functiona ca o linie, dupd cum si o linie poate cadX pe un plan orizontal. Fiecare fir a luat o fi-
functiona ca un lucru. liniarl oarecare. Din infinitele posibilitdli
gurii
alfrdrurnf,gluinimaLtecr"nr,aeqqnitlria.ea.rceuentaorsei tiiant,ef,dnnor{diii
Astfel acest pictor ajunge, in felul sdu, s[ fie figuri ale unitdlii de
convins de pluralismul semnificatiei lumii fenome-
nal9. pl poate s.d-gi formeze din conLribuIia artisticd,
artistico-expresiv qi sd treacri aicnealsatga durnulcampiabraiil formale preconceputc.
Cele trei figuri ale firelor cdzute, provocate de
alstraclii. Totugi aversiunea sa fa!,d'cie tntimplare,._demonstreazd intr-un fel exemplar
fizici" l-a ,,pictura principiul.libert5lii nelimitate, adicd capacititea
fdcut sd aleagd un alt drum, care rra rnaberiei de a dobindi o infinitate de posibilitdli
solicita mai pu,tin aptitudinile sale
pe cele manuale decit de transfonnare. Libertatea nelimitatflii precizih
speculative. El descoperd cd polisemnifi- ooexistd intr-unul s'ciuamceelatmqil)o, bcieeaclta, lutdtipimotaenrteiaall.-
cal,ia lumii, bazatd pe liberLatea interioard rnente (i'erificabild
lui, poate fi dezvdluitd prin a omu-
mie a gesturilor, printr-un cea mai mare econo- lDaer_lI.aiFciirerlcezluinltiarireposliinvat:le(an)taexoisbtieenrl.el,utlruidi'lidmseanLsios-{
minimum de energii
organizate. Astfel el ajunge la folosirea elementl-
lor figurative t-ridimensionale si de aici la procla- nale pqai lp(ca)bi,l,efi,g(ubr)i"unbiiLzadrtie,coanrvbeitnr{a,iroen,aplerodveocmaEte-
marea lui aeci in domenirri marii srrrd
realit[!i. ,,ready-tnudes" -
rlc hazard. Ultima din aceste insrrgiri face din ele
pi,sn,.iIldtndCeevcerreiuaotlritrgeae"ubd,"l,uu.pcicereeianrxientrael,ee,rrnliiednousdrl{pdapalcarrieilnnnaualuallcacnveroia,zu,sudiltbuealuicil?uiodlmKruiaraiait,n,radecsi'o,ni,srms,eu,kaanpysl-ilpseecemtutoc,lnt,uqe.-ii rrre[;afore vizua]e ale i.rnprevizibilutrri. Se vede,
rlel asemenea, cd f)uchanrp acceptd reclucerea prin
.,rrriiloace [,ehnioe" (arf iplieoisi)ea-mafirinell,eim]pinldiaririesa--u
I,ol,rr1i cl lasir corrducerea
r,oin (,ci sa lc artistice subiective si a dorintei de
exclusiv sirnplu este o separare a lucnrlui-de ceL sccxh.per*irrra,,rees.t,e(,,dPericmeluel t1escoperitoi,,
ce este practic folositor qi de rdsunetul inter,ioru- r1.,urr" iVi.t,r-
avea aici mereu in vedere contri- rretibisnuit si anosl, rriai multe ori, acel cu totrrl
lui." Kandinsky AceastS. fdaentlaastex-ecinuttaimrepalasreuav.e,,r)an[
butia actului pict&rii si a desemnat ca tat[ al rel,ragere
marelui realis-m pe Rousseau Vamegul, desigur ]a
brrnul plac al intimplSrii, de la modelare la simpla
pe.nt{} cd pe el (9f pe multi altii din cc,ntenrpo"ri,ril prczcnbare, descoperd un aspect ai nemul!,umirii
s[i, dintre care Picasso si Apollinaire) l-a captivat
franche!,ea si naivitatea acestui pictor de dunri- irnbtartrsliceT care depEseste crr mrrlL poziLiile dn
Eindire ale lui Kaclinsky qi Mondrian, prin radica-
spnrirciiun5.glaDibtuaecrhafdachrnuoptt,"dri(in,r,erse,caehdliyr-nfmabca,edscedsil"ni)mailttn,reuaamcztliuteilnioz,br,l-iuerlcc[rrtieui ,l; lit;rtea concluziilor sale. Ca gi Mondrian, Duchamp
cnsutespceorndviinnsandue_lar,,eparocvaizraocrtaetruulluairtdeei,,iz; oltaorteu,-qpiri,njt
loabietrcatensdfeoormseabriteea,,,rienatdry--ontusdtreus"c. tuArliegrneroedaerleantlunaLr-i lrctul crrprinz{tor de modelare, ci proclamd rea-
sliti,ganteifaianplrae"e)xeisi,tecnat5,,,reiandyt-omaatdde,i,n, tcinadpeurertadto(saire,,idne-
tistic: demonstra,tia inlocuieste metamorfoza for-
mel.
snrd:mrini i(fi:caitzieolpalrueriastrlautcifriucaiul,idd. eCuceaejautcoeruinl slenasmtrdnid-
O treaptd prelirninari acesbeia o constituie ex-
perimentul ,,Trois Stopages Etalon" (il. fl, l"gLL),
paoclidvraelei nimlapoorbtiaecnt_ldu.luci_ondsetdcoqni sinumf,a-piztuoilactatleei utilitate practici), el pune bazele unui realism
indica emblematic, izvorit din specula.tie, al cdrui do-
scopul rneniu de acliune este pur qi simplu tot aqa de
sd.u ,,pra-c.tico-util". Duchamp a ldsat trei fire
linute orizontal - fiecare de L rnetru lungime, sd nelimitat ca pi cel al ,,noii modeldri,, a lui Mondrian.
7, -,/. ,/ ' ,.' ..it
,l,/,,, .] /i ,/ .1, ),tr1 4 . ,[. { '1 6. f'',."."}7'
'fotrrsi, in tirnp ce acesta tinde la tronsformarea oare-l indbuqe" se inprrne posibilitatea sd se sub-
Lot,ali a realitii,ii (inclusiv a obiectului de consum),
cu ajutorul arrnonizdrii Lrazate pe formd, Duchamp sLil,uie alegerea nocleliirii si, fdrd multd vorbi,
se concentre azii asupr a tnstrd.ind.rli acesteia. In sii. se renun,te la cont,ributia,,picturii fizice.,.
olepiuelriaccleesatar,tietlontauido,bo!,inoerc-hecstera-iredregpctne- raoli,ncoaurde Aceasta a fdcut-o l)ucharnp. Bl a rcnuntat la
sc inlinde de ia cel mai rric oJtiect, pinl la orars, actul picturii nu numai din motive cie econonrie
interioar5, ci penbru cii cl ii contestd capacil,atca
dli.teuatil_efa. cCeutraanltsepcaurevninteler,eplae!n,itilme
cinu.stocairibmebccIosnetinpeetoi:eicnefilnlruamreaiininteldeocrlunaeln6i,ulcsapreec-u- qi problenrele spi-
ci el era con.,ins
ile fapLui. cri osteneala rnaterial5 acoperd qi as-
1l,sotrtia1.ld- poal,e fi, cle asemenea, inlelcasd ta cunde spiritualul. Aceasl,a Lr[dcazri indoiala in
o
translolmirre a realit,ilii preexistente.
posibiJibatea cle a acopcri sensurllc oxprirnriri i cri
Ca qi T{.andinsky, Ducharnp anefaogrri ncei i",,,inclaprrinin- inten(iile exprinriirii, respectiv r,rr oLiiectele per-
-tinerpxirsritettirg,r,:otnpariocblcleparnrt[e (repu te, o reflcctjlrne care paralrazeazir in rnorl
cipiri" la o atit,udine uni- negatii', oeea ce lriecller a sco$ in e",.ident.ii r.a
atc.lasi
nJt,arribrjireoiirca,i.r[c.d:a,i,ir:ceocorn.noletr,bsinetiulnitt,c.ie.lrlrucniuas.prpieiirnaiLs]urusalatlr.alaicn-fiiinfc-tliurlalpdaiaiccredes'tipai-ce-tl liuterc arbitrarii r,r operei cle art5, atlicii laptui r:ri o
vmlru.ilrnaiaeiml(Laalinrtlizrcdieuoinp-ssoikzeyniLluiessecccrsiaueteflccdor[ejiinanmtloiplmrrorupcrlirlaai,r,nri.meitlaepcrcdgo.aev-oizpmaideLcebiticrolioecrron,-"iai priipasiie. de nel,requl sc deschirle intre irspeclole
rroutre qi nLi in erutrrtille cle diniliniea rizhoiuhri. l'orrnale si rrontinuturile percep(,iei qi ,lenzaiici ar-
I ist,rrlrri. Elinein!,eles ci acolo-rinde Fiedler recrr-
rro:r$l,e just,ificarea operci de ar1,5, I)ucharnp pre-
iir,ltrea si dcvierea spirit'alul'i. To.mai
sII l)II ll(r ilr Isi slic tlcsple plrrrrrlisrnul semnilicaliei
pcrrlrrr r';i
Ca qi ltantlinskv $i &{cirrclrian, Ducliarnp o rllpe Ittlttt'trt' srllttrtllrtt' -se lrl rlcIrtr verbale, ca qi al ,:elor
irr inclririr[,nicia clevia-
cu esLctica l,ahloului r:u fjlitlitate proprie: ,,lJn rrr,l,isl,irrc -- el rru incr,etle
consitler picl,rrra ca lin urij loc de expreiie, nu ca loalc :r acest,ora Ei ia o pozit,ie oare esLe inn.rtlit,i
un scop f inal. {Jn rnij lrtc cle expresie ca orirare crr rel'lcc!,iunile der,riti, ii lincr isii'.ir ale hri Luihvig
rilLul, nrr un s{top cale s[ urnple inbreaga v.iat[". \Vit,t,eenstcin ('1889-1951), erxprimate in acclasi
lirnp:,,Liurbaj rrl imLtraci ginrlirrile, qi anunre in
rrsa lel, cir dupd forma exterioarri a imhr[c{minfii,
N,a acest puncl, dc verlcre n-arr rrj rrns ni,.i I(adin^sky
rrloi $[ondrian. Prit,crn b[nui impulsurile care 1-au nu se poaLe deduce lorrna gindului imbrir,ral,;
r{'casta pentru cir forrna exterioard a hainei esle
irnpins pe llucl'rainp la renunl.arrea la pictur5, ( otr(repute pentru cu totul ale scopuri, decit aceJca
dacd ne gintiirn lil echivaleni,a marilor iealit[ti rlc a 15sa sd se reounotrscii for.rna corpului. Se
cu rnarile absl.racl,ir-rni, proclamatd de Karrdinsk3l.
Acesta srrsLinc cir orjce obiect al perccptiei noa- lispuncle negat,iv intrehirii hri NieLzsche ... sc
eellccntuerninarileupnenrr,rluecnldeertnigiuailid"e- rrcopcrS. denumirile si lucnuile ? lJste limbajul
tsitn,ree-do,,fuiel con-
all,ul: crpresia adccvat.{ a trit,uror realitii!i1or ?,, ToLusi,
iiunetul inberior si sensul cxl,erior. Asriclar i se
irr tirnp ce Wittgenstein (ca un pictor ce inst,itrrie
recunoaste arl,isLului drepLul ,,s[ sc fo]oseasc{ de
oiice forrn[ necesarti lui inlerior, fie c{ esle vorba lolrne) sc at:lapteazii in inl,eriorul lirnitelor sale
de un obiect de consum, un oorp ceresc, sau o formi rrrn,rctiLtrLbeealeieerlpu-rrimn,,iaIi-rimemueitledeel"es-ilnimeDabuacluhjucalmrunirpimlosere,usatEnnglseaejseauamsz[dtrlalsgi-il
rlatcriaiizati deja artistic de citre un alt artist."
Si deoarece ))acest sunet interior cistigl intensi- rrerrinelor ver:bale conyetri,ionale si nesatisldcitoare
f ate, clacii i se in seniilrl exterior practico-ritil, 1
rlczvolt,ate de oui, prin fapt,nl ci nici nr,r le exprimir
nici nu le descrie, ci le declarii simplu clrepl actul selectiv al artistulrri le confer[ demnitatea
operelor de art5. II.P. Iloche este de pdrere c5.
,,reAadry-nfizadaeust"o. cxliriiirarea rrscirlorului tlc sticlst piin trimiterea? in 19t7, la o expozilie a unui
ivenoxsicstirttaadtiaensaaat-(sreuuvialse)crdiioietnorrrdruinl-uai in cecl ce prir.este uni- icaun de closet, I)ucharnp a voit sd spun5.: ,,Fru-
stirls pio1.t,, dacl ar: mosul este acolo rincle il gesit.i". Pelspectivele de
de Drrchanrp i' lntrebalea istoria artei deschise de aceste interpretS.r'i inscriu
lui
este greEit pLrsd. Nu poate fi vorlrit de univocitate, bicicleta si uscdtorul de stir'[c in lradilia antiide-
cind, pur qi simplu, orice lenorrren este poiivalenl,
alismului european, asadar intt'-tin tlomeniu din
e-stetrvdosrdbtaurdaedea pfaenccsucl5rr,ncoascsuil,rSnupcluurlisdeeml,nigifaicrdati-a de la dimespcuoplseulirriehaolutirrrnitioi apreercpeepntitbriulee-xtianu-
lumii vjzibile, prin dernonstraiii intuitive si acest cpaorreni-t,
mereu
scop il indcplinegl,c at,il uso[torul cle sticle insfri]r- derea repertoriului realilri{,ilor artistice. Duchamp
scoate in eviden!5 un obiect insigniiiant; el opune
inat, cit si cel pict,al I in convingerea lui l.)ucharnp, concepliei idealiste desprc dennillLea subiectului
chiar mai bine, dooarece nioi o ,,macchia," urr se
suprapune pe problernelc spirit,uale. anecriraenauSlciuohinoscpieeinpnhlsiaeigu,ne-irfia-anitcucalurdei.ruimAi cpceuraansicntdi.cd,einminnnosibteailctaeoraelulacon1no9--,
brniloD-nusctehrsaatmleiilpesu-sfiaclfieieinnndtudceoenxltip,brr'e;irrrrniauilll rrnrri clotlrinar inru- tinua picbura cle naturi moarte i-ndarecacepntdtuaatt,eonbliai-
pent,ru a qti cd de- ecLualS. a trecutuiui. Duchamp
cerl,itudini rle ne-
zdruncinat, valabile penl,ru loate timprrrile. Asa
privilonrlui spro lrn exernplar de realitate umild,
crrm Wittgenstein vrea sd-l stimuleze pe cil,it,orul rrcaprociati, si prin acesl itct, al conferirii ne obligd
siru la,,interprcttir.i lingvistir,t)", tot, a.sa el con-
teazd pe contrihrr{ia privitonrlui, sacaepraIsrtIlsrirrienboddre"rperisntdeelreilgeil,tirnr.rraatsttireistp,oerriccepptriivne.nu$-i
privitorul stabileqbe t,rel,oaro ,r ,,ciici
operei cu Irrmea
contaclrrl
exterioard, desciflind qi interprcl,ind propliotd!,ile n'leroase rnodele.
ei cele mai adinci, si, prin a(,0ast,a, r.rcltrcinrl con- Din toate aceslea lezrrltir conclrtzia c:l ,,read,y'
tnades" nu sint rtitrtic a.llccvir decit tln nort capitol
t,ribu!,ia sa 1a proccsril crcat,or. ,,El urlple oarelllrJl irr extintlerea, nrcttLionatir, u lcpelt,r.'r'iulrri obiec-
inbervalul pe care ar.t,islnl {,rebuie sir-l lnse intre telor. Aceast,[ irrt,erprel,aro estt,', ce-i tlrepb, just[,
isnetnesnu{,liiolebsryei rrveaatliieziirlruilei
snle ;i glseqte corcla(,ii, in tr-ttu;i are rtcvoie tle o ctirtrpleltart) <:are line seama
Wittgenstcin: ,.Orice senrr] tle renun!,ar'etr Iui [)rrcltanrp 1a nrodelarea artis-
luat slngar pare morb. Ce-i'-conferlt lui vvieia'!i[n?
trdieqte prin folosire. Are el respiralie EI Lici, adir'ii lrr ,,trii vestirca" obiecl,elor sale. Prin
Sarr folosirea cste rcspiratia
izolat de scopul sdu obi;nuit el ?
sa? ,,Ready-rnede", faptul scitirrreDauzcihnaurrrnpuidrnoalai.tpriczelainzaial'utrcatudnizliobnruatludma,
de folosire, incepe, el se
in felul acesLa, sd fie din nou folosit, dar de data
aceasta de int,cr.prelii sdi. -,\sa cirlrr se va ardta, istoriei alt,ci, rnetrt,ionut,ir rnai sus, oi ;i in opozilie
ivnaraiacetestspiror,c,heisarJloopl,urseeuspi[rsc[rii.u cuvintu] cele tnai
cu aceasLa. Atrtul slu select,iv se miqcl ln opozi!,ie
ronstientii t,rr glorificrret rltideliirii subiecLive gi
u principiirlui ei, dupir t,are obiet,l,ul rtmil este
innobilat prin,,exprcsie" arl,isticri. Crrprins de
Cuvintul ,,rea,dy-m.utle" a fost invental, de f)u-
indoiala pe care tinlnrl Goetire a exprirnat-o
champ ; el explic{ libert,atea spirituald a achrlui olfc)iltLoolandrittn,drtla,ra-rreed,nec,lOrenavrtdiaacereevnadfeorarlmaqdie5od.vr,ielcrcearhetm"iaaolr(idLtac7ete7leaa6r)eam.-lPuaeriiinlbDpiuanlceceehdaaessmiantazrp,-l
creator, neimpovdratd. si netulburatii de nici o 104
ro5 iu o pozilie extremS, care privegte in doud direc,tii:
manipulare mestegugdreasc[: este ales si denr-rrrrit
un obiect. 'fotugi ce se urmdrerste cu asta? Brelt-rn
inlelege prin aceasta obiecte manufacturate cdrora
raporbati la trecut, ea duce inclinarea, caracte- pcnim dominl,rr,ea aspecl,ului tle rnasir al civili-
risticd naturalismului, spre neglijarea forrnei la
puncbul ei cel mai extrem, adicd o radicalizeaz[ ziitiei noastre.
peainp[ rloacoiatmota[ lp5orseihnuilintatatercalaclefoermrii.{e;xptrcanatrmtisrt.iicibeora,
realitirlii si in lelul acesta se ajunge cle la artd la Aura, r,estituit[ obiectu]ui de consurl, poate o[,
lipsa de art[. intr-cl oarecare m[surit ne creeazd obsesia cd iri
tlefinitiv noi trdim intreaqa lunre perceptibild r;a
o lume instrlinatl si denicntir. Pril r,ccasta este
,,Reudy-made.s" sint aqadar arnbigui. Provocareir 1n!eleasd transforrnarea aparatului farniliar in
fetiq nefamiliar, care e-niginnrfaetliuclrraluciesgtia in-coemsuten'picrao--
lor antiesteticd iqi bate joc de org;oliul arbistilor,
care face paradd de cucei.irjie scriitLrrii suJriective clamat ca esent,ii ii
bihilui. Moara't,le ciocolatii a fosi inierpretat[
qi de sacrosanteie replezentiri valoroase aie de Breton ca nrtLsinir infernald. Curn ctriai inttl-
,,bunulni gust,". Totusi aparatui anonirn scos din
,,1'a.narchie mtme d.e la uie" (Laforgue) s-i sustras nirea conventionaii cu apalaLrrle obisnrrite, ldsat,e
din sfera sa cle utilizare? nu este el previizub ime-
in slera lor de lntrebuin(are, poat,c ,lel'eni lrusc
nesigurti, o drernscuriiereHvcefmnaitn"n:,s,fthJanle-oriin, d1iu9r0in7e-a!,ain,
diat cu o noud demnitate? Dacd se r.a rispunde ,,Scrisor.ile
afirmativ la aceasti intrebare, trjungc ia con-
ciuziiie citate, ale iui Breton se Roch6. Ar li se intirnpld cI cuciulucdi_aoilrtinuaesl xislpasi,riirinclaaubvieoiierauirlulo-l r-sirtrsdrraiiuanepLorlnr-
troll
si lsa c_ledei.recaalme,erin.ii
totu,si greqit sd se egaleze pur si siinplu frumusetea
nlrinle,aoalb,teeisr.iramDlisibubuc,lhupai ercnrppr rcinrunlcreprpilrracanrlc,atcicniIouuinsnutria,,etn,ruantJr,i.urldreaneirisarrte,niac,,,-
ciruia ii sint indispensaliile ehilirnelele. -,\ceast.a h1,iqr'inirr,r'iiztco,l.ioi,ainrecalslnterpfLaanrteo,inlautinirc,rle-lsirriarrsadcezliacs'ai stainrlp
cirroseifaunlrrlruii irr,i\'lftracrrnulriirleinsaplat:l,t,irceiapditi1.-tltat&dlp:slr"rr-a-liscrarrsili Ju,ovizoriri, locul ulciorului aclevlrat, a lavoaruhri
senrni{ica!ici. La t,oat,tt acest,ea, rritcrir irrtlicat,ii lutloviiral, rinrplut crr aph...afa,,a () plutire de o
in plus. clipir peste o irnensitirte ftjr.i frtnrl, lreste vidul
vesnir,..."
[Jsc[borul de sLlcle insLrdinat, iicr.inc nr.i rrsllitor, Pe lingd aceasl,ti intilnire psihopat,olo,";ic[ cu us-
dc slicle neobjsnuii,. (leleialte se aflil 'in irr,gazirr,
seileixnpso{ z-ilii.seinmrpnrieltudne{ B-ensjaluiiiinin, clliartordr-erlpdinedesbdicele,lroetxdirsirtel aceparidveitonrautluuriricfloerrananllu.
f)uc}rirmp muzee rafoecrcamel5ipt.tdailniisdtsriisvnuieap,olefrdt,erc[ini pfl,ru,esejinuldparicivuiuenalessicetdrm[inlruiifcicrduaertiiels'eioclocaar
cu Waltei. putem conven!ionale". AceaitI interpretare tibird cle
spune cI cr:ea ce-i dec.rsebcste cle celelalte este
,,oLlra" sa. Prin sellilrare? Dricharrrp tlI obier-rtuiui
o autorit,ate) pe ciare acest,n n-o pdsetda ca articol orice simbol si de orice sens obiectiv, farniliarizeazi
rii estetizeazd., ,,ready-made"-ul si cunfirrnd echi-
de 1fe_alus.la.aSccespluai,.estc,edr-enoat,cipeilaaspi rtoirdnufsuelluini lt,clerprrrertaesuiizstii vaienla exprimati de Ilandinsky: dac[ un obierrt,
rle consurn (Kandinsky volbeste de scaun si de
in rnasi) este egal ca ,,lut'ru" cri o linie, atunci el
vrea sI fac[ constient pe privit,or c[ si articolul
tle consum, anonim, poiite aiunge in posesia rrnei r:ste, qi invers, egal ca valual.c formirll, de indati
aure, clacI i se recunoaste cri realitalea sa de ce ,,sensul sdu practico-util" l-a pirdsit.
rael.LoIa,uan-oaaccseutes,tetionitnumtleordlpi-preestxidtpdrriedss-,eesapedrnoasfuuugnl zipi,imraiencti-csofi-cruqatriitel,
consurn gi de utilil,ate reprezint[ numai trnul din
multele sale straturi de realitate. incercarea lui
Duchamp de a face constienLe tocmai acesLe,
;i totusi tleclard uscdtorul de siicle frumos. O
sl,raturi, reprezinti o contributie foarte importantii 107 usemenea interpretare se opune punctului de ve-
rec.lsreLtreeilif^traruerm;poteesazecanedvtaautccdeaerlealanaurcl aeliltaer,stdiuerntilnr,racnrlielt,'podlrinuvilaplu[onacraleorael -tnuseLi de rclatie", in sensul louistNmiocnldurriai niel-arhpiecsdte;
tldifLtooccrrrrrnuiuscrulltau,ridsliiieec.ssliisrartvciipacolllruoedaafcrouealoatsleenitxjotieirrlli.il'f.I',p,(arl\'urIroorptnb,lie,uetlnrri,attrrurnriLll)ur,ri,i,ll'srraL"iulri.nlaoorrr,sr,ur"eso!cieb,drtir-l- realitate si de aici si ciqtigc
un alt rlrum se dedicd sLrblinierii incoerenlei.
Ducharnp il alege pe accsta. Fentru el nu existl
ierarhie preconceputi a valorilor, specii delimit,atc
lpsimoi acittoeenleicne-psctpchuirdnneeb,ins1e,dorbtis,aat,rqu:atia,essciaiaslc,eeurgvrorerraiaesclod-pecareesietoxdemempapinrlrtdri
I.u.iIt_Deuflcehcaliumnpi tle felul lrccsta ne litrrnrregr'l ci aporlul in eriigmat,izar.ea dorrrr:niului generio al,,obiectului
conitti in
ca art,ist si sinclilor nu cle consrrm" in ,,reutlu-rt1,ade". ]Ixist[ rmmai de-
rinavnegnutal rseailrdeexneoni lfpolrarnr,e.rr'frorcrmanagi &pceeitcslaarchoetiiIr.ensirt-ol
t,alii izolal,e si chiar surpr,inzdtoarea conibinare de
I(udclrrulrni a-rrnouar:.io), r,olivie cr-r bucili cle
ilnpart,e cu nirnerri. Cariera sa prolince o fascinal,ie gi nn Ierrnontet,r'u zahiir cutric
stranie. Aici obisnuitul est,e Lriinsftirrirat, irr neobis- (,,W\ry llot
(il. 13) -armnollnrieeipcroesznirnictei
rrr.rit,, relatiile larniliale crr rtralitaLe,r rini *trii*. sneeze") in felui .,frurriusetea re-
lirsl,ulnate, totusi aceasta srt pet,rei;e asa t.le nrotlest,
latiilor" lr lui tMonclriarr,
inc,rit pare ctr de la csuint,llrircrtel,L,s)u. i"IJlratrlurrilrrreis-airuprionpsuuisriet r:i cler,'ine o rnarrifestare a abslrrdului. Ci in general
calrnul
cova din t,otul poate fi ,,conciliat", inseamnd c[, ,,in fond,
ic,n,htriLpcrrcarrirrrernriltec,oIstaunlleepagaal'rliei,iarn1lriiloltt.fruu.-11r1er[n" s(sriperla,uotlibr4ur1s1ci1xlup,rrc,\aclinsms)pcnanertc,rtirinll,,- Lotul estc ireconciliabil".
Nuinai in caracter,ul paradoxai al calambLrmlui
lrcrnrite I)uerharnp, uneori, si apar{ o pseuclocon-
si plrrbind usor'. -Acesl,e glesburi dozate cu ecurlurrrlt r,ordarrt,ti, totusi uur-nai pentru ca -- pe terenul
rirlrugbrrlusliranleeachciovnovcerrnlutiiilo- r, sii ne fircd. constienti
-- Linrp tle ciliva arri IJurharllp n-a denronstr;rl, tle
nirnic si s-a liriril-al 1r,i jocuI tle sah -- si.rr[, clcsfi- noasl,re verbale qi dl ne
s,urale_aproape asiatic, rlezirrlcrt,sat si lirr5. incor.- aral,e cr'r roalitatea esLe mai complexir decit insbru-
clc care ne seryim pentm denurnirea ci ;
tlarc. Se brinuieqte nu nurrrai c{ dojcopcritorului rnontele lasS. incorsctati in ele. De aici urmeazl,
hsettaj^u.,nr'egaecl.lya-ntpodre.es''rrpiirrncesrlc,ea irulifercnt orice obiecb,
ea nu se
cI trdirea echivalentei in mod logic, c[ dal,ele perceplici ne pol, furniza
nurnai himere. Figurile forrnate prin c{dere de
cenl)tsrileetc,eiahasnetrsrunilnepsecxoleeidasgattaia,idtn.iin.iddSce.iiil:efoill,eo,iNsnrroluoefliiia:elexiinnrirsudelii,"lfi,e.iarnieroincnt,ieiiloi,.,,,s,1oI1rlouspniite-iras, cele trei fire aratl asa ca si cind firele ar fi de
Iungimi diferite, cuburile de marmurd se aseamlnti
pariecisu-puinne,r,ereaadrtn1-utnai cplelsu"-
cu cuburile de zahdr. De
Duchamp ajunge
-- la
-Aceasti afinnatie arabi caracLcrr_r1 paradoxal lalism laulcrsuemesnteificclaettieerimp'inuart'csliinsimnopuluclensepliamtiiutal ts-iu
:rl concep[,iei tlesprc lume a hri Duchimp, ciici
inslsi accepl,area indilerent,ti a r.ietii devine eit liecare
ins5Ei cr ,,piobleurri". Se translurnrA r'n ploblenra irrconjurS.tor, pus in noi relalii i-n careT ce-i drepi,
par s5. compenseze izolarea, schirnb tlizoivri
itlenbitat,ea cu sine a lucrului.
rnodurilor de comportare, care sbar_r Ia tiispoziq,ia Principiul de bazd al acestui stil de viali se
acomodarea sa cu realibatea. Aici nu
oinului in
esi,e vorba de problerrrele artei, este vorba de un numeste insingurare. Aceastd afirrnatie arninteste
slil de via!5, de orienta.rea ornului int,r-o realitate tle un aspect, pe care indiferenla calmd a lui
care, in totalita.tea ei, este incircati ou prea rnulte
l)uchamp s-a strdduit s5.-l voaleze. Insingurarea
sensriri. O cale optirilist{ de orientare incearc[ s[ ()ste f orma tragicI de intensificare a unicititii
arunce o relea cle corelatii pline clc inteles - fru- 108
I,,') ornuiui intr-o lume de total[ inconciiibialitabe. in
al sdu d_eopstltsi,crldnuZgnanmm,aLriedbelomniseexeiicuniu,a, lppaer o llalie ARTA LIPSEI DE ARTA
placl
ses ciLi-
nbDuiufticcahtirrae,tmsiv,pm- aArpfndoec,au(t1te9uf1zi5c-lpe1rc9iev2l3eil),ncdieaiinreirn-i_prorinnrtbaemnleotec1l;c,si,oer.mmiri-,-
ponente ale repert,ori:rlrri s,i rr feLiiist, pentru a
casur[gitiea_liln-cutuclerdlsrtraetegntoaismitreoicirraim,sroacuinamdraeuritlntcsldiisnetgcicuitiraolrLecraio-n-ovmcenui ll,uiinei,-,
care dezv[luie incornensurabilitatea actiunilor' si
nevoilor noaslre cu rea.lizdri]e lor. De' aici alte
rnulte particrrlarit,[!i ale acestor read,y-macles: ele
sinb protiriccri tlc realitale sau, mai bine sprrs,
propunerilt rcal it,5{,ii la retrachare. S'tilidninuarrmreuils,troi
perspeclivri DISPRE PRINCIPII
cle clobinclesc, in cele
semnifical i,r par.atligrnat,icr:r. iinsingur,urea lor,,slri
mdrl,urie lientrrr cila unooi)rneusltuei:irllilsuirra;ilissminugiurlrorll
ra!.ional (pr.istulat cle [)eolarat.iile principiale formulale, prin 1g10, re-
innijlosict,udaei,-ioalielanbtuirr,einlp,iecicr aare ornul il are li rlisp,5ziti,r prczintir pcntru artist nu puLine hotdriri princi-
piale.'frebuie oare sd se protlucir mai departe
exisf,onlei sr'.1e. Ast dar,
ahia lnmct lut!.etr,'-, carc poal,e inventa rrlt,t"r pcnt,rrr art5, sI se expunir genialitate su-
,irrrrieretr nui
Jo0ur'r sernantictr, sr: tlovcdi:sl,e a li Iricct,ivir si sli so aclaptezc trc,ile ,,u,-erir,i tehnico-
srrveranii ir rrnei lilrelti'rti irrl'iiritrl. llr,:r1,sia l'r.,rntalc t,rtrrlitiei introduse de lk:naqLere, a ta-
blolrirri do sevalcL ? Sau t,rcbuie rrrai lilrll rtrdi-
ccaNna{loUalunjzduiarlit,aIcinnasrnr-aini-luti,nsasjsi irkroiiyt,elrr,s,nraiac,j.ttrstizdrclayovL-enueriruilta{,\1aceeot",s,re,l,,a,seliplliopsrrasrterztriieetplii'uf,ontarrodrnil[ri,r-r,ri
rliscutie sarr sri sc dep[qeascI activit,al,ea esteticd
rseirlror rsidreseurctliiin"a(mNiiteetzzescchoel)iv;iiiisd[eseauctrrtratr:,,paurlneciteopdee-
r-irienLare ertrilestetice.
r\cest,ea sirrt, protrlernc.le care upar pcste tcit
i rr liuropa, Lliirora ztlnl nci rrtir,il e c.ro
rrcep {,iilo r despre
lrrrrre ,;i societate, al+: prirnuirri
r.iizboi rnonc{ial
le fi-rrnizeaz[ argumenLc srrpiincnt,ale. I)orrti rIs-
lrunsur,i ies in evident[. Unrrl reia pozitiile artis-
ticc din cinrpul eyeriimenlelor tab-loului de se-
r.alet. Pentru aceasta se hotdriisc cubiqlii,'al
cr"lror clasicism iese acum la iveald, erpresio-
rriqtii si futurisbii, care-qi amintesc din nbu de
rllnraorclulael,itaLt6cgaeri,taClihaangda.ll,'\Kcoekqotsicphkicat,orNi o-ldeP,icCasasrord,
f.{1. - se inteleg din nou cu lumea pcrceptibild
tquim- esscprciujinniolii pe subiectivitatea Plorrin- se mul- drrcerea de obiecte estetice, respectiv Ia categoria
faptul c[ profersionald,,artist". n{ondrian scrje in (gZO,
parafraze formale. configura!ie (modelare) isi are rddIci-
ni.l.e.,Negi rinu cubism; ea putea tot aqa cle bine sd se
ei aleg subiectiv gradul de realitate, se folosesc
de o lmputernicire, pe care
am viizut-o merelr invocatS.. -In dmeiilnailRe eionar qpteicretur-a hlafnaraleurribrtlaeierfsenelnlioeertllaulaacu_tls.a,etacuc1{ptolpanlanircccaqbciaa.rstocnittiimtrnavuiacleirieccdti,cltii.-eeinde-Atismdqrrpbep.aaaaaeo.trllmea5eaim,t.nreddphle.teniifctcinieaooebcruir,eautcuxtdn,ocipruavnidr;ige,ift,maii-gsiebtlacaurtseutrtraflfaaepprlicrltiaiiu;ntnctuirtmnaliriiglnd-'osse--ii
r[mine mai depalte ceea ce a fost de secole:
expunerea temperamenLului (formulat mai pre-
tentios: dorinla de expresie) gi a semndturii arr-
tografe a unui geniu. AceasiS. voin!d artisticd
consecventS. dd naqtere la multe capodopere;
incurajatd de comertul cu obiecte de artd, prinde
picturii si.se orienteazii autorntrl dupri tegile noii
rdddcini in colecliile burgheziei, in curind siin configura(,ii.
