Basu, George Niculescu - Cum am cantat eu

cutrfi

AM CIIITNT

Il $ r$llil fi lllilll I &1ill$ i$l I Hl{

De acelasi autor

Amintirile
unui artist
de operi

Editura muzicald
a Uniunii Compozitorilor

' din R. P. R. r958

\ ,,,
/

q.*7" 44' GEORGE NICULESCU-BASU

CIIM AM CINTAT 8U..,

EDrruRA MuztcarA

A UNIUNII COMPOZITORILOR DIN R.P.R.

1960

incbin aceastd Lwcrare tinere-

tului. si tataror celor care iwbesc

muzica.

G. N. B.

De vorbd cu un tindr cintdret

$coala de bel canio - gcoala cintului frumos - spune :

Cbi sa ben respirare" sa ben cantare, adicd cine ptie sd.
respire bine, ;tie sd cinte bine.

Pdtrunde-te de accst adevdr., tinere cu voce frumoasi,

cgaisnedgi,dtiaitnlaacmeaasrteialuacrrta6r,el,idccii,sEtnitusrcmriseeazmi asifamtuurlitlepecnetrlue

tine gi sint u,rmarea une'i vaste gi indelungate experienfe.

ln trecut, s-a intimplat si fiu intrebat de un provincial
- profesor de ci,nt la vremea lui - cum ctnt etr ?

I-am rbspuns, p'rintre altele, cd ,,...prin impingerea ab-
domenului indu,ntru".. ceea ce l-a mirat nesrpus de rnult.

Co,n,trariat peste mesur6, a incercat sh m[ combat6, sus-
tinind c5, degi a invbgat canto in ltalia, totugi el predi
cintul prin impingerea mu.qchilor atrdominali ,,in afard"
qi nicidecum inbuntru cum am invhqat e,u, deoarece -
a conti,nuat el - ,,aga cum cingi dumneata alungi si te

sufoci... !"

Din p5,cate, acest maestru de cint fi-a cintat in
viaga lui nici un spectacol de oper5, cu toate metoda
lui ,,grozavh", in schimb eu, cu toati ,,surpfinderea" lui,
arn cintat cu metoda mea pini la 75 de ani firi si

m5... sufoc !

Am intilnit insd qi profesori de cint care spuneau -
de data asta spre surprinderea mea - ci elevul nu are
nevoie ,de prea multi invdqdtutb,, cb ii este de aj,uns si

invege irnitindu-gi profesorul ; am auzit de asemenea artigti

care preti,ndeau ci pot inveta cintul ascultind cintiregi am fdcut gi cum arn t'dcu.t izvordsc gi recomandirile pe
dau qi care folosit a,tit de mult mie.
maIfrli,, ppPtee udr,rirsLcq!ur,rr,i etc., efc' cate ti le miau
A9 fi putu,t cinta qi azi, cdci glas,r.rl nu rn-a pirisit,
;ft#i";*.t#;;;-";;;;;";;;;JGi.,t'd ; * :lllhtii?*rl'*. ;- l" ,!l*i"?j:rlia.l#a""tu";ClLf"tiz"ro'#iir1iii'sgitr""Ti.lir""if;l'oorii,f#plTll,aTlea*m'dre';;uieJir"''no;.4:'t;cii,diui""la"r#1'i-ti",.i;;,'oifT:ns;Jffef;ii;,ila"n;"tItt"t"#1"Pfdiosoid"u;tauq'r;upe;itu"nditliiin*qipoe.loao!iGJosp.rp'spui'""lripityr"'oiunner*r?futridr"c't*Pa,"liqaon"a"suat""i1o'cadql1.*ec,vY:tuiY'i.iine'Y"tri1t.1i'bd'''t:j:,Lrer"'i?l+-1tu.a.,iL*51i'tP-l:li:ro^'!:'?"orid,,f1onral''?ft-?yruct.:v,.n1"odlfad?l]1p'ea:l::1ttl*trli:jeeor::i:i'' dar... d,octorii anr fost aceia care s-au opu si mai apar
pe scend, zkind ch inima e... aqa gi pe dinc,olo... in fine,
:t Jt"# ; ;; ;;f ;';" g-'lg:Y?':;'* i:l;adpnlluraiLlcNaiAHvdrj.laDiiirrigsn";.n*urtv:;iu,[rti:*otle!d'o;r';cprrr?r!puaaor.vir'l^tdgt5et#vie;itidn&i9-t;l-ipirofni-iflec,ie-;cria-res'uea"rai,.eiulip"'i';za"afrloru*';srefiiuie;,pe'9-s;rixlnioa;io;n-vdo;liro'*ip"lr'c.cg*1;Neali""olgtui:nc"i':ira"aanll'siemaust"'ipi;:-'1af'-,gplrtf^ai"'1ire1o^1egrf"e/fenx-ll,o"su.eg:-^oim-"t:..r"f,t'up-t,it:?,.l,:li\,,itfft+d9t,iejcp-'l"::'xe.:i-n'p-il?nnoc:*-:eiatt,in:-rretllleer1-:a-i
cam... obos,i'ti.
c"dm"eeusDlte,niiac--cratii.iam.a.dJlve*ae,mo's;ieco;liou;nnr.lsrttiitPnl'rndaeiutc-qt-laeeioroJ€rp;eira,ituiir'c;tea;' iua;z;c'iuamd,ri'eimgidiitleibnmdneed-pplrceic.itedpe'iesxrceeurnrsip'als-uuil.dndi,ene
;d;^ipcii;n';-n,ririo*el;u-vl7a','rpnn;ei;ctdnr;'-eax;J'tai;;rprre!pm;o;iiier;;vrl-li;e;,rmaoi,lr"azdnmireano"ccmtruefhabs.tieplalzhu,auiurn.ilttndtulieage'i9c..nsiulira'nar"aepnnbAtatr,,iii'a.etni1m-"n'teah"ipDenica,cnx"dateot'tlpcl-"'imnorilnaui-iecatrbeldfi.eediin.lraotxauuotuatcpimhnmtcioslgeiu,pnuce"paiva-erlaalquiiatmnprtalmorpsaea;tcrieir'srcugecttmplii.amuanecrdqrm-ecgraaueifrtiiemmilelc-soaco'aeaiitupanceiczaecmh'tleiirnritnnlnldcnedtiqf'm'.edfiittdtpcp'ceaqo'caiuunl'iiuecnrnttiee''t-i Este drept cd ta prea multe ernogii qi incercS,ri am pus-b
in lunga mea carierS, aga cum p'robabil o vei purne qi tu
6
pe a ta, gtii poate ci noi artiq'tii qi in s,pecial cei lirici

munoim m'ult cu inima.

Meieu ni se spune : ,,cintb cu inim5, pune inirmi in
ci,ntuil t6u, ci a,lrfel cintu,l devine trnonoton" efc., e!c.

Aqa c6, pune inimi ici, pune inimi colo, de unde si
mai fie ;i ea, siraca ? !
D,e aceea, la cri zo de ani pe care ii ai si fii atent.
Fils,treazd-\i i,nima, cd mate nevoie ai in oint de o inimi
btln6. Nu gi-o irosi zardarnic, cd mai tlrziu vei rcgreto...
$i-gi mai dau un sfat : sb nu faci gregeala
cum am f5cut ah activezi
peete putenile virstei - aqa eu.
De la
6o de ani in sus, o,riciti drago'ste d,e ar,ti ai avea gi
orici'ti vooe, egti obligat si te mai gi,ndegti gi la inim5,
cdci de la aceastl, virrst6 in sus bia,ta de ea, fiind supusl
la 'eforturi mai mari decit puterile sale, incepe si... im-

bitr,i,neas,ci !

Dar tu ai zo de ani qi dac6 ai voce frumoasi qi-qi place

si munceg i, viirtorul tgi e'ste deschis.
Poate ci e$ti $i biia't fmmos, deci inci un dar care

te avantajeazl. Cred cb gtii ci o fig'uri cu trisS.tu'ri fru-
moas€ face o buni impresie pe sceni. Daci nu eqti chiar

frumos, nu trebuie si te descuraien, deoarece se spune
cE ,,at ce-i tinir e ;i frum,os", degi se mai zic.e ci
,.frumusefea bdtrineqii e cea mai frurnoasi di,ntre frumu-
segi" (zicdtoarea aceastu i-mi convine mai mult mie, astizi).

Si li,sim deci frum;useqea la o parte gi si ne ocupXm
de celelalte darui fhrh de care nu se poate face o
adevhrati art6, chci frr-rmusefea IdrL cr"litilgi artistice ar

fi intocmai ca nu,nta fhr6, rnuzicd, sau cum era pe vrernuri

,,nunta fdrd lhutad".

Si ne ocLrpim deci de r,'oce. ani ai t6i gtii si ernigi Toqi trei, pini in cele din urm6, a'u invins gi au devenit,
Nu ared i6. la cei doudzeci de celebri, pentru ci au perseverat in realizarea idealului 1or.
sunete dupd o oarecare tehn,ich, fiindci nu ai avut cind 9i
nici cum si ;i-o insuqegti. Au murit in cinste qi glorie qi exernplul m'uncii lor
In arta lirici se sptrne ci e fericirt cintiregLl ca're di1 poate fi un indreptar pentru orioe artisl.

ti,nerefe gi-a gXsit calea justi a irnp'ostagiei (,,agezirii") Ia aminte tine,re, atit de laporizat azi in comparafie
vocale qi'nu eite nevoit sI alerge toateviata din profesor cu i'nai,ntagii tii, 9i caut5 sd te mengii acolo unde ai
in profesor ; gi tot ferioirt este elevul ,care are voinla de
ai'uns.
a munci, pentru c6, ai$gt de dinamismul tineregii, va
pu ea intra cu frun ea sus in arta 1iric6. Pe vremea celor zo de ani ai mei, artiqrii niu erau prr-
Muncegte gi nu te rezlma numai la ceea ce ai invigat' guigi aga cum sint astdzi gi [iecarc se descurca a$a cum
Cauti si te cultivi cit chir
atit vocal Ei 'spiritual, numai putea.
astfel te vei pu,tea
me,ntine. eu, la zo Asthzi, regi.mul nos,tru se intereseazh indeaproape de
ci avind
l1i dau ace,s,te sfaturi pentru cb nici de ani, arte Si de toqi crcato,rii sii. Condiliile de dezvoltarc ale
nu m-am rnullumi;t ,numai cu gindul artigtilor nogtri sin,t exceplionale, in comparalie cu cele
si o voce
frumoasd imi va fi suficient mi menfin pe sceni. pe.care le-am avut noi, cei virstnici. Eu insurni am reugil
de arnintiri, ored ci ai vhzut
Dacd ai citit volumul ,meu trbit in abia la y de ani si pot incepe stu'diile qi accasta ,nuffiai
ci lipsurile gi i'sn'furfienrtindfealteormi,toi rvaoleingpe€i ca're le-am
Ei dragostei fanatice datoriti bunivoingei unui bun prieten gi admirator carc
tinerep, le-am m-a ajatat s5 pot pleca in ltalia.
de a munci.
Arta, tinere, i,nseamnd o mie de ore de transpiragie 9i'.. Pe vremea cind aveam zo de ani imi era nu qtiu cum
o ori de creafie.
Vei avea jpoate la inceput multe egecuri in carieri, dar si spun ci sint artist, pe aind azi !u o spui ihrd sh te
nu te descu taia. T'o1i am avut egeouri, prea putini sint
cei care au reugit chiar de la incep'u ; maioritatea artiq- ienezi. Pe atunci noi ce,i vechi peregrinam fiecare prin
tilor s-au rid,ica't $i s-au menlinut numai prin munci dirzi diferite formagii sporadic,e. Abia in r9zr, cind s-a infiinqat
Opera R.omini, ne-am strins de pe drumuri, abia atunci
E' i permanenti. ai auzit de cei trei cintireqi mondiali : am avut qi noi un teatru al nostru.

besig,rr cd Ya sh zic\, vezi. tinere, cit es,ti de norocos !
tenorul Caruso, basut $aliapin gi baritonul Ti'tta Ruffo'
Trei celebritiqi autentice cate, pind si aiungi la reputaqie La rindul siu aceasti lucrare (fructul a 6o dc ani

unirrersal', au ind,urat multe lipsuri : {proveneau din de munci si permanente ciutini) este intocmite tot pentru
familii sirace si nu aveau nici posibilitiqi de existenqi tin'e. Ce n-aq f,i dat zu s6-mi cadi in mini o lucrare de'
necum ar:elea de a studia cintul. fel,ul acesta la oei zo de ani ai mei !
Caruso cinta in copiliria lui la Neapole - de unde era
de fapt - prin localurile qi biile publice, ca s6-Ei ciEtige Dar sd ,revin la idealul tiu.
piinea.
$aliapin qi Titta Ruffo, in tinerege, erau pe punctul de Sd gii seama ci din momenit ce ai inceput si inreli
cinrul, e bi,ne sd te opreEti de la multe lucru,ri pe ca1:e
a se sinucide - lapt pomenit chia,r de ei in memoriile 1or. le fi.ceai inainte, pentru ca si ai rezerv'e de ene,rgie cind

vei trece de tinerele. Arta c6,reia te-ai dedica't igi cere si

fii mereu armat ou forge ,pe care trebuie si le mengii pind
la sfirqitul activitigii artistice.

Ettore Marcasa, celebrul bas din secolul trecut, care
ne-a vizitat gi pe noi in anul fi91, zicea cb ,,vocea de

8

tenor la 40 de ani incepe si scadi, pe cind vocca de orice profesor de ci,nt in lecqiile sale practice ou e,lwii
bas la 4o de ani se agazd".
Eu auc'rrefdmi ocfdoiessrtapg'duineeeappoiaraostertfee,l,capFdeeonzatr,qu, coocraiic"ldeebrvauobcneais,9,niduoancuvimiaegara6i incepitori.
tenor
trbith Pentru aceasta, daci am dart cit rnai mul e detalii- gi

aceea de bas. a'm insistat asupra lor, repetind intenfionat unele idei, am
ficu,t-o nqmai pentru a veni i'n ajutor,ul elevilor incepi-
d_eAvigi audnarb,urtninaerrteistcaqni-dgii dat la arfa cintulrui, dac6 gii si
tori qi pentru cA am s,ocotit c[ ,numa,i ac.estea sint cele
p,reguieEtri vocea, acerst dar ou care mai bune miiloace de a fi injeles de togi cei ce sint
eqti inzestrat, egti dator si-gi insuqegti o serioasd tehnici pasionagi si cunoasci tainele cintului.
fivtaoicA'cvicae9eiliaii smmg'tiaearnioi,tatninolseedesaavmctoiencs€dnaicudiinutrtecaegicbttouidioevpbiasliigngibai,fatlsacsoi6.ba, rdigii,,itcnEiiciicii,gnbi,uiie;tmt,erniniabceiduq.aiese.tfesli
$,i- nu ui,ta, irner,e, ch dacd satairree,-ugiatd,iscFi ,a. 'jduangi6i npuingii-laai Pogi aju,nge la vreun rczultat daci spui unui elev :
4o de ani cu vocea in buni ,,cin,td in masci, cinti deschis, inchide, 'sustine s.unotul"
bdtut ioc de ea - ai inain ea a cel pu.,tin incb, zo de ani
de activitate arristicS. etc., dacil nu-i pogi arita ourn se ajunge la acestea gi daci
nu-i explici cudn se inchid,e, cum se deschide sau cum
Ei bine, acegti zo de ani sint cei mai grei, d,eoarece cu se susgine un sunet ?
cit tine,retea incope si te lase, cu atit ,,,responsabilitatea',
cregte gi apasi mai greu pe urner.ii tii. Toate acestea, pentru a le invbga, brerbuie si fic arirate
s,i exemplificate de u'n profesor care le cunoa$te Ei gtie
* si le arate, adresindu-rse i'nteligengei elevului gi irnaginagiei

Nu am pretenfia cA aceast6" l,ucrare este un tratat de lui. Acestea sint mifl,oacele de a dobindi baza bun5, siguri
ci,nt, ci o socotesc ca un indr,ep,tar te,meinic pen,tru voce
qi oducarea ei, deoarece cintul nu se invali firu,mai din qi stabili in tehnica r-ocal5.
catte, ci 9i din exemplificirile oral,e ale profes,orilor cu Nu am interngia sd mi adfincesc in p,rea 'multe explicagii

experien;5. f,iziologice gi anatomice. Pomenesc numai in treacAt des,pre

S-au sc,ris multe tratate intere,sante de,spre oint. ele qi a treb,uit si o fac, pentru ci frumusEea s,u,n€,tului
Unele d,in el'e insi s-au pierdut in expl,icaEii aminunfite
clar, rotund, li,mpede gi plicut auzurlui a dat ,nagtere stu-
a,supra derscrierii a.paratnrlui vocal din pu.nct de r-ede,re
anatomic, altele s-au adresat mai mul,t cin [regilor de diului fiziologic ;i nu viceversa, ia,r studiul raqional al
profesie si au deve,ni de neingeles pentru incepitori din
funcjiu,nilor oigan,uilu,i vocal are importanga sa bine de-
cauza prea mulitor terrneni teh,nici etc. fi,nitd i,n ,pedagogia cintului. Acest admirab,il instnurrnent
pe care-l numim ,,voce umani" este destul de compLicat
Porn,ind de la ideea ci o ca,rte de speciali,tare trebuie qi nu trebuie confunda,t cu un instrutrnent care, fiind st,ri-
sd se adreseze tutu,ror, in lucrarea mea m-am fer,it de
gregelile de mai sus, ciutind si ex,plic tehnica vocal| cat, se poate i,nlocui cu un aLtul ; o vo'ce ruinatd nu se
folositi de mine intocmai cum r,reb,uie si fie explicat| de
mai reface.
t0
Cunoaqterea procesului fiziologic petrecul in ti,mpul
emis,it-rnii sunetelor va fi pre,ocuparea elevu,lui numai in

timpui studiilor. O dati stSpin pe o perfecti respirafie 9i
emisiune, va aiunge si cinte corect in rnod firesc, altmin-

teri aceastb 'preocupare at tacn din el un cinti,req rigid,

nicidecu'm un artist.

Iarigi, fieaare trebuie si ingeleagi ci nqmai studiul

meca.ni,smului vocal nu este suficient artei noastre lirice.

Fdrh o vooe buni, firi i,nteligengil, f.fu6 talent, fdrd cul-

ll

tnri generall qi [6tL nervi sinS'togi, ,un elev nu poate Chiar gi a.spectul e$tetic igi are rostul siu in cadnul
deven,i un bun artist liric. Profesorul ca gi e'lev'ul trebuie cintului. Cin,tdregul este obliga sd aibd totdeauna o
pozigie artistici, degaiath, o mobilitate expresivi a f.eqei,
si ingeleagi ci cele m,ai solirde baze ale cintului sint
obligagii care-l fac s6-gi supravegheze mai mult decir
mai intii dispozigiile naturale qi apoi rstudiul cu normele
oricine i,nfiligarea.
qi teoriil,e sale.
M-am striduit ca lucrarea mea si poatl rispunde celor
'I,oate aoes,te atribute trebu,ie asociate cu o ,putere de mai importante in,trebdri ce qi Ie punc orice amator de
muzich gi iubitor al cintului.
munci uriagi gi cu o perseveron!5 aproape supraome-
neasci ; in arta cin,tul'ui se munoeqte din greu, chiar dacb. Spectacolele de operi, de op'eret5, concertele vocale,
unora li se pare ,,un lucru de ,nimic". O spun din propria- ansamblurile vocale etc., fr,ecventate de marele public

mi experientd cE" ta acest ,,lucru de nimic" se munceqte iubitor de mtzic6, sirnt ocazii in care aces a iqi pune
in'treb5"ri ;i la care nu intotdeauna igi poate rdsrpunde.
uneori viaga intreag,h.
Fiecare incearci nevoia de a g,ti qi de a inlelege ceea
Desig'ur, unii se vor intreba : ioli putem deveni ce i-a placu,t sau nu la un cintireg.
cintireti ?
Din pregioasd. rn€d experiengi de-a lungul rnultor ani
Vi voi ris,punde afirmativ.
'fogi pot invhga si cinte, dar nu toti pot d,eveni profe- de activitate ar,tistic6, am gisit de cuviingi si satisfac,

sionigti ai cin,tu,hi. Cintul nu 'este altceva decit ,,cuvintul intr-o oarecare mdsuri, pe cei care sint pasio,n'agi de a
devenjt muzici rpl:in exagerarea inflexiunilor vo'cii", dupl cunoagte cit mai mult din viala artistulu,i petrecuti inapoia

cum il definesc majodtatea dicgionare,lor. Deci, tofi cei cortinei.

ce au o voce qi-o pot dezvolta invigi,nd se cin,te, cu o Tinerilor care s-aiu dedica,t artei lirice, am cdutat sA lc

simguri condigie : si fie timbrati in vorbire. vin i,n ajutor cu modestele mele indrumiri, socotind ci
Da'ci fericirea face ca timbrul si fie frumo,s, vocea cal-
prin ele 1e-a9 putea uqura drumul in artd, fdr6, acele
d5, volum,ul suficient, dsiemqaulc9,iinutarepchriernaemazm\,zi'dcaacli6,deezxvisotlh-
dibuiri pe c^re noi, inaintaqii lor, le-am incercar.
ta'te s,i daci doringa

dragoste pentru cint gi dacd toate aceste condigii se gisesc
intr-uo organism sbnito,s, at,unci c,urai, purtefi spera ci

un bun gi indel,ungat studiu va face din voi un buo

ci,nti're1.

Cit este de sirnitos studiu.l cintului, qi ce echilibru rnoral

p,roouri cetrui care il practicd !-
Cintul nu es,te un exercigi'u respiratoriu obiEnuit, ci

u,nul organizaf care face si ltcr,eze ci,ile respiratorii $i

care inva95 pe oei ce-l exerciti si dobindeasci o respiragie
buni 9i sdnirtoasi.

De a.sernenea, gimnastica respiratorie, absolut indis-

po,regnasnaisbmirliulc,ueilocrinctiareretucluini,t5c, uaraeti'tunmeafiercntusltalcuutacr iatsucopnra-
trolu,l suflu,lu,i, adic6" dozarea lui in tirnpul ctntului, acqio-

neazi gi asupra echilibrului centrilor nervoqi.

12

Aparatul vocal dia, ngma, faringele bucal, faringele naza7, fosele nazalc
cu corireteile, guru, limba, dinlii, buzele 9i toate cavitbgile
osoas,e ale fePi (s,inusurile).
Toate aceste organe conlucreazh sub i'mpulsul diferitelor
perc€pfii (vizuale, auditive etc') qi dau 'nagtere celo,r doui
.l.rn.ot. fonetice ale vorbirii: vocalele 9i consoanele.
A,pa,ratul vocal 'cuprinde trei pirqi :
L aparatul respirator care inmagazineazh qi formeazh

coLoana de aet,
2, apttra.tul t'onator care drans,formi coloana de aer in

v.pm-nhi-1nor-,o*ocTug"Me,.rf.o"le"lsu"*ggars"g.'ii.,joio,n.c"crmrto,e,ifmr"muaailp'^r'.ipncocetcotdde^inognnettrifoes*tri'iuLeereicinentcfc"fapbna'a.irenrtue-F,eoactierceutsg.nralcteraenoaiinnqvbrtrdmuesaiuo'lue'aeipbulcgJrlliduiesoi'gi"snivfi,ar-eaionuuggdsaliiiiagucovssdtrpinoedapeihicuasaraa,'trnnc-ailbua'staafr-eibilemtr-aulbvumcriu.oinusiaiicvpneeqoiduoicpif$e"-laeeptsiimlnco'isSlisepelnosncerceteaesdircnra'uiuce-itvsfu'oeim!-a---' SUrnet'

gi tulbu,ri.rile care se Pot 1v1' 3. aparatul rezonator care amplifici sunetul laringian.
r. Aparatul respirator este forrn'at din trahee, bro'nhii
:aci;t';u#;"fPiov;f;rsi.;io;nt;fi,ilsefi;.fis;i;coiP;dJi-nnee;rtroniilJr"acte;rr,ae;ug'-rc.,eie"*e.sr.r,,"uuena.ifrc-ui.'i,t,o",noaud''ua,s'mdtgdiau.*e-.n*gtbseui'iitorn-iuecide'ulsp"n^pinoetoptafstusesirnciuivi:e.'cf.ii,ateecmirileieeoanvroitgiaeiianl*mecnveusueandclliuoeaeb$i-ritilnenmdoee-r-
9i plSmini 9i indepline$te, pe lingd funcqia vitall de
ct*,eau'al"em[ni,ap"otentni.,cucE.eal riaenrrsls,etttff"ier,t'ulrlma"veni"anst-imil,st1riitte-r'iiLqetliuecnvcu',irelnoruo'reua' fcqoit'era'rpiunarrinsta'rptuuo'mlavteeonctsu'a6rll'-' plleapnutfnreuhl respiralie, vorbi,rea ar'ticulati 9i ci'n'tul.
olirte.rrrniietfq..irrnra;*-tr".rtr,rurli"-pltsstaraicc.uanl,ooi,qcnt'icnDaleerloearcoaeelzeeasm'-en^nru'rta.sere'efapdaoeaeatcenuaam'tdom'amirite'ei' Trabeea este un tub format din numer'oase inele mus-

* culo-cartilaginoas,e, unite irntre ele printr-un ,te,sut moale
par ea sa superioarb,
- conjru,nctiv gi elas'tic - care, in
se con,tinui cu laring,ele, iar La carpitrul infe,rior, cind
pitrund'e i'n plbm ni, se rarnific[, de o parte gi de alta,
in bronbii.

Pldminii se gisesc in cavitatea tor.ac;rch" gi sint fo'rmagi
dintr-o regea de c.anali,cule cu aer qi de vase capiLare

sanguirne, Pl5rmirnii ind,eplinesc f,uncgia de respiralie, adich

de intr'oducere a aerul;r.r,i atmosferic in plSrnini gi apoi
expulzarea lui, dupi ce aerul suferb dif,erite rnodificbri
la .nivel'ul fesuturilor. Actul respiratolse rnanifeistS la
exte,rior prin miqciri ritrmice (inspiragie-expiragie) efec-

tuatre, cra ori,ce migcame, cu aiutonrl u'nor mugchi nurnigi

mug'chi respiratori.

Unuil din cei mai importa,nli muqchi respiratori, atil

in respi,ragia propriu-zis6, cit gi in aceea necesari crintului,

Cele mai imp'ortarnte o(gane carre se pun in funcgiune este diafragma.
p'entru forrnarea .roAi- la'ringele'
tlni : plimirnii, iraheea' Dialragnna este un muqchi lat, in forrni de bolt6, care

de,sparte cavitatea toracicd de cea abdominali. In stare
de repaus, a,re s'uprafata boltiti in sus. Prin contracgie,
d,iafragma devine mai putin b,ornbatd, apisind pcste

I4 l5

organetrc din abdomen (ficat, stomac, intestine). Prin vgiabnzra.ugl,A.i'.ipvleaorcsaaotulnloprrfeoo,pnrca,ioutno-zsl itsait,ureaindcdaicvdpocrlieomac.ue,lleimnenctarlaerisnegepleio,duocr-

'€ontractia diaf,ragmei se mireqte diarnetrul v€rtical al

torracelui.

