cntuziasnul manifestat la prima audifie a Concertttlui pentru ttioard,
din nou rezervd fatd de muzica noului concert). Dar receptiviiatea
sau nonreceptivitatea publicului din Leipzig nu mai afecteazd" moralul
compozitorului. Turneul sdu de concerte continud la Hamburg, Berlin,
Bremen, Mtnster, Utrecht gi Frankfurt (in lunile ianuarie gi februarie
ale anuiui lBB2), terminindu-se in luna martie cu un eveniment iniliat
ddoeerccHilraearsnatstrevaioncntiubBrrafiiihliomdwse,iaclnae,leMBbireiulionl wipnigadenenisv.tinAgeilddatdiurmirjoairrta,qtpoceroualli,ituadnpecdirldcaotonWrduuei ciqmditoaprrroa9-li
ppinarigrdnaoatodnruteilncJororeh.aa,t,nieAnibelisuaiBdBruraaphhdmmscs,e, ainatncmedpceinuvdneondsiitcnunaten,c,tariiuz1[i.e8itcVoe6ra-csuiamnlfuuolncSriedim'rr,ilfeoanli]ajeusji
Bruch gi cu altele asemdndtoare", declard muzicianul de la Meiningen.
pd,,ueFsaaenmtpeienzidnaotrluuudi"pBi1a.anCc;heaip,a,lturreei iBaBef"eitphfeoosvcteandreo-mBiindilaoetwdordiciheaeosldtrrtgdudrd;inaqilluuccairrBderrapillehamscesoarz-nd-
numele lui Brahms pe cel mai cuprinzdtor dintre planuri atestil deo-
sebita sa exaltare artisticd, exaltare tradusd permanent prin acfiunile
sale. Printre numeroasele exemple figureazd 5i programul de maxirnd
ccoonirsciestretunltddipne2c7anreoieeml gbirioerc1hBeBs1tr;a din Meiningen l-a pregdtit pentru
[Jvertura ilogicd, Concertu] penlru
pian in si bemol major, Varialiunile pe o temd de lTctydt-r, Simfonra in
dgeonmerionsorp,rgoi -gracma ianncshaemiebrelulfedsitnivdM-einUinvgeernturaa ,,Acqdemjco". Cu acest
intovdrdgit pe Brahrns
in dtuermnoenusl tfrdaclieutdperivnamloaarrieleaceCnotrnecearletulGuieprmenatnriuei,piiaarnpienntsrui a face
o
bemotr
mBlBindrrdtaaaolhhjfardmrirntio,ssca"cesrolelaeonacriLnemcedreiutrpezezii-acqiagpdi,u.t.drienEcpcosceintteanatedtlersuruvutraeliutnc-dnoidmi,rnseeBcinasuututrilaitol gwpcciuoainnproteaedrgsaiaSndnc1i ueiiBzineBouda1dnizr-eii1dhiae8nzaa8ddzc2del,ga"eiddraHuu'qealpilmdad,,ebspceuracaragdrrned.-
Era in luna aprilie, qi pentru traditionalul concert religios din sdpld-
mina ce precede sdrbdtoarea Pagtelui fusese programatd muzica Re-
guiemului German. Brahms dirijeazd cu emofie orchestra filarmonicd
gi corul ,,Societdlii Bach" din oragul sdu natal 9i se desparte de tne-
leaguriie lui cu aceeagi veche amdrdciune.
Cu Requiemul German se inrudegLe indeaproape o nouti lucra:re
Cantata ,,lrlcinie" (op. B2), creatd in
cvoucrsaul-lspimrifmoneilcdvacbaranfhempseiatrnecdu-te in care Brahnn's
la Pressbaum, localltatea
desdvirgise cel de-al doilea concelt pentru pian, N4oartea pictorului
Anselm Feuerbach, de a cdrui pietenie compozitorul s-a bucurat in
prelungitele popasuri de la Lichtenthal, i-a indreptat gindirea 9i pana
cdtre o noud realizare funebrd. Pe ideea schifatd la inceputul allului
1880, Brahms creeazd muzica acestei lucrdri in vara anului 1BB1' pe
care o dirijeazd de pe manuscris la Ziirich, in concertul din 6 decera-
care are loc qi prima audifie din Elvetia a Concertului per'lrw
bpriaien{iinn
si bemol maior).
1 May, Florence. Op, eitat, vol. II, p. 187.
t R.)
cc7
nqnd.nppt lnqluonssuPl-ltc(l7or9eo':oo'fIeprJuoadrp)zprealrsl aappiaIra|ueIrlio;lJuueloasupnprfaraJs,ap]pruol}lplnlousIu0}
a--qnarutcol*nnrintpria.loruncu'lo.lpInabaJrJuuaol,sliaJrp''nc(;('lioptr('euysupqosuilur-lcr'nx".lpJzlqpooapritul-ulepOirzrroIJuaorrt1li{Ieupzqr,aaoonaJlrz{rrea)pfI)r11peIoZlDellsena'Iu1ruiI'tafonoI;ronsullInp)ulIluuuepronnoa1JJIldlSspIlupaoul1uozsaPIJalrpnSlupaporru4lorpouor)-zrqlnlfppulp-llJptinleIiuu.Jg,rarirl,slOrp1u'itse'loro;aersltnrr-erd'r$u1reSxceplelaI;xuPusaapnarJppatapIfulclppnpIPotonlfrg-dululIoaBuipl-aJcaIu-liIllrpaaEaZCllI
.Inri1p"aao-3In1Ilr-lfOp'qsu,anl*aUunrpIoJI:nie'arpnue*J-pulnruorrloIcuual]JjziJtocurooouA3lrrsJaT1utol'$rrpJ1opro)i)aatu(op.lDortutlPlunlunIur(JolAafnnptpouallIupguaoirlrrpzle'}zapJoAupo'ool3-onralqcilrAlofdlplll,aopuolslpeJf'lsupeqJ,rrxourrluoPaolor]t(puoluJprau^lpoIrreetuiru;tIucroqaoo1pncl'J'1'aI;orslrPat'puelfc1eeuJliJlPoprq-noppdIdflrpsapuuolreJpJepuIrprolleIoan.rrylr^udp1seul)eletseoPruancP1aUPaldPuI;cIlJunIaxfnllqiI'pnsJop1pplufpn)icoOfrJlaJolloePa'Ip]IpoassrpplalldsnUpocuuuplilarlalplpprisnIuJluurarllaelpuurllpooq'srlIepolrsldzsedlopn'tnl(foe'*]ur(aJti'ouVuiPtlap(ollwl(o-uJopaarqAnraooludor1eJJr'lr1rpn'VeuusIcc'tpls1nr!lrl)oir1parua1o-ioi'pJleJrlJlnl;orJslPp:saxc;lpoa".e}qilirr
g-urudul:rcenlquaon4p.r{)og1dganrl1psao'r(qoecqe:)ontoa1]3oqueix)urnua}rruarniorrgrfenlluprlauinuolrclullul gIpsIanIIldosrauuoluerIiollnqlspJolsnpJIalnl-3IIDIaJn3IrpJnJllo'oiqpdnsslznPau.xf
'uDutraD rnlntuarnbag u;znlJ
_"1-na"ru,ul-reago'"lp1rnilir{^e"coouprsl1"liiiasnpu6cpr,ao.l','rlJp,,ns'inl1},ou3ut1.'pro,aoeriIl1u]1A-urnai,lpiJga{etio-al1staozonuilrrslrSlpuIluaIuerInprLa.p,tiI,lr6;-uI/aoTaiioeeoTlsll.res]ptpoezarrppcidIJplulnTlall'slnsq6o6pasuoPlro1alnJ1unJuadrvJn1lnqrre:'Slpa;nu"-PaortaSefptdef-dc:I.upolpl'nnPfou,plusnlrlpltl1[SoapnnldtoosI]uuiudua1apeot1JrJrucdldaIlrsloIJn1ItaEIruloq;otC1oJltt'lg:ISSocr'n]riiInoI1-raricapin{T1llJuyzuatVl.riltritsloini1opudiP"33sl
'sqepl,,tooep_e-aVooonlrrJaJSuard_glJuJlo3-{-ornrna'roerdoseorl'Ielo,vqiuplraoxOuiIJolnzppprpd'varll)lnJr:rJrca)oa-'lrutoJatr'rurr1elIoi4inIppJf-'leItqIruJoSlltJudpIuorrllopdn-olslpqrr}lull1ptopoplpeouaurdr'laaJlrroolllltlpnsuco,tnJlo.pneraprolgrp-s^peoorurIoJoourolop'Sor{cu(pp:dotoa6|-llllnoptursaprJla.ndpptea1ua1lipta:el[ez[fJrral}sn1tre:ap:Juz1-aoc"nrountnliqluOuils1Jrrplrnrpp.daraernjfprdupiirnloltop1epniptgrro.orldHseu1ruubsul'suaonrlsoPirauau1ut[6pr1o[an[jergs'llrnrr!prsr1:nr:lpuIeIcrdspdaepnsduaalonros5sslsuJ6rtall'tIesreppzoooePr1'p1pa--S}1olnrlSu{unJrsrdpsaetrtruaronnp1rpuo{ilplJi-IPlrulpPIJlJprfa]taulleet1{lua-doJrsd,3tIsneup'LlzsIS'lpgaqSP]Jor*iausnt)squln.uelpuIr1oI'Juacsuiddltlleuolosl{ploilaurd-)ooasa]p-auoi'rrJrbaJurq'ifnpdpapo{eurrIq]ursIppJulolJ-LcpeupPraqInuospIlnlJJc1Dlsl}oa;ptpeigPantuln1NbdPlups,JtuIpuat,sap{pllsaPpnuutlp-ruinnrcluI]aJtlorursJnPrJruorcPtseeDulrlrelsalpplnootCosocullaS1ne?{rlultoIoqL'unnfJ"oeorps'Ida.tUpllgOJurIs:lnoptDcloguaPPequ'allO1dunnIp1llo:o'DS1]r"lnlsl'arlpIirLis'1li+}rbeplu^i'licU;iilsIluan'lJ1lrilr,}alnpiosa'oJpanuti:uiFcpbupdppsJq5'Jli
u,rpaat,eefsnetromieutzilmtaniddoereoencdnasaueaubcradlliiialnipdnicrniielcepiednrtpxiliin{tiplcoiumcrgerteie"ties.giaisnvtRiednitepcacfilriunteieoetafrmutsteriumndaaalznbninvisumibacufrirlagdi-iiinluat, sdrtpsddapeeoereeaacgeetidsifpilni"tceoc,taeosomptntnioegpnaceeigetnataieinibdzlzoteirdissrrdaiuu.iizrndrfdibililune,rCH,alapovhedrmdincuiemarasrfieeiipae-it,rpntiseeineelo.SuclFafei,i",ulaEu,napnesicoectrleoe--,i
bach impresiile despre aceastd creafie, intr-o scrisoare cle mulfumire
adresatd compozitorului l.
tsiiumnfeoaInnicIdsvca:hrCla, ipanrntienudclueuilicBpoBcn2ttr,ucpreuelorirc.gaCrieeeeBdaraechsmdevsiriongistpdpeiutrrdleticmdeaedilnudcanratoarueainvceoacssatatla--
compozitorul este textul celui de-al pairulea act din Iphygenia irt
TauriCct de Goethe.
jfdGioneendrdtmeurAaizglnaldumleirpuoiietrso-salimotmdgSuisiizccntih-criaalotli,nemmrtGiapcgensitCciaGcaandongeptaadtihteeueprinr-Pi,e-n,Nai rpacnzreneue)namaef "(eicoilgdepcir.ooci8nmre9rlopu)opudrseseirdteddaocpBciurrumoacphaaiimncerceisimaspipsgaortaeiiezsmplepircuriaonil-ti
aumniainnildufrimi eds-te de Cintecul destinului (op. 54J. Dramatica suferinld a
de data aceasta redatd
in comparalie cu lumea fericiti
a zeilor, idee frecvent urrndritd in miiurile antice gi reluatd de avin-
turile umanitariste ale at tei Renaqterii.
Conceputd $pietnetnruorci,odromudixpt e(dnitvruizaatltiisntepaqsiedpoaurdtidpeen-trucbitaegiu)ngai
pentru soprane
orchestrd (in care aldmuriie sint amplu reprezentate : 4 corni, 2 trom-
pete, 3 tromboni, tuba), muzica urmdregte textul lui Goethe, deta$in-
du-se ca erpresie de acesta doar cdtre sfirgit (in penultima strofd, in
care poetul fixase un dramatic moment de relicfare a lagitdfii qi a
cruzimii zeilor faf d de pdmintenii cdf ora le-au predestinat neferici-
rea). Aga cum in Reguiemd Germen, Brahms pdrdsise ideile amenin-
fdtoare ale mult cintatei,,Dies irae", compozitorul opteazd qi in noua
sa concluzie muzicald pentru tonuri blinde, consolatoare. Din acest
punct de vedere, o evidentd traiectorie uneqte girul marilor lucrdri
vocal-simfonice cbarauhmltimsiednema-nifeRsetaqrueieinntual,ceRsat ptsraodciiilaio, nCailntgeecnu,lCdiensicti--
nului, l/cinie gi,
cul parcelor.
in vacanla de la Ischl a anului 1882, Brairins reia qenuri le
muzicii de camerd pentru formafii instrunentale in care excelase de-a
lungul ascensiunii sale creatoare. Sint genuri pe care nu le pdrdsise
nici in aceastd ultimd perioadd de crealie, dominatd de lieduri qi de
impundtoare coirpozitrii orchestrale, d.ar ele apar presdrate mai rar gi
la mai mari intervale de timp : ultimul cvartet de coarde, in anul 1875,
gi prima sonatd pentru vioarrl 6i pian, in anul 1879. De data aceasta,
Brahms compuner unul dupd altul, un T'rio cu picn gi un Cvjntet de
coerde, lucrdri aldturate gi in lista de opusuri, caununnufmdeoreleluc8r7arSei
Tonalitatea do major a Trio-ului, op. 87, BB.
cu
substanfd luminoasd. Unisonul coardelor care-i deschide muzica (par-
1 Crass, Eduard. Op. cilot, p. 33.
254
g9G
asporralsrru nJ nes (era:1 u eural) pfueraqnxa ap rrnlulJJ nr'(pua1 enop
neuaes) Ild-l(snVnpiaVqup)oJr.JperlsslrnnanddlrioxnodaJlsoodullusJpaappxr(aapupJaurpJ;'ruapuorasl]gnrurOutnrna'pl)ulrIpa(unnoprolslueedlolurpp:irapuruor-ludarrppooe]rpuoarasp1rleodoJar$pan)opcnpnupe6olie3rrqan1rulnaar1lernddlu1pro1ruS:
o-ocrllrgpr]e:-or1SpogiesaopJauosrraplaJrzpnzeuarz'r(lraolulelsuraJoper'forsnorl,siourobcoor6-Jalullyl )'apipuuosr{rduaI nrled
'rnlnuispc[ inlnurfuoc
sut:clsap p-s arpJ urp prelnclod psrns alSalurrue aJ usrpoloru rnun pol
p-u1aru:npdrpoadu 1rn:lsrior (roleru op'olsord ouolu o,o6) ozroqJs op raurJoJ
rrunif:ras pJrznru ap plerploJlul olsa pJrlsplupJ-orrda paurb
-purI'olplrauBroduroluor urp aJruouIJp IIrnlTrrJS er{dacuor alSeSpdap
aJ orrolplnporu o:rnf uplul o ad rS pp;der op ruorlxa olpl$rur o-Jluj
lniol 'olpdslp IS erdordp as aJ JrJpruolupJ supp op pilrpolll^ rS a1c[eoS
op inluarol ornurlnrslosr.urderredluurganpun1dJrnnplnuouJer'd,rlptslnotridrlJxpodlS'plsorrurourqsoo-licIlluprlIlnpJJUIl
-tp
alrqosoop
-srlle Eaunlzrl gzpezluorard a; olprut:dxa iip tfpltlepoiu uud lezrlea:
uaa'o/,u,qJlJsu;rI.o.e,sr1rqrpeu'JrruarJoeonlN,Aii6prrsa1auprp1ntpr1ua,pen,u-nrlep)nz'olr,ppn,6sasln.aaa"-f{sroJnpozoor,AaiaJqpocsrJllstoSp(lpusr pl:noI;niiirer)J,o).,Ir1p'nNJlJ{;rJ,ooS:uoIp1pl}1laut"fu'lcro"J.lz0ao0rrrtu.o1tIsquTepJ1ulqSi1n;,I6esrnerosu"dt)r;n"l,n)-ililnJuillnnsnl-uos@ntlIfr{Z"1JurZrpro,.Nr',3ci,L
ap rlndrl pnop olaf, snpuoJ sJnrslp od tS pleuorferre.l,
pJiuqal od lrurir:ds or1u1 lebolprp uJ pl rnrlsLIoJ olso
JJp op pruroJ 'pJIriI paunlSoJ
-uoJ nr p1r1e1dru3'alrlsonoct ralpJ e orfurtdsut q-rpJ op gutbecl o olsg
'(n 'rea) rorloJuplaiu e qzelsoclt prurlln ui 'ininuetd alp orpoi lupduorp
aliirrourrp alsacl '.rolopJpoJ 1e 1t1doS Inripiuouror ui eduolsa as u tS
e'o(irr1fleu1ud'rrueurnlnr)arrlfspepli:JeJl.nur.pouIJpoaJlup(p:iI1Juq'orreunna)Ilnaolulp1sJinpq-oiunldrlriTlrinrtst{.ue;untrn1ddrnu11er;ttrtdSaaJro1cpotJrlouSulororrcsIsrpioSJplJpuitptunorrreluuiraorcppl
Bolpolurp]nnu'(a1lp':enl)psleeuroprJsrJerdsulalrtorulroJapnrafoureentqublelJuaI plunJnlxpopiJIu-ln'urt{pIOlr,rp.ias-oI.ItndJxlpo
od alinrlsuoo tunr{uirpA IJUIJ alaJ 'p^Er6 a{a1str1 o ap i)lsd 1n1nut{
-rro) 'Jolilsenod '61u1 n11ns n) pppTpcl op ptuol o aundxa JolaplpoJ Ip
uosrun nou un'(rourur l)I uJ'()lonr uo.) o:lirppuy) enop e eo1:ecl u1
e!trrrpulornlulrrPslTpJaaJ'JponoJ)lpl'JlrrnA-IlnnrJrppipCruJa'aoppI.rr,.urloP1rJntrol{nqur$ourlro;.rldnpu]p-epIpiEcOtl solrc'jPci llgpuzneIu.otsxlrptu; toi.pto]'1Bot:{euatrtpjSn1oalllsnnarl
-igi) rolrrprJnl I'rn{s-ropldEdraruSruucpl irpr;lr,\zonqulatorcr[l lrnlrlrrrrrrsdsaq'as'puTploeJolurrJ{eou}ptuprolJnJrnrsS
.)lrio:lpqzap nJ
oJOrros runrsuaJsp aJpollJnlpJls od 'so:n6t,t puIJIJp as pIZnlJuoJ
rpp'osolq oJpolpJorl urnJns'elllzodxoa-I eaJxnapldpruiJoro,pIpzJeaezdllBlnorlqraiilqroar{eu,1r
'prrprsuqpJq JIdl] olplrsJalrp uJ alplrun
-Trop 'prpurrrd paurFrro op oleSulapou rpp 'Jlurlu rS crpolau alernluoJ
r'aoJpprp{euonJrraseoI1aup1l1a:opleuarlpulJJopJsJa'olurJrSolpalrppuJorsluappruroaruurot Jpzaelarbluna;al r'selsllq(penrgopIneI
purol) pirndxa o ps Inlor arp ad arpolarn pnou Jpp 'alqltrn aJnpe
p o:pd Jilernal dnrb lnrulrd aJBJ tnlnuerd ecrldog 'Ilqou ap 1.tI1epeadl
'urral ap 1Jr ad 'orFelIV -
urp
se15 un alsa (pleuos ap pruro; uJ
comentarii ce amintesc atmosfela scherzo-lllui, malerial muzical ce are
ca element comun o perseverentd formulS ritmicd cu contribufii in
unitatea imaginii muzicale rustice.
in aceastd lucrare a maturitdfii lui Brahms, romantismul compozi-
torului se manifestd in laturile lui cele mai caracteristice, prin natura
tcpoornenulfullincctglueitlubpiail$naiddsdulnbgsictadonelfoabraietsulemlrnr(uepsndttireclliolear llmumei dcigioacnndsert)ii,tiupftiirnvinealce(pa,rricamacatreaprcuatlretrere)sf,lpepexrciivni-
fic ultimetor realiziiri simfonice. Primatul melodic, manifestat generos
in unisonuri, expuneri soiistice 9i fesdturi polifonice, conferd deose-
bitd limpezime arhitecturii muzicale, supusd logicii clasice, dar mld-
dcloiamtdinpdecfoonncdeuplliainvsoimlbfuornaictudlupirpinredzeernivtdrroi mqiadnetivc.enViirziiuinntoenaatuionnitaalerd'
prin circulalia ulor formule ritmice 9i continuitatea unor planuri de
gindire ce trec peste granifele unei rnigcdri interioare. Dacd prin na-
tura confinutuluj , aparlinind reflecfiei, ca 9i prin inventivitatea elabo-
rdrilor din acfiunea simfonicd, creatia Trjo-ului aparfine concepfiei cle
maturitate creatoare, prin tratarea ansamblului instrumental ea se
menline in spiritul tradifiei rsoimntanfrteicceveantopaoldztuifireaitediinntreexcpurliomrdileri tim-
uni-
brale. Vioara qi violoncelul replici, cu tendinld
scoonnifcrue,ntianrecocmuepnatartriidi adipailaognautleui,sacudrpuriealuiidrei sdiee de
incredinfat un rol de
rTerzioistsejnlmdaijnor)c,xpTrreiros-iuviiteitne 9i intindere. Mai pufin cintat decit primul
do major prezintdr o compleritale care so-
licita Ionmaacei esaugsilipneurti[oiandcdordcaure'Iraioreospu.rsBeVlo,rBinratel:rmprsetcaotimvep.une o lucrare
strdbdtutd cle lumind 6Di edealstfuefllu, lap$arimcudmverpiire-cizeCavzjniif etul pentru coarde
in Ia major (op. 8B). pialista Florence
FMraiiyhiiinvogl.1I8I8, 2p".2(2in2)p,rfiimecdavraerapaarnteulauinloBiBi 2c)r,eranfiei npfoiuanrtiiicemepnatrriuaneiante,,inm-
tptieaotrnttiac-usJds.aurjbiuLsacttaeifraiececluuclulroamrrieiipaoluz-tiitaar:tcreniraocfumiolanuazdlieec-iiac. aDlureenngpuulmal siareenaailzoddr en-oFurgaf6tlniliu6nscgnrsfarqerueazinidn'
orbita concepfiei Sexleluluj de cor:.rde in si maior (op' 1B)' Pe expe-
rtisnripeesrntiiijfuiCanmydaeacnIrnelteasattrleu.eiaadO,esaiagcouccartla:rolcuunieailddrveeaiocaerldnInitnCincuotriideireriaieatgceSete(elaoxuprfne.cilv5in(1eoc,rpsinu.vr3l.o6gIc)ri,a9acvi al2caSqliaipnosesopan.am6o7brcile)tudllostuierii
traciifionalului ansamblu cvartetistic, favorizind detagarea partenerei
de partidd pentru a intra i1 competitia solisticd,
aldturi de vioard-
\rioloncel.
ifnormmdi ,mminuzoircapesnetrduesvfdioglooanrcdepl eStirpejci rpnd. rDfie' raomgainretianddecolnacecpofina'
Ca gi in primul caz, determinatd direct
Soncilei Evitarea migcdrii lente (in muzica
cepfia construcliei clasice este, ca
de natura confinutului emolional.
