Hofmann, Werner - Fundamentele artei moderne (Vol.2)

sai conduci niciotl;rb[ la re{,et[ sau c]riar iir suru- prin fapiui c[ este transpl.rs p€ o pinzai, semnai,
gat intelcctual penti.rr i,r.15". Ne arnintim de prevS.zut cu titlu qi oferil spre vinzare ?
acest ayertisrnent clacd pr:ir.irn tablourile, rlon-
Din perspectivl jsloric[ protrlenra se prrne a]t-
l,ajele rle sticki;i metalice si,,obiectcle" acolor. fel: primele determindri de pozilie ale geometris-
rnrrirri lipsit tlc Mondrian, Malevici,
curente ('are expIoateazi elenrenl,arisrntr] geo- 1o4h,ietc5t )- nijloace
nr€trio, care ahitr de curind a c[pitat nurle]e clc van Doesburg (il. au lucrat cu
,,Op (optical) Art". Aceste str[duinte nu cores-
liund unei cuprinzdtoare,,culturi'optice", ln rle exprimare nefolosrite, a cdror fixare grarnati-
calii trebuie, in general, intreprinsX abia acrrlrr
sensul grupdrii ,,Bauilaus', stru nriscErii ,,De Slijl,,, pcntru prima oaril. Aceasta s-il inlimplat irt
slera ohiectului cie
ele nu vor si pitrundd in
consunr, asarlal nlr vol,sii sc jnrleletniceascir crr
o configru'al'r.r ir lnr.rlirrlui irrcorrirrritor', ur,rrrHrinrl
t,r llorLat,ir.,r-rlrer;i lot,rrll'i (l+r ilt,l,ii'(. [lle so rrrrrlt,rr-
ltnn'irzaeirtei(llirencveucr.r,5ap{ri1rti,1ro'1;i:1r1slilpsi 1rs,rsrir,rrrrlrcoeprtrrirnrrnarerli;.si.rt\lriei<fcl.rllrrrrrrrlinraelirairezPrjci.lrt{rrlu,sr'crli rIrp'ca-ll
elorLuri sii se infr.irigii oricc rrr.rnri rie srrriit,rrril
t.alr dorin{li lorrrarrt,ir:I rlc oxpresie. (l.rnt,inrrt,rrl
acestor opero csl,e I'e(1c ,!i forrnal; oJc par^ sd li
Irrat nas{,cro in ia}ttiriit,oar.c liau in ltelierc. S-ar
prr[ea vorbi dc Lrn pririLanisrn rlirluctic. Arlesea
pi'ivil,olul ol:iccliv nu cs{,e in stare sI rleose-
J.rcasci o opcr,X lr .,arLei optice" (fjS. 5) i,. \\'rrlfE:rir* l,trrlrvig, I ntiigi.rte i:inentatit,i,'i'.il"tt
dc t-r ilusl,ral,ic riint,r-rrrr irranrral de
lonfigura{,ici (fig. [i) ; 1,oh a$l crinl el llnsuihoplooagbiae
rlescoperi nici o cleosebire intrc t'loui rrscirtotrr,el
rle st,iclc, din ciir,c uriul l lris[, sernnal, de Du-
clranrp ca reuclry-tnadc. Ar,t,ci op[.it,e i sc pale, tle
:uiunenea, dist,ins sir rnrrurgl drrpli infolntalie si
rlemonstra-t,ie. Jtla se [oLrseqLe agadrLl ile rrrcl,ocla

lle 0are Rrrskin a prolelizat-o crt rnai rrirrlt <lc

o rrrtii de ani inainLe, cind vorbea de ,,diagrarne
geologicc" ca exemple perntru posiltilitatea tle a
replezen{,a .,fapte fIr[ arti".

,\r.ern inlr-adev{r de-a face cu ,.faptc fdlX artir"
sau este suficierrt actul desemn[rii
-prcina 7a reacl.y-
tsniapleub- licaac!li,ciiS, .easfticrnv-roar.libail sprijinitd
ia iiceste expozi{ii

infolnralii op-
tice de opere rle ar,tti calc' s{ rie invete c0\ra

rlrtri bun? Cu alte cuvinte: un rnodel paradigmatic , I r; Relatia figurri - fond (dupir Xfetzger)

int,uitiv rtl psihologiei configuratiei rlevine ,.tr-
Itlor,r" -* arlici obier:,t, rl cont,erntpln!ici cst{r[icc -- ?00

anii douf,zeci la ,,Bauhaus" qi anume, pe de o parte tle forrne al artei optice, luind in considera!,ie

in tratatele lui Kandinsky qi Klee, pe de alti ploblema clacd el prezintti relarlii struclulale orr
realitr{.tile extraestetice peroepute ale prezentu.
parte in invii!{mintul elementar, care prezenta lrri nostru, descoperim numeroase corespondente.
studentilor teme ce se executd din dimensiuni
date, adicd {iguri geomebrice, diferite varialiuni (nlLiraci imt reualtlitdatiena-ocbivieilicztaeliecionnfoeacslitorenasteecronnesctaitntiicie,
compozilionale exacte. Exersai'ctt rnetodicI a sernnale si aparate, care -abinstrtaoctat lsitai tsecahelmorat-ic
au tln aspect geometric
alfabetului formal era toiuqi con;tien1,d de faptul
cd nu creeazd tabiouri. Folcsirea rnaterialului
brut optim qi anonim se cleoscbea de procesul u(stinittemma.idecplaarrtes-edernaapn.iofegesutll ianceascteeia'esvtdolure!,aiii)i,lacteu
creat,or, cirruia i sc acorda o t,rcapt,i supcrioilrti
ile configuratie. Sri-l r,itiln inc.{ o tlaLi pe lilee: tendin!,e de normare. Astlz.i cxist,d deja o largri
categorie.de produse mecanice de folosire zilnicir,
,,Ast5.zi vederir in junrl nost,nr tc-rt felul de forme care. fascineazS.. prin aspecte de netezirne qi per-
exacte, nolens volems, ochiul ingltite pdtrate, tri- fec{,iune, in prirnul rind insd printr-un mininium
unghiuri, cercriri qi tol, felul cle ohiecte prel tr-
crate..." Zona marginal5 s-a deplasat astIzi in ,plero.i,e,ecl.teamree.ntI"en ornamenbale" fornraJe gi risip[ de
favoarea informa!iei optice. Actul de configrr-
ele se asociazd prozaismrrl formal
ryi uniformitatea cu caracterul enigrnatic, ermetic:
ralie degenereazti adesea la o prczent,are tle nra- qsniiiossaei gnexetaepm.uinneezmes,gindoepseietxuseatmeliapflouul,onrusrniit[odmiasccceadaresetpdnauptelafcocunir-
terial informativ. Exerci!iile care altirlatir starr
in antecamera inven.l,iei l,allloului sint ridica t,e
ar:rrrnr la valoarea dc rezul l,ate finale; rezrrltat,clc
experimentale ale ntuncii tle laborator solicil,ti rrftaorudstruoiicnn[gadsriS.eitn.ebtSxsit-ruagrsuritirttrdrrisederf:izlmesvcceootnl5tpsaui,tol,rmpnriarolodlotteir,oletrtielpeila,eu,l laidcreoltreaofoirreloospiatinmtuiclcde_o.,
un nivel de publicitrrte ; pe sctrrt,: mijlocuI se
substit,uie scopului. Acest fenorttetr tnai poate fi
circumscris si in felul urtnilor: tlircS. Ltrblottrile
lauciulm{onptalir'ieancI,si Nlalevici erau ,,arb5. fi:trir ft.rpte", pIr\e'[Lrtafiosrrntaertrlelol,r:a,albecueL,a,ocsartenI ieelrlronernloderedeecleocfnotrrrroar-nnreirciies, ,ta,ansdciaarlsidteeiztreaeltoleer
se pet,recro conttariul: plocltisele
,,,,,,faaarprtett[ei"loosrpetficraiers"[teasaerpLat[S"fl.d-n-,froaaitirtbmemuiasd]ttcrrscaeleaicniinl,ciatliucre-srtrrrdeaenrieuliaril
de semnalizare sint mai ales cunoscute in forma-
lismul lor simplu, oal.ecum abia cininddiernleennsuiumnilaei
iluziilor optice, modele amhivulente sau contra$te
I'rrnc!ioneazd, ci sint t,ranspuse
cromatice sirnultane. rrnui produs fird rost.

Desigur, cu aceasta este scos in evidenli numai llDe)rasoIpcnc5ue.nspadrfiearntccaleuipioaiuprcetcaaieccd5seyis-hmteilspai trdeooec,cenaitolnepuuaJabcdiseleillieainssrsiri iltt,irlnmoiienpsaearntearsacucegtosri.-it
az simptom qi trebuie recunoscul c5. prin con-
cgerpatme acaticeixdpeeriomhesnet,rvdairsecippsliinhaotl,org'aiclilu,ndeom;iendiria,r-l
general al,,artei optice" este insuficient cleli- trtenlia.asupra cltorva prototipuri din inventarlul
mitat. La o exarninare rnai cletaliati poL fi de- r,rrI,ll.rhiee'nrsaltneaohrsstvtfdedodmetrti'naimeunna-neoraaaeisn-itinsrdeeeaas-amtlaifznporaedesnstcctbIarireroeazac)ecudrrtpc-vueeaallrituLeinitgniesuI tnirpli[dd.,oiinlnn,i,dolcreriailionvreruieusd-ttlaeee
pistate qi alte straturi de semnificalie qi de rea- rle toate zilele, un cerc ror,rll llc un p[trat oit',

llpiirtonalibvteaal,jeucnla!,p5rseishaiomdloebgsoielloiacr'itr-aemcsineuten,,qturtalenintslifnoarnlmtou[u"l.dseAaucree-aadsyitni-t lrriate inst:rlna un intrerupdlor de h.rrriini; trans-
mad,e, care nu poate fi inleles dintr-o singur[
dimensiune scmanticS. llaci analizS.m irtventarul

pus in dimensiunile unui tablr:u tle qevalel,, poale abitucline trltistic[, ca exprcsie a inspiraliei sau
deveni form5. sirnbolicti a unei orclini strpelioare. oa expunere rorlanticl a sentinlenlelor.

Simbolurile maqiniior electrice de calculat (fig. 7) Este neindoielnic cd aceasti respingere a hazar-
rlului qi spontiinillui se intlreaptS. inrpotriva cllren-
pot fi spirilua lizate prin transplantare intr-trn
alt cirnp de rcla(,ii. lr'[rri intloiali sint favorizat,e t;clor in carc geslirl nel'epertabil al pensulci -* in-
interpretlrile niist,icc clespre rcducelea confi- stlurrierit a.i unei constelalii creatoare trnice -- i;i
nut,ului inforrnalional la un rninitttum cle claLc poilte insltDi orice libeltitte ;i orice abatere. Aet'sle
rrrri'ente ronrantico-expresive atl tlorninat scenil
subiective: scmnul irnagist'ic errnetic esl,e apoi urtistitrti in Europa gi Arnerictl, in lirnpul arrilol

de rnulte ori inlelpretat, ctr trirnit,cre la (reva cint.'iz,-l.ri (fig. S). I)iversele lor variot[!i sint tlttuos-
absent, ro$pecLiy ident.if icat tir dortttrniile, ptlr
qi sirnplu, nonfigrilirLive ale plintrlui si golultri, rrrrte strb lozinci ca: ,,Abst.ract e:rpressi'orLisrrt' ,
ale neantului satl nniversititti.
,,A ction 1taintirtg",,, P eintttt't: irLfonnell,e", pictura
gest,rrlrti si,,ta1isrnttl". I'lste inrrl,il sir se revinit

int,I i, t.iirl,ir itsi-r1tra st,llrliilor ptclirlrinarii, dejr.r

otlltrso lirrtiitlrtttt,il,, lt.ltl utleslei,,lil.rso tlt: lot'rtti""

(lriii'irrt,trl ,,ItLclti.stt.s" t,t'trlltrie sit Ii Iosl' glisiL tltl

7. Simbolnri.Ie m.alinii electrorLi.ce de culcul, (Olivctti) 8. Jacksotl Poilock, tletalirr din

Luarca categorioii de al,ibr.rdine :L ilrtei optioe ror, ,,i\ urntinil Lreizeti 'ri dol", 195{)

pentru relatii formale clare, sinrple gi precise, are
o notd fLrndtrmental[ idcr-ilisL-plriban[, oare merge
adinc inapoi in d-orneniile istorice triitatc in pasa-

jele anterioarc. In caclrul panoraruci curentelor

prezentulni acerstit pozilrie cste inleleasX in l,oatii
ascu{imea ei polernicit, abia atunci oind se rectr-
noagte caracten.rl ei rnanifest antienpiric. Refcrirea
la legile oplice ,si la perspicacitabo vrea s5-i dea
tabloului o misur[ rnaximir dc obiectivitate, rati-

ficald ulterior. Cu aceasta esle pus5. in disou!,ie

categoria,,original ulni", t-nulte clin acesLe tablouri

qi obiecte sini, in aqa. fel flcrrte cti ar putea fi
ieprocluse dupl piac, acle$ea nieciinic' f[ri. cfort
nEquiiiemersXat,icp1ie'eretr'ndittaerutie, cIriolefnsucuel'er-ss*1tre,alprnre!t[1r.m,eAiascSef"iansittiacttieeorsptesrecprtoieitstuibrciilll

l"en6on cind, ln 1889, scria dcspre renun[ar,ea la vorbi de aspectul paletat al informalului. $i aici
1ism,e[ p,rirenepsrjieuozrnuiinsltmelu:vii.z,{,i8uM8ni6ij]l,oedasecceuclreiglievtraaiiq-ipgrtiiealotuernf-iocspai orsettraievbriaitlrei,r cxisti un paralclism cu ,,arta optic[o'. Amindoud
interestrli dc o artd a sinbezei gi a premeditdrii.,, picturile prezint[ situa,tii elementare ale acliunii
$i in 1909 mtMouatlub,ru,iccmeeeaDaueisnpcisiutsitcbrpidaeltcotdiancIeaerilVietaacnoslioGsrtoaigtshci de modeltrre, configurarea cedeazd adesea inilia-
tiva sirr'plei demonstralii a capacitdlii potenliale
se gdseqte de modelare. Aceasta lnseaurnd c[ qi in infornial
tifronerbmfuaSiperitie"lu;afitradirrtinaarcft[oir.ndsitflaeprateliespcopsoibailtietattreaans,,ftorarmnsa-
care se
prrre sau cu cibeva dungi de zebril*. Probabil
r:5. aici este vorba de fovi. Leg5tura cu trecutul
se referd aqadar nu nurnai la centrul istoric cle inc,,oAncgttioienntprnrinnitlai,nl,e.gr"airpi ruopiarngliiirralsuitiolurei perexzisetnetanlt'eain

trluioriztaj.elt(iaeanhdluoinitdrlltrylioton-rete-, laismcta-pebrxolotvinuizdraieloliirpleicnuddrnalaumfapeetriricioe(:pLradilnae scriitura actuhri de picturri. In acea.sta se asr,,uncl
care este amintit rolul ambivetlent al irnpresioniste-
7or ,,confused, modes of erecu,tion,, t,eritlin!e anl iforinalisbice qi antiestet,ice, care
zonele extraeuropene, cam pind la $i ajunge in ne sint cunoscutc clernult, d in st,adiile jstorice
irdshtura lrnterioare. A pioLa tlevine o arrl,odesfisurare ce
cle se clibereazI de toate rnijloacele forirrale care
p0ensei-lrrass[cium,tiptloartfaonrist[ticsiantOerxiepenrtiumlueni tIenldeep'sdurptarirt.-
separii, tlelimiteazi sau rigidizeazi; dezorclinea

rrelimitat{ qi contopirea trebrrie si evoce sinceri-

retrligtilor, in primul rind cheagul de culoare, fornrat, t,rrLea generalir. l)imensiunile ririaqe ale tablorrlrri
intimpl[tor, afel l,u,dlectealsctoemloanrieRi"oh-rsachbaticbhild-u-riOsfdcradr
lin sc*rir dc ur,rest expansionisrn. Ilealiziirile
okrieci, ln
viclii trebuie cvi<lcu!,iute cn ccir inai nlarc riernij -
locire posibiki, rriijloaccle tle expresitl retransfor'-
Doming'uez, apoi mgtoda,,i.criture aatomatique,., rrrate in strig5tc primiLit c -,si ncartir:rtrlate, irt
lcuairesiatrfoasntsrmeliusiatpflicdtoerMiloarssaomn einrictaimnip.'uUlnrdazl6tosiurr--
lrrirnLrl gingiivit inr:rerc:tt, trpite in cxtrema fluidi-
prarealist, n4ax Frnst, se poate l[uda cd a experi- tr.te rsi disponibilitate. lrrcten!,ia antiesLeticir a
mpireenataptinpzreimi fadrddatfdolotesihrenaicape.n,dsruiplepiinjg,i,n- rrcestei picturi ar pt.rbeir justifica citeva fraze din
stro- st,udiul lui [[aroid Rosenberg .,The Aurerican
tabloul Action Painters" (1952):
,,Ttndr ttrlburat d,e zborul uiei muste neeuclid,iene,,
(L942-I947). Taqiqtii s-au folosit'de aceastd rne- ,,Pin[ la un annmit, rnomenb, pictorilor ameri-
realiza un grad maxim de nemijlo- cani pinza drept scena acliunii lor qi
todi pentru a li s-a pdrut
cire gi Jrentru a elimina-interventia pensulei'. nu ca un spalriu in care este redat un obiect real
sau imaginar, pentru analizare sau exprimare".
Vrizut istoric, tasismul este o mare incercare Un tablou ca ac!,iune nu poate fi separat r.le
cle a extinde domeniul ,,lipsei de forrnd". Cum intre
nppcadiaraarnegtrz,[smr,iaacnddmrtenptiaduoscr".aiuqt-'tsalteoiaianalcsur,riateitifar,iie)nccbntdacnoilrrinugemadi epAr,atd,edaciera"r[mxtra-eiasitvboelteaapositlnict[cdadadferi.e$eej"a,a-eaddslseibaqfifauilenetcxacieetsoudmisc!pmucu,lan]uuaaro,lrl lriografia artistului. Pictura-ac!iune (aclion-pain-
ting) are aceeaqi substant[ metafizic[ ca gi exis-

tenla artistului. Tabloul nou a ficut s[ disparir
olice diferenII intre arld qi via!i. ...Tab]oul
lo.allpgdaqtnidicziseneadmzisni -iefaicnraeglriSagisiliscainedterrn-looa,tifsoeintluuaalle!i,niesciadirenetvepliieacct!ot[ur-uallei-.s"i
e,qecrrtati-inten!,io:r:it. nAuclurnl rpeiocrtil,rilin- ca in ohjct Cu mai mult de o jumdtate de secol inainte,
hrut, astfcl c{
ltirloi]uprni f-ttr,rrriciaghernlr.erri esalzirir, dernonstia- llergson a fost crainicul filosofic al acestei fluctu-
s-ar,putea
rrlii neinfrinate - ,,Fiecare stare este o neincetat.{

omg'iedoavihr.etiininsleeimrqt:uet*el'sp-ti-esnitqiiicisiceind-ge-tr,pifln5lrcepoaernaflerv*ceetiainrliteqlSifite.iieirdianfeoudrunam-ibscercoii giocaaatmraceueutttoaese--- lriogralice sau nn act tirbilrar de inueniivilute,
produs al intimpl[rii.
cjuum,,atirttaateopdtiecds"ecinoldionmaiennteii
Tagismul se imparte

ciire cu mai mult de
au fost intmchipate tie Kandinsky gi Nfondrian.
mceolerflaolztea,reis: i,,gOisreicqetelupcemste, comparabil cu toate Cind cdtre sfir;itul anilor cincizeci, valui'ile furbu-
noase ale informalulrri au inceput si se lini;tcas-
tot ecoul" (Eluard).

rLoJilnual cperaesqtF{ .ctaituozr5e, lllrseutopnraraeaaclicqetinloturarte, fpeeridtorerplta, ci, limba pendul^ului a b[tut spre polul opus, la
marele realism. In Europa a fost emis5. lozinca
riinarnisrritil rnetartrorfic al taqiqtilor. Cu aceasta ,,Nouveau r6alisme", in Anglia qi Statele Unite
es-faicfioelnots, itchcuiavrinctlualcidi,einsenarrn:eal;liq-i incornpal'ahil mai
an ajun$ tlin nou la ,,complici'!,iile vietii", al nrai
trgciiz5cdo.sidrii;o,eorscahcooraefroeesisnr,peteopanrtuptcirroleet,ntts,ei"iiras-ziinr[ntrupploirltuiinr.crdrriieteinzvdouurcmldeqoal inipoaiurntil,gini,in,gcaroironrpnf-uroilsaaenctdea-, timp, csl,e ,si
- '-echivoc ,.Pop Art".
.-
[,a aceste uranifesl,:"-rli
r,elt,l Iriai t't'ct+ttl,e alc
lipsei rle altii, cst,c foart,c c{utat patronajul lrri
esenla stdrii arnorfe deschiser, in pliri[ fermentatie. [,Iarcel [)rrcharnp. (krea. t'e ;](-resta insltli re!,ine
cob(oipeipIlosnleczrhaiai{iicisiielvn)ir,ncisehtitdnrliiseitrirersc)cf,eel,lr,;cirsirre,etr,lillullu"anq{ocf,iaorliliqrnrltapsciutnitiran,acc!ccr,teiultoe,an,vt,llaelirtzl:dnrac,icrrrieeiiunna"oeaf(pvdoquecpticezuehratre"i-ii din ele nc aratir o scrisoare cltre llans llioht,er,

din t0 noiernbrie 1962: ,,Acest neo-dada, cate
a(,urn se numeqte neorealisrn, pop-arl,, ilssenrblage,
qli ,,simpla irnit,;lre a uaturii", t,a o sirnplil autoco-
etc., este o pJlcere ieftini qi trdieqte din ceea ce
a fdcut <rladal. Cind am descoperit ready-tuode^s,
am inten!,ionat s5. descurajez fairrra esteLic[. In
municeu'e, arrboconsrrrnarc. l:)ictrrra gesl,ului pro- neo-darla ei folosesc insl, rcady-mades penlm a
poviLduiest,e rrn vitalism (iar'o vrea si scape de tlescoperi in ele <valoarea esteticlr!t IJu ]e-arn
constringerea sl.ilului, care nrr vrea sii aleagl sc]re- muncat rrsc[toru] de sticlc pi urinoanll in fa.tir,
lnc preoolloeprrLo pent,rrr r,anitlizar,tirr si incadrarell
rNslacicbainz-sscifloireertrl-noJe.,Ir,iingnditei-qintelorecsctnintdrlarer.a a r.orbi inipleund rrLr Lra o proyocare, si acrrm ei le admirH ca frunmse !c
esteticS."
tlevenir,ii f.iosibilitaterl
Nici Duohamp nrr sonpii de repr,oqul estet,i-
,,Lipsa cle fi,rrrriii"a talisrriului este anrbivaiettii.
z[rii;i comercializdrii, cdci replici trle lucmr,i-
lor sale gata fdcute (read,y-mades) sint ast,5.zi con-
Pc de-o parte or esl,e in leg[turl cn deprinderilc
:;criiturii, care tkitoresc apeiiiia lor retljrii surilrirc [ec!ionate, cu aproharea sa, cle comer!,ul cu obiec-
ir luniji perceptibile (abbozzure), in acelaqi binrp
ea evocil irnplinir.ea unei vieli naturale desfdsrr- t,e de arti gi oferite la prc{,uri ridic:ite. Sonori-

hatea qarlatanescil qi deciararea clamat[ a int,eti-

rprertiiscinurrat:pdo5r.tuorincoliruelctpeo, zinilc,ireedeixnt!r,eamt{dincsetirninctteeliodrc; liilor artistice, acestea sint simptoamele celei cle-a
doua
jumdt5.li a secolului nostru, care evident
nu pot fi evitate de cel care vrea sii-,si gdseacti
l,i,ts,iIlrppaliirtcir,iriat,caeraesat[ naturii" fsoirmna5tu*ratlouclurni.aPi peedne-
lipsfl tlc repede ascultare. Panopticr.rl a fost cizelat cle aceste

t,ru cd merge in extremis qi renun!,d la con!,inutuli simptoame, pop-art-ul a fost iidunat din zonele de

do(,beiuipenicnit"ud.aeFlede-elulfsadeper bacufoll5ocrildanocndlaagirne5rpu,dler,i,pcmaparinreilg-ol"r-auadblos-ptutrdnarucn-i rleseuri, tlc oonlectii, de cli;ee, zonele de prost gusl,

(ltitsclt) ale realil,S,tii civiliza{iei noastre: clrr,rcio-

rrrl cle copii ambalat in nailon; pereteie pentm
;rlise, sfisiat si bocil,; det,aliu clintr-rrn cornic-st.rip,
Pollock (fig. 8) vedem numai un dbcument exis- rrrririt, la djrlensirrnilo l,rilrlorrlui tle perrrt,r-. i placa
tenfial, adicit comrrnicarea i,mitatipit a unei situatii

de rriasS. pe cale, inpreun5 c:u r:enuEti de ligarii asdstarpddeadcitasemnaiuillelourui n,d,eceilaaasqici p"a,rcoecdaleuigaciqeci eddleuerizneoaprsdicgidnoreni a-iln, csoulnacfgcire[rrsnuudll
si resturi de mincare, au fost fixate citeva duzini
contempla{,iei estetice.
de obiecte reale in aqa fel c[ poate fi declaratfl
Acestea sint curente care aotualmente st,tttt in
.,tablou de c[dere", puLinci fi ag5latd de perete;
aglomerarea in conglomerabe a obiectelor diferite nrim-nlanul discuLiei. Caracterisl,ica lor conlunS.
lste,ohiectualizarea", trecerea de Ia tal'llou la
(assemblage) sau numai a obiectelor de acelapi produs. Arta optic5, taqismul qi arta pop. trec

if-leplai-nratrtlde-urnonpairreeelcesiceptirdeicinsetb, m(ualgcciuosmainrueglaurderee) ;a;po5fr.ag, barorni!ci,ziaadrreiena,ataddteee continuu granila din cea de-a doua dimensiune,
in cea de-a treia. Se pare cd hot[ririle nu se mai
r,,ehusplpaeunisngusb".repgseiaudaobesveunrdirnu+lu:rii,tedeirs,rcprrnonvaizreaaLeuncau-i iau in tabloul de qevalet, ci acolo unde are loc
dezbaterea cu cea de-a breia dimensiune. I)e aceas-
pocl de autosLrad[ r:a readl1-rnade... ac:estea nu
t[ tendin,tS. este legatd, in mod logic, irnpol'tanla
sint ac{,o dc configrrra!ie, ci ar:tec'lcmonstrat,ive.
crescindd a reliefului qi plasticii.
Cirnprrl cvenirnenl,elor pop-art-ului este nelinrital,, meDreesvteeniilrrlucarluteinatrseocluiac(t,'itit.riE, plrosdcuhsimulhafrrtiisrll,icdouniir-.
rnaterialul lrri bmt, itrlrc:rgit rcalitute. Mai tlenult., plivin[e existenla sa pini acutn pasivS, neschim-
inainte cu trincizeci de ani, inLririnarea lucnrrilor' in feltrl
se infir!,iqa rnai sublil, glunia era mai spiribuaki care se
si nriri fin5. Din kit,sclr si dcleur'i dadaiqtii au qtiut
ha[cteosatrae,apjurnimgiendinnosifeimrapuelvseunriimfoernmtual]uci?gi
s[ cifreze rnesaje secret,e pline de infeJesuri, care foloseqte de dimensiunea tetnporald: un impuls
corespunde luminii, cel5lalt rniqcdrii. Obiecte plas-
vizau terennl dublu a] realibllii ,:i mijlocearr trSi-
rea multir.alen!,ei tot,ale, Astirzi se IucretrzS. cu tice luminoase si picturi luminoase, obiecte ce
sint pipdite, miqcate sau aduse la efecte sonore
rnijJoacc lnai ordinare pentru a se depiigi prdpastia de cdtrb privitor, apari-Lte cal'e eYolueazd sau chiar

dspinirbitrueal,S,a. ratir"asscie,z,veii;,rc!,o["nc;ei nstrearperancltitico{l,ediis(cwipnJdi,nera- dovezi pentru
extinde qi se
staternent). cseesduisl tdreugbb-iectotuaatelizaacrees,l,ecaarseinsbe pro-
dife-
Iletlospectirr, f)rrchaurp revendicl pentru sine
ren{iazd. merell.
irrenepaotcrievalcbilccoirnrltueistears,L,eetpici.gIonsielopr"oastLei:obpjrcoctetasl,cuili

rrn astfel de plotest se poatc folosi gi de lel:nica

cnltrlui broian. Advcrsaru), puhlicul est,e prins
qi luat prin surprinrlerc in puncttrl siu ccl maj
slah, acoio rrndc se inl,ilneste buna-credinl,i qi
snobisrnu.l. Nu este cel rnai buri fel de a demasctr

r,,\bdiilcci[unl uesllreetliicu"icstnirengirlliijnadtuc-ldpsiuncicelsaulpcaoromxeisrmciaIl

qi muzeal de care se bucurti ast[zi epigcinii curentu-

lui ,.dada" se afld exact pe linia autotlemasciirii

civiliza(ici noastre, ntizuitri cle Duchanrp. Aceeagi

lcurmaeschalarzrdaatSli,zacatlredc- ina.iirbe crr cincizeci qdicdaenui r-i-

uscitorr-rl tle sticle

noar, oumpdr5. astdzi, cjiu bani grei, acest,e obiecte.

