Daci n-ag fi stipinit perfect gcoala cintului, n-ag ii
putu't ointa pi,ni la 75 de ani (cind am inaugunat postul nc\ri Iscirclli- ,-Iaa ix1me,
fnioinsd,trcudddee'teolebvicizeiiu, noe) dfiartii scideri in glas. Spun ,,scid,eri,. z
cu inalntarea in virstd, respi-
rafia incepe si str5beascd, iar amp'loarea sun.etelor gi intin- J) veri a - crn la
ti-a fo - lo -
derea vocii, precum qi puritatea timb,rului, nu mai si,nt
aceleaqi ca in tinereqe, su,netul n'r.r mai este bi,ne sustinui
Ei nici precis.
- sif, Su - ri - stri pre - fl - cu - le, la - crini
Toat€ acestea nu s-au simqit nici chiar atunci cind arn
cpiangt!afito.pe'Inirtnrupudlteimtraeoi aluthnip, episncdenlaa noastri pe Don >-s
premiera operei
Bdrbierul din Sez:itta, am repeiat nlnic, aqa cum proce-
dam in tin'ere;e, cu toat6 vocea. Incepind cu premieia din sri n|n - seli dar !i-a r;ters prea
z8 ianuarie friyrpr,uatumt ci'ntat chiar ;i patru spectaoole intr-o
lun5. N-ag
fi so,cotit o exceplie iocali, a$a oum
erau unii de pir.ere daci nu mi-ag fi dat searna la timp
ci nu se poate oinrta cu ,,vocea naturalh", cum au credinfa
unii cintdreli, 9i daci ,n-aq fi trhit o viagi po,nderad. Aqa
se face ci la o virsti mult inaintath am cinta,t atitea rc-
luri de mare risp,u,ndere cu vocea mea de totd,eau,na, iar
in decurs de cinci ani, oit timp am interpretat rol,ul lui
Do,n Pasquale pe scena noas re, un fragrnent de 8 misuri
din duetul Don Pasquale - Malatesta il cintam ,numai
dintr-o singuri re,spiraqie. Aq fi putut si execmt aceste nin - le sa ni liri de-a-
opt misuri gi di,n doui sau trei respiragii, fnza Lirerar|
.ca s,i cea muzicalh permiqindu-mi si procedez asdel.
Iatd cuvintele aoestui fragment gi ritmul in care se '!i-o pla - ce, nu-mi dai 0 pa-
oinS:
Sd r-;e7i acum la ce ;i-a folosit, - ra, Zat, 1 pir, la ur - mi rnd yoi r|z - bu _ na!
sur|suri prefdutte, latitni ;i sus- T,oate fruzele acestui fragment se cinti de la inceput
pine. Vrwt-ai sd rnd-n;eli, dar nu li-a ?ners prea sfirgir pe aceeagi noth do din cheia lui fa'de
pini la
bine, lacrimi prefdcztte, gelnete, sus-
deasupra portativului.
pine. Mi-a oenit fi ruie acutn apa la
tgraeiVsipanrloeoaztereecaimcnui,,ocetegrlao,elrepinteoceac,tpaeefeifnrsat,irgnemt seectnrreitsu,elecgxuciveincpateirneledsepirnsi,tmteetdoleet
m,oard, Sd te-nod,p eu minte sd md. laci de^o-
card. Dacd nu fi-o place na-mi dai o pa-
ra, Zdu Si pXn'Ia urmd md aoi r,iybuna...
96 7 - c..2707
$7
gais,prezeci,mi dar se ainth ad Libitum, pentru ca si ias[ Atenlia mea era fireascS, pentru ci tempoul im care
se ci,n i aceste trei sunste fatal mi-ar fi putut lua mai
in evideng5 ritmul moderato mosso' de pronunlat au- mult aer qi in acest caz ar fi trebui't si iau o noud
este ugor respiralie ca sd po sfirqi favorabil tot fragmentul. Penrru
Vi putegi da seama ci n'u
vinte scrise pe gaisprezecimi, deoarece ele trebuie perfcct
,p,i"oru i ft bine ingelese ; altminteri, i'ntregul
l"r*rig"r*f""n*t se aude o invilmhgeali de cuvinte confuze' aceast:a, ciutarn sd cint deci cele trei snrnete at ,,senzagia"
ca ci aer'ul mai degrabd i,i reqin in plimini, nu il
S-a"r putea crrede pri.rna vedere ci cele 8 misuri' cu expir.
la I-n tot timpnrl emisiunii celor trei s,unete, expira,m
intt""gt ilor avalan'qi de cuvinte, nu se pot cinta dint'r-o aernrl
;;tH respira4ie, dar eu, studiindu-le acasi cu rhbdare' prin presiunea mugchilor abdominali pentru a diriia sune-
rri?* dat seama-ci 1e-aq putea executa perfiect chiar dach
tele cit mai sus in rezonatodi superiori, susginindu-le
ferrn pe coloana de aer.
inf,or-alaugri)iere;'isupcteiur,aviond,etnecloietuotire,srebins"gpieuirarsifiedi aifntitiere(loafin'ninztcaeet,epi'unintutllro-fcruangsrinreimtnm-i Cind ajungeam Ia al pa rulea sunet - ,,cum" (din
cuvi'ntul ,,acurn") - aocentiuafir sunetul, aruncind,u-l mai
ajrte, m-ai fi incomodai. 9i apoi, bazindu-mi pe tehnica
9i la aceasti virsti si d'nving sus pri'n corrttacti^ diafragmei inspre indu,ntru ; in aceastd
mea respiratorie, am linut ca pozrgie, cu cel de a7 patrulea sunet erniis pe sila,ba ,,curn"
din cr.rvintiul ,,aculrr" bi,n,e amplificat i.n rezotTatori, cintarn
orice obstacol. in ce fel arn studiat ca si reuqesc'
vioi este avalanqa de note gi c,uvinte care urmau intr-un ritm
O si vi i,ntrebagi ritrnul in care se cintb accelerat, urmirind ca snrnetele si fie emise pe firul de
a.*t"." oricit de s,onorita'te cu care irncep'u,sem primul sunet gi avind grijb-
irug-"ntrt, itotuqi 8 mdsuri nu s'e pot 'exec'uta ugor 'dintr-o sd-mi d'ozez. in con,tinuare, aerul.
singuri ,resPi'ragie. studiez ceLe 8 rnisuri intocmai ca un Art,iculind perfect fiecare silabi prin mobi,li,ta'tea rnaxi.-
larelor (pot 6pune chiar pugin exageraiL), ajungearn [a
A,m inc"p,t,t si
.l*. trinA f.razd ou frazh, uunbrind ca valoa't'ea sonori
a sunetelor ,si inu scadi in ti'mpul cin'tului, fii'nd atent ca sfirgitul fragmen'tului exact ,cu atit. aer cit imi era neoesar.
r"r"i i"tpitat si fie cit mai bi'ne d'ozat 9i artioutalia Bineinle,les ci pen,tr,u toate valorile de note egale
perf'ecti, am reuqit, in cele d'in urrni' cuprinse in cele opt misurri, pistra,m aceeaqi ilnten,sitate,
cuvinteloi cit rnai iar accerntele necesare pentru pdstrarea ritrnului le dam
sSexecutcele8mesuridinbr-osingurrSrerspiraqie.Iati cu aiutorul articulaliei cuvintelor, nu prin sunet - dupi
dsuins -aeperuntlruinmc"aag,saizninuatsecupiaartditia,
oum procedam: du'pi mecan s'mul pe care vi l-am cum arn rnai spus mai
ernisiunii celor tr'ei 6u'nete care
Inspiram normarl, pe prin expiraqi,e, nirnic
explica,t. trn timpul grtjd in pilbmini.
Agadar, rctinerca nrnei cit mai rnari c^antttitgi de aer
le au sirlabele ,,sh vezi a'.." (cu ca're se inc'epe fragmentul) in plSmini depinde de pozigia inalti in care se emite
qi dcasupra cdrora fiecare (deci se pot sunetuil, pozigie ,carre se obline prin srLrsginerea coloanei
not| are coroani
emite ad. ti'bitum), rnenlineam fettn pozilia de contractare de aer pe oont(acfia diafragmei qi pe articulagia perfecti
a diafragmei, expirind aerul in aqa fel, incilt sonoritatea
cuvintelo-r o obfinearn mai rnult prin rndiestria bunei a cuvin'tetor (ceea ce uguteazd perfecta ernisiune a sune-
tului).
articulagii, decit prin aerul expirat. in anul r91t, printre alte b,r.rcdEi ce se aud la staqiile
noastre de Radio, am irnprimat pe bandi de magnetofon
Cu alte cuvinte, cind cimtam ,"sd vezi a"'" eraffl ateflt
ca aerul inmagazi.nat si-l expir cu maximum de econornie' 9i du,etul din Don Pasquale, de care v-am vo,rbi mai s,us,
9B cq
ca qi duet,nl din Cdsdtoria secretd, avi'nd ca parbener pe V-am descris cele de mai sus in mod inten;ionat mai
nepreguitul rneu Tassian, c'u a cirui voce amin,ungit, ca sd vi put€li da seama de rolul preponde-
coleg $erban de expresie mi acordam rent pe ,care il are in cint respiragia diafragmaticb,.
frumoasi qi de mare putere
Fr.azele mtzicale sint alcit.uite di,n sunete cdrora trebuie
foarte bine.
sd li se dea o anumiti inte,nsitate, dupi cum cere sensul
Fragmentul amintit mai sus, pe care-l executam pe
scena o,perei dintr-o singur5 respiragie, am fost nevoit cuvintului.
s5-l exeiut in imprima,rea de la Radio din doui respiraqii !
prirna oari De obicei, sun,etele extreme (grave, acute sau s{.rpra-
Ce se intimpilase ? T,iniru,l care diriia penitru mult acute), care intervin deseori in cuprinsul vnei fraze, i1i
foarte emolion:at, prea
aceste duete, fiind a ririt consumi mai mul aer, fie ch unele din ele sint qin'ute
mai murlli timpi (ooroane, pedale etc.), fie ci sint emise
migcarea primelo,r trei sunebe de la inceputul fragmentului
(,,.s,h vezi^ a...") carc sint scrise cu coroan6. Din aceast6 intr-o intensitate mai rnare etc.
Suflul se consumi perrnanent in decursul oricdtei f.raze
carzh am fost obliga,t si expir, pe primele trei sunete'
mai mult aer dec,it obignuiam, dozindu-l apoi trept'at ; de gi oricit de bine ar fi economisit, are qi el un sfirgit ; ca
aceea cind am aiuns la miilocul fragmentului, am fost
acest sfirgit sd nu ameninge reuqita unui sunet extrem
nevoit s5-mi iau o a doua respiralie. sau sd se prod'uci iin miiiocul unui cuvint, intrerupindu-l,
Fagh de aceaste situalie, nu mai puteam prctinde chiar dacb, s,e ia o noui r,espi,ragie, sufluil rebuie totugi bine
orchestrei si f aci o noud munc5, reluind dozat, penjbru ca rczolvarea frazei rnuzicale si fie cit mai
coleciivulrri la incep'ut, nlrmai pentru ci eu lineam si-l fericiti.
execugia de
cin iintr'o singuri respiraqie. Aqa se face ch duetul dirr Un exem'plu de fuazh muzicali. in care inspiram de mai
Don Pasquale, pe care-l cintasem cit a fost in re'pertoriui
teatru,lui nostflu numai d,intr-o singuri 'respira;i'e, spre naul,te ori pinb la ,sfirgitul ei este ul,tima parte a ariei
regretul ,meu a rimas i'mprimat la Radio cu doui respiralii'
\a o'pere,ins5, am cintat in Don Pasquale sub bagheta de bas din opera Simon Boccanegra de Verdi.
lui Alfied Alessandrescu care, in afa'th, de me'ritele sale
de muzician tafinat, era $i un dirii'or exigent ; r€spe'ota Verdi- ,Smlwaneyf
intocmai tem,poul din partituri 9i ginea seama 9i de
efectele vocale de care u'ne'ori fac uz cintireqii. Sub ba- Prega pr m,yega,lla tiatp{ m.-
gpJaiohvruieelolat,ariraigrllrmeurj,ibdrsAecehailcfdcriu'eentdalaateAcrnuleel,pimsees'agtsigni-ipdaerarelrazsticitc'usuepr,ae,cg,ct9ra'raictco\oiiiellcnihtlieirieixspgicneuhcrl iiherenintg'bcqi.i"e, .tice-Nar1nl'uiu--i
i;1i ." trebuie sh fach paite din atributele tuturor diri- Scrisi in gesAturd de pur bel canto, aoeastd arie, care
iorilor de operi. Dirifoiul de op'e'rb nu se poate l-irnita nu lipsea de la nici un concert al rneu, o cintam intot-
numai la dir.iiarea orchestrei, el trebui'e sd se apropie, sh deauna inaintea celodalte din prograrn ; incepearn con-
se atageze de cintiregii pe care-i cond,uce p€ntru a-i sirngi cer.tul cu e4 pen,tru ci execujia ei imi ageza vooea qi-
qi in cazul cind sint dispuqi sau indispuqi vocal, interve-
ni,nd pe nesim,gite in aiu,to,rul lor qi salvindu-i in mornen. mi liniqtea nerwii pentru tot restul co,ncertul'r.ri.
terle gre,le. 101
100
'-. ,r,
p* "Obp*.ei"nnctto-roiuntt.s.uaicdtreeziilrileateemzaceecvde'eoucscrum\ii,cn-aeauteduiunpnpeaigcecceaunarmedseelseap-etua6xnm'eermcriegnditolaipcmrienagti[irteistquosiri' ,"a,caperire" pe aare o uti{izarn atunci cind voiam si redau
u,ltimele qase incep u do diei acut' Ei sfirqesc ctt f a dieT
bucuria, veselia etc.
Dupi primul ,,prega per me" inspiram, pentru ca
d,o diezul ae urrna pe s,ilaba ,,pre" din cuvintu,l ,,p'tega"
rseizofineacloirtilmoragi icoansctefenltruatrtm, 'imtoaai rfeelremtrieni pozrgia inarlti a
surnete s5 aibi
aooeaEi sonoritate ca acee^ a lui do die7. A,poi, penttlr
fmri"ea"Cuise-bteraiSndlcueeecisetmopmrrdeisgirniaetipzeltoereernlcs^taitrnouceriiairaossueucnapaesettaesri'ro'trcrnreaie,rbuepu'Leitarndetobsruuid{iaiceipTsladiasufcei'uepzti s[ a*mi asigura nota t'a diez d'in registrul grav, care mi
cit agtep a gi p. .no. trobuia si o ernit cit mai fericit (cu
aoeasti nott se sfirgeqte aria qi ttebuie lin'uti mai mulli
el
de
asemenea la fel de bine ,,sus9inute"' ti,mpi), inspira,m din nou i,naintea cuv'intului ,)per" a$ezal
su,b nota la die2.
in exercilii, mai intotdeauna sunetele sint aproape'egale
intre ele ca Prin noua respiraqie pe €are o luam inaintea cuvi'ntrului
inte,n'sitate, pe cind in ftazb, tntensicatea .,Maria", unde existi qi o virguld (qi deci nu ciunteam
sunetetror es,te di'feriti. va fi interpretath de cirrrtareg nici ideea frazei literare gi n'ici nu schimbam construclia
Executarea unei ftaze fuazei muzicale), imi asiguram emisiunea cit mai bunX a
texrului' 7n cazul nostru' textul su,netu'lui ta d,ie7 care, deqi este un sunet grav, trebuie si
d"pt .;; simte ingeles'Lrl
ex'pPr.imn,i*oaruig,eicdiuanae.it mai veridic atmosfera unei piese
m^"DmAg'}re"ii'iit],loig;eln.ior;g"dt;.aeiri;li,nce"a;eslgl"-tfuoi"o:nnp.ai.dcnortaigeenesteiasti,ebeaprsrsipcpi,neerlreria'nnte,usiesqsqmtt,tiueuuiaaaliarulal,eui,,lipiedcoc;ouceouvaulfolveotvioeraiilncnrnuripivettileeuotalpittorlrnlteorivavz.nr'ooncatraecfcautasa9etlapleic\,seoin,eiia,nnQtcfciitareoheerrlcnoga'uisrnupaa'intlrto"rtaif'sreorsttteuolauonads'glJeieir'bpeqeeidtrntccleiee--t' albd rscuznoen,at,nlta'acditiemzadi isnusr,eignis,,t,rmulasg'criao'v, ,pseni trfuieceamunismSin-
torul
aceilaqi loc.
Respirind inaintea su,netu ui la die7, sub care e scris
cuvin'tul .,pet", fh'oeam deci u,n nou atac ce-mi desficea
bin,e laringele, cob,orind apoi pe cuvint'ul ,,,me", scris sub
noFtaicfeaam,lirazcegstt^gul,ispsarinndtro-,unpegnltisrasaandiomp(,r,upme-eurt-amesu")n. etului
fa clieT grav, din armonicele i'nalte ale ltti la dieT grav
iistici 9i ou i,nteligenga cintireqului' De emis in rezonatorii s,uperiori, pentru c6' ch'iar dach la dieT
."-n.nrl6iti utea ar cu un 'timbru mai pulin frum'os' scoa'te este un sunet grav in regis'trul unei voci de bas, e[ nu
m,u te ori un arti,srt trebuie em,is cu rezonafiEa exc'lusLivb in piept.
i" rlfi"f, prin coloritml r'ocal, efec 'e de interp'retare mai
icd*eagrCiet"untsviu";inneft"seientleetieeinarcdtdaeeesta,citdueiteni ,ufsrrnnadozaemeretoeinosxtntepv\ceria,inmrdegeiit'^ortrrbeu' zguvanrhuttniirr'eunibprrbeut5csauoptiet'ecrlieao-rrae' Fri,n acest glissando imi asiguram pefiecta .sonori'tate
atimspuin,eetumluigi intadud-lieczugsreanvz, acliaar'ecitresbinuite,,qbiinnuet rnai mulqi
aqezat" pe
unn"t ; in aceasti tpozilie, pdn dozarea gradath a suflrilui,
susgine sunetul pini ce se sfirqea aco'mpaniarnentul.
avut. reda atmosfera de pioqenie a aoeslei fraze' pute,am
deci cum o arie ssrisi simplu este in realitate
Pentru a Ia'ti
foloseam o culoare vocal5, mai inchi's6, mai ,,acopenfh" des,tul de dificili pentru executant. Prin doui ,nuanqe de
i-JJte.sonh,i,r;i"nf(udianrdantiu) spre deosebire de culoarea vocala culori vocate trebuie si exprimi doui stdri sufleteqti :
ilbe, impr1$tiate), aceea de revolti qi de rugiciune.
cu tendlnla de
102 103
ln prima parte a ariei dam deci sunetelor o culoare Daci se gesesc aoute scrise;i pe vocalele u sau i,
mai ,,deschisi" iar in a doua mai ,,inchisi". ca de exemplu in cuv'intul ,,spergiuro" (pe care Santuza
il strigi i'ui Turi'ddu in Capalleria rusticana), acestea
Convingerea cu care interpretam fiecare cuvint din sint excepqii datorite faptului ci nu s-a putut gisi un
arie, diferenga de culoare prin care redam ambeile stiri a,lt cuvi'nt mai potr,ir it ingelesului acfiunii.
sufletegti, precum ;i buna arezare a notei finale fa diez,
con ribuiau ca publicul s-o in;eleagi qi si rimini impre- S.ttrdierea vocii pc frazc in care acutele sint scrise pe
aoestc doui vocale - u isaLr - vb vor aiuta de asemeni
sionat. si vi menginegi buna impostare a glasului.
Vedegi dar citS munci ficuti cu pricepcre trebuie si Dupd ce vi veli desivirqi studiile, trebuie si vi
depuni un cintire! perfltru a interpreta o arie care, dupd obignuiqi cu lip,sa profesorului c^re v-a indrumat. Trebuie
cum am spus, la prima vedere parc simpli, dar care cere
sd gtigi si folosigi sfaturile sale cind aveti de tezolvaL
sd vzezi de mul'td gindire 9i tehnicb vocali. fraze mai grele ; aceasta depinde de talent, de munci
Ultima parte a acestei arii de bas din open Sitnon Ei mai ales dc inte'ligenga voastri.
Boccanegra, o exccutam in fiecare zi cind studia,m, de- Nir.r ,uitagi niciodati de importanfa pc oare o are gama
oarece imi controlam lprin ea buna a$ezare a notetor
grave de care aveam nevoie i,n acea zi. Cuvin ele fiind i,n trimpul studiilor ; o,ricit dc frumos veqi cinta inceputul
scrise intr-o limbd in care abundi vocalele, ,imi erau de unei f raze, dacd nu vegi susqine la fel de f rumos 9i
sonoritdgi,le sfir;itului ei, ,nu vegi rcaliza o bund inter-
un folos mai mare chiar decit vocalizele, cu atit mai mult
cu cit erau sub sune,te scri,se pc linia de pu,r bel canto. pfctare.
De aoee'a, tineri cintire{i, nu trebuie si vb mulg'umigi Trebuic deci si daqi accea;i importanfi sunetelor oobo-
numai cu studiile ficute acasi, la profesor, ci trebuie ritoare d,in'tr-o gamd intocmai cum daqi celor in urcare,
sd vi gisiqi qi sing'rr,ri cxercigiile ce convi'n glasului vostru, avind totodatit grljd si nu schimbagi poziqia gurii (inchi-
inventind fraze ct treceri de la un registru la altul qi cu zind-o in tirn'pul cind coborigi) si nici pozigia inalti in
cuvi'nte in care si existe ;i consoane ajutitoare gi con- ,,masci" a sunetului ; consideraqi ci din mdment ce aqi
re,u;it in urcare, trebuie si rcuqigi gi in coborire.
soane mai pruEin alutdtoare.
Eu obignuiam ca d,upi ce-mi ficeam vocalizele prin Cind studiam, grija mea de cipetenie era sd-mi mcn-
qin cit ,mai mmlt posibil laringele ,,desficut" (l5rgit), atit
care-mi incilzeam vocea si cint qi fraze mai grele din la game,lc asce'ndente cit gi la cele descendente, deoarece
operele ce Je aveam in repertoriu. In felul acesta, legam
studiul vocal de fiecare rol pe care il inter.pretam. de multc ori ideea de ,,coborire" contribuie in mod
* invol,untar ca sunetui cu carc ai incepurt gama c,oboritoare
Es e deci foarle necesar ca, pe lingi exeroigiile zilnrce, si nu fie prca binc susfinut.
ssai u'sdtuediianltiegrpirferctazree care si vi puni probleme de tehnici
p,u'tefi lma chiar di'n rolu- De aceea, cste bine ca atunci cind studiagi sd desfaccEi
vocalS. Le
gitul prin senzalia pe carc o aveli cind vomagi, sau
rile ce l,e cintagi, rnai ales cd majoritatea ,operelor sint
scrise pe li,nia de bel canto ; rar veli intilni in operele aceca cind ciscagi. Simultan cu schigarea acestor serlzaErt,
compozitori,lor vechi fraze muzicale nepo,trivite posibiliti-
lilor vocale ale cintireqului sau note acute qi supraacute emiteqi gi sunetelc chiar daci nu vi se par frumoase la
avz. In exerc,iqii, vocea r,ebuie si f ie cit mai colect
pe vocala u sau i. impostat5, frum,usefea vine de la sine.
104 105
Ve;i ved,ea asrfel ciit de libere gi de binc susginure vor veti avea vocea impostatS, vefi putea face exerciEiile de
cu timpul, cit cle armonios se vor agilitatc de care avegi ncvoic.
fi de coloana de aer gi,
amplifica in rezonatori. Orice fel de voce - gravb, sau inalti - va fi exersatS,
Desigur ci acestca-le vcli cxpcrimenta numai in timpul
Ijsmetsupdovisciltotairt,t"a:,pccieinnd,otincidimnppdreefisscicecearunreirittsdou.tnaegtaaclu,gmams,etui cvliaa;i,fibinpee,irnfgeec_t la inceputul soudiilor, de la nota do de sub portativ din
Putcfi sX em,iteli sune ele inccrcind si senzalia ci vi cheia lui sol. incetul cu incetul, definindu-sc clasificarea
cste somn gi cdscagi, dar numai daci limba i5minc in
pozilia, sa iqi schimbi vocii, sc poate urca sau cobori progresiv, fdrl, a forga
normald ; da.ci pozigia in timpul
acfcadausfzzci,aidrssueultirnLaarein,tsegitnluued[dariietnaep,talionsjuducrufiosn-scdieautsc-scvpeiraetcdu.feudnaidclueibalesgrieietu,slueroni,tzuaantfiuden.ec,linsreeanvu..nor_rt ,,acutele" sau,,grar.ele".
ai,nf-fleuNclueni,steatusidtncianrgiuiumcusaoi eninxopriartacvstaeianatafsejuugnlccictiiunnltucdrir.uenEg,u,txiauptiri.e, sdiaeo,saurreizc|etovaerqci Exerciliile repezi pentru obginerea agilitlgii se vor face,
ifrI,aanerclDieeccealifinzedcacxsaveoelerimntcgiteitrigioaliaie€r,fiauuc,sniugvu,rnct1iaeupqtvuicimctrtufsopiictidnocg€gbniaciig,.ngunisun,uuanincescuetlicrluflcoccmairnvqurotealaatctsviiatisrz"reuc"en-avs"ezoc,thoural^ffeoifc"irnc;ti,acni"tl. dupi cum am mai s'pus, numai dupi ce voc€a a fost im-
se poate de dezagrcabile. postate pe sunetc cintate intr-o migcare modcrati. Tozrte
vocile au nevoie de accste exercilii nir..r numai cele lejcre
Daci ave{i tcndinla de a distorla, acompani
pian, cintind ci chiar qi celc dc bas, deoarecc chiar gi bas'Lrl intilnegte
toate sunetele gamei pe care o in rolurile salc pasaie c^re trebuie cintate cu multi
1e jeri'tate .
Mi voi opr,i puqin asupra rolului lui Caspar din opera
Freiscbiit2 de rVeber, pentru a incerca si arbt cum am
reugit si aplic cunoqtinge{e mele tehnice unui rol foarte
greu qi interesant ca intcrprctare vocali.
Rolul lui Caspar estc un rol dramatic prin cxcelenqS.
Bi,necunoscuta arie a lui Caspar, prin care invocd duhu-
ri,le rele, es e scrise de Weber, in mod deosebit, penttu
,o voce de bas.