Sonofei, dominaid de cantabilitate 9i spirit pasioral) sau contopirea ei
cu uruzica scherzo-uLui {in Cvintelul inspirat de prospetimea primdve-
rii) apar ca rezultat al dependenlei formei de fond 9i ca modele de
inventivitate arhitecturald. Aceastd creatoare inventivitate este de
surprins in conceplia pdrtii a doua, organic inldnluitd cu atmosfera
25f;
'suiqplg inl l.rJp_r6orq pcipJnspJsop urp E
\pI'uu1''-u-eBtpp-JoIIIrsruBJol3ypr'aoelllaosIgnIprrqpcgs6ulrpJrtpnanolnppcplrlfadJnaIruIrxrr'ullooproraaupftclJr3drurlpcup^ara.a'aJnnn}I(rropocrtoauluultelulaornonlqrJlsrcu-otrOrranutrau-urdpeq_uorrr'ureapnrlnqaeluurJuIllupfqrnragen{rnu-^rJ6agu-n'uota(ser)npoorouI;Jar11rIctupJlpnsepou1JJJaJals[anlr:orsu-a4pltpssauarotpiJciSolalltaJurpod:zJrliDBrlJanoJnn(ntcafrEorusuSur{)ruoprJJrea:ouqDp[ulcprirosuJruruIz:lrlr-e,prou{a:otoprJp.e{JllcrpdAeiopupt!nealuorrJpglpfrpssy.rirfJronrnrPrn^arppJ0olJJ1tlJdn)upapSanue]r-pp3prSpno-ytoSdpIrgra-tIrlunrlIllcIeaiJnarp)3afrrrS{nlralsJoecispeuaa;ElrJozIrJJtIuolrrpfolpqlS,z1sooepfor3rnpprSpliuprpulaondzrluleJpliJeiJpon,url!uaairrAflporalnrplorpZrJrrnJ:olrardr6oenlnpEruJpzJptllr e
e
l
€
1
p
!
I
I
e
l
L
I
I
I
pJlrupulp puJ6rwue4 *'plypau:;ousolaoprapno4Junardpr6cnulluaplwBrrurJtoJracjsDauloolcshueSrfdaascuIBour
-IJ IaJpJ 1e u1 'unrd
no ernlpfial nou urp aundrur aS 'aJrlJunderluor JolrrnsJnlsrp olp aIaJ
rS gluuos op ramJoJ aloluaruola atlui aJButqtnl opnpoupJZprIEeafuro,z1ae:6cnl ;u1u11ds
uJ rrJeluauoJ
pzpa3uplJep oJ alelrznur oloarqns
't{rpd ralsore erfrnrlsuoJ uJ iS co1 epJJprzpnururouJ IapplppnzoulrulursoJpnoolusoOo.(u.pioipfeeuurr
og u1 ori6reua o-r6a11y) rnlnleurd
ruI-lrulIFrppualIaddAurJepnpspouairolrJllrouia(orelladlpnJoJeosJ{urp)peIqplosluleqrlJun+prsJuinrapJlsruspunaolpuruutbpozeuJpr:;peapulrsaoIarrps(aaurrnllpdulxnJrralroarcpldnu)aoeJ'laropzlrora^prl;ourplsedrrpdrduoae'rlaraaJu1por);qreulnlr1uliooirl.pepr
9--uBUeJB1oIIArISJaISaalaspaprqpuf,llulrqirprrSulp1arlteprorroq1lrss'efezdpgl)anoplplosstarrrdndalnpnlaoJrJppur$uorlurlou-rrotullippIun'raIau]pJplnuulpJnorsrupglrronclri6rr1toei41usfoBryga..J1)
''-'oI(Vuanoppur-1uelnIspnagaaIIrn-nl6urVIeufr,rd-urSJrJsagIaeuso-pcoVlqppJrnnSra:srrrlpprrpIpzJsooleIer1JaJlr1JnJJaap$plarupp6urafyl,rs1sursao1al yJpl1(uprcap,oa(lcruur;orrfnparIfeutcdn,Suzar'paaurotrJrrup;nr,ur)loopo3pr;rpplu'err$ao'uoallolA-enJsrupfllnauJraCsuIpnn)r1pfro)yulurrg6lonrarerlr;-1dupr1oenruyrlllurrpfuqrueeonuurnsrploflrrsprasgr3uastrlqeizlzdenprunrt.rlorArzugsri
-(oo$ Eggt)
lln rInl1o0ilidld'v)
Brahrns {Pastel de l.ud'vr.ig lr4ichalok, 1893.)
t"9z
llps rnlsaJp p p^rsordxa praJs 'alpueqrl ap plpuorlrpuos rnl prlprrdsp
rJru rs sluqpJ8 Tnln-rpuIl p ^'uppJrrulsJrraa6lJprnJplnJ;oPlelpluluoarwuopiJaderoulaellatpcJlrnallp{"srq{ rlpJlsrJo{Jl
'rJ p a-rad nu piSoroA JpC
-snl aleod'ilasan ..- riory) qarsuedxa alferqr.r pruolioler nr (prru: p!al)
a'iutoreusituurao;rlarlqpal.Iroalurgl )raruzprqqJppuollrurnlnlnJ'(poureJrluppplxaalsn) rauorrrffrlgzuoJdouruur,o(uqnorsr;uuredqxeg
ro.rg) suqi:rg rninJpuJi e pfer,r op razTloil ea-rectiqcnrlul puill ul (g-sy-g
-puurep',iu's;r6{qppJinfllpiinrlluo1eulyoeur0uoJr)qDinl-r[ouult]daq/{DlaI-qolIpryolxap]oIuN paunTsoJrns 1:1ardro1
'olpltrsaq3,ro iapplpq
pJrzn{n nrluad o}1orlr ap orieu;iuuras nJ JruoJrurs rnlnlnqap e (p1e1uoz
-rto rDSr-igo1:loilrrAri..rlSo,tP) rguxp"Jr1pr:/ilrnuuopr iuErfe'Jloro.rrauJrnoln-rlp3zorrlpqrn{usoseefrieqlusrrrixnesurrlnnr)jpuersurra--ldrl
Jrr]S
u----JsIrppulJ'fJeJuo;ioeupJroocslIl.nnilsrusu'a:a)A:ucoril1olqdouzul'eaItanliprniollrrtrlrrp,snrrJauupqiornl,lroruu'.JJ1itnrlpilipueildounsJI rolrruolSrouJdoppA;'rJgpsefuer1oeo(u;rneaoJ1snpr-pfpa,uurgSnasrqis;puoDJ-l:.pIp)-nrDnusllul)pcuatirr3uppouTprrIrusoaanupJrl
ll'-?lluJplenpuiulurltolnplnulrroprptlspioSou;.inerpoyrifitaur:r*pru.erio.1-luarpalo;:lrploo;lcdJJ[nltsn1ai,:nau1pplIJoroorddJiospJjpuJaJorpeprluJueOulnrl]rsEnnu-dJrrl1':asirprnJnolltlnoprcllpl.uainJcoruDlo)rnr1Iurnerlist1ear,uSl1radzn;nlaeylu:s{6a! (nyj
reC
ales
'olpJrlpnlrJrds pcr;rcads ap rrnlpspJl ra3ruoJ
-ruls rrfearJ alireril ollurp aJpJrJo lJJop llnlu rpuI 'pulJlsnlr 'aJorr{Junu
-r-pnpelrdn'urJruurlpnl1.loEt;orpusuoepsplpdp6upJrprreSpzxrnlpaurqrrolulaopepzu'rrrlrrpourraorloJrItJnuralprrslrJJueaoarrlrqaIqonl]JJsapal1.3earluplrrrdSpraarIlnoaIlunrlrnArplrurlJglrarpJurrrqpJzonnpIu'1il'ereon1culern;urlaun1lb:nrleouurrJur6fl
olsg 'prnlrlrecl u1 gurfiecl op pur6ed plpxlJ ojtr ps 'abaqcug as ps 'irntnl
-rroJ ppurrcl es actarul iruoJrrrrs raun ealSrurl rS alrfasnunrl
runrlindDurnrqpoqrar5rd; saalralqeJondlppuI ap pJrznry 'rol
ap
1nir1so6g:pu3 rS prlspaJal e1 aural$e as r
alrz.raAuJ -rolrlnlpap ealSrlanrr4 'rarupuaU
alp alpoulpq asero rlSarolrcl ropsrurSilla'Zl BoBllIu-LrpLBInIurnol'ruuappeaqlasaful1e,c\epnI
op qJpA
aliunl nrluocl pzpalplsur asnc
-a.r1acl oJp] uJ 'olorr]snp runrfels a1areo1p6grlp uB lsoJp u! alSasprqd
sInulqopl rgn'.nrplurulrap6ze1ons1eosyloacls-D-1rIr1leotDroairquoiSlutrriguleor{'ecra;e:r:6roSoe6rfreSlrdcrs-urol1sr -
r - o-rpr q qr p q Ee iolrrepsoJ1aq Au nruduurarlSrpaorpolp* q-rrp;srTrS3g'slu5rqHet.irtglo"o'-Jrp"rJ1uifrtLln*u'fie:'r3f 5ro';u;
u ir;ruiiclur:
-!ur DJ ul r.ruolLLr1g u 'rrfea-ir o.rnburs raun Inrrp JlsJ SBBI Inu V
g88t rnlnue ePslPfi
expansiv, corelatd cu disonan{a interioard. a celor trei acorduri, are
semnificafie gravd, de biruinld prin luptd (eroicul epic), cle care nu este
strdin nici confinutul autobiografic. Acest ultim aspect fixeazd fizio-
nomia temei principale a primei pdrti (Allegro con brio, fcr major, formd
de sonatd), care se desprinde de pe virful ultimei coLoane acordice.
Este o temii de impresionantd pregnanfd ritmicd, pe repetate prdvdliri
melodice (viori), desfdgurati peste un acompaniament uniform ostinat
al violelor (pc jumdtdfi de timpi) gi peste afirmarea rpnioticvouniutriafmagoottto.
bas (fa-Ia bemol-ta) contrabasuri,
in la trombon
Exemplul nr. 160
Aldturi de caracterul eroic ilustrativ al fondului ciric, l}rahms imprimd
temei gi o aluzic Ia inceputurile sale creatoare, la inceputul propriei
lupte. Numeic care s-a aldturat cel mai mult aceslor inceputuri a fost
cel al lui Schumann, $i cout.pozitorul ii omagiazd amintirea prin ase-
mdnarea ce o creeazd intre fizionomia gi substairfa acestei prime Lenrc
lglcieinairltudruielelinbBsriutoirmtampuheflaomnSnntsitrimiricluoofo-rpncrsoiiemcfmiihnapu,u,umRdtnaeaeinnntdnaiinnce-ean"aer,e.neausdJttirirenue1muig8a8tiuu3-crl.iilrTrenec'rapnceueaigzlnlioed,ccreeeicavdclooraccciaalauftcin<iodirmBeorapamohdmzmueizustsoizpcr-iaaicristimd-adpainuee-
avintul acelor inceputuri, $i nostalgia se insinueazd in cursul tcmei a
doua, inginduratd. povestitoare pi totodatd o mdiestriti stilizare a dan-
surilor vieneze, ca element de fixare a prezentului biografic :
Eremir1ui nr. i6i
grc:roso
282
892
-lrIqzenourpeuarraegrn'$ppayIsIoappJlparu'rprolpJuoaslrranplppsparrl 13 gctldurr V-S-V lnosprl od ir:
rS prual o ed rar{erre.l. plurc,i
.r-T}
-uI pzalqs nou urp pzpazrlpar (Og-Of 'spui) pural pa.rpolpurtn nt lpriol
13 zrlsardxo ueld acl a-rp o arec acl erfelor tS pleuor{elJel Ia paie}D-rJ
( }aulroll)
ZgI'ru InIdutaxA
: ouprd u1 'p;elndod rrdrl o3tr1r1ct
-T'pur--JrapuupIIIuJlulrJprrasop_lplelJprnrudrr:uqJldresIaespaplearqulfonpudfv,IglaJJcpuuoc.rz'orruJoB6aIolnaeloIt:IanrprdSpoJlauBa3JplrJuIaualusrplJrurJsrSuoltelJlrlqrlnpaaJuAesdl.rupranusg.ror'uorpo-odullcuueurpoinuporrJorcslpnsutzapurururouaT;$prnpqbaa;aJrelonuJe1sarelroInd:lrzpdbnoarcJrallpSnSiporelrlirpeuupprJr63ur1rarnuaroluuatarlrrIrrll1fre:raoarlpepplproeauanqrrlgdIJurJlne6proIplclunudplelarJouauro1arurlJSIpllrrpallrJururdlolrnrasresfursoesqlnu,unloipr{prpi-Aulolqoe-ruJcqp1lll
'olulssIu
-erd rolafuunu ufruerb e1 puld leduolsa rpp 'JUII ards pfurpuel r$ea
-acp ad 'aJellolzap pnou o-Jlu! BJ ler)nlard alse ar ledrrurrd rnindnrb
-Inalpr lJeaalupnrnlfcoedg plrnrlsuor 'ppoJ gldure o-JluJ plr6unlard also gmlizbdxo
'razrrdal pJrznur pzBar{Jrpru rarferlsaqcJo B arp3ltr1trdue
o rs roleraua$ inlnrr,rlolll alp a^rtrnlllsuos rolrJnpJosp Balplrleuorflnnl
uJ a.rpJlJrpou Ooc'raoleddrucgur)rdrn1lna-rorrdalueraalreeran:bar1l;saureerrl rS plelaporu olsa o.rpJ
e{uelsqns urp plp^iiop rnlnuroJ
ad (olnualsos ords I$ (otrtrour op lor
nJ rnlnll+our erpolaur) a}BtrrIrqplupr
ards afutpual urrd pzpanirp as ea1$rurlau rep '{rourru zarp op 'o1e1r6e)
arppunJas laural rnlnralJpJpc parernbrJsuerl ad rS (ledolurs 'Jileur
-oJJ Irls 'lllnl) Ipluoruppun; errfan, uin'rnAorsqlruJaaeplraarlrra:epluJ1aSutau1lacl'uaagJaeedoelaptlflSleoaulzurua:orpldnJe1anorr1mear:|lr:eloprasr
p'asJnppnuuaollpo1anueleroplreJraFtrpaq-zrlappl
r'-p$enlnprseluagrrpzdeaxdardro$:ueg1rpnnnor1luT1lrareardfJnullcor asr$dpse)yle-l'-rrnJ6aprrJqpJronurIerraalpulszpapJaapallJleuJro{eJdJrerrralusJooarupnlup:1rlp-urJaod-iepularurep1z:drn.p1r
--3unoJJtrspoardp:rlou1elcrrlJiuizt n'uruerEsatu.rqaprprqplrrunulnrrlldlsaelergrzrnrlrlrrradJoslrpoJpnr lpInszpe.Ir]ruucuJpr{un.-ln-,ti:s,'orls;
-uol nJ aurfuaru apsolteplrulpirprdoronrlprlrouuqr'iIunrlpolcJa'+lparuuuuellpJ)aJrlapioitlzaourdrroordDe,:uIAr,,IrSp
u poJ r* gorlrrr
i-'ppnul-rrauopol JEiunlorireu-IrJdolqorplepuoaSolrprJpgupspauJpnJuoa5ss1a$arel(lgocgpai-d6afl-ur'lasuuplrrlueplls-eosdlIaoEqluJol)r3lpJlruplproprluropouJl
clnr6 e..,irop
+uour,)I; pJ
rnlnuos'JoJl
er)fnrp:zaaa:dl' o+so pJplrun :JprurJJlarrururorrlprruunlrplsniparauIlnsrrrrzsor+npRgltJcnJrs;or-clpoudrasnpoJ;--prro+oJwfe: aau1lp$DreqdIrou: lpiullopIrIuJoaI1I]
:ouerd-a1roJ
-sr-lolor e,! Vl6-V,/g :
eilulo.r od 'rrrdo:d oJrlsilrls a;reclsu pu1^p (acrleural ro1 altrndn:b u1)
-ro1 rafrionlJur errp 'lTJoJip also alpJrznru rfgpluo pnop rolaJ Inlalf,p;pJ
este faptul cd fiecare dintre cele trei tipuri arhitectonice igi mcnline
trdsdturile de specificitate (in secfiunea medianS. avind loc un travaliu
dezvoltdtor-rrarialionai pe tema inifiald). Cea de-a treia parte a iu-
crdrii prezintd, in schimb, o construclio clc cjasica lirapezime. O flrrmd
de lied, pentru o muzicd de lied. Melodismul pe care muzica se des-
mai mult decit coirnictdarme ealaltnmcoolima.enDtoanl iSnlomrfuolnibgriah-rnsr'lsa'ynp-,
ffdinpuotaradfeacrteiv-. Eroul nordic igi
intens dramatic altddatd, devine purtdtorul unei nostalgice confesluni
goptlte cu refinere (piano) pi nobild tristefe p(eesstperefisgsuivroa).fiTi easruintacndicine
reludri motivice, meiodia se
desfdqoard lin
Exemplul nr. 163
ctlegretto
din care rdzbat ecouri ale motivului introCuctiv. Ea este expusd de
tuimn btrreucl dvtiobrracnotnasItrvaisotlocnrecealtedloer,mpurezliucaatdsedcetiuvnioiirim, deedisaunfeldt(o)rni gibceimupodl
major) rdsund din nou la corn, pentru a cuprinde apoi noi spalii 9i
sonoritdfi orchestrale prin care sd comunice epilogul poemului sonor.
Dupd introspecfia pdrtilor mediane, actiunea eroicd finald are di-
mensiuni dramatice impresionante. Forma de sonatd clasicd este adap-
tatd la amploarea conflictelor romantice, conflicte fixate in prima
parte a Simtoniei, oglindite in universul sufletesc al subiectului (parfile
mediane) gi dezbdtute cu vehementd inclegtare in acfiunca simfonicd
a migcdrii finale (Allegro, fa minor). Pe remarcabila solufie stilisticd
afirmatd in concluzia Simfoniei anterioare, unisonul coardelor {intirit
de timbrul grav aI fagotului) expune tema principald. Fizionornia ci
tinde spre plasticitate vizuald, prin fluenta gi precipitafia meloclicd,
prin misterioasa ei sonoritate (piano, sotto voce) care pare a suu.:rro
Exemplul nr. 164
Alle,gro
Cocrde sr fqo4.i
Sotto vccl!
264
992
olrpd purl]cl ul arhpnp ptuud BJ) Prpas rspaoJp uJ I.Io pnop op o-puJrrrpro
'--{ooaJrl-diec'naprllrrurrlup.rnJnxloi6oulpoJooJlrprrupJaole1seoa1l)aaaJplaarJoLrIcol3oIJoluJr}poIpnuanlro- s tBBI alJpuq
o-r}u5 r3nsrrl
u1e-nraasruperl-[oz'ri,n::lrrJlpliu;6oouo1uyue1nrSn',g.rerlz,urru{roaofe,dotr1rrrgJdnsi'(upnptlpgoug1lr1pezlo]aoudrlrurneullno-u'rTrlp"oe\rpufZulppar-urze-aIiolr.udgrrpolpllaalalgrSrDeloe;-o1sII)IuruSIDt'rlpIuqJualruuopooalnIf;uropiIlrrTpSd
grpJ
plpp
pJrz
'JrJUpruoJ
Jnlu;zo,tcL ul pullrpour rS pp'u3iIpprJlo'pulciinn]inaoprorrPnlrS]loulor]ir'rllr-lsIoloorop]p5u^al'ob;orrlteu:afirourrc;c1l
-sp uril sur.tdsap rnlnoJa
p olplrsuolul plspoJD el iptuto1 P,rrJo,I ils o.Ip)
-o1no rorluJqrA otp") rtuo;ulls ariilill poJ pJ or.llo-Tclp
PuPisirlLlplcl Ieur P.Islsop o
'(,,e1s;suqurq
oles rariearJ rrJo.lplr.rJuroJ 'rnlnJclrzoduror ir{p1r1rc1rsuos nr-rdorcl srillrlin
upua-sp.nrnu)fslrrpup'PraHnnnuSlle[nuoolegnrJ.lupreprarrJoruolIcltppru.tTtrdrrJul-psl_usaIurlpaoaun-lupllPrpnopluZJsrrgop6aIo^nrIodtnslaJqrlIeolpaaIo^nup.rJ)IluqlloraInnul[re.nn.r)l)rJrIutOlier-oppzl-d.pIr'I-r)riJti:.ctol)utp1pnrn.q.r\-)PflIeisgloiupausJrrIql;nrc;JpS{ler-'tlrrpOoBo8oupBr'lerneIaplzeloplqI-lI,ircp,).pprlIAulZrlrpulo'ool'rp;Iu]li3[Jrr"opIanuelsrtnzrUl.JrlauorEgcSrIl
'.to1tzod
-ruoJ ilp olparJ aJrdJuo) IS IruojuIIS rp Inlqutpsrie Dot1u1 u! IIJPtlnl
prznlJuoJ pulzrJulnJllted 'uetsruqprq InlnlpuIIIJ e at61u1sou prrlaod ap
p]--rtrunruurlnpsd^lplsura!u'oJpa1pr1lpsuoauI1reolp1*rucrncte.z'tlracprlogorpuu'rornb)rppptndoolrnIJradaauluultlplrlllJtnrlpzfp,nI)lnuprorrtarJrJuou(Ilo)rJ[psIaCo[al)sI'a(talSc1ltprtppt-dIut-gIJncrlagoqrcJuplouiu:r]dllulu$enIpsupzpllolreodItplProcJcsuIlJeurdrodAoI
3ol arp 'efurn:1q aluJf, ps a.tet tfplr:ouos l,)un Inlol uJ 'i))IoJO JolIJns
---rurrJnaqslsallonBlu^JoIzralppilpuu1jnugprllrnerplJJzpuapul1Jra6tpSJerpdu'ocrellllluJunrnrlroiupllarJnlrlusuulorIpapJulpt'nIrolulcI"inD:loleeolrdelurtuttlppoI'rl(cooiorulpncrrilun'aJnboitrsJlIso.purspupIlJodlu;aotuJfctouzlrIoeuod'nJlxrpioazeooupl;tporAdr3S
-our olso alpur; rrJrznul e etfda:uor ebearlrrl'l,rlllp ilq'plpuos ap roul
-l-rrnnoru1trSaorlqJrorndaptuuruolrrJradqdJasrdeo.lI'ralnurppJ-JsrluuononrJzlcaopplsuapIaB{t)lrs-nIoprJllrupolpsptriuet plopIllpoelJt]{up:)rJpo'|ultpd.)uitaJJluIpnepui'o(nrroInnuJptpuIpt JeoJpuIZJ)
rarfrzodxe p pAISn[Juo.) puro:! i* ot.t,rsu1 os I,) p]Iclro od'Inln]uazo-rcl lnur
-sr6erl pursgdap 'enlllads.ract r$; opnlrul olpJ a:.tput.tclnc 'ra ti{glrntsarcl
-x.) p6rel a:apur-rdn.r nep (rloxrolotr rS in-to,r) Iplu.)unrlsuI InlIJolof,
op lulprJurrprdoulariruInpruoslprJlrr,ILnrSd o1-to; pJlp:[Irouos '(ro[eut op) g1euo1 poJplrzoului
'ourel rarur.td strrulpurp pzeazllpJruo6 rS pzeerl
-nl
-uo3rror eo 'lrleopr rield a4 'pJptros Llp Tour.ro] -rolrapl e pfuelsqns ep
rrlrzocio rolrnuSrqo ouifrede nu plppunJos pruol pi)nlnoppppIIoporlpaJlacldn1rrnc1los.errc1l
-uo3 'aledrrurrcl raural ea:ernSpysap ulp ozpJJ
J-uruerlllrorpIn'aJsrplprtur oadl 'd(on1:6ror;n'1ln1rlunrt-rr)dJprocrrzantrrnuJuA!e lrlllplsou ap arfceer o pulS
leqpJls (ruoqurorl) p1dn1 ep
olpr:ur,ls e1u1:gdopul Joun a1e (ourrssruerci) asurls rJnoJE 'acrda IIrpJoAo
uolll';o|ruiuro:nir6r rusar:ud op erfezuas pI purnqrrluoJ 'plpuo+ olp]rlrqpls pfuapec ap
pzeaxrJ nu 'raurol e pzprJ pnop e
nr puJdarul 'pzeaJado
oJ riuourJp 1nleqrurl 'a]euIrlrp 6un1apu3 a1ctn1 raun ri:tutod paurbpurr
a concertuiui gi ca,,reaudi{ie" in cea de a doua).,,Simfonia, din nefe-
ricire, prea celebrd, o va eticheta Brahms intr-un tirziu, nemulfumit de
eclipsa pe care ea o intindea peste primele sale sinfonii.