Amindorri sint re acl estetice: respingere a de
atrrnci qi aprollarea dc nstrizi - r.iizute ca dotrti

FORMELE SIMBOLICE c{ruia o anunritd structur& planft coioratfi fi
dp€inrmviitae!6s,5,,siuel,froirremaezae,droyiivirnedardsg{ocsxtip!,rii"r.neInuntirancpt
ALE ARTEI MODERNE
ce voinla artisticl mimetici adapteazd con,tinutu-
Iivenirnent,ele arralizat,e in ultirnele capitole trag rile formale Ia con.tinuturile obiectuale, Je lisa ulti-

nelor valoarea proprie qi^tindea s5. informeze clar?

neutru si fdr5. echivoc. In crea,tia lui Van Gogir,
Gauguin, Seurat qi C6zanne are loc o cunoaqtere

retrospectivS, cr.r consecinte greie asuprir zonelor

echivoce de sernnifica{,ie, at,it ale conlinrrturilc,r

obiectuale, cit si r-rle celor formale. Arlbcle au

datoria sd evoce con{,inu'buri aparlinintl obiectclor

exterioare: liniile qi culorile nrr reprodrrr nrimui
un exterior, ele dezvSluie metaforic un interior,
iar o ridicinS. este n"rai ilnrlt dctrit un fapb ernf ir.ir.,

,,onsecin,Lele din exploa.tdrile cle teren, care --, ea are o frinc!,ie replezentativd ;i parabolicit pentrLr
ci!,iva ani inainte de izbucnirea primului rdzboi leprezentalea pe care pictorui qi-o face despre
irliieonKclaianid-insahuy,fodset ja.lonate de confiictul vie!,ii. Dind ascultarc ruvinl,elor Irii
l{ondrian qi colajele cubiste, Plotin, artistul nu se mai rnult,uriresLe cir ls1.rt:ctul
Duchamp gi ale
ciror anteLrcdente ajung inapoi pinri in secolul exterior al lucmlui, degi il nrentinc in tablourile
1 9 tirziu. Ilste greu sd se glseasc[ pentru acest sale ; el vrea sii concretizeze ocvir .r0 stti inapoi
lenomen istoric un termen care s5. epuizeze toate
in ele, ceva ce ele ascund in inleriorul lrir.. Aceastii
aspeobele sale. in pasajelc anterioaie am vorlrit
de obiectualizarea operei de artd si am explicat strSdanie are in ver'lere doui fehrri rle ,,hrcrrri" :
rlatele existente ale percepliei -- rrulc furrrizeazl
aceast[ schimbare a caracl,erului realil;dlii la colaj,
artisbului repertoriul continuturilor sale ribietl,uale
rirrlretrinlctaci leszi vloaltractaerlyd-emKadaen;dliansakcyeainstaes'ee-ual u,,Daejusptaret
-* qi evenimentele formale protlnse rlc act,u.l tle
ploblenra formei" (1912).
cmaordeeelalriema-gicnoemazbdincao,tniiLleinduetulcfuolromrialsai llitnaitirlo-uldrirni.

Iieriornenul obiectualizdrii ar pul,ea fi in!eles Tocmai cercetarea intensiv5. a puterii arbil,rare a

greqit, interprebab ca un proces pronun.tat materia- conlinuturilor formale a convins pe cei patru patres
ai secolului 20 ci
Jist, ostil spiritului. Sil,uatia este exact contrard. alcuemasiitSs.epnuztoerriaelea, rcboitnrfaorr[m-cldities--
Tlliberatd de reproducerea iluzionisto-materialis- pensatd de redarea
rs!,ieiinlmoinrndiiiliucuzanilo,oinirisroytiebcie-ocntedli)envugitniuepridrininsepouobrnnieirbcatirulelaplree,inv(brnrrecuasptacaitreo-
tii a lurnii vizibile, opera de artd se spir.ituali-
zeazd., ciqtig[ din nou rangul unui purt[tor de noul justificare simbolicd. $i deoaret-,e orice exte-
simbohiri, deschide orizonturi semantice dincolo rior precipitd un interior, intreaga hrnte vizibili

de conlinuturile sale obiectuale si formale (totuqi tlevine desigur echivoci qi disponibild, adicl bo-
cu ajutorul acestora). Dacd Van Gogh picteazfl
ridf,cini, el nu r.rea cu acesbea sd redea numai un
gat[ in inlelesuri: artistul este in stare s5. exprime
Iapt roal, care este familiar oricui, ci sd gdseascd
acelaqi sentimenL inbr-un peisaj ca si intr-un por-
o rnetafor[ intuitiv[ sentimentului sdu despre bret (Gauguin despre Rafael), el poate ilustra Ia

,,conflictul r.iet,ii". $i dacri el combind dou5. culori fel ,,conflictul vielii" intr-o form[ omeneascS. goald,
complementare nlr se ginde;te la un proces chimic Z1z /11 ca si intr-o rdddcin[ (Van Gogh). ,,Nir,i un irrdivid

oarecare, rrici o acliune omeneasci nu poate fi tlc configrrr;rre. Renun'lintl la inten{ia lurnii percep-
f[rd importanld: in toate qi prin toate se desfd*
goar[ din ce in ce mai mult ideea umanitd,tii. tibile, Kandinsk;,' si Nloncirian promovcaz{ acii-
De aceea neapdrat nici un eveniment al vielii
uni pure de modelare, al clroi echivoc consti

in faptul c5, pe de o parbe, ele prezintd calit5{,ilt:
Iucrurilor autonome, pe cal.e ele lotugi nu le iniitii,
omeneqti nu trebuie exclus de la pictur5" (Scho-
pe de altd par.te insl vor s{ fie citite ca semne
penhauer). ,,exterioare" pentru
zone ,,interioare" de semnifi-
Din perspectiva secolului 20, aceasta inseamn5: calie. MeritS. si fie explicat ceva mai precis cum
fiecare continut obiectual si fiecare conlinut for-
nral este incircat de semnificalii, asadar poate fi obiectualizarea qi spirituiriizarea se influenleazd
reciproc in cursul del,errnindrii cle pozif,ie a con-
interpretat in mai multe feluri. Cei patru pictori !inuturilor obiectuale qi con,tinutuiilor formale.
care au elaborat funclarnentele secolului nostnt
au incercat si incheie un cornpromis intre conli- in lucrurile gata flcute (reatly-mailes) ale lui
nuturile obiectuale si cele formale, cu anumite Duchamp continutul isonebcoierpecett,ruacaalcrl-ceacsraptdrucn-epirsnneiutarltaecnu,smo-
senlne de expresie sil facd transparentfl spiritrral reprezenta concretul
lumea ohiectuald si in felul acesta s5 interiorizeze form5. intr-un semn

exterioml. Cu alte cuvinte: Van Gogh nu se mttl- emblem[ care nu se epuizeazd in realitatea mate-

losuamrlr[edcqltaceirnsedioiad-leya-mgqiair dsrie5n;-olebplireoccoct lnoasamirdeeecractri,eac-a,pbadjbeesteoxtlreuomtu.pneleti"r- rial5. corespnnzdtoare cu scopul care i se d[, aqa-
o trimitere scia-reinessetensruelcluuni oSscchuletie,r,nurnachaeltrul-"-.
cesarir transfolrnarea prin piotur[ sau c]esen a clar
sinrbol irr
un
Lucrul nu mai este -* ca in secolele iluzionismu-
lui -* o valoare in sine, el devine un purbiitor
con!,inuturilor sale obiectuale qi dao[ g[seqte actul de idee, un fenonlen echivoc, transparent, care
admite diverse interpretdri, din caie am citab
iubirii intruchipat, in douti culori cornplementare,

tootuoqrgi ineucsroemmaultliucrineliqptseitd- ca qsieKnsaunrdi inoshkieyctu-alecu, citeva. Uscdtorul fadcetustnlicb]eru-tumtoc,smi easitepelinptsruit ci
este prezentat ca
de de
ci leagi anurnite culori dc anumite con!,inuburi
obiectuale. La fel se petrec lucrurile cu Gauguin, paoduonaebiarefoarlmit5elloi re-mpniruicere:parseezminet{neoa reproducere
C6zanne qi Seura'b. Din diversele posibilit[ti ale
unei imago

metodei de cornpromis intre conLinuturile formale dissimilis, el indic[ pozilii spirituale, trebuie in-
terpretat ca rnetafor[ a unei conceplii despre
qi cele obiectuale se eviden!,iaz5. in secoh-rl 20: lume ,si via,td. Astfel prin evitarea ac!,iunii de
cubismul, futurismul qi expresionismul in Fran[,a,
modelare, con,tinutul obiectual nu mrmai c[ se
in Germania (pict.orii de la gmparel,,Di.e Briicke"), obiectualizeazd dar se qi spiriiualizeaz5.

precum gi urma;ii acestora pinl in ziua tle azi.

In acelaqi timp, in jurul anului 1910, se incearcl Cam in acelaqi timp, Kandinsky postuleazd

s[ se desc]ridi pozilii extreme atit obiectualizlrii un alt aspect al obiectualizdrii oper,ei de arti:
cit qi spiritualiz[rii, pentru dobindirea de noi posi-
bilitd!,i. Aceasta duce la polarizarea marii reali- echivalenla mijloacelor formale ,,abstracte" si a
obiectelor tridimensionale. Aceasta inseamni c[
tdli qi marii abstracliuni. Renunlind la intervenlia
aecccthliiurvenoacidiuydl -emobmaideoecdstuellaualireeo,sbLaiq)leunc-uhita,amsinppeadcceteemlaleoqniastsitmcreuapnzs[ien-sqii lucrurile materiale, dezbrdcate de scopurile lor,

extrerna obiectualizare a conlinutului obiectual, sint introduse in tablou ca niste conlinuturi for-
male qi, in acelaqi timp, pot funcliona qi ca indi-
care acum revine in obiectul tridimensional, aga-
dar acolo r.le rrnde-si ia motivul actul mimetic care a conlinuturilor obiectuale. Schwitters a

tlescris foarte plastic acest fenomen:

,,Roata olruciorului dc cttpii, plasa rie sirrnit,
qiretul qi vaL'a sint l'ilclori crt rit'epturi cgaic ou
cele ale oulorii. Plin aiegcre, arlisLu[ fai,e leparti-
zarera gi rernotlclo.rea rnal,erialelor. Ilerriodelarca {. lr.rir,{r's l.ii.irr.Jrrir

rnat,crialelor se poate ltroc rlc'ja ltrin repilr'[,izarea I't:isrt,i. llttti (l,olrrl ltr(li. s( lIl.r tl r'tlil'rS( illl
lor pe strpraftr!n labloulrri. l!tr cst,e intrI sprijiniti
il,rtrrirrpiiorntuprr-arrNIir{Cer,z,1(,:n[urei'trr!l)'r,l'oca. puarcorlL]rlrrcilt'rrtriesi.,ulcl aI'rotpesair'dee.l iri\
joc,- rlecnpajul din ziai, dcvin suptafe'1re, sfcirikl,
$!l!
li,irlriiisi,ritpulraasadetlepersrisrrm-rliiri,svaort[]tsrelsiilurti,trtri'laaclile1cterccioienastlterlri'l'iiin,
perrgainenLtrl lipit devin srrtal[, \'ata tti(tlit'iitne"- r lcorges
Ilrnqrrtr
Kandinsliv a pus Ia tlispozi{ia altisltlltri ,,r;ricrr L'iudrt.cL lo. I^ lis-
rna.tcrie, de la cele mtrj < consisbenbe ri pinri la r'leltl rrtrltt.e,1907 (l,o-
care l,riricsc nttttriri liitlirrtcnsionirl (absh'acte), tra
r:lernen[, lortttal". l)i'itt ac,tiastll el aratI cl"r pt'ocresttl r:ll urrde sc all&
rle obieL't,ttlllizarc t,rtltt'in,le ryi trtijloat,t-' t,ratli(io-
rialo tlt: r:rtnl'iqttrartt, lr$utlar trl estc rlerrrurrstrut, rsi ri crtun oscu t. )
-s-t.it'p:rt'illtariitrttlirtlltu'lLr.rril'IilctttltrrcislLiaerr1t,lri'anvstr[tt'sytlt'isLi
rit,rurti i,irrtl
rtrlraatt,eitrii$tl esLlr[lm:lirur'r'e\lseLittslt,tittrtttt]isLtctl-rtal$lcoi]t'
N'Iondrirrrr --
de nici ult tot'[)

rlc rc(furtoti(ttlL
li,,ri,inrre recipt'ot,it: plirr faptul cir Kandinsk"y aqrzil

i i--' l rr{reirsi t,rca p t,ir trot' r tpt tr'ailectbici'itill-i urnt,cinlisi io(enlavl eor-hc$dt,ttl"-

1 tle funci,il lttr1 ccaorntcc)re-ttrcltltri pata de
lLininiLai,n.rir,lccrortnrfiet r'Ssi,
i.rjrtc rnat,erial
i[c' s',lutt,
ouloare gi
rirng;u1 unui purtitor prrten[,ia] ile forme ;i-i atri- J
buie un coni,inuL demonsLrati.v: scaunul cate ntr
rrrai ser\-efte ca ocazic cle qedere devinc cnpacil,at,e 21d

formi-rl,i. 'lrecub in felrrl aoest,it in rinil trI rliijloecc-
lor fornale, din lucrtr concrel,^clevine ceva abslrai',t,

din lucru tlevine ttn serlll. In acelali t,irnp, prin
echivalen[,a afirmati r]e [i;rndinsky, este declangat
un proces'gi in direcl;ie opus5.: tradi.t,ionalele.purt[-

tiprrolraaaimdrrrereierslatclleliilc,nrleioi!,ilrilirltldrr[ieeliid-dur-ecsbea]i,udliamtiricln,ruei.irlnrll-is.i-of-)enanarrceletlire-pgaaibniascitilreadatect-aruLrbmeeldo, -auar$leriarinl-i
obiectului S- ausemparei pzrincctiisc:trlSlcsaaltit,ctui!itocotunlcrpceteseinarrlnel"r
pendente.
iui, con!'inutul formaL ilevine arnbivalcnt deoarece'
el gbsoarhe in sirrtr fnnrrliil rtottlinttt'tlliti olrie,"'trrtl-

i

l';rlrlir l'ilrtssrr \t { ir,0l'!t,S
lt's l)t'ttt,tr;r'llts rl'.ltt1rr,,tt . l'.ll.l ,'
Nl rtslrtttr ol' \'lorltt'ri \rl . \lrv Yorli .f!fi il;';r,1rrl
# I t',tt,i *i rrlr.itt.
f6t '-** A&I
ws l'., I l,
i#,dAilb f,"rq',?td-fdp&"1
\lrrzltrl rl,, \r,ir
\\irt& du:
I l;rs r,l
jVt/i;','f\III\rHw-;
.lltrtt (it.i:
\ rtlrtt ii tttt,tt lii
ti t lttlutu. lt.l|:)
\l rz'' rl

lr r',ll l,,r'.

rllltll

{JlrLorl,o lioocic,rri
{)tlUl cirrl t\t:t'gt' (ll()rnt{' t ttr:t4t ltrrtrrlti.ltr d,L: ttt isrqrc !n. sprt.1i.rt, )
191 3 "

l\lrtsr:tltrr nl l\4lrllrrr Ar'l Nlrv Yr,r'k

4i {lino S('vrririi
t I ieroglili'lt di tttttttirt ult lt,tlttltri'l'rtltrrritt
\lrrsr'rttn (]1' llorll'l'!! .\t'1. \r't \ r',t'li

' .,.$;sI!.'s', '-tlHru;t
{' ;,'i],. )\

ffi

{-$' i \\'assil.l'

^.9 ts Iil rr rlirrslt y

.'-F a.I ) r i t r t nc t.t.r.r. r'c I ii.

.".W

illlstra(li, '19'll-\
(lol" Ninlr lian-
rlirrsliy, \cuillv
srrr Scittc

t. I'ict, NIc-rrtdriart
Itdr i.tr Ilourc,

It) l2
(|rrrtccnItrtrtitt-
soullrJ llaga

I 1\l ilr;r i I
t cr"r-'
l,ltriotxrv

l" rt tt t ir I t't'tt l.

(rrrorrla"j), l9l2
i\'Iuscrrtn di's 2t)

,l ltltt'h tr ttrlrrrl s.

Viertr

- **- d-r$'* 1 1. Nlarlr'l l )rr-

#gs l {rIrilrrrI}

& 'l rrtis ,\'t.u1t1tu,"
gt:s 1.,'lu.l.orr.,
1
1t.tl::,,14

ft'larr.ol | ) rrrrlrl ttr1i

!Vlr"y lol, stttr:zt:

\ l'ttillrtt tt: sti n.ir. tl.rrin tt.li,') I 1i:l I
Ilrtsrttttt ul' Arl,, 1'lrillrrllllrlri;r

I'ill Motirlri;trt
(-'{r[trtltrr[c1li.t!,t:k,ilitN r'ri ltr.r11, grrllu'tt yi ttlituslrrr

rrslu tn.,\nls[.urdattt

(ltsirnir

l\,1ulclici
{)t,nIii]u.ralic

sJta.!i.nli ltirit

obi.ct(.e,'lt)'J4

S I c rlr,l i,j li
\l rrsirlr rn,
A rt ts l l t'r l;t ttt

i ir.ut'qls:
\t:r rr i iirrv1,,1 1,,, r

lr rrtrsl rrrrrsi'rt rrr
i lJtt rtrllrl,irr
l'ittiir titrr'l
!lrrl'lrrrrrrrtij.

li;rlt;l

t:1 ( li,r'r'il'l'lr. I iir,l r'r'l,l
,\'t'rtitrt, l\lli
.\lusirrtut rL's 2{l .lllu,lrrrrrtlt:rls. \'ir,rr:i

I 3. \Villrr,lrrr \\'r,11r,rrli'lrl

tttj:,t'rtt,tt'P

\G*'lltl}

ili,fl'il'l'lr. liiIlY,'1rl .\'Ittrl.irt tll tttrtlttirtI rl.irr tlrstrI utltorltrtlit
(' ttsrr,\'r:ltriiLet' 11\lorltl1. rtl lrti lttert lrr llrrrrltrrtr*

ttrc,.hl

JI \\';ri li't' iit'',Iitll
I itilit.rtt. itr( ( l.t/)'ulut tl{' lil llaithrtu;, ltlll
\\',,i trt;rr'

{W

t r,*iii;rrl.'

ii.i.l 1..,-

F

.h

; r'\- *d

Il;rrrs r\r'1r
('olu.j rrrrrrt1rri. tlrtf i lcgilr: itttirrtllirrii. l'.tlli ilr ll

I{rrt'I i.rll\\il 1('r'r
{}ornttrrc!it rt.('t.:. lt.l:i:i

I l:rriovt'rr

l\l;rx l,lrrrsl
l.'rtrr:Lu.l tt nti. !rt.rrgt r:.t1tt'ritrtlc 1Iillir'l'), I ilIit
(lrl. ll. l'ctttttst', l,ott(lt':l

-a

sl

Si

s,&ffffliI;;

ffii

ili
&fl1l

ti

&fflii

'

Kw

ffi

t

.,,

tr.l r;i l\1 tr, ,
l)dnstl,tltt.nu slt,tti t,tlri, ltl )fi
{lol. Xlultll Nt,rrlraurr, {jltic;rg,r

j: i'j': . ,l l':tttl [1i'tr
Li rttitele rrrli rt tt i t, lil!)
tlrG!::*il::iG { lrl. 'l'lr \\ir,t'ttrl', NJ iittllti'tl

.i: -i.$.. ::

BI :r LlR s\
i i"i.ra\rer.rr,.t

1.1 L:i

:.-

ffi
| ,.:w

\,v'4
'' f,ti;
lii. l)rttrl J(loit
|lffili.;g, IIuslrali.c, 'l("ll"i ;t-l
( iol. I'hillilrs, \\i'aslrirrglotr ffi
'&.lltr ;f:' tb''
,7#f;J, ! ,4.
Y4.t ; "e ;t',,A
t.r lt
t;':.A
:rr; a'
f"iw.1..
i b;

LYsTE
v&

i l. ['irrrl li lr,r'
lJrtlislrt ctt \'ot.itl!' t1 rinlitr,tlr:i /i'rrsrr .r'r1lr.,i'. I ltlj
Iltts,,itrrt rrl' \[rirlr,r'rr .\t'l \r,rr \,rlli

.l,n,,Lmitieniilioapcic..pt.ou0rsurtl,u(p)iinc1sl)Liiliifrroa(l,onls"r3,(i(1as.d1c,pii1crrirril101,r,I1ifa.[irillr,5d,,ilncusecllr<e,ulya"l;bcieitpa,r'rsrr--r
per.,t,c pe care) dc obicci, el le iivoA, iisarlur,
ltoate se cliLcrelrzir
in sunetrrl sirrr int,crior pllr". Da(rI
lirria dc funcliilc ei prilrl,ico-ut,iie, clr:rrinr) (rr t,ol,ril
(,u insisi si conlinulrrrilrt pr.iirrolrliirlc rirr,e-i sirrb
inercrtt,c (carc arr fost, rrrrolrtrril r: 1y1,,1 I ir.zirr rlt- r'r,lrr

rrrlirptat,e) ir:s in rel iof pur,c si rrcvorrlal,c. l)rr in-
rlat,ri crr ,,o linie cstc eliirer,irl,i-l rltr st oprrl rle lr ,le-
selrrna rLn ltr(rrrr 1i I'rLilr,lionrrlrzi {'il it}slisi r.;r illl
Irrcrrr, suncLul siu jrrLor,iol rrrr rrlii lsLr: slirlrit, rltr
lrili urr rol sccurrdar;i-;i (liil)iiiii tort,iL fol,l,a in-
t,erioari". -,\ccasl,a t'ste arrrhivrrl(lnt{r --
cronlinrrl,rrlrri J'orrrrul, rltrr',,rril rr.nlLlt[{rtii
rleja ..* iI
trrliitrirr:
rr1{Ivtoirrrglrieta:ihe,rrtita'rlrpeeuz,aricoPrr(tir,trtrelli)iic(iltrncrlrifaloll{li,'ilrrctioir'iirlbrti-nrll(ilree)rrarfrtPlull,r,curttirsrtllltoalei,llrrlierrre.o1cesrrcrlrrri'c,rrr,rni,ro,irrrrrirliorrr'r1rtrrlrrtril.rsrr1i;r,lrir,illr,iilliruiirrr-letll,,ctlics,v;lulri,rrsr",,tsrl,n,rriilirt)'l1rirtrlril.rrliuiirLgrrl1'i,aitrr",rlrrtlic-r,,.
ffi:4#$r.". l lrrrr- I lrrt l trrtg
(l'1tt [1] ' rlr' It tnt'ir'.
t lol. rt t'l isl rr lrr i, lllilltirat,e tle nceitsl,li, r'rrlolile ;i lirriilc rlr'.n iir rrre-
tttfore, ru oxisLenlir lor rrriLlrrr'ial-r,eirlti i,le l,irLil ll rrrr
|'rrt is rIotrtcnitr sirriltoli,, flr{} se I'rt:rtfulli1r1-i7r7rr1lyir,1'r,t' t.(rrrlil 1.,,,tr,,r,irirrsrit-r

&J;. cunr I)rt,;lurttrP l'olosl$Lr
,;rfi tcre". Vizilril rrl t,r,inritc la inr,izibil --,,ast,fttl rru-
teria moarLit este spilit virr''. .\ceristir esLe r,ulirlril
...- pent,l'u patir do culoiu,e. (rit li l)onlri,r rrsctiit,orrrl rle
st,iclc.

Dtc-.li se recrrnoaslo r'ii rrzrrl{,atrrl firral rii oi,iit'r,-
t,rraliziirii nu est,c itltr,cr.rr rlcr,it, sIiril,rralizrrca
slfrrr-rr:aloats,jceurqnitcegi,edirelta,ulrurcccoirn-ucrliuirczrriapnrre.,c,r(u['onI \{i'(r]brdlsclltslaclirr.cr{rniiastlti,nlersurrkrl,,yttri
--

sc

t'i
nratcriale, la fel cir pur'. (lcir rtriri
r$rii r0irlisnrul
lnare nega!ie a realul rrra.rrt af ilrrrrr-
si rctr nai
lre a lui prirrlesc din norr -qerlrnul
srrrirt 0ste indreptri{il, clin rtorr, iengrrruiitr,ribrleii.lc${irlazctcus'it,,

I trtlrr't lrr ljl,'t i,,tli iilnrreltienrinouircc.eilAaoi;ci it,iervnle:pcpolerrtimnanai,nts,ciaio(rtl'ilplirroccruiiil,oruri'rt,ililscliter,irlrirrrIi,afistftiloirssrue,rsrrLcrrttr'
.\'t,rr'i :trllt l, yl/. I 1l I I ,, forttrii rt'ulir sirtt libst,rar,t,ir, (lr,rliil'r,r'o itr[lit,ltt
tiirll'rt irr ( lir ilrr ,1 .\r'lr' \l,rrli'l'rr;r Nlil;rrrl

1 l{)r'nre sint egule irr irrtt-r'iot."

