Chirita, Georgeta - Pedagogie

{iemngeia Sn*n*tr*

pEnfiffiuffiilH

3o l- l\

GEoRGETA CHtRryA
ooctor ln Fedagoqla

PEDAGOGIE APLICATA

LA DON4ENILIL

EDLICATIEI F'IZICE

A\

qTroto{

\-/

EDITURA STADIOI{
1974

Coperta qi suPracoPerta : PARTEA I
ION DRAGAN
tsAZELE GENERALE, ALE PEDAGOGIE,I

CAPITOLUL I

OBIECTUL, SARCINII,E SI METODELE
DE CERCETARE ALE PEDAGOGIEI

APARITIA $I DEZVOLTAREA PtrDAGOGTEI

CA STIINTA

l)in punct de ved,ere etimologic, termenul pedago-
gie, compus din doud cuvinte greceEti : pais-copil gi agoge-con-
ducere, d,esemneazd actiunea conducerii'copilului (paidagog,:).
Termenul g6r,sspunzdtor in limba latind este educati.o.
Denumi::ea de pedagogie a avut la inceput un inleles res-
trins, referindu-se numai l,a activitatea educativd. N{ai tirziu
gi-a ldrgiit ac:eplia, fiind intrebutinlatd in sensul de ;tiinld
desCproenscoidnedruincderegatiicnolapiluunluian- sasmtibinlulasiesdtuecmraatiteici. de cunostinte
despre realitatea obiectivd (naturd gi societrate) sau despre rea-
iitatea subiectivd (psihic, gindire), pedagogia poate fi definitd
drept stiinla care are ca domenlu de
in mod special, fenomenul educativ. Ecesrtceetoaregtsiionclidetastoecaial;di,,
pentru cd educalia este un fenomen specific societdlii ulnane.
Fr. Engeis, in lucrarea Anti-Diihring clmificd stiinlele, dupd

ncccsol-ll,truaui'ioigdefrtllaeoouetgegrrdliiii,tuectacd(el.iten)il:-tecmgsa.go)in.raicamtsLi5titoarilieniimttinea,dtlimeeeein,la-ucffllgiiagzctrliiditsoei_,ntlooalsfegritziui(eeicidc,n,aiSafrbin,lzeoiodagzslteooutlouegfrigdieageri,alaieznefcitdcesuco,u.lneafg;oligeecrn.iloliiiitleucr5oungnp-liaeoa-td,lcuitefirisaicaustdsintirncn,oeeulnepirnopetled___e

5

c;pdiztieloii"in;dttu,PtiDa-iuaigcle;;doo'[rtgatadas;'inrgoTp"aeocoevoclgt6di,tnare'irriaalesnuisfetll"ltslelagaodt).qu"rr,ina"dsiiotrciar't."taJ!pi"pipzi"t"to;ii-attc;t"atltrda'ettirrat"legl;liitii;iuiie^elases';tdufuoiileteopdc'm-driios-aaupatzlictened'uaoccl(i"ildi-sseeifc"iocicg.t]olcueauiiiln"evnelgtatsi"faloig'egtetabieedcsianpndteiSneertcse''drltoraiiaf'gvecae'gleei'''u'aoncI9aldgeidn-sltai-euter-Sla-cpiTde'lar'r'dectiub:oznpocerutrra"enr9e----ti voiit. congti'ent gi programat, in vederea realizdrii acelui tip
"otcoiuviumia,te3ztui'$a*laurluerir*erpiorlnea"*s,nilatiartpr,ueucccdla€li"eignito;te9'gr"olii''ra;:eiiine;dd;fue-ldcuseacesloilnepepirelg,eericdlleeeu;dils^uocecrfodomanuriiumScela'rudit'ialieveuearanezr'zisl;eluliieladtgdaeniiitrzeuiv-djmoaoil'ntbiatsirecettucieap--- rle oirr care este cerut. de societate gi, rnai
r-clc ei de dezvoltare".l ales, de perspecti-
rinlele Practicii educative'
Prin scopurile gi sarcinile pe care le formuleazd, educalia
OFC,IGINNA, N,\-TURA $I SPECTFICUL EDUCATIEI cpale:'oiaimnnctveereisgi.tttoriezarel-iuolaonzmrducccaleerltnadriclnectelnoerin.leptPeroxoebtguairelcacesmtaoivasceittadlq.abiaiepzrdso,osapccieteicvttdiitvali,iteofaaa'eldadrudecearloifoolunrmal lddae-

gtti"5ifdr!zotiOPiii,,urdoopaaaccrmtuedee*gesrpcdninrruiteieilre.ulapanupceatroantpvmurtir"rllupi"dia*lt,em"psxvi^oieui"ac,ni,lilc"cee"dtad"d9talutiii'rintsmsato"cia1deavruippieet'audta,lrat,atuu,e.rt,'si.iml,o9aeocib-^dnoaiaceegclvizzuSov?vmlioiaor.uililit*idididpcrerriuiliiii:an-sseoopx;*ctpri"ieneei---- Ca fenomen social distinct gi organizat, educalia presupune
rcl,ii'ueoltpnurFa,loie"-orreimudptsaieprire,esegmclacdiauotnilnnp6oceuiiu.lludoiir.noagiccieuetn|idvein1irtaidi,cllieiiinameecdadeuiesctivetaienmtindveietidnci9icnuAi 'ptaiiamnrtmpevuaeodld-eeaord-lieutpdacraleictlooou--r-
pcadcinlecaeecferllEeutpAeoanarrdgecg's;eountiaeic,ggcvlnleiaedsicoitzleclteao.laiLagrtsrrereduercease.rnphsouieirtlrd"re"enniderua)tboetl-le'J;iJzuzec.ava'ic,9vuoor,tceniolii-tvaa"d.*il'utilra"'a:ieioii't"u'ae"dpsc1ieo"eticlt"iscio""nutiudineettiuq5taedtlu',ileainaisn,scctluedeoopslpcedreuaensli,,npliafnmefoldcue^reimiedratv-ouln.iad^dclir^eenaue+llleiuiEeaaniin9i:.soiicr-nammdo/mmnoumbddlinuoliuuleiid'lil un sistem de institulii specializate.
Educalia se caracteriizeaz1. prin
6 fiale : este un fenomen social, are urmdtoarele tr(tsdturi esen-
si un canacter permanent. caracber istoric si de clasd

ntdizliaaitjS'mE, adinnuecaa, bfdiaseeoernaslrateecceudnrreepfiearnesozoimnctnidentaosteoaaccitainvl.iutaEtpaeoeacstoetneg'epiixerloinspltearieggiisooprcgrieoa__-
gresa.
fluanadUnanimmiieapnleet,adiladggeronegtisifiigctiincpd5siephdrooulccoeagsliiuabl cueurd-ugfechnaeotzimviepsnoueasleltienpefuiaruinbiitnoillnomgitiocsdi,i
instinctive (cregterea puilor) ,si cu procesele de imitalie (dre-
sajul)"

Pedagogia stiinlificd combat,e asemenea teorii, ardtind cd
educalia nu este instinct, nici dresaj, ci un proces constient.
Ildncalia s-la dezvoltat odratd cu societatea gi a aclionat ca
uu fuctor de progres, vehiculind valorile materiale gi spiri-
tuale in decursul veacurilor. Cea mai prelioasd valoare pe care
a creat-o educalia, ca element al culturii, este omul persona-
Iitatea umand. Educ,alia consUituie o condilie, a existenlei
Lrmane. este o necesitate vitald pentru dezvoltarea societSlii,
asigurind legitura continud intre generalii in procesul de pro-
clucli'e gi in celel,alte sfere ale vielii sociale. Prin intermedliul
acestui proces se realdzeazd insugirea experienlei trecutului si
pregdtirea pentru viald.
Educalia se decsebeste de celelaite fenomene sociale, prin
fttnc{iile sale generale : orientarea prirnelor legdturi ale copi-
Iului c'r.r lumea inconjurdtoare, insusrrel .lirnbajului, inarma-
lea cu un sistern de ':unostinle, pricep:ri. cleprinr{reri, transrni-

1 A. DancsulU Educatla-dorninantA a dDeazcivao, lt1ii9r7ii2.ppcrs5o0n. atriti{ i. In :
Educalie qi c-.nternporaneitate, Ildit.

trgeir",eiroa,"roe-*rxuipo.pe,uridnezeniltecooia'rnmeduuiinntdtce,irifeopsrrmeoldoaurrecsatoiv'coeima,l'aeul9utrii aicndieilsicipllaoisrri.dtusalo.iceidiaeoloerilons--i cu toate aceste deosebiri, esenla edu,caliei este aceeagi: ea
i{re :aracter de clasd, este loorrg1aCneizcalatdsdd, esc'lcadvtiriefiisntddpeinxciiludqei
sc'lavti gi serveste
intereselor'
din sistemul de invitdmint.
mideaapscc:ruti:joeeoilimobnrarAiauios)icucctmneCalreee.isrlacsdectiTP5-nraaeearddtracacefa,ernutt,cie;vssnotiierfenor.ocugricrnllairimzeiiansvstdipptdztiooraraoliiirrlmlrireiai,eccte,sccs;s'ed;ioauciecrddoiesuadeeaclnsderazoef,dvpuccqduoceolu'rllaeotinrellsteacelsdi9r,rret'tieiinsuanaiastnld'redcelpcreotraisnsed,nozccirulcachmhecerii,eammiesntcfuc,ibbaoeloudditinnndi'rolioeitdnmrddcidneuauoiuctcntcuddbeadaal'dtilicztiiuvasinaui'-i In ori,nduirea feud.ald., iobagi;i erau educali in procesul
:ceda'de'luIIilnen:aa;loisdeaoeaocccirsoeuinetnrasdstauuetidtiaiuraedipbeetasezozoavaczoatidladtrdlm5npridote1iialioesnaoxrlpictcualioeop',atntSdatdaeliridile,iIeiaaescdoooluaclnscieadautl,aleliuarpaicdrsredel-aeaadteecamc'dltioatru'denifiocctaon't'- rnuncii, in spiri'lul supunerii totale fald de stdpin.
rlcter d.e clasd, formeazd tipul de om necesar clasei sociale Nobilimea, interesatd sd dea copiilor o pregdtire militard
carEedourcg-aa1niiazeiaazdapsidsrteumt oudl aedtduccautivsoinciestoacteieataotemaenreesapseccdl,ivian. in scopul apdrdrii privilegiilor feudale, gi+ creat un sislern
de educafie caualereoscd. Aceasta se reducea Ia o pregSlire
lizicd si miiitard, avera caracter religios, nivel intelectual scd-
zut gi se caracteriza prin clevotament fald de superiori, dis-
pre! fald de munca llizicd si fald de iol>agi.
Clerul a delinut mrtitd vreme rronopolul asupra educaliei
ndsodi gsinmtivreid,lricemeligninitotruealsucepi,issocirogeparaanlueizidqneidpir;rciisnoeslirLiiceciu,biiunsernrciicalienle;ltaiepgieeivsilriuinpignudvndemrlaeuai-
iati deerabiuse{roicrrdnaSlei ,fabtnazdaeteppuetermeaemlaoicliz5a. rMeertnoedcealneicdSe. inv6fd-
nint Pedep-

sele corporale aslguriau disciLpiina gi supunerea oarbd fald de

autoritd!i.
Spre sfilsitul evului medi.u, la cele doud tipuri de edu-
calie (cavalercascd si bisericeascd) s-a addngat educaficl laicd
corrruna pt'ittt'itiud. Proprietatea comund asupra mijloacelor' pe, care o primeau elevii in sco1ille cle bresie ;i ghilde, orga-
cdacleieadssIupeinliromacodnuorturnn,acncfglediio,irue,ndiiers.ues;teirtaemn:cSisvosc,temlto,dalauupnrnteliandlegsi,issc9'it:ddiaez,rsgu'oacatdcllad6atevetprid,iesdectneidcutzruivucos:adlt,{sotiiBrena!dir,reaecfraadeepl,iarczdioetsnddaoozifucmdeineircietonScn-asllpioiriearcoilcini-.-- nizate de meseriasi gi cornercian!i (condilionate deci de
schimbdrile survenite in viala econorni':d a societdlii, de dez-
voltarea com,erlului qi a meseriilor in secolele XII gi XIII).
Tn aceste gcoli, elevji isi insugeau cunostlinte si deprinderi
practice de scris, citit, socotit.
ter de clasd. Prin aparilia acestor scoli a sldbit rnonopolul brsericii
stdpinii de sclavi foloseau educalia pubtica in interesele asupra invdldmintului.
covirsitoare a populaliei alcd- In orinduirea feudali. educafia iqi i.nenline carracterul
lor de dominare a rnajorLitdlii
tuite diin sclavi,
exisEtdauocapliraeosceupfdacreeaspinecimaldodindiafecerestnsliaent.sP; efonrmtrtat rsecalalovir nu de clasd, fiind subordonatd intereselor clasei dominanle.
In ori,nduirea capitalistd. ginclitorii progresigti au luat
se atitudine impotriva srrolasticii feudale, enunlinrl to,tod.atS va-

realiza, i., procesul rnuncii, unde deprindeau minurrea i.rnel- k.,roase idei pedagogice, care preconizau caracterul realist al
Cvctoeelcoalunonspereiiaaniduuuse,tdmtdumeplu,uinnpnmircctooeiSlbateolrgeedfrirenzssleieucelpee;ud,inceloeCofornsieserdampburecefesaellceufraiiiti-,enddaeedrfutesoentriScsgmlptaideinnipli.izditnasaeicr-rieelca1,oavognirlt,'odeiir'nidJluilaie1clereiaefericitesscre--r.
invdldmintului, dezvoltarea fidicd ;i spirituaid a copilului,
extinderea invdldmintului. J.A. Komensky, .I. Locke, J.J. Rou-
sseau, J.H. Pestalozzi Ei aIli mari pedagogi au elaborat con-
ceplii referitoare la problemelc edu:aliei, carc au servit bur-
gheziei in lupba ideologicd impotriva ferrdalismului.
tor:ico-socirale concrete ale diferitelor state sclavagiste. Dar

o

InvdlSmintul medieval a fost inldturat in urma lichiddrii inslrume't ,a1 dominaliei de clasd intr-un instrument de
relaliilor feudale de produclie. InvSldmintul burghez a in- clticlare a impdrlirii societdlii in clase antagoniste.
superioritatea educatie[ si a gcolii socialirte rezultd din
semnat un pas inainte fald de cel feudal, pentru cd burghezia faptul cd se organizeazd pe baze gtiinlifice, asigurd dezvoL_
era interesatd sd asigure maselor populare o oarecare instru- tccltteioalatemarrreatcelaicauiintlemtiiruncridrudtSpriloter.igloaasirfttiueoemnairlziaduvnlloSotidvialreaemamdtlueeeoulrnucanciriileaidvmctiiiuclapuil,ztenuafrccirtlsaiiianioe.dldn,r$aacecpllolioodtnpdarttolrlrianupib,cneouocscrimuaerelpuscpilailne,errixnlesamecpieogppircdraiie'tnlaughofdrloametteicdrigteeuroaaiin--,r
ire, necesard dezvoltdrii producliei gi ridricdril productlvitdlii

rnuncii.
In perioada de ascensiune a capitalismului, inv5lSmintul
a evoluat simlitor : s-a ldrgit releaua scolard, au luat na$-
tere tlipuri noi d,e scoli, s-au introdus obiecte noi in planul
de invSldmint (fizica, geografia, stiin{ele naturale etc.), a
lost stimulatl atibudLinea active a elevilor in asimilarea cu-
nogtinlelor (prin organlizarea procesului de invdl5nrint qi stiinfei si culturii socialiste. Ea are nobila rmislune
prinCimndeto'adeldeedveenpirtedcalares)d. dominantd, burghezia nu a mai cons'tructori constienli gi actiVi ai societdlii noi. de a forma

fost consecventd in realizarea ideilor progresiste pe care le cu,lacr)itCataeraacteedruulc, aplieeritndaeneantfiaLpreedzuecnatfiieini seintrreefaegrda la parti_
umand, constituind o condilie
cciucativ se continud pe tot existenld
enun!ase. pir:5 in mormint" (J. Bernal). a racesterira. procesul instructiv-
Caracterul de clasd al educalieli se eviden\\azd pe mdsura parcursul
asc'ulirli contradicfiilor cinlassdininutlreorbinudrguhierizi iecagpiittparloislteeta$liait.a vielii, ,,din leagdn
intensificdrii luptei de
lnvdldmintul se tnansformd intr-un iinstrument de educare Eclucafia pernx&nentd presupune adoptarea unui sistem de
.bieotive gi metode care sd dezvolte si sf, menlind la adult,
a fiilor oamenilor muncii in spirlitul supunerii fald de domi- pe o perioadd cit miai indelungatd, capacitatea de
nalia de clasd si capdtd un caracter dualist, deoarece per- adaptare
la schtimb6iile care intervin in toate dorneniile. In prczent,
mite accesul maselor numai pe treptele infer'ioare : in gco- eomdmaurucelaauliipemriooibndleermfnudni,ncClie6vrieadledaocsmeoricninideletgdleclioi naneloaiannsttorreuer,du,ipnetespiterionogtrerieegnsrtaicrroienaa-
lile primare, supraprimare gi in gcollile profesionale, in timp l,inuu. trducalia permanentd este o cerinla a contemporanei-
ce fiii rcelon avuli dobindesc o pregdtire mai variatd gi mai td!'ii, o condifie a evolu!.iei societdlii norastre so,cialiste.
cuprinzitoare in gimnazii cladice, lic,ee reale gi clasice, Ei

ln invdlSmintul superior. Caracterul reaclionar al gcolii bur-
gheze se accentueazd in stadiul imperialist ,gl capitalismului,
cind se fundamenteazS dlin ce in ce mai mult pe baze ne- dcisl1ptglrFl.ooilitn,eaeeeotiuraoaerrrnncmlrrfenslalle'ieoaesaaolcndlmirncinlzii,cueuinoieeudtincmdvntatostSu5azpStaamirrll1rn,iSo5nsdei.et,1iuetamunRinime'rnllfeileipiispnilidrllecrtaeoteedicfiufiacr"or,per,eisclclcnuardodudaesaritecseertincpeuiliviaitatnteinei,ininzsvdinidiiecipvesev,stoeadiefeiasaivarlatrcnccasleifarirsueo,ievsttumlcaecrndatireledru.irteeopid.calDzipnrueinIiaaeeeeiapfglsuzisnrrrdoraieiineattcpcdrafec,nineouetaee,dderruldvsemmsairteenci,pe,iaaunudmesnaltciccaiteueosavoiedtnatcvindicudretmlauiddzuirzrrni,itirpgoiateisiauzcrsirain,eianleusletar-cee5emoe"iecnca-pr,ileinsuee,nsroxctdot"dtaimtvaettiii.tefun-leiuelili_ai_-e,--l-
gtiinlifice, menlinindu-se deferenlierile intre cele doud clase

sociale.
In ori,nduir"ea socialistd,
criale, se cteeazd un nou csianisvtuderlmmdmadrieentaind'vtirdnalndtsmofoainrtmet,dcdreeillooesrlaeslbtoeit-
oalitativ de siBtemele de
orinduiri soci,ale, pus in stujba idealurilor- mSrele ale clasei

munditoare.
Armd a clasei lnuncitoare in lupta pentru lichidarea ex-
ploatdrii omului de cSlre om gi pentru construirea socia-
lismului
gi cor-nu.ismului, educalia se transformd dlintr-un

10 "-ar""_

ascpc,cltrlpcpLcivgeimdnrudneoeieuorenualroasrneorrluindmlniepit,tn,ertfpnTuEi,etnieiaedatrEspcunalurnordtcaeecsefaederrunlondesuliieeluplrioedeainarfluimcuizab^srondrnnndttaeccanizdufirtaafrattsalizlsroeir-d'eviieiptnlafat!neseeeiorriailtzjceaamenmilaainainecangdnpmersfltcrepeaoolred,ittdtereof,:reuarel.douaae,ierieeerprionrinriplamniifxlreerimmnodreunaesiplr)caiieateci,lgmgpntabanrdnena.dtueeeeero.rmetidcu.gifenr.gncnrgaenusnciciceld"eudedttdetiridaeoanessrt'tt.laip,caeriluziedounirra_sreodooieeia're,mrm"i,ppienapae,csiaiIdretcpxeun,-dtpriaoatusreiecrint..tednncurimsit",uprcnaez"leomo"n6pnr,tvcdsapi"u,as,nScoooea'ater"iu"ul1"iassa-rnmv"'pa"loiatrtt-dirluu"reai-iic"";eoteneic1tseinarn"c_ds"alae.tcsiteettr_it"fltteco,dievpi"i1n^mrztaiiplur,edarntaao"rer:rtueuedl*ceprrrlatvaesmedrud"isoimze,em"ltvoat,epe"eandeiddcd"iit;uaon"tligaeirUri"lvuta,venn^ccpoatrrev"d]"iru,ieize;atcldr""raoree-p"iinasiJe-lj-nmitirisfi'du,uae;,t.lt"rid;td,r"'d"et-nr;"",-i;ieif;.vJ"i;i'l'di-eidriti."r"^;seiarJrnir"ip""roii#.rJtcsia;dir"-jpe^"e1"";'iraii.lur":eta]r"'rrrtreg"r"cierao:i""rei,cotia;p.en"itlod"o,trtinr";ptoiaa"ui"nto"i"i.aric_mssnr,'_fiiui-rg,e*ijite. care, au de-a face, de a manifesta curar Ei capacifate cle cleci-
zupeindoroou,nErccada-ell,lauisaeccesiuaimanliinedailsuaiptrnlrleeuilarocpmrtrnieavoddn-uaeienlrdnu,eriut.tarSceaccitumuivn*epo,,'ql"ict"sin"dp"{erone1rodrrsueu;"o,ccrscroee"l;bsa;ii:"ru;"e"n;.e-,a","co,-or,-rr-nrrru?tria"?niiuruuo,'ucrad"e_e" noilor mijloace tehnice
cisvmszrniroeaoeeennmrnctodcsIAeotp-niiiizsnbnrtseeaieidatt-tlcaliien'izottfeosnaetainuid,tta,cpedlccusralaiaoeedollictbbindlleerauelrceelsseinelmttoedsneedptriedoetiimceuaannurilfcnute,deaelfsauecasicdcutztidolr1irunuevii-as'l-ciiilrdivane1ifesnaal,oisoopedlctuocecrierdrirtia-pzpdoaruianregsilansoierpeitromasseanttpenriid,ra,eaiadramecdcrepeaupfseilnuuIr;i'i'iceetacanneic:onaertusttilese:a;fireluaiioesaipsgsltorefpiedeci;irrcerLni.ibetiLart;uedomitn",nirr;ito,aersraieplUinei;gir"ee,;Na:eIrtoenirEnignrtt"]eSieidrtun,urepoCsesrairta;iznOusersitee;-ll,i.- zie in promovarea ;i a noilor metode

I cn'enztda.hiinrn: 'iRcevciostnasiddeerpaeldii,apiorgivieir,n.rdo.cogn,r1c9e7p0tu, rp.d.1e01e.cruca{ie perrira- crganizatorice.

72 Educalia permanentd trebuie sd asigure : ,r) cornpletarea
cunogtinlelor idiliale in domeniul profesional si actullizarea
ansamblului de cunogtinle, corespunzdtoi: cerinlelor modului
actual gi de perspectivd al desfdsurdrii activitdlii practice;
b) insugirea cunoslinlelor din domenii ,adiacenie, care se
cgtliednesnlreeiistid,cgniiaonoitorrg-groiiazpsnoetinrzritfnduesrlcdiuiliiopinnpr,otaoedrlreidutaieccplcieeqeniildogseroinecladixaimsl;,tuefcnon)crlamteisi ai;imrnedila.ac)rltoeudlann::gcu;ininreiuoaalrtcnictoeutrncdnodoinnus_-i-
cet5lenesti inalintate.
In acest fel, educalia permanentd realizeazti
pinirea deplin[ a profesiunii, ,ci Ei participarea nu numrri std-
sociaIS. activd ].a viat-a

Aparifia ;i dezuol,tarea pedagogiei
Aparilia si dezvoltarea teoriei pedagogice au fost cleter-
minate de necesitatea de a cunoraste fenomr-:nul r:ducariv in
toatd complexitatea lui, de a orienta gi direc--liona acliunea
educalionald, de a explica qi generaliza exper:ieir{a ,acumuiatd
in practica educaliei.
Primele lidei despre educalie au fost cxplirnate in zicd-
tori, maxime, proverbe (folclorul pedagogic). N,Iai tirziu, gin-
direa pedagogicd s-a dezvoltat in cadrul sistemelor filozofice,
filozofi,a lnglobind, ca stiin{d a gtiinlelor, toate qtiin{ele.
Mariii filozofi din antichitate (Socrate, Platon, Aristotel) gi
cei din evul mediu (Augustin, Toma d'Aquino) au adus o
contribulie valonorasS la daezuvoclutrparreinasgqini djdirerii peclagcgice. in
operele 1or filozofice ei referitoare
1a

educalie. in
in
Pind secolul aI XVI-lea nu se remarcri rnomente scmni-
Iicative dezvoltarea pedagogiei.
In timpui Renasterii, pedagogia s-a ,-lespiins de filozofie
pi s-a conturat :a stiinld de sine stdtdtoare. Acum apar pri-
mele lucrdri destinate problemeior rie educalie : Gargantua gi
Pantagruel (1534) -detrM'raon,cnolaisignReab(e1l5a3is3-(11549942-)1. 5P5e3r)io; aEdsaeudrei

(1580) Miirchel
fundament,are gi de dezvoltare a pedagogiei, ca disciplind
dinstin,ct6, a durat aproximativ$ou6 secole, de ia pedagogul ceh

J.A. Komensk'i (1592-1670) pinl la pedagogul gennan J.Fr.

13

g,cp(DcH,1aPirl6anieieon3ibrziva2tb"oirrnatiperenatarrdtecttlrlu.ci1ul(amlcue1ndrm7beaea7alprveu{6ddrcr-enlre1ra,idith8potedre4srs".1u-cdi,)rhie.ir,i_rtsr,uidp6dI-ene-5iuoe"zara,plrricinoep.reycz-rlsieiibi'fumtiii,iginUt-;i"timt;Jg*Ll,rupipit.iun,unr,e,tgrt,L_tiiueui-nrcmr,aadaz;,eryi,d;tea,Mo',,r,;fvaSeid;d;rn;el;eC;zot;gruaL;mei,,#tidsveiliaeitndrialan.oau.m{rclriotrizedimaacdisdac,aue,,_u,.,-, rcste incadrarea cunoqtinlelor noi in cele vechi. EL recomandi
ca leclia si se desfdgo,are dupd mai mul,te motnente sau ,,trepte'
ga^s_ou.g-pi{reolaihi^nned"sLueocccaokfilgeeij,eG, 6QX,pV?g?IBI-I!)_7a0X4Ii)Xn, r.2piurrinit lucrarea sa ,,Citeva pdreri
puternic lormale".
A..rrrott.ue], peda_
Inslrucliia trebuie cornple,tati cu educalia morald, pe oare
acpoecnd.oJiazepgianiolnudg.luicnJidae.sacilqnizuraeorspeeaRno,aeuds,qs,Eecaamuliie-Ii('s|iZna|u2;-o_dnIeTfisTrpmBr)iera'a",bae"x"cipuiiue,s,.act,oiir?nrorcJel!jp,"olipapr""si_a" Ilc'rbarL o concepea in spiritul individuaiistnului, al religi-
ozilalii gi al supunerii fali de clasele stdpinitoare.
qpcnpnppEd1oioiahceeaoiesgelrriplldenuctdeiariciiprpd.taa,rl@uiaI3iisuadnraiJeitpJ,ztjclmplls.oRnterv'riueooKur.ibdsa'ilci.gachosureloiaohoaaataotiocftauuzipddnmcse"darovi.kr:,nesiataitaoinmn,ienii:eoianc(scltlaGamidn1urnerpeitpdnaipeadaesraere2aFpeeapeuialekrnHrrpBncd.voniorlatviaomcireeirsitst0tEeeerraenueiorLitsevt)cepdneruidicedalr,tsnsnovrri,dtdaernaaea:untnEerov.isetcctvtca,aiitiigezf-aaLacupdargtbshiIddati'aaroehieea{opperniiutdsdomnznaep-mcoi'ie,rgcHe.rdeju"pim,ino_spdtitlddomaipi,e-ucep,ec<aaeoapuitnairr,ld"sdort"rri,ro.oae"e,n".utgbtpdrturaoi"io-n-iidunn"im,ura(tao"c"ce";elfi;Jinl.gib"la8in,rgeia;io.i-a"ort.d;l0;.l'terriii"t";zir";icdino.e.1<o-";den#r'zi;a;CtaJ.');lidapr;uJi,ii;;e,t,i"rrfc;;cmeiia;Siu;*(ra"ri";-ve;t[n1pies;^ipii;o"m;,i;ic":;z-pat7i"iiio;'e'ai.rd,l.ilju;ir4,i'rl,o.":c"i;r.,oi"iiC,it,6,.nei;O"eoErdinr[rta,;"s-jiuiir.siaaae"o.io1c"utr;ab.etta,oonap"8;-diumuu,riufcnid'",ay,2eecradnuo.ctvcfueeoa;7dunitutisooh;nleinziued)t-ri,intrnecg.dauui_r8uE,*ui.zicuencl,-adirree;gce.i]m,er^rrl"i_c;poeieirbrLf'efl;.a;eu,eodanfa;f-eita{Etaim;rrZpitJirr;mcaiid-"iipi^elJeni"nd"p:etr,e;Lrucdolfaoeeenec.l-zdfiuuir"nuldrsalaif,ee;aaiAu;eet.pv,.nurapacls"i,rue*d,ngpieeaee,"lpircpbdor,-oBd"ntprira,etagq.nea,2aC*.r{ar"fuziciAis"gcalratauilationseu1pf_tsoitatmapte-a.i-aeiiig.a_r
De la jumitatea secolului a1 XIX-Iea, oclatd cu aparilia
apgIp^nmtt-eco^soon.pl1inlttir,riui_iuoipotauaeucsst.oe,ct,apdo"l],ipiE9ioniizilzuszzeRrii.'cerurahanri,r'iceiseiribdexsnospstairpea-tteoreui9cqrft-iuapa,uirnnioe"i.ina-t#"uac1iiepnrrup;drl;ia"i;iiv,;;r;.iNioiedi'i"ui-ll:*;r,ua;Ja'rl;iiirrnt"odi"urt",ri"i-trpil,iu,eia-ddi",,eroinraus?rsofa,icis-gioi-iyluc"m"vird"uauei"rrrnii*enn"duiaatoa-ia'tlnudres.e'JeaTztzLiivdilearromid.rtrutai,banourara:uiizr-il,a filozofiei marxiste, pedagogia s-a dezvo,lttat in doud direclii : 4,1

74 pedagogia stilintificS, marxistd, care fundamenteazd studierea
lenomenului educativ pe ma'terialismul dialectic gi istoric gi b)

pedagogia idealistd care p::ivegte educa[irr clo pe poziliile lilo-

zo{iei idealiste.

Fundamentrati pe invS{dtura marxist-lerinistri, pedagogia
socialistd-gtiinlifiti asigurd o justd orientare ideologicd a in-
tregului proJes de formare a olnului, 1ce€3 c€ ii conferd o evi-

clenitl sqper'ioritate fa!5 de pedagogiile burgheze.

Aplicarea punctului r*e vedere dialecti,c in problematica
sLiinlificd a pedagogiei reprezintd o conir:ibiiqie reald ia dez-

voltarea acestei gtiinle1 gi ne aiutd sd inleiegem tlatura socialS
a fenomenului educativ.

Raporturile pedagogice care se stabilesc lntre educator 9i
educat reprezintd relalii sociale intre indivizi qi raporturi de
suprastrr.rroturd (psihologice, de con;tiinld, morale, de disci-
plin5, organizare etc.). Ele sint puternic ini.ltlen{ate de factorii
econo,m',ici, evoluind in strinsd legiturd cu acegtia. I)e aceea,

fiecare sislem economic, fiecare orinduire socialS, fiecare clasd
socialS igi ane sistemul sdu gcolar ped;rgogic propriu.

