Knobler, Nathan - Dialogul vizual (Vol.2)

Biblioteco de ortd NothEn Knobler

364 dialogul
vizual
Biogrofii. Memorii. Eseuri

Vol. I 1i ll lei 44

othon Knobler

ialogul
ual

INTRODUCERE iN APRECIEREA ARTEI

olumul Il

roducere cie
.ORIN MAREULESCU

NATHA\i i.iNOBLER Biblioteca Universitttii de Arte
The t'isual Dialogue "George Enescu" lagi
(second edition)
lll I I llllllllllllll llll ll lll
o 1e?1 by Holt, Rinehart and \\'inston. II1.., c@ot1105

Nerv York I i)I]L}RA NiiRIDIAN!E

Toate dfePturile I}UCURESTI, 1983
a5upra plezentei editii in limbr r'omane

sint rezervate Editllrii Meridiane

Porteo o lll-o

LIMBAJUL

$r vocABuLARUt

DIATOGULUI VIZUAI

Forme fnidirnensionale

Copitolul 9 transformat in procesul de configurare. in sfir;it,
opera e des5vir5it5, nimic nu mai poate fi inli-
SCULPTUM: tlrrat sau adiugat ca sI sporeascX satisfacaia pro-
ELEMENTELE PI-ASTICE dusi artistului de citre lesltura de elemente inter-
conexate constrLlit; de el insuEi.

La unii creatori de imagini, procesul de dez-
voltare are loc intr-o perioadX ddue rtrimti,pnescceurrittStnc;li

intensi; la al1ii, lucrul e de
str-rclii 5i modele pregXtitoare; I;r aiiii, ir-r siirpit,
procesr,rl avanseazi fXri nici o abatere de-a lun-
gul unui traselr predeterminat, de la o idee minu-
qios conceptualizati pini la realizarea totali. Dar
indiferent de deosebirile existente ?n modul cum
Cind un d-seculu-lptt,ore. lininceigpieazsii lucreze in atelier c.i procedeaz5 arti;tii individuali, rezultatul eforturi-

o masi un proces care poate lor lor depinde de r:tilizarea materialului ales li
duce in cele din trrmi la producerea unei opere rr elernentelor de baztr pe care le pot manipul-r'
de art5. Materialul inert e iras gi impins in cil-r- in cadrul acestui material. Fiecare formi de arttt
tarea unei forme, se adaugi qi se inl5turI porgiuni, isi are propriile unitXqi compozilionale sau pro-

priile eiemente plastice primare, acestea slujindu-i
pictorului, scuiptorului ;i arhitectuiui aproape in-
se folosesc instrumente de sculpturl, miinile si
degetele, gi, treptat, opera se apropie cie forrna sa tocmai cr,rm silaba, cr-rvintul, freza 1i paragral Lrl

finali. Sint sta6ilite formele: concavitlqi, convexi- ii slujesc scliitorului.

tigi qi spafi deschise, toate iqi ocupi pozigiile. cu- Sculptura e o forrni. de arti tricliinensiorlli.
vei-rite. l)in bucata de pimint moale, maieabiii 5i Sculptorul are posibilitatea de a imita foarte ple-
neinsufleliti risare o iculptur5. Lipsa de formi
cis formele lucrurilor intilnite in naturX. Sculp-
se preface in forme ;i spiqii ordonate, haosr'rl ir' torul Donatello, care a activat in Italia in secolr.rl
semnificagie. al XV-lea, pare a fi abordat sculptura chi:rr in
aucnesat mmeordicarenprdezinenstaegcioonluail.aLl aXfIeXl-l;ei aJ.ohl)naRcoi gienrss,i
Rareori sculptorul, pictorul sau scriitorul con- il comparlm pe Sfintwl Gheorghc ale lui Donatello
struiesc o operi de art5 aga cum construie;te un
copil un turn de cuburi, agezindu-le unul peste (fig. 302) cu statueta lui Rogers intitulatir RitniSi
in ariergardii, incd un t'oc (fig. lC3) se cr)r,strrt;,.
aliul, astfei incit fiecare secgiune si stea ferm pe
cea clc dedesubt ;i sii o susiini pe cea de deasupra- deosebiri care le distangeazX una de cealaltS. Am-
bele statui reprezinti" forme omene$ri imbrlcate
L)impotrivi, motivat de o experienlX sau de dorinta
de a modela o ,imagine sau un obiect cu caracte- in vegminte de pinz5; dac5, ins5, il studiem pe
ristici unice, artistul incepe cu un numir limitat
dmeeafzodr.mideeedai.s-pIunsceepinetra-pooicoonfpigeurriaogaiedi ce-i aproxi- St'intul Gbeorg/te, aici pare a exista o preocrlpilre
de pe ntru dispunerea faldurilor vegmintultri figurii,
tatoniri care sugoreazi ci sculptorul a dorit sX fac5 mai
succesive in cursul- cireia igi face treptat aparigia nrult decit sI iruite aspectul unui aranfament in-
planul gi organizarea definitivi a piesei. SubtilitSli timplStor al hainei. \/5zute din spate, formele
;i complexitlgi de raporruri formale 9i spagiale nrantiei din Sf . Gbeorghe sinr simplificate sub
puternic plan
nepremiditate se pot dlzvolta pe misurl ce sculp- lorma unui indicate cu un diagonal 1fig. 304); fal-
torul reacqioneaz6. la procesul nagterii. tlneori mo- clurile sint accent ce repet.i diago-
tivul originar e considerabil modificat sau chiar 5 z

r.iaia. \,'izutX din fa15, sau lateral, aceast; statuie de fapt, o statuet;. Rogers pare a fi ignoral
aceast5 imprejurare, Donatello insi nu.
p;rre conjinuti intr*o margine de contur simpl5.
Atit Donatello ctt gi Rogers au fost iimitaii in
Sir r:iotim curba impetuoasi care incepe pe umXtul pc'sibilitiqile de aranjare a mareriahllui din care
sting al statuii, cont;nu; in jos pe bral pin5 la ie sint atrcituite statuile. Se poate ca ei sX nu fi
cot si prir-r drapajul mandei, fiind preluatl apoi fost pe deplin conqtienqi de limit5rile impuse lor,
dar necesitatea unei forme relativ naturaliste de
de linia diirgonaiX for'mati de margine,a scr-rtului $i reprezentare a restrins dispunerea configuraliilor,
dus:r pini \a l-ta'zd. Latura dreaptl a figurii are un contttrurilor gi maseior care, irt totul, cuprinde
ambele piese sculpturale. Corpul omenesc ar: anu-
contui sirrilar, care se deplaseazl sub forma unui inite caracteristici formale generale ce nLr pot fi
arc mai calm de la umXr ia bral ;i la scut ([ig schimbate flri a sugera o clistorsiune grotcscX,.
lO5). O examin:rre a statuii dinspre latura ei stingi E5ixicsatXp;peroxpiso_tirtpiiloez.iqdiiintnraetucraaplegai -lecotropr,sduilnuri,rebraoqceh-i
(fig. 106) ar:rtX ci forma mantiei e folositX incl lor ;i picioarelor; existi forme care sint in mod
r'r datL pentnr a oferi Lln contur simplu, dii-ect, natural concave, altele care sint convexe. Nici un
la spate, in contrast cu Lin contur mai activ la
nrarginea frontalS, ;i ace astX mi;care miri cotn- scr-rlptor nLl se poate indepirta de aceste raporturi
pler.i pXrind irrsi a fi unificatl sub forma unei
ti forn.,e caracteristice, intr-un grad apreciabil,
puternice diagonale.
continuind totodatl sX menqinX qi integritatea uqei
Er-ident, eraniarea forme'ior in Sl. Gheorghe statui reprezentaqionale.
se bazeazl pe un plan deliberat $i con$tient. Prin-
Chiar si in cadml acestor limitXri existl insd
cipala preocrlpare a lui Donatelio a fost crearea posibilitatea multor aranjameirte pe care artistul
unei imagini religioase, dar ei a dorit si creeze gi se poate decide sI le exploateze. Asemenea core-
grafului care-;i indrum5 dansatorii sX ia anumite
Lln obiect estetic.
atitudini, sculptorul poate aranja poz\1ia torsului,
Statueta lui ltogers e gi ea preocupatX de re- capului, membrelor gi drapaiului intr-o mare va-
prezentare. Ir core.ct si spunem, c5 reprezentarea
este singtrra inteniie a scr,riptorului care a produs rietate de modalitigi. El poate simplifica sau ac-
aceast; piesi. Formele vegminteior par a fi deter-
centLra seiectiv anumite forme. Suprafala sculpturii
minate de doringa artistului de a imita aranjarea
poate fi Lratatl spre a imbogiti materialul, chiar
ii plierea stofei in funcaie de postura corpurilor clacX. aceasta ii limiteazd functia imitativS. Bron-
aflate sub uniforme. |de dim seama cX sculptorul zul poate {i colorat sau Iustruit; manmurii i se
a dorit sI izolez-e un moment in trecerea timpului.
Air-r5nuntul naturalist din figuri Ei drapaj serve$te poate imprima o netezime cle satin, subliniinclu-i-se
1a impiicarea privitonrlui in activitatea Ei condijia
subiecqilor. Pr-rtem admira observagia atent; a ar- c.rracterul drrr ;i rece.
tistului gi indeminarea lui in producerea unui echi- Stattria 5t'. Gheorglre cornunicl cu privitorul
i'"ir-taelenngtiappreiecsiseipeenIitmruitoatsi cdeenlmdaetevriiaalititi
reai5, dar irr mai multe chipuri. Ea reprezintd, figura unui
folosit de riniir in costurn de rlzboinie ; r'eprezintl un simb,ri
citre artist. O st:rtueti de bronz de 58,42 cm nu .cliqios, iar obsen'atorul poate reactiona faqX de
transmite miriurea qi calitatea fizic1, a subiecrului Irr.--rare pe baza uneia dintre aceste echivalenle sau
original. Nici un grad de abilitate nu-l va con- ,r rrmindurora. Dar pe lingi acestea, statuia existd
vinge nici pe cel mai naiv cX acel bronz s-a trans- ca o afirmare a ei inseqi. Scr-rlptura lui Donatello,
spre cleosebire de aceea a lui l{ogers, a fost con-
I'ormat in carne, pir gi pinzl, Ei nici un e'fort din ceputi atit ca o dispunere ordonati cle planuri ;i
supraleqe tliate in piatri cit Ei c:r o reprezentare
partea sculptorului nu ne poate face vreodati si

uitXm cu ader'5rat cI obiectul produs de el este,

simbolicS. I)eosebirile dintre aceasi; scutrprurX qi cxterioare (lig. 312). Preocuparea penrru raportr_rrj
estetice pure e inci ;i mai evidenti aici decir in
modeiul originai care a pozat pentru ea nu con- lucrarea iui Nadelman $i, ca urmare, aspectul
stituie deficienge: ele sint factori pozitivi, contri-
buind la demnitatea irnpresionantl pe care o po- anamtuoradiiesltarteopreczoecnhtail{ieiongaolaal5l sitnagtuloiibearnetdluasm. Minotiunrcei
sedX statuia, o afirmare a prezenqei sale ca produs
al mingii qi efortului fizic al creatorului s5u. rarrrliirtne5lie.mfi,na'rsmis,ep,amcleiauilplioinnriraelriXriio,nrdtialenlritivceoacitrlhrti$lri-ieoie, aieigdl uianri afolleermmzaei-r

Daci un sculptor decide ci principala sa preo-
cupare o vor constitui rapt rturile estetice din lu-
urnane. Cochilia exterioari e stripunsl de goluri
crarea sa, el va fi eliberat de obligagia de a-;i dis- ce-i ingiduie observarorului si priveasc[ in iritrin-
pune forrnele qi spaliile sculpturii intr-o manierX
care si aproximeze formele ;i spaliile intilnite in clLrrile lSuntrice oarecum misterioase care conqin
obiectele naturale. Iil poate lieura invlluiti. Deschiderile in exterior inflr:en-
plasa contururi con- elecrezsitu, ifoinrmveaii;;.i dispozilia plrlilor compacte ale
cave gi convexe oriunde simte cX vor produce re-
Sinr interconexare spatii $i forme
zultatul estetic cel mai rsoatutinsfjXitce5,toIrelqpiopaotaetefinfaiscae pline, fiecare alectind forma qi pozlqia celorlalte,
formele angulare sau ;i este evident cI aceasti organiiare a formei ?n-
rlindu-le o sr"rprafagl netedl $i reflectanti sau le
poate lXsa rugoase, purrind inci rirnrele uneltelor chise qi deschise, a spagiului*interior 5i exterior e
ceea ce dorninl conceptia acestei lucriri, 5i
folosite pentru a le fasona. Daci sculptorul simte repreientXrii. 'rici-
clecum exigenlele
cI douX forme trebtiie si fie separate de un spagiu,
satr cI una trebuie piasati deasupra qi la clreapta Forrna
|in-inpdoazmiiieanatacelausctara. r'\edaespee
al.teia. el le poate aranja Ir.rtenqie scLriptrrrlrlrri, conceplia sa motir.anti ori-
qinarl, limiteazl euromat forma pe care o \ia uti-
ori, sculptonrl iii va
liza. F,l poate fi de asemenea limitat de o atraclie
obiecte naturale, folosindu-;i subiectul ca punct de
,,'rteticJ-personali fai:i de uneie forme mai degrabi
piecare pentrrl statuie, dar moclificinci dispunerea
naturalS ;r formelor Ei spaliilor, astfel incit ele tlc cit fatX de altele. Oricare i-:rr {i baza alegerii,
si-i satisfacX sensibiiitXlile estetice. Nudul creat de
sctrlptorr-r1 american Elie Nadelman (fig. 311) e cl incepe clr milse configurate intr-un anumjt' fel.
tclcmai un er{emplu al acestni tip de sculpturl. I)oate folosi sau produce forme geometrice de di-
DacX figura lui Nadelman e conlparati cu Sf.
Gheorg/te al lui Donatelio, reiese cr-r evidenli mai rnensiuni ;i configuragii variate, icestea por fi nu-
rnarea preocupare a lui N:rdelman pentrll r:1por- nreroase sau puline, pot fi inrnir.runcheate in ,1ru-
turiie estetice. Nadelman tr:rteaz5, congtient figura
ptrri clense, compacte, sall separr"te unele de altele
femininX ca pe u1-r grup de forme sferice simplifi- prin spaliu deschis. Deciziile ce afecteazl calita-
cate. Fiecare porliune a statuii der,ine o parte a
unei succesiuni fluide de mase curbilinii ;i urargini rcrr, num5iul qi dispunerea formelclr sint funda-
siluetate. Ca rirmare a lluxului ritmic accentLrat rrrcntale penrrlr infXliqarea finali a scuipturii.
de margini qi suprafele. imagine:r figurii nude ca- ,r''r',t,Dit,pieliileisd9i.i.spstcoin'suciibpteitlu,rsaizil5odlaidsreceuastSinemelesdmteletsinptorteualrufeoi rfmcoaremldeXesd'pninrue-
r'src decit un procedeu comod. in realitate, catac-
pXtX o calitate marcat; de gralie gi miqcare. Pe rclisticile formelor utilizate de c5tre un arrist de_
piircl 1i de spagiiie lisare intre ele ca si de mate-
lingX aceasta, suprafala bronzului a fost lustruitS. r'',il.rirrlclrterliltde,finodloleusrif',o. rcpmaerenelrereustt.eaa.otqIpepaapirre(ofndigtul.cpe3..1,r3Fd)o.,rrrsm.inedtlienfooarbnrtlaie--
creind un obiect senzual ce poate oferi o plScere
tactili gi vizuall acelora ce r-in in contact cu el.

Flenry Moore a ales gi el figur:r femir-rini ca
temX a statuii sale Figurit tulcati, t'ornte interioatre-

reriale piastice sau sticli (fig. 31a); forma unui
covrig este afectati de {orma qi mirimea spaliului
din centru, gaura; iar reflectarea luminii pe supra- I

faqa anumitor forme poate introduce efecte vizuale i
ce pot p-qXireimapsoirtinatnelnasmifiacseesloaruresa[ ldeimceinauerzfei
porliile pro- I
per- i
lepute dac5 am pipii statuia cu ochii inchiqi. To-
tuli, cu grijl qi Cu o con;tiingX a simplificirii ine- (

fente, e cu putlnla sa-tr concentrezr atenlla asupra I
formelor rolunjite ca nigte minere sferice din Fl- I
gura culcatd a iiri Henry Moore (fig. 312) ii s5..le
vezi ca semnificativ diferite de formele rotunjite ;I
cXin nudul lui Nadelman (fig. 311), ;i inci si rnai __1_ _ _
cliferite de formele ce se pot inttlni ii.r Book-
nraleer-ul lui Medardo Rosso (fig. 315). I
I
SCULPTURA $I SPATIU iI
II
Spaliul e un element greu de ilustrat in lipsa unui
rt. I
obiect tridimensional real. l-irmXrcarele diagrame
tt,l
pot fi de un oarecare folos. Fig. LXXIII repre-
zinti patru cilindri subliri asezagi verrical pe un I-XXIV. Fortrrele din fig. LXXIII virzutc du sus'
icaimr -pdisnteatnedq,elpi Xdminattr.eCeiliinsdinriti variaz\ in inillime,
Cilindrii rcate celeli',lte cercuri qi de marginiie p.Xtratului pe
neregulate. care sint a+ezate, fiecare formin-d.un unghi cu ori-
constituie formele verticale din acest aranjament .:are altele'doui (vezi liniile continue).-Aceste dis-
renle qi unghiuri descriu spaiiLrl din-tre forme. Cind
tridimensional.
.l.*it g.up"de for,me tridimensionale e vizut din-
Fie. LXXiV reprezinrX o vedere de sus asupra tr-o pi.ti, ca in fig. LXXIII, e posibil si intuim
,ranja"mentului din fig. LXXIII. Formele cilin-
clrice sint vlzute ca nigte cercuri. Fiecare dintre ,, relaqie spalialX inlre ele rezultind din inXllimile

aceste cercuri se afli la o distanqi rnXsurabili de linodricvaatriianbifliegL(ilr'eileziLaXriXa Vu-mLbXrXitiV). IAIIraini javmaenfuturl-

LXXIII. Cilindri tizuti dinspre sud. ,ri;ra observat"orului o varietate cle relalii (lparente
i,rrmI-spa1iu, cind le privegte din puncte de ob-

\ervaqie diferite. Deplasarea poziliei formelor poate

duce la o gamX infiniti de relagii spaiiale diferite.
C?nd formele utilizate intr-o compoziqie tri-

rlirnensionalX sint mai complexe decit niqte simpli

, ilindri, r'arialia in configurare are un efect mai

iruternic aslrpra configriraqiei spaliului dintre ele'

Interacliunea formei $i spaliuiui poate deveni
nIoia-lrteimcaogminpXlemx;pEei extrem de interconexatl.
Emile-Antonie Bourdelle SX

in
iimp ce iucra la modelul in lut pentru sculptura
sa in bronz Hercwle (fig. 3L6-317). Formele lu-
crlrii sint direct controlate de formeie qi propor-
liile corpului ornenesc, dar dac5 ar fi in5tr1at puqin
LXXV. For^rnclc din fig. LXXIII vdzuie dinspr.e est. braf ul sting, mlrimea $i forma spatilllui dintre
lc)eor-pa, spirinceionieual,
sting, brap 9ini afrocrms-ealrefisiscphoimzibliialet.
modific5ri
picioarelor 9i in formele stincii ar fi modificat
iorma si m5rimea spagiului mirginit de c5tre
ilce6te elemente. Deciziile luate de Bourdeile si
,riind ca rczaltat. aceast; statuie le-au inclus pe
,rcelea ce influenlau spaliile deschise dintre forme.
LXXVI. Formeie din fiS. LXXIU vdzute dinspr.e sud-
lrr compozitia lui Henry \,{oore (fig. 312), artis-
{,.st. r,-rl a iiitegrat forme qi spajii firi restric-iiile ine-
t-crlte Lrnel opere reprezentaqionale. ca si in dia-
*;rame. organizlrile spafiale ale pieselor iui Bour-

,Jelle qi l,Toore, creeazla forme spaliaie diferite dacl
privitorul modificl distan!a sau poz-iqiile relative

tlintre el insuEi gi sculpturX.

Cind discutXm despre' sculpturi, putem consi-
r,lera spaqiul $i in aite moduri. I)aci bronzul lui
\Ioore ar fi acoperit cu o bulX cle plastic mulati
'rl lre configuraliile exterioare ale piesei :ii ar
I l'i scoasX apoi din cochilia astfel folrnatX, volun-rele
,,vide" dir interiorul plasticului ar erprin.'a sprliul
4 LXXVII. Forrnele rin:plut in realitate ile citre strrlctttra fizicir ce
ri fig. LXXIII vdzute dinspre crrprincle sculptr-rra. Exist5 ins5 ;i o prezent;i, o
est-nord,cst. loimi de energie psihologicX, cl'eat; de obiectul
,d

t rle artl qi care se extinde dincolo de dimensiunile
Iui fizice reale. AceastX vitalitate pare a-qi insugi
un anumit voium limitat de spaliu in iurul obiec-
ruiui, ca o luminX ce lumineazl un gol intunecat,
..el mai intens la niveltrl sursei de energie si pier-
z indu-gi treptat efectui pe mXsurI c3 radialia
.o'irde la perimetrul e,xterior. Cantitatea de spaqiu
rrmplut piihologic de clre o operi de arti diferi

LXXVIII. Formele din fic. LXXIII vdzute dinspre irr funciie cie mXrimea lucrXrii, de compozitia $i,
firegte, de impactul ei asupra prir-itorului. Foarte
sud-vest. prob:rbil, spagiul energizat de citre un obiect de

.',rti particular v:-l diferi pentru fiecale privitor in

parte, dar efectul_eristS, gi acesta^.Cer-iire o com- rcnln $i senzalia unui materi,rl ferm, rece $i sen-
zual. Urmele dXlgilor ai-t itlst eliminate, inlocuite
ponenti a organizirii plastice confiqnrate de citre liincl cle cXtre re flexeie luminii, care au devenit

sculptor. () parte importanti a imaginii.

TEXTURA SAU SUPRAFATA Jurr;rpunerea dramatici cle slnrcturi luminoase

:i iit.tneiate pe panglica de metal configurat5 de
, iitre sculptorul elvelian Max Bili (fig. 319)- nece-
'itir ,,r., itent proces de polizare 5i lusruire ce
Textura sau swprat'ala materialului utiliz:rt de ,.luce la elirnir-rirea neregularititilor cie suprafalS
sculptor poate fi controlati 9i flcuti si funcqio-
neze ca un element semnificativ al ( ()rrrilnc majoritilii metalelor carc ati f,tst prelu-
compoziliei (raic in lorme sculpturale. l)crfecliunea cl de ma-
sale. Sculptor',rl poate crea texrura in materialul
siu, prelucrindu-l cri ajutorul uneltelor sa,-r lus- l.(ilrrrr1(1i1 acesr., tuptoT"la potenleazi curbttra ftlrme-
truinclr-r-l ;i polizindu-I. DacX substanla de bazd totodati ireeazi impresi,r trnui obiect i:lro-
,-lrrs ftiir'.i, rtici un efort prirrrr-trrr pl'(rce\ tehnologic
e moale, actul de a-l trage gi impinge citre forma
rc,ririsn'-rit.
finali, mingiierea miinilor arristulJi sru r5'ietLrra
culitr"rlui sXu rror produce suprafege tacrile care .Ctrbi XXltt" (fie. .iJO), cle David Sr:rith, e
r'{)n\tiuitai clin olel inoxidairil .uclat. Dlci oielului
trebuie si fie supuse unei judec5qi bine cumpinite i s-.rl li cl;rt prin polizare o f inisare ca de oglindi,
inaintc de a li se ingidui si rinrini ca pane a .r\emenea s.rprafeiilor incovoiate ale lui Bill, lu-
:rir.irr reflectati de suprafele ar fi potenqat geome-
operei incheiate, r',rieirfrulitiq.sidupiraafeqceolenscturuucnliedi.isDc iambrpaoztirr'i.r's[,pSremaithoba-
r ilie o sti,-,cturi luminoasi caligrafici ce devine
Nfica figuri :r lui Medardo Rosso (fig. 315) e In c()ntrapunct fa!; de seYeritatea corptrrilor qeo-
ficuti din ceari. Rosso a fost interesat de iocul
luminii pe lucrarea sa. Artistul a gisit in srrpra-
feleie moi qi r:eflectante ale cerii ur.r materi,rl iileal
I ncttlce.
pentru efectele Ir-rminoase pe care dorea sii le
realizeze, ti a dezr-oltar ca atare o metodl cle a
lucra ceara in jurul unui miez de ipsos. Supra- F'iecare material folosit cle scuiptor pre-
fala figurii de ceari pistreazi dovida moclulLli ,ir.rti numeroase posibilitSli de tretare a supra-
in care materiah-rl a fost manipulat cr-r degerele icrei. Fiecare metod; cle con ligurare qi finisare a
pi clr instrumente calde. Goluri qi forme acLlmLr- pietrei, lemnului Ei metalului iasi urme pe mate-
late. sugereazl sLrprafeqe acumulate i.ndecalare ,'iu,rle, viaicrleanrltaispturol ipeosautleui decide si-li tcrt.t.line lucrarel
niri ce. ipmicaugirnie, ainunaeciefei.gaugiri..m5sr-rrI lunri-
alci- cle corlfigurare ciar demon-
tuiesc 6i ,:.lt,cr'.-er.1rctsi,-'rppier.i.pnfr.erssaimups.,ueinlernp'poilcrioirifediaucs,eegsl<eulfepuriuarenfaaet,lrtaepopsliirzimnarienpariol.csaEeu-l
Sculptorul american de origine japonezi Isa-
mtr Noguchi a cioplit Soarcle negru dintr-un bloc
,,,"riroisrtra-rrlesai-eglieamceonpteurleuiscculelpbtuarza.i.cEu posibil chiar ca
de granit (fig. 118). A fost necesar un nlare efort o suprafalS care
fizic pentru a trece de la stadiul brut al pietrei
clure l:r for.rneie 5i suprafele[e extrem dc ferme ,r ascundl calitatea materialtilui primar. in orice
,,nprejurare, caracteristicile tactile ;i vizuale ale
ale piesei finisate. Suprafaga bogat ondulat.r r1 supl'afelei unui obiect sculptural vor influenga
rcacqia fagl de el, iar artistui trebuie s5. le con-
granitului a fost glefuiti tri polisata dupi ce
.iclere clrept un factor i'ariabil in imaginea pe care
sculptorul a utiliz;r.t unelte tiioase pentru rr ajun-
t/ il1r1-g11s si o produci.
ge la formele esenliaie. Acesr tratament final ai
suprafeqei e aprofuncl:rt culoarea grar.ritului, il
desivir;it corrtumrile formeiol r;i le-a conferit apa-

.ilr'"r"tei.;ctiu;*mr"i.rpl iDadtaercaXopursenuzpirsnacftu;alpoltlodrmifleauricerruneglaiozcairsoinimdgaitrniacniacimtelnaaesr-i-
gi.itnii.,;i,pvnit;l,1d;a;,.if;'te-i.ln.e;n""i=uoi';apiJp.sl1..ou,o1a.p1ti,renoapndp^reso'piccdq.iuuttrlcpdtpeeoai"clojraXziiaccclrrrelr'irrrr.liolt"Letrfnar.i.eil'g-rlfi,tlenxarccld,BrhXriiiesnlrJJiiaile.lp("xtfrreildogelee-'

rlcpind direcr de polizare.

Numeroase materiale sculpturaie au culori na-

rLrr,rle ce devin o parte intigrantia a r-rnei piese

,i1n',,'.r,1,,a:,in'u.rt.lpmc.llti.n"rn'a.acteedl r.ttm'arelitiietncriapiil.r.imSlecu'-lrlelrpaitnolindzrel dz,epaotdoaitrreirtiaefleolgr:e-i
.,'ii.i pt"r. il ntrilgo, si accepte culoarea naturalX
. rulrrinnl.i. D:rcX'artistul ..i.t,-,t1";tt aceast; limi-
.i,U..,rt.,'.p'."p,:.trijioi;..o..,nuTi"lo.tu"in$ei lfmusniuccittcieelnsmdidaeetreecrri-narelloecaerspea:crl xcs5ef-iE-ii adap-

stI la

fXc'-rte

,,i'n\a"lcl,rr'h'eipilsrtrtu5io',netaGrfd-eioaicctceitoraamctrafeoortmtesita(aittnidtcigeXe.c.lzvS3iatOutip;a,irsaetrifaapptl'irrriotnbccrrloiuutncsozir.uibpslsuaatatittinnlulse;ii
,'hiir-rice care si-l inchidi la culoare ii-r mod per-
inillrent. La fel, pe lemn se pot ap-lica. baitrLrri 'sau
';rcartur;rall.rentr.t "-i n...nttt" i".' sihimba ctrlorittll

r Utilizarea recent; a r'5$inilor acliiice crr 111xte-
trtrnai'ca t,. trlpttrrii
i.ll rrerltru f,.rlrlic,lree ;i e Iir-
.,{l1,ii,rt.a,,,ncp*ot".ii'iu'iirahnai,imritctraiaitritpcieeernicatdrrlrtuel-tlrluraaeir.aecRlairzeica;aiornenfisolaetlintuuoeinoeottrrtaililnLpsrapacialrrlertireesitnepitcneoateltiel--i
i ,te,rs .--oltrr*," ." acelea din Policrotnie nr. 1 de
,l.lrc;rllrcfeiicsldto\e\r'nemsine:rrpitbe.r.ic(ifltJitg-.-plSacOsettliie)c.ecAlpIirnt,e.tdF-rm-arcertisoudinperadbfceilleterianotiaprdaee-
I r'"rrrtri G:rlio (lig. l2'+).