"ti-,io-eAlrtr"r,'rr.r*.;',iiitrenJr.,a,.i,.le,lt'iq,it,lniii,.al!deeLl.ngii nartIltlt),tiL:ztii'at\irarueeirndn..ainrlt)tr.ole"tqlcatctrsioollc,lnv.uiiou'olrgZencti!a'di'tuitln'rup"1r'-lt{eiutt)tn'rite0til0lrloeu-rrttral'p('o.e1trlsarttlceura..fLebrt:zpllraii--tr se intimpl{ r,w read.y-mades. Dupd curn Kandin-
iri; itt felul acesl,il caract'entl albit'r'ar nededtts' fsokrym-e,-cpeu vocabularul formelor sale lipsite cle

nu i se potriverst,e concept'ul ,,absLract" ' p.oate face ctoaraetenocoi mleb-ainmaJdiileefiinmitacgalnmabizilger,ilteoatldaq-a
"bXii.iooio a.fi"egl.e ast,fel: ,cu rlijloat'e pur arl'ist'ice'
it*;ir;,ir,.tu,r;trLii,n,r;.t.;oIttttttr'"qztr'ueiuiliinics,,trrfnaiarrc,icelt'ctscrLla,evlsiecazossibiepelillcliesrenitec<a&tildezzr(eivlreont[ra1oiIeiaohotsbontibe'trictaeltc'tertitrirtr;il Duchamp considerd fiecare din citatele sale din
l',,,rstrrrie;tc oh'ie,'lo p'nlrrt ttz'rtl. nrrtlt'rirrl'" reaiitate ca pdr_ti ale unei realitdli generale infi-
ol'^aP**i.-.u...'l,lo.-t*,.u.i,l;tloe-b-tuiieacccbltituitLasitlciTq' aiiulaii.bscere'r'Ipeerixebdleiena-ralzeitlr,er,yiinaavtlcadnrimi'aaesltrtrril-- nit variabile, incomprehensibile si incomensura-
bile. In ceea ce priveste concorrlan{a interni
ii,trnuf" al suprafe{,ei i,abloutLri ntl ca rieYa abstrarlL cin[trdeejIa(ainndtrin-oskcyor,esliaD(ieucahnatmerpio, anrde-aamm
i*,. in grir:bura il112i,rnist,ii), ci ca o realit'ate artt'iir'- arnintit
intijnit
iG,ii,*,."]l,r.ir"1."i*,n."rt;,tr,,"r,r,,u1,i,rt.-.urit,ia"r,',,.V;,nlfi.t,i,,t!rLu'i"i"'itliu-",n.lJ-ng"trlllobtt.nrs'".t.ntiier.r,errglelftrlcitla,rep'ti,1tgstrrtrrs,t'lrul'irosrp,sldlilfroirrsiicz,isri)rri"ili"tr.l.ttp;'et'ir'lIri'rLncauf,'tl-rfs-an[t-siirroiasruetii!rinnl'lin,nirujlN.iptri.sitr,jr"s'oult[coro;aupraIl-cnrritrnnv.eldaolulisrtsftaTeip'Jrlusli-i'plltpoinS.l"aIus'Kpl'ofr"(li-re-,6-Gun,rtasicnrlapnt'trcidelrrnobsilioilsiocnimndniccts'bcde'lrlklSruivPinlvlclliiseilrtii.na'r'uEtdrirlrbe'-b'-ll-i- doud varieb!!,i ale ,,lipsei de forrrr[". tJna, care
ii;atfaii.;.fii-"f;r"".fr-lfint.o"nii.;1-"trZrttr.it.rin".,*ie"ii,eu"ii,n'if"'"ol2"ril(""e5,nltiLr-el)indee,a.rgt"eiiinend'iTpd:osteqorrirkniex,irra,lvi;simhrscii)ukeuli,cuepvniileniat)iantelcpreoric,ncllcolsaei!eoncml,,"elemeaiu'luebdp-bnpsspeliiieaanbtlox-ena'r'ticziarsni{fiaiic'titirnlcSitei,eial,pa'rtLreelrlcoeenlixnru.tcnet'drsrpleliieelivLeurp'neoheuirriealturselrxziieur"eiasjalnlorlrelslte-riili vdiuzra,etasp,r,sa_b-bKoazznadrein"saky,luaimTinctuonreots,Lcou,t-eoainnuintripnldoe-
la o descriere reali, ci la o err.,roare mai nnrlt sarr
cor"rpon,l"tt!'e. ,,Lipstr ile ftlrrnii" a l"ri Kantlirls.l<v rnai putin sumard a unei impresii; r'rea sti retlea
clin fenomene numai ceea ce pictorul crede cri
i,i,,iro;.i.i*"o'aidt[""lpJt't"i,ti,a"ir"rretin.,'trEtpx,l,,uoiirrneim,"iait;easellatofepeles:br,eib,liroperspalriecdane,r,fororbltli'iertncIi-l"] vlpagaeeissdrfeoretsrrn,miunnll5necu.iil,tacorieelnrueaaillfiuCacsevtiaor-eple)laurpcaectcihaneioarurrln(eniinplse.bpi3-rielinnvvreoibnelle.ri-s..orIcLC)aa;ienrrieaceaairairirlnp-t:1[niti,,hrr,-r1ru-uz,starai:iniirru,rcree-lr",,-,
u,,,Pri*,ri acuureli abstracte" nr.t est'e obligaLir fcoalroes_itstdabeilel)qutcehoabmiepcrptive,nitnru
,i"iri,.ttittttitor' 9,111€ri'll!( r'izilril' AcelaEi lttt-tltt felul ,,desenului se,,,,,
a vedea lucrurile cri
totul fIrI expresie, asadar a lc prezentn nefal-
sificat. l)in aceastf, clorinlii de lipsri clc exprcsie
a rezultab, in cele din urm[, obiectuaiizarca r.idijlii
realitd!ii, obiectivit,atea maberiali a ltri rearl,,r1-

mude.

DacI aceste doui posibiiitri Li a]e obiectuali-
z[rii sint in legiturd cu con vent,ii forrriale
au originea in ,,imitarea simplii" -- -intc,ierrr.re.-inqi
celelalte ddeour.[a,lco[ai,rec,ucfaorrernniesesvirerrti,r,ciprneonstrltuut,reep-rrlein-

zent[ri

donieniul ,,stilului". Ecua-tiile pir,tql1n1t' ale lrri
l\'[ondrian sint l.rerrtlu cocrenlti, claribirl,e si rit,c-
rhivoc; t lo aurrnlii norme geomet,rice, plarirrl lor
dc bazii poal,e fi relrrat obiectiv. Gisim reflexeltr
acestui ,.nrrnrit,or 0ornirn" in altc faze tritlimensio-
rrale ale obiectualizirii: inlr-o creatic plastiri
il lui Vantongcrloo (il. 16), intr-o crirrstlucl,ie
a lui Rietvelcl, care poate fi
2tt plastici locuibilS (il. tg) qi consideraLti ca rr
,, 19 obiectrralizarea se rislringe jn chiar acolr.r rrnrle
sfera rrt,ilit,ari: in

t.'bieriui ax ultinr il0 i:r,,tistiIrr {il, iS). {}ar,i ajti .*i: ale artei rrrorlerne. Distan!a fa{i tle prcr.etti,ui
{'ctr'c {r r'r'riirrl 1'1.1;111lr.ri,i ri o l,ot,llii pltnifirar*
a le;.liri,iriii *. iilogli*irl:it [,t:lt'ei,icr: rilc rliisc5iii nostnr nu insearrLnti desconsiderare sau rczcrlit
Sotijiln"d,soi iaaltericionnslp,rr'uivuitnivfisarniuioleuiirsrlu,asc*s-c nu lasi
n,,Dicei pruclentir I aceaslir atitucline este justificaLti de
tot a$a
ii arrdirrsky gi Ductrarnp, sprijinil,i pe poezia rnolivc cr,r-rnomice si didactice: oeea ce se intirirplii
romantic[ a inrprevizibiluirri, a trccidcntahrlui
siirinopclauz,iosnianltulpuci s-ibielet ocd o lrtrrre iln care, prrr si asl,izi se bizrrie pe argumenl,e care sint clcrnult
irnbinirilc cle crrnoscu te cit,itonriui gi a clror cxpunere cst,e
i,oabe [ucruri
si de forrne (liandilrsky), o ltriiie tliri ptrre dislio- rle aceea inulilir. Deoalece expunerea noashi:l se
preocupS. de ftrptele istorice liot[ritor noi si dc
rribiiitti[,i. S-trr pirberil carrrcLerizt i]{,east,ii rtale rle
obiectualizare cit'alel't,oiie, tiec:.trcoe c{:l atlriiite iniintuirea sislematicS. a accsl,ora cu trccutul,
rle-a tlreptul lrr intimpltirc l,ol, *:-s,i ilragineuzil
ea trehuie si'l se concentreze asupra tnon,cnbelor
de cotitrrri ale er.enimentelor si isi poate pernritr:
sl'i nei:;lijeze l,ril 1r1, cste cxpJo;r l,ar"c rlc rntrl,crial
t'rrnlrsrrril iiinr l)rl';riritz;rre.

altistul. Cealalt[ caie ar trebui caracterizatii -\r'rrrn rslo,r'r,r'lr;.r s;i silrrilrrr itt s|;rlii ir,|oi'icc
trir met,odici, iieoarece eir procecleazir seIertinrl,
rrrri rrrari I'oi'irielt: -sirrr[rrililc ;rlc arl'ei Ino{leI'IIL.:
ulii'opiinil t'ealit,al,rra de o irnagine itletilti, in inlrlegorrr pli n ltcasLa diversele rnodalilii!,i alc
ttrblou ca ;i in desen 1i-rr itiJilritt,-- s-o sr.tptttiti ohicrl,ualiz[tii. Sc oferii trei grupc rle inbrehlti
{rare tlcbr.rie t,ru(,ale pe rr'ntl. Prima intrebrtle
rnrei sel'cr'e i.l isr,ipliriiiri forrnale rsi sisl,ernatiz[ri. rie cornilort,ir trele dou[ ,,proiectc tlc
srrr.rri: curn f;r{ii. tle alLul ? Se poate presirl)ruto
,t.i,rLi,'rr*iitc-iiiriir"ricll,is(.slitlpr,eenrgritcl,eoarlr)ir,rfiii,riiit't.istijtiiartoittdr,pziliclitrrtti'"i\:.rfluersliotr,l,tr,r,l)st,4lt,1il1{()lt1itrlr,t(lrriilri"l(i,ritlrttltciiril?oc loirret'rai\islii---
llrrnc" Iunr.r
qi intcrneia inl,rc cle o lela!,ic, lroale cltial rrrr
lirpor'1, corrrpleurrent,ai'? Din rlsptrrrsrLl alirrrri,t,ir'
,\r'este tleruir ciii arr rllrL ltrilol riottizcli ii irist,t'tt- lir. trt'est.e il lrcbirri rczrrltii o a clorri ulu pil :
rrrctttatitr rrtrrlt,ilrit,trlliii: trrt rijttrtgt rltl 1,, trnrgi;t irtit,eru noi, prin includcrea l,utur:or pozitiriur'
tlir srrloqirL ir oltiet,t,rrlui s{rIr1'111's1lis1, gisit (il. l2), ltlxrpt,ro'ermt ecoanIelpl,e,onrboicnctatur,alrizcilirraiir"t,izsinirrliirimnurrliomnreancicilscl
pini iir rlL fct,i1 ul rivilizLrl,iei, olrict,t'ul iridrrslrirl,
irtrprosillril, tle cttrtsLrttt. in rlcr,ertiile (rare s-illl ..sirrrplei iriritdri",,.tloriienirrl rniinicl'ei" rsi al
sr:uls rle la sIir'git,rrl sttpr'alc,rlistnului 1i rl grLrptirii i"l.lslrt,iiliurlrrliri"ea,l,rc)plalorlaar"esai varia.liiior forrrrale ci.lle $e
construcrtivisrn ? Vorn t'ede;i
.,llarrharrs" rnl s-a inlri lr,i,lr"rrrgtrt nirnic nou prinripill
rr(restul' pozit,ii. Aceast,a nu oste valabil numai r,ij aceasl,a nrr est,e dcciL par(ial posibil, (iii(ii
pentrri ,,pop-iilt," si ,,ttp-art" si pentt'tt tot ce se Iocrnai lenr'l inf a de obiectua lizarc reprezint[ un
rrl'iir la rniilr-rc, tri si infortlelle", r,r'iterirr al artci secolrrlrri n()strll, pentru 0iire
caro si-lr lietror,ul, ;preeulioilrard,a,pesinat,trrlree incubalie irt estetica rcdirii realitS! ii c-elien.traeli c,i-'rnri nrod de
a. l'edea igi.au originea pozifii majorc
cxlltririrctrt tttrc sultt'rt i'i.ral i;rt,ilor'. Pr tt,etl ttsaclal t'tt-
;nt,iru',rrrrr'reIsivlrticr'rlrrrriilill,acrLltintiurilii(zrrirrrluoltt)'rrll"'tor-z'ztreoitrln'it,ir,rrc'liilsiutti'iigtitlrotr,srttittltet'riL'icstirrtn.r'ret(tl'li'atiillrsilri, N- e-naum ofcrii nici o
aie expresiei intiinit cleja posibilitate de

ct.'rnpa a{,ie. cu acest fapt
lirrd s-a pus problerna s[ clelilnit,ilrn lr1,a Iienas-
ttreri, plirr l,lt' l','i i,,ir - (r'r'ii tle ccl l l!r'ri Irri IIedirr. lJe air,i rezrr]1 ii rlirec-
tle rrrttl'roliile gdieirlrulaif'oirsl,t,,iilactl'ti.rlrcciltr,rcirpttin,trr"-trirltl ti itrntu,intr I iir pe care (r vil llra r'ea rle-ir Ir'r:ia iIr[,rc]rale:
rlei
tles;iri: lrrme calc sii crLpririilii l,oate ilorleriiiltl ruill se t,ornport,.l arta secolrrlui 20, ('iire o rupe
ric i-'rioi,eni,ti. -'\ceas1,5 revenire la l,recrut itistr:ttllr'i ('u i.r(,r.iv(:lliile est,et,ice rle irrril,iiIic, lirl li rlc rri't,li
r.rir,.teniele" si rru,.r'arialiile" sjnt cele [rare ne
pot, rl;r piireri 1'rrerise tlesple fot'itteier sirlbolice /,r1 IrI'0 llu (:r1nai,iif l,{' ittr',ti n(1esL0 t0nl'crrtii, ririir.r;i lrf t,A

270

Iivului Mediu I llacd existd o asl,fel de legdturd llfuuiari,ii,SeBcahculaebhmaamrueestru',lsu-iuinltuViino,ltlaqegiircdeet.uai$dai cicudo,e,ndilasectrlcaul.ec,.tbiTvailpsleorlgtirrataul_el
structulald, se poate sd se considere secolele ruscsc f-ormr"eui ca se strlduia pent,ru scveri_
LoaLe sprijinea pe cuplajele grotesti
imitdrii iluzioniste a realitS!,ii ca un interregnunz tatea
ca{e a ajuns la sfirqitul s[u ? -- se
ale dadaiqtilor.
Incercarea de a interpreta cele doul ,,proiecte CiS-nehRr.iitrax9i^cis2doteta, tutE-iprqpdnriresictvtuoe,rdniG_taaerlaceo,tse..pzBplraiuPnubhtirla.iecnirisslai,tq,il-ctucelsuleii$',-iSJppclehainrrnsvcsoietetnpe'a,rllsdtee.;.
de organizare a lumii" ale anilor douS.zeci ca doud
c[i care pleac[ de ]a un punct comun si se indreap-

ld in direc!,ii opuse, aqadar se aflii pe o and,, aceasid
incercare se poabe mai intii sprijini pe o serie
intreaE[ de puncte concrete de contact. Astfel
adem_beexleemlapglu{rien profesiunea politic[ de credin,td:
ii\reau o aripii angajatd care se Flans Richter, unul rlin prinrii dahaisti clin Zii_
ri.cl.r, a aparlinut msairi-qini leiixgpruunpdiriip,^irDeerilSeiij"lc.,la,cllnaiprtei,-
identifica cu leaolufiroilrereczxetrienrnesiesrtvinicgiiugl irccerevdaeluaircidi
vista sa pute.au_
lrebuie si
cornrrniste a t,rrl,ru'ol r.alorilor. Cerin[a rrnci aso- _l-cruolngste,rruartirvriqntitrrayinasrftuiqgti ingineri. Theo van l)oesl
r:iaLii, lrirrrlal,e in,,l\[arrifestll,,Lrmunist",,,rrnrls
prin oxcclenl a. i\lisc,irilc
rTspiei'nonndttdubugpiloia,ezrielrn,ianrloer.plipocaazisnci!i,dluiiconiinnicetrsrraa-l-nIze{rliepiqerlooa,-pv-gaeaqiliioa,nlnncurilirins.u,dtircpneirrnri.ltlzrr-,e-,iiaursllll,i,dciururlso.l
rlezvoll,area libcrii :r fieoirruia este condi{,ia pentru
rlezvoltarea liherri a tuturor", a fost' inleleasti
tle suprarealiqti ca desfrinare anarhioii, iar de
t-rorstructivisti sislematizat,I qi prevlzuti cu un
irnperativ catcgor,jc. Se I'oia,,si se dczvolt,e mereu douu lcle r.a Janus. in crrlitatn r]o r.r,nslru,,-
oarncni noi int,r-o sucietate nouir si s[ so dec]an-
in to!,i t,ivist, el se duce in Ig21 Ia Weirnar, qi propag{
c,s[eczei ,,orice spontaneibatea creat,oaLe" (Gropius),
plincipiile,,configura!,iei uniyersale,, niembr-itir
om este balentat" (l,Ioholy-Nagy). luptau incl
'r\ecaelsiqltei. formuliri puteau proveni ,si de la supra- g,,eBreaan.heai.uC#'a-udluaid,ai_sctairae' pentru inlele-
pseutlonirnrrl
te I. K. Bon-
set, scrie poezii in sucoesiunea lui Marinefti, poczii
qdcaa,,lte.lr.a\Iiapsut,ea',l'pziadnrnar.l4,q9;ii2S_2icnrhewrdciavlticcsrttcsaa,,izleJii,elar.Scettvciiilas',tz;aiinrpilpaaimetiaufJinsetdticr
Adversarul colnun eraT pc bulti drcptal,e, bur,- ,,Nlecano" gi impreuni cir priebenul siu Scinvit.-
(b)elarsndinatr.eIpnrinacdeela.os.i campanie de propagandil. pr.irr
gliezia si arta de salon cultivalii rle ca. Druurul
an, s-a intilnit cu Arp, Ilich-
rizvrllirii trecea prin provoca.r,e. Avangarda rusir

ir prirnilor arri de r5.zboi, care mai tirzirr brebuiil

sri dea nastere dogrnei construcbivismr.rlui, a :ifiqat nu!pW_ineenerredi.rmit;,rli,auacSroa,c,r-ldhtpeaworTdirtaeztaetgal'riois-r-nuicals'rsaefiXeacusttitotiien-ra.riur-teaaalt,leccuuaohnneni,snm,t:nridaua"ticoistlLacimrirrzi.un.iisJustteiemf-,uuenliunrieeebib,rveereIruaa--

o cornportare arog:rnl,5. care nu era cu rrimic
inferioar'[ celei a datlaiqtilor din Ziiric]r. Se rrer-
gca la plimbare in
flori, serrne costum de carnaval, ;i se tatu-
lrr cu leioniste si
litere, in felul tablo-
ulilor cubisto-futuriste. Serb[rile si tribunaleie
zeflemisLe, inscenate dup[ 1917, erau gigantice
rnilgazine dadaiste de expozi,tie duse pinti la cea na{,ionale"._ Doesburg a respins incercdrile irnagis-
rnai extinsS. publicil,ate si organizate propagan-
tlistic; agadar daclaism utilizat ca o conccplie ilinrcnso;.u4l .t4eariesnl illoinr,glvoibsrtrsici .Ci.anpreLcgia2tginsocvriaaliiiinctrl-oor
reh'ospectivl isboricti: <Din haosul vechii ]r-rnri
despre lume. ,,Ceremonialul vesel" al intrevede- dirimate pirunteargeianacrurvi,inotuIluumi -e
rilor de societate, anuntat in sparolegrralemujol c,,Bdaiunhraitu,su,r.-- n-oucuii ,a,dasdcah,,ima bcr[eriai,t
r,tlui, i,1i prooura r:ttgrrlile o lurne
) )-J a poeziei pure. Nu este o intimplare cH amlielc
222

lc,e,udliarsedmnai"ee(:adcaiuarmtmaseuctrpraeralaroteopaaulisrseem-aul)nc-ouuvaauinpcturoelnuzfeii.gnutAarctaepliaeasratqa-i acestor douri rcil de conqtiintS posedd o rnorald

ettioxzapatltidccduodpdeoazdciealiiascmomnudul ulqbcidoatrourcioidlemacbilsaocrrdaarttioip,r,uiDb-elicSatuaijcle"saim-stpaca.>u- parlrial oizelai,i '"ic lcgc, prirlial haot,irl " Comun;ilrrlle-
Arn vorbit de dou5. cdi opuse care au un punct
comun de plecare. El se numeqte: nemullumirea Iorlag[re este faptr,rlciiseinCeplrleazd de,,cultul
persnnalittitii" (I(anclin."kr,'),li vor sri anonjn,ize:,.,
fa!,[ de rolul ornamental, idealizant al operei
de artd, dorinla unei noi interpretdri a activitdlii msssupiapusrrnaeiereaciaonulilsderprine|hivn,srisitzl,e,caBz5ea.cueeihilcieaoLurinrs.c"u'itlo,*asuLeieeafxcipuxcoerreenanierztLneirrl.iri-laacreusa.ecnPeupeamorimla.irtta,eelri
vielii. Sint puse Ia
csruevaetroaanreib,ainteteaglrrartid ,,dir:ino artista" Ei lndoial[ conventii de expresie, ci adrnit Loete varietdtile,
destinul
de specialist al ploduciitorului r.le t'ablouli. Ilste cle la continutril obiectual autonom (il. 20, 24),
tlispre[,uil,I arta oare se pune ]s 1lj-+pozilia vitli- pini la continrrl,rrl forrnal autonom (rl. 2I, 25).
Dacir se adopt,il prrnclrrl cic vcc.lere al obiecl,ului
arlistic arbitrar, in rrlbinrI consecintS rrnrhelol

nelor niuzeelor,,si expozi!iilor, care-si plStcqt,e curente le aparline un impuls centrifugal: deoarecer
piedesl;alrrl prin proslibu!.ie. Irnboltlul pentru aceas-
arta sau se dizoivd in miqcirile haotice ale victii
fri investigalie a conEtiinitei este neindoielnic; sau trebnie integratI adinc totalitS.tii .,r'gt,iLir.e
a vie!ii i prima siLualie este visnl strprareirlistilor,
poziiiile cle grani[,[ ale marii reaiit5!,i ,si marii i:ealalt5. coresprinde pii,rnuliii rrr'nsLrtictivist dtr
abstrac{iuni au aluncat in aer realilatea artisticd,
pin[ acurn lngrdditd cu grijti, si-au fflcut-o per- iirganizare a Iurnii, dcci rnri.tr:le nrr caut,ii sil
rneabilir pentm realibd!i extraestetice. 'l'rebuie sti obtin[ arti in sensul irrgust,, rirrrzeirl al cuvintului,
ci'iie,,lriei"zo(lBvalerctaorrtr)o, lo,, l[Jniruitrai ti,reniproIrrtr,lrilnnt,'oc r
se erecrite din nou o relragere in plircerea lipsitd liroltlente ale
profite dc gansa oferitfl qi lrrr,r'urilcir' gi
dc intcres sa"u s5. se
activitatea sd fie ad{postitd in legd- fenonrerrelor"' ((iloqiirrs)"
arbisticI
turile extraest,etice ale vie!ii, chiar orl pre{,ul
autodesfiin[,[rii ei! S-a luat hot'5.rirea unei expan- L)acii deci srrpt,i-rr,ealismul e-vt,inde Lotalitalea
vielii la aclincinrctr inepuizabilir a inconstien[,rrlui,
siuni totale, chiar dac[ in dJrec,tii opuse. Dorin.ta cealalll aripir incearcl s[ orrloneze aceasL[ vinli,

de a ciqt,iga via!,a, pdtnrndere dcarLeantaoraytreere,siIadedsotudi-. dup5. coordonatele transparente ale constiini,ei.
pinirea civiliza,tiei moderne a Cu toal,e ci. aceasl,d inter.pretare instnrmentll{
a activitdlii artist,jce a tlus, aici ca si acolo, la
proiccle despre lurrre: unul, suslinut de dadaiqti
qi de suprarealisti, porne;te cu lrot,drire mistico-
religioasd s[ distrugd falarla raliunii qi a ordinii pozitii extreme, car,e anunl,au gi chiar demonstrau
sfirgitul artei, inventurierea istoricti se vetle con-
universale categoriale, construite de ea; altul, iruntat[ cu realitatea rrti l-ostactriet actlee
apira.l, clc ,,De Stijl", ruqi qi ,,Bauhaus", pregdtegte e,,rBaaiunhdaisupse" n-sabaiul suprarealist,i
un sfir,sit conceptului tradi!,ional de art[, nu prin ciL qi de opere de artir
clrora Ie
Iafvuacimap!,ietluduanl,iicccroe[iradaptodbnraeadnteddooa[onrretenoa,tazaaScl"ioitzabaeitelredtcaratiei vliponirrefirnsliiniifoga-rpeuarnrdriiaa. tteeuliorpar r-igni patosul arListic, pcnl,r.u
r,I e]e dizolvarr ideile traditionale desple rrlh,
in tndsura in c.lre legit,inrnrr artistul penl,r'rr rlrl
atac al noilor dimensiuni ale formei si conti-
nut,ulrri. 1)esigur: cu r:it mai mull;e intentii urlistice
Dupd f elul curn viala cste inleleasi oa punealr stdpinire pe ideile conduc5toare ciire
un proces ordonat de o legitate ingenioas[ sau
0a un haos dezordonat, carc nu asoultS. tle nici tintesc in universal, cu atit mai mult pierdeau
un plan qi tocmai de aceea inepuizabil, lozincile acestea din ochi idealul lor utopic, tinzind spre
224 purilicarea si intensificarea rapoiturilor de vial[
si dau din norr imprrlsurile ior operei de art[,

obiecti;lui de e-xpozilie si de muzeu. Ceea ce Pe ling[ accasla existir rrn altfe] de ,,irnitare
sirnplri a natruii". Ill nu se cxt,inele asupra cxis-
fusese dat deja futurigtilor r5zvrdti!,i s-a intimplat tentei int,impltiboa.re, neordonate a oltiecteior,
din nou cu dadaiqtii care se ocupau cu pictura adic[ astrpra con{inutttrilor p.ercep{iei,,. c:i asrrP.ri.r
uu rrrai ptrtin neordonat,er si irrl,irnplil-
oqInigta,reufrpdv[ecdunettiaarJrtciinslitrmie, cadtee,d;t,r,i1oi andme e.f,onprirmosebtrlaednmeiile"ale(,H,Bv.aieMu,hetyiiiiue"rs)"a. tzarosranllrpeeri a--
a cortti,rtnt,ultti r:ortstiin{ei. Crr ttlLe ctrvint,e
fdcut si fie preferat[ producerea operei de arti trcelui dorneniu otrprinzitor al,,naturalulrti"
si a aminat desfiin!,area artei. din oameni, in care dornnesc visul, instinct,ttl,
plrDbeimdeendsaiudnaeiqal,itlseipsduqprita[reaalies"tci,tidveitdctioi n-strpuectidveistoi in redarea acestui continrrt'
sdiaLrrnieomi jbarlioi n,,B[riillrchealours"d-ouilupiopii eaitl,e,siamlptl[eipinarrittei.-rai" presimJ,irile Ei ldcomia. a$clllts qi ingropat) sllpra-

si,,stilului". de constiin!i, adesea
realistul t,iritle la oliiectivitale necorrdi!ionirti;
eidgdeseert.eaaallvteurotrtori-lboinards-setraidilcieenh,saiaccro.eerpvtteialraiinricenslatisfnpeccrlitufmeolllaooinsrr,t[ersoqatsi'mepceiolnacmbl!-,iprirlelioeliortr,lrtli'ri trlg9eiiii
acPurminc,l,osuimdplluacimmirtai rdeifaernitaet.u0rii"dtraetb[u(ieininsleelnessuel rezerye? pe care lrreud a ririicat-o la rangul de
c,,orengsutkl iintehinnvicit[ardeeabpaazc[i"enat,iplosrih,a,snIalsizeeLi.raAncsepasutn,tit
tladi!,ional al cuvint,r-rlui) este rrorba de redarsa
continuturilor i:ercept,iei, asadar o realitat,e exte-
i'ioari exist,entl de fapt. Totursi aceasta nu rnai in situatia unui aut,oanalisl, at,ent si irnparlial gi
cste vizatii acum din perspectivir. si supusS" fic- a cit,i rnereu la suprafalra congtiinlei pr<-rprii.si
r1itlreccptllalicniciooserpivrauerrnittic,caats,elie",t-1n;ireiitrrirlerrptitlrlitnt,lieIttcl:l,rarrt,,relltaitLstorItd'tittaut rte:,tcria(t,.lltrtt{atltiii'
tiunii cu dou[ dirnensiuni, ci ][satti in existenta

ei materiali, palpabil5. Rezultatui acestei metode?

cai'e se dedicil cu predilectie elementelor realit5,tii {,rebui s-o resiml,I ca foarl,e tteplitcrit,i-t satt tlacri
2. ar trebui aprecirrLi ca absurd5, 3. rnull llrcn
insignifiante in exterior, sinb colajele, riontajele, neirnportanLYa, 4,. cJ. nu etpar(,ine la ceea rltl se:
cautd". Aceasta corespunde, in sens extins? nra-
rinesaeday-mmnadd,csin;ise,,coobljueltsnotrsoturuu,isp"o(siilb.il,ib12a,b2e0a).uInlleei ximei ,,siimngiltednreiisssimofpltehea naturii"; ,,Go to wtture
c.'biccLualizdri in care se ascund inci element,c
in all hea,rt, sel,ecting noth,ing,
esenl,iale ale imit[rii realiti!,ii, practicato de la
llenasLere, dar care evit[ ocolul prin prelucrarea rejecting nothing." (Ruskin)
arl,istico-suhiectivd a acesbei realitlli, ]isind exis- cduemiveontainriterreeprciunpdriuszuSp.rtaoarerealiaqti"i,nase-
tentele triclimensionale s[ vorbeascd pentru ele, O astfel
in starea lor naturalii. Din aceasl,d" perspectivd turalului",
,,objet trouvi" devine un document extrem de extinde asadar nu numai asupra datelor arbitrare,
incS.rcat al acelei curiozititi manifesbatl pentru incoerente ale lumii exterioare? ea incearcS. sit
incipient[ citre sflrqitul ]tlvului Me-
rceeixiaupli-etarticeean-r!e[ tinde s6-qi insurycasc.{ oricc fapt cle scoatd la iveal5 chiar gi structura labirintici a
lumilor interioare personale gi din ,,complicaLiilc:
vizuai5 qi si consiclere ca ,,moti\r" roeasluitpflrtaiir"ea-litaextebertojot,aar1e5 vii)nsilsr,reurrrlieuo{aiLrleqitui-tec'o"sneiqnotibinctitun,cleei
pobenlial al acl,ivitiilrii arbistice intreaga sfer5. a ca gi
vizibilului. Daci rrai tlc nmlt aceasLS. luare in stdrilte contradictorii
a1 ioe
constituie o unitate. Aceasbl trisltur5. trniversa]ii
stipinire se petrecea in efigie, pe pinzi, acum a realismului se manifestd mai intii prin piirilsirea"
ea rdmine limibatd la actul selecliei qi al gdsirii
prenredibi-itI sau prin desconsiderarea arnlii!iilor
la intimplare qi servegLe la configurarea, respectiv a1? estetice sall n pietenliilor fornlale tle orclino;

prel-.rcrarea artisticti.

