Basu, George Niculescu - Cum am cantat eu

ln sceni, cintiregul conqtiincios este preocupat de e,mi- sa. nca\,-ifld habar ce insearnni si ai ,,ncrvi". Increder:ea
siunea sunctelor cate trebuie sb fie corecte qi frumoase, fle carc o aveau in ei mi uimea.
de interpretarea justd a frazelc:r, de gindl.-rl de a-9i doza Rataqii, mediocrii, sau de-a dreptul ridico,lii, erau con-
vocea in aqa fel, incit si rczolve fericit orice pa,sai cit
de greu, de grija textului, jocul pauzelor etc. vinqi ci sint mari arti$ti.
Asa bunioafa un tenor crezut ;i infumurat, cai:e s-a
Toate acestea, precum ;i convingerea cd ori cle cire intimplat si aibi un {rumos debut (nu cra lipsit de cali-
ori apare pc sceni artistul di un examen in faga pubti' tiqi vocale) umbla beat de fericire ;i se liuda ci el are
patru brrzunare la vesti gi ci in ficcarc buzunar ,,a bigat"
cului, c,onstituie ccea c,e se cheam\ responsabilitate nrtis' cite un tenor de Ja opera noastri ! Inuti,l si vA spun cl
in scurti vreme, din lipsi dc inteligenti 9i de o gcoali
ticd, car'e, cu ,cir inainteazh in carier6, apasi din ce lLr serioasi a cintului. ,,s-a curhgat" de voce.
saUlcn'-ulucnitdee-uin.u,bl,igcaesie,,pinafturmu uternaoturli"" din buzunarcle vestei
ce mai greu pc umerii sbi. ia irzeal5.
- au lnceput si iasi
Pentru aceea, artistul este obligat in viaqa sa parti-
Un alt tenor pe care l-am auzir in Galeria din Milano
cularS s6 evite pe cit posibil intimpliL'ile neplicure, oricc
zbucium sau fri,mintdri ctc., toatc acestea, in majoritatea 's9f efrluulbri'u:addd" uainrucltEaavDfaoonsu-tuleltmesaiisturaudltuiitindgeai rcpiaui te,,,,rcDniincie,qiunneucliltaoraepdfiirecaus"t;d,i,snoe
cazurilor, pot diuna nervilor artistului, fic,indu-l exapTer,et
dc sensibil. duci s-o vadi"...

Sensibilitatea cxageraiS cste dezastruoasi, deoarecc ad. Un ait exemplu de inconqtiengi este u,n tenor pe care
hileazb posibilitSgile artistului de desfigurare a calitigilor
sale reaie. U,n arlist prea emotiv in saen5, oste dezavan- i-a.m cunoscut personal gi carc tra virsta de 6o de ani se
taiat, el transmite ,nervozita'tea lui, atit publicLr,lui ascut-
apucase sd studieze cintu,l, trigind virtos din gigari duph
tirtor, ci't ;i celorlalqi parrcn€ri. {iecarc exerciqiu ; se inroqea ca racul gi scotea notele la
intirnplare, ,,cum o iegi. si iasi !"
lmi amintcsc de o paiteneri cu voce frumoasi cat€ era
Un bariton firb voce, care a studiat roiul h"ri Figaro
extrem de uervo:rsi in sceni. Cind ii sirutam mina (ala din Bd,rbierul din Seailla o viali. intreagb numai pentru
cum cerea iocul pe carc il aveam cu ca) era rece ca simrplul motiv ci-i intrasc in cap cd are vocc, a mers
pin5 acolo incit a incercat Ei o audigie la opera noastri.
gheala gi trcmura ca gclatina ; bineinqeles, imi transrnitee Desigur, a fost respins cu ,,mare succes", ce,ca ce nu l-a
si mie ncrvozitatea sa. De aceea, ori de cite ori eran:l der-erminat totuqi si renunlc clefinitir' la canto. Arc drep-

distribuit cu acea colegS, mi gindeam ci a9 fi fo,st mai tate imlianul cir.rd spune cd,,r.ocea e ca vinul, gi se urci
in largul meu sb am o parteneri cu o voce mai pu$in
ln cap I
fr.umoasi, dar mai liniqtiti.
tr--ln exempiu de obriznicic $i inconfticnqi am constatat
Una este si ai sensibilitatea care te aiuti sn-qi pui la un bariton din loca.litatea Monza de iingi Milano,
u,nde aveau ioc spectiacolele cu artiqti de mina a treia,
in valoare tcmperament'ul qi calitigile artistice (prir"l care carc n-aiungcau si-gi inccrce putcrile artistice in teatrele
redai stirilc suflctegti ale personaiului Ei prin care alungi mari. Dupi prologul din opera Paiatre, publicul, furios,
la s'ufletul spectatorului) qi alta este sensibilitatea exa. ;1 react;oflat... fluierindr.r-tr ctrin piin I Accsta nu 9i-a pier-
getatta, care dezavantajeaz,h orice artist gi care iqi are
cauza numai intr-o defecgiune a sistomului neln-os. i!r7

A avea nervii tari nu inseamni insi, a fi inconqtient !
Am intil,nit in viala rnea attiqti care, dqi nu aveau

nimic comun cu irrta 1iric5, i9i vedeau totugi linipti;i de

196

Id*i,""i,-iu"""-Iis".ta.""-"uttc^iX*.riu"ia,tm'jcot'.lteeipna".iuiinCtcn.ult"stel^ceqd:iaciia'maatfcpidthcnrieoilianftnbaciered'isfafosiisvrereeauinfamdvlicdeudnorqtpnceicuq9stuttiiecuiencpitmnnaout{ltibraintu(cSldiialncege'ucc.i oaloaaulnracrpietqe;rsstsviic'pettoiifuncnlnbuentesua'iienelrradrivetciatou:sutonrtrn^cr:'rPlc-e!9rre".lil incepu si cinte cu mine, sau mai bine zis, dupi mine ;
din ce vedea ci eu cint, el se umfla qi rnai tare.
no*rr, Aurel Eiiade, poveslelte, in volumul siu de amin-
Enervat, ii spun si mi lase si oint singur, deoatecc
"it"iil^rr"i-^,.rni"d;ti;ue-"r"sx;iu!"\r.trc.9i,i^oliuzizri,r"Xmpi,mruitaznitsicis"idaeternidrPuGooinmhmqeiieonnlrieig''.h,iseni $cctueaparhe]uincteoinsructaluu'msaa-taertri.iqiat"t-l-il-i rolul este al meu. El n-a ingeles qi ia alti replici incepu
din nou si cinte cu mine... de data astd qi mai tare.

Domnul $tephinescu, vdzind ci nu mai inceteazh, i-a

spus sb agbepte c\.-i va face semn cind va veni partea lui'

Del Coco ri.spun,se cd asta era partea lui.
- Cum, dumnea'ta nu eqti Del Coco ?
- Ba da.
- Atunci agtea,pt6" partea tenorului.
- Dar eu nu sint tenor, domnule...
- Dar ce egti ?
noqtri de frunte din acea vrerne' Enervat italianul rispunse :

dCiti,1utPtca.oiortaofp.ggfdJeoh,rsin;"oLrr$ar.odtmmeI:epneicnthrrni6i-nnlz,oteolscaozcocriu,,nodalnisups-cfsaieiicn'rnludvrdu-tabpttaetoacpnrtue,ocslromuilamlmucpoleatoirntezqrciuoictnonpiin$r[qtitnaiaiinidgmqiihnriboeiutzbooliaatprarn'ectteraha - Io sono baritono.
Am rimas cu tofii stupefiali !
de operi italiani ce se afia la Galaqi' supirat la culme qi deznidii-
Maestru'l a$dterepshiinneoscuui ,:
\,t,Rallaiimataingiciuafmm.'abpruiolv'taeensnttoelt$,$taei mcAiuarafelral taEcvldieaadlaeunGacabelauagsnitieteisntnteiomorpnloauprm:ccri5t: ,,Pii bine nene, cine-mi spuse
duit, ni se
mie ci Del Coco este tenor ?" Apoi i-a spus italianului
cd regretd aceasti situalie gi ci poate pleca inddrit, deoa-
rece noui nu ne trebuie bariton...

Se vede cX nici opera lor de la Galaqi nu sta pe roze ;
crezind ci se plaseazi mai bine in trupa noasffA de operi,
Del Coco se intris'ti 9i dupi citeva momente de gindire
D- etlloC-oncuo.l $tephinescu vhzind inflgigatea sa puqin artis-
se sculi brusc, igi lui o poziqie de tenor-eroic qi se adresi
mccstrului $tephdnescu, cu convingere :
tici, il intreabh; - Ma non fa niente... io sono anche tenore ! (dar riu
- Dumncata eqti domnul Del Coctl dc la opera ita-
face nimic, eu sint gi tenor !) - li incepu si gipe des-
liani din Galali ?
Signore, a fost risPunsul' perat c,iqiva la qi si bemol incit, cu tot necantl, ne-a ficut
- Si mldul cum se si ne tivSlirn de ris... De-abia l-am putut convinge cA
prczenta nu didea mari sperange' noud ne trebuie un teflor sadea, nu unul improvizat, cum
Degi
,rd"ee*pqrseie'zdrevonic*tianutuieslii-c$leteclpophn'iudnteuinscci uiinncrsseeazaluaracdb.aecveroeempaetEpiquiietce' haefmaci cofmagrall
credea dinsul.

Dupi citeva minute Dvein1eC$oicdoo' mStnriunlqi$itnephiu5r'unel spciuanEui l-unie' Un exemp,lu de incongtien!5 9i de lipsi total5 a sim-
pe noul tenor lului ridicolului a fost in vremurile trecute un alt cintireq
p."zinte al nostru, un bariton ce nu €ra lipsit de calitiqi vocale,
i"... o ptobi inaintc de a repeta pe sceni cu orchestra" dar cane, din prea mare pasiune pentru rolul lui Otello,
s-a ficut pe'ste noapte pur qi simplu tenor. Or, se stie
Eu |,r.^m pe aEcnttuiclu, iroinlutlii,bamriatorneunluei,-aqifolastrempliircaaremae.acindde ch trecerile de la un registru la altul necesitd. indelungi
inceputul
la
lvl

1S8

studii gi se fac nurnai cind vocea a fost greqit clasatd avut niciodath, iar n,orchestra" era compusi de obicei
- oeea ce nu era cazul la baritonul nostru' dintr-u'n pian, iai uneori, in oraqe mai n-nari, angafa qi
inilial a
inchipuiii cred, curn cinta el rolurile de tenor, un flautist, un violonist, un conlrabas gi bineinleles un.'.
Vi
bcpiarrirmoitroulnl,e.csaFdzatu-pprteiuelastctueincceoir,mt dcpailnerttamdoeindous,ael lb,triitdrieidcgoeisl tairncue,ecana-raaervsofeiciinifofd6se-t di{ior.
oo*ptomi,tea, in acea vreme' mdteatp idee a
,n"i oper'e rominegti pentru care se lupta atit' I-,a Bucureqti cinta duete din opere cu sogia lui ; cu

toate cA auzea hohote,le de ris ale spectatorilor, totufi nu
renunta la ele.
liqr infii'n- Uneori, intrigat de ,,lipsa de atengie" ce i se da, ie$ea

garii rla,intream: -p,,dOb9sieirnvdcigi,nuant iai ddrienstrae urmitoarele
Cu toate acestea, p€ntlu cd eta cunoscuti mafea sa publ,icului se amuzi 9i cu-
pasiun.e pentfu muzich, a fost sirnpatiza qi tolerat, iar fac
s,pecta ori
glurne ce nu sint per.mise int,f-o sal6 d.e concert i ot, o
cum in iqa-zi'sa lui ,,trup6" mai cintau uneori 9i arti;ti sal5 de concert trebuie si fie un templu, nu o cafenea.
talentagi (care p'ini la infiinjarea operei noast're erau ne-
voigi si peregrineze prin diferite formaqii arti'stice), acest Prin urmare domni,lor, cui nu-i plac.e,; n-are decit si treaci
pe la casi s5-gi ia banii inapoi..." Apoi dispirea in re
cintdre! or,iginal a avut torugi meritul de a fi arhtat, ptin
spectacolele,sale, ci avearn qi ele'me'nte de valoa're cu reale culise, mai indigna,t de cum apdruse.

p-doe,Asse,irbhtiluiiotr5ungneioesd,,ecruemtu$ain€naifBesusEtcauarerdeuginctitir9-puiuni;nbtleicpartlorauvitnsectaaiebtri,ul.u, npdeentfriur'ecal Bi,neinqeles cd nru se gindea nimeni s5-qi ia banii irra-

poi qi chiar dacil ar fi vrut sd-i ia, nu avea de la cirre,

fsep€tu.cl,taocroigleilme dael coupmerei rqai ucopnroeezreteitleatean, uanrfnautezad'redeinl, prin cici nu se vedea nici urmd de casier.
pli'n
Reolama qi modul cum in,telegea si intqrpreteze rolu-

auditoriul. rile lui gi ale celorilalgi parteneri, sint de necrezut astizi
c,ind olice manifestare se desfiqoari in cadru,l unei inatte
De obicei, afiqele sale incepeau aqa i LONDRA,
PARIS, VIENA, CONSTANTINOPOLE, BUDA- qinute artistice.
PESTA, MADRID, BERLIN, BUCURE$TI etc., etc.,
S-ar putea crede ci exagerez vorbind de acest bariton-
apo,i cu litere marri: TOSCA, AIDA , OTELLO' tenor din vrernurile trecute. Nu{ pomenesc decit penlrtt
faptul cX avea ,,nervi tafi", atit pentr,u el cit qi pentru cei
Cavl,rrnrua RUSTICANA, PAIATE, BoEMA, care nu-i aveau de loc.

TRUBADURUL, SAMSON S1 DALILA etc., sts. I{t- Cite nu inventa ac€st cintereg intreprinzhtor gi neobosit,

,m,etre dirrecrtoru'lui de eceni era chiar n'r.rrnele lu'i, dar soris care din d'oringa de a face ,,operd" cu tot dinadinsul, re-
curgea la orice mijloc.
pe dos, adich aqa cum s-ar citi de la dreapta la s'tinga. I-a un spe,cta,col dat de el intr-un orag de provincie,

Cind l-am intrebat de ce-qi scrie numele pe dos, mi-a a anuntat pe afig cb ,,clopoteie din actui T a7 operei Tosca

rispuns : ,,As,a, ca s6-l popularizez qi de-andoaselea". sint aduse cu mari sacrificii direct din... Mi[ano".
In general, spectacolele lui erau 'intitulate ,rSelecliuni
Critica pe cate o fdcea artiqtilor care nu se produceau
din opere" fi erau cintate in costurne. Pe sogia sa o avea
eA parteneril iar cind reufea sd angaieze unul sau doi
cintirefi, se avinta gi ln spectacole de operi, in care cinta in'.,tr-Lr'pa sa", nu supira pe nimeni, cici nimeni nu-L lua

tot el rolul interpre,tulnri care lip,sea din trupi, incercind in serios.
Convins ci numai el se pricepe cum se cinti o operi,
si-gi schimbe culoarea vocii, dupl cum cer'ea roiul. ar fi fost foarte greu s5-i s,coti din cap ci nu are dreptate.
Atunci ince,pea hazul repreznntafiei. Trupb cornpleti nu a

200 201

lntr-o vreme, nu ftiu cum a aiuns la Paris, uildc o arie intr-un alt spectacol, un spectacol insuficient pre-
gitit, un spectacol in care c distribuit pe negindite, r.rn
aproape in fiecare seari asista la spectacolele de la Op:r,r

Mare. Instalat la balcon, utmirea cu alenfie reprezefltalia, interprel care inlocuieqte pe un coleg cu care nu a repetat
artistul qi cu care nu ;tie daca sc acordi vocal gi scenic,
iar a doua zi scria scrisori directorului operei franceze, o fraz\, mr-rzicali sau o arie mai dificili de cintat, o nota
criticind spectacolul ;i dind sfaturi gi sugestii de felul acuti sau suptaacutd de care cintirequl nu c prea sigr:r,
curn tre,buie procedat in viitor pentru ca ,,opera" si aibi obsesia unui spectacol anterior nu prea reugit, o obser-
\,atie nelalocul ei a dirijorului sau regizorului ficuti 1:r
o mai bur.ri reuqiti... I

Exceptind mania sa artisticd Ei obsesia ,,marilor" sale repetiqie, o intimplare ne,pl5cuti fie in ziua reprezentagiei,
tie cu citcva zile mai inai,nte, o atitudine ostiii din partea
calitigi voca,le, era Lrn om blind qi de o bunitate nein- r.reunui partener, o stare pfoasti a sinitigii etc., etc.
chipuiti I avea mare griji de ,,anga1aEii" lui iar inainrea
plecdrii in turnec, vira in buzunarele costumelor covrigi
care, spunca el, ,,sint o hrani ce nu se strici Ei cine gtie.'.
prind binc la nevoic". Oricc alt lucru in iegituri cr,r celc pomenite mai ;us
il pot obseda intr-atit pe cintireg incit, intrind in sccni'
Cind incasdrile turneului erau ceva mai bune, cumplra si nu mai fie std,pirn pe el 9i astfel si nu mai poath avea
o buni cantitate de cirnati, ii frigea in lurul forga gi curajul de a infringe emogiile inerente rolului pc
lui artiqtii, ii impirqea fieciruia cu s.i adunind care il are dc cintat.
Alteori,
voie lpni.

fierbea o oalh mare cu macaroane qi proceda la fel. Cine In acest caz, emofiile nu mai sin cele obignuitc, elc iar.r
se angaia in ,,trupa" acestui ,,diroctor" qtia c6, plecind proporqii gi artistul alunge si fie stipinit de ,,frici", d':
la drum cu el, daci rdminea nepl6,tit, cel pugin nu risca c€ca ce in limbaiul nostru actoricesc se chcami ,,trac".
Nu pot spune ci am fost scutit de cmotii. Toate rolLr-
si rimini nemincat ! rile pe care le-am cintat mi-au produs emoqii, dar numai
Bietul cintiref trubadur, despre a chrui viaqi artistici
s-ar putea s'orie c,iteva volume ! S-a niscut cu pugini voce,
in ziua spectacolului. Erau emoqiile artistului care de
a iubit cu pasiune muzica, dar n-a ingeles ci felul cara- fiecarc dati doregte si fie corespunzitor perso,nalitiqii
ghios in care fdcea el operi nu mergea nici chiar in acel:
vpruetemau!ri,Ficininddu'nfieccaazreaspeartme,a,tnoit,fueqsitaiuobriict ugmi sgimi ppaetizuant,dea sale artistice, ceea ce este cu totul altceva dccit acea
trici de carc sint cupringi unii artigti cu aiteva zile
inaintca spectacolului. lnsd, din momentul cind intram
fost lisat si-gi faci meseria a$a cum a inge,les-o el, crici in sceni gi cintam primele fraze, imi dam seama ci

a tinut la ea mai mult ca la orice pe lume. dispr-rneam de mijloacele mele vocale de carc aveam
nevoie in acea seari qi incctul cu incetul mi Iinigteam
Ei, dar cit ar mai fi de scr,is ,d,espre cintirelii cu a.$a-
ziqii ,.nervi tari" qi care nu-gi dau seama de ridicol.
* rdminind nurnai cu acea uqoari emogie care aiuti artis-
tului si dea viagi rolului.
Oricit dp complet ar fi un artist, nu poate fi scutit de Mi s-a intimplat si cint spectacoie in care emogiile ;i
nu md pdrdseascd pind nu mi vedeam scdpat de vreo
emo.tii in mo'rnentuil cind apare in sceni. El igi db seama .rrie sau vreun pasaj mai dificil ce venLea dupi alte pasaje
grele, dramatice. ln
ci succesul operei in care cinti depindc intt-o mare mi- in a$a fcl, incit

surEbm9oi qdiielemsijeloamcaeliedsaatoler€asrctisqtici ea. ltor canze : o emisiune in diferite lesituri aceste cazuri, inri
vocal5 mai puEin corectd, o proasti dispozilie vocal6, un dozam sunetele
nu alungeam la
pasaiul care mi obscda cu vocea obositi. Pentru
,,sisiit" riuticios venit din sald dupi ce a sfirqit de cintat rceasta recomand dc fiecare dati in aceasti lucrare ch

202

tcmelia activitelii unui cintire! estc studiul perfect ai _ O aira operi in carc avcam cmofii marr a fost gi
el in sPoonoea.jsetirdileia,bhotliicHco-t'lmLainnndodref, Offenbacib.
vocii, cu el sceit'indveinggreuto. ate obstacolele intilnite orice Coppelius, Cele patnu ,per_
pasai, ,fie Dappertutto qi
Cintdregului de operl ii sint rezervate la orice pas Doctor Miraool - erau pe vremea ,mea oiniate, mai in
surprize. Uneori chiar frumuselea cintului gi mulgumirea fildtnnoieacairintneercntdeecainpeidlunaestttrueuasclneiliennmp-tooauruatzmiicsnianpcveliienncs,tgtcadaeceeotnol.isd,riinocageivueionrabt;mestratpeocrmotcuil,oi;gcicieuillaecv'afopieca;eictraucdrueermoblauaascrq.it,
de sine te indeamni si dai mai multi voce decit e nevoie
gi, forgind glasul, fiLi s5-gi dai seama rigti si devii obosit

tocmai intr-un pasai melodrc de bel. canto, i'n care vocea

trebuie s[ fie ugoard 9i odihniti. pasaje. ln aria cunos- I, lesdtura muzicald, carc diferl de la act la act, cerea
Mai toate operele au asem,enea si-rni gradez vocea concomitent cu desflquraraa acliunil
cuti sub numele de ,,r,ondoul viEelului de aur" din opera I

lkicA Faust dc Gounod, pentru a demonstra vocal momen- scenicc, pentru ca in actul III (unde gesdtura drarnatici
alterneazd. cu c€a lirici) si ajung
tul psihologic al acjiunii (diabolismul lui Mefisto) tre- de la rinceputul spcctacolului. cu aceleagi forle vocale

buic si dai intreaga putere a glasului qi daci nu ttii s5-l gtAc_hcriucei:iticPleiugiai.nipi.ds_dratd:(oi,elefnielnmisncaciaiuarsgumrntttapceeeogra.inirna1.ud)isarnseupoelcueannoluell1idenvc9cegzort6rdiiiere_vi1u,ic9alcfpu26rlo7eit,i,mrlsiadn.telrtusnmecleiasepcrcileine"nmncqttaetireritrudniceentega,esltn,_eeiunnpmi,gzsueiaidt_eiefnrgaiaiailetfcleiucuxtnrernreacor_a__--.
conduci, rirsti si sfirgeqti a,ria in aqa fel inc,it si nu pofi
de frazelor ce urmeaze imediat nuan{ele indicatc in

partitu16.

