'-qcolii, a procesului de comunicare-asimilare. la receptiv,itatea d) Organizarea ralionald a ti'mpu'1ui liber al elevilor' cana-
.LizaCree,ariennleergpeiedi"alogrogpiceen.trMtreatofdii'cfoaloosrigtdaninizmdroiidspi l5d'ceustfd;gi uurtlirli"i
elevului si la resu,rsele sale fo,rimative. activitdlilor in afara clasei gi extragcolare estre flexibila, ceea
cre irrrrpune cunoa9terea si resp,ectarea unor cerinle pedagogice,
gi aIncctilviniiadlitiilescqhiilpart,eefedreinlleelcelieeleavuuludireppetntcrounusenceiinetddidse,csifpdlignue-
rarea unor actiuni suplimenta're, fie in cadru,l scolii, fie in de exemrplu :
afara procesului de invdldmint sau in instituliiie extra;rcolare. o) imprimarea unei orientdri ideologico-politice corespurl-
Activitatea in alara orelor de clasd oferd elevilcr posibiti- zdtoare principiilor educaliei comrlniste ;
tatea cunoasterii nemijlocite si complexe a realitdlilor noastre b) co'relanea ac,tivitdlilo'r cu co,n{inu'tr.r1 invSlSmintului, cu
planurile de invSldmint ;i programel,e gcolare ;
socialiste si a afi'rrndrii catitd{ilor gi aspir,a!iilor personale.
c) accesibilitatea gi atractivitatea acliunilor in conformitate
Prin activitartea extrascolard se inlelege fo,rma de ac,tivitate ,cu particularitdli1e de virnstd si in'dividuale ale elevilor ;
qincsotaruldc,tiivn-eatdfaurcaatpivladn, uolurgi adneizian,vtSa,!5inmdlnrut msiaatdpsroigrrae,maleizloartdscion- cl) organizarea activitSlilor in functie de int'e'resul si pre-
lare, cu sprijinul organizaliei de pionieri si U.T.C. {erinlele elevilor ;
Ac'tivitatea extrascolari este acea formd instrructiv-educa-
e) dezvol,tarea iniliativei ;i independenlei elevilor. oferin-
t-iv5 organizatd gi des.fSsuratd cu elevii. in cadrul di{e'itdlor du-le po'sibilirtatea valorificdrii resurselor inciividuale, prin
institulii si onganizalii. in afara scolii.
munca;
Acliunile intreprinse in afara clas,ei si scolii sinLt bogate gi J) iiealiz,area obi.ectivelor educative pr:in integrarea acestor
r.'ariate ; ele nu constiturie o repeta,re, ci o aprofundare, o
completare a pr,oces-rl'ui de inv5limin't, ca parrte integrantd a activitdli in sis'temul muncii educative din gcoald ;
plagn)ulorcgoafniliuzanrea,al ,qpcloalniii,{ie,cvaitrienad,u-cso,eotdsounpararepaunaecrliileunsiilosrupprrain-
siste'mului de muncd instructiv-educativd.
soiicitarea elevilo'r.
Scopul acesto,r activitdli il consti,tuie contribulia Ia reali-
Activitdlile in afara clasei si extra;colare prezintd unele
zarea ed,uca{iei cornuniste a trineretului gcolar, Ia continu,area, partLcularitdfi, care Ie deosebes,c de activi'tatea didaciicd, 9i
compl'etarea, exrtinderea si aproiundarea pregatirii instru,ctir'-
,educative a elevilor. anuLme:
ActivitS{ile in afara clasei gi extrascolare sint axate pe in- a) este o activitate organizati prin eforturile comune ale
eplinirea urrnltoarel'orr scLrcini : scolii, organ-izalii1or de pio'nie.ri si U.T.C., ale farniliei, aLe unor
o) lmbog5lirea, fixarea. aprofundarea si aplicarea in prac- institulii cultunale ; spre deosebire de procesul de invd!5mint'
tici a cunostinlelor insugi,te de elevi pe calea procesului de
lnvdldmint ; ldrgirea orizontuilui de culturi generald si spe- care este organizat excl;r.lsiv de ;coald, aceastd activitate itn-
ciald ; stirnu.Iarea interesului pentru difer.i,te do nenii ale stiin- plicd mai mmlli factori educativi ;
lei si tehnicii, ang,renarea in viala social-polirticd.
b) are un caracter facul,ta'tir', bazindu-se pe principiul par-
b) Indrurnarea ;i dezvol'tarea inclin,aliilor ind,ividruale, a ticipdrii prin liberd alegere;
aptitudinilor gi talentelor elevilor ; orientarea gco,lard gi pro-
c) ,conlinutul .si forrnele de organiz'are sint flexibile $i
fesionald. elastice in frunclie de virsta, nivelul de pregdtire, interesele
panticipanlilor ; in srtabilirea lor sint consuttali 9i etrevii ;
c) Edru,carea inaltelor calitSli morale ale elevilor, a con-
6tiinlei gi condu,itei morale comun'iste ; ed'u'catia politicd si d) verificarea, aprecierea gi evidenla activitSlii se reali-
pat'riotic5. zeazl, pe traza rezultra,telor obtinute (ddri de seam6, expozilii,
concursuri, olimpiade etc.).
298
CONTINUTUL $r FOTiMELE ACTI\/ITATILOR repararea gi infrumuselarea gcolii, intrelinerea s'trdzilor, parcu-
lN AFARA CLASEI $r EXTRA$COLARE rilor, la amenaiarea teren'r.rrilor sportive, 1a ingrijirea l-nonu-
rllenielor istcrice, la sddirea pomilor, stringerea re,coltei, cu-
Principalele f.orme de activi,t,ate sint cele de masd si indi- J.ege,rea plantelor me,dicinale. colectarea fierului l'echi si a
degeurilor, la tnunca pe qantiereile de construclii etc.
viduale.
Acti--itdtLle de masd sint acfiuni organizate pe clase sau
pe gcoalS, la care participd un numdr rnar-e de elevi, ca parti- Acliunile de masb au un rol important in educarea spiri-
cipanli, c.a organizatori sau numrai ca spec,tatori. tului colectivist, a sim{ulir.-ri de rdspundere, a plScerii de a trdi
gi munci in colectiv.
a) Actiaitdli cultural-artLstitce ;i sportiue :
mrefee--nraiutselln,eltirtlieelincrliaittrue'itrruadcr,uridie,,oi:anarmdoteepezein,briesadptleeiotreres,rat,eua,lrauuemin,,do,rcercucupefrnrpouzebniirltesaeom.tcsne.ia;ilpnitaelpibrdoaidznudcdldoiee- Pen'tru cd aceste activitSli angreneaze un numdr n-Ialre de
elevi este necesar sd fie bine pregdtite, iar rezultatele lor sd
fie analizate, folosindru-se experienla pozitivd.
etc., cai.e le vorbesc elevilor despre viala si munca lor: ;
apfeirrC!maorandcc,,audrleistzudvrliiolleelt,dsoiirnginialicanliitznivaaatleii]eienle, vfeailtvoaorpr,iezI,eeapzoedfegrscdeolaepl,6cril,il'eopnjeuairjeudadeceea!l-og9rii
organizarea demonstraliilor gi s,erbdrilor saolare ;
- participarea la intreceri, concursir,rri, olimpiade. festi- r-nai valoroase elemente etc.
valu- ri etc.
Ac$iuni educcttiue organizate cu eleuii in uacanfiele ;colare :
-_ Acliuni de muncd patriot'ici : siptdmina primdverii, par-
b) Acfit-tni. de educare pol,itico-ideologicd, potriaticd :si ticiparea elevilor la carnpania agricoli de toamnS, la acliunile
de spr{jinire a construclii1or gcolare, infrumuselarrea gcolii,
moral-cetdfeneascd. :
amenajarea bazelor sportive, activitatea pe gantierele nalionale
pen---tru'dcinrecgfzuoabnrnaomitazedsarr,ertieeapraeodalofietciucsuernmtiov;eitrnttSeevllioelornridrcneuepnatoerctaisdzoiscaiiacclo-leprucseltiaitnitcoe; rdi,nritleorrnger. de muncd patriolicd.
sau internalionale; sco-pulEcxucnuorasqii'telorciiafleru, mju,duesleelnileor9;ii interjudelene, organizate cu
tdlii noastrre socialis,te.
bogS{iilor patriei, a reali-
par-tidusliurbi,dtpoorpiroe'arueluvie, ntiirnneernetetulolur i,imdpi,onrtavniatela din via{a ,9i lupta inte-re,sTea),bdeerepecrefenctrliaolneadreesopdoirhrtnivSd, de instruire (pe profile si
scolii, a 1ocall- etrc.
tdtii etc. ; pion-ierTeagbtiedreindgecooiid. ihnd ;i instruire pentru ac'tivele U.T.C. 9i
com- unoicrgdarjn, izvaizrieoanaurneoar excursii, gviizsitpee,ctsaeczoiLuenloi rdecuretdeemraatteic;d1 can-la Tabere inter"na!,ionale pentru pionieri ;i ;colari (in rra-
de vard).
filmelor
adecvati, reuniuni _si seri dis.l.ractive, carnavaluri. intocini,rea
u,nor alb'.rrne, fotomontaje, monografii, reviste etc. ; Cercunile ;col,are sciuntinocrgeapneirzeatdeinincl.asscoa;aal5,Vin-a.afIanraprpimroeclee-
a--lieleionri;giiaenriezaarecaonaccutrivsiutSluliii ,,Trecut, prezent si viitor" ; sului de invdldmint,
ciase nu este obliEatorie alcdtuirea 1or, deoarece obiec,tele de
cercurilor,,Prie,tenii pompierilor" invdtdmint nu sint diferenliate decit din clasa a III-a 9i nici
si
- or5lanizarea ,,Patrulelor de circu,lalie" ; interesere elevilor nr.r sint clar conturate.
-c) acliuni de muncd patrioticd. Conducerea scolii apreciazi profilul cercurilor care trebuie
infiinlate, in funclie de pregdtirea elevilor 9i de condiliile con-
Ac{it"italerL ob;teascd. soc,ial-util,d. este o formd princi- crete a1e gcol,ii. Se pot organiza cercul'i pe obiecrle de inr'5-
FalA a aciivita{ii de masd. trlevii pot participa la curSlenia,
300 301
[5,m,inrt (anaiematicd, Iizicd, chimie, literaturd, biologie etc.), Sub aspectul con!inutului. aceastd actirritate favorizeazd
tehnice (electronic5, radio, aerolnodelism etc.), artistice, dra- tnansformrarea cunogtinlelor in instrumente ale gindi'rii, cu
matice, muzicale, sportlve etc.
valoare operalionald sporitS.
Actirritatea in cadrul lor se desfSrsoard in mod sistematic si
organizat, in gedinle lunare sau bilunare. Cercul s,colar contribuie subs,lan{ial la formarea personali-
tdtii elev'ului si la pregdrtirea lui de perspectivS.
Fiecare cerc este condus de un responsabil, ajutat de r'tn
colectivde3 5elevi. Activitatea in colectiv este un izvo,r de satisfaclii intelec-
tuale si rnorale ; cercul scolar prezintd cea mai utild cale de
Pentru evitarea suprai,ncircdr.ii, un elev poate frecventa utilizare a timpuln-ri liber la virsta scolard. Efo,rtul desfdsurat
de elevi este ugor, fiind bazat pe o stare afe,ctivi favorabili.
maxim,um doud cercuri.
Cer,cul trebruie sd fie locr.r1 preferat al eilevului, unde poate
In ceea ce privegte conliniulul activiiilii, acesta este dife- gdsi rdspuns la frdmintdrile sale intele,ctuale. unde poate sd-;i
rit in {unclie de virsta gi nivelul de pregdtire a elevilor.
manifeste inventivitatea.
Profesorul are un rol deosebit atit in infiinlarea cencului,
cit si in desfdg,urarea aotivitdlii elevilor. Lui ii revine sarcina Actiuitatea indi'--iductldl a elevilor completeazd formelie co-
de a organiza grupul de elevi inscrisi in cerc. prec,um gi sis- lective de activit,ate. In alara clasei sau scolii, elevii pot efec-
t.ua munci independente, de exemplu : lectura particularS,
ternu,l informalional pe care i,l posedd dej,a elevul, corectin'du-]. insugirea diferitelor ante. incercdri de c'realie (desene, com-
puneri, referaite, articole pentru revistel,e scolare etc.), alc5-
transforrnflndu*1, dezvoi,tindu-l. Corectarea constd in preci- tuirea c'olecliilor, alb,unnelor etc. Foarte utile sint acliunile de
autoservir,e qi rnuncile gospodlresti pe care elevul le desfS-
zarea faptel,or, noliunilor, leg'i1or etc., transformarea se ba- goard in famil,ie.
zeaz6, pe criteriul esenlia1it5!ii, iar dezrroltarea se realizeaze Toate aceste forme de activitate sin,t organizate in strinsl
in sensul extinderii orizontulu de cunogtinle.
iegdturd reciprocd.
Activi,tatea cercurilor nu trebuie sd fie impusd ; se reco-
m,andd crearea unei atmosfere pI5cu,te, dar incorda,te in ca- Institu{iLle ertro$colare sint : a) generale palatele si
drul cdr,eia elevul devine cercetdLor, inventato'r, artist, creator
casele pionierilor, clu,bunile si casele de cuiturd ale ti.neretului"
etc., sub indrumarea profesorului. Acesta definegte cuiltura de
cdminele culturale, bibliotecile etc. gi b) speciale -_ teatrele.
specialitate a membrilor cercului : precizeazd vocaibularul de
specialitate, tehnica cercetdrii sau execuliei; ii pregbtegte cinematogr,afele, taberele sportive, gcoli,le sportive, patinoarele,
strandurile, staliunile tineriior naturalisti etc.
pentru inlelegerea teoriilor gtiinlifice sau estetice. pentru for-
Aativitatea exfragcolard a elevilor poate fi organizatl qi
mularea ;i suslinerea opiniilor personale. in colaborare cu organizaliile de rnasd (sindicat, femei etc.),
In tematica cercului scolar se introd'uc elemen,te de infor-
cu societdlile c;r.rlturale, stiinlifice, cu uniunile scriitorilor, ar-
malie profesionald, ceea ce contribuie 1a orientarea s'colari ci tiqtilor, cu Consiliul Nalionai pentru Educalie Fizicd gi Sport,
profesional5 a elevilor. Crucea rosi.e etc. Un rol important revine consiliilor tr'rontu-
Cercu'l devine un teren al antrenamentului gi incercdrii" lui Unitdtii Socialiste care, in colaborare cu scoala, pot an-
trena elevii in acfiuni culturatre ;i de educalie socialistS.
care solicitd capacitdfile fiecdrui elev. FactoruL subiectiv, atit
ProJesorul de educafie fizic(t are un rol important in or-
de insemnat in decizia profesion,ald, poate fi corija,t prin acor- ganizarea gi desfd;urarea actirritdlilor in afara ciasei si extra-
darea lui cu {actorii de na,turi obiectivS. Elel'ul invatd sI se
scolare. Este necesar ca el sd inleieaga just inlpor-tan1,,a acestor
autocunoascd si sd se autoaprecieze. activitS{i pentru stimuiarea interesul.ui elel'ilor fald de edu-
Profesor.ul trebuie sd cultive acele laiur"i ale personalitdlii 303
elevulr;i care sint implicate in ac,tivitatea de cunoas'teLe., cer-.
cetare gi crealie desf6$u,ratd in cadrui cercului.
302
octle-asrlniieoarrmfeizaarnccllaie.v9Eiilolsrp.t.roearbttiu1. .iseidllsdgsdppsoaerraltuiscicipace-icfoamrmldaetsuire.ifcidcietie;ienlteeinvipsIeapnoatrrmtuuelandnae-- CAPITOi,LII, IV
jp'rr;ea{euii;xrlae;elcatfa;sribis;.ldn,rap'csailzoneu.cliric,trnatritii-lmevc'ieeiceslcoaegeoprniacmine'tnlcoaunrldietnaitriierdimuido$encespioeuecucltbelohe,lsiltecivlcaaiuipbhrrlnespeiu1iaiamrnfariotitiilpirnlcenmaorod.ecereaiatjtcloliareveraeencivttlaeoSdtuilerolrprbii1-reanae,edocztsccceteeari'.lvelaromiEi1cetmrairstie5i;stptlce!aepiuatoodniirvncnreeeeetui,v,ppacce:f1edear..speraaapPclclircirtrvlbionSctesief'bvacnedrtdiuts't'eadrtsoei-e-'-a
acestora si s5-i alltl'eneze in cornpetitlii'
PROFLSORUL - FIGURA CENTIIAI,A A $COLII
ROLUL PROFESORULUI IN EDUCi\RBA
COMUNISTA A ELEVILOR
ft olut profesorului in societatea socialisti trebuie in-
lterelesceiulesmtrlanisfi,rnlepgcdrttaunrdle cu roiul invSldmintului, ca una din-
activitdli de forn-rare a on-r'lrrLui. de
pregdtire a tineretu,lui in veder,ea integrdrii consliente si ac-
tive in opera de construire a socialismului.
Societatea socialisti incredinleazd profesorului sarcina cle
t'nare cirxte si risp;undere .,de a realiza telurile invdldrnintulr-ri,
contribuind la ind,eplinirea misiunii sociale de insti'uire si
educare a cetd!eni1or"1.
Pri,n funclia sa. profesorul are un rol deosebit in r,iata socle-
t5!ii ; cle aceea .,el trebuie liclicat la o inditirne la cat'e llu s-a
aflat, nu se af15 si nu se poate afla in societatea burghezS(3.
In |ana noastrd, partidul si guvernul continud s5 depund
efortr-rri sustinuLe pentru imbundtd{irea permanenti a condi-
liilor de mttnci si de trai ale profesor'ilclr. Astfel. majorarea
sistematicd a salariilor si instituirea gradelor didactice. precurn
gi elaborarea Legii privind S,tatutul personalului didactic din
R.S.R. demonstreazd grija ;i preluirea de care se bucurd ca-
drele didactice in !a,ra noastra.
t LVe.gle. pLue:ivn:inidn inv5tdrrrlintnil in R.S.R., 13 urai 1968. 1959, p" 513.