Scr,ilptr-rra pictat5 are precedente istorice bine

('tlaiglr.ili3teC.9L) uecsrtaereoa goticj tftzie Facioara si Pru'nct'r'L
lemn ale
sculpturl in cirei for-
'', ,rr.* au fost colorate pentru a se aprtlpi.'L cle infl-

li5area cirr'naqiei;i qesirurilor. Culoarea poate fi Construclia clin tuburi de neon a iui. Stephen
a izola zone de pe ,_,n obiect
utiiizari 5i perrtru .\ntonakos (fig. 159) folose;te formele subqiri,-lini-
tridimensional in vederea r-r1ror elecie decorative
dc!srlperinooaarilrtejeczm.-opGnleaensforiterlrglacleatIirtSeircu-poegapia.srrrmCiesuaealnoclalfiuourlecnoairslieerc;i^ico,toennrsecsruzitrruhuurlicreaaqrteimiuiolsi'jrfltiorinslclacuulel-l ,u'e ale sticiei spre a compune o lucrare aerian;"
<lczarmant de sirnpll la scarX alhitecturalX. Ener''
gia concentratX in tuburile cu ltrmin[ 3i[3511i 5tri-
cii sesn.ieniele indiriduale ca forml 5i colorit sirt
-:(airfoliagchtoun. rr:arC2rtale5az)g.iicuuaeteis:-ctioifu-eapl ariornc.gioceepirsr-siiurist.nurrLepir-fad,orfeeremrqcteueolrleneatr-piatnrisgidrmaeinetr(ienfnir{gasi.tioen3nr1gapCrla:e)ur. lLrcitoare gi portocalie face si str5luceascX planu-
rile adiacenie ale peretelui gi pardoselei, creind
simultan iluzia ci forla gravitaliei a fost temporar

\uspendat;.

pe care au 1'osr aplicate. Utilizarea himinii electrice qi a posibilititilor
iretice care exist; in circuitele ce permit ilumi-
tr)ripI r:rirl notam mai sus. unele cfccte colo- n area sec\ren1iai; a unor sllrse de lumini a fost
lirtice lezrilti din rellccrarea lrrrninii pe s,,rprafara iniilniti vreme de multi ani in firmele luminoase
scuiptulii; altele sint create prin foiosire,r ,-rnor ri 1a intrlriie teatrelor. Sculptorii ari incepnt de
nsrlcrea'-crtleeftrtitpa,rrl'eiinctoralftontersrnpnlaperoleernaptneiieccsoeeni sn(tufriugaie.n.sl"c-r1r5ozfp3l e).lrueMmcaieni ia.nmccluauirdiei , rrrincl si investigheze a.ceast; tehnologie ir"r sco-
puri pur estetice, iar utilizarea actu:r15 a acestor
r-izuale .lre rnulte in comun cu mai vechile
",rlcpmliceairqtiei la proiectarea reclamelor. Chiar daci con-
siclerentele econornice ale construcliilor luminoase
lumine errificiali. ITon'ard Jones, .i,," .... o for-
un numir de ar-ri c,_r rirrd si limiteze experimentarea in acest domeniu,
nraqie de pictor,,r lucrat cste probabil cX utilizarea luminii artificiale in
iumina eiectric:i r-rrilizati ca formri $i material cro*
matic. Srilseie individuale de iluminat din cons- tculpiuri se va dezvolta ;i va deveni mai com-
si formele pleii si m:ri subtill pe misurl ce artirtii rrot- iLr-
trucqiile sale pot fi rariare in culorrr.e,r ..r,.1 \il ,r rtt.t,rinrtlezc.
ile care le pmCuc. Pr-oiecrtrl le per'rite si strliu-
si r5minX inrunecare- intr-o
ceascil sau succesiune

;ri'edeternrirrati sau inrimplitoare. Ltnninator cl,ti \rr$cAREA:
troRvIA, SPATILI SI TIMP
de, acesr arris',, (fi*. 326) ire un inel concentric ci,:
i'limbindr.r-se in jurul unei sculpturi, observatorul
nrici becuri legete ir.r;ase circr.rite programats s:i ii spatiile lucrXrii in relagii varia-
, ccle formele
.se aprindi 5i si se stingS. E,fecrul . urr.,i de distri- I'ile. Mi;carea privitorului introduce o varialie- ci-
l;u1ie intiniplitoare dJ forme si culori consrilnt
s.^hiirrirltoare iittr-un set cle i.:rriagiur-ri ailarent re
trirnitate.
'J.uburiie cie sticlS ,rctici in recepiatea cle citre el a obiectului. Ideea
umplute crl gaze ce emit lu- rlc a produce mi;care reali in obiecte tridimen-
minii colorarl atunci ',ion"1. i-a intrigat pe arti$ti secole de-a rindul.
cind sint siribltute de un iirele statuete igiptet'te antice au elemente arti-
pbcllrarircseaantnreleiiiniedcefrarfilicirrnsseianutlud?meninimonatueslerti.ourAtuiclliezusatnteeotrudfbeourcrmiitepreocotfanf-,i
, Lrlate (fig. 327). Brate\e, ochii, gura ;i captil eraLl
struite pentru a^ introduce efecte luminoase gi ci- l,rrute ii re n'ri5te in reprezentiri triclimensionale,
1,r'i,babil ca; un mijloc de a spori impresia de viaqi
nteataicrleee,luceatrinrleieznaprteoeitordoeffeocrrimiturie-nspivraotticigua-tbciuiul]caoeralrliuezc-urmeaaalzisXutipainlcimlijiei.,enr -i ., tubiecg-giloi r. Alts exemple
pot fi intilnite in arta
minodbigileenesed-gin;seinsc-
dimensiuui. rirccilor romanilor. Elemente

,i l,r mlqtile rituale a1e culturilor
l c.rga ltime"

l)ezvoitarea mecanismelor de ceasornic ce ac- rriLilui :-r1 s:rselea qi in deceniul al gaptelea al se-
tiviru porl,ir-lni de sculpturi a investit unele juci- ,,rluiiri nostru nn nurnir de sculptori s-au ar;tat
in tercsaqi de posibilitiiiie construcliilor motori-
rii si obiecte de artX, atit in Orient cir si in zaie. Opera lor, alituri de mobile ca acelea ale
lLri Calder, ar-r fost catalogate impreun!, sub de-
Occident, cu calitlgi amuzante gi uneori magice. numirea generaii de arth cineticd.
-\ deseori, ace5^te stattri mobiie efau extrem de
crrmpi.*. ca irormi gi miqcare. I,ietropolitan Mu- Potenlialul estetic qi expresiv al artei cinetice
seum clin liew Yolli are in colectia sa o statueti nrerge de la asamblajele lui gJei acnonTfeincggiuoenlayt,e
a Dianei c5lare pe rin cerb prei.Szrrt clr un ire- rini imbir-rate o:lrecum brut ma-
canism clre-l face sX se ridice pe picioarele din din
:;::'ere (fig.32ti). SLrb cerbui siltind sint aSezate
n-',iri multe ;rnima1e, inclusir- doi ciini cu capete imadteer5i;erulerilroDr,ropcuinraitelicrlecopnestrraumcqpiielelerdaefindzerpt ornzeitqatree-
ce. se mi;cii rtunci eiird sint actionate de acelagi sugite ;rle lui Pol Burl'.. Maginile lui Tinguely se
irlrc mecanlsm care pune irr miqcare figuriie cle rnrgca llsemenea Llnor roboqi nebuni sau beji, scu-
t urirrclu-se. scirliind, uneori cintind cu vocea
deasr-rpr:r Ior. rinui aparat de radio reglat in prealabil, uneori
izbucnind intr-un dans frenetic al autodistrugerii
Exernple nrai recente cle n-ri;c:rre in sculptura (lig 311). Unui observator intimplStor, compozi-
iiile geometrice ale lui Bury ii par interesante,
sint h-rcrlrile lr-ri r\lexander C:rlder, artist crl ac- clar statice. Pe neaq'eptate, plrlile lor incep si
tremure, sI vibreze sau sX-gi schimbe lent pozilia
tir,itate cie pionierat iq clezr,oltaiea sr:ullsturii lntr-un mod care-l face pe privitor sir se in-
ntobile (fig. 329). IJn rnobii e o constmcqie in <loiascii daci a r,-5zut, cu ader.irat, migcare (fig.
ll2r
care unele porr;iuni ale piesei sint iegate prin irn- 'I'irnpul constituie un factor major in organi-
binXri articr-rlate. Dispozitir-ul constrr-rctiv permite ,:rrea obiectelor de artl care incorporeazi e1e-
n.rente rnobile sau sisteme de structuri luminoase
pXrgilor sI se milte, sch.irnbindu-si poziliile in r':rriabiie. Aserneneir unui compozitor, artistul vi-
l':lport cu celelaite pIrli ale compoziliei. Priir zual care-;i coi'rcepe opera ca pe o serie de com-
utilizarea unor motoare sau a acliunii vintului, pozigii miqcitoare ginde;te in funclie de relaqiile
clementele mobile pot {i f:ic',rte si fluture, s;i vi- ( e pot exista intre un aranjament de elemente de
breze, si. ondrileze sau s;, se roteasc;, in arcuri
rnici srlll mari. Calder rirnine' r-rnr.i1 dintrt-- cci i.rmi gi cromatice la un moment dat qi alte
ilai prestigioqi exponenli ai constructiilor sc,"rlp- .(r.ro:annljianmuetunlreecsetestiuc ravilnuinnaeiincteoamlpuoi zsijaiiutedmupporiaelel.
turale proiectate ca si se miste. Pentru el, irrrlri- tlepinde de sistemui secvenqial in care se produc
nirile constrLrcliilor: sale sint 1a fel de impor'- er.enimentele. La unii arti$ti, aceastS, succesiune
tante ca $i f ormelc, de oarece ir-nbiniriie contro- c atent planificatS. Stnt proiectate sau progra-
lcazi genr-rl de miqcare ce se va pr-odrrce odatii
r'rrrnaetei dispozitive mecanice sau electronice p- pootritvfiti
cr-r actilarea elementelor conexate. DupX cLur-l sE
scherre specifice. Treptele din serie
poate vedea din f otografia stroboscopicl e unr,ri .rranjate astfel incit sX se intensifice re-iproc,
rnenlinind o conrinuitate armonioasl, sau por fi
mobil de Calder (fig. 330), mi;cerea produce ulr rrtilizate ca varialiuni contrastante; migclrile ra-

tipar in spaqiu, iar acest tipar e direct leqat cle pide pot fi urmate de uneie lente qi domoaie, arii
rlodul irr cere sint conexate pie sele. intinse de culoare poare vor anticiprr sau succeda

lircl cle ia primele saie e'iperirnente i11 arta
miqcirii, C.rldcr a folosit irot()ere electrice pen-

tru a imprima mi;care sc,-rlpt'-rrii sir-le. Le-a aban-

donat insi deoarece i;i diciea searr-ie ci mi;cirile
generate de motoare erar] prea previzii;ile 5i r-L
prefer:at rnigcarea intimplitolre ii nea;teptat5.

furnizati cie cr-rrcnlii de aer. Splc slir:5itul dece- 22

unor c\olozii. l'rirqmentirre, de sclrrtzr durat.i. ale rorrp1(IrircriDlce(ln-nai\rtrtinui.io,'nrlcar,ialiro'trntcs-arrtrtri)rietaabsdrre.r;ritearesiri:clemrn1lrapdf.eiuziru-tcie.cenr.tciltaeFm,eur.,frirrleip-,nieamicorietctcar.oriarxnarttLper,rclu,eu.aeanrlprrrrzrcirieea.enriesrarinrirtre,czelmiosaiaapr"piuerol*,alerrlardpt.iit,nnai..rsv;ea.irtfaJileriizsicue;"n;iirriarmd*rar1lt;i;.ipc--aiiprrlDit;"ariil;Upta"a;r;'ctp,r.Je-rhcx.l;emSi*in;sioeiait_;rrerioi_*neicnir_af_e__

r,lnor strLlctr,rri intense de pete crotl,latice.

LIn numlr tot mai male de arri$ti care iu-
creaz; cu timpul ca element primordial in srruc-
trlra compozitiilcr lor au inlocuit in rnod delibe-
r:rt alegerea con;tientL a unor r.ariaqiuni ir-rtr-o
ordine ftixi cu mecanisme ce permit ca un anur.uit
grad de hazard sI intre in olganizarea evenimen-
telor. Ei ntt controleazl succesiune;r schimbiriilr'.
I)impotrivi, asirnbleazi conrp,,Lrenteie capairile si
producl efecte r,izn,rle salr cenestezice, declan- :(.rrc.liea(a)nlracrree.rpdarue'lsaearalengddrcgel\pi-relloazilrrersvi$aieeiqxcipiraneprprratireerenvelliairbzoeincbri"iealnegs,diiis.l;iioioltigrn"_id"c,*u.e.,_ispintiadlnrere5e_
$eaz; procesul, apoi fac ucnil(ir)-rafepnaolmi einnediarcltcidsepnre-

a observa interactiLlnea
tale, neprogramate. Deoarece el insutri a determi-
nat deciziile iniliale asupra narurii li numirului .irier ri^racrrpoihnortritrn€enaai .zcii^nuItraingreeprevli,etgoniasimereiecnp"ire:li"ncrfuce*elt;rJlai*un semnifi..alie
componentelor combinate ir.r siste,m, artistul are :e care aceasra
un anumit grad de control 5i responsabiiitate. Ill
pret_eclat_o.
"trr.ieizeouUcaeunlvpeii.niancraiemlruatezi5ininnttiiedqlionia;rtieilsr.eeippsne.arrni-liireqsduntime1fe..rsnliias.ot"tomeir;mieii.ne'-ilee;fi'leai,_eupc;.d,r.r.eie.inipxvttuiiaenilse..
poate aduce_un procent considerabii de cunoStinqe
;;i experienqi anterioari, in acest proces de luare
a deciziei. Ei poate anticipa multe clintre relagiiie
ce existi potential in sistem, nu ie poatc tnsi
concepe pe toate. El presupune c; siste,inul \.a pcUrs::i.oie:r9i_ine.szntsr:iv.:ttte.raae.eu"oxtyoruBpprcrrlnXroeu-jenaltnnra\te.-t-a1tnrralrluzli-ura4leri$atncpatibplarnrttibeooirlveenariee,atrlcgnervenuatau.erirrneiea_Iaoam'gfmscii;Xauorfioe";rogng;dra'isei".nunrtaoiir;Lnqi;pp":iarr;orr?.'6eomnf-iugr-ee;blz;rcicati;;etait,alXtj.n.tli,e.da"t;uti-i,;*n.t'";e..rac'";nvfniu*"neitielnt"o;"oei_i;r_;..i
produce efecte neaqteptate, determinind in el in-
sugi 9i in ceilalli asistengi reactii imprevizibile.
DacI numXrul evenimentelor ce snrvin simul-
tan este mare, multe din eie s-ar puren sX nu fie
percepute de citre observatori. Fiecare privitor va

sesiza numai o parte din relaiiile crcete de ele-
mentele mobile ale compoziliei ;i, fo:rrte proba-
bil, percepgiile unui obserr-ator nLr \'()r fi identice i)Iaslrce schrmbitoare, ci.se-aflI in -inotterr"i*o"rruol re.i, ca
rrrrricipanr mai degrabI decit
cu ale altora. Chiar daci insl seria cle schimbiri *r..,r:'.,(..{r,irTcerr:(crn'rt:-nrti:ceeoeTrqrsA,,pn^:nli'r\ef,c\c!brod"t.r'aioelilzdurerLtprseujmlait:lr,tegdatl.nfoleeen'-alecasieeoecapbuvra?cani.t.teetcspoaturl,eacen{eplrrdaetiuanimp,epen5noetliuceroic.inathnrttr$-sihruciniipreeaeioiiatrgaabipaaidt_;pr_or*ta,ceucrirret"deou.rlot,ai-a..,fnlcguuibords"s$riuliirnpad..utiimrnimtgIeu".,;euntoae*;"cffa.c;te;ig."gJpitm;i5i"iceri$.l;ab'ier1;r.;o..$rcaiiiu*"-'dla;bim"ir"c,ii*lcrminrlti'eubhpeli^diteli,aiia;ell*emr,eordi,r;..niri,apr.*;deltpctrirUualauoieitrftucl;*.icmoie.U,nudcte_"a-ilibii"eson"ilire,n.i;,ioerinualn.;_eei,,,f_it
formale gi cromatice e relati\- neplarificati, nu-
mero$i prir.itori vor constata o ordine in expe-
riengi. Ei vor tinde si facl ieglturi perceptuale.
estetice, intelectuale qi emogionale intre evenimen-
tele perceptrte de ej, introducind propriile 1,rr
caracteristici personale in totaiitatea experienlei.
Fiecare indir-id, inclusiv artistul cere r. iniliat
cpeexrotpagerreriaeamnalauctll,.\'"1iy;tiaTfqt_1.r.'a;i.iminpurneemepmrooprariraease.r.i
ordine in
dtrpX in-

in multe moduri, formele arrist;ce cale dcpir d
de o succesiune temporalX de evenimente iniim- z

sir le, ilustrirn cu fotografii sau desene gi diagrame in marnlurX sau tumatS, in bronz. SX comparim
ttatice, cleoarece efect,:l ior estetic depinde de in-
terrelaliile p€rcepute intre evenimente secven{iale Grwtrtul Laacoon (fig. 333) c* Pu.gilistul (fig.33q.
Nu existl nici o difereniX stilistic[ nrajorX intre
sau simultane. Fiecare participant reaclioneazX in aceste doui statui, deqi cea dintii e o piesi din
felul sIu propriu la stimularea senzoriald pe care
o izoleazi din maricea experienlei totale. marmurln ceaialti. fiind din bronz. O lipsa simi-
.Inrcresul fa15 de aceastX forml Iari de preocupare pentru calitSlile materialului,
de arti par- ca factor de influenqi asupra compozigiei, poate

ticipativi s-a dezvoltat in ultimii ctliva ani 5i e fi intilniti in Renaqtere. O comparalie intre trei
ooribil ca multi 'artigti si considere ci problernele
iio; *ppol"te*.nqtiitatltit'isiiuleficaiecnest tdoer intreprinderi estetice stattri d5ef.DI'oIanrai.taelllo[ag-daalegnaa-nsuumgretruelaZzXttcot'osrtiem,ilDaari--
asttrriinggXetoraerleali.a9iudneito5r-r
to".. d. satisfacgii pentru a 'r:rd li
tate in nrodul in care acest artist abordeazi sculp-
tura in ntarmuri, bronz gi lemn (fig. 335-J37).
foarte firal'i dintre ieat.lt gi 'artele viztrale $i p9n.
tru a dezvolta o ncouuXurnnosdimalqitaatel ce le va oferi Fe Xa inceputul secolului al XX-lea, unii sc,"rlp-
impiicXrii noi tori formaqi in traditii ce-ii aveau obirqia in lte-
acelora inzestragi nattere .1u der-enit conr;tien ji de existenla unui
ocazii de dialpg estetic intensificat 9i iirgit"
' :': corpus cle sculpturi care nu se conli)rma canoa-
nelor estetice ale artei europene. Piese de lemn gi
l>ronz din Africa (fig. 338), sculpturi cioplite in
SCI.JLPTORUL piatrl din culturiie precolumbiene ale Americii de
Sud si Centrale (fig. 339), sculptura Orientului
$i,MA-IERIALELE SALE

Elementele piastice din toate artele vizuale, dar indepirtar si a Indiei (tig. 3aq i-au dat artistu-
cu cle,'sebiic din sc,tlpturi, sint intim legate de lui din secolul al XX-lea o viziune lirgitX despre
natura sculpturii. Modul simp,iu qi direct in care
m"terialui urilizar in' construcgia lucririi. Cind rru fost de-zrtoltate nLrrreroase materiale in aceste
artisrul i6i aiqge drept material de lucru plmin-
tul. iososul. sau ceat?, el intenlroneaza deseort ca arte neelrropene sugera cI in fiecare mediu acce-
sibii sculprorului exist.{ o vitalitate qi o calitate
,ro.li.it final si fie desXvirqii prin turnarea mode- c'presivi proprie. MXqtile de lemn Bamenda <iin fos-
iului orisinal . irrtr-o substanqd 'mai clurabil;. EX
?or;or.iet.c.teaauiSindfoirnmeul.ed, .or.rgiaapnitzualrecai spa(ial.i Ei supra- rr.rl Camerun britanic iqi deri-,'au formele in mare
rlealizarea ultimX parte din metodele de prelucrare a iemnulrri (fig.

u i"u foi*5 in bronz, alam5, poate beton satr 340). Duritatea pietrei 9i o pricepere limitatX in cio-
ait material. Cind folosegte piatra, lemnul sau
mfinatietirviail,elfeirsi:uduante,s,tealdpiuoaptere-lliumcirnaadr'ilienct.apcieesstacdaez-' plirea ei au dat figurilor maya din Chich6n-Itzd
o simpiitate monumentalX (fig. 341). Desenele
inscrise pe bronzurile perioadei Chou din China
au furnizat noi idei despre posibilitilile acestui
,.zirtenir materialului, ductilitatea, duritatea, gra- rmaterial cu veche intrebuingare (fig. 342).
si calititile suprafejei la care se poate
nulozitatea iot uti1"" consideragii necesare in ale- Artittii gi criticii au fost stimulagi de aceastl
rrrti ce niruia tradiqia $ indemnaqi sI caute va-
;tr**:t"t llori pozitive ;i in unele perioade ale sculpturii
cl,ccideritale multl vreme neglijate din pricinl ci
"gereUannerleeteelxiaelumlupil.e de sculpturi par a fi indepen- ,,,perele acestor epoci nu corespundeau criteriilor
mSdecenuntlnettucdroeams-p.etobrezsicttarbitoatinsacadii didniencabsaertzc6os,liunilnt Ipol5ir.sgema.nnu.iiztseaerecdaaeoeiosleer"-- rnoqtenite din Renlqtere. Sculptura egipteani (fig.
.143), s_tatuetele cicladice (fig. 349), sculptnra pro-
b.rt6 pr.*"puqin, indiferent daci a fost cioplitd
du# de greci anterior secolului' al V-lea i.e..r.

(fig. 344), p{ecum gi opera etnusciior (fig. 3a5) 5i rLtrl proces rra acliona in anumite condilii, Etiind
a_sculptoriior romanici ti gotici (fi.g 346)-au c5,- ci el nu ls, poate mentine total sub controlul sXu.
\11 inter\-eni un anumit element de hazard in
pitat o nou.{ importanli iir secoiul al XX-iea. nrisura in care mateiialul se comport5 conform
Ast5zi, mare parte din preocuparea estedc; , aracteristicilor fizice care-i sint naturale. Cind
in sculptur5 este direct legatX de materialele fo- ll.obert Morris a tdiat bucata de flaneli alc5tuind
losite de cltre artist gi de modul in care acesta c,rmpozigia din fig. 348, el a putut presupune ci,
le prelucreazS; scutrptorul poate reactiona insi la .r,rirnind-o cle un perete, ea va forma un
un material chiar tnainte de a incepe si-l utilizeze, arce risturnate crl anumite configuralii grup .de
intrigat fiind de potenlialul lui formal 9i expresiv rXsucite,
clar nu putea ;ti exact cum aveau si arate' in cele
lnefent. ilin rirmi aceste zone inchise gi deschise.

Cu.tia de condensdye a lui Flans Haake {fig. l.r"rcririle lui Haake gi Morris depind in mod
rr-ident de potenqialul scontat in materialul ales.
347), care e strins legatl de materialele adoptate, .,\ceastir implicare in comportarea anticipati a

poate fi discutatX in termeni de eiemente plas-
iice. CLrbul striveziu ce constitui e baza cons'truc-
Eiei lLri F{aalie are dimensiuni mlsurabiie qi o su- :ubstanlei e aseminltoare cu atitudinea sculpto-
trxuplneir"imcaerentacitogplteiegtce_i lesmtenjaurlu;lie,pdiautrra, .c.iCiuolpmlituolrusel
prafaqi ce poate fi descris5 prin calitXgile ei vizuale tleiormeazi, ci alabastrul e transparent. El inge-
9i tactiie, dar caracrerul esentiai al lucrXrii nu
reiese din aceste tr5situri sratice. lnchisi ermeric
in interiorul cubului, ap4 suferX ac{iunea forlelor i.ei gecioapcleesatsecc5abraloctceurlisstiacui fizice arunci cind incepe
buturuga brutX.
naturale de evaporare cgriegcotendseanusasrec,ad-ed.uAprieculornc in m5sura in care impune compozigiei anu-
exterioari rnite irt care anu-
temperatura rnite oforrgmaen.iz$liri.susppraalifaelfee, .in misura
un pfoces continull, determinind formarea unor limitate sau facilitate
picituri de umiditate pe suprafeqele interioare ale sint
,1e insiii srrbstau!a Iui, materialul trebuie consi-
feqelor cubului. Concepind aceast; pies5, el a pu- un element fundamental ce.l intereseazX
tut limita mirimea spagiuiui inchis de ceie $ase rptreeraatrt'icsat inaintea gi in timpul cre5rii operei.
laturi, a putur fixa cantitatea de ap.i izolatX in
interiorul mediului conffolar gi a pufut prezice ci ltiunieiaA,pcrec'iusnltcoeiapreaelleaam, pmerneigtoeccau-rpeaarfeogriammsaac,tuelsprpitaoalruguliluu-li, textura,
apa se va e\rapora gi condensa succesiv in inte- consti-
riorul acestui mediu, dar n-a putut conrroia apa-
rilia stropilor s.ru vinelor de api ce aveau sI se aflat la
lucm. lll ginde;te in funclie de aceste componente.
I)aci lucreazi la un portret bust care trebuie si
formeze.pe suprafele. Cunoa5terea materialului pe ,rproximeze. formele fizice ale modelului s5u, e
l-c-aal'e-inaiqdiaetcias usXf-ol sfot lofusnedaasmciegnitaaleprpoecenstruuiuiidpieeacasrae,
la fel de fundamentale ca gi org"nir"r.a elemente- ,'l;ligat' sI gindeascX: ,,Cum, voi modela lutul ast-
lor plastice penrru alt sculptor.- Materialui gi pro- xei incit si'construiesc un echivalent.pentru forma
cesul au fost elementele organizate de el, gi cu lizicd li persnnalitatea nonfizici a modelului
toate cX mulli critici ai artJlor vizuale nu consi- :ren?" Sau, cioplind o mare bucatX de lemn, se
deri materialele lui F{aalie drept elemenre plas- poate intreba: ,,Ce forme, ce spalii vor exploata
t cl mai bine structura vie a' fibrei? SX las urmele
tice, actir.itSli recente precum liappening-trilL au .l,rl1ii satr, qlefuind lemnul -paisnpiecctuel?-i"'voi da un
bogat, sX-i ?nriobilez
accentuat in chip dramatic insinrnitatea unor llrrstr,u Asemenea
clecizii fac parte din prdcesul' 'creativ. ,: Ele sint
medii atit de nefamiliare. Iuate continuu in timpul evolufei operei gi, in
t]n artist ca Flaatrie :poare conceptualiza in*-o rrr1gl,.1. sint insiSi opera.
anumiti m5surX n,odul-in care uri material sau ?8

Copitolul t0 In sfirqit, formeie vii nu existl izolat. Senzaiia'

SCULPTURA cle realitate transmisi de aparenga corpului ome-
Reprezentore nesc depinde in parte de faptul cX corpul e vdzut
g! orgonizcre esteticd
in contextul uner anumite ambiange inconjurl-
Deoarece lucreazi in trei dimensiuni, sculptorul toare. Viaga curge parci in jurul viului. Lumirra
poate, daci doreqte, si producl o replici exact6 se schimb[, aerul se migci si aducc cu el sunetele
atufgoirmaceeloarst9i ipsopsaibliiilliotar tdeinimoibriaectitvelieilnamruurallulem. eTgorc- li rniririle unduitoare asociate cu eDrperienfa uma-
ni. Figura exist5 intr-un peisaj sau in spaiiul in-
rareori, cici degi formele naturale igi tmpXrtiEesc utemraionre.aSl ucunlepitoinrucilpperroidpulcineed.deeo.beicveidieonpf.igpurerzl eiztloe-i
tridimensionalitatea cu sculptura, deosebirile dira- lari de o ambianjS. Cu excepgia anumitor forrne
tre o statuie sIu ii impun sculptorului
dezvolte 5i subiectul de basorelief, care au caracteristici aser-nlnitoare
si echivalente reprezentalionale ce par picturii, sculptura tinde sX izoleze imaginile repre-
aclesea foarte departe de infljigarea fizicl. a ini- zentalionale de mediul care ar inconiura in rnoc{
malelor i;i fiinlelor omenegti.
Ce deosebiri existX intre o fiingi omeneasci qi n..rrmal figura.
copia atentX a formelor acelei fiinqe omenegti in- De5i sculptorul poate copia exact t'ormele unei
tr-o formX sculpturalS? Cea ,mai evidenti deose-
bire consti in potentialul cinetic al corpului ome- liintre omene5ti, celelrrlte distincgii dintre statuie

nesc 5i narura sratic; a sculpturii. O forml vie li subiectul ei rlmin in chip semnificativ mani-
se miqci chiar gi in repaos. Fiecare risuflare in-
suflelegte formele corpului: pleoapele se zbat, feste. Sculptorul, ca 1i pictorul, poate crea numai
un echir-alent al subiectului sXu. Atunci cind cauti
nck,eirr'r,ivtmioi rapsuiulasluemiapqzlSie.c-a$pi,uslfucirih.eiqFmtoebr,imrsiaiinnotmnpeoonrzemilaiaaslcepi ipgcriioivmaaritepX--
si reprezinte un subiect din lumea care-l incon-
de migcare pare a-qi pierde ceva din caracterul ei ir,arX, el trebuie si imagineze o combinatie de
ionne gi suprafele in spaliu care si sugereze, sX
e.senlial. sirnbolizeze sau sI devinX un inlocuitor al acelui

er ivii,dOedneaot5sd.eobSuirceauadlpedtouesreambiapretoeiarniraterl,efeiscapuplilrspomtaupur€iitgXlai fdofriemnlre-dloee sr-rbiect.
n.rare var-ietate de metale, lemne, pietre, materiale
&{ulte imagini tridimensionale, intr-o mare va-
gpliapsiteiclee,$pi airlt,edmina1tei,riuanleg,hdiiar;iinvtrees-taimceesntetagmieateerxiaisleti rietate, au fost utilizate de-a lungul istoriei sculp-

mari diferenle iri culoare $i texturX. rurii ca echivalente ale figurilor omeneqti li ani-

male. Chiar daci studierea sculpturii se restringe
la figura omeneasc5, gama im'aginilor reprezenta-

qionale este remarcabil5. SI comparim o statueti
cicladici ciopliti pe o insuli egeeanl acum vreo
-1.i00 de ani (fig. 349); o figurl a lui Flermes de
sculptorul grec Praxiteles, creatl pe la 340 i. e. n.