O alti sceni din aceeagi oper5, unde trebuie si fii
at€nt ca si nu picrzi calea buni a impostirii glasului, este
aceea din bisenici, unde l4lefisto blestemi pe Margarcta
tnmiiacgannuuuaumteclci,rNt.mueirc.tttproruielreoerlnliinearroaugrotuaiscmntietutrzmaaicpnpnogamorrrtoibi.risumnnealifnu;eoincfermr,auvibmalleietiurqaerclsyitnllaeait2tnnsafr6aiiiediunc-qriacc9ctm,dioue2t;edil7mraInscudbtiuusaporirnciirr.imEdo'm.cn,iteeanamcalurreaft.eiiigienomCdepnag;aui-eernaiam,ei-itrramece.cc;uuaS6auammrpil'mcOmn;rs;ogsgep;uivemi"irc.lova;arcj;c*imieri;at.mi;inutmiinrnotnoatn1ermqioi_,imu.abi,itannruaiurt;seili__in_tli,i
cu cuvintele : ,,Margarefo blestemati, fii blestemat5..."
Aces't€a sint scrise in registrul acut ,si trebuie si fie
emise cu inter.rsitate dramatici. Ultimul cuvint al frazei,
in care culmineazi blestcmul, este mai mult un rtri-
git puternic, de aceea el trebuie tri,mis neapirat in rczo'
nanga capu,lui, al'tfel rig,ti si nu faci un succes din cu,nos-

cu,ta serenadi din scona ,uirm;toarrc, care este scrisi pe ilin,ia

de beL canto, ar frazre, lince irnsiniuante gi totodati c,u
note extrcme acute ;i grave, pentru care trebuie s5 ai
vocea odihnit5.
dri'eneliIemnaaacimeinm!tieitrsedemcbuiatreaiaun,tsriaiarsieninrsucipaeir,ningi gug".iut,io*nitn*grtuium'oup*suicnl apctpiit,ltcpuinirctiiaom.aa-,
Togi cintXrcgii pe care i-am auzit in rolul lui Mcfi;to
erau obse da1i, in timpul spcctacolului, dc griia aoeste i
serenade, grif5 pe care o aveam ;i cu, cu atit mai mult

cu cit vocca mea era o voce pur dramatici. Pc Gheorghe
Folescu ;i Sigismund Zalcschi, cintirefi indicagi pcntru
Mefisto - pasionali fumitori - abia dupd ce sfirqeau de tmr€uPcleugabumlmic,uintl.rdnlvualpiolabsusedearvpaldarnfeeeallinccigabte,galiaiu;nidaietnultereb,cuderairrimlecuipnsruieneacraadrmue-
cinta't buclucasa serenadi, ii vedeam fumind prima 1or

.tigari din ziua aceea.

204 205

f*':.f;ic;"c";e'ot;a;rnu;"iqlrit"eiiae"lain;gtut;e,ai'ftcladt.elc;n,uu,;st*taee:m:r"dn1iinsni.a"ispnc"ogeilXnihtbe,in'tgi:ne"'u;!;iveddienamspdi-ri'ei-lt:-c.^'i,td1o. a1jnm;.:e,,*n].Ht1c1al':r:je;i cirumul ltaliei unde eram co,irvins ci voi reugi si sc-a'p
'"'ff;";";;J;)-i,a, iill'iii";"iTuinneiesclu9i.,z1ia7'rJc;do;unl?pce:["ro#tu%rltiit"""-a:tl"J'urnp^out,"uttiitt,n' acmcr"aoraampri.ip"ll.dausinni.iiarl{toaasrdccheao' naGainpueioo'diriqginie: din greul impas in care mi aflam. Acolo aveam p€
'" fi;;;;.;anift'ta'iiu din vara acelui an' am constatel:
r.n"aqiite pe care le simleam bunul meu ,prieten gi profesor din Mila,no care eram sigur
ci vocea imi era r.,qou;i, iu,
;. ;i;; :;;:f ff;',*nijio;e,;;mi inLea' "cSpuc.aa,l:attl.t;'I.om"s:c^ani;in'jil;mi-a comuntca t- cb pot st3i n'irli ch mi va aivta s5-mi recapdt linigtea doriti. $tian'r
c*tsaeseioed;"o;lIpsivlmir-$nnir;asuibaiA;eanreoi"Asoi;dtnsfaesrLur;tsm"eiceetespcvudlluiaiosrdti.a,etqzee,mtipno,.lecinuriiaJfDpsmecsv-.papoq.ftimmeilfpecigr"oeieeinc;urnedtuan.ai;ciaicrerdrsno"eoidfd.aadiiaaiiu.qabeinsioin,ecaitacinctns,tl-omemrrcnocc'aicta.c"ui'ocaaar,tntnrbcA",ditol'"eusetrtgortadedozeiip*ntmtasacunco,eat."gt'lniu*reu'oci"a;ueliIldLiiii''ra*tacse;odlmiftii'gqo'e-tn)lnJttit"'pipene;eA'nc"p'ct':l'a"ecd""itsiinsu"unolctiu"Arrit""thdtim'id-iis"en]ppneO.ttepu-g.itddopitll'b'rahnncPineaiaoiath-ianilrsincnnuttlpceimeiteisbi's'uccfiitera'"nfacnestit"coie'art'qo.uaenda-"pfrilc!cfanoaniitmpez^ie-li:hunlrtoonms.mauavc*tnrelse.sldtt'uesaoi.t.nlccriissd.iipna:al1ioafum'clcyeicors3uaislltfeicmtol1Xtt'5cacsaprea.allniaApt,acit1conerr:ivs'"dneeslfn"mun'iacoorpctnaaimcdlnt'draausnstrphavepioalucen-apcriueoooiarfettnriaelc1ecetiaftmaaenstc'9ohuirsut,ramt2sairgacsspinere1drfbtgdreto^[\elreeasnl;-r?uiidnicpunadeaptn:nr'!remcetmaumt5asf'eprta:vdi^pmanecleiraatuolrr:niueeli-oi'-enl-ir't-u ci vocea gi nervii mei greu incercaqi se vor reface numai
prin noi studii gi ci numai astfel r.'oi putea s6-mi continui

cariera intrer.upti atit de timpuriu.
intr-adevir, dupi citeva luni de studii ficute zilnic

dimineaqa gi dup5-amiaza, pcrseverind cu o voinli de fier
pentru a-mi regisi calea cea buni a i'mpostirii vocii mele,
triind intr-o atmosferi de liniste gi destindgre, ,mi-arn
recipitat increderea in mine, semnind contractul cu tea-
trul La Scala, unde urma si cint in primele zile a1e lunii
aprilie r9z8 rolul inchizi'torul'ui din opera Don Carlos de

Verdi.

PinX la inceperea repetifiilor, am profitat de ocazia
care mi ,s-a oferit de a ci.nta la Monte-Carlo, unde arn

primit un angaiament pentru rolurile Ramfis din Aida de
Verdi qi C'oline din Boenza de Puccini. Prin spectacolele

de la lMonte-Cado mi-am verificat buna stipinire a

nervilor.

Din picate, o neglijengS personalb mi i-a zdruncinat

din nou.

lnainte de a pleca din Milano spre Monte-Carlo, utl
prieten irni atrdsese atentia : ,dach stai mai mult la
Monte-Carlo, ia sea'rna la intoarcere, cici intre prirnhvara
de acolo gi c,lima umedi din Milano este o mare dife-
renli ; toli milanezii care vin de pe coasta de azur se

resimt".

Parch r-a fost gura pociti !

Schimbarea brusci de tempe.ratur5, la intoarcerea in
Milano, mi-a fost fatalh | trn urma unei rbceli pe care
n-am luat-o ln seami la inceput, am contractat o gripd

infecgioasi din care cauz\, am fost nevoit s6 intrerup re-
petigiile atit de promiqitoare incepute la teatrul La Scala.

Boala grea de care am suferit a l6sat urme ad,inci in

organismul meu ; abia mi mai puteam gine pe picioare.

flecum sd pot relua repetiqiile intrerupte.

2tt7

2Ci6

dlstcieup,iiead];i;MlxfturJi.eia;'miCaicA"p;rt;rioRit"humn;oarl;.s"cirr;utnaenpi;,cec"t"".r"rivg"ele,fcesr""e;a;ila,turnon.;Lrti.a;c'erl1i';l"incid'u"ao'asetiplt;,;scv"'aegtt;i";;iiciaiil^-"tneS;-lisedunrl"u"odtcsPcineurlbecirnaqmrplplnascadoaemol.aait--tnd.zlorlJanilpegilele.icaapocc.airnaaieetintoinrltvtn,uo"iamiadiidl'o'att,n^-"upaid^""uaml-rt'tJD-o;l"mteiiritm*a;'i--i"caipa'"a:Jsniunultipmn-zu*aiipi*;iiittvinmunteue;eli-'uaro;irartildolh"ruaodrop"ieeipt'n'ci"ufinpuerru"?gzuiecit"tomtiots'at!itba*ercnlo'irtt'ohquCiuiartcae'siii"cpmi"rapilnitnn^dtiel'os.izaetnneue1naasidvisba.ctl-etmetctbicei9rthql.ired-ra9tcPsiim,sivsiegndn-:driliteoaudintu:eiaficii-a'nivpn"ffaapm'lbilciai-ii!nrzf'scsthaicpsdeun6DltipiiEagatas'mtnruadru-otuairtaiaedgpanaaazdnt$lv.eic-iitaruerntriaioptienecrntnvdannmr-'peiaeoottun1sitrmnrcmlaiida-i-untnmar1ecuomatslcnElt;to.plsaaaa*tiai.ir'nriti!t'''"-i-: Nici un cintireg nu trebuie si uite ch fdrh o perfecti
snru"oiAlg"tact.i.ente,sq'a"tiu. maiPcmuotiirtvniitsutapnatucaenutaerdncoclceciigtaoinvrruatiimsiatanpliiii'rsditcrae'tzoErqlitiimaliuz-aii sinitate nu se poatc face carierb lirici ; consumul de
o mar€ rccu-
energie depus de artist in timpul cintului estc comparabil
mi-am putul cu ccl al muncitorilor care fac munci grea.
scos din cap
Emisiunca, kazarca, pronunfarea, interpretarea ideilor
iii'hud*n"ne-ci;I;l^ece;nnilra*ve;c;fi'snf"ddi,t"gxii.irnn,iqinrauidtnvctiorn,eti,aqoa.mis.cfmtoapeuncrlfntacclbc,cu""ralda,*ersidnaiiirnileuiim,uoleurulifbneiitin#csrifemeiirncn9smucilieie'eql8os., iruimi9aninniicrie-eetpauiur9nircrrnnitmerli€fvuaaiuzeinil.nocdatiupctcareodnnncrpoeuboucrnu)li'rcm-nl1aue9t. i-ar5'nat5eomus'alpc--nsamtrnrtimanroii{ muzicale ccr artistului nervi sinitogi, dar nervii sXnito;i

p'tr;-re-;ii;rcAstios;t-m;iit;.dea,pinnodi-rci.alneriietpptareionmftceeaes'nra'ieqe,i'olnEenu1amedt aamsiuinapitienunprteamrucaleaaraersagintimdtluicurcilrtoaos'frraepitneutcrurioiotlureacrdoi9ririi l'ru pot fi decit intr-un corp sindtos.
Dc aceea, in afan igienii propriu-zise a vocii, cinti-

repl mai trebuie ,sb-si ingrijeasci intrcgul siu organism ;
aparratul vocai, atit de sensibil prin insdgi alcituirea 1ui,
devine qi mai sensibil cind irntervine o maladie.

Prin ingrijire, aga curn am mai pomenit, nu irlEeleg o
ingriji.re exag,eratd. Am intilnit destui cintircti care exa-
gerau, ocupindu-se numai de ei, de vocea 1or.

Obsedaqi de aga-zisa ingrijire a glasului 1or - firi sl
aibi nevoie - isi maltratau coardele l-ocale sensibi'li-

zindu-le. Beau ceaiuri fierbinqi, ficeau inhalagii, se badi-

jonau in git gi in nas cu fel de fcl de medicamcntc carc

mai de care mai ,,,rniraculoase" ; ba, un tenor spaniol
carc er^ la Milano pe vremea cind mi aflam gi eu acolo,
a bXut o sticli intreagi de gudron, convins ci ii face
vocea,,c1ar5"... Bineinqeles ci dupi aceea a aiuns la

spital.

Am mai intilnit $i dintre aceia care triiar-r in cam?re
mult prea incdlzite qi nu deschideau geamul de teama

,,curentului" ; sc fereau dc apa rcce, atit de bineficitoarc
organismului, iar cind ie;cau in acr mai rccc, abia atunci
contractau o vcritabili rbceaIS. Nu mai vorbesc de acei

care exersau toat6. ziua sprc a-qi ,dezvolta" vocea.

Toate aceste exageriri care le sensibilizau organisrnul,

se datorau numai faptului ci dorcau si fle permanent cit

mai ,,bine in voce".

,,Bine in vocc" nu pofi fi ingrilindu-te exagerat. ,,Bire
in voce" vei fi numai atunci cind vei cinta dupd o per-
fectri tebnictT cocald qi cind vei duce o viagi ragional5,

cumpitatd.

pri,n carc a,rn trecut eu insu'mi' *

-l4 c..2707 209

208

' Tracutr se marrifestb in cele mai variatc 9i multiple decit. arunci cind schimba cadrul in care era obiqnuit si

-forme. cinte.
Ur.f. D,e altfel, nu este primul c^z pe care l-am culloscut'
sinr puqin pericuioase, altele de-a dreptul dezas- lntr-o ,stagiune a operei italiene la Bucurcgti, primadona
R.osa Caligaris Marti a fost cuprinsi de trac in timput
,r";;t;; toate in funcgie numai de sistemul nervo's atr

artistului. cintirefi care, deqi nu erau indispu;i c-peInctaacnoululluI9i,zoia, rafrleinpdreuz-emnitalfaia a rtrebuit se fie intrerupt5'
erau cu- Milano, artistul Petrovschi,
Am vXzut destui trebuie sb' apar6' in public,
vocal, fost prim tenor al operei imperiale din Petersburg' s-a
la ideea ci 'hutirit sX audigie la
faci teatrul La Scala in vederea
"p^iirnoneri"mSgnrsio.gizc"ipieonerdrn;au,De5nl,'agetdrld-aianaAecs'";luLecllluxi.rslaiicirsunie,e,dgfnernrua-.-amaiFnromcsfuriaanroilr-tmuaaiar,vetu-lmnoattauciildnufeciribbanfrouidaustqlutterlsae-ssubo5ziuu-iftiiaaoficaniscic'iioloDidpnvaeaticrnrtSea;t' unui angaiament. A cintat aria ,,Qucsta o quella" din
ln .rn.i. cazrrl tracul e scurtat activitatea unui artist' Rigoletto, adicd ar fi trebuit sd o cinte, fiindci pe la iuml-
tatea ei, picioarele au inceput sX-i tremure ; emoqionat
in altele a denaturat cornplet vocea Ei calitigile artisiice peste mdsuri, a cer'ut comisiei care-l audia si-i dea voie
si intrempi aucligia pentru citcr.a clipe, spre a-9i linigtl

nervii.
Macstrul Toscanini, care se afla in comisie, ingelegltor,
ale unor cintirefi. a agtcptat linigtirea bietului tenor, care dupi citeva
Nu rare au fost cazurTle in care cel sti init de trac a
1a bun incep'ut sI mai urce treptele scetlei' miinute- a inceput atia c$ mult curai. Exact in locui in
tenu1llat de cintir'e1i cu voci care s-a oprit prirna oarb, s-a gi
frumoase care dtn cauz-a poticnit insi a doua
Am auzit oarh. Zdrohit de emolie, a chzut pe scaun' cerindu-1i
au plrisit 9i simplu scena in miilocul actului'
t-rat.acuiiliuii in s.hi-b, pur 'scuSzeea, rfae,niant,ticlniinnduum{ aini poate continua ! mi-a spus :
te [i avut voci excepqionale' dato-
fetx nervilor sinlto;i, au ficut car\erl Galerie la cafenea,
riti bunelor studii 9i a ,,1)oisprezece ani am cintat la Pe'tersburg nenumerate
inaintea cclor cu voci frumoase dar cu nervii slabi' opere ; in Anglia, de unde vin acum, am dat multe con-
Acum treizeci gi cinci de ani, soprana Elena Ivc'tly cer:te si n-am avut nici un accident, ca pe ,,b1estemate"
(angajata operei noastre) sirnlind ch emoqiile o cotropesc asta de ,sceni a Scalei, unde, numai in faqa citorva ra-
rneni, m-am ficut de ris" !
gi ci nerwii 'nu o mai aiut6, a sim'ula-t- un leqin chiar in Sfdt'uiesc pe artigti ca in timpul spectacolului si nu se
ii*p,rl cincl cinta arta Sentei dtn Vasul fantomd de
'Wagner. gindeasci la num5rul actelor, sb se autosu€lestioneze cA

T"enortrl Mihail Nasta, de citc ori venea in .tarh 9i eta n-au de cintat decit un singur act. O dati terminat aclul,
programat si cinte spectacole de oper5, avea trac' Fiind nr.rmai atunci si se gindeasci la urmblorul ; intocm{ ca
dirti-ibnit o dati in Aid.a, in dimineala spectacolului l-a atunci cind ai de dus o greutate mare - o pui mereu !os,
apucat un sughig nerYos car€ nu l-a pirisit decit dupi ce ingelindu-te ci ai din ce in ce ,,tot mai pufin" pini la
sla anuntat c5. reprezentatia nu va mai avea loc' Dupi
citva timp, stabiiindu-se definitir- in fath, a fost ango'jat destinaqie.
ia operu noastr5. Aci, ficind dese repetigii cu partenerii,
afavmuiltia,rtirzaincd.uA-sceeacsutateinasterualm9niScucpi utbrlaiccuul lnnosutrtitn,tenr-vaenmeaai Aqa-zisele ,,audiqii", care decid angalarea tinerilor ar-

tiqti, sint, di'n cauza tracului, adevirate chinuri ; dach
{n toate meseriile ,,.doui Ei cu doui f ac patru", in cint

nu face tot atit qi cu atit mai pugin intr-o audilie, unde

tl0 2tt

cel care debuteazh n.u poate face dovada intregului siu Barba gi mustigile care se pot dezlipi din cauza
talent, d\n cauza tracului.
Penttu artistul obi'qnuit cu scena, linigtea estc iir transpiragiei, constituiaiu qi ele una din grilile mele. Daci
ci 9i de a'i'earn de scos p6lhria, primul meu gind era si nu o
bfuunncafiestnuduienruemaairodleulubiu' nDaasctair€aratisntuelrvinilotrrl sbi, ridic srnucind-o qi sd mi asigur totodatd ch la ridicatea
spectacol e,i nu mi-arn deranjat vreo guvili de pir din p,eruci,.
in
cu rolul sumar studiat, pe lingi ernogiile apariiiei pe
sceni, el rnai are 9i emoEiile cavzate d'e nesigurangi' Atunci, cu gestul cel mai natural, imi treceam ,mina pciu
Orice artist, fie el cit de celebru, are ernoqii inainte pdr, netezindu-l, socotind ci este ufl gest firesc oricdnri
personai, indiferent de epoc5. Mi-a fost dat si vbd
de a intra in scenb 9i fiecare cauti si 9i le stlpineasci in cindr-a, intr-un spectacol de operd, un bariton care, o
dati cu phllfia, gi-a scos gi peruca, ce nu era, probabil"
fetul siu. Celebrul tenor Enrico Caruso igi linigtea nervii, bine fixatd pe cap. Iladtatea acelui greu moment m-a
inaintea inceperii spectacolului, apdnzind zeci de |ig,Lri,
una dupi ahia, p- eapiubr."Entit.ot rlee fuma, ci le arunca imediat irnpresionat in mod nepl5cut.
intr-un vas cu Obiceiul de a-mi trece mina prin pir, la scoaterea p51d-
lvlarcasa, celeb'rul bas al

secolului tr,eout, iqi liniEtea nervii cintind din chitar6. riei pe scen5, l-am luat dintr-un spectacol cu Lobengrin,
De ,obicei, dupd ce mb machiam qi imbricam cosbumul,
ciutarn si-rni inlitur emoliile respirind profund de citeva in care jucam rolul regelui. In actul I, regele iqi face
rugiciunea scogindu-qi coroana. Am ficut intocmai cum
o1j, agezat comod Pe un scaun. mai fdcusem 9i alti dati qi cum imi indica rolul
obsedat de ideea ci sint emogionat, mfr acea sear5, o quvigi de ; dar in
Pentru a nu fi pir mi s-a ag,htrat de
sugeis,tiio,nam zioirndu-rmi cb publicul imi este prieten. 9i ch coroan,i

a venit la teatrrr si se delecteze la auzul vocii mele, pe gi 'ml)ui-apiccdezuitnpaeinsttee ochi.

