Evdokimov, Michel - Pelerini rusi si vagabonzi mistici

\ pHrffiffiHN& ffiUS[ S[

<Zbuciumat qi f-ugarvei fi tupe pdrudnb. < Ilu sunt wAffiAmffirqffi[ e'fi$$Tficx
Ca.lea>>. Intre ace'ste dou6 cuvinte ,Jivine, unul de
PAN*ORA-@t ]'.'r.;;i.i'li. lrr
pedeapsd, altul de rndntuire, se fnscrie parcursul
oricdrei vieli omeneqti. <P6sdrile ceruiui au cuiburi, .1Irl,-;, .;ril-nra{Lril,!i!ir!'!:r&rlrtt[dr{ ::
J l!" I
dar Fiul Omului nu are unde s6-gi plece capul>. Atunci
c6nd Dumnezeu se intrup eazdqi coboar[ pe p5mdnt, El i . if',i(jtir:itil
imbrdligeazlnestatomiciacondilreiomenegti.
S[r*r{{ ,al#.i:'i',
In irnensitatea p6rndntului rusesc, vagabondul $.,r

mistic, pelerinul rus porneqte la drurn pentru a-gi atinge
setea de nesffirgit" Acest vagabondai inerent condi{iei

existen{iale a ornului este, totodatd, in cadr"ul

Liturghier, simbolul sufletului care p[rdsegte prezentul
gi trece in viitor, in c5utarea Impdr5{iei"

Michel Evdokimov a fost timp de 2i de ani

profbsor de literatur6 ccmparatfi la Universitatea din

Poitiers gi este preotul unei parohii ortadoxe clin sudui
Parisului. Secretar pentrtl pafiea ortoclor;b ia C*nsiliul
Bisericii Creqtine gi director atr Serviciului OrtarJox de

Presd (SOP) este, in aceiagi timp, qi delegat pentru

ecumenisni al Bisericii Ortodoxe din Fran{a.

Sffi"t 973-98812-6-2

Ttaducetea: Magdalcna Mlrculescu_Cojocea MICHEL E,VDOKIMOV
Elcna Soarc
PELERTI\I RU$I $r
Redacfor: (ieorgc S6npctrean VAGABONZI MISTICI
Teh n otedac tare.- Cristina Ncagoc
Traducerea:
Cotec tu ti : Stcliana GAndea Magdalena Mdrculescu - Cojocea

Consu/tnnt ltiin{tfr;e; pr. l,rol'. Al. },lofoc Elena Soare
Editor: Ion Mlrculescu
Eclilura PANI)()RA @
Editura I,ANDORA - @
filgov i qte
Tirgoviqte - Rorninia

Tel ./Fax : 00-40-45-2 I -5.980

O PELERINS RUSSES Ef' VAGABONDS MYSTIQUES

Michel Evdokirnov
LES EDITIONS DU CERF-PARIS-FRANCE

O I999 EditLrra PANDORA @ - TirgoviEte _ Rorninia

I.S.B.N. - 97 3-988t2_6_2

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
EVDOCHIMOV, MICHI'I,

Pelerini rugi gi vagabonzi rnistici / Michel Evdokinrov:
trad.: Magdalena MircLrlescLr-Cojocea, Elena Soare _ Tirgovi;te:

Pandora - M. 1999
p. 256: crl.20

Tit. original (ft"e.): pdlerins rLlsses et vagabonds ntystrc;Lres.
LS.B.N. - 9t 3 _988 | 2_6_2

I. Mircr-rlescr-r - Colocea. Magdalena
tri. Soare. EIena

j

I

i

PRECUVANTARE

I Cartea p[rintelui Michel Evdokirnov dezvlluie menirea

I

I adAnc[, existenfa omu]ui pe care cei dintAi creqtini, ?n Duhul
i

Evangheliei, o numeau <<cale>>, calea Domnului (Fapte 19,9).

Iisus Hristos insuqi S-a sesizat pe sine drept <cale>>, <<Adevdr>>,

Jhci ce/ mat male erft/azalal a/ <Via!d> (Ioan 14,6).
acethri /tdmatzt no /ace cci/rilam' Aceasta defineqte omul: existenla in mers, in mers neincetat

in timp gi spafiu, existenEd care ne inchide in <datura qi-n urnbra

afiil de /ungi htecuvn "e/ ce ca6aa'zd. morgii>; sau, un alt fel de c[ldtorie: in Dumnezeu, in eternitate,
im addttctt/ m{etuhti xirt. etemitate pe care s[ o ai inainte de toate atunci c6nd te rogi,
dup[ cum addnc rosteqte Sffintul Grigore de Nissa. Ea este darul

Julien Green qi chemarea celui veqnic ?n rug[ciune, Diuul revelat, vddit in
acea dimensiune a sufletului de a fi nerndrginit intr-un trup,

intr-o materie limitatd in timp gi spafiu.

Acestei vocalii a omului de a fi un pelerin, pentru unii chiar

un vagabond, in hotarele flr[ de hotar ale inifinitului spiritual-

duhovnicesc, ii dedic[ p5rintele M. Evdokirnov caftea oglin-

dind in ea una din icoanele spiritualitdlii Sfintei Rusii. Cdt de

addnc s-a conjugat duhul Sfintei Ortodoxii, care mdrluriseqte

credinfa, imp[rtiqirea luminii necreate, cu intinderile nesfdrqite

in care personaje <<stranii>> sunt <pe cale> dupir izgonirea din

rai, ?n clutarea Plm0ntului Flg[duinfei, in casa Pdrintelui

ceresc, cilduzifi proniator c[tre Hristos, Pdstorul unic al uma-

nit[fii rdscump[rate!

Rdnd pe rdnd apar chipuri care arunc[ in uimire: din Tols-

toi - pirintele Serghei sau el insuqi care iqi incheie c[l[toria
pe Cale; dar, mai ales, Dostoievski cu <Adolescentul>. Imi

amintesc infruntarea dintre larul Ivan cel Groaznic qi Vasile

Blajinul. Era duminicd, Vasile stdtea la uq[. La sf6r-qitul slujbei,

[ar"ul il vede: .,Vasile, de ce nu ai fost astizi la Biseric[?>. Vasile
ii r[spunde: <<Eu n-am fost? Tu n-ai fost!... Tu ai fost pe Dealul

Vrlbiiloo (era colina pe care unna sir se ridice Universitatea

Lomonosov).

Toate aceste cIl[tolii in cimirile ad0nci ale sufletului IIVTRODUCERE

sunt, totodati, Ei popasuri ale Luminii in iubire. Profund su-

gestiv, Dostoievski le rosteqte prin gura lui Makar din

<<Adolescentul>,Facdndo paraleld intre starea de rltlcire qi cea il;inar"ffeammCeiliiinacealorsetu,qnaciutu,criumunpatuotinniiucntegamu' dlcoeoidnntovdrznriilethieamn, [sev.,oalntcg$iicaabblds.oua' nuol,za9dimi*enrfenitnnuisiitrticiivclaeir?l-een'gBc[lut[uurbndriaeglesgqaicig-gtnati

de sihastru. Fiind liber, omul se poate desp[r1i de Tatil, dar

riscd s[ cadi in robia patimilor qi, in cele din urmd, a Satanei.

Acesta este sfArgitul tragic al destinului siu, atunci cdnd alege

cu bunl qtiinfd si fie autonom. ;i;iil" t*otlsaiandbtt.aisnRendedteroflurinai,zersAldascinzpdn[dunpsnfe"adsvsussocileniiunleoaardsiinlegieeiiianinnasetpeelcerpiaimco"ltirdrpurelerlitruodnnqeooixbradeidoilnirusrccimznitoec[unshalftvefuslirreurnqipfi[itlrri'ioaimiEbliiiointqasrfnutinveuna'ilittseu1etiei,lsusle.ei'

Pelerin al sufletului qi in suflete... Banul nu e

Dumnezeu, e un idol, o mare ispitI... $i mai e qi ferneia, qi
indoiala... Uitdm ce e mai important gi ne apuc[m de ce e

f[neinsemnat... Spune Hristos: <Mergi gi imparle averea qi te

servitorul tuturor! $i vei fi gi mai bogatcainainte,nesf6rgit mai pri"'Oo.inf" de a-qi trel viala dup[ un ideal spjritu"l'd-"-1-t-"^*:]
care apostolul Ioan ne spune ca
bogab>. iu acest Duh Sfdnt despre gtasul lui' clar nu Etii de unde vine'

Nu hrana qi hainele de pre! aduc fericirea, ci dragostea la <sufld uncle voief te $i tu)uzi

nesf6rqit inmullitd. Or, acest infinit al dragostei r[sddite in zeci, noiacmiCieinnnceiosctcrueoenratsgpdeeaetdorfularincip,etp,>oae,(cloIeeoiryoaiinntvica3o[g,sr8abeb)i''loounrnzies?ooTcriiraeclebh.ui'aie!r[rrsae[npnrie'eztim"egnaitgta-innt?ldl tma];l

sute, mii de suflete, este miracolul cdl[toriei in lumina iubirii,

la infinit.

La acest miracol, ca la o Cin[ euharisticd, inviti cartea

p[rintelui M. Evdokimov. Tofi aceqti pelerini vagabonzi "ndtpapidaooAebrriU-ntners6gfdimouTueelicmc"u,tanuriltlilrrubuisf,"l[lnurlgpcr.ei[ilheidd,e,cu"loemaoiufnl.rii[unfrio'uinsigit-piidvcnutioedeonouplla"ttlfazaoui reac1uuecau[naorezruilitaudoilUensp'r-'ltuac[iFsrduaeilfeeodixnbicisccsutesl[tpnuef'idlshen-dunqr'!ntda[tatiuscichniatn[e'oguqan[icpntuulipuuanperturcae[Eilrp'llieimeepdsarrreimiveioanucapalniulrddu-smaaeriei

reprezintd <<chemarea>> pe care o urmezi pentru cd qtii c[ trebuie

sd arzi cu toat[ lumea ta cea veche, ardere f[r[ de care nu este

inviere. Chemarea acestor spirite este tocmai chemarea Crucii
.a
Invierii, chemare pe care pdrintele M. Evdokirnov ne-o
gi a

oferd ca vocafie unicl a condiliei umane.

Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, faimosul <pelerin ruso .e't'u' anonim' O mare pafie a PoPon:lui
Bucureqti, d. Hs. 1999, 19 august rus pdnd lasfArqitul secolullti' aflatd intr-o constant[ mobilitate '
irnpAnzea .trurrru'il" h-rmii' Existd proverbe care ilustreazit
aceast[ <evlavie itinerantl>, potrivrt expresiei lui J' B6clier: la

Lfichel Evdokintov Pelerini ruti fi vagabonzi misfrci 9

noi se spune <<toate drunturile duc Ia Roma>r, iar acolo: Punctul de plecare al itinerariului nostrtt il constituie
<negreSit din vorbd-n vorbd la Kiev ajungi>. Ei surnt deci biblice> pe care le intdlnirn in
rnarginali, aceqti preumbldtori neobosili, trlind in mijlocul ^psreczreipnttuarr[e.aAc.revsatgeapbioldnedacjearloer au o valoate arl-retipali' ne vor
societ6lii precum peqtii in ap[, intrucdt iqi c0qtigd respectul
pennite s[ ne situlm in perspectiva tematice a istoriei rnf;ntuirii,
oamenilor qi ospitalitatea lor cald[, uneori fiind prirnili precum in m[sura in care ele ofer{ un material de inspilalie bogat, atdt
un dar al cerului. celor care iau toiagul in mAn[, cdt qi celor care iau condeiul

Aceast[ <nostalgie a spafiului> a fost explicatd, dup[ cum pentruafacedinelemotivdedescriereliterar['S[vargitedin
scrie N. Alseniev, prin considerente geografice, prin aceasti io.uncfl divin[ sau potrivit unei chem[ri interioare'
a oricdrui
putere a p[mdntului care-qi exercit[ supremalia asupra vagabondajele biblice ionstituie esenla originar[

sufletului de fIran. Imensitatea pirnAnturilor pare a se-mpreuna peierinui terestru qi reveleaz[ condilia existenliald a omului'
cu imensitatea cerului r;i predispun omul la o meditagie asupra
propriei sale imensitlli interioare. Infinitul orizontului constituie oaspete efemer al acestui P[mAnt'
de fapt o categorie spiritual[, care-i reveleazd omului propriile
sale profunzimi, in mediul fizic in care se deflqoar[. Nostalgia bupe ce l-a izgonit pe Adam din grldina Edenului'
spagiului este de ordin spiritual. Ea impinge sufletele neliniqtite Dumnezeu <a pus-heruvimi in preaima raiului Si sabie de
inspre rn[ndstiri, acolo unde igi r[spdndegte lumina flacdra flacdri anitoare, si pdzeasci clrumul cdtre pomul vieSii> Acest
arzdtoare a E vangheliei,intrupatl in starefi. pom, simbol al vielii eterne, dwing un scop de neatins'
singurul lel spre
Totul a inceput in anul 988, cdnd marele prinl Vladimir, inaccesibil peleriniloi tereqtri, dar fiind totuqi care va
r[mine
un p[g6n nesdlios, dornic s[ afle cdt mai multe despre adev[ruI care sufletul lor tinde. Condilia de r[t[citor'
veqnic neimpliniti pentru oameni, va fi asumatd qi riscurnpdratd
altor religii, qi-a trimis emisarii la Constantinopol. Potrivit peieplin de c[tre Fiul lui Durnnezeu, de asemeni fiu de pelerin'
Cronicii timpurilor uecnte, se gtie cd aceqti emisari au fost ca fiu al lui Iosif, consffAns la exil, pentru a sclpa de uciderea
primitri cu mare cinste in Catedrala Sf6nta Sofia, unde au pruncilor. Acest Fiu al Omului nu qi-a putut odihni. capul pe
resimlit o mare exaltare religioas[: <Nu Stiam dacd suntem pe acest pdmdnt, ci, urcAndu-se la cer, in ziua in[lldrii' pune la
pdmdnt sau in cer... $tiatn doarci acolo Dumnezeu Sade prin- picioarele Tat[lui natura omeneasc[ al clrui purt[tor fusese'
ieschizand astfel umanitltrii calea c[re pelerinajul cel din unn[.
tre oameni>. Ar-rtenticitatea acesturi episod a fost contestat[ de Se pare c[, potrivit doturnentelor qi numeroaselor rn[rturii
anumili istorici modemi, dar ceea ce conteazd este mai degrabl
consemnarea prin scris a uneia dintre acele miqcdri profunde furnizate de etnologie, hagiografie sau literaturd' vagabondajele
ale sufletului, ale acelui tip de elan prin care fiinga se dedicl mistice in Rusia Sllnt marca unui temperament mai pregnant
total unui ideal, capabil sX influenleze chiar destinul viitor al
unei na{ii. Episodul ernisarilor din Kiev va deveni simbol popll- cfeanoorimunedne.cNairse-alpin[reuttarttidlstddeevoscodrcniopleosgciellr,tecvAotlugliiaadceesisttuoiria

lar qi va clp[ta o valoare arhetipal[ pentru pelerini de zrcum spiritualittilii. ..Zorile pelerinajului>>, vol pune in miqcaremii
incolo.
clepelerinicerSetori,..nebuniintruHristos>>SALIc[lrrg[riaflali
in cziutarea PfunAntuh"ri StAnt'

Literatura profanh sau ltagiografic[ sa va ata$a preocupirrii

10 Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici tt

de tip sociologic, pentru a inscrie in opere memorabile aspect parlicular al recept[rii unei opere literare' aspect de care
Dostoievski, caLe se aclresii in mod direct urrui public biciuit de
tr[sdturile anumitor repr-ezentangi ai acestei clase de hoinari, in
acelaqi tirnp marginalizali qi pierdr-rli in intinderile goale ale spiritnl moclent cle secularizare, era cAt se poate de conqtient.
orizonturilor infinite, dar qi integrali ?ntr-o societate primitoare.
Fald-n fa![ cu un Occident pragrnatic, care se lanseazd in
Totri cei care au scds despre acest subiect, au intAlnit in cadrul
existen{ei lor astfel de vagabonzi rnistici qi au fost profund exploiar-ea planetei qi care incearcl s[ organizeze minr-rlios viala
irnpresionali de ei, ba poate chiar s-au conveftit ei inqiqi, dup[ acesteia clar.care, pe cle altd par1e, tinde s[ se inchidi in limitele
sale strflmte qi s[ uite cd ornul este menit s[ afd[ de o dorin$
cum este cazul acelui original Skovoroda, la o viald rf,ticitoare
mereu infinit[, orientul pelerinilor qi pelerinajelor duce o viali
qi la un tip de g6ndire care nu-qi atinge adevdrata libertate decdt
insolind ritmul etern al preurnblirii. aparent leneg[, f[rd o participare direct[ la competifia

Fragmente destul de numeroase sau tezumate relativ ample industrial[, dar oferd in schimb chemarea constantd inspre
au fost prezentate in cazul unor opere cu accesibilitate redusi valorile eterne, singttrele capabile sd inalle fiinfa uman[
(de exernplu, pelerinajul egumenului Daniel) sau mai pufin
deasupra condiliei sale. cici <<nu numai cu p6ine va trdi omul,
rdspdndite (Pdsaniile unui pelerin de Leskov sau Boris
Godunov de Puqkin, cunoscut mai mult prin opera lui ci culot cuvdntul carc iese din gura lui Dumnezea> (Matei 4,
Mussorgski). Altfel spus, lucrarea noastr[ nu pretinde a se
4).
adresa specialiqtilor, ci unui public larg, dornic sd se infonneze,
poate chiar sd confrunte propriile experienle itinerante cu ale

altora sau chiar - de ce nu? - si simt[ trezindu-se in ei o noud
chemare, chemarea spaliilor fdr[ de sfArqit.

O abordare deosebit[ a fost rezervat[ romanului lui

Dostoievskt, <Adole,scenrul>, supus unei analize destul de
aprofundate a rolului jucat de Makar, un pur reprezentant, in
interiorul proiectului romanesc al autorului, al vagabondajului

mistic. Nu putem ascunde faptul c[ aceast[ interpretare se
opune cliticii conternporane care, tratAnd cu oarecare dispre!
mesajul spiritualist al romancierului, exploreazd, nu fdr[ un

mare succes, de altfel, in exclusivitate aproape, nurnai cArnpul

estetic sau tematica sffucturalI a h-rcr'[rii. Sir nr"r uit[m c[ tiner-ele
generalii, private de literatura cu caracter spiritual, vor afla in
vor-bele h-ri Makar sau in inv[l6rnintele starefului Zosima un
izvor de api vie, capabil s[ le potoleascf, setea cluhovniceziscd.
O adevf,ratd criticii nu ar trebui sit neglijeze nicidecum acest

PRIMA PARTE: 1. La inceput...
VAGABOJVDAJE BIBLICE
<<Adarn>> sernnificd in lirnba evreiasc[ nlmol, plm0nt rogu,
<Rdtdcit-am ca 0 oaie pierdutd...>
(Psalm 118.176) p[mAntul inroqit prin foc din care a fost plim[dit omul, mo-
delat de mAinile Creatorului, pentru a primi suflul Duhului,
suflul incandesqent al vielii, materie pur[ str[bdtuti de puterile

duhului cel pur. Nesupunerea primului om a avut drept conse-
cinfd imediatd exilul s[u din irnp[r[1ie, un fel de reintoarcere
la p[mAnt, o c[dere in materialitate: <<De aceea I-a scos DonnLtl
Dtrmnezetr din raiul cel din Eden, ca s,i luc-reze pdmdntul, din
care ftrsese luat>> (Facerea3,23). Stabilirea omului pe p[rn0nt
s-a ficut ca urrnare a unei izgoniri.

Cildtoriile,pelerinajele, vagabondajele au in Biblie o gam[
foarte largd de semnificafii. Ele pot fi, cu nuanle diferite, semnul
unei pedepse care-qi are originea in condilia terestri originar[
a umanitiEii, sernn al unei penitenle, al unei purific[ri, al unui
ritual, al unei supuneri fa!6 de o prornisiune sau al unei int6lniri

cu Dumnezeu. in cuvAntul per-egrinus, din care provine

<pelerin> se afld ideea traversdrii unui spafiu, teritoriu, a unei
frontiere. Ca qi Adam, orice pelerin este mai intAi un striin pe

un pdmAnt ce nu-i aparfine. El nu va fi insd condamnat s[

r[tdceasc[ neputincios la nesfdrqit. in nesf0rqita sa duiogie,
Dumnezeu a fost cuprins de rnill fa![ de creatura Sa qi qi-a tri-
mis propriul Fiu, penffu a-l r-eaduce pe om in grldina vegnicl
a fericirii. intrupdndu-se, Hristos iqi asumi astfel in rnod deplin

condigia existenfial[ a omului dezrflddcinat, alungat pe plmAnt.
Misiunea sa p[rn0nteascd s-a desflqurat precum o inaintare
neincetatd de-a lungul drumurilor pr[fuite ale Palestinei'. Unui

scrib plin de zel care dore$te s[-L unneze oriunde va nterge,
' Desple Iisus 5i <predicatorii itinelanti>. confbrrn C. THEIIVIEN. Ze

chistianisnrc de "/d.sus, Paris, Ed. Descl6e de Brorrs'cr'. 1979.

t4 tlichel Evdokimov Pelerini rufi gl vagabonzi miefrci t5

ppIidsresudcsrei?leci ascppeuurnure>lu(iuMncnuaditbetouiart,ir;'ei;Flte.ilurcilJuo"vYminTute,l!u:1i<^in'VJsuuit'Ipn'iiuil"eKaarXeu"u"vnJicz'l;eu:ri,;nsHdi--l,sii Llnnaqii lui Abel de a cdror rdzbunare trebuia sA se team[.
Neprihdnirea qi pio$enia fratelui s[u stArniser[ in inirna sa
astfel precaritatea existenlei condamnatd la o nesf?rqit[
sOmburcle geloziei qi urii. Cain reprczintd prototipul celui care-
instabilitate, existenld ar c[rei repaus nu va putea fi gdsiiin
aceasti viatrd. Misiunea Fiului cobor0t pe pdrnAni se va i persecutd pe cei drepli.
des[v6rqi in ziua inil1drii, c6nd Dumnezeu-omul inviat se Imaginalia poefilor a fost captivat[ de figura acestui prim

ridicd la cer, preschimbAnd astfel natura umanx cdreia ii restituie mare rebel al istoriei urnanitdlii. Byron a compus o tragedie ?n

intreaga strdlucire qi-i redd demnitatea iniliali: versuri, Cain (1821), in care exprim[ esenla revoltei romantice.

frcdnd indlfatu-Te-ai inh-Lr slavi, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie in celebrul s[u poem, La Conscience(ConStiin{a)', Victor
ei prin
r-rcenicilor. cr-r figicl'in(a Sfintului Duh, incredinlandu-se Hugo prezint[ pribegia ca pe o tentativ[ disperatd a omului aflat
ci ru egti FiLrl lui Dumnezeu.Izbivitorur lumii (utrenia la strflmtorare de a sustrage privirii justiliare care-l urm[reqte.
binec-uvdntare, Dar nici distanla - pentru cel care se duce pdn[ la marginea
lumii - nici ascunz[toarea, nici zidurile de fier, nici cetatea cu
Inilfirii).
forldrelele groase precum stdnca, nici glopile s[pate inliuntrul
Adev[ratul ucenic al lui Hristos nu este cel care se instaleazd pirn0ntului nu pot indepdrta lumina nemiloasd, inciroatd de
in materialitatea acestei lumi, ci acela care_qi asum[ o pribegie reproquri: privirea din morm6nt il urmdrea pe Cain. Omul nu
ce-l conduce spre un dincoro in care se vor implini rag[auinite va putea sd indbuqe in sufletul sdu tainele pe care Durnnezeu
eteme.
le va scoate la lumind.

2. Cain 3. Avraam

Viala nornadd, dorit[ sau impusi, incepe o datd cu povestea Prin izgonirea din rai qi pribegia in lumile subterane,
jperrimtfailoprlddcoui ftiia1ini.aAinbteeal eDraopmdsntourl,uai.ltcfeal isnpu' senraomaagdr,icqlir_iqoi rveqdi-eqai
vedea jerlfa refuzatd de Dornnul. intr_o zi, in c6mp Oescnis, et vagabondajul capdtd, la inceputul istoriei omului, insemnul
isplqirii qi sugereaz[ instabilitatea funcizu-i a naturii dec[zute
s-a repezit la fratele sdu qi l-a omordt. Blestemul divin i-a
constr6ns pe acest frate criminal sI fugi, s[ devind nomad: a umanitdtrii, manifestatd atAt in cuget, cdt qi in triire. Acest
<zbuciumat Si fugar vei fi tu pe pimAn> lFacerea 4,12) . Cain aspect a fost subliniat de unul din autorii Filocaliei,Macarie
fgst condamnat sd pribegeascd, fdrd foc qi Egipteanul qi se refer[ la <cuvinte]e spLtse de Creator |ui Cain
d1e la rdsdrit de Eden, fdr'[ indoiard pentru fdrd loc, in pa4ile fn mod direct: ,,Zbuciumat Si fugar vei fi tu pe pdmint" (Fa-
a se f-eri astfel de cerea 4, 12), constituind in sectet, de fapt, sintbolul Si imagi-

fficeposeciit,cel...tobnnd"qt"'acliciicelcaIeeSte nea fiecdrui pdcdtos. Tocmai de aceea, dupd ce a incdlcat po-
inclinat si se brcure de buntrrrre sare qi poate chiar'.sei Ie doreasci pe cere rLtnca Si a pdcdtuit, seminlia lui Aclant se regdseste zguduitd

ale altLria. de ginduri nestatornice Si sttipinitzi de ,spaintti, laEitate ;i

' in La llgende des sidcles.

llichel Evdokinov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

neliniste>>r.Fiu al lui rerah, Avraam srujea in cardeea zeilor mai curnpliti incercare posibilA, aceea a sacrificdrii ltti Isaac,
pigAni. Dar Durnnezell a
intervenit in viala sa gi l_a ales fiul unic, fiul f[gflduin1ei. inc[ o c]atd patriarliul se supune,
pentrll un destin minunat. In Mesopotamia, la Haran, a primit
chemarca la fdr[ a rosti un cLlvant de revoltii.
sdi pentru a monoteisrn qi inde'nur de
larI pe care a pdrdsi lara piringilor Este bine cunoscut[ meditalia lui Kierkegaard din spaimd
merge intr-o Domnul.
i_o va ar[ta gi cutremurare asupra acestui ordin al lui Dumnezeu, care se
Pentru primii patriarhi, starei nomadd nu este impusi in
semn de pedeapsd, ea se oferl ca f[giduinld, nu piea clar opune in mod violent moralei, ordin pe cale Avraarn l-a pri-

conturat[, pecetluitl de alianfa dinh-e Dumnezeu gi om: ..fi mit intr-o singurltate bdntuit[ de tearnd. Filosoful danez ve-

eu voi ridica din tine an popor- mare, te voi binecivilnta, ioi dea in acest fapt un rdspuns pentru o intrebare chinuitoare:

Ds?1uu2:pmt,u2:nn!)y.eeInz/fe"dlure[miipntdivucual dSefesiitevereezciciltfaauirrni,ezo,<vspoicndrlttrroidn-reutenbqleiinasceceectluocvvlreailcncnrtraeuerdmedi>ininlLlo(dFlSiaoiinc,ts,aeuilrdgsee.ia este oale posibild depdqirea dimensiunii etice? Aceastd

transgresare se poate realizaprin intennediul credin[ei atunci

c0nd omul, sustras destinului comun al umanitilii, se

plaseaz[, in mod dramatic, fald-n fa![ cu Dumnezeu. Anumili

Domnul care l-a scos din Urul baldeei ca p[rin1i au vizut in sacrificiul lui Isaac o imagine profeticd a

moqtenire pdmdntul acesta (Facerea 15, j). s5_i dea in patimilor Fiului lui Dumnezeu. Dacd omul este capabil s[-

Cu toate acestea, luarea in st[pdnire a noilor pdm0nturi qi sacrifice propriul fiu ca semn de supunere fatr[ de o poruncd
nu se petrece fdr[ divinS, cu atAt rnai rnult Dumnezeu, fidel f[g[duinlei sale,
?ncercdri grele. Cea a poporului este
profetizati: <Sd Stii pribegi pe pimfunt va binevoi s[ consimtd la sacrificiul Fiului Sdu pentru a-qi
bine ci urmaSii tdi vor
striin, unde vor fi robisi Si apdsa{i patru sute de anir,(Face_ r[scump6ra crealia.

rea I 5, 1 3). Se face aluzie aici la robia din Egipt gi la exocl. indelungile peregrindri ale lui Avraam cu tribul ;i cu

