Sociologie

il0il0r0fitil

ioaee ooaaa aooGl
; .ta

ioorr oaaoaotal aa a oooo cca

irrr;c.a:raaaa,:al'1ra.l:a'*:a;-1a,.,a':.ta.t..a,.a:"c:,ca.a,,c,aaa.aao,'.l.a.o.tc.o'.,l'.a..:a:o..t,l$rtar,l:':'..-.:lrll::.l*-i.;:,O:Q,.;;}3.CO

{zOrvlsrn

ae{ATTEBATE

''I1"1*lr

CENTRUL

DE INFORMARE

'$r DOCUMENTARE

ir.r grlNJ ELE

SOCIALF

5 ! i:()1lTlcF

Alr(,NATI-ftr

IrE LA, PUBTICATIILE PEBIODICE ALA CENTRULUI $r p0r,rTl0ll
r$F0nuAEE $r DO0UMENTABE lN $TrrNTEtS SOCTALE
PE ANUL 1971

Titlul publicaliei Aparigdi Prel Pre! abonament
anuale unitar anual

inddui- tntrepr. gd

ilual inslitulii

BUrErrN pE rryroRM4R[.$rrrNTrrrc4

$tiinyo econoinics 7666664628784048481110711100082000000 120 24A
Filozofie-logicE 60
Sociologie 667002 120
Psihologie
Istorie-arheo logie 150
L'eoria gi istoria trii,elattrii gi arioi
$tiinge juridice t20
Lin gvisticd-f ilologie
120

REYTTST"I._LE REFERA?m $r riEC_pNZrr 4666666688B77?344444282228r1t1L11102222206066660 72 22A
60 180
$tiinfe economico
Filozofie-logici

Sociologie
Fsihologie
Istorie-arheologie

Teoria gi istoria literaturii gi artei
$tiinge juridice
Lingvistic[-f ilologio

BUI,ETIN DD INFORMAB,E IN LIMBI STRtr.INE

Romanian scientific abstracts
Social sciences
Ruminskii biuileten nauc. inf. 6 50 100
6 60 100
Obgcestvennie nauki

OOIDCTIA: PROGRDSE,_DIRECTII, TENDINTE

Metode gi tehnici de cercetare in gtiinfelo 1 20 20 66
sociale gi
politice
Forfa de munci (Resurse, utilizare,
calificare) 2200 22A0
Prognozd, gi planificare sociald 1 66
1
6Ct

Conducere. Decizie (Partea I-a gi partea 2 20 4Q 130
a II-a)
Indusiria rnoderni (Economie. Sociologie.
11220022006666
PsiLulogie)
EstoticI industriali,
lJrbanisrn (Economie. Sociologie.
Ps ihologie) 1171222200002222000066666666
$iiinfd qi dezvoltare
Socioiogie contemporand,
Informaticd documentari
{,r,lectivitate rurald (Economie. Socio-
logie. Psiholcr;ie). 1202066

tei ?

RTCOHAilI)ARI CUPRINS

-RfYISTA 0i REFERATT Sl RgCEllZll SoCl0L06lt, cu aparilie birnestriali, prezinti F I i:ftRE B{}URDI EU; J EA|l-CLAU0E CHAt*HlRE00il; 20s
selectiv - sub lorna de reteraie, recenzii si sinteze - cirti si articole din lite-
-iEAN-CLAU0E PlSSER0ll Prslesiunea de ur
ratura de specialilate strain,t intrata recent in tara noastra, publ ica dari de seami
asupra congreselot, consl6tuirilor, simp0zl0anelor 9i altor manilestdri stitn,tilice sociolog (lon lorduchel) 238
218
nati0nale si internationale, releva direc,lii ti tendinle in gindirea si in cetce- Societatea activi'- o teorie a procesel0r
social-pol i tice (tl. 0inui) 213
tarea sti intiiica universale. 292
Relerin,tele bibli0gralice indicd 9i bibli0tecile in care se gasesc lucrarile .JEAfi Zlf0tER - Sociologie gi contesta!ie 208
(Vl. l(rasnasesclti) .
ptezentate. .,

Numarul 6 al REVISTEI cuprinde de asentenea: o

- lndexul de subi ecte .si Sociologia ln :
- lndexul d€ aulori gU.A.; g sociologi€ asociologiei

Pertru o mai al]lpla inf0rmale, citit0rul poate consulta BULiTltltJt Dt lilf0RI'IARE (eeorget, Tliea) , ,
o
!TlllTlFtCl - S1Ct0L0SlE, care semnaleazi bimestrial tgate lucrerile gtiintifice -
carli ti artic0le din revistele de specialitate - intrate sau editate recent in I Leninignul si dialectica dezvol tSrii s0-
I ciale (il,S. l)umitru)
. liln aceiagi scop p0t !rmarite si RE],ISTEII 0E RErIRATE Sl RECEiIZll, seriile
o
I'
Fi lozofie, Logica, Psih0logie $i Sti inte economice' Soeiologle industriald

00tttTtiuL t}E R[0tcTlE ,uyiinaf mcity - Etectete dezvottirii gti-
giinti f i co-tehni ce asupra prega-t i ri i
l.Franci sc Albert, l0n Aluas,0vidiu Sadina, Alexandru Earbat, llihai Ce rnea,
Gheo r gh e Chepes, lon 0ragan, lon lordachel, li'!ircea ioanid, loan. ltatei. prolesionale a muncitorilor a-

,H. H. Stah I R, St rausser supra structuri i ptolesionale afor
.tei de muncd

t

Puncte de vedere: socisl i$n ;i sociolo-
gle

(PaYel Apostol )

(llade jda Stahovschi-l}mitr0.

0 analiri real isti si lucidi a relatiei 3r4 BOIIRDIEU, ?IffiRE; PASSXRON, J.-C. i CHAUBOREDON, J.-C. te n6-
(d0in.tLreitplauzteilrue,).il. i te 9i oemocrati e 319 tier rie soclologu€. Irivne I (Profesiuaea d.e eooi.olog. Ce:r-
111 tea I). Pa:rie, Mouton/Bordas, lg6!.
FRAllC0lS B0URRICAU0 - Modelul poliarhic Bi.bl. c.r.D,s.P.
$(1i .c$o.n).dr.tiile supravietuirii sale JbJ
a 37i Volunul de fa!6. r€prezlnte priEa parte a un6i Luo:rd:rL
388 a$ple, Ln trei volune, cle texte alese insofite de etudli gi
Planif ieare, ilrospectivd coueatanll. Tolwrul. de fafd este dedloat problernatioli e-
0rientdvriiiteourruopiuenie(}a1c.Ctu,aSleoitnezs)'t.ii"nt,el.e. 3S7
l,Planilicarea - o responsabil itate etic6 411 PIERfIE BOUFIDIEU
JEAN.CLAUDE CI-IAMBOREDON
( !erbd'rcscu) JEAN.CLAUDE PASSEFON

c le m6tier
de sociologue
lllontessori snul 5i probl snel e soci etiti i
contarporafte (1.S. ti ru) MOUTON / BORDAS
o
SOMMAIRE DU ITVRE PREMIER
Urbanism P&EAL.//ifJ";EJ F}ISTEMOI.AGIQU ES

Sociologie si urbanisn (1.0. Llatei).. Aoat-Pnz1at. Lctr@vigd6ileaeutfuobt:fothodbogiciq'di ;cp_ch7
c fFtaBc sial - L r aItic I dn
i\Gthodc d psdneiotillqaougoimqdceirIcadetcbhlosr-cjeladL!-
- (lEoGAR l{0Rlll Zv0nul din 0rldans OJea)
Ie socio)ogic
3
oroz;<we
Al ilii-lea Congres Mondial
de Sociologie -Varna 1 $7 o ciologuq raitu Cpistaool,ogiqc

R0GER 0lR()D - lbntineenta carierelor indi- Iilt@dle*rIoeooti6doopgItc'hkaceiBqitfcie+rnictfid.sfeddi_td6-celcoefIoio_'pEIhl'oeicpisoogimrtitudjurtqteoiuewsott.oi.wlmaog-gei-cdigdpl.rcIcticat*ldnoamn:g?ta€otiiIgb$btclhouCudocgbadodioocicdtllloooepdgrgeoiioitsaceuim..vte.cpio-FiiratqwcqLdtuclcl&ad&6-riltrptolhe6lEderpqooeoirusio&cti&rtLra,.oo-ddl-<oc-ogrpLlflieouhe'o-pgmivlr.oiid&gqi._tmi,crr-

fiyi duale pfani'f icarea inv615min- -ao9-

tului .

ST0IAH illHAlL(}V - Structuri' soiiologicl
si planificare socialS,

pistenolog:j,oe a Stiinlelor soclaler lE geDer&lr 91 e soclq - apel 3.a o soclologle a cunoagtelii poate in cea nai rnicd. nd._
logieio in special; a doua carte tlateaz& probLeno actuaJ'e suri ed impute erorile eubiecfilor, care nu sint niciodatI
lntegral (lntr-o nanlerd corapletS, fatald) autorj.. DacI
al.e netodoLogiei eociologice (netoda conparetEo anaLiza con- p€utru a parafraza un text celebru al lui ldarx - nol nu ne-an
gindit niclodat5 la persoane d.eoi,t pentru faptul cd ele sint
ceptualX, analiza structurel-funcfionalE, abstractizarea i'n personificalea poziliilor epistenologice care se las5 con-
plet inteleee nulsai in cinpuJ. social unde ele ee afirnE, in-
eociologle, aRalLza siatemi-c6, rafionaliza:re 9i ideolog:i-eu eeann6 c5, nu exletd eupi.:rlst, intuilioniet sau rnetoColog pur,
aiveLe explicatlve etcoli cartea a trej-a prazi:rtd metodeleu
"instrumentele" de eercetare (inetrunente conceptuale, !n- ?ractica cercet5rii sooiologice inpune cu necesitate rup-
strulcente de observafle, inetrumente de mdsurare). tura cu digcursuril.e pedagog5.ce rutiniere, pentru a lestj"tui
Cartea Lntill gubintitulatd !'Preh:sj.aa-rii epletenologl- conceptelor eociologice forla 1or euriatici gj. operafional{.
ce", egte d:i"ui.zet& tn doui rnari eecliuail ia pr3"na (p"L-L13), fiDln acest rnotiv, aceastE luerare, care unn6regte i,nsugirea
autoril plezlntE-, intr*o manj-erd eietenatlcE, problemele e- celir ..uai culente acte al.e placticii eociologlce, debuteaz6
pistenologice prinoipaLe ale sociologiei conter:uporaner ln- prinir-o reflecfie ce face efortul, prin si.steroatLzale, d.e a
unlfica inilllca$iile oric5rei praoticJ., bun5 sau reao gi dg.
sistiad esupra punctelor de joncliune al"e problemelor solu - a specifica in precepte (nomre) practi"ce princlpiul vlgilen-
fionate, precua gi asupra problercelor clivergente sau laoi
nerezolnate a1e epietemolog:iei. soeiologi.ceg oecfiunea a doua tei epistemologicer'. Nu&ai pe baza refLecliei epistemologice
(p" 1L6-39O) cuprinde texte repreuentativer irsofite de co- se poate propune un verltabi"l dj.scurs asupra netodei socio -
uentarii succinte. tntlucit structura problenaticii episto - logice. Pentru iLustrarea gi prezentarea rnai aupld qi nuan -
fatE a aoestei idei, eint prezentate paragfafe sennificative
mcloglce e oelordoudsecfiurf-este ident{e6', ee reconarde 1ec- din lucrarea l"ui O. Canguj,lhern '!Sur une 6pistdmologie con-
tura textelor aleee in paralel ou anall"zele din prima sec$ltma. eordatairerr 91 lucrarea lui G"Bacbe1ard. trLe rationali.srne ap-
Preocupafi Ln prinul :rlnd d"e perfecfLonarea rue*odoS.ogiei pli qut'.
cercet6rilor sociologlce empirice, autoril conslder6 (v.pre-
fala, po 7-12; texte comentater p' 1L9-127) cA nur8ai refLec- Introd.ucerea (p, 29-3I; texte comentate p, 1j1-U4)r in-
fia epistenologic5 poate Lnldtura "alarltia conceptual.6" pre- titulatd'r$;:isteuologie 51 uetodologie", aralizeaz5 urnS.toa-
zentE incE in practica ceroet&rii sociologice, "Dupd oun ac rele probleme: fogica invenliei qj. log:ica probei; epieteno -
rat6 intreaga oireri a luj. G"Bacbelard - 6cri.u eutoril - @* Iog:i.a gtlinfel"or despre on gi eplsternologia qtilntelor na-
abetract6 prin turii; fiLozofia ounoagtexii 91 episternologia; fixj.snul xr6-
r. pistenologia se di-stinge de o metodologie enoril' peutru tocloJ.og'ic A1 efeotul inchist6rii; netoclolog'isrsul- gi deplasa-
faptul cE faoe efortul ei seziseze loglca a rea vigilenloi epletemologice; abuzulile de putere ale irtoo-
rielnl orcllnea ralionaroentolor epS.ateuologlce; faptul gti-
construi log5"ca d'eeooperi:rli adevSruLui, care :reprezintE o ln$ific ca fapt cucerit (conquie), conetruit.
poLeraicd contra erorii 5i un efort de a aupune adevdrurlLe
acLizitionate de gtlinS5 Si netodele pe care e& le utilizea- Dacd. loglca tradillonald a verificd:rii t'oscila f,ntro ro-
loetod.lce gi pe:oaaente"" Ia:! plenitudt -
zd unei rectlf,icEri eete realizabiLd ilpriat:r-o analizH torica expunerii f,ormale gi o psiholog'ie literard a deocopo-
nea forfei poJ.enice a rirli!r, epLstemclogia contemporand. trebuie eg. elaboreze j.n-

condiliitor sociale la care ef.nt produee operele sociologl - strueente care sd aeigure sinultan invenfia gi verificarorr;
ces soglologia poate sd giseaecS. un instrument privilegiat Itexplicarea Log:Leil invenliei, cit de partiale a.r fi orr,l)o,rl,rt
a1 vigtlenlel epistenolog:tce fr aociolog:ia cunoagterii'r.Prin
u!:Ea!er ceea ce poate sH se nenflu6 aici dln aparenfele unei 8A oontribuie 1a re$i.onalizarea forn6.rii aptituitinj.I rlo ,,
nunai de li:nitele infel-egerii
poleuiei $-bo&ine!o, fine erorii: o epieterroologie care Eo- ;211-
clologice ale condiliiLor face

-2L0-

inventatr. Duelimul. episternologlc ueokantlan g$" dl.ltbeSrLaa
(opozltla epJ.stmologlcs a gttlnfeLol) 9i poziti.vienul natu-
:rslLet (reducfioniet) 'eu conund ignoratrea filos,ofiei socio- too:ria cunoagterii eocioJ.og:ieo i teorla eietenului social,

logic exacte a gti.lnfelor exactetr. DueLismul se "Vlg:iLenta epletenologlc5. se impune ln nod cu totul particu-
ItcritLcLi eublectiliete a obiectiritetti f,aptetor l-ar in cazul gtii.nfelor despre om, unde separalia iatre opi-
aeoaiazE nia cornund. gi eistenul gtilulific este mai j-ndecisX oe ori-
eocielenn
lar pozitl.uiemul ia folua ttunei cartoatu:rl a netodel gtiln
felo:r exacte'r, fElE gd aJuagd .tla o epietenologia exsotE. - unde 1..""n fsnillalitatea cu univ€r,sul eocial oonstltuie
pentru soctolog prin excelenld un obstacol epistemologlcrl.n-
a
gtilnleJ.or d.eepre onrr. Se lnpun nutalil ta coasi:autul f,i.lo -
zof,Lei clasice a cuaoagte:ril, prin t:seoerea ile Le latioua trucit ea produce Ln uod contLnuu conceplli sau slstenati*

Lisqul f,ixtet, sare ee apllc5, gtttateL efeotuateo ngtiiafeJ. 25.11 f,ictive, coacouiteat cu condiliile credlbil1t5.!1i. Lor'r,

ad.er!.rate pentru oa:re trebule etabilite coadlfiile ele poai - Iat5. de ce faptuL gtiinftflc, faptul cucerit, tlebule di-
blLitete gl coerenfdn, la filozofta gtiinfei, Ln curs de
eLabo:rare, conceputS. ce taofiuae poleuicE' neirt:reruptd a ra- socLat d.e cunoagterea lned-iatE, Cu ocezia obse:rvafiel sau a

fiunlL', Ln vederea elaborlrii principlllor urei ref,leclii experimentE-:rii, eooLol"ogul intrd in relasie cu obiectul sdu
capablle eE. lnsplne 91 sE cont:roJ.ese aotele concrete a1e u- ("configuratll \rilil), relelie oane nu reprezlnt5. o cunoaste-
nei practicj. cu adevErat gtilnfifice gJ. e{ deflneascd, ln re pur6,; aoeste conf,igurefil |ttind s5. oe inpunE ca etruc -
turl ale obiectululfi, Cunoagterea, care este inventie, nu se

ceea oe au speciflc, p:r.lucipllle "rafionallsului reglonalrt reduce rri.eiodatd. J.a o slnp3,d. lecturd a realului, "peat::u cd
propriu rytiinlei eoclologice" Ratlonalierlul fixiet ee nanl - 6e propune totdeauna nlpture cu reaLul 9i cu oonfiguratiile
festE gi ast&zi rrf.n tentativele uno:r uetodologi care tincl ed pe ca:r6 acesta Le propune perceplleitr. In soqiologie, tto cer*

reducE nef,Leclla Bsupra netodei la o logic$, fomald a gtiin- cetere EerioBsa conduce la reunj.rea a cee& ce cunoagterea vr.ll-
!elolr', hcl-usirisnul, nlaterogarea auaal asup::e' ef,iceci-
gar6 separe sau la dieocierea a oe6a ce cunoagtenea vuLgarA

t6!ii 91- rigotil forraale a teoliiLoy gi netoclelor dispotdbi- untfie5., $e subliniazE. c5. iileea eunoagter.il gtilnlifice a

leltrnu poate clreea d.eeit obstacol_e Ln caleasuao€igterii sbciole- faptelor eoeial.e, introdued de K. Marx i,n eoclologie gi ia

glcs. feza 1ui Bs"cbelard oup6 core f,aptul- gtiinfiflo eete eu- bsza cd,.rela cunoagterea gtiinfificd. este opusd radj.cal "re-
preaente'rli iluzo:rii a geneze1. faptelor sociaLett, a fosi
cerit, coaetruit, ca gl iera.rhia rlguroeeE a actelo! epieto- p:reluat6 gl ilezvoltatd de Durkheln, Max W€ber, d.e epieteuo -
logta gtiiaflf,icE contenporand. Cuaoagte:res oonund in so-
noLogicespe:lnit lespingerea elmuS.tanE a enpi::leaului gi E ciologte eete opus6. tlprinoipiuLui p:rinatulul relaftilort', .
prirrclplu care lecurge la toate tentativele cle cleflnire a a-
$radlfiel epeoulatlve, LncetEfeuite Lu eoclologie de f,il.ogo-
fla socialE gi de teoriiLe socl.oLoglce epeculative.

Pentru l.luetrarea ideilor ile raai sue, sl.nt citate ertra- dev5:rului unul fenonen oultursl, lndepenilent de eistenul !o-
si din LucrEriler R. Darral 91 G,T, Guil"baud, nl,e ralsonae- latiiLor ietorice gi oociale in care el ee insereazd. Ana -
ueqt nstbdmatlque'; A. Eeplan, "8be oonduot of i-nquiryr Ee- liztad eonceptul cle aatu:r6 umand., ldsr:x excLude neternlzarea
thodologr fo:r behavloral ecierrcep. unul- produE al ietorieit. SLnt cl.tate rutl.LlzE:rl neivs tn

?artea iatli a LucrErii (p.35-551t texte conentete, p. cercet6rri1e socloLogloe, din perepectiva unei fllozofii ab-
otrecterr, ba,zate pe trnatura u&a,n6.tt, ttB u]lo! ori.terii d6 a-
LrTeLr) ee referE. La umEtoa:reJ.e pnoblener pronofLuulLe gi

obstacoleLe epietenolo@ce; naturd 9i sooletate; eubstan!{ naliz6 ce Bexul, vfrsta, :rasa sau aptitudinlLe inteloctuelen,
gl eieten de relalili eociologla epontaaE 9i forfe ltnbeJu - cniterli apreclate ca rrclate .na,tural,e, lrecesare gl eternorr.
Lul; tentatia profetisnulul; teorie 9i tradl!1e teo:reti.c5.;
Dal nu-i suflcient5 clenunlarea cunoagterii LluzorLi I eete no-
-?J2- cosar, priatr-ua llnbaj adocvat, sp€ciflc, I'sE es soparo ln-

-z\t-

terpretarea gtiinfif,icE de toate interpretdril"e artLf,lsia- otein et J.e problBme d.e le conna:lssance dsautrui" de M,Chas-
liete eau antropouorflce ale noduLui de funcfionare al Bo- taing; t'le cor.naj-ssance de Ia vte" gi t'Le tout et 1a partie
cialulul'. Spieteao1ogla trebuLe eE pun{ in gard'5' pe mclollog dans la pensde bLologiquel d.a S.Gangullhen; r'Le nouvel es-
fa!6 dententafia profetisnululrr, facllltat5 ile rela$ia BP6- prit scientiiiquer' gi "La pb-ilosophie d.u non'r de G.Bachelard;
ln general'
ctfjpE cu pubLiculr cu neopeclallgtii soclologiul este "Ie, thdorie physique, son obJet, sa structure'r d"e ?,Dub.emg
Mai &ult decit a1!i apecialtgti,
expug "SocioLogy aud tbe intelectuals: an analysis of a stereotype"

verdiatului anbi'guu gL anbivalent aI neepeciallgtllor (cu de ts.Mn Berger.
eociologle lor spontanl, vulga:rH' gi prinitivd'),0 cane se
siet In partea a dor:a (p, 59d5; texte conenta:ie, p,21f-]O4)n
in"bituLatd rr0onstrucfi.a cbiectuluL"* eint analisate in prin-
autortzali sE acorde credit anallselor prspuae de eociologi'
cipal u::nitoayeLe problemel obiect construit; ipoteze sau
d.areint!naoelaqitirapgetaedcontesteval!*itateaunel ln
gtitnle pe aaro a"o aprobd dectt ln rnisuna !n care eetE presupoai.fli; analogie 61 construclia ipotezelor; model gi
cLocaeateoodiuEcsontrpett3lcueelnCot.oaaeol.pruolrgnd"asfirrlea5edioconn9saerlcesciulgi*dulcritapecactuuLcrBui6reuuitrenaaaur!suo-.lbruiLsguolacgulntatgreceiiuor"itnnuLeden'eeflrluoiresedifna,lci-eeixcetnisgoliuoS6sr!orir.let,rocsE9ngaiguoipculaiolrcuorlcidillgnufotpoiaeifc-rreolpcoeantrerestpcttiegoroetoereebSlcarrotilei-di'esaeBroueetrl-eeaoesaeutozgiiolusHsroPticitcteiaretiropaaponl1cnrerlruooepuiic:ildocr"ai'epuauasiopenisiclruabaugte{eeliigpuraloefrte*iaecapatttuelrllLoa'geio'tifsoLu,bilccrbautogaaoiai-o-ri---
t eo::i- e

Re" feritor l"a $a.r;r in lusrare intllnin auple citete din
Marx gi eouentarii r,::l;.ti-ve asupra pri"nclpiltor marxiene),

ca.re ar,dtase s5. ?aL: ".j-tatea concretE, ca totalitate concret{
gtntiitd, i.nfeleas6o *s*e, in fapt, un produs al gindirii,

auierii obsotyvd c5. qi l1ax Wober a aplicat acelagi princj.piu

epioiemologic "ca inetrument de rupturd cu realj.smuL naiv,,,
ReLuarea gl dezvoltarea acestui principiu in epistemoJ,ogia

eociologicd. contenporand au conrlus'J.a etiza ernpirisraului, sau,

p1gtteooulgro1uytuieP*eixrftr$e",,t*,vlettl,rte,uciwdidlrL.nurelcuLddasue.ttioroDPa:nru.r5Ie:eerrakiztlheaiseA:roisnec"fLll,oieler3otls.fdrohgireB5o'l-'xglA"epnlme.usgsePerirldclmtbeatsnraloeaisc'reioo;nul16rs'dorotligbnee1otreir:ndoaetedntuprsseecoetzlixceoeFiu!nooctleasosi-S-- ctun se expriuE autorii, 1a "abdicarea de la erapirisn,",Prac *
tlca gtiinfificd. (constrxj-rea obiectelor) in socio-t-ogie poate

depdgi presupozifiile inconqtienten necontrolate gi incoe

rente, dacE se bazeazd pe un corp de ipoteze construit meto-

d"icn in yederea verifieSrii experlmentale, Sint necesare I'j_-

pc,teze fondate pe o teorie'n* IpotezeLe condifioneazS. aplica-

::ee tebnlcilor socielogice, fapt pentru care se considerd,
cu totul justificatn oa fiind fals6 ideea e5 acestea diepun
lgfrgIoltt',aod'aillriceur.tunbiqecheDoeeuuhon:,elc*eAcyldlteL"ete"lpidoSr"ceategc6baldndto-btmRc.defJee*"aoioq.kaetEFcophuLtuo..dletoestntn;'laanli{dqonB"ell&euui{qdrrsaL'i5Leteeton.6tipircldrnndebtpeGeS;;benoe"OtS"ntalIclsilluiose'tltla-illttnoneaeuzr&oed€dteetaiesedqnr"tlsibuuiesSat6ctyeKsdertfo'eruratileenolrcpoKida}ntteiitz'uregaaeco:Lirdb:tLgelfe;iegi'puve'lM'tUm'dotl8iad"rad6nutlt|ereteudbxrMn"naeo;Jgc6eMdi'd"elSstDeeb,e.d""o$iIbBesMeadaei;stelGuarpraato"erxooasoSdlerrodtquliieqctttu.bfctt|ie,eug6o'eoeAsteLaebrarpfoeenedn-ee*e-l--it de rieutralitaten rl0hegtionarul ce1 nai iqchis nu garanteazE"

in uod. lecesay unicitatea r6spunsurilor numai prin sirnplul

fapt c5. el supune pe to{i subiee}ii la intreb5.ri identlce

din punct de vedere forrnal, SE. preeupui cd aceeaqi intrebare

are aeelagi. sens pentru subiecli eociali eeparafi prin difo*

ren!e de cultur!., diferenfe eociale d.e cLaed"lnseamnii tiil

ignorezi fapiul c6. linbaje diferite tilferE nu numai prln rtl-

rnensiunea textului sau prin graduL lor de abstra.ctizare, r:l

$i pria tenatlcile gi probleroaticile pe care e1e 1e vehj.ou -

1 ao o\rr

-214- -2rr_

f$tr*s f'or:ii+l po': en'i-cd ren'ercatj,ld la aCres:* ir*::-'hivj-snu* ce gi- in ;.epler*:: barea inuti lat& a. *pereliil"or *ehnj.cs, *are,

,'ui * polemica ar:tipozitivistd pi a.u';irlograricE {reversul fiecare, presupun€ acte do ruptu.':dn tie constructie gi

irrpirisnui-ui) caracterizeazF- l,ntreaga l-uc.rare - qi f,dcind a* ronstaiare, "Dezbaterea ce se acred"j.teazS in 1eg&turd cu
pel Ia prirrcipii- ri.e.zyoJ'cete ri,e Karl i,Itt::;':, ll*x tr'l€bev? Cleude
virtuli1e intrinseci a1e teoriei sau Lr5.sur5rii, intuit:lei

Levi*Sirause, Gas*on Sacirelarcl etc", l"ur1;ot'i.i cni* consiclera- sau foy."Lralisuuluj.r este in nod nece&ar fictlvd., pentru cE se

!i.uni intereaante referitoare 1a plo*e,1uxii* ile oons{ruire lazeau€ pe automatizarea operei;liJ-or ca::e*qi au intregul 1or
a ipotezeLcl qi la raporiui d.ii:t::e tLiilei *qi t+*:r:i";t sociolo -
irens $i int:r*aga lor fecundita*e i.n r,15-sura ineerliei 1or ne*

gicii sesare intr-r:n dernet"s unltarlr,
!"entru rlust:'area ideiir:: expll$e ila: :;ilu l:;nt r;::eu ent?r*
Deosebiad,"ordinea eronologicS. a operafiii-or concrete rle
te iexte din iucrivil-e: "lntvctinne:* :i;:i. or"i'bica .rcoqcniei. cercetarel' cie rr+rd.iaea i-ogicI i: a,ctelor epistemolog'ice" (rup-

;-olitice" ie ,rp-ri -.arx I ":.r-,s:is r-'.t: .... :'-r,..:'", :l . l.:' uc:-clcc' 'Jri.rd.x *en*'irui.::e, iacl'ifice.t'.ra faptclol), autorij- constatE c5.
ti "i{irt:ch-aft u:d: Gese.llcc:l,i:t' ;c l.:; .'l:)+:; "...r, :i;lc: ar: preci.zaren faz-eior Guceesive ale cercet6rii (observalia - 1-
le n6tbode sociologirluen' cie Ii. lurkhr:i.:ii "'irltj;ht,rc iristo:j.que pste".',' r:;pe::i:nentul * t*ori a - obser.,'alia eic, ) are nu.raal o
et sciences sociales" de !'. Sirli ant,.: lrlia;ruel ds{t*nc;aie e1* utili iate ped.agogioS.

J-ltlqilcrr ie V. Frrreto; "A::chi{;**t'rir'*r floih-i.qiie *t :cense{:j ii:*i;r invr;rsarea :'apoitului dintre teorie $i experientS,
cc0ias'uiqi;ei! ie jj"?ana:eky; "Physii::;'l;):': eic:tei:tstt tie K"n. :"a!ion:,me;rtul atlicat rup€ cu episternologia spontanE, Cea
Ci--rnpbeil I "l,a conscience cie rati*nalj.ia, ti-:Ldc liitr:,onei'loii: *
giclue su: 1a !hJ'sicue mtthe:l:-lj.rl're" c;: i;:tl;:e l-:ch;)a::e; nai elener:t{:r:ii. *}eratie - observaiia -n pe ci.r-.re pozitivi-smul
.-l de sc:.ie c:r pc o inregist.rare fidel5 ce nu angaJeazd pre-
"- p.i"opcs ele l-a th6or'ie d*s ::cJ-a'uioze in';err:;:"uii:nales"
l.* iir"oril "0)1e diiaensj"onal- niarj" 'Stud-y l-fi t':1e ideclagry s1 ad.-, oupozilii teoreticco 5ln realiiate se bazeaz;. po principii
'leL.rstice i:ilnsitieir*e qi sistematice. Teo::ie este inanentii clr
'rrilncf.:d :fidustrial sccietytt de I'1*i:iarcusc i "lc lir-:'.r?rl elpri t jrerrai;iei* Acesie *cnsideratii slnt valabiie in ep;ali. r,'.i'rcr-r-

scient;fi.queI d.e Go Bachel-asi; "Ili;io::i:.t1 !"": c,:nce;'b of pu- :'ii pi p6rtru e:i:erinentare" Este eeren!iaJ- sii nu se ahsol"u't;i*

i,i-c o!in:ic:'." rie JnR.5'iraTs:i "ll:atc.:j.ci:ij lcleirilc.b cc pu- ::eze nie i rol-ul aparatuiui telrnic n nici ece le a1 ep'aratul.uJ-
:-iic aifa:rr" cc -J" {to Y.*:", "'i'i"c i,',ra * :"tai :--:-ri'r' o:' :ot:::r.ln: .- leorr:i.c- "1.:lc:.:.--!i.a +rcrcitata de ::;irritrJ. tuhlrc - lcr-iu
caiiou: an u.p*tcr*rJ.ate l"epo;'"i *n :lb h.l:rilothe s,i"c o' i"r: Is Ii:;';: ; i.uicr.L'- - J c:tr, l:. ;'r. '-'1 ii. p:cJl:iCrul- .LI'i:l'ir'tullrl ioorct-c,
-ii -.f,..11-rr:c ri": -r':ri.r: j:rt fr!d c1e lali;e ,:L f.-ltl- Ce vcri-f: -
"Soci:rl class strd. moCes cf c"iiauni.n;'r"i:{:,tt.t' da i" Sc}r;rtr,ni:n 4i ca.r'ea {prora) i.i:'i.t: lapte, fiubordr.:na::ea fa}I d.e autoriatisncle
; q;",. ., '!i.'r'rr.-ICfi a,;:d -.1;i !fr.-;.,. :..:..-: .',;-il;:,r!' 1:lnri.irl-j- r\r-i*i r:iir. ;:l-r1in pcr"i culcasri clecit il.uzia creafici
c-: ii,r,i rcnt:,;i, T..;t lj.:" :iqi i,atoreazri poz-if;ia in ierarhia ope -
:ratii.lor fapir:ir,ri'r:: a*iuai-izeazi priraatui ratiunil. asupra
;"ll"Gol ,jli.ic:;:: :.:j- l. L:cl:r -cc1 "f:' 1 ".:1:: .' ,"'ti;il€ ic

Llr,:'ccl- .i,'us:s" .ic C.tcv-i.*5tr;'-l;; "'.i-r ^ .r:.".r':l:--r-':s iu l€l-*

flque occirlenteL" *.e 3"llaij"norrys!;i I r1L,"rs r:c:i.*r:*er* '.1* l. ti:*mi"re ej{perj-cn.i*:i. {:':irc'r"bu1 d:Lntve sj-ste:cul de propozilii gi veri-
ficarsa s:.stena*i*A)'0" F-afional-isriiul upllcat * Bus$in au-
et ia phcr:ciii*nciog,*" de Li,llr::"ieau*l*r:ty; 1'11'txd^*:s ge15"1*i:r:n*r"

Ce A" ii*yr** tcrij- * *l;ic r,r,ilgnru)- capabl-1 sE ee api.rn.L idealismuJ.ui, sI
r.-.1 ...:';c: l. r-:.i-a.t-:.:.-.,. 11;i,l:---n 3:r;::.i-,r'l Lr"r'-';*'-;.',i:.*
:"estitrij.* *orirpieri i."aeviirril p:'actici.i irtj"j-nNlfice, printr-o
tj.;uiata *'::.iiiione-ljr.sjni.r.i.. a;,l.i.cat'ro :-:ii:.b e;naL1-'j:-r:*.t:l ic:a::l]ja

s.*tolsr ep:i.rt*ncleg*se. s:trtelne ie p:r:r.'-rerilii gi "r'e':'r:ficrrrea :,,"siocierq i*tiirr5. a "val"ct:ilov de cro::.nti-i" cu "fidelitatea fatd

is.:'- ; r. ene ti-c i:. r:upl. u:il- e ( ovisE'l;i::il e ) eFis: teac3o gi c e' d.e :e alnr " in filoao l'ia ; tii n! elor ( idealista-
F.::narea d* princi,piu a eniriri$nu1::i, fc:-i:aiisn*iui est
P*z j.*:r,i.i. e ui:ilaie:rale
i,ntu1fiosj-$nul-ui .v€ui-d6 iu d:-soci*rea 3*t*:{rr episiernslagl*
realis*) se ;narticul.errizsazS. ir: eociolagle in opoai"!ia dintre
-416- - 21n -

trretorlca aca,Senicd a fl1ozofiei soctaleto gi ffraouografiile

dezordonate gi aachetele 1:ar!1alsn" 0 epietenol.ogi€ rationa-
ld. lmpune sinteaa "cuplurilor epistenologi.ce", a teoriei gi
GH. I. IONITA LUCBT.: {
cercetdrii, a "rationarrentului tte'Ibnndoj.Jo.oilglrcaAfini arafilti!onfaancenatupleuli, RECENf AFA.ItUIE
teorezicr! (resursele teorj.el), dodor id istoie
tN norgunrr,n
in nod necesar, 1a concepte" Iar conceptele, noliuni1e, pot
fi aIe teoriei socj-oiogioe gtiinlifice, sau poi fi t'imprunu- RoMtNBfTr

tate de la sociologi.a spontand". Sociologi-a trebuie sE se

dezvol-te (e6 progreseze) si-raultan ln direclia coeren!ei teo-

retice 9i a fldelJ.tdiii fat6 de real-.
?entru iluetrarea ldeiLor eentionate nai sus* sini ci.ta-
te extrase dLn iucrErilee ulrenqu8te sur echantiLion: teeh-

nique de rechelches sscio-psychologiques" de A,A.Ccapbe1l gi

G. Katona; "La ndthod.e expdriroentale'! de E, Bdndze"; r'l,egcns

sur la n6thode" d-e C, Canguilhen; 'oirirnagination soci.olo-
grque" de Ctr,W.Mi11s1 "Some points of eontacts between his-
pentru front popular
tory and natural science" de 3,t{i-nd; "te ratiosaliwap,ptlqrrd" antifascist in Rominia
6G..DBuarkcbheeimla;rd";L"e1,laansgoacglolel"ogoie.eLe"Bt jseonnside.ovn; a!rin0erigslcnleeanisifpiqeuceiil-
de
de

lorrt de Ch" Damrin.
In conclrraia lucrbrii (p,1o'-11r; texte comentate p,i47-

l$o), intituletd "soelologia cunoaFterii gi epistemologia't,
sint prezentate aspecte funda^rceqtale a1e cortextului social

giale pozlliei poJ-itioe-ideologice ale eociologiei $1 socio-
1ogului. Se reia ideea c5. saciolog:ia este o gtiinf6 La fe1

ga oricare a1ta, dar pentru care detagarea de sensuL sollull
feste cel nai dificil de realizai. Se subliniaz5 determinarea

eocj-ald. gi de clasd a aetiv:itEtii gi producliilcr sociolog:i-

ce, plecun gi speclfi.cul, foreele gi gradele de autononle
ale I'couunltHfll gtllnlifice" a socloLogilor, Ce i;rebuj"e s5.

reprezinte"conunltaiea gtiiafificdr'a eociologlla:r? Au- pentru front popular
antifascist in RomAnia
torj.i citeazl urlndtorul pasaj dln "Regu1j.1e netodei. socielo-
gicet'l ttlfoi ereden - scrj"a f.Durklrein - cE a sosit moiueutu]. _2r9-
ca eociologia 5e renuBfe 1a succesele nondene . ". trebuin'l
sd capete caraoteru] esoteric ce convine oricerei gtiin!e,

Ea igi va eigtiga astfei dennitatea gl autoritatear claialr

dacd-gi va pie:rde din popularitate", fon lorild.cbel

-218-

]\S].ITL'TLL DE fIL']ZI)FIE .\L \(;-\trE\,IE1 VLAOll,l Ji;: ii!:ASNASrSCF I
trc ItIt\I!:5()CrtLE $l PoLIIICE
-SOCIEfABEA ACTIVI O fEORIE A PITOCESEIOR
E0rlURA I,ol-rt1c!
SOOIAI-POLITICE

Orienfiri f,ucrarea cu acest titLux apaxtine profesorului d.e eocio-
mlnunsciiiini l"ele
Colecfia log:ie Amitai Etzlonl de La Universitatea Colunbia, rsenbru
PSYCIIE
aI Institutuluj. de stud^li asupra r5.zboiulul 9J. pEciin
a1

ccnsiliil.or edltoriale de la rrAnericau Sociolog:ical Reviewrr,

ltIlr.\n. 1.t.tR\e.\ "i.dainistrative Sclenoe Quaxterly'r gi "Socio).ogica1 Inquiry";
IllitA PoPESCLT Iecent, a fost ales menbru aL Conitetului ile eticE profesio-
t{.\li-\t_AlnltL E\r_
nal6. al. SocietElii Arnericane de Sociol"ogie, I se datoeeaz5o
R'ESURSE UMAI{E dup5. cun Ee Stle, o serj.e 4e publicafli prestigicase, dintre
csle vu& sointl r!.S eonparet{vo analyeLe of conplex organi.sa-
ALE I1\"IF,EPIIINDEn,II
tiorls'? (L961) 9i "Po3.i.tical unificatj.onl' (1965), ele 6cu-
Slb ,cdr( tr^l rind un lnt€res preeminent pentru teoria politicE gi pentru
,1r. tltilAlL Ctik-\F{
probl.enele orga.nizafi.ilor nr"lionale gl internaliouale.
ACADEHTA DC $TilNTE SOCTALE gt poltTtcE
A REpuBLtcI soctALtsrE RoMANA €O rorrunn slrNT'FrcA . 1s7r In volursul de faf6, praof, AoEtzioni elaboreaz6 un amplu

INSITUTUL DE CEBCETABI EcoNoulcE Sinteze raodel sociologi.e, in care structutaile sociale gi reeorturile
sociologice
PROBI"EI!'E 1o:r eE f,ie teneinic sunosoute 9i stdpinite, pentru leeliza -
LEON TOPA T TIBERru TRUIER rea unei funcfioaalit5li efici.ente a sietenulul. PrivitE
ATE
SOCIOLOGIE din ungblul unei coaceplll analltice, societatea activd a-
PERFECIIONARI| CoNDUCERil PEDAGOGICA
iNnEpnINpERILoR INDUSTRIAI.E Far€ autoruLui ca un nodel cu ca:re aotuale cornpozille a di-
ferltelo:r eocietili gl subeocietHfi (lnfefeee ea grupurt et-
lucr5rlle colocviului lttinftltc
dln ;u11g 1969 nlcen cLase etc. - !,n.) poate fi conrparat6 gi cu ajutorul
c&ruia poate fi analiaat6 (p"nII).