care o apreciazh. La fiecare incepu,l dsece'snpie9ctiascoi l nu aveanx de ridicarea cortinei md asiguram ci
apar pe cint totul cste in reg,ull, mi plimbam prin scen5, luind at,'u-
team6, ii a$teptam sh publi- dinea personajului, cu paqii, gesturile gi expresia fegei
lui ; aqa il vizusem eu pe Ermette Novelli in tinereEea
cului meu^bdiruag.
Dragi cintirifi, nu v5 lemeli de public. El nu vine la
t€atru si vi criti'ce el vine si se instruiasci, si se bucure rnea. Ermette Novelli, marele artist, fiind angajat iu
r9o5 1a leatrul Nalional, a lucat la noi in ;arh 12 spec-
de frumusegile artei. racole neuitate.
In acel an eu ficeam parte di'n compania de operd
In ,mod obignuit dupi ce mi machiam qi i'mi imbricam italiani qi imi petreceam timpul prin culise pentru a
ccoosrttuinmeuil,qiim-mi iminatireribmuiinnelaamotiomripulibl evreiripfiicnini dlapriedicsacreenah
daci ma,sa, fotoliul; canapeava sau alte obiecte de care ve'dea 9i observa ceea ce se petrece dincolo de cortini.
md foloseam in seara respectiv; erau la locul lor'
Spre surprinderea mea; 7-am vhzrtt pe Novelli, inainte de
Lipsa obiectelor isau schimbarea aqezhtii rno ilelor, alde!
a intra in scen6, fdcind diferite gestu;ri din miini si,l-
dec,it eram obiEnuit eu la repetigiile generale, m-ar 'fi de- tind ;i sirind prin culise, miqcind,u-gi mugchii obrazului,
f'5cind gimna,stica maxilarelor etc. Atunci mi-am dat
rutat qi mi-ar fi rstricat efectele scenice 'care sint s rins
seama ci tot ce fhcea eI nu era altceva d,ecit miiiocul
legate de interpretarca vocal5. cel mai de a t€ pune ,,in formi" gi in ,,atmosfieri".
Oind jucam roluri in care intrebuinqam spada, o incer- bun familiarizez ct publicul, priveam prin ochiul
Ca si
cam inainte de a intra in sceni, ca nu cumva si fie rni
cortinei in sa15, gi prin aceasta simteam 9i binevenita
inqepenitS.

212 ot 1

1i.nigtc, agtcptincl cu incredere 9i ner:ibdale tidicarec gator cu miiniLe pe podele, iar cu ochii privea speriat la
diriior ca si nu piardil repiicile.

r;ii;non"Hrd"tDtcJir'nletai;ceip;c;oi;.t"-iae-ma;'.rc"riean.oLapomeitel.t;iex.;duDl,oe'ur'rtercerssoirpnraietflacti'":rtiai"*stiocS'i€"ruiiunllfoelcr's'mctpelp!rr;lc,tcfcniat{qarfuiaulgen,scduppaurerielrsqsspioihuumslbiacil'aiiecpip'lo'urala'LniptiennAcsi Sau un altr-rl, care interprctind pe Contele de l-una din

'frt.rbad.urttl, s-a duelat cu spada bbgard ln teac5, pelrtru

c5. eli. in;epcniti $i n-a mai putut s-o scoati la momentul
potrivit.
'-[ot in ']'rubarlt.trul, o mezzo-sopranil care, in loc si iu-
"c;c;-ao;or1eu;tl{uLe?i,i""innt;tteuitPaTarmentca.a,omtmn.asintlnlttiu.tf'iatncputcotarrtitrinudi.enmt.rirnaisc.tpunoin.cdigoedrriaeitiS,a'diienosa'prseeoccetena5"-' tindi spada tenorul'ui, i-a dat doar teaca goa15, chci
spada cizusc dc mulr.

\ri inchipuigi ce risete stirncsc in public aceste scene
qi c,e defect considerabil constitni€ pcntru un artist lipsa

rn.^ni.cn..?Dp"d'ir.ac.-aii'fciIn"l5pnitlficnattisia,vnide."gc,ai,ualnf,rmtuc,nc,rm\.uaoitpnmi"rnocau".rutietndig,"aicrnt"e'Eutclccoeeodsal"poccdue-rra;lcr'ai"elouiqmnciit.nuhpfzciea.rulccelrluaatuelslr'ineuamescsrqiei$c'isncttsuaaoctrtheuspiagiamis9sbpaea:eieiun"d:idtriTonue- cle prevedere.

Prevcderea ;i buna pregitire scenici nu sint necesarc
numai pcntru a-l scuti de ridicol, ci chiar pentru a-l
feri de nefastele urmiri ale tracului.
De obic,ei, accstea se petreceau in trecut, cind se L-rcrrr
indicati dc dirilor' cu totul in alte condiqii decit asthzi.

asemenea, pentru ci Pe atunci un artist incepitor nu ajungea si cinte r-rn
rrarce roi principal cu prea multi uquringS.
De rolul era bine studiat gi text"'ll
Cei distribuili si dubleze rolurilc unei opere care se
llaveambinefixatinmernorie,uitamdeexistenfa
da in premieri cintau dupi ce ,,protagonistul" (in maio-
ritatea caztrrlor ,,bine sus;inut") se plictisea de rol. DacI
sioi;cl"ui.uil;f;"O;li;.i;ie;t"bioot;i",1tcrfuue,,,l'luu"iupi"n..ul,t,e.roucaeo"run"-t;^smospitredicb9c..laiiinn^taet"g5cbieirnueloactg"boidlnitdgeEnaeetigaetuainatatudppteallreaicvcatafi-uegof1loicxcpchuatiiliadmtleiarixm'in'ltcoauiunrl'uslacoal'aduemissrcuitau-e-i .,dub,lura" didea dovadd de calithgi qi ,,promitea", atunci

,,protagonistul" nu mai lisa roir.rl din rnini deci't in
cazul cind se iinbo'lnivea.

Mai erau in operi si din aceia care nu erau distri-
buiqi cu ocazia premierei, dar simgeau ci ii s-ar potrivi
rolui respectiv. Dupi multe stiruinfc reugeau si-l repete
qi daci accsta gisea, din
,f,drnf',eiuuAtna-c'gne;pel;sat";irzt,"or|io8bdnldieicoiientamli'niolesfdblaaesimoneaebrrvLeptaiuxseqetia;iimcliercpt'idilslepcetloreuitsgtenusidebpig,uinepnaccrettioiv'co'eDdiceiirnan-ltmrai'prenaxtin'rpptace,leas.riqpteecuni.otq[uinan-- 1a cabinh cu pianis'tul cauzh nu corespundea cine ;tie
ce in vederilor
pricini, ci ar,tistul
qi gustului siu artistic, riminea cu rolul invlgat muzical.

clar flrd, a aiunge s6{ repete pe scen5.

cluziile cele mai sinitoasc' Apoi intervenea diriiorul qi regizorul p,rin a cdrui ,,siri"
Cum ai putea trebuia debutantul
si nu tragi si treaci qi daci acqtia giseau ci
rolul nu i se potrivcgte scenic gi vocal, nu ajungea sh,l
concluzii sinitoase cind vcai cinte in sp,ectacol.
pe Ange-
c,u ochii, aga cum am viz"i eu un bas care iuca tra picioa- Nimeni niLr se intreba daci respingerea a fost f5Lcftl
pe drept sau pe nedrept. Dar... cum un ci,ntdreg nu intot-
f *ri Ji" iosra 9i in scena in care c6uta cheia neconvin-
umbla pe vine, biibiincl
rele statuii Madonei.

2t5

214

deauna este Jboiictnatetziifien"ilcviioncinietcr9:euilcncuu'mrorodl les'uiml f-iuineltvei.bqooarltni aaspevuii'cnaatcireqnaipiLelail Aga s-au format mu16i arti;ti merituoqi ai operei noas-
tre, pe care eu iam socotit in acea vreme ,;eroi" .qi care
;;i ."i-
;-;i;g;;t se menlin qi astizi, I5cind fa1[ rnstitugiei noastre.
Cei care nu au reuqit, au rimas obsedali de eqecul lor,
"srep"eA*ctJrta"^c.'oJ"li,u'il'';pm;';-utfllit";.,viiesiartat" ! lisindu-se stipinifi de trac qi nemaiavind curaiul sb crinte

grabb z-1 repetilii de ansamblu un rol principal ; pentru ci au linut la aceasti ,,cafierb"o
s-au rezumat la roluri sec'undare, roluri ce nu in'toideauna
iottttte 9i numai cu un "decor

m-i,ip',Ua"lf."c"ra**ftot""i.t,crtasureei ,9inditieimnt'mrpalauilnfstisocfrieein,bannnuuunmpguaatiet cacuuhiafoir s'iningduimriinreeapela- se potriveau glasului lor.
Asthzi, datoritd m,uncii din teatrul nostr,u, datoriti
'prezengi togi
irilrpregii ; uneori lipsea chiar 'partenenrl sau partenera concursului ce se dd artigtilor tineri, prin condi,tiile excep-
."r-,P";a;;.;.-ianv-e'agrdaebcain,tabtiedtuueltea' rtist-debutant care av'ea de
lionale ce li se oferi, daci nu sint str5,lucitori la debu-

tul 1or, sin't i,ncu,rajali gi incercali in alte roluri.
Cind incepe studierea unei opere noi, se pregitesc
suslinit un rol de rispun'dere, cinta seara cu un partener scenic gi muzical doub, trei echipe de cintiregi in care,
voce n'u qt\a dacd se -pe lingi cei mai vechi, intri gi tineretul.
cu a cirui aoordl' fixh sh ma\
Astfel s-au for.mat tinerele cadre ale
vo-reb;esc de iocul de acen5. tcraic.inE[asneurnegntieaa'dceoncdeigsii[ nu ,operei noastri,

.e iint.tl de acord se pentru care, fagd de excepgionalele condilii pe care le au
put* uX n'u fie cuprins de
il;; ;"ilntii a" ernisiunea vocii, de interpretare' de la di'spozigie, ori,ce efort de munci di'n pa'rtea lor nu este
i.ti ."* si descurce in sceni qi cum s[ foloseasci
se' ptea mafe.

c--osStt.i,m*uu,il eta. Pregitili temeinic de dirijor qi regizor, repetind rolul

i'ntimpla s5-1 ,,stringi pir'rgin" qi cizmele sau s5-i prin rotafie, fiecarc interpret cu costurnul qi incilgimintea

oIieiLn,uc,pcilrrl,eiumal ilncaetregl,im"ocariiiocigitirdeebuulan9lvioocizeniql limaaaal ilftiai'mfnopsuto'srteanp{trrecraaluincrsai pe mdsura lui, familiarizali cu scena qi orchestra... nunrai

dach ar fi tota,l lipsili de calitigi n-ar pul€a face falit

cerinlelor scenei de o,peri.
Agadar, la fo,rmarea qi ridicarea unui elemen,t tinir
su,netul orrohestrei a., atta nu efa obigrnuit, deoarece cu
orchestra rnu rerpetau dec'it art'igtii care oin'tau i'n rprem'ieri' contribuie dirijorul qi regizorul. Acestora, pe ling5 pregi-

Copleqit de permanente emogii, a-rtistul-debutant trecea tirea p,rofesio,nal[, li se mai cere gi darul de a descoperi
.tpuooqIi-tL.pn,,,r.tro"."bnsintarecauoqlieeileainsilntri'uelruetconrtteaurluedn, euniulraotloindlcie.eaprruisttip,q'uctiniicdsieiraneqt' ac9rciounimgui calitilile pregioase din fiecare artist. Ei nu trebuie si
uite cd artistul n;u este perfect dintru inceput ; p,entru
aceasta trebuie si dea dovadi de multl ingelegere ;i
ia fel : unii sint mai ttmizi, dar cu bunivoinli se pot
for'ma incetul cu incetul, alfii s'int mai cmraioqi 9i reu- ribdare.

$eisc mai repede. Lipsa de intrebuingare a unui artist este cel mai mate

Daci ,..t,r.n sI iasi cu ,,faga cltat'h", i se mai incre- riu ce 'i ,se poate face. Un cintireg care apare pe sceni c
da i sau de doui ori intr-o stagiune, igi pierde increderea
dciung'iancqei ruunl alt rol (pregiti,t in aoeieaqi conditii) 9i incetul
iEi ficea un modest loc printre artiEtii care in sine, oricite calitdgi ar avea Ei atu,nci cind are de cinlat

,,promiteau". se si,mte st5,pinit de trac.

216 2t7

T,racul intervine, dupi cum vedeEi, d,in te mi,ri ce ! sint ficute din dragoste sau din spirit de incuraiare' Mai
O observagie a rcgtzornlui sau dirilorului f5cuti ceva sint qi dintre aceia care printr-un cuvint ,i'nintiorn'cpelna'rt"e,sailui
mai brrutal la repetitie, cind nervii actorului sint printi-o apreciere proastS, aruncath ca din
incordagi, o atitudine ostili a vreunui coleg, o repetiqie
nu prea reugiti din punct de vedere vocal il pot tulbura strecoari iln suflet cea mai mare rhtstate. Orice cuvinl spus
<u intengia
pe artistul emotiv, intr-atit incit dacd nu-i incuraiat pi,ri de a-1i sidi in sufi'et ind'oiala in piuterile tale

cind aiunge si clnte in faga publicului, artistui este obse- prinde tdd;.ini, nervii fiind incordagi inainte de intrarea
dat de toate neplicerile incercate in cursul repetigiilor' in cabind de altfel mai au 9i dezava,.l''
ir, sceni. Vizi ele din atmosfera perso'naiului pe care-l
Artiqti cu voci frumoase qi talentaqi qi-au ratat succesul
taiul ci te scot
din catza unei singure vorbe nelalocul ei. O vorb6 buoi lntrnchipezi gi te indreaptl' chtre preocupiri neartistice,
ttpreaienldaeelaetepgre,i-mrqsiinoiningasrjieuuluinnie"t,ardiziuinppoissiccbueiflnmitibgrsiilveebsdqpeiut nadeeteincosnilivmmebrlsiaa',jgu,iin1i
ridici moralul artistului, o apreciete riuticioasb il poate

dobori. pnoinsitrpueacptoosriicbeislicti.gDilea1coirp, eancetrsutearritui$ttiiliicunuexapuerpierenafi,msatrie-

Daci l.rnii c,intiregi ,sensiL,ili qi congtiinciogi pot f t
chiar de un lucru de nimic, arn vizut 9i
influengagi orice importange, pentru mul1i, qi in special pentru incepitori,
care primesc obsen'alie cu nepisate,
clin aceia
cSutind si-gi faci drum prin orice mifloace.
Povestesc in cartea mea de amintiri despre u,n bariton un cuvint nelalocul lui, azvitlit inainte 'de inceperea spec-
sicilian, din cei ,,iugi la rninie", care primea dese
obsenvalii din parlea diriioru,lui, pentru ci nu emitea o tacolului sau i,n pauze, poate si-l ristoarn'e, silindu-l si
anumiti noti a$a cum trebuia. Deoarece gtia ci d'in nuCmoami efnietalraiilein5riluiitmici.ot a"oselulaulieqcioslde-gi icloor'mdpinropmaiutizesuleccsepseucl-'
tacolu,lui, f icute in foaier, slnt de asemenea descuraia-
aoeasti cauzh diriiorul l-ar fi putut pro e,sta,' cerind toare ,pentru in erpregi - dach'
impresarului sX{ schimbe - aqa cum se intimpld in Italia le aiung la urechi - qi
pot influenga neplicut 9i publicul ascultitor^ Pe v'remea
cind un artist nu corerspunde - indrdztegul si,cilian a Italia, am fost angaiat, pent'ru
.itd ..n* in o stagiune,
imprig,tiat zvonul cb ,,bagh culitul qi t,n impresar gi in
la opera din Cairo. Direcgia ace,stei opere interzicea
diriior" ! In timpul repetiliei ur,mitoare, la o noui obser- artigtilor care nu fhceau parte din distribuiia spectacol'ului
valie a dirijonrlui, baritonul, furios peste misur5, a
intrarea in teatru. Mhsura era bine gi'nditir cbci in
scos diri buzunar un cufit sicilian repezindu-se la partiturii acest fel se evita,u co'mentariile rduticioase, care se ris-
ca sX radi nota cu pricina, exclamind enervat : ,,Si
radem de aici nota asta uriti, cine dracu a sc'ris-o ?" fringeau asupra artiEtilor gi bineinqeles qi as'upra reuqitei

lati un ne un care n-avea nervi Ei care era inc,rodingat spectacolelor
ci se mai poate fac.e carierh 9i altfel decit prin exersarea
trnei bune emisiuni. Ceea ce-l interesa p,e el era ,;aderea" O perfectd colaborare intre colegi este cit se poate de
necesari pentrLt li,niqtirea nervilor fiec|nia.
notei, nu buna ei emitere.
Cu cit artistui este mai mare, cu atit el trebuie si
Sint artiqti ca,re se impresioneazb chiar cind intilnesc o fie mai bun, mai ingid,uitor, mai inlelegdtor cu ceilalli
part€neri cu care c,inti gi mai ales fali de cei distribuili
persoani dezagreabil| in culise, sau cind o vid in sati in roluri mai mici. Orice artist este sensibil qi daci stu-
qi gtiu ci sint priviqi cu ,,ochi rbi". De aceea recomand diazd sau cinti pe scetlS cu ideea ci are alSturi utr
tuturor arti$tilor si evite pe cit se poate vizitele in partener riut[cios sau distant, care ii criticl fiecare gest
sau fiecare not5, poate fi stipinit de trac'
cabind inainte de sfirgitul spectaool,ului ; nu toate vizitele

2r8 219

FhA a ne ascund,e dupi degete, trebuie si recunoa$tern Nici unul dintre noi nu ne-am gindit cX vocea unuia ar
putea place mai mulr publicuiui decit a celuilalt sau c6
ce in teatru este destul de frecventi gelozia dintre colegi. su'ccesu,l unuia ar putea umbri succesul celuilalt.
Nimeni nu poate lua ceea ce este al altuia qi, mai ale; Am pinut doar
corespunzitoare ca acest concert si aibi o tinute artistici
in teaffu, nimeni nu poate lua talentul altuia sau ci'nta aspectul unei curse
9i si nu capete
cu vocea altuia. Nrentru a iegi fiecare in evideng5.
_ Publicul, impresionar de programul bine chibzuit qi
Gcorge Folescu, Sigismund Zaleski qi Geotge Niculescu- de interpretarea noastri, nivdlea in cabine, qi ne felicita,
intrebindu-ne :
Basu (iunie r913). - Bravo ! Mai rar concert dat de trei cintireti cu
voci grave,
Fiecare artist se ridici numai prin propriile saie
calitdti gi numai acestea pot si-l irn,puni aprecierii publi' - Dar ce v-a venit nene, toli trei deodati ?
- Nu sintegi gelogi un'r.rl pe celilalt ?
cului.
Cit de frumos este sb nu cunoagt€m sentimenbui geio-
In anul 1912, Ilolescu, Sigismuncl Zaleschr 9i cu mine
ne-am hotdrit si dim impreuni citeva concerte prin !arX" ziei qi al i'nvi'diei, si ne ajutim intre noi 9i sd fim buni
9i ingelegitori c,r.r fiecare, cu atit mai mult cu cit toti
220
avem acela;i gel.

