tice a e1evilor, oferind posibilitatea aprofunddrii ,,limbajului mms_daa.lt.lieAiiirlmsieaalbe.udilaeea-nllastuepcrioenrrunticuvgaleuri,eidc_siodseerpeduscenptsieotfurdretdg,aoinoalerroddarinageicniaepasraseptpdcaailarziauciit,teiveloictrahtiiepn,asmcaueLr-dndr,llte"ufonol ir.pa_-i
ori:esescfn:ei'leioixTaeumlclealgneoada-clattec,slu'jruinartia;p:illurl!,ve.eia_rmeaeeaic.i,cs,eccut,T.eftltsuieeeaiulineetvtlnlmiocfdceeie,rre.eia,n.xeomimtlttrc,armeealiohenl;nrmiltiipisavrgos,ie'pracuacd_ceo,eldrr-iuane,-lresbirgcscligeirou,noiotea,ireulltrfeocsiepnezcogurreuisiicipiftilztsti,irolceevedecaaialotndeiucr'nreeea.'dsa,act,eiiarldot'nfa.turcaoaoetmatr-rrrciseavlli-hinapcaji9tniafalapiaigutl'stidiic""enunidr"ti,i"lod"lsoo",mo*r"eibr"oiiri"osic"!dgp"cieotcii"iio,nmr,uv"a,iv-ri6eia,pireeiii,peltdo-"";ifgiiarrs;ri,.dtitjui,i-rum"ae-lm-""&d,rz'tereriovlt.rtu,"""ors.re1iuuleiiqtna_"dr,i
specifics artelor gi sincronizdrii informaliilor din diferite dome- e'cnmr1eL'xoaiufp"gr{lzGe.ricpieeuccdirasrleterng.idi-csln,eli'l"saiest5asits,rdlit-c.ieiiinr5ncriitl.asqterctii-nrmduavtsreiofniooe,diliccmimsetrteiiir'Lvianptie_ein5ld,cmi.aec,srdedemssasinnunumsccpzsirebliuoicuriglrelairt-sc,iasrciaiioturenrpieieaaaaarcitacusioonrrum,ai;afmttlimeil,piu-tpelu"rleaaprl,si"nuea;gciallr,duitm.;mi"s"ie!l"tiarinsocii-c.i;iem.'aitJrnrui"aiz;oi"1"ccr;aaai;e-cr"te_,,.
nii artistice. i.nf.l_uSeenr!b5drailseu, pdraemsopnecsttaratolirilielors,' pooterrtirivrdeu-reexe."r1c1itdriuo.iiip-uutrei"rntii"c"b.
ConJerin{ele, discufiile despre operele de artd, audifiile de
discuri, benzi de magnetofon, sau radio, uizionarea Jilmelor
didactice pe rteme de artd, proiectarea reproducerilor din capo-
dopere, vizionarea filmelor artistice gi a spectacoleior de
,teatru, operd, cercetarea bogSliei artei populare, vizitarea ve-
philor monumente de art6, a expoziliilor de artd plasticd, t'i-
zionarea unor emisiuni de televiziune, insolite de analizb gi
interpretare sint mijloace eficiente de extindere a orizontului
estetic al elevilor.
'efolelcIvlnoiir,caeaunrtcnizuearnnilueamtd,diernatleicteeprrcarutiulreirl,djeu..rdinradttmteziacatdifc"i,erm,deIaasreesnea,rbaadrprtietleitup;dlcaiosnlt.iialcoreer,,
de crealie artisticd, In cadrul acestora ei desfd;oard o activi-
tate creatoare, fac exercilii pentru a-gi insugi eiementele cie
bazd ale tehnicii artistice.
Elevii trebuie invSlali sd-gi organizeze viata dupd legiie
frumosului, sd realizeze estetica mediului, infrumuselindu-si
camera de lucru, locuinla, gospoddria, clasa, gcoala, prin ordine,
curdlenie, armonie. rln relaliile sociale, frumosul se manifest5
prin eleganld, politele, corectitudinea limbajului, prin vocabu-
lar, prin modul de adresare fald de ceilalli, prin comportare
civilizatd, respectarea disciplinei, prin linutd gi imbrdcdminte.
iEstetica conduitei este rezultatul stilului de via!5 aI colecti-
vului.
Toate mijloacele menlionate trebuie sd-i ajute pe elevi s6
simtd nevoia de a imbina permanent utilul cu frumosul, in
viald, in muncd, in crealie.
In educalia esteticd are un rol deosebit
condiliilor de viald, in a$a fel incit frum,osul sd organizaree
se eviden-
lieze I'a fiecare pas. Foarte eficientd este qi contemplarea frtl-
muselilor naturii, cu ocazia drumeliilor gi excursiilor.
Familia gi gcoala au datoria de a sesiza inclinaliile 9i
iinteresele artistice alel elevilor gi de a le dirija pe cei potri-
vite, integrindu-Ie in dezvoltarea multilaterald a personalitdfii,
Actiuitatea de educafiie prin leclii gi celelalte forme
tizicd.,
organizate in gcoald gi in ei, asigurd in mare mdsurd
afara
Dealizarea sarcinilor educaliei estetice.
198
CAPITOLUL V la indeplinirea cu succes a sancinilor generale pe linia forrndrii
ornului de tip nou.
EDUCATIA FIZtCa. CORELATIA EDUCATTEI
FIZICE CU CELELALTE LATURI Farti'drul Cornunisrt Rom6n qi guvernul au luat in perrna-
ALE DDUCATIEI COMUNISTE* nsepnoD{rdt,inmpeadnnsutarrluiizpafuensnadtraru'cmindeeinlzotavroreelttadaureEcrarattiiaienciliftfiiizcvid.i,tcIaeliiaredcieeesseteediucacdcatiltriienvriptfdiozlnii.ct1adnlaEi
ei nr.r trebuie privitd in mod unilateral, num,ai prin prisma
ft oiul educaliei fizlce, ca laturd a edu,catiei coirnu-
lnui,istseo$ciieimtSpfioi rctaonm{uaneisirtpeeantur,ufodsetzsr,urrbltlainreia,atemlunltmilaotderdaeldosaeboi,tmdue- rolului car"e-i re\rine in dezvo'Itarea fizicd qi intdrirea sdndt5lii.
Ea exercitd o influen!5 multilater'a'I5 asupra dezvoltdrii, deoa-
intemei ertorii marxisrn-leninisrnului.
reoe se afid in corelalie cu toate celelalte ltatu,ri aLe ed'ucatiei
Vorbind despre edurca{ia viitorul.ui, I\.[arx a ardtat cd ea
cornuniste.
,,...vo cornrbina rnunca prodtldtivd cu invdtdrn{ntutr qi cu gim-
naslica, nu numai ca metodd pentru mirirea prorducliei sorciale, I-egdtura educaliei fizice cu celelalte cornponente al"e edu-
ci oa singura metodS pentru forrnarea unor oameni dezvol:,tali ca{iei cornuniste este obieativd qi fireasc5; ea este deterrninatd
din toate punictele de vedere"t, iar Lenin a subLinia,t ro1u1 edu- de nevoiLe vietii soci,ale, de natur,a so,ciettdtii sociaListe, in care
oarnenii trebuie sd fie dezvol,t'ati din toate puncfele de vedere,
caliei fizirce in pregdtirea tineretului, ardtind cd ,,... l,i:i ii revine atit fizic, ctt qi psihi,c, pentru ca sd poatd munrci cu randarnent
gi in rnod creator.
s.ancina de a duce pind tra oapdt, de a desdvirqi cauza comunis-
Corelalia educaliei fizice cu edu'ca{ia intelectuald, m'oral5,
m'ului, lui ii va reve,ni sarrcina de a lupla pentru co,munism, e}
estbetiLcd, tehnicd face ca procesul pedagogi,c de educatie fizicd
va tr,ebui sd intirnrpine aceste lupte plin de vigrare gi de sdnS- sd fie mai bine orierltat, spre atingenea scopu,Iui urmS,rit gi mai
tate, cu n,ernri de otel Ei muErchi de fier".
bogat in confinut. De aceea, cunoaEterea interrelaliilor dintre
Astdzi, in condi;fiilre d,ezvoltdrii m,ultila'ie'ra1e a sociertS$ii so-
cialiste in lara noaStrS, edu,ca{ia fizircd esrte parte integrantd a educa{ia fizicd qi celelalte laturi ale edu,caliei comuniste pre-
activitdlii de instruire Ei de educare a tineretului, c,ontribuind zintd o mare importan{d podngogicd.
* Deoarece problemele complexe a1e edu.cafiei fi.zice ,ca l,aturd a
cesuRl e.railiiznasrter:aucatcive-setde'iuicnarttievrrgeil-alliiapimr"bopuinedtddeleqn'itveelcuaLlitacetenainlperloor-
feliezdrauierenau){i,esmi,ianciot lmsatuuondolsiarteet.el(aeifnsia'ecneatd5'du, rrccuoalnfid{eiinisfucizti,pioloi'ebnieeolooutricvdeeel,els,asa,plrtceeicnilr,aia, ltriutnaortidea,alinlreted.elivdodu,mecaretrieae--i
comuLnIi{s.teM(Na.rar.). Capitalul, dezvoltdrii multilaterale a inrdividului.
p. 495. Ca iaturd a educaliei cornunisrte, educalia fizircd dezvolt6
200 drragostea de viafd, bucuria de a munrci, realizeazd un echllibru
sufLetesc foart,e neces'ar in aativirtatea oarnenilor. Ea trebuie sd"
exereite o influenld pozirtivd asupra desfSgurdrii norrnale a pro-
ceselor psihice. A-lternarea ralionalS a activitd{ii inte,lectuale
cu miqcarea contribuie la creg'te{"ea randarnentului procesului
de invd{dmint.
Dezvoltarrea fizicd anrnonio,asd are o importanld de prim
ordin Ei in pregbtirea pentru muncd a eleviLor. Ea este o con-
difie ne,cesard pentru insuqirea cu succes a oricdrei specializdri
in produclie, linind seetma de f,aptul cd in'd,ustnia moderni, cu
pi 1Cf. Lucrdrile Conferintei pe tari a pmriivgieredrilias-pdoerztvivoel;tadriena iulie 196?
a ltotd,rirea Ple,narei c.c. al P.c.R. cu
edu,catiei fizice gi sponbului din 28 lebruarie - 2m,antie 1928. contrirnud
201
efcleguei'dcclfivaciitinilaize-nLaonloduuezoleuevrneitnrauutsanocietrSer_dcomrsicctterc,.otaesre'fdf,uruado.fpuaag_rlprlpiaueeeilolrnirt,rtuiA,cararraSiiaenes'nnn,iocdztdc_andsldigpzgldzanceepeferrudduudiauets{arzlerieitnoiorrtent,nuo,aisaieianac,ecrr'dtl'rctvtvcadd,eieabj.ueuosutnteetlrfttiuiscreutogeleetcpuSadcpueroacrreiozcratiuahmluadlrrrencolaurimsta"ueireiscuaroEun'iatgllnmut;eeaarsomnii,pefiectcpaclacisfeuaddszaauenaiaulprlie{.iilti.cinettiunnihnrculiium-bcieilno,cieuitdiioqcrznoco,uttosrcJtaieaaaenmcnttubneniismi1larztzind^aiudueeep,ceicglir_,etelucanceilmaedodleefdniqcipsednlooganxeeoiaseeoelaivinesndrtielpczmm,acisufispoecirtuvar.dtEsceoioieocdeevgnoidsubiptnrtaeagaeaireeiailgatcasirstotd(.aelnmnddeedna(it,pgrzt.irfalirtr.nif'rtecieuarimisusaiidfelceiieiootdi-dsfcceponii^ordopietnnuna.sdlttuct,ueeud,g,taftrealfauidemca-hriilmr.liocautll"eeionglradtereepiiriLio"ifmp,eci.oip,datcncs?cpo'uusatsaEeecaputet"riiDeetrebt,arasi"",em"aviliAinirilem.b"""si.duue"tuae'e;oc"aiil.gaiintieo;xrtl"'lrii-ntug;Ioizicl,i-eeopn".";a;va;'idaaisria"i.apea.roi,cr*-r-'"r".iid'"its.i"Antnrtfrluot;abgiildiifizar;r,panrii"ariearelrt;ir,ioeiocluuztionees:t,t_uai_6aei,rtaa-_,,-e, Tn procesul pedagogi,c de eduicalie fizicd, elevii dobindesc
4nefrtifrzloio.inrcIrmtgiumirbelnusiiinuntneatc,edroieire.la,fePovcrrmitmaaucaufddtlin,cimlcaienit.pidroiecnirfno'atta,en,mcnlceeiodl,icdcl,iatiuldpreaaaerllcceioodidvinctaiiahul.itnlze,madaelucaaiieneciriitcmivmraeudocnfiodaczndeitcf.ruond'rtetue.draoeEzrvddionuacecrmauulpeiand- cunrogtrinle despre procedeele 'ralionale de efedbuare a actetror
m,otrirce. Toto,datS, li se predau noliuni generale referitoare la
utilizarea ra{ionald, in viald Ei in muncd, a deprinderil'or gi
priceperilor motri'ce pe care le'au d,obindirt, despre importanla
Ei necesi'tiatea edr-r'c'a!iei fizice in dezvoltarea personalitdlii
& Lln'tlarie.
tI Este necesar ca elevii sd stdpineascd un sistem larg de cu-
noqtinie ;'tiinlifice legate de cornporrtarea organismului ln eforrt,
; de fc;rllarea qi perfe,clionarea deprinderilor motrice.
I Frincipiile, reguliie qi metode'le cele mai eficiente, care tre-
buie sa stea la baza pregdtirii ;tiinlifice sint precizate elevilor
q nu numai in aclivilatea de educalie fizicd qi sp,or,t, ci gi 1a alte
I obie,c1.e de invS{5minl, ca : psiho}ogia, fizio'logia, chimia, igi-
l
l ena e.l,c.
l Ctt:elafia educa{iei Jizice cu educalria m,oral,ii. In procesul
l
' peclagc'gic de educalie fizi;cd se manif,estd gi, intr-o anumitd md-
sure, se forn-reazf, tr5sdturile fund.amentale ale mora'lei comu-
*
niste.
Educalia fizicd este un bun prilej de dezvoltare a congtiinlei
Ei conrXuitei morale, de formare a trdsSturllor morrale. Noliunile,
convingerile, sentimentele, deprinderile Ei obiEnuinlele morale
de dez-
gdsesc. in a,clivita,tea de educalie fizlca, un cimp larg
voltare.
fcvcoaaorrrileetiIfS-iIrcpnrediarpiardfco:reitr.nirgzcntiadrncentlidieossdnmsauauruclcpelianoglirailiateupsrfoeiizsrtdnitueceafcdemtae.flgnruieiulaiuiarsif'opiaznoliemcrarreutvcuno'cltciosvidnnic'stidentmdtlnieiotirrneidanclr',piieteuaa"laerlil_czdcatrruer,"ae"iueaJi"r"."utdilc"euiiz"si.,-ii F,rracticind diferite r,amuri de spont, elevii gi sportivii devin
dmmceeuuzalrvPt"fuoir.zoalrtt'cacyEeir1nes.ti'aeeAelleecafire'pccda'itteeisutn'uatrd,eldtd,fia,'nadri't.acledoecerrdrnceaii.nanagtcledit'lcie_vaccpliprtteueaanaetcteiareiutaz.ddlii-inn-ic-t"sodeu.ne.l;ged^mi-irtleriuuiuanatrulcL"J"duq"r"rsrrrrvreqiut"t!diii'irer""rs"!lfL6#id*rlsuao"otrar"r".d,i, buni patrioli, sint mindri cd pot repnezen'ta gcoala, clubul, tara,
stabil'esc relalii d,e prietenie si tovdrdgie cu coe'chipierii, devin
respoar,sabili nu numai pentru munlca lof, ci Ei pentru cea a
cole;ctivului din care fac parte, respec'td Ei igi ajutd tovardEii de
munrcF, dau dovadd de disciplind liber consi nlittd, adoptd o ati-
tudine congtientd fald de rnuncd gi pr,oprietatea obgteas,cd, sint
core'c.[,i, sineeri, cinsti!i, hortd,rilli Ei perseverenli. Toate aceste
Capa'citatera de dirijare conErfientd a miEcdrilor este legatd de rrdtsdt".ll'i morale se lormeazd c'a rdspuns fa!5 de cerinfele ridi-
calritdtiJ.ou: m'otnice, de dezvcltarea clarri,tdtii sen- oate d,e pedagog, se desdvirEesc prin'lr-o actLivitate permanentd,
perfecfionarea
"".u_ in ca'drul unui regim de muncd gi de viald corespunzdtor, La
lectlil,e de educafie fizicd in Ecoald, ca Ei in prorcesul de antre-
nament sportiv.
;prJ;iii;;;r.,r2z,a1!,iitc,o^rmmpg€rtaorreii, Fracti'carea exer'ciliilor fizice necesitd gi solicit5 ca1it6!i
a bogdliei reprezen,tdri@ rnorrale, punindu-i pe elevi Ei sportivi in situa{ia de a apela in
gi sintetizare a mi;cdrii,or.
perrdanenld la ele.
2C2 203
rnreeuszmpuE&elftcieatcptuetlru.lienagdrciertra'doorriaetaegxo.oetisrvctietiata-ti-iiep'oesrnuftsirzluiincumetducnrgeeidzbv. ionnletrieoovrbgiia,ig-n,iniszuaii'ntidflaipe,or.ot",r,*.ct"bu!lui..ei;. Turismul oferd condilii penitru sesiz-aroa gi in{elegerea fru-
mosului din nlaatiunrldeleEgi evriaelaa sociald, din relatiiie dintre oameni,
*i " ;;";h;;ri;i#ilj j!r:::ll33d:?:"lf":sjl":l:i,t.pl?1:13iu.t:1::ll1nl"_:i:,^d'1].l^]":let::"li-rgli::':_le.,l"1:,f.r,j=i1,jis;i,io1.iin,:_1d"ids_i{e,nteqid:alceeTprriredinii:tvdnru:dd=etciittnr:r,ai,erdile?oieuedrpplaSo'ieiezfrtrningdzf"sieaia:i"cr_s"*e,ndna"t,c1,tr,ei'E*casru,--ii,*"i,i;"lipint;;;ai-;";"";;i/aa;iiid"l;cl",ut.;"iI,;v,"1hipi;ti;da;f#1irtl;e";;ri",;a;f;irir.i;l#.;'s"";ip",;;'",'o''"rrr"i"'uJir?i"iliji"rr';''.*i"i"".d,l,ii,.:,'r^iii.',s,'"?'|ij'.l'e".,;,?l",,ii*siXl'Loilu"ali".";_i contribuind
;i realizarea unei com'portdri fru-
dsd,eearmivAegcoriitr-oiafvib'licdtigaanrtceeudaianpldeol,isenemuerddotduer.acin,laemo*|ficoeiouramfnilzeiu,in.ccitdsrotleneg.vvi iusnpigoedrortiv,eessdeteengtt;eiirnpuln"niietib,.ou-rdnreapp,rrriiilnteu_j moase.
lcrncicnmeepfeedaai^iiolsrta1rieereueaetmm0eMlvlsogeCr'ucifrtdul,ririidreouj,.jiuol,acisiuozrnom,grpealouaeilcfierafraulr'aloecltcaieisiS,s,apleaifelxreoopidolaafcedarmeerdrfmguuilmiaceezienulrioi,lidsedfani,fcniftcrcuicnuerrdoiaudeolc,cincom,{tmairadaoiiarsceiplumluuciijicegeuEeasrntestiieiicejiitoanplcouafilfsfiieraioiloeidtizzoe,golrlrctoiirirdnetauacchrpinp,erereciidpauerannoecieng.tclace{nui"elnioazruteltf,iul;edrrrcn,ei"-uii,arneiltmigraimer;"ltiidueidld;"nliib;etq9uui,"rraeg,ueivticsucotei"aeidgeaaaei1rn,rllildasevefpii!radiarraoaaioauurndvpii"nsl,mee.i.cdnei'iaaszfbnoemeiutvlrn.iEeizcmlbo.isaduvtri,leiir-"teioscptteear*re"sodrilorir-stieo,c.aeiaciir't,-iisnfatrroaiAii*d.rilipstarelaioecireui-nea*bit,igciepeicieiivoltaldoximid*aeiizaeeroat"utaarmtimcsdi"cijlort.l"nopearooeee,_r_sr_r._-i-aae_.i
tcdcsuo_ainnelrzletRimvnaoisuutltre'tzrtdnuiib,udJo1ue,lais'stlqfqedtiir,rruEinaan,oncrpaetmr,puirrderronaanxdcaieEatcir,i"rccmfisva"iuligir,ircsie"alc.o"acreterdes*ar,iafiul,io-n""pr"uei,cura"igipini.mr"rai-ecit!eqiiui,zvaccsild,ctthraufeiriltruop,emrp;.p;uemA"rsri;cnine;got!cr,.amieudimaripfrilarboicunirio,ria.a"nrnrpponloae"srnia"is_niei Cali,tatea execu{iei qi core,ctitudinea sint mr-rlt influenlate
de cap,aci.tatea de a per,cepe, inlelege ;i realiza frumosul.
204
IlduCcaolriealatleiahnedicudcaigliei iinfidzeicpelincettgeiteduscaafricainteillte'niccdu" ;i proJesionald,
succcs numai
atunci cind este corelatb optimal cu cducatia fiz\cd, deoarece
participarea elevilor, a tineretultti, a o'amenilor muncii 1a acti-
vit'atea prodr.rctir-I presupune calitdli tnotrice dobindite prin
practi'carea educaliei fizi'ce, Ei anume : rezistenld, indeminare,
vitezd de execufie, agiiitate. Pe acest fond se forrmeazd muit
mai i,i;or deprinderile pnotesionale, se obline o capacitate de
muncA sporit6 si un randamen't mai m'are.
Sarcina plegdtirii tin'eretului pentru muncd este legatI or-
ganic de dezvol,tarea fizicl., de educarea capacitdfii de a e'fe'c-
tr,ra migc[ri precise, rapide ;i. inderninatice, cu o inalti coordo-
nare qi, in caz de nevoie, cu suficientd putere ;i pe o perioadd
lelativ indelungatd.
In cadrul le'c{iilor de edu,cafie fizicd se insugesc deprinderi
motrice practice, folosite direct in via!5 sau altele care ii ajutd
p,e elevi indirect in munci. [n actrir,'iitatea ,prrodnrctivd sint fo,a,rte
r-r,tLile, cle exernplu, depn'indeu'ile unei linute c,crrecte, priceperea
cle a f'olosi Breut;atea si inerrlia corpul,ui, de a dn,tra nepede $i
('or€Cd 1n cadenla gi in /i.tm;ul m,uncii etr.
Educalia fizicd ridicd potenlia1ul de mun'cd al ele'n'ului, ii
dd posibilitatea sd minuiascd uneltele prin executarea unor
migclri nrai e.conomice, mai ralionale.
Edncalia fizicd creeazd o bund stare a sdndtSlii, foarte ne-
cesari in orice activi'tate.
Irridlirea orgarnismului prin practicarea exerciliilor fizice
plevin'e uneie atitudini vicioase pe cal:e le-ar putea provoca
srpecifircrul urfor ramurri d,e pr'odnrc,tie.
Legdtura dintre educatia fizicd ;i inuncd nu este unilate-
raid. La lecliile pra,crtice in atelier, pe lotul experimental, in
vizitele in produc{ie, in procesul muncii productive a elevilor,
se alordd un anu,mit lo,c Ei problemelor de fiziologie a mi,Ecdrii
205
;gfigi?nzil:ildca'lf:edcf"trijis:vgjJoi"itea1ciTn,iat9deili-a-,ual;ltditiml,ed'ils.ui{itn1eocarn5oilird3'dyuAeGzccsvte,iiov!stJ&tdtsge,""r"i.;ci"iiu"iioniaitq',H-,ptrii*n'l'"i*,ilore.d"co*osen.iutane,itlaetcifsvoeoeinlm0iirmnrseiibntpbeeuulai,ed,nl,ere"rn,a,e'cr,nlo;iencnva_u-i PARTEA a flf-a
#ii,' ;;;- ;a;loiclaeftsAetIecatdii"vo"si"mreib:eabIanteziii"aelreaidfzfdede{en"eda:irc3.rt'nicvayitlgiaetcefdi,z'pii"c""*pda"t""in"J"rfiit"l",u"ale'"prnu*tlfeieraaisuozidiilerra,anuidn'fadfmiifeie"-'n.iel,"itn"u,trlru"ciin5,_ FACTORII EDUCATIVI
fducalia comunistd se reahzeazd prin inierm,ediul mai
m;ultor factori educativi : Ercoala, onganizalia pionierilor gi
U.T.C., faimiJ.ia, opinia publitcS, mas,smedia, care acli,oneazd con-
vergent in lumina idealului educaliei com,uniste.
$coala este factorul edr.r'cativ cel mai impoltant, deoarece
cuprinde un sistenn complex de infiuenle organizarte, exerci-
tate c'onq,tie,nt Ei sisterrtatirc, intr-o peri,oadd indelunga't5, cea
mai favorablld pentru formarea personalitdlii.
Pr-ezentind scoala ca facjrc'r redu,cativ esLt'e ,necesar sd ne
referi,m la organizarea in,s'tituliilor s'colare, plrercum Ei Ia ac,tivi-
tatea desfdguratd, l'a procesul de invSldmint cu problemele sale
complexe, studiate de diidacticd gi, de aisemenea, sd vorbim des-
pre profesor, ca figurd ,centrald a qc'ol,ii qi despre diriginte, care
are un rol de,orsebilt in sistemul municii educative.
Din,tre ceilLalli facrbori ednrca,tivi, menliond,m, in m'ord spe-
cial, organiza{ia pionierilor, U.T.C.-nl. ;i Jamil.ia.
lai,c5, fdrd disorimindri de o:,asd sau stare m,aterialS sint prezente
numai in orinduirea ,sotciialis,td c'a'ne ,asigurd condiliile mate-
riale necesare pentru,ca gcoalia sd fie accesibiid intnegului popor.
Sistemul de invdfdmint este strins legat de via{d, fiind pus in
slu j ba mdre!.e1or s'ar,cini ale con'stru,cliei so cialiste.
In toate !5ri1e sorci,ailiste, sisternul de invdflmint contribuie
substanlial la rldicarea nivelului culrtural, devenind factorul
esenlial de cultr.rrd si civiiizalie, mijlocul prinrcipal de infdptuire
a revolu{iei culturale.
CAPITOLUL I DEZ\iOLTAREA INVATAMINTULUI TN RO]\,IANIA
$coALA. STSTEMUL DE iNVATaNTiNT Primele forme organizate ale invdtdmintului pe teritoriul
S istenntl de |nud.fl,nelizt dintr-o lard cuprinde tota- patriei no,astre au existat cu mai bine de 2 000 de ani in urm5,
Iitatea in,stituliilor scol'a,re, care se afld intr-o anumitd corela- dal momente mai i'mporitante in is'toria invSldmintului au fost
rnancate in timpul o,rinduirrii feudale, prin infiin!area $colii
!ie, sint organizate gi func{ioneazl pe baza anumitor principii. romdneEti de la biserica Sf. Nicolae din Scheii Bragovului (1495),
In,stittuliile g,colare sint constituite in sisteme de invdfdmi'nt, a Girnnaz-,iului sdsesc din Bragov (1544), a Coiegiului l,artin de .la
diferenfiate d'e la o orinduire sorciaiS la alta, cu note specifice
Cotnari (1562-1563), a Aca,demiei Vasiliene de la Iaqi (1640), a
pentr,u fie,care tard. Acadtemiei din Bucuresti (sfirsitul sec. a1 XVII-Iea), sub domnia
Organizarea qcolard reflectd cerintele vieJii sociale Ei este Iui Constantin Brincoveanu, qi a soo,lilor ,de la Blaj (d rpd 1754).
tn prima jumdtate a secolului al XIX-lEa, burghezia in ascen-
determinatd de nivelui dezvoltdrii e,c'onomice, social-politice ;i 'iamlupoprtbaat npteen,lninr arccreeasrtresaenunsru,rieinvivndl1dumi iGnthn. rAalisoaLcnahli,; contri-
culturale a socie'td!ii. siunre
Ia Iasi
In orinduirile bazate pe exploat'are, sistemul de invdtimint lruli,i
(1814-1818) si lui Gh. Lazdr, ,la Bucuresti (1818-1821). In 1835
serve$te interesele cl'asei dominante, are car'acter de clasd. De a l,uat fiintd la Iagi Academi,a Mihii,leand. ln rtirnpul domniei lui
Al. I. (C18u6z4a).sI-nauT,froannd:sailtvaunniinvegris-iiatSulie,lxetin'dse l;a Jrasi (1860) si Bucu-
exe,mplu, in ldrile capitalisle ,,invd{5mintu1 este organizat gi regti ,activitatea s,,colile ecn-
este accesibil pentru cei avufi"l. CLasa exploatatd are ac('es
nurnai in qcolile de grad inferior (primare, supraprimai'e, colri-
fesi,onale unirte. greco-catoliice. ln anut 1872 s-a infiinlat Uni-
plimenJtare, profesionale), in timp ce inv5{dmintul mediu ;i r,"ersitatea clin Ciuj.
supelior: este rez.,ervat claselor exploatatoare, accesut in aceste O irrrportan!5 deosebi,td pen,tru dezvoltarea invdldmintului
EcoJIinfiinnudmceononadsiteiolndarti
de aahitarea unor taxe. rimin in in !pnur,naenaolrrabsatrzdeL'aeruenvueinistisI-teemgii inslrucli,unii din 1864. p-rin ca,,re
capitalilsrte, oopiii exploattalil,o,r de invdfdmint unitar, in ambele
afara invSldrnintului, numinrl analfabelilor fiind incd ,ridicat, se
de exemplu inrlr-o serie de state din Afri,ca, Asia, Annerica de principate. Plincipalra prevedere progresistd a acestor legi, obli-
Sud. DeEi dreptul ia invSldturd este insc'::is in legi, nu existd gativitatea instrucliei primare, a fos,t aplicatd parlial in 1906,
statistica inlegistrind 82,67 o/o analfabeli.
posibilitSli de realizare a acestuia.
Progrese pe linia organizdrii s-au realizat prin cele doud
Revendlcdr,ile maselor muncitoare din !5rile capi'taliste :
Iegi ale lui Spi,ru Hanert : Legea invdlSmintului secrunda,r Si supe-
;coa,ia unicd, clem'ocraticS, accesibild into:egului papotr, scoala rior (1898) gi Legea invdfdmintu,lui profesional (1899).
tY. I. Lenin Despre invdtdmintul public. E.S.D.P., 1959, p. 20.
:08 14 - Pedagogia aplicate la dom€niu.l educaliei fizlce 2A9
.siiiti"o"rr"ic"ut",toeif*c"p-il%G"avinm"ier1-it6ina"opi";ot""iie"a";-.o.iarluiaoaiifoutLtiiogacasJe7cualadiguno9rtaieavlll2p^ei.oS12rcttiiel9-qe'nodm7ocr1pri9rioazm8nei3lari-a'vlet3f11oi'nSec,,9rteplsui46anredlq4imu,'necissus'iinle;nninac-nucgtadotuumoeraanelrpniaaleduassrEiaoeii.fea9src2iditu3ceiEuq,anca4sisidrucaunes:c/nopuaoaue'ermdps,-crtaueia7erolreri6ndaigEco,5dl6gcort,eie'/2o,npor%rlD.lieieaiddlecol-udroiaurne\errntiocxcarparaeeat-'tnoomrimrvpatletiiraeSptdcliienncllteuucgvaia--l'rii guvernului pnivind perfeclionarea invdlimintu,Lui profesional
;i tehnic, a invdldminrtulrLri de ou,Itu,rd gen'erald, superior e,tc.
r'pas-lurdi-anlocLpct1eiotcadgp.t2edi4ial,odirpunrbpveadScrulnidnemms,nlaii-rlsoultirruLamleuregui aenpacdriiiilmn,cvtma'daarlt,Suiarmailtirisenrsettagulntaluuleqliu,csioeaEclYiilrie'ripnnmdrgiamernedauidiri-iaqnnitosra1mu9cpc3aec9l-'- Pentru realizarera prevederilor legale s-au alocat sume irn-
porlante din bugetul statului Ei s-au luat mdsuri pentru con-
slot,rrusirei aasqigcuorlailorireapecoinntdreiligiIotre"rimto,arifuiel'riladlreici,onpeesnpturnuzddiototaarreea,
;coli-
ajun-
gindu-se ca, in 1963-1964, 1a fie'care 5 }ocuitori ai ldrii unul
sd studieze in inv5ld,mintul de s,tat.
In 1965, la Congresul al lX-lea al P.C.R. s-a prrs problerna
perfecliondrii sistemului de invd!5mint pentru a rispunde sar-
cinilor sporite ale construcliei socialismului gi s-a accentuat
necesitatea legdrii ;colii de uiafd. Pe baza directivelor Con-
gresului aI IX-Iea aI P.C.R. au fost luate mdsuri pentru mdri-
rea duratei invdldmintului general obligatoriu, pentru ertin-
rioao:e. derea ;i diuersificarea inudfidmintului tnediu, profesional gi
perioad a 7940-i944 au fost elaboriate legi ;ovine care
In superior in vederea pregdtirii cadrelor caiificate, pentru
au Cextainsesmgeineinaqcoorag1a6nidzia'st'ecriamiinnavrdeald'nm'ainliotunlaulidn9oisrtarusiainld'.t.impul
perfeclionarea invdldmintului seral qi fdrS frecvenld. Cores-
punzdtor acestor prevederi au fost create condiliile materiale
dn""ou"mmi idn"iar.:uliieelfiacbnuualrtLgfifrhaaeblioes-clridnlozoruElEieiniresrEientridmauialanmvra'ualftsaocbloaer{rimleozur nufclitiiatnotrdamrede,neilninpe1er9'es4ta4e
necesare.