In acest ecotrl, A. Etziouin inoE. dtn capitolul i-ntroduc -
tiv i[titu].et "Orienta:rea actlvd[, onunfd ldeea cd. "a fi i.n-
eeanng. a fi eoclal'r, nai precl.er e te nanifeeta activ r,lx

societate asunindu-fi reeponsabLlitatea actelor taLe (p,4)"

EL enuner6 apoi conponentele orient6ril active gi definegte

ecopul optiuoilor soclale care-l clete:mind pe on sd opereze
tlanefoaoSri, sd. procedeae ls fn]{turarea lj-nitelor existea-
te gi s5. :reallzeze .lraLorl eocJ.ale noi" Studiul societdfii

aotive ee referE la o societato angajati in realizarea va-

i-r x llbe active society. AlhtbeeSorreyeoPf rseosecriel9t6a9l ,an6c9l8ppo.litlcal
New York,
lgi proc€gsreg.
Bibl.c.I.D.gnP.
EDITURA ACADEMIEI REPUELICIT SOCIALISTE BOIlANIA EDITLIR,{ STXNTIFIC.\

B!.!r.ttii ttTl

-220- -22r-

Lr:ril-or saLeo in depdsirea barierelor ce o impiedlcd s6*gl 1;e *€ilprl?l€BteLe 1or-*qi de e Le nedifj.ca *orubi.na$iile in sen_
atingd f elu.rile gi sE inves*ig[eze c6.i]-e de acceies.are a i:l* sul speciaS,izfuii. nicyosclrio6ice in ceree*area rela$iilor
plieirilor sele (p,1J), din interiorul nlcrogrupurilor (p.al"-42i,

In pr5,ma paf,te e lucrErj-i - t'Temei'-rri pentru o teorie a Xxpunind opiniiie sale referitoaye la ernergense proplie-
acfiunii, nacroecopice!' - intilnin un cepitol consactat pro* iiliior lactoriLor intelrelalirrnali, autoyul analLzeazva tro-
blenelor clrpuJ-ui a.cliunii $i legilor acegiej.a, fi.eferindurse dalitS.tile de statornicire a yariabilelor inter-unitifi qi a
la aspectele filozofice al-e temei tratate, A. Etzionir Bse- r.ariabilelor ierarhice, ca gi posibilit}sile de cercetare a
proprietElilor 1or univet:sele, rnicro- gi rnacrosociale, su_
roenea al-tor sociolcgi nenarxigti, iucearo5., fErE succes, sE hl.iniind gi ro1ul teoriilor de ra.ng uediu in acest ploces.
depdqeascS" contrad-iclia diatre idealisn gi realisn (ter:nenul
folosit pentru acaterialisri) (p-21-21i, 0 atenfie aFarie este .De asenenea, i.a contextuJ. J.funbaJel,or anaLlzeloe eocietale
elnt exaei.nate &etoi.lele d.e cercetare atomaren generaie, si.s-
acordati rolului indeplinit d.e per*oanE ea actor {eru*oru} temele cs3ectirriste, ebcrdarea volu.ntaristd, posibilitEfile

considerd cii actoril lumii sociale sint, alEturi de persoa - ;:,i:nvergenfei colectirrisnului. gi volunta-rismului iu cerceta -
ni, armata, biserlcan fanilia, triburile $i claeele v* etcn (p*60-8"1).
p, 41) in l'*rqea sociald* cu multitud.inea ei de procese sj-u-
'colice gi necanice, ctt gi prctrlemelcr cornplexe a1e eapaci - O vagtE probleraatlcd a cercet&rj.i soeiolog:i:ce conternpo .
tFlii de coatrol a Bocieta$ii aaupra ac$iunii sistenelor 9i :-ane face obiectul capitolului privind elenenteLe de bar;
subsisie&elsr eale,'Tlialeabillf,atea Lurnil -iurniaeazE numai ale teoriei conduceril sociafe (p,94*LZr), $int expuse o-
potenfj-alul pentru ac$iune; ea esie eapacitatea aetorului' pinii priulnd en*ropia socj_ald. ca o ipotezE depdgitEi., clasi-
in care eete depozitatE realizerea potentialuluiu'" Coutroluf ficarea relaliilor sociale, definirea colectivitililo:,, baza
esie poslbil in princiFj.u, pentlu cd. "elementele actiuniit stratific5.rii eotreetj.vit6fi.1or, genurj,Le tle e1ite, elitel e
in perioada in care ele exist& in lumea necalricdr d"e asene - qi colectiv-itEf5-le, ayerea gi puterear autorltatea gi auto -
neao r5spund sinboLurilor" (p.29)" nonia, schimbarea gi transforlidrile q,a"

Ocupind.u-se de unele ipoteze metoclologice ale lirobaiului SuscitX j"nteres ideile privind unit5gile de coeriur:e ;I-
relaliile de organiza.re dintre ele. Autoyul aratir ci o cc-
analisei societale (capitoluL trei)u A" Etaionl selevA va* l"ectirrj"tate De apare ca inutilirabili. intr-o cercetere tiaci
loarea tes*ului de eficien!5r fErA de care un studiu de 3ill*
ploare este ri"scant, gi face citeva precirdri uetod.ologice uu o inlelegea c.a alcdtuire complex5 de subcolectivi.tri.li gi
esccialii, gu yariate organizdri ce asigurd consensul qi
privirid nivelurile analizel unit{filor Si '{ariabilelor clt* nobilizarea p$rtiler couponente. Pentru eLarificare, autorul
pXj.nee in cercetare, A intelege istolia seri societatoa prezintd 9i conkrin*.{,ii1e poelbile aLe proceselor organiza
acegti giganli - ;i inieracslunea loru arai6 autorul, in-
seamn5. s le studia, o cereetare aua1ltia,{, apE"rind aproxina - lionale d.intr-o solectivltateo ineolite de o sugestivX xe-
iiyl intr-o abordare atona-rd. a acestor ac*:r:-t poate eontine prezentare graficd a lor (p.10zl-106), De asenenea, este re-
::urnal un fragnent d.e realitate" Devine necesard inougirea levat rolul controlului ca mijloc de coeziune eociald 9i
rezuLtatelor oblinute de gtlinle1e sociale moderne in i.eue* eiu* fdcute unele consid.erafii La ceea ce autorul numegte
niul aaallzelor nacroscopice prin oriertarea ]or adesea uicro*
scopicd, fdr5. o revenire ins6 la t'ma"rile teoriiil vaglu ideo* 'refectul oblic" a1 relelelor de control (the slopirrg eL'lr:r;r.
logice, adesea intestabiLe, dia perioadele anterioave" nste of control net-vrorks)d Discufia vizeaad d.oi. factori inrlror.-
vorba de a inselege teoria general.d gi de a-i ad.duga noj"le tanNi: 'rintegrarea unit6!J.1or in interiorul col_ectivi"tii I I 1,,r.
subdiscipline * macrosociologi-a - focalizete pe societ{ti' 6i legItura unitifllot priu interrnedj.ul relelelor rlrr i),,!,

-222-

-2)A-

i:rci ln interj.orul" orga-,"i1-iatiilcr g:" s'iateioyo' ip,iL0)- r{r(ipuriLe soc:ia}eo in aa*}aqi tinpu autorul preaintd. $i (r
Fornlad de Ia aneliza efectuatE, au"i:c.rill grr*aiaid un clils:ificare * F€ o&.re o consideyii. eshauetiv€ * a irutelii ca.:
I)utere coercitirrX f 6a ex" forlele rnilitare), putere uiili j;a-
tabl.ou a1 structurri conplete a elenentelor: teoriei contru- l'i. {d:e ex, sancgi-unj-Le ecoDolllce} gj. putere persr:asi.v$. (ae

ccrr_1 socr-ale tp.J-tIJ, ;:x, FFeFfiSandelo agrrecj-ind c& orice al.te aplicalii a1e pu*
In partea a,f,oua a fucrd-rli *irfac't,or:i ci-beyr:r:ticit'(p* ieyii, nu repr*fint5. rlecit diferite conbinalii ale ecestor

fi9-30r) -, A* litxiani se ocupd de r::+irJ.erati,ca su;lrrstsrii '. r'er. gcnuri men!iona t e {.r,, 197-1t9} ,
soci.ologice gi de rolul ei in condu*i:.!'ea .-.ccr-ala"n inso!ind 1:: siructura luoxi!;'i.|, un rol j-inporiant pontru realiza -

€xplrne:ea cu stiid.ii :rir":nd elabor.*'ec ,Cecis.-1,.,i.*r socia1e $i iea unei ieori.i a sooietiilil ;ctive rev-ine ;]spcctelor refe -
relevinri *otod.atd. rrecesitatca testi.:il a*1^i, ::{:{iii"z::irii unei li.toare la mobi.l:.earea silcitl;., i,ie rceea auiorul" se ocupii
perspr:ctive d.iri.jate social a t:uuorl+"ie:r:,I-:i":t:1 punsu <ie ase* ,ietal j.r:t de muliiplej.e aspocte qi i:rplicafii r:}s raporiului.
lxenee, in evioenld capitoiele d:!-n a.c*;:lt;i pr.r'i{t a iirer,ir-l i
ln care e fni tratate r&portuL d.in"i::e er..rrila$t*re t1:! putere, dj"r:tr"e raol:iiiza:rea sociaid gi schinbirrea rocj.aL5. In ecest
Fijiiblen(:le dletri.buirj"i si rea.i.cci:j.i cur,:aqte::-i.i" ,r}ci3:e)
cunoagteyea ca l.esoi:i el" bl:ersfsrjr;:.-i-i * iutc::a.;g.i-'crta cu- ,iii:i+r.)' , ucbil.iaerrea ecte ap::eciali{ irept gener.ator de ener-
nostinle:- scciaLe cu acfiunca Foeie-:;l {p-i:2}*::+;i }, a'L,c:"Ca ear ;+ accirl.5 si :i:scrt ai i,:'ocee eiJ.c'tr de trarsfcr.raare: priu ei1
crcr:ci.nCE qi raiienal!n-iii ca s,oeci-f-ic i.,i xga;aneil"eior Ho* ;in rean$!, se reelileaf,ii s$Lectir-izarea proceselor sooj-etale.
cial*" ii i'n r^ceagte pi:*ue rint e-':: r.::ir pe bez, & ,3.* experi *
:rcnte ry: r"e prc!c:1-iJl': i;raf :cc" o-o:;."i :,1: i- r;.it.o.rr"l.lui. irr 1e;itt- 'bi]"iz"5q,tyiit-o:-nstlofcoi"lmoeieequintei.ninx,e:ar:pesitcorinul;i.:narteezrietrrlvcaot npcrroBbt,lefna,eoltolcrodnion-
:rii e* conpj"exa proh1en5" :: cuncagte:'j,: :icnc'renc:rl' socrale $i
$ a:lili:'orfrii cleciziilor sociale, a j,rr:u.l.r:1 eiab*ril,yil *.ecj. ,* -rea"liiatea soc-i,a:Lil a i.i,U.A,, pclr-ll'rt a pun{J i-n cvi,lengri rolu1
zii.i.or i.n procesul control-ul-ui- fencneilel-or iociale oe ce deff' {eosebi'r. al unor fsctcri. sti"nul-a.'l;<-rri ai. or1;anizii}i j" $i ucbi-
-l-isi.:'i.i sosiale in r,.ode::ee :.e zcLvlrj-i probienci ,1re1r'1;uri-1or
fiq;ca:X pe baza lorn
Inie::esante ne epar ide:-Ie ::ef*ri:;tare ia :]vobie$dle ricrr* ri.rrile eLie popuJ-a!-i ei d.e culoars, Freclrn gi in rrrport cu

d.uc':r,i.i riociale a 6tiintei $i, iil gfur.r-'al, a uec"bc.rulu:i dlt-l* aite *lpecte *.).e rielii F',iblice, ite ale:nenea, ee face r.,ei'e-
noaqte.r:ii, tratate prj.n Fl:'i sna :LBrpf;refj.Yclo:' re1l}iubi*i. qti* ::rntI Le dete-le prirind uigce,rea revcJ-u!ioni:r'il i.r-:tcrrrapi-ona-
in1;i f i*o*''"]rn:-*e contemjloranei ia :rprrri.:ea e.:'i.caci'tLiii. cer* t ,'. --1 D ., n-- rrr f, n + pa::i;rde 1or conutr1 sie $i I cE;io:: gor:i;rl_*
ce-hii"rii Etirniificeu cu subiin:.erea rll,'tLr;.i s:cr.it al rrr5e * ,.ia:t:crs.le - c,u. seopul. de ii se d.,:ilonsi::n" locill ccupii'c de l::L;a*
nelcr cle sia* in acesi de$sniu,
i:j sa:re in r.ob.i.l.i.rart+a soci;)l"i !e&iru actiuni cfic i<,.nieo
la:'tea a trela este dedicati. ar:alizei fac*c'vi.l'rv lnsiru* Paii,eo a pr:,tl;. {p"4jl*141) trate:z;i c|espre 'r3otr:ens
nentali ("inpleruenting5 faetore"i a! rie6ii eocj.ale, nece'Ee:: rjociai gi resFolisi;air-i-i"i;If,r.'t, evi"dcnfiind nar{ologia soci€ *
a fi cunoscuii pentr:u l.eaiiiarea nnei lsorii sf:cj,€nie a e**
liunii socia-[e naovoscopico (p"]i.ir€Zi- Intr* a,:re6ii f*c- 'i,if ii mo$e.:-ns r;i :i esiei pcst*;rcd.t:t:a" Freeiz[n cd ,r^.ii'i;ziorii
tori eete auelizatFi pu*erea ca fcriA s**j-n.15,0*lreril,:u*s* o a:c c i'";i-.: ;,ror:rie asupra pe::io,liriirri i"s'iuriei socit: *
interesanti distinrgi* in*re puie:-e Si coe.r*:iie 6i., in z:ce* '.ri"fi:i r"j..i.*:i::,e. Il- lorsieie*li c[ *ocj.'*to.tea tn']dcrni gi*a in-
1a5l 'fiup, c ra,portare conpie:ii ifitre bofS.otie , p';i;;,":e q: Er]*
t5-va:reo intle putere, scainbare q{ Ft:rilctu}$ (F,}l i*iiil}' llreiar €rij..s'ren;a u ria'i;ii cu ci"ebuluL tr,;lr:efq"rTi{rj.1cx racli.caie

Definind puterea ca faetor al" *rielii eoc:.a3-e, A* i^l:::iol; i.T:,.tr::r*niui. teirnoiogji-1*]:, {onurlrcafi.'ii,xn cunorry'lerii qi

realiaeaz6 o reporiare a ei La fe,somenul aiie:rdrjr:- 9i 1;; :J:isr"G; ei ci:r.:i'e au ulrirst c{-il-'ii rie*ai doj..1es vi:r]}oi r,iortdj.alniar
-224^
no*ist* bts F*s**luoiernri u irrceplnci de p:rin 191i5 r trebuie ri,i
.:-.r-,J:le iIi.'tL:o:'*Lt:n:fo;"r:: J': o t:t,r.i.ic5i'.r"e lri.o:iiari:;i :i

, r,,-i,;'"+,,a. epcc:r i)-r+i lc,:ietrlgi auttr:iic i:r.)iivci Ul';:;.-:'.;' ,

r--'eaL:i.zarea'teo::iel r-insi aseuenea so*1etlti, A,iltsj.oni j.nr',,r;'-

-2)q-

tigheazE mecasj"snele conseneuluiu a1e aeordulnj. sociai, care , a gp'upuri).or mari f,n special- a sbdeicx e: eonponms nelionald
inplicd responsabilitdfi d:in partea tuturor colecticitE.glLor ,i, vr:rsEr ca:re gi-au cuserii yecent independenla) gi teoretic"
soeiale, Acolo unde nu exist5. ealritaie, sufj-cienti fLexibi -
litare politicd. a oeruocraliel, reeponsabilt5li gi acorduri ,r,roavece, dupd pirelea autorului, ne g.Lslm in fata unor con-
iatre col-ecti'lnitati, este necesar5. transformarea eocial-E.,
r ;'ta.nte socio-istorice,
In epil-ogui lucrdrii, prof, ntzioai se opreqte ildeosebr
asupra probleinelor alienE:ii $i inauientieitS|ii, ca gi aie In cdutarea rni-gcdri] or constante a1e soc:i-e L6!ii, care
isJSiur5rii tror, aducind in riezbatere puncie de vedeie !nte-
r,Lii fi intrerupie gi apoi reinnodaie cu firul istorlei , ZL6-
resanta, ;'ll.er incearcE o concepiualizare de inspirafie durktreirnisid

iucrarea este aicd.iuitfi. dintr-un inpresior:er:t nu:ri-t d.e iccunose,ith qi parculgc inevj-tabil c5i retrospeciive, dlrcirit:
paragrafe, care uneori implia5 yerreuilea la unele prob"Leue
abordate d.in anunite ungh"iurl d.e ved.ere in alte capitol e sau i :; inceputirri- o
paragrafe, Autorul folosegie un naterial bibliografic Ceqse* Pri:ra parte a lucrd.rii, intituiatE 'rlinbajul ndscind",
bit de bogat, cu ni.nufiozltate rinduit La fil:e1e fiecErui
capital, i)arnegte de la -ipoieza ci exista un raport lilteligibil de

N" Dinut , riie::Cepeuclentd dialectic6 intre evoiulia social5 gi muta

t:iile fielologice ale speciei umane gi indivizilor ei, Atit

r'rstitutiile, cit gi creierul orirului se dezvoltd ie la o

,.ir,i;ciurJ. relatiy siuplE cEt::e tipuri de organizare foarte

()nil:Lexe, feza astfel fornulati suscitd totu,5i \rneLe rezerve.

In prlmul rLnd, arat5. autorul", este indemonstrabili. a*

r'ii::'*aFia lui Durkheim cX ar exi-sta irn nrimdr limitat de fcrnc

ZIEGLER, J" Sociologie et coctestation (Sociolog:i-e gi COn- .L'..'r:iala orig:inalre, din care ar fi luai na$tere, prin proli -
testafie), Paris, NRF Galliraardr 19691 252 p* I 1r.r, i:r..re ulterioar6, toa*e socl"etdf i1e cunoscute asii.zi " In al.
,1,).i-1e4, rind.o nu mai putem vorbi 1n zilele noastre desp:.e
BlbLu c"D,s,
,'uccesiuaes liniar6. intre o ramurE deterrni,natE de rnarnifere
Nici o creatie politic5 au este posibild in afara &c*
liunii colective, a migc6rii rqaselor. 0mu1 izolat de oameni :. i', r:te sub-umaEe gi ou.
nu a fost niciociatE o ::ealiiaten ci doar un etrigd.t de pro.
';est sau c1e deznddejde. gi dupE ciun nu exj_std un om in afa- Tinio.C sea;na de reze;rirele aminti*e, C.eperrdenia reci-procX
ra socj"et5tii, *ot aqa nu existS socletate fE"r,5 lrautointer - r r;i;:r'* evoLutia fiziologic#. gi devenirea social5" a omului a*
/pretarer'1 adicd fdrE o sooiologie proprj"e" Migc5rite contes-
tatare gxegesc, dup5 pi,rerea lui Zidgler, prin a*eea cd ig- ,i'r'+ d-eo$ebii d"e clard intr-un :nonei:t crucial din ietor':le ;
nor5. dete:minisaul ineluctabil" a1 integrd.rii gi a1 tranm.r * ,,i. al napterii llmbaJuluiNu-i riolira de aunetele incongti *
';erii inetit.uiiiior, ind-iferent dacd e vorba de o societate
cu o foarte vecl:e eedimentare, sau de utja abia ndscut6 i.n ,rl,er emi-ee pe baza unei nigc6ri instinetuale, d,e ca.re omul
focul refuzuLui opus valorilor anterioare. Frocesui de so-
cializare gi, in cazul societdfllor de foar."e recent6 datB, rl;,,: e4a1 d.e capabil ca gi aniraaleleo dar pe care in najori-

'?j,nventarea unor rituri d.e integraretr coustiluj-e probLeme r , r ,;e cazur:l}or le inhi.b5., ci de sunetele oongtiente, eon-
fundanrentale atit pentlu t!establishmenir', cit gi pentru nig-
cdrile de refua al"e epocii contenporane. Interesul pentru i, l,ri-:.",;* f,.ntr-un limbal de comunicale gi generatoare de can-

p:roblenele arnintlte este de douH felurit practi"c (e:;i.stenta , pi0o
gi supravlefuirea grupurilo!. loici, iucepind eu faxilia, ci*
l)riirirrit teoriei. expuse de tr,"V.Bouaak la Colocviul inter-
-226-
i.rrrneL asupra proceselor de honinizare crganlzat ln 1958,

', ' if r':rni&r de cEtre C.If .RfoixSa* r'eae:cslu6nteetoelJo"tegvEotcuar;l-i oe trinrr;"r itt.l,rr,
r"l$i-a conceptului gi
' 66t1',;rrJ'rtit:r.i -
| :1.,j,, Dupi cun a arS.tat J.Piaget, sinifitudlnrr;r
rlrr r:,tt,lttr

l,' :.ntye copil 6i ad.uLt nU provi,ne d'n exilil,r)rrfrr,:,,rr,,r:;'!rri'r'

- ?-27 -

7

in faza anterioa-ri dezvol"t6rii J"i:lbajuS*i* *:: di:r coi:reider* ! r.ri*',elor p:ree:cisten'he gitransfo:-&alea sernnificaliel noilor

$a f,ortuit& intre dou6. ecbene de comperta.ment'e eal-itt*it- d.i* Revolulia eintagraticd inpune stabilirea unei legdturi
ferite, Cit privegte existenla nnui mare nund.r de lerrse::.i
poliseinantlci la uuele grupuri umane pr5-nitrve dln ,lus'l;;:a3.iao ir:tre cuvintele noi gi veckir se introduce o ordine flxe a

ea denonetreaz[ uu elaboraroa unuL apalat conceptuaJ" :rafit., ilrjestolar pozi{ia prin5. revenind actiunii, iar poztfia s€-
91 nuantatu ci s5rdcia .de sens a unui ansarsbLu d.e aune-ile
care Bu eonrrnicE ::irnic gi nu ladeplineste l'reo funclie 5c* ctnd5. terrnenului care desenneazd obieciulo unele currlnte
d.erin auxiliare (afixe)n se cornbind afixele cu anumj.te rEdS-
cial-H ,.'ini pettr[ a erprina categoriile do 1oc gi tinp, se imbinil

Li"rabajul evolueazE ln funclle de nevoiLe so*iale, eccno* n:r-r;icu1ele auxiliare variabile pentru a obfine flexiunile

rnice, pol"itice, care eonstring 1a clasarea 6i utiltzarea od .l ."'1 c&21 ti.npuri etcn
biecteloro 1a comunlcarea ca1it5!i1or Lor in verxerea folo
siri-i socialc, Clr-iar 6i discipoli-i lui H-Pii:'on (ini!:-at Acceptind ideea Lui AuSu*6 Conte c[ in e:tistenta minta15.
rezervat fat& de teorij-le lui Bounak) recunosc cE suue*ele
enise de arn Eub controluL eortexul.ui cerebral servssc d-rept r.r oruului tot ceea ce nu reprezlntd o siuplS reaclie a or8a -
baz.L pentru lixbajul-cornunicare, pentru 1eg5.tura individu - lrismului la excitafii este de natur6 social.5., autorul forau-
1ui eu grupuJ-, coustituind in acelagi ti.rnp elenentul iieter -
rninant in fo:marea conceptelor" Conunicarea esie staditll ul- 1eaz5. ipoteza cd trecerea de la sunetele instinctuale la cu-
tin a1 unui proces care realizeazH rezultate importante cu vinte gi concepte primars a fost deterulnatd. de qnecositatea
mult tinp inainte d.e a se aiunge la pronunpare" Cu alte cD-
yinte, vocalizarea nu conditiorieaza functi.a esenfial{o de ldrgirii rafinS.rii, nultiplieiirii mijloacelor de ac$iune a-
conceptuallzare, a lirnbajului congtient. Din sunetele con-
rupra raturlt, in vederea asigurerii propriei. exiotente, in-
gtiente iau nagtere concepteleo Aparatul vocal este obliga -
toriu pentru fo::narea conceptelor gi drnul igi vorbegte ne- Jliolt de fragile lntr-un nediu din ce in ce mal ostil" (p.

45*46), Intre conceptele pri:nare gi" activi-tatea instrumenta-

li existd o legEturh indisolubil5o confirmatd de cercetlri-

ie arheologioe gi- paleoantropologice, Cind so diferenliazd

pri"u linbaj, onul ee diferenlla25 totodatd de celelalte na-
mifere prin a1c6tuirea gi folosirea uneltelor (in locu1 spe-

reu siegi. cializ6rii plogresive a organelor anlnale), prin transuite -
ree tehnlcilor de utillzane pe cale sooiald (cu ajutorul in-
Consicleriad sunetele instinctuale, comune onuluj- 9i ani*
v.*Erij.) gi prln caracterul dinanic, de progres contlnuu a1
,.na1elor, drept priraa treaptE a lirubajului, etapele urnEtoare
a1e dezvoltdrii. acestuia, dup5. diferenlierea aparatului vo- acegtor tehriolo

ca1 unnn, cuprind: J-inbajul congtient fEri articulare pre- Rrrolulia couurxlcationeli gi conoeptualA a ornului arerdupd

cisd (studj-at ca "mentalitate prelogicd a priaitiv-iLor'r de L,r.ril se vede, o origine gi o funclie sociala-instrureentelE,
cdtre l.L6vy-BrubL), linbajul artieulat propriu-zis (in gru-
<;are impli.cd gi o serie de deter:Binisme legate de ietoria gnr-

pur.ile cu diferentlere socialS pronunlata 9i cu un aparat rrurilor gi niciodati absente dln devenlrea lorn Destlnats s5.
osigure i-ntegrarea, determinismetr o aclioneaze dllect asupra
de produclle conplicatr care iupune dietinclla fntre acfiune
i-ndiyldului.
gi obieci, necunoscute fu etapa anterioarE 'tparticipativi")
gi, in sflrgit, congti.tul-rea propozifiilor gya:raticaler a Problersei conetituirii gi dezvoltdril gruputilor gi Bo-

"sintagnelor" (ca rEspuns al grupului la exigenfa diferen .-;iet6.fi1or ii este dedicatE a doua sec$iune a c6rtii.r inti -
!ierii)" In cca d-in urmd etapd, apal nwneroase cu'tni.nte no1: lulatd tr0a,neaii impreundtt,
sunete vocale i.aedite cu i.nteles d.eterninatr nodificarea u'
Potrlv:Lt datelor paleoantropologlce gi j.potezelo! ltt i

nor sunete autelioare, sebiubarea tonalitSliir conblBarea clF l;.Zuckemann, priuele lnformatll despne civilizafia Lrlnrrrrjr

I -22A-

n5.eciJdd dateazE dia paleo3.iticul inferlorr din epoca onu- grupul se destfuctureaz6., indivlzii revenind Ia conportanen-
l"ui-constructor-de-co1ibe, care ee indeletnicea cu culesul tuJ. prinar a3. ap5:rEnii rrloleute a hterecelor lor ined.late.
de fructe, Dupi cit se pa!e: tipul &e civ:Lllzatie analog
poate fi intilnit ast6zi La boginani ql bergdemanir 1n Afri- Ylata oexua3.d, exlstenla teritorlal.S gi situafiile con-
oa de Sud, Bechuanaland gi Af,rica d'e Sud-Vestt ca gi 1a pig- fllctual.e reprezint6 tot atitea determiniilre l-a rrlvel.ul spe-
neii din lturi. Structurile sooio-cuLturale ale pal-eoliticu- ciei, care i.gi pEstroaz5. caracterul biologic, natural, ln-
trucit sint conune prfuoatel.ol sub-u$ane gi ornului clin paleo-
Lui par a se caracteriza Prlul litic. treoerea de La stanea naturii l.a cea a cultulii, ln-
a) interdicfla inceetului 91 sancllonarea cu oetraci'za - fdptuitd ilupH. toate probabilitifiLe iu aeolitio, ee nanifes-
rea, echlvalentE condamndrii Ia rnoarte; este singura nani td prin aparilia prioelor institulli, pe oane sociabllltatea
festare inteligibili gi regleneEtarE de acliune colectivE. r'o-
Lnstinctuald a prLmateLor nu le-a ounocout nlctoclatdl ld:rgl-
presivd contra lndlYidului ; rea gtrupurilor dincolo de J.egiturile de congangrriaitate, di-
b) di\tlizitrnea spontan6 a unit[fli etnice in grupuri' 9i rizi.unea nunci.i (la inceput dup5. eex, roai tirziu dupi alte
orite:rii), laterzloe:rea lnoestului, cH.utarea Impreund a hra-
fraclionarea gtrupurilor in sub-glupurir pe perioadele de se- nei, olganizarea tot nal avansatE a p:roduceriL celo! lr€cesd-
cetEi dou& explicalii pot fi date ecestui fenomeu: incerca - re nutxitlel, Confruntat cu grave nutalii clfuoaterice, onul
a fost slngurul prinat euperior care s-a ad.aptat, deveninc
readeefaci].itacalculeleraportuluidintrecantitateade omnivo:l gi, Ln primul rf,ad, carrulvon. Noua Lndeletntcj.re a
hrand qi nurairul de locuitori, pe teritorii nai nj'ci; !€- vLndtorii d.uoe Ia perfeolionarea uneltelor gi 1a c5.utarea u-
uniunea spoatanS. a grupului consangiria mic (dupE cdsdtorie nor so3.u$il. noL, care intenglficE aotiv:itatea rainta16, faci-
exoga&A gi nagterea prJ.nrul'ui copiJ., i:iiatul revine ln grupul
litind producerea unor nol concepte, stabilirea unor noi
sEu de provenient6);
c) toate grupurlLe practlc5 inf,anticidul, ca principal legdtuli lntre raigcH:rile nueculane gi, prin aceasta, confec-
nijloc pentru a nenline relalia dintre brana disponibild 9i fionarea unor instlutrente nereu lnbgndtdlite. Vl,nEtoarea este
ncuitndd.reul.gdgeegctotenssulmatatooroi.ncIaesptflitiulefiaidillisntfeant.icaisduuplurai dovedegte nult rai epeclalizat6 deait culesul- 9i presupune antrena,nent,
deplasare rapldd, forfd fizLo6.. Are loc o seleclie naturalE
societEtij' a agenfilorr feueile gFarri.der copiii 9i bS.trinil fiind ex-
cLugi dln noua ocupafie, SexuLui feuninin ii :revin acun t:re-
din pel.eeli-tic. bulile rnai ugoa:se gi eedentare ale gospotlEriei.
acoItuEp5ataereao*t1saeiel.lgaei.eSeRl.l.etDrtpaau,:lrtuitl,ioourpmudaseaE,ale.ullliaimbaZoleuracpkt6reimrpraaertrbenatgzfioarseuolcesitaeutzddHi"ul'iLlouori
grnenegti d.in pe*aelitic. Irr conceplia 1ui Dartt arganizerea In aceastd etapd apa:re gi una din cele rnai seveJre inter-
sociald prinari depJ-n&e de teritoriu. Cind' uE teritoriu este dicfilr iroestul, pe care, dlncolo cle clisputa dLntre p6i-
cucerit, ap5rat qi cuaoecut prln uigraliuae regulatS't grupul hanali"gtii o:rtodocpi (C,Roheln) 9i antropolog:ii culturali
obfine un cadru d'e referi.nfe mintalo flxe 9i se organizeazE (3,Mal.1noweU.), f,6vi-strause 9i Luo de Eeueoh o expllcd., pe
intr-o societate nelativ etabi16.. Puterea este d.e &semerlea bun6 dreptate, prin exogamie, Da:r ddruirea fernellor Lntre
func$ie de terito:riu gi nu de filiatia coneangvind: grupuJ" grupuri sangriue dife:rite creeazS. prlnul ciclu cle couunica-
este guvernat de j.ndirridul care lzbuteqte a5' garanteze ste- re soclal5.r 'rlndicluL hotdritor pentlu exLsten$a culturil 91
pentru operalia ei fundamentalS. este scbiubul. Cu al$i ter -
bilitateaf,rontiereLorreventuals&extinditerito:riulgi neni: no5;iunea de schinb este nofiunea carre totalizeazd toete
si indepErteze prirneidia foa$etei" Stabilitatea din cadrul actirritdflle culturaLet' (p.1071.
crupului st[ sub inciden]a stabi]itetil grani]elor terito
rialq, iu sensu,l cd atunoi cind acestea slct 3ri:aeJduiten -27t-

