Knobler, Nathan - Dialogul vizual (Vol.2)

J ! L, IJ

11#r{f#fi{-W'3 :) 3

I

ii

{

rcepLuetrXaipimuXjfuiieaX;lurI(buiXZil5ru).o:ib;uP(i1'r(rpo4i)mru)icmdureprraeitcaerer;spddoile6niiens)acldshBeapisoplrdasai;mtrodt(aan2em)r(;cehvon(o.Btn-lf)fiespcvrure.iindms4litec5iaa;4arr();3,9)p(p.-5irslia)cmbnaararueiae--l rttl XCI. Cen-
pcdcaoreimnmcseaoirlraine; srd(ri9ellio)urcb;;oi(r(n1o1s2u3i)lr)iiubs;paier(loS1nu1trd)ruiecpuqeeliorxasspro5eon1aziqlidutiiliea;pc(rcc1iemo4sna)fl_ebarriubinclliu{oadimt;e(eca1r50lae.; trul civic
J dgion (vC.hifciag-.
if-[- 45gl- olan
tt fr tl
ae iituaiie.

lt) funclionari municipali, mari slli de intilniri fes-
tive, o bibliotecl municipali gi spaliu pentru bi-
X8sp:Ca(.l1iiP-)rrcigmuordtle;ri(aq3i)dtsienerarBvsiodcsiutdo;ens(4c(vh).ibsfdiirg;o.(u24r)5i4c9)o,irpidsloadanlirued,leeputcabojltnitclfueei'- rouri publice accesibile vizitatorilor in tranzit.
rintd; (5) Departamentul Constructii; (6) C_Conasstireurc; {(i7i')
ghiieuri pentiu public; (B) Departamentul Fiecare dintre alocaiiile de spagiu specificate ca
parte integrantZ a condiqiilor de proiectare avea
administratia. 100 caracteristici funcAionale, ambientale gi expresive
diferite. Mulli arhitegi au rezolvat probleme de

genul acesta prira proiectarea unui invelis care sI cu-

prind5 diveisele funqii ale unei clXdiri publice,
dind o aparenqi exterioarX de unitate unei com-

plexitXli interioare. O asemenea solujie stX la

baza proiectului pentru Centrul civic al oragului
Chicago (fig. 459, XCI, XVII). Cele 31 de nivele
ale acestei clidiri sint astfel proiectate incit fie-
care este anonim gi flexibil, adecvat pentru un
numir de funclii posibile. Centrul civic adlpos-

tegte 140 de sXli de judecati gi birourile aferente.

Sint cuprinse ;i sXli de audiere ti spatii publice
necesare desfSguririi anchetelor $i activit5lilor

unui numlr de aproximativ 1,2 000 de persoane

101 care utilizeazd clddirea zilnic.

peuxntecrtieoarzpl rfainqaedelelemdeneteesgel osmudetrqici evemsre,ssivuselincL.irrree

de stilpi ur-ia5i de beron ce inallX clXdir." d."rrr-

pra pieqei. Al treilea nivel (fig. LXXXVIII) cLr-
ptivriintadreeabifrioscuarilSpcantr,rrua5srerlruvi.icuiiSlJors-paecccieasliizbailtee in .-
public ddeejoss:r,si.air,'rpesnftirrulitp, ruimltiamre5lei
siliului pentru

sint proiectate ca spatiu rezervat membrii con-
patru nivele
6irourilor, o
formX ca de stup de-albine care serve$te intregul
complex qi, din exrerior, prezintX o bandi ori-
zontald puternici, as.menia unei frize clasice,
care, unegre energiile \riguroase ale golurilor 5i pfi-
nr-rrilor intr-un enurU \;izual coereni. Aceast5 il,i-
dire- esprimi complexirarea $i proporfiile condu-
XCII. Centrul civic Chicago (v. fig. 459), planul eta- cerii oragului modern, dar asemlnaiea sa indirecri
jului 22.
cu edificiile clasice cu coloane din trecut (fig. aa6,
417) o leagX de istorie 9i tradiqie.
Modul in care K;rlimarr, McKinnell gi Iinou'eis Arhitectul Ludwig Mids van der Rohe vedea
au abordat proiectul prim5riei din Boston a fost
in contrast direct cu acela din Chicago. Planul proiectarea c.[idirilor ca organizarea ulror elemeirre
din Boston prevede o frrladi ce vldeqte complexi-
structurale sensibil apropiite spre a crea sprrtii
anonime flexibile adiptibile multo, scopuri' ,li-
tatea interioarS. Incepind cu un amplasament in a fost unul dintre cei mai influenji ar-
pant;, arhitecaii au specificat o platformi de ci- verse. El
hitecai din secolul al XXlea. Maxima sa ,,llss is
rdmizi pentru a lega porliunea inferioari a cli- more" c(i"mparoi.ipeuc1rainntuesl tterembuaiiernsXulitn"c)eercuenafeellimdirerrra
dirii cu marea pia15 ce o inconjoarS.
spune
Primele dou5 nivele cuprind birouri ;i ghiqee,
eJementele irelevanre qi speciaiizate dintr-o cliclire,
amplasate pentru comoditarea cetSgenilor care do- esential
a distila, izola li rafina iaracterul al unei
mreissce.sXLaobpjirni5muliclennqivee, linescprireerivilnzurtei goistrseal5$-ipapsear-j probleme de proiectare, iar apoi sX caute a-l e.t-
rlrlnla irrtr-o integrare atent controlati a form:i,
deschisl pentru cei ce doresc sX treacl -poemapilceiruin- sprii',rlrii. srnrctr-rrii ;i mater-iair-rlui. Seaqram BLrii-
drnm spre una sau alta dintre ciidirile {,'03c)liJrierepreazdimntilniascterastrivpiunmctrrltdi-e,rivveedliecrje.
lui. Se creeazd. o impresie de deschidere gi accesi- dint (fig.
bilitate. Curgi interioare publice de mari dimen- aplicat ]a

siuni qi sc5ri anungi caracterul public 9i simbolic Crown Fiall (fig. 460), din cadrul cet5gii uni-
Cetigenii gtir-r ci r-ersitrre a Instirutului de Tehnologie lllinois, esre
ai acestor spaqii impresionante. nnul dintre cele mai clare enunluri ale concepliei
este o clSdire importantX, dar o clidire ce face
parte din orag, nu e izolati de el. La niveh-rl ai lui l4ids. E, o ciidire meniti sI acopere .rr..r;t.i-
cincilea (fig. LXXXIX) birourile qi sIlile dc se- iile invllimintului arhitecrural. Utilizind grinzi
dian:r.the.itoreiloccrtlungl eiig1o.abans\,tt'ruiucrecplioocasnriaebtil_itmsaurlessatuinrsinadaeasZisgZuuCsrepauecorr1psJ2prbiagli'urc-ilre,
dinle ale primarului, sala de consiliu qi birourile afe-
rente, ca gi biblioteca de referinji sint situate in ime-

diatX apropiere, subliniindu-li-se relaliile functi.,- picioare d(feigsr.iXclCi eiIsIr)e. Osatura de olel dmpluti cu
nale ;i simbolice. Aceste trei zone sint exprimate iu. penouri dispusi intr-un sistem subtil
103

rent; artei. Oriunde, cu excepjia arhitecturii,
comAprlheixteitcattueara$ei contradicgia sinr recunoscute.
insX cu necesitate complexX ."

gi

contradictorie in inslqi includerea elementelor vi-
truviene de comoditate, adecvare qi desfXtare. Iar
ast5;zi, cererile de program, structurX, utilaj me-
canic qi exoresie, chiar gi la cildiri simple in con-
i^nteaxitnetesimvrpelem, esiinnti.mdaivgeirnsae.billie.c.o.nflictuale in moduri
Arhiteclii nu-qi mai pot permite sI se lase in-
timidali de iimbajul moral puritan al arhitecturii
rnoderne ortodoxe. Imi plac mai mult elementele

hibride decit ,,pure", de compromis decit ,,curate",
distorsionate decit ,,rectilinii", ambigue decit ,,ar-
ticulate", perverse ca qi impersonale, plicticoase
ca qi ,,interesante", mai mult cele convenlionale
decit ,,proiectate", cele acomodante decit cele exclu-
siviste, cele redundante decit cele simple, cele ves-
XCIII. Crown I{alI (v. fig. 460), plan
tigiale ;i totodatl inovatoare, inconsecvente ii
echivoce mai degrabX decit cele directe qi clare.
Sint pentru vitalitatea dezordonatl mai presus de
gi rafinat de unghiuri drepte, la fel de simpiu ;i
de clasic ca materializarea unei formule matema- unitatea evidentS. . ."6

iice elegante. Clidirea face parte dintr-un- plan Venturi a explicat cu roatX limpezimea in
directoioentru cetatea universitarX condus de ar- cartea sa concis5 gi intensi cX nu recomandi ir
Iiitect. Ei spunea despre planul siu: arhitecturX anarhic5, ci mai curind o arhitecturi
organizatX simultan, pe mai multe nivele diferite.
,,E deopotrivi radical qi ,conservator. Este ra-
forqele dinamizante 9i El vrea ca arhitectura sX priveascl spre trecut in
dicai prin aceea ci accept;
consolidante gtiinqifice gi tehnologice a'e vremii clntarea de soh-r1ii ale unor probleme care au fost

noastre. Folosegte mijloace tehnologice, dar nu e deja rezolvate, fXrX a imita slugarnic stilurile isto-
r:ice. Vrea ca ea sX reflecteze complexitatea acti-
tehnologie. Este conservator in mXsura in care se
intemeiizl pe legile eterne ale arhitecturii: Ordi- vitltilor gi serviciilor din care ea ins5gi face parte.
\/rea ca proiectul unor unitili arhite,:turale sL re-
nea, Spaliul, Proporlia." cunoasc; fapml cX o clidire poate juca multe ro-
ln caitea sRaoebeorrtn-pVleexnittyurai nsdusClinoentroadcicotniocenpliite't
luri vizuale, nu doar unul. ClSdirea poare fi v5-
Architectwre, zffi.A ca un zid atunci cind privitorul it5 iinqi e.r,
tcrleivsaprepopzriogiieeci teuslteatircheiteactlru:rialM,ic€asrevipnledd.eerazRloihmep: o-
,,lmi piac complexitatea 5i contradiqia in ar- ilnacqlecp?lionipooafrutn5ccgiinedstcreuclpetuprrainli ea. Clidirea poate

cind e vizuii, ca
oarte a unui profil urban gi, desigur, ea va oferi
hitecturX.- Nu-mi plac coere!1a 9i arbitr.rrietrter spaliile necesare pentru satisfacerea cerin{elor celor
arhitecturii incompitente qi nici complicaliile-Fle-
p-pit.onrter.s, iuoluairhqiiteecxtpurre5sicoonmismpluelxuii-. clinluntrul ei. O clSdire e o unitate economici,
ilinoasscehiamleb Pledez un spatriu, o serie de forme, un cXmin sau un loc
qi- con- de munc5, o parte a comunitiqii. Toate aceste lu-

tradictorie lntemeiati pe bogSgia qi ambiguitatea f05 cruri sint parte integrantl din natura unei clidiri,
experiengei moderne, inclusiv- acea experienqi. ine- to't

fiecare putind pretinde o solugie de proiectare di- gtiivrrea,restdirenuplraoliied.cetuvl asrfinest5ibliilleaol rsdtri5nziiilsopr,aptia*l.e.ucJoinofi._,

ferit5. Venturi cere ca proiectantul sX recunoascl 5i de iaportu-rile ordonare ale clldirilor. pe ling;
aaccetsrvterata, l.rslaptisrfoad-cuqciat-ivpeoaateoarmezeunlitlaor,ddine
gi si trateze aceste exigenle deseori contradictorii sentimenri-rl
din fiecare clSdire, acceptind complexitatea in loc
bunn veci_
de a inccrca o solulie mai simpl5, mai lesne inte- rann$aattegapatetza,itnedespaesuigcduaurrapenigoci,opdlEoeutlpi ulflacneceeriesaintrtldrze_i.socovpiterriinriXi ncel_e
ligibilS 9i care pare esteticS, dar implineqte un pcdinvpieseeaiillzzcrentrauitt,Rtqtlurlar.tscieuroalpaacecr,r),rlaeaaia,clprgoinrcciiarenrli-rerufutnniiioclncnitirslnartadueeledtiriebl.zrce,aoiatmrUureasprernee$qurad.baii-edndiaiema;a'crc-ifdhropeup',ecill-toeiosroecsstelraicntgciqaroltautcteerronaiisapgigt"zriepiturabiuirprraosc"aleozucca,iaudue"c,tuilde.erpefrexuult-oepone"rolelrcrialier;p,all;i_,,stooleii;n"vzz;.iadrgatiatr.rrli;."e5t"_,;eo;-ii

singr-rr aspect a1 necesarului globai.