In 1969, la Crc,ngresul al X-lea ,a,l P.C.R. s-a form,r;,la,t ca obi-
ectiv principail in dezvoltarea invSldmintului, necesitatea iegdrii
imr4-c"eil0iitusru0e1Dcl"0uct";uuistf0ipt-rv0d-"ad,0eae"p.cuuleooiunitlrmi'rbvatter'puaacl,'ulrspleaasaporrrreonptlmenailonitdtdretilusc,delulesruPari,iiia'l.CcrnnCco.iniRoio.nnvC.iaas6.sitnJptIrrdaure,mocinCdr{ii.creioeiei,npntsiutafuaei[sbrfr,eosina-jfcuait.iiaggnaduild-Peilds.bz'emCrvuizd'orvuRgiloclth'uaaltedaitr,zeirineonap.a-1me.nc9soio4ivsnqb5elfeiaoleua-zr--au-
scolii de viald, ardtindu-se cd in etapa actuald progresul eco-
flpuorsei,tgcf6ouii'rmereauolarcgtiedanreiiazlroa-r,,cerianni,ieinncveSle''trgteidmteuincrdotunclouumi lpiiecehi,indba,aalizroeenaadlaeenm,-aaolcicatrbiare.t'tiiitcsdett-illuog-ri nomi,c Ei social al ldrii este asigur,at de formar,ea gi calificarea
cadrelor de oameni ai muncii de toate categoriile, de formarea
specialigtilor gi tehnicienilor la nivelul dezvoltdrii gtiinlei si
tehnicii conrteryrporane. S:arcina primordiald a invdldmintului
o constituie integrarea rapidd ;i,eficientd. a absoluenfiilor in,
ntuncd ;i i.n uiala sociald. ,,Ridicarea nivelului de pregdtire
tEutriiinletifirdcisd,tginictdiveecaulletuordmguelunieirna,ladine'tastt"e1,'aisaldrzEi cuonaa1ad, cina trdsS-
factor
principal de educalie, ,,trebuie sd dea societdlii atit buni spe_-
"psi-dinni"oertft,rfoorcr,"RFeseti"ta.eugo*ei,lbpni-"rifr'tgi"odcrdir,iueiara,imlmnnntidunpvioaezer"aa,iaannisllrnEeSt,netaev.itamixrnSipesilruaindenacrtmvuuvmuqepditnl'nduidrliaiin'teinmtloulidp'iromf,iiieuinnrucrnlptaiseu5elrdauilitunaaiIrnaiiitnesupib'1insnaeE9tez4enclla8emoatllrusiauhaialosudatntieeavtomudmuraetiotsruui'tcuilrrnuraSonavil'rteSdirzLcloeapdeorlrgaiepnneiramiivtianlidodptipnlruoda,verimSutnfafdoiltidnnlsru;-tttli cialigti, cit qi cetdleni inaintali cu un orizont larg, cu spirit de
iniliativ5, cu o minte re'ceptivd la tot ce e nou gi avansat, cu
un inal.t spirit de responsar-r*ilita,te fald de indratori,rile sociale((2.
La Conferinla NalionalS a P.C.R. din 19-2i iuiie 1972
s-a sublinial cd, pentru integrarea in produclie si asigurarea
r Nicolae Ceausescu Raport la .cel de al X.lea Congres al P.C.R.,
Bu,cureEti, Edituna politi'c6, 1969, p. 93.
2 Op. cit., p. 94.
:lo 2Ll
cfigLo;i";tiro(t;l(';ierIal,i*tapidi;l,eri"r;"p"rnpbrarialu'eirnp,i,cardpSe",egnnixdledntat"iienracsi'rid,ieanpearnrrrodpsifiuetprol,ees,'cbirmoi'uzinauoia,lninelzetcd'uciro,iai1,i,nuatttinuingti'unUufi.raesotctderdP,oror9O'maiu.CmipeeSrmeniunniule-itllrmo,-,fcroibelLmrcecuduiomrnleai--L-i stru,cliei so,ci,aliste aplicate la condiliile specifice ale construirii
soicialis nului in lara noas,trd Ei parlial sint prevdzute in Con-
s,ocirertdlii( 2. stitulia R.S.R.
i;al";1";;i";"";"r;i,i,P,iritrolturlt;ie'pott;"a"a"ni,.ifE.eali"l.gi"areiacAnEiCipcuniee'av.panCrfdeinstnr{ro.tfmdudauemlIlac,hPlcriltozeain.oa,aCtgnttud.a.soolrRuriaraer,ie,.laad1ccdoaiiarnnenofvJclompBdcrrreArhii-martni1,ldrcaen9eiira'pieninsuoaadctnrluidicozilfiuesanoadid]dnc.ra9ftetauao7lecarorid3rrdlalcrndiabunuoeorl pgris$acirqttiuircivuiclnrtiionemursneErdppSdtleoariItorerqii---i-i Caracterul de stat aL intsd[dmintului este un principiu care
;itui;nde,;ritaetlu"iL"l"luu;i.".p'nei"in!v"letir"luuldv,ueiaiz!vc5ou,trlmttduurrinai rlncLdaa19,fiiionnatacrleet,ivgsitpidiolsiriorsi'c'ioi'aecptiadolleip,tuuptlruielieg,Edcatoisrliii-ii exprirnd cerinla ca invdfdrninttul de toate gradele sd fie orga-
g!i.**uitrtrd,rtritiu"i U,urinet",u,ailiczcadar,reraiic,'stpeier'odbefa"szrceakruci.nasderi,uin'c1vo,anclcoder.emps{iipinuutunn1zitduatiro,er,dpaeemu'fonecocrrlaiosti'nztr5durrciii-i
conti'nue a proicesului inlstructiv-educativ' nizat de cdtre stat.
ipd"i"ul"re.c""Pe""er-raoifiib"f,"c"nl'"eiioeatr"annldstepetrlrenreicvinaEidnntecuteodipulsiaoieirratiiiieu'nnd'nt.sltttraGaaerrterapi-aEjraiinnacopcdoaeenss.npnttgtbeerdiiunnudsddteer'ezsurvzdevos1coltt''rldleeteanacarite,dir'anecniaaquqitciepnoinentrlrrilmfa-deqiaclrciiilioslioonuln-r--
In tre,ctrt, au existat in tara noastrd qcoli particulare infi-
m,ateri,ale corespunzdtoare ierinfelorr actu,ale Ei de perspectivd. inlate de d'iverqi industriaEi qi mogieni qi Ecoli confesionale
Iin*g"dtlreinzipvi.or"elatzatereen-ati,"tisunisv1tSue!mi5rdunrliinndte1u9liun6iv8, S,inc!5amprea(nsmt caeursctcheeeroainzrgdtealoneiznaaoltcutDu6aeelebtaaazpleai organizate de confesiunile religioase. Pri'n Legea pentru refor-
ma invdldnrrirr"rtului din 1948, aceste Ercoli au fost desfiinlate. ln
oonstruc{iei soci,alismului. pr€zenrt, toate instituliile s,colare aparfi,n statului, care se ocupd
in mod nemijlocit de o.rganizarea gi fun'c{i'onarea 1or.
Inudldnzintul generoJ, obligatoriu gi gratuit s-a asigurat
pentru toli copiii din lara noasrtrd. In anii constru,c{iei socialis-
mul,ui au fost oblinute sulcicese in genentalizarea irnvdfdmintului,
idnamt oadnatlr-,featbpetatits;rmi purloqgriess-iva lichi-
: Ia inceput (dupd 1948) a fost
g,eneralizat i'nvdJdnalntul 4 ani
de
(in 1958) ; in anui. qcoJ.ar i961-1962 s-e in,cheiat proroesul de
generializare a invd{dmintului de 7 ani ; in 1968 a fost genera-
lizat invdl5,minttul de B ani ; pind in 7976-1977 se va generaliza
invS{dmintu obligatoriu de 10 an'i. Aceste sulccese au fost asi-
gur,ate de crearea unor con'dilii materiale corespunzd'loare,
constinrd in desfiinlarea taxe,lor s,,colare,,cons'truirea locaLurilor
de Eco!.i pe intreg teritoriul ldrii, in mediul rural Ei urtran, acor-
darea burtse,lor,'oonstruirea internatelor, dis'tribuirea gratuitd
a manual.elor g,colare etc. S-a prevdzut ca generalizarea invS-
,prrreinalizoar.tgdanpii@ndr'eianlcaunnsiuulri1lp9r85d.eCzio, psieiiradleefEiciiefdnrtdi
tdrn'inttului licea'l,
fr.ecvenld, sd f,ie
(nevdzdtori, sundro+n'r.rfi, oligofreni) au fosit cuprinqi CIn qcoli
speciale, iar ,oei rdnnagi fSrd pdrinli, in ,casele de oopii.
PRINCIPIILE ORGAN IZAF{TI SISTEMULUi Accesibi;Iit,atea inudfdmintului de toate grad,ele reflectd
DE INVATAMINT IN R.S.R.
gr'ija pentru ridi'carea neintreruptd a nivelul;r.ri cultural aI rnase-.
lor largi. Dre,ptul tuturor cetSlenilor la invdldtun"d este prevS-
zut in ConBtitulie. Penftru realizbrea acestui deziderat, in orga-
Principiile care stau Ia b'azta organizdrii sistemului de invS-
caraoterul tui demorcratic Ei pnofund nizarea sisternului de invdtdn'rfnt se are in vedene corelarea
qtr6tini",triilfti"il.-Rtr.lSe.Rizv.ono-gd,lsincddeis,nc legile generrale ale revoluliei qi con- gradelor de invSfdrnint, in aqa fel, irloit fiecare s5-1 mrldilioneze
.t Nicolae CeauSescu Raport la Oonfer'inta Natlon'a d a P'C'R" Bucu- Ei s5-t pregdteasci pe celdlalt. Accesiibilitatea este garra,ntatd gi
reqtiI, Edituna portirticd, iulie 1972' p. 24.
Op. cit.' P. 25. de asigur,area condiliilor materiale, cane nu se limiteazd la in*
v5lSmlntul de bazd o,bligatoriu, ci se extind la toate nivelurile.
qlo 2lg.
Caracterul unitar aI inudfdmintului decurge din caractqrul STRUCTURA SISTEMULUI DE INVATAMINT II'{ R.S.R.
de stat a'1. acestuia gi este asigu'rat prin planuri de invS{drnint,
in lara noastrd, stru'ctura sistemului de irnvifdmint a fost
progra(ne qi manuale Ecalare identice, unice pentru a'oe[agi grad stabilitd in fun'c{ie de sarcinite ce revin Ecolii in construirea
sau tip de gcoald, de pe intreg 'terirtoriul ldrii. 'Caracterul unitar
scrciialismul,ui, {inindiu-se s,eama de scopul inistnuctiv-educadiv
aI invdldminrtului asignrd accesiLrilitate,a tuitunor in gcolitre de urmSrit pe diferite graCe si tipuni.
oriiic,e grrad, pi;nd la invSldmintu,l superiorr. Structura sistemului de invS{dmint a fost pre,cizatd prin
Llpcioeertignsveaiviart,edppeIepanrbitianrnuzvahdroecltdefdomrrirntmrilnielaetl,uoinlpr vdaeSerct{oidcdn.umuolltmiuuniirtcudoElu-igsigoeucdniviaenelrera1nlg(iu,4inlBuini1;,igIe5galb5afTboEo,si rtr1aepglfee5e7rrsfi,eutocccur--
Caracterul lcr,ic aL inudfdmintului se realizeazd prin des- la invSldminbul superior, in 1961, cu privire la
pdrlirea Eco'lii de biseritcd. Nici o oonfesiune, congregalie sau cle 8 ani, in 1962 referitor gcoala generald
comunitate religioasd nu are dreptul sd infiinteze Ei sd intre- la irnbundtdlire,a
lind Ec,oli. Religia nu mai figureazd ca obie'ct de invd!5mint, invdldmintului
educatia religioasd fii,nd exclusd din g,coald. lnva'ldrnintul esbe agrircol ;i 1a perfe,clionarea invdtlmirrtului seral si fdrd frec-
ven!d).
fun'damenitat pe baze ;'tiintifi,ce, are o orientare realist-;ti-
-l1ut99i7,6i3sn8icn;uiat cpipuleurpiavlr{ilionariestSsae,.tril:iuraercadtuePrzSlve,onlbrrataarzereai atCdE.Cpi e.paeLrlfeepg,.ceCliao.Rnin,.ardr.ediantdimlnBvln-dt1tud9rmluiiiunndtuiine-
in{ificd.
i.ntraIrrrestaittitnfiilegc,porae'l;dcoin:l.a:regr-ddpinreiigedtceuscocraopr inii odrem3a_l,6cuanpirpoegnratrmu
Inudfdmtntul in limba mnternd. Statul nostru asigurd na- mzpielend?ic1iu;9l g-r1lrrdr2,daioln,rielienssaseuezzso'odnnpiue'ldlremdcienuamlpu;lnog,gcrb6rardamignrid,leiceoc6lud-oi1nr2taelnorserded).upiien, z6ai no(ruinel
lionalitdtiior conlocuitoar'e condifii pentru a invd'la in limba qcol,ar 7972-7973 au funrc{ioinat peste 1 100 de grddinile. U}ti-
mele mlsuri prevdd ca in anul scllar 1gB0-81 tle
rnaternd. In localitdlile sau in judelele cu reprezentanli nume- in gridinile aproap,e toli copiii de 3-6 se cup;:ingi
rogi din rirndul nalionalitdlilor conlo'cuitoare (germiani, ma ghiari, ani.
sirbi elc.) s-au infiin!,at Ecoli general'e, licee gi facultSli cu pre-
dare in limba lor ma'ternd. In aceste Ecoli, aldturi de limba pro- Scoala generald. are lcaluirna,ctaepdeere1a0aannuilu- i si este obligatorie
prie, trebuie insuqirtd in mod tem'einic Ei limba roirtAnS, pentru scolar (15 septem-
a nu se crea o situalie de inegalitate privind actcesul la toate pentru toli copiii care
formele supc'r'ioare de inv5ldmint Ei in toate domeniile de acti- brie) au irnplini,b 6
vltate (tim)r,a romAnd fiind lirmbd de s-iat). aI-nIVi. ,$coinlitefugneclni,eeradlee pot funrcliona cu cla-
sele I-X, I-VIII, iondilii,le locale con-
Egalitatea in rlrepturi a temeilor cu bdrbalii in toate dome-
niite vielii sociale a devenit o reali'tate. tr'emeile din lara noas- crc.te.
trd pot ul:ma orice Ecoald, de ori'ce grad sau tip ;i pot sd-gi sauEpleedsaegopgci,tceorg;ai nLiniz'auEniitiSn{icleaddruel li,ceelor. cle culturd generald
aleagd orice Prof'.^sriune. tehni'c. invaldrnint profesional ;i
Hotdrirea P,lenarei C.C. a1 P.C.R. din 18-19 iunie 1973 cu Fiercdlei unitdti gEccooJlanrrrejuideseleastnabaillecgdtteuieogtceircpularntsucrridpelie,scErrcloa--
privire Ia cre;'terea rolului femeii in viala econotrricd, politicd
Ei soci'ald a ldrii traseazd saroinra de a se asigurra toate condi- -lard. Inspectorratul
1.iile ,,pentru cregterea con'tribuli'ei femeilor la dezr"oltarea eco-
nomiiei, gtiinlei gi culturii, 1a viala politicd 9i social[ a fdrii, av:ilzacroenEsiildiuelurei {epao,pcualarer dupd ce este aviza't de cornirtertul execu,Liv
pentru mraniies'tarea multilaterald a for{eiLor ei creatoare' pen- j,udefe,an, este aprobat de M.E.I., reali-
tru imbinarea arrnonioasd a lolului ce revine fenneii ca mami
gi so{ie cu acela de panticipanti activd la e'fcxrt'urile intregului 215
popor pentru progresul rapid gi nEcoritenit al p'atri'ei noastre"'
274
zarea lui fiimd obligatorie. Delim'itarea cir'cu'mscrip{iei Ecolare b) licee industrial.e pe diferite ramuri ;
se face in fu,nclie de distanla fa!5 de lo'cuinfa elevului, spaliul c) Iicee agricole ;
, d) Iicee sanitare ;
gcolii, conrdilii locale etc. e) Iicee economice.
Liceele industriale, agricole, senitare ;i eco?omi,ce sln: or-
Existd qcol'i generaLe cu predane in lrimba romAnd sau in ganizate de Ministerul Educaliei Ei InvSld,mintului i,n colabora-
re cu m,inister€le de resort.
trimbirle nationatitdlilor conlocuiltoare, cu s'ec{ie serald (clasele esionalrc pregdtesc muncitori calificali pentru
$colile prof de prrcdutc{ie, cuprinzind abso[venfi ai gcoiii
V-X), cu clase speciale pentru stu'di'ul limbilor strSine toate ramuriie
(II-VIII), cu prog,rarn de muzi'cd, cu pro'gram de arte plastice' generrale. Durata orrrsurilon este de 1-2 ani. Funclioneazd
cu program de educatie f.\zic6. ln toate a'oeste Ecoli' elevii do-
bindesC culturd genenald, la care se ad'augd, in cazurile men{io-
nate, pregdtirea de spe'cialitlate. Ecoli profesionale, industriale, agricole, de constru,c{ii, co'ller!,
Dr.lpd absolvirea c!,asei a VIII-a elevil sint selec{ionali, pe
baza rezultartrelor ia invdldrbr.rrrd, pen:tru prima treapti iicraali- transporturi, cooperalie, sani'bare. pot califi,ca qi prin r-lie-
cEuororsl,uiirgi edrenecraalleificsaerme alai
pe $co1ile generale sint organizate gi i;i desfdtsoard a'ctivitatea Alrsolventii iocul de mr-lnrcd. Ponde-
nicie sau prin
baza Regulamentului Ercoliloa: generale, aprobat cu ordinul rea acestei forme d'e pr.egdtire & cresrcut mu1t. In organizarea
Ministerului invdldmintu'Iui nr. 1346/1969. invifdrnintului prof'esi,onal se urmSregte lichidarea specializdrii
Liceul cu dura'ta d'e 4 ani cuprinde doud trepte a cite 2 ani- prea ingus'be qi a diversifi'cdrii nejustificaite a unor meserii.
Pe treapta a doua liceald sint admigi abs'olvenli primei trepte, rtaior.a$DcriouLirnialetianpdocusustrlritcsrieuecr,itlloaergpre,rieecgtuedlttudbreeds,2c e-s3cpoe,nacoinaimil.iigeitniEcicuiandc'rdauollimfliocearnriseuilnsstllrrapn-n-e'Li-l--
pe baza concursului d'e ,admitere.
In prezent existd urimditoareil.e tipuri de licee : prinEi akrsolventii liceului de culturd generalS sau ai lice lor
in
sauLiinceleimdbeilceulntuarldio. ngaelni'etdratLildor-concluocpurietodaarree,a cu limba romAnf, de specialitate.
sec{ie
reald 9i Inud[dmtntul superior cuprinde instituliile de invSldmint,
umanistd. Se port organiza serclii serale sau fdrd frecvenld cu care pregS,tesc speoialigti cu cal,ifircaire superioard pentru eco-
durata de 5 ani.
De asemenea, mai fun'c{ioneazi 9i licee de culturd genelald nornia nalionald qi seitorul social*cultu,rai, cadre tehnice, cadre
cu pr.edarea unor obie'cte in lirmrbi strdine sau cu serctia clasicd-
di de,cctice, cencetS.toqr i.
in unele licee de cultu,rd generald existd crlase speciale de Refeaua de invdldmint superior s-a extirns ;i s-a diversifi-
matematic5, de fizirc5, de chirnie, de biologie. Li,ceeie de culturi
genenal5 sint organizate ;i i5i desfdqoarS activitatea pe baza cat foart'e mult, cuprinzind :
Regulamen'tului 1iceelor de culturd generald, aprobat cu ordi- Inudfdmintul superior teh,nic: inst,itr.r,te politehnioe ; insti-
nul. Ministerului Inv5lSmintului nr. 7 3/1970. tu'te de subing,itneri ; Instirbutnrl de const,ruclii, Inst,i,trr.ltul de
mine ; Institrxful de petrol, gaze, geologie ; Institutul de arl-ti-
Licce cle adretdm" u-zircdde, arte plastice, cu seclie urnanistd 5i tecturd ; Aca,demia Militard din Bu,cureq,ti qi Irnstitutul de lna-
sec{r,e realS ; cu se'c{ie instrutnentalS qi seclie teo-
rind din Co'nstan{a.
reticd ; de coregrtafie.
Inudtdmtntul superior agronotnic : in,stitute agronomicr'.
Inu d{dmtn tul uniu er sitlcr : universitdli.
Licee cu progranT de educafie tizicd cu sec!-ia reald ;i sec- [nudfdnttntttl superior pedagogic: institute pedagogice de
umanistd.
!ia Licee d"e specialitote : a) l,icee petl"agogice de inr'Stdtot'i 3 ani.
":i Inudfdmintul superior de educafie Jizicd: Institutu,i de
de educatoare cu predarea in limba romAnd sau i;n limbile nalio- edr-loatie fizici din Bu'cureqti, cu fa'cultatea de educalie fizi'c5
nalitdtilor 'conlocuitoare. Unele licee pedagogice au 9i seclie in- si spont, cursuri d'e zi cu duralta de 4 ani qi cursuri fdrd fr"ec-
vd!5toar,e-maistre ;
216 217
vent"d cu durata de 5 ani gi facultatea de educa-tie fizicd, cunsuri Hotdrirea preconizeazd asigurarea unui oaracter deschis qi
de zi cu durata de 3 ani. u,niitar invdldmintului, incepind de la grddinileie de copii, ca
de Inud[drnintul superior de medicind si lctrrnucie : institute parte integrarntd a sis,ternului de invS{5,mint gi evidenliazh pro-
b}ema cdilor de genera'Iizare eierctivd a invdld,rnintutui cu urrnd-
medicind ;i far-rnacie.
Inudfd.mintul superior d.e artd; Institutul de artd teatrari toarera strurcturd : aiclu1 I, primar (4 ani) ; ciclul II, gimnazial
gi cinernatograficS, InstiitmLtul de arte plasitice, cons,ervatorul. (1 ani) .;i ciclul III liceal (4 ani).
In cadrul insbituliilor de invdtimint superiorr sint organi- Fregdtirea elevi'lor va fi organtzatl. pe profi'luni J,argi, care
zate faouitdli 5i se,c!ii, cua:srurLi de zi si fdnd frecvenfd, pentn"r
improspdtarea cunostin{elor qi perfeclionarea pregdrtirii, in in_ sd facd posibild o formatie mul,tilaterald, elirminindu-se sp'e,cia-
vdld,mintul superioir se ong,anizeiazd pentrru abs,olve,nti cn:rsuni lizarea ingustd Si inutil5, arccentuindu-se mobilitatea plo,fesio-
de recicl,are gi postuniuersltare. nald a absolvenlilor.
DocLoratrrl este cea mai inalid treapti de calilicare gti in- lMasuri,Ie prevdd imbundi5{irea invdfdmirr,tu ui profesional,
{ific5, care se organizeazl, in cadrul institutelor si universitd- {:are va pregdti viitonii muncitori atit prin cursuri de calificare
de scuttd dur,atd (pind la 6 luni) clt gi prin gcoli profesionale
tilor'. qi ucenicie pentru meseriile cu un grad de complexitate mai
Frin actu,ala structurS, sisfemul de invdld,mint creeazd posi- ridic,at (durala pind Ia un an, uri an Ei jumd,tate).
b.ilitate.a parcurgerii sucrcesive a gradelor de invlfdmint, clupd
VainbIsIvIo-ealdvierdrereainafqiienc,ctoedagrlaurdigr,geii,rnaiend,rapludrroumrrdrlurrricne{&diezu.d-AsLesictte;feiull,fidnaeablsiczoualvlrteeunardtiipgrceelngiseeertaiiildiai Hotd,rirea alrage atenli'a asupra fa.ptului cd, in inv5ldmintul
sau liceul de specialitate (seriile mai vechi, care au absolvit si-rperior, lrebuie sd se acorde o maue atenlie problemelor de
qcoala g,eneraild de 7 sau de B a.ni, pot u,rnna gcoli profe,sion,a1,e, ordin cali'tativ. I,n acest sens, s-au traslat sarc'ini referi,toare, in
sau se pot incadra in produclie, par',ticipind paralel la cursurile prim'n} rind, Ia dezvoltarea intl-un ritm aocelerat a formelor
fdrd frecvenld pentru absolvirea claselor a VIII-a, a IX-a si a de lm'd!5mint cu ,o dr.r'rartd mai scrurrtd, d,ar ;i ,la intenisifi,carea
X-a f5rd frecvenld). Absolvenlii scoliri generale cle 10 ani'ur- pi:crcesului de imbinare a invS!6mintrr,rl,ui cu cercetarea ;i pro*
rneazd s,coli profesionale rsau l,iceul (de cul,turd generald sau c1e ductla.
speciali'tate) sau se incadrerazd in prorluclie. celilicindu-se la
Este subliniatd ideera cd amplul program poate fi realizab cu
sucrces in strinsd legdturd cu imbundtdlirea gi cre;terea rolu-
lr-li'con,ducdtor a1 organizraliilor de prartid din toa'te unitSlile de
inv5!drnint.
locul de rnuncS. Absolvenlii iiceului frecvEnteazd scolile prst-
liceale ori institu,teLe de lnvdldnlin't superior sau se incrad,reazd.
in produclie.
Organizatd in conformitaite cu cerinfele etapelor de cons-
truire a socialismului in
o contribu{ie r,.aloroasd {ara noastrS, gcoala romAneasci a aclus
}a asigurarea cadrelor nec.esare econo-
miei na{ionale .,<i tutui:or se,ctoarelol vielii sociale, la ridicarea
ni:,relu,lui de culburd al intreguh-ri popor.
Ifotdrirea Plenar.ei C.'C. al P.C.R. din 1B-19 iunie 1923, cu
perfeclionarea invatamintului, cu-
privire la dezvol,tau:ea ;i
prin'de un vast program de mdrsuri pe care partidul nostru ii
rardizraesr€eaa,zdcotuntiuiurgos,rlsfzacstol rrimlo.rodrdesrnpitzualzredrtaorai ,dceesintudriucmcramrep,aart,imoreg-1at-
esen{ial pentru mersul inainte al soicietdlii rc.rmAnesti. &
218
ca teorie g,ener,ald a invdfdmintului, didaatica se deosebeqte
sduuenluumiieadrtneoudimincvii,t6Z!o5ab.rmieeicsntit'nd,retottelgnoav,ndriitziSas.ipreneaicniEat,liead,evcsienfddEstuiunrdariaveezad-dellureeigisilnepepccraiofdiccreuu-ll
acesiuia.
mdeeptloencntlari,elceinledt,aidi:aacdrtiicdad,acceEisiitcemaae, o'ftooridleoincstiiensadezdsclua9nboiigleftuiqnnt-detera1un,n"negrna,tipeloadzritddad$'ce'tt.iiicinn,6tlei,firci-i
irn'bogalesc conlinutul cu experienta din cadrul fiecdrui obiect
d,e invSldrninl. cornponentd a pedagogiei generale, d'ar
o ramn]rd digtinctd in siStemul gtiinte or
CAPITOLUL II Dicla'otica este parrte
tinde sE se constituie ca
pedagogl.", datoritd faptutui cd obiectul ei, prorcesul de 1nv5-
PROCESUL DE INVATAMiNT lreemia$ilc,ir,tos,aei1aaaoceosartdmeSpclaaoslaetraaezfiduuinnndcaremo,ielnnmctaealjSmoradiinemredadexuez.v'coalltiaerecaomsoucnieis'ttda{.ii.c5-
pr'trer."e:mugFnedrcu,tedeirgleldcu,tunicrgecu,aitacdgaiiocrtebomainslaadeiiotfamargcaianrnienizEvedcaaoozamfdiiSe9rsnieeirnuetrlaaelibifnzLievlei'tdcaatlzStde5maimninainmtiuv,bioeuidnsi'etdiliiarielcoecratsptidne
BSENTA PRoctrsuLUI DE lx-rreTauixt
CARACTERIZAREA GENERALA
A PR.ocEsuLUr DE INVaTAMINT
Procesul d.e inudldmint este activitatea de irlstru- As.del se explicd dezvol'tarea vertiginoasd a invdtdmintului
ire gi educare a tine,r"ei generalii, organizatd i'n institulii $m- gi ne,cesitatea ofiectivd ca o gtiin!6 bine funda,mentatl sd apro-
lare de diferite grade gi tipuri, sub cond,ucerea unor persoane fundeze problemele acestui pro,ces. De a'ceea, didActicii contem-
calificate. Aceastd activitate presupune legdrtura organicd din- p.orane ii revin irnpontante sarcini teore6i'oe Ei prac'lice : sd ridice
tre pr,ocesul de transmitere a cunoEtinlelor Ei cel de insu"sire intregtitr proaes de invdlamint Ia nivelul noitlon cerinte irnpuse
a 1or. de deizvc.itarea actuald a societdfii, sd c-ontribuie Ia mo,dernizarea
Problerrele mrultiple, ,gsmiplexe gi variate ale pro,cesuiui de pro,cers'urlui de invdldmint.
Moclernizarect procesului de 2nudf(rnti.nt, determinati de
invd!5mint sint studiate in cadru'I didaotici'i. nmdcoeiidcrznrviirucicnrploit,arncira'cteereaompaepimro;iiiplaoenirnteusg,ouiaEtdrseierdebp,aurirnieecrupdsneiddor-idgliotaErin)siii[Egaeiuc,lorcpereel(eecdlraeearvteadulltsuadtia,pqupatierlitan'edle,9b,siaodzg-apii adtferoethezr---,
Didactical este teoria generalS a invdldmintului ; ea stu- volte gln'diiea Ei cneatoare, sd-l i'nvele sd descopere
noul, Ia cloreas,c'6 im:aginatia Ast{e1, se pun premisele
diazd legile ge,n,erale ale organizdrii Ei des{d;uririi procesului mai mult.
sd afle cit
de invS{dmint ; sarcinirle gi conlinuttrli invSlimintului, prarti- educa{iei permanente, acordinrdu-'se pri'oritate formdrii asupra
culari't5lile preddrii Ei invdtdrii, principiile, metodele 9i for-
mele de organizare'al.e pro,cesului de invS!5rnirrt, ardtind ce tre-
buie sd invete elet'ul, ,curn gi de ,cez.
I Gr. didaktikos: instructiv, a invS{a pe aI!ii. inf,orcnarii. Profesorul real\zEaz\. optirnizarea invSldmintului
tate2aTesremcoelnuulul i,,adil'dXacVtiIcI-5l"eaa fost introdus cla'c6 se preocupd nu numai de vorlumu'l cunoqtinlelor insugite
de W. Ratke in peda,gogie in prima ium6- de elevif ci qi dacd intcearcd sd
cunoascd felul in care invatd
qi J. .A.. Komenskf. il-a dez'
voltarea dlierioard a ditdactbicii au conttri'bruit in mrare mbsurd : J. I{. Pes-
talozzi, A. DiesterweB, K. D. U5inski qi alti tpoeadteag, oin€i.mPoendtrpuldKcoumt esnisktef,- a,ce'gtja, dacd Ie indrumeazd activilatea in vedere'a insu;irii cu-
a-i invd{a pe no$tintelor in aga fel, incit, invdlind, sd dobindeascd 9i price-
dirdarctica este ,,arta 'de iofi,
meinic" (N.a.)
,r1
220
perea de a-qi insugi cuno,-stinle, sd-qi formeze un stil de muncd elev-ul Din obiec't al educafie,i, r,e,cipient pasiv al infor.ma{ii1or,
a,l educaliei, partiicipant activ in
intelectuaJl, sd deprinrdd tehn"ica munciti intelerdtuaLe (sd lnvele tinde sd devind subiect
procesul de invd!5mint.
cu'm se i'nva!E).
ritd-elePvroilofer,,socriuLinn'dunumrnadi teosr,tuel
Esen[a procesului de inv5ldmtnt se contureazd ca inar- princip,atia surrsd de inforrna{ie ofe_
marea elevi'l.or cu un sistorn de,cunorstinle, priceperi, deprinderi, aotivitdlii de cu-
noa$tere des,f5,Eunate d,e elevi. si organizat,orur
dar gi cu tehnica men,tal6 a i,nsugirii lor,'cu me'todele qi p"o."- esexpm-ozaitOiivrreegaac\niazizeraealz,ieEiacioqnniLdfdoe,arsrrfnndneEdurpriageriedeaele,pvrnoi ectadoisvpuealurss,iiivfidiicteaattieen,,vcdcilduiinmmifenottrorndneeu
deele de rniuncd din
intelerdtual5. E1evul trebuie sd plece a le Ecoaii simplg maleabile, ad,ecvate obie,ctivelor urrndrite, foLosinrdu-se
cu un bagaj de cunrorEtinle, dar gi cu oapacitate,a de f,olosi metode euristi,ce Ei diverse nriilo,a,ce de activizane a erevilor.
in rnod creatoir Ei de a dobinidi altele noi.
idnepiInr-aianrdrenedrrauiriecmaa'loieatrlie'fcivzeiit,lco6dr,a,cerusqeuinnclaus,piusrnote'ecmleesdupelruocicuednrderoeigentivdnSlee{,dinpmleliictneetgpceeorrneist;Edii
mtifafii.-tri'ieaEElivizafeilduae,za,dlrie,ptadrilniei freircexipearmnoldienuiacEreerrcaiorileacrl,rueervnailooEar ,ctinitnivlesictlodorlp.iiuSldeaid-pearv'o,aetlicucieeeariznidcuannsue-
realizare proprie a exeroi{iilor fizice, care condilioneazd pr,abti-
oarea corercrtS, raliour^ati Ei perrnanerltd a edu,cali,ei fizice, prin numai cunoEtinlele, ci mai ,ales capaciLta,tea elevilor de a Ie pre*
accentuarea conEttientizdrii elevilor Ei inldtunarea imitatiei me- lucra qi fo'trosi in rnod creator.
canice.
Modernizarea procesului de tnudldmtnt se realizeazd prin PARTICULARITATILE PROCESULUI DE INVATAMTNT
restnrcturarea conliru.ttului lui ;i pri;n Jolosirea unor lnetode
de lucru eare sd. permitd. nu num,ai recepfionarea ;i stocarea
informafiei, ci ;i prelucrarea si reactual,izarea ei 2n Jorme noi tdt-aniatne,arf,g)acipCiirntaiunrclaocfcundtrefaoarccurmlelieaiosladtbdteieealcccetutgiiuvillie'eatgariotlee,pbLinpero,nucco,etecisvesuetsfetuo.rl,aoui rridegieananvicnidzlvitaoddtndrldeii,iamnzfiliinmniitdonnddesaeozcrtuebiletri6=--
;i situafii uariate.Invdlarea prin descoperire, folosirea mijloa-
ceil.,or audio-vizuale Ei a tehni,cillor moderne, relalia norud pro- minat de acestea.
feso,r-elev, diversifilcarea forrmelor de organizrare a lecliei sint
Scop,,I instrurdtiv-Educativ aI invdldmintului, precum gi orga_
nurnai citeva dintr.e cdile ,care pot fi folosibe pentru moderni- nizare'a Ei conlinutul .lu'i sin't diferirte de Ia o orinduire'soci6le
zareta gi optianizarea pro,cesului de invS!5,m,int. :
Comparativ cu inv5ld,mintul tradilional, inudfidmintul mo- rIltaeenrfarleoilztcraaitn,tddpiniurn.iftinuerirnleeccsolelinreLa{ezidnaecuteltaconspneeegdi rideltiioxiitnmpre{liion.[m:,iaaca,nfatretvreerel,,arabilnoearvlniEdsuilmlddum,ei, dnidnoe,etgvumoclidalfeittirinsesmdooc,imc,eian,t15v€efdiclie---
dernsecaracterizeazdprinurmdtoareLetrd'sdtttl,i
Are ,ca obiec,tiv princirpal nu acurmuLare,a unei oantitSli !an"e me'canic5.
ma-ri de cunogtinle, ci pregdtirea pentru reiadraptarea cre,atoare
Ei'oontinud la schi'rnbdrile rapiide qi profu,nde (insuqinea sele,ctivd
a cun,o$tint,elor funda,menfale ; asimirJLar,ea mi,jloacelor de dobin-
dire ;i de transmitere a cunoqtirnle1,or). In so;cietartera so cialist5, invdld,m,intul servegte intere,sele irltre-
p-rod$utsiinflir,anite,sctei prezentatd, in conlinu,tul invd!5mintului, nu gului pop,or, pregdtind constructori activi ai socialismului.