'Ccbs ,fre*tklzo
Ajucsct5a.stDa,ac'piinurriecchceaurne,uchaera€ agi-vb la
exe rsati.
se familiaiizeazh. ct intonagia
nici o lipsi, acompaniali exer_
csciiiqnvidiliccoicnbutiagsnqiuimipgpielccsuaceccroe.rrlid,muoraricihddeeiss,,tpirriaeat,nsaaccuoampspiadannvuiailmnceounnr rt,r;-oialactutinin;tsiii
toate su,netele pe care le emitegi. n2, Voi fi rdLbu - nat; Vic- to
Nu facegt excrcipii,le in mi;care rapidh, crezind. ch --
prin acea,sta obginegi suplegea vocii ;
in loc si. vi folo_
seascS, dimpotrivi, vor diuna impostaqiei, fdri sX putegi
controla drumul adevirat al sunetului. rie, Yoi fi- ritbu- nal, Yoi fi!
La
inceputul studiilor mai ales, gamele trebuie ficute lntreaga lesituri muzicalh a ariet se cintl leier, pe
rar ;i suncte inalte, iar spre finalul ei, are rz rnisuri de la
incet, ascultindu-vi pcrmanent. Numai dupi ce
t07
106
nota le a"cut pind la nora la dieT grav gi apoi din nou Oricc cintireaf5 intilnegte in repertoriul siu misuri in
in sus, la mi natural
acut. care are de cintat u'n tril flrh a mai vorbi de vocile
Sunctele celor v misuri ln '1 de sus in jos 9i apoi din a;a-numitc lejcre.
nou ln sus, se emit pur gi in formi dc
simplu vocatizX, Trilul este o asociere de doui su,nete aliturate cu
ca qi cum rolul l,ui Caspar n-ar fi un ro1 de bas dramatic, note egale ca valoare, intcnsitate gi sonoritate ; la inoeput
ci de te,nor leier.
ttpCeaeaa!BnsattripnruulaclurinLaio;aeTelnocvSuissdctccracac,nln$iaqitn'icdoaicepaumc,rlcianiza-etarrg,euleipaMrdtimlroeearifnbixnutu.egii,Aseatccadecniaeingnsatrfatci6zautc,bmpuarfciornninaeastrruutcecllinmpltuitemcaerutbciiarriarliiane,t trilul se studiazh in migcare 1ent5. Nurnai dupi ce
arrgafam,ent ratat numai dintr-o anneugili'j1e9n4g2ilaa
Am crcat rolul mea. de 6o profesorul iqi dd seama cd mugchii lari,ngelui sint pcrfect
lui Caspar in
de ani. virsta adaptagi trilului, emiterea celor doui sunete va fi fdcute
din ce in ce mai repede. Sigur ci la inceput nu va
Oricit de generoasi ar f i fos,t vocea mea la acea avea vigoarea unui trii perfec,t, dar incetul cu incetul,
virs,ti, dach n-ar fi fost binc impostati, n_ag fi avur pe misuri ce mu;chii organului vocal vor corespunde,
se va ajunge la erniterea lui perfec,tS.
curai,ul s5-1 cint ; rolul ccre un ti,mbru viguros ca sd
Staccato ca gi trilul vor fi perfecte numai cind sunetele
poqi reda prin cint intcnqiile lui Caspar, care conduce lor igi vor gdsi rezonanta in sinusurile frontale, de accea
intreaga acfiune fantastici a operei. Tempoul in care cintirequl le va studia dupi cc se va obi,snui sd-qi trimiti
sc cintd aria lnri Caspar cste Allegro, de sunetele in pozigia cea mai inalti a rezonatorilor. Altmia-
aceea trebuie sb
ai o voce rezister.rti ;i totodati supli ; teri, sunetelc vor oscila qi vor fi ,prost intonatc.
bineingeles, qi o Vi sfltuiesc inci o datd ca orice exerciliu pe care-l
buni respirafie, al,tminteri nu pogi aborda acesr rol.
. Pe,ntru roluri grele, cum este cel al lui Caspar, pregi_ faccli sau cu care sin'teli obiqnuili sX vi excrsaqi voc€a,
sti,ireiantvruonceaalisctrietbouaierespi ofsieibciloitLiqmiplelettbc,hinaircevogcicaarctiisnttiicrectcualurei
se cer. s5-l facegi zilnic dach doriqi si progresafi.
Antrenamentul vocal este foarte necesar, chci eI dez-
Este necesar deci ca in ti,mpul studiulrui si consideri
cd vocalizele sint fraze cintate nu cxercitii firi importa,ngd. volt5 qi forcificd muEchii otganului vocal. Aceasta, nlr
inseamnd cd trebuie si faceqi abuzuri vocale cintind toati
Numai aslfel te obignuiegti ca fiecare sunet si fie susginut
intocmai ca intr-o [raz6. ci:ntath. ziua, emiqind zeci de acute, supraacute, note grave etc.
Trioletele, grup'r.rrile de cite 4 $i , note, arpegiite, In acest f el vegi deveni in curind af on pentru mult
gamelc cromatioe, cintate in migcarc
vioaie, vor- folosi timp.
ori'cdrui cin,tireg dupd ce gi-a impos,tat glasiul.
Antrenamentul vocal are menirea sI odil.rncasci vocea,
Pentru vocile lejere ca ;i pentr.u voci,le lirice qi chiar nu si o oboseasci, de aceea o iumitate de ori zilnic va
fi suficienti qi chiar aceasti iumitatc de ori de exercigii
pentru vocile dramatice feminine, studiul trilului se va trebuie si alterneze cu patze. Cind studiagi te,meinic
fac,e totdeauna dupi ce vocea estc bine impostatd. impostarea vocii, numai ,profesorul va hotiri durata stu-
diului in timpul unei zile.
r08
Estc bine si vi obignuiqi ca antrenamentul vocal si-l
facegi dimineaga, cind vocea este mai greoaie. Vegi avea
mai multe foloase decit daci studiagi dup5-masd, cind
vocea - se g.tie - este mai ugoari.
Orice dificultate trebuie invi,nsi. Veqi incepe deci de
dimineali cu invingerea dificultigilor. Obiqnuinga de a
r09
cinra dimineafa este utili mai ales atunci cind repetagi De asemene a, cind i isnetuvnaecsaptunaedi"cahcfohprehrivsiburnaeltiui'l"uinl
ra infunda emigindu-l
un rol la'teatru (majoritatea repeitigiiilor a'u loc diminea;a) sunet deci lipsit de calitigi. Ci'nd i se va spune ,'rsusfine
sunetul", el ar p,ttea ingelege s5-1 inqepeneasci in laringe'
qi atunci avefi nevoie si cinuqi cl toal6 vocea, nu sd nu si-l suslini pe col'oana sonori de aer ; ca 9i atunci
cind i se va spune :el"avcauflril cingi in registru'l grav" sau
marcagi sunetele (aqa cum fac unii cintiregi invocind ci
dimineaqa nu sini ,,in voce"). ,;mediu" sau ,,acu,t", permanent obsedat de aceste
In afiarb de aceasta, ,cintireful de profesie avind de trei noliuni.
ci,ntat qi in matineuri - fie Ia operd, fie in alte ocazti - Ca si fie inqelegi de elevii incepbtori toli aceqti termeni
trebuie si aibd r,-ocea tot atit de bine pregititi dirnineaga obignuili, cunosculi numai de cintirelii cu e'r-'1'rsljsnqh' tre-
buie si fie ,explicali de profesor prin orice miiloc, chiar
ca qi pentru specrtac'olele de seara. dacX exprrimarea ar fi ridiool[ s^tr prozaica'
la alt'ul Ei
Glasul vostr,u trebuie deci si fie oricind gata pentru a Pentru a uqura ,,trecerea" de u'lraecuhnii,fesgeisvtrau
cint. Uneori puteti fi in sit'ua1ia si inlocuiqi in uLtimul cit rnai spune ele-
moment un c,oleg bol'nav ; motivarea ch ,,nu sintegi in o faoe pulin simliti
voce dimineaqa" nu este o scuzi pentru un artist (sau vului ,,treoi la no'ta x, acoperi-o pufin qi trimit€-o cit mai
ci nu rsintefi pregitit pent,ru specfaoolul de seari in care sus, in ,ap" ; Ia fe1 i se va preghti elevului ,,treoef,ea pe
iecare urcarea
n-a!i fost programa't). nesimlite la f sun'et emis in unei game'
Exercigiile cu care mi-am s'budiat voc€a au forst alci-
acoperindu-se treptat notele de trecere din registrul acut'
tuite de profesorul meu de cint in aga fel incit fiecare In coborire, i s'e va ,spune permanent : ,,gitul larg des-
fhcvt, leagd Eunetele u,n'ul de altul, mingiie sunetul, ci'nt5-l
din ele sd dea progresul scontat inigial. Preocuparea lui rotund, a-geazh-te pe erl (a'dici su's1ine-l bine pe respiralie'
de cipetenie, afa cum am mai spus-o (preocupare care in sensul de a-l stdpini astfel inci't sh-l miregti, sau s5-l
reduci dupi nevoie), nu te preocupa acum de frumusegea
trebuie si fie a tuturor maeqtrilor de cint), era si rni sunetului, preocupi-te de e'misiunea lui corecti, bine into-
n; usuinnevtielmle 5r;rieteb,uise[ssiefiaeuhdiinefielecagareteinunpealertede; altele'
obiqrnuiesc de la in'ceput cu ,,trecerea" de la un registru la natb
a,ltul, l,ucru despre care v-am mai vorbit. dar accefl'
tt"^re puqin sunetul, trimite-l sus Ei sus{ine-l aco
O tehnicd voca,16 bund ti'nde spre unificarea registrelor ; o etc"
ig,norarea acestui princip.iu du,ce de ce1,e mai multe ori
etc.
la pierderea vocii. Aceasta, lie din c,auza maeqtrilor de
cint care nu posedi. rn'ijlocul de exprirnare pentru a se Cintatul celor cinci vocale a, e, i, o, u' profi.ottlate pe
face ingelegi, fie cb elevul nu-l inlelege in adeviratul acelaqi sunet emis in octava medie dintr-o singuri respi-
sens al cuvintului. ratie, este cel mai bun rnijloc de a emite perfect fiecate
Mijloacele de expr,imare ale profesorului, cind esite vocali.
vorba de )prcdarea c,intului, au mare irnporta,ng5 pentnr
Emigind acest€ cinci vocale cu gitul cit mai desficut
elev. posibil ;i cu intenqia de a le da aceeaqi cul'oare, alutd'
Elevul auzlnd cuvintul ,,inchide sunetul" (expresie care ril
se derb, Ia culoarea sunetului) in loc s5-i sohimbe
culoarea, il va strangula ingelegind d,eci stringerea ,sunetu-
lui in laringe.
La fetr ca gi atunci ci,nd i se va spune ,,deschide sune-
tul" iin iloc sb-l emiti c,lar, in afarh, str5'lucitor, il va
emite,,imprS;tiat", alb.
ll0
prin perseverare, la omogenizarea vocalelor pe toate intin- mmimni_iegnrEnceaa,xzlrieopenrfeucranain'jtitrocur{rlul,i,oippanqeee-innratnrci'nzrai.idrrdeablaa-inlpeusdin.etaecauaempumaurtamduila;jr,octiuisadmgl-ieiuazloqamrc,ehameiixfiienteocacruadptcraoeut_iaaisnbutddrno-oeo__t
derea gamei.
.==_.*=--
---AJ'IJ't,"
Exerciliul acesta, din semiton in semiton, l-am ficut t-
csnoXunmptraaoictdfiaeuiupanigmceeugcacamhiplionerge^golieteuselbauqiin,i esciornleeomcaanintiissdumenuelarureelrsl,ipbfieirrarigqieivir,s.edcoa{
re L re--
trimit in rczonatoii superiori. ll cintam numai pini ia no-
ta do de deasupra portativu,lui in cheia lui fi, coborind
spre registrul grav p,inb la nota fa sub
portativ.
Dozind cu minufiozitate aerul, reu$eam sd dau sune-
telor aceeagi culoare, legind,u-le totodati intre ele, ca gi
cum s-ar topi o vocali, intr-alta.
Un bun , prof esor va distribui
feielecvaureluiexperorcgirqeisuedleu-,spcionc_e Le_
constat5 ci cel anterior a adus
tate, deoarece i,n cint, ca gi in ,orice alth profesie aidri.nnnieacdErcefsrxeipauneugrrmictmduicarljeeiui.ius,mumtlrupcuuedaallnticmeilepior.susrrt.pianrcDepacunoopsonadttitraeafccsiEfeeuiiapacfetcoiartiilcotoraasnmmriatia,oipiirllriibinomsseru,pursicdr;liebn,creuieonanilmiouv.,aondncitilra,niu, Cp.laa.e.
etape peste care nu pe care
o inveli, existi mai multe se trece
decit d,upi ce ai aiuns si le ingilegi.
Prirnul exercigiu
o gami obignuit5, cu care am inceput eu studiile a fost
dar felul cum emiteam fiecare sunet
era complet deosebit de felul cum s.tudiasem pind atunbi
ultimul sunet din urcare il gineam pulin : deftPnSumroe,anctCirhtesaeaa,eec,amledieaaseinlctrcuatiu'ergun,irll-if,ctniitio,imit,mearev,cnm,usoocsluicapistnasreaeeuelrtizeetnt.oealeiatlgmtai,ria',,.lniac,cne(cuccdoeuleeopunxrveaceltaurarrliceator,,ieqm,m,r)i.ucaei,pinlsi,cuutmei,fiu'ioun,rimmcl.taa€aArardeeectepcuaceacinrv"tnute,usaaauaiuu,ncriee.ent*taeeaenanilegt-o-.i
totodati dindu-i o intensitate ma,i maie.
qiL acc,entuam
Intensitatea acestui ultim sunet clin urcare a r,ealizam Acoperirea contribuia ia srnetul'si fie cit mai rotund,
numai pri'n acliunea mugchilor abdominali, a diafragmet, mai mingiietor.
avpooeocTpcaoealertree,av-to,iimmbrimpapuupulilnlciingbieecarui,mtrecfiamrpmduaq,ivinfmri.eeucoaltcreionnd,uturnanct.rituie.n'saoi .alassrtienfeg"laed.loudiun. gida.li.l
d,aTta"rugjueJs,t-tdacpeoazsitttiaascuonpeetreirleorsien fdcea pe nesimgite ; o Toate aceste detalii tehnice contribuiau la rcalizarea
unei so'nodtigi cit mai perfecte.
urcare, se aqezau, in
aceeagi pozi,tie, gi celelalte sunete ce urmau in coborire,
mecanismul resp,irator funcgionind neintrerupt prin pre: Aqadar, acrcentuarea sunetului nu o ficeam printf-o
aerului, care sd izbeasc| coarj.le
siunea mugchilor asupra diafragmei. explozie a acfiunea diafragmei pe care, atunci "c;in;id;;-e.mi i_
numai prin
n2 -8 c.-2707
lf3
team ultirnul sunet dio urcare 'o impingeam rnai mult - te obignuieqte se suslii ultimul sunet in pozigia in
iniuntru. Prin acest *"tonittn' sunetuf.me'rgea ceamr-iesetle-ianoi btpir;oinmzuigiiseiag;tseucpaerrioeastrui lasusnuenteeltourl,uiinul,atiombodriirne,usrciai[iee'
in pozilra pe care ti-ai oprit putin in scopul de a-i da o cit mai
.is;c.l;ou;"";Dbni:loe'"e;brt;tae;rma"lio^c,rie;nlisoenaJ'otgl""btuitdniirlditamimU,,ar,eernienzsu,o.'u*in^nlftJaeiterxrota'"oritin-dnl'oeitonrrur.aiUrstcl'urtt"aeuepizraei"eor9i.toqradinriteoio'icpburu.is'"inleodupravelretieanimadaecucmteoelils'latusiouquidnniaeaefnatti,fi- buni sonoritate (deci gi restul sunetelor vor avea aceea$l
culoare qi sonoritate) ; bine toate sunetele ;i in co-
- te obignuieg'te si susgii
borire, emiqindu-le totvgi legato, acel legato mingiietor,
care nu inseamnS a invilmi;i su,netele unul in'tr-altul, ci
t".dr"ie:a'ddz:";le,"rt'l"oii:iu:es"rtio;iz#i"fJ"n""ariietc".;";c;'iz;:te"';ib*;.-ieaua;p;;am;aln$iL.eiofde"-trfzlu.luaia"iatil.;irrr.et;.i9i;cunrm,;ineg,,lq'tlaiesno,eiil;aruetufc;o"i*';'nie;ttl.*t;;."eiiiq;*i"i;m;,c]iit';;oiii-iia;iailt,n";;'-iauuttmitd"Ic'ti*bnu'a'ionrruimliebbntqctilcotimu""abatttrfui'iteidlrairutfcneoialpiapal.c'ucc.r"lvrieaee*iieao.nisel.zu'bvuarsmocidrduitfnief,iotnrssdtauumee^iuetnnmostas-iprniaq'eeiua'eeaiilsfnnl9ztlodeiadaae'rotcipciaetff'ieoeolese-diltrqiaairalgneeoiEriu'rnnesiirprrstrccraefu-c:siiis't--tnr"-li a le emite in ocmai ca niE e pede egale ingirate pe o ald ;
e folositor, deoa-
- intervalul de secu,ndi dintre sunete
cu girul desfic'ut
re'ce el te deptinde si mengi.i sunetele
(lSrgit), fhra id pierzr pozigia s'unetului anterior- In cobori-
re, aceastd deprindere va fi rnai acceniltale; executa"rea
exerciliului in coborire cu gitul cit rnai bine desficut igi
va folosi qi in exercigiul urmltor ;
- te obiqnuiegte cu dozarea aerului de care depinde,
voci, deoarece, o
in primul rind, buna impostagie a unei
dati cu fiecare vocalizl, se ,mdreEte qi numinrl sunebelclt.
Astfel, dintr-o vocalizb de 7 sunete, afungi, in cele din
ctrpstresriederoien"uiaxengTImeg.prernt-b-ie-ei*sers"pgsiucgrtttr*tturoiritii.iilteg"uouscimeoez'st.ritllroiu'irtg;iopsiulgooi-st"aibu.cabriebeiddiiadelii,qisigui,,pv;ons;vatniontnlr'.rcceaei;u.."uciiuhe,eE*n.ttiit-ieohapleaui",qmc'ag*u'umu^uoourronttttegu"bciztri,'"sao"et'"oli'i.i''tdn"itltbJcinirten*t"J;auauea;l't-piim*"I'^cqi*otit'oe'ii-a't'iU*'i"aottzJsil"te"pbii;s"qpii^1s"i;id*naoietErt"ateueoenrti"Ln-d"-oci'lpulbdpnusiereriir'iisDottnicntatilbt[rau"ulfdz.eie'n'u..tnoiobelelau-eeepalrn.d"ulEtlilgn"uai'cag1c3ittiltnrcerrt.aosriuauaeds".uurtuntufivirienm5oallt-arnoeeeos"s'cr'r''ea"rtuiav'pc;eas:tcnesrtulepueceip:eeudun-inrtrtcenr.tgctiiseea'Prn[gqenr'1u'zatmirt-tc'so1ear1al"c-olunplv-oceelavtsnYa'rf^'rriil:etuiintpdEo::mdurl"lr:i1lriainreuet;lnle^ial-'ttalli urmd, la It sunete pe care le execuli pe nesimpite numai
dintr-o singurb re'spirafie, cintindu{e lent ;
- te obignuieqte si g'tii cum trebuie procedat ca ultimul
sunet din exercigiu s5{ susgii cu aceeaqi i'ntensitate oa 9i
su,netele anterioare.
Ultimul sunet trcbuie si fie suslinut mai mult decit
celelalte, cilci reprczinti o noti finali in registrul grav
pentru baqi din fraza de mai tirziu.
Exerciliul de mai sus se executi lent fdri a f.otEa
vocea ; el va fi folositor oricirei voci, deoarece prin el
i1i mengii permanent controlutr fiecdrui sunet, iar pe mi-
suri ce inaintezi in studii aiungi s5-gi tniformizezi toate
sunetele vocii.
Eu nu l-am pirisit niciodatS, nici chiar mai tirziu cind
imi exersam \-ocea ; dar niciodati nu mergeam mai sus
de nota do.
d,iafragmei ; il5
114
La inceputul studiilor, l-am executat cu Ia, le, li qi lui se ugareazh emisiurnea sunetelor in toate ccle trei
apoi mi-am conti'nuat toate studiile numai cu le, indulcit, regi,stre.
moale, rotund.
addooiLnuuaglicsalaeuctsanecseptuteerer,ifxeadec1ertecmzig;aieutleocantlianuissisumnectucevlerarvseiavtsrleep,dcirfeea6'lrid1cectvi,caaid,ftteLsdo,euasipleeuicaeecmeopiretimnlepoevruiulneli
Sonoritatea vocalei e, cuprinzind gi vocala a qi o, mi-a
ajutat la rotuniirea sunetelor care, incetul cu incetul, s-au respiragie.
plasat perfect in cavit5file mele de rezonangb.
f.acAestifmele, d_isaer ataci prirnul sunet qi in pozigia acestuia se
Al doilea exercigiu pe cffe'l executam in timpu'l stu' atacul ce,lui care, fiind
diilor mele a fost tot simplu qi executat tot lent : de al doilea sunet
emis pe aoeeagi respiragie, se produce numai pri,n acfiu-
Acesta se deoseibeste de exercigiul nr. 6 prin faptul ci lnoerainmspurgec_hiinloiur naibtdruo,me,ixnpaulil.zeAacze|,qctioai,oonudadted cu migcarea
ultima noti in urcare o lineam mai mult. aer, ,rn"ruf
mergind d,irect in r:,ozi,tia inakd a rezonatorilor,superiori,
Cele patru sunete - do, re, rni, la - cu care urci se vor iar coborirea celodalte sunete se va face pe aceiagi fii
emite ugor ,,acoperiL" pentru ca ajungind la sunetul fa mcmdvctddsr.iioeaoaegnaa.ptnbuideiiufrou_iimlfnr.iiciesi.irz,naniu-minAardnciic;.eoren.ifnunlipiaecblcejujeoieeaarmvxcpltueiee,nuezmicp,raait,uniuegrrttdotacacSusadtactu,-uttrusareinabnerecdifotaudrro6be-nloo€iczvusmuuonavmnimliuiocapisfiqt,triuanoidontpreuajdiea,r;xprteusreenanlzec.muu6ueuuz.pm.atgiaaenlLina.rrdcalicigreaeiet,tnnrunrpititnrntearfiicle,Egnlanenecifsdpine.ciuufntpi*ncSrttie,ieeaui"rsettnvgucicieasen,.entilrticnuel_eee,itl
si nu inchizi sunetul, strangulindu-l. Ideea cX urci mai
multe sunete te poate duce la inchiderea involuntari a vcissnaaiisnnpAulttd,iecrasreaiilnsqdntituetetrodl-d;suomeebinbplavudiiitaeeeamlosotcasiareecirmtemrinuni,zauaficiisi,enpaam.lodlt,pduate,lrnaif.doiaditeceeidenlcceeltviaitceageaorrituxrhoeepputctivemteuirnaiahrp'cn,tjrhueiaenft,ictiaeres_gziaaiop6ugaeintcausocicnna,u.,cJi'l-stiit
gitului qi atunci sunetele, in loc si meargi spre rczona- treci de la o noti acutl, (si, mi in
torii superiori, se opresc inapoi, in ceafi. care trebuie si fie bine fixati in rcgiitrul acut de bas)
a sinusurilor frontale. poiigiu cea mai inalti
O dati aiuns la al patrulea sune,t - la - il accentuezi,
acoperindu-l gi pe acesta pufin ; s,im'ultan, prin contrac;ia n7
diafragmei, trimiEi su,netul direct in rczctnatorli superiori.
O dath fixati bine no'ta t'a in poziyia cea mai inaltS,
o po{i gine cit voiegti, iar prin dozarea suflu,lui ii poli
da orice in,te'nsitate.
Coborirea, fiind la fel ca in primul exercigiu, se va
face identic, pentru cd gi acest exercigiu este alcituit cu
scopul de a obline sonoritatea qi culoarea egalh a tuturot:
sune'telor atit in vrcare cit gi ,in coborire.
Exercitiul se face succesiv din semiton in somiton :
do, d,o die4, re, re dieT etc.
Cel de al treilea exercigiu cuprinde diverse intervale
intre sune te ;i suni ca o fnz\, muzicall. Prin executarea
116
Prin accasta se obEine atit precizia gi enbitatea ca lntaeoangaRttacorteerorii3pi;dref.ai(tncfciadeiaraceelcia).e.arssesetedepmirxneeesnrueicplirufceinucseo,simcifaiinfeeidesataereegpmaeezi,scarfeate; ciistnnutrnimnpeotroeizrdlie'ginaiacrot,icb.sreotoilrcui__,i
timbru a acutei, cit ;i neintreruperea cuvi'ntului, atunci asuae'nurCAd, eecgglcreissauvtdvnel,eeei tagaemavjluetiannofgidfevesbasusuesdfnietczeoaemfnfomiaitagririsibcteecEuominer,ee,intclceJtge_iosiaeearfiitricobaermeg,re,aacz"riaanettta.,ii,f,tezbc"ljoaui.nl"to,e,ianrnp*oef.;r;iaa;.;z;jd.iiae.
Ifrc^Doir,lao,t9rbrrerlri.lf.nrm,rc0er,?isrnrnj,nt1egec,al,cee;dpblsutiininpemde.uagrceiaiunssspucncisziort,aaetaqat"ipvafnuian9g(dsiqnrui,o1f;pl1.udip"nl.)et.6.,;rlfiTl;eta.oc,p^atsdotfgei;rsi;go,sgi"nutiuannoleeriirgtaeaaartstmeiettfaeeignil,itivvcmcouoo_rrf-
cind acesta este scris pe doub sunete la un interval mai tmdicc,mr^xreuac1eei1crrddc-mavoiiqadaubritcuerlitnstu.lgifdnlnisssirretu.ersruapu9alnoripceamnearteecrIfladaeutrriceiue,i,tncialdtcaencuermcvps,e,aarirlliuicniuxdnptqeea.iorrnvlcrt,rai,;r.ir.niupuu;;irc..;anf";Jogjteurii'u;rct-,tiu'p.rcua;..iirl.tvelupiana,r.aiu.tntlrrrteems. csccpeeaeeralstenuztlaad_il
mare, sau intre dou5 silabe succesive care urmeazb si asmucaecagcsajNcoeIrtIqceniacraunziitsbnigotpou.uciintnnrraidiuiicaeeinctaattauepeogrlEtilnereteieicianrlnoxf-sticddeelteruaiii,icarnttnctgiaciemilmsngua6ticii,alpu.ceudbniiopeiigusnnruutiaucataspqocminrcneoircxnfafizpirugcauieacnerrmrdueedritrtacuzeeeais.oftniue.anaasgnaivp_eatseooraoeuezlxrsfniaiiageticapicrstac.uoe,udi-isgqpucreiniie,eb.upie,raiipiltnosivutrcrmialemiiul.ntefeaip,iailafctur(ciduincdmmudeaetanuialttt_ecfeaiii
fie e mise dintr-o singurS respiragie.
ln ooborire, nu lipseqte nici intervalul de secundd, ca ll9
si nu se piardh pozigia celui de al doilea sunet emls prin
lovitura de gloti. Urmeazb apoi un interval de terf5.
