Evdokimov, Michel - Pelerini rusi si vagabonzi mistici

Michel Evdokinov Pelerini rusi fi uagabonzi mistici

facultllile unificate ale fiin1ei in <miezui sufletultti> despre care qi s[ se lase in voia lui Dumnezeu. Deodati, un grup de mu-
vorbeqte gAnditorul slavofil. AmAndoi irnpful5qesc acelaqi tip jici ii aresteazdpe am0ndoi qi ii t0r[qte in fala judec[torului; t6-
de experien![ spiritual[, care se hrlneqte din tradifia P[rinlilor
n[ra este dat[ inapoi p[r-infilor ei, dar logodnicul, vexat, renlln-
pustiei.
![ la planul de cds[torie, pelerinul, binuit de incercare de se-
in etapa unn[toare, pelerinul st[ de vorbd intr-un han cn
dou[ persoane, aqa clur putem intdlni in rnulte alte romane ale ducfie, e condamnat sd fie biciuit, dar mgdciunea nu ?l p[rdseqte
vremii. Unul este griefier qi judecdtor de pace, spirit puternic
qi liberal, care crede c[ <tot stAnd cu nasul in Bib]ie innebu- qi nu il lasd sd fie atent la altceva. Stareful, care ii apare in vis
neqti>; cel[lalt un ?nv[1[tor credincios care iqi propune s[-i de- ca si-l rndngAie, il sf[tuiegte s[ citeasc[ un capitol din Fi]ocalie

mostreze cd putelea sfinleniei poate pune st[pAnire pe lucruri. in care este scris cd <uneori ucenicul este dat dezonoarei qi su-
ferd incelciri pentru cei pe care i-a ajutat duhovniceqte>27.
Foarle interesat de acest dialog, pelerinul se apropie de inv61[tor
Peste pulin[ vreme, trec6nd peste un rdu pe jumdtate inghe-
qi, mereu dornic sd invele qi sd tragi folos din toate intAlnirile !at, pelerinul nostru cade in apd pAn[ la brAu qi reuqeqte s[ se

pe care i le scoate in cale Domnul, il roagi sd-i vorbeasci despre t6rascd pAnd pe pragul unei biserici cu toate ci il dureau pi-

viala interioard. $i plec0nd, rnulfumeqte lui Dumnezeu qi il cioarele qi nu putea merge. Unui 1[ran i se face mil6 de el, il in-
grijegte cu plante qi ii cere in schimb s[-l invele sd citeasc[ pe
roagd s[ ing[duie grefierului si citeascd o dat[ Filocalia <qi sd' b[iatul lui. Interesat de acest vagabond care qtie atatea, un po-

o in{eleag6 pentru binele sufletului sf,u>. lonez vorbe$te cu el qi conversalia ajunge in chip firesc la
Mai tdrziu, pelerinul intr[ intr-un oraq mare qi se opreqte la
Filocalie.Aceasta nu ii este necunoscutd gi el formuleazi o serie
preot, care ii propune sd stea pe l6ngd muncitorii care constuiau de critici care s-au adus deja operei, sau mai degrabi spiritua-
o biseric[ de piatr[, qi s[ strAngi darurile. Aceast[ existenld ?i litdgii pe care o conline, din partea anumitor medii catolice
convine de minune. iqi pdstreazd momente de liniqte intr-o
capeld qi, mereu curios sd cunoasc[ oameni, intrd in vorbi cu ostilett:

vizitatorii, ii lumineaz[ citindu-le din Bib]ie sau din Filocalie. <Am auzit ci ar conline re{ete ciudate qi procedee de rugiciune,

Pe o tAn[rd care aparJine sectei vechilor credinciogi?., cat'e mor- inventate de cilLrglri greci dup.i exemplul fanaticilor din India gi Buchar-a,
mlie cuvinte greu de inleles, o invalii s[ se roage dupi ritualul care iqi umfli plimdnii qi iqi inchipuie, cind reu$esc si sirnti o gidilitur-i
oftodox qi vorbeqte cu ea despre rugdciunea lui Iistts, a clrei in inirni, ci senza{ia asta a firii e o mgicir.rne trimisi de Dumnezeu. Trebuie

invocare il umplea cle bucurie qi de desffltare. intr-o zi vine la t' Peletinul tus, op. cit., p. 70.
el insp[imAntat[; pdrinlii ei vor sd o cdsdtoreascd cu forfa ctt " Polen.ica s-a instalat atunci cand un cirlugdr.calabrez, Varlaaur, a conr-
un schismatic, iar clsitoria avea sd fie celebrat[ de un simplu
![ran. Ea nu vede in asta decdt un desfr6u ingrozitor! Peleri- bitut cu rrulti riutate pe cilugirii isihaqti pe care ii considera eretici sau

nul o sfdtuie$te sd nu ftrgd, penfiu cd asta nu ar folosi la nirnic nesalieni. Luind apirrarea sfinlilol isihagti, sfintul Grigorie Palanras a fost
plins intr-o polemici infldcirati, in cursul cireia cele dou.i tabere gi-au clus
"' Vechii cledincioqi: secti religioasir care s-a despir'1it de Bisetictr rus:i la extrenl poziliile. Articolele Palanas gi Palanit(.Conn.ovetsii) din Diclio-

in secolul al XVll-lea in tirttpul Iefornrelor pirn-iarhtrlui Nikoll. Ea s-a scitrdat narul de teologie catolici al lui Vacant Ei Mangenot (r. XI, Paris, 193 l),
in doui grtrpur-i. dintt'e cale untti lirrii pr-eo!i. ial celirlalt pitstta o ierarhre
eclezialir. selrnate de P.M. Jugie, in ciuda doci.ulentafiei bogate, aduc in concluzii
rezervele cele ntai serioase, prelungind in secolul XX o disputi teologici
pe care toli o crecleitt potoliti. Lucririle ilrs Basile Kr-ivochiinc qi ale p. Jean
Meyendorff asLrpra lui Gligorie Palanras plezintzl punctul de veder.e ortoclox
asupra problenrei.

frfichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici 203

si te rogi simplir, ca si-!i irnplineqti datoria fa{i de Dtlmnezett: ridicnndu{e, mergeaLl la Constantinopol, de unde ar fi ajr-rns uqor pAnd in

trebuie si spui Tatil Nostttt cttltl ne irrvali Hristos, qi asta ajunge pentrtt Jala Sfdntd qi al fi pLltLlt, spre marea sa bucurie, sd se incirine
toatl ziua. Dar' 3i tot repeli tot timpLrl acelaEi lltct'tt, asta te dttce la nebunie in fala MorrnAntuh-ii d[titor de viald al Dornnului.

;i ili imbolnaveqte ininratot. 5. De la Irkufk la Odessa

AfinnAnd ci daci spui Rug[ciunea Domneascd <<asta ajllnge in cea de-a patra qi ultirna dintre povestirile care alc[tuiesc
pentru toat[ ziua>, intendentul polonez nu iqi d[ searla c[ apfu'6 aceast[ prim[ culegere, pelerinul rus il regdseqte pe plrintele
legalismul pur formal, care nu ar putea mullumi un suflet duhovnic cdruia ii incredintreazd povestea cirl[toriei sale. iqi
deap[nd amintirile, ocazie de a face sinteza ideilol care ?i sunt
indrdgostit de absolut ca al pelerinului. R[spunsul acestuia este mai dragi qi de a le aprofilnda din pr-rnctul de vedere al doctrinei.

abil. El aminteqte ci rnarii autori ar Filocaliei au fost sfinli ai intr-o zi, intr-un sat din regiunea Tobolsk"', este abor-dat cle
bisericii nedesp[r{ite, la care se inchin[ gi Occidentul: Antonie
cel Mare, Macarie cel Mare, Marcu Ascetul,Ioan Guri de Aur. doi copii care il cheam[ acasd la mama 1or, deoarece ii plac
Moqtenirea filocalic[ apal-line Apusului in aceeaqi mlsur[ ca
qi R[sdritului, chiar dac[ acesta din unn[ a cultivat-o cu cergetorii, <fratrii lui Hristos> qi pelerinii, <trirniqii lui Dum-
predilecgie qi reprezint[ una din componentele cele mai nezeu>>. E primit cu cildurd de aceast6 ferneie plin[ de bun[tate,
importante ale spiritualit[1ii creqtine, in general. Zguduit de cu o dragoste de aproapele care o indearnnd s[ facl fapte bune
aceast[ putere de convingere irenic[, polonezul se addnceqte qi rg-i slujeascd pe sdraci.

in aceste texte cu un interes crescut. In timp ce stau de vorbd, pelerinul se lanseazd intr-un

intr-o sear[, pelerinul citea acas[ la acest intendent. in comentariu al rug[cir"rnii dornneqti pe carc o vede cape un mod
de contemplagie filocalicd; ddm aici un extras:
cursul cinei, solia acestuia se inec[ cu un os de peqte qi tlebui
sd stea la pat. intristat, pelerinul primi din nou in vis vizita Cuvintele Sfinleasci-se nuntele 7?zi se explici prin grija pe carc

starelului care il rug[ sd dea ajutor acestei femei - pentru cd trebuie s-o avem ca si nu chemirn in deqert nurnele Domnulr.ri: dar

<<Dumnezeu ne-a porllncit sd compdtimirn pe aproapele aflat comentatolii mistici vid aici cererea rr-rgiciunii inintii, adici, pentlu ca
in nenorocire> - dAndu-i sd bea cu for[a ulei de ricin, care ii va nurnele Domnuh,ri sL se sfinleascI. trebuie sI fie sipat inliuntrr.rl inimii gi
provoca greala cloar prin miros. Zis qi fdcut, iar femeia, vomi- prin rugiciunea neintrempti el sfinleqte qi lurninetizi toate sentimentele.
toate puterile sufl etuluit'.
iand, t" eliberfl de osttl fatal. in curdnd se r[sp0ndi in linut
Obiecliilor pe care le ridicd tatiil familiei asupra dificultdlii,
renumele pelerinr-rlui vindecdtor care, temAndu-se sd nu cad[ chiar imposibilitdlii de a te consacra rugf,ciunii neintrerupte
in p[catul trufiei, se hotiri sd pdr[seasc[ oraqul pe ascuns. atunci cdnd trdieEti ?n lume", pelelinul citeazd"un text al lui Pe-
tru Damaschinul car-e cere sd ne amintim adesea de Dumnezeu
Putrin dup[ aceea intr[ in L'ku!k, prima !int[ a c[litoriei sale
qi aici intilne$te un negustor primitor care il convinge sd meargd "' Oraq din Siberia occidentalii.
" Peletinul rus, op. cit., p.96.
la Ielr-rsalim: <Acolo gdseqti o sfinlenie f[r[ pereche in lume!>> " Aceastri ploblenrir capitalii va fi din nou h'xtati in a cloua parle a Por,e.s-

O scrisoare cle recom:rdtue pentru fiul s[u care era neguldtor la tirllor.
Odessa unna sit ii perrnitii sir ia loc pe rurul clin vapoarele oare

'" PelerinLtl rLr.s, op. cit.. p. 75

2,o4 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistiei 205

oricAnd, oriunde qi in orice lucru: StdpAnLrl qi stdpdna acesteicase dumenzeieqti fac sh strf,lu-

Daci faci ceva, trebttie si te gAndeqti la Creatorul a toate cAte sunt: ceascd bundtatea. Reinnoiesc hainele ponosite ale pelerinului,
daci vezi lurrina, aminteqte-li de Cel carre !i-a dat-o: daci priveqti cerul. primesc pe cerqetorii de pe stradd indreptAncl cu blAnclele belia
pimintul, marea qi toate cite sunt intr-insele. minuneazi-te' qi sliveqte pe unora, {in un fel de ospiciu leunind pAnir la patruzeci cle per-
Cel care le-a ficr-rt; dacl te acoperi cr-r o haini, gindeqte-te la Cel de la care soane la mas6, aduc ajutor material qi moral totodatd. Dar viatra,
o ai qi mulfumegte-I, LLri carc are griji de viala ta. Pe scltrl, fiecar-e rniqcare
exterior inactivi, pe care o duce pelerinul aici, incepe sri il
si-tri fie prilej de a liuda pe Dornnul qi astfel te vei rttga firi incetare qi
apese:
sufletul tlu va fi mereLt bucurost'.
Aveam in rnine r.rn fel de sete de rugiciune; sinrfeam o nevoie pu_
Acest text remarcabil este o invitalie la a fi con$tient de
ternicl de a o lisa si fflqneasc5, de doui zile erarn flri pace qi liniqte.
fiecare faptd, nu numai in contemplarea universului creat, dar
qi in lucrul profesional, sau in activit[lile m[runte de zi cu zi. Simfeam in inimi ca un val gata sd iasi qi si se rxspdndeasci in toate
Una dintre sursele nevrozelor care pefturbd, psycheea modemd rnidularele. qi pentr-r-r ci nLr ii dideam voie. am sirnJit o clurere puternicr in
este pierderea relafiei cu lumea, impulinarea conqtiinlei tim- inimi - dar o durere binefrcitoare . care mi indemna numai ra rLrgiciirne Ei
pului qi a spatiului, replierea narcisisd asupra propdului eu. la linigte [...]. Arn mai inleles de ce preafericitLrl Isihie spune ci discu(ia
cea mai inalti nr-r e decdt flecir-eali daci line pr-ea mult'".
Sarcina psihoterapeutului este de a revaloriza aceaste impresie
a existenlei in relaJia cu propriul trup r;i cll mediul inconjur'[tor. Acest pasaj aratd o adevdrat[ vocafie spre singur[tate, nu
spre a fugi de lume, pentru cI pelerinul nu refuzi niciodatir sd
Textul lui Petru Damaschinul are o valabilitate care merge
dincolo de acestea, deoarece nici o relafie nu este neutre ci intre in contact cu aproapele siu, sd il ajute, uneori s[ ?l
simbolizeazd, sub mii de fafete diferite, comuniunea cu Creato-
rul, care ii di sens. Unul din trlsdturile originale ale Filocaliei instruiascd, ci pentru a se umple de Domnul. Atalia oameni se
este de a nu rezerva rugiciunea neintrerupt[ numai contem-
plativilor religioqi, ci de a propune aceast[ chemare oric[rui dedau discutriilor nefolositoare din cauzd, c[ sunt pustii pe
suflet sincer care tr[ieqte in lume, care se ingrijeqte s6-qi ducil
viala in prezenla constantd a lui Dumnezeu, sd-i ofere faptele dinduntru, penfu cd nu au avut grijl si reinnoiasc[ izvorul, sf,-
cele mai mflrunte ale vietrii de zi cu zi - dar in ochii Pdrintelui
totul este irnportant -, se-L laude, s[-L sldveasc[ peste tot qi in qi refaci energiile spirituale.

toate. <Da[i multrumire in toate>>, spune SfAntul Pavel (1 Tesalo- Pelerinul vede un orb aqezat in faEa lui la mas[, care tot
timpul iqi miqcd limba. Semn de recunoaqter-e {Ir[ greq in tagma
niceni 5,1 8), deschizdnd astfel aceastd cale de c[utare filocalic[. isihaqtilor. il ia de o parre pe acesr adept ai ruglciunii neincJarc,
Cherndrii neincetate a Numelui, care defineqte isihasmul dintru ii ascult[ povestea, arn6ndoi fac scl"rimb de experienll. Se ho-
t[rdsc sd rneargi ?mpreund la Tobolsk, iar cel ce vecle va citi
inceput, ffebuie sd ad[ug[rn lauda neincetatd adus[ Creatorului, penfi'u cel care nu vede. Prilejul este bun pentru a aprofunda,
sldvirea neincetat[ a viegii. Numai ea poate aqeza sufletul infi-
o bucurie firr[ sthrgit. cu ajutorul autorilor filocalici, metoda psihofiziologicir de in-
troducere a rugdciunii lui Iisus in inimd, ritmdnd cuvintele

dimpreund cu bltdile inimii, qi asociinclu-le cu miqclrile

respiratoriit'.

Dr.rpd ce se desparte de orb la ospicir,rl din Tobolsk, pelerinr_rl

'' lbid.. p. 108

Pelerinul rus,op. cit., p. 98

206 Michel Evdohimov Pelerini rugi gi vagabonzi tnistici 20,

iqi reia drumul. Zelr,rl sirLr qi clrilgostea pentru Domnul iqi dau liber ':rcblrie sa iei rin ,.^, ont.
curs intr-unul din cele mai fi'umoase pasaje din carte:
iadcPmguienaarnaitdcrtrLaini,triLerddv.lttrearetgi-amecicpuupitsuvitcinunqLleriterbp.uiunt,st'eeeciniufbcrJriucuiteiintie.no.itica,rslTerarea.r-rqpa.atcuraeitetbreaurnniielciiecrs..eiaD.;a.iarre.cgiiai ovo"r.r.r.ee-oiupcpegali"icrria.iuud-rreeulsirrsencciairnLr,ang,teiniani.nfadetaetieclsugidtneu-rrel.iiii:ei.
Rr.rgiciunea iniurii mi ficea atit de fencit cLnlr nu mi mai

gI:ninrpd-ier-dalnier i ci poli fi pe pdmint qi rni intrebaln cLIm ar putea bucuriile
nrari decit
si fie mar acelea. Aceasti fericire nu lurnina numai

inliuntml sufletului rneu; lunrea din afard imi apirea qi ea sttb o infitiqarc

minunati, totul mi chema si itrbesc qi s[ laLrd pe Durnnezeul oatnenii, Nu existd nici o incompatibilitate inhe frecven(a rugdciunii,

copacii, plantele, animalele, totul imi era apropiat gi peste tot vedearn ;uepdAiIscdnueneuueccie-smsdvearrlpaeii-gsnnirn-ietiei,taitanelre-acelnpraoamg-tserrrriueanoeecllrsgd,eneuecuuiagdamulslnuduav-dnahtcldtoaisduisnvumi.lptanonuaioArngilitbiugn,,uicinictbcr,lorDoihaieplsrudoidaaacpemeroeosipnnenrpcfeuiautr,[mrp,c'ru_a[rarroresorcaiiie,piace.eroprgeo6lttanrrsialzecqocarrzditeevpiireenaeraiOnantsrrfurlataeeinuennrialengeSsLsaufiieidcuni.ila-nrieti,Dditevpepepdlountilseegtuclrc.ireureaniehirnni.rii.dUciadrtne;pl"sedinuvoLlrearlacppu.ntreieo'ia.

irnaginea nr.rmelui lui Iisus Hristos. Uneori, mI simleanl atit de r-rgor ci mi ap-d_qriTinceotrenmlteiinnusddanuddudr-uuqmhi oupvlonvsipecrseqtiiIreiilri-u,cspeaerleilrenbr.iinnuetciuEviaian-tar[rmeaasinnauinntOe"cirae

se pirea cI nu mai am trup qi ci plutesc incetiqor prin aer; uneori. intram clt

totul in mine gi vedeam limpede liuntrul meu qi mi minunam de alc[tuirea

minunatX a corpului onrenesct alteori, simteam o bucurie aqa de tnarc de

parci aq fi devenit rege qi, in mijlocLrl tuturor acestor mingiieri. imi dorearn

ca Dumnezeu si nri lase si mor mai repede gi si ii pun la picioare toati

mul{umirea rnea, in lurnea duhurilor.