Con_
c& prrorC€s (insugir,ea metordelor de cunoaEtere linutul sdu este grtiirLlific, iar metodele folosilte sint ralionale,,
ca bazal,e pe infelegere.
eaxlece-EsitviDinmtieneitrrnpeoerpnirator,u,cceiasgedinleedvipeirs,enihai i,dtcseetsi,mcionupleinardictouliur-isr,neceucnraorueraricetotser'irt)eu.l solicitatd .bui.eorsgdasneizraeraelaizeqziedgeisifndqfuurnracrleiea procesutrui de invdldr,int tre-
de particularitdlile psihofizice,
ei activ, ,de virstd Ei iradividuale. c,regterea qi dezvoltarea el&ilor au la
palreacgtiincd,ini,rteiigcro:anttoerm, pooprea,nraet.orD,'me oadseelranteonre, Epsneobimabpiulinsteicc-reaaretaribmuote-
bazd legi obie'c'tive, care condilione,azd capa'citatea ror de invd-
tivaliei, sti.mularea curiozitdfii, a in,t'eresului pentru cuno,aEtere. !are, imprirnindu-le un anumit specifi,c.
222 223
b) Caracter"ul biLateraZ al procesuiui de invdldmint se re- ppeorttrueal pdtiantrraelisoennazldor-ial cu n,oliuni, judecdli gi rationamente. Ra-
fera la cei doi factori impiicati in activitatea co.tnund : profe- gi log,ic se caracterizeazd prin re,ciproci-
tate qi unitate intuitiv-conceptua'ld, concretul aflindu-se in
sorui gi elevul, fiecare avinrd ro1 qi sarcini bine precizate. lnteracliune cu abstractul, la diferite nivele de relralie.
Cunoaqterea realitdlii obie,ctive se realizeazS' atil prin cer-
Pentru stabilirea locului elevului qi ai profesorului in pro- cetarea gtiinlificd, cit Ei in procesul de invdldmint.
cesul de i'nvdtdrm,int s,e line seama de oLrie,ctivele urmdrite in Cuno'aSterea didacticd are trdsdturi comune cu cunoa;lterea
activitatea comund pe care o desfSgorard' Astdzi, profesorul nu Etiinlificd ; descoperd ad,evdrul qi fo'losegte calea dialecticd indi-
catd de Lenin. Singura deosebire constd in faptul cd adevdruri'Ie
mai este sursa principal5 de informa{ie, iar elevul nu mai recep-
descoperite de elev ii sint necunoscute numai lui insupi, ele au
p[ioerriseoanzadl5ininmocadrepansicivi .uSnaitudainliapeddruli,cnauliopnoa'altieefsitesoo,csoitttuitdaleiexcinlutseirv- fost insd descoperite qi cla'rificate de qtiinld. in pnezent, cunoaq-
pasivd sau activd. In societats6 n6aistlrS, relalia profesor-elev terea didacti,cd, re,alizatd sub co'nducerea pnofesorului, se apro-
T
est,e piivitd intr-,r lurnin6 nro,r:5 : prof'esorul indnumrerazd si croor- pie tot m'ai mult de cunoas,,terea gtiinlificd, deoarece in gco'ald
doneazd activitatea de formare a perso'nalitdlii etevului, iar UI
acestra partircipd actj.v la propria sra fo'nrlare. Autoritatea pr'ofe- pot fi dobindite aptitudini intelecttuale inerente investigaliei
somlui rezultd din incred,er.ea Ei respectul fald de elev, din pri- ;tiinfifice. As't6,zi, elevul trebuie sd fie un cerce't5'tor, care sd-Ei
ceperea de a-l ajuta sd se d,ezvolte in-vdlind. Raporrtul profe- pund pr,obleme, sd descopere, sd inleleagd cauza gi esenla lucru-
sor-elev se ca,racterizeazd prin crear'ea unui climat de incredere
re'ciprocd, baz'at pe participarea arcrtivd a elevilor in scopul m'ode- rilor. ,, A cregte noi,le generalii in spiritul comunismtrlui in-
l6rii propriei 1or personalitdli. trlevul colaboreazd cr-r profesorul
la formar,ea sa, tinzind sd devind din obie,ot, asupra cdruia se seamnd... a 1e ajuta sd s'e ridice la nivelul cunoagrterii Etiinlifice
proprii acestei jumdtSli de secol"l.
exer,cltd influenla educativ5, subiect activ. In rapo,rtul di'ntre Actul invSldrii este cu atit mai eficient, cu cit stabileEte o
relali'e nemijlocitd intr'e elev gi obiectul cunoagterii. De ace'ea,
predare qi invSfare, ponderea cea mai mare se acordd activitdtii es,te neces,ar sd-,] punem in con:taat dire,crt cu r,ealitatea, invd-
findu-l sd otrserve, sd compralg, sd relind esenlialul e'tc. trlevuI
individuale a elevilor, dar rolul condurcdt'or ii r'evirne profeso- trebuie sd caute adevdrul : sd formuleze ipoteze, sd le verifi'ce,
sd gdseascd solulii originale pentru diierite probleme, sd redes-
rului. copere adevdruri'le Etiinlei. in acest fel e,l reface anurn-ite etape
:c1 Prin interntediul procesului de inudfdm'int eleuul cunoa;- ale cunoaEterii gtiinlifice gi igi insuqegte elemen'te ale met'odo-
logiei cercetdrii gtiinlifice. $tiin!,a nu mai este pontru el'ev un
te retilitatea obiectiud. produs finit, ci un proces a cdrui insuqire presupune asimilarea
V. I. Lenin a defini't cunoaEter.ea ca apropie're veEni,c5, infi- metodelor d,e investigalie qtiinlificd qi inlelegerea evoluliei isto-
rice a ideilor gi teorriilor, a faptului cd adevdrurile gtiinlifice nu
nitd a gindirii de obie,ct qi a redat in ,,Caie,te filozofice" dia-
sin'tInimpuraobcilees,uclddEetiicnulanosaegtreersetrtalcturereaazlidtdnlieiino'cbeiteact.tive, un rol
Ie,ctica procesului cunoagterii prirn formula : ,,de la intuirea vie important revine practicii, care, aga cum spune Lenin ,,este
la gindiirea abs'tractd Ei de }a ea la practicd ; aoeasta este calea izvorul cun,oagterii Ei criteniul de verifioare a adevdrului". Lu-
dialecticd a crunoa-sterii adevd'mlui, a cunoag,terii ,re'alitdlii obi- m'ea reald este refle'ctatd in creie,rul elevului sub forma abstrac-
liunilor qi g,eneralizS,rilor, pe care el le confruntd apoi cu reali-
eCtjrt'e" 1. tatea, aplicindu-le in practicd.
Pro,cesul cunoagrterii are doud trepte, c.are se afld intr-o \ Nicolae Ceau;escu Cuvintare 1,a Conferinfa NaJionali a eadrelor
strin:s5 corelalie dia'le,cticd : treapita senzorialS, in cadrul cdreia
ornr:] ia contact cu insugirile fenomene{or, obie'ctelor Ei pro'ce- didactioe, februarie 1969, Bucuregti, Edritur€ politicd, 1969, p. 25'
selor, pfin in't'ermediul simlurilor sale,.qi tre'aprba ralionald, a gin-
dirii ab'stracte, la nivelul cdrEia este sesizatd esenla proceselor
qi obi'eotelor din naturd qi societarte, cauzele gi 'legiie 1or. Pe
treapta senzoriald op'erdm cu senzalii, perrceplii, reprezentdri;
t V. L Lenin, Ca\ete filoz,ofice. Bucureqti, E.S.P.L.P., 1956, p. 140.
224
15 - Pedagogla aplieatA la domeniul educaliei fizice 225
Etapele principale ale cunoasterii in proce,sul de inviti- tui proces nu rezultd imediat Ei automat din pred'area Ei insr.i-
rnint sint : perceperea si gene,ralizare,a, fixarea gi aplica,lea in ;irea cun,oEtinle1or, ci depinde de conlinutul care se asimileazd
;i de metodele folosite de profesor, care trebuie sd urrndreascd
practicd.
in mod sistematic qi conqtient atit instruirea, cit qi educarea
Penceperea obie,ctello,r si fe,n'o'mene,lor de cdtre elevi este o
observare acrtivd, calre se carardterizeazE prin orientarre selectivS, elevilor.
in funclie de scopul urmd,rit ;i de experienla 1o,r anterioari
Conceplia qtiinlificd despre lume, formatd la elevi pe baza
(fondul aper ceptiv). Observalia ur-meazd cal,ea analitirco-sin teticir cu,nogtinletor sti'intifice sis,tematizate uniitar intr-o im,agine de
ansamblu asupra naturii qi societS{ii, are o mare valoare educa-
in cun'oa;terea obiectelor qi fenomenelor. Pe bazra reprezentdri- tivd. tra se canactenizeaz6, prin sistemul de reprezentdri, notiuni
tgrai nidsefoi,rmdaatreEiinpncoinnvaitnitguedrii,nIilee pe care ace'ste noliuni qi idei,
lor juste despre obiecte gi fenomene se fo,rm,eazd notiunile stiin- determini in conEtiinla gi con-
tifice. Trec,eiea de 1a perrceplii ;i reprezen'td,r.i Ia noliuni ple- duita elevului.
supune un plroces complex de abstrac'tiziare qi generalizare, prin Deoarece datele qtiinlei pe cal:e 1e asi'mileazd elevii trebuie
care se d'esrprind no'tele esenliale ale unei clase de obiecte sau fsieervteo,taosdcadtdnuqinuunrnrianisI'taruemxepnli,ctadre,eatrluanmsifiorinmcarornejuardtaocaersete, iac,i
fen'ornene gi rapor,turile logirce dint,re aceste,a. sd
cfoer.srDnaaenrea1alaitinpceoor-lcisueiinpnietleo'rteri,,csuecnatqrre:oeol seinta1sba.eilgme,gentraen,et,arraeslviezimanredencEdoirmialepbas;rtiaraldiceetioizs-a,erbepi.rri.:Iloen- si
cunogtinle e tr.ebuie sd se imbine cu experienla 1or de via!5.
dintre fapte, cbiecte, fen,omene. Cunoqtinlele insuEite de elevi se crist'alizeazd in convin*
geri, care devin princirpii de comportare, dotenninind aspe,ctul
Odatd formrate, nofiunile gi generalizdrile se fixeazd si se m,oral ral p,ersonalitdlii. Ele devin suportuil trainic al conduitei
rtceiolzonesr)o,Eqliidi edpaerzipndrinriend,ecmariplionitrru,ielaainreeul-e,rvmugaliueci of-encrttrupibdruirniiiesclo'aisntEleotrirenmranattiezreaEarei pr(eripinceetpsa,ibene-- lmisomralseoac'iealleisvt,ulpuri,in'c.uamralcabneirsizrnatdsopcriianlispta, tdritoittuisdmineEi intennaliona-
a u,nor acliuni sau operialii. noud fald Ce
Cunogtin{ele se conso,lideazd si se i,mbogSlesc prin aplicarea muncd Si grijd fa!5 de avutul obgtesc, dis,ciplimd congtientd qi
spirit ,cotlootivfst.
lor in activirtatea pr,actic5.-
d) Caracterul educatiu ,al pro,cesului de ,invdtSmint reflectd CaradteruL edu,cativ at procesului de invdldmint include gi
aspeotul forrrr.ativ, care se realizeaze prin dezvolLtare,a aptittt-
uni,tatea organi,cd dirnitre insLtruc{ie si educalie, resur,sele edr_lca- dinilor inteleotu'ale a e elevilor, prin d,ezvorL'tare,a gindiirii crr-
tive aLe instrucliei.
tice, cre,a,toare Ei a atitudinii con;tiente gi active in invdlare.
Educalia se realizerazd prin fo,rmarea oonvingeri,lor qi con- Caracterul formativ aI invSldmintului se realizeazd prin :
dui,tei monale comuniste, prin conrtunarea concepliei gtiinlifice
a) insuqirea de cStre elevi a unor metode de cunoagtere ; b)
delprq lume, dezvoltanera proceserlor psihice cognitive gi a apti- dezvoltarea spiritului de observalie si investigalie, a capa*
tudinilor intelectuale. citSlii de aplicare a cunogtintelor in condilii variate; c) de-
Inzestrinrdu-i pe elevi c,u cu,noEbin{e, trebuie sd urmdrim in terminarea unei fo'rmalii intelerotu.atre corespunz5rtoare ritmu-
primul rind realizarea educaliei lorr comuniste, cultivarea a,celor rilor de evolulie ale ;tiinlei gi tehnicii.
Accentuare,a caracterului forrnativ al procesu[ui de invdld-
trdsi'turi can:e ii pot defini ca viitori constructori ai orin uirii
socialiste : dragoste de munc5, simlurl ue;sponsabilitdtii sociale, ntint, ca es,en{d a mode,rnizdrii a'ce,stuia, are ro1ul sd diminueze
interesul profund pentru olementele progresului, doninta cle a-;i decalajul care se stabileqte intre infor,mratia in con'tinud ,creEtere
consaclra eforturile propS,qirii pratriei socialiste e,tc. gi capacitatte,a inteJ.eatu,alS a omului, relativ staiiona,r6. Profe-
pprriinnCfa-ocrraom,ncetleilneruudltueeldo'urcgucaanntotiiEzvtaia,rnlIe!'pear1ooacrce, r,tspiuvriliutcdielidpi.eetrirnifleovrdrcttduglmi edindetupcsraeintirdv:eeaariIllizoaerc-aesz;-ii sorul american Julius Lukasiewicz, fdcind raportul dintre masa
de info,r"rn,alie care ,,scapd" individutrui gi volumul global de
226
227
informalie, determind gradul de ignoran!5 Ei atrage atentia La lecli,a de educalie fizicd elevii invald sd-Ei dirijeze mig-
asupra necesitdlii de a gdsi modalitdli de cregtere a capacitdlii
omului de a asimila mai mult. cdrile corpului in cele mai varirate si,tualii Ei condilii, igi insu-
Invdldmintul nu este num,ai un act de informare, el esle. qesc acliuni qi migcdri simpie sau complexe, invald migcdri noi
prin excelen!5, un prooes de form,are complexS. isnauolreicreepperotdceEsi le perfeclioneazd pe cele insugite anterior. Ca
in acelaqi timp
In aotivitatea de asimilare a cunoEtinlelor se dezvoltd Ia de cunoaEtere, $i in acest caz, concretul este
elevi aptitudinile intelectuale pe calea efortului propriu de ob- punctul de p,Iecare qi scopul fin,al. Mai muit
insd decit la alte obiec'te de invS!5mint, 1a educalia fizic6,, e evii
servare gi gindire, in condiliile invingerii dificutrtSlilor gdsirii sint pu;i in situalia sd aplice imediat cuno;tinlele in rezolv'area
sarcinii mo,trice in curs de invdlare, sd Ie valorifice. Legdtura
soluliilor, analizdrii rezultatelor, colrlp61[1ii faptelor qi formu- teoriei cu practica es,te impusd in fiecare moment ai invS!5r'ii
lSrii in mod independent a con'cluziilor Ei generalizdrilor. sau perfecliondrii (nu poli sd execuli, decit ceea ce ai inv5!ai;).
Procesul de ins,truir'e trebuie sd se situeze intotdeauna ina- In'teracliunea elementelor senzoria'Ie cu cele logice, a elemente-
1or intuitive cu cele verbale, este continud in diferite etape ale
in,tea dezvoltdrii intelectuale, impunind elevilor un anumil
eforL, care-i ridicd pe o tre,aptd noud a evoluliei. A dezvolla procesului inv5!5rii acliunii motrice, se desfdqoard in spirald
gindirea elevilor inseamnd a pune in fala 1or o s,arcind cog- qi are ca rezultat imbundtdlirea execuliei proprii. lnsuEirea ac-
nitivd care nu poa'te fi rezolvatd prin metode obignuite, furni-
zindu-le, in acelagi ,timp, materialul minim necesar (noliuni, telor motrice nu trebuie sd situeze cunoa;terea la nivelul treptei
fapte) Ei inrarmindu-i cu anumite pro'cedee de gindire logicd. senzoriaLe, ci sd o ridice tot mai muJ.t spre treapta ralionald.
Caracterul educ'ativ aI pro'oesului de invdldmint presupune
La educa{ia fizicd rol.ul formativ al procesului de inv6ld-
deplasarea acc,entului de Ia ,asp,ectul informativ spre cel for- mint se realizeazd,, in mare mdsur'd, cu aiutoruL cunoEtinle'Ior
mativ, fdrd a se minimaliza insd latura informativS.
gtiinlifice, care orienteazd elevii in activitate, ii ajutd sd in!e-
+ leagd obiectul, finalitatea gi modul de inv6!,are, li conving
desp,re utilitatea Ei necesitatea priaoticdrii educa!ie'i fizice in
Toate aceste particularitSli ale procesului de invifdmint mod ralional ,asci epaesrtmd apnreeon,ct,updaerteerlmn inaninsdaum-iblsudl doreascd gi
caracterizeazd si activitatea de educalie fizicd. poatd include activitdlilor sir
pe
Prooesul pedagogic de educalie fizicd ar.e un caracter obiec-
care le desfdEoard.
tiv, deoarece ru se desfdqoard intimpldtor, ci in funclie de cerin-
lele sociale actuale, care impun dezvoltar.e fizicd arm'onioasi, COMPONENTELE ESENTIALE ALE PROCESULUI
capacitate sporitd de muncd gi, de asemenea, in raport cu piarti- DE INVATAMINT
cularitSlile dezvoltdrii fizice gi psihice ale elevilor, exerciliiie
fizice fiind dife,renliate, conform perioad,ei de virstd, sexului, Componentele esenliale ale prccesului de invdldmint sint
cunogtinlele, priceperile Ei depninderile.
cara'ateristioilor individuale. C,apacitatea de practicare a exerci-
Cunostinfele reprezintd informalii despre obiectele gi feno-
tiilor fizice este condilionatd in pni'ncipal de dezvolta,rea fizicS, menele lumii materiale, sint abstracliuni (noliuni, legi) care
a elevilo'r. rezultd din procesul de refle,ctare a realitdtii obiective in con-
In pr"ocesul d'e educalie fizicd, relali,a pr-rfesor-elev se oa- Etiinla oamenilor (cu ajutorul gindirii).
raotetizeazd printr-o colaborrare p,ermanenrtd, printr-un climat
favo,rabil, in care elevul se m,anifestd liber qi creator, i,ar pro- Din aativitatea de abstractizare qi de generalizare a gin-
fesorul il indrumeazd, conducind pno,ces,r:,1 insugirii congtiente dirii rezultd reprezentdri, noliuni, concepte, idei, legi. E1e inde-
Ei rafiornal,e a acrte,lor motrice. plinesc funclia de cunoaEter'e, situindu-se pe treapta ralionalf,
a cunoagterii Ei sint exprimate cu ajuto'rul cuvintelor.
228
Reprezentarea, degi constituie o formd de reflectare senzo-
229
ilr;-.IcA;uii;""azl&a-;!t]el-;'"sdiXta;",eg,tzo"ti;ldad""i"itre"f"ueea;"a.von"riubocn,bfulnsilcireteoea,uc-rcnlrloutooretl"eenalaa,rofgi*mla*eapt"e"crfqpcirnui"ei'totciesrtd,friunu'r,ttlneaoiiriazanararnaaos-'gtlut*uae(ic"nipqnn"aeociderrllbtriicie'uleilieeaeeampa-clilxriniet'aizerpa.idrarelbetoceNirnsvreirintolaiearidadqalnniuulcitt!erse''afnteaead'ilr,cLn'listaoe9oeuRinrrirligentiasredepeiualdrearnn-uieioeeclgczaailriemroenaraarsnidlr)deeat'uddaegne-ariiznse-nldeaoeaai'rfte.diceruapeoarnilnuiaplet"liaee-a-';r In plo,cesul de invdldmint la educafia fizicd, prin interme-
i'a" c-aLt;e;g;orii.
,,raportul esentelor sau raportui dintre diul cunogtinlelor se realizeazl cunoaqterera, avindu-se in vedere
e;iLmn;se.ete;s"nlnri;ell^ete""d",sifa(eiVnlrJgit."'atex'Idec.npeeeLrsslirauecmauonialpdeiinn',ie-)t'.ror,'i:Ee;b";tai.es.toit;suatcdsoisi;aaiututasetubofeicirnlnceueoelsm;vigiveideinrnee,adnpilinelerdittirua1enlbaoui.ogl9:ibio''.criaereirn"o3'Jut1ietmin"es-itspaieru3ponrtIcJuoeeicranise1loeuse'-'l
r^*;azi"pii;iuira^i-r"linl"i1itp'-"lni"Jt";'iieifdia"i"o"iri*;te;,fu"i".;iio"it"l$;ti"arcr"ti""agminu*itnnaiin,oinettdn.o'oateiaezEviCiiqoa9iiriaucattii,enelnzutdi'eilclodic",itheat;lu"dotoannlriepenvriit"ctiidl.tin1eneaaia"coslatce"dletafleiereeas,ftiona,zrtftaegoovdri,enottraedn,iipslir,utennaimtien'enilnseidinbifsaslumioataetce-rdczsamtegeomauersrLnaeaealetlo'lilneitnaievogDt!n5idtlripro'eocil-aiorisuii,raoetnasriccxoneniiesapprt-belteeil.eeot.uarmmzrniA'9eaiseaecitea'tscisivcazeiidiicnamntreaitetpneplujlepouifauliroarrnaersut.eei,a-se-'iii particularitSlile invdldrii ia acest obie,ct. Aotivitatea elevuLui
uvd"tLuuniailzaootaeoSrSrrreleteeouic,dlrageotaeiipcnpciitdsera"afieertudrridcemeanpiaradceaapztarib;eeefdmieir,'luccsceaetli6mnudsledttiaa,'eoe,l"imieersntgpx..ciattuparitnzili!npialiinzctuuliaraerielrrt"e2iaicsv"0t;m-i0cr.Lgn0'luilonnil$puottroriig'no-po1ptcilerneeoflsroemdaurlelmooliocvredinatdpla:ucdeelee,carlmaeamntiidaovtlreaui:vnetlaauludssir'titdsuidaiatrzecaaicme'rpeelLalen1ea---- se bazeazd pe cunogtintele transmise de profesor, pe care el
Ie inregistreazd Ei le prelucreazd,Le re!in,e, le val.orificS, aplicin-
cative. randamentul creierului nu lrebuie misurat dupl
du-le in exe'cutarea exerciliului fJzic qi Ie aotual\zetvv5, adap-
Astdzi,
lindu-ile la situalii noi. Di,rijarea qi prelucrarea aces'tora, precum
v;"o;l;u;mlt;uld!ei dtoattoesinltm" apgroam,inpattiea'ciidnufoprSmcaa{piialocritraetsepaedcetivsee'leclie, Ei integrarea lor in activiitate, c'ondilioneazd carlitatea execuliei.
Cu ajutorul cunogtinlelor, elevul descoperd esen!6 actelor mo-
I Mircea Malita Cronica anului 2000. Bucuregti, Edit' politicd' 1970' trice, legile 1or Ei relaliile dinlre ele.
p. 32-33. Transmirterea ;i insuEir,ea cunogtinlelor l,rebuie sd urrnS-
230 reascd, pe de o parte, formarea unei conceplii gtiinlifice a ele-
vilor despre importanla Si cdile practicdrii exerciliilor fizice gi,
pe de altd parte, con-stientizarea acrtului motric.
Cunogtinleie nu trebuie sd se r,efe,re numai la migcarea ce
se va executa, ci la exerciliul complex in cale ea se incadreazl,
}a gr.upa de exencilii din crare face parte. in acest fel, ele se
incheagd i'n sisleme, oferind Eievilorr posibili'tatea sd valorifice
in fiecare exe,culie tot ce au acumu,lat in decursul anilor de
gcoa15, sd reaotualizeze ;i sd restrudtureze cunogtj,nlele, fixin-
du-le in legi gi reguli, pe car:e sd 1e poatd folosi in situalii gi
condilii variate.
Clasificate dupd criteriul gradului de generalitate, cunoF-
tinlele din domeniul educaliei f-izice sint generale st parti-
culare. Primele fac tranzifi,a cle la fenomen la esenld, de la
migcarea pe care o executd 1a mecanismul ;i structura ei com-
plexd, evidenliazd raporturile existcnte intre actelc. motrice,
legile care le guverneaz'a. Cu aiutorul lor, c.lel'ul inlelege in ce
constd educalia fizicd., ufili,tatea ;i necresitatea practicirii ci in
rnod ralional ;i eficient, igi explicl locuL pe oalre i,l ocupi acoasid
activitate i'n viala omului ;i in orarul ;colar.
Cunoqtinlele parliculare sint necesaue efectudr:ii actelor mo-
tricc, se aplicd imedia't in executare'a mi$,cdrilor ;i au ca scop
ralionalizar'ea invdlirii Ei participarea con;tientd. Execulia con-
qtientd a actutlui motri,c devine sursd de noi cunoEtinle pentru
,elevi. Comparind planul adoptat cu planul model si cu scopul
propus, elevul igi imbogd{.eEte cunoqitinlele.
ZJT
i,nrucrpitI,n pRocnsut,ul DE INVATaMixT Tlo\ rneniul dc apiieare a ace,s'tona este foarte larg, pornind
de la transferul cunoqtinlelor dinrtr-o sferd in alta, de la for--
mpruiclaerpeea,rialoprre;ciiedreiloprrinEdi edreilfoin,rireneaceastaitru,ediinniioard, tipviintad,telaa
obieP,rcintivceipiciJa.reepcrooncdeisliounlueiraclzedindv'edsldfdmqiun'riat rseian,tacteezset'ufiuan. dlanmpernimtaluei form,area,
p,ractic5..
rincl, ele decurg din scopul educaliei comunis'te, iar in ai doiied Acest domeniu nu se reduce numai Ia produclia industriald gi
agric'old, ci se extinde Ei asupra vielii socia,l-politice. Elevii de
rin-{, flin legile- procesulu! inv6!5rii, ai asimildrii cr"rrto$tjnlcit-rr aiansttitetdurzdpiirndeeetivncidnorsienpcetmicifaoaldilsd';titdicienomelilfepice, ,itneelnveleil,engidmianerdnEtloei lcceuetcldup{reeennci taear,c'etaiivdlio,opcctuadprcior,
qi din logicJintern5 a gtiinlelof care for:rneaz5 continutul inr'[-
!dmintului. in opera de fdurire a socieLdlii sociatiste muLtilate,ral dezvoltate.
Principiile procesului de irrv5!5,mint sint fundamentate gtiin-
Aplicarea cunoEtinle1or in practicd presupune cap'acitatea
{ific pe teoria marxist-leninistd a cunoaElterii 9i pe invdldtura
pavlovisrtd despre reflexele condilionate gi in-ter,acliunea celor de a gindi independe,nt, de a opera cu noliunile insugite in
doud sistern'e de semnalizare. Aceste principii reprezinti tezele conditii diferite. Independen{a in gindire se asociazd cu inde-
penden{a acfiuniior prac'fics desfS;urate de elevi.
fundamentale dupd care se conduce profesorul in activitatea
Legarea teoriei de prac,ticd se realizeazd in procesul de invir--
sa cu elevii. EIe sint constitui'te intr-un sistem, in c,adrul. cdruia
tdmint prin valo,rificarea sis'tematicd a cunos,ti,ntelor in actirri-
se condi!ioneazd reciproc. tdli practice organizate in cadrul fiecdrui oirie,ot de invSldminf:
Ei indeosebi in activitatea tehnico-productivd in atelierul;colar'
PRINCIPIUL LEGAIIil TEORIEI
DE PRACTICA sau direot, in intreprindere.
Legarea gcolii de viald este o cerinld imperioasd a contem- PregStirea elevilor se consolideazd prin aplicarea cunoEtin-
poraneittdlii. !elor in activitSlile prractice, acestea favo,rizind clarificarea,
Ne,cesitatea asigurdrii unei legdturi strinse intre teorie Ei imbogdlirea qi fixarea nofiunilor. Experien!,a dobinditi de elevi:
practicd rezultd din scopul educaliei cornunis'te, din sarcina E.colii in activitdliie practice trebuie aplicatd in mod perrnanen,t.
Acrtivit,atea in cad'rul lecliei de educatie {izicd. cuprinde un.
de a form,a oameni ciapabili sd fdurea,scd societatea socialisld ansamblu de stdri, pro,c'ese qi acliuni in care elementele teore-
multilateral dezvoita,td. Elevii trebuie pregdtili in scopul rezol-
vdrii problemelor variate pe care 1e ridicd viala. tice alterneazd cu cele practice, realizindu-se as'tfe{ o legdtuid.
Insugirea cunogtinlelor: nu este un scop in sine, ci se rea- continud intre teorie gi practicS.
Iizeaz6. in vederea utilizdrii lor in a,ctivitatea praoticd. Pro,cesul
Actul motric depinde de actul in'telectual gi are Ia bazd
de invdfdmint asigurd legd'tura teoriei cu prac,tica, inarmindu-r
pe elevi cu cuno;,tinlele necesare in via!5 qi indicindu-le modul reprezentdrile Ei no!iunile, in!eleg,erea migcdrii. Cunogtinlele
de folosire a acestor'a in diferi'ie situ,alii.
insugite sint aplicate ulterior in executarea miqcdrii.
imbinarea teoriei cu practica se realizeazd in sens ciublu,
Electuarea repetatd a actului motric este o sursd de infor-
avind in vedere logica pro,cesului de cunoagtere : practica repre-
zintd punctul de plecare Ei scopul finai al cunoagterii ;i., in ace- ma{ii 9i de precizdri pentru actul intelectual, care se imbogil-
1a9i timp, ea constituie criteriul de verificare a adevdrul'.ri. legte astfel permanent. De la acest nivel super.io,r fald de sta*
Cunogtinle,le rezultate din pracrticd reflectd in mod abstract diul inifiai, actul inteleatual intervine clin nou in realizarca,
actului motric.
realitate,a obiectivS.
Circuitul act intelectuai-act motric (teorie-practic5) nri
232
se inchide ni,cio'datd la acelagi nivel, ciin-spIiarafl5ie.care revenire -
un stadiu superior, dezvoltindu-se
la
PRINCIPIUL INTUITIEI I. P. Pravlov a ardtat ci la baza gindirii abs'traote se afld a}
doilea sistem de semnalizare, oatre nu poate sb asigure in mod
d-e- Principiul intuiliei exprimd cerinla desfdgurdrii procesului l
inv6fdmin,t, astfel inclt reprezentdrile gi notiunile pe care ind,ependent cuno,aqterea, deoare'ce legd,tura cu lumea obiectivd
Ei le form'eazd elevii sd aibd Ia bazd penceptia obiectelor .si feno- { se reatizeazd numai p'rin intermediul primului sistem de sem-
menelor studiate. naljzare, adicd prin senzalii, perceplil gi repnezenltdri, cuvintele
1
Necesitatea de a prezenta elevilor, in cadrul procesuiui de fiincl ,.semnale ale semnalelor". Dacd ele pierd }egdtura cu
I oliie'rtele gi fenomenele pe care le d'esemneazS, igi pierd valoa-
invdfdmint, lucruri ;i fenomene din viala reald, usurindu-le *
rea, nu mai reprezintd semnale a1e realitSlii.
astfel insuEirea obiectului de inv6ld,mint, eSte demult cunos- i
Tn activitat€a conlund a celor doud sisteme de semnalizare,
vcJ.uizAtidb..iKlPosrmdinef,incesipkpiyuu,isiinnlatsuedcil,iiose,pluiolazailffioaXsVotI,fIco-hlerimual.uuiE,latItocrdet erceeapeecdsa'atetgooatgcccueel secisbetlie-lr i rohij conducitor revine celui de-Lal doilea sistern. Cuvintul dez-
volta spiritui de observalie aI eleviJ.or, formin'du-le priceperea
auzuiui sd fie audiat, tot ceea c,e este palpabil sd fie pipdit, iar I
de a distinge in mod independent particularitdlile obiectelor
ceea ce este accesibil rnrai mul,'tor organe de sim! sd fie pus la studiaie.
dispozilia tuturor acesrtor organe.
trr desfdgurarea procesuiui de invSldrnint existd diverse
f,orn,e de imbinare a cuutntului cu i,ntui$ia:
Necesi,tatea intuiliei a fost inlele,asd si de a1!i pedagogi pro-
g-resi;ti din trecu,t: J. Lo'cke, J. J. Rousseau, J. H. pestalozzi, in cazul in care principala funclie a mijloacelor intu-
K. D. Uginski qi alfii. itiv-e este aceea de izuor al cunostin$elor, funclia cuvintului
constd in orientarea procesului obseruafiei, formarea capacitSlii
In pedagogia Etiinlific5, prin,cipiul in,tuiliei este privit in- de desprindere a noteLor particulare a1e Jiecd,rui olriect ;
mod nou, rezultind din teza leninisrtd cu pr"ivire la calea
tr-un de-spirni1isnitupaelniilteruincucnaore(rgmteijlroeaacleelgedintutruili,toivredsinertvreescJecnaompuennec,t
cunoaqt-erii adevdrului obiec"tiv : ,,de 1,a conltemplarea vie 1a gin- cuvintui pedagoguiui conduce gindirea eleuului spre gene-
inlelegerea raliznre, pe baza observaliilor fdcute asupra unei serii de
direa abstra,ctd gi de aic,i inapoi Ia practicd',, din
dialeotici a raporturilor dintre senzali,i, pericep'lii, gindiie gi
practicd, in lumii.