Acest sunet, aqezat la un interval mai mare, trebuie emis
in aceeaqi pozilie ca a Eunetului anterior.
Coborirea nu se face la intimplare : dupi ce ai fixat
bine in rezonatori cel de al doilea sunet din urcare (ernis
tot prin atacul gindit in in5lgime), cobori, emiEind cel de
al treilea sunet - zni - aqezat la interval de secundi ;
aceasta perntru ca si nu pierzi de la un sunet ia altul
poziqia celui anterior ca qi deprinderea de a emite gi
aoest sunet cu laringele desfScut a,utomat ptin atacarea
sunetului anterior t'a. interval de terqi il vei emite deci
Sunetul do a;ezat 1a
tot in pozigia lui mi (oel de al treilea sunet), laringele
mcnfinindu-se desficut.
Sunetul si, carc este emis din nou la interual de se-
cund5, pentru a-l ,mcngine in pozigia lui do, va trage in
poziqia lui pe sol, tar sol, datoriti gitului desficut cit mai
mult posibil (desfacere care aiutd qi la emiterea sune'telor
Iegate intre ele), va trage, la rindul siu, pe ta.
Acest sunet trrcbuie finut mai mult, pentru a se con-
trola dach emiterea lui se face pe coloana de aer qi nu
pe laringe. O dati bine ,,aSezat" ac€st ultim sunet, trebuic
si ai griji ca aerul si fie expirat cit mai cu economie,
spre a-l putea s,usfine cu accea;i vigoare, deoarece pentru
vocile grave, este tot atit de important cum sint ,impor-
tante acutele sau supraacutele pentru toate vocile.
Repet - orice sunet din registrul grav trebuie si fie
trimis in rezonatorli superiori (,,masci") ; numai astfel
aceste sunete vor fi idcntice cu sunetele celorlalte re-
gistre.
ilB
Un exercigiu bun pentru a te obiqnui sd emigi sunercle eimgite, dobindeam supraacute,le in pozigia cea mai inalti
a r.ezonatonlor.
cu aceeaqi ou,lo,are este acela care incepe cu un surnet
med,iu perfeot imposta,t, deci bine timbrat ; in rnuiaiul lui Pe scen5, dupd ce am ajuns si stipi,nesc perfect res-
ii pogi adiuga doui mei sunete in sus gi doui trei in los.
piragia dia,fragmaticS, nu mai eram preocupat de registtul
Nu vegi merge nici prea sus nici prea ios, decit dupX
in care cintam, preoaupare pe ca're n-o aveam de altfel
ce sunetele din registrul mediu sint bine fixate in rezo-
nici cind studia,m. Singura mea preocupare era ca sune-
natori.
tel,e si fie em,ise treptat acoperite cite pugin, iar laringele
Nu forgagi acutele, chiar dach executati un exercigiu sd fie permanent lirgit (desfdcut).
ugor ; oind vefi executa perfect un exercigiu, acutele gi
supraacutele se vor ageza automat, in pozitia sunetelor P,rin aceasta, sunetele celor trei regist're erau organi-
zate, d,ect emise cu aceeagi culoare gi sonoritate ; de aceea
precedente. in timpul execut:irii frazelor, nu se simfea absolut nici
o diferengi intre registre, scop suprem al tehn,icii r.-ocale.
Eu, in studiile mele, n-am trecut de fa supraacut, degi
aveam un sol exoelent gi n-am trecut de fa din registrul Ajunsesem astfel sd cint siptiminal cite j-4 spcctacole,
grav, degi 1fu6 ca a doua zi, du'pd spectacol, si am vocea obositi.
aveam un mi bemol destul de bun. in ziua
cind cintam pe Don Basilio ;i Gianni Schicchi, unde ln ca,bin5, dupi ce sfirgcam machiajul qi imbricam cos-
aveam de emis un sol sulpraacut, mi avirntam ficind doar
o singuri vocalizi, din exercigiul pe care il re'dau mai tumul, imi controlam dispozigia vocali, emiq.ind pe aceea$i
; aceasta, mai mult a la inilgim,e 2-3 suinete grave cu durate mici, desficind bine
icois pentru pleca teatru oonvins
sint perfect in voce. gitul ; aceasta ,rnai mult pentru a mi linigti. Sunetele
vreunei vocalize nu se auzeau in cabina mea, cici vocea
Exercigiile nr. 5, 6, 7, 8 le ficeam numai pinh la do
de deasup,ra portativului in cheia lui fa, iar de la acest nu se imporsteazi inairn,te de a in'tra in s,con5, voc'ea trebuie
d,o pind la fa natural, fhceam exerciliul m. 9, prin carc
mi-am obginut notele acute 9i supraacute, cici al doilea si f,ie impostatb 9i studiatd acasi.
sunet - do - prin intervalul de cvartd, era tri,mis direct Am citit memoriile vestitu'lui traged,ian Talma, care
in r'ezonaforii superiorri qi emis tot pr,in lovitu,ra de gl,oti
moale ginditi tot mai sus ca pozitie ; al treilea sunet - p.ovestea ci inainte de a intra in sceni pronunga citeva
re - (carc era emis la inlerval de secundi) era tras auto- cuvinte cit mai natural posibil : ,,Cit e ceasul ?" cuvinte
mat in pozigia fur do, pe cate, bineingeles, il acopeream. ce le adrosa oricui l-ar fi intil,nit intre culise. Cind i se
rispundea cit e ceasul, spunea : ,,Mulgumesc !" gi cu
Ac,est s,unet re reprezinth pentru o voce gravd ,,trece- sonoritatea acestui cuvint intra in scen5.
rea" in registrul acut gi inaintind cu vocaliza din semiton
in sem,iton, mergeam pinh la fa atpraacut Astfel, pe ne- Aceste ,cuvinbe ii erau suficiente ca si se controleze
dacd era sau nu in buni dispoziqie vocaii Ei astfel s[ se
120
liniqte.ascl (gi un artis't de drami, i,n,tocrnai ca un oirntiref,
trebuie sd-gi exerseze vocea in I\ecare zi).
M-am repetat in mod intenqionat, revenind mereu la
aceleagi nogiuni, din d,orinEa de a aduce gi eu o oarecare
luminl in misterele artei cintului.
Aqa se invagi cintul, dragi elevi gi dragi artiiti ince-
pitori, insistind asupra detaliilor, pin6-gi intri in sub-
cofrgtient, iar apo,i, in momentul cind incepi si inge'legi,
l.2l
si faci ochii mari gi s5 te rniri cum de n-ai ingeles de la cu,ltura genetalh 9i muzicali pe care vei inlelege si gi
inceput un ,,lucru atit de simplu". *le insuEequi.
i"tiiii;-1i urechea si dezvolti-gi gustul pentru frumos'
Simplu, cind l-ai ingeles, dar ce greu e pini il inlelegi, "d.ii"cp-"rlr-:ei;rri.nnrt"Anut;tt^ere;usi.ara.ilrc.i*tiJrlrurt-oeuii.flo"igrt,niimereoippaqs;rsxee,ri,eiPzonegidcmoc"ttvitdneazn"eairr'lbtnqaribiivrtuieieureemenacati1clilliiiina'piczdithiunccilerodateuerriugeoeadpmir,ititenciaasrcfevlleg5ieracdcfeeelita.iielnierlifs,qtodisliviecoteiairicazc-r;isiaeneeoe'tminefnsoii'intnsalNsodfiuueesumnlsiiuenpvlirnle'aetcoatioteecaocceclmtisndovvtlatiieaeneai'i
mai ales dach ai nefericirea si dai peste un profesor de mai uEor vei inlitura defectele taie'
la care a$tepti totul 9i nu infelegi nimic ! s,niU"ifarpmc"ii'trieb"q'gt7ererrilo,t ccqubilururainnfiundiasra.hrrl-te1isfiitlciomnmaipni ltepetrre-przlri'nieltiiapnrszeuesrqitlireavtep'seiaeucveictraeu
Dacd ai in,oeput si faci progrese, studiind cu un bun eventual Le ai. ccelas!ii-caeit,im..hpoi,sttautttv-qoiccvao'radneftzevnoelatazhg-tuestcuul
profesor, nu te opri in mijlocutr drumului, ch faci o mare Din mornent
greqeald; tinde mereu spre inainte ! muzicale
brrcegi
O adevXrath carierh nu se face decit neintrerupind
drumul pe care ai apucat si mergi. Cit t,imp ? Toati gi puritatea stilului. Alessandro Sc'ar atti' Per-
viaqa ! Marii mae,gtrii ai ci'ntu{u'i -
gol.ri, Giuseppe Giordani, Antonio Vivaldi' Antonio Cal-
DacA ai reugit si sfirgeqti drumul, primeqte 9i sfaturile "Sducohuu,'teHrt^,rSncdh.uimCant"n.i.e,lcP.a-isiealulo,reMspaerctitnati,qHi aayudpnu' sMionzavra'L-'
unei alte persoane, deoarece ea iudeci de multe ori mai t-"ionpau-Crt"eoou,mopiunpl t'o.t)ooz,riaplicteielo,erentlseemtxiultotuzuiriecl' aipncieoesalaiimbmleiblaiaatiiclibielteasutlnoira-rionmqchacal(oerlaiimalmilebdaieeciaqnbbttreiuri'elnagdcviaeloinnnrttdo-i'
bi,ne decit te iudeci tu singur, mai ales dac5 mai este 9i
pentru cintul articulat. acerstor mari cornpozttorr'
un bu'n ptofesor.
Marea maioritate a melodiilor sint scrise mai mult in
Nu ezita niciodati si ceri sfatul celor indicagi ; vocea simple dar expt'esive,
cit de bine impos'tat| ar fi la inceput, e intotdeauna ct fraze
susc.s,ptibili si devieze. t.gitt*l m"di,r. Prin executarea '1or, vocea se moduleazi
ial stud,iile oricirui cintireq se compl'eteaz;'
In cariera mea am intilnit cintiregi care pretindeart tliinta,PC,tterraluitacctureiracilaesrteimluelauqrit,iiloimnrzucezoiscmtaralpittoa, ztdeirtaoargcio,asirmteeapsreaedtuoncbiainrceduevqset'eeinsscliiubnii--i
cb ei sint cei mai buni profesori ai glasului lor sau ci
vocea lor este ,,impos,t:at5, de la naturi". Impostaqia, ca t23
qi intregul studiiu al cintului, conieazh gregelile narurale
dintr-o voce gi fixeaz6' definitiv caliti;ile'
O vo,ce nu poate fi de la naturh impostati corect, dupa
cum am vhzut chiar ,in c,uprinsul prezentei lucriri, cici
dup5 .un timp ,,,natura" te lasi gi atunci ori cinli pe im-
postafia pe care ai invdgat, ori renunqi definitiv. Natura
te indeamni si cinli greqit, f hri si-qi dai seama, de
aceea vocea trebuie corectat5 qi ,,aqezath" prin studii
de la bun inceput.
Natura igi di voce, memorie, inteligengd etc' care sint
daruri prelioase, dar nu-1i poate da gi... vocea corect
irnpostati !
Ca si devii artist in adeviratul inqeles al cuvintulul
de,pinde numai de puterea de munci de care dispui, de
122
arta ci,reia te-ai dedicat, vor contribui si devii rn inter_ Interpretarea
desivirgir.
prret
optmrueuvFtbseoeaucagpieeeitmaucszulpdirctevitimseoioncbdncuruaea,saeacjixauucorrdeapijvdtetoioaozrccnei6eua; ll.seelt$axuctdiefei,plillefiocuinunnadmltbudmuileneiafmirznupdtmre,ersogpiaoirensineti,farvuzne_dr.il
Am vorbit in capitolele precedente despre multiplele
conditii pe care trebuie si le indeplineasci un cintireg,
prccum qi despre importanla emis,iunii qi impostagiei per-
fecte carc constituic elementul dc bazh al cintuLui.
A sti si cinte nu inseamni totul pentru un cintdre! ;
lui i se mai cere si pronunqc corect 9i si interpreteze
ceea ce cint5. Lipsit de aceste calitdgi, cintdregul nu va
fi decit un artist incomplet, cici a ,,cinta toate notele"
corect, fdrh a tre da inlelesul gindit dc compozitor, face
cintul neintercsant. ln accst caz, cintul va fi apreciat, iat
textul nu va fi pus in valoare. Abia dupi o bund impos-
tare a fiecirui sunet, se recomandi trccerea la insu;irea
unei corecte dicqiuni, atit de necesari interpretirii.
lnci din ccle mai vechi timpuri, cuvintul a mers mini
in mini cu cintul ; dacd vorbirea estc simpli qi naturali,
,gi cintul trebuie si fie simplu ;i natural.
Fnncezii spu'n ci dictiunca este ,,polite{ca cintircqului",
ceca ce inseamni si nu supui spectatorii la efortul inge-
legerii textului dintr-o piesi muzicald.
Nu rareori se aude sdpiunnepu!"bliAcc:ea,,sPtaXcnaut, cinti frumos
dar nu se ingelege ce
se poate in-
timpla decit cintirclllor care comit marea greqeal5 de a
se lSsa furali numai de sonoritatea glasului, neglif ind
pronunfia. Orici't ar fi de frumoas5 vocca, cintul firi dic-
liu,ns s,1. lipsit de intercs sa,u, cum sc mai spune, este
lipAsitcdineta,,efdxpr5reseixep".resie inseamni a cinta ca un automat.
Scopul celor care cinti nu este acela de a se mulgunri
t25
pe ei inqiqi, ci de a lace pe cei carc-i asculti sh ingeleagi in vorbire este inl-ariabil5, crede$ cb 'poate fi variabili
in cint ?
cintul lor. pentru c[ sint cintiregi care nu dau nici
Spun aceasta
$coala de cin't italiani spu,ne ci se cint5 cum se oa.niehi.l4rio.rruinr.,.irpnn"odn.rn,tda,tinrtiocgibdriiulnopierrto,..ns.durien.nrfgooirseritmie;nainuspcdmudrap9irq-osiinucsunuimnveigtpnuiltauel',trnCe^on,ururemn-ii aiiinnnlqitsea6arte'rsbvveoruaicnrzeadd--
ip; rCC-;iiunrmt,l5i rppe,mogoatioiteedcaiocrceoourn,ernevcucitnh,pgetoreantnpossurafbmoulricamnuluiiinlsdIceiui-pcl,eeosrntibcnveeianutpeimnd sppzeuelpnxrcoroirnncmutauanllfpuee?i
vorbeqte. un-i ioi."r, cind eil este pronunlat aproape de oa ?
Nu trebuie si ai o ,rt.Jh. prea eaxeltras'astci hpimenbtbruin"q-e\liesdu1l
Sint artigti care neglijeazh dtcgiunea, fiind incapabili
sA pronunfe corect. Astfel de artig,tri nu captiseazd nic\a- scama ci inlocuirea vocalei i't ct
dati auditoriul ; buna dicgiune a cintiregului nu este
necesard numai in operele de bel canto (cu o linie melo* cuvintului. a cintireqilor
dici accentuatlt) ci ;i in cele moderne sau in aoelea a Aceasta constituie gregeala cea rnai mare
cbror mtzicS. este mai pugin melodioasi gi in care tolul gi sX o comit6'
se bazeazb pe acfiu,oe. Aqa sint : Carsalerul roTelor, Ari.- sint destui cei *u o cornit gi continu;
adna la Naxos qr Salomeea de Richard Strauss, Boris ii. p.nttu ci nimeni nu le atrage atentia,.fie pentru cb nu
Godunoo de Musorgski etc., iar dintre oper,ele oornpo- gtiu'ci la baza pronunqiei in cint, ca 9i a ernisiunii,
zitorilor no;tri: O noapte t'urtunoasd de Paul Constan- se
tinescu, operele lui Gheorghe Dumitrescu etc.
af15 studiul celoi cinc,i vocale 2 6,€, i', o, ;u dac6' ac'estea
Algii, dorind si fie mai bine ingelegi, cad in ce:ala:lth, una din marile
ninl n.sliitte, c,intdrelul este lipsit de
extremS, folsind o articulatie exagerath; ei ruleazi unele
cfapmacrloEei,tmnSsvutoqiudnsiieq-dvniiatad,(raic,piYccnlaiiiutcnlniettEeauaaitle.uetaiuoilndddteeeeaslpiuuginlribeadirleep) upicmbtiilnipcooucrlvautoari'ecneAtsicdiauieuxuugtnneinte\todiimrbizibunensrzubei
cons'oane ca de exemplu z din cuvintele dragd, ceruri,
stirile s,rfletegti ale personaiului' vei captiva mulgimea nu
sfir;itul, rdbdare etc., pronungindu*le dr-r-r-agd, ce-r-r-r- numai cu vocea, ci qi prin farmecul cuvintu'lui' Adeviratul
uri, sfir-r-r-;itul, r-r-r-dbdare etc.
artist trebuie si le irnbine pe amindoub, altminteri nu
Daci in vorbire rularea unor consoane poate fi trecuth craiuumzoiint eddicidnleiuconirteic,,ebunupnaciirntnetiureagnsucmiuliaivitocecdaetvrfuraulumfii,ocinahqsieia"lr'esUd' andcacirinavtraiereto!i
cu vederea, in cint acest mod de a pronunta nu este
permis ; cuvintul bine pronunfat este pe jurnitate cintato voce cu un volum mai mic.
O buni dtikc'liuLnaeinsceepoubtgie'nebinperinctar-eoxemrcuiinliicloi rrasgiiolni aslhe
iar cuvintul exa,gerat pron'unfat nu este bine cintat. gi
S,int unii cin'tireli care ,,morfolesc" cuvintele, schi;,tnd ,pe,rsever,en
dea o articula{ie exagetatd, accentuind cuvintele' Toate
o cvasi-dicliune ; aceasta o fac cu credinfa ci emisiunea
sunetelor n-ar mai fi corectl. dacl, ar articula bine cuvin- 127
tele. Togi acegtia gindesc gregit. Buna dicgiune, departe
de a altera emisiunea, vine in aiutorul tu uror surnelelor,
de la cele mai grave pini la extr€mele acute.
Realizarea unei perfecte dicgiuni se obgine prin corecta
pronunlare a cuvintelor gi prin buna lor accentuate.
Nimeni n-ar putea spune ci in cint se prornung5 intr-un
feil sau i,n atrtu,l. Pronunlia se cere si fie cit mai clari, pen*
tru ca sI se poa i infelege fiecare cuvint in parte qi
ttecare idee a textului cintat.
Pronunlia cLari se face dupi legi bine definite 9i inva-
riabil,e, sinoni,me su cele al,e acusticii qi foneticii ; dach,
126
acestea bineingeles, in strinsi legituri cu ,imporstarea si se obiqnuiasci astfel inclt atunc,i cind are de cinrat
o frazh rnuzicali" pronungb corect orice cuvint gi, firi
vocii, in cazul cind articula;ia se face pe sunet. a mai uza de pronungia voit exagerati din timpul exerci-
Recomand ca inainte de a se porni la exercigii de arti- giiilor, ajunge si cinte clar., aqa cum s,e vorbefte.
Graqie unei bu,ne dicgiuni, dragi cintiregi, vefi fi
culagie pe sunet, si se faci exercigii de articurlagie tdrit
scuti{i d,e orice eforturi, veli pu,tea exprirna tot ce avegi de
sunet, ciuhindu-se cuvinte grele de pronunfat chiar in exprimat, exter,iorizind cu ug,urinqi stiri sufletegti diferite,
vorbire. fhrh ca si mai fili preocupagi de consideraliuni de ordin
tehnic-vocal ; in acelagi tirnp, vegi fi ingelegi de cei care
Eu, pentru a ajunge la o bund dicgiune, am folosit
urm5toarele cuvinte ca exe,rciqiu t Constantinopolitanozsi- vd ascult5. Astfel veqi putea face dovada sensibi,litlgii
cescoaici, Prestidigitapiune, lamiliari1i.ndu-te, exerciyiuni voastre de artist qi vegi trii rolul pr,intr-o interpretare
preliminarii gi altele de felul acestora pe care le articulam
exagerat efectu nd, in acelagi timp, gimnastica maxilarelor naturald gi co,nvingd.ooare.
9i a limbii.
U,nui cintirel, ca s5 fie gi un bun artist, i se cere,
Cind socoteam c5 am ficut suficiente exerciqii de arti- pe lingi celelalte d:antri, sb fie inzestrat $i cu sensibilitate.
Aceasti sensiibilitate cu care de fapt te nagti, se poate
culagie firi s,unet, treceam la exeroilii de art,iculaqie pe reliefa prin dezr:oltarea simlului muzical, educagiei mu-
sunet ; le incepeam din octava medie, mergind citeva su- zicale. Executarea lucririlor marilor maeqtri, aprofundarea
nete in sus din semiton in semiton. Acestea erau :
textului, audierea cit mai multor pies,e muzicale valoroarse,
Faci ce poti, nu ce orei
viala intr-un mediu artistic, citirea de cirqi bune, studie-
Grecianinoo rea rolului cu un pianist sau cu un profesor bun etc,,
Cloz:is toate acestea dau posibilitate artistul;ui si-gi insu;easci
Nu te trildi elemerntele necesa,re irnteirpretdrii unel fraze mil.rzicale cu
Nu-yi insu;e;ti
mult simg. +
Le cintam pe fiecare la rind pe acelagi sunet ; inspirarn
inaintea fiecirui exerciqiu, ficind atacul primu,lui sunet lr Revenind la deformarea vocalelor, recomand ca in
prin lovitura de gloti moale.
l
DupS cu'm vedefi, in cuvintele de mai sus se gesest I cazul oind cintbrepl intilnegte un cuvint pe o acutt sau
l| supraacutS cu care se sfirgegte o arie, sau care este
toate vocalele pe care se invagi cintul, insogite de con- I in miflocul snei fnze muzicale gi l-ar dezavantaja din
soane care aiuti la emiterea sunetului. punct de ved,ere al emisiunii, in loc si deformeze voaala
din cuvintul respectiv este de preferat si inlocuiasci
Un alt exerciqiu bun pentr,r.r dicgiune 9i impostarea acel cuvint cu un a,ltul aseminitor, in care si existe
vocala care convine gtrasului lui ; desigur, trebuie sd
celor cinci vocale era qi cel pe diftongi, toate sunetele gind seama ca, prin inlocuirea cuvintului, sd nu se
fiind emise pe rind, dintr-o respiraqie, oprindu.mi putrin
schimbe sensul frazei.
pe a dorla vocali : oa, ui, el. Acest exerciqiu e foarte
Aceasti licengi qi-o poate permite numai in cazuri
necesar cin'tiregului, deoarece ori de cite ori cinti cuvinte exoepgionale, altfel ar insemna si colaboreze cu libretistul.
care cuprind difitongi, din cauza celei de a doua vocale,
ar putea trirnite sunetul inapoi. Un bun art,ist insi este otrligat ca prin st,udii sa
invi,ngi toate obstacolele.
Fiecare tretruie si-gi giseasc5 cuvintele care il pot
ajuta sd obgi,nS o buni arriculafie spre a ajunge la o $ a c,-2707 129
dicliune corectd. Incetul cu ince ul, fiecare cintireg ajunge
128
Daci cele cinci vocale nu sint altetate in vorbire, ele Aceste constateri constituie un principiu pedagogic care
nu pot fi alterate nici in cint, cu atit mai mult cu cit se aplici numai eler-ilor incepitori. Artigtii de p,rofesie
ilsin-,isnpetroaanipcuonitiluacirteoenas'couuarnvoeinlluetel plcie.enlV. tmreudaeiagimifopdoramrlraancts,i.ilalaobcere{leaedad5q'uiingriencgdauurei-i
care cred ci au libertatea de a deforma vocalele, dup5
care ,se aplicd in vorbire se aplici qi in cint qi inlelegegi
buna lor plicerye, o fac nurnai atunci aind au defecte de
dePceenstreusLpuneevcitia,,idseefcoirnmtai rceruaLmvsoecvaoletblo'erqtsec". va articula
pr,onunlie.
corecrt, dar nu exagerat, fieca,re vocal6, deoarece afticula-
Nu este de l,nc plicut pentru urechea publicului sb
liaOnup. einrffielucetni 1aeratzichuldaegiefeilnfmluoecnatneiaszmduldoci'natrulduei.schizbttra aud5 in loc de sint tsisuri, soant oesuri,' in loc de iubita
gpuorziiili;aolirdnabthiicEu i,sachimmtaraxreilaa ruvolucia, lefii,rbrauatominatf.lruseenmqaodbiufinca[ rnea, iubeta mea ; in loc de nu te trudi., noa te trodi etc.
emisiune. a d'emonstra acest lucru si se pronunte toate Agadar, o bund pronunlie in cint depinde numai de
ernisiunea corectb a sunetelor in exercigiile de impostare
Pentru acelagi sunet 9i dintr-o a vocii qi de grija fiecirui cintd,re! de a nu de,forma
vocalele, una dup5 alta, p,e fie emise vocalele ; pentru aceasta, pozigia limbii nu trre uie schim-
ca sunetele si batd din ilocul in care se gisea la inceputul formirii
singuri res,piraqie, avind griii
pe acelagi fir sonor, adici si fie mereu 'oond'use inainte ;i vocalei.
ni.id".r;- inapoi (in ceafi). Cu alte cuvinte, o dati su
schimbarea voca,trelor si nu intervini acel ,,Ptd7" despre Consoanele pronunfate corect a|utd emisiunii vocale,
corectind unetre defecte de emisiune.
care vorbim- noi cintire{ii atunci cind faccm schimbiri
C'orectarea defectelor s,e poate f.ace prin rnunci ;i
de vocale. perseveren!5 ; educarca mimicii cintiregului in faga oglin-
Trebuie si se lini seama ca atunci cind pozilia corpu- zii, pronunlind cuvintele chtre imaginea din oglindi gi
lui sau a capului se schimbi (prin migcirile p'e cate le controlind articulalia dupi migcbrile gurii, este un bun
face cintdregul pe sceni), pronunqia si nu sufere.