3 I

i \

{

AB

A. Dialragma in stare. de r.epaus Lannqele Isectrune verticalS )
B. Dllcaqma coboritd prin rnsprnat,e
! [C(6osur/isreldlohit'lahoef.tyl oca/e 5 Coapdele rou/e
I Traheea suqgt';0dre.
2. t:nferi@re.
2. Pldninir 3.
J. Pereti/ tordcelur. 6 Cartibiut ttrod
4
7. Cartil|jul cnicoid
8. fraheba.

Algi mugchi respiratori miresc cavita'tea toracelui in
s,ens transversal prin idicarea coastelor. Dintre mugchii
(( )-r-
r,are ridici coastele, cei mai importangi sin muqchii
supracostali, pringi pe de o parte de verteb.re, iar pe de -,^/-/
attd parte de marginea superioari a coastelor.

Togi acqti mugchi (muqchi i,nspiratori) conluc,reazi in

veder-'ea u.n,ui s,ingur scop : mirirea cavitiqii toracice in
toate diametrel,e. $tiind c[ i,n cavitatea toractcd es,te oid
A. Glota deschisa
(presiune regativ;) vom i'ngelege ufor de ce prin mbrirea
diametrelor cavithgii, pliminii vor oaupa intreaga cavitate @A B inchisa
L Linht
pe care o au la disp,ozigie, unaplffndu-se cl.r aerul din 23. 4 Coandele yocale
atmosferd (inspi,ratie). ln fetrul acss,ta, observim cA ph- foio/ota. rocal,
trunderea aerului in pli'mini (insp.iragia) este un fsnomen Cdrdele nferioore.
superroare
5 Deschr'ztitut a trahper
fizic pasiit. ln actu,l respiragiei, numai contractarea mug- ( glotd )

chilor respiratoi - automati sau conqtien,Li - este un l,atLia-rincgaeluenafreel forma unui trunchi de piramidi triunghiu_
fenomen actio. traheii. El este
respitalor 'se afli in de mangon - u baza micd in conti,nua,rea
Cea mai mare prarte a aparatului
tolace, al cirui schelet es,te constitui,t dirn coaste, car,tilage format din cartilage, ligarnente, rnu$chi,
oase, ,nervi, vase, totul ciptugit in in erioi de o membrani
costa,le, clavic'ule, omo,plaqi, ,stern $i coloana vertebralS. rnucoasS-

t6 -2 c^-2707 l7

In interiorul lui se g5"sesc coardele ztocale, cea mai c:1omF::api?rairrna?gt:ect(guveionzdioepcrglaindpe.iqtDotetuu_pl iI,n,Rcuc",mazdoornuaol trcogind.it,;utp"tre;uniatrfruunpscuugnle,ieaatedlfeei
importanti formajie anatomici din acest organ.

Mugchii laringelui sint de d,o,ui feiluri : cei care dau

larirngelui 'rnigciri globale gi cei carc dau migciri parfiale.
Inter,ionrl laringelui c,upri'nde vase limfatice numcroasc
qi ramu,ri ale nen"ului ,pneumogastric, adich perechca a

ro-a nervoasi cranianb. Mugchii superiori ai l,aringelui sint

imp,resionagi de algi ,nervi laringieni sau de nervi recufcngi,
a cdror paralizie duce la pierderea vocii.
Coardele ztocale sint formate din patru risfri,ngeri -
oi,te doui de fie,care rparte - pe care tre face mucoa,sa ce

ciptu$egte laringele. Aceste patru risf,ri,ngeri sau pliriri,

aqezale unele aub altetre, formeazh daub coarde vocate

superioare gi doui inferioare. Cele doui 'cnarde ilnfedoare
constituie coardele l.ocale prqp'riu-zi,se qi sint de absoluti

importangi pentru producerea sunetului. Celela,lte doul

super,ioare nu au aceeagi importangi ca pri,rnele. Acestea
pot fi leza,te sau chiar dis,tnrse, firi
irnpor'tante in vorbire ; ^seamveaai c,onsecinte
de aceea ele
numesc ,si

t'alse coarde zsocale.

. Dimens,iunile coardelor vocale sint va,riabile dupi sex
qi virstd. La bdrbat ele ating o lu,ngime de zo-25 mm,
iar la ferneie 16*18 rmm. Coardele vocale limiteazi o
deschizbtur5 median5, niumiti ,qlotd, care Ia rindul ei
es e formati dtn glota lespilatorie gi glota oocald, aceasta

din urmi fiind cuprinsi numa,i in,tre ooardele vocale (inf,e-

rioare). In g,rosimea mucoasei laringelui se gisesc un

nu,miLr mar,e de glande mucoase, a cdror s,ecrefie mentine o *ffi*'tffffiisu*r,r

o s,tare permanente de umiditate.
T Aparatul rezonator este format din ,,cutii de rezo-
n:anle", adici din diferite cavit5,li care, la fel ca la o l Craniu/. 76. Qalatul tare
Pahtu/ nule.
2 Crcieru/. I Linb.
3.
vioard sau la un i,nstrumen't de suflat, amplifici sunetul Sinusuri/e fronlale I Caardele yotale
format in laringe. I. Sinusu/ sferoide/

5 Fose/e nazele ( /aringele 1

Faringel^e este o cavitate rnai largh, formati din nume-

rogi mugchi gi ,membrane, caLre se desohide deasupra la- idmioneiaacslgvteeoib.r.reataau'rqzebidui,trmcuiabmavuiiartamiitmeagarraeoiacssluaueuncig^iftmii."uga*nii*mm,riac;i.;)r-str;,or.r.r#t;b;gi,;.iir_,"rir,-iisirna;dr fapdnereiu,nnvmgtirbeaurlreaucteliiu.la5eii
ringel,ui Ei in continuare cu esofagu,l. E'l es'te legat prin
muEchi pu,ter.nici de lar,inge, de ridicina limbii, de baza
craniului ti de vilul palatin.

l8

l9

coar'delor vocale este mai acut gi igi miregte cavitatea vcrio.otnerinhtr-{iaroticiirm,fmieppe,eu,i.nleatvaototidir;eebisairtupeiinisdacteraeaau9czietbirilan,i,gaiqtimavi ocpbliun,ruitmcul el.cuiipnr.net,uuclquicti,heidsieoteqirdiiaerrud.itfedil_i.

cu cit sunetul transmis de coardele r.ocale es e mai grav.
De conformagia fatngelui, de gradul lui de elastici'tate

depinde amploarea sunetului gi deci frumusefea lui sonor5.
Faringele se intinde de la baz, craniului pini in drep-
tul laringe'lnri qi se poate diviza in mei portiuni i razo' Schirnbirile de formi ale limtrii qi deci -a-,le- 'c*a"v*i'.",h^tii
if aringele, buco-f a,ri,ngele g laringo-f arin gel,e.
bucale inflvenge,azd" totdeauna run.tlrl' .-ir:-
afvblps^eloulair1incIMntfdena:aeg:eec.nl1e,isaen'mtic-rde,.ilhcarol:iloeiniacddnra,edd."'tcesailrihdlirtmeinrbiesdgsebppoeuerleialnliiuunrrasmietidn,gaasnalilnciamic,ceitodbnuubnleterogma.craeaditnsldas,[t,ele.eerarfgieeuriadiflni6nleeie,egtecaiexma,aza.,l6egepu"aur!ili;'id"iul,a."teeiirair.nauie*,nrti.'girtpinlfnitferarg.oAnilnlcee\pu_l,mue9ri"i'enatii.gboit.ife,,nuacgaprg.drvirii:hur.een1i,iiorglg.i-rec."egi-urricil"ia_e,ie,'
Nazo-faringele sau faringele nazal, se gisegte inapoia

cavitigii nazale. Buco-faringel,e sau faringele bucal este
laatfearrainligseeluig,is'deis,ncaapmoiiagdcaalevli,teh.giIi-a'brui'ncgaloe-,
portiun€a miilocie

pc ai cirei peregi

faringele sau faringele lari,ngian ,e,s'te porfiunea inferioari

a faringelui, u,nde se gisegte glo,ta (orificiul laringelui).
Faringele naTal (cavum) este agezat in spatele foselor
nazale qi este legat de fari'ngele buca,l prin v5.luil palarin.

Cavltatea faringelui nazal se spr,ilini pe baza craniului Fac ace,astd enumerare a roilurilorr limbii pentru ci gi
ea f.ace, parte dintrre organele .ur. .r*iiluie
qi este f,or.ma,ti diLn rnem'brane muqchiuloase, traversate'de la formarea
o par'te Ei de alta de tnompele lui Eusta,chio, putindiu-se sunetelor ,muzicarle.
face as,tfel legd.tura intre rezonanqa fari.ngelui nazal qi
mI"dca,plci,e,imsediir:nljn.tle,riPo^innu.btn.ducrfs..tgieidu?elpi:au"otrea,rlr"icec',zue,grc,inluinnbiip-ncpvpludpueiniti,mr1,eneitiaesil[tnoepI.barcu"ntueu,miirnnaitu",rtocr.ip,ioqedr"aaeeccscarirs,atnE,e.nactrrrids.dte.re.ld,pui.eerf.rsareceincnu.inirsaa.inumn.ustrteepeupliittplrjmrolaisoe,resreiu,cmebnbznp,,.i.'tiirr€or,gni'ilearztdnct*";iiuligi..i--rc,rnilirr*nilpd,ioil"cdb-jrironepuioaius;liortiuctmmfrrIqnfieiasabmlAubfeiiiumi,p"u,,,citr,.oinare"i.inn,rfidOnrr;amk,a1itd,rcu,ivagnm$jnin,sifrJn;bpui"[pr;u,i1au.r;$l,_eel,;-il
r'ezonanta prechii mijlocii.
ln timpul cintultri, migciri,le acestui rezor'ator sint in

.strinsi legbturS cu cele ale faringelui bucal, cu care este

legat ,pri.n mugchi.

Vd.lut palatin face parte di,n cavitatea ora15 (bucal6).

Este o lami mobili gi mugchiuloasd ce se continui cu

palatul tare sau osos gi af unge pi'ni ,la d,ingii incisivi supe-

riori, formind bolta cunosc,uti sub denumirea de bolta

gurii.

V6lul palatin este o membrani, foarte puternicb Ei foarte csosnuauasnvzurDeiiTl,let_etle5easl1,omsferiud,anipenxorsdiailpdea,pi;r4eitsri,tiiinenniena,spsucoanisrlarujioslldet.le'feur_nlolaaontdliedrtaaer.aal,pilbers*ainiravoiluseiseEfrlpeoriit,fliene-dn,ireafosrzioecro,i"ettgia.zilocslSe,euns,iacnfiioaiisdsiirte,ni,uilane-

nrobili pe p,orfiunea citore aderb la ceruil gurii. Gragie
mobilitbgii si elasticitSgii sale, el are in ci,nt roilul de a
dupi doringl, la culoarea
contribui, a'sEuenz,eattuluini. cavitatea
Limba este {.rn organ rnuscul,os,

bucal5, care are capdtul antenior liben iar capiturl poslerior n.icDiec,uaseexmtoernieoaru, lgptlrria,n sau caoitatea bucald (orati) comu_
or,ifi,ciu,l bucal gi este mdrginiti de
fixat in fundul gurii de rnaxilarul inferior 9i cle osul

hyoid. Ea este formari din mai m'ulgi m,ugchi longitudinali

qi transversali care ii per,mi migciri in roate direcgiile.

n 2I

cele do,ui buze. Ea are prop'rie atea de a 'emite vocea 9i Vocea
d"'t fo.rrrn el,ementele 'f'onut'i"e (vocalele 9i c'onsoan'ele)'
,,etai"nAiar"'DpCitl-ppidiair.n"uianztn.qorotiatilioetz"iira.ae.aitnnezl;deacoasi;siinnusmuanaainlocpatpeuoidiVeos'rtseauiitiieilncd1alvcSaauaoccvnco'ocifeiaiinnruriqrn'sifinitUtrscr9igetniouneinain'ciupleesipssitt.eauicrptn;Puiurirdelieielerteairennexfuargfotaolecistirpinaro.rliianvtansoari,gurrttletueaemleniloeiaifipbnaatalrisrocitadonaecariiocpuanopaau'ld'earrlinna''rrpecbttieu;eaetselivluato'{seii-'rri Formarea, calitltile gi clasiticarea vocii
cavitigi an .ite trei creste suprapuse qi risucite numite
cornet'e: corne'bele superioare, miil'ocii 9i inferio'are' Examin,ind pirgile componente ale organului vocal 9i
Inti.ug" cavitate nazalit este inveliti de o mucoasi' Cor- f,uncjiunile lor, ajungem si vedem curn se produce sunetul.
;;;;i;'t" pot inflarna sau mari de volum, avind ca rezul- Astfel, obrservdm cA aeni i,nspira't in plimini, la ieqirea
tat modificiri ,foarte importante
in timbrul 9i calitatea sa - prin expi,ralie - travefiseazi laringele, face si vi-

ldJ.oeucisnic,i.rri.s,dec"o.cn"ictlaum1zifeau,intcsoquaimutnaei'lr,oa'plcroel'sso'tiberilipnsierolpei eoaat lioerenpophrrgirvlaie,nqudteliunistpvquo'ldcniauctlt bteze coatdele vocale, trece ,i'n cavilatea oral5 und€ se
c--i-n'rt*ualuiin, iinotnrrlei,/gsrpuiPaetodri,sticnuctet'r':aheea, bronhiile, pli'mi'nii
si diafiagma, crare primefte !i transrnite aerul' E1 este izbe;te de bolta p'alatitil, qi iese din giuri in'tilnind, ca
b-la)z.a viegti;i a ,cint'ului.
cu laringele qi anexele sale' care ultim ,obstacol, dingii incisivi.
Apln itul fonator, Aceasti cotroani de aer produce sunetul sau oocea pro'

',sg-aienuanue.istrAa'ueprtaiizalaehr.,afaAtfuorclrinemrgeseTtiaaaoznnhcbao,tsmoucrpn,'\aeectvateeilrteaea.ztec6ra,upaormirnadplchli,fsiccchiaevqleilitautsletatabotrtrnaizac.ezeaaluzlShi''' vporiuc-a7leisds.uVbocaecagiusneefaorcmueraeznhtudlueicid'perinaevribdrainrcaplcSomarfdfenlioq'ri
printr-o miqcare orizontall a coafdelor vocale - u,na spre
sunetele, deter,minind timbrul sau culoatea unei voc'r' alta - inchizind gl'ota. Aceasti intiindere sub acgiunea
aeru,trui, prin atacul sun'elului, {ace si vibrcze ooa,rdele vo-'
cale, indepi,rrtin'du-le ; ele revin i,n pozigia de repaus

numai atunci cind s-a terminat emit'erea sunetului.
Toate vibraliile produse de co,ardele vocale, pri,n inchi-

derea gi desch,iderea glo'tei, constituie un nurnir an'umit
de explozii pentru fiecar,e sunet, intr-un timp limitat de
o secund5.

Acnstic.ienii au precizat. cI sunerele pe,rceptibile de o

ureche omeneas,ci sint ,cuprinse intre 16 gi 4o.ooo de vi-

trragii pe secundS. Nu toate su,netele cuprinse in aceasti
uriaqi gami sint utilizate in arta muzicali.

23

In rnuzica vocal5, pentru fiecate categorie de voce puterea unui sunet depinde de expi'ralie ; o expiralie bine
corespund sunet€ .upti"t" in re 8o qi roz4 de vibragii dozati poate influenta volumul sunetului, mirindu-l sau
micqorindu-l. Prin volum si nu se ingeleagi numaideoit
pe secundi : forga 'sune'tului ci gi calitatea cu ca.re este emis sune ul

Vibra1ii : 8o tzl r7o 256 34, 5rz 648 toz4 muZttcal..

Indlyim.ea oocii. lndljiln€a sou mai bine zis {esetura
unei voci este direct proporgionald cu nu'mirul vibragiilor
Bas coandelor vocale. Cu ci coardele vor fi mai groase cu

atit numirul de vibraqii pe secundi rra fi mai mic, deci
vooea va fi rna'i gravX.
Ea nu poate fi influenfatd de energia aerului expirat,
care actioneazh. nu,mai asupra intensitd.lii sunetelor. Inil-
lirnea vadazd de la individ la individ.
Sopran Timbrul. Se gtie ci ti'mbrul este elemenrul cel mai im-

Aceste vibralii arnplificate, datoritl aeru'lui dintr-o portant al vocii 9i cd el 'este produsul vibragiilor aerului
caviteii n'suiLrnnt it€ TeTonatori sa;u caaitdYi de rezo' in cavitd1i,l,e de
serie de rczon:angh.

n'g--ea-',-inniClelidrJias,;,tli,apla'tuaittdteienkAadvo:fociioi,naictsesiitin.nfseI,nitltatapetoeener,scleieitnaapdgtuetiptaeci'runlsaeucnqdeeliiestuttial.r'anunbilgeriv'uos' uonael lvealotiar zinb Daci timbrul vartazh de la individ la i,ndivid, aaeasta
se datar,ea.zd variabili'tigii cavitigilor de rezonangi. Deci,

ioti" ti*lt"tu pianissi.mo qi fottissiruo, dind sunetului frum'usegea timbrul'ui vocal depinde de aonformafia cavi-
tigilor de rezo,nanl| cate, prin vibrarrea aerului inchis in

ele, amplificd sunetul qi-i dd o individual,itate caracte-

nuanla .de forqi t\ai mar"e sau mai mic5' trntensi@tea va risticS.

ii cu' atit rnai puternicd cu cit curentul de ae'r din pli' Cintiregii cu o buni nezonanji. au timbrul cau culoarea

mini r-a fi mai intens. cu(n se 'mai spune - vocald frumoasd. Variabilitatea forrnelor cavi ililor de
Infensitatea vocii 6au oolumul - rczanang5 dA diferite cul,ori de voci : voci deschi,se,
aup;^a. .**"i de mirimea sau micg'orarea amplitudj.nii
e naturalX la trnsle voalate, clare, inchise etc.
vibraqii,lor. Ea voci 9i poate fi modifi-
Su,netele vocilor masculine iqi g6sesc rnaximum de rezo-

^or-ettsaggpui'tr-nrracttfortrmrl.ev"iooriic€tiadl-sqciilacdaualnlp,teitilbernu, p'dnuual'pfc'duinntec'uglaliu'soitniscairiteasteaeaeavripnteauracrihtsuiilplouair nanli in cutia toracicd. Vocile f,eminirne qi sunetele acute
ale tenori,lor iqi au rezonanla in ravitafrea nazal| qi sinu-
suril,e frontale.
a

Dupi ou,rn vegi vedea 'insi in carpitolul ,,Emisiune-
mai rnic Im,postalie", prin studiu toate sunete,le une,i voci, indi-
v"dfo'r"ctnaawlgf,]*caldjluuifnt,igneddeocohaciarie,trcde,o,eep'mmeinitcerdruecaaansttiautacnteq'etse6dlo'evf icabuerer'czeel coardele
ln u*it..Ia ,un,ui sune , oricit de Lscuft ,sau ferent d'e natura rregistrului s5u, sint drriiate spre rezo-
de lung, natorii superi,ori ai capulu,i, adici in ,,Inasc6".
Vocile haotice, lipsite de sunete armonice gi care au
lfniett"itngiruebcaunintittaa,tt;ep,d,eenafreurpcuenetrre€ca€inpriv'nib-lraargini'egeatrce'obaur'diee.losri
""*1. qi ,rransfor'rn ad i'; sunet' Trebuie sh' ptecizez ch o culoare confuzh, se datoresc faringelui, car,e nu a putut
si i'ndrepte sun,etele in 'cavitatea in care trebuia sb-qi gi-
seasci cea 'mai ma,re tezonaflttl a lot.

24 25

La rindtll siu v5lul pa,latin, care are miEciri opuse suporti vocea atunci cind trec,e de la rczonanla unei ca-
laringelui, a,re mare impor'tanfi asup(a, tim"bdui vocel ; vitdqi la rezonan1a al,teia.
a. .i a"pi"ae coloa,nei de aseunr e'dt,ei'nlecsaivnittaetrenaiseornaulh-
ieqirea Sini,tatea ,perfecti a organului vocal este prirna con-
sanr din iosetre nazale. in cazul cb
rnai prin fosele nazale, timbrul es'te alterat 9i vocea dilie pentru {rumusefea timibrului gi obginerea uneri bune
rezofianEe a sunetului.
nazalh. care, datoriti dispu'nerii cavitigii de tezo-
*
Cintiregii
fianr|, ar sunetele sonore armonice de o amploare egal6 A clasifica o voce, inseamni a putea si-i dete'r.rnini
g; .a.L farneazh un cornplex 'd'e acord consonanrt, posedi lesltura sa adevdrath. Dar ce inseamni lesdtura undt
ionsvtorcu€maernmtomniouazsici,aml CodeuilactAi tqoiraa,pdtiimsipfoi'etrifvoil,olseiti ca un
voci ?
lipsesc
Cuvintul italienes,c tessitura inseamni gesitur5, deci

.calitigile de mai sus, 1a care sunetele arrnonice forcneazh ges5'tura sau s,tofa vocii. Aceasta erste alaStuid di,n notele
un comptrex de acorduri disonante, votr avea o voce dur6,
pu1i,n armonioasi gi pulin ada,pta'ti pentru cint, a'dici cu care acea \roce cinti in voie. in general, ge,situra cu-
prinde aproximativ zece note in car',e c,intiregul poate da
s-ar mai putea spune c\ au o voLc€ artisticS"'
,,nu origirnalitate vocii' El maximum de randament sonor.
T,imbruf este calitatea care di
.dqei,s,imstteeincgquei lroienaa,t,eruennaseitvai otve,o.cciAii,cdceeuaasnlttiuaac,unclgohSaiarrietledaa'scpvheocaci'r[ie'iioieaq,cier'dpeeaartq'omitieignainizldh- Fiecar,e profesor trerbuie si gti'e ci cel mai i,mLporta,nt
el,ernent care sth la baza clasifici,rii vocii es e timbrul
,individual, eilem,entul viu al ei gi care merge min5 in
mini cu lesitu,ra vocii.
cali,ti1i,le ,ei sunetelot arm'onice care se produc in cavitS- Clasificarea cea mai preci,si 'nu se va face decit in
gile de rczonanlh cate, la rindul 1or dau vocitror o noti
timp'r.rl studiilor, ginin'dnr-se seama de inldturarea oricirui
efor't in emiterea sun€'telor. Nu se va clasifica un bariton
strict perso,nali : voce cald5, catifelatS, cris'talinh, ascutritA,
cu inlinde're mar,e in acut ca tenorr, a,tita timp cit lesilura
.spart5, pdtrunzht:oarc etc.
Timtrul este in primul rind un dar al naturii care se vocii d,e t€rnor nu-i va fi comodh. lesdtura unei ooci este
inf,rurnuseleazb pdn studiile vocale'
ace6 porte a garnei tnuTicale asupra cdreia cinthrepul este

Timbrui poat; fi de doui fe,luri - c'lar qi obscur - de mai .sigur, adicd ale cdrei note sint rnai sonore ;i 'pe care
altfe'l ot aga dupi cutrn vocea' prin insigi natura sa' poate
le emite cu cel mai rnic et'ort.

ti clafi sau ,oblscurX (inchi'si)' Vocile clare ca 9i cele intinderea vocii este de asernenea importantb ,pentru c;

inch,ise sint voci naturale cal€; ill d'ecursul s'tudiilor, pot €a ne poate edifica asupra totalit5tii sunetelo,r pe care le

modificiri de ti,mbru. Aceas'ta se poate observa poate emite un cin't5ret. Dar nu se poate c,lasific,a o voce
numai d'upd intinderea ei ; lesetura qi timbrul sint ele-
'suferi cind se cintb ceile ci,nci vo'cafie ; a, e, i , o, u' Stfie-
men'tele ce,le mai irmp,ortante.
a,tunci
tele acestorr vocaile primesc ti,mibd sunetel.or interrrnediare
f)aci acestea sin.t elementele principale care stau la
.c,are le alcS,tuiesc. Dupi cum vom vedea atu'nci cind vom baza clasificirii vocii qi daci toat€ acestea si,n,t calititile
rvorbi despre im'postarea 9i omisinr'nea unei voci' adevhta'ta pe cate trebuie sd le aibi elevul, atunci prof,esoru,lui de
;rrta acintu,lui conisce in mliestria de a o'mogeniza o voce, de
c,int, care face clasi,ficarea propriu-zis6, ii trebruie intii de
a-i da un timb'ru unic o'ricarte ar f,i vocala emisi 9i de toa'e o ure'che perf,ect educati pentru a aptecia o vo'ae. El
a face imperceptibil5 schimbarea de "ti'mbru pe care o trebuie si-qi dea 6eama daci timbnrl nu este faleificat

*6 n

printr-o emisiune gregitd, fie ingrogat, fie subgiat printr-o vrcfv^n5oooecnicICerinavsneilndeienzngaiiocuecaaiscosdpedsisea,pandiccetgotdipac"ur.octsr-,aopeiaicnldigt,noieta6dltufltmercilliuoa,inisca,eidrngieeimiouucnntreiainunvpeueoesexxactmedg,evtaprri.o-ceingacIimlneiemiuaa;a,lacdrel:ecodexeairene.as,rdctssadaetadriatpmejgeguainnlanvaetsmesrauautitrelXmahndn_einmaimccemia_6,it

contractie exagerati a aparatulli vocal. Cea mai mare
gregeal5 ce s'e face esbe aceea de a ludeca gi de a cla-
si,fica o voce de tenor mai curind decit de ba,ri'ton, de

soprane mai currind decit de contralti avindu-se in vedere

rnumai intinderea ei. Mania ,pe care o au tofi elevii de

a-qi impinge notele acute dincolo de limi,tele categoriei de rd,rniisgi-iaipirebnaudonaerit,ceseesnateemsas,iugcuf6ircaigenganimt.daDud,eneuaidltcimfieninl,teiraiengi6d"c,eutciulocrusvut|ol ci"neurcbioi.n,in.e_i
aimcepeoais,taintiai.npteenatruspae-ogtai caosliugluuim, nriemueg,nitianuu,numi _sapeacvtazciotl.exDeer
voce cdreia ii aparlin gi pe care ajung s-o cneadh a lot
gi ca're nu este in realitate, aonstituie iariqi o rnare gre-

g,ea,li. Desigur, ori,ce bariton va putea emite prin studii

un si bemol aaut (notd de te,no,r), &ea ce ff,nsi nu-l

indreptigeqte sd se creadi tenor ! sindu-mi glasul, ,oriicit de dificil era rolul pe care trebuia

Acea,sta nu insearnni cb o voce nu trebuie exersatl

pe toatd intinderea ei. Este chiar neces,ar a o intinde, dar sd-1 c,int.
a(dgmDeprataAaIte'elrn9,gir,inldlegcrc,e$)leiaa.rtn,nstaeeaicr,trfnod,laciai,cnliilnatoivrrntaicaoosnlicetidoeiav(luelobmealca)noile.norum,iirArtmeoacaaninetuedisrieget,ctetcEsiiacuauisthnbeim,s,edongiitaetovna$zir:-zttiooe€iui-dnsndp'iaorv,ieelilpi,eztnreraiituor,nre(olnuesuteril^rpleoiene.)c,ovctciro;evaiiecilte.eeg;-g;i.moessraoite_ei
firi vreun efor,t in notele acute.
Am cunoscut in ca,riera mea cintiregi gi cintirege cu

vooi b,ine clasifiicat'e care avealr de emis intr-o operi o

not6 supraacuti de care voiau si fie siguri in spectacol.