-zto-

Sclrj:nbul aclionrazd. La trel nlveL,.:ri. disiincte gi con niulea grupului cu nediul ecologlc Ai fizic. Aceate acte se
concretizeazl iutr-un ansanblu de ri-turi, de conportanente
plernentare: reglenentate, a ciiror leglturd funclionald. cu mediul nu poate
fi inediat sezisati,
- ser\rj-ciile gi bunurile, uncle d.L nagtere sistenului e_
cononic bazat pe d-iviziunea nuncii; Clasificr.rea societHtilor cu nentalitate prelogicd in
preaniniste, animiste gi totenice are in rnare n6.sur6. un c3_
- nesajele $i cotrru:-.i,rarea, unde se fofmeaz6 liurbajul; .racter didactic. Dac6, in 1oc de a cduta sd. delinitEm fie-
- eategorl_a feneilo::, 1n 1eg{turi. cu care se stabi}esc care oin cele t::ei tipuri, anslj-zE4 semantica sociald a d.e-
regulile natrj-monlale aeniie se prezerve gr.upul <1e pulveri - venirii 1or, putem formula, dupd p5.rerea autoruLui, urm6.toa-
zane iin microgrupur:. :'ea ipotezS.: "d.egi lnser-at{ in gi dus!. d.e aceast5 traj.ecto -
rie, socj.etatea rniticE conetituie o forrnd revolufionard. de
In nediul social (cu1tural) astfel definj"b are loc, d.up& sociabilitate" (p,147).
pirerea autorululn tlecelea de la inteligenla speciei la
cea a lui }rono faber gi 1a cea social-ii, i,lediul social BC- In. :putul societ5.fii mltice coincid.e cu un inceput de
lioneazi acum asupra individului ca 5i cei fizic 6i se $a- li-ber'cate, fiindcii d.eterniinismul social absol-ut inceteaz{ e-
nifestS. in ce1 pufin trei dinensiunr: xact in uolnentul cind, cu trecerea de la totem Ia mit, omul
incepe si foloseascd elernente cognitive pentru a-gi construj_
- acliurrea societiitil asupla inieLigeniei incLiriduale viafa.
prin interned-1ul linbajului, pe care fiecare iiis i1 gI.segte
inci de 1a nagtere elaborat; DupE pd.rerea autorului, puterea poU"ticd privitd ca fa-
cultats a unui indivj.d sau grup de indj_vizj. d.e a deterlrlua
- conlinutul scldnburilor iupuse de societa"Le; volnla celorlal{,i iqi are originea tot aici, din nomentul
- stabiliyea unor no::rae logice! care rnodeleaad pini" ia cind" grupul nu mai cornunicd. total gi. spontan cu anbianfa,
uE punct activ:i.t5.ti-ie nirtale. cind. participarea este reprezentatS., forrnulat5 qi concreti -
zati in lituri, cu a'lte cuvinte din clipa in caye grupul se
Eficlenta acliunii soeaet;.lii asupya inteligsnfei indi * structureazE in sub6rr"rp,"ili partici.pati_veriar ajrbianta este
r;i ea organlzat{ pe subunitSli" de anirnale, plante (obiecte
v-iduale, pe care Durkhej-:u a afirnat-c in nare parte pe baza rLe participare) distincte, se pune problena intensit6!ii sen-
tj":lentului de partlcipare al fieciiruj.a. Rituril-e capiti ast-
unor surse secundare, a fost confirnatSo dup5. cit se slune fel funclia suplirnentarfl de e asigura gtabili,tatea rclativd
in carte, de ce:'cetirile tlirecte ultcrioare ale tui G" 3a* a sentiuentului de ')ar-lijclpare din partea indivizilor. Im-
;]unind ludividului (prin rlansuri colective, d-roguri etc" )
dlaenfdaieprtu, lRc,i',iBl-a,/esltriyd-e3rquihiaplearaeuatofriul"suuig.eD::aacidcfEinienn seans. irrsii i-r:'benr:-ltatea parti-ciplrii dorite d-e grup, aceste nornre se
societ6lj.1e tvansfo:snH. in i-nstrumenie de putere,

arhaice interacfi"unea inteligenlei ecciale cu cea indiyidua* l:volutia de 1a socj.etatea toieraic5. la cea miti.cE are e-
fecte aiit asupra vehicuielor parbicipEriio cit gi asupxa
1i nu se manifest5., d.eoarece insu:. se pi.er:.Je in pa::tj.ciparea 3::adu1u-i d.e participare a j.nd.ivizilor. fntr-o atmosferE. ln
care participarea este inc5. viu resinNitl (atit in relaiia
g1obalE, ingeamni cE.pentru a desprinde lrniile genereie ale i;rup*indivicl, cit gi grup*mediu), mitul aduoe elemente noi:

proceselor de socj.alizaxe din prinele tinpu::i, este nece€ar -rz4-

a ceuta o concluzie rnai generald,

Este ceea ce J,ZidgLer .inceerc;. in a t:reia ilarte a cdrli!
intiiuLat5. 'rSocietatea nriticd'r, Punctul s5u de plecaxe este

u:sn5.tcrul: institutiilee conpoltanenteieo rnotivafiile so*

cietifilor ar:haice inrplicd exisienla unei mentalitili pi::-

roitive, g5uvernatd. de legea unor "repre zent[:"i" d"e o ila:1e
i-ntensitate enotj"onalA gi de legee 'oparticipS:"i1", *oncreti*
zatd. intv-o serie de acte ineni.te sa ccnsacre topirea indivi"*

dului in grup, identificarea subiectului eu obiectuli cc,rnu *

-212-

pozitla prin particlpalea nai j.utened.. DupE prine etapd a
cle.sificd.rii, concenirarea se accentueazd gi rnai uultn intii
pe cele cle orttiu cognitiv. O parte din deterqlnimele clina- i.n privinfa obiectului participirii, apoi a participanlilor.
terice, flzloe, flzloJ-oglce devin cu iacetul congtiente. Ilx
acelagi. timp, uitul reflectd' ciifelenlierea dinLduntrul gllu- Apare privlJ.egi.ul, care "se concretizeaai sub dorE, forne:
pului de sublectl participan$i: descendenlii fondatolllorre- participanfii priviJ-eglafi au o cunoagtere mai preciod, nai
roilor, cap6tE o existenfd. p:rivileg:latd, concentrind in per-
soana lor participalea gi devenind nedj-atori, iar necllatorii profundE. gi"pin5. J-a uril6,cunoasterea exclusivd a fiin!ei mi-
ultioi si.nt, in aoelagi tirnp, guvernanli reali. ticen Pe de alti parte, ei participE. nai intens gi ln cu-

In v:iafa socialA se d.ernarcd acurn doui donenii distincte: ri.nd exclusiv 1a esen$a acesteia', (p,181).
al sacrului, dorninat tte purtdtorii relatiilor miticer calee
nonopolizeazi treptat raporturlLe de rnecliere dintle oa'neni Pentru societatea gi nentalitatea mitic5., alienat este
gi lurue, forrqtnd treptat un cerc e:metic; a1 p:rofanuluitunde
oanenii d.ev'in, in probLenele iuportante (organizarea socia - omul care are cu Unive:rsuL nurnai. raporturi cognltive gi nu
J.6, cunoagterea ontoloscd), niqte einple oblectet care re-
cepteazd mesajele necontrolabile provenite clin donenlul aa- acela care, pr.lntr-un har vrednic de invidiat, poate sr,tx-
crului. Erclus clin sfera 6acra, onuL profan igi constituie
treptat o identitate proprie, fgi. cuceregte un ctnp d'eeclde prinde sensul profund al istoriei, cufundindu-se intr-o co-
pentru irnaginalle, se indreapte lrot5rlt cdtre integrarea iu
vi-a!6 a elementelolr cogni.tive 9i a conpo:rtamentelor diriJate rnuniuac de esen!5., inpdrtdgitd originar de cdtre toSi,struc-
erapiric. Rege gi Durnnezeu, omul eacrului, tlegi cu lncliyiclua- tura socio-poiiiicd reflectii aceast5 stare de lucrurirsupra-
litatea anihilatE prln participare, va remine totugl tncd'
multe eecofe definitorul principal al cunoagterii socialet punerea Univelsului sacru cu oe1 profan, a cogniti.rului cu
aL bog.ifiei 9i a1 pute:ril politice.
rniticul; voinfa gi cuvintul regelui sini legi absolute fiind-
Dupd pEre:rea lui zi6gLer, abia in societatea nltiod in-
cep sd apar6 forne de sociabilitate distincte 9i optiuni eo- cE ee 1nscriu intr-o ierarh:ie necontestatS. gi.fiindcd rao-
ciale legate cle oonstituirea repreze'ntErilo:c cognitlve.frep-
tat, aceste reprezentEri se cur[]6 Insd cte resturile enofio- narhului I se recqnoagte origlnea nitic6.
'nale gi de elenentele notorii.
Z-.ib/ gI-ldecrinfodrnuunlesaazldt pind la socj.etatea secolului aJ. )iX-lea,
Mitulareologicspropriegiseconcrelizeazl'cleobj.cei o judecatl pe care o cal,ificb. siugur drept
intr-o povestire 6au uD ritual de sdrbatoare. anbeLe fo:me
de expresie avind ca trdsiturd conuai obligatirritatea de a "subiectivdrt gi- 'lagti.infific6rtl numerogi ingi se sirrrt stin -
fi inteligibilc pentru toSi participanfii 9i cle a se trans - €herlti in societatea cognitir-E cu structuri logice din zi-
nite f5r5. a suferl nici o scbimbare. In ace1a91 tinpt nitul- l"ele coestre gi adopid doud atitudini defensive, fie ade-
este crealia tuttrror participdrilor grup-lndivizi 9i gup-
Unlvers, rezultetd dlntr-un dublu proces de concentrare 9i rind la pseudo-nituri, fie (ca ln cazul populaliei de ori-
de selec!1e a obiecteLor partlcip5rii, Sinultan cu acest
proces, se produce o j.era:rhtza:re a partlcip'dlilor' 9i parti - g;lne african5 din cele doud Arnerici) riminind fi<1eli mlturi-
cipan$ilo:r, unele claeificEri teoretice fl'ind prfuileg:iate 1or 6i yiturilor din locurile de bagti.n{.

in coinlraralie cu celeLatte-921ra4n-unite clanu::i consoLicllndu-si Societ6.file rnoiierne aognitive irqbracd astfel nasca so-

cietiililor nitlce, fie eub fo:ruia ri.tualului poseEiunii indi-

vidului d.e c5.tre zeitEli, fie sub aceea a incarn5.rii sta-

tuare sau prJ-n desen a zeulul, fie eub aceea a reprezentdrl-
1or ieatrale (halucinafia eacr5., transsubstanfializarea prin

trens5 a posedatului cu sprijiaul $i participarea grupului,
tragedia fantornelor). Astfel d"e fenouene se intilneec ast5.zi

ia populalia de orig:i.ne africand. din Brazilia, Haiti, Cuba,

Dal ce ineitE totu$i oanenil sd. oaute eoj.ufii "logice"
in locuL celor n!tj.ce? AutoruL cautS. nHspuns Ia
aceastd

intrebare in ultiraa secliune a cdrlii, purtind titlul "Ce-
f&a1t gi linitele
lui"" Plecind de 1a definisia 1ui Jean

_215-

l:-aget, potri"v-j-t cbreia intreg'.r.). e.,*,:ialt- ee"be i.r': siste& ae Lie opera{ii rqintale consiituite prin eooperarea interiniiivi-
ilaporturl ca:'e i6i produe proprii termelri S{ r:orelind*c cu ,lua15r prin coordonarea punctelor d.e yed.ere sau Bcfiunilor
teza ]ui Du:khei:l despre aciiui:ea ca unj"cE surs6 a gind.i"rii ri:ianate de 1a diferifi indiv:izi" Leg;ea grupdrii i.nsea.un6
colecti"ve gi indi-'i-idua1e, Zz6g1er ajunge la concluzia cE legea echiliL,rului in schimbul interlndiyldual, iar
de_
"repreaentE-ri1e colective' care sint de fapt interac|luni '*r,
rnodificl conptii-nia itidivizilor, se expJ"icE prin anal:l26. rrcr.:.erea axiologieE. a echi.librului i.deal este oferiti de

iogicJ."

ienetedreascfitiigouarnrEiloirnCdeocuodadpiclretacrlniie: nt"in(ptv,2e7?s)u^bi.Aeccet sEtei- i-nteracfiurd- Piaget a arS.tat clar cd logica se traduce plintr-un or-"
obiectrpre* r;.qblu oe stiri de congiiin!5, senti-nente i.ntelectuale, con*
,lr.r:.re caracterj.zate pri.n anunite obligalii cErora nu Li se
curn,9i lnire subiecfi, ,'oate contesta caracterul eocial primax sau d.e::ivat. Logj-ca
rru izvorEgte nunai din necesitatea supunerii la regulile jo_
Intre faptele rnlntaLe gl eele sociaLe se poai;e stabili cului opelatpr', ci gi din aceea a coopen5li.i $1 scldnbului
j nteleetual,
un paraS-e1isn r i-1,-uros,

Iaptele rsin';ale pot fi clasificate dupl treJ- cr:-tcrii

dj-stincte, dar indisociabile de oricare conduj-tii: Societatea cognitivd trd.iegte, decj., o !'aventurd", logi_
ci: inleleasd ca moral5. a gindirii avind. un caracter de mare
a) st:.uctura co:iduitei-, care constituie aspectul cogtli - l,araregailigtaiteg,rupln5risleenospuel rcai tooraimi. eEnsiitpeodtreopritcicndd.rerenfuunzlaarceoaopela-
tiv (opera&ii sau preoperalii); r;ch-i-mb ...ca.re d.eschid.e calea libertetii - se produce lar, in
tnomonte d.e gr:ave dificult5.ti gi d.e mare obosea15" pericolul
b) econonia conduitei, coneiituind aspectul a.fectil' S:- ,:e1 nare nu de aici v-ine, ci de Ia miturile false, care pot
ionduL valorilori tin'rqlnealaaresaseonasrlunneeria-llosro. cIiiiegtcdE.friiilecocgonuitteivseta,taprreincnoantnein-ppuolraarneeod9ini.
lurnea apuseana sint legitirne in mdsura in care pun in d.iscu_
c) slstemuJ. de simboluri, care servesc d.rept sennificanti fi,c pseudo-nitu:ri propuse sau inpuse. Cit pri_vegte securita_
pen-iru structurile cognitive gi pentru valori, t.ca i,luzorie a organlzE"ri.i mitice autentlce ln comparalie
,:u 'oa?enturatt eociet5lii cognitive, trebuie subli.niat cd
Faptel"e socialeo la rindui- 1or, ee redric la trei 'bipuri "nunai societatea cu rnentalitate logicd este capabild ed. a_
rrimil"eze gi s& intlebuinfeze utilajul tehnic ind.ustnial, sd
indi- sociabiS-e, dar d"i stincte, de in'i,erac!:.uni indiv.i-duale; ,;onstruiascS. o oconomie de producgie capabil6 ed. hrd.neascd.
a) rcgulile, care decurg din caracterul lnterindir-id.ual rrarnerliil al cd.ron nurn5r creqter, (p.Z4Z-243).

a1 interacliunilor;
h) valo::i1e col-c,ctive, care inplici schiubul intevindi -

.-it,,^1.

c) simbolurile eonetituite din ae$ne conventionale. Dupd p5rerea lui Jean ZiigJ.er, p:rofesor la lastltutuJ.
Fpistenologia genetlc5 a dovedi-t cE logica este un pro*
<ius tirziri aI dezvolt5rii ontogenetice, care incepe cu o
peri-oadE cind copi"1u1 nu distlnge nediul socj.al de cel fi-
zic (cu alte currinte, inteli.genfa lui nu a suferj.t inc{ o so-

cializare real.E) 9i continu& cu achizi!iorlarea limbajul-ul rr1'ricau din Geneva, eocj.ologia actua16, bazindu-se pe unele
(care dezvolti. functiile sinbolice gi iutuitive), Abia dupE ,l;n idej-l-e Lui Dur.khein gi Ldvy-Br,uh1, preluind datele B.r-
un timp de folosive a li-:rbajului, copilul" incepe si descope- lrrefogi6i, paleoantropologiel, antropologiei etructurallete,
re o nultitudine de moduri de gindire, de valori gi adevd ,'lrietenologiei genetice, este in nEsurd.
ruri obligatorii, Inifiea, el i5i centreaze gindirea numal rlr;:volta!ea in continuare a I'societ6!ii eE. oontribuie _ la
pe activitatea proprie, pentlu ca ulterior, in jurul :rlrstei cognitiverr - d.estlnaF
:tt.,.r,tiiras.n5ju.iitl.di,rngdeagscinSd. irneearemu iltibicedr_tsa2It1e?eav,_oluaepz6erinsdp-roe d.e pseudo-rnituri
de nou6. ani, sE. leugeaeci, in efirgitn a descentra raportul
egocentric eublect-acflEne intr-un sieten, intr-o coordonare grup5lile opera_

Vl.Klasnaseeobt

-216-

r

Soclologia in t oicS"ogie gL enea,nbluL societal dat, dlnt:re eooj_clogle gi
oociologi.r reepectiv rolul gi poal$ia }or. socialH.r atiturli-
gU.A. I o socIoLoGIE A soclol,ocIElx nea lor generalE faSd. de profesiunoa de eoclolog; nal roult,
sociologia sociologiei urmSregte gl inrpricaliile soclale ar.e
Constatalea cs, eoci'ologta este o gtilnlE ln pernanentS' diferiteLor teze, concepte sau eoncep$ii soclologlce. Defi _
I'a rnutalii etrueturalo ale o- niti in acest fel, eociologla sociolog^iei este nai nult de-
eohirabaren norglnd 'tneort pinE furdaraenteezE gunctul de ple- ci* o dieciplin& oarecare Ai.n doaealuL eociolog-iei; ee derri_
bicctulul a[u, ooastatsro calo ne e dezvoltare a perspectivei eocioJ-og:ice, o nou6 nodaLita_
LucrErti lui Robert Yf.Frledrlohe, nu eete nlci or1- "i,e de abor,la:re a reelititlt socJ.al"eu
care el nlci relerrant6 fu einen Cesa ce constitule aportul
Sociologla asupra cdreta eutorul f6i prolecteazl inten _
gXna16, pre*erea eociologlc.i esta cea amori.eanE. in ansanblun degi
inorator al demereului s[u este lncercarea de a desclfra ull referinSele Ia soclolo6ia ou.ropeanf;. contenporand. 9i ch:iar
:1.;","sioH. sint destuL cle frecven.te, Sl acoet deners este re*
rnodelatacestoreebiubS.rifrecventealegtilnlelsoeiol'ogl- rr;1tatu1 unei considera$ii t!sociolog:i"cer', d.up5 curn sublinia*,
ce, in aga fe1 incit aceetea eE uu nai par& baotloen €Fatut- ::,d No:nnan Bi:rabauro tn pr:efafa lucrd.rii; perloada d.e dupd. c*,
te eeu accLdeatale, cl ed constituLe un Bou lnstrument fu1 do*aL doilea rdzboi raondlai este rna.pcatd. printr-o extine
ou:roaqteree eoolologie5, in ro{sura in care eistenul cunoag - i-nf)-uen!5 a socioJ.ogiei aftericane in tot cupriaeu3. nlgcitrii
terLi eocloS.ogloe eete, la rindul eiu* un substete& integrat
r:ooiologi.co occid entaLe.
in eulture, dat6. Auto:rul" j-nverseazd', deciu noclalitatea cle
abordsle a atudlilor 9i a oe:*cet{rtlor oocio}"og1oe: $n Ietonia gti:inSelor naturaLe poate fi rnai pulin relevantE
loo pent:su infelogorea dezvoLtd.rii Lor eau pent::u furnlzaroa
unor inforaat,ii eenretficative pent:ru staallui Loll actual Bau
dnccseleoaacrlLaieizeeeaotapt6tfeteuuetiaac$ndai orrieeionnpnltsteccrrefeapadtprEnneatneet1laalLzstreeaeoacr!ll,zera6lL"-,arennofocug1arel:tstnrieopaenalreIaslailitlendareieLfneruoidnpreurtaelclnettfLieveaotarperrteeelturlltaeoultbr*iliuiRleobBe9aionr*t-t uiqoarea 1or v:iltoare3 nu aeelagi lucru se poe.to epune do-
apsrtfue prin urrnaro domenlului soeiologiei cu- spre gtlialele eociaLe, pentxu cd" aicl actiritatea de cu-
W. Srledrlchs unel ramur! de saro a6- noagtere d.efino o !t&!e f.ncdrcdtur$ do neturd eociald, care
noagterlii ea se subeueeaz5 d:lrect faoe ce obleotul el, fiind nereu acelagi gi aproxinativ pu-
tua{.ltate a gociolo€iei cuaoagterit* qi anume socj"olog:Lel Sin nodiflcat, sd cunoacsE Lnterp:retErl pezuauont va:rlete,
gdnfsglctaloieieeitincislflntpedgtrliLtnei"innotrndeptr$r-soele-nati5!PddsroreifseteSlo"l9Lrucat1nmj-n(gogcittlrnuaoandungit-J)iocaoJeoa.boqstteeeeotuegpclcroltluliuoelrnillasioeLurogieencleeelgdoiiiti,lrlfnoieaiocgzr$lav-eiicr-oPneeloa$'car,ianaeeruuetrJlrta'lodeararueLlopssratsoon-cclalei-'opcsa:r*i'teoIean**-i eijungind pind }a opozifie gl ccntr.adlcgie. Ciclul de vlat{
ofiupalre esenfleI{- deceLarea raporturltor comp}exe dlnt:re so* al teorilLor gi concepfillo:r sociolog"ice are o semnif:icetle
eociald' suprapusI celel istorj.ce, ou valoarea oa propntorex-
x-- FRIEDRICHS, ROBERT ]}J. NAeswoYcoiorlko,syThoe f?ereoeciPolloegsysr(9L^9:'/qQ"+r+9c^J* Eto trem d.e lnteresantfi. pentru dete:minanea eeneului cunoagterll
sociologi.ce in ansambltrl cunoagterii gtli.nflfice, in BtrB&rn -
loeie a so6ioLogiei)' bLuL realitE$ii eooiale date 6i, pr1.n aceasta, pentru crr-
B" C.Uu noa.qterea rqai exacti a acestsi )rsalit;tt. Un uoclol cle enali-
25. a etudiuluL deavoltdril Sl natu-r'izdril soclologlel ca
-zte- r,rtiialE este furnizat autorului d.e conaeplla lul llhonae KuhI
coj"s5. in l"ucro.rea ea 'rstructura revolufi.ilor gti.iufifioe"
(1962), Pozlgia lui Kuhn este rodl.caldo contran"j.tnd rnodalL -
tatea curentl do abordarer Ln Loc de a soneLd,era dezvolta:ron

_239_

gtSiaSei. ca f,trl*d, de*orr,:atmat& de logi-ce, for*mal$, inter:ndreare aport rnele diutra gtitnSele cel"e naL coneoll"date.
Ca gl i:r celelalte qtLin!e, eLtua!1e ',no:mali.'o X,n Fo-
;iustLificd raetodels eale iji verifice"re, e-1" nede notivul ecldm*
b,5nii f.u rnoclificdrll"e 6xt€rr1s lmpuse de enrniroreeutul" socie- eiologle este marcatX prln faze in care particlpan!1l eE.i
inrp5rt6gegac o r,.aradiguH ccuun6, un experiment reLa.tiv srcla-
talo cere eoliclta restructuraroe punsteLor de vedere c.e pe sicil euflcien* de iurportant ca s6 deteruine articularea prin-
eipalelor direefii teoreticen alegerea prinoipalelor rnetode,
poul"flile c&sora eSn* abordate fsnomer:l,el-e' Crj-terLul rzp}"i -
p:refigureroa aolufiiS.or in funcfis d.a acost oxperlmont, 8a
qativ aL evolu|lei Stlingei nu poar:td, deci, exclueiv asupra ecuuaj.eX. otsensul realitdfiJ.rr aga ou& eate ea oonceputi Ln
acunul6.r1i" l"ente de iuf,orna$tLl eJ- es"be delemaluat in prlnul i.unina acestei p;;radigmo. Froblenelo, faptele, lnstrunentele
riod de *eo$vertire;r't exrrertenirelov gonfsisl u;'rui- nou pun*t rint iclenttficabe prin intermediul ecostoi paradlpe unlce,
de vedereu tie ra*orderea lor La sol el"eteme d.e roferin!fi.
Nu exletd o olmp}6 ryl unllinlar& troesre de 3a er$a::e l"a ad ncSetrel*e cle ea. Aoceptarea 4j- recunoagtsrea unel paradigmo
d.ev$*r" SodeLuL evclufLe3. gtiinsei sc s,onforxeazd mai eurin$ g*neratriae*oaro cr:nferd eutorl"tate gtitnfei respectl.ve gl
illtrocuirll unor €tructuri prin alteLe care *oliclt6 ryi psr* l:elr:ln' i'ien$ilor sd.i, 1o asigur6 un "stand.ing" tn comunlta -
rnit redef,inirea probleurelor fund"e*aentele, lutrcduc pen*ru a- tea 6tiln$tflc6 gi, de aicj., ln eoeietate, In aceastd lpoo,-
ceaeta aa! metode 5i nfa'bl"}eoc not stafiderrde de eolu$il* Re- 9az&, prJ.noipitrle salo prlnaro nu mal elnt discutate ntol
volugia ln gti"tn$6 eeto int::o&uo$,, decto in woneutul" i'n eare ln cadrul.u nlci iu afer& comunlt$tii Sti{Ehifice respecti"vel
ele ei.nt lntevnalj.zate cs atare, ca fiind unlca forurd ttrea -
necldLe procedee 6J- matodo eare niedi-au d:if,erenScie 6i as5'gu- }iifi a neaLitetil" Sxietonfa unor pirori contrarll nu nodtfi-
nat etnt cH. nituall.a1 o ryttingd. nu poeto exista fd.rE un eistem de
rau valid:i,t&.tse probelor is ei*uaifc I'norrce)'€t' nu r*ferin$d btne d.efinit" trtumal tn vnon:c;ntul clnd anomeliilo
apte e6 o facEo fletluie precizat c6 ipotez* sau ociulli aL* devin frecvento ryl capdt& proporlii, reflecgla 6tiintlficd
ternatlve, diverse gl dlfert*e, extsti[ f.i: onice ruonent al se seorieuteaz& c5tre prlircipj.ile primaro, Apar preocupHrl
desf5.gur$.rii "clcLulul de vtaf6*' aL unol d.iscipllno" ceoa ce
uarsheazli eitualia de crta6 fa|6 de sltua$ia de dearroLtaro de orclin fj.Ir-rzeficri$trod.use in epecial do cadyele tlnereo
norraal& eote faptul c&, Sn tinp oe in eee' d"ln urnE exlstenSa
gL reeuroagterea unei parad-lgne uriice reugeqte s$' rnerr$J'n6 e- Bau de cei nou venl$i in discipS.i.na reapectlv[. Conteetaroa
obili"bruL pozifilei dJ.ve:rgento, in prinuL caz veclrta pere* pririclpiilor primare nu docJ.angeaz5 insE o revolufJ.o declt
dignii e$ueaz5. din rolul ei rnedietor filnd confruTl'Uatd atunci cf.nd ia for,ina unel paradigme perfect integrate, apte
cu ed o tnlocuiascfi pe cea vecbe. Ter:nanul de revolulle nu eeto
lmpropriu, pentru cH def,inegte situa|la tn care uu aunal c6
alie fonnule generalizatoare eape canrlideazfi ]"e rolul de
epe.Fe o noua p€rrs.digu$, LnconpatibllE cu ces precedentE, dan
pgradJ.p6 unLc6.n
ln oare, de agenonea, nu er(iet6 un cadru lnetltullonel1zat
In ceea ee pri-veqte soclologi-a, rsodelul lui Suhn se do- erpt s& med.icze lntre eole doud, Ia procesul tranefonm6trll re-
]redegte deosebit de ettmuLativo In prirnul rinri, eI r€aolrv€r- v*lu$iouare, veohea paradip{ nu oste preLuatd, ct ebaadona-
tegte sonniflcefi.a unul espect conslderat pin6 acura o defi - 'hfl ca sietern do roferlnNdi ceroe ce se roline este ool nult
cienf6, o imaturltate e eociologiel ea g*j"tutE - etlsteu$a *apacitabea ss ds e or.d.ona evenlmentele 61 faptelo aoclalso
nal uultor alternative aeuPra aoeluiagJ. obiect * intr*o con* i?gcticelienr.rl" noneu*ulul rovoLufiona! Lutr-o gtilnld lnpune,
dlfle a continuei eale c:regteri 9i dezvoLt5ri. Mai nrult, &s rleci, iutregli coaunit&$i a gtilnlel reopectlrre un proces de
seasta idee se poate extinde pin6 le afirroatia cE existenla reeducare in terueniL noii. lnagiui a 1uni1 avansate d€ loua
unei contlnue infruatdyi de pozilii ln sociolo8te efltc un a.n- peradlglne. Cdci 'ilurnee$ orouLui de gtiinf6 uu eate un envL-
gurnent lnpotriva stagnE.rll oi, o condilie 6i' o garaa$le a
unei dezvoltari opectacuLoaee f,n vl1tor-o o preurie5. pentru a -24L-
eJunge, a ogala gi cbiar, poate, a dep591 ln seanl"fleafti 91

-244-

!'onment oareoare aaup:ra c6ruls s6 p]loiecteazE o eplEteaolo - ellt6 ale inv5sEnlntulul eirperlor (I{erva:rd, Colu:lbian yele
gie rnal nuLt aau nal pu$io edecvat$, Eedistd d€ un lilcbaJ a9Jw. PiliraialEceto- nf)uafacttiEonda.el.lp.searaudl l,gmgcaoeail..aetseooeulolurot g9r.lcEdeclceoruaoecphfliacao-a
Beutru, Ea 6ste produsuJ. unLter al unel anunlts tladilJ"l gtl* go pEet:ra o nezervS elocventd., iar unli sooiologi, prlnt:re
ln$ifice no:male, eu vocabularul gi granetlea era eferentdt vcairrueleCantYer.lgfhj.tnMinid1leseap&aEplraiudulrlecLtood,eJ"aacneeasutearteaaccufriii,depeetrueldlg-ds
na conun{ nu rEmlnea nlcl ee funobil5, ci se dezvolta subeu -
pe de o parteu cu enrironnentul s6u, pe de a1t6. parte" rnindu-gi i.n prop:cia eatrics nol elenonte, trecind d^ecl prln_
tr-ur proces de rtaturizaron I! aeest ecop oi.nt latreprinse o
Apliclnd aeeaet6 ipotez6. eltua$iei soeio3.ogiel aserica- ererle de tentatine de extindere gl extrapoLare a noclolulut
sdu eepl"lcativ asupre unui nundr dla ce Ln oe nsl nale gi
ne, Robert Vf* Friedrichs oonstet{ ed perloada cuprins6 tntre mai divers de seetoaae ale eotivitd$J.l sociale; nal rnul_t, se
ul,tj"nil ani ei d.eceaiuLul patru Si aprospe tntreguJ. dscenlu lnce:roa ch:iar o rotransorlore a istortei soclologlei ln noua
ciacl a uarcat a fazd d.e dezvoltare caraoterizati priu a.a- intespre*ale. In aoest demorso eocl,ologia nu s-a putut i&-
pectu). de lluomalitaterrn Saradigraa geaerali"zetoare ofieial piedlca de a proced.a oa orioe gtii.uld, adicd. s-a apropiat
totugi ludeosebl d.e acele f,apte gi evenlmente care oonveneau
sau neof1cial recunoecutd, dar unanim acceptatfi. e* eletem rr,ai biue punctului e6u de vedere, rEninf.nd adesea Lneensibl_
d.e referlnfdo a fost furnizat{ de concep$ia 1ui Taleott Par- Id fa$& d.e ceLo care opuueau r.ezlstonfd sau chial sacrifi.
sons, c&.re identlfica soeietatea eu un sietem structurat f.n cindu-le" Dia aceaetd cauz6, paradlpa structuratr-funcfiona-
care aoliunea, voluatarist conceputd., e:ra deflnit5 d:ept uk rd a proroovat etbosul conservator ca atltudiae vallit6 & ouu-
nitate esen$ialE de anaLlz&." O coasolldare gl o afir'mare pe l"ul d,e gtilnfd, e sociologrrlui, raatlfestet i& p:ractic{ prln
plan general a teoriel acliunlL 9i eistemulul a lui 3a:rsons orientaroa c5tre rnenlineree statu quo-ulul,
vj.no din direofla funcfionalismului avaneat gi deavoltet ca
o conceplie eociologlcE de R,K.E{erton. tlraliza structural- trnfrusts.rea paradlpoi conun inpdltEgite a apdrut oa o
funcslonald devlne teorla gi roetoda cunentE predonlnsnte in reacSi.e consieteat6 f.n perloaela treoelii ds La deconlul gaee
La al qaptelea gi a provenlt, in nod flresc, dln eocsutuarea
socl-o1ogla anericanE. de la nijlocul eecolului al )il(-1ea, unei anoaq]il pe ca:re aa nu a putut-o solufiona eatlefd.cd
Klngsley Davies (rrHt'man Sociotyl) gi Goorge Homans (ttThe Eu- t,or: echlnbarea soolalE. fundamental.S. Degl aceaeti problend
g exletat continuu pe agend.a eociologlcE, ea nu a devenit
man Group") sint numai dou& oxenple, dar ciintre ceLe uat proeminenti, d.ecf,t Lu aceastd perloadE, deterninf.nd nn cnlte-
eoncludente, alo lnfluen!ei directe a paradlpei oficial ac- li.u de departaJaro gi, eventual, d.o eci-ziuus i,ntro eoclologto
ceFtate in sooiolog'ia epooi{, in eeneul cd etudiitro 1or cle- i n crice caz talocuind imaglnea unut consens gonera.L pe
rivE direct sau presupun aceastd paredigm5. ca eistem de re- .)Ara-L oferea eoclolog'ia anerLcand" plnd atuncin Confonn no-
fgrlnf6 de aecontestat" Alli doi factori au contrlbuit }a ,rc-l'ul,ui. aransat anter.lor ca ipotezd de d.ezrroltare a gtilnlol,
afirnarea parad.lpei oflolale in te:senii teor!ei structura- roirlolosis intrS f-ntr-o perloadd de c:rlz5o marodt6. prln re-
liet-funcfionalisto: 1) dezvolterea oiberneticil 91 a conpu* r";rr:lrrlntaiSi,eia(linnttaerreeasufluutlr-poenfatrzuEpdriercintptriioleopescallloe)p, rplurainretef'rnrntedati--
terului electronic, c3re au pue eccentul pe relevarea carac- ,'r de refornulare a parad!"pel , ia aga fel Lncit ed lncludH
ierului. de sleten el faptelor gi. evenftoenteLor pentlu a pu- , i. aspectole qnomice (corect|nll evoJ.ufionlet adue teoriei
tea fi tratate cu sceste noi rnodeXltdfl tehntce; 2) ci.i-natu1
tle idei al epocll. narcat Frin r&sPtndlrea tezei t'sfirgitului * 2lr4 -
ideologiilorn a lul Daniel 8e11, vizind prlntre alte1e gl
idealul meutlnerli ecbilibrului intre lnstaalele adverse ca
obieotiv princlpel a1 euprarielulrli ooc5.etXfii. Ar fl in*
exact sd se deducd ined. lnag1nea uuui oonsena unania cB a-
parfinind. tablouluL soclologlei epoclLc Inpotriva ortodoxj-s*
rnulul practieat gi propovdduit do citetlel'ele rdsdfj"tene 'i.