Firi indoiali, am fost purtat prea departe de plicerea acestor

sinrllminte, sall poate Durnnezeu a hoti.rit aqa, dar dupi ci.tva timp, am

sirnlit in inimi un fel de tearni ;i cutr-emur*.

Aici avem un exemplu remarcabil de r[tf,cire extaticd.
Numele lui Iisus a devenit sLlbstanla insdqi a gAndurilor, a

sentimentelorpelerinului, care vede peste tot <imaginea nume-
lui lui Iisus Hristos>. El aduce in faptd acest cuvant al Sf0ntului
Pavel: <<Nu mai tr[iesc eu, ci Hristos trdiegte in mine> (Galateni
2,20).De altfel, autenticitatea experientei mistice este revelat[,
pe de o pafte, prin avertismentul privind excesul de senzalii,

care poate declanqa o voluptate omeneasca qi, pe de altd pafte,
prin trecerea de la starea de fericire la cea de team[ necesar[

pentrll a fi inannat impotriva ispitei.

Prirna parle din Povestiri se apropie de sfdrqit. RdmAn cA-
teva episoade nu atat de imporlante, in afar[ de cel al preotului
de prd care ili nemultLrme$te enoriaqii prin incetineala cu care
celebreazd slujbele, apdsAnd pe tiecare cuvAnt, ceea ce oferh
plilej pentru un comentariu pr"ivind cultivarea atenfiei:

Pentru a prinri ilunrinarea sprrituala qi a deveni un ont interior. " Ibid.,p. 12l

' lbid.p. ll-s-116.

II. PELERIIVT]L RUS' Pelertni rufi ei vagabonzi mistici

TREI POVESTIRI II{EDITE sufletelor cuprinse de descurajare.

Roa-ti-te Si fi ce vrci. Nu era vorba s[ se abordeze frontal problemele arzitoale

1. A doua parte a Povestirilor unui pelerin rus ale actualitdlii: schirnb5.ri survenite dupd eliberalea din qerbie,
democratizarea delicatd a puterii care se lupta cu o dleapti
in 191 I , apdrea la lavla Treirnii - SfAntul Serghei de lAng[ conservatoare ca qi cu grup[rile radicale, prirnele selrne car€
Moscova o cbntinuare a celor patru prime Povestiri ale unui anunlau revolulia industrial[, declinul valorilor morale qi spi-
pelerin rus,a cdrcr redactare a fost atribuit[ {dr[ prea mult temei rituale.
staretrului Ambrozie de la Optina (1891)'' Este destul de
verosirnil ca ele s[ fi fost ref[cute, poate cl-riar redactate (mai Era vorba mai degrabi de a merge la esenfial: a reg[si sensul
ales a cincea qi a qasea povestire) de un cdlugdr de la Optina'
Aisnccteerialitisg"othdreinm(l-idGenoi[,gs<otcilrl,euDt"dortnsotrtoioiineluvois,"Dkuiu,tmdSnopezrloeinuvt>iro>ev, a,fniTlouosmlosiltfiiori()ns'elaomvabomrfieilnia)ii' vielii, a contribui la regeneralea sufletului, la restructurarea
in pacea m[n[stirii, in vecindtatea unei
politici .ot'" persoanei qi, plecdnd de aici, se putea ?ncerca o restlucturare a
tr.adiliispiritua"dleratuuutentice'unr[spunslarrrarileinuebdri,adesea
punea o societate neliniqtit[ corpului social. Trebuie s[ salut[m miracolul care a fdcut
i*pottut" din Occident, pe cale gi le sociale din a doua jumltate
rnutalii sociali, culturale, posibild aparilia acestei cdrtri atAt de tonice, in perioada in care
de rnarile Cehov iqi publica nuvelele, in care filosofia pesimist[ a lui
Schopenhauer, spiritul decadent qi atmosfera otr[vitoare a
a secoluluiXIX. sfdrqitului de secol domneau asupra spiritelor.
Publicarea acestor povestiri incerca sd aduc[ r[spunsuri la
De la o culegere la alta, schimbauea de atmosfer'[ este clar[,
cAteva clin aceste rnari intreblri, pun6nd in scend reprezentan! mai ales pentru ultimele doul povestiri in care actiunea rirnAne
urnili ai poporului, cresculi in creclinla qi traclilia rnultiseculard inchis[ in chilia unui cdlugdr qi nu mai e vorba de rdtdcire, iar
figura pldcutd a pelerinului se qterge. Dacd se pierde in gene-
fSrel rc1agrgea-ln ei qi plltea contribui la redresarea ral din prospelimea spontani, simplitatea clard, se cAqtig[ in
schimb prin grija mai mare a elabordrii intelectuale qi o
'Prirtlatt'aclucet'efiancezi.celrctrr-eestefolositir;lici.afosteditatirilrl9Tj orientare didactic[ mai marcatd. Prima parte ducea pe cititor
pe drurnurile hnperiului rusesc, prin cdmpii , p[dur-i , rduri , sate ,
IatjclittrraabalieiBellefontaine'irlcoiec!ia.Spiritlrlrlit6or.lentale'.subtitlr.r] intr-o mare drumelie rodnic[ in intdlnir-i qi aventuri. Se simlea
cildura vieEii poporului rus, pelerinul iqi povestea aventurile
l..e litet'in rtr'sse. Ttr>is rdcits itEclit's' ascetice, lupta lui plin[ de bucur-ie, qi le irnpodobea cu adevlrate
tratate de rugiciune. A doua pafte, cu excepfia celei de-a cincea
povestiri care se situeaz[ in continuarea inceputului, se adre-
seazd poporului credincios care trebuie educat printr-o metodir
sau chiar o tehnic[ de rugdciune care s[-i fie pus[ la indemdn[,
din care s-au inllturat dificultdlile, iar amploalea eroicd a fost
climinr-ratd. Se pare cd zrutorul a cdutat s[ o ia inaintea intre-
bfu-ilor pe care qi le puteau pune cititorii prirnei p[r{i gi sd revind

2to DIicheI Evdokimov Pelertni rufi fi vagabonzi mietici 2ra
asupra anllmitor puncte (frecven{a rug[ciunii, posibilitatea unei
rug^[ciuni neincetate pentru omul care tr[ieqte in lurne"') in- al lui Dostoievski, victimir a for-felor demonice.In fa{a acestor
tr-un efort de elucidare mai profund. Tema central[ nu s-a fenomene, n-redicii nu mai pot spllne nici r:n cuvAnt, vorbesc
schimbat, ea a r[mas, pentru a relua o expresie a lui Nicolae
Cabasila, <Viala intru Hristos>>, o viald intreagd pus[ in despre <<frenezie>>, flr[ a putea aduce o explicafie qtiinlific[ sa-
intimitatea omului p[c[tos cu Domnul care se aratd mereu gata
s[ ierte pe cel care se c[ieqte, s[-i implrt[qeascd dragostea, s6 tisf[c[toare. Cercetilii acestor addncuri, revelate astfel in chip
impart[ <<roadele Duhului>. de prolog, i se va consacra cel care cautd rugf,ciunea neinceta-
t[, pentru a face si coboare ?n ele numele lui Iisus,lumina car'e
2. De la Odessa la Kiev
arde in intunedc.
Dup[ o disparilie de un an, pelerinul se intoarce ldngd staef '
cdruia ii incredinleaz[ povestirea peregrindrilor sale. Proiectul in oraqul Bielaia Jerkovi, pelerinul nostru intAlneqte un ne-
de a merge la Ierusalim nu a putut fi realizat, iar pelerinul se gustor ca"re merge spre o rndn[stire din Basarabia, unde are in-

hotdrdgte, in oraqul Odessa unde l-am ldsat, s[ mearg[ in tenlia s[ se stabileasc[. in odaia hanului pe carc o imparl amdn-
pelerinaj la marea lavr[ de la Kiev. La cAliva kilometri de oraq,
iat[ cd e martor la un incident ciudat. Un qir lung de c[r'u!e doi soseqte un al treilea locatar, de felul s[u subofiler. La r[s[-

trecea pe acolo, cAncl primul cirulaq manifest[ deodat[ dorinla ritul soarelui, auzind clopotele bisericii, pelerinul qi negustorul
nestdpanit[ de a se sc[lda intr-un heleqteu, traversat de un ctuent
se hotirlsc sX mearg[ la Utrenie pentru a pleca rnai apoi cu
bu""u gheafa pe jumdtate topiti pe tirnpul acela de pri- inirnd bun[, dar militarul, grlbit s[ se intoarc[ acas[, pleacd la
"mud.v"arfl. Convoiul st[ pe loc, toat[ lurnea rdde de clrulaqul care
se agazd pe pdmAnt, i se aruncd pe cap gileli de apd in chip de drum fdr[ intArziere. Dar degeaba, pentru c[ trebuie sd se intoar-
glurn[: <Ah, ce bine e>>, spLlne el qi dup[ pulin tirnp se lungeEte cd din drurn din ca'oza unui paqaport uitat qi pe deasupra se

-qi iqi Oa sufletul in rnijlocul tovar[qilor sdi innebunitri' rdneqte la piciol pe drum. Negustorul ii spune cd s-a putat ne-

Uirnit, pelerinul intr[ dup[ pulin timp intr-un sat qi po- cugetat. Desigur, Dumnezeu nu are nevoie de rugiciunea pd-
vesteqte tristul eveniment preotului. Acesta ii povestegte la
cdtoqilor, dar in marea lui dragoste o primeqte cu grdbire: <Nu
randul lui despre un respectabil tatd de familie care qi el fusese
prins de o poft[ nest[pAnit[ de a se arunca intr-o pr[pastie' de ii place numai sf6nta rugdciune pe ciue Duhul Sfdnt insuqi ne
ajutd sI i-o ddruim qi o ridic[ in noi, ci orice elan, orice gAnd
irnde a fost scos cr-r picioarele rupte, dar cu sufletul alinat c[ a trimis slavei sale>>. Nici una dintre faptele noasfte, fie o scurtl
cedat, chiar-cu prelul vielii, unei obsesii ceue il chinuia curnplit.
rugiiciune, un oftat sincer pe c6nd cherndm numele lui Iisus, o
Aceste doud povestiri proiecteazd o lumintl violentl asu- jignire pe care o sufedm in t[cere, nll sunt deqarte, Dumnezeu
pra h[urilor iraEionale din fiinla onleneascd, despre inchi- le rlspl[teqte in aceastd viaJd ca qi in cea veqnic[, pentru cd <el
l;ou..u ?ndbr-rqitoare in care se zbate <omul din subteran["
rdsp6ndeqte halul de o lnie de ori mai mult decdt meritd faptele
omeneqti>. Morala povestirii atrage aten{ia asupra faptelor

mdrunte ale vielii, care pot sd se arate pline de consecinle.
Aceasti cultivare a atenliei in lucrurile mdlunte - de exemplu
de a prefera Lln moment de reculegere unei plec[ri grdbite - se
cere de la toli cei care vor sd intre in isihasrn ,si s[ se ridice pas

cu pas spre culrnile viegii duhovnrceqti.

Episodr-rl urm[tor. povestit de negustor, constitnie o

2t2 Michel Evdoktunov r

varialiune pe aceea$i temii. Un cilugir, cllnoscLlt pentrll inc'edin{ezzi rnilei nesfhrrsite, plrtand ,si el astfel, printr-o cirinlit
sincerir, sir qadl la un loc cu sfinfii.
pio;enia lui, e cupnns intr-o zi de ispita de a mAnca peqte uscat.
Ghicincl ?n tovar[rsul cle clrum <<Lur mare iubitor cle istor.isiri
In drum cltle pial[, iqi cd seama cir ,si-a uitat mltiiniile: <S[ mir religioase>, negusto''l ii citerste una cJintre cele
nrulte ,si
duc ca un soldat flr[ sabie?> Se duce sL le caute, apoi irsi ziditoare care les trama celei cle-a cincea povestiri.

unreaz[ in pace drumul pAni cAnd un cal, muqcdncl zibala, se Agathonice era un copir pios, pe care pirrinlii ir i'vir{aserir
s[ se roage ?n fiecare zi la Maic' Dom'urui. Dar, luat dsvarr:r
arunci asupra lui qi il trAnteqte la pdmAnt, dar fErii s[-i facir rnult ocupafiilor qi grijilor vietrii, el abancloneaz[ incet-incet acest

rdu. Mulgurneqte cerr"rluic[ a scirpat cLr via!.I,iqi curnpfu'd peqtele obicei. un siliastru vi'e ra er qi ii reproqeaz[ in ftrfri cir a uitat
cum a fost scipat, de mai multe ori, de la inec, cle o molim[,
$i se intoarce acas[, unde acloanne. in vis i se arat[ inlelesul
acestui accident: ispita la care zl ceclat ii d[dea cluqrnanului un dintr-un accident sau c1e o boalh gravii: <De toate aceste s.[e-
bun prilej ca s[-l atace, dar ingerul pdzitor l-a ficut s[-qi
aminteascl de mitlniile uitate, iar rug[ciunea l-a salvat. Sub o rin{e ai fost sclpat pri' ap.irarea preasflntei Maica D.mnului
fonn[ naivd, anecdoticd, este descrisd aici <lupta nevlzutii> a
creqtinului, ale c[rui acliuni pun in joc releaua de forle ale pentru rugdciunea aceasta scurli care in fiecare zi i1i lega inim:r
binelui qi r[ului care se cezul[ asupra lui. I-uptl nevlzut[ dar
adevdrat[, ai cdrei participan{i exist[ irr carne qi oase: nn de Dumnezeu'r,. $i aici apare rolul esenfial p".oi" ?i are
cilugiir, un pe$te. un cal. Tradusi in lirnbaj isihast, chemaren
sirnplit qi perseverentl a numelui lui Iisns, cit de r,rmild ar fi ea, *iirugdciunea pe parcLlrslrl cliferitelor incidente ale viegii cle zi cu

poate opri forfele spulberft-ii gi rnorJii qi atrage protec{ia Celui zi- Inco'ju'at de de pericole nebdnuite, om'I r['r6ne

de Sus. Povestitorul il citeazii pe Ioan de Kiirpatos, unul din responsabil de soarta sa.
autorii filocalici cel mai des citat in Pove,stiri:
Povestirea cu tAnzi''l cioban, intAlnit i'tr-o piclure pe drumLrl
in rugiciunea lLri IisLrs. atunci cincl chenrim Sfintul Nunre ,si spre Kiev, ilustreazf, din nou aceasti\ iclee. strpanul iru, furios
spuneur: <Miluieqte-nri pe rnine. picitosul>. la fiecare chcmarc glasul lui c[ Ilsase sei se rdt[ceascir o oaie, l-a bltLrt atAt cle tare ci l-a liisat
Dumnezeu liispunde in ascuns: <Fir-rle. picatele tale ili sLrnt ieltate". $i schilod. T6nlrul se adAnceqte atunci intr-o pdclure cleasd in c,u.e
adiugl ci, atunci cind splrnenr rugiciLrnea, nLr ne cleosebim intnr ninrrc de
sfinfi, de nrirllrrisitori qi de rnucenici'. izbucneqte o furtunir ?ngrozitozrre, copacii se cratini, l'pii urlir
jdIuiesruumsl olquai,iftpen.'a!ticunardadeudepinz[lgianectnrerue"rnaitc,itrcrsid,-naccripingortionoair*iztr.airoi[m6sg_unaelurgisiteicp'rh,irtig,nirsuciiirtrn,rdtneeeaccIleluizn-i
Nici o fapt[ pioasl, oricAt de umild ar fi ea, nu e neinsernnatl
in ochii lui Dumnezeu. Aici se vede diferen{a de ton dintr-e cele n[dejde, care nu rnni are nimic, firzi sperarnfl, dar care se in_
doul volume ale Povestiri/or. in primul, pelerinul, printr-o
ascezd grea la care pot ajunge numai pufini oarneni, se ridicd toarce cdtre El cu n.idejde, Domnul ii cli darurile Lui fdrd
dinfru inceput pe culmile ruglciunii neincetate. in cel cle-al cloi-
lea, autorul se oprc$te asupra primilor paqi ai vielii duhovnicegti, m[suri.
aratd starea omului picdtos care din adAncul sl[bicir-rnii sale se
La Kiev, sirn{ind nevoia sd se impdrtdqeascd, pelerinul se
' PeJeinul rzi.s. op. cit. p. 122- l?3. preg[teqte con;tiincios si se spovecleasci qi se cerceteazra pe
sine. Apoi se duce la un preot care ir ceaftr cLr brAnclele p.nt..,

Elipsa de insemnlrarea pircateror pe care re rndrturisl$ie $i ii

2I,4 Michel Evdokimov

pLlne in manii un mic tratat despre pocdintzi. Patru puncte 1u1ai minunarea poate percepe taina cle clincolo de conceptLla_

principale se desprind din el: lizdrlle intelectului. Toatd Biblia nu este clecAt nn strig?it cle
mirare in faEa rninunilor pe care re inflpt'ieqte firaniropia
r OrnulnLr-l ir-rbeqte pe Dumnezeu, pentrLr cd daci l-ar iubi divin[. Acest strig[t izbucnegte in chemarea proorocurui

s-ar gAndi la Elin tot ceasul cu incintar.e. in loc cie asta, trebuie Avacum citre neamuri: <spiimAntafi_vd> ( I ,5),la r,rcenicii pugi
in fa{a minunilor frptuite cle Domn,r (qi nu sunt toate nrinuni
si facd eforturi epuizante ca si se roage; aceast.l lupt[ il umple in viafa noastri?), ra femeile mironosiie in fafa rnomdnturui
got, la Iisus insuEi in faEa credinfei sutagului, sau in chemarea
de arnlrlciune qi petrece cu grdbire dor.riizeci qi trei de ceasuri
ILaruaitdcrtotraetedcrAatgeofsatceeaEtIregiimruiccr[u:ri<<mCaiiicmi raarTi icrleiLctiblteisrt"eitp"eoFuiLatrarsdita
din zi slujind idolii patirnilor sale.
Ltti, ca voi sd vd mirali>(Ioan 5,20).
r Ornul nu iqi iubegte aproapele ca pe sine insuqi, nll e gata pe_leinrtir'uelguia,celusct ipdaitsaatej ad"rurpi ra.suspproavesdtrarniiiesalluerpnlicndetaoza[ses,meerrecnariae
era nu demult transporlat, aprcape irnbltat de fericir-e in rugir-
si-qi dea via[a pentru el, s[ se intristeze de nenorocirile lui sau ciune. El ?qi rnanifestd qi dragostea de Bisericd, grija de o.r. ilr-,-
p[r1dqi cu Sfintele Taine, deplin con;tient ce rLrgXciunea, chiar
sd se bucure de fericirea lui. ne?ncetatd, nu poate sr trin[ loc cre aieasta. Rirticitorul rnistic
nu ar-e nimic din caracteristicile unui marginal.
r Omul nLl are nici micar o unn[ de credinli, c[ci daci ar

fi altfel numai gAndul la nemurire l-ar umple de fricd, qi Ei-ar
duce viala ca qi cum ar fi un strdin gata in orice clipd sI se

intoarc[ in Jara lui. trufie qi invidie; plin de sine, nenorocirile
e plin de
I Omul

celorlalli il bucurf,, se ridic[ pe sine ca idol pe care il slujegte

fir[ incetare.