Pentr,u a-gi asigura acea not6,, ei exersau vocea cu un ton

sa,u chiar ou do'ui peste nota de care aveau nevoie.
De exemp,lu : o soprani iqi asigura nata d.o supraacut,
din actul III' al operei
pini la re $rptaacut. Tosca, 'rnergind cu exercigiile sale Pentru clasificarea rr.rnei voci gi stabilirea categori,ei c6_

Un teno,r cmr.e voia s5-9i asigure un si bemol, mergea .inrediilcaaplaimrgiintee_ledinapprouxnicrnt,adteivev,edpeere al intinderii,iq p"t"i
care le au sopranele,
pini la do stpraaost. ffiezzo-tsopranele, contraltele, tenorii gi ba;ii, astf;l :
Toate aces ea contribuiau la liniqtirea nervilor cinti-

relului, care avea nevoie sd intre in s'ceni cu increderea
cd acea dificilS noti este asigurath".

O soprani leieri era a'tit de obsedati de nota do
supraacut pe car'e trebuia s-o cinte in cavatina din opera

Bdrbierul din Seoi.lla, lncit d,upi pauza actului I alerga

intr-o cabini unde se gisea un pian 9i ficea exercilii pinX
la mi bernol s,upraacut.

Am mai inti'lnit cintbreli care, degi avea;u de ciutat
numai citeva rnisuri, ve,neau ou trei ceasuri inainrc de
inceperea spectacoliului gi-gi exersau pini intr-ati a intin-

derea vocii, incit atunci cind intrau in soen[ riminearr

,,fdri voce".

28 29

Dupi catacteristicile 1or, vocile se port impirli in urmi- Repertori'Lrl tenorului ,li,ric ,,spinto"' ar fii: Radames din'

toarele categorii : Aida de Verdi, Manrico din Trubadurul de Verdi, Turid-

Tenorul dramatic este o vo,ce puternici in c,are sune- du din Caoalleria rusticana de Masc.agni, C;al-aradossi.
terle din registrul medir-r sint sonore, iar in r,egistrul acut
stri,lucitoare. Nu toate vocile din aceasti categor'ie au din Tosca de Parccini, Herman din Dama de picd de
supil.ege gi dacX tenorui dramatic poate si exceileze in Ceaikovski etc., precum gi unele roluri din ope,reile lui
expresii de sentimcnte putcrnice, eroic€ sa,u patetice, Wagner ca : Lo,hengrin, Erik din V asul fantomd, -ffa1ter
dulceaga gi farme cul ii sint rareori caracteri'shice. von Stolzing din Mae;trii cintdreyi etc.

Cele mai cunoscut€ roluri de tenor dramatic (forte) Tenorul liric are un timbru mai incintfuor .decit tenor,ril
sint: Arno,ld din Wilbelrn Tell de Rossini, Eleazar din
Ebreea de Ha16vy, Raul din llugenoyii de Mayertreer, dramatic, suplu qi cu o mai mar,e ugurinfi de a aiunge
la firnegea s,unetelor inalte. tste vooea indic-ati pentru r
Can,i,o din Paiaye de Leoncar.,allo, Carla,f drn Turandot de I-.rcnski din Eogbeni Onegbin de Ceaikovski, Dmitri din

Pucoi'ni, Otello din Otello de Verdi e'tc. Boris Goduno, 6,. 1\,[qrsorgski, Faust din Fawst d,e Gounod,
Tenorul liric ,,spinto" est,e o vooe care pistreazi qi din don Jose din Carnzen de Bizet, Des Grieux drn Manon
calitiqile .tenor'u'l,r-ri dramatic 9i din cele ale tenor-ului de Massenet, Rodoilfo din Boema de Pu,cci,ni, ducele de
lirtc, finh ca si se in-teleagi prin ac€asta ce are troate Ma,ntua d,in Rigoletto de Verrdi, Sferther din Vertber de
calitiqile tenorul,ui liric 9i oate ale cetrui drarnatic. Massenet etc.
Cuvin,tul ,,spinto" vine de la verbul itarlian ,,spingere"
tehnica v'ocali insd nu are Tenorul lejer este cea mai uqoari voce de tenor gi de
(a irnbrinci, a impinge). ln
s,ensul de im,pinger,e a sunetului, ci de a ,ernite sunet'ete, un caracter ma,i rnult ,tandru docit pasiornat : Almar-flva
d;in cind in cind, cu intensitate qi ,culoare drama ich, d,in Bdrbierwl din Seailla de Ro,ssini, kopold din Eb-
pen,tru ca momentele pasional'e dintr-o opetrl lit'tck, a reea de Ha16rry, Wilhejm din Mignon de A. Thomas,
cirui subiect este to,tu$i d,ramatic, si {,ie redate vocal cit
Belmonte din Rdpirea clin Serai de Mozar,t, Paolino din
mai veridic.
Oriciti tehni,ci vocalh ar 'avea tenorul (sau soprana) Cdsdtoria secretd de Cimarosa, don O tavio dn Dan
,,spinto", el nu poate convinge oind cinti ;un r,o1 pur
d,ramatic. ln schimb, tenorul 6au soprana pur dramaticd, Juan de Mozaft. etc.
daci posedb o tehnici vocal5 surperioa.rS, poate convinge
Vocea lenoruJ.ui lejer trebu,ie si aibb agili arte, pentru
auditoniul cind abordeazl. sn rro'l ,,spinto". a v,ocaliza cu ;r.rguffin!5, mergind cu lejeritate qi in !es5-
Datoriti tehnicii vocale, despre care vorb,esc moreu,
tura registrului acut.
vooea d,evirne supli qi deci atpt6, de a facn or,ice inflexiuni
Baritonii se divid in d,o'u5 ca,legorii rnari : baritonul
vocale, cu oonditia ca tejsitura in care cinti si nu-l
oblige pe cintireg la forgarea glasului. liric gi baritonul dramatic (care; dacA are gi note grave,
puternice, poate cirnta ,qi rolurile unui bas c.antatril).
Este de preferat ca orice cintS'reg sd ,cin'be rolurile aga
Baritonul drarnatic va putea cinta: Wothan din Wal'
cum le-e distribuit co,mpozitonrl, d,eoarec,e f,ondul sufle,tesc kiria, O,landez,ul din Vasul lantomd de '$?agne,r, Tonio
dtn Paiale de freoncavallo, Scarp,ia din Tosca de Puccini
ail perso,naj,ulu'i se redi, in prirnul rind, prin culoare etc. Majoritatea r.o,lurilor d'in operele lui Verdi : Arno'nasro

(timbru) pi apoi prin jocul scenic. din Aida, Renato din BaI masca4, Jago din Otbello,

30 Rigoletto din opera cu acelaqi nume, toate sorise pentru
acest gen de voce amrpl5, generoasS, puternici'9i vibrantS.-

Pe lingi aceast5 categorie ,mai existi 9i baritonul liric
propriu-zis, car€ este l-ocea 6ea mai o;biqnuiti la birbaqi'

31.

nobild gi pdtrwzdfioare in registrul mediu, frumoasi qi apSto; ppraenraitrluejeorrdiceesvteirotuo'rozcit€ifiu,$torairlue,rci uetucn. volurn mic,
Rosina din
strilucitoare i'n,registrul acut.
Bdrbierul din Seci.Ila de Rossini, Lakm6 din opera cu
Baritonul liric nu poate intra in reperto,riul banironiului acelagi nume de Delibea, Norina d,rn Don Pasqual,e de
drarnatic fdri ris,cul de a-gi periclita si,nltatea organului
s5u vocal. Acesta va cinta : Oneghin din .opera Eagbeni: Donizetti, Lucia din Lucia de Lamennoor d'e Donizetti

Onegbin de Cea'ikovski, Escamiilla din Carmen de Baa., etc.

Contele de Luna din Trubadurul d,e Ve,rdi, Contele din Soprana prop,riru-zisi sau soprana liricd este o voce cu
Nutta lui Figaro de Mozart, Gerard di,n Andrea Cbenier intinder,e mare, caldi qi expresivi. Repertoriul sopranei

de Gounod, Valentin din Faust de Gounod, Gerrno,nt din lirioe este f.oafte vadat : Mimi dtn Boer'za de Puccini,

Traoiata de Verdi, Figaro din Bdrbierul din Seoilla de Marganeta din Faust de Gounod, Nedda din Paiape de

Rossirn,i, Silvio din Pa,iape de Leonc.avallo etc. Leoncavallo, Manon din opera cu a.celagi nume de Mas-

Basul cantabil sau liric faoe trecerea dintre bariton gi senet, Ta iana din Eztgbeni Onegbin de Ceaikovski etc.
basul profund. E o voce caldi qi ugoar6, cu '.ot caracterul
siu maiestu,os. El aintd : Mefis,to din Faust de Gounod, Soprana liricd ,,spinto" urcb in acu cu uqurinla sopranei
Don Basi,lio din B,irbierul din Seoilla de Rossini, Boris lirice, deci are acelea4i calitSgi ca gi tenorul liric ,,spinto".

Rep'ertoriul acestei voci este : Tosca din opera cu acelagi
rurme de Puccini, konora diln Trubadurul de Verdi, S'enta
Godunov din opera cu acelagi nume de Musorg,ski, Nila- din Valsul fantorn,i 'de Wagner, Sieglinda d.tn Valkiria
de Wagner, Cio-Ci,o-San din o,pera cu ac,elagi nu,me de
kantha din Lakmb de Delibe,s, Konceak din CneaTul lgor Puocini, Liza dtn Dama de picd de Ceaikovski, Desd'emo'

d,8 Borodin, Lothario di'n Mignon de A. Thornas etc. na din Otbello de Verdi, El,sa din Lobengri.n de \fagner,
Basul dramatic este o voce rnasivS, ,pbtrunzbtoarc

puternic5. Se mai num,eqte q,i basrul profund sau nobi, Agata din FreiscbritT de !7eber etc.

e,ste fo{rosiit i'n Cardirnalul din Ebreea de Hal6vy, Saras'tro tagSdopdreansaodprraamnaatlici,dricpios,,esdpiinctoit"e.vaEs'nteoteo ioase in plus
voce cu un
din Flatfiul t'ermecat de Mozart, Mefirstofeie din ope'ra
n din Amurgul ,Teilor de
cu acelaqi nume de Boito, Hage registru mediu pl,in, catifelat qi impresionant [a ilrz. Ea
'Wagner, Caspar din Freiscbtir2 de Weiber, Klingsor din se caracterizeazl" pdntr-o expresie caldh a sentimentelor

Parsit'al de \ff/ag,nen, Morarul din Rusalka de Dargomijski $i printr-u'n 0empefament vocal carac.teristic, convenind

etc. peRrfeecpteprteorrsiuolnsaiieuloerstPeaisi'Sonaafltleu.zza din Caaalletia rusticana

Basul comic este de fapt un bas cantabil care se pre-

teazd Ia efecte comice. Poate im,b,r6giga urmitoarele roluri : de Mascagni, Brunhilda din Watkiria de !flagner, K'undry
din Parsilal de Wagner, Turarndot di'n opera cu acelaqi
Don Pasquale din opera cu arcelagi nume de Donizetti, nume de Puccini, Isotrda drm Tristan Si Isolda de Wagner
Keqal din Mireasa oindutd de Srneta,na, Leporello din
Don Juan de Mozmt, Osmin din Rdpirea din serai de etc.
Mozart, Ocks von Le'rchenau din Caoalerul rozelor de l.n a,f.ard de aceasti ca:tegarie mai s,int gi vooile lirice
R. Straus,s, Don Basil,io din Bdrbierut din Sepilla de ca.re cinti Violeta
de coloraturl,, Rd.pirea din serai ddeinMTorazo,ai'rattaxc'de Verdi,
Constanfa din
Rossini, John Falstaff din Fnlstat'l de Verdi, Figato <lin
Nunta lui, Figaro de Mozart etc. Vocile grave feminine se disting asdel :

Vocile lna,lte feminrine se numesc ,,soprano" gi sc pot Mego-soprant este, la femei, echivale,n i cu vocea de.
bariton la bilrbagi, cu atit mai mult cu oit face trecerea
d;iza asttel :

3 - c.-2707 at

dintre'soprand gi oontralt5. Este 'orn\,a'oi.cientmirnasidpiunginresgoins,torurhl Accstea sint voci excepqionale, dotate de naturb cu
intindere marc alit in acu,t cit qi in grav, cu un registnr
in registrul grav, mai uqoari gi
inalt decit oontralta, avind o egalitate gi o rotu,njime mediu sSnitos gi rezis'tent, cu un timbru Seneros qi cu o
catacteristic{. Octavian din Caoalerul rogelor de R. in emiterea oricirui sunet. Toate
Straru'ss, Carmen din opera cu ac.elagi nume de Bizet, totald u;urinti
se dato(esc gi tehnicii vocale de carc vorbe'sc me^'creesuteina
Dalila din Samson Si Dalila de Saint-Saens, Am,neris din sX o aibi orice cint6re!'
Aida de Ve,rdi etc. ac€ast; lucrare Ei pe care trebuie voc€ excepfionali. Eu

DugaTon este o mezzo-soprani leieri cu un volum chiar daci este inzestrat cu o
insumi am abordat, in cariera mea, toa i gama rolurilor
mij'lociu 9i cu o agilitate mai naatra\d Ei rnai uqoari ; se de bas existente, fdrb ca acest fapt si diuneze vocii mele-

pfieteazl" mai ales pentru rolurile de o,per,e 5. Denumkea

acestui gen de mezzo-soprani a ri,mas de l,a ainthreaga
franoezb Dugazon, care a ficut far,rnecul gi gloria Operei

comice franceze.
Contralta este o voce ra't6, oea rnal joasi voce femi-
nini, deseori inlocuitb cu vooea de mezzo-,sopran5, deEi
aceasta n;u are notele
ioase, aproape masculine, care
caracLetizeazi c,ontralta. din
Ea poate cints : Azucena
Trubadurul d,e Verdi, Frica din Aurul Rinului. qiWalkiria
Ulrica din Balul m(tsc(tt
de Wagner, u,nui cintireg se intimplb 'ddeesVeoerri diai etc.
In cariera
o mrzro-
soprani si cinte qi roluri de contralti, o soprane dra-
m:aticd si cinte rolul de 'sopr.an5 liric5-spinto, un tenor li-

ric ,,spinto" s5 c,inle roluri de tenor dramatic qi viceversa,
u'n ba,riton cu no'te grave paate ainba orice rol de bariton,

precum ;i rolurile unui ,bas cantabril etc.

lnsi aceasti vatietate de repettoriu {l,u se poate atrorda
decit numai i,n cazul cind cintirelul are o voce ,excepfio-

nal| ca intindere qi rezistenli gi bine,ingeles dacd posedi
o tehnici vocali superioari. Daci li,pse,sc aceste calit69i,

este de prefera't ca fiecare artisrt si abordez,e nlrmai
repertoriul care oorespu,nde vocii lui. Alirninter,i, cincind
or,ice rol - fie din l5comie, fie din ,nepricepere - ,igi va
peiicrlita vocea"

ln cadrul vocilor fe'minine au existat qi existd unele
excepgii qi anurne: cintirelele a chror intindere vocali

cuprrinde oate registrele, pot cinta intregul repertori'u al

sopraneilor, rnezzo-sopranelor gi chiar al sopranelor lejere

(de coloraturd).

34

Registre. Rezonatori de ,,is'tmul gitului" gi nici de faptul cd laringele sAu
vdlu,l palatin se ,,coboar5" sa'rr se ,Sidic6".
Aq putea defini regiscreie ca fiind aoele limbruri parei- Singura grijd pe care o avearn at;unci cind cintam, era
cu,lare care dif.erenltazh o 'serie de sunete de al,tele sau,
aceea de a desface cit mai bine gi ul (laringele) incit
mai bine zis, regis,trele sint : sunetele grave, medii sau coloana de aer si fie trimisi cit mai sus spre rczona,torii
faciali (cu ajutoruLl respirafi'ei) adici spre sinusurile fron-
inalte pe ,care le ,emite orice ,organ voca,l. tale ; in felul acesta, mi-am omo'genizat intreaga intindere
a vocii mele, iar ,,regislrul gf.av", ,,rnediu" sau ,,inalt"
ProoesuL liziologic al formirii registrelor ar fi urmito- nu mai existau p.entru mine.
rul : Pe,ntrnr emisiunea 'notelor grave, lari'ngele se gbsegte ln vorbire, toti oame,nii
inalte, f\fi" si emit sunete mai ioase, rnai
inl,l,tat qi v5lul palatin cobori,t ; aceasti pozigre a organului fie preocupali in mod special de emisiunea
lor, pentru ch varbkea noastri este spontand, natutalh.
vocal face istmul gitului ,mu,lt mai sbrimt ;i undele sonore, Nu acelagi trucru se intimpld atunci cind cinti,m : su-
netele nu pot fi niciodatb sunete ne,organizate, ci ele vor
impiedicate in ieqirea lor, igi gisesc mai iugor rezonanla in fi totdeau'na ignralavrein, gmeepdriiinsvaiubraacreuateco-(ainrdaeltelo)r.
sunete
pattea superioari a cutiei toracice de unde gi numele l,nsi, sune,tul produs

de reg,istrut de piept. vocale nu are nici o val,oare sonord da'ci nu es,te ampli-
In timp ce de la note,le grave se trece la notele aculre, ficat, adich, daci nu-gi gisegte o caaitate de reTonanpd.
CavitSlile de rezonanth, carc amplific| sunerele vocii
laringele se ooboari 9i v51,ul palarin se inalg lirgind omenegti se numesc reTonatori.

istmul gitul,ui, care l"a lSsa sh treach ,r.rndele ,so,no,re cu Desigur cd maio,ritatea necun,oscdtorilor care se intreabi,
mai multi ugurinfi din outia to'racicd .in faringe qi apoi ci ,,in
in cavitatea oral6 dind na$ ere astfel registrului rnediu" ,,unde ar putea ris'una vocea" iqi rispund git".
intreba
Pe'ntru notele acu'te se inti,rnpli altceva decit pentru Aceasta ar fi intocmai ca gi cind ar cineva
unde-gi au rezonanta sunetele unui pian gi i s-ar rS,spunde
notele grave : istmul gitului, gisindu-se mul deschis, va ci in ciocirnelele care lovesc coardele sau la vioar6, in

inl,esni cu uquri,n!5 trec€rea flitu,rolf u,n'delor sonore, care arcu$.

vor gisi cea mai mare rezonante in cavit,atea nazali gi Od, toath lumea g'ti,e cd valoarea unui insbrerme,nt mu-
in sinustrrile frontatre; ac€sta va fi registrul de cap. in au ia sa
zical - vioarl, pian, violoncel etc. - c,onsti mai
Aceste teorii ale oam,eni'lor de specialitate sint incon- de rczonangh, mult sau pugin
testabil iuste din punct de vedere g,tiinfific, dar elevul care in materialul mai
pregios din care este construit, in dimens,iunile lui gi in
s-ar preocupa de ele ar putea s5 le dea variate inter- detaliile de fabricaEi'e. Diferenlele de rsono,ritate ce existi

pre,tX,ri. intrre vioar5, viortron,cel, contrabas, se datoreazd diferengelor

In ceea ce mi privegte, eu am studiat gi am cintat f6rfr de mirim,e ce existi vin,ibtrrearceu,atiilecodaerd'erel,zoornalongrbparloedfuieccedruuni
si mi preocup de teoria registrelor. N-am linut sea{n^a instrument.
Sim,pla
36 sunet fArA calitate, in ocmai cum ar fi qi sunetele vocale
omene$ti, c2,rre ar fi lipsite de rezonatori.
ln caz,ul vo'cii, cavit5lile de rczonanf| sirnt analoge cuti-
ilor de rczonant| ale in'strumentelor ; ele nu sint decit

JJ

mici spajii in oaseie craniului nostru i,n care s,unetui se De aceea, spunem ci folosim registrul de piept, registrul
nzediu, gi registrul de cap, rsau cum se mai spune in mod
arnplifici 9i se valorificS.
Cunoapte,m d,in fizicd principiul propagirii undelor obignuit tsocea de p;ept, oocea rnedie Si ztocea de cap.
sonore care este aceiagi atif peLn,tru corpuril,e ,solide cit Sunetul cmis i,n registn-rl de piept este 'rezultatul vibra-

qi pentru cele gazoase. giilor coardelor vocale pe toath, grosimea qi lungimea lor.

Undele ,sonore emise de organul vocal aiung la u'recLrea De aceea oocea de piept este graztd, .tonord ;i p,ltrun7,i'
noastri numai dupi ce au fost amplificate de peregii gi
aerul 'din cavitdjile de r.ezonangi atre organului vocai. toare. Ea se ttilizeaze nu ,numai in cint, ci qi in vorbirea
l,ntr-adevdr, caoit,iyite de reTonanyd sau reTonatorii au noastre zilnich.

menirea si amplifice vibnagiile aerului molecular din Sunetul emis in registrul de cap se caracterizeazS, prio
inteniorul lor gi in ,momentul emiterii unui sunet inalt faptul ch in producerea lui nu paft,icipiL vibragiile toracice,
sau grav, toa,te iau parte, in rnod spon,tan, 7a ampltlicarca ata cum se intimpli in registrul de piept, ci numai paftea
superioarl a capul'ui, de aci gi denurnires. de ,,r,-oce de
gi la transf ortrrarca acestor vibragii .in sunete rnuzic.a,le. s2,p". Sunetele rsocii de cap sint sunete inalte (acute qi

Reaezvoanafni laamsupnleiftiuclaut:hi inrnrsai inmu uels'ttein'efgr-aold in togi rczonatodr : supraacute).
cavitate, mai pugin
in alte cavitdgi, dupl gradul de i'nilgime a ,sunetului. Vocea de cap nu se poate obgine decit cu aiutorul unor
Rezonatorii sint multipli Ei s-ar putea spune, f.6rd
exagerare, cd, apr,oa,pe toate oas,ele corpului intri in coarde foarte suple. Sistemul' de rezonangb' facial - ,,[rr2S-
vibraqie atunci cind cintim. Rezonatorii cei mai impor- ca" - vibreazS" in timpul cintului cu a,tit mai m{.rlt cu
tanli p,entru cint sint, desigur, cei faciali. Ei au cea mai
mate rezonanld voc,ali numitX, in limbajul cintireqilor, cit sunetele emise sint mai inalte.
,,'masc6". A cinta in ,,mascd" sau a ci,nta ,,inai'nte" (por-
qiunea cupr,insb intre dingii incisivi superiori qi cregtetul Sunetele registrului mediu sint sunetele de trecere de
capulini) in,searnni a uttliza rezonatodi faciaili unde se
trimiit, cu ajutorul respiragiei, ,sunetele aqa-ziselor registre la regisuul gtav la cel de cap.
i(ninaclat,rernesdu,niuet9eilegrcaavp)h. tRhesztorbnaluncqiarefagciiaal'dmepsloteardeefc.Li rahceuean Cind su,netul inalt coboard spre mediu gi apoi spre
efor deosebit din partea ci,ntireqului. O ,notb gravh
plasati sus va fi mult mai pdtrunzhtoare deci o noti 9rav, tensiunea coatdelor voca,le qi numirul vibragiilor
gravi emis5 in rczonanla toraa,ice. Deci, grija fiecirui scade, la amplifie;rea sune ulnri adiugindu-se in mod
cintiref va fi ca printr-o in'dernsaivsicragiftai csiai llf"a,crSezso5-
tehnicd srpontan si rezonatorul toracic.
rdsune intneaga claviatufi" vooaIl" Deci, la vocile grave sunetul, in mod naLurtal, iqi cautzi

nanp de piept cornbinindu-se cu rezonanfa facialh; age- rezonanta rnai mult in regiunea toracicb ; pentru ca orice
zatea tutttf,or su,netelor exclusiv s,us, in ,,masch" va face sunet grav si sune libet, fhrb a fotga coardele vocale,
ca ,,treoetea" sI nu fie sezisatb gi va omogetiza intreaga
gamd vocaili a cintireqului. se va evita cu tot, dinadinsul aceast5 rczon:anld.
Cavitatea in care sunetele igi gisesc cea mai mare
CintXregii ou ,o emisiune perfectS, supli qi cu o buni
rczonanle di. numele registrului sau vocii 'respective.
conducere a c,oloanei de aer tr'ebuie si simtX in tot
3B
timpul cintului ce toate sune'ele emise sint ampl'ificate in

rczonatorii superiori (in masci), intrucit nu numai sufle-
tele inalte trebuie s5 beneficieze de aceqti tezonatoti, c\

toati intinderea vocalS ; in acest feL trecerea de la un
registru la altul nu va fi sim1it6.

De altfel gi in vorbirre este e preferat si trimitem
sunetul in rczonalorii superiori. In aoest fe,l vom captiva

3J

pe cei care ne asoult5, menaiind in acelaqi timp pi notelor grave (d. piept) are ca rczu,ltat contractarea
coardele vocale. exageratd a laringelui qi diuneazi registrului mediu qi

In ceea ce priveqte falsetul, acc€ntu,ez ci nu trebuie aiinnctuIrnt-.atoovtacsnleataaliuiunclaucoainctsiuares15gticuailubicdu;rnedii,aapcreunnsbtuircu;secesitceninpuettirofetaocttdteievasuailnilaefi

s5 fie confundat cu registrul de cap, deqi rezonanga lui cle concer,t gi chiar de teatru au o acustici idea16' Daci

este excltrsiv in sinusurile f,ronta,le. vocea cintirelului va fi co'rect emisl, prin buna u ilizare a
Falsetul nu este o ,,noti falsb", aga cum cred cei ce rezonato,rilor, aceasta va pulea fi atzith 9i intr-o sa15 cu

andu,iacui uonpprieagniitsisreimmo uezxiecraclul,tact iinnu,mmoaidwnteofablisq-npuiai n.isEsitlnos,e

aud'e ca un sunet nena,tu,ral, clr un timbru apr.oape cop;16-

fesc. o acustici mai pugin bun5.

Falsetul nu este indicat in nici o partituri muzico,lf,, dar amtiucInnrocfcioaavznauellfociirnaduczvaiotrhceegapiemsuadbieecsoeterupglaili'rpbtueetreo,rcnahicimia, rppfiltibrfuircniiz,a[iltuaotaorrreup=,l
es,te rrtilizat de unii cinti,regi ca ,,efect vocal,, fie cirid de alta ii denatureazh pulin timbrul.
au de cintat o supraacut5 in pianissimo, fie cind vor sX ln capitolul .,I,mpostalie" vorbesc de ser'ia de spectacole
emitH un sunet pe,ste extensia normali a vocii 1or. in .to. tm ,pi,rut La Arenele din Mi ano in anul r9zr, unde
am cintat noui spectacole alSturi de un ansamblu orches-
Acest efect vocal gi-l pot permite numai cintiregii care tral de zoo de pit,totne qi zooo de corigti si figurangi'

au dovedit in timpul activitXgii lor ci stipinesc ,perfect
tehnica vocalS qi ,cd intrea ga gamd a vocii lor nu lasi

de dorit.