Celebra cintdreagl, Ferlia Litvin povesre$te in amintirile
sale ci odatd in opera Rusalka de Dargornifski, fiind la
un rnoment dat in genunchi gi neputindu-se ridica - din
cine gtie ce motive - i-a qoptit parte,nerului ei, celebrul
$aliapin, care interpreta ,pa morar : ,,,ridic6-mi...,, gi
$aliapin s-a repezit s-o aiure.
Pe vremea cind eram in Italia, avzeam c5 un tenor
cel'ebru, cdruia i se spunea ,,divinul Mario,,, en aat
de gelos pe succesele sogiei sale (tot cintireatri qi ea)
cinuclitiiaatupnlacui dcaindpecianmtaiundimoip, r,e,du,niviinqui lcMindarbioi,,n,eiingqieilmespipeudbiclia-
sogia si iasi la tampd. Acest fapt nu-i oprea totu$i ca

dupi spectacol sd iasi amindoi intr-o pe.*ectd armonie.
C'olegi gelogi am intilnit 9i eu in cariera mea gi asta
chiar cind cintair-r roluri diferite.
Unii, ca si iasi numai ei in evidenfi, filceau orice
ca si-;i umbreasci partenerul : fie c6 spuneau un ouvi,rt
neplScut in cabi,ni cind se deghizau impreuni, fie ch
{icea1 o_ glumi de prost gust, totul era ficut cu scopul
demoraliza inainte de a ,incepe spertacolui.
cle a{

22t

, In timp,ul spectaoolul'ui, procedau ia fetr : un ioc de eateriatinsgc-tabi rsaefripfroiercpiunungtoeuslatc.ucVtincdtbapsuL-taietvginiinqdeaslapstee?acmtaacoinlul"cedasctaarecosluefgteu.l
scend brutal pentru a-i lua respiragia partenerei sau
JBeaarmte5n"e, ruunluis, poateiminbtroirns.itinurhtimdpauthl ca ,,din nebXgare de
pauzelot cind nu aver ccoulEmeguim,mp-a-eamnmtrluucopcntiasitidn$eEreialeetguteo,atcdmeaacusd,in-fa;iei cucani.;rtebigudeninuptranertleeonic€sirenpleuanprtttrdiu.,

de cintat ,,gelosul", ffu| a mai vorbi de ce se petrecea
repetilri, ci,nd se manifesta
la puteau ,,mai in voie".
t Fe- acegti oameni ,,p'lini de ei", invidioqi qi orbigi de
l gelozie, care :uzav de cele mai meschine mi|loace, cred" ralpicprS'noanaracateuSprlIerdaaotnnaliapeemcncmrrettnegeeea,a$cecurtmlebiiieoarretguiur.qimsiiflancnoiitTe;eunsa.mmaceedoiaanaaio,sfernrmittdedurrriemduumunupaleilooepgduzaa,nitnieinesnedtteaeneardaudwt,ritenruirecsouibciqeadpr,uaiaeilnlpaccasiraiuueomcdno,liraadptlraatabce,,ormroailipganttmr,iuilairsitlz,iiamtdtnnoefdtceiazie.naaoe[cmcfDcpuuLnueseoricaonnuftnmesreaiiinta,vaals"mcddi,1tv,duraoap,lieqrim'rrmsotisedaiafeaosiizefinmmtnenhilgtidrto.ieidtdocsucleaa,eei.e-lt
Ie nimeni nu-i poate numi artigti ; eu nu-i pot numi
I nici chiar ,,colegi".
r Aceste porniri urite qi care nu au nimic comun cu
nogiunea de artist se petreceau pe vremea ci'nd un artist
f
trebuia si recurgi la tot felul de procedee pentru a se
I

putea manifesta pe o scend. a f-ace
aatutaclreena,tte9itosainteacpolinpdeifniitlrcu
Astizi, tofi oei cate pentrru

fag6 cerinq,elor scen,ei
valonificarea posibititiqiilor 1or. Regimul nosllr; de demo-
crafie popularh organize,azh edscarea ;lineretului artistic
instituliei din care filceam parte-
in spiritu,l unei m,oral,e ;sinitoase, a principiali'tnqii 9i a Mi se pare atit de
exigi,nl,ei tot mai rnari in tpregetirea lor profesionalh. si exp,rime ptin afta nefiresc ca un artist care e menit
sa ,,frumosul,, sd fie cuprins de
Fi"."t" cintire!, fiecare actor este un creator. El trebuie sentimentul josnic al geloziei.
s5 se strS,duiasci gi sh fach tot ceea ce-i sti in putinli Armonia qi buna infelegere dintre colegi contribuie la
penlru a realiza un spectacol bun, adevirat, strins lege!
de viagi, ca in felul acesta sb poatX contribui, prin meCnfoinleegreiiamp-reeisdtiegiuolpuei rlboritgailiechniia, rcEui la evitarea tracului,
atta sa,la educarea poporului nostru, la ridicarea gustului care arn cintat, igi
ascundeau diversele for,me de
artistic al publioului spectator. manifestare ale tracului
Artistul adevirat ,este acela care ransmite ,,f iorul prin fel de fel de mijloace,
^pretnatrus8to, vgairbngiui clcaauriIve-d,aali,endcgiaenidi.ufnafceumetairiqleuiecuou,r,irc,goueaaarcmeurceua!dlreienLtgealian, isccquiittepeleedrsoeptoimgafioiortmtnioae*gninvrotae.rof,Uicec,noiiqdpi iripaliimrugerFpjqatotu_ia,
frumosului" prirn se lasi posedat de

sentimente iosnice sii de arti.
Celebra Felia Litvin poveste$te ci, avtnd de cintat cu
in opera Tristan ;i Isolda
marele teno,r JFoeanlia'dLeitRveisnzkil6 d'obeau masa de machiai cu fel de fel de obiecte etc.
,cinta pentru p,rima oari) Toarc acesre naivitilgi, daci nu-i linigteau complet, cel
(rol pe care la diferitele inhibigii sau
la prima repetiqie tenorul, avind impresia ci Felia Litvi;t p,ufin- le abhtea gindul de
nu corespu,nde rolului, i-a spus : ,,Nu cted cd'pi 'merge
rolul acesta". A insi grav de aprecierea partenerului siu,
complexe.

Litvin, aiunsi acasi. a izbucnrt in plins. I'a rs:petigia sineaCRreaulesdbiearb,uulatvtueel'nauoi ursniGuai,udsiiennppdceerulAemnmusleadlimecii,uladcaactreeab^sinuepoeinlrastatit'gscimie. nuIenl,t
generald, acelas,i Reszk6 i-a spus : ,,Bravo Felia, efti
admirabili in ro1". Iat[ dar, cum qi cei rnai mar:i

222 223

s-a izbit de ,r.rn pompier ca,re-i sta in cale. Ei bine, i-a Pe oind cintarn la Lisabona in opera Melistot'ete de
iritrat in cap ci pompierul i-a purtat noroc gi de a'tuuci Boito, inainte de inceperea spectacolului mi plimbam
oriunde ar fi ointat, so,lia iui, in culise, avea gttih ca nervos pe scen5. $i pe drepr cuvint, cici cintam intr-un
serviciu de pe sceni si iasi i'n calea cirui pu,bLic qtiam oit es,be de pretengios ;i
pompierul de ltri teatru al
pentru prima oard,. Coriqtii, carr
Anselmi gi si se izbeascd de el ca din intimplar'e, intoc- in faya cdruia apdrearn
mai ca la debut. Numai aqa intra liniqtit in scen6. se $tie ci sint cei rnai in mdsuri si te judece, vilzindu-nia
Emogiile qi tracul sint foarte frecvente in viaga artis- agitat, au ficut cerc in jurul meu, u,nii admirindu-mi

tici. costumul, algii apre'ciindu-mi machiajri, iar cei .mai mulgi
Ernolii,le incep la unii artiqti cu citeva ore inainte de oompli'mentindu-mi glasul. Aceste dovezi de simpatie au
a in,tra in sce,n5, iar la algii, mai emotivi, chiar ou citeva reugit s5 md liniqteas cd, intr-atit, incit in momentul in
zssciilneenti5ns.acOiuntti'eqd.iadtAheritniqetrmtaigioirquiinit,inrdoaa1fi,,rsdneuulimpniiqactieupsmcinianimcleatmuliancitursapinruecsae' tuninul' care s-a ridicat cortina, am intrat in scenb cu mai multi.
incrodere gi bineingeles mai liniqtit.
'Iogi artigtii sint c'uprinEi intr-o mai mare sau rnar
L-am vdzut pe Sigis'mund Zalesch\, fo'st bariton 9i mici m5.suri de emogii. Unii se laudi insd cd sint calmi,
rcgizor la operi noastr5, cintind intr-o seari rolul tui dar cind vorbegti cu ei, ci
Boris Godunov. Ela calm Ei linigtit inaintea replrez.fl- observi sint palizi, agitali,
sau ci tremurd,
ta iei. Foarte surprins, gtiind prin ce emofii treceam eu
ln aoeeaqi situagie, tocmai cind voiarn si-l felicit pentts Singura pos,ibilitate de cornbatere a tracului eiste aceea
calmul lui, mi-a intins o mini rece, ca un sloi de gheaqi"' a educirii voinfei.
Este necesar ca atunci cind igi vezi parfeneri'i nervoqi
Am cunoscut coilegi care p€ntru a-gi liniqti nervii,
si-i aiuti cu orice i1i trece prin mi,nte : o stringere de beau alcool inarinte de a in,tra in sccni sau in,trebuingau
rnini, o privire caldi, un cuvint bun st'recurat in qoaptS,
diferite medicarnente.

r€ugesc rB-i linigteasci mai mult decit orice medicament Aqa-zisele calmante ale cintdregilor constituie o mare
pacosbe. O dati obiqnruit c'u calrnantul n'r.r fe ,m,ai poli
ar lua. dezbhra de el gi cu timpul, nemaificindu-$i efectul scontai,
Susginerea moralului partenerilor noqtri, colaborarea
artistici 9i coiegial5, fac parte din obligagiile tuturor fatal trebuie si mireq'ti doza, ceea ce duce lent h
artiqtilor, cici oricine qtie ce urmiri poate avea t'racul intoxicarea organisrnului, ,la dehilitarea nervilor gi chiar
pen,tru un artis,t ;i chiar pentru buna reuEiti a uirui la sl5birea intregurlui aparat vocal.
La Par,rna, dLiriionu,l Tiulin Serafin ne spunea ci sin-
gurul leac contra tracului, leac pe care nu-l gis,eEti in
spectacol. de cite oti aphrea in Lobengrin, n,ici o farmacie, est'e acela de a duce o viagh ponderati
Vr5biescu,
Tenorul d, o r.-ria!5
cinta primele fraze cu care-qi trimetea leblda de ci,ntbre4, pen,mu a fi otdEaiuna
d'upi ce se intorcea spre mine, 9i liniq,ti De al'tfel,
care cintam pe regele voce. ad5ugX el, ,,un artist care este tn
,,acash", in
Enric Pisirarul gi se uita in ochii mei, aqtepti'nd verdictul'
Eu ii qopteam printre dingi : ,'trixtraordinat'.. bravo" I voce, n-ar trebui ,si aibi <nen-i> in soen5... ! ?"
Dupi cum am mai spus, nu eram li,psit de emoqii in
Doui cuvinte n,umai, spuse la ,rnomentul potrivit, erau ziua spectacolului. In zlua aceea, ciutarn si nu mi gin-
de ajuns s5-1 incuraieze, pentr-u ca frazele urmitoare cu desc prea mult la ro,lul pe carc il aveatn de interpretat.
care il saluti Lohengrin pe rege, si lie mar clare qi mai Ficeam o plimbare pe jos pini la Eosea, unde-mi incircam

viguroase. plSininii cu aer curat 9i admirind natura - calmantul

224 l5 - c,.2707 2?5

ideal al nervilor tuturor muritorilor - uitam 9i de rol es,te invitat un artis,t sa cinte intr-un alt tcatru, regizorr-rl

;-i de oper5. dupi ce mi odihneam pufin, lmi exersam este obligat si facd si oarecari concesii, cici pubiicul
La inioarcere,
dseaiuunduolu, brnexi e'rocdigihiin. eLaamooiusmi'ni'tgautre[
vocea cinbind ugor unul
ce luam
de ori dupi indeJungat inainte de spectacol nu este
oii (so,mnul
indicat cintireqilor, cici mole$e$te corpul).
Agezat in fala mesei de deghtzat, md indepirtam de
a vielii din afar'd de teatru, coqoen-
orice preocupare personaiuiui 9i din momentul
trindu^mi numai asu:pro
in care imbricam costumul, simgeam cb incep s5-mi

triie'sc rolul.
Zeci de ani d,e carierb, cintind in teatrele noastre din
qari gi striinitale, nu am folosit nici un medicament din

ccle dospre care se spune ci at calfia ,,nervii"'
O singur5 dati, acum rl ani, m-a'rn abitut de la acest

principiu, qi atu,nci vi rog s5. credeli, mi-a fo'st fatal. Dar

iatb cum au decurs lucrurile : cint trei spectac'ole : Br)r-
Am fost invitat la Clui sd
bierul d.in Setitla qi Ivlireasa z;indutd la O'pera romine,
Don Pasqualle la Opera maghiar|. Toate trei fiind in
repertoriul Operei din Bucuregti, le cintam obignuit in
fiecarc siptimini. Sosit la Clui mi simleam p'erfect in
voce, pentru ci qtiam cum si mi ingriiesc ca
si nu am
nici o surprizi vocal5. Cu teatrul qi publicul din Clui
eram famiii ar\zat, cintas,em de mul'te ori acolo 9i deci
eram linigtit, astf'el ci spectacolul cu Bdrbierul din Seoilla

a decurs normal. totugi apele mele", din cauza

Nu m-am simgi,t ,,in
regiei care era complet diferiti de cea de la Opera din

Bucureqti.
In aceasti regie am cintat pe Don Basilio din anul
pin| in anul lgti $i oriciti rutinh scenici aveam
ryzz n* cintat la putut cuprinde Georgc Niculescu-Basu in rolul Iui Kezal cl.in opcra
Clui, totuqi nu am A,liriasa oinrluti tle
.ind de sceni. Pentru a nu-mi Srletana.
cintului, s-ar fi cuvenit ca
totul dintr-o singurd repetigie aqteapri in primul rind si audi vocea cinthregului
da probleme tat si apoi si-tr r'add alergind prin scen5.
de loc in timpul
regizorul-gazdd de la Clui s[ fie mai pufio i'ntransigent,
c" atit mai mu,lt cu cit eu eram musafir ;i de obicei, cinl invi-

226 227

Encrvat din cauza lipsei de inqelcgere Ei consideragie Rolul lui Kezal nu este un rol static, din contr6, iri
care mi-a ardtat-o tindrul regizor.-gazdi de la opera din cere multi migcare. Interpretul tebuie si ioace deci cit
Cluj, am fost atit de tulburat dupi primul spcctacol incit mai degaiat gi natural.

nu arl mai avut odihnS. George Nicuiescu-Basu in rolul lui Kezal din operu
$tiind ci al doilea spectacol lvlirea-ra aindutd .-ste Mirea.rn pindutd tlc
Sn-tctana-
regizat de acelagi rcgizor ;,fantezist" ;i intransigent, eor
In actul I, unde Kezal propune cdsitorirea Majenkii
intrat la grifi, gindind,u-m6 cd in acest speclacol md pot cu prostSnaorl \fagek, jocul scenic trebuie s6 meargi
ehr"ict mi'ni in mind cu cintul
a"Stepta la surprize ;i mai neplScute di,n punct de vcdcre pe,rsonajului. peintru a ii

sccnic, dccit cele din ts,irbierul din Seailla"

Rolul lui Kezal din M.ireasa oindzrtd este un rol de

compozigic carc sc bazeazd, pe lingd voce, gi pe un irc
dc scei.rS strins iegat de al celorlalfi interpregi. Oricitir

pricepere qi bu,nivoingi a; fi avut, qtiam ci daci iocul

celodalgi interpreqi nu se acorda cu jocul rncu, nu voi
p:utea arEta misura posibilitigilor mele in acest rol destrrl
de greu dc lnterptctat. Nervos cum nu am mai fost

;ricio atS, am r€curs \a un med,icament des'prc carfe
auzise,m ci e un bun calmar.rt, firi si qtiu ce continc.
lntr-ad,evir, in ajunul spectacoluiui mi-a {olosit, cici am

putut in sfirEit si adorm. Perntru a-mi asigura odihna dina-

intea reprezentatiei, am rnai 1ur:rt o dozi ;i in dupii-

amiaza spcctacolului.

Scara, oind am inceput primelc f razc, mi-ain simgit
fari,ngele mulf prea uscat, iar su.netcle lipsrite de inte,nsirabc.

Am continuat si cint, crezind ci cste ccva trccitor ;i cd
se datoreazi cnervirii qi incor:dirii cu carc am intrat
in sceni.

ln momentul cind m-a,n-r a$czat pc sccni in fatir mesei
unde stitcau ;i piringii Maicnkii, starea mea de encryate
a aiuns la prrroxim : scaunul ;i masa erau.., bitute in
cuic, dc podea ! Ia,r locul dinlre scautl ,si masi era alit
de neinci,pitor, incit am fost nevoit si-mi string picioa-

rele, ca sii nu [c lovesc dc al€ partcnerilor .mei.

Aqi mai auzit voi ca o mobili qi mai ales ttn scaun
carc trebuic miqcat si fie bitute in cuie de porlc;r ? ! Anr

cintat pc multc scenc, d;ir acest lucru nu l-zrm pomenit I

iDa

cit mai bine inqeles in intenqiile sale, peqitorul Kezal se Toate aceste neprevdzute au contribuit intr-atit la
agiti tot timpul, depunind mari s'timinfe pe lingi pirinfii' ene,rvhrea mea, inc'it usciciunea pe care o simgeam in
faringe s-a accentuat qi daci am con inuat si cint qi nrr
Maienkii. Prin coloarea sunetelor, prin riidicarea 9i aqeza- am trimis publicul acasi dupi primul act, s-a datortt
rea de citeva ori pe scaun ;i prin indepirtarca fireasci n,umai vointei de a i,nvinge ,obstacolul intervenit. A fost
a scaun'ului de masi, Kezal iCi manifesti priceperea, destul dc penibil pentru mine si cint tot tim,pul celor
rreriibdarea Ei totodati nevoia de a convinge ; cici pinit trei acte mai mult i.n mezza-vocn, dar ar fi fost qi rnai
in cele din urm5, pirinqii Maienkii se lasd convinqi. penibil dach opera din Clui trimitea in acea seari
Vi putegi inchipui in ce stare de nervi e ram cind publicul acasl din cauza mea.
mi-am dat seama ci toath aceaste sceni comici de mare
efect tr'ebuie si o cint srind infepenit inLre o masi $i Datotitd marelui meu mettequ€a m-am strecurat pini
un scaun... fixe ! Tot iocul meu obignuit din aceasti la sf,irgitul spectacolu,lui gi astfel Kezal, unul din roluriie
scenX importanta mi-a fost ratat, numai din cauza nistru5- mel,e favorite pe care l-am creat gi l-am cintat la op.'ra
pnriceuocluuip'aret gdrezoiroccuarleq? idciinntulilpisntiedrpereetuxlpuei,riceinfni,umnuai noastri cu o voce viguroasi, ampl5 gi bine timbrati, mi-a
s-a
oe fost dat s5-1 cint; \a opera rom,ini din Clui, cu o voce

inovaqiile sale regizorale. care nu-mi aparf inea.
La aceasta s-a mai addtgat 9i faptul ca repeiigia care
se face inaintea oricinui spectacol in care apate i'r(l A fost cea mai tristi searl din cariera ,mea.
;nterpret-musafir am {icut-o in foaier' fSri recuzitS,'nu Nici un cintireg nu trebuie s; dispere atunci oind i se
pe scenb a$a cum se obiqnuiegte in asemenex ocazii' inrimplS un ,,accident" de felul celui pe care l-am trlit
eu in acea sear5.
Oriciti rutin; ai avea, ai totuqi nevoie de o repetitie dc
sceni pentru a te acomoda cu regia teatrului in carc Cind veqi stipini meqte;ugul cintului, nu veli ,,claca",
cinti (car:e dupi cum ati vizut, vadazb' dupl curn
veli reuli s5 v5 strecurati, flcind ceea ce am ficu e'-r
regizorul este mai mult sau mai puqin fantezist). in seafa cind, pentru prima oard in viaga mea, anl
A mai contribuit la enervarea mea qi faptul ci in loc ointat un ro,1 intreg mai mu,lt in mezza-voce.
si fiu ln cabini cu cel pufin mo io,r,pili9mibjaumm"ita'ptee
inai,'rte Nu incercagi deci medicamente care vi se spune ch
de inceperea spectacolului, eu culoare, sint mirac,uloase cici pdgigi ceea ce am pSgit eu.

in agteptarea eliberirii cabinei (cabinele crau ocu[)at€ Numai bunele studii sint cele care vi vor da sigurangi
de ansamblul teatrului de drami care repetasc pe sceni in oric,e impreiurare v-agi afla. Dach mi-ar fi lipsit
aceastX siguranli, s-ar fi putut intimpla si-rni inchei
o piesh). actlitatea de artist inci din seara de tristi memorie de
Se gtie ci spectacolele teatrului de operi de la Clui la opera romini din Clui.
alterneazh cu cele de drami. Din aceas'ti cauzh, a
trebuit si mi machiez qi s5, mi costumez in mare grabi, D,upi tr'ei zile i,nsd, am cirntat in Don Pasquale \a
si deci nu am mai avut timpul necesar si mi ocup Je Opera maghiarS, al cirui succes a comp,ensat cu priso-
deta,liile Jegiei de pe sceni, afa cum eram obi;nuit.
singi suferingele fizlce qi morale pri,n care trecusem cu trei
230
zile inainte. De atunci, am continua,t si cint rolul lui
Kezal cu ,,vocea mea" nu cu aceea din seara de la

Clui.