$i nu este lipsit de semnificafie faptul cd in aceastd stagiune a
anului LBB3IB4, in care muzica Simfoniei in ta major este realizarea
cea mai solicitatd gi aplaudatd, oragul Koin ii oferd. compozitorului ei
postul de director al Conservatorului gi al
Societdlii de concefte
r{eKzoinszieenrtfvdeirneinfa).faCshoelmicaitrderailopradtriineiaifiarpaunceerclaulugiredae incercare obignuita
preocupdri compo-
nistice. Brahms refuzd cu modestie, aducind ca singur argument lipsa
de experienfd in probiemele de rdspundere educativ-muzicale. ,,C€
mult mi-ag fi dorit o asemenea activitate cu ani inainte..." incheie el
scrisoarea, subliniind indiferenla cu care a fost privitd legitima sa
dorintd in oragul natal (,,in mein Vaterstadt Hamburg...") 1
inceputul anului 1BB4 ii poartd pe Brahms din orag in orag, din
triumf in triumf. Muzica Simfoniei a III-a il insofepte pretutindeni. in
luna mai, pribegia turneelor face locul pribegiei de odihnd. Cerul in-
sorit al Italiei il atrage pentru a patra oard gi tovdrdgia iui Rudolf von
der Leyen suplinegte pe cea a lui Billroth. Johonnes Brahms c/s
Mensch uncl Frettnd (Johannes Brahms ca om pi prieten) va fi titlul
unei cdrfi de mici dimensiuni scrise de Von der Leyen, gi cele mai
multc date ale conlinutului ei au fost desigur culese din aceastd. se-
ninei cdl6torie, Survin gi confidenfe, ceea ce este rar semnalat de bio-
gralii lui Brahms. ,,Se crccle uneori cd ag avea o fire veseld, pentru
cd in societate rid gi sint voios aldturi de ceilalfi. Fot sd-ti ndrturi-
sesc insd cd in adincul fiinfei mele nu rid niciodatd" 2, relateazd aq.to-
rul una din mdrturisirile compozitorului, Adincurile lui Brahms au fost
gra\:e (gi nu pesim!.ste) , aga cum dezvdluie intreaga urmd pe care a
lasat,-o in arid. O gravitato a sentimentului gi a intelectului, a concep-
|iei clespre viat[ gi despre raporturile cu semenii sdi.
Pentru lunile de vard se instaleazd la Mirrzzuschlag, localitate
nu cieparte de Viena, situatd in regiunea rdcoroasd de la poalelc Sem-
mering-ului unde ,,ciregile nu se coc niciodatti"ri.
din nou bogate, ilustrate e--<clusiv in Roadele acestei va-
canle vor fi creafii vocale. Cele
gapte opus-uri dintre Sjndonia a III-a (op.90) :;i a lY-a (op. 98) sint
toate grupuri de lieduri q;i coruri create is;ru desdvirqite) gi pregdtite
peniru publicarc relaxare componisticd.
in aceastd perioadd de
Prirnul dintre acestea (op. 91) cuprinde doud piese concepute ca
duct c{vinodceadpearaeltiinsidcre9ai fviaiollaie)dcuurilaocromlupiaBnriaamhmenst de pian. Este singura
cuplarea acestor voci,
dati
solutie deosebit de corespunzdtoare melancoliei primului cintec (Gestill-
.lUeclSice,rhWnsiuecghetn-liedTa--inicCicnltoerc) gi a tandrelei cclui de al doilea (Geist-
de leagdn sacru). Poezia lui Friedrich
Rurkerrt inspird compozitorului o poeticd pagind vocal-instrumentald
{pAedsalegiaocoersnppraensisaimvoe)n, tcuol ndciescpruetdt pe dialogul dintre altistd pi viold,
al pianului. Dar marea reali7are a
1 Thomas San-Galli, W. A. Op. citat, p.224.
Idcm, Op. ciLat, p. 225. lui llrahms cdtre Biilow
: Citat dintr-o scrisoare a
r
266
L97,
alpJ ad alrurJaunlul '(agplullonluaptplao(arular+'nroJualllulllr1Psd)slaraplrPngarpodparJuaInoldriouunr
-oru ol3apurlbo a-Ipf,
danctr.s6n'c6lu6ro'dr o'ir1unedonpr0trualzpnarlJuJdnse1a)suoaJtIqJoIIl 61zta1t lItV Inpall op s1t{Jsdi)
lunlsoluoJ rJu{D alorulrd
'ales rolrlnpoll ele a1o:dlalut alarqalal a.Ilulp Pun 'ssalds
,-q-aruuJrtrorrgonru]sulrop'alr-uurrfoo,o'aspHlllorr(flleiJaaislrlansnjpruupl)rulsni'lpe'ylngao1niptelarull1nruoPlltar:rluendJI6dpuptISrorEgIllpesa'lBrrllaIoaIefqlJr,rIzpaSuoluluzdopu3aslrlxoupaaJllldzlrleoaeSSappreoapiioaaliJuclpJopIaJ1on.n-IPsAJpspPaPlJolaruupilnlIJJlIoIPn'allAaI1JuulcaIIIqirueenat'tlrIi-lr[pploonul;dt)lr
ra'-to(1.i:1flp3os1a1at1-orn6rpa:o61neu';odonlar1spor1a1)lr;eyepco1itueirppsroaeal.lpoIolp-ll1r'opS3oszlrppr-?outrooolla:lrlpueluuplgceliJnlrao'da(ilrl)osee{-psetupslqruJplPtp-6o-IqBIulJ-larttIpJunoIourrppsuSaabolrpaullnl)Jl1du'poaJna;I:uJeqdPnlln'loJl.pSdIrnoloelua]IdqIndJolpIasJoapsI1oZaenpol1:aninru$dlotpPrpfJp'ul(ldoeetp3ncsto'qr1to:lszr5ltsolrrit'eoldblTPdo)I
aionldtlrousliunr:q]rfel,sr'r6lrplouaruopnrzspfniroodluuJrtopolrJue'n.nIqeJlo:clusi n[ap'apJu[PpnlJspculsrrqaypJt3-DIqarJiP6JIraEo,JptouuJdaqeoJtIJ]Aepeinrrorl JualtIlllInl"sJroaz^I
*':acolc\tIeDyJpt,a,r-e11)6gar'gruinllanoloclr op lplrniord '.,reis relndoct 1xe1 ecl '(iirurio$
pzeaSelop as rol Inpugr urq'rIJoIrloJ lnrnpz
-at ulp olelrroleru ug asurrdsap a]upuarlue alJarqns i;d '1zodo.I IJqJSIUT
ul rounrJroiA ap ourld purr; elp.IoJ asord ollelalilJ
'aIIoJuPIoui Ppunl
--:at--aLao-nprs1rrpidsdoaanalrulasSpplepqr6(rr0urfprgndu.na)rcaubpplr.xprrr{radryrrSunrpuoslnpasot1)tsJuntglnalip'eApdrtnruau)rgullrlna-ropSlIsJJnneivnIlurisl[onqraoonoap1JpJurn]rInJSdaaunplJqgJsnpooptfJfoqJg,1Au)u'e,o$,:!apa1Jiddp'a(soloJ'-pudio1rrog]>tn)o6ltIpfelguur'udilo(apiloipltrPfdoauuororaonr:lsrdplIpnrs)euogla?saruorllaonuaIlrtpspftrnurpod!et'JsOir";npuu'SlcdsJ-uJctuopPl[q.;,a.n\[:ertoolatat?lBtocrpvrtl
rnS1'lotxd.drrorlcrDo)rJroyAqnnptyondtluoa1dto(tponr1ty1uoa;ed1),,tanluqDoudtoarpySIna)caatyuu{gJc IgS" fD 96 drt)
oIaJ
oqlaoD rn1 lnruood ep g1e:rdsur 'oIpoIA '(2 ar nnJrlulpaldo)q2JurulnrpnU,1II1J
purbed
o
llnndI nrrbol'rarlnusarlaaAsaetd(lrsaq.tr1aqatiranuc{rgirldrruz:J11sIIIarqupuJpBool pe g+pluJJ elso 'stduiliV
poJ nes '(rrras 1nro1
o-uulgJLp-s palpuaqv) IIenqlqaalHlJnIsnlIanaIBultpSt(t1fcatoldueopu)ilcpstupoorJun'-uIJetc'Oi a-p i tqtDAJ
'OJ Joulnp( luauiulu
l-r-ofpeo,ppord1rJuluuao1orllnoseJ1:palrnrplJ'al1(pdrysrnprldaprurfoslo,{r)corsroagunr)rilnpperIuanlJorloua$rprrArnel{fuluJpuropcpuJliiordJaonpfrlllurouugrpulnroronpril'ouuf(u,esorrianuinpna1u:alu1J-rl1qneaaAod(us,Xnsa,uouocrrIodppaerpbuSu:erIrornsoadJulliuonlaqiolsrrsreop{o-r(rsIz7afgJo6tuaJ{c)aollolpuupssqrInoJpepIdJIulo'IpoJnJpa}alllIlentutpsJ+priosp)ooeofpull"(repnsprpouotjt,:lozuJl{glnJ}ul-uor'tJcu3inAlrtloonronrlil:pb^)))
nr pu.rdarur 'up6pol op JalulJ un) erelndod trzeod larln IoqIaD
-pruurg ap plnJpJ erfecr;rsran od. 'sruqe;g ep pIc'lrlnltur
asnduroJ rarpoleru
-oldruJ also orfealf, plprnipruiu plspoJe uI pluI e(u7ogBisIotrtdg)urpuarlnsauaJ J{tiEpaJaJp
'rurqf,Eof :o1r{os 1u lrdor rnlnrurrcl ea,ia1$eu
rlozpnop nf, siuqp.rg ap sndruor'ugbeal op inJolrrJJ olsa sncto Jnlsaf,p
anii le aduc. AI doilea gi al cincilea cintec inscriu pentru prima
dat6. numele obscur al poetului Friederich Halm, in a cdrui tristete
Brairms igi recunoaste propriile ginduri. Cu deosebire, liedul nr 5,
intiiulat Kein I'Iaus, kein Heimat (Fdrd casd, fdrd patrie), intruchi-
peazd sentimentul deseori impdrtdgit de compozitor in coresponden-
dfliaeedsGuael incbrue.l)3cien(iMrsedtiminl aaHpgeiitriaznt,jspctaustrociehrw,esemeran-rtcimaIbeninilmdt aes-cxmrpiiritiumersdatetptgiuarlenbaius,tripdcedtovreevgrosicuairn-i
toare. Dar cintecul care concentreazd cu noblefe laturile melancoliei
brahmsiene din aceastd perioadd este celebra Odri sophicd (nr. 4), pe
text de Flans Schmidt. Deosebita expresivitate a muzicii rezultd din
puritatea liniei melodice, condusd simplu, pe fraze cu traseuri domi-
nate de tcndinfe descendente gi intrerupte de pauze, cu o involburare
modulatorie gi o trecdtoare dinamizare ritmicd in interiorul desfdgu-
rdrii ei, peste care se agazd din nou grava resemnare :
Exemplul nr.165
Un intermezzo in rindul liedurilor ce reflectd psihologia compozi-
torului il reprezintd grupul op. 95, un gir de gapte cintece cu o tema-
ticd simpld, desprinsd din sursd populard (nr. 1' 5,6) sau din creafia
originald a poetilor Halm (nr. 2, 3, 4) 9i Daumer (7). Stilul vocal sau
acompaniamentul pianistic urmeazd caracterul de baladd al unora
din
versuri (nr. 1, 5) sau simplitatea ideilor lor (2,4, 6), tendinfa de drama-
tizare apdrind doar in icnetrl-duen-aclatireetiliezaolaliet des(tBeeriemzuAlbtastcuhl ieudne-i La des-
pdrfire). Gruparea lor selectio-
ndri pe care Brahms o urmdregte in aceastd vacantd a anului 1BB4' dA-
ruitd cu exclusivitate creafiei de lieduri Si definitivdrii celor anterior
compuse, in vederea editdrii 1or.
Cu exceplia liedului Wir wandelten (Pribegeam), inspirat de ver-
op. Heine.
surile lui Daumer, grupul 96 este dominat de numele lui
Trei impresionante poeme ale tristetii romantice sint baza unor com-
pozifii de solemnd frumusefe. inceputul este puternic, mai ales dupd
seria celor gapte lieduri op. 95, cu fermecdtoarea lor simplitate. Der
pTroimd,udluasi ,ilsiet dd,jecakriehlreeiNaa-chtc(uMaocaerteeaagieisnteterndfcieoroidaesaalisnt-ocaopntseo)laetsotaeretitl*ul
268
8gz
glrnurJrJd palalsrJl ap ouIPJls lsoJ Ij p tpd nu aJ'aallrunldr lalllrel s-raoplaatlprpoolillt^r ap
uI
IuoArolur ro^ aJ aJqrrrns alalupnu unJ pdnp 'olsrup pund o Ia
o-rpJ ad IarlBrrurpp prpJp u! trso] iJ B arpd nu rnlnparl raJaurl Jpop alpol
pJclnsp
p--'rupInlioapllupJiplJplsqpuppsl-JIJasosruJr^sul\opaipprsdJllsrapzabjrnaappuluarxprJlulolpuurpplIloJlolJp{ploJp^EItzorlurBuJuaosppJpzb1uoo,-orJrrporJdrupppnlun-lroJrlsJuquls'ptglunJgllTqpBCepnId.poiIpgniqu,?uuJBBaIrz,Bu{an.IorluupITnnlouJpuappdqpptuonulIvsroJupa,^qJrsnpJIinuJniorgl!cpoln}lprlrnHugzl
-odruor oletruorrrT:luos prrrJiluo:l p :pd bunuuatl r$ ploq,ruruoy alrJnpartr
ltfosug e a,r eiuapuocisoroc iputln e-r eraJpJ 'uaplaM uap ur JJoO Ja+uI;
-rnpJlnipsaouprrJuonulnpEleaJrnpllqel.pid;,areiurtrr-sriilFqlJsooJplpJp lnlps" eaunrluohtr 'olelnru:o;ou ril.
pt 1n1dey tpoq aurruJoH rafa;g1uJc asrurrl}
'ssards
lsoJ np oio urp olaun olazpt csarrrocl 'Jr-rrl tol
a.rlpJ nes rarfelictsur pI Insuas pldea:puJ as eJp3,
alpJ
ap outnu un pzeoxrl nu
sulqprg ep asndruol TJnporl alerurlln uJ lpJaunlui nps soururnl pzpoJq
-IA aJ IIJIqnl InJueutrluos nt grnl-q5ol uI psrrrs orisrJn:liqrrr o lrjN
'cilsiuurd InluaruprLrpduro:rp ui r$ leron Inusrpoiau u!
pzsaJlsnlr o lnrolrzoduroJ oJpJ ad 'a1e1r1durrs aJpolpoarrrJoJ o ap 'tur1
s'fogfB'oi lTonJlvnr-rp apl urt uolun og) -relndod 1xa1 un nou urp
1xe1 '(a1e"n u1 TrJoA alp olpluoEtnl:lsur-IpioA iJnlprurril op,
'inl pzpq eT
gt Joiar p'gira'JsuglIpnpioolluorlJlSa/:6u'rdopd1nnpdn'r.l{6loal3roqsrnupl lx(eaalpf-rrgJdnssaJoqA)
lplnlrlur baudnu,ugat..;Ju.
urronpar{llpnep'1suonirxr;rllaircIolnvpellfpiil-:lepa1qltsrlriapl'Jl,(uJ\p\euIan}1upp:lnaJrrrlulnonusu3lpIoAldnl)nuoprpfdul1laq'e[uu:oure-ru:rorrdl(sorqary;6i'qs'n_sold-Lorbu.rou1rsupnrrl-Irqrndoqlnl,Ioruyl,ortAqpJ)1Uln1rd)eeou]edualelp1Jnnrs1pai4a1d1s\
u-erJ;acr.lzrslnIuup{ru-aplppuuIaJrn:o}iIaoaJJ}sJorroluslrrnrlpoulsrJopEJd-rop1lJnsraoa:1losuoI5coq)JppEplIpoplqrozJon'(praurinqauetp;ooJllos'n(arl;drnal-er-rdusarrIu,InIqrJ1JodSiro:cqrusuearppp
-gpur(uosl'fnouurr)uqyaelru;lsspo:rulqouautnrrUlrzerlseuou:o'qtioDdptDJJuaooIo/,rtlul6ruuep,ne;'lrdrpod'lrpoodsoururlpourl1lnrppl/nlopspl-qlo*ruipnlarus'llplJonela;ptpn1-JarS-pTr'iop(rlZ$end'nrroear.riu-:duerpeuoloppollJoroaJIqJnpopebluouuzlni^apuilUlpd'eodau1nJtirr-a:'l1nulaurdal:elrn1cdri1rrlodu6albueolraagroFrutp1dorc,irnr.puieSyd1lopp1pgdpalc:purruldlernn{sonuuldid)rl.
o'rJrSrprflndloioJl,n,usruoaeeJpoalslTrSorlofrsduproaul ulouuDeIe'"9paru6puup'\drtr6auo6ner1Irrep-6ur1nplspruuu'Junrrrrliuieeoal::pprrlnlordlrSropnuJcrrs6sbto'pprrIpanplorl.uourrlrlapuaruurJrpuJrnrpgslJ,qrosuo,prpad{JJppnralzglrrpnouNarqlurpJ'ruu(perlu{:}roleStpsoulsouJrrlr_oiaJurpodn6ua,aa}ous1trrnaer{
qp-o-aouJrprpllprz-Jplnopauu-JlrrIp(lou-ala1r3lllespSoaolurt1ultoplpraalzlrtlqriuorlapurlaoan'rygl1ls'4S3rJpaer,1p,zdrroeuene1eralu;snpqrJ6sSl6reurarpelI1unnll3e)ourJlurarlqnrrbU1ollnenSDet'l1,suuegou1Iau4rdurp1-EruIJ'nperortndlqolf.erloulaurIlpappada'zalplurpr'ralralpolersnuulJuaDniJrlruuqpsrr)Suusprsqrpps;pptlAurcarz,esglpniuenlu,orcl:inrlolp-osp[uaalpoorrauz+drsrl
-aocl eelelrug 'pf,ruoJrrrrs-IeJoA erfean uJ pln.rpde luaAJaJJ pJrlprual o
Spre deosebire de anii precedenfi, in care viafa lui Brahms a'fost
permanent angrenatii in cdldtorii, toamna 9i inceputul iernii anului
1BB4 trec fdrd evenimente deosebite. Brahms pdrdsegte Viena doar ia
inceputul anului 1885, cind este invitat la Krefeld pentru aniversarca
celor 50 de ani de activitate, implinifi de societatea de concerte locald
(pentru care compusese corurile op. 93-a qi ocazionalul 7'aiellied).
Aceastd depiasare gi uOnldsecnubrut rtgu,rnHeaumbduergc)on.-cetruterndeeu lieduri prin ora-
gele nordice (Brernen, in care Hermine
Spiess pi compozitorul (Ia pian) prezintd ultimele creafii sint siirgu-
rele manifestdri interpretative ale s'tagiunii 1BB4i1BB5. -
Pentru lunile de vard, Brahms se instaleazd din nou Ia Mirrz-
zuschiag, localitate in care compune ultima sa simfonie, Simfonio in
nti minar, singura lucrare a anului 1885,
,,Un Bach al timpului nosfru"
Simfonjo e IV-a (op. 98) rdmine cel mai concludent document
asupra gindirii lui tsrahms. in muzica ei este concentratd intreaga
foaolrugfdlausisteopleairariteudeainclddeengpiuieinnadtlreevnaifedgfaifi.aefCxdpoednrceieepcnfolidantaeermitiispitoircredapnraeezimtianattedeasrtarruofilumuniaeinnattirc-adt; in
de
ii
reprezintd voiuptatea de a visa gi profunda melancoiie, o melancolie
invdluitd de duiogie, cu priviri in urmd, fdrd umbrele infringerilor 9i
involburatelor intunecimi ale pesimismului caracteristic secoluiui. Pen-
tru cd privirile se intorc spre trecut de la primele motive ale Sinlfoniei
mlpoinsuudzliclcaiiogcrneuurfumlunadinaderienpaedinecbaaurebtusstlreapcdstpr-friiijilnead$natpeacgguimincagoeerainlifuailnl taersaldedn.iftiiDaeiiiazderaezfidaecumarreea-
,,Riickblick" al ultimei Simfonii de Brahms tinde cdtre posibila rezol-
vicnalutrezerieioarauuflinrmomraigptdcrodpfruielnondrtrecuommperpidmointaaefnidit,eaatdggaiinccouimnsctolturraizaniilsecmosmitepctrotaizuninfsieifloiigrluarlodsrriflier(gcoditnuin-l
dezvoltdrii din formd de sonatd a primei pdrfi). Conflictul domind
conducerea dinamismului simfonic, implicind condifiile formei de
sonatd in fiecare dintre cele patru migcdri ale lucrdrii, dar antiteza
dintre real pi virtual depd.qegte subiectivul pi prezentul prin viziunea
constant deschisd a prefacerilor interioare lor. Este o deschidere ce
reprezintd migcarea contrariilor' fdrd inceput 9i fdrd sfir$it, migcare
intruchipatd in intreaga lucrare prin modalitatea dezvoltdrii varia-
|ionale. Pentru cd peste concepfia arhitecturald proprie ciclului cva-
dripartit simfonic prin
se reliefeazd tendinfa devenirii 9i inaintdrii
vcraeraiatileia(c9oinntiununduamami arteearilaizlualruei aprFiminaar,luteluni)diinnldscpeirpiltausleatrzaddiifniotrneaalgeai
constructii preclasice. Climatul variatiei pe o temd dominii intreaga
muzicd a Simfoniei, suprapunindu-se formelor tripartite (de sonatd' de
lied, de scherzo), forme liber gi amplificat concepute. Ideea principald
cu care debuteazd fiecare parte a simfoniei apare intregitd de fiecare
270
I/.g
,o
' €F"F (e
Lgl 'r u Inldtuaxg
luplrzo :edp a.rBc trnsundspl PIIJIIoS 'laural lp Jlpoiaru 1n1tS.t1yg
_ ,{ ljji I:
=+_\ =-:{-;',_'_i-.u
,:a'ri-.a'+11.- 1,J
ggl'ru Inldruaxg
'qzerb
-ad-ri: a1 'aloll op alpnulluol 'olaldJuololn oJpJ i;ci auntsuacse ap olof
r-lnrurlruluporuudarolilraaul:cslulautdrrocrJl$pu(ztiptaCluupoZlluslluidoauJIi]anioioJcJoloIoArnip'lIIlJo'(prdel]ruuto1i]{Jep1lr1onrlusltau) loulst1uueoIleoad]pInaJppoullno-llaonz}oPnleialncluls)
lS oznpd op alBlplo-IluI naJdirl (a,te1co 'olxos 'ofro1) oJTIpAlaluI ainlos
roun uarrnfuglul ulp pllnlpJlp '.lo:lllsoloci-1e1rbu -1a1;Elpl nJ Pruol o
'(-rourru 1u'ocklorl uou orDaliV) lirpct rounrcl e olecliluud tarual efuels
-qns ul ,llurls os ptplnnlsJupoanaZ,o;Irll:ntl.?TooJllTscrS.ip1sor'lexoaoalocllcoldlrpgtUlr:ueqOroJc:SsdIoPoqr]Uas'no,'pup1oIne1oI-spPiooIdOPuuLLJt;II1:leLpUloauilI;iualuUJpruueldu{lldnIaanplrpruultoPoUpllunupeursudi
-orsa;clrur op J.rp
plrznrJr 'IOIU-LOJ
-oJ op or{cloluoc
l--'u:tr-urrSlarlE,r..rir1rr.iatirlpuJlsnJozirjE1eSe3J.calocrullunInol.suiIJonrudorrr:pctpslgJi-pPci.zJuillnnInrrrlu:pjulPrJiur'oo(To-puIprplitslJllepttzlu.lerouflu,clVotoLxut'toaitoilplalplSieu:-rtouln6lJLolto{luIpsl:/St.SIqootlrclpPI'lIoUllonolopldreJlulaoUuocAoItuIuZStJ{oeentutp:lnoe1q;,ietp'odpot,.a:lrlo':tr.afl-1rdrpzdeac;ordruuuxrinnaorcd.)rti
ri.lllridruol r* t;ticLa; u1 'aleuot{ouIo Io lotro}upupA e.rnlpsa{ urld qlep
c)
.f
gi se topesc intr-o ampld punte comentatoare a diverselor motive sau
episoade melodice anterioare li toiodatd purtdtoare a _u-nionrtonnoaitdidceui
muzicale Dintre acestea, ultina
{mds. 45-53 gi 53-56).
deosebit.i bravurd sonord de corni pi de sufldtorii de lpermenze-ntaetsoter)inin-
(de semnal, de
vestitd cu rol deosebit de important
desfdgurarea formei de sonatd :
Exemplul nr. 168
Tonalitatea ei (si minor) anunfd inceputul celui de-al doilea grup tema-
tic, care se impune prin melodia vibrantd a vioioncelelor dublate de
corni, melodie preluatd pasionat de viori. Este tema a doua a formei
de sonatd.