-242-

Ftructural-let-fllnc&tonaLe de uttinel"e }ucrH"rl elo luj' Par* Trechea parad:lpayF:'tra faptul cH soLieit6 consensuL o& pae -
sons) 9i, ln efirglt, prin cea roar recentd ryi ineditE tonta-
tlv6, aooloLogla sociologlei, cu ' slte cuvJ'nte prciectarea misi lnj.!1alx a ralionanenteLor sal.o qJ. detagarea eocJ-ologu-
analizel crlticen su conelderonte gtilntifice 91 ecciaie* a* hpitui€:zpiiunconadaleoplnarcouocrlnuienfdio,delruruaelicseosnerdueeaulennidlris5arrolpocoalerttretifnvlin$aotitojoa-adsrrpoone1oedcoreetgurinl6}uealt"sDtoutsepounrpoiasrnlantos'IteoreopcgnitarlgeaL, tizaepavstet'tlrl--
aupra proprlel disclpllne 9i asupra purtd'torilor el' O flr
rie Lntreagd de lucriri* aparitta unel reviete epecial rie-

dlcateacestuiobiecttvglincludereaaoestelorientE.ritn ]:o*suciolo€+cd a anului, ]a o desociaLizaJe operat6 eventual
rezolufia - clrl.tr gi dlzident6 - a Congregulul din 1"968 al tn tatruenLi funa61nii" freudlese a raportului orq-societatoo se
Aeoolafiei Amerlcane de Soei-o1og:ie eiat tot atitea probe a1e 1n+rte consemna tot pe aceast6 linle i'ncercarea de a restabili
celtlflcatului de nagtere aL sociologiet eociologfei' DacE' ii,n-eXlturLle de conportanent in expJ"icalla eooioJ"o5"ic5' intre-
ea nu lntroduce nodlftaS.ri aeupra obiectuLu{ de cercetatn
eete lned cu totul creatoare in direclia punctului de vedere prinsE do Gn Horuaasr calrer !n mesajul pnezldenfj"al adresat
ia 19#+ Asocia$loi Americaue de Sosl.clog:i"e, relevE e5. do-
dlncareacesioblectdevineeooiol-og'icegteseranlflcativ:a- monetrarea func$ionH::il tnteP}rels.tiilor dint::e divorse
nune, ea intoculegte etbosul neutralltifii cu acetra al- so- in-
ciologulul angajat, ea inLoculegte abordarea in afare valo-
stituSli eooiale nu spune lncd niuj-c asupra cauzel oxisten -

rilo:: cu perspectiva unel evaLuari In ternenij' usanismului' $eilorinfo:ruadatH'R.elatiatndivid.envirorrnent,aeoolatd
cu derivarea din biolog$.e a unor variabile consLderate eeen*
Mate:rialul brut gl rnotivafie sctlinbeiii paradlpel oficiale $*oian1peeltnitlaac€eesntoeroanldtuexRtoeaelsittaetemaodeeoLtulldicauncdat rreeHaoliutgantesaintrd in
erau pregEtite o dat6 cu desfEgurarea decenlulut al $aptelea;
Ilpsea nurnat elaborarea unei noi peradlgne, ProcesuL acesta au-

fllnd, dupd pErerea autorului, lnci in niezul actuallt6lil biectivdr lmeginee luuti confLlctuale 6J-, respecti'v, teovia
conflictuLui sint tot atitea perepeotlve diyr care aocj"ologia
aocloto gi.ei anericane, oonsennarea tuturor incercirjl-or conoe- se cero a fi reconeS'derat5, tot atitea alternative caxe

putegi(sau)lnt'iatelndireolialuieci.acidecuideatlfl- zdruncinE doninalta panadlpei oficiaLe. Pe baza lor a ep5-
catea tabloului dina.mis aL soclolo8iel contesporane 91, prln
ea"al unor problene ee€Dtiale ale realit6sii eoclaLe aJneri - rut gi un ff,oernronma:e:cngiuaendeitnuimnEcraateilrgurlucpoum:riuontintEesglrieetto, ctitoralodgiicoaolea" -
cane. Aealtul impotriva vectrll paracligne structura]'ist-fuac-
mericenel
sau (gt) I'clandestlner' (under.gr-qqgd), alcdtuite din etudonlIt
flonal.e pentru evanearea unei noi alternattvet caTe sH ofere prrofeeorir publlcigti di.n dorneniul soolologielu avlnd zlaretre
o reordonale a faptelorrporneqte din nai nulte lor gl ua raod propriu do onganizare, Negatia, confllctuJ't e-
dt:reofill ne-

ceslfatea lncluclerii schinbfu:ll 9i' eventual" a conceptului v*.denflarea aspectelor critlce, a deficlenfelor a trecut din
d.o progree ln rootlelul eocletal i-a reorientat pe unil soclo-
evolufiiouienululn Dimenslunea istoricE & doneniul ultei reactit de postur& conceptuelx ln acoLa el a-
logi cEtre surse !n eisten, f6r6 1ns6 a-I perioLita, gitdeclt flrnarllor pollticen Aceasta poua oriente.re a desoll-le goclo-
fost reintrottug5
cEutd:rlle in acegt BenB nu e-au dovedlt a fl o noud alterna- logia amonicaner ptae nu de nult rigld5 ln aceaetd direcfJ'e'
unui puterntro funpact din par*ea rnarxlsnuluir a exlstentia
tiv6. O incercare pornincl de pe altd bezE o constitule aceea J.trsnului, a fdcut-o nai suscepbiblla }a dialectloX. Soate a-
de a reintred 9i lenova categoria cle acliune lntroprlneH
priqtre 9i alEturi de alfli d'e Arnitai Btzioni ("lbe active cestenoj.eveniroenteglipoetazeinregietratedeEociolog*e
Soclety'r t968). DegL nai radicaL& 9l arserlcana recentd au condus 1u priraul :rf,ncl }e reconsiderarEa
nai gtilalifiad' in nu atit a oblectuLui sociolcSlel, cit a lnaginLl pe care ao-

ndsu:ca iu care oe prevaleazS do temenll unui llnbal ciber - cio1o6u1 q1-o face deepre sino ea agent gtllatifio' O in-
netlc, teoria lul Rtzloni aaupra acfiunll nu elinind conplet cursiuno gub acost aapect ln igtoria soclologlei, aratd
Ro-

-2,+4-- _245-

bert If. Frieilrlchs, tleav5'Luie e:clsten$a unor oonceptii dlr nile salo prtvind rolul exu oa orn de gttlnt{ pot a6 fre deo*
v€rse pe care soolologUl le poate avea despre propria sa eebite d.e atltudinlle salg ca cet&.!ean, p[r{nte, on de afa-
pozilie gi prop:slul eEu rol eociali in al doilea rindt dez- cerio lpocriala unei esenenea pozilti a putut Lns6 cu greu
rnodul in care aceste conceplli depind de p{rerea ge- fi eus$tnutfi. gi eccepte.bd, pu$ini socJ.ol*gi, ehla:r dLntre
v61uie a publioului Friritoare la gtlilr!6 fu geueral' cel tributar*i conaeptului neopoaitifiist q1 noii gttinte ao-
la clsrLe Ln afare valoriJ"or', s-ai1 eolld.u,r'i-zat c..r aceet puuot d.o
neralE vedr:;s" Aryrlcul erd"u a fost msrcat in raod prsctic Ai spectacu_
gillnfa respectiv6 ln pa:rticulalt in epoca 91 sens d'*tE'' Se 1oa d.o e$uarea proLeciuLui Carnelot, un program g[vertarnen _
accepSi'L a.Ie sooioLogultrl"' al-o tal prin ceye Li ce proprrRea socio]ogilor" alocarea utrolr rn*
pot deceLa, astfel, dlferlte care autorul Lncearcd eN d'efi - portante fonrluri in echimbul efestuErii unor vaste cer"cet6.:ri,
rolului aoclologieir dirrtle

ngeleaieccad.gcfttletavfadmparicoofentslcedcv; esnotccoionlotugrlaate-:mgtoiidna!6litanteeaustordo;iolsoo-- oare eE. eerreagca eoopurilol inlfia3. fixate de cdtre anunlte
ccncsocbAlslgcpeloiilieetoiaorc.louenepvoc.e[lnlodcibtototioe-niIerLellatitngegtul$iuuxs!vtrl6leeoztenldaeaausi,aataccrldisplue,eeuednrloelcraereteanaocEceaaceoJeerntlcreaouctopeeam6aLrtoilrmoedsopeulesaoro]a6rgeet.niesaste:ac6gtiapiciolnrrlnelijniualr6daca.eltatplnlibllaeEcsoau!c,unlcfatLrltinIoaeeiiaiiarntonctereeEi,eldnngefaeupilesallutnello-ofnioaeoapeelctoaeratcuagnarei*iasiensrtosopuaesipuncuilcponouotldapttbortnglrcnccarucetndgoStlutuaaaoiueet'tapltteitnllrritcuovucevEnlrud9etirtgaoazef'urdnl1sasleunDl'lalstct,calnleiaistlctgsunaelia1ntlpctlistnulrnlnit.euuleisrieotlnuelueufsrua"ciufrgtbeeaalllndlluftieenLtiiietocsrqa&enst'ionedrateecue'da6rluexu'lEllfreiul!pievllautrclo'bLriirlad5srda'rncnl+dou6r'eSooisarleteqldndaotoioipedclesectdlreroallrnnslaseoodosn5tel**eu*-"t---1-t depe-ntarnente fedenale, in opecial. de c5tre pentagon.
ftsneldcatfgatne:tur.ouiratiLfpeoocLua5ollnbravlrt.gieoeueiuoaeidnejglcoLll:ueu.ogrtlseleSe:elelgtrue.eal'iucnaro.pxrpgDeolEleopiroutanaoe{afeitgol1fcntosrlrordiuan!letaetEetnee.r}saeinne6rrpioelspocl1eilactcecraiobn1nnleoL[ertrleureeldtovgealaasa:luelioapz.tnnfieoetgrectteeacAlrruoflobasaoenolnslc,detelpstiulvesceEfrtipeaataaill1ltenaduululmrolrosenLlie9leprnerneta1ivt1i.liecoreeoLfdetpeapocceradpa5br"ertrelrai'oerir'cniaconaoddEta5nrclt'outrupsaelitocepurrontaopliou1sancbisr'otlelnuiarueeSaudzlLirdestl'lllcdclfolieoigpefonosecaIlrtErnoonili!inoit&csds'np9eoXl1tioi1lrteaf'eo"lelgseoctdia1acelutrdooeo3aiatpslree8outtla6l{''1ett1p'uiccftprchoifdsamBoeidoIlrlnlndoennae--o-e---l
Bv:lden$l"erea raispnnderi.i eociologieJ. ca gtJ-infd fa$6 de
- 2t+6 - eolicltaree ploblanelo:r sociale gi a ooclotr.ogului ca om de
6ti.i-n$d fafE de valoarea gi eenrnificalie practlad a oercetd.-
nllor qi concluzillor saLe teoretice au neadue
toa sociolog:.ic6 utilitatea mod.ului p:rofetic de iu aatlrrita -
concepere
a
sooiologlei, In vi:rtutea acestuia, sociologia arnericand ttln
ultinil au5. vSdegte o tendin!6 tot rnai p:regnautd de reonien_
tare cd.i;rs probleneJ_e sociale majore ale :realltdfii soclalo
amerlcans (p:robrema dist}lbuflei puteril, probrenra aliend.ril
$1 a subourturJ-lon, probleoa eonf,llctului gi a non-ooaforqia-
mul-uL oa ruigcane oocield, lnterceptaree cont:radicfiilor eto.)
gi d.e alci c6tre eyLdenlierea r.ol.ului eoclologlei ca in_
struuent de reformd sooialH., perspectlva cdtre vlitor des_
cttts{ pe baza aneliz&r.ii s5.tuaglel prozente. Ca o oonsecin}d.
loglc5 a acestei pozifii, iletagarea, consideratE. ca atltudi-
nea flreaacd. a omuLur. de gtlinf& neutru, a fost inLocuitd cu
angajanentul d.eschi.o, nanifestat ca etltudino FiEg_Ela nog
a sociologuLuL contenporan,

In aoest fel, cielul eitualiei revolufionare este corn-
pLet; asist6ro nu nunal la :revolta Lnpotniva vectrli paraillgno
a slstemului gi la tendinifa d,e inlocuire a el cu noua pa!a_
digl#, a c,$nflictulul (roepectLv, ocblinbarea operatE Ln oees
ce prlvest€ conceperoa, obiectului eocioJ.og:iet), d,ar gi 1a
revolta lmpotrlva vechli fuaagtni despre eine a soclologuLul
(reopectLv schlmbarea paradlguoi neutnal.itEfii gtiinfei cu
paradigroe a cooa ce s-a nurqit soclologle prof,etlcE). Una

_2+7_

cti.lt:re cele rnai laoportante coneeolc!€ ale aceetel schfunbl"ri caron$elo cuncscute, l"ucr.aree do fafd, ee inscrie ca o pen :
ra&lsale al"e vizlurrit socloLogiel a fost reintroducer"ea onu- f,orrean!{ a genului, poate chlar ca un raoraent de maturitate
lul (in deflnl-tia entropolog:ic6 a te:srenului) in centrul pre- Ln tlezvol'ta*ea unui gen atit de difioil al lr.tsraturii
ocup5rilor soclolog:ioe. fot $.a eferg oonseclntelor sennifi - oiol o g:i. co -pol I ti c e. so-
cetive se pJ.aseazS gi. problana libertd$il de opilune oa o
coad:ifie absoLutd. a actirnltElii eocioJ.ognlui., e exercit5rll In ecsst sene, nl se pale eemificatly nod.u] in care
profesinaij. eale, e roielunii acestel profeeiunl. AJ-egerea a fost priurltr lucraree Ln cercurire
deLl-beretd a unei alternetiver elC.berati. de preeiuni eoerci- tate. Recenzia ('tVoprosi Filoeofii", sovieti.ce de speciali -
tive indirecte, otr{ine, presupu:let i.n concepfia autoruluit nr. lC ,1!/0) gi pre_
exlstenfa unul pluralisn atf,t ln ceea co prlvegte pare,digna soatarea diseulioi publlce !n jurul cfi-*fii (ibiden,
prlvlnd oblectuL eoolologieir cit gi paradlgna prirrind ne- nr,
todologla ea. AceaetE eitualie pe:uito l"snr:area ryi euo$lne - li.r;970), puu i:r ev:ld.engd dou6 atitu,jini, fapt nenlionat tn.
loa unuL d:ialog pe:uanent, lnotanSd in care Robe::t W'tr'?iedri.che cd le d.oeclli-darea dozbaierilor de f'. Konstentlnov3 rUnil
descifleazd senguL eoclologiei contemporane ca refLex eI dia-
Logului soclaL profund. cane este o&ul. cned' cE lucra"r'ee neritd o esrioasE crJ.ticd., al$il o coireid"e-
rd un evenLment, un
G" Tulea tlfi,..g (Vopr.3'il,, fenoaen leruarcabiL io liteyatura gtii.n -
nr. lLrlg7}r p, 160)" pJ:iqe pozlfie,
s
eriticd ( numd.rind- pr.intre :aprezeatanflL ei gi personal.l-
teninizn i dla1ektika obgcestvennogo razvitlta (Leninfenul td$i cuaoecute ca Iovciuk, Glezorman, Kosicev, MJ_tln, Hanl-
9i ilialectice ilezvolt5rii soclale). MoekYa, Izii-vo $aukar197O1 koveki, Kovalev, Oott) ,se preocupE fu epeelal de capltolele
ffiP' VI 9i 1rII (ref,eritoerebdlvergenlele din pa::tld dln eall
Bibl. c.InD,S.P. L9L1-L922 9i la analiza ultimelor lucr5.ri ale tui Lenin), in-
putind. autorilor : eyagerarea ln aceastd. analizd, a pon-
Cartea reoenzatd. reprezintd o lucra:re unitar6 prin con -
ceplle g.1 structura Loglco-netodo)'o6:i'c& a erpuneviil elabora- AEFTT4HI43I'd
td de ui colectiv d.e autorl, eub e$itla Institutului rle filo - w AI4A:AeT{Tr4I{a
zofie a1 Acadeloj.eL de $tlinfe a U.R.S.S. In cele 1J capltole
aLe eale eint analizate p:rinclpalele no&ente ale gindirii 9i o6_qecrBeHHoto
actlvit6$1i Leulniste in contextul proceselor rovolullouare
d:ln Rusia tarleti gl al celor {nternatlona].e (lncepind &in pastsMrl/'fi
aJuaul pd.nei l'evolufil ruso); preoun gi pe f,ondul pre6Htirii.
ei fufEptuirll &evo1uliel din Octonbrle gl aL iuoeputulul ce' mr
strucllei eooialimului in U.R.s.s. LJ'

Degt tn ultLuel-e dou{ deconii au apErut in lite:ratura so- I'1:tal p.15c1rr .<Har'!ia>
rrtettc5 nal aulte luordll de aceet profilr cu li-nitele gi .\locHsa
1970
- 2tt8 -
-249-

derii rEddcinllor ,gnoseologicetruperee 1or d'e cele d'e clasa Luxenburg, Ka:r1 Kautsky etc., gi totugl a obllne nu un co-
fegoLpleavlurpeioit,rrztihdL.euaeiucaglctlnietlcenaHelanntepFolaiittriarr*tagiilllnbdIntitr^ilelonn;o]pu!a.leueoareplgrzleeelfrdairiegueeatptaieo;duuari:1neer9fialL]ao2"Lpar4lPzit;e1ue'CiruliuaotsoclUiLEtpni'esfocinl'cuzhu;ailinsareeireaeuxjsraia:uesgdpotvdeLoif8irsiv'ac:ebpceroreaergrarcroe&sa'ntpcr.o$oet''eoeulcvultptoirlrvcuerail-*i-
1nnlltctmooedn9ecdeua6gsptreeean,t1rJitoSzidlef1.{Kealdcavazolncatleevicoiaund9!euleoge1iglelleetistrtresufedaeabet1lktlas,rbarzecyaatdla6lripz.steducs(apEupo"eVdpoclsurelzfetltlEcoovucindalonl5gpetclefitttrceo'roerira,eeeoega,aslds3orls:ett(octrenalstrneinlaeig.v-oefc'elrrep,ieLeeaucaarauovliianl-nopt,isuvisezdr!tglnsdal.,'siteeetnugeuaaavvnoa1iladns,nalca1p{tptJcaa'eKu1lriinree.vaiszl1ramrildcr6teztt9e9rrqeitlau?!peaip'lpsa0u"drsrltgea'rola9o5acgeuipancl-nuanaface'ticonc,nd-aladedaz1aKecielcstiip7deltsfeiJaatmuial0r-acos'irleoe)gseaae''dtnjnpoou'ntsetuoatco'sez!dlvdnsl6pviveumeunlez'6a'regLlronn'ccirt]lt'elilllu6ropfffana,ilic;scgeeasuitm'aisinntitdacr"$otetstieorogtltuoaeri;klscaidsivcnc9co9tn:95--e)i---lun'iia mentarlu d,e cltate, oi o construc$ie S-!$$.!1[!95_-EIg.g1g 9t
foarte gg$-?f."{. Aceest} :reallzavc esto ro;ultetul faptutul
x
c5. lerti.nislrul a fost conceput oa "marxj.gm ln acl,iuno revolu-
tcrielmeazLvA1iusog.itltoaaardrle:"oor1aedad,*suaattreoupr:vercrolaztlusxuu-rLllaitllsa6uo-rupgludiunesiindicrierllntlavei novuaatLnulieifzptinaaoroitnneoballpoeroe'tnrergeee'avlccntiotriiciimnnsHdptalufec,l-xua'lseslaedlaerclzenovasleo6cltgae--i-
l1clauerbai o9re2rM7iaa.'apreradarxoaer.ab9eui1nlgdenajenEeqleinigzcllgeoalugencroloserapeE,lepocar:frril1liefavetdleeeleaerIsluupoteoilronlooruilref,ciueltrpEinelF-'itlnoiesticnaltolennfsr6ufeiiorncigoio-ao-traaafecit:lleieofaaaxztlccii-ogeeuptfioi'lccnleuc;ictvaieiclunecimioraeuRrlltoulees--a {io:rard.'r, dezvoltat uu nuugi. ln lupt$ ou stlvorssrli narxls -
nu1ui, ci gi cu plopaga'borii dognatlci rri acostuia; dlve:r
-250-
gcnle1e aplruto irr nigcalee social-democ::ati. r.usd - intre
bolgev:i"ci 5i ncn,sev:icl - sl.nt prlrrlto ca infrunterea e d.oud
curcnto teor.otico, e dou6. raetodo, a dou$. oonoopSll asupra

Luptei ds clas!.1 roonqevlsmul. car€ nu poato sS. consldero gl
eS, valorifice tlansforman'en radical5 a condl$iilor j.storice
it noua etap6, nu Ln!elege neceaitatea I'echimbdrll mult urai

raplde gi decisive decLt Lnerinte a f,ornolor, netodolor gt

prooedeelor do luptii" (p,9)"gi cuxentul teoretlo bolgorrio,

caracteirlzat prin dezviiluirea leglturit in"tnroadi uococttrpelsex-tm'lnodeiafo--
te - dintro econoraie gl polltlc6"rpxin
ra anaLlzei a unoi oorcotI.r'i nult mal dotallatc a doveui.ril

factorulut rovolulionar subloctivr a dinsmicii color mni

conplexe raporturL de clae[" (p.10).

Curacteristica prodominant{ a 1ttcl6.r11 eeto accoa de o-

per5, de profllul s"og1ologiei politico.jtj. el Po+tolo_Floi 91
abla ggg! do exegez5. a gindirli lenlnistor aceet ulti-rn Ba-

pect fiiad. subordonat motodologloi sociologiol cunoagtor:ii

qi nu colei lstorico-fj.losofico. o oontrlbu!.ie renraroablld

La caracterul inedlt al oporol tI conetituia faptul c6' in

anallza probleraelor abordato, eiqt introcluse olenonte cu

totul nol, care rru al mai aprirut pinl Lu prozcnt Ln lltora -
tura sovloticd. de epeclalitato (sau dac{ au aplrut, nu f.n

acest context tooretic-netod.ologlc), elomente roferj.toaro Ia

diversclo etape, situaliir porsonaJo, dloputo icloologi.oo clln

evolulla portldului condus do tonlnr dln raigoares s6s{st-p6-
l-lticd. Ia oare a partioipat partidul bo19ev1o.

Datoritd. calltiifilor anlntite, lucrarea este Lntr-edsv[r

o opor6. euteutic atii.nftfic5, ouraJoas6 gi contenporanI.(Rs-
lev5ro in opecial contribulla unuia dlntre redoctorlL prl-nol-

pall ai ciirli"i, E.G,PLlmakl care a elaborat aproapo Jurn{tato

dln intrea6a operl., atacind o mare parto dln toraolo cele mal

lnteresento, la un nivol tooretlc rldlcatr elmultan,valorl -

-zrj.-

fj.cindu*eeaspectelegpecif,ieesocioSo€;ie{po3tticegtpo}i* nwnitor probl"men ca gl modifdeErlle aduse do l,oninr trnpreu-
nX. cu potlveJ"e gnosoologice 6l inrplicafiiJ.o praotioo-pot{tj._
tologiei") anii pentru s*' ce a10 aoestor. schtnbfui, pnintr-o asenenea structurd. con-
fa oo'naiEiile interesuLui acut dj-n ultiuii ceptualti, Lucranea se impuua in rnod. real ca o operd, unitarE
icucatnraiupoilbiruofel5icuiau.gidddple5aIiran,ui,nptirciocneYlo]u-nainlft-tosiuuctnalriXuatdllatraae6taeatieoaoaprsaYi6oitrarialnualtctpocotlrotlenouoerfrgtiuaioetinaartzlecd9is&niilit-oeesaparcrdirrpeelieds3ib,etcin6liemepn' nulaivuaniaaateeilrco)ftxojrr'iriisepf'it*coeaaasnteeeaog{aropaxp3eoi$e'eroaettrtnjEa6ii'*- ngJa.tucureurirtsar:ctee':r"*i'eb{uaptric.marea*cpte'op}u*ooor*rteet,lcc,i"regziu&rtinatranoudaeluitnaatei.a din
agdpraaeiac"t1os,reelIero,:paue:cerllmtoReu-oadeairmtudlit"dceeaooeevzuvrraoev6iireacaeoddinalatnit.dliaesonrgtlcdieltivmaspelpill-enlidenrtadetreee:tirlenicelielliaosnacrrraactinuunaec1etaotsauedltipJrlaai.ftl',nnreeaa1prcadce*etenecauertaelfaeultullre6zare6"o'acm-raa$eEucultontiqocnoeea+a:r:rn*ireempetlue*uealaltlpeco'"Lotdeienaa'olaanplbtou1uo3ruilo**:e--
potezeJ-e gi ooluliile coneepllei leatniste" preluor5:r1$. ein
LI" Caracteristicile l-cgico-'netodolcgiee a1e gfurdirii 1e*
soeiologlce nar- &glM" *.;urcsl"9*;r:#
ninlste; treceres de La conceptele teoriel specifice eocio *
xiste generale }a conceptele 9i proeed@eJ'e l, Deoeebit de bogati gi nuanlatii eete analr-za perioadoi
lmoda!piaopnrcpcLdn8aenrproigoopeoes,oilcaclvinraunplolnccliioVellorte{d*oil(tndiabiznagluidciiufal.cn:l6litiielnomgiplidieooticd;u.elti-oaauttvna6uieOrudsli'etef--eciciondepsng'iracdareott,erJeeselEeoi:euocerul.epcetgre-ssneflatdntiollieiatfco)adrcaebcieicgu9nclegeanua9iiYi1itleLvctceu,itpilee9elfuo9teipriqnirgniipaptcirliaoilloioLgird*ernrbieltpedgrlg"6lSoeuzt9airao1iiripeereonol"ipiac3t4neu(itblitlto'dilp'a$"brfotatldaaee"aeereldd*_geeeottruetuereeuagiIzup2roan.easrgeroYpenc6iroraileclE-eelloi.di2olnetlBolaojelrdlsdi'_vtsrntsteaeiuieaetteica!tvstzcIcotrIrrtgvessooetvaier:ld.;iesgo:unluBoateefnmsge:cgeollcttitmoga:i'iliuagtr(toc5ure!eumEJit6lagaVeanllste:orae5;)ir'*pseitnir'xglsfl;r're:odogIG'rlfLaciotis)dfedeelrris'iioimialLtnizirensnucGI6iupguu'toletlaeuleniiclrgleEnunsctt:endoiana,epeiiinniaanplonliing"unantnnolclL9to{iebcu:rtaaegini;'eesocr}ac,ailpiao'einvrd}nnazr't*einrlg'c'u6oiid!eageuauelcmoodieeir*nel'idveniceitze9rlteanl'eeeeeee[ai-ti--- . rre'nerip-'ataaetgungjulitt*die!Li''tcnaidop.eis.:nerlsoin,tpeueetliorarer,l]ai-aIedfidInaaivtcleeeerran.lsgautSig{L,iooKsrnfaealirrLdldee,KLdra.iauetepeIIrrl-qoarrb"n,leutenctrelanlizapssaiiairoatenasaf,rfoaelLlio.iz_a--

:voyoeuaa:vmuee6i:ordln"teeeLeeou:frbai:cereecatc!i.vue:nitsoeraa. tgLdaipaarlolELbaiirtnaaitsteetaelogcrotglnilnstafrlpuflotctldda,pegferrorsegleevnlialrocr-i
ltfpddgfi6e,.dLuelif1renelnd1fxd,raurrL1alclpdt.m.oei6i.ltmoiet.e"cpnnsea"et*dun*aiuhulbtirouda-otlBoli*e-anr€s*auLiio.eece,eacu"etrtiEc:usar:conlptl_a&o.nieuotrrdoitg,afiaugez,icscoiaaased]rt.et"truiu(oelvouerretalatcLlailoivqle.alreuvacobldLoeafo*.e,noe,nKegdettnarngdseoultabeisteeeteueXidkopicyI;,tLneutodrdLtnzeig.aLt)vilrncdenealo,l1atouee,lgfneinlceogsoalnt]nrl,ltncgftiarroosLE.lnneotddd,aa..ujl.rc"anccEeAotoorrasasau&st,euo,_-t--

tu''i.;l::tii:lii::,,,11t::
",.

-293_

ure?c}pp*€aig.Fontledereirds"leu?i*iotlne&xprseLrtuuaLpuai f,dtied&resvro*lFuBlJr"aervn*;6'ecHc*-q'rstJ?"'iouLlar'&ici!S';' anuuitd bazd. pentru ereq*erea j.Luzlil,cr dospre poeibLlita *
iea ses*nuoturErli tenelj.iioy soeietXll1 burghere pe ceJ.ea
s.dctcru.selea*loarisgilpl6gieksuleln.arfu,iaaqalepulpdeoteeiitoa;loeloeseiEaf*6aeern,oeXrdSrstdlqSnstu{pStopeire*s6ep1dtevpSo-:orLt*iofclniunpien$orcifiinra&aaippzvc{abttliuecoiutriitotctianoRrta$)nei;sdau't?frgeaia;il:"carineaecicpeuuierztncfseeuv*-&eareppr*#aoegsSavre'etcorieidslsuearpeetrriiteei'c1**sd"i*e*-ir reforsel"oyi' (F-60)- Aritorii analizeaud oadrul teo:rstie-ideo*
dr!qbmtpniaLeliuoiter*nevurtfiari0[laa-geaeLliz(unbscaEaarsuuu.arsneii*seefcreeiemntEckptisr"eeiy.dtiEin:urae:aee5ilnfiihaal$*3a"s,:{ep]cac,eee"uS*etfta1ct*u'aesl'retaotjnre-'"*nsrtipiaaeelipe'jtvf*eem*e*oerlrsio5uom'dis.ra;}rple*dedddt&trra*ee:el:Lt*lneeesKsa*alepa5c*essu:*rrasoa*eEwqn*$l*ne!nu*riiieytnctefeaie*nir':j"ban:'uq*iiul*aa*ii3ara8$tg:re;b+tlello$'r:cqutertEFraipz'milAsluae-g5ne*'r.:uieeJei'ea*a*"acc*adnpc*vIrxer:a'Ii'eo:e*:*oipbaeidp''leineureLE"jir'*ie''e*-f* logi.e iuedit fu care s*a de*f64urat J.u;:*a ia Intersationald
*amSSaerulli,aonugtoneteav,ia"lLeaeiedelgcufEiuauup:Leipi.FdstI:x"*eI:our-kj,ialblisu"r!lee,enFrdeeelccrenaeouiurrsiutojea"frbs*caltcil-tato1te6t"sdraieppi*rreripei"epprzloarcneof1gnerSnIt:n.ac!u'*e6i5ipeat't!aers'8*red*Fi$lu-:it*s:p3F*c&Oue=l*s*liisn'nl;rurttfuicei:i{n:axiie:nl";g}s$aeliesn-pr5**rseo}au'mrSnboaellC-liui'oc'*'i*r* i*pot**"*e eeestei i;*ndinse rew:i.zicnj"ste* $i snuna, trebuia
n:ar;nl.tu*5an6lLt&.uniovBmaereiran::ntett-txailaindpleuarxcai$vdiiereuSvir.euennituainamrrrgarauvx$:ci!"*esnmnat:un*laeurri;:e*p*uerelltiz:eiesrinioctra(drineatatro*i*o- eE oo riiep*nilfr. La urandtoarel"e tlou$. pr*'bl*roer ]", eeto intr-e*
den,rraurr*aiEirrn*ee*drpBgnfiro!cf*&lo:u.nildmiteeruias't3dbouil*asiin$a:l'Iqri*lusoinitsrae*blc"enjn-aIcillze}eea,ptaai"js$-:s*a;:n:ii*e:ii'i"nnlt'lci*aiair-r::L*xre*Sesciplls:drrnep:g'**uae*re*liselr*ei"e*iartie*elsp-irl-pebia'Ln*aeo*-i devF.r praprie eepl"-belissirl"uJ. e anr-rmj-,!,il. Ngtempetraret! a oontra*
die$S"ileir?6 2, ue*a::iemui parla:eentarisxililul burghez egte
lif6nmtliae"ese*nrca$raiieoiuirlfpledaLua*ueeerbiprn6eeo"t*aianpauiriepulneruiselle,susiiaoleEtcuets+&tlaHa"e6'aetlseuaaaleeuarcu$llrr"ieen*unolvaili"*ffepusee,,ilitrluariieogt!aeor51lieettn"reiueliv*td"efal2avinsprnltidWtneeifaate:r5etdrruto*aaenirlaleou;u";La'lrrjuscnd"c&3l6pe;u*luuairci""virtruaetoif3rntrlelusaetaueXelzrrrnliJseiSrlluuXaiia&omctf-ieli*::eelr:eit:nIaaE;teppr"'$*aiaelj*tr-"uaccr:i aitnecrccrta'Snlio*t''le':ritlc:nlia:'lruru*oceretr*'*o*o * euficient pc:rtru transfcrmarea rad"i*al"ii a baseLcr capitalie-
$uLu*? In cad*ul a*eetui mod de eborde*.a* a perspeotivei

rtr*nvolt$.:ril" so,ll.*t5*ii" capi*etrl,rte 6i de*i a prooia6rii tac-
*icli proS"eiariatulu}-, s.u*o::ii vaLon:l"fi*S snal,iaa da*6 do
I,eain r:onpo.r:tase$tirl"ui :r"*qi"nlonlstt ad.aSltaree aces*ula la
ntevsnln:entel"e ni,lei"er* l.a ec*j.turLla poli"ti*e minora, eacri -
fi*aroa i:rt er"esq:-*jl fu"ada.rne::'baf e a)"o proi!. etsriatulutr trlentru

a:rasltaje de nonen* eteu

Se anaLireas6' f.ir m*d el"gtsmsti.c melritele lui Kautsky

f:r proeiaare:i ullor, prol'ieue teoretioe {deoeebinea il!.ntre re-

voJ.ufia eoelal5 gf. cea poJ"*.ticH., conginutul refo?rrel etc,;

de ae*;ue&eil, s* e**e,eterizoas& a*n*ribu$la teoroticienLio:r eo-

*ial"*deruoclra$i.eir evr*pena ].a snal"iza inper-lal-ierouLui (Hi"l"f elt,
d.lnglr *.u rue;rfiuriee l"j-qliteLor tesrotloe ale acestei contrl*
busii {nepu*infer reallr#ril" une{ defint}il etrnetural"-unr ta.*

se * f6nsaenutu:t")g fn arceet cofl,text se puns iu vatoare con*

*rlbugJ"a adii*&. de Lenin Ia pr"obJ"en* dofirri,ri{ *oiap}eto a impe-
riaLismukiirla reiev:-:rea eapacitdfii pe ca.re o *i$bisb" capiteiliq*
mq]. * 5.n fsza J:up*;*i*33.muj.ui * cle a reaLia* oubti.!.e &anevrs
poS.iti*e* ea qi J.a oeit'aftarifiarea unui fenouen noue apari.gia

aristro*re,$lej. nunoi**rerytd (pp,6rtr?On99),

0u acoea6i nigoa*e ee :real.Lseau& anaLi"aa gre:?glilg* fun*

damantale al"e Lideril"sr' Intsrilq&ionalol e II*ar ta l"oc ei

vlsde*o a*ect orger::lnnnn Srrln p<l]"itiee Lsr l*qu agtralret boal,a,

dooare,:e aeneLliatorislsul, (neputin$e de s*i repudia pe a*

depgii 1ui .?er.nst*j"n) a dus La oontarninar.ea nentalitdgii in-
traguLul. apnra'L pol,itic al la*er:la|1"onaLe, 6i aceaeta tocmai
in penioada fr ca,r"e gi" a6a speci.f,ieul tacticli
Siartidelor
soeial*democi.ato favo:riea in raare m&suri oscil"afitle Si dez*
orientalea ltleologicili s;"i poJ.LtLcH, Da:r 6i 1u scest momsnt