Despre invSlSrninrtul public, E.S.D.P.,
2
20 -- Pedag.igia aplicatt la domeniu,i educaliei fizicg 305
Pentru activi'tatea lor rodnicd pusd in slujba poporului, pgvroraolduRfeeleiroeeariliicrwzouabrlret,euadcraoeol'enbrdSiieinslicoptlnuiavanretdadleonrrie-o"aiamms"tp"artuar=e.s-er-m-uid''nrs"vu.*drrSifnierdn,ieinnctaiunrfittSuaptietuadiremeatuonarcetei-i
profesorii sint decorali cu ordine gi medalii. Titlurile de ,,in-
va!5tor gi profesor emerit", ,,invd!5tor gi profesor fruntaq('
reflwti ina,lta apreciere a activitSlii gi a rniiestriei pedagogice
a profesorii.or. Tot in semn de preluire s-a instituit sdrbdtori-
rea Zilei invdldtorului. ln acest context social profesorii in- PERSONALITATEA PROFESORULUI
leleg irnportanla misiunii lor gi {ac eforturi pentru a-gi in- { cpaadpspdcccccdmlr.anp'lu-uor*ioomaeeranereec-amuirtnrirriLtiproeoccpltodeiiesienapprruiacer,oaatliiouairouan'nm,ridplsorni.ltifrcprrpotiutadueoclntuacaigsue€arrrii,irlitteaoltens'opretuon't,aippgeri'iJzdo,teaumlrocps€ieuilvesesrintdpanoensniciece.rnoaere,eifotnnilsuatdnirtraadlrnmaantnauidsvc,strtauaep-rpnl'uui.sionrusgcecnrslmeetlcoaatmIoiauatinia-drdniuiirpga.tnins_aaiedituijiincl{oeciO,un.mriedcras,-eae>dnousiseppav",mp:asaecrio"cereri.Slitoie"eproloutrnqociiatrruetgao.tarlgiiaeiJauiid:.taonrcdntiierf"tcetitaitEueefdic""daai"iiae.i".opat#er.rge'ups"situ,iaattdo;nirnrop9ruoi;re-lee6c"'u;p;r"a_itrtaioiiaoifcite"-"Ji^rpreras,"meef^in";lcles.n.t.,i-"o,s"iu,"Poii"obou'*'j;ivot^a."rnit,i?ibl'r!tetcurna-:iidr"csreppi"iublora:liuuutmturiirTaa'.r""lrdo,enrtteeiizu"itu.ifgoufrbr;,ae*tsuia;Su;'gr_-uispr;di;ne"c;icpotiititin;o'ii"e.e-tc"ernn;alld.itel.e;."vf;i,il;ls;e;tiev,ea"o;a:t;ie.i"iis,,;rsxgc;trl,cifd;lo;dtt,uussai;erimi,rp;llorerhip.drTj,1iegr,fcr,easaoooi,'cnf-oi"a'icflialadruire,;i"ttculnduid'l"in,itseavt,ucn,lio.ucoo',ji,ii"r,tav,b"rrotaieapsuauibadm,tcdcar"rrelculla,eueureu_rd_ued"na_o"__._ir
deplini cit mai constiincios sarcinile incredinlate. I
Conferin{a nationalS a cadrelor didactice din 5-7 februarie
1969, prima de acest fel organizatd in lara noastr5, a exprimat
hotd,rirea tuturor profesorilor de a-si consacra forlele dez-
voltdrii con,tinue a invdlSrrintuJui, de a pregit.i temeinic noile
generalii. Ei si-au manifestat ataqamenrlul gi adeziunea deplind
la politica in'te,r'nd gi externd a parlidului si guvernului nos-
tru, angajindu-se sd traducd in via!5 programul partid,ului de
inflorire materialS si spiritualS a RomAniei socialiste.
Conferinla a clezbdtu,t proiectul de statu,t al personalului
dida,ctic, care a cdpdtat uiterior putere de lege, cuprinzind
drepturile gi indatoririle cadrelor didactice, precum gi regle-
mentdri precise cu privire la organizarea ;i desiiisurarea acti-
r.itltii in ;coli si facultSli.
In cuvintarea rcstitd cu acest prilej, secrEtarul general al
partiduiui a subliniat ci .,partidul si guvernul dau o inaltd
apreciere invS{5,torilor ;i profesoritror din intreaga !ari, acordd
;";;ii"toatd cinstea muncii cle rdspundere pe care o desfdgoarA acegtia
pentru instr'uirea si educarea tinere'tuiui patriei noas'lre, con-
tribuliei importante pe care ei o aduc Ia progresul Romaniei
pe drumul civilizaliei socia'lis;te((1.
Situalia maleriald 9i pozilia socialf, a cadrc'lor didactice se
deosebesc mult astdzi, fald de trecut. Pro,lesorii constituie un
det,agament important al intelectualitdlii, chernat sI riclice ni-
velul culturai al inilequiui popor:, corespunzitcr ci'rin!eIor
sccielSlii noastle .sccialisie.
ornsPitda.rsCuitacIc.niraRntc,irsv.ienup-sa.ier5ieidinpnrcu-eriravcrdumaeslcatlrfriuenrvinileaenucrt.s:oiraei:Scaa,^irlu.ecedcc-iacarioeceegsscraittcrisrin;t!d;rr{;ie-r;ri;l"p"-im.";"*;ii,ir"za'i'r-ruxpa"ii"st,rtpra_eurlpleceerign"elgiazoniet.irsLinrtietiai"^prcdsir"-rio'ipvafe.ei.,ripsnri,orotli,rrliruiutil,iiuc,ne_i_i,li
eduIc)ain{iaemimiclraunviecatciriresroocria,rlei;,"s"ipi;e-c;;if;i*ccual ms,.tut-.rrceiai de instr:uctie _si
anulz1uliNccgiciceopilnariveviiinCtAdcarntSrsjlneastt,u:u1trr:rir.vcpCr"su.irrvorirnn,t-"aBrrrueri"i'l,air.i.arrin"ll*i,ttii."nEgddu.iinll. aclincr a regilor
L NLcolae Ceciusescu, Cu./iiiare Ia Conferinfa naliolalii a cadrelor consaerat des.chiderij
didir.ctice. Bucuresti, Edit. potiticd, 1969, p. 39.
polili.cd, I971, p. 2S.
R.s.R., t+ marr5 rgog"
306
3A7
o;na;bi;c;iced"a;c,rataivcne-t;reeartiolisnedtleeidcileiel-goz"ervt'uro*ei.l"otdf-"iarotiptirlrndeoiic"fauuolnn,edocpm'atoiticleditei.i.caseodrceseiaiaalnesliao'tolciilziialdsoletaripafiiselnetnioroeermipctoeeencmeinielooiini-r' teoria gi motodica educaliei comuniste, moderniz'area proce-
sului de invSldmint, tehnologia didactic5, formele de organi-
zare a activi,tdlii etc. Cultur,a pedagogicd do,binditd in anii
studenliei se imbogdleste permanent prin studierea li,teraturii
de specialitate gi a presei p,edagogice (Revista de pedagogie,
sc""iar"ereeart"rcldiuiiimnroe(1qa.tin^tp;e"r^loor[rc""sJriru"'t"n't-np,l".drti,utreLomlttaeptireno'i.cbdpiermsinee realizeazl prin insu- Tribuna qcolii e,tc.), prin formele organizate pentru per{eclio-
narea pregdtirii pedagogice qi mertodice a profesorului.
apr'ofundarea qtiinlei Iv[diestria pedagogLcd" este o ins,uqire care sintetizeazl" toate
de rnar'e actualitate'
$;1iftffirfii;,;'iGi*itirii'""*sicOrfiderursll"iiituEP;nPtp;Jrtfrrsr.;oeiradotii,le-g"rr.Jire.ttdniin;galttuer"eieur"rztac,neee'cndeealottecsoirrvaaaunm.i1'tr"ltdaradet""lao,i-nl"etTtc.rdi;i:o.iipt;tl;atiio-;"rliiln";;;teo;it;itrla;na""oo-it,irisoot-elaJtta*ure"--rtrduinr","gte.tiqt,cu{"rsiciteen'arirdcieibcnszi{epuetuldoiteetttine'ndeediftoluti9-pd'eco,l.ien1lceorrttsecuuj-risdontnah"lnpntestprn'ueaie.luaipcercctlalaiatiiaiaeaittct'laletr'titlisddtuziicetoveepuacitaauou.'z'appcut;dtirunronioevndoifimc'oenbaeis'aovsas6togttdeoti'naterrfasdiuletseeddle--i'
calitSfil,e pedagogice specifice ale profesorului gi care implicd
pricep'erea de a acliona pnompt ;i eficient in diferite situalii,
in confor.mitate
cu scopul educaliei cornuniste. Ea este rezul-
tatul unei munci sistematice.
Mdiestria pedagogicd este determinatd de : a) calitdlile
generale (cultura gene,rald qi de speciali ate, orientarea ideolo-
gicd politicd 9i calitalile morale) ale profesorului ; b) calitalile
speciale izvorite gi c,erute de specificul muncii sale si c) apti-
tudinile pedagogice.
Mdiestria pedagogicd se exprimd prin pasiune qi ddruire"
.n.: auzei s ociali,srnui;ui. prin priceperea de a gdsi cele mai adecvate metode si proce-
De asemenea, este necesar dee de instr,uire gi de educare, in funclie de situaliile si con-
cealepvri',osfeesomrualnsitdesstteieinscdresdeearPeroin- diliile diferite in care s,e d,esfd$oard munca profesorului, pe
pie cu dragoste 9i cildurd de baza inlelegerii profun.de a particulari'tdlilor psihologice ale
fcrlele lor ca:eatoare'
El trebuie sd aclioneze cu enersie si fermjtate' si fie Per- elevilor.
Tactul pedagogic este un element esenlial ai mdiestriei
severen't, dirz, consecvent 9i proiPt.' PrinciPial, obiectiv 9i pedagogice, definit prin : simlui. mdsurii in exigenld, atituciine.
adimellpiriSe,a,trmdlsipaopildn.ireiristeutaial ,cdlaeeesmaintn*eti,p#is'rteptt"air,itt-iue"l"ttgdtie9dnsin"aFittuiafriaiivdlSie'dcseairmascilnuteelrd9ceiarrfieasp!a6'ulcnd6e-- gesturi, limbaj, ton, capacitatea de a acliona potrivit scopur"i-
tl;cscmpua;6luriitneno;rrsPtt;tbeou"tiirlunndeIredsatipmgcouiercdace9gozut,uiLeirppider,itmdueeoassaleadpipmhmti"pcteeiaoauieonsrn"auterltoJ;oaarg#'a*golig;afsoi-a"fciotii;gllidi;;-"iu;Pi!p-a;"ea;i"rig;ixi#oJi;a'p""fi;;aeg!e";o'srpUt;;geioiierad"'i-r'cnuoo.de!'lf'mueaeP.iC'sis'erplt.ooxuodno.errtiizluntueimaiui'tslutri'poveaqpi 5itetsuuicpidelniaena:ttredcsrepetarooreugnogrbzoocrinueobrgiiplee'villceeotaidddzsmcriaeedfg,tiaeaameofzlci.ezu1pgetiun'icocdiaor]rerale-'r'tl 1or educaliei comuniste, linind seama totoda,td de specificui
elev,r.rlui si ai si,tua{iei concrete.
Tactul pedagogic reprezintd capaci,tatea de a gdsi la mo-
mentul oportun forrna cea mai ad,ecvatd de tra,tare a elevilor,
priceperea de a exercita asu,pra 1or o influenld pozitivd. Acesta
presupune anumite calitdli, printre care :
autocontrol, st6-
pinire de sine, sensibllita,te, suplele psihicS,
incredere in copil.
si in acliunea educativd intreprinsd, dis,crelie, ra{iune.
Aptitud,inile pedag oqice, considerate insuqiri psiho-pedago-
gice stabile ale personalitelii proiesorului, condifioneazd suc-
cesul deplin in activitatea instruc,tiv-educativS.
In sfera aptitudinilor pedagogice sint cuprinse ap,titudinile
problleNmiecloelasetiCineteaiu.;oe"sic"utt"Etixitp*ulneetAreliIia deschi'derea colocviului privind didactice gi educative, care se gdsesc in rapo'rit de inter:.depen-
p' 8*9'
Edit' politicd den!5.
308 3C$
AptLtud"inile didnctire se refurd la predare, la transmiterea cati-ve. apti'tudini de evaluare gi autoapreciere a activitSlii etlu-
cunoptinlelor, forrnarea priceperilor 9i deprinderilor eievilor. pregetirii sale,
De ele depinde in mrare mdsurd su,ccesr.rl activit5lii d.e instruire. rtrrnbinarea tuturor laturilor a calitSlilor si
trisS,turrilor m'enfionate anterior condilioneazd autoritatea gi
Printre ac,es;te aptitudini se includ : p-resPteigrsiuoln,Parliotafetesaorupltu'oiJ. esortl.ui d.e educalie fizicd este
rez,-ul'tasteelmditnarperae,gsditnirbeeatiztae,mreeain$icidodrgeasnpiezcair,aelaitatceugnoi gplsinihleolpoer,- definitd
ca ansalrrblul calitdlilor pe care trebuie sd le posede
dparginogciacdpagciitdaitneacadleitdalileginpds,iihaicnearqliiticpegdai gsoingticeeticg,i ,pentru a 9i si le
asiguna eficienla activitd{ii desfigu-
jdei se manifestd aiirme acesta, leclii'lor.
de E[ trebuie sd aplice in rnod propriu
de a orienta nate in tirnpul
mmuislt,ilpatreinnafllegxinibdiilniteaatesaprgeincdoinriliin, ustpuilridtuel pi sE pund in valoare, potrivit specificului muncii Ja obiectul
ce trebuie trans- respectiv, cali't5lile irnip;use in activitatea oricdrui
observalie, mobi- general, in
litatea proceselor cognitive, capaci,tatea de a cunoagte si in{"e-
lege eievii; p-rotfrensoprr.ocesul pedagogic de educalie fizic5, in afara calitSli-
lor generale sinrt necesare unele insugini particulare certite d'e
pro-funpzriemdiair,ceuanocrg.etinalteolaorre,de,,asrptaecdiaettaatepgrei mdae(to, dcicao-rpeezduagltoagticae,l faptu,l cd profesoru,l de educalie fizicd real,izeazd concomitent
al priceperilor gi deprinderilor didactice (tehnirca pneddriiJ si psihicd a e1evilor,
dezvoltarea fizicl qi prin migcarea lor per-
al unor insusiri psihice, de exernplu : creativitatea gindirii.
capacitatea de a reac.tualiza cunogtinlele gi .a olpera cu ele, manonrtd pe tot parcursu,l J,ecliei.
trn conlinutul personalitdtii profesonului de educalie fizicS,
spirit inventiv etc. ; la acesrtea se adaugd pasiunea, ddr,r"rirea dragostea pen'tru miqcare, pasiunea pentnu ed rcalie fizicd Ei
de sine E.a. ; spor't ocupd un loc f,oarte importan't.
plas-*ticdeaxp;pihriirtnuadrineiaocrglaarn6i,zacotonrvicinegpdtroivairned, inteligibili, expresivS, EI trebuie s5-i convinge pe de necesitatea Si utilita-
pregdtirea gi desfdsu- tea practicdrii educafiei fizi,ce, elevi exemplu personal'
prin
ESte necesar ca profesorra'r1 de educalie fizicd sd fie un
raroa meitodicd a acrtivitdlii pe tot parcursul lecliei : organiza- bun specialisrt ;cierpceedtSag'toorgp(apsroiofensaot rgqiiuanntraecntoivri)s,tuonbqetexsecc,uctaanret
rea ;i conducerea co,lectivului clasei, conoeperea, pregdtirea 9i desdvirgit, un
s5 slujeascd in per,manenld migcarea sportivd din lara n'oastrS'
organizanea sr.rb raport metodic a lecliei gi a fiecdrei etape a
,acesteia.
Aptitudinile educatiue se exercitd in activitatea desfdsurati PERFECTIONAREA PREGATIRII PER,SONALULUI
de profesor cu elevii, pentru a asigura pariiciparea congtientd DIDACTIC
gi aoti'"'i a acestora in ve,dere,a formirii 1or multilaterale $i
armonioase : indPaetorfreirceliodnearbeaazdp, rpeigevddtizruii,tpdroinfesaiortnicaolelu;li pedagogice este o
rilo-r ; aptitudini necesare activitSlii de formare a convinge- 61 din Legea pri-
prin--deearxipleotrrictuigtadi roirnbeiiaginmu,unpienlilicei1anotferludienencleaocnatdisvuuiittpadrtea; avideelii afective ; vind StLatutul personalu'lui didactic'
Conlinutul conplex al muncii profesorului impune o pre-
formare a de- gatire temeinicd, realizata prin st'udii de specialitate in cadrul
cara-ctearp; titudini impuse de educarea trdsiturilor de voinld gi icnuvdofipmeirnfetuclliuoinasurepeprrioortepseiodangaoligipce. rAmcaenaestndtdpprergindtisrteudcio'untiinnduid- "
viduai sau in forme organizate, sub oonducerea Institutului
aptitudini de si a muncii edu- central de per{eclionare a per"isonalului didactic.
cati-ve organizare desfd,surare
;
31i
310
Perfeclionarea pregdtirii profesorilor vizeazd in primul d\ sesiunile tnetodico-;tLinfifice de comunicdri, consfdtuiri,
rind dezvoltarea procesului instrtlctiv-,educativ, a muncii de .simpozioane axate pe pr:obierne de specialitate ;i de metodicd
educalie comunistd a elevilor, la nivelul exigenlelor: actuale
a predd,rii ;
gi de perspe'ctivd ale societdlii noastre scciaiiste.
e) pregd.tirea 2n L-edere& erutnenztl.zti pentru definLtiuarea
Sistemul de perfecf,io'nere reglementat prin legc.a menlio-
tn dnudfdn"ttnt, precunt si ,obfinerea gradelor didactice I gi II
natd cuprinde: prin : consul,ta{ii individ.uale ;i colective, ternatici, indicatii
lii 1. Activitatea pedagogicl-rnetodic5 desf6gurat6 in cadrul ;co- bibliografice, cursut'i elc. ;
sau pe grupe de gcoli.
f) sistentul doctoratului.
ln ;coald, aceastd acl.ivitate este desfSguratd de:
a) c.onsiliul TtroJesoral, ale cdrui atribu!ii prinicipale sint Studiul individual ;i documentarea stiintific5 stau la baza
axate pe imbundtdlirea proces;Lrlui de invEldmint, pe baza ana-
activitdlii de perfeclionate a pr:ofesorului.
lizei si aprecierii critice a activitSlii profesoriior din ;coal5 ; Instituliile cat:e organizeazd perfeclionarea cadrelor diclac-
el stabilegte mdsuri pentrru perfe'clionarea activitdlii si contri- tice sin,t : Institutul central de perfectionare a personalului
buie, prin dezbateri ,si hotdniri, 1a generalizarea experienlei didaotic. Institutul de stiinle pedaeogice, institutiile de in-
inain'tate ; vdldmint supelior pedagogic, casele corpului didactic gi so-
cietdlile stiinlifice ale cadrelor did,actice.
b) colec.tiuele de ccLtedt"d, cdrora le rerrine sarcina de a
imbund.tSli activirtatea in cadru'l specialitSlii, prin completarea Casele judelene ale conpului didactic au fost create in
permaneri,td a culturii de specialitate (inf orrrlare, docurnen- 1969 pe baza propunerilor fdcute la Conferinla naliona}i a
tare) si a pregltirii me,todico-pedagogice (gdsirea celor mai cadrel'or didactice, din iniliativa conducerii partiduil,ui, cu
sprijinul nemijlocit al comitEtelor judelene de partid, al comi-
eficiente c5i si mijioace de instruire gi de educare) ; schim- tetelor executive ale consiliilor populare .si ale consiliilor ju-
bul de experienld asigurd perfeclionar:ea conitjnud a pregdtirii
profesionale ; delene d'aelepesrifnedcilcioantealroer.aEpleerssionntailrun'lpuoi tdtaidnatecticce, ncrutreumneptorodofi-l
logice
c) conzisia metodicd. a diriginfiilor care are ca obiectiv prin-
cipal imbundtdlirea muncii ed,ucative desfSgurate de profesor distin,ct, avind sarcina sd asigure o bogatd documentare teh-
in clasd si in afara acesteia, perfeclionarea cor.r|inutului si a tn5i!ci1oe-sitniindliofimcdenaiuLplgofteiinsoleriiloper,dsadgo-igliicned.
metodicii orelor de dirigenl;ie. la curen't cu toate noir-r-
Casele corpul,ui didac,tic
In af,ara ScoIii; sint nuclee de cerce,tare stiinlificd gi rnetodicd, in care se
realizeazd un intens schimb de experienld intre toli slujitorii
a) cercur"iLe pedagogice organizate pe speciali,ldli sau clase,
;colii.
prin inspectoratul scolar judelean sau municipal, in cadruL
cSrora se dezbat problerne de specialitate ;i se organizeazd SocietSlile stiinlifice ale caclrelor didactice funclioneazd cu
schimbul de experienld intre profesori ; {iliale in care activeazd profesori din inv6tdmint,ul de toate
gradele, cercetdtori stiinlifici, oarneni de c,u'lturd pi stiinl5, ce
b) cursurile penodice de inforn'tare stiinfi{icd de speciali- desfdsoard o vastd munc5. de propagandd stiinlificd ;i meto-
tate, organizate de instituliiie de inl'd{5mint superior. care dico-pedagogicd. Ele organizeazd conferinle, consfdtuiri, sirn-
pregdtesc cadre didactice, gi de cdtre filialele Institutului cen- pozioane, tabere gi cursuri de vard, editeazd publicalii de
specialitate etc. in scopul informarii prcfesorilor asupra celor
trai de perfectionare a personalului didactic, tabere,le $i mai noi orientdri gi descoperiri din ciiferite domenii ale stiin-
lei gi al sti'rluldrii acestora pe',tru a folosi inertode qi mijloace
cursurile de vard ;
c) cursurile de insLructaje pentru personalu,l didactic de
conducere, de indrurnare gi control, pentru eliriginli ;
372 313
noi de predare in Procesul de invS!5mint, contribuind astfel
la modernizarea Iui.