Citind aceste patru pnncte care ating riddcina tuturor p6-

catelor, pelerinul nostru se simte cuprins de groazii. Duhovnicul 3. De la Kiev Ia poceaev

il indearnn[ atunci sd-qi scuture apatia gi sd se deschid[ irrld-

untrul s[u lurninii duhului:

Prin meditatie, prin citirca CuvintulLri lui Dumnezeu qi prin cer- Pelerinr-rl ia hotrrArea s[ se indrepte spre rndndstirea po-
cetal€a propriilor tale exper-ienJe tlebuie sl-!i trezeqti in suflet o sete $i o ceaev. Pe drum, se oprc$te ?'tr_u' harial cd.ri stlpA', membrLl
neribdare sau, clur spun unii. o .nrinunAre" - care rduce o dorinli nepotoliti convins al sectei vechiror credincioqi, dd drLrmur u'or critici
riutdcioase,'u lipsite de un anumit iemei, ra adresa Bisericii
de a cunoaqte lucrurile mai de aploape qi pe de-a-ntr-egul. pentru a nrerge ;;_Ortodoxe, asllpra dezorclinii care ciolnnegte la slujbe. i,-,

ntai adinc spre firea lor'.

Esenta acestor cuvinte const[ in cultivarea minundrii. 19nrul plecfuii, pelerinul se aucle chemat de Lrn cdlu_sIr grec de
la Mr-rntele Athos, ripr-rs la
Aceast[ facultate omeneasci joacd un rol fundamental in -Br- pat de boalr, care il .oog! salr ajute
blie.Ea se opune atitudinii omului bkuat,sdtul de tot Ei de toate, p6n[ se pune pe picioare. SfAntul Munte,
adAncit in letargie, sau revoltat impotriva ?ntregii creatii, ati- ii vorbeqte clespre

tudine care prolifereazzi in civilizaf ia confoftului sau ir-r culturet despre ascegii qi sihaqtrii cle acoro giajung firesc sr vorbeascl
nil-rilistir a lr-rrlii rnoclerne. Pentru r-rn Grigorie cle Neizianz, despre Filocalie.I-Angd er, pererinur traieEte
cAteva zire de inten-
!h-l-n tli s[ rugirciune qi aborcreazr sr-rbiectere care
ii atrrigear-r cer rnai
mult inirna. Prin personaritatea :Lcestui grec venitlir cerqeascii

216 Michel Evdokimov Pelefini rugi gi vagabonzi mietici zr7

irr Rusia pentrll rnln[stirea h:i, i se reveleazd autorului Poves' exernplu izbitor, constituie un fel de actualizare a unei

tirilor universalitatea orlodoxiei, ciue depdqeqte granilele Bi- comuniuni harismatice.

sericii nafionale. Soseqte atunci un alt pelerin ciue se plAnge amar qi-i oc[rlqte

Sunt dou[ pir]i in rugdciunea lui Iisus, explic[ pelerinr-rlui pe evrei, de carc trebuie sir fi fbst rlu prirnit. Se fac resimfite

cilugdrul athonit. in prima, <<Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui aici din plin relaliile dureroase intle evrei qi creqtini in anumite
Dumnezeu>, gdndurile sunt indreptate spre taina' lui Iisus provincii ale Imperiului rus din secolul XIX, plaga antisernitis-

Hristos; ea este o <<prescurlal'e a Evangheliei>. A doua parte ne mului. Cilugdrul grec il ceart[ cu tact, dar cu hot[r-6re pe noul

face s[ vedem firea noastri cea cdzut[, in acest <miluieqte-md venit, aritAndu-i cd ar trebui s[-i respecte pe evrei qi nu sd ?i

p-ei mine, p[cdtosul>, in care se exprim[ nu numai frica robului. vorbeascl de rdu. Dezgustul pentru ei provine din lipsa de
care iqi pune toatd
strigdtul spontan al dragostei de fiu r[dicini in dragostea lui Dumnezeu qi absenla ruglciunii
interioare. El il citeaz[ pe Marcu Ascetul:
nidejclea in dragostea lui Dr-rmnezeu. Atunci devine posibil sd

adaptezi, sd pui in ordir.re fiin1a interioard, aqezat[ in apropierea Sufletul care este inliLrntr-ul sir.r r.rnit cu Dumnezeu se face. in

numelui dumnezeiesc chemirt in prirna pafte. rnarea lui bucur-ie, ca un copil sirnplu qi bun, care nr.r osnndegte pe nimeni,
nici pe grec. nici pe pigln, nici pe evreu sar,r pe picitos. ci ii priveqte pe to{i
Urmeazi un comentariu pertinent asupra <<tonului>> nrgdciu- cu aceeaqi privire curati. giseqte br-rcr.rrie la toati lumea qi vlea ca toli si-l

nii, obfinut dupi cum accentul cade pe un cuv6nt sau pe altul, sl5veasci pe Dumnezeu - gr-eci, evrei, pigini'.

dup[ elanul sufletesc: Nu s-ar putea alunga mai bine, nu s-ar putea mai bine
exorciza miasmele urii rasiale, decdt prin bucuria pe care o dI
Cel car-e a primit har-ul de a slivi qi de a lir-rda putel'ea iubirea Tatilui, in fala cdruia toli copiii lui sunt egali.

Atotputemicului va insista mai rnttlt asttpra cr.rvnntului Doantnein car-e simte CilugIrul grec, vindecat, iqi urmeazd drumul spre Athos,

rnirirea qi puterea Ficitorului lumii. Un altr-rl, cirr-ria i s-a dat miqcarea iar pelerinul spre Poceaev.I se aldturd un soldat cu fala intune-
tainici a ir.rbirii in inimi e ripit din sine qi plin de bucurie cind strigi: .Ir.suse cat[, pradd unei deznldejdi adAnci qi, la insistenfele lui, accepti
Hristoase!1...] cel care crede nestr5mutat in dtlmnezeirea lui Iisus Hristos.
de o fiinli cu Tatil, e fencit cu o c|edinll inci qi mai pr.rternici spunind s[-qi povesteascd viala. Recrutat in armat[', se ded5 bduturii
qi dezerteazd dup[ cinci ani. Viala de furturi qi depravare in
cuvintele Fiul lui Dunnezeu. Cel ca|e a primit danrl srnercniei qi e proftrncl care se afundl il duce ?n inchisoar-e, de unde reu$e$te s[ eva-
conqtient de slibiciLrnea lui se srnereqte qi se clieqte la cttvintele MiluteS deze. Un soldat bolnav pe care il intilneqte pe drum moare in-
te,mi pe ntine qi iqi pune toati inima in ultimele cuvinte ale rugiciunii lui
Iisus. A.ici h'ebuie si cir,rtilr.r, cred ett. caltzele diferitelor intonalii cLl cale tr-un grajd in care se hotdrdserd sd petleacd noaptea. El ii furl

se plonunli rugiciunea Ntlme|-ri lui Iisnsn. banii qi paqaportul, se cuminfeqte, se c[sdtoreqte, dar sofia lui
se stinge pulin mai tArziu. Dup[ ce iqi cheltuieqte tot avutul,
in marea sa sirnplitate, rugdciunea lui Iisus contrine un ledevine hol. Pl[nuind un furt indr[zne!, adoanne in pddure

profund mesaj teologic, pus la indemAna tutnror, trdit de fieczue ' lbicl.. p. l-35
clupd masura darurilor care i s-au dat. Fiecare intalnire a pele- ' Bazat pe un sisteru de ttagere lu sor1i, serviciul nrilitar putea clur.a. in

rinului qi cea cll indllhovnicitul de la sfAntul Munte este Lln vrer)teir alceeit. douizeci de ani.

ffitieluatinsenstrlltripatrlinic.alplantrltrinlinttrir.ii

Iunrii. ascuns in Drtrnttezett tl;tt levelltt il.t Iistrs tlristos. gi pe citre inlelegerea
orneneasci ntl poate sirl princli plin eir ir-rsiiqi'

" Peleinul t'u.s.op. cit.. p. l-13-l+J

zAfJ Dtichel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi misdci

aqteptdnd momentul potrivit pentrLl a-l infdptui ' Dar zu-e un vis ce il precedzi ?n lan{ul generatiilor qi fa$ de ceea ce ii seryeqte

ingiozitor: se flcea cd se gdseqte in rnijlocul unei cAmpii dlept suport vital in existente.
frumoase cAnd o furlun[ cr'unplitd se dezllnluie, p[mAntul i se
cutlemur[ sub picioare, se atundl, plmdntulil apasd din toate 4. La drum spre Solovefki
p[4ile gata s[-l indbuqe. Apare bunicul lui, fost lucrdtor la bise-
rica din sat, care il arneninf[ cu cele mai rele pedepse pentru La Poceaev, un domn propllne pelerinr,rlui sd il insofeascd

faptele lui rele, qi porunceqte piirnAntului s[-1 strdng[ mai tare' la rndndstirea SoloveJki, aqezat[ pe una din insulele Solovelki
inlrozit peste poaie, se trczeqte in sfArqit, tremur1nd qi cu dureri
inioate mddularele. Nebun de spaim[, se t6rdgte ducdnd o viald in Marea Alb[. Unul din schiturile cale fin de ea, numit An-
zerski, este un fel de Munte Athos in miniatr-rrd. Pelerinr-rl
nenorocitd, convins cd i se apropie ultirnul ceas'
nostru, care nu qtia pe ce drum sd apuce qi se sirnte disponibil,
toatPeeenntreurgaiiirlen:po[cNauaecsetesthsoutfalertpseunfterurinrdn,ilapeluleirDinuuml niqeizefoul>o>segqitiei incuviinleazra. Cei doi vor merge la doudzeci de paqi unul ?n
spatele celuilalt, pentru a nu se stingl-reri in timpul meditatrie
vorbeqte despre minunata putere a rugdciunii lui Iisus asupra sau lecturilor.
celor mai rnari p[c[toqi. Amdndoi se duc impreun[ s[ se roage
Maicii Dornnului la mdndstirea Poceaev, unde soldatul' ale Intrigat sd-l vad[ pe tovariqul sdu citind dintr-o Evanghelie
cdrui suferinle se alin[ pulin cite pulin, ajunge sd se spove-
deasc[ qi sd ie irnp[rt[qeasc[. Din nou are un vis: in aceeaqi pe care nu o lasd din rnAnd nici zi, nici noapte, pelerinul il
cAmpieiurninatd de soarele str[lucitor, sose$te bunicul careii
,pun" vorbe de mAngAiere qi cle incurajare' Un sentiment de intreabd de ce face aceasta. Pentru c[, rXspunde cel[lalt, doau-
fericire il inund6, o povard grea i se ridic[ de pe umeri' ea ne invald viala creqtind, care <<este nurnai rugiciune>>. Evan-

Aceastd povestirl, bogat[ in rflsturn[ri dramatice, aprofun- ghelia este pentru el cea mai bund qcoald de rugiciune, ea ii

deazd, tema clinlei, care a fost prezentatd deja in episodul iniliaz[ pe incepdtori qi ii insofeqte pdnd la stadiile cele mai inal-

spovedaniei pelerinului la Kiev, tultfurd' prin intennediul unui te, cici <in Evanghelie gdseqti o cunogtin{i cornplet[ qi ami-
nunliti desple practica rug[ciunii intr-o ordine sau o urrnare
personal.o."pu,.ieqitdinstr.[fr-rnduridostoievskiene,c[nu
exist[ plgat, O" groaznic, care s[ nu poat[ merita ierlarea metodicd de la inceput pAnI la sfArqit'o>>. Unneazd o enulnera-

.oniilio.erc"aettdrii c1e sine. Plcatul, aceastd stzue de desp6-lire re a unei selii de texte care introduc in taina rugf,ciunii,
"inufenral[, este qters printr-o impdcare nu nutnai cu Dttmnezeul
milostiv, ci cu qirui str[moqilor sirnbolizat de bunic, ca qi de determind formele de expresie, conlinutul, eficacitatea. Astfel,
p{rnAntul matem, ofensat de r-elele pe care e nevoit sd le supor- parabola viduvei indr'[znele aratd <c[ trebuie sd te rogi tnereLl
ieo. Viziunile ciin vis se clesflgoard pentru a arlta ff)area tulbu- gi si nu oboseqti niciodati> (Luca I 8,1 -8).
rare a inconqtientului fa1[ de ceea ce ?l dep[qeqte, fagd de ceea
in Evanghetia dupd Apostolul loan sunt grLlpate datele
,,PrirlrinclspoveclanialtriRaskolnikov.trcigaqalbatr.irreicil]l.ltirt'se.
esenliale asupra rug[ciunii tainice a inimii, rnai ales in pasajul
Sonia il sfirtrrielte si se dtrcii sit siuute piutiintul rnatelrr ( oijir:i si pedeapsil. Samarinencei. Spre sf0rqitul vietrii sale,Iisr"rs le-a ar[tat Apos-
tolilor marea taind a invocdrii numelui, testament hotdr0tor-
chemat sd orienteze pietatea isihast5: <Adev[rat, adevfu-at zic
voud: Orice veli cele de la Tatdl meu in numele meu El v[ va

" Ibid.. p. t55-156.