Primlria din Boston pare a satisface multe
din condiqiile estetice ale lui Venturi gi pentru
inu11i observatori ea este o clidire de un pi-rternic

efect vizual care determinX o reactie inigial[ de

plScere. Pe misurl ce clXdirea se reveleazi treptat,

loeica qi ordinea multiplelor pXrgi, varietatea pro-

iectului spalial qi formal oferl unui obselvator
atent o serie densl de experiente estetice rnulti-

etajate.

Crown Hall 9i Seagram Building au si ele z1p:jt{rciicrnoiqitt;ctar:rata,,,rl!i^iln;claroaotrmortmrrtnrpaeicrolJilizteeaiclt,torieiisrada,pisarmlaoileirieu.l,teoniadnifSceiscelieiaegsatidoucceapoarrnaercesf.oetnNrdguseeactltrrteeu;uarccrm.laieelinnorqieD'ppiea,rrlreoerin___-
nrulte de oferit celor ce caut; satisfactie in rerc-
1ia lor falI de arhitecturX. Ele expun un tip di-
ferit de solulie altui gen de probieme. Exterior,
clSdiriie sint construclii ideaie Ei ralionale mani-
festind o perfecqiune vizuall rareori tr5itX in na- iectul arhitectural ideal, oqirg"manaiztaerreiaai.*i.*-r-is.i;",r, "r-oiapr*e,
sia, .funcqia,_ srructura-
turi. Aceasta e o expresie a idealwlwi, realitatea p:odr:eoala.crtlco?lainrntpo$.frnrleuraeceqnieiln,rarrliezanaaorerprecrrrcdooaaeimerpeceip.ntanuletsdlr.rpeeiengactieit a.girzUahomniltaeeotcbdatserleiiruf.alJnrac.e.pioioi.c"riJlpid"osxiuralris,..
abstracti ce poate fi conceputX de om, o realitate
ce conline atit recunoa$terea unor probleme spc-
cifice c.it Ei o calitate atemporalS, adaptabilX rnLrl-
lttr 6gl'ttta Umane.
ln arhitecturX sintem pugi inc5 o dati i'r irala
faptului evident ci indivizii sint capabili de re-
aclii estetice la stimuli diferiqi. In arhitecturX nu
nr:'ri pulin decit in picturX gi sculptur5 poate pro-
duce plScere o reialie abstracti de elemente vi-
zpur"ainletr,-ocecopno$atiteent.izfiareprealurnagliitu5n..iisdaeu
intensifiratX

a fi care a
configurat elementele identificate de noi in clXcliri
individuale. E de asemenea posibil s[ gXsim satis-
facgie intr-o arhitecturi ce devine parte intr-un
c,rmplex ambiental mai mare. O atare arhitectur5
poate fi satisfXc5toare deoarece i;i indepline;te
scopul in cadrul contextului cerinqelor omene$ti
fdrd, a se afirma ca obiect de
l-a fel, putem simgi plicere ianrtdp.eurcneicpeArei aizorilnaut.i
err:a;, con;tienli de m:,gistralele cu largi perspec- 106

Copitolul t3

SISTEMELE STRUCTURALE

iN ARHITECTURA

6-b;,*;,;ffri-;-;*qtr: := ::;]

,\-i.iV. pori cl t!

l)rl iiiuno.

1,: ,... iriinr,.r;ri ci,i;lr',: cei ca,re :lli irar-ersar unuj
( iti -lx:lr;le pr-r.lrrr'i s,.,:;i,.eniiate nrr poatc concepe
c'tg, iiirj-crzfer-.r'';,m,1r;.i, iii'. ;t r!e ,...a1',, i.,,,.: .;L;b1irc rl;
. . i'uitci i;-L ri eie:tui csteiic giol_:rl
:
:r

I-eqate intim de forma, funcaia gi expresia .ricXrei ir '.. ,,cestrrr :rrrlrctrr i( 1;q. 464). paginile .,.*,Xto,,,,,,,
i) scr,rii cli-:,ct'irrc
strr-rcturi sint metodele de cor-rstrucqie ;i inaterix- i a sisi.enelor :;1.l.irr:tr:iaj.r,

lele folosite pentru inSllarea ei. Creind spagiul i,r'c'ir^ir'.i.,-!....U,,-,,ii.,.,.'ncCr.lno.:e":ri:na.enrssiia'rrli:iririfni.ir,ie;i,i.:ir:-inio:'a..tpttrlil'ai,'lr.ir,lcta'i,rrcrri{c.'rci''lrcei.ai:e",.:1.i,,.-u'qeiri:inier'ieei.ec,arlrcri\;.s::c....5'dI.ci!ric.r.sahrllcrliea'ne.ucflcr,iq).rlatieretr,uez.srljrtaindiscldijeitXIzseisranuoaaltlran:.inL:dsinrnieiemromist:tccr-:l,,,-ilrieit.:i
necesar clientilor sXi, arhite ctul nr.r poate ignora
niciodatX problemelc de bazd ale modului de inXl-
I.1re a zidurilor si de suslinere a acope ri5ului.
fac parte clin
Consideraliile practice, stri.rcturale
complexul totii ce trebuie rczolvat in proiectul
astrrhuicietucratuleluai.leEcxoinsstitruccatozrturrlui iinparcaarnetlp-lropbrleivmieplee
pr,liectant sal PUe-np€prsroiv31it1oxrccarireucia()niitepmlapclieluecpraa--
i'ea terminatS. |...

.i !.

renla unei mari stafrri eJvestre nll are nevoie si ur- ;"'.+...'",
stie'cX in interiorul statuii existi o structrtri sche- \i/
\a- "i-F'-
lgeetoicmXectroiam^pulneexil.bLisaerfiecil,ripnearsscoeanntaisitneccolnasjuicreat(ifidge. ,u'
,,J

l.,C\r. Forte dc ti'nsinne.

iett. de drama bombasticX a unei clidiri bar.ce
$g'. a6l satr cle arcele ar-irrtate ale unei sili de ,i'-i..,,;:,rr.;',;irl,ri.is",."n.,i:ri(,ii,ijentg't-,.rrar.en),ii:ire:ri'1nrr,les.-cciip.r.iiavcl,rt;i5,eboi,nliicrs]1clnliilrlioeeacrr.iro\cr.crn.iclrizlilcis";o,eteietaaaimainsc'1eroa"ai1rd1lrrall,ir...ri,neel,i-.nin;oi.cii-l;,el,aLresilcar1cesru-aa.zsiipjcc-rlsiorvpui.\e.tc'slru)rrioI:teeeaIsasisto".piais;r:ftafil(etli'nolperfbriliastmaurogalii:rntntrra.pe.rJddSrcriImrliirie.Crcintninr,ii-ra:er,tlaeudoIeidtVihctcc,rt:seerd.o:-tiit)ri,seri"r('rir.,ci_futsafria,a-liallc;ieu,Sg,lio.,urr,nira.5r,nrr,cLcinucirj",-iiriLi.-lrenu;a{palrr,Ccxi:c,boe.,si,,1c'1rrisad_.a.cii,rri,,1al_r;ia,,.c::e...;
,:".".p1i" contemporane din beton armat (fig' a63)
^p;utiteeacLirrvme.la() froesatc'li;ne ielisatetitic;clsXadtiisrfeXac.5tCoauretoia.1r-tae
.u' 'pinoatceaerxeisatafooslteigeiatuliz-rai tiXntore
cunoaqterea
si
structlrri-i $i
acestea, :
modului
satisfaclia pe care o poate simqi un privilor pus :.1
in fala .lSiitii t.sp.ciive. Ingelegerea. modului in
saXrhoipterecatuslcicoinmillbaarteeafozrildeulerilogrrasvaitJaegqioi.nsaileimce- (
care
tind t;
piedicc .rioperisul de a rrimine suspendat deast'1'rra
pimintului^poate stimuia spiritul ;i inviora sirl- 108 't)i

10?,

tur; ti a le adapta nevoilor sale sociale qi fizice.
Gama materialelor cuprinde blocurile de zipadi
ale eschimogilor septintrionali, marile blocuii de
tpeialetr5d-ealleemegnipstuebngiloirri,apleieiilneddieenailnoirmaamleegiiicascnhieldee-
cimpie qi stratele de stincX din India, in care s-au
ctiimoppluitri-eteamcpolensmrrouncfoiilliotircee ca nigte
legatl in statui. Istoria
cea mai rnare
parte de materialele u5or accisibile oamenilor din-

tr-o anumitS. regiune, qi stiluri arl.rite cturale cir-
racteristice au rezultar din exigengele acestor ma-
teriale. Doar in cele mai qrimiiive societXli g5sim
oameni care trXiesc in scoibura unui copac, Int.-n
pegterX sau sub un prag de stincl. indaiX ie omul
iqi- amenajeazi regedinte ceva mai complexe, el e
silit sX facX faql problemei de a combinj un ,:un,ir
updeineipstiiiegstrieerbsyeuapieiarmafirxeaardit.iinDtdra-eucnaXltmXfoalpoteiseresiagXlt.ezpuliebesmfeonlrem, tfraieebcuaunrieeei
legate, lesute, fmbinate, prinG cu
altul trebuie uniie pentru acuaielcX- tuiinpter-ruetnri
fel sau

v,erticali qi,.poate, un acoperig care si-i feieascX
oe lntemperu pe locatart.
Construcgia din. piatri sau clrXmidi impune
rezolvare.a unor probleme asemlnltoare. [,xsrnp1g1g
indiene de temple cioplite in intregime in faleze
de stinci (fig. 465), cale au devenitTorme ale unei
sculpturi uriage goale pe dinluntru, consrituie un
incredibil mumonaunme.enStininrilginast5pecraszeuverireun"t"e.ip19iioinnJgle.,-

niozitllii
deoarece construclia din piatri, poate ciiar in-
ltmr-upunngeraudn.lmreaai inalt decit construcjia din lemn,
unor elemente relativ mici sub
forma unor complexe structnrale mult mai mari.

uscroRul, fl rrNroul,

Unul dintre cele mai simple gi mai universal, folo-
site sisteme de constructie este wsciorwl si lintowl.
Bglsgit.eplI.a de aceastl metodX de construciie pot fi
temple egiptene datind din ZiOO^i.".n.,
la temple grecegti din secolele al Vl-lea qi al V-lea 1r0

compresiune, pe misuri ce materialul cedeazi
pentru a lua forma de arc; portriunea inferioari.
e expus5 unei solicitiri la intindere, pe m5surX
ce,
materialul tinde si ia configuragia di arc.
Lemnul e un material mai satisf5cltor dectr
metod5 de construclie, dar era
piatra in aceastl

necesari d,ezvoltarea unui material rezistent atit
ia compres,iune cit gi la intindere pentru a se pu-
tea acoperi spaqii largi fXrI utilizarea unui rnare
numXr de reazeme vei'ticale. AceastX dezvoltare a
ap5rut odatX cu introducerea olelului ?n construc-
s1eiic, ,_;ldualur iaaltrXebIXu-irlesaX pinl ia sfirqitul
pseenatr;ute-pctae il si
exerciie o,
influenl5 sensibilX asupra stilului arhitectural.

ARCUL $I BOLTA

D"?1:...: piatra er.mpperermsr.oannaennttdl,9ci oignnsifturugcSt,o.rqiii tn
au
ac,ela$r rlmp gl
adoptat-o ca material oriunde'au avut-o la in-
deminS. Cele mai timpurii incerclri de a clXdi cu
XCVI. Parthenonul (v. fic. piatr5 au fost probabll simple qiruri de bolovani
agezate iunniunltepreiosrteulagltrulml,eczuii. pugin spajiu
471), pIan. deschis
S-a cr.it un
..rusocFoioirerti".itiXq,iCdueVnlIiIlnintaotoruaut.ei sDmteeo,dncuoolntattrntacccaXarraegtrieseudtecaotoemapfoo(\rr/qtx)i lSsat
aco-
vujipumgeer<rbruilgrgi.lninipa.nl.udueniair,tnrrfeuaapvrssXitptrafafierun-lfdiluirs.inlnatdrcpueitoctsotcruapthrtiiieecsi.t-uarApe;Xcecleeezratilneissldetuia,npp-fpeiiere,iircotnirooaenlarseprctelriauni,etcgcedqeoianiasnue-
*g"l; gdieo-pfuosrlleextienrdceitastiXdiencuosvcoioariie. AceastX ac-
sub
qiune lintoul
Pfootr*liuunuenausi uaprecri(oreapr5reazenlitnattopirrluini linii punctate)'
e solicitatd lr in consold (fig. a74. Exemple ale acestei metode
cor.lsrrucrive apar inci din istoria timpurie a arhi-
tecturii, dar abia dupX ce s-a dezvoltat principiui
Egcx.iusltgiid-eqoi-sae. bairtiinesseznelianleituinl tcroenascrreusctitiasisir;empi.iaEirlXe-.
meirtele. de piatr5 in consolS sint agezate paralel
cu nivelul solului, strat dup5 strat.'Fiecari
asizl
de piatrl iese in afari in gol.rl dintre ziduri
ceva
mai mult declt asiza de su6 ea. Greurarea asizelor
slcouhprieddrileoatlsreeup.bteaextleegr,coiitiliunpldeudr-emgiditpeerae.ssouinupsnrtaerauucnatoesruiirpdlureaiscpihiiiedterineri.--
dPirnotiiedceiiijfeerdXasutrilrur.chlnidearrici ,obfloorcmuriilecadreacpteiaritsrXtic,Xnuir-;
XCVIL Compresiune qi tensiune in sisfsmul clc con- 1{1 1r3
struc!ie usciori-Ei-Iintou.