€a suspecteazd activitatea artistioS. de minciun5, in vedere cri o astfel de clasificare irsi p1'6p,,nu n
d.e infrumusetare si voalare a stdrilor de fapt estetizare suplinicnl,ari.. Inrprtlsul originar nu
si prefer[ s5. le reprezinte in stare directd, nea-
uneqte ,,lipsa c'le tindea spre muzee, ci spre marile clomenii ale viefii.
fecbati qi socantl. Aceasta Ceea ce inainte era art5. brebuia sir se trtinsforme
dfoermfoiir"rnairr"laada,iE,irlinloirtii;riii cu ,,lipsa irr aceastd realizare personall qi oricine cst,e gata
suprarcaliritilor
preferatir sI aqeze pe acceaqi treaptir acesl, cistig al l'ie{ii
sirnple". Ilste
veracitatea inregistratoare principiului artistic al t rr tleplina inlS.t,rrrarc a reIincrii, crr autocurnrrni-
carea neconditionatir si sponlana arrt,odcclansare,
configr-rra!iei select,antc. Continuturile con;t,iin!ei
l,rebuie fixato asa curn sc infltiqeazi. Bxistir o trebuie s[ fie in st,are de aceast,a. Astfel dada-
tendinlS cle concentrare asupra reconsbruirii ultc-
igtii qi suprarealistii au tras ext,r'ernele consecinlt:
rioare, int,enlional, neartisLice, a naturalului, se din curentele sublirninare, ostile art,ci si formei,
urmitresbe s[ se construiasci rrn irnens bazin de curente care de secole au ap[rrrL rrrerelr in con-
flictul dintre conlinuturile obiec{,uirlc si fornrale,
acumularea acelorfor{egi puteri ale vie!,ii, pentru
din care ,,imitarea simpl5." isi l'rrticurti prolile-
actiunea ciirora olrseryai,ot ul rationalist are Irr
indenrinl denurnirile haos, anarliie, incoerenti si matica ei.
Constructivigtii s-au declarat oal,egrl'ic pent,rrr
absurdibabe.
disciplinarea qi obiectivarea acl,iunii rle confi-
in felul acest,a ,,nal,nralul" est,c tleplasat irrl,r-un gurare, dar in acelasi timp pentru ornniprezernttr
plan de referin!5" ale cdnri limite se contnreazii ei. Activitatea cle a institui lorrnc trebuie sI
in teoriile irroamtioannatilcisiltoer.clleisl pnrcrrtrrlll,ari iaclesl,seecrorn- ajungd cle la obiectul de rind pini la plarrilicaleu
deja 18 qi ale
oraqului si a peisajului, sir desfiint,cze rraturalul-'-r'rr
lului
impuls negativ, dest,mctir', nl1 rnai inseamrrii vic-risitudinile lui neprevizibile *.. din rleclirrl irrcon-
renuntarea la reguld si protest ilnpotriva ser.e- jurtitcr al omului si irt locul siiu sii useze ,,st,ilul".
rit5.tii fonnei: el este pur qi sinplu puLerea vielii. Exhibitionismul psihic indiscrel, csl,c rospinii in
Cine recunoasl,e aceast[ putere a vielii prirresLe favoarea unui iimbaj obiectiv, impersonal al
fornielor, tov[rd;ia ispilitoare a hazardului r:cfu-
cle la ea excitatiile declansatoare ale actiunilor zatir, lumea inleleasl nu ca o irnensi rnanifest,are
sale instinctuale, care nici nu se inclinfl regrrlilor
a incornensurabilului, ci ca o maberie priml
arbistice nici nu perrnit sd fie introduse in cate-
maleabili, transparent[, clasatd de principii spiri-
goriile rationale, nu vor sd recunoascl nici insLan!e
tuale qi linii ordonatoare, ale clrei legitdli interne
6stel,ice nici morale; lui ii este totul pernris, Ll aqLeaptX s5. fie scoase la iveald de acl,ul de confi-

ac!,ioneazi in cleplind liberbale. Un asernenea fel gura,tie. Se urm[reste ca intreaga realibaLe-cea
de a gindi revine mereu la incercarea de a aprecia
acLul artisbic ca un produs secundar al activit{tii asriLoismtiocgl eonaizgai tcdeaqei xptruaraifritcisattici [p-enstr[ufiereifnleleclteaaresad
sale qi cle a sustine inutilitatea lui. Apar,tine unei or:dini sociale lipsibe de conflicLe, o ordine
impduiezraalqu-ilusiinirvniptealxulit,srebinmafisiln-situIpparraobruceenasdliuscmnl tcu,irluediaedloaercatiinvLiart-dtoot,-i
vitale, sustrdgindu-l in felul acesta competen!,ei in care oamenii si lucrurile sd corespundd armonic.
specialistului de pin{
afcieucmirr-uitrortmistuclaui u-nsci ipinup- Se vrea desdvirqirea lumii intr-o operd de arti
nlndu-l la dispozitia total[, liberind-o in felu] acesLa de existenta
vnpooinatedsntelrrreinatrlorepsezpunetlctrautitvep-lroorpnareicaevssetaetlierremiavlniozebalreiegx.paaDtiness;iivie-recpcarulii--- sporadicd a operei cle art[ individuale. Speranla
Lul,ea de operri de artir, trebuie sI avem mereu sun5.: ,,frumuselea va fi triiiti, nu imaginat["

(Carnus).

Dacd acest ideal este prezental intr-o perspec-

t,ivl'i istoricri, el ajunge sti fie situat in succesiunea

'cslxpoicgluceinsfilci,eaih,,tsr,ol,Litlriricirelcuaoi"sa,Lreici c-crino1irr,rr,relsiiaecrclaeoll,esiieeeveaarnilt),taael,rreiocfalocrroersn-eeabrliair.i incorpor6ri posibiie. Astfetr ambele domenii reale
f undamenbaie, ,\ga cllm .,naturalul" suprarea- indic5 o lealitate dincc,lo de ele si devjn purl,i-
ii;tilor l,rebrrie int,eles rtrai cuprinziil,or si rniri
clernent,al' tlecil, ,.na1,urii", pent,nr a ciirei redartt toare de sernnifica,tii

fr;LgmenLar{ se st,riduia pictorui ,,imit[rii simple", Dacd aceste obiecte sint eliberate din nou din
iar
tol, asa si conceptul de stil consbruotivist este instrdinarea lor simbolici, ele se rinduiesc
r-ron{ieput, mai larg qi niai universal decit cel in realitatea obi;nuit5, desigur ldri si piardd
al clrrsicilor si formaliqtilor. Ne lovim din nou conlinutul lor simbolic latent" De aici devire
evident c5., practic, orit'e produs el lumii vizibilc
tle int,repi[,nrnderea grani!,elor provocat,[ de oltiec- poate fi lual, drept purtitor de semnificatie,,,cla.cti
este intlepdrtat scnsul exl,erior, practico-util, opri-
[,rLalizare. I)acI in \rremea secolelor,de irrrilare
ri rcalititii, pentru laglml severiLiilii formale st: mal,ol (al sunetului sriu interior)" (Kandinsky);
rIleutnrleiLa,Iilpiir"osbliesrnIales.{stdiliezsecziiec,eracsrcrimi,,caorm,tpiulincentaiiltelu intreaga realitate se oferi ca un complex de sim-
[orrnalizal'e nu se rtlri extitrcle asupra lunrii boluri potentiale, de indatI ce se impirt{Eeqte

iirizolii a l,abloulrri rle sevalet, ci asupra st,ocului purrctul rie vedere ai lui Kandinsky; ,,Lumea r[-
clrncrei, ai ii-rlregii rculit,it,i ,,tle 1a cel niai rnic sun5. Ea este un cosmos al fiin!,elor r:are act,io-
obicct, pinii [a oras" (]]ill). lia pti;estc din sfera fic- neazir spiliflral. r\stfel naLrrta rnoarLii este spirit

srtlie.crruar;nuIireinsilgs,iofrrLrcrsersir:tlrrrenlirernrrclr[,a,lrrulrirlseireriti,l'oliilnnlc,s,rtsi,intini,ruiedrierinaiuitrerlpnyc-sflomiicrr-ameindreaeiilie-;e-setiaenalc,spiec[ieieraicsrsr-iri vit.tt'.
piit,runtle itt olrict:t,r.il de consunT unde) Iireqte,
Pe haza acestei irriagini pansinrbolice a lurnii
alesha est,c erprrs insi r;iin[rii poten{,iale a scopului ic-nutr<aeierl,laaucscreilicrrroeil,iuilauncitcr2ei0ipti-anreorbecillenecp[(,ii,niudlseatrridntiissaetliocc,gleturlnvncolcusicLnrr[ur-r
l,ate cu l,oate celelalte obiecl,e; arribelc {ehrri de
gi cst,eliz:rt,. ohiecte au in 0orrlun faptrrl cd sint ini,elcse ca
incorporriri mtitcriale ale
nu voim sir sus{,inem cd ,,itleilor,". Chiar. dacii
con],iniitul idcal,jc al

idoin !.tutr:: estel,izarelt osi muzetriizarea au loc nrrui objet trouut de N{ir,ti csbe de aceeagi conr1i-
si irr cealalti aripri. LlrmileLe intre realitatea artis- p[,rieivcinulracealcaelasuLnausi intatebrlrorutlacl
acesLui pictor si in
t,ic;r fi erit'aartisticd cn tletenit nesigtue. in muzeele acord cu Klee ci o
noastre de arbI se inti]nesbe atit uscltorul de bun5. construclie nu este suficient[ pentru a da
sLiclc ai lui Iluchamp, cit si scaunul lrri Riet,- naryt,ere r-rnei opere de art[ (deoarece ii lipseqte
necunoscut[" X), trebuie tot,ugi sI
veld, urr objettrou,vt de NIir6, ca si o vazd de fiori ,,rnirimea o concordantI hot{ritoare, in seco-
de .\all,o sau o lampl de urasl de Bill. Mereu constatdm
lul nostru, lntre realiiatea arlisticd gi cea exLra-
l,rebuie avut in I'edere c[ in lucrurile exl,erioare artistic[; ea se bazeazti pe convingerea ci. tot ce
est,e a.scrns nn interior, dat{ o indica!,ie, age-
zrrf rrn simbol: in objet trou?e este enigmatizatd este real, rnaterial -- obicctul g,risit qi obicctul de
consum, consLruit, linia qi pala de crrloare -* [,re-
lrrrriea vizibil5, aten{,ia noastrd este indreptatri buie intelese simbolic, respectiv metaforic. C;rrac-
iisupr.i rrriui exernplar oarecare de realit,ate ne-
terul echivoc si pluristrabificat, al realit[!,ii, afir-
lirat,ii in searud pind acurn; in ohiectul de con- rnat pentnr intreaga lurne vizibilti, permite artis-
srrrrr esl,e prezentat un miclular ilin realibateil
configurati de om si, in ar:elasi timp, ideea abot- lptourcolucuieitd-oerucolaubirieesc5ebusut-legolv[amdsiatut(droibtsjieci tuetrrpoaetrrrt,iaomi)er,nnaetelttaziedfoarcitcadSi.nsda-
s(tbliirlpl)in-ii-,otarsreLaafifiocurmtieri.-iz- il,r,iiidiieieuatr.a-rbrsnla,raco.ll,idl in sine"
230 )J1 proiecteze un obiect rle consunr, fdrd ca pentru
rnultele

irrj€l.sl-,il sii il'eirilic sii ptili-"isca*,rr;li sfti'rt simb*- .'\pro-rimativ itsa ar trebuie r.elirezental,ii axa, tJe-
venitd mereu mai transparentd, care striibtrte di-
verse pozitii ale grupirii ,,clada,, suprarealismulrri,
iutriri. consl,r'ucl,ivismului,,,De Stijl,, si,.Barrhaus,,. Lipsir
tle formd a lui Kandinsky, rca t,t,r ciiruciorului de r,opii
in ir'i-,ttasl-:., iii: ii scr.rtttle o deoscl>ir'e ptincipiaiir
iriri ilc pe;:'ilrile iiiirlfe trlr: altei irnit,iriiei. Atita a. lui Schrvitt,ers, usc[tonri cle sticle a lui Duc-
hamp si tiieturile de hirbie sfi;iatd ule lui Arp
.r..rne cit, redarea lumii sensibile era considerati garanteazd pentru complictiliile realiLi{ii,
inceputurile ac!,iunii de^modelare si pentru p-celinvbcrri-r
ca scopr,rl sirprein) pictura nu nurnai c[ se afla
sitatea lunii vizibilc. In aceastii zoni domneqte
dersupl*- tr.rburor rainurilor artei., clal: ea era total incd. naturalul, r:onfrrzia, sinl, cxcrcitLtc
p"oors,iichiii--
izoiatk de accslea; un btiblou qi trn scaun apar- llciliii'liinleca,c,ilmriiriti,iiinlieIi'oslrirrrrl-l.r..lcD"cpirriinli exclrrrlerea
l,ineai; la tlouti douierrii tic I'cirlitrll,e 1.oti-,1 diferite'
,\bia rlin tlonient,i.ll in rrri'tl ,,irnitilii" i s-ll contes- acl ivil,rrlr:;r iirtis-
t,icI se ina[{H, sc ext,inde l;r rlivcrsc r,ariltiili irlet
t:ii, atrtrrl ci'catot' si l-itestiL a fi.,st rellrat, de ,,facere", ..rnanierei" qi, in slirsit,, nrizrrierEtc Ja logilii{ilc
iiliit:,lrunli!,'sei1ccedleiri icLler-ea.,rtprct'ilaiileditrdLeen{soiurlnrrie(pailcei,cucril'esi cduelp-a- c1are, stahiJc. I l*.osul se lirrrpczcsl,c in urrline,arnor-

lurir, r.rtizanat, arhit'ecturfl) tLu deverrit fiuide si lrrl se art,icrrlcaz.l in louni, neclcfinitul se t_rlari,
in pirte iteierrant,e, s-a putub aj ungc la contacte fic[, incilcit,ul sc descilcestc, forrn;r se purificdlri
ale'operei tle arbft c,a l'objet lrartv{ si ctr ailal:atul
tle utilit,at,e cit ftitrrtc severe. clirnensiunea ci rn;.rxirnir in jdealitate, spre,,stil".

Cintl Goet,he su'itL art,icolul sir lr despre ,,Itnita- trlrerroiendceaerlnrfceoarrpmeoaeai utseni ecfioonileolirsnaiulLnhrrirrzlrrrirtiiai-.-i tlin princl, de ve-
rirtnle,tuiariill,iurasiirirrennnapaslxisi,irirartn,no'nipliarpliitie'ntltttrr,lliisit,tt,'t',rilr'n'taerasrttnl',,aiiLeaitrsul[eh,lirtlsolt"ciu,rsitt[tcl",,iiltrretr'iIllnlrirtgr,ilt,er'iir.arnrs;ilt\f.o,l,iprgrmora'isal--
a dim-ensiunii art,ci

parlial ca.l,cgoriilc
pror.enite clin est,etitta iinitaliei irlaginii itl.riirenl,e,
ftv,ur,'clir,pi,,tr,crletti,t,tt,Islrttcltttitttl'tlitt-r' it-sliirs'sisuiplt'irnceotllinit"t,isirsiit!rir:iicitli'lia-i-lr'lrrt(ilriil{'itiIr'i(lli'clrtiltelistxrprrrrl'rutrll-i in p_rimul rind pent,rir oii irnibatiu, nrarricra si
sl,ilul nu dispun de caracl,eristica obiectualiz,l-
lii qi in al dLoaibleloaurLinudi,,npuersrterupcoILeltera, rcirsopiLuenJerefiil.ur;-i
srl('irearinle;dnliln!sets,iekl'ytiirlriticsniitrlrlnadlz-riaso,rl1iice,ezna,qupiinle,ii'alaacvreeoeaiar.Eirnei[a'te,ricceglnreepreitai unplcalecrhdciaa-
zionisrrrul
rnult[ r'orbti in simbo]isntvl. constructlei. Am folo-
sit deja odatI tleoseliirea intle tab]r,ir si construc-
tie (protlus ?), cincl a fost rrorlru sii itt,erpretiirn
realitate c,t tnat'ea nbsl,rac('ie. Cu tiscrrl de a pro- trecerea tle la alt,a sirnbolir:5. a Evnlui Me<liu ln
voca iclettloqizarea realit,tllii, llrol)llneln ca anrbele
..riloiecbc,lJsure lutt)o" irlil llnilor tlrluizeci si'l tItr cea materi:,rli qi iluzionistI a Reiullerii, oa o rno-
dificar:e a ctrracterulrri operei ile art[. L)ao{ nu ne
iii, lnt,clese ni..'i ta echivalonlre pur qi sirnplu inter- induc in croare toate sirnptornele, secolul nost,nr
scliintbatrile (in sensrrl lrti [i anclinsky . ,alistrac-
t,ie=,-rellitut,ei'), rti,,i ca std sub semntrl unei nodificdri clc stnrcturti tot
oriozit,ii ii'erlonciliabile, ci atit de profrrnrle. Acee.sla se poate ilustra cu

a 1e pirne int'r'-o rtllir{itr t.le virloltro i'tstlendentit' ajritorul cit,orva analogii cu lrt,a si t.eol,ia artei
IJtrzu ar li rgzgyr,irt.ir lrr,irgit,ivrrlli, rrrrridr:ntaltrlui
itrriitrrettt,rtlrri allarcrrt,: inizgiilit'tri'ii llre-rnolle, Evr,rlui lfediu.
1i
ol:.,jt,l l;'aiu,tj qilti read'y-nmde..[n I'irf s-ar gisi Reflecliile ciLaLe nrai jos sint, crtursc rlin irur-
'Iui

conligru',iiiilc r,late si echilibratc: ecr-rafiile gco- t,eu ,,Teoria frumosului in llvul X'[ediu" de Rosa-
rilot,ri0e lle lui h'Iondrian' arhitectonica lui X'Iale-
vici ,si arrtlogiile ilLlesbola din domeniul ohiect'elor rio Assrrnto. L,e prr[,tun iolosi pr:nl,ru *rgirrnenl,nrct
rle constrm, r,onfigttratt, ilupX principiile formelor'
noast,rri, chiur rlali:r rrrt,onrl lor vctle all,fei tleciL

noi arta modcrne si abia la sfirqil,ul expunerii sale ginii ei. ,, in consbiinla- medievald operele cle art{

exprimd urm[toarea presuplrnere: nu aveau aceeaqi inf[ligare pe care o au tab]ou-
rile in
,,...probabil, in zilele noastre, estetica modernS. gur ;sicospcuelpstteursile[ fie spiritul modern, al c5.ror sin-
se a.fld intr-o crizi asemenea aceleia care? in seco- conteruplatd; ele erau apre-
lele t4 si 15, a atras dupd sine decaden!,a esteticii
ciat,e aga cum este apreciat astirzi asa-zisul ittdus-
trial design Se incearcd sd se realizeze o capaci-
Evului Mediu. Face impresia cd mai ales un cri- tate de prezenLare care nu mai este scop in sine,
teriu al acesteia din urm[ s-ar impune din nou,
chiar dacd sub alte auspicii qi nu in domeniul ci parte integrant[ a func!,iei cireia obiectul
trebuie s5.-i serveasc[". Astfel in opera de artd
<sacrului>, ci al <profanuluil. Psihologia, pe de o medieval5 se intrepitrund Lendin!,ele orientate
parte, qi doctrinele est,etice de facturi marxistd, spre scop cu cele orienta{,e spre simbol, incit ea

pc de altd parte, reabiiiteazd inbelegerea alcgoricl rc,,euppeAredszesiunont[tpoca-ertvcailetpraau(ln,aezrrliiatro)crrsiaucr,alc,prtaeenrizscaaforrecran-[,,iicmlrclpirinrr.eeosucten":-[

a culburii, pe care esletica contemporanS. o respin-
in deridere. ln pictur{
se.qe $i o luase in plin plan interesul gi in sculpturl qug sirnplu, pe tlc all,ii part,e devinc rnijloo de re-
apare tlin norr penLru calitd-

t,ilc senznriale oJrieotive ale nateriei". cunoaqtere a int,cligibilulrri univer,sa1.."." De aici

L)iir p[cal,e Assunlo n-a preluclert aceste aluzii rezultS. punctele de conbact cu dorneniul de sem-

;i s-a splijinit pe rrn concept al artei rnoderne care nificaiii al structur,ii naLuralc si cu interpret{rile
noui ni se pare ingust ;i depilsil si de aceea a tre- gindirii discursive: ,,Asadar nu se fdcea dloseliirc
buit s[-l cornbatem cu {lrglrment,e a cdror expu-
rlerc faoc obiecbul acesl,ei cirli. Ele se referii ]a intre artii si natur,i, deoarece aspectul operclor
de artd era identic cu aspectul lucrurjlor naturalr:,
lriisS.turi inrrrdite ale caracterului realitii!'ii, adici cI si unele si altele slnt obieo.t,e care, metaforic,

polistra{ificarea malerial5, fornraki ;i de conlinut inseamnd altceva. 'l'ot, asa ins5. nu s-a fiicut nici

a art,ei rneilievale si moderne. o deosebire intre <artd i qi <rfilosofie >. Ca pur-

t. Assunto subliniaz[ ,,c[ notiunea metlicva] t,[t,oare de semnificalii intrritive operele de artir
erau gindire intuitivi care arath ceva, itr tirlp cc
ars (arbd) era mulb mai cuprinzS.toare decit cea gindirea discursivd a filosofiei dovedesl,e ceva.
moderni", qi subordoneazi pe ultimapliceriidcz-
interesate, lrecincl cu veclerea cd, ce-i cirept, in
Din momentul in care conbempla!,ia tr fost recLr-
secolul nostru a fosL pro,oagatir vaioarea autonomir noscutS. ca o cunoastere complebS, r.rrnoastereir

a obiccbelor arl,istice in expozi,tii si rnuzee, dar cii operatd de operele rle art,i era srrpcrioarl uneia

in ucela.si limp au fosl, intreiirinse nlrrneroase oblinute prin gindirea discursivri. A fi purtiiLor
treceri dc frontierir? care par s[ disperseze do- de semnifica!,ie era asaclar o imperfecliuno a artei,
nreniul contempialiei estetice. ,,Ceea ce noi nu-
mim asbS"zi o operi cle artd era peniru Evul l{ediu care izvora dintr-un cornpromis al unor elerncntc
strdine inlre ele, asa cum poate fi cazrrl pentru
un lucru creat pentru scopuri folositoare, ea nrl noi,, csadrefa- cedme la l3aunigarten
flliredzeeonsl,eaboit cat,egorie de un ran{ aparte, care nui.ti deosebiri intre p-erfscicnttieurnne-aob<iiess--
calil,al,iv de imbrdc[minte, aparat s-ar tetic[ I si cea <logicd ri. Din aceastl obserr.e{ie
sau
armii". Prin urmare se vedea in opera de art,d
iu.l\nnccu,s,illu,scecrocuhp",i,vccoacir;esi iinspsiliui dnrieusatraanrrtaeifasictenaruleirenlaaiirnssp5e.imesednrivicfeiScaas,clipSi.e. 'rte,uieitsivericlaarrncai riAlosrsuanrlt,oiqts,iuabei ssteimcoeaiuzldui ginciirea in-
nostru, ciici
tultfel ar trebui sd aprecieze strdtlania acest,ora
tle a postula, in operil de arti, mereu noi ertind,eri
cle o parte, separarea notionalS. a frumosului artis- ale erperienlelar noa.stre. Tocrnai pentrrr cil acurn
)j5 arta nu mai es1,e sen'iloalr:a fiiosofiei, a$r cltlrt
tic qi a ubilului, pe de all[ parte ii dii artei impu-
l.errnicirea sd arunce o privire directi asupra ori-

$lrsi,inea est,etica prekantian[, tocnii;.i penlru cd tiv'ri pcrfcc!,iurie ttoi ne bncurfrm prir colientplari.:
cii nu ili1i este incadratti ca o grloseologia inferior,
ri"rr.lprtb,reoit.iieinaccrteee,rlcecrilrdairea,sloei rdgoearnnauiczleuaeireadseiacaolungmdi'.isi!iii"eu--n ce-i esle o trlegciri* san, duliir tcrnrint:trr;gia ini Jrseuiio-*-
drept
sl,au ilioiryso*. o irnq.to dis.sintili., (cnpie ueasenrlni-
sens lingd toare) a ini lliriirnozeir, perfi:ctiuirea al:soirria".
lumii in aceasbS. abit,uciine fald de intreaga lLimer

qri exisl,enfei sale. Im,aginea arl,istici asrrpra lumii cvoizridbailndtenucues1paengsriemrrbodleismrleuslcoiprti'i,s.i1ticanirrlrns'eitcco"luolnu-i

ru poal,e fi transmisd nici pe cdile qtiin!,ifice qi re-
ligioase cle cunoastere, nici r:omparatI cu aces-
tea, cdci ea reprezintd un fei de apropiere a lu-
nostru? care-si plocurd metalorele salc, o daLri
r-nii, care in acest {el specific qi incomparabil dduinsblruiarlnee, aal,t,ol btileactrbiedloinr gisite" si a r,odelirii in-
este posiliil nunrai irr opera de art5. (lunoqlin!,eltt jricru a linii-
intrritir.c arl,ist,icc se sLrstrag critcriului exar-l,i- ca]il,atea de
lor si culorjlor, si care crccie c[ fiecare lel de,,nrt-
litiii, rl ilir,rrltalea lor conslir in ['ap1,ul cti ele sint' terie rnoartfl" este insullelitii. Ceea cc r]pltnea
asiiliiato tle o girtrlire cont'enrplativ;i (ntt tlc o \ssunlo rnleesplirLelesisrrithntlemgeindideivnalla1.-rcc(itttj,rilLr!.vrorluo,avri,e7att
contorrpla{,io cst,c{it-.ii), adic[ t'rebrrie ral,il'ical'e
rrrate'rrpr

rrllerior ca rezull,aLe ale unei ,,cttnteuplSt'i et esett- ohiect,ul de constrnr l'asnnat, art,isiic si la rnr,ilt,ele
[,ei". Aqa 0urlr se poaLc aprecia I,oldeaunaT capa- cli ale oiiiecLuilliziii,ii, b"Lrouroasl rlc' nrat.erial, a
operci de art,i, ln pr.ezent,lLl nosti,Lr. lJeoaret:e idecl
r,it,alca de prezentare a conlenrpldrii esenlei pro- rnetlieyalI rlesirre i,rLtay.o tlissinrill,s sc ertinrlc asrr-
dus;i de l(anclinsky, lilee sau Mondrian trebuie
introclusit ca pret,en[,ic in dialogrrl nostrr-r clr ope- pra operei dc ar[.sl asrrpra lrrtrr,u]ui nrat,eriril,

rele de art,ti a.le sgselulr-ri nostru, circi alLfel vedenr opr:la tle arLt"r poate asiritila si rltLeria lrr,irrili ne-
lolosi ca int:tn[rtlt-l; usa (rur]l
rlnnai stimuh crornilLici siru folmali care produc prelucraLi sprc it ri
li andinsky perrn it e irr,Listulrri sii kiloseirs,'ii r,el
ti ,,pl{cere Jipsit[ de iuleres" rna.i nmlt sau mai rrrui corrsisl,crrl,ri rrll{,er,ie t,rirlitrrerrsionr.iii clt cle-
rtretrt, folrlul, r,trliiltii iirsr:t,cazii alegerri tle ziul.*_.
pu(,in puternic5 gi sintelr orbi fa!,5 dc clirnensiunile lrr r,olajclt lor si [ior'ciurri, in 'i
irr rsocicrea
iinrbolice care se afli aici. t,olrrl scrrlptrt,rrrii

