(ibiden). i!:mca este 1nleleasd. de autor ca activitate de pddalfzcdiio-.eaniaiiiaafnrnaibzlot-lGdruedlenze.rePjicae-iLrlrncoorrielnsnedtlnc.arat:mu'eo:osnmlmamrideufajo-eall,$loctccrrieFfdtlxa'oeuqlrrg(s*rlaedifetittnn.nedlpilenl,ea,d9,salaas(.oiit6ronptuxcodric,crrieeetiiiRlElnaeluebafu:crtos:dfidgsisti:ipli:Svie.iolanrleiliuelcseliedsiilageaipalcdiznelret.uesv.eeLoosbgpclgulcoatlarnaaipzccafisradilirleeeaeetueaaiil,lcausecpfdtltaitnsoeeeeauf,n)gposc,iguncleora.tmlaesznelsirsinidlraessetel.efateg,ivseurieLeoce.:rnorladeureoeeTealtixovaisrlaaostiealntrdiloe_u_eai-)o__-
produc!1e "care presupune divizlunea sociald a rnulcii, dj-n hF rdfspbspuituilEptte.i.ttnridntaeirnln5dlivantreolad-lxiniuidcilearanas.5clcaccetiiit-titndrs.netdie'nlaore,isalrredrtuuetaeeIiesae,t5ure.gitslrnpana,aiernaatneelgRdnitadeidludcrctmoe'lppee.xeecdl5.ritaaangepasSrcilrrnbpaonodc,aeiioitirjupacecueg.adteterientullcnapcpialadtiaiallrciieid,ce'reteniadR"srrl"scpnrrldeeguaopkaicab.toat.eddinae'ralstnplcrtaurz.pdcde.lpduieinsrrceuoe,tar-ivvcerilen)peiaiceeaipncp-focgj.dottde,u_nilicddraiddxrtlaanedtiivktrai.A-on&neiadds,oig!gadrnluissiiea'Smrfr.utea|ideeidlli.ecnaid€tledzd-vtn:ri.,oliau!rre:l.:fedont'arri.1seeiadpiteldgrte*ap'opsn(roiiodicnlcme.anibptpttersldn<iitdlriea_(sonRae"a,oeaai$iabecisirszn5.fgcrns.d1lzursoeo,o!pd5Sidpred_2trtlaltmciniopdlmiEoeeeEEtas.uiuv)r!iprcl.arcimcs.rnlp-veolrlpeuurifSaee9eetoi.inauietaiiLmeaenpro-lsdsnc.i-plckmLltrprgulinrdantetta.tp,ierialcii,,rido-eonearlia9incaltereualctsodaeeeauoneracirds,i_rlarlattrJtdeuaptslolaeot.aeoaaambirfdeeugeranncru€telueriseoocenri.eloecao:labnmioeslie:ma5tcriguimaaepnedrln'ubdtntroa,c.nlourroseeareipttettcaoisenLdeodrttdnemesrb,aiandirdaasericett(pbiessrlner,e.ldpvi,if;asinbdgeitnvraealton.,.gniIiae5iipda,.bzrtnei.t.hrriidiiuvcegrll:idhrd:8oauleeenrrn..rfo(eol.ioi,egLccoe-itcldpaeli.e1ca:alonteoucorina.rpdbo.s.cpdmmo,uieetmis95i)snjsorn5osl.a.ituennutia.qu'1attiogi.cirrdiceazog,t*aiell:),ec_rdaeiiiuiaereii.sner-cuinaaflmlfutel"ilooialiepdolstalceilpoei,.jtcsbeuc"ilr-l6rerulr.ldtpnntiadztrl"joi)catefilt_uene.irobeuolipatljidinoeiililreoaunlrpttrndci_r_treuai__adneel,uiricotec-._x_-,r-re___c-*_u_,_
nomentul ln care iaceteazS. a aai fi insugirea aniraalicd. a
nai;urii penbru satisfacere directd a nevoilor" (ibidqm).Ac- it., r
fiuaea nu este al.tceva decit 'rorice formi a activitd.|li corl t.-
$tienbe - ind:ividuale Ei colective - care se desfSgoarh
in5.untrul 9i in afara societdlii" (ibi_Qep). ltinu1 gen de J
activitate ar fi contj-nuarea actirrit,i.|ij- anl"mal.ice, al doi-
Iea este specj-fie uloan'.. d
l\t
Munca gi d:i-vi.ziunea rnuncii sint privlbe ca detorqioi.nd \J
rrtoate formele vielii sociale't (ibiden), fi-ind ttelenentul
,J
hob$.ritor i:: siructurarea societd!ii". Dj:npotriv5., acliwrea
este '!o formd de traascendere a orieS.rei structuri sociale
date gi poartS. in slne elerrentu] negalieirt (p.aE). Trebuie
spus ins6. cd aceastd eategorie d.e praxj-s este folositd ade-
sea numae in sensul de aellune socialA (p.]2), In afarX de
aceasbd acceplier apare noliunea in care prarisul repr.ezin=
td crltica exisbentului-, con$tiinla d.e sine critic[, 'tcare
poate sii fi,e inleleasd mrmai ca pre"xLs revoJ"ulionar,'(p.45)"
Acestor planuri ale activitSlii rlmane le corespund, doui
"genuri de inteligenld'r: 1. aqalj.ti!:o-inE!nqnenbal5 9i 2.
si-mbol1cd generj-c-orientaid (p.49). Prlma, dupd il.Supek,r.e-
preziatJ. capacitatea de cu:roagbere cu ajutonrl ciireia omul
creeazd. ulelte gi din care trbri.iegte s;t1in!a't; a doua repre-
zintS "genul de j-:aieligsnfd cu care omu! sediteazd. asupra
palbicip,5.ril sale 1a corsunitatea u^aan!. 9i- sinbolurlle ac€s-
te1a" (ibj.d,en). Oe aici rezultd d.o.*d' tipu$. de libertate r
Ii-bertatea activitdlii productive gi liberlatea parbicipS-
rii Ia do;lunitatea uoand, cu sirnbolurile ei. Izvorul- acti -
vlbdlii desemnate ca praxis revolu.fionar, prinsipiul. 4egd -
rii existentulul, este,. d.e fapt, esenla ruaand creatoare"Re-
capitulind, scheratic, Supek dlstinge urirS.toarele concepte
gi corela{ii;
,\ . 2. ac1;iu:re (praxis) .,. B.inteligentS. 2. sinbolic5. gene -
rlc orientatd.
L nuncE
1. aoalitico-insfru-
menta15.
... C. Iibertate 2. prin participarea_ la comunitate
l. prin proouclie
-3a2'
-5a3-
, gi societate ca dou{ totalltdfJ" autonone. El se menline Ia prin atrlbui.rea acestuia de fr:nclii in afara procesului. de
sjnIteiudeirvr't,nefidiplbnu.r.rolicibaaleefrenirrauei5nindprei.rviiivoniidteprurrid'rno.escp-ol'paebrisisiloouoanb:droraarda{.ibioensn:tlbaeprtaluecinnntgtetr*;,eartgiei*ixnlapufeiiildpu.tigpiunlt-doi.rsie*caadoenadfcuienlztauoa__-- produclie'i (p.f7l), Asemenea funcfii ar fil parti_ci-parea la
decizii de i.nvestifii, la repartilia profitului, la con_
t stnrctia de locuinle, gr6.dinife1 la serv-icii sociale etc.i,.,r
I "autogestiunea m'ncitoreascdr,privit5 ca'rautoconducere-au-
ioadrninistrar€rt a colectivurui
Este evident c5. diarectica raportului iaciivid"-societate ,.rji. producllei, i.nseanirrE d.upi. i'rarx de producdtori $i stdpini al
alnstuilouvepcptidpacod.rlaao.tDi'ce!neeseesausxustgpleeuilnlicdreara.neepepadoaali,rrattacelueoIldcnnrejt;eericaasgadpde..eirlxciuci!p.tpiialevitcexCaeiiss.iidttnereetanirnLscetsulranfluiuosucir[n.cljndud.iir1rgai1.itlesdir.ne!,paiscaltufcoieluraitncseotead_ t,',, d-epiiqirea aliend.rii nurnai in
rcisura i.n care ea lnbervine gi in stn:c.bura behnologicd $i
t.-li socialJ. q_rygL!-_Sggfj]g!f!g, aspect fundamentaj_ a1 elibe -
rlrii onulu-i. Desp_r:e aceasta,
-i lt.Supek nu vorbegte aproape
de loc. Pe de da.lebaduptoarr,ter,eparceezrs_tnetd".fiorrcreiiialitianbeafacruer.epnrtoJd.u(cin-
Dsc5, lntr-adevEr, inberpretd.rile simpliste eriticate \ll tiei", citabe
de autor duc la diminr.rarea rolului in<rivid.urrri (a categoriei
pd(r.ieoer1sduinelzceuilalasirne)s,lourig,nigdsr.rcipnirdinv.ebr<lllRoerruedsirooScluuiaplelekcn)a. itneilgaoapronj_rabelialzrdaeeapein-cpdagiSvreijrdco",uJlll.-uaAcile, \,1 d"ife::i'' grade) in statele socialiste, in care cond"ucerea
pattlltaiaauicnstrlaeniifs_laatio.Iapocu.datrJimuo.esa9galttebaniracist_a6aeats.frctmeais(stcaueicmvdtltua_idputiitEc,ilSeaudl..irefi,,ildaroitpl:ear:-sreragtigonctic.icgxnrsorulaeonlvisal-coufrdrmsleuqipitlulvueeerisaicctildrd;efod..iaicorr,iibeuncgiclneitcdeIeaelvacesfr1inctceeui_aao,nncseicneivntaonaetbcetr$dnlesoieaard,avle,)casuatcrlrititbuudoccr_i-et__. economi.ei se face pe baza principiului centralisuului demo_
lr- cr:atie. Dacd. intr'-ad.ovd.r ter-rnenj.i coresprurd. in sens ptlln_
tffiq realitirlilor d.esem::ate, autorul ar fi i;rebui} sE ne
J ofere aspectele concret specifice prin care 'rautogestiunea
nlourncicatonre: adsiscpSu."rrreclpe'ecazipnatic.it'5ralisleoclioarfiagriib<eiernii ijaloparc.oecllLercdd..etorpiro-_
clucgie" (p.170) - in seneul pe care-I au in sociologie (ea
xealitatc psiho*individur:.1-r eficientii social) libera asocie-
re gi capacititile riqrano. Dar ultimul capibol aI pilrlii
doua ("So.rta conrr-uritii.'!ii proti.uctiver') rru ne arabd. c1e a
loc
aceastd soarti., 'feoarece nu aju*ge ra o anal.izil. concrebd..De-
Cum se prezint5. teza rrraportului inCivlC_societatg,, (ea sigur, experie*l;a d.e ?^j d,e ani- a Iugoslaviei ar putea oferl
atredbiaulieectttirceifldcustodc. icaolem),naiptartiecaata{ urLaenstoicc':ei rcriusrsa?tlpJi}nupirbe.aau*
bazS' elernente mai concr.clenfe in priv-in$a cvolufiei rela!iilor u-
nanet a realizS.rilor: 9i greutd.,yilor.
bor, toreasc d.ri, pe ca::e Ie intinpj:rd.
rrautoadliinis i;rar:ea n'-nci dcci l; declara.|iile cu ca-
rlrosillcieahcri-rbnribvd5('pria"ler?mpl)lrj1olovaaoccdaeictledorr1idenedcop-enrzouvdnoa.urtcpafrrleiemaaib.tgeiavhdc-rn..:,_onlrioangineicxdij'-ss(tieaaattnmeraacidit_,e
racter general.
r'rcoeongfrtoeurnmttltrdtee.lfazi'elititleraeubtuuomrreuanhgeld-il-i,recdsoeteanvteiogtuiatai1er6eae*cuioszrteeomcribc)i"dr,N"uLunrclecpuerLeoacalucccoedsp.tteorirl_
lu autoadqluistraxe munci toreascd.'i.
C{rl.e oii)eya noioente concrete relevate aici din d.ener _
''leEneruaiituDcnliei*onpnaurcroenibdccoeuii,rculnci1raeuunpic5,io.jlniconbucemjmc_aoptmeon,rdanRnialdi.iiSrdeau.paecziankuu-t'cirttaao,nunibzaaeiiatui,zzbfScioo.rrpniuiprllerdnr.sedia."nzreevszao*vgoldtri"Ite.acgtoire_un_- sul Leor,t:l;ir: desfirgurat cle R.Supek ne pennit sI forrnul5m u.r-
ndtoaflr.l.t: 1r|r'rlrl.s1i13 neLodologice qi observalii CritiCe gene-
-1o4- rale.
1. t,i:;l;rr .v irir:ribii p..ed.ilecf ia autorului pentru stllul
-5o5-
i4Ite1"ue.sltne*rte:siilnsai"-etil"llizcitieansan,ztlcs'dagj-di:cas-!rrupdeliliertiialblcougulfiit._cpaJo1o._oimepzroee.oftiicoUcdele-o,etlnocseg.tliioclDreeacaaaccl:te:eueea_aailce!pe,aesct.notuemrimosiptuteeirnladmsed(ed_nes9cei1_. reduce de fapt la descrierea pslbol-ogisti a stdr{-}or moralo
aLe acestuj" subiect (tn conditlile denocra!lei politic6 for-
male burgheze) pe fondul ralj.onanentelor d.ezvoltate de He-
, t, gel 91 de ti.n5rul Marx ("Contrlbufie Ia problena evr.ei.asc5i')
in acest d-oneniu.
,v!
Din deflcienla struoturald. nenflonat5 ln forma!ia gno _
it, seologicd-netod.ologicd a autorului cd.rfii, rezultd. citeva
ce1 p.fin lu, caracteris-bici ale denersulul teoretic dezvoltat d.e R.gupek,
d cltova nodalltd.fi specj.fice d.e abordare, tratare gi solufio_
"jJ;;:g"nilloilsi,e:"oTro6ic--"i;"flf"ffff:i'J5,r:":ffi":";: peseapitidrnatvntptogsueeeeroalelrleunlnacmiilltuncddtitclarnsedeoudeotiraininnpeieillaz-lccsoreeitdveort.cgoan.arceebs'alcbtoizc.lleacfennosrii&daienpdncitstnnd,ti.r,evaeat*.aasaiporaorocluatcatecrlje,t-btalesrculco-lousze,sesbricgitriatdziri*fpuic.ai9"a,pflsocri,cbcil€aidotaoltoeso.ri-"eennzraaznrrdlsaaeee:l.atta5.agntrurilocutean:elhdoitgn,ae;'oialadsic:1donla-sfocato.rfudui,dgrri:oleisituiEa",rcbo*sii3u,lllrriaoagu,u""xeulg.*dbl€ltitostri.-ssessc"tprpetddeo,arlec.aarpeeceupefancrstoocfrjett_elreoircsccrcvon1orzuaicoriecaabpiisbnn*tneuleeistfcdtrntizgdiola,i,eoeorsn<d:czrep_cec1uioacdserid.alfccscor-eid,ph,dp!cti.iuiarsdiaedcaldel.ocordn"ameieri,ossutcrciazpacouel_leid_tr-_ nare a anumj-tor probleme majore ale sociologiei marxiste con_
,t a benporane, IVe vom referi la ele d.eoarecel 1) ne ajutd. sd in-
!elegen mal corect specificul rezultatelor beoretice pozibl-
.) ve d.obindite de R,Supeki 2) inplicalii1e teoretico-metodolo-
gice s.j.e acestor caracteri_stici-modalitd.fi dep5pese puncbul
de ved.ere 9i stilul u:rui singur autor; ele fac parte din cll-
inatul disputelor, confruntdrilor ln care se d.ezvoltE socio _
L ogia narxistd contemporanE,
2. Absenla unui 'rconstructivj_sn logic'r s6 face sirnlitd.
pri-n prezenfa necanicisrnulu.l in tratarea unor stnrcturi fun-
d.arnental-e ale ilj-atecticii sociale: sint separate (sau f.n cel
nai bun caz confuz corelate) relaliile d-e nunc5, cele ecooo-
nicer de "relaliile uranetr, d.e parbiclparea la flviala gene -
rlp(splcue:ibil"atardtencollplu:aolvclinte"deuaorlroera:ttedcdtelpeartn*iboim.eed'rssrrlt(dprdnoti,ceupela".eeirotlrraaDriesereia*rzpsLrieaioasmitdeebao)llnrlc,slaruc,netnrseono*ecef,fuaicaiin"lceieialunst1Ltiresti.piinnnctrn0nfLt,soea"ucspgzEnrepJst6u,alueeeat.pcp"ttd,nizeernpulred.siale:aanrlcreidotlfsxnocuolbnosuiipnturnrsrpx+ouedo,tluutartn-m.faungollircsuldstee,rioottiiarelsur,iencneraxsepls)nco*tho,r*taidacunniia"celi.autri0tnijuo"ija:rzc.:rrurdset"rletuae.nuirteesliepfovtietpusseair,cetaaleaol.cacnueul*$olcocueDtndbldin,ntnclEteeueeeunpfunouaoifrvoblollesilleranr.deeaifnaapxertlarzbutilreltigbceditoantiaidtnticsadnLreifeoeliteatledaeecc,n(tidsaizonfogcg.coeeeraurarmaioeosumltj-uaccoegIpnoaaaratriolid.ecra__rp_ee*-_e_o_ ric5."1 nu se ind.j.cd verlg:ile gi necanismele funclionale din-
trel ounc5. gi [acfiunea socialdlr - pr.axis - $i d.intre cele _
lalte concepte, atit de forlat corrstrui.te gi opuser j.nteli -
genla instru.nentalS, gi cea sjmbolicd, Iibertatea d.e produc _
lie 9l- soclalE.i nu se prczinti explicit
cietate, ea forraatiune social-economic5, legdbura diltre so -
9i prard.sul soci-a).
Acest meca.:ricism trece apoi la f.n!elegerea d.ezaliend.rii
prin realizarea 'rcompensErii'r Ln afara rntrrcli. Referinu-se la
adevdrul evidentiat d-e narxism, aI contra<licfiei dintre creg-
terea nijloacelor productive, a bog6!iei gi allenarea umalFdr
cele dou5. tendinle sint vS.zute tnsd. i.n mod absolut gi izol_at,
pierzindu-se <ii-n vedere monentele gi aspectele (ovidentiate
tot de narxlsrn) in carg, in acest proces antagonist, s-au a-
f,';:lill"i: ;::i.;i":.'ilT:"ffiIctearxeisdteinnfeeiled.oepdteuabzladt,ear uatoornuul.Luflabucragzhu.el za,nrardLeimzeoinstcranyil-i1c.err a cumulab gi realizat premise 9i solu!il ale dezallen5rii, ale
se imbogd! irii coa',linutuhi-i uman aI rela! iilor soc j_ale.Se a jun6d 1
iL fond, la o d.eforrnare sensibilE a unei teze fund.anentale e
-1o7-
-1s6-
iui iilarx, i.n care eeenla onului ryi n,_u:ca si:tlj organic sltdatee
D:.n nurneroasele aserf iuni aie auto:'ului :e:1u_l ,:s oa
cnului se reaiizeazi in viala _ actiutea * sacial-i" esen.Fa
ta d-in urca.i i.eg::adindu-se de_a lu'rgul isto'ier, s*a
0rraceas*
tlc,qratlab
rlir aco-aE-l--!lVd 'u,..^r-;iliii - Coraruritatca -,:larnd _;i pr.O<iusui ei *,'ct;l
';-rri". (De altfel i se gi arribuie
r':a conu-ni-u::ii;ii u-na.:rc este i<le;:tici iui, r,ra.n;,: teza cr 'rdecr.rfe-.
cudeciiclcr-ea cr:l.cui.ii u*
illn,ne ", p"167 " ) lstfcl, irn;.otriva *ncr afirnn.ii.i ;poradice ,
]lu sc crceaz.d un r:lionanent curs j.v| in car_e sa tc releve ci
istoria u,n:lr::i, sjnulban cu p.rogresul civilizaii-ri gi cu;:.lie_
narca u;iiarid, a inscnnaii gi dezvoltarea sLrueturi,i, activitS._
l.i.i, llri:-rle, a soiicitilii
ca_:aeitdiilor incLivi<iului u:nar-lu d
'!ic'.iclor:' :e-1e 3enerice", f ani r.eirectab (i-ie +i coetraciicio-
riu) ci: _csiitol cgic, .1e con;tiinia san Ol, acest asDect nr.r
r)sbc o ".u:rrripi", ci cupi.nrle chei-a ra';ionai:ienrurui" .Frccesul
-ltlrrri v',lz'cri; de :rutor riuprii sgis,,r.-l; "esen[a urian:i s_ar realiza
.i;t .ilr l,i, :;ocia]5 - praxis", iri acest caz gi dc ialtcna.rca ei.Lii
colcr:.-ricil unilaLt_.ral-, <iupd un roo.riel cle- csen!!-i!.iiil.:!"j! in
ca'c ci:cia cliberirii 9i unl,r:1-zlrii oinulrri- contct:poran estc
vi'zu'i,,'r in priiirul rinrj Ia nivelr,il rviefii
polit.'rce ;;i cultur:rle. !:r, irlarx soc(iian1e. ,R,,oha.lendtv.ernuorf;_
clrl;iei
LEr6*La57), conccpca oezalienarea ca fornrre a unei
9tr'"9!s=-r1"i9g in care actlvibatca procluetiyii gi cq_a soc_ial_
.
Dc f.rpt, accst tip de "mccanicisn'r se aljmenteazl prin
njr"iaunntcl;i.apsuJlelraLsrecuaarptearignb;d:orJrtir.ia-rrucetair"iuarvrceivaceifr,esoair,lio,ear,i'iioloprproiecisredtso.eerilaoctrrr:i,ibsutActuelictroeer,ruclrsueJa.cltaoe_*
ile lsboria ci'iiizaliei gi- fix:rie de evolugra gincilc|i f11 o-
zofice. De aceea, ciutincj,itaspectul anlrropologic'r in gtruc _
turiLe sccialc, operinci. cu raporbul abstract individ*socie _
Late, nu poate suda orgarric - dialectic _ planul u.naD_in _
dividual cu cef social-islorlc <Ie clasi.. n-ricesele di.Ij trccut,
in consiclerarea aspectului social
lc5ieJ a realibJlii u"nane nu justif cle clasd in euraliza socio-
icd o asenenca ,-iirinuare
a acestu-i aspecL, car€, practicr L-ar lichida.fu celibatea sa
d.e c:Ldru social deterninant al realitii!ii u:rane conl,erlporal)e.
"Antropolo6izarea" cadrelor sociolodiee nu poalre d.uce la d.ez_
-]o8-
voltarea speej.ficului f.\rnc1;iona1*roetodol"ogic al acestora.
], Printre calitltile pozitive cele nrai valoroase alc
operti recenzate se i.nscrie efortul autorului de a concepo
$ociologia ca filnd axati pe o s_tfucturdjUselgticl uniLard,
care sd oblige, pri-a insdqi logica cercebd.rii, Ia realiza-
rea a d"oi parametri fundanentali_: 1) cercel,aroa fenomene -
Ior prfur prisna actualibd.!ii, a contempo:aneit5.fii, ceea ce
asigurd. o cercetare sociologici autonom5. qi in acelagi timp
angajatS.; 2) reproducer.ea fenomenelor stud.tate ca totalitfti
!_Q-g!a19, Ln unitatea a trei dimensirlni: sociologicE, psi,ho-
logicd gi anbropologLcS.. ilrin aseastE orientare (exprirnat5
' tnc5. din l-966) e R.Supe ': participl la cristaliza3oa Si roa -
lizarea unei- cerinle r,r, ;od.ologice najore a d.ezvoltErii ac -
tuale a sociologieir rtr,:;ciste. Si chiar d,scd. efortul autoru-
lui se realizeazd -ir';r-o modalitate cu solutii d.iscutabllq
manifestarr:a acestu:i- efort, ca o coord.onabS. principal5. a
cilr!ii, qrieupnrepzliunsiSinr"rncnrieiurtlitj.rlgletiiinaleiftoicd.ololgniccoencteonsbtaembipl o,ruanne.sStoi-_
rnulenb
luliile teoretice - eonceptuale propuse pi dezvoltate <1c au-
tor in realizarea acestei viziunl asupra sociologiel sint,
dupi. eun ara vi{.zub: 1) elaboyarea ieoriei instrdiniirii ca te*
orie generalS fundamentalE a soci.ologiei; 2) ineadrarea fo_
noraenelor sociale ln logiqq pralisului.
care As5u. tcounprlrinco&niceopteldolanleccudti.cf,o!.rmpdrecaist;e!.oarlei.mi ainnusl_trudi .gini.dtiraiitura,_
lului, dialectica valorilor culturale gi a inclinafiilor ln_
d.ivicuale, a istoriei sociare gi a dezvortri.rii indlrriduale,
un anumit raport intre strr:cturj_le sociale gi personaLe. A-
cdeuaaslitzdSt.erioi riseoic;.ia.-l,u.thddqai"oai1netesropcreiatraizre5raii
fenonenelor indlvi-
indivldualulrrl,r(p.
llt), O asemenea toorie a 1:-:tr5.ild.rli, restaurati Ia ceri..:r-
1;e1e 9i in cond"j-tiile contemporaner a! peraite sinteza cer_
cel;irilor gi dabelor oferite d-e sociologie (ca cercetar€ a
sbructurilor social-e), d"e psihologia social5 (ca cerccta.i:
a caracl;erulrll social al onrului in general) gi d.e antropo *
logia scci.alri (cornp;rrarea gi. confruntarea esentei socl rll.
unane cu valo.rlc culturale de-a h:ngur isLoriei) (ib1<r_,rrrr ).
Apelul la Lcor.iil praxisului este doninat cle idoorr ,r rr
-3o9-
lo6er11 mocanlsnelor de neofoinar€ prin prisna parbiclpS.- I oonsid"erat drept tenelie a ltmalxisnului sowietictt, R. Supek
I Sl a creatlei umsle indiv_iduale. Din p5.cate, nodallta- iL atribuie i.n nod gresit nai ales lui Leni.:r.,gl Hlehanovrui-
a esoisti-cd. de elaborare a interesantelor probleme ridica- { ti.nd. c5, d.e fapt, a fost elaborat cle Marx, lneepind lncd dln
igl spune gi aici cuvintul: in pofida afianaliilor F1 in- ttldeolo6ia gemand.tt) .
atiilor foarte spectaculoase, autorul nu p5trunde in labo- ${
boruL actelor de neoforrrar€. Cauza, d,up5. opinia noastr6. , 4. O realizate renartabil{ o reprozlnt5. crltica dogtm -
be urmE.toarea! critica pozi!iei 'rsociologiste't (car.e a ex&- #s Ii tisnulul, o altd ten5. pril care R.Supek a coatribuit La aflr-
rbai planul nacro-social gi a t'sacrificat individultt) l-a narea unul spirit creator f,n sociologia narxlstS..
lentat pe autor (ca 9i pe nulli alli ginditori rnarxigti Ia,. r:l
leputul anilor 6o) spre etapa iqitiai-A a gindirii marxiste In critica desfEguratd de autor sint relevate consecin-
l ttmanuscriselor anul-r::i l844rr - , in care aspectele antro- J', tele negative - teoretice gi practice - a1e d.ognatisnuluiisd-
Logice gi cele psihosociologice se ecirillbrau ca ponilero t rd.cirea Si sinpLificarea glodlrii teoretice marriste, pierde-
cele socio-economice in d-ialectlca societS.tii. Dar dorind. rea patosului ei criticra capacj-td.gii eid.e a:rgajare, ceea ce
po::neascd d.e la o "dialecticil a ::aportulrri lndivid.-socie- {I duee la atitudini conservai-oare falri de realitate. Este foar-
be'r, o datd cu aceastE revenire 1a 'rini.!ialr', autoruL a te rodaicd. ideea carac;erizd-rii d.efornS.rii de tip dogmatic a
sat la o parte tot ceea ce istoria gi ginclirea marxistd. a 1 marxismului ca fiind gi ea o ,trevizuirerr a narxismului; d.e a-
cat in ultimii o sutd de ani. In loc sii near56 lnainte , semenea, faptul e5. apologia particularulu:i duce Ia conserva-
r:nind de la aceste cuceriri-, sii descifreze Ln teoriile gi I rea "stata; guollulrri. In afari. d.e oonsid.erafii de ordin gno -
aceptele dezvoltate de marxism (in analiza Sl cond-ucerca lA seologicn auborul aduce gl argurnente sociologice. Ds pi_Idd I
rceselor maerosociale) cateBoriile, problemele care pot R.Supek stabilegte anunite corelagii intre ca::ecterul exce -
; ;iv de centralizat aI conducerii proceselor eociaLe gl lini-
rvi constru-iril structurilor logico-nnetod.olog'ice ale ilia - tarea pon.i.erii gi. intensitd!ii proceselor spontane - obiec -
:ticii socj-ale la nivelul conteropolan d.e complexitabe con- 1 tu1 specific aL latereselor sociologiej- (p, 19-20)3 de ase -
:t5. 9i cu considorarea rolului actual aI acti.ritdtii indj,- I menea, repune f.a discuNie o veohe idee (dezvoltatd. incd de
1uale, R.Supek declarii rlzboi frj.ri nici un teinei '.rnor cate- . Tro!!i.), cu privire la presiunea exercltatri de |d.r6.nine gi
eii ca aceea de for:naliune social-econornicii, dind. a in{e - tle alte mase mic-burgheze asupra proletariatului 9i la in -
3e c5. ea trebr.r-ie depiigitd^ prin categorj-a de praxi$r 81 uit5. fluenla acestel presiuni asupra rrcongtiinlei. crlticetr a su-
d.e fapt cele <loui concepte nu se exclud., ci reprezintS. biectuluj. istoric (p.94-97), Totugl aceste l:etervenfii socio-
rii nlveluri dlfer:ite ale desfligurS.rii a::alizei gbiinlifice. Ioglce in aaaliza naturii gi. a genezei d.ognatisnului rdnln
aceea suprind.e tendinla autoruluj- de a lega etapa rldogrta- nomente sporadice, nu se mesc intr*o e4llicatie slstematicd.,
:iirr d.e concepbul forrnaliunii socj.al-economice. Dac5. forma- prin care s5. se aprofu.nd-eze specificul d.ezvoltd.ril glnd.iril
rnea social-economicii beprezintii sisbenul social in anse-m- soaial-politice, Stiintifice, tn socialisn.(In aceasbd di -
r, in rmitatea sa, structura sa universa15., conceptul de reclie, alfi teoreticieni, de pildd fieged{i.:s, in Ungaria, art
rxis e-rprfunA o anumitd. rrstar€" a sisternului social in di - mers nai departe gi nai ln profunziue).De asemenea, au puten
aica ei concrct-istorici gi ln care se vid, d,eci, princi -
Lele cornponente - factorii soclali cu corela!iile lor strue- sd, ou re.nrcdm c5. absenla unei structuri soci.ologico lachega-
:al-funclionale, in unitate nernijlocitS. cu activitatea su- te ln erplicarea d.ognatismuLul il conduce pe autor pe calea
:clilor unani respectivi. (In efortul de a respinge cadrul aegdrii sau subestimS.rii acelor monente 9i dlrecfii Ln dezv-
:e6orial legat d.e conceptul'rformaliune social-econoroicd.'r, voltarea glnd.5-rii narxiste legate d.e infEptulrea revolutlei
socialiste 9i a construcliei socialisnului in U.R.S.S. car€
-ilo- au fost strtilne de dogmatism. Este sennificativ ci. :referlrlle
-vLt-
pozitive La trenln sf,nt foarte pufLno. Sste adevdrat c5. aeeas- / tuI ideologic abate atenlla ceraetetorilor de Ia aspecteLe
tE gindire, d.ouj-nat6. de contributla Lui Leni.:r, s-a dezvoltat prin care sociologia poate fi o gtiinlE adecvatd prin struc-
ln condifiile rnei aprige lupte ideologlce din partid Si din- \\\ tura ei unei r€aliteti specifice: Sncrg&i€!9ti€. De alt -
tre pa:rtide, dar acest specj-fic nu-i tliminueazd. cu njsic va- fel 9i aici se exprind tend.inla autorului de a vedea lumea
Loarea, ci di-rnpotrivd. Este procesul i:r care teoria narxistd. Lxli contemporanS. in nod abstract, de a reduce valoarea deosebi -
a devenit practicE social{ i:r cele eai variate expresii fo:r- rilor reale, profu:rde diatre cele doul sisteme sociale.
:male gi i.nforcnale. Dar acest proces, d.utrS. cum se gtiera fost )Y\\i'1
nult nal rtimpurl, nai intortocheat, d.ramatic, decit nod-eluJ- {J Toate acestea arabd ci autorul nu era la curent cu cer-
teorebic formulat Ia jumEtatea secolului trecut de lfarx; el cetdrile Si probleruatlea real6 a soci,ologilor din ldrile so-
are insd neritul de a fj. e-rgelilc-tg construit5. dutrE pria - itt-t' - eialiste in pcrioada anilor I965-L96. Nuraai necunoagterea a-
cipiile marxj-ste. i cestuj- specific explicd rnodul abstraot-speculativ in car€
R.Supek trateaaS raportul dj:rtre rrmarrism '5i sociologiet'(d14i.
5. Dar in afar5. d.e influenlele negative nentionate nai I gradul d"e abstractizare gi d.e cuprindere a concretulul - pr
sus, stilul eseistic ai caren.Fele i.n aparatul 6noseologic-ne- + - +5), insd.si aceastd corelalle fiind foarte confuzdrin -
todologic al autorului au ldsat gi aLte urne: tr-ecerea peste 1 triicr-r defini,rea marxismulul Ln acest raport este impreclsd
unele probleme speciale majore ale sociologiei, proble&e care, gi autorul nu aratA ex?Iicit in ce sisten de referinld ope -
i.ntr*o lucrare eu profii. netodologic, gi-ar fi avut locu).rmai j
ales in ]966, cind.rin najoritatea fdrilor sociali-ste, cerce- reaz6.
t;rile socj-ologice se desfdguraserd pe irn froot 1arB. Astfel, I Pentru o luerare care discutS.t 1n 1$Torraportul diatre
felul in care autorul discutd ;raporbul dj-ntre sociologia nar-
xistd. qi cea nenarxistd era lncd. din 1958 un loc cornun prin- sociolosie 5i socialism din pu-nctul de vedere'a1 rtproblene -
tre specialiqti. In schinb, faptul cd trateazi. d.eosebirea Ior $i perspectivelorr' (potrivit lnsugi titlului c5.r!ii)n a-
dintre cele doui sociologii nr:mai pe planul distincfiilor 1- gemenea lacune sint de natur6. sd-i afecteze actualitabea. Mai
deologice reprezintd ceI pui;in o atitudind superflcialS.: "$i mult, ea nu este reprezentativi pentru problematica sociolo-
la noi, nenlioneazd R.Supek, referj-ndu-se la lugoslaviar se giei din !6ri1e socialiste, la stadiul pe care aceasta I-a
gidsesc oameni care separd sociologia in Otlintd burghezd 9i atins 1n 1970, Insiigi latura critic6, in care opera recenza-
marxistd, netf' iind capabili sd separe caracteruL universal gi td este foarte puternicd, nu se realizeazd tocnai din cauza
unic aI ptiintei de influenlele ideologice exprimate in di - caracterului ei abstract, pentru cd lucrarea nu a reugi-t s5.
versele teorlj-" (p.10). Dar a erpedia in acest rnod o'rproble- asimileze problemelo pi dificultdtile sociale concrete ale
n5. d.eschisdtt, inseauad a pierrle d.in vedere faptul cd.r pe nii- societEtii socialister Ia acesb stadiu de dezvoltare, De a-
surd ce socio3.ogia narxistd. va fi aslnilatd. de praxisul so - ceea critica. aIunec5., faeil r pe o paatd declaratlvd-nihllis-
cialist i.n nod profiiad, structura socialAr calitaiiv deose - ,id. gi de aceea nu este ef).cient5, 1ar in probJ-ena trautoges -
bitd d.e cea a societdlii capitaliste, va 5rprima sociol-ogiel tiunii", analiza este ad.eseori subiectivistd..
marxlste dJ-aoensiuni rad:ical noi, care privesc: strr:ctura o-
biectului, diversele'rteorii med1il, raportul empiric-teore- Desigurr o lucrare cu obiectivele pe care gi lo-a pro-
pus autoruL gi cu nodalitatea in care ra fost realizatdr nu
tle, metodologia ei, raporbul tehrric{-netodologie genera}d , poate ovita lacunele. Important este a intelege izvonrL lor
ca gi nodul ei de angajare social-politicd, IatE de ce a sem-
nala io d.eosebirea d.intre cele doua discipl-ine nunai aspec - teoreblc-netod.ologic. Din acest punct de vedexer cartea lu1
R.Supek deinonstreazE 1nc5. o datd cdrastdziraspiralia spre
-vlz-
abordarea problernelor actualeI spre exprirarea frin-tnt5.r1Lor
unei 'rcongtiinle criticert presuprme existenta unei opere cu
o'construclie beoreticd riguroasdr a ulrxl i.alt nivel aI oul-
-tLT-
c5. aceastd notiune conline in sinerchiar de la inceput,
turii filozofice a gf.adirii, chlar (daca nu raai ales) abuaci trisd.turi despoticS. 'rPuterea tatdlui pe viali - aratd Lju
cind aceasta abord.eazd. problemele teoretice ale rmei disci - bonir'Iadi6 - se exercita nu ni.rniai asupra fiilort dar qi asu-
pltne speciale ca sociologia. pra tuturor d.escendenlilor farLiliej-- care trebuiau sX se su- -
puni Eefului faniliei rornane. Fater faniliae poseda o puiero
Nad.e jda StahovscLi-Dr.unl tru nernirginitdrdeoarece Connea in chip absolut gi dispru:ea dc
viata gi de moartea subordonalilcr saii cu cale tri.ia sub ace-
lagi acoperig. Avea d.reptul d-e a-i vinde ca sclavi $ir nai
nult, dupd legea "celor 12 iable)l;r avea d.reptul sd. le aplice
O ANALIZA REAIJISTA SI ],UCIDX A RIILATIEI ori ce fel de ped.eapsS, chiar gi pedeapsa cu moartea" (p.7))
DnTTRE PUIERE, ELITE qI DEI{OCPATIS
Se gtie cd geful fa.rnj-liei a detinut acest d-rept pia:i in pe*
rioad-a clasicS. d.e dezvoli;are a dreptului rooan. Chiar mogte-
PtIllEREA MLITICX de sbat nitorul si1u, care ocupa locul cel mai inalt in ierarhia lo-
I'homme er ra soci6t6 este.dupd oum se gtierrrna mand., nu putea s5. se elibereze 1n sinul farorliei de sub pu -
terea tat5.lui-. rDuterea patern!. se exercita chiar gi pritrtro
rctu? intemationale dintre problemele cel nai
de rethcrrhes ct /e slrrr/reses sciologirlues cei de rangul cel nai i.nalt dj-n simrl societlJ.lii roinerne, ob-
vlu Ci.scubate astdzi Ln do-
Edition3 Anthropos meniul soclologiei poli - . :,1' tinin<1 prin insbituirea'rlegiuitorului suprernrr confi-r,;afi:a
tice. Numerogi autori s.au sa socialE universal5.. In general, se poate spune cJ.-proci*
Dn..tu'^ Rhh.tion, 95, boulevzrd SzinlMich.l, Pane5.Tal. l:5-18.95 zeazd. autorul - 'rcS.ninul familiei, care a f cst glori.f j.cal :r'.ri*
,ldmn*Inhon Aboaa.ilr^tt, 15. ruc Racift, Pan*. M.32G9*99
pronunfat gi se pronun$6. '' .\ t:r-un chi"p sentimental qi care nai esLe incii Sl.r'-i l"i cair, irr
soMMAttr pentru d-emocratizarea re- unele piirli ale lunii, ca un refu6iu Si un loc ;:.i libcrt.illit
Elu&s. *b.a. tynlk prezentd.rii o pentru l-d.:r- era in realitate c,i,n:inui qi locul care a dat curs liber tu -
girea participd.rli Ia pu-
Luci€n GOLDMANN. Prob[ma ph,kBoph'q*s el @li'iqu6dtns le terel penlru perfeclio - turor formelor-de conservabori-sm gi cie opresiurtc, cu boat;c ci
ilr6r"deJcanPaul$,ne L''lrn&a,red'u.lrcut aarea.formelor gi a meto-
5 delor de exercitare a pu-
terii. Autonrl studiului
o:nid VIoAL Nor.tsur lideoiqe 35 constituia o necesitate vitaklr'. (p.75).
de fa!d.+ se opregte asu -
Mau.o FOIIA Sr,ucure du s\rvotr er t4,olqre polrlique conlem 55 pra unel relatii in_[ggg__- hnalisa efeciuatir nu-l lnpiedlcJ. pe 'ladiC si ajun;.r,i laL
onr/tu.Li El.ts Linrs 15
rLflbmnTAD|CLepolvotr,l'aireellad€m@ralE sante si extren de aetua--
ar&n MEISTER Ou vr r-aur@r'on ytuwdac ) 91 ]gl aceea d,intre pgtere,r
elite si clemocratie.