muzee. Cu cit mai importantS. este participarea Astfel, prin noul spirit, omul creeazd
acestor ourente si personalitn!,i la istoria picturii o nouH.
europene, cu atit mai puternicd este situalia frumusele, in timp oe rnai de mult el
lor in cadrul unei noi determindri de pozi,t,ie a nurnai liric sau o configura plastic.,, o cinta
forl,elor creatoare, monopolizate in acelaqi timp
de aite puteri, care trec mult dincolo de con- i.nt$r-iosaunpuralareraelisvmiitoualretinadeacIealorodosiun6tezsdtd:ri,,,Capread-
rirneenatu,lniatiqf5iacliaidree(,arcuolrorrrrti,raailndi,tirtc:r-t:.o)o"r,.rieip,arlaoibcvaiilasemualaubsi Boqiriueattdo,rnea.asliutdprjiai,-
venliile tabloului de sevaiei. ,,\ici nu mai esbe vorba
de valoarea intrinsecd a artei, cu atit mai putin de
practica tradilionald a tabloului de sevalet, aici
Acest proiect trece dincolo de domeniul ta-
voinla artisticir iEi dri pe fa![ preten!,ia de scop bloului.. de qevalet,, dincolo dc rlivinizarea
in sine, eliberatir rle irigrirliree ei lir un obiect operei
arl,isbic izoiab qi inl,cieasii {ia un irnpuls creator cle artii individual5 si tlc exliihit,ionjsrnul
psiti,,
vsraeeiusactmoilnigqut,ltlaauilfoi..lro$Dsri.aiicendtx,iatprrdneraianvi,niisfritrf,e-lialsotrcaucluc,oe,,racfcs)tsettpaler,rSnsatrcjl]jole-,p,-.ucrcoillneiinnsstr1uu"gpnc1.nat8i---,
aplicat pe scarii larg[, al cdr,ui scop este sI ia in
lsitta[pl,len.ireAc-esstepiiriitn,ucaelrsoalrui mi asle,crdiaeld-icriindl,aredaagiastricias-i
suprirealistii, gruparea olandezl,,])e St,iji",,,eari-
haus"-ul perioiir.lei din Werimar, si const,ructivis- pmroubleusi,teaazSb.uimnupluoitrpivlaa,c,p" rqcidsournpirnairreiialiinsdtrirvlidBuraeltiosn-
rnul mseso.
irmpspm'parroliipivrsntiuiebtiildsuisa"tl,eccacoaMarrltleoSiassac.xbetoioiscpmEtredriapnneslosusatdtsirnirpiistemvitesra-capttuooa,!al,tt,upii[eiiovr"d"opa.ereaiCri,sde,rabteelconaair,ars,egmtdiuauleiroz,liauerazirrirfocaticddblase,idltisuriapliiuin-rrei:a-i
Noile deterlrin[ri de pozitie ule forl,elor crea-
1,oare iniping inspre dorneniile de {raniLd, care
nu numai c[ ptrn tn discutie opera tle artd, ci
anuleazd ctrriar propria ei exist,en![. Scopul ei este
crearea unei realitiili tot,ale, nu nurnai interpre- lrrrmuselare? ca o activitate care deviazd he la
tarea subiectivl a irnui anurnib aspect nl reali- adevdratele probleme ale vielii q!, in acelasi timp,
t[!ii; dacd cu aceasl,d ocazie iau na.stere si opere
de artd, este de import,an-td secundard. Ceea ce
indeamn5. la lnl{turarea glanilelor contemplatiei impiedicd rezolvarea acestora."in gene.al se ia
crtegoric atitudine impotriva oricdrei tuteldri
estetice este convingerea cd activitatea esteticd
rrrtistice sau formalistice. Breton atribuie inslinc-
poate implica numai o part,e din posibilitnlile t,ului universal de cunoastere si de descoperire al
creatoare ale omului. De nici urmeazd cd ar fi suprarealiptilor o fantezie ,.in afar:a orjcdror con-
gregit sd se restringd acesi impuls creator Ia pro-
sidera{,ii estetice salr morale" si defineqte: ,,Supra- conducdtoare era cir instinctul de creatie nu este
realismul_se sprijind pe intr-o realitate nici o chestiune materiali, nici una intelectuald,
f^ocrrmedein,dtae asocia!,ii, pinI ci simplu, o parte integrali din substan!,a vielii
superioar;i a anumitor unei societd!i civilizate". Scopul este reajizarea
acum neglijate, pe autotpu[ernicia r-isului, pe
jocul dezinteresat al reprezentdrilor. El cautl unneinfeqetsiitea-lrehcisuteupcpritrnuadrrcei,ai,ln,icstarteereaeg-vaitadvsiaeo!mr,i5ce"en. c$saitaanhrayialtiurceurimipoemmuaen--
s5. suspende clefinitiv toate ceielalte mecanisme vocabular precis de {orme si, in principiu, se
psihice si sti se transpun[ pe sine in locul lor, in pronunlS. pentru un caracLer clesohis, experi-
rezolvarea probiernelor de bazI ale vieLii". ,.Si mental, nelimital,, gi Gropius, in privirea sa re-
in{,eleagii viata ca intreg", in felul aoesta sc}ritasc trospect,ivii ar dori sii stie c[ ,,Bauhaus"-ul este
Gropius st,r[tluintele pedagogice ale grup[rii. achitat de orice blnuialir de diclaturii a .qtilului
Privind ret,rospecl,iv asuJ rrr actiyitit,ii sale clin
Weirnar si T)essarr, el s-a declarat in 19135 pentnr (cu aceasl,a ar,incl probabil ,gi intenlia sti subliriieze
as,,ssi1ps.rirdreantiniralredegexrac,r,laueddEdeipnlcaioms1o4jrcd("o-.nMainret,p;rclaesgidraeianazcciltuivddiebEaatlec,oele,-ra-rl
pentru cxperimenl,, a.dird pentru o sinceritate diferen!,a falir de miscarea,,De Sbijl") ,,Scopul
creatoare neancoratii in nici o dognid. ogarurepciaririe,,<Bsautihl arir,rss"isln,eumcosanrsrtIdoingpmroi,pcaigainreaexuencnu-i
t,area unei inlluente vii asupra crealiei. l,n < stil
Pretentia suprarealistd cle tot,alitate sund: ,,To- Bauhaus r> ar fi fost o recidivi a ar,ailemisrnului
tul vorbe$te de faptul cd existd un anunrit dome- necreator. s[,agnant..^,,$i teoreticienii supra-
niu al spiritului in care viat,d si rnoar.te, realitale realirsti au avut o atitucline de respingere fa{,ti
viitor, comunicabil si neco-
Erni uimnaicgainbail,lies,ustresci ujotss,i incet,eaz[ sd rnai stea unul de orice codificare a unui stiJ srrprarealist, pentru
falril de cel5lalt in pozi{,ie dc nerlepdsit. Zadarnicr
se va c[uta inapoia miscdr.ii suprarealiste un all, cd ei au pus adesea acl,ivitatea creatoare pe
irnpuls, clecil, speranLa de a. tletcrmina accst, aceeaqi t,reaptti cu un ,,aparat pasiv de inregis-
pturcf . ,,L)aci ait,i se tinde la coin,cirlen,tia t,1t7t,tsi- lrare" qi ca urnrarc au fosl, constrinsi s[ punti,
lorLlnr gyuparea ,,1)e Stijl" intreprinde concilierca in general, in discrrtic existenta unei ,,picLuri
!hn,ruatmu,esie,"g-rrtyrelbii-cntueiin,ccoroeemxliigspli,eeanirap[,biait:lehmdnuaicpiii,[miGondrteoirspntipu-sc,espe?e,rBnnaturull-r-
,,Banhans" se pLrne prohlerna ,,sli explorezc teli- suprarealiste".
toriul carc esLe conttrn sferelrtr frirrnale si tehnice
Se vede c{ arnbele lagdre au urrnal, o linie co-
qi s[ stabileasc[ uncle se af]d graniLele'lur". (ln rnun[ in problernele esenliale. Inaintc de a in-
cerca sd explicim tendinlele suprarealiste si con-
sl;ructiviste ca lenomene istorice complementare,
cle Lrebuie s5. fie prezentate separat in pretentiile
lor teoreLice qi in realizdrile concrete.
t,oate cd baza tletorli''u so1s a[l r, si BarrhaLts-ul
vrea sri dep.iseascd contrast,elc, adic[ sii faci ca
arta, t,eirnica si nieqt,esugrrl sri poaLli fi prrse in ,,ARTA ESTE UN BUN GENERAL"
clialog cu arhitectura, sculptura qi picl,ura. Si-rr .\ccast5. Iraz[ sc af]ii in manifeslrrl din anrrl tE97
aceastd propunere de scop se ascunde un asot:ia- rrrrlrnutrnulpodlraiindvieezne,,zDee,,SSetciejls"s,iocno".nsDtrruucmtiuvlissmpruel cu-
ru-
vtrie5oa.ntiaiisstmei r-,aaeelsgtcaedli,br,uavitieacalao"inn:ti.n.cCulerteeiapntcfuienri,i,tBa-aumchauanulasc,i'i-suuclpreri:naL---
toare de toate felurile si angrenarea ei iogicd sispslrrtisroll"cei-'iauesil.ivsesiepupnrirroeeiptzuel,l,au,B,niSaeusaichlefsoss1ressmi(cocoenll-"uolruudn-i,iancddpauiunrceneccaeptlreadinevnut,va,tJeiudinegexergpenrrceual---l
in[untrul ordinii Jumii moderne, Ideea noastr5.
114
ssitviel".-tunltnisrci larirpedoriri.gailneesaalein. Lmai,rslcn;d\ruilel silu ,,Jugencl- ciale qi dependent;a sa de diviziunea muncii.
reformatoare Intr-o societate comunistd nu mai existd pictori,
oare merg inapoi pinii-n mijlocul secolr_rlui tg.
Cauzele lor negative direcbe sint de trei feluri: ci cel mult oameni care - printre altele - se
ocup5. si cu pictura."
produc!,ia de masd a obiectelor stereotipe cle Imedialr dup[ aceea aoeste iclei au fost intro-
consum) contrastul tot rnai puternic si rlc-nede- cluse in ,,I{anifestul comrlnist," (1848). Ill cere
pdqit intre megtequg si maEini qi condiliile tle ,,libera dezvoltare n fieclruia" ca o ,,conditie
qi c]e, lucru ale proletariatului industrial, tpreenpttrau.t{libnerdaeodseezbvioriiitadrientaretuotruarqoqr"i,s,a,int"idstui r,a,ur'neia-
via![ ficarea eciuca{iei cu productia material5(('- 3111-
pe^care se.b;rzeazi acest mecanism de producfie.
izvoarelor in
Cercetririi sclpal, pind douicniul istoriei artelor mite ulopii constructiviste ale secolului 20 dau
pare si-i fi acurn un document,,ale
ac20l,.{r-suuiperfxta:pzreelica-dligaitniljournnursoiin.dcdocpnvsiindtrieurn-cnLt isra.lidisnitngilocisrrr:rnl rpsroel lcelaorntlueiclnuati
forniS. acestor ginduri. El adreseazS. mesajul sXu
cle salvarc unui muncitor clegradat, devenit un
lui Marx impotriva Jui Stirncr, in partea a ireia din
lucrarea sa .,Ideologia german. " (1845I48). St,irncr ,,1:.ccesoriu al rnasinii" cdruia diviziunea rnuncii
nu i-a adus decit roJ:ic si i-a rripit orice bucurie
a activiLd!,ii sale.
voia._sir aplice ,,organizarea rnuncii,, nrrmAi ,,oa-
irn- Ciliva ani mai tirziu, lluskin se ocupir. si el cu
rnenilor obisnuiti", exceptinrl pe oarnenii diviziunea muncii si consecintele ei:
portan!,i, pe ,,cei unioi". i\-a fost riivizatiL
El sprrne: ,,Nirneni nrr ti,ort' si ,,slauery" " ,,d,egrada-
poate. inlocui_.munca lui Rlfael,,. Nlarx opune ,"n,,n"c", ci
segnrentat ornul care o exercib5. Rolt si nefiind
acesteia o ordine socialii, in care, ce-i drepf, nu scolripnutenreesuant e-i transformat, intr-o -foreLal ttsie.
,,oricine poate lucra in locrrl lui Rnfael, dir'fir:- obligalii care este rna",.ini
care, in care se as,.un,[c rrn Rafael, sc poate rrmnca
cultiva nestinjenil,". In xcala;i I imp, [[arx neag.{ Si-lucrdri tle mintuialii. cir el insusi sinb qi prodrr-
sele pentru a c5.ror falir.icare cst,e irrobit.
c,,luanmicailtailtedaemSutinrnceiir.stlililnliefimceile1oi atretizsdtic, ea,,l, pr;ir- Cum trebuie alcirtuil procesrrl de muncir care
cIy:ei atluce ornul spre sine insusi si,l clibereazd ? So-
continut ,il intilnim din nou l;r cialisrnul est,etic lil lui Ruskin vetle r,iir.rl in rnasinti
sLrprarealisti ryi
constru ctivis bi.
si sperir irr revenirea la nrest,usng. Cu accastj se
,,Concentrarea exclusir.{ a talentulrri ltrbistic in ust-','iuzii ;rtlmiruliu pr,rr{r'rr siilrrl .rulir. si pentrrr
individ msai rreepmr5im.saurriei,acosnase-cinletagadtiv[ izdieunaici emasutnaci-i.
este, in breslele Flvului N etlirr. Nlirr.-x r,orrrlurnriii iiistru-
gcrea,,insLlurnenlelor de prtirlrrct,ie", il rnaqinil-lr,
Chiar dacd in anumite conditii sociale fiecare om ,lisl,rugere prin care lirurciIrlrii -- in disperarea
rrn pictor excelent, adeasta n-ar exclude lor,- vor si ob|inri tlirr norr pr.rzilia
ar fi irpusti a rnun-
absolut deloc ca fiecare sd fie un pictor original,
astfel cd si aici dcosebirea intre inrrnca ( orile- r,it,orului rletlievul. La N{arx se argurnenteazri
l sj << unicri > tlevine o pur[ absurdital,e. lealisL, la lluskin rorrrilnlic, aici se opteazl pentru
rreascri pissneercoctpoisqluuti,nlrcei2oe0n,int-irlac.dovilasocdu1uli,ecietel,rol,arraannnrteuitq,retneziqlSelu, glucsadrireic-dueianpccoedazsittiianc
Intr-o organizale eornunistd a ior:ietdtii este, in
orice caz, inldturatd subordonarea artistului fati
igduienluemaidiirnngtirnd-iiorveizaaiunlonucemaaliStriinsuai nrnlca[i,it'iso'ainsaintlfdei,lncccaa[rdeer-aslriee"asrt"aeroteisixi---
clusiv pictor, sculptor q.a.m.d., qi deja numele Expozitia rnondiail, din 1851, daeaIlaimLecn,ntdartad-in
exprinlri suficienl in[rginirea evoluIiei sa]e so- 116
nporiurnadisocrguatinai,zaprreezdeentaincdesitngefanla- ochilor fiecdruia
r;onflictul dintie rnanrrfacLur5;i ma;ind. Ea a
inspirat lui Gottfried Semper lucrarea ,,$tiin1a, masdir. Aceeaqi situa{ie a fost mai tirziu cu pro-
industria si care este cerut[ duc,tiile bibiiofile ale tipografiei Kelmscott, inte-
arta" (1852),^ in
industrializarea artelor. In unire cll meiatd in 1890, care, in adevdr, introdusese cr
orientat[ spre viati" industria trebuie ,,sliinta nouS epocd a colecliilor rare) dar care nu erau
destinate decil, unui rnic cerc de coiectionari. ln
sd dis- sRcursiekirnilen-&sarlrecr-it sidnrcccuunroiansdcS.foaarirst,teocrriastpisinmdriltlein-e-
trugd tipurile de art[ existcnte, tradi,tional meq-
tbeusnug..X."re. sAti,b,i,apernattriuonaalpizuatreeaa urma ceva nou si vilabii al acestor sl,riidanii. ComunitaLea de rriegbe-
industrial[ poate qugari gi tle artigti intemeiat.{ de et insemna nu
inl[tura crusta,,afectdrii" si,,interesul acordat
antichitd,tii", care caracterizeazd ,,lipsa de stil a rrurnai o renuntare la idealul Renasterii de
epocii", clesohizind drumul unei productii orientaLe ,,d,iuino urtista", ea rrrm.lrea unificarea artelor
,,srrperioare" 0rr ct)le,,inferioare". Prin aceasLa
material. Vizind o reforrnd a invdldniintului estetic, se exprima criLica. ncatlt:rnizdrii art,istului, intro-
Semper stigmatizeaz5 prdpastia dintre produsul dusd de ltenast,ere, care in felul acesta se jzr,rla de
scdieunglSuutrxir,ninecdrairv-eid-p,ropqdeiunoctberuieucantunlluescaprburolonununiznicatat,pidemneptrrmue.uasnu5dn. rneseriapi. Monis tledurre tiecdderea arl,izanatului
--{vt'm artisfi, dar nu avern arti propriu-zis[".
In tinrp ce un mic strat social se lnconjoard cu qi a calcrtacliopr.op[uillarselii,vrclginleacreraesrte,rillsc[,i]zvirurnl eNfaediniurp,u0lsitu-o
obiecte frumoase, rnasa trdieste in uritenie. Aca-
lrri
st,are idealii, pentru fapl,ul cii ilcesLa nlr cunos[ea
demiile de artd formeaz[ artiqti, striini de pre- irrcii tipozili:r dintre frrrrnos Lii ur,it,, provocutd de
lzceeenrnettur,el,p-esni Lncruiuiiran,r,assiLiiflaouclaeirsntteaialpt,",u,in[itnodtaiurirEsniai-rreedaailnliiztielli,paiiz,s[dptrdaine-
negarea prezentului si erorcizalea ret,rospectivd, rrtiliLarisrrr.'l'ot, ce [ilerr p,; atrrnr,i lrreseriasLll?
fantasnragoricS. a trecutului", asadar prin esea- f5.cea fnlrloii ; asLi-izi el prod u*t in dorrir feluri :
opere de arl,ir ;i t-iLiiecbc cill'c lltl sirrl opere de
[Jc
nrti. aceea eF,ie ne(iosar oa obiectrrl folosit,or
si fie din noLr satur,at de frrrrnos. Cu toate c[ se
pisnr rornarrtic. ,,Ceilalt,i se vid arnnca!,i pe pia!5 st,rlduiesbe si detr din nou r.lcrnnit,a t,e ari,isbicd
si cauti un plasarnent acolo unde poabe gIsit. rrronol,ortiei zilnicc gi uprral,ekir ei, N[orris con-
fi
Pentru sit,uatia lor este yalalril ceea ce Marx
spunea clespre rnuncitorii industriali diri capila- rlamnd ar;urnularea c1e lux, care nll are de inde-
lcpaelinl eirtsn,taeoit,1imcu1aa1ir-Rre(,eiednuaaqdqmitnecari5ni .-;ablcaaarbrtal,ec-it.eEcriuzlearaelzusizpi iielnugpxerueaclirsctdaa
lisrn: ei ,.sint o marlir ca oricare alt articol de pentru cei putini gi sperr[ pentru viiLor o noul
comer(, si de aceea pusi la discrol;ia Lul,urol vir:isitu-
dinilor concurentei, tuturor fluctuatiilor pie!ei."
in deceniile urmS.loare, saelimstpr5udnuein-teilnorprreir{nour-l rpaeeadnloitzrmuarnepitoaipnoarEr?mvcouanlrieNei{,eesdotaieur:efo,-,oloaisisritaldi ccuremaL5crceledepoepl o-r,
rincl -- curentul roniantic
nratoare. William llloruis, bazat pe tezele lui pentru plicerea
Ruskin, ostile inclustriei, trece la actiune. Dup[
modelul Evului Nlediu, pe care-l idealizeazi ca pe creatorului si a contemplatomlui". Arta Lrebuie
sd infiuen!,eze viata, nu s-o impodobeasc5; rostul
paradisul pierdut, el vrea sd readucI la viaLi peei netsrutec,i,ininnofb.lil"aireaacemstua,nicnii zilnice si
arLa me;tequgdreascd. in t86t lnterneiazI o firniti iocul fricii obisnuite,
in care se labricd mobil6, coyoare) l,apete, tex- gi durerii,
tile, dale de pavaj qi picturi pe sticld, desigur s[ apar5. intr-o zi speranta si bucuria, ca forte
care indeamnri pe oanieni la rnuncii qi men,tin
ppderrocudtnuurcnitiiveeexmloarebrstitilesastniuctega,dlreiensaastcocctlue-ssiibc-ialercepocsn-ndalir'tiuroi,nd)maictaadrteealao 118 cursul lumii".
119 Se cuvine sI facem remarca c[ Nietzsche g-dslait
,,democratia artei" a lui Morris ar fi
care
ilu greu uprobarer daci ar t'i ctrnoscut-o * a luatt tru-1i giisise inc,f denrrruilea. lJcit,ezuJ, irr cadrul
istoriei artei, a avut loc altia dupd citeva decenii.
tle lisemenea, cit'iva ani rrrai tirzitt, cr-rvinLtrl irn- Nasul a fosb revista miinchcuezd
potlirra,,arLei operci rle at'b[". Se poate vedea ,,Jugend", intc-
de aici cib de n-mll, este rispindiLit, cirtre sfirqit,trl neiat[ ln a.nul i896. Un an mai inainte, negus-
torul de co-ubiearioceetseacshdl,iaederarrlrrakniIu)Srur.rlaiBsiingcgaI le-ariaro.rr,,ie,eAaitnr,banNrooirllrtirinr-
secolului, ncnmll,rtrriirea resirn!il,I p.cntru l'cr,tt
(icrrnania
pour l'art. ln volumtrl 2 al lucririi .,On-renesrr \'oau'( gi
rl'lrfl0t,i{,ril)r.n()-plinnoeturlliienvsitrer"ad5rtegciSoporilptln'cerr':esii
<lo arb[ (art,ei penl,nr nirzuinti un irnpor.tanl, prrnr,l rto spr.ij in european,
plimul t'incl' arta
in r.lal le-a furnizat si o lozirrcil, car,e intrt: t,irnlt
s-a irnpus ca Llrr Lerrnen dc istoria art,ei.
lrebtrie si bj'rttmttse{ex: tial,a, a;adar si nc farlir ln anii nouirzeci rniqcar.ea inaint,eazir pe un
pe noi insine suporta.bili a1[,ora, ;i pe cil posibil fronl, larg elrropean: in Anglia crr Shtnv, Ashboe,
plIcu{i: Cu ar.'cast'I rrtisiune intrirrtca ochilor, ca Voysev si l'IackinLosh, in Itlanta cir r:er.1111 px,.i-
ire rrrocleleazi si rre tine itr fritt, crcettzti forrriclt"
lreeglailtciilbourrtseoi-cciattlre.i,ino!ter,ligailreprerrrtl,cii-!rei rprlitolis, tprrrllrieLsett'itil,!ia!leu ziirn clin jurLrl lr.ri Bing qi cu scoala tlin 1\ancy
(Gallc, N'lajorelle), Lra pi c1u ilecLor fi.rrintarr[,
vorbirii qi ttlcerii Ia birrrpul potrivit. ,\poi urttt -ul
Lrebuie s[ sca:e sau s:i rdstdLntd,ceust'ri tot' trc esle i,,ntleIsliegnlgeira" cu s\t/aii!',iioilor rflltoirri'tizaien(cearsralc'lr'ariscshe.cl;ui8(9129/09():)i),
118i 9ll5e)n, riny
urit, acele aspecte cltrreroase, oribile, ciezgusLtit- van de Veldc (ctrsa ,,[)e Blocrncrnverl",
t,oale, cale -.- conform cLr originca naLurii ornc- Gerrnania cu Eckrrranrr, Obrist, llndell,
strAdarrii, vor ap{rea [Jelrrens si l:liemerschrrrid, in r\ustria crr Otl,o
n,re'rs.tr,ni ,-., in ciutla orici-ireri hrebuie sii procedezc Wtrgner (sba(ia de tranrvai [(ar.lsplut,z, 1898) si
la Josef I{offrnann (Palais S1,or:lct, construit in
suprafa{5.; ca 19{l1l). I )este t,ot se aratl si aduosirri frucl,uoase
astfel ruai ctr searrrii iit privin!a pasiunilor si
ltilcu.rircerailoscr Iosmeennsetiqi liinryicatcistpattionree-sloter, 1i sii lacl sii
lllnulaic,,M'kI'maeacuktnirn-dttvooos,tl'rkin," inc,u,,(,iCinueicnl'dLcrlcuat,ryint(dliinrrSi(ititl,lah"sog(o1ti8rlr8,o,0, f/rllii1In)laiuanldlturi-li
inevittr]ril sau crafts" (1888) a lrri ,\shbee, in gruparea. vienczti
rle riedeprisit, uril. Cortl'c,rrrl cu aceastit tnisiunt:
rnare, chiitr loarte rllarc a art'ei, itsa-ntruiit'a ar{,it
propriu-zis5. -* cea a alterelttr tle urtd', cste numai
o anex[." .,Secession", clin al ciLr,ui ccrc, rrrai tirziu, s-a for-
mat,,Comunitateil producl,il'ii a megtesugarilor"
ArLa ca nrijloc al stlpinirii qi rnodeliirii vieiii; denurnitd,,Atelierele vieneze" (1903), inlemeiat,ii
aceusta este (reva ce, in ace;bi ani, tr l'ost sl,abilit
isiiinLlteotsirbrrtrt.laFLr'ciraneoloJrricinctltu'pluutunerii de IIof fmann si I(olo N{oser, in Nltinchen, in
ca cerint,ti conoret,ii .,,,\telierele rrniLe", irrLcmeitite cle Relrrens qi
noi voint,e artisLice, Oirrist in 1897, in colonia irll,iEt,iirtr tie pe Xfal,il-
(-13l5rr9i)nlai'eluaicWcselebab,esptr,eittciaortospideerrai Lcitole,,cllrelidvrilIoausceer'"- derrlidlie tlin Darrnstacil, (1899), print,re cei nrtri
proemintrnti menrbri se numiu'uu tlehrens qi
ouiui lui .ilIorris, icgitri clin attordul arliitecturii
qi tlecortrLiei interioaro -- le-tt urntat ,,Wlt'itrt 0lbrich. incelul cu incebul, inovaborii au p[-
HoLLse" (L878179), pe carc alliitaolul !1. W. [,i'ood- lruns in inst,itul,iile cle lnv[{,[mint si au trecut
construit-o penlru Oscar IWn ild1e88;:i1,adirvrieorbsie-
rvin a la re{orna acestora: Hoffmann si Moser au ince-
lat-o inrpreunS. cu Whist,ler. pub activitatea diclacticS, in 1899, la $coala de
impulsuri individuale au exprinlat o platformii arl,ti aplicatl din Viena, in 1902 Riemerschmid
eiiiientd in s,,Ai rptsroaiencdla(n}'aLfutsl Exhibition Societ;q".
,,\rhitecLul rr fost chemab la Niirnbcrg, Ilehrens, in 1903,
Mackrnurtltt a creal lir Dtisseldolf, IIenry van de Velde a incepuL
atunci cileva incunabule alc ,,Jtrgentlst'ilului" ce
120l I
st rrledea, in 4904, Slaax$cr odailna de artii apJicatd a
M,rrelui l)11r'01 tle Weirrrar', al lr'irui
tlirector, un$prezece ani rnai Lirzirt, l-a
ca succesor al siiu pe arhibectul Walter propus
G- ropius'
;\jungi in felul acesta la putere si infiuen('i,
lefoinrril,orii se aflI incle;ta!i intr-o luptir i]e
tloui lronturi. Refuzul 1or prive,st,e, pe de o parte,
produsul industrial cle nrici valoare' pe dr: altJ
irartc, obiectul de consuni inzest,rat cu lux inu-
iit ; ci priveqte, dc asentenea, rnilrfa produsil in
,:antitS-!i mai'i, lipsit,i de orice modelare' cit rii
irrccrcaiea cle a expioala ctr rrreliculozital,e arheo- il. ,lr.rsel Ilrrffrtratin, [)roie; l JrerLtt tr rt.tt btt.fet
lcigicii slilurile l,reclrte. Pe tie o perl,e se tintlea la
elil,er,rtea tle sub t,rrt,ele ginciirii lorlnale ist'ori- \tr arrirrt,irn rrit Wuh,cr (ll,rtrrc l)t,ol.,ull{la tlcse-
zirnte, pe de alt{ pal'te se urmiirc,ll fot'rnularcil
ua,r[,,iensr,n,sLeluteiiJlg-rludrircturiteairlsEntn'cuiu--sfl-ie,rS,ni(I,u'i"icilIori'lrioirvrtoratsdnrreiliiiri,inlt,.:,e'orlrr'irtooer-rvstnupaebu;tainazlrlzllo;oS5uzpticfn[ruaocpnlcaicdtciajcc!ticiii,arieooL"ssri'trttiltmspilmoratlttiiterlle,llltet--tl
fi niciodatd frrlnlos", tt-xplic[ aust,r'iatrtii Wagncr
'- nu itcoperti intleugu clirlrcnsiune a sl,riidtti,rr-
l,elol care..;-arr t.,t,itrs1,i1,irit, itl at-'tlste tieclerrii si ctrt','
au fost, et,ir:trel,trt,t' cil ,, Jtrqtrrtstlt,ii" lii)ll ,,ArL
nol.lvealttt. rtlil,orului dorrI meto,Ic r,lr'rrrt,rrtirr,e: scliema ovalii
lJxprirnat in linii ntari, se pot rleoscbi douii slrirosrcuhleilrenasrtilr.erupl,uusneghrli[unlaitt.oii.r':CaulIl,,,uJ urgi edncelsLcirl,.,lr-btral
lnodelo forrrraie tic bazii, rrnul iralionrrl qi altril
ra!,ional: curba si rrrighiul tlrept. Linerlrisrnul
curbelor, riclcgat tle nici o regulS. prcconcepuLii, rlinamicd el se folosest,c tle unghinl tlrept, care
r,ulrneazti stabilizeuz[ toiite rc.laliile
acceptS. bucurcls asocial,ia cu fc-rrrne qi cu ,,forle" (l,'ig. 13). I^ngi tirnp t,e in ,,lirria in forrni formale.
de bici,,
repetabile; el poatc fi urmirrit in linia de frurnrt- r,ste exprrs rrrr sinrbol grafic, car,e este lesirntit ca
sele a lrri Hogartli qi in Li,nea, serpentinata a rrlahi- irtdrlzrie!,, prt.rmpt si trer.'|etirhil, rrtrghiul ilrept
erismrrlui, pin[ la ,,mouirnenti ...simile ulle fiam- rrlnrilsnuargatbeill',e,lti,rrirpelelastiiei ifotlrerrracleevraep,,enl,tairbsinlera. tP,,,ltrldaliui ilr
ule" ale lui Leon RattisLa Aiberti. Pilpiii,ul qi si tlrcptrrnglrinl prrn Jrazeie unci grurnat,ici ljbere
rnisirarea bnisc[ in sus pol, fi inlelese ca rneta-
fore ale cregterii organice; in el se adun[ for!,ele rle ornamente, ele t,ortribuie la o rat,ionalizarel a
clliiurrrrrbbteiapljeuizlsuaiirnefloaurmnptirrcol,idtui(trs,aiureflouariijnuaninlgedc,u,isninbrsiccaehl.iienBrdbuincfoluremrlreenrri$ei,i
de configurare ale ,,Jugcndstii"-ului, tinzind la o
fanLastics. luxurian!,5. gi la improviza,tia nefigu-
ratir'5". Acesta nu este unul din aspectele cele mai rlreptunghiuJare pr-rt fi revendicate ca rinduieli
pulin importante care se asociazS. cu admiralia irnpersonale si generalizate. Asadar s-ar putea
indeminirii artistice si usurintei caligrafice.
sl)une: curba - rdspindiili incleosebi in Fran!,a,
inGnaertpr[nrcarracntiiarcndqi,jlioreSczpedarvenailmaioi(dlape]eaGnraet,urcauli)pu-rneuleui sc,l,,reuanrpeircaeadmte"ses$tii--, in 1909, a construit, o cas5. a turbinelor) carc a
irrlrut in isl,rrir rtrlrite'etrrrii.