Exempluinr. 16g
Pe tranzifia realizatd de tema sernnal (ex. 168) se inainteazd cdtre o
noud fazd a desfdgurdrii grupului secund in tonalitate majord (si ma-
jor), inauguratd de melodismul dliirsiccuarsl usluufildstiomrifloonr.icC, lcaosnudrui cdiendtro*mpfedtred
se adaugS. la culoarea noud a
posibilitatea unei repetdri aextepmozeiiliopnrianlceip-aleIagisdeocmtiuinnaetad
Pornitir pe linia melodicd dezvoltdtoare.
de multiplele
ei derivalii, muzica secfiunii mediane se manifestd ca o ampld va-
riantd a expoziiiei. Ideiie afirmate qi motivele lor constitutive parcurg
faze de travaliu (secvenfdri, comentarii armonice cu incursiuni in to-
nalitdli mult indepdrtate, prelucrdri ritmice) , dar arcuirea acestora pe
episoade delimitate de reludrile temei principale sau de intervenfiile
motivului-semnal realizeazd concomitent transfigurdri variafionale. un
remarcabil rezultat aI acestei paralele inaintdri iI oferd ultima fazd
a dezvoltdrii, conceputd ca o concluzie a dezbaterilor ei. sprijinitd pe
o insistentd prelucrare a primei replici date temei principale in expo-
zmifaietic(ee.xP. ol6ezviaa)g, iatrreanlsopcaorennteaaglitreipctdatdinltoracnusiefiesJcurfardremaintsdurbilsetacnofenitrdarraii-,
272
gLz
alpllldltrrs nJ plpuolul 'y Inlndn-r6 p aopr pnop p o pl Jnpuor rarua] olrt
p-apJlsnaalluadel ruu(Jraraoprlnrul-e1arnlrerda1slyuu-1rl)oubopelJegT-r1rJzoTzuprio.drue1uat)rlaotlorlael.artrqpsrJlpupiolISlJJ(Ippo:lunrlornldpTorouclrpl cJeholeuuoonqlepEruoIun-rdlaerluproouscnVel
1il'tu lnlcluroxE
: rrJrznur Inlnqop pzpazr.rplnf,illed ,el1sa.l,od ap uol rnrTn
ealelridrurs rrJrznur gloluoJ oJpl 'plelirlso pJmtlrJ plnrrrJoJ o ad (urue1
op riJolpgns ap s:nc:pd od plplqnp) uosrun uJ ru-roJ ep lndarug u1 C
loulr;d e ptrpolou polTnl.ru uJ orrciJJ rrtnltn-rls E..,,ri,nuis I
gsndxa loural
-uI 'Joi tifpprrlualnp p otopur;dnr pirqe::ptuoJ o nJ ola ellur olpleJoJ
'aJrlsrlrls alaquauodruoJ olpol op plpp also JIpqrp op er{uzuas '}JBr}
-sqB uI lppunlnJ '1e1.rgdoprr1 iinur olso InlnJall plspoJp piep ap rEp
'+nJo-r+ ul aroprr{Jsop o-rp rirrznru lnlndoruJ 'o1-rud prut-tcl u1 tS e3
'PipJnlJalniJp
BateJoqpla luauloul un IlIu puipPIlsu 'Juo+ipzllolclur-r lcadse nJ 'uII
pgplzJspenaoonJuploulaardpppJorruzn1ndnuu1lrd'tqea;ilsoplutsSlo6J/IlIlBnSJirnrq,-otIlollJrlE{tJzraoPdJ1u$oropsro+rpInqbPats+rorpa'PpPZ1aa[+JBsuueIsl Iea-oppJPapJtafncalnpJ4ssPulioro
ppo3 puIoqJS ad'runrfer;e.t
nJ rautol o1e tS -largulo- J Valp- oglua- utVala:
Plauos ap nJ paII ep Pruio] uI
preosglsep es (roIeui rtu 'otreJeporu oluBpuv) enop e itf.tpcl ErIZnIld
'rnlnlpuTC e'JSeueeuticiiluu1tiiooseqtilCeuao:uifcet{)rLP?zApapzolluluoo:an;adparcSPloluIIplJlienJz}ot{looJ-JpleuJl pa}srJ-nnpl}
-urdoluor
-u! o-IpJ uI JIuIpuIp so;o.rcl rnun oTalpuopJooJ acl nese:1 un olsg 'cilupu
-oiso:ckur IunISuouIIp o.ID r,Iglso,itlTpru Int TaulllIn ef.rotr e1 prilci uluude
uiorun-11rlp1rrrSianourdrarur.IrclnlLsl uaBoiqndJorJlq[ooP)'rzounp1plneiiruonuerslrtceuuL1l'n.p6uJpi1outln*ee;ooep]lilc$dnlonJul:o1rl'lguanrlclopetul.osuolausluooJtedfrfeel-lr;lsoqe;lunIn'rabloJlpelasulitoqnscnulosesiluapll]llIiulcg]JlleinIi.Xli-I]iluEcsoJrupIJI
pa-oulporuJpri;Jop-aiodlrsgrop'cales-IgBpaoarlJPdtl7l'oIuA'ppZle]a[pdorrr\TzuIIare:p/d\p-11rn;11turTSso.rlu1x;sl-oJepuionPpI]PueztllIelIlEnlno-zeIaSBltefpJgEJluZl'liPeploAloll)oospplceiiauil;rtiaqr auus!I
paJIclreTollpCpunplpzcJp)pa-atJnlIe:oIduJtaoruJBt.zorpdssOIlaTduilrlrzpenuluiarlpiupbeagrfliunl oloas-,lattnliozrpOle{di:JroProoJllroIrluprurotnyrdqr]rp'e(qson1uonp1i:rtSdo.t1lui1l1s e-,:1pl
Ll'noll
ue"te1
-rroruFne ocl are; os pzUdor pI BalaJa-I1 'aJluoluiIs rrunrfce TI.IaJnpuo3 p
plllroul oIpJ plspaJp ad 'Plp3Izntu out6p'.nl Plpllqouul rA glecrlund o--r1u1
pdcdcauroeirrmuasvaiecivotiiretrdtaries.utmeulPanedrd,eerigiavtsmdirsetiitditcnodtdnnodaarieliliitanadoltaeptuparaauordnntiotzdfeimizafiideionviinnaiooadnlmmiioneniiiezcpiaierptidl{mreioxlrapeoitrarmpi.zeadS,icrtudleoiif,ftlleruumirlolelelncaelflcriotag,ed'ttd)tim1,aide[a6temleolrmicdrneitcrciarniu;d;aa-i
zicalii in prima se.cfiune a formei dc licd-soiratd.
f rcrnplulnr. l7l
Variantele gi prelucriirile tcmci A clin s.rcfiunca urmtitoare im,is.
64-87) fac parte din cercul cxpresivitiifii tragice, ca elcmcnt dc i'on-
trast emolional cu atmosfera elegiacd a intregului. Cu atit mai. dr:;:linri
apar(' linigtea po care o aduce rnelodismul tilrnei se'cunciare (rcparti-
zaaptdataracu(mmdvsi.oBriBlo-r10g3i )i,ntetormnainliatatdieapeduenirafozndd--cllnitrrcrmnaojolor)cirueastedc:efiutnimea-
pani gi coardele grave, atmosferd de rni:stcr lre carrl se slinge aminti-
rea motivului arhaic inifial {Coda). Plasarea unei aserneirea paginl in
istoria simfonismului surprinzdtoare. Niciuna
rclmantic este din cr"ea-
fiile r-'r: o prececl nu a pdtruns spiritualitatea strivecht-' pe.ntru a-qi spri-
iini intinderea gi eternitatea ideii, asemenea t,icestui moment interme-
diar al unui ciclu simfonic, implicafiile inr:dituiui brahm:sian vor fi re-
marcate in gindirea muzicald. a secolului XX, pe coorclonate noi ,lfc-
rite de revelalia trds&turilor slructuralc alt: muzir:ii populare', ca [rl;rd
clt' inregistrare a unor spocilicc dater de spiritualitate.
De la tonul arhaic al durerii de veacuri, la cuvintul mu';:ical
spectaculos dezldnfuit iir partea a treia. Pentru prima datd Br.r1":ms
re'r'inc ia contrastul clasic dintrc caracterul rnigcdrilor ciciuiui c','aiiri-
partit, contrast pe car€ nu-l urmdrise in nic:iuila clirr sinfoniiler anie-
rioarc, N{elodia }egdnatd a clarinctului {minr:lo,Spi'i:rerfaonnicos1ia),lgci.ci;drLaec-ui''iio,:i':rilnn--
al oboiului (Simfonia a II-c) sau
pc'nesc
r:erlolor (Sinttonia a III-a) continuau filonul mcrliluLiv a1 muzicii ltqls,
carlee'inindlreogsuplueci ifsicirinrfolenliac,fieIirdueltcimornupllesmduenctaurviLinattcspinustreinlrgirerlri:iuel
inte'rioare
sitnfoniei,
Brahrns investe.gte rnuzica pdrfii a treia cu trdsdturi conclusive, trbs6-
turi reriiefate der caracterul muzicii (,,giocoso"), dc,. mi;carea ei (Alleqro),
de cuioarea tonalitdfii (do major), der am.pla sonoritate orchestrald in
care intervin instrumente ce n-au mai fost folosiLr-. in prinr.elc piirli
(piccola, contrafag;otul, trianglul) gi de construclia fonlci (dominlt;i
274
9L7,
: rnlnuaiJa-r Baunrlf,as u-rp sJeru op
ral3pre3 nJ rrapr e arlpup^ o p3 aJ€de a3 (JolPIu toutaq aJi qJIrI[ alpol
n-'(aoouzuiraouqnPcsznp3aappuzorplauauluorroalIlJllpn{lp0a6.o{ppIJ'J}IJSal}{ep{utulJnool}3rad"d,nos:1p5sara.nrpdlnuornuudtarsudal laoolJilaoIpIdr"eeeicnairraperrce)3o1tluapr1lldoann4r
-zap urnralul Blsealp Elep aC 'Inlnua.rJoJ PaJpnlal
-ard alrrpraJlnulnadrdo nr plrlSunlard 'prepunlas Inlnloqo 413a196
aopl o-rlul
Ie lp.Iol
9/I'ru Inl clruaxg
-sed lnrqurrl puluaJluc psootfer6 ,'rpelrluctepuluruprfo, palpsaalBJolIIiTPJuooIAl plual :nlserd
-xa lsprluor gurrrdrui {ro{eru 1os uI 'RlEuos ap
raruro; Ip r!1effal dnrb ealtop 1e apundse.roc r1 etntpr) 1a1dnc InTIITJd
VLI'tu Inldruaxg
{a1a1orr1) 'orporralue alrfrpd ulp leuruas ap IoJ nt a111ftzuer1 no
areolratrul rIlrrtr}Ir potezllupulp ut:d'llpnJul 'SJolrr op JalJprp3
u3 {.roieu 1ouraq 1ur.) orpolaur rnluoJ pal-Iarl Ip un nJ 'alenultruo:t uJ '1$
TTI'JU lnlclruaxA
rulnclod crdil suep ap PlpJrznlu aapl o n3
ZLI'Ju inldmaxA
-lga-rnrqrutuarnus(l1glop6rapJu6zenrJppcl'Ja(opuaapuloJolrqJlonltpnporoeollpnpaerpdtourplanar.rzdrdfIousItplrndrAsosrJuAAasoitJlarrpnLplJIuoI'oa-tazp-z-lJootalopdatlppacirJllrsueoroaopurpuriapn'rPcpttJuul)popnpuJliuaooJlIs;auaapolll3spIpaIpoepg{rlusuleBea;ouurlnp;6t)s6oPIlq"nlrrolsrderJJnaaulLzJpI)
Iln}pspr} roun e{uo.roJroJril acl PsnpuoJ 'lrJIZnuI eare:nSplsap u! llorJol
sorn6rn ep,rruga1]ep1Ja-rnd-rIaltt{rouldII'(.arelu1noddod'p-oIplsraloqJlttonlen$leeou-or1lfuo1lpopp-{}alarolaJ}uuaJrupo:ioiaJBolpp
'plelllul
Exetnniuinr. 176
ry's
Rteemluaarperain{riunlu,i,tecuinpploet)p,riammoin"c) loiduedilionr principale (tem.a funt-lamerl-ald gi
tonalitatea cle bazd {clo nejor),
corespunde intenfiei cle rezclvare muzicald pe calea mijioacr.lor recr-
pczitive, specif icc for.::.ei de sor at5. O noud ir:ndinf d dezvoltiitoare
creeazd tensiuni gi trensfigurdri ale celor douii terne (in olcllnea lcr
inversd) , culminind in intensa strdiucire sonord a sccfiunii Ccda.
O muzicd dominatd de nestdvilitd vaerspeulitee,astfridslupcuistoirn9pi lluosgipcesinte-
cireiatd, atrage
legitima iirtrebare : ,,ce
categorica afirinalie arti.sticd?" Brahms dd un uluitor rdspuns prin
magnifica realizare cu carc incununeazd nu numai ultirna sa sjlniolie,
dar intreaga sa contribufie la continuitatea celui mai cornple:{ dintre
genurile inuzicii instrumentale. F<ird ca sirnfoniilc lui Brahms s5 pre-
zinte o evolulie de la experienfd la impunbtoare afirmdri, n;a r:ur:r
apare in majoritatea m.anifestdrilor creatoare, ultima pagind a uitimei
slmfonii brahmsiene poate fi plasatd pe culmea otinsd de gindilea gi
geniul compozitorului. O culme gi o mdrturie a inteiectualitdfii gi a
sensibilitd{ii lui Brahmsi a clasicismului gi umanismului siiu ; a conto-
iririi sale cu tradifia gi totodati a puternicii sale originalitdfi.
Din traciiiie Bi-ahns preia una ciintre cele inai reprezentative
forme ale gindirii polifonice : cea a passacagiiei gi a ciacconei, forme
consflcrate in iiteratura instrumentaid preclasicd. La baza ior p-oliofonteicield,
de opt mdsuri) pe care se construiesc variatiuni
{in general
temd care la passacaglia se menfine permanent in bas, iar la ciaccond
urcd gi la voci,Ie superioare. O altd diferentiere intre cele doud tipuri
de forme indeaproape inrudite este marcatd gi d-. condiiia menliuerii
fcizlifiounz,orcnaierietzeumltaatitceal(lfaanptaeszsiaeciaigmliap)le, tcierieiaecielnlatrcaiarcncaonsdonpooradt,e-lcnlevceonni-
mrsetreauncttilipinarurtrleueiainldizednurcimiialecucroioeBnsdrea, htvmearsnr,iaapfariuipnndciriip-nidilesreifnoptramprtdeizriaddtsdeitepgaiinsvsoaaccltiaieogllreioiinn-alfiasev.rovaealer-
olchestrei $i uneori filnd greu identificabild. Se contureazd cleci in
concepfia finalului Slmfoniei in mi minor o foi'md de ciaccond, intre-
gitd de compozitor cu logica unei desfdpurdri tripartite (tezd.antitezd-
sintezd), caracteristicd. gindirii sale simfonice, dezvoltdtoare gi
propulsivo,
Din tradifie Brahms preia gi subiectul sdu muzical, o temd foiositd
de Bach pentru ciaccona finald a Cantatei nr. 150, temd de coral pro-
testant,. pe cuvintele ,,Meine Tage in den Leiden". Fatd de terna lui
Bach (sr minor)
276
LLZ
I
6l,I'ruinldIIIaxa
: (6f-tt 'sPru 'p-AI p pilpuel) P:IJII als
-ardxa p3llueuio: ep (erar1 e) arpolain Pnou o aupd aIIJoIA e1 pfleq as
ar-Sqpnu{snuJnoa1-sorl6uteo53irartoSlprp6anlresSle6;aou1aaelauiolpatt,spteoIopapeldil)uuiIplSllperltuluuanorurJfeepuir:TeI n.ItJnIlaupaJrurl uaeplleluaJpp}sdoalrPudrou'laJefut natlfsraads
'l ) ciur <J louos Inasp-I1 ad '(utnlsarp Ip AIIJe lnslndurt 'luaur
-rluas ilJ Ia p3JelJalJaJ'Pot6e.i1 BIlIpuoJ) gledrcur.rct PaapI aundxa e
ap InloJ ne rtfetren rarl alaurlld 'niquresup uI alTAIJ6 'e,Ler6 loilsol p
pllJJg{ploorla{ upiu,anlslupa"t^pur!uPonJo'uft7o-SolZsad'spraurr)lseatqaJ:1lope1prrrnlpsrer1p6npuuJlu}op,utb-uIIuJp'(a'A1rIo}J1e)
1sa6 un qzearu.In 11 (lcarqnseJtruor-lralqns) lectlran' tS (ft lS 1 elierrel) 1e1
lspJluoJ urird rnlsalv 'Plouos olpllsualuT P3 lpl
-uozlJo lnuelcl ecl leerc op srn: u3'(uura1 ap rlrotrPlJns) pctrtl alpolaur o
-der1 pugcsoiJ'rur{J}pcl
au;e1Se as ra p,rdnspap lpq 'rpula+ rnlnrlolu 1e durl palIop p ad 1o1
rS olerrzzid pJolrlpui iSpaorp ul'ieloll'IIaJuoIoIA) tztot op lol glpuolul
pnop B e1{eiren ad,a:u1 orpt ad pfuenu 'oupidozzaru ards apeos a1ro1
palelrsualul '(S lndrmi) pierana6 pzned o ep Plpuirn tS (7 1ndut1) -lo1
ai{rn}Ilol ap elutuedutore '{1 lndurrl) ;oltuudurrl erfe:qr.r' ep gledrlrluu
purrJ porpolatu pa-Iplurpul urp pldearl eJpJaIJ '(rlecizztd ug) alacuoiotl
rd aurrrd oiirol-\ op piplu1J alsa Bruef 'II3IZnru plllp{uolqorcl pulSue1c
-ap IS pulzrqJsap 'arferJen purtrd PzpaqJrpu Inrusllprrrprq 'aJllprrrprp
rrirnrfce lnleua;bue uI InI te{uelsqns a1e aleuor{orua Jolazelsodl ea1
puldrqcnrlu.r rrferren ap 0t atnfuplul as oJPJ
-plrsJanrp ul luarol '3IuoJ
-lusuIaISl'ppaIpuJuIuCIJlr'r{p,n,olnpleb-nIenorstlsupsuJuC[rpidrpelpep;riazfenouuJirISuiniJna]JuuoeBJ"Ioe]ptufaSepcr{tupuluedrrsta;ntpscu)aaoslrub]JlaaallUlqynopsIau-nrnpld-crJSu}irursnl
'acrpJoJp aupoloJ ouu{olos ril plurzard o loII-IolPIJns In}uaurlreduto3
BLI'rLr InlduraxI
: pJnutrrr ra eere:nSp;sop
uI (agr1uurno1Jnrr1rn]uouJoleple^lIoIp1nr UrlIllAsoraloIinIBtlulaplllnuzl aPlZppJao'JaJlpaurr
Ipur eiapui:IrTi nf,
rS eaar) aJoulur Totu
-e6 urqrts luourol;r) rrn nJ pliipboqruJ o-rBdp (;oumr 1ru) surrlerg rnl puio+
ILI'tLt InIclTrraxE
Discursul liric este ornamentat in urmdtoarcle doud variafii, peste un
desen in migcare cnoonutracordntSrai sduinbaiemcitzlaat ritmic prin triolete (variafia
V-a) gi peste un sufldtorii de lemn (variatia a
a
VI-a), in timp ce iniensitatea forte pi prezenfa temei subiect in bas
sint menfinute.
Grupul urmdtoarelor trei variafii readuc expresia dramaticd. Pe
tema care continud. sd se menfind in bas (cu unele modificdri pe tra-
seul ei melodico-ritmic) se suprapun cutsurile contrarii (descendente)
ale contramclodiei create i1 vsliafiunea a VII-a (secvenlatd, cromati-
zatd, intretdiatd de pauze) pe' o forrnuld ritmicd ce inciude intrebdri
gi rdspunsuri, amintind relafia expresivd
a celuleior intervalice din
prima temd a simfoniej :
Exemplul nr, 1B{l
Ceea ce caracterizeazd acest al treilea grup variafional este impor.
tanfa pe car{r o cucerc:qte factorui ritmic in intensificarea tensiunii cira-
rnatice, factor dinamizat clivizarea erccpfionald a timpului
pind la
apdrutd in varia{ia a noua. Pe plan sonor, intensitatea se desfdgoard pe
curba f<ff>f> piano, nuan{d t)e care calmul ritmic se reinstaleazd.
