Sociologie

inoeplineascd roluri foarte di.ecrice * se inpune nu nr:rlai sl ,- $coliLe <i.e nivei ilredius da:r dup& s fornri3-d de repartlzare
di-n notive d.e ordin etic, ci gi pentru c5, la o an;1i26 nai &iferitX (u"n nun6r rtai ;nic d.e murrcitori necalificall gt un
{1- numer Eal nare de funcfionari). H1e pronoveaze g! tinere ea-
aient5., se d.ovedeste a fi nult nai real-j.st{ decit tezele a-
deptj"Lor unei pedagogii ingust utilitare2)" o! "a

I . N IIe ]_ul j-ns u ru c! i uni !_j i €i_t qq.! j- a l. a i,nre_o]*Jle i dcir-eal"sIpnrsetiutunliivileersitasetecu,ndo.aarree,dlennaivnesal esbuf,puel reioi,r duc in spe-
fi.rrc*
qaltq-{5_ forneazd

lionari.s ea.r:ee.rned-ii qi superioare? oa$eni de Etii::!E, oa-
neni de afaeerln lat5. c!'ueva date expriraate in cjfre Iefe*
Cu exceplia citorwa rariurl ale tnviigEnintului supe- ritoare la S"U"tru (vezi ta-oelul)"
rior gi tehnico f iecare dirrtre tlpurile de inv5"!5-ruint oferd
La ora aciuald., tinerli americanl ear€ nu au absolvlt
acces la nai nulte categorii socio-profesicnale. cel putin 4 grade din caorul gcoli.i secundaro siat conside*
ra!1 ea fiir:d j"nsuficient preg5.*i$i* Cei nai defavoriza!i
Specialigtil ln planificare sint d.eose bi'b d"e conEtier:l;i , (care au numai scoala +;*mentar5.) devi-nuln marea.]or majo*
rilratejnu$cii:ori neear. iii-ca!1 sau senoical-lficati. Cite unii.
d.e faptul acesta, pentru ed el l"e coinptlc6. foarie nult ef or-
turile de a prevedea Ei de a ca:raltza f1uxu1 de roinl do lu'. aju$g totugl 1a mesi*:.'.i..i aaruaLe calificate4)su.u la profesii

cruo Jan Ti"nbergen constatdrspre exemplun cdr"de ::egul6runa nenanuale n
gi aceeagl pgofesie poate fi exerciiai;ir de persoane cu stu-
Repartllia soq;.i)*profer.ionale a acelor rrdlopoutsrr eare
dii dif erite ". . o. Prj.n urmare, raporturiS.e cllntro rn-ina de
lucru ij- pregdtlrea profesionalS. necesar& sint destul de au ajuns in gcoala secundare, ftrrE ins5. a ternlna d.ectt una
vagi gi lasi 1oc unei. narje consj-derabi-le de eroare"]).
plnd la trei clase, incepe, dup5. cum se ved,er'sd. fie mai va*
Debugeele obiqnu-ite ale diferiiel-or fili.ere gcolare
rlatd. Cu atit nai nult a celor cale au parcu.r6 etapa medie
variazd potrivit gxadului de dezvoltare al fiecE.rei !5.ri . (4 clasc 4.e gcoald. secundar6 , 1-3 post-seeu-rrdarerde tip
Scoala secunoard., nai a1es, are, d.esigur, d.ebu"gee variabl"le, tehnic $au de a1t t1p). CeL ce au urrnat o wdversitato, sau
dup5. cruo ea este frecventatE nunai d.e o nicd parte a tine-
cazurile aral.oge (cel putin 4 ani de studil supelloar€), 6e
retu.l-ui sau, dinpotrivi, de marea lu*i najoritate. Constant
indreaptd., Ln propor$ie de 5/41 spre profesiiLe inbelec-
este nunai faptul c5" evarrtai-ul categoriilox socio-pr.ofesio- rtmanagerl.al.er!. O parte devin.to-
tuale 9i spre situaliile
nale 1a care dE. acces fiecare fi11er5. Ecolard este destd
de largr$l se j.:rte:cfereadin bun5. parte cu evantaiul debu- tugin f,u:rc!ionari.
geurilor filierelor vecj-ne.
Pe scurt: o relalie strinsE, dar nu necanicE, intre
pcolile inferLoare furnlzeazS., in proporlii care v&- nj"vel-uL de i.nstrucfiune gl situatia ini!ia3-d. Ia nivelurile
riazl dupE tipul de societate, muncitori necalificalj. sau
eele nai coborite Si ce1e nai rid-icate d.e pregE.tlre, o r€-
calificali, functionari, meseriagi, comercianti. La fel Si latie nal supld. la nj-velurj.le j-ntermed.i-are, la care narga

maJorltate a tlner€uului. i.gl telnlnd studiile.

,) vap$allitlvleetirnnerltobeeluiuinarelursm-ideaiqfsafeian!cijlpuxiar5gol,rifp.seoresnlniiaet*ii?c.nDcuEalctd5ne.etc-aca:.lnran-1r.llutinnaaertieinctaetiscnoitinanestveiadidaceeerpnaatroseetld.l-gi 4) nn!Iiaoawniracanltiruteiollriccl oa1cnlaiatf'elGlcirfasbicalela6.,ytpi4r,oedp.seotperliilanda.&die,nlnaadrreoclapjorueumtssietttaactedaareusgadd.uegvici..nh.flwatrc.-

fn lucraroa colectivS.: }lr,e6sduascpiteiocntsodPcoanriosn,iq-luIte{lsiSCeOt ,so19ci6a5.i,x
la_planlficatj-on de
pde,
213,

-r98- -r99-

.$r\.n...e+\NN .Nvvl-. hll!{orrr: PoC0 gJm t$Fo+iaroONFF,u.aIC.r0tfc"rt]rlfoH@Fcrs,uor:i{{sfJt(]i:PsJ:otoOFcDloo-(({F'D\sta<n+Jt$C0ilt$o-fsr!b-d<mtHFc+. Corelatie crud,ii.-eategorie socio-profesionalE. esto,
.'pl-.(I)tcs;'o Fo
cPo'loqFBFcFfqrt+EoocFsFgoF-trocFFpj<PyF")o<i.tFrrNP(iEsoy<oDFoFO'*8(hfF.josd*E.cF.F'PFooF(o'j0latdo,tJos.s0c.iFr('Jtty1")r-.r.r[fCHtoFl-i".,mc"o[L.*h.r0Lt.t,o),F1'^6-lIIIIilIIII[<ilFg5btFFrF-,bJ.q]u+) dectr", noderatS. pe ansamblun Ea inregistreazd o iencii_ngd cie
l<O-&FFr?*
FrrjtBr CescreEter.e in cursul ultimelor decr::rii)) o

fic"xF-of Desiijrirr categorrile socj.Lr-rjrofe$ionale ohignulte re*
pi.ezinti ansarebluri vaste gi,eteroglene" Unele grupuri i;re-
<i.-J
F!}opJ buie anal.j"za-te nai :i*5nunfii, Este cazuJ-r nai alesral cla..
selor conducittoar.e in sensul stricb al cu.vintuli.li: mari
Ff*;', .gIdH,t)rbbFFt.<o(SitDN+ipjO;p"EO PH(6HDobor*u'@o-r!lfH<solIilror\rltJO,ru\^", Bd <t}$s,s.\tOJ1 aapita.i-i sti, jliractionarl superiorj-, ger:e::a1.i, intelectuali
<, rP.

ra' !*p
l])
$cr5-"r<!rfnrrt'o'tit4FuJdrOPItit,6:tLts0&.j" st.1sJoi prceninenli" i,{arile universitii.$:i_ {Ei* aeci, qcoliJ.e secu,n-
tou{n Care do und.e i6i ::ecruteaz6" najoritatea $tudentiior) lregd-
efioru6&a c s * i tesc pe m*1$i ciintre neiabrii acesLel f,es.L:rinse categorj.l so-
\,O S't o
\.0 {i} ."]