231

Excitantele de tot felul nu sint reoomandabile. Dcqi Prima voastri gnijd trebuie sh fie aceea de a reugi ea
prin studii sd apdreqi pe scenb ca un perfect artist ; din
gme6lrueis, ce^lecteivniteawtee^azcdrecieinrutilru4i uEli acc.elercazi circulagia sin- ace,l m,oment avefi datoria ca si nu deceplionaqi publicul
ac,estea este
care qi firi care v-a ridicat.
destul de nervos in ziua spectacolului. Tracul este un
Aqadar, dacd v5" hotiripi si vi av,intagi in activitatea
rczultat al nesigurangei ac'torului gi al altor variate molive,
artistic5, nu uitagi nici un moment ch fdrd ribdare, incre-
gi nu se poate evita prin diversele paleative care nu dere, voingd gi o viagi sobri, cumpitati, nu veji reugi si
dau decit o ugoari impresie de calmare, ci prin propria
voingi a cintirequl,ui de a infringe orice obstacol, spre ducegi la bun sfir:git ce€a ce a;i inceput.
a ajunge acolo unde gi-a propus. Fiecar,e dintre voi trebuie si-Ei gSseasci singur modul

Dragi tineri cintirefi, nu trebuie si v[ descuraiagi dac\ de viagi ce1 mai potrivit, pentru a nu ajunge la. decia-
vi vefi gisi intr-una din situagiile pomenite in aceasti
lucrare. Majoritatea artigtilor trec prin ele ; numai muoca sarea vo,ca'lb. Vooea cu car€ sinteqi inze,strali, este un dar
este aceea car'e vh ajut6, sh le infringegi gi sI vi mcnlineii
ac,olo unde v-agi ridicat. Momentul cind vi aflagi in prea prelio,s pentru ca din l.reo ne ocotinla si r.o ruina{i.
sceni, este atit de solcmn gi dc inS,lgilor, incit compen-

seazh toate stridaniile depuse.
un$rioinl csiacuevdao:uisiinnucavrie inchipuigi ci aiungind si ainiati

v-a;i evidentiat a1i cucerit tot
ce era de cucerit qi deci puteqi dormi linigtit pe laurii
vi,ctoriei. Nu. O munci perpetu5, o munci stiruitoare,
va trebui si fie crezul vostru ca si putegi invinge toirte

obsta,cole{e pe care le intirapinafi in aceasti frumoasi dar

spinoasi carierh.

Iraudcle prietenilor l'5 vor incurala la inceput qi r' X
vor fi destul de folositoar.e. 1ns5, pe misuri ce evoluagi,

trebuie sb uzagi qi de propriul vostru disc€rn5mint spre

a v.6. da seama daci sint si'ncere sau nu. Controlul pro-
priilor voastre mijloace sint numai marile reatrizhri gi

ele vi sint indicate de publicui ascultitor. Numai el vd
va consacra sau vi va dobori.

Publicul, dragu,l nostru public, care vh incu,raieazi qi

va risfagi atunci cind vi simte lingS el, dar care nu'
v5. iartd cind avegi o scari mai pugin reugiti clecit celc
cle mai inainte, cit riu v6" face uneori cind dali cu

ochii de el !

El nu-gi di s,eama ci atunci cind avegi trac, inaginat;ia
roastrd il transformi intr-un balaur cu sute de capete.

232

Defecte vocale" Igiena cintS.re{ului ceea ce nu trebuie si fie de loc surprinzitor, deoarece
primu,l completeazi pe al doilea gi amindoi pot veni in
Care dirrtre iubilorii cinrului n-a simgit nici un fel c1e
emolie ltr auzul unui glas frumos ! aiutorul unui cintiref.
alituri de ca,re am cintat, mi-au mii:tu- Da,r aceasta €ste. necesar nu numai cind este r'-orba
CintireEii mari,
liber il petreceau cu studiul propriului de vo'cea bruti a u,nui elev, ci chiar c,ind es'te vorba de
risit ci timpul lor o voce srudiat5.
ldoerfegolatas.q$i ifdavreiasu5d-;riepdtaaties:eaomvaoacelunneeecxi edresaptiesedipuomautel
bun pe cel r:du. De aceea, socotesc ci este foarte impor- Aproape intotdeauna laringologul este chemat prea
tant
si cunoagtem tot ceea ce ar putea diuna unei voci. tirziu 9i de obicei dupd aparigia primelor def ecqiuni

Nici unul dintre cintdrefi nu poate afirma ci a der-enit organice, ceea ce constituie o mare gregeali, c5,ci medicul
un bun artist numai datoritd. vocii lui este cel dintii care poate s6-gi dea pirerea asupra confor-
,,natu,rale,.. Toqi
au s udiat, au muncit gi au perseverat. ma,tiei fiziologice naturale a unui cinti,reg. El este cel
Hotdrit, dragi cititori.
numai a$a au invins cci care care poate sd indice funcqia norrmali sau anor'mali pe
au reuqit in arta cintului. care o arc organul vocal aL viitorului cintire!.
In cint, importanga unui studiu bun gi per,manent esre
Cu alte cuvinte, inaintea oricirui studiu, elevul ince-
indiscutabilS. Numai studiul ragional, adici acela cai:e pitor are nevoie de un examen medical foatle atent al
ajuti ca o voce si progreseze, este studiul adevirar gi intregului siu organism, in special un examen aminunfit
al laringelui, al cavitigilor de rezonangi 9i al plimilni[or !
nicidecum studiul fXcut la intimplare. Tar dacd existi obstacole care ar crea greut6li in funcgiu-
nile de emitere a sunetelor, ele trebuie tratale 9i inliturate
Despre invSgdmintul cintului se poate vorbi mr-rk. imediat, inainte de a incepe studiul.
Fiecare cintireg qi fiecare elev poate gti o sumedenie de
lucrr.rri vechi gi noi despre cint. Despre bunul invigimint N-aq putea spune ci laringologul ar putea emite vreo

insi, este mult mai greu de vorbit. El este mai intii pirere refe'ritoare 1a clasificarea vocii elevului, deoarece
in funclie de cel care te invagi gi apoi de tine care invegi. clasificarea vocii inti'-o categoric oarecare apartinc numai
tDoreu,el gl ldaespuilnudi 'etiud,rduemuplripmeelcearinedtirceabguiiiecesbgiaspeucdia,ui.ar vii- maestrului de cint.
Vreau si adaug aici citeva con,sideragii personale privi-
MeCicul il poate informa insi. daci elevul siu aie un
toare la ce sooo,tesc eu ci trebu,ie si ,faci *n prof.ror,
Este necesar ca acesta si colaboreze cu medicurl laiingotog, laringe apt pentru cint, sau dach arc un laringe care
trebuie menafat, daci existH un dezacord funcgional intre
coardele vocale gi aparat,ul respirator, daci rezonat'orii

funcqioneazi normal sau nu etc.
Cu aces,te sumare cuLnoqtinte pre i'mi,narii, stlict indis-

pensabile, profesorul de ci'nt poate incepe studiul {iri si

riqte eventual.a maltratar,e a organelor vocale ale elev,ului.
Cele rnai importante riscuti ale unui cint5reg, riscuri

aile emisiunii vocale in cint si chiar in vorbire, sint :

malftatarea qi surmenajul aocal care duc intotdeauna 1a
aqa-numita tleclasare t:ocaid a cintiregilor.

Decla:;area cocald este situagia nefericiti a unui cinti-
rcq cind vocea sa frumoasi devine defectuoasi din cauza

234

unei tehnici vocale gre$ite. Pentru aceasta ea nll se ma{ Medicii laringologi ;i foniatrii, artigtii de profesie,
rnarii cintdregi gi profesori s-au preocupat de antrenamen-
poate incadra in categ.oria vocali lusti. voiii. Fiecare in parte a fost de acord
Am vizut mai inainte ci formarea unei r:oci depincl: tul 9i educagia de respiraqie 9i
a recoman'dat ca exerciqiile preliminarii
de urmitoarele condigii esen;iale : si

- de o respiraqie perfecti nu lipseascd din studiul cintului.
- de pr,oducerea unui sunet liber care duce la o emisiu- ENercigiile de emisiune pe cele cinci vocale, cu pro-
ne perfecti gi la o pronunfie aseminitoare cu vorbirea. nuntia sistematicd a tuturor vocalel'or pe o 'singur6 noti,
DacI aceste condigii existi gi sint respectate in studiu, apoi pe toate nolele gamei muzicale, fac parte de aseme-
r,ia din diferitete indicaqii ale celor mai rnulgi dintre
nu 6,e va putea aiunge nici,odati la declasarea sau defec,
ginnea vocii ori la aga-numita ,,pierderc" a ei. profesori.

Tulburbrile care pot interveni in viaga unui cintireq sint Unii au rec,:mandat numai exercigii pe intreaga scarh

diferi e gi in funcgi,e de o serie intreagl" de elemente. vocal5, care si f ie totdeauna ince,pute de la registrr'rl
Studiul insuficient qi graba cu care unii artigti ili mediu spre acut gi de 1a acut si se cob'oare progresiv
spre gra\., exercitii de game ascendente 9i descendente
incep activitatea ,stric5 totdeauna vocea care nu este executat€ legato etc.
complet studia#. Pe de altd parte, surmenaiul vocaL Orice exerciliu poate fi bun, dar numai cind este
datorit excesului de exercilii vocale este la fel de d5u- combinat qi reglementat de profesor dupi calititile ti
nitor gi se intilnegte destul de des 1a elevi, la amatori defe,ctele ce clesc,operi in vocea ei.evului sdu. Un bun
gi la artiqtii profesionigti, cici oboseala la,ringelui nu se profesor va fi preocupat in primul rin'd de defectele ;i
manifestd imediat, ci lent gi progresir'- lipsurile unei voci ;tiimnpuumi api rainpoeixedreciqciai l;itiagcielestesaalveocrar[ei

I-a acelaqi nefericit rczullat poate duce pi mania unor r" -ror clezvolta cu
bine gindite qi astfel reglementale incit prin execuqia lor
cintdregi de a-qi miri intinderea vocii lor peste limitele
sb se inliture d'efectele vocale ale elevului.
naturale, prin abuzuri de exercigii.
ln toate timpurile, cintirelii au avut preocuparea de
De aceea, inci din cele mai vechi timpuri, in aceasth r" realiza elasticitatea li mlidierea perf'ecti a vocii 1o':-
frumoasi artl mrzicalS, iu,bitorii qi p,rofesioniqtii cintului
au fost preoaupati de ideea de a reglementa gi a alcht:ui Togi cei care qi-au scris memoriile, au pus acaentul pe

cele mai sistemati,ce gi mai utile cxercigii pentriu intrefi- {eea ce li s-a ,pitut ci este mai in'dicat pentru studiul
narea qi infrumusefatea vo.cii. cintului; in misura in care le-a folosit.

Acest iimbai special al cintului, cu aiuto,rul ciruia sint Ve,chea cintireali Lili Lehmann (mama celebrei intfi-
rcdate gin'duri alese sau sentimente profunde, a sugefar rete Lotte tr-ehmann) apreciazb ci agilitatca vocii este
celor ca;re l-au folosit tot felutr de exercigii. indispensabrilS cintirelului, indifctent de categoria de

Desigur, aceste exercilii nu sc pot generaliza. Ele sint r.oce din care face parte.
nernumirate si di"cutabile, bune pentru unii qi mai pugin
bune pentru algii. Numai profesorui de cint poate si Cerlebrul tenor Garcia, di,n s'eco1ul trecut, n5.rtltrriseg'te

giseasci exerciqiul care convine elevului siu. ci gi-a dobindit suplelea glasului prin exerciqii de agilitate
executate cu suncte in coborire deoarece, spulle, el, voceit
Ceea ce se poat€ gcncraliza insi sint nu,mai cele este mai u5r.rar5 in coborirc decit in vtcate.
citeva principii carc stau 1a baza studiului cinrului : res-
O pirere mai pulin obiqnuiti in privinqa srucliilor va.o\e
pi,*,ajia, emisiunea, interpretarea. dicliunea etc. est€ aceea a cintd.relului Lamperti. E1 este de pirere ci

236 237

elevul trebuie s[ porneasci de la bun inceput cu studiile Alteori chiar compozitorii, in creagiile lor, supun pc
de agilitate 9i abia dupd aceea si treaci la diferite aite cintireli la eforturi prea rnari, provocindu-tre surrnenaiui

studii vocale. vocal.

Nu r-am citat decit cigiva dintre cei care au scris O serie intreagi de alte cauze de ordin profesional
aduc pe nesimqite tul'buriri in cariera cintiregului. E
despre cint. dtept cX uneori un cintireg se afli in situaqia de a nu
rcfuza un rol care nu se potriveqte vocii lui ; aceasto
Desigur ci pentru fiecare dintre cei pe care i-a.m fie ci a f ost gre;it d'istribuit, f ie pentru a salva un
spec,tacol. ln astfel de cazuri, surmenaiul s.rtvine rapid ;i
enumerat mai sus cele invigate au fost bune in totalitatea pe nesim,;it'e, soofirid din uz pe conqtiinciosul c rntiref

lor, altminteri nu ar fi fost scr:ise qi date ca exemplu. pentru o perioadi de timp. Alteori, pentm o voce insu-
La rindul meu in aceasti iucrare v-am aritat meca-
ficient studiatd sau mai pulin rezistenti, reperigiile zilnicc
nismul dupiL care . mi-am impostat vocea, exerciqiile gi
rrocaia cu care m-am aiutat- in vederea unei prerniere in pregitire, adi.ugate la spec-
tacolele de seari a,le cintirelului, pot obosi cu uqr.rringi
ln privinqa ordinei in care se studiazi, cu toate ci
alli cint5re;i sint de akh pbrere (gi aceasta pentru cA o voce.
fiecare voce are caracterul ei speci'fic) eu socotesc ti am Dacd pe lingi obligagiile p'rofesionale, cintireqii se lasi

convingerea, din propria-mi experiengl, ch ,nurnai dupi furagi qi de diferite distracfii care lc ripesc o buni
parte din odihna nopfii, ei pot aiunge chiar la forme
ce se aiunge la o buni impostare a glasului, \a acea
de oboseal5 vocali de naturd nervoasS.
buni aqezare a fiec6rui sunet in aparat;ul nostru vocal, se
Acelagi lucru se poate intimpla 9i din pricina turnerlor
poate tr€ce la exerci;ii de agilitate.
Eu nu pretind ci metoda mea este singura buni, da r: ficute in condigii proaste. Pe cit sint de agieaibile gi dc .

pentru cd datotitl" ei eu am putut cinta cu vo.ea intacti mult agteptate de public, pe arit sint c1e periouloase pentru

pini la o virstb destul de inaintat5, am credinta c5 este ointiregi. De ele se leagi o serie intreagi de condijii
una dintre cele mai bune, pel"rtru c5, dupi mine, dragi in care trebuie s[ triiascd artistul gi in care trehuie si
cititori, cea mai bun6 metodi de cint este aceea care se cinte : schimbarea de tem,perature, aiimentagia, fumui,
proclami singurS, dovedindu-gi superioritatea prin celc
pmful eft.
nrai bune reztltate. T'urneul scoate artistul din viata lui obiqnuiti $i-l
Din teoriile vechiior cintdi:egi pe carc le-am mcngio'lat obligi si triiascX o alta, mai dificili. Si d,oarmd fie
in tre,n sau prin
mai sus, cit qi di,n exp'u,ne,rile me,le din ac,east6 lucrare, d,iverrse horelnrri, 'osbi imqninuiint cseaui'nchreiastrauin-
n-am voit dec'lt si vb arh.t cd ,,natura brut6" nu este sufi- rante minciruri
cient5, vocea trebuie studiati qi deci studiul ralional 9i cu care nu este

propriu fiecirei voci ar,e importanga sa bine determina#' tren, cind imediat dupd ,spectacolul de seari trebuie si-pi
c{)otinuie drumul pentru a aiunge la timp in urmitorul
Orice negliienfi di'n acest punct de vedere di neintirziat oraq ; s5 cinte in frccare seari, cirrd in morj obiqnuit
defecliuni vocale. O sumedenie de alrc cauze produc trebrrie totugi sA aibi repaus de la un spectacol la altul,
s5 mai nimerea,sci gi o sal6 de spectacol mai prost
defocgiuni vocale.
incdlzitd", sau total ,neincilz.iti erc.
Uneori in$isi cint5relli se surmeneazi in mod incou-
Eticnt ; in doringa de a-qi miri repertoriul, executi rolur:i 239
in tesituri care nu sint pentru vocea lor.

914

Mi s-a i,ntimplat intr-uln turneu fScur in anul 1943, ca dera dup5 citeva lecqii gata i,nvhqat, am renunfat definitiv
eu q,i cei,lailgi cintXregi si cintim qu palmanele peste 1a profesorat.

costume. Orbic,eiu{ 'unor elevi de a Lua lecgii cu u,n maestru sau
un artist bine 'ounoscut numa'i ca sd fac6" vz de nu,mele
Nu tobdeauna oondigiile in care cintdrequl igi exercir:6 lui, sau acela de a umb,la din pro,fesor in profeisor pe,i1,bgu
profesir:oea sint favorabile organului vocal. De multe ori
chiar qi in teatrul in care cinti permaflent, artistul se a ,,1,e ,f:uta secrebul", e o ,ma,re greE,eal5, cici ,nu se faoe
poate imbolnivi. Nurnai acela c re a urcat cit de puqin a,rth strecuflindu-te prin ea, ci aprofu,nd'ind tem,e,inic acest
treptele scenei poate si-qi dea seama cit de u6or se ,,s€'cr€t" gi rpentru aceasta igi trebuie ani de studii, nu
altereazh glasul, fie cd e in sa15 o tem,p.era.tiur5. schzutl,,
sau prea ridicatil, fie ci trec.e transpirat din sceni spre 'citeva tl,ecgiLi.

cabinS prin curentul rec,e care se ,producc din cauza schim- Raritonul Antonio Cotogni spunea ci, pentru a atinge
perfecgiunea in afta cintatului, i1i trebuie doui viegi :
birii clecorurilor etc. una pentru a invhga qi alta pentru a ointa.
Chiar qi predarca lecgiilor de cint este obositoare. N-arr fi o exager,are in ceea ce preti,nde Cotogiri, pen-
trru ce intr-o veche ristoriie rnuzicalh I Cant.anti ez;irati
Nimic nu distru,ge mai mult vocna ca profes,oraLul ; profe- (Cintiregii castrafi) de Gino Monaldi se spunea ci in
sorul conqtii,noios tr,ebuie .si exernplifice elevilor atit ir.r'n su-
secolele ,tre,cute la ,Roma, unde ,errau ,cei mai vestigi p,ro-
net co,rect cit qi unul i'ncorec,t, fapt cate oiboseqte vocea fesori de cint, elevii igi petreceau ziua intreagi studiind.
(mai ales ci uneor,i e nevoit si c nte qi int'r-o alti qesS-
turi decit cea a vocii lui). ln jurul anului r;oo, corigtii capelei pontificale erau
rccrltali dintre copii. Acegtia, pent,ru a 1i se da o cul-
Acum e5 de ani am inccrcat sd predau lectii irrtr-un
csopun,sn'eerycaXtodr in'pacr,toiomuoildair,t,ardtea.rNl,eu-.amPuarbaSrindsoimnap'lt,.uSp-ea,rn,ptruutecai turd muzicailS crit mai complet5, erau supuqi unei disci-
pline severe. De cind se ficea ziud, exersa,u cele mai
nu am vrut si fiu un profesor de cint numai cu nttmele. dificile intonagii,, triluri qt pasagii /apide.
Smtiia-arnmciditastinstedaemacocndttii,nqceiorvsiiinqitosaatnelitaacteliaunmileca'nenule-mqii
permiteau sh fac fa15 in mod onorabil celor dou,i rnari D:upi"-a,miaza se studia teoria o jumitate de or5, o
munci de rispundere : aari.era mea de cintirct 5i profeso- or5 d,e contralpuncrt, tr'eoind apoi la crlavocin unde se
ratul. Studiul cintului nu poate fi in,tel,es ugor gi-qi cere exefsa compunerea unui psalm, motet sau orice alti com-
rhbdare qi o s5nitate de fier ca si faci pe fiecare elev
s5 te prioeapi ; acest fapt rni-ar fi obosit vocea. pozilie, dupi talentul elevului. Aceste,a erau studiile in
zilele cind di'scip,olii nu iegeau in oraq. In canui contratii,
Arrr rfe,nru,o,lat deci' si fi'u p,r'ofesor de ci,n,b deEi aq fi
mergeau pini la Porta Angelica in aproprierca Romei,
doriit ,si ,irrnpi,rtdgesc ,qi altora d,in cu,noq'tlnfeile 'tehnicii unde erau puqi sb cinte fiecare pe rind in faqa unoi

mele vocale. stinci ale muntelui Mario, carc prin ecoul ce-l produceau
trimitea sunetele spre elev qi astfel acesta iqi alzea vo-
Am iu,oercat totuti s, pre<Iau cin,tul c,ite unui e{ev a c5- cea, descoperindu-gi defe,ctele.

rui voce frumoasi mi interesa. O lecgie particulari nu Vedegi dars dragi tineri cintireli, cum in vechea Rom5,
mi obosea cum m-ar fi obosit un numdr mai mare de
intr-un seool mult departe de al nostru - cind elevul sau
elevi. Cind am c.onstatat in'sH cX elevul in ca'uzi se consi-
artis,tul-cintdref se poate cont,rola auzindu-se pe bandi
240
de magnetofon - profesorii de cint g5siseri elevului un

mijloc ingenios de a-gi asculta vooea gi oontrola emisi-

l6 - c.-2707 24t

un€a. Viitorii cintlregi castrali erau recruta;i dintre copiii tulile acestui cintlreg pentru a ridica moraiul zdrunci-

cu voci frumoase. nat a\ sojului siu, Filip V.
Farinelli a to,st oprit pentru totdeauna la Curtrea re-
Cintdregii castra.ti ajungeau si stipineasch marea attb
gelui. T'oate aoestea il.-au oostat foarte scump pe bierul
in ro-r; ani de smdii. Calculind orele din fiecare zi, pe
care elevul gi le petrecea pe acea vreme studiin'd, am castrat, cici timp de ro ani cit a durat qederea sa in
putea spune cd pdrerea baritonului Antonio Cotogni nu Sqrania a trebuit si locuiasci in palat gi si c,inte regelui,
in ficcare sear5, patru romanfe (d'oui de Hasse, Pallida
oste exagerat5, il sole gi Per questo dolce aTnplesso, aelelalte do'ui nu se
Se spune ci vestitui profesor de cint Porpora studia
elevul un an intr,eg (pentru a-l cunoaqte bine) inainte
de a se ocupa de vocea lui. cunosc).
Pe cind didea lec9ii de cint celebrul'r.ri cinti,reg castrat
Caffariello, l-a fdcut p€ acesta sb studieze mult timp o Bietul Farinetli ! Timp de ro ani se vizu nevoit sd
singuri paginh de exercigii, administrindu-i cite ,o loviturl
ointe de 36oo de ori... aceleagi romange ! !
de bnq pentru fiecare gregealS qi interzicindu-i si in- Rer.enind la multiplele defecgiuni vocale la care cste
toarc6" pagina. Dupi terminarea acestui lung qi original
studiu, ii dndu voie in s,firqit si pagina cu pri- expus cintirepl credeqi, dragi cititori, cL vorbirea obig-
cina, dar pagina era... albd ! int'aarcb 9i Porpora, abia nnitd n,u oboseqte aparatul vocal ? Ea oboseqte uneori
cintiregul mai mult decit cintatul propriu-zis.
,,8i, zise
Sint cintiregi imprudengi care in ziua cind trebuie si

acum e$ti pregdtit pentru catierd l" c{nte, din cauza stdti.i netrvoase, at,unci l"orbesc mai mult.