Intrarea in lara Fdgdduinfei nu inseamn[ o instalaie confor- turmele sale de vite, din Mesopotamia in lara Canaanului, de
pptaorbepivoldirz,ipbodilicundtlurtaoirsei,stndoeericfeirnie,idtiinivnvdcaizoinisilopaorlsiaqeinsefieex,iiluesaraillroeir.rnRpdArnoet[ucosiru"eopaut.,sddd"uimpud_n la Sichem la Hebron, marcheazd faza initrial5 a planului lui

Dumnezeu asupra umanit[gii ,si se inscriu sub semnul

f[glduinfei. Devotamentului acestui orn ii rdspunde

exod, departe de lara ?n care cllrge laptele qi mierea, va ti devotamentul lui Dumnezeu care-l <binecuvdnteazd intru
resirnlitf, ca o separare clureroas[ de p[mAntul icleal al
vremurilor de pe r"rrmd, vremuri in care va fi triitd mantuirea totul>. Tatdl celor credincioqi a fost slivit cu intleaga

mesianicd qi spre care se vor orienta cugetele cu o sfAqietoare posteritate a sa, numeroasfl precum <ste]ele de pe cer Si
precum nisipul de pe malul mdrii>>, chiar dacd aceastd

nostalgie. posteritate, din cauza sl[biciunilor sale, se va dispersa in rnai

Avraam este cavalerul credinfei active. Aceastd credinl[ multe etape pe suprafala p[mantului. in ambivalenla sa
se cere insd purifi"",",intdritd prin incerc[r.i qi cliiar prin cea
valoric[, vagabondajul va r[mAne de-a lungul intregii istorii

' Macarie Egiptea'ur, philocalie cre.s pi-rcs Neptiqrres. Ed. Beilefontaine. marcat, ca la inceput, de pedeapsa dati de Dumnezer.r 5i,
198J. p l.)
incepAnd cu Avraam, semn al confinnf,rii sfinleniei qi alegerii

de cltre Dumnezeu

1E frliehel Evdokinov Pelerini rul;i fi vagabonzi mistici ".I9

4. Perioada de dinaintea exilului din Babilon 26,21-28) 'in acest fel, Moise' marcle cll[tor
c[l[tor in Palestina'
Moise, omul <(scos din ape> de cltre fiica lui Faraon, iqi va -i'rrpnidnic1alAote""iqltoo"nrrtru,(iMilpafptlenrei fdigJurseuafzedripnell Hlistos'
care-gi conduce poporul in
salva poporul, ducAndu-l dincolo de apele Mirii Roqii pentru
inaintarea sa spre cetatea cereasc['
a-l sclpa de ostaqii lui Faraon. El aduce acest popor pe calea unei La originea istoriei poporului evreu se afl[ condilia sa asprd
izbdviri itinerante, dep[qind intinderea aridn gi ostil[ a deqertului din Egipt qi cei
Sinai. Trecerea de la starea de servitute la starea de independenld cle supunlre fal[ de tiranla lui Faraon' Ieqirea conducerea
in Jara Fdgdduinfei inaugureazd primul Pagte al poporului evreu patruzeci Oe de traversare a deqerlului sub lui
ani
cil[uzit de norul luminos, de-a lungul apei qi nisipului. Aceasti 'Moise capdt[ o dubll semnificagie simbolic[: sunt semnul
peregrinare cap[td valoare de izb[vire universald'. Cel care se
supune qi luptd din toate puterile sale impotriva spaimei pedepsei.u "*" Dornnul l-a urmdritpe Cain:
singurdtilii, a fricii fa!6 de un mediu potrivnic gi fald de fiarele patrSuz-eacaipctliensaanif.upncinimi icnijnacDl osm-a n'sufilru;iirtstuopt nnleuailnsrual eclasrici-afipcuustteatrpiutinipnLatinstteiea
silbatice ale acestuia poate atinge punctul statornic in care se
va m anifest a r ealizar ea f[g[duinlei . Ori ce vagabondaj mi stic Donnului (Ntrmerii 32. I 3)'
paflicipi mai mult sau mai pufin la aceast[ miqcare tripl[ qi
profund[: vocalie sau har divin, lupt[ impotriva incerc[rilor, in acelaqi timp, pentru un Tat[, a cdrui inimd milostiv[ este
intotdeauna gatail-se emolioneze in fala sllbiciunilor crezrturii
ftdirea timpului promis, fie pe p[mAnt, fie dincolo de moarte. sale, aceste doul incercdri sunt un simbol al izblvirii' un simbol
Acestei triple miEcdri i-ar trebui ad[ugat[ prezenla unui al istoriei mAntuirii,revelAnd victoria Domnului asupra puterilor
rlului, asupra sdr[ciei unui plmAnt neprimitor' precufil qi asupra
conducltor sau mediator, insdrcinat sd cil[uzeascl inaintarea.
Acesta a fost rolul pe care l-a avut Moise: <Dupd aceea ludnd s[rdciei sufletului olrlenesc:
Moise sdngele, a stropit poporul zic6nd: Acesta-i sdngele
legdmdnnrlui, pe care I-a incheiat Domnul cu voi, dupd toate i, ;;Ia;;tti;cie;;trtfia",cuinnlloucctuzstcnaot uiz,veoltalirnctduegaLptrii:(nIsua.livae4c3le' |li9v)o' ioarc?Croi.voj
cuvintele acestea> (Ieqirea 24,8). Moise a rispdndit deci sAngele
primului leglm0nt, rnijlocind astfel pentru poporul cu care era Prima bisericd creqtind a interpretat aceste evenimente din-
solidar,in ciuda sldbiciunilorcredinlei acestuia. Cu atdt mai mult
s0ngele lui Hristos, <Miilocitorul unui nou testamenb (Evrei 9, tr-o perspectivi tipologic[; altfel spu:]'a ctezut c[ ele oferd un
15) ii va r[scump[ra pe cei chemali sd primeasc[ fdgdduinla ,.tipo, un model tutnut- p"nnu oam91].i tuturor timpurilor' Ieqirca
Oin egiptut faraonic qi traversarea M[rii Roqii prefigureazd eli-
rnogtenirii eteme: <Beli dintru acesta to{i. Cd acesta este Sdngele berarea de sub dominatria lui Satana, prin scufundarea ?n apele
Meu, al Legii celei Noi, care penfr:u mulsi se varsd spre iertarea botezului. De asemeneo, ttou""*"a pustiului c[lduzit[ de norul

' i*,.*1,,$t r,tod,pr*.siuneu pusclrlii irnprejurul bisericii. procesiune ce luminos,reiainmodfigurativparcursulvieliicre$inuluicdlduzit
de lumina Duhului Sfant in inaintarea sa c[tfe Jara Flglduinlei'
precedd celeblarea Utreniei, sinrbolizeizir h'aversarea deqertului qi incercirile in aceastd inaintare, omul este intotdeauna supus
cdtre impdr[1ie. foamei, spaimei' singurdt[1ii ' se abate gi se
de dinaintea intlilii in impiri(ia l.uminii incercfuii setei, ridicd

neincetzrt in fala obstacolelor'

De-a lungul vielii sale p[mAnteqti' Hristos va arsuma qi va

Michel Evdokinov triburi marchez[ etapele unei cll[tor-ii de ordin spiritual cdtle

interioriza aceast[ tlaversare a pustiullli in patruzeci de ani, act -ianvcz;Ipic;isuuvrselp"ieotmdCnom;s"vai"ctpirpitrtrzi,airleruc""iei.ruu*lriellmtnAmuotqfseencc"riouuraierabicadelolsleltlidisutesrtnmwaeticllneBere[aiijltnraelqloecdeririti.eiLceh.oaclSu"leapeuefrvMlrrei'lui-p'"€,ila'natal'<um"mprq<ieit,ccatiev"uaacnIf"'rsaeri[ufil[e<Alc,i,to<ieaonasnsIs9LbuD-ciIaanarahcoaaptumuimurprilenonecaenpaiogpnilluielznaeeiaCflr[slerfuiettednlrseiirn>atluatimu[anatnjHiorat-te'cradiepaepihulebrtutnaceieectantdorzpeircteeonipttnnapedpetitleluailaev'cuseS[cea-"iddiad'rncsee''Aiehpdivpnaviialimrl-onrutiraltaaotuuepcrauc$a'lrri'mnuviuulin'd'3siilrt'i
"*,iisalmii de la 121 la 134, numili <cdntdri ale treptelor>>'erat
care marcheaze pentru naliunea israelitd atingerea conqtiinlei de
cc1da3nr3etaeplisetdleeerucinndaitiresdepinientlrceeuriranaciijeeclaeazrc[edrsneectdiinprdri-roiencpmtqaiu-egrissmp' ri[enrttIuoernriusaseteaslcipmebu'dPcrusuadmha'nduinel
sine qi constituirea unitdEii sale.Iisus este Inspiratorul, Cdlfluza,
u iii*pr"un[, iar Psalmul 121 teuuia s[ fie infll1at atunci cAnd
ins[qi finta izbdvitoare spre careinainteazdtofi. Rin botezul S[u
in lordan, Hristos reinnoieqte tlaversarea purificatoare a M[r ii pelerinli incepeau s[ vadd zidurile oraqului:
Roqii qi indic[ trecer€a de la ordinul servitt4ii la cel al libertl1ii.
lnteaga misiune a Domnului nostru poate fi conceputl ca o in- Veselittt-nt-atn de cei ce tni-au zis nie:
delung[ rltlcire - de-a lungul satelor,lacurilor qi pustiurilor -,
care se deslvdrqeqte in atingerea Ierusalimului. Aceasti misiune in cosa Donnului vont netge!

pdmdnteasc[este incadrati de dou[perioade depatruzeci de zile, Stdteau picioatele noastre in cu$ile tale' Ierusalime!
Ientsalinul cel ce e'ste zidit ca o cetate'
cifr[ cu mare puterc de sirnbol in Scripturi,atAt in momentul in
care, determinat de Duhul SfAnt,Iisus va posti patruzeci de zile ale cdrci Porli sunt strins unite' Donnului'
in pustiu gi va purta o luptd aprigd ilnpotriva Satanei, pe de-o Cd acolo s-att suit seninyiile' seminliile
parte, cdt qi, pe de altd parte, atunci c6nd locuieqte in gloriosul
S[u trup printre discipolii s[i, in timpul celor patruzeci de zile, ctuPi legea lui Israel'
inre inviere r;i indllarea Sa la ceruri.
ca si laude nwnele Donnulti'
Acest[ perioad[ de patruzeci de zile va fi rcluatd qi in viala
;- A"d; RUBLIOV p,ctat faimoasa icoa]d a Treimi i ciue, potl'ivit nadiliei,
Bisericii. Ea marcheaz[ calendarul liturgic al marilor posturi de tfif*i"interpreta acest episod."n o trinitard in cate pah'iarhul hece cu defe-
Criciun qi de Pagte, precum qi pomenirea unui defunct la cea
de-a iratruzeceazi de la moartea sa in perspectiva unei infllg[ri 'rciHserauian"dbc$,ri"hee.Jdelceet.tp.tei[Cu"as,tderH1oei^v9ovEa,8o-lrcL2ni>rc,eIaoNEpllna.t.ITsin<3uqiet0ulirt.aueH9'V'ti.l,atc'tB"rchieRrtiain*aAtraticenN,aaJaT."LpiHnioisnfOinngtMiolia€ta['MitneaaEMcf-,oaoen.leLparCsrgrrSe.ai(tlseCCocrhoap'drlNle'ae-'cinNpleCiSeatetlteiSd:'teuiCEnrfesgaDerijpiitdCnoeerrUliplea'PvingeaAtecact$eihlSeesi''t'
definitive la cer, a detaqlrii definitive de orice legdturd care i-ar
gaitura Seuit. I 960). eclitati cle rrn glup de orientaliqti '
reline sufletul captiv pe pdmdnt.

in afara travers[rii pustiului, traversare impus[ poporului
evreu de cltre Providenfd in drumul cdtre rcalizarea destinului
s[u, existau in Orientul semit numeroase locuri de pelerinaj
sfingite printr-o aparilie divin[. in lara Canaanului, pe care o
strlbdteau in lung qi-n lat cu cirezile lor de vite, in cdutalea
pdqunilor gi a apelor, patriarhii - Avraam qi Isaac in sud,Iacob

in nord - au fondat l[caqe de cult, construite din piaff[, consacrate

celebririi unei manifestdri epifanice. Aceasta este originea
locurilor de pelerinaj, locuri confundate cu punctele de
transhumanlS ale patriarhilor ce str[biteau suprafala r.rnei $ri

fir[ frontiere bine determinate. Astfel, starea nomadd a acestor

,2 DIicheI Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici 23

5. Perioada de dupi exilul din Babilon 6. Vremea lui Hristos

Ca unnare a dezastrului captivit[1ii in Babilon ,si a risipirii in acea vrelrle, marele centru al pelerinajului era' pentru
naliunii iudee, se va produce o nou[ convertire, n[scutI din- poporul iudeu,Ierusalimul' DucAndu-se acolo in fiecare an' la
tr-o mare exigen![ de purificare, pe care o propovlduiau ,piiDeooi"iUrsuueptenr.orc"ouriln"te"coo"mLePa"gnal iqi6,iIt,iicslIoau6rrs)e(.LAacupuecorracesaat2ot [p,lua4Al1InLeS)ur,cuIlaosaasnltieifrmesq'ipipupMnoeetalreicrvri[iiantlaaorejvbesAipcrpseetecaiutad1luunei
profetrii. Dacd pentru semingiile strdine pelerinajul poseda o pe cire-l presupunea aceast[ sdrbltoare' Se afla amestecat cu
semnificalie strict ritual[, pentru poporul lui Israel el are un colectiv care cuprindea' duqd
sens profund moral. Nu rnai este vorba despre induioqarea mutimea, intr-un fel de pelerinaj
divinit[gilor, ci despre indeplinirea voinfei lui Dumnezeu, modelul oriental, rudeje qi un lalg cerc de prieteni gi de
despre faptul de a dobAndi un suflet transparent:
cunosculi. Acest fapt explic-l de ce p[rinfii Lui L-au pierdut din
C.ine se va sui in ntuntele Domnului
Si cine va sta in locuJ cel slint al Lui? vedere timp de trei zile.
Cel nevinovat cu tniinile Si cLuat cu ininta, Vechea capitald regali s-a bucurat, impreund cu Templul
crtrc n-a luat in desert sufletu/ siu s[u, de un prestigiu considerabil' Oamenii se duceau pentru
Si nu s-a jmat cu vicleSug aptoapelui s,Iu. (Psalmi 23,3-4). Paqte, penn u a sdibdtori <<trecerea>> , ieqirea poporulLli din robie '
va fi rdstignit
Prin gura profetului Miheia, pelerinul se intreabd: ce s[ sa- Ierusalimul va fi locul in care Fiul lui Dumnezeu trecerea de la
crifice pentru a se putea prezenta umil in fafa Domnului? Vite, qi va invia, astfel Paqtele cel nou'
ulei sau chiar pe primul s.Iu ndscut? Rlspunsul vine, sigur; ceezr inaugurAnd
ce se cere este sacrificiul inimii: moarte Ia viald- De asemenea,la Ierusalim va izbucni marea

li s-a aritat, omuJe, ceea ce este bun Si ceea ce Duntnezeu cerc de Ja sSlfrdbnltto,ainreapdreazruernilloarDiuudheuillouriS, f<Abndtr,bzaiuSai PcougceomrAirciiiDduihnutlouai te

tine: dteptate, iubite Si mi/ostivlte Si cu snetenie si ntetgi inaintea Dotnnului neamurile care sLlnt Sub cer>(Fapte 2,5), pentru a pune astfel
Dunnezeului /.iul(Mihcia 6, 8) in evidenld caracterul universal al RevelaEiei qi al revdrslrii

Pelerinajele din VechiLrl Testamenl trebuie deci plasate d*-arurilor lui Dumnezeu asupra intregii umanitdli'
printre exigenfele fundamentale ale lui Dumnezeu fald de
in u."*urile ce uu or-it acestei rnanifestlri pline de har
poporul s[u. Ele nu constau doar in simpla desdvArqire a unui
qi pentru a-qi interioriza puterea clivind' care-i insuflegea
act: <<Cd de ai fi voit fertfd, li-aS fi dat; arderile de tot nLr Ie inainte de a sL r'spdndi in cele patr-u colluri ale iumii, apostolii

vei binevoi>, ci in indemnul de a-!i deschide sufletul cdtre asmPu[aacsvreocehndleteitnarpeuzlacfa,setensizandegltgoienrcraseupbaiar[esBpcizr[siinuelaarAiIcePsinioia'rgvs'orae<rlAiptmnrei'uinrDtDirlauoutrahcutcpi llesiunelieugSrirrnfdAmabnjeuit''aluAzi'stsdpctatafeirreeel''
Dumnezeu, iubind CuvAntul Slr,r, de a-[i preschimba inima,

oricdt de dureros ar pr"rtea fi acest lucru: <Iertfa lui

Duntnezeu: duhul unilit, ininta intiintti Si .snteritti> (Psalrri
s0, l8- r9).

24 Dlichel Evdokimov Pelerini ruSi Si vagabonzi misttici

(/F1acpitei-a2r0,fit6cL).t putin{ti, la Ieru,saJitn, cle zjua Cincizecimii> vedea>>.

Numai ci, in anul 70, Ternplul Ierusalirnuh-ri va fi distrus La capdtul vielii sale terestre, Iisus iqi dd ?ntAlnire cu
qi nimeni niciodat[ nu va mai inil1a pietrele sale pe ternelie.
Apare astfel nofiunea unui nou teinplu, daL nu diir piatri, ci apostolii in aceastS. Galilee in care iqi petrecuse tinercfea, in ca-
!i1 carne, templu despre care Hristoi vorbise in rnod profetic re-qi incepuse apostolatul, acolo unde rdsunase pentru prima
iudeilor neincrezdtori, anunfAnd cd dac[ il vor distruie, er il oar[ proorocirea Bunei Vestiri. De aici, din Galileea, vor pleca
va ridica in trei zile. Noul templu, Trupul ?nviat al L'i frrirtor, apostolii in misiune, trimiqi de Iisus: <Drcpt aceea, nergdnd,
se afli pretutindeni acolo unde Biseriia iqi oficiaz[ Liturghia.
In acest caz, noul pelerinaj spre acest templu al Ierusalirn-ului invdsaSi toate neatnurile, botezdndu-le in numele Tatdlui Si al
ceresc se face ?n mod umil, de fiecare dat[ c6nd un cr-edincios Fiului Si al Sfdntului Duh> (Matei 28,19).El nu le dd int6lnire
iese din casa sa pentru a merge la slujba euharisticd. la Ierusalim, ci in acestd <Galilee a p[g0nilor>>, aqezat[ la
Din aceasti situalie decurg doud consecinJe. pe de_o parte,
oraqul Ierusalim rdscrucea tuturor seminfiilor, provincie umild opus[ opulentei
se vede deposedat de rolul sdu antic de centru qi orgolioasei capitale - Ierusalim -, linut indepfulat unde <<po-
al pelerinajului chiar de punct de confluenJd al tuturor porul din intuneric a vizut |umind mare>>.Pelerinul care se duce
qi la mormAntul lui Hristos lalerusalim este astfel trimis,precum
ucenicii, intr-o Galilee a neamurilor, a unei lumi in aqteptare,
neamurilor (Iezechiel 5, 5). Asistdm in acest fel la o scindare o Galilee a vielii de zi cu zi, unde devine martorul Bunei Vestiri.
qi inmullire a locurilor de pererinaj, adicd a locurilor sfinte. pe
de altd parte, cdutarea lui Dumnezeu se interiori zeazd,,potrivit Pelerinajul se orienteazd acum inspre aceastd Galilee
chiar voinlei Domnului:
universald, spre aceste temple de carne vie care sunt oamenii.
$i risus i-a zis: Femeie, crcde-Mzi ci vine ceasur cincr nici pe muntere
acesta, nici in Ientsalim nu vii veli inchina Tatilui (...), 7. Ierusalim, oraEul sfdnt
- Dar vine ceasur si acum este acesta cind acrevitarii
inchinzitoti .se vor Cain l-a ndscut pe Enoh, apoi a construit un oraq numit,
inchina Tatilui fn cluh Si in aclevir(Ioan 4,21_23i). precum fiul s[u, Enoh. Personalitatea prirnului arhitect urban,
urmdriti de rdzbunarea divin[ lasi sd planeze un dispreg difuz
.qi-nipicomDitnrieiei,vaaaitczculAomclpouoiunpcnaradiielneiptteessn,eepupie-lolecdadautenrmealne-jleugaazl qesutieeenasvdpcatiuaddlleo(cArgeuprlsaqoeeccirnarteolcitrpdcsauuartaiTurZeaba,tZiirlliO,oi cuiln,untl"dru-dei' asupra civiliza{iei oraqului. Ierusalim, oraqul sf6nt, rispunde
Primul pelerinaj atAt credinlei, cdt qi necredinlei poporului evreu in Dumnezeul
mi.ronosife. O dat[ la SfAntul mormdnt a fost aclla al femeilor lui, primind in schimb, rdnd pe rAnd, atAt harul, cdt qi mdnia
plecat[, auzirddin ajunse la morm6nt, sfioase qi cu fruntea divind. Asupra cet[1ii lui David, simbol al unitdtrii politice gi
gura ingerului aceste cuvinte impregnate religioase a naliunii, se abat profelii arneninlltoare: <<CLrm a
ct,r o nuan{d de reproq: <pentnt ce cdutaSi intre cei-moiSi pe ajtrns ca o desfrdnatd cetatea cea credincioasd Si plind de
Cel ce este viu? Nu este a jci, cdci S_a ,rrrilot pr"run, o ,ii dreptate !> (Isaia 1 , 2 1 ) Hristos va lua asupra sa aceste blesteme
va mejge inaintea vozts,trd in i..") ale Ierusalirnului care-qi omoard profelii qi-qi distruge trirnigii.
Ei iati Galiliea, oron-ii
,"ii La inceputul rnisiunii p[mAnteqti a Domnului nostru, se afld

DIicheI Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

ippn'edendetipcru[artecdaainrzedG,n:ail<mil$eeei nan.i-aninputfuuptnuoptaitsnedaf'fdai cpii'rdoniffieecriteoinntmrifiandruianniepaa,,rcteIleiascuiclsteclosder, ln acest fel, se creeazdtuturor credincioqilor liberd trecere pAnd
pundndu Si mdinile peste pu{ini bolnavi, i_a vindecat. la SfAnta Sfintelor, p0n[ la potirul vielii:
de necredin{a lor>(Marcu6,5_6). Aceast[ neputin![ $i se nira
Drcpt aceea. fi'alilor, avind, intru ,snn_lele lui ltsus. indriizneala sti
a celorde t:ntt'int in Sfinta Sfintelor,
acelaqi neam de a da crezare cuvinteloi qi miracolelor
profetului, il va dete'nina pe acesta sd ia caiea str[indt[gii. Pe calea cea noui Si vie pe care pentnt noi a innoit-o, pin catape-
Opera Lui
pelerinaj misionard se deruleazd atunci ca o ascensiune, ca un teasnfi, adici prin httpul siLt... (Evrei 10, 19-20).

sacru inspre Ierusarim'. Sacrificiul sru trebuie Din acel moment, Templul este deposedat de rolul sdu de
consumat in acest oraq sfAnt, <fiinclci nu este cu putin{d sd piard tabemacol ascuns cu grijd privirii fidelilor, nalia evreiasc[ iqi
prooroc afard din lerusalim>>(Luca 13,33). pierde exclusivitatea asupra <Sfintei Sfintelop, accesibil[ acum
tuturor, iar ruinele Templului nu vor mai fi niciodatfl ridicate.
El intrd triumfitor in cetate, a$ezat in mod umil pe un asin, Ierusalimul pistreazd in mod esenfial din vechiul sdu statut
primit insd de o mullirne prin[ de oameni bucurogi care-qi agitau imaginea oraqului sfAnt in care se desfdqoar[ in tirnp marile
mdinile gi aclamau in mod mesianic: <<Osana!>. Acest triumf evenimente ale rnAntuirii - imagine proiectatd acum in imp5-
al vagabondului divin va fi efemer. El alung[ fdrd intirziere rdlia ce va veni, in Noul Ierusalim despre care vorbeqte Apo-
rnielogrusqtiofraiiripseenilfour:amcuaridttrAa zTieum, dpl'upld, infufiguantdf,isnceicpr-oeldilionilaccudprtruinraq_i calipsa qi in care mdntuirea se implineqte pe vecie.
de panicd, El se regdseqte singur inaintea jubecdtorilo. ,ei.
srngur, sau aproape singur, la ora rdstignirii. Izbindu_se in mod Nu la Ierusalim, oraqul fastuos al Marelui Rege, ci ?n
dureros de zidul de neinfelegere al poporului siu,Iisus plAnge
pentru oraqul sfdnt, rdspunzdtor de ruina ce va urrna: Galileea iqi va trimite Hristos ucenicii. Cdmpul misiunii este

-(ltdLiusuacfiiangClie1tii9tcne.iev4ovvp3roo-irf4raint4hvtp)ice.tenepiseuuznpirlaueiacnSpu'eii,ptsetpienevtotniinnriletstut,n|cci,niiintStnciollputeacaluifciSciiilLmnntaitooinsaicictaeltttitepi visvgruoeinrmletsei,inapatcineSear,cnSSeiitnniiuijwtvauolerl astfel deschis. inainte de a-l parcurge, ucenicii trebuie sd revind

in acest an fatal 70, c6ncl, pentru a infi-dnge revolta zelofilor, inci o datd la Ierusalim, unde Hristos se aldturd Tatdlui in ziua
Titus, din ordinul imp[ratului Vespasian, a invadat o.aqui qi a indl1[rii, unde Sf0ntul Duh coboard asupra Apostolilor inziua
nimicit Ternplul, o epocd religioasd se incheie. teturatimuiigi Cincizecirnii.

pierde rolul de centru al lumii, precum gi funclia Oe oraq sfant, Cei ce merg in pelerinaj la locurile sfinte trdiesc aceastl
de receptacul al sacrului. La rnoartea lul Hristos catapeteasrna intAlnir-e in tlei planuri diferite. Mai intdi, ca intAlnile cu Ierusa-
Ternplului, cil'e ascundea p'ivirii misterur, s-a sfaqiat in dou[. limul antic, vechiul centrll al lurnii in care odinioar[ se indltra
sfAntul Templu; apoi cu oraqul deasupra cdruia a plAns Hdstos,
@nn.H,'i,.o,paresIIlreat.eitIalertrsalinldeheior.i. oraq in care, cobordnd din muntele Tabor, a trebuit sd meargd
pentrll a implini ceea ce era scris; in sfdrqit, cu Ierusalimul

ceresc, oraqul de sus, prefigurat de cel pdmAntesc, sirnpld copie
in interiorul spafiului acestei lumi. Tensiunea dinffe Ierusalimul

pdrnAntesc qi cel ceresc este inevitabili, c[ci fdgdduinlele me-
sianice, pe care le-a gizduit primul, sunt transferate acum asu-

pra celui de-al doilea, acolo unde se adun[ cei rdscumpirrali in
Inmina Dumnezeului cel viu.