Michel Evdokimov se estolnpeazr, chemarea la a-qi apropia acest rnocl cle *rgiicir,rne

da>. (Ioan 16,23). Eficacitatea acestei cirernlri a nllmelLli nll l'idevine mai pr-esantr. sunt reunili aiti ,.in numere Hristos>
plltea s[ se arate clecAt clr-rpii inviere - este nurnele unuia veqnic
viu - qi dup[ Cincizecime - este Lln nume inciircat de energiile pelerinul qi tovar{qul si,.r - profesorul _, stareflll ;i, in plus, r-'t
divine.
cdlugfu'gi un preot.
Aceastd rug[ciune a Nurnelui prinde contur in Fitptele
a) Evanghelie qi rugiciune
Apostolilor', roadele ei fiind cobordrea Duliului SfAnt qi a daru-
rilor sale asupra Apostolilor (Fapte 4,3 l), qi prirneqte o dezvol- Profesorului i se p-un intrebd'i privind motivere clragostei
tare puternicd in numeroase epistole. Noul Testitmenteste deci fierbinli pe czue o zu'e fa![ de Evanghetie. El r[spunde cir,iririncl
cu adev[rat, in ochii tovar[qr,rlui de drum, <destr,rli cirl[uzir pe vremuri <<prins de degarta filosofie a lurniirr, a flcut intr.o zi
pentru toate drumurile spre mdntuire>. cuno$tint[ cr un student p'oaspdt venit de Ia paris care cdrta
un p.st de perceptor. ir
Episodul acesteiintAlniri a pelerinului este irnportant pentru surprinzitor, studentul invitd ra er, il prirni in biro,r ,a, $r, tu.;:;
il rugir sii se mute in artd.u-",,i p.nr.,,
?r pune berzele pur scripturule ale rugirciunii lui Iisus. Ar fl fost
posibil sd i se ldrgeasc[ qi rnai rnult perspectivele evocAnd, de cd pe rafturire din bibriotec[ se g[sea o EvanghetieLare ir
pild[, rugdciunea scul[ qi repetati a vameqului: ,<Dumnezeule, irnpiedica sr se exprime riber. prof-esorul ii intinse
milostiv fii mie picitosului>. dezvoltdnd teologia inimii ca in pentru a o pune intr_un colg, clar interlocutorul atunci caftea
Evanghelii sau arnintind marele text al Epistolei cdae Filipeni deodati sdu displrLr
provoci din fafa lui...gocul il flcu si_qi
(2,9-ll): <Pentru aceea, Si Dunnezeu L-a pteainzilsat Si I-a piarcld cLrnoqtinia, ?i
o boalI gravd pe ca'e medicii se crovediri n"putin.roqi
dtiruit Ltti nLtnle, cate este ntai presus de orice nltme; ca intru
ntrmele lui lisus tot genunchiul si se plece, al celor cereSti Ei al in a o trmrdui. un anahoret care trccea prin par-tea ioc'tLri fLr
celor pdm4nteSti Si al celor de dedesubt, gi .sii mirturi,seascti adus la cdpdtaiur siu, qi ii incrernnzi sir nLr conteze pe leacurire
toatd limba cd Domn este lisus Hristos,.Oricum ar fi, acest fel oamenilor, ci doar pe ajLrtorul rui Durnnezer.r qi sd se d[ruiascd
de rugdciune, care favorizeazit concentrarea asupra Nurnelui rugdciunii, chiar dac.{ m0na rui nLl avea puterca cre a face nici
nr[car semnul crucii. cttn EvangheJia nuil mai pdrirsea crin
rnAntuitor sipat in iniml qi perrnite intrarea ?ntr-o stare cle momentur ci'datei int6mpr[r-i, se apuci sd caute in ea invdtrdtura
dumnezeiascd de care avea nevoie, qi s[ o pun[ in pru.ti"ir.
ruglciune de lungd duratir, chiar flr[ solufie de continuitate, Pulin c6te pufin, starea rui fizicd se imbunltiili, iar er .se trotir.i
sd se ducd la schitur min[stirii sorovelki plnt*r a se ddrLri
s-a ?ncorporat in tradifie intr'-o conformitate des[vdrqitd cr,r penfi'u totdeauna viefii conternplative.

preceptele evanghelice. Episodul tdndrului francez care se voratilizeazd ra contactur

5. in chilia starefului Evanghelier, aparen[[ demonicd dizolvat[ cte proximitatea

Rdtdcirile pelerinr.rlui se apropie de sfArqit in celula duhov- sacrului. introduce in aceste povestiri r-rn alt element de supr.-
niculni sdu, pentru a da loc unor disculii de idei, unei expuneri
natural. El lasr u'ne psirrice decerabile, o board apn.ent inc'-
mai sistematice, intretdiate ici, colo de povestiri trlite pentrr-r
rabilr, pe cal'e doar puterea Durrurui o mai poate LrgLlra. Un corl
a ilustra cele spuse. Pitorescul cere f[cea farmecul prirnei pdrli

Michel Evdokimov liturghia e tr[itui ca un rit fonnar, qi cr viafa cr-eqtinir e conceputri
ca o simpld supLlnere la legea morald,...
al vllului se ridici de pe nn donreniu rnisterios, pablogia bolilor'
de origine dernonicir" . cel care ca,tr Absorutur se poate intoarce ,si spre Firocarie
unde va inv[1a c[ doar rugiciunea neincetati estl eficace, cd
Naratorul insitd rnr.rlt asupra nevoii de a se hr[ni din
adevdrata rugf,ciune inse.mnd <,szi-si ridici frt-d incetare g,rnaut
Evanghelie, de a face o lecturir constant[ zi acesteia ca qi de a Si aten{ia ,spte amintitea lui Duntnezeu, sd ntetgi f,, pi"r",rSo
se l'Llga des. Intenfia evidentd este de a incita Ia fanriliarizarea Lui, sti tt'ezesti i,
cu Scriptut'i\e un popor ofiodox care, adesea. din lene sau tine dngostea Lui gilnclintrti-te Ia'El, si .sti
neglijenl[, se mullume$te prea Ll$or cLl frumoasele lui liturghii, asociezi numele cu respiralia ,si cu btitiite
.ui Dumnezeu
firl a le preh.rngi cu o meditalie personali. Lectura propusl aici inimii''o.Aceastd
rnetocri asociazi trupul, atenf ia interectuard,
nu e de ordin pur intelectuzrl, eavizeazra unirea din ce in ce mai memoria afectivi, fo4ele psihice prcfunde, p. i"u,t, persoana
strdnsd cu CuvAntul, pentru a-l face viu qi activ in viaga de zi in int'egirnea ei, in cursul acestei activitdlitr.ante
cu zi. aufA
Sfantul sirneon Nour reolog, constituie <sinteza oric"ir,r,u."i,biner>
in pofida rnAngiierii qi aliniilii pe care o glseqte in preceptele inlduntrul lui. Singurra
evanghelice, profesorul e intr-un mare impas. Sta-eful afirmd Nu ornul acfioneazd, ci ha.rl o face
atunci cd preceptele evanghelice, deqi exigente, sunt departe
mAngdiere intre nevoia de credinld qi neputinla de a o fac"e sd
de a fi impracticabile. El caut[ insemn[rile sale despre taina ;iizvorascd prin rnijloace omeneqti estl implorarea: ,.Cereti
mdntuitoare a sfintei rugirciuni: <Taina mlintuirii ar[tatd de $i
se va da>. Doar prin rugdciune se ajunge la creclinfl, ..o
rug[ciunea neincetatd>>' ]. muti qi muntii, qi faptele cele bune ," pot atunciitnplini. .or.

b) Rugdciune neincetati r"-,Pentru Sf6ntulpavel, <<nu Stim ce iebuie sii in rugd_
ciunile noa,etro) (Rornani g,26). ce rdrnAne de frcut atun"ci?
Aceste insemndri vorbesc despre frecvenla rr.rg[ciunii din R[spunsul vine de la frecvenla rugirciunii ca metocrd cre a obEine
perspectiva paulinicir a mAntuirii. La intrebarea pe ciil'e qi-o pun irnufga[coimuneenaeasccudr.aOt[rqiciea.dveicvdtorarjtef,.oUbtnrinaustel mperinnerauegf[ocftilrtr"inue
oamenii din cele mai vechi tirnpuri: cum sri ne rnAntuim? grijilor lumeqri, nelin iqtii, deznddejdii, iristeli i, ispitei de vo_
oameni ai Bisericii Ei predicator-i rlspr,rnd, propunAnd, in ge- a inLrtilitilii rugdciunii, duce sufletul la Dum;rezeu:
neral, virlutea ca ideal cle atins. Mijloacele pentrLl a ajr-rnge la orup.o
acest rezultat slrnt, se infelege, asiduitatea in practict"r, citirea
rut ii t.
manualelor de rugiiciurri qi a psalmilor, rnlt[niile, care sunt
Rugiciunea ta se va purifica prin repeta'e. Mernoria si nLr uite
demne de toatir lauda, dar produc impresia sup[rirtoare cr"t
('ilciIoodanat4i .h4-)r.c^rl acesta: <Mai rrare e cer ce e in noi crecit cer ce este in ru're>
-_C.n,.,-'..in*..pn*,.bolilot.vindecatecleHristosaveattoorigiIiedetrro.
nicir. Autorii rrrodelni,cle la Dostoievski lir Belnanos, s-au aplec:( ca artigti citirea acestui mic extras oferd cAteva observagii crin partea
c l inicieni asupra acestor stiri nrolbide. in secolu I nostru ralionaliz,at. efectele auditorilor. Dup[ pdrerea profesorului, rnetocli rLrg[tiLrnii
acestui liu sunt devastiltoiue: iadul clin lagiire, clin gtrlagru'i. urrde o onrenire
nevinovatir e exterrnin:rtl'r ctt sange r-ece: lrccst cittrl:rt r liLr al fiinlei . rt'lirzLrl de ffiicl.ctlvigoat.eitttpotrivlracdsteiinfIa!iiaeticii.
ii triii, care ii plinde fiir-i-r veste pe oanreni rprrent salniitoii . . . "la'g r'ispiindite ir biserici,,si cri'icre:ria prinr i.op ar
da^rrilor Stinturui Duh. prin puterc:r ener -eiiro'divine viefii cre;tin. p,i,,,ir.,,
" Pelerintrl ru.s. op. cit.. p. 168 179. este apti si se inrroiascij gi si se intorrrci c-u hotijriir.e nilturir ciizuti
:r orrLr rrri
spr.e brrre.
Pelerinul rus. op. cir.. p. l7l .

Michel Evdokimov a admite c[ putem avea un foros duhovnicesc de pe urma r'-

fiecvente necesit[ o singurdtate calm5, ea nu ar putea fi practi- crurilor materiale. Acelaqi lucru e valabil qi pentru ruglciu;
catd de cei care au mLrlte treburi de flcut sau se glsesc intr-o
societate zgomotoasi in care atenfia lor e distrasl fdr[ incetare. rostitd cu buzele, atunci c6nd prin acliunea ei invoruntiri duhul
Cilug[rul ii r[spunde c[, dac[ ar fi aqa, nu am fi primit porunca se aduni qi se trezeqte.
de a ne ruga fird incetare: <Peste tot, unde vd vegi gdsi, putegi
s[ ridicali altar Domnului,in g6nd>. Nici o activitate corporald Rostul acestei disculii poate pdrea unora de neinfeles, poate
sau mentald nu al trebui sd impiedice chemarea numelui lui
Dumnezeu in inimd. Cel care va reuEi s[-qi aqeze mintea va striin de mentalitatea lor. E adev[rat cd aici ,. pr.*pun"
cre$te capacitatea de hotdrAre in afaceri, gustul pentru liniqte in prea repede ci repetilia e prin ea ins[gi izvor de maii bine"ufa,r-,
ceri, intr-un fel asemdndtor cu exercifiile de concentrare din
conversalii qi disprelul pentru vorbe nefolositoare. yoga' Pe de altd parte, nu se ia in considerare una dintre mari-
Profesorul e de acord cd e posibil s[ te rogi in timpul unei le dificultrgi ale omului modern, regati de un psihism dezechi-
librat, datoratd in parte unei transformeri a conoigiilor de viaf[.
operafii care nu cere gdndire, dar nu in timpul lucrului inte-
lectual, cum sunt scrisul sau lectura. Stareful rispunde c[ rug6- tArecceuats,tiotradnastf[orcmuardeispinacreigpiuaseprdoegjraelsaivslfdarquitunresi eccivoirluizraugruiii
ciunea este inainte de toate o stare interioard niitd in prezenta *multisecula'e de tip_agrar in favoarea unei civilizagii uruan.
neintreruptd a lui Dumnezeu. El dI exemplul unui monarh pu- fi
industriale, cu un ritm adesea epuizant. se poate in,a*piu
temic Ai aspru care porunceqte unuia dintre supuqii sdi sd redac- obstacolele intdlnite in calea viegii spirituale sd flnr mai mult
teze un tratat deosebit de greu la picioarele tronului siu. Acest.. de afecliuni psihice
cu voia dec6t de un pdcat pe care omur il lasd sd
om nu va uita niciodat[ ?n ce loc se gdseqte, care cere o atenlie intre in sine
qi un respect deosebit, este (con$tiinfa apropierii regelui>>, care sa. in sf6rqit, tratatur de care e vorba aici
nu stabileqte o legrturd.intre rugrciune
se int0lneqte probabil cu starea de <ffezie>> neintreruptl la care vjala in Bisericd qi tainere acesteia, intre Ei harul transmi. prin
rug[ciunea neincetatd
ne indeamnd" Evanghelia. ryos{dcaiut[nfeicaultieturagciecsdte,
ri noliuni ce ar trebui sd rdmdni disociate.
Preotul, in sfArqit, observi cd putem chema continuu numele rezerve, in termeni oarecum tehnici, se

lui Dumnezeu intr-un fel pur mecanic, fdri s[ acorddm prea pune o ?ntrebare fundamentald: curn trtiegte un creqtin relafia
multl atentie acestui lucru''. Cilugdrul rlspunde c[ rug[ciunea lui cu Dumnezeu? E de ajuns si pafticipi la o
iqi are putelea ei proprie, chiar daci este f[cutI la inceput fdr[ durninici dimineala qi sd spui in grabd slujbl A" o ore
concentrare qi cdldur[, gi c[ elanul mereu repetat al inimii se seara, sau trebuie sd iei in serios starea cea"ant"ouuud d"reubinotte"zpitiocuasree
infiltreazi in fiinla intreagi qi ii comunicd plindtatea buctuiei.
Lupta cel mai greu de purtat este cea cu lenea. A admite, de nu mai traiegte ca inainte: <Rugdciunea il duce pe om cdtre o
pild[, c[ postul alimentar purific[ sufletul qi trupul, inseamn[ noud naqtere>>' spune cdlugirur'u, adicr de fiecare^dat[ la un nou
inceput pe calea vielii. trxplssia
'' oPoporul acesta Mi cinstegte cu buzele, d:u' inir-na lui este departe de de realitate ontologic{, de <noud naqtere> nebuie luati
in sens
mine.> (Matei 15,8). <Sfflnnrl Nil de la Sora spune ci cel cale se roagl cu nu neapdrat de perfeclionare
bLrzele qi cu glasul,dar fririr atenlie,igi ridici lugiciLrnea in vizdulr,dar nu eticd' chiar dacd aceasta din urm6 nu e.ste deloc negat[, se cri
citrc Dunrnezeu,> (citat de I. BRIANCEANINOV. .A1lproclrcs tle lu priire intaietate na$terii omurui liuntric. Micur tratat despre nrgrcir-rne
tle Jdsus. abbaye de Bellefontaine. 1983. p.lrr). "' Peleinul rzrs, op. cit.. p. 7g.

PIicheI Evdokimov Pelertni rugi qi vagabonzi mistici

constatd intr-adevdr neajLtnslll predicilor de tip moralizator, dar continui, ea va na$te Lln obicei, va deveni o a doua natur6,
care indeamn[ la virtute fdr[ a ar[ta adevdratele mijloace de a qi se va transforma in rug[ciune curat6,luminoasd, in minunata
ruglcine de foc'o>>. <Rostirea ei plin[ de cdldurd este cheia care
ajunge la ea.
Discufia din chilia starelului lumineaz[, in definitiv, antro- descuie comoara harului>. Fructele cele mai dorite ale rug[ciu-
nii sunt bucuria de a trdi, plin5tatea vielii, strdlucirea luminii,
pologia elaborat[ de Sfinlii PdrinEi, penffu care omul este esen- inima ugoar6, preschimbarca a tot ce e gleoi, a inchist[rii ego-
iste, a tot ceea ce st[ in calea miqc[rii neingrddite a dragostei.
lial o fiinl[ de comuniune. Rugdciunea anihileaz[ singuritatea
infernald, leagd f[r[ incetare pe om de Creatorul lui, izvor ne- Apare qi aici o obiecfie, formulatl de preot: o aserlenea ex-
secat de vial[ qi de dragoste (<vegheali qi v[ rugafi, cdci nu qtili perien{[, care pare s[ facd abstraclie de eforturile qi suferinlele
nici ziua, nici ceasul>>), aqa cum il leag[, prin ruglciunile celor- pe care le presupune rugiciunea gratuit[, fonnulatd f[rd speran-
[a unei recompense, nu este oare marca unui suflet lacorn de
lalEi, cu ceilalEi oameni qi cu lumea inffeagd, pe care Dumnezeu dulcefuri, cat'e se complace in <voluptatea spirituald>>, semn
a iubit-o intr'-atdt, inc0t a trimis pe Fiul S[u nu pentru a o judeca, al unei lipse de maturitate? Este, aqa cum afir vdzut,unul din
reproqurile care au fost adresate global Povestirilor unui pelerin
ci pentru a o m6ntui. A te ruga este a colabora la acest act de rzrs. Cdlug[rul rdspunde acestei obiecfii citdnd un text din
rndntuire pe care Fiul l-a dus la irnplinire pe cruce, qi pe care Sfdntul Macarie din Egipt, care, ca un bun pedagog, qtie sd arate
nu inceteaz[ s6-l implineasci: <<Iisus va fi pe moarte p6ni la lucrurile pe inleles:
sfdrqitul lumii; nu trebuie sd donnim in acest titnp't>>.
Cind plantezi o vie, pr-ri in ea toate gdndurile qi stridaniile pentru
c) Despre puterea rugiciunii
a strAnge recolta, sau, daci nu faci asta. toati strldania va fi in zadar. La
in povestirea cu un puternic caracter didactic, c[lug[ru] iqi fel este qi cu rLrgiciunea: daci nu"cauli roadele duhovnicegti - adici
face rost de o scurt[ insemnare despre rug[ciune privit[ din dragostea, pacea, bucuria qi celelalte - stridania nu i1i e de nici un folos. $i
punct de vedere al efectelor care dinamizeaz[ facultfltrile de aceea ar trebr.ri si ne implinim datoriile duhovniceqti (ruglciunea) cLr
omului: nidejdea de a stringe roadele, adici mingiierea qi bucuria inimii'o.

r Roag[-te, qi gAndeqte ce vrei, clci nimic nu poate stdpdni Orice ruglciune, chiar dac[ nu este pe de-a-ntregul conqti-
ent[, sporeqte preaplinul inirnii. Duhul e intrupat qi nu poate
g6ndurile ca rugiciunea;
fi despdrlit de trup, ceea ce se petrece intr-unul nu poate sd
r Roag[-te, qi fi ce vrei, cdci pentru a fi pldcut lui Dumnezeu nu aibl repercusiuni asupra celuilalt. O via([ duhovniceascd

nu e nevoie decdt de dlagoste't; activd aduce semne concrete, transfonndri ale persoanei,
derivate din aceastfl varietate de harisme despre care vorbegte
. Dacd nu eqti st5pAn pe tine, fii harnic la rugdciune qi SfAntul Pavel qi pe care SfAntul Macarie le citeazd ?n parte:
dragostea, pacea, bucuria, inlelepciunea, vedereA cu duhul,
Dumnezeu te va mAntui;
r Roag[-te qi nu te teme de nimic, c[ci neliniqtea sufletului Peleinul rus, op. cit.. p. l9l

se schimbd in nddejde; Ibid., p. 195.

r Roag6-te mereu: <Rugiciunea poate fi seacd qi distratd,

'' Pascal, Pens€es,ed. L. Bt'unsclivig (Hachette;. Paris. l9l-1, nr. 553.
'' .<lube$te qi fi ce vrei", spLrnea deja Sfintul ALIgustin.