Raporturiie educative, problemele, nornicle pedagogice nu

sint absolute, universale, neschimbdtoare, ci dimpotrivS, ele
evolueazd odatd cu societatea, in depencienlii de r"aporturile
economioe gi, in ultima analizd, dependenl de. dezvoltarea

mijloacelor de produclie.

Adevdratul progres in domeniul scrllar gi pedagogic s-a

realizat permanent sub formd revoluli.lnat'it, izvorincl o;:ganic
din revoluliiLe sociale, Gane au fost intotdeauna creatoare qi de

conceplii pedagogice, de slisteme gcolare noi. In felul acesta,
pedagogia gi gcorala sint un produs al mi;cdri!. istorioe de dez-

voltare a societSlii. Pe de aItS parrte, pedagogia ajutd migcane"a
de pregdtire a revoluliilor gi fuza de intdrire a victoniei 1or,

1 Cf. Gh. T. Dumitrescu Pedagogi,a dialercticd, Bucuregti, 1945.

15,

pregdtind elementele progresiste. Succesul pedagogiei este lrr condiliile societdlii socialiste, educalia devine un proces
asigurat dcerefaotrfeastsei,stienmrunlauriespocairatle, ,faorpesurtccper:souplrsl.iesiiesmaleulpuei dsao--
cial nou rrrrrlt inari complex, cu o sferd miai largd, ceea ce impune peda-
ri(xliei sd-gi ldrgeascd aria de cuprindere. Definirea pedagogiei
gogii. t'ir st.iinld, pate are :a obiec'i educalia ti.nerei generalii, nu mai

Fundamentati pe {ilozofia marxistd, pedagogia s;ocialistd r,ste satisfdcdtoare astdzi, cind pedagogia este chemat6 sd-.si
se conduce dupd legile de dezvoltare ,a societdlii gi dupd con- rtrluc'6 contribulia la educarea gi formal'ea omului, nu numai
secinlele ce de:urg din aceste legi cu privire la acliunea in per'loada scolaritSlii $i nu numai prin lnrirlca invS{dtorului
educativd, impletind idealul educativ cu condiliile economice. si a pro,Iesorului, ci gi dincolo de gcoald, 1a }octtl dr: tnuncd gi
Pentru filozofia dialecticd nimic nu esie .lefinitiv, abso-
devenirea si disparilia r'eprezentind procese con- in activi'tatea cultural-educativd desfd;uratd ln cluburi, case
lut, sacru, clc culturS, universitdli populare etc.

tinue. In societatea socialistd contemporand apilre plegnant ce-
In secolul XX, dezvoltarea peclagogiei ;tiinlifice a fost
a:celeratl de aparilia orinduirii socialiste. In acest sens se lint,a lormirii ;i perfeclionlrrii continue a omului, in decursul
rnenlioneazS contribulia pedagogilor sovietici N.Ii. I{rupskaia intregii vieli.
In etapa actuald se impune ca pedago5;ia sir fie inleleas5
si A.S. Makarenko, liar dupd aI doilea r5zboi mondial, a repre- intr-o accepliune mult mai largd, ca gtlinli cere se ocup6 de
ecluc'area gi formarea omului nou in genelai, prin intregul
zentanlilor din toate {drile socialiste. sistern al influenlelor educatirre care aclioneazii in societatr-a
Pedagogia qtiintificd preia in mod critic tot ce a creat mai
valoros gindirea pedagogicd din trecut si detinegte esenlia feno-
rnenului educativ, obiectivitatea scopului si sarcinilor edu- no:astrd, ca qtiinld cu craracter predominant normatriv-practic.
Aria de cupnindere a pedagogiei nu treirriie limitatd la
ca{iei, rolul practicii, ca izvor gi criteriu tle verificare a ade- ;coald, ci ea trebuie sd includd intregul fenomt-.it educafional.l
virului pedagogic.
In lana norastrir, ginclirea peclagogicl s-a clezrroliert in prima Obiectul pedagogiei este educafia Ttermanentd.
jumdtate a secolulu'i al XIX-Iea, rnai ales oCata cu itrganizarea Rdspunzind ex.igenlelor contemporaneitdlii privind acliu-
unui invdldmint nalional. ln aceastd perioadl, il RomAnia au ne'a clJLrcalionald in prezent gi in perspectivd, pedagogia trebuie
ctpnrKidu_veozSsdmbntcrouuu(eaIan).n,iCsnessl.ekciPmnfoe,ifodaltuRrnelaeedaosnlniuciaslsoueltese)uleeeis:at-scpca',.aeoupudnceac;oesgcntpooatlgaiulaoiierazafizotcair,rumpeHnla,raeselotlerievabn-raecoen,urgtri(deI;e.,neGrtnticealies.,btIricpcneeiratelre)(ec,Gorgn.cnGcaeioz.ilaearAlnatdneuotaoludtce_e6_ sodm1aiereorpdespraulniodneareld,inpraogsepzeacretiavdin, vpSrfodimecintitvudlu;i,eei diuicarleieviin,gei
instru,cliei pe baze gtiinlifice.

Pedagogia este chematd sd furnizeze viitorului educator
informalii despre conducerea ac{iuni\i educaiive (Iegi, prin;ipii.
norme, rnetode etc.), informalii oare sd satisferc:.t erigenlele
ridicate de noile ritmuri de viald, de transforniril.: profunde
Mai tirziu, principiile peclagogiei stiinlifice au fost adop- sociaie, gtiinlifice gi tehnice.
tate de pedagogi ca : Gheorghe l)umitrescu, r\nghel Manolache,
Standiu Stoian, D. Todoran, $t. BArsdnescu, I. Popescu-Teiu;an. SI1RCINILE PEDAGOGIEI
tNri.bAAuplliioiitsurto"reliemsdaceruc,acbeAili.eelDallaatendcsestuziivlnyotlsetai rsaeo1acfiiiaa, lcceea,supteeeiad;uatieianodigru:ia.s si
aduc con- Sarcinile pedagogiei se stabilesc in func!ie de ';erin!e1e
a cunoscut
o evolulie continuS. Ea se afirmd tot mai rnult ca o qtiinli rno, sociale.
,dernd, aplicind invd!5tura marxist-leninistd despr.c invStdmint
si educafie, continuind si sintetizind, de pe pozilii noi, tradili- Principala ei sarcind constd in asigurarea pregntirii educa-
ile si expe,r'ienla pecl,agogicd a ,trecutului nostru.
torilor pentru a realiza procesul de educare, corespunzdtor ce-
rinfelor contemporanelit5lii.

| ,\t.anciu Stoian Aria de cr-rprin.dere a pedagogiei. Din : Cercetarea

interdisciplinarir a invd{irdintului, 1970, p. 120.

16 2 - Pcdago.qia aplicat.:i la dcnloniul educaliei .tizice 77

Sccieta,tea noastrd impune o peciagogie noud, care sd con- Orientarea justd a aclivirt5lii pedagogice presupune asigu-
tribuie la formarea unui om activ, capabil si dornic de a-gi rarea puritdtii ei ideologice si stiinlifice, combaterea tuturor
imbogSli cunostinlele pe mdsnr-a dezvoltdrii accelerate a stiin-
'rei -si tehnicii. rnanifestiriior strdine ideologiei noastre.

Pedagogia are sarcina deosebit de ccmpiexri de a contura Docurnentele de partid oferd indicalii proiioase cu privire
profilul personalitdlii in sociatrisrn ;i de a indica mijioacele cele
lna.i potrivite pentru l1oll, le'r sarcinile pedagogiei in etapa actualS.
a forma omui luind in consideralie
clinamica sociaiir a zilelor noastre. uriasa revolulie gtiinlificE. CongreseJe al IX*lca si al X-lea ale parliclrilui, Conlc'r'inla
Nalionald a P.C.R. din iulie 1972. adoptincl rr-risr,u'ile pentru
tehnicd sinoctioaalitsetddopmenetnriuiled, eczovnodltilaiirleennroni ul)letilacatet'eraleliroaferfidecodlirnu-i ciezvoltarea gi perfec!ionarea conducerii inilegii activiti{i
cconomico-sociale, au acordat o atenlie deosebitd muncii poli-
duirea

membru al societdlii. tico-eciucativc.
Sarcinile concr'ete ale pedngogici, in raport cu condiliile
obiective ale dezl'oltdrii societSlii, ;iu fost formulate in diferite Rapoltul la Congresul al IX-1e:a (1965) alalii cd ,,dezvol-
ecape aie construh'ii socialismului, lle L,aza indrurnarii perrna- 1,area Si perfeclionarea cc,ntinud a inv[fdmintului de to,ate
qradele," este unul din obiectivele importante ale politici'i
riente a P.C.R., care a acold,at intoi;deaurra o atentie deosebitd parriduiui .si statului nostru, avind ttn rol de seatnf, in ,,for-
r:rurrr.,i dc cducare. lnarea tinereli gener:alii gi educarea omului rrou, in ridicarea
Irorninci de Ia legiLtdlile obiective ale construirii socialismu'
lui, bazindu-se ,p'e invdlitura rnarxList-leninistd despre legile de rrivelului cultural $i de congtiinld al intregului popor, in
cl.ezvoltale a societd!ii socialiste, pedagogia rroasiri studiazd spiritui inaltelor idei ale un-Ianismului socialist.l
principalele pro,bleme actuale ale educaliei comuniste', formu- in Raportul 1a cel de al X-lea Congres ai I'>.C.R. (1969)
lind scopul si sarcinile educaliei, analizind conlinutul muncii
instructiv-educative gi forrnele ei de organizare, meiodele de se subiiniazd cd intreaga tnuncd de educalie clesfiguratd de
instruire -si de educare, rolul lactorilor eiucalivi.
Pedagogia trebuie sd fie in pas cu cerinlele care partidul gi statul noslru trebuie sd rdspundd unor cerinle

fala gcolii, sd fie sl.au irr Iundarlentale, care se condilioneaz'a gi se influe'reieazi reciproc
in etapa fduririi
strins legatd de problemele concrete ale Scolii ;i care vizeazd prcgdtirea pentru profesiune, dar gi pentru
societdlii so,cialiste multilateral dezvoltate. Ea vi,a{d. ,,ln conceplii noastrd, educalia socialistd, conEtiinfa
are sarcina sd studieze gi sd generalizeze experienlapozitivd,s) socialistd implicd atit rcunoastcrea temeini:d ,a ceea ce este
rraloros in domeniul culturii, stiinlei si tehnicii contemporatre,
combatd aspectele negative, metodele gi prccr-'deele irrvecirile, stdpinirea deplinei a prcfesiunii, cit gi insrrsirca concepliei
sd scoatd la iveaid greutdliie si lipsurile in munca educativd fiLozofice despre lume gi societate a partidului nostnr -- mate-
g-i sd ar:ate cdile inlS,turdrii lor'.
$tiinfei pedagogice ii revine obligalia. de a analiza cerin- rnieaglitsi minualindtiaatlee2,c.tiIcngri aisptoorrrticse- formar.ea unei atitudini cetil;e-
!.ele practicii gi de a contura scopul gi conlirrutul procesului aratd cd nivelul a,ctual aI socie-
instructiv-edu:ativ, de a s,tr-11ia temerinirc, aprofundat gi multila- tdlii so;ialiste gi perspectivele evoluliei saLe impun ,,perfec!i-
onarea multilateralS a invdldmintului intr-o con:eplie unitara,
Leral legile stiin!ifice ale activitdtii educative, de a stabili
cele mai eficiente metode de educalie, de a stuclia, clin punct pe b'aza p'rogramului de perspeciivd, de pregd,tire a cadrelor
de vedere stiinlific, elementele esentiale a1,e persona[teiii in
socialism, de a prezenta trdsdturiile morale ale omului zilelor in strinsi legdturd cu dezvoltarea econolnicd gi sociale,,3.

ndoeaastrde,e-scopceorni sletrguictdtolirleacfotirvmadlrisiogciiaelidsumcudlruiii si comunismului, r Nicolae Cecu.sc.sr:il Iiaport 1a cel de-al lX-lea Congres al p.C,R.,
13uoureqti, Editura politica, 1965, p. 51-52.
acestei persorxali- z Nicokte Ceausescu .al
tdti ne etape de virstd, de a dezvdlui multitudinea modalitdlilor Ilaport la ecl de-al X-lea p.C.R.,
Congres
IlucureEti, Editura poiitica. p.
de acliune, conform acestor legitdli. 3 Op. cit.. p. 48. 1969, 93.

1B I9

,o$coa1a trebuie sd dea so;ietdlii atit buni specialiqti, cit gi ds,t-,,oii:am"c]lJi,pfefnuictdnacpl-iorfiraoennccaqfoelttiiozasinarsulrtplderermasinosuuccilinitpariulealaiisvrttoeiddnrre,vuad-,ll,eiliadnddmvuetedcihnlfidolntiemrimrceisonaci-terugcepltuitioliantvcufiurorf'iapJc;ni;dtruor.icltruiorrct"inoertn-eecp^oam!pu"itrpe,ilovmcreeaousln,rte_deo
cetd{eni inaintali, cu un orizont larg, cu spirit cle irrifiativ5., cu
o mtinte receptivd la tot ce e nou qi avans,at, cu un inalt spirit
de responsabllitate fald de indatoiirile sociale"1.
In expunerile tovardgului Nicolae Ceaugescu din 6 gi 9
iulie 1971, referitoare Ia imbunit5lirea activitSlii poiftico-idec- rs"n9du-yni ciln"Sa,rcmpueneonzatersutceurveitaaoldauztem. iaacneds,tecacpuanboilstsindfeed, uscd,e-i pe elevi gi studenli,
logice -si de educare marxist-lenrinist5, sint semnalate unele pregdteas.-a'pentru
defircienle in munca politico-ideologicd gi cultural-educativd,
atrdgindu-se aten!:a asupra necesitdlii imperioase de iniSturar"e
a lor. ctppdccnspccpteoa'aoarduuaaar'eznponaarlrrstuCseeegzeducdtlaeeerdanatd-iuouetfrrlcittodciecsnefosdni-iralpolaa'aerfitegiesgeeeinnprcrce,eac,cgpgseu'rpdnimniiirtrnncs-amrrepiiaosztieeatrllnrueifeaio;niaiepzicinzpcneerlsrededitd:Nraoapirt:tr,oeiuaroininaaapiln-gcepedtllrloaieucdiasiSeonanjoletntecugmeasnis-,roreaaeiuicaeiicengs1aistiideun!sntidttc6,viqeirttntetrninuiuecnetlvadie;meauodgtmvgieudart,ridt,aieiacaprpellreltaieoo,xasnodne.rpiicrriirrvdmnlagmiiiretn.aelauaeioRirnizpzlnrncsaodiagdrdl.nttdtm0volmriduicuve_eddtnledaiddaiuiluennaeiun,,ldnicednet,cuiis,e!urleemiorinee,ucai1citasarnleir.iobol9lis.nediiltd,.rnilnrat,rn-aacei,fpoln:ts,retellosp1erm;ertiiulocroarsrba1geredslicireie"inrgilugi_pb:eiiiai,ccddtu,pi,eiiaierddirlitelnrtipasiiilriiii,ierotoieeeitr,tei,"io,ar,diacacnmodunnrenllcdp.inn,gtuoerccleirllnasuc.ilnuoau|ctlreeduizridi,mlhlces,aricsiilsaisniin-_ioloenide-ar-

in acrest Gens, se evlJenliazi faptul cd cerinle1e etapei
actuale a construc!.iei socialiste, obiectivele tnarr, care stau in

fala pardidului ;i poporului in flurirea societirtii sccialisle

multilateral dezvoltate, impun mbsuri pentru ridicarea nive-
lului cornbativitdlii revolulionare qi a spiritrrhri rrriJitiint, par-

tinic al intregii activi,t5li polirLice, ideologice gi rle eciu,calie
comunistd a rnaselor, desfSgurrate qdieoobrggtaengetil,ed,e;i organizafiile
partid-, de organizaliile de masd organizaliile de
stat, linstitufiile de
j.de de propagandd, si
tlce" ideologice culturai*artis-

Prin intensifi'carea activitdlii educative si de pregd,tire po-
liticd trebuie sd se asigure ridi,car€a continud. a nivelului con-
gtiinlei so:ial,iste a in'tregului nostru popor.
ladogisieacstnleePeoecrcrritoitan,riegcleldt'raebdatuilmimsiipeiupraoleissrmdrttidieooAdareunsiscdeledueusi,crtaiea.ipnalei,ele,tiFazesdepxbouezpcaeiruiiazrnaeplaecisateruteiddauabeleneaods,eztlieioaanigpndcBiraeoeeliznznteevcomnoeicatclpartionixltiinrbiesidsriit:et-inaileienss'lncaet1eietcn9errir2ressdi1otateea,clni3risataue.at-l
mdeesfnStgaul r-aaIreianspurgoiducoc{mieui ngliis,mpuinludi, lcaaurermpdrc, sulrnplrpnreinmciapniuifefsutnadrea_a
ptumdp1ueo9nqlil7unicvfIC3itaanau,ol-cleectl.uuocnatnoufvitc9sSrvaei1o.nitrrni,oncdcite!tni;a,aa,utrrmal.liecesrNeaaimNamaailiiullzcippaorgaouuunirl[leadatpeameqelrdrosin.uiccdcnienhacuotaiecucmduaigleiiguilarrmeaden,psaiirpiicisinoieulnngicrca-oraedugaeuaraislarulliieuuitr"ied,liluarqttoaniairirenng"gtgcmceicai'iinndnbtq,eii,ricv;asurceaevaaoearslracasmulaliainpscltinaiorrslRareacr,Ioditooimittn1terdrdavigAmva!dsiTniiainl,ndi,s2te'd_ed,_i-.
t Nicolo.e Ceausescu Raport la cel de al X-1ea Congres al p.C.R.,
Buc:,rrl'V.sictio, iEaeditCrrer aLupsoelisticeua. p1r9o6p9.upn.e9r1i. de
mdsuri pentru imbundtdlirea
activitirfii politicro-ideo1,ogi,ce, de ed,ucare rrlarxirst-leninistd a mernbrilor
de partid, a tuturor oamenilor munLcii, 6 iulie 1971. Expunere 1a ConsfA-
tuirea de l,ucru a acrtivului de partid din
tdlii poiliti,oe gi cultural-edu,c,ative. 9 iulie do,meniul ideologiei 9i al actdvi-
1971, p. B. 1971. Buc'uresti, Edilura politicd,

dtcruiunnoisti^irronNqc,.ibiieceurotnlaliaAleestaaiC{ienreedaoauuasaseatasrc{dciruatpiv-seiotEAcbixaatip-zluiiadsaetedporrelaiongccmiucipaepis,ilerorilviordirric,eeaptilrecaeniaiptrqrunoiigvearegaclemhuzilutaudlrielpiiJg.,esCrone.Rcehi.arlailpii1sletonear-l ai.unliuel,,.u2t itq.-9NNr7uii2c"cn,ooi.OvBllaaepueer.csucCicrir.eeltea.sa.ar1up,ius..Ie;2esEo5cs.odutcioruRurrrnaacbpur:opiveroitnrfiSItl"iaZ"farCe,, onib1a;zail;it;r,;;n'o;i.ti;'t"iZnp+ngb.anul,litoiccnao,a,nlpdsa. aciOrapt..CdeR-"s-.c--h1-9id_e2r1ii

gi cornL.rniste, 3 noiem:brie 1971, Editura politici, 1g71.

20 91

pregdtim tindra generalie atit din punct de v,^clere aI cunogtin- lcr:necatoe.nzndos"mtaoieapi trenoacgelirosaendlaoelreleepcgioicntrooemaatriceeeaf$ouirnmseoeiclier,aellede,eleodinda'etddlsictrarutnlpi:nlaairnepifiucinsa:Jg:eloian-
lelor de specialitate, cit gi din punct de vedele politic, [deo- s.lrrjba._dezvoltdrlii generrale a societdlii, pedagogia tre-buie sd
logi:, astfel ca tindrul de miine, noua qenet:alie sd poai6 duce clezbatd problemeJ.e de org,anizare opttimald'a*sistemului de
in mod sigur inainte cuceririle inainta;ilor, sA ridicc pe noi inrrS!5mint. De mare actualitate sint planificalea gi progra-
culmi civilizalia sociialistd, sd asigure viitonll luminos al
patriei noastre"l.

Hotdrirea Plenarei C.C. aI P.C.R. din LB--19 iunie 1971 rriarea pe termen lung, cu scopul de a satisfracc in perspectivd
cu priv,ire la dezvoltarea gi perfeclionarea invSl6nrintuh.ri a necesarul de cadre calificate pentru economia nalionald si de
c'lefiniit obiectivele de bazd privind sporirea contribuliei inv6- a valorifica la maximum resurs,ele umane drisponibile.
limintului la formarea cadrelor, la ridicarea nivelulur cultural
al intregul,uii popor ;i la lichidarea deoseitililor esenliaJ.e Pedagogia invS!5rii trebuie s[ rdspuud6 1a intrebdrile :
,,curn invdldm", ,,de ce invdtdm" (in 'Je scop) si
eiintre munqa fizicd si cea intelectualS, pregitjreii ttjneretului Astdzi este unanim recunoscut caracteyll ,,ce invdfdrn"
pentru viald, pentru munJe, pentru actirritdli prospectiv al
asigurarera unui caracter des;his invdldmintului, social-utile ; pedagogiei, principala funcli,e a cercetdrii pedagogi'ce-fiind cea
dezvoltarea clr elaborare, experimentare si validare a scolii de :triine.
acliunii tCb democratizare gi generalizare a intregului invS-
; realizarea educaliei permanente ; rnociernizarea siste-
ldmint a conlinutului invdldmintului gi a metodelor de NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE PEDAGOGIEI
maticd
transmitere gi insugire a cunostinlelor in ri+,rnul impus de (Educalia, instruclia, invSl5mintul)
evoiulia gtiinlei, tehnlicii qi culturlii.
Din toate aceste documente, pedagogia rlesplincle sarcini
importante referitoare la formularea scopurilor concrete ale Educalia este o activitate :ongtienid, inlenlionat.:,r. organizatd
leinduu:t'ua!lieini,viSnlSrmapinoturtluci u_c-eerilanbleolreraarecatupallaen, usrarlrocrindi eprinivvi5nlddmciorrnt,-
scacoopn,raofli'gdnrugatmiucle,ulfoorarjmsuitemolerlau,nlcucabelielleloorrslasi l,lcmiofleaartceotod-rei lmeedemlutocudanetilcveii.di:eeocirnlguvcaSanttdiizvmaeliniiiltne, si sr:;tematicS, e,xercitatd in:nod rroit de o fiinid rlnand asupra

cle partid, de tineret, de picnieri, organizaiiile obstesti, institu- alteia, cuprinzind pro,gssrl de formare a omului, cu scopul de a-I
!iiie cultural-educative, familia, opinia publici.
.p:roenPgs'raottiicineptsceuniltroeuadmvuicaeanldtiil,vocri,onricenslludpdutunerzadqrtoei ra.retecrdedursicndattreuelaroilro: srotrncaiearnlgesa.fotirv:neardeian

;aracte::ul si conduitra 1or.

Tendinlele pedagogiei contemporane au scos in evidentd idn,ef^louEaedrenuclceealileniaepedrsoutcceeasmtiuvaleiebdsinuiecraeintaitveclelsiaaessdcteaihnb_illleieJgetddeutucoradti.ncteuraacultiouendeucinaltirae,
rrurrr€roaSr€ probleme referitoare la educalie. {^ormAauret.oeducalia este participarea omului ie propria sa
Pedagogia zilelor noastre iqi concentreaz.'r atenlia spre
doud mrari obiective : pedagogia sistemelor
invd!irii2. Ei pedagogra Pgf(ioEielar.jcPmr.CtaI"iacearniaeppcrzaadhmdrcameirotpadaim)nrt.eiadneacne,e,stdpdtpueruiierncaarcaadilpicaieant,cilvutduiiloteramnaotaeagdraeea1n:sIaetnudappeirnlvdoaiucpdecrpuoslartupoolldripuieerladiiers.sircecapealebelliureasfiizoofeeaarmadncuzeedci racisint"ae.

Pedagogia slislemelor privegte scoala ca sistc.m integrat in

ansamblul societdlii. Odatd cu dezvoltarea intr-un ritm mai

I Nicolae Ceaw;escu Ouldntare la festivitdfile organizate la Cluj cu de iInnzsetsrturacrfeiaceustuenosi.sptaermte d_ec,o;umnpoogntienn{ted, a educa;jei, un proces
ipnrliel'ei2jmrMil,oirddceeesrancehM.idIanerli:iilRnaeovuRisleut,niaoavdnaeruepn,aeivdpeaegrsdoiagtagiero,,gn2ierio.qc1iio,am19eb7d1ru.ieoa1l9ie72i .inEdsipt.irpitoulitticE6ti.-
priceperi qi a"p"'i"aurti
i
22
I
23

I
{

prln care se ul'nri:ie)te insusirea unei culturi gt:nerale (instruc- Plactica oferd teoreticienilor un material faplic bogat 9i
lie gen_e'rald) si a uner fsipdeer:inailvizedlrieplermofeenstiaorn.,amlee(diniustsrrircs{uiepesripoer.- sbcaozpauclderuxitainsdeerpiiotexsptaebriieiinaleniuimnaiteintgaetene9rai liazirriid-igctdiinri-i
p.:.ite variat pe
ciald).-Instrur,lia lifice,
fn
Subliniincl rrni'uatea orrranici cintre ecl,rcatie si' ir:stmclie, necontenitte a nivelului muncii instru;tiv-educative.
pedagogia marxist-leninisti acordl o importu"la a"o"ufriti.,'ir. vieLliei giiltuperarmpietedasgdo-griisepi ucnudpdroc,eblreinmleelleorcaocntcuraelle,e ale gco1ii 9i
urr-ei conrceplii stiinlifice d.espre privind edu-
cadrul ins,trucliei, formlrii procesului instructiv de viatri, de
lume si sociel;ate si leglrii calia socialisti.
a'olivitatea productivS.
gcdr_audIcneaursdeildtaitpnutiinnrtie,urtseueibsgtceeonnpderuoracceteiriseiaunl uoinnrgosartniptieuzralsitioad;nceecliacnarselitfridoueairteec.ligfNeiroidt!eie- 2. Studierea mogtenirii pedagogice ct trecutul'ui. Pedagogia

socialistd nu se dezvoltd numai pe baza studierii prracticii
instrultiv-educative, ci ;i pe baza unor cotlccp!ii teoretice,
unea de inv[ldmint in:lude sistemul de invSldrlint si procesul claborate in decursul dezvoltdrii societdlii.
roaPseedcaguogpiarivuinrieivelrasalSmu9litceeaprroobmleAmneeasacdciulracleo.f',:Vrdaliodreifiicvaareloa-
de invS!5mint. criticd a acestor idei, preluarea gi reconsiderarea lor de pe
Totalitatea institu!iilor de invdldmint si educalie, aflate
intr-o anumitd corelalie, pe baza unor principii stabilite de pozilii gtiinlifice contribuie Ia imbogdlirea gindirii pedagogice.
stat, constituie sistemul de invdtdmint dintr-o {ard, iar acti- Inglobind intr-o sintezd noud, superioard, tot ceea ce a
fost inaintat gi progresist in trecut, educalia cermurristf, preia
vitatea de tr:ansmitere ra cunorstinlelor gi proces'.rl de insugire
saelorer,alpizreeaszudpuinninpdroocelesguldtduerdinsvtrdinldsmd iinntt,reinpcreadrearseinEti in nrod critic s-i creator elementele poziiive ale vechiului
invdlare. sistem de educalie.
cei I-ndvodi lfdamctionrtiu:l profesor gi elev. implicali
este calea instituliona.1d
fundanentalii prin SISTEMUL $TIINTELOR PEDAGOGICtr
care se asigurd lnstruirea si educarea tinerei genr:ralii.

* trepCtaot4i-p;laexditoamteeanifuelnuoi mdeencuelrucieteadreu:aaItipved;iagodgivieerisiafiouardeuas

Dduca!i,a, instruclia si invSlSmintuI sint nodiuni pc '-'are ia dezvoltarea gtiinlei pedagogice, 1a apari{ia rnai ::eultor dis-
lrebuie sd le inlelegem in strinsd legdturd. cipline sau ramulri, constituite in sistemul ;tiinfelor pedago-
Instruclia qi invd{dmintul sint incluse in educafic., in sensul
larg al racesteia, ca pregdtire pentru viald. gice :
are c'a obiect de strtcliu
Educalia se realizeazd 'Ju aiutorul factorilor educativi, Pedagogia fgeennoemraeldnu-lui problemele
dintre care fundamental este inv5ldmintul, in care (-aracterui educativ. referitoirre la activitatea
generale ale
instructiv-educativd din gcoald ;i din afara ei, din toate in-
formaiiv se imbind cu caracterul lnformativ, Iaiura ed'cativd stitulriiie de educalie.

;i cea instructiv5, constituind o uniiale. Pedagogi,a generald ttateazd urrndtoarele l)roblenle :

IZVOARELE PEDAGOGIEI din1.fiBloazzoefleic,gesonceiroalloegaicl,eppseidhaoglooggiie; ic-arefuinndclhrmrrel:ntaepleadrieliaor9-i
dezvoltarea pedagogiei ca gtiinld, obiectul ;tiinfei pedago-
rrecTes..itSattueadieprreaactipcdradceticaii eixnpsltircuactgiui -ienddurctiamtiauea.cAtifpitadtreuatledduin-
gice, izvoarele pedagogiei, metodele de cercetare, procesul for-
rndrii omului, ideralul educaliei.
cativd, pedagogia are izvo,rul principal in practi;;r instructiv- inte1le1c. tEudauldc,aleiaduccoamliuanmisotdra, lp-cdertl5illeeneeai sc"o'5rn, peodnre.ricraletia- educalia
tehnicd gi
educativd, care ii pune in mod perman-ent problc're noi,
ce trebuie studiate si solulionate.
I pro,fesionald, educali,a fizic6, edu,oalia esteticd.

24 t

I

i

,i

ni

siqrisiiii.ncP1!aa51e51.da.uacFgtianio'iccgtaetiaotp'erugi)iet,uenrofeirurregagaalditnn,ivizci eap,:ate.i.i..lmsiiocaaaoda*i lala"rouc(pc"ohaitn.",sir:natiismtrutii,tti.L'u"irirlirlipte,a"adlip,ieicrsdie"ragidguuio"cgiauielcti"eia,. cerintelor societdlii intr-un anumit moment aI dezvoltdrii

Fiind ;i cea mai cuprinzdtoare ca tematicd, peclagogia r'i"I
f""ff:"tirf:;damenteazd ceielalte ramuri are pectragoliJ, "on_
piiloPreddaegovgirisatdprper;ceoslcaordla. rsdtu.cliazd rproblemele elCucaliei co- Istorira pedagogiei studiazd procesul instructiv-educaliv
cie 1a forma iniliald simpld 9i difuzd din comunitSlile primi-
vesinoi.tvrliudtnPd{cSerleiidreidnaiiuigmnccotpa'ogelispiataufieiosltoriacnarsoeepdlraeeeardt_duavglgsuicrotoisug.ticiideililnas;ozc"adoosrrptaurr-re*eobs7si-li.ee,asml5*cevrJgrlreeueugsDlett-eued-,truprildir"cariLranltr"otpi.eroo"iritrr"dLsil raiidnetieanzi*_- tive, pind Ia aspectele complexe, prezentind ti,purile 9i siste-
mele cle educalie, forrnele cie organizare gi tehnica educaliei
foag,Tmbogi:ep:Pi?elceirf.tdii,cadtaaogerroecgccadieaargrecvii,eiinidtraaurivorpdeerfa.idrsrcminiieflitsicrnectatrueruaeltiuiratieofoarsinisuvt,gpdliedi'l'idre"liJmiotiertri""rnm"(it,r1uairinimau"ai"uts;trs;dtduuildn;ip;-eoei;lunr"frdlfri;illioai,?ar,uprppee""rda€""a__"_, pe perioade gi ertarpe istorice, global Ei ia diferite popoare.

niic^afsr1cnnooueaolusrell.f'timicetI3,uoiPsuiirtaenbenoturietoaticildodedldterliota-iiacliivleiarvgloimgr,ideioderittpuengtidd*eieqltitdnaulaaodroiaceelil"dirtaasfigiicacviioclgictiien'oac"ooedrsitgnvara'cuac.illdledtuipisdren,ip.laaiudeurmeclalrc:ensftsiiiia:uotlnit,titieosneainitvsersrt,;pie,il,e.;itise,eg'iadapt,d"tpe,tidiles"iardimnsie"so:g*teifiiobusupeaocza,ti-rlgv.eei,dseunropiimmettdunitlai.,tiiou,lsaJene,tscrcti,rllluaieoaeoaatetpu!ralacrtiorecreet,idnoai.d;ieol;dladeuaedsn"ueci,otuacsudscictdc,;r"erirai-retd*iario,;litepimer;daetafrotreigf.ipt,ea-i"*ni,rirt,,tceliit2iin;eotrav"dircnxovqetiope.il"puticimalaaittrcazii'ululalrdr;be__aei De, asemenea cerceteazd gindirea pedagogicd de Ia for-
I .51. mele ei cele mai simple (observalii Ei pre:epte populare,
proverbe, zicale), pind 1a teorii, sisteme gi curente pedago-
;;;:E ;; i: ;Til;;,;;"a,i."""Jt3r,';:!'?O,n1fp";;.,3??cE,i,1'dit'.r;;r,i,r:i.hpu'?uf.irf3,a2'7"'^:p"#.;io]i*,l,,oilrti;:c.,"3d\z,hi*+7i9:7,i2HI,,:":p:g:".i^.:2.'n^'4,3.r!i,1Mso:'g;igr
invrd;l"ld;''roniJn:*tut?JlujiiI':sJu,piFer"io?:rj;:qi gice.