;b1.nii6;kt;r;ri'ir:.r;-1,,F<.F(.{rF,foF5D.t+<t.0sF}*Ft't-r9Frc.4.,Fi.1"j)rJo-<<(oPbIi|qi.DtJ"-tt.o[JbHgoroo.jio -p|oFt5CcoO-O--liJJFo,-.o"qF}.r.*1*\^-tc"b,$O3'rrj1l|l[Il!IIIltiFo".'s]r:\-FJO-'otpFr]stFt-fr-o"tF..'-l,, ,,.r " ciale f oarte prirrilegj_eNe. I)ar rru este suf:j.cient se IJ

-s0.$l1O$+!s f,JPc! f4$Et5Hr oci FJ P" frecvel'iat rirrive::sii;tilile pentru a-i apariilei o bung. parte
U1 m\x} 0
bT 3\l dj:rur:,,". foqtii elevj" ai $coLj"lor ir:.alterdeEi au o situalJ-e
FJ d.e invidiat,
O\(0 \.n \t l'J 'it td isofoi(tiJrsAf4.toE ,J, 'brustugilor, ntr d.ispun iotuqi de pirghiile r1e coraa:rdir a1e
lCos0t*\$ N + f". ts' ale rearilor a<lninietra!i5. sau
iU:pdJPIo ts FHFlrtroP irl instituti.i cu.l"-
.smp iurale, i1-Ltnrinteri, probler*a accesului Ia puterea acl.evSratd
eF6nP-f!,E)<'Po+otl"lfn$rSF* Ot6r , \rn-,l 1 d ottl
O$fJt '\''{ nu este aceee pe eare ne-aa propus s*o tratg.iq aici, Sccpul
Cnl ts. P. ${bF *o$tru este sS exanj-nin piirE la ce punct gcoala este hts-
rf H)
tor lF, F \IrU\)lr\.} Fru\iF Fts t()spOocc*F " c-F \.) trumentul rle calo se servegte socieljatea pentru a repa.rtlzg
lonrr+ <f 6- FJ (F: v&O
;,\{ tLs FB - oH' lII\ooC,F' . .f,*oF F" ts
r\!6 tPfs+'IF, .
,J tine:rqtu3., in totalii;atea sa, tntre diferitele categorj"i so-
"" 1.. t. - I I
0t4Fd4rq'&tLoJd)(Dl P(<S1t !o$il'' eial.e* Ceea ce, dup6. ctt $e par€e rru e decit in pa:te adevE-
lllleocuu!o-r'-c\Dro-- \\+g.)ltnru6\latn$6 tsm F luc
so{n cr ={ oLS(JtHprt'{D rat "
I
"tr l'6 t-- \nIO}oF
llI ;..Joor-.
N(T1 eJ FoHMOp,#tr 2. $chirnbf;.ri de si-tuatie
I @-.t A1
-ooFTOoF!hF"-IFo{tllsI.p<gu,l+ FoO, I Cb!c0 itt'' Intr-o pe::_Loadd de So de a_ni - oulatd. aproxi-mativ5 a
llv"r*rNb+\ F caxierei pij culce ,,rr tini"r muncitor de 2o d.e ani o are ln fa-
I6pi;lb.{rDotlnl FN * N)\lr on'Og0bq" !a lui * trecerile de la rm anunit gen_d.e activitate 1a un
ltIillI.FOoo"OoOF.,e|OO.I-J 't!o erctin rFFf(t all;u1 si-nt in nod inevitabil numeroase. Ele sint cu atlt npi
tsO R +H nuLte?eu cit ritrnui inova!iilor i;ehnice qi a} rnodificbrilor
*-* suferite de organizarea intrenrinoerilor se aecelerea?9,.
F:. i !i 3mOto
lu iw I
qfr
I ' F*tsljl r F llG. r t,nco +'\n \r\r -J OtOt.fOicca"doBIUqtpsor.tEos
c@aoli*J +-\r * Fi-
dEc'l 6@t lO
HtrCoI tDi H|o:iolllir5fIrFrIt cf

$. nm{d+fDi ftFFps oiooOt oHoFoo -GFooHooFo H
ooaoiao oo o
' u-,.o3) \o'.3 iu ci- 5) FCLGIIR, J,K, si NAiI, CHARLES No Eodf .uthceatiConenosfustb, el!6A/m, ericpa.n
population.. !'Jashingtonr Base
e\fi l$a!\r\n FJ an

FJ

169

dt6n '!k +\s
F&
! I

s -4oo* - 4ol. -

Aceete schi-rnb5.::j. afecteaa&. i*r priraul rind" eon!j_nutr:.1 Pentru urrele eubcategorii, sibuafi.a este totuEi alta"

sarcinilor, astfel incito fd.r{ a schj$ba in nod oficlal fuac* Ei"e i91 p5.st::eaz5. narea niajorltate a nernbrilor" Este vor'oa

!ia, ua mu:tcitor, un funcfionar, wt cad-r!: au de-a faceude ia in<j.eosebi de pro-flesiilo, liberale clasice roai pulin mobile,

o etap5. 1a alta, cu alte responsabilltdti, cu alte probte- de vlrfurile adrinistra!iel publice gi de narii" pai;roni.Dar

ne ooircrete de rezolvat, cu alt uiij.aj. Cine poate prevedea i.n interiorul acestor grupuri- existd. trepte foarte inegale.

cu precizLe, d.e plldErcare vor fi sarcinile ulx\Li_ nu:rcltor ClasificS.ri foarte nudntate ar,fj.scerne" deci.in cadrul 1or

d.in construclil la sfirgitul acestu! secol, sau al-e unui ntJrperoase schinb5.ri de si-tua!ii.

contabil, dat6. fiiad tendinla de a construi locuin$e prj-:r Rai:a stabil-itAiif apare,desigur, nai ridicati dacl irn-

prefabricaxe gi d.e a folosi ordinatoarele in gesuiuae? p5.ri;in populatia intr*un nu:a5.r foarte rnic de straturi so-

Ia afarE de aceastao schlnbarea locu1ul de nuncd este ciale nai lar6in Divizind-o nu-nai in dor:d. supercategorii

foarte frecvent&n " Numai i.n ) ani, din 1958 9i pin5 in nwrcitorii, pe Ce o parte, Ei toate grupuriJ-e celelai.te, pe
1!8*, aproxinatlv 5a% dj-rr personaiul activ d.i:r Franla gi-a de alti pa.rte * rata scade destul de nult pentru anbele

schllbat fie patronul, fie ramura de activitate, grupur:i iuate 1ao1alt5, dar rdnine inportantd. pentru pri-

f i"e na jw:.itate a popula!iei - cea muncltoreascE.
nivelul de califlcare, r.i9. profesla (sau au treeut Dri:a nai
nulte asenenea schimbd":Jb{ ro s.U.An, pe baza unei c}asi.fi- O a-nchetE efeetuatd la Geneva in 1!69 a ajuns la con-

ciri in 17 categorj.i socio-profesionale - foarte schematiee, statarea cd aproximativ un sfert dintre cei ancheta!i trec,

deoarece genurile de actlvitate profesionald,, d.efinite Ln in cursul carierel Lor, frontiera care separS. profesiile rar-rr-

deta1iu, se num5.rd. cu rniile - l:lau gi Duncan au ajuns la u- citoregtl d.e cele nenuncitoregtj..

nele rate d"e stabilitate in general foarte coborite, coepa- Este vorba aproape i.ntotdeauna d.e raigcdri in sens unic,

rind. pri-rna neserie exercitatd cu situagia ocupatii. nai tirziu, de la prinele 1a celelalte, astfel incit din 1oo d.e persoa-

in 1p62, in nonentul- alchetej. pe care au eondus-o ei. pentru ne care au debutab . prin a prresta o nunc6. salariabS. rDa]lua-
L&, 39'i% au devenit oe 1a virsta de jo de ani
trei dj.ntr€ aceste categorj-5", procentul persoanelor care nu ! i: a'.i-nt e
gi-au schinbat neseria (aceeagi categorie. la inceputul ca-
funcfionari, conercianqi etc. transferurile in sens lnvers
sint rare (din loo de persoane care au exercj.tat o profesj-e
rierei 9i ln anuJ. 1!62) era sub 1o; pentru 5 categorii.: el
era de 1o - 2o; pentru aLte einci - de 2o-1at pentru doud. nemuacitoreascd Ia inceputul carierej- 1or, m:mai 470 'pot fi
d.e ]o-4o; pettru ultj"roele <iou5 - profesii. inteLectuale sa- intllnite t.n categoria muncitorilor dj-neolo de virsta de !o

larizate, profesiuni intelectuale nosalarizate - acest Dro- ae u.rri)8). Aceasta d.ovedegte c5. nobilitatea i.n cu.rsu]- unei

cent depdgea cu pulin 5o (j1,5% EL 5415%)7). Aceast5 n"onoo.- cariere conportii rnult nai multe rnigcS.ri ascendente d.ecit
!le denonstreazd c5. pobiLitatea este regula generaldriar sta-
descendenlre. Contrariul ar fi fost surprinz5tor deoarece,in

bilitatea o excepf j.e. nod norrnal, virsta esteun fador de avansate profesional$. gi,

pe de altd parte, nevoia de nin6 de lucru necalj.f5-catd Ci

6) !EatundeosbeilittdcopnrjoonfecstuiorenselrlepeanrisF,ranINcSeEeEn, torectI.gl!!6!6.et l96it. de cad.re este foarte loar€ in econoni.ile nod.erne.