Dick HOWABO F4rrch'sme, ali6nalior el lh&fle c.n'que . rdlletdns concluzia - corect6, dupi opi:rla noastri - ci totu;ri noliu -
dF Marx pubhe r&nmenr
sMtricshnar'nLanOu$W',r I human'reh,sto.rcrredeMarx@ 97 nea de puiere, aga cun o cwroagten astlizi irr toincniul gb:-in-
Feltre LeGp'lal 1ll
cy6.ry MARkUS Olsu$rons el ledanG dans la pnnNph'6 mar
. t21
lle GUELFAT : Aur est@& ra rurrorqEaubenlique N. I Zibr l4l
PAU' WALTON. AdTCI'GAM8L€ A }'i @ULT€R , L'OIhIOP lelor sociale, e ste dc oriSine nod-elnrj., precizinc.t c5. ea a
rqre philosphrquedad re @
149 fost intlodusl in fllozofia polibi-cd cle T]:.on:rs ilobbes" 0 opi-
Emtunud H€RICHON Le con@l de propn&6 dils la @* de
Ka,r&rr t63
&rmao GUZMAN CAMPOS La'&olre du Crer# ei Ahatqe U ni-e discutabiliL esie aceea c5. puterea eirfi- onoliune amirigud Qi
.
183
J@o6 FLAMAND *xualil6 el relrqron m "tnaosr,fda,dicdJe.o.paeredcee ea este in acelagi tinp potent-ia si -Pe!S---
o parte, o putere naturald., iar pe
&an MONOO Un ar oarginal 223 de altd.
iuilbr totr st mh lto S1 proeedeazd nai parbe, o putere social-politic5, sau juridici. Iste adeviirat
lntii ta o retrospectiv5.
c!. Hobbes a legat serurificalia fiaieJ. a puterii de sensul ei
asupra concepfii-Ior despre puterea d.e stat. Reamintegterast- juridic, socii:.l-politic. Dupii. filozoful englezt puterea are
fel, cE noliunea de putere (potestas) provine din d.reptul g_e$$jn3_:rSggle__9;*g!-!g_qi_U!_j4J*r'xre!-!.. /rceasta nu in-
roman gi- di.:r viala fanilialE ronand. Autorul este de pd.rere seamni iirsii c.j. fricl;cl"ii dei.ern:Lne*li social-econonioi pot fi
+) tTeArDeIaC,, eLiuIlUllotBe-OsleMepIRtge. iLdIe9e7pnOoo,ucvprao.!i1r7,a>)18.'96In.1:iteI:theotmmlae d6nocratie(Pu- treculi cu ved.c::+::" ,3reciea cir forla cxtraordinard, puicrca
a1'.17r et la soci6t6,
-3L5-
-tL4-
fizicd, i.n!elepciunea, abilitate etc. alcd"tuiesc acele tr€ - gi rd.zboiul , rrpolestasn, ca putere polltlei, a creeat d.lnpo_
sdturi indispensabile puterii care-i chezdguiesc exercita - triv6, Ln cad.ml ttsitualiel socialerr n o rrsLtualie naturald.'r
rea eu succes $i ce nici nu pot fi erplicabe in afara liuite_
lor deteminismulu,l . Chiar 9i concluzia llri ilobbes cum sX legalizatd., o si|ualie In care nu pacea gi. instincbul de con_
servare, ci tocmai moartea violentd gj- teama au d.evenit fe _
puterea recurge la nijloacele necesare infd.pbuirii ei, cEpE,- nomene obignuite ce se dezvoltd. ql se arnprific6. fird inceta-
tind. caracten:l urrei forle j-nstrrrnentale, are i.n ved.ere co -
rela!ii.le economj-co-sociale, raportul dintre baz6 Si re. Aceastd' deviere a puterii nu constE nurnai in a impru:e fd.-
st:ucturX. Desig:ur, la aceasta se poate adduga rln 6uprs. - !19 celorlafti ( fara consirnlnmiptul acestora) voj.:r!a proprie,
ci gi 1.." acceptarea (apa.rent6) a suptrnerii, a subordond,rii .
coacurs
fericit de inprejurdrir bog5.!j.e, onoruri, prietenl etc.
Cea mai mare puiere este puterea statulull careu la fi__ Pe baza analizei situa$iei existente in epoca noastrd o
Iozoful englez, inseennd r:nirea puterii celrrl nai mare num5r precizeazd. cE, in sociologia potiticd
autorul modern5., nogiu_
<ie persoane. nea de putere si cea de elit5 sint strins legate gi ocupl
pozlfii-cheien In teo,.:iile conservatoar€ ale elitelor,
In filozofia pol"itic5. gi sociald a lui Hobbes, s-a fd. _ fi*nea de putere - i.11i .,ensul dev:i-at - are inlelezuI do no -
cut o trecere d"e la noiiuaile clasice la no$luaile moclerne. pute-
re bruLald.. Teoria elj"belor se bazeazd ori pe contestarea j._
In locu1 cercetdrii scop'.rilor 'rcelei nai blne guvernd.rir a- d.eologicd a democrn..rei, ori pe nelncred.erea fafd d.e democra_
pare chiar mSsurarea puterii in seasul d.e ilragione <lj- statorr
(Maohievelli), adicd se studiaz5. actiunea nu a celej. nrai hjne !ie, sau, in fine, 1;e criza obiecti*i a parramentarj-srnului qi
guvernd.ri, ci a zuvern5.rj,i care-,glre ce1 ma1 mqrie succes, a_ \,\:r a si-stemului reprezentativ d.e guvernar€.
d.ic5. a guvern5.rii cele! mai abil.e. Este vorba de puterea cea ill ntreinaateLaojunrbtiil.oldonerinromBerra:addt.ieic6rSnse. uatsrlalejndeeililoi-tenplaoelrisbtudtnrdebaduretieepotacrdt.ee.utti-actidec.dnin.iloorrciglcooicn---
nai eficace, ln sensul une! puteri bine organi_zate, sau - irl t
I
sensul mod.ern al cuvintuluj_ - a unei organizEri fiscllonale a trarevolullei franceze, mai cu seam5. in iderle rui de Bonald
statulrri. I'Esenia acestei puteri - scrie ljubonir Tadi6, pe
baza analizei primelor forrae de sbat, pri"ir comparalie cu or_ 9i ale l,.i- ile Maistre. Baza acestei d-octrrne o constituie
ganizarea gentilicS., tribalS - se afld lnainte de toate in pedagogie politieE deosebitd, ale c6rel jlstnrmente princi o
_
pare sint bita, inchiaoarea gi ciminul familial conservator.
conanda.:aent gi in volnN5., au in intelepcir.ne gi nici ln spi- Tturlaudi ilipoenbaalizgatiil-unfirnadnrcije- zrinaresseploinr,gapdoics5ibpilriitnatevoainfloarnspiriirii.busata- -
rit. Constringerea fizicS. trece inaintea d.reptdfii, cici 1e-
gea esbe bazabE pe autoritate gi putere gi nu pe principi -
de justilie't. (p"76) Se gtie cd, l.nc,i. din epoca ronanl, ld a cetdfen:iror. DupE ei, orice putere enand de ra Dumnezeu,
ile car€ a s.ncredlnfat exe*itarea ei cLtorva oameni deosebill
puterea a deveni-t notiunea centra.lit, care a d.ei;errninat orice care sint a1e;1ii siii. pe acegti oameni deoseblli, trad.ifio 1
teorie eficientS. - cu rezultate valabile - a politici-i gt a
societd.fii $i, ca urmare, a cucerit o forfX deosebitE, s-ar _
putea spune spiritualS., care std.pinegbe gi epoca nodeffI5" La naligtii fra.ncezi, ca gl adeplii nod.erni ai .beoriei eliteror,
Hobbes, puterea statului esbe justificati pri_n jlstj_nctul de ii opun masej- colorlalfi oamenlo care pot fi condugl ori pri_n
conservare, prln teama de moartea violentd.. AceastE. forld u_ for!6, ori pri_n iluziln cre*i,n!d, pre jud.ecd.!i, supl:ner€ gi
fanatim. Bazind.u-se pe d.ogna teologlcd" cregtlnd. dupd caFe
structura instiac'bivd a onrulul il cond.uce nr:rnal
nand. ruritd. trebui.e sd. &npied.ice dezvoltarea unor pasiuniri ca aparline maseir pdtrunse de egoim gi spre rd.u, 91
agresi.vitatea gi ura, care, in lupta universald. a tuturor iro_ acest rdu de pasiunl
potriva tuturor, a.:aenintd sd &rc5. la d"istrugerea universall.
Cu toate acestea, d.eparte de a inl5tura agresiunea, ura sjjuotdsnnngis-Iceaex,ecotrgnaic,dtlduilrizoeiasnaacjldiqseotiaci ianluc,'pa. ouSatdjt_eactfdei tlilzerienpdd.r.eimnaraeot5err€dopearcsinietalepgrollnplcnoain_l _
-tL6- -rL?-
fiz1-c6., Lnfelepciunea, abilitate etc" alcd"bui-esc aceLe trd - gl rEzboiul, ttpotestasfl, ca putere polltlce, a creoat (]
ed,turi in{lepensabile puterii care-i cheuesuiesc exercita - trivE., Ln cadrul ttsltualiei socialett :, o ilsltualle natu
rea cu succes.. $i cA nici ilr pot fi erlplicate ln afara linite- 1t legalizatd, o sibualie In car.e nu pacea gi instinctul d
Ior deterninismului. Chlar gi concluzia lul Hobbee cum sd ll servare, ci tocmai rnoartea v-iolentd gl tearna au d.ovonlL
puterea recur€e la mijloacele necesare lnfS.ptuirii eir cdpS- nomene obign[ite ce se dezvoltd gl se ampllflcd. f5rii irr
tind caracterul unei forle furstrumenbale, are in vedere co - I re. Aceastd d.eviere a puterii nu constd numai i.n a tnpu
relallile economico-sociale, raportul dlntre bazd. Ei supra - c!1i 9qci e1l-o-ralaclctei pta( refnard(apcao.nresnimtd.|)Eaninstuupl ra.rcneesrtioi,raa)svuobolnrd{,oaniJlr
stmcturd.. Desi6ur, la aceasta se poate adduga lrrr concurs I
fericit d.e Lnprejurdril bogd.li.e, onomri, prieteni etc.
\t
Cea rnai mare putere este puterea statului, carel la fi-_
Iozoful englez, inseaand r:nirea puterii celui nai mare nrrmSr Ps baza analizei sibualiei existente in epoca nciarr
autonrl precizeazE cd, i.n sociologia politlcd. modonril,
<ie persoane. nea d.e putere gi cea d"e elit6 si.nt strins legate sl
pozllli-cheie. In teo:..iiIe conservatoar€ ale elltelor,
In filozofia poi.iticd gi sociald a hd Hobbes, s-a fd - liunea de putele - cu ,:ensul dev:iat - are inlelesul dc
cut o brecere de la noliunile clasice la noflu:rile moderne. re brubald.. Teoria elj-i;elor se bazeazd. ori pe contoetar
In loeul cercetd.rj,i scopuxilor 'rcelei mpi buae guverndrifi a- deologicd a democre,j"ei, ori pe nelncrederea fafd cto do
pare cldax nSsurarea puterii fn sensul d-e 'rragione dr etatotl fie, sau, ia fine, pe criza obiectiv{ a parlenentarlanu
(Maehiavelli), adicd se studiazd" actlunea nu a celel nal br.ue a sistemulul reprezentativ de guveraar€r
guvern!.ri1 ci a guvernErj,i care-ex9,_991. mal Eare suqcee. a-
dicS g. guverndrii cel-ei nai abile. Este vorba d.e puterea cea Ljubonir fadi6 susliae - pe bun5 dreptate - crj, or
mai efj-cace, in sensul rmei puteri bine organizate, eau - ia nea teoriilor moderne ale elitelor trebr:ie cdutatd Ln I
sensul noderrr al cuvinlului - a unei organizS.ri fingtionale a trina antidenocratlcd trad.ilionalistd. a teor.ettcienlr.r
statul":-ri. "Eseni;a acestei- puteri - scrie Ljubonir Tadid, pe trarevoluliei
baza anal-izei primelor fonae de sbat, prln comparafie cu or- gi ale lui de franceze, mai cu seam5. in ldeile lui do ur
ganizarea gentilicd, tribald - se afld inainte do toate in Mal.stre. Baza acestei d.octrine o constltu.
conanda:nent gi in voin$d, nu in inlelepciune gi nici Ln spi*
rit. Constringerea fizicd trece lnaintea dreptS.tii, c5ci J-e- pedagogie politicE. deosebit6., ale cd.rel jnstrumente prlr
gea.este bazati pe autoritate gi putere gi nu pe prilcipi - pale sint bita, inchisoarea 9i cirainul faloiLial consorvr
ilefae justilieI. (p.?6) Se gtle c6, incd di-n epoca ronanE , Tradilionaligtii francezi resping posibilitatea fornrirl:
puterea a deveni-t notitulea centralii, care a oeterminat orice tului pe baza lulrindril roaselor, adlcE prin voinla splrJ
teorie eficientd - cu rezulbate valabile - a politieii gi a lE a cetEtenilor. Dupd ei, orice putere enand. d.e 1a Dumr
societilii gi, ca urmare, a cucerit o forld deosebitE, s-ar car6 a f.ncrcdinlat exercitarea ei citorva oameni d.oorrol
putea spune spi"rituald, care std,pinegte gi epoca nodern5.. la care sint alegii s5.i. pe acegti oamenl deoseblfi, tradli
Hobbes, puterea statului esie justificatd pri-a j:rsbj-nctuj. d.e na}igtii francezir ca gi ad-eplii nod.erni ai teorlei el1I
conservarel prln teama de moartea vlolentd.. Aceastd forfd. u- ii opun nasei celorla).fl oanenlo care pot fi condugl orJ
forg5., ori pri;n lluzil , cre*i_n!5, prejud.ec{fi, supuuero
nan5. unit5. trebr:-ie sd. lnpied.ice dezvoltarea unor pasil:nir: ca fanatim. Bazindu-se pe dopa teologlcd eregtlnd d.upir
agresivitatea gi ura, ca:re, in lupta universald a tuturor im- stru.ctura lnstinctivd. a onuJ.ul il conduce numal spre rdl
potriva tuburor, ameninld sd &rc5. }a d-istrugerea universald.. acest rE"u aparline rnaseir p6,tn-rnse de egoim gi de po,l
Josnice, tractilionaligtii cauti cd.lte de a o reprina gl
Cu toate acestea, departe de a lnld.tura agr€siunea, ura jung la ooncluzia cd ea nu poate fi reprimati dectt prln
sbri.ngere girrdresaj social,r. Siatetizlnd numeroasele ol)
-'L6-
-5L7-
c]:prirnate cu privire la raporf,ul di.ntre scetarteeiag,irnguumvearni arc€e,i
autorul se referd qt la opini"a potrifit
care sint pred-esti_nali sL guve::neze, in virtutea obirqiei gi [r-o i.ncerpare de sinbezd., autorti.l arat5. c5. aceastd teorie
a bogS.tiei Io1, siot capabili si exercite acca,stj. u.isiunei$i se bazeazd pe urmi.toarele patru pxoccso care ar avea loc in
care, pe d.e o parte, au fost dresali in acesb sens gi culti_ I'societaiea de rnasSrrl l. existE- concurentd intre d:lferitele
ve un stil de viatd. gl o raanierd. de a se comporta de o rare grr.rpuri care alci.tuiesc elita, ceea ce slS.beqte forta d.e
disti-ncfie, iar pe de ali{ parte, nu au nj-nic d.e-a face cu goc a elitelor; in acelaqi tinpr soci-etabea nu nai poate fi
lipsuri-le economice d.irecte, cu lupba pentru existenld.. In guvernatX eficace in naniera vechci 2" se produce un proces
caz contjrar, natura rea a ornuluj aneninld sL provoace haosul, de d-i-strugere in interiorrl grupurilor inchise ale elitelor;
d-ezorvl-inea qi bartraria', (p.79), Spre ilustrare, autorul ci- 1" se prcduce o schini:are in seleclia gi cofirpozilia eLite -
teazd un pasaj doveditor din d-e Bonald", car* d.enu.nl5 denocra* 1o::, alegerea inbemeindu-se pe rand.aunent 9i perfortanll; 4.
tia ca ateisrn pol-i-tic excluzin<l unitaire a. Ar fi fost' creclemn in firre, se produce o schinbare in compozitia internS. a e -
Iocul ciio"rva conslderalii pe mar5inea accstui te.,:to,Je pildd libelorn ceea ce cluce la seleclia eleinentelor mai nobile de--
ei materj.alismul - in practica social-potiticb. - g--a dovedit ' cit cele dinai-nte.
a nu f! opozabll democialici, iar denocra!;ia a nu fi inconpa- J.
iiibile cu unitate::. (exetrplul cons;tructiv al soci:I-i snuj.ui esbe Dup5. rTan*reim, ::ci-le elite, spre deosebire d.e cele de
elocvent in aceasti. privinlrri); i-ruLorul , ins5 , rru le : .te" t1 a1tedaiS, sint fJ::ri :;r;-lresie 9i fdrd substantS." Diferenfie-
Astdzi- a deveni.t unanim adnris ci beoria consci'vi:,;care a rea in noua stiuci;i-rrJ sccialS. se face inainbe d.e toate dup5.
putgrii E;i a elitelor este .indr.cptai;i, pe dc o pai.re , iinpo - ft
triva libcralisu:uluj. bur,i;i:cz, iar 1:c dc al ti parbe, inpotri- rj ''randamend' gi-"consurli',', astfel c5, in locul vechii strucburi
va narxisurului_ s;:i a socialisruului. J de clasd deterralnate d"in pr:nct de vedere economic, s-ax dez-
volta acun"o clasij. de arijloct' definitd. prin raporturi ilumc*
0 tcntativi. de a corectr iict::L latalj_sn in scciclogia T lionale patroni-salariagi" tiiai multi se susline cd., deolrece
politrci si de a concilia tcotia el.itr:lor cu i;eo.rta deroocra* i 'lvechile raporturi d.e clasd. sinb perimate, vechea id,ee de
tiei a i'dcut-o, dupd. curn se ;;ti', li:,rrl i,iantrirein, ua,rlsN ast€i.ri d.emocra.li-e e Ei ea in nod necesar peri-nat5.')(p.€y+). In con -
cie curecbul sociologic neoliberal ,c.!r conccjj.f iilprrtanil ce-c secinte, conpetenla, care favorizeaza $i-mai mrrlt chiar - a-
f ace ieoriei e li{:elor, gi anume dc a cloclara in br,rrrd parte si.gu*i randanentul, ar brebui sd. fie critrexj-ul de seleelia
perinabd noliunea d.e deraocralie, care <jatcazii riin secolul
al Lr/fil-leq. pentru elii;e. 'rlIoua" conceplie despre elite s-ar situa pe
priroul plan in noua societate (industriald), inlocuind 'tve-
i'leoliberalisnul pIrLseEte concepij.a cla;:icd pob.rivj,t c!._ chea. concepfie a claselor (d"in socj-etatea burghezd),In o -
reia democratia este o 11uzie id.eol,o6ici, incerci.rrc sd do - pinia nai mulbor autori conbenporani, societabea industria-
rnine criza denoclati-ei pe terenul gi in Lrnibele aga-niunitel ld ar putea sal-va d.copotrivd elita gi denocralia, dar in -
"sociei;iti j-ndrrstrial-e,'. Ideal'"rl si.u se bazeazi pe iirrbr.rn,.l * tr-o proporlie "i.nteleaptert, acestea ur:rnlnd s-g! faco con -
tiitirea eficacibl!ii sisteEului pcliti+ cu ajutorul clepe::* cesii reciproce. In aeeeagi pmportie tti.nfeleaptd.'r ar putea
sonalizirii functj-ilox gi a1 fcri;raliz!.rii criieriiior <ic
seLeclie. Potrj-vib acestei concepi;j-i, s*au pro:luee o depoli_ ea inpdca aspiratiile sociali$nului cu exlgentele capitalis-
t:-zare a sociebii!ii concotaitent cu ridicarea star:d.arduliri de nului, evitlnd tend-inlele autoritare cuprinse ln teoria con-
viali gi cu i.ntJ.rirea reprezentS.rii elitelor p::in care s-ar servatoaxe a elitelcr,
evlta a$a-oirLibele tendinle tri;otalitare'r ale socieidlii. rri-
Opinii personale exprimd autorul cu priuire la eseala
-l1B- guvernerii, la raportul elitelor cu poporul, preciztnd. cd
lupta neineetatS. desfdsuratS cu scopul ca poporul, prolete-
riatul sd devind o fortd. politicd decisivd dintr-o nasri la
care elitele fac apel dj-n cind ln cind pent:rr a-gi justl{"|-
-rL9-
ca domia, a. reprezentat gi reprezintH prlncipalul raotlv de &a sectiune inslstS. asupra d.lficuLtEfilor legate d.e reprezen-
tarea gi organlzarea i-nteresolor in cadrul unui asemenea tno-
ingrijorar-e penbru orice re6im care, fie c5. e f,Elig ciictato-
rlalrfie c5. e perlamentar, ti::d.e s5. salvgardeze priviJegijJe mj:rorl$.- d.e1 cle societate. Tbc Anrcricln
!11or olitare gi e5. sacrifice"inperj-ul libert6li_i't 46 dragul Autorul pornegte d.e Ia Itoliticll Scicnce Revierv
't1ibertS|ii inperiului" (p.BB-89). In ultinrii ani - scrie au-
torul - an avut lrprobe vii ale modulrri in care unele partid-e ipoteza c5. societS.!ile indus-
trdemocraticetr qi chiar revolu!ionare d-s.u uitiirij- funcliile triale avansate - Statel-e U- r1i, l,\r\
1or polibice, pentru a recu-r6e la funefiile specific politis- lite ale Americi.i, Suropa
te de Lndatl ce sjmt ce se aprople democralia gi conbrolul
populart! (p.89). Practica sociald- a deraonstrat - an preciza OccidentalS. 91 alte citeva
noi - cu prisosinSd cd. orice guvernare auboritarS., car€ con-
centreaz6. Ia maximun puterea, se opune, contravine exigenle* ldri - au, Ln ciuda diferen-
1or democratice, mai- cu seam5. incearcX sd. se sustragi con - lelor nationale, regimuri po-
troLului popular" De aceea, naseLe resping autori.tarismul , litice conparabile, numind.
luptlncl peninr cuceri-rea gi adinci:::a clernocratiei. aceste reginur! ilpoLiarh:Lirt.
Autorul ajunge Ia concluzia c; denocralia qi puter-ea(pe- Marlle 1inii ale "modelulul
testas) elitelor nu se pot inpdcartot astfel cue revolu{ia nu poLiar-*ici! slnt cieterninate cle id-eea ',pluralitdtii centreLor
r{ de decizie capabile nai nult sau mai pulin s5. se echilibr.ozo
se poate irnpE.ca cu magistratura, Li.bertatea eu oprinrarea, ega- Si 6e inpunS. actorilor sociali negocierea gi conpronisul ca
litatea (dreptatea) cu e:cploatarea gi fraternitatea cu setea tl
rapace, fratricidS, nalionaltst6 d-e putere. Singura cale o singura proced.urS. no:rnald, adicd S.n acela6i ttnp legitim5. 91
constibuie lupta pentru o putere popular5., in caro partici - l. eflcace, d.e a tra'Ua Litigiile 1or" (p.895).
parea sd fle nu nlrnai efecbivS, ci gi eficienbS., s5. serveas-
ed cauza progresulu:i, propdgirii Si, in general, dezvoltX - \ O data fomula.tS. aceasta caracterizare, insugi. autorul
ri1 sociale.
\l lgi pune nu&eroase intrebS.ri, incleosebi cu p:liv:i-re Ia rnod.ell
Dumitru I.Mazilu iu general, gi Ia nodelul pollarhlc Ln particular. Bourricaud
\-
Ie for:nuleaz6. f.n nodul u:mdtor: ce are in vedere cercetS.to -
T rul ci.nd. vorbegte d,e modeJ-, d.eoarece aceast5. expxesie pare a
tq fi narcati ile trel obscu.cltS.li esenlia1e. Mal intli:se aplicd
la u"n eosanblu de ipoteze? Sau Sl la u.n ansanblu d.e norme ?
Cind se vorbegte de rtnod.el- pol-iat*[icil, este desemnat siste -
mu1 do propozi{li concomiteot coerente d-jrr puact cle vod.ere
BOURRIOATID! FRAI'ICOfS. le nod61e polyarchique et les condi- logic Ai verificabile d-ia purct d.e vedere enpiric, cu ajuto -
tions de sa surrle (Modelul poli-arhi-c ai condilille supravie- rul cdrora observatorul pretinde s5. redea functlonarea unuL
tuirii sale). In: Revue Frelqalse des Sciences Fo3-itiquesrnr.
!, oct. 1'97u^t p., 89)-925. anumlt t:"p de societate? Ylzeazd cercetd,torul 9i slstenul tto
norue gi de valori, d"e notive care confl6ureaz5. comporta.nen-
tu1 actorilor sociali gi defi-nesc ceea ce este licit, normal
gi legiti-n pentrrr acestia?
B.g "u.
if htrebS.rile cu privire La valabiLitatea unui asemenoa mo-
Studj.i* priprlnde trei pdrlil oea dintii consacratd. ca * del sint gi mai numeroase. Autorul lgi pur:e problena nlvelu -
lui de pertinentd a rnodelului poliarhic, a capacitdlil acoe -
racterizdrii nod.elului poliarhic, prin care se intelege ln tula de a exprima intr-o nanierd. satj.sfdcd.toare rolallllo rla
prlncipal o societate cu mai multe centre do decizie; a doua
analizeazS. citeva anbigu:it5.li ale unor asemenea nodelei ulti-
-32o- -rzL-
"les conf;estantsrr ln text) Li se sustrag sau se opun.
aici l"initele de actiune ale unui asemenea nodel.
l)uLere! aga crxr se dezvoltE ele ia cadrui nar.j"l"or cr6aniza_ iicesb caracbei doni-nant aI modeiului poliarhic are rlrr
infnmtat numeroase opozifii. din partea unor grupriri car.,o
ti_i noderne, fJ.rd ca el si fie extins La subslsbe:nut politic, rru acceptS reguiile jocului. Deci, cI nu poate fi cu totul
Cea mai seric;:sri indoial_J. se referd la capa.cii;atea ,rmo_
delului Foliarhic" d.e a pist*a valoarea cognitivd. gi p.r:aci;i.^ pertinent gi nici cu totul legitiin.
c5 la nivel-ul gocietJ.!ii globale, structuraiL pe existen.ga r:* In aceastL pe:'specti-vi, Bourricaud- fixeaz5. conflnutrll
nui "horno poiiar'citieus"l arsa cr:,'a platon vorbea 6.e u:r llhonc gj, principalele tr5siLturi a ceea ce el a Ccnrmit ',model po-
denocraticusil, ;a tip caracteristic penNnr societdlile poli* li-ariricr!, pornilcl dc la ideea cj se inteneiazS. pe un para -
Lice. Dar intrebErire nari,si nici riiliin frrd u:r rispuns c1ar, dq,x: .p:g3Jr-srrul. sociqlosie si 4ga-ij€ngl_ polilig. La nive -
lul social pr.opl'iu-zis, 'rrirotloluJ- pollarhic't face apel nai
ceea Ceo o.e a1tfel3 insugi autorui :nellioneazl la. sfirqii;u1 r:ult sau mai putin explicit la ipo,ceze plural_istc, iar pc
atudiului: "Ceea ce este i.n rooci d.eosebit delicat * scrie el_
constd. in a.eterninarea faptului dacd un sNuc;-iu iirrritat plan propriu*zis politic el se realizeazJ. ca un sisten bi -
tare sau cutate sector (partideo regilnurl eiecborale, la c* pa::ii..:..-c sau, nai gene ral , d-e opozii;ie fu:-rctanientalS, .{ce as-
flij ta s*ar explica prin faptul ci modelul poliarhic ar recuza
_
loace d.e pelsuasj,ur:e) esie pertinent penim reprezenlalea de
anserblu a sisienului po1.itrc. ?eai:r-u a furniza dovada atit perspeciiva i.ndividualj-sbi. elaborat:i t1e teoreticienii
delul poliarhic nu esbe o consbruclie arbitrari, i.rn tip ca mo_ liberali sliului clasico cit 9i ncc.ul- d.e a.borcjare marxistrcart;
deal faatezist, trebui-e ca noi sr.-l redxn practiciin in se sprijinL pe lupta de clasd. i.i'amai porninr1,re Ia acest d.u-.
i_ blu refuz pot fi inlelese supc:.,'jile pluraliste ale dode -
da multipJ-icitS.fii va_iia'te1or propuse ,1e difer.i.!i ciu- luli:: ;,.;Iia-rhic. Autorul nu rfe ii,.-: insi ef olLu,ri penl;r.u a<;).
a caracterulul lacunar al fieca-reia dintre ele sau
lelor de nivel sau de generalitate,' (p.g!6). aut.ri , susline tezele; el se spr.ijind i_n special pe funcfionaLls-
a d.iferen-
i'',{odelul poliarhic - subliniaz5. Bouruicaud. _ este criti_ rnul parsonsian. $chena fltrctiorral-i_st-lr recuiroagi;e in socie -
cat sau contestat de pe diferite poziFii" Asbfel, tate o plurali.tate cle activj-tiili, dc sectjoare gj- d.e fwic!ii,
siderS' c. este o naivii;ate sJ. cau(;L sr transforni ulii con - deoseblnc, aga cuir face larsoi:s, pol.ibicul, economicul qj-
eterogeni-
Latea fapteLor intr-un sj_sten cle lpotezel-a1lii <t"enunld con* subsistenul cr"rllural , pe car'e Ic rrepune i:: relafia lor de
ini;er,lepcrrden iiL ir-i in i:erior-ul s is ienul-ui total .
stliineninplu0detriu:c:lidaa.lilinil,dsien.cnouatllorureegipimcgriii--za'eadl aemczradio,pdpi_rbeeeapvlurriioolsrg'im1ie,eauvnzl,uS!izii.innnin<oolndrioenepgluoleelruIni.iseotpn.aotaurpr-neioaialirobgs"ioliciendt_eoflrcicia-_ In cac::ui aceslor coreLa!ii, subsisteinui politic ar'e
un ml de rei_:lator al rapoiburilor interurrane, eletnentele a-
cesiui- subgi;;c:r fiinri consensul-, manifest;rt inai ales ln
canpanii-1e eiectoraie, flexibilitatca, capabiliL sri asi6urc
mai nooderatia ca meto&i pr:incipald. d-e aeliune. t
0 restrictie imporbanti. la care este supus nod,etul poli_ al"te::rialta pa;:,:rcii. a echipeior de guvernlmint $i reci,-ifica*
arhic, 1 rea l-luor protraiile politicc, stabili-tatea rezu-l_tatd
tiade dup5. pS.rerea 1ui Boufficaud, apare atunci. cind. acesta din
sd devinJ. dominant, adlcd se extinde cinpul de aplica.. \{
faptul ci o sel:ie ae p:'ciecie poli.iice se pot realiza intn-o
perioaCi r,rai 1.ungJ., -iiirp,i pirerca lui tsoumicaud, subsiste -
tirlieenelap(eitnocfaaortne€asaaeclitebivaigzteEi aldzi15isecsuinpftioelcitcoicintesidme.aesiraedtn.eel,siacinlheis,geieapnroesraipbln,il,nccadipleeicgl_-i_ ir:inl poliii.c tinCe srl a.:ij.rre u_n cadru. insl-itulionaI, i.n in-
terioml ciruia cetijcn-.i s.i*.;i poat5. d.csii.Eura acNivitabcrr,
zi-e negociatd). Aceste caraeterj_sticj- fac-ca acesta si ia s[ garan'ur:za i'iti-]c;iorai.e a scr"riciilor publice i totodat;i sulr-
rn conslderare dispozi-fiile subiective ale actoril0r sociari, s'j.s ii:L..ul poiiLic este re sponcatril p"ot",r traciilia culturaLi,
care sint insE foarbe diverse. Unii (confomiigtij.) se supun -321-
cerinlelor nod.eluluj-, allii (devlantii, sau contestanfii _
-122-
dln care ar d.eriva ia buni. nrsurd, insdgi regiti:Ritatea aces- faci;orii eare trebuie i'crugi. in soeiei:ate (ninoritE!ile)rcit
tui subsistem, ad.icd. -,-alorile d"emo';ratlce, libertatea 6i de cei care trebirie si*i- prineascr. {rnajoritatea)" (p"911).
per _
sonal5.1 egalitatea in fala legii qi a ganselor de promovare.
fn nodelul poliarhic, puterea, prin caracteristicile sr:b_ Ci:ear ;i pcntlu clorueniul pe cale i'rncrlelul poliarhic,rl*ar
exprinl cel ra:.i bi.e, poli.ticul , ilolr*icaud. igi ex-prinr:i rc _
sistenul-ui politic roai sus-menli.onabe, prin corn:nicarea din* zer,ye* crrnsitic:..1::d il.r rtu.rpjr:,e rol.r-r1 poiiticului,
tre a1e6;5.tori qi alegi, nu ar nai apare ca o suveranitate e1 rr'i,;.tr'il.nt:r:azii" sau cl"e.r blenti; a.cest rnod-e1 daci-r
tran.scend.entd 9i capabild. in orice noment sd-gi inpun5 d.eci_ ?rl.;;:g1,j*,az,Irt
zi.ile sale mrmai prio for!5., ci ca o relalie d.e implicare o pi: pare si
intre guvernanli qi guvernali (p.9O+), *o:lcilj-c:,* r: :che;ii)j : l".erlona1.iJ:i,jj.i :responsabilj,i;i.!ii cu ula
= ,,l.i,ll. i.-.'.: , ;.J:,i;\:ri
Sublinlind. pluralisnul ca faptul cel mai frapant al so_ f;r ea .ri"ivc\rbr l*lri*qxgiilg accstui morlel, aborrl-ate in
cletE"lii poli_arhice, Bourricaud. nai adaug5 no<j.eratia ca o perbea :l-i',ai.ii :r s'r;i-i,l.i..u.i-.;i* e i* n:ar,iT-iJ. {in ce].e ,.1ouri. ipoteEe
valoare poriarhica fundamentali, iar qraduaLisnur sau lncrg. pe gfil:i ::*i:::,li::r:: :i1,,;,j1:.ir;_! pOLiarhir:,r, llle ar COnSba in aCeea
mental-ismul (c:regterea treptabd.) ca rnetod"a de, actlune prin c,1 toe" ll -i-nj;,.lri;,;t,i.-. sI sc or'1;atrizer',e gi apoi s;i ia spon*
excelenf5. a nodelelor poliarhice. prin aceasti metod,d, e1
inlerege redistribuirea in favoarea 'periferiei'r a su;rplusu- 1;arr fc::,-,t:i asr{.i}a iJal *Iun'care, retLiizindu-se itn echilibm"
rilor d-e bunuri. Caracterul eninamente reforuist, interrne _
diar intre cele douii orinduiri fu:rd.araentale a-re hu'nii conten- .tce s_ilf t*::ti.irrl. e.r , : :,ezisa.be chiar rj.e Ale;.ais de Tocque
porr.ne este clar erirrimat: rOrnul politic nu alege nici pen _ inil"le i:: usla. c}r:ii:b.r..i,. vaiaj ill ,j.Lf,,tr" in secolul brecut gj.
tnr sine, nici- penbru electorii sEi intre capitalisn $i so _ $i.l:; sr;p1i-,r:::e i_* fii.r.:€i.i s;, 'lf,a ,J.,i'oe rati.c en A*+li:ique,," ilrJ63_
ci-allsm, eL lntervine ia doze mici, care contribuie sr mo&i- ricaud. *,:::.:;iiti;j :llji ,;ri rle.bela empirice rj_uc j-;: o
fice situalia, fdr5. a o selLimba d:Lntr-o datd" (p.908). z'l;ir-iiutpiui ir,:::;,:t::_:i-.1r,t,t,-. ,:,-"p.rrr. -ir.;.ri.pi...i:..jrJr.rsci:,iu.-n:"iicrs.ipia::lir.:eoirnii:Is'iaosc.ie::ie;i,l!iliea:: anu.lnita *e _
i;e oria ,,e Ii_.
occide*1;aJ.e,
ca-::e t:;-rr.: l:.r:. : i l: rit;;:iuli,lr; trtte:-itocraiiit,, pune in d.iccrrbie
COtr r-.l,;r-.3 ;lr-:"::. j.I:C;'i:-::i,,r
Fartea care trateazd a:nbizuitdtile nodetului este sem _ "
nificative pentnr limitele acestor construclii beoreticerca:e ilt:.i*inej.;-r cst.:i erjj:iii-.i-i.or'|iai." in IoCUI splencl_it1ei Siurpli _
fac abstracti-e de erementere fundamentale caracterizaate pen- '::i f:iii a ilr*{i*'i.iir-$.i, i:,:i.i"r",r.hic} care Ee r[uitu]]lea sii eir*nIe cii.
tru un sistem social (clase sociale, relalii de producl-ie i:.'".ilr,: ::rit.i;er.s:;r.i.ri ii_it{i *i_r+ntar:. s;: sc
etc.). Referindu-se ra procesur de scb.imbare a societililor i.,,,:;1 ;,ri1}-;1 jn l,:i.:l-r-ii ;ri iii:::i;irn5lln.J*i p;iurli.o!ionr4tareniizes:alicu,ei'jo;iil-, sin -
,fca-
care sint luate drept expresie a nod.elului poliarhic, auto _ 'pd.';rrc;:uui*+i.n;i:l:tet:eeaial)eir'r:if.zie,:ie,-c,:i:l;riria;.ngi_:ba:;u.pjir;ri::rr:i-..:i.:rir:l*r.r;aii*i:c,l.iiar;i-:{-;:uli:i,;:iejr.,ir.:;r:f+.E:a1e1ga;.,:.r:,i,",..r..i:::t-1:p",t;iti;n-uoel-t:lr:r.6:ec)gc.l-_udra5scpjsin_.aorulr.cs:L*:.iivieieeeltia)anq,ib.d:i.ce;,ini-iacrnbilcrcepilllejeourlsriBii,.[LarJci:rsj,:_ehfienic:pcrd,r:eis$nteiitn._:i.:edn.e1_a-
rul scrie cd.."pent:rr a reproduce aceas.bd schimbare, nod,elul
poliarhi-c p*ne in evid.ent6 o eoncep!1e
nic relativ sinpld, dup5. care sc5d,erea a progr-esurui econo -
costruilor de
produc_
lie pe o peri.oadi nai indelu:rgatd pune la dispozilia unel,
uase crescinde .d-e consunatori r.l:e volum tot nai nare de bu _ \' cps:ird*ii.-lniei sceerl"_1,e:cib:i:;rr*roiiBl"eanc-ajoii:e:r.iteiiog-.r.-il",*iiaaa'drioeo.si1pi,t'i.o\i,,nf1i1:s.y€ass,rielitnr,iubsiiptu?de.ciuJizl--qoarfi:zirndildccieupdi'enav!,a:lnIleeeganepba*
nuri. Aceasti schemi suferd de o gravd obscuritate: ea tind.e ebs irract,
sd confund-e extinde.rea piefe "T\
unei cu .l-drgirea participd.rii so-
'eiale 9i politice.