Michel Evdokintov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

^ Eshatologia creqtind va fi in pzute determinatd de oporitr* se transpllne cel credincios. Sufletlll emigrcazl in Dumnezeu.

intre cele doud cet[1i, opozilie de care cr.eqtinii vor deveni Ierusalirnul pdmdntesc in care se desfiqoard slLrjba este o
conqtien(i foarte curancl, mai ales sub presiunea evenirnentelor
istorice' Babilonur, <matna reflectare, o oglindire, chiar dacd irnperfect[, a cet[trii de sus,
pdmantului> (Apocalipsa 17, dest'i,nateror si ur,ciuniror
este o cale ce conduce spre aceasta prin prezen(a sacramental5
5),reia faptele aborninabile a Sf6ntului Duh. in clipa in care preotul iese cu potirul, pentrLl
comise in oraqe dupl Socloma qi Gornol.i, p6nI in capitala
Imperiului Roman, care-i perse"utd p" a-i indemna pe cei credincioqi s[ se aplopie pentru Osp[pl
r5ului este sortit nimicirii: ,rA cdzut, creqtini. Acest sediu al veqniciei, s[ p[trund[ in mod mistic ?n Ierusalimul ceresc, Bi-
a cdzut Babironur ce|
mare!> vesteqte in m-od triumfal ingerul Apocalipsei (1S,2). serica va canta acest verset: <<Binecuvdntat este cel ce vine fntru
ii;;"Oraq sfdnt,Ierusalimul ceresc pogoard pe pdmAnt numele Domnului;Dumnezeu este Domnul gi s-a ardtat noud>.
Acest verset reia ovafia rnesianic[ a poporului in tirnpul intr{rii
lipsa 2l ,2); eleste centrul noii lumilpunctul in care se adunl lui Iisus, cilare pe un asin, in cetatea lui David, in ziua Floriilor.
togi cei mdntuili. Ambivaren{a celor doud cetdfi,
Ierusalimul ceresc qi Ierusarimul pdmdntesc se tensiunea dintre Existau anumite slujbe care, la origine, se prezentau precum
fac intotdeauna niqte pelerinaje. Este cazul slujbei sfintelor qi izblvitoarelor
resimlite^: creqtinii se adund in cetatea Noului Ierusalim, Patimi ale Domnului Nostru,Iisus Hristos, din dirnineafa Vine-
..mamann lor, cetatea care va veni, cdci <<noi nu aveln aici o
vc1ae4gta)a.tbeAosnctdietduslttuoeiarcmeu,isvctiiinco,teacdcpudutrdunmi pinpreeolauccumepeianaredcemvvoaaciosaidafifaeiespt>er(orElafvulrnepdiu1lg3na, rii Mari, care reface trecutul arhaic, cdnd se comelnorau
raccfeuezaadse[asientionasrtcaereszpeaitneleel,orsadqsueluii,mcoobruirpizt eszaueinnuc,ocndftodretual
organizlrii sale, rdm6n6nd surd la chemdrile neintreruptei diversele etape ale Patimilor lui Hristos, in chiar locurile in ceu'e
cdutdri - singura care conteazi in ochii sii - a Ierusarirnurui acestea au avut loc. in Ierusalim, alaiul se acluna la Cenaclu,
ceresc. pornea inspre gr[dina Ghetsirnani, mergea la palatul lui Caiafa,

8. pelerinaj gi liturghie la pretoriu qi apoi la Golgota. Dup[ fiecare etapd se citea

intr-u1 sens profund, liturghia oficiatd pe pdmdnt se prezint[ fragmentul evanghelic corespunzdtor, iar poporul comenta.
Astfel, slujba <celor dou[sprezece evanghelii> s-a structurat in
.*.ca un pelerinaj mistic in clutarea imparejiei, pelerinaj' in mod treptat pdnd la forma sa actual[. tn clipa in care se citeqte

'eaignsintrtteloin'rct'puoacnzpacuojlieri'llro,eelegienaninqcriuisone.rt+raasirE,n:pdusuieltur.ruziIir'init-niice,nsesigrL.teerirbnsnccoag.arilriz,Ssucute.liracprgapoi,rUeiredgtFelaia.ntcabio1ionc9rmEs6euc3atrri.etpancpiru'.e^cr2rL.Be6riao,5c-.euhevenvolonacrciNdir,uopni.dnrnceztifen.rrctlgauisurcfiriu-r'cacanuctreelrasertr'sn;i Euanghelia, credincioqii aprind lumdn[ri, penfi'u a scoate astfel
in evidenfI prezenfa luninoasd a Verbului divin care a venit s5
sfdqie tenebrele qi poate qi pentru a sublinia etapele diferite
ale evenimentului originar. Astdzi nu se mai ulc[ efectiv pdnd
la locul in care se perpetua amintirea Patimilor Ei invierii lui
Hristos, dar el este in continuarevizatdin punct de vedere spi-
ritual, este cornernorat din punct de vedere liturgic, qi anume,
in sensul in care evenimentul istoric trecut este reactualizat qi
prezentat in momentul sfdnt al slujbei. De fapt, dincolo de
spaliu qi de tirnp,liturghia se contope$te cu planul veqnic al lui
Dumnezeu de mAntuire a lurnii.

Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici
Potrivit por-uncii Domnului, trebuie s.l rndncafi in graG
mielul pascal, sd avefi coapsere incinse, incdlldmintein piJioare coboard peste toli.
qi toiagele in m6ini (Ieqire 12, | 1) .Aceasta esre aritudin;a pele-
rinului mesianic, pregdtit de drum, pentrll a intra in noua erd Orice pelerinaj iqi afli irnpinirea deplin[ in alaiul pascal:
cale se deschide penffu mAntuirea tuturor.
Precedatd de steaguri qi de icoane, pr.ocesiunea pascald, Paqtele este tr6it in sensul sdu profund de primenire, trecere de
luminoasd ca o pldure de lurnAndri, deschide in lume un spafiu la ceea ce este nou la ceea ce este vechi, de la lumea sortitd
sacru' lirgeqte deschiderea ruminoasd din tenebret" nopgr.in
dcmiutorinedfespiiomqpbio, orduleilc,easwaeremauieuinrneraaei,natcreetulcnaaelizmaecoaerszetdaatzsral[ vtareajruvsneagrrselaairnepaluasprtauiusFltuiIuigldu[_ei sr-rferinlei qi morfii la lumea irnbrdfigatd de lumina f[r[ de
interior fiecdruia, propria inaintare c[tre viafd. Cu tofii aqteptrrn
sfOrqit:
intrarea in irnpdrdlia viitoare, prezentd deji, in n-'od ,".rit, in
Ca si unpli toate de slava Ta, Te-ai pogorit in cele de desubtLrl
addncul inimii. cu tolii ne pregdtim sd-L intAlnim pe Hristos, pintinfulLti; ci nu s-a ascuns de Tine fiinla ntea cea djn Adatn, Si,
plecat in pelerinaj in infem, pentru a ne ilumina cuitrdlucirea
ingopindu-Te, m-ai innoit pe mine cel stticat, Iubitonile de oanteni.
dumnezeirii Sale qi pentru a-i ridica pe cei cdzuJi: (Cintarea a I -a din Noaptea Sfintelor Paqti).

Pogoritu-Te-ai fn ceJe nai cle fos ale pinilntului Si ai sfirilntat S[r-bitoarea Paqtelui simbolizeazd. <<trecerea> din aceasti
incuietoile cele veSnice a trcja zi, lume in lumea de dincolo. Cele cincizeci de zile cue o despart
cate lineau pe cei legayi, Ht_istoasi; iar de Cincizecime, de PogorArea SfAntului Duh intr-o ploaie de
ca Si lona din chit ai inviat clin nonnint. lirnbi de foc - manifestare ce desdv0rqeqte Revelalia trinitard -
constituie o noud perioadd de aqteptare. in cursul siptdm6nilor
(Cdntarea a 6-a din Noaptea Sfintelor paqti). de post de dinaintea Paqtelui, Biserica retrdia istoria cdderii
omului, a pdcatelor lui; incep6nd cu a doua zi dup[ victoria
Dupd ce se face inconjurul bisericii, vestind invierea prin lui Hristos asupra mo4ii, ea triieqte timpurile ce vor veni, era
coruri de ingeri, alaiul se opreqte in fafa porfilor inchise, pr""u*
in fafa unui mormdnr pecetluit. vesteainvierii lui Hrisios este eshatologici situat[ in afara istoriei, deqi prezentd in mod
anunfatd prin cuvintele Evangheliei dupd Marcu qi urmatd de misterios qi aclionAnd ?n inima istoriei oamenilor. SfAntul
stihurile Paqtilor, punctate de un imn plinde bucurie qi incredere
care va fi repetat de zeci de ori: <Hristos a fnviat din mot{i, cu Vasile din Cezareea spune: <CreStinii se fntotc spre Rdsdrit
moartea pre moarte cdlc6nd, Si celor djn morminte viaSd pentru a se rLtga, pentru cd ei se afld in cdutarca vechii patrii,
ddrundu Ie> (Troparul paqtilor). Uqa bisericii se deschide larg, acest rai pe care DumnezeLt I-a sddit in Ed:n, spre Rdsirib,
piatra este roosmtougluoilietistdeerpo.st'o.ogro*laitdntc,leap$ae (Facere 2, 8). El considerd statul ?n picioare, pozilie obligatorie
a angoasei cLlm piatra gr-Ju
in aceste cincizeci de zile, un semn de agteptare, o chemare
suflet'l sdu"". uT6at5
lumea se inghesuie atunci in naos, mornent iracliind de h_rmind, a vielii ftrd de sfdrqit pentru care fiebuie sd ne pregltim, <<pentru
unde Iisus este primit cll tozrtf, slava. va rrsuna atunci Utrenia a ne ridica la cen>. Atitudinea drumefildr preg[ti1i de plecare,
pascald qi, intr-un ritrn vioi, s6ltdre1. o liniEte plind de bucude asem[ndtoare atitudinii evreilor in ajunul Paqtelui, primeqte aici
Lln sens deplin, sub cdl[uzirea SfAntului Dr"rh, norul luminos
care conduce poporul pelerinilor mesianici inspre sfArqitul
sfArqitr-rlui. Potrivit SfAntului Vasile, intotdeauna cAnd se aqazl
in genunchi, in afara celor cincizeci de zile <eshatologice> de

t2

ininiancsticppdircpiniiocdaartaruegloesetsvetoeacccderel ascetuofir_luear.utauirulcncacraaetr-eilach<peedamrmni6agnrrre".a"Oz".rdf".r.ai,,,A."ii

prezentului>''. p"rlri'.

afara

PARTEA A DOUA:
VAGABONDAJELE IN RT]SIA

' Sfentul Voril" "JlI^" e, Desprc Sfintul Duh. Surse cregtine, 1946,

p.236-238.

L ZORILE PELERINAJULAT Pelerini rufi fi vagabonzi mistici

hin aedinf;i. Avraant, a locuit vretnelnic in Piminhrl Figiduinlei. Oani",care lfugesc fondul unei literaturi orale bogate qi variate'
Evrei I 1,8-9
;";;;;; ill-tiljl;BpfvO'cp;,eroi;""li"^ni"ntnLiflu"d't"e;Didu.o;tfife;ncIti;'fd(p';N'eprtupo,t"orneiprimv""nnillfrngotsiio-r"o'ru,l"rdopr,oicaii-agrfadu-iiairnc-tncpeius'mp5,lzul,r"iodapatcpuetoteoociemtvrrrIeiiestc,vurdlsoeauliptnpigisrurlaaee1ie1snclgcttu1l[erei9i8tescriI5ly1pmlgii)nir'one.itinrernl[e'otcvo[-ec.octtBieacdacnda1reurreeelaaicintnusuteeez"ecnnmltue'asa-uleanidfutlslx'e[(o-[1psngl,ca1-oi1niriuli.ufo1utrn1vu!av1aindpciiau1antielissia'
Aidoma copiilor, popoarelor le place,la inceputul istoriei
lor, si umble qi s[ spund poveqti. Nici primii slavi, strimoqii nrsd sub fumele ei cele mai variate' expimd speran;ele Si visele
ruqilor de astdzi, nu s-au sustras acestei reguli.
-ddd,aeeinrrtCuferd"eru"ia,iSoenair,tlociv"aiia["rdle(ebu,,poPvpgueoraeniPtcgfobulirrm)daulllliounouriern'fpablren'euuipuelularciacaqleiiv,cIaslailadere-rl-'Mqrdiiuecplvriuocinnemeeeinfao!'prsludalnr6[ivtnsoiirm:pu?epl *lcuuitentfluuioulll
in anul 988, la indemnul prinlului lor, Vladirnir,locuitorii p"*"i.nf este astfel seam[nul cavalerului Europei occidentale'
oraqului Kiev au intrat in apele rdului Nipru pentru a primi f,aa[ollrtn[doJnapuofariae,rtrtoeeAti,u,"sqapeilr,tppofeurpelnrcesiiupfi"umnssascalleucrijulbteseagt;aiip''mpuPeeettmrisd"boie'rn-uonaolpaellai'uurdntneaee'rievpslaroepgcco[iiseseuteldnlifqel fioeu' runpid'ecadodlaeder
proteclia intregii comunit[1i'
botezul. Aceastd datd marcheaz[ inceputul creqtin[r'ii Rusiei "- *-"Gi,g"arnetfuel r[Il]iaa Muromel este neputincios timp de tr-eizeci de
premongoliene qi inilgarea acesteia la nivelul istoriei Europei
rnedievale qi creqtine. incepAnd cu aceaste epoc[, pelerinii, ani. Aceast[ cifr[ simbolic[ ne reaminteqte durata vielii
migcafi de chemarea irezistibili a unui loc unde nu se mai qtie
;.;;;"; a lui Hristos, inainte de a-gi incepe misiunea
dac[ te afli pe pdrndnt sau in cer, cum ar fi la SfAnta Sofia din pa*an,"ur"[. El primeqte vizita a trei drumeli cerqetori care-i
sd fie selvili cle mAna lui ' El se supune'
Constantinopol, se rdspAndesc treptat pe toate drumudle, atraqi ier Oe Ueut qi care insistl
de una dintre cele 68 de mdn[stiri cunoscute in perioada care Cerqetorii Ouu atunci de b[ut ceea ce le r[m[sese lor' iar
ii
dateazd dinaintea invaziilor tltare, mdndstiri care au fost
fondate, dacd ar fi s[-1 credem pe Hilarion, al treilea mitropolit aOpcaaerneOats"uut-dit.obadflou[c4tau1qrdudlmeqiibrsao[gcpauatldorcrau(sreg[ir[iovluiun)r'dneEeacl [ivinnafliuprnrungteitga[ti-rnailselatlfutepillelsianl-t,rqui
al Kievului, incd din timpul viefii rnarelui prin! Vladimir'.
a sdvAlgi diverse faPte' mullurni vizitatorii, in cir"rda
1. Povestitorii de bAline
in dtrinp lui Iiia de a-qi
Drumelii pe care-i intilnirn in cursul Evului Mediu qi in
infirmitdliloi' sale, transpar recunoa$terea caracterului sacru al
perioadele de dinainte nu sunt to[i pelerini in c[utarea

absolutului. Unii dintle ei, supr.rqi unor motivalii profane,
exercith o fttnc(ie detenninat[. Printre ei se aflI qi cei ce spun

' Ocerki po io'torii tusskojcer*yr, Paris. YMCA Press, 1959, vol. l, p.

)) I lf <

tlichel Evdokimov Pelerini rugi qi vagabonzi mistici t7
drurnelului cerqetorr precum Ei ideea textului evanghelic din
faniliarizint lui in spirit fi faptd>t'.
,;::::r::y::::lli *it ,il;ii"r;i-;r;iiii"i;,icapsenprPpMofcelrfdr'eu^roedmiceecmiijelupenobezuaa'temianr(tufu,mmibe$nntaiapcorrtueoiicceeiee-,gcaeedlIaan,lalissouitSsatuctptiidaeaaifoarlrusocirfr)-rJcdltcdaaparemurrcsd$eueblucsoiiuosqlprrutrgbuxufi?tuuliiiiajnrzi>ncipnnitoslisad.,ect.ie(cprouirda"Mumlcirpnectp.,iieaApsuinmeaeDasipbalunptnaaicaure,i{e.tlt.lomariecrueripn,uutircs,prn2i;encitatenoe5aaaAt<.rrz.bee,c_tAOdeg?ictaq4edqurvunulcni0ienolj.n,aepia?"v)nurlSso..nadbpfsiqudtstftrus"rieaiua"iuiq,tlnvaqturfrlItaoeviiilcd.jicabzliaradennrtaeiaieid,epcdcppscriaaeBoauoneutci_aibpranl_ietieliessleuidorliillotnree[>T"dasereapr.irta,s,ifnee,ncd.oLiiin'devil4.aripenria":dcedi."vsotar<.qt.irtrau"oFearEdi.tnitoaidmiirir'oti;otrd*d;enuruiii"rinaey.nini.t,; Remarca acestui slavofil urmereqte menfinerea, potrivit
cds.eecralqoraect.ocerHiai rvrisnaatgoiasjbooasnsezdi.i:dapeurninnteifie,isci ousecri.emt"daulni,icfceedsirteimiamidcnriue, liimasaedrig"*rid.nga:r;l"i;,'";rcau
ei se implinesc cele rnai de seamd fapte. E'oul conceptiei sale organice despre lurne,leg[turii vii care asigurl
va uita niciodatd aceasti leclie de umilinfd. dln Mou.on' nu
coeziunea diferitelor etape ale istoriei qi restituirea, in intreaga
dt;;;,KKisGinPgnmehiuuteerroeemb.rotpBmrmniedeeerdsuraeiv'nalKcnioasEnikeiilcikaoerrlauifeev,oalqpaeiqpeliacfsiooRivfcplnudvossruuecirtFkesbduuq,iruirettealindiauc(i,nrs1a-irfacrceargerruAdlmul0dvrl^nseoegiaiotneignre-lss-toreicrnAcg1eerrua,nji51,ifnnipit6p!ndcotuuri)oecarii,npom.elrioceo,gezr',irn.tiaiainiaiu"otn.euept,aiiM.rxcznondpevp"ltaaori.rouliufos,rjiiiaeu-nraccrdarsrodieetteecdoovnlaqeiorseddurtiireuoeii,mina,efnnapiaiairndnrroidruundg<ope"nm*"5ar"an"une2dtgerel,or*olnnonrAda;uiciu"e.us.,iinelu;isupicl;"nei.i.ljl sa puritate, a acestei imagini a mdreliei trecutului unui prezent

cunoa$terea AecLttului invdydm si cunoaStem pt-ezentul, sd ne corupt in mod sup[rdtor, irnagine intunecat[ de refonnele

brutale ale lui Petru cel Mare, de irnprumuturile nepotrivite din

afard qi mai ales de apatia unei naliuni de-abia trezitd dintr-un
somn secular, o naliune cdspat[, care nu mai are indrizneala

s[ se deschidd inspre nesfArqitele dep[rt[ri pentru a reinnoi

faptele vechilor bogatAr. Trecutul pe care-l viseazd Khorniakov

nu va mai reveni niciodat[: dar oare leclia sa este uitat[?
intrebarea r[mdne deschisS. Pe noi, sedentarii secolului XX,
care n-avem nevoie decAt sd apdsflm pe un buton pentru a
deschide radioul gi pentru a vedea sau a asculta o poveste,
penffu a curnpdra un bilet de avion ca sd facem inconjuml lumii,
qi toate acestea f[r5 a pdrdsi m[car fotoliul, aceqti cdntdrefi
rdticitori, aceqti comercianli ambulanli de vise ne srnulg
dulcelui nostru conforl, inv[1Andu-ne c[ activitatea creatoare a
omului poate surveni prin miqcare, prin cunoaqterea acestei
lumi vaste qi mai ales prin convieluirea cu ceilalli.

tEetzuidAeincsceissiut irnIueJcedrsiutitrh,i'irspnuorcs'sttiancnhutdtitet?senrnes1s95rdbiIuritlnsaiaqUt,,ncri/rvegerJr.asr'cibtqa-ruietein,itienHseuDrtulEun,cp.iy.Rclor,ydAeRKTievin, 2. Pelerinii cerqetori

in domeniul strict religios, pelerinii cerqetori, orbii ambulantri
cAntd <stihuri duhovnicegti> (duhovnjie stihi), c0nd tandre gi
lirice, cdnd cu rezonanl[ epicd. Cunoscufi sub numele de ka]iki'
perehozl ,adicd infirmi r[t[citori, ei sunt recitatori profesionigti

care au obiceiul s[ lind spectacole in tArguri, pie{e, in faga

bisericilor, la po4ile mdndstirilor. Majoritatea ceior care le-au
' A. S. KHOMIAKOV, Operc cotnplete.Moscova, 1900-1907, voi. lll.

p. ltr6.

' Kalika plovine din fuziunea a douri cuvinte: caliga (sanda de piele

Lrtrlizatir la dlunrurile lungi) qi ,(a/eAa(infirrn. qchiop, rntrtilat).

Michel Evdokitnov Pelertni rufi fi vagabonzi mistici t9

corlpus all fost in pelerinaj la locLrrile sfinte, indeosebi la ;i;;",Sr.npeiAlrogrsihneem,n"itia"ecrlciinpi ipl"uRnogatl.i[d,raoicilnoeseirfijpnrlu5iceqiirin'tc>oiuer' i;EiS,rlufafrslmenep,Aturznel[c.zsmloienuirst[adloif'tiibmrl nlidnpiuncretleibnulnApSirniacndrret-orrl-Sevo'fAquliunndtpuuintlll

Constantinopol qi la Ierusalin. Departe de a aparline claselor sildsanue[cusntall.euinodCmsueOeaadlomiaasizdmcoieeoercpl,ateeoiafsmitaccrceianavlniira,tufld,urieadJfgvuurlaeigahadenum![[dlduov,neaiaedrtrsteeseeuntasdbpeteibdsladarercedeo(sll,piaopnaetlia'rlrdltii}tqittu7ru-ld4rlredi)pe'ddcperduainlmiruoteegbisl[iaarcnugf!liqi[i'imNvtmaeaoetsri[ncrtlgoa{uaerti
cele rnai sdrace ale populaliei, ei se nunrlrau chiar plintre
oamenii cu cele rnai inalte grade de noble{e, printre cornercianlii isKtadncsrqbl[paaoaictsiueersrtgoecne-oemvEiplo,uoiroe.ingainradsfeslcirudMclisieteftermheafteaderaldlivcuaane1iaciaccnenelgar[ndotdeuaAiregVlnlceeaalodrahhtporzporssiepedisiloeuauouaoilqc[vipars,ekciiifoerexloriazsasanurdtiilcisma[r.amdng-e[sEemEndcrustolocLeualdetssraatnoirleeknsnriucf'Steleicee"o[dnlq,;iriirir,iiuin'en[in'iusp,nciliguaiTpeeecu'srreisirtolniipSiaejlonea'oueitfdrocrnArqgidaitooaettnonituellcsrlezertutelviijauepeu'lics"fdllnarai-auaerpNeucr'irelpmeuielsinXoelnlsupotdirtaV[Ppavrsriuiolousudr'-rS1polrtnqAeauhlorlveia'iannrlrisurade<le'tfcclddnoieaoilsrEdn'rinlqdtmullaailueveeaqorgquali'arttoaineA[pdrlrosrseieiaincptpciptv[nrdgdueu1irastnuriznnrisnu[ciudalseiii

bogali, clerul de rang inalt, abali ai rn[ndstirilor sau cilugiri iLo,iupasgivmaerecebilnuuGnsniriuiomrstieeloillodrdre.edprNieacniarptnnose'esrnrifibvrinaiclu[liui]ilnl-usatrii-rovsi-doczcmauiratleln'fu[gasrrditeouirqsneeavapcruere'eorAcgduceamettos[;rta.iis'coieormenral.beaiaail'

menili cdrjii episcopale. q.iliopii, bolnavii pentru a le,cla hrand' iar o datd pe s[ptdmdnd
<Stihurile duhovniceSrr> iqi gisesc inspiralia indeosebi in ta,rocimuesi,ttaeeaisluupsm6liinin,eisipdnr,i"fzaoilnani.ijerupriluieloncrAd' tNopruriilnoetrzreitcaaplsrlzi[nasleiui anplurneieonscteLevlcpienaotiinvdaterterab[czuubrziolaeit

Scripturdqiin VieSile sfinSilot'. Ele constituie expresia cea mai ,' E BEHR.SICEL Priirc et S;rintetd dans I'Eglise /1/s'tL" Edittlra
vie a pioqeniei populare a unui popol'pltruns in mod intim de
valorile religioase. Aqa com noteazd G. P. Fedotov, <stihurile Bellefontaine. I 982. P 66
duhovniceqti> au o mare predilectrie pentru eroii suferinzi; pe

ei ii cdnt[ de preferinld: Hristos, Adam, Lazdr, martirii qi

ascelii5.

Aceqti pelerini, infinni sau nu, miqunau in num[r atAt de
mare incAt autoritilile civile qi chiar religioase au fost obligate
sd ia m[suri pentru a limita aceste exoduri masive qi pentru a
menfine mulEimile la lucru. Un cilugdr cu sufletul impov6rat
i-a ridicat arhiepiscopului Nipont, din Novgorod ( I 130- I 156)
urm[toarea problern[: oamenii pleacd spre locurile sfinte, iar
eu <<nu le permit sd meargd. Le ordon sd inftiptuiascd binele
chiar aici... Gtesesc cLr aceasta, Preasfinte? - Procedezi foute

bine, cdci ei pleacd sd mtin4nce gi sd bea, fiird s,i facd nintic pe
durata drunului>. Acegti doi pirstori se preocupau de ridicarea
niveluh"ri conqtiinfei creqtine a enoriagilor lor. Cel ce nu este

capabil sd <inflptuiasc[ binele chiar aici>>, nu va g[si in

pelerinaj decdt un substitut al leneviei sale.

3. SfAntul Teodosie din Pecersk

Nu intrd cine vrea in lumea vagabonzilor mistici, dupd curn

arat[ un episod al vielii SfAntr-rlui Teodosie, supranumit
. C. P. FEDOTOV. Stihi cluhov'n-vje. Prrris, YMCA PLess. 1935, p. l7

A se vedea. de usenrerrea. J. DE PROYAI{1'. op. cit. p. 150.

DIicheI Evdokimov Pelerini rugi gi uagabonzi mistici 4t

in 19ci nedrept. Spre deosebir.e de preclelesorul sdu, Antonie, invadate de lupi donici si irnprtigtie tunna>).
tcru-ocpheipqutelr[slidnbcita, rdeddruuciteiantoruh,rtpottdunl oucnteuimasl c?erzneposterivveared,ermetroansiloinr-. Dup[ trei zile, malna sa a reuqit si afle direcJia in care o

umilul Teodosie, cu cliipul iradiinci de lumirui,p";.;1";;;p;; luase qi a pomit in unn[rirea sa, lu6ndu-l gi pe cel de-al doilea
tvaicrttuulfuiliosrpuirnituuai rc. dAlurgnierri.t<a<tbnuunmulesreimdlerr'.,.insgimeipludimaAnnntoesncr"ql-iioiumi liu. CAnd i-a prins din urm[, <cuprinsi de ntdnie, ]-a luat de
moiissacnnpeIdppsrrnbeulseeiicaennimszsaceepens>tacuar>aiednid'n'cteeoEpddaplolmnecoilntsiiustp,ra-itcirasdrvio)eueeimftnaac[pctfuruacoi[uun,lruttctruc<eevTeelpidn,eodpeirntdoeroueirisdtdlnsasofssol_ofurdciirrinjaneiibsfm"lralaif,eeflacaoit>odtnDaprra.troe(iugpeupprlreronn6uigeitneiiitucnijcuntIrilieohleisrudoaniuaraienii.uptilroaeoDGdrsrufdeAoursqlaanrmvaibd.ndai.uavucrdcdsNc_lea6tirqanest,idAes.to,at,uurlp"rri,rudooae,oenr,unntrJOarttou"urnoe".*J.qudiai"-ti pltr, I-a antncat Ia pdmdnt Si l-a cdlcat in picioate. Dupd ce
mvsditu-allttveea'dinIdmsurpildteeirctuquilr-izbgaiatdb,dirld,nuaTsreenoapdsroaospli-eriiuir-luJgsrda[sut psturiuninpscesctepdzreIeisimaucspedainrstdtdduEraaircseteai- le-a ficut pelerinilor norald dupd cLrm se cltvenea, ea s-tt intor,s
ucenicilor: <Dacd Domnul Nostru numea Trupul acasd, ducdnduJ pe sfinnil incituSat, asemenetr unui crininal.
Furia ei era atdt de mare incAt, trecdnd pragul casei, l-a bdtut
nii"r_ii'rutrebuie .sd md bucur oare pentru cd Dumnezi,
sdi pAine. nu pe fiul siu pdnd Ia epuizare. Dupi care l-a impins intt-o catneti,
l-a legat fedeleS Si a ferecat uSa. Preafericitul tdndr a sltpoftat
iau pane Ia zdmislirea kupului sdu?>. toate acestea cu bucurie, mulptmindu-i Tatilui in rugdciunile
<SmD-daonTmntduinsni'ucllriunuNttlroi-npositorezusli,damaepiedanqdudiitztaaiittnv[ iotndrrudobpreini>nldu.lranAi-gfsdldeeansaddlelpmcsrdpearruegrnnepgorirmnd.,upAlalunArait.udpline"sff"caaJannrsetei. ,sale>. Supdrarea mamei lui Teodosie se inmuie pe parcursul
se pregdtea si meargd in palestina, el i s_a alitirai, du;d ce s- zilelor: oincepu sd-l roage din sullet si nu ntai fugd departe
a strecurat pe ascllns din casd, la miezul nop{ii, lu6nd cJel doar de ea, spundndu-i cd-l iubeste mai mult decdt pe toli ceilalsi
bietele haine de zi cuzi. <<Dar, acraugd cronicitrur, in mirostenia copii Si cd nu putea sd trdiascd fdt'i el. Cind a promis cd nu o
pssdad,rndDustlelmanstnacettizne{eauirasn;auroecinl.asgtdddcdpluedvisitcnoadrucpredlpscretaocrraeut,rfuposieiElsouerncsilleaesreebmisnpneiatc-tuitinuvcaindrteadtsiend va mai pdrdsi, i-a eliberat picioarele din cdtuSe Si i-a spus ci,
de acum inainte, se putea indeletnici cu ocupaliile sale dupd
lide D? -uCmnPer zFeEuDOarIIcIVicJleTaj:tirntt:,p,i/utczrlt,g1ienizRi,?u,s_i.rNre.wriryooprk".ri1c96u0.,sp.p3i-r5i., ar
cum fuselegea el>t.