7) 4st{r9urc.tpuTr€m, .Nge.w floi rkP,wgL4)5{r1o,rJlqZoDp.. The Amerlean occupatlom.l B) Roger Girod,,irr colaborare cu lves Frickerl &1obi1it6 sd-
Gquireondti:eil,l;eo.bi6ilintdieeCnocnogru'drss nd'eonccaiiarrli-dderes.oInc:ioloCgaieh.iersrlVo;icI-r
fred.o Parets. Gen6ve, toamna 197o,

-4o2- -4o1-

Irl S"II"A*, dupd aneheta citat$ rual i:ra,i,ilte, * .hrefune Dln punct de vedere foliir::.i, riiploaele d"e siudii 93. c1.o
dj"ntre persoaaele care au d.ebutat ca nuncibori necal"ifica!,tr practicS. (ucerricre) -qint ca niqte paEapoari;e pe cq.r,e Datro-
erau senrlsalifiea!i in 1p62, a clncj-me :lr:-nci"to::* cali:licalt nul 1e c€rceteazii aiuncj. cind. a-ni'131gaza pe cir:e.sa." peni;::u u_
ryi roeseriagi, un sfert o'gulere a),be" (practicinrl p:".::fesj"j. ncJ-e pro.ies-i-i, i* ulri-r.ri c.n;:.1.::::i pLt!in n.-lileroasc a se pretind
j-nielectual"e. * g1n,) " Potrivlt aceleiasi anchete, di:: loo o:".: i;rtiuri cu bctul sp*c,i.r]-e " jllsie c;rzlr-il_ :-uai al e s ai profesi"*
persoane ce.re qi-au inceput cariera ca nicl func$ionari, o ilor acaicil.i co .,ii al, ,:elcr lib:r:aj-e c-l-i:.sj.ce o ca 4i ill anuili*
zeci.ne au &evenit nurreitori calificafi $au neseriagi_ rnj_gea-, i, or f ulc 9ii. putr.t ice . in ce l-clal i:e ral*ri
re d.upd. ci.t se pare ruli- eurind orlzontala din pur:ct de veclere 6u-15-, t j..;-'u::i dc p,li:r;ii;.i.::,: pr.olcsi.,;n:.rlii :;int a&lj-s* I tic r.e _
ecorronic Ai social, fn marea najoritate a cazurilori' d.oi d_:i"n d0 ,liferj-be
lo au devenit nr:acitori sonieaS-ificali gi necaj*_Ilica!3", Cc${j$1. "
ai.gcare descendentd; d.ar 4 din lo au trecuir in "rir:c.u} cadre- xi'ir..l..
loro in categoria comercia"ntilor sau in alie cnl.iegorLi de D'ri;ri o anrr;iilii virsii, rii:o+::::i"eriia r,;i lepgL:rLi1t c{}ilieau ii
activitdli neara:luale, ae nivel nal curind" superior. Tend,inle
aseeanetoare marrifeste toate celelalte cat,egr:rii ,Le sj.* nir.rli; decit o d-i-plor:r:,"i sco.]-.1rr sB,ir un certi.tlicat ie pr.eci;ir:,I
tua{ii- de debuto vechi r1e l.c
sr:.ri cir:ii.r d.e rnai mr"rl!i aili"
Sle erat6 c;i perloatia rle p::egdtire profesianaJ-ii ii ccr:._
duce pe iodivizi la un nivel socio*prsfesional" siib care nu&.i I* i.l_:r,:ri il.,: arr,;.r;iao pre3:ii;i_.r"c:r qcol-r,.:.rii. i*i+;i r.II :,;I
destul <1e pulini coboard. mai tirziul cei putii iat:*wr clr-ip cal-ific5rj._].'; i:i.r'1:-l.ns1'' :j-n practic;i sau r:cenicic ili-i'1-uen$ea*
accentuat, i4 tl.np ce mu.l-fi urcd r.m anumit numSr de tre3rte..
25, api;i.butij-ni.lc :ir;.1, il-or i,e a ::czoh,a pr.ob-lcn*1e pe carc
Prima repartilie profesioc.ali cundl!ionoa*6 carlera 1e prr:te (::rc.rci'i;L.r.,; ,. n:iesie_i 1r:r, rii:oriLiiil aic:i" un subiect
ulte::ioar6. a ind.iuizil.or in misura i.n care ii face sd. ]la:"* desscbib cic rli.J.'j c.r.;., pi iin.:,iie ilgel"a el e.ral-r.i:-irii. efcchel.Lrr
aease;. rie l-a nivelurL dlferite intr*o cd"ldtorie aL cXrei- i* pe tg:inr:r:.1riiri1 :_rLe in.,.ii;_.iilinbr.rluj_. r]:be un teren
tinerax nu e dlnainbe stabillt, iar nu perrtl:uca i*ar d.estlna iiprrliini-l
d,efinitiv tmui tlp specific de activiiate. Acest fac.bor (pr"i* ned.efli.;i11,, l)cs-i_ilur'. e;l-i.t.l;rj. a-alr-]- j-ze cale ,{u ::cos il,n r:vicicnl.i
ma profesie) nu este decit unul dintre nulfi e.lr;i factori_ ca*. fapi;ul c;i, "irr r,.rrrJie , cr: c.i.L inrliyl:: j. j. sinb na,i b j.nr: i).r,irij,..-
re influenteaz6. tralectcria d.e mai tirsiu: resursele pArin* tiii de .1a. in,:cprrt, cu :.tlt reugese nai bj-ne in via.iir io:."
lilor, ndhut ae viaf6. 9i infiuenla sociald. a f,a-ni.J-iei* perso* profe siora-)-1i9) ' ilorug-'. nur.i:ai. o anari-z,ii a cilrlzor-or:r cc.;r. (:i;
nalitatea gi starea fiz,ic6 a subiectului, cigtigurile saLe 1nc5. nu s*a lliicLrjj, paai;c si;atliti pinir. la ce p,.rnc.i; se ii:ii.;o_
personale gi natura intreprind.eriLor f.n caxe lucrtazd rind. regte .cea:,;tri .i-''rliirl i*rrlruciiu.i.i gi nu alto.r. :.i:ie.i;l::i. ...rir,
po rl.ndn conjuneturile locale in care trdiegte;responsabiJ_!* du-od ce ..u .. jrii;;.iL sribi.er:iii sri e;i'ecliur.r:re s,rurlii sa i;i.::.ii:.r:ii. "
tdlli-e fanilia3-e, ocazj-ile pe car€ i le oferd viala et*.prln". , l.c inli::;nr::,;te in e oritinual,c cL.ri*ril,
tre acesti factori trebuie s6. situ5la stud:iiLe efectuaterpr€* toa.le jiiru:.rcr.r_r,ca
cun gi. practica (ucenicia) careg eventual, le-a conpletat" ca.rc
i)r;
3. Qtudlj-le E1_rnqb:L1:[r!ate-a aJrl .fi.cui;"-o nai ina_inte pciLi;e fi r:el-rrati cu ace$.lj ptri.--
lej: situa;ia i-i,'.rrilici, i-.ersonalitatr:4 g"3"ln.a" A.n e):aijli-trrr1;
Factorli a.ce9t1a dJn q1rl{ acfioneazd. asupra carj_erel" ceva ne1 in
in d.ou6 cbipuri: intr-unul fornal gi i.ntr-unul practlc. r.el:n-l' ;,ra vai ainitiunt; p:'obleile)-r: r-esneci;ive ini;r*o alltj. -bicr,;:-
i.-:ilg rni, d.ec.i , sd. lc evoc aiei g* scurb,
- 4o4-
9) ;-. re voq-dlc..*1dr.rrcaCrc, i piirui.l'olr;cr q.l I,lir;:, -o2p-,c.i_t,, sau :1ige61.1-
rrri cs ori, .:,u i.ti d- by .l. " tl]aui, ""T;i_ ;;;"
llJJo",
1".j68.

1D)a1c1y,tr>ni.i0rirvi)'il,ri.e',iiljo:CCsi.Rl.ji..;;ir.apsbLoi-urI.,rIgrrLCll]oirtir;leilli.L, Ldecsltd!.l.Curvoepses"ocIni_-acLuomri-e-*-t ,^].e

-4o5*

Ln n:ad iCeal , *ste vorba de a nisula cil ajuto.rul unar * ]-a';u:'ii a p€Llto::aLl-na'ti'i'
lesie cores-,:uazIi;oo,re cu,noqtin!ej-e efeci;ive a:e s',]biectiior ';1a*E vr.'eii * c;:.r* il'rrcducr: 1xr i-r:ri"rlfiipi-u aL coeren!r'*i i::
Ia sfirgl"tlll ,gtud"ij,]cr loru d.eosebini. acelea pe e:rre i.e ,j.a* sinu.l- a.cesNcr elenl:nl'tr, asi;fci i-r:cit, $'n raisura in ca:'c
No:,esc qcolii (*.1) au acel.ea. ca.re plc.ri:. a;in al,t:e *ur:rc1111; e j- est€ d*ii:::irrina'bs glr:a.ti.r-li C.* r:qntin$entA e,l 'lef ier"e]*lr 'l"i'
(nivelul culturaL al f ar,iliei, me.ss.neCj-:r cic" ) . .lLc:ste cu- :rr.i!1ueii:r,ii lru-Lt pent-j:'ri i:l"r*ervet*r* :L:l :i*gi'l Le c'rnili"!i'i, ctl"t:j::
aoEtinle aI pi B1 se picrc in parte- iioLJirri cu F a.ces{;e pier.- ilogj-bj.-'i-c ptcn,lsi"'j.cr-l::'JL-. 2lisL'i:1r:d' o j"iliti fijti"flriL-ilj1e dc s1='
q;,:r'arr!l:-i i '
de;:i. o rit.-::sL i-ir:a:';ii.a e ;i'iij i:tir.31.:ii;i.r"i.* -di-:"; e;pir::"i-:"-i'1e i;i' ijl'D*
:l-*i:ri,;;1.{: {:.,j ..r-:--i.Litl ..1j,.r.r ll'ri-l-;,tlc!;j.-1.c:,'* i;{r:. ;r1 ic:."i -'-"cc"'."'ti"'t:i : J
Pe d-e aitd parte, va trebui si e-rai"u";iru r:r;rrr;qtj_ntc1e rr.il',;Clr j..*,, 1l*n Lr-''1.r, i,.l aiil.'ifjl"':
Gbf j-'rute clupd. pe:.'ioaca de studji* U;tete siilb i;r n.ir.r-€ riisr-lriri jit:.:.j"r:i;at ;tjr.r.,:: iriir..i.i- .,.i"r it.{ji:iA:;}j:i. 'lu .bol'r1l' 'i:r:::':-ii-l;-r::lil'c o ljl-Iil-'
lullcple de clcnentele pe ceile lc; coai-i,;:e i. sa.u ts. Sjr ie no* Liiza** ,;i:.: i-,ir:' r.r. ,;s1,:',.'.,: :l1 r-.r: i:'i;il.
';im cu A- 9i R*u iar qu C s& desern*in. ceJ.eltih* a.;it"i-zii;j.i '.1-\1*
post*Qcola,r'e (ploven:ite di-ri e:perie$!ir ae munc;.o d.e pi-idii)*
tuli ti.l: :-lir:., .. L t.r 'l:i i:' . 'l ' ilJ?.rrc:r;i!! in ttf':':i"' r'r:l'Li'i :l't:-CiU lon'-