Istoria pedagogiei din RomAnia studiaz6 dezvoltarea edu-
caliei si a pedagogiei pe teritoriul patriei noastre, influen-
{ele exercitate asupra scolii gi ped,agogiei romAnegti, contri-
buliile originale ale cercetdtorilor romdni.

Studiul istoriei pedagogiei este deosebit de important,
deoarece olerd ttabloul luptei umanitdlii pentru perfecliona-
rea omului ; contribuie Ia intregirea culturii gi Ia o pregd-
tire pedagogicd mai completi a viitoarelor cadre didactice.

Pedagogia actiuitdtilor corporale este o ramurd noud a
pedagogiei, care s-a dezvoltat in ultimele decenii, odatd cu
dezvoltarea gi noua organizare a actrivitdlii de educalie fi-
ztcd, gi sport in condiliile societSlii moderne gi, indeosebi,
in ldrile socialiste.

In lara noastri ea este replezentatd, in principal' prin
studiile ;i cencet[rile catedrei de pedagogie din Institutul de

educalie fizicd gi sport gi' cele ale catedrelor rd'e pedagogie de
la facultdlile d,e educafie tiztcd.

Pedagogia a:tivitdlilor corporale studiazd problemele ge-
nerale ale educaliei, aplicate lra activitatea de educalie fi-
zicd g;olard gi la activiitatea sportivS, privind fenomenul edu-
calional prin prisma specificului acestor activitdli.

Metodicile studiazl ,,sarcinile, conlinutul, metodele si for-
nrele organiizatorice ale preddrii unui anumit obiect de invd-

I St. BArsd.nescu qi col. Istoria pedagogiei. Manual pentru liceele

pedagogice qi institut.ele podagogice de 2 an,i, BucureEti, Editura didac-

tici si pedagogicS, 1966, p. 10.

26

{fdinminidnt,seinamcaocnlfeorpmaitratitceu-lacruitdsficleopduel general al educafiei gi ]-EGATURA PEDAGOGIEI CU ALTE $TIINTE
'lirstd ale elevilofll.
Numdrul metodicilor coincide cu cel al materiilor de in_ cducPaelid,eatgi,ofgoialossienddedzvinol.ptdlinEi rezolvd problemele complexe ale
v5|5mint.
rezultatele altor gtiinle care stu-
Ca ramurd a pedagogiei, metodica educatiei {izicL: se diazi aspecte legate de fenomenui educativ.
orupd de problemele educaliei fizile, avind i' veclere specificui
Cregterea continui a conexiunii dintre diferitele r-amuri
acesrtui obiec,t de invf,fdmint. pcauiltenlee;tiocinosllaetili)inoe!r5axpresr,aiemsraeptfdelecpciatrdliing;tiiflaoilpntiun;ol ndcloiinmpuertonugilureal slcteoelerrcrreaetmdarliuizi ra'ii,lnetietndre--
disciplinare in s;opul cunoagterii $i formdrii per'sonalitd!ii
r-]iazPdedfeangoomgiaencuolmepdauractadtivsainutgr-tuiinntameodducdaeloiesiecboitm, ipnaruanteitastteua_
sti3nd$ins.d-tred-etsepnrdinind!,da tdipeicduiflerceunt'iterri:sedstui rcileea
cle integrare, :du- llnlane.
sale ,pe:ifice,
clar
si universalul cu ceea ce este esenfial. ,,$tiin!a od'ucafiei corn- Filozofia marxistd, materi'alist-dialecticd, antlopologia, so-
parate are ca obiect studiul comparativ al teoriei gi practicii
educalionale contemporane, pornind de Ia realitSlile na!io- ciologia, psihologia, anatomia, Iiziologia se numdrd pr,intre
rndce,eaassplecdeooc$pmfiieviudrnir,ramiicndtietdrieisnsmidipeaeansctepeilgiloaeuranrgddiinefteepvnrranooalmog!iareoernnes1euln,ii,en:e.daargug|io1cqgiiiic!eddi,ric,aeitnist evineimde{paruernaa stiinlele care il ajutd pe pedagog sd inleleagd laptul cd pro-
cesuf educativ este puternic influenlat de rnediui so:ial in
continud dezvoltare gi transformare gi de noile particularitali
an,atomo-fiziologice ale copiilor 9i tineriilor.
Aparilia acestei rramuri a pedagogiei ,a fost determinatd g;toiingSil;etuindiniiclecuongonadi gilctieiel,rreecaecots5nprceilreceitfeeicxudpliueniripmlareoran:etasnuloelausiintriidlniasstterpurc.ijtdiinve-dedapcueeccsiaate--
idensettreenvebiczueunstidtian_tegeadi dupceraeali;aocnuainzltoaoalr5gpteion,pcoopamererp.ioaAaracdeagaisintrdecncoearcnreaesnisdtaaetecpeuaenaefoacsuet tiv ta diferite virste, a problematicii insugirii cunoqtinlelor in
bazele pedagogiei (la inceputul secolului al XIXJea). In rnultiplele forme de invdldmint, in formularea legitdlitor 9i
eta-pa actuald, pedagogii comparatisti activeazd in Europa in a modalitdlilor de imbundtdlire continu5 a procesului instruc-

cadrul Biroului internalional de educalie, constituit c,a orginisrn tiv-educativ in gcorali gi in societate.
Pedagogira este strins legatS in primul rind de tilozoJia
specializat al U.N.E.S.C.O.
ntarristd., de materialismul dialectic gi istoric.
Pedagogia speciald se ocupd cu educarea copiilor surdo-
muti, nevizd.tori si inapoiali mintai (surdo-tiflo-oligofreno-pe- Nici o gtilinld nu se poate lipsi de filozofie, deoarece situa-
rea conytientd pe poziliile dialecticii materialiste fertilizeazd
dagogia). gindirea qtliinlificd. Conceplia materialistd despre lume si via!5

* st5 l,a baza cercetdrilor efectuate de oamenii de gtiinld gi
Toate aceste ramuri ale pedagogiei si altele in curs de orienteazd interpreiarea concluziilor desprinse de acegtia.
conturare sint in strins5 corelalie, se lintercondilioneazd ;i
In pedagogie, tratarea consecvent stiinlificd a fenornenu-
se influenleazd reciproc. Existenla 1or demonstreazd complexi- Iui eduoativ poate fi rezolvatd numai pe baza interpretdrii
tatea stiinlei pedagogiei si importanla pe care o are oa gtiinld materiralist-dialectice a legilor vielii sociale.

sociaia. Filozofia marxistl asigurd pedagogiei un oaracter combativ
gi mllitant, constituind baza ei teoreticd si metodologicd. Fun-
damentatd pe filozofia marxistd, pedagogia ,&r€ in r.'edere con-
1 DtoiscitfioAnanrtoenhciiclOo-bpieedcitcut rornAn, vol. 3. Editura potitici, 1965, p. i"340. diliile concrete ale vielii sociale, legile de dezvoltare a socie.-
2 gi sanoinile :'
gtiin{e,i eduoaliei compaiaie.
Iievist,a d,e pedagogie, nr. 9, 1962, p. 125. tdlii gi consecinlele acliunii educative.

2B 29

La inlelegerea esenlei sociale a fenomenului educativ ,Jon- MtrTODOLOGIA CERCtrTARILOR PEDAGOGICE
tribuie Ei Sociologia materjalist-diale:ticd, stliinla care studiazd
procesele sociale, relaliile dintre oameni gi instituliile din orin- Ritmul rapid de dezvoltare a asocmieutdnlciiiinoinasst.rturectisv-iendeucce,sai--
duirea soci,ald existentd. Ea demonstreazd. cd educalia ta.tea perfec!.iondrii
apar- necontenite
leinxeercs,iutipndra, slatrurcintudriui lgeii,sienfgudesnelseteassuupblradeacteersmteiian.jsmul bazei, attiajvureetepa, rsefdseunspotuimmneudnleeuzsluefdi sfeuudrnaucrceliaaativud,neepiiriniantecgctiravarirteedtg,iatiiniontemlanuseleudiudicenaclireerriiacseta-[

Educulia este studiatd in corelalie cu viala sociald qi contemJporan6.
fun:lie de specificul col,ectivului in care se
lnleieasd in

exercitS. De raici decurg importante sarcini pedagogice, referitoare

Microsociologlia, care cercetteazd structura grupurilor ca la insugirea scopului dictrat de societate pentru formarea
unitdli sociale, relaliile interpersonale si dinamic'a 1or, oferd
date valoroase lprivind cunoa;tere'a colectivelor. personalitSlii si 1a stabiiirea mijioacelol si m,stodelor ae edu-
In afara cunoasterii necesitSlilor si legilor sociale care om capabil s5. evolulia
care a unui se ii.ntegreze creator in
umanitd{ii (ne referim Ia integrarea
determind scopul qi conlinutul eduoaliei, este necesard evi- dinamicd, de adaptaie,
'.-'r'eare qi prospectare continud).
denlierea legilor dezvoltdrii fizice pi psihice, a naturii copi- rpericvCliinielodrcreddteaesrefddageupzrevadoraeitgaao::fgeeicnsdoimaereveniduceluaniliseecrdeouapcafsattiucvd,toidereirlesopai ripenxodpezeriteriiaevnidlieni-i
lului, rtindrului, omului pe care-l educdm.
vederea generalizdrii experientei inaintate.
In acest sens, prezintd o importanld deosebitd pentru pe-
dagogie, anatomo-Jiziologia si psihologia. carPeeaduagiongiaveqddeirienlicfiacrdacptererucol ndiizneaamzdic,mveituo,ddeiadleecticceraceltafere-
Fiziologia ii oferS pedagogului cunogtinle despre func-
liile :orpului si ale orglarr-elor sale constitutive, despre sEhim- nomenului educativ, gi refleotd complexitatea obiectului peda-
gogiei.
bdrile survenite in diferite etape ale dezvoltdrii, despre legile
fundramentale a1e activitdlii nervoase suiperioare, care
stau 1a baza organizdrii si conducerii stiinlifice a prolesului ed_uCcaulioanjualtdorsuil mretodelor de cercetare cunoragtem reallitatea
de inarmare a elevilor cu cunostlinle, priceperi, deprinderi.
prospectdm fenomenul educalionial.
ptacar1criiieutenoAalrd,atnrtcgaof.ti,ddrivte.eiim.ps,ta,tceNepthe,eaoianofciuieandercsdiertttu$idovdcirietiuladirremt,ceeeepgtctieainearronctrei,esdlileiguumntcnaieeiiednerilgetxaiafepiitcelssodinpprasrirpraeeirstgteu.npiz,leiEurionniistu,tuitdncecluoiausoi,rrcneeuiapmiccrcpoegatirdrvrieaeuiu,tcc,actnaeltlir5enrae"
a intregii muncii de formare a personalittSlii 1or.

Cunoagterea particular,it5lilor psihologiCe ale procesului
instruc'tiv-educativ consttituie o condilie esenli,ald in desf6-
$urarea activitSlii pedagogice de instruire gi de ,educare.

Psihologia stiin{ifi;d ii oferd pedagoguhli date in leg6-
ttautredacvuolduenztvaorlltaIraeadpifreocrietesevloirrscteog, ncltuivefo, ramfeacretivaeco$n1qaticintlievii,-
a caracterului, a trdsdturilor morale, a motivelor comportdrii r'cconuu-ralbivinaiicgsoudi-lm,meeenvp'at!olr6etelx-ulcnelfei.aarm{e5maoddetrteceoopdcntoeagietotiabegnicdete,ie,t.e'I:asetremceneettiocrudiineoprlsecrdnuaat",gi opiigmreicpcetuems-te,agp-icoeraisttee_.
etc., convingindu-l cd cerinlele cresc odatd cu dezvoltarea

psihicd gi, in acelasi timp, stJirnuleazd dezvo,ltarea capacitSlii
psihice, fdcind accesibild invdlarea la un nivel tot mai inalt.
Pedagogia este legatd qi de igiena gcoLard. care se ocupd Printre metodele de cercetare utilizate astdzi in pedago-
qia stiinlificd se includ :
de promo'"rarea gi pdstrarea sdndtdlii copiilor si ad.olescenlilor
in raport cu factorii de mediu din institutiile de educalie, de a) metodele generale, Aplicabile gi in alte domenii ;
inldtur,area unor influenle ddundtoare
voltdrii. asupra sdndtS|ii Fi dez- r Bogdan suchodorski A fi cre,at'or. r'n : scinteia tinererturui, nn.

7275, 7 octornbrie 1972, p. 6.

30 3t

b) metodele de inuestigagie, care il pun pe cercetdtor in Importanla documentdrii se amplificd ln icoql[liile so-
contact direct cu fenomenul educativ : observalia, experi- cietdlii contemporane, cind cercetrarea este influenlatd de
rnentul, an':heta, studierea documentelor gcolare, metoda so- doud caracteristi;i principale ale lumii moderne : interde-

ciometfice ; de prelucrcrre a datelor oblinute prin inves- pendenla determinatd de rdspindirea r:ap!C'd a informaliei pe
c) metodele plan internalional si mobilitatea c,auzatd de ritmul acceleret
tigalie : analiza, metoda statisticir, rnetqJb graficd ;
d) metodele de elubor(rre a rezultatelor, care duc la for- al dezvoitdrii stiinlei si tehnicii.
mularea unor concluzii gi generalizdri in pubiicalii, articoie,
'studii, cdrli, co,municdri in sesiuni stiinlifice, disculii pu- Do;umenrtarea nu este sinonimd cu studiul individual.
este o noliune mai. cuprinzdtoare, care presupune cdutanea
surselor bibliognafice in care este tratatd problerna cercetatd,
consemnarea gi se).e;fionarea 1or, urmatd de studierea gi prelu-
blice etc.
crarea-interpnetarea datelor oblinute.
Cercetarea pedagogicd se include ca factor de prim ordin Documentarea incepe ded,i cu cdutarea qi semnalarea anu-
mitor lucrdri, prin consultarea surselor de informare bibliogra-
tn activitatea cadrelor didactice. Pentru optimizarrea cercetd- ficd : buletine de informare gi documentare. culegeri de titiuri
rilor stiinlif,ice in domeniul educaliei, ei trebuie sd se docu- bibliograflice, cataloage de publicalii, culegeri de specialitate,
menteze cit mai amplu asupra obiectivelor gi tehnicii in- reviste et;.
vestigaliei. La locul de mun:i, fiecare profesor trebuie sd
fie ;r.rn cercetStor pasionat, sd caute permanent metode si Munca de cdutare continud cu consultrarea {isierelor din
procedee noi, mai eficiente gi mai adecvate sarcinilor actuale,
bibliotecli, in care fiseie sint ci,asificate tematic qi pe autori.
prin care s5 asigure un caracter crealor activitSlii pnacti:e. CercetdtoruI face gi o muncd de seleclionare a d,atelor pe
Prin generalizarea unor rezultate pozitive (prin publicalii,
comuniciri in cadrul consfdtuirilor, Iecturllor pedagogice care Ie considerd mai importante, saulcrsdatuiinndcJairgeelae d.e sem-
'etc.), profesorili de educalie fizicd pot contribui Ia imbogdli- fos,t pu-
nalare, ce conlin : autorul gi tirtiul,
blipat, oragul, editura, pagina de rrevistS, sau numdrul de pagini
rea gtiinlei pedagogi;e din lara noastrS. Aceast-a impune insd al lucrdrili gi anul aparifiei. De asemenea, se poate menliona,
metodelor de cercetare gtiinlific5, in paranteze, dacd materialul este in limba striini
cunoaEterea tehnicii gi a la oe biblliotecd se poate gdsi sau
cu atit mai mult cu cit metodele apliicate in domeniul pe- gi cota de clasificare. traclus,

dagogiei dobindesc in acelagi timp gi un caracter instructiv- Sel'eclionarea titlurilor presupune de foarte multe ori con-
educativ, influenlind deopotrivd pe cercetdtor $i pe eievii
cercetali, chiar in procesul folosirlii lor. sultarea materialului pentrm a-.1i cunoaste conlinutul.

Cercetarea stiintificd este o aotivitate complexd ,Jare tre- Etapa urmdtoare constd in s'tudierea si conspectarea mate-
buie sd reflecte situatia prezentS, sd dezvdluie situalia
idealS, precum gi modul de neallizare a idealului. lialelor semnalate gi consemnarea lor in fi;ele cu confinut.
De acee,a, este important ca cercetdtorul sd-gi insugeascd
I,lxistd mai multe modalitSli de alcdtuire a acestor fige, printre
cele mai frecvent intilnite filind :

metodolo'gia de cercetare pedagogici, sd cunoasci in ';e con- immap---toerrtiacrcaenoiltuztnaelustempsielnteauctdtouduirallidntiim,nnemsarceataaeletrireecniarlilsolicuainanllauurtetliepsasrdetutuuzededfoicnaiaesttatrt;t,ceipeinrtaeistmozuerpg.nliutraetauenidedeleeaiiludoteroirmd; aini
std fiecare metodd gi cum trebuie utilizati, sd nu se limi-
teze la o singurd metod5, ci sd le imbine, tonfruntind datele
oblinute pentru o mai mare eficienla gi probitate gtiinlificd.

Documentarea, ca o condilie de bazd ia oricdrei activitdli dpirnoUpmrmraiietleearziodablpusrleeslrutvucadraliiariets.auCbgefiroc,;reommtdedtonrtdruaelraepadonauotnetodcrroii.ndsseeei,mmtnenazeep,, escuitfbaigltiee-
de cercetare gtiinlificd, repr"ezint[ o metodd generald, cu aju-
torul cSreia cercetdtorul cunoagte contribulia predecesorilor nieri etc.
gi contemporanilor in problema studiatS.

32 3 - Pedagogia aplicate la domeniull ed,ucaiiei fizice J'

Informaliile :ulese permit formularea rnai multor presu- foiosite, observalia trebuie SA sfiiefieindefeeluctnugaatdtdi,nsdcocnudpirtiini dcdit
pune::i cu privire la evolulia pro:esului respectiv gi a unor perioade lungi de activitate SI
ipoteze care sd orienteze preocupdnile spre aspectele cele mai variate.
nrai importante. In timpul desfdgurdrii observaliei
cit mai exa:td si fideld a datelor. este ne:esard consemn'area
In preluclarea materialului informativ-clocumentar, cerce-
'cpg:laeeurrndasAeecpcrnteaeetcsleritzt,iecvd:aoddonintsdrglet,ieainbstucaufdottiiguenvul,carslacuniarzaereeialiif-ziccaiotirutbeuesnsveltparareevlaoaazpac{dairte,iervic.piuttrIedrinsnoli,irffepiainntepiscanttdelrt,uruscbstoieia-gvpaf-oroetaerrdmciueqtuicncilaetdcataoivznciedn_u
tdtorul trebuie sd dea dovadd de probitate si corecrtitudine ln studiate.
insugirea si prezentarea ideilor, indicind totdeauna sursa din
care le-a luat. consemnarea datelor srpeersofpatceoecctoiinvlu,mlindo"detsiomisbtpeiemurlraaoatibc{isesei,rivnpareotizredeiinnsteaaaut
desfdsu::5rii procesului
Prelucrarea trebuie sd fie creatorare, sd. exprime pun:tul
de vedere al cer:etdtorului, sd aducd o contribulie proprie irnediat dupd aceea,, in
subInfordmodmdeenitualbeeld.,usccah{eiemidfiszaicueprgoicessp-voertrubalul.i, prin
i,a rezolvarea ei. metoda
observaliei se constatd gi se apreciazd:
Documentarea are un caraJter 'permranent, este prezentd curg-eredudrflact.)a; procesului (durata execufiei, timpul de par_
pe toatd durata cercetdrii, nu numai intr-o anumit5 etapd. bar-irpeua-s--rnecadptcevaee_aisottapricrrale.oi)(ccaleu;ttteutencl:ag):ucim;dal eendapteitlpgaialltasisvnsdudarhriIliroiip,irrnrocicnisestaspsnuapllaulaiiudli(eun(ziunabmcoodsrrrdua.bdagreitredep:,ulaitlpqodui{r,tieinsruenamticuc.5;;iar.;
Cercetdtorul este oblligat sd urmlreascd problema in pr:esa
turbatori etc);
de specialitate si sd fie la curent cu ultimele noutdli.
p.ie-x--_'ulccdaoernalecintxeuert:uu:clli!fpioir,romdcoeazstauivrleuaai 1deelfeoicnrltiseutilruu; iireetc(.s)a; rcinile lecfiei, ,;om*
METODE DE INVESTIGATIE (teh---n_icacmaoteimdttuoepddoeienrxteefaoacrlquoatgsraiitureeninpuateei nmrseturisgubucielpdcrrsetiiud,iabnpaireroecccaaleidgldorieruienlisnctuacgcltiteriicecmeat)ipve;uuxlluelirececiltli:iie.ioi r;
gpceineoxraarprcoiiceinelbtrotitisd:aerietinlodirlcrveeuguailrilp,eicatrrniaoentedfbeesru,aetsei,p:oleoeoerrlias,nmdgdtcrieiuudsttaoeirmadceodtzpicrcuiuf,eeulnnts.naotdsdetaeatzsumetpecleitomninai2dniactiadttii.ilvsvdaereieltapeamz,setuueansla;tt-parau;trtuu;eeictleuueun-xr"alGopi"c"a-eerncgristia"Leet"otrneterituaa'a-,
Obserualia este unja din metodele pnincipale de inves-
tigalie dire:td a realit5lii, reprezentind punctul de plecare
in obtinerea materialelor faptice, concreite care constituie
baza analizei gi a generalizdrilor.

,A,ceastd metodd constd in urmdrirea intenlionat5, atentl
;i sistematicd a anumitor fapte, in condilii obignulite de des-
fSgurrare a procesului instructiv-educativ, cu scopul sesizirii
aspectelor esenliale sau a celor diferenliale.

Observalia stiinlificd nu se limiteazd Ia o descniere. ,Jom-
p1ob5, ci rurmere$te gi explioarea fenomenului. Pentru ca
rezultatele sd fie co,ncludente, este necesar ca observalia
pedagogicd sd fie organizatd 9i Lline pregdtitd dinainte, in

r:onformitate cu anumite ex[genfe.
Prirna cerinld se referd la necesidabea desfSgurdr:ii ei cores-

punzdtoare unui scop bine precizat.
Observalia se organizeazd dupd un plan amdnunlit, in care

se s@bilesrte agbivitatea ce va fi urmdritd, relevindu-se aspectele
adcetidveittdaltiiiiu,gisapercriionailedapleaectaapree,siencrelufseivrdloo;busledrveadliaes, fmdgoudruarledea

efectuare a acesteia gi de inregistrare a datelor.
Pentru a surprinde d,inarnlica fenomenului educqtiv; pentru

a inlelege esenla dezvoltdrii 1ui gi a stabili eficien{a mijloacelor

34

J:)

activitatea lor. Scopul urmdrit trebuie sd fie intotdeauna oricdrui_,fel de experiment, mati a,les a acelora care prezint5, o
eventual5 nocivitate.
ridicarea practicii la nivel de teorie generalizatd. ds.-iinnIgndqirfeintrivpiteesdpteiugneacxlitpieleerdiemexevpenedtr,iemrceei n:1dtaeremnaiumsuelt-peo, actaerevosrebci ldasei{iu:dil
Observalia es'te eficienti doar dacd este :ompletatd cu cele- rrsseaeic-locpcbargmo))e)aiedaddtzdeunuueerppdpaddaudd_ltandcnsbeuoufcgoxenmoapnrpdadoeiet:rmlroixuiimlepreLe.rxneapPsipnpnuesjtmobriuhicsimgleoainbnlcerolileuanliglltot;msurcedilrl:,aedeSlaieni'ts;eoodpffdrniee,svscdoiitdnt,aaauugtra,adao:iargl:eriugeneqlixiipiccprooodre"tlnereeirmczlcv-tariueeirt,rrnuiiirl;rfterimc.nroaeXabarteiuizs_5"-;

lalte metode de investigalie, deoarece fenomenul educalional
este deosebit de complex gi, in plus, uneori, trebuie sd aqteptdm
mult timp pind cind se produce dLin nou fenomenul care ne

intereseazd.

s, au'Etrepoerriimi penritvuiln, dpeedfaicgioegnicla,,uconnosrtdfain;toveririfiincsatrreuactiuvn-eediuipcoatteivzie,
potrivit unui s,cop"l.

In timp ce prin observalie se studiazi experienla existentS. nuite in care se dezvolti copilul : in clasd, in familie, in condilil
urmdrindu-se mersul obignuit aI mun:ii instructiv-educative' unteiancxptau:der,pr)ai.irlmdein.uenpEetdxxpeppeder,uorriicbmmaleeetminvntiteau(tglincedadnte,eurrdlaaaullbeppode;radaatosgrpoegtrciect)buulgipiereovxcepeerisrfiuimclaueitnstintudtodidtidaaetc--:
experimentul presupune intervenlia, modificarea condiliilor,
izolarea unor fac'uori, introducerea unor 'elemente noi et:.

In acest fel, cercetdtorul nu asteaptd pasiv aparilia feno-
menul,ui respectliv, ci iI provo,acd in mod intenlionat, creeazd
condilii favorabile apar[liei 9i desfSgurdrii ]ui.
Experimentul, :a metodd de cercetare, ':onstd in repro- e) dupi duratd: de lungd qi de scurti duratd.
In domeniul educaliei fizi:e si sportului se pot organiza
clucerea artificiald sau modificarea intenlionatd a unui feno- cieIscgtrpmnnaixeexpr_nlopopnitolllbeeeeeate;rr-lrrrctleoiaitiilcmpmlivamnliedaefitedelae,,duonnidcatcrrpdttiet,oigieroegorocanreecebogiiadllonnletaieet:rulseeuleadmictraenberuaapaduotacllicritruvile'aipraeuiveczeetrnfiafaedlv((ionIzrlaspaieigedeaiegec:tapio6ui!tncicprgec..ollrle)i,eaoece.cfdsl,meodocue:asrarulceneiodrnealctedareririuusaue{eictenl,deupaie1(aa,eeri,drmeeiexccdvudapeeirec,eueipndadte:rbetaliicu,eimsrrelhicdicitceiieieapubliiefnfelcniilgztfena,iccsizildecliupifedeiceiidioezse,scprfaiitoiecnericzcivnlndttueicJid;c;ctc.ceifc')eeet:or,,eitt-neaccciiecilet..leleu)_aea_,;
men natural, cu scopul observSrii lui in condiliile speciale
create de cercetdtor. Pe sJurt, el poate fi definit ca o observalie

provocatd.

Posibilitatea de a produce qi de a repeta dupd dorinld
fenomenul cercetat, de a-i schimba
condiliile 9i de a-l
riesprinde din ansamblul complex al interdependenlei sa1e,
delermind superioritatea experimentului fa!6 de observa{ia
obiqnuitd, explicd rolu} deosebit pe care-l are in dezvdluirea
esenlei proceselor, pentru ':unoasterea legilor naturii, socie-
t6!ii qi gindirii.

Ca formd a practicii, experimentul consti,tuie sursa de veri- Cercetrarea,:u cara:ter experimental presupune
ficare a adevdrului Lipotezelor gi teoriilor stiin;lifice.
Experimentul se iaplici mai greu in unele domenii educa- unei ipoteze de lucru, ipe baza documentdrii si a formula.ea
exemplu, in educalia morald sau esteticd, in schflmb, cxpenienlei scolii. Aceasita este veriticatir prin cunoasferii
lionale, de la abcrdarea eficienti a problemelor pmc,tice de experimentalS, care o confirmd cerc"ta.eu
contribuie urmdreascd sau o in{irmd. In alegerea ;.pc_
tehnicd a invdldfii, a ceror parti:ularitat'e constd in prezenla tezei trebuie si se promovar,ea noului ii iotatu-
rarea elementelor perimiate.
aspectelor':antitative. Tehni:a cer:etdrii experimentale poate
de fi privitd ln func{ie
In utilizarea experimentului pedagogic se irnpune mult trei etape mai importan,te : elaborrarea
discerndmint. In acest sens, nm este recomandabild incercarea ipotezei, rzerificarea

t.Stanciu Stoian Cerrc,etanea pedagogi'cd. Bucureqti, 1969, p. 124. 7 Stanciu Stoiqn Cercetare,a perdagogicd, Bu,curegti, 196g, p. l3O

36 .){

ei, pfelucrarea materialului in vederea formulSrii teoriei sau fizicd, interesele si preferinlele personale, stilul. de muncd,
elerlgaAbiiovncinaadtreeiinnpovacetodenerffeoi rssmptaietbacitilfeii'tc5uclupercsinlcuocvapeluireirfiii,cleaipuiom:ele'ipzeulseetrdeebufoiermsa6refiae
onului necesar construirii socialismului. legimul de viald et:.
.mcIcnueau"irrJlceI-eniea-tzitiednfiontt"coirjglislcuaapcrlranalecislizipeAuadloorep'te,ressraiefzg5tcaiigemizpuxdeipropeazceer*eleruliC.smcc'9eDroeueipunl,pouptrrualSellp9cueriiigizociaspeneraudseesr,taa:eeiinncufpioloreenfmaunlirpntnetreecuual'tizeiveumltelauodrppiri,eefog-i.:a,rcaatnsuarc'id'zeneiaant'frsodeDtceriaea--' I)e asemenea, se pot obline informalii cu privire la trecutul
regule in ,experime.tt si.tt cupr'inse clase-grupe experimentale
subiectului, 1a progresele inregistrate, 1a eficacitatea unor
si ilase-grupe de control, pentru comparalie' mijloace gi metode de instruire gi de educare folosite de pro-
lesor, la rnodalitd{ile de ::ezolvare a uno,lr probleme.
PentruvalabilitateaconcluziLilo'runei':ercetdrioimportanld
"raoge-icesiroeenifnn"snetitu!r-eriaaeltiulaileaa"i...ig-tIl"Ed)elteagv"po,ianaounraepentulicoccleaaonitnlnuunieusliuttmei(tsJeudittesieirtgnieeiurtxarcpen-odruonlefsnpsrciJaabt'iuiuguvi,lmuim{'alieuepsdfineuralepdtxrreuadepaepeiarnrreibvemardszee!oecpfn,lnermvteatreacizlnn.teetilsv-tinldaoeutdrrai.tiiecnongg'trcl)riao-pnasoleie-ii Succesul anchetei este condilionat de respect'area ':er:inlelor
vil"irgit"5,,.,,-a, ceeseaangtiionproeg-oAgti"reideitttc.p)uqnictndeesevleedceliroenaaIt,team$eai (aceea;i lcferitoare la pregltirea anchetei gi la atitudinea anchetatorului

cum se in timpul efectuadi ei.
Pregdtirea anchetei ':onsti in fonnularea intrebdrilor, dupl
prezinld in activitatea'curentd.l
rseaaulizceuazudningrduopudgifocrhmesetioI ncqortnt'uLo, rpbrirliena'ldairreectsde ce in prealabil au fost stabilite scopul gi problematica ,anchetei.
'.:u Ancheta. se Se urmdregte ca iiecare in,trebare si fie specifi:d gi adecvat5,
sd sc refere la o singurd idee, sd fie rconcisd gi clard, sd ofere
o persoand posibilitatera stabili,fii unor legdturi intre aspecteie investigate.
sollicitl rdspunsuri in scris. Nu est,e necesar ca intrebdrile sI dezvdluie subiecliior s:opul
ifcnelcn,codAarinrnfeecechliciteteetr.aSPesptpeaoupadneteesauflaieri)l.r"cte5eparoplcizeatatradttdverie,,ipaeseaci oaspreaprceeptrozeioarinatesdtludebuxmineteicanlt.diieveinnsdleaaealuujdunpinvgsoeaurttsrdeif,'i anchetei, uneoi'i se impune chiar ca acesta si fie mascat, astfel
icsniecsrc:mieptvilreeiriteifs,icduennruileazsteueriatIai-mlteei.tleeDzeegianpcue|tiennaaiuse1tialrizeaacnorcemhaaentadd,lStcoircasmdm'e:oteomtdopedl.oeltPoegrziiena incit, prin rdspunsurile oblinute, sd se ajungd in mod indire:t
)inatepPrrroenfeacisc:eoliaurisl,tdadnicrcaihgleeintseleii,,pdooeirtrecccuetntodortaio,gretuelle, vpdioe, apetexderominbplilliun,eet:'cm.inofodurml inaliciadree la problema care intereseazd. Pentru ca intrebdrile s[ fie acce-
elevui inva!5 sau lezolr'5 unele probleme, atitudinea pe care o
adopiii frald de obligaliile qcolare, fald de activitatea de edu:afie sibile, cercetdtorui trebuie sd foloseascd ':uvinte precis,e, sfmple.