-tqq-

autoril l"ucrd:rj-i eublj.nisz& *d s*iriusea, *J.I-:lJ-ne-:"rra *1"*rce*- intr**n etedi-u coorat*saexii*a,'atest:rr*isteesntte5.squificileiecnrl*etd*asa:lcegi**giu* ss*eitazsde
*elor deverLite etrAine p*ntru aeeaei;E crgr:ri-zt5i e! rll.irrc:e;1- ::ir)-{ixie':s*r *u
-e;1"-!;r*r;L-.$g-*c-p;i*ttg!* ini::u*i'! c;r^iiir nil":i-1;;rlfi'
i:a un lucru ai eoci.:.1isnlt1ui eu::opclr.n {dc prl'1';.,ii:'ii-r'lsi qi" ci'iz+:i":;ul 1*i- l;i:i"riiui;l ; intc:,esul conCuciltoril.or teo:,cti *
r,cnareabili c.i-t:::.i :l;ri:. ii.;;:li.:':il"e tr.^;",i:b.!.e:.ta si] stjt:tgc! ei piet,d. curajul d.e
t*oreticieni de va:la pfereii*asc;':1 jr':;ci j-i:lrj-nlt ir'* l-!::l-'i
rlinptoue se!*ics,$e de ra';"iaicniFirt dp"i;)) o l:c i: !\ilr-ri-:'r-':)-? i'itu *r.l.i,i:j.*:r:-.1, u 1'.ir.,1iiri::i.i. lreiirf::ic:l!i qi 1up-i,ii.Loyii sin.b ap:re*
ii.-:n.pcicrr::;+:i_::ni .;i;ir:i.',i:n,irii;a ir.pit:;i pe r.rJ-timu1 p*
t:re 'nr-ii.c rI sc; uiic $i {'ilpi;5.; cii c 'in'c'i-i.;'r'ir. .ltl:';i. i, 1"."i :'i (f :iri;,i. ,":r.l plan, pri-
teorie juli;ii, tn,:.':"i*::al-, r,ri poi:ii- gl-:,-'l-:"a::':';:*:''l'liir s-L gi al:e*j-a (p,1A23,
il" p..l"i:r:

i;r.'',;r** ilor'::rli d.efirii,'i::i-1";i. fil::i i:;*r,':'tli-:rl'- ri:i- ;l''':*'::i'"1 e L'-l-iiiili;*" U.:: rjgr:;lsl;i.'i il1dL-,:.,rr tr*:::...rt.i c pre :ri_t:.Lii cri.ti-oa te,r_:."i.,;i
"itl lr,:ri-r;ri:;tr',j-ll-i.l:::illi:i!, i_r -l.ui iir'.i;:;!:y qi- .laliza replicii pe
;;eri 5: :]';:i'ciici::i {ii,r:: i}.evie::-i;r ro"r:. *;cll"i:-''i; l-':, tr":'i::::u u c}r"'''l 1::"1:1* :,, d"nt-i.. i,.:ii-i n n*c],ci-*.1ii
cclor::i,'-:i ccns:t:cvtrili cr:nducdto.*j- :i jt'ile:::;;]!j-o:r-rrl'r"r-i r-': Ii'-:lu iir''r*:r;y? ,trit 6i pl,o1.:1*;le pucc il.e ro:litate, Se
si :icen luj- l-,elrrj n-ii, i:. aiii; o riir'ci:t:*r rrii '; ili.:ior:iiil a"ra'iii *li r'i;.li aneli-zat in prlncipal
L**inrau
*eildj,tla cair-';i;.I:_i[:.nuirrl:!. spre concenti"ar.g, integrare,
,f:cer$re::oliuaernt)in"te.trinrl:r;"e,i)'Eioeltltrllreisc{izi i'ItIi*iier-.r iiiLi':;:l'l'; :, i"icl:ri il .. i" i;e.1; *a i:i,i. i :;6:Ls-i:::,5:l+ gi cleacriind aceaet6 iendin!ii, ei ]iunai
f.r:'. ecr:::'rt''i ii:l-i;'::t* i. a c+r:*",-u*i-i -[ r:iii.,lriico*po].1 lr c a ajung
* fost oclliitii,esl,ii i"po'i;r:zn c:1 tat soci di f e:rl t e " pon*ru
3a i.n ceren Keutsky
l a.n:!. putc'::ni-ci iri iupia pol ili*ii, li: p:l"i"i.rii, i--;* tiu;:i:l b*l-* rncmen.i;ul ia
le-r,i.cilc:-r c:::"e ge lrotii:'i:c:i:! i,'c;t1;:''l.i il'ili;i':llirii i:::';;'r':i-i-:;'t'-':icii 1ooUl
lrc'iiri'';i. c11 ljrlii;g1iici.;-, 1:'.-",r::ri-c;" Il';;'::l;'i'l-cr j''il:!'ci :: l-i l' -1.'i 3"i.l;rtei rillt::c cr:p:l. l;iij_ri,:.,-i,ie rii',1;j-,:nl1ca c!s va impune e::p1oata*
::aa gr.ncr.a).ir ;r "l-rr.:.i"i l.';c .;i_iL;"'e er.pi^ia-Lu.L f:,n:lnciar in-Lr:rn:r.
;jc pa*-uce ul': fe non';n j-ncon}re,:1ensS.i;:ri', $ rri'"llif ?'-i:'::ilo da
;:i**:',1" i-.i:i"icir;;:at. l:-ir:i.::; in;ii nclr.ij-oneii:rj j..n ri:aLi.;lalaa rrces *
r:ect:r.i.i;;:ii, ita c|j.ar pLrr qi einplu c 'r.:gr::'.''cili t::'aCr;.:tir'rii .S:i ",:*i" p*;ihi.J"ii;i"f:- F"Epect: -?_n:,i.n-i;r:r de r.cai.izareii
uLr :;it ii:i1ui
'uc';uqi c:;etiiplu"L bc15 cr'icf i-+r{ a *crii]-:::i:-l i:::r +:J"'; i1i'n
ui';r,i cd €i sacri-fic.;:ell 8'utc:rit5;ii';;:' rl;:iirl:i Lr-' ;'i' pic:r'Ce * ir.crrilnc:.,, ';i"p d..: i._:1.i,:;;::,r:r; a capit:liur,i-11.:. 1.:1-ilr-.*liat c ri:,;;io *
rialcjr rnn:r.i.el.iL,;r-r-tl , i*::ioC ine-r:i.t;abi...i-, ili.r \r.i] tralrlfo:..r,:r i,rr
rcr i,)r.:ralj-alii ce:r* a fost a':usii;:ncii'ii*';icr':rLtc::ai'-'"ci Ji:1i"'uiii;':;"'rc l'".l1';n*n'',,!siidlcllLt*tr";J;uo:.i::,"!1i*t,i5i ,iut-ir1:*-.t"ar.'"'iu,;,;1n':r:i..t,:ii-.i.rr,::.:,;ir:;.:i::-1,r1-.plUcri,:<*1-1L;:i.:..;ti;r:.re;:-,t1;.l.:il*r.;3l:ricl.il1. ril.i,r,rijri":.ici;.-;rL1: ,rr::1,_i:;;;.:.":;,t1c 1ijnfC-irilrr::n;1ur.,..i,.:j.iLirn,-r,
r-.yin scrniiavta er! iir icu,l ,3:r:puliu i'n eeJ.c riin r:lrii * tiotli d,i:'ccf1* 1r,::la:1":i.i:;.lr i:.r3 nrJil:j.a-r_Lj-t-ir,f, i::i.,:.rl Lrrr;ti,_iu ,;irtr.rr:i
fi *i].1] f.j- de-- ;rcc:.,C lr.t c eil i:ii +1.::t,-l1r;rzj...-] ll€ clf e o -l jjji,i.l i.ll_ri,,.i:., j"t *....",1.:.
:,:iirr 1a 1:l:ogr.u"rs l.uj- !i;.ir; l;,tlr;)r (j,j iii-incl r.t.,Ll.p.Ld r.1r proccl;e1e
::iir:cur:11;it|at in poricaur-1e rie z;3cr:j.:'i rc'la)'lti::il::a::rI c;ii'r'1

:justclea liniel p:i'incipaler se 1"el:if il:i'i iri p;:i"'c"'iic;ii" ip'56) '
Au"bor j. j. nenf i0neazi: cL accas-ti'i ci t-jr-ll:rir'ii':i'f -r-rlii:iatl de Ltrni-11 I

riLl !:.lil: 1.LOlq':.i c ;:L poLi iic, a '!1 - l:;''.': -: :" c: c i'i:'r :":tu1t:"' t
lntc::';";iii'::r'lti;-: * -[I*'a a f'gst
-,;rri !tin6J.?r -I.!\-i\cJ:+rrI. ar ny.! l3.r:cipiilor :rleale " p(fr; e"fpArii7;; irdlpaecr:iiL:e:1y*i:n:r:uinrui,..ie-d".ei.rl.re pr,rcc.r1)Lc er:cno*i-co*po "-
cu "ius'Lifica'iii, cu cit 1-l-cir-i.cl:rrrt-G r:1r!iiril'ilzii::i:vir *' litrcr: faza capitaliernului. mc*
iuf a'iil.t nai i.niernaqeonaiei a eil'ti't' ']-t'c' Inr': li i In' ;',:':i:i*r'*ul
i.otrare a nopclist de stato in pofj"da contradicllilor axj.stente il{
uneovi foarte acu-be - nu se poa'be eli-ni;trr cl:in r:alc:ri si-
in c:rc, irr eju::itl pri:aului:li!"zbgi 11]rli]il'j.j.r]-l p:lirrci-pr'..1.i:ie c1c* cea-
'ci;"qanctrte naliol;aie a.ie proletarial'ului cutopc-"'n 3e 6'i;**'u l:;liE variabili: colabor&''ca intern;.i$i.tina1d uni.bar,6 a diver-

irlb::--c "sl ir:r:'g'i c ::erolulionarX" " i:tjeine neri nu1;:rt:ii in cc?i* seJ.o:: noticpoJ.uri; in aoest 6ens, priognoze teo-r:sticii a l.ui
Dx;,i;.c-;:ea pl:iirelo;ici c unci Kautsl:y nu a frrs.l;.;.,iir atit de dcp:h:tati d"e realitate. tTU-
tr:orr:t:lsj-eiiilo:: : r-:r::c:,bj--ij- c'1 Inie::*';i;ir:iu"l-r'i n:,1 c;t cr. 5-.] ,'':i'..: it 1c ::lr I]'o<:c3 i-storic 1nf crior 3ce:..u.la
;'i;i.i"n'l;a lace ritii.:irincu*se oi:irr-ciet'l"l:irea Fe *ed:s i'tr'"r:; ii'
r.Irr-.:rL'l-!r,v1-i!uL ir.r., i,,,i,r._.1,.r l.,;r,.;:.r-i_rr.!:Lflc ce Leiii.n, qi nu aeeas"Nd .,r:rri.antX
ti*a se i

Kautsiiy o d-asuse e";ctr-uliei idcal.ogilQr clae e1a:" c*.1:a6rdj-xji;'r'*Q *ec:"ctich r turci- vital-ii pen.t::u prclotar-La-i,ul eu"ri:pea-n,
situaiie revoluiJ.cnarl sau de pe pozi$ii retolutioaare?trec

-256- -257-

wvtlr*tre2i.eie,s#6f-oncequ*.lSsrrnu.1ui.:plr'tsd^f-ieag-pci-etn3e-t1a-rl$glt*ieFl-i!en.iisl'pcp,f*f,rgerisetagailnisse$td'€*;Fi'*rqs3$"qpsi::s*dbg'Peitoidreit'ieeb6uitit*irtidii*e fs cpo6{J.e revor*{;J"*na:reu f.n epeoj.aro s6 rer"ev&m saer,e &in
lf}peecvri;&6&Ii{na*erie'neEiag.u*aleEp.€eiaaa1rctrs*bdsexHuteTutrcia.l-emaioLn:'lrelpue?cidpplatnrinrosrs,vuur-erog::,eioslc&stilonllrnl*auodttlieS*i.lr.!ac#nnre*rR.urii&xlso"lizdaili;eru*ei&)nu{(lueeclcl"g?npvLilrpu&rguia*i*-arc-esl6*e&F)*airtrirug:"ierur"r,ti"r!recu*fln*eiS{!iuiq.uixf::ns'v*ril.E-***ic-r:eupe1e.Ei*e6LoClei1ri'i--e:h6E$aaP'drrrj:edej*b*e*54a1'seruiL!edcaiiz'1eit)itit5rip;s-ne'scti'$e4r*d]rlrS*r:tge*:opl{w:dirdaefuvlleizfsa*s"ena*iirh:i:i'rrca&ze;:':fr,i:c&ia$atie*oara*ieliueropja,ir*lttuctepibirs*rte*r'nsCr-lavir'ra&id,'li:eicsaseeltix*ie;s--rihti;*edee'-'ce:t**:silli'slea'e'ee"'u5jEr:oc'-n{ieH*:*n'Jutiiiun''eei;unFa'r"red1s:f*'arjtin*diriu'e*rec';3en5rie:sis'rti*irs*n"::u*n'iu*ec:i3ce$iaBedlipo{re'n;ifal^n;ega8tny"eeat'e+*':'jfee*;rrep:ir::rr5Ir:fzaeer*r''etui*{aaio'$'*iJIi+L*:ut'tida-'l'*'i$*'uepr'6iv?sexrr1'fl*l}"€tr:nt-il:"eieuajlu<Leir'b"1cnto"i'izi:iS'l**'-i:*'oE*s;br*'eoaeisis"eccr-rrp1an*'nlsi$taoiaai*eerraiqpald*r'ic*it1::l.5;'*f"'rtrrisn-lies"eLreL';*i"E'u:'igdi*l":r:pn'-ji;'i{iee'"e::ii*ii*t:lcl+!re4a'a'1'l:t'-*a**r-et"*'1i* j-rv*s,rel"e div*rgonlelor, ex_oilcin<i aparisia l.cr f.c penLr:ade*
di*n(ctn.*-uiliirfi'fareS-i.ii,"efjilrDi-""':ijer.i:"lija*ci*ae)re-rai:*ni*-Iielile-€ceaaencnb*iacieaidatsLtl:n:vclia:osvr&eii-*ai*.r'lmo,ttn;r5aduaaf,el'""eapf*rie'$reilcLor's5-s{irpi*ie*ail1-*d}eelI:tje1le-:eiouS'!].r;Htsodjf:e"ie*lviia€rrtei'lteios'lcrjcp-tgc,or*$lra*gao*snrFirpi*iq:$lerrl*"eeea.ieueimflt.ter€ii:''*cra':;'dl*iid:u*t:'deir*a1asii,"'nii:*ie3*n's''i{*ii*"T:c*'miaj+t:nr:plo;*ied:*lCi.':arec**rfgi3onu:ni'""'13ip-it6eliii':ipte;i:}*L"**i:*c'g'prbnUiaaliil;-*'"}*''-
Le sele uai greie pentru par.tid ele luptei rev*J.ugionare,,
sfelni-taibncorict"aate*epacnstt&r*pprairrrbae*apr5re.szni'ni'j*'.{1.g:ci',;u:.;lli,.i-irsi":h.-*g:i"re:s*1i,l"e*eti{::Eii,b::il"-it,r;.r.L {p.2i6}" {$e *cntinr:d setfel i;i leg&tur' cu sLte
re*ie, aeeearyl r.r*daliiate rie tratare, r:ealiza-bd gi f*,'*nene
rclomsgcuai:eioarouipd"nogr*origasntereetmutaircsroLarnii-nlsrooncuacteg$aieal-teleuhprcesilmitr.e.rles"etnoneroiliesasn,m(,tdeiajao'i"eeexabRr-pt"'lbgfpi?l3gl;uti.-orLSri$;ec"zdtg'el*insha{s.deiupe&*upennrape:reecelia*'lfentbatea*ersiosudtr-t5eulHbngi'p:ce8ed'"*vsiiveie*oaE-Frdi6*.aoel**iimieds*oi'.noz[*'ue*F*vbiifg6v,adc-iiiii1c'laei"Leauelio-diui:'erl.]::-'-i*rn.*tricr;*nl6:b1e'rocieLij"c-rgta$f:ian*li:x*,r::fliuilrr*'"e:o'oii"-rlT:nlai;1a::"a:ree43l.:,'.'ii')n'r1l':-''r:""':i!":r:1r::;rj"i-;l:i.c$li'+:i::''."lr'''.lr"--"':3
ix prj.:la
pr,:r*e e *f,,*!ij"" in anali.s* p*3"e,rieit d.iutre boLgerr:i"*! gJ,
n*nrye-rt*iu ii:rj"e. nengeviqs fiind into.r,pyotat6 ea m&rri*m
"rdr"riec:i:n"i,iiiee).:na;!*le*tiicio.eorueintaiJb-i,*-rsea5rr,r*ipiaf:j:_cc.:ul_tin*s*eitcc!r*e$o**.Srei*ni,vn:a:itnd*c.rueey:aprifatri*oariscs*l$uloi,nsrl:*xiiua_it*ipLi Lnrgiendj:"r.ieadnepitsar*aaldi*ic.e,ieecdara{o.ucndgrte,ei*apnutro$oa**-*
d*ecs**f}':+l-ui"ynaitssteiinvi";jsur'e-up}*r*'ipEte**ii.rdee'*tlc"ac-Eprsetrsittnice*
*, r"Jii-ii nat*r,il qi fr"rn*giiio:r sind"ieats:lcr. a pari3.dur1u.1",
iglg
* gJ. er pre*

:l'*ti" le pi-Leid, gin*i:c|al!r:ui-liiipcr-,J'uf*ii.re:_ei-eprerocpl*eas:ILl!":ies;eaa"nsaj;liirxgelia,,z{$co. ri*in
*ble.,xi'.*,

ciu:,{ iLe Xi;ireri-n}o e" lui ilroi;i.::. qi, a lui Le;niu, indicindu*se
::i.iii*i-ail-* g:issoaS*{:;*i.o* gi *nptir:a}iiie
cF-t'*i p*ai.Sii; t, ** r.ep:.i:ei-uce r1ii:r:fti-ga i}yestioe a}e fic*
rapor"iuJ.u:i d.a for]*
i.e fi,{.I ,* i,nc*;:fi:d. *u p'ina e-bapE, in care i,s.n-in era 5ln *lnc*"
r:itafsa; 3* s* ai:a1j-neu:E,i. ap,arifiin priilei" hrc6e iu poziij^sr
t*.'p:"lv*:*rf5r'air*s'i-i,,1;fi':i:ii*:*aiab;.er*-r*:{ist:iic*:ue"cif:llr,rJ'.d:ir..aoii"i*a*;i_iietipFi-.enn*raa'&eb:*ri:",i'r:s*rt*i:o$teje"ijie-nib+uia;*crl:iiea*no;anLgdsncsiae*ad*irit.:lr'e.rpie:nnni.rsrie'einailia1{.*d{"apriiJairriu.a"or6uiu&i:aLn'rdr+eJJ_gtvc.,in!i*e.L:aienircoo*niIeurpoicednai$.ungeaitint*ate5fiolcrudemtpehaoerppauieorgerrta*einlindr.*tiruu.vli$s,rjr.i"m/uacc+diatu.""oeulr}.r*enrpi.enae-ixnr3i.$erir.nsearuiozf**bi***.
'i|ni*cn*ra":ielarn*ua$*&rirzraeitoey*nii.rida,"ecali-l"pvaoliietiqeja.
frszeologiei revolu
dln 6;uver*n gi
dln CnC",
aps.re *e un act po3"itJ"* d.* mare importanfd; 5" lntreaga A1_
nar*ied a :"ep*rrtuliri d.e fsrt€ eaie nugerat5. pe traaa evoJ"r.lgiei
noniiil*e a v**urilop (in .iuru} diferitslor reaofu:gi5") fie-
*&i,ui rrt*nbcru a)- C"Cu I$ acest coniext isior*o, rep}icilo,
uej.ui ri-r:6ir'-:r:***,1-,;r tgi eiqti.g$ senuifieali.a teox.etlco-po11-
tic6' 3r).er.irir:ir', l.lc:urire c€re apar }a prina vedere ea subti. *
ttai"lteaspi etneto:rrrcir;ni-{c?c!."r-'ri.t,l"orper,u:;.r""cctsi*td*J.?.eqrrreoinv-ofeJn.u*mfJ"eonneaarer,nEonsitne$ianttoeernees,an.'=i-.-

tE.u plaetic dcmons*rat[ in acest r;*nsu i'np*rlrl:::l'p* ana"ij-cei pinppppigdtdlnctvtcjgcepaaaIrterdb.iarraz.enpeinonttrnialriliivriiranoenunieroe.ena'eaaoleodctis.gaiEriee"iatnliacbglptcdvzrltianrbaail6tialeorgl't(enuzdieiri,dliutac5i.deeutpiiont1sag6niiarul,enooasnoieitiilv.lfuta.on:gr*elautotl,oefa2iiiiprlilurepoe3nsicncsn'ilitrunefrii':'dor1eLc&veap.c'elinirsdrrdsp,,gelvoinTganritaoa4rpui&ecdeueurdnuur,onollieegupielanl)agssJioepduicllmonlb"eStaslcoerza.austfr:rvplcoiddlenenocodne:taiacoirgentfriSleuoi'g'er'anaaidraungioidfoandrtrdttnaizn.ennnnnl;guuiaieilaucacegn-inqpea9auas}lobnpeatloo.cileluattccrlcllioLdsizdideucntnLat'eurncidue:eadnlalnr.oai'hlerezoe,utiobrfeoioiisn.tcteln.npe-t'ditfdg:isrsaiucr.rrriLp(i-illmte"sae.eeevac.fdriioptdoaccduernrddilrc'rgrlaa:ianapidbcuel.oleis,.ciunpyhd..e.uenoni2lroau:tcsbraauntiisiigllgceo'"iesztiuuritte3tdeptvl.suroeqdtrlaivirl-€estacneeiil,.l4ceaibnovaoo,c,rlatecacececaento'aeodsterv)ooAueurdolpdoeuaslblgc"lpui,.raauuarprLce,.Ent.ente*iaotrioescaucnfeRtcurotelaarivasatdviuallonaeaolp,iisepafforazodnaart'acreeiriir:ttritapnersodxevLli.eercif{att,uao,ziaao"sltregitonatngjeoao!crbLctcnc.iuliiuaursee!egab6annnttlunflu.aapoenstiugdvlbrrulariuez:atduitauiaaut,oi1j.undrlrnaidoaadn"if,aasn;agrs,.oimrrlfclteilteeiroflJtitretneiclilzelecfoArauarclli.c.rojiulaizagnedAu.ilaltddeuinrrlioeiiJLsrrlcclros,eniiesunoceinEetaa.iiBonrdtevplpnpedpstdnucuopecvftreaenealieuedrumidtee.oda-oloa.ocvxeirnccraoctU*frn,n_nlrnlnir-llacprcpuoJl,eueeglarenicsaeeoL.tet.rtilaioeuor.leslfaetarolrsgcdtlrrcel.puuxugueipucnieiensagtoocn:tot_orrcu.teoi:$nplenlaelellfsuoinroLiatlralofns,aocndaeoopuiitlrr*dttitralsdepnfc&agrlltdied'uulrctecdinirullneepnueeeuetcieoe"i9btigoep.ldrba.naaEne,rzveunr6tazr,1ot,ira*ueafbiopdodtcdltno'oriei,_aaei!u1e;,anellstmzinnriooot(i".0tLgeaf!ptafllnuzepucostiaucdtiuiluaro"cdrtdocninftoano,,a.roa"tosc,tlniidlsiaolrinJuped*ne1aculrdlaldetcEm"nu.cer"f.leiopo,ud".iuaue5dentetco,rotetaespc,ounrlfasu,uozeu.tsga0a&rL_rpiaa_artemdlazto-ouolne5aml-oung_-*el-a_dlui__lu€ou,Lao--L**t_*--
pe ears o face Lenln ?tpdL5'vr$'3e1ii" rc\rch:?ic:::::t" {*''|}g';*"- -261-

roebaielocziiivnecti''olorpre,2r,2o8lu)l.ioTnoa*r.aeifcSirSs.eceenirsni,tJeeqSiaprtr..*laa*t'o[ina.i.i.i'i".-j.''jr..'jo;i:i:'
coa**lpcraneuautenticlerq-riieteaantori"lore'cc*"beil:l:'":irl

ze etr"raci cir}d eoreleazS cr.itj-ca"p515.r*rl'ige11i:.CVo"'?-n!;!o'":13I:"

ficu-b;id.elrenii:curezorien!&ilccsteiapeDtru!l}cvc]'uvj-r:;:t;:rj'j't'

pdiedaesdtd:Lzniusocacireetraiatep,es$siocesdadau"enudtuap!6i"ir-e"pi-rre:rzrceanttafu*itl*"rc:d:le;lcoire]:iIx''si-*-
robcaaieedriceicmtriavarL.tiuldpdaeeovrsrioecitsutuacleoliutgiraeeiuiudnou9uglurl$apaiconaetiri,saeEi,-s!eeeinhi,t5iraa'drnseeasoatfaunoraen:iecrdreiie'ovoain"ccirtte]i:ari:1:c:i-iqt-sijalvfio'nr'r:o'it!ltteru]:sre'efia-lj*n-
ratvt,rmelcpdoi,i*,rndunrarr,ipec"eee1eeonien$dtttpltlrni,ilueuct;patro5utldea-cgi.al'sorndcorrcttnie"ediiretnonsryaapna."lgplr-trridteeebleeoa}arelaalaui,aarr",Isltiern)e-ldoeH]igrae.toeri'apaicz'-!irassabcnirliddcoeragPtt(iieuivieruslupuceagvprl.te5odl5eteoraerrierranpia,ee2ivprilrpr2eereopeie7iinS.ralsno)nu.itt,ogz'otfiillrisvioieotu-tDatizliadaeoeaXejraetiu"rleaiddniccvc!atatite'ciritu&iil,sacni)cldlotteu*tuiarerela:nnnata$q,eeepurapriuarooinraeebcYepzaeaesieaiaotrdsiiteeiLsmlltaFeuiue,siepngirulie';usiciiiie'eoprmabic!p:nnp's:leedijuiauJctt(l&-$'icrrl*naetiEIsoh'e:ere:jaa'tiaier:'oeciienrpsirratetseier*v"cied,t--nree&s-t"*itua-l**
pf|c6ieea.p,rgttAliudsninnetaeelaet,izoruidaa4betdilrLn{euneA-vieauvoeue-lsudcbelbiafe"lczniaaea1eoeecboeepic}ecraiaocagntloiiigfvt,tr6tilceun'nioplstauddc'i6evd'episrdaguprepotEindzisteetciulvuorernLicdneuoiaceturesmnoieetruneatetatle-e-
o pe d.eplin, LeDiD a !g.f;*3-g+r'qlglti"a-li{gqggg-**Xk
conflrm5
. .{ i.rAp6

fvptfeeoitr,zrftainil,isoobtnuinilqieutli9$to1irp"aucltoir(ipgg.ti2i r3e4ad)e.ulAptaantirertnildea*llioB-dnb-et3ire[eccelatiLinvsetaedntdanaujl'nininElteorteobenisrlaeeu$balrtereciutodi-e--

1 Yp,,I,tLiiE" $IS. 0pere" Yo1. ]5, Sucureqtl, Ddit.?oLiticd,1965e

-260-

cipIiffpltJlI+lpiie,uei-ca";ueq*aannta?ntftnur$rimtetS*iArilrifa,uu-ddidJfPa'icetuAci#fecv;oi€)oee.d"tdanlnneied.ecftep;aureicep-u;rrreeesai;ite:nnivtntr;prot'iitlfa5diurio*die*r-luc*axistndod*reeEturfrrilnrfa*uf'liiaonuunG"9*jaips*idocrp"ort.i'trartuse*gEetntL'*p"il'ptleurrcoutC"amliltn"lWarhi"etIrLiren:papd*e1trrda*auenteltp1rrnseiotuieni*irusd:ni:rt'i.:n:fe,uea'uat.eaabrlp:,'uFcapiolgra:ieuevdru"rats]aie"enun:tuter:rdfgtTucicu:oelptio:ulrter":ointfritn:,tu-oola6e::*:naar:csrr:bgi:$loti:slottotolfiteoJoafr'r-ngiLideon:ea;pi*l":n'velzo:ed'JatitHan'inllitcusiateiiaot-ri--*l"- I cdrui repreaenta.B.t al ceLor trel poailia coastitu.ltot anarhc-
si-ndicalistdu care absolutiaa rolul slndlcatetror ("opozifie
tdrzptp1A?dfedlec&;slduiorcupnrcep"psiedcat6lSieeeleu1;ncnlnreet:uiaclc;oerszfaalels!lgppaeee"a,nurdfab;o.vnttl6tcrac;aiuulldoLeo,$n.olu"eoencp,nbfeu.tdce,b1li:aailrn;oaetridrunrlp-uucl,entaeounslodtrc,nniSlnuctrLucea'or4eerozeeroielptaalfelitigeganezeeareib*pirzttte*$orarpcvnoeieeeaforl,ld**a'gaouo"qUg*ueultrpdol.aetdstrtpansrr*sdn,*r**realaoctctaeoat**dta'ieeeaput.otefaotreafarIErrii*"otboadou'ctureg"e,efuun-rfue.n*slsoont"atroiaobda"i'f&tt,otsditn1crpgoiti&*tuletaenetiuo"ei'iit"t"n"etal"zlf"ooennmlxuErn"tul'eobAat*eetteaniocteldieal'Adacioiljlueo"iuanrnunE"&ittaatigiulnne*euleneddloioprolaliuvlu.r"irauraintlitr-,:rtearounraiaru$a''oeneorcof*'tapets*1llotngorauicscroEcfgigcEfpnearndroalnjdln,pentagn.ai'Laeeaalrt$e'nfSaoexeansnutge^eeopEajreoiclc&ne'brlrucreenlsp!ft*temunuc-outifiuft'ra"atsltesv*ffirMpaauriptlnadgnz}!ael*e:alloetnbaiFEGapalfeistdzi0'Su'as*fr&&9gf$logreirri&is3rfnae&"*9ieie$a#o'*'u&ie'fiept'xlns6niorrn*fsimi1€rnniHnmxpeiomupta9:dirlieo$a#"ets*enctuzlaltabtreaae*marnomt#ssruna*;larseddgtbso'deeuAect**laltueieirirmImt"u:als,nillsueuerlngtl*ldnuesteiroiuetse6t,agiLne'^lps1onnulcclinrnc&o"*"LqgceroSufaluelSouueiautrurca*rl'Ltae'girnnfCpuoirr9d'nioIlstavd&nreeinfSus'e'trrleneuotfnteoooeledilpd$kr'spn$n0Sorrnreodrnarirtis(rd:csi"f"$n-un*eeepvaeejetsa'$ce'rrge'aenibaoi"l'olc{rntaucieulo$ip2nlniilxra&3'tjatslntci"da5en4eatonroJlft"dstrrei'ca'ea"ur2oenei$lasfnaic*eitfpL*,as-ptra)d*-i*'jia'sEe'"i-tc-e ' nrrnciboteascdt'); poailia lu:l frolkir care absolutiza erperi-
enla corrdueerii perioa<lei 'rcomu:rlsnulu-i de r&zboi$3 pozttia
-Zo4- Iui Lenin, care, dupH, gum s€ gtie, pronovtnd apLicarea cen-
tralismuldj_ democratico a asigurat statulul llo1u1 p.r149rd14
in conducerea ecouomi.ei, solicitind. in acelagi i;inp o rnaxjmd
participare a sindi"catelor te aceeagi operd', f5"r5" a se in -
c5"1ca tns5 principiul risptrnrlerii uni*e'
inCil:iteu oferd a-
O informal;ie bogat6, cu multe ruonent* lenjnisti cu pri-
nodulul in oare a evoluati concepli'a
naliza
vire l-a orgarlzarea statului sovioti* gi a lntregulrd sisten

decondueereasocietdsij-socialj.ste'sei.e,sigtd.foartenulb *
a$uprs. faptulu:i c{, in pofida 6reutd$i}or cleosebii de seri
oase {in tftnpul prinil"or a'::l de dup6 revolusie, tr'enln a 85-

sit totu,?i posibilitatea s6 se preocupe rie fr;:rdamentarea

teoretlcS. a problenei axdniibe" In acolaqi tinp se su"blinia-
zE cd ar fi nejust sX se vorbeascd "de o profir:rd{ 9i sitsbe -
maticd elaborare teo*etic6 a problonelor socialismulu:i ln a-
ceastd epoc5.r! (p"25?)* AceastS. activltate de sqhitqlg a sa-
drui.ul teoretlo 9i a prlncipilLor con<lucerii societdtii so'
cial-iste s-a desfigurat abia in ultfuuit ani, cind' boala lui

lenins-aaccentuatoAnaliza,va]"clnificE.peplansoololoE-ic-
teo.retic ultimele l-uorErj- gi scrisori aLe lui Lenin (l"922"raar-
bie 19a7)" Ii"ustraLiv penNm nodalltatea tratf,rii probleme -
lor este, d.e plldE, insu$i felr:3- in cere 3e inti'tu3.eaz6 un
para6raf dirr eap.trllIl flCind. trdsdturile de caracter devin
n&rime cu senir:ifica,gie eooialS" (p,26O). Analizindu-se con o

*

finutd- scrisorilor, al t'iosiamontuluir' tr'ui leni-n, so aratd'
c5 fondul chestiunii fl reprezenta :nu caractorizarea psiholo-
gic5. a c[Lferi{1J.or conducdtorj" de partid, pentru a se elabo-
ra citeva reeonanddri in vederea perfeclionarli. comportamen-
tuluj. ior politlc, ci scopul urrro;rit de Lenj-n era cat |tfa 'nra-
sura positriL"dlul, sl se inl{h1re cln str'ucfrrar din sj"stenaul
aparatului, caren{eJ-e care pot da pcsibilitatea s& se rna-81 *

feste, sE ap,ar:5 una sa'd alba dtntre tr6s6burtl'e negative ale

csnducdtoril.or Pa rt idulul tr

"

-a63-

fI" Co-a,lr:LbgLLa teqregiq_o-metuto1_q&Lci5. a. Iui Le ni€ ' urcdgtctbtnqBeaeuiioeiEuitgcr,,rnrprrteccilnogl.ai&aaiareahaarttisEi:rp,eiaeL'"iee"tlesa-;ovefineeetoaapforneceuc-elrloaanoriauai-daCelgrnilnpeolneeelmeaiooiaaljacivvravroLruaieineaaciiceecselilid!_r;;ndnoieaulIeei(tiItcnaElnav-iadccialaabane.i"euIret)eaaieltc.5ciattiffrefgdeoedaoecca.ai<dnrspcauos5isoeoidfrtladnnropuafl.cdJosoiaireilt_i.niingiestnadlccsee,ceijdte.cioiEa:ln5f.rrreaEaica;'c!cpb.iinlrif(eineulesrp-tnd(d6ppttolpi.roanr.Jculpreuiucttaelsaterrstuacrzttilipi_necepiolp€niseserOtt3nsiecrajiatim4neeatllpaa)iiLacaia.seailtoprlserettlalae,erruni,sta<npd)oa-eu1opgltel,crfolrrerucseiuoreexnetlil!btaieesdliJalrsctab.-ieellteiipurcruEecnieeoeXosno!rlnvnui,Xcepiil-oiticoy1__rr{t,alrou_n:,oaIdunpeuIt.ltlorneaeluriuc*iulareto*udXau_-n._-.-ir_l!_*
tra-€oeiol qgia,ji_ po1j-to1 osiq_t4qgxisr5. Rdrs,eu.uzgbsbilioienaaiicia-1eeznsdctfiu"pcy:r:iir.oii-agre,nre'arrne:nniniut,anfar,ueiialfnSadLtg.eSraoaadlrreuwSstircirRid:uirntpaiuqalfurruoiliadrgbrriaatsanrq.ut,ic*lkupia_riloisple!da.taertrzpi.dvr.oAoulleultudttaoirrir,i,ii
e"eutttijvreer.mavedsnunJt..-ilrnspierfertraiuoginlgbrritae::ur:jatae,r5sLonzb.ireanotag.arurrinircoqeac_baldolaizeaunr,ecneiufitoliislovrbdrepo!eldiulelgeltueugbrcvt1iooLrleapegsisraiepjt.lveinintzicuuccaiiiifeepicngriiutilofesiuacoiriccfslaoifio-iisactofliaipagipaunlticeLstlu.utisuetlLr-ancagderEieeetnnpveeoosanld__i_i_
Aspectele din eoetinutul lucrEri-l eonentate nai Jos &1lr geprfnbctblrt"ae-oaelean"ii,oaFnlloa.1railslbtieoEnlbsucarqaalitai{dil,teit-a,s!z.eecr.*uvdiaaliia,nlt-isu.cervrutco.c:ip;iciii-,e,.vocrrla.ris-od.eoolraiiro,.ien'qcl':ticmizuirsurntlornpbidNtrrirrna:;t;aao€arlrliori:aoirIita-n:crbn*ni$i_eipii:ec-anrLice<.e;ieli*argceoinL:desgtutecr5-iieacet:riil,.eiaoduau".Tcriirredpi,,neneoe,.cArer)ierciEersensemeilged-eidspiabnlae.naedeotetpincesiicrotcresettacue5anodoorrocdai.braiaolncnieua*tnlmtarenrc;belipiliipseaniid_ocelma:ipsan:eipravclpti!,ainaoraiaicottuosr)nazroe.flocno1u.iiitnsntlertcariii:umicsiin.llslrfiaeear'eia;ou-itlleacdc*lerLu€clediniaseuicied1nrilttlnsieueiioaigsiba0cxLtrtueeproniie(sscsifeanareubnee1tipncarnaainaodtse:eciti.rcsdatiaupreliagmLeu.rosenoaeelistsnspue€nat_ie_e5___a__ifi-.-
pri.ntre altele, o senrnificalie actual.5", care rneritE sE fie
subli:riat5.: in prezent se d.j-scut5 foarbe nult despre rapor - -265-
tul d.intre teori-a filozofiso-soei-al5 marxi_sbd sau eea socio*
lc6ied general5. qi p1a::ui- teoretio ai- 6ocj-o1clgijf.o.r de rarnurf.:,
Lenin a rgjlg-Ivq.t ac<;ast5. problenS. Ia nivelul a qq3ri disci -.
pliner sociologia politice Si politolo6ia. O abar.e experien-
!5. a fost nai pu$in valoriflcatd pind in. piezeni rlin acEssrqa
perspectigA"d.eoarece leninisnul a fosto ini::-c a::urnj-.bE pe -
rioad-5, analizab lnbr-o modalitate fie ex*esi.v cls: '.l"idactic5"1
fie apo).ogeticEn dar: nicj- o dat?i in raod" q3$je4q-!;q- i.nir-uri
sisten de refarinle d.ictat de probLeurat:-ca gi structura eo-
ciologiei politice ca disciplinii speeiai"S.* I:r lucrare, fird
s5. se uro5.reascE explieit acest plan, analizeie qi d"emonst;a-
f iile fiicu|e ofer5. u:e naterial bogat Si sugesti v peatr{.! ca*
racterizarea. contribullei Lui tenin l,a fiurd.a-m*n[a*ea socio -
logiei polibice 9t a po3-ibologiei arasiste* Aetfel-, se evl *
denliaz5. cu nulieroase prileju-ri gi pe baza unor asalise ade*
seori ernple atitud-jaoa lut Ienin fali do 'ra.bstracr;iile gti *
infificelt al.e marrismului, aie teor:iei sale social-lsborice
geaeral-e1 se arate cum teni:r ::euqogte":.n f-i.ecare prob1en#. te-
reticd najord ee se recLera tratat6. p1ecLnd. d.e J"a con;id.e -
ralii teoretice-pro6ramatice ger:erale, sii abord.eze qi s5.
d.ezvolte aceste abstraclii pril prisina u:iui rurgtri pari:-cu -
lar, specific i.e ved.ere inpus d"e situalia sccial5 concretS,
care necesita lntorqenlia analizei teor:eticr:. In acest sens
slnt d.emne de relisut urm{toarele monerite.