.( ,/ ,,

t ,.1:l ;'. :.at:':' i

'i.r,llli.. Ccntl'lrr',r
in <'onsiruilelr lt: -

'('lor'.

iur"'"rr'.,i{a]t*taiebuolilliar'itl,o.i;':i,,i,s;,,-.'i,:,eslar,lirr'c, lil.r:':j . I ii :." i,)' : j
I, :.lr: r'lli-1,.1',:l,i
i r' -r:uiri 1jg :r.!stii l(l :,i,r::nr f i i.: ". i _r.r;.).
,';CV ill. (.-r.li-'r-c;---rtu; tle bir::] ;t.l li-:,i',i: : i' .:L r.r:ili;r,;:
i.rol{ari}or l' i; r:..';.'rie- '..r,1|il :t- leiiii:rle tll-.iitli itl,..-.1 i,-ti-r. 'i iier. r.r r-r .:r , , .

in
:;tnic'iiilc iroli,
:. i.,.,:. (.,rrr'.1t'.:' i :t l,t.lil Jl - , 'ric,Je eltuir, '
"-:
a

:,tttt: bo!1.ari, sint lu!r;r:i1i; r:ildiar) cu :l".ele oirirl:-
tate c'"itie Lln centr:tr corflLln. Bo]i:irii iii form5 .je
1r.1r-;1 6;1;ir3p.Z, :-,' L .i.rt r iil"il',|-ti i,i lt lrl,oCului ,i:
irierar_fesuipi;i'ar,c.i1rufioinrqt;a:-urrrztuinli{ahn;,tliatirrdne-u ',rLrrrical in jrts,

sX lmpi:r;qri r-
iiiriie arcul:ii ;i sX t;-rireasc; forma (fig. XCVI;1).
Arcul c o forlri C? cuirstr'rr.tir: ?;r :ria,rr:i ,i
.iomplcxX decit construct;a in consol;, Ceoalrce
lret;rLie ca feleLe trietrei si lie fi,:isa.te r:rini't.,,5,
:trrtfiaghini acEitlecfire.actaLr-c'-r.,,t'e;ccl;irar.:rrissIIusepeqnistici!asiic!foinriir''r.''i-rl
,rrllctur:1 :;einicircular'5. C:,r;-,lirea ir.rcorectl 4 :rJ ;-
a.,ilr:or*;ts!r:,rniiii.eilsalaii'et;t.ei',raeerrlaicucvinaoleelrcpa,llar:ic,aricaiiccro:cit.ncerrs:cliziltiff,:irq:cirrl'raili,fla.l:trte'p,rir'e'i'art,:eIusllirerluniiieqbstiiscrr,ee:puiciaill,:lroraee,r'txeit,:i,staPe,t'ili,iec.t'iiaiil.i"r''::,,,..i,::i,ti-i-^ir
iientru boliari pinl cinrJ ajunq sX j'ic r.nontatr r.,r'i. pi'c,llis 0 :,tructlt,li ;sa;i..,aD;1Il];fti i ]l it.il f r:rtti i{ig.
C). il^ceasta a ittst,
!;,tltci sen'tit'iiit;ti,;ir'i : .rr-r it :a.;-
.r,ir;:u5,r1;ai.np:[i,eaascteoieps-epar,-riiri-iierilri.irr:icrrilles:repcsciiaonrts.rtrir:inrlccrctcc-rlesii(i:'.i'ri"1iLi.:ri,:r.,,:rr-p-,rr,rp,.,;Ltririnr,i:lisi lsi1-ii
Un arc nlr v;r rezi$t;1 decir dacl toate cornrlol,-;:-
rele lui sint rxontate l;r loct:1 cLti cnit. dr:Lrlr-:,:'-:.:
rezisrenta lui clepincie de i,-rtcrac'1ir:nel 1or. Pc'rl'rt
;i le menline in po;:iqie : e durata construcqirr I'r i;r
,,biqnuiegte si se coirsiniiasci o forlS sei-.lici., t- Joj,riruirtr,."-desig11, 1i lurrgimr, 1.,-: r.i:,i,rr;1e coii-
,lC:r'..or,r' iilr- -l ' l).
t4

Forgele ce se exercitX asupra bollii semicilin-
drice aclion eazi ca acelea de pe arc, numai cX ele

se manifesti pe intreaga lui lungime gi necesiti
contraforle similare pentru a rezista tend,ingei de
pr5bu;ire. Ca gi in cazul arcului, ;i aici e necesarl
schela in cintru spre a rezema toate elementele
bollii pinl la incheierea acesteia. Existi un factor
limitativ in construirea acoperigurilor boitite, pen-
tru cI cintrarea e costisitoare $i de lungi duratl"
AltX restricgie impusl de bolta semicilindrici e
cantitatea linritat5 de lumini admisX intr-o clSdire
prevXzuti cu ac_est tip de a.coperig. Constructorii
au ezitat sX stripungi pX4ile laterale ale clXdi-
rilor boltite de teamX ca nu cumva deschiderea
si pericliteze rezistenqa boiiii. Orice deschideri in-
troduse erau, necesarmente, mici. Numai extremi-
t51ile arcate ale structurii erau Iibere pentru a CI. Bolli in cruce.

lXsa lumina s[ intre. r\ceste problerne ale ilumina- tr{ajoritatea sarcinilor bollii era preluatX de arce
tului gi cintr5rii au fost parlial rezolvate prin dez-
voltarea bolgii in cruce. pe extradosuri Ei la interseclie. DacI aceste por-
giuni erau clidite din piatrX grea, zonele dintre
lnci din secolul al III-lea, constructorii din reladv ugor.
Roma experimentau variante ale construcliei in ele puteau fi umplute cu material

boltI. Ei au ajuns la un sistem de boltire ce eli-
mina multe din dezavantalele inerente bollii semi-
cilindrice. S-a descoperit cX daci doui bolii semi-

cilindrice erau construite p-peXrptreantdei,cuinlatrreaungaa pe cea-
laltX deasupra unei anii impin-
gere a celor doul bolli intersectante se concentra
fn cele patru colluri, permitind deschideri pe fie-
care Iaturi a pltratului. Chiar dacl era strict ii
necesar ca in aceste puncte sX se prevad5 volume I
enorme de sprijiniri, acest nou sistem i-a eliberat
I
pe arhitecli de servitutea zidurilor masive continue.
/
Ei putearl diviza orice clSd,ire in pXtrate sau
travee, acol'erind fiecare pXtrat cu propria sa bol- ,l*[.
tX (fig. CI: 474). Aceste bol;i in crace erav relativ
libere- de solicitirile altor bolli similare din cli- 1k
dire, astfel incit la terminarea fiecXrei bolte, schela
CIL Bolli in ct'uce deschise. iirH
de lemn folosit5 la construirea ei putea fi scoasX
qi utilizati in alti perte. suplimentar consta in faptul ifi
Proiectarea boigilor romane era de un mare Un avantaj mii in,pottante puteau fi ci..supor-
turile cele' inlSturate 1'.

rafinament. Constructorii timpurii gtiau cI nu toate odat5 ce nervurile de rezistenli sau arcele erall gata.
pXrgile bol1ii in cruce necesitau aceeati rezisteniX. 116
11V De vreme ce aceste elemente rimineau nesustinute,

{'r.h. ' ';r ' '- ----- 1'
.l j !
' t:. , .: ,
t:'
,1.' *:L..i{:..i '

). , r ii []r''i'"'

'i.: tl t, :, ,/
2.:-t",. '1
CV. Arcele in plin cintru pe laturile inegale alc unui
ii:, dreptunghi produc indtimi inegale.

CIII. Alltil t:ti f aritts, Hott'tr , 4;.,'. prtinciPi DacX r-rn construcror dorea si realizeze o boltl
in cruce in care toate arcele si se ridice la aceeagi
strrrr'trl al,'. inllgime, el era nevoit si utiiizeze arce cu o l5jime

identicS, producind astfel rravee p;trare. Pe de

altl parte, daci dorea si foloseasi5 o travee de
plan dreptunghiular, avind laturi inegale, nu putea
folosi nestinjenit arce in plin cintru deoarece bolta
s-ar fi ridicat la inillimi diferite pe laturile lungi
9i scurte ale traveei (fig. CV). Mai multe merodc
de acoperire a unei rravee dreptunghiulare cu arce
in plin cintru au fosr dezvoltate de cltre construc-
torii romanici, dar nici una din ele nu s-a dovedir
complet satisficXtoare. in timpul Renagterii au fosr
construite bolli in cruce cu o combinatie de arce
in plin cintru 9i eliptice, folosindu-se o geometrie
rnai. complexi decit cea urilizar; de citre constrLrc-
torll anterlorr.
O solugie ingenioasi gi eficient5 a acestei pro-
bleme a fost obtinut5 construind arcele sub forma
a doul arce de cerc inilgindu-se cdtre un punct
cle imbinare la interseclia lor. Prin modificarea
razei segmentelor de. arc qi a unghiului de int-er--
seclie, era posibii si se varieze ldl.;imea arcului,
p5strindu-se lnsX o in5ljime unic5 (fig. CVI). Ar-
cul frint nu numai ci a permis utilizarea unor
travee dreptunghiulare ;i cu o configura[ie nere-
gulatX, dar a gi dirijat impingerea arcului intr-o
direcaie mai apropiati de verticalX, necesitind ast-
14,'' rt9 fel mai puline elemente de sprijinire pentru a con-

I o* vl'

I
I
I

'lI
II r
att!,!.

'\, j'

C{f\ Arceig thiar' dai: CVIII. Ai'cbutant.
g*teri{t{ry ,., ,,rr'!i'it::: 61i1'; ar'ci:
laturtle si.ct ncm.leiourra,narvsluilitesrfaLea-\srrsiceeutfsrpoiSterrl.'ei.iroAsdrrzre.ipCispesuuitrrniniclsrolrSeeirs_,a. -ildinzeeedvzaeiefsdieceiminrieleioranrlie.iinam5trciioaildeazuicdinceugirrriliiedleuuninlaaiocu_ri
.- '.'' :,,,..r-i ru.t i1 a- 1r,',lt: lnmiL arc'
r:a{afa .). -L,i lefh,t-'err. 1r:,ili:ie c* sc exer- _bo_ltCaocmubinnearrveuaria, caercsutolrfrsiinsttemgieacrconbsuttraucnttivllel _ a
no$ntb c{e
procills ceee ce se numegte ast5zi ,,stilul gotic..
altc corlstruciie (fig. a7q.
rrle

a

m;1,

latr-rii ie
li:.t!a-nt

c{..rpoLA

fpeusisiepenos'e;laoi.rarbrJio:'onltstitaedrmei risi,nvfeorliOtcaXrr,iiecdnuetlu.lculXla}t,rIeeij'slrouocpmiurasi.niriFad.;"uiiltpi,olr.ic,,jel I
forqe care hrcreazl 5i asupri_arcuXui'gi b"iqii, J;,
(c;eariul{nrore:rrretpndpl,erD(Isi.cr',ritrr.iloaitgrlriiun!eirlrlcldlLccr.erlie(ieocrraup.lrzslcugclheurtrll.rr'p,(aprctrc;doa)aacailerereeu.ei.dilp5^eomdlisaireppitanmeelrqii:a.erprxtluls,eittgnrigurruecegonnrsebr'se.rirric,ie.:,npoiuceieucsuticiHrsllpciuitdzrioipsareiieufrcerzieiluceede(metcl;sotjgirfcplrci,.aanr,..riCi"idijcnifncrmcofliei"c*triidiccji;.n..,,ii I
r.. !,r [-1. Arcele frinte di'. ca acoperi5 ai unei clXdiri cu plan pXtrat e con_ i
r1-11:r;ri:i ititpinggr3a irr 120 121 Iruntar cu problema acoperirii colfiriior cl;Airii I
l
ior;.
ir

il

I 1|c,

$

i hlo

h

#,

iffi

CIX. Soilcitdrile unei

ctrpole.

sale 5i r;lcordarea, intr-uu fel oarecare, i't marginii
rotunde a cercului cll marginile drepte ale zidurilor

(fig. CX). Un mod de a rezolva aceasti probleml
ionsti in umplerea colqurilor cu pene triunghiu-
Iare alezate sub marginea cupolei. Aceste penc sint CXl. Construc{ia
numele de trompe (fig. a77, a7q.
cllnoscute sub de la lrancl antivclor.
la realizarea unei tranzilii
Ele contr,ibuie pdreocdiut coinbdi;nluaitectlerlluurni e.uh.inusrhiiudrei .C)qtnrXrd{IIcc)ur,uttr-ia\rc;l;e5iani seatairhasitoedlcuetrjri.-ereran-ictbooinzsiantnrrufpcinorilrvtX(afnisc;e,a.nZtr9;imt).re;f;re
la cerc,
dreptunghi FER]\IA
asculite
mai pulin ,rt,rt\Jrcsnelontrcsiuatirnasgtaohbid.ielait.atoitefcoeiirripn-eal rugrneiofteomspettrroiicmieXcbrcianenantt.e,ululpiaostaui treiimlef-.i
90 de grade si, prirr urmare) mai ttfor de racorcllt-

Seuare Builciing

Extoseai Corners

uCcorX1lt.upZrlioalennacl'ruadrneteratirtec,ubipnuodielieclrnPade-

cordate.