Apoi, eristenla rainor5-tdfilor nallonale gi rasiale ni _ C cnciri zind" as.rpre r:a rac i;eri_sf ici lor 6i. e Lernen tel or corr4:o-
dicd problena a ceea ee &.rsons d.enumegte j_qclusion in ra_ ne_nie a.l,€ 'rncc1*lul-;ri peliarhic"rBor_r*icaud. scrie cL frinclio *
po-.rt eu exclusion. Aceasta este d,ificilii, depinzl.nd atit <1e
narea socicl;:i-fti nc,Je ::ne depi-ncle, i.n nare parte n de experli.
-124- teirnie j.r:ni, crr 6i'r"rpur:-le d.e interese, partid.ele, adsinistra *
- 42q -
tcril slni; actorli eseni;iali ai lupteLo:' politice. Sccie-ra - $"ru , t'\. s'
Lca poliarhicS. a_r vaLoriza negocierea cs. sslulia c+a rii:i ::e-
comandabil{ a conflicteloe sociale, violenfa fiinri 'iccnd-,:Lili [*a$:i ani{j n"e $]]'ffigl]cc*i,v S
rezidualS.lto a acelo.ra ea:.e ',n*au invd.fai incd r,cgrl)-iie jocrr* "ORril'iT1r.RI ELRCFiI]'IE nCtU*El.E iln $'II-ii{TilLE VTIT0RL'T,Uf +
Iu:i" (p.921 ).
\ Acqel e::area transf orm5silo r soc ie L3! j-i node rne , sub prc '
In incheiere a siudiulrl.i ss arat ii c5., pe r:,cr"Lr a ati'*cl!. cir, siunea dezl'oliArli nenaiintilnite a nj'jloac'ol-cr: de productir;
pacitatea d.e supravi-eIr-iire a no,.lelu-r ui poli_,:,r:hic, Lrcb,,li: :i. sbj-iluLal;e de revolulia qbiintificii qi tehnici, 9i- in condi -
evocate trei dificufbS.bit liile ectivirii uriaEelor res'.r::se cnane prin lrelroluf:ia so ..
,u$ i cial6, aocel)tu€azii astdzi senfinent;.il ";:'p;:opielii" viibo::ulr''t
1. In ce rnisu-r'5 ierar*hla profe si_ilor :_:i aci,i_-.ri.tJ.!i1or ;i- i,npu-ne, ca stfic! llsse:rater studilie previziorrale* Prezen
este pus5 in cauzd d.e d-*zvoliarea eocj_e bililcr ir:drr,.rtr.1a}e ? 'l'\ I:;:--1 in!'eles ca n$ cairi''J. felatj-v stai-.i.l in c:^rt .ruiionaineri -
,: t,ele ue Ln Lin ncmenN d.ai ili plisb::eari.3c.;u.iliti:tr:ao este i]iu.'
2" Pini" unde rccrge eroaiulea val_orjfnr pe cer.c ;e in * Si- sinpl-u 'l.:-aulatit d-e rii;nr':-i evolu$ie:i.. lde staiioneriLatea ca-
temeia legrtinibatea riodel'olui pclilo_:"hic? li :;r,:s!a], j1i cc \ raci:: risticii epocii noast::c a.ntrcneazi n*ce ;:j-tatea an t !cip,l-'
rnSsurd conieslarea soci.ebii;llo:. ie ccusi:.il conij.u,:e l.a o les - 1 rii.i atr;]]ci cinc prezenl;ui $i, t::a;:s-flrrrr::, in tr:ecu'b eu viteza
pingere abruptl a socielS.!i-l"or tei:.nici:;te? ir: cc niis'a:i.rrlin- cu care ne*au ob:|$Illli,r: vrenu:-'ile CLil r-r-irniu viiborul nu apari
pobrlv5., faciliteaz:;i ea o r.eo::lenture a nc,;cdci "ri a stilu * li ea despirrfit de preze:; ;! *i;api:lat, ci ce u:r orlzcnt nacu -'
lui" acesbora? rai. al- cu::caqteriS- Elinsric';" Foaie cil rnai d"e3;r:'rb:i decil; rles-
'!re qt!i-nia vli.bc::tllui-n al tliel'ui si vorc-irn c1*sp;'r: qit"i'inllr
j. Insfirs;ito pinE rurd.e poate ner6e cr,i-i;i.ca *'rici:rocra{i*i unui p:ezent i$feles :,-lu ca trscut tl"eL;e:liol-lrh, ci- c|r resoi-.t'
f ornale'!, ca.re-i- face pe iuarrcir,se| d.e eittnpiu, sL co;-l:;icle ::"c ca
rigr.rros inlercuibile soluliiil-e elabor:rl:e in cadnil ::e3inuri.- al evolufiei"""
1or plur,alisve? (p.92t-9e4). Jucce:eL: rc:::.r;cbile ob!lrrutc in ccrcecij;c3 Ittjj)':ci:i--
Autorul se mullunegte sii pun5. eccsie pr.ob)-ell::* De r:is - l'i in. d.cncniirl ELii::5ei si l,*h-niciiu i!: si-rcciaL sr'li: f-orirr:r
punsul ca::e le ',ra fi dat depinde su!)ravj-ei;r_tirca uto(1elrilui po_ previzi,rniJ. rei:]:clcg:i-ce qi econouicee n.Ll. t.u r:]Iucid'ai; jir:cii' ir'*'
cii; pariial p::crblena funda-ncnia}S a qtiinpe i. desp-re v'iitc::,
Liarld-c. gi alun* descl"ie-r'*a gJ-o'*r:li-i s *oeiet:1tii vi:|i;oere suh llcrr'it
7e varial.beloi: saie posiL'i-l-e' Esce eYiden+.t c't, !!IgL pl''ol3r'es'::l-'';
qtiinlel iau. aie teh-i1olc$ie i nu sir:i sufi.ciente pcni:ru ani'i-
@
ciparea viite::rit':i, in ia:: trabarea anpecbelor social-e abrage r-t
-ta6- serie <i'; p:'oi:ieje abor'Cua::ea *imra se rctLarc:i o nare di
-
.rersitate l.: pireli in ::ind.ril spocialiqtilor' Amj-:rti;:ci cd op*
pciiti"ce funCanentale pi anmtite interese sociale Ii*
$iu::ile iobieretrvit;iLtea[, inleIeas5. ccr'rdc!aqa::e't in fai;t-r'
riieazf
fni+irnari pe it:;rgiriea Cr:r:-fe::infei interna5;i"o;lale p3u t,ru
ic"sia',,i,-1iri.i.;;ri..6l-. o:olt*j.;i.ir.':1."1!-:tlclieelilain Ilscginrg\)reei:a;:;€i -d1':5zr'rj-opllblaarCeci1F3i r*spurnluJiv- i:siirl'r''"'-
ne L,,.ri,iroLo.;i"oi d; ia Faris"
*327-
peisajului social, vom reBalca aspectele politice pe cale le in i-nterd"ependen|5. g! ce strucbura acestor relatii dd d.e fapb
antreneaze aeesbe d.ezvo1t5.ri" Si cred cX delinitarea ',pcoli- strlctura sisLemului- ca atarrr. DacI elementele sistemulul sirt
1or" de futurologle se leagd. strins 0.e problcnele rtcr]fionai,e.
ururlrite in devenirj-le lor, p5.strlnd drept ipotezii. de lucru
5e vorbeEte astfe! de o futurologic 'tinsLituiio::erli.'', carc j-n1:licitii conservL?.rea relafiilor (sau a r-uror relalii) dlntro
de fapt urmS.regte evolutia societ&lii prezente sir:plu "pre *
lungibi.ot in viitor; se cuibivi. o-e asenenea o anuilitd futuro- acestea, d-eci aspectele d-c si;ructurE, se oblin nod.elele fu -
logie ttcriticStt, care discut5rrfunclaroenieleI aeestei socle - turologic:- rrinstitu!ionalettl ipotezele privind
t5!i_in evolutie, anticipind" nuta!1i qi schl;li:Lri structure* eventuaLe evo-
lulii ale acestor relafii sint grupate sub numele de lcrlticer!
1e" In Err.ropa, ln speci"al , se iientificii. o'tqcoal5. arae::icauli"
de gtiin!5 a viitorului, care pare sd aco.r.de in eonti:ruare o ASa-nixnita "gcoalE anericanS." prrro in centrul preocutrS.rllor e-
pon<1ere sporltd problernelor d"e previzj-nno tehr.ol-o3;icri Ei" e* Iernenbele d.e naburS. eccnomicE, postulind. o anume pasj-vitate $.
conomi-c5, abordind. problernele sociale lntr-un i:iod roa; de * sta'$ionarj-tabe a structu"ril gl clinanicii parametrilor de na-
grab5. pasi-v, in special sub urrghlul oonseci:rl;eior pe caro le tu:rii social5.; "qcoala europoanS.tr dezvo!t8. La special aspecte-
i-r:rplic5 dezvoltarea gtiinlificS. 9i econoiaicS., postulatE tn* le d.e strructur5. socia16., cultivlnd cu oarecar€ ostentafle pru-
tr*ua cadrrr neutm gi supus!. propriilor salc legi- Aceia;i
i:lerl;ri'' ea abstractS a onulu:i $i accenbuind aspectele legate
ceroetatori vo::besc oespre o "$coalJ. europea.nl'r de fuburolo* d.o uir viitor inleles nu nuraai ca prelr,rn6ire a prezentului, ci
gier cer€ pune in centnli preocupd.ri-1o:: p::oblenatica oraului inventat gi ttd.escd.tugattt de acesta.
g! a,spectele sociale, pri"rite insi prin plis:ua unui anume u-
Considerafi:lle introductive de mai sus nu au ulm5rit d"-
nanism indj-vid.ualist atenporal. Conferinfa internafionalI con-
sacr€bA striclierii viitorului,care s-a tinut la Kyoto in p::'i- cit sd. deschidi sexia unor insernnd.ri ttd.e lucrurt provenj-Bd. do
nivara anului trecut, a cunoscut gi ince::ca::'ea de autonoxli -
za.re a unei alte ,1coli. de futu::ologie , aEa*nuririta "gcoalE la d-oud conferin$e corisacrate studiului viitonrlui, Ia care
japcaezSrtu care u-r'mi.reEte, cel pu!i..:r in inteni;ia pronotcri - an partieipat f.n toamna anulrri I97O gi care accentueazd rtpo-
lor ei, o sintez5. pe baze tradilionale niponc a lcl.ej.l-or din
"Lumea nouEtr gi d.io 'tl,r::::Ca vecherr. liitr pe care dezvoltdrlle anterioare i-au pus Ln discufie:Con*
ApropiatS. de un Gaston Berger de o anu:ae orie:rtare fi- fe::inga i-nterna$ionalE asupra inovatiei sociale d"e la Elsj-ao-
re gi Congresul specj-aliFtilor europeni in cercetare-dezvol -
lozoficS. iri teoria cur:oagierii, de un Bertrand- de Joulrenelcll tare gi previziune tehnolo6icd d-e la ?aris. inaints de a in -
gtiini;ele politice gi sociale, sau de un llermann KaLn sae tra in detalli privind materialele acestor narrifestS.ri lnter-
Olaf Helmer de problenele unarritdliit surprinsi de propri -
i1e ei problene in ame[itoare evolulie tehnieo*gtiin1;ificd , nafionale, aS remarca faptul cL la trlsino.re s-au discutat in
gtiinta despre viitor apare cercetS.torilor nar.:i-gti ca o pre* special probleraele futurologiei sub unghiul lor rreuropea.n'r,in
timp ce Ia ?ari-s s-a incercat iturmS.rirea,r in Europa a unor teh-
lurigire naturalS. a eoncepfie! naterialist*clialectice despre
nici 6i netod.e caracterj-stice dezvoltErilor futurologiei do
di-nanica legicd a naturii Si socletEtii,
O abordare consecventS. din punctul de vedcre raarcab aI .\,tt, peste
{
teoriei sistemelor dirijate s.r putea de a.I tf el penri-te o p::i- I^n0tcreean.19 Sl 22 octonbrie, la Hotelul rtHamletrr d.ln XIsi -
vire d.e anse:nblu asupra diferitelor pcisaje ale futurolo5ici nore, eproape 150 de oarns:i d"e gfiin!5. au discutat o proble-
contenporane. Se pornin de la observalia cI un sisten coll * md centrald a zilelor noastre: aga-numita irinovatie socialer!.
cret, realrcuprinde elenenbe ce naturd. econoroici gi socialii
A'"r participat delegali din Franfa, L{area Britanie, Statele U-
'72e '
nite ale irnericii, Austria, Italia, Elvetia, Germania, din fd-
rile scandinave etc. Din partea tdrii noastre, la Lucrdrlle
c.onferinfei au luab parte prof.dr,Pavel Apostol, membru al
Acaderniei 4e Stiinle Soclale gi lblitice s B. S. Rorn6nia, gI
-129-
aeii,gi.du"i-t a1e neto.:ei telphiu ca ne .borj.d. g1obal5. de invesbi-
C:a:"e a:.ii.iorL:-luj"* cit pi lil;j_'ceie ei" Un anS.nunt mi se pare
conf ",pdro,rs"pM€cihtiavieCa.B1oUtenrniveclrislrietlc'ltioi firBl ul'caub'roer6abtio', rauulubicrd'rel eerr*e -
il;:iinj-1.:i-d;i-rdj-...': iie::eii]ll es lj.ri-tatg evj"dent din nOti?e d-e
t;iri ins+:n-u5-
*i,r.ip" ::r.r. q-'1,;": r''3;r-l1-i;,11* r::.l_N rei S:rrpats in problema alinen-
::ilor de fatE ' |aii*:i.., Ceci'; i.n pr+bie:lsie p:::i-'ri-;:d :;:onarhiile * geea ce
de iucru al conferinqei, foar'i;e inedrcatt a
Prog::a;aul i.J.u.:;,'--e.'-"lo c::,-i, fei:Lul ciio sp.re d.e osebir.e de proble*eLe rle
cupri:1s conunicd::l 9i discutii in Sedi:nte pienare, conur:ieJri-
ai diseulii in 9e<li-r.1e Ce lucru pe seclii, ec[ifitate in gru* lrjsv-trLii:Li,t,ril te htiolcgj,c.;i sr.i..l *cc:il.Lji.ic:i, i;: c,a.r:c 1.dr.e::iic ex..
puri cte lucru consuii;uite ad-hoc;o discul;ii libere ctc' ptr;i-i-c:l :rr pr:"bca f-i- *vinfuil a*ocia'be ulo"r tendjole obiec*
cadr":l Sedinle * ;;ir.e dl e,ic;l.u.|ie a ui;ui iilr-.*t.illr sir.r i.:l c,ri.ce caz se inde -
?lanificarea expuuerilor gencral-e, in pirtc.grir l!.tncu:l rru.t:..Lt. cie acestea, in pr-obi.cirele eociaie a-
i-cr plenare, a u::n.5rif si d.eei ': visiu::e de alsa:rblu asutr)'ctr
probleneio:: rei-eriboar'e la t'i-::ovalie" 9i la fortlelr.' a*est,ei.a ccti;c p5.:eri ir:r rni d.eg.i.'ai.:ii. rjo]_oi?.tc ce ;rtitu.clj-r-rj. subiec *
firr;* rlelc:,:rrj..nal.;e tl.r: cori,:,ipii.1 poliai"ce, rel-i,gioase etc,
ia r"iata socialE "Aslfe1, eunoscutu! sper: iaI i : t alc;rical: lr'0lal . iar,;}s n€i;olri i-);-lthi ::.u iricnt ri.o ai-tfel obiectul unei
iielnerrpreqedS:rte)'elnatitubuiuipe*tr'uvii-rorcliniiicid'ie:otr:
(Co*nect j-cut!;.U:A. ) nrui.'u:uiiel ie*ianei::tuemeci:roedaatDoeriliphmitei'toacel:i:erla-ee!nnc";::ri:sii:t:l* '*trcii;ri:.i*r":*1i.:.1,',.:,,;i'ir.i,.r1c1n:ii-.n;r.pit;ir:ri.'il";esc.l.:;r-,i.j.r(^*rJ'rir,;trLariuh"tji.{}lbiDi.i]e/.c:i!ri..;iLlei-$pt::re:irvrirnodpeancie.rsintefrmu_n_
galie cunoscutA sui: ; t,ci;: iri f i, ct..,tl, lrip:lLu. ci,t,iL oc:'cci,:1 J-.:rn ln c.l,:I ca-
tegl:"'ii"l Li:'i,.ri1;ci.:': l-a di.::iiliii.i;lll-.r:;.i.ta coilc.relli a anch:.t:! iirr*
amp)-urefere.tpril-Jnd''Metoclologiacerce-hXrj.lvii*or"r;luitt;rie ll-i;j..i* ..;ii lrri.ritoarc .L;i *;.,ii;,n!r: i::1,,:crlr_1,:i_r.Lui rl* s,:rcir* f,1, j:l -1e*
alt{'el' preblenele de mei;odoLogie au sbar; in cen'Crr'il at;enliei
generale" Cr.O"ilelmer a scos in eriden!5r in e:tpi:nerea $&r -.-itlr;;-i c,rr-t !l:i.illjJ. asj:r,:ij,'i; i ri*L cr:i- l;i,.:i:.,c nodl_l ri.a crr:;:::e c. chcs_
sele dou5 mari tenriinle pe care le cossirierS. a fi defi::ito - i;j.crr,.rr*1sr * d.* citi': o pr.:ls.::.1r,i dirr,s.fgra gruy*Ul"iri. ir
e:{-,
triiviinacreirailplmulemi eatncrc:nloitleogaitcitauldfuintui rgolopeSriae!iicoonnatleen(pitou:s:a;rl*ea3.tceulp- rin pf,,.i.j. -.-! :-il:i J)r'.:,;.,!r-' ,r.,,r'. i-.1:,.\ ,jU f,....-i'r;.Ljt..i t-,r1:Ct:V:, CU :.1:;s-
'b:i-*:::::.rl eon";itiillrl i:i-i.'+*:".i.r,::i;ir.e *,;c. f;t leijiii;;r.,d e* ci:.1 d.c*al
ar:al-izad.esi,stemratacnuliid'isciplinarrproblerxedeefici* d.crl-*a a:1:*ci, s"-a .scos in evi.c1errfi ltnivelarcanl opiniilor ce
en!;i 9i analize de tip eost-benel'-ici'u, utilizarea rnetod'eLor'
d-e st::a'begie etc.) 9i incercarea de sc; nl'i-r,r:e prin ite_ia!iiu ,-rj.v,lla::e cai"e a:tuiear:L "j.rveu!i:.,'qi
sinuld::ii $i- iocuriior in si;r:.ditl vij-tor':1ui" Aqa c';':ir era 'fe "cr'cr,tir.-',1;ei:;:."* l*pd Il"il''igl;, ast.I]el, iei:nicil;: lciphi nu
reabilitare a intu-ifiei urrai.resc <1ecil; sii p::eiLrng*,.a;:.*X paci.v preze;:i1:u). in vi.i.borrfi-
al-tfe1 c1e a.gieptab, cea i;i-a.i rnar€ pariie a seferai;u]-T;:i' spe eia*
listulu:f amerlce:n a fost eo$sacrati ilustrdrii- Lehcicii' in<1 i.n fcnd riigie e:ri.r*.poJ"ii.ri sutrinctive med.i.atc" ltrentr* a
ilustra gi cxiet*r'rin L1-i.1sr' ;if,be irctu-.*.e cre sbud.iu al -ri.i.i;o*-
,-lel.pbj..l:[is-apirut!:ie:'esalterl'rautornecontestaiala- lui, R.iu,lg:k a corCr-rs rll e
trcro:aNivi.tatea'r ili c.ar:r*l :.'-pe ri_;:r*nt *e urr:drea sE dezvoite
cestelnetod.eeOlafHelnernuaincei'caisiqencn51:].-.ez€io* lucru" liu FLlt puiut
gic eflcacitaiea ancb.etelor iierativee ci s-a m5:;inii; s*s u,nui 6*rp cie
prezinte ca pe Ull jrstrLljlentr j::sis1;i"r:cl asupla api'icabifiti- parti.cip* la r;sdi:riele ace s.i;ul St"';ip * d.esfii?urate coacomitent
lii verificate ce fapie. Co:rsideraliile sale au losu Ln mod iEi cu lu.e rlrj-Le e.ltor f i.:clii -,, ,Car d.in o;punerea rezultate]_or a
fericit coiapletate de doud dellonsrra!ii 5:rivi::c tehrictli! reieEi-i; c5. este vo;'ira de "fapt cl* ciinculii libere, condnee raal
Dei-ph-i-, desfH,guraie pe ilsubiec!ii-"*exper.ii prezen!i le' ecn - \ sdeogr':t.uatrii{lcfei*:dr'.i;autni-vei.L1.,gi.r!:i;..ii-tr:pc:rl:einfi,srt:i..irti,u-':..a;:rlre;ja.;:inind.d1sdv.iceil.lub;erl"rie,tz&e!ii.rLeip* -
I
ferin!5; coesac.rate evoluliei p::obleinei satislacelri,i nevoi - ea unor "tcilri.ci ile apcl'N sisir:rra"bice L4gr,*u.:i.e,;rr. insr. clr;si6:ur
1or ce h'ran[ ale populaliei si viitorului regi.luurilc.'r non:.::- ap)"icai i.l--i-o efe c 1; j.",re p.le ;r*e l*cr rcetod_* *
h1ce, anehetele conduse c1e 0.lielner au llusul'aco cierl, ll;1t'L
s6 convtngd. utiiita{,;ee. l-or dicactied. a fost insS reraareiibi* - {il *
li" Acesie exorcilii au scos 5.n evidea!6 abit calit6.!i1e i,
*75o-
mclgttiUse.eerolniuI"rcnrcN.jpsgi_ii*o{eJ*.utrrfoa-a.crr1.ciur*a,$Iieongta,pp"Cn"t<rJ1fessfn,l"eOrA.idoe:.chdrCa*.siau:s-tteeafxtc{olnrrie.pesutasaE"aru.ugpi.;besrei"?ii}l**alijdpa-an_}.F.r.rednaiLe.sfLdusier;ceeteeu:dIhcrmipn::,t."ae:i*r.mlaeeaadbr:ana.aetuinut"cnte:t:repe"tlelroeiooctrordoaoryaerl.pfseadrpc*3pon*rliserroei_il&ab"i,prl.u.eitai:$tWrn:*emcigt.rrujeva$i,rareu,iit*.iee!!tbcd,rdli*nnlrea"cjorJrl.lsun,r'_u-e;dn$Eldlrhee*-i.:j;uiaL9,:ijrpvri:r..ii*LeotJ.li.l.rlrilscc.:n|1sfjr;t.*;rIr;oh.*i-_i;::"jre.x:i,.:t:.fi"l::L*ei*:r,.eri&,rt.;ss_ts:t,a*i;ir****ua.laijS.f.-i'r:s.3l:.u;"*iJ8ii,,,;ne,-1**.*a..ui Sir dup*. pexerea nea, aceast& eecorare i.n realitate a fost
unul dintre elerientel-e eeie aal i,nteresante ale CezbateriLor.
LuerEril-e ged.inlelor pJ-enare au abord,at apoi o serle
de problene inportante q.sc-ci_A!e sau ccAd,ition-ate de inovalj"a
eoclale. Astfelo pr:of, Coti.:e Cherry (&:giia) a analisat pxo-
ble*.a esenlial5. a rrrevolufi-ei ic comunicalien, scofind" in e*
videnSd raptiiJ" c5 mutaliile spocteculoese din structura ql in*
tj.nderea spaiiuluS" infcrnafiional aL oraulul ql soeietE{i* no*
de:ne
Frof T, [y j_ s befi senr pr* geciin b'r j" * Asa{iori.r.J j" iar:*z * ;r*r:* induc conse*inle ce dep5gesc cu F\rLt i:nplicaNiiJ-o unor
" vi"ibo-r.uiui- a, $ et:pullsi.s .*i:i:'i"le si-nple j"novalii tehniee. De un real ln*eres s-a bucura"t comu-
-t):tji:'ilen1jaij j'nbt:]xe*
'bru strirjiu:" xlicarea prr:f' Fa:",el .4.postoJ- (Ron6.nia), care E susli31ut un
santd. p::'ivind t'";-i":i.i;::.r'i-i ,:r:,:r;;+,:litivit!, a_riaJ_iriird, l-ir.nj.rrr-:J"ul p'-i*]ct d-e ve*-e::'* *rj.p:.f :L qi. rnod.ern in problerna iraporta-nt6 a
sist6ru.uiuj- vionriial, ,J.jfer:j,i:* ,;9rrdj-$.i* f;:,,i *z"r'*:!-i;iii"rja **o"{:(:* rolul-ui pe r,a:rs ,3$i ,emaid s6-1 joac€ eduealia in lnovalie,
p::in consiri"er.area :. 1.:$6ia i:: pegspectiv5 operalionaldrcu un
mic[ q5. *oeia]-S, i^i: tlv;Lq'gia lor-. iutiitj{) j.,aid} sc*i,iri* in elr.iil.er,-. I ptoce$ c* fo;.me.i'li r ,.;:ovatorilor" In gedinla grupului d.e lu-
rri "prr.r:cll*ie i:n'bic:" ah: r:i-rr.,:-i ;rs*fe;L ri* 1r:nd:i.r;1+ 1:,.1,i:r* ).+ i*l;* \,
fSguraie cc,n;:*r,c.til-;ri il.r-.i-rnri..iir:'*. "*ir_iir,t nll*i.trr:r rtr.i_j_i:r:1.,i.,uujl;1; c::u n::ivind, rolui o,;{ca!iei in i-rrovafia social6. d^esfdgurs.td.
,A
sUccegir:-n*a.l-c.r *s;-i.nat[* j.,'j'of" *.e,F."T_,i*:ri;;r.;:,lr:, i.g*j'*r; i.I4.,.;11;;... sub pregedln!j-a prof" F* Apostol, ana prezenl;at unele aspecrq
I legate ie 'ii:ietodele *pera{ionale in eerceiaxea prospeeti-#d.".
ni-el) a exlrlls in*r-l cra-rii.erd *cbra ii lagur.;ilsli. i;l*J-* ir..*p**.f;rl
a1e inovatieL sr:c:i-i-r.i.c, qrir,r.s* suil ptil*iul d* v*i!r,r.c..* *:ta j:,1_r. *l tr Foe.rte interesantd ni s*a pd.rut confelin!:a ceJ-ebrului
inventatet qi lnriusl::lag d,anez Karl lir:oyer, laur.eat aI meda_
ri,iriainicii sisteiuel*:u A*. reirr,.:;..*ai *riginalitabca,'rr*:. ilr.1r..;r.*t 'i rlsliieidi.eariacne!ti"es1trenpiaarfiricrciunr:dr!atjl:ierlion"voDavi!eiaasfieaslo'ricrniadc.usL.sXrterttj._aaSpclEhroe,rmp, uaisnpro.sesczeoenprtluaetlEdc,o.meaxpacaortddn.--
de vcdefi: {:a **:. sus}ixut do ,nrof * J*,jreavee {:\r:gi j.a), *;:rf ri{
s-a clefi,ni'L lrlai ,,1ei;n{}bfi. 'rprj_::. cen.bras*?! cr: i:rce:r,c,€..r:i.j.e
\
sisternall-r,are cr.t fi_spr)cf i:re ltluf ionalo r1,: prali"f,..l,.rr)-bc;.t- l,i rol"* pe eorelaiia diatre "o nevoieut 6i-tto itlee'r gl d.esfdgurati cu
sen {Da:iein;:x"ea) , aut:oti-!} ui:,j.r' p<:rtli:ei:t;e ' }:se::-,,.i1.i itr
unibatea *r5"piicl:-i;*.r 'ir::*ut-p-rezent,vi.ir,,:r_r, pni,r.i i, 5 j i}.r.i v j.n,1 abi.lltate analiticS,* a pus in evidenid \rnele tre'AtDri Sene*
r,:1.!.r r.l:.* rale coriule procesu.).ui iavently ca atal€, rna::cind. ins6
Ei
;tgnliha1iru1c.ai()Fu,io"aovUrebtpri.doa.*iii:.r..brFiii.ipa,r,ie_rb,i.*ji.:.*:Ii_nr1.*..rr:uj:.eer,nrLdjl_n{:rFare:::i::i,a"lr;eni !j,-airc,lre-cr-paltrru*erfagl,_ie*.iir,"jit*}:e.ydi,f:x:i*a: ti,{r:If;";{,_,.:)i/r.rj,::,.j.1t.};*.-, dependenta specificd a iavestigafiiror spiritului rautalional
de doneniul in ca'e se nanifest6 f.:lcfia 'inovatoare,ro c6eir
nerj-le pe infonn,:ili pr:ivi;:i<l r*a1ir.iirj".i*, corr*reri* *,,[s ijrar desigur, d.efinitia a ceea ce este o "nevoierr socialE. ar fi
grupuri de cer*egare sau pe prgze*.iarea u$$1, i;Lar:rti.,-_.i p'tlvinr:i generat d.isculii f5.rd sfirgit, s-ar fi vorbit rlin rrsq d.espre
aceste cerceti::i" rnterv*;n1i-ite gi cii-scu$:..iJ-eu fr:a;'.,re ani.i:iate, critici.sn 51 i:rstitu!ioaalisn Si s-ar fi accentuat astfel
au clarificat, exenplific.at si de*eori. coneretizat ieieile ex* sensuJ. politic aJ. acestor dezvoLt$.ri.
gdp'uiesuaen'rrnFloorierrereorenapf$orarr-empzirse"mi-nntbaarn-c€lliedsaeeaii.evpg5iae.ltlLiiml aage'u,cnode.naorr.omigoicb!edcegeatrr.crpneaotdlcitt.oire"reii1i;;i*laodecirnai, Deosebit de l'.structlvd a fost conferin!a cunoscutu:ui
$driJ.e scan{tn6-s6, a d.at {.e gulte ori ,liscr;iiiior u: asp€ct speciaList norveglan in problenele viitorului, profn Johan
fosrte praetic, strlns legat de probte&e actuale aLe vj"elit . Galt'".ogr dla"ir0ese1too*,rc1ocnesalecbrarutdL.u,itprlnusrtaitluistnudl.uei'creinrcevtidito"rriual suspora-
p5.cii. d.e
cietEtii- rr'r.Brl€o Porni.r:d. d.e ra-identlficarea unor structurl
conditionale diferite gi a unor d.i.:rarnici cu resorturi specl-
E 1al -
-rri-
fice, J" Galtung descrle tipuri diferlte de societSli viltor eep!ia viitorulu:L irpluralitr, a dezvoltirii llbere na!ionalo,
re sinuLtane, ln s-a fuapus cu doosebitd, pre6nan!{ ln rtndul particlpaalilor
mite lsociallsten colabor&r€ - tiprrrt poate au intinplEtor nu- l-a conferj-nld., iar Coll-ln Ctrerry a forrnulat explicit, d.rept
gl t'conunisten, cu tot sensul personal pternini;ceiip'riu6i"d.aelbarztc6^olaa}bo"lruEnriiii"intvrieitodairf€e,ri"pterlienci"pslouclletd'fc.!olte!xplso--
pe sibile';, 0 serie de speclaligti au scos tn eviCen!5 neceslta-
tea ildenoeratiz[rliil cercetS.ril" previzlonalo, democratizaro
pe care-], di autorul acestor concepte" tnleleasE. in sensul activirii maselor in cunoaqterea succo-
selor prospectivei in esplicarea publicX. a I'opf i-tr.nilortt pen--
0 eerie de l.:lteryen!ii au prezentat consideratil lega- tru d.iferitele varj-anije a-Le viitoru.luj"n in d.i_ri-jarea optt-
te de probleme de apliealii ale stucriulu:i vittorului i.a or- nalS spre aceste varie.r'iEe 6i in construclia noclelelor d.o
garxizare gi planlfic&l€r .A,& retinut astfal lucrarea dr.L. , dezvoltare" 'rDeriocra.!ie, nu e:rr-perl,ocragieu, formula de goc
Gerard.irr (I'ran!a), consacratS. unor lnteresa.:rte apli.cafii ale lansai&. de R, Jungk gi aplaudatX. frenetic la Elsinorer ox-
rsetodei norfolo6lce 1a studlul lnterac!lunii riintre si.stenul prird in fond aees.std tend-in!6 de extind.ere a cadrului cer*
cetS.rii previzionale djrr 1i:litele grupurilor d.e '?e:rperf irr
tebnolo6ic Al conunicaliile umaaer ca Si aplicaliile in d.o- spre masele largl peni;::u care se urnitregte cunoaEterea ql
neniul cercetarli gi dezvoltS.rij- ale dr"P"Hanappe (Frar:ta) , t' construc!iart vi-itoruh:.in
prof . l,.Ibgelsta.n (Sueaia) 9i droEnl{aal-oe (Daaenarca).
In sfirgit, dr.V.Se6an (ftalia) a prezentat unele con- Nu Ei*q{ a$teptate clesigur, ca la E}sinore sd. inregis-
sideralii prlvind roluJ. politic al cercet6rli prevtzionaLe tr5.n "conuertlri'r speci;aguloaso la raarxi$n sau pled"oarii pen-
tru socialisnuL mj.lita&|. O statisticd ar fi pubut totuqi
ca factsr de influenta-re a. d.eciurilor cond.ucerii, Profo S. sE inrcgistreze frecvenla sewrificaciv':i a r.;feririlor la
fi.]ozofia narxistJ., iar najorita;*r rleiegatilor gl-au ex-
$chsartz (Sued:la) a prezentat rmele eonsid.eratiipriwind. or- 4 pri&at ini;eresu,L pentru txr dialoi; dtsc.his gi u:r schirnb dc
opinii perinanen'b cu tr3pFezenta-n!1i !li.rilor socialj-ste, Pen-
galiz area uondieJ.a a document6.ril tn cercetanea p:ospechivd;aspecbe trrl c5. este de prisos, deeigur, sonstatarea cL il' orindul-
rea noastrS. sensirl I'irre'rafiei't sociale se d.eosgbegte sub..
privind organizarea i.nstituti-ona16. a futurologiei au fost a- stanliel de sens"'fl I'neutrutt gi 'litrpersopal t! gu.h care a stat
bordate d.e asemenea d.e prof, An Eoreasen, secretar general aceastd formrld. la Conferinla de la Elsi-nore. Si, referi.tor
1a inteiesul mondia.l neconteste.t al cercetS.rilor ronAneqti
ai Acadeniei daaeze pentru stud.iul viitorilsr. Concluziile asupra vlitorului, mi se pare seauificativ cE, intr*un do-
neniu atlt d.e legat d.e concepli1Ie fllozofice 9j. politice
lucririLor conferinlei au fost sintetj"zate in cuvintuL de ca acela a1 schi;ubirilor soclale, cercetiborii nogtri, po
baza concep!iei narxiste, s-611 orientat spro d.onenii care
inchidere rostit.de prof o l.Kristense:1, care a subli.iaiat Xe- fac posibil5. cooperarca qtiinlifici lnternaliona-l5" - c&
portanla preocupdril.or de proepectivi soclalE 9i eficaci- cele cupri:rzind aborriS.ri opera!ionale gi problene metod.olo-
tatea intilni-rilor tntre specialigtil d1-n dj.ferite !E.ri in gice -, in ;piritul intregil noastre politici constructive,
cunoagterea reciproc6., eare creeazE prenisele colaborSrit. slujind asi;fel cooperS.rii 9i inlelegerii reciprocen
Ar fi desigur d.ificiL de '.'razunatrt d"esbateri ati.t de
aainate ca cele d.e }a Slej-aor€. Au fost puli:re problenelo *r15-
l"a eare s-a ajuns la un consens d.epli*; dar este poate se4-
nificativ c& una d.intre acestea a fost nec,esit4tea: inovaft-
ei,
lite necesitatea ecbimbirilor soeiale. Criticile foarte ascu-
J.a ad.resa ttsoeietSlll de consum nod.errrott - car€, in ac-
ceplia noastr6., este de fapt societai;ea capltalistE contero-
poranS. -, au scos la 1vea15 tendin{ge}e contrad:ictorii gi as-
pectele divergente, prezentate necrufS.tor 9i. necesar a fl a-
nal-izato gi, intr*un fel, eluci4ate. O 6erie de interventil
au subllniat :rinciplul respect6.rli opi;iuailor pentru d-ifo*
rite forme al.e societElii viitoare; respiagind teoria ,'Bu-
vernului &ondlaLrr gi aecentui.nd. id.eea d.e ttsuveraritate,r,t:rur..