Dial"ectica generalulu!" $i a parti.cul-ar:ulu-i iu crisj[qlj"--
zar-qa prjj0qlor elgnente qll leo€gi I,elj-n-rs';e q-J!-y:€_L$-igL*
bu.rgbgzo-d.emocrqLlc_9" Cu acest prii.ej l,eain arabi:i. cri re vr:l"u-
fiao ca abstractie categorial.S.n oferE, dca: repre:rerr1,:.iri.i^e ge-
nerale cu. privire la caracterul cotiturllor; aubcrj.i :rr.;.1i. -
zeazd modul ia care Lenfur e pent.ru a prevedea gi a inberveni
eficieot in procesul cotiburii, int:'oduce (i.n eoncepl;ia des-

-2e+-

gtnr1irii. l-ui" Lenin.) Citeva exemple. In araliza conunismului
de r6.zboi gi a necesltetii lichldErii acestul tip de politi-
sublixiaz5 c5. acordul diatre cLasa rnun
tlsto ale aceLora care (preeun Radek qi aft*) priveau tot c5 ecoaorai-ed: Lenln a d.evenj-L cu totul lrfragil" - ea sd fo -
inti,mpLd tn lwne exolusiv prin prisuia citoare $i tir6nime *
,n se evenimentelor
'!bJ-i,nddrt, cdci dc.daelducarrr.fui ilesiisvtaourbirmtmliulgltcmttai
,in metroPola caPitalului" losin o expresie
In ceea ce priveqte specificul structurilor logico-me- atunci ar tr:ebul s5. recunoagtern

rr;i:roereeidtnrzionccj-lieointpgtdsadlcdal,eestrelteofa,lllrelqepvtpe51grmxobinbra!eldztoeaiimtroeiIeirv'reaiidmtliec"ppinecuais;nr1ietniirscidituceedalapetrrerinlatauSscmet!aiiec:SbraoSsatssarreeea)glv-cteSoetLoaloualnu!ioa!cinloiiilma$zecrebSrirnehaterrenrotnee-- r5.u" (p.196rI9B). ia analj-za esente:lidqj-,i de le-Brestt Le-
nin numegte aceasbd pace sinulta:e q-co-tjturd s,pgq-4reaptarpe
ul dn::n care duce print:r-r.r.n g'!ai<l nurdaq, dar gl unica pa'nsi
sd.aeLvviact'.o:::rifeapableistsoorcicialids.enuinhsder.u:&ii;"a2te23m).onIdniapldr.ob*lepmria-nge!leg-
de a. sublini-
lr;"ai sa este
53i11&gl-ge-S!gg"$ a neceej. i;dfii perfecl;iondrii sale e
:pr::IJlnnrrtzpstaaa3rdtrdlee-ireeaedadlviara"stocateEfioslntrn"iiesg"aorel;tlnadtfabiim.it,uedoptcgiSets!nc(etiili"6asldergecoa,ictiidrlLenaD,raunonrgiogtrrLaenpededsreeitnuiasiu}ucinanraoecdliicptaiapodgrnotisiotitee:antrutiu"eifilll-ioptubioaseendil)neanl,drdc36caif,aunrta,eevrcqaaqoipl&iulertnancaibgtesrcdbednirrnndltaladlouueenen.iegzialcesee-.e$odiralrrrdelligdoa6tamn€lioneano*o"miesocaneoiet'lrcea,,nlrllduuanhaezoiseainuilvetnbgi)pLsilgiiatrcraard-aridrdi,eagaeirzau;lnzerec"nelcitane.uleo6jrinaosvegddnpdirt4fce9lpiteneleDreeiirlcbectdspoapIfroilofnolagreoioianuoeppb'crlarnanndigi,pr,ccurpilntnocpSsen*usniiaiaiafJteetmcaiulzmigs6abaeraa-'dt-aurrriejieenf'rcurueaca'sre"etiasertiaiieeeardielaa:rovlatsL9gaaop6rtaoeLseenruiitipci!'xtsronnaneopeioeic6lninoualctdeSpllreoeiasd:c-il;ntcaeBto'p!aet'dalit-ipaia3iadrpoctnprona:r'rpiaieluiptet5nalbieoaalaapde5s'bcionen5slbo€raolrrripiatiel.ulrt5iaicbcteuKcelzrpilirepilnogcleIucdo6dc:rettaacultpaiueJalrre'Lraisodrnef{escr-cpxrJacjitl'oEr'p-;epavjoceraii'rIueint:easbidoe'vgrtoirjnr'Eenicdgir:urtlle'rglpnsc-eitgneai!naecei'tsruti3itarnplaaeazlsitat.liepr"aezndigeser€t6lemrdu$o-ueee(igi'riqiauiius'naenrgtpeipvrgeraaiierntbee'antpriotegeriardeteneaa)suse-taelelbueopuco'ulcpjcic)mti0'urporairrtshapeflpeenets4oioiitrlruecracifoavarioergr-eanarisec-es:aa*rn**iie-n'-rt*-e-l-i- ind pe:riranenb carenlele sal-e rar{lind *d organizarea
f921r cu o
o probleints a viitomlu5-, T,enin formuleazl 1n id.eel fd.rX eoo.-
ciziune naxlmE Si ch:Lar d.ramatio, urudtoarea
[a *

parattr, de nult ara fi pierit, f5.rE o 1upt5" sistoniatied qi 1nr*
severent5. penbru inbundtdtirea aparatulu-L vorn- pierl cu siSu-
ranld S.nai-nte d.e a fi creat bazele socialisnului. In sfirqib,

in pre i:lema centralismului d.enocratice f"andamentind. necesi -
tatea unui centralisn foarte riguros 9i pe deplin congtient
cd aceeta va da nagtere in mod inevitabil- d"enatuS"rilor biro-
cratJ-ce, Lenin aratd ci singura posibilitate c1e suprav-iefu -
i.re a u-nui slsten cont*'uit pe asemenea prinelpii este col:e -
larea eu ttopusul't sdtl'-dernocratienul de mas{, direcl Ei crea-
'bor. "A"cestei ultirae probS-eme i se acordh o atenfie deosebiti
ln dj-verse capitole, valorifieindu-se d-e asenenea rm naberjal
j-storic lne&lt* Astfet, oe pr"ezintS' un a$Pect cu clrcula{'ie
f*arte restr{ns5" chiar in literatura de specialitate gi canet
iarii6i, are o sennificatle deosebib de e.etual5. in disputa ce
se duce tu ju-rul 'rscciailsnului birocratic". Afl5o e5 rapor-
tuL dintre eentralisn Ei democratism a fost cllscutat pe larg
ciriar La Congresul" a} Xli:-Iea al partid'uJ"ui (ta 193+)" Sint
eitate citeva iltervenlii ale delegalilor (pe baza materia. -
ieior din sbenograms. coagresulrrt, publJ-cat5" ln f963)rln care
aceqti-a r5.spr.:nd. criticilor "nuroirii de susfi, prezentlad si-
tua'[ia r<;ald din organizatiile locale dln indepdrtatele 8u-
borni.i ale Rusiei $i ardtind cd. secretarii celulelor d.e par-
sinceribatea acut6, chiar dujeer 9i Lucidi-tatea, realismu'l tici or'.'ru "tr:in-igit!, ttnumiti" de forul superior tocnal pentru
marim. (T,ucrarea denonstreazi cd nu es1'e vorba de
o atitu *

dloe 'rpsihologic6", ci de o structurd logieo*metodologtcd a -267-

-265- it

&

c,l nu se 65.sea niei lrn menbru de partid care sil'" corespuadS' cial-denocralii'!. bosi6r:.ro &i-'ri"ziulea de c1as5, c1upd. crite -

sub raporiul instrucliunij. elenentare (p"279)- rii ecosomicer este eea rcai profund"S. gi deterninantd pentm

1. Caiegorii 9i-problene ale soglqlg&tgi-lgl:LF:!qe' Pe gruparea politici, dar aceasbi infl-uenfd deternlnantl se na -
fondul dialecticii absbract-concretr autorij- pu:: in evid-en- nifest5 ninai in nislll:a i-q care lugla pgliticii 4u9e Ie dj-fe:-
!5 nodul in care ienin elaboreazi conceptele centrale a1e sei*
ciologlei politice qi cale au urn5toarea particularitatei fi-' renl;ier"ga-Aqegti:r:-!oierlg pc cai€ 1e d-;i sg i:-cc:.,ce c1:,sii (p.
j62). Auto::ii nen!i-olca:aa, priubrc aliele, j-nportanla tJ.r-:c-_:
xeazd in con{inutul 1or atit trisij.tura abstractl d-efinito -
rj-e, prin cale ele reprezi-ntE instrumente teoretice generaiet E1!rlq1 pe care l-a eLaocr:rt Lerrin p'eni::..r q*q:rg1:1.-_Sjr?.SUl_**r.!.
g!*ry!e!"g {-1._g+qlJris c. a .,e*
clt qi specificul situaliei istorico-soci-ale in raport cu
care ele au fost elabotater ceea ce 1e c1d o coloreturL i-ne - aer:ilor: forna d,e lupt.:, ;€neru;i"r sl,ontan clc runs'i ;i nu itir:c*
ucnd.caacraecsttearsppaecrtticsu;elacrifiscpeccoin-f!iicn,ed9.eiotsrecii:-itfriuielIuutitlilizpdri--n ,i.riei. din efard., gi fcrriia dr::ranifestare a. r:i;iii:ii ei- cle s:pi.r':i.t,
dit5.,
fapiul a evoluliei nasei.Ce Ia c srare tle corigfirnli ina-i cc.nfi:zir 1.r

rii sale. una mai lucldiL; in iegituri cu. ace&star ce pr"er:izeazl cI evo-

In acest sens, autorii- evldenliazi caracteristicile prin- lulia for:ra,:lor in d"i:.'eclia <ioiitd d-e avangitrdi presupunc arta

ci-pale ale contribuliei leni-niste in domeniul sociologlei po- de 'ra agbep'ba'r gi a juLil o:r rnasele sd breae;. irlinl,r-o qcoalri
Iitlce, caracteristici care pot fi sisternati-zate astfell a experienlei proprii, uenijlocite" In acesL fel se evicienlia-

a) o dlversificare a conlinutului conceptelor sociolo - z!. expresia pe car'€ o dsbincLe$ie in sociolcgia i-roliiicii prir,-
cipiul rnitEtii dint.re actiune qi ci:nc,r$tele, cd-lire ir.r-ir-i
gice elaborate de I'darx gi &rge1s, sub raportul surprin4ehl
activitdtii unane a claselor Si Srupurilor soclale ca fac - gi lef l-ecta.r;. Auto::ii fac o dea.cnsiralie an-clii a iloduiuj. .iil

tor istoric activ gl care aclioneaz5. in procese 9i situafli care a operat Lelin cu aceste catego::i-i gi- ploceci.e* :j:t$,,i.i.y.i
sociale ljmitate in spatiu si tjspl b) dezvoltar€a unor pro- f ea'qte d taliq t_ i; :i gj-g.ie4a tlg ar:t i v-iterte a i;1rt idu1. r-ii b oi ; L:,..i,,:
cedee ,1e rnanipulare a aparatului conceptual al sociologiel gi intervenlia beoretici:. a lui Lenin i::r rapcrt cu errc.l,uii:q lii*
care asimileazd gi dezvoltd aspectele psihq:epglalg ale acti-
s elgr revglg[Lqriarg oin Pe'u lo g::act in ge ::l o-a cia _ anril j. e * gcjl]l.l_:-

vitSlii umaner ca variabile coosiante a1e anali-zei soc.lo.lo - !ignAgc_afr'}e,}Z'nooicginedvoicciiaatuorji,tnl teurvn,e:ni iip; rcauctoicri'i.npeo!leiticpc€ nenijlocil,c,
gice. Daboritd acestor caracteristici (nai sinb qi altele) , care lLl-ii.i,

conceptele sociologlei politice devin concepte operalionale analiaa SNiintific; o pc-.ei'i:e asigurao rnasele p;i.:.j.sr.:sc 1it.'i,rll,a1;
gJ-, tocrnai de aceea, actj-vitatea politic5. a lui Lenjrr s-a i-in- i-luziile trriefetisie ri, "crrrgirezo-<ienocrrii;ice r gir i:rscin.J pri"r
stdrile ae spiri"t de nclini-qte gi neincrederne in Kere nslri, a-
pus sinultan ca activitate gtiintificij. a unui savant.Este de jung treptat la stdrj. de opozitie ofensivi fagd de Guvernr,rl
aju.ns s5. ne refelim la citeva anallze din lucrare. De pild6,
Ln capitoluJ- de sintezd 'rPrincipiile Ieniliste ale analizei provizoriu gi fat5 de liderii nengevici. in aoest contoxt $e

fenomenelor politicetrr autorli subliniazd viziunca de "mozaic" ereeazd {om:ipante nsihoLgfice de recepti-ribate fati de ideile,
asupra fenomenelor sociale d,ezvoltabd de Lenln; aceasLi vi- agitali-a, politica bolqevicilor, ceea ce d::ce la crearea ma *
jcrritl$ii bol;erice in sovieteu deci la pr€luarea puterii Ce
ziune, apli-catd structurii unei. clase, pune in evidcnlai noi
solufii.Itrn- cd.tre bolqevici" Autorj.i pi::l ir:' evid.enld. c'i, clin punclr c1e ve-
crj-terii de elaborare a @rnoi
tru a ilustra acest aspect al rnetod.ologiei lenbister auto - d.ere soci-a1-econoni.c, lntre febn:.arie gi octonbrj-e nu s:a,!-1g-
trecut nj.rrri-c fun<lamelrta! (ie natu-ra sd justifice o asemenea mu-
rii aratd cd l,enin coosid.ela, la inceputul prinei revolutii
tafle in conr,rl;iinla rnaselor gi s6. e:.plice trecerea Lor tle la
ruse, urnAtoarelo grupe sociale : "r'eacfionariiri-ndiferentii t
'-cultivatii; , liberalii, socialigtii-revolufionari gi so - cad-rele rc;rubl i c.i i l.)itr6heze la cadrele orindr:-lni socialiste,

-258- -269-

tu

lceaste nutafie coLosal6 este e4>Iicat5. numai 9i rnrnai Prin nia (cblar cind se fonnuLau tezele progranuJ.ui partidululrdr4g
ultirLe ana -
t-n victoria revoluliel socialiste), pentru asigurarea rnai muJ.tor

L1eb3;i5eeiii.zcevipSdiorrolpsd-buPopelterecliioimtlncsinciaiaaverlesai t,raacueapclxudtrcuio.liurlseVisicti.iavpI.9rlLiidinaeidtnanu,islcanuooc,icenpisloirintnelosupguautupic.cnuleudcnsti,e-tdpsioenrpovterlecuacdertineafsiirc'rneeSa,aec9l sollsjnn-coslte5trceili.benougaloae---- rrvarianterr, astfel ca se erlste rrr:n spate cit nal Larg de re-

tragererr dac6. dialectica istoriei ar cere-o, Lntrucit nu e-

sist6. nj.ciodatd o linie dreaptX 9i un proces social pur.
Penbnr gtiinla narristd. a politicii, stilul leninist, a-

naliza teoreticE. la care Lenin a supus lupta inte:nd., d.iver -
genleLe din sinul partiduLui bolqevic in tot d.ecursul lstor1ei
leasta rd-mine inc5. o ttproblernS' deschi sdrt '
ito . In ca- acestrria, neprezintd. un izvor teoretic extrem d.e bogat caxe,
2. care ne-an raai referit . (eI sintetizeaz[ prin-
XI, Ia clup6. cun pune in eviden!5. gi lucrarea recenzatS., nai cuprin<i.e
pitolul
b-ciipceuiidlteureitp"tpindoelpistortiulnol gdpielcaenn'etsseeislateebvmoidraeatntiectia-dzeeslp'eeenxcitnlrfai)c,oursldeidnocaanreraanciumteJto'uizbieiplaltozadl-i'- foarbe multe r€zenre i,ncE neexplorate. Fe baza naterialului o-

ferit de aceastd experientd. istori.ce. pot fi abordate gi for -
nul-ate concret un Sir intreg de problene gi concepte ale po-
J.itologiei na:erriste, care frdnintE in prrezent lumea contenpo*
Actpeegoal9ii:tncii-cupLeunnerelegapzitiuovollitirtSbgaoabdlneolinzgaaiiebndiotirrnseicEaaengfiialeceigliuaacsttrieoat crdeioaetlesLmteiiinnanirntiEaleEc'eisscdot'leltduboligomi il$eotnee-iYu-oa'irc'ero!iet4ieacau'o-
34n5. D€ pild.5., apar intr-o lunind foarte i.:rteresantS.! rapo -

tul diatre centralismuL promovat de Lenia gi d.iversitatea

oplnii; mecanismul confruntS.rii, coreldrii 1o.r in care se con-

apfaonoesuatimtneveitAfoliatrSbcpfouarrxearamatecirstaieenarrirzcxipaalsodtdtt.{eruzpclelrauinms:rieecuitdronsdE9torituloocdagteriucetlelieeoqmdri 'eoi-ttmneizaoeafnrll€rtceete:iac'1per' aeEcxtxpioiceseftreeitecnrnalietre^e- bureazd. ad-ev5.rate tebnici atit de stjmul-are a iniliaiivei gi

diversitilii, cit gi - concomitent -cle pEstrare a li-mitelor ,
Lntre care aceast6 d.ina:nj-cd. exercitE. d.oar funclii 'rnegentro -
picett; aprofundarea concepbuali a deosebir:li di:rtre dj,scutia
teoreticd gi lupta polibica, dintre d.eviere qi fracfiu:rei r€.-
lrqeieii npldrAeinpceiixnpiSisiltoaart)ui nmicnisauirnrSisidtecorrnigteeennriieuulrladrleeesspeesceotlliaivcbi(otdaraarecidnaacfuecanoscntStcie'eepxtepleoder-
porbul dintre sancliunea organizatoricS. exercitatd de forul

pol.itJ.c supr€m gi- rezolvarea in fapt a d.ivergenlelor. Lucra -
rea pune in evidenld lupta pe care a dus-o Lenin inpotriva
p,tmazszp,ecdreirpoel,oei,lminipclcaanateaeaJrrisrltreeLrodiaennfa,rdnla,gordsereucsiaoitt.ricrvcltiucideu,.ie)olreaissponvtlrgerinteeeoi,eeiaicpfbidararvrliieeredan,ednrzlreaegacielanoitlgnppetrrdpFtloieaeeri}ico2nliarlgtvn.ainibuncauruIooaeernleiztritao,sadrn9drtaiteptioiaaps3ercc9to'uriooutirilCupptnlniidoetnidci'-nmitualniflicsnie'iipu,afronrdbroitescesagbpotrtls!ar'onee4enecfmrasFiiitrcciicmeuuaierlonenaicsedreeteeda(a;sac'aretlloi4€Solszin'fvrlDtitegeneeperannaroFeu--i--n--i-
ideallzdrii sooialismului, a simplificirii problemelor. De

pildA, referitor la lupta inpotriva bj-r'ocratisraului, Iucrarea

contureazd dln diverse unghiuri d.e veder.e gi- in numeroase

Locur{ abltudixea gtiinlificd necruliitoare a lui Lenin fa!5.

de acest flagel, intrucit el nu-qi f6cea iluzil 9i. asocia e-
ficienla lupbei impotri.va birocratisnului cu civilizarea ma -
selor, cu aslnllarea culturii. Dar o culturalizare care si

duc1 la activizarea civico-politic5, a maselor, care sd le bans-

1bpa6eruaLtaocotrraiicigcelsAsautiebtgiLerivoena:iga:reeizatldiincloti,ner'dtieins(vppop.oJlruza5lic4itaitv)ic,uldepl,nrediincneutiSsmanrceFuf$iliuutenpi !e€9d'oiiaoInuleipnacabtrcoiecegaasdtl'fue'rl6p$€rtoLeoseo-t- nitd ctorinta gi priceprerea de a nf:rul rolutile in care demo -
cra{la se realizeazd. de fapt. Aslfel devine clar d.e ce IJeniD

a refuzat s5. incl"udts in programul partidului lichid.area blm-

cratismului. Rdspu:asul sdu este pe cit d.e lapidar, pe atit de

-270- -2?L-

profb.::d.: nrru este o problemE penlra lul eojl.6res: est"e problena
unei epoci lntregi'r (p"268). 0e asenenea, distinc!:.a pe care
a f5.cr.rt*o gi fr:ndanaentat*o Lenin i.ntre aspectul tehnic Ai cel
politj-c al cond"ucerii, intre rS.spund"erea persoaald gi coraple- ffocfc$ngia i;re{us*nfa$a

nentul eil rfJ-:rifi.ativa creatoare a maselor't, d-i_sti::,clia celo.:
doud laturi ale democratismului spontan (:lli!iat:.va gi anar -
hie), nod.ul ln care eI a p::evd.zut gi- ciutat sil realizeze }OGilff, ct0R*Y, A r:tiszaki-tudcmAnyos fejlddds hatrisa a do1-
6r.r.:'area trconeriunii ilL,rersstt ln funclion;rr,ea e.._ar:atr:*Lui as:i"-,
gozok szak!.rdpzottrigdro d* a szsl:aa$truktrir,{,ra (Efectele d.ea-
c€t:*
tral de riecizie al Il:ierli sovieiiee (tezele <Iespre Car.isia vq:l*;k'i' 6"L""in!;ifica*'Nehnice as{up:ia prcgdtlril p::ofeeionale
a mru,;1*ari,lcr ryi agupr$ structurii prr:fesionale a forfei
Central5. cie Controlj, rapr:rtul. dinble rolul e oclal ai concluc5* de mr.l;:cri), trnr i.irinkaiigyi Szerale: A$r nr', 1I , nov"1S/0, p.
tonllui gi particularitSlile psiilo -indj"viouel_e ale condu;6i;o*
rilor politieis - reprezintd toi atitea categori:_ pi probJ-e* l{"40*4rk5,
ne politologice care a6teapb,5" s5. rlevinS r:bj-e clul r.rnei nriaLi.ze
3ii:1 "i,Liri *liuna: j"

$i valorificSri gj-s.Ugg4qil-ee. Lrrcra::ea pre zenb:.ud a_r'e nerj-.tr.il se fal)ecegip{d::er,trer!::?"ml*nitusa3t ,da.eiitugnilnctaerreo-sl loc&l, c#e
de a dezvS.lui $i su*jera perspec*irrele ri"eosebii <le rsdni*erpro-
inpune
i-i-rrri i;c fi.rc;ti,, s tudiul specialis*u1ui ma-
r1nIei.l:errr:a,*bl-ecrnJ:e-raizar.i,tr;cnvtidu.:e'tnrdt,iruit*ragdi j-nnatrievpiurobldeerz--
mitlioare, pe eare le oferi opera iili leni* f.n aeeris:.L;, direr* mtr{itguttie}r:er,sdt.ierzpi:rie.nrtuJ""LuinncdaeneinocCloomlopga:ri.alSoira$di eecdo.naoto*

tie.

Ni-colae S" nuraitr'1: J"o care procedeaz.l G""Pog6nyo ea ins.{gi.r cA
$ai ooncluziile pe cere i le err6ereazii, ner.ltH.
fi mai larg cunoecute
(g-,qgdrLom.),

& {.lnu} dintre efectel"e soclale lnportante ale progresulul
qtilngiflco-te1,-nic * vaLebil 9i pentru societatea socialletd-
-272- r€zid$ tn faptul cd nu rumal fErlle dezvoltate, ci" gl cele
tn curs cl,e dezvoltero pot beneflciei, - cu oarecare intfrzie-
re * de rezuLtatolo aceetul ppogr€sr Aetfel, maginiJ"e de
ca,}ouI", aparateS.e €l,ectronice, cele nai lecente procedos
chinlce nu eu fost Lntrodues numai t.n t5rile avaneato. Dar,
3.a acelagi tlmpo se obtrerve u! decaleJ de tinp intre eocie -
tAlile care otlntroducr' gi ceLe care rraplioH.l. Ma1 exj.st6 dl-
feren$e $i Ln cee6 ce privegte E6suf,a lntroduceri.i tehnlcii
uoderne, 1n seneul cd docalaJul de tlmp pentlu aplicarea
progreseLox rscents este mai nla declt r&miner€e f,n umd a
utitrejelor gl lnetalatliLor productive.

De aceea, nu lncape ind.oiald cd, dacE. eocletdtlLe rnai
pulJ.n avnrtsate ceutE. eE benefioiezer in tinp utlI gl ln rnE-
surd coresrpunzdtoare, de rezultatele progresuJ-ut gtllnflfioo-

-271-

tehai.c, ele tgl vor putea rsduce rlnlneree ln utntr d{n punot rea unor nagid rnal oluonnpallrof6a,tes,opcesnrtruoaoll€gnoiocLaerteateedl' ngtl'eoeero[
de vedere econoulo. In aoelagL ti.rap lns{r dacl ole lntlrzle
totul se transf,o]mi
' cnoougtgpLeAvnnsgaofelabnuetLadiecuctaeesnienlntaLaterienrnedailll5guoetzeoleibcpoas.cpttgaurit,oceerrnticeauipttletuitrupELlainolntlonLridru!ul.dpnsaolre&nfprSeeteneirdpnoiflgoouomdwLloeeesesridBdr;rid.isrenrXeotetetnr-.udaudedaa1aguvisadpoiunreesp0urni,beontealbenstodoiononeaawtcsortd6ori.imlt"utlepnl,rlutaHrroraen6olfIe9aiernin.nuosnnrccbtar1jfaeseee.eiepoolA1atn,n,rtllr,or;r.eeroetecldaoalrEnrictinaoaIeonJ-fesinlenss,ne.aLuu6eoplcctcnlcsuetan,luasfaphluei6tedloirculelpiilonltaaeoetnuallucrnuneits,:eilcrosrbaoeaian19eicnlevattruaillopncrlleueerill'eaedlalanivlioaevLantpdta6aalo:rorcrfurlcerfre!ogroinilrlne6lello'neeztuieaiaegtlrtgapugaluolg,inldcn,trndlEfeulrne:i'aoin6nzcaurultltctnnciJae'!nitle6unroeusfctli'oIrlrzert:iuetoasJopnarntooolaooer'tritLneducrtituliemirldtetllfclatiucoellucuaa'orori'{anLlo'vgdscaa'ep1r'lnetaatvevlft1untlptElrnazAleeul'aEtilplsrsrdaezLritlvSsnapesutace:'annc'ettsea9tlgdalfffIaeeonvc6ll-EeniltSlvla'rpdile'adnc!llfapiao''frud'uDLnrleeattilullaunr'zrlsoevceneultavatinteleat'n&muenraddnIutasalel:nudteleuaeoiL-it-l-a6la--l-''
sau au profttE LadeaJuns ile aoeagtE poslblllteter rEnlnerea

1ol l,n urod fali ife !5rtle evensate ee va aocentua.
Pontnu a beaefl.cLa tle rezultatele dezvol.tdrtt gtllntifi-
co-tebalce, orice socletate trebuLe sE satiefacd, eel pulia
iloul coniltfilr ee. dlepund de nlJloace EaterisL€ 91 - uaL
ales - d.e oaclre epeoia.Iizete. llreciad peste condlfj.lle tla-
teriale prealabl.le, ee congtatE clr lnainte ile aplLcanea elt
d.ezvoltarea gttlnf iftco-tehnlaE. influonf eazl struotula pro-
feslonald a fortel" de rauao6 clia eoonoqia respeotl'v6. Ia! lu-
rsaa,rleautrsi palleccBopinouXe-il.noIdn.
troduooree 91 apllcerea lezultatolor
lnexorabil nodlflcarea strustunii pe
aoelegl tinp, eete orvlilent o!, dezvoltaree gtthtlf,ise-tehnl-
od, uotlLf;Lcd nu nunal struotura pe rsnurl' a sooaonieir ol
t:lansforlmi gi certnfele tte pregEtire plofealoaald ale pro-
ducfLel, attt f,a!6 <le fleca:re rnuncito! ln pe:lte, qlt gt fatd
ile folla rte nunc6 fa aasanblul el. D€ f,eptr eoeete este nle-
zul. I,ntregil p:roblene, la:r solulla <lat!. detasinlr eau ce1
pulln lnfLuenfieazd, etructulra pregEttrll geaenale 9i prof,e -
sionaLe a tine:cilor LncE nel,ncadralt tn raunc6, calLf,l'oarea
91 perfeoglonarea profesionalA a nuncltorllor lncadlallr ba
obiar gi atr:ucture reolol5ril 9i recall'flcErlt f,ontel ds rdvtaS4nnspezueoce0pinzi:dilt"rcn.etoluu{rnfaeRecArailrgptiaii?f1,eaasegdaa5aptltfrIrliopef,l1,zouteo6e1ltcanpfeurlaootee}eepJlaienupngnfe.tuctlielrrtclzronirenrIdrogEusatabiuernatnniuudotatufutnae,dLernouJtofesetna&na-rerore.dcnucellcfHeaaeolinbeeeLcbgucH9ugcfeont,ifoaciaartsroooari:t!tgeelrlr6eerelnetzueelelEteaaotlcarpteei.aeueutldunbirrfsDenLoiindcaenranfeEednr,frtdedeelruero:elc]alegrn'Ococtdpcevol:csJuu6rleidpeluaacn;udedueoe!lirentt6rtpateifieeledirlafaancouep,eeizlclaiuroea-'eaoLsnatadcdradateaLeceosdlnzlelcaneoelfgue6u,nrnptaiinlcpenourapurieeitluenndlltrglrol"ocloantocneoarleailtt:eetchtoltrtodrlztulaoPrdlad9lice'-a-leer1--

nunoE,.

De fapt, atlt tn !fulle eoclaliete, of,t 9i la oele oapi-
tal.lste, ee obgetr{ - 8ub ofeotul ritnulul eeoelerat a].
dezvoltirll 9ti.1n!1ftoo-tebnice - o me!€ Lnoertituiliae ltl

cee& oc privegte pregdtilrea cadrelor de apec1a119t13 ecest

fanonou d,evine, flregte, 9i uel nanifeet tn cazul pregEtlrit
profealouaLe e tineretului.