$6 notd.:n de asemene& cu :{ 'r;oii'Le r;e.ie}i,:..}.le ca::aebr:risi;i.ci a1e ;,5,ttid.in;:i. r.:.'., .' i 1, :: l':u:l b si:. t''iil,)ill' ailbj-iij-:L' e;;p:"itt-L:te

inoivj-ziior Si ai-e nediulul inccnju:.5i,rr": fif,s31ss sii::riit5!ii "{-e l"rl*-}5,::',i i.rr i.l.r ,.I-ca efocli'ri ilt :i-a l-{' l-a i:ll" r:ic iLni-,
o
c5., in t;cne ;:;.-i,, ;1. jnLr.i- i:r. neseliil i* cere s"spi"ratr d'e
:r:latil f an:i.liale* circ'.rrnet,a:rte econ*nice --Local*, r.e!eau.a rie p* .trart1q j.-r-l :;r:r:1. j..:1.. r '.-l.i'"l:lii :iir, iiri:r:'-Ll n*se'::j"e jlc:irle inr;r:*

l-..aporiuri soc:iaL.e la locuL lor cre mLu:cii erc".ii utot c1* afir- ci.l:a;l -
nai; ci cur:ba ca,l:j-er.ei lor este f'"u:.cpie c"c -^rroiu!iar tu.i;uror jiar-;r.i-trL; i,i.':; tiz a!1; 1i,:r *e r:ti"gu::i se rlnj-:l'-:r;'i:;i' -ilap i'i:i ir'':r':i"-
ac€stor e l"errente (41*n1- Pq-A2+82+ C*X) +i c5.* pen.tnr a cic.*
ia Ei i,i:i ;,iJ"Ni,: i:ltil,i;c7];-':;* *-e*i.b regj-r;:rea }a *rii'ilj e*n' i'1i'l' i'c':ii
-te.:ri xAn)-irlia.l actiunea Seoliii t::etluie d.etermi.riat&. pond.cr*{i l-ri.l A} si:i-iri-i-r.li rltrii;n'.'.r',-;: jl:i, r.r'i;li. u:i 6e s'uiud.j-.eze r-le t:jrjii{ilitiL dj;*
cad:ul €rcestei evoiugii. In ;,eirlilaiei iricrul accs"-
c::epair:i;ci* pi\ ci.i.r'e l;'i' crce:rz'ii ver-ti;a, il'trpii siadiu: i-'-r: icrcJ";:rr
ta p:.e supu:re efectuarea unor observahii asrr!ra reililuj" efeo- i,r*tivii:If j- (f-:r cazl;i- i: :1a,iii, ]-6*2-1 cic ani ) r :lr;trc , il:iLll"

tiv alA1t"ua)tVulrcAr-,aicre: satocriirflarecatosriilb9iei,ctiirlrorp.irg.Liuuinl ::incl" al facta- i, 1'opu.si:rr ir{-iclnrcinirii fi sitr:::"!i'n c'cbindifid' l'a'"'i.rsta "l'; iii:
rllo: aceea a ile atlt ilir.1.! I:i{i.j:r. ili.r;iri, pl{'ecu-jl, 6i evah:!ia arlbi'tii}-c'.r
nec_iu.* iriL:r--;'i"

J-ui- inconju.r.S.tor raporltab la ei" 0oiistli..i:.nuci:ri.l r)il!i.noci.uin;r.cd- norluriria sflirqi'l;ril ci-

.0ste sufj.cient s5. eriunfiin acesbe pr-cble're p*nir:n a ne *j-u-luj- eic i:;i,r.rr.ii.i ot'l iii;r.tcr:,i-i.uti-nc::5'i- nu pol si nu a:Li:ii ti
i,de e asr.rp;:a i;i.pu.l-lii- rie plcrfcsie perli;rlr oare se 'vor pre$;iti
da seama cit de eonplexe, cel oulin in citeva pri.,vin!e-ar: fi
luerii.rife pe care le inplicd solu!lonarea 1or.

rr " P+qregle q.l q{!e*}s;g; g$ggglr{ j.n cursri:j- a::rj.r;r:: ui"rtii.l,ol'i.:icei::. car: au. fEc'ilu i:iill- i:rL'll::rci- sLu."-
*ij,i d,e ni.r,'el ni jloci-:-r sj.nt cili ilni incL:na.|i-uin virtutea si-
!:'i-n urnare risplevizibilitatea cifiereLor i:rdiviciuale tua!ie i i-orrs.i*Ei fac:i proleci;e foerte pr.€cj'5ei'\clptlti"nd ir-
este nare, orisum s-ar incerca fo:,mn-l-area de conjeefu*i aq Nra in Scoiils de aj-r,'el' superior'$ei trelluj-e s5 se oriea*eze
supra or.ientdrij- 1or * poreird de la .filiera qcolare stabili* si)re o raunci pe ca.-rc s5. o pcai;i ir:deplini imediat"sau spre o
t5. sau <io 1a primele acti-vit5.$i re6uJ-aie *u peni;rucd facbo-
::ij- sus-citali dau naqtere 1a combinatii cu nerru:rirate as* l$ Pd|g6iirn!seepsi.ausosrpillcuz;.Xfnrt'tiinoed.saolr.cecuSja.d;,.aielnec.p*lreoudalcietriiatcfcaatpe&tr{u:ie.z:liq;.aiurial;c;*eceie.lp:isrerotiia.nine*uciEtneeletigdreaaebulriuitva]dE.teaet.od6e5rii*ji.-^aos.erurlorerr.ill-r-"; i
pecte care se schimbA cu tiapu1 (Fi cu atii niii i:ruJ"t, cu cib .
infir.renpa acestor factori inc5. nu ne esie cruloscute)"
e{.ttonlne.crre*acp"*ceeltril.'cn;a-rcucair-,rlrcr'i6!rji-ij-iucrt1tdnt;tiaecsai*c;*s!a,urecipehla:uiaalrj-nrazecasaetuzsbitnoieaireclaf!iiltoiutrudnedea.fiinc.n1oii;ir;idne, ri'-Ania-dnftlrtntsrpcrerii'r;:triurr"c;"'i rr'l
-4o6_ cieLi-il,c" '1"

""
"'

*4op*

ucenicie bine d.eterminatS ia lu:rire i-rned"iat urmdtoare,cei nai construclii, ingineri, chlmiqti e.be"). In acest car,, es:.
nehotS-rill sint r:ali erevi d-in gcoJ-ile cu caracier acad.e:uic, nec€sar sd. se stabileascii. co"bele o"e adfij.tereo dupd. cerini
d'eoarece rpentru ei oineeprrtur cicr*lui d.e pre9;6bi,re propriu-zi,s l.€ d{. rrgctutare ur.oprii Ir.rfesi ilor respective, in c.
profeslonald. este Lncd ind.epdrtat.Dar chiar d,"*cd ei ezitd in- dlr{i- unu.1 progran g}obal c.; dezvoltarc eeonoraj.cd,
tre nai nulte profesii, acestea apar,lin in general u:ruia qi
aceluiaEi grup socio-profesionai; inginer sau arhitect(deci, Dar celelalte fo*ne de studii E{ de pre;;).rtire profe-
in orice caz profeeii intelectuale); ccntabi.l specializa.b sional5 accesibilc dup5, cicJ.u'l Ce i:az5 conduc spre profesii
sau agent de pubricitate (deci, in orlce caz caei.ru de nivel ,r:ai pu!1n.clar dif'erenl;iaten
nai curind med.iu) etc.tt. nu&eroaao, lli numi.ruJ- lor va Aceste p*ofesii sini; extren d"o
cre,5i;€, flrt ind.oiaH, $i mai
mult, din cauzir. evol_uli-ei teirnlcii, care face sI se asemene
intre ele nulti-ple ftrncfii
)" Itnplicatil peqtr.u _pla4ilieqt q|; lsvdt*alR!*Lqi par.telor auboinate, ca gi naluare constind. d.in forosirea a-
din cau-za creqterii voru-Bulul ser*
viciilor ter!iarer care necesitX mai ales cwrogtinfe gene-
ra-1e' l'ie gindirc in speciar ra gcolire tehnice polivalenterra
$d inp5rlim ciclu)- de sljudii in dou6 p5.rti: inv5!5min_
tu1 general de bazd gi studiile nrai specializate $col-i.i-o de co{ueri, la faculte|lite de d::epi, d.e litere,
ucenicia). Sd ad.d.u65m e<lucalia perrnanentEo {inclusiv qtiinle econcnice gi sociale, de