(fig. 350); o Fecioard, cu Pruncul din Franga seco-

lului al XIII-lea (fig. 351); o figurl din secolul
al XII-lea din India (fig. 352); o figuri maori
din Noua Zeelandi (fig. 353); un& o indienilor
cle pe coasta de nord-vest a Columbiei britanice
(fig. 35a); 5i, in fine, doui exemple mai recelrre
de Alberto Giacometti ;i Henry Moore (fig. 355,

312). Toate aceste exemple reprezintl figura ome-

neasc5 pentru o societare sau un individ anume.

irigura iui , Fraxiteles pare a corespunde cel mai ,. \)nrpoziliei sale, c5utind sI produci un obiect
indeaproape formelor figurii omene;ti aga
curn . .rr:e s5-i sati,sicaci sau sX-i delecteze pe contern-
apare ea_ rn natura, Er totu;i, cum sugefam ma.i r.latorii h"ri.
strs,
ii ea trebuie considerati ca o abstr:icqie din viala
real5.
j

De fapt, chiar 9i o pipuql de jucirie, flcuti \IATERIAI,E $I METODE
dintr-o singurS bucati de lemn reprezenrind tor-
sul,-ia care s-a adiugat o piesX trinsversalX suge-
rind bralele, o bil5 dirnepiot ccualppEiciiodaorueilobr,ueci.l,ilesiune- \culptura este aranjarea ordonat5 a unor mase
plimentare de lemn
'cale care existX intr-un spatriu real.
iclentificati ca simbol al corpului omenesc. Corpul lliementele plastice ale sculprurii, a;a cum s-a
e in atit de mare mlsuri legat de experiet,qa iie-
clruia dintre noi, incit Ei cea mai grosolani simii- ,r.'.is mai inainte, sint forma, spaliul, linia, mate-
lare de piese combinate lnrr-un giup asemXnlror ,ialul, culoarea, migcarea $i textura, iar sculptorul,

cu o figuri va fi recunoscut ca o imJgine figural,.,. ,,-a ;i pictorul,.cauti. s5. or,ganizeze aceste elemente
Combinagia specifici de forme care il satis-
face pe un sculptor in dorinla sa de a reprezenra i rtr-o compozilie unificatS.
r.rn subiect real poate fi puternic in fluengati de
Organizarca sculpturii incepe cu materialul. Pia-
rradiliile culturii sale. Faptul acesta e demonstrar
de exemplele, de mai sus din Grecia, India, Fran- ir:1, lemnui, metalul gi alte substante stnt trans-
ia; Nona 'ZeeIandYa r;i Columbia Britanici. Lucrind
in cadrul acestor canoane stilistice, un artist poate irrr6nt. printr-un numir de procedee in forme
fi in mlsuri si indice diferenqeie de sex, mi;ccre ;i spaqii finale, care reprezintS, in rotalitatea lor,
5i expresie. Aceste posibilitili sint cu cerrirudine 1'era finiti.
folosite in sculptura insl
e, urai restrictiv, iar ginrecfiilgour.r.iiAedetispeicoeri , stilui Sculptorul iqi poate plSsmui materialul in doui
unrri rnodliri separate ;i distincte. El poate alStura mici
grr-rl,- irirrqi spre a realiza componente mai mari prin
culttrral, artistul pare a fi neglijat partial sau l'r'imintarea laolaltX 3 unor buciqi de ceari sau
total diferentrele individuale ce eristi irrtre fjin- 1Lrt, sa-u prin tixarea Linor segmente de metal prin
t.'hnici mecanice sau de sudurX; sau poate reia
iele irnrane. ;i ciopli dintr-un bloc de pratrl sau lemn rnai
a,rti.$inti opera lui Giacometti l'riaalreeadleecbiltoocupleuriagfiinplistit,rienldimsintaitnudiapciartirleezunelteastena-l
;i Moore aven, doi
contemporani care nu .rcestui proces de redlucaie. Prima metodi e numita
se conformea'zd. nici
unui tipar stiiistic impus de citre rin grup sau o .it.ulptnrA aditiztd, iar a doua sculptu.rd swbstrac-
culturi exterioarl. Fiecare artist a dezvoltat o
imagine simbolicX a formei omene$ri ce satisface tiv,t.

propriile-i necesitlli expresive ;i estetice. Sctrlptura aditivi
I)atoritX faptului cI imaginea figurii e,.:atir 'I-ermenul de sculptryri aditir,it esre aproape sino-

cle prornpt sesizati, chiar cind o piesi figuralX ninr cu cuvintul modelare. Ambii termeni ie referi
este sernnificativ diferiti de . formele subiectului Ia utilizarea unui marerial maleabil, precllm ceara
4eirl, sculpterrul conremporan' e liber sI se inde-
pirteze in lucrarea sa de suprafeqele ;i formele :.1r-r lutul, care poate primi forma unor mase
tridimensionale. Acest procedeu ii permite artis-
inritative, L,i poate combina reprezentarea.cu un r'rlLri sI facX deoporrir-5 schite rapidt 5i spontane
ea ;i studii prelungite. Din cauzi cI materialul e
co,mentariu subiectiv despre. indivizi ,sau. socie151i, ,'nromalaeregi uEor de ,manipulat, artistul poate utiliza
ori.,po,ate accentlla aspe'ctul, pur organizalional, al
varietate de unelte, precum qi degetele,

ca si-i dei-r iormi. Scuiptura aditivi contemporan:i iunlare, pentru a p'cuunecuinloacroenatrsatsipt rcaufeloqaerleoar inte.
include si piese cornpuse din mici elemente de ,ioari a metaluiui
lemn sau metal imbinate plin dir-e:'re metode pen- r ioare (fig: 35l), exte-

trir a forma opera completi. Scuiptura turnat; in metal are toate aceste

()ntri ctt rusu.l rupt al lui Auguste Rodin e rrosibiiiti{i, dar pentru sculptorul conremporan ee
un exemplu de modelare (fig. 356). Forma clefini- ;.,rezinti unele dezavantaje insemnate. Tut'narea

tivi a opeiei a fost turnat; in bronz, originalul rnetalelor e relativ costisitoare. in trecut, cind
e;:a insl din lut. Modelele de lut sint fragile si i)atronii comandall opere, ardstului nu ii era greu
perisabile, a;a ir-rcit se obi;nuie;te ca operele con- ',i glseasci sprijin financiar penrru a pune ii i
strLlite in acest material sX fie turnate in altul, ,c toarfie piesele sau pentru a gi le turna sinqur.
mai dtrrebil. Uneori iutul e ars la temperftturi
inalti. intr-Lin cuptor, ca 1i cerarnica. Produsul re- \{are parte din munca sculptorului contemporan e
,lepusl insi inainte de a-gi gSsi un cumpirltor. El
zuitat este nrirnit tera(ot;t ti e considerat ca un irebuie deseori sX, suporte singur povarJ procedeu.
matei-iai linit satisficitor ir-i irnnmite utiliziri li-
Iui: de turnare. Ca Lrrmare a acesrei dificultili ecc-
romice, mulqi sculptori moderni s-au vXzut frus-
mitate. rrali in dorinqa lor de a crea sculpturi permanent;

Persoana interesatl in aprecierea sculpturii nu in n.retal. O solugie a acestei probleme a fost irr.
trebuie si se piardi in meandrele tchnologiei com- irirclucerea in atelier a tehnicilor gi procedeclor
ple;ce necesere pentrll a transforira fiunnitXm. opdleltrdee-
Iut original intr-o statuie de metal nretalurgistului industrial. Formindu-gi sculptura
buie si-si dea searna insi ci sculptorul care lu-
rlin mici piese de metal gi sudindu-le in structuri
Ei mai complexe, artistul a -gslasuitcmhili,ji-r
creazd, cu aceasti metodi e obligat, spre a-ti puteil ,ln',rcriu-ladrneplae
lucra direct in ogel, alanl
integra ideea in materialul folosit, si gindeascS, ,,'ctale prelioase 5i de a produce o lucrare cu clura-
in timpul lucnrlui, in func;ie de turnarea i'inali, ,ilir.rtee unei piese trrrnate.
i'flao'rrrembneuuliceinsceifnuauniscbiliiiecilnedepveiitmdrte.irneEt lsqutripersabifueiiree-alesdX5d-pebrirvboernaozsnuczli.,
Problema costurilor nu a fost singurul nori\.
patina pe care o vor cipita, ,lnodul in care iumina ;)e ntrll introducerea sculpturii d.irecte in metaL.
\umero;i arti$ri iu fost atragi de acest procedeu
',.:'leeolai lesc-eare-r lppXrrcuztenptraomr.i'jaXltoorai rees.teUtinceulgdi ienxp-prersimiveii
va fi absorbirii sau re{lectatX de metal. ir;i poate
pune intrebarea: ,,Oare formele folosite de
mine .r.1neni car.e au lucrat in acest material a fost
verr arita convenabii in metal? \-or sugera oare iulio Gonz:ilez, provenind dintr:-o familie de fii-

ductilitatea, rezistenqa materialului?" Aceste in- rari din Barcelona, Spania. Cu formalie de pictor,

trebiri sint tipice pentrlr acelea care influentreazi ()onzilez a trecut la sculptura in fier forjat abia

aspectul operei finite. Rlspunsurile date de artiqtii 1r maturitate, la sfirqitul anilor 1920 5i in dece-

contemporani ar-r produs o mare varietate de for- 'rirrl urmitor. Tors e Lrn exemplu de utilizare a

me :;i supraieqe scr-rlpturale. Unele lucriri au fost rablelor de fier ciocinite in forme curbe (fig. 362).
polizate pinl cind suprafaqa lor a cipXtat Lrn lu-
ciu ca de og1ind5, rflectind lumina in strXfulge- \ceste secliuni au fost apoi sudate laolalt5. Con-

riri sar.r striiuciri scipiritoare (fig. 336). Alte irrlclia termir-rati combinX imaginea unui tors fe-

suprafele au fost flcute si sugereze calitatea fluida rrinin cu supr;rfala, marginile gi formele cioclnite

a unui metal intirit sub formX de, incrustalii ru- , ,rracteristice me;te$uglrlui de fierar

goase, ca de lai'i (pl. OO, p. 281). Ahele, in sfir- Gonziiez a fost urmat de al1ii, iar astizi putern
1it, sint gravate ;i prelucrate dupi procesui de
, ita artigti ca S'eymour Lipton, Itrram Lassaw, Ri-

chard l.ippoid ii Richard Stankiewicz, printre ;,,,1-11!r-td de la un ele,ment modular l-epetat extrem
rnulgi algii ca.e lttcreazi direct in metal'
,lc sirapln ;i construindu-;i strr-rctr'rriie- cu metode
i-ip.ntr ciocine;te table de metal in maniera
'forswiui lui Gonzdlez. Construcqia sa intitulati i nrateriale linind de dulgherie qi tinichigerie.

Sanctwar (fig. 363) e ficuti din ogel sudat aco- \,Iul1i sculptori care lucreazX construciii. de
rrretirl cle mari-dimensir'rni s-au adresat rinor fabri-
perit cu r.tn itrat de ergint rii nichel. Ibram Lassaw pentru a le iparouduacclei-uogpaetrate-h(nfiigc.i
acoperS. un schelet cle sirmi cu straturi de bronz, ,.rn1i industriali
rrrg). Mijloacelor artistttlui 1i
cupru ll argrnt, producind () compozilie Iiniari' ,1" p,'elircrarc I nre1.rIcl.tr, procedcc .le sudur.i :i
se [i solidilicat intr-,' rrclode conrer'. il1e de .rcopeiire x s'.rpraleielor'. Pla
in'care metilul topit pare a
impletituri cornplixl- (fig. 36a). O c-onstruclie- qi
ea-deschisS, in iare formele sint reduse la niqte ,,'Lr,r,rrirssiiutlnpi,ies,inintdiomitbein;ai tteiiapteent1ratlp1ref"sre'tlcl;le.1rr-croarrpi udri-i
linii subliri cle lumini, este lucrarea lui Richard rr iclimensionale saLl ntg*.tirdti tpatiale deschise.
Lippold,. care sudeaz5 gseirommeet9rici eti'jceommpetlealxicee sub
\ r'ristr-rl le poate fumiia fabricanliior- un model
forma unor structuri (fig. l.r scari reCusi a proiectultti siu sau 1i se poate

323). Unii scLrlptor-i, inch,siv Richard Stankiewicz, .,liLur:r muncitorilor in itrocesul de corl\trtlt!ie
ft-.l,lsesc drept componente ale operei lor deleurile , lcctir',
rlsan,ceootlaaaslilect:eidigirnXtrs,irutet.z.p,.ie,ftu.iaIadmreipo-enqleeetvddi,e(rfgbigutnr.io3adi6ien.5g)Satidenetgvsiuindreaotteoi grodificind proiectul pe nrisuri ce opera

.r\ .ln\eJZil.

pipu;i grotesci, pistrind totodatl identitatea Ie- Cincl lucleaz[ prin imbinarea unor piese clife-
"pielonlrruli',iri-ei rdiarief,,irnisri.o.tat. care au fost combinate
Spre a descrie categoria acelor opere de art5" r ;tc, s.rllpttrrui poJte aduce moclificitri compoziiiei
incluzind construclii .i ac.et a lui Stankiewicz,
,:reate prin combinarea unor piese de gata, sepa- .'tir priri acliugire cit 5i prin elinririai'e. El poate
distincte, gisite ;i manipulate de artist. s-a ,,ntinna si adar-ige material, sii I-enrorr jeze nlate-
rate sii
folosit cuvintul aiamblai. Aceste piese pot fi folo- ,i.r.lul deia montaisau si indepirteze ccir-lrpiet uneie
,ccqiuni. Aceastl nemdi de lucrr,r extrenl de lle:':i-

l,ili se aplic5 modellrii 9i scuipturii directe in

r letal.

site aga cum sint g5site sau u;oi modificate prin in sculptura aditivX sint posibile ;i uneie avan-
ryrolelare, tiiere sau r-rrpsire. Lucrarea lui John i.rje de ctielt,-rie1i gi efort cire o iac atrig5toare

Anderson, intitulad Big Sam's Bod'yguartl (fig. ;)cntrLr sculptorii profesionigti. Materialele tradi-
ionale dneecernsaordeeplaejn-trtl lut, ipsos ;i 1coer asri-nit-reia9-i
J65) e c'.,usrrrritX din buldli de lernrr. pi.strindu-5i ,,rreltele
r'nci in bturi misuri aspectul de copac, ct-l'mbinate manipularea

cu alte secliuni cioplite in forme convenabile de riv ieftine. Un sculptor poate turnir modele de iut

citre sculptor. Gabliel Kohn, care produce-qi ei irr ipsos, dindu-le astfel un grad lirnitat de dr"rra-
ospireareticfieci".sepiulitu.anifipldaetsecridseeinchmeraersetecaa
asamblaje, irilitate, in a;teptarea rrlomelttLrh.ri cirtd -\'r)r plltcr't
industrialS ti reproduse intr-o forrnX metalicl finalX.

realizind forme atent megtegugite ii le imbini sub Chiar ;i pentru sculptorii care iucreazi direct
forma unor construcaii spaqiale (fig. 367).
in metal, cheltuielile de confeqionare a unor pie-
Construclia geomericX severd. a iui Sol LeVitt
(fig. -t68) e alt exemplu de obiect de arti format c mari sint considerabil mai mici cle'cit acelea

prin imbinarea unui mare numXr de componente .urrrenate de o eventuall turnare a pieseior intr-un

intr-o unitate coerent;. Le\X/itt creeazd o re[ea rrelier de turnitorie. Pe lingi aceasta, tabla, ma-
rcria primi a majoritiqii pieselor realizate direct
tridimensionali de o mare complexitate viztla15, i,r metal, e lesne transportatX gi mir:l'.rit5 in atelier-

Sc Lrlptura substractiva

,\;a cuni cuvintul ,,modelare" e sinonim cu scuip-
r' r,,rrrraivacpleitinvtl r,u cioplirea e adeseori termenul alter-

sculptura substractivi. Frocesui de
a unui bloc de lemn sau piatrX la for-
,'c,,dculeceprlee care doregte si le pXstreze necesit; nu
li,rr'mriinnuifluoi rst afuizcihciadrinappairetetraeiciinopcllito;irumluai. i Tlierea
dure e
,r operatie iaborioasi gi de durati, acesta fiind
, ,,,rtir-ril pentrlr care piesele cioplite sint lipsite
.rrlesea de acea calitate a spontaneitliii ce poate
1i intiinitX la rnulte exernple de sculpturi mode-
l.rtir sau execritat; direct in metal. Un artist silit
,i-;;i consacre L-rngi perioade de tinrl-t terrninirii

rrnei lucrlri nu incep. si ciopleasci dintr-o toani
',ru dintr-o fantezie capricioasi. I{odelarea e o
r,.nrrcurrntle;urmilii.inicll;cecuau'llsipttduoedriipiir5ionidup'iucreet.creeCd:i'loi pululnicrereaiarsectehiniqdieneraipipiaidfteire,i
LXXIX. AmrStuld pentru

sustinerc:r sculpturii.

Detri metoda aditivi perrnite un numlr neli- i,r.ii o indeletnicire serioasi ;i atitudinea cielplito-
mitat cle modificlri pe misuri ce artisrul lucreazi, , rrlui ili gise5te cle oiricei calea
in opera lui finitl.
l{aterialelc aclecvate cioplir:ii se pot deosebi in
ar fi eronat si credem c; acesta incepe si mode_-
de metal Jir; ,n,ri rnulte feh-rri. \'ariaz\ itit duritatea cit ii cli-
leze sau si sudeze bucSgi o idee 'irirzcincsiliurnieileut1rio,rcieninliaulein.fllulleenqpeoazt 5a\aiecaliuonesatndrectutir-;

prealabilS lslipra folmei finale pe care o va avea
sculptura sa. Nlodelele de lut, din cauza fragili-
tilii materialului, rebuie previzute in interiorul ,.-r'e ll lrnclielor sculptorului, sar-r pot avea o struc*
r,u'i, plccr.rrn fibra foarte pronr,rnfati a anumitor
lor cu o annitwli de metal sau iemn (fig .'rcn1c^leirnt).1se, care antreneazf, daltl de-a lr-rngul
LXXIX), care si asigure un supolr scheietic
rmnaasieriigcoidnf-i_gsuprarereainsufsoqrimneelgereeuxttearrieoat ,grei .,'rumitor u:asee definite.
presiune:r Sculpturrrl iyi poate produce modelul original
riirrtr-ur-r nrate::irl flexibil, ca ir,rttll sau ceara, sau
ile piesei
(fig. 370, 37I). Metalul trebuie si fie rliat 5i
uneori forjat sar,r ciocinit in forma doritX ,liiar' din ipsos. Pclatc apoi si-qi transltere acest
inainre ,,riqinal, printr-un cronnrbplloec.rLr.pl ldo.icnedceaurecletlrmmiesuarza;rea
de a fi imbinat cu alte piese de metal. Execugia .ur,r1t,jpunctare,
pieselor in mirime r-rattrralS e adeseori precedati de
t i ciopliiir. Procesr-rl f inal cle iniiturare a pietrei
desene sau mici schile. $i totr.rgi, pe m;sur; ce irr cxc€S po:Lte fi efectuat cle rneseria;i angajagi de
avanse;rzi spre imaginea prestabilitS, artistul poa- el. in_suEj. AceastX abordare
('(ruinllpmroercasan,rrc.:dr ea ctoplirii r-iu se mai bucurd oare-
te, gi deseori o qi face, s5-gi amelioreze proiectul, astXzi

reacjionind la material 9i la spaliile in curs de .r,lcul1p-t.soprti'ric.toltlartreearrpcoler-eondi icnrioeadr,iic, adeqoaireh,{ciech- enluamngeeroloq,i
creare, r,eevaluindu-;i ideea originari intr-un pro-
, .r lliecrle nou bloc are intr*insul o forn,i ascuns5
ces deschis ce ofer; un grad extraordinar de fle-
'i cii rolui sculptorului e de a relela ;i elibera
xibilitate. .Lr'Cr1:ti formi prin iniitLrrarea aceltlr porgiuni ale

blocului ce par a inturieca imaginea esential;. Pe 1.1 trebuie si creeze o unitate estetici apti si in-
i,.,",ile.uJcd.op',miri.spiriulrte.ofxricrii.t.iX5eSlniaetci iacrvar:aecdrresi[aarsli-iielinparpr-irocep.intootsraaLitcreen"folii.to.trsmef:aji-ullmcsiecuonrontpertgrriaarizrsndotre'--i
misuri ce lucreaz5, se produce o interacqiune con-
tinui intre ideea originari a cioplitorului qi mate-
rial. Fieclre tlieturl poate dezvilui o noui cheie lr,; a" aspectele ei expresi.'e satl reprezentaqionale'
citre structura ;i caracteristicile forn,aie ale pie- icleal r'orbind, tlrganizarel estetrclr, expresra sl re-
trei sau iemnului. De;i sculptorul iqi aiege iniliai
blocul brut, intrucit simte cii in el exist5 un po-
tenliai coresounzitor conceptiei sale origirlare, ar- 'n..1,.,ifp.n1.,'t"lui.l"posaintet intercot-rerate, dar, cJ ri pictorul'
face vz de rePetiSie,
tistul i;i poate ajusta compozilia la structura des- continuitate
coperitl in materiel pe misurS ce avanseazX lu-
1i citriirrist ca opqiuni estetice in procesul creatir"
faptul ci o statuie
1,.'"rp,,.t,.nt i,t ,*tiptt.i e insi
cfafea. .l'trrJiui,,,,otrogabriericzar rteraidinmuensseioltimlaliteCalizr-iex1caepol;as.inregluiera-

Raoritr T{ague e un sculptor american cunoscut .ur:)rria!;'r' sau [;rqX. Sclrlpttlrtll trebuie sii coreleze
din fa15 cu cea dirr -spate, 5i :'rtit partea din
pentru scr.rlptririle sale in lemn masiv. NwcuL ditt ;ir..t?; r.i";
Sawkill (fir,. 372) este o piesi tipicl acestui sculp- piltii. pi*atr.t.eairI.d. iinntsi-paadteertXrerb, ,'eicgsreiLfIieri, 6o1s|41s cu
ror, exemolificindr-r-i implicarea in materialul folo- c'lescrii n-rei

sit. l\{ulte dintre sculpturile lui Hague sint inti-
tulate dupl tremr-rul utilizat pentru a ie da forrnS,
vldind prin aceasta insemn5tatea pe care o acor.l; ,,.r,rii" pi.t. ca gi cum ar avel pPllisltmrllttistu-pi.nrafegrreupduisri
,i'r.t",'d.c,".... artistul le-a
rnaterialtrlui. Ln NucuL clin Sau.,kill, formele par a a a\rea o legirtr-rri contirlu; pe
ric elet.ttente ce par formi sau Lln plar-r sar'r o mif-
fi rezultat din insufi procesul de dezvoltare. SI ..r,, de 360'. O d.eiajrurp.riimvi--
observim curn fibra devine parte integrant; a com- ,,r-,
pozigiei, cr-rrgind odati cu formele, accentuindu-le pot ptlnct,
, ,rre liniarir incepe intr-un
torul .
e nevoit uneori.sl se- clepliseze
migcarea direclionalS 5i totodatX imbog5gind supra- inainte,cle a pr:tea r'rrrnari in-
fa1a. Cphairar.r;ificrrilperiteurlriliet din lemn prer-5zure ctr pitr';e;j;ur:u-flos.rc"u,.i,pi tsuarii' intregul rr,rseu ai eierrrentului
pene esenliale in conrpozilie,
l'cspectlv.
adlugind o r':rrialie textr-rralI unr-ri pl:tu netecl.
Materialul utilizat de sculptor poate avea un
Duritalea pietrei ;i posibilitX;ile texttrrale ine-
,rIl.Latrttt.e;,r.rn.ia.icIliu.elfIepocotta.rrt;-eir,nfiouficdrnaatioztiracaoesuinupcnreaitpiuretnesecii lcodoemmaapftooizcrimilii5-ii
relrte procesr-rlui de cioplire sint sugerate de Capti
n:rtei-itrlului, sculptorul e obligat sX-1i organizeze
lui Ilristos c'lin fig.373, operi a altui scr-rlptor'
lirrmele, strpr,rfeqele cioplite sau modelate ;i mil-
american, William Zorach. Materialul e aici peri- ,,irile lini,rie, astfel incit ele sir fie integrate in
dotitul, o roclr folrte clur5. Ea a fost polizatS pini
ia oblinerea unui finisaj neted ca de satin pe su- .rcesI scop sint frecvent folosite repetilia forilei
prafeqele ce reprezintl pielea, dar pe formele p5-
.i s.nprafelei gi continuitatea marginilor ;i planu-
rului ;i birbii au fost pisrate urmele uneltelor
sculptorului. De peste tot se degajX o senzalie de , ilor. Sculptorul poate repeta mlrimea sau confi-
piatri indiritnicS, cedincl anevoie in fala cioca- rLrrarea formeior Ei spaliiior. El poate repeta mo-
nului fi tii5ului de ogel al dillii. ,iul de tratare a suprafelei, adic5 texttrrile rugoase
,,r'i netecle. FXri a ieduplica exact configurajia sau
ORGANIZAREA irrrmsls, el le va conleri poate un caracter asemi-
Cincl dore;te si-gi organiz.e'te lucrarea, sculptorul
e confruntat cu acelea5i probleme ca qi pictorul. ,',i.tor. Ele pot fi angulare sau cuboide sau blind
iI r'()rur-liite ;i senzurale.