Se contureazd pind in acc'st tnomc'nt un prim mai'e giup variafional,
pe parcursul a tri'i st.ti;st'cfiuni expresive, fiecare dintre acestea cu-
prinzind tr<-.i valiafii. Dar muzic:a igi continud fluenfa, urmdtoarele
doud varialii riXitm5iicXi Inioauvai,nad ro1 dc tranzifie cdtre un al doilea grup,
cdrui substanfd poctico-meditativi con-
in dispozifie
trasteazd cu c:aroc:tcrui frdrnintat al muzicii. grupului precedent. Liris-
mul instalat ir-r varialia a X-a gi intr,:risificat in a Xi-a, conduce Ia unul
dintre cele mai inspirate rnomente ale ciacconei. Este nostalgica me-
lodie asInofsnlatoaurladturecluaaimt{oevnraaarl.dlitXd-IfIii},soeiunrsoiaurnimcteieiraemsi acuujonnrdseudi(rpmerei-zmeaninjfoacra)tdeirmnateauiirmdcoedntodoaurccedua--
loare
toare.
vvaarriiaaffiieonpaalrt(icvualar.rizXeIaIz-Xd V--).aFldrtuumriudseefescahipmobeatirceda aritnmiceilro-dieni oflauul tgurluupi
dB(evsirnaatethrr.meaXsdcIileIneIlc)-e.iatdmFdliadanriuutipnuituti,eirnirctiaolaatrecirzeianasetltietrsuiucplddaFagiatinocdiubiapaoiluelioudgllietueslvriunaaittrudiinrainisiftitr1ireuo(mXcr.lIeaIinrni9tneieuXletrImI9Icd)id,tuoroonbrruoaali
cuplu de variatii (pentru cd spre deosebire cie primul grup in care ,va-
riafiile sint alirturate trei cite trei, cel de-al doilea grup cste alcdtuit
din variafii mpeurezcichiii)'(,inrevaicneeeatgroi mtobnoanliitlaotrermolui lmdaeioarc;ioinreduacceeeianpaiinmtad--
rea lentd'a
surd 3/2). Expresia gravd de coral cu inflexiuni funebre este corrtinu-
atd gi in urmdtoarea variafie (variafia XV), care incununeazd mq-
zica unei ampic sccfiuni expozitive, sprijinitd pe opozifia expresivd
a doud grupuri variafionale.
Cu variafia a XVI-a lncepe o noud secfiune a muzicii, marcatd
de rememorarea temei cu strdlucire sonord dominatd de tromboni' in
278
6LZ
zBI "ru Inlcluiaxq
: ll6unloJd r5A
Jluourrpuo lplprl alsd (zarp o1) Tpn1JrlJrToJ ro inJuouom -Ipp '(ruoqulr:.ti
ap tfeutruoil rlo+Fljns) g.toltos o.teoldrue puII-lipru nJ nou urp PlpxIJ als.)
taruo] p pJ1i)olorrt paunrsuoJsy 'urn3p puJC trrrznu u or.6rnlerne.ip ulcl) i
-oLIJu! ui a:lpu-IrIp so:n6rr 'aleuorleuel rilrur{el alD o-lrAo:j r;lrtdrlul:d
rooprfeearrree,St eelarfpdoooc.ui.ro;rruruortppJzpuoJurIrnululnoJruaoJrunarllrszgo'd(BxaFoZ.r-Ir1nzlnZp'sopsrrud)o u-X_x1: p I
u glel(lll 't
-Iqca Euoz u1 grede ps pnurluor o1r:prnbrJsuprJ 'a-IpolgJnpuoJ rdlrtral n
glprlsaqJJo aJprrr.riJp plueuorserdui o e.rorioltiodrelr:Iepn]IIpnu}Jla1lqnn:1ssprtlrliL.rl.,tJr:i1f i
lpuolul 'AXX ur{eiren u1 uzearorut olsad
pnop C
IBI'ru Inlcluiaxg T
1aa:(opolr1iraan(lroilrapro:l1srd,ptoaJaprllplu)'g-pollusluJurloAclJutIsuXs-oIIpn{pJuenullt1]a{usrotuprlsepl:l,l)triot:leourlulpuplpoosulnlenIpdn1ut{tonIllirn,trl-iuer}lt'uur{nl.II1ppolunpP.}o)rsrlplLogoITitll{oou1t:uor};Iluldnoa:lc-pri:niuIoU:lr;r1uis-tr-n.lt}ic{r.!Ill
-nueld ad rtfetren oloruoll?ru.In ul puiJPde gzeq op lalurl ollt)qJ i(.rir.tir-T
-Eo-nplfp,6:rtdurrr;nrss{srouT}eaarolp1ucrlea{q1tp{rezurrrearTclloxrltapat:du)psgluuslppIooualJoolpsrauuear:ipicplolploi'nouotrrpCtpotu'rJRuIJptIIploJAtAJnIIXpSJnrXJTpJleUauJopidp;reIpJrtrOrnuealpnntrtode1lslt1rluJirJp-l-.tuD{dplIodsp,uI.oi;,p.)rt1l-'p;tsir}l,i.)lrttir{t?tcr1.-r\tit
-ipp paJlupdrunrsog 'oluluerupuro 1a3lsaa:3rptruulrlt'IIrXrcXr:deettfeilrpreerrluroilcpioP,iiS?Po"fIJliatlI
-BoA alsa pural rrplunJJuoJ ourrlln
-srur ro parrdrsr.i oir p1pruln'1;4r; erfer:pn utp urlenrrulnl e1 puld II'+lllI
-ouos eorolSo:r nf, ptrI.lpo (oreolqur-in et{er:e'i ttI ll1ur I-IoieA dp olitllI
n-o-auprlosfoAuuo:r'rXpucriltrnXsrroag+orfeuupptliuul1euo1lt-ll)uloerre/lnepud-leXuolIJegp'Xlfnuoruu'qoJuorIeoIfloIetzqfIreo.frIr,J,eotIenrJ,oitplezpooIanrllne'lslropor{nilipupIJJpu)poi-lpiIo-Anpr.trpsruoct1tlilrlStrJ-g]?t.feqJuolIronluspuDeeziuoritlulltfp{oro,p)sEr:lrlu{OrlllltiuJ-lnJotcoIStPpPuunSdssu1.r)-.pl".Ilrnnijnrp:rr)"Jis;iuCI3P:lll
Ja--ozp)asipoop'rpourfaluIooJausrluauorllJoJrtloulunnltn-lldSJtourruauo-tlullee(o1Iurfat.rruu,dXrnrpo-1'rrouelurlnplp)oplllJreouodJolonttl,pltPLuIiIzorTspJIU.n)ou-lIlloeouleuuIopli oouprAan'oprtfJgo.6tzuoel3aroslofpdtpqp-'JotsTp,Ilopog3loldulii'nltt.ltnjijJocTt.i;i\lli
gjupo'u(ooludu;uuegplinJrSuzsnlnaasaser1)lpds11uro:-;ulrtpoouopy1n1J)egreof{1ped-udrranouoruu.eorroeilnJssio.1nrrJ'ndo(ul:o'qoorarJluanid.nirlJpar'pu-rpoJleod.rooulua1llo1ppl)lrll1lpplppsfdolui'BrapJarflll,sl'euTalul:lleplupplueErurtuuarioirrozlulix:ipaspn.litrrrdturdl-prptncu-o1ltIuoflapuIlleIoeIuunJriJnlJuulutetaolSrdumflsioro.ogJo:uur.ptu'rJ-rttJupr.uJrdrf13uturuToll'uqi{i';lutn.1ii)iiioul;:orctnti1gtll
c1eind deschidere spre ipostaza apoteoticd a transfigurdrilor finale.
Acestea se desfdpoard intr-un alt tempo (Piu allegro)' pe alte dimen-
siuni (12 9i 16 mdsuriJ, intr-o fluenld care subliniazd;;i concentreazd
finalitatea acfiunii simfonice, acfiune articulatd de Ia prima ia ultima
mdsurd intr-o uluitoare continur-tate ascendent;i.
Se poate remarca, in concluzia consideraliilor fdcute, cd Brahms-
sinfonistul alege ca prin
gi ultim cuvint al sdru in aria celui mai
reprezenativ gen al muzicii orchesirale gindrrea varialionald. Un pro-
log cules din lumea lui Flaydn (Varicliunile pe o tentd de Htq'dn) Si
un epilog din cea a cluitieBdaocuhdinicnadtriemapzd(1S.8ir7u6l -cIBe7loVr pgaitr1u88s3im-1fo8n8i5i !altei
sale, grupate doud
cite doud in univers tonal (do gi rni minor, re Si ta major). Fiecare
intreg gi fiecare pagind a acestor realizdri se infdli;eazd ca o comu-
nicare gravd intre compozitor gi noi, comunicare transmisd prin docu-
rnente de artd in care apare o viziune originalh asupra marilor fcrme
ale muzicii clasice. Dar forta generalizatoare a ultirnului mesaj simfo-
nic brahmsian qi a primului Final-ciaccond din istoria simfoniei a in-
grddit posibilitatea atribuirii unei denumiri care sd stabileascd o parti-
cularitate lucrdrii in ansamblul ei, ata cum se impdmintenise pentru
prima simfonie (,,a X-a de Beethoven"), pentru a doua (,,Pastorala" sau
,,Vieneza") gi pentru a treia (,,Eroica" sau ,,Germanica" 1), Pentru cd
dimensiunile ideii simfonizate depdgesc limitele spafiale gi temporale,
i.ar manifestarea artisticd, sprijinitd pe tradilie qi creind tradifie, se
ridicd in acest caz deasupra putinlei de fixare a unui climat gi colo-
rit de referinld.
La Meiningen, cu orchestra lui Biilow, Brahms pregdteqte timp
de doud sdptdmini prima audilie a noii sale simfonii. La repetitia ge-
nerald clitt 24 octombrie 1BB5 asistd, printre cele trei persoane accep-
tate in sald, Richard Strauss, tindrul talent care in curind va continua
in oraqul din Turingia activitatea lui btitow. Rdsunetul pe care l-a
avut prin oragele Germaniei gi peste granifele ei concertul dln 25
octombrie 1885 a determinat formafia lui Biiloi,r' sd urmeze compozi-
torul intr-un lung turneu de prezentare a Simfoniei in mi nljnor.
Muzica lui Brahms, ln ilustra ei interpretare, strdbate prin marile
9ficdnieiioanaprintmrerteneloartmnrpuiiucrnezdscticiaemsarpuelteuobatnu-bioalaracgdanhheueeIlIsltauIat-riaFelu1,ir8aicG8nrR6eokiwnf(culiahcartntieldel1arh7,daAiiauiamnsrnsudLtcaeeiarrridiippejaaiz)tm,atigil.ca-duivnlesi,teaalncatxdaoom1dnoBeipevofioaezrabictoruohuserca.sfurotcilretsaaa,t
asinuppaaefrretliacltoiivnleuc.liRtsdegufteiirdninifndau,-c,sLoeenipltarzaipgceuiarnccNctoaiccndhar(icfaihntaeclnod"m, :Bpeo. rz.n.ith,o,aerrusdtleuvi,coongn.easlt.r)aupairtpedacriiena
subordonatd conlinutului poetic... Nu poate ii u"no*cpauzruuntdicciun nici o
altd operd anterioard de
tura simfonicd din prezent Brahms gi constituie ]itera-
gi trecut... 2
1 Denumirea apartine lui Max Kalbeck.
Muy, Florence. Op. cjtat, vol. U, p. 238.
t
280
r87,
--=:__;
(g1ec{tcur-rd Bura} 'I ea1re6) a)DAIAo$a11y - tBI'ru InldurexE
-uuJuoJ ulp pPlJlprlpprrruraplldpeaJlrsnalPrsclp{outarpDaIIau,\trloraIr;IrualoasapJJlurizPnulunplrrlnuJl:}assuo'rJJPal
arpr ad ar{dacuoc e6ear1u1 'Iup lanpsorJleadzpanorlpulpaIrInrJlnprJoJ}nrzI oTdiouuroIrnuersfreuaorcJ
asrurod arpc ad upruano{1aaq
-urts 'rfrgd eJlul nps rapr arluI acruralnd alspJluof, pJpJ 'areJnSp3sap
rI.e'(aoinAl3Ta6Auureosr'1dIraotd1opISA)arouupn-rollre.ltalercuopl.orainfdprldJlp-pend)rLlrsyt'J(ouorr[eSoeur[lcAlueiruu1nionu3t:rrpprfoaru-er,dui,o)pal,r1srcaren[luSozrqalwrpuqqlaag6DdsooIap_aLp_pratoa.rDrusosno]LDJdearuurJuuorproSsJloJ"p-s:,n,gouonguIupBu-"IaeIulouerpnnullroodn{lsrJsi'IsprgS
I--:nrIBIalorfauJqleso-PrIuIeXJrreoIe1ppsroIr'no6felTeo;elJpplollrospaparuurruorp-JiadarpnrluopJrjprronqslnpnurldrlnzrrunno'uu,c,rnuaBlJpbJuu'oauanln1pzras'pJpllorsnalpurppsopJilldurqnrpJplllrqp-'IuuuenrnpapuHpf1eIJ6ar'lIIaeJurAIeVrproJd"l
BaraJorl op plps'pl pur.rn plplsnrJu! pJu! al3arnurgp e.rpr ad eJulls pI
I-.JIopa1srappIaalSparindoipsosuIro6'upnl1palpue1p rolrfaururrp elrrOoqrrd u1 'lnlnJBI eaur6
urfo,r 11 nfqlprn6urs ealeldnlol rS irrnl
-eu eeuirfodsord Jpp 'uupurpllA rolIIA rnlnrolrrrJs efurnrol rnlnlsipe
proJo o a;pr ad ornolar.rc{ ap aiSJpgo;lpe6upr-prJ1eaapls^apJpizun-urai goprnl'anlSpe}rrlponp}Jaaralarc}i
-uI op e{uerc1-rue n;1uad lpop
-ordy 'przolupl pzpolnrrrTls r-r3 arelro;uoJa-r aJnpp rJ pJpA ap ellunl uI
tsor'fpauorIenliaualroAunrzlIruUleJlpeuosrof!prleon'ltArfrrunsrlloluepnr$lJlquotqallspo:ul1esopndJrr'eulru'SJngaopLdglciIzlJgesolucor-ngkpquIpglnorrglrgtuElroiaIIJIppuaInupasllponI'nuslcpsruou:1qo1rnlpdouJidJ1gooearpil{ns-tur1eeadrealule1olnto;zle1se-rSJrad6ro1groHalzr.qtaurIrllnucalnliceasJuorrruidrI
unq.L rnlneBl lnleur ad
gi scnsul cxpresiv aaflefcrtaivzeaiol rtecmlinelcoormfopromneeni ]daeidseoinloartdmguizaiclalseec;fiuse-
infruntd continutul
nilor ei, principiul contrasiului inlocuind insdqi elaborarea dezvoltd-
toare spercificd evolufiei clasice. Pentru cd lntrc expozifie gi reprizd
Brairins indrdzneqte sd intercaleze un episod epic misterios, cu ma-
terial muzical propriu, inaugurincl o moclalitate ineditd de conducere
a acliunli in cadrul formei tradilionale. Contemporanii lui Brahrns au
fost derutaf i de aceastd modificarc adusd arhitecturii clasice, dupd
cum au fost deosebit de surprinqi de inclrdzneala modulafiei atit de
neconformiste pe atunci, dc la fa major (expozilia) \a fa diez minor
(d<:zvoltarea), comentindu-se nefervorabil asemenca Ccrogdri structu-
raic gi. stilistice.
Legdtura dintre episodul fantastic ir:tercalat qi reprizd este rea-
lizati:r printr-o succesiune de acorduri lente ale pianului, urmd.rindu-se
saliui intervalic caractcristic motivului initial al temei principaie, in
nuanfe din ce in cc mai s[inse. Reiuate simetric in secfiunea reprizei,
idciie muzicale apar invdiuite de poezie in Coda.
Lin ullim gest de
tcoonnutrlasvtig-urocsu aaIcftieumneeiSpi rfainldcipdaelou,rmcudtocaarreeaspeairntechaecieicmluuluziic-a
aduce
primei
migcdri. Fald de aceasta, muzica pdrfii a doua (Adagio affettuoso, in
f a d.iez rnajor) prezintd preqnante elementc de particularitate. Pe formd
de licd, conceputS. limpecle qi pe secfiuni de dimensiuni mici, muzica
se clr-'sfd;oard intr-o deosebit dc inldnluitd boEdlie melodicd, inelodism
tiuquitor, dens cromatizat, cu totul contrastant fafd de factura lui di-
namicd clin migcdrile invecinate, Bogdfia gi inldnfuirea melodicd nu
estc intreruptd decit de o scurtd pun-te intre ideiie din secliunea me-
pdaiarrertia(fBi )o- o frinturd cle m,elodie cu
rezonante schumanniene, ce
aluzie la intonaliile pianului din epilogril ultimului lied
al
ciciului V iald qi drcgoste 9i de o a doua punte cdtre
de femere -
luarea sectiunii A.
Elemente cle conirast nu lipsesc nici din poeticul curs al migcdrii
lente, fiind marcate odatd cu primele mdsuri, in expunerea simultand
a ternei principalo (la pian), qi a motivului diatonic, expus in pizzicati
dc r.ioloncel :
Excmplul nr. 184 - Adagio affettuoso.
Formula melodicd initiald a violoncelului igi va menfine o funcfie de
ae,,xsmpperreumsei-vnittaomt"edpdse.est4ce0in-d4tei3fec),rdidteealireeatopgdplatirnn. duur-isme uiznicsatleili,zardresuanfiinndalgdra(Cvo{duan)eocrui
282
886
: upld IS iaJuoIorA nr:luod JoiJalln sndsupJl
'DLrIDtJr DI ap tolp,tut oalur_J 1elnlr1ur '>1ero.l.q utuoluv rn1 lnpeq 1$
I
a
gBI'ru InIdruoxA
: (71 'squi) plual palled ulp rnlnlof,uolorl Brpolo{u ar1u5 aundul
os oJ u:n1pba1 ulp lS psurrdsap rJ aleod g.relndod Jtlua+np arfe-irdsur
ap EsJnS 'prrsplr a+ptrrlr?rarqo op ilplllec al$aracnt rc{aru Dtr u[ la:ru I}
-oS Bjznl)uoc 'grelndod qfuuuozar ap rrfeuolur ad as-npururlrrdg P
,rnlnuaJJar II
pourrzodurri ap sndurl InJqiIn{Ja'EpluopJdruulnclpszarplalpursepliqepfJrotpl,Inuual
rpru nu JoI a
-oeaarlalrrBalrdofIeu.or:unepur$nABppulagaSrsupfraireppuaarlspurrau1ppant1r]uum$Tnofr,lrtrreJuuruodtaoptyudtp'rptoz's(u-oalriae]dluolordrrurrnJblualJel1pupnp,a1gnrlrlirrrooo1lu1lpauoa1pclpde)t$dousrJuErluqro-qruuppnnfJ,rorgspzreJAnaJJuauprlnoIJuJppsrsrlppfloraagrrilfFdpdpelnrrupasoryuufnalIrunlollurulnsprr
paaazJ1lsTpeaolsel-pa.rJraeplDr{AuOurfoaIOJsl t)uoprnnarpJpzurBealSlrlspBraae-ur'nJroleltooraJu+laolreces6tdopulc$nu,arltliora,o{slpnaloFuJJurlnponsppJlpru)quratsrlspuuolnrcaurodpeau.narSiJcInpftAIruIDeIaSorrJlfn'poal{1rnoertoJ11ud1u:oanisddS I
-g-eu:1eoo)pl$oup-3r;lSdoaV'pupelan-rsc-diagSaeleurl-lgnp-deroV1cap)lplpraidclluaolbalScrrlounpuerraqlpopnrIBdo'urpaauJpnJaJa,JnJoldpupurJurrrroosaJJlrau'(upsorrppppoorrCplraJlrop-uJuuooVnl-utlr-.uIrpIolA,sdsrru-;trlr1oaaVJpl a
aiutzodu4l o plurzord ,arJaAaJ rS rroro rlrsrrtrEulp -
r-ralsrur ap aluarualo u(olp11poilunsoa-if6ep1o1uyr)fipInulrpr unrgt lspJluoc crurelnd u1
n
u-'1p5uq1:oae^dczeiear ppruternsoeruanpJr$Jpe:oes,l'arp,arrpfplrSrzo*oorrprdunotpopprrloueJJogrttSrrpsppueylosguapre)pJraaorllSroseJcg,toelulaBparmJeuorernuru$direertcuarsdlrarlp{ulelgpuaJr:anrISs1a-1nsegpplcrouu,Jlt(rauaO"ulrleutrrnuoeu1r
nrpaua-'prlrlJufIrfu,pdql,lJroasldJalSrJplrotprprluu1JruJoJreOoJprppJurp^pEsIpzn'aJla1'p(pmnlorIpoJEJ{zsrezl.pzrJJrrslnqrarrrizotnlrqruunnlsdrpasuurJal-oJruolesjOoJruraropzun1.oltJLan-laguloofsqJ6zdpoaJJaagusoaTpJunqplarr-a.JldqlJppJrsenJlJS)uJJrsralrarorsueme},a,rurun^oJrrprroouforcpdJuld5ualruprlsra.nnadaDpsaJlJJaeI,reartrolrulnutlldlnourrIIaanollu'lrn-B;u1perorrrrzzlaesuezJzJaniaaol{r.uceuugIpldiJ/oangsopuclrura}1rulrgunl3oJrpprrnpcplllrpSandnzzadpuplsr;iaralasopcoancaauplpudJri l
IU
p
p
ul
IO
a
e
u:
3q
-p
-n
JO
a
Pc
np
oJ
-P'
PZ
-P
-n
rrs
xemplui nr. 1BO
Vioior:cel
Titlul liedului lui Dvorak trimite la tezaurul de cintece transmise din
generaiie in generalie gi nu poate Bfiravhomrbsa-D-voraink.aEcelesmt ceanztu-l
argument ilustrativ pentru filiafia de un
popular
se impune in aceastd Lucrare fie sub forma integrdrii unei melodii de
circulafie orald (in partea lentd), fie ca prelucrare a lui (cum apare
in conceptia Finalului). Addugat la elementul epic-fantastic de purd
feosreldnfdgepnoeprualliazradto-are,eilncfrounnfteinrdd acfiunii muzicale o precumpdnitoare
gi rezolvind tumultul romantic (al
problernaticii imediate), prezentat in ideile de clebut ale sonatei. Sub
acest aspect, Soncfcr in fa mujor pentru vio]oncel gi pfcn rdmine deo-
sebit de reprezentativd pentru romantismul brahmsian, cu rdddcini
adinci in formaiia anilor de adolescentd, alimentali de viziunea opti-
mist-populard a muzicii 5i legendelor nordice.
Cea de-a doua sonatd compusd in vara anului 1886, Sonolc in
la major pentru vioard qi pian (op. 10p) este un nou model de con-
cepfie a ciclului clasic. Fatd de complexitatea sonatei anterioare
(pentru violoncel gi pian) aceastd noud mdrturie a diversitdfii gindirii
lui Brahms intruchipeazd senindtatea, Pe drept cuvint Jose Bruyr
sugereazd. pentru aceastd lucrare denumirea de ,,sonnenschein" sau
,,La Sonate de la Melodie" 1. Denumirea sub care a intrat in circuitul
vielii muzicale este Thuner Sonate, justificatd atit pentru ambianfa
in care a fost compusd, cit mai ales datoritd poernului lui Joseph
Viktor Widmann 2 in care erau evocate unele dintre mdrturisirile fdcute
de Brahms poetului, in prelungitele lor peregrindri de pe malurile la-
cului Thun.