fn ceea ce privegte Fcolile de bazl, pJ_anificaroa nri in cad.rul. ac6stox institu!ii, planificarea stuclj-j"lor
prosupuJre serv:i-ci"i d.e orientar"e bine dotaiercare a.r trebui" i]
poate sE*qi propund alt scop <lecit acela de a programa re* priroul rind. sd. ineerce sd prevadd.
parbizarea d,otd::ii 9i pregb.tiree profesori-lor, astfel elevilor ln monentul.ini;rdrii Lor dest,ir:alia probabild. a
bugetul educaliei s5. f:!e clt raai bine f olositrspre a ca ln viafa activd, po:n1nd
a,r;e* de la proiectele 1or, In nisura in care acesl;e proiecto nu
nua i:rei;a.lltrigile regi-ona1e qi sociare in r,ra1;erie d.e gcoalE. co'cord.i. cu ofelta d.o J.uc:ru, trgbuie facute incercEri ei.e a
Lada.leonslcj-sCvceieillruclilui1lao1;crue_urs5n"tagin,evsntie.efdlcaien.ti:lr.5e.rt&addaeesbigamultArfaecltaulstitucarotoeprulccpooenpsiciltaoinrredggini*-aal_i le rnod.ifica pe calea inforsrd.rii, "4.ceasta inseamr:,i" s6 se in-
lesneasc5. reconversiuni suple inainte de debut gi. s5 se re*.
ducd in
fixeazi <le obicei planurile intocnite pentru aceste qcoll, r:e nai mod. colrrenspprrusenzdr.el;oJro'ucunli{c.reurlecreiir.zg,uirilaorl de re conversiu-
In acest sta<liu, orice speclalizare pr€e pronr_lnfatd iru
face deciS si. accentueze c,ondi!ionE.rile cie clas5 social5 a.r tlrzii ofertei pe pia_
pe
care incercS:a. s5. le conbate&.. {a inuncii, Priniele fac posibilX o adaptare a stu,liilor al"e*
gerea ra.ou-ri-J"or najore , lncreosebi" in ved.erea tipului c1e ac-
nnpiiuzc{aiie:trieU.i:rnmaEencaauazed.znsuipttleelaprmnreiinefgiscdpeat:rir:-ieilrniaricoaipspneiiu;unua.tdl.erru"eiuillpaoarritoivscfepuseruiicnsili€doa.rlizcadettelreeafJcmE.licialiuoai tn,oaruglsceaeeL_,* tivit:rte su ca.e subi-ectu-r igi va Lncepe efectiv viala pro-
npciarcoreefescsaoilulne$tintilii'xbnetiarfairetl_iezean(nfaoetaudrlitcecinrbaai,sniadced(ptelpdfilondgiAtre)a,fiu(,trerehbleniJipcuirtaoienfreisiei tetten,h)_, f e cional5.; ce }ela] be provoac6., diilp otril.i, inad.aptd.ri
Ceea ce a-n spus naj- sus se referE. nunrai la ra$io"nali_
zarea clasamentului profesional al tinerilor la inceputuL
carierei loro De aici fncolo situaliile stnt destiaate s6
sufere nod:lficd"ri.

12) lc?LagJ?_"e-9r iroordie,nitnaticoonlabdoeraIar,eccaurrJideraon Rouilleri ttilieu so- Previzlunea global5 a evoluliei efectivelor in diferi_
Bffi t b?S1?3i h".E"h?H part ie, 1!68. c te ranuri pe ter;1,... scurt sau nijlociu esie un luqru oblrl _
de.netsrea-daE.o-le;;s;c;e;nrt;s's.l*ii;r*- nuit.Pe 'tiernen liiog.ea este nesi.gurd.,In orice cazrnu rr(1 po..r,
te erlifioa irsupril niqc5rilor indi_vidualel cj_:re ig:i" v,, ,rr,lrlrrr-.

-4o8- -4o9-

piLncpllcdcinu-o;anla5saa{stelr.ditparirvt5esib"idirr-r,io.oielp.tdi.'nrSnonldrleudliittlaria".teeleuuecrrprdgcieeedea.inr!eil.issLiis;ceetrlraalrutarlCiereef6,qieaurqe,r,dttcni;sateS-c1eeruaetsocpd9m.nurnal2aiiiaipajnaeaje5iues.gritfr_suga5scaunnpiqapfrlicurrniecriaeuqts.:uroil.1tllinen"ii:eirnb9c:.ev:ait,aS"airno'i7ourlFliJeoa_iirrfrcie5,e"rrdc.soletlteazd8icsudcfalbpeblan.teitiiEErelooncr-ecuersrtriivsoer}i:*oIjn:iirniaa.grnl.edi;aEooiijpii:,r,pi*b"nn.niteftLTier'iediciJpui;tnop"rin,oira,eiiate,nt.cauiclarlsaacHue't.9unLietr.pci'iijili;;rsi;rji:ri:"e.s.ri:rC)i;i;:;"r:*,rl*-:irc:rie,1.:ie:reurr;;r-r;*i.sibj:i:di::erndp*rtcn.ic*er*caror:$u;ajr:ee.riia;ricrin|cli,caei;*fe,rei;\rnir.iilg.i.z:er;.cna_:iiiiejxtnr*€l*:li:!j*)i...siiid.:ll-rit,ira*ie;r.e,a,*t:*:l., A dou-a cnncidzie constatti inportan!a s6ligsliei pe.!'&anen-
te, Ia e$te aceea cars va interveni la iiutp pentru a ajuta
Pe acum? diferite reciciSri cerute de schinbi::ile de situa!ii" $coala
9: uccnicia ali avub alt5"d-atl lolul d"e a $narna ti-nerel;ul cu
f'v1riiuoootzrr:I'n.rbs'ezDrtCrbeaardiuzlrIiitczdoi&aatris.ir,gicr,c.rd,siedfeitdrccceccliadiaijt.l's;,jiarrri;r,siiirorti.orpriirep\loaa;rcsi:.riltlit-;eeeI::lvrc,,o.irirrioisrsnlrId.i*icleu1pv.-.oilcio.lca-plou:rn,soie.1rlcr,eladi:riter.recicenoav:Cit:octu.i!l,:._]r.e".r),"j;.rii,i-rrsojc.v_jL,erno.pciEjlt:c:iilv:*in._.rnLLuiue:A.;tre;e:ss;aeeii. u;r bagaj d.e . cultu;-ii. $i de apiitudi-ni i*hnice valaLil pentru
niuvcueiarzcorioJbepjp.r.tsU".roiroien.rceaiiaiieise.cctpar,i!i-a.onl?;eit:telerj.eCaiin;iescscvdeaiei.ugnvi:iieaerjcpL"oselaCntrnorefipa;fodiijccoeuearcieriqsezaiiai*ilel,svooctucrouuian-lialufueeiarrroeeinriniiCnlIoUgaiiBjlr1cifl1coe:1i,cs,Xc.tgpiigeCreivUlnotc-rjir:.-r;;."iUru:eln_opi.;ina,re&€;*,* toertd viala. Era Lt:r scop ne::ealist, cu.iu o vedom pr"ea bine as*
ssClcsiaze.cceen€ilhshi.cl.inci*1.pneni'iei-lbbpsapTaaoauonoirtridcifaeineuineaif.nealtipprecptect.aHmdreaaite.onreracsrsjiie_iatLic"tepeaseeirttrlira.eareeleuiectnisaupleobdtlrueeoabd&uira.srrrsaiiiutepcgoeciedleediar.sfepnr.neer6,raeieesaeorlpg.iaa:t:ieioEp:lbv&inuanc.ribosgltait5ifrfterr,epaeeelsgacdseaetoi.rainenuotpnp:tesn,rteaseauiafndriscl..ipdefnaoasieegerltizeairrivdnlaaevuip;cadsoiucinu,u.rflruetE;d*dlraaciezi..r1vatcpeeooiure6az:€orro.iutilgsdoL&aaopet.r,sptcreryet.iloaefilacnentt)idc,lz'.nlil.aluiiafeeda**i*eiv \;Ezt " Pr"in uma.reo planurile de perfec!3-oniire a sistemului
d.e in.r'5.!5.nint t::ebuie s;. acorde us! 1os iupoltant organizirii
-41o* &c'isrrc;ttpunc i;c de aprovizio.i:.Lrr.?* inteLect ual5 pe care educa-
lin periiianr:nti. este chenat5. sd le ofero izrai.rj.zilor pe tot
L, ' parcursr.rl viefii 1or.