Aceste societili sint gruPate in Uniunea societSfilor qtiin-
:tifice a-le cadrel"or didactice.
ACTIVITATEA SOCIAL_CULTURALA
A PROFESORULUI
jn Profesorul are d,atoria sd ex,tindd aria preocupdrilor sale CAPITOLUL V
afara procesul,ui de invS!5,min't, legind ac'tivitatea didactici
de cea social-tulturald. activ la formanea Ei dezvoltarea
El treLruie sd contribuie DIR,IGINTELE
dcionndqtciirn.rlneoi gstoincleialelisgtetiianlimfic,aes,elpoor pduelaoraizminednipaoilitmicuanPc.iiC' .rRds. pqini -a
guvernului R.S.R. Explicind de pe pozilii gtiinlifice fenomenele LOCUL DIRIGINTELUI IN SISTEMUL MUNCII
din naturS gi societate, profesorul contribuie la formanea unei
conceplii ju-ste despne lume gi viali, in'l5turd mistiaismul 9i EDUCATIVE DIN $COALA.
p- rejudecSlile. pre- incepind din clasa a V-a a qcolii generale, pre-
la ddaerecadtdreifeunnitesloinrguobr ieccatderduediindvaScltdicm(iinntvn5!uStsoeruml)a, icrieadliezemazadi
Profusorul este solicitat sd participe organizarea 9i
gdtirea acliunilor de rdspin'dire a cuno$tinlelor ideologice,- cul-
t-urale, qtiinlifice in rindul cetd enil'or, prin conferintp 9i leclii rnulli profesori de rspeciafiitate. Prezenla acestora impune asi-
in cadnrl ca,minelor oul.iurale 9i c1asel'or de culturS, la cluburi, gurarea unitSlii influenlelor instructiv-educative 9i coordo-
muzee, universitdli populare. narlea activitSlii intregului coleotiv pedagogic al clasei l:espec-
ssmpoeocPnria,ritlio-vdcJeeuessldtpouirnrreualllna,aerce,aci'eengsaoii,utaascstpaetroaf6tre,tgiveJi .iluzILtanicnlidetcaaadtcelaittattavoterepia'arzadd,sec6ntsi-uciluScnjrioituionmstv'isiana'bigiepdrmenpaigtetdiccr5eoimraiai-
exerciliilor fizice gi sd contribuie la dezvotrtarea sportului de tive.
tuturor cetS{eni1or, indiferent de virstd,
masd in rindurrile gbarutiSiiaaorIrccdinoeilleepcraetimdvuainrluetiitaepeuiidnaruegivooignbicideacitrIidg;ceionilnitive,dlcludirimuiinat,,piinrosfeaefsianorcrarIenodebimnli---
leazi conducerea unei clasel.
In sistemr.rll muncii educative din gcoald, dirigintele are un
inilii,nd unele activitdli sau sprijinindu-le p'e cele d'esfdsurate loc bine precizat. Munca lui nu trebuie sd se suprapurnd sau
,Ce sindicate, organizalii de tineret. asocialii sportive etc' se substituie activii5lii educati'u'e desfbsurate de ceiialti
si
profesori in cadrul procesului de invdldmint.
Dirigintele este educatorul unei clase ; el organizeazd 9i
conduce activitatea elevilor, in concordan{5 cu sarcinile gcolii,
cr.r exigenlele societSlii noastre. Munca profesorului diriginte
are urn caracter complex, ea constind, in principal, dintr-un
ansamblu de activitSli educative care sintetizeazd, sistemati-
1 dirigo (Iat.) : a indrepta spre, a potrivi, a or:dona viala dupd o
rnorlnd.
315
zeaz6. $aitictoimnpcleratedaruzldpirnofclueseunllueiledeedinuvcdaftdivme inetx. ecrictitqaiteinasaufparraa tttarineted. eMcunauei x-niIgnuemtnt-aldeileepcraietcgtcudeatlilroeer$lapieldlideapgprooefgresicspdoe,rcic,tividagiriiagmleindstieeosicutireiietiSplsiieend-oapagrseo---
clasei,
acestuia. gic5" cw un ori-
zcuonn-ot gftoNinaelrecteedsllitanarttgeoamscieacnduiiuroiigignbttoieignfla1etedsi,dcIiuftieeltfua:urtrlur rgoi1ei,7nLeacrruatelltdi,", sd posede
Dirigintele realizeazi. la nivelul clasei, ceea ce realizeazd Numai in
directorul la nivelul scolii : formarea unui coiectiv pedagogic acest fel el va reugi sd organizeze acliuni complexe, in vederea
care actioneazd asupra elevilor printr-un sistem unitar de ce-
rinle instructiv-educative. Prin urrnare, diriginlii sint ajutoare dnp-.e'soe:iirisn'nze-itnd-gva.t_rt..toeti-Ieplpra.tInnld'n,trtuaaroatitri,ifdduoimle,senunpuimalr{illetriinuisinlatnarounctcerctdoairsatlaegollliticcetncdtgioaoivlarrlmiiiails"ojetlftu-,,rlcenpiueirvinemstiiedlsntoa$,cttrneerec.uisna,saemrbsaraiuenscns'ctcpouedecerr,riiiilnzadteaaltiirtsrtoeuitg,b,pgirmaanittneotitescdu:t,ledioe,-sinpntdiisaeenitst,ttrircitcsouuoitpticdmislhupimuniin---l
nemijlocite ale directorului in asigurarea unitSlii conducerii
pedagogice. Ei unificd gi coordoneazS. activitatea la nivelul
clasei pi rdspund de indeplinirea sarcinilor de cdtre profesorii
care predau la clasa respectivd.
Dirigintii sint desemnali de cdtre directorul scolii, cil'uia
ii revine sarcina de a ["e ccrntrola gi indruma rnunca. Numirea
lor se face pe bazd de selec{ie, optindu-se pentru profesorii
care indeplinesc anumite condilii referirtoare la gradul de
pregdtire.
rrire.de sine, curaj, perseverenlI etc.
Avind in vedere rispunderea mare care ii revine dirigin- Este foarte important ca elevii sd considere dirigintele un
qmiond-eecl eIdnseidtacetopemlainpcioruerntaaoraergo' tpleueriliucmai rdeeetosdibiudconiiremoarusgcnaicnsiiiz5a-e1tdouurrctnaaetlizvceeo' lceuctciuotlteluc-i
telui, esfe neces(rr ca La numirea acestuia sd se {ind seanza de
urmdtoarele cerin[e :
dau- la Recrutarea dirigintelui dir-r rindul profesorilor care pre- tivul.
o cerinld elementarS, Aceste
clasa respectivd. Desi aceasta este
se intilnesc cazuri in care o serie de profesori diriginli ai unei
clase. timp de mai mulli ani, rdmin in aceastd funclie qi dupd cerinle sint mai ugor de respectat in scolile mari'
ce inceteazd sd mai predea ila clasa re,spectiv5. cu un nsudcmefadlceralimllotaesreeclaedzcetllireci asmderaeiirnrdipgid-utamrcoetaicsoed,micnuenedcaedsceemmpaneai rrimenatiietendsirddiigreidncin--
torului directorului, o indrumaie si un sprijin mai substanlial'
Din aceste considerente este indica:t sd se aibd in vedere dirigintele ,cornlucreazl
perspectiva desfdgurdrii activitdlii la aceeagi ciasd, pe tot par- iil"r-i; pe care o desfSgoara,
cursul. claselor gcolii generale sau aI ani,Ior de liceu. b"tt"" la clasa re'spectivS. cu
In activitatea profe,sori care predau
Necesitatea desemndrii in funclia de diriginte a unui cu
profesor model, a c6rui autoritate sd rezulte dintr-o rnunci colectivul de
de inaltd calitate in specialitatea pe care o predd. ,organizatia de pionieri sauU.T.C., cu familia etc'
al i*nfotrrmmpderriiatgiviudl opcruemgdetnirtidi riidi,eaolloagoicme b,sai tpivoiltiitliici egsi usppeirriiotuarlue,i tcnolainrt uc-tpolomealiidlsicnjiualiiartitmg"iliem.ntoD{bidiu"idcndiadnstadeqmlcciroleiiiarniligeanainus' {nimilccooairinierdpeduopusracdeatezdtiivenpetaad. riEruteicnaciptefoaasrcte;tsoiaaruclicnoddmsitreueaminctd---
creator.
Est-e- Initrunirea calitdlilor de bun ;i Jin ped.agog ;i psiholog. .dantul unitdlii de Pionieri' li revine sarcina de a
necesar ca pregdtirea indeosebi
problemele referitoare la lui pedagogicS sd vtzeze Comisiei metodice a diriginliior pornind de Ia realitalile
holog, dirigintele trebuie teoria
"5ini maremtoadt iccau educaliei. Ca psi- dezbate problemele muncii educative.
sd fie metodologia stu- scolii gi adeunaor"gddsiriigrsinollui lgii ieffoicrimeuurltien,dgecenreirrnalelizeindduceaxtpiveerieunnlai-
dierii personalitdlii elevilor. Cunoscind particurlaritdlile, capa-
citatea, interesele si aspiraliile acestora, el trebuie sd ori,enteze pozitivd
munica educativd in sensul realizSrii sarcinilor, in conformi- tare.
31C 3t7
d:ecmoi.nferecelefs-a:o\ptu}nPzorilI-oimrdIeid,rin,crdecjcia"dereiaipriorinaagirtggglcrieeleil!ilailin_neUundea{n.afiqeTmoiil"-i.r11zieCdmniednei.ir,e,e,,tigTrcoaae-e,iredrus"gg-mneeefalaiclioneleemuani'v,dzcsriiee*lelrtoizrua-aorei.,btisr"gs-iin-iiuei,-nieart"-cvcpiaudao"rlmaiilesclc,a,icattsuiucbcdilue}ai;iimsl;aueec-l-cdt';sp"cd;aoi.e;tg_uiCfl!ibf"aii*ulaiisil,i,z;ciria"ta.d",c,"oterupiriar:rn"rs"ootsai*,ir Toate misurile pe care le intreprinde dirigintelle in scopul
educdrii colectivului impun cunoagterea temeinicd gi multila-
teralS a clasei respective .si a fiecdrui elev in parte.
Cdite, mijloacele gi metodele folosite de diriginte in vederea,
studierii gi cunoagterii elevilor necesitd timp si presupun o
adevSratd artd. Acestea se referd la :
De. asemenea, comisia
__ cunoagterea muncii educative desfdgurate anterior cur
organizeze unete acliuni dasa : shrdierea fiselor psiho-pedagogice ale elevilorr convor-
metodicd a dirigin{ilor t"r;e;b;luiii,e sd
exemplu, serbdri, {_estivitdfi, ceaxrceurisniit,rdtab. ielre i;;d-iti" de" birile cu invdldtorul, cu profesorii cu care au lucrat, cu
fostul diriginrte, cu instructorul de pionieri sau sccretarul
etc. U.T.C.;
CONTINUTUL MUNCII EDUCATIVE A DIRIGINTELUI vilo-r observarea perrnanentd a ainctiavcittSivliii.t.isliilecolnmpaofarrtdaricilaesleei-
lsauuplcuroOcifeulbosniuredlcduateitidvcduoaelnzesvfurtoaenltuvadirlaoienmr,secisnudtnuteaodalpi.esoartueel-eare,amasliirusfJatn-ercmHiiacdtiucirStig",.irnmt-iriutile"ltl"uilaiiitlge-rriarictvSheei_sai
in clas5, in timpul lecliilor,
Dirigintele trebuie # crrnoar"ce : gi extra-scotrare, in societate, in familie ; dirigintele asistd la
lec{ii, stabilegte legdturi directe cu elevii la obiectul pe care
lit,amsrourl,ia,alvppi.eblrnSde,rtefleiod_eipcctbrnlluba.e)cri)9))auiedill-iiseeisotngniiliet,nutinmbidtaticv,eLimdipitldoeereir.nir:r(aevillcepe,uueilist'egid,u"cllecare-t'dueeagtlciilutignneag.lvreilariuiitliut;enSefdclsalaialeriiuati(bcitedrifieirlialtt,eesezepeuilvoiucrrcdacrie.s,dalltAliaionedioepipr"'c-eitecag-oieaidtsar.uaciiricnfeve-i,plplmtitzduazdger-sivtudrto"riliecoiuheiriftloal"iepiiiov"tlcvrae"ibioecofalri,eoirclelael'ria'pirltstgLuaceiisetvactfaaaveLeurai,rsncniiiurel.e,lodltoiviaan.tczoneasrcs"rdpaas:ecaitdteiduldlitvsre"p"-ndi:ee"i,r;ir"i"ditiiidep,aac.1"dtiie.ridnto-a-e"epz1l;oludiirv'"iipqai;ii1ou;ni";iri,trli;torrl"ti""e,ifa,t,c""-.u"Jlr"eiae"e-u;siJ-"p-aiLuni-,prifiriroig"e"o"tvuetpnf"gte"o,nottrrrrr"ei"r;_uul"--_,i,,l iI pred5, precum gi in unele activitdli comune, ca : plimbdri,
excursii, vizite in produc{ie, organizarea unor serbdri. demon-
parc9eef._uiedacdacJetog)eii)nvloecp,gocoriactdicninertim,hc-d'rduiiniponlelidasilsself.lepeeclcrelroeemaolindic-dadapeeitniptrefcoiaai.rf-bncial;aelisemtraamietigmieieieasabntpleecuicetlca,ea.rscr-reseaeaivresgnriciiltlroaer"rr:ireir.r,i,ecicptlgluibecirtmde"miru"ceu-llaanndsncae"dto,,:iar""cci"cniitiuiitiv-e,"'arifgtuuuatrrutrat"re".fi-i sdtlaras-laii,rcevosizpnioevuco:rtraivbredira,ilcespueccpLtladceroilnleetvlioiiri9, eictccu.u;
profesorii care predau la
conducdtorii organizaliilor
de copii gi tineret din scoald ;
la invdldturd gi a celor obtinute in
acti-vit5atnilaelizeaxtrreagzcuoltlaatreelo:r
cercuri, concursuri, olimpiade etc. ;
inte-resealnec,haestepleirapleiileb,azcdondceecphlieilseti,oorrprairnicilue scopul de a
elevilor i,n cunoa$te
proNeme
de literaturd, art6., filozofie, politicd etc ;
O- ravdizeitedlieriglaendlioemoifceilrilupl reilleevjuilol rc.unoagterii elevllor in func-
de modul. in care participd Ia dezbateri, felul in
lgiei de moralS, de cornportare cars pun
rezolvd probleme in
societate.
in viaf5.
Datele privind caracterizarea clasei gi a fiecirui elev sint
inscrise de diriginte in fise personale, pe care le comple-
teazd periodic.
Este necesar ca in centrul atenliei dirigintelui sd se situeze
colectiuul de eleui, pe care il organizeazd si iI educ5, deciarece
intreaga lui muncl educativd trebuie si se bazeze pe participarea
acliunilor educative depinde in
activi a elevilor. Eficienf a
mare mdsurd de felul in care este antrenat colectivul de
elevi in rezolvarea lor. Baza formdrii colectir,'uilui o constituie
.?18
319
lrponiuranotsctdaiv,istlautetpeaatainepleepvneilrtomruratnrreeeanb!lui5z.iaerrseaaasrtcfueinnlioocrroglmaenuluinzerai,tecc,ooimnncucrnietetei.n,Vcfiaaa{riaae muncS intelectual6, o tehnicd a activitSlii intelectuale si de-
prinderea de a acliona independent, astfel incit randamentul
sd fie corespunz5tor efortului depus.
'saEc5ocl.entcisvostinitetSustilptiitluoediteiinnreppefarerefsargpireeaadcitnctiittvleaellseaemidopqebrtoiialciegzexaasttmrouaaelqrndceteoul=plauiernienvd.dt;rAlu;dio;mitrniivit;nruretii,adEg;eai"t ;ceg-llaei,sv;dlia-..
Durtre mi,jloacel,e urtilizate in acest sccp se reccmandd :
cip. a-re asisten{e[e la leclii pentru a observa gradul de parti-
a elevilc,r,
calitatea rdspunsurilor, nivelul de cunostinle,
priceperi gi deprinderi specifice obiectului respectiv. Cu acest
pgbirragititaadrlyifd]eirUriitg.eTinl.oCter.l,cuomi.,memisibi reiitcb.,irroeuplrueiz,inrteds-paojnustaobruiiilrlccellamseai,i mem_
apro- prilej, dirigintele \ra cunoaste qi sistemul de lucru al profe-
sorului de specialitate, pdrerile lui r"eferitoare la nivelul de
e-leuui.lromr,drpirreina gmiosbpilriizjianriereaalorerup;ietenitrIua pregdtire a clasei ;
\nudfidturd a tuturor oblinute de elevi 1a
nivellului Ia i,nv5!itur5, este o indatorire invS- !5atunrai,lizpaenptreurioadeicviidaenlrieazsuultcacteesleoler ;i insuccesele, pentru
ridicirea continud a a deterrnina cauzele rdminerii in urmd a unor elevi, consul-
de bazd a dirigintelui.