Dlichel Evdokinov Pelefini rusi Si vagabonzi mietici 229

profetia, darul vindec[rii, darul limbilor. A crede in ele qi a le 3. Strilucirea vielii unui cf,lugdr poate trezi dorinla cunoa$-
terii de sine la oameni care simt, atunci cAnd il intAlnesc, sau
trii este deja rezultatul unui act de credinl[. doar trec prin apropierea schitului in care tr[iegte (sd ne gAndirn

6. Idealul viefii contemPlative la rnulgimile care se ingr[mddesc la Zagorsk sau Assisi), o

A qaptea qi ultima povestire se deschide cu un elogiu al vielii chemare puternicl la viafa duhovniceasc[. <Cel ticut invali
monahale, constituind o apdrare a c[lugdrilor, eroi smerili ai
prin ins[qi t6cerea lui>, gi zideqte prin viala lui. ContemplaEia
timpurilor moderne in lupta lor irnpotriva r[ului gi a iluziei.
Eroi despre care vedem ce rol pot juca in Rusia, in care sunt in tdcere este eliberarea din sclavia pdcatului, mlrturisind
astizi adesea nevoiEi si trdiascd in clandestinitate, qi unde, ca
qi in Occident, atrag fdr[ incetare suflete dintre cele mai alese. despre adev[rul acesteia. Hristos insuqi a deschis calea. inainte

Exigenfele monahismului primar, asumate ca un r[spuns la de a implini cele pentru care a venit pe p[m6nt, s-a retras
patruzeci de zlle in pustiu pentru a lupta irnpotriva Satanei, o
darurile Duhului, tulburd f[r[ incetare inimile. luptX grea de ale clrei binefaceri ne bucur[m acum. De rnai
multe ori s-a ?ndepdrtat in locuri singuratice ca si-l roage pe
La ce folosesc cdluglrii, intreab[ profesorul, dac[ se retrag Tatdl, aritAndu-ne astfel cum s[ ne g[sim odihna sufleteascd

din lume in inactivitate, f[r[ sd-qi slujeascd aproapele qi fdr[ s[ departe de agitalia care macind sufletul.

contribuie la bundstarea societdEii a c[rei supraviefuire depinde Profesorul pune, inff-o alti ordine de idei, o intrebare gravi:
de intrajutorarea tuturor? De la aparilia monahismului, in se- ce este de flcut dacd nu avem laindem6nd sfaturile unui pdrinte
colul al IV-lea, intr-o societate care, in ciuda compromisurilor
pe care le face cu puterea politicd, se voia cre$tind, intrebarea duhovnic pentru a fi clliuzili pe clile vielii lduntrice? Am
e pus[ incd de oameni care tr[iesc in lume qi nu pot concepe cd
se poate s[ te despa4i de lume ca sd aspiri cu atata for![ c[tre semnalat deja pericolul care pdndeqte pe cel care se supllne,
cealalt[ lume. fdr[ sX fie cdl[uzit de cineva avizat,unei metode de rugdciune
care atinge fibrele fiintrei conqtiente qi inconqtiente. in duhul
Iati rdspunsul sihastrului : Sfinfilor Pdrinli, sihastul arat[ cd la aceasta s-a g[sit un rdspuns:

l. Viala in liniqte qi singurdtate este activitate in cel mai Daci nu-l glsifr (pe stareful pricepr"rt). atunci, chemfind cu sufletul

inalt grad, ea favorizeazd intre altele desdv6rgirea sufletului. paza lui Dumnezeu. c[utafi sfaturi qi indrumdri in invXlimintele Sfingilor
Omul cufundat ?n cele lurneqti fuge de sine ?n zgomot, in Pirinli. $i intirili-le cu cuvintul lui Dumnezeu din Scripturi.Trebuie si
agitalie deqartl, in urmdrirea distracliilor inutile.
finefi seama qi ci cel care cauti cu buni voie gi zel, poate gisi bune
2. Celcare iqi comunicl experinlele liuntrice in cuvinte sau
in scris poate deveni bineficdtorul unei naliuni ?ntregi, prin el indnrmiri din parlea oamenilor de rdndt'.
se rdspdndeqte in lume o formd nevdzutd de dragoste. (S-ar
putea cita cazul Sfdntului Antonie, al SfAntului Francisc din Reiese din aceste afirmalii cd e foarte bine sd iei drept
Assisi, al St?ntului Sergliei de Radonej, care nu ar: llsat multe sfdtuitor pe cineva, chiar un profan, pentru atepdzide capcana
scrieri, qi a cdror flacil-[ vie strdluceqte incd.) nilucirii. C[ci Satana insuqi poate lua forma unui inger luminos,
care poate transfonna cildura trupului in foc dezl5ntuit, qi se
topeascd bucuria inimii in pldcerea tristd a simlr"rrilor.

Prof-esoruli$i pune intrcbarea: cLux putem sd ne rugdm cAnd

'' Ibid., p. lo2-103.

230 DIicheI Evdokimov Pelerini rugi qi vagabonzi misdci

ne-am adAncit in piicate de moarte? Nu e oare blasfernie si " jertfele lor impreund cu pornelnicele celor vii qi celor adonnili,
indrdzneqti la cea rnai sfAntd faptd de unile cu Dumnezeu? asociafi astfel in rnod mistic cu jertfa mAntuitoare, rnai ales prin
Ornul de la sfArqitul secolului XIX qidin secolul XX e departe frdnturile de pAine care sunt puse in sAngele din potir. Veclerea
simfoniei ecleziale, la ca'e fiecare aduce nota sa personal[, in
de a fi insensibil la <rsacru>> in diversele sale manifest[ri lumeqti: armonia ?ntregului, este aceast[ sobomost elaboratl de filosofia
ideologii, putere, bani, sex, idoli ai show-business-ttlui sau ai rus[ a secolului XIX, rnai ales de Khomiakov. Ea defineqte
politicii... El se d[ adesea inapoi de la actul religios nu din in- persoana ca o fiinE[ in comuniune, ?n primul r6nd cu Treimea,
diferenl[ la sacru, ci din teamd, din remuqcare, uneori din din care desprinde modelul comuniunii desdvArqite, in care
descurajare, sau chiar din <risipirea mingii> clreia nu i se poate unitatea se irnplineqte in diversitate; apoi cu oamenii, a cdror
opune decAt rug[ciunea frecvent[, chez[qie a echiliblului existen[d o impfutdqeqte de la cel mai apropiat pAn[ la cel mai
minlii. indrdzneala in viala lSuntric[ consti, dup[ textul liturgic, deplrtat: mai intAi familia, apoi nagia (asupra cdreia slavofilii
in a <chema Tat[ pe Dumnezeul cel ceresc>>, a ne intoarce spre au insistat foarte mult), r;i apoi omenirea universald, de care
suntem cu tolii rdspunzf,tori, dupd Dostoievski.
el, chiar dac[ suntem cufundali in cele mai de jos sau in
Rugdciunea rupe ciclul infernal al izoldrii, al separi.rii, al
pr[pdstiile groazei. sentimentului de a fi un strdin pe p5mAnt, toate consecinle ale
Mdrturisirile unui pelerin.r-us se sfdrqesc cu o rneditalie pdcatului; ea reintegreazd omul in circuitul iubirii care, ca un
r0u puternic, pleacl de la Dumnezeu qi se rdspAndegte printre
asupra comuniunii credincioqilor unili in rugdciune, adicd in oarneni, qi ii ia cu el ca sI-i intoarcd la izvoare. De fiecare dat[
unirea cu dragostea dumnezeiascd. Aceast[ comuniune se cdnd omul se roagd, iar Sfdntul Pavel ne ?ndeamnd s[ o facem
infiripd de la rug[ciunea pentru cei vii care <curdleqte qi ridicl flrd incetare, se lasl dus de aceasti curgere a iubirii, qi lucreaz[,
dup[ puteri, la mAntuirea lumii.
sufletul celui pentru cale se face>, ca qi de la rugdciunea pentru
Acum trebuie s[-l ldsdrn pe pelerin, crue iqi reia drumul sprc
cei adonnili, qi ea <binefdcdtoare de cele dou[ pirli, pentru un destin necunoscut. in concluzie, cAteva cuvinte despre rne-
toda de rug[ciune preconizatzi aici. Cei care o practicd pot vorbi
leglturile strAnse care unesc lumea cereascd qi lumea noastrd>. despre binefacerile ei asupra sufletului, duhului qi trupLrlui. Dar
trebuie sd subliniern, chiar dacd acest lucru nu prea apare in
Povestirea se temini cu o rugdciune, simpld qi frumoas[, Povestiri, cd aceastd rnetod[ numit[ <isihastb nu exclude nici
un alt mod de rugiciune cale ar putea fi folosit, atat in Rusia,
pentru aproapele, care il pune pe acesta in prezenla lui unde rugdciunea lui Iisus nu e pusd in practicd peste tot qi nici
mdcar nll este admisd in toate mediile, cAt qi in Occident, care
Dumnezeu: are propriile lui tladilii. Orice rugf,ciune, de orice fbrrnd, iqi
realizeazd scopr-rl atllnci cAnd il aqazd pe om in comuniune cu
Doarnne mult n-rilostive. faci-se voia Ta, cel cat-e vr-ei si se

mintr-riasci toli gi si ajLrngi la cLtnogtinla adevirului; rnintttieqte qi ajutl pe
robul tiu N. $i si fie in fala Ta dolinla aceasta a rrea ca un strigit al iubirii
pe cal€ ne-ai poruncit-o TLrtt.

Prin aceastd comuniune intre cei vii qi cei adormili se

exprim[ <<cornuniunea celor sfinfi>, icoand a Bisericii vii de
la Vechiul Testamentpdnii la Parusie. Ea este actualizat[ in

timpul sacru al liturghiei euharistice, atunci c6nd sunt pornenili

plof'e1ii, apostolii, rnartirii, sfinlii, qi cAnd creciincioqri acluc

Ibid.. p. 215

Michel Evdokimov ill. VAGABONDAIE
Dumnezeu. Ne-am oprit indelung asupra drumului pelerinului
qi asupra invdlXturii pe care o poart[ ?mpreund cu alte perso- POSTREVOLUTTONARE
naje, pentru c[ ni s-a pirut c[ invocarea Numelui in perspectiva
isihasti corespunde unei nevoi a omului zilelor noastre, mai "Sunt incd pelerini in Rusia?>
ales prin sirnplitatea, densitatea mesajului siu, amintirea nemij-
locitd a condiliei existenfiale a omului p[cdtos, chemat la mila 1. Vagabondul Ei puterea

dumnezeiasc[. Cel care spune rug[ciunea la locul unde A aborda literatura sovieticd din perspectiva vagabondajelor
mistice nu e uqor, degi o Rusie etern[ nu s-a stins nici acum,
lucreazd, ?n cdminul familial, cdlc6nd pe pavajul oraqelor, in ciuda constatdrii blazate cd asistdm la <sfdrqitul mitului ru-
pierdut in mullime sau retras in c[mara sa regdseqte experienla sescrr', ci rlmdne vie in ceea ce a devenit fostul imperiu al
pelerinului care stribdtea pdduri qi trecea r6uri, cobordnd in larilor. Pentru a construi paradisul terestru la care visau revolu-
hanuri qi intAlnind oameni, drumefind zi qi noapte in lumind tionarii, trebuia intdi inibuEitd orice dorin[d de a crede intr-un
. l[untric[ qi in bucurie. in mica lucrare Rugdciunea lui lisus, paradis ceresc, sau cel pufin sd fie secate izvoarele care potoleau
setea sutelor de pelerini insetali de apd vie. Atunci au fost rase
autorul, care semneazd, <Un cdlugdr din Biserica de Ia Risdrit>>, de pe faga p[mdntului mdndstirile Optina qi Sarov, au fost in-
chise cele de la Valaam, de la Pegterile Kievului, iar cea din in-
evoc[ actualitatea reinnoit[ a Fi]ocaliei in Rdsdritul apropiat sulele Solovelki a fost transformatd in lagdr de concentrare
qi in Rusia, ca qi cea a Povestirilor unui pelerin, reeditate de pentru membrii clerului. Din o rnie de mdn[stiri care existau
atAtea ori, ffaduse in mai multe limbi, primite neaqteptat de bine inaintea revoluliei, n-au mai rdmas dec6t cdteva deschise in
de romano-catolici, anglicani, iuterani, calviniqti, qi devenite 1985, printre care renumita Treime-Sf. Serghei,la Zagorsk,
<<lucrdri clasice de ordin major ale literaturii de devoliune>>23. ldngd Moscova. Reducerea peregrindrilor a dus la r[rirea
prezenlei pelerinului ca personaj literar. Aceastd rarefi ere poate
Aceastd rugdciune, care conline puterea neinvins[ a Duhu- avea qi alte motive: o actualitate prea arz[toare, griji sau interese
lui, a str[bdtut incercdrile tragice ale Revoluliei ruse, qi a in- solicitate ?n alte direcfii, fdrd a vorbi despre o cenzurd drastic[
giduit multor suflete lipsite de ajutorul Sfintelor Taine, intr-o ce nu voia decAt sd ascundi privirii o realitate devenitd tabu.
lard in care se inchideau bisericile, in care orice invdtrdmdnt
religios era proscris, in car€ mdndstirile erau interzise, s61ind R[t[citorii mistici, cdrora li se interzice prin lege sI trdiascd
fteazd,flacdra credinlei qi a nddejdii.
in osmoz[ cu mediul social, se v6d erzi ameninla{i cu zu-estarea
" L/n tnoine cle lEgtise cle t'Orient, La Priete de Jdsrrs, Ed. de Chevetogne,
!'.r^{lVAT, yrol, t" du ntytheni.sse. L'Age d,homme. 19g2.
1 963, a 4-a edigie, p. 73-7.1. Perspective interesante asupra <<cherttdlii Nuntelui

lui Iisusin Occident>, apendice II,p. 109-l 12.

2t4 Michel Evdokimov Pelerini rugi Si vagabonzi mistici 235

pentrLl lene sau parazitism social. Ca totdeaurta, ei se interio- suprimat libertatea cazacilor din Ucraina, a distribuit p:"urAn-

rtzeazir qi tr[iesc in aceastir lr-rme fdr[ a-i apa(ine cu adevdrat, turile statuh-ri pentru a satisface ldcornia celor pe care ii favor-iza,

lucru care ii scoate din s[rite pe cei care planificd viegile qi qi a aservit numai ea 800.000 de ![rani liberi! Dr-rp[ revoh-r1ia
din I 9 17, bolqevicii au lecuperat mo$tenirea acestor doi trari ,
minfile. Totuqi, ei nu trebuie confundali cu <emigratrii din au aplicat prograrnul lor de luptd zrntir'eligioas[, dal cu o fero-
interioo>, aceqti sovietici care pentru a supraviegui unr.ri regirn citate sAngeroas[, ial astdzi nu lasf, Bisericii decAt un spalir_r
resirnfit ca insuportabil, se transportd cr-r gAndul intr-un
<altundeva> mai mult sau mai pufin mitic: la fel curn existl de liberlate redus la celebrarea liturghiei in pufinele licaquri de
emigralii de <<acolo>>, care, trlind in str[initate ?n condilii la fel cult care au mai rdmas deschise. $i intr-un caz qi in celdlalt, cei
care se supun imp[rdliei Cezarului qi ideologiei sale oficiale se
de dureroase pentru ei, se transporti cu gdndul intr-o Rr.rsie nu simt provocafi de credin![, de rnanifest[r'ile pioase incornpati-
bile, dr,rp[ pdrerea lor, cu ordinea absoh-rt6, etatizatl, pe care
rnai pufin miticd. in ceea ce ii privegte pe r[t[citorii autentici, vor sd o impun[ gdrii. inchiderea sistematicd a mdn[stirilorr se
ei aduc mdfturie in rniezul cet[lilor oamenilor despre cetatea
cercascd la care sufletul lor aspir[. Nici un ucaz nu ar putea s[ supune voinlei de a le inibuqi influenla, de a impiedica poporul,
ii condarnne la tdcere sau nemiqcare. Pentru a-i intAlni, e de a cf,r-ui via![ e prograrnatd pentru a indeplini in mod mecanic
normele de prodr"rclie dictate de biroclalii omnipotentri, sd-qi
ajuns sd petreci de pildd mai multe ore ling[ rnorm6ntul croiasc[ drum spre aceste loculi ale luminii, a cdror putere de
atracfie este irezistibil[ pentru sufletele dornice de absolut.
Sfflntului Serghie, la mAnistirea Treimii, unde se inalld zi de zi
o rugdciune neintrerupti, tulburltoare, in intimitatea spiritual[ M[ndstirea Poceaev este locul in ciu-e, de tr-eizeci de ani, in-

a ap{rdtoruluiRusiei. cdlcarea dreptului la pelerinaj a luat intorsitura cea mai
Autoritdgile risipesc o energie fabuloasd pentrLl a pune tot
dramatic[:
felul de piedici pelerinilor, impundnd de exemplu un paqaport
De doi anj deja, serviciile regionale ale mili(rei de la poceaev. cu
care poate fi cerut in tirnpul deplas[rii in interiorul 16rii. Am-
efective r"rriaqe de rnililieni Ei de cadre ar-rxiliare ale mililiei interzic. aproape
ploarea pelerinajelor ?n istoria Rusiei era atat de mare cd isto- in fiecar"e zi. populaJiei si nteargi la stirelie pentrLl a se rllga. Fac baraje
ricul Kliucevskij ( I 84 I - I 9 I I ) vedea in aceast[ preumblare per- [...], opresc cLr forJa pe pelerini, ii urci in camioane qi ii clLrc in nrijlocLrl
manentd o tr-[sdtur[ a caracterului nalional, qi afinna c[ pelerinii pidurii Brodnz, sau Smyikoe sar,r in alte locuri, ameninlindr.r-i cI claca ii
constituie o clasi sociald apafte, care meritd sd fie tratatd ca mai vid prin preajr.na stire{iei. vol primi cinci ani de inchisoare pentrLr

atare. Misurile draconice luate de Petru cel Mare qi Ecaterina vagabondaj. pedeapsi care este intr-adevir aplicati.

a II-a pentru a extinde qerbia gi a-i lega pe qerbi de glie dovedesc Serviciile de transporl in conrun sunt interzise pelerinilor. Daci

cd aceqti admiratori ai societ[trii supravegheate de politrie, dupd un condrlctor nu respect.l acest regularnent. iqi pierde locLrl de munci qi chiar
moda occidentald, dispreluiesc persoana utnand, c[ nu cunosc
adev[ratul caracter al poporului rus qi, sub acoperirea eficienlei libertatea. Astfel, toli pelerinii tnerg pe jos, ca acunt doui sute de ani. clar
econornice, ascund voinfa de a distruge credinla religioas[, con- asta nu ii slrpiri. cu condi{ia ca dupi efortuj Ltnui mar.E atit de gr-eu si se
siderati ca retrogradd ,si incornpatibild cLr modul de gAndire do-
minant, ateu sau deist, al civilizaliei occidentale. Astfel <des- ' Din cele l.025 cle miinistiri descirise in lgl4.toateerau ir.rchise in 1939.

potul luminat>> Ecaterina a II-a, prietend a lLri Diderot, a in tirrrpul lpogerrlLri sfalinisrrlrlui. iar astizi doar vreo cirrcisplezece nlri sunt
cieschise. dal suptrse unor nrirsuri dlaconice in ceea ce pliveqte lecnrtu!eir.
cf.'11'. BEENSON, Prudencc ct Courztge. Plr-is. Le Seuil, 197.1, p. -t8.