Conflictul clintlc tradilionaliqti 1i progrcsilti
terqugdreasci; usintglehsiuelt'erhs'ieorrpttill-ii criltivat in spe- ir lrisat rrn prtnct, ncal,ins: rivna specific mesia-
rricii a ambelor pdr'(i de tt rla tlin nott,,stil" r-ietii,
cia I ,le cnglezi i ienr,zi, inspiral i rlc a intre!,ese cotidiantrl r',tt frumrrse!,e;i de a
pdeinaerie-a r'st,e un rnodel de bazi, cirls f.inp in intirir- rrxlragc tlin aceast,ii fnrmrrse{c izvoat'ele dc cnergic
indispcnsabilci stanrlarcl iziiri a produsului
indusirial. Plirr urrnare in aces1, contrast, est,e pontrrr reinrrielea omului si a societd(ii. La aceast'it
adus 1a o forrnuld intuitir.l r:onflictul intre nreserio
slridanie, prrlrluscle sirttplc, adestttl spar[anice,
qi industrie. ijn exernplrr pent,ru aceasta sint, :\r\,i'ra.g.n.sel rilr-r-lupi arrrttiicl"ip-ri cttvinbnl provine de la Oltrr
conflictele de opinie din .r\sociat,ia ar,tistilor ger-
mani. Aceasta, intemeiatI in '1907, trebuia sir la fel trtt protltlselc curbi-
aducI in jurul aceleiasi mese mcseliaqi, alhitecli lirritire, r-,are dau rlor.adii cltl elegan!'d 1i abrrn-
qi inovatori. Dac5. la inceput, eralr stdpinr pe rIcn1i.,. J rrgerrrlstil"-ttl este favt'rahil t,alentrrlrri rnrrl-
situafie artiqbii care se prezentau ca nr.'sci"iaqil
lilaleraI qi, in ielrrl acesta, anttlcazli calit,at,ea rlrt
sIccialisl, cotrccptrrlrri rlc altisL: piclorii se trans-
ei trebuiarr totusi sI sc irrrpace, in niiisur[ pro- Ir'nnd in aririt,eo{i, arhil,ect'ii lucteazi tra dcr,tt-
gresivd, rrrr o aripd care [,inclea la r:rIori slrr se inclejcltlirrcsic ctr rliversc rne;te;ugrrli.
cu industlia. I^naltadj unui plirlulrri rizboi asr-rcial,ie (lr cit, rrrai pu!in;t,ie a.ceast,5 rttiscarc s[ apclc;,c ll
rnondial,
o cliscut,ir: a provocat lorrnrirea rle lrontnri, cleve- ;rliisti specialisti, clr al,it, nriti tnic esl,c deci si
irrleresrrl ei yrr:nt,rrr izr,'lat'ca frlrrnalii a rnotleltrlrri
niti"r de rrrultir vr,erno inevitabilii . S-a aj uns la o
r,larificare principialii a pozitiilor care se dedtrceatr
I,ahloulrri dc qevalct. .'\or,entttl creat'or srr <leplir-
din r:ont ratlic!ia Marx--Rrrskin, l,ot,nsi -- asa curn o
va ar5.ta problcrriirt,icit cu ace ista surz{ tlt' la reprorlu('er(')tr ilrrzionist,ii a lrrnrii vi-
i,r,iBrrttrircltiiruusr"t-ttrluriiiil-, r'ivlliIateu zihile, la r,onIigttrarr-'a rlo I'apt, a acesteia, iirlic:i la
lr-ir lost lit,hirlati,
inl,r'c rnest,esrrg si irrrlusLlie . Herrrratur [{ullresirrs o act,iune rlc rrro,lclare oar'o irttet'r,irte tl irecl irt
cer'0a t ipizarca llro(lrrselor', irr l,inrp ce Virn de ,ilrra-tia fapLiri a lcirlitiiIii ttoitsLt'o, scltirrtbittrl o
rrrr irt -'l'igia (1ro pinzii), ci rlr I'aclo. Acest,a esl,t'
Velde n-a plerlat, pcntru rtrricat,rrl rnestesugr-r.resrr, rrn llas lrol;-r t'ilt,t'. ln trtotllli-,t','. t'il iii In 1'o11gr'illiir
rlcspre lrrrne, se vrear s.ii sc itrh'ttlrtusc.r!,ezc tlin norr
r(,ei l-inacelrpaurrsreIocnairttpl icptlucsr uppouasrrut,lilissiti)tt-'-,,st:-uarpreotlirritlisslrplu" nlr nunlAl ce(]ir cc esLe i2,olat, to 1r10il inliiLurarcn
o pozitic urlisLicir rii .[etrlrra: .,Atit,a lirnp cit
vor exist,r incri artir;t,i in asociiltia urlirytilor, ei lontlastelor) ca s[ se lase gcnru'ilo si cat.cgoriile arLis-
lirc sri se corrl,opeilscl irlLr-o .,operir cle arLI t,o-
vor protest,ir irrtpol,r'iva.orir.rtirei it rtntti i rr li" extinsl 1cieiseriinsfeerciooanrcei,lielzae rlin nou artele
lrroputreri fel cun in do-
canori sau a rttrer ttptziilt." r, rl)erioare crt
lJlurnul pror'1nrrrat, de -N'luthesiLrs rr fost, folo-
sit, tlealtfel si rrrai inaint,e. l)cju, in 1905, Richard rrr0niul social sc pledeazir pent,r'u inliitlrrarea ten-
Riernerschrrrid pl'(]zont,i:t lu r-, t:xltozi!,ie prinrele sirrnilor dinlrc ciasc, pentrtr o via[,i devenil,ri
,lin rrotr simplri, in oarc rlonrne;te .libertatctl, egr -
rnobile proiectate,.tle nrasinl" $i exet-,utitLc me- lilrr ea si frabernittrl,ea (Nlorris). Nlanifest,tr[ ,,Ser,o-
,',,irlrinrrimi vuilctirreexzper"c, sdi\irnii: 1897, a rlat atrcstor opLirrrri
canic. Socielat,ea berlinezl A.]t.G. a numiL, in ,,i\c adrcsdn] r,ottr'i t,uturor,
1907, pe PeLer Behrens l.rroiectaln| (tlesigner) ;el.
I)orneniul competen!ei strle se intindea de la lrilir cieosebire de silua{ie si dc avere. Ntt crunoas-
tipul de literd, pind la trrhitectur[: el indica lr'rrr nici o deosebirer int,r'e <art,a supelioar[ > qri
<rrrla infericrrrii >, int,r'e art,a pentru boga{i ;i
tipografiei reclamele qi felurile de .liter5, a proiectat :rrt,r pentnr sririi.ci. ,,\rt,a este bun general".
ldrnpi qi ventilatoare penlru produse de serie 9i,
ln acesta ca gi in alte rnanifesle ale timpului rralredaicpatldizaim, paodtirciv[ailsuvporraogfeenrteeriaolipzear.eIl'oorosdeseartind-,
este foarte rnult vorLra despre artd. Din nou este
luat ca model Evul Mediu, ,,cind to!,i meseriaqii impotriva iendinleloi isimndfplaioalitsori[nviaisnteerxe-hlaiielbefi,l,'i.olJnnuigseomnriduce--
erail artisti, asa cum ar trebui s5.-i numim iartisi" sbii"-ului si, in general,
lrri formai,'."r2 ,,r"u
(Morris).' Conceptul de artri est,e interpreiat obiect. De aceea, in vestitul s6u eseu, ,,Ornament
extensiv, teoria oper,ei tot,ale de artd vrea sI
laci din orice obiect obiect de artd. Formulat si crimi" (1903), el pledeazd pentru simplitatea
exact, se tlorea pe de o parte ca artiqtii sd sc asceticH qi cu aceasta-continuI ideile secolului 19,
democratizeze, translormintlu-se in meseriasi, pe
de all[ parte insi, s5. se lnnobileze rneseriaqii ca rare coincid cu inceputurile ,,stilului util" indus-
artiqti. Aceasta inseamnd cd acum activitatea l,rial. Ruskin condamnase deja ornamentul la
artisticd nu mai este rezervatS. pictorilor sau
dddirile cu destinalie special5, pentru c5. el ascunde
sculptorilor confirmati, ea clevine un aspecb par-
r,,enneucenstaitHre!,,ilec"eql ipSuulilnlivapnrosveizporroien,ulnalaoprneanmtreunto.
lial al unui intreg mai mare, ceva induni,rril Aceasti ascezd inrddicinat[ in motive morale
l,rddeazi o atitudine caracteristici nordului pu-
multiplelor dimensiuni creatoare ale omului. I{oi
ritano-protestant al Europei gi l,umii Noi, a
recunoaqtem astSzi aspectul pozitiv al acestui ctirei valoare documentard pentru istoria spi-
ceoxmpapnets,eionnleisi msa,lecafrieec-arepusarrcgini i sdimepmluod-elasruep,undee
la scrumierd qi abajur, pind la clddire. ritului nu poate fi apreciatd asa cum ar trebui.
Aici are loc pitrunderea motivelor de actiune,
O miqcare care lucreazd conqtient prin eston-
parea granitelor formale gi categoriale qi lace srl inilial religioase, in modelarea artisticd a mediului
se t,ransforme una in alta formele ornamentale
inconjurirtor. Aq* cum a aritat Max Weber,
ladicala ingr[dire a consumului de lux apar!,ine
si cele obiective, <-rare Lransformd aparatul de
consum intr-o operl de art[, o asemenetr rnis- scopurilor ascrezei lurnii interioare protestante.
care trebuia sd-qi abrag{ critica acelora oare
I'edeau in depf,qire;r granifelor nu numai expan- Nrr proplietatea, ci utilizarea irationald a acesteia
siunea, ci diluarea subsi,anlei arbistice, ca ,si a
celor care acuzau pe art,istul ce proiecta un soalrn, oste interzisd, mai ales, .,aprecierea formelor
de falsificare esteticS. a unui ohiect cle consum. evidente de lux, condamnabile, ca divinizarea
Artistul vienez Adoif Loos a reprezentab acest
pmuaqic!indgeenvieodse.reE-linpmreoticnludlececldrnoami luiml pmeoddeeqrni rnfeisauttdeua,rilvdi o--iteainqdaelcoDucumuml enuleetzileeizurad, urpiiefrrneatc!rv,uieosnnctaeolepiunsriilseiumvtiillitiratealae-
cel
ar ale individului gi comunitd!,ii"" Cd acest stil de
resim!,i ,,ameslecarea artei crr obiecbele de con-
viald, ce poate fi identificat cu anumite trdsd-
turi ascetice ale,,Jugendstil"-ului, este un proces
sum ca cea mai puternicd injosire ce s-ar putea
cauza acestcia". in acest prolesl intpotriva bar- rle secularizare, devine evident dac5. ne gindim
barului ,,ahrrz al artistilor" nu se asirrnde ostili-
tatea impotriva artei, ci o foarl,e seyerr"r, exclu- cii no!'iunea ))conforb(' inseamn5. inilial conso-
padsirorvetaiipssdttteud-lleuidisseuaaserlnteienc,sledebesaccp5r.ru.elicnioinzpmaeccaoreammlacplqlesei tdetainmrrldta,pmdm,iinencdasteerelrraiaz-sircueacluleair.-y-ii
lare spirituali.
Miqcdrile din Rusia, lirile de Jos qi Germania,
c,,atlreelatreJbuugieendexsptiul"sedelznbacteelreeaceinurcmoenatzinSu. a-repareiuaru-
Binein,teles la aceasta se adaugE un alt motiv rndtoarelor probleme: cum trebuie sd arate noua
de gindire, pe care mai tirziu dadaiptii il vor
operd totaLd de artd, unde incgteazi linia dg
demarcalrie intre opera de artd si produsul de serie g'-eazd, dupd legile -pciucltourriiis, icnaueaxnilsetepnrtodpriniid..e."-
pendentd, cu
si pind unde poate fi asiguratd existenta separat[ Totusi fornre,
a operei de arti in cadrul acestei totalitdti sti- viguroas[ Lfaorriotinopvrorpercieu,nocaizqetelaat[ceesxtterai avriteisttiicsideo
listice sau aceasta trebuie privitd ca un provizorat.
CONSTRUCTIVISMUL RUSESC produsele pcaivniitizaaiotineiii,tejahcnhiceeb:e,l,eG, eanuiutoi beupzoecliei ,noaatsi--
ti'e sint
oanele, trenurile, vasele m[rele; ce farmec, ce
epoc5. incornparabil de mare a istoriei lumii l',
La sfirsitul sccolrrlui {9, arta Rrrsiei i-nteorsncailtiinor-l Aceste f.raze amintesc de entuziasmul futuris-
l,ilor penLru civilizalic.
intre luarea de atihitline nationali si
afla in contact strins cu'cea a oici- In 1913, Tatlin a mers la Picasso, la Paris, si
ncaleldnt-ulusi,e O miqcare lnruclit[ cu panestetismul a cunoscut acolo pasul care duce dincolo de reali-
d,, Jeugceunvdisnttil"i-nulnrei vsii-satacr,c,aI,t{,irinIs1k8u9s8s.tuvon"
purbitor tatea geometricd aparent.d a cubismului: colajul
(Lumea qi montajul. El a revenit curind in Ptusia si a
artej). Prin .qublinierea legitdtii specifice a artei,
de la artistii preoti trebuia sH p,trnpasc5 rein- organizat'o expozitie a consbructjilor sale *ltu-
riale- Dupd der-iza ,,Nfateriale reale intr-un spatiu
vierea intregii umaniteli qi a vietii. in niai micd real", reliefurile saie constituie realititi palpabile,
m[sur5. deoit in vestu] ohligat lonventiilor Renaq- cu forld proprie, care n-au neyoie rrici tle ramd,
terJi, esl,c avrrtiL in vldor.e -atiirtrlaRrrresiaalis--ti
i*nuLcia- nici de fundal. r\ceste constructii in reliel con-
litatea tabloului de pevalet, brazic, pe de o parte, principiile esteticii imita-
de exernplu la clt qi la simbolisti.
Tot mereu isi s,,paumnebuciautvri{ni"t,u-l dorinla cle a lolosi tive, deoarece ele pLln pe ,,a face" lnaintea iui
.,a imita", pe de altd parte, in elc se ascunde urr
arta nu pentn-r idealjzatea vietii, ci pentru a factor realist de inriurire, aclicS" rnaterialele noi,
face din ea parte integlanti a acestei yieti. incl neprezentate estetic.
hlligcirile avangardiste ak: Buropci cle vesL, linanciparea tratirrii formei esle irrs[ numai
in special crrbismul si futurisrnul, uu fost repede
urrnate si imit,;rte, dar luate de asenenea qi ca o laturd a construct,ivisrnului lui Tatlin. Scutit de
a rnai imita realitatea, obiectul :rrbisLic prezint[
pretext pent,ru proclarriatii antiocciclenlale, fa de curind o tlisponibilitate, care sc va lisa-folositd
ercrnpln in gnrparea inLemeiatti in penlru scopuri noi. In felul acesta s-a ajuns la
la a crirei prim[ expozi 1912 ,,Coada construclivismul aplicat. Un prim exemplu este
mlgarului",
(,ie au parti-
cipat Tatlin, l{alevici, Larionov si Gonciarova.
trn anul urrn5lor, a fdcut senza!,ie o expozitie arlminePnaejtaroregaraidnte(1r9io1a7r)S, .ladccalare,,TCtarftfl6inPaittocro,elasbcbprea,,t
in care Larionov a ardtat versiunea sa despre ,,u Rodcenko. Rodcenko a devenib cunoscut in
pictura purd, nef igurativ[: reionismri]. N{ani-
festr-rl silr este o incercare furtunoasi tle a aiunge l916, prinlr-o erpozitie; el si-a propus sJ. devinl
la o sintezd tlin diversc argumcnte artisticc sj ingiirer. Efectul
rrtist acestei configurlri spa-
extra-artistice : l,iale este desoris astfel: ,,Pldsmuirilc ei clinamice
- din lemn, metal si cari,on -in[alttalrunaduinpetapvearneuti,l
,,Negdm valoarea individului in opera de artd... so
ascundeau in col!,uri, se
lbiiasc5 lrLrmosul Rlsdrit ! ... Trdiascl natio- rrricului spaliu si dovedeau ci un'spatiu nu poate
I'i inchis prin corpuri solide. Corpurile de ilumi-
nalismul ! ... Reionismul este o sintez[ a cu- rrrlirrl,caonusftorusctt,ii.deSuapsreamfeelneelea,dime blurmicaintei cu astfel
bismului, futurismului si orfismului. De acum si umbrd
Incepe adey[rat,a lihertale a artei ; viata se re-
ciu'0 se pdtrundeau reciproc despicau spatiul
in continuare qi-l fdceau s5 apard dinamic" trrnplutd, ordonatd-, prevdzut5 cu e.necdote plas-
(C. Gray). aspecte formale, este transformath in
tice sau
cimp de tensiune, pe care trebuie sd aibd loc
Ideea spalializirii, aqadar pasul de la tablotrl senzalia lipsei de scop (senzalia inutilit[!ii). 0
asemenea senza,tie poate avea echivalentul sdu
bidimensional la constructia tridimensional5 l-a obiecL. i n sensul strict
plaslic numai in lipsa de
preocupat qi pe pictorul Casimir Malevici (1878-
1935). Inceputurile sale, colorate intr-o manierd. oc- al cuvintului, ea trebuie sd. se limiteze la supra-
iifognnaor!tui,lrcautuXilimc,irlhdoionirlnpciioae"ecsparcpouzoemt[nucSculteensaniifvtotrseaarfmrbitriiaslqoa_uiullmelulusie,giii,eiarcxnrnaid{esnc.tateieSnnnauttuzaupmdrl,asafi.pa'.ins]tlaaeon}n.nrogzseeaoixntaiile,kisa-iii
cidentald, se inscriu in conceptul cubisto-futurist.
Totupi produsul abstractizant, geometrizant nu-l
satisface, cdci el dd naqtere numai unei adincimi re-
lative,nuuneia absolute; el rS.mine dependent de tenta. Aceastl renuntare_.la l-unteir .,voin]ei gi
lcuamreesaE-egxifpieelroierinnlgeiile,9si unfuicsietanbteil.eIqntej"urr'uallolrui ire1a9.l1e3'j,,
MEal laeqveicai za[tuinngepduntrantonuelgdrrumpael nonfigurativului. r.eprezentdrii" este inatacabild ciin punct cle vedere
filosofic, artistic, ins[ ea este ega'ld cu trutoanu_
o suprafa{,d albl
a combinat dialectica
qi mai tirziu pS.trat alb pe un plan dintre i.mfigaugrin- lpovajbirlcgieeteaacrttdealacnntsuucemliaumaioindbodieecfdoataurlseatiialifi.i!zc,aiCaerr,ieneaceadp-casoiceerdrns,ereteus.ifitiaaoe,ipdttlreibppblsoauaititec[eocnslfe-Ii
ii fond -tirnupn alb al
nii. In ce l(andinsky imagineazS. o lume,
idararmLaatricioinnocvdlzdietm[, aatecriaatliazsetarozSfe.lomr astiecrioanfiunziilfoars,-
cicole de energie luminoasS. (tr5gind astfel con- sgeriimituellufemheraristec5c. ocnu!ipnduttruartiual-lgeolluinmciia, recosntsatuitupirned_
secintele exbreme ale valorii mistice a luminii'
prombvate de impresioniqti), Malevici se concen- ppulnlticrauabntisidioeelumrtecapalirrtedintniiu"in,qtpeLieremcineacdre[iunnl iompieicirnccdeeeprsctpidirlreonr,.)scoDI]ti]ln_e
ireazd asupra unui desen rnetaforic, lipsit total
de evenimente ;i conflicte. Suprematismrrl se
poate compara cel mai bine cu Mondrian, totuqi rsgaiApinuncpi[cstce!ir1ehiarl-toai9su5itlsruttnd3i,cpiad.naplia,Idctcvridicototaa[uetinarodignmitiicaifanpieooreidsnasd-iutsnrtiesfeeLeitnzcii,ic.nra,uroceiltbncna,didmsalr,crpirl-dreceaoeeaii-airas-epanfettxoo,imu,i;a-scrne.ottad,ern7,areanliifp-;ateirirc,diase.oticncue,ofu,irroe.pcginuarxeaoim]prisnizivumtucideanzulbcraaeteohddrlL,ea_e.erl
deosebire esen,tial[.
irebuie avutti in vedere o
Olandezul construieqte cu ersafodaj relalional, care
corespunde cu vert,icalele qi orizontalele ramei
;i
in care elementele individuale ale suprafe,tei
qi
axei, eliberate cle propria lor valoare, consti-
tuie o frumuse!e a lelaliei. Malevici configureazti
cuvinte forrnale individuale -* cruce, p5.trat, cerrt
siivi ed,rienptrtu-unnghsipa-.tiunepalaLsintiscepdcecalreegpdaturerisletl-lcsotnrdstbrautcir- i.irrl.roilnrtrnersiastigluucibnmaiieiicensLdlajvrsl'eeiIitnaJinteleefsirtpligior$euaesrlzueter;rrlrurerni,i.e'"srn,.beadureirnrpoairofa.a^ls-irrnpaedccrtdeiteeariliea-
un infinit in suspensie. Pdtratul rS.mine p5.trat,
el nu vrea sd intre intr-o structurd de coordonate.
Malevici nlr s-a multurnit ,-u situalia punctului
Mai puternic decit la Mondrian apare un ele- zoro a p.{tratului alb, ci a legat senzatia inutili-
ment vizionar. Malevici nu vrea numai sd dez- t,ritii mereu de alte desene, a-saclar a obiectuali_
zirl-o. Cu toate c5 el vrea.sd'menlind
vdluie elementele tabloului ;i sd le elibereze de lismul liber ,,de orice tendinle sociaie suprema_
folosirea lor abuzivd in ,,ilustrarea istoriei mora- ri:rle*, sau mate_
vurilor", el vrea sd ilustreze ,,supremalia emo- se poate presupune cii revolutia din octom_
liei pure". Suprafa,ta destinati pind acum s[ fie lrrrrr t-a rnsuflat ideea si proieoteze modele pentru
vtoiintoiacere"aaourdliunae tsonoaiqatled.re,,Opbriienctterlaensspaulenearrehaitecin- sd se hot[rasc[ dac{ se suprinid opera de arth iti
favoarea unui utilitarism industrial total sau dacd
spaliu a formelor ;i rela,tiilor lor formale, d"ez' tc-oarrce-ua ajutorul unui concept stilistic cuprinzi-
trebuie s-o imputerniceascd pentru
voltate pentru suprafa!5.. Aceasl5 ,,nou[ arhitec- indi-
sensului vielii. Astfel se formeazd douI
turd" este consecinla unei rS.sturn[ri dialeotice: tlnacbaedrree:aiznSt.r-uinnavgizdsiuimneuan fel de a gindi care
de indatd ce elementele geometrizante ale tablo- neoplatonismului:
ului nu mai sint obligate interpretdrii realitdlii, se
ea
ele devin ,,pietre de consl,ruclie" qi lihere pentnr ieGnsateb19oc1oq4ni,sArt.ientuvteiotndnisdePieinnvsMnpeaarlt.erivIeni)cis,aicIe(daainsntddfinrgasrkluiyipaN(rcaeaurmese,
producerea realitS!,ilor {roncrete, tridimensio-
nale (i1. t5).
,,Ldsa!i-ne sd smulgern lurnea din miinile na- llddaaaecutef,i,dn',l-,i'oaliipatnolirznai7!d,gi9eiic2aR2qko,ritddidcseeetunsAkltuolieni,xgisnaaigncidandeerrurcoiGpanaesinL.csraueicepii-ovl-tisr;privnoeusqituutei-
touarrini eginsil5o. rc.o"nCstirnudimMoalluemveicinoaudfocramreusla[ taapcaeralisntrtii
pretenlie el implrtdgea evjdent oplimismul revo-
laducisleipopontizaaitrisaacelpvpuesrnieeimsteeernJni.tleodlriosrps5ap.roia,litctiu-cet.lodMartaleiarcekdzoevursvnkeiii-p-droilna- ,,Configurarea fapticii a obiectului trebuie sl
inlocuiascd combinatia nrtislicd. Obiect,ul trebuie
t,raLat ca in[reg; el nu trebuie sri reprezinte un
in t9t8: ,,Nu avem nevoie de un marlso- ssrr1ir,rilue.innoearcdvu.ininooinsi.cnuidntu, cstitimrsiadpleuin,rifclletaigadenezteeerixeoeaxrrcr^rleupslualvrutpanrosvdeaurgvsoeunal
clama ador[ operele mo:rrle, ci de
arlei unde se
leu al
un atelier al spiritului on-Ienesc..." $i Nicolai
Bunin scria: ,,Artistul nu mai trebuie sri fie o scopurilor pur practice: ea era un elenrenl orga-
victimd qi nici opera sa un obiertt, de veneralie. rrizatoric al nrrrncii, crea intre toti participanqii
Avem de pe acum <cultr,rra n'rijloacelor rnate- o ulit,ate a dispozil,iei si o coordonare a aiestei
riale u, care indic[ drurnul spre o artd noud plo- dispozi!,ii cu mlrnca. Picl,ura, sculptura si teatrul
letar[: trebuie sd inceapl o cu totul albii erd sint forme materiale ale r-rnei estetici burghezo-
in artd. Proletaml va produce case noi, str[zi capitaliste, care satisfdceau cerintele <spiriiuale I
noi, noi obiecte de consum... Art,a proletaria- ale unei societdli neorganizate. Ornul de formatie
tului nu este cutie de moaste, in care se con- marxistd a invins o data pentru totdeauna aria
templ[ intliferent lucrurile, ci munci,, o fabricri pentru art[ qi cautd inovatii in domeniul mate-
care produce noi opere de artd" (tgt8). Renun- rialelcir industriale. A trecut timpul artei pure
Mpulinilaeudiliae,klpaoaarvtlsaieqkcttiatiii-vl-ioLfraa"dt,ceuad,p,ads[t'ipnopeescfnrtutrtrldrmauztoiiavaps[setadan,sepbuxiilcnpaterdelionsrliritieegtleaaisbdllcouin-[i
rioyicaipallieca..t.eN; iemaictrenbuuieesste{ cetleze in fata finaliletii
voia
ldsat, la hazardu-
lui incalculahil, gustului orb sau capriciului cri-
tic. Totul trebuie organizat zilnic sau functio-
nu recolteazd totdeartna aplauzele ntaselor pro- nal... Artir este rnoarl,d !"
in timp oe aripa stingri a constructivisrnului
letare.
Reforma invd!,flmintului qtiin.tific academic tre- vrea sd transforrne arta in produc!,ie industriald,
buia s[ pregdteascd artiqti pentru marile misiuni rfrGrrulaicrarbu€vo(gi(eu,gtsaiitiP"c1.ed9vAr2su0nrite-abr a-epzslel[tndetermdeabizanduniniepfcoessundtutimflnieileoulr,en,larees,g,adnilleoinsurutedsacblienail
Tocmai aceastd.
sociale. reformd, in decursul supraindllare idealizant{ a vielii profane, ci ca
infl[cdratelor dezbaberi, a scos in eviden!,[ doud ()xpresta cea mar concentratS. a acesteia:
interpretdri diferite. C[ci n5zuin,ta comunS, tutu-
ror avangardiptilor de a aduce arta in contact
strins cu ,,yiata" ajunge la o rdscruce qi trebuie
,,1'otul esle minciund..., ltumai viata qi legiie I,ie. c,inetic[, din 1920, a ]ui Gabo; o vergea me-
ei sinL adevXrate qi in via![ este frurnos, inteiept, balicS. branspusd irr vibra{ie motorie. O asemenea
pubernic si sincer numai cel ce munceqle, c5ci construc{ie se foloseste de o dimensiune a percep-
viata nu cunoaste frumuse{ea ca mdsrirS. este-
tic6... realitatea este cea mai mare frumuse!,e. [rer sustrasd pin[ acum plasticii, cdci ea trebuie
ul,rnansepvuesndiminenmt,ispcearec.aDreinptrr-iuvnitoorbuilectrteebaudieevsinde-l
Viatir nu cunoaqte nici r[u nici bine, nici drcp- cil,eascd intr-un interval de timp. Migcarea reald
tatea ca unitate de rndslrrii a rnoralei... necesi- inmul!,eqte volumul formal (profilat), respectiv
trtea Veisat!e,asunplrlemcuanoEaiqtcceaadmevadi rjuursi tgifeicnaetrSal.izmatoe-
ralfl. volumul spalial al vergelei metalice, adicd bbiec-
abstracl, oa nornle ale cunoaqterii, fapta esle repaus trebuie considerat numai
Lul in stare de
supremul si cel mai sigur atlevdr. Astlel sint ca plaslicir potenlial5; abia
l.gilc ncinduplecatoi viel i... spatializarea pro-
,lrrsi de rnt-rtor ii dI propria
]iri dimensirrne.
l,,IanifesN5rrr in pie!e gi pe strdzi dorintele Pentru scurtd vreme, avangardistii au putut
noirst,re, in convingcrea c[ arta nu poate rdnrine r.orbi in suita deschiderii revolulionare. Ei aveau
un azil pentru cei inutili, nu poate fi consolare voie in zilele de sdrbdtori politice sd organizeze
penLru obosi!i qi nici jusbificare pentrrr lenesi. pie{ele qi str[zile si s5. insceneze tribunale sati-
;\rta este chematd sd insoleascd omul peste Lot rice, publice. Ocupau posturi importante in admi-
nistralia statald a artei si in universit[lile refor-
unde viata sa modestS. se desf5.qoar[ qi funclio- limbajul formal constructivist
mate. In special
neazd... La locul de montaj, Ia rnasi, la lucru, gdsea peste tot, un cimp de activitate, acolo
in tirnpul odihnei, ,la joc, in zilele de lucru si rrnde agitalia politicd avea neyoie de
in zilele de sdrbdtoare... .t\cas5. si pe stradd... lui ivnizouraglaen: izinaretiapoegxrapfoiezilgiiiloirn. aligaj, sernnalele
penl,ru ca flacSra vie!,ii sX nu se sting[ in unra- si
Toluli in teatru
irr 1922,
cind Alexander Gan a caracterizat arta burghezl
rii t,ate".
ca depdgibX, purb[torii de cuvint ai acesteia s-au
Dcryi i:i plcdcazd in feltil acesta pentru omni- organizat deja yrentru contraactiune. Gabo a
prczcnla operei de art5, Gabo ;i Pevsner nu se Aunngrloial ,irnupnodreb-antinla anii treizer-li
gindesc la unificarea ei cu obiectui de consurn ajuns in - l.r
concenbrarea
qi resping utilitarismul esletizant. Ceea ce ei in{e- putut juca for-
leg prin ,,vialii" s-ar putea considera, in prinrul
Lelor constructivisLe. El trriiegte astdzi in S.U.A.
rind, ca Lln irnoralisin f ilosofic, care porneqte Fratele slu Pevsner s-a in Fran!,a. El
de la Niebzsche qi futuriqti.'VIzut rnai precis, l,issitzky-in 192L-a stabilit
pledat intr-un articol
aici este totuqi vorba de spaliw qi ti.np ca ,,sin- lrcntru sinteza irrtre picturri gi arhitecturd. ln
1927 Malevici a venit, penLru o scurtd. vizit[ in
gurele forrne in care viata se intemeiazi qi in l(,iu.el,ruml sa5n.iua.,,LGurrunpeaarefa[r[,,l3oabuhieaclrts",.,
care, de aceeaT trebuie s5. se intemeieze arta". a publicat tra-
Sint respinse culoarea, posibilitdlrile descripiive, In Lg22, Kan-
reprezentative ale liniei, r.oiurnul ca formd spa- rlinsky a ifnosLapterilmieirbucl ape,,mntariustrpuicdteuforrdmemu(trra.olrdm,'-,
p!,ilaalsiitipcicatul rsacl5ulpgtiusrciui.lpitnurastcrStrimqibmtaresba,uicea element rneister)
introdus
un nou element in artd: ,,ritmurile cinetice ca in corpul profesoral al ,,Bauhaus-ului(( dinWeimar
forme de bazd ale percepliei noastre a timpului
(\i\re, zece ani mai tirziu, a fost desfiinlat qi
real". Un exemplu pentru aceasta este o consLruc- irrchis de nalional-socialiqti, ca pepinierd a ,,bol-
scvismului cultural".
,,DE STUL,, Sch-oenmaker, un important mentor al miqcdrii,
lcolecculalrdp:a,r,tiincualratdruslutiil.uSi ltnilsueal minnt5eg:ruenaizvderasartiual
Trecuse mai pu!,in de un sfert de secol de la moar- viata culturald generalri". in
in
t,ea lui Vincent Van Gogh, cind a luat fiin,t5
Totdeauna cind arta tinde spre domenii extra-
o grupare de artiqti, ale cdror idealuri erau dia-
l.a,,1irDmteiseptiSclleeqtailjela".siensaupifnadeicrrsd!ac,iurnoeeI sdiccmhcipiuqmrcobdoaprbrirellioiagrdaeesIeiiriacinonsrdtgiupe;llpuiireninnendanoccLsenatlLraruacs,,.i
metral opuse celor ale apostolului expresionismu-
care atribuie actului de crea(,ie scopuri universale.
lui. La 16 iunie L9I7 a apri.rut primul num5.r
al revistei ,,De Stijl", cu o prefatS. a lui Theo Se tinde la o innoire a omului ii a conditiilor
sale de via!5. Arta eliberatI de asuprire trdbuie
van Doesburg gi articole semnate de Mondrian,
s,i puna si viaIa pe fundaIia liberlalii. Aceasli
Vilmos Huszar, J. J. P. Oud qi A. Kok. La nume- r oin({ r'asLd.r-onslringe la delcrminarea poziliilor,
adicS la intelegerea cu alte domenii in care'omui
rele ulterioare au colaborat pictorii Gino Severini instituie valori, respectiv incearcd sd clornine
prezentul modelindu-l. Cum se compotte (aga
si Bart rran der Leck, arhiteclii Jan Wils gi strnd intrebarea) arta fa!,5 de gtiinlir, de tehnicd,
Robert van't Hoff si sculptorul Georges Vanton- <le religie ?
"Eerilnoos.u;i numele gruplrii araL[ pentru ce qi
irnportiva cui apdrea ea. Sint respinse aspecteie
Idealul innoirii rrniversale a vielii cere actiune
capricioase ale naturii, neregulate qi inepuizabile crroonmcuonr5d.,ann!ud,iznoularpeeanrttrisutidctei:limeiltaprleedaeaczlodrnpeenniitlorur
de competenld. Artistul este una cLr inginerul
in diversitatea lor si formele artistice care au in strddania de
Iuat naqtere cu referire la psihologiile subiecti- I ehnicianului, a dernaterializa natura. $'iinasiezmoleanreeaa
vit[!ii si temperamentului. ($i in ,,Manifestul
el nu vrea sH. lucrcze
realist" s-a luat atitudine impotriva ,,delicatei,ii" al,elierului, ci sd se amestece r:oncret in condi!,iile
si ,,dispoziliei".) Este respins ceea ce nu se poate lisn,aolocteciaualieasssci iSse.-conoafnatoucmr{aicrecaodlineofnuvzaiadk,tid.s,,,dSsd[tielmupdol,qc,eletar]eseczbdeurlieeegaeslind-
rndsura obiectiv, ci permite sd fie resirntit nurriai
subiectiv: scriitura incdrcatd de expresie gi era-
gerare baroc5., capriciul expresiv si ,,inqelitoria"
lirisnrului pur gi simplu, care l;e strimbd intere-
sanl, in timp ce cipereazi cu conflicte si tensiuni
tragice.
