Evdokimov, Michel - Pelerini rusi si vagabonzi mistici

Pelerini ru;i gi uagabonzi misdci rot

il. VAGABO|\IDUL VRAJIT scrisoare din 1888, spune: <<M-au intercsat intotdettuna

AL LUI LESI{OV preumblirile poprieuuilor din Cicikov; ant fncetcttt sd Ie intit

r,"tt oarecLuli in Piisaniile unui pelerin>. Filul povestirii lui Gogol
^,r,rrrrtrr
are totuqi o structur[ mult mai f-erm[, deplasirile erou]ui prrcvin
1. Geneza povestirii
dintr-o voinEd deliberatd de a-qi spori avutLtl, vAnzflnd prrcpriet[1i
in 1873, in Lumeanr,sa, Nicolas Leskov ( 183 l- I 895) pu-
cu iobagi deja decedaEi, in timp ce acelea ale lui Ivan Fleaghin
blica un fel de rcman de cildtorie, prezentAnd un vagabond prin
vocafie, dar mai ales prin destin, om simplu cu suflet bun, nu sunt premeditate, nici legate intrc ele, coerenta ansarnblului
provenit din poporul ale c[rui defecte, dar qi calitdli solide le
personific[. nefiind deloc menfinutd dec6t prin personalitatea eroului purtat

Titlul inilial, Telemah de cemoziom (din pdrnAnturi ne- de un destin rnisterios.
gre), scotea in evidentrd proiectul autorului: acela de a scrie o
operf, didacticd despre formarea morali a unui tAndr pe tirnpul Oricare i-ar fi influenfele particulare, Pisaniile unui pelerin
lungilor sale peregriniri impuse de propria lui sldbiciune sau
de steaua sa nefericitd, peregrindri in care a trebuit si trini piept iqi are locul in bogata traditrie a odiseelor umane, cea a lui Ulise,
in mod continuu unor nefericiri infricoqdtoare, uneori cl-riar
pericolului in ca'e-i era pusd via1a. Povestirea in care Fenelon a lui Don Quijote, Sirnplicius Simplicissirnus sau Robinson
il plirnbd pe fiul lui Ulise imprejurul bazinului meciiteranean i- Crusoe. Se degajd de aici mitul omului snpus incercdrilor, ur-

a inspirat lui Leskov compozilia in episoacle jr:xtapuse qi ritmul m{rit de adversitate, angajat intr-o lupti etemd care interneiaz[
general al unei acfiuni bogate in rdstumdri de situatrii. Aceasta
demnitatea qi onoarea sa.
il conduce pe cititor pAn[ ?n stepele Asiei centrale, oferl
2. Prezentarea eroului vriiit
descrieri vadate ale unor peisaje, ale unor populalii cu obiceiuri
exotice, dansuri fig[negti, curse de cai qi un anumit gen de lupte Cadrul in care se desfdqoard confesiunea unui ritlcitor purtat
de vrajd este fixat inc[ de la inceput. Un vas din Ladoga plin
in care oamenii slv6rqesc isprdvi eroice. Eroul trebuie sd de pasageri se indreaptd spre insula Varlaam, supranumitd
Athosul nordului din cauza unei faimoase mdndstiri ridicate in
infi'unte necazuri ce-i pun in pericol sufletul. secolul al XIV-lea de sfinEii Serghei qi Ieronirn. C[ldtoriidiscr-rtd
Geneza operei a fbst de asemenea influenlatd cle Sullete despre caracterul neprimitor al acestui {inut, iar unul dintre ei
evocd memoria unui <pehlivan dintre cei cu seminarulr> care,
moatte, avern astf'el m[fturisirea fdcutd de Leskov ca-e. intr_o pentru niscaiva necuviinle, fusese trimis acolo dascll. Nepu-
t6ndtr-qi suporta existentra, a cdzul in patima beliei qi, din
disperare, a sf0rqit prin a se sp0nzura qi <bine a flcut>>,
comenteazd un filosof, rndndru de a se considera un spirit pr.r-
temic.

Apare atunci Lln om urcat la borcl, la r-ritima escali, cr-r o
staturd impunltoare, imbrlcat in anteriu de poslLrqnic cllr-rg5-
resc, in vArstd de cirrcizeci de ani, a cdrui infdliqare ne aminteqte

r02 Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi misdci

de tipul voinicr.rlui (bogatiit) din legendele ruseqti, pe fairnosul cd insiqi natura m-a inzestrat cu un dar anume pentlll aqa cevtu>.

Ilia Murornef care, trezindu-se dupd o lungi perioadd de Mai ?ntdi, acesr bogatir conqtientizeaz[ foarte bine

donnitare, incalec[ cu furie calr-rl qi se ridic[ impotriva nedrep- soliditatea staturii sale fizice, morale qi spirituale.

tdgilor, devine apdrdtor al cauzelor dlepte ale poporului. Acest Tema <invr[jirii> este introdus[ printr-o serie de note
<<colos in sutani>, respinge ceea ce se spusese despre sinucigaqi,
enigrnatice: <<Nu poEi evita calea care i1i este destinat[>>; <nu
despre soarta lor in lumea de dincolo qi refuz[ sii cread[ ci nu pot inlelege existenla mea trecut[>; <exist[ o mullime de lucrud
exist[ nimeni care s[ mijloceasc[ pentru aceqti nefericigi.
indernnat s[ se justifice, el poveqteqte istoria unui popl be{iv, pe care nu le-am comis din proprie voin![>. Prin pdrinlii sli,

pe care prea-sfinfitul rnitropolit Filaret decisese s6-l rdspopeas- Ivan Sevedanovici Fleaghin este <juruiu: este un <fiu de rug[>>,
cd. Dar, imediat dupd aceea, prelatul a avut mai multe viziuni: cerut de fframa sa care, neavand copii,l-a rugat pe Dumnezeu
mai intii, sfAntul Serghei a venit sd cear[ indurare pentrll preotul
.befiv; apoi, cavalerii negrii s-au repezit asupra jalnicelor umbre s[-i dea unul. Ea a murit la naqterea lui, <fig[duindu-l lui
ale celor pedepsili: <chinuigi-i, cdci nu mai au acum cine si se Durnnezeu>>. Aceastd fdg[duinld il va unna toat[ viafa.
roage pentru ei>. Mitropolitul trimise dupi pop[ qi afld de la
acesta cd, in sl[biciunea sa sufleteasc[, intotdeauna la slujba in acelaqi timp, am putea interpreta invrljirea, dup[ cum
remarcd L. Grossmannt, qi in sensul vechi, de fannec ficut de
sfintei proscomidii se mga pentru toli aceia care au murit fir6
pocdintrd, curmAndu-qi singuri firul viefii: demoni, aceste puteri ale necuratului dezl[nluite impotriva unui
bogatdr,pnvat de forJele sale, prinff-un act de magie. Se reface
$i uite aga se face cX omul acesta este intotdeauna gata si fie de
folos acelora care nu sunt in stare sd lupte cu grcilifile viefri. cici el nu se astfel atmosfera de fanlezie a bAlinelor antice.
va da inapoi din calea menirii sale cutezitoare qi va bate mer-eu la uqa zi-
ditomlui ceh"ri bun gi milostiv, carele va trebui si pogoare qi asupra 1or hanrl intr-un sens mistic, omul aflat sub vrdjd irnplineqte in
ierlirii saler. acliunile sale un adev[r superior, este captivat de un fannec,
iar de-a lungul vagabondirilol sale, el nu-qi irnplineqte plopria
Apare contrastul dintre cildtorul inclinat s[ fac[ generaliziri voin[[, ci pe cea a celui care l--a trimis. Sufletul divin al omuh-ri
filosofice ironice, care condamnd absenla ideilor liberale in
aceste regiuni populate de oameni inculli qi cdlugirul care, supus rdului pe pdrnAnt,legat de un corp pdcdtos, nu se poate
apropiat de realitdgile concrete, participAnd cu simpatie la elibera decdt dacd reg[seqte calea patriei sale celeste, cale care
tlece prin toate suferinfele umane. <Dezvldjirea> este calea
sldbiciunile aproapelui, va fi qi el supns tentaliei disperlrii qi
purificdrii, trezirea sufletului care se ridic[ din autosuficienfa
va incerca sd o depiqeascd. sa spirituald, dezviluirea tutllror puterilor sale.

In viafa sa profesionald, ercul este un <<coneseD> (cunoscdtor) Pentru romantici a fi vr[jit inseamnd a avea acces la misterul

de cai, capabil sd-i imblAnzeascd chiar qi pe cei mai nestdpAnifi, fiinlelor qi al lucrurilor, a tr[i fascinalia frumuselii. Absenla

cu o indemAnar-e pe care o etaleazd, nu fdrd infatuare: <Pentru unei leg[turi logice in succesiunea aventurilor lui Fleaghin zrati
cd destinul s[u, strdin legilor acestei lumi, se supune r-rnei voinle
' N. S. LESKOV, Pilaniile unti peletrir, Ed. Cartea rus.i. Bucuregri. I 954. superioare. <invrdjireo participd la fannecul poetic, la feerie,
la aura fabuloasd al acestui erou ieqit din comun. Ea ascunde
h'ad. Niccilae Gane, p. 22. in profunzirnile sale fo4ele latente zrle poporului rus, c[ruizr

N. slEsKovJ?2rl. ttorce,rto. p(Err(a. lvloscova. I9-15.

-'

to4 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi uagabonzi mistici ro5

nota de religiozitate popLllare ii conferd un aer de gravitate. o rndndstire din imprejurimi. in unna unei sAngeroase lovitr-rri

Dovadd supremd a libertdlii, vagabonclajul, sub semnul vrdjii, de bici, cllugdrul sdri ca Ars, se smuci qi se impiedic[ de hIluri,
se inscrie pe traiectoria unei istorii exemplale. fiind apoi t6r'6t de caii speriagi. Tot ce-a rdmas a fost un cadavru

3. Intrarea in viafi a unui tdnir vizitiu insAngerat. in noaptea unrltoare, victima nevinovatf, veni s[

Nflscut din pdrinli iobagi pe l0ngd un proprietzu-din gubemia tulbure visele lui Ivan - a$a cum o va face de altfel in mai multe
Orel, eroul este marcat incd de la naEtere de pecetea misterului,
rdnduri de aici inainte - reproqdndu-i c[ i-a curmat viafa, f6r'6
care, potrivit vocii matetrre, il va constr6nge la un anume gen
de indatoriri. Ascendenla sa de iobag ii va impune acestui fiu sd-i fi dat rn[car r[gazul sd se pocf,iasc[. Aceast[ vedenie
de vizitiu nevoia de a deveni el insuqi, de a se irnplini. Astfel
'ia naqtere marea pasiune a viegii sale. Copil fiind, el se strecura nu-l impresioneaz[ peste mdsur[ pe infierbdntatul vizitiu. C[-
printre picioarele cailor care nu-i f[ceau niciodat[ rdu. Bo- lugdrul ii mijloceqte revelalia, care va fundamenta de altfel te-
matica invrdjirii, potrivit cdreia el nu ar fi numai un <<fiu de
gatdrul legendar trebuie sI fie legat in mod intim de fo4ele na- rug[>>, cerut lui Dumnezeu, ci qi <f[gidnit> acestuia qi menit

turii. imbldnzitor neinfricat, el aie reputalia de a fi capabil si s[ intre la mdnistire. in fafa necredinlei sale, acesta ii face o

infrdngd impetuozitatea sdlbaticl a cailor chirghizi, demon- prediclie sumbr[:
str0nd in acelaqi timp o imens[ infelegere fagd de aceste anirnale
nobile indrlgostite de libertate, forlate s[ se supund voinlei O si te ajung.i de multe ori clipa pierzaniei, dar n-ai sI pieri pnni
omului, uneori cu prelul mutildrii, sau chiar al vielii: nu{i va veni tirnpul sorocit si pieri de-a binelea gi atunci iJi voi aduce aminte
de figiduinJa mamei ficutl pentm tine gi te vei cilugiri'.
Stiteau ?n ocol. cr.r r,uechile mer-eu ciulite. de orice h,rcru, de ni-
Aceast[ prediclie va servi drept fir cdlduzitor de-a lungul
mica se minunau qi se speriau. pini qi de pereli le era teami qi ca plsirile clruia se vor intrelese episoadele narative, potrivit unei curbe
misurau mel€u cll ochiul adincul cenrlui. Uneori li se nrpea inirna de mili
ascendente. C0nd se va produce convertirea er'oului, va veni
privind cite unul curn iqi roteqte ochiul in sr,rs, par-ci indati ar lua-o din loc ceasul ca el s[ imbrace sLltana monasticl.
in zbor, drigufr-rl de el, dacl ar avea aripioar-e... qi nici nu vr"ea si se atingi
de ovizul sall apa din uluci, nu rnininci, nLr bea, sti aqa qi se topeqte, se Pufin timp dupi nelegiuirea sa,Ivan Fleaghin trece pe lAngi
un accident mortal. Conducea caleaqca st[p6nilor pe o pantd
usuci vizind cu ochii pini crapi intr-o zi. in felul acesta pierdeam uneori abrupt[ ce ducea spre o prf,pastie, c6nd cureaua h[lurilor s-a
mai mult de jurnitate din herghelia curnpirati, rnai cu seanri la caii rupt brusc. ViaJa stdpAnilor a fost salvat[ datorit[ curajului
acestui bdiat care a serit imediat pe vArful oiqtii qi a obligat caii
kirghizeni. Se pripldear-r dLrpi liberlatea din largul stepelor'. de la hulubd, pe jr-rmitate sLlgrumafi, sd se opreascd pe buza

Promovat ?n postul de surugiu, t6ndrului nostru ii plicea prdpastiei in care cdzuserd deja caii de la crucea cdru[ei, el insuqi

s[-i biciuiasci cu forJd pe fdranii care se retrdgeau prea repecle balansdndu-se deasupra acesteia qi pierz6ndu-qi cunoqtinla. Un
din calea sa. intr-o zi, a depdqit in vitez[ un car incdrcat fan,
deasupla c[r-uizr donnea f[r'[ grijir un cirlugiir ce se indrepta"ucf,tre mujic, care il va g[zdui in coliba lui pentru a-l ingriji, ii va

@.pi,, declara: <Parcd o plltere nevdzutd te-a ocrotib. Recunoscdtor,
st[pAnul se oferd s[-i irnplineascd cea mai miu'e dorinld, insd.
infi-un mod prostesc, el ii cere acestuia prirnul lucru cau'e-i trece

' lbidenr, p. -12.

I

ro6 Michel Evdokimov Pelerini rugi fi vagabonzi mistici t07

prin cap, o annonicd, care-i va fi fulat[ a doua zi. tinere slugi necioplite, totdeauna mAndre si-qi etaleze aptitu-
dinile de <<coneseD> de cai, qi deosebit de pr-eocupate de propria
NeprofitAnd de ocazie pentru a cere permisiunea de a se independen![.
cdlugdri, potrivit presantelor recomandirj ale vizitatorului sdn
noctuffr, el lecunoaqte cd qi-a respins autentica vocalie: 4. Ruptura de mediu

Prin aceasta. insearnni. ci am respins prima chemare qi de aceea in grajduri,Ivan Fleaghin cleqte cu tandrd solicitucline o
a trebr"rit si trcc de la o pilanie la alta. pitirnind de fiecare dati din ce in ce pereche de porumbei ai clrei pui au fost devorali intr-o zi de
md greu qi totuqi si nu pier pini ci.nd tot ce irni pr-ezisese cilugirul, in visul
acela ciudat, s-a adeverit intocmai prin faptele vielii mele ce au umat, drept pisica ferneii de serviciu a contesei. Pentru a-i tdia pofta pentru

pedeapsi pentnr necre dinla rrrea:. puii de porumbel, pisica este bltuti zdravdn, coada ii este tliatd

Rdrn6n6nd surd la chemilile venite de sus, el preferd sd se dintr-o loviturd gi atArnat[ sub o fereastrf,, sub formd de trofeu.
angajeze pe calea lumeasc5, infruntdnd irnprevizibilul unei
existenle tumultuoase. iqi pistreazd totuqi sensibilitatea aftistici, Crize qi gemete ale stdpAnei pisicii, c[reia tdnirul justiliar,
ridicdndu-se incet, incet deasupra contingenfei, tinzdnd cdtre
un ideal spre care sllfletul s[u aspir[. exasperat ii mdng6ie fundul neceremonios cu o coad[ de

Aceste doui episoade iniliale, uciderea cllugdrului qi sal- mdtur6. Aceastd mutilare a felinei, dublatd de o crimd la adresa
varea stdp0nilor, bine construite qi tensionate, imprirnd intregii
povestiri o migcare profundS. Primei intAmpldri i se asociazd sobriet[1ii, ii va aduce indrdznelului o biciuire zdravin[ qi
viciul initrial al eroului, mizeria originar[ care-l va conduce pe
calea p[catului, pAn[ c0nd, atins de har, el scutur[ jugul for-felor condamnarea Ia trista meserie de zdrobitor de pietre de-a lungul
rdului. Din al doilea episod el nu este capabil sd relind leclia qoselelor. Umilit in amorul-propriu, r-dnit in ambiliile legitime
salvatoare, care sd-l scoatd dintr-un angrenaj nefast. Demon- pe care le nutrea in calitate de salvator al st[p6nilor, el ia decizia
streazf, insd aici o capacitate de a se devota dusd p6ni la sacri- de a pune capit unei condilii atdt de amare.
ficzu-ea propriei viefi, o bravur[ tipic[ unui temperament apt sI
se apropie fdr[ teamd de cele rnai infricoqdtoare prdpdstii, pre- Dup[ ce s-a scildat in iaz qi s-a <<rugat pentru toat[ suflarea
creqtineasc[>>, se indreaptd cdtre un copac av6nd asupra sa o
cum qi un suflet bine temperat ca al unui bogatdr. Cadrul moral funie, se urcd in copac, iqi vArI capul prin ochiul ficut la un
al nuvelei este conturat cu claritate: este confesiunea unei inirni capit al funiei, se aruncd in gol qi... cade intins pe plmAnt in
infl[cdrate, tenace qi cutezdtoare, fdcutd primei persoane, in fafa unui ligan care, cu un cufit in m6n[, rddea ar[tAndu-qi dinlii
tradilia romanului picaresc, inlocuitd prin intreb[ri ale audi- strdlucitori. inc[ uluit, viitorul vagabond, dec6t sX mai accepte
torilor mufi de curiozitatea de a cunoaqte Lumarea aventurilor. s[ taie la piaffd, acceptd, in lipsi de altceva, si intre intr-o bandd
Aceastd confesiune, necesard parc[ din nevoia de a-qi descirca de escroci ligani: <am plAns qi arn hotdrAt sd md inhditez cu
conqtiin{a intr-o grijd de exemplaritate, evidenfiazd caractelul !iganii>.
naiv. vanitos. uneori smintit, chiar claczi fdrit riiutate, al acestei
Cu acest episod se deschide partea picarescd a povestirii.
_- Ar-rtorul il smulge pe protagonist prirnei etape a vielii sale pen-
tru a-l arunca in vAltoarea drumuh-ri fflAre, inlesat cu pericole.
lb-1."r+pl? - l& Aspectr,rl miraculos intrir in scen[ aici prin interrnediul acestui
salvator oacheq, care execlltd, in e.xtretnls- ceea ce dicteazd

108 Dfichel Evdokimov Pelefini rufi fi vagabonzi mistici r09

destinul, permipnd o rena$tere spectaculoas[ a acfiunii. 5. Lupta pentru cai

Apropibrea dintre figan qi Ivan, replic[ fidel[ a cuplului Cititorul este transportat intr-o atmosferd de poveste
oriental[, zugrdvit[ in cr-rlori vii qi lesutd cu obiceiuri stranii.
maestru-qarlatan / ucenic-ho!, pe cale-l intAlnirn in toate roma- Iatl, mai int6i de toate, un targ de cai plin de forfoti. Ni se
nele picaregti, a fost efemer6. Mai degrab[ decAt sd se lase veq- prezintd un celebru cresc[tor din stepi, un han cu privirea
nic inqelat de cdtre un escroc, aventurierul nostru decide s[-qi vicleand, imbricat cu o robl din vatelin[ qi purtAnd pe cap
Llnneze singur destinul. o calot[ poleit[. Pentru a ridica prelul cailor, el atr[gea

Mituind un funcfionar veros, el iqi pr-ocur[ un paqaport fals comercianli de cai, ofigeri qi proprietari de terenuri car-e, plini de
qi, ajungdnd intr-un oraq aflat nu departe de Marea Neagr[, este
angajat de cdtre un oln care ii incredinfeazd educagia fetilei sale. pasiune, creqteau prelul nebune$te:
O coardd paternd se sensibilizeazd,in acest moment in el, sar-
cina de d[dacd absorbindu-l in intregirne. ingrozit de stranii ...hanul se scoali in picioare , ia in mini r.rn bici cLr codiriqci h-rngi,
vise nocturne, el aude vocea rnelodioas[ a c[lug[rului mort: se opreqte drept in fa{a iepei. intinde biciul spre fr-untea ei qi rdmnne aga
<<Sd mergem,Ivan! Sd mergem, frate! Mai ai mult de indurat, nemiqcat. Dar sIl fi vizut curn stitea. tilhaml! Drept gi falnic ca o statuie,
da' la urm[ tot vei ajunge>. Vedenii onirice se intreles: incAt el insuqi, stind aqa ip lua ochii: qi se vedea indatd ci se pricepe la
cai qi cl-i pitrunde cu ochir-rl pin[-n rirunchi. Cum in aceasti privinJ[ sunt
...doar de Ltndeva de deparle se auzi un clinchet argintiu qi lin de gi eLr destul de priceput inci din copilirie, observ cI qi iapa simte ci e pri-
clopot qi se ariti in slavi o ministirc mzur, albd. scXldatI parci de purpr-rrir.rl viti de un cunoscitor qi sti dr-eaptl ca o struni in fala h.ri. de parrl u fi vrut
zorilor; pe ziduri se desluqeau strijLrind ingeri inaripali cu sulile de aut in si-i spuni: <Na. priveqte-mi qi te bucuri!> $i r-rite aqa a stat pe loc acest
mini, iar de jur imprejLrr unduiau molcom apele addnci ale mir-ii; qi cind
vajnic titar qi a privit indelung iapa, firi si-i dea tircoale cum fac ofilerii
vreunul din ingerii aceqtia lovea cu sulila in scut, apele mirii in jr,rrul
noqtri invifiindu-se in jurul calului ca niqte zipicili, ci stind pe loc qi
mXnistirii se tulburar.r qi se involburau qi din hir"rl adflncurilor se 2urzeaLr
glasuri infricoqitoare strigAnd: <Sfint ! > cr.rprinzind-o toatd in privirea lui. numai de acolo, de unde stitea; apoi a
lisat deodati biciul in jos, qr-a sil-utat v6r-firl degetelor in semn de mare
<Ei, imi zic, m.l incearcd din nou cll semne de cilugirie!> MX laudi. ca qi curn ar fi spus: <Faini, ce mai incolo-incoace!> $i s-a aqezat
trezesc plin de niduf qi vld cu rnilare pe cineva qezind in genr.rnchi aplecat iariqi pe scoarli, cu picioarele indoite cruce sub el; iapa indati cir-rli
deasupra domniqoar-ei mele, o fiinli nespns de gingaqi qi plAnge qi se tnnguie Ln-echile, sforli qi incepu din nou si joace in loc'.
amamic, iar lacdmile-i cr-ug qiroaieu.
Plin de admirafie fald de aceste animale pe care Ie in{elege,
Fuge din nou, impreund cu mama fetifei, care-gi pdr[sise
solul urdcios din dragoste pentru un ulan cu superbe must[li eroul este victima <farmecului> lor. Leskov a $tiut si se do-
negre. Se indreaptd spre Penza,la sud de Nijni-Novgorod,
regiune de stepd neprirnitozu-e, unde-qi flceau veacul hoarde cllmenteze foarle bine asupra obiceiurilor cailor $i ale Gtarilor.
tdtdreqti gi herghelii de cai sdlbatici. L[sAnd sd transpar[ dragostea h,ri pentru nature Si pentrll
animale, el se ridicd deasupra unei descrieri pr-rr realiste pentru
Ibidem, pp. 63 - 64. a oferi un mic tablor-r plin de o tandrd poezie.

in acest context, trebuie eviclenliali doi amatori p[titnaqi de
' Ib'.l.rr+J-Z

lro DIicheI Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mietici rII

cai, gata sd-qi dea averea, sd-qi cedeze fiicele, penfLl a achi_ fnge cu aceqtia, indeplinind in cadlul tribului fturclia de veteri-
zilio'a iapa cea albd care deja le obsecleazd imaginalia. vanzrr-ii
i se substituie o luptd: aqezafi pe pdrnAnt, proptindu_qi talpa_n nar, inseparabild de cea de medic. Acest fapt ii aduse insl numai
r.{u. A fi iubit de cltre tdtari era cea mai rea dinffe calarnit[1i.
talp[, strAngAndu-qi rnAna stAngd, cu cAte un bici in mana.
dreapt.l, cei doi t[tari iqi administreazd.cuvitez:alovituri care Pentru a qi-l ataqa definitiv, ei i-au introdus in talpa piciorului

lebrdzdeazd spatele gol, pan[ c6nd unur dintre ei se pr-tibuqeqte fire de coamzi de cal tocate m[runt. O durere ustur[toare il
epuizat. Atunci cel[lalt inqfac[ victorios calul qi pteaid burtu
at0rn0ndu-i, imagine ce vine si completeze oribila flag"uelare. constrAngea la o schiop[tare ridicol6 pe glezne. Cele doud solii

Acest spectacol il emolione azdWFleaghin, zguduind parc[ ce i-au fost acordate cu generozitate nu reugird sd-l ?nveseleascl
vraja sub care se afla, moment in care, brusc, este asaltat de
gAnduri negre: ..tJite, imi ziceam, totul s-a isprlvit, iar eu am qi nici celelalte doui cu care a tr[it atunci c6nd o nou[ hoard[
l-a condus n-rai depafte, pe liurrul M[rii Caspice. Din aceastd
s[ rdmdn iardqi cu gdndul la situagia grea in care mi aflu _ qi ultim[ dubl[ uniune s-au ndscut noud copii, pe care el nu-i putea
tare n-a$ fi vrut sd m[ gdndesc la asta'. Adevdrata magie nu considera ca pe propriii copii, pentru cd <ei nu erau nici
icnonmstodminenettealaeleroaicuen,eci ipopvreoqvtiinoeridenintaaleddsenmcui-rfieleeruicneu, ib,ougfal"tet
impovdrat de un oprobiu originar care il urmeazd ca o marci. botezali, nici r"rnqi cu ulei sfAnb.

a destinului s[u. intr-adevdr, eroul t6njeqte de dorul f6rii, iqi pierde gustul de
Soseqte, cdldrit de un tdtar, o mdndrele de roib_pag: <nici a
a tr[i <iar stepa pare nesfAlqitl ca o via{[ de chin, ca qi dorul de
zbor nu semdna, pdrea c[ e purtat de o putere nevizutd>. Ge_ sufletu-fi... plin de amildciune (...). Priveqti aqa in neqtire qi
deodatd !i se n[zare in slavd o biseric[ sau o m[n[stire qi ?1i
neros' Ivan ii propune ulanului care-l adusese la penza sd lupte
aduci aminte de locurile din lumea creqtindtiEii qi, flri s[ vrei,
in locul lui pentru a obtrine splendidul animal. O noul tuptd,
izbucneqti in pl6ns>'. Dragostea de !ar6, intimitatea clminului,
i1 care tdtarul luptd pdnd la urtima suflare pentru a nu-qi acoperi bucuria deplind a sdrb[torilor de la sat, toate acestea il tulburau
de ruqine rasa ?n fafa unui rus. Ca oralie funebri, el are parre de pe vagabondul atdt de incercat, al cdrui suflet nu se putea

urmdtoarea exclamalie: <Ah! imbeciluMatd uncle l-a adus impdca cu aceastd viald de exil. Revin cu abundenl[ imaginile
obstinalia sa. At0t imi mai lipsea sd merg la incl-risoare clin
trecutului:
caoza lui". in fapt, Ivan r" oflu sub ..jurisdiclia creqtind> a
$i in timp ce stai qi rozi cite o scfu'boqenie de asta, gindLrl te dr"rce
poporului sdu, qi nu sub cea <pdgAnb a tdtarilor. deparle, in satr.rl tiLr, qi parci vezi clrm oamenii se pr-egirtesc de si.rbitori:

6. La titari taie giqte. rafe. porci, fac ciolbe grase. iarpilintele Ilie. preotul nostru - un
bitrinel tare bun - porne;te cu ajunr-rl, insolit de dascil, preoteasi. cle
ie_surtragTAceasta a fost cea de-a doua crim[ a vagaboncrului. pentnr
discilili qi seminariqti, qi toli sLrnt cam cu chef. Pirintele Ilie nu prea [inea
3 irii sale, el implord proteclia tf,tarilor qi la bir-rtLrri: in conacul boier-esc vitaful ?i scoate Lrn pihirel; la cancelarie
logofitul ii himite prin di.daci o cinstire, qi iati-l pe pirintele Ilie ci vine
' Ibidenr. p.90. la noi, oamenii de servicir"r ai cLrrlii. beat criji, abia tlrAndu-qi picioarcle;

in prima casi mai bea el cu chiu cLr vai r-rn pi.hiir-el. mai incolo insi nu nrai

nrergea deloc, 5i paharele care i se dldeaLr le vir-sa intr-o sticli ascunsi
sub patlal-ir. r\ga ela el, un urare farnilisl chiar qi in pr-ivinla tlrinciirilor, dacii

Ibidern. p. 108

aa2 Illichel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici ttt

vedea o tnencare mai gllstoasl. cel€a: <Pllneti-mi - zicea - inh'o bLrcati de Temele religioase se inffepdtlLlnd in mod intirn cu descrierea
ziar. si iar-r cu mine acasil> . I se rispundea de obicei: (n-aveln ziar, pirinlele>>; r[tdcirilor lui Fleaghin, proiectand asupra lor o lumin[ proveni-

el insi nu se sr.rpir-a, ci o hta aEa neinveliti. o trecea preotesei qi pleca in pace t[ de altr-rndeva. Toate acestea confinn[ faptul c[ vagabondajul
este chiar <<cheia> mistic[ a destinr.rlui slu.
mai depatte.