O solulie mai eElaegcaonntsi tai inforsidt i.cdaerezavoaltaptaitrintl I

Orientul Apropiat. d
:rlce deesupra iaturilor clidirii, fiecare arc niscin-
dr-r-se din iele doui coiluri ale ziclului pe care se ri
reazemi. Spaliul dintre doui arce adiacente e um-
plut cu piairi pentru a produce o form-i triunghiu- ( \IL Eren:plc cit- .K
iari cu.bati .i .tn punct in care intilneqte collul lernre. Dt, sus irl
ig.ctohrsriu:rifleaclr'ndutd-2sitrrptripeulnnde-: u
oitratului. Cele dou5 margini ascendente ale tri-
rnghiului sint fr)rmate dJ laturile ;i de curbele ffi,
mirginii superioare de sub baza cupolei iniltate ,ntu'mediare;
d."sip.a, alcituincl un sfert ei (fig' tzt fc'r- ffi
din reaiemul md Warren; fer-
.i
..i-ld armatS.

bine piese de lemn, fier sau o1el in structuri triun- construclie in lemn. Pe la mijlocul secolului al
ghiuiare sav t'erme, care pot fi utilizate pentm aco- XIX-lea a fost dezvoltat un sistem de imbinare
perirea unor spatii mari. Elementele individuale cuielor a unor
cu aiirtorul piese de lemn cu o ii-
din compunerea fermei pot fi supuse unor forqe ('5in,0aSin-tcem')1ainclooncsutlrutrcuqnicilehiud-e
rime'de numai 2 qoli
de compresiune sall de intindere, qi deseori seciiu-
rilor masive folosite
nea lor e modificat5 pentru a se adapta condigiilor lemn. Inlocuind un trunchi masiv cu mai multe
buc51i de lemn subliri tsliiaasalemmbnlinudl up-leenctruuaajutofarcuel
de regim. Prin combinarea unor triunghiuri cu
cuielor, fXrX a mai
diferite unghiuri qi dimensiuttl 2u fost proiectate imbinXri, se oblinea o structuri rezistentX $! u-qog
numeroase tipuri diferite de ferme (fig. CXII). de in5llat. Aceasta e metoda cea mai rXspindit5
Construclia unei ferme devine deseori baza unor azi pentru construirea clidirilor de a p-e-
relilbr despXrtritori de lemn (fig. lemn--gi
forme arhitecturale interioare sau exterioare. 490)'
CXiII,
Desi tehni& aceasta e acum universalX, ea a fost
consideratX temerarS. ba chiar primejdioasi, in
momentul introducerii sale. Cbnstructorii de modi
$ARPANTA ,,BALON" veche refuzau si creadi cX o injghebare aparent

Oundantoi cuuciancpeitpbultuinl sedceozluvloulitaarleXaIXar-hleitaecst-uaridi.esDchiins atit de fragili ar putea avea rezisten{a necesari
unor ziduri qi acoperiquri trainice. Ei au numit-o
revolulia industrialX, care s-a niscut in Anglia- 9i constructie balan,^termen ironic care i-a rXmas.

s-a rXspindit apoi in Europa ;i in Statele lJnite, De;i metoda era folositS, mai ales, la edifica-
s-au deivoltat lent noi metode constructive, bazate
pe utilizarea fierului Ei apoi a olelului, devenite rea unor case asemanatoare ca aspect exterlor cu
acelea construite inaintea introducerii ei, ea con-
accesibile, qi pe ideea de iehnici ale producliei in
stituie un e;remplu semnificativ de influeniX a
serie standardizate. Schimblrile acestea nu s-au
produs peste noapte, dar spre sfirgitul secolului tehnologiei asupra construcgiei.

ieiesea limpede dirr aspecttrl multora dirrtle con-
strucdile p.tbli." 5i private cd revolulia din proiec-

tarea-arhitecturali era la fel de semnificativi ca
gi schimbirile sociale Ei economice care o preceda-

ser5. Construcjia din lemn se bazaso mai inainte
pe sistemul uscior gi lintou,, folosit-in cele mai
i-echi forme de structuri arhitecturale. Se asam-
blau trunchiuri groase de copaci prin irnbiniri com-
gi cuie de lemn spre a realiza o $a{pant;
plicate de care depindea rezistenqa intregii case

iolidi
(fig. a6\. Operalia era lent5 qi dificil5, necesitind
dulgheri'de inaltl calificare. Cuiele se intrebuingau
..r inate economie, cici erau confeciionate manual
din metal, fiind deci scumpe.

Odati cu imbun5tilirea utilajelor pentru fa- CXIII. Schelet
bricile de cherestea gi cu inventarea unor magini dc rezisten{5
mpoasribi iclXanotitmiti edteodcluiiene9d! qitilrmde! din lemn al u.
ce puteau produce 124
125 nei case.
ieftine, a ?levenit

inrrinte cle rel'oluEia industrialS, metalele fe-
roase elau intrebtiingate doar cu mare ecoilomie
in construirea clSc{irilor. Cu toate cX fierui le era
cunoscut glecilor si romaniior 5i chiar unor po-
poare mai vechi, el nli era folosit in arl-ritecturi.
Pentm coirleclion:rrea rlnor produse durabile, ei

preferau bronztil ileatacat cle ruginl, care era tqr-
nat ;i forjat in cantitili toirlte iin.ritate, fiind des-
tinat in prirnul rind uni,r sci)puri decorrtiye. Ar-
hitectii Rena;telii ar.r iost li ei la fel cle pugin dis-
puqi sir utilizeze lieiui ca materiai de constmc;ie.
Odatl cLr aparilia tehnologiei fielului, acest metal
a devenit simbolul secolului ai XIX-le.r. Folosit
inilial la ;inele cle cale ferati, ei a lbst curlnd
introdr"rs irr antleprizele dc construc[ii. Fontrl pre-
(iXI\-. Cor-istluctia din ziclSric a unei clirdiri cu Inai
merge de fapt secolul al XIX-trea; irr Anqlia existi rlul1.' r-,i,...lc. Nir-clnl inferior suirortd glcutatea tn-
de pilcti un pod de fonti care a fost construit i::
anul 17t9 (f\g. arr). iiiloi r:ir-r'iL'loL supi'r'io:r;'r'.

Fonta a fost adoptatir pelltru ctrloaneie arhi- ejolermi err...-rrcsetrsutecitruergaul lpi.ri1nntosridstieanl,ruelsct'e-t e\eep!ie ma-
Iecturale de citre aceia care ;i-au dat seama cX lin
marea tezistenll ri produceree l'e[i'rtiv lrs(,.u',i .r .'.t'e.. ttscior' ;i
tou ;i in constl'Lrc{iile boltite ale romanilor ;i ale
tni marteriel il idceau cle-a dreptul adrniral:il perlrri-r i{ena5telii, ziduriie sprijineau acoperi;ul sau plan-
construcgii. l\{uite dintre clSdirile noi ulr.riau pu-
blicul cu inter-io;rrele loi luminoase, pro:ectare cii ;eul r-rrmitorr-rlui etaj mai inalt. La cl5dirile multi-
et:rji"lte, intreaga grerltlrte a etajelor superioare er,r
vaste suprafege vitrate qi cutezind si deschicli erce purtati l'inalmente de z-idurile infelioare. lieres-
ti l-ci'me de o rezistenlS, ca g"rrapvinit:zreqiieci.leUpn5iua[njednin.
care plreau a sfida forta trele er.r,.r in esenli tiuri prrrcticate prill aceastri
construc{ic portantir, greLltatea de deasupra fe-
multele exempie inr.etrrare de con stluclie dir restre L)r l iir-rtl prelu.rt:a de lintouri seu arce (f iq.
fontl a fost Bibliothlque Nationale clin F:ris.
proiectati de l-{erui l-abrouste si constluiri intre cxi\-).

1858 i;i 1868 (fig 182). Noile posibilitari ale Nlagazir-rul Universal Marshall Irield, construit
fontei au fost e"pioatate in intre;sa clidite, cla. l;r Chicago ir.r i885-1887, proiectat de H. H.
in prirnul rind in sala cle lecturi. Richards,rn, a fost una dintre ultimele clidiri
multietaiate clin z.idirie construite in Statele
Llnite (fiq. 4tiJ). Greutatea planqeelor interioare i
;i a rc.rperigulLri clidirii era suportati, in cea ma'r
CONSTRUCTIA Inare p.1rte) cle cclloane dirr fontl ;i grirr:ri cle r'$

PE $ARPANTA DE OTIL fier lor j.rt. cl;rr zidr"iIile exteri()are eraLl () coustr Llc- H

Pini spre sfir5itr-rl secoluir-ri a1 XtrX-lea o clic{ire 1ie dc zicl;irie .autoportanti, cil elemente masir.e de ffi'
granlt i1 gfesle.
igi pistra verticalitatea din cauzi cri zicluriie e, rm
ficeau parte clirr sisternul structural necesar. Ca- La slirSitr-rl secolului al XIX-1e'.r, intt'och"rcerc;r
tedrala euonticsSis,tcanl.el incirceairebozli$du9li oqeluiui el m:rterial de constrLlctie a pernris clez-
duceau arc butanli pro- voltare.r uui-ri sistem structural care a eliberar zi-
nu corr.stituia un 126

conra inrr-un edificiu maior, mai cu seami la o
ciidire inalti. Funclia ziilului exterior qi-a gXsit
numai treptat expresie in fatadele subqiri de sti-
C)i\r. []or:sintcti r cli li metal atit de comune in zisa de azi.
cLl sarpantA dc. O varianti interesant5 a sistemului de con-
otel a unci cld- h'j t-s(rurlirlcdtiinegpeprcoaierccatast5XddeeoSteklidpmoaotree,fiOgw5sinitgXsla&AMlceora-
diri cu rnai rnul- rill 9i in5lqat5 la San Francisco (fig. aS6). Cl;di-
HHminUihlltitiI combinX ;arpanta de oqel interioar5 cu un
ffi'ttpeaondrictrareonltcet.dl $,carsa}u:uastnoti--- rea
mmnill sistem exterior de ferme din oqel placate cu alu-
nind greutatea
pere{i1or r-rteri- miniu, care contribuie la suslinerea pangeelor,
ori de ziclArie si rclionind insX in primul rind ca un sistem de le-
sticlS, a plansee- l^ntrtiru-unnghaiunrui mci€t
lor si a zidurilor gsearceur.iptaritnetra-not.isereislemai.cXde. furnizeazd
sens, acest
clesp6rtitoare in- proiect revine la utilizarea zidului ca element
terioale.
durile exterioare de funcqia ior portantX. lnaintea strllctural. Efectul vizual puternic al masivei gar-

construirii zid.urilor, plan;eelor sau peretilor des- pante de olel comunici. o senzalie de. soliditate
pirlitori interiori, se inIltra o sarpant; schelet din
otetnetla$ig.ifigerre. uAtacteesat unr-ri miez interior u$or intr-Lln oraq unde preoclt-
schelet suslinea zidurile. Rezis- parea pentru proteclie antiseismicl a limitat cttn-
struirea unor clXdiri inalte.
relativ mici a cacirului metalic
a reclus costul ciidirilor administrative muitieta- Un sistem r-rnic de construclie din ogel a fost
jate gi a permis mIrirea nurnirului de nivele ce utilizat la clXdirea BXncii de rezerve federale (Fe-
se pLrteaLr inilla pe un singur amplasament (fig. deral Reserve Banh Building) din Minneapolis,
cxv). h'Iinnesota (fig. aB7). Elementele structurale do-