-"4'
CpvvtpfrnriEpclcrcd,eieaarrulpropnoirirobielidnsgecccoccppnutrebrs-intabc,eenfvogleig-oeeDltnnb-eieslsiqc,bfieat-orznid,Psnud5euatrdrfotiecseiicbRLniefcru-cJ!encsa,lhieoeovtzoe.tgs!-outn6gnep$65exgnbcdprmlt€soe}tar-cpps'trreHelitrosadsuminaeeiitiauetiadnrcnuuttbn-lapEnectubanelrbdsebcllllugeberitrieell*h-eaf*Inn6ssol3b-lcicireuuelnofznl.Pe.llns!naiSqiinrlcndeorvpcabraabauo$gieneldero,lonelli*lisJ.rclicheucttfneatnrLlcp"'qogiluoiatglpeuvuuapleies$nlrledVnJreleacv9claicpeaolud"nzilu.6doSsrObiirltddercdsatcbccn!ueuteirldee.r.ciopplucebuoade'r*gallnaeieiieeuiargeed'tia1nLtlobast'eeeimeetl"nlulpliesrtrllaulrlalr6etiniarluirusete-ippanc-aps:*lvggtirpreerlnsa'rocc-oscaclcnueuvoaetPCectcpdploieinc"'tdabipStinrncec,ureaa'deef'flnrc!rLracfen"iensdec"grieeazdliesuifurrietid1neraegiiraasvevel-bsffici!etlnu{surnilLbzalicnetacrc'&i-z'{9tt'enaal'lanlidO2icCiaiseioditgEnitriolntdttsigctcueutenedeilr'n-qe'lvireicaanibatnl5rnnienecraeqcievbJOmbtobraeeifntni-lcrailcmseceelren-e[idgusilehip':eitcatrLoe:eun*etplasenariattpedacrirunpeJe$unoc-silatrscpugrisnrlriegEielaciueonnbeicaaIcrpc*a!dnnvgdntuutbs'didnEboeer:uscitoipbtrnedlpeupeeeuru!!;cedtlnlfcrp-ia:rsurnelcerugic9eincvsrea"uoqoifucanbncroinsieecriinpilibisnicaccttlrLlcltaat1teiis*ceecduirondtduvdleeanz9a'uonasfreelantdqc'x,p:zaqtc7r9iptarntiresd€r?l-&ttuaterbs0uliriitehbHmisalri'rlp&ela)umzyimnpl9llcrl-d-vuae-iad&i*ae*em-iso-*tuae!luun:Lu-*'b-i- t reP!Neael;gl:x-icaaaccLafenllltcadlAclul"rt,ctC!epcrpprinoirr-eefis9vv.aiiizzMrlloiauo.utnnAuedalaeu-luraeiocv,ugf3ieauelbdtnnlutreiee's!reaa9dliiinrabespel6crhttpnovEliaicratuoeni'l€ndcllseuno6einrraorgvabmil&pcipcicusdrrul'ctubfcFi' u.ruRcingnf"'dgSPtiubialnesliun-u-lbo
- PadsSaffspcdpligcpSrauoEelipraoaeliree&nrscflirsSsergulelr"o!ducoebtfrceel{ealrcuuffugrf,vcfhriea'"inm.)gef'citapcloig'lbFered6cerIu.ariJdKgciFaire.Aurixcu"rprec"eliuar"elianiidnen,nuubbed$mfanCn!uprsiHslcecieleiublu)anis$ntriaa*s*rrdniaciicciill{ncluEaraup'cc5ltlIxer:caddnnuntstatri!oialerfroar,pe-oesitiice3il*belrusetnixs,eetdocdriaedblrpfipsttaieudrpnrf\ia)reeduru'tppenu!isiglinucrcsxinb'nCtr}ceacuil5truretcxeeaesgedx.suimulccnvoxrl:clrpcvrpe-!ln*EplciiIuscnsrtuauullzrnenxceole'emdcdliistlpilonlsttiuIleig&P!teiuluiiauuedihlosrginrblelrclcncruleearbuurirgrieruir'aieri:srntcf-pilrClal6nreieoicoliuurui}dciru-n'uaie*rxirrat$-pnlntieiaiudue!ciblrecllreiud'eJtcle]rCS!iaurlhaln-zeuarcloce'dxntann!eneleglairnuaueCevoenarbuidaldSpcltcsozri!rbnuplcceltiglruvltpcvrcvuaidrvnrlugucaeuuuehclulaicegvltuuizl'sngz!zle;ctrinlaruaadlstguataetirledlzpiaudu1iilbbe-nntdtr:rnsae!eneialncruiugbioeiu(:lb)ipnulrei-laslprsvelpiuarauct3ltqu63er-d(epeerdru!B(uosarabib'crspsaeernanapbufeeeaupi'crpettugnipuaaxblixbrrlteJcgvDcleebsaeiEonauln:fot!irgpegjrrpStanbpitrsiiiges!oeiuslnrerotnrt)odlsdreleiteedlntetc-orurptrceaghsaEiiie$naddgrncaB,azundeepusecerrdilbniozedsudnuponesude,aedlqeltpc{ldoSele$einzntnudlLenecuern'v;t@batlulcstltiutlrdtactsnibAaa'ap---liae{--tl-rtui-!
a\:
tdviCaSuanoopn.ertUclciLltttfar.!aSilQA&ccsSsr'eanr"6iec!o,.dSnhcciatnfelar8are9ciriearccFeoi1uanprtreaarrrlfea,edndspe"rltcJarcxecli-tupuzuetup"ujntnu-lekrauoeoCernsnenzbsuc1beeiulaeuebanbncrtcxrteuaitdc,dchulteuecenalllwelnccceqsltsercoctdpeeuagntelebs.l:egriticcgabdtrpeleetaalrpsslaocltiruitbenIuselrllreuztpreenireieno'xagnsneptmbrtuaeraaaenurplcree"lferedcrcLesarlspaenclnntcecd'ptluteetprdboVrtrriilucficlcll'etr-fSt'm'diM'eil"rizRe-<llrbMorltrlJilrr--'''
,\
-517-
\"1;
, \J
''.:
\J
a
r.n
r1tea€rgiaaijU.ncgudeauaosestrrcalualt]u.tneluseliirgfruetttiuinsra}ctbtfoiccgeunfcrgcgn!nsdcuuebczeprrFeeaiegc*eeedrlcnieltlgitafaudnineioo$tntt*iiaf'en-etitftcdee-
grotletnrhiteteneInlnhctnapecitrceai9evdt.tinareudclsopapnJsoe"puecelniccaaetlerelt$-nlooi rgpaserLoBabaeflpseranslilecte)d'epar{1reipezrceueenvnorltaaerlteueetoedoibr{!esigedptreirliesaslpidnfe€i}cremectoal'vnbe-tfvtee-
tbpnxrauecgaeelds:tI.snnasfidatixtcuuut.unInoluspic,rulntuaaLzuu!alfodftserttatubeoaclhtoetglrailptoerro,edfL,e'esJuefe,adnntgeuFl-reoan'tdreees'bsutslbds'i mem-
r'rle
-176-
xe6srcat astfel, cbtecblv! $art1e succese ob!tnube peste O- lucru vpr fi prezenbate mai deta.liat, de?arece au fcst urEE-
cean in acesb deureniu, care pun in evidentd extraordinarul ribe efectlv de autcxul insemndrilcr de fa!5.
xesf,rt !€ caxevl cci:stibuie cercetarile de e.cesb fel pentr u fn prlroul grup de luclu, prcbleurele esentlale au pdrub a
prcgresul eccncnic Ai srcial-" in ace!.aqi binp, ins5, inLer - f i cele legabe de rae..nagenentul cercetrLr ii-dezvrltirit gi in
venliile au evidenliat - dupi pdreres ma chi:r cu oarecare
osLentatie - faptul cI lilucpa are problerrele sale prcprii 9i" specii:.l inrvafiei. Punctul de vedere prioribar s-a ardtat
ci o deci, ne bodele dezv'of brrbe in albe ccntexto au o arie de
aplicabilibate limitata; au f:sb citabe, in acest sensrrspa- lega! de a,Jucerea acesif,.r aspecte sub unghlul tecriei deci -
z!ilox eccncnice, ce urmaresc in esen!d sbabilirea uno.r
sbrategql i,r abcrdarea gtiialificd a acestcr prcbleme.A fosb
iiiLe'r <iiferibe in ca:e se inplanbeazd acesbe preccup{riodl- sc:s ln evidentd caracterul specific a1 cercebiirii-dezvcl .-
ferenfe de pcndere dlnbre ecanf,nia amerlcan5. ;i ecsnoullle bExii, care inpune ccnducerii aspecbe ncrourbtve diferen$iate,
ccncrebe al.e $iatelcr eurcpene ebc. - decse b !r! ce i.:rrpuun legate de dlnarnisn ,gi.flexibili.babe, Si, in aceastl vlaiunc,
de;igLrr , al te aspr.) cte ale pJli ticii de inveet iii.i, ale pc* s-a subliniat necesibatea credrii '.nor sisteme pr?prii de va-
sibilitdiii <le ri-sc, ale difuza:!l "in masa.'r a behnicii nrl lcri in apreciere gi ccnducere. Perscnal, nri.-au intdirtt con-
elc" Deibaberile au inpus ca srricti necgsarri Cezvclharea a-
vingerea cX, Ln etapa acbuald, rescrturile gblinbei se cex
ceiilr cc.:'c.ii Jri in ccnii Lii- :,;r:ec if ic eurJp-o3 - ecrr:rrii n*- activate previzional, cu luciditate ce exclude scepticismul
;j-?rrirle reiirtiv .iesir:ins+, au trrlfne, prcb)-erce; al-er brarii!iei $i cu entuziasn cs lmplicd mcderalie, ccrelind valcrile de
r:bc. ii !r-ii sc]. in eviden;ri f'apb;l ci nunai (if,cp€ra.r:ea gi cuncagtere gi eflcien!5. practicd in varriante cu rlscuri es-
i:rlabulr:ree €u-rlp€ana pct crea cadrul la care rescrturile tiraabe. A9 sublinia e6, in aceasti accep!!eo gbi!n!a"nu tre-
buie priv!t5. nuna! ca sinplu consumabcl. ci gi craatcr de
pr: c:rg ]e aciiveaza sc€sie preecupirri si-gi nnriifeste pe
p-r'ggres eccnonici nunerresele studli <ie caz prerentate au
di:pj-in eficienta. In eicesL seIrl , s*a hoLii.rtt ccastj-ruirea,
in ,rrnciLriu, a ulrei ,jrcieb::.!i eu-ript.ae i€ai-ru ce:ceta-re- fost f?axte crnvingdtoare in acest sens, An renelcat inopcr -
l,:: rvl I tsre . ir rgr anil l ;-. din'yr: I cr plen:re e irs t crnplei arl eu
e':-l'irncri fac'.]iie .le ilg. l.i"Jchirgel , cunrscub ln ce af aeer ! tanla cu totuL priori-tard ce se accrdii fcrrilirii Si pexfec
francez, rlirec trr ;;ene ral al ildncii C.rddii Ly:nais 9i ore;e- bicnS.rit pregdbirll eadrelor. Si nri 3indesc la rclul" decss -
tlinle ol" insbiNubului penb::u dezvlito*e iadustrial-;i, qi de bit a1 lnvestifiilcr in invii!5minb qi c€rcetarel .rcI ee apa-
re ca o consecia$5. lcgicii a acestel abibudini"
prcfl " I-... Saladin, seclela-r geaeral a1 Crns i-liul"ui Sti-in!if ic Lucrdrlle grupului de lucru ccnsacrate n:ebodclo.5iet pre-
r:.1 :,:lveiiei. Acesl"e e:cpuneri au ince::cab sa ilustreze efsr -
viziuaii behnclc6ice s-au axat pe plezenbarea" uncr variaabe
t"rli-ie eil-ncper,le indr:ep;aie spre aplicai;iile ccncrete ale al-e prccedeelcr deyenite clasice $i pe 1lusb-r;-rrea acestcr
varianbe prin apllcaiii craorete. leabaterile a[ Fcos in e*
cercetl,rilcr asupra viit:rului. De albfel, iucrr;rile geciin -
..elcr plenare au avub ua caracber expczitiv lcarbe prcnuofat vident5. hecesibatea ccmhiniiril behnicilcr cnrenle, ca 9i" uo-
E i s- au arenllnub la u.n gr:li oe gener alibate ciire s-a arJ.b a! dul fcaste sbrins in care $e leage rnetcda de cbiect" Respin-
a fj- fecund6 pria 'iisprniblli-tdiile critice Ei crierrtative gind "re!ebelett uaiversafe, discutiii-e au derlcrl.itbrat cd f ie*
rfer i ue " cere pxobleaid. i6i ttcleeaud" netrda cea mai adecvatd. Spro
in ce le
ce urneau:^, vl jt ince rca sii prezinb unel-e aspec te deosebire de cercetdrile arnericane, ni s-a pdrut a recunoaq-
legate de activii;abea desfi;qurata in ca'iruI grupul:iL?r c"e te aici un inberes crescub fa!5. de prcblemele creativibSliit
luc.ru" Dezbate-ri1e primelcr dcu,i grupuri rl* Iucvi: vlx fi ii- d.e anallzele inetodclcgice gi de prcblenele r1e valoare, tlo
brrdabe sub unghiul rapoartelor generale prezenbabe in qlr- aLtfe1, "linibe1e'! cerceti;-rii previrionale tehriclcgice iru
fcsb urarcate cu oarecare cstentafieo intr-un sens cale :;'-il
dinta pl-enara fieaLS, LucrrtiLe celui de-al treilea grup 'l
-1J9-
- 47,A -
!'r'uh luci{i de.r cas€, dup5. pg.Fe.rea r:*aj nesoc}i:r$be caracte - 6esii-u;rr: pre .u-iaicrie-'- i, asoci i;.rl al:.l-t.za s jste aelos de i;eh*
ruJ- speci.flc al'rcuooa,gleriire rriiis.rtr]_ui: nu ;i;inu des!g:uru
elenenLar gi gb.ioitcresc, 'rce va ii", qiia insi, p] ff'3i, ,'ce nici- *pe ;:a. !i.*nalc. fjub pre l;e *int i-a c uno 6c ubtllu i irpi c ialis b
z-Diuoanbceafii'er hoSo!lcligciictrei.eapaarsetfemlusltunrpa.irizpeu"!!nj'!sttblllrenl iptarii!v"lt;iduec!,i.1b-rrv.jr.r-:
gdrea prinbr*o reducere ia aaticipare uni!'Dc5, d.ei:e-rci-nisf j.. pnof " l::. tIoIi (ii*::ve;,ia), Ia lucr:eri. etu p.Jbiclpab reputa[.i.
stricb datati. *i,Llr;;:rj- ca gti-i.n!a c:i: L" flei'lldi,r:u .li" Art"r]r!n., J.L, Gu!grulrl ,
Dezbaberile grup,alui a1 trei_lea de lucru au l'*sb crnsa * I{, ili.,:ilc}rie l'" i}cr;::i;i, }* Caspe.r " J,il"Bl*e f , ir{" l.ieie Ne:::11t:l-rr,
crabe pr'lblenelcr de creat!vitaf6 gi fuN*rlloiis" Tj_t1ul a* G* ji*ii;j.:;.::, ,f . Ilei-ca;-.c u .i" \ii-a--i1.r-'t (-f1';1i1p;r), D. li::,rr"i::eln it,
les, pria ei- iasugi, nr! s-a p{rub a suge.re crlen :i:ea',eirrc*
peanS'r a discutiilcr: in ct{lcepiia specis.liqbllrr in sbuciul Ii**,1;i-, .B,Lju;:;:ir, i',l"l.l-'i.i;L1.ni* G- irriblnS, il ,iil)rdbecii {,!uedir,L),
v!itctului- din tiurrpa de Vest, accenbul pus p*'!c:eabi..'l-La -
iei' ar de?sebi aeeste cerce tdri de eeie ane.r i_cate , i* caje !.1" G:L.d:init;iru i.:,i":iL'.1"i.::.r l i'i" J:avibh (,\iUlie) , I,tr,flchribn (Bcf -
extrapcl5:ile Ei si-arpIe1.e prelungiri ar juca rc1u1 ilcbaritD_r.
Este evident aici un aspeet ce se cele pus in evideniai: & ti:.r). In o::tJ::ul trrbilte .ril-oi, a.ri preuonj::ib c';rnuuicarce 'rilo.-
absolubiza tnsi acesie deliraibiri ni se paJe, !e-rslrr.ale a
prrceda la s j"mplific;iri deferarablate. etle tpe ::n.! j-'.lr:.;,:,1.,: i.rr c<-.rt:etarea r;iilc.ri:.lui,'? "
iili-:u.' f i .'.ir-,ii.i-,i:: tl; rr SJ. rezun ir cii;eva r'in{:1rrri ccnciu ..
Lucr jril-e au cuprins I! ccnunicrlr!, a cdrsr prezeata-re
qi analizl a: depdgi desi,gu-e cad.rul insemn-Ari1cr de fa!d- trn N Con,fc.r:i.n!a dc la Illsincre ryi de 1r
esen!8., aces|e ccnlribufi! au pxelungit caCruf stabiliN a} Ccngresul di; ia I'i:.i'::. lezbaueri ce ni s*au p5rLrt a puncba
ce-rcetdrii*iiezvcltirii 9i prevlziunii lehnrJ"eEl_ce in cimpi:l
sccial. Acr urn{rib, astfel, ccnuaicdri privino isbcri"a pra- I'-ll' nrie ni ir il"e e u::l lc tuale in ;sbiini,:3 '':ii irrului, p,L'eecLr --
spectivei soe!ale, pr)b1ene a)e definiliei oper:anbe 5i as-
pecf eler fund.amenbal_e aJ-e creabivitS.til (indiv iduale qi de patc ia{.ii"nte ile i,r-.i , d:: a*Ei gJ.si, c pe"rscnd.iba.'i,'e prcp.ri"e,
Srup) r prcblene ale psihclogiei creabiye gi dezwlbErii .re*
sortusilor creativiid.!ii, ca $i nune.rcase aplieafi! (in pro- "\ ii;':ii i";rurrl.r.*ir. s.xi:"irtj;c1..:"r e-r'icien,;o:l prectice er"i1 tivale in
iectare, arepajarea beritcriului, cxearea de prcduse n3!e S.U.Jl, Din punct t1e rredere stricb Ebiintif ic o. i.n cu.rsul i,r-
teoria incvaliei gi a invenlie! etc.)" Expunerile s-au re-
oarcat p"rint-r-o orare dlversltate : pre zentiri ale rezullabe - 'lal cesti-r'cieplasJri ar* ilvuii pssj-bil-i-batea sL cl"ln]sc 'tla sui'sL'r
1or unor anchete pe baza de inberviuri gi ohestionare (pri - 0 sel:i"e de c*scetdri. actii"lale al.e Lin?r glupurI de speci&l.iiti.
vind, de exenplu, rrrezlsbentat! 1a lncva! ie a c onducerit la-
treprinderilor in Belgi.a), aplicatii ale metodej. mcrfclcgiee rie n.*thgad.uibd auboril;;rte" Discu1yi,j.,l.e avute cu acest prilej
in dezvoltarea creativibd!il (exper inente 1a firna 'ithonsonrt),
aplicalii ale metgdel scen€rillcr in plaaificare (in dcneni.ul ri nLi*au lntiirib ccnvingerea ce prcfitul pe cilre urmerio sE-1
cercetdrilcr spaliale, de exenplu), probleoe de scienboJ"ogie
ia viztune pxospectivd, ca gi rapoarte asupra rezultabelcr lnprlnuinr aci;lvitrilii" de prospecti.vi iu fal:a ]l?aEtrai se in-
uncr cexcetdgi efectuate (scenar!i tendengiale - de exenplu
pentru industrta Frantei etc.) gt prcpuoerl de netode noi de scrie in ci,rculbriI problenel-or consj.delate najcre ale prc-
-14a- 'srnpeeccgtsrliabagtie.eaitruo$iL:cirj,rairleip"csDheapratnpitnt,dinabsebnf'te7ilarlneccaLsatrrrai bdi-ielea privind
desvol-
ta prrspectiva in cai.i-rul dinanj.cii sisternel-cr, abord"r.rea c-
pexaticnaid c$nsecvente, mebodcl"cgia dezvclbind secboarelo
ca$titative, standardii4 area, algcritmizcrea gi ccrnputeriza -
.rea mebcdelor"i cI'ea-rea un.ui lir[baj algorlbaic suslinul; de
pachete de pr:cg-rane cri-eltabc pe prcble&e sixlcltrtce de pro*
specti-vii, sint idei care, dezvoltabe cu seriozitate, p0t
impune cercebarea rrmS.neascd 4e pla$ eurcpean gi drcncj.al" Ag
eccenhua. Lnsd cri es b€ esential cia acesbe preocupari sd f ie
abcrdate in strinsl legdturd cu specialifltii de peste hoba *
rer qrim_ql astfef , evibind inbfuzierile 9i paralelisnele, vcnt
pubea sd ccntribuira efactiv la prcgresul celcet5:ii prevlzio-
Eale I incadrind in :r.celagi b tnp acesbe ef crturi in acUiunoa
ccnbinuX de perfecficnare a scciebebii ncastre.
* 14L - L{ihal C' I}olorr
PI,ANTFICAREA - O RESPONSABTIITATE EtICT c_\\- {locnai din cauza aceste! raeutalit{li ingusterultraprac-
ticiste, consitlerd Ozbekhan, in Aroerica nu exj.stE ninlc care
Fiul unui diplonat turc care a trlit 1,,',Q. sd senene cu o planificare pe ternen lung, adevSratdrsiste-
nRiskEucdpbtrsnz(nrohfp"euinoaollixez"1eKeofanedilrfpiplniltna9cinadeoneceneareaf5tu.nirE-ltCirtlainailciro+nellaenceeloetlrnReotliplearr,epi6ptf6ienrPptd.aauirserir'sorroaenrluloeti,iilpig1zalribazneuvcgaeocrraailirepiaacetznurrvvnAitpgeei-omtnusuiiilascraonnbnutsncclediliunttl-)uiePeeuIerarurp,nicuiatnziltrivnidrc-ld"rpccaaielsaidtlie(puiteletryiszallteel'i-staeot9ed'inziatentlrnaftGeiniavieitnoosfpmrtoiraprev51.rcmoeRllcsDlra9tl;ndacioiaaD'aoeee6CreoereSrbennne3nrien'proroioavDinviaafblclrrcea,uiaetdo"n(ulcualrn-Eodrn'a-p1ceidsnipur;agge(5ezaaillimSnnseeiestaalc$Bme.ecuiUincppuinsneebl-isaurun.tssOnlol.Ai-liin)patlttCpcpzb,ir.pi'dgrb.)taetnollou.oaeileel]irn'ruto-a---t-----i
Hasan 0zbekhanl nu analizeazd cre loc planiflcarea so- ( '''j natic6.
oialistd, cj- se refer5 Ia cea anericaae. De aceea, eI face Punctul de plecare aL cercetd'torului araerican este cd.
abstrac!ie de rela!ii1e d-e proprietate, de raporturile de ,\j \
produclie, de orinduirea sociale, privlnd problenele planl- ce$i astdzi se vorbeqte rnult de planificare 9i chiar se pla-
ficdrii intr-o viziune general5, asociald; Planificarea ame- .rtr nific{ la toate nivelele (cle 1a intreprindere 9i pind pe sc&'
ricand o vede ca avind limite generate nu. de raliuni de or- rd internalionalI)" lipseEte incd o teorie 6eneral5. a planl-
din econonie-social, ci nai ales de cauze psibologicer de o (.j ficErJ"i, cu un slstera portant de idei, propriu.cu un limbaj
anunitd nentalitate. El considerd cd' americani! sint in mod' propriu, cu o lo6ic[ speclflc5. gi un coap de propozilil pre-
consubstan.lial un antipl.4nling people (popor antipl'anifica- 'r\ _Lr vlzionale gl explicatj-ve care si fie cuprinse intr-un roodel
tor) sl 1e;place se rezolve pr:oblernele imediat. ' operativ propriu.
El critic6 aceast5 abordare netodolo6ic5 eronat6."care
nu pernlte incadtarea unei problene in contextul general in Aceastl stare de lucrurl e-ar expllca, in opinia lui Oz-
caxe ea este cuprins5. 9i se dezvoltS. Ozbekhan considera cE bekhan, prLn faptul c5" eeea ce in uod curent este d-enunit
trebule sE. gindegti 1a prezent in ternenii viitorului, sE te "planlficarett ge aratd a fi o activibate lnconpletirparbiald
preocupi de rrparticular" in funcfie de rrtotrt, in care parti- Si, deci, auiononer sub cel putin doud aspeote. Pe de o perr*
cularul se cuprinde ca o parte lntegrantd. te, ori.ce centru de putere, fie nic sau $arer igi face pro-
frffBctiu1aibrzil.ilbo.cinl.XeI.D(c.i5tSu..s2t?rA,e. Nwo..t2ev5eo-rr2sie6o,aSuunegan.et-ersaoelfrp,i.aalggp7elanore,rripafi'rc2e4d-o:1:ei2i)8ll.a.In:pianiFfiu-- pria sa planiflcarer avind in vedere propriile sale Qbiective,
avind un neoiu obiectiv dat,asupra c6.ruj.a influenleazd cu rnij-
-r42- Ioace specifice, Aceste planificdri parliale creeazi contra-
dic$ii, dezechilibre, se anuleazi reciproc. Politica nu aret
insd, aicl un sens d-e clasd'
Pe de att5 parte r in fiecare centru de putere r actlvita*
tea planificatoa::e este prlviti sub aspectul ei pur instruren-
tal, tehnic. Astfe1"Bg.li[igg (Ln sennificafia ruai anp15. a
ternenului) este in afar5 91 d.easupra planului. Politica nu
are aiei, lnsd, un sens de clasd..
Pentru a schinba, cu speran!i de succes,moctul'de plani-
ficare, este necesar s5. schinbdrn nodul d.e a gindi planifl-
caxea, conferindu-l un fundament teoretic, care sd. depigeasc5'
dubla parlialitate despre care s-a vorbit, Dath fiind exls;-
ten!a uaei planificEri sectoriale, frag:rnentare, 6e irapune o
instj;lq[i.e 4q_or4in suBerior, care se incerce o abordare gJo-
bald a problenelor sisternului, vdzut in totalitatea sa.Acest€
problerne rrsistenice'r. sau 'rcrlticeir, sau ltcontinuerr.nu pot fl
reztlvate inCepend.ent d.e contextul med.j.u1u1 anbiant, cirora
Ozbekhan 1e acord.ii. o $rare ponoere in analiza sa. Aseinenea pro-
-hr-
blene slntr foanea, suprapopula!ia, poiuarea m*diulul aubi- identiflcat cu i.nai-ntayea tehnoiogicS' De aici rtecesitatea
oe a riclica pe prirnul plan:-a1l?rilg*-_gM
ant, oegradarea daturii, risipa tesurselor naturale, inefi- dsr e1 consicier,d. cd iipsesc acelc concepliiu valori, 6induri
c!en!a institubiilor adninistrative tradi$ionale c'tc" In
ce privegte ieorj"a propriu-zisd a planificlrii, trebi:ie s{ se 95. notiu}i Ce a'pord.are ci'.|re pin; acum citva iinp in uni:a ne
inldture gre$ala d.e a cr€de c5 ace.asta inpl:ci ;icI erau familiare pcntru a linuri, reordona +i a r'elafiona ctijr
misura suecesultli unui plan ar f i c"atl de nunai a ire:rertea ce esLe obscur' ;;i incontrolabil in situalia noasLr6' iogica
5a' noastrli norrevalentS nu este capabil[ sE sondeze profunzi'niIc
i!e-':actj-tateas
hceasta na;te iluzia cd viitorul ar fi ilSt 9i cdt deci, e1;n: polivalen.i;e ale datelor serrsibile pe ciire }e pri-nin' Tipu-
putea f1 I'c.escoperittt" Aceasita ar inse nna extiilde :'ea prezen-
tului, pe baza posibilitiililor cferite rie i:ehnica actuall.* rile trc previziune explicaiivi nu sint in stare sd infrunt;r:
in realil;ate, viitorul soc j-al nu este dai;, ci trebuie ii-rceqtitutiinile pe care na+uura ;i societatca par s d 1e ge rrc-
rezeo llenentele cle referinli culturale pe calre le-an sta*
realizat. nl nu este previzibil in rnisura in care schiuhS.- bilj-t czr absolute * libertate, egalilate, ciernnitaierindivid'
rile sale depind oe schinbSri priu natura 1.ur neprevizibiLe naliune. constitubii, bine comurl:ir&r - nu mal oferd o orien-
gi care depind de valori. Viltor:ul poaie fi anticipat, ce1 i;are auioinatd seni;irnentclor ntrastre sau conportamentului nos-
pulin in sensul cd se poate dori o situalie in c:ire sE. ple*
valeze valori diferite de cele actuale" Vi]:;orul,-ggi't (inven* tr u, Datorrti uavilor scliinibili cete se prod'uc in omei:ir:e,
tat sau iruaginat) este deci nucleul esent'ial al teo::iei pla-
nificlrii carer ca ttolganizare a progre$uluittlcapEt[ nn sens Li sint puse ln riiseu[ic, contcstate 9j- chiar anihilate nultc
normativ care i$plicd in rnod conjugate a) alegerea scopurilor \rt valori $i coordonate consicterate pinii acua indiscutabile" In
ln baza caracterulu! Ior dorit, in loc de actuala lor reali- concluzie la aceastl problernS, Ozbelthan vorbegte de 0 ctezo-
\-.1 rieniare general5, care nu poate fi lntituratd prin miqcir:i
zabilitate tehnici (fattibilitti); b) acliunea consecventd contestatare cum ar f! cele 6hicate ce asenenea sloganuri ca
pentlu a scbinba prezentul. pentru a-l indrepta gpre ircai,jnea
viitorului dorit, in }oc de a proiecta prezentul intr-o con- ftsd facen dragoste $i nu rilzboitr sau rtputerea f lorilor'r fulo;'
e} consitleri c[ cre fapt nc aflirn int::-o re-
vectorl log;ici caxe wg-r -pg!Fj); gtie exact ce fel de revolulie'
cep!le adsulnprainsvuiitgoiruplrueizendteurli.vDaaticidd['ian ptallfica inseanni a vol"ufieo oar nu
rezulti Pornin<l de eisin efortul sdu se iniirea;r'r'r spre a d'efinl
actioua asupra unui obiect cu intengla c.e a-l face s5 se schjrT--
be cdtre o stare rnai de dorit decit cea inilialE.fi, se ricicd o serJ.e d.e c oucepi;e, no!iuni- prin prisna teoriei sisternelor,
lntrebareaipentru cine este nai d.e C.orit aceastd schimbare? a valorilor"
Pentru indlvid? ?entru grupul c5.ruia eI ii apar!ine? Fentru Pentru a defin! planifiearea,<lupS Ozbekhan, trebuie lwa-
te in consi'lerare doud elenentet a) este o activitate care
intreaga socletate? aclioneazd asupra a cevar asupra unui obiect sau entitate dis-
aceste trel aelimitS.ri"re poate vorbi, ln tlnct{;b)esie o actlvibate desf5guratd cu o intenlle anumitii'
rood In raport cu <1e "&9l&-!i9!*rti.n primul caz; de t'i$g:
'lP:g.Slgg'r in al ireilea' Defj"nirea acestei intenbii este cu atit mai dificild,cu
convengional, tindE spre progres gi cit obiectul planificirii este un sisten. Autorul igi Insu-
Eegte definilia slsrenului datd de HaIl gi lagent 'rUn s!stem
.g43.{!.&" !n al doilea caz" Fi de sii este un conplex- de obiecte 9i de relalii intre obiecte ;L
Planificarea trebuie ins5. sd F*a-triaILiiab;fAifuti";;i"e.olq.e','1t.'y;"ntl.'or.,it'r:;..':taZ:f"iu:j'c-,,i'-{r"FceAij::Gc'c:dui'ii,"-u:Rog..ro:r'.'tot.r'rcaDqig..rfe-+hta*nvi?ti:ou-robinlaisliorlifjncgieS-rcr-torsi' ct1c9t'n(iL','In:
loveascd in dihotonia tradifionalS "inaividualtt - rrso- -vr5-
cialtt, atit d.e caracteristicd gindirii occioentale.
Una dintre caracteristicile gindiril]rriozbekban este
crj.tica gcerbd a fetiaisxaqlul tehnolggic' care revine {le
rnulte ori in decursul studiului sdu. Progresul nr.l poate 11
-v14-
DatE fiind conplexitatea 9i dinamica unui sistent acfiu- doninantE, a nodului actual de a vedea lumea nu oai este po-
nea de planificare poate avea urnitoarele deflnitilt sibi]E. Concl-qzla es-te ci se-impune o ipotezS alternativd vl-
z i un1 i tehno]-qs-1q9--g- lgniir.
I. A aciiona gggilg-unul obiect'
unui obiect cu o lntenfie' Ozbekhan 19i propune sd defineascS @ stribdtuti plani-
unui obiect cu intenlia de $g-*Aj,-Sgggg!gg} cie care trebuie sd fie metodologlce si
2. A acliona asupra a obline ficarea gi apoi sd revigoreze struclltrile
]. A acbiona asupra
ggg sau nai nulte schinbdrl in obiect' la una sau roai nulte corrstrucbiile su-bq[al'[!gg care sint cetute pentru a constL-
4. A defini intentla cu privlre tui o tegaie-&elerel{ a gj"qqllicdrii care poate d'eveni un
sebinbdri oe se d.oresc in obiect'
5. A proiecta acFiunile care vor schirnba obiectul inbr-un puternlc instrunent de inbunitdgire sociald.
Exprinindu-gi neincrederea in absolutizarea rezultatelor
progresulul tehnic, in adoptarea de m;rsuri cu caracter par-
mod previzibil definit. considerind c5' dezvoltarea el lial, care duc Ia criterii valorice parliale, uneori contra-
Analizind rolul tehnicii, asupra sisternelor socio-politi- d.ictorii, Ozbekhan pledeaz{ pentru adoptarea unel perspectlve
este contradlciorie, lnfluenla
ee diflcll de previzut, i'ncluslv viitorul acestorat autorul qlobqle q euolUligi* qqgnir:ii.. p-qntru lgarea in consideralst a
crlticd absolutizarea 91 fetigXzarea tebnologisnuluitfenonene 4a.qxo€j.€telneLqx, care pg]egit solutii. de ansamblu. El citeazi
des intl.lnite in gindirea 91 practica conternpotand' din lucrarea lui C.\'J.Churchnar "Cbalenge to Reason'r/, un pa-
atit de ail reodpuenseoolu.Sliopni.aSt!9o-nuennainreisat'ettaPsruepfuraltrptreobbnleicrioitelotorcoPaei saj sernnificativ in aoest sensl "sinten congtienli de dez'
care baterea fundaroentald. care este astdzi in curs pe scarE mon-
El
Ie
tlatorit5 efectelor contradictorii gi in esenf5' negatlve astpra dial[ cu privlre Ia va]orile sociale. Pe de o parter fn Oc-
uediul_ul anblant, este foarte ridlcat. (Ieftenirea tnarfuriLor cid-ent, se pune un accent puternic pe valoarea libertS'fli pe
produse in cantitdli inense e contrabalansati d'e poluarettrare-
portul rapid este anihilat d-e cregterea zgonotelor gl devas- care indivldul o ere 1n a face propriile sale opfiunl. ca 9i
in alegerea propriilor lor guvernanli, a carierelr a sofieit
tarea peisajutui prin construc$ia autostrdzilor 9'a'n'd') De- a rnodului de via!5. preferat. In ltdsEritr ins{, se opune enerL
zecbilibrul efectelor tehnologice constituie contracticlia cea gic valoarea negativd ce rezulti dln profitul econonic pe
nai intind a prooeselol socio-urnane contenporaae' reprezint6
rnanifestSri ale deoalajelor tot nal accentuate, sinptorae de care anumili indivizi il trag iri defavoarea altor inciivizi...
deterlora{e potenlla1e sau actuale ale aspectelor calitative Valoarea pozitivd a libertSlii a fost nult tirnp recunoscut6
in scrierile j.storice. Oaroenii au exaltat ideea Iibertd!il
in<lividuale incl din zorj.le filozofiei grecegti. Dar oameniit
ale viefil. care stau in fala noastrS, reduse 1a ont se
Decalajele Lnc5. din acele prime 211e, au pus in evidenfE necesitatea u-
p ot sintetiza in ceea ce denuroin rtdecalajul aFteptarl-realiza- nei societS.li bine organizate, bazate pe principil raiionalet
ret, FrustrErile care apar dln acest decalaj duc Ia nelinigti nu de exploatare.... Yaloarea indlvidualisnului pare opusd
soclalep la atitud-lnl sociale negailve, Ia noi nodele de co:n-
portarnent. Fenoroenele deviante caxe apax aratS c6 instituiille celei a plarrificdrii sociale... upusd celei a indlvlduallsnu-
1ui este valoarea {'ra!ionalitlFii:, in planificarea socia15.rr.
exlstente nu nai slnt suficleate' Apare tot nai clar c& i'n- 0 altd parte a studiului se refer6. Ia clarlfic.drl epis-
stlumenteletehnologlcenusintsuflclentepentruarezolva temolofiicel avind- ca prenis6 ce€a ce in linbajul tehnic con-
probleoele sociale grave pe care le rldicd irnpactul tehnico- temporan se clieaml lgr<} (put"rnic) ti soft (slab) ' Aceste de-
gtiinfific in lunea occidentald. Perceperea actuald a reali- nurairi se folosesc cu precldere i.n tehnica construcliei 9i u-
t6lil ln principal in ternenl de proceduri necanice, faptul cri
tebnologia este conponenta centrali, poate cea mai oare g1 ] New-Iork, Mc Grorv iiill Book Comp., It6B.
-*6- -v47-
i.. i.r r;i,rl,i- or,ii.i.na.i,oa:.e 1or * 3_gr xi:j1,)j,a!r;{ta.if i:.. ,;,t,.:: j_::::a :.: Dl-t -" -llceasta r-iu insearni ':d el- *nie e-z;i fie pmrtru o planifi-
cale oncrativS., iie pei:tlu qaa intcneiatS. pe iuag;inatie, pe
: l,rnrt,!vi:. te]:nisi, iar s,q:l!; - palica {_ .; pj,:j,..:..r_:_,,.,-_ . ir rti i:tn:::ii-
casfcl-c conltluiLc pc nisip.
r,;;..-ai"t e xring sjlei.a d,e api.icabilita,rr:, conrj j_daj.:,,,1!l !r*ic ct It€gulile c Dri$trlic!,ie j- tccretice rlnin stringente. Fap*
'Ih.iri:d-{ t,si, aeea ce ij-r:e tie el;iectiv5;.i:i.j.itiij r:j.i3f|;c eL .r ., l:i ieie de o:doirai pnb;:i trebuie s5. fie aborrlate cu mintea se-
ca!rs$.lljri toi, ce !inc ce $ubi€cti,.,, et;iL; ej:r:o
i:en'crr: s rie elibera d* servil,u !;il-c tcjr;tl.i.r,i;:ir:.:.. c!:1:c :i,r. :ri::ir, cirit:!.lr.Le ;i ail:ccj-iit.e, ccroparale, adaptate, perfec!io*
rq:lii-c!:oii;ibi inliar,t'cii..:r-::!r"1:ji,znl:_i.t:"|'g;egjtu:j.:ijla_bge**grge.cLilpr rlogc.e, laihn;aelj-ligzuatteq,rucnuqplatioq
ce $ar ca ;rlnlliji q."J.g.a*sil*!,i,t.--y.:|?$!.l"-.si:-?-.-g"9_t;.t.,.,,.., ,,1,::j.: -{j:i?"iljr-i:*s.11--!.-?.t]j-,.t.i:.l.I.1-'.:"lji-lj-9"*S-9-g-1J4-*s1:*g,lg*-in99-lg' llici plani*
calc se j. ^........_.::ll,.it -ficatorii nu ir.Jir ii l-j.Li:ri de responsabilitatea cie a pune in
g -tq-_j:,.r1:l{"aLf {rr3 ocupii Ce l-ucrur vi.t_ nL;l-J: e v j.ri.c:rfi accsi:,: corlsetini:e gi de a ac !iona asui-lra ]or in lumi-
i:l:ai.: r:ir,j" ilf irlr:i cLj.;j- ;...clll ::r;,5-ru:,;ite.
cl,ecii; oe iapie"
O icj.ee remarcabilL esie aceca ci ; j.ariev,jt '_1,r.. :rr:r i; f ou"*
ncscut ds oanenii care si-nt preg;ilti.fi
si-i rc+cr,r!Dii.r-,r. ri;t
corai:al;e tcza cii ad^evd;.,u1 poabe f i pt-t in evicl: i::r. iluini;j. i.c
oa{ierrii c1e siiin!5 care vor sr cu:nrasci.6i, t::erui,c sli l1i;;s;13- \'.t'', "a.ltfni xr.trii-ir.a ..ri 3!? a planif icfuii va f i constant 1g-
c5. apropiinou-s;e d.e iapte nuilai cu o loi:aiii j-:-.rtl:.r.rtii-i:, l,lun;:i '.u noratd, llaiij-jlj"cai,li .. xtu poabe fi ornev jnovat[ (inocent), e1
inocentului i*ir vo::bi in nod elocveni iagteic si t.r:: Jl:. i.n \]r 'i,rcbuic eI gtj.e ci.r ;;c este rtbinett gi ceea ce :rte t,riuttrca
sii pi:;rtir face opi.r.,. l. oi:clative Ei sri. gtie sJ. <iea sexnnifica-
iniisil:ri. s5. red-ea adevl1rul fLrI a-.1, rj,eu:i.curir*,.,t1 jjesf,rirriri.t c l.1 ..j iii ctice r:pliurrilolr pe care el le inventeaz5, rdminind in
aserrrenea pozi!1e pozitivist[.ci]:e €:irrde e:rii.aJji rii.n v*chir-r]
Testanent ii nu line U ...1 acelagi tii,:p o fiingi. ra[1onal5.
qi cle vastitatea ;i seaxli cie natuya u,.nitari. a fii-nfei irnane
c omplexitatea uodel-e lor care consi;itu-r.c u ',.-} fn aceagtL por'spoctiv;, apare problema valorii in pla*
nificat,e Ei, in genere, in discursul ra!iona1. Sldbiciunea
inpreu.nJ. conciifia urnand.. !1 pune citeva inbrebiiri* i.rai:i;;Licc 1nil, r- gind.irii r:alionale - in acea parte
in leg5turI eu aceastd tendinii. tte a*i recluce pe r,il j.a la socrctate - e,ScternirratE, dupl care se refer[ la orn $1
sinplS nragini d.e i.nregistrare a fapteloru o Ozbekhan, in rood prevalent
este si:nptonaiicil *ile pot arlmite a'er.cnea prrntre ca::e de incapacit3tea olnului tie a introd-uce el-ernente a1e valorii
rupturi tntr:r ufia in structura gindirii, n1 face d.istinc!ii. fundamentale intre
apxecieri (val-uations). juriec5!i de valo::re gi norne. Apol ae
gi'l- ocupS de o serie de tlze ale pozitivisnului logic ai a1€ se_
d.ireo eno[ii, suf 1et qi a te sim,y-i in acelaqi tilrp ne.re u ra* nanticii-.