$i uite aqa-i fralilor, cind te nipldesc arnintirile despre viala pe Doi indieni provenifi dintr-o regiune nesupusd incd autoritd-
flsei n1icsireeraiscaostleaqqtietetopt iseurfzlei tur-ntlddeevadttdreetpearlaleg, icnidduel
car-e ai dus-o din copilirie lilor hnperiului rus qi-au fdcut aparitia intr-o zi in tabdra tdtar[.
din toatl Simlind neincrederea t[tarilor de a le vinde niqte cai, au decis
cI ai fost srnuls sd le joace qi ei o festi. AmeninlAndu-i cu fldcirile Durnnezeu-
ani de zile iipseqti de la cele cfeqtineqti qi triieqti nectlntlnat qi ai si mori lui 1or, ei au lansat in plin[ noapte un magnific foc de artificii.
Profitdnd de panica ce-a cuprins mullimea, au luat cu ei her-
f[r"i grijanie qi fIr[ cetanie... qi te cr.rprinde un dor gi... aqteptind ciderea
noplii, te strecori pe nesimlite afar-.I din seliqte, ca si nu te vadi nici neves- ghelia de cai.Ivan a folosit acest qiretlic ?n favoalea sa: a aprins
tele, nici copiii, nimeni din plginii iqtia, qi incepi sX te rogi"' qi te rogi ctt cAteva f6clii Ei, aruncdndu-le, a mdrit teroarea in r6ndul tova-
rdgilor s[i. Apoi i-a botezat cu ap[ qi i-a convertit la cregtinism.
at6ta osirdil. de !i se topette zlpada sttb genunchi , iar in locul unde !i-au Dupd aceea, vdrs6ndu-qi un lichid incins peste tllpile picioare-
culs lacrimile a dotla zi pr-rteai sX vezi mijind verdele ierbii'
lor, a reuqit s[ indepdrteze acel pir de cal tocat mdrunt, atat de
insd aceste reintoarceri in sine, aceste emolionante momente dureros, s-a dat drept bolnav pe perioda cicatrjzdrii qi, intr'-o
bunf, zi, dup[ ce a dat foc unei fdclii imense, simgindu-qi pi-
de intens[ rug[ciune nu sunt inc[ garangia mantuirii:
cioarele ca qi inaripate, a strdbltut stepa alergdnd.
deocamdatd vagabondul aspir[ doar s[ se reintoarcd in patria Aceste episoade, in care Fleaghin este relinut de t[tari, se
sa terestr[, dar nu qi s[ o apuce pe drumul mdndstirii'
inscriu in tradilia prizonierilor romantici, marcali de o fatalitate
Doi misionari ruqi, plini de zel evanghelic, au venit s[ pro- ostild, prizonieri atdt de dragi lui Byron, kizonierul din Chillon,
povdduiasc[ cuvcntul cfe$tin muslllmanilor tdtari, care le-au Lermontov , Un erou al timpului nosffusau Puqkin, Prizonierul
acordat o atenlie curtenitoare. cdteva zile rnai t6rziu,Ivan a
descoperit cadavrul unuia dintre ei, jupuit de viu, iar capul, pe din Caucaz. in cazul lui Leskov, cel aflat in captivitate este
supus unor incerclri purificatoare, din care iese cu iscusinld,
u.d*i frunte era zdrelite o cruce, era aruncat ceva mai incolo.
pentru a accede apoi la o soart[ rnai inaltd.
L-a inmormantat cu pioqenie, cAntAndu-i slujba pentru mo4i'
intrebindu-i pe cei din jurul sdu care au fost motivele acestui

act, a primit urm[torulrflsPuns:

Nu qtiu curn sx se poarte cu oamenii. Pe asiatici trebr.rie sI-i aduci 7. intoarcerea in Rusia
la credinla cea dreapti numai infricogindu-i, aqa incit si tretnu'e de spaimi.
qi nicidecurn propovidr'rind credinla intr-un Dumnezeu blind' cum fac Dup[ cAteva intAlniri indoielnice pe care le-a flcut in dlumul
misionarii. Mai ales pentru inceput tleaba asta ntr-i de loc potriviti, pentru s[u, eroul nostlu se opreqte la Astrahan unde, odat[ liberlatea

ci asiaticii firi ameninlin niciodati n-or si cinsteasci un Dr.rmnezeu plin recdpltat[, iqi ineacd in alcool greutatea de a tr[i. Aruncat in

de blandefe, iar-pe propoviduitorii lui o s[-i stdlceasciin bntni (...). ... degi inchisoare, va fi zrpoi trimis sub paz[ la vechittl sd stlpAn, c[r'uia
ei n-ar cr-ecie nici in fuptr-rl capi.rh.ri ci cel ce vine ia ei ntl al€ ceva asr.tpra lui,
sar.r igi vor inchiptli ci ;i-a ingropat avtltul ilndeva prin stepl ,si-l vor sili si ii salvase via{a. Ca semn de bun venit, acesta porunceqte si

spLrnii. pini va ntrtri in chinuri"'.

" lbidenr,pp. I 18-l 19

tt4 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici rt5

fie biciuit in public qi, incercAnd sd se debaraseze de acest re- celor'lalfl le vine mai uqor. Chiar qi tr-r insugi, dac[ ai de suferit
clrmva de pe urma vreunei patimi, nu te lepdda de ea, aqa numai
negat, il gone$te de la el. Se intoarce o nou[ pagind a aventurilor dr,rpd vrerea ta, ca s[ nu cad[ cumva pe umerii unui alt olrl care
sale. Prin ingeniozitate qi qiretenie, Ivan s-a putut smulge s[ se chinuie de pe unna ei, ci caut[ n-rai bine aga un om, care
infernului unei captivitdli de zece ani la tdtarii care i-au oferit el de bun[ voie sd ia asupra-gi aceastd sl[biciune a ta qi astfel
o ospitalitate privati de liberdli. Necurningit inc[, pomit pe ciile sd te uqureze pe tine>r". intr-o pomire spontan[,Ivan spune cd
?ntorlocheate ale acestei lumi, el fuge mereLl de propriul s[u ar putsa inceta irnediat s[ bea, dar refuz[, de tearn[ ca un altul

destin. sd nu inceapd s[ bea in locul lui, iar el, tftniduit de rdul sIu,
sd ajungd s[-l <uite pe Dumnezeu>.Imediat, qarlatanul se oferd
Iatd-l din nou hoindrind printr-un tdrg,locul slu de predi- sd-l elibereze pe Ivan de patima sa pentru sticla de b[utur[
printr-o serie de pase magnetice, din nefericire sc[ldate din
lecfie,loc in care putea admira in voie caii. Vede un ligan - belqug de vodc6, cale-l itnping pe bietul erou intr-o stare de

rasd detestatdincepAnd cu clipa in care s-a abandonat tentafiei ebrietate avansat[.
vagabondajului - incercdnd s[-i plcdleasc[ dup[ voia lui pe
ContinuAndu-qi p[1[vrlgeala, hipnotizatorul ii spune inso-
biegii mujici, d6ndu-le vite ale cdror infilmitili, ne explicd
eroul, fuseser[ ascunse cu griji pe perioada vAnz[rii. El iqi litorului s[u povestea nop{ii nun{ii sale. El se supdr[ pe vaga-
pune talentul de <cunosc[ton> in slujba 1[ranilor, ii indrumd bondul care, cu o anume irnpruden![, dup[ cum ne va ar'6ta mai
departe istoria, afirm[ cd.<nu se lasd dus de astfel de bagatele>>,
pe parcursul cump[rdrii, sco!6nd la iveald qarlataniile liganilor, clci pentru el singura frumusefe perfecti a naturii este cea a
de rdzbunarea clrora trebuie apoi si se fereasc[. Viafa vaga-
bondului ia astfel o turnur[ pozitivi. Fondul de generozitate cailor.
al naturii sale reapare. Un ofiger de rang superior il ia in servi-
ciul s[u, pentru u-l tfttui in achizilia de cai: <imi indeplineam Aceasti peripelie legatd de magnetism, un fel de contrapunct
la tema destinului legat prin vrajd, deschide calea unor tentalii
aceast[ datorie fireascd cu toatd conqtiinfa, n-aq fi putut si-l mai captivante inc[, de care eroul va deveni conqtient doar mai

ingel pe acela c[ruia ii slujeam nici in ruptul capului. Cneazul tArziu:

meu o qtia qi mi repecta mulb>. Ei, qi atunci s-a pornit, m[i frate, o air,rreali atnt de ciudatl, incAt
Oare astfel Ivan gi-a r-ecAqtigat vitlutea respectabilitefli? Ar nici azi, dr.tpi ce an trccut atilia ani de zile, nu izbutesc si mi dr"rrniresc ce
anume s-a petrccut cLl mine qi ptin ce anume putel€ se sivir-girl toate acestea
insemna sd ignor[m steaua nefast[ care l-a f[cut sd se abat[ de a trebuit si trrec prin niqte intlmpldri qi ispite cum nici chiar prin cir-lile
de la drumul s[u. Sl[biciunea sa este alcoolul qi gustul sfinlilor mucenici'', cred, n-ai si le giseqti istorisite.

pronunlat pentru orgiile noctume. " Ibiden, p. 159.
int6lneqte, intr-o sear[, un qarlatan, mare amator Ce vodc[, '' Existi o culegerc cu povestiri ale vielilor sfinlilor nrucenici, contpilati in

care pretinde c[ deline puteri magnetice qi care inqird sub pri- secolul XVI, cale constituia lectura favoritii a popolului rus pini in secolul
XIX. Comparincl tentaliile sale ctt cele ale trtat'tit'ilor qi ascelilor', Fleaghin
virea fascinatd a eroului nostru o teorie stranie despre transmi-
terea viciilor de la o persoan5 la alta: <S[ qtii, drag[ prietene, denronsheizi desigur nrultd naivitate, dar, cle asettretrea. el situeazit incercir-ile
cd niciodat[ nu trebuie si dispre[uieqti pe cineva, cdci nimeni
sale pe planul luptei spirinrale.
nu gtie de ce qi pentru ce il vezi pe cAte unul cd suferfl de vreo
patim6. Noi, cei st[p6niEi de patimi, suferim, dar in schirnb

1r6 Michel Evdokimov Pelerini rugi Si vagabonzi mistici tt7

Ar-uncali in stracl[ de hangila exasperatd, cei doi belivani iqi privirea, de sub negrele sprAncene, i-a strecurat o <boald in

gisesc cu greu un drutn, b6jb0ind prin ?ntuneric' intr-o ochi>. Un nou sdrut de parci ceva ca o <<pensul[ otrivitb i-a

atmosfer[ ?necat[ de vapori de alcool. trecut pe buze, incingAndu-i tot sAngele pAnd ?n adAncul inimii;

8. Gruga, frumoasa {iganci mai tdrziu ea intr[ in dans, alunecffnd <<precum un $iupe>.
Pentu a cdgtiga inima frumoasei, mai degrabd recalcitrantd
Cdteva pase magnetice ale complicelui s[u ii permit lui Ivan
s[-qi rec0qtige aplombul. Se indreapt[ atunci cdtre o casd scdl- decdt disponibild, vagabondirl, l[sAnd de o par-te orice soi de

dat[-n lumin[, unde o femeie ii deschide uqa: <M-am simfit regret, arunci o bancnot[ la fiecare cup[ de qampanie, la fiecare

impins de nu qtiu ce for{[, care era totuqi atAt de putemicd, incdt sdrut, la fiecare pauz[ de dans: <Pentru ce md chinui astfel fdrd
arrr trecut deindat[ pragul, uitfind totul>. O nou[ influen{I co-
pleqitoare va pune stdpAnir-e pe el qi-l va impinge pe t[rAmul nici un rost? Oferd deplin[ liberlate sufletului tdu, sd se distreze
pe deplin>. El merge p0nd la a o diviniza pe aceast[ fiintrd
vrdjit al pasiunii.
Cdntdnd cu o voce plind de dulcea![, o tAndr'[ Eiganc6 gine inc6ntltoare: <Nu eqti tu, blestemato, cea care ai f[cut cerr:l qi

sub farmecul slu o mulEirne de b[rba1i inghesuili intr-o sald in- p[rndntul?> Suma de bani consistent[ pe care o avea de la st[-
cdpitoar-e. P[rul ei bogat qi sprAncenele negre qi lungi care se pAnul s[u s-a terminat rapid. Rul6nd ultimele bancnote, le
agiti <plecurn pisdrile>, il determind pe vagabond s[-qi piard[
aruncd la picioarele ligincii, iar apoi,luAnd o sticl[ de qampanie,
raliunea, il transform[ in <posedab>: ii sparge gdtul, strigdnd: <<Pdzea, sufletule cd te inec!>.

Uite-o, unde-i frltmttselea cea adevirati' mi gindesc' cale se finpa4ind bani cu mdinile pline, cu sr-rfletul mfu-it in exaltarea

cheami perfecliunea naturii; bine a spus magicianul: e ctt totul altceva decit sa amoroas[, acest om se ddruie integral. Episodr-rl aminteqte
la cal, marfi de negoE''.
tonalitatea <confesiunii unui suflet infldcirat> din Frayii
Aceasta este prima cucerire umani a acestui cunoscdtor de
Karamazov, in care Dirnitri rnanifestd aceeaqi adoralie
cai, a clrui scard valoricl se inverseaz[ brusc. Aruncat in
mijlocul acestei peripelii amoroase, eroul atinge culmea generoas[ fatr[ de Gruqenka, adorafie in care putem distinge
invr[jirii sale. Patima care-l incearci nu se aseam[nd cu cea a
c0teva tr[s[turi ale caracterului rus gata sd explodeze in orice
unui beliv, este qocul extazului in fala frumusefii r-rnei aparilii
feminine, frurnusele negustatd pAn[ in acel moment. Profund moment, sd se lase purtat la lirniti.
zguduit, sufletul s[u se descarcd cu accente lirice.
Pdnd in acest purlct, vagabondul ne-a ldsat zrtdt imaginea
Semnele invrdjirii se multiplic[, pleculn filtre ale iubirii care,
unui vinovat, cat qi a unei victime a fatalit[1ii, pusd sub semnul
atAta vreme cdt dureaz6, leag[ in mod inexorabil destinele
unui farmec. El arunc[ cu ingeniozitate responsabilitatea pentru
inclrdgostililor. liganca imparte cupe de qampanie insogite de
sdruturi $i ceva ca o_<otrav[> rnAngAie buzele lui Fleaghin; pasiunea sa amoroas[ asupra aceluia care hipnotiza, care a
promis si-l elibereze de demonul beliei. Pirlsindu-I, acest
'' lbidem.pp. 179-180.
demon a lisat ?nsd un loc gol, pe care natura il respinge cu

oroare qi-l umple repede, pundnd in loc demonul freneziei arno-
roase. Magnetisrnul devine astfel alibiul fennecdrii. Dornic de
a-qi recipita star€a sa prirnd de cunoscdtor de cai, Ivan ?l car:td
pe insoEitorul s[r-r, dar prea tArzir:; acesta s-a inecat in alcool
intr-un cabaret, plopriul sdu magnetism nereuqind nici de astd

r18 Michel Evdokimov Pelerini ruqi gi vagabonzi mietici IT9

dltd sd-l salveze. de figanci> pe ofitrerr-rl de rang princiar. Vestea c[s[toriei a
Bolnav de befie qi de dragoste, vagabondul trebuie sir-qi g[- nlscut ?n inima ei o vAlv[taie. in noaptea nunlii, vagabondul
va rfltlci cu inirna infricoqat[ prin p[dure in ciutarea acestei
seasc[ st[pAnul ca s[-i cear[ ieftiu'e pentru banii clelapiclaJi. Dar. fernei p[r[sitii ?n mod atAt de crud. Tragica regdsir-e este descd-
cuprins de febr[, nu se treze$te declit cdteva zile rnai tdrziu, in-
tr-un spital. Reintors la stdpAnul s[u pentru a cere pecleapsa me- sd intr-o atmosferd tipic leskovian[, in care sLlpranaturalul se
ritatd, el afli cd acesta a uivut un cbrnportament 9i rnai r[u decAt
el: a plrirsit serviciul militar, qi-a vAndut br-rnurile qi a curnpir-a- confund[ in mod poetic cu evocarea unei r-ealit[fi dure:
t-o pentru 50.000 de ruble pe frumoasa trigancd rAvnit[ atAta de
supusul sdu. Spre mirarea sa, vinovat fiind, nu este pedepsit de ...oaspelii petreceau, sunetele muzicii risunau pini departe.
a-qi fi furat st[pdnul, ci vede cutn acesta devine rivalul s[u'
Stiteam aqa qi privearn. dar nu chiar casa de pe r.nal, ci oglindirea-i
Urmeazd o scenI induioqitoare: magnifica creaturd' alungitii lurninoasi in luciul aper, carr se unduia qi ficea si se inal1e spre mal stilpi
pe divan, av6ndu-i la picioarele sale pe prin! qi pe vagabond, mireli de lurnini ca qi cum s-ar fi deschis poarta unui castel sub api. $i m-
a cr,rprins o jale atit de apisitoare. cum nu incercasern nici in hanatul
iantd o baladd sfAqietoare care-i face pe toli s[ plAngi. Ludnd t5.tft-esc, incit incepLri sii vorbesc cu qtimele nevizute - culn se spune in
atunci o chitar[, prinlul cAntd la unison, plAngAnd in hohote:
<Potoleqte-rnI pe mine, nepotolitul, fericeqte-md pe mine, povestea Alionugkii, pe car-e o striga fratele ei - ;i s-o chern pe sin.nanzi me:r

nefericitul !>. Gr-r.rqenka, cu glas tdnguitor:

Idila este de scurt[ duratd pentru c[ nestatornicul prin1, - Gruqenka. silrioara mea! - sr.rspinai, - rispr.rnde-rli, spune-mi o

dornic sd-rsi satisfacd pe loc capriciul, pentru a se plictisi apoi vorbi. sloboade-li glasr.rl, arati-te pentnl o clipl mlcar'! $i ce cr-edefi.
in chiar clipa unn[toare, nu qtie sd sufere pentru femeia iubitir. dumneavoastri: de-abia an.r inginat aceste vorbe tAnguitoare gi sirnt ci rni
se stringe inima qi ci aleargi cineva inspre rnine; qi iati ci s-a apropiat. se
Frumoasa !iganc[, indrdgostit[ de limbajul inflorit il face sd invArte in jurr"rl meu, imi qopteqte in urechi, se apleaci peste umeri gi rni

cagte de plictiseal[ qi nu mai reuqeqte sd-i satisfacd sufletul prin priveqte in fa!i, qi deodati din intunericul noplii ligneqte ceva sprc rninel...

cAntece. Mi inibritriqeazi qi rni !ine aga, zbitindLr-se...
De spaimi. era aproape si cad la p.lntint, da' nu mi-arn pierdut
intr-un acces de exalta-re puri qi dezintelesat[, vagabondul
firiea qi sirnt ci lin_qi rnine se aflI o fiinlI vie, ca fulgul de ugoard, qi se zbate
provenit clin popor se dovedeqte a fi un <<artist>> superior ca un cocor rlnit de moarte. se zbate qi ofteazi, da' nu spune nitnic.

prinlului, gata sd-qi dea viala in numele frumusefii. El se apropie imi fac in gind rugicir.rnea qi. deoclatl, ce si vezi? - desluqesc.

din ce in ce mai mult de aceastd femeie a cdrei putere de stind in fala rnea, chipLrl Gn-rqei...
fascinalie il bulverseazdincd.. chinuitd de gelozie, aceasta il
- Scumpa rnea, - zic, - draga mea porr-rmbifi! Te vId aevea oal-e,
trimite la prd pentru a spiona absenlele frecvente ale iubitului saLr vii din lumea cealalti? Oricurn, spune-rni , - ii zic. - tot adevirul, n-am
ei. Ivan afl[ cd prinful se preg[tea sd se c[s[toreasc[ ct-t o tAn[r-d si mi sperii de tine, sinnana mea, nici chial de te-ag qti moarli.
bogatd gi cd se multrumea s[ rupd definitiv leg[tura cr-r liganca
cu ochi negri, cedandu-i-o credinciosulr-ri Fleagl.rin, a c[rui Ea ofti din adincul pieptulLri qi spuse:

ir,rbire o gl.ricise. - Sunt vie''.

$i, totuqi, Gruqa il iubea cu toat[ v[paia <sufletului ei aprins Femeia iubit[ joacd un rol activ asupra vr[jii care-l leag[ pe
Ivan. L-a cuprins rnila in fafa semnelor de ofilire ale acestei

frumusefi, odinioerd strllucitoare: pdntecul crescut. intrucAt era
insdrcinati Er se apropia sorocul, quviEe negre atArnAnd in

--' lb-i.'r'r.pp.317f 9

D{ichel Evdokimov Pelertni rugi gi vagabonzi mistici

dezordine, irnbr[catd cu o rochie de starnbl neagrd qi rupt[, crifire, sinucidere deghizati, doritd cle victim.i. Episodur este in
cu niqte papuci in piciorul gol... De la un tirnp incoace incetase ;:;;lT i'itJ;[:::ffiTi'ilmod tematic imbinat cu anecdota preotului betiv care se rllsa
s[ mai plac[ nestatomiculni ei iubit care, indiferent fa![ de sta- ilpen tru s i n u c i g aq i, o" r;?;
rea ei qi aflat in ajunul c[sltoriei, o linea inchisd intr-o casd in
fundul p[durii. inqelAncl vigilenfa paznicilor, deEi ins[rcinat[, rau pe femeia iubit[, t6n[rul iqi pecetl'ieqte legdtura cu ea intru
ea a reuqit s[ fugd. in zorii climinelii, se int0lnise cu un slnnan plcat: astfel Gruga nu este ea insdqi in intregime sinucigaql,
ea nu e singura purtltoare a vinei. punctul cuhninant al
b[trAn, personaj aflat el insuqi sub fannec, zugrdvit cu bine- fermecr'ii vagabondului mistic coincide cu un gest ambiguu
cunoscuta vervl leskoviand, care a vorbit precum un oracol:
de devotament, semn at6t al sacrificirii iubi-rii, c6t qi al
...plin de ceari qi miros de faguri, iar in sprincenele-i galbene,
stufoase. ritXceau cdteva albine. I-am spus ci vreau si te vid pe tine. Ivan complicitdfii la crirnr, complicitate care-l face sd participe qi
Severianovici, la care el imi zice: mai mult la comuniunea cu p[cdtoqii. Existr o anumitd gruoarl
in rdndul crimelor comise de cdtre Ivan: pe cilugdrl-a ucis
- Strigi-I, nevasti, o dati in bltaia vdntr.rlui qi o datl impotriva dintr-o vinovatd inconqtienl[, pe tltar prin ?ntreJe.e, iar pe
frumoasa triganch, din disperarea iubirii. in logica inierna'o
vAntr"rhri: o sI inceapi si-i fie dor de tine, va porni sI te caute qi o sd vi faptelor cornise, eroul trebuie acum s6 intre in mindstire pentru
a-qi ispdqi crimele, pentru a reda pacea victimelor sale, ientru
intilnili'5. a se ruga pentru mdntuirea sufletului lor, mai ales ar ciluglrului
gi al Gruqei. El m[regte numIrul mijrocitorilor in faioarea
Astfel, cei doi tineri se reintdlnesc. Are loc o scenl-cheie, sinucigaqilor, dintre care face parte qi preotul befiv, aflat sub
vraja alcoolului. in cazul vagabonoutui, vraja ilieagd pe in-
inc[rcat[ de farmecul iubirii care apas[ peste ei. igi juri o divid de iubire qi de moarte, de iubirea care depdgeqt"-''oort"o
prin ispdqire.
prietenie frdtreasc[, iar Gruqa, sfdqiatd intre ur[ nimicitoare qi
disperare, inffe ruqine qi gelozie, il determind pe vagabond s[ Iubirea unui birbat pentru o femeie simpli este o temd
jure <pe ce e mai sfdnt pe lume> cd-i va indeplini dorinla:
extrem de exploatatd de romantici. o regdiim rnai ales la
Ascr.rlti dar, -zice, - chiar acum si iei asupra ta mtntuirra sufletuh.ri
meu: nu mai am putere, - zice,- si dnc rnai departe o viati de chin ca asta, Chateaubriand, Byron, puqkin sau Lermontov.
si vid tridarea Ei si sufir batjocura lui. Daci rnai triiesc o zi il ripun qi pe
9. IspdEirea
el. qi pe ea. iar dacl ii crul pe ei, mi ornor pe mine qi-mi pierd sr"rfletul pe Ritdcirile lui Ivan Severianovici Fleaghin, aflat sub puterea
veci... Ai mili de mine, dragLrl meu, bunul meu frate de suflet: loveqte-rni
vrljii, se apropie de sfdrEit. A venit ora isplqirii,.*" ." va de_
odati cr-r jungheml in dreptul inimii'u.
rula in mai multe etape. Aflat incd sub Eocui crimei comise, el
Ivan se supune qi implinegte, din dragoste, ceea ce i se cere: resimte in mod durero_s vinovdlia complicitdlii cu liganca qi
necesitatea r[scumpdrdrii: <<Nu md gdrrdesc dec6t la un singur
M-am cutrrmurat tot gi i-anr spus s[-qi faci rugiciunea, dar n-am
mai lovit-o ctr jungheml, ci am luat qi am impins-o de sus de pe stincl in lucru: ci sufletul Gruqei s-a dus gi cr datoria mea este s[ su-re,
apa rdului...'t

Vagabondul nu a fost decflt unealta involuntard a acestei
' lbidenr, p. ?27.
"' lbidenl.p.228.
'' lbidem, p. 229.

Michel Evdokimov Pelertni rugi Si vagabonzi mistici t2t

pentfu el qi s6-lferesc cle iacl>. TAnara femeie revine in rnod Aceastd viziune plind de gralie qiproteclie sugerczz[ in rnod
obsedant in reveriile sale. Sentirnentul asculit al vinov[triei
discret puterea vr'6jii sub care se afld Fleaghin. AtAt tirnp cAt nu
clemonstreazd maturizarea conqtiinEei eroului qi trezifea sa spi-
i-a venit ceasul, dictat de destin, el iqi poate oferi f[ri nici un
ritual[.
intalneqte in dmm niqte fdr-ani foarte triqti la gAndul cd fiul pericol pieptul dezvelit in focul duqmanilor: ajunge pe rnalul
celilalt viu qi nevdt[mat.
lor trebuia s[ intre in annat[ ca recrut. Eroul nostru se oferd
deindatd sd-i ia locul, hot[lAt s[ se ducd in Cancaz,unde spefa Potlivit ordinii acestei lumi, norocul par-e a fi in favoarea sa.
s[ poatd muri <lupt6nd pentru religie>. in rornanul lui Tolstoi, incAntat de vitejia acestui soldat, colonelul propune avansarea
Aina Karenina,cafe a fost publicat doar c6liva ani rnai t6rziu lui la gradul de ofiler, ceea ce atrage innobilarea sa qi trirnite
decdt Pdganiile unui pelerin, personajul Vronski, zguduit de scrisori de recomandare la Sankt-Petersburg, unde o calierd
sinuciderea iubitei sale, intr[ qi el in armat[ cu intenfia de a strilucitoare pare a se deschide in fala eroului nostru. Lucru
lupta impotriva turcilor, rnergand astfel in intAlnpinarea morlii, straniu - atunci cdnd acesta din urm[ incearc[ s[-gi rnlrturiseas-
p.in ce se poate numi sinucidere deghizatd ?n fapt6 eroic[. cd plcatele care au dus la <<pierderea unor suflete nepdhlnite>,

o"c"a"uzianu intarzie s6 apar[. unitatea din care fdcea parte colonelul se face c[ nu aude. Clipa ispdqirii nu a sosit inc[.
vagabondul primegte ordinul s[ traverseze inot un rdu cu o Trebuie sd mai remarcim qi faptul ci tema sinuciderii, anunlat[
frdnghie de i0nepi pentru a fixa un cap de pod' Mai mul1i
soldali au pierit deja, pete roqii se ridic[ la suprafala apei, la inceputul scrierii, iqi gdseqte concluzia definitivd in aceastd
nou[ schimbare ce intervine in viala lui Ivan. Tot aqa cum sinu-
acoperita de focurile tatarilor care trebuie izgonili. Atunci Ivan ciderea lui Vronski,din Anna Karenina,apare nll ca un act de
rdscurnpirare, ci ca o brutal[ pedeapsd indreptat[ c[tre sine in-
t-a decizia final[: suqi, meniti s[ provoace distrugerea sufletului qi a corpului in
vederea qtergerii unui regret insuportabil, actul equat de sinuci-
cu $i m-am gindit atunci: <Ce si mai aqtept alt prilej ca si isprivesc dere al lui Ivan apare ca o tentalie de a se feri din calea desti-
viala? Binecuvinteazi. Doamne, ceasttl acesta!> am ieqit qi rn-am nului sdu, care este acela de a-qi izbdvi p[catele intro m[ndstire.

dezbricat. Am spus <Tatil nostr'>>, m-am inchinat in toate pirlile citre incd stdpAnit de puterea vrdjii, vagabondul are parle de ne-
comanclant qi tovariqi cu pleciciune adinci qi mi-am spus in gind: <Ei'
Grr,rqa, sora mea de suflet, prinregte-mi singele jertfx pentrr"r tine!> Am h'rat qansd in capitala in care se simte ca un str[in. Intrat in adminis-
in gurl sfoara cle care era legat capitul otgonului gi, ficindu-rni vint de pe ffafie, el este luat in rAs de colegii s[i. Atunci se angajeazi in
baraca dintr-un tdrg, intr-o trupd in care i se acordd rolul de
rnl.,o-uto afundat in apa ri,r"rlui Koistl't. <<demon>>; din pur[ r[utate, ceilalli se amuzd b[tdndu-l in rnod

in timpul travers[rii apei, sub ploaia de gloanfe a tetadlor, violent. in curdnd, il vor arunca pe drumuri.

a avut brusc o viziune a Gruqei: La capdtul puterilor, el se resemneazd acceptAnd viala mona-
hald, realizAnd astfel in sfdrqit promisiunea mamei sale. Acest
Cicieuamvizut,pecindinotanr'cistts'deasttpramea'zbttra mod de existen![ convine temperamentului s[u:
Gnrqa qi parcl era acum o coclinaci de vreo qaisprezece ani , cu aripi, acrtm
mari qi luminoase, care se intincleau peste tot latul rdului qi mi ocroteart...'n

'' Ibider.n, pp .231-235 - i1i place viala cle n.rinistire?
'" lbidem, p. 235. - Mult. tare mult; aici e liniqte, ca la regirnent. e mr.rlti asenrinare,

t4 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici r25

ai totr-rl de-a gata, itlbricirninte, incillirninte, hrani, qefii te stlpravegheazl pdcat, al inrobirii sale de cdtle pulsiunile iralionale. Numai o
qi-[i cer or.,ilto," (...). Sunt rnulgurnit ctt cinrtl tnelt de posluqnic qi dLtc o atenlie in mod voit detumat[ de la obiectul dorinlei, insofit[ de
extenuarea corpului fizic pot conduce, gralie unei terapii a
viagi tihnitt'o. sufletului, spre liniqte qi spre dominarca pornirilor obsesive.