Lucrarea mai circuld gi sub denumirea de Meislersdnger-sonate,
datoritd asemdndrii ce prezintd motivul initial al primei ei teme
(ex. 187) cu inceputul cintecului lui Walther din Maegtrii cintdreli
din Nfirnberg (Preislied) de Wagner (ex, lBB) :
1 Bruyr, Jose. Brcirms, Paris, 1965, Editions du Seuil, p. I52.
2 Thomas San-Galli, JoJrannes Brahms, Miinchen, 1922, Ed\L. R. piper & Co.,
p. 239.
284
gBu
n'sdcao)gLglullpaeeplozuroruedadsraprr*oopeapawpopaa(l"up',pgi^uaa\lJ6unBudurrrunqdolopJroJJaSDlpnlesplpJnnpqpiJpalJrralsdraJrpauelrrrA-rlannrppsaotraplrrl^ropalorJaollauwurrunp'(IeIan3.iiur-)lunn.'s-.g.Ju;rl0ouus[lr
:+|:dqt :r=-i
68I'ru InIdiuexE
p1pa--Ieaepr(uraulussr1Ipuennafp1dcllooreoiurlFrp-p:rbr^+ooa1arrluraollpdIalpynrdrnu)lfluraJnpson.snt,lcplrpoaulunnnpdlor.rrqbrparJp(ulrnu-paellrupurar:rurJdrrq(rppadppluJlfJlreprrafrnaazouJtsrlrrpl,llsntrrJl{uJrBpeuaoIaznJrlrr,lrd.uufJtdouprrpaorrpcrorplirul,dnepaop1rculrlu)p)raroolJrledalnlraTarnprdapdll)neota;:ullroeornolppurlgsnzzlsole,IuaunpdqappdruruJxsprpoEospl:rnur'u-p,uaJ1(t-eoZoirrrtcledgzrlsreutn('1rsa.loInx1ip"r"arJeAq)l'
oS:"H
p; T" :l:lsioTprrr
; i;":',ltti1eps-oap
a ci rp u r."r or a p, :,* i:-l""';:;n :3"?ifi :'" ?:-i alsa
arf p6oq eliqezrndaui
Ia rup-roqplo rS prrpoleru
tpp'Iouas{adaopllugl ltuoprDrIBlIpJsuJrzu,qprl{rl3upJp]lugDnrUrinrrooJlSrlrpu'rpJluulprJazJnarJupuppopprpz,plpuasdrJzpreTarrleu:addrlJloeqpnlupsn1Jppra}epuuJubropnerar{JulJ4aJB1aSTupBrpplou+,JopoerlB]{ceJ-+pl(dlJrpsqnJeujr+lqrauolasarddap
p-u-ou{ru{ognacdn1rnlgrl1feunpludlroarp)crupab1Jru;1aer3'Jpup.pnrzeldeplnloeadrqeodJ-crrn[apr1erlurufura,aadrrl;puJ;eaerlnzueon6oruedcrrt1ar1arcfppeplpfraurJa+arrippsuioocrlsluoorJroIunJ,J;uaa,sslrnuJudJnrqopsJedrlgSeIlnapmlroualItal?'arlAaurJlbeDalsgue
(llarylurc lltltonl,'j :.rau6e7u1) palq rd - BBi 'ru Inlduraxt
aIIqDurD otbagy - lgl '-ru I n 1d ru a x E
Exempiul nr. 190
-- z€rrf es- Dla
In ambianla liricd a r:xpozifiei, o notd particulard imprimd carac-
terul eroic al temei a treia :
Exemplul nr. 191
cu aparitie lapidard in sectiunea expozitivd (din ultirnele ei mdsuri),
tonul ei energic brdzdeazd secfiunea mediand a formci, ca element de
vmtcciniiouuoocnnaedptrepirdfraieecas:gddtenrmulfiaaacbdln|n6ostiner.sadt1ioirenne4ntfae6ulaez)nt.adxidiNieluuerz{enievrpmiiloloreailddztgdeeimshtiomeiragaoluorirmeeldo,,igaoiruenanennsfaidfeeliiarpzoladalluslutedsdtaidstcdelcroeemreneaxecctsepieuconlp5o(ztrmraiian}ir6pireceesiiaip.'inipan1nlr1:eeac2zocpm-ied1neada2tds,c4stad.)ruernlaes3zepeoTlsocel€--i;
vatd viguros pe elementele ultimei teme.
lfictocmriraqcbmnmiuinqaalFauujorapiierltiddoadgeritrd*iresiieatoamnlpiczaoduatbdnortintdcub:aeatriAopn)rnlatieradrepearanetarrtzdheisinutdegtndtcieutSuriuiclnrmeaheleadsrlppzoteoordec.iitiidofiidicnlieeornncmicqoaacinlgdnasctrtadercurbliilclnieolfiintrapatriitnlmeimt*euvarzoioAicmcanaiiigcr,ledclapanar{retiilnnee,
Exernplul nr. 192 * Andante T'rcnquillo
este succedatd de trci ori de mipcarea ,,vivace", un ritn tcrnar dc
dans fdrdn,esc (pe structura a-b-a,,) pornit pe tema :
Exemp I u I nr. ig3 - \iilrqgs
286
L8e
'pali ulp
loulol B r?noil r? DZDJI uJ lenlJld'qleuos ulp IolrlDJ Io JrpolJur InlnluoJ ur:cl. r* 13r
'rrisrunrc[ lnluaiuurttodurrr:rit u1,td lllu !P]nlP] alsa lnlnpoll p:lrznur nr ern1g6a1 ,
-usl ilu"rroAr 'rlurnzPu iS IJPILiIuIPIJ pulJlsnll ',(o.]uol rIJPJslur Plfda)xo
nJl .).iprJnl pilDOrluJ puiuop uplsut{p-Iq tnln.loulur oll p g^lsordxa ufrog
'u(f.1'!"lrJruIog;u'rdlsoId'JruplJJpdoJpanlpllulllapduo:]grg{IJ'Rdo.iJ-n-l upld nl) olollenr .Ioiorullct
op glufunue o}si)
I)J:}plilPl-to}
Pi)Jq:)orlpa.lluoturuPpr{\rI]u.1is,]clpsodl:llpullsI rpaJ^nIplBPl zll"nouJ}l
pJni?sPJl plsuoJy 'lnlnlc)JIzoclutoJ
rpur lal pujluazaJdal 'lp.ia6ns 8-d{
-uo:rrio) .rourut op u{ oir1 '(1n1o;ltloloi?\ 'E-looI.\ 'lnuplcl ) c]ne;u,r lals.)f,p
olO:|puos esosnduioJ orpJ niluatl alu.rrun-IlsoI IJll di(),) oJpl,ln{ PlnlluIS
aoo-dpJir'up"rl(Isipour.urJJrouIJnuulolltJIa'I9uB'aBrazIiz.r-aJIniuulonpJu1PalSJPp]RraPolA,9)p1uu1oIpcpul s.anr16c.iirrauSuor:F) s)oiupJqo?plroJlgtnui '(opttlOJo9Jf6l 'odpqou)ISIrpoaualJuul
'Irrsru0]uIrs rn1n1;uot{r1;u-t1 ti-tp:nsp;sop er16o1
u--op''uluusrrirrrupp3(arj.a1,1riaBirls)sulcr.If3o!elJ,s)lIB(''apl)p'ur1ualrruorpr.PalaJldrlollaJsuJrprnlapstllrzxuolIoesaSoilaIloloJpeile).elIauncRtpartfuszuenlsailso"lBoutrlqdsciu0ou.i)rn3JSllle0lu'nollnlualla1oart'7;rDlo'(rpugdllplln)'lt.(npl)I)nnds)Jor-unSqVIlnIrqJu-O.(pU-nl[dls-uu?VpltltnPtpp-plJo0sngJalp1ppe'laol-ucnVr'loq-eui-luluSdleSl{ldur]an-JpollY:aogalJp,rd):Js{uxpOpadoJapuupunIe-oII_Jo]ErpIrelIeariulri]arrltzlsrsnuIJu-JusipnaOrlpcnopsJ;l
-socl 'llJrznru ole aArsa.Iddp ofutpu;r1 al.run PI alnqlJlilor '(IIl-06 'sgur)
elelrt.rrooldtu>J^JusJdpalnpoluLIllqurrl{s),)rA)sIPloOuiIl]radputqr 1arnlusiloc:aedne:ltn'(rqls)
PIBUTJ eOrUr:lnlard U1
pliplpaJ'(68-8/'SsurJ
{-ouyl,oju.cru.r(o:o3:gsJaoprcuri anaulu-tan}dapeiaplJJirpreznnll'lrllruu;Ir,or)1lpgJI:u:Pa(7ni9lol:lp-6tttrroll:'ps\ pAluTarnl)l.:)dlPC}pliPIzntll'eldaulictroJlnn.lsrJ-Iioo)A}auidtuoplppui}1llls[unoptJS
aon?p-r1tpn;:ucI:1ro)ufBolpi1nrlslruJJorJJ1lroEroz){Je/pogr-urul{ruperFlpatJctpcoor(pl1ugIur1nnJirr.lyrut1:zr6loSnIon1er1cpfuPu1ln.e-I)rpI,lri)laqrIJnuI:rSo}ulIpnsprlu.sI)zruetBlourJdqu'cnIluqIi.rrr)J.rIBnipnI.unlJtoS{rnqrpuJie1uqr)ltpprP0ru;nS31nilluu1saIopSnli1.unrIIcJnIollIl1.pltoseepAiJu.lit}oPP"(-Ir6,lt-.,?pooJ'l1Ip1(JoJfunau1trelrl'ctlppIpuilutsli'qlya-Jcelaqlf1IpusoltB'sl'tppcfu.nuutlogOooo:c)r)"tl
-rBCl 'irlJolr\ eaadoloru.l lplu'rurPuJo,)u 'nlduIIS rninutsrpoiaur uf.to; uucl
lepi)l pulrJ zplxi) op TnlnJri,lutlllras ef ttalsrsiod 'tl-tpoiJalue irf rpd o1e
a.-)ullrJ-r.l.ll)trlru.orr-llouIBliupAaopruur6er1er1a:;rplu)fJuaepleruutilaoootlfcpel'ti-.puttel:eI:.rl\ulas{olIooJutrw)rLIeZlIueqnrirllo}-otuprrStolpn1poo.llJ1iuurroia.;srcuulrtu.6it(qenJuueJ.tI{ngou:'elrlpuatquldroiuCup'ri)ou1o1JpPinPn:IaoPp1}
-Jt.rp..) rS trpcSnu oJlul 1sp-iltloJ pn:)o-'{oplorsleeAllooutIdeItafnlIcnltsrlueot{cdo}1r}upo:'oJondpopps
pa-rrririr,rds ri; 131 'a1es iorzoltipJ
'a.lleuorlcsl daJsJoilrspJJOutIpp'rrtuttrfJiplnruul a! p(poflupru::loqquntlxogsoeopruroS6punl roleigcztrpuaozlulleoaJr sluqerg
aulpnlll
r1r-nSp?rii:i:(ii1sil):L.l1eIeu,.l.olp,{ILrnpl),l)ueoap1lor)puJlnlplleulzalorzllpszprfrpnucteol{sIpolO1op;uci1iu;opltartirlla:pn1pJpsrnllsa10Ilrslp)Ipprap1oleula;lur]r3zoSanuJuarol6asuelaer:"l;trr'.e(ctutllns(ecanrlrordcdcixleral1pn)oraotplrelletur:rnl:rudetnli3s1)
tasLicul gi nelinigtea epic6, profunzimea meditaiiei gi incordarea ei
stimulatoare, aspecte prelungite pind in pagina finald. Principiul clasic
al contrastuiui dintre caracterul temelor de bazd ale formei de sonatir
este violent marcat in prima parte (Ailegro energico) prin caracterul
preiantmseiriogcndicataaallutetremmmdeetioipaarriendiociiudpaea,ilea-n(isheimlcavdtescn.uf1ari2tnd-d2E1d)ie, cccoaonrmatincetunetaartrdoiilpeduegsiplpirrerisegmlnuacunrltdura-i
rile ce se manifestd stdruitor incd din prima sectiune a formei. Tonul
de forld domind intreaga migcare, contrastind cu naraliunea miste-
(Presto non assai, do minor), cu muzica
erioi ainstdreatdpiadtdrlidi eurnmeditinoaigrtei
(sectiunea trio-ului c:entral, in fa minor).
O remarcabild pagind lentd (Andante grazioso, do major) des-
parte problematica agitatd gi coloritul fantastic al celor trei migcdri
ce o lmprejmuiesc (toate in do minor). Este o patd de linigte realizatd
prin stilizarea trdsiturilor specifice cintecului popular : melodism,
inconsecvenld ritmicd, simplitate acompaniatoare, reludri variafionale.
Nuan{e de contrast aduc doar culorile timbrale ale ceior doud tipuri
de instrumente, dialogind sau comentind ideile muzicii. Alternanta
rnetrului ternar cu cel binar pe care evolueazd melodia primei teme
se grupeazd pe succesiunea 3/4-214-2/4, colorind inedit stilul mu-
zicii lentc :
Erernplul nr. 194
Asemenea caracteri.stici ritrnice populare (care pdirund doar in creatia
compozitorilor reprezentanti ai gcolilor nafionale muzicale din contem-
1:oraneitatea lui Blahms) apar ilustrative in concepfia stilisticd a
acuzat permanent de conformism. unui
conpozitor germair romantic, Non-
mseuzmicaanli6fesatdsguibisntaunlttierni apdprfairitoeraalnutcerrdioraiire(A. lSleegriontrinlnoeltsoc)
conformist -in
o sintezd
paginile ei reminiscenfe ale misterului, ale impuisurilor de fcr{d gi ale
valurilor de lirism din muzica primelor trei migcdri, intr-o formd de
sonatd iiberd si extrem de bogatd in material muzical. Este singura
parte a lucrdrii in caLe compozitorul renunfd la tendinla spre con-
centrare, descdtugindu-9i fantezia intr-o generoasd vervd inventivd".
Caracterul de scherzo fantastic domind intenfia de concluzie indelung
pregdtitd qi genial afirmatd in Coda, o secfiune ampld, desfdgurati pe
dinensiuni egale cu cea a reprizei.
Despdrtite prin patru ani de ultimele lucrdri carrerale instru-
mentale (ani in care Brahms a compus ultimele doud simfonii gi gapte
qmstiadunnntudntcraihoiau-rrtiedicebolrniaethidnruunrdsi)ie,(naceled,letaut;rraiediceucmrlieeadaftuiierasi)tledmvlaisentriafiei sd1t8ea6re6oap-ucseduaoruimddeassioccnhoaisntde-
qi inchisd genul (op. op. 120) 9i al liedului (op. 3 -
op. 121). de sonatei 1 -
288
6BZ
o-rluI os-npuruiilul rJrprou rop rolal Ip Jrnlplsou'PInUlrpidorptrraluraJsnl,lrpr.urnPlpnuorpr
aur6purr o rnlnJolrzoduroJ nou
p+srJl urp plaJo (lot ul ptnrJrq) r:u:3i1r)
urnDqapu!'I u.r I1JU tap burq sf,. qlorD snplx rnl przood 'oll_rrl o[pJor\
tur6pd alps ololpunurltl urp p,(uenrealruqnldpruuorJJosArr.rrr{rprlJsgrurJunrsdJaluAaurnrerprucedar1uuo;oacl
nes
'.r{.or,1 glopV }nl Ip IaJ
un od'rfordralur op plr6prpu3 linui puprsutLlp-rq,,pppuotoS,/ t:nou o
'I'-ru Inf,o:lu1l prrlrrdsur) :o16ny zupJd TnI ip Iol olso runl p3p,surrlpJg
rn1 ur{eo:r u! p1pp arurrd nrluod ezeo-rn6i; ,)l orunu roun e{uaza_rd
ppl?lo.lurpiziu'r(irpeoalr'toou3e'pLc,u6cll'lco] lsIoncruj-nr.tic6lol'rs(qrroJp1plop1JlrpJar 6ru$)g'1a)eyrolarcqrlclgpiSuLeDur-nr\pi\ourIen/J\otlrrSr,rnn(lrnseJp1oo^otl6it)ulteo1rreg1;ilc.u,irls;:,;r;;l.trrl t
JnVr.ilr-rnparl osncluro,l luis ploquro6 ap rlnsloA od..)rtaAol rS ar{e:fi
ords ptul ol arso-rdxa op ;rlrrfelrpul ulp rS ornpop aleod cs oJ plnlpspl:l E
'|plprounluJ urfncl reru olsd eJrlprroI (g0I 'do,) ctn-r6 palrop Ip u]
'(rofern np e
a
L
uI p.)II tnlnrurrd er{darxo nr) p:ourru plpuol ptnlfnrJs rS giuai pJletsriir
pJrlsrrol3prpr also ol proJpJ 'rn1ndnr6 olp rrnporl rlurl lolel InrrS ur
(olom uo3) otuor.l. o-rpr*rur uI ralu1l Inrnburs olsg 'puprparu rni Ea1,ii,,cl
iiJ oJrlprnp-rp oJuoJJp nf, I-npulJSo.\ul'ppelpcl op Inuo:I Ero-t sruqplg
'o>1rrill IrpX op rrnsrol acl '(orepp,r7) q1otta,1 ]plnlrlur 'pori Inturlln ill
l'-psopoSeJourtrJaodplreraSdrpeuaduorrrpprudud1ullrplupspnpfd,nurornop,:rspe'r.o)l[(pD)r'uLuJdIl]ooiJ1pDuJyrs-uInroiprcIin!lrlrud!s^pprtporoJolon'yus,rtiinloAtpluopoc1dle'(.1l1rd;ais1iltufrr)it
ut-lorlrr,irdlzr :Oou$'Jorn-proe]plooqlyup,r{JlclJsi.srru,u\i\rj--?o,lrsrolJolrlirTDlpI.r)oTllaitlrunnrlnJleruu3rtr)rccl"t'usuruourL6g{oprruguoo}pp'gpq0)Ipr'ndpoorrcrnns{1,irnc:ccltlnli1pL6lut,rr1lslus")
lJnporl rJurJ .IoIoJ pr-rlsor-pru rS eafosnunrJ lpzlr{JplaI ap nor6 alsl
'loJpJoAo r* np16 orlsrrrurcL lri,rutetuucluroi)p un od lrut[r:ds ';]IjsrJJ.):)
--uJorlJi)I]pnJlsooAuInrtlrs IrqpJ.Tpurol Lin nr'(-tourru r,arp op u1) auotsurLlpJq I-inll
Tpur oldr orlulp lnun '(rtltrur,r u1) apqLprr>I trrJp
jny
rrpnnollnnriulorproaJcllnnl rolpel.crglrul1unudttol rierSorlnroel.adrpl crIrinprJpXgIolneJlpnglzeaprJuauru-orudlJosnIlr1oetlotp.arl4c'ulo'orlorrerturucoillllSlnlTo.rlluuuiiulcortel :]t.AnTalonJliUl(a.{)1{::il)
--urrJzr{son.crkdaul <rJe)a;ruurlurro.rrJr:clulsutu.r;ro.du)-l1nrpursrrp.rIonodlunr:lsiAsl-ooi1ptpnooollJlunprsJJIonodAuu1ueo,tgta1)1eor-otItundsruuustrnlpolloplJlsatrtIq{uar'a(spuouron1pjr-:r.tlltrc,.Lpli
p'Jlnsi)rsl ouulnJp:Iuprplnedultorlolnc[r'SliDpururr1.rculunpruluroocl-iI rnl oleurnu sruqp]g InI Jolunp;)iI
-rl) ir.rpc[p po]saJp arlur6l 'J{aocl rf;;,r3
'sol r.orpunrnlon1uorurrl.5rocpti:uonpr6o.rl.er lrud1sourrfu]LirnJSlrrirllpnlnl lpi)l-uruirlnr-drooclsrnrrndsrnirrnlead<los1n1cel1aul1t..rr.:.:;
'{a-rrn6u31) obnly polri)J1 Ip rnlnpoll erfdorxo n) '901 'do lncln-r6 rr1
u-qaIdotSptolllse.ollun;orduznop:-6rucllroue-irfrrlesodorelaouc'(aLu57rart'dl9s0as[t''unr,rcqizfp0e-IJo1!gl:)I'dErnJorou1)lit)ruulopro?rrrJledtri?;)fJAri*ol rp.oqJoDDuoI)rpr,ilr(r1snlnlollcJollruro-ucrsrco:piruuc'J.cliIl;1.;s] ,1r'r.ri,)'.r)1ir,r--iil
-purrod lupururop rE arpolpoJl irrfnlo,ra e6eorluJ u1 lergso:d InpolT
Fai.i de ltiineic doud grupuri din care ldzbate trisLelea gi resom-
ltarci,i c:araci.eristicd licdurilor din perioacla tirzic, ccl cle a1 tretica gruu
(oit. irl)7)clcluce scnindtate. An clie Stolze (Cdtrc o orgi,riloasd) e iltitu."
lat prinul iied (pe versuri de Paul Flemming), remarcabil printr-un
Stil". Nuanlce de umor gi vervd. alinid liedul
,,allcl:.uisl:iier Sa/omonr-icr
(S;iinlnanrLa), ;nspirat cle poezia lui Karl Leinke, \'ervd
ce impriind
acoilnaniane'niului o rnigcale continud cu tendiniil de plasticitate. Cu
o raiii clr,.licatele sint cornpuse lieclurile nr.3 gi 4 ale grupului, prinul
pc versuriie lui O. F. Grinupiiptuela{ut nlicn^usmlvelccicelcnhuellsseprreipcelrttir in crcafia de
vliocrdbru,-.rgiteb)i,ahremrnsaiornr:ea)bil- (T'indra fatii
prin sLiJul saiu cleclamatoriu; aI doilea cu iitlul
jtleienk(itzch,:n (Pisoii), pe ve'rsuri de Liliencron. Doar in uliimul cin-
Ptoacul-i'IeIti'lsard.,chreeenpliaerdum(Cbiin'rt:edcculrntienlaeniecoi lfiee,tem)u,ziincsapiliuai tBdraihnmsporeefmleuctlinludi
gindutiie unei ne'fericite torcdltoarc.