Spun aceasta, pentru cb sint cintiregi care flu pot cinta exerciliu de control.
decit in anumite pozilii qi din aceasth cauzh ioo:J lor
scenic este lip,sit de adevdr gi uneori chiar ridicol. Cintii- Observarea cuvintelor cintate, avind o pronunlie si
si cinte cornod, indiferent de pozigia
regul trebuie si ;tie pe sceni (in picioare, in genunchi, articulalie br-rn5, permite ingelegerea frazei muzicale mult
in care se giseqte
culcat 'etc.) afa cum poate vorbi in orice pozigie s-ar afla' mai uqor; mai ales atunci cind artistul trebuie si cinfe
In spriiinul unei bune pronun!5ri, este nece,sar sb se cu spatele la pubiic ; in asemenea situagii articulagia este
faci in prealabil exercigii de rostire clatb a sunetelor,
spre a obli,ne o cit mai petfecth rezonante ; in cint, de mare ajutor sonoritXlii sunetului.
vocalele se pronunfi cu un timbru rnai inchis decit in Cum de obicei exercigiile ca gi studierea rolului se fac
vo,rbirea ou,rernti; iar deschizd ura gurii, fii,nd ceva mai
in cameri, este de prefent ca dupi insugirea r'olului si se
mare decit in vorbire, qi vocala ctntati este mai rotund5' studieze pronunfia corectS a frazelor inlr-o sal5 mai
rnare, pentru a preintimpina eventualele insuficienge de
r30 son'oritate din tim,pul spectacolului cind artistul cinti
acompania't de orchestri (acompaniament mai amplu decit
al pianului cu care in mod obignuit artistul igi s'tudiazd
rolul).
Nimic nu este mai de temut decit oboseala vocii care
apare in timpul cintului in teatru, ca urmare a unei
proaste aruiculagii ; buna 9i ingriiita articulagie menqine
131
qi conduce emisiunea vocali fiziologici, emisiune oe arc Degi -,socali4area (studiul voca,lelor) incepe imediat
dupi dob,indirea unei respira;ii cor,ecte, bunele sale rezut-
un rol fundamenta,l in teatrul cintat. tate se fac simgite abia dupi ce vocea a obginut acea
Pentru a-qi da seama ci elev,ul a ajuns Ia o buni
vdri4eiounseon$oiriptaetnetrdueafecctounosatastiaindascailavotceeaatruellueiv,upluroi fedesogaruihl suple,te car,e creeazS. mu'ltiple posibilitigi in interpretare.
A f.ac,e o vocalizh inseamni a emite un gir intreg de
note pe o singuri vocalb, cu o rapidi,tate oarecarq note
bun gi co'n$tiincios trebuie si asiste la toate repetiliile
p€ care elcl-ul le face cu orch€stra. Eu insurni am atzit care po fi grupate in : arpegii, game diatonice (in urcare
voci care in cameri impresio,nau prin intensitate gi sono- sau in coborire), legate sau in staccato, note filate,
tniluri etc.
ritate, iat in t€atru 'nu erau phtrunzdloare (n,u ,tr-eceau D,esigur ci ,nu tofi cintire;ii au nevoie de triluri dar,
; accgti artiqti, in indiferent ch le vtllizeazd sau nu, {iecare trebuie si
ra,rnpa) loc si cinte concentrat, im,pref- caut€ si gi le insugeascS, deoarece ele dau supleqe
tiau sunehrl, A ,,concefltta" sunetul nu inseamn[ a-l
,;stringe" i'n mod defectuos aiungind la ,,gituirea" J.ui, ci
a{ aduna pe fir'ul sonor de aer despre care am pomenit, glasurlui.
fk care dezvokb. inten$itatea sunetului prin buna respi- Degi in genoral exercigiile de supleqe vocalb. sini
folo'site de vocile leiere - soprane leje,re, tenori leieri etc.
r^tie a cintirefului. - e,le sint utile gi celorlalgi cintireqi care trebuie sb, fraz:ze
* gi sd nuangeze cu gus't pentru a da cintului lor expresie
N,umai dupb insugirea temeirlici a celor dc rnai sus, qi pentm a putea pitrunde in inima auditorilor.
c,intiregul se p,oate gindi la interpretarea propriu-7isii, la 7'n afard de aceasta, un cintdreg ntr trebuie si mininu-
stil, la culoarea oocak), adici la elementeie care intregesc lizez-e nici un fel de rnanifesta,re artistice. El rrebuie
din punct de vedere ar'tistic valoarea sonoritSlilor unei sd abordeze intreaga varietate de ro,luri aparginind reper--
fnze muzicale. tor.iului vocii sale, extinzindu-qi activitabea prin conccrte
sau cintind chiar gi roluri de op€ret; c1rora trebuie si
Stilitl este ilustrat de cotnpoTitor printr-uft an.rantblt.t de le corespundb.
Artistul-cintireg cu o voce gravb, care qi-a exersat
rletalii care dli muzicii expresia personalitdpii sale, carac- suplegea glasului, cintd cu uquringi un oratori{.r de
teristica epocii, a ,ldrii in care a t'ost conzpusi. Haendel de Bach, o operd de Mozaft, Rossini, Vercli
gi chia'r sau Iil/otan Rdruas bun din opera \Walkiria
La rindul shtt, coloritul ctocal completeazd atribu ele ld
frazei mrzicaie prin calitatea pe cat'e o are cintiirelul d'e aria
a se seroi, in interpretare, de dit'eritele inllexiwni ci.nd (deqi e scrisi pentru bariton, am cintat-o si eu in con-
certe).
sobre, cind pioaie, cind monotone etc.
Cintiregul trebuie si fie pregitit pentru orice fel
Coloritul vocal exprimb starea de spirit pe care cornpo- de repertoriu : operi, concerrc, recitaluri e,tc. Nurnai ris-
punzind tutu,ror ,exigenleilor cintului, el poa,tc si sc afirme
zitorul a vrut s-o transmiti, ca gi scntimcntul predomi- qi si-;i puni in l'aloare calitilgile sale vocale.
nant rrl L-rcririi. Aqadar, numai cind un cin't5req posedl
o articulaqie qi o pronunqrc pefiectl, sc poatc spune ci *
O partiturS muzicall, este formatb. din zeci de fuaze
este preocupat ,de decrlamalra lit'tc,L, qi cinti ot expresie
;i inteligentr,i. muzicale care nu trebuie cintat€ automat, ci intr-o formi
Dcclamagia liric5, alituri de vocalize gi de fraza muzi-
ca15, completeazi rstudiile de puri tehnici vocalh qi face
parte din fundamentele artei cintului.
t32 i33
omogeni just5, ciutind ca prin executarea fiecbreia din notelor indicate in partiturS. tra i deci, cum toate caliti-
ele si punem in valoare co'ntururil,e qi nuangele intregii lile dobindite p,rin studiul vocalizelor s,i al frazei mu-
partituri, respectind punctualia pri,n o,priri mai mari sau
zicale ,iqi gdsesc intrebuingare in declamagia ,lirici.
Daci au fost studiate la inceput in mod ra1ional, toate
mai mici gi accentuind sentimentele exprimate de muzich. ac€stea siuiesc artistului i'n cadrul interpretirii spre a-qi
A executa deci o frazh mrzicali nu inseamni numai a exprima gindurile cele mai profunde, oele mai delic.ate,
sentimentele cele pai aprinse.
€xecuta intocmai toate sunetel,e ce o alcituiesc, ci ;i
a o interpreta.
Fnzele mtzicale trcbuie si fie totdeauna distincte, Este un lucru bine cunoscut ci lirich 'trebuie
dar legate intre eie, fdrd sh se pia,rdi 'din vedere aoncep- intotdeauna si fie inspirath de d,oclamagia singura care
inteligengS,
gia generatrh a compozigiei, aiungindu-5s ss,tfel la ,r'rn com- poate indica interpretului expre'sia pe cate trebuie si o
dea melodiei. La ce servegte pldcerea de a cinta, daci nu
plex omogen. ai facnrltatea de a reda pri,n cint tot ceea ce a gindit qi
De aceea, o compozigie trebuie analizath bine de tot
inainte de a fi execiutate. Cunoscindu-i conginutuil, tnzele simqit ,compozitorul ?
qi toate efectele de sonoritate, relagiile dintre muzic6 9i
se identifici cu Daci artistului ii lipsegte in,teligenla el va avea o
pe car'e acesta
sensul cuvintelor, cintirelul s'entirnenlui declarna4ie defectu,oasi, nefireasc6.
cu ideea
cornpozitornrlui qi vrea si o In cazul. cind din kfterpretarea unei fraze muzicale nu
reiese sentime'ntul dorit de compozitor, atunci cintul nu
redea.
cores,punde exigenge or ar,tei.
Numai dupb ce gi-a insugit toate acestea, artistul iEi
*
poate pune in valoare personalitatea sa. Am spus ci qcoala cintului se bazeazd pe perfecta
Chiar in recitative, acele simple declamaqii lirice tn exprimare qi sonorizare a vocalel,or, dupi care cintirequl
trebuie si invefe s6-gi moduleze vocea cu uguring5 pe
care pri'meazh accentul cuvintului, cintiregul trebuie si toati intinderea ei, dind sunetefior intens,itatea necesare
de la piano Ia forte ;i viceversa. In interpretarc, perfecta
dea vocii inf,lexiunile unei recitiri cu o expresie gi o
inlonafie m:uzicali. determinati.
Recitativul este de doui feluri : in nzdsurd qi liber
SAU .tecCO. exprimare gi sonorizare a vocatrelor, al6turi de impostagie,
dau posibilitatea de a s'e cirnta in mezza-vocr, deoarece
Ad'cviratul recitativ estc cel in misuri, care are un qi prin aceasta se exprimi unele ,st5ri sufletegti.
caracter melodic Ei alter.neazS, cu acompaniamentul orches- A cinta numai t'orte, oricare ar fi sentimentul exprimat,
se cinti cu ,,expr,esie", ci dovedegte cd
tral. in cl toate note e trcbuie sX fie juste qi bine into- nu ins'eamni ci
nat€, sprc deosebire de cel secco al cirui acompaniament
cste €ru acorduri de pian gi care se ci,nti liber, trec,indu-se metoda duph care a ilbgat a,rtistul e imperfect5.
uneori peste \-alorile notelor. Cu inflexiunil,e vocii gi modificirile timbrului, cu sunete
Recitativul secco se ci,nti mai mult sau mai pulin deschise sau inchise vom obgine toate gradagiile de
intensitate pentru exprimarea pasiunii, durerii, enfr.rzias-
ritmat, dupi expresia gi puterea cuvintelor ;i a situagii-
1or. Silabisirile treibuie si fie distincte, precise gi ou o mului, miniei, veseliei etc.
accentuarc perfect5. Acest gen de recitativ se f ol'oseqte
mul in o,perele comi'ce, operete gi vodeviluri. Accentubrile gi coloritul sune'tului, irncetinirea sau gr5-
'ritmului din timpul executbrii
fn ropera seria ctm ar fi Boris Godunozs, Freiscbt'itz birea unei melodii, sint
baza'te pe riguroase ,reguli qi ,nu pot ceda capriciilor
toate
etc. est€ folosit recitatioul in mdsurd, cu respectarea valorii cintireflrlui.
t34 135
Caden,tele qi ornamentele pe care le face un cintireg Aqadar, artistuil-cintire! trebuie si se dezbtace de
intr-o piesi rnuzical| pot fi de asemoni expresive, ilacl se imbrace in ,,haina'o
infigigarea sa fizicb gi m,orali gi sX care-l in,truchipeaz['
sint supuse l,egilor armoniei qi caraoterului melodiei exe-
gi sentimentele ,personajului pe
,cutabe.
Aceasta inseam,n6, in citeva cuvinte, in,belpretarea sau tr6-
D,esigur ci se va avea grii6 totd'eauna ca gindirea irea rolului.
muz,icald si fie clarX. Ritmul este foarte necesar spre
Pe,ntru desivirgirea interpreteili, artistul liric mai are
a o face i,ngeleasX. N naetmvooien,iap,ealcinugstdicast,uids,tiuolrimaemcaunziiimciui,lusi ivoccuanl,oasdscsituqdiiezLeiil
Pentru dobindirea tuturor calitiqilor cerute de declama' instrumen muzical, de prefering5 pianul.
recomandat, artistul
lia lidc6, aga cum am mai trebuie Cel care sc dedicS cintului trebuie si cu'noascd creaiia
si cultive, dobindind o bogati
incer,ce incontinuu si se I marilor poeli ai lumii qi chiar diversele forme ale poeziei
cu,ltur5 generali qi muzical5. gi m'etricii.
Rolul unui cintireg este de a transmite publicului, prin Com,pozitorul german Schumann s'punea ci ,,un cintire;
pe care le interpreteazi,,
aml,ernpkearsoqni a'tieuxlrtuuil in modul ce mai veridic. stdri\e sufleteqti trebuie si-gi ternper'eze severitatea studiilor prin lectura
i
Cea mai mare gregeald pe care o poate comite un I marilor poeti qi muzici,eni".
cintireg inzestrat cu o voce frumoasi es e aceea de a
ln felul acesta, viitorul cintireg poate si aiwgi si inte-
cred,e ci aceasta ii este suficient; punind in valoare leagi in adincime o gindir'e mtzical| gi s-o interpr,eteze
prin log'ica creagier" sale personale.
nu,mai strilucirea gi farrnecul vocii el se va adresa in Trdirea rolului la u'n artist liric, aqa cum am aminfit,
acest mod urechii spectatorurlui, nereu'qind si pitrundb, cu
atutorul cuvin'telor, in sufleul lui. mai este in funclie insi gi de atta de a qti cum si
coloreze sunetele ; ele trebuie ernise deci in raport cu
A imprumuta personalului stirile tale sufletegti in inqel'esul cuvintului pe care-l ciintS, altrninteri oricit de
loc de a li le insqi pe ale lui, rSindu-le, te poate fa,ce
de multc ori ridicol. fru'moasi ar fi voaea cint6regului, iocul siu scenic poate
deveni convengional qi monoton.
Un exemplu co'ncludent in acest sens ni-l d6 fuliapin Interrpretarea rolurilor d'e citr,e artistul de operi e
in cartea lui Ma ',;ie (Yiaga mea).
totugi dif,errith de aaeea a actorului d'e drami, degi acelagi
La un spectacol cu opera PaiaYe, interpretul I'ui Canio legi cronduc atit teatrul litic cit qi col vorbit.
a terminat marea arie Nd.i pagtiacclo in hohote ie plins ;
tn loc si impresioneze publicul cum s-ar fi cuvenit, a ln teatrul vorbit actoml, nefiind ingrldi't de rigori de
produs ilaritate. $aliapin, ducindu-,se imediat la el in timrp ca artistul de operi, exprimi s€ntimentele pe,rsona-
cabini qi gisindu-l pe tenor plingind in continuare, l-a
fului dupd talentul cu care este irnzestrat; el poate incepe
intrebat : ,,Dumneata eqti bolnav, de ce plingi ?" ,,Nu, pe car,e esbe necesari
tnza dupd paLtza o socotegte el ci
nu sint bolnav - ii rbspunse tenorul - dar triiesc atit de jocul,ui siu, pe cind in tea'trul de op,erh, fnzele au cuvinte
care se repetl de mai multe ori gi sint scrise pe diverse
intens roluJ, incit nu-mi pot opri lacrimile..." valori de note care se emit in cadrul unei mbsuri oevariazh
Contrariat, rnarele cintireg i-a atras anenlia ch a dup5 tempoul menlionat in partiturb Andante , Adagio,
pli'ns in sceni cu propriile sale lacrimi, nu cu ale lui Presto etc. Astfel, artistul liric exprimh toath garrna sen-
Canio, si in loc sI se coutopeasc5 cu personaiul, a
timentelor omeneqti numai prin puterea de expresic pe
care o di sunetelor qi prin nuangbrile pe care le face ;
p,rodus rlarkate.
r36 137
cl trebuie si-qi coordoneze totodati gesturile qi respiraqia scris qi dindu-,mi seama ci eroarea s-ar putea repem
dupi tempoul in care sint s'crise fraze\e respective. chia,r dach aq relua balada a trcia oat6, am cerut scuze
publioului plecind lenat in cabin5.
Teatrul liric fiind, dupi insiqi deniumirea sa, teatrul De atu'nci, deqi cintam numai din memorie orice
bucati de concert, aveam gr\ih 'ca in seara concertului
cintat, cere in primul r,ind cintirelului o perfecti sonoritate si nu-mi lipseasci textul respectiv.
Acesta a fos,t de altfel singurul ,,lapsus" din toati
a vocii, pe cind in teatrul vor it, un ioc de sceni refirar'
cariera mea.
cabil poate inlocui liipsa unei perfecte ,sonoritiEi vocale ddeeRcciietgpceierrrtoloarrliulurtlieptaeo,tatrrutirlvuuilituediefdieeocpipreetro5i z,vdaircsftitoienr,udpl eamrceuilnItadmiinnadieob'pmoeginraii't
u,nde cintul se bazeazb 'pe o perfectb respirali'e 9i unde
a actorului. m:ajoritatea rolurilor sint scrise Lstrict'pentru regist'rul vocal
Dc asemenea, o intonalie mai pugin reugiti a actorului
a1 iiec5rui d.nthre1, artistul ir-r virstb numai in cazul cind
de dram5 nu supdri urechile auditoriului, pe cind un mai coresp,unde din punct de vede,re vocal igi poate con-
sunet fals al arlistului de operi este penibil. tinua activitatea i vtr bun machiai poate retuqa a'numite
trdsituri imprimate de virstS.
in tcatrul vorbit, acto.rul poate face fa66 rolului chiar de a interpreta prin
daci nu este ,,in voce" pe cin'd in teatruL de operi, ln g"n.tul insi, fii,nd obligat
daci ar.tistul este pufin indispus vocal, trebuie si f ie csuun,leuticqciinretagtiestrpue,lrufei cstiunumvoac,iarlo, lcuinriticreoqreuslputrnezibituoaieresifizsie'
rcttagh mai devreme din carieri decit actorul de teatru
neaphrat 'inlocuit. carc, at'ita timp cit erste sinitos qi cit memoria sa este
intact5, poate activa pini la adinci biitrinege.
Un ,,lapsu's" al acto,rului de drami poate fi inlocuit pe *
moment cu un cuvin't aseminbtor exceptind piesele in psdunAte5ra,ttoisasbt,uourrdlnaecooorpricpeeriagrtermenobdnuieioesins5tqeraiPipbreblitnaurnedeogrigvpaiena'nlvitorucpaaelnsplurvupteluaa,
versuri, pe cind un ,,lapsus" al cintirelului, dio cauza reda gesturile fiztce a1e personaiului interpretat' de mult
frazei muzica,le care se desfSgoari corespu,nzdtor valurilor Tea*tr,-,l mLtzical vechi nu cerea chiar ati
de note incadrate in misurS, il poate impiedica s5-9i cintirelului. Totul se concentra mai ale's asupra valorii
vocale, a decorurilor, a costumelor, sau coafurilor extra-
continue cintrul. vagante ; in opere'le de Mo,nteverdi, Rameau etc., prim)
m'uzica, in erpretarea fiind pe ultimul pian.
imi aduc amintc cum, din cauza unui lapsus pe care Lipsa 'de preocupiri pentru interprefare, in treculul
l-am avu't odatd,, a trebuit si renunt de a mai cinta la t."tt*l.ti liric, o ilustreazi cintirefii-ca'strafi,
de care
Lrn conceft buca,ta pr'ogtamatb.
amintesc in decursul acestei lucrXri.
La toate conoerbele mele, bazindu-rn5. pe mefirorie, pdaert'feioncerdi eaiiolcourl ndue-sioei'nnbbe,rensiac"i
a,pd,team in sceni fhrb ca si arn i,n mini textul. ln anul Acegtia nu se ingriieau
ryry, la un ,oon,oert dat in oraqul Roman, memoria mea chiar prezenqa celodalgi
insd m-a trhdat, arstfei i'ncit in ba,lada Cei doi grercadieri 139
de Schumann, am incurcat versurile gi in loc de fraza:
Aici allard ei tristele ;tiri
tn-,am trezit cintind :
Atunci plins arnarrcic i-a ndpddit.
Bineinqeles cb aceasth lazh face parte tot din textul
bucdgii, dar nu se potrivea valorilor de note pe carc
le aveam de ciinta't in clipa aceea.
Dindu-mi ,seama de eroare, m-am oprit cerind sclrze
publicului si cu incredere, fdcind semn pianistului, em
reluat bu,cata de la inceput. Dar... exact in acelaqi loc
m-am poticnit fS,cind aceeagi eroare. Neavind textul
138
Ei aveau doar gija supleqei organului lor vocal pentru unei interpretiri iuste, s-au preocupat in mod specia'l de
a putea cinta cu uguringi nu numai toate virtuozttdtile probtlerna gesturiLor qi a expresiei, ciutind
vocale inscrise in partituri de compozitor, ci chiar gi 1il. l"r re i*bin. gestunile cu muzica ca in cornpozi-
cadengele qi agilitigile inventa'te de ei 9i impuse com-
9i si ma,rcheze
prin misurS qi ritm rnigcirile gi formele de interpretare
pozitorilor.
necesare eroiil,or lor.
Obiceiul barbar de a castra oopii mic,i cu glas frurnos,
$pr€ a face din ei la maturitate cin S"reqi cu voci f,ru{no?.s€ *
fem,eieqti, se datoreazb faptului ci pontilicii nu admiteau Am s'pus ci Dteeactri,ulpleirnictru9iateadtaruvl ivaogrhbritosluelucoi'nqdiuac dupi
cint5regi-femei in biseric5. Iar cind papa C,lement al
XII a opr,it femeile si cinte in teatretre din Roma, accleagi legi. reda
castralii le-au luat locul, fi,c,ind pe primadonele. Frin in scenb inte,nliile compozitorului, un cintireE trebuie
castrare, organul voca'l cip;,ta o exten'sie vocala aproape si ia parte la acgiunea operei tot timpu,l
cit sti in scenS'
AceasL insi nu insearnni ci trebuie s6" abuzeze cie
dubl5 qi o infru'mu'selare a timbrului. gesturi di{erite, ctezind ch" numai astfel poate atra.g?
,,Sopra'niii" sau ,,rnuzicii", cum se rnai nurneau ace;ti tZprto-eoantgu.siaitn;pguu,rbreiidipciauriivusiNireaar,seusapaduraeplsuupri.ir9iDti sesaimumpualulttmeco-hsoifaerirranpuirnminactiahprceerirnsee-,
cintdrefi-ca,strali, do,minau intreaga art6,
a cintului Cin
Italia ace'or tirn'puri, atingind i,n,si culmi de perfecqiune
oe noul nu ne aint cunoscute asthLi. Ei cereau ,,au orilor"
de,sfSgoari acfiunea.
ca rol'urile si le fie .totdeaun'a ,,sirnpatice", corijind de rgied,Vsic,itoiclpuulainterdqfimi ineucrenhuipausrpitirsce,ittacdaefrtepbushitigni aiatnritni'ssctsiec'ena9imi9ciihdinaerup"cuilbinliqtci,,:
in timp ce primul solist executh o arie a chrei interpre-
cele mai rnulte ori atit pe compoz,itor cit qi pe libiretiiti,
silindu-i si scrie numai dupi poftele 1or. Frumuselea
cintului era atunci unica griiS artisticd.
Desrpre ,,adevd.ru,l d,ramatic" nu exista nici o
in preoou- tare esie importanti ? ! Asemenea manifestiri denoti lipsi
pare. ,,S,opranu,1" apdrea in scend irnbricat rochie, de disciplini in sceni qi in aoelaqi ti'mp lipsi de respect
in chip de prima donna, urma de cite un pai ; de fd.enAranmtouns-at.rvrcunz,,.tcndcechsetluu,,ilgectaiourceaszai\ri'esiorh€asvcpbeodncshaairbatiilr;ittaiqteciaarrpuea'nuvuzrieinrlocd1"'
indati oe-gi torrnina ,,aria", riminea in sceni mincind
portocale sau bind vin, lbrh si asculte replicele partefie- si
rilor sii qi [6rh s5-l intereseze desfiqurarea acliunii.
se
Din pu,nct de vode're vocal insi, castrafii eraru cintireli qrlio"lrn" agit:agi piin spatelo cotlegi'lor..care crintau' flci'nd
iii.rrdi"triornt e.tp"o.trTivoiitet,. tnrhog.i'rntd."u-ssteirndecaupri^isr,u.l6s1pne4ctda1to1rilmoriin9ii
incomparabili. Ei au fixat in istori,e epoca de glorie a dp-eerGanniinciadiuuulninstaetirr'tppis,irnteiatraitirietgaaerscimteulorpirlolcariltg.nsi uecinatrtJeblXbreuilini'e
bel canto-tlui, nimicind in schirnb ultima qi cea mai
mici idee de inter.pretare scenici.
Cei care au rcabilita,t ideea interpretirii, au imbinat si pbr5'seasci
gindirea cu muzica gi au rcalizat veritabila interpretare
sceni'
muztcal.h gi a,rtistic5, au fost co'mpozitorii secolului XVIII Pri,mele intrebiri pe carc 9i 1e va punc viitorul i'nter-
Gluck, Mozart,
qi XIX : Rossini, tMeber, Mu,sorgski, pret s,e sucoed vertigi'nos
'Wagner, Rimski-Korsakov. Verdi etc.
Aoegtia, dindu-qi seama de rigiditatea in care erau Cine este p"oron"lul, - c un tip. comic sau unul
*"oiou-i Caru ,,in,t relaqiile lui cu celclaltc personaie.? Ce
inc5tugate gesturile artiEtilo,r gi de imposibilitatea tealizhrii
ar"bui" si sooati in evidengi prin ridicolul sau seri'oziatea
pe care o exPrimi ?
140 t4l
in ce epoci sintem ? Pe lingi acestea, in a;-iEia ani de activitate arn cintat
Care erau obiceiurile timpului ? etc. zeci de roluri diferite, urrnerifld cu atengie qi plScere
Ca si interpreteze pe Lobengrin, attistul trebuie mai modul de a lucra al regizorilor cu care am c,olaborat,
intii sd gtie cine este Lohengrin, de unde vine qi pentru insugindu-rni astfel tehnica regiei. Ulterior, pasionat de
ce virne condus de o lebidi gi nu de un ,,ciine"... lup. regia de scend, mi-au fost incredi,nfate citeva opere ca
Dacb artisrul nu cunoaqre subtili 6gile rextului 9i rolut
sb le pun in sceni ; cu aceast; ooazie a,m rnontat cit€va
personaiului, dach cultura sa nu-i pune la indemini cuno:- premiere cu tineri cintdregi incepitoli (pilni a unci tine-
retul nu era :utilizat in premiere) ; acegtia, prin tinereqea
tinle sufic,iente, regizorul este obligat si-i cxplice qi i.ocnrlui lor, prin entuziasrnul cu care lucrau gi pri,n pl5-
s5-i exemrplifice prin toate milloacele posibile celc mai
mici aminiunte ,cu privir,e la interpretare. ceflea cu ca(e se supuneau indicaliilor me1e, rn-au aiutat
Cu,m ar putea reda un cintirreq rpe Hans Sachs, daci
nu ar ;,ti oine aprfoin,stioacceusltasqdiud, adceilicnautaarseanvesiabitlaitaietnetual sh creez multi migcare qi vioicilrne pe scen5.
ilustra; Deoareoe vizusern iln trecu de stule opere in care
de a
cintdreqii erau i,mpovirati de ges uri inutile, am c[utat
talentatului azmar.poet,care renunlb la afecgiunea sa clis- sd intrebuinqez in munca rnea mijloacele ce,le mai simple
qi mai ugoare, ipentru ca iocul lor si fie na ural gi vru.
creti pe'ntru Eva in tavoarea lui \il/a,lter Stolzing ?