Intuilia cunoasite,rea Ei transformanea a rea,Iltdtii obiective, obj,ecte qi fenomene ;
de cunoaqtere
este un mijloc a t-:i.nnaotgutninclielcoirnndoci,umviinjlotural cseelerveinqttueitctaivemcijlooncfirdmedc,oinlutusntriecaazred
cal'e este folositd nu numai in faza iniliald de percepere a rea-
htelii, dar gi atunci cind se trece la gindirea abilraotd. Ea favo-
rizeazd conducerea gindirii abs,trraote de la fenomen Ia esenfd
qi de la o esenld. .rnai pulin profundd la una mai -purnoofugntidndle. loInr con{inutul explic'aliei verbale.
acela;i timp, in'tuilia este foiositd qi in aplicare'a
in activitatea ptu"iicd, prin In imbin,area mijloa,celor verba0.e cu cele i'ntui'tive pot apdrea
rienle sau prin observarea ilustrar:ea fenomenelor, prin u"p"- fenomene de induclie negativd, ate,nfia elevilor fiind atnasd de
aspecteJ.e neesenliale pentru s'oopui. urmdrit.
desfdgurdrii lor in activitatea pro-
ductivi. Eegi este valabil pe'ntru orice virstS, principiul intuiliei are
Observarea obiectelor Ei fenomenelor are ca scop descope- un oar"a,cter specific in pnimele cl'ase de invdldmi,nt, datoritd
rirea elementelor generale.
bagajului relativ redus de reprezentdri, gindirii concrete, capa-
trntuilia este nenijlocitd. in cazul in care sint prezentate citElii de percepe're ertc. La aceasti virstS, intuilia are rolul de
obiecte gi fenomene din realitate, de exemplu, plante, animale, a-i pune pe elev in legdturd directd cu obiectele gi fenorn'enele.
piese de magini, instr'ume'nte, aparate ertc., ,cind se fac expre- Mai iirziu ea este folositd gi pentru descop,erirea esenlei feno-
criienndteindleoclualboobraietoctre, lopreEliofteunl,ogmcoenlaerloertecs. t9eipmreizjteonctiatdtd., men'elor, a raporturil.or gi dependenlelor, mijloacele in'tuitive
atunci
imagi- d'emcnstrind evolulia fenomenelor, schitnbdrile 1or calitative qi
nea acestora. cantitative.
234 .r.l ;<
,'ii*dki;r'r'-
Intuilia nu este ulild sub o,rice formd. Astfel, sint c;:ntraindi-
cate ilustrarea sdracd Ei uniformd, precum Ei folosirea intuiliei in
mod exagerat. tr'oarte important este cra intuilia sd nu se reducd si s,e realizeazd, in primiul rind, prin crearea unei motivalii
1p:llrttearnteicea,leavaicnedsut-usieprionc€vest.d,Eerlee vpuelrst,rpe'ebcutiiveelsedi-msieddeiaatesegaiminadec-I
la o contemplare pasivd, sd nu-I dispenseze pe elev de efortul. nu inva!5 numai de dragul de a invdla, ci pentru a utiliza in
intelectual, ci, dimpotlivS, sA fie o observare aclivi la cale
sd participe gindirea creatoare qi criticd a elevului.
rlord eficient cunogtinlele. Pdtrunderea'esenlel,or fenomenelor,
conLs/ildijel,oraabcietlefai!n6tuditei'"*ceelefoalopsliicteataesitnizitreincu;tc.oTaeldhnsiceadcmooscelbeernscir a faptelor studiate, incadrarea lor in generalizdri ,reprezintd
condilii oblig'afsr;i a1e insu;irii corngtiente.
a inlocuiL iinaginile statice cu imagini dinamice. AISturi dc Constientizarea duce in mocl inevitabil la activirt.atea elevu-
scheme, plange, schile, desene, fotografii, se utilizeazd discul"
uragnetofonul, cinematograful, radioul qi televiziunea. iui. Daci acesta inlelege obiectul ;i finalitatea invd{drii, eI
deoisnebeitdd.ucinc$fioarmJiazirceda", principiul intuiliei al:e o insernndtate participd aotiv si din prop'rie iniliativd la procesul de invS!5mint,
adicd este atent, ascultd, dd rdspunsuri, face asocialii intre cu-
deprinderilor motrice c,aracterul intuitiv no;tinle, ie confruntd qi le aplicS, pune gi rezolvd probleme etc.
este pregnant : elevul trebuie sd vadd gi sd simti miEcarea.
Perceplia migcd::ilor rezultd din colaborarea analizatoriior rri- Din punot de ved,ere fiz,iologic procesul invdldrii se caracte-
rizeaz6,, in esenld, prin forrnarea legdturilor tc"mporare, care
zuali, bactili, auditivi Ei indeosebi chinestezici Ei este condilia de se realizeazd numai in condiliile unei stdri active, a1e nnui
bazd in invSlarea actelor motrice. tonus ridicat sau modenat a1 scoarlei cerebrale.
Dificultdlile intimpinate de elevi in imbinarea intuiliei cu Didaotica modernd pune in centrul preocupdlilor necesi-
cuvintul sint detenminate de transmiterea incompletd a exci-
tanlilor din primul sistem de semnalizare in ce1 de-al doile:.,r :iatea formdrii atitudinii conEtiente gi a'ctive fald de invdldturd ;
prejudiciind leg;itura intre treapta senzoriald eievul nu mai este un faotor pasiv, ci un eleme'nt activ care nu
Ei invers, a cunoaqterii : elevul executd miEcarea, dar ;i treapta agteaptd totul de la profesor, ci se s'trdduiegte sd inleleagd, sd
lalionald facd legdturl intre cunogtinle, sd 1e foloseas,cd, gdsind rezolvdri
nu poate
sd o explice, sau o explicd, insd nu este capabil s-o efectueze,
noi, rapide ;i eficiente in diferite situa[ii.
In executarea mi;cdrilor complexe apare uneori fenomenul dc" Activizarea etlevului se bazeaz6" pe educarea inteleselor Ei
mascare, datoritd cdruia o excitalie puternicd acoperd o excitalie iormarea deprinderilo,r de a mun.ci independc.n,t, p'e conlu-
mai pufin intensd. pe
riarea stiluh"ri de muncd intelectuald, pe insusirea unei tehnici
,a invdldrii.
Un aspect defini'to,riu a,I activizdrii elevilor iI cons'tituie cui-
PRINCIPIUT, CON$TIENTIZ AF,'II tivarea gi saiisfacerea seitei de cunoastere.
SI ACTIVIZABTI In educctfia fizicd, rcon$tientizarea si a,ctivizarea s]gyilrlr
se realizeazd prin prezenla cunoEtinlelor in procesul formdrii
Necesitatea congtientizdrii Ei activizdrii elevil.or decurge din deprinderilor motrice. Este greEitd pdrerea cd elevii sint activi
sarcina educaliei comuniste de a pregdti constructori conEtienli presupune diriiarea
prin faptul cd se mi;c5. Activizarea lor
gi activi. Edificarea socialismului este un proces raliona1, izvorit conqtientd a insugirii actelor motrice, pe baz:a inlelegerii meca-
nisrlului miErdrilor Ei a scopul'ui pentru care le invald.
clintr-o constiinld socialistd inaintat6, caracterizatd prin in!e-
legerea necesitSlii ,actr.rlui de crealie gi prin integrarea hotiritS
in efortul creator comun.
ConEtientiz'area e,]evilor constd in inlelegerea scopului in-
vdtdrii Ei a utilitdlii PRINCIPIUL SISTEMATIZARII
menea,
inlelegerea cunoEtinlelor insuEite gi presupune, de ase- Frincipiul sistematizdrii exprimd cerin!,a ca elevii sd-Ei insu-
conlinutului cunoEtinlelor. In Ecoala socia- q_easc5 logic, succesiv gi continuu cunogrtintele, priceperile gi
listd invdlarea se bazeazd pe participarea congtientd a elevului
cleprinderile. Necesitatea sistemartiz5'rii cunogtinlelor derivd din
236
237
iogica intelnd a obieotelor de invd!5mint, din legdtuna obiedt'ivd Par.ticuiaritS!iie fizice ;i psil-rice d,e virstd qi individuaie
dintre lucrurile qi fenornelrele lumii reale gi din faptul cd pro- condifioneaz-d capa,citabea de munc5 a elevilor.
cesele cognitive qi aptitudin-ile nu se p,ot dezvolta fdrd exersa-
rea lor sist,ema'ticd si suoce,siv5. tr'ormarea cunogtinlelor, priceperilor qi deprinderilor are in
Sistem,atizarea cunoEtinle'lor se re,alizeazd prin structurarea vedele nu numai trdsdtur,ile caracteris,tice perioadeiJ.or de vir-std
sau individualitd{ii e1evilor, ci nivelul de plegdtire
1or in sis,tenne, in cadrul fie,cdrui obiect de invdldrnint. Cunogtin- anumitd etapd. Ei inrr-o
lele noi trebuie si se bazeze pe cele insu;ite anterior, iSrgind Principiul impune evidenlie.rea acestor condilii obiective,
;i adl,ncind treptat si succ'esiv cer*cul de reprezentdri Ei noliuni.
organice int're cunog'tinlele precedente dozarea eforrtului in funclie de e1e. Dacd cerinle1e aclresate
Legdturile noi gi cele elevului :lepdgesc puterile lui, el nu inlelege ;i nu poate asi-
mila cuno.lttinleie. DirnpotrivS, dacd
u;ureazd Ei aprofundeazd procesul cunoagterii. se plictisegte, nu mai depune efonturi. sin,t pre'a ugoalre, eler.uL
Sistema'tizarea se refle'ctd in repar,tizarea marteriei de lnvd- Accesibili'tatea nu trebuie inleleas5 in acceplia cle scu,tile
!5mint in c,ad'ru1 programei scolare, in egalon'area succesivi a de efort. To'tdeauna invdtrarea dep5gegte intr-o oare,care mbsuri
cuno;tinlelor ;i in desfS;urarea 'lecliei, in repetarea tror cie la dezvolfarea, stimulind-o. Caracterul atractiv, interesant, nou,
o Ieclie ia alta. De asemenea, se mranifestd p'rin introducL'rea
unei anumite ordini in repartizarea obiectelor de studir,r in
cadrul planului de invSldmint, pe ani, in aga fel incit studierea pldcut, variat al iec{iilor contribuie la realizarea accesibilitdfii,
prin inl5tuuarea monotoniei obosi,toare.
fiecdrei discipline sd se sprijine pe material,ul insu;it anterior Principiul accesibilitSlii include urmdtoarele reguli d.irtac-
la o,bie,ctuL respe,c,tiv sau Ia cele inrudite, constituind o bazd tice :
solidd perrtru ceea ce urmeazd a fi predat qi insuEit.
Cunostinlele se sistemaliz,e'a26. p,riin pr,edarea lineard, adau- a) Trecet'ea de la. clJnoscut Ia necr-rnoscut Inlelegerea noi-
gindu-se e,lemenlLe noi de Ia an la an, sau prin predarera con- lor cuno;tinle este condi{ionatd de cele anterioaue, sprijinln-
centdricd, rel;uindu-se gi,aprofundind,u-se conlinr.rt'ul gi,sf era un:or du-se pe actualizarea gi urtilizarea acestora. De aceea, profesorul
trebuie sd se bazeze pe elementele cunoscute de elevi, s6 facA
cunogltinle deja predate. mereu apel la fondul 1or aper,ceptiv ;i sI adauge l,a ace,sta noi
Atit in acumularea cuno;tinlelor, cit qi in formarea price- cun,ogrtinle, legindu-le in mod organic de cele precedente. Deoa-
perilor Ei deprinderi'Ior este necesard o suocesiune judicioasa,
o continuitate sitri,ctS. rece elevii cunosc ceea ce le esrte apropiat, regula se extinde ir-l
analogie),
Respe'ctarea principiului sisftemattizdrii in procesu. de lnvd- sensul trecerii de la apropiat Ia depdrt,at (prin pe
baza aserndndrii obiectelor
ldmint presupune desfdEurarea unei activitdli ritmice, conti- ;i fenomenel"ot sub asp.ctul-noteior
nue. Stiiul de muncd al. elevilor trebuie sd s,e calacterizeze prin lor esen{iale.
b) Trecerea de la sintplu Ia conzplex necesitd graclarea
ordine gi disciplinS. gccc'oeuunnnnceoorrsgeattitilnneizl{edelalroiarmg,l epaenoileercnvro.iiLamnoldipzrl.dedArxeienlq,aail.dledirzleegaminipaedniitrqge{ielielanoderrcilnoacmcloiizpmn,5doprnoimrenmenetine:ae,tieudsecaimellaerp:ifuluaelnpdtuIeaei
In educalia fizicd, sisternatizarea este absolut necesari:
actele motrice nu pot fi invSlate in mod anarhic, ci intr-o anu-
mitd ierarhie, prin acumuldri canti'tative qi cali,tative succesive.
obiect sau fenomen, pre,cum si sinteza aces,tor.a p::in integrarea
PRINCIPIT'L .\CCESIBILITATTI in sct)ruTcrteucrei,refaacdpeoIsaibuild;otrrelacegr:reeaudaereIainsimvepdluerelanciovmelpullexr.rediu
de pregdtire a elevilor, condiliile concrete de lucru gi par.ticrl-
Principiul ac'cesibilitdlii exprimd necesitatea adaptdrii cu- iaritSl.ile colectivului, la un momenr crat. cu toa'te aceslea e.ste
nosrtintelor (conlinutului gi formei lor), a metoCelor de t'ansmi- foarte greu sd se derlimi,teze hotarul in,tre uqor qi greu, linind
tere, a cerinlelor si s;arcinilor, la nivelul de dezvol'tare a elevilo,r
gi la gradul lor de pregetire.
838
seama de caracterul dinamic al procesuiui de invd!6mint. In CONTINUTUL INVATAMINTULUI
desfdqurarea lui, ceea ce a fost greu la inc'eput devine ugor pe CONTINUTUL INVATAMINTULUI
,m5suia asimiiSrii noi'ior cunoEtinle 9i serveqte ca punct de ple- IN OR,INDUIREA SOCIALISTA
care pentru insuEire,a unui nou material care pare dificil'
LA ed.ucatie Jizicd accesibilitatea exerciliilor con- Conlinutul inv5ldrninrbului reprezintd sistemul de cunogtinle,
este o
diiie de bazd. Respeclt'area acestor reguli didactice asigurd insu- priceperi gi deprinderi pe care trebuie sd ;i le insu;erascd elevii,
gilca gradatd Ei imbogdlirea actelor motrice, sintetizarea lor in cu scopul ;i sarrcinile
exercilii complexe. Execulia motricd este rezultatul integrdrit in vederea pregdtirii ior in concordanld
educaliei comunis'te.
unor elemente simple in structuri Ei presupune utilizarea gi va- Conlinutul invdlSmintului din Ecoala noas,trd aonstituie baza
Iorificarea permranentd a fondului mo'tric aperceptiv. Ignorarea dezvoltdrii rnultilaterrale a elevilor, a in.armdrii lor cu cunoglin-
acestei cerinle creeazd dificultdli in invSlare Ei provoacd uneori
fele, pr-iceperile gi deprinderile cerute de so,cietLatea noastrd
accLidente, punind in pe,ricol viala elevil'or. socialisld ; se concrettizeazd in planurile de invSldmin,t, progra-
mele Ei manuaiele srcolare.
PRINCIPIUL INSU9IRII TEMEINICE term'CianaEti idealul educ,aliei, con{inutul invS!5mintulr.ri este de-
A' cuNosTrNTELoR
de nivelul de dezvoltare a societdlii din pun,ct de
vedere economic, socia,l-po1itic, cu1tural, gtiinlific
a evoiuat ;i s-a transformat odatd cu dezvoltarea ;i tehnic. trl
qi tr,ansfo,r-
marea bazei materiale a societdlii, reflectind ne,cesitdli1e obiec-
Acest principiu decurge din perspectiva pregdtirii elevijor tive ale .acesrteia.
pentru viat5, din sarcina qcolii de a realiza in'tegrarea 1or
rapidd Ei eficientd in munc5, in societate. Cunoqtinlele sint te- in orinduirile so'ciale baz,ate pe exploatare, conlinutul invd-
lmdmistiinct,urluuiprtefdleecrtdeainlittaetree,sefolermcelaaszedloroscoo,cniacleepdloiemnineagntitien,lifeicsbde
meinice rrufiI'ai a'tunci cind elevul se poate folosi de ele ori.cinJ despre lume, o culturd sum,ar5. Ridicarea nivelului cul,tural aI
;i in orice situalii. maselor gi inarmarea lor cu cuno;tinfe ;tiinlifice reprezintd o
prirnejdie pentru clasa dominantS. Din de a impdca
T'emeinicia este condilia durabilitbiii cunoEtinleXor Ei rezultd incercare,a
Ei cJ.ar5, din
ciin inlelegerea profundd utilizare,a gi fixarea cunogtinle1or ir-r ;'tiin!a cu religia rezultd elemente contradictorii, care cree,azi
rnemoria elevului Ei din confuzii in mintea el.evilor.
aplicarea lor in conciilii
cit mai diferite. Conlinutul invS{Smintului oste conturat in legdturd dire,ctd
cu conceptul de culturd gener,ald, care a suferit transformdri
P,rincipiul insugirii tem,einice a cunoqtinlelorr se real,izeazd semnificative in decur,sul dezvoltlrii societ5lii. Astfel, secole
plin respectarea tuturrr celorl,alte principii ale proces'ului de drae1-5asr-iandinu!el 1,einscoepciunldturddinumepaoncisatdRe(cnlaasEictedr,iiI,iteprrainrdcguilrftiutordz.ogfiecnde).-
invaldmint. De asem,enea, presupune repetare,a cunoEtinielor Cultura umanistd clasicd a fost suslinutd de reprezentanlii
insuqite, re,capitul,area lor in forme variate 9i verificarea frec- teoriei culturii formale, care considerau cd importante nu sint
cunoEtinlele insuqite de elevi, ci influenla pe care o exercitd
vent5, pentru ca elevii sd relind, sd reproducd Ei sd reactualizeze diferitele discipline asupra formdrii aptitudinilor interedbuele
areator materia parcursd. gi cd cele mai indicate obiecte de invS!5.mint pentru dezvoltarea
Respectarea acestui principiu face posibild integr.'area edu- intelecbua{d a Elevi,lor sint lirnbile ,clasice (gneaca gi latina), lite-
cafiei Jizice ca laturd componentd a dezvoltdrii personalitelii
umane, prin pnacticarea ralionald, corectd gi permanenrtd a exer- ratura, igtoria anticd gi istoria patriei.
ciliilor fizice, nu numai in anii de gcoald Ei ia lectiile de edu-
catie fizicS, dar Ei mai tirzi,u, pe parcursul intregii vieli.
248 16 - Pedagogia aplicati la dorneniut. educaliei fizice Z4I
In gcoala burghezd, serco'le de-a rindul a fost aplicratd aceast5 s,o,cialismtdui oinatrn-uomaitndurvniritsdtde.tatrpldsSe i lddergceaqpteac,ittraetpeteatdienadseircnuilrasruel
asupri conli'nutfului invdldmintului qi culturii ge'ne-
a elevului la
qcolarizdrii, devirre mai cornpl,ex Ei mai profund, odaltd cu dez-
"rao.nlec. eplie voltarera eLevilor, urrndrind finalizare,a cunoEtin@l,or gi legare.a
XVIII-lea g'ai dinecpeliptuetourliaseccuol-LIuu'lruiil
al Spre SfirEiltul secolului al. mai mulli te,oriei de prac-tirc5.
XiX-lea apare qi capdtd
tot Conli'nutul iil/eldrnintului trebuie sd reflecte ceLe doud ten-
m.aterinle, care prornoveazl drerpt criteriu de alegere a mate-
cgurrar'od'us1'tinluleiledea'cuutmiliutlaat'tee.pReenr'ptrruezveianltda,nl-ici otnesoi-- dinle ale gtiinlei contempor,ane : a) adincirea cunoaEtenii prin
ri,alului de insuEirt, ingustarea dimensi,unilor de cencetare qi prin diverrsificarera ra-
derlnd imp,ontlanLte'
riei culturii m'aterira]e susli,n ci in pro'cesul insuqirii disciptlinelor murilor grtiinlifice, concr,etizatd in aparilia unor diiscipline noi
realiste, a cunoEtinlelor utite pentru via{d, f'or"marea aptitudi-
nilor intenedturale se produce fd,ri eforrturi speciale., Aceasld dig ce in ce mai spercializa,te Ei b) dezvoltarea disciplinelor gtiin-
tifice de sinttez5, a disciplinetror de granild.
orierr,tare, deiEi irnpusd de nercesitdtile producliei aapittaliste, irn- Modernizarea confint+tuluL inudfdmtntului se r.ealizeazd
teo- prin in,trodurcerea u,ltimelor cuceriri a1e Etiintei Ei prin restruc-
primd con{inurtului invd{f,mintulTri un carqictLer mai mult f,ur,area qi re,considerarea cunoqtirr-lelor. Pentru
aceasta este
rerti,c, fdrd a rea0.iza leg6tura cu practica. n,ecesar sd fie el.iminate amd,nunitele nesEmnifica'Live, sd fie sis-
Disputa dinttre ori'enltare'a cliasicd Ei cea reralistd a co'n{inu-
tului ipnrveddlodrmnitnndrtuteluni 'deisntelapdreezmenetnaliEniearestSEzi idi,nezlvdoriil1taereroaapiintavliisttSe,- temtartizat riguros materialul, sd se stabileas,cd corelalii intre
cunoqtin{e. In acest feJ., se reduce volumuJ. in favoarea cresterii
unde caiitd!ii.
mtelonPrtiuealducaiugtolrtgauidariiliigomtniiaanltleiufirmciadalnecirocstna,siuindneidlr'deattretiemraoelreniatt-uscliuclileptulusriiitireefaodlriesrnt.ateime e9i"i
P,lezentarea sinrteticd a cunoqtinlelor se realizeazd astdzi prin
predarea unor obiedte noi, de sintezd, care formeazd viziunea
promovind idea unei cutturt integrale umaniste 9i realiste, si de ansambl,u, de exernplu, cursul general de biologie, structurat
pleaita pentru coreftalia dintre insu'Ei'rera cunoEtintelor Etiinli- pe niveluri de integrare a hmii vii (in }ocul botanicii, zoologiei,
fice Ei d,ezvol'tarea capacitdtilor intelectuale. anatomiei), istoria universald, cu accent pe evenirnentele mai
insern-nate,- pe ideile politice Ei filozofice, pe elermentele
ln gooala noasltrd sorcia'lis'td elevii dobin'desc o cu]Lturd vastd paie de culiturd Ei civilizalie (in locu,l istoriei antice si a -perivnurlcui-i
cu ajutorul conlinr-rrtului invd{irnintul'ui. Dup5, cum qpune Marx,
omui societdlii social.is'te este omul unei inalte culturi. Conli- mrediu).
nutul inv5ldnni,nrtu'Iui asigurd un inalt nivel. de pregdtire pentm l-istefi,nid,neddesezavronrltaardeeaneeccoensoitrdrn{iileei, crescinde ate construcliei socia-
muncd Ei viald, este legat de tehnicii gi cultu,rii, in
cerin{e}e pro'ducliei qi vielii so'cia- gtiinfei,
liste, erste realislt, are c,aracter ;'tiin{ific' laauratrnaosaasttrsda, rPrcainriati,dau'alcCenotrundurniiiSctrRaroamctAernuJE.ui icroenaidliusclte.Eretatiinsltiafitculuail
SociEtatea sorciatiStd a creat condiliile rre'oesare penrtru imbo-
con{inutului invdldrnintului Ei a legdrii to,t rnai strinse a acestuia
gilirea conceplului de cultur6, de{init intr-o sferd 9i un con- de practicd, de pnoducfie. Etapa actuald impune pa:regEtirea
loiniputitrnnloau, prin l6ngirera Ei adincirea cuno,a'Et'erii, valorificarea
rezultartelor acersteia Ei oreqterea coeficient'u[ui de u,n,or oarn'eni cnu un nivel cul,tur,al gi qtiinfifico-rtehn,i,c cit mai
ina'lt, cu congtiin!5 po,lirtici Ei conduitd morrali comunistd, oa-
creativitate in toate activltS{ile umane. meni care sd se poatd integra in muncd dupi absolvirea qcolii,
Stabilirea conlinutului invdtdmintului, asigurarea unei cul- ;i, in acelasi tirnp, sd participe acrtiv la organizarea co'rrdu-
turi generale, care sd rbspunidd cerinlelor adturale, c'onstituie vielii sociale. Ei
cerea
o saniitra foa,rte gllea gi de mare rdspundere. Fiecare obiect de
In qcoald, c,ontinrltul culturii generale imbind,oele doud atri-
invildrnlnt trerbuie pnivit in corelalie cu celelalte. bqt-e.: r-eali,srt Ei u,mani,st. Elevilor l,i se asigurd cultur4 gene-
Con'finutul invd{dmintului se stabilesJe tinind seam'a de ni- :ald in dorneni,u $rtiinlelor naturii gi al $iinlelor sociale, bt6"*11
velul dezvolltdrii $tiinlei Ei tehnicii, de interesele construirii
242 243:
qi o largd pregdtire tehnic5, ajutindu-i ca, incd din tirnpul gcolii, Planul de invS{dn'ninrt tre,buie executat initegral de toate uni-
tddile gcola'e cdrofla i-a fost destinat
sd se cralifice lntr-o profesiune. declt de forul ,oare l-a elaborat. Ei nu p,oate fi schim,bac
In fdlul acesta se realizeazd legltura indisolubili intre cul- obiectele de i.nudfidmint. Aregerea obiectelor de
tura generald, cultura tehnicd Ei cea profesionalS. Pe fonduX mint se face b,aza unor criterii pre,cise, in primul invdld-
de culiturd generald se grefeazd pregdtirea de speoia itate intr-un p,e rlncl in
anumitt domeniu. In gcoala de aulturd gener'ald, elevii igi insu- gratfuauec'ltnlndiuucerantroiaeeprlaeeddrleasoi-solrcecneciarpeoilnldinit{nudveecellieialrog.{erieestnecoi tvucdciiploaosrmlreid.n,usscneeoisnritecnear,elipatzilszeaatznfteeeul dliienndzrecvsioticnltopavprrdeui{n'aldgmcmioiusnnalrltrii,,nlc^ira.p-Ltrrie.1tii,cl'-l..
oEbtieiin'cltieficdoe-teinhvndicldemainlet,perofedcutuceliaezi/amaoedetirvniled,liinprcaacdtircuel
qesc bazele
diferitelor
Ediemsupnec,dciaefleit,acttbei,vdininsd,'coomliJe.enpiuo[sitnlidcuesatlreiegi igpi raogferisciuonltau'rleii. In iiceele
se accen-
tuea2d pr'egdtirea de speciaiitate, ati't prin obie'ctele de invi!5-
mint, cit gi prin instruire'a practicd in domeniul respectiv. st.i.inPliealn'eulddeespinrerrdnidamtuinrdt a1 sscooclilioertagtee,nedraislecipculinpreinsdie',apcetilvinitgil6i
Ferfe,clionarea con{inutului invdldmintului impune respec- practice. ;i
tar'ea urmtrtoarelor sarrcini : itnprimarea un'ei orientiri ideolo- angoedscoatsreii.tatrizzineevEgovtftiornlic1eejn,lit,artcvedpvfeivaiioizemaildiEdEilctaeueeit.sirlhiistpenPninorlsaalerciuicifitvnagi,elculiediridatsgma.occilaeaefasdorrtEser'ieemntiifaepo1epllrboaietubirzdegnadacld'zictcipteetitrlroeieidvdcbaeieesitedtpeivciitennretieirvl,veicpvidere1rielal,oodrogerrfmt,oiiciprdnidnemeteoe-tnpab,'qitsrerirnieie.nu,cdadttasuoaesasctrcoiipo,igl-dnaeuucar-nrteontdidcpe"1i,lcacpaieuesriarge,--
gice comuniste, corespunzdtoare idealului educaliei comuniste,
nEiiciml binindaoremaecnuiulltuprrioi dguecnleieria,lete;hinsicpiei,cmlaluenccuii. o pregdtire temei-
PLANUL DE INVATAMINT
Planul de invSldmint este un document de stat elaborat de cen5eodxeiun_plioIcsglmiarttcoirpideunroamilaperatpiranpioEnn'ailsiilLta'cictcreooiopenn(-eiid,itidrmucqiebiaCbtouerualeoifciaglaEooliicir_ladoiaicctreoqocmrieIraadpturdltanlfuepiotsrrnlratiaemeon.artaiouscrmcliedcaaa,trnelceidmiuln,erlbivt,sudiiJtlorteodirirmi,*ag'oiiaenOu,ntfnoeudivrrriamse"rcurlaesi;pr,ael,lliadua_
Mtuirndistgeernue!.ratrlddugciaplieedi a;gi oignivcde,lEinmincotulalubio, rpareentcruu ;colile de cu[-
ministerele de
speci'alitate. Ei
r.sorC pentru -scoiile profesionale Ei liceele de
este apiobat de Consi qi publicat anual in Bule-
iul de hltinigtri
tinul M.E.I.
Planul cle invdldmi,nt cuprinde : a) denumirea obiectelor de c.h.imDi]a., gr-ypa disciplinelor realisrte fac parte matematica
invdldmirlt qi repartizarea lor pe ani qcolari ; b) numdrul de ore
afeatat fiecdrui obiect, pe clase (total Ei sdptdminal) ; c) notd cu EtiinleLe n,aturale ;i biologice, gbografia. , fiz|ca,
pre,cizdri Ei indicalii privind desfdgurarea diferitelor activitSti
incluse in plan. cali.aDeessetentuicl,dcqailigfizraicfida,ameulezvicilao,r.educalia fiz,i.d contribuie la edu_
Realizarea planului de invdlimint este condilionatd de str'uc- renIfriraetginitirmeaedteiuhlnuicrob-aprnod$ui crtuivrdal,seprrienalidzeisacizpdlinien mod crife-
tehni'cd, care s,tudiaz6, bazele producliei de cuitur6
tura a'nului Ecolar, prevdzutd in regulamentul qcolar e'laborat atelierele
de M.E.I. gi prin activitSli prac,tice in
industiiale sau ag.icote
Planul de invdtdmint are caracter unitar ;i obligatoriu pen- produ'ctive. gcolare sau
tru gcolile cu profilul respe'ctiv. in .rr,iuqit"
In qcotile profesional.e Ei in liceele de spe'cialitate, planul obiec,tele de culturd generald sint concrensate in prim,ele
opt case, acordindu-se pondere celor
de inv6!5mint are in vedere specificul unei meserii sau specia- mativd Ei operalionald, cu deosebitd valoare for-
lft6li. iar in olasele a IX_a gi a X_a se pune
.'AA
accent pe disciplinele care asigurd pregetirea profesionald 9i tria i.n locul aritrmeticii sau sd se s,tu,dieze fiziologia inaintea
integrarea abrsolvenlilor in produ'clie. anatomiei. de ore pentru fiercare obiect de invSldmint
funclie de
Dirigentia este prevdzuti cu o ori sdptdminal inLcepinci din Nurndru,L in urmdtoareLe ,criterii : se
repartiz:eazd
clasa a V-a.
a ordinii 9i succesirunii obiectelor in planul de min-t, importanla instru'ctiv-educativd a obiectului de invSfd-
n stabilire realizarea sarciniLor
lnvdldrnint se a'u in ve'dere : particularitSlile de virstd ale ele- rolul lui in instructiv-edu,cative ale
qcolii in pregd'tirea multilaterald a e 'evi{or
v,ilor, capacitatea 1or de asirnilare Ei de inlelegere, pregdtirea volumu!. cunqtinlelor, prirce,periior ; deprinderilor care
_-
lor anteiioare, precurn Ei cerinlele logi'cii interne a gtiinlet. gi
treb--uieiminp,osrut,a;in,tefaddeisecilpelvinieliapeonbiiteructsutlu'rdeiespreeactaivlto; r obiecte de
g*radul de c,omplexiltate a fiercdrui obiect de inv5ldrnint. romAni lnvitdrtrinrt ;
inceput se studiazd disciplinele de bazd (Iimba
La se inrtroduc obiecte noi, pe mdrsura insuqirii
.;i ari'tmetiCa), for'''mdrii deprinderilor necesare pentru asi-
cunoqtinlelor apoi -To,ptaaluftlicsudplatirmitdi'nliale1 didactice ale s'tudierii obiectului. I-IV,
gi- a de ore e'ste de 24-25 la clasele
rnilanea conEtientd a altor c"unoEtinte Ei od'at6 cu dezvoltarea
proceselor cognitive. 25-30 la clas,ele V-X 9i 31-33 la liceul de cu,lturd generald.
La li,ceele de speciatitate se ajunge pind la 36 de ore sdptdrninal.
Pentru a indeplini cu succes s'copurile 9i salcinile e'ducaliei Educalia fizicl este prevlzutd cu 3 ore sdptdminal, pe toate
icnompruendisatreeaqiopbei'enctrtueloarredaeliiznavSol6bmuninlt,siIsateatl''la,cltdiztuairreeaEpi slauoncuelsuiiundee
trepteie de invdldmint.
Pla'nul de inv5ldmint se realizeazl, pe baza strwcturii anu-
mcavraefitnrenianpt tsiealilnuei seama de salrcinile invSlSrmLinttului pe fie- lui. gcolar care repartizeazl, activitatea pe unitdli de timp,
qi de legditura organiicd, reciprorcd, dintre indicind data intceperii qi incheierii anului qcol.ar, etapele de
disciplinele studiate. rnun'cd in cursul anului sr,colar (numdrul de sdptdmini), perioa-
In alegere'a Ei repartizarea obieobelor de invdtirnint se iau dele de practi'cd in produrclie, tim'pul rezervat exarne,neLor, data
in consideralie sspaeuciafi'cinucl afidercddrriieiintrepprotdeuE,cifipee. rFrsiepec'acrtievatrce'aopnttdi- qi durata vacan{elor.
nudrii Studiilor
Structur,a anului gcolar prevede ftrei etape de muncd (tri-
de invS{dmint are sancina de ,a extinde Ei desdvirEi pr'egdtirea mestne) pentru invS!5,rnintu,l de culturd general5 qi liceal gi
teorEti'cd gi practicb a elevilor, a'ddugind cunogtin$e n'oi Ei apro- doud (semestre) pentru invdldmintul superior gi pentru dasa
a XII-a Iiceald.
funrdfln'du-Ie pe cele anrterioare. Elevii qi studenlii beneficiazd de vacanJd de iarn5, de pri-
mlvari gi de vard.