Acestei refuztiri i se opune o tabeld a valorilor,
care culmineazS. in principiile claribd!ii, preciziei riizboiului. Curentul rationalist extrem al acestui
qi echilibrului. Artisiul nr-r trebuie s[ irleal este indicat de sentinla lui Severini: ,,pro-
plicaliile realit[tii" (Hegel), nici imit-e 1)corn- r,esul de constructie
in diversitatea al unei opere d_ealaurntie,,i. masini este analog
lor senzoriald, nici s5 le paraftazeze din unghiul lclui
Se-recunoaste aiii
s5.u subiectiv de trdire; el trebuie s[ le obiecti- srrrrrrparaustotrmucotbuirladeesctuertsicetimfuatiufrriusmtdo, scadereriLco,ln/iscitdoerirai
veze, adicd si distileze accidentalulinlegic.Abia
oind i-a reusit si stabileascd rela,t,ii de echilibru,
el va observa unitatea interioar[ care se af][ rl,in, Sqmothrace.
ia baza tuturor fenomenelor naturii. si O artd care nu vrea s{ depindi de capricirr
d,teecmlapraeraumneinnts, trnuumpeonat toebrieecztisivtadiespcuitneoiadse-
Doesburg declarase inc[ in l9I2: ,,Dac5. se rr de
dezbracS. natura de formele ei, ceea ce rimine se
in plus este stilul". Acesta este drumul care duce l,rrre qi de a pretinde analogii cu qtiinfa. Vanton-
golloo exprimd acest punct de
de la infd!,iqdrile lucrurilor la structura lor, la csl,r: o qtiinli si nu un capriciu",, vedere: ,,Arta
esenlele care ac.tioneazS. in ele. Filosoful olandez
Totuqi, pe lingi aceste determindri ralionalist- dup[ aducerea ]a bun sfirgit a I^mmpaoritlroivr asaarcuitnoi-,
se va
utilitariste ale operei de artd existil qi altele care dizolva in ,,viata reald".
se bizuie pe^ impulsurile iralionale ale actului roti,_ti5cci!oe,ninicipei prgo.trpiuerpi(idaarmiia,irn,tDetiieln-Sit-atoipjld"dr-aetjdaseiinnimiiripeauflnleedcetliriteleepotrlaeut-i
Mondrian) care recunoaste, ce-i drept, artei un
de crea{ie. Intr-o privire retrospectiv5, scrisI trcveoaorrleneh,saotdietiadni rirlnai-tovuriinnaec!6aia.cien,e,lsAaptstmoiitcartinim,teiampnrtpt-ascpiiritidriimptnurdeianizvfeiicddelueelsgcipuaodntsoilzeaoddqide--
viata obisnuit[
in 1,929:, van Doesburg subliniaz[ con!,inutul a acestei vie!,i. Ei este folositd rnai ales ca bxpresie
s,,ecmonnfiifgicuaratirve"su(bperaerldailniogn)aql iqvi eadloegiicnael cl umvainntiufelsu-i Dacd odatd dominatd
viala va fi vjata-va
tarea adincimii pe suprafa!,d, echilibrul interio- <rlleevuennivi enresvael,roasrliam-ilSi,nincorrmtiplEar.a.,.t,,,ieDcerr
rului cu exteriorul, devenit concret. O astfel de indatd ce
u,nio mistica transpune activitatea artisticd in fnrmuselea se rnaturizeazi ca realitate palpabild,
apropierea religiei. Pe deplin consecvent, arta arta devine de prisos, sus!,ine van
f)oesburg ryi
va fi de aceea pusd ln concordan[,fl cu toate adaugd: ,,Omenirea nu va pierde mult cu aceasia.'"
Prin asemenea ginduri iconoclaste str5bate bagajul
interpretdrile prin care omul incearci sd se defi- calvjnist de idei. Ilie isi au rdddcina ln neinme-
neascS. pe sine si universul. Odatd recunoscut faptul tlerea morald fal.d de arta de lux si de seducerea
cd viata, religia, qtiinla qi arta se intilnesc in strd- simturilor, consideratd ca ceva inutil, de care
uecesitatea morald se poate lipsi.
dania pentru o viziune clar[ a universului, ntr
AceastS. perspectiv[ ne dezviluie sulseJe apar-
mai este decit un pas pentru afirmarea echivalen- recp[,aifriinooreirvn,tou,d-Dcriia,essttp5iomSe"ritcideilljaeile.rao" rCcptAeu6aizicratcisenosinesnics{isnt-o,tcr,rauiae,dcrrirtloeiisrvranpii"szbirrrt[ianiLitajueusrcllucuut'soidiinafc-iotzuerambsrmiesaeainl!,cfua-l{lac,-
{ei artei si religiei. In felul acesta arta este sacrali- iploegseicddreepaarolptgdreoappzSari.riltocerirsieudli-lndiumesbacuonap[cetcdrielreip"a,tasatcdd,,i,ccoIdnedsoeeazcrvienoctlue-
zatd, iar religia secularizatS.; amindou[ au dato- t(aXr{eonadariabns)t.raOc{iaelitliasu,r,se5x.perestseiaarreipaaligtdeolimi epturiroed"
ria de a-i proiecta omului universul. a ,,Jugendstil"-ului, oare anticipeazd rela!,ia for-
rnald" de bazd a grupdrii olandeze, unghiul drept.
cuUpnriinvderesaalistimt uml osudselilnaurebadceognrcurpeatSre. aa,,Lm)eedSiutiljul"i liastodriivceor-ssepicriutureanl Lael alluei,id,fe)aelismSbuiljul"i
inconjur5.tor, cit qi interpretarea metalizicti a F'undalul
vielii. Pe de o parte el vrea sd pdtruncld pinri sc extinde
filosofic si ajunge inapoi pinl la teoria artei din
la cele rnai adinci si ultime informalii despre
nlaeerguainle-ceuqoniipvlauenrsptaeolleud,el poleepguddsetuaraldlstpp[eespctaeurlpaterli[ep-iamsdtieisabaidcseien,mtrseo-[ livul Mediu. CS.utarea unei esen,te care si p5.-
t,:' ndd aparenta trideaz[ leg5.tura cu doctrina
artd qi via!,d, printr-o voin,t[ stilistici sistema- pra,onicd, ale cdrei reflexe le-am putut observa
irrt'I la reprezentantii aripii idealiste a constructi-
tizat5, colectiv5. Arta este surogat al religiei vismului ru$esc. In aoest sen$ este citat[ urmd-
e(siulsi lirneevivnaensDaroceinsabumrgo),deinldsriii-atmpeolninicged aacmeaesdtiaul-ui
inconjurdtor; ea trebuie sI ajute omului sd
domine nu numai ra!,ional natura, ci s-o stdpi-
neasci qi aclionind, sd organizeze totalitatea
spaliului s5.u vital, sd-l prevad[ cu ordine si struc-
tur5..,,Arta construieqte, structulcaz5, transform[
in realitate. Expresia artisticd urmeazi cursul
vie!,ii, nu al naturii."
bemavAiardeiveainpn!odadaatituncetiuvaarelorldetreaarae-coeasisnetotfxrecilsdatdozeemunlelleincli5upi .rdraioe,prcsreoviemrneapsaqeatteesun[id!n5latirnce-di-,
toarea maxirnd a lui Plotin: ,,Arta se afl5 dea- hdnite, ci preg.ltesc de asemenea trecerea din cea
supra naturii, cdci ea exprimd ideile, in timp ce de-a doua in cea de-a functio-
obiectele naturii sint numai imita!,ii nesatisfA- treia clirnensiune:
nalismul arhitectural al lui Oud, Rietveld si van
citoare ale acestora.,,Regularitatea geometricI Eesteren. Tocmai aici, in_inlelegerea cu scopurile
se bizuie pe sfintul Augustin (.,In artd num5rul
utilitare, se vede cd.,,l)e Stijl,, se intemeia p. ia.i
este totul") qi pe p5rinlii bisericii. Idealurile formale, nlr^ pe idei utilitare qi cd, in pricticd,
formale ale clariti!ii, preciziei qi minu!iozitd!,ii ostilitatea Ia i d de. arti a fost
se pot deduce din teoria frumosului a lui Toma in loc mereu depdqitn
d'Aqnino ale cdrui maxjme se numesc claritas, de consideralii artisLice.
perfecti,o si proportio. Pe lingd aceasta se mai sd se dezaiulze
arta. ;i sd se_ produc[ simple clddiri utilitare,
pueallnaenusxutiiiscobmdabat(ieiislce.trtsd1tded6ae,innta9ciao)r.tnd5.jeCu, orapa1i.rpdiuncaluccczoludindldosuitrrrriiiui sc'cetoiiserteaiesrtapdicsuepunselzcacihnttiiusde,i
adaugd bagajul calvinisl, de iclei, pe oare l-a indi- interiorului gi exteriorului, intregul trebuie sd dea
cat Jaff6. Cine reprezint[ divinul in lumesc il
voaleazS. si-l profaneazd; in aceastd convingere
antisenzualistd se intilnesc iconoclarstii protes-
rmpresra unei structuri plastice, care se ridicd de
tan,ti ai secolului 16 gi spiritualisrnul ascetio al la suprafata pdmintului.
lpurii,n,De,,sSttiilj"l".nEus-qtei
evident cd pririficarea ,,naturii" a,l,,aDr.h".itSectitjul"r..iiinrncoedpeernsedafbiiea p-druilp,dit ca un capitol
1908. La'sfir-
are r{ddcina numai iltr-un
purism esietic, ci cd prinreqte impulsuri moralr:
esen!,iale de-a dreptul de la dispretrrl ,,na.t,nrur-
Irrlui", de la neincrederea Eitul rdzboiului, Oud a fost nuniit arhitect muni_
fa{d de lrrnrea simbu- cipal al Rotterdamului; el proiecteazl o colonie
rilor qi a instinctelor.
In care domeniu put,eau sH se realizeze aceste aipdneerhnpcitratroesuieecPctduteualrrlneoReacieruertivnnte;odlbdi.nil;Iieanrneuutllgul iticm.gaMrpeauoanbaeidulaerumrsanatigthci,aoiuongl"sf.a,ttrtblpirraedic"piudnt
idei ? Posibilibd!,ile de iltrstrale, la indernina
picturii, se extind la varia{,iile elernentare de bazd,
decretal,e. .,\cestea slnt: unghiul drept, oele Lrei
culori fr.rndamentale (roqu, galben, albasl,r;r), ca eInlen1e92n0tesd-aedleedmicna,tsstai nvdaanrdDizoaetsebdsrigdaermhoitrertcatbuirleii..
hnpreuni cu Boer, el proiectear[ fic,uinte mun-
si negru qi alb. in acest limbaj forrnal ornogen idoniintdorrWeeqeatipimtqaiiraEqccitodilvi[.itCaacatoelpoaroucpneaiiigmeapgnurdulijspthanrueetaiorib"i.ooBrraitup,he"anlutsirqui,i
qi conqtient monoton a intervenit, abia in anul
1924 o schirnbare: van Doesbure rotegte unghiul
drepb cu 45 grade, astfel c5" el nu se mai rlesfi.i-
soar5. paralel cu rama tabloului. Acest ,,elementa- impunerea tendintelor constructiviste. Oucl scrie
traeicsaemza5"st.ancuo- leaspbtdeorrdaascreceesatpets,aatindlae1l.\r9{eo2v5ni,sdtgrairaunap,cacerasertaeeis-a.i
dupd igo,n,aDcleeaLrr9itSae26t.dipjecl"asaprciroazeriecaaanrcrhoiteintRe.teicondtseuietrsanaibtrioendolragednep,d,luBreelazzuu[i,nhnceatadiurcseoa.,sr,reeaixnpapriopogzlir2eietc3iea-,
ince-
Theo
cfvoa[rrn['i,ia,Dmvoaeostdhreiucvrege,nscipainrileita-unaidli[eu,rlsami o5br.ugtonarniiniozcaaertpoeurciutcmd- a fost tI,nateadneuvl aunrrDno5etsobru, rIgi,ievtavneEldescteornesrrtriuiieRstiietvecaldsa.
a rnis-
perso-
nificarea ei. Astfel cd moartea sa, la 7 mai 1931, Schrrjder din Utrecht, devenitd celebrd' (il. {g),
a insemnat sfirqitul strddaniilor colective qi reali- t11 r(O[l'l,l(coirnunlldlcdaouencrncusd"uii,.nt_le!I,-vienpnaei1nntb9ilm2lro7ucpcoOlmuocurnoiedida-,dvi[aWeiarreanelorimseEcsaaueernsiesnthLelsorerudfeczdincjnieinps',,aFcUSruitontiuucctetniktprgbdavdlaoreltnacn.
zd.rilor grup{rii.
Fictorii din migcarea,,De Stijl:" Mondrian, r'an
Doesburg, rran der Leck pun la dispozilia uto-
pismului social nu numai icoane religioase nepri-
ln anul urmdtor se termini cea mai importantd veld a losb executat de un timplar -deiacornrsuusmii
oper[ de organizare a spa!,iului interior, executatS. au identificat, fdrd rezervS, obiectul
d-e grupare: restaurantul cu sald dedans,,Aubet- cu industrializarea introdusI de Revolu{,ia din
octombrie, ,,Bauhaus"-ui a trebuit mai intii sd ter-
te" din Stuttgart, o lucrare colectivd a lui van mine cu ideologia megtequgului, preluatS de la
Doesburg, Arp qi Sophie Taeuber-Arp. Van Does- ,,Jugendstil" qi expresionism. Platforma de care se
burg termind, in 1931, casa sa atelier din suburbia
rtoliiosrp:eiudvniiesarteflvpsoealnurtrlmi-onaaccearda-ngrtlaUe nntr-iuaannfeozasittieS-,ovcciaaer-tenicdsO5l.-ainndcouarpa-e--
p-aDriezsiaignu[rMeexuidsotn[.o deosebire intre ceea ce miq- jeze solulii utopice. A lost o scoald. intr-un mic
iponruaatgn-igmeearxml,piiarii;cnza.il.Intmiiikcp:.riepajruiunrnaccriepi aiianlsecld,iat-uu!,idfi oedselatindbveudznlblm[i1ni,cnuette,-
carea a realizat si spre ceea ce a niizuit. Totuqi qi ci ele apdreau oilrr.,riLun in fiecare specialiLaLe,
aceast[ tensiune intre idea] si realitate line de in orice ord de clrrs, a dat disr'u{,iei alte posibili-
tn!i de desfdsurare decit in Olanda ryi Rusia.
tredresiasuercqne{iitp,aalsirndomdrliiocnSindq.jrciei[ni"auvfirnetlouafipngtidiiit.sardiOaodrbiiifcineeurcemitmniv!em,oizebierqielciitnlaartJtrei-mot-r,ij,loeoariac-chceedlriso-e-ari
l,a aceasta se adaug[ fapt.ul cd elementul artistic
formale de expresie, care se gdseau la dispozi[,ie
.lloa r,,iBparuehcauursn" era reprezentab cu indS.rdtnicie. Pic-
in momentul intemeierii ei. Contribu!,ia miqcdrii trl,ten si Feininger
,,De Stijl" la evolu!,ia arhitecturii rnoderne este l{antlinsky, Klee,
airvenit in corpul profesoral cleja ca personalil5ti
considerabild, iradierile sale spre Fran{a (Le Cor-
busier) qi Germania (Mies van der Rohe)nu pot fi conturate. Fiecare din ei poscda criteriul sdu
artisbic propriu gi nioi unul n-ar fi fost gata sri
apreciate suficient; ele se iniind pin5" in epoca se suprrnii unui dogrnatisrn forrnal, asa curn il
Irropaga ,,I)e Stiji", cu unghiul drepl, si cu pitra-
noastrS. Totuqi dincolo de aceste fapl,e, cirre tin tul. Pictorii de la ,,Bauhaus" au demonstrat o inde-
de istoria artelor, nu trebuia uitatri chestiunea penderr[ii care nu se ldsa prinsd in ruloul initiatoru-
central5. a miqcdrii, prin care ea se deosebegte lui unei arhitecturi func'liiinale. Aceas[d sitr-ra!,ie
a creat o bazi nrai largd intre rationaliqti qi ira-
cle trufia academici anterioar[, t,endinle ce aspirii
spre stil qi severitatea fornlei. Aoeast,a este depre- Irionaliqti si in acelasi timp a ingreunal, gdsirea
cierea programaticS. a profcsiorralisrnrrlui art,istic, unui numitor comlrn.
care se sprijinfl pe certittrdinea democraticl, r'ir
,,orice om are tlrept,rrl la orice activital,e crea-
toarett.
,,BAUHAUS"-UL Pozilia lui Henry van de Velde ca director al
Scolii de art[ aplicatd din Weimar, a N'farelui
Ducat Saxon, a fost criticatd din carrza duqmd-
cl)oancs[trsuecticvoisrnmpuarldru,,s8e€sruch, asues"a-ujul ncguc,,lDae Stijl" gi cu rluiiii.oIrn;it9glr5euebl dsl-ialohl cortelsrictinsddepilnecteimsipaulprrdezzbeonitua-t
dou[ con-
statdri care se completeazir reciproo, din care una rninisterului o tripld propunere pentru sucoesiu-
se referd la ceea ce este colnun, cealaltd la tleose- nea sa. Primul desemnat a fost Gropius, apoi
biri. Toate cele trei grupdri au comunS. cdul,area
unei punli de leg[turd intre art[ si realitatea Obrist si Endell. La cererea autoritd!,i1or, Gropius
inrerpilreezpeenntatrtu- inltaem2ei5ereiaanuunauriieintgstt6itu-t
bcilevimlizaalrieelia, lciiolomruninSt.reestaert-5,inmecgontesgeucgin{q,5i i-nduqsi ptrrieo-. ,,Propu-
de inv5-
(,iLmint, ca centru de consultatii artistice pentru
In timp ce, in general, olandezii nu practicd
producliaindustrial[ de serie - scaunul lui Riet- industrie, profesiuni si mestesuguri". In acesb
proiect se cerea arbiqtilor sd se invoiasci plini
de in,telegere cu maqina ,,mijlocul cel rnai puter- lliarnrcm;uoignnoaqartisueelnu,ti,c. aaGrretraastslaia[uiacdeinnruaclqoutlieor-ededinvinotionaplraeersamamo-miinleaisn]5ote.r,
nic de configurare modern[ a formelor". Aceastd
intelegere este o cooperare strinsd intre negustor
qi tehnician pe de o parte si artist pe de altd c:i, d,ar baza corespunzdtoare mnncii este indis-
parte. Ce-i drept, Gropius vedea avantajele pro- Jtensabilii pentru orice u,rtist Acolo esl,e sursir
ducerii mecanice, dar dorea s-o lmbine cu inalbul
rnodeldrii creatoare.
nivel al formei modeldrii meqtequgdreEti. Abia Sd construim aqadar o nouit breaslit a meseria-
.silor, fir5. preten!,ia nejustificatS. de separare in
cind se reugeqte ca qi parloedupsrouldiunsduulsutiriamleg,,ste5.gauigbi6l- t,lase, care voia s5. ridice un zid trufaq intre mun-
nobilele proprietSli
resc..., ideea conducS.toare primordiald a indus- cit,ori si artiqti ! S5. vrem, s[ imagindm, s5. fdu-
tnsruiicereiile-- lnlocuirea muncii manuale pe cdi meca- rirn impreun5. o noud clddire a viitorului, care
va fi totul i,ntr-o i,nfdgi;are: arhitecturi gi sculp-
iqi g5seqte deplina ei realizare". Impul- (itr,,elrorr?rrirci;eiastsepiqircuntgbuaorldliulo,lrcca-rriessl-,cirlyidnainainrlndtlir!li,noaeaiinnnetrloe-oi dcezreirrnlsinpii!nrrei:
formale trebuie si vind asadar de la meqte-
qug, adicd sti fie de origine artisticd, cdci numai
artistul posedd aptitudinea ,,de a da suflet pro-
dusului mort al maqinii". Cu aceast[ revendicrrre, rriitoare. "
Gropius transpune credo-ul expresionist al insu-
flelirii universale asupra articolului de rnasti. in cornpara(,ie cu proza inflSchrat,ti, irrrnicd
ProiecLul a putut fi realizat abia dup[ r[zboi. ir manil'estului, plograrnul actioneazti lucitl gi
Lp)erionirrraerceatlo!,ci uavritr,iitqr-tirilusiin*l-
In aprilie 1919, Walt,er Gropius a prezenbat, 'siinstesr.ennatsicu.l rneseriasi -
el pentru un
prerlergdtor ,,instruirea
prtlglamul redactat de rriegte;ugireasci" constituie .".,,bazA lnr.dl,drnin-
,,l3auhaus" lului la ,,13auliaus." l'ieciiro student t,rebuie s[
tle stat. In rnanifestul irivele o nreserie". Conunital,ea de munc5 dirrtre
se spirnea:
,,Scopul final al oric[rei activit5li modelatoare
este construc{,ia. A o lmpodobi pe ea era odinioar[ rrrtiqti gi nuncit,rlri care rczr.rltri astfel,,,din
spiribul unifolur folrnat... Llebuie sti configu-
cea mai nohili sarcinS. a artelor plastice; ele ruze ruitar construc.Lii in tcilalibatea Lrr, adicir
erau pdrli componente de nedezlipit ale arhi-
tecturii. Ast[zi ele se af][ in inclependenld sufi- zidlrie brut5, tencuire si linisare, decolare qi
cient6, din care vor putea fi salvate din nou abia rnobiiier". Teoria carc ia naqtere din realitatea
prin colaborare conqtientd qi influeni,are reci- atelierului trebuie s[ ofere fiecdruia dezvoltarea
procd a tuturor muncitorilor intre ei. Arhitec!,ii, liberi a posibilitdfilor sale creatoare:
pictorii qi sculptorii trebuie s5. cunoascS. din nou ,,Produce o dezvoltare organicd din cunoqtin,te
gi sd inleleag5. configuralia poliarticulard a ci[-
r neqtequgdreqti.
dirii in totalitatea qi in p[rlile ei, atunci vor
umple de la sine, din nou, operele lor cu spiritul Evitarea oricdrei rigiditS!i; favorizarea spiri-
arhitectonic pe care l-au pierdut in arta de salon. lului creatol; libertate individualibX!,ii, dar stu-
Vechile qcoli artistice n-au putut produce aceast[ rliu sever." In afar[ de aceasta se cere:
,,Legdtura permanentS. cu conducdtorii meqte-
unitate, si cum ar fi putut cind arta nu poate
fi predatd. Ele trebuie si se transforme din nou ;ugCuolunitagci tincduirslv,riiaeitainp!,uarb5l.ic[, cu poporul, prin
in atelier...
Arhitecli, sculptori, pictori, noi toli trebwie cxpozi!,ii qi alte organizdri.
sd. reoenim la meserie / Cdci na enistit, < arl5 de
prcifesie l. Nu existd o deosebire esen!,iald intre intre,tinerea de relalii prieteneqti intre maeqtri
;piosetzuied,enmli,uzinicdaf,asraerlubc[rnirlcuoi;sttlelmatarute,,
ccinferinle,
realizarea
artist qi meseriaq. Artistwl este o poten{are a me;- rrnui ceremonial voios ia aceste adundri."
Inv6{imintul trebuie sd cuprindd,,arhitecturd, rrrmare a cubismului gi expresionismului, des-
picturd, sculpturd, inclusiv toite ramurile mestel auncteivi i,t,antoeiaidleoirusnuibveiercstaivlde"-, ar putea fi
qugdreqti".. Se acordd o valoare deosebit[ p"db.i lirgoard
manuale qi multilateralitdlii: ,,rganul vag definite,
(li{re-li are rddlcinile in idealul modificdrii roman-
isn[v,,i5nPlvdreengtiendttouirleumaieslmter el.i,eqB.taeughuagudsr.e,,asOcrIicecostnusdteitnutietreJbrauziea lice a lurnii. in pri-
rnii zece ani aPia,t,oBsaulllh-aucso"-luolruai t cuotnospuimc a- din
inc{
Pentru a acorda studentului o instruire cit rnai repertoriul fdg[duin!ei expresionismului. Dupi
rrpocalipsul rdzboiului si infringere, el ar dori
multilateral[, tehnicri si artisticd, planul sir facd s[ se urmeze frumuse!,ea untti nou lertt-
tribuir,e a lucnrlrri csbe astfel rcpar[izat de dis_
salim.
tempo_
rar, incit fiecare irrhitect, pictor sarr sculptor'sd
poatd participa qi_la o parte din Deja in 1922 Gropills s-a vdzut nevoib sd revi-
celolalte procese zuiasc[ icleea sa tlespre alianta dintre artisl, Ei
tle invS,timint (ci:rse)." rrreqtersugar. El ia acrrrn o nott5, pozil,ie,
(]are s-ar
Unde est,e locrrl arbistului,.uude cste functia sa, pnt,ea caract,eriza tla o pruclenbt"r,,tleschitltire lii
ditnhe?^liarciIronietdaasrtcil eacaldsdrllioiiintnrrl,eprenobiliilasortrerassateifleiacsrdrl.rerirngidniefllaucredgnr,r!in:6ot'nacgcuipnucc_lei stingir". Arrsasl; at,it,rrdine a fosl, canzattj rle teo-
illrrilritlee,,mRl:rnrrtui,ihv.lraorrlrr:asn.t"rner,,brNsr'r{iaIebet.s$etin,ir,rnilccIlrtr,ltei,oe-ntirltii'trlnii-nas11a,9uu1s9stli-ei
activitate; crlm se contpor.tli artisLul fat.i ile rnese- preda
1iniadp.iv;.iid.fuaa!ihdce utehyn.ircrio,,r.lrunc?liaInacneo"noipnoidri :iir-r -- iri tot,irl cont,rast rrtt lrtntea
rrrlrn(rir inrlivitluald srru sii tr{rrl,[rit culind
efe(1t,ll-
std opera cxterioarl -
sdrie ?
de conl,itt't,ul cu
-,Batrhaus''-ul irrsrrsi ir pus, tot rncrcrr, or.esLe inlre. ir'rdusLria." Gropius rdsprrnde la atreast,a: ,,Ilu
bdri in cenfrul cercetf icliuacaroetngs'at{ilitnef,itep{ioossazll,ie-la,,icit;or,tetuopisutairsb-ii,i
de lgadsaitnulnardasnp-unas r,atrt rrnitatea in asocia!,ie, nu in separare". Bl cere
n-a incd o dal,5. cea mai largd bazit posihil[ pentru
incercdrile de rnodelare si se refer[ la ,,incerclrile
penLrrr reprc;:nnl;rnlii tuLrrror lrinrrri lcr tieosc_ par"alele ruseqli, in care nuzica, literatura ;i ;tiin!a
bile de rnodelalc. l,a inceput s-a sirnLiL obligal iru fost ;i ele incluse, oa venind dintr-o surs[ ..."
Vufael!udldi deme. eSidgeittceugaaumgiia;rirsuctliidcoil,ndoaenatjlnrrirdditotMrtaioslrdtr{,isdaes''iiipneyiaraioneat"dodese-i
(iropius pare ci int,r'eztirca o personalitate crea-
lloleanreu;utenirviie.rsFai-lixi,rrut nin1)fureirfmrll in gentrl
postbelice ne'constringe la aprecierea ,'cd mep- u.tti.trersule",
rrutrnriLii
tequgul poate fi o salvare pentiu artist,,. Gropiris ircesta la o
i,lee totalii, i-a fosl, irtrposiLril sI vatli ol-rict:Lir'
,lrlriro,bizleirrrrtna ili,iicnadrtrrsr't1,r,Ii-at,leehurtir'irrr.rrCtnec-iii ili'cpt, irr loi'ul
infrumuseleazd aceastri recunoaqtere lucidd- cu el prol,indtr,,o
iesnpleefvraaitcnaelbaidl-"ii.nnSlvpiipeitrsoaadnrLeaoainn,,e.o,c,pceeasrittdcadtderea, luaanrvtdii,t,foteornutoalumldie,,,,n,,
rrrrurr,I uriitalI... care in!elege pt'or,eslrl creaLor
rle rrrodelare cir rrn t,til indir.izibil", tol,ttsi tttt dot'ea
adpcadlenrve{et-orisnaadctreuuii nez,l,irtalueoblleuci"nreod-lneoinrtzrtemaeabaezui{iimcccalieacpillourluezmcicnirinrcuii[trriafvaaalpe<triunrvoaliuedhcliaireii rlr: ec(rea sii tlevirtii rlrrhioasi,,r'espittgeleu rrrl;inii
si a indrrstriei". ,, I In contrasl, 1.'r'int'ipial se aflS
rrrrinlri in rlivizirutea rruncii intr'-o parl,e si rrrribatea
rrrr[r(rii de cealaltir parte..." Cu t,oate acestea
gotic >. Acest reproq este indreptd!it. Cu boate ,.1 se dei,liirij pentru,,necesitatee cor.trtrnzii'( qi
cd ,,Bauhaus"-ul vrea s-o rup5. cu cultul geniului
rornantic -mocduetronaisttee c5. se indreaptd .,rrr fi privil ca o glersealI dac5 ,,Batthatts"-ul ntt ar
impotriva 1 rliscrrla crr lumea din afarii si s-ar considera ca
formulei a exagerS.rilor - ,r st,rrrctrrri izolati". Tot,uqi apdr[toml ,,Inuncii
care, ca
unitare" artistice nu poate in[buqi indispozi,tia Gropius n-a luat niciodatd ln serios problema
sa falii de infialia artisticf, a epocii sale-: irt,r,,lcoliineprisesttreueciiaudpe-IitctaeIt-onratr5-ia",(dKcucaasurneltndo, iainontspek1oyc9z,d2il3iKed, ilacseuceduu,cliseaSilcamc!loepanmlietrmcmaaderuirec)lal-.i
pudd1_rleitsdo,iz,mpedivneueoatr_sllaotrefdtearracdsi_igeeegauacmnan<reitfcea[liddrrlaiar;-diIotieeievcoleei5tnusrmtsraetdtetianne.uo!-c,piiFepduldeniifncdaaoc.{alrsdiTrldraptne,[eptsaontdpupatallritscueeimnaxota<c5cccealaeip>cclseldttiiaee,a- in felul- acesta, a ajuns probabil sd fie bdnuit de
ostilitate impotriva artei; el s-a apiirat' in 1929,
tatl de ,,reprogul unei schimbdri de direclie a
vitatea de construcl,ie >. Arhitectul de o.st:jzi ad'ep{ilor"meEtequgului spre constructivism". El
tn*Pe.iectpiecice.erinEcqidulit.piisnadtgoriinrenicenserdeu-slpo-rcaeoinataienjutitmrdnespdpolrtaeavpt{frotsaurutlmcCsceeieuscirtualranaterieuav,niaoai'rtrg{]e.ras.i-.-- nu voia, de asemenea, nici s5. nege pe fald cd,
intre timp, evolulia sa (ccaasaarhSitoercntm-erdfeuldp,dIgfazzLa)
uxpresivo:pseudosacral5
la liniqtirea formal[ construc-
tectului de altddatd, care lrenea din mestesug. -ti-vaijsuinds, edseeladicnarneoeul pornise pe vremuri, in uzinele
htlarea schirnbare a rrruncii din anaiiticfi tn sii- Fagus (tgtt). in aceast[ reYenire la pozi!,ia ini-
teticd are loc in toate domeniile; si inulustria se t,ial[ si-au spus cuvintul qi prelegerile lui Theo
nrop.aoarmiimaiendincateiporvtc:rodc.rlmauelbasliibdcveeadarraiesm[amc.oparSreqiensinpc,au,aBndauzrietrthio;as1orqpaegmi(r(-iei-unlai $sceiatiraecrcXeu&qumut;i van Doesburg la Weirnar ({921-1922), prin care
iqi spunea cuvintul un ),pol_ opus unui oarecare
romdntism", asa cum aprecia pe atunci L]tonel
artistul liber, care -oIriieltanntteouanziednsdtdeeinjuaanidnuatedpv{-ear.csce;aiarustat5ll lieininger.
maqina <inutildr se
busold a viitorului. In prelegeren saa.a,,sAigrtu6ra$ti tehnio[". (1923) Gro-
pius credea cd. artistului- dreptul- de
maginii, el vrea sX-i invingd. demonui... i-qi spune cuvin{,ul la dezvoltarea tehnico-indus-
t,rial6 viitoare. I'otrrsi, partea opusi care nu avea in-
In acest punct central se intilnesc cle asemenea creclere in aceastii nizuinld unitard, s-a deba-
sccouonlncdteineputaeusletsdcszhai icamrulblsauetienstiiumpneruonltfeaclnouur laucoil,tnufcual.z,reeR--eliiganiuilhefaooisn-t rasat dc lndr[zneala ronranticS. a artistului qi a
rcspins orice dialog. Aceasta s-a intimplat ime-
t(l1ia92i 5tl)u. pSd-aceaju,,nBsaiIrahanuos"i-usli la Dessau
agonie aaduepvrdorrarot ccaut ltoaplropfraonfaarnerraluis. aI"rnruploutir,ivcaa s-a mubat
profunde deosebiri
si un. rle vederi. Acum nu rnai era vorba de artd qi
acestei manii existd un rnijloc: s5. se r[ipundd rneserie, ci de artd qi tehnicd. i\{oholy-Nagy,
succesorul lui Itten, poate fi considerat ca expo-
prin ticere cuvintelor <r art[ il si < religie u".." rrent al unui nou curent expelirnental, care tin-
Artistul ca inving5tor aJ clemonului masinii,
aceasta inseamn[ inci expresionism. Renunl,area rlea la unitatca dintre arti si tehnicd cu ajutorul
conceptului estetic de configurare, bineinleles
protestatard la artri, respingerea sacralizantelor t'iLrd sd recurgS. la structurile estetice rnogte-nite,
,,tipete ale artei", deplinsd, cu dezamirgire, in riouiptura tradilionald, tabioul de qevalet. Inte-
acelasi timp de Wrthelm Worringer, acestea sint
isdpellinedaejiantfra-moilpiarerelegluerieh: {mora.riisc, ucrinindd-deincit1o91a1r-tf gralionaiismul iui Moholy-l'{agy era. conLinuu in
,'r"ruiare de posibilitS.,ti n'ri, ncexperimentate, de
g-pi lmasatitcedriaclinee; teiclSs.,-atipeoxgtirnasfielaqfiilmaf,iqf.otCou-
pentru cei pu.tini ,,doresc ca lumea s[ renunte Iorme
intr-adev5.r p-arceitivmaptoimsibpil-". grafie,
la artd, ceea ce mie... rrlbe cuvinte: el se strS.duia, pe de o parte, s5.
nu mi se
rlca activit[lii creatoare ,,o anumii[ utilitate prac-
ticd influntrul realit[!,ii civilizatiei, pe de aitd arhitectura ca ( realizare a pasiunii artistuiui I
parte s[ facd aceastd realitate, sd nu are rat,iune de a fi.
se incadreze
in tiparele configura,tiilor constiente de formi. arhitectura ca o <r continuare a braditiei con-
us1n9tiC2nr7ago,dnipitacrreaadlrciasoamnlcaseotssrsuettuicclLitaaiiav,ritsedHmiea, unanlnruuheiidtseriufchest{rueeirtysdecdr.e--Cciernecldpaa,rreleoza,bernoidptiiainiti s[ruc!,iei ri inseamnS. s[ te indeletniceqti cu istoria
constructiei.
vgdqeieo-ngdiiticlsasccuociurncdeciiose,opGr,curlaotaucpreliibusaastant,aeuslidu-fa{eirme.1ix9irsp2ieuo8csn-hapitvrModogicenr.yapIemnorutsrilt--uapolesdcdduaeu--- a consfrui inseamnI organizarea chihzuitd a
r,'intare cdtlc sttrdenli el s-a rleclaral, ce-i tlrept,
penbnr- principii c;re pir,earr cd sint in legdturri proceselor vie[,ii.
iscsnauitrrc-reiuenrznaaodltluvoireiteLcppltrroooozprbuiillu,eluisvn"irtecAoolesanatseprtlaaeorn,uo,Bnraemaln,ueatheilaleeiunscp,,au,,-arnrerecl sot,errrn,eibacliioutnanjaa-;
centrau in el" ; inolitutul Lrebui;t ,,sf, fie o Lr(.)rn- a constrrri, oa prooe$ t,chnic, est,e tIe aceea rrurnai
binalie de munoi de at,elier, art,5 liberi si qtiinl5l.