\X'illiam Le Baron jenner. a fost unul din pri- minante sint douX componente catenare de olel ce
mii inovatori in materie de consrruc{ie pe $ar- atirnX fixate de sttlpi masivi la extremitXlile edi-
pant; de o1el. Sediul unei firme de asiguriri, ficiului. Asemenea unui pod suspendat, ace'rsti
cl5dire igi are planqeele sprijinite pe catenare, fie-
Ffome Insurance Companr' tsuilding, construit cate plangeu fiind suportat parfial de tiranli ver-
dupi proiectul lui in Chicago! inti'e anii 1883 si ticali-suspendali pi parlial de coloane verticale de
.1,885, a fost pr"irnul exemplu nrajol de stlucturi ogel de gteutate redusX sprijinite pe arcele ris-
nesusqinutd de peregii exreriori (fig. aSa).
Fatada ciXdirii lui Jennev pare rnult mai turnate. ?roiectul are doui avaniaje pe lingi
ugoar5 decit Magazinul Universatr Marshall Field, efectul vizual senzagional produs de drarnatica
dar tot erca daci ct compar5rn cu edificii ca I-ever in5Ilare a pXrgii centrale a edificiului intre cele .;
clou5 mari suporturi terminale: plangeele sint sr,rs- s
F{ouse din Nerv Yorl< (fig. 485), construit5 pe
aceleasi principii suucturale. pendate intre peregii exteriori fd.rd' a mai fi ne- ds..
voie de coloane interioare, ;i clXdirea poate fi
Ner.oia estetic; a unui zid de zidXrie a rXmas ffi
extinsX vertical prin adXugarea unui arc care l-a
mulli ani un factor important in proiectarea cl;- susgine incl qase nivele, transferind sarcinile tur- w

dirilor pe sarpant; de oqel, chiar dacX ne\/oia prac- nuriior de la extremitiii deja existente. $i aici rffui
ticX nu mai exista. La sfirqitul secolului al XIX-lea avem un exemplu de proiect structurai utilizind
ffil
gi la ?nceputr,rl secolului nostru, aspectul zidlriei
]a exteriorul unei clidiri rnari pirea a oferi un W
sentiment de rezistenl5 ;i stabilitate pe care se 1Zg 129 pereqii exteriori ca elemente active in construcaie.
ffi

in arhitectura contemporarri zidul a cd-pa.ilbta5t rr
I)e;i poate conrinua
rror-ri semnificalie. sir o

funcgie portantX, suslini;d acoperiqul sinl plan-

$eeie, c.int cazurt in care zidul e neport:lni, in
.are roiul s5u e de a proteia z_.,nelj inrer:ioare
impotriva intemperiilor iau poate in care el cle-
.,ine un mijloc de a realiza o izolare -,-izual5 sari
.foifniciceX.sSpelepaotsaalteisglaecpeenotrri:cuazreidudrini tlrraerearcieasler.
spe- Sleel i;l95*

irei GlinciS si clal6 de bctou at'ttlat
t'rrnctii sepalale: sticla, materialeJe plasrice, ta- Combirrati;i aceasta se numeste betort atntar (f ig'
J>lcle nretalice subliri sau chiar. materialeJe rexd]e
j:lot servi foarte bine intr-o imprejurar-e sau aha. CXVI). E un material extrem de rezistent fi de
1l:rteriaiele pot a\rea, degi nu e nevoie de aqa
.eva, l'r-rnclii 'muitiple. Aceastl sr-rplu.
oferl flexibilitate i;
arhitectului alternatir e cL1 rreputint; mai Arhitectii qi ir-rginerii au adoptat repede beto-
inaintc si ii spor:e5re posibilitltile de a-si adapta
proiectul nnui scon funcgior-ral qi expresir-" nul arrnat 5i au inr.ilat si-i utilizeze capacitatea
cle a se mr-rla dupi orice fel de cofraie (fig. a89).
DCOINNSBI'ERTL;OCN[rAARMAT r\ceastii 1:bertate de proiectare s-a exprimat in

]Jetonul e un amesrec cle pierre rnici sau pietrig :rnii dir-r r-rr.tni prin impresionante pinze subqiri de
legate intr-Lrn morrar de Ciment. ntitrr tinip cit
e amestecat, acest materiai are o consistentE grea, i;eton arrrt,tt tolosite in structurile contemporane

Iei)luutilpdrri:ini.aceSt pisnr-cafoaursmfciaetucqtaiilriefzoariritned1laaeucaoiunnfsdftolriuqscatqriieni,alXbtfueinrtiaantulel.,i cele mai avallsate- Suprafete vaste au fost aco-
hetonul i9i pistreazi configura;ia gi are proprietiji
perire cu c,-ip..tle ;i rLrprafele geometrice gomplex.9
strucrurale aseminitoare cu acelea ale pietrei- clr o gf\)slme mai rniiS de 1-goi. Aceastx ultirnx
,\ cest matelial onrogen a fost cllnoscut qi intre-
lruinJat.pe \rernea Imperiului Roman. Uitat pinX dezrroltare in mirterie de ctlnstruclii prevesteste ttr.l
la sfirpitul secoluiui a[ XVIIt-lea, betonui a'fosr
irieaclemscoodpeernriXt ;liauctiuiinzsatrtucpgeiantndlep-fraimrr-arrio(afirgl. in isto- peisaj totel nou pentrlr orale ;i sr-rburbii irr viitotul
n., pr... inclepirtat. Metodele de construclie din
+SS). oqel 5i ireton sii'rt cc,mbinate in Knights of Colum-

Ca ;i piatra, betonul e extrem de rezistent la irus Oflice Br-rildirtg din Nen' Hat'en, Connecticut,
compresiune, dar tot atit de slab ca rnaterial
iicitat la intindere. Pe la sfirsitul secoluiui so- ^pkroeilue.c,te:-tlirdcel Acsistroeciafitremsa(fKige.vi4n9R0o).chPea,trJro-rhtnurDniunr-i
aI
XIX-lea, a fost dezvoltatX o meiodi de consuuc- rc',tunde c..nstruite din betor-r, ca ni5te co$uri dc fum
1ie ir-r care se incorporau in beton tije nreralice,
ioml>inindr;-se astfel- rezistenga la intindere a ti- gigantice, sint plaslte in cele patru colluri ale cli-
ielor cu rezistenla Ia compresiune a betonului. 130 diiii. .'\.este tirn,-tri sint imbricate cLr plXci cera-
mice brr.ru ir-rchis, profilindu-;i pe cer siluetele
13i puternice. F-le adipostesc compariimentele de ser-

r-iciu. sclrile )i sistemele de c.rn.riiz-are ;i ;ertilr'r- majore proiectate de Nervi pentru evenimentele

tie. Grinzi masive de olel acoper:i spaliile clintre etletice ale jocurilor. Aceasti clSdire, ca intreaga
tnrnuri, alcituind elementeie nraiore clin ziciriri r,i
suslinind plan;eele cu ajLltorul un,rr orin::cliago- uper5 a lui Nervi, e un exemplu al posibilitXgilor

nale care leagi zidurile de un pu1 cle :lscens^r cen- estetice aflate in dezvoltirile tehnologice ale ul-
tral. SistemLll structtlral constituie baza unei com-
timilor ani.
poziqii extrem de clare $i de dramatice, cu o
logici gi o rezistent; de cetatc meciiela]I. Nervi spunea: ,,Este evident ci ingineria con-

Inima de beton a edificiLrlr-ri \\'esi Coast strucqiilor' 9i aportul mental al ingineriei nu ajung
l"ransmission^ Compan;' Building (f;g. 4q1) diq pentru a crea arhitectura. E, insi tot atit de evi-
\rancouver, Canada, a f^ost cclnstrLritX aj iceeagi
tehnici structuralS folositi pentru turnurile de la dent ci fir5 tehnicile materializante ale ingineriei
Knights of Colurnbus Office Br"rilclia,;. ]f-"toda, orice concepgie arhitectural; e la fel de inexis-
numitl ,,cu cofraje glisante", fotroserte un cofraj
glisant proiectat astfel iircit si se inalle i"cet in tent; ca un poem nescris in mintea unui poet"l.
timp ce e turnat betonul. La aceasti clSdire, vi-
teza de ridicare a fost de 6 toli pe or5. Pe mi- SISTEME
surl ce betonul turrlat se intIregte, c{'f!'ajul se
riclicl, creir-id un spatiLl vertical continrr'-i care e STRUCTURALE U$OARE
umplut cu bcton. Clicr.rri hidraulice cu lni.;tor ri-
dici cofrajul pini cir-rd se atinge inXllirrea proiec- Introducerea in construclii a metaielor gi mate-
ratX, a turrrrilui. Inirla acestrii turn firi sudrri,
continltLl Ei monolit adiposte;te ascenserlrele. rialelor plastice ugoare a incurajat dezvoltarea mai
biile, holurile, utilitilile, carnerele cl"- seri'iciu, iir- multor sisteme de construc{ie unice care demon-
sntatillaqeisiletediencinilceXclazitrede;i climatizare. in lirf, tui-
pittrr-r arce lii streaz; relaqia directi dintre structurX ;i proiect.
Cliur--'c. Pc
deasupra acestor arce $i celor patru ziduri cle Unele din acestea sint adaptXri ale tehnologiei dez-
pcearbimlueritrcuonatlienLirneimcaiir,esiirntitrinnitinEsiesuf asts;en seturi de
voltate in industriile aviatice. Pot fi deseori vizute
rn.:r''ginea
rernorcile-dormitor folosite pretutindeni in lume.
e>lterioarl a plangeelor suspendate pe ele. O gar- Unele pal adesea a fi rezultatul incercirilor fX-
pantl suplimentarX de olel ieagi liecare plangeu cute de proiectant de a imita clSdiri construite

de inirne centrali, $i intreaga clic'lire e imbrIcat5 din materiale tradilionale, dar remorci ca Air-
cu un perete de sticlX reflectorizantl suslinut de stream (fig. a9a) sint confeclionate printr-un sis-

c,itre plan5eele individuale. tenr de construclie ntonocac cu peregi subgiri. Car- f:::.

Printre ereraplele cele mai ren.r.rrcabile si mai casa exterioari indeplineEte funcgii deopotrivX K
satisfXcitoare clin punct de r-edere estcr;c de ctx- structurale 5i de acoperire. Aceasti formi de con-
structie se folosegte la avioane, gi stX la baza sis- FiA
slrLlctii in beton arntat se rrumiri cdificiile erhi-
tectului itali;rn Pier Lr"rigi Nerr i. in "J.957 Nerr.i a temuiui strr.rctural natural intilnit la o coajX d! ffi:
proiectat un stadion acoperit pentru jocuriie
olimpice desfS;urate la Roma in 196C (fir. 492, ou. n
493). E o pinzi subtrire de beton suslinutX cle co-
loane in form5 de Y, una (liir cele t;-ei clidiri 132 Alti variantl a principiului constructiv mono- w
w
coc o gXsim in Casa Futuro (fig. a95). ProiectatX
i1tri.
'iniqial in Finlanda, aceastX pXstaie eliptic[ arati
ca un obiect construit pentru un film gtiinlifico-

fantastic. E in realitate o cochiiie de fibr5 de sti-
cli izolati cu spumX poliuretanicX, avind un dia-
metrtr de 26 de picioare qi o inillime a plafonu-

lui de 11 picioare in centru. Procurabili cu

incXlzire ccrmpletS, baie qi instaiajii de bucitirie,
131 ea este oieriti ca o unitate de locuit ce nu nece-

siti virtr.ralmente nici un fel de intrelinere, puttnd care-irluia -iissia-irienaciinnrtaunteortiocdualutii,l pe vizitatori (fig.
fi livrati in aproape orice loc, chiar in acelea ac- a98). Dupi inveligul tranipi-
cesibile numai in elicopter. rent care acoperea elementele structurale metalice