I Ecfd.ituGre,aorSgteatdaioCn,h7lr9i7t2d, po'p1r3ti6m-2iz4a1r'e. a leciiei de edu,cafie fizicd, Buctt- De asemenea, ordinea lor are o, mare importanld : se pornegte
cle la datele mai generale spre cele de amdnunt gi se alterneazi
rc$ti, aspectele dificile cu cele usoare. In plus, intrebdrile trebu,ie sd
asigure iibertatea de alegere si foa:mularea rdspunsului.
3B
Pr'egStirea ancheJei include gi alegerea subie:lilor, linind
searrra de numdrul, calitratea, gr:adul de reprezentabilitate.

Prin atitudinea pe care o adoptd in timpui anchetei,
c;er:etirtolul trebuie sd contribuie la crearea unei atmosfere

de incredere, inlelegere, bundvoinld gi siinceritate. De aseme-

nea, el trebuie sd gtie sd stimuieze subieclii sd vorbeasca,

sd--s-i dezvSluie gindurile.

In final, rezultatele anchetei sint analizate si interpretate.
De rnulte ori, ,ele prezintd un caracter statistic.

a) Con'--orbit'ea nu este un simplu schimb de informalii,
idei. pdreri, ci o conversalie dirijati de unul lJrintre interlo-
cutori sub formd de dialog, ,avind ca scop oblinerea unor

informalii.
Ea se desfdgoard dupd un plan, oare conline scopul urmdrit,

tema si tehnica desfdsurdriii. Alcdtuir'ea acestuia presupune din
parte,a cercetdtorului o temeinicd pnegdtire gi multd expeiien!5.

ln acelagi timp insd, cercetdtorul trebuie sd manifeste suplele
in gind.ire, s5 adapteze intrebirile nu numai scopului urmdril,

,39

ci gi semnificraliei rdspunsurilor primite, reacliei afectiv'e a Aplicarea chestionarului presupune instruirea subiec!ilor
subieclilor. El p::oeaatcelisilcehipmrobvaofcoartme aprqiincoconnlinvuotrublirein,trpeobadtre',ilosdr
de pentru a evita eventualele erori in rdspunsuri, pentru a in!e-
in funclie Iege ceea ce li se cere. De asemenea, este necesar ca rdspun-
modifrice intrebdrile stabilite anterior, renunlind Ia unele sau surile si fie scrise si semnate (cu numele intreg sau numai cu
addugind altele, in funclie de mersul convorbiriti. iniliale) de cdtre subieclii examinali.
56 recomandd ca cer:etdtorul sd memoreze intrebdrile ce
urmeazd a fi adresate, sd nu se ghideze drlpd text, sd relind Chestionarul trebuie insolit de o notd expli:ativd care sd
rdspunsurile si sd Ie noteze ulterior, nu in timpul convorbirii.
asifel se realizeazd m'ai ugor atmosfera de incredere 9i sint supLineascd legitura directd cu cel intrebat, oferindu-i anumite
psurorfpSerusinobs,iree) c'msliiian(itmbaiandieesarelaeasspreedoalteicnledurlsie,ianilnet,ectleiomnvic,preiuatelraccleoenrp:verootdbrblteoimrriuie.li.D-e
indicalii utile pentru inlelegerea intrebdrilor .si redactarea

lSspunsunilor.

asemenea, consemnarea rdspunsurilor sau inregistrarea lor pe Intr-ebdrile trebuie sd fie astfel prezentate, incit sd permitd
bandd de magnetofon produc un efect inhibitor asupra ':elor formularea unor rdspunsuri precise, clare, care s5. ilustreze
gindirea proprie gi personalitatea subiectului.

examinali. ngurumpaidceunsoualJ;tieerceliasuenfoolrosoepginteii,atcuinc9ii Studierea docutnentelor ;colare

Convorbirea cu un punctelor de vedere sau dezbaterea Aceasti metodd de cercetare oferd date refer[toare Ie
:on!inu,tul activitdlii proiesorilor si elevilor, Ia rezultatele
ccoinndfrusnetaurremaddreir;etectdnua oblinute in timp.
unor problerne speciale.
Datele culese prin aceastd metodd sint consemnate in pro- Documentele gcolare fac posibild cercetarea unor fenomene,
tbvoirrcrsoetlaa, ,,';ap-drreoaltceaosricnuolinnneevaonurgbmiireiliolie,cpeuevlresunontaudnaeeli cu care a avut loc convor-- gi aspecte aparlinind unei sfere mai largi de. activi'tate si unei

iqi desfdgoard altivitatea, perioade mai lungi.
durata disculiei 9i unele
Dooumentele qcolar'e care reflectd activitatea elevilor sint :

observalii asurpra Problemei. comrpunerile, referatele, desenele, temele pentru oc&sd, caietele
de notile, obiectele confe,clionate de el,evi etc., iar :ele 'care,
b. Prin ch'estionar se stabileqte o legltur5 indirectd intre riliulestrieaalezni daacrtiisvittiactee,,anapproofaersteolreu,lujlui r-nalpellaenudreilecladesdleectlice., planu-
cercetdtor gi subiect. Unele

Examinatorul formuleazd intrebdrile ;i le difuzeazd ln scris documente gcolare oglindesc intreaga sferd de ractivitate a

subiec!ilo,r. scolii : planuri de invd!6mint, progrrame qcolar'e, planuni de

In comparalie cu convorbirea, chestionarul prezintl, deza- muncd, ddri de seamd, orare, cataloage, procese-verbale, arhiva.
vantajul ':i cercetitorul, nefiind prezent, nu lnai poate lnter-
vaenlei ainlizoarieontaatrmeaosrfdesrpdunflisruearislocrd,Edi neuinmcarei daererepogsiibsiilnitroaetreitaatdee. scolar6.

Une]e intrebdri rdmin fdrd rdspuns, iar examinatorul nu mai Metoda sociometricd"
poate reveni in cazul unui chestionar restituit incomplet. Falii
de convorbire, rdspunsudle sint mai pulin spontane gi influen- Metoda sociometricd contribuie la cunoagterea elevilor sub,
late oarecum si de f,aptul cd subi,ectul cunoagte de la inceput aspectul sociabillitdlii fiecdruia gi la cunoasterea grupurilor,
claselor de elevi, depistindu-se varietatea relalii1or care pol li
conlinutul chestionarrului.
instituite intre ei.
Un a1t avantaj pe care-l oferd aceastd metodd latd de Principalul instrument in contextul rnetodei sociometrice il
':onvonbire il constituie includerea unui numdr mare de su-
':ostituie testul sociometric sub formd de chestionar, alcdtuit
biecli si a unui mraterial faptlic bogat qi var:iat. din citeva lntrebdri, care urtndresc sd defineascd modul cum

40 4L

se proiecteazd indiv,idul in societate gi modul curn il apreci- SogiJel. Comunicarea $i receplionarea informaliei trebuie
azd aceasta, locul pe care i-l rezerv6. mdsurate pentru a verifica grelJrul de asimilare a acesteia,
In rdspunsurile lor, elevii trebuie sd comunice ceea ce simt
;i gindesc despre ei insigi gi despre allii, despre activitatea gi pentru a verifica dracd elevii .;i-au insugit gi utilizeaze cores-
viala colectivului. {runzdtor info.rmalia primitd (cantitatea aferentaliei inverse
in urma prelucrlrii datelor se evalueazd capacitatea sociald
a inrJividului pe baza surn'ei relatiilor sale cu membrii grupului putind fi egali sau mai micd decit cantitatea iinformaliei pro-
Si dimensiunile Figa sociometricd astfel alcdtuitd gramate). Astfel, se pot forrnula concLuzii privind puterea de
acestuia. ;are-l ocupe fiecare membru in
reflectd pozilia, infelegere, capacitatea de melnorare, participarea crectoare,
Iocul pe
viteza de insusire, corectitudinea insugirii etc.

5lrup, intr-un anumit rnoment. Metoda statisticd.
Sociograma este repre,zentarrea graficd a ligei sociometrice.
Statistica pedagogicd constd in culegerea datelor numerice
Pe baza modifliddrii sociogramelor se poate urmiri evolulia
sociometri:d a elevilor $i a claselor sub influenla educativi privind fenomenul educativ, agezarea lor in tabele 9i prelucra-
rea statisticd.2
programratd sau intimpl5toare.
Aceastd metodd reduce coeficientul subiectivitdlii ;ercetS-
Metoda sociomelrici este o metodd complexd, care se torului gi spore;te obiectivi'tatea stiinlific5.
foloseste mai ales in cercetdrile asupra muncii educative crr
colectivul gi a formdrii spirituiui colectiv.l Metoda statisticl opereazd cu urmdtorii termeni f,undamen-

tatri si spe:ifici : e;antion (numdrul de cazur-i alese asupra

METODELE DE PREI,UCRARE cdrora se aplicd cercetarers) ; serie statisticd., scard (coloand a

Prelucrarea datelor reprezintd o faz6, importantd in activi- rralorilor) ; Jrecuentd (numdrul care arratd repartizarea valorilor
tatea de cer:etare stiinfific5. pe una drin treptele seriei) ; ualoarea rnedie (cit intre sumele a
doud s'erii numeri:e) ; mediana (nurnlrul val.oric al mbsurdrilor,
Analiza gi interpretarea materialului faptic adunat intr-o care imparte totalul indrivizilor ce al.cdtuiesc egantionul, pe scara
de distribulie e frecvenlelor, in pdrli egale); dominanta (valoa-
anunlitd etapl este o condilie a desfdgurdrii cercetdrii in
etapa urmdtoare. rea cdreia ii revine nurndrul cel mai mare de cazuri dintr-un

CercdLarea pedagogil::5 utilizeazd din ce in ce mai mult e-fr;aacniftniiiod)ni;c-deis(pvmaelrdosariiunmneeai cafe are cea mai mare frecvenld); indicatoT
metodele matematice i-ntrestaantiusmticidte gi graficd -alesntaubmilef,rnedloro rielative, comparative, procente, rapoarte,

corespondenld directi proprietdli sau variabili,tate (imprdstierea valorilor pe
cshi i'aarleinfapintveelosrti.gaMrdesaurraeraelaitSfelini opiennetnruuluai
educat,iv se introducer intreaga scard a egantionului).

determina in mod sis-
tematic nivelul de pregdtire a eievilor, efortul depus, ritmul Metoda statisticd descoperi corela$iile dintre fenomene,
cie dezvoltare a aptitudinilor, profilul de cregtere a randamen. determind rnatematic relalii reciproce care nu pot fi sesizate
gi capacitatea de muncd gcolarl numai pe baza simplei observalii. Determinarea gradului de
tulttii la invdldturii, volumul ,corelatie se exprimd prin coeficientul de corelatie (mdsura
etc., cu ajutorul profilurilor didacticometrice individuale si pe gradului de corelalie intre doud sau mai multe fenomene c€re
clase.

Didacticometria este mentrtd sd ajute gcoala in diriiarea, I GIL. 1'. Dumitrescu. Metode qi tehnici matematice in peda,gogie.

irnbundt5lirea gi sporiirea neincetatd ra eficienlei muncii p"A"- .(Cap. Di.dactircornetrie), Editura didacti,ca si peda,gogica, Bucureqti, 1969,
p. 166-181. (T,errnenul a,parfine autorului.;
1 Gh. T. Dumiirescu { G. Chirifd. Ciminul sludenlesc ca rnediu
2 Op, cit. (cap Metoda statisti,ce), p. 18-74.
de viald psihosoeirald (O aplica{ie a rnetodei sociometri,ce). In : Revista in-
vdf5mintutui superior, nr. 10, 1966. p. 69-78.

42 4:l

se d,esfdsoard gr se mdsoard concom,itent) calculat dupa metcda tdri care oferd date stiinlifice in vederea perfecliondrii pro-
rangului (metoda Spearman) sau mretod,a produselo,r (metoda ccneloesa[uscntluordinupsaltetiicdmtouarguirrotelrgisbiacfueictrautclradetunepate.vlruefelauccili,ocncoeanrrcelieantausrtceoaalilip, eiandvasdgplordigJmiicnidnit tdpurilonuci,elasdruael
Bravais-Pearson).

Dupi caracterul 1or, corelaliile sint de trei feluri : cu
.caracter de covarialie (influenlare reciprocd), de asociere
(asemdnare) qi dceon'ctionngteinngtdenslde. La calcul,area coefi:ientului
de foloses,c formule speciale. de rnodernizare a tehniciri didactice, de orientare a intregului pro-
asocialie si comunist.
ces educativ in spirit
Metoda gra[icd. cupIdnriulolrtimsaliei ,a;ni-'ia, cpeercrefetacrleio,anaptedteahgnogicicadeqxip-aereimxteinnstaall,riacdpurteinod-

Metod,a grafici favorizeazl, analiza profundi, exa;td a sbruc- :s:aatsepmrijeinteodmicoi dpeernnitzrauretaoaintevdoldbimecintetuleludi.eAisntvfedll,damuinfot,stauelafboso,-t

turii fenornenelor care se studiazS. Cu ajutorul graficului sau experimenta$e gi imbundtdlite programele qi manualele, a fost
histrogramei pot fi exemplificate si explicate Jorelaliile si con- isntutrdeipartidnsuetiiicz,aerrec'eatdmri ijvloaalocreolaosremdoedeirnnsetrdueireinsptrrougirrea,maautd,fodset

diliondrile din miscarea fenomenelorl.

Dupd trdsdturile specifice, graficele se clasificd in carto-
grame, stereograme, diagrame gi ,curbe. Foarte frecvent folosite
docimologie, au fost intocmite, pe bazd de cercetaie, programe
sint diagramele, care reprezintd si,tualiile numerice p,rin con-
struclii geornetrice. Sint cunoscute d,iagramele circulare qi ale muncii elJu:ative, indrumare privind activitatea dirigintelui
curbele de frecventd : rcurb'a.clopot (curba Gauss-Laplace) sau
ogiva lui Galton. etc. Numerorase cer:etdri s-au r-eferit la trecutul scolii gi &oiulia
pedagogiei romdneqti.
i;ni trrCeitmu'iuttmola,matecltuadaceel sd,ateel zcrve'eoarlt:laiezrtdderriip,i espeecdaaarpgeroesgcoiicacezie,dtdactedecaaelixalijsitcmdrapuieun,ndedaecgcdcaolaalirij
Corelalia dintre anumite situa{ii, factori, rezultate saLt conitinua sd se men!in5, ar pune in peficol acliunea de moder_
indici poate fi exprimatd practic in forme variate de grafice
de corelalie, de compana;re a valorlil.or.
Se recomandi ca diagrama sd fire inso{itd de s:urte expli-
rceapliri,ezdientui ngitistlcuo,pduilnpr'coaprues.sd ::eiasd clar conlinutul pe ,:are-l nizare a invSlSmintului. De aceea, se fac eforturi p-neivpelalnulna!i_
onal; penrtru didi:area cercetdrii pedagogice la
exi_
agtocealnituteenlegorr,sasidnoetcleiae,ntcdgalritieensdoarceteilaelcisdat,deerempleeudltaticlgraiodtegairceatilcg-ediedIznivnsotiiltntauvttdeu.lidlmdneinasctuetiaiinsdltee.l
DEZVOLTAREA CERCETARII PEDAGOGICE IN IT.S.R. pedagogice.
EXIGENTELE ACTUALI' FATA DE CERCETAR,EA PEDAGOGICA

Dezvoltarea si perfeclionarea invdldmintuiui in lara noastr6.
sint condilionate de promptitudinea cu care cercetarea pedago-
gicd oferd solulii eficiente pentru rezolvarea lprobiemelor ridi-
cate de practica gcolard gi inlesnegte punerea lor in apli.are.
P'edagogii, cercetdtori gi oaffxeni dle stiinld trebuie
sd surprindd amploarea, intensitatea gi dilicultatea problemelor
noi din viala gcolii, sd solulii corespunzdtoare moder-
nizdrii gdseascd
qi sd sesizreze de dezvoltare in perspectivd.
direcliile
Prosp'ectarea gi proiectarea educalionald se sprijind pe cer:e-

1 Gh. T. Dumitrescu Metode si tehnici matematice ln pedagogie
(Catp. M_etoda graficd), BurcureEti, Erditura aidaciici p"aiLrfi.a, isoS,
Ei
p. 74-97.

44

tre; .hcnoinctiri,ibaurltieei,valitloerroaatusdrii.in domeniul social-politic, aI gtiinlei.
in esenld, personalitate,r este determinatd social-istoric

Intreaga a:tivitate psihicd si conduita omului se modeleazd
dupd relaliile sociaie, dupd modalit5lile de acliune practicd
gstiatrcarprnoicrittueridlee societate, dupd :er,inlele vie!ii sociale.
mijlocite Chiar
c,u natura sint social-istoric. Marx
aratd cd esenta ornului trebuie cdutatd in ansamblul relaliilor
sociale, dintre care cele mai impoltante sint relaliite de produ:-

CAPII'OLUL II 1ie.

FORNIAREA $I PERFECTIONAREA Individul ocupS un anumit loc in cadrul relaliilor sociale
PEIiSONALITATII UMANE
si strdbate drumul vielii personale rdspunzind exigentelor rapor-
PERSONALITATEA UMANA
Vtuiarillaorsosocicaialalefiginiddeinvencionndtinpuudrtdtrtaonr safocrtmivaarel ,acpeesrtsoorn,a;elitrainte!ea.
For-ut"u p,crsonalitSlii umane a cons'tituit intot-
umand prezintd diverse forme de manifestare.
deauna o preocupare de s'eartd a societSfii.
Aoeste modifi:dri nu sint uniforme din toate punctele do
Pe mdsura inaintdrii pe drumu). ':ivilizaliei gi culturii, al veclere. Sult rapcrt biologic cmul se transfor-md foarte lent.
cdrei ritm se accelereazd tCrin,ce in ce rnai mult in zilele noastre, Din punct de vedere psihologic insd, transformdrile sint une.ori
solicitarea intregii capacitdli spirituale a omului e c6p5tab o
importanld principald. Necesitiartea gi posibilitdlile dezvoltirii nccraooiipn5uitdelipemg.rpoiOofanialtamitanueSldn.piinielinarsiunocanaovannultidittcdiahfliiiiiittl.aeetetor,eliibnnucieniuvleiur,li.iinmstoeecrdeiiausl,eisintceoegapnoiatciavpedn,roucaatspturadn-
optime a tuturor resurselor pe care le posedd omul apar astizi
intr-o lumind noud, fdcind sd creas:d sfmlitor rolul educafiei. at5ct!iRrviie,ttlaeetmveianpdeorm,atrmudlseudni,ttuurprli,sleiahpoeltsoiteguniadliianinleilcel;u,i,deasptiietnucdifsiictnreuile:pt,ueirnnattreupreevrssiaeoltneaalgis-ii

, In etapa a:lualf, de lSurire a societdlii sociaiiste multi- caracterul. caracterul si aptitudinile ocupd iocul domrinant,

lateral dezvoitate, ideea formarii gi perfecliondrii personahtelii determinind temiperamentul.
umane este centrald, pentru Jd ,,cea mai rnrare bogSlie o repre-
Forfa, mobilitatea gi echiilibrul iproceselor nervoase (tipul
zrintd omul ; el este fdurito,rul tuturor bunurilor materiale gi
de acrtivitate nervoasd superioard ';druia ii corespund tempe-
spirituaie, de ,el depinde inaintarea cu succes a patriei noastre ram'entul sanguin, coleric, flegmatic sau melancolic) nu
pe cralea societdlii comuniste"l.
influenleazd prin ele insele formarea personalitdlii. Aceste
Noli'unea de personelitate, intr-o a:cepfiune largd, desem- afninocusrtruinivgnliisetrddialciliouannctocuroniibnscuttouiieenrialrilrtnaeeuartielaagnilcmupomuenlirstsoftuoirt:nnucasie{tliirtourdnecliafitl.ulesaxriueIfplsueoinsrctcteuloimolnnfuciazlluiilloeiiolonnsegaarituvceolsasa,li
neazd omul definit prin totalitatea insugir.ilor gi a funcliilor rnai ales, modul de formare si d,e sistem atirare a a:estora. La
lui psiho-fizice esenliale, cele mai caracteristice, aflate in uni- dlnee'ifvoleeslexubelitpdceerplseeonnmtarluaitiSrgleiiegnlnaeerreainaletecrsoeniscealacuzeillel,eiianscipaarrciemtivaui,ltudrliioin. di,mspisoter.tmaenleli
tate indisolubild.
17
In sens restrins, ea reprezintd o persoani cu aptitudini gi
insugiri intelectuale, artiistice gi morale deosebite, cdreia ii revine

I Nicolae Ceau;escu Raport la Conferinfa Nafionald a P.C.R. 19-21

irrlie 1972, Bucuneqrti, Editun: politicd, 1972, p. 82.

46

prapnc<gn""ee;adaumurrlPJtPl,pisetiitgneoeroanp"ulrrdneiCtsreeaelaiosienn",gnlt,tiqidoietiarsndtugiidlivtiillioteeueiaiavidrrcxtiai:tuecasapltelat,alelfruitaiaralrldcouiiutenosi,zittalonnrneioaizacclaafnidnrirupntaearsmst'dl',podeimo"apri'csionoianAittaebleoloctrellragr-lepili'iiucsisaamentnto,,iondiveacnfrstiii'iritozvaecufaciiodtodstideoea'rlfuolldmaeoiciglou'guruiediacdaritardaresav';piutiic-nairlvcpaeon9sllasoopfrioeintcphurirdrviaopolml-ie6trrceldoupnai'rngedref:Aedairriganieccalt'ou9!-lea-ii-mrpooil:ttdennea^p,prneidtnons:rrr?adosacei]e''ii-ila-- FACTORII CARE CONDITIONEAZA FORMARtrA
PERSONALITATII UMANE

Factorii care :ondilioneazd formarsa personalitSlii umane
sint: ereditatea, mediul ;i educafia.
Clarificarea rolului pe 'Jare il indeplinegte fiecare factor
in dezvoltarea ontogeneticd a omului are numeroase implicalii
teoretice gi practice, creeazl. sau nu o atitudine pozitivd prin-
cipialS fald de educatiilitatea ornului, influenleazd hotdritor
relalia profesor-e1ev.
Conceplia ;tiinlificd interpreteazd problema rolului edu-
caiiei, ereditdlii gi m'ediului rJ'e pe pozilia materialist-dialec-
laa.rsiuloiAtpmIcrlialulieulufnifiieni,ialneelrseeitxie"-eu"irnl;nc:sa;ito;nauelitt.tidf"ctldeueiedruincfalurleieea'nlil:zaadarlieiltnoporromcfseennssusmluoeicndiaeel tici, plecizind rolul liecdrui factor in formarea personalitdlii
special' om,ului, precum ;i raportul dintre ace$tia.
formare Dezvoltarea personalitSlii este privitl ca rezultat al unei
interacliuni cornplexe dintre ereditate, mediu qi educafie.
sociaLe'

efu,cucmtaacna$:.C:m,nileioeciiu,n.anedcArLdceitsuiaistlcif,einneaadttlcvei,evtzlepipecl,'letilitlnrpiarseeaostselonr'actcaai'fcilasliitaitlapoe'olticdenraiatcauusllotr-tcacmiprsiaeodatlafnleeeildtlie'cifnlurnadtisnou'mttfcedoeleonrsiimattrleeeauanlnra(laeLKo'Laa'rMncrtapLaasdeiarprrrx'seuos)ol'cdpniu9{oaiilcrlilteetiuSmd' l'ulsiii--i Ereditatea (lat. hereditas : mogtenire) este insu$irea biolo-
.tsssep5dleesDdic"deei,{esifaczicndpvii{oalruil6ratmldminoraiiimnnrdacpul,!eliuuscrioanscnveoagaantni,ea,pteunlrvi-lotutoddfil'uuleiilninin'adgpidleaeazvspeJec"unru{ilteidaecncvlioooHnnluqdultri.ixaiei'ln:ealrtudyvmm' d-n1oiei^ede^ainaalictjaou^intnte'i- gicd generald a organismelor vii, prrin care acestea au posibili-
tatea de a reproduce la descendenli caracterele 1or rnorfo,fizio-
iogice ;liaucnl'atriip{icadreeampertaobboielirsnmei asemdndtor. Biologii alr con-
ereditdlii. Teoriile rnai vechi
tribuit
se refereau nurnai la ,conselvatorismul ereditar [teorriil,e cor-
pusculare ale ereditdlii ale 1ui A. Weismann (1834-1915) s.a.j,
r;egind mogtenirea caracterelor dobindite de organism in cursui
vielii. Alli cercetdtolli au emis teza privind variabilitatea
ereditSlii c[Md:esneddeilu(l1e8x2c2lu-1s8iv8a4)I, T.H. Morg,an (1866-i945)],
suslinind ereditdlii sint genele :are se
gdsesc in cromozomii celulelor. In prezent, mecanismele ere-
ditalii sint analizate nu nunaai la niveiul cromozom'ilor, dar
jsmfrupo.u'r'laarcdimntDr:tIPeeooneaesearzrnirrgcveesveuoeiaooa.mn-unlltceinEadtaeluiirral,ptiettad"ldaaisraeete1eep,ifat{n1iaeaoitot-roce'ri-mznt'rmfsooatseiotircuua*inilc-lzisuauesddi1rinoxirielf9cttonei6iaiiaranllsnilrifd6epxai 'euic;tsulcrimtstaoon-oinIanrneasinrdtlnneofeeioielzlrnironisum'iensiel'sxttadeaitrtedtesofro'aunarrnlibiitlnznuqdieelnideaaefeilzzznsuzddvtlevceooinr1nlclntltidaoai'snrreieeusitaaindddpueeee;i-i-- ;i la nivelul bio:himic.
sSvirsegte in decursul vielii' In confo'rmitate cu cele mai noi descoperirri ale biolo-
giei rnoleculare, un rol deosebit in inregistrarea. pdstrarea
si lransmiterea informaliilor ereditare 1a urma;i il are acidul
ciezox'iribonuctreic (ADN) situat in :romozomi gi structurat
intr-rtn numdr enorm de unitdli diferite, nurnite gene.

Funclia cea mai importantd a genelor o constituie diri-
iarea gi controlul procesulul de formare a proteinelor, atit
cie irnportante pentlu viala oricdrui organism. Sinteza pro-
teinelor, ,adicd asambiarea :elor 20-24 de ,aminoacizi din care
sint constituite, este dirijatd de acidul dezoxiribonucleic (ADN)

4 - Pedagogia apiicatil la doineniul educaiiei .flzice 49

48

prin interrnediul determindrii sintezei acizilor ribonucleici nircffrrte'rinonouo".zr-noaarnemnismoecrlIntDSteD'nrfliitaroi:gratiuiiesisiingilmiinepepanpizinii;oacep[oi,p;adzersozepdp'tiaetitriiascr.emlcotapiriea.ici'houfzilrtnalneurieseiiiitalcetttcuilidbnnurvisbsdnei.ralratieialiaiursrtni_ndruo'ttlldispooeeiuridv,r:m-taoomaeiudduiesuaaiiagsieunillcaibuulceriencupcils-nm]le-ci,iacc"tu:n^"g.a.oo;rt,?"ita,p;tt."opbpui1r;l!tlril,i*iie;;]i""rii!v;o'ollurtrrut;e"ir-an,f-o.ra""rfiaiuinlL"iirriCtzrililu^in.,r;uierrcl'i,oLtr-"poi"liararreeln'agaoraiornerrit"arpr"tcgtt"n":eirtaoerircdsiaaai"crz,uelaeltlaeoiLceiiutpiiaraildrerveenrricieaneiie'eeattezlsaieidifrn,vnzrias.rtsvoeaiidoiverlt,o'ln-ee,ottip,.Sa'arp.imi-.aodlsririro.za.cbapueuuiainteisnrrarat{putriaeoctltuialrrosiiert.nitiimaicdrelnehddonnueneoaeiarasczl_tr.l_a,_e.-._-ei

(ARN).