Foiosind linia incizat5, malginea liniari preg- ,.ru ['ii'ti cle la Irlorenla, a lui 1\{ichelangeio (fig'
na.ot; a formeior, margir.rea lir-iiari a siluetei in- 1;5, 377). Aici, figura lui Hristos se risr'tceqte,
tregii sale lucriri gi elernente liniare sr"rbliri, sculp- rstfel incit bratr-ri stir.rg, capul 9i genunchiul for-
lre ilzai margiitea frontalX a tlntti plan care se
torul poate produce o unitate bazatYa pe o migcare

contrn ua. i ctrage c'lc la ,rceasti linie 9i se inct'lvoaie sple

Ln Birbat ut. mand,olin; (lig. 374, 375) Jacqu:' 'ri,-rel F,l e irrtersectat de alt plan creat .de figura
,.rni,.ri,ri 6li1 i-nstinsgpaa, tecxlereacxoeni tcineunitraelcceierstgi rmu-ip;cuelr'rrei'
Lipchitz a folosit folme dreptunghiulale 5i tri- cle re tragere
unghiulare repetate pentru a-5i unifica opera. La

o vedere ciin fa15, marginile verticale repetate ale in.1r."pta, fortr-tcl. celeilalte fig';r'i feminine se
trnora dintr-e forme stabilesc accentul primordial
irr,irlcr"sc cu ceie clin primul plan ii se retraq, cle
in compozitie. Aceasti mi5care r-ertical5 e pusli ';,i.ii'oii;lirtic.",lt,"litil.i"'"riii.natrp'-qoleenndu.inrrecrihcqi'usileeLrcsileescsiuf:nmad;aoiirnaSrii,i,tsrispncrtecrn-codlere'crttru'prtdbae'l
in c()ntra:,t cLr lrn num5r de diagon,rie create dc aii,.1,,r'r''rt fturnii'td uit arc cr"r capr'rl acoperit cie
rrarginile formelor. Si observim cum diagonala qiLrqi ai figurii din spatele h'ri. HLirtos' care se

din stinga Lrneste o serie de mici eleinente pe m:'i-
surL ce se depiaseazl de-a lungul latr,rrii stingi a

grupului ce1-rtrai inl'erior, continuind apoi ascen- ',tcltjnr{rii:ci5n"r{il'e:rtlii,ncilae'r,rcsr-slpirn'.rttmdepsrfrilEr;ui rnaeternsdrettl-eattt1.'-rngul
dent, de-a lungul latr-rrii drepte a litrn'ie1or s,-rpc- ,u,i,'iui,ii'.c.1',-."-l,,'n,.u"ir.gu"',"rl1sir1'"riri.s'..1,qi..igr,.i,lrlu.i.naeri,t"tr..rrtias.'p.,q"t,,ii'f,:'io.-'",pc.rriirg,.rr'i1.,tng',prJ1ileetttn,r"r.l'ugootl.'.bap,irg.trsrua,urf1,'iflrtgtisriiil.n1Liputillrnaelrirc.dsliimtHinnrSepecrier,ipaor-sa-ritxstnrcoleato:eaelspptlre,ri.cei'tfrillriqit'iingriint"rucerlttpilsc'rchi'oii'irei'imc;rp:fo.iiecrulrnilnmpablfrtoi.uilearlnir:rl;nrirciTntoalterSneerr-*li''
rioare ce alc5tuiesc capu1. Sint fol'rsite 5i folnre

cilindrice pe: aceastX fali a sculpturii, cx par:te sub

orclonati 1i contrastanti a compoziiiei, dar curbele in tinele elemple contempor:1rle tlc sculpturi'
i:cler,sebi ccl: r'ealiz.lte din r-netal sudat, t'rganizr'-
se indep5rteazV, de privitor, astfel incit arcele lor ic;r sgr'.r1iu1rri e ilcrel-lttlat:-mai presrrs cle orgtrilizarea

caracteristice nu intrerup accent'-rl vertical sl I rnrelor. Prrtcesiitne a lui tbrim Lnssrltt' (lig'.36a)
;r r) compoT-iiie b;rzatii pe re petarei1 u11o1' mrlcari
diagonal. Iraqa mar:elui plan din dreapta e plasati .'.t"".,ne.,l'u6ngr'eitelti,ceallee s'sic,u'iilzpotunrtirirlsee' i"'r'melc r)eregtt-
aslomelc'lz-ii in
intr-un esemenea Lurghi, incit il indrumi pe pri-
vitor imprejr-rr, cXtre latura dreaptS, ,rncle scr-r11,. rrrase 5i s.ipt;,le1e protuberante' iriistrindr-r-:i insi
tornl ;" cioplit lorme ce fac ecou acelora de pc l.rracterLll ii,,i,r. .se'.,1ia1. Spaliile dreptLlrghi''i1rre
r1e mult,rr [.rtuli 1i configuiaqii sit'tt clptur'.rte 1n-
fala frontalS a piesei. Diagonale qi verticale d,r- lr.e elemetrte ,:ompxcte subgiri. ,\cestc s!-'alii sint
iniit arati ca un ecrrlrl pirlaatl,c.irdtauri
mini iariii compoziqia. clar formeie curbe slr-.1 L'tfel erru-rjate, iafi
ceva m:ri insistente. O examinare a vederii postc se retrtre de obsen'at()r spre
rioare qi a lrrtr.rrii stingi ale acestei sculptLrri ii r-e ,i e1e
,'n l:rbirint tt'iilimer-isioiral, ce par-e r'r se schirnba
recompensa pe spectator cu descoper:irea unei noi e prir-it cliit cliitelite ptlncte cle r ecler:e. Fiirrcl
relatii unificrtoate similarl celor notate aici. Pro .,,rnitcl
blema lui lipchitz e fost aceea de ,r lega fiecare .1e' subgiLi. l,'rrnele der-in mitciri in spaliu

ledere l corrpoziliei sale cu r:edercil expusi rr.rei
inainte. Compozilia pirlii laterale trei;r-rir si aparri

ca iner-itebile odetl ce a fost r'5zuti partea. f i'on

tall a piesei. Si totu;i scuiptorul abil i5i ar:rrrjerz-'
formele astfei incit, de;i ar putea pirea ci sini
o extensie inevitabilX a vededlor deja examinate,
ele si fie totodati r-arialii nexlteptilte 5i sr-rrprin-

zltoare ale celorlaite feqe ale structurii.

O conrpozilic bazati pe prlternice nri5ciri pla- r ie,rsi inrre cle cele trei mintrnchiuri mrrjtlre ale
nare poate li intilniti in Coborirea tie pe cru<:e

constmctiei ;i intrelin mi5ciiri secuncl;rre in cadrr-ri z-are. Comparagia dintre o miniaturi cu Schim-
l,area la din Evangheliarul lai Otto al ntrL
grupililor mari. ',',r (f.ig. si o r-ersiune in reiief a aceiuiagi
Ala cum notam mai inainte, cea m,ai mare parte
fapd
a sculpturii poete fi pe deplin inleleasi numa"i cirrd 379)
obserr-atorul se cleplasevd in jurul intregii piese
5i vede relatiile li milcirile ce une\c toats pirtrile. '.irbiect ddeinpeHoildceoslhoeainmi ,(faigm.b3eSle0)ddaintinbdisedreicaprSinf.

\lihail

Il,xisti 1i er:ccplii de Ia aceasti regulS. lJnele, cor.r.r- urr,rl 100C, reler-i asemXnlrile ce exist5 intre aces-
ir- douir forme de art5. in ambeie exemple figurile
pozilii in trei cliu.rerr siuni se bazeaz! pe o serie ,int oi;rsate pe Lln fundal nelltru. Ambele au o
cie fornrc c()1-rtrilstante araniate rtertical, una peste
alta. 7r.,r.s tie tinit (fig. -l7U), de Constantin Brin- .rlitate liniarii putern;c;, cu o reprezenrare apia-
cuii, e o {iqtu-ir cle irl.rrni m(rnr.rri pe un soclu ,ii(;)rnats5t;;iinsrmilieztaotdi aa figurii.
cle iernn si nr.rlururi proiectat de rrrtist pentru a folositX Deosebirea de cXpetinie
liniare. in pictur5 crea fbrme.le
-Lrprafala phni a penrru a
pacaegsinteiifodremmeasniunstcrtirsa.saZoteneirlee
crea o orgrrnizare simctrjci a intregului d-e-a lungr-rl
lrnei axe mrrjore r"erricale. Irormele lieurii 5i socltri
c(rntrasteaz; intrc ele, 1,r fel ca si terturile matc, . int separate cle fur-rdal prin contururi si variatii
,.:romatice. iii relief, eiementele liniare sint rezul-
rialelor folosite in secliuniie inclir-iduale. Insa5i l atul umbrekrr arr-rncare de porliuniie uEor pro-
juxtap.Llnerea colrtrastanti a lurei forme, a ur-ei
texruri, este ce;t care produce efectr-ri estetic deplin .:minenre fati de suprafala bronz-ului. In ioc de
al respectir-ei piese. llxtrem de importanre in orga- rr fotrosi o linic dcsenatX, -sculptorul a ,,clesen4t" s11
Lrmbre ;i lumini. intreaga {igurri e sepiirat; clc fun-
nizarea ei sint suprafelele lucrate pe formele scr.rip- ilalLrl de pe coloani din car-rz-i ci iese in afarr ei,
ii, inci o clati, \'i'rriatia de lumini 5i r.ir-r-rbrX pro-
turii. I-le ii oferl prir.itoruiui plicerea senzuali tlr-rs;i cle aceasti nrodificare in grosime este cea care
cle a atinge fermititea vie 9i iaidi a iemnului, iine locul separ.rliei pictate din manuscris.
suprai:r1a granularS, dar netedi. a marmurii, qi
perfecqiuneir. rece a metalului poiizat. I:. o satis- () conrperatie sirnilari po:rte fi iricut.'i intre
faclie, esretici ce poate fi simiiti chiar daci piesa c,)irp()zitirl in rclielt a iLii Lorcnzo GhibclLi , IstLt-
este doar priviti, iar nu atinsi. ria lwi lacob^;i Esazt.
Lncrarea lui George Sugannan (fig. 310,1 este (f.ig. 3!1), executat5 pe la
si ea un ererciliu de organizare sculpturalS baz-atii
l)e (\)1rtraste,. Suglrnran colt strLlielte un grr.lp sec- i-1.i5 pentru Baptisteriul din Florenqa, ;i o oicturi
cu Juclccata 5t'. Iacob (fig. 382), realizati cu vreo
r enlial de lorme intr-o compozilie ce p-daerzeecahil\ie- clouizeci de ani mai tirzir,r de citre Andrea tr,Ian-
legin:r lite rrtlnrente intr-o stare precari, teqna in biserica E,remitani din Padova. Acest re-
bratI. i;iecarc formi e configuriti :rstfel incit si lief 9i pictura se arat; mai preocupate de iluzia
se opunir formelor de deasupra ;i de cledesul;r. iar
rclincimii 5i de forma tridimensionali decit cele
culoarea accerrtueaz:r c()ntl'astele,, legind inti'eag;r rl,uri exemple mai timpurii. Ambele demonstreazi
r'peri intr'-rr serie de rensiuni corelate. f ole.1.." perspectivei liniare ca mijloc cie repre-

renlare a spafiului profund. fridimensionalitatea
.rrl-iitectr"rrii ;i figurilor e simulatX de M,rntegna ?n
Sculptura-relief lrrrnie pictate, umbrite. Aceastl umbrire sugereazx

iieliefui este produs prin crearea de forme tridi- rr sursX, luminoasX unic5, sursi ce modelcazi'corpu-
mensionale care se inalql dintr-o suprafaqi ridi-
nTensionali plani sau sint scobite ir-r aceasta. Re- r ile din picturS, definind puternic marginiie pi
lieful combini mr-rlte dintre carilcterisricile pic- nrasele. Relieful lui Ghiberti e construit airfel in-
turii ;i sculptr-rrii ;i, in general, pare comparlbil , it unelq porliuni ale compoziliei ies in afari din
ctr pictura in metodele de reprezentare gi organi- 44 lLrndal mai muit decit aitele, creind puicruce efec-
rc cle lr-rmini gi umbrl asupra maselor din prim

plar. De fapt, unele figuri din p-rimul plan sint Crippa e preocupat de amsatsfeel,;igisnudperqatfeeleintritdeirmmeenn-i
iculptate apioape rotund. Totuqi, reprezentaree sionile
qi, procedind
cc,muni sculp^torilor. Ambii ace5ti artigti, ;i alqii
spaqiuhti di,r sparele figuril,'r se datoreirzi-mai mtiit care $eeaza intr-un stil ce une$te pictura qi sculp-
iiuziei perspectir-ice decit diicrerrqei efective din'.re
tura, impirti;esc cu arti;tii ce Lrtilizeaz; modalitdti
p' lanOuriu. tilizare mai recent; a reliefului e de gisit em.rapir.imtraadrieqaionreaalec.tpie.r;opblreomperliei .laorIugmaneaizdiriini
iltniluuinaeileX-eX'r-elmeap.leD4ien ard din p-rirnii ani ai sec.o- estetice gi

nou, aseminarea ciintre prc- jurul 1or.

Pentru liccare, forma gi substanga artei sale derivi
clin necesitatea care motiveazi mr.rnca artistuiui.
turX gi reiief este evidentS. Desenui colaj a1 lui Deosebirile de sti1, rretodi qi materiale rezulti clin
Picasso, din 1914, intitulat Pipi:, pahar, iticlii Je
rom (fis*s,.u1p8r:31p) rf,losleo,selte procedeele cubiste ale pla- cleosebilile cJe intenlie, personalitate ;i sensibilitate.
fttrrtte1or simpiificatc deri-
,r.rrilor ale Sculptura cinetici
vate din bbiecte r'5zute din mai multe pttncte
de vizir.rne qi urr accent plls pe divizirtne:r planLriui ArtistLrl preocupat de migcare in sculpturi lucreazi
totdeauna cu ele,mente separate, imbinate astfel in-
picturii mai curind decit pe o il'-rzie a spatiului cit si fie posibilS o anumiti form5 de articulagie.
profund. Un relief in piari de Jacques Lipchitz, Strict vorbind, aceasta e o sculpturl aditivX.

Naturi t?lodrt.i cu inslrtnnenLe nnt'zrcalc, datat ciin Compoziliile sculpturale cu piese mobile ii
1918, r:ranifesti calit5tri similare 1{ig' -i8a)' Margini oieri artistuhri doui posibiiitili organizagiouale
clure gi planuri variabile asigur5 i.:erleemi:ecnmteplleelleiniranraei ca bazi, pentru conceperea gi construcgin operei
sa1e. O abordare e aceea de a cons'idera migcarea
9i tonai! in relief, la fel ca 9i ca pe o modalitate de a crea schimbiri in relagiile
zer aecrecelhaai;icaaolecmcapeconeztsilatieosinuafptirtSrampaeiafdnoeurmluaeirtipXri.eciStlteretr;iclit,eocna$sittareit;iicra.i'il5ci--i sieptaclia:eievodrinttlirgecefo,ramperolepi.isncduul-psteursiia.llPiineds.eepieirta?rntidcuu--
rinuitiiii mat ginilor. se Lrna de alta. Distanqeie ;i unghiurile de separare
-lareliirerfce;pi uptuicl taunrii],trar , ol vrrria. in orice moment pirgile vor ave;1 o re-
Separalia dinrre sculptura
lalie ordonari clefinitS, dar aceasta se poate schim-
clevenit tot mai vagl de pe
1950. Pictori ca Ro6erto Ciippa c.>nstruiesc colaje ba, astfel incit alt moment va gisi piesele distri-
cu piese groese de rnaterial- iri'limensit-rnal- lipite buite intr-t> compozigie diferitS. Din cauzi ci ar-
p" r.induia. (,ctmpozilirl (tig. 3S-i) de Crippa e
iic.rti din brrcili ds goaji de copac m'intate pe tistr-rl a detemrinat configuralia formelor din sculp-
un placa j actlperit cLl \-opsea' rutnegus si adez-iv
sintetic. I-ee dontecou, o sculptolilS, lucreaz-ii cu turI, din cauzi ci el a proiectat imbinirile ce
sirnri sudatl si pinzi pictatS. Reliet' din-fig. 4C.C
e uon'efox.emmipgluoatilpi ipcroatul bceornasnttri,ucclli'irleorsereiaralizlaiiteascele- permit migcare.a, el poate prevedea celacterul ge-
,".ar.,,-r." unui iort di pe suprafata lerticall a pere- neral al raporturilor formd-spaliu posibile in iucra-
rea lui, dar nr-r poate prevedea cu exactitate colx-
reiui de unde e atirnatX.
itt:zigia in anumite momente izolate in timp.
eclert.rpSlti-ciatcruoprriultet;eiranicpsouprluapnnteul tp1{a,".dior"leo1ps,tin,.rct-alo.irinin;itnord-poecrcei orlmror'rrbniplneoar't'llii'-i: Alti abordare a cineticii in sculpturl se ba-

biliii.tile ambelor ;rlte. Bontecotl lucreazl ca pict"r zeazi mai degrabi pe calitatea miqcSrii decit
.:incl oreanizeazi elemerrtele linilre ale con'tnr'1ii-
lor. ei si'coloreazX f<,rrnele bn-rte .'r"ta5ate cl: sirme' pe aranjamentul p5rlilor. Aceste doui abord5ri nu
r,e exclud reciproc, ele tind s; se intrepitrrrndl gi

..i se influengize reciproc. Orice artist care alege

rnilcarea ca pe o caracterisdc5 majori a sculpturii
.,aie {olosegte forme articuiate intr-o interrelalie
'oagiai5, putind insX accentua mai degrabi carac-

iaz-ifi'"*i;J;i;itt.:;"i;elt:l.:fl"n'rr'f'f?iju-iJfi"'fT;"l."'.i;l*;m.::i*tii"";i*i!inHbi$t]"rci,#;'-Xt.-ip*i^rr-..lil'*ai,";"e"sdiibsial.ei".Xltmiciie;i.Eiio;ti.".plttp;.ittittt--deoe"'"-s",z1llilete-oiclilpzie*rrt'enreiulc,oappiordbtisii.no'i'eXn*ls'rest"t"ttterribltuiiptlnctoilcie"uroltr{ittt'nlqttcetieEeetitlrrsiz'ilud.rees.ipetPiica,nrsoraelraeedirnecuepuaac5tcrnr.tresotueel-roadsanetcueezat'sa^'l'aa-re1eetlli ritmurile unui magnetofon anexar care difuzeazi,
o inregistrare amplificati a bXtiilor inimii. Prafui
a.;t;p';"i-c;.ie-"eJ:.;n.s,;.tp,iu^;on^1r.td'or.d,;,;e;;.oi;i;-rall.;rnfo,,,luerot,,,nlil.rlll.rvouiipi^les:e,.'dXri,r"e.ror.ini"p,ct,urs'ilil"-ti9p-;il,'eit*iaai.'spfpgatriutiejneius.lgaliulnJjpldg,citqtiire'r;iesld.ecad'gia.rrltaeruat.ta^usap,ulureebsntiaiiaedv"srciuarctsPmi'araplintutrxue9---i este un rubin Lithol, un pigmenr roglr strilucitor
cu greutate specificl foarte mici gi care e pus in
r.il,i.ele pinii ia maree $i talaz torerllral' ' ' migcare de o rnembrani de cauciuc bine intinsi
r;."E"o.*r...tninp1,e.1t.eEini reJparpoidtoulcttel rpilerecdeed, esnctu(lpfitgu'ri3c2in9e-- la partea inferioarX a spaiiului deschis. in partea
superioari a deschiderii, o lumini intensi e foca-
imtnPniirunlae;rezvltitsuneiic;crtie'tr.d'ieeireaRnnesseamai'fuuccgepoinkp.srrttea.loet'n.e.yat'adu.o$r:eana,r,.roirS.sl.ru.."oaetgJuttr;i'utirt1rct'nl*tlr"ilieot;tc!:t'.iJra;ftop-tfaort:a*tlitrralL'mm'at"#tucitegea[";:rir.iiataas'l-lpiav,c":cul,"ielat.ii,tXmj;is:t"p.t'ipiiioieiicupa,ts'r1uotaiemlrsou?i'airdbpa"teee"imlrfniiiataiaitinirglpl-tie-r'-i
;a;t;;,;.;t'f;tb"i"iliil*"i';;i";tt;i-,i"'.sia,ia^nurii.al*dib"tiisti,tiuo,d"nrest.tiu;cdnueidloidfcaeaarreettn'ocg5rieuii-timiinsui5unscscaoetrirpemtsibucoilulleiici.-l<attaa1rrce'x-- iizati printr-o lentilS ca si lumineze pigmentul.
l:.fectul e acela al unui nor misterios, aproape ir-r-
r;;r"'ii;iiulilt;ilii;l's;i;"ri;t;"e;i;;irsi;lr;ai;mlri;ililn.iir."'cea*ie;rpide1-ueltet;t;um.[oll.i-be;ta";s'n.n;"et"rirltmaovptarlroeetio1bno9ric,l6puSi0dnipo,iet4eiiectag"hcmprrttaaeadatr.r.eeurii'pnanadatinrumoatuntbmcemcileneptxcnsagt''iaruerre-Jnladoa'itue'r- sufielit, care pulseazi ca rin iucru viu, o prezenli

]s;aI'cudaut"rolC1ptDeatuo5lrur6aqtnal:eai'n.6Htd-u;.tant.rJ"raitcstte""sFi-t"pefi),u'imln,"oaopvnuarsilvidiai,neuJdescaptoinrcinniD5s. utpprpuaeulntyooo'uRl'acavtuuelptdrlhdee cle o forma amorfS.
in contrast cu mi;carea din construclia Dupuy-
irn" no, de praf rogu miScindu-se sincronlzat cu Ilartel-Flymans, Bate t'ierbinfi.;i reci de John
(iood1'ear nll are
elemente mobile vizuale (fig.391).
in schirnb, ,,privitorul" e invitat s5. atingi barele
:lragafe de un perete. Barele par la fel, dar una a

l os; incllziti 9i cealaltX riciti electronic. Reacfa

la aceasti sr"rrprizX tactilX sti la baza reacliei es-

tctrce.
ilvidect, nu poli aborda construclia lui
Goo<J;'ear aEteptindu-te sil reaclionezi ca in John
faqa
sculpiurii iui Heirry Moore sau a lui George Ri-
cliel'. IiiSte obiecte cle arti de o conceptie atit de
clil'eriti pot fi plasate arbitrar intr-o categorie de
Iucruri ntirnitl ,,sculp:uri", ele sint insi de fapt
ir fel de ciiferite unul de aitul cum este o carte
cle versui:i Ce un manual cie fizicX aromicX. Ob-

,,cii'aturul trebuie si abordeze aceste obiecte, qi
allele la fel de diferite, in functie de datele lor
pi'oprii, reacgionind Ia stim'.rlii prezennli de citre

altiqti, Ei trebuie si caute ce anlrme ii oferi fie-
care, fXri a-i pretinde sX se c<rnformeze unui set
pre.conceput de iimitlri care definesc naturii sculp-

trtrll.

Copitolul t t unititi de coi:rpresiune aparent suspendate in ner,
clar in r-e:rlitate sustinute cle sirme fine intr-o re-
ARHITECTURA iea reirsioirati comple.'ri (f;g 39.2). Putem insi
Elementele plostice crrlrcepe cea nrai nraie parte a sculpturii fiiil a ne

interesrr cle uloclul in care sint solidarizate formele.

ln r.rhircct'.rrl, metoda folosit5 pentru a face ca
elemei.itele separate -.i adere intr-un tot constifuie
,r parte ir-rtegranti a proiectului. Din acesr moti\',
naterialele alese cle cltre arhitect, rezistenta aces-
t()r irlirteriale 9i rnodul in care ele sint imbinate
ri)€ntrLl a asigur,r stebilit:rtea clSilirii clevir-r o pre-
{r.Lrpare primorclialX in collceperelr ur-iui ;rroiect

er]ritectural.

A'Iuite din ceea ce s-a spus despre nati-tra sculpturii .iiir:rdJrehririe,tieanlc!,rt'roo.rrrbqi ientrsdei,tbuufruiiensqtsriiaIn,sfiserteruaacsiiitrzfiera:l1tlc;ociirremrelaattieei ,rioatfnleecrledit
iiardirii forma, spaqiul qi varialia texturaii. Aceas-
s-ar putea aplica la arhitecturi, amindoul avind
in comun elernentele plastice ale formei, spatiului, r;;. con6iir is ideali e rareori indeplinit.{. Existi
terturii, materialului, liniei qi c;,rlorii. Ambele sint
forme de artil tridimensionale; ambele se ocupd edese:r factori soci:rii $i econornici cai:e ar"r ur1 efect
de organizarea formelor in spaqiri. ExistX efectiv .lsrlpra proiectului arhitectural, silindu-l pe arhi-
nnme roase. exemple de arhitectu vi care pot_fi pri- tecr si 1-euunle la soluliiile ideale iri favoarea unor;r
1'rte ca plese monumentale de scttlpturi. Daci e r1I;r1arcelicpea.rtPei,ctsucru'utiiliqci1secpurlcpstioi;rnirilie'i:crtir,stuirlit.rici.nr
si facem o distincqie intre aceste dorri forrne de lor, arhitectul ?nsi rareori ntai
un grup trebuie neapXrat rea-

art5, am putea-o defini cel mai bine iclentificind ;iirzeirrrseoaalnpiesraeui este. O
rlouX aspecte ale arhitecturii care nu-qi au un co-
operei de arti si pli-
reasci iniillarea excepgional ii a arhitectului, 9i
res-pMonacileinnttiini, scutrpturX. este o artd f wncSiutald. nirnrai r,rn client
va permite artis-
arhitectura iLrlui si-5i puni in practici doringele fXrX a jine
O clXciire este inilgatX in vederea atingerii unui
anumit scop practic. S-ar putea argurnenta cX gi seaura c]e cosr sau de gustul clientului. O evaluare

sculptura firncgic.neazX in vedere;'r unui scop, clar iririci a unei clidiri ar fi nerealistX dacX s-ar
scopul artei sculptorului se lirniteazX ia comuni- neqlija rclalia arhitect-ciient.

cai'ea simboiic5 li la evocarerr unei reacqii estetice. SPATIUL ARHITECTURAL

,\rhitectr"rl poate dori si includl in opera sa aceste
douX 1;rincipii, dar este obligat sX se ocupe 9i de
r;rrrblemele asiqLrrii:ii unui spaqi,-r adipostit pentru t) cladire poate fi pelceputX fie din exterior, fie
riin interior. \"izuti din exterior, o simpli casri
i funclie umani specifici. [.,-'lnonoibaslaerraaleri]for rcmaareupnruiivecu;rbe rnodificat (fis.393).
in al doilea rind, arhitectura e o art| strwctn'
rai;. Cbiectul de arti proiecmt de arhitect e tot- aceasti clidire diit
deauna destul de mare pentru a necesita un srs- utradii nu-9i poate face o idee exactX despre dis-
tem structural care sX-i confere stabilitate. Existl pozigia inciperilor interioare. Pentru el, clXdirea
cxisti ca o form5 geomeric5, str5punsi de des-
sculptori care pun \a baza imaginii produse siste- ,hide,:i pentru ugi qi ferestre. Odati inXuntru, el
mele structurali ale pieselor lor. Kenneth Snelson,
bunSoarX, uti\izeazd scurte tije rigide de metal ca nu rnai este capabii sX reaclioneze tra infigigarea

rre , a re$edinti a sa (lig. 396, 397, I-XXX). Pereqii
-{&# ,ic sticll riu ac-tidoeneaz" ca [acr()r de izolare a spa-
d-h Xh? l-. r-TJ { H.--f Sr,,'u3* r^".:r; qiuiui exrerior cel interior. Zidurile rranspa-
rente ii dau privitorului o idee despre forma
nY fHfil)l::J dreptunghiularl a clXdirii, in timp ce reflexele
lu L ",,.n I ,r iclei ii int?rzie perceperea interioruiui. PIanul
lHm4_I \H Ll

P rr n,;

n t.',.relcibteeusctileeai sl"t"ariuceoclpteueriraiigeudldueoifigmniiircneoaalotiafonderemleceXciit,eredsuavsrotrlicnuoenrne:cueicpoilnnia--

plrcrilci ia. lI5)reuiiraetito(ftigo.pe3r9a8l,uii9J9o)hnosfoenr,i casa de oas-

un puternic
, (rnu'.rst faqX de forma cubicX transparent5 a cli,-
,iir"ii principale. Ea ests opac;.. Deschiderile rela-
tiv mici care-i stripung lat'.rr-ile nu fac decit sX

L.-iXX. Plzrnul fig. 336 (Glcss Housc, iJcu. Clanaan, irrrensitice senzaqia de opacitate a masei sale exte-
rioare. Interiorul casei de oaspeli r'ldegte incX o
{Jonn.).
dat5 dorinla arhitectului de a izala icrma li
exter:ioarl, sculpturall, a clXdirii; casa devine un spaliui in acest proiect. iniuntml configuragiei
a construit o serie
volum de spaliu creat prin plasarea peregilor, par- celxete1ri.oroalrlie-bcaaldadcehbinlo, cc,reJoinhdnsuonn spaliii rorun jit tn
doselelor qi tavanelor (fig. 39a). Vizitatorul, ro-
tindu-gi privirea prin hol, igi poate da seama de ir.rrerioml cubului, o surpi:izX pentru vizitatorul
.are.se agteapti ca interiorul si reflecte formele
dimensiunile qi proporgiile acestui spagiu. Ugi aflate
exteIr0a.f e-
de-o parte 9i de alta a coridorului ii per'mit sX
Spagiul in arhitecturX e creat 9i delinit de
intre in alte spatrii, fiecare oarecum diferit de ce-
c,"''nfiguratia, pcztgia qi materialele formelor utili-
lelalte ca mirime qi proporgii. Ferestrele ii ingX- 'zate de cXtre arhitect. Planuri opace a;ezate in
duie sX vadi mediul imbiant inconjur5tor. Aceste
spaiii corelate.existi intle limitele zidurilor exte- ir-:-nugtiheiuvroi rdrperpotdeuucneuul nfasil;ladteiuailrtrutel r$ioi raldc5etufionrdmao
rioare qi interioare care le inconjurS, gi degi ele Lrnui cub. Iifectul acestui spatriu va ii direct legat
umplu casa, secgiontnd-o in rtr-ulte volume diferite,
cle volumul conlinut de planurile opace. LIn vo-
fiecare dinre ele poate fi vlzut qi inples numai lr.ln: spagial rnic cu tavane scunde o rra afecta pe
cind privitorul sti in interiorul lui sau studiazX persoana a"flatX in el cu tr,-tul altfel decit un spa-
un plan ce reprezinti grafic organizarea spalialX iiu cu proporlii similare, d:,.r de dimensiuni spcrite.