Forma cu totul neobilnuiti a acestei clddiri ie rXe grer.rtate redusl permirea iluminatiei interioare
r-a impune multor observatori aceea;i reorientare inunde 5i intunericul nopgii cu strllucire. Cl5-
de caie .au avut nevoie gi persoanele sceptice ii si
tradilionaliste carora le-a venit greu sI accepte direa a fost o clemor.rsrragie-idealS a unei realiziri
steihvncoloomgicpeat.cibail'le caua\f-uuntcuqniacaurnacutierpaesvtielitoicn;ieexpxporzei--
expresia vizualS directl a unei cl5diri p-e garpanti lional temporar.
de otel. Ar fi greu de imaginat o clidire atit de
nefamiiiari ca aceasta amplasati. in curtea din
spatele casei sau lingX prag pe locul de cas5 al arr.iF,,aulleexrpeesrtime eunntaptronieoci tpanritnccaipreii, vreme de mulqi
unui r.ecin. Dar atitudinile- se schimbX $i nevoia structurale. Cu-
polele h-ri se baz-eazii pe propriil siu sistem mate-
de locuinle ieftine. face imp,er,,rtir"i utilizerea efi- matic, numit de eacle,s,greeosmtreutcriteureinseerg-betaicz-esianzeirg"ep-e
tic5".. in- esen!;,
clenta a unor nol materiale. Forme considerate conibinalia de terrahedroane, o fisurX construiiX
odinioari bizare pot deveni mai acceptabile pe clin patru triunghiuri. Imbinind retfahedroanele in
misuri ce funcliile lor sint mai bine ingelese 5i grupuri mai complexe 5i extinzindu-le penrru a

urgenla satisfacerii nevoilor omene$ti afecteazi

reacqiile estetice. alcdtui segmenre de sfere, Fuller yi coliboratorii

Expoziliile gi tirgurile universale le oferi pro- i1mal.b.ianr1l produs un mare numir de proiecte care
iectanlilor ocazii de a experimenta sisteme struc- greurarea foarte mici cu o capacitate apa-
turale'inedir,e. Deoarece majoritatea clXdirilor sint rent nelimiratl de a acoperi r.olume irlense.
i$nioavtam[ioilsofre,raar,htritneucilitiirtgind-esstXe I'eseli. $i
temporare caute so- Aceste cupole sint consrruiie din mici elemente
favorabilS ntalotdi upiaoraet,eimfibiancaotepeaript5oiciuntorericeeief.eRl edteeamllaatreerzia'-llel-
lutii originale q'Pi arevlialitoivnuielftSintaetepleonrtrUunpirtoeiecdtaer:elaa
pentru a izala de internperii spaqiul inchis. C-a in-
pavilioanelor.
Expozitia universali 1970 de la Osalia, Japonia,
Gi;. 496), satisface cerinla de a furniza un spaliu veliguri pentru cupolele Fuller au fost rrtilizate
rnateriale plastice, rextile, aluminiu si tabli sub-
o-"1c.u,p"ltipSugliintoar dqiinlcai un preq scXzut. S-a amenaiat lire de. oqei. Au fosr_ co-nstruire cupole bazate pe
rambleuri acest sistem structural din cart,,n impenneabilizat
prin crearea unor
de pimint pe perimetru. Aceasri gYpi. a fost acc-
perrta cu un sac etan$ translucid- de proporgii cu piastic, qi ele au fost folosite de marina Sta-
relor Unite ca structuri temporare. A fost calcu-
trriase. Interiorul sacului a fost umflat cu ajutorul IatX o cupolS geodezicX ce ar putea acoperi 2 mile
unui sistem de suflante pentru n menline presiu- intinzindu-se peste jumXtate din Manhartan.

nea interioarX a aerului ceva mai mare decit in Buckminster Fuller e incredinlar cX srructura
gi proiectul sint intim legare. El obignuiegte sI
afara sacului. Structuri pneumatice de concepqie
similarI, dar de dimensiuni ceva mai reduse, au'
extind5 aceasti idee mr-rlt dincolo de aplicarea ei
fost utilizate ca magazii, popicirii ii bXnci.
Pavilionul Statelor Unite de la Tirgul de Ia in arhitecturi, pentru a include toate aspecreie
h{ontr6ai din 1967 a reprezentat o senzationalX vielii omene$ti.
exploatare a principiilor geodezice (fig. a97'1'
.,,Experienqa nrea e in prezenr unir-ersali.
\''rerne cle o trein.re de r-eac de lucrr-i experimental,
Trei p5trimi dintr-o sferX cu diametrul de 250 de am aclionar pornincl cle la premisa filosofici po-
135 trilit cXreia toate gindurile gi toare experiengele
picioire, pavilionui era un spaliu aerat, luminos, 134

pot fi traduse mult mai mult decit doar in cu- Ferteo q lV-o
sicvniiinntetdeeliemv;epiironsintemfspicIrshotrueiaerrdncXueAsaidieetmi'ingzoiincdsdceifhiirce-emaeaacbcmsuatbrraieaacjntsueqet.aopArfouimtzl ricceviarXioliztzrnuaa-t
s59i qi a-i determina astfel pe alji oameni s5-5i EXPRESEE 5r REACTTE

moclifice subcongtient structurarea ior ecologicX."2

Capitolul 14 finisati pXstre;rz;i inci ser-rzagia blocului de piatri
IMAGINEA EXFRESIVA
din c"rre a fost cioPiiti.
Lin mare corpus de arti reprezerntationali constj
dintr-o profuziune de forme omenegti, trasate Aceasti descriere s-al' plrtea aplica grupului de
doui figuri Regele Llykerinos $ regina sa (fig"
aminunqit, aparent private de migcare 5i emogie" 499), c;rre dateazd" de pe la 2525 i.e.n. Ea e re-
Multe dintre aceste obiecte sint produse ale unor pentru marile figuri-de la curtea lui
levantir fi in
grupuri sociale qi etnice care par a fi fost mai in- llamses il-iea de la Luxoi (fig. 500), tiiate
al
teresate de reprezent5rile generalizate ale caracte- stinci pe Ia '125a i.e.n. Ciopliti cu cinci sau- gase
,rlt. c1.'ani mai tirziu, in timpul celei de-a doui-
risticilor omene$ti 9i animale decir de imaginile zeci gi doua dinastii, statuia fara-onului Taharqa,
specifice ce-i diferenliazi pe indir.izi. Unele din- din Gebel Barkal, mentine vechile conveniii de
tre operele din aceastl categorie sint un echiva- reprezentare (fig. 501).
lent abstract al Omului, indicind prea putin saLr Cind ne gindim la calitilile ce pot {i asociate cu
deloc schimbirile de pozilie ale pirtilor corpului o figuri c,rnJ,l.ascX, miqcXrile trupului 9i indicarea
ce. decurg din activitatea normaii pentru fiinqele
unor sentlmente sau emolii personale, e evident cI
vr1.
tratare;1 ct)n\renlioilal; a acesttti subiect intr-o
Figurile 499-5Al sint piese de scuipturi plo- buni parte a sculpturii egiptene videqte o. negli-
duse in Egiptul antic de-a lungul unei perioade jare o .,r-ror atpeCte pe care alli artisti, in alte
epoci, in alte loiuri, le-ar fi considerat importante'
de 20CC de ani. De-a lungui acestei mari intinderi ent[gi3.cipEite9x'dnpieelliacadanualtipciilccXeeenmdsteuaoltareepft-ufeceso,rnicpsaede-rececsvreeecnodotreinini.lsqastaittisuliionsiactiicevueitaangtaeafa^aacvsretttoa9e-r-i
de timp, conventiile stilistice de reprezentare aLr maior- in ..ligin Egiptului. Acest climat cultural
ti,ril.. si redici p6sibilitatea unor schimbiri sti-
rimas de o remarcabili consec\.en!; in arta egip- listice in arti. Odit[ ce fr.rseseri dezvoltate simbo-
teanX. Cu excepjia unei scurte perioade din vre-
mea domr-riei faraonului Ahnaton, I375-1,358 1,-rri r-izr-ra1e adecvate pentru scopuri religioase 9i
i.e.n.. cind arta egipteani a manifestat preferinqa
persor-ral5 a monalhului pentru un stil rnai liber, sociale. aceste embleme prer-alatl atita timp cit
continua cultura firX schimblri majore.
mai ,,realist",. sculptura conceput;. de cXtre arti$tii
au dPeezlviormltaut lomfeodrimteriadneeaanrtoXpupsreEzegniptitnudluiia, grecii
egipteni prezintX o frontalitate de o inalterabili ince-
rigiditate. in statuiie cu figr:ri in picioare, capr"rl,
umerii li soldurile sint plasate pe linii paralele, put multe dintre convenliile statice- ale sculpturii
piciorul sting e alezat in faqa celui drept, miinile .eipt.n., dar in decursul unei perioade de cinci
rir. d. ani ea a devenit o a+{ p-reocupat5 de
sint de cele mai mr:lte ori linute l'.rteral (cu unele rriqcare gi de exprimarea emoliei' SX comparam
exceptii), iar ochii prir.'esc drept inainte. Statuia 138 A iollo clin Sunion (fig. 502), datind de pe la
o(fciieo.i'5eO'n l)' , cu figura ientrala din Grul'ul Lao.c.oott.
i.e.n. ApoLlo-ul
terminati in secolul I
"etrigll-iipa.tieacrr,eerrrrieeenptntraetrtzelte.enAtcacateeraaascittciei.rsiscEtuiclrpiigtctitodrmi, auimrneeobaccilue-le9fiaigSfuriorcinlier--
r:r litl1i stilistice ca qi majorititea pieselor figurale

proclLrse in Grecia in aceea;i epoc5. Figurar cen- Cind vorbim de artX expresi"od,, e necesar sa
cimIatgeinrme eensuplrepsoivaXtei-navaeratel,emvaiziumal-ueltpeoainte-
trali din Grupul Laocoon prezinti un contrast inlelegem
puternic fali de aceea a lvJ tlpoLlo. Ea, se rupe de
t.i.ruii. O
ailmiittipitil:iic(aet)m.rono"trieo,*a"."c,ll.imesafaia^ul'Xmdudeletearetdmpirnoezsuefrenmtrailrtieonaarseuwnlebeiiecocctnau--l
planul frontai ;i iqi rlsucette portiunea superioari
Capul sri
.r torsului faji de direcqia picioarelor.
aplecat ir.r spate intr-o incercare de a indica ac-
qiunea. Aceea5i preocupare pentru mi;care pare 3 opeiei; (2) o reacgie- fa1[ de un echivalent vizual
expiica modul in care picioarele ating pl:'inul so-
ointr,, itarea de spirit a artistului in misura in
l*.. .l insuqi a reicqionat faqi de un strbiect satr
lului, nu alezate plat Eini itnrc-roemmeingicr,acrei indoite la otJdo^pe.re-uaOorleutei.ri.,*elpfa'isai.rttbiipieurannnrrei1tiiefniie';cardei(r-Lp3edu')eclt'fa,oiitntrrisreeleiubeabuiocieirslegiceetas,upnildoiorzaienbatpesrrpeeeaairzpvrpetliiernlcnaataasclPit5Xoici{nicic"aeeiala--'
nivelul degetelor ca
ingheqat5.
Fala e contclrsionati intr-o strimbituri de, sufe-
rinli; pinl 5i mulchii figurii sint inf5lisagi in
iircordarea lu.rei experienle emotionale. FXri in-
doiali, pelltru sculptorul care a creat aceasti
oper'5 ideea despre om ;i lumea in care triia el lorlalte douX p5rtt. Csuub. iaelctetiv-ci ufavquiltede' prlvrtorul
era total diferiti dc aceea cultir-atX de cltre ar-
poate avea o reacqie reprezen-

tistul ce lucrase cu cinci sute cle ani inair.rte. iarea fidel5 a unui peisaj frumos, precum acela
dlabioerotnruJs'anat cagfofibinuln.vauaS.rnrtOepRp)e.ruresRyzaseejd,anaccteatailraeb(apfuignreiX.vxopi5taro0err9i.us)-.ilvpuIlii.'ci tldu,aperaoocalitiumetriaeregVaianucnne-
Schimblrile ir-ite in arra greceascl in timpul
preerfiloeacdtei isdchinimtrebXsreil'ecocluul latulrValle-lepaar5ai lealleV. -Gleraeci.iea.na.
trecut de la o societate aristocratici, a clrei bo- ..*p"resii'i nu trebuie legiti de o formi de artX
gilie si putere erau concentrate in mina proprieta- Anumite picturi 9i constructii
rilor de pimint, ce aveau rXd5cini adinci in tre- .,..purleprteu.tr"tal"trcioanrealii.
se comunici pregnant unui ob-
cut gi doreau conrinuarea idealurilor $i valorilor servator poate sa nu reprezlnte un^-obiect fizic
cultivate de strimoqii lor, Ia o societate materia- specific. Picturile lui Mark Rothko. (fig. 189) sint
Iist5 a cirei bogXqie era derivatl din comer[. Gre- forme evocatoare de forme 9i culori ce pot sugera
cia secolelor al Il-lea gi I i.e.n. era o qari in care o ambianli sau o atmosferX pe gare rtn
r.echea aristocraqie a cedar locul uneia noi. In loc sau crea sensibil o poate recepta ca pe o
r-qlagJne.
privitor
de a menjine statu-quo-ul, acest nou grup a sf5- Itpresiti. in sculpiura Louisii Bourgeois Unul :i
rimat multe din vechile r-alori si atiiudini. Oa- oI[;; tfin. so4). foimele de lemn nu sint figtrrative,
rnenii erau preocupaqi mai mult de prezent gi de Jii'*.*it"t"t!" lo. aglomerati- in spaliul soclului
tranzitoriLr decit de rradiqional. Artl acestei pe- p".reod,u,ciemipelincraimgieendtuel mulqime inghesuitX ce poate
rioade prezinti o noui conceplie despre om- gi socie-
inconfortab-il al unei tr:
it'umea pe care acesta ;t-o creeaza pentru srne. i;ri claustrofobe ingrlmXdite intr-o lume sufo-
Arta greceascX timpurie, ca $i arta Egiptului, $
era o arti a abstracliei, cu toare cen 1;.
ci imagit:ile se l
bazau pe forme percepute in natur;. Sculptorii
nu se indeletniceau cu reprezentarea expresiei, dar ffi
nu putem spune c5 opera lor este lipsitX de expre- IMAGINEA EXPRESIVA ffinix3&1&!$
sie. Privind ast;zi aceste figuri idealizate, putem TN ARTA REPREZENTATIONALA
ft
constata ci sint imagini purernice, miscXtoar.e. Ele Cind obturatorr-rl unui aparat fotografic se migci
pot afecta emoqiile obseru'atorului, chiar dacX ele ffi
insele nu reprezinti emoqii. r+r intr-o fractiune de sectrndX, el inregistreazi 9i
fpfi
140