!ional?".A rS.spuncle u.or, asenenea intrebi.ri este o necs:ii.1,&te
dnineusrnitrloeinCucsluptnei tcinriatrnl-rsfivatripizntilg_oerr:noglt.Eji..ftsi'nro€_,cciCaezatdua!ltiaip.rele_rnteerIiziecudaltc.ir!iiico.:ri.preneaurz,cdpr.iuraii$ceu!iir.r-TepaJ*-a*
In concluziile prir!i.i despre epistemologia planificiril,
d-era la sentin!e1e <iihotomice care stabilesc l_egca clupJ. ce.re autorul cieflnegte citeva no!iuni.
planificatoril (adicI oanenii cre Eiiin!i qi experfii.) trebuie -$S.p-p.C,Ci (ends): sint inl;elese ca rezultate generale, in-
s5. facS planurile, iar oaaenii politici trelruie sI faeir po* c-epd.rtate in tlmp, ca::e incarneazf;., intr-un anumit sens, bi-
litica; planlficatorii trebuie si fie rafionali., in timp nelc" Scopurile sint l) universalervalabile d.ecl pentru o
politicionli trebuie sE urneze dorin$eIe, in gcne::ai jlondate intreagl culturL; ele identii-:cI tendinfa central5. care d.d.
for!5" gi air"ectie unei culturi (in sens de mediu istori.c) in
pe insuficiente inforna!ii, ale ceib.fenitori este riatoria ansamblul si.u; 2) in timp, scopurile sint relative, redici pob
prdcaereetriieocooibneialIc-eolee.ri,nlnastsueerrerevcFiucinruboislnceoiprpa!ir!ueiongni5laotIirtee,psDiinliectifocicneis!etnrcutae:r-eag,cicepLlelipnilnea:n;eul<_rleei , sd- se schinbe; J) conceptur de scop trebule sd. fie consid.erat
ca incircat cie conlinut etic.
-7+B- -3+9-
M1.iloace (neans), pri"n care autorul inteJ"ege in mod ge- ll AutoruL crltic6. planificarea sectoriali (secvenlial5),
neral obiecte, acte, ciecizii, procese 9i proccd.ur:- c;,re per- care caute se se inpun6 apoi pe ansarnblul socletilll, ceea c'r
nit sii se ajungi la un scop. I dd naqtere la sonfl-lcte glave $1 se pronunle pentru o abor*
dare glE$q,ru,i#, de anse,nblu a planlficiiril, care se se ro*
Valo-ri (values) - sarcinile istorice ooninanue pe ca- I fere la -pJ*gglg-p3-S.I1.-tlq,9 g.o-4!],Jug cua "l-e nuneqte el pe ce*
re Ei le asund cultu-'a unei societiti. Yaforile cicfincsc no- le ce le enuaeren in continuare'
crul oe a trli Ei calitate a vie 111, s bilul rie via!ri., al unei \I
culturi sau al unei s ocietilli. iio$iurrea de val,or..rc i9i cicrivii Prin problene critice continqe el infelege aceles caro
lnportan;a operaLivd din faptul cd inci:rne azI crj.tcriilc firn* pot f i r,szolvate in uod real numai 1i-n::]ri cont de cont exbul totttl
daruenta.le care stau la baza op!i.unilor, u.e iap'r a cc:rporla* Acestea ar fi: 1) sbrdcle Senexaliuatd i.n cadrul abundentel;
rnentelor. !eci., scirinba::ea valcrilcr sciriilbl gi no$ul" Cc a 2) cllscrirolnarea ninorttdfilori ]) practtcl Invechlte de a-
ac fi ona. slgurlri- socialo; 4) proteclie sanltari insuficientd; 5) fo*
ae Fi lipsi de hran5.; 6) criza educafieig f) problema locu*
lrxisti valori j,ilgil1gga].9 ;:'. vcrlcri -ij\gj_:tAg; prirr:eic iu!elor; B) transporturi insuficlente; 9) extinderea anarblc{l
a.par ca preleri.n!e, c€Ielai'be eint pr:oiecteic pe o scaiij. mai a oragelor 9t a pexiferiilori Lo) decadcrlga centrelor urbano
(sluns); 11) poluarea uredluluf; 12) control insuficient aI
anp1i. crimlnal"itibii; 13) un 5lab respect faFd de legei t4) inter-
ven!j.i eorective desuete; 15) de8radarea naturifi 15) insu-.
V-Aloriz:r::-gg (vai-uation) scr:ve :;tc, in ploccsul de oecr:ie, ficiente nijloace materiale pentru distraciil; 17) d-iscritrri-
sI puni in eviden;d all,ernativele e::is l;cnte i.n te r.nenii de nirt fa$5 d.e b5trlni; 18) risipa resurselor: naturale; 19) c
cregterea necontrolat5 a popula!iel; 2o) distribufla dezecM-
va.Ioare. Iibratd a populalieil 2I) slsten invechit in conerlul inter-
naYionali 22) subocuparea forlei d"e nunci; 2J) nenulfumire
Jud.ccq!,i Ce v:11_o:,r.e (value jud.geli:rnts) silt pr:op*zi'9ii socialS. rf,splnditi; Zrf) polarizare a puterii rnilitare; 25)
care, in procesul i.eci-zional, ccfi"ncsc, sclec!ioneazd $i de* participare lnadecvai;5 la deciztile publice; 26) inielegerc
ilons treazd aplic abilit :.,tea sau J.rrap J-icabili t ;i:ea nol.ine I or, va*
f icii tatea qi legitirnit;rtea 1or" precarE a problenelor critice continue;2f) concep!ie eonfuz'
asupra ord-lnei monciale; 28) insr:ficienbd autoritate a agen--
li,>rrne (norns) - reguli s{}u standaroe oe valor! cane per- giilor internaIionale.
nit sd se tlete rrninc o in legituri cu vi..lori specilice (sau
scopulr i;enerale) coniinutul legiti.rn ai aprccicrilor albe::na* Seleclla problemelor nu presupune o ordine prloritard ql
are in vcd-ere mai ales situalla d.in S.U.A., pe care autorul
ti-ve "
o cunoagte mai bine"
Caractcr i is 1; 1 c 1e unu i contc{t lqts_tii-e$. eJ_ te ori_e i pla_: *U:-{*qgq,e.eJ.e 4e-, q o! q eJ [ 1 a B e d-e gBlg_p 1a n i,ll cjt! qJa t n
nific5.rii conctituie un capj"tol principal aI stuclinluin cLe
fapt nucieul ucestuia, in care igj- fornuleazi Ozbekbarr teoria qsglillltgl:g fl!cto4{_cQnp_Les$-j-,_ nu put eqonomiq! (aproape nu
EI porneEte de la trei elenentel se ocupd de asenenea factori cum sint cregterea forlelor do
1. Sfera sau cinpul ccnplex ai matc,riei stuuiate pcntru pioduclie ca obiect al planificdxli).
planificare;2) irunctul princj"Lral asu!):ra c:ruia teoria trebuie
si. se concentreze i J) ansanblul structu::a,} s;i integrai; al corr Considerind aceste probleme critice continue cg trsfera
ceptelor care dau coniinut teoriei"
Funci1lle esengiaie ale planiiicair.ii nu sint tehnice, ci proprie" a teoriei planlfiedrii, e1 precizeazd c& nu aro lrr
urnriresc sJ. forruleze politici, elaborS.ri reaie ale op!iunilol vedere posibilitatea rezolvSrii lor prln planificare, r.:i ,:ri
Si ale consecin!elor probabile, oefi_nirea norrnelor 5i stratc*
giilor gi deblocarea deciziilor. acest spcctru larg de problene coastituie o tipolo11.io rlo
'35o - -t5t-
tene asupra cd.rora, lnate inpreundu sau grupate dupd criter \, dacd e necesar) pentru a ajunge l-a aeeste felurt. In acest
riL de baz6, este posi.bil sd se actioneze pentru a schinba sens, se cel reexaminate noNiunile r1e !Ieg_gI! 9i viliLqg" Ele
situa$la pe care eIe o caracterLzeaz5. Iacd scirinbarea ag- au fost vXzute, pe scard istoricdo in ternen{ d.e succe*
teptatd. este d-efinj.ti ca solugle gi corrsicleratd ca o imbund* siune tenporal&, dup5. o anunitd secven!ionalitate I viitorul
tS.fire complexE fagir de punctul de plecare, atuncl- rezultatul generat in l-inie cauzaJ-d d.ln prezent, astfel c5. relalj"ile in-
poate fi denunit progres. tre ele doud. sint strict deterrniniste gi lineare"
Planiflcerea r:u poaLe fi coneideratd ca o predic!ierceca Pentru eJ-at*&l1.,!,a!,u}-treiruie sI oblinem schinbdri in
ce ar insenna cA po!;i. cunoagte viltorulu deci 6:l"anificare* Jglg5g ina:,n1;ea celorl"alte atrlbute ale r:biectului planifi-
nu tnebuie concentratd spre v5.it**" *abekhan ig! lnterrelaz.E cd.rli, dar acesbe modificSri s5. albi caracter fuuoaraental.
teza pe premisa cA viitcrul este f cal:t€ g::eu d-e ini;.ri1il:atud.e-
De aj.ej- *ilci beze car6 6uverneazti iatreaga planificare.
oarece este uI] spaf iu vlC, care trebuie r-lnplub numai ;ncnial. gg"Cel, l.il*::rai schinbi.rile in configura!i.a globald a va-
Ua ef ort c onceptua.l de g*9q9.4.*,\:-Ll!*ti"!ql (*reazioi:e di l"oriler pot si\ ilo<lifice situa$la prezer-rt5, Ilste vorba de o
mr,d-j,fj,:r.re care schimbd rad-ical realitatea ;erceptibi15. ca
f uturi.) pxin internediul- iuaginag!,e j- es jre, se infelege rd-es- gi calitatea perceptlel.
tul de d,1fiei.L. El cere calitEfi i,n'belestuate gj" ernotive de
creativiiate purd gl de sj.nteze ori"gj_nerl_e. El cereo prratrc *gAg.fu Nu:lai vointa personald poate da viald ta aserre-
a1tele, abilitate in a clefini obiective gt- r;orse, Fenijxu e r:ea schirubJ.ri ,le valoare, Ele apar ca inj.liative ale unor i;er*
tncorpora diferitele compLexe de situafii observate 1n con* sonalitdfi.
structii conceptuale Ln evoluIie, pentru a abstrage dj.ferit€
alternative gi 1n fine pentru a alege intre asestea din urradr ggf"g*}. [lutafiile valorlce nu pot fi prevE"zute. Valorile,
E1 depinde d.e capacitatea de a disi;inge intre ceea ce este prin natura lor, consti.buie o sliare a cunoagterilf deci,cind
constant Ej. ceea ce este variabil gl ae a lua in considexare vorbim d.e un sistem viitor de valori, lnlelegen o viltoare
un nare nundr de varlabite rel.evante conexeo d"ar necorelate stare a cunoagterii, dar aceasta nu poate fi cunoscutd.rpentru
pe plan cauzal. In fine, dac5. vrem sd. salisfacen conoi!iile cd dac6 o crlnogtin!6 este cunoscutS..nu nai aparline viitoru-
expuse rnai sus, tabloul care rezulti trebule sI fie in nod- Iui.
necesar dlvers de starea prezentd a sistemului 91 a*easti. rJl.*
versitate trebuie s5. sinbolizeze ceva bunrsan virtu[i care tS:g_*. ICutafi.ile valorice se exprlm& totdeauna ca idei,
lipsesc prezentulul. r6spu'suri sau intui!ii lnriiviouale cu privire 1a imbund.td.lire
Si cind d,evLn patrirnoniul unei largi pEr[l a sl"sternului,aven
Aceasta este ceea ce el nu$egte o abordare rloTnat:.ve a de a face cu un,progresrr.
viitorulul.
Decl I
Viltorurile vor trebui (9i poate trebuie) 6d fie lmagi-
nate Ln nod" rad-lcal dlferj.t de reatltd.!iIe prezente; trebule ggga$ Planificarea este organizarea progreoului.
sA repxezinte situalii care nu sint sinple extensii in tinp In concluzie la aceste teze, Ozbekhan subliniazE- citeva
a eeea ce este,aFtAzii trebuie sE fj.e llbere d.e greutatea a puncte principalel
ceea ee siaten Ln mod sinpl_u in n{surd sd prezicenr, A voi o - in planiflcare, viltorul previzibil sau logic coxespun-
stare deosebltE a triitorulul, a unui anunlt sisrer0 este un ect de la finalitdti de ord.in infe::lor, al cd.ror rol intre difo_
d.e alegere care lqpllcd valorj.zdrl, judecE!i gi d.ecizll urmi.* ritele nivelurl rle planificare trebuie sA fle defj.nj.t;
rind reallzarea d-e scopuri antropocentrice gl selectionarea - principalul subiect aI d"iscursului planlfj.cator esto
nijloacelor juste (f5rd a uita dezvoltarea unor noi nljloaco, gli t ory:l;
- a voi viiborul insearan{ a vol o situatle caro, lrr
-'52-
-757-
ternenll conflguralle1 valorice, diferE tn rnoil conslderabil Din toate acestea e1 trage concluzla cd. t'nutalla rallo-
de conflguralta valoric6 a prezeniulul; nalEr, adicd s-chjlu_b_Clgjl,Blen-ificaq6. trebule s5. fie indrop,
- progresul repreziati noua ccnfl6uralle valoricd; tatX spre reajustarea bazei noastre ecologlce gl spre resta-
- noliunlle de deziderabilltate, perfec[ionare 9i tnbu- bilirea unei arnonli durabile intre nediul global (care cu-
n6t5fire, prin ele ingile, apartin discursului viitorului prinde via!e, natura, produse, tehnologii 9i soctetS!i) Sl
losic Al nunai cind se face slnteza lor sociald in conceptul fiin!a um-:ni. Aceasti consonan!6. este xeprezentatd d.e o re-
.pi-ggl€ . ne gdsin ln fa$a unei adevirate planlf !c5'r1; la[le fund-arnental6 intre doud sistene interactive, ad.ic5 in-
de - 4ceastd noui configuralie a valorilor trebuie sE fie tre rned.iu gi pian, vdzute anbele ca sisteme,
conceputS. tn prind lnstan!d dupd soopurile ce trebule reali- Procedind la anal-iaa rnedlului ca sisten, autorul ia in
conside::are urmS.toarele di.nensiunil a) granifele slstenuluii
zat'e i b) caracteristicile sistenelor umane care sint cleschise; c)
proprlet[fi ale sistenelor. deschise; d) nofiunea de retro-
- dinanica schiubulul astfel planificat urneaz{ un acllune (feed-back).
curs de nare lnportau!d, discriminanta planlftcSrii stind ln
schinbarea prezentulul pentru a insera la rnod ad-ecvat inagi- Treclnd 1a analiza propriu-zisE a planificdril, Ozbekhan
nea viitorulul voXt. soriet t'Planifj"carea este o activitate antroposociald sul-
fignellg infeleasd ca acfionind. asupra ned.iului anbiant pen-
Viitorul trebuie sd se d'eosebeascd de prezent, dar pre- tru a-l schirnba, astfel ca tend.inlele c5tre coeren!6 si fie
zentul trebule adoptab la inaginea viitorului volt. linute in Eahn Cu alte cuvinte, planificarea este un proces
a cd.rui funclie este sd reducd, entropia gi sd nd.reascd. orga-
Elenentul central al construcliei sale logice este o nlzarea in interlorul rned.iului lnconjurs.tor', (par.B]).
netaford, sub forna nolLuali de qLs'!e$. Cele trei elenente
de referinf6 aIe slstemului sintt 1) scopurile; 2) p1anul; Planificarea, ca model organic, are urndtoarele proprle*
td!i r
l) oblectuL.
Planul este un sistem acllonind intr-un gg!g:Ei€!gq- 1" -9fe_iFg - planlficarea ca sistem deschis este un ctm-
(nedlul) asupra cdruia este destinat sd tnfluenleze. Anall- plex de acliuni osnotice care sint nenite si schinbe nedlul,
total sau Ln parte. Medlul actloneazd d.e asernenea aaupra
za lnterac;lunilor reciproce dintre sisten Si neta-sisten ne planulul, oferi valorl, intengiile, direc!iile gl tehnologl-
apropie {e eonstruirea unul nodel operativ lntegrat de p1a- ile, care il insplrS. gi il conduc. Avem astfel de a face cu
relafia input-output.
nlflcare. intregul spaliu
_Ir{-eta-eisLe-Egl corespunde tendengial cu AlcL se nani- 2, 9ggp-g!@.!! - planificarea poate fi activitatea ra_
!ionald, congtientd. 9i inten!lonal6.
ecologic'(sfera biotizied si antroposocialS.).
festE forfe d.e dezagregare care dau loc la problerne critice ), StqUll:tEi.le_SqlstantE - planificarea acfloneaz6 prig
atingerea de obiective gl prin propunerea de mod.ele de acfit>
continuel planiflearea, ca activltate antroposoclald euiSe-
ne pe perioade intlelungate.
aeris, tind.e sE. rezolve asernenea problerne $1 sd scbinbe rne-
diul ambiant astfel incit si intireascd teudinlele de coe- 4, &ezle_tent{ la schfrnbeXe
zlune gi coerenfd. 5. {dqlrtar€*Lq_scbin}are_sJ crea,b :!y:L tate - Ac t ivltatea
Pe scurtr ca sistero rtinchis[, ned"iul ambiant nanifest& de planificare trebule sE produc5 un gen d.e schinbare a ne_
o netd entropie (tendinld }a an-organizare) in contrast cu diulul capabll sd permitd. ca adaptarea omului sE. se fac5. f&_
care - din interiorul lui - opereazti baza de planificare ca rE d.ezorganlzdri inhibitlve.
sisten t'desctrisrt gi in acelagi tinp capabil de a influenfa
asupra nediulul lnconjuritor 9i mai ales avincl efect de -15,_
feed-back Ia solicitlrile sale.
-3r4_
le rcceeer6riees"tlen*nf"e=tan,i-s,-dii-isen,t:set-dc*n_lte1i4seln!,cetihpnieds-eLosedqt1icn4"dieg.z-avso!i,l-t.ed^enp,relaiennai.unrnijs.ejr.nece'afmnixieceiea.9leiCshioaseia,* lru poate lua f* considel:are iu nod sufieient de anplu proee-
sele inf-ornal-e ee se iee qLe a ob'iectivelor ce apar inir*o co*
$1 lrunitate, ceea ce d"uce la frustriyi in c:. priveqte speranle*
se
J-e 6i agteptZLrile ace$ior cor;:unite.!i. fentru a rcalj.aa o!
nsmtbuiuSnil:r.i:tsziilutearAPi8a7nrle',stai(nisc3tnriaisptadiucfe"piuac!e:ae.tr-aFinceqIrlie.t4egasdriaaegt.e-ennvieas-ipalntauiill,cbaiid'zinlrreaua]arls+iutdauaeerlenii.eoda5e!pdo.zesn-eibtjei,neriecfndeilfuu.deqcza_nif!iusiieooaesjnngp-"nrtaetde-u"abnll"'^lettji*rtfep-idi+ud,-ucee.v-eaur.lic*njrrc.se-ooto:ncssn_n(ca-.ppai€ei:nra$s.nee:iucytn)rjsidv."aa*t.jiSa.!l-jel!-ciiit:ioe;nni,.dr;p.r!Jliu*r-*a- bie*iive inpi:rtanie p:r:i-t pJ.anificale, a ol:$ine prosrese reale,
i:-l$t n+i:e$:r.:r* s*1:in;'n5.ri profu:ilie q;i concomitonte in perspes-
*ivele sscial-e, pnl_ikice $i :rnd:i.v;i_d.lra].e*
Ceea ce a'rffi nr?Die e:;ie *ii piirr:ncien in noi :rone coa*.
e rpiLiele gi
r:l- s* r*f*rd n.::ccerlu:::lle " "ln J.c6iiturii cu acee,st6 prcrspectivd .
la J''1qjlj,*S,i:,lL:Cj-gJ:.g1"-?*i-, nanifesti.nd
ze::ve ia!ir Clr aceni rrr.i;l l.Dc tebnic. anunlte re-.
,F"k::*iji!1,.t";i:t,t,'!_!:rirlljtj:i,jilsgj::rL:J_*ilf*gg!*ljii-Li*_uqg49,Fen*
nnsiaifsi"ctelAiur9cieei.-alUosrrtllaLadt"-eegostaetre_icfl_-euquencncariailvic_eicoin_ol.banerjeul.ig."faurtCricnafipuaaacrinJito-aentej"faeu:gp:dji.arfmciloooenrztaiulenseaaui1netseupbrla*.-_ nnutt*rciiun.lateg$uabiecnj_-ieire'(b:i;g*:etiarivE1scal*pIr;i.:;u:c:rll.l;cn;.icjija,..)ar:cri...ijilri]"t.]rtrc'.iii:s1cpr'r;e(.rei.::c?lcn1ti*ififq1:vl_li.:c!ac.a.i("3Src:"5-aSe"qriea-l;C,.gelg)e:.ss!-eijiseue,cssDnnieaepllafcbi(neiSitlnsee!raljg_rrrtte_eesczfdJeua.iryfltiieferai)ei;naerda.ei[lnfin,]u_ia*__
Sisbegrel-e, c5rora-aga cum s_a nai ardf,at, Ie acordd un
1oc najor in teoria sa, nt$aieftilecaacae)liidcpereuplriirn,uiceacnaurfr"iro*ilrauld:r.usJc-iruryc:iraiuucneii:iai crLee.Ucv.aarlrpeE-g.i.€Sfxupisnotca:ilt,iea
inchise, cu urrni.toarele auborul le rnparte in deschise sarr avea cioud ser'*
caraeter.istici: (j.nteniioneli*
1. entropie,
2" autoreglare gi adaptatlvitate. rineari1lio-lsbclueun!aj-netii.vpveeeLitrelm;,ruavicaii)n..icail_rltiir::leeg,li.re1n1tucuocpaurc:aicrtrae.uranfice-.*i;fencrf.e:ol:fe:1.a;sostr.i,olixnp.tjr.oancjr.uf sicea-
J. echifi.nalitate
inalt . - aeci nu sint cietersiniste la nivel
4. cauzalitate _ sint cauzale sistenele inchise gi ferc;J:ixaie.praenrnsei5ii,iscfnAriiiicietlsc,eatfncisretoeufmli.aa,pfci-creicoriron0ii:nrsnpt:ieLs-ostiee::.irdcticr.;eeje.onrdo*inell1ir;nt0:c;rgtizvsuuibeillit,:cest.*ll.uci_Lhl]e.,:gc1nlSfe,oo.-starr9-eiJi;cbrblr,qenrpo.,uaaatcscpuuu!rtiopuqpprnanuieanpe,beoliaDiin,nnepciqoifeaiiricvtcpaJi.l.nardnie.ricuenntf[aiia_rgcd
acauza_l"e cel-e deschise :
pintnreeaccetiassrf;pprlaeerrJeS-Oaeipzlonb1evueonekngthnilu.uaatiingeaeaifslreeteecvadtirtciacionpantplteca,lreonnapb!"ifiur-iie*cit1ir5aioclr,air.ilc..iLianAruetfezininaui!rliipiatooSInlratfaaiinli,$trgcadai.tuepazaenFnsetiarucccoesneescsnietvsendu-.l-
cnns-LdndeiLieiifrznfiairscepcocuaaald9zeabMArlr6ei.sedne.uolt.iui*/cvdtfrsgolslieeecudearcltlubanu€uurimnbonrlldei[oaeannnesedcexriou:penafcpdbbilrreu,lnre-oiaas<nnitnlnpnuinioceeeembiridca.f,irouiezer*cEEopcEdlaadp.tlsrderi:eednltre.aoelpelzociznuuladoaoaAdulelrtnrddnrplneuiioo.rfluoroonirndcaddlgareja.re-gronaanertlcenoeneca,odadg,grbu..eieedrriuoiiel.sieocsinatulccooeeiedinrtinploi,vtunreatlnrr.enorctoos,aOltodeglilft,sozu<ieravbtg.nlnpelqe5itgclAsktxsadheegcauna!deulinrauies"nslnndtucaee.i{ecnixhv..Fopriiepstsidluillae6_ae____l
4,1"iT::ii dh piiraniezd sinr cla!i,in original, in limba
faJp,i-tuoiltecle6.,Sfiiincdontr'laind.iitcafbiEile planlf icd.rli ortodoxe rezult5 ,, raa, tv .r u.
numai Ia ceea ce se poate faco,
d-1n
-356- "357_
scppcgzcploeiianncrnncniedjtteiier.)fpnuaDseiSdstceqaue.aOlbtpsipirnzipirelenabiSrt,ebeio.ni,knalbtd'heetniuseesunlpe-ncots,onrtlcelaiuulevioac:einc!grdli5ad.uiegie"nipieic,neneossaentnenceltcroooraeu5pcdnfpojuiep.odnfrlllvniu.esa,iaiaslxdcclu.d.reludil.airemrdoss6.piiiucnclialdrei;irdnird"ftiteieif.]enejsJo.npc-iznerasteo;opprifoelsoeoicjn.crgpdstaiieaaaileinlcci(frpma.lerer,e:.,n!ettiasrniunfeicaiI__i- uaet aotivlt5!i care conduce la satisfacerea lnteuflei Sl la
realizarea condi!111or prevdzute.
Ae!"i_ciA{rlle cauzant_e conduc la un tJ.p de planlficare
care, pe 1ing5. caracteristicile d"e nal sus, are gi un ca-
racter S"lg-atgglcr care rezult5. din caracterele sale cineticer
ad"lcd. nu definegte nunal asplragiile. c.!. qi modurile alterna-
fduensdt'aatDdbieclifruienpinreadvcnizocrfnuiunjuneneacatteudh"reniioarm-noat5iicicri5np.uanlrtpesrea(cdueicnrfeaii-napusuati'iuenbau1qtit,e6ii.nf[iocfroi.**nd_. tive 91 uijloacele ce corespund. acestora. Decl,spunind t,an-
ticipare cauzantb.il" ne referlm in nod autonat Ia dou6 nivele
ale unui pi.an ierarhicl unul norrnativ $j. altul strategic.
cd) n Ozbek_han considerJ. c!. ea ccnstituic trebqie.deei,sd. consid,erS,m o construc!ie in trel etaje!
poxtante a con<iucdtorului rnooera. r;{rtcj"na cea nai i,:r* coropusd din niveleler operativ, strateglc qi lornativ,r dacd
vren sE veden planlficarea ca rnod.el total care cuprlnde tot
nnitclecgn.bnivAoaacuasuulisntitlirtrupneltieceeavoeorieair,ata€rxszvp5silnqlt_Sieuieee,est1il{.ntteatqtenoo'adsp4lliavdcrueccr$,feairiIpllienniuoeazleLloxnAfecoqndneiarce1nrspi.ooa.a4psc.ttrdceuzudrtu!losepdnrei,ltnanpt-e"i}eslnueeet-1nfciqpn-cnasteIhsgij]edlptpc?-ierir.rm!isaqra..rttn_reeaqunlcb:piozrraxitqlpdpioaef1ii4alsndnrntiii_ncqecttpeotbeit-a,rueclrdlaae-fduepliei,nnaicnslfo,cvalagitiaofcecaangiarcneielalpiiotodffnIcseeiairgcotretprriiirunrreoiuu!srenragcpEe$acpniltlcuaiciuetpantauiosirziegtvedrneaeiesEi-iosrinntir.trupgenddci:tc_ali"oa.x,rtono.rocrtlni"fireennncf.aa"Qniunoaiccprid,cl.uy!aeaaoitiagpzaaecpgdclraiol"s-iltieelEcnooeiateeent*rrceu.iaAnofc'coanpnnasanorf_rcilfuri_uedrinien_**... eeea ce s-a spu6 p!n-& acun"
IJr_o oneluzie r
l. Un plan este un sisten dinanlc complex, proiectat
euh forna structurii eveninentelor de control, a cdruJ. func-
lie este d-e a realiza in nediul care iI f.nconjoard.rcare este
un al-t sisten conplex d-i-namic, genul d.e schirobare organizat
pe care valorile curente il d-eflnesc ttprogr€str.
2" Structura planului este articulatd pe trel nivelel
care si.nt lntre ele in relalil lerarhicer
a) un uivel -g!9E-a!itr la care planul este i.n nod. sub-
stanliaI necanis;
faicbasbnr!lal1-goefqqrieevtfdavilna- ballpci.eenl tfraucctoi rrj.eppereczainretdilo b) un nivel mai ridicatr €@-!eg:!s., in care planul capE-
td caracterlstict cineticei
intenlie care este o c)un nivel gi nai ri.dicat, trormativ, in care planul ca-
considerdn senul* pd.td caracteristici tellce.
tnruengauiTliennloicrdae-pl oaprlet npctulraunucnifEiacsnireuiimn. jn-tils.lccoapfiasprseaucvaar€losaereoaripeontteeaxzlsdtain_ J" Toate planurlle realizeazd funclli1e 1or, fllnd su-
puse la douE tipuri generale d.e controll
a) control c&re se referd in nod speclflc La fiecare rl-
rsaneuraasttzlridlneCeubcitosundeniedmdstiiEecfniiiflo-f_iieceipmaepctaniaeigturringutzieani ceravEanacftrilieeiooucrnanuialnieila,oi laaegacotueevinsrnieituttuaeoiinarlueul,:irlleuupuiej_boar,nibinictieaeeancerpdtexi.lveupsrfieidnmsigcm.uboarperatplrn,esocag_au- vel al structurii 1or;
b) control care emand d1n legile - rrmne sau naturaLe -
care 6uvexneazd coraportanentul $ediulul.
-358- 4.Aceste controale ac!ioneazd. in felul urrod.tort
a) plaaul nornativ, pentru a ind.eplinl funclia sa Epocl-
flc6n depinde de operaliile care au loc la toate nivelurlLo
subsidiare acestula. El dellniteazd operaliunlle planulul
stgategic, lmpunindu-1 Iinlte;
-159-
' b) pLanql strategic, Ia rind"ul sdu, peatru a realiza aceasta filnd un e=g.$.lBg-g- de declzli prlvind viltorul ee
proprLa sa funcUiune, se sprijlnd pe necanisnele re pot fi vEzute ca o structurS la trei nivele El ca un pro-
91 pe tnput-urile eare vin d.e la nediu; p).anului o_
peratlv
ces plurifazlc.
c) planul,operatlvrpentru a-91 Lndepllni funcfla pro_ Intr-un asemenea sistern-trebuie recunoscute 9l luate ta
prie" are aevoie d.e i:eput*uri d.la neriiu. cndoEuncsesiir1dege.aerifnasutrinefuacntplrelteiaiagsgcdisgaetitegce,iuizgsuioiigllurogiiir!1g}vael.u9nantetlrvecaealelrlaedoaedposefuiu6rdnaunctrl6iivvll'tecocleoenrnednaulciaininldnattlertear-'-
Fleca-re dintre nivelele superioare linlteazd. acfiunea
celor lnferioare.
5. Astfel incit controlul poate fi vdzut ca t::ansnls d"e
sus cd.tre nivelul nal concret, cel al elenentelor d.e medi.u,
cfnd. un atare control este inpus asupra obiecteror 2. funcbia de a p-tc-bj!Ji,ebilgctiYqler caxe corespunde cu
nentelor, rezultd o schinbare planificatd.. Urneaz6. luarea de d.ecizj.i executive la nivel sirategic al nodelului
$r" eveni*
trolul 91 puterea de nost!u.
(care cd con_ duezupael1rs,feefcuclinuoacnoiaiaar$etdeaesnauobprgrdaqeesnl-uo9irloei9sre1-[aLcqodnreegs-apgcu.rtnyldv,L'ietgatltaecacepreeoaleitcslceted1'nnucmsleaoudu'r
e i.ncorporat6
acest gen trebuie sd aibA o S_e&Elli_qa.h$
ln intentlelr tr:.nsnis5 de la
niveluL nornativ al" planului, pria ce} strategico pf.nE Ia
eel operativ"
pract!c& Politicd.
6. Problena fundanentald a plarrlficd.rli este a corrunLsa
o sennificalle explicltE prin niverurire interloare ai.e pla-
nurllor, ca Sl prla graniiele exj"stente intre plen gi nedlu. IC
?. aceast6. problemd nu poate fi rezolvatE al*:ibui-nc1 ia :nsi" 9-q te-J$sa--pl+!-r.f 1 q{r} i sjJ atq$ 1c9' re z u1 tind din planlf lc area
go-x-4.q$-lgg.Pollticul trebule s5' fie consid"erat ca un factot
arbj.trar oaanunfaltdcesednlnnlfi.caacfeiesteplasneuinrniloifir.coap[ie.irativsetrarytel giinl *
cerciad normativ al planificS.rii 9i nu ca un amestec d'irect'Practica
gl nornel organrzarea ierarhlcd a structuril planu.r* ror in- polil;icsesteincadrulplanificdriinornativeinaintedetca-
pied.lc6 acest lucru. Inv5.ldmintele principale ce se pot tra*
ge dln acest fapt elat urndtoarelel teunexercibiudejudecdlidevaloarepentruadeterroinace-
fdcut in abordarea unei situa9ii speciale.
a) contlnuturile gi opera!lile planurllor normaiive n: ea ce trebuie ar exisba un
pot fi dedlrse din principlile care guverneazd planurile ope_ vorbegbe despre faptul cd i:: reaaitabe
ratlve; 0zbekha:r
gjtC-oLU intre a face politicS. S1 .pkgi-ticele'Obiectivele nol
sint puse in sfera sj-stemului de planificaxer ceea ce duce |a
b) confiauturile gl opera!liLo. ptanuriLor 6tratesice pelpetuarea netodelor adsilnistrativeo care impledicd lnovafi'a'
tu pot fi deduse d-ia prj.acipiil"e care guverueazd planurile sau la orearea de noi instttulii adroinistrative pentru I x€&-
operative; Iiza obiectivele lnpuse de forrsele politice' Se ajungo astfel
fl c) conltnutul gi operelitle planuril_or operative llqll,gt 1a o proliferare . antieeonomlci a organelor adrnlnistratlvet
d'e{use din exlgeugele par!iale sau .ectoriale are care se lupti pentru a obline aceleagi resurse 9i', totodatitse
roed.iului.
8. frebule de conchi"srdeci,cd.rfie in ceea ce privegte con_
brolulrfie i,'ceea ce pa'ivegte sennif rcafia, Ilverr11 cer nar inalt ajungelaelaborareadeplanuriceseconcuteaz6inbree].e.se
tur ficatoare esbe acela c raanifestd astfel un conftrict intre grupuri de interese'
tlmp ee eontrariul nu este adevd.rat. Deci, generalul, in esen* nlernenteledeordinpoliticsiatinmodcurentconslde-
fd pollticul 9t socla1ul, deterninS. felurile planificd.rii, rnralicfticeclaecr.leec,cairzAeicipeccaarsrrtneaitpcerreececaeapdzdrsaaocutdictirsaatnopsrocsellletnidcfduo.nascrdfriuofrinneiatdl6vndupznulfctn&6ddc.daeepptlraoc---
-36o- - t6L-
tbntil1ci!f:9eiican.auter1etdart',repasoeteullntrlacetedf/innppusceqtaniv.rtrer_ucudaou.eonfiaencceet;sitveair?tdaasctaeocporuprdre.lelreiar,edi.sdnientiidsrnatrptaecrepeopolll_a_- gice s.ctuatre sau viitoare gi sE fornuleze Fi se reconande
politrci care prrt si elimine sau sd prevind orice dizarnonle.
miczaciindpcvi(nndrenial1piaen.tostitnrgerefrtnstepuneermneutimni.erotrabn2outr8pA1oarnrdure.tiiisuec.tonnnailevfieetabdldanaercnnaef"lueeretrdraotseelepaclusvbeecxevtarauecdloeueeliletcaaJl,uspseiacncd.vzfdaularLdaseda,iiifildtmrace;ildrdasuee.aazeacegenlscaericg,zcaeellieervnoatpvierpe!ieiriabooLaialac.rprunelnaiacllgfdtspltnstdeftotelcfie.rt;nuteebsreiutirnoecdsllr.tolleicejeenbetitfspAirarnaznruseeansfpcrolc1€rdLiaezuteuuolelemevtesrcscinvslrnedgietEaodetaiieddanclila.q.nocii.epeelutftesfeioraicei.cicpeetxaadaeuod:clcp.prgnrnd$i.qieatenoatnfiedrlLsio6ivllc,ncre.lneetlueacjlataseb!-ilscaitenupaEnccuesdpoaetllepcttifd,teaemorlsaateiaaecclrtesdocettlecsinln.eirdfoceddaeildcelc.cse.ia.ridbsoalialldeopuerucecrureelerepdohurivd1prel)snmioce$iaenalun9eeaalucifbdlridiapntcninr!ns.edilgepebicoelpec*fea5iduanlligaapecclgreeltndnedei,ei{nta_etiE._aa--
jlchilibrul ecologic presupune de a gisi odatb pentru
tottieeuna calea de a deflni responsabilitd$ile umane i.n d.e-
c1,:rn9ar.ea eveninentelor gi in formarea valorilor.
Planificarea, ca organizare continui a progresulul in
necliul anbiant.cere realizarea de schinbdri atlt in slstersul
cle valorircit $i in nedlul inconjurltor, pentru a realiza
consonanfa intre ele,
Puterea reprezintd controlul asupra viefii qi mediului
in care trlin, Abunden$a care s-a creat in Occident nu a pu-
tut rczolva marile problerne conternporane. nste nevoie d-e nol
valorl El instituFij". EI vrea sd <iea o perspectivd unanistd.
planificdrii tn vederea rezoLvS.rii marll"or probleme pe care
le pune onenirii contemporane revolulia Etiinfifico-tehnicit
era post-indusi;rlaldo
I. $erbdnescu
0
J. Aceastd. tend.infE este rezultatul cregterli perspectL_ Il,t0}rTnss 0R r sr,{ul q PRo BrJ jlf.rlE soc rDTiT r r
adninistrative gi regulanentare.