Voinfa materni qi voia divind s-au ?ntrunit pentru a-l rea-

cluce pe tAnlrul pelerin la casa plrinteasc[. ii va fi dat, de acum
inainte, sd urmeze un itinerariu interiorizat, mistic in Lavra

Grotelor, printre fondatorii cireia se qi afld. Nu gi-a putut rea-
Iiza proiectul de a vrzila loculile sfinte, dar a fost cu atAt mai

bine: a creat un loc sfdnt, a devenit el insuqi un loc de sfinlenie.
El, care nu s-a putut depfu-ta mai mult de trei zile distanfd de
casa pdrinteascd, a atras prin strllucirea sa, prin relicvele sale

venerabile, mullimi imense de pelerini, venili cdteodatd din cele

mai indepdrtate provincii qi care au gdsit in apropierea lui

cuvinte de consolare pentru disperarea lor, energie pentru fap-

tele lor qi iubire penffu aproapele lor. Dacd scopnl sfdnt al cdld-

toriei este in afara puterilor noastre, trebuie s5-l interiorizdm in

" Vi ala Sfin nr l iu Te odos ie, scris:i de NES'I-OR. edi tatir de D. l. Ablarnov ic.
Pa te ri k k je vo- Pec e rs k ago A4 o n as t-v rji t. S ankt-PetersbLr lg. I 9 I I .

Pelertni rufi $i vagabonzi mistici 4t

42 D{ichel Evdokimov respective sLlnt impregnate' Mare pule clin aceste amiilrunte lin
ccleolul nclJghsitdratduirri.sAticce, sptoglreivnitlitceitrrauriasrt[nriuraiecoinlrt:rl-nurnasptlirleearnlafaftiiecca' uia'er
noi inEine (<C[ci, iatd, hnpirdtria lui Durnnezell este inliiuntrul unrimite aluzii condescendente la adresa <latinilor>' cu care nu
vostru>> , Luca 1 J ,21) , cil[toria efectiv[, sirnplu act de ordin trebuiau s[ se amestece' trlclau plreri preconcepute $i aproape
material, devenind neimportantX. Toate locurile sfinte de pe
suprafata pdrndntului, unde oarnenii sunt irnpresuratri de tbcul convengionale'u.
SfAntului Duh, sunt in legdturi cr,r Sffintul PlmAnt, r'eprezintl
<?ntru mister> acest loc, loc epifanic prin excelenfd, pe care Drumul spte lerusalim alcdlugdruluiEpifaniu (spre 1416) '
au pdqit picioarele Domnului qi rnlrturisesc posibilitatea l[rgirii
lui inspre cele patru coltruri ale Universului, peste tot acolo unde ieseinevidenEdprinscurtimeaoriginal[atextuluisiu;iatl
inima omului devine loc al lui Dumnezeu. Domnul se afld la
cAteva fragmente:
uSa inimii Ei bate, iar dacd cineva ii descltide, inn'd Si cineazd De la mar.ele Novgorod la velikia Louki sLrnt vleo tt'ei sute de verste''
De la Louki la Polotsk. vreo 180'
ctr el (Apocalipsa 3,20).
in rnod paradoxal, filialia marilor vagabonzi mistici ruqi se De la Polotsk la Minsk,200'

deschide cu un egec, cel al unui viitor cdlug[r, a cdrui dorinld De la Belgracl la Constantinopol,500'
de a o porni la drum este irnpiedicat[, pentru c[ un alt rol, mai
inalt inc[, ii era rezervat. Din marele Novgorod la Constantinopol 2020 verste'
iar de la Costantinopol la Iemsalim 1400'
4. Pelerinii rugi in Orient ceea ce insearnni in total 3420'

Nurneroqi au fost pelerinii care, imediat dupi creqtinarea Amin.

Rusiei, s-au dus in pelerinaj Ia Constantinopol sau la Ierusalim. EprpiiPnfarnpinirueazcseetnaabtsaitlre[egdateargeeetdanpelaeslleoeagumineu[i ialiumtiindeHnrruainsritluiot[ss'aacsAruupp'ol?instdoaiscluetallanMgteialfoteerl,i'
neetuatpraell,eeul neustietiotocpiresmaacrreu'ce'<iAnsmoiEne>g'dteedelas{slEfAurrzqyite'anucdaldre-
Unii dintre ei lineau un jr"rmal de cilltorie. B. de Khitrowo a I*Uif""

adunat qi a tradus o coleclie bogati de astfel de memorii in un Sens
lucrarea ltinerarii ruseSti in Orient''.Inspirate de un elan de toii"i pr".um o binecuvAntare, confinndnd sfinlenia scopului
credin!6 de netdgdduit, cea rnai mare pafte a povestirilor sunt
expuse totuqi fdrd prea rnultd afti qi nu ne scutesc de descrieri r-rrm[rit. povestirile cele rnai vii insd qi' in acelaqi timp'
anoste din care transpare, cAteodat[, o perceptie naivd a lumilor Una clintre
necunoscute. intAlnim, cAteoclat[, la mai multe secole distan![, una dintre cele mai vechi, at0t prin calit[1ile sale literare' cAt
aceleagi lucruri vizute, aceleaqi biserici, fireqte, monumente qi prin inspiralia proprie este cea a egumenului Daniel'
care nll sunt nici micar plasate in peisaj; slv0rqirea aceloraqi
gesturi: szirutul relicvelor, b[utul de ]et un izvor miraculos; ' Cttf"tt sclielii i<Peleri taf u I negustorul u Vasi le Posn iakov'" ( | 558-
aceleaEi aluzii seci la evenimentele istorice cle care locurile
l5rrl r. ibid. p. j l7
' Publicalie a Societzilii OlientuIui cre;l in. Cenevrr, I 889. Tcrtele provin
din secolele XII-XVl. " N{anus.tlirttl se gitsea la biblioteca Rtttttiantzor" din lvloscova'
't Miirittie cti Iutrgitueit de I 067nt'

44 Michel Evdokinov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici

5. Viafa qi pelerinajul lui Daniel, Pteantbul
egumen al plmantului rusesc Eu, nedemnul Daniel, egurnen al pin.rintttlui rusesc. cel din r-rrmi

Autorul acestei lucrdri, care se prezintd simplu ca <<egumen dintre cilugiri, prea-r,rmil prin numeroasele mele picate, lipsit de rnari
al pimdntului rusesc>> ne este necunoscut,la fel ca qi rn[n[stirea irrpliniri. impins de propria n.rea gindire qi de neribdare, anr dorit si vid
sfintr-rl oraq al Ierusalimului qi Jara Figlduinlei. Prin milostenia lui
pe care a avut-o in griji qi care se poate situa cu probabilitate
Dumnezeu, am ajuns in oraqul ler-usalir.n qi am vizt-tt sfintele locr.tri: am
intr-una din provinciile merjdionale ale Rusiei de la acea vreme. vizitatintreaga Galilee qi imprcjurimile sfintului orag al Ierr-rsalimtrh.ti. toate
RdrnAndnd qaisprezece ani pe PimAntul Sfdnt, intre I106 - sfintele locLrri pe care Hristos, Domnul nostru. Le-a parcttrs cu propriile
Sale picioare, sfinte locuri in care a infiptuit mari rninuni. $i toate acestea
1107, el igi d[ seama care era dorinfa sa cea mai puternicd, le-am vizut eu, cu ochii mei de pXcitos; Dumnezeu Prea-milostivttl m-a
ajutat si vid ceea ce-n cugetul meu imi dorcarn de mult timp.
dorinfi cdreia i s-au aldturat numerogi din contemporani ai sdi:
aceea de a merge in lara prin care a mers Mdntuitorul, de a-qi Acest preambul se inspiri din procedeul introductiv tradili-
arunca privirile asupra peisajului pe care-l privise qi El, de a onal al relat[rii autobiografice sau al relat[rii-confesiune,
reglsi, invizibill, prezenfa qi semnele trecerii Sale, de a se'
scilda in lumina in care a radiat strdlucirea divinit[1ii Sale. procedeu definit prin termenul de <pact autobiografic>, incheiat

incdrcat[ de o emofie greu de st[pdnit, povestirea se intre un autor', gata sd dezviluie o anumitX parte a viefii sale qi

evidenliazd prin tonul direct al experiengelor personale, prin cititorul dispus s[ primeasc[ aceast[ revelaEie''. Se cuvine ca
preciziaconcreti a descrierii locurilor, descriere impregnafi de acesta din unnd sd fie oarecurn inqtiinfat de ceea ce va unna,
aluzii la evenimentele biblice care s-au petrecut aici. Rdzbate
din aceste aluzii dorinla de a catehiza cititorutr qi, prin urmare, cugetul lui trebuie pregdtit, pus in rezonan![ cu faptele relatate.
de a motiva plecarea. intdlnirea dintre un otn qi o lume care-i
este sff[ind - in care, cu toate acestea, se desfdqoard cu o uqurin$ in acest punct, se evidenfiaz[ trei direcEii. in primul rAnd,
perfectd - trage dupl sine naivitdgi inevitabile. Lucrarea a obfinut,
totuqi, un mare succes popular, a$a cum dovedesc numeroasele cel care iqi povesteqte viala este tentat de o oarecare ?nfumurarc;
ei reeditdri intre secolul al XV-lea qi al KX-lea. Bunul egumen
a oferit o operi originald qi a inaugurat un gen literar nou, numit se impune deci, mai int0i, un act de urniling[. De unde qi aceas-
<Ii teratura psalmistd>> (polom n iceskaja Ii tentura),dup[ ramurile
de palmieri pe care tofi pelerinii le purtau ca simbol al p[cii, mai t[ cascadd de epitete emfatice'( t<z edetnn egumen, ce] din urmd
ales in momentul intrdrii in oraqul Ierusalirn.
dinte cdlugdri, prea-umilr),pnn care ni se implrtdqeqte o ciinli
Iatd cum incepe autorul relatarea preumblirii sale'J:
" Viaya gi peletinall lui Daniel,e-sunrcn al pintintuJui rus,ed. de M. Vene- autentic[, insufleliti poate de prezenla sfintelor locuri qi o
grandilocvenl[ folositi in acest rnod de prezentare tocmai pen-
vitinov,in havoslavnijpalestin,skilsbonik.nr'.39i 9.SanktPetelsburg, 1885. tru a capta qi mai mult atenlia cititorului. Urrneazd apoi ex-
punerea rnotivelor qi realizarealor: <<am dorit sd vdd sfintul

oraS al lerusalimului (...) am vizitat intreaga Galilee Si,

imprejurimile sfdntului oraS al lerusalimului, toate sfintele
Iocuri pe care.Hristos, Domnttl nostru, Le-a parcLrrs cu propriile

Sale picioare>: ghicim astfel ner[bdarea cititorilor egumenultti

Daniel de a li se dezvilui lor, oameni <plimddisi intru sensul

" Acest plocedeu sel've$te drept tehniczi introductivi"r in toate nrarile

aLrtobioglafii: Confesiunile Sfintu/ui Auguslitt, La vie de I'atchipr€tte
Avv;tkount, de J. -J. Rottsseau etc.

46 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi uagabonzi misdci 47

sacnlitdlii>, splendorile misterioase ale acestor prea-inalte par-rlinic al tennenului), dar constituie un motiv de n-rAndlie.
locuri strilucind de-o aurd divini. <Toate acestea |e-am vizttt Paradoxul este c[ sedentarismul nu este nicidecum incornpa-
tibil cu ideea de pelerinaj.
cu ochii mei> insistd autorul, imitAnd astfel stilul Apostolului
IerusalintuJ
Ioan din prima epistold. in sfArqit, se cuvine qi enunfarea
Sfinta cetate a Ierirsalimului se afli printre vilcele qi este
scopului urmirit: de a instlui cititorul printr-o constant[ reche-
inconjulati de munli pietroqi inalli. NLrrnai apropiindu-te de olaq, zirrqti
mare asupra Scripturii qi reevocarea etapelor vielii lui Hristos, mai intAi Tumul lui David; apoi, inaintind pqin, vezi Muntele Mislinilor,
a$a cum acestea se dezvlluie pe parcursul preumbl[rilor prin SfAnta Sfintelor qi Biserica invierii, in care se afli Mormnnill Domnr.rlui,
apoi descoperi, in sfArqit, intregul oraq. Existi acolo un rnunte netezit, la
Jara Sf6ntd, de a-l imboldi s[ intreprind[ la rAndul s[u o astfel aploape o versti pe drumul care duce la Ierusalim. Pe acest munte, oamenii
de tentativd salvatoare. ins[qi capacitatea egumenului de a descaleci, se inchin[ qi se roagX Sfintei invieri. Vederea sfintr-rlui oraq adr-rce
realizao catehezd prin jumalul sdu de bord, de a solicita publi- o mal€ uqllml€ creqtinr.tlui, iar cei cr-edincioqi vars[ lacrirni din plin. Nirneni
cului s[u imitarea unui astfel de act de pietate, justific[ aceastd nu se poate impiedica sX pldngi, descoperind acest pirndnt multdorit qi
istorie care, dincolo de interesul s[u anecdotic, se prezint[ ca v[zdnd locr.rrile sfinte, in care Hristos. Dumnezeul nostm, a pitirnit pentrr-r
noi, plcitoqii. $i to[i se indreapti pe Jos, Llqurati, spre oraqr,rl Ierusalim.
o carte de credinl[:
Sobritatea descrierii spore;te qi rnai mult bucuria pe care
Deplingeam soarta acestui servitor leneq care ingropase talantr-rl pelerinul o ?ncearcd. Acest Ierusalim, ce se desf[$oar[ ?n fafa
privirii sale Llimite, este cu adev[rat sfAnt, pentru cd aici se decide
stipAnului siu qi nu-l sporise nicidecum; de aceea, am scris toate acestea soafta sa, precum Si aceea a tuturor celorlalli oameni: aici,
pentru cei credincioqi, pentrll ca, auzind vorbindu-se despre aceste sfinte <<Hristos, Dumnezeul nostru a pdtimit pentru noi pdcdtofii>.
locuri, si tAnjeasci dupi ele in sufletul qi cugetul lor qi si primeasci de la
Dumnezeu aceeagi recompens5 precum cei ce vor cilitori pdni aici. Mulfi Cildtorul va intra oarecum in propriul <<sdu>> oraq, ora$ familiar,
oameni virluogi, rimAnAnd acasi, in locurile in care sunt, rizbat prin cuget spre care aspird in adAncul sufletului slu, ldcag in care, ostenit

pini la aceste locuti, ficAnd pomand slracilor qi infiptuind l;cmri bttne; de preumblarea sa terestri, el iqi va putea odihni sufletr-rl.

vor primi o gi mai mare l-ecompensl de la Dumnezeu, Salvatorul nostrtl Locul zis al <Cdpdfinii>
Iisus Hristos. CIci sunt mr.rlli cei care ajung in aceste locuri sfinte, in oraqul
Din buricul pimintuh.ri'u pAni la Ristignirea Domnului qi la locul
sfdnt al Ientsalimului, dar sr-rfletul li se umple de orgoliu ca qi cum ar fi
calvarului se socotesc doisprezece sagene't. Cnrcea ristignirii este orientati
infdptLrit acte de binefacere qi pierd astfel risplata pentru truda lor, eu, cXtre Risirit; se afli pe o stdncl mai inalti decit o lance. Aceasti stlncl
insr"rmi,fiind primul dintr-e ei. Allii inci ajung in sfintr-rl oraq al Iemsalimului
era rotuncli, pr€cum o miguri mici. in rnijlocul acestei stAnci, chiar in
qi se intorc firl a fi vizt rt prea multe lucmri, cici s-au gribit sI revini acasi virf, s-a format o crXpituri adinci de-un cot, mai ingr,rstX de-r-rn picior.
Acolo a fost infipti Crucea Domnulr.ri. Deasupra pietrei zace craniul lui
cdt mai repede posibil. Aceasti cilitorie nu se poate face insl in gr-abi, iar
toate aceste locr.rri clin or-aq gi ciin afara oraqultti nu pot fi vlzute in fugi't. Adam, prin"rul om creat. in timpr-rl Ristignirii Domnr-rlni, cincl Dornnul
NostrLr Iisus Hristos $i-a dat sufletnl qi vilul terriplLrlui s-a deqirat. iar
Cu mult[ perspicacitate, egumenul pune in eviden![ acest
"' Profetul Ezechiel ne spune ci poporul evrer,r locr:iegte <in bulicul
paradox, esenlial pentru ceea ce ne intereseazd. atci: cei care
?nf[ptuiesc pelerinaje in lduntrul cugetului lor, oferind rnild pinrintului>. Tladilia creqtinir a pleluat aceastii replezentare. in Bazilica
SfAntului Molmint o cupi sinrbolizezrzi acest loc.
imprejurul lor, parcurg rnult mai rnult din drumul sple mAntui-
'' Unitate de nrlsulir cu o lunginre de 2,13 nr,
re decAt cei pentru care pelerinajul este efectiv (in sensul

'' Aceastzr este o inleleaptir adutonestare de cat'e at'trebui si lini seiinti

turiqtii nroderni. intotdeaLtntr glirbifi care. in glaba avioanelot crt I'eaclie.

nu ntai au tinip si s?lvul'eze spectacolul acestei ltttli.

4a Michel Evdokimov Pelerini rusi Si vagabonzi mistici 49

pietrele s-au despicat. aceasti stAnci s-a deschis deasrtpra craniultri h-rj in mod sirnilar qi umanitatea se trezeqte din somnolenta necre-

Adaml prin aceasti cripituri singeie 5i apa s-atr prelins dinspre Dotnnrtl dingei sale.
spre craniul lui Aclant. spilind toate picatele tmanitllii''. Aceasti c|ip[tu|i
Acest text inspirat de imaginea Golgotei este interesant qi
existi ;i astizi in stinci qi pr.rtern inci l€cllnoa$te la dreapta loctrlr-ri prin faptul cd el ne relev[ profunzimea procedeului narativ al

Ristignirii Domnttlui acest semn venerabil. lui Daniel. Pornind de la contemplarea unui loc geografic
concret, a cdrui topografie sacr[ este descris[ prin detalii
Lacom[ de certitudini, credinla popular[ s-a str[duit sd loca- precise, el trece la semnificalia biblicd a evenimentului qi
extinde miza acestuia asupra ideii de mAntuire a intregii
bzeze,intr-un mod mai mult sau mai pulin fantezist, episoa-
urnanit[1i.
dele mAntuitoare ale vielii lui Hristos. Istoria, prin criteliile
Locurile pe carc Iisus Le-a cilcat cr.r picioarele Sale
care-i sunt specifice, ne sf[tuie$te s[ inaint[m cu prudenle in
acest domeniu: pozitionarea exact[ a rastignirii rdmane totuqi Pe aceste podLrri se instituise o taxX a h"ri Matei, Apostol al lui

necunoscLlt[. Cu o nemdrginit[ candoare, egumenul preia fdri Hristos... Chiar in acest loc. prinlul Bauldouin'n se opri pentru a cina
nici o indoial5 localizarea tradifionald, cea in cafe crucea lui irnpreuni cu tmpele sale. Ne-arn allturat lui, oprindu-ne, la rindul nostrLl,
Hristos ar-fi fost infiptd deasupra momenullli lui Adarn. Acest la izvoarele lordanului,la Marea Tiberiadei. Dttpi aceea, am stribdtr.rt de-
tablou amt de precis c6qtig[ ins[ in autenticitate dacd este
a lungui Mirii Tiberiadei. firi teami gi firi a fi deranjali , toate acele locuri
transpus la nivel superior al credin[ei, nivel la care analiza teolo-
sfinte pe care Hristos, Dumnezeul nostru, Le-a cilcat cu picioarele Sale.
gic[ se dovedeqte f1r[ fisur[. Potrivit Apostolului Pavel, o dat[ Dumnezeu s-a milostivit qi de mine, prea-umih.rl qi picitosul, llsdndu-mi
cu Adam, pdcatul qi moartea au pdtruns in h"rrne; prin Hristos,
p[catul este iertat qi moartea este invinsd. Imaginea craniului si str-ibat qi sI vid tot acest pimint al Galileei pe carc nu am sperat niciodati

lui Adam, inscris[ intr-o gaurd neagr[ ce simbolizeazd' $eolul sil vid. $i tohrqi Dumnezeu mi-a permis si vid gi si stribat cu picioarele
evreiesc - llcagul sufletelor moarte - este o temd iconograficd
qi liturgic[. Hristos, Lumin[ care str[punge tenebrele, se lasd r.nele nedemne - qi anr vizut cu ochii rnei de plcitos - tot acest pimint sfdnt
ibsorbit de abisul in cale dominau intunecimile pdn[ atunci
neinvinse ale ffrorJii: <<Prin mozute ai prefdcut omorarea, prin gi rivnit. Am descris aceste locuri sfinte in tot adeviml lor'. aqa cum le-am
ingtopate stricticiunea, cd nestricdcios ai ficut trupul pe cate
l-ai luat, cu clumnezeiasca cuviinSi, fdcdndu-l nemuritor> vizut, firi si incerc si exagerez cu ceva. Mttlli algii, care att ajuns in aceste
(CAntarea a 5-a din Slujba Sfintelor qi MAntuitoalelor Pa-
locuri, nu ar.r putr-rt si le cerceteze cu atenfie,lisindn-se inqelali sub diverse
timi). sangele qi apardspdndite pe craniul lui Adam extind actul
mAntuirii asupra intregii umanitili, fapt pe care-l atestd qi o aspecte. Allii inci, cei care nu au ajnns pdni in aceste locttri, ne splln tot
icoanl a invierii in cafe Mantuitorul, de o lurninozitate imacu- felul cie poveqti qi fabule. in ceea ce rni priveqte pe tnine, prea-lrn.rilttl.
lat[, se iveqte precum un fulger in imperiul noplii qi intinde DLunnezeu r.ni-a indleptat pagii cltre un om sfint. bitrin qi inlelept, un
mAna Lui Adarn $i Evei care se trezesc din lungul 1or somn,
duhovnic care petrccuse tr-eizeci de ani in Galileea gi care triise dotrlzeci
tt ,r(-i ttnul dintre ostitsi c'tt sulila a itnputts coasta Lui ;i indati a iesit
singe ;i apti, ( loan 1 9, 3'l) Pregiitind Darttrile. preotul varsl in potil trn de ani la Sfdntul Sava. in lavlit". Acest om mi-a explicat totttl, clt mare
atenlie, pornind de la sfintele cirli pe care le examinase cu griji. Cum altfel
anrestec cle vin qi api in atltirllirea irccstttl episod-
si rccunosc, picitos pfecum sunt, minltnile pe care le-arn vizut?

"' Bauldouin de Flandra (cluciat), frate al ltri Godefroi de Bouillon qi

regeallerusalinrului intre I100qi III8,fiindtlnorttctnrlsecade,acceptii

ca egurnenul rus qi cei cal€ erau impreund ctt el si se alitut'e stritei sale qi
si-l insofeascd in deplasirile sale, beneficiind astfel de proteclie pe

dtl"unrLiralivleri nesigule. in secolul V de citre sfintul cti acelaqi nut-tie, sitttatit
intenreiati

aploape de Cedlon, la sud-est de lelLtsalinr.

5o lfichel Evdokinov Pelerini ruEi gi vagabonzi misrtici

Expresia <aceste locuri sfinte pe care Hristos, Dumnezettl Intriga profund[ a relatdrii nu va fi fesuti nici cu descrieri abile,

nostru Le-a cdlcat cu picioatele Sale>rcvinein rnai multe etape' nici cu rafionamente subtile, ci cu o imensd fericire de a fi,

Am ?ntAlnit-o deja in Viala Sfdntului Teodosie, acest cdlug[r datorati binefacerilot trimise de Dumnezer-r. Urm0ndu-l pe
Daniel de-a lungul P[mAntului Sfdnt nu ne aldturdm oare, in
care, in tiner-efea sa, ardea de dorinla de a str[bate drumul cltre ultimd instanfd, impreun[ cu el, acestui elan de recunoqtinld?

Palestina in acelaqi scop. Oare nu din aceeaqi dorin!5 de a rea- Pelerinajul se apropie de sfArqit. Vine ora despd4irii, plin[
lizaoprezentare exact[, Apostolul Toma dorea s[-qi pun[ rnAi-
de binecuvdntdd, aqa cum se cuvine din partea unui plstor:
nile pe r[nile Domnului? intregul edificiu al credinlei qi al doc-
incheierea
trinei creqtine sebazeazdpe dogm3 fundamental[, absolut necu- Fie binecuvintafi de Dumnezeu, de Sfintul Mormdnt al Domnului

noscut[ in cadrul altor religii, a Intrupdrii. Dornnul a cobordt qi de toate locuriie sfinte toli cei care citesc aceste scrieri, cu credinfi qi cu
ir,rbire; fie ca aslrpra lor si se reverse aceeaqi binefacere ca cea revlrsati
pe p[mAnt, a primit trupul omenesc, f[r[ ca prin aceasta - po- asupra celor cal'e au stribltut aceste locuri sfinte. Fericitri sunt cei care all
vizut qi cei care cred. de trrei ori fericiti cei care all cfezut fIrX si fi vizut.
trivit unei expresii paradoxale pentru inlelegerea otneneasc[, Clci, prin credinfi Avraam a ajuns in Jara F'[gXduinlei. Da, intr-adevir,
formulatd in anul 457,\a Sinodul din Calcedon - natura Sa credinla egaleaz.l faptele bune.

divind qi natura Sa omeneasc[ sd fie neschirrbate sau S-a ivit astfel ocazia de a sffecura un ultim indemn catehetic,
prin reluarea disputei paulinice asupra credinEei gi a faptei,
neamestecate, neimpdrlite sau nedesp[rfite cdtuqi de pulin, menfin0nd,in conformitate cu docffina ortodox[, un echilibru
potrivit unui mister care nu aparJrne decdt lui Dumnezeu. Cel riguros intre ele. Versetul imprumutat din Epistola cltre Evrei
de-al doilea chip al Trinititrii, Fiul, inainteaz[ pe c[ile Palestinei, ( I 1 , 8): <prin credinSd, Auraam, a locuit vremelnic in Pdmdntul
iar aceast[ atingere sacr[ garanteazd,in ochii unui credincios Fdgdduinlei>, ilustreaz[ in rnod clar sensul demersului sdu,
precum qi al oricdrui pelerin sincer, care r[spunde unei chemdri
precum Daniel, sfinfenia acestui pdrndnt. irezistibile. Ghicirn in miezul acestei chemiri dorinla, care-i
macind pe atO1ia altri credincioqi, de a conferi un cadru concret
in ultima parte a fragmentului citat tnai sus, autorul incearcd contemplaliei lor, de a se deplasa in trup gi cuget la sfintele
locuri, de a se pdtrunde de mesajul mintuirii ai cirui purt[tori
sd stabileascd veridicitatea celor relatate de el. Nu trece cu vede-
rea faptul cd, prin chiar condilia sa de om cdzut in p[cat, imagi- sunt.

nile lumii care i se oferi il pot induce in eroare, ii pot genera in cazul lui Daniel, pelerinajul pe P[rndntul SfAnt are sem-
iluzii. Dar umilinla sa - <<am vdzut toate acestea cu ochii mei nificalia unei reintoarceri la izvoarele credinlei sale, a cdrei
cle picitos> - precum qi mdrturia sincerit[1ii sale - <<am descris prospetime reinnoiegte fiinla sa interioard. Mai mult, el consti-
aceste locwi sfinte in tot adevirul lor, aSa cum le-am vdzut, fdri tuie o punere la incercare a acestei credinle, miza fiind aceezl
a adaptdrii vizir"rnilor sale interioare cLl locr,rrile palestiniene
sd incerc sd exagerez cu ceva>> - sunt dovezi ale sincerit[1ii. cale-i vor oferi de acum inainte irnagini cdliuzitoale.