2. Art,a ca rnct,afori. Imaginea mctafizicit de- 1)12, lrr,evtrde vii-
tlirrersr:lor rna1,e-
s1,rt iunre a llvrrlui Nlccliu inl,emeia.zl o sLrinsii riule. Pentrrr otrrne:nii tivului Nlctliu ..irrragirrcrL
legatur{ rle sorrnifica{ii intre opera de arl5 gi era coniirrutir tleja in rlaLerial si cra lrlltririll Ac
intreaga lurne vizibild: ,,N{ateria purii si sirnpl[",
animalele, plantele qi luc,r'urile produse de oamcni llropritttiitilc acost,uil. In arrcsl, scns, fr,unruscfeu
penl,ni cir au fost rrnei opere dc artri -qe aseanrif n[ cu fnr rrruselea
f-dctuoteatein oliicctele cle consurn, unui obiect rnatcrial, creat la intirtrplare". in
verleretr unui scop gi toate opereledear- consecini5 nu esbe nici o deosebirc inire crrpaci-
ot[,rapzci nlutrmuincodass[,inctinfrdumuonaasepa-liddlu,mdiinneafrzudmucsined-
.tea cleosebit{, imaterial[ a ]ui Dumnezeu. Lu- t,atea de conLetnplare a operei de artl si ,,r.ilirrr-
oiLat,ea de cont,emplirre I rrrat,erialului brut si

crurile sint irumoase pentru cd ele ne rerreleazS. rt tutrrrol celorlalt,e lucruri existento, ctjli illcrl$lu
l-ioippriln. ^lcnonvitae{n'arppladrnerin-i,eeasxcisrtienno[,iapluatecmaraeflaeleacpeaasr--
sc lseariiirrrii celei I oper,clrir de rr,t,h, ilrlifcrerrt

Lli existenlii nunai ptin conternplarea lrrcrurilor tlacri ere vor.lta rie o llagirrii Fitr,isl-r, o clirtlire, rrrr
Lal,rlou sau o sculpl,ur,ri,,. Deja in piatra grisitri si
fl.i)eeccaarereineafelelutlrasn5sulu,rsniinnet amzSe.ta;focrdeci toate lucrurile, in bucata de lenrn neprcrluctat,i striluce;te ti raruir
ale ei. Inbreaga a fruniusetii urriversale.

crea,Lic cst,e irryadar coni,emlr.labilii, tlcoarece 1,o- 3. ln timpul procesului de prelucrare, artis-
trrl metlier.al t,rebuie s{ adinceascti perfectiunea
'I rrl cst,c nlet,alorif. Ifict,lle ltrclrr tle a t.rilrti lrtlir-

iilsrentf, rrateriei pini Ia exprimarea esentei, r.isNIzi, rr:lzbesc pini in apropierca acclei csen!e

adicd si facd inluil,ive calitdlile conforme esen- seorcte trnde 1ep1ea prirnr,l'tlialir lu'irrolle evohrliile.
r\col-r unde orgrrnul ccnLlitl al oriciilci rniqolri
itnecie. pCea'pinacmitaatteeariedesi a fi intuit a universalului fie c{ se nurnesl,e creienrl
in ceea ce steirrnupoinrairlon-aspcarteiaalelie-i tleterrttinti t,oale funrtt,itr-
este perceptibitr lo,iruiascii iiculo ca art,ist i'
individrial. Acesta (individualul) trimite dincolo nile; cirte n-ar vt-'i s-ii
de el: ,,in artd, imaginea naturii nu esteo
a naturii ci capacittrtea de contemplare a copie in sinul nalurii, in oituza prirnri a creat,iei, ultdr)
esen- es1,e piistrabI cheia secrel,i. pentru toaLe ?"
fei si semnificatiei naLurji; cdci ceea ce in ta- 4. llcliivocul arl,ei uredievale se inlemeiazir pt:
Lriou constituie forrna materiei clin care sint fd-
cute t,ablourile este tocmai acest inteligibil uni- f rrpbul cii mcl,aforele ei sinl, e,{pusc c"-nl rrl it'i sr''
r.ersai, care in^ speciile naturii este forma indivi- n'iant,ice. Aoetrsta ingreu neazi-:i lizibilitLr lea lor si
zilor izola!,i". In senslrl acestui platonism, opera lirsJ. un loc iarg exegct,nlui. Lucrrrriie ntr statt

de alLii std mai aproape de idei, decit de lucrul albfcl cu problernaticra interpretirii artei tnoclerne.
,Aceast,ir situa!,ie nreriti sti fie cercetati rrrui det,a-
natr.rral: ,,Lucrurile percepLibile individual pot fi
liab. Dcoarece irrLaginea rnedicr.alii tlespre hrnre
intrrit,e in naturX, universalul inteligibil este in-
considela perfect,iuriea lui ,l)urrrnezeu) ptrr si sinr-
i,uit in art,i, care-l prezint,d prin metaforS. si an:r- plu, incomptrrabil5, se poat,e rectrnoasLe tutttror
intruchip[rilor vizibile a]e frunrosului nurrtai ral-
logie". gul unor trepbe aproxirnative. .llxprirrral r.rltlcl:
j nvizibilul lierrni lic s,r,.!ri !tl L ri rrrrrui rrrct,afut'ic,
Fiec[rui lucru ii revine arsadrrr o frrrLclic indi- circi totdeaLrrra t,r: sir
c,aLoiilrc. Lucrurile viziltile sinL apreciute ca in- est,e lnaLelializat,, anr-rnrile
cinrl
t,r'uchipitri, rciativ perfecte, ale perfecliunii trans-
proprietri{i eseriirialc aie salt-. st-. picnl.,,Serrrttttl
tendentale a lui l)umnezeu. Scoprrl final al artei
r conduce nll p{-}at,e [i insrrsi adevtinrl, desi est,e rrn scrtttt u1
csl,e de ,,ridicarea spiritului de la rea-
vizibile la cele invizibile", odci ,,sufletul adevirrrrhri"..." spttne Fluglres de St. Vitl,ot'. r\trcsl,
liiilile
rrosl,m nu se poate inilla la adevlrul realitil,ilor fel de a privi lrrclurile rolaLivizeazi.,., ,',.-i ,l1qr1lb,

invizibile tlac[ n-ar fi instruit prin coritemplarea con!,inutul de adevS.r trl intui[,iei artislice a esen-
vizibilului si anuine in aqa fel cd el recunoa;t,e
in forrrrele vizibile sirnbolrui ale fmrnusel;ii uni- !ei, in acelaqi t,rmp insi o impul,ernicesLe sd facl
mereu incercdri pentnr a da naqterc [a noi meta-

versale. Deoarece insl frurnuse"lea lucrurilor vizi- fore, deoarece nici una nlr este in sLare s[ fie in-
bjle est,e datd in formele lor, frumuse!,ea invizi- sugi atlev[rul. in legltrrrri cu aceas!,a, Assurrto

bil[ se poate dovedi corespunzdtor din forme]e esLe de pS.rere: ,,I)ac[ fruniuselea invizibild este
vizibile, pentru cI frunruselea vizibill este n simpli si ident,icir ctr ea lnsIsi, frumuselea vizi-
copie a [rurnrrsetii invizibile" (Hugucs de 51,. bil[ - care nlr poabe fi nicioclab.l ile o a.semenea

Victor). simplitate si idenNitate ci, intr-r-rn fel mistic, t,rebuic

Cine nu se gindeqte, citintl aceste rinduri, la sdi[nfti,er-ocomplueltnipeaiisceitmatticndlso(irrreliv-ersl,ir{',eiibl,reiie(nstnlillic,poln.is,ct,teLa-

rnult cital,a fraz{ a lui Klee: ,,Arla nu recl;i vizi- l i,o et vu.riatirl u.nivcr:;or ttn. )...."
liilul, ci face vizibil". Aprofundarea acestei idei
se afli in conferinta de la Jena, din 1924: Se observii curn ace$t argtrrrreni, jnulinl"t in l'tr-

,,I)e la modele la prototipuri! voarea formirii intuitive a rnetaforelor, deoarece

Piciorul care se impotrnolegte curind undeva, el nu impune artistului obligalia irnei aser"ni'iniri

va fi arogant,. Dar sint capahili acei artigti care, 239 exteric.rare. Liirerl,dl,ilt' p0 crre rrtisbrrl rnerliei',rl

is.if.l-ertn' e..rpmtiotet.ac.uut"daatrebleitreanretpi'irpicreirr,r,e'dsecfoQrmju[srtLleif"i- duri esen,tiale. Nu este o intimplare c[ un istoric

ca Worringer, cunoscdtor al prezentului, qi-a
sprijinit argumentarea pe Evul Mediu, cind a
;ii;*";t;*fob,i'f"^"'i,;ei.x"spier.ecasuileaitreaizlasattirbt-eieocarticualliucl:di rE"riaitppnroaerglluaodt itillna-idscsaliipmcaeiclnisi--' cd.utat exemple penl,rr-r alegoria impulsuhri

i.rrlistic ;i a impulsului peninr abstrac!,ie. De
:rt,rrnci arr trp[rul, puncte de vederr: suplirnenl,are
ii,;o;.,i;e'J.i.iu,rti,neit'm.toorc,ilucrlrnoer"ea- Niebzscihe ajunge, dease-
conlinulultri rle adevdl al gi s-arr fdr;rrl, rnulte cornparalii intre arl,a moder-
nii qi altele, tle cele rnai rnult,e ori spaliiartistice
,i,c.f,.,."o',tl,,niri,trrf.rorr""fiDtiUlnt,-ioi'-tr"r,",itafctia"1r,at',ite,ii's,iaitlner,'uiirscitt:trcseee,cuntiibttct:s,ttiiiriectu,iti,rbitr'nlatni"ettseIrecpe'sttrreetn;tclxlfoeiep.u,,ror,"ieerblsxlaifsielte'fslccl,'rrterrlcrs-l:idt.iraaiatLrrbneraususldtolem]clteucllpuxlytelialisltlr'tlrtriii)tr-iir ext,raeuropene. Ele t,r'ebuie sti tnfdliqeze pre zerrtul
nostm ca o verigi a unei voin'le artistice care este
rlspindil,[ in intreaga lume si care nu vrea s[ dea
copii ci simboluri, nu realiLd!,i iluzioniste aparen-
Le, ci crealii simbolice. Am crezut cI put,em re-
nun!,a la o asemenea perspectivd globali, deoarece
*i;;i.;t; ; l,rathtcere bilbiit[ irrl'r-o lirnbd complerl' avem convingerea cd arta europeand, in cele mai

^st-r5A.irntfils...tii" secolului nostru s-au irnpticat' rle ase- recente accoenastutardirrinpaulelseui r-i chiar dac[ poat'e folosi
pentru rnon-
rn;ro;na;as.i"Lt.,ceorpre'i""a"rlreprf'enc-rrpnctLeruitptllp&lcioeg[,a,otacetcallirI,sueislin-maioritiliiinsso,Ldiboacattlzlcecaoonrnnsngtaortud'tuucee!lr'ariiteriteirslalrcallrtt-rri din intreaga llti.
i"ttn".,ie,i)iaa".i-initlu",f.omii',,tioit'rerecrpoifsotn'uevrlmzeepreLtct,intbaLaitlriculre, ,u',orer-prxdonpaiae'iltriiitdacrpereeLiaer'lltielrcJtit;rrictcoilr[tltealefniolaeurrm'rr'rrirrretri'llrrce'' rdniaail6bitnraeddili,nionparoldpr-iilepoeai tceofnirlii[nii,sd[ iinnlpreroleparsiu[lceeil
";cis;.at,rt"eet;r;rifino"i;e"r.mr.a5ffoi.Dreatals*ruttenniutmuitiau"ccltcouisvnnLaaillvienoenusctbSt,ep',cceaiirzamrunlcer,rotrdannefisoloeeraacrrleionpcn!oefitlcefnnineiu-i- tr'ecut. Ne mult,urnirn tru dovada cir evenimen-
tLeiolelicpei"'e(zienntuslerrnis-u'l reduse la ,,fornrele lor
t'r-icaSllZiuiaro'iou*iorioaiocr lucrcoleinssq'ciinnlitvu'ieltiu'rssriecadaivrogcruisnmcg'ernldteirepeanetrxupraimidn-- sirrr-
lui Cassirer) --. permite recu-
-ii'-Et""r,ei'upelci tle arL5, o resLricIie care insS''
in mo,l paradbxal, garanteazS' autivitdlii crealoare noaqterea anumitor particularitali de structurS,
rar'e nu rie recunosc nrrmai printle cilracterele
ii*friic"ibli*ei'"n;ea;fi"ts"""etatlaii;i*oo"e",se,t"sie.rputCvrpeaa[ricaclmaivt'idbecoigidclhseriienrinnafietemticpdaateeeriroecmmiltosaiegsprmeieecnn,tmtocret5easrt'ltsecepueuuras[n!e'uaipmnleEnnnpevetaluraeru-'-- icleal tipire ale nnei arte sinrbolice, ci prezintl
rrnalogii clare cu caracternl rerrlisl, rl arlei rnedie-
vale. $i arn incercat sX ldnrulirrr, in
sa, interregnum-trl iluzionist dinbre arnbivalent,a

Evul Mediu
qi secolul 20. Cdci desi aceastd epocd aduce cu

sine cea mai hotdritoirre renuntare la simbol qi
metaforS., ea pune totuqi ternelia noliunii moder-

ne de artd qi artiqti si, in celc din urm[, emite mai

intii imputernicirile fornale qi posibilitd!,ile de
vsearpiaeltiree,cceuinatjouatorcruelrecadrsoprare-painnssimecboolulilsnmosatruco-n-
tinuturilor formale si con!irruturilor obiectuale,
fdrii s[ mai vorbirn de fapt,ul cd existii o tradilie
alturruntigsqutiilcafslce5fc.iroleoleislpoorrefi-zce[nactjtiurirrneeg-ceoepdrieinnndtdEinrvdutpnlrieNnzelecdndetiuuIl,Icdnueo-sta:-
!,ilait1St..encottlublontdocsat,ur'nuaastdrhesacsoppcecrliet leclicnarneoautrEfovsu[l Me-
puse rloctrina ideilor, provenind de la Platon si Plo-
Lin, pentru a cirei funclionare am gdsit ciliva
in evidpe.nfIieazienlearnrintleizi ealefinniotii[t'siLcrea,reiosturrr;piriinnd"epearcmoal'-- garanli printre erti;tii asecolttlui nostrtt.

"."-qa

td,ia.ri;riote"he",iAu*a"rtdiir.";m-enqt'd"ura"rliii;tti-tdi?Eu;pa'"rE;urln'f.l;i;eivu"t,inei.zri;tunue"iran-lLutnu-erjtai,aiipnilarnMroarseanoqesa:revira.nta.ordiinccrcntcipreuieoanuautapntthtmsS'sululliitu'-1cnltdaa.oidui!c'iitebndp,iuasnelerrrdni,dirial,nlmundaeotnbmeld-iaunsr5sfcatioacd'eI.rio1atiziaavlpce1ursietnde![ti'lr9aIn:er.si1iaet!relst-neca.'tll-.uateirap"z-Ptmtiou.sdiilnnuzitsc*lnistmiucet-trttliueaeuaaaliiaiu'-"-- colului 20 nu participd cu nimic la ea * aqadar
nu mai std., ca in Evul Mediu, sub ocrotirea unui
a-t"es1sp,ien,ac.tteirnemdpearteta[zfoecrnetctaep.rreetaens!i'mia ullatatunrdi,i^iancie,mp9eusdneecaosno--
sistem de credinlti universal obligatoriu, care or-
*eai;"in;l;.bl;*c;.r";"lrtta.i,t"u;al"",;o[t.ti"de;cInrej.to'i,ie;nsnrlslc;am-xae;af;oaur;mcert;lndaicasnt.aii'[[,;jrfiotiCsiannisinumcvti(neeerausplirtceldeesugaia',cmteeusaranetlnatSca[ee'aipapncuisoulcdenlcSettaie'p'i-'arne'pflfit!rnarc'eetaceazpienzveoupsnalcneLeaeamae.msr'me[Dtrl-nouaeEde---ii
foric' doneazi. ;i explic{ intreaga realitate. Accentua-

;l,ni'ii"'ii"i;-;; i;"r;oi"iit#l"iC;i"."tiAti-ei'v*;iian;;rt;c";d"tei*iir*ncna"ic"ertee'tr"la"etii,,'fEm".i."novartadtiflulo"i[rn*inldtdl.p\iee{ooeim1nrdaitfieadunnlufniaiqs.lice-aaaaetes-rliri,tn.mrlienst.irgltnioatiXtca'toettaumi'ncirneeaDtda.eeeascnsolteui-[-- rea acestor deosebiri si a altora a depdqit scopul

;;aq;i"i;-;;id.s;i;'r--ir;i.";;;;tt.1,ir;f."tiJ"cnrt,oa;itrtmr.tn;nd;r.';ie"Jid;-tiiJ"u"u.".a"f.;;icr"t;t"i'g.tti"t"l"d;ii;oariri;r".d.[^'eru;*"c-o.,;o!'tcXatret-""ubr"r*ecslsoiarrt'iLldmdt-rdiuse.neUigeciriin[ndteuocai'ift,diuisaau'arprrairvee-etsotaolo.iuaadvctnn,iralaanelb..tucijn".sielccidsscc,.eeuelaivoeoief-crtmplcaefuaocnrlauaeeErezdernstiaterandetnovreltliaSiitai!eulisnulci[or'dozeatliatt[reois'p,iac[cemM,uilatcrarvaeinsdtlalcfuepiriiro"saapsueJetdl*-rado'bja!bprdcaiii5eiutrtiuiidtiSctoes"'anu,loatieis,earclgnlric,"atfctnas-te!ioaicooi'elvusaohsrarEldxatdaabueuitr'tn.divs'tlirscuDceaaaneaoIuTiiui[mcearu'eolasesbdrncspttptpiMoaoeueeacigtseinssunosnuqcez-r--et-a--i-r-i-rli- Ei cadrul cercetdrii noastre. Scopul nostru a fost
tlovada unei problematici artistice care dd isto-

riei europene a artei caracteristica ei de necon-
fundat si care se miqc[ intre polii impulsului de

irnita!,ie si impulsului abstracliei. Evenimentele

istorice ale prczentrrlui nostru sint tocmai de aceea

interesante, pentrr-r c5. ele ne infd,tiseazS. cele mai

rliverse posibilitfr{,i, specific europene, ale aces-
lor douir polaritir!i, in intrepltrunderile lor po-

lislralificiLtr:. Citeva din acest,e st,raturi -- sim-

lrolrtl, trll,a nretaforelor, arrrestecarea gradului de

blaelit:eerlcliel,taiv-tei ,itnloel:pvielaicrr[niuaua(lliiezrainraeral spt-rrreimirt'uignraiid,tivi{na,ulllaitvuugl lagrNerrnlaeiudsiluuu,-i
i'in tlin Rena;l,ere. Dirt accst,e plenrise corrrplicate

lezultri dubla ancorarc isLoricir a prezenl,ului rros-
Irrr, in cale int,reaga rnoqt,cnire tr trarliliei Jluro-
pei, oarecurn riLspindit,I, esLe achrsd la coexisten[,ri

;i capdtd o interpretare nouii.
Aceastd carLe nrr vrea s5^ fie agezabd in r,indul

vocilt.rr care fac prozelili. ln primul rind nu se
pune problenra si recruteze sau s[ r'eclame ciq-
t,iguri sarr crrceriri perrt,ru arta secolului nostnr.
(lititonrl, ()al'e vl'eu si ;tie cur.e este folosrrl schim-
lrurii cle slructurir e\l)rrse, g[sepLe rlspunsul in ua-
pit,olrrl despre inceputurile iict,iunii tlr: rnodelare.
S-ar putea ca acest rdsplrns mirrirn srl nu-l satis-
l'ar:[. Cine are de invins urr l.eren greu, face bine

si-qi elibereze bagajul tle balastul frazelor qi gin-
tIloriririploernbrrlrordseclop;iulirsr5f.ue,lrarl rrcresta si deterrnine un
cil,ui pozilie chiar dacir
t.st.e ingusti, trst,e tut.usi, in orirre caz, inatar'abild,

INCEPUTURILE ACTIUNII Cercetarea istoricd s-a folosit de doi poli pen-
FORMALE tru coordonarea conlinutului ei, polul lipsei de
formd qi cel al severitd{,ii formale. La alegerea
acestor doi terrneni s,a avut in vedere suporturi
i{d9eaol-rtieipnicbea,recalirpessitteaudien valoare, nu puncte fixe

afara proceselor istorice.
Am vdzut c[ prezentul nostru- identific[ cu apre-
cierea de severitate formald alte opere decit, de
exemplu, secolul 17. De asernenea s-i demonstrat
cH acesti poli nu perrnit fixarea lor. l,a fel ca te-
tatraueicntriiuc-loenciavaltiernietgreisseretepoarareificzind,incictniiatt-rrsaeicametueior-rgufrolaagt.lreneanilneceztdiiedrteou-sriciuahavisaaernle.p-zoouDrsile---
c6rei forme artistice.
Dacd se trece in revistd ceea ce artiqtii secolului
nostnr -- urmali de maioritatea interpre,t'ilor lor Cercetarea psihologicd confirmI aceste obser-
ld-oirn'pfeorerpml(r'oyaplleeriaezq,fitcoapb"eeinetcsrteuuarjeluesf,elisfrie[cubcruoecnausrtoacosttnillaiorlrmrcLeourtrtiiivltouer-,
impuliuri si ,"hiar constringo'i extraestelict', pen- va!,ii. ,,Totul este form5, viala este o formd",
tru a nu uiung. s[ fie bJnuiti de 1'ar1 pour l'arl' spune Balzac. Focillon se referd la aceast[ defi]
Artistul iEi a"tribuie pretinse intui!'ii vizionare,
canabile si dcs.opet'e-prrterilc si legile cusmice; nitie cuprinzitoare qi deduce de aici teza sa des-
reculhl''cisprdeeudaezqi[ciAn,,sselpixnipcritrteuimlle[vsr.a.elientncsaiiin"seuglefiic''icenonantslrid.rdereiiir.m'5r.p'doinrittneatrnriuote-- prea valoarea proprie a formei: semnul inseamnd
ceva, forma dirnpotrivd, ea insdqi; continutul ei
fundamental este un continut formal (,,1e con-
tenu fondantental d,e la fornte est un contenu for-

mel" ). Aceast[ constatare are nevoie de o dez-
voJtare. De indati cc puterea arbitrard a formei
apare in fata unui privitor, devine purtdtoare

pentru a fi destdinuite fdrfl rezerve' f)ornporta- de semnifica!,ie. Omul se ocupd de lumea feno-
inconioard cu o aurii de rer-ela!'ie
iea artisticd se menald cdutind gi stabilind mereu) el afirmd
si nrorocire. Ea isi dedu,'e de rici evolutia ei con-
Totuqr. aceastl legi- (inbr-un act de alegere) anumite legdturi simbolice.
tIitmrirasree,'perxeistteenntl,ioa aesi[anegiatejatiSn.
aceiaqi- timp o ci- Acest act de alegere cste necesar deoarece con!,i-

masd dd fortd care-i reduce artistului liberbatea nuturile formale prezinbi mai mult sau mai pu{,in

sa tle actiune. Cine exprimS. unnummaei r.icteiena ce tre- clar dimensiunea polisemnificaliei. Focillon recu-
noagte: de indat[ ce o forni[ apare, ea poate fi
buie si exprime, nu are nici aceasta
cititi in diverse feluri. Aceasta este r.alabil pentru
cu cit mai'inevitabild este constringerea comuni-
cdrii, cu atit mai micd este libertatea alegerii for- tfolermaerlte5.n-a-Laucliei a-stafeleusritlee lor de citire slnt operele
male, a deciziei gi a articulSrii. Ne indoim de par- pentru
lianle,,liengseinreelea" naturii, valabil insl qi
planului credem
ticiparea arlistuiui cosmic operele tle art,[ inseqi. Ce putem, ce ne este per-

c[ are mai putinl mis sd descifrdm din ele ? Ce coresponden!,e cu
decib isi inchipuie el, in si'himb insii, mai multS'
inventivitate. S" p.tt-t" problema si-l-vedem ca un experienlele noastre externe sau interne ne comu-
s"limspdo-vl'5e.lriebaezrddmqi de rnultele mesaje cu
inventator ne intunec5' vederea' nic[ ele ? Cit de mare este gradul de evidenJ,d
al afirmaliei lor ?
care el se

Asupra acestui lucru p[rerile sint imp[rlite. tibilitaten qi transparenla urijloacelor ei de comu-