a clidii:iii (fig. 39s). llacl pianurile folosite de cXtre arhitect sint de

In casa colonialS existX o anumit5 asemlnare sticlX, spagiul conlinrit se r.a deosebi de spaliul
iinnttereriofor.rmlnelemeaxjoterirtiaotreualuliocrl,Sadmiribi eqlei irDa!.'ent simlit de un observator, iar ambele aceste
spaqiile din
aspecte volume spaliaie pot fi controlate prin proiectul
ale

clSdirii sint dreptunghiulare, iar dimensiunile exte- ,r lhitectului.

riorului dau o anumiti idee despre dirnensiunile ln mod cu totul evident, configr-rrajia formelor
interiorului. Un exemplu de clXdire ce pare a in- rtilizate de arhitect va configura spaliul. Chiar
:,i fotografia plan5, bidimensionaiL a interiorului
tegra forma gi spajiul pinl la punctul in care iiin Trans Vorld Flight Center, de la Aeroportul
acestea devin aproape indiscernabile este Casa de lnternal;onal K.ennedy, New York, operi a lui
sticlS (Glass House), proiecrat5 de Philip Johnson

F,ero Saarinen (fig. 4C0) transmite senzaiia unui Toare r.c.!te e{emp1e demonsveaz\ influen{a
scpleagfoiLrrmineclheisfl_ucidaree cr-lrge prin cl5dire,
de beton sub forma configurar princi;:ali a niateriaiului gi sistemuitli construciiv
unei-serii asupri f',,rmei in arhitecturi.
ciinamice de volume curbe legate intre ele. -pt,ire.iicb.illiictigi liarcaelseteil'mr afotermriaeiecaarlee
E coirstfuctor'"t-
lui contrazic ca'
s;i
racteri;ticiie toi inerente sau sistemul
MASA ARHITECTURAIA :.i cliCirii. Ln exernplu evident poate structural

fi intilnir

Xd'{eurlrieliddinitnrernfoartmercialeledleezfvoololtastiteedlei c5tr-e ar}riteqi in :"est.r.r;rantul de autostradl cu doui ,rrce nestrllc-

din sistemul :,,rral:, <1,ri J oat'te proeminente, ca parte inte-
i:me;raiutrellrt;e1;,'lii1it1cdupitrie:i{tiprc;eolectctutfiilcueig1Ximlsigitie.tin4dt0el5s-)lt.sielEumrxeierrimseatpo, lreiinceceisuttisemitri-'-
structural ales. Forma conicl simplS a corturilor
ir-rciienilor de cimpie ameiicani e cr-eatX de prijinile
afezate in piramidi 5i acoperite cr.r piei s,rr-r pir:;ui
(fig. a01). Ci5diriie consrruire din piitr,r sau cXi,i- purii al* arhitecturii. Catedrala St. Patrick clir-.
rnidi clepind de metodele de agezaie gi iegarc folc,, i{ev.' 1,.,rli Citi' {{ig. 'lC6) este o clSdire reiativ

site pentru inXlqarea zidurilor qi susginerea plangeelor nodein;i c.,nsti'uitE intre t850 si tSZg pe un sche-

5i acoperigului. Formele ce rezultX din icesre sis- iet r:retalic. Arhitectr,il a dorit si creeze inrpresia
ci ecliii,'.iLr1 e construit in intregime din piatri.
teme constructive tind sI accentueze pianurile ,:a bi-,crita gotici Saint-Ouen din Roucn (fig- aOZ)'
\/ert;cale gi orizontale 5i unghiurile drepie. Cin
se u-tilizeazi arce, boili qi cupole, ele adaugl curi-.e Fcx'rncle iaiedr:,riei St. Patricli att f ost proiect:rie
cu reduii sau chiar nul5 preclcupare pentru func-
;i sfere vocabularului formal al arhitectului {fig. qia I'r1. structuralX 5i, ctt-toate-c; la- suprafe.Eele
402). eKterio.rre s-a fol,rsit piatri, unele dintre bolgiie
inter;{rai'e ;r',r suprafele de ipsos imitind piatr;r. Le
lntr-un mod asemXnXtor, clSdiriie administra-
tive ?nalte din olel si sticll ale oragului contem- acest caz, atit forma cit 5i spaliul, a"a ctlm ;llt
poran igi datoreazl in mare parte aspectul narir- f[g)oi5rsnttupcr.,ii:tnrcic.ueip,runteeaierdeeeriua_iaufrohl siqteticrqs-tii,rsmntea-armeuau- lfuodnseet-ipcduoonsresitnritnlrect1i<eelc.-
rii construcliei lor. Rectangularitatea ieverX" a .iui u....,, iiuzie rrrhitectr-ir'.r1i spre a satisface q'-is-
Seagrenr Building de MiEs van der Rohe (fig. 4Ciy. tul e ,ietic .ri .l.celore c;1re lu r-izttt li utiliza t

din Ncw York, rezultl din faptul ci irhite:tu]
a utilizat grinzi de ogel relativ scurte legare sui,-
forrna unei reqele sau colivii verticale gi orizon-
tale. Clldirile ce se zXresc ling5 Seagram Building :1ce!1sli cliciii'e,

,;rriinmtilnaidrsliptsai,ateucleubeettoioanst,ienetcleXcovsnXisdntetrsupcitlaeaccianetetere'-lcioufompraimantirieScr,al si- SUPLAFATA $I MODEL

ci- iN -\RHITECTURA

de
cutie. SX conrparim aceste clSdiri cu aerogara
TWA (fig. aOa). Form,ele exterioare ale acestei Textur.l nr-r e mai pulin semnificativli iu arhitec-
clicliri repeti migcaiea fluidi a acelora diir inrerie- turX c{ecir ?n sculptr-rri. Piatra, cirXmida si lem-
rul ei. Irle rezuiti din utilizarea betonului armat, nmtuuorlidi-u-l materialele primare strlvechi ale arhitec-
care a fost turnat in cofraje de lemn aproape in-
tocmai cum e turnat aluatul in formele de coz'-- pot fi ficute sI alcituiasc[ modele prin
nac. Betonul fluid a umplut formole gi, odari ir-
tirit, a produs un grup de cochilii elansate de bc, irr'care sint inillate zidurile 9i pelelii des-
pcuirlciratr-e'ric;$snastur,ulpesrcinairnhsitiegci l.iri.rpaotutraofloerr.i,
materialele

prilejuri de
oroiecte testurale. La Crane Memorial Librar.v
ton, r"rimase dupi indep;rtarea cofrajelc'r de sus- ;s (fig. 4'18) din Quincl', Massachusetts, F{enry tlob-

tlnere.

son l{ichardson a specificar pentru si-rpra{eqele Anumite materiale pot fi preferate de un ar-
majore ale z-idurilor piatrX de talie ciopiiiX rustic
$i aa-s-idziesppua.r.aiaeriaenljaarebaazbaloclcXudriirlioi.r hitect ce doreEte sX integreze proiectui clXdirii
in drepiunghiulare
Deasupri bazei, sale in amplasamentul pe care e construitS. Un
taru-0foaspt aorregnantSizastep'onLtralonceuirtiatdeecmeXcroimntiravsatreiaazteS
in- extraordinar exemplu de asemenea abordare a es-
teticii arhitecturale e impresionantul complex de
cu
regularitatea. .cecliunii inferioare. Suprafeqele pie_- edificii proiectat de Frank Lloyd Vright ia Ta-
trelor, cioplite mare. asiguri o unitate texturalS liesin Vest, lingi Phoenix, Adzona (fig. ,{10,
pe intreaga ofatna-rdoin,ucrneeenatacleitacteonfcearXdcelXfdorirtXii reoatrse.-
zistenlS Ei 411). Construite din piatri locrll ;i leinn, for-
Cirrbuce de piatri sculptati accentueaz; deschide-
rideielaeiiuprrnedenriitl-rScuo, nuoci5etp5*iirii efpeuzreroesnrtXni'eicde9ei conrribuie ia rafir-ra- mele acestor clSdiri par aproape crescute din de-
in esenqX. Acoperigul
varialii de suprafagi d5eirrtiui lqcai raemleplianscaomnjeonaturil.uFi oi$rmiegieisgeisctexoturcilaelitcait5e-
mai fine, creeazd, un conrrapunct texrural la zidd,-
.i:r r,ie piati:X, fXcindLr-i ecou, dar subordoninrJu-i-se. comunl in soarele qi dogoarea clegertului.
l.inia tiglelor de pe coama acoperigului clX c pu-
]te;rr:naict:rXaginecrehaeieerieemoerinetoenlotarlXasfiamfaetdreiciegiinctro-nutrnibutoiet SX comparXm aceasr; intimitate de texturii gi
crerent, dar clinanric. Clriar qi aici ins5. r-nodelui formX cu separatia sevelX dintre cl5dire gi linut
r.crtical stal,iiir de rigle aeirl orizontalitatea de intilnitX la Casa Savoye (fig. ala), al cXrei arhi-
bLz5, ofer:inc.l o recapitula-re finai5, nervos per1at5, 1cct, Le Corbusier, a utilizat beron pIat. sticli ti
a temei ta*ile fundinentale pentru clSdirl. oqel spre a-gi izola opera de ambianqa ei naturali.

LTn exernplu mai recenr de exploatare delibe- Casa Savoye ar purea fi situatX tn multe ampla-
sarnente diferite firi a-pi pierde caracterul esen-
rat; a texturii ca ele;irenr arhitectui-al major apare trial, deoarece ea pare a fi proiectat; ca o unitate
}a priml-ria ,.i auditorir:rl nrunicipal din Kure,' ja-
ponia (fig. 409)" :\cest d-leunczloSdSiarikaal:rfroras"t separet; qi distinctX, incliferenti la infiiilarea pei-
1962, fiinc'l compiex saiului inconjuritor. Abordlrile arhitecturale ale
tern-rinat in lui Frank Lloyd Wright gi I-e Corbusier reflectX
opera lui
Arhitecti"rl a ales ca maieiial priniipal pentru cli- doui adtudini estetice majore in constrncqia con-
ciirea sa bercnul turnflt. EI a'pXstr.it pe majorira.- temporanX, gi in fiecare caz texturile materialelor
tea suprafelelor" exprise din interior si exterior
texturile create cie cofraiele ile lemn care all slls- utiiizate sint de o mare importanli pentru efectul
iinut ;i rnoclelat materialul lichid omogen. Betonul total al arhitecturii finite.
relilrisa-t, cri c'rmbinaqiile sale de treregttlaritate a
LIhIIA IN ARHITECTURA
suprafelei gi de model repetiriv, e pus in*conrrasr cu Linia e un element secundar in arhitecturS, ia fel
suprafala strllucitoare de plXcLrgi ceramic€ albas- ca gi in sculpturS. Linia exist5 pentru arhitect in
rre care acoperX tamburui auditoriului. Ceramica
glazuratS, puternic reflectai-rt5, silueta formelor (fig.,+15), in marginea creatX
qi strXlucitoare, are
,' iluenlX ce intensifici curbele forraelor lmbricate de o schimbare de plan sau la imbinarea a douX
de ea. Suprafala, culoarea gi forma auditoriului
se.,opyn.clXdirii masive, *gsrorrsuiecrt-ugr;ai nulare, a pri- sau 'mai multe plane. Futem considera cI gi axa
intr-un enunl
mlriei, leginci cele clouI unei forme sau a unui volum spalial are o cali-
viz.r.ral coiltl'tistent 5i interdependent. tate liniar5, a5a incit Seagram Building (fig. aC3)
56
poate fi descris ca avind o puternicX iinie verti-

cali, ceea ce inseamnX cX se subliniazl" o ax; ver-
ticalS. Ne putem referi gi la liniile verticale create

de forrnele elementelor metalice, care produc mo-
57 cieietre regulate de i:e suprafala aceleia;i cildiri.

Pe iingl aceasta, multe tr:isituri lr-1-ritecturale- falade ca aceea de la San Miniato al Monte din
atit exterioare cit 5i ir-rterioare, furr-rize;rzI efecte Florenla (fig. a1S) pot fi conturate 9i imbogigite
iinilre. Prir-rtre accstea se nrrm;:r: ben;:ile oriz-on- de o combinaqie cle materiale in diferite culori.
Uireori, culoriie par a fi fost alese tntr-un efort
iale cnnoscute sub numele de ,.bandouri". ciulapii de a contrazice integritatea structuralX a clSclirii
ap:lrenti ai constnrcliei cu schelet de lemr.r, accen- dec'rlate cle ele, de a den-ratedaliza ztdd,ria cu lln
rnr-,del agresiv de activ. De asemenea, efectul de-
tui r.er:tical al coloanelor ii pila;trilor, ciirecliile corativ il niozaicului si ai pictru-ii a fost adeseori
cornbinat cu un continut simbolic pentru a realiza
iii-riare ale parapetelrr qi balustradeloi, gritzile de arnbianqe arhitecturaie captivante. Interiorul bise-

i.1\:an aparente, cornilele fi lambriurile. Orice ricii abaliale benedictine de la Ottobeuren (fig.
f orrni lungl gi sublire dintr-o cl5dire poate fi 361), din Germania, constituie o ambianql de
,:iiitI ca r.rn elernent liniar. Ca detaXii ce leflectX f iuiditate spatial5 qi fantezie a formei in care
iur.rrinr qi arun ci uinbri, eie ofcri un llrodel va- crl{yrponentele strrrcturale, sculpturale qi pictate se
ri:ri>il de linii ;i margini qi impart perelii interiori
sr-ln fatadele extei'ioare in se qmente gei.nre trice, contopesc ?ntr-o relaiie pulsatiil. al cXrei efect

rccst din urmi efect rlepiirz.incl de n.r,-,inerltLrii zrlei,

eie anotin.rp sau cle calitatea i]uminatului artifi- e :.eiraI ii de propolqii ioplegitoare.

cial. Arhitectul japonez N{inoru Takeyama a folo-
sit culoarea intr-o manierX agresiv5 li plini de
in pr-oieetul siu pentm Palazz,t: ltr:r,rcellai (fig. o clSdire
1i6) clin Florcnta, 3.rhitectrll renas.el'It;st Lec;ii v,,iosi^ pe exteriorul unui 2-ban-kahn,
iJatrisrr, r\lberri a pistrat zidurile plate si le-a cornerciali situati in inima oraqului Tokyo (fig.
4i2). Aceastl carcasX unici adiposte;te paisprg-
.lrticuiat cn un mininum de detaiiri scuiptr.rral sutr zece baruri, mai multe restaurante $i o sal5 de
iocuri. Tratat ca un :rfig tridimensional gigantic,
r:orni55, lir iinia acoperi5ului. Separ:rliile dintre proiectul inclLrcle panouri de sticlX refiectanti ce
blocurile cie piatri individiiale si benzile pila;tri-
ior sint plecise, regr.ilate gi relatil superficiale. Ele oelindette migcarei citadini Ei lumina varia'oil5 a
arllnc; umlrre care liniazi fagad,r ca liniile atent

plasate cu ajutorul c5rora Lln clesenator cli.ide un

desen. srlXzii qi a cerului deopotrivi, alcltuind un contra-

Edv'arc{ Durell Stone a oi>1inut un rezultat punct caleidoscopic in raport cu ziduriie voplite
liuiar foarre diferit in proiectui s;u pentru Am- striiucitor. Festiv ca o cl5dire de basm, Z-ban-
i>asada Stritelor Unire din Ncw Delhi, india (fig. kahn-ul i;i proclami destinagia recreativ;.
-liZ). Acolo, gi'itarLrl deschis cle gipci c:rre acoperX
crlcJina c()irceprlt; ca un atriu moclifica lumina Odatl cu noile clezvoltXri in tratarea rnetalelor
peniru a le da un colorit integral permanent)
ii-rte:rsi a zil"-i indiene $i arunci pe alei 5i pe su- l.rdat7r cu progresele realizate tn ciomeniul mate-
ale bazinului un rnodel rialelor plisi:ice qi cu tot mai larga lor utilizare
i..l;:alelele reflectante ;i variabil. Atit lunrina de iir construcgii qi odati cu inlelegerea mai prolundX
rumi>re pestriq, striat
cit a funcqiei psihologice a culorii, e cert czi acest

si ciidLrra sint cor1tl'olate de acest detaliu organic tactor va cIp5ta o insemnitate gi nlai mare in
ii clecoratir'.
ar:hitectura viitorului.

CULOAREA iN ARHITECTURA TUMINA

Triot>atdreeir;ui ne;rrtdereio-aarlennagleulc.liXl!d9i.r.itlo.ir, supraierelc inte- \{ai mult chiar decit in sculptur5, in arhitecturi

au cipitat o de- 't9 lumina s-a alSturat culorii ca principiu funqional
cora!;e policrorni. P5rqile tridinensionale ale unei ta

5i expresiv. Prin inr.entarea si udliaare,r r-lecrrici- cl:rri adurinistrative tipice necesiti zone centrale
interioare ce arr nevoie de lumini artificialX pe
tllii pentru iluminat, arhitectul a a\:ut .r ocazie
ele a reconsidera multe diirtre limir5rile prc,iecr5rir
rcatX durata zilei. lJe-am obignuit atit de mult cu
de eclificii priblice Ei private.
f^ol.oDseibpi.leendsepnagtLr.iiledei.nhte-rrmioianarerrimatpuurnaelIappernor;reucra€ ]umina electricS, incit chiar atunci cind, dupi
apusul soarelui, vedem din exterior ferestrele lumi-
face
care r-rare rl.e clXdirilor noastre, ne punem rareori pro-
utilizau fereastra ca pe un dispozitiri cle srrXpun- bleina crim i-an permis ele arhitectului si-i plani-
gere a perelilor. Aceast5 necesitate gi-a a-".ut r-a- fice spagiile inter;oare (fig. a03). Abia cind se
lorile ei pozitive, deoarece fereasrra a purur i';
tratatl in multe modalitSli satisf5cltoare clin puncr proclnce o pani in releaua noastr5 elecuici ne
dXm seama ?r. chip dramatic de interdependentra
cie vedere estetic. Ea a purut fi configurari sub, dintre proie ctLrl arhitect-.rral modern gi sistemele
forrni, de goluri ce puneau accenre ritmire pe
sriprafaga zidului (l'ig. al5) Ei decoratl crr rnultir. c'le ihrminat.
ce adXugau v.rrialii s-uiprrrr.rle s.'.u noraii; crcmarice
Experienla plicritl trliti de mulqi in perioada
Crlciunului, cind iumini colorate dau strllucire
zonelor interioare {ii exrerioare (fig.419). $i, fi- uoplii e o cJemonstralie simplX a potenlialului es-
in aria fereslrelt-r r*iic al luminii. O utilizare mai dramatici a lu-
regte, ca in catedraiele gotice,
hseuipriuntaeadimniounntatruslticmldalciloolrorsapt;adspi rinetearioiranrbeog"aXltei minii cu efect decoratir.' poate fi intilnitX in Pavi-
edificiilor, introducind simultan imagini picturale
lio;rul elve;ian de la Expoziqia universali 70 din

5i decoratir,'e ce intregeau cu sernnificajis expre- Osaha, Japonia (fig. a20). S-a construit un ,,copac"
sivl funclia bisericii (fig. a13). de alumini',r cu l5 bCO de surse luminoase, punctele
iie eirergie luminoas5 fiind astfel masate, fnctt si
Lumiira alrificialS.limitatX disponibilX pe aru:ici
tirrclea sa restringi. rnilirnea inrerioar.elor. (u e:ice;'- dea impresia unei forme arhitecturale. Deqi acest
cqaiarec-ii;ei npluiltoerauceploerrmmaitei bcohgeagltiri.iqailacusudbasrteandgeiamilincae,- e cle fapt mai mult sculpturX
rlltX de o ihirninai'e imbeigugatX. r'.euc'ptra-rcrni, decit arhi.
cl siigereazi posibilitXqile de utilizare a
pfielinrtnml aatedreiafilneilefotrrmadailiEoinsapleaqdiuel inimparrheij--
lunrinii
iecturi,
nruire. Cuburile transparente din aceastl construc-
Corpririle de iluminat cu 'rlei ;i, rne.i apo;, cu tie ce. par sX. exisre in spaliu iqi d^atoreazX confi-
gaz ir-rcepeau guralia poz-iiiei surs;elor ltiminoase in minunchiuri.
si influenleze proiecrarea clXdirilor
particulare ;i publice, .1",' rS.pindirea iunrinii elec,.
jrterilicceteadreiee.{rlPtoinrcieui'iiannldefXcccluuSrdzpiirdoilrseiribia-iflceXifmeosintnfiseot,ruacltoivenertu5suiieirbalbpccruou;--I In timp ce h-rmina din fotografie luatX in amurg
n9iuintifidliqeinsdiruScetuargarazmidBuruiillodri,ngins(efiggi. a03) e
zidurile conti-
Pavi-

tuturor ce,ntreior urbane, putem ccnsielera rtili- iirrnului sint create de lumin5, zonele intunecoase
zarea ferestrei in aceste strirctui; conteniporane din construclie jucind rolui de ,,ferestre".
ca fiind ictreniicX ?n funclie gi irecesitate cd udli*
zarea ferestrelor la cliciiri aclim un secol. E ade-
."'Xrat cI fereasrra ingiduie luminii si treacX prir-r
zid, dat l:r fel de aclevlrat este cf zidurile inte- SISTEME DE SERVICII
r:ic.are $i perel;i despirqitcri cjin aceieari ciidir"i
moderne restring poiibilitatea r-le a folosi iluni- fi.or.rhitectur.r, conternporanX nu poate proiectatX
natul natural Ia spagiul perimetral. l.urnina nri
poate intra de sus, ca in construcqiile mai vech:, s.r* inleleasi fXri a zXbovi pulin asupra citorva
cu un singur nivei, iar lungimea Ei lXtinrea cli- 6S
alte sisteme care, ca 5i iluminatul, au devenir fun-
,-];rmentale incX clin primele stadii ale planiticXrii

iir pregItirea clXclirilor complexe. Sistemele de in-

f .'. :.:i trilAfzAi?:2. F - ,l

,l i

11

v :_ _-__,:-f--1 __

t' ,.""-'li !r ,, Aq .,,1 'l .

LL,:uiXil;>i :Ni.erI,..iia'i,ric'i'oSli:U;ullDtai,nrltnp. e$nit;r:r-suopc:'iila"tleii,aadrirri:l"setc;'!:l;:i:hPlri5c'i l.q!l-tu..r[--' 1mr fiir
csiPi(Ar+c12eplu1jl)ana)esit{ln.irlp.ifuoiuluclil.iliapeuplaitunaeliri.pnaripiSdiresrllcac;uiaariifnunlocrbccarinut,e:ialtn,clrnoisr(ci1,CdlOiruCiibirnmu)feifir;rsicjtcbnca{dceh7aajoie):ettmrLi;c:(;r;l1op'ci(d(3)nan5v)dtr)tlitrieulipgfcmltncf,luuttetdueiip'rnilci;airduti{acrlrdir8oietec)e1;l;sp'r'ea-r,(;acpn:cinui2acnuirrt)xrastsieirrdnide;ntc]rsitinlf-ifurertt:cnaru;cntgrruotee(drdr9ali;;;)-: :
paiooselei-crl pianleul din gr-inzi de beton afrnat: (1:li
iitt pr-,niru materialc; (i4) lift cxprcs pentru restau- r{ I
ranl,rrl l'o.1:tlr,' si nh'r'lui panoramil.
ifiD,
I{httGrL'

ili i- r

i

I
I

ciizire gi climatizare necesit; spafill pentru instala-
rea unor utilaje de mari dimensir'rni. I{eleaua de con-

ducte necesari pentru traitsporiarea aerului ricii,
orificiile rie venrilaqie care sd iwnizezegi si evacri-
eze clldura in iruncteie crilice, toate constituie (]
i,XlililI. Si-'( iirine ]--r'in aripa dc sud ;i plan. de la
parte a proiectului totai. Instalatiile <ie apX 5i canal i-j. ,4:11 (Itt::titttittl Ia Joila,
S'crllc, California).

ireb,rie pl"r*t" astfel incit sX coincidi cu organizarea
'ziciuriio? 9i pereqilor despirlitori. Ascensuai-'ir ri
escalatoarele consum; mar-.i volurne de spaEiu,5i Ciadirile prcriecrirtc cle l,ouis l{ahn peirtru Salk
lnstiturc oi Bioi,rgical Studies (,lig. a21, LXXXII)
ele trebuie si fie de asemenea ampiasate in con- rint alcituite dintr-un bloc cu trei nivele de labo-
formitate cu scheinele de circuiagie gindite pentru ;.!tLrare scpilratc clc cioua nirelc cle serriciu. Nirte-
o clXciir* speciiici (fig. LXXXI). ,ele cle ser.',-icir-r sint astfei amplasate incir sX per-
iJnele clSCiri foarte specializate pot necesita
iirstalarea unor Lltilaie pent.u numeroase servicii iritii u;r acces nestinjenit ia sistemele electrice, de
legate de destinalia 1or,'iar costul pregXtirii aces- api-canal gi rer ce pot fi dirijate citre laboratoa-
toi servicii poate depiEi toate celelalte cheltuieli
impuse cle coirstniirea ediiiciului. rele de deas'-rpra etaieior de serviciu sau de sub
62 ele. Proiectantii Institr.rtului Salli au c{orit sd asi-
t.l Sure iir-j qiaci exiraordinar de flexibiiitare pelrtrli a

se adapta exigentelor oamenilor de gtiinqi 9i teh- orageie trecutului, luind in considerare factorii ca-
nicienilor nevoiii sX modi-
care s-ar putea si fie re ie-ar-r influenlat dezvi-'ltarea.
fice dispunerea utilajului experimental pe rnXsuri
.Dorinqa ..rm'.riui cle n fi proteiat, nevoia sa de
ce avanseaza cercetar€,
a rezista qi tendinla omeneascl de a cXuta tcvX-
Pi-AI{IFICAREA UTTBANA ri!gia serceniior atr rnotivat acliunile de.cooperare

Aprmoievc5tuziugticcIonesdtriuficcliiialeloinrd, ipviodtufaileie, zinultcaotnucl eepfolira:-, ce-i r,rnesc. pe oanten^i in grupuri sociale. Aceste
;ardrein,:cciLirlpeXrsi toambeilnireii$tdi efucnodmaurnneitnXt{aileinaloucrfo-irsi tccea{ttizfeerle;
turilor: arhitectuiui de a organiza elementele senr-
nificative ce definesc scopul qi aspectul misiunii avanraje naturaie pentru aplrare 5i pentri,r prodg-

sale. E irnportant si ne amintim insl ci edificiilc o,,,."" i"'.r,lccestr,l lesnicit,s la sulsele r,ie hrani. iri
nu existi iz.olate. Ele sint tntdeauna o parte a unui r,iniimite ctururi, s-a preferat rin lnr'-'laslmeilt clt
sistem mai mare, aliturat elementeioi ambientaie c,llitd!i de f orti-,.r:ea1X-naturala, chiar' .lrr':i el pie-
zenta dificr.rltili pentrt: cei ce ciuta'-i si-r apro rti-
naturale ale amplasamentului. Panta ierenului, con-
't.i.oneze p,-rz-i1i"r respectir,i cir alimente q;i alte rna-
ditiile de sol qr' rocile de bazi, nroximiiatea gi cair- reriaie clei-rEiale menlinerii r ie1ii. Dimpotrivl" au
titatea sursei de api dispc.nibil5, clinia dominantX irltrt a.lete aLtc anplasailleii3 rrrai vuii-,cr:abi1r 1a
-gatoinreiuviptarboiiirctoruqii. rar.agiiie natrtrii sau la aracul unor {:rirlrLlri str5ine,
ace$ti factori influentreaz5 obi!-
,:ieoarece ele pic,:e;rtau L-r asernenea a"i.ract;e ca s',lrse
in muJ.te cazuri, inci.:osebi i:.i
mediile urbane, o ciXdire funcqioneazX in cadn:J de hrani gi apii, incit locuiti,rii it',:: et'au sata sd

ilirurrtc lr.i-.i,ii;1. tn schimbtrl d;,.rur-iloi"imbel-

unui sistem artificial de scheme de circulalie pie- $11t,ate -

tonali 9i r.ehicularS, relele de aiimentare c'-r apX T.a cincizeci de rrile nord-est de oraqul peru-
gi de evacuare a apelor uzate 5i, in sfirEit, in con- .'"ir,, {)u:r.ct'l se a,fii rnine}* ciraciclci incase rJe la
politice inttlnite in
dijiile sociale, economice qi Mircii-.r i'icchu (fig. 422\. l)esco'periti in 191i,
:lceast; retate lnontani decizutl sti cil,rre pe o
fiecare comunitate. $a, rjintre clouX virfuri de circa lOlO m deasupra
nir,rlului mirii. -{-ocrri e extrem cle greu accesibitr,
tot Pe mXsur5 acelolucmueitaor.islo-ar urbanizat, o propor{ie ,.'.rspeirdat la vreo 6C0 nr Ccasr:pra flur,iul'.'i LJru-
rnai nlare gi-a f5cut drum cdtre

centrele rrrbane dens populate. Motivagi de con- 'ir',airrnai-l.ia,pcearreetii'vuearcieicsat ili-lisinecrticnitilcei s'tJeeanscu.rp'igraabriiiu. iAuciie;-i

$tiinta influentrei pe care raporturile dintre clidiri m.{.aur:lupir.acl'4ticXrrtnurrpiiolesiabrilhied,erlpolgaiscaereaa rdaet-iacliuniqnulz}oXnre-
o au asurura formei gi conlinurului viegii omenegti, tcrasate artificiai s a pract;cat o anun:iti. ;rgricui-
arhiteclii Ei urbani5tii au acordat o tot mai mare
tur5, ca.i'*. rlricurn, nu le putea asigura o viagX
atenlie problemelor de planificare urbani. u:loa rii iocuitoiilor de pe at'"rnc;. Chiar 1i astlzi,

Ce trebuie si fie un orag? Cum trebuie organi- transportul cie prc,dnse prii-r irec:itorile plir,e de
zat oraqul? Ce scopuri 9i prioritlgi trebuie sI
urbanistului? Aceste intreblri intre
in vederile ii con-
frunti pe urbanigtti de azi in fatra unor noi cen-
tre urbane preclrm Chandigarh (fig. 436), capitaia zXpacli e ,.r indelctrricire riscantl ;i trudnic.i. Evi-
dent, e lortul ertra,rrdinar de a constrLli acest
statului Punjab din India, la fel cum li se pun 9i comple;; cle clSdiri a derivat dintr-o dorin!5 de
a expioeta avanrajele acestei situiri ia inillime ca
celor preocupafi de reinno,irea gi reconstructia unor
orage deja stabiiite. Pentru a ne apropia de inle-
;-ioziqre c{efensivX. Constructorii incagi en amenajar
legerea anumitor probleme de bazX ale proiectXrii inguste irrtre marr
rampe gi scXri. Au trasat strizi
ur:banistice rnoderne, putem exam;na citeva dintre
f5 allorinrente stincoase. Cu rezoiviri ingineregli de

o remarcabili ingeniozitate, au ancorat clSdiri sul''
pinteni in surplomb5. Avem aici un exempl.u fra-
panr .ll efecteiot amplasamentului asupra plan.,l,'-
rrragului, ca Ei o dovadi a voinlei constructorilcr
de a-si subordona nevoile fizice avantajelor rnar
impoi'tante pe care o amplasare inospilalieri 1':

oferea unor oameni ingrijoragi de invacl':"tori 5i ie-
fuitori.