Un alt castrat celebru, Carlo Broschi zis qi Farineili, Algii, mai stdpini pe ei, sint mai prudengi ;i nu rostesc
qici un cuvint.
tot elev a,l maestn-rlui Porpora, a studiat cu acesta o sifl- ln operetS, tenorul gi soprana (care susgin aproape in-
gurb operi timp de 9 ani. fteaga partiture muzicali) dach nru spun proza dupi
In urma muncii indelungate gi a merituosului siu ma-
estru, Farinelli trecea in secolul XVIiI drept cintbrEul toate principii,le declamagiei lirice, p,ot sb riguqeascS.
ou cea mai frumoasi voce, notetre sale filate f5,oindu-l
In gen,eral, najoritatea defecqiunilor vocale iau na$-
celebru. tore prin defectarea organici a pirgilor principale ale
organului vocal : laringe, plimini, trahee qi rezonatori.
Cele de mai sus intiresc convingerea asupra seriozitiqii
Vocea primegte calitiqile sale dupi buna conformare a
Studiului gi a importanqei care se d,dea pe atunci orga- acestor elernente qi se altereazh dupd defectele organice
*a,; funcgion:a7e ale acestora.
nului vocal.
Un contemporan aI lui Farinelli spunea ci ac,esta aiun- Astfel, defeotele aparatului respirator vor da unei voci
sese si pos,ede ,r,virtuli gi facultSli vocale pe care nici tiulburdri de intensitate, def,ecgiunile ,o,rganice ale coarde-
un ,cint5re{ din lume nu le mai avus€se. Era capabil sb lor vocale vor da tulburbri de in5lgime, iar defectele da-
subf uge p.rin cintul siu pe oricine l-ar ft avzn: pe iurfelept,
ca gi pe ignorant, pe amic € ti pe dugman". torite relei conformagii a rezonatorilor altereazh tim-

Se spune ci perfecpiunea studiilor l-a dus pe Farinelli brul vo'cal.
,,Ia o atit de mare desivir$ire, incit la optzeci de ani
inci mai putea cinta". In tinerele a cintat in Defeotele aparatului respirato,r s-au dovedit a fi cele
Spania, mai frecvente gi este uqor de inleles : cintul este un
continuu exercigiu de respiraqie, iar de buna stare a plil-
iar regina auzindu-l a rimas atit de irnpresionatS, incit
rr,ini,lor depinde inspiragia qi expiragia cintireplui. Fiind
se gindi imediat cd n-ar face rdu dacil s-ar servi de vir- deci a"bsolut necesar ,sd avern o buni respiragie in cint,

143

este de asGmcnea nccesar si avem ;i organele respira- norma15. Uneori panica este atit de dezastruoasA, incir
torii in pcrfectl stale. Rcspirafia influenleazd ,si asu!1t"l cste nevoit, dupi prirnul act, si renunle la spectacol gi
puterii ic intinclerc a vocii spre registrul acut, aiutind deci si fie inlocuit. Specialigtii spun ci acest fenomen
efectiv la lormarea sunctelor. De presiuirea respiratorie, provine din cauza contractdrii spasmodice a mugchilor:
adici cle acel u;or cfort ce-l facem in timpul expiraliei' naringelui ;i congestiondrii lui, ceea ce facc imposibilA
depinde punerca ir-r fr.rncqiune a coardeior vocale ; daci
aceasti presiune respitatorie nu este bine dozat6, ca normala funclionare vocalti.
scade ir.r timpul cit.rtului (adicd se cintd pc o respir-rgIu
incompletd, dezordonata) si implicit se mare;te tensi Tulburirile vocale din cauza oboselii sint resimqite atit

tunea coardelor vocale. iMririi.rdu-se tensiunea coardeloi in emisiunca notelor grave, cit ;i a ,celor acute, vocea

rrocale prin aceasti contraclic exagcrati, se aiunge 1r1 pierzindu-gi timbrul sdu normal, voaiindu-se gi ficind 1oc,

treptat, inevitabi,le'i riguqeli.

Exercigiilc vocale fdcute in accasti starc pot duce L'r
surmenajr-rl vocal. ag,ravarc^ rigugelii, agtavare care merge progrcsiv ci-r

Oboseala unci voci incepe printr-o scnzalie de pu'e- continuarea 1or.
siune in piept qi in regiunea muqchilor laringieni, ustu-
rime in laringe printr-o alterarc a timbrului qi o nesigt"r- Cim iregul ob,ligat 'si ciirte in aceast5 situagie se vr,r

rar-rq6 in cmisiunea sunetclor. -.imfi obosit inci inainte d€ terminarea spectacolului, sali
daci se cinti in contiiluare pe aceasti obosealS, aturaci
dac6. va reugi si-l duci pini la sfirgit, se va resimli
cintdre;ul rigu;egte, cele mai mici eforturi se resimt si mult timp dupi aceea.

riul se agrai'eazd, progresiv. Dimineaqa, organismul fiind Unii cintiregi, dindu-gi oarecum seama de un incepur
odihnit, cintirelul poate f i indus iu e,:oare. Cind face
o gami are impresia ci c binc in voce, dar seara, i;r cle oboseal5, cred ci o pot inletura prin exerciqii vocale
spe'-ctacol, r.,r.J. ucvoil si emitd sunetele cu un e{orl
mai marc decit dc obicei ; cit privegte oLnamentele vo- pe care le fac inainte dc a incepe spectecolul. lntr-ad,evlr.

calc, artistul uu le nrai poate emite clccit cu mare grcu- aceste exercilli ,,incdlzesc vocea", dindu-1i impre sia c;i
fenomenele de epuizare fiziologicit, s-au ameliorat. L,

realitate ins5, aceste cxercigii accentueazi. olroseala vocali.

tate. Singurul remediu pentru aceast5 grea situalic estc.

Binein,tcles ci qi r-rotele filatc in pianissitno vor su['lri dr:agi cin,tbreqi, numai lepausul cocal.

din cauza acestor oboseii. in general, notelc meclii pot fi Din momentul in care se binuie;te o oboscal5 a v.,-tc.ii,
acu,telc - in caznl
emisc firi efort, ch pol fi atinsc - cintireqului ii este absolut interzis si mai scoate un su-

vor fi disonante (fa'lse). net, intr-atit, incit nu are voie nici micar si vorbeasci in
Impresionat de aceste simptome, cintirequl facc efor-
turi qi mai mari, reuqind i.rneori si rezolve cu bine pen- qoapti. Orice inccrcare de intrerupere a repausului (rr
cdrui durati numai medicul o poate aprecia), poate ducc
tru cei cc-l ascultri, dat cLr efecte nefaste pentru intregul la tulburiri vocale gi mai gravc.

siu organism. O greqitd gcoald de cint, o opcrafic chirurgicali gre;it
Oboscala vocii poate duce gi la tulburiri llervoase '
recomandati, duc de aselnenea la picrdcrea vocii. $i daci
Ar'tistul, dindLr-gi sea,ma de deficicnqele interveni'te in
vocea sa, are un selltimenl de neincredeie 9i frici' Toate nu se pierde in toraiitatea ei, atunci vocea i;i pie.ide
acestea merg uneori pini 1a parlicd, iar odatd intrat in
panicS nimeni ;i nimic nu-l mai poate ncluce la statea r-rna din calitigile salc primordiale, inillimea (acutele).

Viaqa dezordonat5, lipsa unei igienc vocaie, obo,seala

clin cauza cintatului prca mult, leexci:se dc tot felLri

211

sg-riePlgueitcevr,ureclrocnneetalrirbcnuianieidgacrgraaavdm,aerixnlearscdtir;e5i,fiienlec5tvtaaorteceaa, laevmoaclieclournu' onseciuEt cuonti cint niciodat6 nu obosegte vocea, ci dimpotrivS, ou cit
tenor care avea un succes rcmarcabil 9i era solicitat in cingi mai mul't, cu atit simgi c5. ai mai putea cinta.
orag la altul, ziua
diferite orage ; fdcea naveta de 1a un Daci elevilor li se poate ierta greq.eala unui oint ira-
qional, cinti,regilor maturi nu li se poate ierta acaastil

cilitorind, it, ,""t* cintind opere dramatice grele' greqeald.

Este drept cd uneori cintire gilor ii se intimpli si
apnirirmeDagi'ecoiei.psirneEisaorrfa,risupmdsroieuiasvnsetiegere,esacpa.udupncnouoitcsemciluo-trda' muqI'ipacdioiidnnnocvfeiienpnasuonctmiiaenmneuastlmacetaeulu'ziniuat;rvteencsah-- cinte qi roluri scrise intr-o
situa;ia de a cinta Epreesadtudredsmqai ibdiniefiicniglSel,essacui sint
pugi in nu
pot fi intotdeauna bine in r.oce ; se mai intimplS si fie
9i dbosigi. Uneori intervine o rdceaLl, chiar in ziua spec-
eforturile pe care [e. taco,lului Ei n'r.r au intotdeauna inlocuitori. In toate aceste
thieg care Ei-a ruinat .ro..u. Yhzind caztti, cintdre;ul se va strecura numai prin meqtegugul
iao"o (care i se ,,rupeau"
p"nti" a susfit.re note'le acute b,lnei sale impostagii, altrn,interr,i poate aju,nge 1a surmenai
in git) sufeream imPreuni cu el.
.,cAhcixe"a.sCthh(iuxpuelreesaenfootaeri,teinpleimnibbailjual tnitospteruntrs-eu nurneqte r,-Ocal.

cintile! Mai sint arti$ti care din orgoliu gi de dragul gloriei
ointd qi roluri nepotrivite vocii lor.
cit qi pentru publicul care-l asculti.
Ei ar trebui si in,teleagi ci orice trecei:e a limitei
$rai FlcioaenuraictliSits5se-.si1tuernecmisnettdu'iirdeeiuqzue,.lpDocatarrcievh-itgnicudu.ieussnteeapmproraefeadsetoirrazecitext,psetordi-mevifeac;ncA-r nat'urale a glasului 1or poate compromite o voce oricit
mt il poate readuce pe calea cea bund. de fnrmoasi gi oticite posiibilitSli de intindere ar avea.

Existi voci care sint dotate de la narurd cu o ,in'tin.dere

drienDiiaencfeuinc,tmilriuei,tgneilresucvnaoerc'etae,l,eli(eainpdtetinnc-aipntae9siisueanteuinn,tpcileinncetigrnutdecsifnreet,cavbfiteeznetadzilnah excepgional5, cu un registru mediu bun, care pot cinta un
orgoliu personal, uzeazh de voce cintind oriunde Ei oricum'
rind"l lor, cintireqii care au studii incomplete, care repertoriu variat in mai multe tes5turi, dar acestea sint
na au ajuns la o buni respiraqie qi n-au dotrindit o erui- foarte rare qi fac excepgie de la reguli gi nu treibuie imi-
taie de cintiregii crare nu pot cinta decit i,n jesitura in
nu care este clasificatd vocea 1or, cici mai curind sau mai
siune perfecti qi care la un moment dat se preteazi la ) tirziu, ei aiung ch,iar la declasiri vocale.
o m*nci vocal5 peste posibilitSgile 1or, provoac6, fhr,h
ncsuoinu-ndqittinorotdael,ruerevaluimniseemaaiimameaaesl,edtrtsiubaietou,lirec.1v"ioiil"prorrdvoocegcaracrcesli5niv.ct,,Cinabucatemiz^adsgoetaibsonep''osuoermaiatlaieani fvpiaoefcadartiial--i ttr Profesorii de cint nu pot conduce vocea unui elev
dupd voinqa lor, ei trebuie si gini seama neap5,rat de
configuragia anatomici a organului fonator al fiecirui

eiev.

ln mod contrariu, ei vor fate o clasare greqitS, adu-
cind elevul la defecqiuni vocale.

n€retea gi vigoarea organului 1or vocal. Ei cinti fdrh Clasi,ficar'ea voci,i unui elev cu voce necultivatS, sau
si-;i' raqionalieze munca vocal5 qi afung, nointirziat, [a
cultivatS. iralional, poate induce in eroare chiar pe cel

nboseala vocii. obosesc pe nioi un mai bun profesor. Vocile care au de la naturi o intindere
ln general, exerciEiiie vocale nu sint ficute
cintireg, pe nici un inc,epSto r, dacd in mod mare pot fi dasiifica,Ue greqit 9i di'n cawza irngroqbrii
timbrului 1or. De arnea, la prima audilie pot 'fi clasi-
ngional qi sint cele indi'cate vocii 1or. O buni gcoali de licate ca mezzo-soprane, bari@ni sau bagi dupd studii

246 247

serioasc, cigtigind acutele, devin soprane, tenori sau ba- in general, elementele principale care stau la baza ei
rirloni ; vocrile cu intindere mate, care par tenori sau so- sint :
pranc, devin, dupb st'udi,i, baritoni sau mezzo-soprale. inteligenla personalS, rroiilfa nestrimutati de a
De aceea un bun profesor nu trebuie sd crlasifice din- reugi (chiar pini 1a autosugestionare), perseverenfa qi

tru inceput vocea elevului. El trebuie si rnai ales ribdarea (reeducarea nu se poate rcaliza intr-un
f oarte atent in timpul studiilor, spre ce observe elevul timp scurt).
registru mei:ge
mai binc vocea, unde este mai strb,lucitoare gi in ce Pentru profesor eicmentul principal estc : pricepcrerr
desivirgitd in acest domeniu gi mai ales arta de a rcda
lersitirr; c,inti elevul mai comod. elevului increderea in posibilitigile salc vocale.
Abia dupd studiile preliminare incep si iasi in evi-
den;i calitdlile caracteristice vocii gi atunci Ceea ce pot rccomancla ca mijloc sigur in recducarea
numai poare vocilor iu aurmfaacperoapbrs'iteriacrn{ieeiedeexpaecrtieivnitfea,teeas
fi clasificati. vului de e voinla ele-

Bineingeles c5 pentru aceasta ;i elevul trebuie si-si lui dc pini
atunci gi de a incepe un nou studiu, intocmai ca orice
ajute profesorul, cici el igi poate da seama daci exclci- elev care inva!5 sd cinte pentru prima oard. Aici inteL.-
glile ardtate convin sau nu glasului siu. vine profesoruJ cu indicaqiile pe care ie crede ci sirrt

Cele citeva note acute salt grave, nu sint suficiente ca corespunzitoare vocii respective.
intr-un registru inalt ,sau grav. Faptul c6 Exerciqiile pentru reeducarea vocii vor fi licutc la
si pogi cinta
poli cinta o arie intr-o lesituri care nu este a vocii tale
'tnuurXiqai di dreptul sh crezi ci pogi ,cinta intreaga inceput numai in registrul mediu, lent, ulor, ldirh a
de rol. par,ti- forla sau ingro;a glasul. In nici Dn caz nu se va trcce la
unui ast{el
in cazul in care el rnu-gi dX seama de cele de mai registrul acut sau grav, decit numai dupi ce registrrrl
sus, poate ajunge la o declasare vocald sau chiar la
mediu este bine consolidat ; un re€listru mediu binc itn-
pierderea vocii. postat aducc de la sine qi registrul acut gi grav.

Se spune de un cintXret ci gi-a pierdut vocea cind a Tot astfel se va proceda qi cu primul spectacol clup:l
ajuns in situagia si nu rnai poati c,tnta d'r.rpi toate regulile
reeduca're. f)in rnoment cc profesorul constati. ci clevul
cintului.
De obicci cind un cintire! gi-a ,,pierclut vocea", se poate rcaparc pe scen5, trcbuic sd-i alcagi o opcri scrisii

pe o linie vocalS mai lirici ; cintind br-usc o oper6 cu
accefltc dramatice ;i neputindu-se bine controla (din cauza
giseqte intr-o stare su{leteasci dcprirnant5. E,i este des- stirii nervoase pe care o are mai mult decit oricind la

ctrraiat, dezorientat, se consideri un om dc nimic, simte giridul ci reapare in faga publicului dupd o absenqi indc-
ncvoia de a-gi incerca mereu vocea ca si se controleze.
fiecarc inccrcarc nereugiti il deprimi din ce in ce mai lungati), ar putea forqa glasul, dcviind de la linia cintultri
cu carc a fost obiqnuit in timpul studiilor dc rceducare.
mult. De asemenea cste de prelerat si i se aleagi o opcri

Nu vi l5saqi coplegi;i de starea psihici deprimantb la pe care nu a mai cintat-o, intrucit pe lingi €motiile sce-
care vd 'conduce id'eea pi,eL.derii vocii ,cdci z;ocea nu se
nei le va avca ti pe aceiea datoritl ginduh-ri ci are de
pierde pe drutn ca orice obiect, aoced se poate reerluca. cintat run srpectacol vcchi in
care, inai,ntea rceduci.rii, nu
Nu sc poate spune ce pentru reeducarea u,.rei voci a corcspuns.
existi o silrguri metodS. Nu. I{eeducarea vocii variazA
de Ia caz la caz. Agadar, spectacolele de clup:i rceducarea vocii vor {i
bine gindite gi alese pentru ca vocea elevului, intocmai

248 24{J

ca la studii" si evolueze treptat, treptat, cu fiecare spec- Inaintc dc a aplica metoda de cint, profeso.rul este
tacol. obligat deci si constate care este starea vocii eleyului,

Toqi acei .care vor si cigtige in in indere, incercind caracterul ei precum gi gradul de perceper,e al elevului.
exercigii peste pos,ibilitigil,e lor naturale, vor su-
si faci o serie imntarenaifgedstadeintuplburuitari,rtei'ianetmimispiuulniei msuinseiuibneLiio;r l E,ste de preferat intotdeauna elevul cu vocea natr.rrali,
se pot rrestudiatd, din care se poate rcaliza mai ugor ceea ce
fcri de t

aoestea dolcgtc profesorul sd obgini.

gi a rezistengei vocale, care.le va transforma vocea intr- In timpul lec1iilor, profesorul va observa daci prin
una tremurati, cu un tjmbru nazal sau gutural, vaalatb,,
r'5gu9iti etc. cxerci6iile sale vocea elevului progreseazl gi in caz icn-
din nou
Vocea tremuratil, caracte,rizat|, printr-o lipsi de preci- trari'r.r ii va combina alte qi alte exerciqii, oprin-
un defect obiqnuit printre eiu-se la ceie car,e se potrivesc
zie a sunetelor, esfe cinidreqi. dau rczultatele dorite. -ni bin" glasului qi deci

Sunetele emise se succed cu repezici;une gi sint ur.ai- Cind o voce a iost studiati printr-o metodi de cint
nitoare cu behiitul unei capre. Este un de,fect
supiri urechea auditorilor gi scade atributele vocal care cu tolul impotriva studiului raqional 9i a fiziologiei a,pa-
s.inV,torcigiluegivteoa(lafdted, guturale, sparte, unei r.oci. ratului nostr-u vocal, ea se defecteazi.
ce
a mai vorbi de ele dau impr,esia ci Nu ne plrtem da seama cd invitim clupi o metodd
in mod special), greqitS, deiit arunci cind, dupi citva timp de studiu, ne
sint voci d,efectuoas,e de la natu,ri qi cu totul in afaia
esteticii cintuliui. Aceste voci s-ar putea remedia prin simgirn riguqigi 9i obosigi.
studi,i, dar cu foarte mare greutate. persistd si-gi faci eievul si
In cazul cind profesorul

Defecliuni vocale serioase intervin 1a cintiregi gi din c,inte in aqa fel incit dupi ,f,iecare lecgie si se simti obo-
si.t, rigugit qi cu o senzafie dureroa,si in laringe, atunci
cauza metodelor de cint. oricare ar fi autoritabea maestrului, e,l
trebuie pdrisit.
Vd vegi lnmeba desigur care este metoda cca mai Cind un cintireg cintd dupi o metodi gregiti, di,r
bun5, cbci prea mulgi profesori pretind cd a lor csie cauza efor'bului coarderlor vocale, el se mai poate alege qi
,,c€a mai ibun5". {u ceea ce se nume$te ,,noduli voca,li".
dmeasiebnusinbiilit'antieeatododrgdaenucluini tvo,ecsat,el
Cea aceea care tine Nodulul vocal este o proerninenti de mdrimea unui
omenesc si care bob de mei care se formcazd pe coardele vocale intoc-
seama se serveasci d,e el-conform funcgiunilor sa,le ira-
rnai cum se formeaz\ ititura provocatd de o gheati
Etie si
turale ; este aceea care dd cintdreglui o stare de buni
dispozigie, incit pe misurd ce cinri ar tot cinta firE. si strimt5. Formarea nod,ulului ar,e ca rczultat alteraria to-
tatoaltmhdeaed,ri'ceoulc,liuipicolaianrtticnirgeroeglauodlguu,icegimi onpouraemrudaenilieinctvueo,rcuvaennlegrieainpcahsuits,arurienrgdaiicclaoalrti
vseed_esizmilntiico.bosit ; gi mai este aceea aj chrei progres se

Gr,e$ita metodi dc cint este ace€a care maltrateazl nor.mali.
organele vocale in a;a misuri, incit eler,rrl nu se mai
poate folosi nici chiar de intinderea vocali p,e c.a,re a Goana dupi o cit mai buni metodi de cint este foarre
ardivnaucdtdu-olalluacioiannvcefeonpsiutttuvcloinscttiiuriedpgiri,olofner usqociruomlnuaviiinpecesetevler€gvmiul^euoaieaeclainccdairrllear,i frecventi printre cintSreli.

organ vocal nu este identic cu al eiu. Sint tot atitea metode ciqi profesori sint ; trecer,ea de
tra o metodd la aka produce un haos in creierul eler-ului,
derutindu-l intr-atit, incit poate aiunge chiar la pierdcrea
vocii.