Atelier nrr nnrnai irr sensrrl rle activilut,e ci de ur prooes par{ial.
crea!,ie arlisbicd"; si el l,rebriia sii se or,ienleze cliagranril lunctionalti si progra.nrul et-.onorrrio
dripd normele lunrii exterioar,e.
Inrediat dupI aceea frIeyer. ]'c(runoaqt,e r,,5, tle siinl, linii direcloare deferrrr inant,e ale proiectului
fapl, el este hot[ril sir schirrrbe chjal cccil {]e
Gropius considera odati ca rnijloc d e salvare : rle constructie.
sd rS.spundd prin t5.cere cuvintului ,,ar[,[" qi cd
el {p,inutne,{staer.shiibmecatui rhaoitndrirb-rednetrcuilt preclecesorul sJ.u a const,rui nrr nreri este un sco;r indir-icl ual al
activitri{,ii didac-
s[ ambi[,iei arhiteo{ilor'.
a construi insiearnnii rlllnrra in colelt,iv i:r rnlrrr-
citorilor cu inventrtrrii ; este arhitect rnrnrai rine
pregSteqte altora procesul viel,ii, c;r uraist,nr in
r:olectivul cle muncfl.
aqadar (provocat, de lipsa tle lut,r'u qi de rrer oia
rle locrrin!,e), dintr-o cheslitrne individrralir a indi-
vizilor, principirrl de a consLnri tlevinc o clrestirrne
r,olectivd a cornpatrio!,ilor.
a construi inseamn[ nrrrrrai organizale: olgani-
zare sociald, tehnicI ecorrouricii, psihic5."
tice. Totusi acum nu rnai este vorba de arhitec- Conlinutul de ictei al ace stor teze poat,e fi
rrrrndrit in divelse surse. llepart izarea acl,ivit[{ii
turd, ci de ,,a construi": rlin domenirrl conslruc!,iilol in planul general
,,toale hrcrtrrjlc acestei lurrri sirrl, rrn pr,odus al rrconomico-social qi orientarea drrp[ rlogma rlar-
forrnulei: (f lrnct,iune )( economic) xisti valabild pe at,utt''i ; r'espingerea rrnei arhi-
de aceea t,oate aceste lucrui'i nu sinL opele l,cct,uri oare este numai chestiunea individualfl
de arili.
rr fieciirei persoane in parl'e, precrrln si clorinla
rlc a face din activitat,ca ctinsl,ructivri ,,afacerea
orice art,5 esle oompozi[,ie ,,ri tleci inuLilS. colecl,ivd a compatrio!ilor", arninteqte de pole-
orice viat{ este funclie si de aceea neartisticd. rrrioa lui l\{arx cu Stirner'.'l'ezele lui A,Ieyer se
irrt,enreiazS. pe de o parle pe cunviugerea ci
ideea < compozitiei unui porb maritim I face ,r'icine are talent (aceasta o cred qi suprarealiqtii),
prr de altd parte, pe dorinla a da ,,artistului"
sd te strici de ris ! dar cum se naste proiectul unui rrn loc func!,ional asigurat de societate, agadar
plan de orag ? sau al unui plan de locuin!,d ? in
compozitie sau functie ? artd sau viatd ?
a construi este un fenomen biologic, a oonstrui ir-i da oarecum posibilitatea de a se contopi
nu este un proces estetic. irr colectivul ,,compatriolilor". Nu irebuie uit,ab
nici faptul ci Adolf Loos a refuzat, dejtr din 1910, lirt,ional ;'ai i-ci.crirnocarricicniu{1:i9in2d8r,edprlra!r,iierem-isioexncalrtrdretina
rinduirea arhitecturii printre arte: ;,r'ia dc
,'orprrl profcsol'irl FIohol-,r-l.lagy, I)l'euer si Rayer,
liarrl,tt,eeN,iu:tmonaitoi rcome lmsnetiurcvlIergpyteai rrutreonnuauimasrcehoniptteutcir.teuTbroiui aieatpeeaxrc!c,eilnluees- [(lee a plccat, lil '1931, ]a a.cadelria din L]iissel-
d in domeniul artei. rlorf, Schleinuier la Brestratr. Kandinsky si Fei-
ninger iiu supravie'g,uib erei lui Meyer (prirnul n-a
Artistul nu trehuie sir se serl'easc[ tlecil, pe fost strdin de terminarea acesteia) si au continuat
sine insusi; iar arhitectrli comirnitatea." rrctivitatea clidacticd sub cel de-al treilea clirector
,'\rNlr1it[eeycetrusl,pepri;ci i.inzinvdictd,oermian,i,tra'itect,,lii"srar$cuspl,reaiit,:,ail,rLeesil",e. rrl ,,Bauhaus"-ulLri, a.rhitectul Ludwig N{ies van der
irtohe, pin[ la inchidcrea institutr-rlui de cdtre euto-
proclamtrt organizal,orrrl cornpleL al acest,ei t,ota- ritS!ile naziste.
Iil,riii a vie.tii. lIl piertle pozitia spccialS a art,ir Oricit cle esenliale sint acesto discrr!,ii, neintc-
tinull,ur-iupurirctiolelcgicattil'1--resnitilrrpi,'.inareir;rrssr,,iLr ijrrrrilrl.rutin,ecr;erdarei1lr,
rtrr insl,rtrnrcnt vast, rlc olganizrr.r' si |l;111ifiualr,, Itrglt:ri si gnipriri peilLrrr jsl,ori:r ideologicir a ..Bau-
insuaiririri, pentr'u lloy+1, orga.ni-
r,;jci a const,rui Irilus"-rrlui pu{,erlr t,cit,uqi sI nu lc lLli\nr iii consi-
rleraLie, rlaci este vorba sii inl,ocrnim irn bilarri
llrrcrr,ezitfiivir' rai lltarccnensLeeil
zarea fdrri lacrine, ,'uprirrzinrl {oi, [0 rlonreniile incercriri remarcirbile cle r,rodel
lumii, tr int,erneier'ii ttnei ,,t:rrl-
vielii. Casa .,esl,e in speciai o r.rperii lrociirlS. penl,rrr [,rrli tipt,ice" crrprirrziitoai'L]. l.rlllol'biinl, este laptul
,'J rtoi,ir.rnea lurmalS. ;.r ,, 13euhati;,1"- riltri ii fosl, r;e-i
cd en (ca orjcc norrni DIN) oste proi'llrsrl nor- ,lr'etpt,, irs*,rzal,f, pe o b;rzii cxt,ri:trI de generoasli;
ule]or industri;rlr,r aIc rrnrri 1rrrlp1rli1. ;,inirnim rlr.
i nventatoli". irr scliirnir el rr fcs[, L,r'gunizal, dupir princiliiul
unei ierarhii pirarriidale (il. 2{), 2t).
Cind, in 1930, NIeycl' ;p fopr{, corrrerliat, tle rrrrrni-
tro.t,,iiBupdaa"aulit-t,hndataepuarsof"iogipcrraaousrnnlrlrurrlurlisripsiIria).er-hn-so2slitpl;1lirouajsr,yri1e,lrl.lioi'rs.f,,acui-qt,:,blu.(srrip'rl{ir,.siq,l,ioLnyiui1t1r,.slicnlpc;lril-i Iriirniivdtlef lirrnri:niteturilllein.ceSpteuadccnrriiicot,nr'erlb.ruiniaaut,iisei xipnlvoeratc-:
iri umble libe;'i qi niituriil ci.i celr: rrr,ri st,ranii si rnai
rii,aziorralc rnabeliale" }i'irrt,ol'ii copilire.sti de ti,iiire
lreilniiarr t'onsurnal i. (leera cc tlatlrrirytii Allrncar.r
,,Am invX[,a.t pe studen{i lcg[trrra dintre con- lluit: peste grHiiriitlir inl i'" o irrl,enLioriatir liti'r,ir-
slruclie si societate, drrLnrrrl cie la instmclia for,-
mald spre cercct,ai'ea stiin!ificit ti ronstruc{iei lrirlittli neart,isLit,ri, esti: folosit, irr ,, Ll*rihi.tus'( lterrtrir
gi cerin!a: necesitat,ea yroponrlui irr locul necr,r- ,lesrr,lielirea posibilitirIilor sl,i'ut:Luririe.
sitiilii luxulrri. I-arn invlt,at, siL rlisprelrriasori Niui r)
llrqrrlLta.ri' a nat,tri'ii riu este preit neinseilrniLti,
societatea realitdtilol jde;rlistc qi, irrrprei.rnii cu el,
tind spre sirtgura rcalitat,e (-r{) il,}otrnatlot,illisi ,asllr,iiJirLinrlritr:i"i,. , rr'ie e llrr,rlrtii t.[e rrinLr:t'ie esle sLlsrle[]tibiiI de trans-
cea ir mdsui'airilrrl rri, l,izihilLllrr
lr,rmtrl'fi irr l,r'^o strLrcturi leg;ulal5, chiar rlacli
,':rt,r sirrilrll. lr'lr:qtenll [r]r'lneiol' iil't.r ugltlar ohli-
.1rrl,i:r rle u udirrci currliiilltir fitrltrir lil u rli,scipolilor.
NIeriteJe lrti Ncvcr' grcntlrr rrri r.irrr:r si ra [,irina-
lir,area pr:odrrci,iei' sirit, rrerrontest,lrl,e.' Orient,irt,li rlrr tr tlezvil ui r-riiie tle rtrorlelai.e spre r'5.diisin;,1
spre plotlrrsul st,arrtlarrlizat, rrrlnilil si ;irr,rrrirrr, li,r, Llr-r tr instmi druntLrl inapoi iie lr schenrri la
se putea prelrrcra trrti econonlig qi prirr l:rJni.rtc {tll 1,r'ilrLi;l germene forriral erleuientlr.: ,,aici psttr
l)re,b mai avantajos. Pe lingfi uceirsl:] -- pri ri
contacte cu indusLria -cisintisgLuitr,ui.tuAlucieists-uatuiliir,.alersicshrins r.rrlritai'i neccsitntla tle i-, te o{;trpa inainte de toat,e
importantc
surse de , rr flrnc-l irrnl1e 9i nlr il'l prirrrul r.inrl cu formele
programatic credea ci se putea Jipsi clc artisti,
deoarece cl se limita la ceea ce iroilte fi predat :,, r l ir f i:r t: r rte. "ft: rrieie iiigt-.l rri rre, geontet,ri te, ntet a nit e,
r,irri, e.lemente rle sLudiere in clirectr,ia spre esen-
I,i:rl, spre funcLiorral. Se int'a1rl aici si se vadd
inapoia fa(adei, inveti sd prinzi un lucru de la incercab -bazm5aini tmernualLtiodnea.luSn., daecdeivneiurse- loor coordo-
rdddcind. Invdlati sri sdpali in adincime, inv5- nare, pe dornenii
{D,ar!,ui sndlrdlesotsuecbiie[,ni, fsilo[ rrnaojtuivnlgqei,, siinr ancaelliezadq,ii"niKulreme)[,. ale unei ,,cuituri optice". Dup[ cum suprareali-r-
latalqimasdeuanmrsui-omnduallidnaartnisootubici-eaclltnualurrhieictaeolcintlacutrreeiiat,;idinesspedlitnen5rmu, tinriind- pus s5. dialoghezc pt: franr,ezi, ncmli si
rrrul i-a
sl,pr'lar.nnsioblio, rtdoatrieigau,,Bidaeuihloarrlre"-Lrrul'oirpte.onnes. tliltauitt,,dunitclte'r$trt{tirrr:
rlouir evenintent,e nle urtili,r' c[orrt"-rzrr,ri li se clau corrr-
sfera despdr[irii tol,ale, ci in cea a integrdrii adinci. lr-aloliniematpcelrlaeerudgnecioiugcrauisfiLe,o,iDrciaecinsSfpetiirsjilit"orrn-lrarlies,dc,,iBnurfrlliiihrririorurpst"ra--roinl or-rr.---
Prin doctrina si opera lor pictorii de la tlicd, in timp ce supraroalisrnrrl pare sri fie in
,,Bau-
haus" si-au aclus contrihulia lor in analiza spa!,iu-
lui intermecliar al realitXgii aparente, fict,ive,
legdturI cu regiunile cal,olice.
imaginate.
Cu docrbrirr:r lol ei au aclus pentru prinra datl In L932, pcrsecutiile pu.litice alr constrins
dovada c{i r,r,aecrtornrtnroodlaobrnil,S"cni lceirsteseuninta,enrlnlheiiaszmd ,lrt,,r,eBni!dla,ieiiui"h-d-aidncaashru"il-t,truiocrlleiltsi.5ldl!Jc,siinlteeeerml..ravrrprltrtdeir'niimsrilpeerulnlutstrpi1crni)ace,rse,epst,aragerrrlieu-laaailrBpearaceobrp1liivlrniuis-,-
srrbiectir,,
pe lrcorduri generale de limbaj, care sint l[sate
rrnificarea for!,elor imltrirstiate, concentrarea (i()n-
la r.oia fier,Srui l-rrtist, pentru reliefare prulrr.ie. structivti il tut,urrir irrrpulsulilor purttnd sarcirrr
Cu oliela lor acegtir &u {-llrrtrunst,rat t,i urt,a puri viitorului, eL fost rdprrs de hinuielile mirginini
si et,ernii nu est,e rntcnintal,ri si piardri clin sLrb-
stanla ei, daci renuntd la gcnialitat,ea izolatd,
dacI infrineazi-:r torentul p olitic e.
foloseqte rle principii ce sirn[,irii psrrrelidieactteir..cBSi i se
pot li nu
voiau ca ,,Bauharrs"-ul sd produc[ arti din retorL[,
sau s[ aduc5. arba la o ascezi m[ndstireasc[. Dim- ,,DADA,.
potrivii: dacd obiectele sale de consum capti-
veaz[ prin caracterul lor practic pur, doblndit Poctul (iuillaurne Apollinaire scria in t9i3:
clin frrnctinne, in schirill reprezentatiile teatrale ,,Se poate picta cu ce eloregti, cu pipe, cu m5rci
fEoitdoernboanlteatjealegsirepneeti,r,e,Rcaerrrihleaucso"s-utulurni,aitnegeanrioaatsieleo pogtale , cu cdrli poqtale qi cdr{,i de joc, cu bu-
inclinatie spre bur.lesc qi joc, car,c nu pot nega cl cdli cle musama, cu ziare, cu hirtie de tapet."
Aceastd constatare corecteazi intelegerea cuve-
npdreietc[siitodnceiusqpticreu-laoractorden-fqoirampcecnce5spu.traledtSi.a.Anqpiuodlelsinefaopivroei asptierdoeppilicertlxe:-r
s-arr inspirat tle la exaltarea si pl5terea de :.r in-
spiirninta bulghezia, car.ar:telistice rladai,stilor si
nu numai o extindere a posibiiitdtilor tehnico-
arListilor de caLrar,et. Scopul nu este dogma rnateriale ale picturii, ci si a sferei ei reiij-obiec-
unifclrmii, ci viata inslsi. Nu era vorba cle stili- Cu o intui,tie -gaecnetuilalrluedic-udneolacaiseitneacluieenp.dtVretouscleecaaelfsulali
zarea solemrrE, ci de linrpezir:ea organicd a con]- t,ive.
rlc-al cloilea deceniu
plexrrlui ei inrrental tie frirrne. lJrnblinti crr obiecte cpaerentr-r-rino
rroile posibilitd!,i ale
de consurn silrplifical,e, red rrse la valoarea Ior
func.t,ionali, cimLrl tr,-:tmia si t.ler.ind congtient sc adaugd docurnentelor, acelasi tirnp
de forma si fizionornia confuzi a cotidianului, -- extindcre a
simplificatd si clarificat,ii. Scopril $uprem se nu- pledeazd de asemenea
;rspectelor esenliale si a aspectelor formalc, re$-
rnca cistigarca vietii. lrectiv pentru restringerea sau chiar climinarea
Expus greutdliior interne si externe crescinde
scriiturii artistice. Acestea sint, teoriile lui Kan-
si, in plus, persecu,tiilor politice, ,,Banhaus"-ul a
dinsky , colajele pgliamstoicnitiafjuelteurcisutbei"qtailol rl,u,i,foBIaonci-- bilarea artisticS, in Lransformarea qi parafra-
festul tehnic al zarea realitdlii materiale se vede un act de deviere
croni, orga zgomotoasd a f uturistului Russolo, si voalare. La aceasta se mai adaugfl si alte mo-
rinilece-pguatutarileflccuontcst",m(cretiavtilsum-nutalrulei sru)seaslce p' il,r,ilui cDrnu-- tive: trehuie aruncatd o punte de legdtr.rrti peste
prdpast,in clintre pldsm uirile estetice gi obiect,ul
lacohlceaurrreni ap- l.itpAdelciniet(rscutarlienutceinrrucerlsuilcd-enrcertrvraoianiarifsesesi lsd,aietsineisnuirgilnediifviaaecnrestset-t obisnuit, trebuie inlit,rrrat[ linia artisticI de
tlemarcat,ie, trasatI de,,bunul glr$b", intre rea-
litatea artisticd superioard qi banalil realitate
titonoipcread1r)9e1pi-6dr,ieancsaionarcdto5iaat.tubIclJsusuptreircdetifntduaurltginei teaa-mrfeulparurieenlagiedirpdirerezeqvbgtooedlibtulieirlcue,hiacidaaaraerrdteii-ssa-- profan5.. Nu trebuie sd rnai existe doud feluri
qi grade de demnitate ale realitdlii. ,,Dada" ar
cretlitat eqafodajul frazeologic al artei europene putea fi consideratS. ca un LJugendstil" cu carac-
teristici inverse, adicd antiestetice. Dac[ expre-
sionisnrul sfirqitului dc secol, care visa la o operi
a- ntF,ii-aartrSid"ic(Ia{tangslasIulicl hint,etrr-)o. ,,miscare artisticd de de arL[ {,otal5, voia sii estetizezc ;i s[ dea forrne
Fireste isLorictrl nrr t,r,cilrie s:i scape din ve- tuturor particulelor Iurrrii inconjur'{toare pro-
tluse rle om, si in felul itcesta sri dizoh'e cxistenta
dere cii ,i,nmit{rreeai realitate" u rblaadza{ i'satlielorseicsoilualurei
rleclaralii proprie a operei de artir irt sfera oliiectului de
rddicina cie
19, adicd: t. in cloctrina stabilit[ de natura- ecoxinsstennrnte, ,,,dneaidnafm" nt,mindseealaltae.aninexainletraelaegaalitreiqiiiapcrcei--
ligti gi realisti, care consider,S urice fel de reali- ctentalitate, eristen!i neprevirzutii si lianalitate.
tate demni de replezentar'e, ,,selttting nothing, In felul arlesta artf" pdtrun-
relecting nothing" (Ruskirr), 2. irr tcuria anti- derea in sferla se asigirii ,,lipsei tle ultima il pln-
f orrnaiisti a lui Lafolp{ue, car.e cere de la artl ar't,ei, fapt pe r,are
si leflecte arLarhia vieIii si cur.e confirrnri legiti- teryte cu arif,i-,sttplitnei'ea.
nritatea fieciirrri lel tlt' rrrotlelirre (,,lotrs les t:lu- Deoarece ,,tlada" rir) ol)une trnei lealit,iLi lrrogra-
uiers sont Legitinzes" ) ,)i 3. in simb,rlisnrrrl filo- rnate, cc-rdificat,e gi prcferii ltattsttl si rnetamurfoza
rrnei dict,ah-rri t,iranice a tlogrrielor raLionale si a
sofic, cale propune o semnificaLie adincd in tot rlogmelor arl,isLice, nu este tle mirare cii purtd-
ce se intimpld qi in orice exterior o indicare a
zonelor interne ale esen,t,ei (Schopenhauer). tpoeriims[oi ddeelcuul vninattu- ripi ilnidinpde ainncaolomgeiilnesu-rasbeilibtaizteuaie
miibaCerreetealeatercetelaeldisaemoasleeabgleeqsateecc.o,edlruainldutaei "i2-d0e-creaadqleiit,aintneelgrimeenaitelaisrattael, acesteia. Ceea ce ldmureqte leg5.bura istoricd a
indicat[ deja de mai multe aorin-atuinrtiir"e.
ryi simboliste, este tocmai caracterul s5.u central: imdeairloerle-
rrtilizarea polistratificdrii materiale, adicd totala realism qi ,,sirnpla imitare
liealismul esLe oarecum continuarea, ou alte mij-
loace, a acestei imitHri. Dadaiqtii nS.zttiesc spre
sau parliala renuntare la transformarea artisticS. unificarea senind, nepretentioasI a naturii qi a
a realit[t,ii, respectiv a materiei intr-o structurd
tafuorrrtmiasltaiiclisdiio.nmRiaoetgerearnliiadtal,itec-aareno -lsreeppsartirne[ vielii. Hans Arp explic[:
coezinnea sa struc-
cle rea]itatea extra- {,,Dada" este fdrd sens? ca natura. ,,Dadat' este
pentru natur[ ;i irnpotriva artei. ,,Dada" este nemij-
reprodusI cu aju-
tltuoucrruriuil"rciltre,rrlaoisnreiiatzsrdiitlipdrnereunnmssuuiloelni;cael,i,tliamrtenitaaai[ildaoirrseicmcotn:pslei[sataenlantdsad,- locitl ca qi natura si incearc[ sE dea fiec[rui
palpabiki. Se alege acest, clrunt pentru c[ in inno- lrrcru locul s5u esenlia1. ,,Dacla" este moralfl ca
natura. ,,f)ada" est,e pentru sens nelimitat qi mijloace
lirnitate. Via!,a este pentru dadaiqli sensul artei.
Arb_a poule inlelcge gre;it mijloacele gi in loc cle qi activau pe terenul luptei de clasd. La Kirln
mjjloace limitate s5. foloseasci mijlohce neiimi-
tate. Atunci viata, natui:a sint nnmai simulate, ,,dada" a fost ploclamat[ de Arp, Max Ernst gi
in loc s[ se creeze via[,d. Pictura acadernit,ir sirnrr-
Johannes Baargeld. ln 1922, ,\rp qi lfrnst s-au
aliat la cercul parizian al lui l'zara, care se tntttase
leazd r,ia !a si natura.u ln i919 acolo. Deja inainte de sosirea sa, Picabia
I)ornit'ea sa antiestetir:i"r nu perurit,c cladaistulrri daclaizase intelectualitatea antiburghez[, qi in
sp[e-nqsiualdrosgied-na]lot5r.gaElgcesntieLrilrunipEotir',siviia
pLrn[ nrina pe saNmSllpidbcIeeIeheIrczRwmziiau"Ziotlnt-nepe-trr-seiDonNnet-trlusee,zs,racizasaoicsgenrtdnsc5iitece.teopszI?trrnv,ititno-,H'SltargoaeBneutsorneptsvetarduoaruebn,al,utlc[lAnouqtr.zvlsaaeoiig.nnslo-iptctnarad,regiE-{nplsuliuci,Ktm,alttKuuerodr"ro-,[,t
locurilor est.e-
tice rituale, impotriva culbului personulitd!,ii trr- rlad aistii .
lenbate, impotriva expunerii bravurii semniitlrrii
propril:
,,Dadaismul a sdrit pesle arleie fnrmoase. El
a interpretat ar'la ca.
Venus o purgalie magic[, i-a fdcul, Originen crtvintului,,datlii" este contestatd.
o clisrnii lui Este stabilit c,i acest crrvin t, a aplrrrb tip5rit
cgiuficiilrop-olediu-p-[ din Milo, iar lui (r[,aocotlrr pentru prima clatir la 4 5 itrnie 11116. Cea mai
o lupti
i-a riat cle o rnie dr: ani t:u qarpele
se reblag[. I)aclaisrnul sfirgib posibilitritej sa
in
pind la nonsens. Hl a dus
nimici arogarr!,a a fosb afirnraLia si negalia rispinditd explicatie provine de 1a Htrelsenbeck:
Tolugi, clupH <Cuvintul ,,dada" a fost descop'erit' intirrrplitor cle
destructir..perrt,ru- ,r Rall qi de mine, int,r-uu clictiotrar gerntan-francez,
in tirnp ce ctiutam un psertdonim arList,ic pentrrr
ryi uzurparea." r.et.il.ici ell.istic,e rnadame Le Roy, cintS.realrd in cilbaretrtl nostrtr.
.,Dacla" este r1n cuvint franluzesc pentrlr rnarot,["1
lictiitlarea unei
apipoeoececrliaatedi,naLirqiegl,riipdiriizeataater;ctersai-clpiotriroinprpnrleiiestiLasrtnrliiliuerriein-dn{eropri,reiciaolsiitiailitrediere, Vclear,sidunae;ainluifrBaanltl,u:z,,e{rqDteadacuiliun!s,eaqrinnm[ ainnireo.mPAenenstrteu
ttrrrt[tcrarea lrar,ir: <rDadarl est,r.' r'iruza initisli a acgsieoorrcmuialalcineoi p-eisilatoedru.u"cnSin.tsoaeacmreesntdedeecobnmuaecinuvtri,itaearitie_p-srotcupupriiicd5ed.srntqe-i
t.iricdrei arte.''
La 1 februarie 1!J1.0, IIugo Bali a inlcrrreiaL, in
Ziirich, cabaretul Voltaire. El a clevenib centrul
exhibilionismuiui qi agita!,iei cercului ,,dada.,, ln
lasuc-aie"sitlsrictieilnnrcitn-,u..imun.retploogtllriuibvpeardtddeiclitisapntiuerirbtieui n,,neseeqrltibinadigreeLlocilraeb,carlejrbeieetrre-u,- dezvdluiti concep!,ia daclaisLti clespre lrtme: crtn-t
mistici qi nihiliqti, visdtori si reformatori ai lumii, rrnul gi ucelaqi cuvint capdtii in fiecare limbd un
pfigriuertiemnauclaulitieB$iacliln,icrene: cdinictdurlepa,otaeEt mRmicy[atlrednnninugisl-j nlt sens, agadar trneste crincotnilent in sine ciiverstl
senbeck, poetul romAn Tristan Tzara, alsacia- sl,rat,uri de semnificalii, tot ilqa fiecare exernplar
Hans (Jean) Arp si prietena sa
nul pictor-poet rncleaorireesa,e,lisrtnapbnae!i,fiiucaarienIici.trnul)arajuidrrHantui,soltlreu"lsnvtorralelt-aurispsIoia-dteeisnpcrhifiridend-i
serl,arele convenlionale cu sernnifica'lii gi sd arunce
Sophie Treuber, pictorul Hans Richter si Mareel cont,inutul lor alanclala; el isi ttcortl,{ dreptul de
Iancu. In 19lB a vcnit din Franta si Francis r., descoperi noi slrattrri cle sensuri si de nonsensuri.
tdPraiictnasibnmiai.tsoLdaaitnesafcmiresihtitaturlealrneizaberhuoriieouiplueinin,e,a',]dtamit.rdo,aes,t,fsse-eraar,brdteusclpbkirnra-- ln explicalia pe care o dit cttvintului,,t.lada" Baader
ratdTolitic a Berlinului. Raoul Hausmann, Johan- lu erprirnat acest lttcru: ,,Un cladaist este un om
(:are ilibegte via[a in toatc aspectele ei inepui-
nes Baader qi George Grosz erau alialii sdi hotdrili 158 zabile qi care qt,ie qi spune: viala nr-r este numai
r,;? aici, ci qi acolo, acolo, acolo."
Aceast[ €vocare a marotei aminteqte de nostal- unitAti bizare qi idrenvhinineHsreimdneuolsemhaitietl-ultqoiraun..u."l
gia lui Gar,rguin lienttu prirnordial si eieurentar, aminteqte de toate,
(Novalis). Aceasta este polistratificarea care dd
pe ci).re o iitgsi,;i rerltrrrriitil frlzS: .",'\t]r:sea ;rnt ntots
mult inapoi, rnai depart,e riccil la cirii Parleno- rnarelui realism dirnensiuniie sLle sirirbolice.
nului, pin[ la c[lulrril (dada) copildriei mele, bunul
mcissdetalounir!m,tieisdbnesinpl-edirmitcaunuae."lldeo;mqaierednielnlr,-oavdrciaruciaqlaur'ueli,iii;iiaisoeprrfai-orfnrldmosrtiednirlionatrilrutaetldiuriidz,,teiiaicaradorleee- Compara.tia cu aspiratia spre totalitate a ro-
mantismului nu este grcqiti. Spre a o justifica
n-icp, einntcruarecodmapdlacits'atirieadincoZntLturircuhlueixtpuurbnudleunretore-iarc-ryi
setea lor dcoesfdmimicddt-orit,reibriuiJecgtrirtnlrilnutiitilcLcjandsoterastcorniir,r
civilizaliei. $i ei cautti incepu|ul pur al exislenici, aparent
cS.ruia nu-i precede nici o conven!,ie. nirmai in gluma verbalS. obrtLznicli, r'i $i in l,extele
Daci inLimplarea a ajut;,tb realmente la girsirea misLicilor." Cu renuntirrea ltr riti'rsitritorttl catlas-
cuvintului ,,dlda", rniscarea s-a iiflat sub un pa- tral al ratiunii, dadriistul imbinit dorin!,a cle a
tronaj corect, chiar t.le'la liotezul ci. Intimplarea r,,ntla lumea si de a ilrrpreuna r.[in nr-'lt oeea 0e
este considei'e1,r"r cir inanlos al tritulor surprizelor,
clare inva{ti pe orl s;L inchrdi in orizttnl,nl posihi- 'g,,:-Frsieosclue nionLarr'*-toerceoiar.trictltciti!rta'q{,ioup npeuasiln9riuratrn:tira{,iunea,
sensul s-si inonnosnenros'n"r1q,tipil{la,tnr ualpaqri[i,nintim;rcpeJluairaesai]'u<olornrl-
ls-ito5lfl{ialro.l{rmcsiara;l.crecrlo'liesrrrilnir-vlLiei nirr!ii,ii,rt:i:rnr1ti,iiinocena,ag;rfi,nrili6tsr,tbi,r,iilu-seluiinin,ttriimiengppillraioir"er a-a-,l sliiirLa ile llec€si-rre ale trnui
t1oicmreap.jreinzinactieai'sXl,rat int'reg ;
inc,oeren!ei, liberai,t;.rr',r cal'e-ti i'eclii uiilirea ropi- i,1i avea <darllr> t'ortll'ul sErr de
lS.reascd qi libert,atea creatoare infinit[, est,e deLts
greuttrtc" (Rilht+r).
er rnachi,na al teatrului dadrist al lunii. in ea
slnt p5strate posibilit[1ile lurnii, nu circumscrise in cel rnai,'tLirrittzirtor sens lrI cr.rvintulrti, ,,dat[;;"
la funclionarea lor sau inLroduse intr-un sisteiir a fo.sl o conr:ep!,ie desprc luilie si viiitri, un prr-riecl
rigid, niri curind in tobalitatee lor nelirnitat,t'r gi despre lrrine. Cecil cc se tleschidc cLt tt for(,5 perse-
continiru irnprospitatii :
,,L€900. intimprlirii, care cr-rprinde toate legile verbntii in ace:lstd tnilcare, nlr est,e nufilai r(]nLln-
pn- urrismniacii adprerininptecrna-oLrerutotrlteratciliiurergsatebeavdniead[o,naneai-nreteplieonsaptceuatfeqiri etcaraiuiitznad- l,area ia canoanele cJirrcelor civilizaliei, nu cste jdoea
conqtientulili. IIu sus.Lin c[ cine urrneazd aceasbd
rlcspre con;tiinla final[ intrelinut'{ tlc catiisl,rofa
rdzboiului, care susline iiii de elrba oare $e cranrpo-
cttorrnrrrt.aein,lira'ltiuabclaolui lcuiei dc qevtliet, se poate
ncazL dc realitate, un aspect
prinrlenu
lege cree;rz[ r'iatd pr-rrii" (Arp) (il. 22). ci est,e hoL.{rirea rlc u l[rrturi situalria, de a t]errlasca
Privirea dadaistului nu se dcclarE sat,isfdcut,ii t'r'olelao1sl,,ceib. e;f1ort5rttp,zerel;crlerle,inidneblr,reacglrrclrral,t,dtrtt',ot'clg'eiisrrttrnr{rt:nil.t'riPintorplialunnttictfr,ebsstttol[rzitlcnoi;:rrril
de un painol-rtic fragmenbat de stimulii iuumrilor tieiii oinenesti" (Baader). 'f ocnrai rnultdorita
disparate, ea este indrepbal,I spre inlreg. Jocr-rl r,r'inrirlenki a vie{,ii qi all,ci ii lndrcpbriIe;ite, pe
intirnpl5rii l,reJxie sii tlizolve lumea uliqeelt.ir carc
npuunsflpiinln dnisinciuictie- lrrme legat{ rle rat,iune -- s5 ri;rdriEt"i sti-qi insrr$eascl orice nirnifest,at'c a lie{ir
ft
carlzalibatea, sfr facli nefamiliar tl r.i sii incerce s-o iuterl)rcteze.
familiarul qi de aici. sii lase sI lurnineze o *rrnonie I l)e aceea reevalua.rcn datlaisLt-i tt tlrttirttt' villu'
mai riare, o arnionie pe cflre romanticii voia.u s"o rilor se aseamdnS. cu o oscilare in[re forielc de
"'Il {'1 alract,ie ale e^rLei si ale vie,tii' llec[ via(a produce
muandauuiicdl{oiscdp,eaujanrauitnietihlmutmplr,euaurnireasi!e,situirnnatniiil:ini ,ea,Dssecar,cn{dian-durirlna-trtqolc,ereirlteei clevierea, inceteazS. crice ciorint,d de autorepre-
zentare creatoare. Din cauza trcestei direc{ii Ilugo
Ball s-a retras din ,,dada": ,,Cel mai scurt drurn al intirnpldrii, el trece cu asta nu nulrai in clome-
legitimei apdrdri: sd renunli la opere si sd faci clin niul marii abstractii, ci in acea zond echivocd de
propria ta existentd obiecb pentru iniercdri ener- Lfrroanntsieforrdm, eindincanreou,,ianrta,,fafdprted fapte" pare sd se
gice de reanimare." La celdlalt pol, unde arba fdri artl" (11. 22).