,mgrain'Pdteurilnguiictgoipinusceorirdrde'aaifnleizlarietep'a2i.s5a"enouaresidliogtrrurcdraieliceainrrveaSclatledtirmvulicnuot rnnaiptlaelert9dac,lopilneilvopdr r!d5oe--
filuSl iEumdileiireEai trmepntetei rreiesipencotivies. e bazeazd pe materin studiold
PROGRAMA. $COLARA
'anterior Ia acelasi obiect de irwdldrnint sau 1a altele, cu care
ane legdturd organi'cd. De exemplu, str.r,dierea chirniei iricepe Programa _scolard es,te un document de stat elaborat de
In clasa a VII-a, dupd ce el'evii au dobindit cunoEtlnle de fizicd, 1\{inister"ul Edu,caliei qi InvSldmintului, prin care se pre,cizeazd
qtiin{e naturale, bioJogie, matemati'cd. Pregdtirea pra'c{ticd se con{inuttul fi,ecdrui obiect de invdldmint : vol"urnul d,e ,cunoq-
realize'azd in prirnele dase prin lurcr'u m,anual, apoi prin Iu'cru). tinle, pri'ceperi Ei deprinderi pe care trebuie sd 1e insu;eascd
in atelierul scoLii gi abia ulterior in prodttc!ie. elevii }a o anurnitd disclplinS, in cursul unei perioade gcolare
La alcdtuirea planului de invStdrnint trebuie sd se res- determinate, pentru a realiza sarcinile educaliei comuniste.
fpielaotgeicqicalosgtiucdairi.nrltemraio,taerrndatai'cfiiiescddrineci egatpiindficeu. De exemplu, n-ar
Pr,ograma gcolard enurnerd in ondine, sistsrn,atic, problemele
algebra Ei geome-
eEalonate pe capi,tole gi teme, indi,cind gi lucrdrile practi,oe nece-
sare, acolo unde eSte cazul.
246 247
Pnogra,tna gcolard se alcdtuiegte pentru fiecare obiect de in- deprinderilor insugite pentru munca utild societdfii, pentru
vdfdrnint, pe tipuri de gcoli gi pe clase, de exempiu, elaborarea produclia socialistd, Ei apr,eciazd rolul gtiintei Ei tehnicii in
programei-de educalie fizircd pentru li'ceele de culturd generald,
lnul f etc. Ea constituie principalul act indrumdtor, dup6 care construclia socialismului.
se conduce profesorul in munca s'a, ln delimitarea volumulut De asemenea, conlinutul programelor asigurd cunoaqterea
de cunoEtinfe pentru fiecare leclie qi in alcdtuirea planurilor realizdrilor oamenilor muncii din !ar,a noastr6 gi a perspecti-
calendaristice. In ultimii ani programele Ec'olare de edu'ca{ie velor in cons,truirea so,cialismu,Iui.
fiei'ci au fo*t mult imbundltS{i'te.
ProfesoruL stabileEte conlinutul programei la o anumitd c. StabilLrea confinutului programelor in raport cLL ps't'ti-
ctrasd [n corelalie cu programa de la alte clase qi chiar de la
alte obiEcte inrudite. In acest fel evitl suprapunerile, repetdrile cularit(tfile de uirstd.. Cunogtinlele sint seleclionate sub aspec-
gi aprofundarea cuno,Etinlelor.
9i asigurS transferul este unicd gi obligatorie pentru lul volumului qi caracterului 1or, in funclie de capacitatea de
infelegere $i experienla anterioard a elevi1ot, in a;a fe1 incil
Pr,ograma Ecolard sd poatd fi asi.mijate ralio'nal.
toate ;ca- Accesibilitatea conlinutului programei qcolare elimind sLipra-
incdrcarea e1evilor.
IiIe de acelagi tip Ei pen'tru tofi profesorii.
tianp ce planurile de invildmint pr'evdd numdrul total de d. SLstem,atiz&rea con{inutul.ui, prezentarea cunostinlelor
In intr-o anumitd ordine, respecrtind logica internd a gtiinlei gi
one re"ervate unui anumit obie,ct, programa S,co1ard ie reparti- cerinfele didactice ale obie,ctului de invSldmint. Sistemaiiza-
zeazd pe capitote, pe teme qi chiar pe leclii. rea presupune corelarea cunogtinlelor gi constituirea lor in
Programa ;'colard cuprinde doud pdrti : a) partea introduc-
tivd, care prezinti problemele cele mai impor"tante legate de sistem,e.
predarea obie'ctului respe,ctiv, aratd impontanla qi valoarea iul In organizarea materiei in cadrul programei se line seama
instructiv-educativd si oferd indicalii metodlce ;i b) programa
propriu-zisi, care formuleazd c'lar qi concis cunoqtinlele, P€ de specificul obiectuiui. de nivelul de pregdtire a1 eievilor, de
capitole, subcapitole qi leclii, indicind 9i nurmdrul de ore nece-
sar pentru predare. profilul scolii. Sistematizarea se poate face in doud forrne :
coneentric ;i linear. Sisiernatizat:ea cro,ncentric5 constd in reve-
Principiile de elaborare a programelor qcolare
nirea asupra cunogtinlelor pred'ate anterior, pe un plan supe-
rior, intr-o formd mai complexd, mai dezvoltatd, mai aprofun-
dat5. In acest fel, materia se repetd in anul gco,lar urmitor satr
pe treapta urmdtoare de invd!5rmint.
a. Stsbilirea unui con'$inut consec'.-en't ;tiinfiJic pentru De exemplu, predarea istoriei qi geografiei patriei este orga*
obieotul respectiv de invS!5'mint, in deplind aoncordanid cu sco-
purile qi sarcinile educaliei comunis'te. Caradterul Etiinlific se nizatd concentric (in clasa a VIII-a se rei,au cunostintele Xlre-
asigurd prin includere'a in programd a unor cunoqtinle auten- date in clasa a IV-a).
tice, car,e sd de:zvdluie qi sd in'terpreteze legile dezvoltbrii naturii Este necesar ca sistemalizarea concentri'cd sd nu dea ioc Ia
qi societSlii in lumina m'ateriali:smului diale,ctic 9i istoric' Ori-
entarea ideologi,cd-politici marxis't-leninistd confer5 programe- repetdri inutile, ci si urmlre,ascd aprofundarea cunogtin[elor.
Aceasta permite introducerea in conlinutul programei a ulti-
lor Ecolare un caracter combativ. melor cuceriri din domeniut gtiinlei qi tehnicii.
b. Legarea con{inutului ;tiin{tJic aI programei de pr&ctica Sistematizarea linear5. constd in predarea cuno;tinfelor irt
mod surccesiv, fdrd a se reveni asupra materiei pred,ate. De
construirii socialisrnului. Programa cuprinde acele cunoqtinle
care sint utile in activi'tatea practicd vii'to'are a elevilor qi sc'oate exernplu, predarea cunoqtinlelor din sfera pr,oducliei Ei insu-
qirea deprinderilor tehnice se con,tinud neintrerupt, in forme
in eviden{d posibiiitdtile de- aplircare a cuno;tintetor' In acest
fel, elevii inleleg imrportanla cunos-finlelor, pri,ceperilor Ei mai complexe.
248 249
La majori'talea obie,ctelol de invSldminl, sislematizarea con- no,stiniele trebuie sd reflecte veridic rrealitatea. sd -fie stiinti-
centricd se imbind cu cea linear5, de exemplu, Ja lirnba gi }ite- fice, sd explice fenomenele pe baza materialisrnului diaLecij.c
si istoric, sd contribuie la formarea concepliei gtiinlifice despre
ratura romand, limbi moderne, rnatern'atic5, educafic fizicd. lrurre si viald.
Fentru unele obiecte, sistematizatea concentricd sau lineard Corelat cu sarcinile construirii socialismu ui in lara noastr-i,
c.onlinutul manualului trebuie sd s,e bazeze pe un material fap-
rezuitd chiar din planul de invdtirninl. Lic bogat, legat de realitate, subliniind valoarea alllicativd :1
e. Corelaret confinutului czt confinutztl. ctll,at' L,biectc de cunorstinlelor prezen,late. Este necesar ca expuneuea acestora
s5 fie ar:gumentatd ;i fundamentartS ;tiinlific, sd fie contr'in-
i.ntiiid.trttnt, in I'ecierea realizdrii scopului co-nun : clczvoltarea
nrullilaleraid qi pregStirea pentru viald.
TTtraNUALUL SCOLAR gitoare.
Legdtur:a c:unogtinletor teoreti,ce cu activitatea placticd ire'
)u{anualui ;colar este cartea care c:online exi)unerea bazelor ilrie realizati aslfel incit continr.ltul manualelor sd reflecte
t.endinlele de dczvoltare a fenomenelor din natluS, societate
gtlinlei, conform programei qcolare ;i corespunzitor cerinlelor ;i gindire, liniiie gi perspectivele de dezvo'ltare aie
didactice. Utilizarea documentelor de partid Etiin{ei gi
li.Jrnicii mode;:ne. gi de ster:
Eiaborarea manualelor reprezintd o problemd de stat. Ele
slnt redadiate de cadre didactice cu o bund pregdtire de spe-
cialilate qi cu experienld pedagogicd. Pentru imbundtSlirea cali- ca expresie a legdturii dintre teorie ;i practicd permirte alege-
rra rnateliaiului tipic, sesizarea noului, improspdtarea cuuoqtin-
tAtii manualelor, Minirsierul Educaliei si InvdlSmintului a dis- {elor. Reflectarea actualitdlii in continu,tul manualelor le accen-
pus .seleclioniarea lor pe bazd de coocurs. Man'uaiele admise la rueazd considerabil a'ccesibilitatea, oonferinrdu-Ie posibilitS!r
ssiinnttuendiciteatEei obligatorii pentru clasa si obiectul ues.pec-
concurs de Editura Didacti'cd qi Pedagogi'cd. nlai mali de laportare a cunogtin{elor la reaiitatea inconju-
tiv" Eie ei'Sxtpobua)sre-fion; nrmzdoid
Manualul scolar expune detaliaft gi sistematic cunogtinfele cuprins in manual trebuie sd fie
prevdzute in progr.arnd, fiind util atit pen+,ru profesor, cit mai lnaterialul dupd un plan logic, inaluzind trep-
aleis pentru elev, care iI foloseisc in activi'taiea indcpcndentl de
sis'tematic,
tat cuno;tin!,e1e noi, in funclie d,e complexi'ta'tea 1or.
invd{are, ca izvor principal de cunogtinle. Defini{iile, con,cluziile, regulile, generali.zdrile trebuie sd fie
Manualul uEureazd in{elegerea qi fixarea cunoqtinle1or de folmuiate clar Ei concis, atrdgindu-se atenlia elevilor asupre
c6tre elevi gi, in acelagi timp, ii orienteazd in munca indepen-
dentd prin intrebdrile recapitulative ;i prin exer.ciliile aplica- ci-"entialului.
tiv,e, stabilind in mare mdsurd ;i metodica studierii cunoslin-
!e1or'. De asemLlnea, eI este un indreptar prelios pentrr.r carCrcle Flxpunerea cuno;tinleior presupun€ Ei un sttil curgd'tor-,
didaciice. unitEasrt,eonetecermsainrdolqoigoiefocormredctdco;riesa'pccuen'zsidbtioldareeledviilncrrp. unct de
Manr-ralele' gcolare sirlt dislribuite tuturor el.eviior din invS- ve'dere dl,dacti,c : ordonarea qi distribuirea ma'terialuiui pe pdrli;
tlminiul general (cu incepere din anul q,colar 1961-1962) si
lic"ea} (cu incepere din anul qcolar i965-1966) in mod gratuit. conrpietare.a ;i concretizarea textu'lui cu de,sene, lluslratii
AceasiS mdsurd oglindeqtc. grija partidului ;i guver:nu,h-ri pentnr sr'lieilrc, graficc, l-rdrfi, plan;e, tabelc ; introdr.rcet'ca itltrt-bilrt-
rielicarea niveiului cultural al poporului. lor rec'apirtulatirre, a lezumatelcr scurle efc.
Cerinlele principals fald de manual se referd 1a : De asemenera, se impune ,ca m'anualul si fie prezernta| intr-o
a) con$inut.' manualul prezintd, prelucr-ind din punct de
vedere didactic, bazele stiinlei respective, extrdgind ceea ce fcrma graficd ntrdgdtoare Ei in acel,agi timp sd asigrtrc ill'1-.e-
perea vizuali a texrtului in bune condilii, prin alegerea cal'at'-
t,.:r'elor literelor 5i prin folosirea lol variatS.
este esenlial, evitind conttroversele qi confuziiie. Deoarece e1 P;,anurile cie invdldmint, programele qi t.uanualele lcoiarr
constituie pentru elevi un mijloc de cunoa;tere a reaiit5fii, cu- se ;,r{ld intr-o srtrinsl legd'lur5. Pornind de la lepartizarca obiec
250 251.
telor pe clase Er stabilirea num5rului de ore in planul de lnvd- Metoda este aprerciatd in funclie de rezulta,teie oblinute
lladmfieirncta,r.peroobgireacmt deeleinsv,cdotldarrneincrot,nptuerecalazsde,siinsttar-munul de cunorytirr{e
de ore, iar manualele prin folosirea ei.
in prograrnS. dezvoltd anu'mit numdr
Con.form noilor orientdri, e,ste ne,cesar ca profesorul sd
Ecolare cunoqtintele prevdzute sele.cteze qi sd acorde o importanld mai mare metoclelor care
irri_leandtreenleaabzol rpaetoer,leevixienrcaiclitiilveit,alrutecardgcroilrela,rpd,radcetirecxee,,mcbpnluv,eIruscarlida-
entuo'd,luauTcsioratialrni5et,ei fiucia'noc,rcecnosluitnenefi,rdesdtreoedccriulnemnreienncil'adtaelpreaoaccritoeaennorsttesLuarraufziliiderni,ifc'ifsoaicons,cliiigrnaouulizsrtoumd,lluld'ildneuzvisvdaoilnrdl.ctmailnraieinlraea-
eurj,sticd, instruirea programatd etc.
multilatera]5 a elevilor gi pregdtirea Ior pentru via!5. In acest
Frofesorul poate folosi diferite metode de invdtdmint, ale-
sens fieca,re obiect de invdSn'nint aduce ,o c,ontribulie sp,ecifibd. gindu-tre in funcfie de urmdtorii factori; scopul educaliei, legile
METODELE DE INVATAMINT ciinuiltelerconlebeipeacrleteuglpdurtioirdceeesainuevlud,lileddvmeilioinnr,,tv,sScpfoaitprnuritLnictdu, ildacaoriclnatlliiicnleuatuIdelleEvciilricesait.drac;itenriisvtei--
fiecfaurlealleegce{ireease-sliinsetasbeilairmeaaaatintsdaembplaurlcuui rgdeeremaettuodtueroprenettrau-
ESENTA gr CONTTNUTUL METODELOR DE INVATAMINT pelor procesului de invdlare, cit si de condilii,le specifice in
care se desfdgoard acesta. Irnbinarea lar in procesul cle inuu-
IN CONDITIILE MODERNIZARII INVATAMTNTULUI {itrnint trebuie sd. se Joacidnupdefuanrefoancdtiudd"e
newtd. problemctti,zare p?.nna-
Metoda de invS!5mint este modu[ de lucru fdlosit in pro. ;i sd asigure
cesul de invd!5rnint, prin care pedagogul transmite un sisteln prin clescopet.ire.
de cunoqtinle qi formeazd eLevilor priceperi gi deprinderi, iar. Frablematizare& constituie pivotul in jurul cdruia se struc-
turea,zd complexul de metode folosite.
elevii- iqi insugesc un sistem de cunoqtinle igi formeazl
Ei gi, Froblematizarea invdldmintului vizeazd, antrenarea elerrului
dezvoltd priceperi si dieprinderi. execuiarea u,not operafii. Sancina profesorului constd in cre-
In evolulia is,toricd a praoticii s,colare se intiilnesc metode in
area. situaliilor psihologice care s5-I determine pe elev sd con-
qv-iarrJiaetecodneliinnuvdtuldl minivndt,l5cmairnetua'1uufiodstinimdpifuesrei,tedeosricnodpuuilriedsuocrcaiafilee.i struiarscd operaliile. Antrenarea ele-""ului se realizeazd. gradat,
aicn1uefpucr,nfoecc,lie.itesuuadlrueeiapdoaeprtcei,ucrnauollaaiislroit'etrdrelci,lreecaudtmeoavarierrs,ftidd:isf;,oitirnimn,cduteilvair;dei uaianlucenl,eepiinesnieadrpecininntdei,
In orinduirea feudald, ca qi in cea capitalistd, cu exceplia
perioadei de ascensiune, motodele de invdldmint au un caracter
dogmatic Ei formal, realizind o invd{are me,canicd, bazatd pe efectilarea unor observalii, aplicarea in pra,cticd a unor cuno,-
n'relmorarea textelor, ;tin!e.
fdrd a fi intelese, f5r5 soiici'tarea gindirii.
Aceasta attrage dupd sine lipsa de iniliartiv5 gi de indepenOOnl;r, Frin problemalizare se provoacd in mintea elevului o situ-
conformismul Ei pasivitatea elevului. giaJSli,ecsuircniioonrESftl.iinscplteuulaonlrsdugliuinittelraehnoniceiiclnoetrsreirdtbaealelruaecrrseuizocpaelvr,5caarciriteeureunlleenivepusrloalebtislepfdmocseeit,doiarr
in q,coala socie,tdlii sociali,ste,
resc dezvoltarea multila'terald ameptoedrseolendaelitidnlviideldlemviunltuui ,rprnridn- ln rncirnentul respec:tiv.
insugirea activd a
deprinderilor. Ei conEtientd cunoEtin{elor, priceperilor ;i
rinnefotIormdmSpae{drieaeitiivndevidSlea!c5mtmicoiednetgrsnieebr)leag,freacrdadruleal t:dreeab)aumniteoredsnuEal rderedasppreeulzneedvnudtlauorriei,cireaa, Aceastd situalie declanseazd curiozi'tatea elevilor, le suscitd
procesul de invdfare. iri'rieresul, ii determind sd caute ei inqigi solulii. se realizeaz[
ast{ei o invdlare active prin des,c'operirL.
Mad.alitirfite de realizare a probl.ematizdrii sint variate.
Frintre a,cestea se menfion eazd. :
252
o) Dezvdluirea intenlionatS a eventualei contradiclii dintre tehnica unei observdri complexe, rapide gi intensive, reclamate
de cunoa;terea Etiinlific5 a 'legdturilor gi interdepend,en{el.or
experienla acumulat5 de elevi' dintre unele cunogtinle empi- dintre lu,cruri qi fenomene. Gindirea este exer.citatd in procesul
qi cerinlele problernei a cdrei rezol.vare necesi'tF acfiunii : elevii analizeazd procese Ei fenomene, emit ipoteze gi
tl;"i principii pe care ie verificd experimentai, s'tabiles,c so,lu{ii, co-
c unog"ttion.{re"tegtiin{ifice.
Aj normutarea unei probleme-care poate fi rezolvatd prin menteazd rezultateie gi forrnuleazd concluzii. Orice afirnrr,alie
li.irtr"etlu"cnra"r.e"a.itcdredaitnoapreartaeacuenloeEvtiilno{reelofroa'tuntledrieoaarer'eoArcgeaansitzda moda- este insolitd de argumente ;i verificatd in practicS.
cuno-
stinlele gi deprinderile insu-s,ite anterior, de a stabili co're1alir Acest mod de lucru dezvoltd gindirea logicd, spiritul critic
gr analtgii, de a realiza uneLe ded',clii etc. Problema trebu1e originalitatea,,atribute ale creativitSlii, opuse
iormulaid astfel, in,ci't s6-i orienteze pe elevi 1n seleclionarea Ei rezolvdrii mecanice. Spiritul critic se manifestd gablonismului
cunoqtinielor qi s6 le ofere pun'cte de reper pentru generaliza- qi
in actul des-
coperirii prin capaci'tartea de interpretare gi apre'ciere, de sesi-
zare a inconvenientelor gi prin adoptarea unui punct de vedere
Lea acestora. pot fi rezolvate pe mai personal ;
unor probleme, care
c) Formularea
mulie c5i, stimuleazd gindirea creatoare a elevi1or, imagina{ia'
b) inarmeazd elevii cu metodele, procedeele gi tehnicile de
investigare a realirtSlii. lnvd{area prin d,escoperire perfeclio-
spirituil. de investigalie. ex.perimentalS 1e oferS incredere in inneamzdetoddeoplorignidaecrielercedtetdariictgivtiiitnalitfei,cien.,teIJlen,ectourai,ldipEo,iteinzai{ieasztei elevii
Verificarea log"i,ca sau suge-
forlele proprii gi satisfaclie.
ratd de profesor, alteori inifiativa aparline elevilor, in ceea ce
parboolbdrtde)amiorea*,prve"e.sarplrfeieocaatirvedSaifreedripviireeerlnzosirnetlpo5ur nmipcotoedteadzlieefiaveteerdnaeisrceearisneauIleemgcdoetduruerrdiedcleeu- privegte punerea problernei, aflarea rdspunsului qi veriflcarea
vitor se analjzeze crirtic fie'care ipotezS, s5 gS,seascd argurnente concluziei. In'cursul investigaliei, elevii sint deprinEi cu tehnica
pentru respingerea ipotezelor neEtiinlifirce Ei sd verifi'ce vala- docunr-entdrii, a des,coperirii surselor de informare, a utilizdrii
ciiclionarelor qi enciclopediilor, a stocdrii gi folosirii cuno.gtin-
bilitatea celor Etiintifirce. !e1or.
lnvdfarea prin descoPerire
lnvdiarea presupune intensificarea efortu' In procesuJ. de invdldmint se reedi'teazd principalele etape
prin descoperire ale descoperirii, bazate pe stabilirea unor r.elalii intre cuno-
rilor interlectuile de gdsire a unor cdi originale. Elevul esrte pus stinlele noi (pentru elevi) gi cele insugite anterior, se reali-
in situalia sd gind'eaicd, sd observe singur diferite- aspecte ale zeazd un transfer in cadrul asimildrii materialului nou.
realitS{ii, sd rialorifice inforrnatiile insuqite aniterior'. ,,Ori de
cite ori un copil care se glseqte in fala unei probLeme ii Modalitd{ile de realizare a tnudf(trii prin descoperire cores-
pes,truc- pund in general formelor de ralionament pe care se interne-
iazd, mai importante fiind : descoperirea pe cale inductivS, de-
tureazd datele sau imagilneazd pro,cedeul care conduce tra solulie.
problemE este o sarrcind gcorl,ard, o sancind a vietii. scoperirea pe cale dedu'ctivi Ei descoperirea prin analogie. Aceste
fie ci aceastd
cureInnvted,l;asareuaupnritenstd,ersecaolipzeerairzed o descoperire"t. forme se imbind in moduri variate in raport 'cu specificul
puni pe prim problemei abordate. Invdfarea prin des'coperire se poate rea-
nu trebuie s5 Liz,a 7a diferi'te obiecte de invdfdrnint gi la orice virstS ;colard,
plan asimilarei unui bogit volum de informalii, ci insu;irea de in forme deosebite, in funclie de caracterul dlsciplinei sau
e,5tre elevi a unei metodologii d,e des;coperire a cunoEtinte or. clomeniului care trebuie studiat Ei in raport cu capaci'tdlile
Inzportanfa inudldrii prin descoperire constd
ln faptul cd: cognitive a1e elevilor.
a) d,ezvoltd capacitdlile intelectuale, indeosebi spiritul de lnvd{.area prin descoperire se realizee,zd cu ajutorul meto-
observalie, gindirera Ei crealtivitatea. Elevii sint deprinEi cu <lc'i c'onwusal.ici, prin 'metoda exerciliului Ei, mai ales, cu aju-
I P. Ol'|ron Les coroponentes de f intelligence, Paris, P.U'F'' 1957'
p. 466.
254 255,
torul rnetod,elor de muncd independentd : studiu, lucrdri de aceste note din urmd au fost deja gdsite la primul obiect sau
laborator, experienle etc. Ia primul fenomen, dnr nu se qtie inci dacir ele vor fi prezente
Desco'perirea inductiud constd in trecerea de la cuno.stinlele Ei la cel5ialt. Conforrr rafionamen'tului analogic, pe braza ase-
mdndrii unor elemente din doud sisteme (obiectte, fenom,ene) se
gcuraudndaengu"mt ie'ttgilirtaadtedemg-aeinmeraatrlieta, tterelcaerceuanodqetin1taelpeanr'otiic,uclaurulna rlresupune ase'mlnarea probabilS a accs,tor sis,teme qi in ceea
ce priveqte alle elemen'te, cunoscute la primul sistem ;i nc.cu-
general. ceea ce es'te general in narturd qi sorcietate se noscute la al doilea.
Deoarece
in singul,ar, individual, adicd in obiecte n9ui fmenaoimpernine Analogia nu oferd certitudini, dar permite formularea unor
manifestd cunoaq'terea generalului este posibilS ipoteze refer:iilcia"re }a insu;irile sistemului studia't, car"e urrneazd
concrete, sd fie verificate (se realizeazd cu eficienld prin modelare).
interrnediul cunoagterii singularului.
Induclia reprezintd unu'l din mijloa'cele de cunoa;tere-.a gene- trmstruirca praclranzat(t este o nouS rlletod5 dc invii,imint
care reprezinti una dintre aplicaliile gcolare ale studiilor mo-
ralului. bes'coperirea pe cale inductivd presupune an'aliza fap- derne de psihologie a invSldrii gi constituie unul din mijioa-
telor concrete particulbre Ei formular.ea uno|concluzii genenale
despre o a.rumitd clasd, pe baza cercetdrii tuturor faptelor de cele re,prezentative de realizare a invS!5r'ii prin descoperire.
asacelrlaa;iunnae1iurpdd(ra{tiudnicnitrceindfanputemledrsuilmloilar reeli(minitantumEi5rrelnaetilvimmitlact) Aplicind teoria infoimaliei, aapitol a1 cibern,etirii, in stu-
dierea procesului de inv5ldrnin,t, conceput ca un proces cu co-
mandd ;i conlroJ., cu au1,oreglare, putem sE ne explicdm cauzele
sau chiar limitat, linind seama de imposibilitatea examinSrij pienderii de inforriralie transmisd de la profesor la elev.
fiecdrui fapt in parte).
pornind de la adevd- Prjn,cipiul conexiunii inver,se ex,primd nercesitatea ca in oa-
Descopierirea clecluctiud se realizeazi pulin gcnerale, spre drul sistEmelor de comandd Si corltrol, deci qi in pr.ocesul de
invSld,mint, s5 existe o continuii informare a ele,mentului de
rurile ceie rn'ai generale spre cele mai comandd (profe'sor) despre rezultatul obfinut in elementul co-
particular. mandat (elev), pentru ca, in raport cu acest rezultat, sd se mo-
Elevii confrunt5 anumite cazuri particularc cu un principiu difice comanda viitoare.
general, pen'tru a cunoaqte modul adevdrlt-
de manifestare a
iil"r g"tr"rale in cazurile pa,rticulare studiate. Scopul urmdrit
consti in for:marea capacit5lii elevilor de a opera cu abstrac- Instruirea prograrna,td fragmenteazd dificul,tdlile pe care le
c{iaupnaci iis.attieinl'icfiocnestsitiufiinlodzooficcearianc1cteornisdtiiclidi cit mai variate. aceastS
esen!iaI6 a uuei invi- intimpind elevul in procesul de invSfdmint, in asa fel incit eI
le poate depSgi, realizeazd. o adaptare la particularit5lile indi-
!5ri eficiente. aplicabild mrai ales in preclarea disci- viduale, determini parliciparea activd a elevuiui, asigurd con-
calea decluctir'5 trolul opera,tiv prin aferen,talia inversd (spre profesor gi spre
es,te el.ev).
pcl;iiiiltilnaeaeii'qldsotEirinintderleeemdlofiuterdcntnioavamentueupmnrreiiiitnleesaeispuxtcuoaedtelieqaienttie!i6nre,lgefdieleoarirtpeooxsaeiormscediapllla}eue,,cvemaeluaerztiveefiimlciee-faisitnaipcude-ar,psedloalaalnir--
Instruirea programatd este privitd ca o cale de optimizare
a procesului instru'ctiv. In aceastd noud tehnici de ins'truire.
elernen'tul esenlial iI aonsti'tuie programarea materialului
activitdlii elevului. Ei a
minta sau exPeriment,al. Prin operatia de programrare, materialul de studiu se dis,tri-
In procesul de invd{dmint, deducfia se utt].tzeazd, in strinsb
legdturd cu induclia. buie in unitS{i elementare, c€re pot fi asimilate dinir-o datd.
Descoperirea prin analogie nu este o simpld comparalie Fiecare terml se fragmenteazd intr-o suitd, logic ordonatS, de
riannsStgrnmeadrdneoraaurdeexaoisbpteirernocrtbtedabsinialdupEdrioivuiinndlafpern,iuovnmineeilanpeaa,rlcltiei diiani,nfetirnreencntaoazrtudeleleinJloa rca,asrleae-
paEi sau secven{e. tre lingd m'aterialul de inlormafie, fiecare
pas cuprinde, de regulS, si o intrebare sau probiemi de con-
trol, cale cornportd un rdspuns imediat, urmdrind sd asigure
tr7 - Pedagogia aplicata la domeniul ed.ucatiei fizice 257
256
zrp;sd;iIptec;l;r"uddaer;.;f"t"ei"tir;#ttciebttva;M€;i"itii;ac;;etieli1;feiioziinrmp"-;,nid"id;fiigqaft.i;;,eiuec"i-rceit,ne.aci","s,eP"{oadd*ainpta;na,"al";srurriaolou"uetle?".cgcirrlraeant,o,tare"f-iife"isviiri""zlEu*esnAitouenip.i"'uurzt;reiouaulJxe"nisi;Utiuulutii-de"u"neit.luttelt"n"";aoell'cpttuu;""evtpo"crr-t*sruae"neotipimdantt'lmtltrul"uii"itdan"iEtpinicdr'tsi'iiattiu"'idreetd"imR,aumtlctottes'deulprsidari'ennsictceuuen'ap'ozoiiotnlnqr"ururoien'fstneiitin.'dlaelrlqpvzfoiu'igeosnieeerodrlrur"iuoearesmmresit'Eaatidtulsiuraeeionc'aaatettleelc'pulctiivsedeacest!daeaci'-etnam'iuolinoc-inipfcsinicntiiiaviziei'odeaomtveaaounrpirnfptrePrlsof-"Suestiooptrradtlslsomoirui,riaoippblt,1iienbeirtn'psa1e6.airlrdnCrerimac'esattu,pmelaltevt'etyi'-actscov5r6eludaiea:rir-aa"---ie"ri sau incorect, planttl tttodelr cuprinde : nurndrul operaliilcr pe
fdaezeelreorpirpoobsleibmileeiin$itipmepturleepfteecdtuedriini vfidefcadrree,i numdrul maxim
o'pera!i'i, oauzele
care le produc, pnocedeele metodice pentm corectarea grege-
lilor, dura,ta insuEirii pe faze gi trepte de invdfare.
Progra,rn,area pe baza modeldrii elimind elementele cu carac-
ter intimpl5'tor in activitale. invdtarea d,Evine activd qi se rea-
lize,az6, prin;tr-un flux nein'trerupt de infonmtatii in doud direclii:
de la profss.or la elevi gi d'e ia Elevi la profes'or.
La baza m'odeldrii st5 antalogia, aI cdrei suporl filozofic obi-
ectiv il con,stitui'e verigile comune de lega'turd din'tre fen'ome-
nele aflarte in diverse ipostaze evolutive, l,a diferi,te niveluri de
integrare Ei de condi{ionare re,cipro,c5.
Modelul este o copie a unui obiect sau fenomen, ce nu poate
fi abordat dire,ct. El trebuie sd indeplinoascd unele condilii : sd
neproducd insugirile esenfiale ale fenomenu,lui mod,elat Ei sd
avoLdiudaatuiP,cp.alttrfailovip"rgdiertreaomact.smaeo"tgrguariinnnrdreldalituueiivndrpdpvpeedr"Eini'nnutiddvpiefrS"rri'a-alnlaicpipiettt-tur,icLo''calai-gdic1vir'adeainrmaed9aloei(t1nevaiubinsflate3eitpSsrpet'eraS'foloikiegzibnrelanriagnmezaardu)tn'l.u'usndcaulduriolitnsmpftdrregoionbgarddarrie--i creeze premise pentru de,s,coperireia unor noi insu;iri in fenome-
nul sau obie,ctul. modelat.
Mul,te relalii dintre proces,e ;i fenomene pdt fi repnoduse
in in s,tabilirea
modele, operalie care solicitd gindirea elevilor
analogiilor.
Prin intermsdiul modelSrii, un fenomen mai complex poate
sburocc*ae"sriv),egciuteisnttetrdeebcdorinatrjuotldpteorairo"deiccea,rseaiuLractonni'Jdiuccafpde(deelteipv Ia
fi studiat in raport cu altele, mai simple. R'edurclionisrnu,l ana-
logic, simplifi,carea prezinll. unele ri,scuri, dar funcliile gnloseo-
logice ale modelSrii sint incontestabile, ca ,,operalie de cerce-
rd;spunsulcorect,atunci"i"a"tin'tirrnpinduneledifi'cultdtiin tare a fenomenelor din naturd sau societate, cu ajutorul mo-
f-aro-eu-r5-mdsteeu;lt;a'tilr;neuoaargiaLacnleaiisiizstuatdtiraiebe.ualiuraecc'ratuiv,ciof'tonitrtimiiniuunltdiunelpdueui n-i'scnieepnintaet;riaembedi'lcreii''vsupelruouib'rl'edmminae--
delelor ideale sau imaginares2. *
test c'|c., pen'tru a se verifica insuqirea cunoqtinlelor' ; O asemenea abordare a esenlei 9i conlinutului metodelor
are roiul de prorces'ul de fi'nvdlare de invdfa,mint deter,mind o opticd noul despre rc-tIul proJc-
Pro,grarnalrea a diriia soru'Lui si despre interdependenla care existi intre formele
activi'tilii sale gi fcrmele de activi'tate a slevirlor.
pnenroefeEsiosrui ldeoszteezaejujtuastst Smsaisteterimialaut'Ii,zeiazreealcetvivuitlastdeare,sgdleszeeleqcilisod--qi
csaporvinoaptPcrn:eerotodal,ecgeluezeraeltmecpt-dinalniocridepiIerarinpitatueiinnna-edoctlesuipvi'teiditunaeap*ttr91leioa.aifermdseeoo' drAa"(evalfaitonirtledoap'sienai,cciventeilcv'cSeiltxedpdreleieirci9lmdaieipnlnnrtceareezi'pzinocutlit-ti' 1 Modelul este in esenld reprod,ucerea unui sistem naturel sau presu-'
pus oa atane. El refleotd parfial, ssSsrniatic, rezum,ativ, ceva din rearlitatea
obiectivd, fiind expresia unor consta,tdri, dar gi a unor ipoteze, proiectii
imra€tinative. Modelul e,ste elaibonat pnin cunoaqterea aprofundatd a dife-
rzitienltoirosi,ssitler-mrpeliffiucnaarefi,onoalree,flpercintaraenap.laizraiiasltdruoatuorbailedc.atun].euai itintdtciie. eEal repre-
ce are
eserrtial si,caractenistic.
vareauneisarciniexistddoudposibilitlilideaacliona:corect 2 Dicfionar de pedagogie contemporanS. Bucureqti, Ddit. Enciclope-
dicd, 1969, p.177.