216 Michel Evdokimov Pelerini rugi qi vagabonzi mistici 2t7

poati inchina in fala r.noaqtelor de la Poceaev. . . sustrage exceselor colectiviz[rii sau violenlelor ocupan!ilor
naziqti, ajunge la sfdrqit - dar aceasta este o alt[ trecere - in
Totuqi. sunt impiedicafi sI se apropie' li se confisci lucrurile penitenciarul in care se desf[qoari acliunea din Pdntu] Cerc.
Acest om ajunge la vagabondaj din cauzarigorilor existenlei
personale, sr.rnt injr-rra[i qi chiar bitr-rgi'. intr-un sistem totalitar, agravate de un r[zboi ucigaq. Doar o
povestire-mdrturie ca Arhipelagul Gulag este relevantfl pentru
Aceste mdsuri, de o asprime exageratA, dovedesc neimblAn-
acest nou tip uman pentru care co$marurile imperiului concen-
zita energie a poporului, qi o dorinf[ de peregrinare care e de- tralionar ?ntAlnesc in rnod tragic realitatea.
parte de a se stinge. MulEi rdt[citori qi sihaqtri au gesit ad[post,
2. Un pelerin indoielnic
imediat dupl Revolulie, in desele plduri din nord. Atunci cdnd
armatele germane au intrat in lard in 1941-, au gdsit numeroase Nuvela lui L Kazakov Pelerinul (Stt'annik) extras[ din
schituri risipite in addncul p[durilor, departe de colectivizarea culegerea Albastru Ei verdd, a apdrut in plin[ perioadi de

forfat[ a pdm0nturilor qi a oamenilor, unde moqtenitorii destalinizare declanqat[ de Hruqciov la al XX-lea Congres

spirituali ai SfAntului Serghie qi ai SfAntului Serafim pdstrau ( 1 956). Literatura se desparte de normele sufocante ale <realis-
vie tradilia rug[ciunii neintrerupte. $i atunci cAnd, imediat dupd
revolufia din octombrie, bolqevicii au decretat r[zboi fdrd mii6 mului socialisb>, a evoc[rii locurilor qi a personajelor stereotipe.
Bisericii, distrug0nd qi inchiz6nd ldcaquri de culto, deportAnd Denuntarea cultului personalit5lii de cdtre primul secretar al
sau impuqcAnd episcopi, preoli qi credincioqi cu miile, atunci partidului, cdteva m[suri timide de liberalizalc, care duc la pu-
preolii pelerini, cu o boccea in spate in care aveau o bucatd de
blicarea nuvelei O zi din viaSa lui lvan Denisovici in 1962,
p6ine qi Scriptura, plecard pe drumuri ca sd vesteasc[
aduc o dispozilie favorabild in rdndurile intelighenliei dezleag[
Euanghelndin poart[ in poafte, lindnd aprinsd flacdra credinlei limbile' qi dau curaj pentru a aborda teme altidatd prohibite.
Valul <dezghefului>>n, micd explozie literard de care se pare
in c[mine.
cd profitd Kazakov, a fost destul de rapid in[buqit de o
Autorii sovietici, ca Soljenildn, au zugr[vit portrete de
nevinovafit, sau de r[tdcitori nu din vocafie, ci de nevoieu' Ei rnajoritate conservatoare bine organizatd care a rcadus literatur-a
nu ar putea intra in categoria vagabonzilor mistici, nici m[car pe vechile fdgaquri gi la vechea stagnare.
in cea a romanului picaresc, qi constituie un gen aparle, ieqit
in imprejurdri exceplionale dintr-o lume in care populalii in- Nlscut in 1927 ,Iuri Kazakov a inceput sd studieze muzica
tregi sunt deplasate, duse pe c6mpuri, deportate in provincii la Conservatorul din Moscova, imediat dupi r[zboi, apoi s-a
indep[rtate. Un ldran simplu ca Spiridon, care ajunge pe indreptat citre literaturd. Autor al unor nuvele a cdror art[
drumuri ?mpreun[ cu nevasta qi copiii din nevoia de a se
' Goluboie i Zilionoie,Ed. Sovielkii Pisateli, Moscova, pp.48-62.
' ,rsuppliques adrcssdes qu Conseil oecttndnique des Eglises et aux ' SoljenilAn printeqte din toate collulile girii nenr.ulirate nldrtufii de la cei

ditigeants de I'URSS>, , septembrie 1962, citat in N. STRUVE' Atdilens en carearrscipatdinlagdrelestaliniste.Ei vor-fievocali descriitorin Ahrpela-
gul Gulag.
oURSS, Paris, Le Seuil, I 963, p. 278-279 .
" Acesta a fost titlul unei nuvele de llia EhrenbLtlg, apir.uti in l9-54. unde
Din cete 50.000 de biserici deschise inainte de rcvolulie, numai aproxi-
pentlu plirla oaril in literatulii se volbea despre epulirile staliniste.
nrativ o suti rtrai r.amiseseri in I939 pe intregul teritot'ir.t, iar astizi ntr nlzri
sunt clecit in jul de 7.000. Pentlu o poptrlalie care irrtre tinrp s-a dtrblat" '

' Eririna din Casa Man'ionei.
" Spiridon. din Pinrul cerc,Kostoglotov tlin Pavilionul cancero;ilor'

2ta Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici 239

consti in sugestie, descrie o lume sovieticd, singura pe care o - A. de-asta inhebi ! zise ea pe un ton necijit. Tinerii de azi. se gtie.

cunoa$te, strlbitutd de annonicile lunii vechi, ca qi pelerinul nu cred in Dumnezeu. $i apoi la noi e rnunci tot tirnpLrl anului, nu avenr
acesta care aduce, in tonalitatea muzical[ a intregului, o not[ tinrp de aqa ceva. Cind vine vreun preot. citeqte o slujbi pentru morli la

stranie, discordanti. cinritir, qi asta e credin[a noastri'0...

Pelerinul este o povestire realistd, care dd o imagine destul Alteori, pelerinul tunI irnpotriva desfr6nafilor, sau a indife-
de fideld a decreqtinizdrii satelor, o tem[ pdn[ nu demult tabu, renlei la cuvAntul Evangheliei, in fala nurorii gazdei lui, un

dar care a devenit posibila prin climatul de <dezghe!> post-sta- produs pur al regirnului sovietic, care casc[ ascultAndu-i
cuvintele. Dar, az6nd de dorinle lascive, se vdrd noaptea ?n
linist. Este pus in scen[ un vagabond cu inclinalii oarecum
patul tinerei fernei:
lubrice, oricand gata sd se vAre in orice pat ca s[-qi liniqteasc[
Pipii patul, se culci pe mar_einea lui,impinse pitura uqoar-5. Liuba i
doringele trupeqti, qi in contradicfie cu o stare pe care pare c[ a se trezi trcmur-ind, iqi scoase fala de sub barba pelerinului. il lovi cu pumnul
ales-o cle bunavoie. Totul are loc pe fundalul unei atmosfele in piept qi scoase nn stngit...

decadente, depdrtati de realisrnul socialist, care a adus autorului - LasI-rnI. golanule! Pelerinul dracului. lasi-nrXl zise LiLrba cr.r
comparafii elogioase cu Cehov. Fatalitatea se abate asupra voce riguqiti.

mamei, al cdrei so! piere pe front, asupra fiului care se ineacd Se smulse din str€nsoarc lui, se ridici in gezut qi igi strAnse clmaqa
in mod stupid cu tractor cu tot intr-un acces de zel kolhoznic, pe genunchi.
asupra nurorii, vlduv[ tdndr[ qi fdr[ prihand, care e respon-
sabila clubului, Ei care aplicd intocmai regulamentul clre inter- - Stai pufin. .. Daci vr-ei mi insor cu tine miine... ?mi rad barba,
zice tinerilor si danseze seara in timpul s[pt[mAnii. Pelerinul, muncesc la kolhoz... imi fac baie, adlugi el. amintindu-qi ci nu se rnai
care se intereseaz[ de cdtd credingd este in sat, qi trece numele spilase de multi vrerne".
celor morJi in pomelnicul lui, se las[ prins in plasa seducliei
feminine qi este nevoit s[ fugd ruqinos in zori.Impresia gene- Nuvela iqi glseqte punctul de echilibru in dubla denunlare
rald, evocat[ delicat, este cea a rlului existenfial, al unui loc in- a unui sistem care in[buqd aspirafiile cdtre infinit ale omului,
chis qi in[buqitor, singura leg[tur[ cu exteriorul venind de la qi a unei ipocrizii bigote a cdrei aparilie pare anacronicd in de-
acest rlt[citor care iqi trage dupi sine <plictisul qi lenea>' corul unui kolhoz. S-ar putea vedea de asemenea ?n aceasti
anecdotd sdteascd un rid imperceptibil pe fala etem[ a naturii,
Ambiguitatea fine de duplicitatea personajului' Uneori el atOt de intens prezentd ?n cele doul descrieri de la ?nceput qi de
are un rol de revelator, prin prezenta qi intreblrile sale, indeam-
nd la descifrarea unei realit[1i adormite in rutina de zi ctt zi: la sfdrqit. Dat afard din casa pe care aproape a pAngdrit-o, pele-
rinul se afund[ vesel in aceastd naturl:
- Biserica fr-rnclioneazi? intrebi el indrcptAndr'r-qi pdvirea asttpra
Ca totdeauna. de fiecare dati cind pildsea un loc, se sim(ea din
cnrcii roz-nttrii a cloPotnilei. ce in ce rnai vesel - sim(ea chemarca drumului. iar episodul din ajun i se

- Biserica? Si fr'rnclioneze'? Nr-r se fac slujbe in ea " Actttn se $tergea din amrntire .. .
Nu qtia unde avea si-l duci acel dnrrn. Dar iqr simlea din nou sr"rfle-
glseqte iniuntr-u o stalie cle rnotocultlt|n (SMT). Era un preot intt'-o vtetne'
tr-rl r"rqor ;i vesel, iqi reluase infiliqarea unui om obiqnLrit cu drumuri lungi.
dar tare bitrin, a ttiurit de vreo doLrizecr cle ani.
- $i atunci voi triili in ziteisnr? 'toiagul ii lAqlia prin ierburi qi tLrfiqLrri. riisunii pe tlr-rnchiLrr-ile cle copaci. iar-
KAZAKOV . Goluboie i Zitionoie.op cir., p. 50.
Femeia se tLrlbru'i... " Ibicl.. p. 60.

240 DIicheI Evdokimov 24t

el fr-edona cu jurnitate de glas o melodie veseli.''. se ocupe de filanh.opie

Sub pana lui Kazakov, r[tdcitorul mistic suferd o degradare dispdrut. Dar poporul pistreazi aminti.ea chiar a acestor iurccilvi care atr
plltemicd. Omul, epoca, preocuparca pentru cenzur[, totul pare Drn copilirie uscat, cr"r barba
sd se alieze in definitiv pentru a face din acest personaj, care i,ri arnintesc de proqa. L'om tarc
mo;tene$te anumite tr'ls[turi uqor de recunosclrt ale predeceso-
rilor s[i, un personaj grotesc. gi ochii inc'edibir cle albaqtr-i. La noi er-a foarle iubit si ajutat si-qi cluci

3. <Oamenii lui Dumnezeu>> z'ailrexle. Anr,rnfa schimba'ea vrernii, intoarcer-ea fiilor plecaii. schimbiri]e

Autorul unui articol ap[rut in Caietele Samisdatu]ur evocd aduse de soarli.
tradilia secular[ a .<oamenilor lui Dumnezell>> (Boiii Liudi)
cale strdbat locurile sfinte ale g[rii, ajungAnd uneori p6nd la Atunci cind Biserica Vie,r a pus stipnnire pe licaqul cle cult, pro;a
Muntele Athos, la Ierusalirn gi la Sinai; ei povestesc acolo unde s-a agezat la intrare qi a inceput si cerqeasci vocici qi cimali.
sunt primili poveqtile pitoreqti ale lumii de dincolo, sunt
intrup[ri ale comuniunii universale a celor credincioqi. Dupl - Dar ce vrei sI faci?
ce a reamintit rolul pelerinilor in istoria qi literatura Rusiei (un
rol fdrl egal, dupd pdrerea noastr6, in cazul altor natriuni mai - Vreatr si mi inrpirriqesc.
pragmatice ale Europei), el evoc[ prezenla persistentd a
acestora in nafiunea sovieticd de astizi: - Dar Proga, nu pofi sa te impirtiqeqti dupl ce ai mincat cimafi qi

Acest aspect al vielii populare a Rusiei dinainte de RevolLr{ie poate ai biut vodci...
fi considerat caun fel de dezordine ptovidenliaLicare rcflecta nu o carenlI
in - Ba da, ba da. e foarle bine aqa. qi acliu-ea: Cine smeervageiminpiiarctrl.q'i
socialS, ci nivelul rnoral al lirii. aceasti biserici se va nrurdiri. iar cine va cnnta in ea va
O eri noui a istoriei noastre a inceput, era postrevol'"tfionari, in
Iar oamenii nu au mai mers de atr-rnci la Biserica Vie.
timpul cireia aceastit dezordine povidenlialia trebuit sd cedeze in fa(a unei in anii 30. triia proor-oci1a Motia. Oamenii se sh.angeaLr in juml
ordini inspirate de riu. Trebuia ca toti si fie uniformizati gi si gAndeascl ei, ii dideau care Lln ban, care o bucati de pllcinti.
la fel. qi si fie extirpati din inima poporului rnila pentru cei care sufeli qi
penhrl (popoml ortodox>. - Anna, zicea ea' firgi repede acasi. s-a intimplat o nenorocire.
Femeia alerga qi
De indati ce s-a instalat, puterea populari a intreprins o acfiune iqi gdsea biiegerLrr ho'cxind, impuns de un tarr.
de purificale a societilii de elementele aqa-zis nocive, pelerini, cerqetori, Alti dati. Motia i-a acoperit
iurodivi. Cu nn zel deosebit au fost indep[rtati din capitali in ajunul a legat ciinii de ra bisedci cu s'fod.
ultimelor jocuri olimpice de la Moscova. Astlzi inci Codr-rl Penal serveqte cn cdrpe rogii qi i-a minat spre biserici.

de pretext pentrtt a condamna pe <oamenii lui DumnezeLl) - pentrtl - Unde te d'ci aga, Motia? Ce faci acolo? a cer.tat_o pr.eotr.rl.
vagabondaj. palazitisnr. propagandi antisovietici. Unii tjung in azile
psihiatrice. altii in lagirele de ntrnci. Biserica insiqi nir nrar ale dreptLrl si - Ei, nimic, a rispuns ea. Cu tofii suntem Lrn pic rogii...
Iati propriile mele
'' lbid.. p.6l-62 O bitrdnici, adr-rsi de spate, observafii rnai r-ecente. Moscova, in anii 60.
imbricati in negrLr. cr.r se plimbi
fala tdniri,
pe Marina Roqcia. int.o rndni fine o cdryr, in c*ealalti r.rn sac plin cu cir-irnizi
qi fiare: pentrll a se rnortificar Dis de crimineafi. ea igi inireapti cirj;Lin
direclia clidirilor qi strigi:

<Ah, stArvLrri, mor'li viil S-a'aqezatin cavouri qi cred ci sunt vii!

Dar nu-i agteapti viitonrl luminos, ci Juclecata de Apoi!r>

Vorbea qi despre Dumnezeu qi spLrnea lLrcruri pline cle infelepcir-r_
ne' $i ea a fost prinhe cei ca'e au disprrLrt in ajunul Jocudror olimpice.
La lavra T.eimii - Sf. Serghie (Zagorsk), in iLrlie 1979. sdr*toarea
Sfintei Fecioare de la Kazan. o
voce riguqiti. ferneie irnbr.icati siricicios profeleqte c'

<Antilu-istLrl mer ge pe pirrint. A fost trirnis ca si distru_ei paqtele.