Rolul regizorului a fost qi este otdeauna de mare im- Studiind cu atenfie textul gi muzica operci pe car€ o
pontangi intr-un spectacol. Cind am intrat in operi eram regrzam; incepeam lucruil evitind, prin interpretarea pe
un artist ,oarecum format. Aveam cigiva ani di activttate care o ceream artigtilor, sa-i impovirez cLt gesturi nepo-
in operetb qi operi comicS, unde daci nu erai inzes,lrat cu
tal,ent, nu aveai ce ciluta, deoarece regizor,ul era inexistent trivite, gtiind din experienta rnea gi a altora ci gesturile
in.acea vlome ia opereti. Fiecare artiit deci igi co,mpunea nesincere impiedicS actorul si triiasci real personajul.
rolurile dupi- mijloacele artistice de care dispunea, rni|-
cele mai bun. p.nr.u Cind faci regie qi ai rispunderea unui spectacol, f,ucrezi
rloace ce trebuia si fie dintre cu tot felul de artiqti : unii tineri gi talentali, algii cu mai
a reda veridic p,ersonajele din piesele pe car,e le cintam.
lcnuoucmIrnatcprmeeubpn.iunlqimdeiussi-midndiginduaeercsatoirvcmoiotlautetsrseielcaea,imnddadearoucrpmdea,dmrpdruil"tegegairsimeiigt-pidziunoetvorditclqoudarevccAiiiunrst;ici_;iri_mc;rXei pufinb incredere in posibilitigile 1or, algii mai pulin
luc,ruri bune de la ei.
dotagi, alqii stingaci, iar algii formafi, cu rnulti experie,ngi
qi Condus de instinctul meu artistic destul de dezvoltat
gi,seam scris despre rolul sccn i cd.
citind totdeaupa tot ce
Regizorul ,trebuie si qini seama de fiecare din aceste
sau opera pe carc trebuia s-o pregites,c, aldturi de cele
invS.tate gi vSzute de la alqii, am remgit, in scurr timp, sb- categorii de artigti, procedind cu ,multi rXbdare gi tact-
dimneiA.lrcagora,leurocslzel luls,afaiincrgDeoucolrdng,i,ftiBaiepgacuaaslri"sleioepi,nefacteccireaperrcere6ataancr\,eihueiaaae{rrnampmsee6are.s-ulsoei,nndatdejeeunoplpsieeDilbrdoeeinaz,.
Bas'i,1io din opera lui Rossini. In special celor stingaci in sceni e1 trebui,e si le dea o
atengie deosebitd, ficindu-i si inleleagi sensul fiecirui
142 gest. Cind spun aceasta nu mi refer numai la miqcarea
miinilor sau a corpului, mi refer qi la miEcirile figurii,
expresia ochilor etc", pe care se bazeazh iooul scenic.
Artistului stingaci, e bine si i se arate $i gesturile care-l
av^ntAieazh" qi cele care nu-l avantajeaze. Regizor-'ul va
trebui si lini seama qi de posibilitiqile fiecimi intcrpret
in parte, urmirind ca gestica artistului si se acorde cu
Lizicul, cu sensibili'tatea rlui, crrr teirrl,peramerntul (care in
1t)
uneie roluri trebuie infrinat sau evidenliat, diupi cum cind constatam ci fieca,re qi-a insugit rolul. In acest fel,
cri,nd ajungeau si cinte spec,tacolul, apdreau ca artigti cu
cere ,personaf u,l). indel.ungati experienli scenici.
Unul dintre marii cintireti ai ope(ei noasre, basul As,tdzi un s'pectacol de operi este pr€gitit cu toate
George Folessu, la irncep,utul ca.rierrei sale - pe vromea aornpartimen ele. Se fac gedinge de analize cu soligtii,
cind cinta cu m,ine in Fintina Blandaziei (r9ro) - era corul, ofchestra, corpul teh,nic etc., pentru ingelegerea
libret'Lrlui qi a partiturii muzicalq Eu le consider foarte
oarecum stingaci in scen5, degi nu era ufl actor lip,sit de
talent. Gragie marilor lui calitbli vocale, precum qi datoriti folositoare, cdci cunoagterea ps,iho,logiei personajelor eite
faptului cb regizorii CoLns,tantin Pavel 9i Adalbert Marcov- foar'te necesari oricirui inte'rpret.
Durata rep,etigiil,or unui spectacol se calculeazh drpl
schi s-au ocupat cu multi atenfi'e de el, a inoep'ut si se curn cere opera ,rerspectivS.
faci sirngit gi talentul siu inni,scut. Mai tfunu, Folescu, Acest mod de a se pregiti un spectacol este un bun
lucrind rolul lui Boris Godunov cu Sigismund Zafeschi, prilef de acomodare al artigtilor cu a'tmoLsfera operei in
qi-a dezr'bluit intreaga gamh a posibilitigilor sale in'terpre-
tative gi vocale.
Ocazia de a rcgiza ce\e citeva opere cu elenrente care cin,ti.
tinerc mia prilejuit si constat cu satisfacgic ci mulgi
arti$ti tineri, dupi colaborarea noastri de atunci, au Munca, atit de biine organizath in teatrul nostru de
dovedit gi in aeliteinotpr-eoreaftrmumosofaesrei ledeloprri'eintseungieirics,acer'neicdeh. operi, se face n;r.rmai cu scopul de a dezvolta gi pregiti
Lucram
c,u talentele tiner,e gi de a pune in valoare rneritele tuturor
tofdeauna ceile mai bune rezultate in asemene:a oaazli,
toli deopotrivi fiind dornici de a se a,fir:,ma. Du,pi ce cctrorilal e elernenite ale primului nostru teatfir, a c5r:ui
valoare educativd nu trebuie si fie diminuat5 de nici
u1n spectacol slab.
le f6ceam analiza piesei in care 'urmau si ioace, explicin- *
du{e rostul fiecS,rui pe,rsonaj,
incep,eam repetiliile de Socotesc cd in teatrul liric, nimeqi altul nu poare
soeni, dind friu liber personalidqii fiecS,ruia, pentru a-rni inqelege mai bine sufletul cintirefului de,cit regizorul care
a
da seama de posibilitigile pe care le aveau la indemini ci fo,st cindva cintd.req. El va 9 i mai bine ca or,icine
;i de modul cum au inqeles rolu,l. pentru
artistul-cinitdreg nu trebuie exte,nuat la repetiqii.
Procederul acesta le didea elan qi incr,edere in fo'rtele aceasta, regizorul nu trebuie si se dezicS de la o repetifie
in ce mai demni la
lor. iCncerieddoetraetiaopu e'tacleanttesleea-orhtaacuodrdinamce, atlrtcabsuciheims'biinadibf docdulesclaeniicncdeuppuit in,spiraqia momentului.
iar cei stingaci El
de o precisi viziune de
se ambilionau si nu rimini mai prejos decit colegii lor ; ansarnblu a spectacorlului.
toti erau ,numai ochi gi urechi ca si nu scaipe vreun Se poate intimpla ca pe parcurs si-i vin6 idei noi
care sd irnbogigeasc5 interpretarea ; aceasta este insi cu
amXnunt, totul al,tceva decit schimbarea jocului de sceni de la o
Jinind searna de teffrperamentul, dc sensibilitatea qi zi la alta, care deruteazd gi mai ales oboseqte a tistul.
fizicul lor, colabo,ram cu ei sffin,s pini pitrundeam
in Prezenga regizorului in culise, in scara spectacoluiui,
f iinga lor intim5, in adinc'r.rl ch,reia chvtam gestul cel
mai potrivit lui qi care s5-1 aju e [a interprctarea rolului.
P,entru cei mai pulin inzestrali mergeam pi,ni aco,lo, cste de asemeni imperios necesard pentru a mengine, intre
incit iuca,m eu rolul 1or. Interpretind alituri de ei, le e,l 9i artigti, legdtura stabiliti ila repetigii.
maDreelvee,innitnedrprreegt iz-aolr la
demonstrarn de atitea ori ceea ce trebuia s5, fac6, pinh opera flo6st,r5, Sigi'sm,r.rnd T,aleschi,
lui Boris
Godunov, avea obiceiul si
144 l0 - e -2707 145
i;s*nrtr,-v^u,"o;aen-i-t;no;l"-'t-i"u;dn,-rbao.;upeel*imup;'tofodra"-""gie"itt"-funt^isrisr-"lnitdood"a"eu'eag""r,teo.fcm"u"rileiddsp|oe.ilssuoe,,erteriopsgriinlcicdnieur'frauinfreaairniienrlccirvr,ibaattepthapoainraqmpeeecgttgugrieeftruelatlpnic'.ctilaseurie9ufosecuptfiioirluicvtiii'rlelanagespmaiiadg,ppitiaeliiibtiecp,nroaalisailaclcnszoeicimctgtaaqaeao.rpaeacittastDc,erhta9,fttmiioraufsnmaieilid'mtsurnnc*dcuie5igzlioineaui'loaieutrtoftivaiaisiiumstguar9ct,pvecsuntqhipioesucrfilu''omepceuiciernmeretaglx'aas'sue,rciccrsumittexvlermfoihoiselpriateptlenieiicairgnleasqieegctmqcdoti'riiaiihinefbenP9rsiiiiue'imeabuoiiltn''ozrmeifsppcrlndurdezyieie'rgitteeinainetmpcosfgqtqSdirlarata5aaiteur-u-i'i a fi bi'ne auzigi, trebuie s6 fie aqezagi chiar la marginee
rampei, ca qi cind ar cinta un concert.
Din propria rnea experienli pot si-mi dau foarte bine
seama ci artistul este destul de emoqiona,t inainte de a
intra in sceni. Daci este cumva obsedat qi de ideea ci
in timpul cintului est€ a$ezat intr-un loc nefavorabil,
aturncri emotia ii ,,"a fi cu atit rnai mare.
De aceea, dupd pirerea mea, rcgizorii ar putea face gi
u'nete concesii, dach acestea nu qti'rbesc linia regiei intre-
gului spectacol, abitindu-se uneori de la concepfia lor
regizorali" qi venind in aiutorul cintiregului penlm c,a el
si-gi poatd desfigura liber calitigile vocale.
Cintind su,b regiile altora gi chiar in cele ale mele,
flu arn avut al,t principiu in interpretare decit realismlil ;
;;" & g"ti"* inaintea unei"arii saT'r unui duet' cintirepul totdeauna am cdu at modul simplu, conving5tor gi real
.r, tl.r"u o punct Ce in inte.rpretarea fiecirui ro1.
no reuqitl vocali completi, iar din La realizarea acestei ,conceplii au contribuit m,ult si
v.p'*^-o-rudArftleeit[*rr"aLeiir-pter.v"exi.i^"ne,ic,crtnataudlmrct,eaeauvrtlcoearteeusbamoiinubrnitioettaersaresispqbasebr'pez"uaeltiedigceriteiafidntra'uioitgncenriiirid'pcdeirantet'dtqtzsttiasoi peicn'enmai'uctizigamhcrepcirhuinlolaurertxliepsert-cueaualr-
regizorri cu care arn liucrat urmirind jocul meu lhrh a-mi
,impune gesfuri nep,otrivite, miqciri sau pozilii nenaburale
care m-ar fi stinienit.
Referito,r la aceasta, pomenesc in
cinitate la Clul unde capitolul ,,Tracul"
de spectacolele
am intilnit o serie
de in'ova;ii regizoral,e ce mi-au dat rnult de lucru gi cu
tiinnil"r^r.i"fi;.urur.irgn"o"iu,;'nt*iindUcpuofae,;mst,vdeoi,odiasacrtehdcredeaizneccotieadpaqesrotnseiacttemi,navvlezoeohnnr.riiqueDfixin,aefsiccaathuiprntpatgg.radiidnnc'euidemp9ultialunnscldaeiimennartearent-rultuiurnpnal uul.t1tlteoo1acnr
cafe nu puteam fi de acord.
interpretare, l5sind o impresie neplicuti' Acolo, printre altele, in acrul II din opera Bdrbi.erul
din Sezsilla, ttnira Rosina, in loc si cinte primele misuri
din cunoscuta cavailne privind afafi, prin fereastri sau
stind ginditoare in faga mesei de scris, cinti ,plirnbindu-se
prin sc,en5 intr-o continui agitaqie cu o cotivie in mini
lnafar|d"a"earta,incazulincare-cin^ tiregularede
(in oolivie se vedea o pisiricX impiiati).
"iri;a-dUi,i;r'^nrU"".l*"l".t.*aiarf*,e"-*otnid'ia9"i"ni"t.ifa"itt..Jn".irarr-"eisttnor"a.ai'pltvoere,nresidalio1c,qli'iuerdiltiponiinaellae6ioreuc'td'"riazi'v,Aut\,,loiruv,lm.ecu,co.aa,a6i'cacl9erit9uefiuti,aialiiibeio'scda"iprnnb'ieinreceuclitrninoiaetriorgengdaaregseiceqszzuesheatofrplaeztuecremasluiprrdtrcldnfdrueeeaaeiaiiscn'ccctpcmceoaiiofatupuzaaarenm'ltetrterrdrit\itaufi'en,.giiiips'nlctffutiuds'auiepb'cmrvneeolsimodnpctp-teuuatarfzaierlili'' Or, se qtie ci Rosina in aceasti sceni este inci sub
impresia dec,laragiilor ficute cu citerza clipe inainte de
con'tele Almaviva cate i-a cintat o serenadi sub fereastrX.
Ea e fericiti; visitoare, drigilag5.
Deci, in prirnele misuri, Rosina trebuie s6 exieriarizeze,
prin cintul ei, starea sufleteasci in care se afl5 in acele
momente. Cind e-tqintieinidnsringrgois...titl,nengtici ivevsnelc,aczonnteu,mt€pli,agviil-i
sezi, vorbegti cu
r46 t+7
inir,p-nir,r,'-eriJiTiler.r;v;io"anior"tfs"dim;r;niie;iJd;i"u;a;,e"rii,u";l*ntlndai"iaeria,ciuigduraiiin.tritn,znao-cig'c"bepianpieielupuirartshto-neiovtmb.tdnel"oaaiuaI"s)i"td€ea,af9aepltqturrceoueieenpl9sdi,teaaisrpaeevtpllmi'aerpcianaarFgab.imi'taimnc?Staeutp'orers'ierRrxtea'pios'9dgrisooieietinatnspiatciaGeeviitocrtspsnuud'p'teaeneeoicaostotc1adilcenti'1ovinn[.ii!arnra-t.' de a-l face si renunfe la o profesie pentru care s-a dedi-
crat su trup qi suflet.
In trecut, cind nu exista un teatru stabil pentru ointi-
regi, in car,e si se instruia,scb ,spre a deveni qi buni artigti,
se spunea cd s,pectacorlele de operi srint ,,corncerte date in
costum'e" ; se ficea,u asemenea afkmagii intruci,t inter-
pretarea gi iocul scenic
*.i"rtui^'i.tti"t-i".".lLit.ii""t,insianedoureotnprvittauit"lesiosenpsatteeu,ienflsicdpeibni'rdmnuinfleqtailmt dede'etfonelelindiunemt'eigrraepstreetulterili crau inexistente. felul in
Poverste,sc in cartea mea
d^,epraoampeintiri despre
care se jttca teatru in treciut gi despre otala lipsb de pre-
gdtire a regizodlor. $tiinqa 1or se mirginea in a arhta
-i--.i*rr". Sigis,mund Zaleschi (cintind pentru priTna oard artistului cind trebuie si intre sau si iasi din sccni !
Artiqtii iqi ci:ntau rolutile, firi si fie preocupagi de
iicir;ti"isrUl?,e-'"rl;"tae;t'milt;ptf,;"ue.;hn."ip'iimnnooft'eitigztdoacbaatr'q.orreienlZu,aealel;eemxlufspeiciicrhMnitmieielsofistnirascdetctonoagicrtitneeot,iamarfezinxp.aauauleltlpercqyrup2iin4epo)rcmsianhp'otidraib-eidlu''Larnini'toactntrireosuea-c-- iocul de sceni, iar corigtii nu qtiau decit si ridice o mini
in sus din cind in cind 9i apoi s-o lase in ios. Aqa-zisul
,;regizot" care ,,regiza" spectacolele de operi d'e la Tea-
trul Naliona,l din acele timpu,ri gedea in curlise gi striga
cu mina fdcutd pilnie la guri : ,,lua!i parte 'la acqiune".
*lt"l.r oroclulal.t"aluc-iru.M"ehea"fi".sAtionsttaefrepflor,espttarir'lenucpnautuqainpEeuatugcesusemturreiild-tcatrt'egaDlsaee
;;;;";;- Atunci corigtii se i,ntorceau mirali spre e1, neingelegind
tl"""i, despre ie ,,acgiune" este vorba, ci nimeni nu le vorbtse
la repetiEii dc vreo acfiune sau gcsr.
Z-ign-a"pI-te.""su1Gclih*.li..ta- it"eelcaem*trpe,er,nlr*iteienldi.rt'aiisccuu-ntautcei iaca'rcitiissditnesctp^irnreecpisu'dnr-eeisrzetubalieitnd-secseeinnleit Dupi infiinlarea opcrei romine, arta noaslri lidch a
ifbpnire.trc"iieoaarts"e*iptrr"tc;rtmg"iiitzi.nosDrei,i .cnauuut.mf"cioauc,iun"lcta'iempccfieiiaetptaeqebircmuceiueiat vssiebni.divinneigtotraiveleetgzeqsesia' cllsea['idc'inem-eueepaartorcecsbe--
fitriien;ici"nirrd"uistpae.ar*tmiascat,o-cleStcceui mncuuatemo'lelimmaearntitieEstpniiuossiin-cradrseoi tpdaoelitpdsoiensrtvirbiu-iplitiiienqcsielae-' pornit pe un nou figag qi cu ajutorul regizorilor arta de
a interprota, de a da vialh rolului prin joc, a inceput si
'puDt c"utote..l"cn,t scenic. de a avea rhbdar'c este una din se afirme.
obligaqia In noua organrzate a teatrului liric de azi sint regizorr
i-n'"dCa"toiroirti.lel"greeigeiz9oriubluuinsivi odiintiliio,ruinludie' 'pirtind orice patim6' cu pregiti,re carc plllr pre! pe arfa interpretativd realistS.
.i ;;. il;;c;eaubq'uornfio. rEmiapuont artist iniep[tor' i'ndrrumindu-l
; ;; fi durere mai rnare ingelege cel mai bine c5' nu reuqind sd moLnteze specta,cole de facturi superioari.
p€nt'ru 'un artist' decit asrea
ioutu Asthzi, regizorul sau directorul de sceni, cum se mai
nume,gte, este soccltit figura centrali intr-un oolectiv tea-
tral, lui fiindu-i incredinqati sarcina, atit de complexi gi
de vast5, de a conduce, din punct de ved'erc ideologic
qi arti,s,tic, procesul c{e elabo,rare ail unui spectacol.
ArLa regizotului, al5turi de interpretarea artistului care
redi toate nuangele suflete;ti ale personajului, c'ontrib.rie
in mare misuri ca pubtricul si inleleagi acgiunea unei
opere fir5 si mai citcasci. programele spectacolelor.
148 149
Publiciului ii sint suficiente uneori numai schiqarea sonal, crcind pe sceni un personaj cu figuri qi cu gesturi
citorva gesturi pent'ru a inlelege intengiilc autoruLui qi
noi, intocmai cu ac,ela cerut de text.
caractcrul pcrsonaiului.
Pub,licul spectator nu trebuie si recunoascd sub ma-
in realitale, rnigcarea artisbului pe sce'ni nu esle chiai, sub costurnul personajului intruchipat, figura, ges-
decit pirisirea r.rnei pozigli, pentru alla ; aceasta deter- turile sau me rsul caracteri'stic al actorului curnoscut pe
mini bineingeles gi gesturilc corespunzitoare. stradi sau in farnilie. Publicul vine la reatru ca s5{ vadi
Ccca ce este important insX, nu sint gcsturilc in sine, pe Don Basilio, pe Boris Godunov, pe Scarpia, pe
Ote,1lo, pe Amo,nasro, pe Amneris, pe Aida, pe Desde-
ci pcntru ce se fac aceste gest'uri qi aci intervine gindirea.
Gesturile negindite, ficutc numai pentru efect, sint mona etc. gi vrea si plcce din teatr,u cu irnpresia perso-
turi cc n.r se potrivesc exigenlclor artei ges- najului pcntru care a vcnit, nu cu figura prea binecunos-
teatrale. A
fixa cutd a actorului.
cind li undc rebuie fScut cru precrzie un gest in soeni, nu Gesturjle, linuta qi mersul artistului in sceni sc vor
este Gerstul numai aproximativ i'ndica.t, studia deci in aminurngi,me pent,ru a fi corespunzhtoare
posibi,l. poate fi
in raport cu gesturilc celorlalte personaie pe care le cer
personajului ; de puterca dc pitrund,er€ a artistului qi de
sau nu situatiile. colltopirca sa cu pers'onaful, depinde interesul sau dezin-
Sint momcnte intr-o opc'r5 in carc ar'tistul este 9i sin- tcrcsul pubiicului pcnttu spectacol.
gur in sceni ; in acest caz el executh liber gesturile
dinairnte ginditc, indioa,te de tcxt, qi l,a timpul po rivit. Sint cazuri - destu,l de rare ,insi - cind atributele per-
Oricit ar plrca dc simplu, mersul actoruiui pe sceni sonajelor intcrprebate coincid cu cele a,le interpretului.
este un gest gindit, cici mcrs;ul obignuit, al fiec5,ruia din-
tre noi, diferi de accla al personaie or de pe sceni. Acestea sint ce,le mai fe,ricite situagii.
Dc multe ori mersul nostru este caract€ristic stirilor Un artist liric care in viaga de toate zllele uzeazb, de
suflcte;ti bune sau rele care ne copteEesc i'n unele mo- gesturi frumoase, armonioase, care are un m€rs elegant,
mentc, dind in ac,elaqi tim,p un mers ugor 9i o qinuti mai
drcapti sau un mers greoi cu o ginut5 incovoiatb a cor- .sau o f inuti dreapti gi o staturi inalt5, va putea cu
pului. Daci in viaga de toate zilele gesturile acestea nu u;urin!5 interpreta un \Wothan irmpozant, un Boris Go-
au importanqi, iLn sccni capiti o mare semnificagie ; artis-
tul trebuic, prin orice miiloc, s6-qi modifice toate mig- dunov etc.
Eroii principali in teatrul de operi sint in majoritatea
cazu,rilor ina,lqi 9i bine ficugi ; dacd insiqi cornpo,aitotii ii
ctceaze astfel, poate publicul - in imaginagia chruia acey
cXrile defcctuoase sau cele care-i si'nt specifice. tia ddinuiesc mult tim'p - si-i vadb altfel decit arati
pc o sceni ?
Teatrtrl ii cerc artistului coriiarca gesturilor sale ne- De aceea sc cere cintdregului, p,entru a pu,tea iniru-
teatrale $i neadccvate situaliilor ,ind,icate de text qi cori-
farea mai ales a mersului s5u caractcristic.
chipa un personaf, o staturb potriviti rolului iucat. Cind
Vi puteqi imagina cum ar adta bhtrinul Don Bartolo spun
cu alura tinereasci si cu mersul sprintcn al unui artist aceasta mi gindesc Ia maioritxea ,rolurilor princi-
pale, cici ar putea oare impresiona ,un Boris Godunov
tindr ? Sau pe tini,rLrl cuccri or Don Juan interpretat de
lrn artist gras, cu mcrs poticnit 9i miini bil5binite ? mirunqel ?
Cel ce vrea si dcvini artist, trebuie si-qi controleze Ce prestar.rqS ar fi ,pntut avea aces,fa asurpra norodului
pini in ccle mai mici aminunte toatc gesturilc 9i fieccre acslor vec,hi impuri qi ce prestanlh ffi putea avea pp
pas pe care-l face, cdutind si uite tot ceca ce estc per- sceni dacd ar fi interpretat de un artist slab pi mirunt ?
r;0 l5l
Ce aqi spurne d,e un Otello la fel d'e miru'nt de statu'r6' nou de masa de lucr'u a ,iui Hans Sachs rnu,rrnurind qi
o Desdernonh inalth ? V-ar
care fl-ar inceta si torttrreze dtama geloziei lui ? Cted ci mimind o melodie comrpusi de eil. Privirea i se op,rette
p.ra.t tr-.tu convinge toatd asupra unei hi,rtii pe care Hans Sachs scrisese ceva. O ia
oa-'r-ldiAirnridr^feizriicen,gacizleeolraimnl6tea' rqipdtrreeag;g6iliocr'meo$crhrinieliin-bnrt'etezeatrdui'sl pli'rroicpocrgaiile9-i
de in mini foarte int,rigat 9i curi'os..."
in Iatd o sceni in care cintirequl, timp de citer-a minute,
{hri sb cinte, provoacA cel mai sdnd,tos umor, nurnai prin
orioe alt domeniu de activitate existi excepgii' Se poate jocul siu. Scena este executate magist'ral, dupd cum cere
ou vederea fizicul nead'ecvat unui ro1, daci este
,ru* d,esf 5,$urarea rutzicald,.
vorba de un cintirel ou o voce gi un talent exceplional'
Am spus ci to'ate gesturile attigtilor trebuie gindite Nu este o sceni ugoar5, chiar dacd nu este cintath,
incit si concorde cu
momentul respectiv al operei 9i cici in ea cintirepl-artist, prin buna ordona,re a gindirii,
prin intel,igengi 9i tal,ent, trebuie s5 irnb,ine gestul cu
mS,sura qi efectul cornic.
bm-m-inuuUienzliuninciqaioeciool"ecm,pso",l.Pm',croIuplzIliooIgmziteuiaitl.zoollcrria,o.pafeiuxr isniniddMpicaaaqeti;itgrieniistccuainrditlerdutleinymricidrspeureriRqi iilqcohirariritnd-
Felul de a ci.dea pe scen5, de a merge, dificilele
momente c,ind actorutr ar,e pauze gi totuqi trebruie si ia
parte la acfiune, aqez,area picioarelor cind sti pe scaun
sau chiar cind std in picrioare etc., precum qi coordonarea
tutiurror migcirilor oonstituie viata scenei, viaga perso-
*eWrruat.glidn,u*or*,orBiinsetkrpmec'aeJsglsles,srecu(eunsrd,cleoinntictor-u:'uc,n,oBmaekinrmcu)emfsasiceerritvgmien.setIuaarrcti ia9sichum'm1ia-
naiuilui.