Falsetul r'eprezinth qi o positrilitate de control ; chrti- Interpretam rolutr iui Rubens din opera Fiul risipitor de
reqii, cind vor si verifice daci sint in buni dispozigie Ponchieilli qi vocea cei
mea nu ar fi putut ti auzith de
ti.ooo de spectatori c,it cuprindea aretra, daci nu ar fi
vocal6, emit citeva sunete in fals,et.
A cinta un pianissima in falset, nu este obligat'oriu
pentru nici u,n ci'ntdrel ; $ilizarea lui depinde nu,mai de fost perfect impostati (microfoane nu existau pe atunci)'
modul cum in,telege acesta si interpreteze acu,tele ,si Auditia pentr,u anpiaia'ment am ficut-o chiar pe scena
Are,nelor unde avea loc sp'e'ctacolul, in scopul de a se
supraacutele dintr-un pasal sau final de arie.
conLstata daci vocea ioncurentului corespunde ceringelor
A face abuz de emisiunea su,netelor in false, nu este
tea nrlui.
recomandabil qi nici artistic. Emisiunea oricirei voci tre-
buie si fie bine timhratl,, a,mpli, indiferent de intensitatea Din cei Io basi care s-au pr€zontat la concurs, comisia
cu care se cintd un sunet.
a considerat ci vocea m€a se auzea perfect in aerr liber,
Eu mi-am permis sX folosesc falsetul numai cirnd a\ream
era cea mai pitrunzhtoare, fiind bine deserviti de cavi-
de aintat supraacute oe trebuiau atinse doar in tr,eacdt, tigile de rezonan1h.

sau cind cintam o arie de conoert cane lie c6. av,ea menfio- Agadar. tineri cintireli, ve p'uteli da seama ch lLth o

nat in partitsrh o supradcutd in pianissimo ginutb mai bunX conformalie a rezonatorilor superiori qi f6fi o
rnulgi timpi, fie ci voiam si sfir;e,sc o a-ie prin acest petfectd st\lizare a 1or, vocea nu phtrunde in sala de

spectacol qi cu atit rnai pugin in aer liber. Ba mai mult,

efect vocal. ea poate dobindi un timbru haotic.

In indel'unga mea activitate n-am exagerat niciodatd Nu trebuie si uitali, de ase'menea, ci intensitatea unui

e'mi,siunea notelor grave. Exagerarca, adicit ingroqarea su,net este strins legatb de suflu, ,iar suflul se amplifici

40 4l

tot datoritb rezonatorilor Ei niciodati cu concursul vreunui Respirafia
ntulcbi al laringelui.

,,Trecerile" de ia un registru la altul, dalafitd studiilor
fdcute cu un profesor bun Ei priceput, nu vor mai exista :
profesorul trebuie sh uzeze de ,,masca" facialh, atit a lui
cit qi a elevului, pentru ca cele t,rei registre ale vocii si
fie imbinate in aga fel incit sb fie auzite ca unul singur.

pir$ecobai'nlae,itgatliieanshi de bel canto spune: ,,cine gtie s; res-

qi cinte bine" (chi sa ben respirare, sa

ben cantare).
Toati lumea respiri gi pentru cb este 'un act automet'

s-ar pdr.ea ci este inutil si mai vorb,im 'des,pre el. Degi

medicii, specialigtii, profesorii au analizat actul respiralor,

l-au explitat ;i au incercat si stabilea'sce pri'ncipiile sale

fundame,ntale, au rimas inci destule d'e spus de,spre el 9i
inde,osebi despre resipiral.,ia unui cintireg.

Respiragia ob,iqnuiti din timpul nop{ii este involuntard
gi se face pe rlars. In caz contrariu, adici atunci cind sin-

tem impiedicatri si respi'rirn in somn pe nas, trebuie si
ne aritim unui medic pentru a vedea ce i'm,piedici brrna

noas,tri r,espiraqie nazald.

Respiralia din timpul nopfii trebuie sX fie egali, calmi

ti regulati. Daci este neregulat5, acea,sti ,tultrurare poate
fi datorith unei indigestii, unei riceli sau chiar unei
malformalii a foselor nazale.

O stare nervoasi mai accentuat5, tln incide'nt care a
avut loc in tim,pul zilei, o grii5 pentru a doua zi, o
nelinigte sau un €xces oarecare poate si ne dea diferite

tulburiri in actul respirator din timpul noplii.

Am observat cu togii ch in viaga de toate zilele de

multe ori o gtire proast5 sau o bucurie neaqteptat5, im-

presionind la un moment dat starea noastri nervoasa, ne
aduce modificiri in actul re,spirator, precipi'tindu-1, acce-
lerindu-1 sau moderindu-I, dupi impreiurbri'

43

Aceasia este respiragia obignuit6 a luturor oameniirrt, Adici, si aeumulS,m in pldminii no$bri cea mai mare
respiragia din fiecare zi qi din fiecare noapNe, Idcutd
automat, involuntar gi firi de care nu putem exisu' cantitate d,e aer posibilS.
Respirayia cintdrelului este respiratia normali a fiecdrui
Aceasta este o gregeali caPitalh.
om, dar adap'tatd cintului gi modului de a cinta al fiech' In mod obignuic, omul adult, in stare de repaus, face
ruia. De aceea, existin'd cintireii care cintd in fel qi 16-18 insp,iralii pe minut.
exeroigiilor f,izice 9i la
chip, existi ;i respirafii diferite. In dmpul accelereazd gi variazd dortu,ri, miqcd.rile res-
piratorii s,e
Pe cind respiragia obignuiti este automati, irnvoluntari in raport cu virsta :
icnuspairtaitq,iemaoibliegnpueid,teS,ouunciot m'sinatdmulat iinmtriocid. uce
gi nu cere decit in cazuri excop;ionale exersarea ei, in copiii respi,ri
I-a fiecare

cint, actul respirator este un act voluntar, supus tuturor in aparatul respirator aproxi'mativ 5oo cm3 d,e aer. Acest

legilor cintului. volum nu reprezinti insi c',]pailtatea maximi, deoarece
perste el putem introduce, in mod forqat, inci aproxima-
Diferitele respiraqii folosite in cint sint, la inoeputul tiv 16oo cm3 de ae,r. Prima cantitabe consitttJie aerltl
studiului cintiului, gindite, studiate gi inv69a,te ztlnic, ca lespirator, iar aea de a d,oua aerul complementar. Alti
16oo cms de aer pot fi elim,i,naji din plimini in mod
apoi, la perfecta lor insuqire, si fie executate automat, fo4at, riminind totugi in pldrnini aer care nu poate fi

aproape ca orice act ,involuntar, scos gi care constituie aerul reTid,ual, in cantitate de apro-

Inci de la aparigia pr,imelor gooli de cint, toti profe-
sorii ;i elevii cintului au fost preocupali de mecanismul
unei bune respiralii. xirnativ r8oo cm3.
Din cele de mai sus, putem si ne dXm seama de capa-
Pdrpora Q6a7ry67), compozitff qi in acelagi timp citatea totarli a aparatului rerspirator :
l-estit profesor de cint, s,punea ,,c,ine nu Etie si respire,
nu va 'putea gti niciodati sb cihte, iar cine oboseq e cin-
tind, nu este un bun cintirel". 5oo cm3 aer respirator
16oo cm3 aer complementar
Pd,rpo,ra avea dreptate, qi acce,ntvez cd cea rnai malc 16oo cm3 aer de rezervh
r8oo cm3 aer rezidua,l
parte din neplScerile ce 6urvi'n in activita ea unui cintireq
;i care duc de cele ma^i mul,te ori la sfirgitul ,prematur al
carierei sale se daborcazd unei proaste respiralii. y;oo cm3 capacitate total|

O respiralie greqiti, sau mai b,ine zis trip'sa de cunoag- Decil capacitatea mijlocie a plSrni,ni,lor este de 5 liti
tere a unei trune respiralii, implici un efo,rt nernatural, in Ei jumitate de sint su{iciengi pentru infiptuirea
fun,cgiunile organu,lui vocal gi devine diundtoare. tuturor actelor aer, care
noastre, indiferent care ar. fi ele.

Re;spiratia este un aot fizio,logic, indiLspensabil viegii, Orioit de rnul,t arn voi noi gi oricit de mare efort am
se compune din doi factori : inspiralia face, credegi cd am putea in'tro'duce in ,pl5,mini o cantitate
care 9i expiralia. mai mare de aer decit ar ,putea ei si cuprindi ?
ceea ce prive;te vocea unui cittSrel, daci pentru Daci am face aoeastA i,noercare, a'm comite o mare
ln
o buni emis,iune vocali este nevoie ca aerul inspirat in
plamini sd dea nastefe unor sunete, aceasta va depinde greqeali, p,entru ci ne-am supi.rne pliminii la un efort
nenatura'l. obosindu-i ln mod inutil.
numai de felul i,n care cintdrequl va qti cum si inspi're gi Si'nt unii profe,sori de uurii cintireji
apoi cum si expire aerul inmagaztnat in plSmini. ci pe ei nu-i irn ereseazi, oint 9i tehn,ica unei care sus;in
Unele metode de cint afirmi cA pentru a ciflta este de loc bune inspi-
ragtti, ci nq.rrnai expirajia,
nevoie si se facd inspiraqii profunde, cit mai profunde.

4+ 45

Aceasta este o alti gregeali. Dacd artistul nu posedA atunci vit inspira pe nas. A;a inspirim de obicei, dat

tehnica unei bune inspirafii, nu va gti nici cum si expire nu atunci cind cintim.
Inspirarea pe nas sau c;r.r gura iarg deschis5, cum obig-
aerul. Desigur cb dozarca aeru,lui ex,pirator (a suflului) are
nuiesc unii cintirefi care cred ci astfel iqi asiguri cit
loante mare i'rnportan!5 in emisiunea frazelor rnuzicale' rnai mult aer, {ru €ste recomandabitrS ; obosegte plbminii
Pentru aceea, ca si se ob9in5 o respiralie cor€ct.5, cin- qi usnci gura. Am vdntl cintdregi cate, atunci cind
inspitau pe nas, fdceau atita zgornot rincit se auzea de
tiret-ui este obligat sd fach exerciqii zilnice de inspiragii
normale gi de expiragii prelungite. Acest antrenament il la galerie. in schimb, am vizut cintS,regi care nici nu
simleai cind respirS. Acegtia res,pirau diafragmatic, aqa
va ajuta mai tirzir si execute orice valori de ,notc ginute cum am respirat .5i eu tirnp de aproape 4o de ani.

mai mult timp, n'ote ,filate etc. Cintdregul nu trebuie si aibi preocuparea de felul cum
AEadar. pentru ca un sunet si {,ie susqinut, togi cintiregii 9i cit de adinc respiri il timpu,l cintului. Daci atunci cind
r,rc'rbi,m nu sintern preo'cupali de cum respirdm, tot astfel
trebuie sd facd exercigi,i zilnice de gimnastici rcspiratorie; nu firebuie sX firn preooupafi nici cind cintdm.
cu inspiragii calrne oi expiragii pre,l'r.rngite qi regulate. \n cariera mea de ope,rd, dupi c.e am invilat mecanis-

in pri.,'inga inrspiragiei ,aerului sint pireri multe gi con- mul corect al aotului rerspirator, n-a,m fost preocupat in
tim$ptiualmemciisiuin'niimdoemfeenlutul 'lcucrlnnd'traetbauciaemsisurenseptiur.l - dupi
tra cli ctorii. mecanismul pe care-l voi explica mai ios - inspiram atita

Unii profesori sau cintirefi sint de pirere ci inspiragia aer cit aveam nevoie. Singura mea griiit era aceea de a-l

bucali (pe gurb) este cea mai bunb, zicind ch acest moctr doza in aga fel inci't ,si-mi afungi pini ce sfirgeam fraza
de a inspira ajutb cintiregului sd inmagazineze in p16rni'ni
can,iitatea de aor necesari unei fraze muzicale. muzicali.

Algii susgin cd inspiralia pe calc bucaJ[ nu este de loc In scen5, totul devenea firesc.
indicatS, deoa,rece aerul rece, p,raf,ul de pc sceni, funrutr Re spiray i a diat'r ag matic d aiutA cintbregului s6-;i f ormezc
etc., diuneazb organtthi vocal. o emisiune oo1€cti, ireprogabilS qi ii
atit sinitatea organelor vocale, asigurb necond'iqionat
Pentru acea)sta, ei s,in de pXrere ci inspimrea aer'ulul durabilitatea
cit 9i
sI se fach pe flas, intrucit filtn:J nazal proteieazh organul
'i,ocal de mic,r,obii exterrni, praf, fum etc. glasului.

Desigur ci filttul nazal proteieazh coardele vocalc 9i Pentru a ajunge la o buni tehnici a respiragiei dia-
in acest caz este bine si inspirdm pe nas.
fragmatice, am avut nevoie d,e exercilii respiratorii pre'
E bine, dar nu in timpul cind cint5m.
lirninarii.
In soen5, chiar daci aerul este rnai rece, coardeie vocale
si,nitoase nu vor ,suferi. Numai in cazul cind intervine lncerc ,si le descriu tnai ios.
b,rusc un curent de aer prca reoe, in tirnpul cintului, poate Stind in pic,ioare, drept, in pozigie de repaus, cu umerii
bine cumpiniti pe qolduri qi cu spatele bine intins, ridicam
fi diunitor glasului, deoarece cintSregul este incilzit gi
clifcrenla brusci de te,mperaturi dduneazh coard":lor bragele brusc in sus, inspiram in acolaqi timp adinc, pe

vocale. nas, umpfind'u-mi pliminii cu aer.

Orice cintbre! este obiqnuit cu praful de pe sceni $i Prin aceastb inspi'ragie, d,iafragma se contracte, abd'ome-

pentru a€easta nu este nevoie si inspire pe nas. nul se adincegte iar toraxele se miregte pind la lirnita
In viaga de toate zileie ins5, ci,ntireg'r.rl conqtiincios
capacitSlii sale.
va cvi a praful, fumul sau temperatura prea scizuti, gi
dacd totugi n-are incotro ;i intilneqte toate acestea, 47

46

r."A"rcae"alts-ttiimpo"zJigiaeearuldiinasfprairgamt ;eei xopi'rgaigniaeaomficfeeramm citeva ln cazul in ca,re coloana de aer introdusi prin inspi-
eli'mi- ragie, ,in merrsul sill spre degajare prfur expirajie, nu va
intim,pi,na vreo difioultate, sunetul va fi liber, clar qi
b-;;.rJ"atgl"eJ;lee- Jl"a'"ter'pa.,ulg.goiron cite puiin, pri"n ggra intredeschisi 9i frumos. Daci in'si cintiregul va incorda vreun rnugchi al
care tim'p c'oboram incet
;.ri"t"t,' in

Cit timp (inea exercigiTrl, rnen;in'eaq Peretele abdominal fgiitudl'eufi,e, c'pturoosl.rccind astf,el un spas,m c{t de rnic, sunetul va
r"ac*rnuea;..;tEnPrlr;itita;Jxnirtp"c"ea"itti.tairateticit"o"a,tit,ilpf"iuidteiAi"lnenxiieaiuadracfcscireebmreausidiggritontniaeeu^meelrutacrdir,dnnegeoiaesarnb,e,ar.aluimurmF'sieiegaxaioimpsnifrri'diiisecic'lruiuvaiaser'sfiret5imniaziszi,aia-tfiilaetnc'ndnurmzcuimctpeupruoaudiez'lmdneecilquz,uaiecszcarceteui'ctiidneafnadltleveiesaratt'epmf'regelopilpu'rm'dalr:imuriiuisgir9an-'iii Cind .ai ajuns si oinli cu o buni respiralie d,iafrag'

nzaticd, ai senzagia ci aeru,l inspirat oste prins intr-o
gheard car,e se simte in dreptul etomacului, adici ,ub
capdtu,l sternului, pe perertele abd,orni'na1. Iar pe mS,sur5
ce-rl expiri, ai siguranga ci po;i ernite or,ioe surnet, cd pogi

cinta ori,cum gi ,oricit v,rei.

;il;;-;. t..;f"iu fdcutd este retragerea abdontenului Aceastd sigurangi este foafte imp'ortanti, pentru ca
iinniuOpnlitmdruai,ntepi rgciniui'cnreoantrotareagiceaargeiaiacbalirbpudisocgmiueara'ndu$ilaeu{ir,daesg'semcehinii'dseppireinatreurual
oricr frazd muzicala" si fie frumos rezolvat\.
Rezolvarea tnei fraze implicd deci bu,na dozare a
suf,lului, adici, a expiragiei.
emite sunet'ul.
.fld-u"iiiC"f"J,t""iftinii"i"n.qdei"^;lafnttu"e"tn"orprucietl,r"lreviiaenisn,pipsidee"pirt,'eia*triauntootcncroipieunenolfslispimtugelmiliumaafquaci4lcdnh9aeiiri.lseosdtprre"euopcaztleu?iiblriii"darn:nno,cemitniiconaii€nttrsdpaatrcrlietiir:innfnup(pddele'uuxinnispl' teicrraauinf'qaftaiucuereo-'l Miiestria cintiregului care posedi o buni respira;ie
consti in a in'spi,ra cantitatea de aer nec,esari f,razei
mrzicale, pe care o are de cintat qi in a-gi doza suflul
(expiraqia) atit d,e biine incit 9i ultirnetre note diin frazi
si fie exe,ouitate cu aceeaqi strilucire ca gi pr,i'mele.
Este necesar ca in'tr.eaga cafititate de aer expirati si
fie folos,i.ti in producerea sunetelor, deci aerul expirat si
fie utilizat cirt mai ou economie pentru ca toat€ notele
surnet sau pentru o f.rc26. unei f.raze muzicale sd aibi o ,sonori,tate egald.

"fbaii.Dnonee,sonoig"ubnn.u"ron.rriu.scrmi"iteruei,l,sn^aptersir-xtaofpegl'iiflceraac. tzIindmnatunai ucrsszles'uictssa,cirslahrenztme,faiannciesic'lpufioirnoaag'rriteineatsrreeaanepprpdiodeaurtqiee'i In,tregu,l mecs,nis,m al 'respiraliei, cate sth la baza iin-

tului, untuiliezsatreedaecaiteorusln,irmi i'npmli a'pgraozbinleamt. iindepelixme,irncii.liu pentru
buna
In cint, dru toale frazele ,se pot exec,uta dintr-o cinguri

i-;on;;i;rAei;clhs;.ul,air"lsdi"u;ab'l"r,tifJ.lirai"ianJzJien*\ps.i'opnpizoruaitltigibiaieilriidtrqameiteinscpe'coaroniritlniornaaicptntbianerbipredelaeaooatedneirtarrmatticiantiagtiarrronceddaiiuaf-stfqariaziigena'i res'pira1ie. Aga cint f.rarsle lung'i sau truzele care curprind
rn"i ta-li .rtm*2. drumul siu normal spre ieqire'
Aoeasti m,iqcare de respiraqie este de mare note aeute, unele sfirgindu-se cu o noti acru'ti. caire
cea mai trebuie si fie emisi crr vigoare pentru a fi ci,r mai
strilucitoare. Ideal ar fi ca [.raz,efe mai lungi si fie
importangb in arta cintului- ex€cutate dintr-o singuri respirajie, dar e de preferat,

peritf,u buna reuqiti a sonoritijii fieciru,i sune,t d,in fraz6,

si se ia mai bine o noui respi,ralie, cdci nu trebuie sI
se apeleze [a ultima rezervI de aer inmagaztnat in

pld,rnini.

48 4 - c.2707 49

Indiscutabil ci ,in cint nu se respiri niciodatd in mii- Respira;ia intercost(tld, care fo,losegte contracgia muqchi-
locu,l unui cuvint, orice cintireg igi di seama singur,
dupi inlelesul cuvintelor din text, unde trebuie si tror intercostali, este destul de des utilizatS. P'r,in lirgirea

toracelui i,n sens transve,rsal se dilati mult partea miilocie
a plSminilor, de aceea este uneori obositoare pentru cin-
respire. tirreqi, in comparagie cu lipsa dc oboseald ce fi-o oferS
respiragia diaf:^agmaticl.
Respiragia diafragmAtici, trebuie si accentuez, aiuti Se mai foloseqte in cint gi un tip d,e respirayie mixtd.
qi la liniqtirea nenvilor cintirefului; dindu-i acestuia o care este o ,respiralie ce se ob;ine dintr-o combinaqie de
respiralie interoostalS gi diafragmaticb.
mare sigurangS. Cintiregul obignuit s-o foloseasci nu se
Notiunile generale de mai sus prir-,itoare la respiraqie
mai preocupi in tirnpul c,intu'lui daci ins'pirb pe na$ nu reprezinth tot ce s-ar putea spune despre res,piragia
sau pe gurl qi ,nici de citi cantita,te de aer are 'nevoie ci,ntireplui, cici u,n cintireg, de-a lungul carierei sale,
iqi aplicd gtiinla unei bune r:espiragiri du,pi variatele forme
pe,n rn ftaza muzicalS ce are de cintat etc, N'urnai prin ale gesittrrii partiturii ce o are de cintat.
contracgia diafrag,mei, aqa dupi cum a(n explicat la ince- Ag putea si disting doui moduri de aplicare a ,r,espi-
putul acestui capitol, este s,uficient ca un cintbrel si-gi
inrnagazineze i,n plimini exact anita aer cit are nevoie
ca sb ,bermin,e cu bi,ne f,taza muz1rcal6 pe cate o a,r€ de

cintat. ragiei folositi de nr,ine gi anume : ins,piraEia de la inoe-
ObiEnuirnga acestei respiralii nu produce oboseali ci,
d,i,rnpotriv6, i\i dh se:nzaiia 'dinecvitigaoiacteertdituu,dpi'in'etearmcini aproegai putnl une'i f.raze qi inspira4ia aqa zisd ,,futatd", ca(e
aqa misuri, curs,ul unei f.raze cinrtate intr-o miqcare rapld6. se
spectacolului in ia in
Sint momente in viagi li in cint cind se cere o
cinta spe,ctacoluL inci o dari de la in,ceput. inspiragie ,imediat6, inspiragie rapidb,, sourti, des repetati
Sint cintirefi care respiri in fel 9i chip. Asrfel, in
afar| de respiraqia dtafuag'rnanicA pe care arn incencat si 6i totugi cit mai cornpletd, indeo'sebi de-a lungul unei
ffi.ati fuaze mruzi'cale. Inspiragia fvrat\ cafe se ia tot prin
o descri'u, uni,i cintiregi respird c,lavicular. Respirayia c!'a' mi.scarea diafragmei impinsi iniu,ntru, 'se impune atunci
oiculard 'es,te un tip de respiragie obositoare 9i foar,te
cfind avem de cintat intr-o migcare :zipid6, c,u o articulagie
periculoas5, deoarece angaieazA o dati cu ea qi m'uscula-
tura laringelui care, in timpul cintu'lui, trebuie si fie clari, incit orice cuvint si fie perfect ingeles de auditori.

cit rnai liberi de orice contraclie. Respiragia ctravicriard InspiraqiiJe ,,f,or'aice" sint ,scurte gi dese, durpi ,oum oste
sileg,te pli'minii la o prea mare dilatare in ,partea lor
superioarb gi nu dI posibilitate a€estora si prirneascbr construiti f.raza muzicald ; trebuie si avern griid ca in
tot acest tirnrp vocea, d,egi ugoari qi rapidi, si rdmini
tirnbrati de la incep,ut pind la sfirgit.
aer ,s'ufiaient gi in rnod regu,lat. Respiraqia, fbcindu-'se prin
Res,piragia este pentr'u cintireg ceea ce este arcuqul
rtdicu,rea coasteilor qi clavicnrlelor, si,legte si 'lucreze unii pentru violonist, cici suflul respirator se poate compara
muqchi ai pieptului, neobignuigi cu areasti rniqc-are ; in
cu a,rcug'ul, care pune coa,rdele in vibragie, dindu-i am-
ac.elagi timp accen,tueazh, acgiunea coastelor gi limiteazi
p,loare, fo'r96, sup,lep etc.
deci contracgiile diafragmei.
ln cint, fe,nomenele sint aseminhtoare cu acelea din
Toate ace,stea, fiind imp,otriva fiziologiei nonnale a vorbrire, cu deosebirea d arta cintul;ui esle o [orm[ de
acgului rerspirator, lasi clntiregului impresia cE nu mai uarbire prin sunete cireia trebuie si i se conserve intacti

are suflu, din care cauze est€ nelinigtit, gi dupi itrdeLunga frum'uselea naturatrd,

ei folosire se sirnfe obosit.

50 5i

rueiztSiomunfiaudftorerctirirp"ecib'nuid,ire,leasspi,iiercagugii'raegaei ssitnaecbepatraidnaingciuncrtu5ut.li'auNituo9riatrccenibc$uniuesnposraeii Ernisiune - Irnposta{ie

buna ei 'practicare contribuie tra d'ura i{itatea vocii oint6- Fiecarc dintre noi poate cin,ta, poate emite sune,t€ -
rnai bfure aau rnai p,ugin bine - dar un cintireg-artist
regului.
Se cint5 desigur gi cu alti tehniciL respi,ra orie decfu cea ixru poate cinta decit dupi anumife legi ale cint'r.rlui gi
mengionati de rnine, insi rpentru ci eu am cin'tat drrpi nr.lrnai cu o bunS emisiune, cr.l o perfecti impostaqie.
pin6 la virsta dceea7m1adi epoatrnivi iciupveoncteflor
ac€ast; tehn'ici ci aceasfa este Atunci cind ,cintdrn, fredonirn sa'u mutrmurim citeva
intact6, sunele la ,intirnplare, t6,rd si ne gindim la ele, punem in
oonsider
m'igcare n€rnum5,ratele piese ale iunui aparat com,pl,icat -
un cintireq. aparatul vocal - ca.re produce sunetele rnuzicale qi care
atativeazh, 9i in vorbire.
lnai,nte de a o in'trebuinga, rnd bamm exolusiv pe cati-
Acel aot fiziologic,pe care-l executim in mod voluntar
tigile vocii mele qi pe o respiralie nestudia't5, rezistind
numai datoriti tinerelii. p€ntru a 'face c:a f tecare s.unet si fiie auzit, produce oeea

D,in momentul in care rni-am inc'u,qit tehnica respiratori'c (c,e se njufilegte etnisiunea.

de care am r-orbi!, ,n-am mai simpit, in tot ti'mpul aorivi- ln iun:'l e,misiunii sunetelor, cu sub'tilitSlile lor inf,inite,
tdgii mele de artis't iliric, nici cea m:aL mici difi,cultate
s-a format arta ci,ntir.rlui, cu metodele, qcolile gi legile sale,
vocali, oricit de puternice qi de grele ar fi fost sunetele
inci di,n cele mai vechi timpuri.
emise.
Nu qtirn prea bine cum cintau grecii sau romanii,
qtirn numai ci studiau gi ei cintul crr multi griji qi se
ocuparu stiruiborr de emisiu,nea sunetelor, in felul ,1or.