!;;0
25t

Dupd mine, profesorii de cin,t s€ pot impirqi in mai Din metoCele,,extraordinare" alc acestor,,maegtrr."

multe categorii. (care degi nu au vreo pregitire serioas5 s-au declarat sin-
gu,ri profesori) elevii sc a,leg cu vocc guturali, voce it:e"
Priimri sint c,ei calre dln experienla dobinditi de-a murati, voce voalat5, voce striden'ti, voce nazalh ctc,

lungul carierei Ior au reu$it sd formeze cintdrelr remar- 5i uneori chtar... firi voce !

cabili prin indrumirile ;i metoda 1or raqionali. Vocea nazald, destul de frecventi, sc datoregtc Ciri-
A doua categorie cuprinde profesorii care au fost
jirii coloanei de aer prin fosele nazale. Aceasti gre;iti
nevoili si-qi intrerupi activitatea fie din caDza unei
sensibilit5gi nervoase. fie din catrza vreunui accident indicaqic de emisiune face ca tezofianta nolmali se se
survenit in vocea 1or. modifice ifltr-o rezonanlh naza76, folosind fosele nazale
ca rezonatori principali.
Acegtia. instruindu-se gi inviqind mai departe cintLrl,
Oricine poate constata cit de ncpl5cuti este o voce
aprofundindu-l tot mai mult, au descoperit ce an,.rnre nazala chiar in vorbire, thrh a mai vorbi de cint.
a contribuit la scurtarca activit5lii 1or qi carc ar f i
mi jlocul de a-qi crufa elevii de lncercirile prin cate Vocca voalati este la {el de nepl5cuti ca Ei cca nazaiir.
Ea estc vocea uqor riguqit5, fic datoriti unei confoimatii
au trecut ei.
Mai sint pro{eso'ri buni 9i cinthregti care, nefiind scr- clefectuoase a laringelui, fie din cauza unei afecqiuni a
coardelor vocale provocate de un studiu defectr"ios.
viqi de calitiqi vocale excepfionale, fac o carieri mu-
Din punct de vederc a1 pl5cetii auclitive, in vorbirc
desti, ca Ei cei cate ar-r invSlat ctntul dar nLr au pro-
este mai pulin supXr5toarc, de aceea nici nu se apeleazir
{esat. Acestc doub categorii, pasiona{i de a descoperi
secretul tehnicii vocale, s-au instruit cu seriozitate in 1a med,ici ; vorbirea voalati nu tulburi activitatea celui
aceasti dirccqie, insuqindu-qi arta de a prcda cintui
uneori mai bine decit cintirctii care au ficut o carierh care are aceasti defecftune, pe cind cintireful cu voce
excepgionalS, dar sint lipsiqi dc da,rul dc a impdrti;i
gtiinla lor altora. voaiati trebuie si se preocupc in mod special de rerne-

O alti categorie de profesori sint aceia de la care ele- dierea ci, vocea voalati nefiind o voce muzicali.
vul pleaci a$a cum a venit, adici nici nu i-a stricat Metoda unui maestru experimentat, allturi dc mccli-

vocea, dar nici nu i-a aiutat. cul laringolog, ar putea remedia prin repaus absolut ;i
Ultima categorie de profesori sint acei cint5reEi care, reirncepcrea stu'diiloi: !ocale orice catcgorie dc voci c1c-

neputincl sd-gi aplice cu succes cunoqtintele tehnici,i i"o- {ectuoase din cele enumerate mai sus.
cale, au ldcut o cad,erd submediocri. Acegti aga-zigi pro- Nenumirabe voci au avut dc sr-rferit atit din cauza me-
f csori sint periculogi e1cvi1or, fiindci pritr metodele ioc
todelor greqite amintite mai sus, cit gi din cauza metod€-
,,extraordinare" tutneazh vocile. lor,,extraordinare" sau chiar,,originale".

Aceste fig'u'ri le-arn intilnit destul de des in timpul Am cunoscut odath un profesot care preda cintul firi

activit;fii mele din striinbtate, unde crau pe toate dm- pian, nr,rmai cu un diapazon gi carc recomands elevrlor
r-rigtc e;*erciqii pc care nu le-am mai aszit, deqi am iLr-
murile. Ei au exploatat ;i poatc exploateazh incd, orgo-
liui tinerilor cintiregi naivi qi lipsili de inteligengi, unL- tilnit clestrii din cei ,,originali".
Vi putegi inchipui ce lipsi in precizra sunctului, ce ne-
plindu-le capul cu teor:ii greqite, prcocupindu-i zilnic cu
siguran;i pentru cel care studia qi in cc mSsuri ii re-
str,rdii firi tcmei gi incomplete. ducea intensitatca vocii,,originala" sa meiodi de a in-

?5! vaqa cintul.

:53

Nu mai vorbesc de profesori care irnposteazi vocea Aqadar, bunul profesor va $ti si se adreseze sufletului
elevilor prin exerciqii ficute numai in lorte $i care au elevului qi posibilitSgilor lui, pentru ca acesra si capete
drnqpt rezuta't ,fuirnarea vocii. Am infilnit un profesor ai cit mai multi ,incredere in el.
cirrui el,evi cintau gamele togi deodat6. Ce fel de voci arc datoda sd indrurneze pe elev spre fe-
P,r,ofesorul pe ca.re aoesta trebuie si-l ducd pentru a
,",i,mpostate" aveau elevii acestul profesor ! -/ artislt complet, conq ient cd arta cdteia s-a
lul de viagb
Pot spune ci mai toate defecfiunile de emisiune se putea fi un

datoreazb aplicirii unor mebode gregite de citre profe- dedicat nu se poate sluji decit cu o voce clarh ;i reais-
eorii improvizagi. tent5.

Oricit de bun ar fi profesorul, lui insi nu i se poate Mai tot timpul viaga artistului liric este plinh de ,,res-
r€pd:ofa ci nu a soos celebritngi din tofi elevii sbi, pentru ticgii", cumpitat5.
Mirajul soe,noi, ,ovaliile publiculrui, sru€c€;sele pe cafe
c5, la rindml lor, exist5. multe categorii de elevi. le-arn avut dupi tiecare rcalizare artistici au fost insi
Profesorul, prin gc,oala lui, nu poate decit indrurna o ati't de artrhghtoarc. gi mi-au dat atitea satisfa4ii, incir
au cornpensat gi chiar au intrecut lipsa bu,curiilor de la
voce pe calea cea bund, infrumuse;ind-o pe ci este oo- catre m-am privat.
si,bil, dar nu-i poate da ,,calitatea" adich aael timbnr
Din cele amintite in cuprinsul acestei lucriri, se poarc
innisctrt care deosebe$te pe un artist de altul, ficind pe ingerlege ch am f,ost unul dintre cei care av indrigit
unul celebru iar pe altul mai pulin celebru. Oricit ai scena incb din primii ani ai tineregii mele,
si mi diruiesc iu toful ei. Pini la virsta de inlelegind
glefui o sticlS, degi i se ,schimtri a,spe,ctul, tot sticl5 ri-
rnine ; daci insb glefuiegti un diamant brut, pini la p'de ani
(cind jucam opereti) am triit cum puteam, rdzbind cu
u'rmi pogi face un briliant de valoare. tinerefea. Responsabilitatea vocalS pentru roiurile p,e cafe
Aga se face cb din clasa aoeluiagi profesor, dupi termi-
le cintam atunci nu era ase,minitoair€ cu aceea a unul
narea studiilor, ies categorii complet diferite de cint5- artist de oper5. De aceea nu prea
refi: artiEti dotafi cu voce, inteligenfi $i inclinaqiuni na- .e efa pe,rmis sau nu. De Cind am lineam cont de c€ca
tive muzicale, artiqti cu voci mai pulin gener,oase dar si roluri a
muncitori, perseverenli qi inteligengi gi cintdregi ,inzes- dedicat de ope,ri gi mai in,oeput insi cinta
trati cu voci generoase, dar carc nu au nimic comun clr exclusiv carierei
pretenqioasa artd lirric5 etc. adleesodpienr5m, .oammeni.tnutleilnescsadretrmdi-easmc
viafa corespvnzhtaare artistului a cdrui activitate se ba-
Rwenind la bunul profesor, el are qi dato,ria si se zcaz6, in prinrul rind pe r-occ.
Cind am prlecat in anul l9r9 in strrS"initate, timrp de
ocupe de viaga elevului, intocmai cum un pirinte se ocu-
trei ani cit am cinrat pe scenele de acolo, mi-am refu?)t
pi de copi,lul siu ; profes,oru,l trebuie si arate elevului rnulte ocazii de a p.etrece, sail de a vizita locuri frumoase.
gi exemplele proast€ d'in iurul lui, ca si poati trage cDn-
cluzia ch pentru a rcugi in arta ci.reia s-a dedicat tre- Triind in lo,curi und,e oamen,ii din alte giri pleaci spe-
buie si du'ci. o sia16 ralionald gi cumpitati. cial pcntru a le vizita, spre a-gi imtrog5li cunogtinlel.e,

Pentru acedsta, severitatea pe care orice bun profesor eu", d,in cauza rilspunderii ce-rni cer€au spectacolele in ca.re

trebuie si o aibi in timpul studiilor va fi atenuati in cinlam, rni mulqu,meam iarna si privesc pe fereastra ho-
timpul pauzelor, cind elevul ffebuie si vadd in profesor telului, sau vara si iau loc la o masi afar6, in vreun
local oarecare, p,rivind la
u,n prieten, un indnrrndtor, nu un orn distrat, c.are-l pune cu iind mulqi,rnea care forfotea
vioa'ie in iurul meu.
in inferionitate.
255
254

Citcoclati, cind cint:rm la rntcrvale mai lungi intre uteitaBamimnediienngcseitlieinsciicuminialaeciedsaeins.vitia,ac,fgauanm-zlbiisto;drc.p,u.lmbceinrecenpueam-i_,torgpi.ernrn"rai_;
spcctacole, imi permiteam sd. vizitez locurile interesailte, gAcfmao".oiopcsaMsMmeiidrtaioinpii,v-n-,n-aiadscapan,aamrzppuiurruzlle5n5tvii,bcnc,cosb-,uunitoinrutfttiiinddnensEsdidchi;viiua,nuli-rsdnadmeintteaa,ippzuppirimiapage.inhnhetlriMiatsaumercr-frctui-icaed,andonereturiiraipa-pcv.rlcl*dintaiicnrnucroeup,epoataatddmihgemoda*airbienrbrutp.i;galiamarlnrispeueuietrntnemioetcpabnaeoiimnnisn,db6dpeeid,aqidrI*acniasl;urauu.ilcainilrztag_ti;adruiie,ctilsim_ar.i.t,r
dar ;i ati-rnci eram obscdat tot de grija de a nu rici, sau
c1e a nu mi obosi prca mult. minegii.
$i era fireasci aceastii grijd, cici in striinatatc, utrde
clti angajat pelrtru o sclie de spectacolc, o indispozigie acaspfuAitoneecijcrnurrnrodeotrasItnlsi)icisa.ssitregntertincu.etieidcgt.cii.iudncl,e.itdiutieiuern.oreealvunitrrdsnahnrisiuar,eactesii-emltunpcoliaauaiiieclnnrntcdhdata,v,iti.ieraestrc-lnouecntueImaorooaeunscirp,meeeiipp,autneareaeui,naeioast5bc,rdvtsu.cfreliireolilcecc,tnrcidmsie,.nqnuhreetqdiceeisiaivi,uoatstra€rrcrsriio"eveuctlaotiebbmursocnauimttseapd..mioelnrdeeagBqbeuatrrsiiitnirugeetdiseaenncppdimvipaueneeiofiiqcrnasiti'rsleeilpetubleor{icreieacvg,piamszmo.iieprzeteoaAnilcautebtinnritci-gqeuiganuincqmmtiuhastiia_ireomie^ren,acf,ndr_usb-oenuuac_c^_i,.tt
vocalX atr;gea dupi ea ii alte nepliceri. Imprcsar:ii, cind ramgocpvtmteuavrieip-cielvDeNJtaboedoocoa.m'urietlacucemdtiroermfilpeaeeolvr_iacpis'iacrourhlnut,ulcirotulrni-nnizainbcaitmianeoi,gqagsiurtiapitlt.iieeaecmf.etnmn.,i,narm,esctd-vcnpiiaviiaeri.ieu-nnoqmccavvlt,iainiu,eraianveftcafttecagcaio,oaiobslatdanretsrtidni,pugaedtdteqculaetiupseiaintaartncrrc"umuneiodezdpucnrbufimogie,enalo,lacsiruseuib:dll,aaiiiie:oiua|bazram,asntduivatrlJtfie,iieeengetbarafabnilnotrulcsaluio."ttsmerftelirrialee,atu,errd(e,obslqtrsuiscisapti"iicsalt.np'reei.utvc"iuinsfcmDis,inauadtiJeeqnrpd_qe,ueeadeiamitlb;r-coadafbieu;ipierraUaeuazim,"mvnsviqSsrotuceeippi.t;r._iadnaeaub;nmrcin;rgrn6ne_un;i.li
aLtzc^Ll ci un a'r,tist nu €ste destul de rezistent, nu-1 mai
angajau, chiar daci ar fi avut o voce exceptionali. l7 r.. -2;(rZ
iianmtirn-conatn2,r-iar.1.m.rym2c-o7a,lminlidintardct zPiintarari-sfaoucniai!nnfiElu5rani mgne9atovi itinndtinlvar[ter,upgnii.na..nigmace-i
aflam ila Par'is r.ri.rde cite rru sint de vhzut ! Colind'inc1
Farisul am r,ritat ch mai stnr qi cintireg !
Opt zile am stat in pat cu infuzii, cu cataplasme, cu

rcpaus vocal ;i cu... cmorii, 1a gindul ci m-a; putea facc

dc ris fagi de publicul par:izian, care cumpdrase bilcte

la concertr-rl pe carc urma si-l dau, faqi dc Geoige Enes-
cu, cilre a\ilrscse amabiiltatca si rni acompanicze qi faq6

c1c publicul nostru din 1ar:i, care ;tia cta sint 1a Pati:;
pentrll a da acel conccrf.

Ciird dupi zilele dc ,rcllaLrs am invins riguqeala, pi:-

tind susqine co,noertul, am ficut legirnint cu mi,nc insumi
ci nu voi mai facc implude nqc cit voi trii.
Dar in anu'l 1928, asa cum am amintit mai inaintc,
mi-am c51cat lcgimir.rtul tot dintr-o imprudcngi a rne:-r
si mi-an-r ratat angajar:ca rnea de la teatrul I-a Scaht.

Accsr caz m-a demoralizat intr-atit incit daci nu gir-
b"coclanmaru- ndedoiiciitmorhcaa5refisi-pmritiustcaoira,rtni gdeincucappagidi ereepacczii
sinL
sprc

decidcrea tizich ce nu mal at-e leac.

z\m fost un pa.sioirat fumitor, dar cunr gineam mai
muit la vocea mea, m;i arnigcam fumind numai citc rl
jumState dc gigar:5 ; $i ca si nu depisesc numirul d:
1-igiri pc care n-ri-1 irropLrnean-r zilnic s[-l fttmr-2, nunaa-
ram lntctdeauna a cica giE;ira arrr pus-o in gura in zi,"ra

!56

alqi colegi ; din bxperienfa altora mai qtiam ci declasarea ffi ! ida.citpcsstvni'capeneegtoonvcaaeroeu"trul)rDmtuaomrlriaJeecmresma€-cMaitsraqoeauf,rcelpgitcaatrinaigat5ofpntiaeiacesiedetimrim.tfexntomlidaem,irmaceiaiinscafmcniifsscaclorfnaniilzibdte-reottuinsptofueacnioniaicnicair,iocvniensra",rttstacidcnseii,;nttta,,srccatec:oaacaiuceacstuzn\llftuieehecuepsrngxnantdugtcptcumdeidtiue:dadicuaismunaitria,eladtlueiaapiet:inoernl-o.lrnifre,eqnasuiiierla:]..siguuui;.c?acnia;-dsu,a,nazfg,scc"lo,upoait{ue.re.oinc,"auiuizsrdltctloca,;r'uamLa.ru;rs;iFii.ircjqeilpClljn,aiine"iaeuolaii_nioipireiz.iagcpubm,etit,"dnse,ivsrU,oio;r)naipnepi,i.tsiitin;,u.u.mu;".eili.#jt;eiT;.tord.l+Cd;;u;tisan-a"_rropp;n;ert"ci;tuiifl.ir'etni;ah.;.nprCo"i_u.;;.-:a'.t-.;"";-iap-maciJlllrafz'un;lrei-dpf..rjirliio".oe..irn""ap;.'l-";Io_.ra,dtii*il"qtmriu.oiniup,r.s.tt"i:i_iou,.i.u";ndq?a"ao9ec.if,rc;ric,iicrrapa.cjafgTrpi",ismdruitr.nt(rcleuer.lsu#acct,],c;ui!ests,-r,casidue,Hrea,i_as?uir,imrprtnna:esrtt"i,cuao,raauiuda,a;ii9iliclnnrinniraulsipciteeTnd;;inuelzia.ict;;rlnstplndeeiciuie;;ett_asrl_eleev;,elli-ii
vocali intervine gi atunci cind cingi fira misur5.

Tot in cadrul tulburirilor vocale si nu uitim cd ure-
chea cintdregului are importanqa sa binecunoscute. Sim-

1ul per,fect al auzului nu poate lipsi din calitdgile nici

unui cintd,reg.

Acea calitate a urechii de a percepe cu exactita e un
sunet, o melodie, un ton, un semiton etc,, 6e nu,meqte
,,ureche muzicald". O ,,ureche buni", adicb o ureche care
percepe toate sunetele, o au toli acei care aud bine ;
dar ,,ureche muzicald" nu are oricine (chiar daci are
an atz per{ect). Daci urechea este educatS, dacd ea
inregistreaze toate sunetele, intocmai ca o bandi de

magnetofon, atunci se poate spune c5 existS o bund ureche

muzicalk. Spun o buni ureche muzica\d, pentru ci buna
9i normala ureche cu care ne-a inzestrat natura poate
si inrcgistreze qi gregit ceea ce aude qi atunci cintim

fals.