.oste p,rsii:i1ib5.ti de perfeclionare qi de punere la
curent vor fi \rtile "butruror, dar mai ales aceloi pdrli a fi-e-
chrei gene.rel;j-i care a beneficiat cel inai pulin de inv5.!5.-
ni.nbrrl de haz,i * acelor a$a*nuiniti I'dropoutsrtn Exireriente
ped.e.goljic€j inielesante arat5. c5 nrull;i dintro aceq;ti-a slnt ca-
pa'oi.li"o atmici cind s-au convj"ns de necesitatea,unei bwre
pr:eg;5.'Lirl, sd*gr eliuine i.n scuxt tinp lacunele, Acegti ti-
nEri r::cvin apros"pe toli d.J-n pEturile largi ale populaliei.A
le of-iei'i-, in jurul virs;tei de 2o de anJ-, sau naj- tl.rziu, noi
Eanse de a s'budia, - iat5. ceea ce ar trebrl-j. si constiLuie u-
nu-L dintre o.biect:Lvele pri.ncipalo ale oricErei polli;ici se-
rioase Ce d'ernocratizare a inv5.!5.mintuiul^ Sarclna aceasta a.re
o inpor-,tar]'$J" cr.pi. brr1i pe;rtru deproletar:izara grupurilor celor
maj, d.efavorizate ale maselcr populare"

n{IHAILOVT STOTAN, Structu::e sociologiqu€, et p}anification
sociale (Structur6 sociologice gl ptanificare sociala)nSofia,
Asocj,abign.bulgare de soctologier llfor 1] p.

Bib1"c. r.D,g.Pn

1" De la aparitia sa, cu nai nult de o eut6 doud.zeei do
ani in urm5.o narxisnul s-a nanifestat ea o teorie prospectl-
v5., deo;.irece stud.ia gJ. entur{a }egile 91 forne}e de dezvo.l-teL-

-4r1-

ECrapmacsxreLureejuo"rdvesbrlsLdo.ooo'roasuinrcvpz,olcj:uu.eaoicciulpede$nigo,aen,oiiaciin;iteclil*receiAfnoeiiiaailratganlrl,spji,e-tbndiaorcEioaianoIacnjjer-pruciiardnlanofxtsutiviuiictic-iasesosnidanneniftsp.euaecusia;reoauoalsrrnaicn9pacnpeuiaeeitireaol:al-e!e'ppagcluviiroel!re,na!iigzel6ta:eoerorjrrIi-g*pjrjurli.e:cC,pateisrinnoiodjidl:inojr6i,t:.etai:le!rnreiditnzidfaridJAatrlratloe.e:-erlnisyc.jnxrzu6asi,ii.aaC.gts1osd,1iiu;ifpNai3eei,;aiiili;u,ucji.cle.3iveirneir.gio.arai*iCisiai:pttlsloiu*.irtein*npar.letpoueOiaeanlrl,itaic,i;.ojepfc.t]rerco:rr.jiiio.pjr:.l.i,:g9b;it.d:rrvr.i1erlii:Ercn:[n_onrra,* 1;urola6i.ei in gan*:::l 5s lovt:+ie rle ,fouii obstacolr:u care I}u
rirairgqnnal"ceotiiilesitrscfLaotsioicieatdtcecienluie;aii:is-ssnreunfxpui.atdnuniedn_sielvcictaeiplrat6iiu:,n:rnc:isliailelnnaatctncefsisto:uaj:a{Ji.uncczl.rr-sig,scu6.ere;lia.-i"nponrCoi:btsr;UeopoeLmn.acrunsreau"lnla-tiiFlitr,rcufaae;tadi:en.iiiizines"eisiea;tsa:or)lcseca*croaliilei"ue*canicileaiiLtsonsr"orniilu_e.-.criseusiscirdielir,{pe*dtLieLu:arr:spialfrtlu$i:eln;iaipei.liiernfleiruanci,.v,ciIaofsoliertz.reireclrialuaaadcn;rcc.,oexlieaaai&,a"iiileuan.onesn.c6oc+itSgstaeoulti_s_eiib-L*.
'vrst:psuptvea]irt-,,:eiia-ara-re:i':o,"giituirrtn1'nroiiictil;nerniI"enT=aoietrnasucte,sclrtiones;ndIaiirc,ricie":ef*csiaeittarercaica.tur;acacarirer-rvpero€rblt_peist.arpmiis5;tlrluouioeiaT-cepncjlarie.itia.ae;iruuzrmitpcsetiaal:itdu;,otraulpa,oliil.nuneztltdppa;duei!beurriniicuqrci.lucniiiilrsid,iflAsielidi.aejehc;ep..,ebceianfebr.nuuze,aoarucrelssnfgr"ieaceiniih.diadzpui!aeh.aiaierigptzet.ie,suadnrizpzod"ldfo*criSeaoescerir.pzeecirsinarnlnvsust:episelouirunftnrgcioirleelialutei,enr}leteisct.cdiorcaiietaidlbor:icic_ldta:5noroiidilnlinnotsn_nnpe"&aatcoureiae:fliictoplecnneocuaoblria"enaitinlroiiislcis:eereu:re_trrJ,isnipo-dd,JteL.r:rcr-eiaifaanisp.lanlenro_eIg*z*ci**i-lr pol f i cu Itotul i*.l"i.r;u-::aie' Pe o* o palrio! planificarea la
uDa1felucotnpeirmoSspntipeilasinrc'ee'aiofr,nipecsi,ad-isarnn-iuiao"dialroxsernitecrre]Eug.nfri.ioisiutn;nlsLap5ale-lsa.t-aenaachitfnitiipvrciecjo&-acttareuitczlte,aealllaocasurletlapulpatrleuirbveliooivnreriadslrebieuvucanrit'grLioihpoenrosrzlubcielle,fde,nuticne-ro_n scara int.regii sociei!;,:i" cs1;e li:t:"traiii de pr:opriebai;ea par-

*412- iicuiiii'i" Pe ie aI';[ -r,-e:rit:, pl:i:iul nu po.rit-] cirpl'l;er for'!r:r tlc
le g,*, r;.i dev j.r:ir. obli*t,l.i;,rlru icl'itr,'u diilcrircl-'J u;:j-tiit r Ei lr'-'

gariza!ii eccni,i:ric* 1::rl'*i*t1.1; r.'*.
Intre t!npr !!-ri ie soclilis'i:* Li:i:-iil'i:-1*ir:r5 o *x.1;e r'icn!il'

oir cc:.Lri ce :,.:r:.i bc,:,r.1i1. il:i dcr,:en.Lul p1::.r:i-f-')-cd.rii*Conducei';l-r,

ra +:. Deliirlnii iii: til i:r!,.1 r cilirifici:. il.itl cc it: r:'r ilrl lu'ii;r
su.l: f oa"i;e aspc,:;e 1': r !,i'(ji,'-l"eilelo ccirpl.+:ei; ::.J-e .:iciiviliiii,'i:L .r'ia*
lir,fic.aic ca irij..aie,;r;::ir*i:et;tJ. esc;l;i':ri;i ir LlrStj'1r'r-;'j" i;ir{r::j"l-r:}

e l.ai:or"ir:,L coir:r.:i)r;a.rl-t il: for"iiieis ccial ,il,j.-i" rlJ;:':Yj.i"{.: ,:.',:iru;:liin,i.

la Leh.n-ic.it. crrr,i.r;l-ilt-ij.',.:. ';.;-act.roir:ig' I:ilr'*tr'L cr-"'-it-tt,, --rorj*gtli
pleinif i-ciirii $ii tr::i' r:1fl&eGzii coriiillr,lu aLilt ii-in pi;nr:t ce -vi::

dere pri:c'i;ic. ci,; .;. i' ;:;:eiic.

2, Ir il:'i}.e, ,tr.iil-i,ste, r;ti-in!a sccioJ"r:g;i*i i:;i. ,,'drr{)',}

:1i e;i. coni;t,ie1l;Ia:.l:){:"',lr"Lec!:cn3i'ea p)"an:-fioh:::i-1-. lji :i,-rrr'rr-'-
',e l,u il;i.i.::i,-i.;Lor" i -.-:.:: ig'-.:'-;:;, ,iti:i '...-:.-' i..':,.' l,() r'' '', .. .
ac"i.rila.{:c so,:ial-r1 ;pccif ictr ce.i'9 arc c: f ttr:dahil:riti li o::rr I i.':

inectiat sor:io.1-c5ia, T"n pri:r:ul rinci, i.n $islellrLi irrrcii-ir',. i::.

nLr eslr; plirnilicai;L ilolrr ccz'rgltirrca prori.lrcti.ei r ,:i . r. ,.i-il(i

sectoare esen!i,a1e aie viegii sociale: ei-lr"r.aiie, ;:';j.tlttrli, :,r*

sisbel'i.:i rlcciica15., spoltu rnoti tle vi-atyi, conLuIicEr.'c i1,1. lii

toate ii')esLea se realigeerzd d.iri ce tr'I ce nei carllirl-eti dci,i iii:
irr o.ccer;li mt1.su;'J-peIil:'"* toate sectos"reJe vietri'i ""r"i-.ri r:" ilr;

;r.l,.ie cuvi,nrc, cLl :ljr.rjlorui plan-ificJ.rii- esl* clrlij.:r1;ii tji-:l'rrL;J"-

'rarea sistcfiuiui sociaJ" gJ.obal, in verferca iitirrg;eri: ;,:-it"i.ri.*'

l-or socialistirului: in special ctx:area contlifij-lar o.o1,:i.l:ir,,

pentru cLczvr:li;ar.r::l pr:rsc;i;aij-Niitii. o:auflli sub to.11;a &spc{i0t)-"