Teoria mateliailstd susline leg'Itura str:insd dintre metabo-
iisrn gi eredi.ta.te. prin intermediul rnetabolismului fiind posibild
infiuenlarea ereditdlii de cdtre condiliile de mediu. Descope-
rirea rolului genetic al. ADN a infirmat ideile neqtiinlifice des-
pre cauzele supranaturale ale eleditdliil.
Ode,td cu recunoagterea rolului ereditSlii in dezvoltarea in-
dividuh.ri este necesari diferenlierea insugirilor ereditare de
:ele dobindite, analiza raportului fadicnttorerugl eenroetdipit9airfennuotpipo.aDteifif-i

cultdlile constau in faptul cd
surprins in mod rzolat, deoarece activeazd in unitate diale:ticd
cu factorul extern gi se manifestd numai in anumite circum-

stan!e.
Nurreroase ,cercetdri dovedesc c5, insu;irile lizice sint trans-
mise ereclitrar intr-o mai mare mdsurd decit cele psihice' fi ;::letscnlcil,io,nil,rsrltpegiu,iu'tsa#ieculuteplultptdi'.ail.iirzrz:Jur.acn3udi1'etrasicsfLaiauitrrlsi:vI'oc"ilr.eo1Lnpttriisl"al:u.rr.,r:i;lnip,;aS,r,p"i':aHifn:,"tuti;vTu"v?r"tXliide,e,ct;r'"t"i.;'vjin,.":";n:c";;"i"ri;d,cs;lt"i'"^aetri:"e;n,"iff;#f'"fs:;n{pi;"fi;"iuof?J''"1;"i'1'sfiT:a's;;i.i?"lb"#:ii;n^'"ilTiioi?:?t"a;1;Y#,idil.:TdiL,ii;:l'xo";a'i,ue,",,tjo',:::orn""o,iire,ni":i:"itmoi?vdratnaaaa,c"scrrrpd&i:detsaaruaa,"bsni,bpt"eslitmlieidelnt,,airpc,s#itd:orioietcgua*dt'siupr*u,tfidrdai*fiidd,pnicspfm,coieizros*aipintnots:eoe__-e--
'lotu€i, nu toate trdsdturile fizice sint influenlate in egald md-
1suerad'cpiedrfualcutiosriiinetrecdoiutadriil,,iodneaetexegmepnlou,tipcui:loianrtera-oocmhidlosru,r3dulmoaa-i ** iiiifftlsatgce:tarret'panrvrDinneltegiii€eA&at"iur:u:i"sdr,pvdaiupteipliieteifniornfi'proiriaaan'o.v:erdcle!daizexttilouriavIlptiorira"eslei':ricitlric'en;lrsufd"to.eolrcu*mtsdnagaSicttrldusi_roi,a,iic""ntdin.i'oa*-ntt"dtir-r"f;iniaiJip";rfcidciii".iie;lt""ts'ijedr,"id-d"irl#,ei;uietrir";rrrl"i1e""dJ"i#',;pait"ri"Joi;;;t;1;;;a1r;;;i""i;trv.eJie!a"af;"ar&pe"*el9srsnise,?zyiiittmeap"*amdie,T{csaler"oetiftddenneneipis:sufiiepnpind,ornoneonttztdrriearaid,su[erticiseds1aduaiui0tteuftolureiz.et-perpv,eidpnoucrurola_g-e_,_ti-
mare decit greutatea sau indllimea corpului' adseupmraed-icud.rora
mai pronunlat influenla condiliilor
se ,exercitd
Zestrea eredifard se manifestd predominant in determi-
nstarruecatuurnaoarntardtosmdtou-rfiizgioelnoegriaclieadiosrlginacntiivsme ualluei,sspteacdieiilieumluainecie:
rnaturizare, pozi\ia vertlicalS, felul de metabolism, cara3te-
risticile sistremului nervos fn ansamblu, ale dinamicii corticale,
temperamentul etc. De asemenea, se mo-stenesc oaractelistiCi
inportanld din punct de vedere aI speciei,umane,
de mai micd insd mari deosebiri individuatre, de exemplu' par-
care creeazd
ticularitdlile rnorfologice exterioare, conformalia corpului,
figura. partiLcularitdlile organelor de sim!, sensibilitatera fa![ de
anumite rnaladii, ampr-entele digitale, grupa de singe etc.

In privinla insu;irilor psih'ice, iacto'rul ereditar se prezintd
cu totul altfei ; el condilioneazd dezvoltarea psihicd sub forma
naturale care constltuie baza materiald
leinor disprwifi,i a dez-

voltdrii psihice. I.P. Pavlov a explioat eredritatea psihologicd.
pe o proprietate a -ssiisfutenmcluiolunianlderavoasce-sstiuaia.fundamentat-o
oa c,v,oI arVs.epI.s.uLppeeorniiji'unou,r.eO;S;o:r::f_fyi"l:"l1,H. 1"?4,
pe structura materialS

1 St. M. Milcu qi C. Marimi'lion Gernetiroa uman5. BucureEti, Edi- n Ei%.S1.P?.:LT.:p".1. 1t1eer3nif4rie,..ip'1.Rlt.2p12.1,Ra. .i, ur aoririt dri i
19J3, p.
tura gtiinfiflcS, 1966. 4B0

50

51

H

Pesimismul, peclagogic privegte omul ca produs pasiv al ip ti.np_cg alfii au primit o educalie strperficiald (sau thiar
mediul.ui ittvatiabil : el este inzestrat de dintre oa_
ereditdlii qi al 1a atribuia o

naturS cu anumite calitdli sau tare ereditare, trdiegte intr-un deloc). Diderot pexripnlicpar,isdmearaesedmucenaeliae,i,dcedorseeibairiilie
mediu prielnic sau neprielnic dezvoltdrii s'al'e. rneni exclusiv

tdrenififseiAsmrticitceecai,iteeczguiteremndoeiarvirniea,tr,lsadiepacdridrmupt-peeelixcpipnalarlipmlniedrisdiooepacoeidaloelgpsEilciainecnto9tpnriiebdpduiolatiliaigtiriso,cetgeoir,cuicnauoou-nrscoi.anpcriefaalsuclei--- mrare importanlE.
ppBs]iaieeonegrnslotJiteenJa.l.csJmlsHguk.iei.fIRnflraPa-iuoaecducnsdsetacte'sagodteltommoieanazrup,tetzarea[-rcrsui:rao:aignatnviccpseemgiileaedeudasleceetrroodcaiansuensvdc:einaldcnb,,teag.oarer,tev,irceacesduacetuurccpzeabdobmdlmuiaeetei,irdcaenufudpe;miactooilpndiiia:uodi6lruiqui-t,ln,iocveaeataclrvlmec:eesefar,aiearluuivtn,rn_,ae.,
enle retrograde, conservatoare.
Reprezentanlii lor au incercat sd demonstreze superioritatel
,isintnornndcddiraissildc:nuunattdtuiuaarcaolcecnllasadtssiitefeuelolireoritreoeexxapnpleolodoraaraetmtapatelotaenat,ierleo,sru.c;isirleiepnzsriunteeldttianrectsuzdalualistnpatfrtetaiutrtuilifodiicrniinaztarieleotsear-
Pentru Tolstoi ,,fun,ctia educaliei ':ons,td in dezvoltar"ea si
desivirgirea n,aturii umane,,.
native ctare stau la baza rIeelafolirimlourledaezddocmuinparirveir9ei de supu- d_agToogilci acegti ginditori ;animali de
nere. Concluziile Ia cdr-tca- suslineau puterea imensd aunedpuutcearnlieici.o-ptimism pe-
pe sare
bititate sint eronate, tJeoareJe ei contestd valoarea educaliei,
aflirmind cd ea nu poate sd schimbe cu nimic fondul trativ id_eDi pinrogprdecsaisttee insd, perioada in care burghezia a promovat
qi amprenta rnediului social. & fost scurtd.
Dupd ce si_J consolidjt pozilia
de :lasd dominanti, ea a abandonat conceplia
Adeplii optimismului pedagogic manifestd in:redere fald privire la rolul educeliei in dezvoltarea omului optimista bu
de acliunea formativd a factorilor psoosciibailliir9t6i leildeudcaeliopnearflei,celior--
primd convinger.ea cu privire la gi a acloptat
o atitudine negativistd fa!5 de puterea educaliei, suslinind atot-
puternicia er-editdlii sau a mediului so;ial, consiclerat imuabil"
imre, atit a societSlii, cit gi a fiinlei umane. Acegti ginclitori
au trdit in perioada de ascensiune a burgheziei qi au refiec-
tat pozilia lor de clasd mititantd pentru cucerirea puterii Premisele ,ereditare devln cal,itdli, insusiri psihipe, numai in
prezenla anumitor condilii de mediu.
economi:e gi politice.
Arnintim in acest sens ideile unor mari ginditori pro- Esen!,a gi caracterul personalitdlii umane sint determi-
nate de relaliile individului cu mediul natural qi soci,al ;i
gresisti din se:olele XViI-XVIII. De exemplu, I.A. Komen- adapfalea Ia sirtualii ln ,continuS. modificare. de

sky, marele pedragog ceh din secolul al XVII-Iea susline'a, In sensul ceL mai 1arg, mediul include to,ate condiliile ex-
in lurrarea sa pfuonadteranmaegntetauldn,,oDmidaacdteicvadrMatangunmaa"i cd terne :are exercitd in rnod spontan anumite influente asupra
cu ,,din organismului, adicd mediul natural fizico-geografi; gi cet so-
fiecare copil se aju -
torul educaliei... Omul pentru c,a sd devind om trebuie
educiat". Filozoful qi pedagogul englez J. Locke, reprezen- cial.

tant al burgheziei engleze in ascensiune, ':onsidera cd noud La om, mediul inseamnd in primul rind mediul social, care
zecimi din oamerli devin a$a cum sint datoritd exclusiv edu- include qi influenlele factorilor naturrali. Marx a demonstrat
caliei, deoarece, la nagtere, ei sint ,,tabula rasa". gtiinlific cd esenla umand a fiecbrui om iqi are originea in
Materialigtii francezi din secolul ai XVIII-Iea, pre:urso- ta'ruinunecnaflllianoudeslneeisfieostnloeatrlimazrnuddsn;mcaepcsfeleauidair:1plsiteuroiiannlriuefnmliudtiersnee-nostdueulceirnusimaail.uzlri,nadi,prnaiuepInmettc,rioatainmrnmevs,oafldnrr-niaraamerbnddgitlei igsafs.icii.tnoenmisrtuitocacdaaldaicfail,ci,rtoa,iin,nnn.eJdlMaauumz-eltd,dbsidl,;uua*ull

rii ideo-loSt. ie. i si revoluliei burgheze atribulau educaliei un
rol irnens in formarea omului. Helvetius afirma cd oamenii
sint egali sint rezul-
de Ia naturd, iar deosebirile dintre ei
tatul faptului cd unii au bene,ficiat de o educ,alie mai bund,

52

53

Omul igi exercitd in egald mdsurd influenla asupra me- dlcaiiatnelferinaspl peadereartczieocvaaeondlttmaauteaeaacc,ztrrrSo.or,s:aloduldcalieatetoddrfludiiiteiusafretaiirvpirietsuapslloeiuzccieiiaecfizdctdd, lm,iiinpifcslruorioncesinatilrtniuestetcieertmuvmreeiiudnsiliuttoiel--
dadiuapluteianzadtularacl o(dnedi,leiixenmo,ip,lure, aoli,zbrelinaezdnioriigsapleii,ciiinrdJeigpuli,rai,ntfeo,loIe-
seSte forla apelor, le schimbd cursul etc.) si asupra mediului
socla] (il schimbd pe cale revolulionard). a cesteia.
Engeis a ardrba,t cd l-a cr,eat pe om" ; omul a de-
pro:esul ,,munca AISturi de relaliile prin;lpiale gi atitudinile inaintate, mai
venit om in muncii, in care a confeclionat uneltele e1x,.io.strtidvagicgdrrourpautrriecbuuiveesddersi einaacp{oioianteez,erecliat fniiunie-perninercgiipci.ale,
cu care a transJormat rnediul natural gi sociai. im-

Omul este produsul forlei.or gi relaliilor de produclie, un Adeplii teoriilor negtiinlifice consid.erd mediul irivariabil gi
produs activ, deo,arece el se afIS in strinse relalii cu mediul sociale antagonisde
inconjurdtor, lui fiind influenlatd indeosebi de trag concluzia cd. orinduirea cu ctrase
dezvoltarea (exploatatoare gi exploatate) este vegnicd, fiecare fiind 6bilgat
acele condtilii sociale fald de care manifestd o atitudine activ6. sd se incadreze in mediul in c€ne s-a n6s,cut.
Influenlele mediului asupra dezvoltdrii psihice se realizeazd
in
procesul aotivitS{ii, in oadrul slistemului de relalii sociale
in care omul se integreazd prin muncd. EDUCATIA $I DEZVOLTAREA
Schirnbdrile produse in structura societdlii exercitd o
cco&mrD€peslzerv€xo,rledtaaerTeilzaaeaerzsidntef-eulrainomrpilrgao:caesrsuepoaebsricieoecrn,tdivpe,dnuitnSn,ivtdreeercsealarlesasiidmneepcleluasalrao,
influen!5 puternlcd asupra congtiinlei oamenilor. ,,finind vgstoia:flrt,edarciiaveliimtcahptiivulidlcudiveppcrrhionegrnleaosuu.all,taconnotuindu, amraeiininnaoltidre. ,Pinrolocecsuuirledelez--
searrur de falptul cd modul de gindire a1 oamenilor este de- cesDareezvaoflltaatreeainesutemuitnateprdoicaelsecutni:dic

terminat in mare mdsurd de condiliile lor de viald gi de

rnuncd, de riivelLul forlelor de produclie gi de cara--terul re-

laliilor de produclie ale sociietd{ii, este evident c[ preocupa-
rea pentru bunul mers al economiei, pentru progresul ma-
terial aI ldrii gi perieclionarea organizdrii sociale consdj,tuie ale cdrui elemente ne-
parte integrante a intregii activittSli de formare a congtiinlei 1ia (schimbdri cantitartive indisolubild sint evoJ.u-
sociaiiste a mraselor".l calitativd radicalS). treptate) 9i revolulia
(schimbarea

Mediul social cuprinde o sferi largd de influenle, de Ia rfsnliuufeDnunecnzilciaulgiouflintaapicrloertiaronorfiirzplgoircaardncbitsaicimoaoluromelguaiuiclsuiuimqsi ticeaomnnnaasitnttuidcrdacinulia,rrspeuearlxliivnezainerceliinialiitiel,fopormrrrmifenizediilin:ouerl-
cele mai indepdrflate ln timp gi spaliu, pind la ,:ele apropiate,
nemijlocite.

Studierea rrelaliilor intime ale copilului cu mediul incon- 5i sportului. Determinarea dezvoltlrii fizice a omului se efec-
jurdtor demonstreazd inexistenla condtiliilor egale de mediu, perimetru toracic,
legdturi cu elemerrtele va- tueazd., pe baza unor indici ca : indllime,
deoare:e fimeceadrieulsutia,biinlegftuenscelileecdtive particularitSlile de virstd, capacitale vitalE, greutate etc.

riate ale
de e4perienla acumulatd si de slistemul de infiuenle instruc-
tiv-educative exer:itate asupra lui. {tL:iirazvemieoiDe,elorenvugtzo,liuculdaoei,tplitvtseaietsirueteed!aislicntpedeis,errichceeiaipnetrrasdaectu.rztgaeeiirnrn.ioltealmetipgusddliutheuii,r;prdecroacacuelpesmreopleedecuracssnooisiganmnelieidal:veceitne,rimevauifpterieiocl_i--i

Grqpul social restrins in care trdieste copilul (de exemplu,
familia) este ,r.rn mediu mai mult sau mdi pulin educogen,
dependent de gradul de asimlilare a ';erinlelor generale gi de
tendinlele de dezvoltare a soctetdlii.
Gradul de dezvoltare piesiheicxtdereiosrtiezedaeztrerpm'iinnact odmepocrotna_-
I Nicolae Ceausescu Raport la cel de-al X-tlea Cor,.^gres al p.,C.R. di!iile lumii obiective $i

BucureEti, Editt. 'poliiticd, 1969, p. 91. rnent.

54 55

alc5Dteuzinvdoltoarueanitfaiztiecddia$liecptsi:idh.icFdizsiceurlegiailizpesaihzdicuclonsceominiftle.un-t cavzdcceeueeeaz.srlPusrzvDittdt-rieiero,na_iilntlndsedaiardc-neraceruificf'eel:coutipraianivre,nsltiiinzufaiahseatcraliirries:nteeieiptvan.giomtdsMiaezliitalvsiroeettiiaiuaddvv_reeiduclgadoraizrninradedtiiezallpeeipacnecrrtdiopeiocibenncaedacsetzieiiscdtntaruaeaevpplrrbbuaoeaaulibdseriieldiltmreebi,vec.iiolsinippiltdtntdduuavlarnrridiuiiiiieeb.lilddo-iasmnIrrcce,itacnf-ucratgeaoo'ta,unblaultr,ciorre"rraer,ecrlrarpette*tiir_,-v-..
enl-eParzodcerseuclip- rdoec,zvsoeltindtreiir:oonmdiu{iolunieaszed. caractetizeaze printr-o
cprgeoeianrpmldiszuaiah:netiedcnatpgcdrtiiivsnsicteahiitnbmetaaebzraeomraemzedducaipluuleiiitagsr'teiisivltcaderlemiadeuainozlurdgpi apunnoenisrcsvimtboidlusitelauctiveeecandutresaimr;ela,,ebfcdiialziiurrilecj,i
legdtulilor temporare, formdrii reflexelor':ondilionate, edu-
calrrn fiind ,,un lan! de reflexe condilionate" (I.p. pavlov). n ansamblul influenlelor sociale, activitatea educativ6
Intre eS\rcalie si un loc spe;iai.
plexe, care pot fi dezvoltare existd relalii reciproce com- deline
examinrate sub diferite aspecte. Astfel,
dezvoltarea psihicd se re,a\ize'a26, prin ,educalie, deoarece gtca.aitten_dEizgadaisu,tucmiapnalriaaivaeicnlduedespi,rrveidniaddeuerpleueuairnlsiizpncedocrmimtiivopteidllpeexuineludtieeidndeilnieofrlnJuoeaezmtvn,olcecltoaencrreasu.nttieednsetegseoixceoirer_*-
vpnoroolitcapereseun. ltPriunrisnrteruzucortmlvivaa-rereeda,ucdcaedtzriovvoralitrarelrpesutaenpenseeichleeis;vdaurdelusoitecaeonriuncmolenitddmitediereezua-
educraliej, dar si un rezultat al. ei. itsictoPrgireiini,pplaaecnlniiuftirncueaaat seeigdxuuprceaa:r:tieieoannlaaleldgsosdcetiuatrrridai..isanmctrueimteguilenantdemriaonldii sistema-
grarea activd a oamenilor in viala sociald. decursul
stu{cirnjdinianudpfRini'iasmcicavpilrhpiaeeteuioigl;lertdgdetcuruirdnneecle,laeecdcdeieae1adscalaeireenercdscegitettcoiupzceprlvedopmod,nsolitetainasrbdiurtiibeurliineactirldaeaitllzpeldtiil.oaldelrilouvrl:fcaiueadarscieitceeiaeaalocasrsticunaiqcarelicfd.seaiieninlbgzaisilvloiudoerag.llecteiarLedviraluaouescrltuadrcJiiolniicnzasodisacntler'afl-,-.
gi inte-

macrceattiriEvzeietdaaautzvecd.ia"i.tloicaeriraloinlrreleclueentodblceiaenrciatgicviteesrpapelercoisasoipis:eiteci ttdiivnti,i,-cpirievenefetrrsrueitocdadoremeelaanicfioodnre_-

ppceer'sirnS,fecpe:elrdieeouanced,a:xemleiemcoripempeliebfaircozaadglirdioellei,mbnianefztoedvnleondc,oumtuul adrdleeepfeeacnrnuittnrrlueoansiatnisntseittueug',ianircteiliealaezvcaoielntlstodtrmcpacrr-uoe;_*i, In socialism, rolul educaliei creste foarte rnult prin obiec-
pe care le urmdr,egte si ariei de cuprin_
no;tin!e. tjvele ca educafie perrnanentd. p- rin ldrgirea
dere,

Avind rol conducdtor in formarea personalitd!ii, 1inufiluIinnecnosleoncjlueierdteatdoteurac. rastoivceiaolisrgtdandizisaplear;itrecpbtleats'p;oonntt.raandeicalriielemdeindtiure-
!ia, ca ac'tivitate co,nstientd., organizatd, sistematicd,
lioneazd dezvoltarea, ii imprimd un anumit sens. ecluca- ze[.i.a,xett,eeIn,ernd,eciudoccunaacftraieealxialtainurfelelusretarenoptelfoaadrcztoudtot,rniriifuonolarrmnhdtoai.ntrpdetrrareiitnopeerrferoiscnrolmintaaleatnleleis,tdaemlmiiie.bidnilusiultitfquai.tcieotodnuraiclolai-r-
clirec-

odiSs_d,epuregzcrEaivicjinoedtnrilsuztdeuaacblrrageeualiiiaE;gelsiiiutssidmnneueeiublciomlmleeirnsaapiiezttaluaeddttretueiezacagiacamtertfeeiupsvlnteio,endrmdtapaermpenopencleiarlneinmndstdiedeane.rndoidieIusnens-esltbmdiiaiintdcrdcotesuieuflaiuarcpaiqemricoioonaocnredddacsu.iuaecnlcutlreeideuitondddsrieeee.i zeleApelxicteinrndeteazca!.imona'etearzidatpisrti-ndiainletcetricmde-diucl ocnofnodrmiliil:odrre-i,riarrt,";arrur-"
educa!ionale. iLpq-nleiitmerilnnaronefrldeudme,eiaznflvaodloari.mltaimnardeteeeadpipludaelrutrrasiirnostende,auelclitxod1enloridicr,iiilntisdoleunplbeargriiennea{mrruinecedtxne.tlraeamcrlenuiuddnniouefrraiincceoaddun.uzdcaeialsitietilfvoexdr-r

1 Maturizarea e,ste o dezvoltare rel.ativ conrpletd (n. a.).

56

5'.r

Printre condiliile interne se includ dispoziliiLe innds;ute, cerinte din ce in ce mai cornplexe. Mediui si ereditatea re-
experienla an'terioarS, interesele tparreezainntdumcoanidpilriiinnelcnetsearrme eedvioulluelideui,cadlai,eri.e1e determind dezvol-
gi atitudiniie, stadiul de
dezvoltare.
Dezvoltarea personalit5lii apare astfel ca rezultat al unei
activitSli selecttive, al prelucrdrii interne a tuturor elemente- plaSntuurdi,iepreraivipteersinonacolitrdreliliauliemad'n,iehletcreticbdui:e sd se faci pe doud
1or insusi,te in procesul educaliei sau intilnite in experienla
de la personalitate
spre iinfluenle gi de la influenle spre personalitate.
'cle viald. Personalitatea umand nu poate ti desprinsd de mediul

Educalia presupune nu numai o simplS modificare a social Ei supusd exclusiv infl,uenlelor strict eduoative. De
i:orbamentului, ci transformanea calitativd a personalitdlii, iimpune al personalitSlii : cu-
lizabild in mare mSsurd gi prin autoeducalie. aJeera, se gi studiul sociologic
noagterea cerinlelor societdlii fald de individ gi a aportului
Ca urmare a dezvoltdrii capacitdlii de autoformare a ornu- acestuia la dezvoltarea societdlii.
lui, atribufiile factorilor educatiVi externi sint indeplinite in-
tr-o mdsurd din ce in ce mai mare de :dtre factorii lnterni1, Educalia, ca obie:t de studiu aI ped:agogiei, trebulie consi-
deratd principalul mijloc de legdturd intre totalitatea relalii-
accentul deplasindu-se progresiv de la inriurirea externd Ia
lor so;iale gi personaliltatea umand, in pro:esul activitSlii gi
.condilionaneia in,ternd.
dezvoltdrii.
Munca de autoeducalie constd in transformarea educaliei,
proces exterior, intr-un proces iinterior, in care motivalia nu Omui se nagte cu insugiri fizice gi dispozilii naturralre ca,re

rnai este dependentd in mod constant qi perrnanent de factorii stau la baza ractivitilii lui psiLlice. Acestea se dezvoltd in de-
edu:alionali, ci izvordgte mai ales din intili'ativa individului,
orientatd in direclia preludrii anumitor sarcini ale procesului ecuvirdseunl livaizedliiinsupbriamculiul nreinadfaicnrftloureilnolreelexteedrnuic, adtiivnetrecomcaprleexese.
cle formare a personalitSlii.
Educalia gi autoeducalia se impletesc in mod specific, in Puterea educali-ei este condilionatd de zestrea ereditard si
lunclie de virsti gi de imprejurdri, de individualitate gi con- merllu1 social, pe care insd educa{ia le poate transforma.

text educalional. Dupd cum aiirrnd E. Planchard, misiunea C5lduzit de a:est mod de inlelegere a factorilor care con-
,dascdiului g,,iesstuestdinerXatd-ilaadoupceerapeg;'oellaervdii",smdialai mouclto,odpeeraar-ei dilioneazd formarea personalitSlii omului. profesorul de edu-
voluntard
.saintdreisnp'aoi/nilii,foarmbaurenaelporrodpqriperiinvdoeinrileq,i a tpropriilor ditpgfbfc're3feeeaaio-sl1snliaire,tteesmiolefspoi!fatnariirig,ozm-mctiiifip-lcevuiainendsdl,asaongeduvrltciicaaurailcuafclcoepnltiirasareuameeernnslebaeJpettreroueaubreriocielvauedassl,uuvnzidpftdiuleiuolioaelrned,r.nidd,tefeaeaoeurllaneia:zracifdnva-etfefiiuiiztmobrelednicunruneaaivnclrplepaediduila.usnodtib-tmeira'leiitpisudipepulic$tn"onnoiordtuntprrip,uscduccdeuinalee,aiiiucr"alnezatalded1-dedim"ioezeiribln"vni"invJoerr-ec!rtci"adutartas,pmi.eivuar,reclsiae_,--i.
capadtSli
obignuinle.
De aceea,
g:oala ltrebuie sd-l inzestreze rpe elev cu instrumentele ne-
'cesare, penrtru ca, gi dupi absolvirea ei, s5 qtie s5-qi con-
stionnuaeliptaretegadtiinnea.cosnEcsoerdaaunttodpecrufecclioenCenzlee,lesdim-gpi udseezvdolete
per-

v1a!a

socliald.

Personalitatea omului este rezultatul interacliunii optime PARTICULARITATITiE DE VIRSTA n9oI uiNcDaIlVroIDNUaAiLaE.

prdpoirrnilinnutrlesodtraeegbrateeinlidrrimzeitaaainrteeau,annmtogrieindsinlcifduoorp,ugrummiraieargdreeiuaapcaepvfreisiereps,eloaicinctseaivalieitsadtralncii,,detirirvenouitluinlr:ioomi in,do:armeautuviznliunaoid,tr TMPORTANTA LOR iW aCrruNna

qi { Factori externi - edLr,crafia si mediui ; factori interni - eredi.tatea In_tel,egerea dezvoltdrii necesitd cunoasterea iegilor ?are
stadii gi pe.ioa-oe,ln de-
autoeduoatia. stau la baza rea\izdrfli ei in diferite

cursul vielii.

58

59

Schimbdrile c'antitative gi calitative confera dezvo,itdrii, in unele recomancldri pedagogice cu privire la dezvoltarea elevu-
diferite etape, trdslturi :aracteristice de oldin anatomo-fizio- lui, perspectiva dezvoltdrii lui gi sarcinile factorilor educativil.
logic gi psihologic, denumite particularitdti de oirstd.
Tratarea in:lividuald a eJ.evilo,r, ca .;i respe:tarea parlicu-
In cadrul fiecdrei perioade de virstd, procesele dezvoltdrii laritdlilor de virstd reprezintd o necesitate pentru organizarea
(anatomo-morfo-funclionale gi psihice) sint in raporturi core- qi conducelea eficienti a pro:esului pedagogic' dar gi pentru
{orm,are,a gi dezvoltarea personalitSlii fiecarur eierr. ln funclie
iative. Relafiile interfunc{ionaie stabil,it,e constituie o structuri de aceste cara:teristici, proiesorul trebuii. sd foloseas,cii me-
dinamicd speci{icd, prin care se deosebegte o perioada de virstS, tode si procqJee de instruire .gi educrare corespunzdtoare.
de aita, sub aspectul parti:ularitalilor struciurale, de ansaml-rlu.
Cunoagterea eLevilor nu constituie un s:op i11 5'ine, ci este
fjchimbarea relaliiiol interfunclionale specifice marcheazd cr prernisd a efi:ienlei muncii instructiv-educative. Cunoagterea
trecerea de la o perioadd de virstd la alta. si educarea clevilor se implelesc foarle strins: profesorul cu-
no,aqte elevul educindu-I gi-l educi mai bine cunos:indu-1.
Dinami:a dezvoltdrii interstadiale depinde nu numai de
particuiarltalile de virs'ti ce caracterizeazl, eievii intr-or ranu- Aspeolul esenlial aI tratdrii ,individuaie il constituie eviden"
mitd etapd a cregterii, ci gi de particularititfil.e indiuiduale.
Acrestea se referd la cara:teristicile individuale mai mult sau {ierea elementului pozitiv.
mai pulin semnificative, care il deosebesc pe un elev de altu1
in cadrul aceieiagi pcrioade de virst6, indicii nivelului de dez* Deoarece deosebirile individuale influenleazi rezultatele
voitare putind sd os:ileze intre limite destul de 1argi. oblinute in rnunca instructiv-educativS, profesorul trebuie sd
iormuleze cerinlele gi sd adopte mdsurile pedagogice corespun-
Deosebirile rindividuale se explicd prin moclul de viald, ex-
pelienla alcumulatd, acliunea educativd si influenlele rnediului. zdtoare parti:ularitdliIor iindividuale.
dispozi!iile naturale aIe ,elevilor etc. Particularitd!ile indivi- Munca diferenliratI si individualS cu elevii serveqte si la
duale se afirml tot mai pronunlat odatd cu inaintarea in vir-
std gi pe mdsura insugirii experienlei social-istorice in pro- jus,ta lor orientare profesionald.
cesul desfdqurdrii organiizate a invdldmintului. Cunoasterea elevilor /trebuie sd constituie o preocupare

In activitatea clc educalie fizicfl, in atara particularitdlikr;' pcleansetriucatoreatceolcaabdorreealezddicduacctoicleec, tiinvduel odsideabci t'ipc,encturupddiiriingitniit,e'l;eu
medicul scolar, cu :omandantul de pionieri, cu organizalia
psihologice de virstd gi individuale, trebuie evidenliatd impor- U.T.C. gi cu colectivul :lasei.
tanla deos'ebitd a celor anato,tnrice gi morfo-{unclionale. Priintre metodele de cunoagtere a el,evilor se men{ioneazd :
observalia, rnetoda aprecierii obiective, experimentul, ana-
r,edaelTeur,iarpstatrderecacuomenlsegtuii ialionrpleiunrasrpJeeuacn'ctiinfviieecloodrneaspipdareorrtpaicilaiuetle'aaaripltedofsdilei'ebziilnvitdodilultidliodritritalloolerr
fizice si psihice. Neglijarea a:estor particularitSli are efecte Iiza produselor activitS!ii, convorbirea, metoda biograficd.
negative asupra dezvoltdrii elevilor : incefinegte ritmul dezvol- Particru"Laritdfile d.e tirst(t se incadreazd, in lirnite aproxi-
tdrii datorjtd unei solicitdri sub posibilitdtile elevului sau mative de timp, care constituie perioadele de virstd. Periodi-
d"atoritd suplaincdr:drii, cecra ce provoacd in ambele cazuri zarea stiinlificd a virstelor :uprinde impdrlirea dezvoltdrii
pasivitate, dezinteres, attitudine negativd fa!5 de invildturi in perioade sau etape dinstincyte de virstd, care se succed intr-o
anumiti ordiine ..si se ':aracterizeaz6, prin importante
sau oboseald qi chiar surmenaj. cantitative gi calitative sub influenla interacliunii schimblri
Partiuilaritdfile indiuiduale se referd 1a dezroltarea fizici a factoa:ilor interni si externi.
contplexe
gi la parrticularitdlile proceselor psihice cognitive, voLitive
si afective, precum si la insu;irile psihice a1e personalitSlii. perioadele de uirstd se ,caracterizeazd, prin particularitdli
Studiind elevii gi cunoscind particularitdlile 1or, profesorul anatomo-fiziologice gi psihice :alitativ specifice. Ele sint verigi

trebuie sd alcdtuiascd pentru fiecare figa de 3'aracterizare psi- I Cf. Chirceu A., Pauelcu V., Ro;ca AI., psihologia pedagogicd,

hopedagogicd, in care Jonsemneazd parlicularitdlile si face Bu,c., I4dit. Did:retici qi pedagogicir, I967 ; NL Epuran psihologia educatiei
fizi'ce. II.E.F.S.], 1967, 1971.
60
tl1

strins iegate intre ele ; fiecare depinde de perioada anterio,ard --_ virsta adultd : 25-50 ani :
qi conline premisele dezvoltdrii etapei urmdtoare. bdtrinelea: dupd 50 ani.