Mai important[ decit aceste caracteristici indi-
dispune asupra vie{,ii, survine o rigidizare forma- viduale si decit studierea surselor lor este orien-
tarea lor, care le este oomunS: dorin!,a de tota-
list{ qi autoreflectare; dadaistii s-au ferit in mod litate. Ea se manifestd in explodarea congtientd
perseverent de acest lucru. Calea lor a realitd!,ii artislice izolate, cu ajutorul ameste-
lipsei de artd" duce Ia idealul riemgpal{dcd- rii,,aaruLra- cirii registrelor vie!,ii si artei. La accasl,a se gln-
belor -
contraste: rlea poate Schrvitt,ers, cintl voia sI gteargd linia
,,A riimas o avent,urd, sit giise;ti chiar o piat,r,ii, de demartalie intre estetic qi plofan si con,qt,ala
si desco_p.eri rrn rnecanisrrr rle ceAs,,r,nic, si giseql,i
un rnic hilel, de t,rarnvai, ril sirnti int,ens rrrr-pi,.ie1'
nalrcLeerrmsntieojlaioi,.c_oitar:ir.nspPeurr:titnef,.a, facronpoltlrutrrlliliprz,raSopsaerrinettai,imc,aqenenetaerdeap;puittoeeaa,zstedr ..cii orice lirnit,are ltr rrn material este unilaterald
r.ie!ii zilnice si erperien{eior neobisnrril,el efl rR0
si meschind. l)in aceasl6 convingere arn format
eu N{IJRZ (1\1EItJ"), rnai inbii ca sumS a ramurilol
individuale ale a.rte i, A'IlI Rl'- p i cl,u rri, MB f{'!'-poe'
slrpune risr:rrrilor. aspnriinat,oare ale acelolaqi legi r,ie... ultirna mea ntizuinIE est,e unificarea artei qi
ale neprev.lzutulrri qr intirnpldrii, ale jocului furi- nonart,ei in privirea genera[[ despre lnrrre-MER'1..
t!ealnolr,avlientriiis.cAalrel,,atlneusmenatiineresln,et,e<,,senriior,aisao,stiraimgpeodri:e- Citate ln poezie, irnagini kil,sch ca pdrli rle tablouri,
sentimentald, ti siniplrr, fi,rrrrt,ul experienlei vielii fotografii intent,ionat rnai kit,sc,h qi pdrl,i inten-
,*i pllcerii cle a tr'[i" ([ancu).
Iionat mai proaste in oper;r de artii..." Nu se
poat,e imaginn un crirt,rasl exlcrior rnai nrare
f a{d de transforrnarea realit,[(ii pret,onizat,i dc
Curn arr los{, ,:rlciit,rrit,e insi,rrunerrLele tle car"c
,, Jugentlstil" si de consttuctivigti, dar nici nn acclrrl
l,o,daacdea"arst,-isat,iscelu" j?il p(Tenzta,rrua),..d\is/tlnizrugetercainaret,elei ciunsmeleij,- rnai puternic cu preten{,iile de Lotalitale ale celor
ele se prezentau eclectic. clouti curente (il. 23).
Aceasta nrr se -prrnonauinl,a
impotriva vocabularr,rlui dadai;tilor, ci inainte r:a Schwitters s[ fi creat montajele sale
cu-
rind recunostea capacitatea acestuia de rezu- did(UKnNiaaanj'gdInlElhdad-ReeiisnqTbtsese)akut-tviarrini,-nousIril.aar6lnoft;riericiondcu:tuodeinnm,lf,!aappl,labluur,osirrsrioiena,n,pacst-raitoceendllcpceaoitaciandletseesmataaotro,luznrrd'ac!ao,t,lilrileenisc"rot'a,,EMm{plilepElisunlrRdginlrrZoeifriii
nare qi infiltrare lcciprocrti i-L cliverselor. nivelrrri
de cxpresie. Deosebib de lirrrpcde esLe rolul de rnuzicH si face poezii inl;r-un fel nou. Rer-rnirea
donal,or al ;rnarho-clinamisnrului frrturisl,. De acolo
vine poezia arl,iculal,ii, flriarera,,explorlantd" a
literei, 1,r5s5.1,rrra rronretlianto-persiflanlir a lepre-
zentdrilor de t,aharet,, rlispretrrl arl.ei irnpietritd
pe piedeslalcle ei si folosirii riaterialelor'deose- t,uturor ideilor regenerntiveT nu nunlai ale artei ...
hite in construc[,ia t,riclirnensionald. Crrbistii atr
(j.indurile ascunse, culorile, cuvintele si tonurile
<-,ontribuit cu colaje si monbaje; exemplul lor poate rlin incongtient trebuie numai insufle'lite ln aqa
fi rrrmdrit chiar qi in unele forme imbinate casant. l'el, incit sd lnghitd monotonia zilnicd cu rnizeria
Contururile biomorfe ale lui Arp amintesc de ei". Se recunoaste cd .telul este asemdn{tor cu cel
lcinheiaarriscmifurul rci.uerexnptr,easl i,v, Jeu. g.,eDnaddsati.l,,,n-urrlutil.d al ., Jugendstil"-ului: lumea trebuie f{cut[ suporta-
Uneori apar
nrrmai spa- bili, banala monotonie coticliand trebuie dadai-
{iu realitd{,ii consistente tridimensionale. Cincl zatir, adicd impodobitd cu culorile pestrile ale
hlrtia ruptd a lui Arp se aranjeazi dupl legile 162 r6l absurdului; via!,a trebuie s5-qi recigtige frumrr-
selea ei inilial.{ gi caracterul enignratic, s5. fie SUPRAREAL!SMUL
sSrbdtoritI ca un tot indivizibil. '['zala si l)iculri;r s-rrrr irrul',1 in ltr]C I;, l,;r,.is;
'lp,l,,rzrLeeauiitrntaaS6n.rsiac-mautu- aAirnieratt"iig.rlnzoEniiuta,qcaiauSvoaBeuprnpedaitrtouundltte, p-cIiaanridneKtei-iinmlnei1niM9as2a1e49x1rqEe9ivr, ni;ismis'tata-.
,,Dada" n-a ldsat in urm;I-i )Topera de artdtotal5.",
care sd-i conserrre in sens de apoteozd ambiliile. Cu propus ironizarea si distrugerea celei la care pireu
od se referd in titlu. r\ceast[ e.cliune polemico-
cit voia sri se extindd mai amdnunl,it in via!5 qi criticd a fost nucleul mirycririi suprarealiste. Pri-
s6 se dirolve in rcalitetea reald, cu atit mai clar iejnl imedis.t i-a furnizat, in L922, destrdmarea
parizian ,,dada." Din criza
se recunoaste c5. niaterializarea imaginii dadaiste clietrdcudluei dezbinfrr"i, $-a cristalizat acestuia) inso-
despre lume trebuie si nimtnd fragment: chiar qi grilparea iui
construclia MERZ nu constil,uie o exceplie. Pro- eBarectounp.riTnndXe.a924pe- ppoeelilniigdIiluAraargdo,nPqei rSeot,upI)aesunltrt-s,
babil chiar t,r[sltura principald expansivS., care Vitrac, Crevel qi pictorii Picabia, Man Ruy,
gterge frontierele, contrazice concentrarea. O in-
ventariere lirnita t,d, inrcgistrati numai de istoria Elnst qi Marcel Duchamp, in rn{sura ln r:are
a.rtei, ar aj unge la concli,rzia cd numai Arir, Ernst acesta poate fi incaclrat in categoria lor.
gi Schrvitters au fost in stare sit transpund in artd Frintle ceie inai pril,ernice iml-.oldrrri spiri-
imagini dadaiste despre iur:ne, fdrd s-o tr5.deze tuale aie lui ]lreton s-a1r enumerab: r;ontactui cu
sau s-o dilueze. Contribu,lia miqcSrii nu consti
totuqi in aceasta, ci in dinamica ei desciriz[toare -Apotrlinaire car€1 \n LSLT , si-a caract.erizat piesa
de perspectirre, in pl5cerea ei neortodoxS. de expe-
rimentare. ,,f)ada" a arltat, pe un fronb larg, unde sa ,,Les X{arnelles r,le T'ir6sias" ca dramii suprarsa-
se nfld posibilit[[ile creat,oure aie unei transformS.ri listd personalitrtea iui Duchamp, care
-cu cel mai mare sirrit gtiinlific al era inzes-
a lumii, care pune ,,facereat' deasupra ,,init{rii" trat
realitilii,
gi producerea realitfrt,ii nrai presrls cle deccrielea speculalie filosoficir qi avint poetic, psihanaliza
ei. O astfel de rnodificarc a lunrii nu gindegte in freudian5, pe al cinri interneietor el l-a vizilat
in t9{2 lrr Viena si .,pittura metafisica", care fusese
categoriile inguste ale operei de albi sau ohiar'
creatS. dienit1a9ii1a5n. ul Giorgio de Chirico impreuni crr
ale unei anurnite categorii de expresie: expresio-
Carri,
nisrnul ei cste potenlial infinif, ; el se foloseqte de
De Chirico decretase lnc5" lna.inte de prirnul
toate ,,claviaturile" disponibile (Laforgue) ;i per- rXzboi mondial, asadar inainte de interneierea
gcuruapddreiividraadt an:e,r,nFreilnil,toruarceatroehoupieer5c. adeeaarstii
mite sd se intrepdtrund[ toarte straturile posibile sd fie
dep[-
de rnalerial, realitate si semnificatie: ;Eeasci cu totul limiteie omenerti <t le bon sens t>
tdeeh,,ndPiceriislnedo-inbciienoclotaivdnitejaitegrrrramfandil!dt,orlredi e-arttta-ermaloteraipjnurtolnicvseidsdueealesletnq:li qi logica trebuie sii-i fie striine. In felul acesta
ea se va apropia de vis si de mentalitateii infi:n-
de la pictur.{ la sculpturS, de la tablou la tipograf ie, 'arc,ielis."tuPi epiiscatjoerieimorplsloenr{egot.ilurmyi enacburitroilbeunl rdoeaorsteebrilt!iei
ryi nefarniliard. Crcatarul lcr se reciaini cie la
la cola j , fol,ografie qi fotornontaj, tle la forrna Sciropenhauer qi l\ietzsche si t1e la arLa sirnbolici
a lui l\{ax Klinger si Arnold Biicklin. El a lrrsat
ahstracti la trbloul r:ilindrir', cle la tabloul cilin- in seama celor doi fjlosoii descoperirea unui ,,non-
dric la relief, la objet lrouc,i, la ready made. Cu ,.,.11 ,., senso della c,ita" gi si-a propus reprezentarea [{ces-
dispari!ia grani(elor clintle arte, pir-,torLrl s-a
indreptat $pre poczie qi poetrri spre picturd.
Pe ste tot se af isa noua lretdrrnurire. Supapa a
sitrit..." (Richter).
ln a.cest sens, revolLa antiestelicd a daclaiEtilor
a $cos din nou la.ive,iii :)cauza primd a arteil'.
I
tuia in picturd. Asemenea metaironicului Duchamp, rnului este dedus din priviiegiul artistuiui de a nu
de datele percep!'iei, de a cduta lumi
Chirico a descoperit o lume de o totalfl jncoe- line seana
ren{,i gi de un oaracter enigrnatic, in cele din urm5. imaginare qi de a reprezenta evenimente, care
;si5.niicsiieerrie"c.uAncoeasstceii
de nepltmns. Cu aceasta el a pus la dispozi!,ia ,,nu se intirnpld niciodatd
scducclqatrigeeesi i-n- interpretS.ri trebuie oricutn
suprarealiqlllor ,,membra disjecta", cd lcnaqriaqci tsenripzraatreuarliiggctiai r-eadleorexceamtpriluulnBfrueltoatirt-e-i
sprijiniti pneoi,,tmotiaralictdo!l,"i.- au
teza unei au voit
Ln 1gr9ni 2ac4on,oifBredrsoetnutoaluntoi -rs'udulpemraia;rceciaurmliiis-tc. oI.nandhuaocntddutrolitrcupalursebpliia-- iuraginaliei gi crealiei asupra artei imitaliei. in
ritual
carea contradic!,ie cu aceasta st[ in orice caz cerinta
clatoritil i,dreia,,produc!ia" (procluction) trebuie
urrnab, au participab la prima expozi{,ie supra- s5. iniocuiasci,,crealia" (creation).
realisti a miqcdrii urrn[torii pictori: Arp, Dt: Este greqit a se scoate suprarealismul din do-
Chilico, Ernst, Klee, Man Ray, Nfasson, Mirti rneniul realit5.tii qi a-l aqeza in ei,saterallnsiamt iilnaudi,isa-
si Picasso. In 1926 a fost, tleschisi gaieria supra- fanta.sticului, ciici cu aceasta
el
realistti. \n 1927 a intrat in nrigcari Yves Tan- crelia urtui contrasb care ar put,ea fi folositor r,tl
guy, in 1930 s-a alriLurat qi Salr.ador Dali. In mult ralionalismuh-ri, pentru orientarea sa iu
1929 a apdrut cel de-al cloilea nianifest al lui lume, dar din puncLul de veclere al triiirii supra-
tiBSn,iurrcerrruhtp6oinan0laiesstmiige-aruranpduhainri{esiiae1lor9vpr3iacp0eroizpldiitiaiencnefliIraipanrlleleez{v9er3onn3ltiuag-t,"cioiirnlreirir"..'a,is,InIt.,anpii realisle el este considerat totuqi ca clepIryit. 1\u-
mai cine rlu vrea sii permitd accesui firnt;asticului
in domeniul realitir{ii trebuie s5-i contureze o di.
mensiune proprie, exterioarii realiLi!,ii; cine totuEi
treizeci, primele simploame ale decadeutei este- nu limiteazii. sfera realului la dateie lumii percep-
tice qi ale autodistrugerii in planul concep!,iei tibile es'r,e pe dcplin in stare s[ plaseze iniuntrul
despre lume, numeroase manifest,[ri, in diverse si aqa-numitnl
realit,[!,ii s,u,fparnataresaticlis".tuAlucie:alsat,a este
state europene, au contribuit la rlspindirea pro- siLua{ia cle piecare a
ci srr
pagandisticd a bagajului suprarealist de idei. pune problema siL depigeascS. toale anbinomiile
Suprarealismul dovedeqte justelea afirmaliei cl gindirii qi triirii, sii contopeascd iaolalbd toate
calegoriile imbucitllite atre percep'giei ;i conqtiin-
inlerpretarea curentelor spirituale este coloratii lmeia-i pe scurt s5. statrileascd o realitate mai mare,
de ceea ce interpletul se agteapti sau dore;te cuprinzdtoare, adicd sd
sii g[seasc5. in ele. Cine restringe ,,realul" la cou- a spiritului in care real si icmauatgeinoar,,,inttreencsuitatteqi
!,inuturile palprrbile qi vizibile ale unei petcep!ii, viitor, sus qi jos, comunicabil qi necomunicabil
a
care consider[ lurnea aceasta a faptelor exLeriuare sd lnceteze fi percepute ca antiteze" (Breton,
ca ralional5, rinduitd o tlatJ. pentru lotcleauna 1930).
9piacooerlencnltedp;Hpretanrterudaecerleaasliutaplr,aere.sailisr-mrnulrevf auginiut,min- Pentru a aprecia corect con'linutul de realitate
al crea'liilor suprarealiste,
dorneniile pur gi simplu incomprehensibile;i necon- pretenlia conducdtorilor trebuie linut seama de
trolabile ale irnagirra!,iei. De aici rezultd apoi un lor fa,t[ de veracitatea
documentard qi probitatea integralti. Tocmai pe
arbore genealogic, in clomeniul istoriei artei qi
al istoriei spiritului, asa cunr a incercat sd-l do- aceasta se sprijind respingerea qi disprelul supra-
vdceiardndebaao,sldscuoip,erPxaprireoaaznliilesiasnir-uq-l"icGl(lNoreyearvve-Yni,or,eArklrata19Bf3ao6us1cta3h7s,t)i.AcIirnt-, realist fa![ de artd, considerati ca o fic,tiune
acest fel, aspecLul anbiilrrzionist al suprarealis- nepldcutd, ca voalare pi falsificare a realit5lii in
serviciul minciunii vielii
167 tate, cerin,ta de realitate b-urgahperozaep. ePefabnutansdticd5re*p-
a suprarealiqtilor se poate situa in succesiunea liregdtite pentru mine mii de farmece reale,,
ci,n,ossmimtruupnmleicieainmreteitcddirtei omaseanbiaitedtui-rriei"ac,mtcl idnpcdoios-uibSci.lh,uinarmer mddirajelocsc[citciuio
si neinfrumuse,Latti. Desigrrr, l,reltuie s[ i se rer:u- (l3reton).
irrollle{retrvfnaoctiieac.i_ldoceornasgtisireonnI'todera,tbrneeoblsir,rt,rilejdirsllceIimstlitilcrdlaestubprrtrde,uijrnaeaftsur.iti.lr<erl-tjr
rrlirlser'nstirpssrircirLesuslupipenrr,ann,a,aSl,tutu,r:riiarrliilsisirltre.r.CFltul,ee0tinlr,rrr,iriil,hai rlrli,Isilttre,nrirorlroenzues(pipluu,ra,rItlreiii
noasc[ suprarealistrrlui cd interventia sa in ,,corn-
plica!,iile realitdtii" si interesul siiu fa![ de ,,ancr-
chie m\me de la uie" (Laforgue) au loc pe un do-
meniu mai mare pi cu mai mulbe straburi ale expe- gitsi in natulti toat,e tipurile sale, oi cI cele nrrri
rientei, decit cel care a stat la dispozilia picturii irnportanl,e tipuri i se revcleazii oarecum in suflct,
ca simbolic[ innirscut[, cil idei inniiscute.,, 1,i
iluzioniste. In esenld, ambele au comun princi- irceastd aducere in cimpLrl conqtiintei, la aceast,ir
piul obiectivitdlii, c[ruia Ruskin i-a
dat cea mai lr,erelibeufaieres-[ rin fel de naturaiism caini dpsciahricaucltueiri-z-l
simpl[ formuld : rejecting nothi,ng, no- se fi gi Gauguin,
selecting referit
thing. illba sa ca ,,naturalisrn". Cii 1,o[,usi srrpranatura-
Interpret,aretr suprarealismuJ ui, oferitl oici, pune lisrnnl secolului {9 presuprine oarecuni trrr lenonrrrr
accentul pe cerin!a aproape stiin[,ificd ile adevS.r
rle inrlepdrlare a irnaginli pozilive l lrrrnii si ca
gi de realit,ate a rniqc[rii. Prin iu,easta ea este pusri rrt,are un. concept priia ingust, 11estri1,g rraturi, u
lost expr.imat clar tlc Vi,.t,,,r' llugo (tapt, indic:it
in leglturl cu ,,tlescoperir,ea lumii si a cinrului"
inceputd tle Renastere si trebuie in!,eleasI ca {-iea
mai radical[ si cea rrrai t,otal5 lre[odi a aoesteia" rle P. lValclberg) ;,, Spteiinrrttrirt.roIfit'ti,ae,l'irnrryiriraat,rierlpemetilcericiat
dDeejaBrient,odne,naumairdejeacts,.ilvL--Juoi f,rst aceea care
sirlrstantivare, gdsitd --
rcraceraestr,aiir-ninaercinspsienssizinal-b'illoi csiurrcieiuai'pilaorr'{,enonansatrte,nrsiii
,,surr(allsle", pe e.are
Apollinaire a ratificat-o in 19{7 -- supralealismul
este in corela!,ie cu realisnul tnsii nrr in sensul .lrlclincl_busremrvaaret,iseL;rosatiieirrdt,irrr sriir.it,e ,japaci[at,ea iri,ooLrii
rrnrri conlrast, eri al unei extinder,i. Crrvint,ul nrr ur.u.i_'a care
I frist a gasit
concep[,trI r.le srrpllrnat,uralisrn. Arrcsl, crrvint,' est,t:
trebuie sd circurlsclie rrn ,,dincolo de realit,ate", Iolosib de noi; el serve;Le la cleosebiri, noi il Io-
losim ;il vom folosi iar, dar luat exact qi in sensul
ci o suprarealitate (surrialite), in care se dizolvii
ambele st[ri, aparent arya de opuse, a visului qi a
realit[!,ii (Breton, 1.924). ]Iotdrirea este a;adar sbrict al c'furavvinatuiilleuui resstdeevolarbMae.r..,,d(el8u6ndc)usveinstpguonle.,:,
dorin.ta rl.e sintezd.; ea este inso{,it[ de nesatis- ln_.,,Les
fac,tia fa![ de redarea realit5.tii, scoasS. pe primul ,,Nici un fel de supranaburalism,' ci coni,inuarea
rtaburii in infinit,." Suprarealistrrl dairns-poubsnecr:vacroertlr-
plan, a realistilor, ceea ce insd nu implicd, in nici linuarea naturii in inconqtient,
un caz, cd lumea faptelor cotidianului nu existE
pentru suprarealist: el o vede, dar numai altfel, i vizuali in cea psihicd.
ascuns[ gi cu multe intelesuri; el nu este satisfdcut i Asadar suprar,ealismul ar fi un nal,uralism f.{r5
rceosumtebafaonantircatueliltaa-pteroaeapleeicrdaeepdaneroe:inq,t,SiCu.,enacodbmciiea-cit I lm, care sustine ,,ato[p i.rternicia realitdlii psi-
impreund cu l
bund poezie ti
lrice" si se ocupit cu o ccrcetare a naturii? core se
obisnuit este, loloseste de instrumenLe noi ;i pltrundr: in zone
ricctilcate de naturalismul iluzionist. Tot,usi ecest,
nu arareori, cel mai preferat material al ei,'. (No-
valis). ,,Pentru el con!,inutul unui pahar cle ap{ liroces.nu trebuie in!,eles ca depdqire, ci ca ertin-
I r lr;163 si adincire a realitli Lii. Ilreton a srrbliniat
este tot aga de minunat ca ;i fundul mdrii', (Eluard) ,,ri. suprarealitater la care se ginclegt,e el este cu-
qi plictisit operele art5 ale 1 68 il,,' ' 1ri'ins{ in realitatea in-qirsi gi c,ri el a in.teles acti-
de de muzeelor el se
retrage in realitatea reald: ,,Afar5, strada avea
vitatea suprarealisti mai pu!,in ca invenl,ie gi roalitatea de care se separd mindrd ? ti astfel de
imaginilre, decit ca o descoperire, declansat'e 9i
dezvSluire, care trebuie s5. renun-te la infrumuse- sindire in antiteze nu poate sat,isface pe sllpra-
lrralist, c[ci pa: el nu-l inlereseazi ,,tnlburarea tre-
larea moral5. qi la 'transformarea estebicd. El ct'rtoare" pe care o produce clutare sau cutare operd
defineqte suprareirlisrnul ca un atttomatism psihic rlc artd gi prin urmare nici poziliile dadaiste de
,(,pl)rinalrtgar;iendseiriiin, cfeiearor:r5"asl,iifisee
pur' expritue cursul antiartd qi antipoezie, ci ,,realitatea lnsdqi" (Bre-
real t,on). Dacd el are increclere in puterea de lege a
in sct'is, fie in
olicare alt fel. llictatul gindirii ftirii nici un corrtrol
al laliunii si-n afara orir:iror problenrat'izdri tls- visului este c5. pentru el, doar in expresia visului
i,etice sart etice". ircea totalitate este sigur nedivizat5, si permite
omului s5. se satisfacS. de tot ce-l intimpin[. Cri
Orientat enciclopedic si cu o dorinli nelimitati rrjutorul unei congtiin!,e, a clrei sondl trebuie sd
rrjungl mai adinc decit cea a ra!,iunii, suprarea-
de a cunoaste, demascant[, suprarealisrnul iqi lislul sperd sd elibereze in cele clin rrrm{ gindirea
propune o inventariere cuprinzitoare a ceea ce
el inlrelege prin realitate. Ceea ce oferi ntereu ,,cIu-
tarea sa de adevlir" trebuie inregistrat siurpiu,fdrii r Iin ingustar:ea ei oofisticatir, s-o restituie, f[r5
ocol, ,,puritir{,ii sale inil,iale" qi s-o poi.rtti aduce
sii fie nici fdcut expresiv, nici stilizab. Sint respinse r1.raer,e,caailneairlnnaleglicngaefireii, l,ot,ule." Nu se tincle la cschi-
mel,odele analitice tradilionale confirmate de pro- ci se rrrmilreste inregistrarea
ilirectf, si nefalsificat,S, adici ,,sirnpla imitare a
gres yi civilizalrie, deoiltece elle soindeaz[ totali- rri.rturii", irr care h.azarclul pi instinctul,. tr.uzinrea
tatea realitdlii in unl,inomii ryi dicolornii art,ificiale.
Visul nu este peritnr suprurealist, un contrasb al si perversiunea, visul qi nehunia, prosimtirea gi
prseeuatpel{ir;teeSEdliteie, lecpgilciinn-stzruoulnmeraleedniaLoubglslaupflitde'errrfieliuraei,li,.c-Nicuipmliraleiovalezpxauarternnciiu-, rpriitoftredliealtitrdiilerisi,cci:nrlearp.ereacsetd,aerepadcianotur.leronrte.iigirnyai pr rai-l
nare rnai arn5.nurilit,ri aceasta se dovetleqte ca o raliunii. Cu aceasta suprarealismul duce rnai de-
parte unul din cele rnai iurportant,e idealuri ale
,,eliberare a loculrti, pentnr 1,ot, ce est'e ingS.cluit, spiritului modern -- cerin{a de prirnordialitate gi
-ilesapraenltlrnlizasesrnrrrpr rearretraelinsrrncu{le
valabil pe lume". llac{ naturalistul ih.rzionist qi-a veracitate hot,ar.
satisficut cerinl,,il sa der realibabe ctr retlarea cit lnaint,e
mai cornpletii, intenlionab obiectivd, a lumii ex- din punct
tu,e,snr5iuo. iraerpesrtoiptcueeirdeceevupitsidbuoilleuc,ui misnuetpenrgtaarriretaantloiesuam-uslas.-"e cu ajutorul tle vedere al ist,criei er,tei, trebuie sJ,i interpret,iurr
strdduieqte
ca artificiald construc.tia carteziani ra o concep!ie clr:spre lrune si viaIri rii si rlel,ernrinlrri
El respinge I_nsalctelisrrt, punrt, d€ vcdere ll rnotnerrtului
,liroiztiilti.a sens el devine un factor politic,
a realitd!,ii
si refuz[ sd trag[ o ]inie despdrlitoare intre partea irr acelasi tirnp insri ryi o !inu15 spiritueilii Lrare s-ar
rdeealzitia;trei apagriteimaadgienan!o,iaapcteoinacicdo, ntgottiina!q,eai.trAeqbauiecusmd putear pur'si simplu, exbinde asupra oric[rui dri-
rrrcrl.iu ul rie{,ii. In ac,est tJeltri, suplarellisrriltl ri-
dispard gi granila clintre iral,ional si ra,tional. ,lici post,ulatirl liheltirtii rielirriiteitie gi al auloirn-
De aceea Breton admira pe nebuni, in care se lrlinirii gi irnbinir cu acesl,a scopul recigtigdrii
l,rtalit[!,ii eristenlei, .:lincolo cie nor.rrrele ar,ti-
imbina inooenla cea mai mare cu cea mai mare
I'iciale ale moralei, etosului, r'eligiei qi artei. Pentru
onestitate. rrceasta nirlic ornenesc rlu tr.ebuie si-i fie striin,
AceastS, dorintI documentarti care aspirfl ia r.l t,relirrie nu nurlai sii aproile ci si ;,rretindd des-
temeinicie gtiin!,ificn refuzS. de asemenea s[ cata-
logheze realilatea cu ajutorul intenliilor precon- ,,i"rt,Lrsarea sexualS, sii proslSr'etiscir iiiuul neinten-
I iortet al icleilor gi atol,pulr:rnicia visului ca izvot,
cepute. La ce br-rn arta care crede c[ depdgegte
rlrl rrunoasl,ere, sI larrde continrrt,ul rlc aclevir nl
nebuniei, sii conteste crima gi s5. considere isteria a inconqtientului. In t,inrp ce critica acest lucru,
nll ca rrn I'enomen Breton isi propunea o ingrddire a principiului
patologic, ci ,,ca mijloc de ex- obiectivitdlii pasive, care il tr5.deazir deja pe sis-
presie de priliul rang" (Aragon, Breton).
Desigur ci suprarealisrnul nu sc rnultumeqte sii
proyoace ,.o criz(t a con;tiin{el, de felul cel mai tematician.