De fapt, aceast[ liniqte atAt de scump plltit[ in urma Lupta ascetic[ a noului cilugdr capetd astfel de fonne, inc6t
superiorul s[u decide s[-l inchid[ ?ntr-o groapd goali: acolo
aventurilor sale pline de pericole nu este dec6t iluzorie. el se roag[, citeqte Vielile Sfinlilor, dar qi ziarele qi, astfel, la
imbrdc6nd fasa de c[lug[r, eroul intf[ intr-un mod de via![ in un moment dat, incepe s[ profeleascd:
care totul este ofdonat, renunldnd astfel tocmai la ceea ce
Da'tot citind gazeta, aflr-r ci qi la noi qi in alte 1iri, se vorbeqte
constituia farmecul persoanei sale, fante aa.Eldobandeqte spirit necontenit despre o pace peste tot locul. $i deodati vXzui cL ruga mi s-a
irnp[nit, cici am incepr-rt si inleleg ci se apropie vlelnea ploorociti.<cind
de supunere fafd de autoriti.Eile exterioare, infrandndu-qi toatX lumea va grii pace. atunci va da neaqteptat peste oarneni, pierzanie
libertatea interioar[. Nu se simte o parlicipare profund[ a fiinlei cuinpliti> qi m-a cuprins teama pentru poporr,rl rus qi am inceput si mi
rog qi pe toli ceilal{i cal€ venealt 1a mine la groapX ii indenrnam cr-r lacrimi
sale la viafa monahald.
in ochi: r-ugafi-vI penhu ripunerea la picioarcle irnpir atului nostru a oricXrui
Degeaba a pus cap[t peregrinlrilor sale: lupta spiritual[ a vr-djmaq, cici ne aqteapti Lln nlar-e pripid. $i-mi curseri lacr-imi nesfArgite
vagabondului este deparle de a fi incheiatl. vraja capltd acum qi tot imi plangearn [alatt.
chipul iluziei demonice. Tenta{iaii revine sub fonna seduc[toa-
rei;i incantltoarei Gruqa, <in aqa mdsur[ incdt aerul irnprejurul Eroul este gata sd treac[ la fapte:
meu era invadat de prezenla ei>. Un cdlug[r bdtrAn, experi-
- Dar ce, ai de gind qi dur.r.rneata si te duci la rizboi?
mentat, ii dd sfaturi pentru a ?mprdqtia mirajul dorintrei prin
- De ce nu? Negreqit: tare'vrcau si mor pentru poporul meu.
mortificdri aspre: - Pii cum aga: comi.nac gi rasi de cih.rglr ai si te duci la rizboi?
- Ba de loct atunci am si lepid cominacul qi rasa qi am s5. imbrac
...qi numai aqa prin istovire ii veneam de hac, cici de altceva
nu-i e teami; la inceput, bdtearn qi pini ia o mie de mitinii 9i cite patrLr zile mantaua ostiqeasci.

larindnuluamingur5nirnic,nicihrzrni,niciapii;peunnielainfelescI SpLrnind aceste vorbe. pelerinr-rl vrijit, palci se sinli din nor-r
n-o scoate cu rnine la capit qi s-a f[cut mai fricos qi mai slab; cum vede;r cI cuprins de harul povestirii qi se cufr,rndi intr-o adinci meditalie pe cale
imi arunc strachina de m.lncare pe fereasctri qi apr"rc in mini mltS,niile ca nimeni din cei de fali nu-gi ingidui s-o intrerupX cll vreo alti inhebarc. $i
si numir inchiniciunile, intelegea pe dati ci nu glumesc qi sunt gata iariqi
pentru suferinfa plicutX Dornnr'rlui qi mi ldsa in pace' Cici tare se teme ca despre ce ar fi pr-rtut si-l mai intrebe? Povestea vielii h,ri qi-o spusese cu toati
n,, .ulnuu si-l aduci pe om chiar el la limanul nidijduirii inillitoare'' .
sinceritatea unui om cu sufletul deschis, iar proorocir-ile lui rlmAn
Transpare aici din nou boga6l'u1, eroul legendar, Ilia
deocarndati inviluite de taini in rnAna celui care {ine ascunse destinele sale
Muromef, gata s[ se inroleze in armat[ pentru a-qi apdra patria, faJi de cei deqtepfi qi infelepfi qi nLrmai cAteodatX le dezv[luie pr-uncilor".

gata s[ se angajeze intr-o luptd f[r[ mil[ pentru apdrarea Cu aceste cuvinte se incheie povestea, dar nu qi peregrin[rile

ireptdlii, impotriva dugmanilor qi a supunerii. El resimte in rnod acestui vagabond care, numai aruncat in fundul unei gropi, iqi
duriros in chiar carnea sa aceastd supunere, prin intermediul dornole$te eterna rIt[cire. Structuta operei rdrndne deschisd,
viziunilor cafe-i intunecd spiritul, selrln al dependenlei sale de
" tbidenr,p.256.
@ " Ibidem, p.258.
'' Ibidem, p. 247.

a26 DIicheI Evdoktunov Pelerini rugi gi uagabonzi mistici 127

cleznodlmAntr-rl introducand o nou[ tem6, cea a destinului uneori, intersecteazd linia principalI a subiectului, masc6nd
istoric al poporului t'us intr-o epocd zguduitd de amenintrarea chiar punctul culminant.
r[zboiului. Aceastd tent[ profeticd nu este deloc exploatat[; ea
in cazul lui Leskov, aceast[ rnetod[ de expunere rXspunde
nu ingreuneaz[ prin presentimente sumbre miracolul armoniei propriei metafizicil a autorului. in viziunea sa, elementul
qi fanLzia uqo*e, uniori adumbritd de episoade dramatice, din popular rus este lipsit de principiul <logicitilii>, drept pentru

care este lesut romanul. care el nu incearc[ sd dea o consistenld rafional[ acestei lurni
IvanFleaghinseinscriepeliniaaceloriurodivicedeplang populate de paradoxuri qi incoerenle. Aceastd atitudine
explicl gustul lui pentru anecdote irnbinate fdrd o legiturd
soarta tristd a poporului rus' precum Boris Godttnovallur
Puqkin qi a aceloi bogatfuti,precum Ilia Murome!, gata s[ se logici, dar purre in evidenl[ qi dificultatea autorului de a
ridice in aplrarea patriei lor impotriva duqmanilor' Putem
judeca acum drumul p*"ort de eroul nostru. Tanlr surugiu 1a sintetiza qi a ordona haosul realului. Folclorul rus este prezent
inceput, fdri griji, vanitos,l[sAndu-se purtat la int6rnplare de pentru a demonstra inc[ odatd neincrederea popularfl in orice
impiejur[ri, u d"u"nit un om infelept, incercat de viald' sistem de tip ralional qi preferinla pentru o orientare de tip

preocupat de "b1inele comun gi a dobdndit statura unui erou epic intuitivto.
U suflet bate allturi de cel al poporului sdu'
Ivan Fleaghin este un f[ran care accede la o via{i spiritual[
"atoi inalt[. Prin aventurile sale caplti expresie anumite probleme

10. Forma exPunerii ale timpului sdu: situafia aristocrafiei, reprezentatd de conte $i
de prinf; coexistenla dintre ruqi qi tdtarii prirnitivi, cu obiceiuri
Pdlaniile unui pelerin pune in evidenld <<stilul>> lui Leskov, pline de cruzime, care se dovedeqte dificild; reintoarcerea la
prin refuzul acestuia de a se supune vreunei teorii literare. Nu plm0ntul natal, perioada petrecut[ ?n groapd seam[ndnd cu o
Lste vorba despre un roman, in sensul tradilional al cuvdntului, reintoarcere la matricea pfunAntului-mam[; reglsirea iubirii

ci mai degrabldespre <<memorii> sau despre o <<cronicd>,adi9d pentru tar[ $i pentru ceilalgi oameni. O parte din aceste teme
sunt reluate de Dostoievski qi de pocrvenniki.in rnod paradoxal,
despre o expunere cu o structur[ epicfl bazalS' pe fabula
romanesc[ (in care intriga sentimental[ nu are decdt un ro1 adevirul survine atunci cAnd vagabondul este inchis cu forJa
in groap[, acolo unde inlelege mesajul ziarelo 'prin intermediul
episodic) qi regizat[ de o for!6 ffanscendentd pe care naratorul lecturii viegii sfinlilor. Se produce atunci o interiorizare ?n

oconqtientizeazdinmodlucid:<Suntomultrimedelucruripe sufletul vagabondului.
care nu le-am s[vArqit prin voia mea. - Dar prin voia cui? - Ca
Departe de a fi idealizat, eroul se apropie mai mult de irnagi-
uffnare a unei promisiuni a plrinlilor mei>>. Autorul ordoneazd nea bunului sllbatic; lipsit adesea de perspicacitate in fala
in mod cronoiogic toate momentele acfiunii, ca qi cum ar fi
vorba de un <<ciclu de nuvelet>to; abundenla detaliilor frdneazd " Este vorba de sensul pe care-l di Sartre acestui ternten atunci cAnd

inaintarea intrigii, iar- evenimentele de ordin secund, incoerente scrie ci tehnica rouranului face trinritere la <metafizica> sa. adicd la vi-

I' E*presia apar{ine lui GROSSMANN' N S' Leskov jizn" tvorcestvo' ziunea sa desple lume.

' "' in Printul cerc al lui Soljenigin, lirranul Spiridon, cale-qi concluce

poetika.Moscova, 1945 barca de-a lungul dezash'elol rizboiului. ilustreazi in nrod sentnificativ

aceasti atitudine.

12a DIicheI Evdokimov Pelerini ru$i qi vagabonzi mistici r29

tentaliilor vielii, el iqi atlage asllpra sa multe necazud". Cu toate h-ri Saltikov-$cedrin, de <rAsul printre lacrimi> al lui Gogol
u."rt"o, el pleac[ cu intreg cufajul sdu <in cdutarea frumuselii
vielii>, ceea ce ne permite s[-1 situfun printre <eroii pozitivi> care, ?ndrdgostit de frumusele, vedea totuqi fantome groteqti

ai literaturii anilor 1860 - 1870". Plin de viald chitu' qi in lipsa luAnd nagtere sub pana sa. Predominant[ este observareil
sa de mlsur[, in excesele qi izbucnirile sale, el este strdin spi-
rnicilor evenimente care pun in Iuminii sufletul: aceasta ii
ritului ralionalist, sirnlului corrllln qi relinerii filistine proprii e-
pocii mer.cantile. Personajul este in intregirne invadat de con- apropie pe Leskov qi pe Dostoievski. Iatd, de exemplu, cu ce
iraste, cAnd nonqalant - se las[ purtat in voia evenimentelor -, fervoare descrie Ivan frumusefea Gruqei care-i tulbur[ sufletul:

cand responsabil, iqi ia destinul in rnaini qi manifestd o energie inleleg ci frumttselea este perl'ecJittnea natur-ii qi ci omurl poate
de nestapdnit, ca atunci cdnd str[bate stepa. El este simbolul
afla chiar o mare bucurie sI rnoari pentru ea, attrnci cind este fermecat...'t
viu al forlelor latente pe cale popolul le-a dezv[luit intotdeauna
De-a lungul acestor preumblirri, se contureaz[ o lume
in perioadele sale critice. necunoscut[, rnisterioasi, uneori chiar exotic[, o lume menit[

ca qi in celelalte romane, Leskov iqi reveld interesul s[u sd-l transporte pe cititor dincolo de el insuqi.
Succesul lui Leskov a fost destul de incert, operele sale
desosebit penffu popor, acest <<necunoscut enigmatic> despre
nefiind prea apreciate de contempolanii s[i, dar Dostoievski gi
care vorbeqte Turgheniev in Povestirile unui v6ndtor, pentru Tolstoi l-au apreciat totuqi foafie rnult. El s-a adAncit in sufletr-rl
tragediei ruse, in prflpastia dintre clasele conduc[toare, care
![rani, artrzanl, soldali, pelerini - o intreag[ lume ce scapd evoluau sub influenla Europei qi clasele populare, izolate,
influenlei ideilor occidentale, lume apropiatd de naturl, de hrdnindu-se dintr-un folclor autentic qi o credin{[ vie. Domic
de a dezvdlui misterul sufletului popular, elreahzeazd c[ acesta
credinla ancestral[, de un mocl de viaf[ primitiv. si ne amintirn
cum Fieaghin iqi tr[ieqte cu toati simplitatea sa preocupdrile nu poate fi desferecat decdt prin intermediul sentimentului

religioase in perioada captivitdtrii la tdtari: religios. Romanul sdu este o alegorie despre sensul destinului
uman, in cadrul ciruia toate incercfuile apar ca fiind necesare
...Ia biserici la noi acasi, cAnd il auzeam pe pirintele Ilie ("') ci
din cauza naturii rebele a omului care refttzi sd se supund
se roagi la slujbi <pentm cei ce cilitoresc pe apX qi uscat, cei pdnqi qi robili voinlei supreme. Pornind de la aceastd nesupunere, Leskov
in pleanuri, pentru cei osteni{i> qi curn mi gindealn odinioari: <ce I ost ale creeazdo poveste plin[ de fannec, in care poezia qi umorul se
si se roage pentnl cei pnnqi gi robifi in plean. cind acttt.n ntt e vteme de
imbind in evocarea unei societdli creqtine indeplfiatd de inaltele
rizboi?>ttn sfere politice, precum gi de problemele agitate ale <inteli-
ghenliei>, o societate interneiatl pe valori simple, dar eterne:
Suntem departe de psihologia profunzimilor, de sfaqierile
sufleteqti atAt de frecvente la Dostoievski, de satira asculitl a renegarea eului prin iubirea fiumosultti qi a aproapelui, precum

,t Annnrite trisituli ale vagabondului vrijit ni-l arnintesc pe Sintplicius qi cf,utarea divinului.

sintplicissintusal lUi Grinrmelshausen (1669) care,plasat intr-un univers. i lbrde;p- r85
nrzri cnrd gi ntai conrpt decit cel al lui Fleaghin (este vorba de Rizboiu/

cle tteizeii tle ani), iqi clovedeqte indrizneala Ei qir-etenia scipind de

'n,r'eurro'eaBrs.oaaMssaeDlreRtaUipvrGiitnaOrteeVj.c.llaiiNsc.ialSlrr.elul-ell.siat,rn(notires,.ncitontptliv,atldbravto.rtnncitettis4'teviina9,uinMdlrioespnctinoc{viioiad'. a1t9i6l1a. ge-
'" Piilaniite unui peleritt.p.113

Pelerini tugi qi vagabonzi mietici I'I

III. IVA. IVEKRASOV, apoi Analele patt'iei. El d[ acestor leviste o striilucire qi un
prestigiu care vor atinge toate sferele intelectuale din !at'[. A
POETUL SUFERINTELOR POPORULUT da tArcoale muzei nu impiedicd intru nimic priceperea in afa-
ceri qi speculaliile fructuoase. Orfan de mic de rnam[ - o maml
Neknsov, inflicirat poet al sufbin{ei.
sensibil[ qi inteligentd - a fost crescut de tatdl slu, boiernag de
Dostoievski pr'[, grosolan qi tiranic, care iqi pusese in cap cd fiul siu trebuie

1. Nekrasov $i poemul silu ,rVlasr> s[ irnbr[liqeze cariera militard, qi auzind c[ odrasla lui se

Poetul N.A. Nekrasov nu este foarte cunoscut in Franla qi inscrisese la Universitate, i-a tiiat definitiv orice venit. inainte
de a-qi face un nuffre qi o stare material[ mai bun[, tAn[rul a
nu a fost tradus decit foarte pufin, in ciuda operei sale
fdcut foamea la SanktPetersburg, indeletnicindu-se cu cele mai
insemnate. Acest poet al vietrii sociale, care, dup[ p[rerea lui
E.M. de Vogii6, a <pdns in cadenfa versului sdu toate lacrimile, umile slujbe intr-ale literaturii qi ruinAndu-qi sdn[tatea. A urmat
toate blestemele Rusiei>>, acest ziarist care a hotdrdt soafta a
doui dintre cele mai faimoase reviste literale ale vrernii lui, a o existen![ tumultuoasl, in care preocupdrile financiare qi
avut o influenfi hotirAtoare in epoc[. Deqi destul de pufin plicerile vielii ocupau cea mai mare parte a timpului. Ornul
apropiat de ideile lui, Dostoievski il situa pe Nekrasov imediat
dup[ Puqkin qi Lermontov. El a tumat in fonn6 poetici terne este dedublat, gi sufer[ cumplit din cauza contrastului dintre
pe care malii prozatori le transpuneau in rotnan, mai cu seam[
evocarea mizeriei in carc tr[ia poporr-rl, o ur[ devastatoare fa![ mesajul social al c[rui purtdtor simte c[ trebuie s[ fie, spre
de puterea tiranicd, in care, in mod curios, el insuqi pare a se entuziasmul mediilor radicale, qi viala agitat[ pe care o duce.
compl[cea, qi visul liberl2ilii. Printre poetnele care au contribuit in poemul Nesceastnye (<NdpdstuiSii>), in care pune mult
cel mai mult la celebritatea sa, trebuie sd rnenfiondm faimosul
suflet, depldnge asprimea propriului sdu destin:
<Ger de crapd piettelo>, elegie emofionantd despre viala plini
Grea mi-e clucea: insingurar-ea,
de suferinle a celor s[rmani qi imn grandios dedicat iernii Chinul unei conqtiinle care se gtie vinovati,
infricoqltoare qi solemne care acoper[ cu aceeaqi rnantie Mizeria, nefericirea. . .
irrghelata lucruri ;i oarneni.
Al doilea vers este mai cu seam[ revelator, dar Nekrasov,
Sunt cloi oameniin Nekr-asov, cel care cAr-rtir poportrllr-is qi cel
crlre, cLr talent inniiscut de jr,rrnalist. lanseazd Contemporanul, spre deosebire de Vlas, eroul slu rdt[citor, nu se leap[dd de

vechea via![, nu unneaz[ chemarea dep[rt[rilor pentru a-qi
liniqti conqtiinEa. in Vlas,elatinge, ca qi in cele mai bune poeme
ale sale, un fond popr-rlar qi religios care puu-e sd corespund[ firii

sale adevdrate qi care ii c6qtigase chiar pe adversar'ii s[i

ideologici, cum erall Khomiakov qi Fet.

VLAS

incins cu-al siu surnar veqmlnt
Deschis la git. cir captrl gol .

Prin ulbe tr-ece firi zor'

LlnchiLrl Vlas. un bltrirr cinrnt.

ar2 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici ttt

Purlind la git icoana sa de bronz, in rnijlocul delirLrlr-ri agonic,
El stlAnge bani pentnt o biserici Asupra lui cobori o viziune:
llnrii qi inciltilile ii sunt tocite El vede timpurile de pe urrni ale lumii
Obrazul tot ii e blazdat de tirrtp. Cu picitoqii aruncafi in gheenl

in drumu-i lung el se-nsoleqte $i amegrli de diavoli animafi
De Lrn baston cu virf de fier... Ce-i bat nXpraznic cu verigi qfichiuitoare
insi prin sate se zvonegte Etiopieni cu pielea neagri
C-odinioari nu-i pisa de cer. $i ochi arzAnd ca de jiratec.

De Dumnezett el ntt voia si qtie Cr ocodi li. qerpi. scorpioni
$i iqi bltea nevasta cu sllbiticie, Fierb, ciopArJesc qi frig...
$i s-a purtat cu ea atAt de crunt. P[cltoqii urli de durere.
incit se spune c-a blgat-o in motmint. Lanlurile ruginite ii sfiqie.

Haiduci sau hofi vestili de cai Asurzifi de zgorrotul neincetat,
Ei se sufoci de duhoarc
Ameninfa{i sau hoinlrind firi vrettn rost Cdnd asuprl-le se nipusteqte
Un tignr negru cu gase aripi
Giseau mereu la el un adipost.
Unii se tivilesc pe plmintul in fliciri.
Tot griul de la cei sXraci il lua
AlJii sunt traqi in feapi.
$i-n timp de foamete nimic nu-mprumuta. Iar Vias vede o listi
Pe cei sdrmani ficflndu-i una cu pimdntul Cu toate pidatele saie.
El iqi creqtea neincetat avtttt-tl.
Privind a iadului bezni
Zgitrie-brinzLchiar cu-ai sii urmaqi El face atunci un jurimint solemn
El ii stolcea de bani pe nevoiaqi. Pe care Dumnezeu il primeqte
Se dovedea om r[i"t gi inddrjit $i sufletul siu de picdtos iese iariqi la lLrmin5.
Minat doar de dorinla oarbi de profit.
Vlas igi imparle avutul
intr-r-rn final, furtuna se ivi neaqteptat: RimAne gol, r-enr.rnfnnd la tot
Vlas bolnav, cizu r-dpus la pat. gi luflnd calea pribegiei
CrezAnd c[ boala are leac uqor, StrAnge bani pentm a ridica o biserici.
Chemi la el de-ndat' r.rn vrijitor.
De treizeci de ani
De cum veni, acesta primi qi intrebarea: Mujicul r-unbli neincetat
De boala grea de-qi poate glsi sciparea Tr'[ieqte din mila oarnenilor
DAnd haina sa pomanl sXrmanilor trr'rdifi
$i dnnd desaga aceior amdrAli. Rimintnd fidel jurtmAntului sir-r.

in urmitorul an, meretl in patul siu, Energia sufletului siLt
Vlas. sim(indtr-se din ce in ce mai rilr. A dedicat-o lLrcririi Domnului:
Plonrite solerln biserici si faci. SLrfletul siu. se spune
De s-al putea ca-n mina r.riorlii si ntr-ncapi.

rr4 Michel Evdokfunov Pelerini tugi gi uagabonzi misdci rt5

Este curilat de uldciunea de alt-dat... reprezentand Judecata de Apoi, care inspirase deja prinlului
Vladirnir o ftic[ mantuitoare. El iqi dd seama atunci ci va trebui
Ctr sufletrrl nemingiiat. s[ dea socoteal[ de toate pdcatele qi s[ rabde chinuri fdr[ sfArqit.
Cu fala de aramX,'nalt $i drept, B. Zelinski d[ o interpretale diferit[ conveftirii lui V]as' .Acesta
El cilitoreqte cu pasr.rl molcorn
Prin oraqe qi sate. ar fi sub efectul Llnei spaime cumplite, pur egoiste, fdr[ elanul
unei convertiri interioare. A spllne asta inseamni a nu {ine
Nici-un dnim nu e prea lung pentrll el: sealna cd frica poate fi inceputul inEelepciunii. Turgheniev nu
A fost la Moscova, tnama noastri,
Pe tinnurile Mdrii Caspice aprecia nici el poemul 71as, spunAnd c[ n-ar fi trebuit publicat
$i pe malul Nevei imperiale. niciodat['. in aprecierile privind Vlasreapare clivajul intre

Cu icoana la git, o carte sfnnti in mnni, occidentaliqti qi slavofili, pe care Nekrasov, ?n ce are el rnai
Merge, vorbindu-qi neipcetat bun, aputut sd-l dep[qeascd. Tema fricii mistice, care cuprinde
insofindu-qi pe un ton biAnd omul ce se lupt[ cu boala simlitd ca o pedeapsd pentru plcatele
Gdndunle cn ritmttl pagiior. grele este o temi literard a tuturor tirnpurilor.

Merge in iatna rece, Poernul VIas este tipic pentru <<maniera>> lui Nekrasov, ca-
Merge in vara fierbinte,
Chemdnd Rusia botezatX ractenzatd de un echilibru savant intre realism qi imaginagie
Si-qi aduci ofranda curati. fantasticd. PlecAnd de la observarea vielii ruse$ti, de la imagi-
nea celui care rdtdcegte pe strdzile oraqului, cu m6na intinsi,
Iar trecitorii iqi depun binu{ul... cerdnd de poman[ pentru vreo biseric[, poetul se pierde invrzi-
Obolul lor', fruct al mtrncii
RidicI templele divine uni apocaliptice izvordnd dintr-o rninte infliclrat[, apoi se
Pe pimAntul intins al patriei...'
intoarce la eroul sdu pocdit care, fin6ndu-qi promisiunea, bate
Dupd cum Tolstoi s-a inspirat dintr-un personaj real penffu lara in lung qi in lat, f[cdnd sd creascd pe cuprinsul ei biserici
a zugrevi pe Griqa, in Copildria, Nekrasov a folosit un model spre slava lui Dunnezeu. Descris cu minufie, VIas este un per-

pe care il cunoqtea. Un fost $eft de pe moqia tatilui s[u care se sonaj cu via[[ intens[, iar finalul extinde implicalia faptelor lui,
inrolase in armatd pentru mulli ani, se intoarce in satul siu, unde
ddndu-i o dimensiune mitic[, fdcdnd din el reprezentantul sim-
tofi membrii familiei sale au dispdrut. Atunci se hotdrdqte sd bolic al poporului, care, dincolo de suferinle, r[scumpflrd prin-

plece pe drurnuri Ei s[-qi dedice restul zilelor ca s[ str6ngd bani tr-o purtare plind de demnitate, invih"rit intr-o aurii de frumu-

pentru biseric5. Poetul s-a mai inspirat probabil ;i din aminti- sefe, p[catele unei vieli car-e altddatd era dedicat[ nlpistuirii

rile tinerelii sale, din vremea cAnd stdtea indelung de vorb[ cu celor nevoiaqi.
Aceastd posibilitate de rflstLlrnare existenliald, de trecere
pelerinii de la rn[ndstirea Babaevski.
de la rdul extrem la sacrificiul total de sine pentru o cauzd
Vla,s a contemplat probabil un tablou satl o fresci
'' St-trlk N-I. Ne,{r:'rs.sor c. lVloscovrr, I 887, t. lll, p. 66-67.
' NAN"k",t*, Op-e cotnplete in dottti voJttnte,Moscova, l948,vol. Sclisoare"crartjleri.Botkindin9 iLtlie l355.inOpereleconlplete in 28de

l. p. 103-105. volunre. Moscova-Leningrad. I 96 I . in vol. II din Colespondenta, p. 290.

tlichel Evdokimov Pelerini rugi 9i uagabonzi misdci rt7

superioar[, l-a impresionat profund pe Dostoievski. in -Irr- de ceea ce era, ffird incetttre, LIn om care nLt Si-a putut gdsi
niciodatd liniStea Si care rcfuza el fnsusi, cu toatd oroarea celui
nalul unui ,scriitor reg[sim o imprcsionantd rneditalie, pornind care se Stie flagelat, orice tip de acomodare ieftini>.
de la poemul VIas, care l-a influenlat in mai multe rAnduri.
Ceea ce a ferit de banalitate poezialui Nekrasov qi i-a pennis
2. Dostoievski qi Nekrasov
sd aduc[ un suflu nou, cornparabil cu al lui Puqkin qi Lermon-
Prietenia sau, cel puJin, comuniunea intelectual[ intre cei
doi scriitori, a fost ffecdtoare qi furtunoas#. Nekrasov, editor tov, este cd a qtiut, din ad0ncul propriei suferinle qi umilinJe, sd
la Petersburkii sbomik,e cel care va publica ?n 1845, prirnul
manuscris al romancie rului, O a m en i s drm an i, deschizdndu-i r[spund[ umilinlelor poporului, nu ca un martor impartrial qi
astfel calea spre gloria literari, apoi, treizeci de ani mai t6rziu, exterior, ca cei din jurul slu care poate iubeau acest popor, dar
Adolescentul,in An alele patriei. care nu puteau vedea adevlrul pe care il purta, pentru c[ puneau

in fumalul unui scriitor' ,Dostoievski a scris cdteva din cele luminile europene infinit mai sus decflt spiritul popular. in ima-
mai profunde pagini asupra dublei personalit[1i a lui Nekrasov, ginea degradat[ a mujicului rus, adAncit in vicii qi in mizerie,
acest <poet infldcirat al suferinlei>. Refuz[ s6-l inchid[ in care il urmirea fird incetare, Nekrasov era incf, in stare sd vadd
banala opozilie, admisi deja la vremea aceea chiar de prietenii Lrn rest de adevdr, chiar de sfinlenie, qi nu putea sd nu-i aducd
scriitorului, intre omul practic, abil in tranzacliile financiare, laud[: <<Dragostea pentru popor era pentru Nekrasov o ieqire

adAncit in pl[cerile vielii qi poetul care se rdscumplrd prin prin care sclpa de chinurile la care se supunea el insuqi>. Poetul

mesajul social rlsundtor. Distinge in el demonul banului, care concentra in propria lui persoand contradicliile, dedubldrile
timpului sdu, cultura de care r[mdnea legat prin toate fibrele
ii strecoard in suflet dorinla de a invdrti milioane, nu doar din fiinlei lui. El nu a r[tdcit decAt in imaginalie. Numai eroul sdu
VIas,ieSitdin popor, a qtiut s[ restabileascd unitatea fiinlei lui,
pl6cere, ci din orgoliu, din dorinla de putere, pentru respectul
zdrobitd de crimele qi rdut[trile din tinerele.
pe care il inspird un om capabil sd spun[: <<am un milion in
in Jurnalul din 1873, Dostoievski iqi reaminte$te poemul
buzunan>.u Dar poetul autentic nu se putea mullumi cu aceastX VIas qi citeazd pasajele care ii tulburd imaginafia, subliniind
aspiralie cdtre pldcere, altfel s-ar fi condamnat s[ nu fie altceva
dec0t un biet artizan al artei penffu art[.Intr-o not[ necrologicd <aceastd fo4d infricoqdtoare a smereniei lui VIas, aceastd do-
despre Nekrasov, t'omancierul adaug[: <Infi'-adevdr, ntt se redtr-
cea Ia atdt, fi am inmormAntat de fapt un om care a sltferit mereu rinld de m6ntuire, aceast[ sete pdtimaqd de suferin![, (care)

" Asupra acestrti subiect, vezi Ch. CORBET, Nekrassov, I'hotnnte et le te-au tulburat, chiar pe tine, cet[fean al universului qi gentilom
rus, iar aceastd mdrea!5 imagine populard smulge cuvinte de
pcQ te,Paris, 1948 .
admirafie qi de respect chiar sufletului tdu atAt de liberal!>. Gen-
Irnuaile lE//.
" Acest demon al aurultti care plinde in nlreje un stlflet ntt atdt plin tilomul rus despre care este vorba il obsedeazd pe romancier,
plicere cit prin orgolitt tnfelnal, il va irllpinge pe adolescentul Arkadi. care il va intrupa ?n Versilov din Adolescentul, dezrdddcina-

in r.ontanul lui Dostoievski. griibindu-se qi el sd-qi ia revansa pentlu unri- tr-rl pdmdntului rusesc care, plin de ideile <lurninilon, iqi t6rdqte
linlele din tinelele.
plictisul prin 1drile elrropene. Acest antivagabond mistic, orfan
de doica sa, se intoiuce mereu lAngl ea, reprezentatfl simbolic
sub trds[turile blAndei Sonia, fatii de la (ar'6, merell gata sd

a3E Michel Evdokimov Pelerini ru$i g uagabonzi misdei tt9

primeascd qi si aline acest suflet chinuit, care nu are rlddcini populiste ale lui Dostoievski in anii 1870, corob oreazd.nivelul

nicdieri. inalt al ideilor sale momle despre popor qi le confinnr din punct

Vlas este depozitarul credinfei lui Dostoievski in poporul de vedere estetic. CAnd va scrie Aclolescentut igi va idu"e

rus. Scdparea nu va veni de la <<oamenii noi>>, ieqili din aminte: r[tdcitorul Makar datoreazd mult lui V]as,chiar dacd,

imaginalia unui Cemigevschi, hr'[nifi cu utopiile abstracte ale acesta pleac[ pe drumuri nu pentru a-qi ispigi propriile pdcate,
Europei, ci de la poporul insuqi: <Ultirnul cuvant va fi al lor, al
acestor Vlaqi de toate soiurile, pocdigi sau nu; ei ne vor spune ci pe cele ale altora.
qi ne vor ar[ta o noud cale, o nou[ iegire din toate greut[lile
noastre aparent de netrecut. Nu Petersburgul va hotdri soarta

Rusiei>.