Limiteie de rrirstd se pot stabili relativ pre;is pentru apa- Aceste limite de virstd nu sint absolut obligatorii ; ritmul
dezvoltdrii prezintd varialii individu,ale, poat,e fi mai rapid sau
rilia gi dezvoltarea unor trdsdturti fizicel, dar particularitdlile
de virstd ale psihicului pot sd varieze in limite destul de largi,
devenind mai labile dupd insusire,a limbajuiui, cind copilul mai lent, in funclie de condilii numeroase qi variate.
ieqind din ,:adrui ingust aI experienlei personale incepe sd
beneficieze de experienla social-istorticd ra omenirii. Aqa :um Ca profesori, ne intereseazd indeosebi virsta scolare, pe care

am mai aritat, particularitalile psihice sint determinate in o inlelegem in corelalie cu perioada precedentd si cu cea ur-
mare mdsurd de experienla Lindividuald, de invdlare, de edu- rndtoare. Sarcina edu.caliei constd in asigurarea niv,elului de
dezvoltare psfhicd a copilului, 'Jorespunzdtor virstei sa1e, pre-
ca!i,e. De exemplu psihologul francez A. Binet a stabilit anu- gitind astfel trecerea spre stadiul urmdtor al evoluliei.
mite stadii in perceperea imaginii de '-'dtre copili : Ia 3 ani co-
VTRSI]A $COLAIiA MICA; CERINTE I'TJDAGOGICE
pilul porate nurnai si enumere persoanele sau obiectele date
intr-o imagine gi abia la 7 ani reugegte s5 descrie ceea oe vede,
desprinzincl acliuni si relafii. Ulterior, cercetdrile au dovedit
acdresiulan3c-o4nlainniuctoapciLcuelspiboial,ltedsaacddersecprireezoinimtdagfianpetedaqcdi Intrarea in gcoald schimbi radical pozilia copilului in socie-
intilnite in experienta lui individualS. aceasta ta1.e gi caracterul acrtivitdlii sale, invd{dtura $revenind o pre-

acliuni

Tablourile perioadelor de virsrtd nu pot fi aceleagi in diverse ocupare d;e bazd. lnsusirea s,cris-cititului ldrgeste sfena ,cogni-
condilii istoq:ice ,concr€t€, in dif'erite epoci flstorioe, sau in ldri
tivi, imbogSleste cunoagterea. In clasele I-IV, copiii igi insu-

cu orinduiri social-etconomice diferite. Sfnestec luencvtuolaumi gcionsatddeinracbeilsdce cunoqtinle, care Ie lSrgesc orizontul

La baza periodizdrii gtiiinlifice a virsteior std criteriul acti- capacitatea 1or de inlelegere.

vitdtii predominante. Sint considerate activitdli predominante De asemenela, ei dobind,esc numeroase priceperi gi deprinderi,
mai importante fiind cele intelectuale. Dezvoltarea intelectuald,
;ocui, inveldtura gi munca. Bineinleles, in fie:are perioadd de se realizeazd prin conelralia ,:unogtinlelor oblinute cu operalii1e
virstd ele se imbinS, nu aclioneazd in mod izolat'
implicate de insugirea lor. [n a:tivitatea gcoiard copilul inva!5,
DezvoJ.tarea personalitdlii umane cuprdnde urmdtoarele sd observe, sd fie atent, sd memorez€, sd gindeascd e'tc. ln
perioade de virstS:
virstta antepreq;colard : de la nagtere pind la 3 ani ; intreaga activitate trebir.rie sd predomine contactul cu realitatea,
adnei,--Iavir1vvs,ii0rrtassltataagc1gop4clraoearlgdancrridmo-la:arrdedev:i:rlsadter6a la 3 pind la 6 ani;
lgaco1l0arrdanmi -ijlov;iiers;tadeqcloalar1d4 legdtura cu obiectele gi fenomenele concrete. In acest sens
se recomandd folosirea materialuiui intuitiv si metoda demon-
{luacd18; strafieii, ca bazl. pentru abstnactizare gi generalizare.
In educalia fizicd, profesorrul trebuie sd le arate copiilor
- tinerelea : 18-25 ani ; exercliiiile si si Ie execute odatd cu ei. Demonstna{ia, ca me-
todd principalS 1a aceasti virstd, trebuie sd se imbine cu ex-
tsr11inct5ahai-giin1rn1inn6iDbqoi:disaela,3nienlianxa,ceodnicmnuiicndl'paa'lnlipsud7earp,.saertdicernquemrtiin,maatssin{pi6cnieahaidne'raetpliepp,zrtuevauunozlrnrilio{mtmn5itaetldinldiendloioindiroeelei;ivssoptoudesr,leoiuoffcioclcileeearusmspridueutaenelteis,dntnecduuaeloomrtadseesae,rferiicdnlpedauinnirpcenaeaSctritd-sa:e7pdspleou;ainatnniesnc'ie,italrc1sareea1-r plicalia, cu scopul d,e a ie forma elevilor noliuni gtiinlifice gi

a le transmite unele :unogtinle care stau la baza executdrii
actelor motrice (reguli, indicialii metodice etc.).
Activitatea scolard trebuie sd le satisfacd elevilor setea
de cunoagtere gi nevoLia de mi.scare, sd le dezvolte puterea de
cdror proces de osificare se inche,ie ia 10-13 ani ; prrocesuft de osifircare a inlelegere, limbajul. In acest sens se necomandi activit5li de
falangelor rniinii se itermind la 9-11 ani.

62 63

scurtd- duratd, artr:acrtive, bine sodcregdaivanriiaezalrptera,inutauarerntesrrdnoanrnu.eiaombpooodse,rithaansn,e;tii inlelegere gi stimulare din partea pedagogului, pr,in atragerea
copiilor la Lacliuni co,lective.
cicnoupdaielcuztliv.voi,tloatartgreeaaan, izgcaacroe.lsaairurmeluguiinmmcuiicir. La educalie fizi:d, :u inc,epere de Ia clasa a V-a, lecliile se
f-i.zi.cEex.eZrcbiufiridledlntriecbiau,ievioail:eiusneeian
functie de particularitrlile desfdgoard d[ferenfiat pe sexe (clase de fete gi clase de bdie!i).
trebuie folosirte cu multd grijd g'ini dcinaadmruisl mleucrl'igecioaliuriio,r mici In alegerea exerciliilor fizice se line seama de rezistenla scdzutbd
a preadolescenlilor, Iipsa lor de indeminare gi precizie. In aceast6
[izicd. "iucuti" perioadd are loc seleclia pentru practicarea unei ramuri
de sport in vederea performanlei ; incepe invdlarea tehni:ii
e,serciliilor fizi,ce qi se impune multd atenlie Ia formarea unor
YCEltREINi'aTE$cPoELDaARGAOGMICTJELOCTE (PREADOLBSCENTA) ; jporcicueripleersi in;it deprinderi rnotrice corecte. La aceastd virstd

dsddgbmcn_.eieuiitecdrlaaioeizesImtAipvaneuauosncuarllsddutoantgiaadivcc:itsr,rtepoiodeiectvvelataipainairnttnmreruaeireuttlaioenrt'aaalJleuuilret.zeiuaiepeicicm:m.zmrtraguase,aArpeiraceanireu:colepdddsitlnqq.aoriiefvrivuirlinieidamndi;nsculecidectrnrplele,eirlipiertrtalniciprec"rnoetierudts.ceg,irlneeeistu"fatsrlii"ce,efrue"ooepelaei.xnrs,r"cmdiisbrtodnteetuieibeleseaiiinmnden,mlredescv"siuaaatzrdseug"icaiul"dtitrvprt"puceoemiaeuoaaaararinhiminorueauzuda-ttplln#e,erpselaeeoev.po.c"iixI"lldicniotr-dc*eec,ru"inhltduer"dttnuoeppr,iepric"cii_n__uei-it mai complicate gi au cara:ter cornpetilional, cele
ot.unda.hiidn_iilanecefeualnescvtdillioeprde-egriioinsacddlini,raegafciliiolzeaelzgaei adoreericeasnpataarccriientaaatogascdoaldcaeerdpstisosirtiaez.p'Iernotfae-eprsetii--- mai fre;vent practicate fiind jocurile sportirre.
atpiMbfspenoerielulreslodnmenaifr.metcf,ardearuanldliru.ndeatetIlrlrevueeef'i:iloninalbooaurdacurrsm.teeirifieiteavrnirireriaddstegnbasdiuveipptaeiicugraede.on.lpuiadsnjcgraade:,sircatoo,leterelprertnfeiua.paiiis,incceteceiairteai_foulnpuotuein{enriinavlcosuoidrltpiinbeeeraiilieifnlemdoeccpetnjuaradanidrinceneceadtcdipieeavniiecipinvipttrrldaoairmecelirlaiaii,gcii-tridmduensmtedtiiiiraneaeaatfpnac"pegigrucftn",eeeiniotds-onunoetEepaaitncrttoiri"antnieserli_*dia.,o-
pc!itniiircnestuiartnIeal!naiba,srimpialolitrtuubSaonrptldaeioiloezearnreleiaeinmcadftiode,utfccisavdtaedielvtd,i_vieinzddsota,ereinarlaeirotpp"erraipie.ezrraAneeudaascnoedzibelsdoeliiel,siee.ic,asdedurinmciiffeiii,ip:cneuuuplnillrltrodtsdidrnii,nlvtiti,ilrc,e-paceuoadrneufeaezd,apotsi?tutrreui!p""ddrirnoaiien"eaiet"dppauparddetr_e"o-- VIRSTA SCOLARA MARE (ADOLESCENTA) ;
CERINTE PEDAGOGICE
64
A$blesc'enla este virsta absolvirii liceului, a alegerii dru-
rnului in viald, a profesiunil, este perioada autodeterminirii.

Deevoltarea personalitElii adolescenlilor este puternic irlflu-
enlatd de participarea activd la viala so:ial5, mai ales in cadrul
organizaliei U.T.C. Rdspunderea sociali a adolescentulufl este

marcatd de inminarea buletinului de indentitate la 14 ani si
de acordarea dreptului Ia vot la 18 ani- In afard de aceasta,

adolescenlii panficipd direct le procesul de productie.

Invd{dtura ocup6 c,ea mai mare parte in viala adoles-

centului.

Ia aceastd virstd interesele cognitive igi lirges: sfera gi se

rJiferenliazd, devenlind mai stabile qi mai efi,ciente. Elevii mani-
{estd interes seled.tiv pentru anumtite obiecte de lnvd!5mint,
pentru anumite domenii ale stitinlei gi tehnicii gi se consac::d

acestor preocupdri. Se dezvoltd,considerabil independenqa

si spiritul critic aI gindtirii, cu a:cent pe argumentarea logicd

qi expli:area cauzald a fuptelor ; s,e contureazi conceplia despre
iume Ei viald, ca sistern de noliuni gi reprezentlri desp::e na-
turd, societate gi gindire.

Adolescentul are un stil propriu de muncd, posedd o

tehnicd a invdldrii ralionale, pe bazi de plan cu idei princi-
pale, scheme, conspecte. Limbrajul se imbogd{egte cu termeni
;tiin{ifici, are stil qi formd literard.

In aceastd perioadd apar, ca fa:tori stirnulatori ai activitdlii,
visele, idealuril,e, optimismul qt ropantismul, car'e sporesc capa-

5 - Pedagogia ap,lica4e Ia domeniul educatlei fizice 65

citatea creatoare, dar prezintl totodatd .'si pericoiul luperii de

realitate.
In viala sufleteascd a adolescentului, un loc important il
ocupd problemele de ordin etic : fericirea, datoria, prietenia

dragostea. Relaliile de prietenie se cara:terizeazl. prin devota-
pntreimnte. iAipuabrieri.seCnotinmdeunittauladdeoledsracgeonstutelu, iasdeolecsacreancltaerfilzineadzlviprsrtian
stepinire de siine, prin exigen!6 fald de propria persoand 9i
fafi de allii, spirit de independenld etc.
Ca perioadd a autoderlermindrii, a$bles:enla ridlcd- probleme
cleosebite sub aspect educativ. Intervenlia pedagogului presu- CAPITOLUL III

pune tact gi mdiestrie, pentru osda,dPu€c6foliandbuulnvsisfiurgriiltosr ainridnltiSle- IDEALUL EDUCATIEI
ioare, tindrul sd fie determinat
de iiecare zi chiar da:d, uneori, Ie considerb mSrunte.

In dezvoltarea motricd $i acfivitatea sportivd, adolescenlii ESENTA IDEALULUI EDUCATIV
ipizoitcoebclinaerepseorflioicrmitdantoleatde,ecvaalilot5alrileepmriontrpicraec:ticfaorrefai, exerciliilor
I1 n literalura filozoficd gi peclagogicd, problema ide-
rezist'en!6,

vitezS, indeminare. alului ocupd un loc central.

La aceastd virstd trebuie a:centuat caracterul fo,rmativ al IdeaIuI educativ reprezintS imaginea sau prototipul omului
a;tivitdlii de educalie fizicd, e-a fiind inleleasd ca mijloc de pe care gi-l propune acliunea practicd edu:ativ5.
Rolul conducdtor aI idealuluti educativ in ansamblul acliunii
formare a personaliialii gi inclusi in ansamblul preocupSrilor educalionale este recunoscut fdrd rezerve.

adolesoentului. goriIenfudnedcaumrseunl tiasltSoraieip,eidd,aegaolugile'iedgui craactiovnss-taituaiftirpmivaottucla

cnleeliEdm.diisutapctoaezl.iialRiildeei,saipnlizunandresecadusetec,poppoausr'ritibticoiluritldaelriil,itvSda{erilpieainteddee9iivnibrsoetgSga.atl,edti,-mdinaldsriuvnriu-[ o eate-
teoretic
si metcrlblogic aI diferiitelor conceplii gi sistenre practice ela-
bonate in domeniul educaliei.
duale,'pru"n* gi de mediml inconjur6tor' de ansamblul condi-
liilor sociale. tanPtirehccizxatdreriatoa;rie cunoagterea idealului educai;iv au o impor-
A:fiunea educalionald se nealizeazd in anumite lirnite in stabilirea conlinutului invdldmintului, in
alegerea justd a metodelor gi procedeelor, in cont'unarea forrne-
create de circumstanlele de timp qi de spaliu 9i de condiliile lor de organizare a diferitelor activitS{i cu elevii. Cu':1t ideaiui
inerente ale subie:tuiui. Personalitatea omului formeaza in educaliei este mai compl,et gi rnai clar formulat, cu atit munca
se
funclie de condiliile materiale de existen{5 (condilii economi:o- instrucfiv-edurativd se desf5goard cu mai mult succes, iar
sociaie), da,r are in vedere qi parlicularitSlile individuale de folosirea diferitelor metode gi procedee este mai adecvatd.
natuPrrdofemsoorrfiolo-frudneclieodnuacldaliegifidzeicodrdliinseptsirihnipr:u.ne cunoagterea ele-
vcparilaroecrtaigccdiliorsinpieoraarzltiSiovnilaoasrlue, paqraimcleoodrreiucgl'itueionainieencxtaaerrreecaitlricidlioieerzsvcfoi,zltai6ceriini,fiilunnensse{eennlssouurll Foarte sugestivd in acest sens rensutenccaomedpuaoraaltiaorpuelttt'iJagrei o fac'e
pedagogul rus Uginski intre
munca
arhitectului : ,,Ce ati spune d'espre un arhitect care, punind
temeliile unei clSdiri noi, n-ar gti s6 vd spund ce anume vrea
sd cons.tmiiascd : un templu consacr€t zeului adevdrului, dra-
oblinerii performanlelor sportive, potrivit capacit6tii 9i incLfl- gostei gi dreptSlii, o casd obiqnuitd in care sd se poatA trdi
naliilor, pe baza activitdlii congtiente 9i creatoare.
':omod, o poantd frumoasS, dar sol.emnd gi inutilS, pe caf,e s-o

67

admire trecdtorii, un hotel aurit pentru jecmlnirea cilatorilor prin saltisfacerea nevoilor materiale $i spirituaie. mereur
risipitori, o simpiS bucS,tdrrie, un muzeu pentru pdstrarea
crescinde.

unor obi'ecte rare sau, in sfirgit, o magazie pentru depozitar'ea otinrqe'tbuetrulrliaienicg:llaeiiurlpeenr,oioiiiimencctoetaemnraeezpsdlteenlpxeeeirdsfaeeica{clfiooadnnc.eavtroiuenriagailefosdrari,le,occebopinreretoicnppturirvedii,iz,pisnpoit:ri:.ensrciuenizbzciluinedldt:uatei_vtulsia.li
a 'tot fielul de vechituri, de'care nimeni nu va mai avea nevoie
vreodatl ? Acela_si lucru s5-1, spuneli gi despre un educator
care nu va gti s5-si define,asc,S cu claritate $i
purile activiiSlii sale educative"l. ex,actirfate sco- astfel funclia, ca individ intr-un context iocial detbrrninat.

In munca pe,Cagogicd reu$esc numal aceia care stabitresc o Concordanla dintre idealul de viald ipIeresodnuacla5l.ie;i;.i idealul
legdturd organicd intre idealul social se obt-ine prin procesul propu_
care Etiu cu educativ ;i activitatea concrete complex
de zi cu zi, acet:a incredinlali nindu-gi un ideal ce concordd ':u cel social, acliunea educali_
elevii care le sint exactiltate ':e trebuie sd devind onalS realizeazd t1ipul de om cerut de societate, oare trebuie'gi
pentru a-i ,educa. po,ate sd se integreze in societatea in care trdieste, prin
Idealul educativ este firul conducdtor atit in activitatea personal la dezvoltarea aces,teia" rnod,u!.
de via!5 si aportul
teoreticd, cit si in cea practi:5.
Se cunosc cazuri, desiguri exceplii, cind pentru unii mem_
De ,aceea pedagogiei ii revine sarcina de a clarifica nu ildrleia,luui-l soctietSlii noaStre, ide,alul de viald nu ,:orespunde cu
numad. esenla gtriancsofno{,irnmuitnudlui-dleianlulauci li'uednueceadtiuvc,adtiavSr .gi tehnica so:iet5lii ; asemenea indivizi trdiesc
pe spinarba altora,
realizdrii lui, sjdui'irsd,perisegfliruipuler.soccumrudnbcaa,niinpge,eacl5d[inilriccrietedesreiaiipcdhreinltluitioesf csiina
celor din
C'a ori:e ltip de ideal, idealul educatiu se constituie ln inte- petreceri
racliune cu cel social, izvordste din aiJeeasi reaLitate obiectivd,
dar rdmine o identittate distinctd.
.,Intre scopul social-e,tic-pol,itic-economic qi ce1 pedagogic _iorInedfluuceanlilveelea':uomcaplreexzeuletaxterliccihtaidteaipearinacienstetorrm,:eadzuiurii. iapfiuni_
Pedagogii transpun in munca educativd perspectivele vielii
existd o unitate de esenld sociologicd suprastructurale, iar
rnodul de realizare a acestor scopur:i imptricd diferenle spe-
crlr:e'", sociale, economice .gi culturale, transpun lienimcopnulnineutduelzv;oi ltoarrgeaa_
nizarea muncii scolare :erinle1e pe oare
Idealul educativ gi idealul social au in vedere omul in
ipostaze diferite: primul vizeazd formarea personaiiGlii, dez- istoricd a scrcietdlii.

voltarea omului pentru a putea realiza idealul social, cel de-al XDEAL EDUCATIV _ SCOP EDUCIITIV
doilea integreazd personalitatea deja forma'ld, conceputd nu
numai ca reflex pasiv aI relaliilor sociale, ci gi ca unicul. crea- ln ultimele drouS-trei de,;enil a fost folosit termenul de scop
ior al acestor rel4!ii.
Id,ealul educatiei':omuniste constb in formarea unor specia- educativ in locul celui de ideal edu,cativ, desi intre ideal gi scop
ligti de inaltd cbn,petenld, inarmali cu cunogtinle g-tiinlifice existd evidente deosebiri oalitative.
la nivelul ultimelor cuceriri ale qtiinlei gi tehnicii moderne, ,Ju
conceplie materfalist-dialecti:d despre lurri,e gi via!5, cu vasti Id,ealui reprezintd gnadul ce1 mad inalt si mai greu de atins
cuiturd generalS.
iranel ppmneeorzfdeincctfodiunntgiiptiieuinnl ttprg-eoirfmaeenc,utt,omldeiitcdluallCcsitriuvepictlarieete,mainstcprr-erueantcoaaarnreeumusmeit aidnnoddm.reeanpiut,i
Personalitatea umand as,lfel dezvoltatd se integreazS in Idealul 'este imaginea personalitSlii dezvoltate la cel mai
societatea socialistd gi contribuie activ Ia realiizarea idealului
social - ridicarea societdlii omenegti pe o treaptd superd.oard, inalt nivel de realizare, cerut de o anumirtd societate sau clasd,
*K*.*DO.UdsezinbasrkteireOaps.eur,eprpaeodbagieoagtiuceluia.pleesde,avgoolg.ieI.i.
:2 E.S.p.D., 19b6, p. 180. lfna!t5r-odeeppeorcsdondaelitteartme igniaftad!,5indmedfansutnocrhiiinedducceartiinvileclearemacoxnircnuarlde
de
dagogie, nr. 1.1, 1966, p. 108-109. In : Revista pe- tra dezvoltarea gi perfectionarrea ei.

6B {,ig

Scopul este un element operalional, car,e presupune : Socialisrnul este singmra orinduire socialS in care existd
c) existenla unui ideal gi b) prezenla unor sopbriiej,cinti,viensaacutijvai-- condiliile unei dezvotrtiri integr€le, armonioase a personali-
loane, care de reper, de tdlii, care nu se poate realiza dintr-o datd, ci treptat, pe
constituie puncte
etape.
tate.
De a:eea, idealul educativ trebuie concretizat pe perioade
Dezvoltarea multilateral6 ra personalitSlii, ideal al edu- de virstd ale dezvoltirii individului si pe etape ale evoluliei
caliei comuniste, se realizeazi prin intermediul unui mare
nurnir de scopuri privind pregdtirea intelectuald, moral6' socira.le.

esteticd, tehnicd gi profesionalS, fizicd etc.
Atingerea unui ideal prespune realizarea in mod su3c€siv'
in decuisul dezvoltdrii, a anumitor scopuri. Ca sd deviti spe- CARACTERUL OBIECTIV AL IDEALULUI EDUCATiEI

cialist de inaltd compe'ten!5, ceea ce reprezintd idealul, tre- Ideaiul are un oara;ter obiectiv, este determinat social-is-

buie sd poseai cunogtinle gtiinlifice de specialitate 9i din toric si are proprietatea de a reflecta anticipat ceea ce ar
iddnioatemler,pcertniecitiSele,zisa-bpfreionnpotieamrtvee,ini esclderefarieitoarIlaiitndculiciruednneo'tacpquteerueplaotimzgiileietlreamnnsaoftouerrtmiSaallLir,iessat-ii tlebui sd fie, conform cerinlelor legice ale dezvoltirii sociale.
reali,tSfii in domeniul respecttiv de activitate. Acestea sint Marxismul a eiaborat in-tr-un mod principial nou problema
scopuri, a cbror realizare impune stabilirea unor obiective,
de exemplu : ':regterea eficienlei invdldmintului, accentua- filozoficd a ideralului, privindu-l in conexiune :u existenla
soclal-istoricd con:retd, legindu-l de transformarea vielii so-
r"ea caraolerului formativ a,I procesului de invSldmint, Iega-
ciale.
Marx gi Engels, iar mai tirziu Lenin au dezvdluit caracte,-
rera g-'olii de via16 ettc., din care decurg sarcini concrete. rul o'biectiv al ddealurilor, ardtind cd acestea sint generate de
viald, determinate de tendinlele, nevoile gi cerinlele dezvol-
Scopul repreztinti ceea ce igi propune cineva sd realizeze tdrii sociale.

intr-un interval de timp gi in condilii precis determinate, Idealul educativ al unei societSli, postulatul dezvoltdrii
con:r:etizarea ndzuinlelor qi intenliilor personale, antieiparea,
unui anumit etsiptetdiceeosmaunudeizvaolrtdi gnteatudirn6,co;inseidsteeregnetenepreadtadgoegJc,oJen,-
in con;tiinfa omului, a rezultatului spre care sint indreptate
acliunile sale. Derivate din ideal, care are canacter obiectiv psihologice,
diliile dezvoltdnii sociale, r,eflectl trebuinle legice obiective,
-asi integral, s:opurile apar ca o expresie subiectivd gi parliald impuse de transformdrtile oare au loc ln forlele gi relaliile de
acestuia, ca motive congtiente gi nemijlocite, ce produclie.
qi reglementeazd acliunea. orienteazd

S;opurile pe care gi le propune omul in activitatea sa In ultimd instan!5 Aidefialudel teedrmucinaatitvneustiensdeeatmernmdininast5dea
practicd sinb generate de necesitdli obiective gi sint reali- practica vielii sociale.
zabile numai in mdsura in cane alegerea lor gi a mijloacelor fi dat sau stabilit. Societatea nu oierd profilul personalitSlii
de :are ,are nevoie pentru dezvoltarea osemiunlturi-,oagaan'uJmumitdiletcaeprde
cie realizar,e corespunde legilor obiective de dezvoltare a lu-
mii materriale. ;i in perspectivS. Modelul proiectiv al
societatea, trebuie descifrat din ansamblul complex aI relafi-
in raport cu perspectiva indepbrtatd gi mereu deschis6 ilor sociale in d,inamica 1or, trebuie explicat gi concretizat.
a iCealulr-li, scopurile reprezintd perspectil'e mai mult sau Aceasta impune desprinderea, din totalitatea cerinlelon socie-
mai pulin apropiate, concrete, sint trepte, pa$i spre ideal. tdlii fa!6 om, a trdsdturilor gi capacitSlilor esenliale, stabile,
dpeerNfsecocofifupion,neianrarefdladeepeieadreusaonlneraaiplel)tadSreuliJiganilimui paseiremevainindceehnnteteied:eldoaseesbodivtdiragndirueernaciet'dgai :are-i pot asigura ad,aptarea gi mai ales readaptarea Ia con-
diliile mereu schimbaite ale vielii.
virstS, ci se continu5 toatd via{a.
Pornind de la cunoagterea legilor evoluliei sociale, a
relaliilor so,ciale in ansamblul lor qi a rosturilor funda-

TO 7l

ccemuuvenonociuaetagliiilatneelreseaolelgceiiadoldedme,ouparleudddfiona. rgimenocguoilpnaaeoamridsrieepca,estcpuatoilrvcleaiitrdilcpau,cedcaeutcivrltaauirnreaadilc-loeonntccfiod.,reampsceciethaasitddtedee al educaliei. Rousseau iI invSla pe Emil meglesugul de a
trbi, iI pregdtea oa om cu culturd solidd,
de acliune, sdndtos,
cunoscdtor al unei meserjri, cu sentimente morale sdndtoase,
drumul spre fericire fiind egalizarea perfectd a voinlei cu
o parte qi ':ele indivliduale pe de altd parte. :apacitatea. Kant pretindea ca omul sd fie intruchiparea
intre societate
Idealul educativ este un sistem de reJalii moralitSlii absolute, universale, irar Pestalozzi milita penrru
gi individ, prin intermediul cdruia se realizeazd dezvoltarea rteccreuunualertpairvogt.asaicrdH,engpeadirrtbiomunasmoneitrandanaul"i'ct:,tSaarialrnliienei ,sdssfcciounoorfpmlpeouiatlmiuutslluipdsrbrddeilmniamfliiueinualebplmi,rre,oeendrg,euadspcl,tmalietdlidienpeiinte.fiictnnS"l tiptrpguee,in,cnoccatuerrgrvauiecdatuteo!u6nr-l
pdeartAsoocrinetdasltittSridalieni asuflmonarmunede,rsplltooertrecivtaeitrrenc,esnruienrs{vecilhnoirmlnsbodctbioe'art,dzlacii.iescoenmomodicifSicda
dfsaoipip;tiuaeltru5ru!iinic.edIlneavnfeuiecm:haiit,reeirvdsabolaocliureiltarseteepntareapznainsrtrdnidtuite'naalpsuairsirtenamoltei.dleeDanrteoolriaitlgdiii reald, compleld ;i fericitS, printr-un invSlimint adecvat in-
tereselor sale practi:e.
pidinrineteaIsnzmi'deiscgio,ecpntieoeet'ratrmatcelSaeanaaseonacteciaduxelmpisseuctdrhlai,ies't.indeleeaai mlsuolacieirbdauul-icnsatoitnirvicdceooamnsetonitmiuuileefnooirrrinie,dxo-- pedIangolagria, pnroinastrterd,ciadr,eeasluei
cultiva toate puterile in educaliei a fost formulat de mulli
lrerrtr&rCi : Simeon Bsdernpuoliaute-
fie:are om pe cit a

mai
rstdeacerraeoplaiplsitnudm,l, ieadnredlmizui vocEonailitolaaiseriei;niscmGdohriirepriodnogsrhampeluiondpBcdaadcrraimlitrureoens-kdirousesie;dnulIse.cpiaoHrlrii.jeinsReipdndirtqueitileugdsarecalzuevlio*gsl-ii
rii omului.
Cu fiecare operd de teorie asupra educnaliei, istoria pe-
da-gFoigloieztionfiei apnreticzhinittddlifioprmledualau unui ideal.
pentru o edu:alie armonioasd, materiale ale omului prin gtiinld, meqteguguri si. mora]d ; Nico-
fizice si mo,ra1d, denumiti de greci Kalokagatia (kalos-fru" luptdtori hotSriti iinpotriva asupri-
mScoooncAdsraru;ictsaeetgbsda'tuu,ets,hlpliopdnnuep-nabreiinnnaceeaic)p.eciscuieltanvtteirpateuinleividd9uclidaarliIiaibmionaoemrluaeil,dni,dlopeneadveisrteautceuse-; lae Bdlcesc forma
torilor poporului, a pregdti revoLulionari.
Toate aceste idealuri pedagogioe au rdmas simple dezi-
derate, :dci practtica educativi s-a clesfd,gurrat cu totiul altfel,
noagte pe sine ; Platon vorbea desprre pregdtirea individului realizind numai ':eea ce a fost posibil in condiliile sociale
finonarmtveagdrieeardeeacselptndrd{eeeadpneluisnlduirviiiircgfauirpenaacblimililosordrraplpdea;nrttiPrcuiproceatIaraegetorsertabeusprrieldedeessspttarie-- respective: ele n-au corespuns structurii societdlii. Contra-
diclia dintre idealuriile afirneate de pedagogi si posibilitdlite
educ,ative reale a1e instituliilor sociale i;i are originea in
tului gi sd-gi organizeze existenla proprie, iar Democrit-*des- structura economicd gi sociald, in existen{a claselor sociale
care. avind situalii ,economice deosebi.te, sint rivale gi se luptd
pre armonizarea dorinlelor cu posibilitdlile. permanent. Raporturilor econornice care iqi pur-r amprenta asupra
Renagterea a formulat un nou tideal edu':ativ : omul uni- positJililtSlilor educative gi culturale, Ii se mai adauge rela-
Ivnerisdael,ea,,tuitnaeniudl",,ezcvuomltdsripuconme pElentgee,lsF, rc.uRcaebrietolanisgiredceosrncaonpderraitocra"
omul sd invele totul, pe cit posibil rizind gi trdind in veselie. liile care decurg din natura muncii profesionale, raportu-
rile de iuptd politicd gi adm'inistrativS, care, impreund, de-
In orinduirea capirtalistd J. Locke considera drept ideal termtind pentru fiecare clasd sociald nu numai anumite forme
de culturd gi educalie, dar gi un anurnit ideal educativ, potri-
realizarea omului virtuos, inle1ept, bine :rescut, a gentelma- vit Iinntea:reesstesloernsre, sinpescoticvieetdEliiletreobrguainnilzealoter
nului, cdruia cunogtinlele ii sint necesare, pentru a deveni practice.
un om ,activ, ager, :u iniliativd, un om de afaoeri. Dup5. pe ,:J.ase se vorbegte

Komenskf, formarea bunelor d,eprinderi reprezenta un ideal de un irCreai de educalie ral clasei dominante si unul al clasei

exploatate.