258 rqo
Rolul profesorului nu mai constS in furnizarea cunog'tinle- Materialul poves'tirii are un canacter narativ sau des'crip,tiv.
lor, ci se extinde in direclia conducerij 9i coordondrii a,ctivita- Povestirea trebuie sd indeplineascd urmdrtoarele condilii
lii dAectcivuintoaategatereeleinvduelupei,nadenntrtednaaledledveilopr.rofesor' se deplas'eaz6
didactioe :
imp---ressssiidddvaepiiixr,bepdpzrliaicmnsrta'eetricacuecl,tnaerrremiiiandalleeuteidlierteii,vaslipn;rfetasrdp-l,ootci,crcseuuearoizrulceeteeiisnnniutinacceao;rnelqosgtieiincddlae:sefdleEvoialordr
de la simpLa reproducere la a'ctivit'atea creatoare' schirnbd
Aplicarea in pr:actica gcolard a. metodelor aotive
r"po"t,;l dintre instruclie Ei educalie, ponderea cea m'ai mare
faiiundMaterai,cbtooudr,dteualeltddsecina-arta-dIcetceporenundlduietiionfotneram,daoetfivec.roinndliun-ui tuqni,pilnusacd-eelaaqcicteimsibpi-'
feno*m.esn5ealei,bdevceanriamcetenrrtee,mleoglioi naacl{i:usndileimpperressoion,naejezleo,r ; dezvolte
sd
df-lir-mt,ean-pstOemtorurreqitmeationn,aedtltanarerltaeelrcoaetarizvflueiie'dtnsadmdtteeai.unamnceccinneiinlteatdulledeagtiSetnnreudfoaedlfofnfasarepipr,ettuaunlIle'ucLf5iinccaLielci1nt-ittavldaciit'eaasdteteseaiasptiesnrer|tnnedualtelru;ceii-' anumite sentimente, stdri afective.
b) Erplica[ia constd in expunerea logicd gi argumentati a
unor probleme, teorem'e, reguli, legi sau principii gtiintifice.
Explicalia urmdreqte pnecizarea unor noliuni a,le etevilor qi
imbogdfirea cunoq'tinfelor cu altele noi ;
i,ruia gi practicd pe care o desflqoard elevii este configurratd de rea fenomenel,or pe baz-e analiza Ei inLterpre'ta-
s,,tiinlifi,ce, cu ar.gumemte ralionale ;
incadrarea faptelor gi fenomenelor concrete in noliuni, defini-
nrsgeae-stoauusMnrca:rddasleieeumalsogie,rtd'artoifanopdureepaminrcfio'oaetfLlteociavssoemionterllaaiu.n]ileuupti,mocateorntinouvscmi,lttedidrLt'oiepnrepdnrdiet'cereu,isnp,cvecodrapilede;rimilredeivaenipt;i'ir_siEnuddtl4ie[tiirrzei.a'i'nbrseuuaie- !ii, legi, sau invers, extinderea generalizdrilor anterioare Ia
fapte noi qi fenomene concre,te.
Caracterul emolional ai1 explica{iei dez-voltd in-teresul ele-
vilor, ii stimuleazS, le formeazd inorederea in forlel,e proprii,
le creeazd bund dispozilie.
METODELE GENERALE DE INVATAM1NT Expresivitatea explicaliei se realizeazd prin pronunlare c,o-
rectd, inttonatie, limbaj plastic otc.
Corectitudinea Ei cl'aritatea explioatiei formeazi la elevi re-
Me'todele genelrale, comune mai murtrtor obiecte de invd{d- prezenldri adecvate Ei intdreEte iegditura intre primul gi ce1 de
al doilea sistem de semnalizare.
mint sint : : poves'tirea' explicalia' Concizia presupune surprinderea esenliralu'lui in cuvinte pu-
expunerii cuno;tinlel'or
prel-egerrneeato; da
lineI,neccoonnloinmui,stri-nrdl timp. intrd penmanent fixarea cunogtin-,
explicafiei
ma-n- uarmniueel'ttooqddiraeadldteeemcmodnursrltrir,cladolibeinside;ervpaernedaenintdd'e:peenxdeernctiSli,ull,umcrudnriclea cu lelor sub formd de reguli si conicluzii.
de
Explicalia se foloseEte a'tit pen'tru transmiterea unor noliunL
laborator etc.
noi, cit gi pen'tru imbogdlirea cunoEtinfelor, pentru clrarifi:ca-
'1,. Metod"a rea qi precizarea acElora calre n-,au fost inlelese sau au fost in-
erPunerii cuno;tinf eLor, folositd in terpretate gre;it de c5tre elevi. Utilizarea ei are oa rezul'tat ac-
gsrssnciiattoiedutpeaafum'\ren,elPlatceteovirvrau'peiionleonurssir,lLmilnisacrieerutaiinresneo'redtaiogsielrit'ztpieceienul,nfalnoetgzaoredmdtgoeetgapisnrirrpcntaiernufeile:otai,lrmupjuqoncpttvimooineri9lsuresiitllia.irqenceuiS,nearseevapIixetaafupnilxrpliiimiucdri,o'aerfI-lineiiEiettesae,corepaermrlustoeualtrleeritdr.gimnfaeosenrluutoescl-.--t. tivizarea elevilor pe baza conEtien,tizdrii, deoare,ce subliniazS,
esenla fenomenelor, prin analiza cauzeilor Ei efe'ctelor.
c) Prelegerea se foloseste atit in ultimele clase liceale, cit
mai ales in inviridmintul superior.
Ea se cai:ectertzeazd prin conlinuttul riguros Etiinlific qi prin
expunerea
durata ei (pe tot parcursul lecliei); constd in con-
260 261
tinu6 gi sistemraticS a cunos,rtinleLor-noi, pe baza explicaliiLor Pentru a fi efi'cienbe, intrebdrite trebuie sd indeplineas'cd ur-
rndtoarele condilii :
qi u"S"-*telor gtiinlifice, subliniindu-se in anurnite momente sd fie pre,cise din punct de vedEre conlinutului gi con-
cise-* ca formS; al
clnciuziile parliale Ei prezentindu-se 1a sfinglt con'cluzia ge-
si stirnuleze gi,ndirea elevilor ;
nbpvebirnriaicgPi1eer5ile,o.rLig"epi-csge"aeinsrteeenxan;p--stuit'tmnirmaeenurnrlsiteiemaqzsiitudmeprgldeeiinaneidsocitarrueriaena,oapqerrtgleiinunvlmeilcoleoornrntEdlniinroiIiue'ituS9loelir,emfouileonqaseetTioqiinttreil9',ifoicdcnlel'' sd se adapteze nivelu ui me'diu al clasei ;
,iiein".eio-etr"rpi've*2oliabr.lroi"SMr"drrLbe;iAp"deeetseroltetwdecccliaiaUli,atprmtpieilteicauzpnotaledrtmtorrdruifieLieii's;naeisoprlvsrru,ocesdfcoruicaapinfrrtuideeclliadei(srnrseoiiusilaibu'c,c'cquifo's'tniodmrlosrisimrqtteidu'satminnpinsaloueintr1nif;zolonsearrruzormeealriiiasuu)'ildnma;iirinjel',aoafiptxieauarnrstaeeoanaau.r- - sd dea timp el,evilor pentru fo,rm'u'lare'a rdspunsurilor.
-In ceea ce pr:iveqte i'5.s,punsurile elle.vilor se irlpune respeota-
rea urrndrtoarelor cerinle :
feno--,messnded,1sa,'oeibri,ndtaeumnle,egfioednztuedrpicloeorrceulcont,orascEdatuefirzeeaaleeExpqi riinimfneaule'tgepee'crelraaerpfra9odpi utperrceloercrre,is'aa;
acestona. modernS recomanda conuersafia eut'isticd, adt'c6 rnecanicS.
Diclacti,ca
acLlizeazd elevii, de'terminin- 3. M et od.a d.ent'onstratiei. Importanfa metodei
pe baza celor cunoscurte ante-
de'monstrialiei in procesul de invd!5,mint rezulti din rolul pe care
il are primul sistem de s,emnalizare in cunoaqterea realittSlii
acea forma a oonversaliei, care obiEctive.
sd desc,opere adevd,ruri noi,
du-i Prin intermediul ace'stei me'tode elevul inrtrd in contact direct
rior (Gr. euriskei:a afla, a descoperi).
fioniitorsoedrsutcetiiunduremstaetofraercevleenJtodrrrizn'e ; cu fenomenele sau ii sint prezerltate, cu ajUtorul mrat'erialetlor
Conver,sa;qia rse in care didactice intuitive gi al mijloacelor tehnice audio-vizuale (Lat.
lectiil-e demonstro-are:a ardta) ; demonstralia constd deci in prezen-
il Coi"irtafia
elevii fac observalii, efectueazd lu.rdri pracitiroe, de laborator etc. tarea, descrierea qi explicarea obiedtelor qi fenomenelor. Ea se
Ea are r,olul de a-i fami,Iiariza pe elevi cu uatuna activitSlii pe folosegte in legiturd reciprocd cu metoda expunerii cunogtinle-
.c-a-retlurCmoenauzedrssa-ofiadeisnfdgs'ocaorpeu. l d"obind-iril unor noi cutt'o'9tin'fe se lor ;i cu converrsralia, realizindu-se astfeil uni'tatea celor doud
,fA"do-elu-o,cC"si1l.lsatCtueoap,ontnt"uuu,m,eaor'lsakizariasfarieaetruavdna"ccteiuii ancdpoinirqndotiJnenulxoenplldioeuarrnrieeliol,enrslap-airsneette'ledermaviotiaei[aotirzrs'eea;'rieenta;eimcofeiniratttzrridbeupieea
sisteme de semnalizare in prooesuL cunoa$terii.
Cerinfele principale a]e metodei demon'straliei sint :
a,1u-1ui angrenarea mai multor analizatori in perceperea materi-
derrnon'strativ ;
pou;in;o,',;sti;n;l"eil.orrrisielor,e.al9izieaarzeScianrseczoupltualt desprind,erii ideilor princi- bdr-i, 6f ignfsle,a observaliilor elevi1or, prin indi'oalii qi inire-
alcdtuirea schemelo,r, dia- spre p,erJceperea trdsdturilor caracteristi'ce Ei esentia'le ale
;'d'g-ion-"td;r"j1--uCon"onecutacu.pri(iotpogeltotsaabdu1'5epEe'rieicnceaicepaiietdutoelybte?ined-tietseviiniotner)tt.riz-eoazadnuc,umniotdqteintaleplde obiEdtelor qi fenomenelor ;
de d-ezvporeltzaerentasareuadeobtriaenostfe,olorfrfiagrief.enom'enelor in diferite etape
q'-co- iAarlSu. g"o* uneia dintrre for,med.e aonversaliei se face in func- Prin metoda dernonstraliei, obiectele Ei fen'o'menEle sin't
ti"i1""a,-,ae-"?^ip"ui"ledtuel lepcreiiged.tsiirisiaerrlecivniilloercqoimdcerdptea,rati9'cugloanri!t$5gli!'luel""loarcedse- prezentate cirt mai aproape de Starea 1or n'a'tural5 9i de intre-
buin{area 1o" lilsasrcd in viata omului : in conrdilii naturele ; cu
v"i-'-rstd. ajultoru'l experientelor ; prin intermediul tablourilor Ei materi-
S,.o"*rnl alului grafic (fotografii, fotomon,taje, hdrli, labele, scheme, dia-
grame, desene etrc.) ; cu ajuttorul mijloacelor tehni'ce moderne :
metodei convensaliei depinde de mdiestria profeso- di'apoziltive, diafilme, filme, innegigtrdri pe placd, bandd etc.
rutui- in formularea 9i inldnluirea intreberilor'
862 263
De"monstra(ia poate constitui un pundt de piecare in pre- ilustreze cu exemple. si interpreteze texte. sd alcdtuiasc5r
Carea unor trunoqtin{e noi sau se poate fcrlosi ct-l scol;ri de a le scheme de sintez5 etc.
ilus,tra qi r,onctetiza, irr-ri-iogalind cc,n!inuiui insriL-ir'. Ca me,tocld apiicativA, exercitiul cste cor.ice'put adeseori nu-
Prin aci'aSld. rrrgtst:i, pi'ofi-.so1rti nu trel-ruie sir sLr'n:iillirie mai ca un prilej de aplicare a cuno;tinlelor dobindite la o ternd,
in specral La cea ciin lerjia cui'ent5. Aceast5 mcdaiitate es'te utiid
p-erlcelpvirii.aAstatira;i,z-'atirveitaaicaLc{;'br'srot-lia'v,ar1ii}lp'ltel care trebuie sii o clcl.lii;oare pen,tru firarea clrno.itin!€.lol, crercitiu,
catrc' profe- cunoStir-rl.eie sJl -fie intr:f:raie din,arset-sqil.eennieecdeisnarcec'ai,nitlcine mai com-
1)1 rz:t}1}iarc'a r-1e
sor a unlti mater:ia1 in'tuiliv, ilfesupune de'ciarl;ar:ea sli <,rrien- pl'c,tc.. in caclrul exe::ci!-lu1ui, eleviior trebuie sd li se rep,arti-
tarea activitalii de observaLe, crelni la c'levi o starc Ce tcnsi-
unc', dc r:iular"e a unor rispun-sr-lri ia problcmi:' zeze sarcini a ciror indepiinire pfesupune sesizarea leglturii
funilionale iirlre notiunile plcdatc 1a leclie 5i allc.}e mai ve'chi.
Prin insr-rgirea tehnirllor clr: cunoaltere :ii nrin a.n-ti:enarea Priceperiie gi cleprinderile de murrcd fizicd se formeazd cu
afectiv6 in ciutarea adevdrliiui, se realizeazi ucenicia cunoas- prccildere pi:in ercrc'ili.ile fizice, in aclivitatea dc e-dur,atie fi-
terii qrtiin!ifice.
.'4. Me,todele cle. nt'uncd ini"epcndep"ta .iu ca zicd qi snort (piin repet,area aclirrnilor r,oilict). iar cetle de
obie,ctiv apro{und,area gi l,emeinici.a cllnogtintcjor, seslzarea muncd prcductir,S lirin exercilii in cadrul lucr5rilor practice,
in ate,lierui ;colii, in inileprinderi inciusLrr'aie, irr agi'icuLtula.
unor noi semnificatii ale acestora ;;i ciestol'erir'ca Llnor lresurse Elevii apJ.ird in lucrJrrile practice runoltinleie in.sulite si efec-
de aplicare.
tueaza di{erite acrtiviiill, repctindu-ie in scopul consolidlrii ;i
a) Ererci{iul. trxerciliul este nictocla prin carc eli:'.'ul exe- perfec{ionfu:ii 1or.
cutd conqbient ;i repetat o acliune, cu s.iopu'1 drbinclirii unei
, l'lf ir:aril atea inettclei erelcilir-ilui este asiquratal de res-
priceperi saiu a unei cleprinderi.
pectarea unor condi.fii esentiale, printre care se menlioneaz[:
Pro{esortr.lui ii revine i"olul c]e l conLlr.'t: si in'jllrirr! rrr''
cesul folmS,rii priceperiLor gr depriilderrii,i', c1e a-i aju',a pe 'inf::le;;ci.a pr.incip.Lurui t,eurculf;, & l'egulii cate sta la
baza execuliei ;
elevi sd aplice corect c,rnoqiinletre qi de a plcr-tni sau eo::ecta
greqe,liie. Elevi'lor le inlesvuin;itce.s,Rarecpineatasredavcaolon'rtirfi'iDceuie;1iasiilearpfeli'cce- 5u('Ceciuna:i :,:stentatii.;. ;
iia es1;r: la feX -
creator cuno;tinfelc c.folt, a,enlie, - varietatea ;
dlioeniam.repocrutannot;itinclael;oir,inprririilra:crepear,ilodrc,odaetepcreinsdeoriiiicoirt.i ' 'b-) continuitatea qi ciiirata c'or"espunzi'toare a exercifiilor.
partii:ipare cong'iienld ;i acrliv6. Aceasta pl'eslipulle lnfclcgerea
ll4uncq u.L lililnLLslttl si alte cd.r[i. Metoda folosirii manu-.
alului sl :r r.r,;;'g,.1-irli. i. :,t.tr.'j ittLriogl'arice (cirli. revist,e) constd
scopi-r-lui c:oncrcl at aliivita,i.ii, aplc'citrca efir.lienlci ac!iunii ;i in sirrciicri:a sjs1e,lr;ai"ir.:a eL 1e-rtului. adicd: olientarea in lext,
cunoa;teic'a rezultatului.
lr practica in-s'iructirr-edr-rcativ5 se folosesc e:;erci!,ii. itiro- anaiiza. celor citiie. n.\ilurarr.a ratioriali a conlinutuiui. e,rtra-
ducl,ivr:, pr:elner5i;i1o"rro efeciuirii acl,iunii relnBlltir'.i: (eicvii gerera irieiir;r principaie ri prelucrat:ea mentali.
repetd prrrccder-r1 t1t' .:i"ec'Luare a opelaliei) ;i e;ri:r'r:i.'tii. ti'.: bc:d" Pentm aceastl e:lte necegar ca elevii sii inteleagi n'iateria-
(eLerrii e,recut.a opclaiia). lul, sa fa,:ii asocjirtii ic;1ice r:u cuitosl,inleie asirnilate :i'itcricr.- si
Metocia erxercriliuh-li ?r-e cA le:;uliat fll'ru.area si {oloseasc'5 mcclalital"ea cie mer}i)rare corespunzdtoere.
deprini'leriior de munt'ii inlelec'o;ua1d, fizici sar.r ill'ic'cps1i1ot tt I)r,;i nranilalul este principa.ir.rl iltstiuntent de mui'it'5 in-
prociul'x"ivii.
divid.lLal;i. munt':l cu intitL.ralui e:l1e o iletocl;,- insuficicrit. folo-
llxerr:itiile care urlriiresc forn:ar"ea dcplilrle.rilor de rllunc5. sitd peni.ii:. aciinrizarea eievului. Decarecc priceperea dr: a-1
intelec'tuaid constau in iolosirea cuno,rlinl'clcr insr-r1rte cir- e'levi utiiiza esle lasati cie ceie mai multe ori ire seana propriilor
penti:u rezol.rarea unr-,1' plobleme de natur;. teor'r:tila, cli-'.l sau posibi)ititi. activitalea prcponderenia a elevului in
in lu'crari scrise, Ei sint pu;i in silualia sirr giisr:aslir solutii, sd n-Iunca cu
tnanualul o conslituie rnemorarea.
264 265
Metoda cle lucru cu manualul sau cu alte cdrli tre'buie sd ln procesul de invSldmint la ed.ucafia lizicd", metodele de
Eenereze o activitate intelectuald intensd 9i complexS, s5-1 invdldmint se folosesc in funclie de specificul acestui obiect,
facd iegituri. sa inleleagf, avindu-se in vedere cd elevii i.si insusesc ac{iuni motrice.
determine pe elev sd gindeascd, sd
Acestea pot fi clasificate in :
esenla feno,menelot-. fie invdlali de cdtre profesor, in cadrul
a) rnetode verbale : expunerea sisternaticd a cunostinlelor
Eievii trebuie sI prin povestire ;i erplicalie, conr.ersalia eurislici ;
lec{iilor, cum sd foloseascd manualul, cum sd alcdtuiascd re-
zumate. conspecte, fi;e etc.
b) rnetode dernonstratir.e : demonstralia directd sall cu
c) Obserxarea inclependent.d. Observarea independentd este ajutorul materialuh-ri didactic si al mijloacejor tehnice audio-
vizuale ;
rnetoda prin care elevil urm5resc {enornenele in condilii natu-
rale cie mani{estare sau atunci cind se procluc experirnentaL c) metode de a.ctivitate pr.acticd inde'pendentd : exercitiui.
(in laborator, pe terenul ;colar etc).
Observarea independenlai elecluatl de eievi trebuie indlu- MIJLO,A.CELE DE INVATAMINT
mati cu grija de profesor prin precizarea temei. stabilirea
unui plan de activitate. Ea se poate realiza la stiinle naturale,
geografie, fizicd, chimie etc'
rteeamOpi,trbiiccieelcuptecivrturuiiirip$leriindgcei ifapernainol mdaee1nraieicLeeels.eteviniilomdriend'taoend:aeicaoilb1csoore.nr'satitinuietnfoodrmsais-- Perfec!ionarea continui a invdtinrintului in
irnpune revizuilea tehnologiei didactice si noi !ara trclastrl
olientdr:i in
dezvoltarea mijloacelor de invitdrnint. Printle acestea se in-
clud aparatura, utilajele si instalatiile, pt:ecu1n si rniiloacele
d) Lucrdrile cJe Laborafor. Lucrdrile de laborator, executate audio-vizuale.
de dacottuIanarsledt,iotuplogiiatlrerinvddi.teviniandrviiScaaltdiliniclroilnert rPndlieejlnotaaorcaeeiteCd.egCr.ianadveipldl.eCm.aRinu. tc.plirtnrinn1ieBt ta-1pina9
eievi la fizicd gi chimie. constau in verificarea, prin ex-
iunie 1973, privincl dezvoltarea si perfeclionarea invdtdmintu-
p"cteuitnrnioeisn"t'liuennleplroomrp.irjlliloix,pcaedruieennolvereLaredifeiecvfaedcrreuturais,tiepracinplecliciepalieir,veileiangui eptrca''cEtiic-cdona-
caracter de
cercetare. La inceput, sint efectuate dupd modelul prezentat lui. se preconizeazd dotarea laboratoarelor si cabinetelor ;co-
de profesor gi concomitent cu el. iar mai tirziu, dupd ce acu- ca adevdrate laboratoare de pro'ducfie. Peste 30 de intre-
descoper6 singuri noliuni lare
muleazd o oarecare experientd, e'levii prinderi republicane ;i locale participd impreunf, cu intreprin-
si principii. Activitatei independentd a elevilor este in acelasi derea didacticd la fabricare,a mijloacelor cie invdfdn-rint. Se
timp teoreticd si Practicd. dezvolt6 curiozitatea gi inleresul. impune o mai mare diversitate si se recomand6 truse cornplexe
Lucrdrile de iaborator cu aparaturd, accesorii si subansamble pentru fizic6, chimie,
spiritul de observalie, inventivitatea, capacitatea de a tnanevra
aparatele, contribuincl la formarea priceperilor gi deprinderi- biologie, matematicd etc., insolite de documenta!ia tehnici
necesard pentru a putea fi utilizate corespunzdtor.
ior de munci. lm;bog5lirea. modernizarea si perfeclionarea mijloarcelorde
invdldmint au in vedere, iri principal. cregterea l,alorii lor
a.itrerdeli')eLruulcqrdcoriLl,aer,pirnaincpstriucoegd.iuteEc,lileec,ovnpii{eerux1noett'cuinul d-tedux-Ipleuecrcirmudercnietrapinlraleectlceti''cpaerpalicin-- pedagogice.
"tiuc"eo. rA"trtclir"erp'aosfsqpottidrirn,ijlmtelualeeltuofoidndSnecaoorenbatsreipbrvruiacieteieplaeqrciilioadrreifsiciinaddreeeapper9inniddieaennrbillioo,'rga'dldirseePzai--
"roitfutului"iucrifi'c, a capacitdlii de munc6 etc' Mijloacele audio-vizuale pot fi consider ate clnsice: desene,
plange, tablouri, fotografii, grafice, aparatura din laborratoarele
ddeiafpizoizcidtivgei,cdhiimafiielm, me.uilanjreelegislatrdgrtiiinpleelebannadtudrarlnea;gnqientilcoidesrinpee:
266 267
disc, fih,'re sonore, er.r-risluni radiofcnice 1liipdueli televiziune, pre- introducerii lui nurnai in cazul in care este indispensaltil, iar
cunr cle cliferi|e desiiiral.e invi:r-- prezbe)nVlaer]iqiiic-arcj:uastcifaiciaitt:Sil.ilor speciiice alc ltijloacelcr ar:dio-
si insiaialii si nagini
!irii si vcliiic;:r'ii cuir!)stintelol.
Fcioslleri mrjl..'a.reior :r"uclio-vizua.le ni-i tlei-.".iie si:r con:ltituie r"izr-r.al,e in luncfie c"le obiecti-n'ele peclaqo.tiice pe care le pot
isner\crlic,{i(rla,r-i.iiirt-s'{aeuiriialu'l.lt:pernetctLizt ioebsseel*r-rr1.iitlrizecaa,.rzltili ll ;iec: sau.
un scop in sinc. t'i si se integreze orgarLic in i::'cr:esu1 dc in- !1r,,are .i fe:rairnen
nti
.:c : dia-
v5!irr-r-rint" pozitii.e, cliefirn're : iar penti^u pui:)zetrif(ic:1. puoceselLr,t". activi-
Il'1i.j 1o:,irrie ir:hl.riie nroc'lerne:rirlt Ioai1e uiile ]a ac:le clls-
ciplire si ii:ine clo leciii, in sludjeres. r'r:'i '3 rer'.rel-,el c.r ne-. tStilor se foiose:rtc fitn,ul). Utiiizar:ea uilrip. rlintr:e ntillcace
ru le ericlude 1;c reieialte (de exemplL!, in aceeasi lecfie pot fi
rnijlocitil a llalitiilii ei;it: iinposibild srir,r n.r;ri r.i:eu rie r:ealizat" folcsite: fihn,.rl clidactic pentru prezenlare si diairo;ri1,ir.e.:le cu
Ele siLrt irclnril;'lciitbili" iirdeosebi datorii.h l':ri-rtuL'.ri cir sclir:itai.
acliunira conco:ritentii a iriinimurn doi analizirioli. imagini clin filnr 1-.entru fixare gi recapituiare).
c) Integlarea rnesajului audio-l'i;:ual in n-iotrrcntril cel mai
Modernizarea inr:5!arnintuiui nu inseanrnS ins;i folosirea potrir.it a1 iecfiei, in funclie de con{irutui lui (pune sau iezolvl
excesivl a acestora. indifercnt de mdsura irr ca::e sil s'ibordc-"
neaz:ii scrii:r-riui rrlmArjt pr:in leclia respectir-6. probLerne) si de obiectirrele lectiei (ca pr-rnci c1e plet'are. ca
centru de meiiiia!ie sau ca jnstrumr:ni de ierrizie).
Avantaj..il mijioacelcr arnintite ccnsti in ,fapiul cI introduc
in gcoalii irnaginea fidelS a reali l"iitii si ii aiutii pe elevi s;1 d) Liri-ritare:r c1nratei mesajului audio-vizuai in cac'irr-ll lec-
pdtruncli in esenta proccselor si fenomeneloi:, fJrcinrj nosibilil
obserrratia prin mdrirea obiectelor, prin incetinirea sau descom- {iei.
punerea ir:iscirilor rapide. prire simuliJiicarea::eairtir i com-
plelie cu a!irtorul sChernelor e.nimate etc. e) Nece'siratea crelrii de cltre profesor a rlnui fond psiho-
1or,iuslijlir,ruacn,<e,leiecaarie.rl(r.lier;.-vci:,irteta..ifedrrni oicniteelnrur:efnill'i.aj:ipi:rjio;if"es1o,rriL"llufir, .-r;'':i iogic favorailil folosirii rnesaiuiui : stin'rularea cririozitSlii si
apar a interesuiui. reactualizalea cunofiinle1or, atragerea aten!iei
asupra problemelor esenliale.
mai pregnant. in loc sn fie atenuate. I)e c.r(err1-lllu. irnaelnile Mijioacele tehnice audio-vizuale pot fi clasificate ln stntzce
filmate sau televizate. neinso!ite de explico.tii. prezini-i pcri- qi dinamice. Printle cele care se adreseazi rrdzului se menlio-
colul ca llercepclea sh fie superliciali. deoafer{'e elerrii nli aur
timp cie reJlectie aslrnl'a fiecirui mornen'r al sLlcce,siunii ima- 'neazd: docuirentele grafice (hdrii, tablouri, afise, qrafice. gra-
vuri, fotografii etc.), docurnentele fixe prliectate, filmele
ginilor. mute ; iar auzului : emisiunile de t"edio. discrrriie. inreqistrririle
pe bandi de magnetofon. Filmele s.rnore si emisiunile de te-
Mijioacele aurl io-vizuaLe nu cleierrnini pi:in ele lnsr:1c cali* leviziune se adreseazd in egal5 mdsr-rrd r.5zului si auzului.
tatea ler:tiilor irr care sint folosiie.
hr plcr:esu.1 pe,ciagcgir: de educa{ie filicii se f olosesc. in
afara sl'he:nelor'. {otografiiior. chinogramelll:'. s; {ilmc diCac-
tice refci'iioare r:r iebr:iicii sa'-r taci,ii:i in r'!iier'i:c lar-iriri cle TELEVIZIUNEA SCOI,ARA IN!i]EGRATT\
sport. 1-rr"cci-ii-l:i si iiinre cir-'cur-nentaie prir,.incl r:ealizi:ilile. per- 9I CONDITIII-E FOLOSIRII trFICItrN'Itr
formln!e;e. l.ilii,a splrtir.iior'. unele scli:irl :-rlr-i rieruonslralii
sporiive eic. Transforrrind in acliune una dintre mdsui'ile prer-5zute in
programul de perfeclionare a invSldmintului de cr-rltr-rrii ge-
Pri;ri'i;rrilel 2 cetttri"iiii ('are asigurl clicierria fllosirii lor neral;. Radioieieviziunea RonrAnd, in lolabrl:aie c,-r }llinisterul
sint : Educaliei si iirvdfirmintului realizeazA. diir anul 196E. pentru
;rrima dati in {ara noastrS, emisiuni de raciiote}et'iziune sco-
a) litabiiirea ;:,tjului megaiului auCic-viz,-iai in fiecare lec-
{ie. prir-i aieger:ea r,-nijloacelor audio-vizuale in functie de difi- )ard integrati.
cultitile inleiegerii ter-rei studiate. Se menlioneazd necesitatea
269
268
Datoritd sincroni.zirii lor cu prograrna d;ceolcaLrads,da, cinestteimepmui-l dirce, pentru a se val,orifica experienlele bune gi a se inrdrepta
siuni sint receplionate de elevi in sdlile
desfdsurdrii lecliei ,gi sub condu,cerea profesorilor' rezultatele nesatisf SLcitoare.
Procesul de invS!5mint cu televiziune integratd trebuie sd
Elementul care le individualizeazl, fa!5 de ceielalte forme fie astfel organizat, incit sd utilizeze cu tnaximurn de randa-
de televiziune qcolarS, este, in primul rind, conlinutul care ment pedagogic timpul planificat, respectindu-rse :
se integreazd exact in prograrna gcolard a obiectului respectiv. Cond.ifiile ergonornice. To\i elevii trebuie sd receplio-
cuprinzincl acele pArli care prezintd, fie dificulili de inlele- nez-e irnaginea gi mesajul auditiv cit mai clar, indiferent de
gere pentru elevi, fie dificultSli de realizare eficient6 pentru condiliile de iluminare din clasd, in diferitele momente ale
profesori. In al doitea rind, aceste emisiuni vizualizeazd con- zilei, gi de factorii perturbatori existenli.
linutul fdrd a mai fi necesard interven{ia unui alt profesor
pe micul ecran. rec-epliConoantdsifdi.ifleietedhenciecae.mtrasitebunnedcecsaalirtactae mes,ajul transmis gi
tehnic5.
Profesorii trebuie sd cun'oascd. in prealabil toate detaliile
Emisiunile sint realizate in colaborare cu Institutul de folosirii corecte a telereceptorului.
stiin!e pedagogice. ln laboratoare (clase) trebuie sd se asigure toate condiliile
Cottdi$iile esenfial,e care asigurd eficienla emisiunilor de tehnice de rccepfie.
televiziune gcolard integrat6 sint : Condifiiie econorttice. Se ipmropcuunreincdau-;scio1l_-il2e si asigure
materiald corespunzdtoare,
inte-grdCroiinmdielisilaejupluedi atgeolegvicizea. tToinl,i profesorii, care aderd Ia ideea baz-a telerecep-
lecliile 1or, sint obligali s5-9i toare, in funclie de numdrul maxim a1 profesorilor care ar re-
alcdtuiascd planificarea calendaristicd anuald ;i trimestrialS,
in funclie de datele gi subiectele emisiunilor anunlate din cepliona simultan e,misiunile de televiziune.
timp. CONTROLIJL SI APRECTEREA CUNO$TINTELOR,
PRICEPER,ILOB $I DEPRINDERILOR
In orarele c$u'comlileosracj aterelefvoiz'loastestrcebteuieievizsidunfieea scolard inte-
lectiile planificate in
gratd,
aga fel, incit emisiunea sd se incadreze in intregime in lilni-
tele lecliei, mai exact, sd inceapd cu aproxirnativ 15 minute 1, ROLUL CONTIROLULUI $I APRI]CiERII
inainte de startul enrisiunii, pentru a se ld,sa un timp iniliai de
Croolnitmroplourltacnutnoastittinpleelnotrr,uperilceevp, epreilocar r;ei deprinderilol are
pregdtire gi o perioadd finald de valorificare. un
il informeazd asu-
Profesori antrenali in aceastd acliune trebuie sd cunoascd pra pregdtirii sale gi a sarcinilor ce-i revin, cit si pentru pro-
in prealabil modul de integrare, modelul lecliilor, precum 9i
fersor, pe care il ajutd sd-si analizeze critic activitatea.
conlinutul fiecdrei emisiuni.
Verific,area nivelului de pre,gdtire a elevilor €,ste necesarS.
Aceastd informare se realizeazb. cu ajutorul presei 9i ptt- pentru sta,bilirea volumuiui si caiit[lii acestora, pentru cunoas-
blicatiilor de speciaiitate, prin stagii qi cursuri organizate pe- terea progresului realizat de eier,'i in insu;irea cunc.r.stinleior,
priceperilor qi deprinderilor, pentru obisnuirea a,cestora de a
riodic. se pregdti ritmic.