Noi simplific[m situalia, confruntind doud din nicare: ,,Orice capriciu, orice infumur'are se ndruie,
aici este necesitate, aici este Dumnezeu."
cUpeenlraem-miteaniaoirmitisoptounrlutuaimnst5iem. pacroo-rtgpioaunnneizeceori-pcdsoeinhfoiongrtrmearfpiccr[eertta-itruei-.i Arbistul ca organ de execuf,ie al planului crea-
1iei, ca iluninat, a c[rui privire descoperd inte-
ainil qi necesitdlii interioare: ceea ce el f,l-uru- riorul qi poate s6-l transforme intr-un exterior.
Aceastd preten!,ie am intilnit-o adesea. Romanti-
leazfl este un tot soerngatinmice,nmtealoi rmsuallte' ,esote expresia
lacunS. revelalie vicniidi nuaaautlurtrerdel,uhaiudt-eieoea-s;iin,,sapdjuuq!nii"ngi([Rsluainngtreri)nni;sos,,ntsaurcefulestsudrlrvfilnaeddtridt-l
fdrl a IpdreerrnnStirciu"ho(lepNegonivthiamatirsat)eret-'asiEvrnoi bimnc!laieqiil,tilloicrrrzr.isulen,oaosleufclouosiJtrnrlrl{t2ssla0,rttdto,
directd. Se sus(,ine c5. en a fost datd artisttrlui intilnirn ln psihologii gestaltigNi, la tec-rrelicienii
hpeilentriumparrtrlsaunrsifleornsraaleindefomlinoedevliazrieh,ilef[rs[aurep!a,ilnpeat-i
sau pieideri, fdr[ falsificare sau simrtlat'e' Con!,i-
nuturile percepliei qi sentirnenirrlui sint ctinside-
rate ca total c,onvertibile. Aceastd interpretare
este convinsd de autenticitntea nevoalatS a crea- irinrd,i!,i cdueezivionltdauritiodjuinstaifmici5creileinarvtiiaq{tailoirn.te.,r-i[o'oaartde
tiindiitelooiclremaaarbitissattsricaaecct:e,rtrtminnlp-ianicttero'l[przrureettp;arreoeldalarcsea,,,irntitnnretozpcedmirgiata"ij formele
se pot exprima in fornre inrudite de desfdEur{ri
intrritive, iare se petrec in cimpul percep!,iei unr-ri
spectator "(Kurt, Koffka). Aqaclar psihologia struc-
aqa oum le concretizeazii. Aceast[_interpretare are t.irrii n[zuieqte s.{ ttneascit in cimpul ccinfigura!iei
,,evenirnente obiect'ive si semnifica!,ii suhiec{'ive"
oidne'aluianntrgeid5cieas-ttoeisraite[s.drPieepjanittrirununAsdur[ifslietnotuteml l,aarfttoeisrlimtetr.alrArois,paerdnraearii (David Katz).
Wdlff lin :st abileqte la,,l"cieacraeresedipspooazteiliecoingt,iinaurae
conceptul (ideea) este valoarea intrinsecd, cate
icpnuistesi reneuraervsbeuiltfereaardrzddnpicorloiaporr.ieiUn, gletriamidsiaerea(omionamtmoedraeitaac)zriiarnljilnzlatearnere-' explesia ei prer:isd",
ctole[-daifsicepecaodsztri5lei.eic.,a,eItnexgtpeorerriisoei?ir"u) l--ar(tecreidnbeiuniseneos5gu.d-aissceteqeltaaepIdiaicnbocanoztlioi-r
iiitor de modclare ale arbisLrrlui. In[enIia si t'ea- nut ou exteriorul, cflci penbru Wdlfflin este
iir"""u asfiirnmt ac{oiin"gnreumenicteq.orlnatefoarlmeier,seanrlteiis. tiunl reali-
acesL sigur ,,c5 forma lru este artrnc',atd oa un ext,erior
zeazS peste
sens, Leonardo srrs!,ine c5. un orn bestial, cale n-il substan,td, ci aclioneazd din substan!5 in
r'a asfinartH, incsaeopavroaihn{il,e5".imInanesrnrct5c;esfoiunnneaa si substan{ii
studiat suficient formele frumoase, exprima acestor idei
numai bestialitaiea sa. l{orfologia lui Shaftes-
(desigur nu conqtient), Kandinsky va sus{ine, rnai
bury se bazeaz5 pe ,,fotna mS.rturisitoare a sufle- tirziu, egala-valabilitate a substan[,ei (motivului)
tului" (Plotin) qi caracterizeazi forrnele exterioare qi a forrnei, Mondriarr va profetiza cd arta qi nabura,
ale naturii qi artei r.ril simple reflexe ale interio-
rului. Pe aceasta isi intemeiaz[ l,avater qtiinla sa inlelese in indiferen,ta lor, vor ajunge ,,in celc
fizionomici: ,,Exteriolul .,si inNeriorul stau' in urod tlin urmd la inlelegerea legii generale a compozi-
vizibil, intr-o legdturd precisfl' Exteriorul nu estc {iei lurnii". Aaceaamsbbailo,r,yl&ntrc-loaroifridcianeacstimivibtaotleica{

decit sfirqitul, limita interiorului, iar interiorul independentd

o continuare directd a exteriorului." snVpe[zriouatrdex-acet,xtaecreiostrepteluzse interior".
pun mereu
Goethe a suslinut posibilitatea de inlocuire a problema
identificdrii mijloacelor de reprezentare cu con-
interiorului qi exteriorului analoagd acestei con' !,inutrrl lor, respectiv demonstreazd capacitatea
vingeri. Raportat la artd, aceasta implicl conYer-

lor pentru imitarea acestora: obiectul acestei este limitati, dar reald. Din idee nu poate rezultn
imitdri este o datd legea nabririi, alt[ dat[ ltrmea insd absohrt nimic f[rd faptd." Biichner spune in
sentimenttrlui, apoi, din nou sint datele percep-
!iei lumii experien!,ei. Tuturor acestor conlinu- leg[turri cu problema realiziirii : .,Prir.ighetoarea
poeziei clnt[ zilnic tleasrrpra capului noslru, dar
iuri trebuie sd le fie congruent con,tinutul forrnal. ce este mai fin se cluce dracului, cind ii smulgem
Contestdm aceasta qi suslinern c[ ac{,iuneei penele si o muiem in cerneal[ sau in culoare,,.
formal[ aduce noi fapi,c de experienld r:elui care
a executab-o si, in primul rind, celrri oare o con- Chiar un spiritualist de talia lui Kandinsky
ternpl5., fipte dc experien['ti oal'e nrr-qi p';iisesc era ciestul de inteligent pentru a mediba la pute-
rea arbitrard a procesului de materializare. El"scria
nici o acoperirc in datele deja cxistenLe ale expe- in 1914: ,,Mult rnai des se stie ce se r.rea,
rienlei. Aqadar, irrrpretrnl crr F-jctl Iel', noi susfi- sii se gdseasci. pentrrr ltr.easta necesarul clecit
neni cir prrLrcesrrl de cortfigrrltrre t'eprczilti o extin- cum.
Acest canz este numai si exclusiv cu adev.{rat
tlere a experienfei, cit ntt itt ,,r'rrpi{,:re" c'onstd bun, dacd a veniL de la sine, dacti mina fericit
caracterttl lr,ri specifir-', r.,i i'tt ,,f'Qtere".
ExistI rnaxirne ernise tie artiqli ttrle d-ittt acersttti dispusd nu este dependenl,i de ratirrne qi tlacir
srrficient de des, ral,irrnea fat'e rle la sine
punr:t, cle vedere o forrnulare fr-rar'l,e exageratS. e_ jusl,".. Focillon exprirn[ mai put,in ceea ce
Degas, care a sim{it ttneori itnboldul cle a. contpune rnistic:
,,L' intention, de L' c ttvre cl' orl rl e.si. pns l, reu ure
ve*uri, se plingea odat,5 hri Nf;rllarnr6: ,,h'Ieselia d'ert."
dumneavoasl,rd este infernal[. Nu pol sti I'act ceeit
Problerna cu care artisbul este confruntat se
ce vreau qi totursi sinL ltlirr rle irlei..." Ptietrti concentreazl tleci, ln ultimri inst,anfi, la forrnu]a-
replica la aceasta: .,I)t'agtrl meu [)egas, versttrile r-ea mijloacelor de exprimale. Aceste mijloace
nd se fac cu ideile, ci ott crtviut,cle." $i l3raclrre de erprimare nu sint, oare nirnic albceva decit
afirma odal[: ,,Llt(]teZ 0tt rtrtrt,clia, nu (ltl icleile". ,,termina!iile." (Lavater) experientelor de pinI
mdeuClcouiniuvdeiasnttge-etirci,daeosjaaercrlnaidtntuiLpnaosararejceplreseezaengnteSl,.rasioetsacare-l
cleslrrl acum ale artisl,trlui si ca atare sust,rase interyentiei
sale conqtiente? Sau sint, inven{ii, care proclam{
iclealis- o. realitaLe incorlprrir hilfr. :, Intelpretarea orga-

n avttt,
de exprimal, p[reri prontrn[,at mat,erialiste. [lu
nico-psihogluficir, care indicii tir.t,istrrl in acorrl"cn
atit rnai surprinzdtoaie sinl, ideile pe ca.re Schil- trtoelsanpteupenlurdrrtinmaileluirnrinna{a,lettinpvrrerlnacpt,oltstrlieirbrvirlatolr,iiervrrlae,r,efbciiircti,niec.nleiNninoattiliorsiirnsn_i
lsecrris-oalrae c2[t5rer-Grroaerttihec1: 8.0,T1r-iieslett tlczvtilta intr-o
de
ast,izi rnai lnul[,i
mei
oameni crt o trulturit nltr de rritsl;i, rlar:e sint satis- egviitrl:erend!,eanrlirronpari,iecr-rincdhr,coiiirt,rnirartx,einleraasl[u-i a for-
f[cu{,i numai de ceva crr l,otrrl perl'ect' tlar care
nici n-ar fi in str.rle sd producti l,rtrrfi ceva bun. poale fi, ccruplel,atA Balzac
gi adincitri crr o erpresie a
psNuoubejp{eioic.ttNfsaep,cpreeoenoliutrrliiecpc,otlao; trerl,alelro1ct,,soalre,q'mainadri,.heairsbteindser[,upmlaarsr.ls1idlpeofaelrirt- glrlrtlipBhaiqrurcele".la'tlr'oe:t,,Ccee
mrtntle-t:i,, d,irti,onnaiie hiero-

este r.izibil are rnai multe
irf el esuri d al.oliLri veclelii omuiu i, lorni ele naturale
Itrl, s[ fie-impresirlnat tle o itlee poet'irlir, dar n-o ca gi formele artistice.
poate manifcsta in nici un obiecL". Si in concluzie'
aplanintl cearta dintre ,,gindil,ori" ;i ,,realizatori" : ,,Plinrul tablou n-a fost nirnic nrai nrrlt, decit
o liriie", spune Ptml lilee qi cu aceasta face leg[-
ii,ud,Pelureiima-icio-snpfcuuanzr[cLator5tpd.ieeersafceucninta,iutalnotilrivneseurnspiuarelrimlvoaerg, lioanlr absolu- cele rnai vechi interprebdri rnitice ale
numai tura cu
schimb originii picturii.
fiica unui olar PdrroinntirbivCreiLoi riilunethg, iet-rnrlleuaii, reDiel,ilicuaftairxdeaevstoc-iau
aceqtia au de parteaTot fapta, care - ce-i drept - .149
o linie conturul

s-o p[rdseasc[. La KIee, care probabil de-abia lpluuemcrrceueapqlioiesbi.-.ite-U, cantsiovcmiietarzexeibmcuuuiemansdudemsifutiesdpecelonitncaltelieniunfcatud!p,rdid!a,dil_ee
arrusese in vedere copia naturald, sublinierea nu
se reler[ ]a posibilitdlile mimetice ale acestei narea formei. All,i artisti nrr vr,r. rc,lrrce polisemrii_
prime linii, ci la ,,nimic mai urult". Lirria inci ficalia elenrentarii a for.rrrti, r.i vor.vui s-o folo-
nelegat,[ de un con!,inut obiectual este eohivoc[, r.gor,'1 ca lrar.leler.ir; de aceea ei nn r.or, restringe
pentru c[ este un ]ucru nou. Fiedler a exprimat everrirnentele
cel mai clar gi mai convingdtor acest lucru: tlirect forrnale la lunrea reali, iu
prin faptul cd schi,tdm un contur
g,,aNcui m..a. i protlircem ceva nou, ceva stin- vor aqtepl,a cle la ele ca si lc confirne lor (qi'pr.i-
altfel decit clPvoeitripco-,trtoiuenloiu,ricle.iuPxrltntiieenarrdiiroeecrru)eSrcionlaaudtJecasleogiientrlsqeetajmailiinzicreletrzurienro;i-sisecueqctrutepee:aa,r,jiiueCetnibpnlemedri_.l

stabilea posesiunea reprezentdrii optice. Chiar

in rromentul apariliei gesturilor nesupravie!,uitoare
in cele rnai clementare lncerc[ri care reprezint[
imagistic, nu face oare mina ceYa ce ochiul fdcuse
ia gi mina pictez.mr ascult de nir.i o teorie;formele, cuiorile,
deja. X'Iai curind in naqtere ceva ncoeler a- ce ochitrl tm5alli,leerialilnurl.bqai.jusliuntie, znaulopr esrtranuitrlsinircoflioo
preia ilezvoltarea in no- de posibilil
conLinuate a cxprimrrte.
far'g, contltrcinti mai sfirqil,ul
rnerrtul irr r'ate orrhiul dinespratsrtica- u l',ictttai paCaleetccelteeareuvcaaencdrpeienocenti.ttsIlo,crrer.ciimenrecodzeterisoscupnablre'eea.ozannict,oeqludai,se,e"tsrasutt,r,inc.,trlor,e,e"n,isn,eii!ec,e*elrnespgiitmaerirti*eec

j rrns la

acrtivit5!ii sale" (1877).
Gerar'd de l,airesse tr fost ttnul din prinrii plac-
,,prima linie" rm p-o-
t,icieni care arl retrrtnoscttt cd valttare proprie. In interior, a unei tlorinle de fornte gi r_.ulori arr.lrrlite,
de un material anumiL gi abia cintl le-am transmij
sedI valoare mintetiod, ci
manualul srirt tlin 1719 el recorttand[ metoda
geometricti. La prinittl erercil'iu, copiii trebuie pe pinzi ele mI liniuresc cle ceea ce vreau. Cind
sd traseze ntrmai diverse linii drepte qi ctrrbe, opera ia sint ldnruril de ceea ce ndzrriesc,
la al doilea sii deseneze conl,ururile figurilor geo- abia cu naqtere pictatului afh.r ce caut,,. Ilarei

metrice (triunghi, p5l,r'at, cerc) ;i apoi s[ t,reacfl cicazia
la obiecte sirnple. Appel spune: ,,T'{u pot, si plevid ce se intirnpld,
cste o srtrprizd".

ginat,Iennp,t,ardoreebzuvleorlnrLniajllroeeaarcme,la,ocirodntelfepigauertrredp"rriesi esliua,rsncbruiinicslveaizuiinbttirlleeid"ai--: Acestea sinb vocile a doi picl,ori care s-au
mensionil le. ,,\cunt se ilor.edegte tlaci artisl,ul desolidarizat total sau pargiai de intelegerea
poat,e st,u pe propriile lui picioare. Este t'urba rnijloacelor de reprezentarb cu conlinuturilu"pur-
ccaeprelieui.rmNduremqteuits- ddeleogseebaitcrtrul""ppiirrin-dar
gcdkielaaepnsotuiemdfldi9tecnocenorqn.titi"ien;nu,t,tAuacriiteisosttbueieii cpfLenuta;et;e;o. un piltor

plasrnatic

sir irrventeze litere qi convenlii, sii instituie in lume l{erbert Boe_
realildli forrrrale pentru care nu existi un rnodel prii, po pi"rx
in elatele pert'epliei, perrt,t'u care c:hiar ,,ideea for,,t,i consli-
tutir'5.. Face a doua, a treia gi a patra pal,d. El nu
t,otald" (Si'hiller) *nrteolefersiel uinnfai!,liib;eiaczoinr tiiunult,li,mtip5i{l,li
chernate sau nu l.qccateeieeeplao.inaAcctseedtaspmdmreulaetltrcindgded,veacrseicamnotrenormfai.gctaeiuirvvrai.aae!,e!i,aafai,,c'Ndepauisnred;Lipnlirlaceelnetsiignfcieridosetictla.le.di.ja,ae,
irrtuhii configur[rii.

il inl.ereseaz[ pe artist in ce propor'lie el accepti 2s{i 2s1 gic.needDrti[erateoaccrdita,rrceatoefcnlieefaiccrsmlaitialaeatsceletuidueienxFepai,elridtcciqlaietprif,argiprnietldelfu,aga-pacttleiauzlaa,t,sceatir[tzduinies,l1ecs,leeinirq_-ti

acest apel sau iucearcd sd-l inibrrqe? (line se ddnrie

inslinctului tk: imit,are, se va strtidtri apoi sir-i
lioaa,r,eparirneei ipl,irnoipi"rie-, acditicmit asi-octtrrrainndsfoprornseibilin-tr-vuan-

are cel mai vddit aliat al ei i(nfiagr.saB-n)u. mSi-taar,,apcuttioena tot aqa de Ippnuet!,riepn iccfaatopsritusalc[epepeaurc,n,eldinpeumtoinqfaihtepraedutipyie"cnaasrue7lS-uli
painting" a ziielor noastre Hogarth.
deduce de aici cd realitatea acestui concept se
poate extinde numai asupra artei ceiei mai tinere indeamnd
a secolulrri nostru si, in cel mai bun caz, itsuprir
stadiilor premergitoare ale acesLeia, ln,,tlra- si rezultatul acestei acliuni, opera de art[, nu exis-

mat,icile" lni l(andinskv (il. B). Agadar deja in {,.{ nici o congruen!,[ -* existl numai convenLii
artificiale tode-s11.steme. Ilxplicalia pentrrr aceasta
riddcinu actului r.le configula!ie s-ar putea sta-
tlebnie si revinii procesuhri cle percep[ie. Sd lrram
bili doud posibilitti,ti principiale (iare se exclud
idealul ,,ochiului inocenl,". Ctriar dacd el s-ar putea
reciproc qi duc in direclii opuse. Una s-ar limita realiza, dac[ arn fi in stare sd inldturdrn toat,e cuno-

Atlmaagtaaaeci,j,uitcniodeanelaatcelradeal-t,c[ eelianlsctpeasrcroedhdieumvcsebetdirn-eeaai,atn[slacismueflatimitcndendrrueilidaaerdepeaaromlirptedbiaeilfilr,ii.ii-ii qtiinlele experiment,ale, transpunerea pe pinzd a pe-

de natLrrd un criteriu pozitiv de valoare. Nimic belor-colorate perceprrte n-ar dubla, simplu, activi-
nu este rnai aproape de aceastX inlelegere decit
de a distribui metodei irnitat,ive setrrnele nattrale, tatea ochirrlui, ci ar configura bidimensional qi in fe-

celcilalte pe r:ele artificiale. lul acesta ar produce o nou5. realitate perceptibil{,

fa![ de care ceea ce ochiul a vizut ar putea sta
cel mult intr-o rela{,ie stirnulatorie. Idealul lui

Ruskin va fi permanent compromis de nevoitr
noastrl tle a creea corelalii de sensuri. l,ixprirnat,
AceastS. opozi{ie nu existJ. Ea este o construc-
pozitiv: ochirrl nrt inregistreazd, el nr:!,icineazl
!f,iiceiaaleesctaerteic,iimimaiitmiiriui.llFlsxaisut6mnaurinpaui lsienrnenveidaerntti-,
se comunici ca atare privil,c.irrlui. Chiar ;i ple- configurind. Nu rnina prirrru dahi, rleja ochiul
indeplineqte un act creattir dr-' conltiin!5. irr a,t'est
istorica copie a miinii este trn senrn artificial, aqa- 'punct artist,Lrl st:i inc:i foalt,e apt,oape de neartist,
chiar tlaoi:r ultimul este ahia con.stient de acest
dar nu realitatea insSqi, ci o noud erperien{6
ltruilvecdcruit.aalncuenssect,hi ilemuxcbpreuair'iteiinsnstluueql itsr*t-ilererc,s,crtudeluimui anegsienteveeaanlitir,nncteeuvniat-,
despre ea, o noliune abst,r'act,l formahi. (lrr t,oate al c<-rnqtiin!,ei noastre". De aceea fiabo atlarrgd oI

cti s-a ales caleiL cea tnai tlilecti ;i s-a evitat este fals sii se nlrmeascd abstract,ii acca oper[

inventarea unui serrrn ftrrmal, conturul rniinii nrr de arti care vrea sd dea nagtere unei irnagini
este rnina inslqi, ci substitutul artificial al aces- din experien!,5, in schimb sd fie desemnatS. ca rea-
listd cealaltS. care vrea sd reproducl o imagine
teia. Riguros vorbind conturul neintrerupt al
celor cinci degete este rlddcina unei construclii for-
male, al c[rui stadiu tirziu ]-am cunoscut in linia a unui lucru. Amindoud ar putea fi numite abstrac-
totuqi amindou[ sint realitdli. Ochiul nu
clasic{ de frumuse!". $i a;a cum Delacroix nu liuni,
lucrul insuqi, ci i,n,mmetoadforeeroinntaut,itliveec"on(vsii--
putea gdsi nicdieri in natur[ ,,linie sinuoasd" sau aduce
zuale), pe care el apoi,
,,linie dreapte", tot aqa ;i noi trebuie s5. rdspun-
derl ca posesiunea lucrurilor. Aceast[ idee existl
dern negativ la intrebarea: trnde exist[ in ]umea

experien!,ei, o rnin5. care consti dintr-o suprafa,td in studiul lui Niebzsche ,,Despre adevd"r si rninciun5.
in sens extramoral". Intr-un pasaj ulterior Nie-
rnirginiii de un contur continuu?
tzsche neagd posibilitatea de a i se da unui obiect
Pentm f)elacroix gi impresioniqti linia fmmu- o expresie adevdratd intr-un subiect ,,cdci intre
selii abstracte apare ca un concept interior al dou5. sferc absolut deosebite, ca intre suhiect
artisticuiui. Totugi unde gdsim in naturS. trdsS-
qi obiect, nu exist5 cauzalitat,e, exactitate, expre-
turi de penel sclipitoare, cirligele gi br,rclele cu care
Renoir qi l{onet fracfioneazd pinza ? Ele existi 253 sie, ci cel mult o relalie esteticd, este vorba de ti

redare aluzivd, o traducere bilt,iitd intr-o limbi cu pretindd pomului ca el s[ formeze coroana intoc-
totul str5.ind..." mai ca rdddcinile. Fiecare va in!,elege cd nu
poale elista relatie exactd de
N{ulli dintre arti,stii secolului nostru au recunos- gi sus. Bste clar. cir diversele oglindire intre jos
cut aceasta, doi din cci mai rnari trelluie sd ia funclii trebuie "sd

cuvintul aici. Picasso s-a exprinrat tlesirre destinul ducd la diferento pllne dr: via!,d, in diverse dome-
artistului de a t,rebiri sii rninl,ii crr o sinceritate
care-l caracterizeazih in negarea t:inii-'d a oriciirui nii elementare".

continut, de adevlr; in acest, t,inrp I'(lee itnlececarerqctier-e Ne putem releri la Schilier pentnr rezumarea
prin compara!ic cu proceseLe organice si motivarea acestor id-ei: ,,in ochi .si in urechi,
]-,insd5r.iidaeratisat,tuiltuei vciadreenrleiscpiitngqei rriateria care
se insinueazi este cleja rostogolitd
legitimare incdpd- la o parte cle sirr!,uri si obiectul se'indepdr-teaz[
de noi, pentru ca noi s.{-l atitrge- direct'cu sim-
alibiul structuri,lor

naturale existentc. c[ trrba nu esle {,urile aninralice. Ceea ce vedenr- t:u ajutorul ochiu-
adPeivcdars.soAsrptaunees: te,,Sotimmcinuctioutriiii care ne invati
lrri este deosebit de ceea ce percepenL.. Ohiectul
ochiului qi cel al rrrechii este o formd pe care
si in{,elegern adeviinrl, cel puIin adevitrul pe care noi...
noi, to!,i oarrienii, il putern inl'elege. Artistul o creem De inrlatd ce (omrrl) irrcepe sii
$avureze cu ochiul qi vederetr cap{tir lrentnr el
trebuie sir;tie in ce fel poale cl convinge llc cei- o valoare independentE, atunci el este de asemenea
lalli de verticitatea rninciunilor sale. Dacd in opern deja liber esteticr si instinctul inl,erpret,Irii s-a
sa el aratii numai cd a ciiutaL qi verificat in ce fel
ar putea s5. ne ofele rninciunile sale, ri-ar put,ea tlezr.oltat." L)up[ actul de coniigutafie urnrcuzd
aun,,afol rdronidleraii, urmeaz[ o treapt,ri rlai
realiza niciodatii ceva". Irr ar:est conLext Picasso irrtlep5rtat[
ajunge la lui-,ruri foarte personale gi exagereaz[, configuratie rnetaforelor" (Nietzsche)
intr-un fel evident, in constabar'ea- {rale preor:upi : aCtul tle
trl miinii. Sru'vin noi
experienle;
ele nu sint confirmarea stdrilor de lucruri ionstien-
aceste diglesitrni: r-'ti arta rlepindc l,otdeauna te.sau gNiute, ci rnoriificarea metaforici a acestora,
,si sernne arli{iciale. -,\strclar nir oxistri niti o opo- pnn urmare.ceea.ce poate fi caracterizat ca extin-
de
tznoiittlitdeueriaanultirnsenaiaar,strLti ipaibcqstiutrrnaaiccl,riion,dosidaceteirarnilfa:igt,uu,Atr'a[r,ttiavinirca,eipnfiotnrsdet
(terea experrent,er.
Ar
de la pictorii primordiali, primitivii, a cdror trebui ca dme apneinfesusltld*rilesi[nfiiteialceon-sidperrirantea
linie,
prima pat[
nu numai ca nietafore r,i gi ca e-xistenle concrete,
operd se deosebeqte vddit de natur5, pind la acei c,are perrnit t,ocmai de aceea cea rnai mare abun-
pictori care ca David, Ingres si chiar Bouguereau
denld de variante, pentru cd diferenlierea formald
credeau c[ natura trebuie pictatd aga cum este. pornegte de la faze ft-rrmale rnai tirzii (il. 29). Abia
$i din punctul de vedere al artei nu exist5 nici
concrete nici abstracte, ci numai forme cind acestea apar se ajunge cle la ,,a face,, la ,,a
forme este irn
care sint mai rnull, sau mai putin minciuni con- irnita"; totu;i acesta at:t secundar, care:;i
aforreelrodrd-lc-inaagaidnanr d$zeuipnutanedeinralniornisaclaizraereiruasmpeectiaa-l
vingitoare. C[ ilceste minciuni sint necesare
pentru eul nostru, este absolut sigur, cdci noi
constituim cu ajutorul lor o concep"!ie esteticd atunci cind de la artii se cere apropierea de naturii.
de via!5.". (Sd se compare cu
T,comportarea este- I^nPepnritmtrrrrcl er,ipnorla,t,efafciera.ecat"urllpi rilmdmarurmirei tadefosrpire?
tici" a lui Nietzsche.) rnaterialul de configurat. tlebel ii repro;eazii
tabloului ,,Vard tlrzie" al hii Stifter c{ poetul
Klee comparS. artistul -tcruemcoeijloptucrelipnqitnerdno,inpcetaerraesdd--ei
intre rdddcind qi coroanS. s-ar mrrlturni ,,sd dea paleta insriqi drept tablou,,.
art5: ,,Nimdnui nu-i va

tAeqloadr acru,,ncuarrenasielipdseesrE,rtreiedseicitt'loesxcarrirerrineaarernaiicnuivi incu-
oare se aEterne pc hirt,ie ir.ocasl,ir c;larrrinare ii
astfel cercul eslc iltciiis". irr l,,r'rrl olierci tle arLd
apare reflectia asupra prodnrerii opcrci de art5..
Adrintistpuilct-orniiuanbestrgainccfilirarii la Stifter, tiar la unii
ndoestcrtuin-figus-e
scoolrilr.ri
aqazfl pe sine insuqi si problema sii
ralie in locul cont,inrrtirlui obiectuaI care i-a
fost sohifab pinir ilcrLrri."I'ot,rigi itcea$ta este nrrlnai
1). I)rsr:u dc t:crIiJ, ()lrcttt. print.orditl.
uIIa din dirnerusiurrile actuhii prirniir.'. Acesta nrr
se linriteiizir nttmai Iu a ftrce rn i.j lotrcelc sti vor- In ai-'est, pr{)(re$, rl ifr-'rr,nlicre;r rle {olmd qi de
heascil, ci es1,0 rlerja ocit'rrt,at spre sirnJtoluri.
Birreinl,,eles se t'eirtirrtiintlii sI lrl rio delirniteze
prca rigid rurestr ,lonronii sirrrlrolir:r:., ci lrtrrnele
priuiare sri lic ci1,it,rr rnai .trrinri ca riiet,al'rir'e ale
prolixilS!ii, lle rr,,rlirniltrl ulrri si ale incerprrtului
hdeaolilpics:,'iirtrletiiipr rieici,:,r*i1o,'('i'i;.rrl"l)l..l'.i'isti, un lrl.titntitl

Sensrrl propriir I'orrrral :rl acl,ulni prirnar (==;11 flrieie(erenxniisjsftiaar'lt:,rltr,ritcntotrrrr'l|rqsc;1rit1";i1,I'iinatlxriirrie:lillrLr,r'l.i.llrtil,'r,ra. l,ieSrirrrr,.llrrr..ePrrrrnitfoc, alterl,eenhpurrfilers{iinsletl,j
priruei linii si ai primei pr:te rle rLrkriirc) se poate
urnidri nri,ii bine la copilul care descneazl decit
la udult. Copilul menline mai rnult fact,orii de intrii scltaliit e confolrrr ; rrna
inerlie ai prirnt'i invcnlii forrnaie. i:tlrocia [(cl- irtsernna lolrrl. (lcca {,() serurrif icirl iei poat,e
pentru
ost,r) valubil copil
lmogogns-tuist,p,etcruialpisutiti,iinni psihLriogia copilului potrivcqlrt cI trcesta
ani intljrrlc, li lirnbaj a de- sc Ediinpolinbl,ei,rrar alru.t,iishl,o, tti,ru,irt.,eoaitne
ul tle se angajeaz,ii dorrreniul
senne al copil ului se c{lli)l)iine rliir iipro,rirnativ
dotrS.zeci,.ba:;it' .scrihbles", uririrlur' tlirr rn'lzgiileli met,aforelor clernent,art'. rietlilerenfiate (il. 29). Cu
trit, nrai net)ife'ienf iat csl,e rrooahnlilrul, cu atit mai
element,ale carer ir:,i io iiretutla lrri (ier'artl de rnare ljhertat,ea .,ferlurilttr rle cil,ire" Aceasta face
Lailesse - se allabet,izer,rr:ri t,reltlat, atlir.rii rge t,rals-
forrntl in cliagrarrre si i;r,hernc,qi rrliia irt r,nrsui issneisaizitirs.,essriralh,rdrrrarr{lc,iiaici lrrrrlll'pcrr,rr;rrslerrsrnlro'ri;nrrrrl.rctrnilriirl.,'sarti,-rrrrlrirle,iararllel-ilte,asplil,r-etlulcpuslial',(e-
acestei transfor'uii'iri trclopt,ii o rel$lie cLi lonli-
nuturile obieclualc. S-al put,eir constata ci ucest (llegel) r-rr'li.tl'e{ $irir.liluu s(' Hpforrir.clr,l,rlnprrer zoesln,ot,rcrervlearirtlilirnr--

vocabular esle $uj.liril rlneri tlezt.oll,ilri tru legit,abe rl irer,L, rrre,t

proprie ;i este condrrrt nlnrrai in rnicir mistrir cle € t, sRlr c1ist,ila1,. r,:i rrn lrrr,l,ri rontret,.