Un alt exemplu arat5. c5, in practicS, suprarea-
general si mai important, in planul intelectual qi listii erau mai pu!,in interesa!,i de scris ca atare,
rnoral" (Breton, 1930), el nu vrea s5 fie numai
observator, ci s{ incerce ,,rezolvarea celor nai im- cit de producerea, respectiv provocarea inten,tio-
portant,e probleme ale vielii" qi s[ realizeze ceea a r-rnei stdri ,i,ncarsriiciciunnd ai vjsa". Suprarea-
ce Marx a cerut de Ia filosofi: sd schimbe lumea. na.t[ nr-r pretinde
listul oitz ci viseazii mai
lJn asemenea proiect surprinde la o migcare care s,ibstanlial decit al!,i oarneni, clar el qtie sd rerre-
dteze artificial acest, neajuns:,,Suprarealismul
vrea sd-si refuze orice intervenlie reqlemenbatoa,re deschide porIile lisulni trrturor acelora cr.r car"c
in abunden!,a voieh!,riimryiinarimcaanriafecstet,drirsiltoicr[eai gsir,inpraaceplraog-i rroaptea se aratii- zgircilS. $rrpr';rrealisurul erste
tirnp arunc[
blemelor cr care se veile confn.rntat[ ceroel,area punctul de intersecfie a I tut,rrror" stupefianl,elor:
alct.rolulrri, l,rrtrrnLrlrri, eterulrri, opiurnrrlui, co-
suplarealistir a lealib5lii. Interpelarea sund: se
petrece adlut-rerea in cimpul corisl,iin{ei a irrcol sl,i- t,ainei, morfinei ."."
entului, in rriod trorrrl-rlet incongtierrt sau tr:eastf, Bret,on a reollrfloririr-rl cit act,ivit,al,el srrpr,,;,rre;r-
aducele ceustececroinntdarrusrnierilcrecconllqrit,iiinnLbdc?gra$lei ,cdeacsici lisli nu este indepliniili exclrrsiv de conducerca
pet,rece
t'arbii a inoonqticntuhri qi cu aceasla a accept,al, rr
relalie complernentilrii, carc a fost, tleja dernrrll,
aceasta foloseste linii direcloare sistemat,ice ? de l,eoria rnai invecoohme bainaafrite,eci:rr,,TaIns1u,r-r
legalizat[
Pe de o parbe se pledeazri pcnl,r,u a ldsa ca totul posibil ca automatisrnul,
sd se intimple neintentionat, pentru antomatismul
neconlroiat qi pentni satisfacerea cu un rol de tnite inten!,ii (l) preconcepr.r{,e s5. poatii produce
pictur5. qi poezie: tlar cxistl pericolul de a se
mijlocitor pasiv. In ceca ce priveqte felul automat p[riisi suprarealisniul dacii automabjsmul nu rnai
tle scrielc Arrrgon esle rlr. l,irr0t.e:..Cel care scrir,
este linut in friu. ,,La suprarealisti, acolo unde
nu anticipeazii nimic, el nlr st,ie rrili ce soi,ie, nici sd participe la discutic, af irrc
ce a scris, dac[ citegte textui dirpi ilceea"" Acesl, conqtiin!,a are voie
rlecesital,ea sjsternat,izhrii. f)ali cerea o,,atiLrr-
idenl tle absolut,ir tllruire inconstierit,rrlrri scapli
tlin vt,.tlere cri tocrrai aceastir ddruile se sprijiir; rline act,ivii, sisl,ematici, orgnnizal,oricS, cercet,i-
pe o hotirire, aqudar esle pricinuitri de un act de
l,oare fa.ld do fenonreneie irationalrrlrii", iar:
llretcrn definea r.ra l,el lJ revolrr,t,irri srrprarcalisl,c .
voin[,5. Asa-zisa tcritttre automatique nu esLe auto- in aceasl,a se recrrnoqt,ea pe deplin linia iralicnali
producere sponl,anl, ci o rnetodii de a declansir
iceasta ap.ri cle a'inlegistra. Ceea ce ea fixeaii I r'prr$i rroncepf,iei <'onstructivi,qtc despre lrrrne --
inryi acelasi l'aport rru continutul inrjonstien- ,,{r nouH. r'epartiz;rre spontanii a lucrurilr.rr, r.rollorrn
se afl{ i rrnei ordini mai l,errrcinice rsi rnai mfinate, care
trilrri preourrr cirligul pensulei expresionistilor fa!i explioal,ir crr mijloacele ralinnii ohiry-
de realital,ea perueput[. f)in iioeste rrrol,ive Bret,on I rrrr poiite fi
rrrril,e ".." I)in dorinta de sistemaLizare a izvorit
putea sii-i repropeze priet,enului stiu Sorrpault, ci I pseudoql,iinlific, care s€r bizLr ia in
dioteurile gindirii sale, asternute pe trittie, con- rrn sincret,ism
tineiru i,otdeauna grcgeli de r:onstnrclie. 'frebuia rrceeasi mlsurd pe l{egel ca ,;i pe Frend, pe Marx
sI se vorbeascri rnui coreut, de realiziri greqite qi si pe ocultism qi iqi avea sba!,iile sale de ccrcetare
tocmai pentr,u faptul c;i'r se saluta cu lLucur-ie a,,- irr,,13ureau des Ilecherches Surr6alistes". Tra-
!iLlnea neinfluentatir si netut,elatii dp riir,i o interrfie gisrnul suprarealismului a constab in faptul
cr"r el voia sd delimiteze infinitul, sd defineasci.
inexprirnabilul qi s[ l[lrureascJ incongtientul cu aqaz5. pe aellesivoipeelriei.le$sialede-oapreectreeaaupltoamoartiicsfmlrourl
instiumentul uriei conqiiini,e sigure de sine. De realizdri
,,dada" nu-l desparbe intelectul mai pdtrunzdtor qi psihic se poate comunica pe orice cale, activi-
recunoasterea ternporali a lipsei dc naivilate, ci tatca artistic[ este degradat[ la unul din multi-
incercarea de a codifica libertatea qi spontanei- plele feluri de comunicare. De aceea relalia supra-
tatea, abia urunlale, si cle a le asigura constitu-
lional. Astfel preten{ia la o tot,al[- desfiintare a realismului cu arta incepe consecvent acolo unde
arta qi viala sinb incd amestecate una cu alta,
situaliei tabu de care se ltucurau toate r-alolilc -Lrnde producerea creatoare este ,,clan rrital" pta,
si pseudor.alorile, a ttituror conventiilor si clisee- care inc5. nu s-a- separat de migc[riie vie{,ii. ,,Po{,i
ioq s-a tenninal irr arrlorriutilarc. ila scris vreodatl un rind ... poezia
orice r.d.l'o- li poet fdrd s[ fi
lulie,,1i cea slrpi,arealisti a produs existil pe stradd, intr-o vibrini, peste tot...'(
propria ei (Tzara). ,,Readucem arta la cea mai simpl[ ex-
I'est,alll'at,ie? oodrrl r,i {e clpipgr:t,ar,e, l,ablel-e ei tle
r-alori si tticl, rr lelp t'i rle san,ri,ignaye ,1i de l,ei.oare presie a ei: dragostea" (Breton).
spirituall. lu rnorlrrl cel nraj r.iziltil aceasl,a se
manifesLa cirrd l,lreton stigrnat,iza orice erbatele AceasNd pozi,ie ertrem5, care subsLil,uie,,viata"
cu o altfel de ccrcetare
de la idealul siiu dc rir_rplareiilist? rsorila pe neascui- ,,artei", este invecinati nu se
ti,.tori la auturtiticii si rrrrriirea pe renega.fi cr-r suprarealist[ a realit[i,ii, care muhpmeqte,
anlletna sH. pur qi simplu, cu reprezentarea vielii, ci doregte sI
desprindd anumite urrne qi s[ le re!,ind. Ea se fo-
lnitial --liel'qlifleirrielrdau se l;i aren.i de ct.rticii loseqte de ititure automatique, de curba spontan[
sacialii suprarealist;:r a parrrt sii (scd1uue1pl.eer2sax4erce)i.tsaaDli,istiifmenixuasfllcutertxripeuatblincunuiiieem(sfifsitigreIq. iiftar)aazlraeetsir.du{eIiprnrioi[b-fpqeiesilciuuhtulinclaeacgesddsisntianitt
c:.,i.f'hicir,ral,ert,.lirr.rtnirr',i.ir,asijluI'rairr.iii.rlLc)epoti,'irsrco,s,nl,,lr,rrrlr'iisrcriarerri:lase|era-
lisilnnoetcueov,reuepneselar",Sa.t5A-.dpedcoeiari rrstpcefual;atleidtfaaaatpiseiigtiiluileilnfnascupisrnyttcuii,l-cccloliapvi+espriulricLpeiergatprlrcileliinar,el,iocsaboiujneel-ti
condi,tiile de bazrl trle activit[lii spirituale qi
artistice. Ctici de indatir ce el nir se mullumeqte sI
foloseasc[ fiecare miqcare a vie{.ii ca mjjloc de
nlr are inci.etlcre in specia deosebit,l a artiqtilor: expresie, se afld in fa!,a necesitilii de a interveni,
geniu, l,alent si scriiiura cu caracl,cr. pai.ticular distrugind, tn corela{,ia general[, adicd de]imi-
nu sinl pcnt,r,n erl caracteri.ql,ici distincli-rie. Pentnr
el, oricine est,e t,alenLa.t,. tind, imbucdf"dfind totalitatea ini!,ial5. Orice sta-
bilire este o izolare, care are ca urmare pierderea
acLivit,[!,ii trdirii originare qi o incetare a sponta-
Rineinlreics tlur,ii se [,ine rrnp1111; dc 1,1r1yjliger.s;1 neitd!,ii. Cu alte cuvinte: chiar o scoatere in relief
srrprarealistii care nll vrea sd qtie nimic de
;r (rorela t,iei univelsalc a tuluror: actui selectiv, necesar pentru
fr[vrarirta[aa[nrtceirfeleaepsttata,arilrt]iir{slloat,r,io.saliu'iiepr{..-rn.,iir,irdi,eloeascIeiisndhirenlialeota,lc5ervgccaecelof,praejelroacnrl,a,sr--ualeraaa:enliftguraa]ic1i,alu,iiil-.,t
llao[ cleci,,rer.olufia suprai,calis{,i]r il lrrcrur:ilorl... clo'onbfigjeutratrreou-pi c*a
agaz5. numai o parte pentrri totaiitate, nu mijlo-
cegte trd.irea in sine, ci metafora ei.
bilegte l' ecriture automatique este aCeea ce sta-
asp ect
dej
este aplicat,ir la l,oate sbiLrilc spirit,ului... la toate rdueptabsda, tc,afrrea?gmasecnutndsIininacceoantcionnufietastielinaerenaeliinztdreri-i
felurile de activitr,Ll,e omencascii...", inseamni c[ nu
'teste indicatii peniru innoirea activit,itii artist,ice. vPioeelitiu-l trece asupra metaforeior acesteia.
care n-a scris niciodatS. nici un rind este
ie.nlDocreotocneatremescatetniif.aLsr'ustpti,saratrucrelauailvisuietnutilipvurenivcilrlene,igjlpoiuuc red'sseeienxslpiimarelpsqliuei-,,l in posesia unei totalit[,ti nemdrginite a realitd!,ii,
/s rlin' care l'icriture atttomatiqwe ;i l'obiet trouvi,
in ccl mai bun caz pot corrrulrica, fragmente pe fenomenele totemismului, ocull,ismului, magiei
care cititorul sau privitorul trebuie s[ le inter- qi supersti{iei.
prebeze ca p&rs pro toto. Acestea sint restricliile Cu categoria ohiectului giisit suprarealistul
aicdtuieqte un mare capitol al invcnl,arierii lumii
.jLr care actul artistic de confi€{urare a trebuit iriai demulb fusese apanaj ul ,,imi-
dintotdeauna si fie terminat si a cdror anulare fapl,elor, care naturii", cu ajuborul tabloului de
nu i-a reugit nici suprarealismului. t{rii simple a
qevalel. Ceea ce este suprimat este actul prelLr-
crlrii; este socotit,[ satisf[cdtoare demonstralia
nearbisticd. in acelasi bimp, obiectul este dofat
cu deinnitatea unui purt[tor de seninificalie qi
fticut echivoc. Obiectul esl,e izoiat ,,tocmai pent,ru
cd existfl indoiald cri aparteneni,a su
privire la
anl,eriottrii, din cauza anrbigLiil,ri{ii saie, oarc I'e-
zulti. clirr pozilia sa Lotnl sau par[,ial ira{,ionalir
si care ci;t,igi prin tlenuril,al,ea obiecl,rilui gisit,
;i permit,e, de aF,ernenea, likrertal,e pentnr in-
terptetareri t,eil mlri calcgttrir:i, irl cirr: tle nevoie"
(Breton).
4. Andr6 Masson, Desen, 1,925 0 tleapt,[ srrprerioarii, t]llt conducer tle la g[-
sire la invcnlie, inlruchiireazir obiectul suprareii-
Fet,isizarea obiectuhii ersLe uni,r t'lin rcle rrrai list propriu-zis, c,are esl,e conlectionirb din pSrfi
atr;oouhtlriunca rleomogene, ,,pdr!i cc sint luut,e din exislcntul
irnportante met,ode suprarealirlc cl se
irr imediat. Abaterea si rlcfornrarea sint ciruLate aici
asigr,rra rle realitat,ea palpabilir si
accilsLa u,,fizicI a pocziei" (]llualtl). Intr-rrrr tle dragurl lor insr.gi, tlar t,rebuie curioscut ci t.le
la ele se poabe arrtgpl,r, nLrrrrei rronl,innarca si
corectarea vie a lqikr'. Ohielbele ast,fel alclLuite
ui.l coltrrrne gi rrt'rrri.] t,oirrelrt lut'ucberigtici : iarr
ntiqt,erc din lucrrrril) ci',1'0 ritr ittt,tiniolrti yi ajrrng
gii se deosebeasri d(:r i,:le rrrrrnai plirr sirnpla rltt-
tutie u, reallil,tt.i" (Fti'eiorr). F'r'in rrrrrrure lrr0r'rreir
aot dc ulegere, la inl,irn;llalf), so vreil s;i se plo- lui Ilrrcllern p ,,Tl'ht1 snetze,)" (il. 1l|) este rrrt
voa0e o rcvolulic [,o{,ali ir. ritrier[,Lrlrii; t,oluqi obiect srrirrarealist,, ttol. iiirrp (iri r'rbiecttrl giilit,
rniisurt-itorul cildast,r'al e$lo tleja lir inderrninii,
irt
clescinde din reut!q'ittittlt.t. iirrlrr'urealisrlrul (ion-
IrenLl'u a irrllodrrtrc laaJit,ritile gisile irr sr:rLarele tinud agadar ol,riect,rrulizlre:r irrtlodusri cle colaje
si morrtaje. .Fi1 prol,estttrrzi,i iuiprrtliva r'elrrogtrlrri
definilriilor sale. Drrpri llret,on exisl,I rrnrril t,oatelc
r:trnstruirii a,rltitt',tt'e rji ltr r'r','u t'lt trteltliln stt si
cal,egorii dc obiectc sirirrarealist,e: nxil,ernat,icc,
fit: irrterpretat.S rrn plczenl,eri: rlefnlsifittlt,[ a trriei
naturale, prirnil,ive, g;isit,e, ira{,ir,inale, t,:iIrlirciLe,
rtrari corelcr[,ii a rt'.rlittiLii, in tare l,oiiLe ltlct'urilur
rrniLe, obieot,e nrobile si obiecte read'u-nrad.c. ActsL t:onrunicl intrc cle. []-eca ce il fa,'c si rer-,tirgii la
fetiqism al luorurilor este evident irr Iegil,urti ou rrr'east,ii metodi rnr est,e rruruui rtevciia enciclo-
lredici de o ,,fizi,,ii a plicz.iti" -- car'e se tr:ansforlrdi
ohiceiurile animiste si poate fi in[,eies ca o secu- /| / intr-o poezie :r l'izilii, r.rlipe{itiy ii rnal,eriei - ci
larizare a culturii relicr.elor. in aceasl,5 corela{,ie
trebuie amintite interesele suprareaiiste pentru 116
{
soeranta intr-o obiectivitate total5, care nu este halucinantd dc imagini contrare, qi, ele se scliim-
piejudiciatd prin interventia scriiturii-.arIistice' bau una pe alta crr energia si viteza care este ca-
iAsnir"avvg"eeosdnetiptcuraolfeso5ti.znter"aeszaeSup. t,il,nLulaorcmpuei[ritenoataurrpeeicadtuuerdii,ddcefuiz"v(co1ol9tlaa3r0jeu),'l
rncteristicir anrintirilor de dragoste. M[ cuprinclerr
rruriozitatea si uimirca incintatd si, in acelagi
fel, tncepeam sii incerc cele ruai deosebite ruate-
riale ce-rni cddearr sub ochi: frunze qi ramulile
oP,,Oliicealcabtmjual"pai(viee.lseic.l.tcri2ac5dr)e. vsaefisuobfsattidtuitein',itraib, lopuelnutir"u: litr, rnarginiltr clest,rirni-rLe ale unei plnze rle satri,
t,rlsdturile de pensuki tle unrri tablou ( nrr-rdern ),
fviraddei:stcrdampealteryo.ma.rer.nrle. ;Atit,ncneclieonchaiii
In concordan![ cu principiul snprarealist al rrn mei incepeau
rNeIaaxlitE[{r,nii,stBlree-atocnrereact,unporqinte1a9t2l0 qP.tt].. pe care
(il. 24), mai sI diferite ani-
cea rnale, o bdtdlie care se termina cu o slnrtare ..."
ntrrl reaiizare a noului-fe] de a vedea, preconizat Aceastd tehnicd face si. vorbeasc5. diversele stra-
prietenii din cercul sdu poetic:
be abunci de el qi de luri de realitate cuprinse in materie, adici con-
.,Obiectrrl a pdrdsit lttmea sa inconjurS.- c,reLizeaz/a multiplele ei in.telesuri, corr binu a tl.ir ns-
exterior formare a conlinul,urilor formale lipsit,e rlc obiecl,
{oare obignuit5, pdr,tile eomponente din care este
constituif s-au emancipat oarecum de el, pentru in con!,inuturi oabirelecztuviorle]t.atIntr,a,rinadneiepr,aiirtIe'cat,loisnl,viinn--
a pulea intra in relalii complet noi cu alte ele- grijit[", Dali
gerea irr arrrbivalon{a lorrnt:ktr vizi}:ile ,1i de aici
menle, scdpind dc principirri realitdIii, fdrh ca lr cigt,igat; farrner,trl <jorrftrz al ttnei r:nigrrre, cart,
totusi sd. aLraES. pentru aceasba mai puline con-
secirile in dom"eniul realului (Transformarea con- n,,utlivlroesre;iilrp:i ruivniat,or,lii nelumtiral;e relalii jrrst,c, cEtri
ceptului de rela!,ie)."
viirl in a{re!ih {,ablorr lrrcrur.i
ilivelse". ArreastX e.xpelient[ a fosl, rlerrrotrst.r'at!
lifs,inr,mncosrIodeitntam.e"j'zo1puve9bllri;2cieel5aaaca,lcitiEielvcesrsietntdaarasetetdlaaeaerl-ai-tdta,fddeac.sdthicccoii"oua[upm(rasIeIdeerdiiammtgimcuenbdnelio)fn,ielncsdilonaiuuu.ltlrn'iaevepscbre-eou-u'clpai,ere,rqaSdaire.isettmui5iafr"inplci-sspldaet tlej:r rle Dorr Qrrijote crr coifrrl lrri Nlirrnbrin.
Int:rederea srrprarealistulrii in frir'lele e\,oce-
toarc ale rrrat,eriei si ale lrrrrrii obiecLive -.- or.icib
rle banal dproeaptteulfineclain,rittlaetiro. blilcoeti[,rirtrr-rsnsi[itsueils,ti"ztez-e
este de-a
peste tot semnifica!,ii, el giseste un numitor al
imitare a naturii'', practicata tlc Etnsb, merge de valorii, pe care-l extinile asupra intregii realitdli:
la formele iniliale confuze, pin[ la complexele rniracolul. El se afld in fiecare obiect, chiar in
cele care sint conlinute in cele mai elementare
vizibile obiectual, alatler 'plea nn drum asem5.n5'tor
ale cdrui observalii
cu cel al lui Leonardo, urme de formd (Picabiri semneazii o patd de cer-
despre petele de pe perete el se referS. dealtfel
poinrivvirueecamrmaerecpaaloniseoalaus,r,ilDleminin[coadlfoulaqdmuemipneitacru-tuuarnSsh'p"al(ln1a9tl3a[6E)m:ia"mPreed, nealfl gi o numegte Sf. F ecioard). I\{iracolul nu
este numai firul rosu care sl,rdbate trS"irea supra-
realist[ a intregului, el se afl5 in virful piramidei
ii-1.nrtr cuprins de o fascinal,ie care.pornea de valorilor migc[rii: ,,X,{iracolul este tot,deauna fru-
aici. Am notlrit sit urin[resc semnificalia sim- mos, indiferent care ruiracol este frumos, chiar
holic[ a acestci fascina(ii repetate; pentru a in-
tensifica capacitatea mea meditativ[ qi halucina- numai miracolul este frumos" (Breton). Cine vrea
ptoarrideo, stremieifiqcui tanclusmereiepduenedeasmenceoaalelasdciendhuirriltoier { s5. provoace miracolul trebuie sri r[sl,oarne rela{,iile
i cunoscute ale realitdlii sau sr-i le fac{ indoielnice.
Cind te referi la libert,atea ,,od totul poate fi
heasnpra, exact aqa cum venea ryi inoepeam sS' ,"I t ls transformat in orire", t,e crezi indreptdlit la
frec cu un creion peste ... imi apflrea o succesiune
toate formele imaginabile de amestec: ,,forme, c,coandsatudreineafiqfaucise",su5 nse,,cjoocnsdtriuniahsclrSti.ediendmoaiti[m, cualtree
evenimente, culori, trecdtoi: qi ciurabil, vechi qi persoane o frazd sau un desen, f5.r[ ca un par-
nou, conteuipla!,ie qi ac!,iune, oameni gi lucruri, lener de joc sd ajungii la cunoasterea contribu-
timpul gi ch.rrabilitatea, elementril gi universul,
noplgi, visuri qi lumin5." (Eluard despre Ernst). f!lrr,aiaezzi5ap. rc,e,SLc.ereedicaaedmnateuutrloeudie"a.rqi(iuInidsafbteoolruierlaaazlciieensuut,mainesien-ao.)ltlDoeramnal"t,
Nu este slS.virea suprarealisti a tniracolului o
dovad[ c5, in cele din urnt5., aici avem de-a face
cu o artd a imagina{,iei abuzive, cu un nou fel
de joc al transformdrii fantastice a lumir) cu o Deoarece pentru produc!ia suprarealisti este
lume de fugd care dorerybe s[-i fac[ omului supor- bineveniti orice fel tle cornunicareT ea are loc in
tabiid conclilia sa marcatd ln permanenl;ir de aici numeroase nuan!,e intre polii gdsirii qi credrii qi,
qi acum ? Nicidecurn. Fe suprarealist nu-l inte- pe de o parte, se idenl,ilicd cu materia cea mai con-
sistentS., preexistentd, pe de alt5. parte, nu res-
reseaz5. si g[seascti o lume imaginar5 opusi rea- pinge nici posibilitni,ile reprezentilrii plane in de-
tluerluei;alme aviiscurriurini,diib-ersepiraijsinoict iapleii,suarlseegleerdiieluccurntorhaqii-,
laitr[iL!,oilmeadtisenleuxlupie-rieenllivareccaessiHbilpeuonmd umiuini,ainpetoraetae- sen gi in tabloul de -q-esv-aalelto. lLoasitintceehpnuict a- cu o
lradi-
oarecare impotrivire
lpiorenvaelsdtearytpeicutnurisiliirnryirt,-rgleria; bdruricp.[ P4r9im30c,leArtaagbloonuriii
extinclerile lor aclmisibile. El vrea si-i dea omului suprarealist,e de ger.aiet sint greoaie gi pictate
o incredere completd in roaiitate, in loc sd-l rI-
peascS. in lumi nefamiliare. Pentru el obiectul ar- uscal,; ele neglijeazfl compoziltia qi tehnica, ca si
cind n-ar vrea sil se abatri de la conlinutul ]or
tei nu este scop in sine, ci insLlumentul care t,re- obiectiv de comunicare, prin fonrie esletice sau
buie s[ faci realitatea lnteleasd, fird lacune. acte de bravur[ a formei.
Daci pictura tr5.ia din faptul c[ privitorul sta-
pb,,ircleeohatiedoniarsenibl[a"iiluieglui dsi,efeslru,eepniesraiuernexetarilanisottrruedlilnuvamomeiaaluis,,qn[oirsrinnecaol5em.l"i--, Acest precizionism prozaie este t,ranspus mai
sreinatelitmSligi,a,t,sad.laneodruicce5,.
bereze de toabe antinomiile tirziu de Dali intr-un ,,naturtilism suprarealist,"
direct lntr-o lume unde (S{asson), care face paradir de dext,eritate uimitoa-
re. lncercarea lui llali de a. fixa viziuni in asa-zisa
und,e nintic nw este incomprehensibil" (Eluard). morlalitate rrtrornpe-l' oell" presupunea o ,,tehnicd
retrogradS." (Breton) si a condus, in cele din urrnd,
Cum a fost alcdtuitI amploarea varialiilor la un academism orgolios, care a intronat din nou
producliei suprarealiste ? Ea este mai cuprinzd-
aceie aspecte de care suprarealismul voia s[ eli-
toare ca orice altd miscare a secolului nostru qi bereze pictura: prejudecata estetic[ qi strddania
face din recomandarea lui Kandinsky de a folosi pensulei, care lndbuqd orice spontaneibate. Acest
,-,orcioitemmaaiteinrdiee,ludenglaat c-eacamealiemcoennls, idsetecnotni,fipguinral rlea precizionism are o vagd leg[tur5. cu stabilirea
cea icibaerrebattre[iueq',tlen numai biclirnensional (abstract)". prozaic[ a lucrurilor, pe care am putut-o observa
In u transforma totul in orice'se in exemplul lui Carpaccio. Opuse lui sint diverse
ascunde deja iurputernicirea sau inai corecb nece- experimente de consultare a formei, care nu pot
sitatea de a permite sii coexiste inti'-una qi aceeaqi dezmin.ti originea lor din ,,abbozzare", respectiv
structurd cele mai deosebite grade cle realitate, din petele de pe perete ale lui Leonardo gi din
impreund cu to:r.le mebaforele corela!'iei univer- ,,confused, fttod,es" ale lui Ruskin. Cu ajutorul lor,
sale. De-a dreptui exemplar se petrece imbinarea suprarealismul a deschis noi domenii lipsei de
"'tformald qi de continut a incoerentului in tehnica tB1 forme preexistente oricdrei red[ri obiectuale I
I
Picabia a ales gi a semnat o pat[ co]oratd ; ctnd Kandinsky o indica deja cind vorhea de dou{
Ernst adedelisncoiip,ecriat rferomtajauil,ineltisi-anluandsnact einatur-unni- drumuri ,,care, in cele din urmd, duc la aceeasi
desiq destinalie". Aceasta este de fapL pcrelcmi isaaco,,liomain-
c5ieri". Masson ldsa linia hoinar[ s[ suprarealiste,
"gpdeseteascii ginii despre lume"
cele rnai bune rnetafore; Nlir<i lnc-ra cu L"seuapnratirneoamlitaiiltee,a"treinbuciea,redetreabsuemieensedad, iss5p.adrdisptoaard-
t.le
c:uloare-lrnprftqtiate ,,intimpl[tor,"" In lipse de lor-
rn5, ,,dincolo de pictur5" cel mai rlepait,e a mers
(Jscar Dorninguez. Cr-r erle si contrastul dintre abstraci si concret.
dsaatl"ee,,lnaretcarcereotm, poetii--
pii (ablibilduri) ftiri obiect
saje colorat risipiie, care se realizau ff,r[ irri,er-
venlia pensulei.
Orioit de importante sinl, aceste cistiguri de
teren ca precurisoare ale ,,informalultri', clare i1
abpudieruttobduuqpi{acmelindteit-acl idsouilperaarreizalbisorni unlronnudiaerl,atrien--
leresat cle extirrderea rrrijloacelor de exprirnar.e
care lineal de scliitur[, ci de stabilirea posibiii-
trililo.r ol:iective de configurare. I,l,nst rt;productr
pestrilItura urrei clugumele, Dorlinguez perniite
hinatoesruvluini {pcreornnlourcfrsin[ds, et,di ensufiquoruaries;i e1 nu irea
sli
provoiice,
si
mafaleciniinevrailrzicitb_lsaiul.orDil,ei-nsr,teinrprrrrtpl, ltacruraleoreuor,ab,ali,eretcistsiLvt,iiuti,rlr"tt:ealle;psreitnlreri;peaigtsiaes=t-
t,reazd sirnplrr, fdr[ sri ]e comende. Cl'iar :tcoltr
urrde suprarealistul invt;nteazi, eI cloreste --
pentru a obtrine numai o atitudine pasiv[ nearlis-
triuclu[ i-qissd5.
informeze doar corespunzdtor adevd-
subordoneze produsele sale acelei sim-
plitdli care le garanteazS. veracitatea deosebit[
qi obiectivitatea qi le deosebeqte de capriciile su-
biective ryi de actele estetice de bravurd, cu care
,divino artista" ademeneqte publicul sdu la dis-
culii.
,,Din c5.mara materiei" suprarealigtii am ,,smuis,,
forme de intruchipare care se afld intre marea
abstraclie si marea realitate, intre lipsa de for-
m5, care se reprezintS. automat, a automatismu-
lui psihic qi cea mai consistentd materie din care
slnt confeclionate ,,objets troue6s". Rivna lor sin-
tetic{ aspird \a eoincidentia oppositornmj pe care t82
POZ|T|A LUt PAUL KLEE tle comprornis, ca dotati pentru o pozi!,ie, cit
gi pentru contrariul ei qi pentru lncercSri dibace
de posibilitdti extreme. Din insuqirea intensivd
c-lanmuatoerizdoent,aamldb, eclievelartgicdareld,
-luia premiselor pro-
Klee i-a reuqit
rseaaclioznafreerain!a,dcdeienaJceenae,ll--a hcar1a,c9t2e4ri-zaitndrreepntuvmisitual
s[u: ,,o oper'[ cle o foarte rnare dimensiune prin
intrcg donienirrI elementar', r'eal, de conlinut qi
llin rrauza aecxeesmtrrpilacron,-linarrrttaalsaei
stilist,ir,". gi asa de a- crr-
prinzdt,or
dat
nastere rurui capitol aparte.
lir capartil,atea de t,rari,qfrtrrrar'o, irr bogblia
plrr: gi simplrr inepuizabilS a inven!iei sale, atit
Paul Klee (1879-{940) n-a fost Lrn orn care for^rnale r:it si ohir:ohrale, s-a incercal, la inceput,
sd treacS. dincolo tle fronl,iere ca Schwitlers gi sii se vadd o lrisill,ur[ centralH.. Dar lilee nrr se
aflir singur irr arreasti situalie: el irnparte acesl,c
van Doesburg. $i 1,ot,uqi i-a leuqit sinl,eza ambelor lriisituri carilct,erisl,ice cu Picasso, lrA acesla ii
l,abere experimerrtale ale anilor est,e chiar superior in forld genial[, in r,utezan[5
douS.zeci. El a provocatoare qi, in cele din urm{, in sonoritate
ardtat sansele unui uou mod de configurare in
imagine pland, pe oare noile dimensiuni ale con-
cxplozivS. A deduce inrudirea ambilor pictori din
l!ci,oainnuspttrurouleucmtiivqiniiqetfniotrS-m. eaili -reccuiqnotigscatceadbeaszu[paralroera.liPqtoizqi-i sirnpiomul nestatorniciei ar fi derutant qi, in
lui Klee qi for!,a personalitd- afard de aceasta, ar ingreuna aprecierea corectd a
speobziti,teii.loAr cleoar sistatonricue.caArmacbteiiliszbeaauzdpeca!,tdergmoruiar,i
!,ii sale, capabil[ s5. constmiasc[ pun{,i de legd- deo-
tur5., se poate presupnne din datele liiografice. dar,
Lucrlrile sale arr fr-rst, expuse in cabareLul Vo]- loarLe bine, particularitatea mesajului lor artis-
taire qi in galeriile,,darlu", in 1916 qi 4917; cercul
t,ic. Picasso qi-a insuqit volumul s5.u formal din
s1du9inp3r{Za-irieriacelhisl tifiilunapcdalirronizniireeirun.ziIinilcalt,'ieprrcrioplafemcseoi r-claain,p,tBreeauu1nh9au2ul0sd"qe,i I^ntretc,iumbprrlc, eavdiioclei nptraddl,irnetcl,utdrrilstcrullgpinrod-,
al lor. Irr 1925 expune pentru prirna dutir la disputrr crr
;rhsorbinrl.
lpreliildenrlruniual narr.rree,slerrliai.l^Ionrsnai gciua ab[lut
si se credea a nroq-
,,arrnele" el
Paris. Eluard scrie o poezie, Aragon introducerea tenil Ei problcmeie configurHrii pent,ru oare ace.c-
t,ca fuseser5, creale. Dac5. opera lLri Pioasso este
pentru catalog. In 1929 opera sa este prezentati
d'Ar{,s"; cele rnai multe omagii si
de ,,Cahiers prrsii in rclalii rnai vasle cu treoutul, ea nu est,e
courentarii provin rle la suprarealigti. In 1930
apare prirnrrl volum frau!,uzesc Klee, cu un text o- ninouli[rrfioilremsualalerep,rirnr]ceipreaulein-cerncimat5ic, altceva decit
al suprarealistrrlui Renir Crevel. I-ln an dupl a dialect,icii,
st,abilit,e de Renaqbere, a laporturilor spa{,iale gi
a0eea, Tzara publici,,L'htirnire approximatif" ir raporlurilor corporale. Oricit se r5.zvr5.leqte
(tu zet)e gravuri de ltlee. irceastfl operd impotriva convenfiilor anatomice
Inci. in ttceste fapte gi rlate se clovedeqt,e raza sau celor referil,oare la perspectivd sau a obig-
de ac{,iune a unei cfoosntqitniitnelrepraerttiasttdicec,acfaiirnetl-gainta- rruin!,elor de vedere, ea se incadreaz{ totr-rgi
185 in tradi.tia antropocentrismului mediteranean Ei
teleand greqit - a
incearcd sd dea noi r5.spunsuri la inbrebErile dialectici I pentru el ,,marea naturd" este o aliati
pcroimrpauridleatcdudmeeGdiiuolttolo;r in ce rapor- care-i permite s-o imite in infinita qi inepuizabila.
formulate ei mobilitate. (,,Lurnea ardta altfel si va ardta
inconjurdbor altfel... Pe alte stele se poate ajunge din nou la
turi stau cu totul alte forme.")
qi cum se concretizeazS. aceste raporturi pe
suprafala tabloului, respectiv este posibil sd se Picasso spune: ,,Arta abstractd nu este nimic
altceva decit picbatul. Llnde este aici drama ?
g5.seasc5. semne imagistice pentru o continuitate Nu existd art5 alrstract,d. Totdeauna trebuie in-
ceput cu ceva. I)up[ aceea se pot indepdrta toate
spa!,io-corporali? Pictura lui Picasso igi procurd urmele realului." Aoum deosebirea epocald dintre
ambii pictori es[e pe deplin clar[. Pentru Picasso,
eqafodajul ei steriomeiric de bazd din aceastd acel ceva cu carc incepe este rrn fragrnent de
pcanruorotmuballeBusmpneairurdtiiitciaS,c,ed.rveedaseatfolrvaerirrpvqdraiettaozftrei ndadteldejraluia. mdlVtindifiezv1lu;.et9decLlhLanis"-u.tfe,ve,lTaa-oaemtqusaqtaeii
fi dezechilibrat de situa!,ia grea a lumii". Situa,tia realitate unit cu o idee, lrn ,disegno itzlerno";
grea arezluumltaiitd-
aceasta esbe conqtiin,ta conflic- prin actul de configurare el inlelege o clistrugere,
lului despre lumea Re- care in, locul naturalului lasd s{ aparii ceva arti-
din conceplia
nagterii, bensiunea dintre subiect gi obiect, per- cftiininoHcstiuauedqlgli"iaai,Klaoju,l,gendvegrcoeaunrmrb.trrm-iaetsip"edjl[oesaina&tcoc,lleeai,lpne,adervdlts.eeeena$ntzciusioireudndll"fei)ilgn,ucl,r.i,eqrrapeePeradeicle".ca,suRsfn[sescuoloeranvaf(aiaera)iil
ceplie gi invenlie, realitate qi ideal. Toate aceste
sa cr-r mijloacele artistice nu est,e tle aceea nici
laitmotive ale conqtiintei occidentale,,moderne" supusH deformdrii, nici susceptibilI dc abslrlc-
abuurpadtprurnosnuinnloapterearoliucSi .Paicaspsrootqei si-tauuludi aqt itriospdo--
zii,iei prometeice. Toate cutezan{'ele qi provo- e!,iuanes, ocndcdieeal zinlcterpeepttleatIadcoemeaecneiiclesteprrneaoibiseimctupalule;
cdrile acestui mare artisL demonstreazS. o rela.tie de: punct, linie, clarobscur, culoare, si domenirrl
de tdlmdcire cu mogtenirea istoricd aflatd qi cu
obiectual. in timp cc Picasso ia in stipinire corn-
realitatea preexistentd.