Mimica artistului conteazl, in aceeagi mX,suri, daci nr-r
chiar mai rnult. Faga este oglinda ,sufletului frieciruia din
Han,s Sachs, este imbricat elegant ca orioe pllreten-dent la noi. Cind 'sintem veseli, nu spunem noi ci ne
insurdmare,' a'bia tinindu-se. Se exprim5m noi cu toare miqcirile fegei ,,rrid ochii" ?
dar uiti si vadi dacl Nu
nu-i cineva iniuntru. Face un pas inainte ;chiopitind - mai bine
qi abia se indreaptS, dregindu-gi ;alele' Face iarigi cigiva decit cu orioe - toa'td ga,ma sentimentelor, de ia triistefea
pcScaaaetg'ueaiz,qpaadezdai,surppi.pienriaalsorrce"rlufip"nnrneoaalvuctoltcrdclaeizatemnpitdaceeirrouiaoclu'irroi'e,mSd9eeaiguriilgesiteiicfmrreiedeiai-rceaciuui iglnfaeonsssuutcnsiuacndpheilinii-t' cea mai pr,ofundd Ia risul in hohote ?
Mi'mica artistului : o sirnpl5 miqcare din sprincene, sau
o ugoarS strSlu,cire a ochilor, o micS grimasi ficuti cu
gura intovS,risiti de inflexiunea sonorb a vocii carc ros-
cuvintul, lace si plingi in
gi rS,mine pe ginduri. Igi aduoe aamgiitnatte,iE.ci ;qutearmgeirficruiunnteea' te$te cu lacrimi. spectatorul hohote "s,au si
mcreu ridS
de tsoutdo"a.,ret-;a intirnplat 9i
de qchiophteazh 9i se uitd in go1' Aci talentul innbscut, alituri de posibilitSlile de rnobi-
la tot pasul
Parci-i urmdrit din toate pi'rqile. Ca un amelit, ca s6 nu litate a1e feqei, int'regesc calit5lile aftistului gi atrag sim-
cad5, se livnaend. ePmrivaisraeadelultii,crpurian l'ui Flans Sachs Ei pri- patia publicului, indi{erent daci e vorba de un ro1 mare
vegte fereastra deschisS, se
in sau de unul mic.
opi.gr. la casa lui Pogner. Tot gchiopitind, se apropie de lnt,r-o opcri nu s?nt numai roluri mari, sint qi roluri
fereastrX ; amintirea lui 'il1alter ii umple sufletul de gin- mici qi nu trcbuie sd se creadi cH rol,urile mici nu sint
duri negte gi cup'rins de gelozie, se bate cu pumnii in importante. Toatc rolurile au irnportanta 1o,r gi trebuie
cap. Paick vede cum femeile 9i copiii rid de el ; furios' cintatc gi intcrpretate cu aceeagi frumusele vocal5 qi cu
se intoarce qi inchide fereastra. Abitut, se apropie din
aceeaqi grifi ca gi cele principale.
!(r
152
S-au vizut cintireEi care in rol,uri mici au ficut creafii in ccea pcccreendtpreruivueangetpeodr.mirccaaci.huaiarltiuigilrrusiia*luoi,grrlrt.ii'rn"sa.a.,-ucdum" i se mai
artistice rnari, chiarr daci au avut 'de cinbat nu.mai citeva t.utrul"
spune, se
mdsuri. Prin expre,sia figiu'rii, a gesturilor, prin inte,r- maclriaza
pretarea vocal5, ci au rclevat piublicului roluri ce p,oate
pind atunoi au trecut neobs,ervate.
Pdrerca pe carrc o au uniri, ci ,rolurile mici diminueazi
pcrsonalitatea artistului, este cornplet gregitS.
Pe ,loate scenele am avut ca parteneri cinti'regi mari,
care interpretau succcsiv roltrri principale gi s,ecundare,
firi ca si gindeascd cumva cA pri,n aceasta ar pie'rdc din
prestigiul lor artistic. Teatrele mari pun accentuil pe o
buni distribugie, alegind atit pentru rolurile principale cit
$i pentru celc secundare, actori cu prestigiu.
Cind eram in Italia, am auzit intr-o seari un cintiret
cu glas frumos care cinta rolul guverna,torului Ludovico
di'n Otello dc Verdi (un ro,1 in car.e nu are de cinrtat decrit
citeva fraze in actul III). Cu citeva seri inainte il auzisem
cintind in rolul Contelui din Nunta lui Figaro gi in baro-
nul Ocks din Cacalerul roTelor (doui roluri principale
grele).
En insumi am cintat 9i roluri secundare. Faptul ci
eram de rnult unul din interpregii principali ai operei
noastre, nu m-a impiedicat sd apar in anul 1935 i,mpreuni
ou Folescu in cele doui
roluri 'mici - Torn qi Sarn - Jin
Balul mascar dc Verdi.
Un artist de opeti trebuie si abordeze cu plicere ;i
cu toati arta $i talentul de care dis,pune nu numai roiuri
prinoipale ci si secundare.
*
Am vorbit pini acum de multiplele daruri cu ca,re un Gcorgc Niculcscu-Basu in tolul lui Figaro op crt,
artist trebuic si fie inzestrat, dar arta lirici, in afar6, de Nunta lui FiKaro de Mozart.
o voce plicuti ;i studiat5, mai cere un co.rp atmonios,
o sinitate fiztch qi mintal5 perfect|. Oarg - ii intreb pe ace$tia _ se machiazd tot
Existi insi, in slujba calitdgilor citate mai sus, 9i ele- acela;i scop ?
mente ajutdtoare, strict necesare : machiaful, costumul,
luminile, decoru'rile etc.
t54
Nu, dragii mei ! cu ,,fondul de ten" adecval ,,tipului" ce voiam s6-mi
A"iqtii s"e machiazl
pentru a accentua trisiturile care compun. mare cu sceni mare qi cu lumini
Intotdeauna o sali
*i-si"e"-t*a"ipirpt"futeaei.r.u-rt'"ide^ilo.";.mdi"f*iAezai;\pcuidoihon.iefiiau,e.Naiir,is\autfeeairmtplian.saeuutrials&tprouitnnriiisiatinptirjumeolaluauocntriqee, viscsnafthaiuispfpstirttedurapievlstaaicgbblidriubdoi'ti'rsrddiiqlneeisin'amlfCiuespuaeqss[leu6tipeitboitqlraooid5rtitee:e-'i tari cere un machiaj mai discret, iar acolo un'de ai cle
iucat o sceni intr-o lumini oblscura, expresia felei se
qi prin linii acce'n-
obline mai mult prin culori mai inchise
tuale ceva mai mult.
Prea mult roqu in obraz nt este reoomainda ii la lumina
o sourS, cdci din salS se vor vedea ca doui pete vinete ;
reda mai bine bitrinelea dccit machiaiul ? p,e care l-am machiaful depinzind de lurni'nile in care apari.
i",E."rp, t*'.;otm. aScimhifaemams.in.gaurtn'pefn"ttr"ut fiecare fam\liatizant
acesla ro1 Griia mea de cipetenie era ca figura pe,rsonalului inter-
pretat sb nu se asemene ou figura perso,naiului unui a1t
mi
maCi f,u"qlfortr'acugi'Pseirnsg'ounariufile. care linie pe fa1i, gindegti ce rr- rol, cu atit mai mult cu cit a unci cind ioci roluri de
prezinth acJasti llnie 9i La ce at rolul pe acela,qi gen, f5,r5, si vrei, igi compui aceeagi figuri, ceea
folosi in care-l
ce nu est€ indicat.
iirii.^i t i"**1 cu inc.etui, pe m5suri ce ajungi s6-gi oompui
a, care ai ne\:oie, phttunzi insigi fAptura per- Indi{erent de rolur,i, rnachiaiul trebuie si fie armonios
in gi neexagerat. De aceea, chiar cind iucam personaie cu
un fond grotesc, nu exageram machiaful, ?ncircindu-mi
sonajului.
In cariera mea am i'ntruchipat roluri de oa'meni serlogt'
gireqi, intriganqi qi fantastici'.Folul 1ui Figat'o obrazul cu fard. Totugi, Doctorului Miracol din Porsesti-
sa,, comici, de Flotcv'
iui Figaro qi Plumket din Martba rite lui Hoffmann, personai cinic, respi'ngitor, i-am dat
iii Nuuo
aduoufoisnt usinagrunrcalevumtenleevrooileurdi edceitind'deriogoust;iof'aPrienctrreuioancaersteteaa un aspect hidos, ca sd se intrevadi rneomenescul din fiinqa
1ui.
tri,siturilor mele naturale, pe care le inf'rumuse{am' colo- Toate celelalte roluri groteqti : Osmin, Don Basilio, ci-
rindu-mi uqor figura, penttu a putea avea expresia proas- lu.girul Varlaam, Sir John Falstaff etc. precum $i cclor cu
pdth a unui tinir ind,rigostit.
caracter fantas|ic, ciutam s5 nu le dau un chip r'espin-
t;;e;;;inT;;i;ar'S"g:;sad;is;tpu'rrd.iimuleeefpaap..rridntiinnse6car6eua1gdfpeea'rpisnuce!lilc'inrn',eieindialirbcitcns,reeeins. tttaueepaaletlliieazc',eaAvat'ezrhtssaeiplimrsaicna,htcrqihm-iuriaebo-.i g,htor ; gcsturile, mimica 9i mai alcs culoarea sunetelor
tdriiasDmiteu, riiinnlcdlataatlilaecceouginlicnceczlper|eafailmxeinpreedrpseeroxtnip{airiieluesluiiiu''lenudieroc1a'remaivesatiuR- sint elemente ca.te caractertzeazi pcrsona.iul mai bine
clecit fardul lipitor. a machiajului, a migcirilor in
Exagera'rea gesturilor,
scen5, a emisiunii sunetelor etc. nu insearnni ,,a inter-
preta real" un personai, ci mai degrabi lipsi de gust
nrtgaeeucmvS.loeatie:mir.rinbipeulirn;isnceulxeflplileenrtcacisi,givevtidiso,atioclcmeiuinpnpiaceet5eras,' ,oliensaeararieicoalcozceirot'nalopttueeuaanm,cdabecrleaetvzrlaaee'tbemuianiataeeirtpomcr:'eu[il-l-et a rti stic.
Teatrul nu este rcahtate pur5, el ttebuie si redea
numai iluzia rea.lit5gii, si sugereze o idee, un tip, firi
si-l copieze intocmai.
Vd inchipu,ili cit de nereugiti ar fi interpretarca rtnui
artist care, jucind rolul unui beqiv, in loc si redea ,,buna
157
156
lui dispoziqie" prin cliti'narea corp'ului din cind in ciod' torii si ridd cu hohote, nu est€ nevoic numaidecit de
ar cidca pr-rr ;i simplu pe scend sau s-ar lovi de to6i
pcrcfii (asa cum se intimpli in realitate). Sau risul unei strimb5,turi ridicole, gesturi vu,lgare sau ,tuntbe.
artistc carc in loc si fic redat prin sonoritdgi frumos c'oto- Umorul trebuie sI fie redat prin gesturi neexagerate !i
rate, ar fi redat in hohote stridente, supirind urechile
; chiar risul sarcastic, nervos trebuie si fie lipsite de rnulgaritate ; personaicle ridioole, comice de orice
auditorului
gen trebuie sd ne provoace, prin gesturile lor fireqti, un
oafccLlm atcnuat, nu stridcnt, exagerat.
ris sinitos.
Exagctirile nu sint sinitoase ; nici in viaga obignui-"5,
nici in tcatru, u,nde mai nrult ca oriunde duc la exccse" Intr-,un cuvint, orici,t de ridicole ar fi personajele, ori-
cit de comioe ar f i situaqiil,e dintr-o piesi, intotdear"rna
I-a rindul lor, excesele vocale ca qi cetre scenice sint
nearlis'tice. De aceea liecate acliune a interpretului tre- ele trrcbuic sd fie redate artistic.
lntr-o operd se pune mar€ prr@f pe ansamblurilc vocale.
buie bine ginditi. Mi-a fost dat si vid o sceni in care
interpretul, animat de exces de zel interpretativ, in loc Negiijarca 1or poate u;or strica armonia uuui spectacol,
si s,chigeze numai inliturarea din calea sa, a parr,enerei, dcoarece nu numai ariile principale sau primii solisti
a imb,rincit-o pur gi simplu !... constituie frumusegea teatrului muzical. Fiecare artist in
parte, fiecare corist trebuie si fie la inilgimca exigenqclor
ln situagii ca aoestea, cintul celui bruscat ar putea artei lirice. ln operele care cuprind finaluri dc acte trium-
deveni un cint... ,,cu suspine" ! fitoare, inegalabile ca frumuseqc li miiestrie orches-
tra15, ansamblurile vocale sint tot atit dc importrrnte
Daci i,nterprctul tui Otello, in loc rsb schipze gestul ca qi arii,le principale ale soligtilor ; buna lor executie
prin care ,stringe de git pc Desdemona, ar exagera ficin-
trebuie sI contribuie \a realizarea armonici, fhrb sh aparh
du-l real, ar rnur'i pc loc interpreta sau in cel mai fericit ca o intrecere acerbS in re cor, soligti gi orchestri. Aici.
arta sdrpinirii lor d,e cdtre di.riio,r, merg€ mini in minb
caz, ar r6'mine leginati ; ara a rimas din ,rniinile mele, cu miiestria tuhlror cintiregilorr.
acum 58 de ani, artis,tul care intcrpreta pe Circ Serdar .*
Stoica, din piesa Iancu Jianu, cdpitan de baiduci.
Diriiorul de orchestri, prin expresia mobili a fe;ii,
In calitatea mea d,e ,,haiduc" am voit si demonstrez prin gesturi elocvente, prin dinrirea total| a intregii lui
fiinge, ,trebuie si ia parte in oricc moment la acliunea
cd ,,sint un mare talent interpretativ" 9i gestul stringerii operei. HI pdstreazh permanent acea comuniune cu cin-
gitului a fos't atit de ,,real", incit pugin a lipsit ca inter- tirelii, tot astfel cum aoegtia o pdstreazh cu publicui.
Expresia figurii diriiorului trcbuic si indice permancnt
prebul si nu rimini mont (i'ar eu in loc si ioc teatru mai
deparre, si fiu condamnat pentru ,,ornor prin impru- cintiregului atmosfera mornentului qi s5-i transmiti inten-
dengi !"). Puscsem atita ,,suflet" in aceasti interpretare, giile sale.
incit bietul meu co'leg a leginat gi dupi ce gi-a renit
in fire, abia mai putea articula cite un cuvin . Sint diriiori care conduc orchestra [615, partituri. Unii
Mi-am dat searna atunci ci orice gest in sce,ni trebuie o fac pent,ru a Ie [1 adminth memor,ia, iar alqii pentru a
se integra mai rnult in acliunea dc pe scen5.
gindit spre a ,nu c5dea in gregeala exageririi Ei a ridi-
Oricum ar fi, diriiorul este dator inainte de orice, si
colului. impresioneze orchestra pe care o conducc, impresic ce
Chiar pentru interpretarea rolurilor comice, trebuie si 159
nc ferim de exagerare ir.r intcrpretare ; pentru ca spe,oba-
r58
tre,buie se o transmiti e9siteausdaiutonriuuluini, pe care nu-l inte- ale acliunii. Lcit'motivele wagneriene sint traze muzicale
reseazh daci partitura faia di'riioru;lui' ci scurte, de obicei ugor de recunoscut, uneori o succesiune
dr;,-;no;-;a,-te"c';oDnittu.oui o,l a.occ.drl"ieoina-unidiicen,eaviJzn',an,diitrtnririil;innoimdlrfSiuuiin"gt'-.Iust,ttreeaainantiotonurruccric'nrm-euaanip6itaractesitaotiuosplquaaripauaraerrsrenptpioseedhtctiuoitnlarili'ictahcdofliiuatanlur9midiitdopr!laee-'- de acorduri legate de aparilia in sceni a difetitelor per-
jorului va influe,ng,a neplicut nervii-cintiregul'ui'
it,ne^caArotirrr,udtilasupgtiru,iinlleuacrl-oomensgagttxeir'iiernnpiceueimaorm,sl5.aanDcr€eiantctinhdperltiein'mmoecrpiucluapil,a'psadrpreeemsctoitidagneciiuoeallauisnl4uituirpengt9euirlnvuaYiili sonaie ale dramei, sau chiar de lucruri neinsuflegite, de
ansarnblu. idei abstracte sau de sentimente qi situagii dramatice.
Corul, orchestra ;i soligtii decid reuqita unui spectacol'
Cvintetul din aocoturuiLrlImIIaeaqltriorlporerceini Mtireagei;tfriini citnilttdimreuyil din' Ori de cite ori accstea revin in c rrsul acgiunii, leit-
act' motivele apar in orchestrd, dind muzicii un rost gi un
Nilrnberg, sau
sint, din acest punct de veclere, un exe'mplu 'de armonie infeles deosebit. In Mae;tri,i cidd.reyi g[sim peste citncizeci
de leitmotive caractcristic,c. Daci unele din ele se aud o
vocali Ei orchestrali. fSrd si fie o operi de bel canto"
Mae;:trii ci.ntdre1i, dati cu aparigia personaiului in sceni (David, Walter,
este o operi de acliune qi cint. Ea ce'te in erpretului voce Bcckmesser etc.), a1tele apar in orchestr5 qi exprimi
c1ar5, frlmo asb, ,pilttunzhtoate 9i rezistenti, cici auditorii
nu sint captivafi aici de frmmuseqea melodiilor ci mai cu- numai sentimen ele sau gindurile personaielor.
de culoare a glas'Lrlui'
railnSctludried"e*ppro.,sriibtiitlaitSte;ialeqdi evaerxieptraetseiae dramatici ale fiecirr-ri A;a de pildX este leitmotivul ,,cizmarului" sau al ,,arnin-
tirilor tineregii" pentru Hans Sachs, motivul ,,gragiei fecio-
artist.
Cu alte cuvinte, in locul ariilo'r de virtuozitate, pline r,elnice" pelntru Eva ctc. Ceea ce am vrut si reliefez prin
pe care le-au scris Rossini, Verdi, Puccit''i'
de rnelodie etc., Iflagner foloseqte un stil apropiat de succinta pfezefibate este marea importanfi pe care com-
Leoncavallo cate face ttacerea de la
declamagie, un fel de tecitativ pozitor'ul o 'di i,n Mae;trii cintdr'eyi din Niltnberg or-
vorbi la cint gi in care ascen ul melodic se confundi
chcstrei, paralel cu vocea.
cu acce'ntul d'tamatic,
Orchestra imprimi auditorilor ideea de comic, de gto-
ln MaeStrii cintdreyi, orchestra nu are numai rolul de tesc, de dragoste etc. Tocmai pentru aceasta, munca artiq-
a acarnpanta vocile, ci ii revi,ne un ro1 cu adevdrat prin-
tilor nu trebuie si fie mai preios, intepretarea lor trebuie
cipal. da are posib litSgi descriptive in'f,inite, mai ales prin
as,a-numitele,,leitmotive", adich motivele oonducbtoare sh se confunde cu it.rtenliilc orchestrei.
In privinqa vocilor, cvintetul di'n actul III, care exprirni
atit de bine biruinqa sentimentelor celor cinci personaie
din acest act, este unul din cele mai reugite ansambluri.
Daci el n-ar cuprinde voci imbinate armonios, care
si redea intocrmai ceea ce compozitorul a dor,it, farmecul
Iui ar fi inexislernt.
Ansamblurilor li se cer deci voci care si corespundi
din punct de vedere al calitdqii qi intensitXgii pentru a
se imbina perfect, voci deopotrivi de suple care s[ ex-
prime mome'ntele duioase, vesele sau tragiice, aqa ctlm
exprimd soligtii.
Desigur ci voci de cali'tate se cer tuturor ansarnblurilor
corale. Corigtii sint tot cintireti cu studii 9i pregitire
ll - c.-2707 r61
160
*i; iil il;lt"tfilr*vocale care cint6 qi interpreteazd intocmai ca artiqtii- intoc,rnai cum ar fi diriiat dacA ar fi avut orchestra in
fagd. Repetigiile ficute de noi artiltii in aceste condigii
mcrgn"ieaoietlrcdrne)ciiliaeenai5'pratespeicleLoueif;raneepicacolspitt,taerosadivaepiu.etrueicslttoeoce"droaareu"""-aat''Ltiic*ut"er;nele;uigba;^t;esuitti.ii'leutam*"nsayJatuIllittctaa:lt.Yuod:rtl'e'p:it-ida'ra.vii;.nsuremt'dn,nrd=iouiibe'tnmaurtietooiaersteicu'saapioe'lrinriitEonaoinlturli'ilvsmrctiflnsrobcutreiri-r-- erau o munci uqoari qi plScuti, cici priceperea gi indi-
cagiile date de diriior ne aiutau si fim ,pregitigi vocal-
"#smo'n"a"r"eume"Dintr,sbaireiinlrlnauiriir'.re""riianlo.ec."a."-elrcart"tseoi"tosr'rita'apbipicqluueod"ntgt.nircrit"iinu*tvl"eaiidt*iebd;e;mui'ral"nti;lci'"o'c"e;4sdrilspu."tdrelo.'ug-"icrcn'it.ioata;rrcdn-eooisasrlaci'cliulomoei-nn-prsb=ul,tellc.alul^oro'r.lallp'nercceor'ati'isnvdptuereublnductGernouerauoaalrslugnueie--i
artistic inci de la cabini.
Gdogliam"Bane.pldaadu"te.ictnarltr*r$;eu"rnotuXitr;a;rsr-uoi;lryt;pdstsClr";gimil;m-netrrpetJ1:unaeecIiue'd-fItv,,rgrrdscraoja-maeicotad.in,adatne,ttectscipu'eianrk"lio'ten'etrfotiial;sWion.peos.o,rr,l.pllpipeJttieaac,tdeneopnaue"gep,rncithB,td,p"rnaiaete"',eo!i"afigent"fsiiztr'rrnitti,"tiiceun';eCtt*ltt;NIhco"riici^*fia'"eee$=ai*"uiuter;uRrucenssim';[u'umu,tLi;elt"sretibJe'ttaoa"abts.rinanic'Ce'i'Cbi*;ene'n'ddecatulcuice"paueglfs'iandiruhiahcicezggtirdatIelnoeeicdlot'unaettae'utaaaonarodsdasl:atrauetlmucreotfelancutueiltnpneuduicgdc9leeitrp.iliooie^auiraairnealnIin-aapigocf'nrutmeadcreeimraarrceevetuest'eoleieuoulsctlgucoliaelellrrinu'uitvuduatnnqaioattlgiceueerainfctddierseraotriiiiveidetsenee'plnmoepeo'ievlteGl'aaeee-lfVn'o'ciilolrpEersciireecietnppoteitiisalsu'ideidrorplaruoeiglirncderidnuner-e'u-q'ei Cind incepeam repe igiile de sceni cu orchestra, eram
catrini cu Paiafniusl.igur ci esle inples Ei pent'ru a transmite pregitigi ca pentru speotacol, iar in seara premierei diri-
Pentru ,rl" lnturpre iouu, diiila ta repetifii'l€ cu pianul iatd de George Georgescu exista, intre noi Ei el, acea
comuniune de care aveafi] nevoie ca sd ne simtim tn
intenliile
largul nostru.
*
Rolurile comice mi-au dat de lucru tot atit de mult
ca qi rolurile serioase.
Eroi comici sint m,u19i gi eu arn irnterpretat deslui :
Don Basilio, Gianni Schicchi, Falstaff, Kezal, Leporello,
Osmi'n, Ocks von Lorchenau, Vadaam, Geronirrno, Don
Pasquale etc.
Cele doui opere comice bine cunoscute Bdrbierut din
Settitta gi Gianni Scbicchi cu cele doud personaie - Don
Basilio qi Gianni Schicchi - degi comice amindouS, mi-au
cerut totu$i interpretiri diJerite, deoarece sint de stnrcturi
psihologici diferit5.
Astfel, Don Basilio este un $iret egoist, gata si se
preteze la orioe pentru o rnonedi care ar putea si gi-o
insugeasci, pc citi vreme Gianni Schicchi, prin giretlicul
lui de a-pi insugi averea lui Buoso Donati, urmbregte
num,ai fericirea celor doi tineri indrigosti;i : I-auretta
si Rinuccio.
Ca si reLr$esc a reda fizic personalul lui Don Basilio
imi acoperearn pleoapelc c.u fond de ten ; de asemenea
sprince,ne,le, ca si le 'pot des'ena foarte pronunfat in
sus, in unghLi ancu4it. Nasul foare ascu;it, buza de ios
dath cu roqu numai la miiloc, iar cea de sus in formir
de unghi asculit.
Toate acestea, pe lingd nelipsitul cioc' imi lungeau
figu,ra ; cu cit,':va linii trase apropiat ia coacla ochilor, cu
163
162
;;."il;i;e;;;;cczar.liraaeL. cptirspivalveracLmuvcLelinrnsiinrcydiequ-5.iuim,snuapi.u"mn'"uenrlte*ia"'tPHln'!rstly:n-ul-latrin :if'l" Pentru a i,nterpreta roluri comice in teatrul de operi,
pe ling6 talent igi trebuie qi o voce corespunzitoare ;
:tul:lfu:i*1p"r'o:ff.fe:',;s11o-;r rolurile comice n'ecesiti o paletd de culori vocale qi mai
de muzici Don Basilio' rol din categor\a ceTot Geotge Niculesou-Basu in Don Basilio din opera Bdrbierul
Basilio a fost Primul meu operh, in stagiunea din Seoilla de Rossini.