1e, in al <ioil,ea rind, sociologia, aqa c\xl au arS.tat-o 4'i
al!ii, se deosebe$te ri.e alte gtiinle sociale, teore'bice prin
viaiunea sa globatrE asupra realiti!ii sociale. !,-a studieze

structura g1oba15 a sociebiti.j.. ca si$tem organic, ca Ei .1-e;-r1.-
Ie de inl;eractiure a d.iferitelt::: sale elenente'
Este evident, <ieci, ci planificarea 9i sociologia au u:r
acelagi obiect - structura 6loba15 a societE!ii. In ceea c(,
privegte planificarear ea este refleci;area cunoagterlj., rlirr

care decurg aspectele ei sociologlce. Bj-rreinleles, avr,:nr I rr

- tr14 -

veder€ pLanifics.rea in generalraceeacare stabilegte desvorta-
rea sistenului- social global }a u-n nivel deterininatrdiferitd
de planificarea fenomenului social parti'rIar, care apa,re in fornele variare alo structuri"i sociale. Celelalte foroe d.i-
relativa sa independ.en!5.. planificarea fenomenului socia] velse ale structutj"i sosiale sint cele economice, poli.tice,
particulat are gi ea un aspect sociologic care deculge din artistice eic.
faptul c5,in realitateracesta nu poate fi deterninat dacE nu
se tine seama de conexiunea sa cU alte fenonene sociale, cu Ni se pare nu. nirj. pu!fti nejusiificatd reduceroa struc-
si-stenu]. socia,L in arrsamblu_l s5.u" Acestea sinird.o faptu 1n_ turil sociologice la nod.r.il in care sint grupalri o,u:enii in-
tercorel5.ri sociolo gice n
tr-c comr.ni'Late sau :llta * c)-as5, palbid., orga_iri,za!1e cuLtu-
Cele precedente ni se par sufieieate pr:ntru a releva in_ rali e'tc, D.ar, fl.cri intloi;rJ.5.n esl;e de negindi-t o sl:ruc-
portalla primordialE a soclol0giei, care.paralel cL." econoroia trlr,i sociolog:lcr) in alara oa;nenilor gi a gr.uplrilor loroEste
politicisi cu al-te gbiinle socialerconstituie funda:aentu] teo- noioriu faptul c5. oa-q.cnii sint execul;anl;i ai- tjuiiuror activi-
retic aL planificS.rii", ridicind nivel.ul sdu gtiin!;lfie. De td.f ilor soci:rle ti deci sr-rbiec!i ai fenorneneior socia].e; dar aces-
aceear in etapa edific5.rii societdlii socialiste qi a Lntens- tea inseaiinid nai n'olt decit atitn Ca activitate umanfi., ele se
ierli tuturor dornen-iilor vielii socj-alerca gi a dezvolbEril subordoneaz5. 1r:gi-lo:: r.irj-eclj.ve gi se realieeazi in cond"ifi-
sociale globale pe baza prani.ficdrlircreqte nef.ncetat ile raporturilor socj.,i..i.,; de asemenea obiective. De altfelr
tatea cercetd.ritoi: sociologice empiricerd-eopotriv5 cu necesi- produsele acti.ritltt,. irlliane, od.at5 create qi deven-ite obiec-
a si-rxte- 'bive, triiie sc prop:.r r lor viald. * se inregreazE. !esutulr_ri d.e
zelor teoretice in domeniul soci-ologiei,Aeeasta este gi"cauza piin- procese sociai-e qi nil nureai" cd" ac!loneazd, asupra congtiin{;ei
cipalia aprri!iei gi d"ezvoltdrii institur;iiror gtii*gifice de Sl aStivitElii oanenilor, dar to gi d.eNermind intr;r,rn arrul:e
sociologie in !drile socialisten
gens.
Legat de toate acestea, cai;egoria fundarnental& a gtiin*
lrei so:iologj-ce - structura soci_ologicE - capi.td. o importan- Din acest puact da vedele, struci;ura sociologicii este
td deosebitd pentru planificare. La d"i-feritele sale niveluri rE1 sistea de fenonene soci.ale, resncclr:Lv d.e activitdr;i $o-.
9i sub toate aspectele , si;ructura sociologicd. devine o_ cial-protluctive, caner.ciale, eclucati.ve, gtij"n!ific*, C* co-
biect al planificdril. Pentru a denonstra raai bine legdtura rnunicare, poliiice, artistice etc., care comli-gionea.zd :,;.i
dintre structura sociologlcd 9i planificare, se irupun doui inglobeazd. grupiirile oa:,reni.lor * clase, partide , orga_61za!ii,
expljca!ii. nici g-r'up;irj. neforila.Le etc. -ca r:t:pect i;artic',rLaro Dc .1coes,
Ln special plarLif ic:.r'ea i6i grisegte e.rpresia, in dcf initiv,
Confuzia. frecventd. ln literatura de specialitate, intre intr*rur sistem de inc1ici r:are dete::rni-nE orienbdri).e, pai:ame-
structura socialS.9- cea sociologi,cd nise pare total nefondatd. trli-, diferitele f o.ru,re de activitate soeiald o !in1n<1 seami. de
Dupd. p6rerea noastrd, structura sociald. este un concept d.e caracterul raportu::ilor sociale" Numai o raicii parto a aces-
6en, i.n tinp ce strueiu.ra sociologj-cd. este un concept de spe_ tor j-ndici sintrori trebuie sA flg consacraN;i dezvol-tirii gru-
cie. structura social5 se referd la toate fenomenele socj.arel p5rilor d.e oamenin
indi.cind- faptul cd e1e sint structurate intr-un nod speciflc.
In acelagl tinp, ea d.:istinge eleraentul general in structura Aceastd dellnitare are, dup6. pdrerea noastrd, o lnpors-
fenomenelor sociale a diferitelor structurl nesociale.struc- tan!5. de principiu Si este esenlia16" dstfel, spre exemplu,
tura sociologicd, inglobind. sisteme de lntercorelatie con- planifS-carea dezvoltdrii. asistenfei nedi.cale este altceva
forne legilor evolu!iei fenomenelor sociale leste doaluna dlnt:re decii; planificarea rmej- rnodificdri sau alteia in compozi!la
personalului saaitar ori a organizaliilor sale; planj-ficarsa
-414- dezvoltiirii unui anumit gen de produclie nu e totuna clr ^
planificarca nuru.irului- necesar de muocitori Si funcl,lorrrrr.r ..r1

_4L5-

enceuvnopulruelI{vnsieeoda'ca"ceiaergersantaaff*opeexAl,no.rcel-ladoLiero;esrdgfiLeoiqorouiraardam.dreeeenoaisrrgrtcraaauprncelilt.bucga.roirden.p,ssrtAo,ib]pcpuairoiieictlouegrsniucssbdeai.elevsceebdlruewetgerfsqiedtneudoe" * producfiel inseryi nu poate fi p}anificat5. efleace dacd nu se
ca fund.ament teoretic al activitdiij" pLar:.ificate" line eont de corelalee sa cu alte l:'enonerre sociale, i:entru
car ea nu ar€ u-n caracter aubarlric, ilu.vrurile materi-ale creato
5. Rolu1 netod.ologic al categoriei de structurd socio- in produclie sint iestinate in fond altor eleoente ale sljrr-
logicd. pentru pexfqctionarea plani_fi.cd.rii reiese evldent din turii sociologJ,cc qirin consocirr!,i.n dacd nu siuilien qtiinti*
exeraplul Sulgarlein Aplicarea principluLui d.e pianifieare in fic ceea ce capilt& d.e la alte fenr:nene sociale gi, ceea ce el"el
viala social5. a inceput inie{i-at dup6. .revoL,uNia socj"atistL din ii r1au, dezvoli;arr-'a prccuc!iei nu va puirea fi eflcace pleni-
! septenbrie 1944, dar numai in a:runite sectr:aye 6l inainte cie
toate !n acele ranuri aJ.. producliei .r:nd.e era instaurat5 pro- Fe de altiL parte, in condiliil"e revoluliei +ti:Lrtlif ice ;1
prieratea public6., Rolul plarrificdrij_ cregtea in raport cu i;ehnlce conteriporane qiale dezvoli:i::ii acceLerate a uvbanizii-
reconsbruclia socialistH. a ssciebetii* da* abj,a aup€ perloada riir rol-ul diferitelsr eleneni;e erle s-brucburj-i soc{ol"otlice dc
d.e trecere de }a caritalisn la socialism (:9/#{*lg58)* dupi.
-.rictorla socialiste in .Loate domeni-ile vir€i;iirpla- asemenea se modificl."
nificarea"agpi*oartlu&rrigloitr cinpu} de acliu.;neo /rceasj;a inseasLne ce
fli'r.;;pi1cliunsa fenonenelor socialo incepe sd. :.; realizezc
$truclrura sociologlcd a societelii bulga::e ci, ;liiase Lr:l carac* f.nte*'",n fel nou, $pr'e exemplu, nicioclatS. cuceririle qtiinlel
ter eocialist. n*au in-flrtenlai; atlt de rapiC nivelul producliei ca i.n zL-
lele noastre" De aceea se raodif ic6. 9i rolul .'?1 furci;ia Eti-
Pe traza acestor nodificS.ri obiectiueu rael:i,cale, a).e i.e- in!ei in structu:'a soci-ologicii a societ6!iin .Cre'sterea To-
porturilor socj-ale a fost posibilA treeerea la perfecliona- lului eclucatlei esbe qi ea strins legatJ5 de aceste fenonone,
In conseci-ntd, in fuactionarea iii. dezvoltarea si;ructlrii. so-
rea u.lter'ioarS. a planificS.rj-i" ciologice apar noi legi ale evolu!iei,