^sAntr.lEB^ivsoerbriaciideorutordgorxuep r'ode'nist, din ri'dur crerurui, ciu-e s-a forrrrat in
irr i,rie 1922. a cale si cr.eeze o schis'r:i
;r dispirlrt calrvlr rni rnai tir.zirr. fost pe gi

242 D{ichel Evdokimov Pelefini ruqi gi uagabonzi mistici 24t

invierea gi nemut'irca oamenilot>>. qi vitalitatea vagabondajelor mistice in Uniunea Sovieticd, unde
Oar.nenii adunafi in julLrl ei asculti in tlcere.
<$i cine este acest Stipin al Lr'nnii (oc de cLrvinte asupra nunreltti oficial sunt discreditate qi supLrse unor m[suri severe de

de Vlaclimir. aluzie la Lenin). niscut in 1870 qi care a lttptat irlrpotriva reprimare polifieneascd. Dar nimeni nll este omene$te capabil
Paqtelui? O sI invingi pAni in 1984, anr'rl in czue ziua lui de naqterc qi Paqtele
vol fi in aceeagi zi; dar va fi ultima lui victorie...>>. sd stingd setea de absolut a omLllui, dorinJa lui de comuniune

Doi mil{ieni apar in mullime qi o iau pe proor-oci1i. Porlireasa cu divinul, chiar cu pretul unor severe privafiuni, a bitlilor sau
ministirii irnpinge gi ea mulfinrea: <Ce tot tragefi cLt r-u'echea? Daci tot agi
venit la rninlstire. mai bine v-a!i duce si ascultali predica pirintelui. Ce a pierderii libert[1ii. in cartea sa Poustinia ou Ie ddsett au coeLr
v-o fi plicind si ascultali nebr-rnii!> $i-qi tot vAm rnltr.rra pe sub picioareie des uillel' ,Catherine de Hueck Doherly poveste$te c[ a intdlnit
noastrc. ca qi cltm al fi vrr-rt s[ ne alunge. la Roma, la un Congres care s-a linut in anii 60, cdtriva teologi
venifi din Uniunea Sovieticd gi i-a intrebat:
Iarflqi milifreni. De data asta dr.tc cu ei un orn carc parc si fie pelerin
<Mai snnt pelenni in Rusia?> S-au mul{umit si mi pdveasci qi
gi se impotriveqtel in mAni are nir;te mitlnii. DoLtI femei se lin dupl el si-rni rispundi: <Credeli ci comunismul poate opri pelerinajele in Rusia?>
Mi-a venit si intrLr in pimint! Totr-rqi am pus o alti intrebare de acelaqi fel:
plingind: <$i ce se intimpli cLr sihlstriile?> Mi-au spus ci pidurile eralr tot pline de
<<De ce il duceli? Ce-a ficut?>. sihistrii qi cd se cLlno$teau chiar comuniqti care se duseseri in pidLrri in
ciutarea pustnicilor - qi care, pentru un motiv sau altnl, rinriseseri acolol
Cilugirii triec in ticere. VilLrrile mzu'i. negre filfiie ca niqte aripi
atfunate de cominacele 1or. Toli am vlsa si inter-vin[ ca niqte sdpnni 9i sI Dar, adiugzu'i ei, acestea eran doar zvonnd nesigure'u.

opreascd violenfa. Dar firi indoiali nr'r sunt ei stipdnii aici. ' ' Revolulia ruse, care s-a dovedit incapabil[ de a opri peleri-

Pentru ultirna oar-i arn fost la lavri in primivara h-ri 1983. Ordinea najele din interior, a amplificat mi$cal€a sprc exterior, aruncand
domnea. Nici rnlcar Lln cerqetor. Vizind niqte oarneni ingrXmidindu-se,
rn-am apropiat qi eu. Era r.rn ciru! mic pe rotile. in el. o bitr6ni oloagi' pe drumuri milioane de ref-ugiatri; dintre aceqtia unii qi-au tr[it
Cel care impingea clrttciorr.rl ii rLrga pe oamenii cal'e se strinseseri:
noua condilie, pentru care nu erau prcgdti1i, ca qi St[p0nul lor,
<Creqtinilor, plecagi, ci o si vini mililio>. Oarnenii pun in cimcior
bancnote de tr-ei rr"rble. mere, biscuili. Ar-rd ultimele cttvinte ale bitrinei care nu avea loc ca sd-gi plece capul. Revolulia bolqevici a per-

infirme: mis indirect intAlnirea dintre cre$tinii din Orient, rdrraqi fdrd
cip[tdi, qi creqtinii dintr-un Occident devenit pdm6nt de bejenie.
<Mai sunt dor.ri veri qi doui ierni: pe urml voi va trebui si
Cea mai mare revolulie atee, condusi in numele omului qi irr-
in{elege!i luct-ttnle>.
Apoi cXr-uciorul s-a tetras intr-un col{. potriva lui Dumnezeu, a avut un rezultat pozitiv: a favorizat

Dar iati ce m-a mirat. De-abia att fost rostite aceste cuvinte apropierea ucenicilor lui Hristos desp[r1iJi de o mie de ani. Ast-
inflicoqitoare. ci o bucurie tainici a luminat felele tuturor. Numai nigte fel, anumili profesori de la hlstitr-rtul Saint-Serge de la Paris

oarneni foarte nenorocifi pot avea ochii lLrminali astfel. Ah, cLrm rnai strferi au tinut foarle mult la acest dialog pe cale de a se instaura, qi
popou.rl rus in adAncr.tl sufletuh-ri lni! ''. au jucat Lln rol de pionierat in clearea unei rniqclri ecumenice

4. Vagabonzii mistici intr-un regim ateu care in momentul de fald nu se mai poate intoarce din drum.

Aceste cateva exemple, qi mr-rlte altele, atesti pennanenta Pulin tirnp inainte de a fi constr6ns s[ pdrdseasc[ Rusia,

" \f FOMIN. ..fttl- tts tie Dieu". Cirhicrs tltt Satniztl;rt. Brttrelles' '' <Siltistt'ia situ DeSettul irt inint;t or itselotr', tr ad. fr-. lzt Edinr ra Cerf. 1 97(t.

noienrbrie 1984. nr. 106, p. l9-21 Autoarea este o nlsoitici de relrgie catolicz'r. solia untri nrrrelican.

"' Poustinia ou le ddseft au coeur des ville.s.op. cit.. p. 34.

244 frIichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici 245

Nicolai Berdiaev s-a dus la un preot din Moscova. pdrintele rdsturnate, cicr valorile fundamentale, qi mai ales posibilitatea
Alexei Meciov, care era vlz[tor cu duhul qi era duhovnic renu-
rnit. Filosoful refuzase intotdeauna s[-qi piriiseascd 1ala, cre- de a distinge infie bine qi r[u, au displrut. Un nevinovat trebuie
zdnd cddatoria sa era s[ irnp[rt[qeascii soarta poporului s[u: s[ se declare vinovat la sf6lqitul unui proces, dac[ partidr-rl i-o
cere; cei rlai buni apirdtori ai revoluliei sr-rnt trirniqi in lagiirele
cind anr intrat in chilia pirintelui Alexei. a venit in intirnpina|eii de concentrare. Hannah Arendt stabileqte o diferen{d de ordin
mea irnbricat in alb. qi am avut irlprcsia ci rispindea raze de lr-rnrini. I-anl calitativ intre regimul dictatorial, care iqi impune legea nerni-
spus cAt eran-r de indr-u'erat ci trebuia si-mi pirisesc Jara. <Trebnie si plecali.
mi-a rlsp,.rns pirintele Alexei, trebuie ca occidentr-rl si vi atrdi cr-rvintele>.'t loas[ f5.r[ a pretinde ci fondeaz[ un nou paradis, qi regimul

Dup[ curn se qtie, Berdiaev avea s[ se implice profund in totalitar in care singurul adevlr in toate domeniile. ?n credinfele
miqcaiea personalismului creqtin, anirtat[, plintre al1ii, de personale, qtiin![, ar1[, este cel care emand de la pafiid, sau de
Jacques Maritain qi Emmanuel Mounie'. Acest cLlfent filoso-
fic avea s[ exercite la randul lui o inflr-ren![ asr-rpra ginditorilor la tiran, care Jine in n-rdini frAiele puterii''. Singura cale de
salvare posibil[ de sub acest malcl[r de d[lflrnlturi nu este cu
sovietici moderni, ca Igor ogr-r4ov, care tocmai a fost eliberat sigr-rran$ forfa, ci o conqtiin(ir superioard, refuzul minciunii,
dintr-o detenlie de doulzeci de ani de Gulag qi de dorniciliu sau, dupi SoljenilAn, o chemare la c[infd (qi aceast[ cdinld

forlat. sau Tatiana Goriceva. trebuie sd se intoeu'c[ in timp cu mult inainte de l9l] ,pAnii la

Trebuie s[ admitem c.l stalea de peregrin cere o disponibi- inceputurile naliunii) ca o <<categorie a viefii neamurilorrr'".

litate, chial timp liber, libertatea de a circula, qi mai ales o mzre Devine evident c[, sub asemenea regimuri, condilia

libertate de spirit. Aceste exigen{e sunt cele pe care le putem rdt[citorului, in afara celor care au ales-o in rnod deliberat, este

intAlni intr-o societate normald. Dar ce este nonnalitatea? impusl de evenimente cu o cruzime rafinatd, gi devine una din
Lumea zugrivitd in tragediile lui
Shakespeare, in Contedia rnultele cou.Iponente ale vietrii: deporlzu'ea nemlilor de pe Volga,

unand a lui Balzac sau in opera lui Camus, in cale abundd a tdtarilor din Crirneea, a populaliilor baltice. in afara URSS,

nedreptatea, cruzimea, patimile dezl[nfuite, este o lume pe care rase intregi, evrei, polonezi sau figani, sunt private prin voinla
lui Hitler de dreptul la via1i, exterminate sisternatic. Pe toate
orice ireqtin o recunoaqte cu uqurin![ ca fiind decdzr-rti. Dar e
continentele, acei <<boat people> vietnamezi sau etiopieni, rniq-
lurninat[ de o tonalitate de <normalitate> pe care o dau anumite c[ri de refugiali de o amploare necunoscr-rtf, pAnd acum in istoria
valori, iar absenla sau prezenla acestora poate fi recunoscut[
de oricine: clreptatea, adev[rul, sensul, drepturile omultti" ' Or, omeneascd, alungi populalii intregi pe pi.rndnt str[in. Fie czi

in acest univers pe care il gdsirn la Sojenigdn, Evghenia sunt datorate tiraniei, rdzboiului sau foametei, aceste miqciri
Guinsbourg, $alamov sau Grossmann, bazele societ[1ii sunt
de refugiatri, semn tragic al instabilitE"trii unei lumi, ne trirnit la
votio A I i M ec i ov, p. 9 . Aceasti lttcrate, publicati in I 970 la YMCA
lupta rnetafizicd intre bine qi rdu, qi la condilia atAt de vulne-
press prin grij"a*elui Nikita Struve, reuneqte mer-noriile p.i|intelui Alexei, cores- rabil[ a omului peregrindnd pe pirnAnt.

poncl"nla iui, .lif.rit" nrirrturii. irr al si, Eseu de autobiogtafie spit'ituali in miezul cleportlrii, unii oameni iqi reglsesc credinla. Sol-
jenitAn devine clerstin $i iqi asr-rmd condilia cu toati luciditatea.
iBuchet-Castel. 1958, p. 256-257).Be'diaev ii evoci perso.alrtatea: <Spu-
nea... ci nu tr.ebuie sir conti|lti pe o intrevenlie rllilita|ri pentl r.l inlittlrare.t '* H. Alendt. Le Sttstdnte totu!itait-e,Le Seuil,1972.
bolqevismului. ci cloal pe tratrsfottltarea spirinrali in sinLrl popot-ului t'tts' ''' Cf. culegerea Des voix sous les ddc'onthres.Le Seuil. 1975.p. I 10.
Povestea cd solclalii ,oqii u.rt""u sir-l cattte noiiptea' ca si se spovedeascd''

246 Michel Evdokimov CONCLUZIE ,

Grossmann, autorul adrnirabilei qi sr-rmblei Vie et destinto Toli acegtia au muit intru ctedinyti, firi sd primeasci fig,iduinlele,
(Via;d Si destin),se converlegte. La ce? se intreabd G' Nivat,
editorul lui. La popolul evreu, poporul rdt[citor. ci vizindu-le de departe gi iubindu-le cu dor Si ntdrturisind ci pe
pimint ei sunt stfiini Si cdliton.
in cartea sa Poustinia (Sihistria), Catherine de Hr"reck
Evrei I I.13
Doherty povesteqte cum, inainte de revolufie, un prieten al
tatdlui sdu, pe nume Petlu, nobil qi posesor al unei averi imense, Iisus i-a spus lui Pilat: <impdt'dyia mea nu e clin lumea
se l-rot[rdqte intr-o zi s[ aplice, aqa cum atAgia allii au fdcut-o aceasta>> (Ioan 18, 36). Pe ucenicii Lui, clutarea acestei
inaintea lui, litera Evangheliei. iqi vinde toate bunurile, ingri- imp[r[trii ii va impinge pe cdile ocolite ale acestei lumi, nu
rnddeqte saci de aur qi argint in c[rule qi melge s[ le impartd pentru a evada intr-o alt[ lurne iluzorie, ci pentru a r-efuza sd
el insuqi in cocioabele Petrogradului. Apoi, cu un toiag qi o boc-
accepte tot ceea ce este in contradicfie cu aceast[ realitate ?n
cea, f[r[ un ban in buzunar, (de fapt nici nu avea buzunare), acelaqi timp simpl[ qi tainicl a irnpfu'dEiei, nedreptate, minciuni,

pleacd in lume. Cdgiva ani mai tdrziu, cei doi prieteni s-au egoism, urd, violen!6... Plecarea in lume a unui vagabond

intAlnit in fala unei biserici: mistic capdt[, aqadar, un sens concret. Cu toiagul in m0n[, cu

<De ce ai ales viafa asta de idiot, de intirziat Inintai?>. Petrlt traista in spate, pleac[ in lume; sau, f[r[ s[ se depdrteze de locul

rispnnse: <Isp5qesc pentnt cei care l-au flcut nebttn pe Hristos, cdt a triit in care se gdseqte, se hotdrlqte sd-l urmeze pe Cel ca-re a spus:
in lume qi dupl aceea, secole la rind>. Se imbriliqari din nor-r gi Petlit <<Eu sunt calea>>. $i intr-un caz qi ?n celdlalt,pe drumurile lumii
sau pe strada sa, in cdrnara sau in chilia inirnii sale, a unna calea
clispinr. Tat[l meu ntt l-a mai vXzut de atunci niciodatir'?. inseamni a urrna o persoan[ vie, qi a qti cd aceast[ cale duce
spre finta urm[ritd cu ardoare.
La ceasul la care tirania sub diversele ei forme iqi arat[ peste
tot fala h6dd, la care annatrlentul atomic ameninfd apocaliptic Vagabonzii mistici.ne-au inv[Eat c[ poporul ales, in vremu-
lumea,la care intr[m in civilizagia informaticdin vreme ce doud rile dintAi, qi poporul celor botezali mai apoi, nu sunt, afard de
cazul in care iqi p[rdsesc vocafia, popoare instalate conforlabil,
treirni din omenire suferd inci de foame, nu putem dec6t sd fim burghez, in certitudinile lumii acesteia. A fi ales nll presllpune
convinqi de nebunia lumii. Prin ea, nebunia lui Dumnezeu se impietrirea. Multiplele peregrindri ale poporului evreu, ieqirea
arat[ ca singura inlelepciune. Petru, vagabondul rus care s-a
din Egipt, exilul in Babilon, risipirea in diaspora, in unna
despuiat, cu voia lui, de tot penffu a lua condilia de om suferind
dus de colo colo pe pdrnAnt, iqi face auzitd'chemalea de a isp[qi cuceririi Ierusalimului, aratd cd a fi ales este o povard, o
pentru ceva, pentru singurul lucru care sintetizeazd esenta
responsabilitate grea in lumea aceasta cll care nici o inlelegere
rdt[cirii mistice: pentru cei care l-au crezut sau incd il mai cred inqel[toare nu e cu putinl[. Autorul Epi,stolei cdtte Eurei spune

pe Dumnezeu <<nebun>>.

't"' Ed. de I'Age de l'horntue, Lattsanne, 198'1.
C. De Hueck Dohefly, Poustitti;t.op. cit., p. 33.