Orasul toscan Siena este o cornunitate fasci-
nant; cu o lungi istorie care tncepe dr-ip5 iecct|-ri
!\
al X-lea i. e. n., in timpul perioadei ageziril','i
etrusce. F.lnd pe rind, roma':iii, gciii, iombarzii >r 'O'>t'

francii au stipinit oraqui pinl in secolul al XIj.- l,X)iXI1I. Platrr-i.l
lea, cir.,d a devenit o cornuni iiberS. Siena esie olailtlui romali.
tipic pentru numeroase ora;e- ccoelxinpaliel*;i14iei"coItlnatlit.:r-i provilt<:ial '1-inr-
gad, Algeria, 111-
x ciu-r\r' jntemcrere aie probebil
n- atldrroariiengaaieunsuitiugirriuiplai:m?n*Xnllimdee a folosi a-v'antajele I 17 c.n.

in I'ederea apiri-
rii. Prciectate pe o harti pianl, bidimendonaiir.
strXzile Sienei ;erpuiesc intr-un rnod aparelt li-rtini- de vecinii agresir',i. Asemenea fortificalii au lost
construite in jurr.ri multor a5ezXri timpurii, qi
piitor, dtrr dispirnerea 1cr der ine logici daca e rimiiitele lor supravieluiesc in numeroase ora$e
1n1eleasX in raport cu topografia lin.rtului (fig 5i localitili de pe tot cuprinsul lun1ii.
423). Strlzile urmeaz; proi,ileie coi.inetr':,r duq5. r:',
Cornparind Siena cu tt hirrti a orr.5,'rltri romrll
tlpar Llrsanlc ce se adapteazX ?n5l1imil,.L' variabiie :rnlic Timgad (fig. LXXXIiI), aclevirat prototip
anirtplnlan,rru'.htl,tr,'iL''ucbomfournmitXi lideurbreanleea'tdpriel\epntre-r.npqhttituellanri,apcr'oe--
c,rnr'..*"' O in cele diri ui-mi in pia;a centr.ll;'
Piazz-a-del Campo (fig. a2a) Aici se ga-sesc prin- cia nn plar-r corelat cu topografi"r 1i forlele interne or-
gei'rice'pentrr-r populalie cu unul t,rgnniz-.at clupl linii
cipalele edificri.municipale 1i r,rrre1e,spf,Iitl des,:his

care a constlturt vreme cle veacuri locui de intl"l-
nire a intregii popuialii, ca 5i iocul '-rnde se de.-
fXgnr.r Palio, universal renumita curs'i de cai i:l .g.nt't't.r,i.. L;gide. Dispunerea de la Timgad a fost
este reiativ plat,
care se intreceau carti.ereie importante aie ora.lulr.ti. inz prt.siL pei-saju1ui. AmplasamentnI
1r in masura sa
Siena a r5mas gi azi relativ neschimbati fagX de <lar rrici chiar ecest factor n-ar diviziunilor din
i..rsLit'i.e regularitatea implacabilS a
iorma medieval5 ce i-a fost conieriti in secoiui a[ n-ar- fi pornit
pt"", a".;'planificatorii urbanilti
XII-lea, cir-rd me;te;ugarii, negustolii, c1erul 5i rro- i. t.', n idee prec,,,nceput5. Baza acestei concepqii
biliilea au stabilit cerltre sr-rbordonate ii'r cadrui o constituia planui tipic al unui castru roman'

urbei. i\ceste Iocare mai mici irtconjurar-r de obi- Pe misuri ce avilnsa cttcerirea 5i colontzarea tert-
toriuh-ri inconjurXtor, aceast; schemX :r fost trans-
cei o nrici piagl amenajati in fala bisericii trocale. pusi in .t.*q.ti ce se-ridica pe locul c.astrului' I)is-

Iriec.rre clintre a,::cste piele 1ocale asiqurau un ceil- DLlnereil e aproape rclentici in principiu clr aceea

tru comunitar, ult spaliu deschis in releaua c'!ei',si. !'-,-,.,-.rnot.lot 8t^q. situate in- c.prinsul fostelor
tie str'izi care il itt6,,77i1,1'61'. posesitni ale Imperiuiui Roman ;i.fondate de citre
De jur imprejurui ora;ului se irrSlta uru zi.d li7 iegi,.tnile ,o*n,t.. Artere principale pornesc de la
ce le t,ferea sieneziior i-in plus cle prctecqie fagi

Dortile ce ap;rau intririle. La intretiierea magis- Pentru primii colonigti, marele golf de la gurile
tralelor era arnplasat centrul civic, de fapt inima fiuvitrl,:i Fludson a fost un loc de aqezare de la

simbolicl a comunitXlii. Centre secundare erau dis- sine ingeies. Situat la malul mlrii, el oferea un

-.ribuite pe tot cuprinsul oragului, mlrimea qi pozi- port adXpostit ce putea sluji vaselor care transpor-
ta',r bunuri cXtre qi dinspre contirrenrul european.
giile lor conformtndu-se modului dreptunghiular
Flui'iul asigura o cale navigabil5 cXtre interiorul
fundamental.
continenrului, permijindu-le colonigtilor sX se de-
O form5 ulterioarX a oragului-fort;reat; in plan
plaseze spre nord Ei sX expedieze pe fluviu in
dreptunghiular e aceea care st; la baza localitiqii jos prc'dusele activitXgii lor agricole gi de vinitoare
Aigucs-Mortes, din sud-estul Franlei (fig. 425).
Ftrndat pe \a l24Q ca port de imbarcare pentrlr pinX la coribiile ce a$teptau si le transporte in
cruciadele lui Lr"rdovic cel Sfint, regele Franlei,
acest ala-numit orag bastide constituie inci o de- strXinitate. Pe misuri ce s-a dezvoltat, planul
rnonstraqie a unei scheme ce asigurX un sistem agezXrii a cunoscut modificiri ce pot oferi o vizi-
lesne crganizat de strXzi qi cvartaluri in interiorul
tune revelatoare aslrpra dinamicii schimbirilor ur-
unui perimerru inchis gi protejat.
bane.
Atit Timgad cit qi Aigues-Mortes sint oraqe
inpuse teritoriului. Ele au fost create din voinia Extremitatea sudicX a New Yorkului, aga cum

unui putelnic oi'gan politic cen tral, spre a forti- se vede intr-o harti din secolul al XVIIJea (fig.
426), e alcXtuit5 dintr-un sistem de strlzi partial
fica gi pistra sub. control o.parte din.linutul inve-
stabilit de primele planuri intocmite in 1660 de
cinat ca;:e apartinea pr-rterii conducitoare. Ca gi
citre Jaquei Cott.l, Ia cererea autoritSlilor ora-
Siena, ele erau menite sX ofere protecgie locuito-
qului cuncscut pe atunci sub numele de New Am-
rilor, cu menqiunea ci, spre deosebire de oragul sterdam. Flotarul nordic fortificat e identificat pe
italian, aceasta era funclia lor primordial5. Ast-
fei, cind condiqiile politice s-au..schimbat, aceste harta din 1,797 (fig. 427) sub denumirea de Vall
orage au murit ori au stagnat, clci dacX o loca- Street. In aceste h5rgi timpurii este evidenti adap-
iitate poate. fi duratl pentru. a satisface nevoia de tarea planului la topografie. Amplasamentul e o
aplrare, existenla pe mai departe ii este condi- insulS, fiind vizibil accentul pus pe activitlgile
tionatl de vitalitatea activit;tii din cuprinsul ei.
Ca sX rXm?nX viguroase, oragele trebuie sI se poatX maritime, portuare gi comerciale la periferia ei.
adapte Ia necesitSgile variabile ale unitllilor eco-
in slujba cirora sint puse. Siena Pe mXsuri ce oragul s-a dezvoltat spre nord, ve-
nomice 9i politice un centru comercial important.
totdeauna chile artere nord-sud au fost extinse in cadrul
a fost
SituatX intre Rorna ;i Fiorenla, oragul iqi joaci porliunii centrale a localitigii. Strizile trasate de-a
smera\riefdteeppearnteegruoslutol r.i.idqei mpeusnerciatgdiied..intrarengziuint.e.EI ii
Iungul liniei gXrmului continuau si serveasci into-
Cornerjul, sub diversele sale aspecie, este altl
forli de bazd, ce stimuleazX aqezarea $i dezvoltarea resele de navigajie gi comerciale aferente ale aces-
ambianlelor urbane. l\{ulte comunitili au apirur
tui port in plinl dezvolare. Str5zi de legituri
la rispintii importante de drumuri, iar porturile gi
mai inguste uneau zona de afaceri gi cea reziden-
cXile navigabile interioare i-au atras pe colonizato- qiall tntr-o structuri flexibili, dar funciionalS.

rii care le-au folosit pentru transportul bunurilor Litografia din 1828 reprodusi in fig. 428 su-

ca ;i drept surse de hranl aflate la tndem?n5. 68 gereazi aspectul gi activitatea oragului portuar in-

tr-o perioa.di in care o parte importanti a vielii

comunltalll eia axata pe navlgalle.

O hartl publicati de muniicipalitatea New
York-ului in lgtr $ig. a2r,bazatd., pe o ridicare

urbani din 1802, indicX planuri pentru impi4irea

insuiei in vederea dezvoltirii viitoare. FIarta ori-
sr ginal5 a noului plan avea o lungime de aproape

& picioare (aproape 2,50 rrr,;, cl,rr pini 5i in rr-ricr aiei inguste, olerind trasee de plimbare deiicios de
pitoregti, dar inconfortabile, ineficiente Ei pericl-
reprrrcl-rcere trrilizatX aici e eride,.'i.ontrastul din- ioase ca rute.pentrlr traficul vehicular modern. P:
ire l.rlanr.rl i1r relea irnpns extinderilor- ntlrdice ale masura ce vraTa oratului devine mai complexl,

,rr-a$uhii li urbanizarea organicl din secolul al iar grupurile gi activitilile asociate sint separate
de ciistinle mai mari, problemele c1e uafic se in-
X\iII-iea. muigesc enorm. S-a ivit acum un conffict nefericit
intre nevoia de spagiu adecvat strizilor, arterelor
d--in,,Pfilga.nt4r2l 9imapuforesrrnriceizjiuloitra"tu(Cl oumnnutiisaiuctterle'sgisPllaatnivJ
care ciuta sX impartX terenurile expropriate de Ia magistrale qi reqelei de transport, pe de o parte, $r
monarhiqtii britanici plecali din lari dupi Revo- valoarea cresctndX a terenului acoperit de sistemul
ifuetlreialoarmaericcoannXst.itlumirpuirnqirmeaijlorecctdaen-gcurleaar[reaasuLplnraor- de circulalie, pe de alta.
It'rturi de p.lmint care si poati fi vindute eficie,nt.
Ciurlnatrec5aiozalairnneTcniami,rgeaacpdtli,vmi.tnianutetuaelxlioosrtraal;uinliupcilimaoindrtee.vlaAeqnvieiet mloogaiim-icc-ii Una din soluliile clasice aie acestei probleme
portarrt; forlX economici. Aga cum planul Man- a fost de'monstrat; de remodelarea Parisului, in
hattari-uiui sudic exprirni modtrl in t-are modelele secolul al XiX-lea, de citre baronul Georges-Eu-
cle urbanizare sint configurate de munca produc- glne Flaussmann. Parisul medieval era un impor-
tivi ir cornunitXtrii, planul sectoruh-ri nordic de- tant centru al vielii comerciale, politice, religioase
monstreazl j'doceubluuineucroi rri,onmoibcilaialreproca- 5i educagionale. Amplasarea originarl e Parisului
iami -pvoirntaznlqriei (numit in ,\nrichitate Lutetia) a fost stabiliti ina-
prietXqii 9i inte de cucerirea Galiei de cXtre I'-rlius Caesar.
J'actor de seami ir-r proiectarea urbanistici a zone- Mica insuli cunosclrt; azi sub numeie de IIe de la
Ior clens populate. Aspectul ora;ului New Yorli de Cit6 din mijiocul Senei oferea deopotr:ivX posibi-
astiz-i e un rezultat direct al economiei industriei litili de apirare gi de acces lesnicios la hrani gi
,.i comer{ultri in interacliunea cu economia proprie- api. DupX ce au supus teritoriile galilor, rcmanii
au reclidit oraqul de pe insull qi l-au imprejmuit
rJilii imol>iliare. cu rin zid. Ei au tmbun5tSgit qi podurile care Ie-

Cu cit e mai c;utat, cu attt valoarea economici gau Lutetia de malur-ile fluv-iului. Sub gttvernarea

a terenului cre$te. Presiunile economice incura- romanX, imoortanqa oi-agului a sporit in calitate
de capital5. a Galiei de nord (fig. LXXXIV a).
jeazX utilizarea terenurilor valoroase, ceea ce, la Prin secolul al Xil-lea. dupi cinci sute de ani de

rindtr-i, produce un spor in densitatea populaliei. gu','€rnore franc5, Irarisui era unul din rrrariLe ola;e
in oraqul Ne'iv York, aceste forge s-ati numlrat
europene. Se dez.roitaser5 malurile sting s;i drept
printre acelea care au determinat construirea unor
al Senei, fiind trasate chiar unele str[zi care r{eser-
cjidiri foarte inalte situate pe o suprafat; relativ vesc $i azi Parisul modern (lig. LXXXIV b). Cum
nricX la nivelul str5zilor. \/aloarea ridicati x !er€- oragul s-a extins de-a lungul rnaiurilor fluviului qi
nur:ilor a influenlat gi untrl dintre cei mai dificili
llianagctrti-caol,risciconhmepumrnoeitileacctettarmarefiaiccXuo,lrmuagiigepilaoierretmaonoeaduel rnEneicov-neshiidcceuirrlceaunr.-t chiar dincolo Ce ele, ziduriie de apirare atr fost

secundar. Oamenii qi vehiculele se deplaseazi intre reconstruite spre a include noile zone. I)atoritl
tendinlei coustructoriior de a se mengine in regiu-
clidiri doar pe distanle mici. Oragele care au su-
praviejuit in forma lor din Evul Mediu qi micile nile de ges, inconjurate de un brir.r de coline, s-a
aqeziiri din Noua Anglie intemeiate in secolul al
X\iIII-lea ii al XIX-lea sint pline de str5zi gi ;o impus o dezvoltare circulari (fig. LXXXIV c).
Excepgia de la aceastX regulX a fost sistemul de
strizi ce gerpuiau in jurul iniljimii Montmarrre,

71 incununatl acum de biserica Sacr6 Coeur.

LXXXIV. FISrfi ale Parisului istoric. (a) parisul la
xinIcIIe_pleuatu: l(lcJ)vpualu,'iisMuieidnius;e(cbo)luPl aalrisXuVlIIc-lleina.secolul al

Ca orag de reqedinqi al regilor francezi, Pari-
sul din secolele al XVIJea qi al XVII-lea a fost
tratat intr-o manieri consecvent; cu funcqia sim-
bolici de sediu al puterii monarhice. Marele aran-
jamenr formal qi spaliai al palatelor 5i terenurilor
Tuileries-Luvru a fost inigiat in secolul al XVI-
lea termir"rat in secolui al XIX-lea (fig. a3O).
io;i
Cu admiralie renascentisr; penrru simetrie gi

ordiirea geometricX, un gir de cirmuitori francezi

au continuat si intregeasc; acest complex pini ctnd
el a clevenit exrren:rftatea esticl a unei axe impor-
1,\
tante, prelungite in cele din urmi pinl la Arcul
\ de Triumf, iar apoi mai departe, pini in suburbia

,+.( \, Netrilil'. Aceast:i \;asr; proiecrare de'a lungul arte-

rei Champs-Ely5{sr satisficea gustul urbaniqtilor

din secolul al XVII-lea penrru crearea unor com-

poziqii spaliale profunde 5i a unor oerspectir-e dra-

matice. Aceastl pasirrne penrru spafi in retragere

trebuie pus5, in leg5.tur5, cred unii istorici, cu

7i 6ls71,11l1x1ea anterioarX a perspectivei liniare Ei fo-

losirea ei ir.r pict'.rra iluzionistir a perioadei Re-

na;terii qi Barocului.

O sursi a conceptelor ce structtireazi urbanis-
mele baloce franceze poate fi gisiti iir opera lui
Andrea Palladio, unr-rl dintre cei mai importangi

ii mai influenli arhitecqi din secolul ai XVI-lea"

Palladio concepea strada ca pe rln spatiu estetic,

;i in proiectele sale pentru decorul pe.rmanent al
scenei de la Teatro Olimpico, din Vicenza, arhi-

tectul italian a construit o imagine a ora;ului ideai,

un loc al vederilor perspectivice ordonate create
de falade atent corelate, al clror aliniament in
pozigii paralele definegte un coridor ce duce la un
pr-urct de fug5 (fig. 431). Combinat cu spalii, pie-

te sau scuaruri determinate Ei proiectate rational,
acest model estetic a stat in mare parte la baza
planurilor d,e organizare urbani formal5 ante-
rioare secolului al XIX-lea, Ei e predominant azi
in multe ora;e din lume. PusI in slujba absolutis- L'\ --*- .).

mului monarhiei borirbone, piaqa -cl5duitrielizsaatul la "t?;IiIlrXi,n."'o" Pa.i surui intccrrr jt clc Ilausntann,

S'iena pentrll a scoate in reliel o ca ocur*!pslditrTrir:rnn.uitaseea"lsc(1i:.u-aeuSsru:a'rrt]rl'iCer"uee.leL,r'e,rIa_dlaaiunrd:n1lbdi.nsilr'uaraid;ruaegenal_t,urpnror1noroela(ssi.upc)nn.,rrlipSu,cisrr.uru..(ence(its.Irll,es:rsglerrrislnritasln5rF.eill:g.arteura,.ilcr,Tuat]rnic1inrm.l;sl:url;a1crer.sasr,praec,l.pctesdl-ponrl1f,iaameae=aose6snscfrnd1s;paigca,cnr,r',aynit"hrrl,rcx1,nili,_irrurn11cer'e;rciipuls6iger";rLl_iurelir;1a..ri.1ir1...eluc.,p.e.$slG'm,,irt"rrii;i-iu;i.t_iaa;aJ'nr.;';r;rla.".e;.r;,;,f.r'srr;;'n."lib.;'cr;'I";iis;ua;f;;.fra;I;i.zi._,inp;,i_larJ,"iitie.;rriinoretll,l";aon..rgi.'d;"uot.iater.,",irt.Le.f;s;l.,"ui.c.ozbpHrleq;ireeOt_aunz"pbrt.^ie"eirrp"uJ"dcspp*rzpanrisariXs,ea_a.5_-i,_r,i_

loc de minotinlnuimreenpteanl,trLclapoinpuPlallaiece- a devenit un
spatiu Louis-X\r, az,i

Place de la Concorde (fig. 432). Prctejat dc ceti.-
lenii de rind qi deschis in coliuri, ca Ei in rr-ei
puncte centrale, un at:u'e spaqiu are caracterul si
forma unei scene exterioare, focar al tuturor ma-
rilor buler.arde ce con\-erg in ea 5i sceni a proce-
siunilor pompoase ale evenimentelor regale, la fel
ca qi a execugiei publice a lui Ludovic al XVI-lea
in timpul Revolugiei franceze.

La inceputul secolului al XIX-lea, Parisul era *,imPplpb1gltrrealamra:_lq:cen$,Rirtvs!.,Taarr,rnut.rca..durt.leneuid:.anp,l(e,anireilrctlrf.aecg;.lr,tai:'rleJururtrm',.rci\i.r^ialuiait\srrlXloe.ri:rrra,\ri..,rcrur)arei.cme;fai]ice;e;.iud;,rliiilolieu?eerirg-,ac.i;cnl;lfee.ed;.ruLue:r-!hi\mir,uer;t!;.ov;"i-odn'naflor"rtirr#risa"re,te.hegc;iairliuee;oatsJcutuseu.Xil
un mireq simbol nu numai al opulengei, ci gi al
indiferenlei regale faii de problemele locuitorilor
sIi 9i fa15 de condiqiil e frzice ale acelor carriere
situate dincolo de marile bulevarde. In 1825 eseis-
tul englez Villiam Hazlitt putea scrie ci ,,Parisul
e o vast; ingrlmXdire de ulige intunecoase gi mur-
dare, de abatoare gi blrbierii, o imensX mahala
inghesuiti atit de srrins tntre 4iduri, incit nu poti
r-edea mXrelia clXdiriior din pricina ingustimii
strlzilor". Planul lcuiiuHrarrrr.srs;smder,s-rcr.h..ri,diin;;t;e;m;i'e"ria;tti,grgi pideuaielti
74 75
rdee. EI a

lvuemiuilnsiitr;iiziai.eliunluaicsesi tusmcopple' atmosfera pinX tra ni- aglon-reliri colriuze, inextricabiie, cie oaileni qi ma-
Haus,113l1n iL introdus
sortii deschise in sistemul striziior' piete elibe- gini. S-ar.i ficut incerciri de r combate ciezumani-
ti,. d. clSdiri qi de artere de circulagi.. 9"- 11 zarea lucritomlui inciustrial qi degenerarea viegii
lur-ninatoarele dintr-o clSdire, aceste deschideri urbarre. ln Anglia, incl din 1379, familia Cadbun-
asiguratr o clescircare 4e povara- zidurilor verti-
cal"" ce mirgineau striziie oraqului. a cunrpirat teren pentlu a construi o comunitate
aatisnuPgseuttientcrueotappiatriorl,"cl.tr,oacumrarbut;alc;nluiasituFlull.raiuNstsramepbaounlenito. nsPieatnlatiIreIuI-1{lei-r;;rii pentr'.r muricitorii fabr:icilor lor de ciocolati. Or:r-

gul Brrurnville (fig. 4i3) t fost proiectat astfel incir
sI ofere personainlui f,rbricii avantajele vielii ru-
raie engleze. -i\.cea,s';ii locirlitate suficienti sieqi are
mili brtzde in trupul vechiului ora;. Procedeu de multe dintre caracteristiciTe orasului grdJind zo-

,utlt, care sti in mare mIsurS, la baza plani{icirii
urbane clescentr:rlizate r-ealizate cie ambientaligtii
ndeecoazntc, e^peufot rpfuelndtfeu Ll11 ce1ltrt1 urban clemocratic
baronuiui Hauss- secolului al XX-lea. Sisten-ru! stradal interior a1
ir-rnoi,re al localiiSlii este ir-ideper.rclent de o aLrtostradi peri-
marln a impus, pentru a fi apiicet, distrugerea a
trei septimi di; torte casele P.rrisului, pr intre ferici. ,\;a cum e prctiectat, olaqul con-rbin5 locuin-
acester^numirindu-se tnr'tlte mollllmente arhitec- iele c-.r spa"liile verzi rferente. S-l lirrut serlma cle

turale in-rportante aie trecutului. Criticii au pi- ner,oile de destindere ale populaliei qi, in sfirgit,
reri diferiie in aprecierea realizdrii lui Flaussmann. zon:r industriali e rrrnplasaiS la o extremitate a

Fi subliniazi fJptLrl ci in ciuda tras5rii Ei con- iocalitilii, olrreclrlx izolati, clar in apropierea z-onei

str:uirii de artere de circulalie, Parisul a rimes in rez,identiale.

creoznotilnvuaatereincuzonnuemleerdoianstree-pmroabrlielemeardteeret.raEfiicconne-- I-ocaiitSli asemfurlto:rre au fost interneiate ;i
damni distrugerea totali a unor porliuni insem- cie alre familii de inclustriaqi, insuflelili de o griji

paternxiist; fali cle muncitorii lor, dar abia in
1898, oclati cu publicare:i scrierilor teoretice ale
cneerteeaaaletitoorrag.aur-irui ic.lCe elaeiecxeecruXtmarienaepinlasniu, lduui' peisttereo-
ambiangS civilizati de un farmec ;i de o calitate socialistului englez Lbelrezer Howard, s-a dezvol-
rari. Porliunile inguste a1e ora;u1ui continui si [at in aminurrt ideel unui oraq-grlciini alltonom.
F{orvrlrcl descri:r un ore$ icleal cu nu mai mult de
32 C00 cle locuitori. Pianul lui pleda pentru o
ofere spagii alc ciror proporlii cmeneqti contras- serie c'le zone c;rclrlarc concentrice cu un parc in
rerzi cu teatralismul ltulevaldeior. Parisui igi are
inci qi azi cartierele lui, fiecare cu specificrl ;i- cu centru, ir.rconjuret de eclificii ptrblice care, la rin-
micuL slu parc sau spaqiu deschis. Nu puline- din- dul Lrr, urm:rL1 si fie inconjurate de locuin{e
tre problemeie care igiti astizi New York-r'rl fri- qi gridini. Dincolo cle rrceasti zoni, la periferia a;e-
zirii, er;ru {abricile. i,r'rtr-egul plarr erl.r gindit rst-
rninii qi Prlisul, ele par lnsi ceva mai pulin api- tel incit sX ocupe sp;r1iui unni ce rc cu raza de
sitoare cind sint scoase din monotonia descura-
janti a relelei rectangulare ce stibdivide oraqul t mili. Planul lui Flos-arc'l era in realit:rte o incer-
dpeirea ldaistlreugcelaorl:ars;treilrec.enPtrrianlizdaetscqeinrteralelilzearceia-
american in spalii anonitne qi repetitive. care
Inclustrialiiarea oraqului ir-r secolul al XIX-lea
::or-0.
a anrrenat o expansiutie b.aotici ce s-a risptndit
populagiei qi activitiqii inclustriale, F{oward spela
ca ornul si se poati bucura de rodui muncii saie
repede de la ora$ele inclustriaie la maioritatea me- intr-o ambianfi ce incurai;r dezvoltarea potenlia-
tropolelor din Europa ;i Statele V"i!.r Valorile
iuiui uman.
.rr.,.lir.e s-au erodat pe misr"rli ce cl5dirile indus-
triale, mijloacele de trxnsport ;i zonele de locuinle Xdeea de ora;-gridinl a constituit r-ina dintre ceie
aie muncitorilor s-au amestecet stlb forma unei at .!., mri influente forle din urbanistica ultimilor cinci-

zeci de ani. FIarlor.r', clin Angiia, uni.rl dirr ,,noile
oraqe" iniqiate dtrpi cel cle-al doiiea rrlzboi mon-
dial, e un exempli-r tipic de ora;-ericlini modene
$ig. a3a). Or:rqul e puiernic desce,rrtralizat. $irr"ui
cle iocuinqe aiitr.rr'.rtc sint impreimuite de rrr:rri
suprafeqe de spaqii verzi. Plevizuti cu plopriul
siu centru con-rercirl si cr.r r-rn clistrict irrclustrial 'Ir:a.1l

zonat, aceasti localitaie are mr.rlte trisituri co-
mune cll nlrmeroase proiecte sinrilare ciezvoltate in
Statele Unite in rceea;i perioacli. La preziirti cle
asemelrea o rernarcabili sirnil:rrit;rte in conceplie LXXXVL Paolo SOLERI, ,.Arcosanti". Proicctttl untti
qi formi cu Bournvilie, aleztrrea muncitorilor cle r-iitor oras al artelor si meseriilor, plopus a fi cou-
rrr'ujt in dcseltul r\r'izorLlr.