COI{TIMPOR.ANEX
vei
ipadliuellesn:ertOr:uP;icn:ec:p:niedpatr"rlsaenuonntaatdlunflladcueaiaurfrdrinenetar,vlnadddan..r;iouultiLrtraoua, erdculuiuelllnaofaaaoxncii"gsoertt.lEolai."ngp,rl.betdcfiluerlcalc,adgeno,noesrctdesecaesdaareSrireeei_oradae.bresefipeivecsacallilntyouvtirLrralao_b_: ni.6cP5.trrritidned.anmupnloealereucnaerieppeorsrnoeasocudl,e"ula. 9i1deailltee curente sau
unor mari per-
x Purreinz[etonatareslio.nrted.zoScuin.ennftoeruI ar!uioi,niaarilad a fost alcdtuiti Vpoelub-anzaln-
ltlontessori, oggiI.
lbglarl-riizcj oaitct"c{<olIe,uinI:i9;ia-r7:roz cinloel1eA91osliogpcn,i;aaltriaearvllj,{.osFntIatoer"seYsniot!arai rlcrdle.i ltl,rlGnifuannt iz-Biae[n, porpaud-
gorcet.suEiui inio.nvt,e1rn.9a7$oi;oonaclial,r[eonciteessesaonrid, d-in lta1ia, nr. din
a!isnuupt rain lucr5,rilor Con-
fn iacbeiere. e1 se referd la puncte de plecq{q pentru o sep. l97o
la
nouii poJltlcdi. r I JRtrfdltl'iboinrlolii.r-onerurnntlnrlaiacIp..i,-t;:dcjra.lrnmrc.nl:tjoire.cri.;yii.la-..-lll;ij-;ti.,2f1tni.i.,!ri.fr".i:i.acl,..c.'+qArirrucc;erle"Ltriai4LCr,oittrnao.'p(a;:r);acrciilgtLtaricp9hraia1lnnaad6uenrncgrteiCon.mSrlxdcBaeoiegsIl7en,iieiaoro,ldnol,i"OiaiuernaClJl;o-c,h3nSdonlaiuudppru3rcnsaia)nalpsnuvn$eooialailuetelplrirlniAreirvicaritnaan,uargAanrlrfpie,noiafzle-consgbirontnco0pnicoeidlouiaale-rilai,dlnsuIentrtidarterauipa<leisaineriicrcug-narc-.-roui-
r(ieiiinsscotiip-nt-uleinFptcreaieenirtscaeieuta-raectevaainerte-ddeeleetetrdplsea)t.bieauceknaixeeerpcevllsojoudsai.nEetpaecderae.urecaepeacranioncpaldoritedgudairct.ioeidloazo_lteaekcc_btevaoiealLulalbeotrcnreieiatfeliesccletoaietnruqiensottatilujoo.t_rnue_-l; -t6t-
-v62-
ddtsijeo"vane]s"aq&Lsmgpl.stenSnoti!*gilrnm$esLsouinsdEttee&IsvtseLao&rFLtfiisonmrfpr$uuueLclutrsLej*.pcfnlirrao.eaisezrt,irerui1trclpr**1i.,il,:jriirlp,r*itd:>:.i,,_.t:a.,.r*tj,.Jdn.et:ji.iold-re.fr.r.,ei: srepfir,eia:.s-re* tionale qi lnternafionale3.preg,iblrea cadrelor didactice pen-
frpfrrni:rNooangretirXilCoee9rsuri.irasd*aien6glztutbtaie1ian,hptbernsoetajib.iucclejogf.mlinliateeia$lnocppraoerger.Ja€aann$ereo:org$anj.1leteej"ar,rgiijrioclnjir,,c:ii,iio!:n.icr:ci;arirtirer!j,pite,.a-l;r-:er.c1.+1r.,fi,;!t:rri:rj/J.iEr4an:F,r:tuir,..:$te:;!?trrc.:ol:i:Iellvz+l&llu;lil.i:,.*1.i:, tru gcollle l{ontessori do diferite g?ade se face in cadrul
AItf"trieaiteilenloiradncic,teaaeoices:t$s:sig,vmioiaDiartfrnai1c;"idti,zsaetia*Fanattiiil!.irrtrlcleiqei,foiiqnea,ijt,{r-esrii?i:sDerdsr&ctoeirl!as.rOi.rsail:pocl,1eiririr:,oaasre!eiOI.,lpdica.e:ez,rrsiaof_t.tnril;tei.aergal.q-onieeiafairc}ijiroicticrlpr_i,ito1t.rj.r:.,,;:i,";cis1aar.s;ali:c;o*G:r1nerrrea.};jnn,i.ea)rrinidi.il.e-irli,1_:,
Llnor cursuri nalionale sau internationar.e,in dlferite !Er{4.
;; ;-J"#''f#i:*t,];;kd"i:i;fi ;:.i:;";::;; ::ji;9tccsr,.eei:qi"iitiwd:i"mu*fioi?:lqn"espclrpizeaeYesu,srp:lro1teerla:ca:stqnejt"oeelencnygoi,eirciiia::r<i+:iir,*jn,l-:ian:f;ce"ieBrLie;ndnra6:rpal:ili:,noc..;orolnb"a,;1"."1elleiir:*;_c,a:Flrste:;j.e.r1xn.griuin;n:at(arlltieei,a:is.i,oima:i:p:oc'rL"ioi."aa-j.--irtr-_ee,,ncrael_;ll* Ccngr.esele, indeosebi cele iaternallonale, intrunesc nil
de cercetS.toli, oarneni de gtiin!d 9i educaborl. Astfel, con_
' i9,dV9of:3,ifllr9iun"u[lf,iDnt"ta;'re:irruLf:"ai;gi9-i?ia1ia:"5:.,.;12C1rl,l3a^if9csrp:ol1-:(i!crab;7iirtla:n],,:rc't';i"^pe6i".He*r:Tiieu:arcIist;itpro,{a€6anurfcraiur,rlu:eetejiu,rictrao3|ne;s"rc'n;€*d;cl;-;t*,i;e;inmr-;i;ti,-ic"rij:to',iiiut"lt;n;i,i,i:;i'+,;i;;i;,*,;-!e;ii.;!f'i;;'s-;,l;;;/'r;e':;;.t.a,.^,c-,"L'Tiia;>'ltJr';"Lei":t,:rt:,iru)1ile_s'il,rtr:..*iti,:Iiiar'.r;:eivaui:L:?a',rjli-:!,r;cii:iin.:r,ri'i,;,t.ri;u:!.,'r1ir'-)r;u.,:1ii1,d:;*;{i:iiu.r.iLi2:c1}rj:*,^,rri..;-r;.l ggauri.e-isrneeisilrep:uein-caittti'e;f,rine)acofaiodreneaplldecrsilltoeen1utero0sp0se0onrceireqdoei eellaex.gRbaroainie,aurdre.oipnpree1zn9ee5u?, tiA+ncdie.lsg2teso
icll.eaiocart.gllgiaCirecirsn.l€legc:n:npeLursocbiisnnlrettoeen'irrenesasauFelbeiaolisnnsiaioanlcuiice,n,i'taldoirn.,pnltieuei sdcesaoognnroiute5(naniaapui,ogucru,niasntcoe0ll.1sjf1Ifne6crr,eCElsopmplaeeundtaalrtgaIongt6aarTi)lc_.
tii'li;ls:iir":ffi1;,1;i:r : ;r.i:l;- in sensLtl stLict al cuvintului. Congresele nm.stre au ca
scop a1,.d.rarea copilului. iiol ne-am propus raai roult, sd cu-
Ifiiiiilyii,F$it;;i it$iir:Hir:;; j: ;::i:il;l:i";,i;ii;i..''n- npoual$dteeinacroeia:illiuzlamoaicbnienneir,essdu-p1eirui.boiarordr9r,i
si_I servim, cu rico_
uffiii;ii:l, ;*ls?aolei.+s:u_;gso:tst;rifaiia"-er:;d3io""5i;r;i:tmr"iq,ii6"ile#"i*i..';i:*i1irilfF.iini:+i;Y:re;ti'ha.i;ei'ilrFidiasirraiciidiaii!e;li;6i'fae;lis;:i,iiia1:iz"""*irl;il"r;3l:n;il.fi'igu[l;niiarii:oiu;"ili,limr;-:;,_iri;;ii,iiii._;:=i:fi:["o:d;3:;i"*=*i;irr,;r'r'i:u'pi:i:";ti***--_. De fapt, tenoa acestui
-7a+* coriglre$ (r'Jlcucalia peni;::u pace,t) a oonstituit pasul d.ecisiv
in orientarea ili;c5rii llontessori spre
j"ale ger:erale ale contenporaneitdf ii, d.ezbeterea probrlcmekrr
r':oc
spre o solu!ionare
democraticS., progxesistd a 1or. Acest fapt a d.eclanqat per_
secuYia antirnontessori-anii in rtalia, inci din tinpul pregdti.-
rii congresului nenr;ionat,
Cu acel prile j, IJaria i,{ontessori a 1uat atituctine filiqd
;' ;;f.j{ti i,-##*ttt';r,ltTdin-Fcct*Lr-iiurm:uu:raQo)rep;ita)jn.rr+'5"lL(l(is,sa.rc:n:u;ca?n*ur.ari,:lito[1i.lY'el't_Ll.,--.i::ir1)oloX,\e'.rC:e'.!(;...nz-.;+ca]'if,"a,innocuI*5.":9Dnle-"r"iN"6t5i;riePcse";1J.':c.nnLnrrrIse,c,.,o',t,cort:uul2js!ra,g,Zc.rl:jor.oirlt'iS';aiajrn,3,iitiIlrjra.;u.x(;oi,,t;z;lcf,fpo:ibe.i"au;e3act;rubrirrii,Ee.;ob"i.-eeituaiIcc"ftanirtn,iln,oofEi[a,"e"Udrf,:"niiur;,eipl*,c-iOp',o''rc;iO"tidx*F"ro."iitr"iuiedriJp[o,nuiialjrn"nvur'sicorioclinis.n;-"tiiootpcg1I.ifgdiir.repo.ilinee.nuoai",iie,s"-riiio"eTetiia.udi".oj'nrUtrni.".,'u,doirV1.icj)Eiln,,-aiincCi.litghoio"i,.oi"oiri")utffcgl"u,l,rurtnl,'guilna";U"lo-e-,-
4 llILcnbDf!Ja.aeIliMnal-rrgt.qbe/r1io-i"9oenIaJr5entio_ejaanlooislcoies.sucpAntoesurtt,nrsnepiriSu,c.asLirnsofajia.intoluc.zoBiirrnnliirei,,rtaireagHnosi:ar:-9aim,n.Aaiarraoo1ur.,Nnco;6Eafienioiirnintulneecpua-o,siile.tnresii,irrlr;,6;l"-ri[n-stii"i;;uluau"-;;"sinb;--;r;Juai;.eiicoaaccinoocno;.naun;efcIuaesalt.cufaudsiedc"g}urue"l"o[arriaa-eEui,ra"dpo.ppi!"ir4ioiriinfo6^..nfod.re.4.iI."cefliri'iaa.erosG-r_u.rJ.
-169-
pinepoatlriivNa'torJr.izl bro-aiurl'uzi baoni,tislroevniaertcicr"in ce so nr,^,,ii{-o6 .*3i se ingelege, cind incd nu sint su::zj" unul fa95. ile altul. in
"-i:.;'::illl;rl";i"iiilt"pcrm!gedolib.[pnob,rp;:btcairturpnlnsa;-atiiozooteineseoiirnorpnuunsocuo,suarbnoitifdrtSneccpeiuitlnesbtoliRereeosatuao:drsdr:ec:rie:ra.enl5aoiteciIctaitiPcadiuis5nu,rjenltn.gnagcenf!Sailuirtriut-r$albia,nt.oruioureoi9eu,,etimoieipeeevbred,nrnidp6nuleppadsiisinurgediinaaliiiliaen.naraosbrcuualiolleseaiaedjiefcnuredrtiainitacinrdLtbeceropsctmcemr2ao,pcirnruacirdveead*tialiuaru2nloiruarolvuaejtnirnerensuper.artedng*rjrnilntnaettf.ap;epianlrarZtudLoartfilielleite,oazaaaemiracesiaiiercicrreninc,_anrs.uaglrdc;eaaeaanari:ec,ouenraliiositoaunn.jtt.air'aiia.rreeoligolt.ridtgnqnnvtan,udi{coj.euiCnn,i,ldilcgutii:l!einineulirceer.dgetaeenes.ianacsiarri.iintsriaa,turuntip.sa5taccnie,Easpsrnelp1osrcleptecei_pauieeettmm:eoiaatux9faalliIlsUleanfcrilahsasriit5ilecoippiitocionniutdulituhoosinpne9egleioevlacrpnletudlmetal:igs'uialjeonur:cdixoo*ucaictjeuntas_ia,umaeigrvecd.aaaloa.iocbiellaiul*(irseuredrreiraecnin,aidenjeruei<t,eViiotentpieriaaCcfrcedle:narela.ntaai.pfrigoii:ia;:"j.aailit.eielvnetc;:"fqnu;irrznaep]alc_ccln"iid;essaccstviftrauiasoI-)iraeai-uaSiriecssnsrrz.rnssuc;canjcecfb!lesatqtcpucJaatioiru:caiutbeeaa."a,;:jotatofs:i:-1a;nefaocu;ril;:tp,n,lIt'intep:peis",pfaennolfin,!rtociinei;a,o.fatapscrcnliaa:atea!uiri.ouecius,*uacisu;tr:psculr"rLiieai.ulsgrltec;i{oia)rdeJneiluen,;pn,stuiriai.sgoc;alp.st!"neonupes;iibcjanoteainLsa"'e_aoiguiei.er:i*ch.ortpiislcpnt":ntta:jiaon:eav,rrooiunfaie,ianuft.jruoeu€rvin^n-en,faz.lrfetrtiuiasJlcv,i.rrriirtee:rnui.lbcdeu:aelr,rgeb,ereci,s,_a.e=nblisirc,li.airaLilideor;inr,iouordoeItel.e;c.nr-oazaeinnat:cziiazxiueu_npa;n_-__*l-_-u-*_ acest punct al existenfei unane, totuL e conunraCicd ninic nu
existS. lncii, dar in acel. punct se gisesc infinite posi.bili*
:l5clmnionaDlncbsrs,ta.eAisdjre{reioepl,nennta!,e6,dc,sndeesioonlcsrlpienr*usbd"nitu}ceoieta"9si*nnsilea;nicfgdi;aieer.i:einfrn1,cel,ds;,A":pro;.:itunfrrtilt."t"rIu,.r:Bna";ui:i:"l,:rli:e,:;e,t":ils";""n"te::;,.l:rr"ri::;nn;:"ar:c,;r;i":lr".'u"::,.nr.Lt";rgz":4:"et?:,:r;.,orcir;l ti.!i laienteu atit pentru a despirli, cii; qi pentru a uni
viitorii o&neni",." 1lac5. incepe,r sX ed.ucin din acel punct in
-t66- car.e totul esi;e inform, va fi posibil sd gi.sin calea pe care
s5. creiiir ar:oonia pri*tre oa.ii:eni. iceasta este cea mai inaltS
f i"nalitaie re caxe qi*o poate propnre un sisiem c.ducati-v".'!
Unitalea luriii si: poate realira prin copiJ-, deoarece el esle
,.;.::A_"11rqg31;.i"j;-a,1 o incd ned"ilerelliato acelaq;i la tnaLe rasel"e
gi nafiunil-e , posctlilnd j-mense resLl].se de enclgie, o iruc::si.
capaciiate c::e *tiv,l, l-r ,).!iLul "nu j.ntri in via!5. cu un traga j
g::eu dc er:ccli t;a lr* " , rinde s-ar nagte, se poate integra 1n
oricare alr nediuo r e invrifa orice Iinbaj gi clesprinde
o:.,ice forni cLe .;j,i": ,ie car€ r: giisegte in nediul in care i se
ctesfS-qr:ari vj-a;a'1 .. '.rp).icafI"a este ci e1 dispr-ine de ener.6ia
ne cosarii pentlu a re*liaa un at:::.e pi:oces de f ol.ur-re. ,, .[*
ceastd. convingcre ne inopiri speranfa c5 educalia poate fi
instrunentul eel. nai efi,.'.:ace penlru a realiz,a unirea i.ntr,egii-
unoni t A F'i'r"
Cu ac,..st prilej, l:Iaria I:{ontessoiri arab5. care esteu tiitpii.
piile:e a e:i, ro)-u1 eC.ucatorului I "ia LiL sarci_nil educato::nJ_tii
idealr ,.;L piece de Ia realitatca psihicd a copiluluirpcr,i.;ru
a ameJ-ic::a atau.i in viaba practicE, pentru a-l salva, pcntru
a-l ajul;a si. nu se riiiLceascd., pentru a preintimpina devia-
l,iile qi nesiguran!e J-e, pentru a preveni <iezechilibrele ner"-
voase ! pentru a*i insufJ-a curajul" lnoral in lupi;a de fiecare
ri, Sarcina ed.ucabolului estc, aeciu inensio pentru cd. pro-
gresul umani"'bIf ii gi- pacea l-urcli sint in miinil.e saIenr,I.orFa
9i nbrelia onuluj. consiau tocrnai in capa.citatea luj. d^e a
pl:ogresa Ei de a consirui o civlJ-iza[j.e care nu se opregte
n j.ciodatd in inairTtarea ei s1;re f orme mai des5virqite, mDar
aceast;. cepacitate, carei.a i::. ,l_:.ioregte cuceririle sale ]urea
rno<lerni,., igi are ori6inea in copito cale nu cunoagte oif i-
cultdfi", care! aqa cun an spus, gqF_gerbg dln anbianfa ex-
ternd tot ce gdseqten urnind J_egile naturale ale dezvoltd.rli
sale gi cirrc transfornd elementel€ astfel absorbite pent'rr ir
creea. onrrrl, <:orr:;tructor al civilizaliei de azi, bogat in 1..:1.-
-'67-
pperoriveiDnebedle1ntreerceudt.uitalutei ,gcij.a<1eiinvtrii_tooruploutie,in. fiaAlictuetsut ]ucru,,nu ltal1ei, pregedi.nta Asociallei l{ontessori d-ln ltalla, vJ"ce-
rudct9tzspcpIre$ia'-caaae/lantaooeeetosui)necr,o.rptdlnrsCipcevu,argepAeoiotlieiSlol;rsulelilaenrnruuoluciitiratu.nlngtettenulraripeirueiplsliintfuuiinidirrpfaafialneenoecltcecn.ccea!geormileennotznaulirdjaculsfn;ti-suaolicro,eb.atsgup1rnuranalesclirreeiu.6.ueoeatturtrAcaelnsea$salinitcEsna.etcracttiaoeie,ilie-hnaconn.nvmac,au.isgreuepnt..eAeuneledreiuicbntalaIrnlbiealreieoecdiaauvjetnpgacrtirvninevroapieeudlfliaifitsic,adnnifseblleatplneiaiiurrcoitrnifu!enhti,upolietaen-elLlrfenaiebaeJIcfna(aud,ltle.Fneednpurslpt.nsdsaEirun,oduinr.odasMitene;itinnardcieneiepnenaotaitrgrr6nanoeenctnece:ratmintIitseoactsnoteed,oecssegluudp.pira.sleti<crS.ii_u)inpapicrnsslsill]urue.ieueir:ct.oecnsntl"Fnoenolec{nual,r"raua.ztpurrirutzi,ocnerneiiiaanidl.n.uncdagrieicct.ododGer*ae$laicpie;I"eoiapcegsi,aetirirlvv,iseeacaieiovrlteiliEetamc<gXue,reacrEqs*ioeiicjlasrl'?a"cre,etrec$pupof.uort';sn;ehsioreru4tmr..auilnctienul,eesieriu*,Inslaaieea[eeiulsairtacld,ndat,u(i\tgclfrtsosiee.caz0utndt-nreeadverr.1ioelii.da"$ndts,leul-neie"-o-_.srtl:-At.iaroen*_u- preqed"int5 a Organizaliei rrSondiale pentru nduca!ia pregcolar:i,
PrggeCinta Corc-lsj-ei italiene la U.liIi.S.C.Oi"l$ariairicntessori-acUra-
Dirrtre conunicdrile preaentate Ia diferite con8l.eSe,r€* litatea 9i r,'-italitatea oper€i sale"9; ea iI citeaz5 pe prof .
marcS.ra urfiitoarele ! Paulo Ii,de Berredo Carneiro din Brazilia.care, in cad-rul ce-
lei de-a optzecigi.patra sesiuni a Consiliului gxecutiv al
eebtdlotdadc*dzuuseaapccsarMaafqeGit!ljiaitouviaiiorinezlnivasfoufaiaojufn.nJicfecLneilicvndailradev[lCdra'osiasela1iiaiuinn.6ln'ho,prpaiCtv,sepolejadrn-frrohos.tsdaefoasaaegslt]orsosdddlgoeog.eirmiricaeii5e*lilta,r5onsaa,a;brorm[rmTsnpdrenoebdutiavcoicinuerldiaAiieali"rg,dt;olaoiauaigstcni_rielteeiii*er"viiir:din;in:i;.j"o;!.,;C"fin;li:oi;cton:;ena:unsii;.ssice;'a"oicisi:"tLrsu;"ruoi;eaccXrfnneioreita,ireeirru:;_a:i U.N.n.S. C.O, dia 17 nai 192o, a reaiointit unele iclel expri*
raate d"e l,larla irrlontesso::i i.n discursul ei la conreri.nga Gene-
6 H,D,ai$*f *o"ir:A:a"tz,t;iio"n;clejle::dllireliliVl';rI;uIfioi;rCo;.on;r":Eg0riei"is*'si-"o""!rI;o.'t'Jepi:"",rnraio.z.ri,uoen"artrl,eni:ir,aicn,rn-cir,o,,c,i)isir,snoouir;;i1rl" rald U,ii,I.S.C.0. din 195o: ,'I'iu nunai coplii, ci togi tinerij.
si.nt pllni d.e energie gi d.e resurse de cale pinii aeun nu
7 tCPeousmsboulrinci_iac, atlerrectenptdrev!ezoaelunnmtdatu"El,f,,uctrun{-.afi6priln_aB.li-I-leiloiJjn""trrells."s,jo"oritja.,l,:.o."alri,riiilCrr i t,uoi"i ne-an p"eocupat tndeajuns. problena p.e cal:e ne-en l"uat sar_
B rnartie clna de a o rezolva a fost cura sE instruin, cun sd trans-
nitem runo$tiafele noastre tineretului. r\u ne-au glndit ni-
;.,rr,_ cioda,;5. cd noi ingine arn fi puiut gdsl o revelalie ln tinerll
aceea a resurselor agcunse Ln natura urnand.... Astiizi.se in_
1!r,i:. pune cu a<lcviraL ca o necesitate urgientr rein'oirea metod.elor
de ecluca[ie Ei instruile; cine luptJ. pentru aceasta, luptir
penbru re8enerar€a urnana"" cu alt prilei, iriuria rrio.tessorl a
spust "Adultul nu tretruie s; $tea in clasi pent::rr a juceca.
i'iu trebuie sd. stea Ia catedrd, sd jucirce qi sii dea note....
Stud.iul nu c onsumdn nu obosegte, c.in:i;otrivi , hrirnegte r,;;" in*
bre!ine. Ceea ce istovegte este invl$area cu neliniqtca pro*
vocatl ce 6inct"ul cd vei fi interogat, ci va 1:rebui sai tc ex_
p::ini cu a.nunite expresii. verbale prccirc, cri va t_r:cbui sir
treci e xanenclc, 15. oi:!ii note bune, sd ev.ii;i ru;in,;ao .i j.s*
pregul insucce suIui,.. ,{ studia, inr;ii, a;;a cum face aceLe ce-"
re sir:iiazJ. pe cont propliu qi se opre;te acolo unde sint*
nevoia ri'e a vedea crar 6i se intoarce inorirrit pentru a reve*
dea ceva carc il ajutii sL infeleagd"..9i face cerce.bEri d.in
proprie iniIiatlvl 9i intreaoi cie tcate, cind sinte cii are
nevoie..., aceasta insearanii a cDnstrui nu nunal propria ta
cultur5., ci 9i propria ta personaj-itate'r,
Salvatore Valituttirrectorul UniversitJ!1i italiene pen_
tru stri.ini ciin Perugia: ttl?e.aqtcrea ilariei i,ionte:sori"1o.
! In volu"'rul "Liaria l{ontessori, aziti"
1o !C,ira,.rr,j._rr,ci ici..lto(n, Lc, tLrr;r1J-n'.llIir,,;il;ualpoilIrib, :r2to2riiiuniecelngtZcon.irului nastcr.ii
-169-
prof.Valituttl, proprii, adicI. a capacitilii C"e a face sinsur, este un izvor
cnnfccfca]scoeleiz'tllge"ieiuttepi.onrlucrNr'sonoetjaiuaeea.lttnfibutiarcta.acrcuraiiiiirrelcctiirreurlua'teeueaeliaiinjrivialnucSuiiieieu*tunvc,rcaeiori,r*ndelpeel"l",sdaie.unoirneoellu*r,usirn*nacurlr,purdrtbl"lieqe,ru":e"cuo,o,.inteianiri:icu.i;""-llMi;;ol.aernndr1ltapedfnt.tdrd"od.l,erfez:.lrep!dinera'be,(sata-irse.ets1;ir1a^pietco:sasce'.;icIo*ste^tpou'ibTebszf,sviisrppeniiu:oecl"cc:g!etttv-'onliitacaaiiut^irla,iiuaisjne"adlr!dlvtrdat"'lrl";cci.;l"*,lacc;enl:;oaa;t;rll";et"re";ttr.$;Ju.er".pr;j;ia6.::niri;i:;':;n:_tz;grrer:et<uiad;itrlUisoiutll-teptsel:;eeap:"u:urirar"d-au_llreicr;a,znir-i:-ne;asi.li-d;.i-e,dtrti;:-ette;i):;ireroe.1:;irliraene'-::ar,;t::v]iil:r_rlnea"tt4i."*::ingvol:1"ens;ie;du_1i:"ore"u'rmo];i::.-crapa"""","airr,iiu";"io+na:cia]ct-uo"1at:,!"Jlo"ir.:ti*",u."fs"ief,irsa,i:inr3g:*euq.fnaid:-g--;a-_ de bucurie, oe incre dere gi oepn j-tate pe r.ltru eler r deci Lln
iiinor rera r."rj::";:;:_-i:_:;'j;;.;;"1:'i:i:""ili;:;.;,.,:; coeficient necesar al rlezvc,ltFrii sale uli;erioare".
ilelinen din conunicarca profe sorului -salvatore Yalitutl;l
re f erirea la o scrie re a l,larie j. i.iotiteslor! d';i'icati llnj-versj-
tENii d"e asi:r1zj-. Scrieraa j.n:.-iilI i.r'.1eosebi euupra ii:t'llepen-
de n!ei eeonciriice a s Luoe nf il$rr ci:.re sint intrc!lnull rin
tinpul studiilor de cri.tre pilj-ngi :;au itr;:iitufii publice"Tlre-
buind sI depi.nd5. de albii in ceea ce p:ivegte iiijloacele de
trai fa o etate adulti, in car-' in nod nornal oanenil l*i
cigti-gd existen!a prin nuncd prcplie o studen'ctll esi;e lipsitt
tocnai prin acesta, de un coefi.clent uoral al vietii"Pentru
a o d(:nonstra, lJontessori cita exenplul acelor studenfi ame-
rican:-.care, prin nijlocirea institu!i-ei Self I{elPr gii.sesc
oe lucru pentru a-gi procura nJ.jloacele d.e trai Ei in acelaqi
tinp stuciiaz5, observind- cd rezultatele l"a st,uCj.j. ale acestcr
studenli*nuncitori sint rnai bune decit ale stutienl,'ilor' rri]*
nuncitori .5i considerit:d fenomenul- drept firegc.lilohess')ri a
nu nunai in edulsgi€i institublonaj-iz prefigurat Unive::sitatea viito::ul-ui ca uu sediu cie stuiii
czjcuoeanrnScnpeeropiripr;aagomitrnearoirjonruituuetselasn,.oei.idn.deupirn.daalpfaEarr1aeraeudu*uopli!"riorr."f-",ru."
iiintl"uil"t";r"iru;rrl: perrnanentc, prin urnate oeschisd nu nunai adul-!ilot'stu<1en';i,
in!elegrea acestcr cau* ci qi adultilor laurea!i 9i angrena$i in nunca profcsionnli.
Uni.versitatea de azi nu raai e conpatibil6 cu tipul::ociolog;l.c
pilului Ei' -";::;: .":::
in ;{:*'tilF;'#p;re'1cun":$iijl"lajlc;c"la al stuclentuluj- tllgg:g--pi-g49:tg; struciurile univcrsii;ar'* dr
ajutorului, sut al aetiai, cDre$punzitoare exigen$clor unui tip cle socielabt c**
nu
;;ffi:: :i;{;ff;u:::,_crsts:gtnaFiteuuicrsa1naeotiond..r-nesdr<c"epnee-fpoior1o*euxierudnnso:rrleenldnreicic:"e_.d.aapeustsueereaertpcanu,alrbcc,ot.iz5uce"tacirdtirJni,aue.oois,riri,vin*s",aopii""i.dnspcic"iupt_e"ivageool-arnoeounl"unoirvrr*vrti{srp$sliirreoei*atuao:r$lir"osn;,gbnii,srnai'eJiraf";;il:,t.6fn.;,l;icriia",;na:.bti,o;'uaJc"aJse;in.:t.p;:tlte,;ri;:lcdif*:i"^:i,v,eil*d:_:;jJrp:oin.::lr:r"tt,u:"'ru.iaf".::":t".rf:enlu"*,;,iajr'""";""ia"",n;ooi":uTu;iliofg;iri,""rf,ui;,]ra";i:;"."bJi;iiu",:dali:e*$Iuei"r;ni9and.rado1dlaiuett;eal,itl:,iLpulenc*"nceuifsii'nod;ostdlfed:ipr;irireruytn,iia.nilnliuiltiridlptltceurtiulree:"isniaa"biladidneruriulirLabiilsaeijilro$_otiaa-s_s:ad;" :e nu nai existS, trebuie transfor:nate prin in'iro<lucelea -e*Lhg-
gp,.1-jfi*f3lp..l* 91 4.1 nu.ncitcrulul , pritr asocicrea sLu'.Iiul.ui
cu e::porie rrga nuncii, prin integrarea stucieniilor univcrsita'r'i
ta azi in discipli.na noral{ a sociel;:Llii in ci'.r'e tD'5ii ;ltuncesc
gi trebuie si ::runce aaci pe nilu a t15. j., e 'liti.::rr1 :st1-e l- ca c j-
sd se consij-lru.Le ca o l.;p€cic de corp antisccial'
Prof .Giacola Cives ! "ajtrqctu::area j.ns.bruirii ql re".
forna programel.or. qcoli.i dc buzi"Il, In cnnrinicarea sa, prof.
Cnoivnetcssssoer:ioecrruepig'ii"e urnlltoarelr: problemet c,ei:in!r,:le refornel
s truc turalisnLll i ilou1 aspe ci at psiholq1ir.,,
' co1;nilive": ;pi strnctur,'aliste arnericanc; rirr"rner Si Vi6otski.;
'37o- rterioar6 a independenp.l 11 Colrrtrri,c;.rr.,l la Congresrrl !,ion";essol'i rle Ia ler6anu (lgt,'r')
-37L'
scestvooartlnignrrbuouoeccrntnrastiacuiHaargre"racgeaorgtaaeliilcnacaop[iejpt"Siqiall'cgudeoglutliSiaiLapuic9evcsdiien.eraatenegroalnaegrdiefioaiMaclecaaopsfrnicriaeoteecinrenMtsusptoluorunurliua.tceni tlscu;i.slrnvgodescrrstioiirlautiglIcsattgtlenvcoinougcnldJihe;...ec$n;rseoie-uua- cesul de educafie gi. instruclie, ei ii acordd o responsaoiii*
rate calitaLir" superioardn faf5" de tipul tradiglonal de pro-
lntdpcceueiieolvtledeiapi.dssaltuldgduaiaoelnlnulegsefilsasedtaicsteuueepedrrsteaeloit1nrufepoftnleraritulmluiirnfnaliacucdaadelisnvi.ascDliddf5aeeeuessssiadezttee5lvonoroaefi"plirtx"oaie"tirglsoadctad.esops.pin.ollraaoieauOrniuegtalucouvnengiaerreivainit9arf$gfiedi-ct.baioidflunluliiiaqigns"idcsfu1aiatcu1nrd"edle*.;ninus?itdi]a,f_lifdpnaiine___ar--
rscd*usie1sbnouri&:a.eilurngaunlraoificllixdltroeS$n.p,raiCan:o.uirrcduorolq-at:enincnc'iirvluieldcgsceifss.ecaatidguaaorpscrerelitatdfnt€rasuilcdravdtLddesep:.cic.cntrrfiapo-eoooaonrrprfftn=ciiir.irn-neSntqei9puaaisu_api"lblgrlecycrbmSiouinat.maedritivgrargaoeuieicnlritrgltaeotiterojaatliierVunf1gsni,rdnaacaloir.ovlb"iniliabt*pi-iepluzecnutruat-rtnritSitrflfdvudficf.nnl"ijiin.t-ftnntaiautlloouaettlenudlloiicatigpie.rnaseeslf.icsaaninL6bottta.oifeervpdoiairaaietsbdru,nte"t.eaalUrpatcetpaer"ita'er;eigcvr;bdcc;oicu;.oftlde:peaai.:lz_eal,altoluu_ert__l" fesor sau educaior"
Prof"Aido Yisalbergbi : "Arba si qtiinia in pro6rana
;j":ixiL":"":.:: ;:: ;:il:"iil_il.ii"iJ,;;il;, "l#i;_
de stud-il in invS!i.mi.ntul obligatoriu"l4 In conunicares sa$
invd!dtorul,ur-;r:]f,:l'r"i""iJ"_ilil-r activj.tatee iio"", . prof"Y!salberghi se ocupd ael educagia esteticd '9i ini.fierea
ing,;indirealogico-qtiin[ific:!i fotrnarea oroni]atereld. in
:#;, ";I'l: ;,'":::::,1:l' t ""o3;:;';;:;f'f;::J"i i:;':;;,: ;;;;: ":: ::, :" Ecoala obligaiorie; programcle gcolarel Linite 9i problene
d.eschise i rns.t*r"i" j-ie n'.i ivr qcoala rnedie; tehnel69ir instruc*
J;;;;; ;*:jTl:"IT" :i:::t I::::i.*t,t: giei in educai!a cnnte:rrporana" Re!inem din aceastd conunica-
re ref erin!a ia cartea liiariei Slontessori 'oDe 1r enf ant & It a-
ij;:*;H:ijJ'*J{;"i:-;:::::;:'::.r1",:3i:: j:'i:,*:: d-Dlesc*nljit {tre scl.{e c+ Broutrer, Bruges, 194S) , in care au-
toarea inflisti s-supri': rLdrii rie inapoiere a organizdri-t ed.u-
catie i Ls nivelul e{r . .r.:,,scenFei u atit de {disciplinatiir', 1e*
gatS de note, ,te sL'i.'r-il-ente exterioere, eleronome, in tinp ce
adolesce ntu[ (spurlr .riontessori, inainte de a fi apdrut car*
tea lui i'ie6eb tlDe ia logique de irenfant $. 1;r logique de l.ra-
dolescent"_/estie orientat spre viltor, dorlic de a se afirna
pe sine insugi, inod ca r€sponsabll"itate soc!aI6, Iucrind. clu-
p5 perepective universale. Adolescentul sinte nevoj.a de au*
tononie ca o clspozi-lle profund congenitalS. a sufletulul siun
iar netodele de instruire adesea ucid adolescen$a, pentru ci.
o strlvegte sub greutatea unor in<latoriri gcolare Fi de d.is*
ciplind extrinsece, in a6a feI incit nu ingiiduie adolescentu-
lui sE se afirne pe sine insugi d,ecit sub forur5. d"e rEzvrdtire.
Liarlo tr'orte, directorul 6eneral al- i.nstruclie! secundarg
de graoul i; tttsrogratnele de siudii a1e gcolii secund.arettllln
comunica::ea sa, I{arlo Forte d.ezbate probleme}er finalltatea
noii gcoli rned.iii prograne c,::entativei a au se reprina actl"-
vltatea spontan5.; a arcelj-ora omul pentru a ameliora socletatea;
cornponentele culturale ale p1anuLuj. de studil"
Luigi Yolpicelli profesor la Universitatea dtn Ronat
ttProblernele ed.iiitare ale gccl"ii. roaterne gl elementare gJ. no-
b*itate au * nulio;:";"1i,il:litiii;ri=lr:fffi*'";:::H
t toda }1ontesso.i14.
capeeiuantstertuag,ain-sogdni t-eal stllsnnodgrrLeusnsnecuzolepniuunr,irlsreei,vduicrcgiei,rnreu"anoaroai,,cde*aaUctduui"euetnfooerruv!olru.ipel ,3tafsrerp_srIo_- Conunicare la aI IX-lea Congres na!ional MontessorirBerga-
mo, L)61,
$r I1 C onuni care 1a aceJ-agi congres.