Acestei rndrturii strlbdtute de modestie i se adaugd comentariile

explicative ale acestui cllug[rb[trAn, savant de la SfAntul Sava:
autoritatea lui intiregte credibilitatea spuselor lui Daniel' in
ultim[ instan![, ceea ce vlea umilul egumen rus este mai pulin
sd demonstreze qi s[ convingd, cAt s[ lase s[ se dezvdluie, in

adAncul sufletului slu, prezenla harului: <<Cum altfel si

rccunosc, pdcdtos precum sunt, minunile pe care le-am vdzut?>.

Pelertni rufi gi vagabonzi mistici 53

II. NEBUATil INTRT] HRISTOS mintale se personalizeazd. qi sfdrgeqte prin a se situa in centntl
unei vieli psihice tulburate. Aceastd deplasare este insolit[ de
Rusia, autocralie lintitati de nebunii intut Hristos.
un fenomen de transfer al sacrului care, din sfera transcenden-
Feodotov tului vine gi se plaseaz[ in personalitatea psihanalistului, un fel

inainte de a studia problema nebuniei ?ntru Hristos, ar trebui de guru rnodem, investit cu puterea de a descifra un destin, de
sd stdruim asupra locului pe care-l ocupi nebunia in cultura qi a interpreta, dincolo de cuvintele pronunlate, palimpsestul

'in civilizagia europeand. reful[rilor inconqtiente.
in Renaqtere, redescoperirea patrimoniului Antichitdlii nu
Nu existi in epoca noastrl o noliune mai controvesatd decAt
nebunia, nici institugie mai contestatd qi ponegrit[ decAt azilul se conjugl cu ?ntoalcerea la izvoarele sacre ale mitului, ci cu
psihiatric. Nebunia ne proiecteazd la limita umanului,la pra- o abordare umanist[, desacralizantd a operelor. in aceste seco-
gul r[sturndrii valorilor. Care este opusul ei? inlelepciunea Ie de tranzitrie, nebunia se poate inci interpreta ca un mister sau,
oamenilor? Nicidecurn, ne asiguri Sf0ntul Pavel: ,<Au, n-a do' deja, ca un atentat la ordinea morald a universului. in tragedia
shakespeariand, moartea sau sinuciderea deghizatd sunt prelul
veditDumnezeu nebund inSelepciunea Iumii acesteia?> (l Co- nebuniei, aceaste evadare din lumea intolerabil[ qi confuz5.
Biata Ofelia, merge in derivd pe firul apei, identificAndu-se
rinteni I ,20). Orice creqtin are de-a face cu nebunia. El este cu flodle, iar bdtr-Anul rege Lear, in tncdp[lAnalea sa imperialf,,
chemat ori sd se instaleze in azilul acestei lumi, ori sd se lase iqi plirnbd inima rdniti intr-o !zu'6 pustiit[ qi rdvdqiti de fiutun[.
cll[uzit de infelepciunea lui Dumnezeu, de sofia eliberatoare.
in epoca clasic6, nebunia utmeazX calea desacralizdrii,
Modul de a-i trata pe cei nebuni, la o anumit[ epoc[, poate
indica gradul de maturitate psihicd sau spirituald a societ[1ii. nernaifiind percepute ca o stare de mizerie, vrednic[ de toatd
mila, ci ca o stare de dec[dere, ca un rebut al umanitdEii. Ea
1. Nebunia de-a lungul vremii semnific[indepfularea de o norm[ ce se adreseazdcu necesitate

in Antichitate, nebunii sunt considerali fiinle sacre; spre tuturor, norm[ devenitd reguid universald, intemeiat[ pe

fericirea qi, c0teodatd, chiar spre nefericirea lor (Oreste albli, principiul raEionalitdtrii, al cdrui ideal se intrupeaz[ in rnodelul
Esclril, Bacantele lui Euripide), ei parlicipd la puterea zeilot.
in Aiax de Sofocle se aratd cum, din ordinul dat de Athena, un <bunului simp, a individului stdpin pe limbajul sdu, pe
vdl inqel[tor vine qi se interpune intre privirea ercultti 9i lealitate.
sentimentele sale, pe imaginea sinelui pe care-o proiecteazd
in cursul Evului Medir-r, manifest[rile de dernen![ poartd asupra celorlaltri. in tratatul s[u despre Pasiuni]e inimii(1649),
inci mzrca unei fatalit.lli care depziqeqte omenescul; cu cAt insfl
ne apropiem de epoca modern[, cu atAt originea alien[rii Descartes iqi expune credinla ?n universalitatea ralir,rnii, tezd

absolut adrnisibil[ in perspectiva credrii omului pe baza unui
principiu al <r'a!iunii>, al <<logosului>>, dar generAnd confuzii

printr-o folosire intelectualistd, atunci cAnd raliunea, izolatd de
creatorul ei, iqi revendici independenla. Odati aceastd inde-

pendenfir obEinLrt[, r4iunea investegte cu autoritatea sa intreagd

cArnpul conqtiinlei in detrirnentul celorlalte componente ale

Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

personalitdlii, cum ar fi credinla, sensibilitatea, altfel spus, credinf[ religioasd comund este mai uqor s[ iei distanld fa![
de lucruri, si adopli un punct de vedere transcendent care
<raliunile sufletului>. Atunci cAnd g0ndirea este unicul criter-iu
permite relativizarea ierarhiei valorilor omeneqti. intr-o calte,
de a fi - qi acesta este cazul cogitc>ului - credinla devine dein-
dat[ o activitate accesorie Ei zaclarnicd. in efortul slu de a pe cdt se poate de serioas[, Sirbdtoarea nebunilort', un teolog

dornoli scandalul nebuniei, Descarles postuleazl cd ea este o protestant, Harvey Cox, ne aminteqte cd, in jur de 2 ianuarie,
incapacitate de a g6ndi qi, deci, de a fi. Ia nagtere atunci epoca in anumite regiuni ale Europei medievale avea loc faimoasa

inchisorilor, a izol[rii nebunilor, factori parazitari, periculoqi s[rbdtoare a nebunilor, slrbdtoare in care simplii ![rani sau
artrzaniil imitau pe episcop, pe prinf , pe mai marii acestei lumi,
pentru ordinea sociald. Acest[ politicd de internare a nebunilor in cadrul unor lnese sau cerelnonii cu caracter de paroclie.
a fost stigmatizatd de Dostoievski: <Nu te poSi convinge de
Autoritllile nu puteau impiedica desfdgurarea acestor
bunul sims al vecinului tdu, inchizdndu-l>. Michel Foucault
manifestdli, r[bufniri de nesiguranli, prin care se eliberau in
stabileqte Lln inventar al metodelor de represiune folosite penffu mod parfial energiile qi ranchiuna unei populalii mentinute,
a-i neufaliza pe cei nebuni, aceqti oarneni care pertur-bi ordinea
rafional[ qi burghezi. in aga-nurnitul secol al <Luminilor>>, ne- uneod prin aspr-d slugdmicie, la baza piramidei sociale. Autorul,
grijuliu sd inalle fanteziala rangul de virtute teologali, nu spune
bunia este o form[ ce line nu de misterul transcendent, ci de
cum ar putea aceast[ adiere sezonieri de nebunie - care de altfel
simpla rafiune. a displrut o datd cu aparitria Refonnei, a Contra-Reformei qi a
moralei lor austere - sI reapari in societatea noastri extrem
O datd cu epoca romantici, omul rec6qtigd congtiinla
abisurilor pe care le ascunde in sine. Nerval, inainte de a se de complex[. Numai c[ ?n lumea medievald, lume in care
sp6nzura, in sffada Vieille-Lanteme, descrie in Aurelia <<efis- relaliile umane pot fi periodic relativizate, nebunii, fie cd

ziunea visului in realitate>, oscildnd in mod dureros la frontiera slrb[toreau, fie c[ nu, nu sunt internagi in ospicii. Statutul lor
dintre aceste dou[ lumi, acolo unde conqtiinta sa se fisureaz[ este foarte ambiguu insd: ei sunt cdnd brutalizali qi, in acest
sens, inchisoarea are meritul de a-i sustrage cruzimii celor
pqin cAte putin. ignoranfi, c6nd venerafi in mod naiv ca purt[tori ai unei
si mplitdli evanghelice ddt[toare de fericire.
2. Nebunie Ei putere in lumea moderni
O dat[ cu secularizarea impusi de Renaqtere, cu progresele
in secolul XX, divagaliile oamenilor iau o intorsuri
ateismului, cu importanfa acordat[ virtulilor muncii qi
catastrofal[, punAnd in pericol destinul umanit[1ii: rdzboaie
mondiale, camere de gazare, gulaguri, bombe atomice, exter- preocuplrilor serioase, protestul antirafional al nebunului nu
mindri qi exodul unor mase de populalii, foamete. Literatura dd
expresie acestui zbucium planetar. Scriind sub impresia datd mai este tolerat. Acesta este aruncat inEe pafu perefi, intre care
de afirmarea fascismului, A. Camus schifeaz[ prin trdsdturile strig[tele sale disperate nu au decdt a se intensifica qi mai mult.
tiranului Caligula un monstru pentrll care setea de putere se La limita exffemd a efortului de rafionalizare a tuturor planurilor
satisface prin vlrsare de sAnge. viefii, in 1[rile in care totalitarismul ateu s-a ?ntdrit, iar rafiona-
litatea izolati de surcele sale spirituale a devenit o r[tlcire, azilul
Trebuie sd menlion[m cd atunci cdnd societatea irnpar-te o
@"uit,l97t.

56 Michel Evdokimov Pelerini rufi fi uagabonzi mistici 57

psihiatric s-a erijat intr-un mod de guvernarerr. F[rd nici un nu toate cazurile de demenlir provin din posedarea inclivizilor
fel de tranzilie, lumea coreclionarl devine o lume concen- de cdtre demoni.
tralionar[. Este desernnat drept nebun cel care g0ndeqte r[u, cel
care se indepdrteaz[ in mod deliberat de nonna dictat[ de cltre Alteori, qi acesta este cazul cel mai frecvent, Scriptura d,e-
o instanld infailibili. De unde qi acest paradox cI sfinfii - qi
chiar cei mai mari dintre aceqtia, dac[ ne gAndirn la numeroqii nunld cu vehemen![ nebunia unei lumi care, din neglijenl[ qi
martiri ai credinlei - sunt internafi, c[ majoritatea este compuse
din oameni indiferenli, suficient de abili pentru a-gi ascunde superficialitate, iqi intoarce fafa de la Dumnezeu, izvor unic al
iniliativele fald de organele securit[1ii, in timp ce o mdnd de
megalomani 1in frdiele unei puteri cu atdt mai terifiante cu c6t inlelepciunii. <Fecioarele nebune> din parabol[ sunt conside-
existd ast[zi mijloace de distrugere fdrd precedent in istoria
umanit[trii. rate nebune pentru c[ virginitatea lor, virtute ireproqabild pe

3. Nebunia qi Scriptura plan moral, se dovedegte steril[ de vreme ce nu le conduce, ia

Ce ne spune Biblia despre nebunie? Aceast[ temd iqi gd- pe <fecioarele ?nlelepte>, la dobAndirea bunurilor simbolizate

seqte o bogatd tratare, subiacenti revelaliei condiliei pdc[toase de lumina candelelor lor - darurile Sfdntului Duh - indispen-
a omenirii gi necesitdlii mdntuirii sale, ca o premis[ a implinirii
sufletului qi corpului sdu. sabile pentru a-l primi pe Mire qi pentru a inffa in sala nunlii.

Uneori, nebunia este perceput[ ca o boald, in sensul pafiicu- Cuvintelor psalmistului: <Nebunul zice in inima lui: Nu este
lar al unei posed[ri a psihicului de cdtre o forfd necuratd gi Dumnezeu>> le rispunde afirmatria Sf6ntului pavel: <<Cdci
incontrolabil[, ce se indArjeqte sd triumfe prin haos qi s[ priveze
persoana umand de libertatea sa. Acest fapt este atestat in Biblie in{elepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea \ui Dun-
prin numeroasele exorcizdri demonice. Este tipic cazul Gher- nezeu>> (l Corinteni 3, l9). Scriptura ne avertizeazi cu tdrie:
gheseanului", stlpdnit de o <legiune> de demoni, iubitori de
vrajbd, cdrora Hristos le-a poruncit s[ se duc[ intr-o turmd de nu vd lrsali pringi in capcana pdrelnic[ a inlelepciunii acestei
porci. Odatd vindecat, el se aqazd, imbricat gi in toate mintrile,
lurni. Dacd nu, nebunia riscd sI devin[, aSa cum gdndea pascal,
la picioarele lui Hristos, T[miduitorul divin care alind r[nile
sufletului qi trupului, restabileqte sdndtatea tulburatd prin starea naturald a omului: <Oamenii sunt intr-a6t de nebuni,

cdderea omului in p[cat r;i alungd puterile nefaste. Evident insd, incdt a nu fi nebun ar fi o nebunie Si mai marerlo.

@rezeceaniincaleAndr.opovaconclttsKGB-ul. in fine, in alte cazuri, nebunia este inc[ din timpurile Vechiu-
lui restamenl asociatd in mod misterios cu venirea lui Mesia,
nuurilul azilelor psihiatrice u crescut de la 40 ln 400.
considerat drept modelul arhetipal al nebuniei intru Dumnezeu.
" Luca 8,26-39. Dostoievski a pus acest citat ca nottopentru ronranul
In Fftistos se produce o rdstumare radicald a valorilor dobandite:
sdu. Detnonii.
era a$teptat <<Llnsul>> regal, chemat sd domneascd peste aceastd

lume, iar invdldtorul se lasi intemnilat,lovit, rdstignit pe crucea

infamiei; era a$teptat cel ce tebuia s6 redea Israelului drepturile

sale de popor ales, ori El este tdr6t cu batjocur[, precum un
rduf[c[tor, in fafa ocupanlilor romani; era aqteptat trimisul

Domnului, trimisul atotputernic pentru a porunci, pentru a

supune, iar El slujeqte celorlalgi , cineaz6, cu oamenii s[rmani,

iru adesea chiar cu oameni ce aveau o proaste reputalie, spald

picioarele ucenicilor Sii. CAnd intr[ in Ierusalim pentru a

- ,"r*"t"r' +W

Lfichel Evdokimov Pelerini rufi $i vagabonzi mistici jg

?rnputernici ora$Lll sfAnt in ploaia de laude: <<Osana>> este Llrcat i'Aceasti lep[dare de sine insugi, triitd astfel mocl liturgic,

in mod urnil pe un mAnz de asin, fiintr[ paqnicd pulin dernnl de este propusi, spre imitare, celor credincioqi. Grecii numesc
a duce un rege. Aceastd r[sturnare radicall a valorilor intrd in
aceastir atitudine <<kenoz6>>, adic[ <o consimfire voitir a celei
jocul iubirii qi umorr.rlui divin. Ar fi trcbuit schimbat[ in mod
radical imaginea despre Dumnezeu, ant de paradoxal5 qi de mai mari smerenii>>, dupd fericita definilie dat[ de l. Gorarhoff,'.
uimitoare pentru mintea omeneasc[ se dovedea ea. O]ivier Abandon6nd orice demnitate omeneascd, aga precurn Hristos
Cldment subliniazi acest lucru: nintreg cteStinismul se afld in
identitatea de negindit dintre Dumnezeul de dincolo de a abandonat orice dernnitate divin[, unii creqtini igi r-urneaz[ in
Dumnezeu, secret al inuegii fnlelepciuni Si Cel Ristignit din mod deliberat invdl[torul, in aceste abisuri- Aceqtia sLlnt <<ne-
iubire, secret al intregii nebuniir|t . bunii intru Hristos>, a clror nebunie este - qi insist[rn asupra
acestui punct - un act conqtient de simulare, o stare c1e fapt
intAiul nebun intru Hristos niscttt era - stllpoare! - insuqi gAnditi.
Dumnezeu. Pantocratorul se afla singur in fala judec[torilor
Tulburafi de str[lucirea lui Flristos, p[trunqi de puterea
sdi. El, care pe parcursul rlt[cirilor sale t[mdduise qi chiar
cuvdntului sru, ucenicii care-L inconjoard ajung sd infdptuiasc[
inviase oameni, are fruntea inconjurat[ de o coroan[ de spini,
iar trupul Sdu este afezat int-un morm6nt. Apostolii sdi il urma- acte de nesdbuing[ in ochii acestei lumi. La auzul vocii Celui
ser[ pas cu pas, mulEimea il prirnise triurnfdtor in lerusalim, cu cere-i cheam[, apostolii igi pdrdsesc n[voadele penffu a se face
rnAinile intinse qi cu laude cuvenite lui Mesia rnult-aqteptat: pescari de oameni; Maria unge picioarele Domnului, pe care

unde sunt oare toti aceqtia ?n zorii grei cdnd El avea sd se le qterge apoi cu plrul sdu, cu mir foarte scump; allii, orbi,
indrepte spre locul Patirnei? DupI ultirna intdlnir-e cu ucenicii
se instituie o dezordine generald. Singur[tatea, acesta este tri- schilozi, posedafi de dernoni se vindecd prin credinld, impotriva
oricrrei speranle omeneqti. Existi printre ei qi potrivnici: ianirul
butul nebuniei r[tdcitorului divin. bogat, Iuda, prea interesat de aceastd lume.
Existd un fragment al canonului euharistic din Liturghia
Dintre Apostoli, cel care mediteazd cel mai mult asupra ne-
Sfdntului Vasile, sdvArqit[ mai ales in tirnpul Postului
buniei divine qi a nebuniei omeneqti esre SfAntul pavil, fost
Paqtelui, care reinvie aceast[ coborAre voluntari a Fiului pdni persecutor al celor credinciogi in numele politicii acestei lumi.
in addncurile umilingei, pzu'afrazAnd celebrul text din Epistola Pentru a-i scoate din toropeald pe corintenii absorbiEi de
cdtre Filipeni (2, 5- I I ):
infelepciunea acestei lumi, el predicd nebunia intru Dumnezeu
<<Ci s-a degertat pe Sine, chip de rob luind, fzicindu-se asemenea gi se d[ pe sine ca exemplu:
oantenilor.
<<Noi suntem nebuni intru Hristos: voi insii inlelepli intru Htistos; Noi
(...) Ca in numele lui Iisus tot genunchiul si se plece, al celor din n'uenctiensmte>sla(bl iC; vooriinitnesniii tai!
cerLtri, al celor pininteSti Si al celor de sub pintintr>'u . sunteli voi sunteli stritucili, iar noi suntetn tle
4, l0).
:' lntroducele la Le.s Fols en Christ,de l. GORAINOV. Palis, DDB,
4. <<Nebunii intru Hristo> ruEi
1983,p,7
Cdnd oamenii Bisericii se retrag, iar oamenii politici incep
"' Duntnezeiasca Litutghie a Sfinrului Va.sile cel Mare. " Les foJs en Christ,op. cit., p. 2.1

frIichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mietici

sd-qi urmdreasc[ asiduu pl'opf iile ambilii, devine din nou chiar ?n costumul lui Adam, rdsturnlind mesele vdnzdtor-ilor
necinstitri, consumdnd in vlzul tuturor cArnali in Vinerea Sfdnti.
inevitabil[ rdstumarea pseudo-valorilor, denunlarea monstruoa-
sei ?nlelepciuni a lurrii. Acesta este fenomenul care s-a produs Tipul <nebunului intru Hristos>) care, pe calea indirectd a
ironiei, destabilizeaz[ qi tulbur[ legile acestei lumi, se deose-
in Rusia, la inceputul secolului al XVI-lea, atunci cAnd a apdrut
o nou[ generalie de nebuni intru Hristos, mdrturisind, aqa cum beqte de cel al vagabondului, care trdieqte in afara legilor a-
cestei lumi qi ale cdrui tri.sdturi nu prezinti elernente comice.
o f[cuser[ deja prirnii cregtini. despre nebunia intru Dumnezeu' Pentru <<nebun>> r[sturnarea valorilor rnorale, jocul cu non-
in sdnul unei societdli ce nu mai era pdg0n[, dar care se afla fals
instalat[ intr-un confort spiritual, a unei societ[1i care gust[ sensul qi nesdbuinla constituie o c[utare c6t se poate de serioas[

cu extremd rnoderafie nebunia divind. a sensului. Sfdntului Vasile Preafericitul, c[r'uia i-a fost dedicatfl
celebra catedral[ cu turle multicolore, situat[ la o margine a
Skovoroda era un vagabond intelectual, iubitor de intilniri
Pietrei Roqii, ?i pllcea s[ arunce cu pietre in ferestrele clm[ta-
cu semenii sdi, care se retr'[gea in singurdtatea drumului rilor qi sd slrute pragul caselor prostituatelor, c[ci vedea in
primii, demoni agdlali de ziduri, iar pe acoperiqul casei tdrf-elor
str[bdtut la picior pentru a-qi desf[qura firul reflecliei sale in-
terioare, in ritmul mersului. <Nebunul inhu Hristos>> este un alt observa un inger, care plAngea. Era vlzut in piefe, unde
tip de vagabond, ostil manifesthrilor unei umanit[tri satisf[cute
de destinul sdu dar, mai ales, a unei umanit[1i anti-intelectua- ?mpr[qtia mdrfurile negustorilor necinstiEi, iar oamenii de pazfl
liste. El nu-qi aduce in rnod direct contr-ibulia la cultura naliunii; nu indrlzneau s[ pun[ m6na pe el, atAt de mare era venerafia
cu toate acestea, el se constituie intr-un element proprir-r ai pe care poporul o avea pentru el.

acesteia, nu numai prin aceea ci iqi ofer[ imaginea pentru a Cel mai adesea ?i regdseai in oraqe, acolo unde igi puteau
exercita dupd voie darul de provocatori, donneau sub cerul
servi drept model pentru personajele literare trecute in poste- liber, in hambare sau in pridvorul bisericilor; peste tot oamenii
ritate, dar qi pentru cd serveqte incd drept pol de atraclie pentru considerau o onoare sd le ofere ospitalitatea. Nemaipomenita

sufletele de elitd, dornice de absolut. Iibertate interiozrd care-i inflScdra provenea din renunfarea lor
<Nebunul intru Hristos>> nu este un individ s[rac cu duhul, totald la bucuriile acestei lumi,la viafa de familie qi chiar la
echilibrul psihic qi la integritatea mentali pe care pdreau s[ o
ndtAng, care-qi atrage o mil[ induiog[toare. Din spirit de ddruire dispreluiascd in sensul in care o intreleg cei mai mul{i dintr-e
totali qi de umilin![, el iqi abandoneazd'in rnod deliberat
muritori. Autenticii nebuni intru iubirea lui Dumnezeu,
demnitatea, falsificd nebunia oamenilor pentru a imita nebunia dob6ndeau astfel infelepciunea, harul Duhului SfAnt. Pentru c[
acestui Dumnezeu care,la capdtul vielii sale se lasd batjocorit,
toli iutodiviaveau darul profeliei. Fedotov explicd astfel acest
chinuit, urcat pe aceast[ Cruce, Hristos Cel rdstignit care este lucru: <<Viziunea pe carc o po{i avea cu ochii spirintlui, dob6n-
<penftu ludei, sminteald; pentru pdgilni, nebunie> (1 Corinteni dirca unei inteligenSe Si a unei judecdsi supeioue sunt, se pare,
1,23). La fel cum Hristos provoca mAnia fariseilor, aceqti recompensa primitd pentru disprelul in care este menljnutd
pazniciintransigenli ai legii, vindecAndu-i pe cei bolnavi in ziua inteligen{a onteneascti, it€a cun daru/ tdtnidLririi e,gte apoape
Sabatului sau aqezdndu-se la masa Llnor oameni de moravuri
intotdeauna legat de asceza tnrpea,sc;i. de puterca cistigati
Lrqoare, la fel qi nebunii - in limba rttsd", iLuodivie - Socheazit

sim[ul comLln pultdnd hainele pe dos, dacd nu plimbAndu-se

Michel Evdokimov Pelertni rugi qi vagabonzi mistici

asupn materiei propriei tale cimi>|'. ArzAnd de dorinfa de a rdstuma ordinea acestei lumi, anurnili
<nebuni intru Hristos>> mergeall chiar pdnd la a sfida puterea
in mod cutios, unui dintre prirnii nebuni intru Hristos
larului. O cronic[ relateazd. cum, in tirnpul jefuirii oraqului
consemnali in analele ruse este un latin, venit din Germania la Pskov, in 1570, un iurodiv pe nume Nicolae l-a invitat pe lvan
inceputul secolului al XIV-lea, un anulrle Pr-ocopiu din Oustiug,
cel Groaznic la o masi in casa sa qi i-a adus o farfurie cu carrte
.*" t" deda la excentricit[1i groteqti, supunAndu-se in acelaqi crud[. Augustul s[u musafir i-a rdspuns c[ este tirnpul postului

timp unei austeritdEi dule. AtAt de mare era disprelul siu pentru gi c[ nu mf,n0ncd deloc came: <Dar sdngele creStinilor il poli
cei bogali, inc0t nu accepta pdine dec6t din mAna celor sdraci'
Aceast[ nebunie simulat[ ?qi atr[gea asupra sa batjocura, bea?> ii aruncd preafericitul, l[sdndu-l inmdnnurit. S-a dat
loviturile, insultele; dar el se ruga pentru persecutorii sdi'
imediat ordin sd se opreasc[ masacrul. G. P Fedotov constatd
5. <<Nebunii intru Hristos'> qi puterea politici cd profetismul acestor iurodivi,precum qi denunlarea nedrep-
t[Eilor dob0ndesc, in secolul al XVI-lea <o semnificafie social[
Opus oricdrei forme de putere, a cdrei necesitate nu poate fi
qi chiar politici...>. impreund cu prinlul sfdnt, iurodivi repre-
totuqi pusd la indoiald, <nebunul intru Hristos>> se situeaz[ la zintd, in interiorul Bisericii, simbol al adev[rului lui Hristos, ?n
baza piramidei sociale pe care, in mod paradoxal, o susfine' Se
pot insd stabili legdturi unice, privilegiate intre acesta qi omul domeniul vietrii sociale3o.
investit cu o autoritate suprem[tn, atras ?n mod misterios de Acest iurodiv este r[spunsul pe care poporul rus il dd larului

aceastd fiinli care dispreluieqte orice fel de eticheta, rdmAne <<sacrificab pentru a-qi asuma puterea, aqa cum doreau slavo-

neafectatd de linguqiri qi este indrdznea![ cu vorbele sale' Ne- filii; menirea sa este aceea de a aminti farului care sunt lirnitele
sale qi,la nevoie, de a-i arita unde incepe vanitatea. Stdrpind
bunul intru Dumnezeu qi-a putut asuma rolul de conqtiinld
interioard a monarhului. Astfel,Ivan al IV-lea il frecventa in in sine orice voinfd de putere, el se poate identifica cu Hristos
prima parte a vielii sale, atunci cdnd incd nu se revelase ca fiind care a respins tentalia satanic[ a puterii pim0nteqti: <cdci scris
iel Groaznic, pe Vasile Preafericitul; Petru cel Mare, cel ce
este: Domnului Dumnezeului Tdu sd te inchini Si numai Lui
aduceablasfemii, discuta cu Tadeus; pe Nicolae I intdlnirea cu Unuia si-I slujeSti> ( Luca 4, 8).
Teofil l-a cufundat intr-o adancd uimire; Nicolae al Il-lea a fost
primit de neprihdnita Paqa in celula sa, care punea in ceaiul pe Biserica nu inceteaz[ si se roage pentru oamenii care defin
puterea, oricare ar fi aceqtia: nebunul intru D.rmnezeu este, in-
L*" uu"u obiceiul sdl senreascd musafirilor ei cu atdt mai mult
tr-un mod aparte, mijlocitor penffu ei in fafa tronului Domnului.
zahdr cu cdt prevedea cd vor avea mai multe nefericiri. Ceaqca
oferit[ ultimului lar efa un sirop foarte gros, iar monarhul a ieqit 6. <Nebunii intru Hristos>> in Rusia de astlzi
de la intAlnire palid la fa![.
Irina Gorainov i-a intrebat pe numerogi cet[1eni sovietici
'* G. P. FEDOTOV. Svjarye drcvnjei Rusi,op. cit.. p. 193' despre prezenta acestor iurodiviin Rusia de dupd Revolufie.
''' [. Corzrinov insisti ir-r nlod particular asupra acestui ptlnct ilnportant Felele lor se lurninau indhti. Tofi vor-beau despre ochii acestor
<nebuni intru Hristosrr, despre expresia de neuitat a privirii

- Srt,,,y, drrrrlri R^i. op. cit.. p. 20.1.