0 etapd esential6 in acest sens a fost aceea a etrabore- fn nod. fi::eec, Bulgaria a ajuns Ia necesitatea plrfcc-
r:ii, experimentirii 9i i4trodueerii succesive a noului $is- tion5..ri-i slster;rului t-:Lobal al gestiunii sociale. Toatc ace'q*
i:en: de g:i:stiu-ne econonicS." In tinpul unei. perioade Ce qiliva te Froillene a* fost sturliate ini;r:o plenard. speciaS"ii. a Cloni:
ani, ea a inglobat i;oate domeniile produc!iei naterialen l{oa} ietuliii Ccr:b::al a} Fa::iidului Comuni.st Bul6ar (iulie I'1{:8) '
sis$en rle gestiune e cononj-cif afirmi:rd in mai mare n#.su*S. prj-n_ i1ezol.uliile acestej- plenare au stat l-a baza unor serii do
cipiul centralisto i-nt::o<luce in piu*e o mal mp-re autr:nomie a acte guvern;rnen1,ak: cale se aplicS, actuaLnente l"a toaLe ni-
unlt5lilox econonice, intdrepte principi"ul rentabilit&.gi.i, u* veLr:::ile gestiunii s,ocialeo .Aceasi:a confirr:i. fa.ptul cir ::ezo-
negte intr-urr fel nou stimulentele materio,le ql morale in ae- tirtiile oi:r iulie t!6ii ale C,C" a^l Partidului Conunist Bul-
neniul, muncii. gar slnt slr'irrs legate de qtiinta aoclologic5.r solid. iiazabtr
po aceasta, De a.ici Ciecr-lrg pentru lara noastr6, trei pozitii
Atr-ibuirea unei atentii attt rle uari prod.rrc$ieiueara+te* f unda:nentaleo de o inportan'l;6 rnajor6. pentru plallficarea 91
ristio6 narxigtilorn se explici prin rcrlul d.ei;errainaa.i; al gesti-r.rnea socia.lH. fn general-.
producliei in structura eoeiologicS a socr*t6.!i1*prod,uclia es.-
te eleeentu: structural central a} socletdlii" 4, Pnma luare de pozilie a plenarei di-:a j-ulie constb- in
Dar perfecfj.onarea planificdrii 6i a ges.Liuniii a pro- e:rigentra de a considera societatea ce. rrn organism social glo.
d.uciiei in genera.l, face necesard perfeclionarea planifieFrrt ba1 atunci cind se eleboreazd pla$urile de dezvoltare ale
in alte seei;oare ale vielii sociale gi ale societdgii ca 6is- !5ri1. rlcoasta inseamnd cdr . fdrri a sullestilua 1rt'rtiltr':1,. i;r
ten global. Aceasta pentru cA, pe de o parte, dezvoltarea i.n cbir.lra lrr:LulL-l-ii a,l.ezvol"t5riJ. noastre socj-ale pc lrritrt ttl 1,1;rrr

_ 41"6 _ - r+17 _

se situeaze calitatea i-ni;egrald a sisbernulu:i. social, necanie* el cupri-ndea 9i indici ai altor fenomene socials - educalie t
mele dezvoltSrii sal"e glohal:. Cr: alte cuvin.i,e, este indis_ asistenld. rnedicali etc' - r o fdcea intr*o ndsurS' limitald' 91

ntstptceroese6*accon.paiiseiar:naieLilsebfig.eippindlnesretoi5dr,ilarnomeiaeriianniarseecaoslcsieercuaiiiaiselcn'docstrg:eeencil!zoilliiaoosivblriroae',,oisiaafiiecl.iiernssceetioapianzclrl!iailiiisn:anieni.ecelglesihraonbo*)icoe,adlfcir.cpidoeeiaooenLrsfedddeiicobviinficoiitetlaaaarcjlrridebite'tiee:iiliszl5nca;cortruruf::eti:o-'eepefale-ri_e.eeirgl"l:opt,ereen:r,cd.rdDiore;:enaa.Laaes_aa** lulnd ln considersJle nuinai aspectele economice ale acestor fo-
pleuarei din.iulle au psecj.zat necesitatoa
nomene.Rezotutiile sibuatii.Este necesar s5 se d.eterej-ne jdicl
d"epSgirii aoestel

ce pclvesc sltralia gi tendinle1e tuturor elementelor sociot6'-
!ir. Ei sE fie inclugi 1n pla.n confoxm loculul gi funcliel 1or
reale Ln structura sociologicd general6..
A trela luare de pozilie a plenarei din iulie se referd"

oi evita neconformitrilile din sistemul d.e ple:rii.:.care* la i-nfornalla indispensabilS. pentru elaborarea 91 reali.za-
trebuie sd se mai tolereze d.e aici inainte subesij.narea rea p1anului. Aceast5. infornalie provenea c1e la organole
liu in e-
unui . statistica Si de stetaotr.etlltcii6ntseulob rfornsEocdiae leproliblesmeecneoreJ-ar
elerient ai sistemrlr-r'li social in forosur- altui-a, este absc)rut sen!6 informarea de s5rr
lndispensabil sr: se ''rninetzeegsratrliecta
1or., leglea i.ezvoltirii parametrul interaciitmi]* teze 6-i- ipoteze" Inforrnarea era defLcitardr i-nsuficient sis-
teroatiza.b6. g! venea adesea cu t.ntirziere, orlentat5' ln tre-
societi.fii sociali"s1;e"

Acesi; procedeu socioJ,ogic global in pla_nit'icare ince- cut, fixlnd indeosebi 6.spectele econonice ale fenornenelor so-
ieaz.-r, ila.i- nuJ-t ori nai ptr;in, sA fie o ex.igen.f5 care intr_o
poabe sd nu fie respectai;i. or:i ad.optatd. tloar cla'l e n
serie tle cazui.i
In consecin!6, sarclna care so pune actuialmente este a-
intuj-tiv" ill se ridic5 la nj.ve1ul exlgqnfelo:: ''rtii-nlrt,ice eeea d.e a completa infornralia prin nol elenenteTpentru a in-
c11n cadr'ul rurei act j_vit5!i planif icate n globa princlpalele fenourene sociale gi i-nterac!iunea 1or" Ea
vr:rei:l,ra:;rr.!irslenrnrrsseiorauclicia;teluIgreili,oabscaoelcsiiont Jp.proolgacicenedifeiIcuaaprsrecivaisxtoaerianptlira-eicgdsi1o}"caifcdtto-aral,:itee_nlica_a
adfodeeler-rllti:idjr:;.si!erdabflfiaoac"lcririetAonicrrteSe:,cts"romtetsnpupoorrrncaoiniiicc-adceilpitiei,aieuruli,a:eiitnrnistcdtteuslvifsneiitbr-gErEii*aaitltlieliearnlipaoJr-!rioi-usncrlcnainaiddriiae*ntrrsiieEedeepaciz*rSdavin.orenurc.iuiein;arfrlieui.naoeLocnrtrmailliiaaq;-i trebule sd. parvin6. periodicr sa fie elaborat5. rapld la nive-
gi in exterior. Astfel, arsumentafi_a sociologic$. a ]urile respective aJ-e organelor gestlunii sociale. In raport
cdrii se ridlcii 1a un nivel superior. planifi_ cu trscui;ul, o maxe parte a acestei infornatil va fi eLabo-
ratd in centrele de cal"cuL electronicr pe baza unui program
zreLfleierS,C.eplaalad,ceea*uarlandcuotuetarreulbul uapirl.aeensduielupfiie"qzCicloionenfocraeruppualtecdne"aosrateer iic1acluj-un6r:i,riilrodliceeu.upeosne_t - cadru cate se d.ezvolt6. la ssara Lntregii !5"ri.
eeononnic. Cu al"te cuvinben nu trebuie s6 inserdm
oli in plincipal indicii dezvol_t[rii producgiein in nod unic Bineinleles, este vorba de o pozllter de un princlplu
pensabil s5. inte:'pretdn planul int::-un fe1 mult
este indiss nou ln problernele informdrii Eestiunii sociale. Ea se e{prl-
nal larg, mE ln sarcina de a edifica un sistem unlficat de infornaro
socj.al5.. Jn literatura qtiinlific5 dln ultlnii anlr se vor-
begte de un slsten .,ie.informare econonicd. AceastS. luarc de

pozilie este nult mal.vasti, in cazul actuaLlBi 81oba16.r dln
punct de vedore logi-c. Inforraarea gtlintificd asupra tuturor
fenomenelor sociale esenllale este necesarS.r la fel ca gi a-

ceea asupra structurii sociologice globale. Evi.dentr este alcl
o inensd sarcinH. a cErui solulie defjnitivS. necesitE. coxco-

ca ciocunent social 9i econonic. tEri Ei experiente continuo.
In aceast5. ordine de idelt un loc lmportant este rezer-
Aga curn an constatat, in plan pred"ominau, dintr-o serie
tntreagS. de notiven j_nd.:ici ai dezvoltdrii producflei. Dacd vat cercetS.ril sociale eropi.rice gi sociologice. Cercetitrllo
_ 4tg _
_418_