72 73

mrsidnneedsdnar'iIcveasnlitlafzoescuiairdorlite.ncinmsaLtuuraidernnndaqsaucaenmesapgdaaldsreiiezstsaeriat{,sio"ncirupdumirelneuaasgirei:deulootaipihrr.oeedcaadio1tuneiplcgeaaetnitjciiuntvornlunegadievrrdniauedi:lned'c;e,ligaitcsicraia,l,oa-giis"i"-lei1*iJlauLs- oluc""uiipiroa."ttlaae"- concentratd a cerinlelor soci,etdlii socialiste gi cornuniste.
{ Conceptul dezvoltdri.i multrilaterale face parte din ideile
ntuin:idanmurenretaplereazlientpdedoaginocghieei iemraenlxoisgteic;d ea nu este noud, dar
I ideilor dezvoitdrii
a
multilaterale proclarirate de gindirea filozoficd gi pedago-
gicd dtin trecut.
auos'seadfcccotmoeiacfus-nellmmiar5eocmtlzmoeseiissimfIsvprdaendiritaet_nnofeleeloernessopaiglaaennatraeoturrduisaeltslbcenlceucrurisrduddsnriizdliear.lpaersn,,ueaiigslnluRiieeeiiphnacnltsdrdsuoreeeolttaeetaedazMlpedalcuszosdeitatutlfvireca.pdiueilntniccoonrarrcrieaolraesxo.ntataJealdnofrtissIsl.regidcteceevedtraici'iliciiteeaitcaoauc-unEtcce_pinarrunapilalisunitaoaasrieeuotge'ttssdJpu:iadurmzeadi:eeeerblidvl,aerirsdirvineecamaltl,cpoideddtairciiderlafa,insmeurildolrilznseutouixaaeliolovaeecortintvros,rb,ndtr€aeeiomaitliatutnelgfilaricuasuuipzeutroittcefnrarmecs,oinenulocpiatancreipircaineirnstitrataenoaiaretareesuslasctireatmefpeieodrtaucJmdaeeeiarnleaumeeri,&cc"sectirsaaaozteeeantiitc"ln-agavilaitrlio'pcenoataopofrcrprolernpsri""oioolrin"iii"ainrgdsitinr.niaoetne-ratasecei-,aatanaftcttois,caitr6ertetraagaudeicueupctir"slainalptrtuteapptiaui,crtstevigrr"eeaee.u-r-iti Pe baza anaiizei moclului de produ:lie capitalist inte-
cmsppiirrafeoiin'ildceeuitnoncaradliieitumlrerinrungaandrsacxtailiusti,,arma,raeudrdvluuinoniinltcuarti-!runioeodanfroapddrrietmefaeatmdncniudtdeenecmlceoiaatnorcateretcaitvnitiiiidttnvadiditnieuSatrsli-tindor.ieiDvaraigliitniemaun,nueianrriciedteeasszdnotele--,
tendin@ ale producliei moderne, Marx a dedus necesitatea
f,u,..n.dceliai inlocui pe individul parlial, simplu p,urtdtor aI unei
socinle detaliu, cu individul dezvoltat in toate
de
privin{ele, pentru care diferritele funclii sociale sint feluri
de activitate care igi iau lo:ul unul altuia"l.
Engels, in lucrarea sa ,.Principiile comunismului,,, rds-
intrebarea referito,are la urrndrile lichidlriii com-
punzind la
plete a proprietdlii privrate asupra mijloacelor de produclie
afirrra : ,,Educalia va da posibilitatea tinerilor sd-si
intregul sistem de produclie, astfel incit insugeascd
rapid
sd fie in
stare sd treacd succesiv de la o ramurd de produ:lie la alt'a,
Rezultd cr fiecare crasd sociard are un tip specfric de dupd cum o vor cere necesitdlile soaietSlii sau propriile 1or
inclinalii. Ea va inl5tura deci caracterul unilateral pe care
om pe cure-l rearizeazl si-r prezintd ca pe utt ideai educativ

posibil. actuala diviziune a muncii il imprimd iiecdrui individ. In

dqsluoiinlcun.PtieianecleediescadsmeguitoscuSgialtluiidlliiieaeligiledm_iecsaczoorovmcxomiiuasltnuitdedinsr,iitisdeamniieniorusmilstuiecids.oodcpcceaiuedterrtidarliemld:i.teeisnariaulstulardoreecbcidnieiuilcdcetea'icvloi"eaoni.slrdtarieduilr,iieiirvtaiudi- f,elul acesta, so:ietatea organizatd pe baze comuniste va da

prilejul membrilor ei sd aplice omnilateral aptitudinile lor
dezvoltate omnilateral"2.
-
I-enin a legat idealul educaliei de transforntarea socia-
listd a societSfii, de schimbarea radicald a relaliilor sociale,
de progresul sociai si l-la dedus din necesltdlile fundamen-
tale ale noii societd{i. Dezvoltind principiile marxismului
IDEALUL EDUCATIEI COMUNISTE despre legdtura organicS dintre scoprul educaliei gi sarcinile

oalismmpIediunreszluaoelinsusatlrliaiettScdou'l:imciu,auptcinreueirsnigrocdnsotuitmrirneuulaie.niuEssntiIeodereesscptteoreinnidsndetterzru*'vcico,htlcotiapurriaeacr,aeacatlmiitvdudi llifatuiilinaltusteeoitcreaidcale--l dezvo,ltdrii so:iale, Lenin a formulat idealul m6re! aI edu-
in omului mul-
,callei comuniste, constind formarea d,ezvoltat
tilateral, in scopul integrdrif lui socirale, ca o personalitate
creatoare, capabild sd se fonmeze pe sine qi sd intervind
activ in dezvoltarea gi progresul societdlii.
i-nmomraal-nciefet5slteanreegatil,oerstsetuicper,efmrizdic,e si de activiiate prac_ t
tili?c_5l",, KM.aIr\tI-aErnrgeClaspiOt.apleurl,e,vvool l.I,4B,uEcduirteuqrlai, Editura -p1o9l5it8ic, Sp,. 1960, p. 499.
reprezentind expresia 2 politicd, 378.

l+ 7it

mdasltatoeritapgcserSuuicraeomalplaeploreeecsmgnraoitidtcuaeopibtleuoeatsnd5sizteea{diaicgbii.eneoiorzslgebivifitcioaide:etlcteeaitidritdvpeeedaraaesrlippmdlzureeaiolncnbnpsetiiereisoeuors,dsrriIoi,se\nlnatciaalaaicrzlnrxiaatea,drrieEetipziainaridegniepecvuzrleosoivnndo-stiu'azltitcraauLaltuiee6pnirnrspon;irifnieuooctiaartotiue*r--l i' 'ss1svoido0ncl-jtter1aaodi5lfru,iimeccaenapntpuaoiastrmebeniueilndlmsedddbeisrrriodemcasciplceiiianuttai,nvetfdeoi,adrasmisfdldouscrmpoiirfaeedlugriisoedntattSueisla.iieis.$lococAmdro.cacmltileiaunurneielntirlisleleeattetueedlcdrehaupecleomadnrt.daitevrtizeun5-
rnunJa gi viala diin societatea comunistd.
{l

Pe plan social, ei au corelat dezvoltarea multilaterald a l1aattelinrnaleddotaecpzuvamoealtntcatteuteiae,lSidd. edeeaplaufdrltuiedrdiruseci aadleiesiost,cacieot,mtdinuliineissxotepcuiaenlsiesterteilefomtromuvluati---
omului cu_ reorganizare,a revolulionard a societdlii, cu lichi- ::dgului Nicolae Ceousescu: s,ecretarul general ;al partird\rlui
darea exploatdriti. omului de cdtre om, cu cr@rea conditiilor tCaeiomrPneui.nCnici.sRdt.aRsoecmeaednana.ctAdesectfsEetel,evdinaulcoRarotaiaspoiinmrtupdl olliamcdeCn,oi,unalgtclrteuslcutuulnraoiial,gXgte-triIeienaa-
de 'edu:alie care sd asigure in- "frraloecainrritlripilniasgaaiiirrnntetiienadashsluiuouprlqlunniir'iialreiietilniuSacolaosactcni'otottrunecmumdcaued-ipnnproiielsirelmacmoienruaetfldiutd,leolLiedsrziniataodienclfpgitissicictenmeieaiirnumed:alaeni,nsdd,dtApiaaepr+elpeceglrlc'i,uend1tsmide,cteieaoasnrigppoiirlsa,oiasltrfeooetCrecs.gtioieieuacntnnaf-eetlieei--,
sociale gi a sistemului nou ajuta sd se ridice la nivelul cunoagterii stiinlifice propri[
a:estei jumdtSli de secol, sd-gi insuqeascd chintesenla gtirin-
florirea,personalitSlii. !e1or moderne fdrd de care nu poate fi conceput astdzi pro-
Orinduirea i'ut.gcsEamaitrt,oreeaeprs,incgulieiliesd,stda.doiemdjc,uaipsteoldettddSrr-sealsidppti,iiarviesniernztdlleeseeut,ndesmtseaeadvgaai'cidsjano,sccdprildemaeqrrrciapsl',aoepelenzeaceccsivaeturiolvippesertrtvailniaeaudrsogrmetidsliao.tistnurceelaurunniialoisttdluauilssorlttdc-rrddeoe,imgii,naz2ep.vlneeosectolert,acitnciilreldddi-i,
sinociUainisiutdneinastSaouvniaettdicdduqpidmviacito,tririaziurevinolualiletel vparivnIniindfddicpaetudRiirofeimcaa6rpneriaaogsproeacmnieuotdliu!cifiueslmolacibiadolerisatpterdomegrueClstoilansgtierterivasilulizldaealzilev.oXl-ta]etea
din octombrie avcetliPiuveldncateruirnintrraleecelgoaursltuasioepcsoiteeptoSnrleiilcaemsfoadrduderiorrneepangpeigrodpptairrireetiicteispmaaleerieniasictodtro,iilt.amnai-i
stlisinrubtaapedtirsereidt,loim,iplreinrefaen,psItrcrtoeiotgnunrjcteeduasnirlriesiiotitdefrgaaivealofaloerpnarea'bgtrusinlrnoeolindlaoafisorrltiilrirtgdmSu,ilmiiaiprairuicenmrooiesacmateuntu,pepidmuecrinaiolnotrnrxorus.iustpi,mCturaouiimnfnilrtidmanaualoeirpnaeluduradsri
cporinndtrileii1coerleorbnireaai tiinvaeltegilesulubriiecatl,iveenoniei coersinardeuiinriffs,opctuiailreii, Lucrdrile Conferintei Nalionale a p.C.R. din 19-21 iulie
crear,ea 1972 subliniazr necesitat'ea afirmdrii plenare a personalitdlii
acestui

id,eal.

Folosind condiliile create de orinduirea noastr5, pentn-l
a se apropia cit mai mult de ridealul valorificdrii multilate-
reale a capacitdlii umane, constructorii socialismului se crariac-

LertzeazE. prin insugirea unei specializdri ternein-i:e qi, to-
trdoaodlema,teddn, eipiz.rvimonlatadnorie,fbeaisnatdaprirrteeitaauduuinnnuoiloir rbvo,a:grraeiatattboeaagrpearjeiondceuccpeuSlenroimgqtaiiniliendtifegerenenisteee-
multiple.
In ultima innjuemvcodeitlnoatrtreuiuldaietemvnealaiteecirifgaalrpeitjaegleipseapnuitrriatuurdaotlmaet,,
cd soia-
lismul pune
completa
satisfacere a
personalitdtii lufi crreatoare. inflorirea

In alarnaecneosaistdtrl5il,orgrliujai pentru om, pentru satisfacerea de-
plind
materiale qi spirituale constituie
t:e.za activiltd{ii Partidului Comunist RomAn, a tuturor or-
ganizaliilor sociale gi a organelor puterii de stat.
icnetrr5Sin.eleaflacocurmtoeapitenoe:igfiocnortoaurlrSailsestraedu,eaiavnfionvrdmiuria-tsooeraumilneanpvirecodaperiearetsdvcocdorrcefeispiducunapdrdde
Ed-i.tut'rnNNaiiccpoooLlaliateiecCdC,ee1aa9uu6g9se,espsc.cu9u3RC-9au4pv.oinrttaIare cel de a[ X-1ea Congre,s al p.C.R.,
Conferin{a cadre-
ior riird.actice, trdi,tura porliticA, 1969, p. Ia nalion,ald a

25.

to

77

puemedruascnoaent.aivlsietad,dlricieisnumcilehaindset.apbeirisitpeeicntivdeommiennuiunlaatectpiveitndtlriui idaefiormlogairceoa- qmcmsuitauinieLrnoidelaceur-dil$c,oataiernlilrsiteadet,-erdiesidinapcerrtoueeslcapontl,giaea:id,ccluoiapdr-l9pergosiglilpnitiridceesidodr.ercuuiaecmtaageitiiea, fc;oiiniertmdzeevlienoacditt"iulne_aaIr"fudo-rar.mu""-pa--iro"ci"l*o""junteircirl"e"iap"daleiea.,
nprnoauar_lstt,iitd,lra.e-utMelusrdoaiiclldpigarllietstrs"teeuub';s.,u1idetreesbdoursieitceeasdisneficeaefntledtrluuollmtsuuutlup;rroedrmepz'rvaeololtcsaouncpeideartailluolilri lridtpenruerc'tuiertpninErivr.lni.iedsnainutldiiscmoeufanas.otiaiillrraodlerisraammdlde,.euoepirlrmeccilonsdouomc.mncidcupipadenoili,izilrssordvta',rttoersuelgctm,si.iipaiacnnlniotnoLsna:iressmnrtcnifpeiollnirmanlol_atserrsonito"gictetetiiniiai"sotct'"mr,io,s'nttuspi,lpd-roa"iu"srit""iiiotrttu""acf.ifoi-i-"ard*mmrluerioasarrtr.caeoaoalq_d_-.i

gdicagmcimmii:pijmf"u,epaeppEDn,rpgrpuo,seiiRateutsnireienthezmlcraclcdiviiolaimnculoaoinezrtlnlldouuoaatosaainlrl,tuaercadllcueeeaolctiuaruginiaemnuioisarctmrneacmio5eercdtfunq,eeiuiieelonpatiuhpzcimlsltrdlrvnafdooieem,iocetrrfsgetlpuiiiitanaurmdarrielma:pitdri1namieptr,uoosdiicailedocnmeimpamdeagepturuiliruabineroloimuetreaipuufiln,acaaruomeonintanonrecnolsiod}iefsroretndaacstsrniiseimlfoiiootneaanastncataelcftesidddsecerntiidge,otioldtiaaunai$sr'teairilsticaiiotf,oppoarzioertepbo.ruimrlccaieilimleliehevrp.icpnsiaololotorosiliorbrevnurdtdcri6nagiauefatrli:ii,ztdritel:diiddifnbcietoigleniaoda_iii vl.laniev.leEeiizddo.s,ehoyrnceaia,larriaeloear.rcntearteareb[uaunrienilaodsrivciiodbsugertueinigctcil,auld'a;eeto5inr!geaaenndizuaaccrateilviaa, morali si are

care pariicipa

gi coiar:""u"

acttivitt5!ii lui. ic9danolicennaaEs_lptttdtoaiereuoga,ncodtataenudtitueicran'atadicerteineipuhpcrmronirrnooiiflcdeedfdeeselrsixncesioieoti,e_gndrsiunegttecdaricefleiiimceznseeiai,nrarce.u?uzaiendreoedaaapign'recttceegi-erdeorttao"ir,"reape'rarr'r'iar-pnu,poci"r6irlapiiu-dciipiletloiitc-erice-utdu'lpiuevn"grretbr"atair"tt"zeueud..
O asemenea dezvoltare se realizeazl. printr-o educa{ie admeuic_no-sireolm.rteripPstEEnedrturaidladrafcalenunuuecfscstcrdiitapeuceaeedfuxmddifiiiinadausanoegetcseepztiarsuenivaelfntilootheraueatltlntioiio,iccaeiistpdicdsrpasie.edelr.aittaenreeaefaptosrnairaisdcrgerpamieaiustctiurseulrtadiaueeroap-l6radezuntt,rciddrnneauad,feraligliniiuoilnonufsaamarrsmpquactottlmcuroiei.csrtthlmredoauecrpasprrolageieuuioonc,niailracuibitdlnnraeiacueil-prehrgu'otellaiiieecsiarllegecliete"eitiaieccrrbm6."igtr,araeu1eiirclae.on.iisvdttracqieeliot"plicae.ertit.raataiutifpiunr,rrdouileleqeae-_ii
iea fizici si con- adattiir.eccgtiep5rsyE,rt.ioindcpEleudtrqd.crineuacrolaiicalapealairaacperitteaasisrettetbiisaccatduzid-la-teedisv'at;dec5olreioonntritpneraai{rbeereutlseesiuegtcleeol,famapsloepafososrindttmiiemeilnaduotrdipee"eaaa.erzepedil"erdieeucdmreceapovleliaiaearrliiotloedersrs,ilttoese-esr--i
bazatS pe imbinarea muncii intelectuaie cu
stlhrie idealul educaliel{ comuniste.
Laturile educa{iei comuniste. ln instrucliunile consiliului
f_Iqleinzcilteieeecgnsreetnte,rmatatiillcni:odpc.nreiouadvzlueliicnzi aodIlriieui(n.1i8_nee6ted6lal)ueb,croMtaurlaaniatlredxi,npatieenlnasettrcrrdtuuuta:aldtiledecledsteg-ihpaentridiiincudlaceadEluciiacoean>mlgi"ireeoers.cia'niuliil-[i

-l Analiza detaliati a acestor cinci laturi principale ale edu-
cafiei comuniste conduce 1a conturarea
aitor pdrli :ompo-
nentbe, ca de exemplu : edu:alia ideologicd-pol,itic6, educilia
aAatcre-tieissstStteic,a-dep,doeutccfaiuilicainaclcilaeutsdigeleineineiraiiscoco-dsn,aliennduituatucrldac,liaeeldopurroccfaienisicaioi nlranatilJul,.tiiteadprudricnaecfiiica-.
pale.

lui Eqdiuacadfuiinlliliontreruenetusailsdt"emaredesacrucninoagtdineleavtarasntesmdiinte tineretu-
domeniul

t Nicolae Ceausescu Raport la Conferinla Nalionald a p.C.R., 1g*21 ip^nrti,dc-Ereidrpe"euacr.ia.lofsiirningfdiiztdidclediip., ra{inorcdrmecraairloesracod-pegidmepizesvtrcofeartcraelri,oepanraefricezu"imcci uEa"roimgiolinncitoietailtosa6r_,,.
iulie politice,
1972, .nupou.re2g5t.i, nditur:a tSZi,'p. AZ.
2 Op.

"i,t.,

7e

79,

{prfuaiei{noniocrtlnrimuoanloaa;tcirriteciovaerigtnanaoetnecrimeazsaaastlSrpi.neoaarptotrivirotgic.apenlseliausnlmtrccuuloelunmcitrruueibnmstuceaaireneSl;asii irienrdncteearzertvvuaoirntilezteaa, rrcaeecia,ttiivggn,ii tr,lR,TEA a II-a
yelerqa asigurdrii unei dezvoltdri armonio"r" multilateraie
fndividu]ui din punct de vedere fizic. ii a COMPONEI{TELE EDUCATIEI COMUNISTE,

ElJt:alia flizicd se realizeazd in legdturd cu eclucalia igie- crrnnoadmrreuiin9pisietrdese,oAzndcvre9aozt3lrtvi1atdd.rtlJeauiiiempoaumerlsttueiel-alnuatfeianipgnaeildd1cae.ogg-noiletg6ie.pmiroistcatuetedsuiacluzuAi i"apae:u:ao"ibuuliieinmeaeJuiere.'atfoloie"r_-r
ipinnnircdfoooivf-risilmdaauxna,Lialaiiitlleaourr5ns,ogicrtapiairunedbflslifinieccteerr,eedfaeaercsf'c,eposrieamteapspd.odnsrstdetartmaaiitneeecanSltuusidliubeiinoagilgi,riiciecjiiornesmicaib,faoipitrteemrraeabuanaelzi;aaii ir.rn--ironteSddlraeifncliietttrdc.rpalairllrdeee,zdmedeinrort-rartearteealdlil,ezaastteeurehnrnifl.aei(cc, Sdpci,,roi.ennmscltiiienjploiuaicatleeuc,el,"-,rfoiumzbjcei"deat,oc."dt"ilvetie.i"lp^eir,"o"so"a""ari-c""iu"niiii-.lietrui_si,
unei conceplii si atitudinii corecte privind relaliile dintre sexe
(educalia sexual6).

Educalia ;omunistd constituie un proces unitar complex in
care se imbtinS in mod organic ntoeantuemadcerasttee.lapturirni. posibilitSlile
d.e influen{are reciprocd sint orice activi-
tate gcolard pot fli urmdrite gi realizate sarcini mu1tiple. De
exemplu, inarmind elevii cu un sistem de cunogtinle, piin pre-
,darea diferitelor obiecte de invSldmint, Ie ddm posibilitatea s6
cunoascd legile crare stau la itaza producliei modorne ; de:i,
concomiitent cu educalia intelectuald rezoJ.vdm si sarcinile edu-
caliei tehnice, dupd. cunr, formlndu-le o conceplie gtiinlificd
despre lume si via{d, prin edr-rcafia intelectuald influenldm si
condufta lor morald.
Imbinarea laturilor educatiei comuniste depinde rie condi-
{iile concrete de activifate, in tunc{ie de care, in anumite etape,
se evidenliazd unel'e, in timp ce altele rdmin pe plan
fird a fi insl piendute din vedele. Un rol important il secundar,

au parti-
cularitdlile de virstd si individuale, precum si nivelul de pregS-
tire a elevilor.

6 - Pedagogia aplicate la domer:iLll cclucal,icr fjzice

al In scriso,area din 1893 ,ad.resatir Congrcsului internalional
studenlilor socialisti, Engels subliniazd irlportanla
cu dupd cuceritea puterii Cadrelor
inalti calificare, 'capabile ca, politice,
si5 conducd economia, stiinla .;i cuitura.
In lucrdrile ,,Anti-Diihringi', .,Dialectica naturii,' g.a., prin
critica fdcutd concepliilor 1ui A. Comte si E. Dijhring cu pri-
vire La educalie ;i invildrnint. Enqcls erridentiazi modul in
care trebuie studiale diferite ciiscipline stiinliiice in g:oald,
legdtura dintre ele, necesitatea unui invSldmint sistematic si
continuu, care sd lind seama de particularitdlile de virsti ale
CAPITOI,UL 1 elevilor, solicitinrj to,toclatd un e{ort suslinut din partea

tora in procesul instructiv-educativ. aces-

EDUCATIA INTBLECTUALA Marx gi Engels asutii'ancleolredant aotuartiei,nrlineatcelemoasteicbait,i unor obiecte
invdfdmint, ca : fizi;a, rneca-
ESDi.rT,\ $I CONTINUTUL EDUCATIEI de

INTTELECTUALE nica, aslronomia, cl'rit:ria, biologia etJ., precum si gtiinleior uma-
niste : istoria, iiteratura si limbile strdine.

Ped,agogia stiinlificd consid.erd eclucalia intele:tuatd Lenin a ardtat cd spre deosebire de gcoala veche care impu-
nea tineretului insusirea unor cunoslinle ,,moarte", cele mai
cea r.nai importantd componentd a ed,ucaliei integrale. muitc' inutiie ;i uneie denaturate, scoala noud sovieticd tre-
In esen!5, educalia intelectuald constd in transmiterea unui
sistenr cie :unogtin{e, pe baza cdruiia insteelfeocrtmuaelaeziqciotnechenpi'l:iaa buie sd devin5, in perioada dictaturii proletariatului, a prege-
despre lunre, dezvoltindu-se forlele condiliilor pen+"ru edifica::ea comunismului, nu numlai
tirii
promo,torul principiii<>L' cornunisrnului, in general, dar gi al influ-
muncii intelectuale. entei ideologice, organizatorice, educative asupra proletaria-
Prin educalia intelectuald se tealizeazl. cunoagterea reali-
t5!ii obiective, se creeazd posibilitatea de a schimba lumea, tuiui, asuprra maselor oamenlilor rnuncii (semiproletare sau ne-
de ,a o transforma. prololare), in scopul educdrii generaliei capabile sd instaureze
definitiv comunismul.
In conceplia clasictilor marxism-leninismului educalia inte- La Congr-osu1 Comsornolului clin 1921, Lenin a afirmat ci
lectuald era latura principalS a dezvoltlrii muitilaterale a per-
sarcina tineretului este sd invele, sd-gi insu;eas:6 in mod critic
sonalitSlii. Ei au acordat mare importan!5 insugirii de ';dtre tot ':e a realizat omenirea.
proletariat a cuno;tinlelor, considerind cd omul societdfii socia-
liste trebuie sd fie omul unei inalte culturi. ,,Po!i deveni comunist numai atunci cind ili imbogd{eqti
memoria cu cunoa$tterea intregului tezaur pe care l-a elaborat
Marx ;i Engels considerau cd insugirea cunogtinlelor este omenirea"l.

in4Ciscutabil legatd cle dezvoltarea congtiinlei, de formarea Rezolvarea sarcinilor construirii socialismului in patria
concepliei stiinlilice despre lume gi viald.
dupl noastrd presupune ridicarea necontenitd a nivelului cultural aI
capi,t,uOleaarzmdaitnd fala alta depune armele, o fortdreali dup6 alta maselor populare, i,n:uarcmoanrceeaplilaormcaurxcisetl-elemnianiisntdoidceuscpererirlui malee
ofensivei stiinlei, pind cind in cele din urmd gtiinfei gi tehnicii,
intregul domeniu nemdrginit ,aI naturii este cucerit
de Stiintd 9i viafi.
gi nu rSmin,e in ei nioi in locugor pentru creator"l.
cireBiaszaelreciancdepsrtoimr ocrudn'ioasldtincloenssitndtinprecdreaatereain cadml Scolii, a
I K. Morc Ei Fr. Engels Opere, vol. XX, Bucuregti, F;ditura politicd, condiliilor nere-

1964, p. 498. I V. I. Lerthr Despre invifirnjntul public, E.S.D.P., 19b9, p. 41b.

82

Br3

sare insugirii de cdtre c.levi a cunoptinlelor de bazf, releritoare a cuno,astc, a inclinaliei de a aprolunda cunostinlele, a price-
lsapidroeit,Azuvavoel,lmtainrdeaaarmtonaraitatucrsuirdi,tocs'Lroecgcetieeematilciiue9nai gindirii- perii de a le folosi.
tineret cu un Iarg orizont
bun omenirea in Ideera iii-rprospdtdrii ;i rcrsfrurcturdrii cont,inue a cunostin-
creat mai .;tiinlei uni-
dbmeniul cunoagterii, cu cele rnai noi cuceriri raie {elor este admisd fdrd rezerve.

versale"l. Educalia inteleclualS trebuie sI se adapteze exigentelor
glol-iale ale societdlii actuale, dar gi viitorului : sd seleclioneze
ioio]:i.ecnca","lruptiroypb,rleeJmo. caLubacpkdpeer,idloJa.tgJ'.o.rgiRoieotiu. smescealuarcui',agl-iHaineidnrbtietaolerr'cti,,NSpuparielnintacreecroc;niasrtaeitluliJiit,' cunogtinlele dupi criteriul operativitilii, utilitSlii, actualitdlii,
care i-au'afectal un oapiiol special in operele lor' irnportanlei, renunlind la volum in favoarea calitdlri ; si fo'r-
unele controverse' Lrnii meze capacitSli intelectuale decisivc pentru integrarea pctso-
In decursul istoriei au apiuut ''si nalitdfii intr-o virald sociald complexS si dinamic5.

picitt;iri*i";oenruurneed"ollae.,atn'p;,"cr;u;eruitottlaaplaeuciepdtasuduaepeulaocdaccaiuabu,,aatlsicialiasiiaelsgsiurliidudiinabdrtif,tegenaeiinniltcneedatSieacdl,scetletr.ceuz;aat.nvacLc;otsetliir6rurlcca'|:t'ciiikaeltd:iairs'nieesitptaobaceir,aiucecgnliialeeuaoiinnilndlicsiodidaaidpoi''r,.eirrinaodipcqdicoodrr-erenaineunsl-asxizm.toiia'sd,eAedmecszfulolriuelp'iscirncilnttusdaeivr3i[am1e!dlse1rl'ei,5are1,iterlpsiirJcglrtt:'eic'inmtgglt(teeiaSlun-cct--t-i Bdu:afia intelectuald are menirca sd fonneze un om cl.- cttl*
turd modern, pregatit pentru educalia permanenti, un onl care

si nu ilEiascd cu sentimentul perisabilitetii apr:opiate a celor
aSimilate, un om capabil sir se aclapteze ;;i si se readapteze, un
orn instruit, anim,at cle dorinla extinderii cunogtinlelor: sale.
Acliunea dc tnodertrizare a educaliei intelectuale l1u iloate
fi desprinsi de acliunea tnai cupL'inzdtoare de modelrlizare
a invdlirnintulu.i. Pentru plotesol a;easta inseamni depiasalira.
accentului de la ceea ce predl gi cum predi spre ceea .e vtea
EDUC,\'XI A IN'.tELl',jcruALA si oblind, iar pentru elev particilrarea activd, conStientir 5i
$I CONTEMPORANEITATEA -
creatoare.
Necesitatea intensificlrii educaliei intelectuale constituie o
;iirlilr;'g;"tAr;e;iisrtat"dt"izv"ei,";tiim"trtpiaigotesaeniruceeihriaaiiiltaiebelirldaaeluteesc,aaeiuplnieoacirsaiipinpi'tr;oeoarlntetiticlecetmuusappsloeoirrlaiitscnutieta5e'lieu;ruilreabtniec=iru:uiln:tl-udctrtliavl sild-- ':erin!d importantd a societElii contemporane. Revoiutia iehnico-
dutrui.
irnportant de:it pericolul exploziei stiinlifici a accelerat mult rj.tmul innoiriloi:, al transpuner-ii in
Sc aPreciazS cd mai activitatea practicd a multor cuceriri remarcrabile, detelminind
cxnl,rzici iqnoranlci. gradul de igno- Lln proces irnpetuos de intelectualizare a tuturor acti."'itdtilor
inforrnaliei este Pericolul raportul dinlre infonnatia existentit i-lmane. Fiiurirea socieitd!ii socialistr: muitilateraL clczvolta.tc
in {ara noast::d este un ainplu proces de valorificare a capa-
ran{l fiind aPreci'at duPd :itdtilor intelectuale, a creativitS!ii li ini!iativei. De aceea,
sfs;-"3-r;*i.iij"n-oiccatot*EeiouIav"lia".dtprrN.i11*urata9i"u*ccisc7""ato1ii;im,ut,llla'iai,tivaeietre"ld.aoiaanic'tclctid"utuunueeotr.mrtn"ra-eaifoourunlpsrez;"ltoue]ciurtlfisiiitant*-u"icmr;ldlceuai;iaSstel,l'le,otEiaaprpxa:li'i9pir'io5indeiun9nrte.nizreenaseeirvnrprge'cielinrSsiaoeseuc!'tndilrulnuluasintdiatp,e'uequrrrcddiieedvioanisicrinrsanreiraeinemdmqllleiaeitinelieiastcrapme,;etiral,ouera,r'cgeleeciar:aiathianpunlmiifpazflpooauacearrlimtmmieseiPrecivlaa.vinchiilli.iitioiReurel'igrli.-lci'''i formarca ornului cultivat, inteligent, receptiv la nou, activ si
creator, cu o conccpfie inaintatl dcspre lume gi vialt-r devine
o componcnti de bazd a iclealului nostru educativ.