El,evii trebuie pregdtili in prealabil pentru a inv5la sd DupI verificarea cunogtinlelor se face aprecierea prin note.
receplioneze si s5 foloseascd limbajul ar.ldio-vizual al m'esaju-
iui televizat gi sd*gi organizeze activitatea in tirnpul emi'siunii- In analiza gi apre,cierea riguroasd a rezultate{or oblinute,
se aplicd metode corespunzdtoare celor folosite pentru dobin-
Intreaga. experienld acumulatd de cadrele didactice care
lolosesc televiziunea gcolard integratd in condilii loc'ale (parti- pdriroec,eascuuluniodsetinintevloildr,m;iint,.conve,rgen,te in direclia o'bi,ectivelor
culare) trebuie sb fie prezentatd in dezbateri qtiinli-fice perio-
271
zr-rlViatcr-rrilfi{ciianrcelac's'linicrprr"eiic^iierietta"tfoltlam' ecaazied o unitale ciialeciica'..re- priceperile si deprindeliie cuprinse in progralna ;coiar'i a
inrlepline'llc rirlnitr'aLele
obiectului de inv5!5mint pentr-u clasa respectivS.
cI,e-trL-eclctiiv(:ii()incrp)irt'lo.rc(c1,,:u(}r''oinllss1l.i.a,.ttacttii,",'-ir-c):c-iuccrr-aaiiiru,,t'ai:zalti:erclll'lllrrlLs1ili"c;a'ipl i'i-'.ii'1lr.laizteaat In acordarea calificativului se iau in consiclelalie nu nutnai
volumul si calitatea cuno;tinlelor dobindite intr-o lecfie. dar
se line seama si de alte rispunsuri ale elevului. care nu au
fost notate (notd sintezd).
ltirc€p:5r--o-L-gO,Llsit:i-riri:ir;tilrtec:r-c,t'cl.iilu'urIrpii:a:ircaioln'lrclrnjallllie:zleacnz'rtirz'ril1lissai icciulLirta'''siiiiI'iipc!lo:iizlccilloiur1--are::i:iedce;.lucpaircaaiip'e:rlc"itsattie- b) PrLncipialitatect in nolare. Respe,ctarea acestc,i cerinte
5i educative a notei ;
Irrr-rleazlicjevii.iecllerisatisiircl.iisibuct-ti'ii.clezvoltaCapa- c;ondilioneazl, realizarea func{iei sociale de apreciere si auto-
ea contribuie
usctitpiia::'ria;liceeesetur"a-eaanrr-,Plescast!aecrorar.coluetttc'ntcIlrsruteo3.a'lonen"1.tsrn'1lprloouiP*vsa:ta;lia'iteeur'i"rp1rrnoll-n,1ui;riirlan1icanillapu(;rii(t,tcislcrltiiiuttclion*aii,pntsn.pa'aitcciliaar"tl;:"1nte-""tirurt'intii'*luinl-nn:ule';:'iiai.rtrctaii""*mLlfrd"'r.li";elli:e''ell"nli-inic"c"$a""'ea'-fsiu"t-igcoprrJ"lltL'larliiietr'ti'iie.a"ciipacotcr.lu;t-lrcncliee'ic'onlaiacatileca'pincseiosnalotuios,;iniposrriroreiatitianrrrilicllnr;oturs)eiiu-it'ltllei'li'tar-entr-nqlieulireiilun!ue;lpfiscplc.-iacrilriltcreocc:iri|io'ngeanpiritglptiacbticcsi'iettr''euiri-srcqlrcgiaeueeclcdJiaaclrliiieeritnirrs;1rel-siiiiceiiieil,ui"eai.cic':Ysv.lvpideitpr':rrcrrtr*rieilase-ll'ueouuintc-ierirl--.-'- la dezvoltarea capa'citdfii
apreciere a elevului ;i irnpune profesonrlui inrparlialitate in
vrscdeteleooeexrnnip!{1tiaanidcrre-i.tii-ii!aoarraieiincrlpsagedaversa.calau,itcnzetrmeciiaiaeazai.rtlasaeecla,a'i'.5si"ous.iao1t"lnin"itul,iliar"tiJp)-"eLual-cn'e;lt-e'ii"t'zr1r."iie"'eat'"ios"r-".t.itlcr"""dratetat.e'eu,itacIlioirlpvc{g,l'crueoriollrnurqral'ttlosill1ateistlruirr.ltaisvnincincellrleplie^'acetlactI'e-p'iiln^fe'rr.i-ertc-a-ie-:li'.re{.r.c:dcs+ctiniiutii1lraorl.eL,p1vl-.lileezitc4lltai-.la-'ei.lr.pedlcr1ldiuLg'circ.ei'icl'raatptulrosirisntariet'' notare.
Cerinfele refelitoare la nivelul cle plegdtire sint unitare
pentru toli elevii. Inexistenla unor condilii egale de pregitire
a acestora nu tr''ebuie sd-1 influenleze pe profesor in aprecieri ;
el este obligat sd se ocupe rnai mult cle unii elevi fi. in funclie
de particularitSlile individuale, sd-i indrumeze pentru a atinge
nirrelul impus.
c) Folosirea integrulu ct scdrii. cle nrture. ln aprecierea
principialS, corecte se folosegte scara integralS a notelor. Pen-
tru ca ele sI reflecte cit mai exact pregdtirea elevului, este
,recesar sd fie folosite toate notele, de la 1 la 10.
d) ValoriJicarea tttturor Juncfiilor notei ;colare.. Notarea
trebuie sd indeplineasce funclia de controi, evaluind cuno"stin-
capacitSlile elevului, sd selecteze valorile, ierarhizin-
{ele .si diagnostic de inte-
sd stimuleze irrteresul ; sa fie un
du-1e ;
grare sociald.
l. cEitINTE PED'\GOGICtr e) Perspectit-''a d.e notare. Aceastl cerin!5 presupune ur-
rnirirea atentd a dezvoltSrii, a succeseior si insucceselor ele-
Valoarea controlului si aprccicrii cuno;tin!eLcl', a plic-e- vilor. Nota reflecti capacitatea unui el'ev intr'-un anurnit mo-
c',--rl cli i' io rta til dc l'esiteclar"ca unrra- rnent. d,ar gi in ansamblu. linind seama de activitatea acestuia
p.'t'ilnl' .i c[eplinricl'ilr)] eslc la obiectul respectiv, de comportarea lu,i generalf,. de raportul
dintre rdspunsurile acordate gi ansamblul cunogtirrlelor ;i de-
prinderilor ,eler,rrlui, avind in vedere posibilitatea complet5rii
lipsurilor irr viitor.
ir,a|elut' ceriul'e PedagoglCe : 'pro(lran|ei ,si f) Ritrnicitatea etamindrilor. Este necesar ca fiecare elev
asr-o)erfScleiIrncriihlecilin.rseip;,cnr(,-inotr/oa('tcitrtiri'i'nc"nbrIi-u<en'ccrlcllielettvt'lctcLl7ea;iP-irartet"tieinlr,sli.,rzt-ttriliirlteti, Nota lrebuie si fie examinat de mai multe ori. la leclii de tipuri diferite,
A. prin probe diferite, ritmul notirii fiind acelasi de-a lungul
cr-tnostin!e1e. anului gcolar. In acest fel pot fi apreciate dilferite aspecte ale
cit
pregdtirii elevului.
I 8 - Pedagqgla rplicat$ la domeniu{ eduealiei fizice 273
272
r1lctonaoorurtnaeg;lsgua)tciai oUnpcdntrereeeslri,estinanfcuaottvpeetteudaanngr,ldeaeice.opcpuntote"nsin"Ueri'mitsctat"?-dat"oeefnni"-aneft"q"nisiaitstbid"ezioiair"cepriaoneatanlairtztueioneuantaunizicuttidaautndtrreepsliiiautiiialnni9tnaiitfanuooccudrpoomlinlrunidcsui{aae;larcroceevrboaaeeinenasctnleiitnaosiiv'ctuteeeei----' cifiCi, oenxtproelruiel npler,incoapml.picu.tn{iieprir.acretLzceolsvedrrei adleizeeaxzelrpciflilni g: i€.pxreor__
bleme etc.
Exam,enele
Existd mai multe categorii de examene in- vdcldomnciunrtsuld,seupaed__
mitere (in gcolile profesionale,
in liceu, in
rior) ; examene de promovare ; examene de absolvire (baca-
laureatul, examene de an in invdtdmintul superior).
3, TEHNICA CONTROLULUI $I A]IRECIERII arrb].s,.B'o1al,v:c,.eapnl.atiurilqroeri,a-.1di1L1or'1l1:l;ii.r,c'-hi.eritiderneorfStpufelliCrdiolaeal ca,Sldi cSdaUep'desifidOcaof..ralaritactoen.caucrosurdiindde
a) T eh,nLca contr olului in cadrul lectillor, 6s g!fle Profe- ltiilveigLexicaso'monceo'ianmlui:lediceisepiitscitpeualzctSuo.nriceiulesrsmoceaianrletiestlueer.rvaplroornoausnelapt ecnatrrauctneer,cseesreitc6--.
Controlul se re:lizcazd
*orn1 .tr" Predd 1a obiectul 9i clasa L'espectiva, sau in' cadrul
examenelor prin'cipale de contro1l se rearli.z-^e^a-zxd o^-r^a1l' osncrr.ii,s 9i cbiectul oerx"agarnr-erinzuatlui ii:er sptei:o'raaratemreia stuciiatd intr-un ciciu de
Formele inr'dtimiut. speciale (pentru
prin aPlioalii Practice' bacalau-
efectueazl' in fiecare ieclie' iar con- reat, pentru concursul de adiniLere eic). llsbe necesar ca biletele
Controlul curent se
trolul de bilan! la slirqit de etapS' rldureiineE-dxxraaisimmiseieninnsfuisoedllistccdeeuapdserpuinrsdedleidnd,omempoirinnonsbetlfnreaatm-lleaiiexilpuoeognzpiecirteiiinv.crcoaiprra-rilsei,idciianornprasnrettitetouadi.taeeleedvxiuar.-l-
Controlul orol este fre'c'n'ent folosit : la lecliile
ce1 mai
clcipij;wsoalu^o;androp;vrdmrh.rc^teJeeeebrr;amcpalti;end;6eilre;Ciari!i-n,dne,itpoiaeuesm;n({eatdii.ir(cxtilio"e'iirnriezapnocn*cuarrpelpuaeiiuprrne-euapelro"araia'irmsoiut"ellucorl*t'i"aarii"ii"llii,i"n"oos-'"ut-piulJrt(l)sj"'atdmrlaeei:dare-frt"teioetefrttp'pioeltnir),mti"r'ma!^iiilt"i,uluI-i!iaiiianiiz'nnl-ia"eeuscdilrlentad"'irrrsleciizuociailPlilncmeihr.uidaarp1cioeaeut(ettrcdenrpiiizl.nruxletsa6emeecr:pl'eac-eeeddd'ulpr9neeeeits'riacina'tfel1ratoeut6eec9ibrni'callm.ieieu'erlldcinunuarredtetneruir',eeeaveeoa"ebrrrcccaderrfco'ldi,)arifnrl'mpieieicclseretruailreetc*nncrnzenesoi'e)i-e--i''r' profesorii scolii si alte cadre clidactice.
b) Tehnica aprecierLi
Nivelul de pregdtire al elevului este evaluat cu ajutoru)
notelor.
Pe plan rnondial existd diferite scdri de apreciere : cu
doud trepte : satisfScf,tor-insuficient. adrtris-respins; cu
patrur
tlr:;rtc : slal; salr resoins. sirtisficdtor. sau adrnis, bun, exceplio-
nal ; cu cinci trepte nota rnaxirnd 5 (in gcoala sovieticd)
sau 1 (irr n.f).G.).
* probe scrise de control curent (extemporale) ; l'laonl'uSllcaagre1a0n,denreaolnt.aoct5aaprfeiainbdidlinslimIscuitonaailfadicecroprrr-nnoarisn.nuoervaaasrrceeda. allrraeezsu1tal0tbatitlrceelsoptertep,eetdare--
.-lucrdriscrisedecontrol,lasfir;itulunuicapi'tol:
gmcpauorpuronra-Silec:atleuceeibienmalciueitroceeciacnurtdcdec-leptllirelinilrioleistpltre"cocde,ariuzini"ntsei"t'eeir;igu-;id,;ep!t;e"pi;*"t";r"J'cot-iuo"ttbo"iniealptt"lir"etetott"tn-lds'a'iatcert)rurdi'ivsLm-eelecundeaictnesrrt-rftaiterierrernbeiaic:ulpbelaiufedor(ltternreailezeldeeb(ece'slr)el-'exoirevitreecgi usmatcdrnocpgtirboszreiuerejcaiiirteelpa')'orfaesoavsaotrrs6u---i
for:ananlelor gcolare. IrIota trebuie raportati la acest etalou
ger-reral qi nu la nivelul clasei.
Nctele 8-9-10 n'risoard rezult,atcle care corespund in in-,
tregime sarcinilor proigrainei scolare.
Not,cle 6-7 rnlsoard rezultatele care rezohzd sarcinile pro-
gramei. dar nu le aprofundeazd.
otb,llat, stil, ortografie'
275,
274
Nota 5 se acordS rSspunsului lrrinimal : cunogtinle puline' CAPITALL]1. III
?ns;;ur"iotm*:pN"N.a.r'roro;aep;ttfa.;eftrtoelr4eti""ss-s3etocJ-roau2lcal-uore1ri.',d"e,iprrxureeipclte"rleaeivm,cincltiooenarrtdeacrudiau-n;srnsveepedualliemanutsppeiunrr'oledrbceedlieslspe'mplviuneinliotcsrlpantauour1ltmiaea-lalainusecaipurncrleieangljieuales-- FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII
tmetrrie1i!aeezi.usLlEIdaPtlatvraeiiqat{dtenidilee-6ztarcndudante,airunsceiarotnneimoPaPobi'meet5ieeerdreelclxioidattpser'irednai9meoidaiatdaierrntin2ldntvo'meoirtditdenadimtiteilr1co-i'dlnruatnsaeesnxeltaiuuncmmtaeui}ncrirpoaulrlrzeeienaanczoiocimtraemaatlaloeld'ldro'Migapseulaudtlrsiuiasmcnoetcotrsretaia-a-r $cOLARE
e,dpixif.eeiccLcraeeurapnntaeferierateiuditae,ludp-cqpreaioelaiUenlc"eeiJltvraoit'zsrioei-cJdE"-ricinlpoeoenlartrnsoteorlxterfeirbc'euePvidearzilnsuetienerloieentvliluepslcruoetieg'areapcxmur'pne6roci'm-iasinztaiudtemfeaoltiendit'
ccoarreeccoltenituctrdloieinlueplarnoefuexeseco,sultuleiel nl,oubcrsnitear;iviidnpdeinrivtfroiedramugaaaln,lcaclairsepdailif9zraoi tnaStp'arel c:.ialazdficeu- I,ECTIA, FORMA DE BAZA A ORGANIZARTT
csneeontfeCat cucdeie{inipvMcaeeipnbee1iasrezetvaei.rdnuionl rEtandneuulociargli9ceoii lpasrriolbIngev7lao3lr.a-1dm5ei7nc4tuoainuptir,roelpcieeelrabebaaozreallteeevxiprloeer-- PROCESUI,UI Dtr INVATAMINT
rimentalS, fun'damentate stiinlific'
$uccesul activitd{ii didactice depinde in mare mi-
ltlrclaoarreirrtarulienCoilNei,'rolq"sqol;ltnaiitit"imeatdulrrl,oeiaie,ltialsapopufgperrltrperoeacae;cufiitd'eii"raciaunts"atuapobilfltenrrir*ieteriinsStt.iuaoeeelNeitiaclpsereoraepaiad"trrarleaeeotiflttncgeii"eipodtnnmrlsnrtedieiiufdrnoviebut6rticaaarii'to-7eliPoeng9dissreii;eientniciildnieoonadidaxtrncteaeciiio'gdlepocvruiasdnlaroii'snftitri,ateenedcillsondsencdne'loeucdbpoaapvudubcdi?ilrtoslortairegacrr'rdo'raalmdenpdlciasoirotiluenrernielcamdtsaillaesilrei'rzcieveusodai-----' surd de r-nodul in care ea este olganizatd.
iui profesoral' Iror,rnele de organizar'e a procesului de invf,limint sint de."
terminate de conditiile economico-sociale. In decursul istoriei
au existat diferite forme de organizare a acti'u.itdlii didactice ;
de exempiu, sisternul in,dividual, in orinduirile sclavagistd si
feudaIS, sistemul rnonitorial (8e11-Lancaster), sistemul balton,
sistemul Decroly ;i altele, in orinduirea capitalistd.
Lecfia, ca formd de organizare a procesu,lui de inv5tdrnint,.
a fo,st llundamentatd teoretic si introdursd in practica scolard"
cu sute de ani in urmd, pe pedagogul ceh J. A. Komenskli,
{pUiodltnseatrrriaoetra'c, aepriea.dcDategerosisgitiiacdileesusdefeearr-bintadnz;5ui-,maceuornoaasdtsiuetusimncdoondstirifiibacusdtlrdiia,ziliefaocrlp,imaeraf;ei-dcae-
bazd a organizlrii procesulu,i de invdtdmint.
Organizarea invdldrnintului pe baza lectiei presupune gr:Ll-
parea elevilor pe clase (colective relativ omogene ca virstd si
nivel de pregdtire) si impdrlirea con!inutului obiectelor de
invSldmlnt in unitdti didactice succesive, numite leclii, repar-
tizate pe numdrul de ore rezervate obiectului respectiv prin
planul de invdlimint. Leclia se desfdsoard intr-o unitate de
277
timp precis deterrninate (45-50 minu'te in inv5ldmintul gene- Obiercliile care se aduc lercliei sint justificate intr-o oare-
care mdsurd datoritd unor dezauantaje pe care Ie prezintd,
ral, liceal, prof'e,siona1 sau 100 minute in invSlSmintul supe- pi anume :
rior) si urrndreqte realizarea unor scopuri gi sarcini didactice.
Accentul principal se pune pe activitatea pr'ofesoru-
I:ecliile sint egalonate intr-o ordine stabile, prevdzute in lui,- eievii neavind posibilitatea de a fi activi, de a munci
orarul cu pauze pentru
sc,olar ; ele alterneazd odihnd - re- independent. Rel,a{iile pr.of,esor-elev (clasd) au un caracter
crea!ii.
unilateral : profesorul organizeazd si c,on'duce activitatea din
Ca unitate didacticd, leclia este o verigd a pro,cesului de cadrul lecliei fdrd sd sol,icite colaborarea activd a elevilor.
Sti,rnularea insuficientd a efortului personal in d,obindirea
lnvatarnrnt. cunogtinlelor noi are ca eferct o slabi dezvoltare a gindirii
Acest mod de organizare a pr'ocesului de inv6!5mint a fost creato'are. este prornrovatd munca creatoare gi variatd in des-
fdgu- rarNeau unui anumit tip de lec{ie. $abtronismul, rutina qi
introidus in practirca qcolard in se'colul a1 XVII-lea, la incepu- nigiditatea provoacd pli,ctiseald gi dezinteres din partea elevi-
tul constituirii societdlii capitaliste, d,atoritS iniliativei c,rea- lor. Timpul nu este folosit ra{ional gi intens, cunogtinlele
toare a lui Komrenskll, oglindind cerinlele puse in fala invd- fiind insuEite de multe ori mecanic.
llmintului in perioada de ascensiune a burgheziei (volurn mare nirr-elarPereqdi odme iunndifomrmunizcaarefro: nptraofledsloarull,epcre!idi,dciun tendinld de
acela$i ritm
de cun'ogtinle, ca urmare a dezvoltdrii qtiinlei gi tehnicii gi un
numdr mare de elevi, cerut de dezvoltarea industriei si co-
rnerfului).
Generalizind practica scolard inaintatd gi proprii,le sale in- pentru intregul cole,ctiv, pretind,e aceleagi eforturi. acelaqi
vo'Ium d,e cunogtinle, acelaqi interes, aceleagi forme de muncd
cercdri, mare'le pedagog ceh a preconizat qi suslinut in opera
indepe,ndentd elc., orientindu-se dupl niveLul mediu a1 clasei.
^sa,,Didaetica magna( necesitatea organizdrii invdliminitului Leclia traldilionald se prezintd ca un sistem cu conexiune
inversd incompletd, nesatis dcdto,are : profesorul gtie prea pu-
p,e clase 9i leclii.
Leclia s-a menlinut ca formi prlncipald de organizare a fin despre conlinutul qi volumul cunoqtinlelor insugite de e evi
pro,cesului de invildmin't, datoritd rolului ei important in pre- gi, mai a'les, despre modul in care ei partici'pd efectiv ia acti-
gbtirea elevilor, in f,ormarea gi dezvoltare,a perrsonalitdlii lor.
[n condiliile actuale ale dezvoltdrii soci'etd{ii socia'Iiste in lara vitatea de predare-asimilare.
'nlnoamstored, profesorul tre'buie sd utilizeze cu maximd eficienld si A,ceste aspecte perimate pot fi inldturate prin perfecliona-
rea lecliei s,ub aspeciul conlinutului si al organ'izdrii ei, prin
creator posi;bilitdlile multiple pe care le oferd leclia. im,binarea metordelor clasice cu cele mcrderne. prin corelarea
permanentd cu celelalte forme de orgarrizare a procesului de
,$s lrnpune ca leclia sd nu fie tributard unei opinii tradilionale
,dep5gite, care se reflectd in structura ei, in modul uniform de invSldmint etc.
Conexiunea inversd poate fi imbundtdlitd prin realizarea
desfdqurare, in gablon ;i rutinS. Ea trebuie sb incorporeze controlului in diferite momente al'e lecliei, prin organizarea
noile ele'mente struciurale, izvorite din valietatea conlinutu- sondajului asupra materialului predat si asupra clasei (ceea
lui, din diversitatea metodelor, proceideelor gi a m'ijloacelor ce as'igurd fixarea), prin verificarea oral5 gi scrisd in ler:liile
urmdtoare, prin integrar,ea i.nstruirii progr.amate in stnrctura
didactice, perrnanent imbundtdlite. clasicd a procesu,lui de predare-asiunilare pentru insusirea,
Referitor la adaptarea lecliei tradilionale la noile cerinle fixarea, recapitularea qi sisternatizarea cuno;tinfe,lor.
a1e modernizdrii invSldrnintului, sublinieirn necesitatea revi-
zuirii sq,bstanliale a metodicii lecliei gi nercersitatea imbinSrii ei
Perfeclionar.ea metodicd a lercliei presupune eliminarea ri-
cu alte forme de activitate ins'tructiv-educat'iv5. giditnfii strr.rcturii. Elasticitatea lercliei se realizeazd prin ale-
278 279
gere,a celor mai potrivite forrne de muncd si adaptarea lor seama de interesele ;i aptitudinile lor, de capacitatea ;i posi-
permanentd la condiliile ,concrete in care se desfdsoard activi- bilitdlile de colaborare. Autoorganizarea gi autocontroh.rl gru-
tatea didacticd, in funclie de scopul urmdrit, de continutul pului stimuleazd dezvoltarea spirituiui colectivist, a responsa-
lienclcieaidr9uil de nivelul de dezvoltar"e a elevilor.. Este necesar ca bilitdtii fald de sine gi fa{d de altii. Activitatea grupurilor este
le,cliilor sd fie prevdzute forrne variate de transmi-
tere si insusire a cuno;linlelor, de exemplu, alituri de preda- indrumatd de profesor, ciruia ii revine rolul conducdtor.
r,ea cunos'tinlelor prin expunerea profesorului. perceperea de
cltre elevi a obiecteior si fenomenelor prin obaervare cu aju- Existen;fa grupurilor este tempora,rS, iar componenla lor,
torul materialului didaclic, al mijloacelor audio-vizuale. prin dinamicd : ele se schimbl gi se regmpeazd..
Elevii din grup participd la acliunile clasei, p::oblemele pe
care le rezolvd contribuind la realizarea sarcinilor repartizate
efectuarea unor experimente si lucrdri practice, insusirea in- intregii clase. Aceasta preintilnpind izolarea grupului de colec-
dti,pedpernitdee,nitndsatruciurenaogptinrofeglroarmdaintd,minanvdulaalr;eiadpinrinaltperombal,eternriaatlie- tivul clasei.
zare etc. Indiuidualizcn"ea reprezintd o diferen{iere mai nuanlatA,
care presupune adaptarea la particularitdliJe individuale. Ea
Activitdtile variate desfdsurate in cadrul lec{iei modificd si se realizeazi intr-o oa'recare mdsurd in cadrul activitdli1or
cond'iliile exterioare ale organizdrii ei, anexind la cla.sa obig- frontale sau de grup, antrenarea elevilor f5cindu-se in funclie
nuitd, cu bdnci si catedr6, cabinetul. ateiierul, laboratorul.
Noliunea de leclie nu mai rdmine legatd exclusiv de clasi. de partlcularitSlile lor individuale.
Datoritd faptului cd inglo,beazi activitdti variate, ea se poate Munca individualizatd nu constd in efectuarea intlividuald
desfS.sura in con,di;lii variate, chiar in afara gcolii : la muzee, a aceleiagi activitdli de cdtre to!i, ci in alegerea, pentru fie-
care, a rnuncii specifice convenabile.
la expozilii, staliuni exper,imentale, in aer liber etc.
In prezent, se re,comandi ca in timpul lecliilor sd fie im- Intr-o formd superioard, in,dividualizadrea se realize,azd plin
binate perrnanent trei forme de activitate : munca frontalS, toergloarniiznatrre-uanprmocoedsusliuiindter-utrnanrsimtmitedreife;rienatsiiamteil.arIen
mun,ca diferenliatd si munca individualizatd. a cuno;tin-
acest sens,
pedagogul elvefian Robert Dottrens recomandd ,,munca cu fi-
Munca Jron:tald. se desf5soari cu intreaga clasd de elevi" ;ele(l, activitate care are 7a bazd doud idei esenliale: liberta-
dCeonelxineumtupllum, lualtoisr"tolreierc,liliitseerapturertde,agzedolgaraofiep, rsetdiinarleelefronnattaulSrii,; tira individual5 si munca adecvati posibilit5lilor elevului. In
numeroase probleme pot fi transmise in mod eficient prin folosirea fiselor se disti,ng trei momerrte esen{iale : alegerea
expunerea profesorului. Munca frontalS creeazd posibilitatea figelor, lnunca prin intermediul acestora, controlul nuncii.
unei activitdli comune, a informdrii reciproce intre elevi, ceea Fisele de dezvollare sint clestinate Elevilor buni la invd-
ce contribuie la dezvoltarea spiritului de colaborare. !itr.r,rd, conlin probleme mai dificile ;i sint distribuite celor
fuIu"nca d.iJerenfiatd. se realizeazd prin activitdli pe grupe ;i
care au terminat tema datd pentru intreaga clasd. Fiseie de
prin cele individualizate.
trn cadrul colectivului clasei se alcdtuiesc grupuri tempo- recuperare sint intocrrrite pentru elevii rdmasi in ur"rnd la
rarie (grupe, echipe), care au de indeplinit anurnite sarcini, de invltdturd. Ele conlin probierne concu:ete, rezultate din difi-
exemplu : efectuarea unor experimente, a unor lucrdri prac-
tice. adunarea materialului documentar, nedactarea unei lu- cult5fiie pe care 1e intimpind elevui qi adecvate posibiLitSlilor
crdri, confeclionarea unor aparate etc. Crearea unor grupe
poate fi determinatd ;i de interesele comune, deosebit de iui. ?ntreb[rile sint simple si il ajutd pe elev sd depdgeascd, in
etape succr,esive, clificultdtile pe care le intirnpind in asimilarea
pronunlate, ale unor elevi sau de dezvolta :ea Lor inega1.i, de cunostinlelor. Fi;ele de exerci!ii inlocu,iesc pai:!ial exerrcilii1e
progresul diferit Ia invdldturd. In gruparea elevilor se line 1 Robert Dottrens L'enseignement individuhiis6, Delachaux et
IttriesUe Neu,eha,tel (Suisse), 1971.
289 281
din manual pentru a bine adaptate particular-ititilor prin conlinutul prevdzut in programd, pe care-l va realiza in
individuale. s,ecvenla concretd a procesului de invd!5mint.
Munca diferenliatd devine din ce in ce mai actuaid ; ea este b) Integrarea lecfiei intr-un sisl.ern. Degi fiecare leclie este
eficientd pentru cI valorifici pe deplin capacitdtile individu- o unitate didactic.l independentd, ea este o verigd a intregului
ale, stimuleazd aptitudinile, este o buni premisd a orientdrii Ian! de leclii, prin care eievii sinit condusi de 1a necunoa$te,re
sc.olare si profesionale a elevilo'r. ia cuno,astere. de la cunoqtinfele simple spre alteie, ma.i com-
plicate. De aceea este necesar ca leclia sf, se b,azeze pe cele
Munca in grup se realizeazd ca o completare a celei fron- anterloare si s5 Le pregdteascd pe cele urm5toare. Efectul unei
tale, iar individuaiizat:ea se desfSgoard pe fcndul muncii fron- lectii depin'de in rnare mdsurd de incad,rarrea ei organici in
tale gi de grup (este o activitate speciald prin care se corecteazd sistemul general a} lecliilor, de firarea judicioasd a locului
acesteia in sisternul de leclii care se referd la un capitol, o
tendinla d,e uniformizare a preddrii frontale).
temd sau care realizeazd sarcini importante a1e obiec+"ului res-
Leclia oferd posibiliteti de aciivizare a elevilor care n-au pectiv.
fost incd suficient folosite. De aceea. in prezent este rnai pulin
acutd dprooa'brleurtnilaizgadresairiiceunloor.refxoirsmteentneoiindtre-oormgaanniizear "je. Conlinutul fiecdrei 1eclii trebuie sd imbogir{eascd fondul
pune se im- de cunogtinle, priceperi si deprinderi a1e elevilor, sd consoli-
rere s5 deze nofiunile insugite anterior gi sd s.poreascd posibilitd!ile
ingdduie atingerea obiectiverlor perfec!iondrii invdtdn:rintului. de inlelegere si de aplicare a cunoqtinlelor.
CERINTELE DIDACITICE GENERALE Este necesar ca munc,a didacticd sd fie integratd intr-un
ALE LECTIEI splrieesrtbesupmieecdstiedvaIaecogbtiiivneidctedtiavlisec-ldorinufirnmaanlisenadm-boJ.autrcastiiievscitI,dtoIleiripepelabncinaifeirceedpeirnofifnecisatdodrruiunll
unor sisterne de leclii, pe etape mai lungi sau mai scurte,
Eficienla lecliei depinde de respectarea urmdtoarel.or ce- ir-i raport cu terna str.r'diatd. ln cadrul acestui sislern, desi
rinle :
fiecare leclie are un continut complex, accentul se va deplasa
a) Precizarea scopul,ui didac[ic. Intreaga desfdsurare a
lecliei depinde de scopul propus. Fie,care ieclie trebuie sd aibd permanent, de la un asperct al rnuncii la altul. de 1a un gen
un tel clar gi precis, stabilit de profesor in con'cordanld cu rJe acljvitate la alta. pen'tru cd de fiecare datd trebuie rea-
obiectivele generale ale ed'r.rcaliei comuniste, corespunzdtor liza,i un ait ol;ir:c'riv ime,diat in caclrul obiectivului mal larg
etapei respective a pq:ocesului de inr.dldmint, continutului 1e,c- al lernei sau capitolului studiat.
liei si nivelului de dezvoltare a e1evilor.
c) Structut-cL cit m.ai diJeren{iatd a Jiecdrei lecfii, in aqa
ScoPul did,ac,tic al lecliei este instruc,tiv-educativ si se re- fel inciit ea sd constituie de fiecare datd o surprizd, o noutate
ferd la : transmiterea unor cunogtinte, fixarea lor gi formarea si. in acelaSi timp, un cadru stimuiator al ac,tivitdtii elevului.
unor priceperi si deprinderi, repetarea ;i sistematizarea cu- In cazul unei structuri mobile, suple. elastice a lecliei. prin-
nostinlelor, dezvoltarea sentimentului de patriotism. forinarea cipalele sarcini didactice nu se mai realizeazd de sine std-
'spiritu,lui de dis,ciplind, educarea unor trlsdturi de caract,er tiitor in cadrul ,.verigilor" clasice, ci prin pertrranenta lor
etc. Scopul lec{iei este unitar, sarcinile instructive gi educa- lntrepdtrundere, susfinindu-se ;i completindu-se reciproc. De
tive fiind realizate intr-o legdturd organicd. .exemph..r, intr-r leclie consacra,td dobindirii cr,rnogtinlelor prin
Prof'esorul trebuie sd analizeze perspectivele disciplinei activitale independentd, fixarea gi verificarea acerstora nu mai
respectiv'e qi sd stahileascd posibilitdltIe pe care le oferd in reprezinti momente distincte, ci se realizeazd concomitent cu
acest sens fiecare capitol ;i, in cad,rul lui. fiecane l,ec!ie, pre- plocesul insusirii. avind astfel un caracte,r mrllt mai eficient.
cizind obiectivele parliale, precum gi performanlele de atins,
zovooo
'292
TIPOLOGIA LECTIILOR
Noile cunostinle se fixeazd in procesul operdrii cu ele ;i se Dacd in trectttul ltu prea indepbrtat structura lecliei era
l'errifici in funclie de capacita'tea elevilor de a le aplica in conceputd ca o schemd
salllon, trrmind in rnod arbitrar anu-
cazuri si situa!ii noi. didactica actuali i'rnpune ce-
Varietatea formelor de lucru antreneazd elevii la o parti- rnite ,.trepte" sau ,,momen'te(' a meto'dicii de desf d'surare a
restructurdrii creatoare
cipare Oarcgtaivndizt;ni "cer&eamtoeatroedlicadleacliele.cfiei. rL'inla
d) Aceastd cerinld didac- trec!iei. in olganizarea si succesiuuea eta-
irlbinarea ;i corelarea pdrlilol ei
ticd este conciilionatd de factori obiectivi, esenliali fiind : Structura leafiei constd
scopul si continutul lectiei, metoclele si materialul didac'tic in-
nrelor ei de clesfdsurare. in
,constitutive.
trebuinlat, virsta ;i nivelul de pregdtire a eievilor, particula-
ritliile obiectului de invd!5rnint. Reu;ita lecliei depinde foarte lte'ecdfDeiireloesris, itnlr,uncptrtreuarceatlilce, acea;xrciesotljdaursadtsifeeicxmdisdtgndrduropi avimraelpaieotlraotatrenitndeeacsniiiun"mrupicutetnucclitaatdelee-
mult cle organizarea si desfdgura'rea ei rr-retodic6. Deqi condi-
de orgauizare rdmin aceleaqi, lecliile diferil gorii sau tipuri principale de lec{ii in funclie de elernentele
liile generale scop sau conlinut poate fi rea- is''pocrtoinp"coiuT*rt,iarntdaiedL.aLcfeitpiccofeietoi:.gtrttr'aiaecnleasrcmefiiiutteormrrela,rervegetleraifi;cbiattrzreeda,lcizfrieixtaeazrriieum'l aaspiclomicpauwrlelttet.i
mult intre ele. Astiel, ace{a;i
lizat prin metode si rnijloace variate.
Intbinarea tnuncii Jrontal'e cu
e) nu'rnccl diJerenfintd' pe coniolidare etc., dintre care unul este dominant si determini
sau inctiuiclualizcld. Anlrenind modul de lecliei. Tipul
grup intreaga clasd in rezol- atit conlinutul. cit si desfi,;urare a
varea sarcinilor didactice ale lecliei, profesorul trebuie sd sti- de leclie repr,ezinti modul de o'rganizare 9i desfigurare a
muleze, in acelasi timp, activitatea fiecdrui elev. El es'te preo-
cupat sd trezeascd interesul 9i atenlia tuturor elevilor pentru lecliei. deterrninat de scopul didactic dominant. Fiecdrr-ri tip
a-i detennina sd pa,nticipe oonptient qi activ la lec{ie Qar. in
ii corespunde o anumitd structur5, care poate fi modificatd
prin suprimarea unor verigi in favoarea aitora, care dobindesc
cadrul iec.liei, fiecare eiev i;i insugegte cuno$,tinlele 9i deprin- ,o extindere mai mare, in sensul realizdrii concomitente a doud
derile prin activitate proprie, intr-un ritm propriu. sau mai multe etape sau in sensul ordinii, sucresiunii lor.