Dostoievski exploreazd addncurile josniciei omeneqti. in

acelaqi capitol, el povestegte pariul stupid al unui fdran, care se
laudd cI poate face lucrul cel mai temerar de pe lume. Un altul

il ia in serios qi, intr-o duminic[, dup[ ce a luat implrt[gania

dar f[rI s[ mdndnce pdinea, o pune in vArful unui b[g gi il

indeamn[ pe tovardgul lui s[-qi ia puqca qi sd tragfl. Celilalt se
pregltegte sd apese pe trdgaci cAnd ii apare vedenia Crucii cu
Cel Ristignit pe ea. Cade leqinat. Mai tdrziu este gdsit intr-o
min[stire, cizAnd in genunchi dinaintea unui staref, tr[gdnd

dupd el blestemul faptei sale ca pe o greutate care il striveqte,

penffu care nu se afld iertare.

Din aceste doudfiguri, VIas celpocdit qi mujicul cel hotdrdt,
Dostoievski a extras marea idee, ilustratd de romanele sale, a

setei de suferinl[ ca trdsdture caracteristic[ a poporului rus. Dus
la extreme, acesta poate oscila intre nihilismul cel mai radical

gi cdinga smerit[t. Romancierul se impdrtiqeqte din aceeaqi sete

de suferingd ca gi Nekrasov, acest <<martor al suferinfei popo-

rului>. in cazul lui Vlas,peregrinarea misticl devine elan de

cdingi, incredere in mila dumnezeiascd, acfiune inspre binele
Bisericii.

Poemul 71as serveqte deci drept catalizator pentru ideile

' in timpul nostru, sclie Berdiaev, alegelea decisivi se face intre

flaternitatea in Hristos sau toviligia in Antihlist.

Pelerini rufi Si uagabonzi mistici t4t

IV. ADOLESCENTUL de irnpurmut>>, atat de frecventi in tirnpr,rrire moclerne. Acest
tip de t0ndr, in acelaqi tirnp vulnerabir qi a'rbi1ios, revine
;r RATACTTORaL MAI{AR
adesea in secolul XIX, sub pana lui Dickens, a lui Hugo sau
<Ei da, riticirea este un fel de pasir.rne a poporului nostnl.
Am vlzut asta in rcpetate rinduri. Balzac. crescut f[r[ afecfiune, aruncat fir[ rnild in valtoarea
Poporul nostlu este rlticitor prin excelenfi>.
vielii, Arkadi nutre$te visul de a deveni un supraom, pentru
Dostoievski. Adolescen tul
a-qi compensa frustririle juvenile, pentrll c[ in aceastr lurne
intr-o notd din Cametele pe care Dostoievski le-a linut in <totul este ing6duit>. Este in el ceva din Rastignac, din
timp ce pregdtea Adolescentul, adevdrat <laborator literar> Raskolnikov sau din Petru verkhovenski, dar acest ceva nu
al lui Dostoievski dupd unul din criticii s[i, afl[m cd. <ideea
va ajunge la maturitate.
principald Si vizibild a romanului va fi descotnpunerearr.in
Ca qi Raskolnikov, Arkadi locuieqte intr_o mansardd
aceastl operd profundd qi bogatd, care nu a atins aceeaqi cele-
britate ca a celorlalte mari romane, se gdsesc intr-adevir din ingustr care seamln[ cu un sicriu, irnaginea unui suflet intors
belgug fennenlii descompunerii, afectdnd pe eroi, societatea
in general, chiar naliunea intreagd. Cel pulin patru sau cinci in sine. Aici iqi hrdneqte <<ideea>>, care se trage din voinfa
intrigi les drama nu prea strdns[ a romanului'. Pare indispen- de putere, in sensul nietzscheean al cuvOntului. Realizarea
sabil s[ descurcdm pe scuft acest ghem inainte de a ajunge la acesteia trebuie sd se desf[goare in doud etape. in prima, se
g6ndegte sd strAng[ o avere imens[, sd devin[ emulul lui
inima arzdtoare a acestei opere, r[tlcitorul Makar. Rothschild, pentru c[ <banii sunt singura cale care poate duce

1. Adolescenfa: vArsta extremelor qi o nulitate pe cele rnai inarte curmi>>. sub paturile cu care
e acoperit, adolescentul se lasd plnlat de visuri ademenitoare
Adolescentul, eroul turbulent al poveqtii, este Arkadi Dol- despre puterea aurului.
goruki, care poart[ numele sofului legal al rnamei sale, un fost
r;erb de pe rnoqia unui anumit Versilov al c[rr"ri fiu natural este. in a doua etapi, eroul, dupd ce a dobdndit convingerea
Dostoievski se apleacd asupra unei odrasle dintr-o <farnilie calm[ qi singuratic[ a propriei puteri, va putea sI arunce cu
milioanele strAnse in capul oamenilor gi sd recadd in neant:
' "Boeilia planului. iati cel niai rlare defect>, niiutr.lrisef te arrtorul <Numai con$tiinta c[ am avut milioane in rn4n[ qi c[ le_am
intr-o sclisoare citle sogia sa. datati 24 iunie I 87-1. arlrncat in noroi m-ar putea hr5ni in deqert>>. Aceasta este
ideea delirantr ivitd in mintea inflicdratd a unui adolescent
frustrat de afecfiune, care suferd pentru cd e un copil din flori

qi are <suflet de slugd>.

Inima lui Arkadi, sfdqiatd de nenumirate crorinle contradic-

torii, nu va putea sr nu fie totuqi fideld dorinfei iale de vial[
asceticd. Prima lovitur[ grea adus[ <icleii> sale este un elan
de generozitate care il irnpinge sI o primeasci pe Arina, un
prLlnc p[riisit in leag[n, qi si aiba grijr de ea pAnir la moarre.

t,42 DIicheI Evdokimov intoarce mereu la ea: <Eqti cre nei'locuit>>, ii m[rturiseqte er

2. Un gentilom Yagabond intr-o zi.

Al doilea erou alrorlanului, Versilov, este marcat de <plic- Sonia concentreazd in ea puterile amantei, ale ferneii, ale
tisul nobilului rus>. Este un nobil sc[pdtat - care a tocat deja mamei, dragostea ei mereu gata cie sacrificiu nll cere nimic in
trei averi - gi rnai ales un dezridlcinat. El iqi poartl , ca pe niqte
lanluri at0rnate de picioare, plictisul prin toat[ Europa, unde schimb gi ii dd deplind autoritate asLlpra aceluia pe care ir
stdp6neqte. in sdnul acestui cuplLr se tqs mporturi complexe,
vrea si-gi cllteasc[ ochii cu aceste <<minunate liri sfinte> asemdn[toare cu cele dinhe nobilimea de la far[ qi clasa popu-
lard rdmasi cel mai aproape de rddicinil" til" str-d,nogeqti, ca
(expresia este a lui Khomiakov, unul din fruntaqii curentului qi de tradiliile sale spirituale. Nobilul rus nu poate nici s[ se
slavofil), qi mirturisegte fiului sdu cd acolo se simte un rdtlcitor, instaleze cu adevdrat in cultura unui occident in care este
lispit de sprijin interior, aspirdnd fdri incetare si se intoarc[ condamnat sd rdtlceascl fhri sf6rqit, tArdnd dupd el plictisul de
in fara sa. moarte al unuia
care Ei-a rupt legdturile cu izvoarele, nici sd
Versilov este simbolul nobilimii ruse care se instrlineazl triiasci simplu intr-o Rusie uncle i-ar ripsi stimulur opereror
de ![rlnime. Ruptura dintre cele doud clase era pentru Dosto-
ievski grea de ameninfiri pentru unitatea naliunii, r'[nind grav de culturd qi artd, febra ideilor. Dac[ Versilov poate uimi prin-
spiritul de comuniune - sobomost - al poporului in c[utarea tr-o culturi bogatd, ii lipseqte in schimb credinfa, singuracare
unui ideal comun. intr-o zi, Versilov se duce la moqia sa de la poate si facd sinteza ideilor qi si le pund in acord cu fiinfa lui
lari ca mediator, pentru a rezolva, dupi abolirea qerbiei, litigiile profundd. De aici aceaste conditrie de rdtdcitor care i se irnpune
care puteau apdrea intre vechii proprietari qi $ranii proaspit atat in propria lui lard cdt gi in striinrtate, incapacitatea de a
eliberali. Flrd indoiald, fiind hrlnit cu idei liberale, el era animat lega o clsnicie, rolul de seduc[tor al femeiror care sfOrqesc prin
de cele mai generoase intenfii, dar, in loc s[ se concentreze asu- a fugi de instabilitatea lui. Boala acestui vagabond sceptic este
pra misiunii sale, face o pasiune pentru o tdnlrd ldranci, proas- dedublarea.
pIt rndritatl cu gridinarul qi o seduce intr-un mod destul de
3. O familie de intdmplare
misterios, frri s[ spunfl un cuvdnt. in Sonia iqi intdlnise propriul
destin. Pe unnd se va intoarce din cdnd in cAnd sd triiasc[ la Risipit in dragoste, nobilul rus are qi o viafd de farnilie risi-
pitd' Frumoasele zile are vieEii patriarrrare,
ea, in lumina bl0nd[ pe care o rdsp0ndeqte aceastl femeie purd, jurul putemic sudate in
capului familiei, au trecut dernurt. A venit tirnpur unei
temitoare, de o <castitate silbaticb, d[ruit[ in intregime std- familii rdviqite, lipsite de axi, in care fiecare iqi cl'ce uiolu in-
pdnului ei, dar fdrd sd nege nimic din trecut. Sonia, diminutiv tr-o autonomie desdv0rEit5. Un singur punct cle apr-opieie se
de la Sofia, este <infelepciuneo> p[mdntului rus pe care il in- rnenfine aici in persoana Soniei, mama,lispitl de orice auto_
trupeaz[. Devenind amantul ei gi necinstindu-l pe Makar, ritate, autoritate care nLl mai are cte artfer nici un preg. Ea qtie sd
Versilov - aristocratul incearc[ si-qi innoacle legdturile lupte sufere lAngti ai sdi, sd le irnpartr cornori cle tandrefe cancl sunt
cu ![rinirnea in cel rnai trist fel, adicd abuzAnd de ea. Mereu rirnili de loviturile vielii tumultuoase Ei pline cle paiirni pe care
gata sd o pdrlseascd pe Sonia penb'u o pasiune str[ind, el se

r.44 Michel Evdokimov Pelerini rugi Si vagabonzi mistici 145

o dttc. indr[gostit nebuneqte, aqa cum poate fi cineva nllmai cu toatd
Binecunoscutul
conflict dintre generalii' aceastl prim[ cur[1ia adolescenlei, de frumoasa Katerina Akhmakova, cdreia

tulburarealiniqtiidulceltriclmin,estejustificataicipelarg, ii face cufte qi Versilov. Aceast[ rivalitate amoroas[ nepotri-

estev[zutchiarintr.onou[luminl.Arkadisesimterdnitde vitd d[ o dimensiune picanti conflictului intre generafii; aici,

absenla unui principiu ferm qi de cinismul devastator al lui spre deosebire de schema oedipian[, femeia, iar nu malrla,

Velsil,cv. Nu ialii sunt acum deceplionali de purtalea copiilor' devine obiectul tensiunii amoroase intre tatd qi fiu. Dostoiev-
ci copiii sunt scandal rzalt deplrinlii lor: <<Nu arareori talii qi
qefii vechilor familii cultivate iqi bat joc acum de lucruri in care' ski va innegri pe cdt posibil aceast[ rivalitate in Fralii
Karamazov,zugrdvind geloziaexacerbatd a lui Dimitri, care il

pou,", copiii lor ar vrea incd sd mai creadil> ' Tafii din Demonii pune fali in fald cu tatil siu lubric in dorin;a de a o poseda pe

uo o p-g"niturd infernall, aici insd viziunea devine mai senin[' Gruqenka. Toate aceste forme ale conflictului intre generafii,

ii pa"a ia sf0rqitul Fralilor Karamazov romancierul nu va in- in s6nul unei familii intArnpldtoare, arat[ impasul in care se
,a declare credini[ nestrlmutatd tn puritatea ?nn[scuti a
g[seqte un organism social in plind dezorientare.

"in"ituenliilor tinerei generalii: <<Aceast[ dorinl[ de dezordine
ur['fop-rArrodindiunofe*ali"prg,ctiuecdlhnecinda,,lrefrbcutiaemnneluahreslauelelil>eca."odRne["efslleia'c]agt'ipiTdleoiinnaietntrereter,elgedetainantteer[-rnoqaielifspiiuerqtiiehtrp[asnrneeistcz[cr'ieneclttd[hl jduaiennr 4. O societate in descompunere
amestec insolit de atracfie qi repulsie, de dragoste gi .,
Versilov apare ca un tutu nedemn penffu cd e peste mlsurd O nafiune grav divizatd intre o fdrdnime intoars[ in sine qi
ii lipsescbazele morale qi spirituaie' in tradigiile ei qi o aristocrafie corupt[ la modul suveran, care
de uquratic, pentru cd nu mai are nici un ideal, sf0qiatd intre modul de viald occidental,
Omenireaii ffezeqte un dezgust pe care nu gi-l ascunde: <Dupl impregnat de ralionalitate, Qi cultura ruseascE, marcatd de re-
ligiozitate; o tinerime intelectuald care viseaz[ la rdsturnlri qi
mine, omul iia fost creat fizic incapabil de a-gi iubi aproapele>>'
la o societate universald unitd; escroci care se impun qi qmecheri
Fiului s[u care ii punea adesei intrebdri despre religie'
r[spundea n"u unui copil: - Dragul meu' trebuie sd crezi in care transformd invArteala in reguld de via![, pe fondul unei
Duhnezeu. - Dar dacl nu cred in toate astea? am strigat eu conjuncturi economice dificile; qi rnai ales,la bzza edificiului
meu>>. Arta persifldrii social care se clatini, o celuld familiali pe cale de descompu-
odat[, scos din s[rite. - Foarte bine, dragul personalitatea qi nu
nere; iatd c6teva din temele care susfin critica muqc[toare a so-
nu este un element care structtteazd
ciet[lii pe care o face Dostoievski. Toate ingredientele sunt
r[spunde aqteptdrilor adolescentului' lui Versilov' ironice qi reunite pentru a construi o tragedie sumbrd. $i totuqi tabloul

La opuiuLaceastei paternit[li a acesta al unei descompuneri generalizate nu prezintd o stare
parcimonioase, care alAgd dorinla yuf copil fdr[ a o satisface'
i" uo urdtupatemitatea pelerinului Makal,intr-o ddfuir'e total[, cronicd, afa cum se intOmpl[ in Demonii, unde o brutal[
t[rir urm[ de retincenld sau de judecat6' contestare e gata s[ zdrobeascd pe reprezentantii ordinii, nici
Tatd qi fiu se intAlnesc in cdutarea Erosului' Arkadi este nlr este proiectat pe Ltn cer melafizic,unde se d[ lupta pe viald
gi pe moarte intre bine r;i r[u, ca in FtaSii Karamazov. Tonul

lejer, umorul ?nduioqat lumineazd paginile Adolescenntlur unde

I.46 Michel Evdokimov Pelefini rugi gi vagabonzi mistici t47

autorul se intoarce asupra propriei sale tinereli, se uit[ cu o pierdut-o. Indr[gostifi de armonie qi de ideal, ei sunt legali
,printr-o practic[ conqtient[ a credinlei qi prin virtt4i populme,
privire amuzat[ la propriile sale excese,la impulsivitatea sa, la echilibrflnd astfel lipsa de rnoralitate, urA{enia qi confuzia
schimb[r-ile bruqte, inerente acestei vflt'ste. Adolescentul in sine gAndurilor. Din peisajul devastat al acestui l'oman-tragedie se
ridic[, deocamdati tirnid, plirnele accente ale unui Osana.
nu este un adevdrat erou de tragedie, pentru cd personalitatea
sa nu a ajuns incd la rnaturitate, ci e alcdtuitri din virtualit[1i, 5. Sofia vagabondului mistic
din care poate ieqi o canalie sau un erou' un suflet de slugl sau
Smerenie, sLlpunere gi ?n acelaqi timp l-rotdrdre, forJd sufle-
un romancier de geniu. Defectele lui nu sunt o Eint[ ideal[ teascd, Sonia face parte dintre acele femei care , atunci cAnd e
pentru loviturile nemiloase ale lui anank'.Pe de alt[ parte, prin vorba de convingerile lor, de ceea ce le este sfAnt, <sunt gata
sd infrunte orice chinuri>. Este diametral opusd ferneii cochete
personajul lui Arkadi toat[ societatea rus[ este prinsd in flagrant penffu care dragostea este o desfiqulare de fannece, o cucerire,
aidoma unei lupte pe care o duce o armat[ pe un cdmp de
delict de adolescenf[, iar cele mai mari rdut[gi la care se poate
ea cobori trebuie judecate in funclie de cele rnai inalte culmi b[tdlie. Versilov s-a ldsat prins de aceasti tAnfud femeie <f[r[
ale generozitdgii la care este in stare sd se ridice.
apdrare>>, care intr-o buni zi ffezeqte <<mila> fdrd indoial[ din
Dostoiesvki pune problema noblefii nu in funclie de naqterea cauza bl0ndelii sale: <Mila dureazd; mila leagd pAnd la sfdrqit
sufletele>. Milostenia, dragostea amestecatd cu mila sunt o tain[
nobill, ci in funcfie de me1it. ..inalta societate este ridicol[ qi care vine din ceruri. Dacd Sonia, care este opusul unei femei
uquratice, iqi inqal[ solul pentru a se ddrui lui Versilov cu toatd
neinsemnatd>>, scrie elin Canefe. Nici b[tr6nul prin! N'I' puterea dragostei ei, este pentru cd unirea lor era inscrisd in
destinele celor doi; qi aceasta este o taind asupra cdreia autorul
Sokolski, senil qi sentimental, nici tAn[rul prin! corupt S'P' nu se opreqte. Numele ei, Sopltia cereascd, o inrudeqte cu alte
Sokolski (Serioja), amantul Lizei al cirei destin nu il poate eroine cu acelaqi nume din universul dostoievskian, a ciror
asuma, nu sunt la indllimea rangului lor. inEelepciune nu este din lumea aceasta. Iubitd profund ca

Din grupul de tineri revolulionari strAnqi in jurul lui femeie, ea s-a legat de Versilov, ca un inger pdzitor. Faptul ci
Dergacev, al cirui reprezentant, Dolguqin, a fost intr-adevdr in ciuda r[t[cirilor lui, Versilov se intoarce intotdeauna la ea

judecat in iulie 1874 pentru acfiuni subversive, se detageaz[ dovedeqte cd p[streazd o nostalgie sfdqietoare pentru imp[rd1ia
studentul Kraft, ale c[rui ultime clipe pe pdmant sunt evocate
am[nungit de cdtre rotnancier. El se sinucide pentru o idee' cerurilor pe care ea o simbohzeazd qi care este inc[ inchisd
Dup[ ce qi-a dat seama c[ ruqii sunt <<ras[ de rndna a doua>'
pentru el.
deduce cu disperare cd <<nu mai meritd osteneala sd tr[ieqti cand Sonia este intens prezentd in tot ceea ce se petrece in cercul

eq-ti rus>>. firniliei. Ferneie tdcut6, este dintre cele care pdstleiu[ totul irr
inirna lor qi a cdror afecliune este inepuizabild. Este o icoand
in fala acestei lumi care se lichefiaz[, haotic[, in care ffittmfd

urdlenii, ce se poate propune? in Camete,Dostoievski dd un
rdspuns: el opune <<intelectualitdlii inalte, civilizate qi flrd
speranl[, inactivfl qi sceptic[ a lui Versilov, b[trana qi sfAnta
Rusierr. cei mai clemni repl€zentanli ai acesteia sLlnt Makar $i

soEia lui de drept, Sonia Anclreievna, ieqiEi din popor, simboluri

ale frumuselii morale a acestuia, pe care clasele superioare au

r4a Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici r49
a maternit[lii, feminitatea ei este protectoare' prirnitoare'
luminoasl. CAnci volbeqte clespre Sonia, Versilov evocii vie ?nhe pelsoanl qi lurne, intre mine Ei ceiialli>r. AnumiEi scrii-
feminitatea phnAntr-rh-ri rllsesc, p[rnAnt tnatem, d[t[tor de vial[' toti sunt deosebit de sensibili la schirnbr"rl privirilor qi au qtir,rt
a clrui intrupare este, qi greutatea pe care o are in a o inlelege'
sf, transpunii in rnod fericit stdrile sr-rfleteqti pe care le exprirn[
in a o accepta cu seniniitate, ilt a o iubi f[r[ retincenld pe cea
acestea. Ornul iqi construieqte intr-adevir identitatea prin
care ii este sofiitd.
privirea pe care o indreaptd asLrpra lui insuqi, ca qi prin cea pe

care ceilalli o indreaptl asupra lui, trirnilAnd ca printr-un joc de

oglinzi o alt.l irnagine a persoanei sale care se refractf, ?n sen-

6. Un vagabond cu bucurie in priviri sibilit[1i diferite. Aceastd diversitate de puncte de vedere poa-

te fi perceputd in mod diferit: pentru unii izvor de bog[1ie spi-

La inceputul celei de-a treia pd4i se situeazd nodul intrigii. ritual6, pentru allii obstacol in calea comunicf ii sau chiar sursd

Straniu legat de destinele mai multor personaje, adolescentul de neiinirste chre provine din sentirnentul cf, ceva pltlunde cu

s-a l[sat antrenat pe plan sentimental, a renunlat la <<idee>>' tt forla in interiorul eului. Percepfia dureroasd a privirii celuilalt,

atins culmea dezonoarei, fiind alungat dintr--un tripou, rlt[ceqte, intAlnitii frecvent in literatura modern[, traduce o condilie

viseaz[ in frig qi este primit bolnav de un prieten vechi' existenfial[ instabil[, vr"rlnerabili, ca qi cum aceasti privire ar

Lamber-t. Viala nu ii aduce decAt suferinld. intors acasi intr-o uacnunz[ariofmdru[l,rna.ri,l-ls.c+lontoLc'iEctrue un bisturiu in interioritatea lui,l-ar
iritare extrem[, deodat[ et
stare de aude din camera lui o ]e ndant, J.-P. Sartre vede aici o

rugdciune, o rugl arz[toare: <Doamne lisuse Hristoas'e' Dttnt- influenld a aliendrii: <Faptul de a fi vizut m[ constituie ca pe

nJzeul nostru, miluieSte-ne pe noi, piiciitoSii". Rlt[cito'-rl iqi o fiin(.I flrd aplrare, pentrLl o libertate care nu este a rnea l. . .].
Sunt in sclavie'>>.
face intrarea in roman prin rug[ciune. $i Tolstoi il arita pe
rdt[citorul Griqa in stare cle rug[ciirne; el Ei Makar sunt doi in ale sale Reveries cl'un pronteneur solitaite, J.-J. Rousseau

b[trani puternici, fiurnogi' inalEi' cu barba alb[, bogatd' A sosit mlrturiseqte cd privirea celuilalt indreptatd asupra persoanei

ceasul iniEierii spirituale a lui A.r-kadi' sale este resimlitd ca violind intimitatea eului sdu, ca o acuzalie,
Acesta trece pragul camerei batrinuh-ri, privirile lor se intal-
provocAndu-i o ingrijorare capabild s[ declanqeze o adeviratX
nesc dintr-o datfl, trece o.clipd de extrem[ intensitate care se
panic[. Iatd-l atunci nevoit sd fugd de societate pentru a se

tennind intr-o izbucnire de veselie sincer6: refugia in singur[tate, unde s[ g[seascd pacea qi adevlrul

Dupi ce m-a exatninat din cap pini-n picioare' pAni la ultirna propriului eu'. in alt[ par1e, privirea stdpAnei casei sau a unui
trisituri, titnp de c.inci sau zece secunde in ticer-e. zimbi dintFo dati Ei
om alb, analizat[ de Jean Genet in Les Bonnes qi Les ndgres,
chiar rise pulin, imperceptibil , dar urma luminoasi qi vesell rimase pe chi-
pr.rl lur qi maiales in ochii foarte albaqtri . strilucitori, marj , dar cu pleoapele este perceput[ ca alienant[ qi dorninatoare, il inchide pe celilalt

in casta lui sociali, sau ?n ghetoul rasei sale. Acest celdlalt

u*nnt"qiclzinddebitrAneEe.inconjr.tratecleoinfinitatederidLrrimici. ' L'Oeil vivant,Gall|ntzvd, l96l , p. 17.
' L'Ette et le n6ant,Callinrard, 1943,p.326.
Mai ales risr-rl lui rn-a rtriqcat. ' Aceasti"r sensibilitate bolnavii in fata celuilalt explicir fblrte bine teoria

Acestpasajesteremarcabilprincalitateaprrvir.ripeCar.eo rousseauistii despre societatea rea ir.r sine, care corupe pe ontul bLrn qi
percepe. Pentru Jean Starobinsky, ..privirea constitLlie legitr,rra
nevinovat de la natrrrir.

150 Dfichel Evdokimov eIarnfoefilounl eiDnazacicaliarveirdetegaiiclesedi.nsstaLalrtde'vi.aoplirrobivmeiJu;itr-erq.imssa.aii-Lirccrpuerngionraagbqeite,afitsirasn'ncflieccthudinla,crrnrin-'fidi[ecia. arDeteanscfeii

rimite in schimb o privire in care se vecle acceptarea $i rade bine, inseamnr ci e bun la sufret [...]. Rasut este cel mai si_sLlf t-er de
a incer-ca sufletLri [. . . ]. copilul care r.icle qi se bucLrri este o raziiirpti clin
sllpunerea umilitoare care ii marcheaz[ condilia. Este o privire rai, o aritarc a viitorr-rlui. in care ornul va deveni, in sfirqit, la fer de cLrrat
ciire judecd qi construie;te identitatea oamenilor a priori, ;i nevinovat ca un copil.
pornind de la idei gata flcute, fiecare jucAnd un rol detenninat
RAsul devine criteriul slnitlfii psihice qi spirituale, aproape
de condilia sa qi cantonAndu-se in ea. cd am fi tentatri si spunem: gi al viefii in Dumnezeu, iiuo. ul
singurei bucurii autentice de a trri, dincolo de spaima mo4ii,
La Dostoievski, evantaiul privirilor nu depinde de o qi in <revelagia iubirii>. vagabondur rnisric in ratra u."riui
adolescent iritat, cu toati ingrijoral€a pe care o poate trezi acest
conceplie sistematizatii a vielii, ci se poate deschide imediat: tdndr - fafa plin[ de coquri, reacriile imprevizibile, emorivitatea
privire ucigaqd a lui Rogojin indreptat[ asupra lui Miqkin in necontrolat[ - indreapt[ asupra lui o privire care nu judecd gi
mullime, privire strllucind de ur[ a Aglaiei asupra Nastasiei nici nu rlneqte, o privire
Filipovna, privire plind de compasiune a ldiotului asupra aces- lui, intr-un elan spontan parlimfiiintofeair.e,pr"iivri"re,a" bucur[ O" pr"r"n1u
teia din urm5, privire adrnirertivi a lui Arkadi asupra lui Ver- tatdlui care nu r;iia
silov care joac[ teatru. Fiecare este clar categorisit qi exprim[, pierdut sufletul de copil, imbrigigeaz[ sufletul copilului care
rnai bine dec6t prin lungi discursuri, relalia fundarnentald dinfe st[ in picioare in fafa lui.
dou[ fiinfe. in scena cu Makar, totul tine o clip[, in care viala
7. Comuniunea cosmici
lui Arkadi ia o intorsdturzi hotXrdtoare. il vedem reg[sindu-se
in vecindtatea b[trAnului, fa[[ in fald cu frumusetea comu- ^ Brr0nul il inconjoard pe Arkadi cu gesturile lui afectuoase.
nicativl a acestuia. El primeqte un alt fel de privire, care ii va
In cusul acestei prime intrevederi, sunt;bordate subiecte gmve.
permite sd intoarc[ spatele lumii, care era pAn[ nu demult Bolnav, simlind cd i se apropie sfarEitul, Makarpune in srifletul
candid al adolescentului un fel de testament spiritual:
obiectul aspiratriilor sale, pentru a se intoarce cu toat[ fiinla spre
Ce e o taini? Totul e taini. prietene, taina lui Dumnezeu e peste
lumind. <Ochiul poate deci s[ dea vial[ de la depdrtare, si
fcDctoaeatra.erilnatcalitfiniin.etaciA.ascrsetetaeacleeor.lnpepaatrcioi,enatirtneeanrfseeiet!.cdilaiunrccti'nefidrtodpeaetieca,eibfe,Is.ttoesattcei einaicsrtheaiasgisteuaanctpettaaisipnti"r,taoai,ncner.eaoEi1p,ta-a,s,rir-nrr"eio.
schimbe fiinlele, sd rdstoarne natura lucrurilortr,. Un contem-
plativ precum Thomas Mefion scrie: <Ochii sf6ntului sfinlesc Cuvdntul rusesc talnaestecalchiat dup[ greces cul nty,stition
tot ceea ce este frumosun. Totul std in privirea care se aqazd
qi inseamnd secret revelat unr,ri inifiat qi itriar tainr a gir.ri.ii,
asupra lucrurilor. Omul devine arlizan al frumusefii lumii prin
lumina rdspdnditd de propria lui sfingenie, care este prezenta sacrament. in ochii rlt[citoruhti, ioot. creaturile universului,

Duhului SfAnt in el.