Janafiutlxei.rtteeurcadihszniuinip.riupugennreimnlsomstoruefoir-omid;nieeeaxclnetocte,r.ardpitdouirneerrii.szltooeairmbot'oesrpimecp.reevrIneamesato$aer"fgmuuriilgnniipiinltfeioivrgitesmu,fpprii^p;l.rrl.rti;rneors'jriiie,;.- turi pot fi exemple de raporturi compozigionale
sribtile Ei statisficltoare; altele pot fi demonstra-
gii ale unor abilitili extraordinar de rafinate, ca
acelea ale lui Charles-Antoine Coypel, al cirui
Portret al rJoanutei de Bourbon Conti (fig. 51,3)
ps:aets'zart-oepe-ax'eov.gtnna"pnt.rir?sut1:rratr:aer1amlfd]tbts.-irru"r,feeil1ocal.snc.ag"rEa.oat5frpfeuagfpooppioic.atrinrrrrqoeicanreaeqrcpigfttlxegieeSaacirplnnptauoeiesecnusrfarei.autrfciueoelrocdc.nenagtcameeogoi_mcsegrnIaldVo.tnntrr.ieenaj.aiaellomnosfolf$okpieccdpraerrm;umlmiiarfeiijendimunfeiEeriivcrndaeiv.agni.eirzanezclaiseln(lniameeflsrtofiielouasg,epbpar:in.aoiiGe.icpsu;"*;unO,eaei"i$r'b;-"rri;rfliiai-urior"nSi,ietc-lituaer"'oo-Oeldo-".gr;pgfpfiZtdorriij.;u;oeai;._.__n.__lf pare a spune mai mult despre calitatea sensibili
a stofei decit despre modelul ce a fost ,,sentimen-
talizat" intr-o imagine a frumuseqii ideale in con-
cepgia secoh-rlui al XVIII-lea.
Din pricini ci expresia umani a emofiiior
este adeseori o experienq5 vizualS fugitivS, e gretl
de reprezentat intensitatea unor sentimente pu-
ternice in formele statice ale sculpturii Ei picturii
firi a produce imagini melodramatice, teatrale.
Grrtpul Laoccron (fig. 503), cu desfXqurarea lui de
mugchi incordaqi Ei grimase tortLrrate, e menit s'i.
scrrs ca instrumentul de comunicare cel mai'expre_ comunice teroarea gi spaima din corpurile ;i de

siv (fig. 508). pe chipurile celor trei figuri care se lupti
qarpele- aracator. Deli pentru admiratorii sii
Pictorii ce iucreazl ainprocpaiderudl.cio-n"evei;n"l;ii-ioi"r;;r_e_ _cri
care se
prezentaqionaie din
treir,rt el constitlria o expresie efectivX a acestor
tomldleeag'uloxaixrrlsraeaerrrptcntirfrrrisuvneescmeaarnp5usat.irlbeuvesttl.oeaiaXlliletemeruqcdiqipbn.l.eleifiooluoxodclrzseirceiitztutrcaeBel.pgrupcozetertareiiroatzplrpovstnaraapelioeunzlbtlinaizlididt-nlad-uei.esoled3nirirsnirat,nc4eqlditrsXeieiis.sia{^atttalniCrg"Igelntuueeluu"lgrrmu1aeirr"olaenc.zp.alseent.siiiqrr.n.ei(s).,iitftncni.*rriBsig_,llai-iii.rbo.i"iario.irrlsgniiiiitqpuolzifa3irfom.ri'tl,niiiees.uoardst.ealiiiSiuncn;lzq__i"tiir.,i.il emolii, privitor"ilor conternporani care au vlzut
inregistriri fotografice ale violenlei le vine greu sd

reaclioneze la convenliile expresive din aceast;
sculpturi. Existi aici un conflict intre tratarea
arenti, studiati a suprafeqelor marmurii gi emo-
liile supratensionate ;i ingenioase pe care a in-

cercat si le ilustreze sculptorul elenistic.

Multe emolii intense iqi gisesc expresiiie vi-
zuale mai dgei -gurnabz5iminbeat celiumnai idceucriitndinunatipturodciensi
trjicdtcraIinioe,rnsuartasfog-t.Xrevoorrieegec.,bsodsucO.ir.ehtI.r.iiamarabeddueftaroeientetlfeafisrpio-hrnrdsrurrnreieeneraiafezcscesmeeianmlcamniapleuitepXralinearnobiufcltaorpoirenlrt-aiirearlicecrmsnrsliXseectauip-ein^5atpe_iidp-selgfiiicnifernt"ifqlrtc.lilo"ucrripl*gettliaot.ospu,lalotarile,.itJrri'a*..i;.ld.,is"lierec,da-rnlnir,ltemiit-.i;nifr,'5izo"cptu!tdaiSrigu,enriieftlnnseeliad_anf_ie-i fixe. Chiar
decit poziqia rigidi a unei guri. ln grija lor pen-
tru reprezentarea unor atitudj-ni qi sentimente, nu-
nero;i arti;ti au. r€cunoscut. dihotomia dintre mig-
cattarrrceioian;;sci tapitriuaccittuteorriiis.fatiPcsrdcoinbvlaeilenielriaicoEreniptsinrteauzz5eapnceto;nrmitiruufon5rsmcsuecliputvlopi--i
rul francez Auguste Rodin. Intr-o conversatie cu
Paul Gsell, Rodin qi-a descris modul siu de a

cIr.aopnaEac,leitpaoste3aaibiirll.eocrsaad\pe-uicraatuteorifpeceornintvoruenpatr;loitveniarmel roeatpidrr-eie;z.etd-netcaii;-t aborda crearea unei forme expresive:

nici-oda,,tMi s;5-siuppournunNceastcu. rSiiiningutroatumlegai nu pretind
't43 si-i fiu slugarnic de credincios.
ambilie este

psihologia subiecjilor lor. Uneie'clini.. "..r,. prc_ ttz

natu- ra -I'otugi, rispunse Gsell cu oarecare nraiigie, ::illl. IIONA'l'].ti
,\-J. (ilr eolr7ft r,.
nu e exact ca aceea pe care o e\.ocali in

opera dumneavoastrX.

Rodin se opri brusc, cu cirpa udi in minl.

-clu-se. Ba cl;r, exact agal, rXspunse el incruntin-
* Sinteli obligat sI schinrbali. . .

- Nici o iotS! ci o modi-
fica-li I)ar ia urma urmelor, dovada
va face de-
e faptul cI forma turnat; nu
loc aceeagi impresie ca operele dumnear-oastrX.

Rodin reflectl o clipi qi spuse:

mai- Da, aqa e! Asta fiindci varianta tr,rrnati e
puqin
adev5ratl decit sculptura mea! OricS-
rui model i-ar fi cu neputinfi sX p5streze o ati-
tudine insuflelitl tot timpul cit ar fi necesar pen-
tru a face o r-arianti turnatX. Eu insi 1in minte
ansamblul atitridinii Ei insist ca modelul sI se
conformeze amintirii mele. Mai mult, bronzul re-

produce doar exteriorul; eu reproduc, pe lingX as-

ta, spiritul, care face 9i el cu siguranji parte
din naturi. F,u vXd tot adevXrul, nu numai pe

acela din exterior. Eu accentuez liniile ce expri-

mi cel mai bine starea spirituali pe care o ;n-

terpretez."l

F-.xplica.1ia lr.ri l{oclin descrie :r;teptarea intu-

itivl a formelor ;i suprafelelor sculpturii sale
pentrli a realiz.a r,rn echirralent al forrrei insu-
fleqite. Simpla copiere, a formei nu ar putea sa-
ti-.lace necesitir"lile espresiei. Rodin e cunoscut
r)oate cel r-nai bine cu un grup sculptural ca
ilnrghezii tlin Calais (fig 5L4); teoriile ii sinr
ilsi cel mai limpede demonstrate in micile sale
schile irnpror,iz:1te. Figura dansatorului Nijinskr-,

cu o inillime de irumai 17 cm, prezintl o ima-
gine dc intensitate psihologici qi cle energie in

clesfilurare stipinitx (fig. 515). Sr"rprafaq;r lucr5-

rii este pllrlctat; de lumini ce par a se plimba
si a lic5ri peste intreaga formi, refuzind fixa-
reir; capr,rl e proiectat in fa15, in dmp ce bra-

1ele, numai incordare, s?nt trase indXrXt; toari
figura, stind intr-un echilibru fragil pe un singur 144

3u;t. ..;e;111 iiUCI:ll.S. 1iu;,iii
nriergardi. Inctr up Jrtt..

fiJll0i'7l'i.'I-.*\lbLl,:;litLcyltttrr.tltIr-d{CttwOd*.
t'tt intn.G {il{'tai iU)

3s0p-a1.teVeildfeirgc din

302.

1i05. Partea drcaPti
a fi,q. 302.

1106. Irartr:a -.tingd a fig. 302,

Fecioara Si Pruncu.T c. 1500

R ,i1.t. Reuben NAKIAN. lriLdtorit' in. r--lr'lo
l' ar tr t. r:. irtt e ri otu' e, e l:t er it nt t:.
**w
ll3. Rcrrlrerr Nn KIAN, Cirlitaric in ('retu
#@**
I

jl1. Er,IE N..\DEI,NIAN, Nui/ .i:-
ntinin i n 1ticir.xtrc,.

j1(r. (11.1;191. .Sl'(;.\lt1\{.\N,
,\r'lt itnl>ore C.

:11{i. trnt I lc-A t.i toiltr
u()Ir iil)0r. LIt.
H crLul c l- Llt'rrrrttl.;,

ill4" IIalvr:v l,IT'1'1,ETON" dlbo.str'?.

seclioriut.

iil5. NIr'd:u clo ROSSO. L)ttoltntakel -ul

.l1il I-iilirLi \-{

CllrCII 1. .-\',iilr' r,

//r11.

ii L.jti. "
1iili;"tl,:,',;"t! l

,tfi. \i.r.. Illl l.,

\if jllr(litli::i :tlt:!lt-
r;tijli 1 lllit-l"lj ? /r .::i)ai-
!l

320. Davrd SlviIl'H,

,,Cubi XxIv".

:122. Naum GABO, Constructie
lirfiard..

323. Richard LIPPOLD,
Variafiutle nr. 7: Luttd pli,nd.

32L Giacorv;o 324. Frank GALLO,
\t,eIAa NpZeU,pdIVmIOinAtT,- Fatd tn bikini.
studiu pentru
Porlile nnrfii.

_7.lrlb

,i:r. 1)O\. :\'t i:_Li Ll,
t tr(L\:Llt
/ 1\

,4 tLC cOne" i.
II ;{i. I )C)\rA1'jjtLi,O,
:.tatid.
j:i7.
I1I)aOrNi.oA'r.\lic.lLt.rtlc,lot:.-
ji.

it'??(}.

i)),) (O.lii)(.lRlil(.s)O,SS.s\i(,'ji;1,iGi,)t1EOnst\1.t,.t.\\u{\'_.l

L ru)t'rtan .

3llB. trigr.tri fttne-
rald Bakota, din

Gabon.

i
l

4u. &L

4

trii-..$..,5

n["

ll-11. Char-n-roo1. Zcul toltrc al 1:loii.
Chicher-r-Itzii. ]f c'ri r:.

