrl(qaii rrnei picturi care ci
vr.ut sd revin la
sri comercializeze) un desen absolut arici qi ce exempiu rnai hun ca
tnudaunumppgadllaiopnlradifdircceeeareetraaeabcalesoaRur-rrnei lio,iionndniaica"tde.nlDgeu5mudsciiilrt,h,rrapnutraroripmcteisdrszeisiunien,dca,paojurrioeerarsgs-le*-'
run desen mecanic. :\rn inceput s[ preluiesc ],e-
tlarea exacrtit5lii, a prer.iziei, ilrrIortanta intirn-
plirrii."

de onestitatea unei picturi, care pare si,L se interc- llczrrlt,atrrl acesttir intr:nlii se all;i in clou5.
t,ulrlorrri ale lui f)uchamp. Pi.irrra r,edar.tare pre-
seze numai de tlerivarea artei din inderninare. zintri incri valori de lurnirii si unrbre, deci un rnin-i-
O activitate n,,cuatpcossetrdo5p,egpl,eent1raLrinetllm, oplasrueficpieinnztaii
cu pensula" rlruni de calitdti pict,urale, cea de-n doua renunii
la aceasta, ea ilte net,czirrtea unui desen l.ehrric
legitimare. De aceea el vrea s5. se desprindd de de construclie; totusi tocmai aceast[ exaclitate
ilnonim5, cu aspect mecanic, dri ohiectului un
,,ernfaza fizic5." qi cle ,,rnaLeriaiitatea" picturii. aer indeplrtat, rnisberios. Incloiala ln indreptlfirea
O,,Mddati5n.teinrespeluzsd, eamidevir,unt usidi eaqreezzpuilctatuteraviiznuasleer.- ,,furniturilor" picturatre se nanilcsti prin faptul
viciul spiritului. $i, natural, pictrrra mea a fost cd. Duchamp a prer,'dzr.rt, tobele aparatrilui clr
consideratd imediat ca < intelectrralI r>, <r literard r. qnururi lipite, respecLiv cusute, rceast[ parte a
De fapt am c{utat sd mri stabilesc cli: mai de-
tabloului prirnind in felul acesta rrn relief pa1-
parte posibil de pictura fizicd < pl[cutd > si < a- pabil al suprafetei. Realitibii irnaginarer i se irrselr
tractivd r>". El consideri documentul pictat, expus,
rrn elemeni, de realiLatc ,,realii". Accste fire sin1,
ca o cheltuial[ inutil5 de cnergie, ca risipd fizic[, ambiyalenl,e: ele inseamnil atit un rnodel de supra-

care nu se afld in nici o relalie crr substanla spiri- fa!,d, cib si o realiLate a lucnrrilor, exist,entd pentnr

tual5. prezentatri qi este convins c5. poate ajunge ssienepo- arteelieafdaat5ptdainlaimfbeilnadrecabisnueprqailealell,loorr - si care
la o luciditate mai mare, cu mai putind strd-
corela!,ii.

duinl;d. 0'u aceasta Duchamp face pasul spre obiecl,uali-

Indepdrbarea de pictura ,,culina,rd" ii impune zare, cu care merge paralel renuntarea la realitaLea

hotXrirea s{ uite ceea ce a invdtat. Acest drum nu aparentd, ideal5 a operei de art:i, si in acelagi
I imp, elul cioKmaenndloinrzsdky-, desigrrr [arii s-o cLln{'dsci-
este nou in sine. Deja Reynolds ii recunoaqte clup[ care un lucru poate
lraza
pictorului necesitatea ,,to unlearn", pentru a se