Privirea luminoas[ qi vesel[ a lui Makar il antreneazd pe

Dostoievski intr-o digresiune asupra r6sului. <Unde s[ glsim
veselie in timpudle nostle, qtiu oamenii sd fie veseli?>. RAsul

este pentru el modul cel mai simplu de pdtrundere psihologicd,

revelatorul transparenlei interioare:

- J. PARIS. L'Espace et le Regard. Paris. Le Seuil, 1965. p. l8-i.
" Sentences <le conternplatiorr. Paris. Le Setril, 1952. p. 15.

r5, DIicheI Evdokimov P_944oi rugi gi vagabonzi mistici 153

de la urnilul fir de iarbd pAni la cei mai strllucitori lurnindtori Fedorov qi Dostoievski - doud maniere de a aborda qi cre a cd'ta
cereqti, se unesc in celebrarea unei imense liturghii cosrnice, o solulie la enigma rnor{ii. Cercetitorul filosof incearc[ prin_
a unei celebr[ri a vielii. Darul lui Dumnezeu, darul implrdtesc tr-o pllnere in aplicare a ideiror sare asupra mernoriei crdt[toare
al actului sdu de crealie, este sl[vit astfel in fonnele cele mai cie viaf[ a celor adormitri aici, pe pdmdnt, iar vagabondul prin_
diverse. <Toat[ suflarea sd ]aude pe Domnul!> cAnta deja tr-o resemnare imp[catd in faga legii existenfei gi o.o,tr,rniun"
psahnistul'intr-un elan de recunoqtinl[ in care se expriml activ[ in viafa de dincolo,
moartea. Amandoi prin afirmarea idiuebiiirciizi'auiitapieuatecmeilcoer
comuniunea sa cu elementele vii ale naturii. $i peste toate, taina decAt insistd asupra

morfii, form[ supremd a vielii fdrl sfArqit, care il aqteapt[ pe disp[ru1i consacrd puterea neantului, este ca o prefigurare a

bdtrdnul indestulat de zile: infernului. in liturghia pentru cei mo4i, Biserica ,ioge p"

$tii tu, drlguful meu, [...] ci amintirea omului pe acest pimint pDaummjnaetz')e, uunsifedledaeroab-iilsomr usdlgie<<dvineqsntircd[npsoomareeaniirnet,unlveeriicinuiluiai
iqi ar-e hotarr.rl ei? [...] O sLrti de ani dr-rpi moarte. amintirea lui mai triieqte pentru a-i pdstra in strdlucirea viegii. in ultiml instanld, numai
Dumnezeu este depozitarul memoriei tuturor oamenilor.
la copiii sau la nepolii lui . carc i-au mai vizut fa{a; mai tArziu, daci amintirea Vagabondul mai evoci in fala lui Arkadi pe oamenii de
lui mai h'iieqte, ea nu rnai e decit in minte, in cuvinte. penh-u ci toli cei care qtiinfd moderni, cu inima ingrijoratd, impa4ili intre credinla in
$tiinfd qi neliniqtea fundamentald in iali mister,rui vielii:
i-ar fi vizr.rt fata vor fi trecut in cealalti iume. $i groapa de la cimitir va fi <<vedem sumedenie
ascunsi de iarbl. :;i piatra se va sfirdrna, toti oarnenii il vor uita gi chiar de astfel de oameni, de la domnii savangio.
umagii lui, apoi se va uita qi numele, pentru ci foarle pr.rfini rimin in ii recomand[ si nu
amintirea oamenilor - ei bine. fie! Si fir.r uitat. prieteni, dar eu tot vi iubesc ii judece Ei chiar, inainte de a adormi, sd ii

din ftrndul gropii. Eu aud, copilaqi, glasurile voastre vesele; aud paqii voqtri pomeneasci in rugdciunile lui. Dar tdnIrul, care se dd drept un
spirit puternic, consider[ cd ruglciunea este <(un rit inutil>.
pe monnintele a lor vogtri de ziua morfilor. Pini una alta, t'iili sub soare, Makar il dojeneqte bl6nd qi profitd de ocazie pentru a_i vorbi
despre fericirile vielii lui de pelerin:
bLrcurati-vi, iar eu mi voi ruga lui Dumnezeu penhrr voi, voi cobori pentrr.t
voi in visele voastrc. . . Dragostea e mai tarc decit rnoartea!... Gregegti. dragul meu, ci nu_!i faci rugiciunea. E un lucru bun,
care bucuri inima gi
Ar fi interesant sI punem fald in fali aceast[ viziune a inaintea sonrnului gi cind eqti heaz, gi cind te trezeqti
in mrjlocul nopfii. gribeam sp,.e
comuniunii po$ monem, expus[ de Makar, cu gdndirea unui [...]. intr-o vari, in luner-iulie, ne
mrnistirea sfintei Fecioare pentru o sirbrtoare [...]. Erarn cam vr-eo dour
filosof original, N . Fedorov ( I 828- I 903) , pe care Dostoievski tsirmtei,dtuoiltiogrrirbAinliicshi iseirguitrGmrigsofirniete.lepegtirceicnussteitreXlemmnooaa$pteteaarepceeclof,rmdpoiqmi aamri
deschis ochii dis-de-di*rineali, cdnd toati lumea do.nea inci gi soar-ele
il cunoqtea qi il aprecia. Bibliotecar modest la Muzeul Rumi- nu ieqise nici el din piclure. Ei bine, copih-rl
anlev, Fedorov ducea o viaf[ asceticd, impd4ind sdrmanilor imbrrliqat cu privi.ea orizontul qi am suspinat: meLl. am ddicat capul, am
pulinul lui cdqtig, qi a fost autorul unei opere magistrale, Fi"- atdta pesie tot in
Iosofia lucrdrii impreund. Plecdnd de la r[ul absolut care este fl-umLrsege

moartea, izvorul conflictelor qi al nedrept5lii din lume, Fedorov i.Dniuo'blmrNanfueunlerl'ai!implainanisqrietreei .a-nDcinuinimctnine-uzcetietnratsip.daptseiisiainriubaiiecrai.niaDpraobrzani.ncr.o€rrmqutieur l-e.copripeleqit.tri,tcriseecrqbintiircseqoEiaftreiai
preconizeazi instaurarea unei fraternitdli reale a tuturor oam-

enilor, vii qi adormili, intr-o plinltate a viegii imanente, care
ar fi venirea ?rnpdrdliei lui Dumnezeu pe pdrn6nt. Lucrarea im-

preund este o chernare la invierea str[bunilor in unnaqi.

t Pt"l'tr,,l 1506

a5'4 Michel Evdokimov Pelerini ruqi gi vagabonzi mistici

fericitl $i, poate pentnt prima oarx in viala lnea, am inchis toate astea in Makarii aratd lui Arkadi c[ organul clu.loa$terii vitale se geseqte
inirna rnea [. . .]. M-am culcat la loc qi am dorrnit un somn atit de LrEorl E
bine aici, pe pinrint, clragul t]ler-r1... Daci sttnt taine, cti atnt nlai bine. e rru la omul lzolat, rupt de comunitate (fairnoasa <<idee>> era
grozivie qi rninuni{ie pentrr,r inirl.li. dar inirna se veseieqte de flica aceasta:
<Totttl e in Tine. Doatnne. qi etr sunt in Tine, primeqte-mi!>' fructul elucubratriilor unui tinlr care, zlscuns sub plturi, se

Aceast[ comuniune cu natllra, in toat[ puritatea qi pros- despd4ise de lurne), ci in simfonia spilitelor nnite prin leg[turile
pelimea ei mereu noi, nu are leg[tur[ cu panteismul ci, aqa cum iubirii. Rdt[citorul insistd asupra sensului tainei pentru a
sr"rblinia c[ lumea este supus[ unor elemente sllpraralionale.
s-a spus deja, cu <<panenteismul>>, nu cu <<Dumnezeu sunt toate>
Credinla care il anim[ ?i situeaz[ viziunea in perspectiva
al unui Spinoza, ci <Dumnezeu e in toate>' Omul se scald[ in
lumea creat[ de Dumnezeu, unde igi las[ mai mult decdt teologiei cosrrice, indr[git[ de Plrinlii Bisericii (Sf6ntul Maxirn
Mf,rturisitorul), teologie in care are loc intrepdtrr-rnderea, fdrd
amprenta, a$a cLlm credeau romanticii, ci prezenfa, f[r[ sd se fuziune sau confuzie, a energiilor divine cu lumea creat[. Este
imposibil s[ concepem universul cornplet despd4it de Durn-
ajungd neapdrat la panteismul care confundd pe Creator cu
nezeu, acest lucru ar duce la distmgerea lui irnediati. Fiind liber,
creafia qi nu line cont de prdpastia de netrecut care ii desparte. omul se poate despdrli de Tatdl, dar risc[ sd cad[ in robia pati-
milor qi, pdnd la urmd, a Satanei. Acesta este sfarqitlll tragic al
O rugetiune liturgic[ il invoc[ pe Hristos <<care toate le destinului siu, atunci c6nd alege cu bun[-qtiinld si fie autonom.
in extazul lui Makar,ltatura transmite divinul, pe cel <cu totul
cuprinde qi nimic nu-l poate cuprinde>, qi o alta pe Duhul Sfdnt
care este <pretutindenea qi toate ie plineqte>: aceastd prezen!6 aitul>>, a clrui prezen!5 inspird o teami salvatoare: <Inima se
universal[ a dumnezeirii la temelia fiinlei crealiei nu inseamnd insplimAntd, dar... se qi bucurd de aceastl fricd>. Ea poartd

nicidecum cd se identificd cu aceasta. semnul annoniei prestabilite (<ce frumusete pretutindeni !>), a
Panenteismul este perceperea imediatd a Duhului sfant in
cdrei perceplie se oferd in orice clip[, qi nu se reg[seqte prea
operele crealiei pe care acesta o line in via![, pe care o insufle- des in opera lui Dostoievski, acesta fiind rnai sensibil la ma-
leqte cu suflul lui . Ornul se poate intoarce cltre el, iqi poate pune nifestdrile haotice ale c[derii, care a tulburat tragic armonia
soarta in mainile lui, se poate ad6pa de la fantana fiumuselii,
a <vieEii vii>, adic[ s[ intre pe deplin in comuniune cr.r ceilalli originard. Aceste descrieri sunt exceptrionale, dar mereu de o
intensitate deosebitd qi de o mare irnportanld din punct de
oo*"ni qi cu lumea. Sintagma <viaf6 vie>>, creatd de Hegel' se vedere mistic.
bazeazrape Lln pan-spiritualisrn abstract, pentru c[ spiritul,
supus dialecticii evoluliei, nu este o ipostaz[ divin[ ca in Culcat pe c0mp, pelerinul iqi deschide ochii pe c6nd <nici
teologia creqtin[. Preluat[ de slavofili, aceastfl formul[ se soarele nu ieqise incd din p[dure>. Nu depzule, la mlndstirc, e
ceasul laudelor, cdnd izvor[qte imnul de slavd cdtre Creatorul
sprijind deci fe principiul concret al comuniunii libere a pentru frumusefea univelsului, pentru dar-ul vielii. Acest cAntec
de slavd se prelungeqte printr-un act de adolalie de tip liturgic
oamenilor ca mddular-e ale trupului lui Hristos, unite de harul
Dulrului sfant. Pe acest ternei std principiul de sobomosr, viala :;i chiar euharistic, in care se amestecd r"rn sentiment de
comunitara colegizrli, a Bisericii ortodoxe. Harul vine de la recunoaqtere difuz cltre Dumnezell (<a face euharistie>
Domnul, omul coopereazl cu acesta in spiritul iubir-ii qi uniuni i.
inseamnd la oligine <a mullumi>>), c1e coutuniune universald cr-r

r56 Michel Evdokimov Pelefini rusi gi vagabonzi mistici r57

lumea naturii qi a oamenilor' inclusiv cu bebeluqul plAng[cios' lr-unini, in vArtejul patimilor, viciilor, cruzimilor care ii prind
pe oameni intr-o hord infernald. in gAndirea lui Dostoievski,
in sfarqit o ieitm de sine intr-un elan de incredere absolut[: lumea binelui coexist[ cu cea a rlului qi a r-rrAleniei, de care
<Totul e in Tine, Doamne... primegte-m1!> Lui Hristos care
se dd pe sine in euharistie pentru mAntuirea lumii' ii rlspunde r[mdne prinsd ca gr6ul de neghin[. Aceastd lume a binelui nr.r
omul care iqi ddruieqte intreaga fiinla' se demostreazra, ci se impune cu evidenld celol care au ochi
de vdzut qi urechi de auzit.
Aceastd vast[ frescd de tip iconografic, izvorAtl intr-un
moment de viziune extaticd, se deschide in mod echilibrat cltre Extazul pelerinului Makar nu e o <<bravur[>> literari qi nu
r[m0ne impietrit in gratuitate, ci conline un dinamisrn creator,
perspectiva mAntuirii. Dumnezeu se manifestd prin patemitatea alatl cd falsele valori ale acestei lumi nu sunt definitive qi se pot

ia - <<cAntd, p[s[ruica Domnului!> -' Fiul primeqte inversa in adevdrate valori, garanlii ale realit[1ii celui <<cu totul
jert"fral"carteoat'teurii sale, iaiDuhul Sfint se presimte in aceastd ira- aitul>. Citeva pagini mai deparle, adolescentul strigd intr-un
di"r" u frumusefii, el este <<aurLll>> din icoand, fundalul luminos elan de entuziasm fulminant:
care qterge umbrele qi face s[ apar[ in transparen![ armonia

fmiinugimealonr'g[siutir"ioi,,*coa,uqliucie.Fi deociiosafirnafietsatuemparetuzregintclddtirseccraelteinsherag-r[- Makar Ivrmovici, afi foiosit din nou cr,rvd.ntirl acesta: <frur.t.rusefe>,
legte poporul sufeiind, dacd nu cu trupul, cel pulin prin firea
qi chiar ieri qi zilele astea am fost tulbr.u'at de acest cuvint... ToatX viafa
mea de altfel rn-a tr.rlburat. doar ci altddati nn qtiam ce era.

o5|tau,1. Aceastd interpretare teologic[ lumineaz[ demersul Romancierul face aici o mdrturisire personald despre sfAqie-
ieligios al romancierutul qi respinge, se pare.' acuzatiile,de
<hristocentrism>> ingust care i s-au adus in mod superficial'' rile pe care i le provoac[ frumuselea. Omul cdzut p[streazf,,

8. Chinurile frumusefii mdntuitoare in addncul subconqtientului, amintirea fericirii nespuse qi viziu-

Pentru a califica tipul de viziune pe care o are Makar' s-a nea Edenului. Orice imagine a frumuselii in lumea aceasta
mai vorbit qi c1e naturilism rnistic. Pentru ochii celui drept,lu-
mea iqi rnanifest[ fiumuselea dintAi, cea din paradis' Un col1al poate trezi nostalgia paradisului pierdut, uimirea cutremurdtoare

vdlului se ridic[ de pe realitatea in curs de transfigllrare' in fala caracterului ei trecdtor. Aceasta este poate <<bucuria

Perceplie rapidd care vine sd completeze bogata palet[ a rea- dureroasd> de care vorbesc anumili rnistici.
tismuiui lui bostoievski, dar n-af putea s[ se prelungeasci in-
tr-un cadru romanesc flrd a pune in pericol echilibful unei opere Imaginea rdului - qi numerogi critici i-au reproqat lui
in clar-obscur in care, ca qi la Rembr andt,rczasubtrire de lumind
face intunericul s6 par[ qi mai des. Este qi o icoan[ r[spandind Dostoievski ci r[mAne la ea, ba chiar c[ se complace? - este o

- ..n.tigir, lui Dostoievski este'irr general hristocentlicd. iar in Hristos dovadd a contrario a existenlei binelui. Annonia transcenden-

elvededo"ar-onlulr(P.PASCAL.Dostoievski'DDB'Lesdcrivainsdevanl tal5 nu ar putea fi stabilit[ in mod rafional. in ciuda acestor
Dieu.Paris, I 969 , P. 100)
tragedii, lumea, in care soarele r[sare in fiecare zi in rdcoarea

diminetrii, conline in ea ins[qi germenele transfigurdrii. Iat[

mesajul spiritual al luminosului bdtrdn, testamentul transmis
fiului care ii poartd numele, Dolgorr-rki, nume de qer-b qi de prinl
in acelaqi tirnp, in care se inscriu sirnbolic cele dou[ aspiralii

cdtre robie sau c[tre libertate ale tAndrului. Artadi prirneqte

154 tlichel Evdokimov Pelerini ragi Si vagabonzi misdci r59

acest mesaj cu meil's Llimire: d;;sbsuuofb'lienlitmduliddaienoorcndeerraungrioriisig!tievinfdrir.usidatailni.dduAe-csaoeurroceeusr-taeoarvarinisueulnrpicii.ue. rlA.muntaneisvnciesavremoroi'nrseuirnnrariritri,i:.arzib;eeiriactioe-

Sunt fericit si te vid.'Ie aqteptanr poate de multi vrerne. Printre cale a' fost visate v.eodati, crar pentru el tofi oamenii qi-au crat viala intr eagr

ei.pe niuieni nr.r ittbesc: nu au fl'urnrtsele... Nu-i voi urura.nu qtirt incotro qi toati puterea' din ca'za rr-ri popoarele nr-r vor sr trdiasci qi nu poisi ,on,it
si rrrl dLrc, o si nrerg cu dumneata...
Aceastd viziune paradisiacd face sd pard rnai tragicd peri-
Adolescentul a inv[1at de la pelerinul rus sd vadd frumuselea
oada istoricd agitatd care il obsedeaz[ pe versirov r-u tr.rir"u
lumii, acestur va fi criteriul eului sdu care il va conduce de acum
in vial[. De la creqtinarea Rusiei, imediat dupd ce prinlul din somn: <<se auzea risundnd peste Europa un clopot de in_
Vladimir qi-a trimis emisarii la Constantinopol unde, dup[ ce mormdntare>, clopotul rdzboiului franco_prusac, al incendiului
au intrat in Catedrala SfAnta Sofia, nu au mai qtiut dacd erau Palatului ruilleries in timpul Comunei. Aceste evenimente ir
<pe pAmant sau in ceD>, pentru cd acolo <<Dumnezeu qade prin- tulburaserd pe Dostoievski :
tre oameni>>, marile institulii in Rusia stau sub semnul frumu-
selii. Al unei frumusefi car-e strdpunge sufletul, deschide rdni, Acest apr.rs al primei zile a lumii e'lopene, pe car€ il vecleanr in
visul meu. s-a transformat dinh-o dati pentru mine, de indati m-am tle-
dar umple de bucurie, singura bucurie adevdrat[, ctue dureazd, zit, intr-o realitate, in apusul ultiurei ziie a lumii europene! ce

in siguranla c[ rnoartea nu va avea ultimul cuvdnt, c[ implr[1ia in altl parte, autorul abordeazd tema utopiei din alt unghi,
veqnic[ se afld la capdtul vieEii pe acest pdrnAnt. Adolescentul pundnd in gura lui Versilov cuvintere: <se schimbr pi"u=G in

spune vagabondului c[ <<avea bucurie in inim[, deci qi pdini, iatd adevlrata mare gAndire,,rr.Iat- omul va striga irnediat:

frumuseleo>r. Cele doud sunt pAni la urm[ inseparabile, una tri- <Ei bine, iat[-md situl. $i acum, ce si fac?> Estelntrebarea
mite la cealaltd intr-o totald transparenld. veqnic deschisi a sensului. ceea ce il ridicd pe om o.urupiu
condiliei sale, este nu mulgumirea cu viaga vegetativfl, ci
9. Utopiile paradisiace
cdutarea in{elesului lucrurilor, dorinfa de a deveni una cu cel
Rana f[rd de leac a frumuselii a simlit-o Versilov ctnd a care e mai mare dec6t el.
revdzutin vis tabloul lui Claude Lorain, Acis Si Galateett,una
ln hecere, naratorul ranseaz[ un atac ra adresa <icleilor de ra
din comorile muzeului din Dresda'u: Genev'>, ceea ce inseamnr <ideea oricdrei c ivilizalii moder-
ne>>, cdutarea pdinii pentl.u tofi oamenii, idee justi, dar care
...un coll al Alhipelagului, acum mai bine de trei rnii de ani: va-
ocoleqte intrebarea: dupd ce omul va fi sdtul, ce r6m0ne de
luri albastre qi mingdietoare, insule qi stinci, o coasti smilluiti cu flori,
in dep[rtare o priveliqte de vis, un apr"rs de soart incdntitor[...].Este lumea fdcut? Printpo aluzie impotriva rui J.-J. Rousseau, Dostoiev-
european[ care iqi aduce aminte de leagdnr.rl ei: aceasti idee imi umple
ski il critici pe unul din moqtenitorii spirituali ai acestuia, fe
" Ibid., p.415.
"' Aceasti .alegolie a valstei de aut', care i se at'ati adesea in vis lui @p'i'Diininsruositrltinelu-reeraeiann'srfuiiinscrzleiiipioc.'heipcltfreLueaersznnltpuoeit.rritnuldugdgaieie.ilruH:asir.n.tirrNlveut.riduiin.siuidgicanteeeosucnnosrieirrrdnainintriructrrppcl;..t-uiilLu:a,ir1pnsrrftA.uritaenicicn|utcele.af(ffioiviLrzaaeiurcrlh,ruce-aitaieibc.4oieofn,rlloi3'rrc-iuis)ali.a,c.eorAr,'araceicervc'sro.t.pertbluaaicrreds.uaei

Versilov, tlebuie prrsi in paralel ctt <visul unui orn ridicol>. Lttnrea oni-
lic:i este interrs prezentri in univelsul dostoievskran;in stri"rfttndurile con-
qtiinlei izvolisc nralile idei ale Lrnranitilii. care sunt uneori stlirfulgerdli
de vegnicie.

r6(} Dfichel Evdokimov Nu ni se pare cd lucrurire stau a$a. Tabloul Aci,s si Galateea ii

Tolstoi, autor al unei evanghelii demitizate, desacralizate, trcze$te lui versilov o meditalie asupra hotarelor istoriei, rnitul
?ntemeiatl pe principii strict morale, cu alte cuvinte pe <virtutea
originilor proiectAnd o Iu'inr sinistri asupra actuarit[1ii
fdrd de Hristos>. MAndrd de progresele ei tehnice ,si industriale,
uzlt'arc a evenimenteror rsi asupr? viitorului prin cie arneninliri
civiliza{ia modem[ se laudd c[ produce qi distribuie bunurile :rl unei Europe sf0qiate de dezbinft.i fratricide.

materiale, cd rlspAnde$te o nolld moral[, f[r[ s[ facd apel la Ruptr de sfinfenie, tride'ci sensul religios al rddrcinii <clllt>>
clin care provine, ser-vind cle masc[ vanit[1ii, bolnavd cle
Dumnezeu, la cel care st[ la temeiul oriclrei morale. Este inutilitate, cultum s-ar vedea gorit[ de orice sens. Neputinla lui
trasatd astfel o prirn[ schil[ a temei celor trei ispite, adev[rai[ Versilov de a reface unitatea e sirnbolizati de icoani^, op"ie J"
culturd, pe care o va arunca
piafd unghiularl a <Nu ve ]ei Marelui Inch izi ton>. Dac[ pietrele pe cei doi pe podeaua camerei, unde se va
se transform[ in pdini, atunci ruglciunea <piinea noastrl cea t!*9", despd4ind pe
sfinli care erau zugr[viliin ea.
de toate zilele di-ne-o nou[ astdzi> nu mai e necesard, p[mdntul de alti pane' o sfinlenie care a' nesocoti creagiire curt,,rii nr.on-
damna la sterilitate una crin marile surse ale innobildrii omului.
nu mai are nevoie de Dumnezeu.
i-a' distruge elanul creator (C. Leontiev, cdluglrul_#;;:;
in tematica romanului, motivul utopiei, al ideilor cte la l[sat prins de aceastd dilemd intr-un mod pateticJ. Transmiiand
lui Arkadi energiile sfinfeniei, rrarur uneireverafii luminoase,
Geneva ca alegorie a vArstei de aur, al cdror purtltor de cuvAnt
N{akar il indeamnd qi spre crile culturii: <De c6nd eram tanar
este Versilov, anti-pelerinul mistic, este diametral opus viziunii am respectat qtiinfa. Tu,care eqti tAnlr gi inteligent, asta e soarta
extatice a lui Makar. Prima exercit[ o fascinalie irezistibild
asupra unui mare numdr de spirite moderne: <mi-ai rlscolit ta, trebuie si studiezi. incearcl sd cunoqti t&U.. .>. De fapt,
inima cu viziunea dumitale despre v6rsta de aur>>, exclam[ demersul lui Makar pare suspendat deasupra istoriei - e in afari
Arkadi intr-unul din elanurile lui tinereqti obiqnuite, dar ea i!neggloribceeadzaite,isst-oarriafi putut situa intr_o altd epocd _,
sau mai precis
rdmdne o abstracliune pldsmuit[ in imaginalie, proiectati in imobiritatea lui aparenti
impru**rtdn-
asupra unui trecut mitic sau asupra unui viitor incert, pa4ial ciu-i gustul veqniciei. Demersul utopic al lLri Versilov, t"g;t
responsabil pentru acest univers haotic qi tenebros in care se de o preistorie sau un viitor incdrcai de sernnificatrii penlu
tirnpurile modenre, incez*c[ sr se inrlddcinezein iitorie, dar
zbat personajele. E un paradis visat. Cealalt[ se dd ca o desci- inh-o istorie inchisd in ea ins[qi, <lesprins[ de eternitate.
ceea ce leag5, in definitiv, r:topia vdr-stei cre aur cre extazul
frare a unei realit[fi concrete, cornuniunea cu frumuselea lui Makar,
dumnezeiascd pe acest pdmdnt. E un paradis trIit. pe este nostalgia frumusefii. Hidoqenia lumii ir clezgustd
orr, il se revolte. continuAncr aici
Demersul lui Versilov qi cel al lui Makar nu sunt lipsite de indeamn[ sd anrimite

orice analogie. Cei doi oameni rdtdcesc din sanctuar in sanctuar, rrnalize din rdion/,Dostoievski descrie criza rumii contempo-
in tennenii
unul ciutind capodopere ale artei europene in fala clrora r'aendeer.nn qi cle crizei estetice: fiii r-initi cle urAlenia tzrtzilui lor

?ncearcd s[-qi p[cileascd plictisul cAt se poate de rusesc; celilalt rnediul clezordonat in'.or. .rlr., i; ,;iii,";
cdutAnd izvorul luminos al sfinEeniei, in fraternitatea spontani instanlii, omul se poate lipsi cle pdine, clerr nu se poate Iipsi cle
care se leagd intre pelerinii care se indreapt[ spre o mdn[stire.
Sunt oare cele dou[ tipuri de sanctuar rupte definitiv unul de

celdlalt, trebuie oare s[ vorbim gi aici de culturd <<silLl>> de

sfintenie, ca qi cum nici una nu al putea-o imbog[1i pe cealaltd?

hlichel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici' t6t

frumusefe. paradoxuri la care se pricepe atAt de bine:

10. Revela(ia ateismului <Tu, ateLr? Nu, nr.r eqti ateu, rispr.rnse _erav bitrdnLtl. privindu-l fix.
nu. slavi DornnLrh.ri ! - inclini din cap - eqti prea vesel>.
Revelaliile pelerinului se petrec in etape succesive. Lzr
sfArqitul primei intdlniri dintre bltrAn qi adolescent, acesta se La prima ?nt61nire cu pelelinul, autorul afinna c[ r6sul este
revelatorul sufletului; aici, veselia, semn al increclerii in via[[,
vede tras din nou cu brutalitate in ghemul relatriilor pasionale se transform[ in incredere in bun[tatea lui Dr-unnezeu. O veselie
adevdratd, nu deq[npti sau superficial[, aratd un oll in armonie
care ii leag[ pe membrii familiei sale. Tofi sunt reunifi intr-o
cu el insuqi qi cu universul, vocalia sa este astfel mai mult sau
scend ampld, czu'acteristic[ lui Dostoievski, cadru ideal pentru mai putin implinit[. Acesl Dostoievski car-e laudd rOsul qi ve-
dezvoltarea polifoniei pe care o indr[geqte Bahtin, scen[ de
infruntare in care inirnile sunt dezgolite, sceni de revelalii in selia vine s[ completeze pe analistul st[rilor sufleteqti morbide
care romancierul scotoceqte fdr[ rnil[ in zonele de urnbr[, scend la care mulli critici voiar"r s[-irestrdngi talentul romanesc.
in care se unesc firele diverse ale tramei romaneqti. Adolescen-
Makar ii imparte pe atei in doud categorii. Exist[ mai int6i
tul se bucura de o a doua intdlnire evocatoare al cdrei secret il <ateul caricaturb>, specia cea mai rispAnditd in toate piturile

implrtrea cu pelerinul, cAnd spre marea lui mirare s-a trezit drcpt sociale sau categoriile profesionale. Bogali sau sdraci, savan{i
in rnijlocul adun[rii <<tocmai cAnd nu trebuia!>. sau ignoranli, ei sunt bolnavi de plictis, nu au gtiut s6 facd din
lume o casi <plinl de toate bucuriile>, mai mult, <(nu au fru-
in .,marea scend>, se exprim[ o solidaritate inevitabilA qi musele>>. <A trdi f[rd DumnezeLl e un chin>>, afirmd ritdcitorul,

necesar[. Omul nu iqi asurn[ niciodatd destinul complet singur, pentru c[ <omul nu poate tr[i fdr[ s[ se aqeze in genunclii,

mii de fire mai groase sau mai subliri il leag[ de lumea celor- n-ar indura aqa ceva, nici un om nu ar putea face asta. Dac[ il
laltri. Acesta este unul din rnotivele nesfArqitei prolifer[ri a per-
respinge pe Dumnezeu, trebuie s[ ingenuncheze in fala unuri
sonajelor in romanul rus, marcat printr-o conqtiinf[ acutA a apar- idol, de lemn, de aur, sau imaginar. Toli sunt idolatri, Ei nu atei,
tenenlei tuturor la acelaqi corp social, a destinului comun la aqa trebuie s[-i numim>.
bine gi la r[u, gi, in cel rnai bun caz, a unei fratemitdli universale
inevitabile. Cu atdt mai inevitabile cu cdt aici avem de a face in cea de-a doua categorie, Dostoievsk iilvizeazdpe <ateul-
cu o celuli dezagregatd, o familie intAmpldtoare, care a glsit
in Makar un patriarh cizut din cer in jr-rrul c[ruia se poate re- om>>, nulne misterios, care parafrazetzl expresia <Dumnezeu-
constitni, deqi nu pentru totdeauna, unitatea pierdutti a grr.rpuh-ri.
om> folosit[ pentru Fiul lui Dumnezeu intrupat in firea
Acesta a luat obiceiul de a se reuni in camera lui Makar la
omeneasc[. El numeqte astfel esenta adevdratului ateism qi
<priveghi>, ascultAnd spusele Ei poveqtile sf[tosulr,ri pelerin.
La cdp[tAiul acestuia, aijuns aproape de sfArqitul vielii, st[ anume cel al refuzului conqtient al divinit[1ii de cirtre om. DacI
rirticitorul e plin de inlelegere fald de primii atei, cei din a doua
un doctor. un spirit pLltemic. Bineinleles, conversatia aluneczi categorie ii inspird groazd..Ei sunt adev[r4ii atei, dzu-sunt <<mult
pe tema ateismnlui, pe care Dostoievski o indr[geqte. La irrtre- rnai rdi decdt ceilalli, pentrLr cii sunt ntereu cu numele lui
barea: <<Sunt ateu?>, Makar rispurrcle printr-unul clin acele Dumnezeu pe buze. Am auzit adesetr vorbinclu-se clespre e i.
tlar n-zun intAlnit niciunul>. L.ln om crue nll zue nici o idee clespre

164 Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici tbj

Dumnezeu, sau nu a avut niciodati experien(a lui Dumnezeu, Datoria noastri este si ne rugim pentrll oarnenii care au picituit at.lt de
gren't. De fiecare dati cind auzi vorbindu-se despre un astfel de picat.
nu poate fi un ateu autentic, pentru cI ceea ce respinge este
inainte de a adorrni spune pentlu bietul picdtos o nrgiciune duioasi: cel
un concept abstract, golit de sens, care nu corespunde obiec-
tului c[ruia i se aplic5.. Ateul adev[rat tefuzd, cu bun[-qtiin![ pLrlin ofteazi pentru el in fala lLri Dumnezeu: chiar daci nLr l-ai cunoscut
vreodati, mgiciunea ta va fi qi niai binevenitn [. . . ] . Rugiciunea unni onr
s[ se supuni lui Dumnezeu pe care il cunoaqte bine 9i il res- inci viu pentl'Ll un condamnat ajr.rnge ci"r adevirat la Dlrmnezeu. Dar ce se

pinge cu toat[ fiinfa. Acesta este, se pare, <pdcatul irnpotriva va intArnpla cu cel care nu are pe nirneni care si se roage pentru el? De

Sfdntului Duh>, despre carc Evanghel'a spune c[ nu poate fi aceea. cind te rogi. inainte de a te culca, adaLrgi la sfi.r'qit: <Doarnne Iisuse,

iertat. fii rnilostiv tlrturol'celor care nu all pe nirneni ca si se roage pentru ei>.
Dostoievski ajunge la concluzia c[ pentru a fi a-theu' trebr'rie
Aceastl rugicir.rne este foarle folositoare gi plicLrti lui Dumnezen. La fel
s[ crezi in Dumnezeu, pentru a te desp[4i de El trebuie s[ treci
prin El. Cei rnai mari atei sunt demonii, care nu se indoiesc pentru toJi picitoqii carc sLlnt inci in viaJi: <Doarnne. cllm qtii Tu.

niciodatd. $i dac[ aceqti atei <sunt mereu cu numele lui mintuiegte pe toti cei carc nu se pociiescl> $i r-ugiciunea asta e tare br.rnd.