.' $tg1i11v5edstsdi_reu,iinidc-j"cIuseoecsromstaaunuldluno.ecrldgeaaevpniploriiznora-fderre,isanotaorinitldiovnerdta!rc6ueatnguraeurdlnpu,urienmpdirvaaoeiucldeulseal sienciislatcirnsuasacriisttriaevi.-steipcadei,ucptmcirvaead--i
tarea clasei in [egdturd cu aceste cazuri, formularea propune-
rilor pentru lichidarea lipsurilor ;
a$liiaDldei-rliSeguiinieltoexrlpuIliiacieitnrrueedvzfiduntleutardstea.,lrescdipnaruinrsmE, .dpcrureinsaosmacsadcdepuoposellnubnfliUaantafeielnictotd.rsruiltotiLar- {dtu-rd,driseccoumliilaendinadreivaiduunaoler cu elevii rdma;i in urmd Ia in','d-
de studiu individual. de
procedee
I orlianizare mai ralionald a timpului etc. ;
ln tivd- convorbirile cu profesorii care predau Ia clasa respec-
qi organizarea unor intilniri periodice, in scopul stabi-
dminitfdeicsEleuucllrttauiltairitlneeebisuncitiaeiamrescp5oinrneaudurtiemglieidleosrtecrca.cssocdndcurmetitloeizddeuezremduecnucinndo.vsdtlianrleelea \l !'l5irtiui rfodrmelomr eddeitsapliriijisniirecoanseuleltvaillioi rsru6pmliamgei nintaruer,mvderliaficia'nrveda-
eleviror, frecventd naotperloergndetsiraitiislfodrcd-toareofe; rindu-le astfel posibititatea
insusite, corectdrii
pl-ergodD{etiusrirogariinidtseiraleeuccitnuifnocoruam-scinterdasrr:ea-zs.rec-iortpnatsreiunreltiinendrtee. vrcmiaroteardloiiargltuinrl,evsddpilsdoc,ntusutaribnbcilpul rhcini*i mu-ncioi rignatenliezact,rueaales,cphirminbdueluzibdaeterei xinperciaendlrdulplericvliinedi dteehdniicria-
genlie ; cu acest prilej, elevii fruntasi impdrtdgesc celorlalli
'ciasei. sistemul. lor de muncd, modul in care iSi organizeazi
timpul etc. ;
p'dsj"c.urtepoesgzligtePrvedilcrottleutailritovelaeuvcu.rlueilelepdadsvaei5ericroeeorfarindefgassliulptcgipiiunirtdnedlegdvmeieeinnabrdeviaiard.ztoeptodbamertriouoesrrgloimdcentoniai;lnnilasdsefutari$btlaiudiieiaiecdnsoespflaoeeumrrccrmcumttuiinnavldcdirld,nee. aiaivDnsseacitrfgltoieuigetliuail'nnucreiteinleri.naccieliiiae,it
daciacridtgPivriuneitltn5ertlleireiu,gilpcmlearuinoelufelaierldzvte.iilriinnnsiadciriec9oaaibtirliiiiantpdiaorijnrvueaitnzlidudsltada*-t"mesai u"bfoinurcnmaiei"eczl-aueoruoig'nnd"'id"hJLtndilattru,"raidnu" vilo-r organizarea unor intiiniri cu pdrinlii, mai ales ai e1e-
care au nevoie de sprijin indrumare, de corntrol si
supraveqhere. -si
Realizarea educafiei moral-politice a eleuilor, Constiinla
moral5 a elevilor formeazd, in primul rind, prin inter-
I rnediul d^see invd!5mint. Dirigintele are
I procesului sarcina de
a sistematiza noliunile .5i cunoqtinlele morale asimilate de
elevi in procesul de predare a diferitelor obiecte de inv6!I-
mint, de a le valorifica in cadrul acliunilor pe car,e 1e in-
treprind. De asemenea, eI trebuie s5-i ajute pe elevi in cla-
32A I 321
21 - f,edagogia aplicat5 la domeniul educatiei fizice
rificarea semnificafiei noliunilor gi principiilor moralei Corelarea pmedlsinuirailoorrg9ai naiczlaiuliniloilrordedicriogpiniitesliutiinceurectealesigcuarreil
comuniste ; sd le transforme in convingeri mo,rale, pe care realizeazd
sd Ie consolideze ; sd 1e dezvolte judecSli gi sentimente mo- se
unitatea procesului educativ.
rale. Este necesar ca dirigintele sd realizeze unitatea lntre Ca pedagog cu experienld in munca educativS, dirigintele
constiinla qi conduita comr,rnist6 a elevilor, intre vorbele gi
faptele lor. EI trebuie sd completeze, sd sistematizeze gi sd are ind-atoriiei si sprijine activitatea acestor organizalii. La
clasele V-VIII, ca urmrare a reorganizdrii miqcdrii pionie-
ierarhizeze influenlele exercitate de ceilalli factori educa- reg' Oti,rgi esn-iamrreeapagrtiizcaont dfuucnecrleiaa de comandant de detaqarnent'
fo,rmdrii congtiinlei politice gi a muncii i'n aJara clasei. Dirigin*
tivi asupra ,atitudinii elevi-
lor din clasa pe care o conduce. Ce1 pulin o datd pe lund,
profesorul organizeazi informarea politicd, preocupindu-se tele oiganizeazd, gi indrumeazd permanent munca elevilor ir,*
afara cfasei. El u,rm6regte in mod sistematic toate activitdtile'
ca elevii sd fie la curent cu evenimentele cu caracter poli- la care participd colectivul clasei respective, coordoneazd 9i
tic, sd cunoasci principalele coordonate ale politicii parti-
dului no,stru, sd analizeze gi sd explice fenomenele din viala asigurd udn'eiteaxteearndpleu,cveirzinitleele9iIaineflxupeonzleiliie, dlaucamtiuvzee.eN, ulameurnoiatdseli
sociald. Deosebit de utilS este dezvoltarea deprinderii elevi- actrIuni,
productive. participarea in comun la unele spectacole, recen-
lor de paocliittici ecuareegluelvairloitarteinplreescali.ileOrdgaendiziarirgeeanlluienanrud a infor- zarea unor cdrli, intilnirile cu activigti de partitd 9i cu alli
mdrii oameni de seamd etc. sint conduse direct de diriginte; altele'
absolvd
organizalia pionierilor gi U.T.C. de aceastd sarcini, dupd curn
informdrile din cadrul organizaliilor rnenlionate nu-l scutesc sint desfdqurate cu ajutorul celorlal{i profesori sau impreund'
cu organizalia de pionieri ori U.T.C.
pe diriginte de a le realiza prin maijlopaacrealperliospmriei lo; rim, pfoolortsairnetae nioaDsidrigainttueltuuiroiirreavcilniuensilaorcrineadtdtceataivaesiignunsaisitnetrerngurlal ruenaitaarmr oa-l
sint evitarea suprapunerilor gi
unor metode cit mai variate. muncii instructiv-educative la nivelul clasei sale, ceea ce se
realizeazd printr-o planificare precis6,a principalelor activitdti
Mi,jloacele de educare moral-politicd a elevilor vizeazd acti- in afara clasei gi a gcolii.
Sprijinirea ac{i.unti. de orientare gcolard i;ni profesionald' a
vitatea organizatd in clasd, la brele de dinigenlie (dezbateri organizarea gi
qi convorbiri pe teme m,oral-politioe) ; in plus. ele includ si eleuilor. Dirigintele ar,e un rol important
alte acliuni organizate in gcoald, de exemplu, intilnirile cu desfdgurarea activitd{ii de orientare gcolari gi profesionald a
personalitSli ale vielii noastre stiinlifice, politice, economice ; elevilor. EI ii ajutd sd-gi aleagd drumul in viald, contribuincl
astfel la realizarea scopului final al qcolii pregdtirea in
parliciparea elevilor la ac{iunile patriotice gi de folos obgtesc, vederea integrdrii in viald. -
precum gi vizionarea spectacolelor, organizarea excursiilor gi
Mijloacele de ca,re dispune dirigintele sint :
vizitelor. Foarte utile sint vizitele la cabinetele de stiin{e rloiir;--di ipdidranoecffosteicrcsmoeipi,a,erecreimuraeiaasejiuluientnovtieilrlouorrerl smdaeseoluontpreorglgaerivasiafpzipiieluotcnirtifetircpd;urionloufeirilgsodiaroni,fneiezalraeliertvee,ialloaorlre;fxmilpmeosezei---
sociale gi de documentare, la muzee, case memoriale, diferite
institulii etc.
Sprijinirea actiuitdfiii organizafiiilor de copii ;i tineret.
liilor, intilnirilor cu muncitori, tehnicieni, ingineri gi alli
Printre condiliile esenliale ale colabordrii eficiente dintre specialiEti ;
diriginte gi organizaliile de copii gi tineret se mentioneazi
cunoagterea de cdtre diriginte a specificului activitdlii gi
metodelor folosite de cd.tre acestea, recunoagterea rolului gi
a sarcinilor care le-au fost incredinlate, evitarea tuteldrii gi dus-triaolerg, aangirziacorelea, excursiilo,r gi vizitelor in intreprinderi in-
a frindrii iniliativei lor. de gcoli etc.;
unitdli comer.ciale, institulii, diferite tipuri
322 329
viloD--rirpiccg€uoin,nnbtsoaefazlde$attuea;iurrreenilaeosdracoarucnriincnphaldeerdltoieenrslaisci irueiiprleemrvo;diileoricr.tfelelocvr ednelav,iidtoeraac1eerceeleta- rnunca educativd a clasei, realizindu-se unitatea de cerinle,
acliuni si influenle educative ;
tate-loreovbidli,neuntlae.muncii educative gi analiza sistematicd & rezlJf,r
cauzele absenlelor ;i de a intreprinde rndsurile corcspunzi-
toare.
El completeazd catalogul gi registrul rna,tricol crl cl,atele ORA DE DIRIGENTIE
personale, calculeazd media anuald gi stabileste notele la pur-
tare. De asemenea, are datoria sd informeze periodic consiliul a) ConIinutul ,si tematica orelor d; e
dirigenlie
profesoral gi conducerea gcolii despre proprii activitate. Ora de dirigenlie este una din principalele forme de acti-
cpitpneaedrtrarifDlvianlndeecmloilanlpiaolseoirreuenap,ctlteareeuancefmdfioloeuelarvnmsbuaceolsadririegdqgiix.uiireripvparieiecntartitsnrltaredouecnmgoeac;acolciinotiLedafiiaittnluiddime.elcunap.oSilii,dnnimdsdJcueiaaloci,irnclneeienitlsiipuneucanul.ereimptaei;auimrsdnttiraccrinniiiinpiu'sa*tletierumidelarua;p.-i-
mSsurd, de felul in care dirigintele stie s5-si aproprie pdrin- vitate a dirigintelui. Ea nu este o leclie cn anumitd struc-
turd si de un anumit tip, ci o formd organizatd gi sistematicd
de activitate colectivd a clasei, avind ca scop cr-noaqterea,
dezbaterea gi soiulionare,a principalelor probieme pe care }e
ridici viala gi activitatea clasei.
!ii, sd le cigtige increderea. E} realizeazd aceastd sarcini. folo- Confinutul orei de dirigenlie se stabilegte de cdtre diri -
sind_.-_*-urvoomrirzggdaiattaeon:lariezirzaeasrlrieeesataemmauijd,lnoauatoinccrdeerciI:loaonrdfleourmninailcreeilipucelunelpterdvuruiplnuldiiir; ;infi, pe pru-
pgrionbtetrelmnemleodcladsifeeir,edneliats,talidniiunlddseeafmoramdaerevir;si tadeezlevvcilltoarr,edea
colectivului clasei, de niveluft politic si moral al elevi]or.
de etapele anului gcoiar, de evenimentele mal importante care'
au loc in viala gcolii, a statului nostru. de situalia internali-
bieme apnedtraegnoagirceea; onald etc.
La clasele mari, tematica orelor de dirigentie p.oate li sta-'
-_ pdrinlilor in desfdsurar"ea Llnor acliuni
,scolare : excursii, serbdri, acliuni biiitS de comun accrd cu elevii.
"- corespondenla cu familia. de folo,s obstesc etc. ;
Leciia dc clirigen(ie se deosebeste de restul activitdtilcr
* din cadrul procesului de invSldmint, deoarece factorul prin-
cipal, in funclie de care se stabileste continutirl ei, il clnsti-'
Deoare.ce timpul afectat rezolvirii rnultiplelor sarcini este tuie clasa. nivelui educativ la care se alii elevii.
rimitat, succesul muncii dirigintelui depinde, in primul rind, Con!inutr.:,1 orelor de dirigenlie erste preponderent educa*
tiv, tematica lor fiitrd stabilitd dupd urmdtoarel e criterii :
de organiza,rea ralionald a activitdlilor, de mlsura in care reu- ex'em- pJP.ur:eopcruopbilreimleeelelerveifleorrit,o'ar,r'eialalacoinl'v:c5tlidvluulrudi, clasei. cle'
segte sd foloseascd cele mai potrivite mijloace, metode ;i pro- disciplinl"
cedee de lucru.
Printre cerinlele ped.agogice referitoale la munca educa- activitatea patrioiic6; conduits eieviior in dif'crite impret;-
rdri etc. Apelind la eveniuientele si intimpl5rile din viata cla-"
tir'6 a dirigintelui se menlioneazl.: sei, in cadrul orei, dirigintele dispune de date concrete pentru
-- organizarea gi planificarea judicioasd a principaleion argumentare, de exemple pozitive pe care le pcate analiza.
ainct-r[--eiugnuifaoleslocidgosuuilcrereaacatrtievivauesnpiano,autrrrectfipuocrriifmpniesdeceraigrileiaamcentelieivtvvoeedliuenal dcpteluaartsmtueeuri;onrercsdfpaercrcattoirviraeiltoe; r,
cu Datoritd incdrciturii 1or a{ective, leclii1e de dirigenlie devin
in interesante. mobilizatoare, stimuleazd intere'sul elevilor si
permil. profesorului si canalizeze discu!ii1e in directia. doritS.
324 325
Fiecare temd trebuie sI conrtribuie la realizarea obiecti- sarcinilor lec{iei, menlionindu-se metodele gi materialui folosit.
vdlor muncii educative a afvicu:tilv,,iStd,d,Elilcdeuuncdoaianregatsedmppatf5trrmuiomi'ntuiassmreeulsillepuei gcstioivbcdoia.glDlSiselti(il(ee, xtepeammtrpaieluiie(,(c,'lalsiecoiobppieoucalttise-i
dirigintelui, 1a educarea elevilor in
splro"di*eiiarport"ofd"aeimPrg-drliSrirititcaomdoi"coSgmlaliiorarrut"rieealag"ie,,emlbiidconnapiti,ullditdrrivaereliIeugieislcl,ndeiuatraun.de,nmc"tcrcg6"tiliouuualvgcuntciiauticclar.iaaountpgilerltnueeidecatciorunsaatimnplicdvucelespuliiirpistull,soertrnioexicrnsnienvlseaetaalpdnoisildleesSnrtldeeicisd,argaetmeisedremcadratdueuuiiauirrcrtriaripoaiggemrrcmniecaoneauunlafatiemslepznics"tdldeeiuot'-inl;eisrreiieytdil(mpaml.ave1rlbtoioteaezcocbi)irre'ltpeaaeoelerecampentleIaiie4a---- smmteaeuxrtcsoteiedneliilllieot:ercorogarerirniebv:ione,gg,tSceS.5rel;iaisloati(mrcptrpiuvinalidttdmrreliiefledeiroagrsrtiidenn)plad;t[zmmpueiainnntielitarr:iuadloce:unpaaoltbiamuglmetbeaerer,seapfoilrpmfir(r6uein-,;
oras, vizitarea unei expozilii cu realizdri ale industriei locale.
organizarea unei seri pe aceastd temd etc. (in plan se vor pre-
ciza factorii educativi care vor fi solicitafi).
Scopul orei de dirigenlie trebui,g sd fie concret gi foarte
clar exprimat, corespunzdtor temei propuse. De exemplu, la
r- a-tipvrodg"eracimt uunl plan de muricd trimestrial sau anual' i^ci tema ,,prelucrarea regulilor de purtare( scopull va fi ,,in!ele-
lirnar nu exclude posibilitatea de a stabili, gmtaeurrneecaapirmporpfoeodsuritcoatninvalde{liSs de-istcc.i,p,slitnimeiuclaornegatieinnttee(r(e;slualuoi
due*ul*apiii,ltc,eoprugatunlizaanreualuui nqecioslaer,rbudnrei lseauacaliuunnei.di eexpcuerrsspiielcatiivnSc'hdee- temd de orien-
elevilor pentru
ie--reImaiprimrirensalrrueluai usnauuilcaasrfaircqtiteurlvaanruifalutiogrceoll'oarr'dedirigenfie, Alegerea formelor de activitate care vor fi desfdgurate cu
,care sa ieflecte diversita-tea sarcinilor educaliei cornuniste' elevii in cadrul orei, precurn gi stabilirea metode[or presupun
cunoa$terea preocupdrilor elevilor, a intereselor gi preferin-
m:,oeii"sotu"t"e,rpt'"i*co-fdott",rtfad"i tre-oi"rqegdttacaiin.tuilzIictnaiictloieaerci,'ecseaads,entdditoeavrriaaedrnn,ieatratteairzeft6ee,rpitmrtrooeofaberrauseilioeeIn, asai'6dldea,eond'xlioeivsgetiecerdos-utdpocortaui1lgiiqe-ii lelor, a capacitifii lor de inlelegere qi, in aceLagi timp, impun
dirigintelui multd inventivitate qi creativitate. Aceeasi temd
intr-o varietate
poate fi realizatd de forme gi prin diferite
,o u*n_ita-tceo,"c"oonrdfoarnmlaodbiienctrtievdtleomr uerlemdarleitsee'_ gi nivelul de dezvol- metode.
rItpar"e1la*te-lfeovrilodreinineletal6pgaerrees,p-deactri,vdin, aasctfeellaqini ctiimt spd,nsuddIeepasgoelaicsicted Orele de dirigenlie nu se incadreazd intr-un tip anumit :
fiecaInre dintre ete prezintd o notd specificS.
dirigintele poate sd
funclie de obiectivele urmdrite.
organizeze in cadrul lecliei :
Lforturi. sd fie deci aoccreesiibidlee. dir-i'g-enfrie poli-ti,oeinifnotremwareresai elevilor asupra principalelor
interna{ionale, dezbaterea unor evenimente
b)Metodica documente
JdeiexriegOdiriirfnpgiglate;entliuonzrliai,ergeteiasxse9teeibplcaorozernigac9rdzidteirtaeipzaeenaoapirSareetiiegndrdeita,ia-rldleeeialrgoigergereinel-ufnaiiesefr'taarpaPldttreievclgoeodrm,,tiprpde{eaaetxecodlaorerrea.i
importante ale partidului si statului nostru ;
comentarii si disculii pe marginea
date- de diriginte gi citite de elevi, a unor unor cdrli recoman-
expozilii,
spectacole,
,s"'dee-cepviupaedcrrias.riobtipg#aereediijinbiarnleiiddeaeairceiogteslrism,ettneaiptecfianloiuncrite,erfalucaptaantaarrcreetlcieaesuttaded'btimoenileaeoEptie'bltaeiecncdsiftuliiecvcalcearelleesteaiuunariemncattdrivetrmiigtteanii.lei,Llmooerurcgnpliacaei- rceeovlema,-n-pli-iroinldaeretenanzcarteeboliazalesatgectiiririavienliezrlliiefu,zifclaepteatrrdiit,eteotcileanoumrrlelt_eluasqlrcaatoiinlaepdlvd,ri6,onplfbdtoarltleemuitmircib5leeiedl,eiinegsllpieiaogsn_oarsutctiiemvifeeetidatteeeerttec;el,.itnap; upritevainasldei
n"i"z*aPte-rer"dg'-ediitpnirreoeaf,esaoorreoiibndiepecetdriviioruiagldueainurleiersmpcedocrntiistv,tSda' intempreeci'izaaresacodpautleuii anului gcolat' ;
la d-in.--d1ifoerrgiatenizsaercetoaaruenodre intilniri cu un pdrinte, cu specialisti
9i activitate, oameni de stiinli Si art5,
826 327
reprezentanli ai organelor de partid gi de stat, membri de a{ara clasei gi extra,scolare, asigurind o legdturd penrnanentd
partid din iiegaii,tate etc. ; cu elevii, cu toli factorii educativi, dirigintele eo,nduce intregul
serb-drip, reexgcautirrseiai, ;i organizarea unor ac{iuni educative gcolare
: proces de educalie a colectivului clasei.
concursuri, intreceri sportive, reuniuni etc. ;
prel-ucrienazcdlacsau a V-a 9i in primul an de [i'ceu, dirigintele DificultSlile intimpinate de unele cadre didactice sint de*
elevii rterminate ln principal de o pregitire pedagogicd nesatisfdcd-
regulamentul scolar, ajutindu-i sd se toare, ceea ce atrage dupd sine scederea prestigiului dirigin-
tdlui gi transformarea orei de dirigenlie intr-o activitate pur
adapteze la cerinlele gcolii. formali. Deoarece nu se va putea crea niciodatd u,n tipar stan-
dard al orelor de dirigenlie gi nu pot exista solulii generatr
Planul orei de dirigenlie cuprinde : data, tema, scopul. valabile pentru determinarea conlinutului si pentm desfd;u-
rarea metodicd a lecliei, succesul activitdlii depinde de Pre-
mertodele s,i materiaiul folosit. gdtirea pedagogicd a profesorilor diriginli, de orientarea iclec.r-
Pilanul indicd momentele mai importante ale oreJ, id';ile lcgic5 qi politicS, de lnlelegerea sensutilor majore aie edu-
sau activitali1e prilcipale, sele.{ionarea ;i caliei, ca funcfie sociald de prim ordin.
tuiui, concluziile, sarcinile ce revin eleviior dozarea,,o1trr.:r;u-
Profesorii care nu stdpinesc stiinla conducerii procesulul
in timpui orei gi educativ ocolesc sau chiar refuzi munca de diriginte.
dupa terminarea ei. Cu cit planul c'ste mai detaliat, cu atit
Pregdtirea 1or, realizatd in cadrul facultdlii, trebuie per-
este mai folositor. feclionati ulterior, prin indrumarea director-ului qcolii. prin
organizarea schimbului de experienld intre dirigin{i in comisia
trregdtirea orei de dirigenlie nu iI priveste numai pe pro- metociicS, prin informarea periodicf, ;i chiar prin cttl'suri post*
fesor, ci si pe elevi. Diriginlele le comunicil din timp tema gi
ie dd indicalii in legdturi cu modul de pregdtire, lucririie pe universitare.
care trebuie sd le citeascd, problemele Ia care sd reflecteze,
exemplele pe care sd le pund in disculie etc. Este necesar ca
sarciniie traiiate elevilor si fie concrete gi atractive si, pe cit
posibil, colective.