influen{,a neclitrlui incr;njuriii,lrr.,{bia rrrai tir.ziu Art,islulsr,. rle,rscbeiIe rlc r.opil Ii:irr ftrplul r:ii el
pot.t,c i-rcliona rntri suyrlrr si [)oit1,e ,,int,(]at'ce ltrusc
igi dI searla copilirl rle rtrlal,i:r lare exist,ii oarecum
intre tlesenul scltelnill,ic pcntrrr,,r,a-*r"r" gi reali- ('irrrra" .(l-1 IlaiLrrng). '\t,l,ivitaLea p[[srriuil,oare a.
tatea perceptibilri,,{ri.lsi"i". Abia a1ioi,,{acerea"
este inlocuitl rle,,irni{,alrie" gi tlinarrrioa sa pro- tropilLrlui nrr cunoasl,c liberL:,il,ea. de alegere intre

prie este conslrinsir la r',rnrltrt,nLisrrt'i r.u rrre[,afor.ele ,,facere" (a face) Fii ,,cGpiere" (tr rropia). Stifter a ex-
primat foartc ldtnurit aceasl,a inl,r-o parabol{ sim-
actului de per'cepere. 256
2s7 pld. in povestirea .,Cdldt,or prin p{dure" apare un

biiat de !5ran care cre,ste intr-o'gospod[rie !drd- continuu cu noi anumite aqteptdri fa!6 de obiec-
neasc[ singuratic5, in apropierea nrinistirii [{ohen- tele care ne inconjoard qi deoarece incercS.m s5.
furth, pe care el n-o cunoaqte decit din auzite.
orinduim noul, s5. ne familiariz5m cu el, il inter-
Tatil sdu povesteqte: ,,Biiatul construieqie nu- pretdm cu referire la con!,inuturi obiectuale cu-

mai Hohenfurth. Dacd asaz5. pietre intr-un rind, noscute. Ne orientS.m asociind. Lumea complexi
asta este Hohenfurth, clacd face din bucd!,i de a formelor in r:are noi trebuie sd ne gdsim drumul
lemn o formi p[trat[ sau pentagonal{ este tot este o enigmi lmensd, care stabileqte neintrerupt
Hohenfurth..." El construie;te ceva despre carc noi legdluri configurative qi de aceea qi noi com-
are cel rnult o idee total (Schiller') confrrz5., dar dMeereseumtlncibficuaielies,5.in.luXsrcnh]irmobt[rairltieqlci le voa-
nu posedii cunostin!,e int,rritive. $i cind pulin plexc din rnai
lcaz[.
mrrlto posibilil 5!i de inktrprel,are sd alegem rtna,
ruai tirzirr, r'inc Ja oras, s-a Lernrinat crr construc- in st,himb s[ renunfinr ]a altele. Vederea noastri
{ia. [Iijloacele cu
care ,,facereat* (confectionatea) esle moclificatd de loat{,c rnull,er,,t,azul'i", psiho-
gdseqte s'rtisfactie
rl-au crescul in a,1;r fel incit, Iogia configuratiei rlir perttru a.ceasta o selie de
exemple (fig. 10).
sS sa{,i,"fac5 ,,ilrita(ia" care-qi ;.rnrrn!,i a.qum pre-
tenliile. ,,\ct,ul inventii' rJe configrrrare amenin- (leea r:e apas;i pe ornttl .,practic" al cArui a.r:t,
vizual lintegte la orientarea in lumea inconju,rd-
l;at de rrn rnodel nrr rnai esle lapabil s[ susjina
toare are pentru arl ist, o insernnit'ate principiale,
puterea sa, arbitrarS" Pe pragul rela[,iei cle ase-
mintrre se stinge plimul impuls tle producere, stimulat'nrie: ex perien{a forrnei cA o m5.t'ime
copilul nu rnai poat,e cddea de at'orcl cu proble-
r.ariabili. Arresta e,cle hurnlr.qttl ctrrat, inepuiza-
rnattt;a,,r'ornportdrii est,etice". hil, din care el las5 s{ ia narstele rnel.,aforele sale.

A.currt pot fi sbabjlil,i fat,torii proresului c,rea- Nemulturnit de cr,rnceptele tle serl,al ale ra,tirrnii
mrt,D,orinedaruoetEelseeioraibiaantjllldocuiriltcpataaorkteaceitci,epedfrsialrriipetcbelosi,rlclini:1liirlcredi',Saadpn,teseoclpeiocunaaenrfbxeuepsrzieoeidrliliu"neltnc({Snf,poeecorich,maeietlsd,lxeeair-rraliu)sa-e;q.ii r-.1 recurge la art5: ,,El zdp{ceqte contintnr rubri-
oilc gi celulele conceptelor, gdsind noi transpu-

din lunrea vizibil5. Ceea cc noi incercdnr si se- neri, rnetafore, metonimii, este insufle{,it continuu
parirn abstract arc lor: tranzitoriu si in uir:i rrn
tlc dorinla de a configura lumea existenti a oa-
caz inirrnl,rrrl granilelor precjs l,rasal,e..,\ctul de
rirnnnceeorneeinlroernnrittndrtreftl5lirgr]edcnoltinr-rfmigauirqriaa-!,dape$liavnah{rrrirdauetr enfsealr,recmglutellln,aret5a1,i

cpoonatfcigsurr-a.hliirenhaalhrr.urcs,hcirrdlrjrrie-ct,icaa. ;\qcieicrsetlaaol niinii * .n' isului" (Nietzsohr:).

rlovedesrr Nurrrai iapt,ul r,i lutrtea fomielr-rr expel'ienlelor

r,hiar nttrnai experienlele noast,r'e senzoriale obis- noastre senzoriale est,e guvernatd de o lege tran-

nuit,e. Neintrerup{, sintem puqi in fa!,a alegerii cle gczieit,tnoeriqerai-l,satrrc,udccrael,isauuriitiltetcrsinitaedtuesruacplorerns-dlacaftatitcc,eaorpepeolrtasrcibdeieqldtea, rpli,nei
suprafa!,a unei pinze, ca rela!,ie de aseminare.
a citi confinul,urile percep!,iei sale aplieate la urr

obiecl sarr libere de un obiect. Cine n-a coruparat

incd nicicind un pom cu un corp omenesc ;i n-a Cine detageazd odatir fomra cle ltrcru c{mia ea
interpretat fizionomic rln nor sau o stinc{ ? Nu ii este inerentS, o pune in variate rela!,ii de schjrrr-
numai natura, chiar qi lumea obiectelor fdcute bare qi de vecindtate cu lumea fenomenal[ care

de om cste pus5. la dispozilia vederii interpreta- constituie intregul ,,uiurrnes des formes" (Focil-
iive: un aparat devine ,,robot", faleta radiato-
rului maginii, o figur{ care se strimbd, Purtdm 258 lon). El produce nu numai forme, ci rela!,ii for-
259 male; el ac.tionqaz{ metaforio.

nal, adesea ini'liativa de incurajare a mijloacelor
de configuralrie sau de obieclie impotriva lor. in
rnaterial qi in mijloacelc formale se ascund pu-
teri neobiqnuite, care, temporar, pot atrage asu-
pla lor conducerea procesLrlui. Cu alegerea rnate-

rialului, artistul s-a expus si constringerii acestuia,
aqa cum el se cxpune incerc[r'ilor si inddrdtniciei
cifrurilor formulate de el insuqi. Forleie condu-
cXl,oare parbicipt'r dealllel gi la clezbal,erea cu
lurnea exLerioarti (cu t,oat,c t'[ aici puterea lor
se dirninueazi sirn!,itor), circi hotlritoare penLnr
felul in oare un pictor reproduce cele r.dzute
sint literele a.lfabctului lormal l)e cale il are la
erprirnal, astfel
dispozi{ie. (}orrrbric}r a aceasta:
,,Pictat,ul este o activitaLe, de i.it,eea artistul in-
10" Pocalu.l nisterios (dupi Metzger) clind rnai crrrind sir vaclii ceea {re picleazS, decit

Alninuriteies,xt.iuspltednnn-traiunrii.lcci acnroeincirinopdaraeatxbipiilei,nrs:ides.ntaatrartcicsucaalezdseeinntzrpebrrpiimttraldat sd pictczc ceea 0e vede". $i in tirnp ce picteazi
experienlele sale senzuriale se extind si-l conduc
in noi domenii. J ean Bazaine scrie: ,, l.'iecare
tpriicietoqrte- figurativ spaeuoniunc-arncaurneo)aqabceea(sdtdactrier pe-l
tos-aepnbclzdaiolsr{ern:iars.llrediinr.eaiTjau-ontuguomdqc.ilroaiaacuumermarrisaddtcacroi ritsdnleeleca'ullep, ga8uecanertescetoeetrs"bpatxenop'smerf.reeoiebnrmnrea(scaec- pictura 0a
tat[ pipdire tr unei lorme sau culori a cdrei cea
mai intimi determinare el incearcd s-o indepli-
neascS.: astfel corpul s[u care se odi]rneple in
intr-o pcooltinidn,sai,cedaestaasienntrie-onelain, ise[dseer.irnmddcrp, darrtreiizne-
doud

Aimd-nmeurulvhrddoeea-riltbetepeaelsdet.isendasteg}e.larnosomzgtSobarr,iirevaitngahletlre.res-ns.inStidenude.njesBoljesocintccedtcoeieomonu,l(piL.iia"or1nrnjteriagin.dtlia{lotsr,uHile[oiulg'or.pnpal3bder0rtsro)Le-.
cddsoaeel-uoaluadrfsae..cvoaeucrrthcro.iuu.u.salloritnr1ooasn,hs-geot(nfd,elm'c"ldridt,t,elSauefadrIu.o.cltluoluaml,ctiheBaeo$rseclc,go-plrobfenadsi)Riifvfaue[svrsekcainmnrrt
ltcuau.it,cIlonamdrtzpuulneinxgdeinplavriintaSrratirlcaeu,loacr;iernrteIe-r;pDi ecelrsaoerieensucal siielnrmrrpimnednttoerael rpiel-
(il.^ 2e).
In acest loc frebuic avul, din nou in vedere

c5. artistul devine const,icnt de posibilitd{,ile gi
limitele procedeului siu abia in actul de'confi-
gurare. La aceasta se transrnite factorul volilio- 260 11. William llogarth
761 Detaliu din ll'he Ano.Igsis of Beauty

iarb[ devine copac in cer, dac5 semnele iqi schim- tal. S-ar putea adduga ca metal care? in felul
b5. sensul devine un sin spre soare, fdrd ca in acesta, va- fi disponibil pentru baterea (formu-
interior s[ fi avut ]oo o schirnbare, tabloul r:are larea) de noi mebafore.
pin[ acum nu era deioc dispus la viald incepe Celdlalt care face un soare dintr-o patd galbend,
bmsc sX trdiascS. urmeazi sfatul tui Leonardo de a inainta de la
Acum sintenr in stare sd judec[m mobilitatea
creatoare de forme a artistului si s[ indicdm forme incipiente (nediferenliate) spre forme bune
si perfecte. Bazaine spune in leg[turfl cu aceasta:
clirecliile ei principale. Aceste prb.uru nu sint -ptiocttuogrii, cili din cei rnai mari dintre ei rds-
ireversibile. Arl,a nu se petrece in tramvaie, de ,,Ci1i
pund acestui ghidaj secret ! Dind ascul-

aceea pentru orice direc!,ie pe care o ia un artist; iare unui sentirnent impetuos, in nici un caz clat,
bre.buie acceptatl qi posibilitatea direcfiei opuse. pedleiinpaaatrrectuidrgede-cpullpionoarrdenein-zdvoluldtnaetgSlua.,l citeva pete nedisci-
mop-baaIilaenelecl:tauc,.,ucauftanluiczcalaeoprrtneri,iii["nni,nstdsaiueirsntup-strrpeiinlpercearleocrrm,bos,iireeemdcrudgtiutldoaactu!loe,o5irenll"dtui,nicrr"neueqaitciuulalordiiilbltroSip"er'r-civsntfrpiicvcrrreiae--
drum pin[ la ope_ra

care, fdr5. indoiald,
a fost deja precis prefiguratI in inconqtient,
pe care intelectul poate ce-i drept s-o verifice,
dar pe care el abia ar fi putut s-o prevad[, cu
p[streze autonomia continutnrilor formale,
^deaIr ataseze stirrii ei primare o treapti
vrea si
formal[ rliferenliat[ la care este evitatd colizi-
unea cu colt,inutur.ile lumii noastre experimen-
tale (fig. {2). Ambele
procese de articulare pol,
fi intrempte, intoarse,
ba chiar readuse la locrrl
lor de plecare, actul primar. De asemenea trebuie

lpfionorutmftei sceiniatcimtiepaieoc5nh.tieienctqtri-viudnmeuzalvi o;ciltlaaacrteed,laecqc5ii.ttaaabnltloueumle,icteionep-xcdiasrrt[eIi
V- ainn Gscohgimh bnu-maecalio,,nasepaezc[trm.rl afai nptuatsetricn"i.c ceea ce
Ne apropiem de realitatea polistratificatd a
ai:tului de urea!,ie dac6-l comparim cu un drunr
llciobuceurd'traiiftei,neriatecdaeirnetaeplerisgceetocrertuiiilnstirherbaoumtdieirfiircsi.da-Clqiiii,ntad,rsaaenxsdfeaorrrcmictetui
'Pr,

influen!a stimulatorie,,rnijloacele artistice", care 12 Wassily Kandinsky rogu gi albastru, 1925
rezultd din actnl de configuralie, Desen pentru galben,
tea este determinatS de oferta cind activita-
datelor luniii atit mai pu!,in s-o declanqeze" Intr-un punct nu
ineonjurdtoarei' Picasso a spus clndva: ,,Exist[
pictorul care face din soare Lrn petec galben, dar sintem de acord cu aceastd interpretare. Tabloul
eg-oxliefsagtct[eesmui naectaesloloaararceasrdeoian-rterc-luoui nu poate fi prefigurat deja precis in inconqtient,
chibzuin{[ gi meqtequg cddocrifnlaec, esspteirnacnolenqqtiieimnpt ualdsu[prio,sdteaqrteii, ce-i drept,
patd galben[". Primul lipseqte di-
de conlinubul ei ohiec- mensiunea hotSritoare operei de artd: forma.
itmuaplr,eeulnnd-ocrunaNiiefotzlosscehqet,e-- pentru a m{ exprima
262 Aceasta se infS,tiqeazd abia in timpul ,,facerii"
ca rnonedi ci ca rne-

qi modificl retroactiv ,,fa!,a interioar[" din care c-.idtiteetacgaamteizdgFllitucro[rleiplas!,iitai lduemseiinso,biinecfteivluel-priq-i
este alimentat5.
mei acuarele abstracte.
Actul de configurare are loc ln numeroase 3. doul sfere
penduldri lntre polii con!,inuturilor obiectuale qi bite, Deoarece ,,intre gi obiect...
ca intre subiect absolub deose-
conlinuturile formale. Aceasta facc ca opela de
nu existd. cau-
arti s[ aib[ doul fele intocrrrai ca Janus. Pri- pgzaruilmritaefltxeii,sntndrincoeitea,,frcoaorcmet,iptaaotrrettai,sretnuicel isetesextetpiir:ier["ns,pieu{,]'aterd.reanrsiceditecssxi--i
vind in dou[ pdrli, ea devine un obiect de t'on-
frrzie de indatI ce priviIonrl preLinde claritate
se lase condus, la formarea metaforelor sale, nrai
qi indubitabilitate. Dirnpotrivd, d[ de urn]a ce- pduelicnridteerici rcitaerreiilevienxtirnaairntitsirtnicpei,nadreecait
rinlei crea!,iei artistice cel care este gata s5. par- de astfel
ticipe la jocurile semnificaliei propuse lui, care atitudinii
agadar acceptd oferta de a alege intre un punct sale estetice qi perrtru car,e es{e aptd inventivi-
de vedere orientat spre obiect qi unul orientat tatea sa.
Actul
spre form6 sau sd tind[ la sinteza acestora. Folo- prinral', oare instituie formele, dd naq-
sirea acestor posibilit[[,i de alegere va depinde de tere la
metafore a cdror carac:teristici. este un
spaliul de rezonanld al operei de artd qi de felul mare grad de lips[ de precizie. Arti,r sirnbolica
aprecierii noastre. IJste neindoios c{ formele pe ooopereazd cu-aceast{ lips[ de precizie, o para-
care le agteaptd privitnrul sinl; srrpuse schinrb[r'ii frazeazd, o irnbogdlegte. Alte arie, al cdr.or.-scop
istorice qi cd accesibilitatea forrnelor este mai este redarea cit ruai exact posibili a lucmrilor,
accentuatd intr-o epoc5 a nruzeelor si expozitii- ar dori s-o elimine qi in felul acesta sd dea tablo-
ului claritate deplind. lnsd" supunerea conlrinu-
lor', tlecit in perioadele in cale sferei de trlire
esteticd a operei de artd, agadar finalitalii ei, turilor formale de citre conlinuturile obiectuale
i se acordd o atenlie mai micd sau nici una. g-i arertza.ualtaprto[ pdieeriai icdie-nantuurpdodaetepinfidetodtaeltur.nCphaiar-r
Dacd privitonrl rredier.al era captivat in special
de valoarea naterialului sau de valoarea cult,icd tener iniliat, care accept[ refuiile ei de
a unui tabernacol, sensibilitatea noasLrd pentnr astfel se intimpli ed semnele ei arbificiale Joc;
sint
formI descoperS. upor valori suplimentare. ttaceisivateiztime5a.efonaubelnsas,ucsiiuntfrdcritopiatnitnect iaitndoeeurvuncaelausiiaiefrcidgphrruieenrzpeietznnrutecaairtcealiasat td-oinsrinnpaeetuetra$rcplphoerre-od--.
Nu este vorba aici de o pledoarie pentru o
direclie sau alta, ci de confirmarea urmdtoarelor
pentru umbrd., ci ca insdqi culoarea pielii.
fapte: t. lnceputurile acliunii de modelare din Arta secolului nostru a descoperit din nou un
care, mai tirziu, rezult[ ramifica,tii in ambele l9faiab_dpee,ftrvauelclrdecver[eecc"ao,hcmio:tpivnapiertraa-oa,ttdeiefuai,cciecunrrteecaddatioernearcnienobsmuetsipnctlecoetnxu]epaltfidcooenrrm:liigfaoindlreee-
pd-irreesccee,tdaiief-lf,l,icimnetitraa-ur,en,faig"d.uomraetinvi5u."prqeoi bcieecatir.,:,a,b,fsatrcaecrteda.""
2. Arta
zeaz6, pe ,,figurativ5." si cea ,,abstract[" se ba- pmoomarrlueieludcei"amr(eNepiteartfizocsirnecuh-iee)gu-tensn,,eeinlisentxiifnptecritmifnudnudinnaemtlree-onlotdapulrorai-.l
folosirea semnelor artificiale, de unde
urmeazd c5. o severd stabilire de frontierd intre
cele doud direc,tii este imposibild, in timp ce pe
de altd parte existd tranzi{,ii, ca cea a iluzionis-
mului ln arta secolului 20. Aceasta este posibil .t-iecare artd simbolicd igi are cenzorul ei, igi are
un Bernard de Clairvaux aI s5.u.
numai pentru cd mijloacele de configurare sint
ambivalente: lui Ruskin S- eInsuasclinoeasmt[ ecroelue,cldiee
(fig. 1, 2 vol. ,I,c)opnfoutsefdi ,ratnpoodretas"teallae apar dispute de categorie.
copaci, dar exemplu, cd
pict,oml- care

slrstrage metaforele sale comprornisului concre- pcealia,rrtiectaactreoem--.ipoceneearnttirdfeicacdobni,ls,itcteitauaplzioadncaitlliadp.tesaadoedpeererpevrieedlcaeizriaeer"tcdsa.i
tizdrii poate face o mai adinc[ exprimare a esen-
tei decit cel care se dedic[ tocmai acestei conore- De aici rezultti un alt aspect, pe care noi arn

iirdti, atlaptind conlinuttrrile sale formale for- dori de asemenea si-l considerdm ca un cigtig
rnelorj materiale de aparilie. Asemenea probleme tpdaeroretde"ureclane..r.i,iD,fdeaecienrrdeeaa",ltiitg[c-eetinaiulcurcizleeonrctuiail r(tearerstceielnetdpeilnalanes,l)u,i-mjbnauil
nu duc tleparte. [Jn peisaj impresionist nu este
mai real decit rrnul de Altdorfer sau Poussin, pierd numai rangul lor privilegiat: sint eiiberate
lui nrr este mai adinci satr mai cuprin-
clepozi{,ia Acelagi ]ttcru este valabil in cadrul din izolarea lor. f)omeniile de expresie se re-

z[ioare. varsd din nou intr-altul. Pictura se infrdlegte cn
rdceoivsnepfrresrrcentliotvartdepaocctstiib,,airlceiteadsllttite,l,"aa.,bAinsrttirs.attoulttlaelp"itoatatleeteae-luxlpaorirnm,ua,smliena,ti
rnl:taforic tn. stdpi,nire luntta ;i nn{inutttrile ei. sculptura, aceasta se angreneazd in urhitecturi,
in sc-eaeacocencpernivteragtteascuirsptrigau,,lfadceetreiir"enqiacl aarrete-si,i barierele dintre arta inalt[ si arta inferioardj

c&re tacsaedcbcl.iluouenunldeiais-r;didi.aea'pfu*omatrooamdrti,egaldiainirsmeepa.ualAbrcossatfeniuiumcdnpea[tspriinn,doetp[iceniomrrin.t,pveiaponucgreiteuaarrenisleatlli
procur.l amplt'urea variatiilor abstracte si nlate- ongrne nu pal.e un merit neinsemnai al strl-
rdosienepleupciolee.nliiatfd'itcgepiuordaaliesrreetIi,natrrnnfrinu:fibcpuaptrtio,rtillaaccteeiiulefctri:notennnilcaitnailotrrur{dntuaacltle5afovcaartcim.vciIitu)pSa]e!cr,aiitiil
r.u experientcle interne sltt erterne (de exemplu daniei de a inf5,tiga ,,arta rrodern[".
i,n,viuzriumndi"tosaartet acocnoLnicnlruttznieli:lrtllertprrerimceipta!ietiir)',5seinacjeuanrgce[
si ascundi aceast,S situatie dacd nu chiar s-o '\\l.,\-i
erclut1ti rlin argun-rtrnt,ele ei ; in schimll arta sim-
Lrolicii o ar-,centueazfi qi face din ea legitimarea ---------------_-r
ampiorii varia[,iilor ei. Aici se ascunde un para-
dox: in timp ce ea, in felul acesta' pe de o parte t
c-arcerlsirnebfetrriaresaltae ,l,imilubziaej"ur-ilorrecduensoeamltenegraarntiiftieclie-
trle, pe de alt[ parte ea recunoaqte,aceleiaqi iluzii
un spafiu de acliune unde bunul plac qi invenlia
reuEesc sd-qi impunh drePtul.

f)acti fiecare fel de artd nu dubleazd experien!,a
arta simbolic[ h-otpderitocaarree noi
ci o extinde, atunci ale
printre manifesta,tiile
o considerdm intr-un fel incom-

pseacroalbuliul irnnoasi tcfuon-qtifeancet aceasta bogat in surprize

qi mai
decit arta imitdrii naturii. Nu vrem s5. suslinem
cti ei trebuie sd-i revind cele mai adinci qi mai

valabile afirmalii, totuqi credem cii se apropie
de originea creaioare, de actul primar' al ,'facerii"..