Dumnezeu pe buze>>, este pentru a-i induce pe oameni in eroare, I-arn prornis ci voi face toate aceste rugiciuni, sirnfind ci
pentru a uzutpa un rol clivin care nu este al lor, pentru a relua
lupta str[veche a lui Lucifer care a poftit la atributele qi puterea promisiunea aceasta i-ar face o plicere nespr.rsi. $i intr-adevir, bucuria
strlluci pe fafa luil dar mi grdbesc sX spr"rn cI in astfel de clipe nn rni privea
Creatorului. Pelerinul smerit il demascd astfel pe Antihrist, pe niciodati de sus, a$a cllm un sihastn-i ar plltea si se r.rite la un adolescent

care Sfdntul loan il numeqte <mincinosul> ( 1 Ioan 2,22), Si de rAnd; dirnpohivi, ii piicea si rni asculte qi chiar firi si se plictiseasci,
despre care Apostolul Pavel scrie c[ este <<potrivnicul, care se
vorbind desprc tot feh-rl de lucn-rri, crezdnd c.l avea de-a face cu un tinir,
fnalsd mai presus de tot ce se nLtmefte Dumnezeu' sau se
cinsteste cu inchinare, aSa incdt sd se ageze el in templul lui dar care era mnlt mai instruit decat el.

Dumnezeu, ddndu-se pe sine drept Dumnezeu>' (2 Tesaloniceni Acest text il introduce pe cititor in intimitatea rugdciunii
pelerinului qi aratd pentru ce se roagi el. incd o dati, Makar
2,4). Dostoievski schileazi aici primele tr[slturi ale acestei
figuri sumbre qi inspiirnAntdtoare care se va dezvolta in face dovada unei milostenii nesecate pentru ceidezniddjduitri,
<Nu vela Marel u i In ch iz i tor>. pentru cei singuri, pentlu cei cizuli, pentru gunoaiele omenirii.
La Vecernia dinainte de Cincizecime, in coborArea scAntAietoa-
11. Comuniune omeneascl in rugiciune
re a Duhului MdngAietor, Biserica Ortodoxd iqi inalld ruglciu-
in cursul unei alte int6lniri cu adolescentul, Makar insistd nea pentru cei care s-au sinucis, implor6nd pe Dumnezeu s[-$i
reverse mila asupra celor care au cdzut in iadul deznddejdii.
cu cdldurd asupra necesitdgii rugdciunii. Lui Arkadi care il Eficacitatea ruglciunii se recunoa$te prin faptul c[ face pe om
intreabii ce crede despre sinucidere ii dd urm[torul r[spuns: sd iasi din eul sdu egoist pentru a pufta ?n ruglciunea lui, dupl

Sinr,rcicierca este cel mai rnarc p.lczrt al ornuh,ri [. .. ]. dar Dontntrl exemplul lui Hristos, pe cei mai nefericili, in faptul c[ nu

este singr"rrul judecitor. pentrLr ci doar El qtie toate, rnlstrrile ,si hotarele judec[, ci se increde in iertarea lui Durnnezeu, ingrijind cu
bigale de seamd, intr-un elan de comuniune frdgeascd, rdnile
' A-thetr - etiologic - irllpotriva ltti Dtttrlnezett desp64irii, insingur[rii, pe car€ le-a fdcut c[derea.

Unn6nd disct4ia, Makar incearcd sir fac[ o paralell intre

'' Pleottrl cel betiv din Ptilaniile unui pelerin de l-eskov se nlga pentnr
sinuciga;i pentnr ci patirla alcoolului il adusese qi pe el la clispelale.

f66 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistfici t67

starea cle ritdcitor qi cea cle sihastru, pe care o pune mult mai rugdcillnea lor, ei d[ruiesc o via![ nolld, proaspdtd qi curatd,
presus c1ec6t pe cea dintAi. Arkadi intervine, ardtAndu-se ap[- universului vechi qi in perpetu[ reinnoire. Ei menlin o anumitl
i6tot infle.[rat al <activit5lii folositoare a savantului, a medi- distanli, necesar[, fald de lume. Makar nu este implicat de
cului>>, fird ca b[trAnul s[-l contlazicd: aproape in tragediile ei, ial cuvintele lui cap[t[ prin aceasta mai
multl greutate. Nu numai cd nu iqi conduce viala dupd legile
Ai dreptate [. '.]. dar sunt oare mul1i care se gin bine qi nu se lasl acestei <lumi>> (in sensul lui Ioan), ci liber in spirit, el poate
tr,rlbr.rrafi? Banui nu e Dumnezelt. clar e un idoi, e o mare ispiti; q.i rnai e qi
femeia, qi mai e qi indoiala, qi invidia. Uitdm ce e mai important gi ne chiar s[ transceand[ leg[tura sfOntd a viegii conjugale.
apucim de ce e neinsemnat. in pustietate e cll totul altlel. in pustietate, omul
se inti,eqte pentm lupti [. ' . ] . Spune Hristos: <Mergi qi imparleJi averea 12. Vagabondul mistic qi cisdtoria
qi te fX se*itor.,l tuturon>. $i vei fi qi mai bogat ca inainte, nesfArqit mai
bogatl pentnr c[ nici hrana, nici hainele de pre!, nici trufia 9i invidia ntt aduc Makar are vocalia vielii riticitoare, nu a viegii conjugale.
feJcir-ea, ci dragostea innuliiti la nesfirqit [' ' ' ] ' Astizi adesea chiar cei $i-a cunoscut sotria pe vremea cdnd <inc[ nu se putea line bine
bogali qi ce.i mari nu se gindesc la cAte zile au de triit, qi nu mai qtiu ce pe picioruqet>, a inv[1at-o si mearg[, ea se arunca rdzdndin
distracEie si mai nlscoceascl; dar atunci zilele qi ceasurile tale vor fi inmiite'
pentnici nu vei voi si pierzi un singur minut qi te vei bucttra de fiecare brafele lui, iar el ii spunea poveqti, ii fdcea fluier cdnd se

in inima ta. Atunci, vei avea inJelepciune nu doar prin cirfi' cdci vei plimbau prin pldure. Relalia lui cu micutra Sofia este de tatd cu
"fitipcuAinsLrqi Dnmnezeu fali citrie fa!i; qi pimintul va stri]uci n.rai tare decit
soarele, gi nu va mai fi nici intristare, nici sttspin' fiica lui, iar dacd se cds[toreqte cu ea e pentru a trine fdgdduiala

Referitorlaprimadisculie,privindintAietatea<pustiei> fdcut[ tat[lui fetitei pe patul de rnoafte. Soseqte Versilov. El ii
asupra <viefii rltlcitoaren, este greu de hotdr6t. Sihastrul sau
lasi cale liber[, pleac[ in lume, dar nu fbrd a fi asigurat viitorul
r[tdcitorul nu duc oafe aceeaqi luptd? o luptd interioar[, care soliei sale, ca un fdran care cunoaqte viala, cu dobdnda pe care
nu depinde de condilia rdtdcitoare sau sedentar[ a omului. cel a primit-o pentru banii primili de la st[pdnul lui. Infidelitatea
mult i-ar putea observa, cu ajutorul modestiei lui Makar' c[ Sofiei este in parte justificatd, era ca qi cum s-ar fi c[sdtorit cu

in istoria Bisericii se gdsesc mult mai mulli mari induhovnicili tatdl ei. Dar el iqi asumd qi pdcatul: <.Sofia, nu-fi tulbura sufletul
sihaqtri decAt r[tlcitori. peste rn[surd, pentru cd plcatul tdu e qi al rneu>>.

in priveqte ciisculia despre superioritatea luptltorilor Familia s-a strdns in jurul pelerinului care st[ sd moar5. El
cu du"h"u.lua"s"upra oamenilor care sunt folositori in viala lumii, evocd amintiri din trecut, d[ ultimele sfaturi privind mai ales
nu se pune nici aici problema de a hotdri in mod tranqant. starea conjugal5 a fiecdruia. O int[reqte pe Sofia in legdtura ei
Fiecare trebuie s[ tr[iasca dupi propria vocalie. in spiritul lui cu Versilov, ?i aminteqte acestuia prcmisiunea pe care a flcu-
Makar, nici sihastrul nici rdt[citorul nu se indepdfieazd.de lume,
ci r[rnAn solidari cu ea, legali de ea prin toate fibrele fiintrei t-o, care nu va fi linut[, s[ o ia in c[s[torie pe ..mama>, iar
lor eliberate de grijile lumeqti, arnbilii, dorinle de orice fel, care
sunt miezul contraciic[iilor qi conflictelor. D[ruindr-r-se pe ei Arkadi reline cd pentru prirna dat[ ii vede irnprcun[ pe Versilov
inqiqi intr-un mod complet dezinteresat, purtAnd lumea in qi pe <mama>>, <<pAnd atunci nu v[zusem lAngd el decdt o
sclavdo. Aceast[ strilucire eliberatoare, pe care o rdsp0ndeqte
Makar, nll va dura mult, romanele lr-ti Dostoievski se tenninl

tragic. Cel ceLre va muri o rnai mAngAie qi pe Liza, qi o sf[tr-rieqte

168 Michel Evdokimov Pelefini rugi gi vagabonzi mistici 169

s[ se c[s[toreasci cu prinful pe care il iubeqte dar care o Vagabonzii de care e vorba aici sunt luafi in sensul curent,

umileqte Prin Purtarea lui. i-o dI Makar tui Arkadi este de de fiinfe fdrd cdpdt6i, personalitigi f5rAmilate, dezrdddcinate.
Ultima indrumare pe care Makar este exemplul remarcabil al unui om care a qtiut s6-qi
altl naturd: ..Tu, dragul meu' fii plin de zel pentru sfdnta Bi- unifice fiinla in jurul unui principiu transcendent, credinfa in
sericS, qi dacl ceasul ili va suna, mori pentru ea; dar stai pufin' Dumnezeu, trditl nu pe un plan intelectual, etic sau estetic, ci
nu te speria, asta nu se va intAmpla acum' addug5 el rAzAnd>' ca un elan vital, un suflu care animi eul profund. in structura
Un indlmn cltre un tAn6r din vremea aceea' sub pana unui Dos- generald a romanului, r[ticitorul, ajuns la capdtul drumului sdu
p[m6ntesc, far nemiqcat rispAndind o lumin[ blAndi in mijlocul
toievskialc6ruidevotamentpentruinstituliaBisericii,cuteolo. unor umbre care se migcd in intuneric, este in acelaqi timp un
gia fraternit[1ii universale intru Hristos, era mult mai puternic punct de atracgie, oglindd in care se recunosc cei cate, ca Arka-

dec0t s-ar Putea crede. cvasi mistice 9i pe simful datoriei di, sunt in cdutarea iubirii adev[rate, gi de respingere pentru cei
care, ca Versilov - qi prin el reprezentanfii societdtrii ruse -,
Cls[toiia pe temeiuri nu pot si depdqeasci fragmentarea, dedublarea eului.
ajunge destulle repede la un impas' Unirea bazatd numai pe
ooriilete trupeqti nu e nici ea mai fericit5. Familiail uit[ repede Dostoievski face din dedublarea personalit[1ii, la care revine
strilucirea spirituald a acestuia: <Nu qtie nici el
f" ,aia"lrot qi lucru' dra- flr[ incetare' t patri a omului contempora fi , pr ezenta duhului
oameni ,uu d"'pt" vial[: $i inc6 un
nimic despre meu")' ">>: dezbinlrii in acesta. Apostolul Iacob vede in dedublare tribu-

guf *"u (de multd vreme nu-i mai spusese "dragul tonul p:^:- tul indoielii: <Omul care se indoiegte are sufletul imp[4it>
in prada demonilor iui, iqi reia
Versilou, din nou (1,8). A se indoi ' vine dela dubitare,in care se regisegte
flant. Nimic mai greubecAt s[ te inalfi pe culmi spirituale' q*1:
la frivoiitatea monden[' Arkadi rdddcina duo.
-ai uqo, decAt si te intorci racolat de Lambert' se infundd in
Versilov, care se laudi cu"faptul cd este liber cuget[tor, ii
recade in vechile obiceiuri,
face lui Arkadi urmitoarea mdrturisire: <Eu pot avea foarte
duiu.opoi tmqioinatrrt.eoavidarle[mptiuzleuriabb[itldrdqnin' uF-aqmivialiraevinet6nmidpelc[tiotoacrleipi[gi
bine dou[ sentimente opuse in acelaqi timp gi asta firi un efort
plstreaz[ nestatornicia.
de voinfi>. Aceasti analizd psihologicl a dedubl5rii constatd
ls. Lnrihteqided$larc prezenla unei tulburdri psihice gi chiar, pentru a relua expre-
sia lui Madaule, a unei tulbur[ri a <pnevmei>>, adicl dereglarea
Arkadi a gtiut s[ prind6 antitezaparadoxald care separ[ soci- simfurilor sufleteqti ale unui ominchis prezenfei SfAntului Duh
etatea nesigur[ in care se miqci luminosul bdtrdn: in el qi deci incapabil sI-i unifice fiinla fragmentatd.

M-anr itrtors dintr-o datl c6tre doctor: <Va asigur cd vagabonzi inainte de a muri, Makar ii lasd lui Versilov o icoand in care
troi, dumneavoastri qi cu mine' qi to;i cei de falX' qi
suntem mai degrabi ar avea atitea leclii si ne dea, pentru cd el are un prin- sunt zugrlvifi doi sfinfi, simbol al uniunii regdsite atunci cAnd
nu acest bdtrin, cale se va fi unit cn Sonia prin leg[turile cbsniciei. Dar, inrobit forfei
cipiu nezdruncinat in via1d, pe cdnd noi, a$a cum suntem' nu avem nlmrc
psihice redutabile a dublului sXu, Versilov riu-qi asumi aceast5
trainic. . .>>.
'' Cf. Ren6 Girard, Da double d l'uttit'!, Plon,Paris 1963
' Douter in francezi (N.Tr.).

a70 tlichel Evdokimov Pelerini rusi Si uagabonzi mistici

mo$tenire care i-a fost ldsatd de dincolo de mormAnt qi respin- mgO^i-nDedudimbuSlulaml Raqnii-ma>'b,ilmaaupHdlio:nf<iftiEnluuacnsrunan,retlaaupniorteetlzt,uilsla>ti>Wb.i,lildladeNd,eetardvetavztlb:uiun"piaeoretrnr.ooNnti1,t
ge acest semn al iert[rii care venea din parlea slugii pe care o Ei la rnulfi allii. Se pare cr riteratura secolurui xIX - rut.u care
umilise. Nu asistd la inmormdntarea acestuia, iar buchetul de se continud in secolul XX
de la Pirandello pdni ra - de ra Bemanos p6ni la Bulgakov,
flori pe care il aduce Sofiei in semn de iubire qi ?mp[care are
L Levin - a pldiit un trruui greu
un chef nebun s[-l joace in picioare. Atunci dublul acfioneazl dramaticei experienle a dublului in care se ghiceEte o formi
fdrl a putea fi impiedicat: lupt[ irnpotriva influenlei diabolice in lumea modernd. de

De fapt, mi dedublez in gAndurile mele gi de asta mI tem atAt de dBpveaeioniiFrnntiarntduitngoadK,liialteoaaldgttree,oaradvVinandeagiircssiIu'tveirllauonagvesoriutdvoopdnafr.ai?arce,nisaccumlaa.mrirn€Lebtarenaeausipfupdscsar.oqspsviittauiuiiplnlouAirrnonp,ieimraceciuadanporeueeml,luvaadcie,aeprrsmstrniadlioiiccolvi"inaicialqru;tli
tare. E ca qi cum ai avea alituri pe dublul tir.r; tu egti cumsecade qi cu capul Miqkin gi, zdrobit de adversari a cdior fo4d nu u
pe umeri, dar celllalt vrea neapXrat si faci al5turi de tine ceva absurd sau mdsoare, innebuneqte: <<Mama e aqezati ling[ el, iar qriurie o
ceva foarte caraghios uneori, qi deodat[i(i dai seama ci tu eqti cel care vl€a g0ie obrajii qi pdrul gi o priveqte in ochi cu duiogie. et ii man_
si facl lucrul acela foarte caraghios, Dumnezeu qtie de ce; vrei si-l faci dec0t jumitate din versilov cer de altddatr; nu o mai
impotriva voinfei tale. chiar irnpotnvindu-te din toate puterile. Am cunoscut pe mama qi Nu mai e
o dat[ un doctor care,la inmonndntarea tatilui siu, in mijlocul bisericii, a parar"q,"
inceput dintr-o dati sd flr.riere. Chiar aqa, astXzi mi-a fost fricl sd vin la spirit pdnd
inmormintare, pentrLl c[ eram sigur ci, dintr-o dati, aq fi inceput si fluier nu o va mai pirdsi niciodatil>. Dezagregareu u."ri"i
sau s[ pufnesc, ca acest doctor nefericit, care a sfAr git prost pinl la urmi. . .
[...] $tii, Sofia, iati ci am luat din nou icoana (o luase qi o intorcea pe toate nu demult viguros, strdlucitor, seducdtor, este
p[4ile in miini) qi, qtii , am o poftl nebuni, chiar in secunda asta, s[ o arunc
de sobi, de colful acela. Sunt sigur ci se va spiu'ge in doui bucifi. nici r-nai desdvdrqitd.
mult. nici mai pr.rfin.
14. Vagabondul in Adolescentul
Rareori vdrtejul pomirilor inconqtiente a fost descris cu un
asemenea amestec tulburdtor de luciditate gi spaiml nlscute -. Zugrdvindu-l pe Makar Ivanovici, Dostoievski s_a inspirat
din dezldnfuirea fo4elor nesdpanite, in fala c[rora nu se poate din tradigia vagabonzilor mistici, f6c6nd in acelagi timp dovada
unei mari originalitlli. Cu el, vagabondul primeEte o *,oru.a
decAt fie sd bali in retragere, fie si cedezi jalnic alienirii impresionantd, e un personaj subslanliar. Makar aisdu este un
complete a eului. in momentul. in care conversalia ia o om din popor, care ate o qtiin{d profundi a inimii omenegti, qiie
poate si:i redea bucuria. Menfionat Ooar in
intorsdtur[ pateticl, chiar induioq[toare, eul psihic obscur care ce il chinuie sau ce
nu se mai controleaz[ explodeazd de furie qi face un gest cu
totul nepotrivit: flraemcei]l'ieeiininpt^rmimpaldptoaartree,ineml oocmr:pedntuulncl6oncddseesperaemzidntidn povestea
' .Je est Un ilutre> (N. Tr.l. cea cle_a
<Crede-mi, Sofia, am venit la tine astizi ca la un inger qi nu ca
la un dugman: ce duqman mi-ai putea fi tu, cum mi-ai pr.rtea li tu duEman?

SI nu crezi ci vreau si sparg icoana asta, pentrLr ci. qtii, Sofia, totuqi anr

pofti s-o sparg. . .>. Deodati, pr onr.rnJind ultirnul cuvi.nt, slri. srnLrlse icoana
din miinile Tatianei qi. repezind-o silbatrc, o lovi cu toirte puterile de collul
sobei de faian!.I. Icoana se sparse exact in doui bucili.

' "L'autr.e rn'est hostile> (N. Tr.t.

172 Michel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici t7t

treia in cuife i$i irnpr-[qtie in jr-rr propria 1umin6. Deline un rol mai adAnc. Haosul, aici simbol al instabilitdlii esenliale a

de revelator in miezul conflictelor, le face s[ se consume adolescenlei, se arnplificd in unn[rirea descompunerii sociale,
(Arkadi se pierde, incepe s[ aiureze), nu lasd pe nimeni inmultrirea escrocilor gi qantajiqtilor, qi pe deasupra clasica

indiferent. Cfriut qi Versilov, omul de spirit, e atras de el gi tragedie a patirnii. Structura operei rimdne descliisi qi
volbeqte fiumos despre fostul argat, despre cunoqtinlele pe care
le are in domeniul politicii, astlonomiei (dovad[ c[ viala de sugereazd o prelungire a acliunii in tirnp.

r[t[citor nu e incompatibil[ cu actualitatea), sau despre Pentru a ajunge la senin[tate qi a putea <sd plece frumos>,

<<accesele acestea de duioqie nafional[ pe care poporul nostru Makar a trebuit sd lupte impotriva forlelor dezbinir-ii fiinlei
qi s[ treac[ peste propria lui durere. El nu se irnpotriveqte
le introduce din blequg in sentimentele sale leligioase> '
Am crezut necesar s[ dam citate irnportante din acest mare legi"turii so{iei sale cu st[pAnul s[u, ca qi cum i s-ar pdrea

roman destul de pufin cunoscttt in Franla, scris pe un ton <<necesard>>, qi pleac[, asumAnd in acelaqi tirnp acest <picat>.
impdcat qi publicat inaintea rnarii opere dostoievskiene, Fra;ii
El a dobAndit o conqtiinld clar-vdz[toare a inimii omeneqti, iar
familia se adun[ cu bucurie in jurul lui, ca niqte copii orfani. in

Karamazov. mesajul transmis lui Arkadi, in afar[ de aluzia la ateul-om, pute-

Ni s-a pdrut c[ merit[ insistat asupra uneia dintre rea rdului asupra oamenilor nu este luatd in consideraJie. Lupta
dimensiunile fundamentale ale operei, lumina pe care o
rispAndeqte binele, pe care criticii sunt deparle de a o fi remarcat lui, cu totul interiortzald., nu este dezviluit[, pentru a nu ar[ta
alor sdi, pe care ii primeqte cu o ing[duin1[ nesfdrqiti, decdt

rooqmo a"noe*le-sleui cuvini'r. Tinerii cititori care acufil devoreazd fala luminoasd a sufletului s[u. Cu starelul Zosima din FraSii
pasionali de felul lui de a pune Karamazov vom aborda un tip de cdl[tor mistic cu o soarte
Dostoievski sunt agitat6, care se angajeazfl qi mai mult in problernele unei lumi"
<<aceste intreblri blestemate>, de perspectivele pe care le
deschide, flr[ teamd de a inc[lca regulile de bund purtare ale mereu in lupti cu cel riu gi care, din aceastl pricin6, se pare, a
renunfat destul de repede la viaJa r[tlcitoare.
genului romanesc, asupra domeniului metafizicii, asupra
Ifaturilor vie;ii spirituale pe care le pune in gura lupt[torilor
in duh. Literatura bunl nu se face cu sentimente bune, scria
pe bun6 dreptate Andr6 Gide: dar se poate oare zugravi r'[ul Ia

o ur"ro"n"a intensitate qi fdr[ s[ rnai punem la socoteal'l

cazurile de disperare absolutd (ceea ce Nietzsche nu a putut

evita) fdrd o ,.ldi.ot" pe culnile cele mai inalte ale vielii
spiriiuale? Analiza pertinent5 a r[ului cere o cunoqtin![

apr.ofundatd a binelui. Este tehnica de clar-obscur aplicat[ in
l.or-,-,un. Lumina desprinsa din haos face plopriul intuneric qi

" c\*-*pl,a cazurilor in cal€ se sel.vesc de acest lucrtt pentt'tt a sublinia
p';tlrionl:tlcdontnetlcaltsrtn'vtcizrli,LDtnDeaB.rli9tt7rl8tti:DPeaauslettitvteDnOi: Kt-.6llovnlOZVAN:-DPE2Rl"'i:D"loistoie"v' sll,i'i,

et le pnthlinte dtt hien.Clorrda. 1946

Pelerini rugi gi vagabonzi misdci r7J

cu fo(ele vii ale unui viitor incfl imprecis.

V. T]N STARET VAGABO]YD: Zosima defineqte pe om ca pe un rit[citor qi, in cursul
clisculiilor pe care le are, situeazX viaEa rfltdcitoare in sfera
ZOSIMA
rnetafizicii, ca o consecinld direct[ a cdderii, carc lasd rld[cinile
<in tinerelea mea,.si tot fie vrco patruzeci de ani de atunci, ant stabile ale realului intrun <altundeva>. Acest produs al rrtdcirii
colinclat cu pit'intele Anfitn intrcaga Rusie, stt'ingind obolttd pentnt
mistice, de care romancierul este pasionat, este, inci rnai mr-rlt
.rrrtr,,"".
ca Makar din Adolescentul,miezul luminos al romanului, a
^r.r* c[rui unnd este perceptibild de la un capdt la altul.

Pe pelerinul Zosima il vedern in acliune ?nc6 qi mai pr-rgin 1. Convertirea starefului
decAt pe Makar. Dostoievski nu intdrzie asupra descrierii
Ajuns la capltul unei vieli lungi qi fericite, Zosirna deapdnl
peisajelor naturale, detaliilor pitoreqti, faptelor diverse de pe amintiri din tinerele in chilia lui, in care frafii de la mdnlstire
drum, ci asupm percepliei st[rilor interioare; nu asupra inaint[rii
pe cdrlrile lumii, ci asupra progreselor sufletului, in lupta lui se ?nghesuie sd intre. imbelqugat in zlle,cu sufletul ?rnpdcat,
neincetat[. Demersul in cea mai mare parte realist al roman- omul este gata si treacd la viala veqnic6. povestea lui Iov ii
cierului rus se intereseazd de viala spiritului, explordnd
adAncimile fiinlei. lumineazd destinul: asupra lui s-au ab[tut incercdri, dar nicio-
dat[ nu i-a adus reproquri Domnului, fdr[ incetare L-a sldvit.
Zosirna a trdit plenar condilia de pelerin, chiar dac[ pasajele
care atestd acest lucru sunt rare: ,.in tineretrea mea' sd tot fie Este format mai int6i la corpul de cadeli, ca un ofiler cledat
weo patruzeci de ani de atunci, am colindat cu plrintele Anfim vielii mondene, beliilor qi desfrAului. Se indrdgosteqte de o
intreaga Rusie, str6ngAnd oboluri pentru mdndstire'...>>' Inse-
tAnIr[ gi se laud[ cu faptul cI e logodnicul ei. Afldnd la
parabil[ in lume de faptd, sfinlenia ia forme rit[citoare, cel intoarcerea dintr-o misiune c[ s-a m[ritat, cuprins de furie, il

pufin in cursul unei etape l-rotdrdtoare in fonnarea personalit[1ii. provoacl pe sof la duel. intors acasd, orbit dsresentiment, iqi

Tolstoi a vrut sd fac[ acest pas, dar era prea tArziu, moartea descarc[ furia pe ordonangd, lovindu-l cu brutalitate, f[r[ ca
l-a surprins in plin elan. Zosima reprezint[ un tip de sfinlenie
aceasta sd reaclione ze. Or ,in dimineala intAlnirii , in c6rnp, dupl
matur6, spic frumos, in pArg, umflat de vdnt qi de soare, ce l-a ldsat sd tragd pe solul jignit, iqi aruncd pistolul, ?Ei

culcAndu-se impdcat in brazd[, iar Alioqa, tanlrul lui discipol recunoa$te greqeala in fafa adversarului s[u qi a martorilor
trirnis in lumea oamenilor, Lln tip de sfin{enie legat de tinerete,
furioqi ci au fost deranjaEi degeaba qi declarnd un cuplet
' l)ostoievski.l'tit1ii Kitrttttitzov-Culea Rolttineascit, Btrctrregti, 1986'
rlad. OvicliLr Constltntinesctr qi Izabela Dtrnlbrav:i, p 52-l' induioqitor despre frumuselea crealiei qi comuniunea fr[feascl
intre oameni:

<Domnilor. le-arn vorbit eu din adAncLrl inimii. prrvi!i in lLrr qi
vedeJi cu ce rninunate daruri ne-a blagoslovit Ziclitor-Lrl: ceru-i senin. aeru!
Proaspit, iarba abia incol!iti. pdsirelele cintii. firea intreagir e plini de har.