l.r^ Cadlttrrr', p;-oiect"t" crt Srlptezeci de ani ir-r urm5 multe ageziri litorale, ciqirtndu-se pe inilgimi
(tie. 4-li).
Criticii recenli ei soiuliei orasuiui-griclini tra sub forma unui model geornetric aseminitor cu

problemele ulbrrne insistl asripra faptuhri ci nlr e constructie de cuburi a nnui copil. Fig. 435 repre-
cu putinli sX descentrllizezi or;rsul, menlinlndr-i-i
totusi arnbianlr. F,i suslin ci densitatea ultui corn- zinti o macheti a proiectului lui S.rfcUe pertlr.r o
comunitate cie 1500 de unititi ce urmeazi a f i
clnstruiti la lerr.rsaiim. Complexr,rl ir-rclude zone cle
plex urban centrrl e neceslri pentrLr :r menline o parcrre acoperite, artere pietonaie ;i terase parti-
strr,rcturi econonlic:i viabili. Desceittlalizaret ini-
cqufalatrece- toate ficind parte dinrl-un proiect inte-
pune grele poveri sisternelor de tr;rnsport qi con.ru- zor-ri dens populati cLl nutreroilse
nicaqii. Pe lingi acerst:1, partizanii orasului se simI oferi o
ei in5i;i iltraf i de centrul rnetropolitan, fie qi cr.l
comoditSli specifice locuingelor separate. Pa.olo So-
leri viseazi realizlri inci qi mai incirizneqe. Ll
problenrele lui actr.raie. Pentnr ei, oresul, tocmri ir-nrgine:rzi nrrrri ambiante urb:lne autonome care
datoriti mirinrii gi complexitiiii.sale,,este un loc
viguros ;i c;rptivrnt. Irl oferl priiejuri cle a intra se ridici cle 1'.r nivelul solului si se inal1i libere
in plin peisaj. Soleri consicleri r.rceste contplexe
ir.r c'.,ntact cn alii oilmeni, reprezentind o male di- drept o ariritecturi preocup:rti c'le ccologic, fir.r-
l'ersitate cle stiluri cle via1i, intr-o asociere ce st;-
rincl termenul de ,,arcologii" spre e le identifica
muleazi ginclilerr si cte:rtivitrtea. Dupi opinia ior" (fig. LXXXVI). Amploaree proplrr-rerilor lui Soleri
civilizati'a moclerirl ar fi cle neconceput f5.i ora;.
Ace;ti observatori afirnri ci soluqi:r irrcilclor orne- este enormi, deorlrece ele sint destinate si satis-
nesti nu sti ?n clistruger-ea :rrnbianlei trlbarie, ci f rci necesitilile unor cornunitSgi de dimensiuni
xletropolitane. Ele inscriu componentele reziden-
idnlunaimtoe.lrilocra.ric;pr oe:ir,tirfsitlre-elcliuns.ci isti eclir,lnea fortelor 1irr1e, comerciele qi culturale rle orrqeior noastre
zator ir-rtensificat. potenliah.rl cii,ili- orizorrtale in configuralii verticele, totul fiind ra-

Arhitecqii A,Ioshe S:rfdie 9i Paolo Soleri au ciu- corclat rinei relele de transport automatizat.
plasind sisterneie cle
t:rt si leproiecteze orirqul de O soiugie oarecum m;ri conservatoare in ma-
terie cle urbanism a fost dezvoltati la Cirairdigarh.
circulelie <1e :rsuprrir soiulr.ri, scopr-r1 r.rrmirit ctre ei unul clintr-o serie de noi oraf e colrcepute si
fiind acela cle a conservl spaliul, intocmai cllm au construite in uneie liri
l:icut qi ciiciirile inalte prin suprapunerea locr-rin- asiatice gi africane. Arhi-
tectul gi urbanistLrl eivetian Le Corbusier a de're-
1elor indiviclu:rle. Sllclie, un isr:reli:1n, pare a-qi afla nit memblul unei eciripe cireia i s-a incredinqat in
inspiraqia il'r minunchiurile c1e cise ce se i'idicd 79 l95C si proiecteze nolra capitali a stalului iirdi,rn
abrupt cleasupra lirn-ruh.ri l{ecliteranei in atit fle

Punj;rb. Pioiectul rrcestl trebuie si inclucli zone Oricit de compiet era planul oraguiui Chandi-
garh, punerea iui in practici i-a lisat nemultu-
reziclcnliaic, Lln centru corler:cirrl, un comptrex gr.r-
miii pe unii critici in fala cadruir-ri mnbiental pro-
verr:]arxental, o zoni industrialS, clidiri religiorse,
dus de schemi. Norma Evettsot't, ilLltoarea unui
qccli gi o universitate. Erau previzute de ascmenea
str-rdiu decisiv despre Chandigarh, nutreqte o mxre
n-rijloacele de transpori, s:rlubritate, energie gi ser- aclmiralie pentru mLlnca irrvestiti in plar-r in apii-

vicii necesare funcqionirii unui oras modeln cu caree lui, propunind insi ;i unele teme de reflec-

o populatie de 23 OCC (lig. -13{>). Planul dire ctor rrl tie: ,,Chandigarh ne amirtt€$te cX oraSele, ca Ei fiirl-
lele omeneqti, nu sint lesne reductibile la o for-
iui Le Corb'.rsier pentru Chandig;a;:h se baza irr
mr-rli ;i ci oraqul bun poate fi la fel cle plictisitor
urrnitoareie principii:

X. LIn centru urban clescongestionat.

2. Concentr'.r,re cle ilare densita.te a populaliei. ce ;i mtil1i oameni buni"l.

3. Trafic pietonal gi vehicular aiustate la f1i:- Fundamentali in urbanisrn este cunoastere a

.'ruri coi:espunzitoare necesitililor- oraqului. necesit5trilor cuiturale, economice, educalionaie gi
iizice ale popuiaqiei implicate. Aceqti facrori in-
4. l{ari sp:r1ii verzi gi recrerrgionilc integf:rte f iuenleazi criteriile de proiectare ma jore, ca cle
in,i:e'rrr giirrl'JlJ.
pildi sistemele de trafic qi de transpolt; amplasa-
?n rreciererr atingerii i.ces1-or obiective, Le Crrr-
Lrusie' a inceput prin a collcepe lrn sisteln cle 'rr':riic
si permiti scherne diferite ieil centrelor de inv515mint, sinltate qi guvernrr-
]re. q:1pte nivele care in jurul acestuia. lncepincl de nrentale; densitatea locuirii; necesarul qi ampia-
cu
miscare prir-r ora; ;i sirea centrelor comerciale ;i iradustriale Ei spagiilor
mrr"ile autostrizi ce Ie:rsi Ch"r.ndigarh-rrl cle rlte
orase, reteeua prcVcde,rrtere rr. tiere specielizrte prrblice destiirate interacjiunii de grup. Istoria ora-

pentr.Lr vehicule rapicle, strizi cor-r:rerciale, bucle 5e1or, inclusiv proiectele recente, apare dintr-o anLl-
nit;ere ce distribuie tr:rficul lent, alei ce ch.rc 1a
nriti combinalie a acestor variabile de proiectlre.

u1ile locuinlelor 1i trasee menite si-i condu:i le Altidati preocupirile sociale qi economice ar
pietoni si pe ciclisti plin centr:riie de plrcuri "-rle ii exercitat o infh"rengi ledusi asupra urbani;tilor.
Accentul in proiect ar f i f ost pus pe acele ele-
iocnlitiqii. Ciile rutiele cie rrrrr-e vitezi divicl olr- mente care controleazX organjzatea estetici. Iror-
sul in treizeci de secto..rre, fiecer:e de dinrensi,.rnile
aproximative ale unui ser ripic clin Purrjab. 1)e5i mele clldirilor, spaliile din preajma lor qi spaliile
nrr existi doui sectoarc iclentice, t.r.lte urI-nciLlirl pe crlre ie puteari ziri locatarii, texturile oraquiur,
piantaliile, .suprrrfelele ocupate de cl;diri gi lumina
ecel;rsi plan cle bazi. Irr'ecere conline un prlr(. ir ce umple striziie ar fi jr"rcat roluri importante in
anrr:r,rjare longituciin,rli cle tip bazrr ir.rtersectirrcl
parclil, o bucli nrtieri r-neniti si clistribuie tr.rii- conceptia artistului. Ace;ti factori ar fi fost apli-
cril in cacirul sectorulLl;, si cv..ri-taie de locriinle cali li plobiemele practice ale apiririi civile, in
dispunerea traficuir.ri vehicuirr qi pietonal ;i in
c-are aco.peri suprafeqele neregulate cJintre parc ii acleptarea ;Ai ietexpelolertmareenetecxdreacbterrzisit;ianiloprlafnizifiiccearea:lei
drr-rmurile pelimetrale. peisajrilui.
Districtul gr,n,ernairrentel

se all5 in.partea de nor:cl a oragului, situat la poa- r-rrbirni inciudeau cerintele economicc irle oraqu-
lele untii lar"rg nrr,rntos de nrici altitudine. La eitr-e-
mitatea vestici a dezvoltirii urbane se afli sectorul trui. preocuparee pentru incasarel unor fonduri su-

tr.mrniivecrivsiitcar:.ruPfroinsct i^psaitluu'.irtccliisntriinctimcoamr:eerlceilaeli ;i cen- ficiente spre a construi, intreline qi extinde proiec-
tr.rl. I)e misuri ce complexitatea oraqului :r crescui
cle se,:-
ioare, ixr zone industriaii 1a limita estic; a or-it- qi s-.r ir-rtensificat preocuparea pentrlr ncvoile omu-
lui, au fost necesare sisteme de alimentare cu api,
gului.
so 81 de evacuare a cieseurilor qi de transport.

In prezent insl numerosi urb:rnipti li critici ai scirul;.srt:liiinn"e'op.e.r.ai-e,its.ciuomt fvipianoltnaeebiniltetlimnaaurulmenalsiiiisinaisilbenXm-rXusonurrgasaeninnictimcvaeiall'el-i
proiecruhii embiental arati ci .iem.nt"i. funcjio- J. p-rl.;ptr. l" r',,t grup social viu 9i interpeden-
nrle, sinocciaolnes;ici lcersarreetisceepaairextu; reblaensiseticcoiinndiujiopnoeai zfii
d--e'-nitri(tfii's".t;4"37i)u. i Albert Chanclier despre srtisi'rc-
Iur-te

;'eciproc ;ni rclriererlrzu-litcunr';srrisietebmiieecxlteracoitrcirlointarfi de com- iJrrI.d;;eie..;n...;,is.;';pi;,ti"mir;lero.";icte".i.nsatctcii,qviil;isri".iiu""i,"t',ecl.;ucrttceD;iiiecl!s'caca,ipma,ccfea-oi"rb"pin.laecii.rrfn"p"enod"ilcltriicucsrti rttnieqatmrtrgtusribteit,ldaeaseo.dttc'itasne..e,catutsiinpstis(idluvepcaeeptecrisererizltteiimctceit''prpcc'pit,ea'ulcio-ret6oaeacxe)nctcpx;etrvipeterrecrrctlficelireiizeirqtnuaintd'qrtt.ctl':-aedca--ii
ple.r, cu contro-

Iate ctr ailrtorui rnetoclelor folositc icurn in incer-
c,irer cle a soiulior.rrr problemele urbane. A.ce5ti
critici alilrni ci proiecrxreil oragelor gi aplicrree
rcrlerrlineiuntemioirsudreapirnoieccatareresdeerveinfesrei mlrnlifoicaamtiveenini uce-
iocuiesc in acesic or,rse.
Noile proiccte ;i planr.rri ulbanistice pentru
in el. Sentir-nentttl cle pliccre evoc:lt de llrrcltrt,
remoclelarea concertrii.ilor nrbane es.istente pre- clc clidiri incliviclu:r1e qi cle .t.tt't'.t.tite strizi porte
i;- .onrid.r.bil, cl,rr o re:rcIie estetici faqi de r'rn
tind o inlciegcre. l.r feiuiui in c,rr-e triiesc gi iier- ;t;;;;;Jii"t. po"r. fi misureti p.in doii.rlr.r
ac!ione..rzi populagiile urbrrne. iar clespre aceste
procese se fi;e foarte puqin. Unul clintie cei mai
cle seaml critici conremporani al urbanisticii, Jane
Jaa{caobtis, f:1ce Lr'.rn?:toareie ,rfirmalii irr cartea.i inti- pe care o ai cle a rever-ri irr el.
Great Anterican
Tbe [)catb and Lit'e ol Elementele plastice alc proiectul''ii arhitectural
au fost conceput'e in mod tracli-
Citics: ,.Reiese rrn principiu in lnoci atit de uni- si ale urbanistiiii fizice susceptlbile cle a fi orga-
velsal qi slrb I.orAric-recstxprirtinccleipniuumuelrrioviersrseasi ieastteitndee-
compie-xe. . . iionrl ca entitili
nizate intr-o orcline sau r,tt sistem ralional si
estetic. Teoriile curente din urbanistici au' intro-
voia ol'agelor- cle. o cliversitate extrem cle complexi dus factori sociologici, econornici gi psihologici in
;i de fin articulrti a fur-rcgiilo-r, care oi-;i aiorde procesul de proiectire, corelind in mod nemiilocit
un spnjrn reciproc constiurt, clin punct de vedere
atit economic cit 5i soci;rl. Componer.rtele acestei ionsiderenteie estetice cu senzalia de confort ge-

cliversitSgi pot clifeli enol-r1.1, dar-^ ele trebuie ne- nerat; de medir.rl ambiant.
apirat s; se ilttregertsci unrr pe alt,r
in anumite
moduri coitcrete. Crccl ci zonelor ur-bane nereu-
pviiniJiien.xvl.,i..rqs!.^aitilicenricgli.;aprtilsiisnei;1lit.rerrpruretr;lcnrberrcsrrutrniri;siorpiiriicrzcrisi'ilereigis'ri^peq,lrrilierjthi,nl rturim.nrebuibartulri.irireiasalmscceiuosclrnuloeilr,--
conclilii de funclionlre fin articulare."l

tl-ornDeonltrrrlcn;prcJlrrt.rcLolbosr-tscalnaizu.glrli-eaacepsrotoier cetelelmorenutrebafnluisr--
tice cloui exiger.rlc rrmane primordiale: un sen-
timent de securitr.ri.e person,ilt ;i posibilit;rtea con-
utarcbtaerl:oisrmpuulbcliclefi;iinad intimirigii personaie. E,a
creare.l seu incrirajlr.ea vede
unui
nurnir cle pr-ocese escnqiale necesxre pentru sini-
latea organismulr,ri ur-ban. Criter.iile di proiectare, 82

Copitolul 12 curloastelea depiini a unei ciSdiri necesitl deopo-

ARHITECTURA: trivi experienja pe care o ai in spajiul inchis gi
Orgonizoreo esteticd pe cea ciinafara lui. Mirimea proiectului arhitec-
gi expresivd tur.ii constituie deseori un factor complicativ in

procesul ce duce la aprecierea lui. A ingelege o
clidire ce acoperi sute de picioare pitrate Ei e
construiti pe mai rnulte nivele inseamni ci obser-
\-rrorul e obligat sI puni in iegituri spajii
Ei
fonrre izolate de barierele peretilor Ei sciiiior.
E

necesari capacitatea de a vedea relalii estetice intre
experienge vizuale separate de minr.rte gi poate
chiar de ore intregi.
Organizarea estetici a arhirecturii se bazeazi
frecvent pe principiile unitiqii qi varietigii co-
Arlritectura de-a iungul istoriei nu a ,eliminat nici- nrune atir picturii cit qi sculpturii. Capela' Pazzi
din Florenla, operi a arhiteciului italiin Brunel-
odati preocuparea pentru volumele interioare con-
linute de irrveliqul exterior. In anumite perioade,
leschi, se preteazi, acestui gen de examinare (fig.
aceasti preocllpare a devenit precumpinitoare in a38). Elementul dominant de la parrea anterioaii
raport cu alte relaqii estetice ale elementelor din
proiectarea unei clidiri, iar aprecierea arhitecturii a- capelei e o fajadi de tip ecran, care introduce
rrebuie sI includi neapirat o conqtiinli Ei un in- elementele plastice caracteristice utilizate in mod
teres pentru natura qi calitatea spatriului interior. repetat in tor cuprinsul clidirii. $ase coloane cu
capitsluri corintice sint amplasate in doui grupuri
Asta nu inseamnX ci e cn neputinli sX fii impre- de cite trei. Aceiagi ritm e reperat pe poiliunile
sionat de exteriorul unei clidiri. Dimensiuniie, plate superioare ale faladei, dar aici coloanele sint
configuraqir, materialele qi.aspectul giobal_al pir-
[rl exterroare a unel clidiri sint deseori dit5toare inlocuite cu pila;tri geminagi de dimensiuni mai
cle satisfaqie estetici, ba chiar tulburitoare, aceas- rnici. Suprafelele clintre pilagtri sint umplute cu
panouri dreptunghiulare. Un arc racordeazd. cele
ta nu e insi decit o parte din clXdire. Aga cum doui secqiuni aie ecranului, care flancheazi intra-
e posibil si re;rc[ionezr la o mici parte dintr-o rea, focalizind rtenlia asupra uqilor frontale ime-
picturS, tot. afa e posibil si reacgionezi.la o por-
lciuonmep_liacuantieipoopaeterevaernhiitedcotaurrailne. O ingelegere mai diat dupi portic. O cornbinaqie de elemente ori-
zontale qi verticaie, forme curbe de arce qi detalii
urma unii inter- corintice constituie procedeele stilistice care uni-
acliuni intre privitor: qi intreaga clidire, atit din
afari cit ;i diniuntru. fici edificiul atir in-interior cit gi in exrerior.
Pilagtri repetali impodobesc zidurile exte-
Acest tip de apreciere totalS prezinti problerne triiaolaaresraaleb_ilcitaipepleei,ercerlauninudi in ecou
mai dificiie in arhitecturi decit in oricare alti frontal. diviziunea spa-
formi de arte vizuale. Ca Ei in cazul privirii r.rnei Aceeaqi schemi
sculpturi, existi problema unei vedeli parli.rle" ritnrici- e rcgisiti in interiorul clSdirii pe ambii
pereli lungi (fig. 439). Ferestre inalte qi ing.ust.,
necesitatea de a vedea numai cite o porliune a incunu-nate cu arce, sint plasate intre pilagtri, ele
operei in fiecare moment succesiv. ln arhitec- fiind de asemene,a reluate-sub forma uior'muluri
d,ecorative in panourile dintre pilaqrri.
turX prclblema e arnplificatS. O oper5 sculpturaii
poate fi vizuti complet din exterior, pe cind Spaiiui interior e acoperit de o mare cupoli
85 cu nervuri, care se inalgi de pe eiemente de sus-

T,XXX\rIL (Ct'a.pfeilSa iucrlltstliosuraunr.rls"nrleaerruarn^rrigpir:oivcdntsLer,.lipitedii-r,'citivriiazng:rc.lsutlfoaecee\relna.endrna.tra.rSrac;ezrmridliitturrolrrgdeiceapclmu.rneaecilscllizd;cgsi:InArlatrce,ialceeaarbencrelhncuur,iifexrirobociotrmnipspsj:uurliirrra-uiigo.rrsliuobcdrr..rcbhulrnocrcuteielircec,ieDlrfuripner_arcocialzeald;so.eter.rurrrmroerprm.idlo.arcini..rafoir_(lnprof.at';ti.mtoCn,.r,1.(roirlrr'ic),ar.ccl;uzl.lsipn;cie)1.ourrz,otoelpr;r.iel._tenca-is;ni.pus"'i,];-(.;l,Jc,c.tul;rrl;htt.rrct,ieric;oIi,-crlr,ri;.t.r.rl.rp'r,'sii,i.iic;,lbvp.,.ir-eJre,-ir$li,.,io-ril.rrsli.r.';,prlr'b";or.iscr;;'.rel;i,-r;tr.u...rruJ..s.,r,";a"io.r.it;i...l;.vii..u';.uiti;iorr;imr]ni;.c.m.eoll,"f".idq,ratcp";ev.l,rrrJaOrr.,reatcncrr1;sr".lraneiramirelrpcairs;icani-*e-<ucr.ieeoi;niiomalrp.'rrSse;b;in.ricezta_s"Jn_epi_e_s_ia_-.e.ill
Pazzi, plan,
lcU.c;fsN.citzr.ierur.igiocnprnroerliureciarmsnill(rristbiel\cafr,p.ier,irre.tu-'lgiop1tlrriarielrcteizz.ripiieie.nll,ii.lir:iqto{ttcr.lcfao+rinriirtcir.crtioi1,sreluiosrlr.rio,)ri,es.,rrel.rsrrirl-ttcsrirlc-xetrcu.rierrtririrr.narnlrelrrrrisirrn.li1iielt,,rtrroeni,.1citlocmr,zcr;v1l.tri,rc.o"i"ar1rd,ec,cr1gir".nl,iliuzdiere.r:rfic;zir.c..ncbrn.c,.dti,lr,-eJ.duerr;le,"ru,rJrir:.,u.ilc,rrzf.sorpL;e,op-tr.ri;rr..l;l;ornz;i.e;l..-ec,o'.e*tiirtr.lti'-,l"u;ni;ou..r;1.:;1p.;;"ui;i,,-p'i;;li;',i:r'.i"""iirJ..ci,',;t.LJ...;.e':""L;i:;..,..sr;,i;'r.i.f'.,,;;,u.i."ji;i.J.;."j",.b.rr;je"rr)ir",.r;.n;i,ir;.,ma,n,i"rJrstiarliaocnrel;ri.rclra.;nsrc1eiil"pc.zisr;icr1aplce_lr;ei.aorr1;uuoslo,rnininr1olrrrrn_ruej_l__ie.isi-._iili
qinere in arc, reluind curbeie din port.ic. Iriecale 87 I1rt(bbpeis;aot:1ueisiriagtngrnecaerle.opeeazCirpaaclirtoI.eechoa-.i^lnratneeia4cIrtnscrlnurr.rle-eertu.aeieAofapsinsadnltscotrcersic-.enirlclslciralec,irciopnsgiqr.\onptt;i.\.cirurrr'prrr-lro.rnzreo-.arltneio.iiirgsieon.finctictl.'gcr,l.,itie;iurltri,,"rprrtlf,.r-trtir,1a.er"rp.ileii.q;nc,,u;or,iri;,tafc.lr',rii,fig.iri.i.irledr-fr"-thj.-t.o";"c"_;i^,m"ru,;i;*.r,;ir;.t"li^i;r.!np'rJpriie;'i'r:,,.),.t..ir,..'riu.,.n:gi*''.,.,Cirrtln1;r..c;..,,,'i,;.;..;u;;..,"ppjcir.,..sor,.,pc;..t.cr".;cp,rrlrrbo;feu.r.";iio,ilerperidrnb,stg.icnrerr;erti,___.:l,_ri
suprairalS plati de zid e legatl de schema decora-
tivi generalS intr-o utiiizare repetitivi consecvetlti
a elementelor verticale, orizont,rle qi curbe. Chiar

qi spaliui in cupoll al corpului principal rl cape-
lei i;i gise;te introducerea intr-o cupoii mai rnici
deasupi:. intririi porticului 5i in reluarea ei dear
supr:r nilei ce aclXpclste;te altarr.rl.