Don Pe care l-am creat, la noi la
bogati decit rolurile serioase. 7n af.arb de aceasta, ete
comice cer mult umor gi mare miiestrie arti,sticS, fiindci de
taiafn"et"itrl,-efa,f"*Jsi("trpni?saettir'3;c.-;fianrat(9eel.ilur-apldmrleoaeitna,eetpczaxtustorpeernmemita-iDigtoahnotteodnaiienaBcgraeatrciasaqeilvlataiuioil)tls'i'tqaparigeotmirnulatnipigrleuoeic)anucc-tleriulMoaerecms{atmiserfteeort-lstretn-tr rnulte ori in operele comice intilnegti situalii mai com-
.ii;"".;j;^p;;.r-peu'*in;I;ia";tr;u"v";iorcc'prae;iourtiaqoiati,emtttuuallielrsess6uenn,'rtefiigd"f-oqui-nlrmiinraebdce,s'rlliqipinduectigicrimls'rloidencas;oAinuav''l".litrdnmcgei5incttoctoern,prgioe'inalautctetrluei.udlbouuseciiaeeu plexe decit in operele cu subiect serios, in care linia
umafl. o megteEugith gradaYie caracter,ului personaiulari este, de multe ori, una qi aceeagi'
Interptelarea acestui ro1 cere ,eIec,tele ne aPar f ire;ti 165
vocali qi scenici ; nurmai astfel
il-;il";;i;;'*i i:";."p-i"n-'ei#p'r;"a"lo.in-iri;^9re;i^2ar2rvdi;.--urreGg"t2tp'di1lcoe.ison.ilba"?iaptlificitv,in5e.^cg"?e.t:eria^i:o:pq,-a^riu":pm,ttm-rc!e)ieos:ic-,lnuei^ivrn"i1iQndog*cai""eca.i*rirllee:"tqa.aai,gqTa-cii-acXosemcereaofcenfnliaucd"ne.ri;dvniil;iielnn'Ms,*suic"e]co'c*:cfm:iie,s9iTstc:ncu:e-r:l'-
r;f-a.peo;f-uor;tlle;izuts"t.,iirt";tibcpfciicnltiiiontnti;amc1atitiu"inictrmvdcseauualsr-liaiuDaaicndctosceaeiefnin,'inlsretnqiBevioaiu.piaquresioml'rsicllauidloiecrp,ipttic9ivudmeiirtteaisisngamf-iiia,rmiaquctiminhrcrecdeeezrp'ltecrqcrmeuai-zacoteoor'prnmaficiuuatieebrctnelliaacac,eriuulielolnsaplaemtelortr-c'earrauui
singur gen de roluri. fiat| gama sefltimentelor
Numai cind interPretezi cu adevirat ca artist; de
omeneqti, te Poli desbvirqi petrece acetagi lucru'
altfel 9i in teatrul vorbit se
164
Poate cinta un rol comic gi un artist cu miiloace vocale Artiqtii care inle,rpreteazi roluri de tineri sau de primi
mai rcduse, dar numai in cazul cind deficienqele vocale I
sint compensate din belgug de un excepfional talent amorezi nu au nevoie de aceste linii cici le-ar schimba
scenic : numai i,n asemen€a cazuri putrlicul se arati dispus in riu expresia felii ; celor care abordeazi insi roluri
sa faci concesii. de cornpozigie, fie chiar de personaie tinere, c,ele douir
Uncle roluri comice sint scrise Ei pentru voci de femei linii de la niri in jo's le sint necesare ; ele vor fi mai
mult sau mai piugin estompate, dupi cum cere expresia
(mezzo-soprane), dar maioitatea sint penlru birbagi :
figurii pcrsonajului.
bariton,i, ienori qi mai ales baqi cu voci bine timbrate' Gianni Schicchi, dcgi esre un personaj comic, irni cerea
Tenorii comici nu sint aceia cate susqin rolurile princi-
pale intr-o operi comicS, ci sint acei care deli'n roluri totuqi o expresie a figurii deosebiti de cea a lui Don
imseinaticoacmulenpsoozusicgnuieliiogsciudcbeirnosurcmaeenliliersedemecae,r,crseap,vbieoill.ctelcnn, ommriu"o'zdAicaqolbaitiEasntei'n-rtiqt,i: Basilio : ochii pugin urnbrigi de jur imprejur, linia sprin-
cenelor bine conturati, impreun[ cu peruca plini de fire
dc pdr alb, completau figura expresivi 9i joviali a
maturului giran.
David din Maestrii cintdreli, Pedri{lo din Rd'pirea ciin Toate acestea scoteau in evidengi istelimea gi totodaui
Serai, Wasek din Mireasa oinduti etc. bunitatea personajului.
Indiferent pentru ce categorie vocali sint scrise rolu-
ritre cornice, e de preferat si fie cintatc de un cintirel Accst personal cornplex - ale cirui stirl suf leteqti
cu o voce bine timbrati gi perfect educati, c5'ci interpre- deosebite se desfigoari numai intr-un singur act - i6i
tarea comici nu se face numai prin gesturi 9i aspect
dd posibilitatea si redai s,cenic Ei vocal i,ntreaga mS,icstric
a gc,olii de cint pe carc o posezi.
comic, ci qi prin minuirea iscusitl a calit5lilor vocale' Cind regretatul Ion Nonna Otescu - care traduscse gi
foarte rafinat in materie de voci - nu dirija opera - mi-a propus si cint acest rol, am ezitat.
I,talianul - un inter.pret tilrh voce, oricit ar irncefca Rolul e scris pentru bariton. Cu toate ce puteam si
admitc nici emit Ei sunetul sol supraacut din partitura acestei opere,
acesta si co,mpenseze lipsa ei prin ioc. De aceea cind arleta Ad.io, Florenya pe care o crinti Gianni Schicchi nu
a,scultX un spectacol in care interpretul nu corcspunde din
punct de vedere vocal, el exclami : ,,Tutto va benissimc, intra in poslbilitiqile vocale ale unei voci clc bas, din
ma... manca la voce". (Torul merge foarte bine, dar"' catzh ch ,,gesitura" arietei este prea inalti. in Gianni
Compnzitorul Nonna Otescu, nevdzind
Schicchi un alt interpret in afarh de mine. pentru a mi
lipsegte vocea !) hotiri si cint rolul, a ficut o excepfie, transpunind ariet.r
dragi cintireqi, cb trebuie si aqteptagi
Si nu credegi, cu un bon mai jos.
sfirgitul caricrei pentru a aborda roluri comice : incerca-
qi-le inci din tinerege. Nu le socotifi un rcfugiu pentru Gralie transpunerii, am putut reda fragmentul Aclio.
cintdrelii rimaqi cu mai pulint voce la o virstir oarec^re ; Florenya cu toat5 suplegea ;i intensitatea vocali ccrute dc
dcsenul lui melodic.
ele au aceea;i valoare vocal-artistici ca 9i rolurile serioa'e' Pe ntru a avea u;urinfa emisiunii qi a da coloritul vocal
Maioritatea rolurilor mele au fost roluri dc compozigie'
Pentru a rnarca mai bine trisiturile personajului, folo- ncccsar acestui rol, ca qi pentru a-mi asigura buna emi-
seam doui linii trase din direcgia nirilor in ios spre
siune a notei sol supraacut din partiturl, care trebuie
bine susginuti, a trebuit si-mi exersez vocea mai mult
colgurile gurii, pe care le estompam mai mult sau mai in registrul acut.
puqin, dupi arpectul pe care voiam s5-1 dau personaiului'
167
166
l)e asemenea, am studiat rolul cu foarte mare atenfic Arnindoi eroii sint indrigostigi ridicoli : Falstaff, un
q'giraddiant punct de vedere scenic, deoarece trebuia begiv fiti scrupule care se crede cuceritor, iar Don
ia toate stirile suflete$ti pe care le exprirni si trec
George Niculescu-Basu in rolul lui Giantrt
Gia.nni Schicchi din opera cu acclagi nume de Puccini.
S.fri".fti : viclean, cind gindeqte si tragd pe sfoari rudelc Pasquale, un bitrin indrSgostit care se crede iubit de o
hripdreqe ale lui Buoso Donati, perfid, cind pldsmuiegte
t.rio-.ntul ;i liniqtegte moqtenicorii cu prornisiuni, con- fem'eie prea tindri, p€ntru el.
"vio"cRgcoealurm.ltu,creicbreiunnmddiugdcluiacirteDeaqozni hatr'etnicoeettraci.rruclpuei ztiedsteamla'eontusli,tuimaliietin1drr
n r69
alta, cate trebuic redatc spontan qi convingitor nu numai
frin miqcarile scenice, ci p'inr'isnincuualnotarceaa vocaii' Trebuia.
1 i; I'i,, mai intii ilariant 9i muribund, cind
qi
potoleam revolta moqtenitorilor deposedaqi 9i-i amenin-
itam"tlc-uibinnugi(iiaao'9m'.lisoedixivinlfouiuclcedacsaal5cdraeirmcudvdaiavettiucb'lle)g;ictir5iant-sqrieeoaletqpigtreeeitarespia'ntfiod-apimnrebtodr.eerPnaepnesnoadtiu'etAliicepainrolti6dii'
iptJnoaUtrr.etur€pi,;r"sc.ituaumtinrlnc-oohrpefeeiperrraaaincsdfeeiiunsndffle'ieuragixoeiaqugicenteeislcectueuivcocoairctrieegiivinavaaoiclnerublevqiltieinesti-netcreroeremecdsiptaiaontzcetieu-'
opere.
Astfel, in fuazele sincere qi duioase ale pr'ozei cv ca(e
;s;e;1sf;iirqecqoteploepieitraj,eaveernaomgiuilen ton melodrama'tic' asemenea
prin
care a trecut ; aritincl
p.,tti.ul"i'perechea de indrigostiqi imbriliqagi din f unclut
,cenei, md adresam lui cu toati cildura gi convingetca
f,$rinpoca.rclitaplet.orrrruoolsntcaeiaitmpmtricnauidmrenicuomiltpeapnTre.erszzcc.einUnttkriicnrneeallteem,otpsreef nei trfratuazlaoerlidn$ieni'
o daU cu pronunlarea ultimului cuvint, cortina se cobora
pe atitudinea mea de smerenie'
Alte doui roluri comice, oarecum aseminitoate, dar
deosebite ca interpretate qi machiai, sint Sir John Falstaff
din opera Nertestele rtesele d.in Winclsor de Otto Nicolai
(care are acela$i subiect ca qi Fatstall de Verdi, dar care
se cinti de citre un cintireg cu voce de bariton) qi
Don Pasquale, din opcra cu acelagi nume de Donizetti-
168
Rolul lui Sir John Falstaff , personai grotesc prin fiecare personaj trcbuind si fie caracterizat, o datd cu
excelen;i, cerea ca ;i machialul s.chimbarea inf5gi96rii, prin alti culoare vocali cu atit
si fie tot astfel : burti mai mult cu cit tesit'ura muzioalh a fiecirui rol e
proeminenti gi obraii buci;lagi, p€ntru te^l\zar'ea cirora
aplicam de o parte gi de alta doui crepe-uri (doui
bLrciqi de pinzi bombate) date cu rotu-carrnin ctc. Toate di eriti.
La opeta din Iagi, in timpul primului rizboi mondial,
acerstca iluirrau expresia unei figuri buhiite de begiv, de ca gi rnai tirz:n la opera din Bucureqti, ccle patru perso-
om imbuitrat, a cirui preocupare cste nurnai rnincarea,
biutura gi fc'meile. najc au fost create gi cintate de mine.
Cintind in doui tesituri, aceea de bas cantabil (liric)
In schimb, in Don Pasquale, a c;rui stare sufletcasci qi bas dramatic, in spe ctacolul cu Pot:estirile lui IIolf-
se redi mai mult prin colorit vocal gi mirnici, mi-am mann trcbuia si fiu pcrmanent atcnt ca cmisiunea sune-
aoc€ntuat doar trisiturile prin fard, pentr'u a reda con- telor si n'u fie alterath din catza dificmltiqiior vocale,
trastul dintre chipul unui om in virsti 9i atitudinca de deoarece treceam de ia o fesitur5 la alta ; prologul
indrigostit ridicol in care se manifesti bitrinul Don fiind scris ca qi actul II pe linia melodici de bel canto.
iar actul I ;i III in lesdturi dramaticS, cu note extreme,
Pasquale. grave gi acute.
Nu pot si nu md opresc pufin $i asupra rolurilor cu
subiect fantastic care m-au interesat in aceeagi m5'suri' De obicci opera se cinti de doi baqi, unul liric gi
lui Hot'ftnann de altul d'ramatic ; 'eu le-am putut cinta pe toat€ patru,
Dintre acerstea, opera Pooestirile pentru cI vocea ,mea, degi dramatici prin excolengd, avea
aOrfefenobaacthmocsufearcigsiuunmeabrsi,aimfapnrteassiotincai n9tbi,pauxratdhrapmeat;iei:'lle,
trci povestiri de dragoste ale poetului german Ho'ffmann, gi suplege gi intindere in acut.
narat'e de el insuqi. ln aceasti operi; mai mult decit io oricare altele pe
In prolog 9i epilog este vorba de iubita lui Hoffmann care le-am cintat inairntea ei, arn aplicat cu strictete acea
cu ,niumele de St,e,lila, iar in cele trei acte de fostele sale
iubite : pfip'uga Olimpia, curtezana Giu'lietta si candida .dozare a vocii" despre care arnintesc trnereu, deoarcce
Anbonia. Toate arceLste tre'i iubiri ale lui Hoffmann ar-r
fost zdddrnicite pe rind de Coppelius, Dappertutto ;i la sfirgitul fiecirui act trebuia si am vocea odihniti intoc-
Doct,or Miracol, iar iubirea pentru Stella, de personaiul mai ca inaintea spectacolului, ultimul act cerind o mai
Lindotf. Pentru fiecare personaf apiream sub o alti mare r€zistengi vocali ; firi aceasth ,dozare" riscam s[
inf iqiqare, cu alte gesturi, alt5 atitudine 5i altI culoa;:e sfirgesc spectacolul cLl vocea istovit5. Greutatea accstui
ultirn act consti in aceea ci trebuie cin at cind in gesiture
dramaticS, cu note acutc $i gravc, cind in gesituri liric5,
cu note bainctculsuI',sgiinnutcear$ei cintatc in
de voce. mezza-vocc. o arie
Dupi Coppclius
Toate patru rolurile imi cereau un studiu Psihologic arc dc cintat
minulios gi divers, atit din punct dc vedere sccnic cit in lesiturS inalti qi in t'orte, dacd nu ag fi emis sunerele
qi v,ocal. Rolurirle {iind scrise de libretist cu intenqia de acutc p,ufin ,,acoper,it" riscam sX aiung in actul II cu
glasul obosit, unde Dappertutto cinti cunoscuta arie
a reda patru oameni obignuigi, de diferite categorii sociale,
Strciluce;te, diamant... cantabil, linigtit ; in acest act tre-
dar conduqi, in acqiunile lor diabolice, de un singur buia si fiu perfect odihnit ca si-i pot reda toati frumu-
element : geniul riului. seqea qi lirismul ei.
Din punct de vedere vocal, Lindorf, Coppelius, DaP- Iatd dar, dragii rnei, cum uncori intilne;ti numai intr-o
pertutto gi Doc,tor Miracol si'nt desul de greu de cintat, singuri partiturd o mulgime de dificultigi tehnice, de care
170 t7t
trebuie s6-gi dai seama ipn"c'fi"cintaainltecindteulsutiu' dtrieerbeuaierostui lulei privirea si fie cit mai silbaticS, cu un pir lung qi
ii"o.,-.*",'^pcn
tt"ai"i dezordonat, redam persoana fizich a lui Coppeliuu. 1n
invingi. opera Poz;estirile tui Hot'fmanry a--!ost
In Bucuregti,
p(a"rn'agaf "iatt"a""cii d" ,Lgiro,ul Adalbert Marcovschi din Viena
pen ru montarea citorva spectacole)' Mar-
il;il;#:p"tco5iIi;;;nnio;;;n""si;;tvr;.;";rur;st;e;u's;t;;;c;.;ii,hntn'.;;i.;rdi.;,rt;i;urmr"';;pporll;am,znit-mitlaniaic-nls.aettstoosilo,"Foucacamgrros.cpetianirrAt;iogsa;cusptucritis:b,iifdanJet,ptr-d-eieelfrl,itiebntg''t-L"iiuaiumnl'cicireloseerd:iipeaclseer(adhc5ouiiin-elianmnoms-fla-giiosbngimcm'ir.giisneqicuupgdahirreunfaneraimredt"sclr^acteefpbuie-eP-e.llfaicpiumpmgdicte,nraueetairitnt"rrsilmatumaordc--caaunoYphiccaartei,hh1ipclncncmtia'te:attratrllam:;gue)nll'ii
ochii prin linii es"t"otim.rp"gu,a"'nalt" ecxuploreasrieead"itainbqo9licdi eq.iieppeunrteru"
i*" liir"rt) c-'ai si le tt"u o
;';;;;;;;ii d.d".a de la inceput ci Lindorf este i.'
i.n.rr"etal.itiafteeleullebmateionctouriltroiur -iCninciasrme purlidveinagmeslatuprei'tirnccf;egreia-
ci-iS*-nd.of"H""rfie;"ota""fr"fl"imitt"a.iCaf*teanuI,n.nn"Huquelsoitefedfismii"tnseaupbnocenirrinscfeioifuilsnnu'tmaeqeieaniilnlevalduieprniiig,eeLosa{uaes1tistha)i'ttelccrdaiu' eorll6nuOspiiail-piLuonuirnipqmpditiapeofrTraccfib7s'atirralier-
c'.Hi-g*o,g"a',oa-*i.OtaIfJ^,ifdlrmiiicdititein-uearats.ni.etnefen^"iratlipaitrumnE-LcrureoiaaCa"ntdnalocte,omrpttibeie,p.nChmveeu.po;rt.ilqepPliriluoiPa,."tCsie,e,irloiliau.ougipcrpisbe'.pa'i'niedtdtvtauil,rueicoualct'sgleuirPc'e.irg'siuisuizPiu,lten'uubrOv'aqrrriliiizbn,'.niidti'r-dfomneicgupzrisqieqoasfiaraiiedlerdrberomueaanfdiltaiinuCcbtiennqooq'u'ilp.cinbivp'uiiaccnine'clcvttiiucrinq-os;adoi*i''l
George Nicr.r,lesc,u-Basu in opera Pooestirile lui Hollmann
de Offenbach (actul II).
a,cestui personai bizar. actul II, zis ,,al Venegiei", apiream sub aspecitul unui
personaj ciudat, elegant ca ginutd 9i infdgiqare, numit
Prin linii asimetrice accentuate' trase pe un fonC de italienegte ,,peste tot"), in costum fan-
aqa Dappertutto (in
ten i,nchis, cu sprincene bine ingroEate' in fel irrcit
t'7 t
172
tezist (cu o imensi pelerini neagrd ce cidea pe o tunici pnpeeegsctreaupcccaavrpeeoatrmrnigeaocuapmcelcrculicatei vmbaoilmlloinbcuaiilti,vceacrputuicpfaulciletpcicnluunnnLgei"gdureu*.,.p.iiairr,
roqie ca focul, cu pantaloni strin;i pe picior gi cu cizrne
negre, cu un fel de coif ncgru mare ;i cu spada la gold).
Contrastul dintre culoarea neagrh a pelerinei, rogul
de la git mi-a sugerat ideea si-ml
tunicii 9i oalbeux1pfraebsioeulaui ca Ei
compun figurii tot atit de ciudatd
pcrsonaiul ; astfel, ochii ii umbrcam u$or de iur impreiur
iu n.gtu, sprinccnele le acc€ntuam cu negm' nasul il
umbream iateral marcindu-l printr-o linie dreapth a|bFr
trasi de-a lungul lui ; spre gur5, ir,cepind de la niri tn
jos, desenam obignu,itele doui linii estompate de o parte
gi de alta din aceeagi culoare rogie-viginie, accen,tuind
colqurile gurii etc.
Prin acest machiai mi-am compus ,,tipul" fantastic qi
cinic al lui Dappertutto, care intervin€ intr'e Hoffmann
;i frumoasa curtczaflA Giulietta. Aoeasta, fiind in sluiba
lui Dappertutto, la ordinele lui ia ,,umbra" lui Hoffmann,
il pdrnieqte, p,lecind in gondoli cu un al ul (pe melodia
binecunoscutci,,barcarole") sub privirile satisficute ale
lui Dappertutto care ride, singur in scen5, ci qi de
data accasta l-a ripus pe Hoffmann.
Cel mai greu act din aceasti operb, ca joc de scenS
qi ca gesiturd rnuzicalb, este actul III. Aci rcprezent:m
pe Doctorul Miracol care o ingriieqte pe Antonia ; acnsta,
in loc si o vindece de boala de piept de care suferi 5i ()trrrgc Niculcscu-I}su in rolul Doctor Miracol din opera poaestirilc
din care cauzi nu mai are voie si cinte, o i,mbie, prin I Iof ltnann cie
ointul viorii sale, si cLinte totugi. Astfel i;i atirnge sco'pul : Iui Off"nbach.
moartea iubitci lui Hoffmann. p-este degete trige:rm linii ncgre prelungite peste
tetura miinii.
Pentru interpretarea personajului Doctor Miracol m-am inche_
str5,duit mai mult, deoarece acesta atit in ioc cit qi in ,td,blauicssrcAnctuiicrLcleeentsaitctadscecdi.nsilvvtiunecbidriuisaezclauuct.nnodagl;orneeraacu9tienimd(ilpiiicn,piclrei"ani,dr"eeaia.,rirnrmap-;uarlJtiLinm",u"aai*.p'ugsrnci.ne*du)nerirpelae*atcluuAfunarnomo-rr
misniacMctouaisrcbtnuirlicmenauadtlseepetaemmliic-iuoazdbieiesccciouidrridddiciand...i-os,,cp;'e;;;n;;"i;i;;cf.;"i,('l'c,'"ro;;:irJ';nrsip*;l;,"ci1L;;a"teluccnuugDadmoc),coatcrvodhizruiuaurilituuleeli
voce, trebuie sd aibi expresia unui doctor inuman, supra-
natural, pentru ca intenfiile lui diavolegti si fie ingelese
de spectatori. Astfel, mi-am oornpus un cap aseminitor
unei tigve de mort, prin rnachierea cu un fond de ten alb,
cu ochii bine urnbrili de negru (pcntru a contrasta cu
culoareir fegei), cu un nas scurtat tot prin culoarea
neagri, marcat de doui puncte albe (spre a se distinge
n6rile). Buzcle erau complet acoperite cu fond de ten alb,
174
t75
uMr.."i.rrra,irciuo-nl nri"n.-,tbr,eluqi*inpfaerna.ttuiaosantsicipne,d.ctu,pil.rtotq1fiu."nactdmi podseefeasrsapteafcdatanatttlao"srgit'eicDniiiunal teazh perconaje de acelagi gen) finind seama de trisiturile
rHHgii.iiuuaooCllfi.Huiufruminio)"iuaatn9invctn"ieannnhsc.,natoonIdahann,upocictapttaeeelripseia,meialtisoiolc''tacgaeidtir,iirrtnseemcinfsaiisuocint!umlcaiitrateeapiadeodlveeudSeeitcsreLeotbilrlnuueailsqte;,hiiielntieaedorirenuuu(ladincuLecaibicunrliotebrdire-rouilitlrliaogf,pilarserecosaqllaluourtleee-ii noului personai.
Totul depinde numai de stirile suf,letegti qi de acqiunile
d- ianb.o"Elicie,^, infringind definitiv -pceatepooe-t',ficusem in adecva-
la altu1 a cteat tradigia ca
*.n in inovaqia pe
rei machiaiului de la un rol roluri si rimini machiaiul
in i,nterpre atea acestor patru
conceput de mine. ci personaiele create de mine nu
batorite f aptului
..^xn"., ulnul cu altd, c;i care mh vedeau pentrru 'prima
iqaniprca.r.teipnd.decitniitrrin-uuand,g"reoeovqilera,snctoeu.spnAuurntiminsdtiucrleicta'ualnceoenqat'satettaauqeisdtieenctiietdledigau:lnuplti
ouri
;;.;
un.i
are la indemini destule posibilitiqi ca si-gi afirrne perso-
in orice rol' evitind monotonia unui
nalitatea sa artistice apatilii tirnp
variate qi in acelaqi
i". a. scene, prin
a- d- eDcv.a
e. bun6oar5, cind un artist ioaci roluri de
n...u,
;bi5ies-trritilen,*lossuarnguei.dr,eanzecuibtSirne,ttberiunrpeietEeetsea5a-nz9uhimfraaocilud.pl irnultnnoutsdiiembapiutlnraianaapscleiecreaioarsqe'i
a unei b;rbi sau a unei Peruci albe.
p"ELl tt.rebouiecasrXacqtie.nirizseeaazmi afoinndtoutldesauuflneatesdceaelxppreerssioanafiiguuturii'i
ie gesturile ce i le cere acliuflea 9i de ,,rostul" s6u in
acliunii care se desfiqoari pe scenS' pentru a
cadrut
.
caicnrcueeDrailnaoeEtluecuiirnr,piinlrJe,ea,ttrcaaiopenrle"utpear(rriiidlumoeuanarpuieniicte,o(cormnupldmtiniefoirtesaeueff,eeess,srXtpoeluaeinanlcitecmi'reaeeiiznngaueu\dlliicemntereaebc^baancuiruueeiel afi'ntieotaemaprtedprliraraceelau)t-i't
Gcorgc Niculescu-Basu in rolul lui Rubens din opcra
Fiul risipitor de pon,chielli.
ce.trebuie evidengiate in cadrul subiectului (conform inten-
6iilor compozitorului) gi binein;eles gi de trbsiturile fie-
176 -12 c.-2?07 tn
icii'r"u.ipa"cJto"rri.n'-"pia*r;tei.'(im"ac*haiai*urt potrivit unui actor' poaie lume, imbricat intr-un costum original), mi-am compus
interpretirii' expresia fi- un machiaj cu un aspec carecum mai deosebi.t.
io;;;tir#-;r;;rr;;i.i;;_tumatrri.eir'lnb"o'ui-criiea" -sreti"srtlaedelrleoiaaaicnsornutpeipneirtrma"iuspmaooaugrcltshianiiazniiltiuei.lpuTaei'ocncrttereducneotauameraEz'rnitnidcuaansdlsued-' George Niculescu - Basu in rolul lroi Caspar din
;;#'iil;;;pt"t; J" ,"o'n'i"", "tragic" 'etc') ffasaturile opera Freiscbtiig de S7eber.
iipdii;itagiiee"-il;^;rAuunin's;"t;v;iori;j{tp,ein.;pLifia;a-n^"rmmiicl.ubneterlif.runt3l'l."ieiain8^,dnlreorueaedtiurtsrrgehieaPm,ni,mturearsaiacineipipt$toitiaairiv;tsi,et.nmctoe,(trcti"sarnipeucddeiqn.1iths1(ieo'autpv^lereamnr,iiroumnninfapcitoncdhia'ltltiprh:eol'rte.eilri,isacscp'p.iaialirtu.rti9ecnenIuotu"tua,da.rpn.mii.ut.'esle-iertJarue1oao-iaoiunmldam.udnlfa:pili:uun'r,l,cleili,dcuu'u,lsabutetiutrrfipdRietoidlriiuaucn'iebcfnTdoueiierntpnteoncdecliuae-/irr Dupi linia sprincenelor, u,na mai mult ridicati decit
t.;t"itii,tiicluiita*cing-"i;r"rfnrsi-"";nlr"rniiaire5lr;n;"uibll*tdt;";r"nis',rti.iu-;aeiiv,""rci..rovivr"reiare*tn;"r(irirsnnlp"nctisr.er"crPra"aaae,liciraei.clltirutri-ef;iooe"edtliiaiu'mpbans"ttrraaidtoi;,^'geucnsr_oacperic,mie*pl1ncirtu"oenz,a"h",hedoata,nopdca'rCii,tGn1tbaiudn.-mrroe'natlodiilmarorl,fnirisFoinnsruatie,alJpoaoc.r5etai'-ecdaricaauactubrt'uieaiguehtrhtii.as'sgatiflngrii"iierunttaoiln.in"uleo'uenvipnd,"firundg,aoimfadit,iega.eltal*ftcioo,eniblraluadupGidenrIg^fnltl'rne-iebtoziq:e"ogeaiai'qpiaidiustlu'bo(mFfeiecueeti'namrpbini'rded'cnrnanoepsetsreiee'aidaesdii:initsvxn'nuinizeclL'ceatcieerioneeueatnli,trrepstaioutprrasnipef:inp'rufitcp-ttnn1e.tielTqioor'rvnlmluteuuoe,"timi*fnMear,tinlcimiidnaenebpccna'natpotaeaiputlucuvapxpbat€pplltaoeides,rcrntlerorsri:edpprt'1imse.p)uroin.ere5sdtaiCninuciirruluur:irbeseaeaunn'mlliiaob:c"senlrrdt:naialqprlaaipnef:onc'iaetcanelilu,e1t6ite-'alrt-e5r''-' alta.spre frunte, dupi nasul curbat (cu aiutonr,l unei paste
l/o specia,le), dupi mers, dupi atitudini deosebite, gesturi
179
targi, olastice. neopbei$isnouniatelitaotaema efnainlotrasinticlviaaglaui de toate semnif icagia personaf ului. Libretul lui Boito e mai aPro-
zileLe, :;;;;t* MeIisto. piat de spiritul filozofic al lui Goethe deci't cel al lui
Ge orge Niculescu-Basu in rotrul lui Mefisto din George Niculescu-Basu in rolul lui Mefistofele din
opera cu aoelagi nume de A. Boito.
opeta Faust de Gounod.