&rtinclerea gi confinutul tnvdfEntntulul' Eeneral (nu pro-
f,esional) - o:ricit cte blzar 11 g-ar pErea uuorat - a foet
gl eete f,uuofle de oerlnlele producfiel, cbiar 91 atuacL
olnit aceet lucru nu apare in uod evitlent. Pentru exploata -

L poPorroe-tbzeleehrnnnitoaudllu,nlfalaueluetLpnortieobll.aelaxeu:lreoiitdaitnetrtlee <ralenzuvroiltnsureiantgrtEliaiallfltena- au fost oxageJiate $.a.!!.dr o anallzd a ef,eotelor probabt-
Do ecooar este necesard

_275-

-2?4-

Ie 6i conc:rete ale dazvoltartl 6tli.*ttf,i"oo-ts|tiiice asupxa pr*r:lcipalt elcr etspe aa* f,eze ale 'i'ezl"ol-tirii l;eh:iiee (tabe *
preg&*irii prof,esionale a forlel de nuae$..
ladIounueleudsrz]nPco:iiahrr:l'Ea.lii:x1"snnx)tibor"neiluieilirilrTr:sdtttrdroe'inru.ce-ri.aur$lfdt$au::-.zllccnar'I-tj'a.donpto'lucrf.iandsic'auert::lo2*i'')""*';lej'n'aeiaIc?'-t-talueiS]rna:ce*'ial't:rdnuzucriii$iiai:'riutlst'eite':]cepr:aeeo*rlrn+uasp1Lrpe[leetaac'larc'eb5dic'evtE"plr'rieiit'scflei5itt'eldn'*"5e't
x f e c t ee 1 d e z vo I t-Es,J- :.-S11 l.-Bq-L{ I gg: ts-hqlaq qe}rSIS l-a vj-ito.vul foarte l::dt1:ii'r't*t, in i;i'rep ce fazele )^5 ef'n'L
pre@ ceJ.e cago pr"er.i"ntd un int'sves aatual'
Tairelul L relev'5 cltcva elensnte i'ntc::rss"xte in ccea ce
. SiraenL rl-€ pua la indoial"A faptul c5. dezvoliare* gtiln * Afl"ifel'
!ifico-tebnie5.-$rln prluul cind automatlzarea - exer*{$5. s privcgt* repar'*irarea f*r$*i do nli-rrsii :lcoesai/J' in
lafluer,fd considerabi-ld esupra nivolutrui de pregitire profe-
slonald a muncitor'ilor gi a€uFre structuril prcfe*iorrale a t! rtcrmfai;lir:5caenaratgespj".ti[Jnz,o.iidrce].,,trta:t'pi.injn.aeloi(vlintlcpetearutru.rrl"esg&aldull--*eevlrcrnoirlnjarra-'lnltr,u*lur:ttLsnc:ilb'i:tenirrqieic'Lioturlicuosi,eu'rlLLp-rcvc;iiiiL''-e:splutvipjtui"l'iricecujj'.u]ro$u;*leij'i!.'rlle-ilh:rLijln-aripzzieelaren.tiiipirnli)lpr'carr:icrulnpnrau*aprrnaolpg}anri'''osidtLo}a'de'o'ai'rrufrertoulocar]lc.io;piacitsaourrer'itr-nsodlu'c-i'o}--
fortsi d.e uuac5., In ceea oe prlvegte 1n*6 tencinla Ei n[sura necatrificet elir:pare cie :fap'c o ds'';& cn aliari'$ia rcecs'yllzirrii
efeetelor el, opialile sLnt departe de e fl unani::ren tpzdrarnatacuenetncnisAse4tutpsprreliaaoiiandtpr"c-du:ao;aaiunrac,gtl'c5ieu;ip+i,igtnirono(ooirPlborpiplietorio.e*rrrc$r'l9ilv*ieoara)naa.ni'deceiua'eaucnataecf-*nlnji"zafldtri'aoN*je-eercridiotetiueedIl,"ngudqtdsooiifezisi"cn'-dlaa-rsuo+lcsillntfogreiuoe'riro9gardctln9ieei.eirbteroi6r1i,$r'ra'ipilone"n-lpp"draoeoaetocp[tiuiornairItl'[irliroea1*r'-:

In pri.na perload5,, parerea generald. era cE milryinile au- unBfcauEuan,qzgcoceXiSanl,eptifaaE,9drJtiiqe&uiLlnnredn4aeltagaddtilinianovi$r,,t'iarnlcobe,hl'rLoiceaalluarlaslrf6mnAaruuladenjRorcuh"nPiaini'roeheuatrnltjtt''geoloAaercrc'e3lucelurrsaeooctraIel'sisaoaltlzunpdeaa' er:pe'rzee5de' floncncael;fcnusalei'innpanitzgcbu5X{ll'e
tornate - ca trrna]€ a d'ezvolt$rii ua$in:ilor-unelte * reduc r(ctrrtluaaintbnaiRedsiupt.oPuno.clUpraDtrn,eogrif.psne-oc2cri6rt),ul.:i:earcxtadafrsoelraftr5arrato{pCreruinnznaoaerrio}pet,'edeDliEnaocoaplicopoenenetarrasute'li!isempaneoutcrraixurnieliiacarecpeorg'ontedduia"cfd{otiiiic:llei**i
exigentele fa!6 de aiveluL preg5.tirii prof,eslonal"e a su-uc'i -
torllor" Adicd se eredea c[ tiput predorainant de nunciter va
fi cel cal-if,icat le locul d'e munc6 gi c5 nucei un *um5r r€*
strins de rouncitori, o elitE (9i anune o'pro6 '-natardi!!), de*
putr de fapt o lounc6 epecializatd" Aeeastd tezd a fa'ei ins&
combS.tutE de nulli epeci-aligtl, Ei eusff.n cH priruuS efeet a1
outomatizErit conetE i:rt::-o reducere arode:rat6. a neceseruluj'
de for!& de nuncd 9i, nal alesr S"ntr-o reducere c*nelderabl-
ld. a cererii de forfd de munc& necalificatdn aecentuino insE
o5. i:r acelagi tinp cregte cereree de l"ucrEtori speclalizati
(progrematori, speclaligti in nunci. de intrelinare git cs
profesil nol, de eupraveghetorl de instelatii 5i de produ -
c6.tori de instalelii autonate), Eete locul e{ se rnen$ioaere
c6 aceast5 controversa se refer;. nai ales 1a aga-Uur.rifii 'rgt-*
lere albagtJe", intrucit, cu privixe la cererea spcrtlE de
l-ucrdtori cu pregd.tire medle gi superioard ca urma"r:e a auto*
netiz6rll, nu erlstd. nici o indoiald"

Discufiile ln jurul acestei tene inc5 nu pot fl coneid'e -
rate l-ncbelate. Dar tendlnlazJ plincipalA a solutici poatc fi
fo::rnulat6 de pe acun, cu etlt nai nult cu cit profest'r::u1
Auerbahn, nembru a1 Acaderuj-ei de $tiinte oeboulovacet pune

ladiapozilleosintezSutilsgielocventE.princ].asificarea

2- pentru a iiBtLpree-ai'pb"li-uuuptile-raoaedcsdeusasneutauaniinnraea6f,sf-tppzirueeanz.ieusra,vpir<aruoilaabrrilb,'e9ins1l aapLrIaocaiaennic}bielic"laieeidsldti5l^il'een.pt6ine9tcrr9eu""reu-i
Uare. el
il-ti;"il -277-
il';ut;i
eingu! ou.
-276-

*abeLul, nr,X fabetsl" rsr**
Meca:nlzarea muncli lnduetrlaLe tu 1958q
Struotura nrofeelonald. a Luc:r6torLlo:r dln di.ferl'be dorneniL I

,ffi5--* il)

Hunci"tor{ Luordbrj. cu pregH,ti:rE lndnstria
gr6e uqoaFH etalirni en* "nridanliiis"te-
Canacteri.etioile [liaflq*a- ca]j"- spe- ffineclle sups- ro*el Denuni:lea
cteaetareaup]e"teiddleutindce6panvool-* flea$i. rJ,aa*
cia- rd
oafi la 1o* i"*- tntiF
eul ds zaSi fio
aunca. 1o triuniirul nunei. tonllov
naaa?gelalu{6, reeoahzi5pa. nptoentltengH
3-, ?roducfle manuald necallio€
Si unelte
lL) Munc6, de controln 4r8 0rg 3nZ 3rB
1a lXltollrizcearreeenuu.s$6e3'.0tee-* euprave6bero
zeezE, pe an€rg:ie
12) Clau prec6dere nunoe xgeS 38r? 1431 2r,5
umerH rnagin6

3" Magiui univereale l-9 {w OU IO0 lr) gu prec&dore munoH
sanuaL6.
4" h{a,$int e€,&lautoma- v2J 3r5 * 100 r-o"B tA"L 1a a 11" 4

teV {}'-1 2-1S$ fotal V4n9 51rz 29 ', 18o7
r& )*ult or 1.00
a ltfeagqiuultraaeneeiapuotrotmlnae- * t NunEsuL nuncltorilol
tn 3$ cllanr6oinnuaLqutcnrellaze6cbplPo a-
canlzat

6o Idagin6 autonat&. sau $3 +5 nente necanlee &n2 5,4
trtnj"e de produ*$lo
2L) IndrunareroontloL 4.7t 414
ry Inotalallo autonat6
cu :andcgounradrellailtraourtongai - 22) lfunod cu unotrte
tE manuale aatj.onete
rezuLtatulut p:roce- uecanlo 8r9 Lo? 1,5 6r'7

suLut de produc$io Lt 60 2L 7ILOO ?3) l[una6 f,tu6 unelto 52*O_ 19"3_. -4|.6_
neoildce
B, Instalatll autoroste 59.?
eoblpate cu :reglaJ
5' ,Lr 10 100 TotaL 6j,rl 46.8 ?.O,5- 6I,=t*
automst -- TOTA1, GnIffiiAL 1q0"q 100.0 -rc9"s-_--pq*9'

a Iastalatl e . automat& 4.0 40 1? LO0 dtetli nulrsll eet€ mecanlzarss nunoilor,do tranapolt r Eer*
poaarreanflenterllodvrieoaanrgaac- 50 25 nLDul.erea d.e Eatettl prd.ne, Droduso otq.5 Ia aaelag! tinp,
terletici fs prosa- too
sul cle produo$le 60 ,4 roo

10, Sl-steu sutonat de Lned, R,PnUngarS. Elroluseser ohj.an dsoa Lntr-un ritm mBl l€nt!
optluizare a produo- .Auerbabn (taueLul 5).
tteL 2L sprE fBza Esrcate la pt, 4 din tabelul

lr. Sleteu autosst d,e op- Iloludaderrolt&'ltrelati,Y],€Bt6'i]rlnclustrgnaginl".
tl,niaare ecoaomlc{ Lor dirr R*P.Unggr6 ss gsneraL1zeaue dln oe tlc oQ FB{ tlrlLt
9L a produefJ.al

Ifhnrini5aruaniesieiuoanlouun1cEe.'lu2o0n6eadzrdntirno cele 5 OOO OOO de peraoaae

aceet d'oaeaiu.

5 DupE prof,Auorhahn. hlblfcat 4e l.T5qowskir f,4l0rgardzacjar R[tuJei-pciao*:f$retiuaad*rekelsoanl(rSuaznoroetoritnortiirenlyLtieockrl,l'enLnrn.cul1un2ec,tlriLiad9le6i p99ur1s9e".9(I6*!F2! 4"-:-r*$)-.t-a.t1-s-z*tlol-
$naErzad-Zarzad.aeule, lrr" ?-8r L968 (garszava).

-278-

utiLlssrea &agl${Lon ou dest{neti.e specia3.fi. 91 a *o}o:r eenl- 'l Structur€. pvofosiitot r &9a oun rsuultE dln cole de
mnae-arqei laeziuneod,*due.omeralnba$c*aoe€*pr2i6dil.opsaeprle'etfvpeollloujfuleiasstiilficie'cioaurticEce5l-if*iaaoapor6eeireiitnlLStnfiJloc'i :s4r1 ge-
automete, pent:ru a c5.ror srpLoataro ee pot fol"osl i-n :aod I
satlaf6o5.tor gi lnunaitori calificall Le locul" de rnupci. Dar de
necee&rul de euncltori ca].lficati tra loeu-l de $unc6. este rf
tn
sporlt gJ. de descoBpuaarea proceselo! de pr.oduclfe" Aetf,el, I
i ce mal ina1tE" AstfaL apar.e marea contnadicfJ'er pe de o palr-
1n aceast& perLoadX" muncitorul sp€olall.set d,o tip vecl:l de* ntea1e6x,Si.agernp$eel:d.aeoacItioSt&pafiri to!nnneavtoela:rioprdoeclupc:rleiegl 8d'telrenapsr6ofeds'elo -
a$
ytrnE din ce l,& ce naaj" pu"biu c6utatn Ar;east6.' faad de in- a
dus*riaLizare este 5*r parte reaLisa'b&. tn ft,?,il*gat'6., iar i,n )
parte eote fenomenul *u sels uei muLte p.rcirS;eia* 1e6e.to de sea* i d}sisLpoucnul8dreien;uit:&rcai.,tKprtellcttimnuguiccituosrtirauucxtullriaarplsraoufeooaiol"nlflaclaH|i a

lj"za:ea lu:i qoaptetd,Preg6tires" alr!6iirori3-or specialiaali a fn- a1 , f{oersfpeej.odt ecnaurene!nset6n.l'nuuurelnstaedb'oi-znvooclutEno:rsiciguttiiinnfifpiceore-tpeeLomtivlaooaoos-
locult pregE.tirea caracteristic# pe::ieia*ei ia care ss fol-osee.u tei desvol"tfui.)"
l
naqj::i.univereaLe 6i ln cars eadrele ap**i.*rli"aate ssln csr$e mew J XX
sivo Mai ti:r*Lu, prsgdt*rea rnod*"e 6i *upe.rtoax"S. a f*n$etr" d€
rauncd. tiude ed. ia loouJ" $pecia3izS"rii ,Cin perios.da premergE* $5.regte, 4utclrt8.'biL8r'€a nu ap&rs nrciod'atS' tt$'n et&re pu-
r$$n Uztna ttcomplet autom*tiza'tflt' nu exist6 3ne$, dar nai a-
tos,re, c€ea se fusealan{ reauc*rse eo:"eriJ" de muncitorS" ne- deaxciststfpi,uoncetcuoindoemiveendasrlisonteaolirlectoierapulnenteaazuEtosrHnaftieizavt[eorl Do

specl"al"iuati, degi" aeeastE oategorte axt* i**S. neeecar$., R$- -
ni.ne deschte& probS.e.iua rnuncj"toril*:r **11fiea!i 1* loauS de

mu.ne d., Tabrl-u1 mo5 i.es nu

6,srle&r
qedlf aqele€L*g$lsq;'r#J-q$,s&"m,_-Ss$ ji1]ijilr$t fica.t {r* pr;rct!"c$, entstd. troi Sroetbllit&Si'l studiul unor

Sake-t*tr*F;J,?*gb cer.oet5"rl cogqre*a &in ll"tenatura interna$ionaliir anelisa
rapo:r*ului diie*ro etruqtura profoeS'onald' a'Soroorilor
J3ffiii$ffit1easeri pl',}p*ri1el- Lli pBr;l"oailir' gi

RamurS id9q#rir*:*fti"it"s#?i i;.e J9.9** Btruetura pregH.tt:riL profe*ionaLo a &uncltorilor soli"oitaSl
qi, S.u sfirqitn tend-i.uta iuobii.it{fil profesionalo
f in raport

Indudt-iiE ninierE nijeafrl-ynin$iA, '- -*ere'e*Cc; e-hau:c:c*iri*irfence-ti* su posibilit5$tle de ciqt*"g ale nunsi'tori'lor'
**eazil raunct
inete* necanizate vi.tt$J- teh* E{sgs.[s*ig:cp}'-!e#a*sLi'Lqsagass:sg}e!9s".e9.g8lg-.gtryc.*
ni*ias'te
l3li1.*-- turll forte

9&u8 Loar] "ltcl?g Pritraipa.l.a rl.lfl-cul"tats !n anal!z* aces*el probleme ro-

Iniiuetria sl"es*ri"cd 81+sB 83'4 ilt:| | u id5 tn gdsirea tlnc I date care s{ oe pretexe }a comparafile'
in cele ce urmeaado se prezintH' co&cLual"iLs unor studil coa-
ExtracfJ.a cfi.:rbuneLul 97 NL l_0?r3 100!8

Induetrla natorialelox llar6 107s4 1CI9r1. *rote &is U.R,SuS, qi din R,S.0ei:geLovacH', e'mbelo ap6ruto
de conetrustio
int:r*,o pubJ"lca!{o a OrganLaalieJ' InterneStona}e a UuaclL
Iadustria ohinlc6 LL?r'/ il"},]. 109,I

. lndustr:l"a ugoar$ }r)l!i" "- - J;939*'31 -J!.Sl,q9?-,9 --** Ll'r!.ue,r. roault& di.n eelcetaree sorri€ticd', oee nai fLa-

Tj-,nodtarr.qli:eagtilsmiapt rorei'n.auinngilill..sc"tquetsrinila.*eLsEE"-4L80?4r*8t .,-,- bupd aura
gran*6 nodifj.care s'"e produa f:a munoa pensonnl'ului de uupra-
l05r& l"0r+r4 contrcl, scki-uba:re d'ete:rminetd do cregtoroa Qon-
a nrrneru'}ui de inetala$in de controL' CB toate oS
E--ftfil'lDriffiTfd7uaprdeamunnucranedreicpduse5"mInunreSittoa:'tiiicoar tiinkraiui eIdtri"isiaslai k5l iKaiizuJ.-xoi * veghere qJ.
niinyek, rr.12r1969rp.15" si{trerabl-16
-

-250- - 281" -

psorqe0rteeforeolrud{"erenuFtrcuetatrfgnLJreei"tlbeelsfrLuLedtlaao.eeotslfosledesfr$e6ex.fegrleeqflu.eucororfasisfe.dltsn€eTngs**5tgiq.il,aeorprendparenare.aericevoiozizcrgiosuit{5aelruooueagrro&gr,aatnendsna.uFuerneslaa6.drripdsus"a}acm$oisnencfldcenee.uuels,ttucsslnaildl,er"eeoosverer&jl-gGdndj.es*-t ",{ CeLe clouE etudli.l care de f,apt prezlnti patru conpara$lio
aratH. c& autornatizan€ar rerBectj.v roeoanl'zaree - ot.t excep!1e
fabsLu.:" nr"J+ {tl usdnel" de safj-ns,r€ a uleiu:rilor rn:inerale unde 91 f,a trecut ee
c@re& o inaltd pr"egatine profeslonala *r aLl condue la o oQ*

re::o spcritd de muacito.r'i ou o oai S.nalt6 preg5.tlre profe

sionelE. in rafin5rta do uteiuri miaerale, d'eavoltar*a Sti*
$1f,1co-tehnie6 a ixpue sidicarea a" 3e8% din totalul muiacj.to-
sl"loxr cu un grad in iener}rla pregfi.tirii profeslonale, a 3rB%
cu dou& &radeu pentru aa in acelagi tiup la J.ZrVo sE eo 16-
;iuo$ *u un grad ni.veLuL aeeetei pneg6tix{" Agadarr in gene-
raSu so pou*e spuue *d neeesitatea u:rsi rnai bune pregEtlri

pe.ofeoSorrals nr.r a so6.zut muLt. In reali.tate iasXr peste 4r5S
d:Ln to*a1ul muncf'bor{l.or efaotueaaH in aoeet caa nuncl sub
geGiHroantdiareel&dbearpifnee-* Ropartizas.ea uuncitorltor :aiveluL preg&tiril lor prof,esioslalo, Mu:rcitr:nii din aoeasth
oategorlo n$ si:t* af,ci *onsolafi 9i nloJ. oonpensa$i pdn
rauaei.torllor , -" qqb1tc --_- _**fpeuerJ:rq-de-qasl$g f,aptul oE pentru 'f ,6% d.la tota.l"ul nunaitorll'or au orescut
l eerinleXe sub aspectul p:regiit{nii profos5.onale' TabeluL nr,5

I

1 1:L orG -S&c tele gulgna-+zri Lzd"r s,l a lqgec anl z 6+LL .qssl$g
27 r8 -i
I 4116 i :ivelului Er€s6tirii profeslonale &rdaue u4i49
37 n0 37 i5
5 I
4 L2r11- 25rO
*lo 6r*d de pre- Bepa"n ttzarea rouno{to:ri3"or clupd dif or* tele
q 4rg 9'l
54,0 )r. A eitire pro- f iegb-utJrzeintuAridq€ln!&g-rale qIilat}t*ou*:clllzq]g.nlaJeal€rertaalre'r--
A L00,0 1O0, O 45'O lnainte duPE --iua:!g!e duPd
*t:o 5or0 fesionaLH
7 eutonatizBre
lOO! 0 Loo,0 I-'-r#-'-,...-_
I
a
tota{
7,
vvO4Jsn,ImieigV'ai,z:mGv.eJVrfbE.dRidva"bisloio-cN{llj^_"_a;t;-l-n:so:"Ei^sslt_Rrrue;"khin;t?uic;re,es';-:i"kl5il9?pr"$gkrerassss. aI.s lecio_ Arr4 ]drl rolo ,?u?$:
IIosrr- 4 8t7 Vr'3
65r7 1,?
B. Iden, p,)2. 9- 8.1 16,?
6 ler1 looro
7 i"OOrO LOOrO
L2.1"
I Loor0

totalt

9 .pIU.E1R6H6A,IINL,7IO" , fechnlke' Kvalltlkace Vezelon{ . kaba, L965,
r75, L97.

-282- -28r-

Dezvoltarea tehalcS. repld6., rrus*eilizarea, reapeetlv dca * precdd.ere r ia rindr.rrii.e nulc LtoriLor c alific ali lalocul ae nurcds.
voltarea mecanizH.rii oonplexe, aparifia auton*tizfi:'ii, nodi*
flci nu nunai productia 9i necesaluJ, de forg6 de uilricii, ci, tf Fenorqeriul deecrie rsa{ sua i.gi prod.uce ef,eot€Le gj- aeupra
dincolo de modlficarea structurii pe ra:auri a p::oiiuc!:i.eiui.n* gonaJulu{n
pune o rnai bun5. organizale a ad:ainistratiei c"entrale, lcclrJ Studlul efsctel.or p:roduse de progreeuL tehdc Ln riala
91 a intreprinderj.i. Volunul $i seroaificalia cereetSril"or fufureprinderilo:r aratd cd nun6rul nuncltoriLor rlia unttd.lile
teoretice gi practice, 1a rindul 1ot', au nodifieat gj" conii.- de pnoduclio scade in acele seofii gi atellere uade acoet
nua se rno{ifice saxcini}e gi raetoclele unitS.filor procluctive I progre€r a fost lntroclus gi aplioat. Ia ochinb LusE, rareori
$i s orgarxelor lor de iad:uutare giiinfiflco-tch.nic[r eccno * s-a inttrfudt o sltuafie in oare eceet gen de dezvoltaro sfi
ll-ic€ 91 adnirri.stratLvS.. $oate ecestea contribuie }e o uai fi redus nu:nE:rul total de sala:riagi ai lntreprinderli
nare cerele de cadre cu pregS.tire rnedie gi snper.:i*e.rd., pre* este aproape nei.utilnit caar.ll in care pnogreeuL teh:r,i.o ed.
cu:n pi a lucrdtorilor apli pentru munca de cclce*erc,
obllge iltreprind^erea ed aJungd. la concedieri. (Binefafelee,
3e baza observafiJ.lol de pind. actlur se poe*e ar'irn:,rf&:5 existd 91. ercepliL cle 1a aceast6. reguL6., dezvoltarea teh-
ezitare, ce sub influenSa dezvoltE:'ii gtiinfifico*tch:ri-cercq;- nicli neputi.ud fl abeol.lrlti" de orice 'rrrinE"n iu cazuL oance -
rlnfele prir,:itoare La pregitirea prcfesi.onalE a lucr5tor'ilov die:rii uno:: rnuncltori r)
se moilificd ln toate ranurj-Ie gi secto*rele economiei naf,io*
na1e. .Aceagtd tondin!6 derri.ne naalfesti n:ci cul'ind in i;ilile Cea nai senulficatlvd coneecinf6 a p:rogresului f,shnJ 6
avansate sub acest aspect $i apare nai tirziu in lEslle rlai
pulln dezvoltate" Astfel, tE SnUnJrn, in anii 1950-1960r Ru- este faptul cd, in pofida cregterli conslderabile a capaci-
nd.ruL total a1 1uc:r5.toril-or a crescut ca lorS'/os ias in ce* t6!tl de prod.ucfie, roj.Le utilaje
d.ru1 acestei cre6ter5. nim{rul "gulerelor elierr a sporit cu r11or, nai pulini nuncitori decit cor, in rnajoritatea cazu -
28%, ceee ce inseaftn5 cii nunFeul luci'itorilor intelestuali s oele vecbi. Aceasta nu in-
crescut cu 3 O0O 00O nai nuLt decit acela al r0uncito;xilca
uarualir cregtenea Ia aoeasti din urn5. categorie cifrirrclu*se een"qqd ius& cE nuncitorii iryi pierd poetul, pentru c6, in
la rnai pufiu de 6%, Qee. nai rapidd cregtere s*'a inrcgi-strat general, excedentul de muqei.tori igi gdsegte utilizaro in a-
1a specialigtii din electricitate gi electrcnici, aJ. cdro:r ceeagl intreprinde:re, Situefis nu est€ atit d.e eimp1d clnd
nuudr a fbporlt ia tinp de zoce ani de la 12 OOO La peste esto vorba de uodificerea ceri::fe1or profeoionale in
91 OOO (cregtere d.e 679%); naternatlcienii au inregist::at o cadrul lndustrlel care aplic6 prog;rasul gtilnfifico-tehnic.
oregte:re erc 345%, iar ingi'nerii din diferite iudustrjj - de
J42%. I&, ceea ce privegte ocuparea muaciiorilor rnanualj-r dia leteruina:rea precioE, a efeotelor reale produse d.e dez-
22 do categoril profesionaler J-a B categorli s-a inrcgis -
trat o ecddore. NunErul" cazangiilor s*a nicgorat cu Jl%t ar rroLtarea tehaicii &supra etructurii profesionale este foarte
cele eL fochi.gtiJ-or de loeorootive cu 34o, al necanicilor de dl.ficiL6..Pont:ru, aE.. sub aceet aspect, se deofEgoard
Loconotlve cu 22%. llurnirul raunci.torilor agricolf a ac6zut douE
i.n perioada L95O-1960 cu peste 4l%. Reducerile obselvate i.n
ocuparea forlel de nuncE in acest d-oneniu s-au iuegisirat,cu procesei pe de o parte se i_atilneg.te foarte frecvent cezul
in care lucrdtorli sint t:recuti - iu cadrul i.nt:roprind.erit -
-2&- i.atr-o cetegorie de rauncd. inferloarE, iar pe de altd. parte.
tot atlt d"e frecvent, se fnregletreazd o reduce:ro a oigtigu-
lui. aceetor rnqncitori.) Se obserri insi 91 o alt6 tend:tnfdl
nuacitoril nai tinerl, angajatj. de cunfld Ln lntreprindore,

10 IfRf[ouoITprn'TlfoetZhyI1Gtlyo,de1.Len1at.nbaugonnulcirlESR'eJoUce-corErunRiepDonLan0"ltFceFn,gionSirro.,Sw1S,U9ttr\6,uA2Gc.,touDinnr.bava1ep2n,[email protected],o4r1rr0rUa-91rf69t6d64a0,.t a

7r14, Iinasl

F.

-285-

ef.nt priruii concedi.afi, oeoa ce are ca uf,rnale o reduce:re lut nieeiori un gonal iLe ampJoarea oolui d'ln Junl aaului
a nunSrului. de Luoratori cu salarll nai nici 9i cu preg6ti-
re mal redue6, Dacd. loctrile rfunase astfel llbere se cornple- L91oL2, se pot fornula douE lpoteze.
teazS au nuncito:rl mai veclrl, nai virstnicit cu vecbine mai Pe de o palter Ee poate spuno 05 goneJuJ' n-a crosout in

nare ln intreprindere, rezultatul va fi - dupd structurale - ucvsfcfilrd5oocru.ron,laft,-trr6ortoepelrserbrlboptnu,gaglallprnlttnecilrLnssLoaduiadbylle.llagguf,ttcbolecSEnlo:glda-s,-eatJltrilnrutenienitahpafluIoalafg:tiirecoociacuelnoelnal-gaotJnputeeeuuiav:tbalr'uleoenlltP;ernlaeondsa;dgcteiee5ocdcln'znliaaea,ullgJtvtitaonu,fealtrpubl-lcuLr'tisaoaloozlgngeurpeLocaeaanuouraanalertJoeigse'atultettialrlicusuunlpellrutuzlinalL-eea-r
oe poate duce 91 Ia o pi-erdere
o incadrere raai micE, ceea
din cigtigul lndlrrid.ual aL salarlatului, Siecare dlatre el-

itcnuufaipflil6clJrol.i-etfeoeb:xrapfue:iscieedmeaandiuusncuceXgd9'au1rpd6anepdldnoreuptoe:reringe5du'utlrcrreenareindfceeozrnivotoianlutr5ddrlai BSatul o-e-
muncitorilor Decallfl cati.
llabelul nr'6 ' rgatullnrAallinft,oaicrlliozloi-ntredchaunaniusazelalpesuucpllanrardeepdvreeoteglur5r'nftfiLuenrie6gpeornfo,aefJecuatluieol'ln,oael[e'pproogtroetrualguel

u!-11+?il" gonaj rotaL otteva concluzii neagtePtater

Cpraotefegsoirij-I de a)obiarl'aoelemaiaYansate}6rloapitaliste'autona.'

LspibeecriialpigrotifeosuioPnriesgti6t9i1re -,-d rftEeLpsedadeleenaudsa.eeocEef,ftilnsn.uLrpanrEofr,duauLacuatLueanicodlleetoel:nxrilslroatralslcaiuolnnilcee'a(duN:tioeanictae"cteeaaucrurlseldrpaletrefeo:rm-aal'

auper].oara or6 L1t4/ 1t9 prod.uofleiautonatizate,Dealtfelraoestaeeteprincipalul
?,8 4ro
Muncitori specializati ?r! 411 714 anergaualioeuczrtaafLleetoooAnoaur8toigntal'tll''ozratrleeafaoatruprSrocdaupoietaglioemtEal'Jn'cIoumebSa'tet-lu
gi telnicieni
7r7 tt,g
Suncitori califlcall VrL trebuieplerdutdinvede:reo5'aceastS'affumafJ'eogtevalabi-
fa 1ocul de nuncd
16nunaiintr.ogarioatlEdetranzlllelcinclautouatl.zarease
Muncitori auxillari 616 dezvoltd in rltn raPiil.)
b) autouatluarea se lnf,dptulegte
Intrucit progresul tebnio ee nalxifesti nu numal Ia in- ln prlnul' rlnd in d'one-
Ia ceLelalte
trepr:.Jaerea ca:ce ooncedi-aze muncitorlt ct gi aliLe unde cer€trea cte proituae cregte foarte repedleS astfel'1

lctpnielrterederldapelntnifvin,eegdreteibornSlana.re,egeeX,ie.nemoluubi]nlnsctearlreo1rp6curiiudnvendanfeerfrrnienaotun5ecaiauni cptocuuaarteritnoentpsatenlmaasuteaintratceaitjooqeriulpeLregoaELofe9n1--- nu soado aunHrql lqunoitoailolrt oi o:cegte cantitatea tle pro -

rreangteAo.vnlen:drilto-nrrvepirieecreun99i irofoadpiftiucli.rdrioLeveI*nitreclgelsetxrpaeterieInufisctrEuct tuin- ttxgtiu€ols&lnepolalgu)iernanpdeuerrleltenaezoo&arculn)traoaeungttatopetuLrueazlaitnlazreavoanoec1lau:urneceugro6tlueo"rrltioelodeaernenlanluodfmr,noEdirnLruunisaluattirlfeLailt'rEiav(Sep'prognrduoemuncEeer---i
ciudaaccel.erir'tidezvoltlrllgtiinfif,ico-tehnice-'nuaapd-
"'"1iii"iii"u-'i"l-"tt''lit-'slil-6ts'.:;".tni1"iir36l-r?ii-la'""Yi"alnirllt*'a-titio#lnsptare", ALin-5*%u'i'iltil:niii'i^2xo$ftlfeIi*ani'r:r
# trfloutLly Isbour Revlew, sep. 1965t 9' 99'
-287-
11"

-286-

lxrI lucretoriLol nu ecado, ,igr vohmul i.:rfornafiiLor pentnr polt prezentat tn Ad.unarea Genera15 a O.i{.U. asupra acoetol
*ooducere cregte vertiginos I?.