Pl,rr-rul acestei ciidiri vicleqte o con-rpozilie
sirnetrici in esenqi, c1 nu sugereazi insl vrrrietrrtea
speliilor create in c,rdrul sclrernei fundarnental
simple (fig. LXXX\III). Spagiul addpostit, un-ibros
al polticului il corrduce pc privitor intr-un vo-
lum interior ce sc ridici vertical in cr,rpola' cie
dinir.rntru, ilurninati de un grr.rp cle ferestre cir-

culare intre nervuli. gisi ;i
C) anaiizi rnai aminr.rnlit; ar aite ele-
mente repetitive ce leagi pirlile lcestei structuri
intr-o compozilie unitari unic5. Iati deci ul1
exemplu de metocli ciasici de organizare esteticS,
repetilia, foiositi in arhitecturi ca un mijloc de
a procluce o serie eleganti de planuri gi spalii.
Repetilie a servit de asemenea ca procedeu
cornpozilional primar ia Muzeul Solomon It. Gug-
genlreirn (fig. aaq. Aici, arhitectul Frrnk Llo.vd
Vright, a luat curba ca motiv plasric cle bazi. 86

pretutilldeni, ciriar qi in configurali:'t extertoar5 a peiro-oizr--ltiicuicrneicsti,exrstneeto. rd-,i,eIifoonrinoorstaaittiurcimn.1ecclzrre.iitc.iclfinrr_qranarc.i1in.i,:itit.er. -ceotr.,or.rtarpiql1,"io.;_i
piionuiui casei scirii ce intersecteazi firul spiralei scnami\nrr.,m-rrr.ipvcr1ejticrr.LeoolaJticc)pe\ir^'u-opLrr.rlerlnarlrcisrncJs,deluolie'csesshnoppqrn:iriui_puensGulliuatrclortiricirrfraei.eferaiil:trnhlrviX,zc,rsS,CiIoroX,tnauaoi-tsnrbleePetilieaeta.1icirn.gUet-ui{Arsn.al9eiredip,ltretJreiiorct,ce,ivejiacinpc,;.rttcr;"etr',rXbrl"tlr,ei,l.;ridn'cil,isr.e.ta.cr.i,ioiarIp.'oJa"
de pe latura cle est a clidirii. Crsa scirii qi galeli.i t{;'1illlcri.ti.-;.p\L,1;cor-t.luuidi'i.as.irr..siSrlioiuorrslt.ioiitv.uiinlil,nt.r,s,c-eueucnsontleuc.;lsrure;-icul-rlr.rciilteeXi"cIctXliJa-s1oc,".eur-r,irer.3,rri"p"c;ar"offnobr1lcet-am..r,;eer.lr.eJ-a
principali sir-rt unite din punct de vedere compo- irrcrentc pr-oiccririi tle r licli,.i .rdrrrirrirt r.r'ii,.. i;.,l;;.
ziqional prin introducerea unei con{igurllii triun-
ghiulare la corpuriie de iluminat incastrrrte, ce Sullivan si-,r formul,li conv;ngerile clriirri clrnr ur_
puncteazi plafonul rar.npei;i, in sfir';it, in trer-
vurile cupolei care incununeazri cliclirer (fig. 4'+4). nlcftza:
Asemenea pictorului sau sculptorr.rii.ri, atit Brti-

nelleschi cit ;i Wright au ciut;lt si-9i ordoneze

compoziqiile prin folosirex repetiliei. continr"ritllii

;i contrastuiui; dar, spre cleosebire cie repliciie lor

clin celelelte cloui arte vizuale, trrhiteclii xLr tre-
buit si aibi in vedere mai n-rult decit orgtrnizarea
estetici ;r proiectelor lor cirrci s-au viznt confrun-
trrli cu probiema cieirii acestor c:loui struciur-i.
inainte de rr fi o cor-npozilie conrplexi de curbe
;ililudneeleleiesmcheni ttereol;ruizioenst,:rilefiqei vertic;rle, clidirea lui :r)ierrec,lrczcamorm.,ir.evsSiantieirrirsmeatu.c,igcrCcera-rs:l5lieet:icecrcd.lliiaincenrl,raitecti:surlccircraicr.ltlo,seinrrrn.tqt1qsciinele.5caieso;eltie:snesIe..nu,gsJggen'ae;nterol,elf*err'tr,i"czu,iii,rpp*;eUirijior,t:.pp-r,rrli"Sroie_";-

cor-rsiderati o ca'peli
o strLlcturi stabili, un adipost in care un grup
d-e
oar-r-reni niclSiduiar,r sii se roirge Dltmnez.eului lor.
inainte de a putea existrr ir-i spa!;Lr, proiectul ir'ri
Vriglrt trebtiie si {ie.coustruit cu suficienti rezis- nt cr.
tenli. pentlu a ttlncllona ca o rainpa ce avea si]
poar re greutatea i1 sllte de oameni qi si susgir-r"r Concliriile irractice sint, in Iinii nrari. urrl:i-
i.,.ilcle:

ii ..rpol* de cleasupra ei. Trebuiau rez-olvate de sl]r:urra:rrrzlvslritetrSr,rnitrrne,elll,ti;rlr1oellboi,rrrpo-rmr\gc-ltlsc..rttr.trltet5)elit-oirl:n.lsrn.Ii.il1.ce.locoi.udrlrttinlr:rscrrrtdcrcn.irirer-ir-ziecevilct.eirrleersimqse,llil:il1ttirrrig1pr'sira1nuul.z,b,.i.;.rnsi,rl;J,oe.e.,'1l.,l,ior..c.ri1rc'c..,fu,i,..1.p.b1rp:r,.iei.ni2_nncrs,.z..icrlirounru.rc,rrdr,,rr
.s.,-n.,r.. problenlele iluminatului ;i ale expurlerii

unei coleclii de picturi,;i sculpturi.
Un arhitect iplici principii de compoz-i1ie folo-
site cle alli artiqti, el trebuie si cor.rce api insi
ilcestc principii in caclrul unei scheme estetice c;rre
inclucle limitiri de olclin prrtctic ce nu se aplici in a1 clolle.t nrvel rrsor. eccesibil ,pi,e;,;s-c;,irij, slla!;rr com_
c,,rzul celorlaite doui lrte vizuaie.
pa|timenrrlt in subtlivizi,,;;- ,:';:
p u'z i t rIeir-ig,,irr;i:e1r1'.l:c:r:cilrl]icillle;,iii'&lo'r-l.fiii.frinfir,il.:.,i:l.:
Vitruvius, csaerceol;ui-laI scris cele zece cirli [)espre co r e s sticlei oa
i.e.n., afirma ci principiile sir-ca
arhite cttrri in si

irindamentale ale proiectuh.ri arhitectural sirtt po- sf;c.oil,isriueneretndzitsnoaurt1aapeprtrsnle.ueeletmb,xauc1iirjelnlorspiputtecuorslolrria.lntte,cecrpuulelJant-rros-jint.,ueicru.pr.lcrnleeruur.rrrinrirlotrlu,oln.rlrf.ierirci,pfan"surrre_ai.cca"1ci,ekz.r,yrs',iir,r.t..tle1gi,id.L'u,ser,iu,r.,rrelbp.'r,,nib;;rltoiptpr;iuou.u._5ur,r.i

trivirea, frurluselea gi rezistenla. Tn vremea noa-.-
tr5, cuvintul ,,{uncgie" l-a iniocuit cleseori pc .,po-

trivile", iar acestei exigenle i s-a adlugat ideel cl
l:rumuselea qi rezistenla (adici ordinea estetici si

utilizarea structural5 a materialelor) sint insep:rr'.r- s1r1.U1't]r:l.tit..it.-teplx1sc,o1rnsr.trrrur (r1ri;re.e;,l crre, ns.r cum () cer.e viala
bil unite. ir-r rinele cazuri, arhitecqii qi criticii artei
lor au insistat afirmind ci toate trei fac parte dir-r- 88 t> e rlc o tr.rtur.i pur.fizio_

isoeglnitcrie,g;eiqatenu;mi ei;iporedtulizl.eCazui' el, sistenrui circulator ritoare la proiectarea fiecireia dintre aceste cate-
mareie circuit, ascen- gorii. Societatea noastri a devenit atit de com-

clent Si descendent. Spaqiul e umplut cu rezervoere' fig1omenxpi5pu,lr.inrei.tscipteeesc,iitaiilrliirlzecaiteteingstriindmtesee.iorrevgit:cerntridzepert.iair.ttiindtteXdeocammufaoitrree-
co,ir'lricte, verrtile, scripeli ;i alte dispozitive me-
canicc care suplimenteazi gi completeazi insta- ruele ar-l-ritecturii sd fie restrinse ia citeva tipuri li-
la1ia generatoaie de forli esctrnsl sub nivelul so-
luiui,'in pivni15. ln sfirqit, sau mai degrabi in. pri- mitirte.
m.rl'rir''d, la parter. ttebuie sX existe o deschidere
sau o intrrre principalS cotnuni tuturor ocLlpan- O listl parliali a limitlrilor cu care e confrun-
tet un arhitect ce trebuie si proiecteze un spaliu
aclecvat exigenqelor operaqionale aie ocupanlilor
l'ilorCsitrrrclpertdrioferrriiltoer ciltlirii."2 include scheme de trafic; dimensiunile qi configu-
sint funcliile unei clSdiri co- ralia incXperilor; rmplasarea diverselor zone de
activitate;- finisajele pirelilor, pardoselilor gi pla-
merciale ir-rillindtr-se pe strizile oralelor Chicago foanelor; acllstica; instaialiile; luminatul; gi venti-
seu Nerv- Yoil in s.iolul :rl XX-lea de fr'rnc1iile la1ia. Simpla problemi a numirului de ocupangi
unei ci,idiri inchinate unui zeu antic, situate pe un
platou cu descbidere spre Nlarea Mediterani cu
mii de ani in urmi! Geografi:r, istoria, care trebuie si aiungi ia etaiele superioare ale unei
peste dor,5 politic,r, religia, to21te acestea pot irl- clidili poate clpita o senrnificxlie maiori in dez'-
icolo,-,-ria, voitarei unui proiect. ir-r sfir;it, trebuie notat c;
riuri funclia oricirei cllditi enume clin intregul
arhitectural. ir-r esen15 insi trei sint funcAiile m.-1- uanriaritedcintulpuireeostceu^pciorsiltelrl.cCelue mai acut practice ale
care trebuie si se preocupe arhitectul: exceplii, arhitectul
'ifourrercldiae ambientald5i furrclia rare
r,tperasionald, funclia
proiectant e totdeaune confruntat cu problemele
bugetare qi cu griia ciientului s5u de a controla
c:c7resivd' sau simbolicT. Adeseori, dezvoltarea urrei cireltuielile cle construclie qi de exploatare ale cli-
clirii. Trebuie .si ne amintim totdeauna cI proiec-
ennmite perioade stilistice, una din aceste com- tele arhitectului r-ru sint r-riciodati complete pe
p:rrtimenre le domiri pe celelalte dou5. Ideal vor-
irirrd, torte ar trebui s5-qi aduci importantele coll-
tribuqii la rezoh'area oricirui proiect arhitectural. plangeti. I-ie se desivirqesc numai dupl c9 plalg-
iile sitrt transformate prin eforturile zidarilor, dul-

gheriior, instalatorilor qi electricienilor, fiecare
aintre aceqtia impunind instruire qi strpraveghere
FUNCTIA OPERATIONALA 5i, fire5te, rispiitirea muncii depuse.

Care este foiosinla clidirii? Cit de muili oameni o
vor ocupa? Ce vol face cind se vor afia in inte-
riorul eii Iati intrebirile ce se pun in legitr'rri cu FUNCTIA AN,XBIENTALA
funcqi;r operalionali a unei clidiri. in amplui stu-
'dfae-e"n.htitcetlctt'CrreXnitnutriytulAartcbFioterncttsu.raen,dinFgunricjliitondse Date fiind cele patruzeci ;i doui de tipuri de cli-
ditr cliri men;ionate mai sus, arhitectul trebuie si-;i
gindeascS clSdirea nu numai ca pe o maqin5 efi-
ot'
T. F. I-Iamlin, tabla de materii euumeri patruzeci cientl destinati a inlesni activitate:r beneficiarilor
qi doui cle tipuri de clidiri. Sr:b titlurile ,,Cl5diri
pentru 1ocuin1e", ,,Clidir-i pentru ldunlri poptl- ei. ci ca pe 1) ambianti in care rrrt rtumir de
iare", ,,CiScliri pentru educilie", ,,Cl5diri guver-
namentaie", ,,Comerg ;i inclustrie", ,,CiSdiri pentru oameni iqi vor petrece o parte e zilei. Acest enung
tdreasntsinpcolerrte" ",sci o,.laCbloidreirtoi rpiiednitsrcltuatlsipsrtoebnlleSmseol_eciarl5ef-e5-i 90 evident nlr este chiiu de 1,r sine inleles, cum ar
putea p;rea. Omul a fost deseori considerat drept
91 o rotiqi intr-un mecanism urieE. Deseori i-au fost

satisficute nevoile fizice, acordinciu-se insi pulini zuali in curs. Relagiiie proporgionale gi spaliale
atentie nevoilor sale emogionale sau esretice. Asi;zi
insl existi o constiin!5 tot mai purernici a iegiru- devirr confuze.
cadrul'ambiental qi
rii dintre .'fi;i;;il'.r,.-,"ii in ,,Totul constituie un exemplu frapant al pro-
funzimii la care va acgiona perturbarea daci vorr
fperomdeuicleorre.aC.ibiduinrui raildomr ipnrisintraetiivoertusriiiueriabsierbuazliinloerdqei intrelupe coordonarea experienqei vizuale gi a
asamblare ca qi alte constructii cu scopuri comer- simjului gravitijii din urechea interni qi numeroa-

ciale, industriale qi pubiice adiposresc'mrri popu- sele senzagii musculare ce contribuie la actul nostru
Iaqii pe o perioadi su[,srarriiali'a r.jetii l-iecir.ui'in-
obiqnuit de echilibrare. Aceasti coordonare stereo-
divid. Atmosfera in car.e lucrerzl .icesii oameni gnosdc; este lent dobinditi inci din prima copi-
nu se poate si nu-i influenleze qi, desigilr, rot ceea lirie Ei, pr:intr-o relea de conexiuni nervoase, ea
ce se poate spune referitor Ia clidir.ile ce gjzduicsc guverneazi secrelia glar-rdular5, circulalia singelui,
complexul nosrru public ;i econon-ric este"ia fel de ;niicirile peristaltice. Senzaliile linistitoare sint
adecvat,_ daci nu chirr nrei adecvat pentru pr.oicc- leqtrte de aceasti armonizare bine sratonliciti a
tnrea arlritecturii noastre clc locuinre. renerelor senzorice, denumiti ste regr-rozie, o diz-
erelerI-ciaut,mlepilnroaor,n^ciunu.trlro)-l-eaabrreuaain,sgumaptrlearimr-eeaactloiinetciuifplizepircoileaotrse, ifaepvlrue;ilraomiuoan-- lrn-ronie intre ele dind naEtere cu promptitudine
altor erno1ii."3
Neutra a interpretat acest exemplu extrem ca
gice la,a.mbiania rrhirecl urali. A rlrirectul porn.;," pe o parte a intregii interacliuni complexe dintre
mndeeigvcloaai.arefidirirengaids.feeunrrarrri_tsaeatneri eicnsadrriiivnnidsdiiuvdaideli,-a.-c."ti.vjpiit^.aotpei"o. rI,gn.;,;.tlrie.mtei_q;,i individ ;i ambianqa sa. in conceptia ltii Neutra,
arhitectul po,ate produce un mediu ambiant pro-
iectat in funclie de exigen;ele fiziologice qi psiho-
iele restricliiior-ce-i sint impuse de funcliile loeice ideale ale unei clSdiri. El ii-a
lionale.a.le cildir-ii. ar-hitectirl porl-e incerca s"I;;c;r;e_ explicat punctul locatarilor in cartea sa Swvival
e'e ambianga cea nrai adecvrti necesitliilor I hrough Desigrt: de vedere
cliclirii
sale.. Ocupaniilor li se pretinde si fie vioi?
urmiregte si fie impr-esionali de Se ,,in unitSlile umane de locuit, din modul de
semnificalia so_ proiectare a inc5perilor ;i a obiectelor cle care ne
crala sau poate politici a constructiei? inconjurim derivX stimuli interiori complecgi.

ocuRpaicthdaerdorNobeiuetmrae,_leaprrhoiiteeccttr-r;iiui teoretician, s-a Scaunul, impreunX cu masa de lucru, ne deterrnin5
rrhitectu.^l postura; la fel sofaua pe care citim la o sursX de
creagie a. cadrului .* lLrmini bine sau incomod plasati. Sau, bun5oar5,
acaleeml bumineaeni-tiian,i-r(lbtf'i-;ggi".rtaaeda5t),o..,tEigiltti".e.ntoitlrrxriercril_.e
vat ci sintem in aceeagi sofa poate fi conceputX Ei amplasati in-
tr-un raport
efectele posibi.le precar cu o fereastri admirabil;, f;-
cindu-se si ne lungim zadarnic gitul ca s; ne
asupra noastri atunci cind ne sint'prezentate pa_
gsaiOpnarraerourmcalrtuxarrruv_iuic-lscplieoeeztthaSiacsilpiaainln.itienmiutrCertlnmefb"arcgu.iuouaoid-iendsoirnixrnetrsmireniitasmporaadutiran.ipsmiirretrlSeeucemaserurelrnsec,eirznztititralseoacidgimamodlievaprebg'ia_erdni,oisnl".icaaisidceaitirupci"irlr-.eatesi.uu"cr,egrl"n.illi.iagitae,or,i.ndh.xirueuindpiu"s"merer"er.cridali;iaeta.o"r.dc,.aUrerqlei.,ruair;i,iert,u:npr&iuc"rteld.asX.r;ra.e_ett-_. sz bucurXm de vedere. Problemele de posturX core-
ieazX un imens numir de alte experienle senzoriale
cu v_ederea, care, la.rindul ei, ne.prive;te li diri-
nt numai ochii, ci tot corpul.
Jeazd limpede ci designul unei incXperi gi a mobi-

E
lierului din ea reclami anumite miqclri ;i pozilii
noebrie;nauuiteneailepocosrtpurr"ir,luai nngoas;rarrue. aAidnopotarirceea fe5li rnenli-

de ac-
liune muscularl stabilesc alternatir. ceea ce se
93 nnmegte Lrn tipar cenestezic, un model de stimuii

irrteriori succesir-i 5i simr-rltani. De aceqti stimuli de iscusinlX investiti perltrLl sirtislacerea mr-rltiple-
sint pro\-ocate apoi reacliile, descXrcate reilexele, lor necesitili ale beneficiarilor.
condilionate de o intrebuinlare rutinierl a mobi- e.tef,.atir.Izr;oi"cr"iintr.o,iicU"celaanatumXmi,baabieicenemntlaeaalfXrsiecpiaaemcruat isna-uualriraupnfprieoeiiegcccetltitrdt-tcairrisiri-o5rci'ttee'iazc-aotulfleeerzrcre-el
acele elemente dintr-o ambiantrS cale genereazi o
liertrlui, corpurilor de iluminat :;i a o mie de mirun- .r... a. pl5cere sar.r de confort, dar gtie dacX a-
proclus. Aprecierea proiectului am-
gi5uri care, c:r ampiasare 5i funcqie, pot fi in grade ce.1st; sta;e s-:r
biental trebuie neapXrat si decurgi dintr-o reac-
dir.erse corecte sau gregite. ReacAiile men{ionate tie ir-rtr-ritivl la combinalia de elemente. arhitectlr-
rale ce actioneaz; asupra ol>serr-atorului. Deose-
sint edesea incon;tiente, iar in multe cazuri nu ,Li,i.l-irn"ii.li"tf"ar.;.'"u"prne;erspi,lrancnalilifiditcaiatretiX;viaafsizctifoce'lllooigrr-iirecreiitnancrrl-iirniieedupf"lorbsie.ibn4ielSi-
sint reaclii motorii indrumate citre o acliune re- ncarrei,.i,nqct-et.aircrcX,rsciIieincloenlesaecglienotSc. lXFdieircear\erapearsvoeaar-rXo
r.r.n^..li.;.t.irii.ilttiee.;tiitirnuinncdeiv5itdeu, acalSrefaiiqviadeiner^iua'r.icaap.lroec-
mediatoare. Deseori aceste reacqii sint emoqionale, ;i.;;". Reaclia subiectivi fr'rnclioneazi d.e9-i aatturneciai
clar cumularir-e, astfel incit ele pot avea ca efect
depresii salr st;ri eulorice cle lungi clr,rrati, 5i re- cind cinevr. rcac'ir'teazi feri tl' cea
i"".fi. a-proiect.,l.,i arhitectural, funclia expresivi
prezer-rtir.rd ca atare efectr.rl inciperii in care ne
sau simbolicS.
petreceln tirnpul."a
FUNCTIA EXPRESIVA SAU SIMBOLICA
Crearea unei ambianle arhitectur;rie depinde
c'lirect de aspectul estetic al proiectului spalial in- A,,A"rihiteactitnugraemarzeidluimriitlee. invizibile aie limitelor ei'
aIptluc.nt*oco.ri .gpi*toi"milleminpauiictimtliittaurtloet aldi e'prsXiptrrzeabtcoeeiuelaaluciu'enlcJrtn'urpnrsincpdue'lnpUttrounr
terior al unei clldiri. Ca li in ajte forme de arti, po"t.^ .iopli aceleayi roli pitrate.- Un arhitect insi
si jofoalocsieausncXrorol 'lfirurmotousndien. lJe)l prctura. Sr
arhite,ctul e preocrupat de crearea ur.rei organiziri ircbuie domeniul arhi-
rol
estetice. E1 incearcX. sI foloseasci forma, textLlra ;;J;r;.; un nu
;i culoarea intr-o orcline spaqial;, dar aceste ele- tecturll a.la cum gr arhitectura joacX ele frumos
mente plastice sint legate rii, partial, create de
in- du-.niite piciurii 5i sculpiurii' impir-
structur':1 ciiclirii care, desigur, e leg;lti de funclia
trdegaensrcemlalecpxeueivtaeasai ddseipsuscnpiePatcliiin.i Eia.ar.h.irteepctruelzainetsit,es.aprondoutacme-'
operalionali. umplerea zonelor prescrise de citre client. Ea e
.;;;;;" Je spatrii ce evocl sendmentul unei utili-
DupX cum notam mai sus in capitolul de fa15, 9s ziri adecvate."5
e posibil si eraminim un proiect arhitectural in-
tr-o manieri simiiarl cu studierea organiz5rii es-
tetice a unei picturi sau sculpturi. Credem c.i a
rezultat insi cu eviden{i din disculia despre func-
1ia operctionirli 9i ambientali ci un obsertator
adeseori nu poate reecliona imediat ]a caracteris-
ticile ur-rei cornpoziqii arhitectr-rrale legate nemijlo-
cit cle acepti I'act,,r'i.

Pentru:r aprecia functi,r operalionali a Llnei
clidiri e necesar s[ qtim ce operagii au loc in ea

5i cum au fost satisficute exigengele. Aceastii in-
fonnatie in nrod frecvent nu e accesibilS observa-
torului profan, 5i judeciqile despre eficienla mul-

tor cildiri trebuie lisate in seilrna acelora care le
folosesc. \Iulte tipr:ri de ciidiri sint insi folosite
cle citre mrrrele public (magazine, birouri, bloctiri
de locuinle, gcoli qi re;edinle), ii mulli din rin-
citirile publicului nespecialist sint ir.r misurir si
tragl concluzii pertinente cu privire la cuanturnui

rtcestea sinr cuvintele lui Lor-ris Kahn, proiec- DacI Lincoln Memorial e comparat cu monu-
rrentul lui Jefferson, Jefferson \Testward Expen-
tantul complexului de cercetiri pentru Institutul Ma eforrtrtorpiarol i1efcigta.t4d4e8)E, edrion St. Louis, Missouri,
Salli cle Str"rdii l>iologice ([ig. 421., LXXXII). Ca c'iorrne Sharinen, deosebiree
ii mrrlti alqi arhitecii, Kahn recunoaite nevoia de
a consider;r o clidire ca pe rln simbol al activitSlii clc conceplie esre numaidectt evidenti. Monumen-
tu1 Lincoln e legat de rrecut, cu roar; semnifica-
aclipostite iniluntrul ei. Prin infiligarea lor, o 1ia gi conlinutul asociate acestuia; marele arc ca-
scoal5, o biserici, o clidire administrativl gi un tenar al morlumentului Jefferson nu are precedent
serliu gLrvernamenral trebuie sX fie identificabile stilistic. Sigr.rr cX ideea str5veche a unui ilrc cA
cle catre cei ce le utilizeaz.X ca 9i de cltre cei ce ;ntrare sau poart5 cXtre un spatiu important e
trec pe lingi ele sau prin ele. prezent; Si aici, dar deslvirgita simplitare a for-
mei imaginate de Saarinen nu putea fi concepur;
Funclia simbolici a arhitecturii depinde in
p:rrte cle reactia publicului f.rti de formele inil-
1;lte cle c[tre constrllctor, ca agent al arhitectului, clccit in secolul al XX-lea. Marile dimensiuni, su-
strilucitoarc
crre satisface ne\'oile clientului siu. O parte din pr"afaqa a structurii a oqelului inoxidabil 9i forma
aceast; reactie va fi in mod foarte cerr conditio- expresie a viziunii
ltat; de clidirile din trecuf, care au a\/rlr o sem- ar-intati $eeaz;. o

iLri Jhom:rs Jefferson, deschiderea Vestului qi in-
lSpruiriie primiior pionieri care au cXl5torir prin
nilicalie istorici intr-un anumit aspect al culturii St. Louis spre x atinge noile frontiere de dincolo
societiqii contemporane. Nu avem decit si privim
la suteie de edificii guvernamentaie din Statele cie llississippi.
lJnite si din striinltare care au fosr influenlate
pdeenctr:l{ltraenfeordma esleeamarahcitiectetumrpii lugi rceucectorlioEani eroamfaonset Expresia in arhitecturX nu se mirgine$te 1a

r,rronumente. Fiecare activitate umanl poate su-

identificat cu eCificiile publice. Nlonumentul ct-r- 1.qieirasaaun-rcbaiaranclate, rfuohrm-riefleunqqi siepiailniildeeapdliencitveatiencainlittXe--
rremorativ al lui Lincoln (Lincoln Memorial) din riorr-rl une' clSdiri. Arhitectul, dacX e in stare,
poote aiege 6i combina acele materiale li sisteme
\Y/ashington e unul clintre numeroasele exempie cle
constructive care sX slujeascX deopotrivX drept
proiect arhitectural moclel:rt dupi antecedenteie
grecelri (fig aa5). Iilonr-rrnenrul a lost rerminat conlin5tor ti simbol al activitXlii cXreia ii este
in 1927 5i are lorma unr"ri temph; dclrici firl fron- destinatl clidirea. O clidire poate semnifica oo-
ton. Cr-r sieuranqi Luril din ciidirile de aCir-rca
semnificalie pentnr numero$i americani, irc€st mrr- g51ie, putere, modernitate, tradiiie, ambigie sau
clerir,S mare parre din conlinuruJ siir rcpaos. Ea poate sugera retragerea din societate
nument ili sau se poate prezenta ca o invitagie de a o r,izita
e>ipresir.' din stilul clasic a]es de citr-e proiecranti.
Cc,orllnonial daar.rcuerrilinpcoenvjoizairtiai tmorarceiaestpaetu;peunacltutrli 5i a ir-npXrtIqi ospitalitatea proprietarilor" Poate
Lin-
cie ;r sta izolati de medir,rl natural, ca un obiect artifi--
irrtra- intr-un spatiu important (fii. 447). Dimen- cial sugerind tehnologia qtiinlifici rezultati din
siuniie clidilii 5i supralelele de m,rrmuri aibi ale strldania spiritului omenesc qi a industriei socie-
zidurilor si c.ri..;anelor sporesc mirelia 5i impactul
Neinmroifaqsilouanba;eilspitnime ilcnmatreearcinoermaasjolt5rmitraoetneauacmtiveeinzdtiutaaluctiol rlsuiuloigreLrilnXecmosilmnc.it tiitii contemporane (fig. 396), sau poate rXrnir.re
un anlmit pi-ocent semnificativ clin ea se datore5te aproape de pimint, inXllindu-se din sol gi dirrtre
conexiunii stilistice dintre acesr edificiu $; alte stinci, ca o parte din naturS, asociindu-l pe om
exemtrle. ln;ri r,cchi, dc arhitecturi rnonunentali. 96
cu toate celelalte forme de via1i, ca marea casi
labirinticl din Arizona, ciminul 5i atelierul lui
Frank Lloyd \X/right (fig. a10).

Expresia in alhitectura contemporan; nu poate

,rcoli tradilia, mogtenirea culturalX comunS, socie-

tatea scaireleo finanleazi qi ale ciirei nevoi e obli-
con-
gatl satisfac5. Criticii arhirecturaii
damnl deseori arhitectura eclectici sau imitativl
din cauzi cX ea nu-;i giseqte formele expresive irr

lumea zilelor noastre; cind unei clSdiri i se dX un
inveliq imitativ superficial ce camufleazi un pro-
iect interior sub un invelig anacronic, cliscordanqa
dintre nqai tcuhriaarcrliiddiicroiilS9. iAinfiimli;barrlecaa ei fi
bizari, o poate
clSdire a

administraliei municipale, o regedintX, o biblioteci
9i o biserici (fig. aa9-a5\ in aceleali foi'me ar-

hitecturale inseamnX a sacrifica proiectul expresiv
consecvenlei stilistice. Totu;i multe din activitSgile
personale ;i sociale comune oamenilor din trecut
continui si existe sub o formi oarecum similari LXXVIII. Plimdria
si astlzi, gi in aceste zone ale culturii noastre orasului Boston (v.
proiectele eclectice pot fi de folos aproape ca jfuiclu. i4534:),(1p)lahnoulul letdae-
antecedentele lor. Casa tipici secolului 5i sud; (2) curte inte-
rioard deschisd; (3)
al
scara primaruiui; (4)
XVIII-lea sau al XIX-lea e inci apt; s; satisfacX birouri.
necesitSgile multor familii din secolul al XXlea
cu puline modificXri de proiect. Pentru numeroli
oameni, indeosebi pentru cei ce triiesc in partea
nord-estici a Statelor Unite, aEa-numita casi ,,co- sive in rrecur :1u produs o diluare a expresiei, un
gen dc nostalgie sentirnentalS.
lonialS" erprimi siguranja, cildura viejii de fa-
milie Ei o continuitate cu valori culturale mai lelicc.lrhNipaoeeudal eNptrircieml(iiirnaienrhe.italel cotqriai,gEGuldeuriwhBaaorrsddtoKKnanellomowaplnee,rslN(ufonigee.li

vechi care, in totul, asigur5 o ambianlS estetici
satisfXcitoare (fig. 453). Un locuitor din Noua
Anglie iqi poate p5rXsi ciminul, o versiune con- "{.5+-4.18) ila reprezinti eforturile pr,riectanliior
cle a rezolva dificilele pr.obleme ale adipostirii mul-
temporani a unui proiect vechi de doui sjusteo[deel riplclo.r cleparramente li
ani, ducindu-se la biroul siu dintr-un turn servicii diverse ale u,rei
qi sticlX, fl,rd a simgi ci intre aceste douX am- aciministralii rnunicipale sin_
imporrantc intr_o
c,ugIgrum,L.X.lihlrariXriTili.itaeelXclmc-lpS.VtppurdlcI_raiIasrosIetl-aaiciXmctbaie.iCr€iceitnt-e)rr_-e.ia-l;a,Pa1i,,ricii,piermouggmtisirtrn"iuaucpaniipegiup5ttiXir.igama"5jtrniaitt.isocdrsipiepilrrsaaotifmrinieauegbfncoiuictiniciuznoaaerl.izrc(fccaelfuingiir;i_asg-.i
biange total diferite ar fi o discrepan{i. Aceastl
dihotomie ar putea sugera o lipsX de coeziune in

cultura noastrS. Rlmine insi faptul cX mulgi oa-
meni pot accepta arhitectura eclectic5 vXzincl in
ea o parte a vielii contemporane. In general insX.
iat'i.-dr-miocinseeinsrttireraatdlive5idclicnSotdrm-iorei rglcoriautilp.iaCtreelidminiortred_aei-llanutrimmaaarlelossciiteonmntXuru_-
fiecare perioadi culturall a considerat ci expre-

sia in arhitecturi rezulti din formele Ei materialele
comune epocii. Fiecare clldire vorbeqte cel mai
soare 100-130 picioare^in iniltime qi aproximativ
bine atunci cind vorbe;te despre propriul ei timp g e dr2le7ns-itvipnoiacltuieomaprersimupbaesrultaalLntrr;iri,arilc. odinleabp-solapianagtuoiir.ip-l;"e. n;,riiriufi,ebi-iriAnocuil"urlis,
9i in propriul ei limbaj. Majoritatea incercXrilor
de a privi inapoi in ciutarea unor forme expre- 90