La Klee lucrurile stau altfel. El nu trdieqte plexele forma.le si materiale preexistente, Klee se
din prelucrarea stilului figurativ, monumental al dedic[ incercdrii d,e a cunoaqte prin colindare cov
Renagterii; dramatica tablourilor sale nu-qi are finuturile sa]e formale si obiectuale. Aceasla nu
originea in restratificarea sLrbieotivd a climensiu- esl,e o metaford, ci tlebuie lua,td 'Lertrral:
nilor corporale qi a axelor spa!,iale. Picasso spunea pcula,n.noSa[tqontpeeorcigrmrraltafiivicdbm-un, oes.{rTnfarieccec5ninrcdd-lp[pteosrritneiespciunhni[c,taatruerlaamruronnruet,ii
cindva: ,,Nu se poate merge impotriva naturii".
Asa vorbeqte inddrdtnicul ,,diuino artista", care- prima este fapta mohilir (linia). Dupd scurt timp,
qi smulge ca o mS.rturisire rela,tia sa cu natura.
El qtie: ,,Totdeauna trebuie inceput cu celra". popas, respirdm (linie inbreruptii. sau, la popas
Totu,si cu acest pre,t el face s5. rezulte triumful repetat, linie articulati). Privirn inapoi, cit de
departe sintem deja (mi;care opus[). in spiriLul
sdu artistic: ,,Dup5 aceea, sc pot indepdrta toate
clrumului, cump{nim acolo qi intr-acolo (fascicule
r.rrmele realitdlii". In caz de nevoie, artistul iqi
spune ultimul cuvint impotriva naturii. Cind de iinii). Un fluviu vrea s5. ne impiedice; ne
Klee vorbegte de ,,dialogul cu obiectele natu- folosim de o barcd (miscare ondulatorie). Mai
rale", ,,de renagterea naturiit', el se credea in
iclondcisoprdeanns!e5a.zcdudefogrleesletur,i,lme adreii crealii". Aceasta 'tll departe, sus, fusese o punte (giruri de curl:e).
revoltd ale auto-
afirmdrii. El vede activitatea sa nu ca o antitezd
Dincolo g5sim un tovarlq de idei, care vrea sii obiectului, adicS a con!,inutrrrilor f ormale si a
con!,inuturilor obiectuale. Obiectele slnt con{,inute
mearg[ gi etr intr-acoio unde se afl5 mai multd rdeenjaliepreoatenlo.triarleinzuflot[rndreirleecEt ideinlemaccenatcsltea. Jor, dife-
cunoastere. NIai intii, uni!,i de bucurie (conver-
genf,I), treptat survin cieosebiri (dileclia indepen-
dent[ a doud linii). Oarecare tulburare de ambele Aceasta este o situalie norrX a cdrei irnportan![
istoricd nu poate fi iic[ suficient evaluitd. Din
pdrfi (expresie, dinamic[ gi sufletul liniei). rrremea cind artistul era ocupat cu acordarea
'fraversim rrn ogor nearat (suprafa!,d peste oare mijloacelor sale de configurare cu faptele lumii
sint, trase linii), apoi o pldure cleasd. El se rdtl-
percepl,ibile, l-am vdzut nevoit sI intreprindd
cegLe qi descrie tleotlatf,. lnisoarea cla.sic,. a ciinelrri anumite ingrddiri folmale irr favoarea informa,tiei
care aleargai. Tot,al indiferr-.nt nu rn;ri sint nici
eu; pesle linutul ncru al fluviului plrrbeste ceata obiective. Acolo unde el nu fdcea aceasta, ci
tlimpotrivd se
(element spa!ial). l'otrrsi. in crrrind se insenineazi sale existen{,a slotrdr dpurioaprs'iiei ,cosnesperrvoedu,,ceeleamceonntfeulzoire"
iar. lmpletilolii cle
[,ele lor (roala). r:osrrrj 'qeei, irrlcrrc acasi. cu si, in cele din urrnii, eiiminerea continuturilor
c5.r'u Printr:c rrn copil cu cei
obiectuale.
rnai amuzauti cirllon.i (rnigoalc clicoidalit). A{ai
Klee a voiL sii scapc din accrst,ii eronst,ringere;
t,irziu se faco inrihrrsiLor o1iriszeoinntno(lpint,ieeazin{ (elemerrt, el nlr voia sI sacrificle nici r:tirrt,inul,ur:ile formale
spa!,ial). LIn zigzag). r:elor obiectrrnle, dupii clrrn nu voia nici situalia
lulger l:r
Ce-i dreirt,, deasupra I-nnoacsutrrt"inr tsl inatlninacjutinsst,ellae
(siirninla punctr,rlui). inversir. Si realrnente s-e cu ajut,onrl unui reper-
toriu simbolic. in cale pricepe si int,roducd pro-
prinra noa.strd incar{,irriirc. Inainle de a adorrri, dusele elementare ale cilitoriei sale in ,,!,ara
unele lucruri apiir din norr ca arnint,iri, cdoi o
cilStoric asa nricI csto foarte sugesl,iv5. cunoasterii ombiaeicbteu,nere" s-peactriveuinqit s5. transforme
Ccle mai diferitc linii. Pel,e. Pic;ilcle. Srrprafe!,e semne despre
forme ln
obiecte, fdrd s5 diminueze despotismul lor formal
netede. Suprafc!,e punctate, hasurate. Miqcare sarr s[-l constring[ la corrJrromisuri (il. 26, 2B).
frinatS, miqcare divizatH. X{irscare opus5.. lrnple- Con[,inuturi]e obiectuale nu sint concepute ca
tfiot,nuier6. ,L,binesie5tuirn5t.,drzitidSi,t,csaorlezosse. rrrdrimi stabile, pe oare artistul l,rehuie s5. le re-
Unanimitate. Poli- stluctureze, sii le tinrrleze si sir le transpunfl in
pierde (dinamicd).
Pl[cuta regularitate a primei por!,iuni de clrrrm, sisteme altisl,ice; ruai degrabii ele sint conl,inuu
apoi piedirile, nelvii. Tremural r-ei,inut, lingursirea n,,tuutnuorsilccutfeorpmrainler.,oPlinridnarfea"p, tiurnlpcreLunlad cu con!,i-
arljerii promi!{t,oare. In fal,,a fullrruii, ciidcrea [ri-
inceputul
nelor ! llrrria, asasinalul. ],uorlrl bun ();\ ghid
chiar in hn[,i!q gi arnrrrg" Ii'ulgerul a. reaurintit, cle ac{,iunii clc configurare el se incredin{eazl cu totul
forlei cle tracfiune a mijloacelor, Klee elirnind
aceil crlrb;i 11e tcrnpcratulir. [Jn copil bolnav... conflictril cu conLinul,rrlile perceptiei, tlar evibi
aLunr:i" (1920). gi ,,prelucrarea" tradil,ionalii il aceslora (copiere,
exagerare, stilizirre q.a.ni.d.). Lui{mn in stdpinire
Aceast5. descriere est,e cca rnai hunfl int,erplo-
tare a principirrhri po car,e liloe il emite cit,eva
a rrrijloar:elor de conligur,are eiste delinit,i Kat'
rincluri dupir accea: ,f,5Erle[ncrra:nlpelcentL,rteuhausiel,asdspiirose-
forrne, etocJLen ca activiLate rrleal,oarcl elerrrentarS. a aso-
duc[ numa.i
ciatiilol ol-'iectuale; deoareiie ar incromoda, ar
sacrifice. Conservinclu-se pe ele insele." Del regulii, Llebui si rdminl tleocarldatir erclnse. Abia cintl
artistul are nevoie de mai multe elemente,, pentrlr altistul cainddo, bininsdfiitrqleits,drtiiujlrtraacfoenlenapllaiisat,icpeustie-aruii
a pl{smui forme sau obiecte sau aite lucruri dc
gradul -doei"s.teDpinosntuoula-td ca in lezele lui Kan- proprii,
dinsky echivalenta formei ;i 189 ardtat t,oate posibiliti{ile lor', lioat,e ii esociai,
188
con{,inutul: ,,Ceea ce rezultS. apoi din aceastd dac5. avcm in vederc cir in era de imitare a reali-
td-tii, inaugurat[ de Renastere, s-a dus o perma-
agitalie, oricurn s-ar numi, vis, idee, fantezie este nentd lupt6, pentru cigtigarea de teren, intre con-
luat cu totul in serios abia cind se uneqte complet
!d,ienauutunrailecifnortrlnualneu;li con"linuturile obiectuale. Tot-
p-unpzednttoraurceo. nAfitguunracriea-celceu mijloace plastice cores-
ciuddlenii devin <lin acest,e doud principii il
reali- ciqtigat teren, acr:asta s-a intimplat, iu del,rimen-
t[!i; realitd.ti ale artei, care continud via,ta ceva
mai mult decit ea apare obisnuit". In aceastit tul creluilalt. Aceastir se ptlate exprirtra in urmd-
toarea maxirni: de intlai'[ ce altist'ttl dependent,
reflec,tie Klee se intilneste cu defini,tia datd de
de lnrnea pt--rceptibild vrea sI puit[ (le acoril
Fiedler artei, ca extindere a experientei. Recu- sau sit inrpace continutulile sale formale cu ooll-
noastem acum cit de fructuoas{ a fost hotdrirea llionruaturrbilietraorbiii,ehctauaclhe,iaer lsl,[rerbeuniuens,te[
acestui glnditor de a aseza activitatea artistic[ reduc[ putet'eil
intr-un domeniu dincolo de imitalia qi de ideali-
cornplet la ea:
dacd. o iasfl totursi si dispunl de con!,inulurile
zarea realitdlii. Pentru acest fel de a gindi este obiectuale, nu-i mai rdmine altceva decit s[ le
sco]l con-
caracteristic faptul c[ Klee vedea c,a sacrifice complel sau par!,ial.
sbruc!,ia unui t,ablou ,)cal'e se obisnuie;te si fie
numit fol'md. sau obiect". Klee vorbegte despre Rolul acestei tlialer:ltici inceteaz:i imetliat ce
,,obiect" pentru acest currint este' echivoc ?
c5" prernisa ei ceut;ral[ nll mai opere az5.: lurt ea
Se demonstreazfl pe de o part,e ci ccrrtinuturile experien{ei t'r el,.-rlon pentrlr ac{,ittueir formalrj.
In nromenbul in r'ri'e artislirl tru se irizrtie rtttrrtai
forrrrale posedd o valoare pruprie care nn este lriofat'lr,iai irrtlei IacnerijaiosattceesloLer
inferioar5 r:elei a uenguail:iocbiuectt-r-icaprledsarnlut[irereaaalitratisle- pe irnportan!a gi pr': for!,a
sale de configulare,
ticii esbe aqaclar r.ri in
hot,6rit s5. t,r'ansnitS tocnrai acestol rnijloace in-
saeciernxppurilmui5.noidsetreuapce[rceinptiibnilfd-ligpaeretale alt[ parte,
formali se venlia semnrrlui despre obitrct, tre lou o t,r epf,qt,l
ascunde posil:ilitatea unei interpretdri,,obiectuale" infiltrare a corr!,inut,rrrilol fot'nale in conlinuturilcr
cs(scattarrruureeccltfisaueenritldereezefieecoruS-n"coloeasocsrutudetnoeanoaapirlt:eeXiescnsuta)Ip,terf,iri,reciioid"a.ccrioi fm-iepccaaurreaotciaorcenu-- obiectuale, (,ale nu se petrcoe in ,letrimentul pri-
melor, ci in fr:hil rrtrei realizii'i f.iiu'alele. (lrt alte
cuvinte: tmbogiilirea forrnal[ se intimpl[ paralel
cu diferen!,ierea conlinutului; arListui scoate
sdeimnnceolenp,teinnutrtuurpileegtfeo,rmpaaselere(, icl.or2a8bi)e. qi om direct
ciNeolusluablaincieasztdfepludl,eerceoanafigrburitarraerinlar este faptul
coniinutu- Nu trebuie
agadar incheiabe compromisuri cu sim,turile pro-
rilileorcfoonrmtinauletusrailue co[ J]reiercetcuuanleo.as(Atecienabisietitatteenadifnaltdd pi'ii qi complicalii 6u datele percepliei. Prin
aurmcoanre,tin-utfudrirlo[r si diminueze puterea arbitrard
este latent prezentd incd din vrern€a lui Leo- el poate introduce in
nardo.) Daci reflectSm c[ treptele formale sanc- ele conlinuturi ofboiremcatuleal-e cle
tionate de Renastere -- incepind cu slalta diversitate nelimi-
xzare" qi culminlnd in linia abstractd de ,,abbo- tofdaobrrteimdepc.attuKleianllegeiqe,uisfd[pter,so[dctoaap,r,essrlcSuah.ncidmgrirfb-iucamapfuturolnintpcu!eg,ciaiac"irnreeidnaensphitejiileionr-daoecgnecli,eflteea-i
frumu-
se{,e -- au ispitit totdeauna artisbul sti acopere sau
sd depdseascd conlinuturile obiectuale cu conli-
nuturile formale, ideea lui Klee despre
ifcnoatrrmg-oeantpeiveze5rs""p(decceatcriveltriilnaisteto,r,vrsiiccno6epcumariarleei,fmsoerumilntetl"ian) ds,e',)epcuirrnetn,aaeigprrceiolJea.i lor. Aceasta inseamnS. c5" arta sa este o continuS.
pin[ la Leonardo. ,,I{oul" clevine totugi vizibil
deplasere pe muchie, la indl{imi, care, pe de o
parte, las{ con,tinutului formei rolul conducdtor,
191 pe de altl parte il face permeabil pentru pre-
Igctllr,uua.tlr'iar.aafticlertreeer,glaoaaodrb-pieccaie.eEn-ccrrloortauinrrnraruenlalienirisKtu-iidnclteeutrrea_rlccaimooeloianeiblrsfaiiimtgeeasusc[ittrtrep.upearalsbreaeluueen.pix'.euuipsTlsusito,ie"ittnbsupctrteo.giuunn,itrite,a,ccLirnioi:iuinilrrrlrta,iirieaunorblrbruuoiii__e_i- ta(iL,s9ut2an2ce)ui.(usilo.tciar2lie7)aamecilo.nartfderde, e{cesaicrdoeepeccar,mhiteezradom,nRdaodmseaacSrSg.idilnbeareelrSa"
material[ qi constituirile sale intimpl5toare. Din
haos, Klee incearcd ,,saltul in ordine", f[rd insti
este cea a unei erel zoul.rb.cavncten,rlaict]aicapi ecnontrsuec;inipiai;n;-;ro;bi_ Lla pentru aceasLa sir vrea
si plrdseasc5. haosul
litdlii p-e ciire scGaaongashr,[tairsautlitoainnva[urltiz-celzeeejlrcracoarsnteprsleoiztlauotrricddcinoeCnar6,pzlCaenmunreenn-tgairedVeaijnna
rpsearv..iiinnnc. ihpploaatnli[ru.iplriefleonrtmprruainlc.eivApecaneleiam.setLanaLpeaolecserdplsll.t,arslslsipceuiena,ddcearuiegiitli
tmcv,u,opaalirurnio.ecfipeo,r()ireioen.b.sd.i"rpo!a,uriiltnceddeeaicnsacotuzecrintapoutritveupetloavaztoiilfieiine,9liaeciiinedrtselietrleenniceuctemoanaistadtrarr,eurtscit;sei,i_ii; arta modernl, el se orientetrzS" mai tirziu spre
poziliile dialeotice de limiti ale anilor doudzeci:
nnele din operele sale sint omagii la adresa geo-
tsrnnileoetnsricisomsfutlilouairbilaiunindloo'{rnodenizcdeeria"cne(tl9-.{2la7cl)ta-pdoetol ata,xul edqmiimepellnues,inu,,4unri-i-l
atc.ar;nl.orlooluXni.canImpnrdsrilnceri[rirt.eansnonepigbtrrnlueeteien_,fcri;,lcecnerrrx-oa:llrpterrdnnJr(,ctcnrtialur,eieilr.llirsnlei.l.slmerp.r.itricrlrrerti'leert,er,eeePu(ltotlruz,ri,'rilrodr.n.cnnai.tn,icrai2,lrt,r,r,dpiacEn,rp)relrimt.uldlaliuintrriDtsstiori,,nc,ceiiLiiKanvt,.ui.rral.lr,et,eisi,fLnClrelr,rdaro.irelurnenpdtciudueltouercsiiairnl,lrcs.ri.tlnrnlcceen,eiriontii,irl,rore,,lel[ioclaapncaesrartzu..ifceraeui!e_r*e,. sstpaaiillnuesl[uucpliraleianaretinoeaafsliier]qetn,t:riliaiaa-rlse. pLslicrrpracrtareiiacper,-,atcrsiariln[n'-srcufootdrererxirtbir[sautcreieeunalsldar-acidctaiddtieeguntsif-iil
referit Klee, cincl vorbea odatii ,,cI pest,e doctori
gi preolri dornneste seriozitatea eticri qi, in acelasi
t,irnp, risete de cobolzi".
IIaosul gi ordinea sinb p[r!,i ale unui intreg
,supraordonat; ele pennit, aceluia care incearcI
inlelegerea lor
pcdnoarpeuerptmeuoa-oscllutrotlfieoer.gdr:uViutrilnern,dceeiuarnrzciddr.doepitarrer-lr.icarKnuilurerrnuleivfaoesrrrd.striarisenldticueo;lai.p'p"ta*as"-iacetasuit"le,stcautodc_nersietljea_" lrercu noi'ale foorrrrnriegic.aArecedaestairlucnoencvairnege,srieavilendtuucrei
pe Klee la punctul nodal al intelectului si intu-
'pigli[.ri,ii,ulclpalsairciuislumi uglui issuriprroizmeia, nctaislmcuululului.i
qi i.rtim-
Deoarece
,stie c[ nici o pldsnruire artisticS. nu poate fi pro-
,luc,,rIulr emcueoIdinmsloaugmr inci apintouctreapfli.chSuainhotasoIsi.nuli's;titacpreesnttaruesctde iectab{ complet, el ar vrea s5, spun5. ,Tcompo-
zilie" in loc tlo rotr*tr111c!ie. ,,Opera nu este lege,
inilial
ciiirnatrcset55a..rgdoaerasrsepueaprlraiabnafletdegidiu"u,topppdairoele[eglliinsc5to.enogbstiteercutscetzIiveefoarcmgeleiozrsea[
Haosul este o slare nerinduitd a lucrurilor, o
confuzie. < Din punct de vedere al cr.e5rii lumii
>
c!gtlgnt1c9aSr.enuatjbq)rao.trsetap.rteaot rsigaiunabrr[umscirsice[ a lumii,
niveleze inl[untrul ei opera de artd. Chiar gi in
formeazl ,aceast[ lume configuratS. in totalitatea ceeric-e-
cosmosul ordonat din sine insusi
sau prin ac{iunea pentru care,?Balrhaus(c-ul voia sipregdteascS.
unui creator".
Lrnairreriamdeespbeaczi[fic-d opera de artfl tot ar rnai fi o
atcil.lmeeLpa,a,nulnrrefioxutlrpem(lbogauri,aliauarlleutfasie'd,l,h-sdacieoudcsiciustalpulr(ueiatenaKdrlrteiaenepsuekaliyritmjpodriiniltroriulra.nctlelsonleufdo,z,zaBoernatcee-i
de neconfundat cu unealta de
iintrebuintare. O construclie bun[ dirr punct de
vedere legic nu este incd ultimul cuvint al artis-
l9l I,rrlui, ea este numai un rrirnp de tensiune in care
este introdu$5. ,,rndrinea necunoscut[ X". Abia Klee cel rnai rnare realist daeiospeacrotleu,lucioninocsidtreunt-ia
aceasta face din forma moartS. o form5. vie, clci este hotdritor faptul cd, pe
a,,sfot5rmzia, liinsmjuurlulenstoestfrourm, l5,o.bfdferdlulfucnlccfloiurnmee.
Vedem oppositorum se petrece sub primatul unei acliuni
exacte, lormale neingrddit de libere. ,,In picturd ( ta-
ochiul inghite -- n,olens sol,ens -forprndetraptreel,uctrraittr,ne-, bloul > trebuie considerat cfoarombaielci ti"q-i gi pe de
ghiuri, cercuri gi tot felul de adinceqte
ca sirme pe bare, triunghiuri pe bare, cercuri la alt[ parte aceast[ ac!,iune
manete, cilindri, sfere, cupole, cuburi mai mult puterea autonom[ in inlelegere cu imbogdlirea
con{,inutului tabloului.,,Dualitatea privitd ca
sau mai pu!,in ridical,e qi intr-o colaborare multi- c-eleacoeahsietactiunasleeanmunirnct[ricsoinnlitnouptuorzilie{iif,ocr-i
iateralX. Ochiul inghite toate acesl,e lucruri qi le unitate"
duce undeva intr-un stomac, care le suportd mai
rnult sau mai pu[,in." rnale si
parteneri.
Astfel smie l(lee la sfirgitul anilor sdi de la ,,Odinioar5. se inf5liqau lucruri Lrare se puteau
iias,n,ntBr{rt,iaienfsulagethulseaalrurueaizs.!o"-,.EinoEelntrilaqemqlt,biteiiunestiuceec[5rp.uso,ol,ru[maiic:tierseaecafoinoluaapllpriezvrao[isep*cl.iSiai".ct hinnpiuatrirpimnociadecteaaontf[a-i vedea pe pdmint, cale se verieatr sau fuseser[
vdzute cu plitcele." Acest odinioar[ se referfl la
lumea imitdrii, care a gdsit in Leonardo cel mai
rnar: cercetfltor qi ce] mai mare legislator al ei.
()ornparalia arat[ c5. I(lee st[ tleja dincolo de
rrorelatia istoricd a cdrei intindere italianul o
,,Eliberarea elementelor, gruparea lor in sub- pseatpmuneseacporloebmleamiainsaailntutclu. i$diinpehnatrous
diviziuni asamblate, dezrnembrarea ;i refacerea rrreditase
l,eonardo
intregului din mai multe laturi deodatd, poli- in ordine, penbru rafinarea formelor provizorii
fonia modelatoare, restabilirea liniqtii prin com- lle petelor de pe pelete, in forme bune si per-
pensarea misc[rii, toate acestea sint probleme I't-.cte. Deoarece totuqi, in ultirnS. instan!,d, se
riim!ea obligat ,,capetelor de forni5." (Klee) ale
superioare in leg5tur[ cu forma, hotdritoare rraturii, el trehuia sd extrag[ aceste forme de-
pentru gtiinla formald, dar incd nu art5. ln cercul
cel mai de sus. In cercul cel mai de sus, in spatele
pluralitdlii de sens, st5. un ultim rnister qi lumina sivirsite din datele percepute iqni dsinectoralenlsefocramraereaau
intelectului se stinge in mod lamentabil." (i1.26).
lor. Urmind exemplul s5.u,
rrrrrrat, formele bune si desdvirpite au fost luate
Klee a indeplinit o ac!,iune istoricS., despre rlin iumea experienlei,'intregul homeniu al ac!,iu-
care probabil se va spune cindva c5. este de ace-
easi valoare pentru noua orientare formal[ qi rrii formale a fost tutelat de clatele empirice ale
:rimlurilor. Cind Klee trece spre haos, el denun!,5
teorebicd. cu cea pe care noi o leg[m de nurnele irrccleuszt[-paocbtli;gcaitnivditaintleealegfae,td,,fodremalumcaeageenmezp5ir.i"cedl
lui Leonardo da Vinci. In operele sale gi-n teoria
sa - fir5. s[ -ceecluaprinindteemlnetrieagtuol
dogmatizeze si prin aceasta iqi dobindegte dreptul sir pitrundd
,,orchestra!ie irr[,r-un spa!,iu nou nelegitimat cle nici o expe-
unificatoare"
spectru de varia!,ii formale ale secolului nostru.
ricn![ qi s5-l desemneze formal. Pentru el posi-
Cu aceasta el a reuqit construirea unui pod intre lrilit{ile artistului se afli dincolo de drurnurile
,,haos" (in gcai r,e,osridnint ein"c, ectdaJr,eenieteste,,iritnimtrp-aladreevai"r ,ltnumite irrritare, idealizare, deformare, supra-
si ,,viul") lsl,irnare, c[ci el nu poate recunoa;te postulatul
provocal,S de forlele ra!,iunii, dar nu este erclusiv
r':r lionalist din care sint deduse toate aceste
controlatS.. Pentru morfogeneza acestei produceri
Itlrrri de prelucrare a realit[{,ii: postulatul dupd
rie reaiitate - Georg Schrnidt l-a declarat pe ,'rrro artistul avea voie s5. fie in rela,tie numai cu
lrrr:rrrrile vizibile ale acestui p[mint. El sus!,ine:
,,fn aceastfl form5 deslvirqit{ sa nlr este sin- IRADIERI iN PREZENT
gura din toate lumile!... Cu cit el priveqte mai
adinc, cu atit rnai usor poate extinde punctele
de vedere de astizi asupra lui ieri. Cu atit mai
rnult, in locul unei imagini definitive a naturii,
Iui i se intipdreqte singuri imaginea esenliald a
crea.tiei ca genez5..
Atunci el iqi permite qi gindul c5. astdzi crea-
lia ar putea fi inci neincheiatd qi in felul acesta
extinde fapta creatoare de lume din trecut inspre
viitor, conferind duratd genezei.
El merge si rnai departe.
El iqi spune, rS.minind totugi dincoace: ,,aceastii
iume a ardtat altfel qi va ardta altfel".
Aceastd atitudine fa{d de procesele naturiilc
dd artistului posibiiitatea sX participe la crea(ia r\u trecut doui decenii de la sfirgitul celui de-al
lumii, in calitate de colaborator si coordonrrtor. doilea r[zboi mondial. Arta acestei perioade se
sD[easletfeplreesuapunnuS.esmteetadfeoloreclenoiun5t.u-itivaesapceurcnalraesli
le-a conferit l(lee, cdci o gdsim anticipati in detaqeazd ce-i drept de cea a primei treimi a
rsiericloorluelui,i,iideasrtelionbilnigdatsdelaamfiaecdaereppraesrn. iIsnecleerchaolteda-
de a face bilan,tul influen!,elor evenimentelor rdz-
teoria lui GoeLhe despre figura de bazd a metr- boiului asllpra realit5.tilor artistice duce la rezul-
nrorfozei vegetale, planta primordiald. La 17 mai
el scrie lui Herder: ,,Planta primordialri tate care se impart la un numitor pozitiv qi la
1787, unul negativ. Altfel decit in 1914, arta contem-
cea rnai minunatl crealie a lumii, pentrlr tpeorirlaonr iid€eraolo-giicne;1d9i3s9p-ariluianastdabinilit!d,i{n,tiieleei
va fi dezba-
crare natura insdqi trebuie s5. rnti invidieze. Cn
pentru qi dis-
ircest niodel, si cheia el , este posibil sd st:
infinit, planbe care trebuie trugerea condiliilor ei materiale de via!,d se aflau
inventeze plante la printre {,elurile declarate de rlzboi ideologic, ale
si fie verosimile, adic[ chiar dac[ ele nu existir
al putea exista". Tocmai la aceasta se gindea unuia din cele douii partide. Nu trebuie trecut
nct{ueitrlaveetredtqet rideGainoperbmeeulluszde;iieullie:ntigenerddremicpaliirnataedre-ealouarmdrtoueniaim,t,Sdpe.ugsdede-
Klee: o activitate creatoare care se g[seqte in
cea mai intim{ concordan!,5. cu legile crealiei
lumii qi care totugi nu este frinat[ de aceasta,
ci indreptdlitd la dezvoltare liberd. artiqtilor germani de frunte trebuia sd lichideze
o intreag[ p'tpdeecrehioraaedrtSpare-ezveednnetimu]al.enIVntealnoarcGeissottogsrhiecsnesi p,Griaduszd--
rgeudinuc-i de
la
boiul a oferit nalional-socialismului posibilitatea
radicalizdrii dictaturii sale artistice si extinderea
,,rndsurilor lui de epurare", in toate pir!,ile acce-
sibile ale Europei.
DeclansatS. de preluarea nalional-socialisti a
rlrluet-earlii d-oileemaigrdrazrbeaoi vmesotincSd.iaal. fost extinsd de cel
Jinta ei a fost
Statele Unite. Aceste evenimente au insernnat in prirnul rind cercetdrii funtlarnentelor qi.sd
sta6ileascI liniile mari ale evoluliei, reflec,tiile
pentru Europa una din cele mai serioase pierderi ei profiti de aceastS. situa.tie, cdci ele pot in felul
idlnnedempsuddbrstsauttardan,-itn6,eclteoatarueugiep-vreegnlndimttriet-nooteepleveorrlusiz{p,bieeocfietuicvluui nimdaa[u.i apcreasttaredcouvtuetduiiacpelicl ambailiitarteecaelnotrgpiraincpipreiazel5ntausluui-
izgonit arta modern[ din Europa, e]e au fal'o- imediat.
Gropius, Nloholy-Nagy qi Albers au adus ideile
rNizoautdriaspfiondsitreinaclguisp[roinpaegvaerenaimaecnetsetleeiaa. rLtiusmticeea,
in primul rind ca bazin receptiv al exila!,ilor, iCs,,Bahaiinc(u1ath9eg-4mao6u,e)s.pi-"a-eitunliucniaGr1ieen9r3raSn7atca;noctinaeodlaeaulasUf-oo,n,sNiplt,ceirn.ivndnl,Be{loaranhueohmilaya-otuSNas.ar"'tgeilynaa
curind ins5" ca partener care se pregltea sd pro-
page qi s[ vitalizeze cu contribu!,ie proprie im-
peumlsigurrailnelrieiuaroupevnee.nCit inind, la sfirqitul rhzboiului, 1953, ,,$coala SuperioarS. pentnr Configurare" din
iIlJcltmiv,itacaterca-indlro-oi acnlici lmireaioobrirtczeirpr tt-l,r:i1di-ea cont,inuat
Europa, i-au urmdrit
NIax Ilill.
curind irnpulsurile pe cale ei le stirniser[ dincolcr
de Atlantic. IIotflritor pentru capitolril de evo- llacii aceastH. intreprindere ntt ilutliazii splerrdoa-
rea arl,isticir pi inlelectrrali oilrc oditlioard. im-
lrrtie care incepe acurn a fost, qi este incd si astdzi, IuminI speciaculari'
o nou5. conqtiin!5 istoricS, oblinut[ cu ajutorul 1a.c,einassetases,,eBdaauthoaleugsl"e-uilnlnpbarr-toe faptuhri c5. proccsul
de configrrrarc industriali a forniei fusese intre
distan{,ei. Activitatea creatoare a marilor pre-
tcdacPieuninsenretsnaianuotnlrrr!tuiu,dr5eerineircataaiuiintpanputcieeoleua1nssi9.fitpeio4rDrrqr&iamieette-uvuaell-uiancciiuiumKrrr5eaeeaznnnzpbtduteoduil,inrtlduumcseitkooeymgnaetdosrncdiidaeeeMilrrr-nenoanul-iddai repenidaasoeltrnaie--.
timp in stare s[-si consolideze pozi!,ia, in parte,
prin luarea in consiilerare a cerinlelor produc'liei
tlc masI. Cu toate cd elenientui artistic joacfl
un rol incomparabii mai mic decit la Weirnar
gi Dessau, inv[![rnintul urrneazS mai departe
principiile stabilite odinioarfl cle Gropius' Stu-
diferit[ de cea a manieristilor fa!,6 de c]asicisrnul
Renaqterii. Distan!,a favorizeazS. refleclia asupra dentul trebriie sI inceapS. cu elementele. El
situaliei de inceput: legdtura evolutivd directd
este intrerupt{ de anii rizboiului, ne afl5m pe un trebrrie s5. descopere din nou ,,grtimatica c()n-
iar ligura['iei" qi sti inr,'el,e s:i rrrinuiastr[ ,,un lirnhaj
p![rnonblenonurastiicsiiincteumreonbtuligluai!imso[ dmeerdnitdqrni asupra opbic rrzual". I1l ntr est,e iniliat in cop.ierea vechi-
sd ior formc qi sLiluri istorice, ci trebuie s[ gi ciq-
privinr tige prin ilirincii o,,crtnoaqt,ere obiectivii" din
realiz[rile acestei problematici, deschiderea de rasertuiatodlintiSuollmiJleicagoivlpoibzrircnrclau-titrseriili,ctoa,rqneasbdLuaruirei-rcsa[t-nlquircnioninsiutacqrceobamscacdu-
tlrumuri noi, din unghiul de vedere al reflec!,iei
rcEerietraaotsoppaoerezc,it!i,cviieiltoe. roAdecaxettiraeesnctiileerceotiebcxd,ati-mnuinatearfeiunn-tdraecmi1tee9no1tde0alo[qr{i
gLogcl4an-te cleterminS. evenirnentele artistice cele mai atircee.ne,,vUonie,liilnnbparjimf uunltlrainmde,ndtael al configtrraliei
contrapunct
ale ultimilor dou[zeci de ani: ele i;i au un
optic cornnn."
r[ddcina in ,,improviza,tiile" lui Kandinsky, Cintl , in 1947, Gropitrs si-a expus din nou ce-
in precizionismul geometrjc al lui N'fondrian, sau lirr{,a sa de a se
ajunge la o .,orchestrn{,ie gene-
lalii", el t,ot nrai trveu in vctlere itlealul unei rea-
in I)uchamp. Ca pozi{,ii istorice intermediare func- ljt5li total configr.rrate de arti, qtiinld ;i tehnicS.
tendin,tele constructiviste ale epocii in- timp era congt,icnt
!,ioneaz5. in primul rind ,,Bauhaus"-ul qi suprarea- in acelaqi de aplicabilitatea
terbelice, r99 limiLat,ri ir oricirtri ,,cifrlr erptic": ,,1'll nrr trebuie
lisrnul. Desi aceast5. carte ar rrrea sd serveascir
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Hofmann, Werner - Fundamentele artei moderne (Vol.2)
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search