Se rec.omanda ca in ora de dirigenlie sd fie abordatS doar
o singura temd, dar ea sd {ie astfel re'alizatA, incit si rezolve
obie,c"t,ive variarte, de exemplu, sd serveasce educaliei lnorale"
intelectuale sau esietice, sd forrmeze nu nurnai noliuni ;i con-
vinger:i rnorale, dar gi sentimente etc.
Cu ajutorul r-nijloacelor, metodelor gi procedeelor folosite
la leelie, dirigintele sistematizeazd experienla personalS a
eleviior, le clalificd noliunile morale, astfel incit e1e sd devind
principii ferrne de conduitd, ii determind sd aclioneze consti-
ent intr-o anr-rrnitd direclie etc.
Sint considerate reusite acele ore de dirigenlie care all
urrnirit ;i au realizal un scop bine ales, i-au f5cut pe elerri
sd in{eleagd ciar ceea ce li s-a comunicat, cictenrrlnindu-i sd
aplice in viald concluziile gi recomanddrile prinite in cadru]
lec!iei
DacI or:a de dirigenlie este s|rins lega.ti si cocl:dona;tzi cu
celeialte activit5li ale dirigintelui, ea poate deveni una dintre
cele rnai irrlpoi:r'.art',. rrerigi ale eclucaliei comunirie a elevilor.
Pregitind" 1eclia oe dirigenlie prin acliuni premerqdtoare.
continuind si ccnsolidind rezultatele ei prin aci.iviiii{ile in
328
Fiind educafi pentru a deveni utecigti, membrii organi-
zafiei pionierilor constituie rezervele viitoare ale organizaliei
U.T.C. Asocialiile studenlilor comunigti reprezintd forma spe-
,cificd <i,e organizare a activitetii U.T.C. in instltuliile de-invi-
limint superior. U.A.S.C.R. face parte integrantd din U.T.C-
qi are un statut proPriu.
statutului Organizaliei pio-
Prin r(e1,9c7e1nt)e, leprminoidinifcicreddriinaldaurseea
nierilor rolului de comandant de
detagament gi de unitate pionierilor, prin antrenarea lor mai
,activd in conducerea organizaliei, sporegte considerabil rds-
CAPITOLUL VI punderea socialS a pionierilor, li rse stimulleazd iniliativa crea-
toare, spiritul de organizare, li se formeazd deprinderi de com-
portare sociald gi de participare la treburile obqteqti.
ORGANIZATIA PIONIERILOR $I UNIUNEA
TINERETULUI COMUNIST form,,Uar.Te.aC.omarueluinidnaotouriareIasoncoibeitlddlidi enoaasmtrieli,tapennetorbuosait pentru
sidi in
inimile tineretului patriotismul socialist, dragostea fald de pa-
FUNCTIA EDUCATIVA tri,e, fald de partid gi poPor(l.
U.T.C. militeazd pentru participarea activS a intregului ti-
A ORGANIZATIEI PIONIERILOR ineret la infdptuirea politicii P.C.R.
$I A UNiUNII TINERETULUI COMUNIST
Qrganizalia pionierilor ;i Uniunea Tineretului Riscndootenma,g:,AptErreniisbtritaeeeutiie-oscaoducpcaiahatoliittsarroitiereea,cits,eduacecfpuoarrci,erselleieunripllareriplletirgsopreaepatlvriteiroetieolliumatvilcieoidieinnnlataiicSr-efr.isieriaceian1dadferiue9ppigioeatpinitnnaodfdrelou'ronrluirldcaiirei(en2;ad.ai
Comunist sint organizalii revolulionare de masd ale copiilor
Ra(7co-trim1v4idtanatgenii')as9uuibutincnoernrodill.oucdree(ro1esa4e-bn2iet6mdaeinjlioim)c. piEtSolertaaigniP-tdaienrstfifed,gduoulaucriadlciaionmttrienuaengriesait
igneanlteeratlriia-dili,i,srcehviomlubluiol ndaeremidi,neelucphetdrnsaot csidalcio9nitinnauleiocnealeldmaaiei Ca organizalii revolu{ionare ale copiilor gi tinerillor, organi-
zalia pionierilor gi U.T.C. au datoria de a contribui 1a formarea
congtiinlei qi conduitei socialiste a elevilor, incd din cea mai
-parOtidrgualuniiznaolisatrup,iodneielurpiltodr pentru socialism((1. d
a fost
infiinlatd in {ara noastrS in fragedd virstd. qi de duratd al formdrii cong'tiinlei
Procesul compnex
apriilie 1949. socialiste este puternic influenlat de experienla sociald a fiec6-
Uniunea Tineretului Comurnist, care a fost fonda'td in
aprilie 7922, a urmat neabdtut linia generald a P.C'R. in lupta ruia, iar acumularea experienlei sociale, necesard unui cetS-
p-entru o via!5 liberd, independentd 9i fericitS' Dupd elibera-
-[ean activ, este posibili numai cu condilia antrenbrii nemij-
locite a copiilor gi tinerilor in viala ,si activitatea sociali.
greiaseldirniiiS, pUtu.Tie.Cgt.eap'ceopntirmibiunittual cRtiovmladltioeti ceea ce s-a realizat Principalele direclii spre care se indreaptd astlzi efortul
socialiste. ,,Intreaga
is,torie a sa esf,e o-adevdratd epopee de luptd revolulionard@' de perfeclionare a muncii educative desfdsurate de organizalia
piorrierilor $i U.T.C. vizeazd pregdti'rea temeinicd. pentru
saenrunril2iuciNeNn,inintceonOnliavalaeereurcsluieCt[aaeruua, .gu1res.ceso.csccut1.u41c9Cua7pvu1irv,n. iItn1lau9trca7eu2rre,elBaEiuatmni,uia:Etridednguigttnir.uuarlDraedcapiortontfmlseitaias'cctnapia,vO-til1idt9ciec7Osa1nc,,Shppaid,.cer12ar77iti.'i
anivLeE*ii2riiNsiceamlaiceeCnteeanuasr.eusiucui Cuvintare la adunarea festivd consacrat5
poli0i,c6, t972, p. 15. Bucureqti, Mitura
U.T.C., 14 aprilie 1972.
330 tol
uint(t a c.opiilor gi tinerilor, educarea 1or in spiritul dragosteii Participind activ gi cu elan tineresc la via{a si activitatea
'organizaliei, la conducerea 9i dezbaterea problernelor ce-i
fa{d de muncd, stimularea iniliativelor creatoare gi orientarea frdmintd gi pe care partidui gi statul ie pun in fa{a lor, pionie-
spre acliuni folositoare intregii activitdli. rii si utecigtii aderd la sistemul de valori socialiste, inleleg de-
rnocratismul societilii, sint pregalili pentru a participa c'on-
Pentru aceasta, este necesar ca, de la virsta copilSriei, sd stient la treburile obstesti.
fie transferate treptat tinerei generalii rdspunderi gi sarcini,
deoarece cdLirea morald se realizeazd numai depunind efor-
turi qi invingind greutdli adaptate specificului fiecdrei virste. Un aspect impor'tant al conStiinlei srcialiste il reprezinti
Men{inerea pionieriior gi utecistiior intr-o stare de tutelS ab- conceplia stiinlificd materiaiist-dialiecticd despre naturd, so-
saojultuat()n,eijiusptoifaicteatcdre(gdteationrsiutdficinietnetnfloierimuanlioprepnrtorufesnoijsrii.ud,reei:,.arie-i
rdspundere de cetdlean ai pa.triei noastre socialiste. Cliticind c'ietate qi gindire. Organizaliile pionierilor si utecistilor cimen-
teazd coLnvingerile qtiinlifice materialiste, acordind o aten!ie
cieosebitd combaterii mistjcisrnului. a manifestdrilor si practi-
atitudinea unor profesori care s-au substituit gindirii copiilor
qi tineriior, secretarul goenpearratilcaiplaprearmtidauiluaictaivadrdatactocpliilo,,erstlae ,r'ilor religioase retrograde.
necesar sd se asigure
Puritatea morale, dorinla de perfeclionare con,tinuS, insu-
u,nor tr(tsdttci ntorale proprii mernbrilor societ5lii socia-
munca $i conclucerea organiza\iei((, ci ,,unitdtile ;i detasa- Tirea ca : cinstea, simlul datoriei civice gi al dreptSlii sociale,
men,tele de pionieri vor trebui sA devind centre active de edu-
iiste,
grija si respectul fa!5 de intereseLe colectivitSlii. fala de avu-
care comunistd, de formare a caracterului si personalitalii co- tul obstesc, aspiratiil,e spre progres trebuie sd fie caracteris-
piilor, de dezvoltare in rindul acestora a spiritului muncii ;i, tice copiilor gi tinerctului. Componenta afectiv-motivationald
a simluiui de rdspundere fa!5 de colec* .ocupd un ro1 preponderent in dezvoltarea congtiinlei 5i con-
conducerii colective, duitei socialiste, iar cunogtinlele moral-politice se clarific5, se
tiv, de problemele obgtesti, a spirituiui de disciplind si c'rga- adincesc gi se interiorizeazl., devenind convingeri din ce in ce
nizare'(1.
In procesul de proi'e,ctare, ad.optare a de,ciziilor gi in des- n'rai trainice, pe rnisurd ce sint suslinute de experienla mor-al-
f5gurarea unor: acliuni intre tineri se creeazd retatii care pre- politicd $i, mai a11es, de afectivitatea copilului _si tindrului.
figureazd numeroase raporturi sociale, pe care Ie vor stabili
mai tirziu in viald, ca aduili. tri i;i aleg, dupd propria lor do- ParLiciparea la viala organizaliei trebuie sd dezvrlte sen-
rin!5, liderii in detagamente si unitdli de picnieri sau in birou- timentul de dragoste fald de patrie, fatd cle toli oamenii mun-
rile si comiteLele U.T.C., colaboreazd cu acegtia, criticb sau se c'ii, sd trezeasc5. admiralia falA de faptele de curaj, de abnegalie,
supurr criticii, invald sd coducd gi s5 fie codugi. de umanitate si disprelul pentru atitudinile inumane. Un loc
important iI ocupd dezvoltarea sentime,ntelor de prietenie si
Desi aceste organizalii politice urmdresc in principal ree- soiidaritate cu toli copiii qi rtinerii din {ara noastrd. indiferent
lizarea, prin mijloace sl forme proprii, a scopnlui gi sarcini- de nalionalitate, cu copiii $i tinerii din ldrile socialiste, si cr-r
lor educaliei cornuniste, in ansamblu .si Lsub diverse aspecte. c:ei care luptd pentru eliberarea n,alionallA ;i sociald.
au ca indatorire primordiald educares ideal,ogicd-pol.iticit i;t zatOorrgaaIncizoalleiactpiviuoinuiierqicioorla;ri, U.T.C. constituie nucleul mobili-
spiriiul ideilor marxist-leniniste, aI politicii P.C.R. cadru favoraltil
reprezentind un
educdrii spiritului coie'ctivist ;i a deprinderilor de via!5 co-
Pionierii si utecigtii trebuie si-qi insugeasci ideolcgia mar- iectivd.
xistd, sd inleleagd inaiiele ideajuri ale sccialismulr.ri 9i co.
munismului, sil preluiascl la a.devdrata valoare ccndiliile de O sarcind educartivS. importantd care t'evine o16lau izatiei
;rionierilor gi U.T.C. consG in dezvoltarea interesztlui ;i dra-
via!5 o{eril,e Ce societatea socialistS. gostei eleuilor pentru tnudfiiturd. Numai .,invd!ind. invdllnci
t Nicclae Cectu;escu Cuvintare la Conferinftr I'iationali a Organi- ri iar invdlind. insusind cu neobositd sirguintl comrriLe
,stiinlei si culturii pionierii si utecistii vor putea
za{iei Pionieriior. 22 oct. 1973, IiucuroEti, Editura po1itic5, 1973,. si ridice
332 i 333
I
I
vipn,u,iaesrllieinooiutrnvrnuaopereraienndsttaoiroruuvcireiaeimdnlaiivsetddnddelidirsrpetncueanirpdicsl,fiudniilcemsaiatirilgrieencpuoeloullseapmtzroeeeirnuinoqpluadiriesa(f(ooet2ocr.mauriOplraeearrargeceaoaalmonditruzeuanpptulirrsiiiirnnlmoecdrui-eprleuraeivilll(odoe,,rl--l Detagamentui este alcdtuit din grupe de cite B_-10 pionieri,
de mun,c5. o sarcind' avinPdioinniefrruunl-tceoumnapnidoannietr-dcoemdaentdaagnatmdeentgrgupi dp. ionierii coman-
uedtiulizFcaaotrloievsdaireppatraitncimcuitppbauglldui iraaLliiabocenerasalt5oIragocrtoigmlaarnpiliuozlarulriiei.lpibEreelezrinsatedl ocupd de danli de grupd alcdtuiesc comandamentul detagarnentului.
gcolarilor.
Atit crrmandamentele cit gi pionierii-comandanli sin't alesi
stitvimitautelinadtechunriioczoit-aqiteiianl.isfiicsde,tecaultdueraclu-anrotaisqttiecrSe,, organizind ac- anual dintre elevii cei mai ib'uni la invdldtu,rd, organizatori
pricepuli, iubili 9i stimali de cdlegi.
de p,regbtire"
pentru apf,rarea patriei, activitatea sportivd si turisticS. In cadrul comandamentului activitatea este organizatd pe
baza unui program alcdtuit in conformitate cu dorintele 9i
Pionierii gi tinerii reprezintd o imensi forld, un izvor ine-
puizabil de energii morale. Ei sint insuflelili de un inalt spi- propunerile pionierilor.
rit de ddrrrire, de entuziasm si infidcdrare.
Educati de partid, care le-a insuflat inalta congtiinld a Organizafiiile U.T.C. infiinlate in intreprinderi, institulii,
indatoririi patriotice tpdinreoemariippsta-rsatioucliipsciaittudaarcitltoiivnrtlomlatduveiiataiuplanlea9iiinnluppd:tl:avimerpesoele-
porului, pionierii gi scoli, unitSli agricole, isate. cartiere etc. sint conduse de comi-
iinduri,. idspunzind
domenii ale vielii sociale. tete ale organizaliilor U.T.C., care se aleg o datd la doi ani.
In interioml acestora se constituie organizatii pe seclii, sec-
STRUCTURA ORGANIZATIEI PiONIERILOR $I A U.T.C:
toare, brigdzi, clase etc. sub conducerea birourilor, care sintr
a[ese anual.
In oadrul gcolii funclioneazi organizalia U.T.C. pe gcoald
gi organizaliile U.T.C. pe clase.
Forul suprem al U.T.C. este Congresul, care se convoac5 o
datd la patru ani. ln intervalul dinLre congrese, activitatea
este condusd de Comitetul Central al U.T.C., al cdmi prim
sesretar indeplinegte funclia de ,t:rainirs,tru pentru problemeile
ti,neretului.
Eficienla muncii eduoative a organizaliei pionierilor gi l' Tn cadrul Comitetului Central se creeazd Consiliul tine-
U.T.C. depinde foarte mult de stru,ctura lor organizatoricS' vreiltourl,uiCmounnscililrituolretsince, rCeolorrrisfileiutletingeirectoulmuiissilitleescp,eCrmoannseilinutleelpee-
Pionierii sint organizali in unitdli qi detagamente.
Unitatea cuprinde toli pionierii din gcoald qi se constituie' domenii de activitate : politic5, ideologicd, culturalS, sportivd-
turisticd gi de apdrare a patriei, organizatoricd, internafionald.
indiferent de numdrul acestora. Ea este condusd de un coman-
dament forrnat din reprezentali ai tuturor detasamentel"or, in- La nivelul comitetelor judelene municipale gi orSgenegti ale
drumat, orientat gi sprijinit de comandantul-instrrrctor de pio- U.T.C. se organizeazd consilii gi comisii cu arfribulii similare.
nieri, cadru didactic (directorul adjunct).
U.T.C. conlu,creazS cu organizalia pionierilor, sprijinind-o
Detagamentul, constituit din pionierii aceileiagi clase' este'
condus de pionierul-comandant, care indeplineqte 9i funclia. in vederea pregdtirii pionierilor pentru a deveni membri ai
de ajutor aI cornandantului-instructor de deta;ament. cadru
U.T.C.
didactic (dirigintele).
I Nicola"e Ceaugescu Ouvintrare la Conferinla Natio'nald a pionieri- La rindul sdu, organizalia U.T.C. recomandd pe cei mai ac-
EdLitura poltrtircS, 1971.
1or', 222Noicoot.la1e97C1.eBar.urrscuersec'quti, tivi membri ai sdi pentru a intra in rindurile P.C.R.
Cuvint,are la Conferiula Organele U.T.C. iqi desfdgoard activitatea pe baza princi-
piului muncii gi conducerii colective. Este necesar ca utecigtii
s5 participe activ la elaborarea gi aplicarea hotdririlor, sd ma-
U.A.S.C.R., 23" rnartie
nifeste iniliativ5, spirit critic, fermitate ;i combativitate.
1973. BucureEti, Edtutura politdcd, 19?3.
'934 l 335
l
il
I
I
t
ACLOENToIRNcUlATNUiLzA$-TI iFEOI RPMIOENLIEERDILEOrR\CT$IIVIATLAE'rBU'T'C' si,nt adoptale ploglame dc' activj.tate, se lac pritniri clc tior
mernbri, se organizeazd acliuni pionielegti etc. Adundrile cle-
taFamenteior gi ale unitdlii se desfdpoard sub conducerea co-
FuinceoomLia, nadainnvliittl,oarl-iilnosr'tr(udcetoerix, einmpplrue,zeantpaircinafdilroerlo).l
r;lte;t;eCiir;omintiinn;aui ttrardl"aecp+sa,civoriiptiil.ui.i.i,ateCadC'iut,c*Sia1iet.i(e)fci(l)te1'o'Pvuiarr"uilsitZtliiarsttaieirl.-ie:cripleoilousrlpiroeierc-rr'iiallio.cf.Cules.Siortt'e5tt1ea-- rnandan[ilor
didactice si,
ln cadrul acestol'a se pol introdttcc jocut'i, gtricitolj., cintece
patri.otice ;i revolulionale.
ci;lilor. un Adundrile ofera largi posibilitili educative prin tematica
Activit6!ile sd ailld c'on{inr-tt cclr'r- loL, cale trebule sd {ie cii rnai valiatS ;i inlelesanti. lrr ca-
progralnate lrebr'rie
clrul celor axate pe terne lilerarc, comandantul sau t:ontandatt-
cativ bogat, si"t lie alractirre si illletesante' tul-instluctor cite;te sau povesle;te basnrc populare, iar 1rit.,
nielii plezintd povestiri dlamatizate,
la,-ftiiltnle"vtuiit"la,tiitmeofrioigiaarnnneiizlPea'.lsCii-l.lo'R,r..eiain,,.aleta'i'ead:o'|ipgatiatce|lee'!.aiactielarrsa0trp1:;rc'afo.lh|nsrenacemesati'tiid'lntiuirnldtaieti lre cale le-aLr pregf,Lit irr
plea'labiI. In adunirilc-: cu lemc etic'c, uo1;iunile si jucleci!i1t'
nrcrlale se folmeazd plin cliscularea conlinutltltti unol c'iir'1,i
v{;at,aL,'frrl,iial.rv);tetie;rirl)p;s;d-1aicerr1elae(a";cirtn.i"vCrl-ierat-oal.c,jrtnrt,erig,"1."rr,.ruiatiat"",t\le'',a*uistlli"*"attltlrrt-riatcili'irle"5fuaa'rC-lr('iU)rr]'('.tTai<!ia'ptCrrr.'i'oz(na1fe.s91ibc7,irlc2e'i)r1'a.p9cbi7o'irl.1tnr){it'i'nrd'riurlotput'll sau. spectacoLe, prin analiza cornpollirlii tnrol piorricri situ a
vit.ir.ol-tor;lltCruSasioer;iecrinorau[rirllntigtatpuuaetrrtnireutaairzlcl.,ier;uidziasriatzi'li,ioirtineraijm"uiicrntls"!ae"intu|'leetentataioftca.7tti''ntti"a:i.atrrOreeLLdcbtceteriictsde:iluistctnatliuctvttieiiuar'pirepaiitilellroeoe.nu'nleot'it|eimricug.roocilisAtrnnitarniisgzllnetair.at{-siacerepota'iiitrnt'^ineotpc1utti'.ltlnlirte2lrli9ltspzc'1itea1le't---'' irrclcpliriir'-ii unor- saLcirri. Pio,nielii aprcciazi faptele. 1c apt'r,l.,a
sau le- clezaproba, inlelcg ntili bine tt':liul'ele itripusc.
ll} r'arh'ltl adur,Ari lo| t("llati('c sc 1)ut t-rrgai.riza LUt)r.L'iil,)i'iu'l
;i pot Ii evocate eveninrenle social-poJilice din r,'ia!a popolr,rlr.ti
afecLive intenser.
nosttu, care genereaziL la pionieri lriiri
Eficiente din puncl de vedci:e eclucativ sir-rt ;i adunin'ilc
lernatice in care se prezinti viala gi ,lupta eroilol clasei mutr-
citoare, aetivitatea oamenilor de seaniI etc. Pionierii aduni eri
in;i;i clate, fac plezenldri, r'elateaza diferite intimpldri, culeg
exemple din literaturd, din plesa pionie:reascir, alcdtuiesc aL-
tirr-io,itgisimn.uiolu, iscloeciiuaptitsat''porlitttrcp'tntn1"o'tat'slituei,r.aea|teraalcizlii!tiriiiloolr.:liaotlJlt'ien(u.tic]t'tli-n burne, foto-n-rontaje, expozilii.