\i firii de prihani, nurnai noi . oarnenii, sLlntenr fir-i rninte. nu vr.enr sii

176 frtichel Evdokimov Pelerini rusi gi vagabonzi mistici r77

ffimneze' ":i:luqi nLt ne clim-seama cl viala trebuie sd-l iubim pe aproapele nostru, concret,1tr'[ nici o fricd.
Ivan, spiritul puternic, va suporta atacurile for{elor iralionale.
e.fL,prnnr.ani,..C,ficinidatocaintei -matnrrreinlicalthrprilesc-aarssirt.aetcotrtnniociaqpteeflarrllattcpriumlaincteusht-ar.i'lnqalcceuetao|llii
Satana, care vine s6-l viziteze, povesteqte un apolog atnuzant:

ne-an-r irnbritiga llcrimindt ' '" ' Cici ar fi trlit cindva pe lume un marr filosof, un ginditor. car-e

Omul este sub qocul unei convertiri radicale - metanoin - nega totr-rl. legile. conqtiinJa, credirr{4, qi rnai cu seami via{a de apoi. Mudnd,
leg[turile cu trecutul' pe aceast[ cAmpie filosoftrl nostnr era convins c-o si se nristr.tie cr.r totttl in bezni. in nefiinfi,
care il impinge s[ rup[
p" .ur" sL OJsfAqoai[ jolul de-a viala !i de-a moartea' Dup'l qi, cAnd colo. s-a trezit pe h-u.trea cealaltX. S-a minunat, dar in acelali timp
s-a aritat indignat: <Imposibil, a exclamat el. Asta contrazice toate
ixemplul lui Was ai lui Netrasov, dup[ ce s-a.injos.it.in convingerile rrelel>. Fapt pentru carc a fost osindit... Te rog si mX ierli,
onoarei' se ridicd dar nu fac decit si rcproduc intocmai ceea ce am auzit... Cum ili spr-rneam,
*iii"""f abjecfiei qi a luat in delAdere legiie
deci. a fost osindit si stribati prin beznX un cvadr-ilion de kilornehi (qi la
r#Iiuriu" viali purd gi auster[' Zosima se c[lug[reqte qi strdbate
un alt frate, cerqind pentru mlnistirea 1or' noi s-a introdus in ultima vrtnre sisternul vostru metric), qi abia dupi ce
impreunl cu
sale' il revede pe Ata- va fi parcurs ?n intregime aceasti distant.i, porlile raiului si se deschidi in
Mai tArziu, in cursul peregrin[rilor
nasie, ordonanta, acum clset;rit qi tat[ de familie' <Numai din fala lui gi si i se ierle toate picatele. t. .] Si vezi, in momentul acela por'{ile

iJci"ar,vpazoanta","se-lpa. uo$oiptce"atrsdetacuubntiluitlooiancteob,mrdauilnneilueanteceaeflrzu[i[ieldaaelts'pcDo6mo' dsitinnolcieoavlodsukdeieluclioueinr>as>ri--' raiulni s-au deschis, lis6ndLr-l si inh"e iniuntru: n-all trecut insi nici dorri
secunde... qi omul nostrn a prins a striga sus qi tar-e ci face intr-adevir si

umbli nu un cvadrilion, ci r-rn cvadrilion de cvadrilioane qi de un cvadrilion
de ori inci pe-atita ca si intri ?n rai'!

hii qi"dae caste, cu condilia ca omul slnu-qi priveascd aproapele Acest om reprezint[ intrucAtva tipul r[t[citorului sideral
;; i" . fiin16 maleabill, care poate fi exploatatd' qi ca fiecare condamnat, ca multi dintre r[t[citorii pdmAnteni, sd meargl

sildpdtnnfiid.uarueeeeuooiov;lRl*to.rlurpbronede"aiZirucvpvea"zAoofuie,omaotoepssi.dl"tanipdau"odomOatu.seotrIs"qiaemlcieebriais[mdna[cfacecapeatillgernlvlullicournseuro,rr[ricuebnttjluaddauAusxtegigulrlectll,euudrthuleeaarecaljeopasurizlitravoutio[sdloadntrnrevedciueb;iuncmieippciirlstetccnlrrieeeaqlttua-uiiounlusivitemcliniitpra,n6ituusc,sdtapsze[rhcldocbour[6railciioaanirnii;stal'mrrbig[tdttuMrdceacleeitdnteoAtaincrnegrdnkduifdliu;raaendaeieuldliuraoepmaa'ullluluputcsshiainsirreeiuTuoiiflbsFIfaealtvveiit'eetpa'aarc"edmoesisneenledataprljauopeocctdq"ctraeaiucuieercAllaic'lnpesuueudatariictcrrsilrneDlrufouult:ealniefvcs:iafmim1As'arFlzaruacnuonidli--ue-tentle pentru a-qi isplgi plcatele. Procedeul de exagerare comice, in

contrastul dintre lunga durati a penitenlei qi secundele trdite in

paradis, subliniaz[ saltul calitativ din planul suferinfei in cel al

fericirii.

La starelul Zosima, acest fost dezmilat, ofiler rernarcabil,

ispitit de frivolitdli mondene, convertirea inirnii a insemnat o

schimbare profundd a fiinlei, o intoarcere la nevinovdlia din

copildrie:

Iubrfi rrar cu osebire pruncii, cicr gi ei sunt flri de prihani, ca

ingerii din cer, qi tr'[iesc pentm a ne urnple sufletr-rl de dr,riogie qi pentnt a ne

curili inimile noastre pdcXtoase,luminAnd asupra noastri ca un selln ceresc.

Vai de cel ce umileqte un pmnc! Er.r de la plrintele Anfim zun invi;at si iLrbesc

copiii: aqa cum il vedeli, dragul de el, ticr,rt qi smerit, odinioari. cr.r banii

i,r"riusifit, Zotitou otiuce singr'rrul rdspuns cur pr'rtin[[: putem' adunafi din cerqit. cun.rpira turtd dLrlce qi bomboane pentnt ei. bucurflndu-i
filideopotrivi pe toli: nu putea si treaci pe lArr-qi irn copilaq
si i se rnoaie

' lbid . p.535. ' Ibid., p.481-484.

174 Dfichel Evdokimov Pelerini rufi fi vagabonzi mistici t79

inima. aqa-i el facut'. cdlduzitoare, <<icoana nepreluitd a lui F{ristos>, irnagine profund

Copiii joac[ un rol important in tematica puritAlii qi-viciului' inscrisi in inima sa. Esenfa credinlei este recllnoa$tere a
ei apar in contrapunct cu acliunile intunecate ale adullilor' iar
caracterului trecdtor, neterminat, ascuns, al vietrii pe care o tr[irn
dac'd unii sunt rinili de moarte ?n nevinovdlia lor' ei sunt in aici qi aspiralie la plenitudine, c[utare a revelaliei depline a
tainei fiinlelor qi lucrurilor, cdl[torie pe mar-ele drum al viefii.
general depozitarii unui viitor luminos' Cu transparenfa unul in acelaqi timp cetdlean al lumii plmdntegti qi al celei cereqti,
Eetugel care trlieqte in lume, Alioqa face leg[tura infre diferitele
grupuri de adulli qi de coPii. omul nu s-ar putea mullurni pe deplin cu ceea ce primeqte aici,
de aceea Zosima defineqte existenla ca pe o rdt[cire - orice
2. Zosima, vagabond mistic
oprire ar fi mortald - in cdutarea izvorului rnistic de la care iqi
in miezul sfaturilor pe care le d[ starelul Zosima inainte de va potoli setea de apd vie. Legltura vie care ne <leag6> de
moafie, se detaqeaz[ pasajul urmltor: lumea cereasc[ este semnul apartenenfei noastre la ea, aici qi

E'steadevdratcitriindinveac.orbecdiminintuneric.qiden.am acum. Suntem deci rdspunzdtort de viala noastrl de dincolo,
avea in fafa noastri luminosul chip al lui Hristos' ne-am pierde cu tofii' pentru cd dacd <r[ddcinile sentimentelor noastre nu sunt aici,
ci in altd lume>>, aceasta inseamnd c[ vorbele, faptele noastre,
;;;t"u[psggelaoeav"lii.t,"tt"*ilairripsm"r-r"iai^v.diint[Drrctieieiimnmaipvcluelieaireittcgaoulcrns-ulpiduloumsunre'remiilinaoninlrectsrleieqcaaihplsdilarieiinmltbicd,l'diinsomaalliliiicunEnirt'tlenuepeileedoeqmrptpenalmooi taidionnsepttnr's'eoM[nvinuuituralsqtieanuitinicciltuaie9cmsisreptilmiarlniin[fislsr[Iteu'adnrceeati patimile noasffe au repercusiuni in aceasti <<alt[ lume>>, dupd
cum pot fi inspirate de ea. Aceastd tensiune intre <nu incib qi
'n pXtrttna" in miezttl lrcrurilor' Luind s[rnin[[ din alti lutne' Dttmnezett
<dejo>, intre clutare qi darul plenitudinii, poate fi ilustratd gi
aitnascinoeilcm;eeainsccua5th-ouanpieiesaairccitee,asdlataelrtci,muqlplidroiitnareslnluesrtiii.mnGelrriemldtiinrnitiaeulslttciaancceursmetaasiscldt[.batett,ogtortiett[cselaeuagpsiteru'rsrtituiintlgosetl' prin chemarea lui Hristos: <C[uta!i implr[1ia cerurilor, ea se
din siminli s[ditI deDumnezeu' afld inl[untrul vostru>>. Aceste cuvinte delimiteazi prdpastia
cu totul, moare qi ceea ce a rXsir-itin tine' ba chiar incepe si te care il desparte pe Platon de credinla creqtind: pentru filosof,
Atunci viaga nJ mai are nici ttn farmec pentru tine' omul trebuie s[ se desprindd de o lume obscurd, imperfect[,

scilbeasci. Asta-i credinla mea't nefericitd, pentru a se intoarce spre lumind, acolo unde ideile

Acest pasaj este important, Zosima vorbeqte despre sunt ve$nic frumoase qi adevdrate: in Evanghelie, aceastd altd
necesitatea vagabondajului rnistic, datolit[ imposibilitdlii de
a ne instala pe un plm0nt in cate nu se poate prinde <<esenta lume e deja inscrisd in inima omului, in care - acesta e scopul
lucrurilop>. Apropierea de Platon este evident[' dar ceea ce cdutirii - trebuie s[ o descoperim.
aensceteessttaefmriiliopsslifeoicfzacbtlaadterevDi[nzoc[tsdotroinieexvinpiktruiirninne[rrr-ciocu,vaaizjuiicutoinroeumldecuolcnraecrdeeipnotledl.louorrmnsaiunlell
Nu il vedem prea mult peregrindnd pe Zosima, este un
' Ibid.. P 5T6'57'7 vagabond care s-a a$ezat. Aspiralia lui la cetatea cereascd nu il
' Ibid., p.579-580
impiedic[ deloc sI ia parte direct la treburile acestei lumi, sd se
pund in situalia existenlial[ a tutllror celol care vin sd-l vadd,
ca sd-i mdng6ie, sd le arate calea, uneori sd le spun[ cu clarvi-
ziune cuvinte profetice, adevdratd descifrare a a realitdlii.
Zosima, vagabondul de odinioar[, a prirnit liarul pzrtemit[trii,
care este in acelaqi timp autoritate, stAnc[ solid[, ozrz[ de ]iniqte

180 Michel Evdokimov Pelerini rugi Si vagabonzi mistici I8I
gi dlruire cle sine, smerenie, slujire a celuilalt' Sernnul ei este
paternitatea deslvarqit[ a Tatllui cel.esc, al cilui Fiu S-a intrupat pentru lumea modernd. Climatul spiritLlal al secolului XVm.
iuAnd chipul slujitorului cale sufer6, jertfindu-Se cu voia pe
cruce. starelul este plrintele sprritual, in mlsura in cale se dir in ultimul sferl al secolullli XIX, ca qi in instabilul nostru secol
la o parle p"ntto a le da fiilor sdi viagd intru Duhul, pentru a face
XX, prezintd analogii profunde. in rnijlocr-rl urAleniilor obsclt-
din ei fii ai libert[gii' Aceast[ nziqtete este etapa cea tnai
rantismului, befiei, depravfuii, nedrept[1ii, nebuniei ucigaqe, in
dureloas[, ea cere tact pentrtl a nu itnpune, adic[ a obiectiva
propria sa viziune asupra lumii, pentru a admite o viziune dife- care omul se transformd intr-un anirnal silbatic, din aceqti luptl-
iite, o expresie diferitd a tainei persoanei legatd de Duhul care
tori intlu duh emand lumina unei frumuseti misterioase, de tip

iconografic. Prin suferinfele lor qi fird s[ se lase copleqigi de

ele, ei au qtiut sd discearn[ fiumusegea dintru inceput a lumii.
Aspiralia la paradisul in care se glsesc esenfele fiirilelor, nu

sufl[ acolo unde vrea. este fructul contemplafiei pasive - asta a]- insemna instzrlarea in

Temperametul rus, inclinat in acelagi tirnp cltre lipsa m[stnii confortul lurnii acesteia - ci al indeplinirii misiunii pdmAnteqti

gi cdutar-ea echilibrului. se intrupeaz[ in mod foarle fericit in a omului. <Frumuselea va mdntui lLlmear>, spunea Miqkin.

p.rrounu stare{ului Zosima.El s-a l6sat mai intAi dus de ispite: Aceast[ mdntuile cere participarea omului, care a fost adus

iesfrdul, trdciarlea, bdtlile date servitorilor, apoi qi-a infrAnt dra- pe pImAnt - qi ar trebui s[-qi aminteascl acest lucru - pentrll a

gostea de sine intr-o cdinfd din carc a ieEit pe de-a-ntregul elibe- aduce armonia in mijlocul haosului.
iat. N. Arseniev subliniazd acest contrast spunAnd cd' <gdsim
Nici Zosirna qi nici arhiepiscopul Til-ron (in Demonil,nici

aclesea ?n spiritualitatea rusd ceva care intrece misura' ca Si o Makar nu sunt eroi de roman prestigio$i, personalitatezr lor nu
nostalgie pitimaSd a mdsu'ii, a echilibrului motal Si a picii su-
este una literari, r[d[cinile lor sunt in altd lume. Patenritatea

flercSli,r'. AcestLchilibru este cu a€t mai stabil qi mai robust, spiritualI ca Ei sfin{enia scap[ categoriilor analizei critice
este fructul unei victorii asupra forfelor dezagregirii care obignuite qi nu constituie terne romaneqtis, ca paternitatea

"il.ra.amteninli flrd incetare. Numai popoarele care s-au legat cle bufon[, despotic[ sau libidinoas[. Coerenfa intern[ a operei
qi-au fdcut un ideal, nLl cunosc aceastd intu- este menlinutd datorit[ tehnicii proprii romancierului, cea a
m[sur[, din <realismului aftistic>, <singura metod[ nr-tistic[ corect[, cea a
necat[putere"uder"dezagregareinr[u'clarqiaceast[btrcur.ief[r[
lui Shakespeare , Balzac sau Dickens, n celor care all ochi pentrr-r
rnargini in lumina sfinleniei in sf6rqit regisite'
Slarelul Zosirna qi piototipul slu Sfflntul Tihon': doi <sfinfi>> ru vedea faptele>>9. Dup[ A.S. Dolinin, Dostoievski dd curs
evocirii lurnii spirituale in zugrivirea realitdtrii. Fenomenul
" La Pidtd Russe.Ed. Delacharrx qi Niestl6' 1963'p 21'Se volbeqte despre
religios sau planul metafizic se situeazd ca o componenti a rea-
sensibilitateat.usidusilaexttenre.segisescinsinlultealteexetrrplease.
ntindtoare in literatur5. Destintrl unui parinte' Charles de Foucault' ctt lismului. Dincolo de temele clasice ale naratriunii,patosul, rdsul,

perioadasadefr.ivolitatenroncleniqiangajanrentuls5urrrilitar.inaintedea * Mociulski noteazi ci <sfinlenia nu este o teniir litelali. Sfinlenia este
deveni n'apist, oferi analogii ctt cel al starelului Zositla'
popular'' sensibil in nrod o nrinune>r. intr-adevar,ea nu line de nici o categorie esteticti. Dostoievski
'dutetAo.suplaiop,aocge,estsu"iletttianrdeif'efarenntletui' t ('l1783) foarte cate stip'lneqte sttfletele irvea in vederc l'eprezentalea unui personaj hristic in ldiotul. A fost r.rn eqec.
la clezorientatea Fir-i a nrerge pinir pe cuhlile sllnteniei, r leursrt urai birre cu Zosiuia.

inn.osocietatectlplinsidesecttlilrizare.aseconsultafrutrtoasac:rtlealrti " F.M. Dostoievskii, nateilajz i issledovitnfa,coordonat cie A.S, DOt,l-

N.CORODETZKY'saintTjkhonZac]onsk,in.spircr<>fDosloer.lsiy.Lorrdr.a NlN. Leningrad, 1935,p. -58.

SPCK. 195I.

Michel Evdokinov

*ri*uru, intrigile josnice, romancierul rus a qtiut sd-i pun[ pe
ai spiriiului intr-o lume
uc"qti uriaqi haos, ceea ce ii permite in o{bet1ri1nt[r1etflebc:t"e:9d1et1c.o-tn-t1rja"s: t
rlstoarne in s[
*di:q:T*liirnpr"rion*te. Aparilia lui Zosima se dovedeqte
tamlieucinonimtnairuniilnnc*[iAni,[crdt*"hrpooueiraclrldeAr"sipnad"crdmseoetfipoiluraaurln-inf,uid[n,rptcdoiseieeatrpqitsdleiuaoluctnpuZcraliailomrjuenrsloeauimmMir,italaaear,iikndnpaduiicorecluav[al'irea'peDsapacturmeehplnuili[p'ntirucusclldehaleuivp-reileddlbameelAlppuinnrridlotmDrl-odaioeg-
la deznodimAntul intrigilor, ca un soare care sff[luceqte inaintea
PARTEA A PATRA:
a--p' usului. Zosima apare' tot atdt de
in FraSii Karamazov,personajul POVESTIRILE UNTII
n"pr"uatut,inc[ de la deschiderea intrigii' ca strdlucirearlsdri- PELERIN RUS
,uloi "*" cheamd pe oameni la o noui viafd' la renaqtere'

I. PELERINT]L RUS Pelerini rugi gi vagabonzi mistici

iliR<< u a - vn ein ce t at ! > contureze. in ciuda acuzaliilor grave pe care i le va acluce
I-e
Tesalonicenl 5"11 Tolstoi, Biserica incepe sd se trezeascd din letargia ei secular-[.
Mdfiurisidle unui pelerin rzrs aduc una dintre cele mai emo-
1. Rusia anilor 1860
fionante mdrturii in aceast[ privinfd.
Figura luminoasi a pelerinului rus, c[l[torind in pace pe
drumirrile irnpXr[triei cu inirna plin[ de dragoste pentru toatd Atemporalitatea ace sto r Miut urisiri inibuq[ ori ce zgomot

crealia, ,. profil"ur[ cu o forl[ neb[nuitl asupra unei epoci lumesc. Ele sunt flr[ indoial[ ancorate intr-o epoc[ anurne, dar-

zbuciumate. Nori negri se adund la orizontul politic qi social, reflect[ in acelaqi timp o Rusie eterni, plin[ de o spontaneitate
proaspit5, de simplitate qi sensibil[ la armonia crealiei. O in-
care va fi in curand iuminat sinistru de bombele atentatelor.
treagd galerie de personaje, ?nt6lnite deja in romanul rus, se pe-
R[zboiul din crimeea qi efectele lui (1854-1855) au lovit serios
prestigiulgipoiiticaextemdaRusieiqiauscoslaiveal[starea rindd prin fala noastrd: un stare! infelept, holi devenifi
prourf a armatei. Jarul Nicolai I nu a putut stdvili valul ideilor
venite clin afard qi flac[ra liberalismului trece de la militari puqciriagi, un clpitan beliv poclit, un grefier de provincie car€
se vrea un spirit puternic, un hangiu ca-re se tot v[iclreqte, un
(tentativa de loviiur[ de stat a decembriqrilor in 1825) la clasa preot de lard plin de griji penh-u enoriaqii sdi, o familie bucu-
roasd sd-i primeasc[ pe pelerini in numele lui Hristos. Spaliile
nou[ a intelighenliei. Aceasta se scindeazd rapid in dou[ fracfi- nesf6rqite ale Imperiului, grupurile sociale cele mai diferite,
uni antagon iste: savofilii,care vor s[ pdstreze tradiliile qi lumina personajele episodice sunt descrise pentru a da nu o imagine
frumoasi, exterioard a realit6lii, ci una interioar[, cea a sufle-
credinlei care au contribuit la gloria til'ii Ei occidentalistii,cate tului. intrebarea care se pune de fiecare dat[ nu este: Cine eqti?,
ci: Care este relalia ta cu Hristos? Cum triiegti rug[ciunea,
eraunerdbd[toris[promovezenoileidei,s[accelerezeprocesul aceastd eale imp[r[teasc[ spre El? Unitatea operei este asigu-
reformelorpentfuainstauiaosocietateegalitard.Socialismul ratd de personalitatea pelerinului, mereu gata s[ primeasc[ un
moderatalluiHerzenseradicalizeazdsubpresiuneadiferitelor sfat, s[ implrtdqeascd roadele unicei cdutdri care poate aprinde
miqcdrianarhistesauaterorismuluirevolulionar.Pretutindeni sufletul, cea a acestei rug[ciuni cale aqazd sufletul in comu-
nu Lrt" vorba decAt de proiecte de reform[ ale larului Alexandru niune cu Dumnezeu, ca gi cu semenii. Aici se vede permanenla
al Il-lea, al cdrui statuide eliberare din ioblgie este promulgat tr[siturilor unui popor tnereu gata s[ se lase emolionat de

lalgfebruariel86l.Epoc6extremdeinstabild,deci,incare pr ezenla celor dumnezeieqti .
toate structurile societ[1ii, percepute pAn[ atunci ca fiind capa-
Acliunea acestor povestiri poate fi datat[ cu aproximalie
barilaetsd[sDfiodsetzoeiteirvnspkui,l,saucn[trpuuiseospuebrfslermomnualninetsrecb[ dinr.ciie,apqeacsL[lmse
intre rdzboiul din Crimeea Ei abolirea iob[giei, adic[ intre 1855

qi 1861. in 1860, o monahie de la m[nisrirea Optina, fiici

duhovniceascd a staregului Ambrozie, pdstra manuscrisul care
a fost publicat pentru pdma oard la Kazan in 1865. Traducerea
francezd. a prirnelor patrLl povestiri a vdzlrt lumina tiparului in

1943 in <Cahiets du Rh6ne" la Editura Baconnidre sub titlul

Michel Evdokimov Pelerini ruti Si uagabonzi mistici

Rdcits d'un pdlerin russe (este cea pe care o vom folosi aici)', AmAndoi lin posturile, fac mdtdnii in fafa i.oun"toi;" r*ge
qi a fost reluatd in I 968 in coleclia <<Le Livre de Vie> (Seuil) . cu ardoare. un invrl[tor ii dezvdluie tAndiului c[
Ultimele povestiri, sub titlul Le P1lerin russe. Trois rdcits <este inldu-n
inddits au fost publicate in colecfia <Spiritua]itd orientale>,pu- trul omului o rugdciune de taind despre cal€ nu
blicatd de Abbaye de Bellefontaine, ?n 1973. Este oare vorba qtie si spund
despre o operl autobiograficd, de un roman duhovnicesc, de d"p;;;;prea multe, dar care indeamnl pe fiecare s[ se roale
un <Bildungsroman>). $i, in primul rdnd, cine este autorul? poate gi gtie'>.

2. Omul Aceasti vial5 sirnpli qipioasd nu dureazd mult, tAndra solie
este secerat[ de boald. Copleqit de durere, soful se prdbuqejte
<Din mila lui Dumnezeu sunt creqtin, dup[ fapte, un mare pl^ngdnd, numai la vederea unui gal sau a hainelor roji"i. V.#i.
pdcltos, iar dup[ starea social[, un pelerin fdrd addpost, care casa qi pleacd in lume lu6nd
vedea cu ochii: cu sine Bibria,mergano in.ot o
umbld din loc in loc. Toat[ averea mea este o traistl cu
,i,isailnoejudcinenLgo'mis.leoaAbmImieAirpnucuetusmeiamnzbltielmianstus.onepaAtelsetcerloaclseilstorepncpeeraellzrteee$fcipibetciciidsmaltemnopnipauccislliie,.egdc.Ni damuncadinEvcitisaiultitifdroiiar,vecoisiaiacrvaalnucebiuiimnnnc,e.er,vti,taonictinepD.srro"icnum,mdnifeuerrreiuste,i
posmagi, iar in sdn am Sfdnta Scripturd. Asta-i tot ce am'rr.
Cuvintele acestea sunt de ajuns pentru a situa personajul. - Dar cdfi ani ai?

ln cea de-a treia povestire, omul nostru iqi evocd trecutul. - Treizeci qi trei de ani...
Niscut in districtul Orel, este luat la vdrsta de trei ani, dupd - Iubite frate. ai implinit virsta Domnului Nostru Iisus Hristos...r
disparilia pdrinlilor sli, de un bdtrOn care fine un han la drumul
mare, om bun care il invaf[ s[ scrie qi sd citeasc[. intr-o seard, .aailucpesuAstsrtcuesiezatale,pscdietnniairpabeoirovpugeegrsiaectilfir.uiaenipai,neceredcurditnoautriecluddienccdluaunatgararetedaadlfetusuncndoacpmuvdeaennctta6cltdarsead
fratele sdu vine beat qi il impinge jos de pe cuptorul pe care era
culcat, iar el iqi rupe in cddere braful care ii rdmdne uscat. Se 3. Ciutarea rugiciunii personale gi cosmice

cdsitoreqte cu o femeie bund qi serioasd. Dupd moartea iii_Pinrtirmidnat?r-neotpr-ziosi,atbodisloieucridlctzdreeicnTi etqiismpaaploturnalicsDeluunmjbi ei(nSiicq,dtiZad)u:udp,erdnuuS"gf"darntttia_pruTerruelimOein,
bdtrdnului, ei moqtenesc hanul, dar fratele furios ci l-a pierdut
ii di foc. Cuplul reuqeqte sd scape din fldcdri qi s[-qi salveze cetat!>>.

bunul cel mai de prE Scriptwa,din care viitorul pelerin ii citeqte cu Acest cuvff.nt a pdtnrns ad6nc in inima mea Ei m_am intrebat cum
adesea soliei lui: neincetat c6ncl fiecar-e trebuie
put.infi si te rogi ir ." o".',p. d.
Eu o intrebam: De ce pl0ngi, qi ea r[spr-rndea: <in Scripturi sunt ,;ii;e
toate aga bine scrise, incdt te smercsc pin[ la lacrimi'r2. ' Ibid., p. l9
' lbid., p. 84
' Versiunea lomAneasci: Pelerinul rus. Marturisirile sincerc cdtrc

duhovnicul siu ale unui pelein nts cu ptivirc la rugdciunea lui listr.s, fi'aducere

de arhiur. Paulin LECA. Editura lo$ra, 1998

' Rdcits dIn pdlerin russe,Neuchitel,dd. de la Baconniere, 1943, p. 19.
t Pelednul tzrs, op. cit., p. 67.