; I4 C ornunicare Ia Congresul d-in Triest, L96r.
i{
-r72- -573-
nddcf}naieiamftecui:nsonleeginteaiulmenrlaanelcuccdiaxnr.freioinbedsoiaircet:ipeislopgaarcto,teaaspcrnicLuebgornbiasnlole-jt.saicf'nrucuapuuuraeeutcuadnial.ntuuprepsueeetdond,.a",ctnfaagaIgeol!otgeogiaieidr,icetIpaciqrlil;ii;,tnai!cicicpnrnriiei,ttEpeiccisiuiejrs:_erlio,ucf{er:*i:i:f.:9l,...,i.cE,,n.o,atbicEurseei_e_s.:a}:ev-uaa5* rii [{ariei [lontessorl asupra $i$tenelor educative din dlfe-
ntvpcnsrcooueieipaadmrnrpioeiuirpaeupmetliullrintoenecnigtdoacddoatorneer.idieoagic,naeclatn5dasliti!rirec.et9incoSncciofp.iale.5,pieu6liitiiFrmEtlni:uci,iiaroinorl"n:;unanci;p5aitisufsi,iviill;cru_ojsir,ilaegleiutc,.cien.riut.reedcarLtrecpFc-(qacccsrellauinoildlliLte-j.iupie.r.vonog!enavajIc.-.oufolga.ecr.alrg1nuaupipjri,l.ailj..at,tfrLa!is1urroipara:nunircuJtreib<n)-;Losii.,nar.esn6gh"so"L:ou""ir,;lgi!,aciiiielIii:biariiiicniido,e:;r,npcji..aj.tp:uaecltsl;i;:rici-.tut:.anruEi:.}.:r--_:_ic,e.lre- rgncitataeiriqnlrtiue;A$6lruiirsiilESullla.aarotlbrejad'cenltueuiovnniriiiiiinloiirfitln'eu.tilnecicsubuslitoauartrcie,iei'ssdutCebpoUirnnil'gaeNrljte'Llstr'u)$n-lu'Cspn*e'aOartor'doqaeni asocfjear6inmgt]euePnrnaareirtqueludi*nei
dtaintetedCluoeirlnRupnreiocPlfr,ujFb-lrleiacnicicuoIttaLelotinaneb']'aerdair,lbdaetceanmual iirsaucsualturibf ioi sdte
prezen-
lltere
gpbsBrieietedtrfgigis!leieomid,ziundoldtiufariieienrlclRnptoarioLornUufiaenlnsi(ioicCvnaueerardnr.lssitoruiItuatlSr:laugFelieiadipcudpsuciei-nlathna!otiRtar-eupoaaelrlcduacalpiluegip;lo$apr6oeiliifdocn'Aarpd)gno;ionntgapriiPLervooaaafrr'elasnUnzaneAliftvntadeor-qrt6-i
pregedl-nte al Asocia(iei i'lontessori d!n l'ranla; dr'Mario Mon-
tessori Jr', psiiranalist; Gi'useppe Costrelli' pregeclintele
Dr -.'.ri5rrcta :C r. onsc. "r).roblr,. .c a(j uc:t i i v c alc I. ii: L :r.;,rci Comislei ltaliene a U'li"8.5'C'0'
ilespre influenVa niondiald a Sindirii
inf a1t ite ',1 5. llariei llontessori
Dr.g€sare pignoccor ilt.J-rJca!ia gi asisten!a infantil.i.,S ("Gindireu
Dr.llarzio1a pi6natari i ,ri.$ocia !J-a tia$ionald i,i*ni;c:;sn:,i au prezentat conuniclril prof'Giustino llroccolini
[{ariei iriontessori 9i gcoala europeanti"); prof 'Richard B'Salz*
9i activitatea el (tg+7-tgy*z"" npgrecanrorbnlri,iuvSaic.meUpe.Arrei,c.ga(ernd'Ienin"f)lt;ueepanrolb'f!a.^Rsgoobic'neiarrltlioireiiMl lai'nlzatzerierentitai'lI:idoloinrneatlceetsos[riouornliteeInsssusptoir-rai
t,I,{aria Ilontessori, azir', ca'e a servit
Voluii:ul prezentei si.nteze j-nf orrlative, congine ca J.zvo::
un
principal a1 .?i
'rApendi6s'?, cu reIatdrJ. despre prima rrCas:r dei Bantrini!r (1,1',J," tuiului cie pedagcgie al Facultebii de pedaSogie din Salerno
iloro), gcoala nedie montessori.an:i d.in Rona (carro A6ortj.ni), MnJ(rrtio!le'c1ookainsen.rtbpaelvelgslonlesucncoaa(ti"reifnaRtisienla5se"sso)pup.rrpiin9Poricia.frnl'o!idrEufeS.eicSasz"oaUvnlloivI.eib[latt,oiadt:odr9ir.erenr1eaaj-ainVai(-ln"lcaoIletntnulrailfttaclleuuialaSstet'sLlrn_ao)ail'ra:triienlndgcip"ueir)nIne;sndozcdiseoriclnapptutreta9ourtilf:i.rsiitinlNActZrlabitiMrent!loeear-t*r-i
B$sseicoororsnlaaLlepaloieBnM(etCrdou.anGgatoe)s,gsCiissceodtenrlntrrv(tuieSol n,iCitnnetasfeasvronanrtliaillege(1ti,to{i")nf(,V.af.ulCCtdaeriirnnvcathrpluoeelrtrttluian)s,)te,i$ar$cn(coaGoa!ar.ioaplanitl{tac,&nlo-vtnejdfnesin_r-.
ods1t"e9Lin{7paol.ru)i,aU.rLollAavtpiulnoaRuntougtlnealasctsdo(1op1n2rnagi-xr1gatee4ilsteppslnreeoctspebotl.reen)nmt1Eaina!ieiooesonnd*otaea.ud.liecnTjadce<!orhliaeeneaitlieeais.gsbnasaolIfuiarp:lidirepiainnaecfronlJupotogacidrtaledienr(nu1al5itNl,fcodiu.rsnitl
cpheepielaCenreenrrnteoinsnatdo'riuarillncnuialnqtrceeafrdoiirrruMoleaniraieendliufMecaso!tnidoternislaosleor rinUao'Nnfo'tEess"tSsso:Cfrrl'beOint'orer'ltin
dtse..u'sbcs-atoeNarliea: leepdei un"ct&raul0fltapivaepcreeern, farunnnuecnnlcatadm,ienenotag.ulcecoaaa!lilead"gpgeinindttri'urIniirI.ilbuNeearntrafiaetelg,inI;dioein_*- cureulanuluilg?ordeclaratttAnulinterna!ionalaleducali*
ei'r, lncepintl din aprilie (S'U"a ')rapoi
L9?o, 1a VJashington (rnd"i-a)'Karachi
1d Torrcnto (canada)oTokio
(Japonia)lNew Delhi
f5 gi 16, CoraunicE.ri 1a Congresul de la Ancona, L965. (Pa}istan) etc. ; in E'rropa pl lldr.rburg . (R.F.a Ge:maniei ) t' Roma t
#1'7 Lucrs.rrtc con-8re;sului s-:i'a;rt;'-S,n e^urs de publlcare"
'374-
psnBrnPXcilencaeoieeeV-rct8,rriicrr;irtagit--poeo:eaeienSIjrlriaCse,e?dul(anagBpoglpitu*ernne(ireuCnuIladdfttgleubiaeiizdrnnenrdllnnillii!tdalcnfaXaituepa'qrali)eulnrito)Atsnetlt,etuBteosdriGenljlluoxr.eenepie.cncpnenc,lAuisMneniaeni:rbfdhsa:ateanbreioo.luebreti_gac,Aiieripaptainu"ta!ieUd,ld{dvlMf(r,iolClNgeau5_onnogitZi.rontndnobecfboMn."tg.sBleaeatslosb,e.asrUCilonoesl.ti1.gadrt.oupfeOlc9atilrtr.nsidZ1ti,uglad]snOit-".l.nnpo6aSut)rldrUna.i.ellStpCn:t,re.daii$arl.dsrl.aOlrlla.r-iL,niSeali"!.tso;iu.MF"icoac,Sror(aiagaJ;sn"n;r.noCde;iiad;plmr;a.arob'0"Jotocdd"n,egfr_t,,.toa.Crronln"rvpgriautoLre?srdo_slt_oaitf__).-l , [Jnhanlevsr
SOCIOLOG]E SI URBANTSM
Cartea, r"ecent apirrrill la Paris, su nodestul subtit]"u
!fbtoFaronrbroiG-naozaOlirrozp;aaeernrteltdail)e.entlMeltrnarutlreolj.nedsot.eorfigLfiorbten?atdtroeuoscbrsalineozolLrl*rionni(neu,,fflte1ginspbasaafmgce,ebrd;tinl.,ro,ir!Llirieranalsufc1taoo9mpe?ieod,g:url*itc-aaal,,{drsi;lei"oaI_- de dare Ae sean.5;t, acluce o oribstanfiali. contribulie intr-o
probleurd. de nale aetmlltater partlclpar€a. socj.ologlel la
ae!5'irr. a Co elabarare a planurilor de dozvoltare alo oxage-
lorn llste evident c5. aceastd contribufie trebuLe conti-nuu ra-
vnoenn;etrlCleo&seceudo.luecaerleemi1enptoatrein,z,1ialerlEudmucaanzoiror;neuDpael_rlruLnnfnaonnzdiao nuo* portatd 3.a condi!lile polltice, socialo 9i economlce ln care
adolescenza". allf s-a concretizat,
Colocviui- de la Royaumontt din l$68, a fost organizat
de i,{inlsterul insestr&rii gi al loculnlet (Fran{;a) 9i a tn-
Dintre alte scrlerlnanintirng trunit peste loo de persoane (soeiologl, urbanigtirreprc-
gP'rtteMeoigsgvasniitasioa.at-rtasla.McErlidleduo,ininnnttuatrirefIrtrlrtsad"dacsalaoB!rliavanreii.ntrMapo(ooOgrndapgtdeeeirrslraMlisriaoMNnrrazfiaaozrejcni.aoczlonaMiaa(olieFsln,ultoMearBoeorsrnlngfogoatraelrn,)msrsaIMaorareAiin)nd;us.uaoMpcleeraalltnardizvufi4iio-lr_ejrp-;aiSerlbd.ne{aoCn-rn> aentan!!- politici 1oca11., persoane dln adninistrai;ie). lll a
constituib o etap6. iuportanti in <lialogul dintre eociologl 9i
urba.nigbi, d.ialog inceput cu citiva ani tn urn6. din inlfia-
tiva aceluiagi nlnister.
lucrarea, structuratd Ln trei pirlt - terbe introducti-
ve, dare de sean6,9i concluzii - prezi:rtE o privire de &4-
sttoroldteipnttl,.o-,gtEfiladcietoqdnraecdeLutetcooanzdalroldn.Lte(Binbo;e1IordEg.nelaen)lr"D! lpCfeeisunassiteidnr.oeol Broocolinl, rrMe- sanblu asupra opiniilor soclolo6ilor ql urbanigtilor fran-
montessorignor i cezl participonli, relovind atit pe celo cate s-au detagat
di Marla Montes- ca singulare, ca 91 pe cele calce au ap6.rut ca oplnie genoraLd.
l. trlextele* j-rrtroductlvert cuprind doud. naterialolprinult
zsrptnJtrLclePr-olueiL,sennosdsoebrlsaaor,a-iglovrlIno&tiobBr)b6,batballddaantle-l-pnlo'etrgerub1randaaoiran.tbaftutteotatoicro.rs;VaranriidzoaLiebetieonalrunlngleeiroge6lad,iu.ircinaeli;ocV.blJnol_rdgloeneIidein1goa.dnpefrct.aeq,oeiocrasv*eSserzrdldiurCll"eLae.runi,alocr,oCitLli(tneevRatoitarioecorotlnosrroda;p€,";I,i,Irornr4o-O;ra9;Elf;paz.Se;pve;insao;rer;ialsnl.;v,i,,ineaNof1aMtnaodazoerfeaoir.onoier"ann;rVfllofdaarJullnoeLesolrlldttv,euMreousbon_-_r->, tr$ociologie Fi urbanisnrt, elaborat de un grup de soclologi ryi
urbanigti, este insugi textul innrfaaf, participanlilor tn pri-
rnz zi a eolocviului; cel de-aL doiLea - rrUrbanlsmul 9i 9t1-
inlele rrmanlste" ..-- aparline unuL ctmoscut urbarristrR.Arzello,
x SreoncdiuolordgaieigdetpuarrbaJenais:nee-PnaCuol llTorqyusetradrua.l-P] arnias1,
I97o; 188'p. lFondation Ilayaurnont)n l968.Conp-te-
liibt. c.D,s.c.A.s. t
Ed..de lr$pl
-177-
-t76-
1.1. "BocioloFle sl urbanismr _ slntezS red.actatd. pe Integrarea noilor sartlere gi a nollor aasanblurl rlCi-
baza studLLlor echipelo" uof*Iitu cd prohlema rela{iilor qu partea existentS. a oragului (cen-
ancnttMaa[itifgotcstiielntremei€a9illsoeeuitarutle,an)rsob,rteoueardcacinriungol&pdoigesngel-iioznatzcagreev$e&tlo1sree-oiltlitaladonraid[ertorrlr,eubar-aisaociueurnf_rou.berplbalsorurOaiersiidueni.cili.nge]lppSutnariacilotororiste"mredpi"o.u)ee9Xalsfc1ja_tr;itnsuev:igoeTaleoetcovJsboidoaoig:eelci"orlceia;agat:uftils;i5llllot:op1-r9red,1"cipe"ifsfiecfoicuconfrcuneibtiLr1oeau-*,--: trul, carti-ele1e vechi). $ociologii fra:rcezi acord5 o n&xe
tb!rriiaeiaelefnlgeesSiiousigd;coabaiitcautelcltlagdolaurliearsi.jnrmo_eadlca1aergiiemenlnttceeoeaaanitlareoeotiiril,raeadiltergOiusuaerrclraluiootlgoiirn"eurtrglienisuaaSorbitrsaaoootronedc6oaieeitslneotpiatlraatotfoaciraInaals"sgdasiurnonl9tcbciliuaesrgiiea,;rigg.ifirtluteiooingnaacue_^r**_ ai;erilie vechiului ccnbru aI ora6ului (car.e trebu-i-e s5. f ie
.".,::;rr*;:Tr:.;ij;iliffi"i;ff:_'"",:::nttgsmda5eou.t.e.luefcelnuiliistlaict,dco{leua.aaecrlcotbnCceitdauaoa*rneaiin.aaeil,di,l*t,uia(fdpilmri,aeJeoerup"rasreeludtt9reeorsj1r:xoodr*nnde,piJIan.du"eLas;dfeie:jcze.lactedar"iaeeet"g,nao"emefjp"fenaeo:ol:e.eic.rroraianadergldumez"eeLvaoltoaogdsrrlordau,eribnbnn{diiefzleosdroro,r"tlenevclc{aiiinat$rdfleidneaaedsleins,gsotiueeso.rztmrideeaea_n--,i un prrnct focal al vielii soclale, r"rrbo:re) ;i nu cred necesa-
!ate, fdrd. a se rncenca **v."re/ D{rru en - r:ii an-i-gr:.r'arc& lr$ox" relalii reciproee intr"e toate p6r!i1e
on Fcfit+ dj^e cauzeLor" +ra;utrni, Iiecr,uroas;terea intij-et5.!i.1 centnrlui nu brebuie sd
Coeziunea **."""aa v,.a^_gy5':-deta$are a conrluci. La llil-testi:na.r'ca fulc!ii.lor sociafe a1o cartierului-.
[-iocJ-etates. urb;.r:ir. este o soeietiafc difen:n$j.atiir i-ar perso-
creopresrElaalslitfe"l*i-n* -I;L:"::.i5:'i:i;h:.,,il:n[*"T::: nal.:i.tate* 5"nbr:c6r,rh:1- oraf cste irrtiir:itH c1e vj"talitabea per-
i;i1or corrpontntc '
o:
doso cie tate rprosr ;ff.;J;:"ilJl_l#,'::"::ff.::"1* n"* le:zvol- i:*rr:a u.riraril r'cp::ez, i.r:tii s1;area culent5 a oragului
ac1ncdfcatoaieeaientbnandteiorar1tgutepl6tenroleaodcnf'sereJtuurl-pnancupndbboauuaditrro-dartddaidcrcaojui.ivtifnpeiiavoncoaerrdalacracF$.eghzratur,lleEula'pJ)erLne.,iuptlpaniradaorl9u,ai.fse1uecritn.lziee"c$dirnuu,el.t.epdcldecoeu"eigloi"ntinairrntnmdregido*r+lairiLea:sit.nsrpeinelnaea,aleLppnfnoc-retfra5irruenagtfeegtaguicerpauleiuuttullldodiunenlriavisdeadeoselenrdctiSoitaaseulysbrlsrsleogdaiT_-l__i,
de nstiizin .[ia 5,m.pJ-icii nu o ail:ugirc de noi e]emenle, ci g6-
- t7i8 - silca u:ru-i nou echj"lib::u i.ntl:e toatc conponentele' Deseori
ele;rien.tale inotrice ale dezvolt5.rii url-.ane slnt exterioare o-
ra;ulu.in scciet..tc;] u::barr.{. i;rebuind s5. sr: adapteze Ia o po-
]itici. cic d.,;zvriltare pe care, aqa curu esbo si.tuatin in Fra.nfa.
nu a ales-o.
fn ccea ce pr"i.voqte dezvoltarea econonic5, socir'iiralrea
urban[ artl i.n cel ro.eii butl caz o inforrnatie 5i o pttsibi]lta-
te d.e j.ncitareo clar nu o adevlrat6. putere. Chiar po]itica d.e
atragere a lndustriagllor adesea nu este posibilii fd:'5. spri-
jjnuJ. puterii puhlice centrale, iar aceasba doreqte si facd
dil o::n.q - pe care,tru.-I eunoagte bino - un bur i,nstruneut al
societd{,i-i globale. Ajutorul puteril ccutrale aduce d.e obi-
cei o conceplie bazat[ pe criterii generale, net,inind. cont
de caraeter.isticile specifice ale fiec6.rei societS.!i urbane.
Dinam.isnuL soclal rdinine factorul esenlial al d.ezvol-
td"rii urbane, $ociotatea urband. poate susclta ajutoarnele ex-
terioare gi sd le ordoneze lntr-o politic6 adecvat5, necesj.-
tdlilor ei, l:,\aluarea djlamlsmuLui soclal al unui- orag esto
o operal;ie oelicat[; sociologul trebuie ed descopere lnsd
bJ"ocaJele sociale cale frlneaz5. d.ezvoltarea.
S-a reproqat d.eseori planurilor d,e slsbenatizare slaba
Ior influen!6 asupra dezvoltdrll oragelor respective.Isbo o
iluzie g5. crezi cd este suficient sd facl-un plan de slste-
roatizare pentru ca un orag sE se desvolte. AasanabluL struo-
-t79-
;;;:; ;;-;';:_f. ;-;:;;i;Ji-llil] il.;rtobnnstlLuiDs:lii:icrirce,dv:'crnei,lt:1eerais"-aru:icoooslt.6-cd:,gfplrer:aldr:f!ltl*'.uot-,tea:ereisid.areta:icclrv-saanol!:.c.jeosPil""'raxrriililrre!Tnrtepeiuine.rla;iie'daltigd'ernLf^etetrppr,erna"ieer.a-uosl$tror:reDoiD+latdivnicefsrieal"lIaiareeiiioertcoz*l-ctrcisnanescleatjcxilcde:aei.rrniteftcurlrn1eeii,lcg,iLeereeislt"a"teiabieo5tsocadpt-e€e.rduinndp.ptracEeu.au;prcncrf;ibtraiiaIepnu:iport,rcievnri"rtiaeuovtacrrjerelait-oenb-sizivltelzninad,dteodrgsoaieiueiEese:eeodloiducrera,l6rofudnt.lodsiaolpeiaiiacetie,.vloetorrcvorspce.ianeoidnsrecntr:morrocc,oqliceoecalijnuaecneta;eueupoeanloiirdleeimvltf--r;lromol-eaia:plteiieers,ea.enctioLr6iargEai"cnvecedrugot:uii+oa:eie:or.aiiasole:drii;nddttird:nsd1ipiln",eae,ret.c.iiufe1oguei,ienrencnriod0:rlcilnriAcpeeau€lfnerel,aoiian.taev,aicesji,ge*pgpv-irorielpdlJadcaedrta.eeai-cNr:ernporeezlrci*lriceaaoad,tyr.,tatscdai.c*:pis,!lr"mmc-irens.e&pial,tabnovic5ri$81c;raarrlshc:arnoleoc.edDaiiirai_einiairlrcbb$uvte.esper*rrooaalaeu.eilp€ocagjenlrr.le,lenlinoeuuic"uv.sde,jtcqelbrpctan-eri.aa::ieeielusanr"steLoLbLloeooiblautppieiisb!alilp,_uNc"]"rlanuesg:seuiprtrtnir<caor_rir_neiicr*"a^:j*e{*aeiarsi:.e-ati"*_ - l-a nivelul pa::ticipi.rii- cetd.fenilor la fd.urj.rea viito-
rului ora6ulrri lor, contribu!ia sociologului €ste esen!ia1d.
Concl_uziile acestui pri.m material rreafirnl neeesltatea ln gd.sirea nodalitS.lilor praciice al-e eforturilor de parbi-
prezengej- sociologuJ.ul in e chipe 1e p J.ubid.isc ip 1 inare Aporf,crl c ipa:e ;
s5u ee situeazd, confora
niveluri: textului respectiv, la nai " * la niveLul inf ornirrii, eociologul ad.uce da{:;e aslrpra
aspira!iilor ;i conportaleniel"or pocu.lafiei,
iau.Lte
.Rolu1 sociologului in egnip5. depinde d-e compnzifia a+
ecipsnsuorotneccsaeepdja-ureecluclerartc.bitevedanesrlrrioilvdnoler.earltuli"dpalu.5rsesll:rvanoapispnclr.eooilcotnrllsctleoapsenngoeetaucac(lll,teeucivstai;aetcruteiee,dlaossiudorg,Jlcof-icoaoriigllrafocailgudnsuipitzl9eeeailcozriiarmep.lupidgtae.teJca.t)udfs,i..iLencctapeslezzd$iruai-i ceste ia 9i de pregii;irr:a lui" Se insist6 asrrpra necesit{!i.i
- la nivelul propunerilor cor;rpleqer;tarit6fii pregi.tiriio ea qi asupra reci.clajului"
re, sociologirl poate din planurile de sistenatlza_
nerii gi econonigtli; urnd.ri un dialog cu urbanistul, ingl- 1.2" Cel d.e-al doilea naterial al 'lTextelor irrtrod,uc-
tj-verr incea;red, sH. detaFeze raporturlle dintre urbanism Ei
- ]Bo- $tlintele unaniste r-rrcepind cu oegajarea di-spar1td,!i-lor de
naturS. pi a contrad-i,:;; -ri1or temporale, se ajunge J"a evoluli-
ile de dorit. Sutrl.i.r r :.i;d. necesitatea ulei acAiuni comune I au-
torul prezintS. EJ" i.r la ce brebuie fdcut pentru a obline nij*
loace serioase de investigatie.
Dacd i.ntre urbani-sm Ei gtiinlele umanisb"e punctul cel
nai asculit d.e cj.ocnire rezid^i in problerna fundamentalii a
structurll lnsegi a socletS.'gii, intr*un alt punct cerintele
sint idenbicei necesitatqa unei infornatii, ameliorarea nij*
loacelor de i"nvestj.gafien Insuficienfa informaliilor sta*
tistice, d.ernografice gi econonice contribuj-e ]a roascarea rea-
litebii"
2. Partea a doua a cdrlii cuprind.e 4gl:ea_dq seq.r::,i a cc-
locviului, structr;:'at5. pe urnEtoarele tenel
2.J.. Eoclolotlul q,i prac!ica,urba:ristului. Purrctele de
ved,ere priviad. participarea sociologului la lucrrlrile urba-
nistice au fost extren de variate, nergind pind. la o con-
testare a validitE!ii problenaticii urbanlsmului (dup6 unii,
nj.cl o ac!lune urbanistic5 nefiind posibild. atita timp cit
societatea, Ln ansanblu, nu e transformatS.) gi propunind o
atltudine intransigentS., de retrager€ din activitatea urba-
aistic5. propriu-zls{, preferindu-se o actlune g1-oba15., de
transforrnare 1a nivelul intregii societ6.t1. Cel nai nulti
sociologi insd, degi contestA rnodul actual de practicare a
urbanismului, nu o considerd. falsE 9i acceptS. s5.-gi aduc:"i
contribulrla llr rezolvarea acestej. problenatici.
z o1
rrllsenedffae'ucarrSdbCllaee0lnaol inansocnanuelt.oS'l"e'nttoeraianoscdtrteeil-ifasfeilctosaaatnt'raaooarlrt.ia_tusgEaodusrel.rihtnrieaiietleLdE.ence,xttbdurp*rorleoarmIcilttadteiucof9baariefie6prutorsbdTsoaeoibnnc*kitiusalanuls'-_.,id.rigru.rrro,vbefdiasJ-.e-e fosi rregativo 'ooraqul" neputind f! un concept gtiinliflc u*
tilizabil pentru consi:rtr-l ::ea ur:rei astfel de qtiinienDacS nu
ntgoSiea.stceduCetseoocnd1ctiaienesst5apt,5rtoiruLLc-eeir'sbgugaloLirbrrdiageelteliaiutfari,bvi uaaornbpilzauoannrrisuennn, ueiiv-u.Ldeiue;prnis.,ataid.llciietteaanttu_eenalAral.utrplfeacrooaelbosri6etir_nca6et,le,oinn_r asie posibili o gtiinl,ii a oraqului.re ste 1ns5' posi'bi"li' o
nlvaolMddeeeireseagaaltfurtldcgfiiyecpleoiili,udnepcffoieslLduraaentneatnrrdedulie,vnl.Jtecxige.odnfeduhe.:lnuiieefnlrprceinibxlJlnicreaali.igtiutnLrs)eci.eseedaElmlnenleueisicugrlulebrnral.uelatautissepsnoaeltoonirrdsccirecpcetbtlduii.toeu.epdnael^iterone{la,ofgstsgllpiipdipliirst,ruieeiatcsnJerdtaci-<nan.ntreldtsitubuceeenlasoaputpsnserilpooiiodurapsacfceilet,ftielieenyiacuatttlsadinlcditcinjees.(oiptsl,.nirnlioegnLgpbcttaiueeleueanrnnnbnco!tea1eriwsu.u___*ncr a'Qr
bftcsiaazoonticncdi:doereellorsugsatecole1lcid.einuoiisfreldbou.ra,rgipbnt1)Sia,a-snnnreuaiun1,ueliduar.ieenrgpsaidoiirsaaaptctueeudrnifftaliaustiiozvadcae"dierareesmlveadoelrndlsatsaittfteretacerdntai'.tues(ult"oura.ccai iraueusntapautcesnopaenertcieulotsrr-a-J-
lccsafiaireeilntopepsrtn1iuosaaDalt5etdicscervrn5oeaeusa.rlr,lepgtapu.u.ecenlnEdanuls.aieptiorisuoscdtaiipjnaprp]atLt.arrifsieirnisut:treie..ssi,n,aeuosnlndcvisub.iiaasioribnillnsosbadnflogn;u.u.ilc.rsoliam9&roatilauiogtluugserlirabsasctaiueo.al,rnirfp.npisgeauait1drtilreueemp1rza5reuuoalrlvntscbisocnadn6en..b,ircgrddatpdeiil'r.ru0citrc$iirr-t, propiere gtii:rr;if icrL Cs e1" iiai Ii':r-rl1; substltuinc termenu-
tapltEaicofziopnuir$unea2Iieadcna.aie2t-iszvr.llendaouS.uricirre.oageioactiadltjo-IbonqgasltoEdzuipzieelnuurciil1LlindagaufsrtaiiliRif.s!-io6cnorfyeiecfnanldifudooierclrnp.neosopreogn_r+tbiaacupldcedrleitmin!diucacati.acra!oe4rare€urntaslr.atbgorpDlaecuiriuonbllloopubius6lrlioie.neegmuReisalriues.r9sicdo,i.ispapesucurdoern.rbceesatearzxurnoleaiilscgnt_ede_ir
]ui"ora;ttcelciettfSoc:len":'rba'ttttrseevi'tir:a:llbecificu-l-{l
-582- ti!i (de1|dtare fizici., annLiza preois:i' a concepiului)"
3"rlg*gnrrl urbe;i ntt esl;e neap5'rili i:sociai unui spatiut
ispa1ar.-rrfbt:ilae-irlne:irauesni.cucXllaaoerteae5op"rrjeo-esptieaervfeeonsrob;tra-leLdni.-uenlucli-ufiircuoirqb(tiainnnlenloucruaCca'jir:piEe'ltnriuitnat lriiine)cfi'li
Subrr:"pc::tulabor:dhrligtiini;i'fliceafenoioenelo::urba*
cc:r'l;::at pe patru lne'Lod'o I analiza f unc*
ne, discu.tii.'i-e s"-au iil . 'larea matenatic6 9i consid'erarea in
!ional5.rsersj-olcsia!
lunina patologj-r;j-* '',;;iiLe au clubab s5' noteze deficienle-
Tn Eeneral" C,i.
f ieca-re dintre
1e, pericole3-e p* c- ': le prczi-rrti crganii:i'srnul qi acesi;e
ire iode, r\u f ostj senl)ala!c, asticl o f orms',-
lisnullaearepoaiecontiuccanalirafunc,!ioiralE',s-aufo"r*
nulat critici asq:ra scilicl.ogie:i (in llaro iriisuri' ce o rcac-
!ie centra struc+.;ura.l.isnui-ui), s*a c5' excesul
cua_llti-ficare la care poilbe coniluce rnen!ione^t de
rsodelarea naternaticd.
a-
raenj-nlicusilj:eci.xearcuneg;trijareae-nali"zeical-itativea
proceselor$is-ausrrblini-atpcricole}ee:ecese1.o]:dea.naln-
gie pe care le cor:rpr:rtE abordarea ln lurnina patc'logi-ei'
PrezintS. un deosebi{j i-nteres noda}itd'f ite d'''r analizS'
fu:rc!i.ona}6 pl"otr}use c1e E:yrzond, T,edrut; sis-bsinu"} r.tiritar: dc a*
nalizS. semiologici (F::a'ncoise cb"oay) t precum qi cele care
punincentrulatenlieiruod.uri}.econtrad"ictor,iiincarelo-
crriior-i-i realizeazi senrnj"fic.ai;iile or;rqului lor; unele ;ls-
pecte al* t'nalforna!:Lilor" oraqelor sau ale consecia!elor
asupra pr:tologiei l-ocrdtori-1or:, prezentate de Joan-Pierre
Coud.ral $1 Claude Cor"r-ruau"
I,ucr5rilecolocvitr*1ui.n'unnoonduglarezultatesatis.
flcS.toare' $sife1, modelele natenatlce nu au f5'eut obiee.bul-
ulrei tratiiri sistenatice, a$a inclt nu s-a ajuns la o lista
<le modele r".abepatice utilizabiLe in urbanism Si nici la o
ordonare a 1or. Incercd,rile d-e c.esprind.ere a unel patologii
- )7a0)7 '
baisloelpreascprpeirafaji.lcviiLe_inrlnodoerriaat9ngipiauolfliuluzoaingncjf_ufuiiinalofc{unrfinfoocnlsloaiotrldnod.a.enlce1auorcaeaucaoorsrnEovnfrild-;en_ulguosdrt.i.ltlao" apureeountjD,rnuisyeeenult!aai_*r .... fiind, ln general-o in nisurd s6. in!eleagd tehnic probleraele
rainisippleilcoc2{ct"eu]l.eoitopsErquoilpiolti!tirqincl idqi.eelen_ulSrrnh+earpnc_aegsl*qu_itiA.qingu_e"tie.*ygoi,sli{"crbl.Cj-[.oalcD-oce.czl.vvaiouatltlaarpene.rjetizucbritdpr.:it."u:._l.;i care i se pun, iar guvcr:nul nefiinc1 irrfor;iur.t asupra mijloa*
dslceeoiznzciaviilaoopullrrtn,aoEorblreleaddsrpiiolnoeeernlacde6gioaearlpilicnopr!!orti4*rviiien<flirrliaie-n:aprccerlaor:ddp1ui"rneiLca1ceolsesor.cac.pclinaootrrlr.oc,Lilbguicrul.irpl1ruaio.ierlaaccufuilr.uecilalisreceisf*aate.nbuCllde-_:ai*-_ * celor d,e a in.lelege popula!ia),
trrl(ztdorceiaucueiriiaa$anretnsa;lizstiilrtzlcguinesp)alippirrnf,aoaoroiern.luurbl*naiil,nbtpedspgitceacnerueuecinamtrrltgusieinlsnioeirgrpateninmitiloaceoa.putateorlainnipitccunrscioolastLatineietrezcconrrnaueilriupueleerlcoozilsnearrudcccici.croieed.afLhpnnesic{ldictocoauoooe:t'rnlnr.i"-pt:nlrzw,iueuatlitrEn-:itei.ecac;tfrtrifiui,ntavrJ-n_;eu.ec:p"tia-:lonr'l:*rr:aelrcttei.".siia*-llsifra*at,lutt.Tcnrdrrnaielt.ac.;icet:aoe-etigta;tueg"a_c^trrll:rcerri.e:inrrtlboci,nrree*ur,:odr.r:a*iijq-i._nttuuntii;jtl-luno:ci,n:xinei;raRnctu:$deoaaiJee*..***{o irr i "rr - $4ig;,rigge_q $ j,. 5*Sg*.AIgq--g:'u_;:Le;1.*U3Slo partic j_parea
popu)-afiei la proccs.;ul <J-e ciezvi;Ita::e urberrrl a fost de asene-
rptsngple60rteieaa,ecvnabuzodtseiiriltePuliponpercaerertciraiupaznaanliottergoliCpuiidi-il.htu0eldcoolreaparnaacfbomfiipiaeizpneeroiiuntecr'icldiitaa..uaselrltddrdieoeliearafiusuiidenrlgdoe.tesie-rgccejuspeihizpsenial:nutee:ddbenb;,cuags&ici9dzappd.aril.ooiitlqcroe'etseeotrvfaijizina-bdcert.ia.rcerguicocibs:dtoeniutirel<nraili.iltdleua€eingiccnalei01itltzlucoeraeier*gsi;oe;ss;niuo-ttpgaS'mc.rii_ibaailavniJ_linllel0nt-llesr_dre_;. A. nea larg aezb[tutii, S.-a sublinj-ai; cir, l.n situai;ia actualE,,
pal.-ticiparca este r:.r nitr practica cotj.Cri.air;i ar:itind cd. ne-
mmsaeeucdaiiaD'CM'sr,noaoufnr,pcrnc'eoltuldrzeLzie!oiicieoldieezs.i-r-dqai-deeel0.unozrziib6igdi.anneptdeoaidcrrraietdiicrc.epli.szareiiilvteepujnra9opcriboel rlapleioto*icrcepuuerui-ollrals*a!uoiea*cwrf.i(lborpaaJnotne.ploivsugetlilacaureil;iup,inauitetnerori,ne*- \; partic:i-par*a * m,"ai ales in rcarile ag.l-olee:,.a!ii * este un fe*
-V84' {tr nonen gerrera], In societai;e a urba.urd. francezd, di_n ce in qe
e.ai eijr:rtiflcai:L gi inchi;l;i, slngurul nod de part j-ci-pare
(
rS.nine eonsuli;area el ec i;ora]ri.
kLr
^a-naliza ncn*-pariicipirii esto urnratii dc aceea a reac-
iie.i. :.ic'ir:*lor poii"eice fa!;. c1e participare" La nivelul ora-
$uiul, pi:.tr;r:r,*ir. *sl;e trr:*i$i-*nal in mina notabililor prove-
ni! i- d" i-rr ::indu.rile c onc::cian,gilor q i lj.ber-profesionigtilor,
Loc'"r:Lnc1 i.rr centrul oraqului 9i g5sinciu*se 1n situalia de a
nu. putea cr:eea 3,egdturl cu noii veni!i, L:cuitoril sarttere-
1or e:qceritri"cr; slni: dec.i. conde,mna!i la neparticipareupro-
blema pa.ri;icipirrii esLe &ceea a rela!ii1or dintre ind.ivid 9i
puter.c! ceea c,: nu poato fi inteles fd.rb, a face apel la no-
liu.nea dc clas$.,
Parti"ciparea nu poate exlsta f5.r5. inforuiare, iar a{
ceas.ba nu este eficase f5"rd o formare a cet6leanulul,Eugdne
Claucius*Petit consj-rler5. necesarS o cit mai )-argd. informaro
car.e s5 perrai-tH locuj.torilor s5. d.escopere sau s6 red.escopo-
re oragul lorn Sierre Ordnion crede c5, infornarea s-ar pu-
iea realiza u,9or d,acd rcsponsabilii nur-LicipalitAlii ar avea
lnteres s5. o ilac6.o Aproape togi participanlii au fo6t ds a-
cord cd urbanis;nu: tretruie sa d.evine public, 9i aceasta nu
numai in tinpul campani-ilor electorale.
Forxarea cet[leanului trebuie s5. inceap6 Ln clasele
priraare" R. Auzelle crede cA dac5. nu se face din prinele
clase, cecitatea poatc rdrrrine pentru tot restul vie!il. A1-
lii (Fra:rq.oise C!roay-) pulr accentul pe gcoa}a secundar5. La
niv:lu1 invilt,lrnintuJ-ui superior 9e ridicE problena strj.n-
gcnrri a forrlij.rj-i de urba-niEtin H. Irefebre a propus crearea
r1e facu,ltiiti dc urbilnisil,uncle s-ar realiza, intr*un rnod
concret, coopcrirt'cit d.iscipIine1orr
-185-
], Cqnqlqz.l"-1.!S cdr!ii repi-cd:-rc ';o:tiu::1 er'':j-niel"e - iui Ca o constatare finai-6y'.-P oTrystran r€Iev6 drruoul lurg
Jea;r-Paul Trystrarr la 9ed'inia C,e i"r:chej-slre a i':'lJ'cc-.'it'r'i-'*i* trebr:-te se-l parcmge de aici lnainte
pe care sociologla eontribulie 1a dezvoltarea rr-
Expri:nind. r€?erve in privirrla :r'l:nger'ii i tct ceca ee pentru a-gi aduce gss mai bunE
colocviul a urr:iErit, autorlr.l siil:-t"i:riazi c5. pro;"'::cle :eio*
tl"olo6ice din cursu] lui nu au f ost inscr:late 6i r'e gi:et'i' ci banE. F6.ri ind'otald', cartea 'r$ociologie 9i urbanlslnrt susciti
rru a fosi organizatS o confninta::e in+;te a1c9:i-i" l':l;-rici-pa-'*i- interes Ei prezi:rtE un prilej de nedltalie pentru toli cei
gi sociologi, dialogr.r1- lor api.rilr'l acLiialnsnt* ri.lf-i-ciJ-, du1:L ce contrj.buie sau pot contribul la acliunea de sj'stenatiza-
ciue iiot difi+il api.ruse cu patrr: aai in r:-rni c]'ialo3'*i socio*
re a oraFelor6 interes ln priraul rlnd pentru c5' oferd un tur
1og-arba;ri st.