O ccrinld importantd a eclucaliei intelectuale o constituie
adaptarcra acesteia la realitltile si tenciintele de pr:ogrej ale
societ6lii noastre, ale epocii ':ontemporane. Este esenliald,

de exernplu, intensificarea preocupdrii de a lorma o inteligenlE
activii, Jreatoai-e viitorilor spccialisti, de a le stimula iniliatir,,a,
capacitatea de adaptare ia situalii noi, neprevdzute. cie a le
modcla un con-rportament rinteligent, un stil ralional clt: lltcru

84 ti.)

in sensul anticipdrii mintale a acliunilor, al prevederii conse- Cultuna materialS in';lude bunurile materiale gi deprinderile
cinlelor lor, al planificdrii 9i organizdrii mun;ii, al ra[ionalizdrii de produclie existente pe o anumitd treaptd de dezvoltare a
eforturilor. societSlii. Ea depinde, in prrimul rind, de gradul de folosire in
educaliei intelectuale trebuie sd se ia in con- ploduclia socialS a progresului tehnic, a descoperirilor gtiintei.
In procesul
sictera{ie particularitali}e si ::esursele ::eale ale fiecdrei pcli- Cultura spirituaid exprimd realizdrile unei epoci in dorne-
niul conqtiinlei sociale. Ea oglindegte existenla sociald gi influ-
oacle de virstS. enleazd puternic viala m,aterialS a societdlii.
Cultura are un caracter istoric : fiecdrei formaliuni social-
In acelagi timp, nu trebuie sd se piardd din vedere inter- culturd materiald gi una spirituald
clependen{a'dintre edttcalia intelectuald Ei celelalte laturi ale e:onomice ii sint proprii o
personalitd{ii.
Educalia intelecfuald este corelatd cu dezvoltarea intele:-
iualPde, rafelec!lidorneairepraocinesteeledectmulautiudriezaprinedterebmuuiel'tsddele accelereze: specifice.
capacitatea
Cultura socialistd reprezintd cea mai inalti treaptd istoricd
profesorrilor de a lucra nu numai ca specialigti, dar 9i ca buni in dezvoltarea culturald a omenirii. Ea preia in mod critic gi
creator cele mai valoroase cuceriri ale culturii mondiale, pe
p-edaMglotguir.izarea intele:iuaid nu se mai proiecteazd la capdtul
unui gir nesfirgit ,lb cuno$tinte, ci ,,ea trebuie sd urmeze in- care o imbogdlegte cu propriile ei crealii.
maturizdrii in- Cultura generald cuprinde totali'Latea valorilor din dome-
cieaproape ansamblul de cunogtin!e utile... Pragul niile mai importante iale congtiinlei sociale, pe cind eultura sW-
teleotuate co,board gi el cu aproximativ rloi ani, ca ;i acela al cirild se re{erd la un singur domeniu, cu cl arie de cuprindere
restrlnsa.

maturizdrii fiziologice"l. Relalia dintre educalia inteleotualb gi cultura intelectuald

Cercefdrile din ultimele decenii au evidenliat influenla poate fi inleleasd prin prisma raporrlului intre educalie 9i
considerabild pe care o exercitd educalia intelectualS asupre
dezvoltdril intele:tuale, in condiliile realizdrii ei de pedagogi culturS. Astfel, cultura inteleotuald este un rezultat aI educaliei
bine pregdtili. Se apreciazd c5, in cazul in care profesorul intelectuale. Acumularea cunogtinlelor gi transmiterea lor de la
predd bine, 75070 dintre elevi se ridici deasupra niveluhli mediu.
Arta de a-i invdla pe allii, de a-i ajuta sd foloseascd din plin o generalie la alta imbogdles,c tezaurul cultur"al aI societSlii.
capacitSlile 1or lintelectuale este privitS intr-rrn mod nou ln Totodatd, cultura unei societdli este determinant6 pentru edu-
calia intelectualS, atit pentru conlinutul ei, cit Ei pentru rapidi-
tafea crr oare se realizeazS. Nivelul cultural al societdlii oferd
didactica modernd. naterial educaliei intelectuale : cu ':irl, este mai ridicat, cu
atit ornul poate si trebuie sd cunoascd mai mult, in concor-
Seleclionarea cunogilinleior dupi principiul ,,non mul;ta sed danta cu c,erin{el'e crescind,e ale educaliei intelectuale. Un
multum", organizarea gi structurarea lor in sisteme, precum anumit nivel de ,culturd accelereazf, ritmul in c,ane se neali-
sj activizarea elevilor ir1 vederea dezvoltdrii capacitdlii lor inte-
lectuale, sint probleme cheie in realizare'a educaliei intelectuale.
zeaz\, educalia intele:tuaki. OmuI rtrebuie sd invele mereu
pentru a Ji in pas cu vremea.
EDUCATIE INTELtrCTUALA-CULTURA Edu:alia intelectual5 se realizeazd in strinsd legdturd cu
lia{e, cu cerinlele actuale ale construirii sociaiismului Fi
Educalia inteleciuaii constituie baza culturii generale 9i cornunismului.
a culturii de specialitate. Rdspindind stiinla, imbogdlind volumul din ce in ce mai
ntare al informaliei stiinlifice, dezvoltinrJ,curiozitatea gi spiritul
Ptin culturd infelegem ansamblul valorilor materiale qi spi- de independ,en!5, gcoala este obligatf, sd relind finalitatea acliu-
rituale q.eate de societatea olnenetlgcd, de-,a lungul lstoriei nilor sale -orizpornetgJ6Ltairreg,aceulecvutniloorgtpinelenttreumaeininicterasiincuvciao!n5vicna-

sale. oameni cu
geri comuniste ferme.
1 Mircea Malifa Aurul cenruqiu, voI. I, Clui, Edit. Dacia, 1972, p. 51.

Qri

B7

OBIECTIVELE $I SARCINILE deplasarea accentului de la cantitatea de informalii la pro-
gramul de sistematizare a aoestora.
EDUCATIEI INTELECTUALE eleSvieloarpcreocniaszidSe. rcadbi,l,imn aainuplu2linOeOJ,;purnoocgetsinulleeddueccaittivcevlae

Educalia intelectuald tnzeazl obiective de naturd infor- da
de
adse'tdmzia. rLeesivsotemmaotifzearrieingsidd,peepecerfleectedseonrgliaaLneizaErie"inl. tr-o formd
mative, rezolvate imndeetoodseicbiiiepdriinfepriltaenlourrildeis;ciipplirnoegragmi ealleteldee, Volumul :unogtinlelor transmise este mai pulin important,

inv5ldmint, prin
de naturd formativd, asupr? cdrora vom insista in mod spe-
cial, deoarece de e1e depinde uflilizarea ralionald qi valorifi- ccoitrnmpdairaetfiivciceuntdscionpmuluunrcma dprriot,duccatrievdcogni sintdteilenctfuoatlods,irpeeantlorur
carea creatoare a ':uno;tinlelor insugite, lnlelegerea, inter-
pretarea gi intrebuinlar,ea lor. a lacilitba integrarea rapidd a individului in viala sociald.
To'u'ardgul Nicolae Ceau;escu, secretarul general aI P.C.R.,
a subliniat mereu, in ultlima vreme, necesitatea de a se ::e-
A. INAISMAR,EA ELEVII-OR CU UN SISTEM DE CUNO$TII{TE nunla la dgimi aenasirudntai tincdeleaxbiogreanretealemcaonnuteamleploorr,anceurstruerbiluoire,
MULTILATER,ALE
tratrateior,
sd se orienteze spre ceea ce este esential, principal si actual"
Inarm'area elevilor cu cunogtinle multiple contribuie Ia for- renunlind 1a istorism, la lJescriptivisin, ia detalii nese,mnifica-
marlea cultufii lor general,e Pe fondui cirreia irc cul-
tura speclalS sau profesionald, necesard intr-un ax€t,ilzi:! do- tive.

anumi.t
meniu de activitate.
b. FTOE1\{AIiEA CONCEPTIEI gTIINTIFICE
Cunogtinlele transmise de profesor gi insugite de elev DESPIaE LUNIE $I VIATA
in pro€esul de invdldmint sint constituite in sisteme cu legS-
turd intre ele, in cadrul fiercrdrui obiect. EIe rezolvd {rinclia Insugirea cunogtinlelor nu se limiteazd 1a o simpld inre-
informativd a procesului de inv6!5mint si defines'c conlinutul gistrare a datelor gtiinlifice, ci presupune ,transformarea lor

acestuia. tu"lifatea in convingerii, care constituie elementele esenliale ale for-
Cu ajutorul cunogtinfelor,
obiectivS, descoperd tregile elevul intrd in contact,"r.t gi socie- mdrii con:epliei stiinlifice despre lume gi ale atitudinii fald
de realitatea obiectivd. Acerasta inseamnd aprofundarea in!e-
obieotive ale naturii
tdlii, dobindeste o temeinicd pregdtire gtiinlificd.
Scoa1a este chematd sd asigure tuturor viiitorilor construc- legerii matefialis't-dialectice a lumii inconjurdtoare prin in-
sugirea de cdtre elevi a unui sistem de cunogtinle gi con-
t.ori ai socialismului si comunismului insuEirea cunoq,tinlelor vingeri qtiinlifice, dezvoltarea capacitd{ii lor de a sesiza
de bazd referitoare la prtin:ipalele ramuri ale gtiinlei rsi pro- dincolo de varietatea infinitd a manifestdrrilor -
con:rete
duc!iei. relalii fundamentale logice intre fenomene qi de a se orienta
gi acliona in activitatea practicd de pe pozilii stiinlifice.
De ace,ea, noliunile ,cuprinse in programele qi manualele
m;cuolltatdreg, rciajdre, sint transmise elevilor, trebuie seleclionate
in sensul asimildrii elementelor cu A;a cum a ardtat Lfieencinev,,acogminudniits..m. usldsdrenpruezfiientececvoancinluvzdilialet
esen{laie si pe de rost,
al ci sd
evitdrii supraincdrcdrii prin acurrrularea unui volum prea mrare
de cunogtinle. In seleclionarea alccoensftoorrmaitsaetelicnue seama de care sint iinevitabile din punct cie vedere al edu:aliei actu-
impontanta si utilitate,a 1or, in exigenlele r l o''2

actuale ale dezvoltdrii so;ietd{ii noastre, dar qi cu cerinlele Concepliia despre lurne este g,,il1grrinadnirsea,rndbelsuprdeeloidceull ale
omului despre naturS, societate
viitoare. di-

In zilele noastre, qtiinla gi tehnica se d,ezvoltd impetuos, I N|irr:ea h4alila Cronica anului 2000, Bucureqti, Editura poli,ticd,
fluxul informalional cregte in ritm accelerat, dar mintea 1969, pV. .3I2.-3L3.enin
omului nu le poate cuprinde pe toate, motiv care determind 2 De.spre invA{dmintul public, E.S.D.P., 1959, p. 417.

BB rJ9

dgifneeelresriltiteeliongloruerrlsuefiiaeiondgomemiaeaelnupnirrereiilicoiinger ri,fleiaulaomzsseoeenfinscssieuul,duleugi si'itpsivlrtiienoelri!ipfe1icriioe;ip,i arsianuocscl aiitlamiuvl-iibptdloluollliictiiccsioenan,leveji,uana--; intr-un anumit domeniu al realitSlii, precum gi elementele
teoretice necesare inlelegefii fenomenelor din lumea incon-
ridice, morale, estetice, religioas,e,,f. jurdtoare.
lupte pentru combaterea con;epliilor
,idn.ecooCanorejnuccredepteolaira,ddseeetesrvrpmirneidnludu-mlaeUedituarder,iepnetoacdmol,daaumrzede,nimiintopioatractallainu'dlndeilp,ermaicnettid,r;iedu-,l $coal,a trebuie sd care pot avea repercusiuni negative
idealis'te,
prinse. retrograd,e,
a.slrpra co,nstiinlei si gindirili tineretului gi sf, promoveze
conceplia stiinlificd mate.rialist-dialecticd, conceplia care dove-
dest,e materiallittatea lumii, unittatea gi infinitatea ei in spaliu gi

in timp. Cunogtin{ele gtiinlifice acumulate in gcoalS trebuie
s5-i condu,cd pe elevi, in mod treptat, spre gdsirea unei expli-
Conceplia materialistd exprimd ideologoia claselor sooiale calii complexe gi ,:ompl,ete a realitdlii, limitind sau iniStu-
rind credinlele religioase -i practicile sau tradiliile legate
progresiste. Ea mobilizeazd. oamenii in vederea transforrn-drii
active a realitSlii, le sddegte increderea in for{ele proprii, in de aeestea.
posikrilitatea cunoasterii lumii.
Ea Cd_eonnacetupfriea aizdleraeliasltidtatreeafl,eicitddiedzeaorlmogeiarazdclpaseelooarmreeanci,l'ioannaihrei-.
lindu-le in:rederea oinlafoturlredl.eepsreonplirailidgai fricnoenaczedpplieroiggrtettsnuglt.Jtce C. DIiZVOI,TAR,EA PROCESELOII PSIHICE COGNITIVE
Ateismul este
despt'e lum,e. Explicarea stiinlificd a lumii este incompatibild Educalia tintelectuald trebuie sd dezvolte procesele psihice
cu e_xplicarea relligioasd. Educalia ateistd, ca parte integrant6 cognitive, indeosebi potenlialul gindirii. Randamentul creieru-

a educaliei intelectuale, urmdreste formarea convingerilor lui nu trebuie evaluat in funclie de volumul de d,ate pe care
pu'ternice cu privire la verirdicitatea ,cunoqtinlelor stiinlifice gi 1e-a inmagazinat, ci dupd capacitatea s,a de a Ie sele:fiona gi

la capacitafiea omului d,e a pdtrunde tot mai adinc in tainele a le folosi prompt. Astdzi ,,in loc de magazie, mintea a devenit
unnaetuleriicEoinavliengveierifici usopciraii]vei.reToltaodfaatlSs,itaetdeuacaildiaeialoterisrtedligfoiormaseeazgii
la caracterul ienduuticl asliieaidaetsdeiosrtiedciurengdtteorparilnprliacchtidicailroer-arecliaguiozaesloer. dispecer"l.

Eficienla Capacitdlile intelectuale a1e elevilor sint intens solicitate
sociale care genereazi ideile si practicile religioase, ca ex- atunci cind sint stimulali in permanenli sd redescopere ei in-
pre$q a nepu,tinfei oamenilor de a domina for{ele exterioane. gigi adevdrurile pe pare gi Ie insugesc.
morEadleuic:alioamgtuiilnldifeicvdinaetecisotndgatireenmt duietiplloeciuml psldicualiiinpeunpilvaenrus,l
Studifle contemporane de psihologie gi de pedagogie formu-
de capacitilile gi resursele de care dispune.
leazd noi atribute ale gindirii ca : flexibilitatea, mobilitatea,
Negind religia cu argumente filozoflce, suslinute de da- creativltatea. In ultimul timp se vorbegte tot mai mult de o
tele gi descoperirile stiinlelor naturii si ale gtiinlelor soJiale,,
educalia ateistd dezvoltl increderea in forlele omului, il gindire g1oba15, care confirmd postulatul dialectic al interac-
mobilizeazd, il stimuleazb in activitate. tiunii universale privind fenomenele realitSlii in flnterdepen-
cparrineCooanfpecrerodpfuliuanndsatcrieiunaalinfcitcuodmnldindeuestpunrleouilliuufimneicedgrEiuciiuvonibaoig!e5tcintsleedegfotirismnhlerifcailezi,erd, den!5 gi care are putene si sistematizeze gi sd stabileascd aso-

1 Mic dic{ionar filozofi,c, BucureEti, Editura potiticd, 1969, p. 61. cialii.

Gindirea modernd trebuie sd fie practicd, orientat5 spre

acliune, operativd si ralionald, cu alte cuvinte sd nu inmagazi-
neze date, ci sd le manipuleze, sd opereze cu ele. Aeeasta pr-e-
supune o eficacitate ridicatd, dar Ei eforturi deosebite.

De asemenea, gindirea modernd trebui,e sd fie prospective,
sd ofere certitudini in ceea ';e privegte rezolvarera problemelor,
sd cautte Ei si gdseascd solulii, sd exprim,e obiective gi sd ela-

boreze strategii in vederea realizdrii scopului. ,,Solulia optimald
1 Mircea Malila Aurul cenugin:, Vol, I, Cluj, Edirt. Darcia, 1971, p. 24.

90 91

rleeipareczairn'et5asaliegguerrde'a;e, Idminatir-boumn urellzimule.tadt ecusomiuinliiimpuomsibdilee',rea$uarcsee_ tiucuria de a cduta, a antidipa qi a descoperi, respectul si admi-
nalia falb de cuceririle civilizaliei gi fald de marii ei
Ce energje, de timp gi cu minimum de inconveniente,,l. creatori, receptivitatea noastre
buunsi,i,tGiobaiinmludelir,neita,rnamenocsdufoenrronmsd:iinneddsuute--iluvinanlocauCrpeataolo,rroibi.ru.i.sniEpceasrst:eec,,'atpradrea:tioutliaclomcd- la ceea ce inain,tat, satisfaclia
e nou,
determinatd de valoarea unei soiulii descoperite et:. Consrl,itu-
obisDneuzirveoaltaloreracucaop,absceitrSvlaiireiantseile,ccotnusaelme naareeaieavsilpoercaterleorlaseb,nanzid- irea unor interese cognitive, cultivd setea de crrnoagtere, pasi-

unea pentru studiu.

{Jn rol flmportant il are formarea capacitdlii de autoapre-
ciere exigentd a activit5lii intelectuale proprii, ca gi stimularea
afriictduaetlisvdpeerianoldbeeseosrbveiaemlcienteiflaioclrae;tilievfuveilnlodoremsenenemesleoamrninipeiefsictcdaatpriverilndeincsattiup-doaicaimztadut.eltaSitpudie-- preocupdrii pentru calitatera pregdtirii personale, stimularea
dine de date, fapte.
cur,ajului gi a efortului de a birui greutdlile inerente lupbei

pentru cunoagtere.

rdci_eeanPapleaovCisaitpbdlroitoliiirtpiadfirtceieia,ainisndvaeeufsuzrtnviegocsalltitrredeurcdiiitneusdrspeaipitrcueiutanundllioiue'snnitotincdilr,,eedslaecathosrimragubaialdateae,tlp6earlevipciaeleorpxerep,reiniai- Spiritul de r€sponsatiilitate a elevilor. fald de pregdtirea
lor intelectuald trebuie dezvoltat in strinsd legdturS cu moti-
valia sociald, cu inlelegerea semnificaliei
actuale a datoriei de a lnvdfa. Ei insemndtSlii

strinsS. legdturd cu dezvoltarea spiritului de independenld gi FOETMARFIA PEICEPERILOB gI DEPRINDBRII-OR,
ini!iativ6. INTELECTU,{LA
=-) DE MUNCA

dmeuolCsteiolab,nittecproaeml icrteeunalttliivtcaautreeaacogcnaispdoaelicdaiat5rselieai sdigzeainaedsrie,reniilfilaelolcugtl.iicj-uep,setc,cuuplrtria_v-caiucrneedna,t Eciucalia Linteie:tuald nu poate fi conceputd fdrd elaborarea
spiritului agni aileitriacrhsiizaarepuatecriuindoegtsi.innlteelozdr ,ina priceperilor d.e unui stiL ralional de activitate intelectuald independentd, Ia care
ordonare sisteme logice
se ajunge prin formarea unui nrare numirr de priceperi ,5i
cuprinzdtoare, trebuie dezvoltate gindirea criticd, discernlmin-
tul, capacitatea de interpre'tare gi apreciere personald a valo- deprinderi de muncd intelectuald independenrtS. Tehnica muncfi
rilor, obiqnuinla d,e a selecta valori pe baza unor criterii so-
lide. de a demonstra argument,at un acievdr. intelectuale presupune cultivarea spiritului de organizare, a
iie.nnlcielaivDadietlroiizvnrvadod,ulet-oa1rraeiegaiirnnepadrllaiiantascpotiercpiainaallsieicilunosvorpiini.jnrtidestueuplgarciorriaepan.ralaieitloiczrgu-a,in,inmosdgpiintruitinnieleiemizleosard.irsenrsiricnuictesiolirtmr-e:--a_,-- obignuinlei de a lucra ritmic, sistemadi':, de a fi ordonat in
apacrao,nrtdrisbpuui ndzirinedctlalaafnourmmuitlearperaobdlleifmereitepluosr ecodneclpuzroii.fesor, de activitartea intelectualS, a priceperiii de a plani{ica gi valori-
fica optim timpul liber.
d) CUI-TIVAR,EA SENTIMENTELOTi INTELECTUALE
In metodele de studiu individual trebuie sd predomine
li-no'rteSlienpctietrulietaucletlu,dacelSar:essedproad_genozssvatohelital5itaptpeerniantru'e:ulselttviiJviiianorlrdeafgalludpneodnretrspuernectgiumdl,te,iurnert:aei, spiritul de organizare gi r.afionalizare a e{ontului intelec-
tual prin imbinarea reugi,td a activitdlii cu recrearea gi odihna
l Mircea Malila Aurul cenugiu, Vol. I, Ctr,rj, Edit. D.acia, 1921, p 43, gi prin combaterea muncii in asalt, priin prevenirea oboselii gi

z Op. cit. p. 43-44. a surmenajului. O importanld deosebiti revine formdriii price-
perii de a cerceta surse multiple de informare, studierii sliste-

mati.:e gi selective in vederea realiz6rili unor scopuri judicios

aIese.

Indqplinirea obi'ectivelor gi a sarcinilor complexe ale educa-

{iniesiuignitreileaclteurap}eerscoonnadliiltiSonliei.azRdeadleizzavroeltaareedautcuatluierioirnteceleloctrulaaltlee
este o condifie esenliald rpentru celelalte laturi ale educaliei
comuniste. Nici una dintre ele nu se poate realiza decit dacS
are la bazd o temeinicd pregdtire intelectuald.

92 93

cAi $r MTJLOACE DE REALiZARE A OBIECTi\IELOR a leIcnfiedei zavuoltuanrearogl idnedoirsiiebeilte, vpileonr,triunccedrcilirpileundepperoeblele'um' ianLsiziatute-
$] SARCINILOR EDUCATIEI INTELECTUALE rae{piaeddeeccedeuatdcteoramactfiovst-siinevsdtelalqi,tiduat rfanputuvlocmd ,,uitdm foarte

Obiectivele pgriinsamrciijnloileacceo, mmpeletoxdeeatqrei educaliei intelectuale ceea ce am descoperit noi ingine"1. uita nriciodatS
procedee
sint realizate variate, in Gindirea logicd se dezvoltd. gi prin inlelegerrea de cdtre elevi
funclie de particularitdlile de virstd si individuale ale elevilor,
d{eepaecntdiveitnatted.e nivelul lor de pregdtire gi de conditi_ile concrete a relaliilor logice, prin insugirea cunogtinlelor in mod deduc-
eficiente sint sintetizdrile gi sistema-
tiv si inductiv. Foarte
tizdrilre materiei parcurse, efectuarea clasificdrilor gi ierar-
Procesul de |nu(rfdm2nt consdituie calea prin:ipald de edu- hizlrilor adecvate. In acest scop se pot utiliza simboluri,
ca{ie intelectua}d. Menliondm insd cd procesul de invS}dmint
realizeazd obiectivele gi sarcinile educaliei intel'ectuale numai scheme sinrtetice gi sinoptice, planuri de idei principale, tabele
grafice elc., care disciplineazd gindirea elevilor.
dacd este organizat gi desfdgurat optim. ,,In funclie de feluL In prederea si insugirea cuno,gtintelor se vor avea in vedere,
cum este orgariizat qi orientat pro,cesul de invdldmint, acesta in mod permanent, argumentarea, explicalia ':auzald, legStura
poate contribui Ia dezvoltarea gindirii creatoare, dupd cum,
doringOapndiizcmaatptedo, rplteoac6nftliedaddpueecoenstegrubi iItadefooarmspirgaeruelrianatuadnnemsiaogmdinbudlluilrlnidFecaabclrooenn"edl.sitleii intre teorie gi practiod cu exemple din munca desfdguratd in
lara noastrd pentru construirea socialismului, in toate dome-
niile de activitate, cu referiri dLireete la dezvoltarea gtiinlei pi
culturii, la organizarea stiinlificd a producliei.
externe Ei interne ale mobilizirii aten{iei gi interesului activ al
elevilor, trezindu-le curiozitatea gi dorlinla de a afla lucruri noi, Treburie sd se insiste pe insugirea temeinicd a unor algoritmi,
creind o ambian!6 favorizantd. gi oferirlC,iu-le informatii accesi-
bile, atractive. pe aare elevii sd-i utilizeze in rezolvarea unei diversitdli de

probleme.

Lecliile trebuie sd fie organizatre astfel incit sd-i puni pe Este foarte imporf,ant aa profesorii sd nu predea ':unogtinfe
elevi in situalia de a fi activi: sd observe, sd analizeze, # care elevii le-au inleles
noi, inainte de a verlifica mdsura in
compare, sd apeleze Ia cunogtinlele anterioare etc. Ests necgsar pe cele expuse anterior.

ca profesoraii sd le rexplice modul de observare a materialelor Daci elevii reu$esc sd prliveascd critic gi s5 aprecieze feno-
menele pe care le studiazd, ei vor putea sd d,esco,pere singuri
intuitive gi a fenomenelor prezentate in cadrul lucrdrilor do
laborator, in demonstrarea exerciliilor fizice etc., sd le indice adev6ruri gtiinlifice. Foarte utile in acest sens sint temele
scopul, succesiunea gi cunos-tinfele prealabile Ia care sd ape-
pentru acas5, care 1e pun probleme de gindire, de interpre-
Ieze. tare, de gdsire a unor solulii optime pe bazd de argumentare
gtiinlificd.
De mare insemndtate es'te stabilirea unui rapont just, dina-
rnic intre stimularea gindirii elevilor gi cultivarea memoriei lor. Fiind strins legatd de limbaj, gindirea impune o mare alen-
Este gregit sd considerdm cd invSldmintul trebuie s6 pund
accent numai pe gindire, excluzind memoria, deoarece activi- tie in ,Jeea ce prii.veste modul de exprimare oral Ei scris. T'rebuie
tatea inteleotuald productiv[ este posibili numai atunci cind
se bazeazd pe informalii bogate, oare sint relinute de elevi prin stimulate pre,o:updrile elevilor pentru fenomenele lingvistice :
inlelegerea sensului cuvintelor. insuqiroa terminoiogiei gtiinli-
memorizare logi;d. fice, imbundtSlinea dicliei, imbogSlirea vocabularului, a stilutruli,
exprimarea cl,ar6, concisd.

I Al, Rogca, G. Muntearlu, L Radu q.a. Creartivi;tatea, modele, pro- Apnecierea elevilor are un mare rol in educalia intelectual5.
de psihqlogie a
gramare. Stud,ii gindinii. Bucr:regti, Ddituna qtiinfificd, Nota trebuie sI oglindeascd fidel grradul gi ntivelul pregdtirii
1967, p. 1B.
I Etrtile Planchard La p6dagogie seol,aire conterlprora{ne, Pari6,

Louvaine, f968, p.347.

94 95

elevilor, al participdrii 1or la intreg procesul activitdlii de insu- dacd ex,ecutd sau nu corect, de c,e nu reugegte, de ce gre-segte,
ce sd facd pentru a ajunge la o execu{ie corectd.
gire a cunogtinfelor.

Spiritui de responsabilitate a elevilor fald de pregdtirea Este necesar ca profesorili sd le formeze elevilor convingeri
1or intelectuald se dezvol.td atunci :ind inleleg scopul pentru
care invafd, necesitatea qi insemndtatea cunostintelor ce referitoare la necesitatea gi utrilitatea educaliei fizice in viala
urmeazd a fi insugite, locul acestora in pregdtirea lor generald. omului. In felul acesta ei vor privi exerciliul fizic ,ra pe un
Bste inrlticat ca profesorul sd facd apel l,a fondul afe,ctiv sperilic mijloc de formare a personaLitalii gi vor dol:indi capacitatea
de a practica educalira fizicd in mod independent, nu numai in
al disciplinei respective, sublinilind noutatea gi frumuselea ideilor cadrul gcolii, ,ci si in afara ei, in cadrul educaliei pernranente,
pe care le':on!ine. Pasiune,a pentru un anumit obiect de lnvdld-
mint se dezvoltd sub influenla profesorului, a convingerii cu ca proces d'e ,autoformare. Accentuarea elementului cogtiitiv-
,care acesta dezvdluie {inrulemleussedleilecdstrteiineleleivpi.eDceaareseornepnreead,ds,in9ti
a efo,rtului de ra-l face intelectual in le:lia de educalie fizicd ii creeazd elevului acea
motivalie interioard care il determind. sE aclioneze in mod con-
stient gi nu mecanic, sd execute actele motrice, reflectind, gin-
suficientte si analizele situallei Ia invdldturd, care constituie un dind asupra 1or, si fie activ din propri,e convingere, nu pentru
cd este obligat sau controlat.
prilej de dezbate're in igelgglit a problemelor r-eteritoare Ia

calitatea 9i randamentul in activit,atea intelectual5, cauzele suc- Activizarea pnocesel'or cognitive creeaz1 condilii favoq:ai:ilt
ceselor pi linsucceseior.
pentru celelalte procese psihice (afective si volritive) : elevul
$coala trebuie sd-i inilieze pe elevi in tehnica studiului aclioneazd cu multd pldcere si face eforturi de voinli mai mari
individual potrivi,t particularitdlilor gi cerinlelor specifice a1e
fiecdrui ohiect de invd!5mint, sd-i instruias:a in legaluri cu 'aitunci cind inlelege obiecrtul gi finalitatea invdldrii.
supAlcimesetnmtaordddiendpesafSrtgeuararperoafqascotuivufiltutdi,liipprrieVsiunpdunoerguannizeafroeart
modalitSlile de organizare a studiuiui individual : planificarea
rezolvdrii temelor pentru acasd (dup6 crriteriui dificultdlii), ega-
lonarea repetdrii materiei invdlate, efe:tuarea autocontrolului. riguroasd gi raliona.lizarea strictd a lecliilor, astfel incit meto-
dele verbale sI fie utilizate in mdsurd egald cu
in Capacitdlile intelectuale ale elevilor trebuie sd gdseasci de cceule demon*
procesul de invS!5mint, posibilitatea de a se exprima 9i strative gi acliune practicd (imbinirlC'u-le n.:estea)
cunogtinlele sd fie ridicate Ia racelagi grad de importantd cu
afirma. pricepenile gi doprinderile motrice, fdrd a se iajunge insd la

O atenfi'e deosebitd trebuie sd se acorde urmdririi modului verbalism exagerat.
gi a mdsuriii in oare progreseazd elevii din punct de vedere in- Pentru eIevi, intelec*,tualizarea iecliei de educalie fizici
telectual. Adeziunea lor afectirrd la efortul pentru insusirea
culturif Ie stimuleazl considerabil interesul pentru activitatea inseamnd, in principal, realizarea actului ideomotor, care
includ,e operalii mintale gi motrice, avind Ia bazd formarea
gcolard. reprezentdrilor si noliunilor despre migcare gi care condilio-
neazd, inleiegerea s-'opului, mecanismului ;i structturii actelor
Lecliile de educafie fizicd si actiuitatea de pregdtire spor-
tit-d devin mijlo,ace efi;iente rntelectuald, atunci motrioe, dar gi formarea capa:itdlii de utilizare a ac'telor mo-
rC'e educalie
cind insuisirea actelor motrice nu situeazd cunclagterea la nivelul trice in condilii diferite, capacita,tea de conducere conrstienti
treptei senzoriale, ci o r.idicd tot mai mult spre treapta ralio- si eficien'td a miqcdrilor proprii in situaliiir-' cele mai variate.
Constientizarea procesului de invdlare a actelor mqtrice de
nal5. ':dtre elevi ner:esitd slncronizarea insugirii cunostinlelor cu ir,su-

Procedeele pedagogico-metclCrioe de intelectuaiizare ise f;oiraeratemuetitloedealuotrocdoenmtroulnucl dgiinaduetopreapnrdeecnieirSe.aI,nrealacteasret asevnesrbsainldt
referd in principai la congtienUizarea actului motric, cunoag- a execuliei motrice, analiza gi explicarea unor migc5.ri (proprii

terea ralionalS si inlelegerea esenlei, a mecanismului si struc.- sau ale colegilor), ou scopul de a reprodu:e cit mai fidel executia

turii migcdrii, in aga fel incit elevul sd stie in ce constd mis- model gi de a iniStura gregelile.
carea, ce trebuie sd erecute, cum sd pro:edeze; sd-gi dea seama

96 7 - Pedagogia aplieata ia domeniul educatiei Jizice gT