Aceasf,a inseamni ci - in contrast crr apologe!,ii 2l

BIBLIOGR,AFIE Dezideratul raportirii directe

JOHANNIIS EICHNIIR, Kandinsky rrnd Gabriel Mrin-

!9., Analele austriece (19S7) -- WILL GROHMANN,
A!Pmd9!A{rceeuaaeqninn,sl1taIdskl,8isitg.n^5i,ueos7EfnkR.lisdyln)iai,rcaL_yk1dlisv9bnc5ili.rnic8trgil,b{k-szu,cunirWn.slF9dtA,5l'il;el5ihS1lhr9-SKep5cIu2,LJnLYtO(OseIlHtStdKtfcNiulA'rilrcnsN\RUdtnD.oiUotiiI(euNSiiBi'nlnSI)e{osIIg-(NutiYlnHe.,,ntr)tCT,eib*rhnise9el,r5*ALt5ECqodl'nEfea*--s:,

Dezideratul atitudinii echilibrate

I ntroducere l4EII{l/ogRlfgq\nNlu.dtil:sSr!si.laTe,fnsItI,li.dILP.tC-laUG'Ils'ia.AOtbiJcNlIea\AIIafRrfur,it,lxlLl,Dn(illrn[lert]dro,rSrPClaetuoinsjrnliclds1c9'[FA,i1llos7arnsl-t.ltnN1iirc,0oL3lA,6:or8t:o,1r-nr,-,ttatl1N.rr:0dirc5,rvI1sr-9ar\r0,rroti0srrileko--t-s,,

ArinLBEFIrTaTncCeA, SI'eStAt'iGsNt9Ii,0iLra(t[)hdriiotilcietrr]oerIt'iarPt alrroisur1l9'a59lt) 1945 A- uAs0sEtefll,uAn$g1, MLool'n,1dt'roi-a['luartiirr:nismtieer(ntegc!0lL)"rinnr:rsI{ea,t,a,nlo'jgi
Lz- rArllr$ltfNt,loSr'frhTtsoc(l1r,cP\SrhrSvIGloletsEisotI,pte,lsrgylelsroecll'irhiclch,litit,eer,frN1nn9cl{lig6Fh-toenrmDme.}n'Slt,tuAIdCloic}sni--
der

ton 1951 G(DtjliIeILIIt'hNilo,sZoepihl-iIoJilddcerr.AZurfkrrlrlSmonzigo,lo1g9ie32t)ut-ct llGSNlnrE{agort.nlePda,neHtsh1OhaPgeletrf,toop1I9o'fi5oriil5,rtio-Xn.Ils!oiIuleRnnldrsWrrcli,auIanN.l,iss1sP,9o'\5Abr7sNhri:OlhrlnFcfStt,uIir1YS9, t:itDle-ni-et..Nrlv){niloCflirlfuvIDinegtk,,-

AITNOLD Caracterul de realitate al operei de arti medievale
IAI\I{EsAtGeRtEiTkLINr,leAIrsIErtrhIoeDdiiIckIrG,nieG-,drIri,tINaIitl,aallr{lriocoi,Ff1r.a9g6B0e-\-nSaScGIh|FNdIGOeERr,G'I'1eF9c5h.5rrWik-,.
Il()SAR,IO ASSUN't'(), Die Theorio rios Schdnr,rrr inr
X{ittelalter, 1968 J-ahrGbuUcNh'If'niirIi
in: Die kiinste in teciuiischen Zeitalter, editat,ir de Aca- der ArchiLektur. .RAr\Lr}[ANN, Ikonologio
rdMtvteIoLmtWllllieNanIIbNtsC:"rv.l(PalZlr,AeezNDiltsOicecleFhESarnirlKttlscYtrf:fi,hnirurIm)rrrog./rais'rs.lle.ele3,st1e,lh9ligs5ik4troifu-rfisttdmFdcRuss:IrI,lIlgD,,1eIR9{run3Ien6Cisr-fiteI- Asttiel,ik uud allg. I(rrn_-st-
rDteveiksrtsuelrl,neasalscl.ihtIAaleftdts,ec1rhr9tau5r1nagk-stctrrAagdCeeIrsI,LI.Af(u9$5u11s,t-uM'eDirtktAosGl,aiOlnte:RrKIi.suIcRnisTretrF,v\iRrscsl,hel niy--,
MrnRseocolIchiCmglaaieIafsItunmAlixicsLehcdS-ehbuIe(XGIXPz,mIqlIaDnn-estdiitenfirsk,aid,BgPc1eeale9dnr4ei,es8un{l1-9rlr9-4nr5aA6g7nN-c-telDe,JDrIIOIrMEiaiSsrIitGEsLhUcPR1t9iAIs4IMBc0GhAA-AeLRnNIl,Ill,l(ttiLNrNLe'lUn'cSazoltTre.-t
RKKuuIFnnsIsGttr'Lru,,insDsdeircGtsccsSlerplalsrficlt,hr,oa,\rflr\tr','i,su1A9h2en0a[-(lcirhnIIsEatiuIntstdtJruiEescRteriTe-..R.A, lLt1AO9lI0JSr,
(tr)dilie Irorrir 1 921))

Obiectualizarea operei de arti fIJIiiUEqALdIUUio,SIMcVoenOtohgNorttrlcipichdlieloI,rOdIeSiuIrS'rasEtrwItIl,scslrDcrniitseiechnl(a,uftpn, ^sI.tglr,dJezf Ss-SMSLitiOtt.eLlaIIlS-

(lIULlO CAItL(l AII G-\N, Ilnrberlo l3occioni, Ilorla t.o1's_l,o:j:_ (,,Qie sechs llilicimcheerrrtedirerrdleiur nchsrtis"t,,liBch.clnlrrcI{hrr)rrst
GItAY, Cubisi Aesthetic ACELA$I, Heidrrische
r1i9e51s1,-BaClFtimIPr".IirSoT1O9P5lil3lllt T'heo- der Altertr.rms (f 894), Zur Genesis dcr rniltclaltcrlich+:rr
\\'Fltl.N t,llt IIOFMANN,
tiber
den llogriff rl.rr ,,konkreten" liunrl. l{trvista trirnostrialI
gerrnartii puntm tt,oria rrtelor 9i istolia spiritrilui, 1955'- aAliulrsnrs^afsabtalbzniesldc,elr7na9rdr2eu7nKg-u(n1sI9ItA,01iNn),:SinS:SitzjPJuDrnALgluMsbdAeieYrnic1,hi,tV,eoArttlrrccAhrgitoeeskt,uterrrrrrrd.
Akademie
D. lI. KAFINWItILITiR, f)el lr'eg zrrrrr liubismus, 1958
(Edilie noui) - WASSILY KANDINSIi\', Uber die clasa de dfilcorsWofiises-eisntsocrhiea,ftei9n(,Bvo*l.-I2IE25I,NaZB-WacEoNnfIeGrinE{iirt,;
in: Eseuri .leslrre arti gi ar'tigl.i, 1955 -- Die drei Stillcharaktere der Antike in ihrer geistesgeschichL-
l,'orrnfrage (1912),
R,OBIIII.T LnRIlL, Nfar'cel Drrcharnp, 1961'l* IiOBER f
IlOSIINtsLUX'I, Der l(trbi:rrtrts untl die KLtnst, des 20. Alicbhsetnra-kRtciodneuutnurn-lgI,linr9f3iih2lu- u\g,V, 1IL9I0IE8L(MEdWilieOnRofiutNl C19n4nS,j
Jatrrhundcrt, l9[i0 t69
261

Orientarea citre imagine Un interregnum: problema manierismu!ui

LEON BATTISTA ALBIJR'I'I, Kk:inc kunsttheore- kIaPguGR91BkEIulne9R-eseiAOR'ntfdsAnit.I_LtsucIRaCretCDzMhtiirh-senIHaqiIOiaHqscsNr,na,oihdtd-oUinpMesCtAecZrecArC,irlOUeisu,aisMsCcaCmnmcE1MuhbiIh9tilu,nRenaeueA2sWnnqnda4\BNrdSnoo(eA-l1SKcIt1AciNrtcbCla9u8anekeD9mI20bdnreH,ns0iAieomsst,c)-IoGlctG,alhl-u,hMidreiOnnMeiue{oFiigPnn9m:BlsiieAu6gdAoEXenLMn0eiXOnRusigtRlaenil-ioL,Ts,nnDsroAA.a1itmOerFEVD9t"WtrrfBee6ORavri'aHsr4siAcn,remRdIc'sr1oTR-nnheoTue9si,lZOVesIs4,EKDdl,Ntr6C,eJifi.IelcsrgTICalAleMrUl-t6hNafegUTa8F\rbnlSrbsnFX,WioeI-nuiTIIe,t{GrLIccG*irrO-eGihItGGksIpAitpsdXmOlruRipteReecdeMuri,ODclsheelfisao--,r-:,
tische Schriften, ed. de II. Janitschclt, lBTT (Eitclbergers
CD'QIhLEueAeGolRlrEeyKnN,siHcnDlAraifIsRttcaNTnl),lyck-A1tue4St5oinI0nR-od1meA6r0eNK0TZu, nIeI4siOc'9th,6N2n1Yr9*r5n8gISlet-I,nRU_BbNT1eTi!IiRi,INNrnANIi.rtIEttAeisRTlatHDilc-
PtIe(curilnnictshuter,enN, I1.(i9iFn63s.t-l1c-9r5ln\0{,A-IlXiin(1Dc.hVAeOt.rcIlIr)AtJlKFa,hltrIDbdreSracNlhisOrdrltclt,rrsbLrikt'uAlednrldNecanle-
lrrralismus in dor golisrfierr Skrrlpl,rrr rrud Jt4alerei,.in:
hrrnstgeschiclrIsr :rls (lois{+'sgcsehirrltl,', -(.: The 1\{ind
II'1vl:1U4 MASON,
of IIeirr.v I'rrssli, Willr Ttrlrorltt,'lintr
Londra l1)51 ,l(-)SllPII CIANIT'N ER. Lrrotrardos Visiottc:r
v'foIInnOdIe!ar -S)RirrElflrIrItIiuTuZdllvlio"ut(-Ilrioltttolnrgra.rlr!rgrl rler \\/elt. l958 -- -ReAnaRisNsOanLcDe
(194i), in: dic' 1_934/1935 HAUSER, Der lifanierismus. Dis
I'llcntetrftr rlel und dcr Ursprunq der moclernen
}IO[lAll'l'Fl ',\rif'sItiritezeAtrtrtartlyl s\risoroi-f Krise der
PLNgf,JK,i_AaS!AF-e!uht,qNni$nrlIe"brOI,sr,aua_t1F,lIc,ei9lrS1h,2S9dTK61d6ce9cY4o-e5mrl,rt-5uKpGIkrd-iuWuoa-.unnPadseEsEte..ttRhRlEdLlAiasNNOeitrnosEcSPI,rhIRTii2ABstittc0Zuee_HhZ.riteKtatOOruJu,aRar,FgahIMSSMT,rzuiar,lMAaanmuDtnNdirtmlaoeeaNBtlrnruot1e,son-5Sg,,tg'9,er1Mitc0fil5ifnnlls,a8-Ag:F,'n,ierrniE-SsuteecsRtruht,\AiWV,diqccCuiiluheeuIetnNtlnmrle.da-,.
abcndliirrdischeu n'Iillerei

r:igr:, t9ir7-- Wll,LIAl\{
IJearrlr' (175:-l), Itdiliio noua cle ,loscph lJurfto, Oxford
-'! 955 FIl.'\N{ jll"jCO DL IIOL,L,ANDA, Vier GesprAche
rrber clie l\lalcrpi, gef irrt, in Rotrr t ii3E, 1889 (Eitoibergr:s
{.Juellenschrifirlq'1 - - ilIlOr RtrlSenlfaiWss.ar'ItAleN'lhSo(rltNgl,rl'.l'hl+'l:ss,,aImysaginc

l\Iade hy (lhattrrr,"'
IIonor of I,ln'vitr l'anofsky, Nerv Yorli i' I - IIRNSl'
IlI{r,iJERaudOeISulNlesAEnsisRCciDhIpTrOirTfefeOflan)t)K:,\aL*lIV-IId,IWZNe, O(IllllliL,.c'fIrILLGaeIlIg,tD\aeNr\lr,1Gdo'c'lCMvtlior,}rtI1lTa8KZ8tfin/lr.islift(lt,lIlrRtoirtrae,,l.b1(icc9err3sg.le4iettarz-sle-, der Alteren Kunsttheorie. StucliEn der tsibliotiiek War-
-A!bI'e/cuIarsIgdt,s.qegmE19hic2lrXs4ifIto(-pPfftdiIArNi{riqeLf .uinlntdoffwuP,niagZsrttrl9{ral6aPntg)hdey-Pssir,oeNg|sSnIeKonSOmtZ, iLkC-AaAdUmeLSsbOrMiPdIiSngEieVeRrSligIsNt4mrEG0uRL-s,;,
drzrcertiscdhSZneeulirnceghnt.sr..u,,n1g-9.oM5n3itt-iottilRuItn,aIgCleicInInA.dRDonsie OEII,'I.I4I,, W:rndrnalerei VQiqeryEnSl.s!_teHhIu:qngSSdeErRE,aLioackLkuenttsetriantuRroama, rtt9is0tBic-a, J ULIUS
Artfiinge der Ilntr.vurfs- Irlorenla
krrnsthislorischen Insti-
(lulattLsuningerFn lournetnl vzo, m19S40inn- \\'ALTEIT I'.\,\'l'2, Von ticn Nd1J9eaF5'hs6.rcVb-uuilltlco/IhIIrXAi,d,Nep1Sri9ll3koS4ur/inE1s9eDt3haL5irsMc-tohAriiFlYseEcRllhit,.)e.E.nD,RiTSetcuaO,rm,imnmZoaUluc1Ccn6h"g0Ci6eaAn,.RiIIn3, ruLWe'tgdieeclnsa,,

der gotischtrr Rundfigur. Proces
verhal al Aoaderniei de qtiin!,c din Ilciddbcrg, clasa dr:
filosofie-i-clorio, seotia 3, seria 19:i1. ' ItltWIN IIANOF S-
ItH,)rFAYlge,PdIIL)rFircISIli.pl'rIl.)iroirastlphoe{ccrkut.irv:\n\s'auarrblslrtrr,r(,Sglo-tlolr9uri2hs*,o|l7'ilstt()lr)(hii',e91lr9oS2r7ltIn't*"JIiOln,{S:lGII\L/EoIAIrl'
IiIiYNLILDS, I)iscottt'ses, t'dil,ie rrorrii I t6l - ROBERT lndependenfa confinuturilor forrnale

ItOSENllLtlNI, 'l'lrc Origin oI llainlirrg. A Prohlem in BENEDETTO CROCE, Eine TAheesothrieetidke, s28Fadr.b,etngi2legck*s
(1901) Kleine Schriften dcr
ROIIERTO LONGHI, LTn momento importante nella
the Icolograph.y of liorrarrtic (llassicisrtr,'-fhc Art Buller- RstoICriaIIdVelOlaNnaStuTratrImNo,rtDa,ieln:EPnatsrateghounne,gI,dte9r50ne-ueHnEAIeNs--
\rol. 39, 1$ir;- M. SWOBODA, iiber die AtIderetthaiCko,rfit1Iimc8i8ps6rren-s,s1ioL9n4IO1isnN'rE, iLnL:OThVeEJNouTrnUaRl Io,f The Aesthetic
tirr * KAITL Aestheticsand
$tilkoninuitlil vorn 4. zrrm 11 Jht. Netro Ilcitrtige zur
AIirNrnNstAgcsTcUhMiclArtcRdKeINs ,erDslc,crnAJsathhre[atrikrseerrrJdos,hla,nn19G5e2o-rg
Sulzer, 1933 '* GIOITGIO VASARI, l,c vite de'piir ecce'
lenti architel,ti, pittori, ct scull,ori italiani. Floren!a1550 Semne artificiale

(156S). Ilditie uotui dc n{ilanr:si, DX{iielanI!ont1u8'i7c8kl-ulBrtBg5d-cr ERNST CASSIRER, Freiheit und Form. Studien der
Pa,ul Wesch.er, La Prirna ldeir. deutsthen Gcistesgcsclrichte, DENIS DIDEROT,
nn 771 Salons, edita.t de Jcan Seznec q1i9J1c6an- vol. B, 195i
Olskize von Tintorel,to bis Picasso, 1960 Adhemar,

fiiiv;f:"#n-a;,r;r.;lEii';'^Iu'Tf;nf;N;;i.Siiilo;oTet"HrMei..6en0Gr-'Or-tN<Mo,.Lt'Dl*RCai'slbCdlrlslhe,rinsnAcklrhmZte' EoaPdnReadr'lidIDilueluisensdYrr(ocuvnrong'sre-1trBy9ilmi6llid-0ce1h-9r-'' Paul C6zanne

I 964 VC1Ii9OlE6rR2ZTAN-TNY.N,BIOCEAd,ADzBCaTrnIi,ncIIefMDer,ireneGddAI.iduS;ainQssp.LIlIrlIelICdlf'.cd, zdd1ae9en4snJBewOs-i,sHs1FNc9nR5s6RcIEhT-aWZfPtlAiAcNLlUioDOnL,-

I mpresionigtii PdoerrspAerkrst,sivter:l,lu1n9g3{JP-anAl CCdEzLa,n\inJel,, Einleituilg zum I(atalog
IIaus der Kunst,, Miin-
iJYir'ilOsuioi'rlfIlfkiIiciuN-.1"'ir9sRr4i,iiD6"i"."Js(W:or'rdiA"qliiilinL'inlDnlrigirl,'l,nc,,lrrilnrhi's:rrlctLainiilll:rilii'lsfr''Jhtl',oeo\itliivtlst'-ialrtsliiofcsBnal'tEsrl-G,Hr1Ielt'Ne.rdtearl'v'stcAs^dtii-oloPrtnlnr)ais'rFrw1ins''8lw'3lN1l-eN'e05wJ--e' chen s1o9r5t6oe-llvlr,olO, 2r\DvoLl.LPOari\sT1U93N{iTUIII,
art - Cdzanne, son
Cei patru ,,Patres" ai secolului 20
Bilanf interrnediar
iiii(iJiifsiI'i,l1liilj,ni,a',fiRaiJ,."tf'litr"iJrinAei.iili*r"''Oifr"ijllilN."inl;i,lt,ftil.ilii;a,il"l,'.i"O-ii;irCitti;i'0iiiirii';o:illss'';r't";irn'lroi'lii5t:,n,fn'tlaei,'iittir,';,ilriiAv:,tro-iiGlix*s.C',cUor,rrsor,(:,e'ii,IclinaC,litu,iit*teg,rlt.t,t'l'rlvirs('tlr,o1srl,r)ti.Hcs,socuriluts-i(ils',l",g,iql"r.o.a',"r"-r(li0bn(J''n)rlJr:'cei--rNtoiort'tivsr'tJstr(1iltlartltt"N'lllrrurrr'N{tcRlclrll"'n"rCr'ls('s'ti'Lr'l',n2en'tIRaItlrrbrrol'trislllrrctitisI-ts'rnhitgdtrtIrlto"Itltit1\o,'ctti{.5r\}ti'sy'trtNs-I5urrvt',0t,\N.lcr't''l9n\-'rlso.cDJ(I'Ih'V{l-.'uttsln'ili,.ItP1r:llo-cI:rii\us''rl''iol'sllltflr('tm'sNt-ei'i1srtl'sl-L')r'\'aIl\c:trill1sltfi1rotl'lt9,lip'X9Lth:tI5l'AltLg0'ic'?oXtlgl'trl2tt[rtvVs-'i-rt1tt-tsr--r''''-'
Teoria lui Conrad Fiedler

CONlt,,\D IrIltDLllli, Schrifl,err iiber I{unst, ed. de HANS
MARBACII, 1896-WIlRNllR IIOFI\{ANN, Studien zur
Iiunstthcorie rles 20. Jahrlturrderis, Zoitschlift fiir I(unst-
Ir-iedl{lcErRs,Ml9A(11N) N liONNtrllTII, l)io
gusclrichl,e, 1956 I(rrnst-
t lrcorie (lorrrarl

Expresionismul senzualist

l)liNSl' II. (lOl\{Bli.l(lII, Orr I)}rysiogronric Perccpt.ion,
irr: I)aerlaltts, ,[orrrttrl ol llte -Arrtericart .,\cutlitrtty ol Arls,
a'Jl'(rh)rHeii AASNnr:aNitlr.rvc(slc'i\ssS, oP\\f,li\nI1l3lcel,nr.,rWr1l,9Ay6,10'ctr-1d..i,\,IVJl)uIhLrylLsreiIo-,g\OnMoxmfIoiIsOrcdGlroA19ltI5'.rT5aIg-l,-
''*.. vol. d1i;e'75trr-hysGioIIgOnRorGnili(IrIIvRid.eISrdTieOPPhIIysLioIgCnIo{rTn!clnN-;
ment.o, l-lbor

tlEItG,
Ilragrnent din SIIcOlnvFirirltIz'\orr\rN. \S/c'rlrfrLri\sLc,lrtcDiSechNr{ialtlet:nris, c1h8e37A-r-
IILIGO YO-\
Vibntinr:ictPisurnoSsstcaerlellus,rr.g{la9i5lrn0rhd-uenrrIIl(AtirctssNcSh(1ic8iIr9ilL,:el)A;rIlIeF}rDraPRrhr.zy, sSLioetguorctnokaml(di1k8o9rrrndr)da,
Georges Seurat Miniik, [ii.t:pe'rtorirrru ftir I(unst,lr.isserrschaft., {905-
FltIl'Z SCIII\{Al,ItNBA(lII, (irrrndiirrien dos I'ri.iltexpres-
A,iiiAjr''i'dN"o.;,*;iDiit-[.,'tRiRpiti.E"r,';;ii,riilCii.e".''lIi-,Lr.tii'H'\rcarS"ti.,,:.t'"llult.li-.lr'Lf,lr,irt,lil)'t'.rr'[;lli]u'i"ratl;rir\rrcitlt,'a,,sinlN.oirnr'Lrgir1''trLrltt)'n''ocO.eq\tse\lr(po1it)lr'rlr1srlb'lroolr'iodrlvtlt1te'I'.r.ll'rlV1rt'lr[ut!9'.I0lrS4-lri.-sll,.rttClIrSqIalt.5rrNlrer'lrliIact-ttlsI:' sionisrrrts. lirrrtsllrisl,oliscllc illll(lien, I941

Fovii parizieni

Paul Gauguin rvLl,,rt,,ilitlrlr',l,t''stsl,x,i',rS1'fD. naIIlrNariro,tltCirrllr'"'rtr\gt[rt;rlriorlritr,rrlgIr'a.rtlrt"il's' II1''aa9rr6itss4 Jll:\t\ l,liYX{AIl.lll, Fauvisrnrrs, 11159 IIl,lN}tI l\{,\-
Tl9Ijl:iiiSi E,NIr{a-{rtl,lrltel(lulirrIr)il'l(.\irlcl,ic\l\rtrlr\i:(il.li(.ir-,s(aiernlLnrileillltitl-l'reSlh\Vlitll'nedrrt,,
t'AtJL GAfl LitllN,
ACI'LA$I, I 959
ts4(; - Gi'loltGlrS
-1950 Grupu[ ,,Die Briicl<e" dilr Dresda

Vincent van Gogh LOT I{r\lt- C,li. N T t{ l,lll ttIlC Ii tI l,lIll, l )ie Iiiirist lt'rgr:rnei n-
-- (;I'lOI':i al 1\{ARZYNSKY, Die
iiii(iVirgii1ir;iu-"i..;Jilzf2;c,\'ut':tTji',,-i',G,t,oi,l:9'Et;ii;'ii;ts;,ctl;';tn''+...Ti"tr',,'(xl-Jqr-1Au{1ntt,xLt1rJ'vob'.vIr\utLcaR'cl\Yr,rt'siirtt-'trH',\Ge.G1l,A,o'n-"uilg'ltl,'ll'J-i!rtttst'lA"s\,l-t,veStlllt:asr\tr'zrIntitat'.lrlgEarri1rr:mG:1;I-nuI1c-o's9ao-l3giJn,lge\ld-/rlirSt-R'tBe't(trn'iI'rr9ii,.icln-.crU-vird.lvltoIl[-'bc.s.lllrtney''''afc,r\hgrBIr"i-leaA..(2'tAiDrrt8uir'elo'gLn1-'lhd"-' schaft, Ilriicll, 1956
IIr:thodt tlt,s llxlit't,ssi(,rrisulrrj, {9ll -- lSllltNIIARI) $.
|\IYERii, Die -N{alerri ilr,s Ilrl-rlessiiruislrrrs, 1957 PETEtr.
SINL7,, German l)xpressionist Pailrling, Berkeley-Los

Ar.igeles 1957

272 Cubismul

tiuILLAUNII) APOLLIN.,\IRD. Die Maler tles I{ubis-
273 nrrrs, 1956 - ACl,lL,A$1, Chr'oniqrrcs tl'Art, 1902-{916,

PPir;idltl;Ua",i;tir;r'ii;.:iKins:ii..i".p.;1.;i"r;9"iib'iii6;"r.50"-*vI";nti-r-e"im-bi;D;-Cs"o'sAH;rr;ioeRiN.Ns"nIsISsE1rsTlvo9tL5OMi.l;3-n,[PHi'u,a:eH-.tibiEttTi't-(ejRH.<resEaKne3COs,oussIuRbD-)Nh6i'AsO)bvwmY-Rrs-iue't1ssAgHt!'LrCuEg1PEnEsTladnLj^ZlrAetidtsD$r'inAReIe1'de^'9rKJs4V-tAwue6uonuteaim-scfst-tt Suprarealismu I

des 20. Jahrhunderts, 1960 LOUIS ARAGON, La Peint-ure du Difi, Catalogul expo-
lezisLi{mileaei,PPeenainrttir,suer1el9,e3s109d6-5ouA- xNADgCuRelElr[t,eAIsJ$,RI1E,9TSLO5ituN*a,tCiLoineIOtIStiuuGrrldS(au)lirsr6r1n)ae!-l
Futurisrnu I UHlItlC0 ;i I$ABll)t,A [rAIl, (loninretlia tlel['Arte NIo-
dBtleeEsrRnclaGiir,,;l1rll9tte1'rr1''d.iSe-rsirr'MleuarArliesItanCtliusOsr,nLuI9s,6T,5l1lA9tNil -9- iPAAtTtPRAIlDlli Mtizllt,
;JfOr;SidIIU;iAFS;.;;T.AGY;L;,O.aR,l Fauetumri-sqm'n'iANcDlvRfU-qDrI! qJieT6EtR-ESAAr- \\t.\LD-

FIORI, Roma 1958 Pozigia lui Paul Klee
1CN9AE52RR-OFL\I,AOVFl(lIi,'lLIIAlDGNlONltO,Nlli-N,WliInAUNILlNeCi,tIriFIa'algtiu,zl uPKrlae,eu,r,nl o1ii9rlp5eh4eo*l,ogl,WiosncMdlie)r"rn-r
Marcel DuchamP WIiuincsntcthrekournies"twdiesrseGnesgcehnawltalicrth, cirtB: Aldl[tetcurn,d1n91e1u3e-I-(uPnAstU-L
ROBERT LEBEL, Marcel DuchamP, 1962 I(LEIt, Das bildenrische 1)enkert, Schrill,ern zrtr Form-
,rArta este un bun general" rrnd GesIrrlturrgslelire, cd. 1i prelucratir de J U ] iCiiiN
SPILLER, {956 - ACIfl,A$1, 'l'agebiichcr lrlgS-1918,
n-a'I'iJ"iiIin"nfEHEo;rtf;i.VEbi-A;f.itr',blIFldxN.M,\"aerE.'iSil",&C.,oiw.r;;.:i^,;tuA.b"rK-i.d"S"Uko-b;rfStNt1's"t,t"OS.t'.l,..i;"TifiU;talrrsh"lUt,u-u.oatNfiE.trir*.uBiTgitaMiSctttinfeltOtil.tIitt'tbtn.Lr<t,"zi.Edziud3"uttmSOn,srtLcSiaLsRlAh2o,g_erdNn0i-l1fiedt'g9GReWrri6JonOaU2a,n,.BIhGIsIL--EsgrI,e.Lho,-MRqi4sIuz.-Atii1TnA-o".-9I.dlN-o'X.6IedSg3IMKeriMCet*WsA'O'OIUi1KMULRKI-Ra'9BAURAp-I1EiU6TItReSC-'ZR2*aSTE[-0-'''
{ 957
Constructivismul rusesc
lradieri in prezent
C;fiAiiiAi;Ai;;iSRl;i;lf;lLttf-;OiRIdiR".B;;;ECM;-L"rdLatee^O"iirp6"Lsm4vI,;olir-dIsdIec"rcCrgraeoe,xnMnptrsKoitublzupluianr[teiose.mtraGGu1ts8iaRss6lmo3lAeuYr-asila,loL.-dD9-ae2iDvel2ain'Lerge1uuvg9saaei6srgn3dcethiene-e'-
JURGtrN IJtil(-lK.llR si \\rt)Ll' \'()Sf iill l (Ed.), Lta1.r-
stanslose Welt, 1962 pelings. lrhrxris, Pop Art, Norrveurr Fitlalisrne,
,,De Stiil" (lL,\IIS, igl"rri ---
JURGEN Thr:ot'iori zeiIgeriis:;ischr:r' l\{alcr, I963
H.c.L. JAFFE, De Stijl 4'gL7 -1931, 1965
ACELASI, Iiutrstheule. Persrlrlen, Alalvsen, f)okurrentc.
,rBauhaust'-ul 1965-Docurnenta. Catalogirl rrxpozitiei, 1955 (l), 1959 (II),
1A9tn6e4ri(claII,)N-cwTIYI(o)Mr'kS, 1B(,).51llE-SnSr,()\Arlbnssl.ruf)cot,krPrmaeinnll,iengunintl
friirll -;Ci,lifLnrtAj;U-i;nD'AEwE.iiijrinrxSEooCtteiHuepAnueI,unDtli'rTl"arur,stHesadaapni,t',lnuhrueara[soesKM,i1nusep'a6yte2ngribli,ed1roHg9r/6r'Mh5Mzae-'icniwzHINAnoNGuSa- Analyserr- z,trr I)ichtung, bilrlt'rrtlerr Ii unsl, n'Irrsih, r\rchi-
MNLeAEkNLtuFLrRO'.EiDrPrODcNolIIlaiLNbA'ofErMa,OreZTcTciF{rgIreon\d\tj.'s'Adscisl,cFihlj'IotAilNtSZtlrtOOMmlO,utN,nl,gtle1rln9O,60IGi -e1-i
,rDadat' TonehfevtahAe1r9LN60cow-f ,AHNssAeeIrmivOb\LlraoDgsrk,li.N1O9e5rS,9vE-Y\folWErhRIL1GL9I,A6TI1\h{eBA'C.IrDSadELiAItTi$oZIn,,
l'he Responsivc Dye, Ncrv York 1965
rTHe'riiiJAnitT-"Nt{itHik-SiC-uEtngAnRCRss'frPt'rl,a,b-'U1-rN,9rnLci6sa,o5erNnr-Eitt5iA.W''IgDinl;icNiaiLhCdSeLannYtBt*Pn-oaunvLirnE,yttie"cRorE,s-Ka1Ra9dA5n)a5,dU--D-PFaKoRdueb(Oc'ntsoB-s'etENudMRinetoTodwr-
inceputurile acfiunii formale
nographie einer Bewegung, 1957
EDKREANL\SLIIOTDGFI,}.{WGLOThanZ{tB,CI'ih,GIiCldeHrsc,tanAl.L.rsp[usaiynbcdbhlloellluoasgniioedn, ,w1I9h-4,oy4n,-dPraaR1lHo9O6A0Dlt-Ao
N1E9re5lew5b-nYisoWwrkaOh1Lr.nF92eG9hA-mNuKn(igUIAI{iOIn'n}KtaLOle}IlnTll.F,tKleGAr,esPZthauilirtos'PIo'shpyehcohieroi,cloIgdIyeI,,r
D19e2s3s-in,GAEmRsAteRrdDarDn DIi i,AIIttrSSlJ, Los Principes drr
\VOLI-FLIN,
l9 HOINRICFI
Prolegomena zu einer I'sychologie ck:r Architektur (18t6),
in: Kleine Sclirifton, 1946

275