Se cultivd adrniralia pentlu efolturile depuse cle oaiucrrii
ccr;o.;{ren;r;nlsfp)fotreine;sitgl'ci;antili"isttaci;erilem;0srorieplc"niei;nae.nla-its,rcttnslriiueealttpt'oiiit.alre'gac'calt'leui0vainzit-epdraea!ztiirriir;iie.taiiis'tn'a!alitiutifstiniofviieti't(it.n'ia{dcir,euscuplufuo,|rrli'gaotielzr-'as<itrra::t' itslcsri'lairec|ites'as-,'i muncii, pentru realizdrile lor-, sentinrentul de mir-rclrie nalio-
na15, de dragoste cle patrie etc.
Alte forme de rluncl specilici vielii cie olganizalie sirit :
ca|navalurille pi.onieregti (cu prograrl a|Listic ;i clistractiv) ;
cildtoriile irnaginare (pioniet'ii adunir nraterial clocunrental
clespre loculile clc pe tlaserLl slabilit) , forniatiile altisticc (co-
tice sau recreative. rale, clans, teatru de pipu;i, tea[r'u etc.) ; c:clctu'ile pionierc:;ti ;
esculsiile ;i viziteJe; serlrirlilc si expoziliiler; crpecli{iilc 1ric.,
icl."it*Piin"r"aoiit-gavriaafermiautce1lue, nvaiiltreSsste!diiSin;illlfccuilccn|cstlteisexa' ncPlreeecnboatunzladuiilpciirl.eiunpclorip'ciriaurlcleuleisaiatcu.litieottLprorainr-- tricr.'esti; colluLlrslu'ilc li olimpiadelc: ac'liurrilr: patliolicri, s.ir.
c,cvildiiutracdeDeteieaersitifes,ailesg$itoaued!mriiosuedcrp"nuui"tontuiponl rtrioeoeoaarrpTgiiiedaiesenpiiirnzcoaletUecat:ttaerizvn;miaittrenobclr.!eneia'nacd.t!Faiusolniaerra-u-mrri eciapnlerippe{uieroeinrcrirIctuucaapintp'elSa'cp'l]fel',ignpca.nliceoraznadai'er.r]erutiai-'l
'l'oatc ac'cste 1'ot'11l1' solir itii rru. rrunrai participarc.a. ( i \ r
{)l'ganizarea ar:tiviti]ilol losltecIivi,' clc liitlc piorrierii insisi"
!t: r: rrl<' ctt'glrLtizrtfi<:i (r.'!'.('.
ConfittttttLl, ;i !c.trnu rlc rk.: tu lit'ilctl nri'trlior;rlc urrlt'r'ior sirrl
Majolitateii i'o1'11
11'1q11 lLclivitaic
ftrlositc si rlt' orgilriztrlia I I.'l'.('.. rlirr ltt rrn lorrlirlrl sl)L'r'ifi('^
336 33',t
determinat de particularitS{ile de virstd ale adolescenlilor ;i zalia IJ.T.C. desfarsoarl actiuitdfi in sprijinul orient,(trii, inte.-
tinerilor gi de complexitatea sarcinilor acestei organizalii' grdrii ;i calificdrii profesionate a tinet'ilot".
Activitatea U.T.C. din gcoli reprezintd o continuare pe U.T.C. organizeaz1' ;i conduce nemiilocit actit:itatea de
plan superior a activitdlii pioniereqti.
pregdtire pentru apdrarea patriei a tinerilor, colaborind cu or-
Una din indatoririle esenliaie ale organizaliei U'T.C. o ganele gi unirt5lile militare.
constituie imbundtdlirea muncii politico-educative in rindul Actiuitatea sportiud. de masiL in ;co1i este condusd netnii-
Iocit de organizalia U.T.C.. care se preocupS. impreuni cu cei-
elevilor, iar formele principale de realizare d-e adunare(t ge- la}!i factori rSspunzatori. de dezvoltarea bazei materiale nece-
se intrunegte lunar gi conlerinfia dare de seamd sare practicdrii exerciliilor
nerald", care initiaid competilii. In cadrul fizice si sportului de masd li
;i alegerea comitetelor organizaliilor U.T.C. (la doi ani)' U.T.C. funclioneazd Birouil de'f'-
Ad.unarea generaid pune in disculie probleme cu conli-
nut polititc gi ideologic sau moral 5i clezbate activitatea ;i ati- rirsm O"rtttu Tineret. care organizeazd excursii, drumel;ii 5i
tabere.
tudinea utecigtilor. Valoarea educatirri a adundrii generale cle-
pinde foarte inult cle preocupalrea biroului sau 'cceomviotertuIiluai edze-
I alege judicios tema, de a elabora materiaflele C$rOIA,ABuO.TR.cA.RcEuA ORGANTZATIEI PIONIIIRII,OR
bdtut6, de a antrena in disculii uu nutndr cit mai mare de ute- $coAT,A
cigti. gloi rp,oalidtiucndirailee$leevnielorar,lelecodnetrzibvuoiletdlasimprluel-
Prin conlinutul 'lacNtoerci einsitartneuanrctaneeicslutrti,iarstier'5sei sptce'rtcniaenteetrrttleinca'otiladlleordcorittarunaciteastetoar
gdtirea ideologic6
i5spunderii, spiritul critic ;i autoc'ritic, patriotismul socialist. ldlurilor lor finale.
Formete specifi,ce, prin care organizafia U.T.C. sprijind Cadrele didactice sint obligate sd conlucreze cu organiza-
cunoagterea .'si insu;irea de cdtre tineri a ideologiei marxist-le-
nluini isntoest;riu,alepocloitnicstiiituinieteirnn'leorn9tidte'ixl'eterpnoelitaiceparretaidliuzalutei ;i statu- tiile de pionieri qi U.T.C. pentru a elabora un sistem educa-
tiv unitar qi a evita paralelismele.
de cltre
rmaaocce"ttiniaivvtiie-iqtpliettoielddiateeicpeppaaaErrrtrtiiitdddideu;z;liuibiadpt;eeeirrisslsetoatnatp.atruLliivhtadirnliaidncdeoeessvtseterenudia.renmrzeebinfaaltleteleelceritv.acitteueinrlieieinnrnitoiedaposccrtelurine-- Via{a de organiza{ie trebuie sd se incadreze intr-un plan
zintd referate gi participi la disctilii. cornun de activitate, alcdtuit la inceputul anului scolar' orin
conlucrarea tuturor factorilor educativi din scoald' Pe llaza
Educalia ideologicd-politicd ;i mora-ld a utecigtilor se co]n- acestui plan sint trasate sarcini concrete pionierilor ;i utecis*
pleteazd prin : intttniri cu ','echi
miiitanli ai migcdrii muuci- tiIor.
ioregti, cir activisti de p'artid ;i de stat, cu ,muncitoti ; exctgsii' Colaborarea inttre cadrele didactice 9i organizatiiie pionie-
,ascifitu-tniziitpea}tariottnicoenu(btnriegtdttzei istorice. case llemoriale. lnuzee ; rilor si U.T.C. are un caracter permanent qi se realizeazd ir-r
;i ;antiere ale tineretului. munci principal prin comandan{ii-instructori. prin dirigin{i, dar $i
patrioticd pentru co,nstruirea unor obieotive economice, social- prin ceilalli profesori. Ace;tia se sprijind pe opinia public5 a
pionierilor si utecistilor, pe exemplul lor pozitiv. pe capacita-
culturalle. in sprijinul agriculturii etc.). tea de a mobiliza intregul corlectiv de elevi Ia diferite ac-
liuni. Pe de altd parte. profesorii pct contribui la buna tdes-
orgarrizaliile u.T.c. iniliazd actilitdfi. rttenite sd ct,ttftribuie fdqurare a muncii celor doud organiza{ii printr-o indrurnare
kt ldrgirea orizontultLi r:ultrtral al tineretului, la clezvoltarea pedagogicd eficienitd, prin inarmarea membrilor organiza{iei
interesului pentru iiteraturd gi art5, precum Ei actiuitdfi re-
creatiu-distr&ctire. In colaborare cu organele qcolare, organi- cu metode qi procedee de muncd educativd.
33 iJ 339
Memlrrii activului lrebuie inr,.ilali s,i sirtdieze si sir c'lcsco-
pcrt:1:clsilrililalile si I'csrrlserir. colcr'iivrtlrri si. pr,: lraza lot'. s:-r
()l-gaDizezo acl.ivilait'a. I)ezvoltiilcri capacititii clcl atrtot'otitltt-
cere se realizeazi prin ir-rdrtlnarea pedagogic:i a (radrelot' ali-
rl actice. edttctL{i.e fizicit, in coila}rorare cu
Profesot"ttl, cle U.?.C. r:outribuic la stitlttlarea organizalia
crr intet'esrtltLi
pionic'rilor qi
elevilor penlrr,r activitatea clc eclucalie Iizicra, la formaleur pri-
ceperii si obi;nuinlei r-le practicare a ererci{iilor fizice. Tm-
preund cu membrii acestor: organizalii profesorul trebuie si
organizeze activitdli atractive in tirnpul liber al elevilor (an-
trenarnente, co]lcursuiri, conrpetil,ii, erctrlsii. tabere etc.). cAPI'l'oLttt, vII
FAN'TILIA
ROI"UL'5i SARCINII,E F,'\Mll,Tlll
CA FACTOR trDTTCATI\
Prinl,lc' factolii care par.t.icip:r Ja opela ele fottnarer
ur1 lol deosebit i{ ocupd familia. Ila
a omului not.t, eietnentar, intemeliat prin cdsdtorie', reprezintir
nucleul social este celula
de ltazi a societilii, carc ii u'reste pe sOli li pe c'lcs.endenlii
acestora.
Farnilia est,e un protlus al si,stellruitti soc'iai. i'art'sc rlez
r.'oltai si se modilici pe mirsula cl-ezrroltJr:li sot'ietirtii.
ln Olincluirea socialistS larrrilia lel'let,Li nOilc i'rrla1 ii ser
cialc., intenreiate pe r'olaJ)orale fi i'rjtrtor 1'c'cil)l'oc. t.l'tsitlt'r-i:r
ltazinr'iu-se pe r.lraqoslr' si t't spt'(:i,
llcl egalilale'1 tlt'lllitlii it sr.,
ti Ior:.
Stalr.rl socizilist ocroteslr' ctsirtoriil si l"arrlilia ll irr loq.lc'.
nrenliri iuridice.
Panlidul si gttvernul inconjoar'.i cu I.rlat'cl tllagosic si ('1i
pL'olund respect pe femeia rramii, oclrllesr: lllallla si c'opilrti,
usr-rreazd munca I'emeilor in gospodirie si creeazf, loate c'iltr-
diliirle pentru ca femeile sd participe ac:1,i1' 1a dezvolt.area e('()-
nfioinmdiei,in.5ctaiidnlreaite.1ci Lcrupltruioririi.talateviitar:larrcpsoelriiiiicsi i5fitus-orccri{aiilai daec!v[raiiie'
particularitdli ior c are I e caracLl.ei'i ze az.a' .
Ia l Hotirirea Plenarei C.Cl. vailaPla"Ce.Reo,.ndorinnic1a8, -p*1o9lit"ieaaniesi1s9o73eicauli prLivire
cretterea rolului femeii in a 1,5rii.
341
Rolul lalilie'i se tnartilestii in lunc'!ii.le sociale pc t'ale 1e iilate, care sa -[ie pr<-rclucitoare, rtu tnai cottsulnatoar.e de va-
indeplineste in societatea socialistd. In ansarnblul acestora, lori. In acest fel, ea devine o inslitulie de innoire pe''ranentb
functia spiritual-educativS. care constd in transmiterea valo- li de progres social"
In aprecierea rolului educativ al Iatniiliei, prezinta inleres :
rilor. este dominantS. a) din punct de vedere pcsuihaollloiig,icop-iniareflaalmiilielieini tcrleestpnreernabnruii-
Studiile si dezbaterile recente in legdturd ctt lolul si {unc- familiei, raporturlle lor
tleiilac';ifarnls-rpiluieni dienresaocaiecctaetnetauact:donatemacpeosrtaeniad subliniazb nccesita-
mite evenitnente, concepliile unitale ale tnernl;r'ilor ci,
in procesul cie pr-e- rtcaoiapig:ogorgItiucinr-ivleersiinn,ftltruneeondgluealnpdeeeracaliaisriegetuco.ra;erebxe)arcdciitnidrcppuudllanrilcnietliiidinealsovurempcrlaaelr,ceieoippeijin--
gdtire a copilului pentru viala socia15.
Functia ei nu poate fi transferatd altor factori eclucaiivi
(internat, serriinternat. colonie, grupd educativd etc.). Suc- {amilie, lupta pentru un ideal cotnun, preo'cupalea cp')en'dtrintt
cesul rnuncii educative ln cadrul farnilliei socialiste este asi- crelterea ionliinud a nivelului cultulall-'educdtiv ;
gurat de eser-rla ei rnoral[, de {aptul c'd ]a llaza relafiilor: dir-rtre plnuonvcatteclec1veefdaeurreilieet,icic-lealsuisl tcelrenevleiadtieavIarlnoerilnabprrielocriaetei ;i pro-
rncrnbrii ei se afld inalt,ele principii ale eticii cotnuniste.
etc'
Astdzi. cind se pune accent pe caracterul permarlent a1 ptuleirInnsifspluaierifntuulnaadlea;tnliuecnsattoai'cnid'iaalaaprfsaoupmciccieleiseuicldueisutoceaccliooenni cstlntiilteioutnirerabtaiririltcoro{ren€icz'ial,itrteriaaa-I
eclucai,iei, funcl.ia educativd a famiiiei se extinde la toti melll- intereselor famiiiei cu cele ale societSlii.
brii acesteia. Farr-rilia reprezintd un cadru adecvat pentru ca
rlenrltrii ei s5 se influellleze reciproc. pentlu c'a intc'l'acrlittnr':r societatea socialistir ridica r'al0area educativd a {a'irriliei
pe,r.soanelot. care dlc5luiesc colec.tiVul familial sir Inodelezc pe o treapti superioar'5, cornparativ cu orincluirile bazate pe
exploatare, clatoritd noilol cor-rcii!ii ecotronice, datorila f ap--
con t i rrrru c'ondui,ta fieciiruia. turiui cd, odati cu inldturarea exploatdrii, toli oatnenii aLi
lrlu existir un mecliu mai prielnic', rronditii rnai nlilc:rtte si
nrai aclec'n'ate pentru folttrarea si dezvoltarea crlpilultri. clec'it
pe care le pot oferi un c[mir-r bine ir-rchegat. iD cadrul
acelea eclucatia copiilor reprezintS o preocupare pert.nanent5. clevenit egali. |iei,mcoornatlS|ibauie{altanil|iiediicsata-
c,irruia
consolidarea rllate|iaii, cr.rlturald
Fanrilia dispune de condilii optirne pe care nici trn alt fac'- Ia baza noilor relalii dintre menljrii
tor eclucativ nu le intruneste. mai ales in prima etapd a dez- r.ea nivelului cultural ai acestor'a $i-i spore;t,e posibilitStile
voltS.r'ii copilului : climatu{ spilitual de c'5lduld. sitr-rpatie si educative.
clragoste. atnosfera de grii5. de ajutor, preocupal'ea Del'llla- Astizi. r-o[ul educativ al JarniLiei af e o esenlA socialS'
c]o a asigura conditii adec'vate pentlu cresterea si dezvol' iar pregdtitea pSrinlilor pent|u incleplinirea lui, ur-i in-rpe1.al.iv
nentd nalional. Proglamul de eclucaf ie cotnunistd aclcptat de Ple-
fizicS, tonrtl optimist al relal.iilor de crolal)orare. clrr
tarea
stimd reciprocS. stilul elevat de via{t1, concr"etizat nrin inte-
legere. nizuinte li aspiratii comune si prin strdduinta de a le nara din uoiembrie 1971 a C.C. al P.C'R' cuprincle ca element
esenlial consol-idarea terneliilor etice ale familiei ;i educa|ea
realiza. Principala bazi, a acestei educatii o ccnstituie dragos- ei in spiritul normelor qi exigenlelor societdlii noastre. Pro-
tea pdrinteascd fatd de copii. clreia ii core'spunde, in mod iectul cie norl].]e ail rrielii ;I'ij.Cm.Ru..nicnii comunistiLor. prezental
firesc, acelasi sentiment din partea copii'lor. ia Confe|iitla Nal,ionald a
iuiie 1972. menLioncazii
bfecuieirinlgicra,eac.lfaraiietedilrcir:,iueS,.tirrarseue!dibiisn1ucpdoioeet;rocncsstuluedcnlulfiemsai tmc;iliriiiietlei;aetlzeefeerpvsceiptlilsreperpnrniiotnriirictuluieinpaccailiaidlplteArfaoatcrnmc:edooisrlpiapinailuietlrloisledlds.eosrccceoeoiaan!irlisi"rsd't.liiet.snu.tctaie'ii3-'ii
Prrn acliunea ei educatir'5, familia asigurd copilului inte-
qrarea in scoald. in profesiune. in societate. la niveluri dilerite
$i prin rnecanisme adaptate condiliiiol conclrete.
Familia trebuie sI rdspundd adecvat cerinlelor impuse cle:
societatea contemporand si sir promo\reze un tip de persona-
.rA, .)rf,1
scoaJ.A in cale c<-rpilul sa irivefe, odatd cu leguliie de cotnpor- Fcaarreniltira'Iiepsoiaet,eincrerealacloiinlediclilitleoantenceensiai.reind{eiznvuolt"itfsiii totnporiale,
tare, preluirea muncii, devotamentul fald de patrie ;i popor, aptituclini-
ior estetice. reaLizSrii unol r.aloli artistice autenticc"
fald de cauza socialisrnului((. (Art. 26 qi 27).