De asemenea, eI araii ci p:-riiciJ:ilca socirl-oJiei -l-a Prezlnti
de orizont asupro' concep!i-ei soclologitor 9i urbanigtilor
acliunea de sistenatizare nu este o nl'di-, ci *:r i;roncn ire* frarrcezi privind rolu1 sociologiel in dezvoltarea oraqelor
versibil , dinensiu:rile sociale a-'i-e probl-e::elcl ti:r-h.ine Ceve* gr asupra netodelor de abo-da3ei Ia consecinlu't cuprl4de o
. nultii;r.'rine de opinii ct^l ca.re poli fi sau nu de acord' Dar
nind. r.Sdite C.e urir,irj-t in lnteresu.l" rezidd tocnai in nultitudinea ql rliversltatea opi-
g,-P. tr"ystran enu:aet'[ apci ac!i''-nj-le con*
tj.nuare, P::ina, cea nai ugoari, ar cc:r:ta in a liis: sil cre."f,- niilor'Aceastddiversitatedeopj.:atiarfiputgtcond'uce]-a
cE nund.r'u1 sociologiJ-or pari'ici-1;':-n!i la lnc.r:i-1;':il-e d'e usb:r- un tot stufos daee alcxtui"-orul voh:rauluiy'.-P*Trystramr nU
nisn, fiind. de do::it ca sociolcgirl si se S.risca' c:.i" in iiec;:''- ar fi structurat intregul natelial prin centrarea pe anunite
re echi.pd. 9i a[ inceapS. sE cigtlSe 5i t*pte i.e :'ai],'iiee" A !eme, tratate lnt:r-o succesiune ''ogicH', care eond'uc treptat
d.oua, ioarie dificilA,. p:riveqte fo:'narea cad.relqr. IIJ- proou'- Iaabordareaaspecteloresenl].i.-.,a1eparticlp[rlisoc1o1o5i.
rle car a15.iu:i de forna:'ea univcrsiia.rE * reconsj-derabl Ei ei urbaue la opera de d.ezvoltr' i a oraqelorr
nodc;:r.:izati. -, si se asigu,r'e gi fo::narea de cadre tebnice(doi
anl dup& Lraca.tairreat)n pcnl,ru a se sat,-isface necesitS.lile l-a totodat6 lucrarea pr€zi-tl: i'nteres prin probleoele teo-
retice pe care 1e ridieS, cur i.r fl, d'e pild5t cele r€feri-
toate i-rivelurile. $areina ar reveni tot rr-rnrvc:sitri!ii"'A treia toarelacongeptuldeorag'nei;"',ieledestudiusocio}ogioal.
acilune privegte cercetarea qi 1a in considerarc nunai cee a oraFulul etcr
ce a fost ai;ins in cu:csul color:vj-r:.l.uj-" J.'P.Trlr-strarr consj-* Este evi.dent cd Lectura ei nu o poll face f5'rd' a in-
derS cX studiul evolui;iei oragelorr in<leosebi aJ- istoriei ;::.*
apropiiten prt-'zi:rti u-t real jlterr:s penr;ne iniel-c3e ::ea lor* cerca sa detagezi similitudiniLe Fi deosebirile dintre con-
Alt tip ds cercetare s*a.r r-eferi l"a un si.stera ciirlu.1ati"- de ceplia francezH. tn naterie de sociologie urband 9i aceea a
sociologiei romAnegti narxiste. Ceea ce se detaqeaze ca o
cunogtinf.e in rnaterie d"c sisienatiza::e terito::ia1;i Qi d-e o* caracteristicS'aeociologi.einoastreeontenporaseestevi.
rage" El propune orga.nizarea rurei dir':i'riuli a nitncii pentru ziunea roai iategratoare 9i c6ut6rile d.e atingere a ru:Ior ge-
a se a,ilinge la tur pr.'oce<i-eu cumulai:iv, pentnr a se evita e{ neraliziri. Astfel, din carte nu r€iese clar dac6 soclologla
fectuarea cle lucrEri care s-au na.i f5'cut in al'tJ' parten De
a$emenear propune recurserea la calcu-latoerele eleetronlcc francezaadepd.gitfazastudieriit|oragululntrecindlacea
gi constitulrea de siste&e d.e acr-mulare de aat*, bine eoor* a studiului rlfenonenului. urba-atr, sau aceasta este un dezlde-
donate, pentru ca fiecare si poat.i profita de lnerul tuturort rat, o propunere ce se va concretiza' $tin ins6 cAt ln Ro-
chiar dacd aceasta nu e inc6 posibll in ceea ce prj-veEte ccn- nAniay cercetS.rile sociologlce ain ultirail ani nu au rdmae
cantonate la oraEul sau satul care faceau oblectul central
ceptele n al studiu-l-ui, ci au luat in considexare zosa giruneorirslo-
-186- -187-
Idttiiueezeanir-druieelsazrd.vrr-dbeoielrlioaascpcroecaorrurcl:itt!euiiiie,t;liisribdceee'irrnpdnaer.ci"crint"naeiancrretdiiu;s.irsutraiei,cciailenolspracegrr1illroica.brb!,,eii*euceSalt*ti.ev$aij*i.cie*aeurre-zl*nosetnaiel,iiarrc:jlii.:"elnuieccj:*',a.i_* Jl :,iji-:i.r: i,i,:;:.j.Ilr i:tll jr!-:t:.r:i lij c r.tci)j D:: ri* ,:r:rr:*i;iii;c]]i rlc5..-
rgniriudu:umjrcaneditierTI.aup"prieilrul^cnoe^urntbp^r:1,lud,e"-jd..lmie-^ceude].zan. lt-saeeiR.i,:oeonteryeeurah.iutclzilneeci arreozi"niaetgr;nseral2inap,ieta]cfrgrare.i-ia-*.c;rv:caLaiencldzdaXeebuooic:lssecceeoin.bocaiirtco*tdtis"ip,l,evr,ij.a:-lr:5l,_:: ofjiarl:lcp:*rs..5c:c.lioln*cr_riu*. {4. :.::r:.iiji di.n jjar;rri.i:11. .ir';.ri1.irl..r-','t.n ,iiyel-jii:e Frir-'g:i.i.iJre 1 iLirt-tiie Capr:-
-l-ir.:io ;-t:t: :r.:i: il:; l,,Lt;:^i.gll.ri-.. i,i- ,,:.i,1.-r:. ?rit cli, pr-r;';i.i*tl rie la c,-
6w* Ioar T" Itabei i::r:!...i.lii;11 i.i;i-;.itt:ir.i-r-irr:1,, :tii i.,:*:i : l:i. iril;.i',-.r-i':.;rciir o a:t.nch.ilt::i :rr)-,
l:-i.ri,r,;;rr.-, ,tr-,L-.:,;,:.;..r:r:,1.,1:.lii lr::r'ii-l:j-ii-1.t p:t!:.i:-.1:li,:j-ii.j-c ijr.-i-*'j:"!L;-.
i:-l:,: i
,...-: ii;,1 :.-.r1r-:i; --',:-t,r.ri.::,,:,-i it l.itL:,i.:], iiir.-i i;i.,1i-rrl;,:j.L -- :)a.i-r-.i.]rrl jrta;-,
ir:,:.lt.i::;tt:1.1. 11;:.,,rr:i'.i.i., !ri.-.::rt.iilr-l,.ji.i"t. f .i :.'.r-,'J.ti:r.u.l.i":.j- ui:lr-,i. j:t:i1,, it,::tit*
:::,:t. i-'.itl.i.*":::,i:t.:;:1..ii..-r:, lrl.ttri.rj.)i' t'i,;i. ri,.r,,;,.ri1p lrl)r-i-"jl.l,r,:" 1,..1):.ir7r.l.11i;;1
.i'i : I.i i.. ti a." i: i) i .i 1:r r,r :l i i i .1. l...,f i-';.,1r1;;,r,.:.r" .i-t.l*l;,.:,,'.).-t. it.,1..;i:t,rl:tr,i:ii itr'tii-
irfl .itr. i .!) l .l r i: ,i,;'.lf',!1!.:,iil:i i;rt i.tr::t, i-.1.'rli SO;iOi-C:::.r-;ii
;,1\ i*r";:j. l;1..1:,.i.J-i:r., l-in pr., j Ii \:.ii)itDl rc
iii0R-f'I, EDGAR" l,a ro{euj: d!0rlda-ns .,ti-i::i., i;r-ii.i:i"lriit-l- i.r::l i;:. i;-r.'c-i d* si;nic..
(Zvonul din orldans)u Faris,iaitio",
Ililsltr l\irrrirr du Seuil, Lj6], Zj6 p^ :-i. i;irl,lrj., i,r:r, r-il't-i.;t*::-e ir:tl;i,ri cr.:yti. b.,:,Ii: :ij;il
Bibl. Inst. filoz ofie rrii j..iNr ir.i) ,f .ti:)i-r._'.ij:r.-itl .:i :r;1.i.;'.r.i'-i.,iu j.., !.ltt)|(,-.
rL i ri" ,.,, ,,r, rt. lt.,!.ir I t)j,it,r,
) ,i. , 11, r..i. i t,,,,1. i rl..ti,tI iii..1iu.i er.r-iji,i:.ri:.';:.t.t ;,r.1- ri,l-.iirl-i.ii "tlt.tir.lltil:ti. cLr tc ir:'i :1 o:t_, Vr:.Lr"r. ;l]-
s,r,,: ,, lli I 1r.r, ,,,,,. J,rI r \, r,,,.
f_,\ Rt,t\IEUR LA lilcEpu}{ru lu:iii nai I}6!, orasu} :iit:-j"' c npri.lc:t r-r-ii " ;j r-r.11ir,1.j- tlr: gn c-t:.r: .i:1';-r' q;.i u-it n ,t1:i l-. i,,r-- ,'alo ct),::rl lt -
I)"ORLI1,\NS lrancez Orldans, situat 'h*tr (i-irbic,';--l-e al:1.i'r-ri* iii prcs;.: " i-iit,:L-i:.rei:i.i,, ir,rul.ii:;'f r it t;ir,,l
h dep&rtare de paris, 1a numai 11o
ctevir:e sedj.ul i,U.::'.:t;,- l:,. lt.c.l ..i :t (jU O .-.::, 1., j,1j :t r,.jr,.,.,ir1..,-. t. .,
sociolog:i.i" a presen'tiriir j," Vci. l;r.c::i-'+ ci; r)l^:irt,ficrtr-jil. l_1i_,.crli,t. r.
unui z,von cu atfincj- implicalii so_ p:.j"ncipii! dirLrai'ilfe iii.iurj"i:a l*:,si: g;lol.:i-cli:ttaj..i- l.r-i-tii) li.:,.lrj.:,,-
ciale. Tena zvonu-l_ui: traficul de re. in ca.r.e -l-1,,!,ic;:j.n;:'.'i" t+1a]:ri:;.i,i:,l:j-.i"::jj. au i-nfr:ir_:L;:.::: ,.ririr.r.-.
albe organizat d.e gase co;nerciangi dr::"s d-i,n.*.r.-i:r.r r:.ngb-i. il.r: i-r.r:.l.v.lr.i: :lr:ci.al-c j_io t./i)rlj,jlir:r: i:,.r.1. * ,'1y,,.."
din local-itai;e, proprietaxi aj" l.rnar nui cij.rr 0r:Ldrl.its't - iri.:-r..j. -i:lt; r',i- i:t,ci:i.ri,r iirsir ;.rn j.ni.i. b cii r-l ,irir:r1,;1, ,
nagazine de eonfecfiii peni;ru f,enei" i.n calj"taur.: d.e Eaf iiir i:.r:cr-ri;ii.ri- -i"lr. Ll"ii,ii,;.;, r;.i. i;,:irdr.rcliLu.,", r.,.1.
?inere atrase in aceste aagazine ar ;:*c!ieJ" C,,: ttgcc.:i.cl-og1:!-e a Jrri: zrr:i"ul-ur'e d j.ti ,:r:, j i'rr J. ili,:qr;rrtl,r_r.i
Irc:]ri.tiro,,.nr:i;,,,d, rui.S.e\,ufil f i, chipurile, d.r.ogate, apoi scoase ,;e stud1er:e a couir,i.nica!ij"ioi, r,:c rLi;r.s;!. (C,iJ*iJ, il,lf:i) o i:;;i a.-n
in secret din tard gi vindute unotr -{eaz6. ilrl;rc;afia acj;ixrrliartr pll *i;i-r<.l.j.c::.ca unor urir,rn,'ril.i:nbe ,ta"-
dds.-rioan*.gadnuroersvdteegdlinvltvoigurnbulatareadrrd,ieeoinrdw,erafnzfeavutroeascna-oaiisnnreipsasrdeocteraderrut:s-oesltleanoprliurtcaarinesnl,iudijz:dlrovdefcooian'apurd!rte,eacader.i,ceocedmriuxrduopc.n6ptuiicicrrceaaeu_.*t,n ieatorii't "re fel-ul er;)-uj. an:i.:ri::i-!, si;ucii.ilc ilrsircctiv.e r_i.isr:*
ci,i"ndu*se in acesi: fci in1"ri"r.rci{;ua ce iavesbii.*,gille socioLo"-
gice concrete purt,?1ja s.sbij.zi. ,'. iii.a:r!:r rle ai.l;i socj",:r1ogi..,O::,
ace aste crier:ta::c practi.ci se ai.i.li luniian*n.tali i;eoj:ei:i.c
tocrai in rrirrcipiil.e l-a carc nc .ioi.t rcfei':i.,
9Ie. iJ.l'io:rj.n. raievd naj" intlj. opotilrla iinl;::e c scciologic
a. ":,ipecj.;'l,ilrrri'i.i it:i.sci.it-iinar:e'!, cate sc oculii rie itgr;i-eli-.-
i1;ri.1 s;i r:r. iiii rrL:i1, l:ii-iice, fi.ri a izbu"ti 'iot;u:;i_ sii clcbindr:r,,
-r88- * 1Lj9 *
o verlficare Stiintifiee! eriperi-&eniiale, Si t€ntetirla pi:oprie t' !,Ceterninare inCustrial{i!, Srffiedeni-e Ce conflicte, erlze el
rieociologiei prezen'bulutrr'o axaiS roai c':rlnd pe fenonen d.ecit everiinente scapS. a*est€i d.e *ernji:ir::i o aruncind totuEi' l-umi-
pe 'rdi-scipliaitr, pe eveniment declt po va:'iabil6, pe clizE. 'i na 1or asupta naturj"i iiltine a lunii contemporane'
d.ec{.t pe reguJ.arltate statisrtic{ (p"22}}. 0poz5.!i"a poate fi
sefina1at6 gl la nivelul rf,etodologic" I'5.rd a r€iu"'Ea statis- j. C, iricr:in deiinegteo deci, !-eqqlls.Glil social ca u-!r coat'*
ticlle Eichesti.onarele,sociologia preaentulul ruiliteazE 1,-l-r.; n'r"iltii..-,j,11;cl:t1j.1i:3.i. !*epr:e gyq15lgg;rJt consj-derat de unii
pentru o inflerire a trehnici&os fenomenotr"ogice ;,rte- it ,.:;.:. r.rcj-tlrti:i;, *i,n-ii.ngenu, aSeator fa!L de faptul- repcti[j"ei,
nite sd depisteze aspectele antropo-socio*istorice din feno- {t :lrci,;ul:rr::i.i;ii'!ii, etrucir;r:-i, e1 cred.n ci trebuj"e concepuf ca
menele sociale" Aceste iehnici presupunr desigur, qi ele r.::i:ir.rri.:: iuc iiiia::ilr.ij:i.e de pri,ln or:din, Ceoavsc'3 iru;lpe il-i-n
prezeu!a alchetatoru-L'*l*cercetAi,Jor ln coniact cu fenonenul*e- f ii-i-i;+:aul socj.*} 9i- dohi,"-rli-c:;j;e o sernnif 5'c;:-!i'e special*i ln
veni.nent studiat* [Jn contact prea intf.m cu obiectu]. prezintE I *c ir st*:::u1 n:ill n.l-ru a1. s r-rc i clo gului-,
iasE atii; avaltaje, clt Ei dezavantaje" Oisrinuama acestora
din urrnd detine totuqi posibilS p::in ubilirar*e ur:ei conbi.. W F{cir:iloarial.cgi"*,r'..1doilenitli'hio}ogieirE'idori-nCefi*
naSit d.e tehni"ei d"e investigalle, prin utilizarea nei;od'ei n+qte *rreiii.ri:i].11.-l;r-1: qli'gr''; !r$t;rrlssrt, r:t-'ri;Ltrba!ie ce declanqeazii'
s procese *e ::<:*ciij.l-j-c,'r' : intn-rr:r olganisn, fie prj'n refulare
'foe:ieaticgtt Si a procedeelor de bestare d"i:ec;tE 9i indirect5., sau anihi.lar'*r f;i-e l'r,' , intee;rareo evohrlie, adicd' norfi-flca-
prin niuJ-tiplicarea focarelor d"e observa!j"e (n.w,.:,'.t iir: ech1p5.) J -r re qi **hinbar.e . .1',:,, :-rentul.r sezisarea lui sociolcglc5.r tle-
5io paradoxal, prin r€cui'L:e:€a rsasivd. Ia Itsensibilitatea per* vine estfel Lln tii:c$,- *tctivt! a$tr.pl& sigi:*nuh:i in care.intor*
& vine, pertli!$-nd sez isar:*a fenonenolog$"cd a sch inb5rj, j, n$'reni*
sonalE" - s. cercetdtorului'5 o Hentelc (*xceptlnrlu-)-e pe acelea care se subsuneazd. unor re*
{ grrlari.Lili- Btati-stice)inter"vin i.ntpo rriaruerd niil-tipl& $i deqif,ivS.
En ]6or!n se pronuniA pentru o iargii uti.liaa:'e in ce::ce- in istoria urna.n5., indiferent dac5. sini; d.o origj:le extra-go *
tdrile de ter€n a ttjnaglnatiei sociolngieettu a unei q'sensi- rt eial6 (cataclisne uatura]-ernutalii etc') sau sociali'r EX-
bj-1iteli acutet' pe care el o deriuueste sugestiv 'rstendhal.isrr,
bal.zaciere gi- prousiisrn sociologic't. Frobleinele sociologiei {,
eveni-irienfiale trebuie sd fie cit nai ernpi,rice, cd.ci "cu cLt terioare u:tei societdii date (i-n'razi.i., agresiunit r'Szboaie)
o a:rchetd soci.ologicS lgi propuue *olutio:ierea \:nej. prol)lese $a,r in{rerne (co:rflici:e, cri.ze, evenimente politice etc.).
enpirice, cu atit rnai nul"i 'o.a fl ea corrdus6 spre soluflona* Socioiogia pr"ezentului- s* axeaz5. pe studierea eveninen-
rger usei". problene empirice, cu atii mai mulb va fi ea conCu*' telor, ea doved.ind"u*se o soclologie eveninen!i'ald prin:l) a*
ten!ia acord&tir procese1or rle nodiflcaro 9i resorblie provo*
se spre soluiionarea unei probleme teoretj.ce'r tp"21a). Auto* cate de *venirneni;e1 2) in'beresul pentru cleclanqalea' altor
rul nui;reqte ecnvingerea fenonenolagic,S. po tri-v ii c5.re ian pen* eveni-rnente sall procese noi "p::in sinorontzarea d.lnarnismelor
tru a obline viziunea esenfelor, trebuie placticata red.ucSi-a coajqnctural asrinblate, dar pin5. atriaci inclepend"entetr (p'
eidetici. ce perraibe degajarea substaniialului dirr aseid'en -
226). spre exemplu: revolta 'gtudentilgr din nai 1$68, 'rzvo-
tal- " S" Morin se pronunlE peatnr o viziune p1-u.r:id5.scipli.nar6. n\11 dl*a Orl6ans" dj-n mai 1$6! g'a'n"d'
po15-centriet6 6i antispecializa:rti. in oocioJ-ogi-en co*sirL** 1or, dSeoscpiorelocgaiarepErq"r[{,eonritnulsuci raiccorcd56.^soinatitetnrll)idg..4reavieolradt'oac3rieze-
rlnd cE ofhiperspeciaiizarea 1:r evolulia gtiin$eir ca 9i i"n sennificative ale realitdiilo.r siubterane 9i latente'n'; 2)
cea a speciilor viirconstituie u:: pericol de noari;e"(p'22ti). revelatoare sennificai;ive ale realitdlilor conflictuaLe care
inliluntruL soclet5!11o1'r
$ociologia prezeniului i-ri$iab5. 91 profeeaiS. de autcr joacl un rol vita] Ei rnortal ua ltrevelatortt, ci 9i un (Pn
eonsider6 societaiea (sau civilj.zai;ia) ccrrr,enporai:5. ca uri 22?). este doqr
ccmplex roulti-deterninat ce nu p*ate fi red.tl: doa:: la siiapla Dar crj-za nu ldo-
-19o* -clangator". lla dcclanqeazd' o problenetizare, adic6 o pun()11)
- zo'l -
s'.ib sennu-L intr*bdrlt a sectoarelor a.ti*sq d.e *r"iz& gi eon* .l ,- Conchlzind asupra acestor j-oei referitoare 1a cadrel-e
siderate p1:16 atunci ea fi-re6ti, naturale. Crisa soei-ai5
constituie, deci., o perturbaiie care, ce g5- in nedicindrper* il *. t:rreL sociol-ogii a. prezentului-, trrebuie reuarcat ca poziti-v
rtite o nai burrd oiagnostieareG ilezisarea sbilrilclr de crlzd efortr:1" de dedognatizare a sociologiei, deveniid in nare mii*
poai;e sta. d.eci, 1a baaa unei la.nuri tEel:i-nicett, a u;jei rigo* ,t+ su::5" qi in va::ian'ba ei func$l"ona.l-s1,ructura1[ o sociologle a
eiologii clinicett 1n6.u:ri::u.l sociologi,ei preziniulr:i* Sccio* ordinii, s. structurilor :!-riuatrile. Eo Moxinr in strddani-a d'e
I a surpi:inrle "yiq$a-" dln sr:cietateo propune id.ei sugestive ile
lcgia c11nied. po:'neEte de l-a cbser",rar.ee. rij.recti a evenimen- su::prlndere a dinar*is,mului social, intuind chiar "lmportanla
t '-t' d-ialecticii Ei conflictuluj- in rmiversuJ social" (p" 227) .
iiaJ"ului sau accidenbalului, a cazirriier erbreue sau. pato- Dar atenlia sa este centratA pe orice ElYenim€$iie sociale (do
legice, eajre i.$cep sau sftrqese pr:in crizU* jj. e^j.c:j. tre* .J
hi;ie observat cE toersai eeea ce erad :-efuhelto ca sesiinni.f i"- '-t reguld, fi.rE' sernnificalle istoric5' nrajorS'), pe orice crize
cativ, cu aite cuvintg ca j*mponderatrj-i sau mj-ncrxii;ar sub
raport statistic penrru sociol*gia sie.texoati*E* ci.evjne ex* (in mai n!c5. n*surd pe erizele adincin revolulionare), pe
'brgm de sennj-ficaiiv ryi ::eveJ.etor pentr;r socic,logia cLini- stlri na.rginale de patologtre social6. (neSLiiind chi-ar "boa-
cin5,aMfaormi.ednteelfeapdt.euJp.ecrtiu. rsbeadreezvaSLsn{-;1reucebaurfja"lc*trosriaudesci_laqnt6eaiitioe:ircJr_,, La'! exp)-,:ai;drii i.n societatea conteroporanS'), ceea ce dini-
nuear::;., a,:$i1;atea vcca!iei d,ialectice a sociologiei evenj-men-
ca enzine, fer.nenli, virugio &eceLer.at&rl, r:od_-i.fieaX*:rirpre* liale prapuse d.e autor"
De61 .cu preteni;ii d^e totald^ ori6inalitabet ldeile ex-
zint6. ryi reale virtulj. erperiment,ale, ciici, arai;E E, I{ori::g
?tdacii Etiingele sociale su.fe:'i dj:r nricina neputj-ntsj" l"or puee de E.Morin cu prlvire 1a sociologia evdninenliald' 91
elj-nicl constituieo parlial, o reeditare ce-i drept p1in5' de
de a recurge l-a experioente riguroas;e, sin$ura ap;:oxinare fantezie, a. urlor teze de circulalie in cunoscutele raraurj' a-
experinentalS. ce rijsine nu este oar.e aeeea pe ca.re o ofer& i-e soci.ologiei de4urnite soclologia istoricE 91 sociologia
laboratorul afLat la d"ispozi$5.a noastrd! reete scena isto-
;,ic6-mondia1d.n," cu crizele gi evenifi.ertele ei gi i.ntre ca"- peds.gogiel gocialen
re se pot stabili analogiin cr:mparagii etc"?)) - In spiritul soeiolc'6iei"evenimeriliale" sau "clinice" ,
B" I'torin gi ceilabqratorii sdi &i.n sectia de sociologie a
Sociologia prezentulul i:rcit5", decj-,la ur r€innoit ;sa*. prezentul-i a C.I,C" MAS as intreprirrs 9i ancheta pe viu""la
riaj intre socioJ-ogie qi istorie" cald't, asupia "ztonului din Orldans"n In acest sens"s-a.pul-
.Iiste vorba de a iegi in i.nttrnpinarea istoriei ilrlu. n,u-
ees fiai intii. l-a si;abiLirea coor<i"onatelor evenirnentului' Un
nai peutru a restabj-Ii rupturiJ"e, accicienteleo evenj-nentele, cez$mv-aoenrssutlrau.ii:*ircl,je.'ut sariaaintsbit"rrnfiecsaltatc5b.fioLterinrneaaartnratjrr-ratiu6filrcueui-fltuotvniin<zd15e*"u:f:eliuiciido9eairefoe'lr-i-
clizele ln sinul probJ.enaticii socJ.olog;iei, ci ,5i perrtru a prin
intel-ege ci aEa*risuJ. ira!ional expulrat d.jrr sociolop;ie gjaii
t6'r,
recte evenlnentul, criza - lpj- ar-e togiea 6i organiuat cl* a::',nirue maga.rine d.e nodd. nu are Lm caracter
(p, 22e)- sl::uctnr& sa[ ieiealu Zvoauri asei[&netoare constnliie pe un atar€ itscena.rid'
Logica viziunj_j- sale eveninenliale iI conduce ins{ pe au ci::cutra'h in.c6 tn 1959 la Paris, 'Ioulouse, Tours, Rouen 9l
E'j,'iorin la consi.derarea isioriei ca c sta.re de d.ezechi-Lii:ru. in alie oraae Cin Franlau Zvonurile au fost stinulate partial
r;i de ur:sle d.eserierj- - fieliuni fSeute in irroza de senza-
perne.nent, d.e patologi_e perrna.nentd., cle,iisiorie pernairentE",
fapt pentru eare perspectiva sociologi*E asupra ei prezj-nl;I lie (.sp:e exenplu, aparilire in "l{oir et Blancrr a unei poves-
in!elegerea nu numai" a structurilor. tir.j- cu aceasi5. i;eu6)' Ceea ce a adus nou 0rl6axrs-u1 in "trrr*
riir.ci gi a rtstructurilor istorice cllaLectice ale dev.er:i* iaa el.cninent,u.LLrJ-r' a f ost coloratura rasis,t6 (entisenii;fi)cit'-
ale antrolrosulu.i.r?(ibi-
999). *192* t,i uri-tuIui- " -tgt-
Un al doilea denrere l.*a cslsi.i-irrib slcj-i:11::af ierea f;_rse.- spe5$. antise.nit6) pe car€ o capEtS nitul-zvon? De91 ln*re-
1o:: rie "j-acuba$ie Ei mebasi;az5'r a,ra z-r'i:nui'*:-e d*fcriilrCr.l***
eu gri.j6. etapele gi. anploa-rea prtpagirii acci',;r:ir.* barea este capitatE di* wrghi de \redere sociologic, a-
supra t'zvonulrri dirr Orlea:rs'i lucrarea lul E,Moris nu a-
Url:eazE apoio in volujtr, tiescrier.ea r.i1:o*iei il:aie ,i_r,ur:ic-_ junge la r*spunsuri u-nivocei tratarea ploblenei rlnlne pre-
rii'r ddeetrcrei.stroerir'f,i:g:roe'leagzruvopnuuriluloi*caal-rce,zpidreucur.irl_ot r,ri;ja,.ngee)-:ii:zialc::ci3i:1r,,r, :j., ponderent sociograficd 9i analogicS'.
lor Autorul di-sce::ne in "zvcnul di:r-Or16a.ns" o etiologle,
inci depis.babilt" Concluzia pd.r$ii prj-;le, ci+ si.:rte:r"i5 & €v{j* :aai curind psi-hotogicE. rlecit socialEn Do aceea el considerd.
ninentului es'te c5, t,ig douts J-uni, cl"* eonclurlent s6 arilte, in acesi sen.srsubstratul I'erotic'r al
zvonul. a desc:,is Gn abandonErii in faf.r. nitului, faptul- cE princlpalelo rrnedil
clu complet la Orl4ans, fegit di,n prolunai:rile i'!ccln;tienti::*. cor:du.cii.bil-e!! ale zvonrrlui s-'au doved.it a fi elevele de 11-
1ui, e1 s-e r€intor:s tot acoloo l.rolifera.b sub ; eiiin;:c* urrr-ri- r:eLlo feueile tine rs, ffLsidille femeni:re ia general" B[rballi
germene a cd.r"ui d"ubl5. d.eterninare
tic5 * a apArut evideatSo rrlraoajtea - uii;o]^ogi'-.I 6-i- fanta**s.- 6i adulr;il s-:ru dovedj-t nai pu!i.:n receptivl.
a Tclnoiiriva extinderil nitului au acflonat o serie ds
evut o pt:::.i.cacld. rle j:r*
cubaf le (1o zile)n de viruleni;i. 9i exi:ensiu*.e r. ,,Ci. {? a::e),
de netastaz5 prodi"gioaed (] zile), ire regrea -|e1i {}l-r-rntr} in rrant:-."rrit*ri'!, cu ef,eete salutare. Mai intti anti-nitul
fantasne 6i rai-ni-runcri, repliat in a.nnezi€i cu c:irec':-r:3 ,re*. sponi;aa, f::SX9U];Lg!Ce izvoritE din cunoaqterea 'rcelor in-
chele d.e oroi:rul reziclrnriLorgi al trer;:r,*nilor!, (p,j,l). crrni.na!J- Ce nit", cli-n "p::uden!5. ver5-ficatorlerr (absenla do-
Iorind"u*se o {socioJ.ogie cli,nic5'r iin cf.te se poare 1es* vezrlcr) qi din spirlt critic. Apoi anti-mitul disueziuniit
izvorit din probestul unor notabilitifi ale colectivitS.lii.
ne observao anaLira intreprins|! d.e E"fiorin u.zeaz5" gi. abu_
zeaz\ de o termj"nologle med.icali, +e-j_ drept ru:eo_ri eugle sbi* In aL treilea rind-, antj--nitul demascator.
Generallztnd cele constatate la Orldansn E. Mori:r a-
v6.
jru:'ge sd stabileascd in capitolul trei al lucrArii varian-
Capitolul doi d-in volun analizeazh, in general., S-tlqq-
turqJituJ.wi t'vinzdrii oe fecioare"o Schema mit,u.lui este u:* tele etlbi*nitululr ln generalrsiS"blciunea Ei forta antl-nlhr
Dintre efecte, cel al &o-
nitoarea3 tinere fete naive sau lipsi.te do nijloace de sub-" rilorr efec{;ele a:rtl-raiturilor" de autor [le nnicmac
zistenld.t in urna unui. proces de sed.ucfie gi c.e mistJ.f j-earn, ti*a:rti*ni-tului, preci-r-*t Qi cel denumit
sl.nt ad.enenite pri. pronrisir.:rrri ie.il{torii, o rarmc6. }:i-ne r.,* sp-rcrdtishett (u;r melanj eclectic de niturio antl-lrituri gt
nunerati in strS.initate etc.)i e>:peciiate i.n porturi exuiice, anti..-anti.*ni-r:r-i-ri-), sin'h de relevat f.n prl-nul rtnd.
nnjrrif*irntirtiunrei i3nlae-lnet1s.,*r-r-ci.otrn:-cril,ttrzaiiatuariu*btoturulelurainngp,oain;rtijv.-itantl-cndirteuirail
e1e sint condtrinse sd practj-ce prostituiialilcorirer:!ul cle fe* toate acestear .ie anesi:ecE" Ei turbioneaz5 lntr-rm anga.nblu
te. este de reg'15. practicat de proxeneli, gangsteri-ruei;ec.i,
In va::lalta u.odern6., nltul prezint5 unele inova!i.!;ade* cie r'.rini*.r'il,'ro::j. ca;t nl-puniitt (p.75) pe parcursul unui clclu
rnenirea nu se face pr5.:a pronisiuni - fctele sin! dnogate
prin injecgi-1 mal bonboane hipnotice; locul opera{ie5. este conrpieb d-e diseroinare a traJcei rurnorli.
sau
Capitol-ul TV, <lucinti nai- departe analiza fornalE a
salonul de modE, destinafi_a - unele !{ri 9i ldcaguri exsti-ce"
Aceastd variantS" are circulatie <ie regrrl{ i.n metroonle:, ru:rorj-i gi a nii*u.Lui, introduce citeva elemente noi in pro-
in orage cu o popu.lalie foarte mare gi fo::.::ie densdn Aici cesul d.j-se;nin.{.rii acestora: rgorpiirt (rnediile conductLblle
tenta rasisti (recte antiser,rlti) a nitului nu apaleo atre zvonu"lt:.l) c:i '!i'.nbicorpj-i"' I,a Orldans, acegtia din urne
In vari.anta Or'l4a-ns (precu.m $i in alte citeva orage de s*arr cor'rstltrti,1.; r i.n orcli:rea iruportallei, dil victinele in- ,
provincieo de ntci dimensiuai), tenta rasist5 s.par.e pe pri_ ss:ii,,-:o;r'i'ri.1,ai-ea o::ganiz,atH a ?ictinelorr militantil &rI-
ruul p1an, cum se exprlcd. in"sd,9. 4a.c-eastd o*entare rasistd (in tj-r;:r::j:,: i,i.,niL.i.i;iin!ii" polii:ici c1e stl,ngaro pa::te a inteloc*
tualitri!,i.i" - tg5 -
Lucrarea Iui- E,Marin Kai iuli:-1,i, Ji.tei:i;ir1t- *ite"r"a ar3p€c-, rl ,"- *S@a,fq t*mng r#
tc it:rj;*'nisa:rie :ri* efteteLor ps ce:,i' i+ p:,+ril** .iiri,r*;:, co-, #
1e':tivi.tn'ue ac;ir.l.r:tea viruie:rl,i a_ r;irui'.1i" il i:trzr-i,l ::1;i;ri_:i tt F\$ "ntl!-Eg-t F*.4run d?m E
.'-r1 O.:r"jL'6r::;u: r.r:;-;-!,*l-4r':r.:.jj-..r.e, i)e-or::i,uirj.-r,rjiri:r:o,:rra:i,-r-.z.:'.{Lic;tr;:i:i;..t.:<.l;l-."cilr,i.i.:1fl.:;:,li::.r..::-.:;:. i.1.r* 1,1 elag $#\ im*oisI$#ss^s * Ef 1*?ffi
3"{ft}"s"r&
.r'i . \,
'f
!:ie€r;cri).c'-i.i::;i;:::;,.ii/fa lli-i :rir:i ptbiice : ccj-i,rci;il.i.t;.i:jl Ljrr".._ Lil,:rr<1l;r:rj.:i;tr{:.ij"*ar:j.ui,c:,l:i;r"*inc*s(Ccaonrrlii.}nrg*sen{iin: .caaiv:j:.icri;[rc*]}i]oors et pi*"*
i.e t";o;rui t'G:j.:ri,i i-,.r-:zj- l::_:.;*':i.IIu J,n,citu.L.at "Lr*:-r;.i_:ri,;,1:,i:* rf '-r GIR0!! ROfiEll,
nif i,c;r;.i:ir:n iie isd.ivi.-'
ii
:vv-"I,rDl'jijr,.--il.crlr-.'i;.!rljJ:-1;i1,:?..:.;t.::-4.-i,;iC1,r',_.1)riL1.tu.;l-i.dr.-,l:c".i::l;."liciir1-l,clt,::.ir,tiait-t.srilrL,iji:e]i".e'*;;;,!*rrr.g,i;d:::--,Iiiitlt,*lu:*:c-r';ii:ii"i,r,.:i':ri..i;iul)i::..--r.i,ilL..c-u6loi..!iiir,t.ir::u]t,it:rli(:ti-v*-,rcj.:.rn!i.t::-.eciidsi:tJ*r:.tLvsi.;erelljcrr,,irrt':::L.r:Uiil:,n.J.a-;rl:.,Ic:u:rlCj:i,*,riirN11.cu;:.,1rt:_ri€itni*,ni,N_::C*i:_;ev,.-t1i:.ouiar.cii..tli;lc*..riri-l,..:...;.ic,r;t_1.rnll.;:i+,.,.r:;i:i..i:;lc,rir:jtrj...;lal1;:rls.;i;iilj.:r{e:!ai,,,,bji.,l"_t);..r..l1_.:..l.".ra_-*)..,r;.j il."-t.,-l.r: ii. Dlimj ii(;:'r.",; -' r':..'i\'h,,rlntu.iui.) "
\1
lB:"r-'u1., C , L "D , $ ,!' .
f?\
jr,r:,ri:: .,ijtj,!^:.. .;;-t ill:t"t_fi;il ijii,lij.r:iI r,,ini i..L tjij:a1,r::i,ij.i.::.:j.j. ti_. filj.e .:r:.j.r;' r,;r;:,.Lirl,,r -i.n mejoril;s.tea l-or-"nu*i conrluc pe a.*
r1o3*ne*;:!.i- sr),i-'r,) ;::i.ti','. rj.*e tlefin.i1:e rre sit*a!ri profesl.ona*
ill.il l.t::r.r:.:il. ii{.: ijli-'rt:1t1.i-:a iir,, llriti';i ,tCnCLl-t.L::;!e il::;.ili._:r;:r _i,;i ;r-i-_. }e s j. .rocii:.i-{+, 1;ri: .:, ;ii rlu Le aiti E:cki-nbe ul-terior decit
ir: r;asuri e:;cepi;:i.r:' .: " -insj;ruc.f i,;-;re6. p:riati'i;ti erte, d.inrpo*.
;,'cili lrrti ir;:,r,:;;: ?i,i.i!i iti":t i:ur.i.,j:e;ia.lolr:rc.i:t1iiJ:;;_r-l _i,*j-:* t*ir.",E*.rin fere*r.:.*'r: .'. ;'e ali!ia ai!-ti "- a"'1. unel. i;::ai-ectorii
foarhs c..l,;:a'b*.r.i.j.. lili;cna:i. in verd.trrta. unor astfeJ- ti.e colncj-*'
i;i-.r:t. ":r; Ie i'r] i;ce.i-; u.-i.L j.il sens ;_:gciog::irii:._ii. r.l.rrp-_i at.j_i;riiij.*
rrr:]ii ilc.Li-iica iltioptatii acL-h*c cl.e of iciali.idrni. _ Ltalriol.ui, :i-i d.enle nepreviizuta *e se p*L i:roduce d*-a lungt-r.]" acsstui, j.t":i"-
:.,1. r*lt.irrLriu-i.., i..r;:i_tr_r.l.al; "i.t.ac.via poiitici'r, ir.req.;:st;,r:,.:;:i nerar *rebrrie siL *e ,stri.duias*S. geoalo-' s[*j- preft:i.tcascd .D{;
eievi., *: acee aEi $rasrjrr.i ca qi, peniru exi"genleie .r.'o}.-rrj.,lol
iili-rr,:1' ',.:-ir.i ariie,l.+ lrfll.i-tir:e arir-lpi;:rte * poiitir:a ie tc.:ur"la!.r-i6* ce ic 's*r reverrj. in eNapele inecila.t *onfiecutiva incheier.,j"1
.i.j.-"1-i r:a rl. {ji.ircr{}Fie. i;cfii:ica rie tiinuilre_, si;rx1ii:-$i..* Ae*sh iLCevd. " 'or:"iinortlial" esiis ci.estrii i.e r'-r.ecl.er;i
pus in ui:'b;'i. ,ic dou.il- ster*ctip",mi r;*:r-racel pri.nu--?- binde :1.
fl r t"Llia 3
fac.;1 iij"l. fj"c.litr-"'* Ciiliz,ii;re e. siscernl;li.iri- qcoia;: *. 4ci:iila p::i-*
# lr,:.:,L, qc*a-La recundri:.'J. e'r*" -- un f*l Ce pepinicr'5 ;r unu:1" a-'
nwxi'i si;::ai $u*iir).* il'.:f;::L:iltj postulnazii i:6. in. riarea i.rrajor-'i.la.*.
to a i,ra.zul'j""Lo::^inrlivi"zj-i air:ti eorti!i. s5 ritinin,i cent::u *;ot-.
deauna eani;einali iii a.ri;ii pi;.rue a stci.etdlii 'i.n ta.re au de*
tlutalj* ieal-ibai;e;l esj;e cu tor;r:} ali;a* 0 vorn reami:rti din ca*
pul locul-ui, inairrte d.e a trage d.:i-n aceasta citeiva cqncluzli
din punctul d.e vedere al planlf:icf;.rii fnvd.trimintuluj-" Con-
cLuziile noasbre vcr ariita *;'i vee]:oa id.ee umanist& * 9i aJIU*
me c6, !n l:ateri.e d.* eti.uca'tr;ie,::i. litioa cea rnai bunl este acaea
eare tind'e sE fac6. d1n fieear.e el"ev un on comple'b, api; s,
1) lnclusiv ucenicia gi u:lirrersttaieao
",96- -197"
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
https://neculaifantanaru.com
Sociologie
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search