244 DIicheI Evdokimov Pelerini rugi gi uagabonzi mistlci

clespre aceqti ciudaf c[litori cd. <rdoresc o patrie mai bund, adici num[r atAt de mare de bdrbali qi de femei; sd fie oare ceva care

pe cea cereascd. Pentru aceea Dttmnezeu nLI Se rLtsineazi de ei fine de moravuri? dorinla de a scdpa de mizeriile vielii? un
ca sd Se numeascd Dumnezeul lor, cdci |e-a gdtit lor cetate>>
nomadism inc[ viu, inn[scut la un popor cdruia i-au fost
(Evrei I l,16). Aceste cuvinte discern chemarea intim6, h[rizite spalii necuprinse gi care dau naqtere unei nostalgii a

inalienabild a poporului ales, pe care Apostolul Petru o reia in spafiului gi chiar ideii de infinit? o aspirafie la splendoarea sluj-
aceiaqi termeni indemnAndu-i pe creqtini in calitatea lor de belor liturgice in centrele monahale, unde mullirnea cuprinsi
de simful comuniunii omeneqti simte deja bucuria imp[rdfiei
<strdini qi cdldtori> sd se fereasc[ de rlul care macind sufletul
cereqti? o sete tenace de absolut, care fdqneqte dintr-un senti-
(I Petru 2,ll). ment de insatisfaclie dinaintea confortului, convenliilor, com-
promisurilor lumii acesteia? Aceste motive, qi multe altele, joa-
Vagabondul mistic se detageazd de puterea politicd, eco-
nomic[ sau social[, peregrinarea lui este un refuz de a se iden- cd un rol hotdrAtor, permit sd se discearnd tendinlele profunde
tifica cu un regim, cu o ideologie in vigoare. Skovoroda poarld ale acestui popor cdutitor de absolut.
un dialog secret cu el insuqi in iungile sale drumelii, qi ?qi joacl
din plin rolul de atrezi spiritul critic atunci cAnd iqi intdlneqte In aceste lungi rdtdciri mistice, toate clasele fuzioneazd in-
semenii. in cazul <<nebunilor intru Hristos>>, nebunia este per- tr-o fraternitate reinnoiti: oameni din popor, v6nzdtori, hotri qi
sonalizati sau chiar sacralizat[, ea oglindeqte societd'1ii propria desfiAnali, reprezentanli ai nobilimii qi ai puterii, fdrd a-i uita
ei imagine, care o obsedeazi, pe care o primeqte sau o respinge, pe intelectuali, qi nici aceast[ pleiadd de mari scriitori ca::e fac
impotriva c[reia uneori lupt[ f[rd a putea s[ se dezbare de ea' pelerinaje la mlnlstirea Optina, celebr[ pentru starelii ei: Go-
gol, Kireievski, Soloviov, Tolstoi, Leontiev. Este chiar necesar
Nu trebuie deci sI ne mirim cdnd vedem aceste personaje si evocdm aici misterul mo4ii larului Alexandru I, moft oficial

prigonite de sistemele totalitare, care le considerd nebuni fdrd de o boali la Taganrog, in I 825, pe c6nd in popor se zvonea
drept de apel, sau hI4uiEi, in fel qi chip, in sistemele care nu au
altceva qi se credea cd a devenit pustnic, in persoana unui Fio-
decdt grija eficienfei. dor Kuzmici, mort in 1864, intr-un exil de bundvoie in Siberia.
Numeroase lucrlri istorice incearcd sd aduc[ dovezi, dintre care
Amploarea pelerinajelor in vechea Rusie, care pentru unii
cdp[tau dimensiunile unor adev[rate <<maree omeneqti>>, ne unele sunt chiar tulburitoare, penffu a susline ipoteza c6 trarul,
invit[ s[ tragem concluzia cd rdtdcitorul mistic, aqa cum apare
in istorie sau in operele literare, este un tip uman cu propriile cuprins de o crizi misticd, s-ar fi dps sd-qi dea isplqeascl in
sale caracteristici. Din toate nafiunile europene, in Rusia cea pustnicie pdcatul de a fi asumat puterea politic[ supremd. Sd
Mare sunt ei intdlnili cel mai des. Literatura ii recunoaqte fdr[ nu uitdm cI anturajul pietist al larului (Doamna Krtidener)
probleme ca tip, intr-atAt sunt de ugor de recunoscut. Tolstoi
revine la ei adesea, semn al unei cherndri pe care o resimte in cdpitase o putemic[ influenJi spirituald asupra acestuia, qi cd
adAncul fiinlei lui. Pugkin qi Dostoievski le acord[ un rol de far aceastd abdicare brusc[ s-ar situa in perspectiva puterii definite
in sAnul unei Iumi addncite infi-un intuneric de nepdtruns.
intr-adevlr de slavofili ca un pdcat, sau ca un riu necesar, cu
S-a pus intrebarea: ce motive pot arunca pe drumuri un
care se impovdreaz[ o victimd care consimte sd-qi elibereze
in felul acesta supuqii.

Starea de vagabondaj intr-o societate rusd destul de rigidd,

tlichel Evdokimov Pelerini ruqi gi vagabonzi mistici

inchisd in ea inslqi, flr[ multe contacte cu str[in[tatea, planeta in lung qi-n lat, sall ai lui Lazarillo de Tormes, care se
sffecoar[ ca ni$te maimute qirete in jungla societ[1ii, unii cn-
constituie un factor de schirnb qi de mobilitate a claselor sociale,
prinqi de nesecata curiozitate a explorzrtorului, ceilaltri de doringa
favonze.az|dinarnica oamenilor r;i a ideilor. in anurnite familii
ruseqti din emigralie, sosea uneori pe nepus[ masi unul din de aventur[ sau pur qi sirnplu c1e a avea o bucatir de pdine. in
aceqti r[tlcitori care, chiar in Franfa, transmiteau o instabilitate
ciuda sirnlului tainei care adesea deschide aceste pove$ti spre
bineflc[toare. Sosirea lui aducea o gr"rrd de aer curat, povestea un destin necunoscut, nu se depiqesc prea des lirnitele vizibile,
palpabile, ca s[ spunerl aga, ale unei lumi ai clrei stdpdni vrem
aventurilor tr[ite de el, observafiile sale privind viala oarnenilor s[ devenirn prin qtiinli sau putere. Cu totul altfel sr"rnt rdt[citorii

constituia o judecat[ asupra vielii spirituale a 1[rii qi manifesta, Rds[ritului spiritual al acestei lumi, a c[rol aspirafie spre zdrile
deschise ale p[mAntului trimite rnetaforic la aspiralia lor spre
intr-o lume agitat[, un fel de aqteptare apocaliptic[. infinit.
in ciuda ridic[rii nivelului de trai, a unei anumite adormiri
Aceste zdri deschise pot fi interiorizate de orice on: <Cduta{i
a spiritelor in confortul material, a unui recul manifest al impdrisia, se afld inlduntrul vostru>, spune Domnul. Cel care
ciedinlei conqtiente, pelerinajele in occident sunt inc[ destul nu a descoperit pe Dumnezeu in addncul propriului suflet,
nu-l va g[si nici in miqcare, nici ?n evenimentele vielii. Acest
de frecvente. Fie cI e vorba despre drumegiile studenleqti spre lucru trimite la antiteza paradoxali a ritdcirii qi a nemiqclrii.
Pe de o parte poli fi cuprins de un dinamism febril, pofi alerga
Chartres, impX4ite pe etape, de sanctuarele mariologice, unde prin lume fdr[ s[ vezi nimic, alunecAnd la suprafala lucrurilor
sosesc trenuri intregi de pelerini, de la Lourdes, de la Notre- ca pentru a fugi de tine insuli, sd te fereqti de nevoia de a intra
Dame-de-la-Salette, Fatirna sau Czestochowa, toate aceste inlduntrul tdu pentru a int0lni pe Dumnezell care locuieqte in
peleinaje necesitd o organizale, atAt pe plan material c0t qi pe aceste ad0ncuri. Autoarea Poustiniei spune, pe buni dreptate,
cd <pustia, tdcerea, singurdtatea, nu sunt neapdrat locuri, ci mai
plan spiritual, mult mai irnportante decat pe vremuri' Aceastd degrabd stdr-i ale dul-rulr-ri qi ale inirnii',r. Pe de altd par1e, te poli
fixa in irnobilitate qi totugi si parcurgi drumuri nesfArgite.
orgonirot" face s[ se piard[ pulin din spontaneitatea qi
Astfel, intr-un context perfect profan, Xaviel de Maistre in
auionomia r[t[citorilor mistici alltentici, dar favofizeazd al sdu Voyage autour de ma chambrc (1795) foloseqte o claus-
deplasarea unor mullimi mult mai numeroase' Cei care au trare de patruzeci qi dou[ de zile de arest pentru a invitra s[ cd-
ldtoreasci in cimara lui gi sd ne ia cu sine inff-un fel de compli-
indrlzneala si batd calea de unii singuri, triiesc cu o intensitate citate secretd. Descrierea obiectelor, evocarea amintirilor trezite
mereu r-einnoitir experieEele str[moqilor lor. Astfel, in anii din de prezenla gravurilor - o femeie seducitoare, un prieten rnofi,
urm[, pelerini plecali de la Poitiers au ajuns pAn[ la Santiago Werll-rer -, totul cu o tumurl melancolicd pe care o capdti po-
de copostella, unnand anumite itinerarii unde se glsesc ferme vestea, puncteaz[ un itinerar in lzrra minunatl a irnaginaliei.
.u.", d" pe vremea Evului Mediu,le acordd mel€u g[zduire'
' C. De Hueck Dolrerty. Poustinia.op. cit... p. 19.
in c[utarea sa neobositd a r-rnirii cu Dumnezeu, in care se
exprimd o credinfd vie pe care nll o sldbesc nici asprimile
drumului, nici oboseala mersului, vagabondajul mistic joacd
personalit[Eii. Exist[ o
un rol fonnator in evolufia spiritr-rald a
diferengd calitittivd intre seculariza{i dil sf'era
rdtlcitorii

culturald a Occidentului. moqtenitori ai lui Ulise, care brdztle'az1

DIicheI Evdokinov Pelerini ragi fi vagabonzi mistici zg,

Orice om e liber sd evadeze dupd cr,un vrea din lurne Ei din Stipanul divin al tuturor ritdcitorilor rnistici a spLrs clespre
sine ci El este calea: <<Eu sunt Calea, Adevfuul Ei Viaga. Mmeni
contingenfele ei, aceasta este lecfia autorului. ntr vine la Tatil Meu decdt prin Mine> (Ioan 14,6). A_L unna

intr-un context religios, se povesteqte c[ un Pdrinte din inseamn[ deci a merge pe calea vietrii, a refuza irnpietrirea qi

deqert, Serapion, care cutreiera mereu prin munfi qi prin vdi, a nemiqcarea, a se lrsa dus spre zrri mereu noi, spre trinta unicir
a oricirui itinerar terestru, dragostea Tatilui. in acest sens,
f[cut odatf, o vizitd unei schivnice care trlia complet izolatd
vagabondajul mistic, fie ci ia sau nu infdli;area unei peregriniri
in chilia ei. Mir6ndu-se de aceast[ aparenfd inactivi, a intreba-
t-o pe un ton de reproq de ce stltea mereu aqezatd, qi a primit pe drumurile lurnii la'gi, este o cil[torie l[untricd. Ea cii-curn-

de la ea rd'spunsul urmdtor: <Nu sunt agezat6, sunt pe cale>' scrie in definitiv condifia existenfial[ a omului, al cirui destin
pe acest pimant este efemer, dupf, asemd.narea lui Hristos:
P[rintele deqertului a plecat de la ea, pe deplin ldmurit. Asupra <vulpile au vizuini gi pdsd'ile cerului cuiburi, Fiul omului ins[
nu are unde si-$i plece capul> (Marei 9,20). Dup6 chipul lui
acestui subiect, literatura pare inepuizabil[. in a sa Istorie Hristos care irnprrtiigeqte mer€u condilia umand itinerantd, ca

Lausiaci,Palladius povesteqte cum intendentul unui spital care in aceastd viziune a poetului rus Tiutcev in care, in drumul cdfre
Golgota care va dura pAnd la sfdrqitul vremurilor, el strdbate
finea de o bisericd din Alexandria <<cunoqtea atAt de bine
Sfintele Scripturi qi preceptele divine incdt, chiar la mesele
frafilor, era absent qi t[cut. $i cdnd era rugat s[ povesteasc[ ce
simte, spunea aqa: <<Am plecat in clldtorie cu gdndul, dus de o

conternplare>>.t Rusia inrobitd qi nenorocit[, sdrman printre sf,rmani:

Vagabondajul mistic poate deci sd se prezinte ca o stare,la Copleqit de cu.rcea grra,
indemdna tuturor celor care nu incremenesc in condilia lor limi-
Regele din cer in zdrenle
tatd, aspird la spaEii nesfArqite, sunt insetali de absolut' Aceste CLr pasLrl te-a stribitut,

spalii nesfArqite nu coincid cu spaEiile frzice, geografice, c[ci Jari sfinti, binecuvAntdnd'.
altfel cei mai mari ritdcitori ar fi cosmonaulii care au parcurs

distantre fabuloase. Aceste spafii constituie o categorie spiritua-

li, care se reveleaz[ omului in'addncimea propriului sdu suflet,
oricare ar fi mediul pdmAntesc in care iqi duce viala:

Te simfi strdmtorat. Visezi si pleci. Dar fii atent 1a miraje' Ca sI

evadezi, nu alerga, nu fr;gi: mai degrabi cerceteaz[ acest loc strinrt care

ig este dat; aici vei gisi pe Dumnezen qi tot ce cauli. Dr"rmnezeu nu plttteqte

in zarea la carc pnveqti, ci doarme in addncui sufletului tdr.r. Deqerliciunea

fuge, dr-agostea cerceteazl. Daci fugi din tine insuli, inchisoarea ta va fr-rgi
impreunl cu tine qi in fugi te va sfnmtora.gi rnai tare; daci cercetezi liuntrul

tiu , se va lirgi qi se va preschimba in rai'.

' PALLADItJS, Histoite Lausiaque,tlad. fr'. de A. Lucot, 1912,p'31 ' F.-1. TIL|ICEV, potnoie sobranfe stihotvorenij, Bibljoteka poeta,
' Gustave THIBON. citat de Gabriel MARCEL, Horno Viator. Atrbier'
Leningrad, l9-57, p.201. Poerrul esre datat din lg-5-5.
1950, p.35.

2. Odiseeacunoaqterii ..:................. ....J....19

CIJPRINS VAGABONZII MISTICI IN LITERATURA RUSA ..84

L Tolstoi sau chemarea infinitului ................................. 85
1. Tolstoi qi Skovoroda ................ .. .........85
. PRECUVANTARE ...................5 2. Tolstoi qi pelerinii
o INTRODUCERE ............ 87
.......................1
o VAGABONDAJE BIBLICE ............. ......... t2 3. Copil5ria ........89

l. La inceput ............... ......... 13 4. Rdzboi qi pace ..................93

2. Cain ..............l4 5. P[rintele Serghei ..............95

3.Auaam .......... 15 6. Patriarhul de la Iasnaia Poliana ........... 98

4. Perioada de dinaintea exilului din Babilon ............. l8 II. Vagabondul wdjit al lui lrskov ................................ I00
1. Genezapovestirii
5. Perioada de dupl exilul din Babilon ........................22 ........... 100

6. Vremea lui Hristos ............23 2. Prezentwea eroului vrljit ......... ......... l0l
3. Intrarea in viaf[ a unui tAn[r vizitiu
T.Ierusalim, oraqul sfAnt ......... .................25 ... 104

8. Pelerinaj gi liturghie ..........28 4. Rupturadernediu .......... 107

O VAGABONDAJE iN RUSIA ...................33 5. Luptapenfrucai ............. .................... 109

l. Zonle pelerinajului ................. 6. Latdtari ......... .................. 110

1. Povestitorii de bdline ........34 ^7+. Intoal'cereain Rusia ....... I 13
2. Pelerinii cerqetod ..............31
3. SfAntul Teodosie din Pecersk ............... 38 8. Gruqa, frumoasa ligancfl .................... I 16
4. Peleriniiruqi in Orient 9. Isp[qirea .....121
......42 10. Forma expunerii
...........126

5. ViaEa qi pelerinajul lui Daniel, egumen al trI. N.A. Nekrasov, poetul suferingelor poporului ......... 130

p[m6ntului rusesc .............44 l.Nekrasovqipoemulsdu<<VIas> ........130
2. Dostoievski qi Nekrasov ............
II. Nebtrnii intru Hristos ................ .................52 IV. Adolescentul qi rdtlcitorul Makar' ........ 136

I . Nebunia de-a lungul vremii ................52 ........ 140

2. Nebunie qi putere ?n lumea modemd . ..... .... .........54 Adolescenfa: vflrsta ext€melor ........ 140

3. Nebunia gi Scriptura ........56 Un gentilom vagabond ...142

4. <Nebunii intru Hdstos>> rr"rqi .................................... 59 Ofamiliedeint0mplare ..................... 143
O societate in descompLlnere .........
5. <Nebunii intrr.r Fl'istos> qi puterea politic[ ............62 SoEia vagabondului mistic ...145

6. <Nebunii intru Hristos> in Rusia de astlzi ............. 63 Un vagabond cu bucurie in priviri .................147

7. Nebunie intru Hristos qi culturl .......... 65 Comuniunea cosmic[ .... 148

8. Boris Gidunov: larul r;i <nebunnlintru Hristos> ....69 .... l5l
Chinurile fn-rmr-rselii m6ntuitoare . ... 156
III. Skovoroda sau filozoful rdtircitor (1122-1791) .......75 Utopiilepu'adisiace
I . Menirea unui itinerant infelept ..l-58
............15
Revelatia ateismului

I I . Cornuniune oneneascd in rugdciune .................164
12. Vagabondul rnistic gi c[s[toria
.......167

13. Unitate gi dedublare ..... 168

| 4. Vagabondul in Adolescentul .............................. I 7 1

V. Un stare! vagabond: Zosima ................. .............,....... lJ 4
l. Convertirea starelului ................. .....175
2. Zosima,vagabond mistic
................ 178

. POVESTIRILE TINUI PELERIN RUS ................... 183
I. Pelerinul rus ......."""
1. Rusia anilor 1860 .......... """"""" 184

..,................. 184

2. Omul ......... 186

3. C[utarea rugdciunii personale qi cosmice ........-. 187

4. Cil[toria pelerinului: la drum spre Irkutrk .......... I 95
5. De le Irkurlk la Odessa
...............-....203

II. Pelerinul rus, fei povestiri inedite ..........208

I . A doua parte a Povestirilor unui pelerin rus ......' 208
2. Dela Odessa la Kiev
.-.210

3. DelaKievlaPoceaev .....................215
4. Ladrum spre Solovelki
...............'..'219

5. in chilia starefului .......'220

a) Evanghelie qi rug[ciune ............ .................. -.... 221
b) Rug[ciune neincetat[ ................ -..222
c) Despre puterea rug[ciunii
...'........226

6. Idealul vielii contemplative .............228
IlL Vagabondaje postrevolufionare -.....".-.233

I . Vagabondul qi puterea ...............................:.... .... 233
2. lJnpelerin indoielnic
...231

3. <Oamenii lui Dumnezeu>> ....-..........240

4. Vagabonzii mistici infr-un regim ateu ........-.. '....242
o CONCLUZIE ..............
..........247

Ti pografia MU[IlPBlllI lagi

tel.fi axi 032 21 1225, 211252