Df ectele de zvo!.t5rii stiiSrLif i co-teb:rice. asunra s tq:c.: problexqel
tuJ:ii profe,sionale a lucri.toril.og
fiEsto pnobabLl ca actlyitatea uxnand c€ nu se af16 in Ie-
g{tur'5. d.irectfi. cu gtiinla s5 se dubleze din 40 in 4O cto anl.
Dezvoltayea gttiafifico-tehn:lc5 influengeaz6 cereree de In echinb inoi, nu incapo indoiald. cE actlv:itatea gtilnlifi-
fo::!d d.e muncH din diferite categoril de profesiunin triunci - cE (cu toate ursdrile economice gl tehnice af,er.ente)o
toruL care ipJ. piende locu1 de uunc$, la rlndul }ui, trebuie fu
eH. gtie cH nu poate spera sd. gSeeascd. u-u loc de rnunc6. cu un ccnparalie cu aLte ge]:!uri de actirr:itdfi urnano, prezintE c
ealariu corespunaf;.tor deci,t daed pregfiti"rea ea profesionalE
derzvolta:ra excepfional de accoleratd.: se poate spune c6 og
ss dubLeazi la fiecare lO aai,
$iae pesul eu cerinlele roodlficate - gi in cuss de tranefor-
ina,r€ * fafE de aceast$. preg6tire, Aceast6 .afirca$io eete cu Aoeastfi. lege a crog.terii poate fi denonstratd po baze
attt nai adevdratXo cu ci* voLirauL gomajului creSte" llunci - ntal nultor statisticl diferiten Ea este confirmatd. qi de
torul este obJ"ig:at o5 ee adaptege la condifiile selai-ubate"
+,i. numEruS l-ucrd:,ilor gtiinfifice oficiale, publicate in rerrle-
tele C;r specialitate, sau de nundrcul rozurnatelor de alticol€
?e aoeaetd cele, dezvoLtarea gtii:rfifJ"co*tehnie5. lmpune. o publicate intr-un domeniu aL gtiinlei, oa d.e p11d5. in fJ''zl -
,t, o6. Afir:uatia de nai eus ee't,e va1abil5. gi in cazul cind s€
modi-fisase adecrratd a structu.ri-i profeoionale a ofe:rtei de
irrale d.e uncE^n degi. aceastg. tnflue*![ EicioC.atf;. nu ee Fs&- rl analizeazd. r:uinE:rul personalului gtiinlific utillzat in Ia-
lLzeazd. ln ansanblul" eL" Iat5. un punct in oare lntrep::incle - \.j boratoare. Ln sffugit, ee pot face evalu5.ri gi cu privire }a
rile au un ro1 i:oportant. _l nt:,nirrul anuel aI descoperirilor gtlin$Lfice irnportante, e-

In momentul" d.e f*fX, nu se psate $tj. oun va evoLu* mobL* valuEri care iniiicE acelaqi ritn accelerat, Una d.intre oou-
l-itatea profeelonel[, ObservafLj.Ie ]"a ulvel intemxalional" \*l 6ecLnt€1e esentiale ale dubl5,rtt activitdtli gttinlifice di

in*dci i.ne5 o tendintE de intensj-f,;i-sa^re & acestei mobilttdgi uec6 ln zece ani poate fi expr.iuratE a6tf€l: 996 dLn totalul
oamenilor de qtiinld gl al cercetdtoyilor giiinli.fici caxc
po u6sur5 ce cucerl-rile revolu$ietr- 6tiinfifico"-telrriice rint
valonlflcaten Astfel, dr.lp$ I"nforma$:Lile conunicate de Slrorgl au'br6.it de la Lnceputul istoriei, tliiiesc Ai lucreazd in e-

Adanc in Franta statistica refer:l"t,oare la perlaada 1.959-f964 poca actua1E"35,
a::atd cd. fiecare al clncilea nuncitor activ (circa 4 milioe-
Schj.nbarea pl'af,esiuniJ-, sau a dorneniului de aotivitate
ne d^e persoane) gl-a echimbat ocupatia sau prafeniunea, fapt a lucrf;.torj,1or, a fost gi in trecui utr fenonen nult
sare..!te' 227c di-n cazuri., a f,os1; tneoSi"t d.e o itdeelasarett (cer- mai

cetarea n-a indicat recalifl-celea :eul"tl"pLd, a aceluia$i elun - frecvent decit ee cred.e, Totugi nulti cercetltori sustln cl
citon)14. mobilitatea profesionalii. a dovenit uu fenoraen d.e rnasE o datl
eu aparilia dezvoltErii gtiingifico-tehrrico, Iri realitate,
Invechi"rea cunogtlnfel"or do specialj.tate eete din ce in chiar i.ntre persoanele care ating virsta penslondrli, putln€

ce uai rapide. Gyorgr &srx siteazd un fragment d.lntr*un ra- eint acelea caye au lucrat tot timpul in epecialltatoe (rual

L' Aceastd afirmafie se bazeezi pe o cero€tare efectuatd. in bine ziel Ln domeniul d.e actiqi.tate) pe care &u inv6fiat-o
L954 asup:ra a doud. tneini rilin ealcutErtaa::e1e explo&Late
tn Marea Britanlen $e ot'servE ci la lntreprinderile ciir,.e ca 35*54 de anl in urm5,
fcfi,roolfsoocssuettedac,u1e-IBnt%ret.t,adl(aaifnril:fdaLrutdatnopcuooarrvtn-eepr,uAntensripne6#, rcqatrscLocsaGeseltelnrlcvialeetri'plIoLtOer rre19rr9ir).r1.
In R.P,U,ngarU, rrarea mobiLitate profeeionalS Lnregistra-

tii in ul"ttrnil 70rt0 de ani a fost determinatd, i.n prineipal

l4 AL(.DDnAe;MzKTvoGorYlttOdaRrresGarY*BteMphrf!i:s"riz1caE9k6,i7ifn,eJvpli,5tldn6e2iae8nt., olctatds, pilya"r'a-r-aort.i,: L5 l',ltr\Rx, GYORGI. Jiiv$nk aEzd.ul{naigvveelzt8u,nL(9V6i9it,optu, t27n5-o2e?t6r"u osto
alegeree prof esiurai. i ). Unlvoroul), Eudapect,

-288- "289-

de trenefonrrErlle sociale care au avrt Loc. Dar se poate a- nlvlanca,enfeetuctfinsooveil}ttt,esrdilrLagee.vteiaaipeaugteniie1ndtenaeateter,ecaumooolacurnucoete5sencets'tcillgrrotltliiente,nreelaozgi.sapfleeop"engispusonritanfr5evroegui'iie-nal9icndidlleiitirnuouitlsa-rnrlaafiodnJnobrpttisnielepif'nsaagtoertpodtmlraneaulnaeprtnnoenroueunecamnoctnoeontttnadeuutlenislrnostsiE'ruucritaebuuinndpavtvseIronoesefuoalfpoluneertecheonsac€irpaonutoc'rnoeormaeltllrDislaee'atAe--r-'-

f,irrna cd l,n ultinit 5-€ ani aoeastH. nobllitate a fost collsi-
cle:rabllE, ad.io& ln perioaoa clnd marlle transforserl eocte -
Le - ou excepfia colectivizdrli - se i,ncbeiaser{.
Faptul

eete conf,lrnat 9i de clatoLe statistlce, care alat6' c6,2 In
anii 196L-I967, pien'trorea anual5 de forsd de nunc5. speciali-
zatd., dete::mlnetd de nobilltatea sociale geueral{r a foet do
2r4%, valoare care, in aceagt5. per:ioadis reprezlnte rnai rault
clecit piertlerea prln deces 9i priu pensionane (pierderi na- ' pcdpr(gfiorererldeeoorprrrStclreriaEUne.e6ren,estciueamrairlxleneu'1eIesanjnttn.pnoupapecldunsllsruenocouopleiderraeifalEneelceusisgtnxadrfictnioaalsi5tenolnbs.to,ueraudrollnoal,rledenitae,lricauanearatclcearecrroescueesbepirusntapuebtudcasi.cdrouhiratostiseivlntpcetIteenreipmpniraelrmol&roruloearcnsermodbeetseeaanzuprtliLreaaiddsarrEp<et'tzierlalcinebLoaieoncoas)Elrit'afgeratdae6pa1incrnnt5nuii9eocu%lcrtnlE'iadcecaruictenpcol-idtsiard-n'
turaLe) . d.e nr:ncitori specializali.
IntneprindotrlLe au un rol de sea&d 9i in reduoeree s-
cestui gen ate pierderi, InperatlnrL adaptdrlt este lnpus de
oondlfille de productie schlnbate gJ. clo noi)-e sarcinL gl tae-
t0de de conduoere, atlt pentru ]ucrdtorll cu pregEtl:re &€-
die 9i superioar5., cit gi pentru uuncltori. Rezultatele 9t1-
intifj.ce aplrute ln ritru atit tle rapid', tebloJ.og:iile de
procluofie, netodole do org:anlza:re trebule eg, fie ounoscute cULt5enn.gcpatnerorai1namiteEe.tas.xutnactlrsoueddfllaeti.nefcovder.rndeianaasnn'cdraeceuneaairlineenctiiuieiunigsrlduoinigurmoSlesenp'nt1udr1eonlniarl:ivarlaeo5lnf'"a9!fab*u!i'l1n6'izndpalerdno'etmuuferlefroednntrtedoaletultodloaea' alrcetdecal ilnnpefaorocrmbteleresrRmuliezn'ePcaE:'-
de lucrd.torll cu preg5tire $ed1e gi eupenioari, peatru ce ei
ed. le introducE in tebnolog:ia lecbe. E! trebuie sI priveascd,
nereu inalate, sd evlte rEnine:rea in unn5 sub aspectul cu-
nogtinfelor profesloneLe.'tI,upta't ttlntre specialietul tfuAr
gl cel bitrin eete de cele rnaL nuLte ori nanlfeetarea corr-
flLiotu1ui tllntre uetotteLe vechi gi nol' Tehnologllle ce tre- "sfpoaeatiorePtifearao1cubeitzleil"onteeacn.e9alneiptaaefrlufle5nceIlinlQcrsort$nuetdian'iuuclianpderRref'elPoc'rUtiosnEng'adcrro6i3;nsdtaltrualer
buie aplicate azi - loal bine zis bazele lor teoreticel uate- f1
natioe - nu se inv5lau Ln gcoalE acurn 15-2o de anlr d'ar acun pre-
o

!-10 ani 9Le erau cuprinse la progrgnele analitlee. Aceagtd' ocupare prlonitari 9i in intreprlnderi'
oontradicfie ln eocLetatea sooialLsti, d'egl
ee observi gi
aicl ierarbia gl scana preetlS:iului soclal' nu se prdbugeec
ugor, TotugJ., 9i Ln aceast6 eooietate ee lmpune inlosuLrea I
metodelon cle produefie yechi cu aLtele Doir cunoagterea a
tot oe eete nou. In ace1agl tirnp, dao5. specialistul bun sub G-.r*ff:1. :ii"f Sll:*;: fr 3:'IS}#.S:IH -
aopect statlo nu se perfeotloneaz5r nu ouaoaqte noile teh- E"-,l"ei KdnYvkia"dto"f'fi1fSif6t6'
no3.ogii, bezele 1or teo:retloe, 9i inoea:scd se rezolve Pro-
blenele nunai pe baza cunogtinfelo:r dln treout, el va a- Lt? ctiniyiorriRoKciyot,"r.otAa"DrAsMr-. ta.e]'P{fhi !sa.zicLaE9k6,l7fin,evjP1d6'f5$6me2g8in,)'t"' *li*""1"1.}ffiH?iiili :
nai cu:rind sau nal tbziu, fntn-un punct rnortt salg
Junge, ln calea progresulul e{u Beneonal 91 Ln aceLe al u-

ve sta
zinel, fut:reprinderil, nanurii in oare lucreazd.
- 29r'-

-29o-

Pi'NCT-b Dg IIEDERE : {', QcpssoruiocnEbordeilulciaicir$alejic-e,zi"eeiadrvzoelpeeafrire:deoruepnrcqSoloet.celalcla-iucDloaGK6rracai,rrioop)ii"un?:iinlctearec,tetrruoctcalsvaeldiirdbo'ee"ln,,vaRdealj'd-ilSeneur1psei9eon:k6co1ieda'sselsiotzseecbnip-auosrtle'tleuorsdrigee'd&iaeuEinieluiien$irnloiee--r

sccIALISnd sr gociolccin
)

gUFnK, Rli0i" Souiologie und $ozia_ supnibrai'irSsodciinetodp.leirasolcuiiallisieterrld-lieamrxocq'iractaicreeoscauslausiepaescct iulma acnotaogt(np'r'iBre)a'
Rldi SuFck lisnr:s. Problerne und ?erspektiven

(Sociologie gi socialism..problene f,uc::a::i:a rie ia!5. urmeazd, in seria cercetS'rllor socioi-o-
Soziologie und Sozialisrnus gi perspective). Freibnr8, Verlag vohxrul publicat in 1965 :
gice intreprinEe de l{"$upe}r, dupd

Problcmc und PcrsrLrivcn Ronbach, lg7or 246 p. (Samnlung ' "siiAio;ruu5ico,tmu,r,)rdsae.ouatSicsz,;6Sia:o,g5rploo;'in:ga9*5in'i-e,;}*lci:a9,i;:ceinlii'a!risi,is:',o!::ra':c-'.l'-ii;:na9uierill"3ilnseLccmiild€ittr:4otn:aieii:tis:(eepbrti"ern1' d1et"-uoo1nt"c0ien6aea)att'5lt'OcedeaceRopt"nrSief'nruifpmi:ettkea!rn.ieeu'ncceagrlej-'-

Ronbach N F.tsand 8).

Bibl " c. I.D. s. P. \

A.liM bI FAf.& traoucerea gelmaad, i{

rev5.zutd d.e autor, a unej. cule _ ie t'varlalta sol"iei:. :J. a nrarxisn*leninismului'r' oplurindu-i o
ge:'i de eseuri dati.nC din 196+. .* ri-lneoprliaencas.urepesrEdovraqlai-rcijulicceon9seicsvednc$odnntaribpuriiencliagiirloeralizcaarreea' tduppuer

Rud-i Oupek, profesor de socj_olo_ \fl
gie Ia Universitatea riin Zagreb
(ain fgAf), a ajuns ia cercetJ.ri a nirer*n s& r stau Ia baza 'rciii iuSoslave a socialismului":
't a) reabilitarea categoraei colectivului - prin autoadmi-

Ln doneaiul =eatitdtii sociale { nisb:'area Prodrcltorilor ; - prin r'li-berba -
tr) rea+rj-l-ii;area categoriei i:rdivi'dului
dupd o pregdtire 9i o activitate ','l
,rt

prealabilE in d"oneniuL psibologiei I tea creafiei gtiinlifice 9i artistice";
c) trarrspunerea in practlcd a acestej- interpreid'ri
Vcrhe Rombr(h Frciburg sociale ("psihologia liriciJ brr_ a dia-

gheze'r. Zagreb, 1!5A1::psihologia lecticii cotectiv-i:rd1-rid (p.fO6)' suprute wtei critici
In acest cadr* d'e problemeo il"Supek
ia economie'r. Belgrad., 1956f pasionate rezervele <i'ogmatice fa!5' de o soci-olcgie conceputS'
Z"Aargtr5e.b9, if9p6sfih).olEogleievtra.IZlauEi repbiralg9e5tB, ;e'lrSit-uncteii_rpurleotepaizaEie. icopnubclei-pce_,r,
aitdiaerrnbrteaj.oafirrclxeaisittcdirniitnfilcture-eulnrnlaprcogamCinordrur.atitreeiiodr.seeotgiccciooilanolgacicdae.reergaenlaunFFenrseatreninkdfgueroretsue(8db"ei ca teori,e "c::itic5. necnr!5'toare a tob ce exist5"' insistind

i'ndeosebiasjuprapozil'ieicentraleateorieimarrieneaalj.e.

ndriiopecarsoconsid.erS'dreptflr::danentareaunitS'liiteo-
cercefiirii socj'ale a lui l'{arxt precum 9i
Fronn, H. Marcuse, th.lV.Ad.orno, M.Horkheirner, j. Habernas) , ri€i Si metodologiei politice burgheze clasice (p'17) ' In Lu-
precrrl! 9i a dialecticri rad:icale a lui Er:rst Bloch. a c::lticii econonlei

al Prin pozilia sa., auto*rl este ux r€prezentant cle sea.rod. mnicniis.cirteirasaamtaci nec5es(tgC9atoi,unpirrteeerng-Dlr3iqnuhggrild-'iJ[ie'exve-coieonrnd)esetiioelc€c'icsenapll"errre€lees*opissvail-iglnzergieunenededf.aoiapsstloneezaciitttniiiscvnaipsurtlaid,nic'ndtotiicvrrugdid.at -
grupd.rii iugosiave d-in jurul revistei rrpra:gisrr, pe car€ o -

+ ESsoeciuorlio).giZjaagireSbo, cZlnjaalnlzjea,m1.9E66s.e.ii (Soci.otogie $i socialism. col ectil itate. R'Supek rlesprinde o deose -
-292- In lumina teoriei alienirii',

-29V-

bi t d.e inte re s ant d p! ob le :aa ti cE de *e' e rqe,! d-ri -s Q c.i-o i- pg:- qe- : i * beoria ai-tenErii fundarnenteazd ontologiar antropolo-
ca, - r'aporid- dintre practica ulrani
prlviNei ca nu-ncd creatoare! Ei produclie: p::acti: gia marxistd gi netodolo6ia abord.S'rii concret-istorice;

Si nunca prlvitd ea mu::c5 # rl 3 " nurqai in aceastE dlrectie poate fi inl5"buratd pozi -
necesar6; nunci concretf, ind:ivldualizati 9i a'bstracti; nun- I.lr de negare ori de reducere a individului, a persoanei" la
cL reificatdu aiienabf, sub forod' de narfl 5i bar:i; acitivi- (\F lia
rolul de si-rapJ-u element al toba)-it5.!ii9
tate liber5. etc.; practicil
corou-nitraatepaoroturilgcinoanrudn; iteaxttee*riinodriizvaidrel aesoennluelusioccaiaflidinlai orauluii 4 " tesria aliendrj-i funclanenteazE inte)-egerea sociale'
ea aetivitate creatoare qi constituie bara criticii
co -
Cea de a doua sectiure a cdrlii luul Rudi Supek esbe con-
lectivi$ispeciflQ5;insing:'.r.rareaonu.}uiineociet,a.bead-e saer:at6. preblenelcr concrete aie societdlii socialiste in
c1asd, procesu.l incli"vidualizdrii etc" ; trugoetravia ; iraalri?area glqgii $ i 4dql$iillratia nrmci-toreassd

- d*iferenfierea cocgbiinlei sociale Ei mistificLrile ei-; (p.10?*177)
opozifi-ad:nirr:iar-rncafizicS'giceainreleci:uali;;:I'ulcain* " rreIuarea
telectualS ca privilegiu al unei ninoriblti; ali'ena::ea con- autorului debuteazS su unor teae a1e
Etiintei soclaiei decSde:'ea corounitS!ii reai-e; crearea u'nei Ar:aiiza
'tcornr:nit'd!i ideale" etc. ; ]-ui Lsninr apoi aI€ }ui Marx 9i Engelss spre e dovedj" cE rrad-*
rnl-nistraf ia muaeit oreascd'! (auto-ad'rnioj.s brarea producd'tori *
lor) constitrrle presupozifia "lunaniz5::ii munciirt (p.109-120J
ci-aliz-rastl6u;l-irnadpicvri'udu'ul lrd--riinrrtmreab;:rleobnuuin]-!c{ialefiiuni'tlalinsroe cqiia]c-cirnqsisu-iol * in R.Supek dezvoLtd apoi un tablou general schenatic a..
eonsecinlelor psihologi-cs $i sociale ale autonatizlrii (p
capitalisrrr; crearea trebuinlelor ar'ti.stice; personalitabea 12f-f14)u respS:r8lnd atit soluliile tehnocratice,cit $i p cele
oinnilaterali gi cea speciah"zatd; dezvoltal:ea pcrsonalite - birocratice (p"1)5-149)" In concluzie, eJ- se intreabl asupra
+i cul-bura universaid ete.
tii Intr-o conln:ntare criticti cu iitc]:"3t-u-r'a :cci:rIo3icd destinului'ocomulitdlii prod.uctive" (p.165-177), in condi{i-

iui;osiavri (Goribarn I'iandiC, Lukid? l'iascn;o, itaskoi'i6n tse - ile teh::ologie! autonatizEriie capitalismul, spune Supeko a
rovid, ltu.Iiselid, slanoiEii), au'borul siri:]-iniazi cE "rrar*"s- creat scl-L:inbut qi piala nond.iala universalS, ca bazb 3 unei
culturi univer;al-e, soci.aLismul- a-r urna eE-idea ua conlinui
nu}silueazl.ecntru}d"egreutatea].str:ic].s.niilorsaleiri nourcare sii perui€. depSgirea aliendrii personalit6$ii" Solu -
don+niul ps,1nis@lge$L-q*t sonsidcr:L so - lia o consbibuie, dupi Supeko 'inu.nai o comrrnltate a genu-lui
uinarl, a omuluir care devine o necesitate pentru celelalt om'l
cietatea din pu;:ctul de vecrere ai plgg1;Lr:,lii-u aL i!.:'-{t-':.i-1;1';
.(.p.g.a15)reopdi'ceizeinv.inLCii .i*baoi-tncttieatJC. enteocaetsei.teoitecarii;urncei i a o:ti-lScnti-ilrLi- "
er';-rici rcle ol-o* (p" 177)

gi-ce mulc-ilaterale in analiza exisie ;r!ei s;i a con9.'ui-inr;ei fn sfir$itn cea d'e a treia sectiuner intit.:1atd.'rPerso -
rralitate qi culturd"(p"L79'?18)o reia fd-rJ..referiri explici-
sociale Si il} ca.o"ruL cereeb1'rii socro"LoSicc a socicntri'!ii eo^ te teoria. marxianS a itn5.9ti1- de carqcNer":l*
claliste. In acest sens, el reactualizeaz'5 a-ira'liza nar'-iian;:
DupE. stud"iuL 'lexisteufei scindate a orau.Lui- burghez"(p .
a alien5:rr.i fu"58'96). 1.91-202) o R,Supek se ocupd de "personalitate 5i unaaism so -
In aceastd. per"speciivd.* R"Supek trage uil:iiNcareLe coi:- cielist'r (p.2O1-?L2)n El constatd cd umanismul soctaList gti-
inlific oferi preniso pentru realj.zarea plenari a individ'u-
clu.zli c

l'spreac.epdsipozitivisl:rul*scrci-o}ogisrnui(ncinina]"is* I) M0!iiact,z:;rn,.re1:,rr.nr-'^::bjicl.nui;cireeardveuirscoteaartci'natDbdi.irel5a ln precizarea acestei- contribu-
niri sociologic)r o socioic6ie marxistE presupun' ellaborarea cercet5.toare ves b-gerrnani Jutta
teoriei aliendrii; soziale Weltr'.

* l',f+ - _295_

lui uma:r. In aeest contexto el deterai,n6. j"nd.iv-idul prLnr I" /A, Firesben ln acest cadru nu este poslbilE o disculle cr1-
ansaroblul relafiilor active cu ambianlai 2n ca o ::ealitate
unitar5.l l. existtnd Lnsi nuroei ea !tspeci-e"; 4. ca sintezd. \ lic6 d.esf5guratS. a poziliei. 1u:i R"Supek. Totugio oi vdd si-
a trecutului Si prezenbuluiiSr arrind. o conqtiinlSrcarerepre-.
zi-otE o surs6 d.e inbogd.lire spirituald;6'este e {5int5. eontrn- I lit sd. menfionez, chiar fdrd o argumentare dezvoltatd., unele
djctorle (idivid.rcolectivltate) 5c€ s€ dezvoltd contrad"icto -
riu; 7, poate fi- sezi"sat, 1n esenla sar ptin analj-za alie - 'r.r obiectii. Irr focul poleni-cij- inpotliva vulgarizdrii dognatie
nlrli Fi prin d-epdqirea pozitlvd a proprietS.i;i5- private; B" a m.arxismului gi Ln indreptdl;ita strddanie de a reageza o-
inlelegerea perspecti-velor dezvoltirii l-ui presupu.ne o de - ri mul, ca "individ-in-colectivit5.!i[ concreter in centnrl teo-
mistiflca::e a congtilnlei socialelg.lar aeeasta este poslbi- riei gtiinlifice a dezvoltdrii sociale, eoncepfia lul Supek
.! apare p"'ea infeudati interpretErii lui hiarx propuse de G.
Id aunai 3,nt:r-o perspecti?e u.mrristS.opentru eare l0"prcgra- l,ukdcs incd in 192, (Istorie 61 condilii de clasd) 9i de Karl
mul social const5 in maalfestarea arnonioasS, a personaiitd.tli. -{
Korsch. Orn fdri a contesta insemndtatea categoriei aliend' -
Ca atare, pentru autor, omtl esbe o fiia!5. oa:e tre- "r.) rii gi dezalien5.lii1 problenatica socialii qi unan5. a teoriei

buie sd evolueze spre o existenld &Ln car€ se elinj:r5. nor - gi practicii construcliei soclaliste se psiJrologizeazS' 9i se
nele inpuse d.e societabe (p,222). In final, cartea lu1 Rudj. subiectivizeaz,l tn mod inacceptabilt astfelr asigura.rea rea-

Supek propune o viziune asupra culturij" ca fenomen 'rpolJ.de- -Li prin crearea condiliilor nateriale 9i institulionale ale
terainab'r prin genezd.r lrj.:r funclionalitate structurald. $i d.ezvolbd.rli ors:rilalerale a ornului - ca i.::dill:id. 9i totodatd
i storicitabe. ca socj.etale concretS., comunitate - cade pe un plal secund'
falE de afirnarca jocului llber pariItetjruelbuiinnleallot rcuomnatneex.tq'/i aI
Volurnul de faf6 pune multe problerne gi stl-lou.Leazd 1a satisfacerii acestora. Am avut
confruatare criti-cd. Aceasta Si prin natura eseurilor, nai sd
rault 'rpolemice gi indlcativer' (p.B) <l-ecit argu,nentabe qi
inpi,nse pin5, la solulii *ealizabile. 0ricit6 stimd 9i ata'* ro5. delinitez fatd de aceastd lnterpretare care se inspirS'
gament a.n avea fald de pasiusea q$aoj-stL€qcialist6 a auto-
din conceplia 1ui G.Fromm despre alienare.
rului ei, nu neiputem opri sA regretbm cd perspectivele De asemenea, 91 aici chiar in acord cu teoreticieni din
schitate au mai mult caracterul u]lei profesiu:ri 'Je cred.i.:ri5.. afara niqcdrii comr:rriste, incerc unele tezetve asupra valo -
Deqi.in intentie.autorul urnEregte o dezvolNare oriticd a producltori -
societdtii 6ocialisbe, critlca 1u-1, ceI pu$in in aceastS. pri- ra1o1rrr<Z21\e).paInnascoeucieutnaibveearssaol caia'rliasutdtoandomdeinrnisdt,r5in.rii faza actual5 de
vinlE, se opregte, dup5. pdrer€a noastr{, la monentul nega-
tiv a1 negirii unor stiri de fapt erlstenber fSJa a coosbrut civiLizalie industrialS. sau printr-una uLterioard post-indus-
proiecbe iie aclj-u.ner reallzabilerFi f5.rd a inslsta asupra a trlal!, in care conducerea d-evine o acbivitate gtiinlific5"
specializalS, principi-ul deciziei 9i aI contrslulul <lenocra-
ceea ce ni se pare esenlial in derrroltarea creatoare a nar- tic nu poate fr,mcliona f5.rd. restricliile itpuse de cerinla
xlsm-leninisnului: elaborarea urrei netodolo&Lj- $i tehnol-q,: optin:Lzirii 9i eficienlel sporite oblinute prin centralis -
g1i concrete de opti&izare a societ&tii gcglalisgq. mul democratic" '. .

Se nanifestd aicir pat€-ser o acceptare necrltice a po- 2) In colaborare cu A"Busuioc, in voLunul Teorie 9i lretodA't
ziti-ei metodologice a "gcolii de Ia Frankfurbil. De aici qi Bucure$ti.1970
viziunea utopistS. asupra unel personallbili llbere de nor -
nele sociale (tezd i. care normarea inevitabild a oricdrei 1) .rOY<amIbtIia-loeIreu!c.gastelimqCnaeonrntgthg-rpremeusebolnlipc,tleaortnrea€dtsiiipo.anorlrnc,as1old9m.aS')r.nonina:ciclioyaplsroreiogsac:ieonesofisaeftglhsCberrodirbfellaclsaeotciicloeicnaloslndbtserii-prdaee1--
aclluni se co:rfunda, evld.ent, cu Dorna.rea prin coercilie ). f o.uneiion't.
+t A se ved.ea stuaiul nostru Dc:cniul stitntel
-296- sociallste, sub T1ffi cond.ucerlt
sociebdlii

-297-

- Ou rezerrrele ettnulatosre pe ca.re ie provoacdr ttSoqio - bordind-rrseistoriaconceptullddepersonalitate('.pelsorra-
logie gi eocialism pu:re in disculie o prcblenatlcS. vler pal,- l'cti;piaaetlreesa,o,rn,a,glliiibtamet-earsalacalEe"')ainum$'reiarn:pisiostnellundlSeasteosrcmfiiasilil}aiissttdn'rut la"inoorr:nrcru"rri'-lruflidtublaruiir"gn' ;oirrexzle"
e

so-

pitaati, fa!6 de care gindirea narxistd contenporanS. esie

datoare sd ia atitu*Lner e:'plorind cinpul larg aI r:nor solu- .IratareaproblenelorenunlaLeareu]3car:actergq-g.}-:}rs..
$s5e-.p"dainreacc5e.sjst ppuunr:ectodlej-nveitdaerreeoascoinlupluiaJ-ur:lladuetos-- picpptgaorrrliraieitnaurzdXesse.eraoinezdllcvuareeeuoalinppluibloraraeaemartizoegc5ist.rpe'u:pbr.rrntcceo5napcauraeiaucin'lrrsobaaapte'uipucnletaileoatilrerei<itriiuun:uJudeinnrn.e:csusrteiuiaibt'lcao'iuolnraun"adtdcef.c/ierlre"ao:aicrlrleiaoepars:tnlcbeeastaclpterlidoaari-arli"in,eireniaepsd'u:Lt:eciej,c-orrad:rcneltc'oe'itrvrltipealc"fl'eibr1r'ep;iariiL3guiil'n1ii--i'ir
tii alternative"
ad$1nistreii!' tLL

chis a1 posib;"1itd.!ilor alternative de constnrire a socialis-

rnului. Oru rezul.tatul cel ara.1 important aL dezbaterilor d"ia

anii d.in urn5. ni se pare tocnai instalarea inL*-o perspecti-

vd p1uraList6.

Pavel Aposto}

tucrarea profesorului Supek arerd.e faptr caracter-ul u* cpbsmsRaaraaa:rubLreSeeg,csiIrs2nba"dei-a"iil,ilro0nlsxgienirel*scia-frnlSisvpngicur'eIcr.ie-n1raalnun:-sc;eiS--circiidriSi"-cae-t-'ncislii5,puupxor6l:cn-"gei-tuaIorg'liint'icogaeria;ij1a-Sr'cdeleceoc,iol'derrncii'eiasIl(iaeplb"iq'"rlcsatui)aarci"siel!aveoieelglteiur"i'nssfciiedctornsinrlsnleeiiraic'al'liiae'er-ripuli'itIitloiorecec-pniria:ltfai']iiiscl]rociuil;tzL'tialo'rest'dil:rlu:oolcrl'lc'-*'-ii'i'l'-
nei culegeri de eseuri, grupate in jurul a trej. temel
- Sociolpgia sl soeialisrn'.r.1- Sint bratate cibeva pro*
bleme teor€tice fundamentale ale soelolog:iei marxiste ca gti-
i-n!5. speciali: obiectul ei, categoriile pri:r care ea t.re -
bule sd abordeze realitatea, teoria generald. a d.ezvolt,i'rli
lisnului!storicra4e'-nur:ri';uin:rr:listl*lcni-r:isr;"'i'nspccjill
soci.etilii pe care ea trebuie sd se sprijj:le etc. Aceasti pm* (p'll);
]. pozilia M!*l€tir i':r sellsul ce I nai lari'; " jiulrtar'en*
blematlcE este abordat6. sub aiverse aspecter ega clrm su-

gereazd tiilurile capitolelor primei piirtil 'rlntroducerea so- tatdpeoanu,tit!interp::ei;an:arapo::i:ului..i.intr'::ll:il--yltl
eiologiei in societatea socialistdtt, ItDo6matism sau r'evizio-
gi nerxisn'!r lTeoria tnstrdindrii 9i u - scticnEdierunisiatvidousjD-:cu'Ci9iip1eniret9aaacitnaicgs's'el,teaosoricLraiiipfueee'risi:,.ac:neatcpcit:iuendqsiic-liison;vp''ciiernrccnl'eei:prirn:rlerietlc3rai:i-:ui:tu:lo'cnbdipla'iea3:rl:rnco"elabuiaslleirt-iaasrcrcpaicoivlnnirinLatrur:iris;'rlruLul:-'nrtil;iil''i''iL'r'dr'eil'rlra'di'-:el:"-:ilrt':tnl:rlc-iLn'':ir;"ic----
nism'i, "Sociologie instrdi,ndrii gi sociologta"o rtDialeciioa nncnce:i:esc:nelndoteiucrnij-ciual-lipcucsclcuol;unnecltnaicsaiipiS,l.Eil-nu1llcena1cpeaSuoeuresvtsno'ei.erbrnu}riia'lnlci}tcr',i:niil:ri$;;blirtibe'oc:led:eruiaercisrsrrtdvmitio'eerprviLrioicscCbeopluccrnliocuaaibli-tailiic<ldusi:ca'iJile-a'mo-iecsilutesoritcc'sariliat-np-eleuutecsltropi:-nc---
nanismul"n trTeoria

praxisului socialr'.

- Uroanizarea nu:ecii si autoadninistrarea nuncit
Sint discutate consecintele psihologice gi sociale ale auto-
natizlril: 1) atibutlilea,fald de muncdo fald de profesierfaS

de colectivul de productie; 2) nodific4ri in sisteraul de sa-
Iarj-zare; soarta eonunitdfi-l productive" Ca solulie a proble-
melor ri<licate se pxopure gi se teoretizeazE loeea autoges -
tiunii nuncitoregti, rnenltS. si. compenseze Lnstrd.inarea mr:nci.-

tonrlui in procesul mr:ncii inoustriale contenpora-ne care este a d-cnerrs"ul-ui i'eorctic iil- rtri
t"c c structu;:;l lcgici'i li lr -
proprie, dupd pdrerea autoru.lui, insugi procqggl-ua-=t-e-bgglg,: l)cr,;-i t:Li.'iii.r iti-rtea eseislici
.R"$upc!; r)i, rrir i;t:t'tn-i-tc :li' vorilj-tr!
gic productiv contenpor€.n, indiferent de relatij-Ie sociale in

cad.r.rl cd.rora &oesta se d'esfEpoard". :r / !t!, 6
- Pe:"sonal"1tatg_ti-cu1-lqra * in cadruL eceste{ tener a-

-298*

roasd a coacepfiel sale 9 {rotu$i int::eaga lucre.re esbe etribd.* ,'I rr(irpate.BoiBrni-)se.trrfSinlo.igzneodnfreiiicroaa-lra, -drni-tvurproarppoeilorleegrricaedea.ngtlueelieneRhro.astrudizpraiettokd,arateesooprcleaienmttrdunf.riix'tis-o
atpea(vleuDdclore"tuieedis-itssq;i,tiira;pii-dnl:.eErei-7az1ii9gapei)aisfotnn.,o<orsdciterguoiibarcgieuv:dialafueotrpddnnlEeoeaesnparrlixpdiroirerrsneeeaie;rscdeaiqeeazn4di,iaagn*uitiiinlttr!lounlgJulisau*ltgcc"dl*eu.a.4eaitc,easnogtrdanq4r-qffruoi:drrzilr-tseioentedboi,..ir"r:ndaddiee-ieaiienclice_nrieatsqeab-tct'irocnldarn.ala!n.,u"lrEtiidtlc*Ita.eaios,-_*_nrga*a_* 'rl td a dezvoltirii sociale al avea
rntrucit din teoria instrr.indriittun caracter 'imLropocentricrt"
tfrcssdtriorlrouteoe1arcrSzbrtciaeeoa.uiicLoflnicecloucrdfasrli.e.eadnrdnitadideogst,pnoeetniioounnrnuaidteaueft.rpuefeagsuzglilntSe,ivsee!d.od(untapleoaa-ermt.poalre8ta,ecrrrf2lnsieiidenaaoN)z.v.dcvasaaii.ornoaMeelldsdt_aaid--mtoieer.r.gdenclprzaiiioraoi..:rr-rnnbrloumtiisr-rrl:Ritoe:i€vdi"ctiam,Sor1iisadouie"odamlpmefieersae9€ikinaopaoiptrtotroetdtoiegcernfaroiiioreaaetc-n,rr"elllaiiiudassqpju_uundia:l.nnureapel,elarznuetiaievu.isnoccreitras:nella:ntri*eianaele.oungrraeiiiauinie_a-lr_ porni le5iitura internr.
tr;lreoieircgiarcpti:':eap'i-tnzsei'otnzicceirton:5.lto1"argatiliraeict5aas!irrol5eec.sineapeiulivasaozttiedtett)o,drienado.uedtd-foor.iremnuzaelvrnoa.ieulfilaiartrneeddoe.arz1cuev1uttooicdntloi,do;danucdrtnrii.ei.t, zhcssguoo' ictt(dioneoar-ni_-*- ar
I 6. -3uo1 irr:Lerea noas trj.) .
vbtisIneuoeooirrctduresoiilasTonasccecgofuroiieooertrnnitili-ioaeezodgrelgaodiaceleegS5zini.8a.a,eenurniesaantaoexrrrdxirnxcsitiamtsa-ieastdanetdrrdirlueia.a$l.lzliiescrvrnosdsocrlretce"i€adtouipilarnpdripti.eoperzlaoixsolreba-ogonutjceultnleeilauaignlcli-uuedsisitos)erat;etocfotiblirJeartiurcslpieitereer,ioi, dbsve(dlieoosen.bltrmisebrieeaearci,.tdc,tar.auaeaudart€.e_d-_. cl;liui"zia(eca5.inpse5.agcieaavsinbdi .b!aez!;lesae4sbi:.roijricnldo{.ii"coer)i,ceesitneleflieregaesr.ced.dciao_n_
pea probienaticij_ sociale proprii sociologi.el, cl r,mai de- lectic5. - narxisbl sau nu - a soclei;ti.lii', (p.J2); de aceea
Itcgoaargaltietbicdgdefoitirraiealebsfuocolerocnniasacdlleie_pf.uiteunf'Eliuiprisduod'teceej"ossauorl-ibceaciseoLetnannostneeturi'cdrl e.i(j.n-pntd.6r7.ee.irbciiidn-d..ureieiscsbo_teanazcrveeorpienrtblueoallnettogodee_- 'f teoria instriinlirii co.stituie nu nr:.nai bazele sociologiei
'tnatu.ra ciialecticS. a totaritE!ii sociale'r gi nici ,'dialecti-
ca trs.rxsforndrilor globale socialen (p.7}). prin urnane, teo_ narxiste, ci gi bazel-e sociologiei nod-erne in general,r (ibi_
den).
-]oo-
ccoianl5!i.nPurEitnustluucrinreeaosrnpeci,rntrtil:,i.,.r:r:.-o,ijn.-;cecearepteatuglsoder.eipetoioargrrent5nae!iiurna.rleejurdsuo.ecl itaol_Fedaseolii.ntiaontmief icie_siro,-
in calltatea sa de r:ategorie fund.arnentald a teoriei d.ezvorLj-
rii sociale gi ca baz5. a concretizdrii tipologiei- sociale,rii_'
urra5.toarele notive:

- acest concept nu e:.:plic:i izvorul transforn-Irii socia_
le, nu poartS. in sine principiul negtrrii
s truc br:rilor; existentului, .1

- el subordoneazd. jld.ividul sisternului social o ig_
norind natura creatoarc a onului;

- conccpbul nu cxplicj creal;ia culturaldn in general,9i
cea ari;is i, ic,i, in l;pcc ial .

Poz-"i{ia c.r.c - :irn,n:rliza dialecticii d.ezvorbd.rii isto*
ndrii-cerecispbt-St.'pia(oiz-ani_crteuivsdistitmccous'rocpccopioztliocti5av;ii-pzsa'rnn'uctl'tr,rnupelopzAriet.iccvoaismrertaee,dsDecuenrkcahaterl.ii*rfariiccaobrtgrca._)
gscaiinrcpeeliaflicgaareirrneneearnablraeutn.padonerntau1arutaiirrrtdierii-jl-neteredtce.coLnlpl;uinruebcuor nisotnoisrmiculudi.eexccreassidv.,

Categoria fr:ndanentald. care oferd. posibilitatea depdgi_
srlui ;rrli::rltcl,o.'irdunsltr(uccaLguirarleissnpuinrgueireriagipdo, ziatilrerisf'nnucfluioinoarrgisarnniucrisuti)
este - ...-.l1dcral,ri a fi "practica revolufionard., autocreatoare
ur,an5" (p.t+'/). r'rrr::i.sur isboric "imbraci <1oud fornre fundamen-
tale opuse i e I :.ilrarc ca muacd. (ArUeit) gi ca actiure (Action),,

-fol-

n