Vechii cintiregi erau supmgi la trei inv5ternint€ succe-

s,ive :

Vociferari - avea ca scop inti,nde,rea gi fortificarea vocii

cu ajutoru,l a t,ot felul de game, arpegii, stac{rato, agilithgr,

minuri e'tc.

Fhonasci - urmirea dezvoiltarea calitigii ti,mbrului,

reatrjzirnd pastuozitate, striluc'ire, claritate, omogenitate gi

o i,ntreagi varietaie de culori prin care vocea devenea

agreahiili auzului. Toate acesteo se obqineau n,umai printr-o

53

pif."ze"or.fnetloa"t5oj,rtuieldohicrnioilcaaisaisuarnescepeiuilroal rgiuitenri'ed.Eiacmi opemrninptotarnl-oe(nabtdeui.caniliepauadnpaeapr'treaaarteu.tiunei Emi,siunea sunetelor se bazeazb pe emi,siunea vocalelor
;;;"i , pli,mi'nii cu muqchii toraco-abdominali' lani'ngele
$i consoanelor d,in cane sint alcituite cuvintele. eri de la

Metodele de invigbrnint ale ernisiunii dif
gi ar fi impo,sibil si le enumir. Nu
pprootfesspour n'lea profe,sor unii
profesori au preferinii numai
decit ci
'sbl-c'ai.uin3$rennei;xtai;zi"P;rt"op"inr-rineo;ta;asanciit,ceuou"e,nrc;;Li;iitit'a)no:oa.rltlraeuf'oeiltii,sno^tcpcri,lei.ci;vuibobvscuianianlztalaeaebloel:eolroamrr-,ip'eps'd,rinuoeiinn'nculioaicnm'asguraateb'lrie'aP'sieensleiaaripcibucer'noasigntze-eueana\-fzaoaiidcareai,icnlaAeo- pentr,u o singurd vocali,' pe care o lecomandi tuturor
elevilor, f.*6 a 1i'ne seama daci se potriveqte sau nu

timbrului qi mai ales defectelor vocilo,r aces ora (ceea"ce
cons,tituie o greqea,li).
Pentru a aitnge [a o buni impostare a glasului, trebuie
ficute mai intii citeva exercigii prelrimina,ri.i pe Joate
vocalele, pentru ca abia duph aoeea si se poati stabili
cfteir'elp,Oua^lgl?ealge:agnocsuuoblnai,e;nl'ni!oeai,sitta,ercumceivslsato'eir'cuaanqgiliirauvoptobeicnsacdcleauu'l-tis,taecteeineaatdrceeei ce vocalS. scoate mai bine in evidengb sonor,itatea vocii
atimpbrorud'uriceprilno-t elevului gi deoi prin aiutorul ci'rei vocale are mai multi
ar rcprezenta
libertate in emi'siune.

tvirledeDdiielaiga,'oeciniuinrdoai icunderes.nitmavooinscEuii i'neecamsattuiertreeadmlei'ne.ucinc'tisnsu1tu'n'qneeottruepfsenpauvtonudcraeallatiam(Ilb' vrvuoolcutriiir O dati gi,siiti vocala, un profesor bun iqi va da seama

dach aceasta inlituri defecte,le pe care le are vocea
e'levului gi totodati daci, exersind cu ea' se intrevede

o"p-btTni;;;nro;ou;a;i*tt;n.ei*arceeas".,t.e"v1ot"rcie.atluetiimirLecbovtnuastidt,iaturieteimzvtbi|mtraubt'elnvrdloivnitoiclpoibrioscnclutat'nrre9e'a' rieaar qi progresul sconta,t.
-*bas'i;"str"li;ouuir*,;V;tuc,;*An;iC:nit:al;;;qi;e,rct';pl;;u;t'e"i*i.te,dena;l;;;loaenei;orc"pfl,iitbutu;raeei"u;gnrnm^,nu,utir"ctc.nrtiia"ee;imuvet;brS'vaai"'leiliicoiid"-tn,c"airin"u'ii"aiaiebgeJt6e,r,ttvar.".eiu,esinu,svOr;i-itlicinta"bnuai"ui'ii'lt-s""'tnti;tir-axeit"ino"ttr"dii^bidri',cmncniair'ocqei"rutctuip:anurb"tinteuUitt,otvr,t"oabu;it.v"ip'tiqa'9rinonin|[ei"eltibceaucscfa'cpuatrc'uloav1asehniavnoccn6dn'ei''ifmcrsiist,innuraicfetir;oebrrustbihlearmcatn[tmie.loitononcaimitf'a'n:erdstsot6'uriqieirrsia'eurrxmDaocieaarn,ufanguleliiitie'untrrtenlnzaia'ec['iana;eintuoeiuniasas'nuaiudasucnsc'soctnenteutrri'festil-'iratmrttlsanfluouqtiitaiel-nzili"t'
ln acest caz. studierea vocrii va continua si fie fdcutl

pe vocala aleas5 pinb cind vooea elevului va aiunge si
fie bine impostati pe toate intinderea ei.
Dupi ce ilevnrl a inge1es bine cum trebuie s5-9i conduci

vocea pentru a aYea o bunb emisi'une, s€ poate trece- qi
ia studiul cel,odalte vocail.e, ciu,tind si fie ernise in mula-
iu,l vocailei care a aiutat ,el,evului si-Ei imposteze vocea.
Cu alte cuvinte, sonoritat€a qi culoarea celodal,te patru

vocale ,si fie aceeaqi cu vocala pe c.are s-a impostat vocea.

A exersa pe o vocaL6, carc nu se potriveqte vocii
elevului, 6atr pe toate cele 'cinci inci de la i'nceputul
stud,iului, este dupi mine o ma,re gregeali, deoar'ece -
cufii arn mai sp'u,s - vocile in general si'nt defectu'oase de
la naturi : ingolate (gituite), albe, infundate, stride'nte,
deschise elc., qi numai rareori sint fd,ri defecte'

Daci se studiazh de la incepnrt pe toate cele cinci
vocale gi ntr se alege vocala care sd inld'ture 'ernisiunea
defectuoasi a vocii elev'ului, nu se poa,te aiunge la omo-
-ti-mbru unic ;i omogen' invbEitmi'ntului cintului'
genitatea tim;brului (la acea voce clari s'pre care tinde
A".ur,tu constituie- baza

55

54

adevbrata irrnp,os,tare a glastrlui), pentru ch pozilia organu- se va avzi ca rrn. e, fArL cn e,trevul sau artie'tul si-gi dei

i"i p"d*nutacne"astitha is*cbheimobadreatsi -ctur pronurnfar€a fiecbrei' wcale sea,ma de a.cl'aata,
ii ai"ng. La ti'mbruri diverse'
Vocala o es'te emisi printr-urn sunet rotuniit intre a qi w.
neindicarte r-ocii rosPective.
Vocala u este gea mai grea de ,rans,format i,n sunet
in voribire, .ea igi are rezonainla in partea
Agadar, studierea pe o singuri vocalS care convirne vocii can,labil ; faringelui, veain cu cavita,tea nazall, de 'supe-
unu,i'elev, este ficuti tocmai cu scopul de a se inlitura' unde
iloaril a
prin buna pronunfare a ei; celelal'te defecte p'e care le 9i timbr.r.ril siu obscur (inchis) gi tendinga spre o voce
nazal6, di,n care cauzi este nevoie de un srtudiu tenace
af,e vooea. pe,ntriu transf,or,marrea ei intr-un sunet cantabi'I.
ln ceea ce rni privegte, studiul i'napostdrii mele mi-a
fos,t ales de profesorul meu pe I'e i aoal Le articolul Trebuie avut i,n vede,re ca atuncri cind capul satr alti
lrancnz ,,Le ch,ant" care, prin l'du:tin rotundi,
p,fonuntarea pafte a corpu'l,ui executd miEciri diferite, emisiurnea voca-

aiutb ca,s,u,netul si fie c.oncentrat, rotund, acopetit' lelor si nu sufere niai o schirnbane. De asemen€a, se cere
Prin acoperire, sunetul esite trimis c'it mai sus in o siuplege desivirgitd a maxilanrlui inferior 9i a limbii,
rezanatorii facriali ; fixarca lui in teznna'tort ait'th ca a.s'tfel incit coloana de aer si nu irntimpine nici un obsta-
emi,siunea cintireguluii ab fie cit rnai supli, 9i astfel
coil, A1'tmi'nteri, or.ice'infepenire a maxilarului va provoca
smunueqtcehloirlofrluapsaera\rtanrrluniavi o'pcuatel a'$niuimni
sunetul si devin5 rotund, clar Ei totodar6 strblucitor' eonbractia ac€st caz
sdatuDcbduipe;sbtlgepiabirsienurelepaaoriamttaee.afdraiecrepelrcoLofemesaropn€rd-r acp'tae,!onertri'mcueic-raeirinpvrioomnc'upi,noqnsntiaarmtlua9iii eminiunea
iiberb". ,,emisi'une

Vocalele deci tre,buie cinlate liber, fini vreo contracfie
nu trebuie si fie asemH,nhtoarc c'u acel Ie tominesc, care mugchiulari ; abunci cind s'e trece de 'la o vocali la alta,
pozigia de bazh a organelor vocale de la i'nceputul primei
duce vocea in craf6. r-ocale ,nu trebu,ie sd se schirnbe, cdutind ca tre€erea de
Cind vocea elevuluri este prea defectLroasb, p'rof'esoflll
este singurul care igi poate da- s'earna daci Le f'rangnesc la o vocal5 La a\ta sd fie fdcuti impe,rceptibil, a'dich
pe acelagi fir s,ono,r. Culoarea sunetului, atunci ai,nd se
ii ajutiid i,nl.iture defectele. In caz conrtrar, se va alege trece de la a la e, de la i \a o etc., t're;buie ai ,ri,mini
vocela pe care p,rofes,orul o va crede mai indica'ti'
In cint, vocala a nt ttebuie si fie emisi printr-un mereu aceeaqi.
sunet deschis, ca in vorbire, ci pulin acapedt, rotund'
i' Cind sunetu,l, in trece,rea de la o vocaild la alta, nu
Vocala e, apropiindu-se oa sunet de vocala a 9i este c,ondus pe aoelaqi fir sonor, adici nu este emis itl
a,re ,multb sonoritate qi un timbnr {nai clar, deoarece
acelagi loc ca gi rprimul su,net cu care s-a ernis prima

pentru pronunlarea ei coloana de aer se co'ndenseazh sprc voca76, atunoi intervine aqa-zisul ,,pra9".
,,Pragul" este un defect i'ntolerabil qi antiar,tistiLc, cate
v61,ul palatirn.
impie ici sunetul si meargi pe firul sbu conduc6tor,
Vocala i iqi datoreazb clatitatea timbrului poziyei fringind;u-i sonoritatea. Intervenqia,,pragului" facn ca
pilir,erun*bdi,iilncibqair"ieti,nsicpnirserinvcoiadivmiftifareetresioac',roiitn9alitdiar' nsOpt'frueicllaecremot'ila'osraiunf'niaiie,'dxs'eeerc'asigpeirtuiiilancrdee
se face pe vocala i, poziiia limbii nu trebuie nici'o'dat5' voca,la urmXtoare si nu fie emisi i,n acelagi loc cu pnirna,
dind naqtere la rso'noritate d'iferitb, defec'tuoasi.
sch,irnbati, altrninteri, "ind lto."t merg€ spfe acut, s;unetul
Fragu,l, acest d,ugrrnan ce ,intervrine iln e'misiu,nea sin-

tiregului care nu stipinegte perfect ,tehnica artei ointului,

l-aq putea compafa cu un otrstacoX ce {orqeaz-d pagii nogtri

56 \7

#s;ct;;'tf;;oi";-i";1il;rstoi;is;"ii-"a";;s'n;"fice,;ihiai;iri-vdntGieibni,ne;diatiiimneninar"edie,lntrsbssrccue,'ootclospuili*onicLpaniaoirgi,e-nEaililmlairtiuneitins,d-fiioiuinuaep"qntielr*tet-are'iuai'le)aemn'srrcuoiiAinns{lnnicegueoiSener'np'erse'ietue'rastDegtrmtoeguece'buleaucislmpiaii't'ttappiapbc(eiarepoilridaltf'siicilgpcaifipraoiicei..ibtaaiecbnstraLteacrfiracan-il in ceea ce privegte adcvirata afth a cintului. Ei cred
ci ignorind articulaEia pot dobindi sunete mai frumoase,
ili;;da;rlfr;;ii-r"iae.t*io;or;ii;;rnIr.Fc.li;eJsn'';a";.aat;;tr;t,sgil;;e;,el;limau-iil"poia-;v.aii"du'iro."srrrt'"tieltiLeDts,citl"irr'arapi,i,entefn;r-re,atoec'peoS"otea.,i*'rv".-Icricr,eenareooi,oe,go"pg'rcaarcnuiun*iaa,a1ri11fdaple,.tiaiui',"a1o*".tti1d-,.rlnrtraaueo*,eeod'acit'basci'n"nitiuntlun;nEotfutia,eilufdedediai'i'ltpie,rcis,r"truev.uieniinlrneelm"ppnuaatunrtere'"riquemniurroiixoilca.veumi'eeerofpineafvpulvecseaeqimtoea''rmitda'izieclbcin'P5rirneiaeliasuqlirgietariel'amocuieic'rgmcanCaulilu'tmncnimattoieilets'lctepoaoseitionatetirac,'erun'rgedltnmieftieanc'iaaoeccrpepla-v5aict'rtre9ieiaaatnd:1curatrcgce11ucea-a'[ de o mai buni calitate, ceea ce este co,mple inexact.
;';':#t*;-(*ce:*;umd;nG;i"c*s'r'ialiuii;i1trna'et,eimsc-ifneiaorlnuari,teitniunccs,eetroiparniu,qio'tisrs'utie;*i'-ani-,poer*oiti";pu+at;ei"l"t"eueri^lte'puspledptire"iume.tantbgiu"eeaalnl7la"ecrip.g''i.ivriasaovfugcioo'naurcrlgeelesuatalo'ein"d)nmu''uolouecr'i€rgave1dodacaipcateoili Aceasti categorie de cinthregi nu fac decit si fugi de

d-aii";"[ccn"'-trri*"Ziunubi,al.vttm""m-lX;*oit.i*"irpuuriliel"ietni*alrirgttii"i.dc-ri."e"ofteeit";""i.i;il""ir1'i"pumrnebe""rimuir.ioordrana,einfcs.u.,eu.aliie-ruEsoio"stnii,ii;.ole"enoovt.n,t,or't,i-,iftca-fEid'-"'aets"n'te"-"ljtiaJu,si'fodtece1ccilohmnlai*ein"vcdtrratotueceoati-claArtoctaaetsaui-a'nlauzi"erntfe'aaelriedtsegetaeruoaupec,dfnt.rroir.iemoi'enerino,viefc'dabcoecciciiuurcttsaoeppia'euintbaunielczeuggbevailnimmopinonudacgraoeeanoii1f-dlloloeaaagar'lrfmorrciteiredis.uecaEsii'ucsrrntiieeteaic-ei-i o munci susginuth ; iu cint, ca in orioe discitplind, obsta-
colele trebuie inlrinte, nu ocolite,
58
Car,iera unui cintireg, de la inceputul qi pinb la apusul

ei, este o munci tenace de fiecare zi, in scopul bunei
furncqioniri a aparatului s5u vocal.

Titta tr{uffo m5rturisegle in cartea sa La mia parabokt'

(Cuvintul meu) ci pentru a-qi imposta p,erfect o arie din
Massenet, a muncit
apera Le Jongleur de Notre Dante de
ori pe zi, pinl a
mul'ti vreme cintind-o de cite 5-6
pu ut sH gbseasci in apara ul siu voc,al sonoridatea fiec|tei
nole. De altfel, orice artist con$tiinoios trebuie si proce-
deze \a fel.
Eu lnsumi, cind inv5.larn o hazh mai grea, nu aveam
lirnis,te pini c,e nu o rezolvam cit mai bi,ne. $i daci dupi
pre,mieri mi se pi,rea ch fraza tot nu rni-a reuqit aqa curn

inqelegeam eu, nu prege'tarn si reia;u studiul ei de la

inceput.
Nu mai vorbesc de pefsevere{rla cu care inviqam
roltr.rile pe care le-am studiat sau le-am cintat in Italia,
de celebru ar
unde niii un artist striin, oricit fi, nu

poate cinta decit in li'rnLra ita;liani. Cit timp am cinta' in
reugisern si am o pronu'nqar'e atit perfect5, incit
Ital,ia, mai cu,noqtea ci sint strd,in. 'de
nu se
Ati de mult mi obiqnuis'em cu pron'uintarea fimbii
italiene, incit la rreeaindtaopatrasreeraeaprionrnulanrthieiamterelerbluait si mI
ocup serios de
textele
rominegti. Ag pu'tea spune ci am depus o munci mai
mare dec'it aceea de'pusi in Italia pe'fltru adapratea
pronunfiei mele la bextele italiene.
Am reluat deci studiul t€xtelor romineqti f.razh cu
atrtauzndc,,idceoinardaose i,ni tqiaigeszinaltefodaurtpe i'dci,ofinc$ileoainnecnineta, iumtiatoiaarlees.
lntr-o e'misiune defec,tuoasi, deseori i se aude ,i ; dacb
intr-un cuvint rnai stnt aqezate 9i lingn consoane neaiatb-

59

toarr€, cum at fi 8, h, c, P, f .etc' cu atit rnai rnu{t vooe;l aceastd pozigie (a sunetului ornis acoperit) mergearn spre
r*cf"fuT-ivS;""i;,tinu"t*nap";doico;o[af-tnf.;sis;"oiani;au;antdPefo"".oln1n,i,etp,ta,m,oiiunitrrt-tit*uconeadairefeiin'""'t"paaaeiaiquuttrttoitrroucaqiirieeincm"oi''tnssriisraunou'bna'aini"neril€loelarin:luu:in-ntaui"-i
tacoocia,eIP,ulnrlieeotra"anrc.ntabaicz'niuaddal btnsdouou"rrsnnteetrd*ut"ee,on*lnecttaouii[nnniis,-ttnopt"ta'"tvini-*e-oJli|iecptu'd"i"n""."ei'ta""cofuo"q9"miutiiopasaionuvrzaepiniptroadsoraiini'licat"uitittaotienfl)didceeseeanmaiuifnihfnaai"eui' wi bemol acut, urmirind acelagi fit sonor.
,sct-,l*u{uu"",inl;iflprnut;".rd;i,ian;ilgnn;idpm;euz.abaa'ptca.et.eesrid"tttria'tip"oP'*fi,uLmJlop;cosato"ilhtin'nbootieittri^lo"n,"it"t't*"iiPl"uliuilinea"t''m'","vipinogd'tn-otcfWcetiuanl"aan,lo^"e!z]fnuier't''titc.rniuitfo'oeoatnad"rcasaraur'eitcttni.letcdouIl.srceidee,aamesvurreasuais'pusiip3uinfcsrniiuisucnpaidanltracriaefetbciiaacv'eicinailtudrtalcebtt'etaegretlelec:ea--' Acoperirea lui tni bemol contribuia la o ,mai buni

avealn urmitorul text : s'usfinere a sunetului pe coloana de aer, care-l trirnetea
StdPin ,urirr, cit mai s'us in cavitigile de rezonanli, ampLificindu-l gi
De trei ori sfint"'
dindu-i gi str5.luoirea nece,sari.
:ffil'##;i!i,i"'tii"scsof,"ii:u;enis;"efllibI;Lsata','Pn;i,"5asif*tbh,cb"b?ie;lsaaiaa);',ni;^rc;ibqte;1p;pperariusirure'rtoti;izDelnant;"nosi-;a-nutmcat"ir-il,ndnia'crp;nliicseotz,siiitS"ran^adeaositq*"t,s"Et*ti"totai;cuig*trii;u;imuiti,i*;;u;tzv";;i;'^rpi'i;''Jd''an";1"-fionn;ori'tstiaptpuiptrr'nt"'iutT*niflde'ad"'aiibts;'s,c*pna;a-se,fu"A'triuiJceimtnnvncr'zna'iitlb"utnis,oatt9,ecvtcicl""cenimiaeIduanusmrrusvocgtitreinrotutiilceraa'tnd'aletee'zn.ia't"dpu.'sruogcaccevpoefnluoualdioaueinaslrtraeca\'stoqtetrdnteos'n'caip'oearpasdanritcariieoaertin[iatcetrc'"fnenoa'drh;esaenuuopcemiunPennteimmtaebo'ga1orruaeeiiau''erittl^^mecbitspta1{;'auiGliiorzrnpannmtilit^e1nnettt
Iati ii t€xrul italian:
60
O, re del ciel,
Nostro signor...

lnceraind sd comparagi singuri cuvintul stdpin ct o, re
qi cuvintul slint cu signor d,in textul italian, vi veli putea

adma 'ebeealemtaex'dtee.mCairtedaede,uoqsoerbsiree de pronungie ce existd intre
idnirnlir'ntebxaturlomitnilniai,,ndqini
emi,t cele doui ac;trf.e e qi o
cit de greu se ernit ace{eagi acute

cauza dificultigilor descr'lise mai sus.
ln anul r93r gi apoi in anul. tg3z, dupi ro ani deci
de ,la plecar€a mea din ltalia, am fost angajat si cint

Faust de Gounod qi Caoalentl roTelor de Richard Strauss
Xa Par,rna qi la Pa,lerrno. A trebuit ei depun o noui
rnunci pentru a 0nviga rolurile in limba I'talianb,, nu
pentru ci uitas.em ,limba, ci pentrru cd imi obiq'nu,isern
Asdel ci am reluat
emisiunea 'cu p(oniunfia rom,ineasci.
studitrl celor frazbs pentru a-mi
doui oper.e, {razh at

a.dapta din nou emisiunea la pronungia italiani.
P,ro,nu'nqia italiand are, l:a rindul ei, dificultigi. Printre

altole, pronunlia con,soanelor duble, numite doppio, ne-
numirate i,n limba italian5, esrte foarte i,rnportant5.

Negliiarea pronun!:iei lor schimbi sensul cuvintului, dindu-i

un inqetres nepotriv,it.
Greutigile de pronunqie sint mari, i,neingeles 'pentru
striiLni, deoa,rece daci i,n r-orbi're unui s,ffiirn i se trece
cu vederea taptuJ, cd stilcegte un cuvint, in schirnb in
cint nu-i este iertat. De aceea, prima griji a unui str5,in
care doreqte si ci,nte in I alia, sau in teatrele mari ale
stririnfitSli,i in care ope,re,le se cirnti i'n limtra ita,Lian6, este

aceea de a pronunta qi cinta @rect in lirnba itarlianb.

6t

If*msouulpltzerciruc-sfiv.ocoiqecu,intt.iuad.l,s,iu,ntoiipirc;niiacnducimrzceac1iutnt{;'tti";iiu;ri*ei-'t-;!i;p"npii"otGauarttee1cg"fuigl vftuerernabdftauu-,libdelneese'6igaoladiciaiiucsiniangguseblldelleae- apoi din nou la a St ,aqa mai departe, pini se ,sfirgeqte re-

; fj.:"Jl-J*1)"L,if";li"Hlu,'fff:i':;:i.l';t"i li""tstibdnonrboI'osoeduatarerasrCiauto"ooulAigl,dii,nratAcitrcJeoifbo"nrtmiincaeetnnocsnlgl"niuneubeuueamz*uaPeauisaibdooPnui"nunxanodiuni"fenpt;,aeosidnruecnrag'pln,nat;:aercdtvofe,eanaetdceiaaa;;belipraqiarlanami.uttrio'at"oipfrrrntignamrr;ot^uhci*.e'aesa,'i|cnentni;ie*irl',na6pl"iitstt"tipgunip,;)auapail"afctrrfc,s'id[e,elaurenrcesnoumoii"ld;tuuleni'crtbioealui'cc'c'iman,un'a'Csau'oimeog,ils,tanaponPuieaiipa'nstrL"'aeb'eo;u"tooaedbtins"u''e1's"l't*ta"po'aon*tt$anar,ueFl,a-'tpr"e'earii.onlpcu'iorlnport{nn*"J{enoie^itftrc''l-e';;iiti"eiefriac'**nfrnp"stinp'^ii;;;tlaifi-ag'i;i#"lio#"lim;Jit"-"l"t"''i;"ii-dc*tege"fi-bot"'dltl-af;"-*lnied"niti'in'a'"J;ooi"una*is';"li#6"i*rJe't1*i;tndb**otnn'm.;;9*n';n"';tt"-"ugte"ot-op"n"ir't*ns.tt"anbsn"i"uu.niiatoJ'tt'dti';'ta^iiJ1sbcgil"n.*"t*;""eettb"s""asiidtia"iiattvlcirtnu,*lusueurt"uniait€fu.r1tesu"c'ui-nfcpaulut.netii'ttariiaonut1eproedi"trae,"g:ityretri':endrtsupoart:tbe1etcsi^ies-oua:sonrbiaag"ut"uccou'bEe'vIrdndsrnecq^ccliiinru1'r"aqennoin:e"-let'a:'iiicoaupl!oe--u^s^:ucndcctsot:;muiracrtril-tl'aiasunerri':e*iof'l:nvpeibsadmrurcstdlpotnvnaimteeueuieroaa'gu'docnilsiiir.linrftiniuievzoituitinottsasina*prnaefitceoioa1nnsedleeuoTorigouetu'lacautink\teelsrlagcc^uair*ieeldmean"ia"tvattatatn:c}agl'lnislqeeieTazeoligaoervloiceln-iinav'ehlpce:mq6"sio''iracrpaa-t9n'xota)detneipeso?asveneeccreiolnameegciutarbnritaa-"igaeircdeicsnvrrsan.-ne-ert'iceciseaiaejoeittogescnd'ta"'iiat-haaicteiu-"Ee-.a-t spiragia.

62 trn timpul emis,iunii se va observa de asem'enea cu
mare atenlie ca sun€lul vocalel,or si fie pujirn ,,ac'aperit",
nu ,,deschis" (al'b) gi tri,nris cu aceeagi ,intensilta'te cit mai
sus 0n ,,mascb". Numai asdel va avea aceeagi culoare pi

sonoritate.

Pentru a ob6,ine toa e acestea, elevul nu trebuie si fie
prsocupat de ideea ci dupi a tuneazh e, ci sd se gin-
deasci numai ci aceste doui vocale sirnt una qi aceea;i,
emigindu-le cu s'eflzalia ci la pronu,nfia lor corntribuie nu-

mai cotroana de aar, nu miqcarea limbii (deqi ,in realitate

prin rnigcarea ei rse rschimbd pronun;ia voca,lei). In tot
aces't tirnp, maxilarele ,nu vor lua parte la pronungia

vocalelor; iar buzele ap'roape de loc.

Numai asde[ vocala e va fi emi,si in pozilia vocalei
a qi d,eci trecerea de la o vocal5 Ja alta va fi impercepti-
bili. Acest exerrcigiu va fi fdcut pini ce ,sonoritaLea qi
culoarea celo,r doud vocale va fi egald, atdicil vor fi
uniform,izate. Dupi ce se va obgine u,n rezultat pozinv,

se va exef,sa, pe 'acdagi principiu, toate vocalele lnce-

pind cu voca,la 4 bineingeles, gi tot pe un sin,gur sunet

jinut di,n'tr-o,singuri respiragie.