Se c,ons,tituie astfel variarrte. in cadrul fiecdrui tip de leclie.
Deoarece ciasa reprezintd un colectiv de muncd, efectele Factorii care determind variantele de leclie pot fi : parti-
instructive si educative ale muncii individuale depind de cularitSlile de virstd gi nivelul de dezvoitare intelectuali, un
atmoslera de ]ucru si seriozitatea colectivului. de interesul ;i anumit conlinut de idei gi scopul lecfiei, metoda sau mate-
atituciinea intregii clase {a!d de invdldturd, de ordinea si dis- ria'lul didactic folosit, cadrul general (locul) in care se desfb-
cipJina constientd, de relaliile dintre eievi. qoard leclia (clasi, laborator, atelier, teren agricol. intre-
I) A sigur ctr ea randcLn'tentulrti t nunc:ii cli.dctctic e . Respec'tarea prindere etc.), ;i locul pe care-l ocupi in sistemuL cie lectii
acesiei cerinle presupune frllosirea timpului cu maximd efici- afectate capitoiului respectiv.
en{d. in aga fel incit leclia sd aibd o intensitate ;i o densitate Lecfia, de;i apariine unui tip, dobindeste un profil indi-
,corespunzd,toare. lidual.
Este necesar ca rittnul de lucru sd fie relativ egal, sd nu Tipurile de leclie pe care le prezentlm au o valoare orien-
se creeze timpi morli, sd se activizeze elevii in diferitele faze
tativd fiind susceptibile modificdrii Si imbogElirii, potrivit
ale nectiei. Profesorul trebuie sd fie operatirr" sd foloseasch
timpul ralional gi economic, dozind in mod judicios atit acti- condiliilor concrete de preda're a diferite'1or discipline si cores-
vitatea proprie, cit ;i pe cea a elevilor. punzS'tor capacitdfii creatoare a fiecSrui profesor.
285
284
Tipul de lec{ie combinatl (mixtd), care este frecvent in- Iegi noi, tehnici noi de lucru. Efectuar,ea exerciliul'r.ri asigurd
tilnit, mai ales in scoala generald, urmdreste indeplinirea mai in acelagi timp gi fixarea cuno;'iinle1or.
multor sarcini didactice : comunicarea noilor cunostinle, veri-
fi,carea celor insu;ite, fixarea gi sistematizarea cunostintelor c) Lec{ia combincLtd., cu predarea curw;tinfelor prin nuj-
uneori chiar formarea priceperilor si'deprin-
transmise gi Ioace tehnLce audLo-uLzuale. Mijloacele audio-vizuale se pot
derilor. folssi in toate etapele lec{iei sau nurnai in una sau doue,
In desfdsurarea lec!iei c'ombinate se disting urmd,toareie
etape: pentru comunicare, verificare sau fixare.
-_ crganizarea clasei : asigurarea conidiliilor de ordine si
Iiniste, pregdtirea psihologicl a elevilor pentru inceperea ln cadrul Jecliei profesorul verifircd numai cuno,stin@Ie
lec{iei ;
--' r.erificarea ieileloi. si iuc::5r"ilor execuLat,e de elevi acasi*r. care condilloneazd infelegerea celor noi, apoi proiecteazd dia-
;i a cunogtinleior predate in l'eclia precedentd ; pozitir,.e. diafilme diCactice sau audiazd cu elevii banda mag-
port-an,plerielguditisrei aa ;i anunlarea subiectului, sublinierea
im- netic5..
legdturii cu lecliile anterioare ;
me-l-or.ftirixacanlesriemloairt.eceruseneaon,clgiuatinlneoleEslotiirnfloeprlomrirnunlasoruieb; alingieenreearadliaztaerliolorr, f6p1,1'-.;relt, ori:Le:ior ti i'rli:liici . argument.ea:r5, Iace ",ubli-
proble-
cluziilor ; -si eon- nieri, a,Jau;i'. i,'for":nalii, arr'trer,cazd eievii sd explice, sd caute,
l-Jureaxtpalicaacreesatotreemtaepi epeensttreu acasd. de profesor, in funclie sd aplice cunostinlele predate etc. In continuare, se fixeazd
datele esenlia.le sub lorma condluziilor generale gi se dd
stabilitl
tema pentru acas6.
d) Lec{ia cotnbhwtd cu insu;ireq cuno$tinleloT pr7'in muncal
indepenrXentd. Dupd veriJicarea sumarS a cunogtinlelor ante-
rioare, elevii sint pregdtili pentru munca independentd, indi-
cindu-li.-se subiec'tul si inodui de lucru. Activitatea lor inde-
pendentd constd in: lectura si analiza unui text, exercilii
aplicative, rezolvarea unor probleme, experienge etc. Elevii
de conditiile concrete ale lecliei. nute, d'obindind cunogtinfe noi prin studiu individual. In in-
VarianteJe care se pot ct:ea prin moclificarea stnrcturiir
acestui tJp de Jec{ie, pentru asigurarea unei eficienle sporite. cheiere se stabileg'te tema pentru acas5.
e) Lecfia combLnatd., cu insugirea cuno;tin{elor prin instru-
sint : irea progratncLtd.. Textul programat, elaborat in prealabil de
a) t,ee{ia r.:tnttbinotd., cu Jirarea cuno;tin{el"or concotttitent profesor, poate fi utilizat : a) in intreaga tlee'xc,ltieulu- i elevii sint
instruili asupra modului de utiljzare a
cu pr'edareo. Fixarea nu mai apare ca verigd speciald, ci se programat,
realizeaz:a in cadrul expunerii materialului not1, sub forma
unor fixdri parf iale. Dacd noliunile predaie sint complexe apoi parcurg prin muncl independenti secvenle de vc'riiicare
a cunostinleJor, de insusire a celor noi. de fixarea prin exer-
gi mai greu cle inl,e1es, profesorul repe,td u,neile iegi, principii ci!ii ap)icative; leclia se incheie cu d,isculii genexalizatoare
erplicate. apoi trece 1a transmiterea si derrronstrarea altor no-
fiuni, dupd care 1e 16:petd din nou pe cele predate, prcrcedinci pentru fixarea cunogtinle1or noi cuprinse in textul programat ;
astfel pinf, clnd epuizeazd inlreg conlinutul lecliei. fbic)anruema aciupneon;ttrin'uleclootnr uvneiccaiiLi,eaelneoviiliopracrucnuorg;tintelext-ui dupd veli-
b) Lecfia cotnbinatd, cu sintul,taneitatee eto-pelor ei. In programat,
cazul acestei variante utilizate atunci cincl noiie cunostinle prin muncd independentd. sr,rb indlumarea prcfesorului.
sint sfrins legaie de cele predate anterior, veri{icarea cunos-
Lectia se incheie cu cliscul,ii pe ntr',.t firtrrea no!.unilor
tinlelor se face paralel cu predarea ;i fixare'a nrilor noliuni sau pr:r:r-i.: te.
exercilii cornplexe electuate cie eie','i, cu aju-
ln cadrul u.nor Tipul de lec{ie cle comur.aicare a noilor cunostin{e, care este
torul cdrora. pe baza unoi: judeciili frecveni aplicat la virsia scolala mijlocie si mare, are urmd-
la cu,nostinle1e ve,chi ;diesracoliopleai'ninrdenpteri,ntc'riepcii de
la altele noi, gi toalea stlucturS : organizarea clasei, pregdtii'ea elevilol pen-
286 287
tnr Inlele,gerea noiior cuno;tinle (repetare, reactualizare), gistrdrile sonore). Profesorul orienteazd prin in'trebdri atenlia
elevilor spre aspectele esenliale ale mesaiului, o{erindu-le
anunfarea subiectului, predarea cunoqtinlelor noi, evidenlierea explicalii sau ajutindu-i sd 1e gdseascd singuri.
esenlialului, stabiilirea temei pentru acas6. Prezentarea mesaju'lui vizual sau auditiv poate fi plrece-
datd de expunerea unor idei s-itu,acfeiiil-eplaroltbele{miidnda cuprinse in
Spre deosebire de leclia ,combinatd in care se realizeazd mvaerseaej l-eviisaougdiseesccreianremaeusanje. i cdrei rezol-
toate etapele procesului didactic. acest tip cuprinde numai
comunicarea noilor cunog'tin!e. Utilizarea ei presupune un Fixarea cunogtinlelor noi se face prin discutii cu elevii,
nivel de pregdtir.e ridicat, o anumitl capacitate de insugire si concretiz ndu-se uneori in scheme sintetice.
de.ieencvtd\il.oLsreepclerieanatdlriz"ueeamimzudsnucp;airreininadacinvwuidnnuolaa;rtlie5nal'eAls'ocuerbapisertcaintuclnoutnui nsgtcdidp'driinendged: ptisreteuna--
este deter,minati de conlinutul cornplex al materialului predat. dierea documentelor, a materialului bibliografic, a textelor etc'
Comunicarea noilor cunostinle se face pi'in expunere oraiS sau efec,tuarea experienldlor, Iucrdri'lor de laborato'r, Iucrd*
rilor pra,ctice (fizicd, chimie, geografie, biologie). Elevii cerce-
sau conversalie euristicd, plin oljservarea, demonstrarea si itqeai zinds,ufigaecscdicsuencolsiitien'!t,ce.,nnooiteparzind ceea ce este mai important.
explicarea obiectelor ;i Ienornenelor s,Ludiate, prin analiza studiu ;i obse'rvalie proprie.
apoi profesorul organizeazd o disculie cu intreaga clasd pe'n-
datelor gi formula,rea generalizirilor. tru fixarea cuno tinlelor dobindite ;i stabilirea tearei pentru
Leclia de comunircare a c,unoqtinfelor noi este tipul fun- acas5" de i,nsu;ire a cuno;tinfelor prin terte progra-
damental care oferl resurse incd insuficient valorificate pe prog,ramat sau manualul progratnat pot fi folo-
linia accentuS'rii caracterului independent al muncii de invS- d) Lecfin sau s,a introduc in magina de invSlat. Se aplicd
'!are. Introducerea unor elemente de probtrematizare in conce- nrate ; textul
perea procesului de asimilare a cunostinlelor de c5'tre elevi site ca atare,
im,prirnd muncii de invdlare un caraoter mai pronunlat de foarte frecvent la limba romAnS, limbi strdine qi 1a aite obiecte
de invilbmint, care se preteazd la o anallizd logic5, minu-
in:r'estigare. plioroagsdra. mEaiet viniitrig*oi insugesc cunoqtinlele noi parcurgind textul
anurnitir etapi a lecliei cursul
Acest lucru se poate r"ealiza prezentind problematica temei sau in tol
noi la inceputul iecliei gi ax'ind repetarea cunoqtinlelor si acesteia.
vmoeluelem) Lcdelaces$eciaud-npeoreplltieicngeleeure.coSemtsrputleecxtdu'eera9siteisnieaetlolsletoexsepssiumlenpenldruii:uurapnriouifnieslu-onlratuir-le
chiar verificarea celor asirnilate anterior pe sarcina elabordrii anun!5 titlul si scopul. prezintd planul expunerii, apoi predd
ipotezelor legate de solulionarea noilor ,probleme. fortnulincl trage
cunogtinlele. concluzii parlia1e. La sfir-sit el
Fixarea cunogtinlelor poate s5 soiicite efonturile elevilor con-cluziile generale. Fixarea se realizeazd prin intrebdri adre-
sate elevilor, iar tema pentru acasd constl in studierea mate-
in directia integrdrii in sistern a unor cunogtin{e dobindite rialului bibliografic pentru completarea cunog'tinfelor.
in leclii diferite. Tipul de lec{ie de recapitulare gi sistematizate a cunoqtin-
telor are urmitoarea stru,cturd : pre'cizarea temei Ei a planului
Concluzia lecfiei este valoroasl dacd cuprinde un se'ctor de repetare, desfSgura,rea recapitutdrii, stabilirea concluziilor
rnai larg at rea'litdlii, sesizeazS noi asocialii intre cunoqtinJe etc. 19 - Pedagogi,a aplicrtd la domeniul eduoatiei fizice 289
Structura acestui tip de leclie este diferitd in funclie de
vir"sta elevilor gi con{inutul materialului predat. Se pot con-
stitui ur.mltoarele variante :
a\ Leclin introductiud se organtzeazd la inceputul anului
scolar pentru a-i ldrnuri pe elevi asupra problemelor de l:azi
ale obiectului respectiv, sau la in'ceputul unui capitol. pentru
a oferi o imagine de ansamblu ;i a stimula interesr.-rl elevilor.
Structura lmliei introductive este foarte simpld, ea incluzind
o singurd etapd : expunerea sinteticd a problemelor principale
ale obiectului sau ale capitolului.
b) I-ecfiia de comunicare a cuno;tinfetor noi cu ajutot'ztl
mijloacelor tehnice audio-aizuate (proiecfiile pe ecran sau inre-
288
genet-ale. aprecierea modului de lucr.u al elevilor, cu reco- procedeelor de lucr;r.r, lnunca independ'entd (individuald sau in
rnandirile de rigoare si indicarea temei pentru acas5. grup), analiza activitSlii si aprecierea elevilor, stabilirea ternej
Variantele acestui tip de leclie sint : pentru acasd.
a) LeclitL cle sintezd se org,anizeazi la incheierea unuia Leclia de formare a priceperikrr gi deprinderilot: este cu
sau mai rnultor capitole 9i se realizeaz'a cu ajutorul prele- ati't mai efic,ient5, cu cit urlx5reste integrarea nu numai a
gerii : prolesorul prezintd sintetic cunostinlele predate, siste- ci si a priceperilor ;i deprinderilor in sisteme
matizind ideile in scherle (pe tabl5 si planse) ; sau prin con- cunostinlelor, mai aceasta, in indeplinirea
versalie, pr:in intrebdri adres'ate elevilor dupi un plan care complexe. Pen,trtr
cuprinde problemele revdzute in prealabii d,e elevi si lirarea dir-r ce in ce
sarc'inilor trasate elevilor trebuie sd se utilizeze cunostin{e
rdspunsuri)or,corecte. variate, priceperi ;i deprinderi de.ja existente, care si se si-
tueze in noi relalii funclionale. De asemenea, este necesar sd,
b) Lecfia de reutpitulare cu aplLcafii p,ractice are urnr5- se acorde rnai multd atenlie individualizdrii sarcinilor, pentru
toarea structurd : for,mularea temei gi repetarea cuno;tinlelor ca fiecare elev sd fie solicitat con-lort'n stadiului de dezvoltare
insusite an'terior, cale urmeazd s5 fie aplicate in activitdlile
in care se af15.
individuale ale elevilor, munca independentd (rezolvarea exer-
In general, acest tip de le,clie se desldgoari in laborator
ciliiior, proble,melor sau a lucrdrilor practice in laborator. sau cabinet, in atelier, in produclie.
atelier, terenul agricol a,l gcolii), analiza gi aprecierea activi- Laboraln&rele isi justificd pe deplin utilitatea atunci cinci
t5!ii eleviior, stabilirea temei pentru ac,asd. asigurd desfdgu,rarea unor ac'tivitSli orientate spre scopuri
produ,ctirre. prin aplicarea anumitol forrnule tdhnoLogice.
c) Lecfi,a de recapitulare ;i sistemntizar'e o cunostinfelor
cu ajutorul mijloacelor tehnLce audio-uizuale se desfdgoar:d Cabinetul este, in esenld, tot un laborator destinat discipli-
in funclie de natura materialului didactic disponibil, astfel : nelor umaniste si sociale, in care elevii au posibilitatea de a
se reaminteste terna de repetat, apoi se proiecteazd filmul sau munci independent, folosind apara'tele
se au'diaz5 banrda, placa etc. Repe,tarea si sistematizarea cu- De exermplu, elevii ;i materialele existente.
nogtinlelor se pot face concomitent cu proieclia sau la sfir- pot interpreta un
situl lecliei, fixin'du-se cunoqtinle1e prin concluzii, iu scheme. fenornen social cu aju-
torul unor scheme sau grafice intocrnite pe baza datelor sta-
d) Lecfia de recapitulare * uizitd se organizeazd in intre- tistice care le sint puse la dispozilie.
prinderi. muzee etc. gi constd in unrmd,rirea unui proces tehno-
Acest tip de leclie poate avea ca variante ;
logic, studierea unor masini, unelte, exponate, cu scopul repe-
a) Lecfin de Jorntare o priceperilor ;i deprinderilor p{z
tArii cunostinlelor insusite anterior ia JizicS, c'himie, istorie.
bo:o. arwlizei. tentei pentrtt ar:as(t. Profesorul evidenliazd gre*
stiinle biologi.ce, literaturS, desen etc.
geliile elevilor, lacunele in cunostintele pe care le posedd si
I-eclia se mai poate d'esfd;,ura;i in c1as5, in vederea r:epe-
tdrii cuno;tinlelor insusite de elevi, prin obser\rarea diriiatd cauzele cale le-au generat si 1e indicd modul concraet de lucru.
a unor procese tehno,logice, aparate, masini, exponate etc..
cu ocazia 'u'izitelor organizate anterior. Acestea ii ajutl pe cerindu-le sd efectueze, prin muncd independer-rtd, exerci!ii
elevi sd recunoascd, sd consoliciez'e $i sI sistenrratizeze cuno;- asemdndtoare, pentru a deuronstra cd au inleles curn trebuie.
si lucreze.
tinfele insu;ite.
s tt) Lecfia desLinetd Jolosirii independettte a ntanltalult-Li srLtt
Tipul de lec{ie de formare a priceperilor si deprinderilor
de munci independenti are urmdt'oarea structurd : anun{area altor cdrli. trlevii analizoaz:a, in,tr-un timp limitat, prin
subiectului si scopului unirdrit. actua1izarea clrncltinlelor pe lnunci"l independentS, 1,exte din manual sau un material biblio-
baza cdrora se va efectua activitatea independentd, ptrecizarea
grafic si desprind idei{e le.qate de problema pusl in discrilie
89A
cie profesor'. studiazd lnaterialul, evidenl,iincl ideile principale
si sec'undare. Urmeazd disculii care sultliniazd esen!ialul, con-
iribuind 1a fixarea cunogtinlelor.
291
c) Lecfiia-seminar ii familiarizeazd pe elevi cu aspectele gritliohrrles;i de recapitulare gi sistematizar,e, de formare a pricepe-
accaerasicetieariesstilceeremalui'rnactiui ndciinciinndvdoliderm":iinutnul superior' Eficienla deprinderilor de
cadru c1.5;litlizatoric, muncd indepen'denta ; de ver-ificare
in r.'ariante diferite, stabilite de profesor in funclie de speci-
care sd perrnit5 Fi sf, stimillrrze o aci.ivrtate accentual. inde- ficul obiecfului. In toate situaliiie se pune ac,cent pe forrnarea
pendentl a e1evului, fdrd sd se limiteze 1a leproducefea unol:
priceperilor gi deprinderilor motrice, pe corelarea lor cu no-
cunostinfe. pe utilizarea cunoglin!eIor, pricepe,rilor
!iunile, mod creator, in condilii variabile. "gi d'eprinde-
Acest tip de leclie este caracteristic ultimelor clase de riilor in
liceu. Dupd aprofundarea prin s'tucliu individual a cunostin- Strrrctura lecliei, in cadrul oricdrui t'ip, trebuie sd fie
frlerraulolnorta,drpeoeapbpinarziaiacptuircinvdoinradmccauotneoorrigdaotliennalebtleioblerlioeegstrcea.nfiAlciaesl.etfeianll,eseeulmeneviniiiaprirsosibelceclmaoerni.-- elaslicd, sd nu se limiteze in mod schematic l,a partea introduc-
ticl semnilicalia unor adevdruri insugite ind'ependent, stabi- tirrd, fiindanrentald. si cle incheiere. lJsie necesar c:r i-.i'oiesorrll
lesc ordini prioritare ;i noi funclionalitdli in sis'temul lor de de e'.iu..:alrr i'izici ri dea dovadd rrr crrliivrtate s' intrertivj.-
tate in organizarea gi ciesfdsurarea iecliei
cunogtin!e. PR,EGAIIIREA PROFESORULUT PENTRU LECTItr
Tipul'de lec{ie de rrerificare a cuno;tinfelor, priceperilor qi Pregitilea profesorului pentru organizalea si desfisurarea'
deprinderilor are urmdtoarele variante : lec{iei are un aspect general si altul concret :
a) Leclia de ueriJicare orald. constl in : anunlarea temei,
ascultarea unui numdr de elevi (sub raport teo- a) Pregdtirect. generald constd in : studierea programei gco-
reextaicm,indaarer agi- unol: exercilii, activit5li lare (in corela{-ie cu progran-ra dir-r ceielalte ciase), consultarea
practic, prin efectuarea ntanualului, a rnetodicilor, a rinor clrfi si reviste de spei:iaij-
practice, rezolvarea unor probleme), aprecierea rdspunsurilor tate, revedc'rea si comp el.area rnaterialr-rli-ii didactic neccsar"
cu notd, evidrenliindu-se aspectetre pozitive 9i lipsurile, formu- In acest fel, profesorul i;i implospdteazl si imbcgSlesie cu-
lindu-se recomrand5,rri pentru viitor. noslinlele, sistematizeazd si seleclioncazd a,lib rnaterialuii inlpus.
b) Lec{ia d.e ueriJicare scrisd se realiz'eazd prln lucrdri de conlinutui lecliei, cit si cel lr..trocirrctiv, a.j,utdtor. Pe aceastd
ltaza plofesorul alcirtuie;be'i:!antt! col.cttclaristLc" im,u:irlincii
.scrise, efec,tuate independent de elevi. materia in:reguh,ri an scolar irL capitr.rle, or:ganizind 1eci.rl1e in
sisleme cir" le.qdlurrl intre ele gi repari,izindu-lc ln ordine clc-
In lecfia u'rrndtoare, profesoruJ. atalizeazd lucrdriie scrise, nolrgici, pe sf,pt;itnini, cu precizale'a subiectului lecliei si a
,subliniazd gregelile tipice 9i le explicd, evidenliind cele mai datei 1a car:e urnleazi sli ailr5 1oc. Pllnul ca"lcn'dai,istic cste
trune teze qi oferind indicalii utile elevilor ale cdror lucrari aiciiluil. pentru un trimesilu scclai.
,au fost necorespunzdtoare.
c) Lecfiia de uerificare prin temd. practicri este destinatd h) Pregd"tirect speciai.d. pentru ieclie se concrr.lizeazii in
controlului pricepelilor qi deprinderilor de muncd 9i se des{6- planul (conspectul) de lec{,ie, care este rezultatul unei munci
soard in urmdtoarele etape : anunlarea subiectrului, executarea minulioi:.se a proiesorului. Alcirtujrea aces'iuia presupune pre-
lucrdrii practice rdeecocmdtarendeilreivpi,eanntarulizavii;tioarp. rE'ecieievreiia colectivd ciza.rea scopuLui instiuciiv-educativ ai 1ec!iei, stabilirea con-
si inclividuald, ap)ica in tlnl tr.ih.li ie cfiei, alege,rea inetodeloi, proceclcelclr:, rli j loaceLor
lucrlrile practice cunogtinle1e dobindite, dovedind cd 1e-au
relinut, le-au inleles, 1e pot reaci,ualiza 9i folosi. De exemplu, cli d;:ctice coresprinzS.toare.
ei alcdtuiesc circuite electrice, electueazd experienle de chimie,
fizicS, lucrdri de laborator, lucrlri agriclle' con{ec!ioneazd In alcituirea planulili de ie,c!ie, pi'c{esolul are lrL vedere
obiecte, aparate, completeazd unele date pe hartd etc' particularilSl,ile cie virstri si individr-'"a1e ale elevilor, rrivelul
pot fi folosite ioate aceste tipuri de
La educatia Ji:icd comunicare gi insusire a rloilor cuno- lor de pregitire gi conditiile concrete Ce, lucru.
leclie : combinatS, de
9c),i
292
Planui de leclie ref{ect6 stru,ctura metodicS a lecliei, indi- Ieclia, excu'rsia (in care se include gi vizita), instruirea sau
praotirca in produclie etc.
cItneriuencrltJluuiieiienietpisanrepsodedprleesudfeselsea,aurcscn,dctadodevdsaiaincevdfeidfooainnrdpegetzadueenslsipczfcdria5reqriutaeprtadrroaeergrg,eoiSaardtdiiaereacenspeatf'satiigt'prenueridaorua'ifn-erseseaaop,lralaiucclaeuc,soiretnpea'edianpil,itliraleeu-l NecesitSlile actuale ale societdlii moderne impun o con-
ceplie n'oud gi despre clasa de elevi, care nu mai este con-
siderati loc special * g,rup gcolar de invS!5turd, ci ,,un loc
insti'tulional, in car'e se desfdgo'ard introducerea unr-li grup
;colEarrcinurcs'iualt.uri pe o anumitd treaptd sau nivel" 1.
,concrete de lucru. leclie se inche,ie cu analiza lectiei 5t formd de organizare a procesului de invS-
pregdtirea pe,ntrr.r Ca
{imint, excursia constd in observarea gi studiereia obiectelor gi
d'esprincl,erea unor recomanddri pent'ru viitor' fenomenelor in condilii naturale sau in locurile special ame-
ALTE FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI najate unde se pdstreazd documente istorice, coleclii de artd eic.
DE INVATAMINT In cazul in care exc,ursia se organizeazS, in produclie (ta uzine.
intreprinderi, C.A.P.) sau la muzee, expozilii, case memo'riale,
cerinlele pregetirii si f orn-rdrii m'ultilaterale a elevilor ea poartd denu,mirea de vizitS.
rEclaml iorme variate organizare a procesului de invd^
d'e Excursiitre si vizitele si'nt efectuate in legdturd cu o anu-
mitd temd sau capitol din programa scolard a unor obiecte
{'d,mLientc,licaarn,eusdt'rseebcuoiempplreitveizted rec'iproc. exclusivd, care mono- de invSldmint : geografie, ,stiinlele nat'urii, istorie, chimie, fi-
zicS etc. gi oferl mijloace variate gi complexe pentru dezvol-
ca formd tar"ea inter,esului elev,ilor, a orizontulmi lor intelectual si a
gindirii, pentru infelegerea obiectel,or gi fenomenetor din na-
polizeazd tirnpu'} 9i energia elevilor. d- e asemenea. promovarea turd si societate. In feluL acesta ele intdresc relalia dintre
Didactica modernd r€,com6ndd, cmounntrcibauii.ensltarucdteivz-veodlutacraetaivdintEerievsiualu!5i .eVleizviiltoerlepeinntrpuromd,uuncrfciae
umsainlr.etetuodlaeriulifalloimJrdmoieireema-pdbgeleiocmriandarseneui1fgmeeisr;puetra,neaczindinciliutindandtoelievpqcaetlin,i'na"dld.eeeDlonaetrd, edcxoeaeblreimLevnpidsliui5s,cicupnonrtmoi'nqpp,utliiennqtt{ei'eezlirene- productivi;i la orientarea 1or profeslonald.
,prin efon:turi ProPrii' Dupd scopul urrndrit, excursiile si vizitele consti'tuie :
,frr.oie.lnganDh."zeauie"epasidzpedealoecrai'Jufritmiciilmtecs,aiun-p\a'ln/uacmti'ladaqeborinoutlrieimlaoltenploetcaatc'itrrzt'eriaitiual'nognntriiledi,c'riaiidnnobirinnafmoeccrttuemievniecsitnaaatvueicanaperdir'aesmintpc'eaoei,lniniictd.m'eieCtganrer9ate[rircesuiianne'
":ia.ptctittititv,irtit.aati"ttetiateoxdrtlrdeaadlecidtvicailScot,ri.ccdEo,nIectriinipbuouitnrfe'adpc1reeazpira'enrlttebevaninruteetangar9ainio'tddefzodvnionnltaiprredoae- a) Pregdtirea ini[ia].d. a tratdrii unei teqne sau capitol din
programS. Elevii observ5 fapte qi fenornene pe care }e vor
cesul de invdtdmint, ca una din modalitalile 1ui spe,cifice. studia in clasele u,rrnStoare, acurnuleazi reprezentdri pe baza
cdrora se va realiza ulterior transmiterea cunogtinlelor noi.
iannvsdDal6memfbinliunintddienfotcrn-omonadanidliu,ie"r1noitrcEguapunrn'iizniatiadreteemcdaien,,'stistmrftelportausriaaictreptrsr-otmeceinsni-aotrnlIiuuuinmdiiet:
b) Concretizarea ;i ilustrctreo cu. fapte si eremple a unor
teme expuse Ia lecliile prorc,edente, cu scopu} de a imbogS{i
si preciza cunogtinlele insuqite d,e elevi qi de a verifica in ce
rndsurd au fost inldlese.
c) Incheierea la o ternd, capitol, ciclu de leclii, in vederea
aplicdrii cunqtinlelor doibind'ite de cdtre elevi.
P.regdtirea gi desfd,qurarea exc,ursiei sau vizitei irnplici
I p. Popescu qi T. PinovpeelasmcuinNtuotutiiullnea: de me'tordi de invdtdmint in rrrmdtoar'ele cerinfe :
Revista de
conaitiiie m'odernizdrii pedagogie' nr' 3' t $Lelan B&rsd.nescu, Cdtre o conceplie mai largA gi mai profundS
1970, p. 15. d,espre el,arsa de elerri. In: Revista d.e peda€Ugie, nr. 3, 1970, p.7.
a94 295
fi
a. Stabilirea temei, scopului, planului. In f,unclie de scopul Instruirea in produclie f orrr-reazd deprinderi de aut'ocon-
urm5rit in excursie sau vizitd si de tem,a prevdzutd, p1anu1 trol, oferind posibilitatea executirii pieselo'r in
preve'de : daia organizdrii excursiei, locul de desfdg'urare, sar- conformitate
clnite gi activitatea elevilor, problemele care vor fi stu'diabe. cu cerinlele tehnice referitoare la formd, precizie dimensio-
nald, calitatea suprafeldior. Autocontrolul aclioneazd 9i asupra
folosirii corecte a utilajelor, in vederea inlatu'rdrii eventua-
b. Pregdtirea eLevilor prin convorbiri despre scopui 9i
conlinutul excursiei gi expldcarea sLarcinilor care le revin lelor rebuturi.
in
In gcoala general5, in ciasele VII-VIII aceastd ac'tivitate
grup gi individual are caracterul unei precalificir,ri, iar in clasele IX-X ;i in
c. Orientarea observaliei si a activitdlii elevilor in timpul liceut de cutrturd generali in anii I-IV are ca scop calificarea.
excursiei sau vizitei, prin indicalii, intrebdri sau s'curte ex- nizaInl,stdmuirrdeaursrapulapnraccot:icrcateitnpeprczdi\'errc;iiie'rsrepedesilf:drs:'oieavrii,crc'gaare-
pun,eri.
d. Analj.-za obserrraliilor si prelucrarea tnaterialului adunat corespunde urmitoarelor etaPe :
(interpretare, sisiematizare, seleclionare, aranjare in coleclii,
albume etc.) : profesorul verif,icd indeplrinirea sarcinilor de ant--erioirrr.res;irtnrupcrotaspj,du'ltainretraodcuucntoivgl;in,eior gi cleprinderilor insugite
cdtre el,evi gi organizeazd disculii referitoare la faptele ;i feno-
menele obserrtate, sin't'etizeazd observa{iile 9i forrnu}eaz'a con-
cluziile gereralc. ---Insmtaerxnuupainrllieicczaaaareilinuandce9rppdi redroineldomdureocnsn{tisidetirnaapsrreeteraiuzeiicvuntictaldorjdursrl9iiidi;eeinfiisnctcireuhncettieadrjree.'rdl uccuaretinvti
Lnstruire & saLL pr cLctic a in produc f ie. Instrui-
rea sau practica in pi'lductie se orq.lnizeazl' in scopul inilierii :
elevilor in procedeele de munc6, al formdrii qi fixdrii deprin-
derilor de muncd. Eievii palrcurg diferite etape 9i procedee de :
muncd gi capdtd deprinderi in executarea principalelor ope- dezvoltd convingeri gi obiSnurnle cie cornpoitar'e, de eticd a
ralii, in folosirea si minuirea utilajelor. Vechile muncii, precum ;i unele trdsbturi de caracter.
scr.rlelor qi
deprinderi se perfeciioneazd si se fonneazd altele noi, specifice
procesului de muncd.
Deprinderile cale se fotmeazd in cadlul pra'cticii in pro- ACTI\TITATII,E IN AFARA Ci,.\Si]:]I $T F}iTRA$COLARtr
duc{ie sint strlns legate de sistemul de cunoqtin!e insugife de IMPORI]A,NTA, SCOFLTI- 9I S.{RCI}IILE,{CT]NVIT'AT'XLOR
elel.i la lecliile cie fizica, chimie. stiinle naturale, inaternaticS.
lN A,FARA CLdsEr $[ E'=dTR''t$cor-ARE
clesen, tehnologie. In procesul muncii se reaiizeazd corelalia
lntre cuno.qtinlele predate si p'riceperile forma'te la lcc! i" ceea In etapa actuaia a ,nvifininlului, activitifile in alara
cmeinclu'o.lnul,iir.ibluaiecrlaestaecr'eceanctuaapreaacictia!iriadcetersuinlutei zad.pslici aatilc' raclll'iinvivf6iltdii-
clasei qi extragcolare sint justificate c'le consir-ici:ente de orclin
elevilor. Obi;nuinfa rle a planifica procesul de munci si de a
social-pedagogic.
citi docr-rmenta!ia tehnici (desene. schi!e) asigurl sistcmat'i- In plercni, lec{ia, ca icrnii cie llaz;i a orgeniz;1rii proce-
sului de inrrdtdnint, rru tnai poale si faci iala sirrqurd volu-
zarea pe plan ment;rl a c_literitelor operalii. pfec].llrl si k-]g:i,iura mului irnens de infonna{ie 9i ritrr::iui arlceier;rt de dezvoitare
a ftiin!r'i si ieltirjcj i.
tehnologicf, rlintre ele. in vederea realizilii lucralii rl:' an- Completarea iecliei cu a-ite forme rie actiriiate a elevilor
sambiu. trlevii prime,sc indi'caliiie necesare pentru aleqerea este imprxd atit iinperativti.i ilnbogdlirii canaielor de in-
procedeeior gi mijloacelor ce vcr fi lolosite (scuie. rrtiiaie)' forrnalie, cib gi de
De asemenea^ se fixeazd timpul necesar ilenrtru efectuarea dife- de necesitate,a aciaptdrii, chiar in condiliile
ritelor faze ;i opera{ii.
296 297
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Chirita, Georgeta - Pedagogie
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search