Gounod, care a luat doar episodul cu Margarela gi deci
nstuuAmdmieezdiuetecmBaoteii9tnoi i,croDcluoenlnctlrueupigaMiaecof5isPruteoir{eienilteelurdpiirnBetoaoPirteeoraa9i cu aceta9i nu a valorilicat adevhratul ,,tilc" al operei. Marea pro-
blemd a interpretirii mele pornea tocmai de aci: se caut
trebuit sA
mai ales rBl
180
sA construiesc un personai mai curind simbolic decit real. De asemenea, el n-ar putea reda inceputul frazei:
Prin interpre area lui Mefistofele de Boito, am ciutat si ,,Buni seara qi mai vin eu..." cafe se cin i cu su'neiul
scot in negative din fiin,ta unui om'
eviden$ atitudinile Geotge Niculescu-Basu in rolul lui Mefistof ele din
Astfetr, prologul.ui, MefistofeLe apdrea in ochii opera cu acelagi nume de A. Boito.
in afara
sp€ctatorilor ca u,n om cate teptezinti chintesenfa n€ga- tni natural supraacut, ginut mai mulgi tim'pi gi care trebuie
fiei, r.rn om iscusit in felul lui, inteligent, cinic, sarcos- emis cu maximum de intensi'tate gi bine suslinut, penbru
este inf rint de progr:sul
tic,. dar 'car€, totugi, pini la urmi spre cinste, libertate f i ca intervenqia lui Don Basilio si fie masivi gi in co,n-
lurnii, de aspiragiile oame nilor
183
aclevdr.
N{cfisto, pe care Bioto il numeqtc in oper-a sa Mefisto-
feie, apate ln fiecare tablou in alt costum, iar in prolog
qi in tabloul infer,nului, mai mult go1.
Acgiunea din Met'istot'ete fiind de un drarnatism cre$-
cincl, in'terpretarea rolului cere o intensitate vocali mereu
crescindi pin; 1u f inalul operei. Scl'rimbarca costumului
de la tablou la tablou, care-i ripegtc cintiregului odihna
dinfte pauze. precu'jm qi migcarea petmanente din sceni,
ii cer actorului o mare rezistenli vocali 9i fizicS, atit de
necesare acestui to,l profund dramatic.
a aiunge cu
Cu toate greutigile intiilpinate, pentru
stipinirea rolului, Mefistofcle a fost pentru
suc,ces la mine
unul din rolurile preferate (poatc, pentlu ci mi-a acl'rs
toate satisfacgiile la care poate rivni un cintbrel)'
O curiozitatc care-mi vine in gind, vorbind despre
Met'istolele de Boito, este aceea cA atita timp ci am stat
in Italia, bagii pe carc i-am ascultat cintind pe Mefisto-
fele nu i'am auzit in nici un ro,1 comic. N-a f icut exc€p[ie
decit roiul lui Don Bas,ilio, pe care cred c5-l ab'ordau
pen ru ci gi ace.st rol cere o voce cu volum mare' voc€
drarnaticS.
Un Don Rasilio cu voce mai pugin corespunzitoare
rolului ar putea fi o palidi realizare, deoarece sint unele
pasaie in operi care trebuie cintate cu intensitate dra-
maticS.
Cum ar putea o voce lirici de exernBlu si exprime in
mod veridic ceea ce spune textul din aria Calonzniei uade
in fuaza ,,...ce pocnelte ca o bomb5..." glasul cintiregului
trebuie si ,,tune" ? !
r82
trast cu aceca a celor trei personaje aflate in sceni gi ln operele de bet canto cinthregii pot prinde o ,,itftrare'o
scipati, fiind ajutagi dc melodie, pe citi vreme in operele
care inaintea lui cintd pe rind exact aceieagi haze muzi- moderne, in carc nu ptimeazh melodia, cum este Caoa-
cale ca Don Basilio. leru.l roTelor. in cazul in care cintirequl ar scdpa vreo re-
Degi mi simfeam mult mai in largul meu in rolurile i
dramatice (Mefi.stot'ele de Boito), am abordaL totugi qi rl
roluri de bas liric, pentru ce ayeam o voce cu in'tindere
Georgc Niculescu-Basu in roiul barcnului Ocks din opera
mare qi destul de sup15.
Caoalerul roxelor de Richard Strauss,
Gragie bunei imposta{ii, puteam si-mi modulez glasul,
(Pal,ermo - Teatro Massimo - r93z)
sh-l dozez astfel ca in rolurile lirice sX fiu liric, iar in
ccle dramatice si aibh caracterele vocii dramatice. 1i plici sau vreo ,,intrare", cu mare greu,tate s-ar putea i-e-
dresa, dind peste cap intreg ansamblul.
*
Deci, buna pregdtire a dirijorul.ui qi a cintiregilor, aren-
Pentru mine, cel mai rcprczentativ personal din crea1ia
moderni de operi rimine Ocks von Lerchenau din opera gia, simgul lor muzical, talentul scenic, rezistenla vocii etc.,
Caoalerul ro1elor de Richard St,rauss. toate acestea la un loc, p,ot asigura reugita opcrei ;i
ingelegerea ei de cdtrc putrlic.
Arta compozitorului, in aceasti frumoasi qi vailoroasi fsoisct iannt gpaejabtairnonruyl3O2 claks,PcarleornmicoardiiemruezaictraulLl
operi cu subiect comic, rczidh mai ales in valoa,r,ea mate- Cind am
rialului orchestral care se imbini armonios cu f,elul. mo- Massi,mo ca
dern qi nou de prezentare a vocilor. Alternanga dintre
orchestri gi voce, aldturi de umorul pe care il degajS, de atunci, degi au apreciat valoarea lucririi muzicale a
ridicd opera la un inalt nivel artistic ; muzica modern6, lui Richard Strauss, au ,soootit-o totrugi ,,gieoaie", publicul
a'tit prin orches rafia sa abu,ndentX, cit gi prin faptul r.5, italian fiind obignuit mai mult cu operele melodioase ale
orice cuvint cintat iqi are inlelesul siu bine dcterminat,
r85
este foarte expresiv5.
Acgiunea operei, lird a se baza pe arii sau duete melo-
dioase, este susfinutd mai mult de recitative qi dialoguri.
Aci, inte,rpretarea \-oca15 nu are la indemind melodii, ca
in bel canto, ci pune acceniul pe vorbirea ci,ntat6, adick
pe declamagia lidcd. Exemplul tipic este celebrul vals
vienez din actul II, pe fundalul c5ruia cintirelii igi spun
replicile fir5 si strice aoel tot armonios inegalabil pe
carc-l degajd intreaga operi.
Mai toate roluri,le din Caztalerul roTelor sint greu de
interpretat, greu de invSgat qi chiar greu de re;inut ; o
voce nepusi 1a punct, din punct de vedere tehnic, intim-
pinS greutiqi, deoarecc aci intervalele nu formeazi o
melodic ca in opcrele lui Verdi, Rossini, Puccini etc.
l8,i
lui Donizetti, R.ossini, Vcrdi, Puccini etc. (de altfel nici ro$u care in timpul spectacolului (desigur pcntru orien-
in teatrul La Scala, - degi a f ost diriiati chiar cie tare) riminea aprins.
Richard Strauss - nu a avut succesul pe care-l merita).
Cu toatd grija mca de totdeaun a de a md feri cinci
in timpul rcpeti{iilor de la Palermo mi-am pcrmis si
sint in scend de vrcun neprevdzut, n-am fost scutit de
sugcrez citeva indicalii scenice parteneriior mei, deoarece
eu o stu'diasem in Eari cu regizorul viernez Adalbe'rt Mar- George Niculcscu-Basu in rolul lui Ocks clin opcrl Caaalerul roieLor
covschi carc o cuno$tea la perfecqie qi carc se ocupase cu dc Richarcl Strauss cu mezzo-sop(ana Euecnia Bablt in rolul Aninei.
minugiozitate de focui fieclrui interpret. Intervengiilc mele
au fost bine inqelcse gi chiar incuraiatc de regizorul ita- surprize gi aceasta chiar ir.r seara spcctacolului de pre-
Cum am intrat
lian care, dupi cum singur mi-a m[rturisit, cunostea nrieri ! in sceni, lumina celor o suti
;aizeci ;i cinci de bccuri, carc la repetifii bineingeles nu
opera mai putin decit mine gi socotea cir sugestiilc mele erau aprinse, mi-a provocat o clipi dc dezorientare chiar
in momentul in care
scenicc pun in concordanqi iocul meu cu cel al parte- iasd nivalnic din Octavian (Cavalerul Rozelor) trebuia
si sccnd, dind pcste baronul Ocks carc
nerilor mei. intra. Cind Octavian a dat pcste mine imbrincindu-mi,
in loc si schigez nurnai gestul ci mi-am pierdut echilibrul,
'-Iextul italian al roluiui de care v-am vorbit mai sus, din cauza ,,biesternatelor"
l-anr invdqat in fad. Voiam sh md, prezint la Palermo 'u de becuri mi l-am pierdut de-a
binclca ! O clipi doar de neatentie a fost de aiuns ca si
textul invXqat pe dinafari, aga cum am f5cut, de altfel, cu
toate rolurile mele (un artist bi,ne pregitit nu trebuic s6-$i cad peste o masb ;i cu masa in brage... peste o canapea.
astepte ,repficile de la sufleor). Spada, din cauza loviturii primite, mi-a sirit din qolcl
t
Pentru a-mi insugi textul italian, a trebuit si munccsc f 187
tot atit de mult ca gi atunci cind l-am inviqat pentru
prima oari in rominegte (tolul fiind ,,kilometric"). Cir
textul scris intr-un caie pe care-l purtam ve;nic cu mitte,
mergeam dimineala la gosea unde, ner'1zut qi 'neauzit de
nimeni, 'Tluteam repeta in voie frazelc italienegti cu into-
nafiile strict legate de text.
Abia dupd ce m-am famrliarizat cu noul text am tl'ecut
la studiu,l muzical al rolului, deoarece trebuia si-mi adap-
tez emisiunea pe tcxtul italian. De asti dati mergeam cu .
partitura sub brag la qosea. studiind-o cit mai aminungit
posibil (fiindci nu m-am mulgumit niciodati numai cu
re,pe ijiile ficute cu pianui).
Muncind cu rivni 9i dragoste timp de doui luni, zi de
zi, am reugit si stS,pinesc rolul perfect qi in lirnba italian5.
In seara prernierei d,e la Palermo - printre altele - am
avut ocazia sd-mi veri ic qi prezenfa de spirit de care n.t
trebuie si fie lipsit nici un artist cind este in sceni.
Teatrul Massirno din Palerrno are o suti gaizeci 9i
cinci de loji qi in tavanul fiecdreia se afl5 un bec mat
186
pini aproape dc ramp5, iat p6li1,d, o aveam oaOrdp\earaopCearoaanleoraulstrroi Tineloarnus-laryp2r9ezqeivatatf-opset ndtirruiiaprtlimdae
ln *in';, a zbvral toomai in
orchestr..iP.!e L-ca&tuen (nomeilt mcrituosul diriior Ionel Perlea.
daCt, r;ci acucIgi Octavian, ne-am trezit- pe los ! permanerlta Dirijorul nostru, in comparaqie cu diriforul italian, a
scos in evide,ngb cu mai multi arti valoatea compoziliei
sirnlul meu artistic dezv'oltat, lui Richard Strauss, intrucit era un bun cunoscbtor al
mea prezenli in artrnosfera sccuemnepi,bt^utel inntiaacmeaesaticpoe'nnliinbuilhl'
m-au'alutx' si nu-mi pierd repcrtoriului german.
situalie qi am continuat s; cint ca qi cum nimic nu s-ac Personaful Ocks von Lerchenau, ro1 greu de compozit'ie,
fi intimplat. F6.rb prczenEa mea d'e sp.irit, derutat de
rreprer,dzutul interwenit, aq fi putut pierde replica 9i a fost ptimul meu ro'1 comic de operi moderni.
i-ntreaga sceni s-ar fi dat peste cap. Cu toate ch pind atunci cintasem numai ro uri melo-
S..i", petrecindu-se foartl natural, a av:ut mare efect ;
dice, cu stilul c5rora eram obiqnuit, qi deqi gtiam ci-rni
putlicul s'-a amvzat copios crezind ci.cele intimplate fac va crea probleme noi, rolul m-a interesat de'opotrivi.
paTrteotdpinrezinendfi5cadqeiilespreirgitieciondesid-sectecndi
! avut qi inlr-un Noutatea consta in faptul cd aveam de cintat intr-un
nou stil, in care calitatea sunetul'ui trebuia si fie menqi-
am nute, linind seama insi ch ceea ce prima era dicqiunea,
specac;i la opera noastr5, in aotul IV din Cdsdtoria iar cintul trebuia sX fie redat cu rnulti expresivitate.
sq'f'ietccienretprdir.temlznetpirg-eaurfnmecpet,aasudanieuclsadrpeiinrsitep, aacritnesntciheiirmnii bmvaeetris,ouvrfoiraibnzid'nhescriuirvnaealrttiea-
Astfel, interprctarea personaiului Ocks von Lerchenau
a completat implinirea mea artistici spre care am tins
totdeauna.
irnprovizati de el. *
In loc si-mi sPuni : Cit timp a n stat in strbinbtate, am vizionat specta-
ToYi i'n strtre de beYie ! cotDeliencteolotrcme aaimmvaXriztuetagtrie,aavuzidt,iinadrndcivonecr;hiiscicntiirepguit.erea
iar eu si-i risPund : de inle egere a fondului sufletesc al personaiului este pe
Nttmai er-ar Putea sd lie !
l-am auzit zicind : daceeslaivgiirgpitl"nda"c,6.t tehnica vocali 9i c5 un artist nu poate [i
Nu sinteli' cu mintea treazd' !
La ci nu aud nu gtie ce area, ce po(tte, ce se potrtoe{rc
cuvintul ,,tteazh" in loc si fiu derutat
cur,.intul cu care eram obiqnuit ,,be1re", i-am rispuns sim- c(ffacteritlui tsocii sale precum ;i fiTicuhti sdu.
ln ciutarea desivirgirii mele artistice, n-am precupelit
paticului meu coleg, Prompt nici un efort pentru a mi instrui in toate direcliile.
Numai ea ara gdlbeaTd' !
meu ,,vetsificat" ad-boc In felul acesta mi-am dezvoltat inclinaqiile artistice 5i
Nuanla glum,ea96 a rispunsului gustul pentru arti.
s-a incadrat perfect in atmosfera scenei 9i in ritmul mu* Muncind neintrerupt, c5ci niciodate n-am fost indea-
zicii aqa incit nu a stricat nici inqelesul celodalte cuvinte
qpiL-ie"unpotibt;c.sni.e"a.rttrvi"mlatocnpnauirraieanmtser-'exuuizsnaitcfafLiiitI.aonuMmiciaeni inotmspcdu,ae.elutnY,zdih:-e;5, rai:tu^af!xtTtiir6,n:plac^^,rt,uue.T-mnsci:oil.)^nnp^ac+l"titillni,pdTi+ltbl.:leFc:lau;l:otti iuns de mulqurnit de rezultatele obqinute, am aiuns in cele
urmd s5-mi insuqesc mdiestria unei interprethri per-
din
tr:ebuie si tindi orice artist'
sonale, spre carc si nu mi-
Ideea intrecerii cu mine insumj m-a obiqnuit
nimalizez importanta spectacolelor mele ce ur'mau dupi
permanent in atmosfera acliunii'
r89
188
premier5. Fiecare spcctacol ciutam si-l ridic la in5lgimea {
valorii celui de la Premier5. I
In acesl fel, au iegit la iveal5 noi ueatri artislice, tzYo- Gcorge Niculescu-Basu in rol'ul ll-ri Enrrto D'Ilaco dir
rite din resurs,ele fizice 9i morale ale artistului carc trtl- opet'a Fertra de Ildebrando Pizzetti la teatrul
ieqte numai Lpentru arte' ,,Reggio de Parma"'
Astfel, consider ci prin realizirile mele am reugit s5-mi l9$
incleplinesc rolul pe carc trebuie si-1 aib[ orice artist ade-
vdrit t acela de a clea spectatorul'ri citeva ore de incin-
tare, ciutind si educ qi sb indrumez publicul citre inge-
legerea aclevS.ratei arte.
-^!
su.Spiclsentautiillraorbrlieggiuplieloracatotier isciairoeaiciedtartut teobaitgrnuuidnigsacipgleinsatut'-
rilor qi atitudiniior unei a doua naturi.
Misiunea artis,tu,lui liric, dupS curn afi vbztt pinb acurn,
estc destul de grea gi nu sc termini niciodati. Activitatea
continui de pe sceni il otrligi si se ocupe mereu de
sonorit5gile glasului, de gesturi qi chiar de pauze ; palzele
artistului tr"bui" si vorbcascl intocmai curn vorbeqte
cintul siu.
Adeviratul artist liric urmiregte mai mult interpretarea
vocali, gesturile lui fiind nurnai elernente aiutitoare. Dar
nu numai atit,' artistul trebuie si se fereasci 9i de r'epe-
tarea gesturtlor, phcat in cate am chzut qi eu la inceputut
activitelii me e (r9zo) cind am cintat la Parma in opera
Fedra de lldebrand'o Ptzzetti.
In istorisirea palpitanti pe care Enrito D'Ilaco (perso-
naiul pe care-l interpretam) o lhcea poporului asupra
mortrIi groaznice a lui Ipolit, mi s-a atras atel1ia cA f.b'
c'eam acelea$i gesturi ca in Met'istolele de Boito.
Probabi't c; triiam atit de intens acest rnoment dra-
matic, incit nu mi-am dat seama ci foloseam gesturile
dramatice din Mefistofele pe care le aveam proaspit in
memorie. Des,igur c6, la al doitrea spectacol, am fost mai
atent si n-am mai comis aceasti greg'eal6.
La tel arn p51it gi cu pa'uzele ; aceasta chiar la opera
noastri in stagiunea t9z2-1921, unde cinta,m rolul regelui
din Lobengrin de 'Wagner. Un cronicar muzical, printre
r90
Fll
rl
{
{
i
alteie, a subliniat ch linuta, in timpul cit am stat 1n u rim,inind numai ca el,emente auxiliare. Numai in felul
sceni, nu a f ost in permanenqi ,,1inuta impunitoare a ace,srta un interpret poate si slujeasci arta pe care o
unui rege ce sti pe tron". rispindegte in mijlocul oarnenilor.
lntr-adevir, in timp ce n-aveam de cintat, in loc si
stau permanent drept in sccni, cu pieptul scos in afari ,\rta inlerprertxiv| a evol'uat de-a rlungul aniilo'r, tea,trul
gi cu miinile sprijinite pc speteaza tronului, imi schimbam dezvoltind,u-se cu parsi repui, o datd cu evolufia qtiingelor,
mereu pozigia, rezemindu-mi corpul discret, fie pe dreapta,
pind la stadiul de rafinament din zilele noastre.
fie pe stinga spetezti tronului. Iluzia teatrald cer'e azi tot mai mult unei reprezentaqii'
in parte, schimbarea qinutei din timpul pauze,lor eia
indrept5giti, cici gedeam in scenb un ceas qi douizeci de Pentru ca si se rcalizeze miraiul teatral, penitru ca spec-
tatorul si poati inlelege mai bine personaiul, o armali
inueagb de maqinigti, electricieni qi tehnicieni colaboreazh
minute (cit dura actul) ;i era destul de obositog -pentru di'n culise.
Prin arta combinirii luminilo'r, prin realizarea umbrelor,
mine sX stau atita timp drept ca o lurninare'
ei amplifici qi deseneazi in ochiul spectatoruhrj figura ;i
Exigentul critic avea dreptate ; el gtia intocmai c:dm
gtiu gi eu asthzi, ci nimic in arth n'r.r se lasi la 'l-oia trisituriLe predominante ale personajuilui, costumul, deco-
intimplSrii. rurile, epoca etc.
Cele douX greqeli amintite mai sus mi-au prins bine, Nu pot trece peste importan{a costumu,lui in teatru,
determinindu-mi si-mi controlez cu multi atentie gestu-
rile 9i atitudinile din timpul pauzelor. deoarece costumul pvrtat pe scen6, aldturi de mimici,
;taturi gi celelalte atribuie pomenite, este un accesoriu
imp,eslsnl in cadrul interpretirii.
* Un costum bine ficut, pe lingi faptul ci intregeqte
atrnosfera acliunii, di actorului incredere in sine daci
Cintdrepl are nevoie de o perfec i sonoritate qi acoto qtie s5-1 poarte, altminteri, il poate incomoda
unde nu este vizut. Teatru'l trebuie si fie pentru spectator realitate vie,
personaj qi atmosferi reali, pini in clipa ul'timei coboriri
Emisiunile radiofonice rispindesc azi vocile in toate
de cortin6.
colprilc pimintul,ui. Aci, calrnul liniei vocale gi articu-
lagia primeazb inainte de toate ; publ,icul de 1a microfon Directorii de sce'n5, regizorii, pictorii-scenografi, deco-
trebuie si ingeleagi perfect ceea ce se cinti, cici nu vede'
nici figura interpretului, nici gesturile sale. :.atorii. electricienii etc., pun in s,luiba spectac,olelor ce se
reprezinth intreaga lor miiestrie, pentru ca irnpreuni cu
Numai puter€a vocal interpretative qi perfecgiunea arti' interpretarea cintiregilor, ansamblului coral $i orchestral,
culaliei sint acelea care ajung pini la e,l. La microfon, s5" creeze cea mai exprosi.i'6 atmosfere rcatrale.
ascultitorii nu mai sint fermecafi de persoana fizich a
Ei realizeazi uneori minuni artistice; indiferent daci
artistului, de decor, costume, trumini etc., gi cea mai mici
defecqiunc de emisiune se amplifici qi este auzitb' scena teatrului este mare sau mic5.
Inqelegerea unui iled, frumuselea unei arii, a unui cin- Azi reprezentangii teatrului no,stru liric, de la cel mai
tec popular, a unei cafitate se pierd daci vocea interpre- mic tehnician qi pini la ultimul cintireg, iqi desfsgoar5
tului nu o exprimS.
activitatea intr-un teatru in care to te posibilitigile de
Pentru aceasta, nici unui sllnet nu trebuie s5-i lipseasci
regie se pot realiza.
intonaqia potriviti cuvintului. Vocea este aceea care tre- In aceste condigii, nu sint de loc surprinzitoare frurnoa-
buie si exprime anumite st[ri sufletegti, gesturile 9i mimica sele spectacole care au loc pe scena noastri 1iric6. R.eu-
152 tB - c.-2707 193
qita lor cste in mare misurh aiurath s,i de condiliile dc Tracul
instruire si control care stau la indemina cintiregilor :
benzi de magnetofon cu aiutorul chrora orice interpret Nu pot trece la capitolul ultim al acestei lucriri, firi
se poate asculta gi corija de 1a un spectacol la altul, au- si nu vorbesc pe larg si despre cel mai mare dugman al
digii pe discuri ale celor mai bune ansambluri de operi, artistului, tractrl.
cursuri de canto pentru tinerii interpreqi, biblioteci de Tracul nu trebuie confundat cu emogiile inerentc ori-
specialitate etc., etc. cirui artist atunci cind aparc pe sceni ; el se manifestH
p.rintr-o scnza{ie de frici qi poatc interveni in cariera
Astfel ointdrefii nogtri reu$esc si facX simgiti din ce
artistului din multe si variate pricini.
in ce mai putcrnic interprctarea vocali gi scenic6, de la Eu insumi am simqit nefastele ur,miri alc tracului ca.rc
recitativul cel mai simplu pind la li,risrmul cel mai su:lv.
rni-au dat mult de lucru.
Prin nogiunile de via15, de expresie, de natural pe ca{?
il exprimi cintul lor, se cxplici qi marea pasiune pc care Italianul :sp;une ,,Chi non ha i nervi a posto, non
o are publicul nostru pentru arta lirici gi pentru muzic6.
Ri,dicaqi-vi deci, tineri cintire gi, spre cul,rnea artei puo fare una grande cariera". (Cinc nu arc nervii sini-
csiiremiaenvg-ianeggi i'dpcrdeisctaigtiuvliapgraim, cedicni oaasstitzrei voui vi este dat to;i, nu poate face o marc carieri.)
scene lirice romi- Intr-adevir, fericit artistul care, venind la teatru, i$i
poate ldsa ,,nervii acasd" ! Acela, dach are qi calitdgile
negti. care se cer pentru a fi un bun artist, desigur cir va fac'e
o frumoasi carieth I
Dar, nu tofi avem un sistem ncrvos bine cchilibrat
pentru a putea fi stipini in orice irnprejurare pe noi ;
aceqti nervi despre carc sc vorbe;tc atit de mult qi lpentru
€are sc face atit de pugin. cit de rnult ne da'u de lucrLr
noui artigtilor ;i citd nevoie avem de ci ca si infringcm
emotiilc sccnci !
Explic pe larg in cuprinsul lucrdrii cc fel dc via{i tre-
buie si-gi impuni artistul-cint5rct, ca si reuqcrsci si-i;i
r"ncnfind nervii sindtoEi, cdci dorinqa de a fi totdeauna
corespunzitor profesiunii sale face ca acesta si triiasci
intr-o continui incordare.
l9i
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Basu, George Niculescu - Cum am cantat eu
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search