339. Cap maya-
toltec atr zeului
Tlaloc, din Yuca-

t6n.

ll. \'as clc irli-
r'l1tr, a:hi l"lcrr':a
t ( lllac. D:n:r,
;rr L irOLt.

340. MascE Ba- i. Si:rtuit alii-.,
menda, din Ca- iirii-i cii' la l-l-i-
r'. flrnas+"i:t :
rnerun"

i147. Hans

I IAAKE, CilTie rle
tontlensarc.

Iiobcrt flORII,LS, Fdrti titttt

l

ji
i

J!!t

j

344. Statuie gre-
ceascS a unui ti-
ndr de-' tiP ,,APct-.

io""
315. lTdzbalnic e^
t.rusc luptind^

J.{6. ,Sf. .locob cel

Mare., 51. /acoir
cel .tfzc, SI. Bor
talotnerL", S.l Fauel
sl Sf loon, Pot-ta-
Iculrl;rl-csiuddic*' a1 Cate-
Char-
ia

t|cs,

li,l!. Statr.tt'ti"r 1r'rrritlillS :l;:1. I'igr.1ri I'Iac)l i
rlin lnsult'L' ('it'i;rrlc'. rliri liou:r Zcelatt-
:151. LiilulJi fr'
:r5r," p1i..\xl'i'l.lLi.., l,'L'r'- zirrd, 1l't,i->iil-rl l; -
tir I{aida, ditr Co-
?nes i:"s.iioDriortrtilr,;sc|,rsr rri-riril. - ]riilbi a Illitai'iir'i'i.

351. I r",

crll, Pi;111{;i. suc. 5 il l.

35E. Larry EELL,
Fdr& titlu.

l

ttl;

356" Augusie RODIN, t3,mul cr.r
nasul rupt.
357. Arnoldo POMIJD0RO
Sferd cu perforafii.

MS5E5,T"TAIlb, etrlrrtncl GIACO-
tw.'rqind.

,ri" Stephen ANTONAKOS, fv-eon perde d.e Ia perete Ia

,lrr,ir)sCald.

,i;i\,N. JSca(ningIJinL,cI-rri{]-,lYFr{rarfrtpisutl-)t,tnRdailnphritIm\{AuRl TinEim[,iiS. i ].Iarris IfY-

.lil 1 J;rtiirhaatinaniit,\li(r.irrl:trcci:llitlTt rLIS, C(.I]iei-Et mfi,aBnlisae. , .rort. l0t alt-t 1-1\J)-

rit';r SAW" ,Froceszugre"
3d5. ll,ichard STAI!-
KIIIWICZ. M ar i.on,e-t&

i;oN 7t--lLE.Z ,ti. Jriln ANDER
'i.:jrlrie,.i,uGi oSraimla."

37(i. I;iich:rrc1
ROI\fE, I\'Iatri{ii
PLrlltrtr trintarcn
Ii g. :171 .

368. Sol Ll:. WI'l'lf , 1.-dlrl

titlu.

.;axi#-it@_*

--'1
- -o

'''ajj;,i _ tt*'

',* '

367. Gabriel KOII1'{, *Cheile
pisdril.cn''.

369. Sculpturi in curs dc exccu{ic iJ71. Richarcl
RONIft. Sculpturri

fminiastartiit,atudrinnatifice:u.

it70"

I3t7A-?c. Rt]ttrrr.r,ulNu.cul, d,in

SatL:lcill

373. \Villiam ZCRACII,
Captul lui Hristas.
374. Jacque's LIPCHITZ, IJirrbttt (:u tn.olLdolitt(i
375. Vcdcrc latelald a fig. ll7,l.

ii78. Con-ctantirr

BtlANCUSl, 'far-
sul unui tindr.

i]79. Sch,imbarea Ia Jald., Oi:n g1;61nolte- 38tr. Lolcnzo GHI-
liarul lui Otto aL III-Iea. BER'f I, PoDestea
380. Sclrinzboreo Ia lafd., dctaiiu Iui loc:ctb si a lui
relicf de pe o coloand, Biseri<a 8scu.
Mihail, Hlldcshcim.

382. Andrca NIAN-
TEGNA, Jur.leca-
'r+u Sf ,Iacob.

383. Pabio pI- li81'. Goorge
RlCKBy, gase
CASSO, Pipit, pa- Littii \.-"-."
'Pe utl:l'.
h,ar .si sf lclri cle

TO?tl.

- ..::;::a**€X--*
"::3L'*8"
iJB4. Jacqr-res L,IPCIIITZ, N<tturd nrorLt.- 385. ll,obello 1:t
tit ctt, it'Lstt'u1)t.ente nluzicel.e. CRIPPA, Cotntr'to-
zitie.

l'f-'...-
i

:l8rl-l:l!tLl. T'r'c.l r-c,-

rlr,r i clifr'l'lLr' alit
fi:. lill.

1J86. Lee BOITE-

COU, Reli.e{.

391. John GOODyt-rAR, Ilare fiet.binfi 394. Prin-rdria din Charlton (fig. 1393), sufragt'r'ia.
395. Prin-rdria din Char-ltor-r (fi.q. i39:i),
Si reci. vedere in plan.
392. Kenneth

SNELSON, Ate-

rizart:.

il!13. Prirndria din
C--harlton,
rearn-
plasatd in Old
Sturbridge ViiIaCe,

NIass.

399. Casa de oas-
(fis. 398), in-
peti

terior"

i)irilin .TOIINSON. (i1os,s /1ous<:

--

100. Ilero SAA.IIINIiN '1'761rrs ll:ci|lcl
Ncw'Yorh.

.l'1. Tli-':o { rr \rll-
\hi\, Tt'rtrr I \l'lllii
\':,-,lrirqh1\.',. ' t',:i,'

W@.,,ri;dP,S

-.'*1"4&{!itf?J;-ry tqb,j'f.fwi-n*_'4C_:rly.d*:lffi,q3,q3*6 ,!l
i}*:-".n-r&.'dig'e.R- -:

"irl1. {. ,r1't t,lr llii.. lilli*r:fi .' .','.:':I;.rl r" . ..:.;''i;r;-'.4.".. ?l.:''
.\''tii ii' ;.ri'i,ir, I ra: -.-1
,lr, i f1.rtrtir. ii.irl

'. i rtrtr'1))

;1 r: L.rlir; i

l(AllN. jr: .-''i ri.rL'trl
--r: r:Zi(i( iri'.
.llt,
lior' (itr liit.tptii
,. onstlt-ir:i.ici), IJa-

aa'it. ll:,: -l rrirr,i'lr.

' .\),r :. \ .
I 1_li tii.,)lltl.
' :'i-r ', r ,irl

'; ,lf '],

l:r)r

i ir'.i .lai tit's .Fl.E\'
\\ l(lK. rllatcdr':rltr S{
P:rtr-ick. Ncrr York'

.'ll. JLttrzl \-\

il.\Kl'R A. ! i, j'l
:r''Lil \Iurrri tl,rill .

'\lttlitor'lul . .r rr ,

Kitt L', .laltrrrr::1.

-lllt, I,'r'luth l,lol.rl
\\,'ll1(lII'f.'t-utit,-
s it t. '[Vr,sl . l)]t o L',
nl;r- A|iz

Tri llc.r, , 1i
-, r,(lt.t r i

r;1'1.

IA- ):::t' ')t'

S{
.f,

";:sd $,f

i,i '. ' rir r )l;, ' ,\ t . ti 1,: il'i'l
:,,'iir' i','
llt.:('
, i.. it't((il:il
l'lli , iiltt

]i7. Edttarci lft-t- 420. \\'iili \\'AL-
lcll ST0Ntr. r\rn- ]'FlR, Pavilionul
lrasada S.Li.A.,
\crl' I-)elhi. Cur'',e c.lr-ctian, trJxpo 70,
()saka,.Jnponia"
intcrioar'5.

ffi.,

il*)n

+:l L. Louis t.
]i.{ lI\. Institutul
Salk .l" studii

r Lrir,lor::,,, Lzr .1o1.1a,
L l;rl j ft rt't -:: .

t:1. \-.':.lrt t' irr,-
i i:rnir il<rtpi'a r !t:r-

-118. Sclz :\Iittiata sl ,1k,nt... llot.cnlir 'lIit'lrir'i lirr :isi.rllrr-
l'i, r lttt. 1,,..,,.

,111). ..\utcrLio ll \ IiANirl \Ll.( ) \i -\i l
,'I-IEL.\l,iGI IL( ). 1)uIc::r' l', rl' rr.s. i 1,,'lr l
lttrLc inteliorrnl.

llaj IJalta \otr.-

Lrj Atlstc'r'llanr,

irr:uli irr 11i7t) {i11-

'r:;il.jto't halti tlil
rlt',.lalr;trt's
'( l1't(.i.

.127. JJarta olasu--
lui ,r.- c,r,,. \,or.k"
Prtirlicati in I7ll?-

iJU. Willianr T.
IlIlNNEflll', Soritir.
,\"l trlCtl'.Ctl,t'iN2tl(. ,4i l //rli.

.11, Nt'rv \ lr'li ( i1,r', t.l itrrtt r'('l)l'cz('lltilt {' il 'lis-('1)l'lltli sir il-
i,rl rlc 1i1.; ..:tj'irt.:r ".

42:i. Aigrics-NIor'
Ii's, Tflanla. Vi.r:lr,-
i i' ac.r'i:r n.i.

Vtdcle iicl'iand (u Placc cle la Concorde' Paris

ili:i. PIanul localitirtii }lournville, Anglia
1:i1. IIarlti\\', Ar-iglia. Vr'<lr:re aelian5"

lil5. l{osirl S},tr- l3B. Irjiippo
I) IE, IIab[tct I.:-- i]II tI \EI,I,ESC"iI I,
|dal, DraLiieiii. Copala lra:.:r, l-lo

rt.n1a.

-136. LE CORBLT_ .lii9. Capel:r trazzi
SIER, Planul .gc- ir;. fig.43B), inte-
neral al Orasului
Chandigarh, In- r'1()]'.

dia.

437" Stradd in ,1-10. I]r'ank Llor d
cenza, Italia: WllIGlIT, AIuztuI
Solottrott R. Gttal-
rletzhehn, Ncu.

York.

.,141 trrank Llo: d

WRiGH:r, Sald de
conferin!e, Muze-

ul Solomon R.

Guggenheim.

442. Frank Lloyd -++;. Ricl-ralcl
ffi A \VRIGHT, Rampd NI|Lll'til\, Incipe-
qi bazin reflec-
tant, A{uzeul So- lrr irr (liis,r l-ott
lomon R. Gug- Stclnbtrg. Santn

genheim. l\Io,.rit ir.

::*l L-.-. &

It tj -i-ir,. l{cn|r' RA-
( ( )\, Lin( rilr-r \it'
t$ fi * !rIr'i;rl, \\:tshilrg-
'.r r l). (1.
*
ffi'il
441i. Casa sc.ililor. Muze-
ul Solomon R. Gug.qen- $W ffi&
heirn.
ttJ" t:

i,lrrltrltr \lcttttlt'ial (fiC. l+(j), it'ttt'i ior'.
I.-t'r'r; SAAIIIN I'lN, ,laI I crsott, Wast'tL:rn'rL E.r' prLtr:;iott. )'!r'-
ril, lit. T,ouis.

44'1. Frank i,Loycl \\''Rl
GHT, Dom interior'. M'-r
zeul Solc-imon R. Clttg

genheim.

449-452. Clddir-i 453. Locuintc dc tip .,c'o]onial". \\rilliani A" CI-AltK, Wil-
eclectice de tip mont Hornes, Pa.

,,colonial".

449. Plirrdric si
scrvicii ntLrnici-

paic"

F;; :IiruwnM

454. KALLNIAN, NIcKINNlll.l. (t
KNOWLES, Primdria din Boston,
tada de vc-st si iartura sudicS.

450. Resedintd.

';.1:-$!:;i

451. Ribliotecd ff 455. Prirndlia din Bostor-r, fafad:r r1e est
si latur:r srrdici.
i
I

I

452. Riselicd

ffi$ffi1 +. ') ! . ii'. li i-11-
Pi :r, ilsr) ..
i
l'r'r",i '-ll r','i: rlil

. 1.::l': ': !

i'.. ,..-",, r:i!

:r ' .I1.; --,8

, *;**.
,' ..it ' {-$"{.r
.&*-rb ;r,-
Pary'mr' -ngJBs
+nffi] s-*s.!lrn&ry

45t;. i','i,',,.ir1', rlin Roston. rn:rcl rittii ariri.r,ctrrr:rl:i

4ir[]. Flirnilia ir - l liitrt;rrtsill-:-
\ i,f. L, i. Il--Srl I I So,
IJo-qton, I rolnl ,r-,,r'',t,1,, l-1ott'n-
(1 i."