Elevul nu trebuie si fie preocupat ch se sahimbi vo-

cailele. Prin ex,ercigi'trl de mai sus, fbcut lent gi cu inten-

sitate obign'uit5, se va afrunge c,a treoerea (,,pragul")
dintre vocal,e si nu mai exi'ste ) acoasta in,seamni cd
omogenizanea sunetelor unei voci nu mai rep'tezintb
pentru ci,n'tir,e! o problemh.

Atacarea sunetului

Togi cin,tirelii uu auzit de atacul sunetului, p,e,n m ci
fmieacla, rsepod,nin,taenigai a'turelobmuaitt,'scia-lrefocloosneassticSin. E'ste un act nor-
vocaile ,in timpul formirii sune'telor.
izbi'rea coardelor

Atacar,ea unui sunet se face de obioei fie p'rin a$a-nu-
nita loztiturd. de glotd, fie ,prin atacul aspirar, La rindul
ei, lovitura de grloti este de doud feluri ; moale'dulce 1i

tare-durd.

63

I seala prematurd a acestora, vocea deven\nd matd, pie*
t zindu-qi deci din strilucire.
Atir rinffia*a:c?ulidyut]c3e -t':{"t#':it;;'"'ru#,m:i.1:;i:?::r0::":'';"W':*1 Acest atac, dach are ar-antaiul de a feri ooardele
I vooale de lovirea 1,o,r viol:nti (atunci ci,nd nu se fol,osegte
*H: atacul de glotd ulce-moale), obosegte in schimb pliminii
";, i l'c,rainEl"tmi't;a;itt;cc;r;ed;'ae)"saucnre:tYudluollt"ta"I''["c#1a'.-r1"e'!:e",:si""ler:;'",.pl:""i'r:"a"n1t-o;.n;ras"nero"pr'mrio'ia4t'luiaaTl
gi coardele voca,le, de'oarece prin pierderea aerului, cin-
* ;;:s.ma*i:rl'ti";iboa;C;cnc;u^ia;tn;a;br"1de"n.r'e'auvS-tisaio"ceiclJesur-rulntnnaateie"rtltttc"ucgfl'"lgi;i'#nAl"o1tn;l?'aituSl''rtti.'tn,H;e'"g;trs";'cLoJ't',eit'tJ;p;'puuut€tie3r"rnf'o,nlcitica"'"llpe"(:ri'oedusugtsienorddp,eraicantrtrulurm-nccecttti tireEul este o ligat sb respire rnai des.

O,ricum s-at 'ataca un ,sunet, ,studiul atacului se face
numai sub d'irecta supraveghere a profesorul'ui. Un bun
.profesor va tre,bui si cunoasci tot atit de bine ce este
atacul de gl,oti dulce.moa,le sau cel brusc-tare qi ce este
un atac aspirat i toate formele de atacuri trebuie si fie
ae'xtap,cli,cu,al tdee9igeloxetimepslitfeicapteerieculelovsulucio. aPrednetlorur ci rru numai
"otut vocale, ci gi
atacul aspirat a,re inconveni.entele lui. Daci acest atac
(aspirat) nu €ste ficut cu prudenli 9i numai in timpul
]ldo"uvlili,cr"eeoa, m'i"loo"r"aPiltul,?teurfn.ot;c',a*,i"f'il"f*uio:dui1a""t;o.ftf' ll11""';::11"'"4fi i studiilor qi sub controlul profesorului, aerul se va simgi
ca insl$i dcnurnirea perrmanent in rniezul sunetului ; or, irnfima cantitate de

i'*llffii?tr aer 'expirat rfi€c€,sor acestui atac trebuie sd preceadb su-
netul si nicidecum si nu se simti in timpul duratei saie.
;ff#'"i:
iru,fti.;.* ;:*;l::.?:[':i;"roi-Ji"nJm;^*e^lzfifinl";'l Unii profesori de ci'nt sint impotriva atacdrii sunetului
prin lovitura de glot6, pentru ci nu toli elevii il pot
lx :l*f T;;"ffi:i ingelege in adevdratul ingeles al cuvintului.

ut rtl:#il0'",;"',fft';^i'.ijil"i"' :p:l: 'e loz;itura de Daci profesorul va gti si arate teoretic gi practic c.are

riili,,"';::',i)"7;::,;,,17;:'":::;:':#"F!'i.':.i:,, este atacul moa'le qi care este cel tare $i totu$i elevul nu-l
n ger€a a rc u $u -
f'ii,i i'"'Lt''oil*' #;;t;;u;*Ltdu ""*' e n ato r cu ati re- va ingelege qi deci nu va putea si-l intrebuinjeze, e de
dupi al ci'nri atac preferat sd se renunge a ,e1, cici atacul dur-tare, dupi
lui cum am rmai ariltat, in afatb de faptul ci duce la decla-
r'J,f,*! sarea v.ocali a cin X,regului, face ca sunetul si se aud6
pe t'n gipat, tfu6 vibragie, dezagreabil, oricit de frumoasi ar fi
;n";1;;"; :Tlllili;*:ilL,il?]zf[a("ouiebnlAtolttlirt*rnstgin,sace,mruc:o'gsnt?ucntlnae.hltls"'ifppfs'pmcDifuri"f"iib"e'nu"r')[dnec1'"a"u9egt''flt"4lzi,au*fuaialdc'ftucineu:einsls:cli-,ruilJurilaa';;n'nu;'seicsLf"sJlrEet!''P":-prr'EpP-[Tr;t,4tr1iirr-.iri'r;Irlrn;i'^1t\,r?v^sttrl'iv'v^1v:a[r'rv-1l1rw*-rrrtn^"r:1ir{:e-"^rn-".^":+--o11lc:*i--,lijl,Tt:-^rp,-m'^,-imr"or"e?ehalfoli1"eirs.s4"v,iilt*eoeru.iccl*cuneuiUorcianili"otrccpn"anaiailnirnat/nalr''a:gntai,ilcicr1ns'ed"ud;detae'ei
vocea care-l ,emite.- Aceasta inseamni, cum a,m mai po-

menit, cd coloana de aer in l,oc si meargi spre ,rezonatorii

superiori, di:n carza lovirii . brutale a ooa,rdelo,r vocale,
s€ opreqte in laringe. ln acest e4 la inceputul studiilor,

.cgctuol;oa;ts;rdodi-oegLplreeuglviootceeaxlae--eeeviTlnrirtam"at1trt)er/n"i-nu_'pa;-uuf_jairlr ew*-*"tmiucd"ziui*sra-iruln;-"n1-tiii.i*-'1-ta"-.tdi"utc"c,eafer^cce:euotrteirmcnnepuplrinobtroe- e recomandabil atacul aspirat gi incetul cu incetul, elevul

si fie obignuit s5-9i insugea'sci g,i atacul ,de gloti dulce,

moale.

-.D c.-2707 65

M

Forqa sunetu,lui depinde de puterea de expulzare a ;1Tl ii iscoc5staubiiinctongcasstehietitsealeiiurqit,iena.ntierdli.p:niudralc-elegu,ia;ima:tcrdmai"nu'sz.ptacued.i:edl",_erfmrn,aqeg'ridi,crnni^p.iri.iiuirn"a,,"i;tg.ta;ia,io_alcv-iriu.e-rl.,i.lio*"*'-.lJspeiiiuur"l"ienl'J.rep*r"p.it"o"uoiiiifrp.lu,iui_a"gifrtii"ecin;u..;.o*.;lprr_;e,f,icra"c-ai^ht.n.zsfi-auefIn_firrao;t.Jfcr.u_aa.Onior"a
aerului din plimini qi nicidecum de efortul flcut de la-
dn5tstp5ariidcr,uAbri-DfiP,eomimclugceeldeoiinurlissoesalaeturacoxplstiaiemdnanfcremsaitaniuldala,,pcr,uteanvlecainfceouuriicec.t-ttiureacpaa.uclmirvmucnpioi_Frnieer.-pibminfcmfto.euoeurilunco"oi_.t.;ftltsc;e,;au,a;;;i*st.;igUa;io;_i";il.nr"iJ';cd."".;...l.it-i"ecur^d""la'ieg;"in?"#i*b;itlu;aru;rtr'iJar;'rl*i;j;"'li.:rpid,,iniru,.uerotrasr.*unu"6b.ra_o_nuj,lamomi.nrrz_.eioirtirmdeaaiefxteclaoeepopilao,mglaeiscltanpoeaceneriactn_rinuug._' -li
ringe. Cind vorbigi, nu vo'rbi;i cr forgi, decit a.tunci cind
uqirpeacqhi.eaOra,ucdiintodricuinlutai,gni nuusfiip-ai tisp: acriguetaliqtiimcapasniuinl.ciDntaacghi fimst.unfuu.iniog;l-ng|id?ap3eimtirajTiunidce,leu,',,;miat'"lci,oole+,uavLrs1iu:ti'eofuil,fi,ru;inani,nn"u,mt"aiiootida",nTiubgladrag:*..o.:zii,;e'.t"iiuXn5.;aa;eil"rjtxau*;an;i.;lciigil"r'tl;aed;jiij"r;l;i"f;,;3?,i,;'x,iJi_"i..f".,';,r#.'Tl,rlrr"iu,ii':.rm.fJ.".t"f'ro.s,,sc;d..'fed9i:i.d;Jip;nep;filue;rfae;ri':dcv;?iieaas;.t.ia.i;iifnnci;i[a

articulagi cu ingriiire veli avea nevoie numai de ptrlinS clrl,craaupe,cueoRlctsoeseenrpPeapAnneaasiicstzer,rtgorseaapreomnaauigsgilrn.tdtuiiucaraiaacnaluIglucarpssiI,hasct.iiicoae"imaIl,aofncoscepveepruardaseo,isuertotfafauetacolrisctreucaai.eauaerdirtdpulnieaanu'eifa.cdctjcgrs.ue"u.,e.eeueetns.pupldrgame.gI.e.fies_d*-inur*tn.e-ui"ofc!uig.trpu"..iutciu.,nddtiiah-l"nfd'o:uttiiieenro,iei1ftiela.nvrc;rdrib';il.n."nla#;iuolri-;uil'-"d;iir-uel^;-"**ln#f;'rr;a.rl^f..riu#u6a^"-r_-"rc.l""lrn.rtiu"fl.nmietu_"it,apdxta,iciri,enrletractnr*dppcecue-ueutecearbdimnal,dcurptvcaiarecigoiouetthico,iirdiaeslacdsuriulcaa-raelib.r
"L.
voce pentru a fi auzigl
Nu forgaqi glasul ,niai ci,nd voili si facegi efecte de 67
voce ; mergefi pe principiul fortissimo, rna leggierissirno

(ta,re, dar leier). Vorbirea tare oboseqte qi pe cel care
vorbegte g,i pe cei care asculti, cintul tare, puternic ar.e

aceleaqi rez.)lta:r.
Pentru a evita ca atacul primului sunet si fie dur,
brutal nu vi gindili cind emiteli sunetul la infetresul
cuvintului ,,a,tac", gindili-vi numai ci sunetul trebuie si
fie ioentic cu sunetul ce{ di atingerea uqoari a unui arcup
pe coardeile u,nei viori Ei nu presarea sau lovirea lor bru-
tal6. Vb mai gindigi de
asemenea cb atacul il dagi sus,

c6fte ,rezotatorii superioril nu in lari,nge. Torodati trebuie

si vi gindili ca sune'tul si fie rotund, insb nu infundat'
Am mai spus ci orice cantitate de aer inmagazinati in

plSmini trebuie sb fie trans,formati in sunet. Cind faceli

deci exercigii qi mai tirziu, cind studiagi tnzele muzicale,
ingriiili-vd 9i controlali-vi ,permanent ca nici un pic din

aeru,l inspirat si nu se piard5.

Pentru a susfine un sunet mai lung sau o fnzd, iniureagh,
nu este ,nevoie de o cantitate prea mare de aer sau de
eforturi prea mari pentru a o iencsopniroam, iee.stSeinntemvooime ennutme a*i
si gtii si intrcbuingezi aerul
cu

qi totdeauna trebuie sd fie aga - cind dupi ce s-a sfirqit
fnza igl mai rdmine aer in plimini, de aceea cu o in-
fimi respiragie luati a mai rdmas in
pl6mi'ni la sfir;itul fdrainze'nio, uiqEii cu ceea ce co'ntinua cintul
incepind o nor6" fnzh.
vei putea

Nu 'este deci nevoie si ne incircim pl5minii cu aer
prea rrr-ult, inspirind necontenit pe nas, cum obignuiesc
oub,n,oisi icoinrtir-regei s-teanceesv,ot ireno,ndudmeaiasiins$'ptiiria
est'e desrul de

cum si respiri

66

Gimnastica vocald fdcuti prin vocalizdri ajutit oint6"rc- fvmiaoatceiefrrooubamsreocaucsraddl,it_dgietrilaccit.tieoin\-docruem,l^irrialo,r[pirrio-if_esaourulfuois, tpeovaidteenf_i
gului gi elevului si practic,e in tcaiipceDaldcaeeeclaaavcorececcaea.ar,crepscitnnietrfu,aa[maiinnlreJi;*p^*r;o.l"frer.s';ro;";r;'u."l"*fc*apabicl enaeuxbecesuptengiin,ouonmraiclaie,i
aces.t mod de a ata,ca sunetul. mod corect ;i normal
ll_:jl:u: ;"i;;;;;umdrsnamlvcq^ouroal.rrarncAncrUxueceoasei_o.ltnltmneseofnreet.cluscoexteamoAiranreaacrectctnpdedluteearaoiceenljsfreeucctgotrenavacciasAg4rnazaneeeiorlnume,ndcmrsc.laeeocaeufoscnni-aieriipit-tvnduimcboni_ec.na,caanntevgr'e_tnoircoeetu'prduc._mvrlllaaci/onhadelvincierzi*reenao;a"",ma.lln*;ir"tu;aiiiir"lltm"one*ne"r";i!*nrpr;;sc;r.";teuu_o-r:id"r;lrniUooeieesiiu"c.itmgtiomaitotpse,o.eu.rciuralouzoiitdignpicegnsriaesoeieuialvz.asftrgoeis1miidezl,c,iusdc;aaacnedialegerndprtetlaeuxeeeei
Lovitura de gloti nu se folosegte pentru fiecare noti
in parte, ci numai atu,nci cind se ia o noui respirajie. desp9useei,tcnnOedeiterrtcteuicicetmrieeoopabrsulrfdcu,uiricenenlucedishtntdeiaeusa.,ueccmzaueiumselo,anturdeiec.db,appurrecr"einanegttironisueu,ifsp,;ienri;aru;si,hteomora.,ns;noif,eu;;tl,;iuom;nnmbrceusruauuzl,olincereuaimlt.elnbifser,uvjiuaorvnndcoeoiiccias,ih
Cind o frazl" muzicali incepe cu o vocalS, atunci se e"asIfccebalpixp-oalrxuv.ecoDdyn"venaRln1di.u"rene'cre,^tcittdc.itgiag,aifnzgrIaiofoileonuitvlesi,ierunbslreortee,apaari,ocddmxnccigtsrapupeeedeaepurlunllagoaelnrueurlrpirgaseieetauni,aii,rrsze,mees,ticopninfdaiamniicitarneeeubauailsp.cra,ungvcoucd,anng-oiiroelEnerdueenne.vnet,ggauteiaeseuEorbslmasuarufmrcueticaniiijigbibanrsufesrinicutziiaedtuouteieinsnitnranlo;u"ptieelzp"iaairon:-"tgaFu;^si.er.,;;taiut.r"tb;;ieerngqrn;;;ioli;e;^""ipeid"ltrl;idi'ieoro;Jnl1eg-o,;nrdql,ii6tm,lia.rehr.iui,inisoisdtrednicee,_E"tqeu"ooqnalftg.anreia.il,miriorgzicictirddianniigoc,rnesrrnuiatetziiretlinaemvairfunseugeoofocnusiullgredtudteuthle,iiii"
face ataoul ferm (dar nu dur) pe vocala cu carre incepe
f.raza, oef,elaltc sirlabe crompruse din consoa'ne gi vocale 69
fiind o succesiune d,e a'tacuri dulci executate prin existenfa

consoanelor respective inaintea vrocalelor. De aceea, ma-
primul suner pf,in lovitura de
giolroitati'teinavocliunntirtaerq,ildo,reoeamreaite uneofi consoana care precede
o vocarli aduce dupi sine atacul d,e gloti a,l vocalei.
Acest mijloc de a ataca sunetul este ingeles mai bine
practic, deoareoe expunerea lui s,crisi poate duce la
interpretiri vartate, mai ales din partea eleviul'ui incep6-

tor. Pentru aceasf.a, aga cum am a,mintit, cel care trebuie

si qtie gi si exemplif icc cilevuiui cum sc face un atac
duloe, va fi profesorul.

*

Am spus la inceputul acestui capitol cA pf,onurnfarea
diferitelor vocale in cint dd nagtere la trei timbruri dife-
rite din car,e r,entlth, in alarh de vocea obignuiti, timbrul

vocii clare Ei timbrrul vo'cii obscure (inchise).

nuFaniefceairneLedrimneadciaersetepdeocuairecantueggoersiiesdceflvccoecsiapr ostialveeamaSii
cnumi,r, deoarece ele derivi tot din cele doui categorii

de mai ,sus.
Sunetele vocii clare sint descbise dar nu ,,albe" iar cele

ale vocii obscure sint i'nc/cise.
Timbrul ambelor voci se datoregte conformaliei orga-

nului vo'cal, 'amb'ele fiind adrnise in c"adrul esteticii cin-

tului.

Vooea clarl este vocea cu cele mai muJ,te armonice,
plicuti auzului. Vocea obscur6, c ncterizate printr-utr
timbru ceva mai inchis, mai pugin bogati in arrnonice,
poate imp'resiona ca qi vocea cJar5. ln unele cazuri, o

68

Toa,be aaesbea sint, du,pd cnm am spus, binefaceri'le unei ca5n'rgoa.riarteipnreczoemntpaallni iialevedaeuolopcerliaitaTleiaantriugl iNfraaEniooenzail, ale
B'ucu,regti. din
bune gi cor'ecte emisiu,ni gi impo,staqii, insi nurnai cu o
si,nguri condi;ie : si trie bine cunoscute, atit teoretic cit Cintam roluri secundare- de bas gi chiar de bariton,
qi practic, pentru a putea fi inleles roilul lor ln cint. vocea mea avind i,nci de pe o
atunci intinde,re .ar. ,i
Arn spus, repet, ci nuntai utiliTarea puterii oibratorii a in acut.
rezonatorilor gi nu utilizarea stricti a organu,lui vocal -
in ingelesu,l strict al cuvintului - dd. cintdrepului posibilitd- ac,B_,tSiailtuelmauulficasmoatinendavtusi,mccnpageaire,rmrlsdaeoiernngqtaeVoiju.cec.lu.r6'p.d,ari(iintnIi(-cttraaeiopraploplrudetaeperilarnebtodr,upteeirrni,rotecofliaui.ntrleja,lguvci_eiinmaStmaiilmlvoimacnfp.r.oar.e)zsdaciianu:
Basu,l Luigi Lucenti, angajat in aceeagi companie,
tea de a cinta fdrd. efort, ceea ce este una din c,ondigiile
agpdaunureiziratviaanin,tldeduccc-uugimnmmiid odssqgeeiiilpin,c1eldiaixc,dnnei,nctlouadim.tpueoE-bioia,lmfgiimucnalimt-natvidi.orincnuepvnadugmlaaecetomacr,diuss_imluaanoispifieisarunidtne,essmtice_hilm_oicaril
primordiale. Odihna gi descongestionarea organelor vocale

prrin sono,ritSgi emise firi ef o,rt dau depli,ni libertate
emi,siunii, ar'ticulali,ei qi expresiei in cint.

Penfru dobindirea u'nei bune emisiuni iqi mai mebuie
gi voinfa de a munci, de a inv[ga tot ceea oe oontribuie
la perfecta ei insugire.

Fird voinga de a inviga, firi perseverenqi 9i firi multe
alte restricgii, nu se poate aiu.nge la stipinirea emisiunii

sunetelor sau la buna impostare a glasului.

* ddd_oiunCbpiuoni pd,aueic,nrteasaatFpenrao,puarasipmmtedeteaoinvGtduoictcueacneguoaiidrac.mejuiltsrseebipucbiiarneatj',grpoteiiuual.bluuDniceiM, caecdfeisaetamo,

Fac acum o paxanrcze mai matre, pentru a vi arita cum
am aiuns ad d,obindesc o buni emisiune qi o buni a,qe-
z re a glasului meu.
Am avut de la ,naturi o voc€ puternic5, cu un timbru
g€neros cate m-a ajutat - cu toale ci nu cunolteam Interpretind pentru prima oar6 u,n rol pri,ncipal, in
care m-am avi,ntat convins ci cele citeva luni de studii
tainele tehnicii ci,ntului - si sciinct i'nrnt'ucl1ui ani. fScute cu Lucenti imi erau suficiente, simqeam, in tot
vocea diruiti de timpul execugiei, u$oare ingepdturi gi usturimi in git, o
ins5, nu ,rn-am rnirginit gtiam ci acestea sint
,natur5, ci am dorit si stipinesc adevbrata tehnici vocal6, oaracare usciciune in laringe. (Nu
sirngura car,e md putea aiuta si devin un bun cintirel'
Aveam in jurul meu destule exernple de voci exc€p- senzaliile caracteristice obo,s,elii laringelui.)
. Dupi acest prim incep'r.rt care nu rn-a mulqumit, ideea
1i'onale care s-au pi,erdut de timpuriu din cauza lipsei unei de a-mi studia vocea a irnceput sd mi :
ad,evirate,tehnici vocale. un profeso,r de canto ideal. obsedeze ci,utam

Dirn momentul cind mi s-a definit vocea, cintam cu DupI Lucenti am inceput si srtudi,ez cu un profesior caie
mult entuziasrrn oriunde se ivea o ocazie, deoa'rece rni se
phrea ch vocea m€a este cea mai frumoasi qi cea mai nmLm.iodc-Eairouoii.bdln{ilvailgitlditaipm,ntsiutieyamrqmterispeiepoubtenureirdifeaeuccupsstui,6uneiaeneltrmecdlaeoiemtrigispeamue,tqnianaearc:teesebpiee(areao,pmgqheiaias.c.,iCJu.a-n"lnrp"eoa|fasr1l"ap.n! ,a,,zfapnjl-ihuai)ij-nj,'.,

puter,nic6 qi aceasti p5rere imi da multb incredere.
La doulzeci 'de ani (I9oz) am avut primul meu arnga-
iarnent serios ca a,rtist, debulind in opera oomic| De-aS

li rege, in rolul printului Kador. Dupi trei ani am fost

70 7l

D,upi citeva leclii, m-am lisat pigubag, dindu*mi seama o oarecate ,,experiengd". Eram incredingat ci nici u,ua
din metodele incercate n{r erau bune perntru mine ; firi
ci o astfel de metodi m-ar f,ace si dobindesc cea mai
,,fonmidabi,l5 voce nazalh". sdrmi dau searna care erau deficienlele 1or, eram totuii
convins ci le lipse;te ceva.
Un fost bartton, cu care am studia,t dupb aceea, m5 Am rdmas in schimb cu nofiuni de ce i'nseamni un
invdga si fac exercigii cu sunete prea icndaltaev,e'sapmunoindrun-amrei
c[ sint ba,riton gi nu ba,s. E d,rept ,,suflet nazaI", un sunet ,,gututal" gi am dobindit r,r
ugurin!6 in emi,si'r.rrnea sunetelor acuLe, dat aceaLsta nu oatrecare ugurinla i,n erniterea sunetelor.

constituia un indiciu suficient pentru clasificarea vocii $tiam .ci am vocea frumoasS, mi-o spuneau cei carc
mele. Plecam de la aceste lecgii rdguqit gi obosit, iar la mi ascultau, da,r n,u aveam siguranfa ,une,i emisiuni jusce.
intrebirile mel,e rep,e,fate imi rispu,ndea ch de obicei studiu. serios, imi dSdearn seanta
de la inceputul studiilor". ci Simgeam nevoia 'ugnlausi 9i mai ales eram preocupat de
acestea sint ,,saevnezaamqiileo
oarecare experienfi, rni-a'm am defecte in
Acum, ci ideea c5" ,nu se face arti ,oricu,m,
dat De aceea am plecat si studiez cintul i,n Italia.

lsi5nesaimnredaguci'sl itbrunailoltdii ee,ctrbuna,u,sseegnrizaaetprtiralo'emf'"elssuoiigruucl ur,,ct,rointe.su,V"ino9tiia,a,mbmassp"i.trceXcinmatti Ajuns acolo, n-am fost tentat de nimic altceva decit
de cele doui obiective pentru ca.re plecasem : sd ascui!
cit mai multe spectacole de
dideam seama ci-mi flcuse o olasificare greqiti conside- mH ajute sd invig operri 9i si-,mi gisesc ma,estrul
care si tehnica ci'ntului.
rindu-mi bariton qi cd dach aq mai co'ntinua sb studiez
lncb i,nainte d,e a pleca din qarh, sirngeam ci dacb aq
cu el, rriisrcam s5-mi pierd vocea. contirnua sd mai cint aga cil.r1m cintasem pini atunci, n-ag

Clasificarea iusti a vocilor este una din cele mai i'mpor- mai ajunge s5-rni indeplirnesc frumosul vis al viegii mele
tante chei in ,mina profesorului de cint. Gres,ita clasificare (ple,carea ,mea fin Italia, lnri,mplatd abia la vir,sta de
ani, s-a datorat dragostei qi bunivoingei 1,.
a vocii rateazS" viitorul elevul'ui gi este ;i mai periculoasi unui prieten qi
daci elevul doreqte ,clrmva s5-qi dep5geasci i'ntinderea
normald a vocii sale p'rin f,orqa'rea organelor adrniraton, care a ginut cu orice p'rs1 ca si co'ntribuie la
v cale' reaTizar,ea visului meu de artist).