'S--cLArcisruigileur!aatrneialieci,ocnadfialiciltoorr sint
educativ : ;i tnunci a PREG,,\'IIRtrA P]TDAGOGICA /\ I]ARINTii,OR
de
igienice viald
copiluiui, crearea unui regim zilnic ralional, adapta{, 1a parti-
cularitdlile iui de virstS ; asigurarea condiliilor pentru clez-
voltarea fizicd nornald a;tiitupdeinntirupornzeitni.vlineeareacospdinludltudiliil'ald Din analiza acestor sarcini rezuitd necesitalea pregd'ririi
fan-liliei pentru indepUnirea fu,ncliei sale eclucative. Pentru
-_ Cultivarea unei de a fi buni eciucatori, pirinlii trebuie sd fie ei inSi;i educa{i.
iuvildlurI, fala de tnuncir ;i formarea simlului de r:irspun- Scopui eclucaliei parin{ilor il constituie cur.ioastr:rea incia-
rlerc. Farnilia irnbogf,le;le repr-ezentdr:ile ;i noliuni.le copiltt
iui. ct-rntribuie 1a lortrtalea r:oncepliei gtli'n!ifice clesplc :l'tlttre, toririior ce decurg ciin acest rol i;ni inarrlarea lor c'u o teL;r'ie
la clezvoLlarea gtiinlifica, care s5-i cdlduzeascd actir'.itatea
lui inlelectr-ralir" Ea il iniliazit pe copil in tell' pt'acticii.
Educa!ia pirinlilor cuprinde aiit latul:r iniolrnativd : cru-
rricn rnLvrcii lntelec'lr-Lale, irl invalJi ctttn sd-;i pregdteasgii lec- iro;tim{e in dorneniul puericrulturii si igienei inlantile. trlsilto-
!iile, ii iuclmrneazi lectura. PariDlii trebttie si stabileascil rttr
lapol'l copilului ;i ccle- logiei c'opiluiui, pedagogiei larrriliale. cunogt.ir.rte i'u plirrire Ia
jusb intre aclivitatea intelectual6 a progresul vielii soc:iale contertporane. c'it si latttla
lalte {or:tr:re cle activitate. Pe care c-'ste lecomandabil sd lc evolulia ;i influenfarea personalitSlii piirinlilor prin rnoclili-
iricleplirreasci sub inch'urnarea lor (aclivitdfi prar:tice, gospocki- for:mativi :
carea ideilor si convingerilor acestora, astfel incit {anrilia si
resti. munci fizice etc"). Farnilia dezvoitd sim!u[ cle rispun- erercite o acliune eclucativd pozitivi prin exernplu persorral.
Pregdtirea pirintillor pentru indeplinirea rolttlui educatir'
clere al copilului pentru ioate aceste ac'tivitili ;i, in rnocl spre-
cial pentrtt invSldtura, care este principala sa preocupare.
hnpoitant este ca Jamilia s5-i formeze deprinderi de mr-incd, nu se reduce numai la inarmarea 1or cu o serie de plincipii.
der norrne pedaqogice, ci presupune in acela;i titnp fundatnen-
s5-i facd sd simtf, pldcere si satisfactie in procesul rnuncii' tarea constientd a activititii lor pe criterii gtiinlilice.
con-.-stiiIilrclelui ccaormeuantislrtoeragli--apcooiimticpdolstiririiicecti5vlielinzaeates.cdtr,'amdeizlivaolitiardeeraz-
voltd copilului trisdrturile care definesc profilul moral comu- ln Jara noastri. edticatia pdrinlilor esle uu fenonren c'a,r'e
se irnpu.ne cu necesitate rlatoritd transfot-rndrilt.'r i-apide care
all avut loc in structura gi funcliile famiiiei. Acestea sint deter-
nist, ii formeazd convingeri, deprirnde|i si obi;nuinle mor:ale" minate de disparilia familiei de tip capitalist, in car-e predo-
sentirne'nte rnorale. caracler-ul. Pdrinlii il ajutd pe copil sa rninau interesele gi calcrrlele econotnice egoiste, ;i aparilia fa-
in!eleagd reaiitatea inconjurdtoar-e, evenimentele social-poli-
tice, sA participe activ la viala social5. tr'aurilia are un rol miiiei de tip socialist. in c'are domnesc: afecliunea 9i siima
irnportant in pregdtirea copilului intrarea in olgani- iirtre s;o.t,i, egal itatea si sentimentul responsabillit5lii co,mune in
pentru r'resterea si {onnarea copiiior. Ca urmare a faptuhli ca fa-
za\ia de pic;nieri si in LI.T.C., in ;oregdtirea lui ca cetdlean trc*
nrilia inregiiiti'eazi un salt remarcabil p'e planul constiirr{ei
1ir,' -a1 llomaniei socialiste. s,ale civice, pdrinlilor le revine responsabilitatea pentru tno-
si tl t ti1.lilului ('tittust'il'ti
L)rictrtareA st'llat'i lrlui't'siotrali dul in crare i5i ctesc copiii.
t'apacitatea, particulalitiili1e, inclina{iile i;i inte|esele copilu- Irar:torii care realizeazl pfinlilor
lr-ri, fam,ilia lc canalizeazd irr anrrrnite clirer:!ii, favorizind ciez- edtrcalia sint: scoaia.
Pdr.inlii ronil'ilrr.iic la fol'tnarea c:apacilir!ii ile organiza{iile pdlitice si obstesti. societatea. in ansamblul ei,
voLlarea 1or.. prin opinia publicS. diferite instittifii specializate. mass-me-
alt,oapr:eciele a copilului, in asa lel irtc'il. sil sc clricnleze sprc
tltlprciLigl cle activitate itr citt'c ;rr.' ol;lirre latrtlatnettttll trtariltt. dia.
pgl.-(*.-clI))tesrzivoirlrialc|lecagegtftlsttltltttluoisrlltel,rrrtLlc'rr1i.r1tLLrt'tcolsliz,:ar t'apac:itrilii rle:;r
Edueatia eriitcatorultti-pirinte prezintd clou5 perioade clis-
irl atnlriarrtl irl
iincle:
345
:l'J t
crJ Educarea viitorului pdrinte : pregdtirea adolescenlilor Caolsaubco,rcaerseualusi tirninsmdrirniicnatredesceodau[5ca;iliefacmomiliueniesstdte o condi-
pentru via{a de familie, pentru rolul, de pdrinte. Aceastd ac- a tinerei
tiune incepe din famili.e, prin exelnplul permanent aI tnel-n- lie
generalii"
mbriitl5orvsirdsit;i,i tcreoinrrt,irnieudsdinse;croedai'dliz, euznedien. incepind de la o anu- Scolii ii revine sarcina de a contribui Ia ridicarea nivelu-
mod intenlionat ;i lui d,e pregdtire peclagogicd a pdrinlilor in vederea realizdrir
;tiinJiIicr. pd"rinlilor : experienla proprie, dobindifd In unitdlii de acliune. Conlinutul gi lormele colabordrii dintre
bJ Educarea qcoald .gi famitie sint var:iate gi se scl-rirnbd in funclie de virsta
mod spontan de pdrints trebuie sd se imbine cu parlicriparea
copilului, de pregdtirea pdrinlilor, de posibilitSlile gcolii etc"
Iui coirstientd la multiplele fonne de pregdtire. Pentru edu- Pri,n asigurarea r..irei colabordri sistematicc se lealizeazJ
carea pirinlilor sint eficiente doud cdi princioaie : intorma- o iniormare reriproc[ .r sco]ii .'si famiiiei ln probieinele dez-
rea personald (studierea literaturii de specialitate, audierea
unr,t'conlerinlre. referate. ctrrisiuni de radio, ','izicl-r'arga lihnelor, vol t;:'ii to1;ilu.ltri, sl .i..j .it1 .jr. :a () cunrlr..lcl'c 1nh, lu'rllL';i,,t.t a
?lUuortr.icr si s: poL prevelr unele glc.;i:li in edue;;i.:,"
spectacoielor, cu subiecte adecvate, a unor emisiuni de tele- Locul central in aceastd acliune cotnunS. il deline diri-
rriziune etc.) si pregdtirea pedagogi'cf, realizatd in cadrull c'o- gintele, la niveLul clasei de elevi, gi comisia diriginlilor, la
IaborSrii dintre scoald gi familie.
nivellul gcolii.
COLAIIORAREA DINTRE SCOAL,\ $I FAMiLIE
Scoala organizeazd colaborarea in diferite fortne, dintre
ln prirna etapd a ciezvoltdrii sale, copilul este supus unei {rare cele mai importante sint : vizitele, convorbirile indivi'
singure influenle educatj.ve exercitate de familie. Pind Ia duale. r-onsultalii1e pedagogicen adu,ndrile cu pdrinlii, con{e*
virita intrarii in gcoaiA (sau intr-o institulie pregcolarl) rds- trrinulepleEr;iin{rie,feurnaitveelersipt5e{ipleropbleemnterupepdadgroingilci,e,sleercitorda-ieelceuLptuernd-
punderea integralS pentru educalia ;i creqterea lui revine {a- pedagogicS. difuzarea unol' inateriaie pe'dagogice (circulare, in-
dr:umare etc.)
miliei. sarcina educdrii copilului se imparte Vizitele inlesnesc legitura dircctS a gcolii cu fan-rilia si au'
ca scop cunoasterea condiliilor materiale de muncS sl de viala
In tf.aimmpiulile;csoil,asrcizodarldii,. In decursul anilor de studiu ini're ale familiei, a ciimatului spiritual din familie, a nirrelt"ir:i cul-
qi personaiul scoiii se creeazi un ctuurpadl rsiiiorpecdoapgoilguilcuiai1npt5imrinpluilol rl,ibceurn,oaascteorenaduaitcetiivl:irt:Si liini !ifap.mreiloie-'
inlre
rnembrii familiei copitului Irannilia este obligatd si cunoascd
sistem de relalii complexe.
mrtpgenrrieiooleirdhasuloietelbmssdlidlneeeusadnteebeo.szciovr,geolvrlaleeitdtaugddrtaeddctteedaile,sdcdaeoiunrpcptsiiidnmlauilplrieuncinitienraasditlurueeebcaaceil<nitvcc-feoll.pu.pPiei(iuleJnulunllaauits,rie;uccimnaopeldneisiecl.reiaonrrae'.pllzido.uaE,zlpsitflaaaitee--r
etc" Viziiele la domiciliul elevutrui sin t efectu.ate d: invStd-'
tor. in primele clase ;i de diriginte sl al{i profesori la c,,lasele:
irari. Eie oferd posibilitatea schimbului cle eolpeivnuiillici uijiil5criinntlriii-.
creeazi,dificultlti irn desfdsurarea procesulu.i educa!iona1. in rrederea unei cunoasteri multilaterale
a
buie la rezohrarea unor probleme educative p::irrind organr-
Pdrinlii ,trebuie sd inleleagd just funclia scolii ;i sd zarea muncii, regimul de vial6, tehnica activitblii inteleltuale.
boreze voluntar cu ac'easte institulie specializatd, d--ceotilnae- a'"iludinea fald de lnvdfdturd gi muncd, plevenirea :;au lichi-
care
rolul conducdror in prccesul instructiv*educatirr. de conditii darea riminerii in urm6 la inv6{dtur5, connbate'rea manifes-
Conlucrarea tdriior de indisciplinS etc.
familiei cu Scoala este impusl
xoibtiaetcetiavem:uunncitiai teedausccaotipveu.luni e9cieasitsaatercainpilroergeedtuirciiatuivneo, rcoardnepvle5-- trficienla vizitei ester condilio."ral5 de pregltirca ci si de
rali constructori ai societdlii socialiste.
tactul pedagogic a[ profesonilui. PregStirea ac-esLeia constA in
stabilirea scopului ;i a problemelor: eare ur:meazd a fi dis-
'946 347
l.
',.l;ccfrrteuerio""stu"aSfoctrlrre!fel"url"ao"rliclbe.t"turocf.et"orcoabtprorinubdnepai,ivreetnioenacdrs"aalbl.idgriic,eroTetagpiasanircvfce,ie;izctin,uisizutsdeiaa5eafrpimesceesdaiaed;ftancmoidgogsilooeoinbsdgsniiilitutniciitdvtaicuueirtiiLeieerluuadianmloejlulroaoefctoriadarnirendpemptecdecis'raiiepnpnzelrf\euoirrlmllao{eeiragn'dsneeoPeclslenarfoastrdea--i Atluntiri|e pd.rin{ilor constitttie principala forild a tnu;rcji
se semnaleazd anurnite lipsrll"i ;i dificultdli' masA gi sint organizate daecti;r;rciotaatle5,acgucsocloii,pudledea
?$;*l;icl;i"riiuiotalit-faCal"(lelcdtu"uo."a"^'onig;,crrpscmsiaaiooriu'asrlsubriscnp-iirrooeirilccpianieulholtitrcniirii-naonuundrpnnveiarouad9coairecitpsesisttrocttaa*ite1elarire|ceielae,ila.atnnaitcialurpliticltsaraetpnpptiivitridvsrioticiitaornjfauiie.rnnbtlsealppioasprieilrritosion1S)eib'tntil'roilfdcule.ioceloetmasr'arlftnt6tceei'p;crnloeauofdaernirrpeeitdtov1adauiirdrdtq-ecirLunetaaaealeit-'llissr.revcce-idtoreauriiaarcaLriliesnied---i pedagogice de
pdrinli in colectiv, Ia
a-i atrage pe
realiza schimburi cle experientS" de a elabora unele rndsuri
comune si de a le aplica pe o anulnita perioadd. I)e asemenea.
eie sint importarrte si pentru rf,spinclirea i'uno5tinlelor pecla*
gogice in rindurjle pdrinfilot'.
AcEste adundri sint organizate p€] c:lase (trimestrial, de
cdtre invdtdtor sau diriginte) sau pe scoald (anual, de cJrtre
director). l-a adun6rile p.secoIclioi paeIi, direc'torul prezintd lln ra-
porl asupra actir,'itdlii o anumitd perioadd 9i le
oferd indicalii pdrinli1or in legSturd cu modalitatea de a ar:olcia
gcolii un sprijin concret.
dirigintele informeazd pirin{ii asu-
In adunir"ille de clasd.
pra activitSlii instructiv-educatirre desfdsurater de elevi, lr -
dicindu-le mdsuriie pe cale le po,'r: ilrtreprinde pet,tru it'll-
bunitdlirea calitdtii acestei activitS{i.
tarea influen{ei educati'tre.
Inr'5{5torui. dirigintele sau directolul lrebu.ie ;sd fat:d D
jiglioc;icdlnteCt; e-oeaJndtc;uuvocnonacrisbtiliuvicrefpiitl,naeedlripiiiieopcactrlatuo6iov{ses,encfsaaeoocpatruauuzrrliliacciiciinlei,ntianeud-rpniuiuecol'uild-errnicepsotniirtdtrcuaientatptt{vteeisieiuupcdoliite'^1aalcref,niirniepupltimeeei.ddn.iattietglrtlolnntigelni.eilcie--' analizS. profundd, bazatd pe exemple concrete, constind clil'l
popularizarea experienlei inaintate a ndneopr ifrainmliiliiin;i sublini-
erea unor gregeli frecrrente sdrrirsi'te
educal,ie.
La rindul lor, pArinlii trebuie sb panlicipe actir' la discula-
rea probiernelor, sa-si spund pirerea, sd expuni metr;r]ele:'
problemealerr-runciieducative.clea-ilSlrrrrr'isia-iajtrtasf, rezultatele oblittute itt trrunca de educare a c:opiilor.
gdseasca cele rnai adecvate soirt{ii' In adundrile pdrir-rtilor se pot discuta problerne, cra
Dirigintele aco.rdS consrrlta!ii pdrinllloi', saptirrrirral irL ,ci :
edr-i-
,anumitJ zile si ore, stabilite in prealabii' r:oresponde'nftt intre irarea atituclinii cornuniste fald de tlunci ; educarea spiritr.ri'-ti
;"unOiaf^ogrmfod*sitpinecif(imcdaiclaelecs'oninsrt;ltcaolielileescte.u olerir c:olectirrist la elevi : c:auzele ldmirterii in urr.nd la inv5.tituli ,
internat). Ila regimul cle via1.d al copilului ; tehnica rnuncii imtelectuale etc.
pirinlilor.-carenl-lsepotdepiasala;clald'posibiiitaieacola- In fiecare adunare se aprobd hotdriri. iri vederea aplic'rlrii
unor rndsuri edttt'atir-e (omune.
'Lordrii in realizarea educa{iei cotnunisle' Cu o'cazia acesrtor sedir:rle se pot organiza expozi[ii cu ca-
prvb"rzri*eiairnranlzionpnltA'uipiiiti"ccul.itlueo,niarfia"aetptp"seesc'*tearlipdionmn"rpirttfitrioeucrceilrnuoda.lmc-mfiliuooaCzS?plrrdomaniicdtrnrrvaiateanfadtarolireCnillseriotteropuauurntlepaurlarllriblinuacruoosecilcireieilaiipdviacclneeicleducdoruscmogerceaaecsomaltsoperrineeepapr,eeiasolodnppalnis'rztordtdieliitnirnerunandianaizcier!rall5nclidipean!ops5lpapaprrc'oii!ioucnnlPiauipanlttrloeisessulltnrcuirilf-u.rldill9iuasisleioitcal;f'l-trrcrosarci'iiosuplosopaopsipansirutrii5-iai*-it-''t'
ietele elevilor. cu luc'r:drile executate de ei ela:.
apsruinprralirzigilieuri,teloscaui"lrupir.-ir-rrl
Parinl,ii sint anunlali din tiurp
orclinei de zi a adundlii, prin
intc'rmediul carnetril ui elevului. elevi.
Can.Jt:rin[ele ;i, referatelr: cu tertte peduylogice sint prezen-
tate pdrinlilor de cdtre directorul scolii, diriginte. cadre didac-
utinciei ,pmderidniclir:el t;cc.erEliil,eperedpagreozgiin, todamfoermni edecoglteiicnt{irdr,eadrteigctoi,ladbeorcadrtere'
organizate de ;coala cu scopul de a populariza in rindurile pdrin-
s48 343
lilor unele idei despre educalie, de a 1e stimula interesr-tl pentru tlegdtura cu scoala gi infeleg necesitatea colaborbr-ii intre
comun
asemenea preocupdri, de a-i atrage spre rezolvarea in _scoalS $i familie.
a unor probleme care inicreseazd deopotrivi gcoala si {arnilia. Comitetul de pdrin{i secondeazd lnLrnca colectivu.h.ri peda-
Temele alese trebuie sd fie actuale gi tegate de preocupdrile
pdrinlilor, sd lSmurea'sce unele aspecte deosebiL de impoltante. gogic, contribuind la rezolvarea probiernelor educative :ri a
celor administrativ-gospoddregti. Accentul trebuie sd cadi
de exemplu : cunoasterea particularitdlilor de virsLS. regimul pe sprijinirea rnuncii de educare a copiilor', pe asigurarea c rn-
cliliiIor necesafe ciesfEpurdrii actir.'itdlii scolare. Corritetul de
zilnic, metodele de educatie comunistJr, orienlarea lcolari ;i pdrinli poate contribui la organizarea lnstr:uirii in plociuclie,
plofesio,nald, educalia sexuald etc.
De asemenea, este necesar ca referatele gi con{erin{ele si inzestrarea atelierelor scollare. executarea unor repara]ii. con-
f eclionarea inaterialului didactiic, organizarea bufetuiui seu
cuprindd indicalii pedagogice cantinei etc. De asemenea. poate sd organizeze erculsii. serbdri
Lectoratel.e pentru pdrin{i sint organizate de 5coald $i cu-
prind leclii cr.r caracter pedagogic, c'are ii iniliaza pe pdrinli gcolare, expozilii etc. Aportul comitetului de pdrinti este
salutar in acliunile intreprinse pentru realizarea planui'.ii de
in prob)emele educa!iei comuniste, fundamentind stiin{ific pre- ;coilarizare ;i generalizare a invdldmintului de 10 ani, imbu-
gdtirea lor pedagogicd.