Daci penru alqii aceasti defecgiunc nu are nici o

importanti, pentru cintbrefi are o foarte mare importanfi. tirrrnreolSagrseri.enptda.oiirnbaredrten,ucu-iinnuucrcancidncgrthdari ra,?esr! ,f-ircuuimncrorasel..bc,a!n'q.ia,nr.tur'rlr'i/;amiJrr;"rritI.c\rf.l."err-rr-a-dcpeclrsqcteio"inf.tfr"rouj___
gdciiaunStntiiiirnceoturtsg, iiatncunaaiiicqndeitica_airneuasadliiut,iinvncegivn.uidrl s,nt.ia,,it"u,lrria-einrnfu,.r,alit*if;"oJsnt rdvuiifrterter.eigtc,i
Un cintSreq firi ureche muzicall, nu poate face carieri,
oricit de fru,moasi ar fi vocea sa. El are ncvoie de
aceasti calitate pentru a inregistra qi a emite sunetcle
intocma'i ou,rn i s-au cintaf, fi,e aco,mpaniat de pian, fie
de orchestri, fie ch i se di un ton din culise. Pe buna

lui trreclrc muzicald. se bazeazd toati activi atea Ei chiar
uquringa stuclriilor de cint pe care le face. Un c?nt f:r1s
nu-l poate remedia nici cel mai bun maestru, nici ccl

mai cclebru laringolog. ou un
saLr o
ln cariera mea am intilnit artiqti cu voci exccpgionale
dcfec_
cS.rora pianiqtii sau diriiorii incercau zadarnic s:i 1e fc';-
mczc urechea. Ei erau pur si simplu lipsigi de auz mu- ;;;;;;;cpf1nao6eepynraAatauiruroqrlizsll1iaatlidasn.i-,tdsg,ou,isibni-ldio;'ti,esrqccabeiclinin'siu;tee-igrragrlemasiitusailpuina,el;cuc,ttaeii'oalrfetept;,,rfeicsnmlfuu"iafsl"ccerare..in"a.;ds;,*;r;a,*drlir*t"de*u,.e,i.1"ri"_e*'r,r;fp,smfceailinennuIatriddrorueiuzintaragiagvmreccinens;iic,at,

zical.

Am auzit de asemenea cint5,regi care, din doringa de

a da intensitate cit mai mare vocii, forqau glasul, in:r-

pingind asdel sunetul pugin mai sus decit era scris. Este

tgrioalacteeas:tacu'o defecgi,une, dar se rernediazi, 1pri,n s,ludii aorn-

note qinute ferm in aceeagi pozigie de bazl

258

259

Atacul . sunetutrui in a.cest caz este lipsit de precizie 9i carFerijgruitli obligi cintire;ul si foloseasc5 biuturi prea cald:
.intit.q"t fiind obsedat ,,ci nu aude.bine" in timpul cind aparatul vocal.
Cildura prea mare din timpul verii dd o stare de
astiubNdieiaianzt'ict,rueidgdieinriaescatiuuindpaipiecrue, cnpiezanialarntsuauranuleent.a€lEodrlinfnauuc-regeicphpeio' acitnetdarperqecsiair
calitSgile vocale. Un cintireq cu o voce frumoas5, pe care cboseaiS 9i de a,pisare general5.

Fra{ul iriti mucoasele respira,torii, fumul 1c conges-
tioneazd intr-atit incit producc rbgugeaia celui mai sia6-
l-am auzit la o repetigie in striinitate, din cauza dimi- tos organ rrccal.
nuirii sim{ului auditiv, in pasajele muzica'le care cereau
ovavloiacedifroi jroieru, leumi iateamsiurtnuertiesiltipcsuiteoadreecvaigreoaireen' iI-cai obser- Tulburiri vocale pot fi provo.ate chiar qi de folosi-
nt'r-qi rea iraqionali a diver:sclor parfumuri tafi, sau de ingri-
lirea zilnicd cu cosmetice. Elc congesti,oncazi rnugchii la-
aude bine glasul. qi {estul cXe ringelui prin tdria mirosuriior, ajung,ind uneori la obosi,rea
Af ecgiunile urechii sint foarte f recvente la gi sensibiiizarea coardelor vocale.
pierderea
grave. Ele expun pe individ intotdeauna Daci urnezeala localitSgii influengeazi asupra vocii
Iuzu'trrli, adicb \a surzenie, ceea ce transformi pe orice
s6-9i lui, nici mediul uscat nu este mari bun, cici viaga intr-o
.om normal intr-un infirm, iar pe cintdreg ii siie;te atrnosferd lipsitb de vapori de aph, ca gi viala in r-un

incheie cariera. apartament s'r.rpraincilzit, afecteazh mucoasa laringelui.

Se presupune insi ci pentru crearea unui artist profe- Un vas plin cu apl ginut in camerb este necesar.
sionist, afecliunile c^re ar putea interveni se vor evita
prin ingrijirea qi rnenfinerea unei urechi sindtoase, la Nevoia de a bea biu uri reci, acid'e, ca : vin, qam-
iel cum se i,ngtileqte qi organul vocal propriu-zis - c6ci panie, bere etc., este foarte frecventi la cintireli dupi
primul intregegte pe al doilea 9i nici n-am putea vorbi terminarca spectacolului
de igiena vocali, (brh a vorbi de igiena organici gene-
Intotdeauna dupi spectacole eu n-am bdut altceva

rali a unui cintiref. decit ceai cald, iar ca mincare o micb porlie dc qunc5. sau

Dirilorii, pianigtii, instrtimentiqtii, compozitorii qi regi- fripturd slab6, firi mu$tar sau murdturi, dc multe ori
zorii chiar au nevoie de ureche muzicalh. Unii dintre ei prreferind acestora, o cafea cu lapte cu piine prhi\td ;
au chiar ceea ce se nu,meqte ureche absoluti, adici au dupi te rminarea specta'colului, pentru destinderea ner-
calitatea de a inrcgistra gi a cufloagte; dupi auz, orice vilor 5i usurarea digestiei, estc de preferat si nu mai dim
notb sau sunet emis de un cintdref sau cintat de vreun
de lucru stomacului.

Fiper, alune, nuci etc. ie-am cvitat de teama i:itdrii

instrument muzical. coardelor vocale,, dupX cum am cvitat si-mi petrec tirn-
pfiiunldinpceanmtreurevoicmebitcostiteagdaedfeumdiudneit1oiagraer5,cainhqailafu,rmeaatluuli
Multiplele defecte ale vocilor cint5re;ilor pe care le-am
enumerat mai sus nu sint totdeauna iremediabiil:e, ele se insugi.

pot remedia in maioritatea cazurilor prin studii, daci Afirn-r in cuprinsul acestci lucriri cd emiterca sunete-
nu cfrriar total, cel pulin in parte, dind astfel rezu{tate lor exagerat de tare surmeneazi r/ocea cafe cu vremea

care sb sa'tisfaci toate exigengele artistice. iqi pierde frunruseqea, ficind-o stridenti qi deci supbri-

O serie intreagi de condigii externe, multiple 9i va- toare auzului.

ilate mai pof, de asemenea, condiqiona defectarea orga- Surmenajul insi mai poate interrreni gi c,ind ar istul este

nului vocal. distrilruit in opere in care compozitorii, pentru a lace

260 261

efecte orchestrale, se lasi f uragi in compozigiile lor de Cintul liniqtit pe linia sa corectb pistrcazh frumuse-
jea qi prospelimea glasului ; in caz'r.rl cind orchestn .ar Ii
gesaturi grele, uitind astfei de posibilitigile vocale natu- condusi mai puternic, atunci perf.ecta dicgiune este aceea

iale ale lintaregilor. ln acest caz, dac| artistul nu posedi care contribuie in mare mS.surd ca fiecare sunet si fie
la perfecgie megtegugul cintului, va uza la maximum de bine auzit in sald.
organul siu vocal, declasindu-9i vocea.
Arn cunoscut artigti care la repetilii nu cintau cu ,,toati
Acelagi lucru se intimpli cind cintdreful cinti conco-' \rocea", pi,strindu-se pentru spectacol, avind asdel cre-
mitent roluri in registre diferite. A unci el nu va iti
niciodati in ce categorie este clasificati vocea sa, uzind dinta cd a cinta in fiecare zi cu toatd vocea, i-ar obosi,
Procedeul acesta il consider gregit, cici ata se ajunge la
de ea iragional. cchoncdi uecleteesateinobfolirgteatasoircfhoergsetrzeei diuneazi
vocea la
Uneori chiar anemierea glasului, iar atunci cind cingi in spectacol, nu
mai pogi cunoa$te posibilitiqile de dozare a glasului.
unui cintirel,
msia-qxiimduomze.zDe esuafclueleain, dtuirpnipcuul mcinutnulubiupnecnitn'rtuireag trebuie
terrnina Totd,eauna oind imi pregbtearn 'un rol, cind il invigam
cintam
spsctacolul tbrb a se obosi, tot a$a un bun diriior are dato- din punct de vedere muzical, cu mezza-voce

ria s5-9i stdpineasci otci.:estra astfel incit ,si nu obtige (jumdtate-glas).

pe c,inti,regi si emiti sunete forqate, nenatiurale. Publicutr Abia dupi ce c'uno$team toate detaliile muzicale ale

vine la operi ca si audi un spectacol reugit din toate rolului qi d,upi ce invijam textul, cintarn cu voce plin6,

puncte{e de vedere, el vrea si se delecteze [a auzul unel avind grii6 ca oric,e sunet sb fie amplificat de rezonato-
voci frumoase gi si inleleagi libretul. Daci asisti la un
spectacol in care vocile se iau la intrecere cu orchestra, rii corespunzhtori. Aceasta se cheamb ,,a ,pune rolul ia

glas".

in loc si se destindi pleaci de la teatru cu dureri di: Cind incepeam repetigiile de eceni cu orchestra, di-
deam intreaga misuri a glasului ca gi in $pectacol€, pen-
cap ! tru a-mi putea da seama ce lipsuri eventuale ar exista

O perfectb colaborare intre orchestri qi ansamblul unei
opere se realizeazh atunci cind diriiorul conduce astfel
oichestra incit aceasta si nu acopere pirqile vocale. Chiat in gilas, ci,ci glasul suni altfel cind cingi cu cortina ridi-
daci in acompan,iament mai inte,rvin qi i'nstrumente de
cati qi altfel cind se ointi intr-o camerh fhfi acustici,

psuuftlearn, ic,c,aarecesseteagtpieoct Xsiposet acoperi vocea cu sunetul lor unde n-ai decit un control aproximativ.
incadreze totuqi in ansamblu O datd asigurat ci nu exista nici ,o dificultate vocal5,
incep,eam si mi acomodez cu io'cul de sceni, cu or-
in aqa fel incit acompat.riamentul si fie omogen. Daci
chestra, dozindu-mi vocea conform indicaliilor partiturii,
orchestra va cinta mult prea tarc, fhrh indoiali ci va
acoperi o voce oricit de bine impostatd ar fi ea, iar cin- ciutind si-mi gradez in acelaqi timp 9i rniqci,rile pe care
t6,reful firb experiengi, gtiind ci nu e'ste auzit, va fotga
mi le cerea ,rolul, pentru ca si nu-mi obosesc respira;ia

vocea peste lirnitele sale naturale ;i cu vremea va aiunge de care aveairfl nevoie in cint,
la o voce strident5, lipsiti de supleqe qi str5lucire'
Sfituiesc deci pe tiner,ii artigti si nu se lase furali cle Pentru ca un artist-cint;r€f si aibi cit mai pu{ine
sunetele or,chestrei. si cinte in spectacole cu vocea cu care defecte in glas qi pentru ca si nu fie expus de a le
au cintat la repeti;iile generale, cind gi-au dat intreaga cdpdta, el trebuie si duci o viaqi ordonati ,9i cumpi-
hte, linind $ea'ma cI existh o igieni a cintdregului a;a
mdsuri a glasului lor' cum existd, in gene're, o igiend a omului.

262 263

Din propria-mi experienfe pot si vi spun cb igtena gdsindu-ne imp pentru eliminarea erorilor, a iluziilor,
trdind cit mai aproape de rcalitate.
cintiregului din cursul z\lelor de activitate are ufl mare
lr'
ro1.
l
Socoresc ci dupi sculatul de dimineagi, gimnastica I
matinali coastituie pnima grijd a cintiregului.
Artisrul trebuie s5-qi impuni singur restriclii 9i pti-
Dimineaga este re,comandabi,l un deiun rnod,erat, dupb vagiuni ca si aiungl la scopul pe care qi l-a proptrs-

care plirn lrile in aer liber sint necesare in orice ano- De aceea, are nevoie s5-gi disciplineze actiunile gi vointa
timp, natural cu condilia de a fi imbrhcat p,otrivit vre-
mii. Desigur, artistul va chuta numai aerul 'curat, locuri printr-o educaEie severi, ca're si nu-i lase si se abatd
de ,plimbare fhrd zgomote de circuiagie mare. Cind tem-
pera:.r)n este scizuti 9i cind aernr.l atmosferic este ptea 265
u,med, nu va vorbi qi va ,respiira p€ nas, iar daci este

nevoit si iasd din cas[ pe ti'rnp de oeatb, igi va acopcri
nasul cu ,un fular, respirind printr-insul. I"a primul semn

de riceald, singurul mijloc de a preveni o complicalie

cate poate aduce rig;r.rqeala glasului sau tusea, este aoela

de a sta in pat, un ceai cald, un dejun mai uqor ;i

repaus vocal cornplet.

Pentru dezintoxicarea orga,nis,mului de care ate oe-
voie orice om in general qi mai ales cintlre{ui a cirui
voce trebuie sd fie cit mai purd qi atrilucito^r.e, reco'
mand cel pulin o zi pe shptd.mini cu un delun compus

din f,ructe, compoturi, lim,onade etc.
lnainte de spectacol, ca gi in z|lele de repetigie, tre-

buie evitate stirile de emotivitate car€ tulburi lini$tea
sufleteas,cS, precum qi preocupirile ca,re indepdrteazb pe
cintireli de interpretar,ea rolului pe care il cinti.
in privinga bdu,turilor alcoolice luate in chip de ,,sti-
mruient", ele silnt total contraindicate atit ,inainte cit qi

dupi rspectacol.

SX nu uitdm ci invilimiotul cinrului este {oar'te di-
ficil, ci 'eI igi cer'e o ribdare fir6 ma,rgini qi ci tot
timpul trebuie si invegi.
Din nenorocire 1in,em sea,ma de aceste recomandiri
numa,i dupi ce ,,am piqit-o" qi noe,rilca.leoc'suf,latlucai.reinniasc,eeladqii
cind sintem
tineri ni se pare
timp, trebuie si ciutim si ne improspitSm cuno$tin[e1e,

26r

de la un drum sinitoe, care si nu-i compromiti perso- Preocupagi-vd in tim,pul liber de lucruri frumoase ca sd
nalitatea gi si-i ruineze cariera.
' Aceeagi importanfe o are gi formarea caracterului n-afungegi si vi consumali in van irft'reaga energie a
sistomului neryos din cauza ,,plictiselii". Meseria voastri
ar,tistului ca gi controlu,l i,nclinagiilor sale natu,rale. Ar- este frumoas6,, variatd, admirat| de togi, incit nu trebuie
tigtii tineri trebuie antrenafi citre preocupiri superioare. si avegi ,,momente de plictiseali". Plictiseala o simt
Si cunoasci vlm:ga oamenilor din iurul lor, si se
instruiasc5, si asculte producgiile artistice ale inaintagilor numai oamenii care n,u au ninictei rumnin!aebli,leniicni un ideal.
qi si ,i,nvege din ex,penienfa acestora I'ulnd,u-i ca exe'm,plu. Petrecerile sau chefurile
localurile
pline de fum gi de mirosuri, viala trititd in declanqiri
Cei rrnai in virstS, la rindul lor, trebuie s6-i incura- de emogii qi pasiuni duc la declasdri vocale care scur-
ieze pe cei tineri, aiutindu-i si facS pri,mii pagi qi si nu
teaz6" sigur cariera unui cintdreg.
tteaci cu ugurinfd peste eventualele lip,suri pe care le A gti si te distrezi in mod cumpitat qi sd reziqti ten-
are orice aftist incepitor.
Cintdregii timizi sau stipinigi de frici (trac) trebuie tagiilor la care artistul este expus face parte dintr-un
plan de viati bine conceput.
aiatafi, prin toate miiloacele, si se familiarizeze cu ms- Pentru aceasta, trebuie mai intii si qtii ce vrei ;i si
diul artistic inconjurltor. Vor fi pugi in contact cu tinerii cuno;ti ce trebuie si dai artei.
de lor, lurnea, indemnindu-i ai se manifeste
cu se obignui sd apad, in fala pu licului.
oriu'nsedae,m, paentru a
Pentru ca .munca artistici si dea randament, se im-
pune categoric repausul. Cu cit activitatea este mai
intensi, cu atit ,mai mare este gi nevoia de ,repaus.

Rgglementarea somnului este tot aga de necesari dupl
cum, p€ntfu a avea oo stolns-c s6n,ito.s, tre uie s5 min-
cim la ore fixe. Prin urmare, pentru a avea un somn
liniEtit cintXrepl trebuie si min'ince qi si doarmi mt-
deauna la aceleagi ore. Fiecare ttebuie si piriseasci pe

cit posibiil toate preocupirile din timpul zilei.
Somnul trebuie si vini pe cale naturalS la omul s5- '
ndtos gi nu cu aiutorul somniferelor, care au la baz|
subs,tanfe toxice, diunitoare organismului. Evitagi pe cit
posibil in cursr.rl zilei zbuciumirile nerr-oase qi daci to-
tugi sinteli predispugi la insomnii recomand (din propria-
mi experienjd) ca inainte de a vd culca si f.acegi rt
plimbare de o iumitate de ori, inspirind adinc Ai re-
gulat aerul curat de afard qi apoi intrali in casi preo-
cupafi numai de gindul de a dorrni.
Dupi ce v-a1i sculat din pat dimineaga, vegi fi com-

plet reficugi incepind munca cu mai mare plicere.

266

Anexa

Ci{iva termeni tehnici mai des utilizati in cint

,4 per.ra la sttado - a picr:clut clrumul bun rrl impr,.rrrrie i.

Aperto, ma co|etio - deschis, ciar acopcrit - sc teferil Ll sullct
care poate fi deschis, riar nu impriiStiat. L,ln sunet cleschis
fdtl acopc::ire va fi ccc,r cc nuntim vocc albi, pl;rtl.

;\ppcggio * spliiin, sau rcazim. El se referi numai lr spr:ijilul ce

trebuie s[-l aibi cbloana de acr pc cliafragrnir.

DelLa stessa fdfneilgrliiaa-ltudl iinnaacletcfaelli. familic, edi'ci nu un strnct efiiis
intr-un

Fortissitno ma leggerissinto * oricit clc forte vr fi sunctul tr:ris, el
\_ll t I cinltt totufi cu u,surin{i, lu tigid, llu enchilozat. ci

lcjcr.

I-la iatto liaser; - a dat un chix.

La latdicla del diauolo -,,chinul diavolului", rclit:i lupt:r cric se
intte ooloana icr carc caur5. si izrsi iii obsta-
sonori cle

colele ce i se pun in cale prin stringerea latingclur.

La forxa i l-,ttia, non itgarto - forta (lrtunci cincl emitcm u11 srlnet
in forte) r'a fi coloana clc aeL, nu otgenul vocr1, numai astfcl
coarrlcle vocille vor suna libe,r.

La palct:utalordievioccoalleorpi r-inpcaaleretasceullcoctilliorrs, tsricrilreesfucftlei tleagtinuaalneqepleersccl-e

n r i clot.

La z:o:c cbe balkt - (ballarc inscamnir r tlanse). \:rrr:c crtLe nu €
clcstul cle suslinuti, fermi (vocc ctrre jorrci, bnlibine).

La t^oce let aria - voce ilrlpr5;ti;.ttti, rispinrliti, nri o roce ferm:i,

coilceftff.:tti.

!LiL)

La aoce spieyata - a desfS;ura intrcgul volum vocai, adicd a dr Cuprinsul
<irumul vocii si sune in toati plenitudinea ei.

Libera della mateia - coloana de aer si nu fie stinjeniti de nimic
in mersul ei spte ieqire.

Non intnagirlo - a nu slibi sunetul.

Se la ceaxaparedsariedsoeuercpfielgri-la^ scoate (v,ocea) de unde poate. Aceasti

cei care nu posedi o qcoali buni qi

emit sunctele ,,cum o ieqi, si iasd". Itag'
5
Slurnatira - a descre$te un sunet, a fila o not5. De vorbi cu un tinar cintirel
Sosten€;e iI liato - a susline respiragia. Aparrtul vocal 11
.r1
Spostdre ld ooce - a deplasa voccr, a o conduce pc un drum grcgit. Vocea 36
Stonare - a cinta fals, a distona. F.egistre. Rezonatr:ri 43
Respiragia
Vote ben appoggiata - roce bine spriiiniti pc dia{ragm5. r25
Voce nzal appoggiata - voce riu sprijiniti pe diafragrnS,spr,iiiniti Emisiune - ImPostaqie 195
231
pe laringe (pe coardele vocale). Intefpr€tatea 2ilg
Tracul
Voce ingolata - voce gituitS. Defccte vocale. Igiena cintdretuloi
Voee squillante - \oce care euni ca o tromp€ti striiucitoarc. Anexi

Firdui'tibaibLlioCleocmilaenamaic-i'"n'dtc:'e"'t.?"ai' iiasi'litare 73 (R) +*+
,t?ffi :i'oa Pollgrallca
Alexandrescu Lieduri
nr,'tt9dJis9D* ili;"',1'[*, J F:" de cornpozitori romini

- (pentru concursul,,Enescu")

e

Diamatt.di Gheciu

Lieduri pe versuri
ale poelilor romini

contemporani

o

-7. Brahms
4 lieduri pentru voce

gi pian

a

E. Grieg
Cintecul lui Solveig

a

+*+

Cintece gi romrnle
din crealia

conpozitorilor clasici
rugi

a

+*+
Arii gi duete din opercte

Vor apdrea:

+*+
Arii din opere

e

+*+
Arii vechi