Daci profesortul cunoagte adevitata qtiinte de predare Prirnnrl profes,or la are am aju,ns a fost Scogniamiglio,
a ci,ntu,lui, elertul nu trebuie sd' se simtd niciodatd obosi't un bitriinel de 8o e ani, pianist 9i, dupd spusele unora,
bun prrofesor. Cuno$tea intreg repertoriul de clperh, da"r
sau rdgusit. nu-mi didea nici o indicagie de emisiune. Mi lisa si cint
cum vreau ; ceca ce-l irnteresa era ca. la plecare si-i
Exercigiil,e vocale iuste reconf'otteazh, elevul, iar execu-
tarea lor face vocea tmai
A,m mai inoercat apoi ,rrrqoa,rb". cu un alt profei'or, las cel,e cirn'ci lire care reprezentau ono(ariul siu. Am fosr

si studiez elevul lui Soogniarrniglio scurt timp, bineinples, apoi
car,e mi lSsa si cint dupi Vbui npau'tmeqeiadpalicsee,arem,aficltbh nici
prin l-a.rn pirisit.
o indicafie din partea lui.
,,rnetoda" lui n-arn rcalizat ninnic.
I,n perioada ace,sto,r c6,utiri, continuam si c'int in lntre timp, un c,oleg di,n lari mi l-a reco,rnandat cil-
duros pe Anto,nio Colenz.
opereti cu posibilitigile me'le vocale naturale. I'ncepusem Colenz se intitula ,,profesor de irnpostagie,, qi ss
sX m5 manifest qi 'in spectacol'eile de operS cornici 9i bucura de o buni rep,utafie, mai ales ci era qi bun
mai ales de ope,ri serioas5, mult rnai p'retenqioase. pianist gi ci aproape o viagd intreagd triise in culisele.
teatrelor de operd.
lntirnpinam insi aceileaqi dificultigi in impul cintului,
...u i. dovedea cX nu dobindisem de la profe'sori decit

72 ';2

Spre surprinderea mea, Colenz mi-a afir'mat cd nu eint suficiente qi se pobrivesc perfect rolului dn Mefis-
s'int bas gi cd in scurt timp va faoe 'd,in mine un artist cu
tot'ele".
o minu,nati voce de ,,bafiton". ln Italia, pe vrsmea acr,ea, eratr d,estui profesori careo
Al:zigi, baritorn ! Plecasem drn gard pentru a-mi studia ca gi Podesti, susfineau ci vocea elevului se imposteazi
dir,ect ,pe f.razele rnuzicale, firi insb a arLta elevului
voaea [n registrul de bas, aga cu'm sirmgeam ci o arn, 9i rnijloacele tehnice care intresnesc buna lor execulie. Bine-
aci gisesc irnci un p,rofesor care voia cu tot dina.dins.rl
si m5 faci bariton !
Phcat I Daci Colenz D-ar fi cornis aceaste eroare a ingeles c5" tezultatul tuturor studiilorr .se aplici pe fraze,
dar nu inainte ca fte'care sunet sd fie emis normal Ei ca
clasifici,rii vocii mele, ar fi fos,t pentru m'ine un profesor fiecare notS s5 fie perf,ect irnpostati.
tot atit de bu'n pe cit a fost pentru colegul rneu Dirnitrie
O,nofrei care, in urma studiilor ficute cu el, a i'nregistrat De obioei, profe,sorii de cint care provin din buni
,aoompania'tori sau buni d'iriiori d,e orchestri $tiu s; arate
progrese serioase gi pe care din bariton, cum plecase din elevilor cum ,se conduae o [razh muzicalh, cum se iLn ef-
Nu a
c1aur6O, ln-aoffreeciu, tdtee,sncoorpq'eiriinndciinunetlencoarlit'5mgailree. vocii greEit-o preteaz\, qtiu cind urn sunet este emis bi,ne sau riu, dar
nu se pricep s5. arc,te care sint rnijloacele de a alunge la
sale de
te,nor, dar cu mine a$a cum a dovedit-o timpul - ar
fi dat greq. acestea. Daci nu ai pugini experieng5, pogi interpreta pe

Il ingelase gi pe el, ca Ei pe prirnul me'u prof,esor din dos recomandirile 1or.
Ei igi spun : ,,trimite su,netu,l in mas,c6" gi tu il vei
1paror5fe, suoqrutpinrgicaecpuutcainre emiteam sunetele acute. Pen-tru un itnrimfeitelulin,tdnua,s,,,r,e,szuoslgvidnemnaoitabicnuetafrrea"zgai tu o vei susfine
nu aceasfca" qi tu o
clasificarea vocilor acest fap
teprezetr*a un indiciu sup'rem. El ar fi putut si-gi dea
seama ci aceeagi uqu,ringi o aveam ;i in regislrul grav. rezolvi dupi cum te pricepi, ,,atzcd sunetul prin lovitur5.
L-am pdrisit qi pe Colenz, eu toate strid,ania qi insisten' coardele
de glotd" gi tu faci un atac b,rutal, forgind
vocale, pentru ci nu cunoqti nirnic din ceea oe Lse petrece
qel'e sale de a rni faae barito'n. in laringe, dupi cium nu curnogrti cb pianissimo cerut de

In co,nti,nuarea ciutXrilor mele de a-mi gd'si un profe,sor, ,,maest,ru", trebuie executat leier, fdr6, si stringi laringele

rni-a fost reoornandat, ca foafte bu'n profesor de im,postare strangulind sunetul etc.

a vocii, Vittorio Podesti. $i tot aga, cirntind dupi indicaliile ,,maestrului" riu,
Avea 65 de ani, mulgi elevi, 9i ,se bucura de multi con- dupi metoda I'ui confuzb qi plini de rermeni tehnici pe
sideralie in cercurirle artistice din Mi,la,no. Fusese vrerne ea:re-lt avzi mereu dar nu le cunoqti sensul lor exact, cu
indelungati directorul ope,rei 'din Vargovia 9i diriiase la
Peterrsburg gi la New Yo,rk intregul repertoriu de oper6' capul plin de indicatii de interpretare in care ,,maestrul
€ste as", vei aiunge si inveli rolul gi-l vei cinta, chiar qi
Vi'ttorio Podesti, pe lingi calithtile sale de diriior pe sceni, dar.., fhrh si qtii cum s€ cin i propriu-zis I
Atita timp cit vei cinta in felul acesta, :uezistefita coa:
expe'rimentat, era 9i bum pianist. Imediat ce ,m-a auzit ldaeilodrecvloacsaalreeavavoscl6abl5i .9Ai ,icni,,sncuurmt taimri ppro.i-periiaai-ugniginetenleiggerenqi[t

mi-a spus ch mi va pregdti penbru rolul lui Mefistofele
din opera cu acelagi nume de Arrigo Boito, cb n-am
neapkratb nevoie de irnpostarea vocii, mai ales ci ,,acest te mai poate ffezi la realitate !

rol - rni-a adFtagat Podesti - fiind scri's intr-o lesiturl S-ar p.utea ca tot cintind s5-qi gis,egti gi singu,r carlea cea
dramaticl, pubernicd. aproape s5lbaticd, nu-!i cete si
buni gi bazat pe ea s5-gi studiezi vocea pe linia pe care
emigi fnze de bel canto, iar rnijloacele dumitale vocale
simqi cd emigi sunetele mai comod. Aceasta se intirnplfi

i4 t5

insd destul de rar. Foarte greu pogi fi convins ci emisiunea. Celebrul Titta Ruffo, in cartea sa de amintiri, mirturi-
ta este cea adevdrati gi tot atit dc greu poli si-i co,nviirgi
si pe cei care te asculti. segte ci singur qi-a gisit calea spre impostafie. ,,Mi
:sculam dimineala qi dupd o plimbare scurti, mi agezam
Cei rnai vechi cintbreli din opera noastr. igi amirntesc
Ge orge Niculcsc,u-Basu in rolul lui Mef istof elc din
de tenoml Arnold Georgevschi care acum vrco ,i de ani opera cu acelagi nume de A. Boito.
cinta, datoriti vocii sale foarte plScute gi a marilor sale
calitili iLnterpretativc, la Opera de stat din Bucur'eqti. la pian gi cu multi rbbdare imi fdceam vocalizele singur,
Se descurca destul de binc. 1l vcdeam insi cum de ia
un sperctarcol la altul gi mai ales de la un rol la altul, ciutind si regesesc vir ugile naifurale ale vooii mele,
in parte rhthcite din prici'na prea ,rnulto,r maegtri qi a
se preocupa permanent de buna emisiunc a acutelor satre sfaturilor lor, care m6 zhphciser5. ln ttei luni de studii
carc nu erau strilucitoare.
77
Congtii,ncios din ca\e afard, a fost nevoit si cinte
intr-un matineu rolul lui Gerald din opera Lakrnd de
Delitres, f.fuh a fi ,,in voce".

L-a cintat totugi. $i l-a cintat spre norocul lui, duph
cum mi-a mSrturisi't chiar cl : ,,cintind cu mari menaja-
mente, imi ciutarn in,tr-una .modutr c,el mai bun de a.
emite sunetele, astfel incit si nu se simti in public ci
sirnt indispus vocal. Din acea zr mi-am descoperiit o noui
impostaEie a glasului, cea adevirath, pe care pini atunci

nici nu o binuisem qi care mi-a rezolvat dificila problemi

a acutelor, problemi ce mi preo,cupa de cind am incepur
si cint pe scen5".

Tntr-adevbr, chiar in toamna acelui an l-am auzit la
Volks-Opera din Viena cintind cu mare sucrce,s rolui

lui Turidd'u din Caoalleria rusticana de Mascagni, rol prin
excelengd dramatic, mult deosebit de gersitura rolurilor

cirntate de ,el pi,ni atunci. Daci ,nu ar li reuqit s5
rezolr-e cru bine dificult5lile vocale ale acestui roil,, ar fi

putut ,,claca" dintru inceput.

Acea.s a a insemnat ci inaintea spectacolului de ma-
tirrreu de la op'era noast'r; (pe care il-a cin at i,ndispus

vocal Ei prin care gi-a gisi,t adevbrata sa impostagie) el
nu gi-a putut da intreaga rnisuri a gla'sului s5u. Exe,mplul

lui Georgevschi demonstr,eazh cA o impostafie c,orecti di
vocii o dubli inte,nsitate qi ci ii este foarte necesar cinta-
relului ca, pe lingX celelalte daruri ale sale, si fie qi

inteligent.

76

aiu'nsesem sd-,mi pun vocea la punct, ast{el ca nioi um cind l-am cintat dupi o perfecti tehnici, mi-am daf
secret de emisiu,ne si nru mai existe pentru mine..."
seama cd numai calit5;ile mele voaale rn-au aiutat si
Ctr cigi profesori a studiat, probabil, acest celeb,ru susfin cu succes un rol atit de greu qi de pretengios.
cintdre! gi cit de inteligent a fost ca ei-gi dea seama
singur, pini la 'urmi, de felul cum trebuie s5-gi conduci Succesul d,ebutului ar fi putut sd fad" din mine un
cintireg infumurat, cu,m se intirnprld deseo,ri. Ag fi pu'-ut
vocea ! si spun ci nu mai am ,nimic de inv[gat, cu atit ntai
mul't cu cit chiar profesoml P,odesti spunea ci nu mai
Cu Vittorio Podesti (maestru in interpre'farea frazelo,r am nevoie si mb ocup de impostafie, vocea mea fiind
muzicale) am reugit si inviq rolul lui Mefistofele. M-arn
impostatd de la natur6.
avintat deci i,mediat si fac audigie la teatrul Carcano Ragiune.a m-a oprit la timp, intrebindu-mi cum mi voi

din Mitanoy pe aturnc,i singuru,l t€atru irh fiingi, deoarece putea descu,rca in viitor, cind voi cinta qi alte roluri in
t€atJ:ul La Scala qi teatrul Dal Verme enau inchise din alti gesituri decit cea a lui Mefistofele, daci mi limitez
clrrz:o" rizboi'ului (primul rhzboi mondial). Abia dupd. Ia sumarele cunoqtinte de pini atunci.
plecatea mea, p,rin anul r9zz, s-a redeschis beatrul La Scala.
Mi-am rispun.s si'ngur, aqa cum am fdcut totdeauna
La teatrul Carcano am cintat rolul lui Mefistofele in cind am fost in incurclturi:
dporoufdezseocrui l'dmeuslpt eccituactaolte.giMcaarietirmz,-i'au,incfifnoddums ii-ranmtaigniesleit
acestei f,rurnoase arte, mi-am dat seama ci succe'sul pe Trebuie sd studiez mai departe aqa cum mi-am propus
care l-am a'/ut eu cu Mefisto,fele nu era dartorat decit de cind am plecat din prE, cici pentru aceasta am venit

calitigilor me,le vo'csle gi artistice cu care eram inzestfat in Italia.
p,recum qi tineregii mel,e sarnitoase gi entuziaste. Trebuie si md intorc i'n lari sigur pe vocea mea, altfel

Lecgiile cu Po'desti mi-au asculit mari mult simlui sint expu.s sX-mi ralez catiera inainte de vreme.
artistic qi s'piritul critic. Nu pot s,purne cd nu f5,cusem qi Trebuie si cint gi alte roluri decit cel al lui Mefistofele"
unele progrese de tehnici, inliturindu-rni unele defecte Consecinlele succesului cu Mefistofele mi-au adus anga-
dtreebeumiaissiuinesta;nrinceltapnu6fl,ndcuitpevi acezilecinintarmepianutsr,-opeocpienrdi,,
dupd lecgiile cu Podest,i, puteam ci,nta in fiecare sear} iarnente importante in alte teatre, angaiamente pe carc
dacd ar fi fost cazul.
un artist lipsit de calithgi nu le poate dobindi ufor intr-o
Aceste prime s'uocese nu md mulgumiseri insb pe deplin.
gari strbinS. ln Italia, unde iqi incercau norocul sute de
Mi frimintam incontinuu fiindcd 6im!eam_ cd trebuie si- cint5regi Ei unde fiecare visa si aiungi o celebritate,
mi gdsesc un profiesor ca're si-mi dea siguranla unei
concurenta fiind mare, nu se afirmau decit cei mai buni.
tehnici complete. Astfel, am cintat Ernani, For1a destinului, Aida, Lo'

Aveam o vocre d,ram:attch aga d,upb cum cerea roluil, bengrin qi Fedra. $i iat5-md in situagia sd cint, aqa cunr
prevdzusem la inceput, opere de pw bel canto, amplet
glasul era puterrnic, pdtrunzitor, f.razele limpezi, sigure
deosebite ca gen de Mefistofele.
qi clare ; imi dddeam seama insi, cb nu toate sunetcle Intimplarea a fScut ca in aoest timp si-rni gisesc pro-

aveau aceeagi sonoritate. fesorul mult ciutat.

Publicul, furat de miregia intregului ansamblu, de Mincam La aceeagi pensiune cu Giuseppe Danza"

vocea mea qi de rnodul cum irnterpretam rol'ul, nu avea maestrul oo,rep'etitor al teatdui Carcano, unde debutasem-
de unde cun'oa$te €eea ce sirnqeam eu. Abia ,mai tirziu" Ne cuno$team de pe 8c€ne, cici asistase la toate specta-

78 colele mele.

7A

Din vorbi in vorbb i-am destdinuit toate frimintirile doi g duc sunetele urmitoare in ceafi, degi primu,l sunet
mele in legiturd cu vocea, cu cariera mea etc. La rindul
lui mia desrlinuit c5-qi ficuse studiile la Academia de este corect emis pe o consoani aiutdtoane, intrerupindu-se
muzich ,,Santa Cecilia" din Neap,ole, cd a avut qi el o
voce de bariton, dar dindu-gi seama ce n-ar put€a cores- asdel firul conducbtot al so'noritSgii din dnrmul siu

punde capricioasei cariere de operi, ata cum inletegea el, normal.

a renunfat de icindu-se corepetitiei. V-am dat aici numai un sinEJur exemplu din mulgimea

Era un om simpatic, foafte prietenos, iubitor de oameni celor ce se pot intilni in cint, ciuti,nd sb vi{ explic cit
gi de frumos, un exoelent pianist, un muzician desivirqit. rnai 'limurit, pentrr,u ca cei care cintd si poati ingelege
citi importa,nl| are trn lucru de nimic in aparerngi gi
Danza, degi modest ca infSgigare qi ,ca \puttare, era cit de mtrlt conteazi" omogenizarea tu uror sunetelor in
un bun psiholog. Cunog ea sufletul omenesc qi mai ales
pe cel al artigtilor, calitate foarte necesari unui profesor cint.
de cin care indrumeazb, fel. de fel de caractete gi te,rnpe-
De la acest ,,luc(u de nimic" a inceput inigierea mea
ramente artistice. in tainele cintului cu Danza.
Drintru incepurt, ,nou[ meu pro{esor mi-a ,spus :
I-am destiinuit Lui Danza cit de greu ,rezolvam in si ataci su,netul
;,Trebuie Prin acest atac - fmoloi"sainaddiulogvaittueral *dceologalo,ntai
Mefistofele fraza ,,...dove t-aggrada..." (...unde-gi va pla- duloe-moale.
ce...) qi cum lupitam ca s,i infring dificultdqile de e,misiune.
Deqi cuvintul ,,t-aggrada" cuprinde de trei ori o vocalb. sornori 'de aer formati prin respi,rafie nu intimpini nici
cate e ugor de emis, totuqi eu sim$eam cA nu are aceeagi un obstacol in d'rumul siu spre iegire, coa,rdeile voca e nu
sonoritate gi cuLoare. Era o dificultate care mh obseda vor fi leza,te qi astfel vom fixa sonoritatea $i claritatea
chiar gi in timpul cind cintam repertoriul de operl din sunetului fdrb ca laringele si fie obosit.
taft. Agada.r, reve.nind la ernisiunea vocalelor qi consoanelor

Nici un profesor pe care l-arn intrebat nu a qtiut si-mi de ca,re am vo,rbit mai inainte, cind cingi cuvinte ale

rispu.ndS. Danza m-a lSmurit in citeva cuvinte : ,,Cittd ciror consoane duc surnetul in ceaf6, vei studia mai intii
cingi un ouvint care c,upri,nde consoane guturale, care vocaleile cruvintului, accentuindu-le ca sonoritate, fiv ca
mai sint qi duble gi ca're prin insigi pozigia lor trimic fotg6, chci numai prin b'una emisiune a vocalelor vei
putea rezo,lva o'nice pro;blemi de emisiune qi d,e dicgiune"
sunetul inapoia gurii, in ceafl,, dacb, nu ai o buni tehnicl Deci, a <(accentua)> cind cinqi, ,nu insem,neazl a <for1a>>
vocal6, orice sunet emis dupi e1e, chiar vocalele a, e sau
ci a chuta si trimigi sunetul in dru,mul siu just spre
i, oricit de clarh gi de ugoari este emisiunea 1or, se va tezonatorii faciali. Astfel, consoanele, chiar dacl, aa
'duce in ceaf.6". tendinfa si duci sunetul inapoi, cum am vlzut, D,rmeaze
drumul natural al vocalei s,i nicidecum vocala rnu va
Cuvintul ,,t-aggrada" al cirui prim sunet se emite pe urma pozilia coflsooflelor cintate inainte sau dupi ele".
oonsoana dentali ajutdtoare t, tr6.gind dupi ea prima Respirayia diafragmatic,i, fir de .ronoritate, poTitrie de
lrocali a, va da un sunet corect. Cind intervin insi cele
doui consoane g, neaiutdtoare (fiind gu,turale), al doilea ba2d, glotd etc., expresii de care nu aveam habar gi pe
a gi al treilea a vor fi trase automat in pozitia celor
care, pini atunci, nu le auzis,em de la nici unul din
doi g. profeso'rii la care fusesem. Iatl,, mi-am zis, o,mul de care
Agadar, daci nu ai o tehnic5 bunX, dacb nu egti stbpin !si$tfiiee
am nevoie qi pe care-l caut de atitia ani ce este
pe i,mpostafia glasului tiu, in cazul exemplului nostru, cei pen l,u ca perfect
o vooe qi mai ales ce-i lipseEte
:80
impostatd, gtie ce wea gi pe deasupra mai es e gi bun

6 -- c.-2707 8r

pianist. Cu alte cuvinte, intrunegte toa'te condi{iile unui sitd ; cele cinci-ga,se inspiragii 9i expiraqii profunde i,mi
adevdtat ,,maestru de cint".
Iiniq'teau nervii, inviorindu.mi.
En d,eci firesc si{ pi.ris'esc imediat pe Vitto,rio Podesti
9i si mi s'tabilesc Ia Danza. Cu 'timpul, muqch,ii a do,minali s-au fortificat, diatrag-

Danza triia rnodes't intr-un mic apartament pe a cdrui ,smruna,in.ledtpeuovetenfa.idnm,dcedatoomrzoafddiarndti tniemliacpisutuilcnici;eni tfuaoslrutt,fi,eiladeirsmpsiusuinuflinune,dlaedxoepriirocariitcroeiri
ugi nu era decit cantea de vizith cu n.u,msle sh:u, fhrh
vre'u,n alt titlu, deqi maioritatea profesorilor de ca,n o iqi intensitate de sunet aveafn nevoie.
addug:au sub nume titlul de ,,profesor de canto".
sinRgeus,rpdir,afmdrcdomaoadelg,i,sapvaesamm"imppireosira.rc. Iilvoscie,mafmeaema iesea
Mario Yanza, de exernplu, pen ru a-gi impresio,na elevii, cind
ciintam inainte de a stu.dia cu Danza qi c.are inte,rvine
avea un lralet aare-gi deschidea uga, iar in salon plante intotdeauna cind, in loc si emigi sunetele pe
exotice ! Ca maestru de qi,nt ins5, nu era prca priceput. de aetr, le sprijini pe mugchii lari,ngerl,ui. co,loana
ln schimb se... pricerpea foarte bine si{ fnflicireze^ pe
elev intr-a,ti't irncit si se creadi o mare celebritate qi sa-l S'priiinirea sunerurlui pe laringe silegte cintiregul si
asigure cd fiecare s'u{ret emis dupi le4iile cu el, va fi ducd o lupt6 continuS.in timpul cintu,lui. Italianul numegte
,,ulr ce,c". Cecurile, deo,camdati, trebuia si le dea elevul, aceasta diavolo., (chinul diavol,ulmi).
: ,,7a fatica d,el
pentru cd lecgiile cu Ya:nza costau r.ooo de lire lu,nar, pe
cind la Danza, iubitord d,e muzicd... 3oo de lire lunai t As,adar,- ob ine,rea unei respiragii normale; i,n timpul
modul cum lucreazi mugchii upiru_
S'tn'diam cu Danza i'ntr-o atmosf.erh amic:a16, de aceea o^intuluri, depinde de
gi lecliile n,oas re e,rau o adevlrath incintare. Erarn prirnul tului respirator, cdci peretele abdominal se contrac.ti ln-
sdu eLev gi, indrdgostit de vocea mea, avea ambilia si
fac progrese in cel mai sc,urt timp posibil. continuu, intocmai ca foalele fierarul,ui.

In acest scop, lucrarn cu el dimineaga gi drp6-amiaza, Cind se emit sunete grave, oontraclia ,mugchifior toraco-
fbcind pauze intre exercigii ca si md odihnesc. Nu-l abdominali ,este abia simgitS. Pe ,mds'uri ae se ,trece la
interesa faptul ci-i rirpeam ap,roape tot timpul siu liber ; notel,e acu,te, contractia rlor se aacentxeazl.
era dornic s6-mi irnpir,t5geasci toate cuno$tirng,ele sale
* Rostul exerciliului de respiragie p,e care l-am ,invigat cu
mtzicale.
DupS ins'truirea rnea ,0eoretici asupra aparatului vocal, Danza este de a nu 15sa rnuqchii si devind rigizi cdci nu
se cinti niciodati pe rigiditatea rnugchilor, ci pe ela,sti-
m'i-a demo,nstrat prractic bunul mers al so,noritbgilo'r csre
duc la impostarea iusti a vocii. citatea 1or.

Pri'mele indicagii practioe au fost de respiragie. De la Agadar, mugchii toraco-abdominali lucreazd in tirnpul
cminatiulmui'u_lmtiaei ninetregnies,, iar coloana de aer este expulzati cu
e,l arn invd,tat ci buna func4ionare a aparatului vocql este ca sX nu intimpine nic,i u,n obstacol
(s,pasm) din partea laringelui, in afifi, de oontracli a pro-
rezultabul respiraEiei diafragmatice, aga incit primele le4ii gresivi a coardelor vocale.
au fost lecgii de insugirea exercigiului de respira;ie, de
Cele de mai sus constituie procesul fiziologic ,respi,rator,
care am r.orbit in capitolul ,,Respiragia". rezultat din emisiunea siunetelor de inilgimi vatiate, d,e
Aoes't exercigiu - de care nu m-am lipsit tot timpul ca,re orice elev trebuie si-qi dea seatrna, dar nu,mai pind
ajunge_ si-l stipineasci perfect, cbci dup6 oe a aiuns la
activitiqii mele - il ficeam acasi in fiecarc zt de cinci- o respiragie
perfect5, el nu trebuie sX se mai gindeascl
qase ori dupi toaleta de dirnineagS, cu camera bine aer! d,ecit la dozarea suflului, ernisiunea oricirui suiet dwe-
nind fireasc5.
32
83

Daci rnugchii aparatutrui respirator, dupd cum am Togi cintiregii trebuie si qtie cb ce.l rnai perfect filai
vbzut, trebuie si de- vocal (trecerea de la pianissimo la fortissirno) depinde
lucreze inconti'nuu, ,exersagi-i ca si

vind elastici. numai de dozarea aerului (suflul).
Ceea ce a prezertat p'entru ,m'ine o ma're importarn$ in
tehnica respirato,rie a fost dozarea aerului. Am inv5gat El te ajuti si dai culoare sunetului, si interpreiezi
ca pnin ace'astd resp'iralie diaf'ragma ici si pot folosi aerul ideea cornpozihorului, interpretare pe care nu o vei putea

cu economie, dozindu-l in timpul ci,ntului dupi cum reugi dac5, vei cinta monoton, daci vei respi,ra prea des
irrft-o f.raz6. in care fesitura te obligi si nu respiri, sau
avea{n nevoi.e. daci vei infrerupe 'un cuvint ce trebuie ginut pe un
cu o valoare mai sunet
Datoriti dozajrlti, puteam colora orice s'unet, ntran- rmafe,
gindu-l dupb lngelesul striot al cuvintului, dupi caracterul
Cind coloana de aer in,spirati in timpul cfintului se va
personajului qi atrnosfera situagiei.
Cu inf,lexiuniile vocii, deveniti supli prin atudiile cu srpnijini pe diafragmi gi vei avea s'enzalia c6, la ac.est spri-

n.oul meu profesor, putearn diminua su'netul de la for' jin ia parte intreaga centuri toraco-abdominal5, cu pre-
pon'de'renga p54ii auperioa,re a muqch,iilor (oei de dea,supra
tissizno 1a cel mai subtil, pianissimo, redind toate stbrile
ombilicului), cind vei simgi ci vibragiil,e suLnetel,or tale
€onverg gi se amplifici i,n ,,irnasc6" (deas'upra palatului),
sufleteqti ale personajelor.
D,urerrea, pasiunea elc. le expfirmarm pr,i,n s,u'nebe puqin atunci in's,eamni ci ae,nu,l inspirat a 'devenit coloand de

,,rinchise" (dar nu infundate) ; entuzlasmul, bucuria, ura, aef ,sooofi qi sunetele tatre sint plasate sus.
In tot tirmpul f.razei trebuie si sirnli s,prilinuil coloanei
mrinia, dispregul, cinismul etc. prin srunete pu;in ,,'deschise'"
de aer pe di#ragm5, pentru ca vibraqiile sonore a,le sune-
(dar nu albe). tultri si meargd inspre rezonatorii facia,li superiori, l,n

Prin schimbS,rile vocii, ca de exem,plu : fo,arte pugin ,,,masci", aqa du,pi cum am explicat ma;. su,s.
tremurat;, exprimarn plinsut ; sufoca,t6, cu ten'dinfa de
a emite sunetul rX.gugit, suspirnul ; pufin gutu'ral5r, ;risul Cu cit eunetul esbe mai bogat in armonice, cru atit el
are o valoare carlitativi mai ma,re, e rnai str5lucttor, \ar
c,n cit inaintezi spre registrul inalt, cu atit contracgia dta-
etc. fragmei va fi ,rnai fe'rmi gi rnai sus;in'utd. P'ri,n ,,pus!i-

Aceste stiri sufleteqti, care trebuie si fie redate ctt nere" nu se irngelege ,,inge,p,eni,rea" mugchilor, cdci arn mai
mai natural pentru a oonvinge spectatorul, le expr.mam
spus ci nu se cintd pe rigidi.tatea tror, ci pe elasticitatea
rumai cu aiutorul respiraf'ei diaf.ragmatice, deoar,ece a
cinta bine nu insea,mni a lansa sunete pe jos Eau pe $us, lo,r ; de aci rostul exercigiuLui pr'eliminar de respiragie pe
ci insearnni a interpr,eta intocmai gindul co,rnpozito,rutui. care l-arn explic,at d,e atitea ori, de aci gi n'evoila de a
face acest exercijiu zi,l,nic, c,u atit mai rnul't cu oit el ajutd
Tot datori S respiraliei diafragmatice puteam si cint qi gi la e,fectnrarea atacului sune,tului prin foilosirea loviturii

o fuazd mai lungb dintr-o singuri respiralie. de gloti moale-dulce.