Lectoratele constituie un mijloc de propagandd pedagogici ndtbtirea disciplinei scolare etc.
in rindurile pdrinlilor gi prin popularizarea literaturii peCagc,-
In undle cazuri. comitetul indrumeazi activitatea ul)or
pSrinli si discutd cu c€i care manifestd o atitudine gresitd l'a{i
qice.
Tematica lectoratelor trebuie sd fie atrdgdtoare, s} trezea-
stabile;te in raport cu condiliile concrebe ale rle copii.
scd interes ; ea se din gcoald gi in funclie de cerinlele p.lrin-
rnuncii educative In gcolile rnari, in cadrul comitetului de pdrinli funrli-
oneaz:a comisii permanente, pe probleme culturale, aclminis-
trative, de propagandi pedago.gicS, invdldtur5, disciplind, sani-
{:ilorI.n orga,nizarea lectoratenor, scoala poate colabora cu con-
siliile tr'rontului Unitd!ii Socialiste, prin cercurile de cultr-rri tar-igienice.
Comitetul de piirinli pe gcoald coordoneaz[ si contro]eazd
rnunca desfiigurath de comirtetele de pirinfi pe c1ase.
.-si educal,ie socialistd. pirinli sint o formd superioard a eficPieronJtecsoonruvlodrebireildeuccaufiepdfizriicndti.i poate sd foiLoseasci in rnod
vizitele la domici'1iu, sd organizeze $inililcno-nirsi uclutap{iillreinpteiid.aignogciacere.
Universitilile pentru
Lectoratelor, prin intermediul cdrora se predau cunoqtin!e
p' edCagootig-Uicoerainreamoindtrseist;ecmoaa1ti6c la un nir.'el ridicat.
9i familie se realizeazd prin al|e s5. le prezinte prin filme, relatdri etc. realizdrile din domeniul
edurca{iei fizice gi sportuh,ri, rolul si importan!a acestora in
;i
J.iordmire",rrc"at"r:esaelroi rd,ereleccetnuzriii pedagogicd (citirea u,nor fragnrente
etc.), gezdtori (mai ales viala omului contemporan, sd-i invite la cornpetilii sportive
in mediui la care participd eopiii lor, sd-i antreneze in crearea bazei
r-ural cu gpirofagmrailmia(a(rt(iesdtiictaptdreszdepnttdamt dineael ldeevi)g.cgoaazelftaindecapererestee materiale (amenajarea terenurilor, confe{tionarea rnaterialelor
,.$coala sportive s.a.). Foarte utile sint informatiile bilaterale prir.ind
pr:ezintd unele probleme comune se popularizeazd ertrase inclinaliile copilului, interesul pentru eclucalia fizicS. cerrinfele
rdpiiere-rimCreeaodgnumueclaiantmelliEeteunp-lcteroc.rtm,lelin;upcgnoddi1sraitsndrc,[oicaadelrsie{,tileecpuveuidlnsoacgroo'.oiprgdguiceal endaeectcaac)o.reoirsfaoujlnuidtcaalioilenngemSatuzunirciliean
privind practicarea ei ralionalS etc"
intre gcoaid Ei familie, mobilizind ;i antrenind masa pdrinlilor
in vederea colabordrii cu gcoa;la.
pdrinlii cei mai activi, care
In acest comirtet sint aleqi copiilor. !in
manifestd pricepere 9i interes fald de educalia
350
BIBI,]OGRA}.'IE CAIl...\B'd. \r. Dirigenlia, Ijdittrra c,idaclica si pedagogice. 1970.
{-'EALi$l:lSCIJ. N N. Pedagogia, Bucltic'sti. Iiditura Stadion' 1970.
{JEAU$ESCU. N. N. Rolul educaliei fizice in forrnarea or}rului, Itcli-
trlra Stacli0n,197:.
cIliRIT,4. 611()ll(lEl _.,\. ()lrtinriztrrear Icctiei de erlucatie fizici, i:lrlitrtrr
Staciion, 1971.
COI{ANESCU, I. Conlribu{ii la delinirea conceptului de autoeducatie.
In : Rcvista de pedagogie, nr. 3. 1969.
DANCSULY, A. qi S-A.LADE, D. Educa{ie 9i tonternporaneritate, Clrrj.
ilclitrrra Dacia. 1!172.
DANC,aSs[i,mII-i\l:a. r^e\. li S.\LADE, D. Modernizarea formelor de transtnitere-
ir In : R,c'rrisla clc pedagogie" nr- iJ, 196{J.
etunogtin{elor.
DUMITRE,SCU, GII., MANOL-ACIIE, '\ ;i RO$IAI'IL}, \'{" Pedasosia so-
riald, I.lditrrr-a po1 itici'r. I 972.
Ll,lNIN \i. I. Ilespre invA{inrintul public, FI.S.D.P, Iglli. i)I-rhIIl'ltIISCti. (;ti. ilielodc ;i tchnici llralerlratice in pedagogie, 13rrcu-
MARX K, IiNGELS !'R. Despre educa{ie si invdfimint' Editura didac- rcsti. l;ditura didar:t.lcir 1i pedagogica, 1869.
tica qi pedagogica. 1960.
CEALISESCU NICOLAtr Expunere cu privire Ia prograrnul P.C.R' GAI-, T. Morala, dominanta rna-jord a profilului personalitifii. ln: Fe-
vista dc podagogie, nr. 5. 1971.
pentru aiml bcuu:neEoat6;t!eirreii uqai ecdtiuvciatS{ia!iisiodceiaolliosgldicae,rnriadsieclaorr,epaennitvrueluaqluei- (;I.I[]RGIiSCU. FL. Lenin tlespre funclionalitatrea educa{iei' ln: Rr:vista
general baza principiitror eticii si de percragogir:, nr'. 1. l97lJ.
ezacrheiatSr{eiilas{oiicloiraldisinles;oi ccioertraatuenaisnteo,aslitrdtroprer. 1971. Bucr.rreq{i'
Edittrra MAI-I1I"1. M. Cronica ilnului 2000. Ilucureqii. Edit'.rra politicd. 1969.
politici.1971. I\{ALITA. M. Aurul cenu;iu, Cluj, Iiditure Dacia. vol. I, 1971, vo1. II'
CEAUbESCU NICOLAE. Ilaport la cel de al X-lea Congres al P.C.E" 1972.
Bucurreqti, Edirtura politicA, 1969.
IIALITA, M. Renor,arca pedagogiei 9i a educaliei in sprijinul Eliinlei
CEAU$ESCU, NICOLA]I. Raport la Conierinla Na{ionalf, a P.C.R" In : Revista de pcdagogio nr. 1, 1971.
19*21 iulie 1972, Ildi{r.rra poli't.ic5. 1972. rnoderne.
CEAU$ESCU, NiCor,AE. Cuvintare Ia adunarea lestiv5 consacratfl U,SNOLACHE, A.. CIIIRCEV. 'p\ edsai gDoAgiNciC, S19U6I4-.}', :\ Fedagogia, Brtctr-
r.citi, Editura didactici si
aniversSrii sernicentenarului ti.T.C', 14 apr. 1972, Brtcrtreqii, Edi-
ttrrra politicA, 1972. MANOLACIIII, A. Didacticir, domeniu de crea{ie. in : G'azeta lnvd{A-
utin:irrltri, r-rr'. B4il. 23.II I.1!166
ctjAu$Escu, N1col,.-\E cuvintarc' la conferinta N:rtionald a cadreleir
didactice. Bucuresti, llditura politici, 1969. IIICOI-cFaIStiCeiUi.nNc.izePlacreruarapneerlsrotanainlittrie{ipi.5tItnun: d}ler'rvei-sataeddttl:cpae{icelai g;oi gaieu,ionerd, u1-.
Cuvintare la Conferinla r*a{ioirali a nrgani-
CE,{LI$ESCU, NICOLAE 1O7')
zaliei pionierilor, 22 oct. 19?1. Bucunelti. Eoitura politicd, 1971.
CEAU$ESCU, NICOT,AE. Cuvintare la Plenara C.C. al F'C'R. din FOP, c1e'.sgu-luai.d(e)r-inii:vnStElirr"ni ins1i .rrln-ro:tlRllicthviiistaat'tdttealepeed.IaegPoegriefe, cntior.na6.re a pro-
ti8dm-tgintuiuluni'ieI31t9rc7u3r,ccquti,pIrJidviitrueralapodelizlivcoi,lta1r9e7a3. 9i perfec{ionarea invd- PalIrIlSCU. T. Notiunca Ele metodi de invitirnint' in
cE,Au$Escu, NIcoLAIl. cuvintare la consfStuirc.a cadrelor didactice ITOPFj,SCU. M.. ln : R.-'vista cle pedagog:e.
condi{iile rrroderniz[rii inr'5{6mintului.
care predau stiintele sociate in invltimintul superior, l0 nov. l$72' lr. 3, 1970. l'Ltrr\NCLr. (,;IL Func{iile educative ale activitd!ilor
Br-rcrtrcgti. Ilditura politici, 1972. il.ADUpi-ioIAnNie,reV;ti9, i politicir. 1972.
CE:\II$ESCU, NICOLAIt. Cttvintare la Conferinta Uniunii .lsot'ialiilor Iltrcure5ti. Ec.itura
G. q.a.
Studentilor ConruniEti din Rominia, 23 m;irtie, l97il. IiO$CA, AL., MUNTEANU, Creativitatea, rnodele progratnat.'"
Strrrlii de psihologie a gindirii. Bricrtrcgti, Edj.tura gtiin{ificd, 1967.
B,ARBULESCU, I'. s.a. Sistemul muncii edur:atrive in licee' I-ittcureqti, STAhICIU, GH. I. Cercetarea pedagogicir in fata exigentelor societirtii
Itditura didaciici Qi pedagogici, 1970. socialiste. In: Rcvista de pedagogie, nr. 3. 1969.
in S. flercetarea pedagogici
BARSANIISCU. S. Statutul entitatilor abstracte ;tiinta cduca{iei- f-i1'ANCIU. - aspecte nretodotrogice, Bucu-
Editrrra Politicir, 1969.
ln : Rcvista dr: pcdagogic, nr. 5, 1973. re;ti,
352 -13 - Itredagogia apijrill:i ii) tllr:llalriril uaiucilli,. I ijrl.:c .J J.J
a
$ICLOVAN, I. Munca edui:a1ivi in procesul antrenamentului sportiv, CUPRINS
Bucuregli, Editura U.C.F.-q., 19S4.
VI$AN, M. Procesul constituirii didactice actuale. In : Revista peda-
* * S*oBiHcAo, tnirri.re3,a19P68le. narei C.C. aI P.C.R, cu privire Ia dezvoltarea
t * pc*orinvtiIrilneoutiIlraairdeeeadzuvcFoallte{aienrieaafrieziglcieCp.qCeir.fseapcoltiroPtun.lCauri.,e[ta2.BdinficvnbSr{1ub8ma-r1iine9t-u2liuuimn. iaeBruti1ec9u,7r1e39q7ct3iu,.
I*JditPurraoiepeotluitlicdae.
&* 1973. ale vletii si ntuncii comuniqtilor" ale eticii
norrne
qi echitS{ii socialiste. Din : Confeiinla Nalionata a p.C.R., 19-21
iulie,
i 1972. intelectuald, Editirra didaeticd $i pedagogicA, 1921.
**
Bduca[ia
})ARTE/\ I
Bazele genL'rale ale pedagogiei
Capitolul L Obiectul, sarcinile gi metodelc de cercetar:t ale
tredagogiei
.\parilia Ei dezvoliarr:a pcciagogiei ca qliinla . ;)
17
Sarcinile pedagogiei
No{iunile fundairent:rl.e ale peclagogiei 2.'l
Izvoarele pedagogiei 24
JJ
Sistem,ul Etiinleior pedagogice 29
LegdLura pedagogiei c,.r altc gtiinte JI
\{etodologia c€rcel::ili ior pedrrgogice
Japito1u1 IL Forn'larea qi perfec{iouarea personalith{iiumane
Personalitatea Lrnr ani 4(i
Factorii care concii{ioneazi formarca personalitifii urnane
4'l
Ed,ucatita qi dezv'rltarea 55
Particularitdtile de virstd ;i indivirduale Irrrnort:rrtl:r lor i:r :rc!i-
59
rnea eduoallonalA
Capil.olui IIL Idealul educa{iei 67
7L
Esen ta idealu-iui edrrcativ 74
Caracterul obiec'tiv aI idealllui educa{iei
{dealul. edu,cntiei co,rnu,niste
355
PAF.TEA a ll-a n{odaliiir{ile de realizalc ii obiectivelor ii siircinil0r edLrcafiei 182
. r87
'tehnice
E ciLroalia prof esionalS 192
(lolrrponentele ecluca{iei cnmuniste 195
Capitolul IV. Irducalia esteti{A
Cla pit,o1 rr 1 I. llducatia intelectualb 1 1)7
:, Esen{a Ei con{inutul educa{iei es,te'ticc .
I4<e,.rrt,a ;i coltin,utul educa!iei jntelectuale 'O'biectivele eclucatiei estetice .
Obi.e''c{ivele gi sarcinile edLrc:rtiei intelectu,ale l! l obiectir.elor
Cdi qi nriiioac:t: dr: rlalizari'a oblcr:tlvrlor \i slrrcinil()l Cai si mijioace cle r:ealizarc salcinilor ecinc:l.iiei
{-14
i rrtelerctrral e t'dttca{ ici i qrs t etir:e
Eri u<'a f ia pol itico-i.cleol ogicir '-')1 C;rpitolul \'" l"llucatia fizicd. Corcla{ia educatiei tizice
celelalte laturi ale educa!iei conluniste
Citpi trrIu1 ll. Edur:a{ia rrtoralS PAR'I"li-\ il 1ll-itr
Rolrul si esenla ed,rrcafiei nror-ale I t).r Factolii educativi
Obieclivele gi sarcinile edLr,cafiei nroraic
Met,odi,ca eductr{iei nt{)riflr} cctlnruist.e I {}: ,3apitolul I. $coala" Sistemul de inv5linrini 20f)
Principiile edtrctrtiei trorale. 111 I]ezvolttarera invaf Al r intniui i n Ror-rr Anria 2i2
Principditle organizirii si.sielrrriiui d,e inva{arnini in }1.S.R.
Me,|odele ed,tr,ca{iei rnora,le 111
Strruc'tur:a sistenrLrlui cle irrvdtarnin,t in R.S.R.
['ai si rrri.]ioace de educa!ie rrrclr.alii lls
r31
tl i i(l rsr il i i trLt.t e cluc al ie nt, or aI- r: e t. d! e ne sl 1:"7
Edrtcareii p:rtrioti.sntului sociaiisl si a internationali.sntulu,j s,r-rc iti.List 1Ji Capitolul II. Procesul de inv6!5mint
s(ll)sib,eairn'l,!caintivt;eeirlnecao:s,fniioldsnanaurlicstuiunl'irelreudluue,idcasuofci.eacii{aiilenisit spiritul patrir:lisrnirlrri so,cialist
13F Esenla proresultLi de int:dtdmint
pirtriotice Caracterizarrea generald a procesului de invi{arnint . 220
Ilar'biicrullarirtilile procesul,ui de invd{arnint
E rlr.t,:ar e u u rn ani smului sacialist 1.1iJ Componentele esenli'ale ale prrocesrrilui dc ir-rvitiiinint " ')'), I
Esr-:n {.i'r e,dtrcafiei in sp i ri,tul llntir jtistItii I uI socii; I ist
Obie,ctivele si s;rr',cinile cducarii utrlanisltrrlui socriaiist 1J3 Principiile procesului de int-dfdmint . .),) r
146 229
C o nlinutul t nxdfd,mhft ttlui
I.)dur:u.rea atittt.dirtii cont.uttiste !a[d d.e muncd t.:7 Confinutul invd:{:unintului in orindLrirea socjalist:r . 2,t2
Esenfa cdrlc;jrii ettitudinii co.n)unjste Planul d,e inv5{iirnint
Jlrdrt,cal.i:.r in. prin, si pe1t1r rrt.,nc.1 fald de l.nr.lltc.j 1.17 Frogt:alrn rycolara t)A t
150 tManualul Ecolar
Obie,ctirrcle ;;i sarcinile echrciirit ;:titrldinii r_.oi.i-truriste . 24r
ritilncA de 1 lrl ,241
Ccrinle. peclagogicre r5"t .. 247
. 250
a iE r.lur: tir e cli s r. i plin e c:a n stie nte 155 hlet odele cle inxdpdtntrtt 252
1lsolt!a 1i confinLrtLrl disciplilc; crrnstienlc
15r E,senla gi continutul rnetodelor de invitdrnint, in c'onditiile mo-
!)rlttcali.a in spit it colectiuist dennizdrli invS{dmintuJui
l((l')UsireIice:crc1!atlj.vievrrder-l.eu,lcaea{d"ti1err(irjr:i;n(r,r(iislupsfipir]iirtri.;vlrctporlrleu.ioniticcr;iupislea,,cl l ivist I ir"{ MEtodele generale de inv.i{drrnint :.r!
Ilijloarele de invdlamint
j1t6i45 Control,rrtr qi apre'cierea prlceperilor qi 25(,
1tr7 cunoqtinlerlor, cleprind,e- 267
rilor
271
C.epitoluJ 111. Iidut:afia tehnicl Capitolul I1I. tr'ornre de organizare a activititii;colare
E()sbci,enc1r.ativFeile(o5nilisniltirlcuilnilcedrerccl:'rrricieail.ietei htnc.ihcncice
171: Lecfict, forrna de bazd. a organizdrii proces.ului tle inr(tfd,mint ZTT
Crrini;clc didactice generalc akr lec,fie,i
1 79, 2g2
JO l) 35/
Tipoiogia lecliiior 28;'
Pregatirea proiesorului pentru Iec{ic ' 29:j
ALte forme de organizare a procesului de invdtanlint . 29.,1
A,ctivitir{ile in afar-:r clasei gi extra$colare . 2_9;
i mpof.ar{a, scopitl si sarcinile activitAlilor ir af aL':t clasei ;i
297
€rxtfi.5( o1a1re
Con{inrrtul si Iorlrlcie o. ri,rit,i1iiu.'in afara c,i:rsi ,i cxii:a1co}irrc 300
IC a p i 1r-r l Lr I\.-. Prolesor:ul, Iigura centritlir a gcoiii
Ilolr,ri profesomlui in educarea cointtnistil a elevilor . 30ir
Personal ilatea piofesorLtlrti . ?,07
Perfoclionare'a pregiitirii person alu ui cli d'acti c . :ri I
Actirril;rle.a sr-rcial-cr.rlt.rrala a profesoruini , ,')r1^a
Capito1ul \,'" I)irigintele . li1 lr
I-ocul clirlgintelui in sistellul rnuncii educnl.ir-e cl:n lcoal:i ')r (,
Contin,r.rir"rl nuncii etlucatjve a dirigintelui ?i)'.
Ora de ciirigenJie
Capitoltrl \-I. Organizatia pionierilor st U.T.C.
F unclia edrrcrtivd a organizaliei pionierilor S1 u.T.c. 330
Structura organiza{.iei pionierilor qi a U.T.C . J) I
Conlin;trtr.rl ;i formele de activitate ale organiz:rl.iej niolierilor si
ale U.1l.C. 33{
Colabolarea organiza{iei pionierilor qi ii U.T.C. cu scolla ii.i l
CapitoluMI. Familia " 34it Redact or : Euijarl3',-i:.rirciL1
. 3.1r liehroreCa:l()1 : I. F€ir:e
Rolul si sariinile farniliei ca factor educativ
Pregdtirea podagogicd a pdrintilor - .Jo-1 Bucure$ti,7974
Colaborarea dintre gcoala ;1 farnilie
Ilibliosrafie CoLt tipar : 22,5
Tir?i:4200+740 er.
SI trP. .MOihl'laeinViait-eazCurariai.r4va
Cornanda nr- 2e
r-L
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Chirita, Georgeta - Pedagogie
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search