64 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici 65

lor: biserici. Spuneli-mi ntttnele voastte ;i-rr-ri voi an.rirrti. rrri voi ruga pentrtt
voi . Pe rnine mX cheami Jt''.
Ochi minglietori, pt-ecttm aceia ar ciinilor credincioqr"' Ochi
A cioua zi,iat-o fdcAnd consideratii despre modul de vial[
lirnpezi, precunt cei ar LrnLri copil... ochi car-e te privesc firi si te vadi. cal-e
din lara sovietelor. Punctul sdu de vedere nu este desigur acela
pr.ivesc, prin tine. dincolo de tine. Te srmli stinlenit. Aproape ci ti-e fi-ici.
Sunt de nettitat ochii lor... Ochi care vicl denonii qi ingerii''. al unei cetelene sovietice obiqnuite, impov[rat[ de greutdlile
viefii sale profesionale,insumate cu grijile casei $i ale educaliei
Un student ortodox, care a stat in Uniunea Sovieticd din copiilor, ci acelea ale unei fernei clreia conditia sa rdtdcitoare
septembrie 1958 p6n[ in septernbrie 1959, consemneaz[ in ii conferl o oarecare detaqate,lucidd qi senind in acelaqi timp:

junalul slu intfilnirile pe care le-a avut cu o cfllugfui$rdtdcitoare Nu se poate spune cX este mai r-ilt acum. Nu se poate spr'rne ci este
din fala Bisericii SfAntul Andrei din Kiev. Aceasta i-a povestit vina unui guvem daci triirn rlu. Triim a$a cum triim pentru cI aceasta este
cum, paralizat[ fiind in tinerelea sa, fusese vindecat[ de c[tre voinla lui Dumnezen. Daci avem de suferit este poate penh-u picatele
Fecioara Maria, spre stupefaclia doctorilor care o izgoniserd noastre. nu se qtie de ce, trebuie pur gi simplu si ribdim. Existi ?nh'adevir
ceva grav astizi, fapflll ci se duc lupte impotriva credinlei gi a celor car-e
din spital. Maica Domnului ii fixase Lln prograln de viald: crcd qi acesta este un lucru riu...".

Rabdi, rabdX de la inceput pXni la sfet$it. Nu vei trii intr-o Moralul acestei cllug[ri1e, care trdia din milostenia altora,
ministire. Nu vei avea nici r.rn ban asupra ta. Vei trii din ceea ce vei primi. nu era deloc qtirbit de restricliile severe qi de asprimea vietii

Nu vei aven acoperiq...". din vremea aceea, dificultdgi pentru care ea nu-i invinov[trea pe

Detaqat[ de bunurile p[mdnteqti, ducdnd o existenld guvernanlii de-atunci. Nici un accent de revolt[, care nu ar fi
putut fi de altfel dec6t inutil[ in contextul politic respectiv.
consacratd in intregime Domnului, aceast[ femeie-pelerin a
atins o stare interioard de pace qi fericire profund[. Ea iqi R[mdne insd de dus o luptd impotriva p[catului,lupt[ pe care
descarc[ sufletul in accese de clarviziune profeticd:
o ea o situeaz[ pe adevlratul sdu teren. Ea propov[duieqte o
Iar eu sttnt atAt cle fericitl incit nu qtitt cttm s[-i mullumesc Dom- resemnare activd, iar atunci cdnd aminteqte despre <lupta
nului pentru viala pe care mi-a ales-o. Nu existi nimic mai bltn, mai pu-
ternic decit Donrnul meu pr-ea-iLrbit. Chiar gi viaia din m[nistire este plea irnpotriva p[catului> vocea sa devine grav6, cuvintele i se
Iuxoasi pentru mine. Acolo sunt patr-ni Ei tot felul de lttcrr-rri confortabile;
ce nevoie am eu de r.rn pat? cu sacoqica mea sub cap, totul pentrtt Dum- ineacd intr-o t[cere elocventd...
nezeu! Nimeni, nimeni nu este atit de fericit ca tnine. nimeni nrr triieqte
atat cle bine ca rnine, nici micar K. Dar astizi cei care cred in Dttmnezeu 7. Nebunie intru Hristos qi culturi

suferi pentru ci Hristos suferi. Mulli nLr cred acest lttcru, de aceea noi Sfdntul Pavel aqazd pe lista <<harurilop, a <darurilon> pe
trebuie si ribdim, si rlbdim pini la capIt. Ascultali, vi spun eu' timpul care Duhul Sfdnt le acorde oamenilor <<inspre ajutorarea tutu-
rora>>, puterca deosebirii duhurilor, dAndu-i de altfel prioritate
intoarcerii lui Hristos este aproape, trebttie si aqteptim, nu mai este mult. in rapor-t cu darul limbilor sau glosolalia, onorat[ uneori in rnod

Eu nu tr[iesc intr-o mdnistire, dar sunt o cilugirili. o riticitoar-e " E. DE LINDEN. op. cit.. p. 138
" lbid., p. 139.
(strannitsa) qi multri sunt ca mine. $i acLrm, copilele mele. rnergeti la

" pLes fols en Christ. op. cit.' 1 83.
" E. DE LINDEN. L/ne noniale enante dans la Russie d'auiourd'hui

tevista Contucrs. nr. 30, Palrs. 1960. p. I 38.

66 lrlichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici 67

abuzi v in qiragul rr-rgdci unilor hari srn atice. Deosebirea dr-rhuri I or de iaodivi. Nebunia sfinleniei nu s-ar putea substittti culturii,
este indispensabill pentrll a face distinclie intre inqelitorii dar poate constitui tur fennent putemic al acesteia. in acest sens,
credinfei in Dumnezeu sau cazurile triste de oameni dezechi- A. J. Festugiere se inqal[ atunci cAnd d[ lucriirii sale, CilLtgdrii
libratri, epileptici sau posedafi qi nebunii ?ntru Hristos. Trebuie
qtiut c[ nebunul intru Hristos aplici lurnii noastre propriile sale din Rd sil'i t,subtitlul C Lt I t urii s a u sfi nlen i e,penh'u c[ adevlratul
criterii, acelea ale unui discernlrnAnt extrem de coroziv. rdspuns este <culturd qi sfinfenie>>. Autorul c[rgii afirm[ cu

Se ridic[ o intrebare: cale este opusul nebuniei intru Hristos? maliliozitate cra <<monuhul ritdcitot'nLt e,tte niciodatd un onj
Nonnalitatea? Dar cine ar indrlzni sdprecizeze contururile unui
termen atAt de convenfional, dat fiind cd qi psihiatrilor, aceqti de carte. EI ifi detestd chilia pentru cti detestd cirsile>". Ar
celebrii paznici ai bunului sim!, le vine greu sd se puni de
insemna s[ uitdm c[ un adevdrat cllugdr vagabond citeqte in
acord? Oare, opusul nu ar fi rnai degrabfl aceastir realitate
caftea deschisi a cleafiei (ceea ce r.rn cdlug[r inchis intr-o chilie
irnpotriva cdreia Hristos a combltut cu perseveren![: tendinta nu ar putea face intotdeauna), in aceastd car-te despre care ne
unui anumit fariseism,luat ?n sensul rnullumirii de sine, a opa- vorbeqte SfAntul Pavel: ,rCele nevdzute ale Lui se vid de la
cit[trii sufletului, a apls[rii clrnii, a irnobilismului care irnpie-
dicd dep[qirea de sine gi problernabzareavalorilor? Nebunului facerea lumii, adicd veSnica Lui putere Si dumnezeire,
ii place cel rnai mult s[ jongleze cu valorile, sd le ridiculizeze,
atunci c0nd i se pare cd pretingii oameni echilibrali le folosesc inyelegdndtt-se din fdptw'i>|u .Celmai bun lucru intru slava unui
in propriul lor interes. De aici decurg, ca o compensare, corn-
poftamentele extravagante, privarea de bunuri, goliciunea care vagabond rnistic este s[ poarte o luptd inverqunatd impotriva
uqureazd dezvelirea ipocriziei gi o arl[ a scandalului cr"rltivatd demonilor, sd-i alunge qi s[-i prigoneasc[ fird mild. in carlea
cu grij6. Aceste mijloace de compensare, cu toatd aura lor de
excentricitate nu-gi g[sesc insd scopul in ele insele - in acest sa extrem de pasionantia, Via{a Sf6ntutui Antonie" ,L Bouyer
schiEeazd in mod expresiv figura acestui <pdrinte> al cdlug[-
caz ele nu ar fi decAt farse sau clownerii - ci sunt moduri de
a-i trezi pe cei mult prea mullumili de ei, precllm r;i pe cei rilor, relativ incult care, impreund cu pdrinlii deqeftului qi dato-
rit[ unei asceze eroice, au ficut posibil[ marea fecere, la cum-
care-i inconjoard, mijloace de perfeclionare ascetic[, cu sco- pdna secolului IV, de la lurnea p[gdn[ la o lume in care omul
pr,rl de a infrdnge demonul vanit[1ii.
descoperd in sine funcJia logosului, eliber6ndu-se de jugul
Se ridicd qi o alt[ intrebare: ffebr,rie oare sdintoalcem spatele
culturii, s[ ne angajdm in rnod hot[r'6t pe clile periculoase ale spairnei primitive qi de superstilii. incd o victorie care aclucea
nebuniei intru Dumnezeu? Aceast[ fonn[ a nebuniei este, mai
?ntii de toate, o chestiune de vocalie. Cel care opteazi pentrll o noud for{[, nu inc[ definitiv stabilit[, dar disponibil[ de acum

cultur[ trebuie sI qtie c[ ori-einile <<cLrlturale>> provin din ele- inainte tuturor. EliberAnd lumea de fo4ele iratrionale, SfAntul

mentul religios; ascLllindLl-$r spiritr-rl critic, el poate realiza o re- Antonie, impreund cu ceilalli lr.rptltori pentru spirit au deschis
evaluare serioersi a valorilor, inrr"rclitd deseori cu aceea operatI
drum sensului,logosulr"ri qi cr.rlturii. Odinioarl, aceast[ cale fu-

sese deja croitd de oamenii inaltei culturi a Antichit[1ii (Platon,

Aristotel). De acum inainte insf,, exorcizat[, cultura se poate
inscrie in vocalia sa de laud[, de cult, ea poate aduce slavi lui

" L"t M"t'r"t d'Ori",rr,Editura Le Cerf, 196 l, vol. l, p. 82.
"' Ron'rani I, 20. De asenrenea, in velsetul urnritot. apostolul ii blanreazi

in nrod violent pe cei care ns-au ritiicit in gindut tle lor ;i ininnt lot c'en

n e in le I egii toit te s -a fn t u n ec a t >.

" Editura Bellefontarne. 1977. a doua edi!ie. reviizutii.

Michel Evdokimov Pelertni rugi fi vagabonzi miedci 69

Dumnezeu, Tatil Logosului. Depdqind altemativa, culturd sau de patru ani diferen![, Puqkin qi SfAntul Semfirn din Sarov, unul

sfinlenie, trebuie si afirm[rn cd, fir[ acest tip de sfinfenie moft in floarea vArstei in timpul unui duel, celdlalt chemat la

exorcizantd, cultura, in calitate de creafie liber[ a spiritulr-ri, Tatil Ia o v6rstI venerabild, nu au avut niciodat[ ocazia s[ se
int6lneascd. Cu toate acestea, dihotomia dintre culturd qi
nu ar exista. sfinfenie nu este decAt aparentd. Numai gralie unor sfinli de

in tirnpul vielii sale p[rndntegti, Dumnezeul-Om nu a fost talia umilului ennit al singuritdlii din Sarov, spiritul credinlei,
un instrument al culturii omeneqti, dar a f[cut infinit mai mult, setea de absolut s-au putut r[spAndi printre oamenii din popor,
a inspirat creafiile sublime ale omului. Poefii qi artiqtii exprim[
misterul vielii, izvor al mirdrii qi al spaimei lor; oamenii de atr[g0ndu-i spre aceste inalte locuri de spiritualitate monasticd
unde se stabileau intAlniri, se desf[qurau evenimente hotdrd-
qtiin$ incearc[ sd pitrundd secretele universului, f[r[ a ignora toare, degi neconsemnate de rnanualele de istorie, care sunt
faptul c[ limitele lor lovesc intotdeauna de orizonturile ne- preocupate mai mult de fapte imanente gi, in fond, efemere.

sfirqite. Legea progresului car-e ?nregistreazd rezaurul acumulat Aceast[ rdspAndire a mesajului evanghelic tr[it, acest lan!
al spiritului in care se manifestl <darurile>>: generozitatea,
de cdtre generafii, precum qi evolufiapersoanei umane orientatd dragostea de via[[, grija pentru cei umili qi, mai ales, pentru cei
suferinzi, lan! despre care Soljenildn spune in discursul sdu
c[tre plenitudinea fiinlei sale se inscriu intr-o dinamicd
pentru Premiul Nobel c[ reprezint[ simbolul propriu al
inepuizabild.
<Nebunii intru llristos>> intervin, micar indirect, in ordinea literaturii ruse, ii cuprinde pe artiqtii qi scriitorii vremii, Gogol,
Tolstoi, Dostoievski, Leskov, Cehov ca qi pe algii. Puqkin nu
culturii, a qtiinfei sau a civilizafiei pentru a preveni oamenii s-a aflat niciodat[ fa![ in fa![ cu Sfdntul Serafim, dar el a plecat
de pericolul absolutizdrii sau sacrahzdrtt crealiilor omeneqti.
La urma urmei, ce a rlmas din monumentele creqtine ale cu atenlie urechea la tradilia duhovniceasc[ qi a gtiut sd zugrX-
Antiohiei, acolo unde, potrivit Faptelor Apostolilor,discipolii veasc[ sufletele neprih[nite din descendenfa pur[ a Sfdntului
lui Hristos au fost numili pentru prima oarl creqtini; din cele
ale Cartaginei sau ale Hipponei, unde a str[lucit spiritul Vasile Preafericitul.
Sf6ntului Augustin, a cfu'ui operd este indispensabil[ pentru a
8. Boris Godunov: farul gi <<nebunul intru Hristos>
infelege evolulia gAndirii europene; din palatele qi bisericile cu
Intriga piesei se desfdqoard in timpul domniei acestui 1ar
fresce sclipitoare ale Constantinopolului, moqtenitoarea ( I 598-1605) care, pentru a-qi face drum spre tron, a ordonat
asasinarea moqtenitorului legitim, garevicit-tl Dimitri, care avea
Bizanfului antic qi, mai aproape de noi, din aceste monumente atunci domiciliu fo4at cu rnama sa la Ouglitch. Remuqc[rile
ale culturii ruse, aceste biserici, inestirnabile bijuterii, distruse lui Bolis, vinovat de a fi vlrsat sAnge nevinovat pentru a-$i
satisface ambilia, sentimentul de vinovilie care-l copleqeqte pe
fdrd ruqine de revolufia bolqevici? Nici o cultur'6 nu este acest om de stat, inzestrat de altfel cu daruri excepfionale, cu
simlul inn[scut al putelii, care-qi fascina contemporanii prin
destinatd perenizdrii, nici nu se poate fixa in opere materiale,

oricdt de rezistente ar fi ele in raport cu timpul; civilizaliile,
potr-ivit cuvintelor lui Val6ry, ne-au invdlat c[ sunt pieritoare.

Singr-rrul care subzist[ este omagiul adr-rs Duhului cel inalt.
Merejkovski rcmiu'ca faptr-rl cir dor"rd dintre cele mai rnari ge-

nii ruseqti ale secolului al XIX-lea, care-aLl murit la un interval

7o trIichel Evdokinov Pelerini rugi fi vagabonzi mistici 7

sedLlclia sa $i prin frumuselea sa fizicd vor constitlli nucleul cele doudzeci qi trei ale piesei) poporltl este adunat in piala din
tragediei qi vor contribui la prlbuqirea suveranlllui'r'. faEa catedralei din Moscova, unde are loc o slujb[. Togi aqteaptd
ieqirea larului Boris Godr-rnov:
Puqkin iqi extrage dup5" voia sa materialul din Istoria impe-
Itttt'i nebunul, cu o casci itt cap qi hcircat de lanpil.
riului rus a lui Karamzin'o care confine texte adunate cLl
Un alai de b,lie{andrii il fitconjoafi.
pricepere de c[tre istoric, necesare tragediei sale. El respectd
cu scrupulozitate ordinea cronologic[ qi supune datele unei BAIETANDRII: - Nicolca, Nicolca... tichie de fier!.... !ir! !ir!
transmutdri uimitoare intl-o operi de aft[, izvorAt[ direct din
inspilalia poetic[. O BABA: - Lisali-l in pace. impielifafilor! Roagi-te. Nicolca, pentlLr

Ecou fidel al spiritului poporului, Karamzin, evoc[ in aceqti picitoasa de rnine!
NEBIINUL: - Adu...adu...adu... di-mi qi mie o copeici...
termeni prezenla misterioasd in capital[, ?n acele vremuri BABA: - Na, fine copeica qi roagi-te pentru mine!

tulburi, a unui <<nebun intru FL-istos>>, de care Puqkin se foloseqte NEBLINUL (se aSazi pe pitnint Si c1nti)
in rnod admirabil:
Luna lumineazi.
Exista in vremea aceea la Moscova trn iurcdiv,l€spectat pentru
sfinfenia sa reali sau simulatX: cu pirul unduitor. el se plimba gol pe str-izi Pr.ri de miJi plinge...
cdnd era ger de cripau pietrele; prezicea tot felul de calamitiJi qi vorbea
de riLr pe Boris, dojenindul in mod solemn; cit despre Boris, ticea qi nr.r Scoali{e, nebune,
Scoali qi te roagi!
indrXznea si-i faci nici cel mai mic riu, fie ci se temea de oarnenii din
popor. fie ci avea incrtdere in sfinlenia acestui on. Nu mreori aplreau in Biielandrii il inconjoati iar..
capitali astfel de iuodivi sau <preafericiti>; aveau pe ei lanfuri sau cilice
qi pr"rteau reproga oricr.ri viata irnorali pe cal-e o ducea. chiar- qi mai ma- UNUL DINTRE EI: - Buni dimineaJa, Nicolca! Da' de ce nu-!i scoti
cicir-rla? (Il loveste in cap).Ia te uitX cttm rdsuni!
rilor; aveau dleptul si ia din magazine tot ce vroiau, firi si pliteascX:
NEBIINUL: - Ho-ho! Eu am o copeici!
vdnzi.torii le nullunreau ca qi cind le-ar fi ficr-rt o favoare anurre''.
UNBAIETANDRU:- Minti! S-o vid qi eu! (/r furi copeica Si o
Ca element de susfinere, Karamzin descrie in tr[sdturi gene-
tterye).
rale un pofiret aproape stereotip al <preafericitului>. Pr-rqkin il NEBUNUL @hngnnQ- Mi-au fr-rrat copeica... Ce-att ctt n-rine?...
MULTIMEA: - Jarul! Jarull'
preia, dAndu-i un nume qi-i sporeqte imporlanfa, fdc6ndu-l s[ in-
tre pe scena istoriei; in cursul unui dialog dramatic cu suvera- farul iese din bisetici. inaintea lui un boier intparte ponteni.
nul, acesta face cdteva prerronilii. in scena a qaptesprezecea (din
Ati boieri il uiLtteazii.
" Irt"ri.-r.d*"t lt .bsolvi pe Bolis Goclunov de acest act crirninal qi NEBUNUL: - Boris. Boris. uite iqtia ntt mi lasl'n pace!

nu relin decAt versiunea unui accident nrortal care l-a rdpit pe tiniu'ul Dinri- JARUL: - Dafi-i pornani! De ce plinge?
tli. Degi conlinAnd elori istorice, aceasti pieszi reu$elte si rcleve un adevdr NEBllNtlL: - Aqtia mici ntt mi lasi'n pace. Taie-le gitr.rl. cum l-ai
profund untan. Shakespeare, din care Puqkin s-a inspirat in ceea ce privegte
constluclia dramei sale, irnortalizase qi el in felul lui , in al sdu lulius Cesar tiiat lar-eviciirh.ri.
figura foalte indepdrtati de adevirul istolic a unui intpir-at. BOIERII: - Fugi de-aici, nebunulel Pttneli mina pe nebr-rn!
TARUL: - Lisali-ll Roagd-te pentltt mine. sirmane Nicolca.
"' I.ttot ja Rossijskavo Gosudarstr.n- publicatii incepincl cu 1816. Ulti-
(Se depifteazri)
nrul volunr, XI, descriind donrnia lui Godunor', dateazi din 182.5.
NEBUNUL (din unni): - Nr"r! Nu pot sI mi rog pentrLr tari"rl hod! Ntr
'' lbid., vol. Xl. p.283. n-ri lasi Maica Domnnlttit'.

Sursele de inspiralie ale poetului nlr sunt numai cele livreqti.

Poate c[ el insuqi a intilnit, Ia nrdndstirea din Svratigolsk,

'' PU$KIN. Opere alese (Boris Gorluttor,/. trird. N4. R. Palaschivescu

tfichel Evdokimov Pelerlni rugi gi vagabonzi mistici

situatd in apropierea proprietdlii sale de la Pskov, m[nlstire doi fii ai lui Boris, Xenia qi Fiodor, cap[t[ alura unui sacrificiu
la care tlebuia sI mearg[ ?n fiecare duminic[, in perioada ispdqitor, pare s[ irnpun[ fatalitatea sAngelui virsat de fiecare
exilulul sdu forfat, astfel de cerqetori imbr[cafi ?n zdrenle, astfel
datd cAnd puterea este acaparatd. Aceast[ fatalitate putea fi insd
de iurodivi autentici, etemi rdticitori venigi din toate collurile indepdrlat[ cu uqurin![ dac[, contrar cererii lui Nicolca, Earul nu
va mai tdia gAtul b[ielandrilor. Am putea s[ reflectdm asupra
Rusiei, intondnd, precum Nicolca, cdnturile lor enigrnatice. Cu acestei leclii despre nesfArqita inlelepciune a celor inocenfi -
copii sau iurodivi - qi despre inalta lor demnitate, pentru cd ei,
lan{urile qi cu cdqtile lor, acesta aminteqte, de asemenea, neprihdnili din cauza s6ngelui vlrsat, vor juca un rol imporlant
anumite tr[s[turi ale celebrului nebun, supranumit <Tichie in istorie.

Marer>, de sub domnia larului Fiodor Ivanovici. Aceasti figur[ de provocator a <<nebunului intru Hristos>>,
hovocarea pe care Nicolca i-o aruncd 1arului este mare, dar gata oricAnd s[-i sfideze cu blAndele pe oamenii politici, sd dea
la iveal[ nedreptdlile gi ipocriziile lor se reglseqte de altfel qi
acesta nu indrlzneqte s[ ridice mdna asupra lui, fie de frica sub trlsiturile mai mult sau mai pulin asemdndtoare ale bufo-
reactiilor populare, fie din team[ falI de o forfd contagioas[ a nului regelui sau a nebunului (fool) pe care Shakespeare l-a
introdus in numeroase din tragediile sale. Deqi Puqkin iqi ex-
sfinlenieio2. Suveranul iqi ?nr[utdlegte situagia, cerdndu-i sd se tmge cu prisosinfd subiectul qi int0mpldrile din scrierile lui Ka-
ramzin, el nu este totugi mai pulin indatorat lui Shakespeare,
roage penffu el; astfel, iqi atrage acest rdspuns franc: <Nu pot in ceea ce priveqte constitulia dramei saleo'. El intrevede in
piesele istorice ale dramaturgului elisabetan, principiile unei
sd md rog pentru farul lrod>. Aluzia la regele iudeilor, autorul arle populare. Cu Boris Godunov poporul devine un motor
uciderii pruncilor, atrage o ameniEare grea asupra monarhului, esenlial in miqcarea care antreneaz[ istoria. in efortul sdu de a
erou tragic care, in tematica piesei, este condamnat in mod elibera drama de sub dominafia regulilor clasice qi de a se
profetic. adresa chiar qi plturilor cele mai umile ale populafiei, Puqkin
nu realtzeazfl doar o imitalie a ilustrului s[u precursor englez,
in perioada exercitdrii puterii sale uzurpate, Boris Godunov cum au flcut-o Schiller, Hugo sau Manzoni. El se desparte de
se intdlneqte, poffivit pespectivei istorice a lui Karamzin, cu doi acesta prin compozifia foarte liberi a piesei, al cdlui pivot
central il reprezint[ mai puEin ascensiunea qi c[derea eroului
oameni: unul este un impostor, falsul Dimitri Otrepiev, care va tragic, cdt destinul intregii naliuni. Coeziunea intregului cons-
tituit de o ?nqiruire de doudzeci qi trei de scene, heteroclite in
vinde Rusia strSinilor polonezi qi vagabonzilor, riscAnd s[ o im- aparenfd, este puternic rnenlinut[ de unitatea unei istorii care
pingd astfel in haos; altul este un nebun, care nu are nici o pre- ugor, ugor se degaj[ din haos qi a cdrei intuilie numai poetul o
tenlie sd joace vreun rol istoric, dar care face mult mai mult, cici
'' A citit teatrul acestuia in tracLtcerea lui Letourner.rr, cu o plefali de
denun![ forfele nirnicitoare puse in acliune de mai rnarii acestei
lumi, responsabili pentru acesat[ istorie, demascd viclenia Cuizot.
politicd qi ap[ri adevlrul istoric f[rd de care nici un eveniment

istoric nu ar putea trli indefinit. Uciderea pruncilor care, prin

intermediul aluziei la falul Irod (aluzie care apare qi la inceputul
piesei prin asasinatul micului Dimitri) qi la deznodXmAntul celor

" Conqtient de a fi nrels prea departe in clitica pe care el a adresat-o

puterii imperiald, Puqkin se tente si nu atragi nrAnia cenzulii: <Deqi

(tlagedia) a fost scrisi cu burre inteniii, nrr nri-anr putr.rt ascunde in
intreginre urechile sub casca nebunului. Vflrfin'ile n'ri-au ieqit in afar'.i".
Opete contplete, Andr6 Bonne. 1958, p. I 79.

74 tlichel Evdokimov il[. SI{OVORODA SAT]

poate avea. Acesta este aportul profLlnd original al lui Puqkin FILOSOFUL NAT&CTTON
la drama romanticd, in care a qtiut s[ imbine cu m[iestrie marile
componente ale culturii ruse, fir-[ a neglija elementul religios*; (1722 - 1794)
acesta este miracolul annoniei spiritului sdu <european>>, atAt
de lludat de Dostoievski in faimosul sdu discurs din 1880, cu Like Socntes and Confircius he is one of the truly le-
ocazia inauguririi statuii ridicate in memoria poetului. gendaty figures in the histoty of philosophy, whose life ancl oral
teaching contained an enigtna, a secret which even the nost careful
in opera sa, Boris Godunov,Pugkin a sesizat foarte bine
importanfa nebunului. El intrupeazd. opoziEta faE[ de puterea ttr,rr "trrt -rtt,

unei naliuni care aspir[ la dreptate gi la liniqte. Rolul important, 1. Menirea unui itinerant infelept

dar sumar pe care i l-a atribuit autorul este de fapt mult mai Descendenla vagabonzilor mistici este inauguratd de un
sernnificativ. Vocea sa de tenor, cu accente dramatice qi intelectuaLde ras5., un <inlelept itineranb>at, fiu al unui simplu
cosac ucrainean qi primul filosof rus demn de acest nume.
sf0qietoare, deplAnge nefericirile care se abat asupra poporului Primeqte o educagie intelectuald la Academia din Kiev, care
rus adus in stare de foamete, supus pretenliilor exagerate ale fusese reorganizatd cu un secol mai devreme de cdtre
uzurpatorilor, pribuqit ?n haos qi tenebre. Nebunul iqi asum[ cunoscutul mitropolit Moghila. Din dorinfa sa de a line pasul
rolul unei conqtiinle vii, profetice, a societdlii.
cu catolicizarea Ucrainei, iniliat[ de iezuili, acest prelat a
Datorit[ lui Puqkin, personajul iurodivi,cue fonneazi o ca-
tegorie social[ particular[ ?n lara vagabonzilor mistici, dobAn- introdus studiul marilor curente ale g6ndirii europene, pun6n-
deqte drept de cetate in domeniul artelor gi al literelor, devine du-l astfel pe Aristotel aldturi de scolastic[ qi de calvinisrn.
un <<tip> cu ugurinld reperabil, reluat de rnulte ori, sub diverse
forme, de cdtre poefi qi prozatori. Inarmat cu o culturd clasicd solidd, Skovoroda ii va traduce
mai tdrziu pe Cicero qi pe Plutarh, va redacta in limba latinl
" De asenrerrea. tlebuie anrintitl adnrirabila scenit V din chilia rtronalrului scrisorile adresate discipolului sdu Mihail Kovalinski;
Pin-rerr. de la Ministirea din TchLtdovo. g0ndirea acestui <<Socrate rus> va fi puternic influenJatd de

platonism. Este o personalitate cu multe fafete, in acelaqi timp
filosof - pentru el Platon pregdteqte linia ralionalismului mo-
dern dezvoltat de Descartes qi Spinoza - teolog, instruit cle
parinli greci precum Origen, Clement al Alexandriei, Dionisie
witt]tledicat]ttiSkovotot/a,Par.is'Institutulcle

studii slave, 1976. p. 1 .