188 llichel Evdokimov Pelerini ruqi Si vagabonzi mistici ta9

l.'."'"pentrtltrai.ArlicirrtatirrScriptLlrigiamcititclrochiimeiclriar.ce vor servi drept hlani pentru drum pelerinului, in peregrindrile
lui.
a(Eufzeisseenmi 6-l.h1c8ei.lirinicltoicaintivdteitnt etoat.iloncDuul hnuili,ntoitfsetliunltcete(lruTgimicoiLterini2S'8id)'eDceegrceanba
Prima idee este prioritatea absoluti care trebuie acordatd
mi tot gindeau. ntr qtiarr ce si spun' actului rug[ciunii, <<izvor al faptelor qi virtutrilor>, pe cAncl

Aceast[ intalnire hotir:dtoare va da naqtere Llnei vocalii de at6lia credincioqi - qi acest lucru se verificd qi rnai mult in se-
cocna[u,s,trai[,tfonArircmai lotl"udiidhDunhuamo, vannteAiczt e.tiuNr.rupNmucAastiescvuoafnleotetpuarlizpslAdnuniime nriculs' cvnaoiclgiitlsmdieaasfjalua'tcondlirucali colul XX - dau toatd intdietatea acliunii, crezAncl in mod naiv

acestui cuvAnt care nu se va mai stinge' semlna cu un c[- cd rugdciunea va veni qi ea, de bine, de rf,u. Nu lin cont de
iese in cale <ttn bltrdnel care vorbele SfAntului Pavel: <Vd indemn inainte de toate s[ facefi
int o zi, ii rugdciuni>. Adesea omul se refugiazd in acliune pentru ci nu
ltfuoegllduarlO>deqeviacirnualrtelcehvbeeinrrnei alrdieidseopmlraeuulLcnlui smccahresite'iiEpplourtn;teiirn"arfsf[dp[ rtd[ueiisncccoeuptvaeilrneetetploeet supor15, pentru c[ se teme de un grad de interiorizare resimfit

ca insuportabil:

i"ript*ii <Rugali-vd nefncetab; <Eu dotm dar inima mea Necazul este c.l sLlntem deparle cle noi inqine qi nu clorim si. ne

vegheazd>: apropiem, fr"rgim mereu ca si nu riminenr faliin fali cu noi inqine, prcf'er-irn

<Mu1fr'rmeqte-i lui Ditrnnezeu' iubite frate' pentrr-r aceasti desco- minciuna adevirr-rh.ri qi gindim cam aqa: <Mi-ar pl[cea si am o viafi
neincetatei duhovniceasci, si mi octrp de rugdciune, dar nn am timp, trebLrrile qi grijile
perire ce !i s-a dat, irnpreuni cr-r dorul neinfrint spl€ cunoaqterea Dumnezeu nu mi lasl si mi. dlruiesc cn adevlrab>. D;u-ce este mai important gi mai
rugLiunitiuntrice. Cunoaqte aceasti descoperire chernar-ea lui
in necesar - viaJa veqnici a sr-rfletulni sfin{it sau viala trecitoare a tnrpului

pentnl care ne dill atAta osteneall? Aqa ajnng oamenii fie la inlelepciune,

fie la prostie'.

qi liniqteqte-te"...>. Discerndrn0ntul psihic al staregului pune diagnosticul bolii
ontologice grave care a cuprins pe omul cdzut: dedublarea.
Acest stare! recunoa;te uqor chemarea irezistibil[ care il
aDrautrirsgatcdgreecerbinupdunemiesaAca[netscuse[ilrlueadnnir-augainasojcesmeizmzec[puclpure:oxpiapretqeerucieladinnluellcdiareerisunlatgeadtecucseileubannsultiiaifr,[ln'rtieenliid'nrrnenceeiocntr[aidtndeinue' Rr-rgdciunea face lucrare de reunire, de reimbinare a agregatelor
sufletului, ea se opllne fragmentdrii pe care o opereaz[ mai
psihosomatic. Pentru aceasta e nevoie de o chemare venind subtil grijile, tleburile sau, mai pulin sLrbtil. divertismentul, in
sensul pascalian al termenului.
ie la insuqi Dumnezeu' la care omul rlspunde prin ddruirea
A doua idee este nevoia de o rug[ciune frecventd. Este mie-
totald a fiinlei, a vielii sale' Cdlugdr cu experienld' stareful nu
zul rnetodei rug[ciunii isihaste, iar pelerinul ii va acorda o grij[
se mullumeqte sd pledice in cuvinte nevoia de rugdciune' El va p[timaq[, o tenacitate de ascet. Ornul este chemat s[ se pund

-f.iiaonMs"em^spiat"ejurnil.lnleo$ssepnLegxicaiusl tl,ae"lnipelioianultltce"rleerecsztcuuumatdal[aicnsliuncpAprtr.eoavpsartliiardileoluirirsurimuggp[clleciu'iuncniai'ere' intr-o stare de rugdciune pennanent[, care devine putrin c6te
pufin adevlrata lui natur6,la care se intoarce cu harul Duhului
lbid., p. 85 Sfdnt. Se afld astfel un rdspuns la indemnul Sfdntului pavel,
Ibicl.,p. I I care sfdqie sufletul pelerinului: <Rugali-vd neincetat!>. in pre-
zenfa constanti a numelui lui Iisr-rs, in strdlucirea energiilor

+-s0.

-ru'a

190 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi misfrci
nou
omul interior se poate innoi, poate llsa loc omului Filocalie' o cdlduzi a vielii spirituale, o cale de iniliere la co-
d--e- a renaqte:
<Nu qtirrr ce trebuie tl muniunea cu Dumnezeu, o <<cheie care descoper[ tainele as-
diuin", cunse in Scriptur[>>' ' : Lls0ndu-se c[l6uzit de ea, pelerinul per-

--- t"::llf:j:t:g;pve* c-a"'le- cepe sensul unor cuvinte care pdnd atunci rlmiseserd neinfe-

atenlia lese: Omttl cel tainic al inimii (l Petru 3,4), impdrdsia lui
SfAntul Pavel ((RRoommaannii 8,'26)' iar ssttarelul comenteazf,:
;;"; rugdciunea deas[ ne-a fost llsatd in putere ca s[ atingem Dumnezeu este inlduntrul vostru(Luca lJ ,21), a se imbrdca in
orichrui bine sufletesc*>' Rugiciu- Hristos(Galateni3,27), qi multe altele. Dragostea de frumuse-
curdgenia care e incepdtoarea harul, ci ingdduie omului s6-l pri-
nea neincetat[ nu inlocuieqte fe - acesta este sensul cuvdntului grec philo-calie - denumeqte
;;p;**mbuea*snc"[ra"tuuncpnioucamdnretdlluiDniuluemilnlpiesrzueeszu'elnvnapSvlouciiip'st[Ouir-dpl 'rdseeezae'qEntialel 'sNdeeucmteenemtlreeuatlzulaai elanul celor care cautd pe Dumnezeu in iluminarea interioard,

ePc,iwlr^tere"oe4it,.iDnniu"umzmicuednaieteeIzevdearivutlicrniiuni.vetrirPnaurtppeeazr,oetsnnitunladnreildealuisiullceinueaoxfd-pruieuctdnnlaeogniBc[ce'eultedflfeedmemrumauiitrlqimdtiueipntuMovrriaotaarrtendlitenee in care ei v[d strilucirea fldcdrii dumnezeieqti. Acest elan se
integreazd in tradilia elenistd, mai precis platoniciand, in care
puncte ale metodei:
frumosul nu se poate disocia de bine gi de adevdr.
niinoEinanrertcauLriihcr*nvsnii"prtaecrenuiermiivrnorai,uadsn.Rptuidiset-tpieuqnimnultgeeeiatleieitc'nNa"otSio,iuc'ut,t*dtirnzrmueeiieui;a-tera"f-im,lnritInr.rtlaaoilioi!unni$eitunina-caii,lpetieIeir'aiL'csierrciue''ncerisd"uuini1nngvHnciioecniarnitiitnsureie"otncvt:osaeetsDvqiatirsaotececoatsmuetivedmraeeegivndn'aausdeecutrhrpeanemliraia'vsicnircL[lahordutqscseseieaetiminianvcHissuaimrvtirreinraieaesagrcamuteuoqLgaeracitiisatcsocitiienluun'si'tcnntromhl-eFnitenYiiiumnm'usiattnlupae*lrlcraqu'icr1'inl''ti
Termenii de frumusefe, splendoare, mdrefie, slavd, traver-
F;P.ioloPvpceea;nstltit;reiur,liaaloaqrieanxadpcselupimcdmacitnmumal aaucii nrbte0uindrizeimni,uciscivtoaafqlroeifrlalouilcelre'^oingp'miueSuledellerepiqnsotucealrt'ieeccriteviaeeftiaedlolececeaaddliiinn-[ seazd luminos toatd. Scriptura, de la cuvAntul psalmistului:

Ibid., p. 30. <intru strdlucire qi mare podoab[ te-ai imbr[cab> (Fsah 103A),
pdnl la ziua Cincizecimii cdnd evreii venili din toate na{iile
' l'bi)idi".,"lpi.ii1r3,J-1o4.ut.g.r" de texte extrase din Sfinlii Pdrinli atP-lt:X lumii au venit sd asculte pe apostoli proclam6nd in limba fie-
cdruia <<minunile lui Dumnezeu> (Fapte 2,11).Aceastd strd-
isiI^Iaua7tuiv9oT4c".el"vinoAietfcrrtasne"niaaui,tsrneiteap1di7usss8echl2aooavpvdfolenicnicclienddi tlrn-aaeaisAfruoNnipnsbircrtaoloeevcra'pulii'etig"tarlietvcAeliiiz*ntgrptthnrtrltiiitnoirliruiisgttnriuhrotilian'jiatstac't'e'ilrlut.uipiO9SaiP[tphra'u.aadilszudeieeui icliaeVninteMei1lmiucl8unii8cist'oe9itpvl'eOstdlcbaAltt-llotirachildaoatitstnti-i'
.".. f*n."ri este in curs la Eclittrrrl Bellefontaine' lucire a slavei lui Dumnezeu se reflectd asupra crealiei sale (<cu
m[rire qi cu cinste l-ai incununat pe el>>, Psalm 8,5) ca qi asupra

intregului univers creat a c[rui <slav[ qi rn[refie> (Psalm I 1 I J)
il umplu pe David de o profundd admirafie. Nu trebuie sd ne

mirdm dac[, in Apocalipsd,omul plin de pofte gi fascinat de
luxul efemer al acestei lumi, nu va avea part: de vederea fru-
muselii divine: <$i roadele cele dorite ale sufletului tdu s-au
dus de la tine qi toate cele grase gi strilucite au pierit de la tine
qi niciodatd nu le vor mai gdsi>> (Apocalipsa 18,14). Spiritualita-
tea filocalicd este profund evanghelicd, mai precis ioaneicd,
in linia Apostolului iubit de Iisus, uimit de Lumina venitd in
lume. Omul filocalic aspiri s[ intre in dragostea lui Dumnezeu

' V.r^**tr"*."r"n" eascd, Filocatia sfintelor nevoin[e ate deszivitsiii,

tladucele qi note de Pleot Prof'esor Doctor Dullitl-u Stiniloae, Ed. a ll-a,
Editura Harisnra, 1992 (?n special vol.8).

" Peleinul tzrs, op. c iL, p :17 .

Michel Evdokimov Pelerini rusi gi vagabonzi mistici t9t

pentru toatd crealia, sl-gi arseze inima ?n pace - isiliia - departe numele Dornnului Iisus, apoi crescdnd progresiv doza pe
misura capacitdlilor sale spirit'ale ,si psihice, ia 6.000 apoiia
de speculafii abstracte. O simfonie interioard de imnuri se ridici l2'000. apoi nu rnai numfu-d,
in sufletul plin de strdlucire, iar el insuqi devine flacfu'd vie: q'-i rcgl'cibulntelialeinintrirminii''e.r,R?insiip'iirrneaa
lui' se irnbinI cu respirafia
Clnd. . . mi rugam in adincul inimii. tot ceea ce mI inconjura imi
pIrea incdntitor: copacii . ierburi le, pisirile, pimintul. aerul, lunrina. toate atenfiei, saltul emotiv de la un subiect la artur dispar. in t,mina
p[reau si-rni spuni ci existd penhu om: totul era rugiciune, totul cinta seninl a numelui lui Iisus, fiinla igi recompune unitatea, qi in
slavi lLri Durnnezeu! inlelegearn astfel ceea ce Filocalia numeqte greaua incercare a rugdciunii neintrerupte, iqi regiseqte in rnocl
<<cunoaqtel€a lirnbii crealiei> qi vedeam cum este posibil si stai de vorb[ paradoxal adev[rata libertate.
cr.r cleaturile lui Dumnezeu't.
in ciuda simpliti{ii descrierii, uqurin{ei cLl care se deprincre
O relagie cu totul noud se poate stabili intre om qi natur5. nevdzut[> nu e lipsitr de aparilia dure-
Romanticii trliau clipe de comuniune extaticl sau de fuziune te-hnica, aceast[ <luptd
cu natura asupra cdreia proiectau propriile lor stlri interioare
(Chateaubriand, Hugo), sau car€ presimleau c[ este animatd de rilor fizice putemice, omul e cuprins de lenevie, cle oletargie
forfe supranaturale (Schelling, Novalis). Punctul de plecare, ca profund[, de ispite grere, biete incerciiri de apdrare ale unuilr-
qi cel de sosire, este conqtiinfa poetulu\.in Povestiri]e unui ganism ?ncd supus legii picatului. Dar roadele apar repede:
pelerin rus, actul de credinlI percepe, printr-un demers de tip gdndurile sunt impdcate,lungile slujbe cle mlnlstire po. ioo*"
<<panenteist>, inrudit cu cel al lui Makar Ivanovici in Adoles- scurte, iar <chemarea numelui lui Iisus Hristos md bucur-a tot
centul lui Dostoievski, prezenfa Duhului Creator, activ datoritd drumul gi toatd lumea rni primea cu bunitatei pdrea cd togi
energiilor divine in s6nul naturii, care, dac[ acesta ar pdrdsi-o, ?ncepuseri sd m[ iubeasci>r',.
s-ar pribuqi in neant qi in haos. Punctul de plecare, ca qi cel de
sosire, este in Duhul Cincizecimii, ale clrui limbi de foc fac s[ Dupi moartea starefului nu ?i mai rdmdne art sfltuitor dec6t
Filocalia, pe care o consultd pentru a_qi verifica senzaliil;,
se audd un limbaj comun cu cel al crealiei. Mulli oameni pentru a studia dezvoltarea rugiciunii inimii: ..Fdrd acest
?nduhovnicitri au qtiut s[ se inilieze in acest limbaj, de pildd control, m-aq fi temut sI nu cad in am[giri, sd nu iau ceea ce
line de naturd drept cele ale harului Ei s[ m{ mdndresc cu darul
Francisc din Assisi, in al sdu <Imn al creaturilor>>. Omul se repede oblinut al rugdciunii, clup6 curn imi spusese riposatul
detaqeazd de eul sdu pentru a se face imn desdvfirqit. Totuqi,
frumusefea crealiei poate fi pAnglritd de urdgenie, cataclisme, meu starel''o. Cel care igi contin'ud drurnul este un o,, no,,,
cruzime. Sfdntul Pavel subliniaz[ aceast[ decldere tragic[,
determinatd de cdderea omului, atunci c6nd scrie cd <toatd privirea pe care o indr-eaptr asupra lui qi asupra lumii este una
f[ptura impreund suspin[ qi impreund are dureri pAn[ acum> noud, plinir de u$urare qi de bucurie:
(Romani 822).
Aqa rrer,9 acum. spunflnd firr incetare u.r-giciunea lui IisLrs. c.re
intlrit cu sfaturile starelului, pelerinul se supune madi asceze imi este mai d.agiqi mai pricutidecitoricepe lume.Uneori,fac mai n.rurt
isihaste incepAnd prin a invoca in fiecare zi de 3.000 de ori ''de $aptezeci de verste intr-o sing'ri zi gi nici nu sirrt ci merg; si'.rt cloar
celo'car€ ar vrea si aclopte aceasta telrnici cre r.ugiiciLrne trebuie si ri
' Ib',I- p.J& se recoruande insistent sii-:;i ia o ciiliirzi'i
de conrpetentii, arltfer exista pericolur
l plovoca grlve tulbur.iri psrlrice.
"
Peletinul ttrr.. p. i i.
'' Ibicl.. p. 37

a94 hlichel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici r9g

ci spun rugiciunea- Cind nri pitlr.rnde gerr-rl, spttn rugicittnea ctr nrai multi aprins, norul care a cdl[r,rzit pe poporr-rl evreu in degerl, muntele
atenlie gi pe datd sunt incllzit. Daci foalnea e pl€a pttternici, chem mai des
nlunele lLri Iisus qi nr-r-mi tnai adrtc aminte ci mi-a fost foarne. Daci mX sir.t.tt Tabor. Mar-ele teolog al lurninii, Grigorie Palama, stabileqte o
bolnav qi rni dor picioarele saLt spatele, tni concentrez in rugiciune qi nu distincfie infi'e <esenla divin[>, inaccesibild omului (nimeni nr-r

mai sirnt durer-ea. CAnd cineva mi jigneqte, nu nti gindesc decit la poate vedea fala Tatdlui qi s[ rdmAnd viu), qi <energiile divine>
prin care Dumnezeu parlicipd cu totul la crealia sa. <<Lunina
rr-rgiciunea lui Iisus cea bineficltoale; de indati, mdnia satt drtrctea dispar necreati>, perceputd de exernplu de Apostoli pe Muntele
gi uit tot. Sufletul r.neu a devenit simplLr [...]. Nu am decit o singuri nevoie:
Tabor, reveleaz[ energiile divine, la fel ca fliclrile Cincize-
si spun rr"rgiciunea firi incetare, qi cind o fac, mi inveselesc pe datl'u. cimii. Atunci cdnd se spune: Dumnezeu este Lumin[ sau se
vorbeqte despre lumina intedoar[,lumina poate fi percepr,rtl
S-a reproqat acestei conceplii despre rugeciune qi efectelor
sub aspecte diferite. Poate fi vorba, la nivelul lirnbajului, de o
ei un anumit automatism al harului, c[ intr-un fel rugdciunea simpld metaford, sau de un simbol care tdmite la izvorul lurni-
ar actiona de la sine, cu propria ei putere. Reproqul nu este nii, presimlit[ ca fiind real[, dal neperceputd. La un nivel supe-
absoh-rt lipsit de temei. Totuqi, tr-ebuie remarcat c[ povestitolul rior, poate fi vorba despre o lurnind reald, de origine suprana-
turali, pe care o capteaz[ sfinlii dar qi cei p[cdtoqi. Al fi cazul
prezint[ in mod foarte concis metoda qi trece sub tlcere lungile anumitor viziuni recunoscute de Biseric[, de lumina care invd-
qi dureroasele etape iniliale prin care a trebuit sd treac[ inainte luia potirul Sf0ntului Serghie in timpul prefacerii euharistice,
de a ajunge la aceastd u$urare diafan[. Pasajul urmdtor arat[
destul de bine rolul hot[rAtor pe care il joacd harul: sau care se r[spdndea din fala transfigurat[ a SfAntului Serafirn

Ruglcirlnea inirnii care lumineazl mai mr-rlt decit orice neqtiinta din Sarov, in fafa discipolului s[u Motovilov. Poate fi vorba
fflea, nLl arn deprins-o cu puterea mea, ea s-a niscut in imma mea prin mila
Dornnului qi prin invilitura starelului. Fiecarc poate si faci la fel; e de ajuns de asemenea de o lumini perceplltd de simfurile transfigurate
si te addnceqti rnai mult in inima ta qi sI chemi rnai mult nttrnele lui Iisr-rs pentru scurt timp, ca in episodul Muntelui Tabor. intr-un caz,
Hristos qi pe dati descoperi h,rmina interioard. totul devine luminos qi in
aceasti lumini se vid tainele impdr.lliei lui Dtrmnezer.r. $i deja este o mare lumina joacd un rol important in arta iconografic[ in cale
taini cnnd omLrl descoperl aceasti puterc de a intra in sine. de a se cunoa$te
cu adevdrat qi de a plinge incetiqor propria cidere Ei voinla perverliti''. simbolizeaz[ indeosebi prezentra SfAntului Duh, izvor unic al
unei lumini supranaturale qi difrze ciue nu lasd loc penffu umbra
Tot acest text este perfect <(ortodox>>, deqi anumite expre- lucrurilor. (Orice umbrl este semnLrl rcal sau metaforic, al imp[-
sii - ca <e de ajuns sd te addnceqti...tt - sunt cam abrupte, iar
dac[ altele - <<fiecare poate se facd la fel> - evocd o universa- rdliei intunericului.) Penffu Sfdntul Grigorie Palama,lumina era
litate strdini de aceast[ formd de rugdciune, care trebuie inainte
de toate sd fie un rdspuns la o chemare personald. implinirea fireasc[ a rugdciunii qi a invocdrii Numelui in inirna

Cdteva cuvinte despre sintagma <lumina interioar[>. Sd isihastului, de unde alunga intunericul interior.
amintim mai intAi crain Scriptutzi, ca gi in mistica rdsdritean[,
lumina este legatd de Slava lui Dumnezeu: episodul rugului 4. Cdldtoria pelerinului: la drum spre Irkufk

" tbid., p. .i4-35 Povestirea se pune ?n miqcare, dupd dispalilia starelului qi
'' lbid.. p. too. ia o tbnn[ <picaresciu, cn pitrunclerea celor rnai diferite rnedii

sociale, schirnb de experientrir de viali, exemplaritate,

[96 Michel Evdokimov Pelerini rugi gi vagabonzi mistici r97

inl[nluirea episoadelor. Itinerarul, al cirui punct de plecale este prietenul tutnror oamenilor'. El nr.r v[ va pIr[si'oo.

rlm6ne necunoscut, se orienteazd pe de o pafte spre Irkufk, pe intre timp stir de vorb[ cu conducltorul convoiului, un fost
beliv poc[it. Acesta se vindecase de patimi" cu ajutorul unui
de altd parte spre Odessa cu un plan, rlmas nerealizat, de a face
cilugir cru-e ii spusese s[ citeascd un pasaj din Evanghe]ie de
un pelerinaj la Ierusalirn. Omul se simte atras de imensele fiecare dat[ cAnd il apuca pofta de a bea, cici <cuvintele inseqi
intinderi singuratice ale continentului siberian, care r[spund
nevoii sale de a des[vArqi rug[ciunea interioarI departe de ale Evangheliei cuprind o putere binef[c[toare... Chial dacd
agitalia lurnii, in comuniune cu natura. Se indreapt[ deci spre nu inlelegi cuvAntul lui Durnnezeu, dracii infeleg ce citeqti qi
Irkulk prin plduri, pe drumuri de far6, cerqind prin sate, pAine' tremur[>> (Iacob 2,19). Pelerinul ii vorbi atunci de rug[ciunea
sare gi cAte o ploscd cu ap[, cdt s[-i ajung[ o sut[ de verste. lui Iisus, iar la intrebarea cdpitanului: <<Care e mai bund...
rugdciunea lui Iisus sau Evanghelia? >>,rdspunde:
Drumul nu e lipsit de pericole.Intr-o seari, doi bandili se
E tot una [. . . ]. Evanghelia este ca mgiciunea h-ri Iisr.rs: pentr-u c.I
aruncd asupra lui, il lovesc cu cruzime qi luAndu-i Scriptura numele dtrmnezeiesc al lLri Iisus cuprinde in el tot adevirul Evan_gheliei.

scump[ qi Filocalia,il lasd pe marginea drumului fdrd sirnlire. Pirinfii sptrn ci nrg.lcir.rnea lui lisLts este prcscuftarea intregii Evangheliito.
Dupi ce rdtdceqte ca vai de el, il vede pe staret in vis:

Sili fie invllare de minte s[ nu te mai legi de lucrurile piminteqti Apoi pelerinul traverseaz[ o regiune singuratic[ fdr'5" sd in-
tAlneasc[ {ipenie de om rnai multe zile la rdnd, dar plezenfa
ca si te po{i dr.rce mai departe sprc cer. incercarea asta fi-a fost trirnisi ca Domnului il ajutd s[ lupte impotriva plictisului care il cuprinde,
neliniqtii care il incolleqte qi ii ingdduie sd-qi reg[seasci bucuria
si nu cazi in voh.rptatea spirituall. Dumnezeu vrea ca fiece creqtin si r-enttnle
paqnic[. Un pldurar il glzduieqte intr-o caban[ pdrisit[ qi ii
la voia l,ri... Tot ce face El este spre binele qi mAntuir-ea omului... Aqa ci
poveste$te cd pe vremea c0nd era vopsitor, beliv qi certdrel, su-
sus inima... in cr,1-And vei primi o '.r.lngiiere mai mare decit tot necazttl fletul i-a fost cuprins de groazd auzind intr-o zi despre Apo-
titt't. calips[, despre chinurile iadului qi invierea mor-filor. S-a retras

Visele premonitorii ocup[ un loc important in Povestiri. atunci in p[dure ca s6 se addnceascd in rug[ciune, in ascez[, si
lucreze pentrLl propria lui mAntuire. Dar ceilaltri au venit sii-l
Moartea nu a intrerupt intimitatea cu pdrintele duhovnic, care, tulbure: poate omul sd invieze? Biblia n-a fost oale scrisd de
in repetate rdnduri, vine s[ ilviziteze in vis pe ucenicul lui ca popi qi de funcfionari ca sd sperie pe cei slraci cu duhul? Frica
lui Dumnezeu fiind deja inceputul infelepciunii, pelerinului nu
s[ il mingAie sau s[-l mustre, s[-i arate inlelesul celor ce i se i-a fost greu, cu ajutorr-rl Filocaliei,s[-l indemne sd meargd mai
intdmpli sau al vreunui pasaj neinleles din Filocalie. Aceste depafte, lintind paza duhului qi curiEenia inimii:
vise pot fi <<semne>> ale unei leglturi care rltnAne vie, dincolo
Groaza de chinr,rri (spun Sfinlii P[rinfi) este calea lobr.rlni. iar
de moatte, in lug[ciune qi impdrtdqire intru Duhul. dorin(a de risplati este calea mercenarului. Dal Dumnezeu vrea si venim
Cu cAteva zile mai tdrzlu,pelerinul intAlneqte un grup de la El ca niqte fii ai Lr,ri: vrca ca dragostea qi rivna si ne indernne la o purtart

ocnaqi care sunt duqi sub pazd'in Siberia, iar printre ei pe '" Ibicl, p. -+7.
agresorii lui, cdrora le promite o rubld dacd ii spun locul in care '" lbid, P. '15.
au ascLlns cele dou[ cdr-fi prelioase pe care i le-au luat. Va trebr'ri
s[ se intoarcd din drum ca sd plirteascd surla promisi qi sd le
strecoare un indemn: <Rugali-vd 9i pociiEi-vir; lisr'rs Hristos

'" lbid., p. 39

194 Michel Evdokimov Pelefini ruqi ci vagabonzi mistici r99

dreaptir ;t si ne bucurirn cle utnirea clesivirqiti ctl El in sLrflet Ei in inin.rit'. t ]acun?, intreabd p[rintele Serafim - Sr,rfletr"ri mi s-a unlplut

$i pelerinul ii arat[ calea invoc[rii numelui lui Iisus ]de o liniqte $i o pace nespLlse t . $i ce rnai sirnli? - O
dulceafd nemaipomenit[ [. .] - $i ce mai sirnli, prietene al
pddurarr-rlui, ctrre treptat scap[ de terneri.
Cu cel ce conclucea convoilll de ocnaqi, pelerinul imp[rtigise Domnului? - O cdlclur[ nespLts5'''...,r.

lucrarea climpler-rn[ a creclinlei, schimbase experienl[ intfu cele Termenii folosili in aceste scufte extrase se potrivesc cu cei

duhovniceqti; p[durarului ii d[ sfaturi, intirind pe aproapele care izvor[sc in mod firesc din povestirea pelerinului pe care
am citat-o mai sus: lumin[, pace, dulceaf[ nemaipomenit[,
s[u in credinl[, asumandu-qi la rAndul lui un rol de stare! care
poate irnpdca cu sine un suflet chinuit, dovedindu-qi propria bucurie nespus[, cildurd. Acestea sunt efectele energiilor divine

maturizare duhovniceascd. intr-un tlup <sfin!it>>, pregdtit si le primeasci qi aflat deja pe
in b[trdna caband, pe care plduralul i-o irnprumutd pentru cale de a se transfigura. S-ar putea vorbi aici de realism
fiziologic, de incorporare a omului in energiile divine, dup[
mai multe luni, r[tdcitorul nostru face o constatare de mare chipul umanitilii lui Hristos asupra c[ruia Duhul Sfdnt se
importan![ in perspectiva antropologicd a Orientului creqtin:
odihnea neintrerupt.
Arl observat ci roadele rugicitrnii inimii apar strb tr.ei forme: in
Acestei vederi a integritdlii organice a persoanei, dispun0nd
duh, in simlui qi in minte. in duh. de pildx, dulceala dragostei ltti Dttmnezeu,
pacea sufleteasci, ripir-ea duhului, curilenia gAndurilor. strilttcirea ideii de de toate capacit[1ile ei intelectuale,frzice, sensibile, afective,
Dumnezeu; in simluri, plicuta cildr-rri a inimii, o blindele plicr"rti care
cuprinde toate midularele, bttcuria umplind inima. te sirrli uqor. plin de in relafia ei cu Dumnezeu,I.V. Kireievsky i-a dat o interpretare

uii1n, pAit de boali qi de suferinle; in minte,lumina raliunii, inJelegerea filosoficd; ea este cheia de boltd a antlopologiei slavofile qi va

Sfi;tei Scripturi, cunoaqter€a limbii intregii creafii, detaqarea de grijile fi reluat[ mai tArziu in filosofia religioasd rus[: <Caracterul
clegarle, conqtiin{a ci viala interioari este plini de dr"rlce bltcr,rrie, sigttlanla
apiopierii ltti Dumnezeu qi a dragostei lui pentru noitr' intemeietor al gdndirii creqtine std in aspiralia de a uni intr-o
singurd for[[ toate p[4ile dezbinate ale sufletului, de a reg[si
Aceast[ viziune a persoanei in inffegimea celor ce o compun
acest miez intim al fiin1ei, in care raliunea qi voinfa, sentimentul,
inl[turd orice ispit[ a dualismului de tip platonician sau
congtiinfa, frumuselea, adevfu'ul, miraculosul, ceea ce este de
cartezian. Mantuirea e datd sufletului qi trupului: <cred in in-
vierea hupului>>, spune Crezul. Un exemplu despre parliciparea dorit, echitabil, mila qi tot ce este al sufletulni vin s[ se
integral[ a alcltuirii omeneqti la dafurile Sfantului Duh ni se
contopeascfl in[--o unitate vie, restabilind astfel esenla persoanei
di in clisculia dintre Sfantul serafirn qi Motovilov. Sfantul
omeneqti in nedespd4irea ei dint6i">>. FilosofLrl N.O. Losski a
incepe printr-o invocalie: <<Doamne, invredniceqte-i s[ vad[
limpedi, cu ochii trupului, coborArea SfAntului Duh>' Apoi remaucat ci acest proces de unificare a persoanei in actul cu-
intreabd: <<Suntem amAncloi, tu qi cu mine, in " ' Duhul SfAnt'
noaqterii este de natur[ extaticd qi trine de un sentiment mistic,
Pentru ce nu md privegti? - Nu pot, Pdrinte, sd te privesc ["'], cd este vorba despre o ,,viziune vie qi totall a spirituluit'n. Se

"fala [i-a clevenit rnai luminoasii decdt soarele - Ce sirntrr poate spllne acelaEi lucru despre pelerinul rus. Stf,rile pe care

'' Ibid.. p. 52. l" d"r".i" fotr-" ri.phtate plin[ de prospelime se int6lnesc cur
" Ibid.. p. 57-58. " I.GORAtNOFF. Sdnphint de Satov,DDB. 1979.p. 176-181.
" I.V. KIREIEVSKI. nliritgrttent.s,'. tr-a<l. de Nl , Evdokirrrov, (-otttacr,s.
l983.ns ll).p. lJ8.
" N.O. LOSSKl. Histoirc d.' la phil<t.sophie.Payot. 195.t.p. 17.