Noile crea[ii a]r: verii anului 1886 sint cintate cu
ces rdsundtor -slrc-
ia cicschicierca stagiunii cle concerte din Viena. Violoncelistul
la 2.1 noiembrie lBBG Soncitu pentru \tD-
lIo-Inacuesml gannpic$tinBiriat hIma stnlilrnrc.zri,nii-iirr rrioicnistr-rl l-{ellmesberger.. gi compozito-
tul asigurd prima auclilie a ,Soncfer pentru vioard gi picin in Ia moior,
clltautinl2taotrde,eiicn1e;miennbtcirrriueprlaclrtiaanrcrecaaluociaaogim:idpaIonaz. iTtBoourutdliaunlit,ccasutvrasiougiloi lnmuinsutizni ildcueai cHe'l'rurnibabaLuyi-eIgueii'sa)lenvaidor;o--
loncelistului Iropper.
in afarei de o noui ciiliitorie in Italia, fdcutd de Brahms in pri-
mdrrara anuiui 1BB7 in tcvirdqia lui Tireodor Kirchner gi a editorului
sdu Fritz Simrock, nici un evcniraent nu este semnalat ca deosebit in
cursul acestui an al vietii compozitorului. Evenimr.'ntele aper{in crea-
|iei gi au loc tot in Elvefia, ln preajma lacului Thun, uiide Brahms
rmacpveriotnrpoeipeporeelenditerauuosatorpriedectrdce'c.ciesnalutucnal isHleaodfsfesctreviitaitoeldrnu5luuiniac\lc\croiimd;inpsuatnanebniiceledgDtienardtBeinedrnneoafuo-rgfoatnlaa-
ttiiegrtui lddeeelluitcdrua-i el intiinegte vechi gi noi prrc'teni , intelecLuali gi ar-
timpuiui. Printre aceqtia clirijorul Hegar din Ziiricl"r,
scriitorii Gottfrieci Iic.llerr qi Klaus Groth, cronicarii vienezi I-ianslick
fcppduoi ralii(ntaesdlbdi-rejiimcrekipn,disz$rloirdiilraguaretneoaeaasocr5cdriianicniuirnnllttoidirm:irureueianllto{aianr iHessaanclferciimtlienlieinrsdeeautrleraSis.cpuDriieeassaerstiot,Bearilnarvcthee.mfripaSsrnueirqLlpuaircizralciapadzp-.r_eii
care el o va face lumii muzrcale va fi un nou cottcert, de data aceasta
un concert pentru doud instrurncnte gi ALma i]irnauznateluiin-
lul prieteniei, al prieteniei saie pentru orchesird. simbo-
Joachim. legiiturd
cu rdceala ce se instalase in ultimii ani intre cei doi artigti
cdrfile biografilor lui Brahms gi Joachim. Eie graviteazd in abundd in
jurul con-
fiictului intervenit lntre sofii Joachim, conflict in care Brahms s-a aid-
turat cu obiectivitate cauzei Arnaliei Weiss. Umbra agternutd pcste
vechea prietenie nu putea ddinui gi Brahms igi dezvdluie profunzimea
sentimentelor printr-o lucrare in care aldturd orchestrei doud instru-
minendtuerainbriulidtaitteea- vioara gi violoncelul D- ubcIauIsicmobnocleartl increderii sale
adevdratei pentru vioard,
prietenii.
290
,r6z
'oplued L:rrrn Brdnsp IS as-npulxll J.rlsllos
ospolaIIInu u! /Jplrro[Bur In]Jodsp alsa B]saJV z
Inlor '(qJEg 'lpleAIA) JlnzeJ '992 'd 'II 'lo,t '1o7rc
'd1y 'af,uarolC ',{.e1^q '(s1rcs
lsoJ
aBslorcrpsJsnpurlruPardnBrn1loeT3l)eo"1lJsrPudanqpolrlBqorpsea6ulsl a,ruulqaJpBlonfJrn'ulospllur.rrJvl"In: ssTrnlJrs{BnulgpurrnJocallor iurlnJ
96I 'ru InlduIaxil
: DalplrJEln3rtr.{!cl
q(plrluuor[pruldasrsrapp;)ruJ?r]lrurorAo3iles{uoo-u-I6luou:.dd) ]uolsrsur puIJrJp tSJ or p1nur:otr o od
uirc[ trprStiu rarur]d
pJrznru a]plrJolnp
nJ pururop pA or ![pchru{Jd piuoJ oundxo e n:lued }uJAnJ lrncs rS rur:cl
un aJp uJ:!S;)1i,,\.lO '9lptToS ap IouIloJ qJrJIJocls pJIIupuTil nr luoueurracl
pulrluil os (lerisaq:lro-rpnl) ,,ruotdi-t" rS (t1os) ,rruIUaJtroJ" oJlulp rofuan
-JJllB Ip nrdrJrrr,rcl inrri;ar1 'alndollioJ laqll ap ruo.iJxo lrrJs plrlizodxoar
pTznlJuoJ rS oreolello^Zop pounlfce 'Pcrleural utirzoclxo O-TEJ ug orDoily
un e pui6ecl Eurr-Icl urp aundrul as pzalurs ap
'rrJqJJnl aluarunrlsril qnop nr oluolurrs qruud o ldpl InsaJord
'a1e6r1qo
ap pzpozilpe.r
srullprg 'pJlsallf,lo rS rios .rluaiunrlsul pnop nrluad JJaruoJ un gunduro:r
ps os-npulr?'loH ',,1ebr1qo luarunrlsui nJ aruoJrurs" :]iurnuop np-i rrl01pi
--auao'(rl[opJrsiJ'r-rrpirl,l,radrpr.i);Du!upnlnpsuqJuarJuJt'o-i-oJraoJlsgaJqluJoJJouarrise erFrnluruerp nps p]r'l
oluorunllsui
roliu eri
a-a-urnaorp1squn)orrol.rilprlilrudAnluaxoqlnarJpron.ararrpyrl$plplrorinp.enqlqJllur[,rrrroparlsl';llocJp]soelrpur1Jopuuorplro$olnouJlprJnuturprsoro-drllfopanI,n;upt1uiIlqnlS-lpul1l6pnnreuculssooqeui6Jtrl{topdrelsrp.arup'lcirronlruiI-sloaarpnJ:JIJclJrfqph,lsplualrllnJlqloounl3nsprua"rzrprI}qaanturrfpIloulrJrlo3rqoeizor1u'aasarirurcel-oAll{isnJueerz'ua:a1ersrlsureruaoT$aT;Jel,-iliu{oqd1pir-}errTirspznSfl
aJlpf, Jpn{l r(,eancn1p.r1s 'eo-rr6.rpl orlpJ efurpuol JnAp np Jpp 'rlrspiJ
op lploolnp uo6 lsace uJ lploJxa np rlJlluputo1 'alpluoulnrlsul aptl-iucl
oJnnurs rarrn prdnsp pzpaxrJ as Jrlsrlos Inlo"I eJpJ ui 'JrspIJ rnin?-rf,.)
--apup-ornJl6n1cI]prlnrolxt6relnod,rurirluoaiclperl;neold1cualndp6snoel1oeelarrplpepJrlunp:ulopoJuboqs'n. sIoppl(losIosoLsuoIJIrlJoboJoIe1na.ltqloStrurupi,ors.3uq)psralitpSsetrSilrSotelroocs.li
roi,r1p$rarienulrrlsaupo)ipA'PrJl1rlnu3pu'rLorJolqolrp{}JorozngurnppsrnUlpprzoolrrl{u1inp1 er{ea-ir u1 rS or{clor:i.;
artSrlnPsop
nJ liis,:sdi1
p.r+sJqiro r* oluaurnrlsur ollnui rpru nJluact plrTppoJrror erie-l-t3
iE,IrsaqJ-Io luqruil ir1 i-r
ap snds l'"riAn,l utrlln rin glurza-tcia.r rS alouns urrcl rnlnJollpuib alelul.il
-plrugs a:lo:lor.rqos n,r ptrf,ol]a-r 'r urrl{Jpo{' Josof rnlnlsruolorA lesalpe ',3
/BgI rnlnup r!-ral, InslnJ uJ snduor 'JoulLLr DI ut f)4sar1crc rS lazllolor:r
Acest scurt debut orchestral cu caracter decis, energic, deschide un
episod introductiv de 56 masuri, in care violonceiul solo, apoi vi'oara,
cianofinrumdltuiuimcnrdamuncdfautzcodorcumlaalerpeinrtpaotailtsoeroiguciu-dlrlueoeicrilcieithnaetctris-veutrn(acdlpuecocaoelsartiepcnes9dcpeutuaodnz-edidnescdatrsdeuezemnbcfeealn)itute'anrlcerioianetsoxippmionfzdoiunti-visceef,.
Atlmcoehcdoneeidecsaurtesrilt,aaasltaeoosrlpegii)eu,iv.lcsiaCneatlufdrei-eeoticsolfrcdtiinuztgmtvlucorrpiacletsdemdct,ooaeaanrclrsaelatibambionniblrtdsaatprrejeeuusmlttuareaelitntneaestrrnanfmodlaeroinmnn(ftpaaiacatodrdiatniinerdetecrimeloeanbmctoeieongsmludeoitneriirlnneedteleoolaliilenpilmgnoaaterre----
ttiepreruiiarl"euplpuiseiortfaeedmcetaeitnicctheprilmilbineradntiaocrieai,dfioenrictsdreedceuixnnpldareatesreivscaoel;ii$sutcilroovriln'traidbleu-cafdierluo.nrigncuolplococefvildoiuar
unci clesfdgurdri rnuzicale in valuri, cu vdditd intenJie de contempofa-
neizare a stilului preclasic, acfiunea simfonicd este extrem de inche-
gata, de logicd gi fluentd, unitatea stilului brahmsian manifestindu-se
p' rintr-iunnpnaortueaasipedcot uaal diversitdfii'
(Andante, re major), muzica gPlftile- din rtou
Scei lveisrldotuodruinlusitrnuomrdenict,eMpealrotednisemreuvl ignreavcliinntdr-lolaitulmaeunnoisuodn,
povestitorului
(in octave) de
simpld $i senind, detaqatd de indoieli ;i frdmintdri.
Excmplul nr. 196
Spigdimannopailttanrrsrrenl-eeeuoienfdxceiltetdezreseodoetdss(rniiAneiedicb,g-oBsiamirmeme-ailAcunipnnfcz)tililuirefiegeceinmmstameiteigpdauAnlE.laiztcnniuaisecidarnnuanadi9rtisrnirpuilnoaetr-splenisdmodclie)uclceie;iddusiatrl,enaeiiprinxau,.didpsMirppdcftoideaea,asriircadladetmolodlteanu,9fuli.sdiepl(ttEmarmtuecxsruteiamiitezsmdriategicdnbpian(loedeAodsiounrceuilit9occnddpanitirrtuBvscreieaneo)u,sitcarledotdsilnetraessdimrxeoefedpliieoigsrcmlt9eoteeoiasciermrifsenvadee-'tl
armoniei. (vivace non troppo, Jc minor] imb.ind- caracterul de
Finalul
scherzo dansant cu cel de rontlo. Tema refren, gdgalnicd Pi ritmicd'
Ex e mp luI nr. 197
292
86e
'L?Z'cl 'll'[o^ iiDirr .dO ,aruarolg ,dery r
stru-o:slrupSa-pul.uol'olr)lqrulliuopnapJzpJzpol6grp1ezsa:lJ,sraJp')a.pOpari:duprIrrdgpiJal€pr.plrrnrzupApn,prlr,spogoJiqpsQlupprtIlelrfupnu[e1sJIoeolal^lloop'tll]urnnptlirrnredpp.orlrrrrIr:sclni).nnrqrllsrealurni-lSuuniiqdnfntoJe.r1')ertpucae$ppupl,:litottrJpaouc,,1osr,nrl1a1*nuarrSll;spsealrpcanaoFzllsrrtocJeu1clal3h,aprrcp0r.1qlulJlS-A]erurre,rpruruun{purJeurr,grpulnau6lpro6nsr)ao^Ifueq'can-orrrlIslnr)nln(elirSl:onlqoiapnJllrp;nrp]dlnouaJou-pTrneprdlrlArJ:ulrsat,payo;ruuIAflnc'Jrul,nqlro}ranaua]p:ruu6lrsupjJTcgnlnjrzqJsu.rasao-aJlJp.ldrIoJa-upElirruJa^Jc)jl
acl erfere;.rac 'pzouorn orfrpne rn1 erurrcl or{orua p}rqasoi)p nJ p}BZrri
pnrper-lJS$eruJrla6seruuu.)rpl)ouanocr.r{lptornJlodp;1J1Jr1qorrfes,1osaI.oernno[l1u6/lo.OAB.lraru{lpBdpp'lupl'lnJaprutaJelrpsrnlllpStnqi{uq'aululJnl,irpr(.nrrtr/,qlJJBuJ(ougeIsBI]uo1ppIrle,1cLJoragl3CB1arrZp.spsBrq.aiplIr:]u91qo[dr.7;leiarlrpperlJfcproupq,lueI(rnu)oensIeoupr,lro,lccrrAc'lipluo:eeXuuuecBparIiis*)urIorp,lunrs1tuururneoagl1pppfprl1,Huup],nugsJu-curnn-rsluul)glupprausqHI)paneJpsltppsrIi.gndirooInlfsgeo-eousri11eppt{rrroud5rssurlal)uluurparrrllroquar_l{appnpslronrJBeur:eqdifgrl{*
ppl-l'reaaorzquJr]oBriJ1rntlrruausorqrnaslJsrarrIn{pplopJuoorogouuI,lnrdrefat3lp,reqrqr'lfqrpu1Jdlnlr3ealnIlnelJpoprr0aoluurporadronerruurlpraJurnrp1epr3s3rspepo.G;rlansllrpsrJpsaoLaoepIluelrullrrurr1rgnsaor.3rurirnauzdacoJDnp:opdrurIrnsrlsruunIpleznnodrl1opllrsr;rdJtlarrrruJlsorrduoppurJ)afrrroucASr.rncronIrln:raut1)urullIslstrrru,eaaunaaoJrrrltcn{u]rlrrIau[nptrqeof'opp1nrli]Jls1zausg}6ooerlolpJdaesI1panrJru{rqtpaurouotJJaplrBralJlulld3lo^luo,srli^up:ao,zrrl1}aaauurspCuJri
-a-op-o'lu3pn1s^dta$zflpuaius.l]6laJa^eaao{ruJlruJnu1"oeai)udrullos;.Jpr1iral.rus3eA)1slupJ1r,rfpe.ootapopn1rralzJu6prcpulure;slnJ)f.1-1uurJ1u:oon'oegzJt1.rofreronu1l1ouroa1e,6zolrlaadedyiu'rr)aqqrxnpsl,arp.,rurl)frrJ'rrafrpurlod{srJJrpsdaaparorqdpzpuuJJauruopJpnzrorruls]papIiIaonnspsJplroolqrluprrorr-l5JJelururJqrpspnogofolll:laJaproIuJrpn}ycrirtlurllls,usnn(sr,radp1lforo,3qslp,rsr)nSJ1oJ,(roral)onzeasluouaSur:udpoouloexlg1djrtaor"Jprp:rsorrplar.rSippuudraJalauoXrJpuJlrrpolraneiJorr1;rdp1^(ili)
ra e alred arpru rpur eal ur pp1Jerp{uorlpaam.rrpuag)lpallu^erlrupaa^uur Jru.norzfJraaqsJrsr6a0p;1rua5u1lon6]
-unl
p-ap gsnpuof, Jaqrl alsa
unri:pdoI-nrdunIpJrJlu{-u)JIlLorrJrtlnprneouun) olp rJrrr rs
plpuos ap riaa.ul,rlolrzJoaclJrralsrrlJuanlrJfpolapsJ alaluaruole
olpolqlloA
pap-paa--uuzillusJarctraJrrlloi.splcndolldlalsorus'Je'gelaaonpllruoDlorrl?pnlpJ'aun1rs'rplfoadpupcptlromJoreralsaaolouJa,Jpurnleup^lgodupuJssprraruezarlapd;rooapldu.n.rrr{iausnedurJoooru1s-l{lnprcouroJl'uboJupJqpap1rJoJzeorrntpp1ol-rusiop]pr-ppelJJtp:oupct}.uru-.l3Jrprp,IJlurnlulrpruesoJlJplJsrapppJpoaln:pqasupeIlrnralaul/ldurtoirlqooedr(peDiliJgouaoroarsiou1apauonlus{oirrlor:rrsalrfaor3orzJauua}uionu^q-rsoJrriaoruo[uorraui-Jaorrr1pnAaauln.rrplnprrroalrdnrssddppofunuaeJr-rdrrpenidulxeglslouJronnpe_:aN)cdaor"Ji-prpxrrp.pqeanaarutJ1jJopeJolanrdpT)rnlrnsnJr"aiSpa1pspJJ
Nugy. Din cele 25 de piese ale culegerii (rdspinditd gi in Germania
datoritd traducerii lui Hugo Conrat), Brahms a ales 15 piese pe care a
compus muzica cvartetelor sale pentru sopran, alto tenor gi bas, cu
acompaniameni de pian. Dintre acestea, 11 alcdtuiesc grupul op. 103,
iar patru vor'fi integrate in Erupul op. 112. Slnt cintece de dragoste, cd-
rora compozitorul le-a respectat specificul pasional gi maniera acompa-
niatoare, realizind o variatd interpretare artisticd a lor, in func{ie de
textul popular poetic. in citeva cintece apare detagatd vocea cle tenor
(nr, 1, 3, 7) sau de soprani (nr. 4), in altele sint freeraaleizi aptei
alternanfe intre (de dialoguri
sau cele doud tipuri de voci bdrbafi).
Ceea ce le este comun gi Ie particularizeazd. este valorlficarea trdsd-
turiior ritmice,,* asimetrice gi atit de caracteristice mo-
delelor populare inspiratoare. Msiancjoorpitaatteea- cintecelor sint in 'migcdri
repezi gi agitate (Allegro, Agitato, Vivace grazioso, Allegro appas-
sionato etc;) gi doar citeva in atmosferd lentd (un Andante gi doud
Andantino). Comparate cu interpretdrile di-aateindsepLlriastztunmeelelopdaiilgoirn|iigddin-
neqtl,intrate in repertoriul lhutdresc ce
RapsodiiJe,,ungore, cintecele lui Brahms, sint apreciate de comentatori
ca fiind trecute rnai mult,prin filtrul personalitdfii compozitoruiui.
Hugo, Rienrann ;considerd' ,,Tiganii lui Brahms cu mult mai muzicali
decit cei ai lui,Liszt" 1, iar Walter Niemann'reliefeazd faptul cd spre
idinneoamsceuebszitircecaadza;eciceLtseitsaozrlist,,tc"ci,natderoecveeindpcianlirdntuldc-lspseaprrieneatnoianatttueerna,sl,ideslmain, ss,u,eBgnri"saih2b.miTlistrdarfndiismppiainoreeprpgiiii
compozitorului, ca,dorul de pribegie, chemarea naturii p- eridoeadlaa
gdgia florilor pind la'inaltul ,norilor ce acoperd cerul. in gin-
ime-
diat urmdtoare'creafiei lor, succesul pe care l-au avut in s'dlile de
concert (ca 9i succesul de librdrie) a egalat pe cel al Donsurilor un-
gore sau al Va/surilor pentru',pr:on, mul{ ridspindite printre iubitorii de
muzicd, creind'popularitatea lui Brahms gi peste hotare (cu deosebire
in Franta gi la Budapesta).
roade ale anului 1BB7 Dubhtl concert,
Cu, aceste Brahms intrd in op. '102 Si
Zigeunerlieder, op. 103 -- activitatea de c'oncerte a
nouiui an cu satisfaclia datoriei artistice implinite. Un singur eveni-
ment dureros umbregte girul bucuriilor aduse de creafia concertului
adresat lui aJuodaicfiheimCl(a,,rCaoSnccehurtmularnenc)o:nmciloiearritie!'a-luicuEmdula-arddlevfnaurmxsiet nim(ela-
cliat dupd
17 noiembrie IBBT),,,credinciosul sdu prieten gi profesor", d$o curn a
rdmas inscris pe manuscrisul Concertului pentru pian in si bernoJ
tnojor, dedicat maestrului, concert care reprezintd un ait simlrol de
devotament al omului Brahms.
Anul 1B8B incepe pentru compozitor la Leipzig, intr-o febrild
muncd de pregdtire a doud concerte : unul cu lucrdri simfonice (prin-
tre care gi prima audilie la Gelvandhaus a Dubluliti concert in lu mi-
nor), altul de muzicd de camerd. in casa violonistului A't-drioc-lfulBuriocinlskcylc,
in care Brahms, Joachim
gi Hausmann repetau muzica
minor, proqramat in seara de 1 ianuarie 1888, a avut loc celebra in-
tilnire a trei compozitori cu nume lnscrise cu litere de aur in istoria
1, 2 Niemann, Walter. Op. citat, p,327.
294
962
'Eual^ EI JoI B '688I oTrpnuBr BI pl ',laJlopuesgs plps uI
ln^p lApallrauna'lz II JoIa) E plprJrJo allrpnp purlJd
1o1 'd'II 'Io^ ,1n7rc .dg 'arraroid ,.dphil ..
'VgZ
'tZE-ZZt d ,11 '1o,r ,pl.tt 'dg.apnpll ,puplsou ;
,
penporpJauzpi npospndp '(prpor^ pI) pJrpoiau pzpjJ prurtd o opuudnJ ,r.utrsglu
InFunI
p-ap plprnSglsap ,piedrcurrd pIIIal ,IaJlsV .pJltr
-uErrroJ oJptnqlo^ul pcrtrrcads o plunup oJ '|aJpolralur o^lsoldxa rrlelr:so
IS olsetluoc plrirzarc{ alps Jolropl efuelsqns tpp l (rJrpolaur JoI rilrlales
unar---SuoolJnoarraldsetlq'eupr'gllcnaopllruJrriuznfleaonrropellmsrledprpadrzur:lrpoIspuIppppepuribil.o,frtpepuroJnJpaeopro;JruaJupf+rdpeppeauor6uraJtuoroul;pdu;dpoaa3lcosprsrde.;arnraepudrlJJlnqoSppeluesrotuauopglr:p!slelz,uo;J(nuroopn1rJC:JrlJdnOpnirt.lreripenip+llsllpusly1nuo)pazpslJclael)uarlaJrlppInzeZpzepdneJuurrI3qdJpsomuprJa,uorIppJrJrrdmrrduJrroarnrrozrurl,;nlnSrJnruerclord.rl3Jrrzr3rc;orluuuolarrupqrrrndrrdtudss.