76 Dfichel Evdokimov Pelerini tugi gi vagabonzi misdci 77

Areopagitul, Maxim M[rturisitorul, mistic, avAnd afinit[1i smulgi sufletul din vdrtejul Si ndmolul luntii!>l'.
in ultimii douhzeci qi opt de ani ai vielii sale, cei mai rodnici
cu Meister Eckhart qi Angelius Silesius. inainte de toate insd,
pe plan intelectual, acest gAnditor se nomadizeaz[, strlbate
el este om al Scripturii, asupra c[reia rnediteaz[ neincetat. provincia Kharkov, Ucraina de atunci, ?n toate sensurile,
Un exernplar in ebraic[ se afl[ mereu in desaga sa; il consi-
der[ a fi un <<cosmos sirnbolic> ce conline cheia tuturor ade- oprindu-se c6nd intr-o mindstire, cAnd la prieteni, donnind vara
virurilor supreme. in timpul Ecaterinei a II-a, tinerii intelec-
sub cerul liber, iarna in vreun hambar. Iat[ rndrturia unui
tuali considerau c[ rupelea relatriilol cu tradilia Bisericii
contemporan: <Ea pasionat de via{a la Sard; ii plticea sd meargi
Ortodoxe este un semn al emancip[rii. Skovoroda, cel mai dintr-un sat in altul, dintr-un cdtun in altul, de la o moSie Ia alta.

dotat qi profund g6nditor al generaliei sale, nu a urmat aceast[ Oriunde mergea, to{i ii ieSeau inainte Si il conduceau, peste
tot se simlea la el acasd... Cdnd intra fn ureo casd, stdpdnul
miqcareou.
acelor locuri il cerceta mai hainte de toate indeaproape: hainele
in fiinta sa intimd, Skovoroda este un non-conformist, res- Ei incdlydrile |ui nu aveaLt nevoie sd fie reparate, curdsate,
schimbate? Zis Si fdcut. Locuitorii satelor Si moSiilor in czue
pingAnd ,oor","nruliile lumii. Episcopul s[u ii propune sd obisnuia sd stea, se atafau de el ca de un pdrinte. Iar el Ie didea

intre in ordin qi sd urmeze o carier[ ecleziastic[. El refuzd! tot ce avea: nicidecum aur sau argint, ci sfaturi bune Si
ii propune rectorul Academiei de Teologie Trinitate-Sf6ntul- indemnuri, ii invisa Si le rcproSa cu bl6nde[e nein{elegerile,
Serghei, unde a mers in pelerinaj, o catedri de teologie?
minciunile, necumpdtarea, Iipsa con;tiinpi>|'. Cu o constituEie
Refuzd inci o datd! Simgindu-se stingher in societate, ii re-
robusti, degaj6nd sdn[tate, acest <<stafichik vagabond>>, c;.tm
pugnd ideea de a intra in cadrul unei institugii, fie ea eclezias-
era numit in mod familiar, uirneqte prin buna sa dispoziEie, prin
ticd sau academicd. Este un om al spaliilor libere, al orizontu-
rilor infinite, in care-gi poate desfdgura in libertate gdndirea. voioqia qi promptitudinea sa in a ajuta oamenii la nevoie qi a-i
lurnina cu inlelepciunea sa. iqi petrece timpul cliscut6nd cr-r
Prin contemplarea naturii, se dedicl in mod nestingherit trec[torii gi cu prietenii, medit6nd in tdcere, elabor6ndu-qi
actului de cdutare a Adevdrului. Aceastd mare libertate a
spiritului, cauzd a atator mustrdri din partea celor cu dare g6ndurile in ritmul mersului, rugAndu-se ?n tirnpr"rl indelungilor
de m0nd qi a oamenilor integragi in institugii, ii pennite s[
pund sub semnul intrebirii,la fel ca qi Socrate, ideile precon- sale nopli de veghe.

cepute, prejudec[file tradilionale. Dacd filosoful ucrainean refuz[ sd se ocupe cu o meserie
stabild, sI se aqeze in cadrul unei activit[1i anume, este pentru
Sensibil la suferinlele ascunse ale lumii, acest filosof ii ci a primit chemarea cdl[toriei, acest Wandet /rz'eb n[scut din

viziteazd. pe cei nevoiaqi, pe cei bolnavi, ii consoleazd pe cei nevoia de a int0mpina oamenii, de a gusta din l-razardul intdlni-
rilor, de a-qi manifesta personalitatea de peclagog itinerant,
nefericili. Munca sa filosofici nu il izoleazd. intr-un t[rAm al
'' Ctt^t d. B ZENKO YSKI. Histoirc de ta philosophre rzrsse, paris,
abstracfiilor, ci-l apropie de umanitate. A trebuit, de asemenea,
l 9-53 , vol . l. p. 78.
sd infrunte natura, sd-qi supund corpul ascetismului dur al unei
'- F. P. LLIBJANOVSKIJ. Vosporuinzutjtr.Kier. lg7Z. vol. l. p. 106-
hrane frugale, al unui somn insuficient, al unei meditafii intense.
107. Citat din introduceleala Socinen/t y tlt.tt.x tonn qOpere in d<>u;i vo-
Mai tAr-ziu, ii scap[ acest strigAt: <O, Tati! Ce dificil este stY-Si lunte) de C. SKOVORODA. Nloscova. 197-1. rol. l. p. I l-12.

'" V. ERN,Grigorij Savvic Skovotoda. Moscova, i9l2,p.'18.

7a Michel Evdokimov Pelefini rugi gi vagabonzi mistici

ghidAndr,r-i pe ceilalli. Rdtdcirea sa etemd nu echivzrlezrzi ctt Pierre Pascal il situeaz[ pe acest inlelept rnarginal in fami-

dorinla de a se sustlage urnanit[1ii, de a se inchide in sine, ci se lia <anarghirilor f[ri nici un cipfltAi''>>, printre care, mai t6rziu,

supune r-rnei duble miqcdri: una de interiorizare exigenth qi se vor reglsi Gogol, Soloviov, Tolstoi qi o rnullime de rlt[citori

cealaltd de inaintare in intAmpinarea oatnenilor, pentru tt provenitri din popor sau din clasa intelectualilor. Marea sa liber-
imp[rliqi cu ei bunurile spirituale dobdndite. <Locul prefet'at
tate de mi;care, de care nu se bucura deloc in mod egoist,
fui care-Si desffisun activitatea et:tt sttada, agora, intregul oru6 grijuliu in a imp[r1i cu fralii sii comorile viefii sale de meditalie,

intrcaga {at'd, iat'auditoriLtl sdu ntt eru format din indivizi aleSi l-a detaqat in rnod suveran de problerna mor[ii. Se pare ci a
cu grijd, ci din intreaga societate. Vorbea peste tot Si pentru toli
cei cate manifestau dorinla de a-l ascuJta (...). Era pentru presimlit momentul plecfu-ii sale c[ci, cu c6teva luni mai ?nainte,

poporul siLt un dascdl, activ intotdeauna Si h orice loc: tArgun, i-a inmAnat manuscrisele sale discipolului s[u, Michel

piefe, sdrbdtori, cimitire, stt'dzi Si rispdntii ale Ucninei, ale Kovalinski, s-a dus in satul Pan-Ivanovka, aproape de Karkov,
Malului St6ng Si ale Slobidsinei. Nu-Si cduta attditoriul nici la niqte prieteni, unde a murit ?n singurltate: l-au descoperit
printrc colegi, nici itt cadrul instituEiilor oficiale, ci propovdduia intins pe patul s[u, cr-r rnAinile impreunate pe piept. iqi slpase
adevdrul Ia fel de bine in colibele ldrdneSti, ca Si in palatele el insuqi monndntul, deasupra cdruia inscrisese urm[toarele
cuvinte: <<Lttmea m-a hi4uit, dar nu m-a pt'ins>.
dontneSti>^".
2. Odiseea cunoagterii
La originea acestei peregrindri continue, in care se simte
Acest om nu et? un filosof de cabinet, care-qi construieqte
refuzul de a se l6sa am[git de iluziile lumii, se afl[ o idee
cu rdbdare un sistem. <Ce este viala?, scrie el, o continud
paradoxald, asupra c[reia lui Skovoroda ii place sd revin[: este
peregrinare: ili croiegti dn:mul fdr[ s[ qtii nici unde mergi, nici
uqor sd ne procurdm lucrurile de care avem nevoie, dar c0t de
de ce>". Nici o operd de-a sa nu fost tipdrit[ in timpul viefii
dificil, dac[ nu dincolo de puterile noastre, sd ajungem la
lucrurile de care nu avem nevoie? A bate drumurile lumii sale. Iqi pirlsea manuscrisele ?n ascunziqurile in care innopta,
inseamnd deci a polni in cdutarea irnposibilului, a acestor
lucruri aparent inutile, care constituie insd esenlialul fiinlei manuscrise de altfel recitite gi corectate cu grij.l; mai tdrziu,
noastre profunde. Trebuie s5 gtii sd te orientezi. Ca qi pe
primul sdu biograf, Mihail Kovalinski, le va aduna, nu firl
Rousseau, reveriile il imping pe acest r[t[citor ucrainean
dificultdtri, pentru a le publica. Dispalate in aparen[d, ansarnbllll
departe de oragele in cale dornind vanitatea, setea nem[surati
operelor sale se compune din poeme, cdnturi, fabule, dialoguri
de putere sau de bogl1ii efemere, inspre natura din caLre spiritul
filosofice, povestiri alegorice, o corcspondenli relativ bogatd
s[u, domolit, gustl atmonia lurnii create:
- totul redactat in lirnba rus[ livrescd din acea vrelne, in care

Nu rni voi dttce spre oraqr"rl cel imbelqugat. Voi trir pe cirnp' abundau arhaismele $i tumurile de frazd slavone,limbi marcati
intr-eaga mea viali se va desfiqr"rra acolo ttnde tirnpr-rl se scr-rrge tihnit''
'' Colocv'iul dedicat lui Skovot'oda,op.cit., p. 16. Adjectivul ..anar-ghir.,
''' J. MIRCTJK , Tolstoi und Skovorcda, zwei nationale Typen' Berlin qi
era atribuit sfinlilol tiintiduitoli. czlre erau .siraci' pentrrr cii-gi ingr.i.jeau
t-eipzig. 1919. Citat de W. JANIW h (itlot't'iul Skovorr'tcLt, op. cit p
'b'olnClirtvaiti ?rt nrod gratuit.
I 16. de B. ZENKOYSKI,llistoire cle la philosophie rtr.ss,e, r'ol. l. p
'' t,ltCi. SKOVOROD A. Socinerri;1
Lt.t tot t1tl. op -cit.. centarea I 2' p. 58 67.

DIicheI Evdokimov Pelerini rugi fi uagabonzi misdei

totuqi cle tonul farniliil'al conversafiei. Acest cdl[tor singuratic gesdtura gAndr-rrilor sale. Jar-a spre care tind energiile, voinla qi
dorinfa inleleptului este impdr[1ia lui Durnnezeu, a$a cum a
este, inainte de toate, pedagog: el vrea sd simtd prezenfa unui fost ea perceput[ de c[tre profeli, semdnat[ de Hristos, propo-
interlocutor pentru a exercita asupra acestuia seduclia unei v[duitd de Apostolul Pavel: <ce] ce se cunoafte pe sine a gdsit
maieutici in care adevflrul izvor[qte treptat, ca niqte lirnbi de foc.
Evolulia limbii nu era suficient de avansat[ pentrll a-i pennite irnpnrdsiai'. Locul impir[1iei se confund[ cu locul inimii:
acestui gdnditor s[ ndscoceasci o terminologie proprie filoso- <Cdci, iatd, impdrd;ia lui Dumnezeu este inliuntrul vostru>>
fiei, lucru care i-a detenninat pe anumili istorici ai g0ndirii ruse (Luca lJ ,21),adic[ in inirna preschirnbatd, intoarsd la Domnul,
purificatd prin har. Prin rolul central pe care-l acordd inimii in
s[ nege calitatea lui de filosof. Textul slu este hr[nit, uneori cadrul vietrii spirituale, Skovoroda merit[ s[ fie inclus in familia
chiar ingreunat de citate biblice, mitologice, de simboluri qi duhovnicilor isihaqti adepli ai ruglciunii inimii, care-qi afld
alegorii. Unitatea operei sale nu rezidd in preocuparea de a originea in secolul Y in Omiliile duhovniceSrr atribuite unui
construi un sistem putemic ancorat - preocupare relativ rari in cilug[r, pe nume Macarie, din deqerlul scetic giin Cele o slttd
cadrul filosofiei ruse - ci de a da curs, de-a lungul zilelor, unei de capete ale \ui Diadoh, episcop al Foticeei". in inim[ se
cdut[ri a adev[rului despre om. Adept ai maieuticii lui Socrate,
produce intAlnirea personal[ a omului cu Dumnezeu. Moqtenitd
el atribuie filosofului sarcina de a in[l1a spiritul la nivelul marilor direct din Scripturd, aceastd conceplie despre inimd apare ca

exigenge ale unui umanism de ordin spiritual: un nucleu plin de viald din care iau naftere sentimentele,
emofiile, g6ndurile bune sau rele, simlul etic, ca un creuzet in
Nu doresc o noui qtiini5, ci pe aceea a unui spirit sdnitos,
Sau nttmai invilXturile inlelepte ale lui Hristos, in care gdndirea cale se desivdrqeqte identitatea sinelui qi ipostazierea ?nsdqi a
este plini de bunlvoin15". persoanei. In acest sens, Skovoroda vorbeqte despre sufletul
sublim al gdndurilor, sufletul - abis al dorinlelor, acest suflet
Acest <<precursor al personalismului>" qi al inlelepciunii
este un om al invdtr[turii orale qi epistolare. Singura sa profesie pe care, in definitiv, numai Dumnezeu il poate cunoa$te.
pe parcursul vietrii sale itinerante a fost aceea de <pedagog qi Filosofului ucrainean ii levine marele merit de a fi rnutat
dascll rdtlcitorrr". EvaluAnd influenla considerabil[ pe care
mistica din inirnile duhovnicilor in conceptele filosofice, potri-
el a exercitat-o asupra formirii identitdlii culturale a naliunii
ucrainene in prima jumdtate a secolului al XIX-lea, perioadd vit propriei sale interpretdri a celebrului indemn socratic, <<cu-
in care opera sa, in sfArqit, s-a rdsp6ndit, Kultchitski a putut
vedea in el <ciliuza spirituald a Ucrainei>'u. noaqte-te pe tine insu!i>>, prctext penffu o deschidere indrdzneald

Skovoroda este un mare explorator al modurilor de qi periculoas[, dar intotdeauna salvatoare, inspre abisurjle fiinlei
interiorizare. Odiseea cLlnoaqterii de sine conduce in mod
infailibil la suflet, acest cuvAnt revenind ca un leitmotiv in qi tem[ a unui numlr considerabil din dialogurile sale (cu

" Socinenja, op. cit., vol. l. centul 1 2, p. 59. precddere a acelora din grupul denumit Narcis):
" (lolocviul dedicat lui Skovoroda, op cit., p. 55.
" Aceastii tetnarcit ii apalJine lui A. KULTCHITSKYI ,h Colocviul Marea este indepirtati de noi, dar Domnr-rl se aflI inlir.rntrul

dedicat lui Skovotoda. op. cit., p. 86. nostru, in adAncul inimii noastrc. Putern cilitori pe alte planete, pLrtem ritici

'" lbid., p. 108. " *l"'
SoCri-n*d"/D,^uh"tilpS-tfitn-t .1. Sirufoni:t.p. l9O. cit)ti $i se toitSJi, se abttrt-
lucteazi in suflet, acesta

doneazi cu gingti;ie secrctului inintii". Diadoh din Foticeea, Cent

cltapitres sut la vie sprintelle. Paris. 194i. Soulces Chr6tiennes, p. l3l.

a2 Michel Evdokimov Pelerini rugi oi uagabonzi mistici at

toati viala prin istoria omenirii, dar cine poate qti ce se intirnpli in str-ifundr-rl purcede in c[utalea Graalului pe ceu'e-l poarl[ fiecare inldr-rntrul
inimii?... Cei bolnavi nu pot simli glrstul mancirii. acesta este destinat doar
celor sinitoqi; la fel qi cu aceasti lurne: nu poate fi judecati decAt de cei al siu, in cdutar-ea acestei luminoase inlelepciuni printr-e tenebrele
cilor suflet se bLrcuri de aceasti lumet".
inirnii. Rdt[cirea ?n macrocosmosul exterior d[ contur actului
ingelepciunea iqi face loc in inima omului chemat s[-qi de explorare a microcosmosului interior. Chiar dac[ interio-
interiorizeze clile acestei lumi, nu pentru a-$i intoarce fafa de
ritatea este inseparabild de exterioritate, Skovoroda nu cautd
la ea, ci, dirnpotriv[, pentlLl a se simli in preafericitd comuniune
infinitul, qi nici pe Dumnezeu, in naturf,: inaintarea de-a lungul
cu ea.
c[rdrilor acestei lumi imprim[ un elan propriu clutirii inte-
Skovoroda posed[ o conqtiin![ asculite a laturii tenebroase
a fiinfei, a r[ului cale se implineqte pe pftnant qi care indbuqd rioareu'.
?mplinirea personalit[Eii. Confruntat cu natura, aruncat pe
Din polivalenla planurilor realului decurge noliunea de dua-
drumurile acestui univers, omul, in sldbiciunea sa, r[mAne la su-
prafap lucrurilor, strlbate cdile exterioritdlii, se agafd de apa- litate a condiliei umane, guvernatd de dou[ postulate

renfe; fiinla acestei lurni ii scapd, aqa cum ii scap[ qi propriul contradictorii: rninciund qi adev[r, r-unbrd qi lurnin[, lacrimi qi

s[u eu spre care Socrate ne cheam[ neincetat. Autor al unor ale- bucurie, sedentarism qi r"rmblet, exterioritate gi interioritate.

gorii cu titluri frapante Lupta Arhanghelului Milnil cu Satana Cdutarea impdr[1iei lui Dumnezetr, nosce te ipsrun,il inde-
pdrteazd, pe acest filosof de impdr[liile acestei lumi invadate
sau Potopul perpilof ,skovoroda descrie in rnod pdtrunzitor
scindarea de care se face vinovat spiritul necurat: <Singurul rdu de umbre,lume pe carc adesea o criticd cu fervoare qi-l conduce
ereditaresteruinarea Si aducerea la pietzare a sufletului. Distru-
gerea Si moattea inimii este consecinla gilndurilor necuraterut . spre pdqunile inimii, iluminate de prezen[a SfAntului Duh. El
este primul gdnditor rus care a meditat la profunzimea spiri-
Omul devine dup[ cum ii este inirna. Nofiunea de inim[,
tuald a inimii qi a incercat sd-i dea o expresie filosofic[. Alli
consideratd in accepfia sa simbolicd, conline, in viziunea acestui gAnditori mistici, nu insd qi vagabonzi, vor extinde acest

neobosit cilitor, o viziune antropologic[ qi subsumeaz[ domeniu al antropologiei: mai exact, este vorba de Kireievski
(decedat in 1856), cu no{iunea sa de <vatr[ intim[ a sufletului>
problerna cunoaqterii. Ea este piatra unghiulard a filosofiei
qi mai ales despre Iur-kevitch (decedat in 1874), cu lucrarea sa
skovorodiene. intitulatd Sufletul Si sentnifica;iile lui in viaya onteneasci.
Refuzul de a duce o viatr[ stabil[, de a se integra in ordinea
"' Autorul introducerii la Operc in doui volune de Skovordda
social6, de a face carier[, nesfdrgitele preumbllri in mijlocul
naturii denotd nu dorinla de a se confunda cll materia univer- (Moscova, 1973) avanseaz.i cu o indr.izneali incongtienti ideea potlivit
suluiu', ci ?ncercalea de a se feri de umbrele r;i iluziile lui, de a cdreia autolul ar fi <favorizat dezvoltarea ideilol ateiste. Noliunea insdgi
de Dunrnezeu ca raliune prezenti in luct'uri qi negatea lui Dunnezeu ca
"' Socinenfa,op. cit., vol.l, Inelul,p.354.
''' Socinenja,op. cit., vol. il. persoani ar subnrina fundamentele credinlei. Panteisnrul l-a condus pe
"' Socinenja, op. cit.. lnelul.p.358.
"t lstoricii sovietici cale vid in Skovoloda un iniliator al rttaterialistnului Skovoroda pe calea un.natd de Ciordano Bruno qi Spirroza, adici pe calea
distrugelii leligier" (vol. I, p.42). Fill'r indoiali cir trebuie sii vederl aici
rlodern comit in acest punct o glavi eroare. tlibutul obligatoriu pkitit ideologiei oficiale pentnr a putea obtine dleptr-rl
de tipirile a acestol'texte magniiice. crrre ne conduc in sens invers.

PARTEA A TREIA: I. TOLSTOI SAA

VAGABONZII MISTICI CIIEMAREA INFIT\IIT AL AI

IN LITERATURA RASA Unde sd fugi? Unde si fugi cit mai depatte posibil?

Tolstoi

in ceea ce-l priveqte pe Tolstoi, trebuie sd avem in vedere

atAt omul, in care se ascunde un vagabond mistic, cdt qi opera

pentru ci, aserneni unor personaje n6scute din imaginalia sa,
el va ceda, in amurgul viefii sale, chemlrii irezistibile a
infinitului.

1. Tolstoi qi Skovoroda

Existd o asemdnare spirituald intre aceqti doi oameni. in rnai
1901 , cu trei ani inaintea marfii sale, Tolstoi a citit cu nesaf
operele lui Skovoroda, qi-a procurat documentafia necesard qi
a scris un articol, din care vor fi extrase cele cdteva citate care
urmeazl'. A fost surprins de exigenlele rnorale ale credingei
cre$tine a acestuia: <<A aede in Dumnezeu ntt inseamni a crede

ci El existd, ci a te odihni in El Si a trdi dupd legea Lui. Toatd

Iegea Sa se rezumd Ia un ,singur lucru: sdTi iubeSti aproapele>.

Independenla acestui inlelept rlt[citor fald de institutria eclesial[
l-a fermecat pe autorul invierii; el scoate in eviden![ acest

rdspuns demn pe care Skovoroda il dd unor prieteni care-l

indemnau s[ imbrace rasa de cilug[r- in lavra din Kiev'. <<Pentnr

mine sfin{enia nu sti fn sutand, ci fn finplinirca voinSei lui

Dumnezeu>.Yiataacestui om cane se imbr[ca simplu, dormea
' TOLSTOI, Polnoje.sobranje.socinenij.Moscova, 1928-1958, vol.

40 . p. 406-412.

Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici 87

Llncle putea, era strict vegetarian, se trezea in zori pentrll a 2. Tolstoi qi pelerinii

str[bate pdduri gi cArnpii, fr[mAntflndu-gi in minte gAudurile, inspre anul 1870, dupi spusele fiului s[u, Serghei, Tolstoi
avea prin ce sii-l fascineze pe patriarhul din Iasnaia Poliana. El devenise pasionat de vor-birea populard; astfel, s-a cufundat in
clutlri folclorice, adr-rnAnd poveqti qi b6line. Potrivit rn[rturisi-
reface firul vagabondajelor acestui ucrainean dotat cu o rilor soliei sale, el era nemullumit de propria sa limb6, pe care
o considera cam livresc[ qi sirnpl[ ?n ceea ce priveqte turnurile
in{elepcime deschisd c[tre ceilalli qi care nu ezita sd se opreasci
populare.Interesul lingvistic al romancierului se alf,turd unui
la oameni cr,r viald mizeld, strecurAndu-le cAte o mic[ dojanl interes care va cre$te neincetat pentru oamenii din popor.
despre necesitatea de a se cunoaqte, de a iubi zrdevirr-rl qi de
La aproximativ un sfert de versti de locuinla din Iasnaia
a-qi indepdrta fala de la rdu, acest inlelept care predica oriunde, Poliana se desfdqura o rnare axi rutier[ car-e lega regiunile din
nordul qi centrul Rusiei cu provinciile meridionale. Aceastd
la r[spAntia drumurilor, in tArguri sau in piefele bisericilol sau
arterd vitald a trdrii era folositl de o mullime de grupuri,
care uneori cAnta o arie din flaut. convoaie, trecitori. La un moment dat, romancierul gi-a f[cut

Moartea senin[ a filosofului r[ticitor l-a implesionat pe obiceiul s[ rnearg[ inspre aceste locuri, in intenlia de a lega
autorul lucrdrii Moartea lui lvan lfici. Gazda la care locuia disculii cu trecXtorii. Numea acest obicei <ieqirea la lumea

Skovoroda l-a gisit pe acesta s[pdndu-qi un qan! mic sub un mare>> sau <plimbare cu perspectiv[ la Nevski>>, scrie Serghei
tei: <<Ce faci acolo? - E timpul, prietene, sd pun capdt rdticiri-
lor mele>.Ziua a ffecut in mod nonnal iar Skovoroda a povestit Tolstoi, care adaug d: <inu'e anii t 860- I 870 un marc numzir
cu verv6, dup[ cum ii era obiceiul, cdte ceva din lungile sale de bdrba{i Si femei circulati pe druntul mare, se duceau in
pleumbldri; dar, seara, nu a mai apdrut la cin[. A fost g[sit mai
tdrziu, culcat pe patul s[u, curat imbr[cat, cu mAinile sl[bite pelerinaj Ia Kiev, Solovki, la |avra Treimii, la Tihon din

incruciqate pe piept, semn c[ fusese pregdtit sd primeascd Zadonsk, la solitara Optina, in vecltittl lerusalint etc., saLI se
intorceau de acolo'. Tatdl meu spunea cd pulini dintrc ei enu
moaftea.
ciliuzisi de smerenie, ci oamenii mergeau fn pelerinaj din
Cele cAteva pagini ale acestui afticol, scrise cu o cald[ diferite motive: unul, pentru ci via[a ii devenise insuportabild
simpatie, ne aruncd o lumind asupra personajului Tolstoi. La
Skovoroda, nu exista nici o fisur[ intre dorneniul gAndirii qi acasii, altul, pentru ci-l p'insese dorul sii vadi lumea lzugd, un
angajamentul existenlial: aceast[ trds[turd ii pl[cea lui Tolstoi
al treilea penti'u cd pelerinajLtl ii inspira respect etc.>.Mai
care a suferit o mare parte din viala sa din cauza neconcordanlei departe, Serghei Lvovici declar[ c[ lui Lev Nicolaievici ii

dintre predicarea doctrinei sale (renunlarea la bogirfii, pldcea sd vorbeascd cu pelerinri <strzibdtilnd o bucati de drum
intpreund cu ei sau a;;ezdnclu-se Ia marginea drumuluir'.
neprihdnirea, pacea interioari...) qi rangul pe care trebuia sl
t Aceste Iocuri de inchinare se intindeau de la exttetna rrordicd lzr cea sudicd,
qi-l rnenlin[ din neputinla de a renuntra la el, deqi acesta nu co-
respundea idealului s[u. Unitatea g6ndirii qi acliunii - iati la ce trecdnd prin Licraina occidentali.

au aspirat cei doi oameni. <Skovoroda ne invdsa ci sfinSenia ' I-itennntoje Nasledstvo.FAitura Acadenriei de $tiin[e a LIRSS, Nloscova,
vielii nu existi decdt in operele de milostenr'err, scde Tolstoi,
1939, nr. 37--18. p. 103-10-5.
irnpresionat de libertatea pelerinului, ca Ei de aptitr,rdinea sa
de a vorbi poporului.

Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

Tolstoi consemneazd c6teva din aceste ieqiri ?n jtunalul sdu clrumurile nesfArqitei Rusii, presdrate cu nurneroase locuri de
intirn pe data de 9 martie 1879, adicd intr-o perioadd in care,
avAnd tenninate marele rolrlane, Rdzboi Si pace(l869) qi Anna inchiniciune, ori pentru c[ atmosfera familiall este irespi-
Karenina( 1878), se distangeaz[ fa1[ de scriitura pur romanescd,
apreciatd de el ca fiind prea frivold, pentru a pomi in cdutarea rabil[, ori pentru c[ doresc s[ se plimbe sau c[ cedeazl

unor noi centre de interes: capriciilor modei, nu este tocrnai din cauza unei atmosfere
de religiozitate difuzd qi profund[ care domneqte qi de care
Am intilnit pe dmrnul mare doulfemei din Sirnbirsk cal€ mergeatl este greu s[ nu te irnpregnezi? Fiecare om d[ cuLS, sub pretexte
in pelerinaj. Una era cisltonti, cealalti pustnicd. (...) Cerqea. Pentnt a se
duce la Kiev certtse binecuvintarea de la Lukeriuqca. Lukeriuqca are diferite, propriei sale cdutlri a Graalului. intortocheate pot fi
noulzeci de ani. De la vAr-sta de nor.rlsprczece ani ea melge cu picioarele
goale atit iarna, cAt qi vara. Nu qtie nici si citeasci, nici si scrie, dar ctlnoa$te cdile smereniei qi pot conduce, in final, spre acelaqi lel de inchi-
Biblia atit de bine, din ar.rzite, incit poate si povesteasci orice. mai bine ndciune.

decnt oamenii Bisericri. Mininci prosfori o dati pe sXptimini. Doatme 3. Copildria
pe pimtntul gol, cu o piatrX drept perni. Pe o fereastri primeqte pomana.
pe o alta o dd mai departe. Un qef al poli{iei a venit supirat spre ea' La vArsta de dou[zeci qi trei de ani, Tolstoi public[ lucrarea
.,indepXrtearl-1i blana cle arici, nu vei putea intra cu ea in impir[lia Copildia,prima parta a unei trilogii care cuprinde Adolescenla
Cerurilor> - i-a spus. A devenit de-atunci ttn alt om' merge si o vadl in qi Tinerelea. Nucleul intrigii romane$ti din aceste trei lucr[ri in
fiecare slptimini. Ea a fost de cloui ori desculli la Kiev'. care sunt zugrdvite stirile de suflet ale unui copil, este miculul
Nicolai lrtenev, in care autorul s-a definit pe sine, in diferite
Toate experintrele de vial[, chiar qi cele mai umile, il fas- etape in care a conqtientizat viafa.

clneazd pe romancier, precum aceste cuvinte savuroase ale Copildria se deruleazl intr-o ambianld de o prospelime qi o
cdlugirilei, surprinse in autenticitatea 1or. Simte el, oare, deja
poezie proprii primilor ani de existenfd. intr-o zi, iqi face
infiripdndu-se atractia drumului, atraclie clreia nu i te poli
intrarea in casa pdrinteascd un om inalt, cu barba albd gi vocea
impotrivi?
Aprecierea pe care o face fiul lui Tolstoi despre motivalile asprd, care induce copiilor o sfdntd teroare amestecatd cu
sentimente de mild; acesta este <<nebunul intru Dumnezeu>>,
care i-ar irnpinge pe pelerini sd-qi pdrdseascd casa poate perea
severd: <...pulini dintre ei erau cdlduzisi de smerenie> qi nu dd rdtdcitorul Griga:
seam[ cu adevlrat de acest neastamper care cuprinde intreg
Iama. ca qi vara mergea cr-r picioarele goale, vizita ministiri, din-ria
poporul rus, intr-atdta inc6t oarnenii se imbulzesc pe drumui iconi{e celorpe care-i indrigea qi spunea vorbe enigrnatice pe care unii le
qi in mdn[stiri. Exist[ multe alte fonne de divertisment, in sen- considerau predicfii; nimeni nu I-a viznt niciodati altfel. Venea din cind

sul pascalian al cuvdntului, iar- aceste lungi preumbldri pedestre, in cind sd o vadX pe bunica rnea; unii pretindeau c[ este nefericitnl
efectuate in condilii materiale adesea precare, impun anumite descendent al nnor pirinli bogafi, un suflet neprihinit. alfii ci este doar un
renuntdri qi nu sunt la indemAna spiritelor vulgare sau super-
sirnplu mujic qi un trdndav.
ficiale. $idacl at61ia b[rbali qi atAtea femei se aventureazrape
Persoana nebunului intru Dumnezeu nu intrunegte unani-
' Ibid., p. 106
mitatea, dupd cum o demonstreazd qi dialogul dintre pirinlii

autorului, dialog surprins cll umor de acesta din urmd:

9o Michel Evdokimov Pelerini rugi fi uagabonzi rnistici 9T

- $tii ci nu-nri prea plac aceqti domni, unni (tata) in tr-ar-rcezi... or vizibili si se exprirne in slavonit. cuvintele lui erau stAngace. ciar enro-
acesta irni displace in urod special qi trebuie sir lie...
Jionarrte. Se ruga penh'r.r to{i bineficitolii lui (le spunea astf'el celor-car.e-l
- Ahl rru spune asta. prietene. il inherupse manra brLrsc, speriati.
Ce qtii tu'i (....t prinreau), pentru nranl{l ,si pentrLr noi: se nrsn pentru el insuqi.cer-inclu-i

- $i bine fac. relui tata (...) c.i-i arLrnci in inchisoare pe aceqti lui DurrnezeLr si-i ierte grelele sale picate qi r.epeta: .Doiirnne! iar.t.i-nti

oanreni (...). duqnranii!>. Se ridica -senrind. apoi, repetincl neostenit acelea;i cuvinte. se
iariqi, in ciuda _ureutilii lanlLrrilor care
- Nu am decit ttn rispuns pentrLr asta: e grcu si crezi ci trn orn irrchina pini la pirnint ;i se riclica
calt merge descull iarna. ca qi vara. in ciuda celor;aizeci de ani qi poarti
loveaLr podeat-la cu un zgolnot sec ,si violent.
mereu sttb haine lanlLrri de treizeci de kilograme, care a lefuzat de rnai nu.rlte
Volodia irni ciLrpi piciorul in ntod foarte clLrreros, clar.nici nu
ori pr opunerea de a trii lini;tit. elibemt de orice griji. e greu si crezi ci acest
onl nu a flcut asta decAt din lene (...). intorsei capul: rl-am muliunrit sr rinrln prin pr-ealnri qi anr continr-rat si
vinez toate cuvintele qi gestLrrile lui Griqa cLr un sentinrent cle aclnriralie
- Ahl ce nr-ai picilit! spuse tata.suriznnd (...). De ce rni-ai vorbit
copilireascl. de nrili qi veneralie.
dc picioalele h.ri? Le-anr privit qi acrul nu voi nrai putea nrinca ninric.
Sirr{eatn nu veselie. ci lacrimi car-e stiteau si se dezlinluie.
Pentru a schita in romanul slu autobiografic poftretul acestui
om straniu, Tolstoi s-a inspir-at de la un nebun inhu Hristos care treuturam. irni pierdusenr graiul...

a tr[it ?ntr-un medir-r de sfinfenie, in gubernia Tula, in prima De at,nci a c'r's,rulti api pe riu. rrare parte ciin ariintirile

jum[tate a secolului al XIX-lea. Griqa era primit intr-o cas[ in trecLrtulLri gi-au pierdut irlporlanla pentnr mine qi s-au preschimlrat in vise
care o camer6 ii era intotdeauna fezervat[. Familia unna astfel
o tradilie, pLlsd la indoialzi de altfel de citre tat[, potrivit cdreia nesigLrre; chiar pelerinr.rl Griqa a pirisit de rnult aceastir lLrnre, dar. irlprcsia
Hristos in persoani apare sub fonna unui cer$etor $i prime$te pe carc rni-a lisat-o, sentiurentul pe car€ l-a trczit in rnine nu vor clispare
pomana care ii este datd. Aceast[ tradilie, care provine din Evul niciodati din mernoria rnea.
Mediu, dup[ cum o dovedesc multe legende, este un mod de
aplicare a cuvintelor lui Hristos \a <Judecata viitoare>>, din O, Griqa, on al lui Dumnezeu! Cr-edinla ta era atit cle puter-nici
Evanglrelia Sf0ntului Apostol Matei (25,35-40): <Ciici flitndnd
incit sinrleai apr opier-ea lui Durnnezeu. iubirea ta atit de nrarc incit cuvintele
am fbst fi mi-a{i dat sd rndndnc (...) Adevdtat zic vouti, intrucit
ce ali fficut unnia dintr-ace$ti fraSi ai Mei, prea nlici, Mie Mi- tale curgeau de la ele insele. de pe buzele tale. tiri si fie consh-uite... qi ce

ali ficub>. laudi inilfrtoare aduceai tu Mireliei Sale. cAnd. nernaigisinciu-gi cuvintele.
te privileai la plmint in lacrirli!...
intr-o searil, copiii se duseri sir pAndeascfl printr-o
deschizdturl ascuns[ ruglcir"rnile omului lui Dumnezeu: Aceast[ irnagine [-a obsedat mai rnul$ ani pe Tolstoi, iar
sentin'rentul divinului i-a rdscolit adAnc sufletLll.
fervoarea sa qi lacrirnile pe care le v[rsa ?l irnpresionar[ mult
pe bliegel, dezvdluindu-i manifestzrrea lumii spirituale: Tatdl, tnama gi fiul: trei priviri indreptate asllpra acestui

La inceput. r-ecitn cu voce scizuti nrgiiciunile obiqrruite. punilrcl incilvid marginal, nebun intru Hristos.
accent doar pe citeva cuvinte. apoi le repeta. nrar tare si urai expresiv..A
incepLrt si fbloseascd propliile's:rle cuvinte. fo4AndLr-se cu o gr€r.ltate Irr capitolulX din copildritt,potrivit tabloului f[cr-rt de fir,rl
slu, tatdl este prezentat ca un libertin insetat de pldceri, ale c6rui
judecdli variazd, in funcfie de rnod6, lipsit cle p[r.eri morale
pentru cd <<era atat de fericit cr trdieqte incdt nu veclea necesi-

tatea acestora>. EI condamnd fdri d'ept de apel ferLrl de a fi al
r[t{citorului, sirnplu parzrzit social, in numele unei anumite con-

gjqlryc.lenglL€. despre c i vi I iza g i e. concepti e colorari cu

' Li'rbii litu'gicli. poponrelor sla'e. slilvonl r fost creati cre sfintii

Chiriliu qi Metodiu la sfirqittrlsecolulur :rl lX-lea.

Michel Evdokimov Pelerini ruSi gi vagabonzi mistici

o ironie scepticd, voltaireand <Md deranfeazd sd vtid cttm unei c[4i a P[r'inteh-ri Guillou, tr[ieqte in rnod intens <<cealalt[>>

oameni inteligenSi Ei cultivaSi devin escroci... Arfi mai bine lume care traverseazl lumea de aici. Vagabondr-rl i se adreseaz[
lui Dumnezeu prezent in fala lui, intr-o relalie de intirnitate
ca astfel de oameni sd fie bigaSi Ia inchisottre>.
perfect[, iar sub privirea uimit[ ai lui Nicolai se deschide un
Marna, cuprinsd mai intii de teami in fa(a atacurilor
abis de mister.
<<tatdlui>>, il apdri cu curaj pe ornul lui Dumnezeu, respectAndu- in societatea in care tr[ieqte tatdl, un r5tlcitor este dispreluit
i modul ascetic de via![. Ea a moqtenit fondul tradi{ional al
conqtiinlei religioase ruse, inclinat[ spre ospitalitate qi toleranfd' ca fiind un int6rziat mintal, un exclus. Mai t0rziu, sub regimur-i
politice rnai aspre, se va incercarzolarea qi anihilarea acestora
Aceastl femeie se imparte intre un so! care-o domind qi care s- intr-un lag[r sau intr-un azil de nebuni. Societatea secolului al
a c[s[torit cu ea din raliune qi valorile spirituale ale poporului XX-lea are lnereu rdticitorii sii, marginalii s[i; unii dintre ei
se duc in pelerinaj la Katrnandou pentru a-qi g[si in droguri un
siu, valori din care se hrdneqte' Un abis de nedepiqit ii separ[ surogat al absolutului; allii sunt incapabili sd se integreze ?n
lumea din ce in ce mai unifonnd a societdlii industriale care
pe cei doi soEi: pdstrAnd diferentrele de rigoare, ei ne amintesc
se generalizeazd pe intreaga planet[ qi striveqte fflrd mil[
situafia cuplului Versilov-Sonia din Adolescentu] Iui
particularisrnele qi marginalismele; alEii, unitri prin credinfi
Dostoievski. adevdratd, o apucd pe drurrul singurdt[gii,la Muntele Athos,
Aceste dou[ puncte de vedere ale celor adulli, chiar daci in pustiul Egiptului sau, pur gi simplu in cel al oraqului, imens
furnicar anonim. Nebunul intru Hristos, Griqa, se afl[ aici
contrarii, pot fi totuqi corelate. Mult mai surprinz[toare este pentru a ne ardta cum confonnismul social se poate perverti

ins[ atitudinea bdiatului, observator atent al comportamentului in terorism atunci cAnd este sacralizat, confundat cu calea unicd
pdringilor sdi, pe care el nu-l poate totuqi comenta, din cauza a salvdrii.
v6rstei. Miculul intrevede in acest vagabond purl[torul unui
secret, vestitorul unei lumi necunoscute gi fascinante. Geniul Primindu-l la ea pe Griqa, mama apdrd persoana umand qi
lui Tolstoi, care se manifestd in intreaga carte, este acela de valorile spirituale pe care acesta le r[spdndeqte. Prin prezenla
a-qi fi reg[sit nevinov5lia copil[reasci in descrierea lumii qi de sa umil[, prin lacrimile vdrsate in timpul rugiciunii sale, prin
a reda candoarea imensd a universului primelor vArste. Cu familiaritatea sa cu lurnea invizibild, el l-a cdliuzit, poate - cine
sensibilitatea sa vie qi prospelimea conqtiinlei sale religioase, qtie? - pe romancier, prin aceast[ arnintile din copildrie, pe cdile
tAnlrul bdiat poate avea astfel acces, singurul din ?ntreaga fa- rneditatriei spirituale, i-a orientat sufletul cdtre absolut, a jucat
rolul de mijlocitor pentlu re?mprosp[tarea religioas[ a culturii
milie, la misterul rdtdcitorului. ruse in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea.

Iar rnisterul nebunului intru Dumn ezeu tezidd' in aceea c[ 4. Rdzboi Ei pace

qi el este un neprih[nit, un inocent. Se produce intdlnirea dintre in a cloua pafte a romanului, Andrei Bolconski il duce pe
cel t0n[r qi cel b[trOn, amdndoi inocenfi, stare efemer[ pentru
unul (<De atunci a curs multd ap[ pe rAu..'>), permanent[
pentru celdlalt, intAlnire prin care se irnplineqte cuvhntul
bomnului: <Aclevdrat zic voud: Cine nu va primi impdrdyia
lui Durnnezeu ca un copil nu va intt'a in ea!> (Marcu 10, l5).
Inocentul, <<cel care vine de altundevo>, pentrll a relua titlul

94 Michel Evdokimov Pelerini ragi gi uagabonzi mistici 95

Piene Bezul-rov la Lissyia Gori, acolo unde Iocuieqte tatdl sziu, l' Ie depdqeasc[ pe ale sale, intrAnd in francmasonerie. Aceasta
I din unn[ p[streaz[ din revelalia creqtin[ obligafia exclusivl a
in compania sorei sale, prinJesa Maria. Sosirea lor acasi I
I datoriei morale, dar tinde cltre rafiorralizarea rnisterului.
provoacf, spaima r;i fuga cAtorva persoane ingrozite, care se I
aflau deja acolo: <Sunt ottntenii lui Dtunnezeu ai sorei mele AmAndoi sufer[ de pe urma eqecului conjugal. Maria, nefericit[
Mat'iit, spLtne Andtei. Ne-au luat drcpt tattil meu czue-i goneSte i,
nleteu, in tintp ce Maria ii primeSte. Este singtuttl lui ot'din pe qi neinleleasX, ar€ inclinatrii de fatd b[trAn[ sortitir celibatului qi
care ea indrdzneSte sd-l incalce>. Cei doi oameni care vol s[-i t
indrizneqte s[ infiunte autoritatea patemd, acordAnd ospitalitate
fac[ prinlesei Maria o surpriz[, intrd in mod neaqteptat ?n l,
nebunilor ?ntru Dumnezeu. Aceqtia acfioneazl ca ni$te reve-
apaftamentul ei. VizAndu-l pe fratele ei qi pe prietenul acestuia i
intrdnd printre protejalii ei, fdrd azice nici p6s, ea tresare. latori ai personalitelii, stArnind ironia lui Andrei, condes-
1
O bltr6n[ r[tdcitoare guraliv[ povesteqte pelerinajr"rl 1a sfin- cendenfa lui Pien-e, bundtatea discret[ a Mariei, care-i adrnite
tOle rnonninte ale clluglrilor ingropafi in lavra Grotelor, la cl in intimitatea ei, ii ascultd, le dd pornani. Doar ea poate stabili
Kiev: \ o leg[tur[ intre aceasti mullirne rltlcitoare qi inalta societate

Instalati comod. evlavioasa femeie perora in voie. Liuda rnult 1 in care ea-qi duce viala, menfinAnd, prin rnilostenia sa plinl
rnedtele unui anume pirinte Anlfiloh, care ducea o viali atit de sfinti incAt
miinile lui lispindeau un miros de tirniie. Apoi a relatat cu nrLrlte detalii .1 de toleranJ[, coeziunea dintre straturile sociale atAt de disparate,
r-rltima sa viziti la Kiev: cilugirii car€ o cllnoqtear-r i-au dat cheile Criptelor; intre care se ad6nceqte deja o pr[pastie fatal[, prdpastie care va
a rimas acolo mai r.nult de patnrzeci qi opt de or-e in prezenJa Preafericililor. ll
n-rincind cloar pesrnefi. <indatl ce incheiarn lr-rgicir-rnea in faJa unuia dintre m[cina uqor, ugor, edificiul naliunii ruse. in acest episod al
morminte. spunea ea, mi intorceam si mi inchin in fala altLria. Treceam pe romanului se dezvdluie un spafiu in care dornneqte inc[ o pace
la toate qi apoi rni reintorceam si sirLrt sfintele morminte. Liniqtea ela atit precar[, in care rizboiul, nlscut din neinfelegere qi intoleranf[,
de profundi, har-r-rl intra in mine atnt de deplin. incit nici micar nu-mi mai riscd si izbucnesc[ intr-o bun[ zi.
dorcam si revld lumina bunului Dunrnezeu>>. Pierre o asculta cll o mare
atenfie. Cum insi Andrci se retrisese. Marie ii lisi pe oarnenii lui Dr,urnezeu 5. Pdrintele Serghei
si-qi termine ceaiul qi-l conduse in salon.
Tolstoi dd glas in aceast[ nuvel[ propriilor sale tulburdri
Acest fragment pare a fi transcrierea directd a confidenfelor' intelioare. Destinat unei cariere strdlucite de adjunct militar al
ficute romancierului de vreo femeie din popor. larului Nicolae I, prinlul Kassatski este logo lit cu o tdn[r'[ de
o mare frumusefe cal€ se dovedeqte, pulin ?nainte de clstitode,
IntrcducAndu-i pe aceqti <<oameni ai lui Durnnezeu>>, Tolstoi
?gi extinde galeria de portrete pAnI la straturile mobile ale nedemn[ de dragostea lui. Profund deceplionat pe plan
naliunii, descrisd in intlegime in aceastd manifestare epicd ?n
care alterneazrardzboiul gi pacea. Contrastul este mare ?ntre sentimental, eroul iqi dd demisia din armat[, iqi vinde toate
ace$ti r[tdcitori cLl credinta neprihdnit[ qi neirnblAnziti qi cei proprietdlile qi se inchide intr-o mdnlstire in car-e sufletul lui
doi oameni cresculi dupzi rnoda occidentald, dintre care unul, dornic de perfecgiune, dar mdcinat d.e orgoliur, nr-r-qi g[seqte
Andrer, este mdcinat de incloieli. rar celiilalt. Pierre, incezrrci sii pacea interioar[.

PleacE din nou pentru a se izola ,si rnai mult, duce o viafir de
ennit intr'-o ceh-rl6 sipatii in stiinci. Vine periozrda tentaliilor.

intr-o seard il viziteazra o curtezanii foafte frumoas[. al cirrei

96 D{ichel Evdokimov Pelerini rusi Si vagabonzi mistici 97

padum irnbdls[meaz[ r-unila lui locuinf[. ii intrase in cap, cu cd acest lucru te va neclumeri. iSi mulsutnesc. in numele lui

cornplicitatea c0towa plieteni dezrn[1atri, si petreacd noaptea Hristos, ianri-ntd>.
in compania singuraticului qi, etalAndu-qi intreaga putere de
seduclie, sd contribuie la declderea lui. Pentru a putea face fali inil1at de inlelepciunea Pagenk[i, p[rintele Sergl"rei apuc[
tentagiei, p[rintele Serghei se ad6nceqte in rugiciunile sale, apoi
din nou bastonul de pelerin:
apucd o bardd qi-qi taie un deget, implinind astfel o faptd crud[,
A mers aga o zi in tovirlqia celor dotti bitrine qi a r.rnr-ri soldat.
dar salvatoere, pentru a-qi deplqi condilia de pdc[tos. ingrozitd
de aceastd mutilare pe care a produs-o, frumoasa femeie, cind, deodati, ait fost oprili de o doamni in caleaqci, insofiti de trn strXin

?nvinsd, iqi cere iertare, o $terge, iar mai tdrziu va intra intr-o (un francez, evident) qi urmati de doi cavaleri. S-a oprit pentru a-i ar[ta
mindstire.
francezului pelennii care, potrivit superstifiilor rispindite in popor. riticesc
Reputatria de sfdnt a pdrintelui Serghei se rdspdndeqte in toate
imprejurimile, mullirni de oameni se inghesuie in fala sih[striei firipe drumr.u-ile gXrii si rnunceasci (...)

sale pentru a primi sfaturi qi binecuvAntdri, pentru a obline Kassatsky a hoinirit aqa timp de opt h'rni. La incepr.rtr'rl celei
vindecarea pentru cei bolnavi. Fostul militar se transformd
astfel intr-un taumaturg. intr-o zi, un negustor i-o aduce pe fiica de-a nona, a fost inchis intr-ttn azil r-rnde locuia cu alli pelerini. Pentrtl ci

sa, pulin bolnavd mintal, dar foarte seducltoare qi indrlzneag6. nll avea paqaporl. l-au dus la comisatiatul de polilie. La toate intrebirile care

De aceastd datd, tentaEia carnald il copleqeqte intru totul, iar el i se pnneau in legituri cr.r identitatea sa, r.lspr.rndea ci ntt at'e paqaporl qi ci

cedeazd unei dorinle pe care nu o mai poate domina. Dimineaga, este un servitor al lui DurnnezeLr. A fost jr.rdecat ca vagabond qi deporlat in

dobor0t de ruqine, igi taie pdrul, iqi pune pe el hainele de ldran Siberia.
qi-qi pdrdseqte definitiv sihdstria.
Acolo, s-a instalat pe pimAntLrrile r-rnui fXran bogat. Acolo triieqte
O voce interioari il sfdtuieqte si se ducd la o femeie pe care
o cunoscuse mai demult, Paqenka qi care, v[duvd fiind, intre- qi acurn. Munceqte in glidina stipinr,rlui. di leclii copiilor qi-i ingrijeqte
line prin munc[ inddrjit[ pe fiica se, pe ginerele s[u betriv qi le-
neg, precum qi pe cei cinci nepofi. Ea ii povesteqte via]a ei plind pe bolnavi.
de suferinld, de devotament total in mijlocul neinlelegerilor
familiale care izbucnesc neincetat. incerca s[ impund pacea Strivit de via{[, umilit in orgoliul siu, coborAt la limita ierar-
in familia ei'. <<nu putea suporta fizic ca oamenii sd aibd rela{ii
proaste intre ei... mAnia Si rdutatea o frceau sd sLtt'bre cum sufei hiei sociale, eroul trdieqte din rnilostenie, este insultat, se deta-
de un miros nepldcut, de un zgomot puternic sau din cauza qeazd de el insuqi qi sfdr;;eqte prin a-qi gdsi liniqtea interioar[ -

Joviturilor>. Impresionat de aceast[ femeie, rnodel de d[ruir-e cea pe care Tolstoi a cdutat-o intreaga sa via![ - rnuncind qi

gi generozitate, pdrintele Serghei ii povesteqte via{a lui de ingrijindu-i pe bolnavi.
Ideea cental[ a nuvelei este mai pulin lupta irnpotriva ciurii,
picdtos, i se confeseazd.,ii mullumeqte pentrll leclia de cr-rraj
pe care i-a dat-o: <AS vrea sd ingenunchez in faSa ta, du'Stiu chizu'dacd autorul Sonatei Kreutzer este foarte con$tient de ra-
vagiile de care aceasta se poate face responsabild, cOt lupta

impotriva orgoliului qi a vanitilii. Moraliqtii francezi, la

Rochefoucauld, La Bruyere, Stendhal, denunJ[ cu un condei
nemilos vanitatea omului de lume, acolo unde aceast[ trds[tur[

se g[seqte concentratfl in gradul cel mai mare, adicd in saloanele

- mondene; in cazul de fafir, nesfdrqita pribegie este calea

eliberdrii. Nu existd repalls pentru cel care trdier;te in istorie,
nici pentrLl cel care se izoleazd; singura cale posibild este de a
se pllne in slujba Domnr-rlui, tttuncind printle cei suf'erinzi qi

Dlichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

copleqili de nevoi. rispuncle cLr urnilin$: <S[-iinv[1er: pe altrii? Acolo jos trebuie
sd inv[1eu insumi: printre oamenii din popor nu illfl vlzut decAt
6. Patriarhul de la Iasnaia Poliana invllirtori>".

De la Copildria gi pdnl la Pdrinte]e Serghei personajul SirnEind totuqi apropierea membrilor familiei sale trimiqi pe
vagabonduh"ri mistic revine, sub diferite chipr:ri, cu o relativl umele sale de solia sa, pentrll a-l readuce acas[, el se urcd i1
tr-en in clireclia sud. Apr,rcat brusc cle o sl[biciune, este constrtns
frecvenl[ in opera rcmanesc[. C0teodat[ este descris dupd rea- s[ coboare la sta[ia Astapovo, devenitd de atunci celebrl qi este
instalat ?n camera qefului de stalie. Acesta este locul unde,
litate qi atunci, ceva, ca un suflu al bdtrdnei Rusii, pdtrunde in c0teva zile mai t6rziu, pe 6 noiembde, la doi paqi de linia de
roffran (GriSa,oamenii lui Dumnezeu din Rdzboi Si pace),
alteori acest personaj devine tolstoian (Pirintele Sergher) pentru cale ferat[, simbol ruginos - in ochii sdi - al civilizagiei
a personifica indoielile, tulburlrile, aspirafiile spre infinit ale
industriale, dar qi simbol al unei noi forme de vagabondaj, a
creatorului lor. trecut in pacea etern[.

intreaga sa viafd, contele Tolstoi va fi obseclat de un ideal , N. WEISBEIN L'Evolution rcli-ri.'use de Tolstoi' Plu'is. lc)60. p
de perfecfiune moral[, ale c[rei trds[turi le va schila in linii
4l 8-;128.
mari in versiunea foarte personal[ pe care el o dd Evangheliei.
Pulin cdte pufin, se detaqeazd de bunurile p[mAnteqti, renunlI
la drepturile sale de autor, iqi imparte pdmAnturile la 1[rani,
irnpotriva sfatului soliei serle de altfel, care, vdzAnd necesitatea
de a-qi cre$te qi de a asigura traiul numeroqilor lor copii, nu

impdrtlqea opiniile sogului ei. in acelaqi timp, dornic si

pirlseascd veqnicele dispute care transformau cdminul conjugal
intr-un adevirat infern gi de a-qi pune ideile in practici, autorul

nuvelei Pdrintele Setghei se inameaz[ in amurgul vielii sale
cu bastonul de pelerin, iqi pdrlseqte in taind casa qi pleac[ Ia
celebra Mindstire Optina. Acolo, acest vechi hulitor al biseri-
cii oitodoxe este prirnit cu cirldur[ de cdluglri. A dor-ra zi, el
merge la schitul $amardino in care se cdlugdrise sora sa qi-qi
deschide sufletul in fala ei: <<Atn fost la Optina. Ce bine este
acolo! Ce bucuros aS fi si inbrac acun sutatta Si sii triiesc

intplinind chiar Si cele nai nturdare ,si penibile munci/ Cu

,singuta condisie, totui;i, de;t nu fi pus sti fiecventez capela. A,sta

nu o pot face...r.$i clun sora lui ii spurse cd ar trebui sI renun{e
s[ prop<ivirduiasc[. cir ar trebui sr"r-i instruiasczi pe altrii, el ii