Preocuparea de ,,cu,m" gi ,,und,e" trebuie si respiri clnd Girnnastica respirato,rie zilnich (intengionat in'sist asupra
ei gi asupra mecanis,rnului bunei respiragii la ca're se
cingi, o vei avea nu,mai cind studiezi frazele unei partituri

gi nu,mai pinb cind actul respirator a deveni firesc, astfel aiu,nge pni,n ea) fortifici rnuqchii to,raco-abdo,minali, dln-
du-,le elasticitatea atit de necesari l<rr pentru uquringa
lncit atu,nci ci,nd apari pe sceni aceaste preocupare si nu ci'ntului gi pentru a putea ajunge as'tfel la buna emis'iune
mai existe. Numai astfel cintul tiu va fi o desf5.tar€ aLit a sune,lelor qi la arnplificwrea lor in rezonatori.

pentru tine cit qi pontru cei ce te asculti.

84 86

Penbru a ingelege gi mai bine rolul elasticitigii rnugchilor roase) sunetele nu vor avea strS,lucirea sau culoarea do-

toraco-abdominali in expiralie, aprindeli un chibrit, ;i- r'iti sau cum sLpun italienii ,,flon porta la voce" (vocea

neti-l ,cu rnina Ia o foarte rnici di,suangi de guri qi .apoi nu tnrce in sal').
Fiecare inceput de trazd muzicalb; inairntea cireia se
stingegi-l, suflind.
respir6, va determi'na deci contraclia mugchilor toraco-
Nu vegi simgi decit foarte p,u1in funcgionarea rnuqchi'lor abdominali (diafragmei), iar fiecare sfirgit de ftazh va

toraco-abdominali. duce la reveni,rea lor in pozigia de destindere (repaus).
Aprindeqi ru,n a,l doilea chibrit intinzind mina la o Dupi citeva lecgii, dupi ce am infeles mecanismul res-
depdrtare rnai mare de gu,r6. Vegi r-edea ci pentru a-l
stinge, peretele abdominal - simultan cu suflul expirator piragiei diafrragmatice qi i'mportanla sa in cint, Giuseppe
- se va duoe mai rnult induntru. Aprindegi al treilea chi-
brit 9i de asti dat5 indepirtafi-l cit mai mult de guri ; Danza, nonrl meu pro6esor, mi-a spus :

vegi simgi, in mornentul cind il stingeti, cb presiunea muq' ,,Acum incepem prinele exercijii. Ai si vezi cX nu sinr
chilor de c,a're arn vor it va fi gi mai puternicb. nici ,rnulte nici g'rele, dar sint sigure. Nu cumva si te
Aceste contracgii gi relaxiri ale mugchilor toraco-abdo- gindegti cum sti limba sau in ce fel se de,schide gura
cind emiji sunetele ; pozigia limbii sau a gurrii va fi
minali au o deosebiti insemnitate la emiterea qi dozarea aceeagi ca gi in vorbi,re, numa,i variet:atea de culori pe
care sunetele dintr-o fraz\, muzic:"ji o cer va schimba
intensitSlii fiec5,rui sunet. mnrlaiu,l (ti,parul) sunetului vorbit. Grija ta este sd folo-

Varietatea fo4ei suflului expirator, obginut prin con- segti respiraqia in aga fel incit s61i aiungi de la inceputul

tractia gi elasticitatea mugchilor abdomi,nali, este in ra- qi pini la sfirqitul oricirui exercigiu. ln felul acesta vei
po,rt direc c,u varrietatea intensitSgii ,sl.rnetului (d" la
pianissiruo la fortissirno-) 9i cu inilgirnea lui (de la grav putea da aceeagi inte,nsitate sunetelor ascendente qi des-
cend'ente dintr-o gami", ceea ce este foarte important in
la supraa,cut). cint, cici mai tirzil vei avea de rezolvat f.razele muzic:ale,
Aqadar, suflul va fri dozat, dup5 intensitatea 9i inil-
al d,ror sfirqi,t in nici u'n caz nu trebuie negliiat.
limea pe c-arre vrem 's6 o dim sunetului, prin pre,siunea Te vei ingriji de asemenea ca in timpul erniterii sune-

gi contracta,rea mugchi'lor toraco-abdominali asupra coloa: tolor si articulezi bine cele cinci vocale, cici numai atunci

nei de aef. Contracta,r€a acestor muEchi, insea,mni pune- consoa,nele vo,r fi bine agezate gi f.raza inteligibili.
tea lor in actriu,ne, ,pentfu a aiuta la trans'formar€a aerului In timpul cind cinji vei urmlri su,n€rul si aibb aceeaqi

inspirat in sunete, qi nu ingepenire, aga cum cred unii cnrloare gi s,onoritate ca cel p.reced,ent, adicd si faci parte
cintiregi ci sprriiirnirea coloanei sonore de aer se face pe din aceeaqi familie sonori.

injepeni,rea mugchilor. Prirnul nostru exercigiu va fi ,o garni ugoar6, simpld.
in ca,re l-ei putea aplica practic mecanismul respiragiei
In acest caz nefericit, cintul se spriiini numai jpe mug- invdjate ; il vom face cu cele trei vocale a, e, i., pentru
chii organ,u'l'ui emigitorr (laringe, coarde vocale etc.) pe
a-mi da seama care vocald este indicati pentru i,mpos-
care ii va uza, iat rezomanta supe'rioarb nu va funcgiona, tarea vocii tale.
sunebele riminind - c,u toate efortu,rile ficute d,e cintireE
- inliuntrul siu, f5,ri si depiqeascl ,gampa" (cu toate Inaintea fiecirreia din aceste firei vocale, vei articula gi

c6, va avea impresia cd emite sunete puterrnice de parcd consoa'na l, fiindcd are multi ,sonoritate qi aiuti ca o
trambu,lind rla trimiterea strnetului in rezoaatarii su,periori
ar,ddrima pirnintul").
Dacd totugi ar reuqi intrucitva si depigeascd rampa (gi B7

ac€asta numai ln cazul unei voci excepjional de gene-

86

ca gi la efectuarea unui atac al sunetului, car,e nu trebuie inaintea u:nui cuvint care €ste scris sub o notl ginut*
mai mulgi tirn,pi gi inai'ntea cb"rcia, penitru a-i da tirie qi
si fie tare, bru'sc.

CelelaJte doui voca,le o gi u,nu sint bune pentru vocea expresivitate, este necesar s5 respiri.
ta. Tu ai nevoie si-qi <deschizi> vocea, s; !i-o faci mai vfei ipreerufeqci tsuinriefosrpmirizi adteia,f.rvaogmmatttrieccaei
claril, nai str5lucitoare, .nu 8-o intuneci, Cind sunetele vocii
a$a cum aru ne- tale vor
voie cintire{ii cu voci la studiul fra-
atenua stridenta zelor, ocrupindu-ne gi de oonsoane ; ele trebuie si meargd
li se striLdente, ascutite, cbrara pentru a in acelagi loc unde sint irnposta'te vocale,l,e. in primul
de c6tre
timbru,lui li se ,rec,omandi,
u,nii profesori, sh fach exerciqii cu vocala o sarnt.
O dati. gisiti vocala care ,se potrive$te vocii ta,le, vei rind vei s'tudia operele cintate dupi vechea impos agie,
studia numai pe ea gi o dati vocea irnpostati, vei putea
cirntind si aplici 3n fraze ceea oe ai inv5lat cu rnine.
La irnceput vei inti,mpina ,unele dificultigi pentru c;,
farn, vocaliz.e qi cu celelalte voca,le oe s" .,ror imposta deqi vocea igi este perfect impo'stat6, in fraze suLnetels
automat in rn'ulalul vocalei i,nigiale. tind si m,eargd tot spre r-echea ,impostafie.
d..ieCziinfrlazvree.ilefimsutziipcianlep, eatui,mncpiosvteagi ipeug,tievaediaajournicgee
si sru- De aceea, p€ntru ca gi cuvinrtele sE aibi o perfeatX so-

culoare noritate, vei fi atent la p,ronungia lor tot astfel cum ai
strnetelor dupi cum igi ce,re sensul cuvintelor, fbr| ca fost atent in ti,mptrl exercigiilor cind ai stud.iat vocalele.
schimbarea culori,i sunetelor sb dbuneze liniei ,tale de cint, De altfel, acelagi lucru il vei face gi cind inveli roluri
aga cum gi-ar dduna dacd ai,stndia pe o vocali neindic,ati. noi, pentru ca buna sonoritate a vocalelor si nu fie
Orise prim su'net d,in exerciEii qi tirnv din f.tazd,
il_ vei ataca numa^i prin rlovitura de mai infl,ueingati cind intervin consoanele, mai a.les cele neaiu-
gloti dulce-rmoa,le, c,u
cate te vei o;biqnu,i pe misuri ae vei dobindi elastic,itatea tdtoare.
Cu voinjb gi perseveren!5 vei aiunge si infringi dificul-
mnrgchirlor toraco-abdomirnali qi cu ajutorul care nu sin indru-
respiragie exercigiilor de tigile rpe 'care le aiu numai cintil:relii natura te indearnnd
pe car€ gi le recomand si le in mali un bu,n deoarece
fiecare dimineagi. f.aci acasi de profe,sorr,

Atacarea sunetulrui nu o vei face deci pe o explozie si ci,ngi gregit ;i numai gcoala te opre$te sh cazi in gre-
qea,ld. laCiitnt'itmimpplavreeiqsitupdeiram?anTenotxahi iaga, fiindcl ln;u
qroaslper.iraOtorvieevi iofalecrnetXp,ricnaraec€fisutneeadiurnn'uitqocahrielorcotoarardceo-loarbdvoo-- nevoie de studiu se
cintd
;i
control.
minali care, p,ri,n rnigcarea \or din alard induntru $i nr I'n tirnpul ,exorcigiilor, 9i mai tirziu ciLnd vei s,tudia
i,nvers, expulzeazh exad, ,at?ta aer ci:t este necesar unui ftazele, vei fi aten't sE nu schimbi pozigia de bazh a
at€'c Tnoale. primnrluri 6unet cu care ai plecat la drurn ; binelngeles,
pr,imul sunet trebuie si fie perfec,t irnpostat, deoarece
P,r.in acest rnod de a ataca sunetul, ilaringele ,nu se con- sunetele urmitoare depind de pozigia in care a fost emis

traot6, ooardel.e vocale nu se lezeaz.6", sunetul trece liber
spre rezonatofi, iar aenrl i,nspirat nu se risipeqte in trirnpul
cintului. ln felul a@sta, coloana de aer sprijinitA pe dia- aces,ta.
fragmd erste ,totdeauna la di,spoatia ta, iar'sunetele
false, strid,ente Ca si aju'ngi sb emigi fiecare sunet pe acerlaqi {ir
precise, catifelate qi rotunde, ,nu,
sint sonor, desp,re care igi vorbesc trnereu, irnagineaz|-qi, cind

sau cingi, ci snrnotetre tale sin,t pe,rle de aceeaqi dirnensiutte
drepte, fhri, vibraryii ca atunci cind mugchii abd,omina,li 'pe o aS (firul sonor ar ti aga).
sint lipsigi de eilasticitate. Lovitura de gloti moale o vei ingirate a
Grija de a trimite sunetele i,n pozigia inaltd rezaaa-

folos'i ori de cite ori ataci prrirnul sunet al unei fraze sau torilor superiori trebiuie si o ai pe.rmanent pentru ca vo-

B8 89

€ea si fie auziti in orice teatru, oricit de mwre ar fi, sau d-oaB"taiineureinvIg'euenil.eesEa,cl eiinxnpsdlu,icnaiunm-d9uir-e'mpuiqieitrfide-edcaianorreirbudd.aeinrtecaealipu9uati $dsaei ingeleg
in orice loc, cit mai departe, atunci cind cinqi in aer
fiecare
liber.
cum a

Ca si trimili sunetul cit rnai doparte de locul und,e te orocedat din'prirna zi cind am inceput lecgiile cu el'
'--Ca *i." inbu".ntoplrvofo"si opru' teearafci opni$trtuiennst de fparpetguiol acs5e-lneusmaalei
afli, pe lingi celelalte detalii pe car€ 1i le-am dat, eju- lnJui .u de
ti-te gi
cu rrr*ina dreapt6, pe care o vei ridica in direcgia t;'i-Ai'ee-dr,;Ju,;,oJe;iio*ttt;ruiil,i;diiatii""t'.,utq;ra'Dt?g.iiitastdus"i"an"'"r"fziuaiaisiiatlt,,gileourlimdrnavo^ri.'eambpanpil"iqicrui,imo'neen-tfumlrtbevuc6i6isl.iliaeo,'adfcstrodeirueleqaotfosisupimuecanrpmoagmarubfxiaaes,uiilisnisanitfo-rpreac,rpdt€rimm'eserncoasastafuirc'egmrtuuesi.urclaonurcdlrieia'rcimopshErvesauucoDinmlrtrlteiaebrnqdduneesieanazaqi"ccaumeaiicot'zaadscdcrlueeeude;
{runjii, curbind-o de la incheieturi spre virfir.rl degetelor
(aga cum ar fi un arc boltit).

Prin aceasti mi;care, p€ care o faci cind treci de la un
regirstru la altul, pregitegti pozigia cit mai buni a sune-
tului ce urtneazl, <acoperindu-b atit numai cit
Acordul perfect diintre rezonatori gi sunetul este 'nevoie.

emis contri-
b,uie ca acesta din urmi si fie cit mai conc€ntrat, rotuad,
catifelat (nu infundat) 9i totodath clar, deschis (nu alb) ;
tevv"ooPrcrtbioir,iiitrmutemine)dec.l'e,Dleeiiel,nleasddcileggluiiuila'-cpraci'rtueco,efiamaevnsoeuouxatreilscerccas)huaiqsmmcciboacpaprumeealllmeisaguie(-n(a'areuE'melaualavpcpouiericmcnratdltlueuscnietedpva)noruueltedrmieevem(icatiuini'-
sau cum se spune in gcoala italian6,, (aperto, ma oopertoD
ideschis, dar acoperit).
Bineingefies, acest gest ajutitor ca gi obignuinp de a
'studia cu o consoani. aithtoare nu te vor preocupa cind

eqti in scen5, altminteri s-ar putea se t€ trezegti ficind
.ges,turi near istic€ sau vei diforma cuvintele care incegr
cu o voca16". team pe rind t'oate cele trei vo'cale.
O date voca'la aleas6, am trecut apoi \a celelalte exer-
Avea dreptate Danza ! Eu insu'mi am avut ocazia sd oitii pu care nu le p6rhseam decit dupi ce fiecare didea

v5,d artigti fdcind in sceni cite un gest aiutdtor care nu vtr"vfreor"oeazc,cbStueoaulate*tliiaezepnl6teiu.,ncs-,tlaaXunppdmthufoeitehresoirxetuer.eeomsdmcTtpuuuoisirctsranaeeatitiielnmp-ica,tr,ueeooixncdnle9meiu'aric.nacfesi!n\iq5'anogicifnl6miuemon"mr)aciutluait-lmisatcecelbiu'eaa9plmreairriocsdomenieumsiu-nctanuieinmita9iilieic(inmpien*lepolioarmcelscaarebtlnratsaeeitt-
se p'otrivea rolului, sau si aud pe un tenor - care inter-
preta pe Lohengrin - pronunllnd ,,Melza" in loc de
Elza I

Un alt sfat care mi l-a dat Danza gi de care am linut
seama, a fost acela de a nu privi la clapele pianului in

timpul ci'nd studiam cu el. Ideea cb ai de emis o acuti
sau supraacuti, de care nu egti inci sigur, sau ch ffeci
dintr-un registru intr-altul, te poate aduce intr-o astfel ucieolneecainpceirvfeoccati,leaas,uene, tie,loor,, pronuniam dintr-o respiraiie
de stare, incit atu,nci cind aiungi si emifi ac€ste sunete, u pe aoelagi sunet
nu le mai pogi rczolva favorahil. fere con-

soana I pentru a mi obi;nui si nu le schimb sonoritatea Ei
in orice fuazh le-as
Datorid bunei metode a noului meu profesor gi a sfa- ;;b*; fi intil'nit' ln felul acesla'

turilor sale si,mple dar pregioase, incepusem si emit cu ficind exercigii pe intreaga gamb a octavei medii' reu-
qeam si evit ,,pragul", care dupi cum am vilzttt cind am
ugurinfi orice su,net gi ajungeam la supraacute pe nesim- vorbit de el inlerwine in mod iiresc din cauza pronuntiei

1ite. I

u 9l
90 $
I

diferite a fiecirei vocale, pronun,gie c,are schimbi gi sono- Simgeam nevoia si impart cu publicul di'n patrie, de
ce;re eram legat inci de la inceputul activitigii mele -
ritatea s'unetelo,r. de pe ti'mpul cirnd cirntarn op,ereti - toate darurile do;bin-

Dupi etudii ind,elungate, vocea devenindu-rni omogenb" dite irn cei trei ani oit am stat departe de el'
am treout la studierea frazelor di'nd su,netelo,r varietatea voc$ai,lientqr-ioarbtvisnthice2i.d..ocbuinidnittrepgeulscmeenuelebamgaairdi ealceunsotqriliinng6e-
d,e culori rnooe,sar5, pentru a reda cit mai ireal ingelesul tigii, am Lpilecat spre lara mea plirn de incredere.

fiecdrui cuvint. Asdel, din toamna anului rgzr cind a luat fiinqi Opera

Reugisem deci si-mi insuqesc ,perfect cunogtingele noului de sta gi pin5 in mai 1911 cind m-am retra,s, mi-am
meu profe,sor. Conisecinla ac€stor studii a fost. angajatea
mea imediati la Arenele din Milarno pentrru open FiuI pdsbrat locul meu pe s,cena operei noa'stre, muncind cu
risipitor de Ponchielli.
Ajunsesem la o atit de mare siguranfd, incit atunci rivni s,i rnulti 'dragoste pentru atrirmarea artei lirice
cind cintam p,e ,scerne aveam senzatia ch am inci o ciat[
ati a voce, citi emiteam. Aaeasta era o senzagie fireasci" romine,qti.
bCiilnitddgsitilpaineingd,tei moinpaerfteac,tbsp'treehndiec,dosveobci,arle6,daei
cingi fdrh gtiint;, fird infinite posi- Am debrutat pe scena fl,oastri. lirici in rolul lui Mefisto-
de generoas| Si-ar fi cind 'fele din orpera cu aic,elas,i nume de Arrigo Boito, operi
situagia
crare s-a montat specrial ar ocazia inwhrii mele in ins|i'tugie.
studii se,rioase ; in aces,t caz, oridt Aprecienile unanime a1e publicul'ui au compensa rivna cu
r-ocea, sun,etele sint nedezvoltate" carre a'm munci't pentru t,ealizarea !'nea ca artist de opera,
retinute, nu au deci inte,nsitatea qi am,ploarea necesari,
iar cintul nu arre dezinvoltura pe care gi-o dd nu,mai s ataqindu.mi excilusiv de instituqia cbreia i-arn diruit ne-
gcoald buni.
pr'eaupefit modestele mele forqe.
Elogiile publicului ca,re s-a perindat in fiec.are sear5 Am abordat intregul repertoriu de roluri lirice, comice
in timpul celor noui spectacoile de la A,rene, ca gi cele ale
gi dramatice, progresind de tra ro1 la rol, fhd' sh mi limi-
cro,nicarilor mvzicali care mentionau in crornisjrls lor cali- tez numat la ceea ce invSlasem gi c5'utind permanent
tilile vocii mele, de asefiienea gi acel ,,Bravo Nicolesco, si-mi desivi,rgesc,studiile.
ai fatto un bel succ-ssiso !" (Bravo Niculescu, ai tealizat,
un mare succe,s) al dirijo,rului Tulio Seraf,i,n (care rni cu* Studiam in continuare dupi exerc,iliile invigate cu pro-

noqtea gi din spectacoilele anterioare cslor de la Arene gl fes,orul meu qi iu dorinla de a progresa cit mai mult,
care nu p)rea era darnic in elogii) mi-au c,onfirmat ince o combinam Ei singur noi exercigii care si,mleam ci se po-

dath c5" rnetoda dupd ca're arn crintat era ce,a 'adevhratd, trivers,c gla,sului meu,
cea per[e.ct6,, c,u ati mai mult cu cit in rtimpul spectaco-
Iutui nu simgearn ci tac nici cal mai rnic efort, vocea I-ncr,ezdtor in cunoqtinlele mele nu m-am a;bitut de la
dindu-mri impresia ci linia de aint pe care v-am de,scris-o mai sus, deqi unii
'mieseeleapp'orosaibpi€li singurd. deschidea o colegi cirora le-o explicam (daci mi-o cereau) se uitau
Confi,rmarea rnoilor la mine miragi de parcd le vorbeam in alti limbi.
igi flmi
carterl" stri,luoiti in s,tri^indtate dar, ,,fi*are om cu gin- $i ar,ea,u dreptabe. De unde si cunoa'sci ei metoda
durile lui" gi gindul meu... era in farh, unde voiam si fil!
alSturi de colegii mei care de aceasti dati se manifestau dupi care cin'tam eu.
intr-un teatru stabil, al nostru, proasplt infiinjat. Totuqi, arti$tii nogtri lirici din trecut, datoritit insugi-

92 rilor 1or vocale exc.€pfionale, talentului lor indiscutabil
;i inteligenqei lor, aiutagi fiind qi de profeso,rii din acea
vreme (care erau pregitigi destul de bine in comparalie

93

cu posibilidgile pe care le aveau la indemini) gi-au gisit, Proverbul spune : ,dach n-ai un bbtrin, si-l cumperi"
incetul c'u i'nceturL, calea cea buni a cintului pe ca,re- l-au qi legea firii es'te si invdgim de la cei cu mai multi
slujit cu mul e:n uziasm $i d,evotament.
Meritul. profesorilor, ca qi acela al elevilor lor deveniqi experiengi, f6,rb ca prin aceasta sd ne sim;im su evaluagi-
artifti, a fost cu arit mai mare cu c,it
ei au fost aceia care *
au luptat cru invergunare pentrru infiingarea prirnului_
Datoritd mecanis,mulu,i pe care vi l-am irnpbrtigit am
nostru teatru liric. putut cinta pini la o virstb foarte inainta,td fhrl rnici un
efort gi nu am avut alt; preocupare dec.it aceea a unei
Pini la infii,n;area Operei, artiqtii noqtri lirici, degi au in erpretSri vocale artistice. Ci tehnica mea a fost cu
peregrinat prin diferite formagii sporadice, av reprczent"t
cu cinste a,r a noastr5 lific|, iar dupi infiingare, au ridicat adevh,rat. suportul indelungalei mele activitigi, au con-
prestigiul institugiei din care au fdcut parte. firmat-o neznrltatele pe carc le-am realizatr..
Cea dea a doua generafie de artigti ai Operei a fosr
mai avan,tai atti, ca p,rima generatie. Ei s-au manifestat Nu m-a,m retras de ,pe sceni pentiru ci m-a pirisit
intr-un teatru stabil gi au avut mai multe posibilitigi de \-ocea sau re,spiratia, ci pentru ci nu mai puteam risca
sd fac eforturi ce mi-ar fi fos't fatale.
a se cultiva.
Gralie mecanismului de care pornefl€sc mereu, afl]
Un bun inceput de migcarc muzicalh ca : s,pectacole Ce putut cinta incd 4 ani peste virsta de 6o ani, virsti la
care un cintdreg nu mai ,66sfsgt€ cd ar mai putea cinta
operd, concer'te de 'tot felul, emisiu'ni radiofonice, cLntdrelit
nogtri ca qi cei striini care s-au perindat pe la noi etc. le- roiluri grele, de mare rispu.ndere.
av dezvoltat gu,stul gi calitbgile lor artirstice i,nn5.scute, luind Astfel, dupi virsta de 6o de ani am cintat rolul lui

din toate gi de la tofi ceea ce a fost mai bun. Mul;i Mefisto din Faust de Gounod, Kezal din Mireasa ornduth
din'tre ei se mentin qi astSzi cinstind, prin munci gi prio de Smetana, Pogner din Mae;trii cintdreyi de 'Wagner,

fnrmoasele lor calitigi vocale, arta liric6, romineasci. Figaro din Nunta lui Figaro de Mozart, kporel'lo din
A treia generafie de artigti lirici
la -deoediezdveol^tastreez, ip-utinav-, Don Juan de Mozafi, Geronimo din Cdsdtoria secreth
indemini toa,te mij,loacele posibile de Cimarosa, Don Basilio din Bdrbierul din Seoilla de
Ros,sini, Caspar din Freischiirz de Weber, Plumket din
du-se socoti prima ge,neraqie fericit[. Prezenta lucra,re este Martba de Flotow, Salamandra din Casanoaa de M. Daia,
intocrnitd de rnine tot in scopul de a-i aiuta. Voi fi fericit rolul tat5lui din Luisa de Charpantier, cele patru 'roluri
dacd elevii, artiqtii incepitori sau chiar profe,sorii de cint diabolice din Pooestirile lui Hot't'riaann de Offenbach. Iar
la vi,rsta de 65 de ani, am c,reat in premieri roiu,l lui Don
vor putea trage foloase din expunerile mele izvorite dintr-o Pasquale din op,era cu acelagi nume de Do,nizetti, rol care
im af.ara interpretirii rnai cere gi o vo'ce bine susginuti
indetungati experiengi. pentru a rcaliza personaiul din punct de vedere vocal in
pe,rfecte condiqii gi a face ta16 in ansambluri.
Dragi tineri cintiregi, cArora vi sti totu,l la indeminl
inci de la ince,putul activithlii voastre, culegegi de aci Toate aceste roluri au fost dramatice, lirice sau co'
ceea ce v; este folositor spre a vI gisi calea adeviratil
a cintului ;i desivirgirea artistice. mice pentr-u care nu ar fi fost suficientd numai sustinerea
Artigti 9i chiar profesori, fiecare puteti invefa ceva qi lor interpretativb, ci gi cea vocali.

de la mine pentru a vi completa $tiirnia cintul'ui ; oriciti 95

experienl5 ali avea, voi toli sintegi mai ti,neri decit mine"

94