Bu1rp-aIo3p;ulqleeiNpduaotaupolggreropIollrpderSqda.-llepu.parnrrarl$eats$u1rop'rpul(nroonAnauJul6ZrdpoaIaitntprlu,{'c1gldrdrBuu'oprunBu1lfu-rrspiorpnruSanrurrLoJl1llupnupr.ruJuaod-grIpaedodrpr)Iseean,urrJrdlIroo6Dp{uoJaenrur1rnrn,roalulunr1srJnulppnJrrupzes6sfrlr,arunupnulredronrIqsaapJlue:crllJEptlIu,rqplur-.JspalpouJplssaapeearJspapIegapsgounJlaxtdrrdalruntcsSrulrrldaIurrnor'p:(nBracgu,eo1tBegouancBr1yr}dfIpou.e.rurdnrrarn:{opolp3coiszn)lllauJuaipe:oip}:oIrauaon_pzeri:
luus-JB--poUurroIll3rup^oclrgapqpulllrpqlJpu"rpr-;uortizrgpnparlrunosrsprIllraJngnsloullrlsreJulersopaurpoi:apanpdIrlnlriulpeeuloroloolploplnrllllolrsJulrpzraruoiauIso;Jrl;:oapds1eunratuoosJdopcruoJ'.o[alIpr-a"srliia,o,nuprpi("lflS6Jrdaur:ruBlplulJppJlB,nsr'rnl"rgIru,Jollurlain"pup,n,L6ptrunpIrOuTnrz'rrptdpJur/",rpr)uuultdoe"padn1;qIJlJrultJ^1p1oupqun1llI1gu1artaarS1Fpr(pn{p:lr3Jp*1aggrra1peJs"gepolal$papaurrp,saiSgJ1.Jrral_rtop"prarr,uaod/u,fan,ruou;r,iaaiSuurcrlu6nJeur,prlcrigdlpTraotlcecufr)lllflui:nJefaaup1qfupaiilaj4tlnis1.tsl\Jruur.,u"Id1e1nufr1roJrljilI
lrnia/'psnoppdusr{ssttgplqinlJnnIpnuonulronlgsslurj-rioruni-r:zuuiroqeuIpnlEarrru{olpsnnqddo^atJ,urruoT,ruodnau{nouurqlonupr3rJuJli'opr,raprdaJr;n'rs1,r;,JureaonInindJ1slruploliltfunadiournurolnJaoruudJ;uloprrpoT,uolrqAdorzduuJoplpn,ollruIlsdaiJropnnr;rldpolupprtrSsrlnzualppllporpl.aplctlspppe}uoapJrsJ'uurJ+ulraols,rr-,looqJesr-JlpJtooslqulr{pu}ouql1srpe,evolluepue,plf,prroue1en:-leqaaourpSl,:ufs,zc,napItuana'qrtalulC"sdl1Jcoeruppul,ulprru1iLpJsIrdSr3aelaannnJnulll:oaSolqiap1pJ.;ll)
l]o-ipliPruosp puJ3rJrlsn[ --,,sn-r troe_rcl unq rS sorunJJ un pl csapuJ6 pm
i?s eJEJ pur,;rrul,sJ1l rnun p poJ r; e ared elec aresrfpJu3 ps pspornn1d,,
ra1::nsEolpi{AlpclfJIisJ;ae-fr,rdloio6u'^lioqrliuEi-oqrnoor6raSpiriiztJnprrtolpozasqln-lurrruzulrJorso.cupdolerqul.pSloreoaJop3pllralr'ull,lpItepJorpIuranplo.orIlspsaluprJsiaotJiuudaplrr{epcpucJlJr'lgrrbadqzrpsnor^i$-dlornoale]s-l-pe}penuuaJrsorlpd-rfll,sne6epunapre_rrertogpissl ,lsssrorrrnsluurrqrqpzren?Io-aJmrJJgfi
larg desfdgurate secvcnle coboritoare, pe un susfinut contrapunct :sin-
copat al pianului (cril,
Exernplul nr. 198 - Allegro
Tmeicndgini fcaodnetrrsacpcunndcetrinctJ-d6d'pe1tu'srimvtidtcosatrceacofnratiznduaaLiiid{einii acc-1a9i spirit rit-
principale fct-.i,
Exemplul nr.199
Survine insd in fluxul mclodic un motiv intermediar (o.i, cromatizal si
cu o noud sus{inerc ritmicd,
Exemplul nr.200
:F
motiv cc va fi impletit cu conturul melodic anterior (o:) Si reluat {cu
amplificare) la cvinta superioard intregind sensurile ternei principale.
Expusd inifial in nuanfe piano, cu mici valuri de intensificare in
inlin{uirea motivelot componente, tema va fi reexpusd in forte, cdpi-
tincl un caracter impetuos, aepesiv, pe care iI va transmite 9i puntii de
legdturd cdtre infiriparea unei noi idei muzicale (aa, mdsura 40-41) ca
t-.vidente elemente de inrudire expresivd cu rnuzica fragmentelor antc-
rioare. Aceast6. ultimd frinturd melodicd deschide drumul celui de al
256
l6e
'(rr"ln11o,rz.rp eaunrf.r.rs ulp aluo;tiod .tolrtfeltutr inlJJIqns n; rtluopr)
irsnln.-Lipiprqrd;>1^.erp1eoc-i{eo;rru)rsli;1rni1llo:rur\nrlcoleru.ilupo.rl-ro.rulsneclcpl.r(donrs6ouit1.tycl lnJI}upruor oprr{Jui
'tur6purt pnop ola;)
{p)rJ-LO;\ uelcl ot1 pzpdzlldJrlTs iJnsPuI olclai; ooc1io1rou1r1t13n'o(eturttusosr}up-td aJ p:}ou
afuenri
od elsuole elep ap) glepact g1r6un1o:c[ o
-r-'JcuSI[r?..c),rr:n,'.rr)E71lrJro1.?r]rJ:unspoirppouuJ-ioalposl;Lpei(J1rplppproroiJ6i);l3:ur)1sapprr1p-r:rus:))orc-JlllarlleoInrc-ralrun,orrspllPlrjnlurolrAeuoZ1ll.lul)'p(rq9iutFlrluTuteJpl?Jol1pntl1prsu;".uut)nol1\lrunlgnesrlce]e,lrcr,olrursc;lunl ur1rrtrOclr1!te?dec]rsotlo-ona)i1(;t)t)f
arr:;o11e1o) .rolpllolzol) JollpJpl n) r:.)IArloru r.Ip-IO(telo esur)trul o ){)l o-Iu
.urrJ-1'.ul1l eusn-cnlppu6lurnedi uor.rrc/rto(praoz)rrrscl,rr.ltrllnltz.rollcpl.r).),r)r-rIpI)nsir.,ItntJlouu1rerl3nr1lnod1 nPlnfiupllunooip)
aJptr
olrr.)
oluglu.rlrlpid 'n.iqrllrlJr ards apul] 'tnlnnurcl r: plucloturs pJ.Iplfuncturluor
op q1pnrlJclurr peunisua] ap p1efe6.rp rS P,tpor"I.rJuI plplJo ei psndxael
'girxli;nr:ct puto,l 'tozr.rclil-t uauntf;:os u1 lrf uirs i).)pJ ds acrda tr{p1rlr}}orqo
rarfua:rtalul IB lpllnzor urtlct u;1 'pJii)Jotl Ppplpq itp ttclo inllns nori
urp pzpanursur aolsslol J'e.rJ^rulJJoJ'pp1rr1rrrePdlrsr1pB!-)-rrpPoSr.r)..T)lpliorr P.rn:lJnlls nJ ':lpJlui)iruo;)
oZZ;rq1131s1 Un plueuots.]:dull o ptil.r-l;l
'runrl;as Idluud Ie Jc):lIIo;]s!?r InusIlJlDd ll.rseo1t,rg1s ps olSosnol PJIspl;)
aJecilplloAzap pJluqotr ir13.;sprgcl ;t:e.t ;rt]n1os pJ-Ieo]Pzurrdrng '{ge t tntct
-urox,i) aledtcutrcl li)ua] uord op ln.)qJ In{n}tundpJluoJ 1u nldruts
lnJnlLroJ rS (rourur arJlll),)JprJperlfIrlusrIIP[llspuPoiipPlpi,)ll]po'PlnnJouJIPloIDpJAIZInlIUZoaduxraoe1rnu1err.ot
-alurrr urp pulurfuou
r-1nrl31nJo'1spe;qrllrpur1trou11osgostu1,.J,ara'pp?ll?plJcooJtuiuuocrrrrdroul nJltJr61Dt]ueUnnioeolSouuruod1urfntr'(*pugplueulpltec))ulIe.ltrpor1utl3)uo..rit)l)nt1s).l'c{IDiIn1CIlnl.p1p)lllpslouu.uJtIllLI.{l;(lcptqotl}B[ipao'6AuA.titz<lpilallpSaltupuelg1lre,luuI;uonnropccJ)!l
rrrrnoundpJ'IrZounl[rropJdIrnrrltqrturSrpassuporuBI]aalpdprJl1q'l:locqifepotluoz]p/raplunzt goops gurfiud o 'tuntf.ros
1e1clar1 afuenu rti
'uerc1-preor,l" 6o1erp un-rlutrci PlnJ?J olso pa.Isl{oAzop nr ern1pfiiry
' (glezrleuro:;r'pltt.rpuar
n--nsta);rr;i;silieugr)rleoluetrtdJotrlppezoupllnlJJo1u*rJo$uleo-t1lred,'clorl-nt{1r1s6.pr;-u1tclneir1l"ldsr auprp.ot xi')P.sr)uI..r))1lrIunP.rluu1IJrp-rI\cnPtoopJpppllp'(ofltuuplt.pp.'1ui)e1l'tl(s1rElo'1-IftletuooupJr
rcZ'fu InIduroxE
pn()p p ri) pJJ tS upid op Alsni.lx.l plplriJ) orernSglsap pu'rPrrIBdooIA:appno-p
p l.ruid:I olrrpluazard Plpp a.IeJau ap puilpbard 'ct1erua1 dnr6 ealtop
sonatBd,omgoifdiaiiicmatedl.odinlcisiegnisubnipitaarratit,cpi oraetpearftiizaurrempderitdplapneulurfmordmtoeairedae
schemd :
I 1.[:r1-lczi!ic, {ctuPul A ;::'
B: b-a;,-lt-punle
{\Dezt'ol!rt.' [Cirupul
rl-c-
,",'1J.-RC''eo'"'ci'i*lz'.a,:, 1icnt --nro-:b- ot- punte ctt ccLracter dezvoltator - oa
1., -"-
A-- 'nD,untc
drlciuneeuetcslooxfrdapairgruricueineraea{erroetexobaacsneeefapidei}liaic_tednd_tffr,dieiincpirieienrderdesm:iiies}imaxntipjnououdrznri)ecdd.rao-eilemne-aaignptlideouamfniadpgepairruoepaieieuipdnrcemoirrudaeianrngitler-oieln-ratdelgioenloarzr,vfpcriolireolimtmcdmlarduiijnolp(aopralrei-ruid-tlecalslipaneai
pe dominanta) ca $gi idec-oancluenpgfiual fCoordmeei ilpienAaplaarpieealolneinctiid). (r\clagi,o,
Binard este
ma joi). in re
dtttoreii,rsfiuetirlinu:a.|sciiiepdgliroedroaaumctrelEoacuunpasdtaiecgsgbeeiiiaun,cc,ialiiubs;dgenraci'ncparuienlnemrstincimecilrenldis;eciita.ndatRrrticimebi'vuaeleeilsonreepitaxeep,feparaioneuetsvetimivizociiataarntiieflbirudiri,aaiinTlzsdomccaahuutulpzdcmricicntaarusdln'ucsnno]aumtavuaciusrneianllsee--,
Exempiul nr.2}2-Aclagio ,
eiF) \ ': .
;_=::_:@., :*1-LF[::i--f:';:.;l;-j!1:--::::.:t;i>:-:.---: - r- ---;-=+t-u-:-:=ft"r-i==-.#.=*-,E
-=--t=r:!i
-r --J-=*
uconnofrr:isnifvLeex(miudnsi umrauz9ic.allze),md'a..,ca.lchcioanrteepatctice inprirnate de interv:enlia
.
Exourplul n,-. ri)3
s.-E
de resemnare (mdsula 24-28), de spcranfd (mdsura 29-33) arterneazd
inl:infuit, in prima secfiune a acestei migcdri.
gdui ,vsdioIacndrdatrle(Idaoooiliecmiaapvcrapeisssiolordpn,eartneiotmai reed,r)pcpainentssatiteudnfueingeanmrueoaafniorlepn,ea,pgldoii.ciocnafboagrstie, i,en,sdtepericpmoianun-l
pepriinsoicnl,tomnoamfiei nstpuel cdifeicecurlomminaanlileeloerrpmreasgihvidare{ex(memdspulural 203) este marcat
5I-.62), de data
aceasta insd pe ambitus ldrgit pi cu intensitate amplificatd. Ivluzica
acestui Adagio se incheie pe inceputul visdtoarei cantilene a viorii
(mcaoidrao)mcaonntciceentpriandgin-i cu nobild simpliiate tristefea uneia dintre cele
create de Brahms. -
298
66e
nu:6 1nr1sr6ar ug crpJof,p psndxa pnop p Ioruol 'rnlnuerd Ip
elsa rrrlizodxa lnlnlprlalpIlI Inlsp.rluoJ 'lplllul eo{a1qou ap'leurtlduit
c16:aua rnlnuol arpol
-pupuasp 'alru:a1nd lJnproJe ap lelplaJlug nalaru 6o1eip 'aluerun.llsut
pnop Jolal 1e 11qp-r6 nlJpluaruoJ un ep lptuJn lBIpoIlrI a]sa ro insolpd
ololr6o olsatd - fgz 'ru I
'PUir.[inI
ap Inf,rJspJ un pJ adurnrr ppdrrurrci purol 'lnurlrcl u1 'ptrlicads g]llsll
-rls oJp:lp-I1 tS a:eo1nJ nJ aipJoIJ 'olJuTlsIp o3llputol t"indu6 Iil-{} nJ
'apadur11 or{rzodxo o oundurr aS 'Inlnlqupsup lllnlJnrls p a1e1t.ind qltq
-asoop o pulullalop 'pslpolaur eoru;n*p;sap ut iutcads u1 rnpord as rlpJ
-rznur aloluarulualo pJ 'a.trsa,rdxe Ilnsues alIJaJIp pulJlsnlI
-oioru op e3uelenp alsa 1n1deg rt{p
arlrpne 1n1 erur:d pl ep apultd:ns ol poa)
unoilr lnnp rJ nu p a:ad sruqe-Ig Inl DlDu'rooSlpu'lpprur1rJrsl uInluunepporaa.rrodpuI:dttpcolnt,ur
g'r6orlepi opplulnoJnplpl Jorupruerqluuulornfoprsrraalarluunndlspurdonl sIIlPpJsipJoISlnuJaelulfI,aidps 'suos lsalp uI
ap ifplileporu
pzeaqolFtr.r ac ar{deruoJ 'pJItrsIIIls lol plnllp} uJ ttfectldurl nJ 'aIpJIz
-nrrr oraJs ,pnop lola) rtuntfre eifdacuor alsa pleur6uo I e:tupduln:silp
rS aifurrdse arlul 'oJpJpdrnl tS .trsa-r6p aliu! TlPlun-IJuoJ op 'upiuJlrPtJ
ap trprnqlolul InI 1n1nur{uoc -.olpIpllJsIuZanluurnplJlelrliiaDptroolzanpl,s,uoo1Je1ot6en.rlouiasc,{rld__"
otrsa 1eur6rr6;'p,r.rsarclxo
un 'Ipurd ug pxalduloJ op ]rqasoap oLIrAop '(oI,rJ r-npulnJolur) oz.tor-i:lg
u1 rS :olqllolzop 1n;rgrrocis pnulluol rSi orer EuI.ioJ 'pluol eo1:oci n3
r$ (a-rellonzap g-rqy) pluazarcl '(aleuolluoru oiupJlJrporu n;) rr:p;:n1 e
alpr*iru purr.rcl lrn]isuoJ e-r3 suqarfl ercl ad pleucs ap purJod
'i{rpd pnop -rolourrrd
Jilsr:rolJplBJ Inusrrrl elcls p:..unlp'DpoJ uI ts er',runtloos tolsore 1n1r*
-Jlls arlpJ oJpsnlprsop ra u1e1de.i1 runc pdnp '(gj gueipeur uounrflas rr1
FipJrznu elnlJEJ pzpazrurpliip tdr.uilerluoJ ep osnpil oJTuIjlIr oli-IqlrJiilour
rS r1Jptrr:ouos Eorp3rJrsuolui 'aJliprup-ip IrrTruIpp oiaun tS relsr';r o-rds
a1a{urpuol apnlf,xo nu JEp 'artu1e5p5 ol.uenu IIlIZntu prurrdurr 'JruIJT-I
J--rnoair+f.rJraaplrsup?J'p1JJpuiLiepTuoiu6s ooo:ldplnurolnnrlup,nrr.o:T)Jo'p(J.proDunrorJpruazop?rpptpolelqIrJdliIoouA;dJZe)ogaplre{ocdhtafrrruuuron,iJtdr eaopl 'sldxo
puJ^e g ll;lI
o c;d g,rao3r23
posppJlJurrzpnuuTrptDp-prooJJs-Vor-uAl-p12uJ9J11Ir1r:Iedinr-giinpsrna]uf,tnlullasuorcpl polrpnqinr:l1nsrro6lrz'ro::-c.lSu-oiinl
-sep
Irou
ei{uolui p{unue,,oluourrlues uoJ a olso:d oJod un" etferrpul'orrj prpJ
ap pui-roj o 'ptuepr.l.a nJ 'o]sa prar] p ee1:ed 'arpllolzop
ozJar-[Js ap puilo] o BJ p+plardrolur iy aleod pnop p ea1:ed preq J?-IpJ
plptios
Ex emplul nr. 205 (Inceputul temei) :
gi de cl rrariatie a acr:steia, prczentaLd cle vioard.
Al treilea grup ternatic pornegte (fdrd punte intermediard) intr-o
acliune sonorb. din nou dinamicd, mai intii la pian apoi la vioard, idee
muzicald tratatd in reluare amplificat, in stil imitativ cu pianul gt in
p--rmanc.nt crrr.scendo. Ultima idee muzicald a expozifiei (construitA pt:
secvenfe: ce cuccresc treptat amploare in ambitus pi intensitate), con-
duce la lnfiriparea unei scurte melodii sincopate, in care reapar rezo-
nanfe ale muzicii maghiare :
Exemplul nr. 2Oo
dmeel'opdunietepsreplruensgeitcdfiuinntcra-odepzrel.olultchrtaoraerrv',igDucrosfaasgdu,rainta octave, cu func[ie
pc dirnensiuni re-
latirr mici, muzica dezvoltdrii se sprijind exclusiv pe tema principald,
cdreia ii realizeazd unul dintre celc rnai emolionante contraste, irrira
prelucrarea realizatd (in nuanfele piano gi pianissimo) a motivuiui ei
primar, redus treptat la erse'nfd 5i transfigurat pe plan armonic qi ciina-
rnic, pind la constituirea unui nou contur meiodic, crornatic, clel;rr-:siv,
cu joc de intervale mici, lle un ambitus restrins. Pe acr:astd deoseJ:it
dc cxpresivir claborare so infiripii un episocl Jiber, prin intcrrn,qjiul
e-'iiruia c:aracterul muzicii sr,: transformd treptat, ptr,'gtitind reaparifia
impetuoasd a temei principale ce deschiclc-' se'cfiu;rca rc.prizei.
uneie modificdri aduse de ansamblul conductelor Dirra-
mizatd prin
stiiis-
ticc, aitmceefpraersentds.iaa'rror(tipnurtqainit,dfpetreolu'mblldeimnr.aart:ifaciraesupinbuciseaiccitlucrlrcl:-a.uzmnduozmricnaaoteiu'rlitiiariomluluiecrierpipirdriirzilnei iq)CioutrLntrreaer,-i
clind
teme
tarea acestt'ia prin clinamica contrastckrr impune aprccierea unei formc
de sonald, cu clemt'ntr: (gi nu cu atribule) ale forrnei de ronclo.
in comentariile vrermii, c:a ;i in cerle mai lr:c<:nter l, Finalul act,stei
sonate este aprcciat ca fiind dr.:osebit clc realizat gi deosebit de re-
prezentativ pentru rriziunea romanticd brahrnsiand. intr-adevi.r, ronaan-
I Bughici, Dumitru. Suila ;1 Soncla, Bucure;ti, 1965, Edlt. muzicald, p. Lit2
300
I08
'r6aqud roilupbll alp elElndod lrnsr€A
roun 6ulzual1/\ Jasof ap aln)Pl allrPrsnlard uip Bun alsa puafnf auarolra\ 1
'InI eaJIlo-I3o
rS Bereuaqf, ap alrPdap aliPrl IIuaJap rarl B Inounl p-ap asrraJnJ II
lsrup oIaJPltr aIPJ ad nllll 'aleouo ap upalplar ap InBII pplorp I-rE
alspoun3ar II 'suqeJg ad alsEoun3ol II InoJnqrtrpH '688I Inup uI
6.rnqrue;; rn;n$e.ro lB oreouo aP ueefela3
',,1;n6olouour
pra" a-i1u; at{tzupJ} ap alfeaD 'aua1}
roialllllln" B B1nocJo11f3ru,r,pur1l uaol;puorlslJ IIPJJnI alps rolasporolpl 1nl3 gzeau
laurupo] alp aJalulJ alsaJp nJ
-aAIa rlJnluu
-nunlul stuqelg 'rlSalagns alps
--rpt'l-na(drnxrdzabuuarabeEranclcrrslldocxnnra{parrJcuulrueIqa)seJ1nouIu;xurcArre'oree)(jursJr1rute+urpaoulJsuorJJ[lqhueoluroBlln7plJnunuraalL[ericln1euopgu';s)dq1pIurounroJ'a1$lu(nolI3qnqqZI1ndin++ngr1nq+1soadlIuuru;rrrsHnnJloClIaIupopr1nurb3Lalu'IoeriBnIyurauaIb-JattIgu!rpp7fp$oJl1I'lsaiiSr'szp(lpu(Ilparp1panlaunaalfuaudl,rlqpeaPaqnaecrPlbuD}6JJaoupunn^runlUldlepasrp>uuldapeqleoaaPrpJraptaufaDuflauqtpaCguzNanrlrzoleraugoP'edP-yur'f[aJasouIrtPcat')lJe1up)aZ31raryioea'paqau'AP?Jn{u)rlfrrp-JDaa1P]c'IBsflJ}lzIsrJvUInnnuutIa'tzrulyrtlnla:IalanrlcnrollPupiOunlolo^uJrr)rJunmJIaul'auaooerIg'orp'llucetprfl{u[ml1a-dtaou1Ieaooraa-llrdsAp^3Tdfl '
'/\{ol*8
urp,auno.lrrDuealqnouJs6oppursrloppr-fHJg€JllpnuaraopnsupplonofpurrsoTeafnnrrrdiprdr-lsuepprJ;)'e1frBSpOoarltinpr.'d(l1n0lorn0las)1Lrzdauun'ddpcoeoldSon)r:d-1tInoeul{a€aopt+dunuutlJranaoutdP16nZuouuB1trolat-riI1uIutreoJenarudl3IBPIa.'rl[pSpJaunIrpzoP.tInosuJuolet.aroaI7lt{pl'rp,oronrlwll:npnluaap]JnIdPss3
i-a-nrnogpt1ulooulrc1'lBaJurrudnanodi:elg1o+ouus1lalalSduIorrpro,aroplurprr'Ior(CtLJur e/trl.(pl'IrdDnroto,lrlDt)tauul:rpoaup4gplslul-'rnaotqu{dpcrlslrolrlnopucn1prlIcSJrId)IlplpnrnrfIIaDrIPlIruodnerJlSJldanrlputr4zfplgpunIlaarooxlpdlPasPlJ!dendora'.lula[urnocenrtdrnad1)luee$uIo'aa_p)3Jt.loau\olppsqyarlaaz^ul
eaccrl,sarllercerzanlamslrnasrooIrnPlpInllslePrpu ge1egfxiaalud1uOPcIIJeIIr9fdSaPculpoluJa'rPr1IanUllsIPuJl Balplpll
rS ap II3IZ
iS
-nur e gJnleJalrl ebearlul puilaplsuo;r 'atelatdralul ap aqord aIIJpIII aJl
1--uu3orprcdreu'onf1-lrlelupn3rplu'lItaterdI"qrPJnplponufcor'sSpuEsjurauraqllceinurg!''6'ap8Jr8IpPIrJuanaIJpuBnsarlqsrlossJnuutrqIPpuJPgIepdaupaappr1sPnlBdBuIiurtoIrJBcpul'eIracrt
'IIrPrrnI InIq
-IaartplrDBasuuuopSlidaInpolnlalIrsBanludprqJlrzaeaptpfid1ea3frruo1o1} rlaePrlp1zulelsoaruza1lrleuellanlPJalIllIrrnaeIcdtrls-IeEInIIaonrpJ-npuulIlaulx-oIlzJf,n'IulorJuuoloululInnalusIl[sour],]
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Stefanescu, Ioana - Johannes Brahms
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search