Dictionar De Ghicitori

Dicţionar de ghicitori OMUL Ce vieţuitoare
OMUL Umblă dimineaţa în patru picioare,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) La prânz în două,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Şi seara în trei?
Am un pom
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Cu ramurile-n jos,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Şi cu rădăcina-n sus.
Spuneţi-mi acum anume:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Ce pom e acel în lume
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Care ramurile sale
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Toate le are la vale
Şi vinele, rădăcina
Îi stau în sus, cu tulpina?
Tare ca criţa şi slab ca oul;
Ghici, cine este?
Sunt două scăunele;
Pe scăunele —
Un polobocel;
Pe polobocel —
Un bostănel;
Pe bostănel —
Pădure,
Prin pădure
Umblă lupii.
Am o crăcană;
Pe crăcană — un poloboc;
Pe poloboc — o cobiliţă;
Pe cobiliţă — o tărtăcuţă;
Pe tărtăcuţă — o pădure,
Şi în pădure râmă porcii.
Am două crăcănuţe;
Pe crăcănuţe —
Un ştiubeiaş;
Pe ştiubeiaş —
O căpăţână;
Şi pe căpăţână —
Un huci.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL La o margine de crâng —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL Două blăni de blid;
Lângă două blăni de blid —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL Doi luceferei;
Lângă doi luceferei —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL O moară ferecată.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) FIRUL DE PĂR, PĂRUL Un dovleac
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE Cu şapte găurele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE Sus pădure,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Jos pădure;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Sub pădure — două lacuri;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Între lacuri — o muchiuliţă;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Sub muchiuliţă — un bordei;
În bordei sunt două ţarcuri.
Am o pădurice;
Lângă pădurice —
Două poienice;
Lângă poienice —
Două luminice;
Lângă luminice —
Ţarcă spurcăcioasă;
Lângă ţarcă spurcăcioasă —
Moară pietroasă;
Lângă moară pietroasă —
Ţap-ţaparig.
În pădure mă dusei,
O nuia îmi tăiei;
Când locul căutai,
Eu nu-l mai aflai.
La o căpăţână de vultur —
Două jumătăţi de blid.
Pe-o margine de zăvoi
Stau două bliduri moi.
Două bobileie de argint:
Cât le arunci, atât se duc.
Ce e?
Am două pietre nestemate:
Încotro le-arunc, acolo se duc.
Doi luceferei,
Privesc lumea cu ei.
Am două lumini
De ajung până la cer.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Două ape-aprinse
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Sub două păduri întinse.
Am doi berbecei:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Acum sunt în curte,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Acum sunt în munte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Am două turturele
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL Mici şi frumuşele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL Cât le-arunc,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GENELE Atât se duc.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE Am doi porumbei,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE Toată lumea se-oglindeşte-n ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Am doi pui de greieraş,
Joacă sub un păltinaş.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Am două ferestre:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Dimineaţa se deschid,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OBRAJII Şi seara se închid.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA Sunt doi fraţi gemeni:
Vor să se vadă,
Dar un munte îi desparte.
Pădure deasupra,
Pădure dedesupt.
Am două surori gemene,
Ce dorm de-a-n picioarele.
Pe coasta castelului —
Frunza pătrunjelului.
Iepuraş
Sub rozoraş.
Pe două deluşele
Stau două săgeţele;
Sub două săgeţele
Sunt doi luceferei;
Te vezi mereu în ei.
De vrei ca să-i ghiceşti,
Citeşte-n ochii mei,
Şi-i vei vedea pe-ai tăi.
Sub două păduri întinse —
Două ape-aprinse.
Am doi fraţi,
Care nu se pot vedea.
O căsuţă
Plină cu osuţă.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA Am o râşnicioară:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Toată ziua râşneşte,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Şi noaptea se opreşte.
Am o coşăriţă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plină de oiţă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Am un coşerel
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plin cu mieluşei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Sus masă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Jos masă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII La mijloc
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI LIMBA Fasole-aleasă.
Am un oboraş
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA, OCHII ŞI URECHILE Plin cu iepuraşi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII Am o poieţică
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE Plină de cârlani albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE Într-o poiană
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Pasc două herghelii de cai albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA În jurul lacului mic,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Pietre albe stau chitic.
Am o fântână largă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Plină de pietricele albe.
Am o sobă
Cu cociorbă.
Unul numai cuvântează,
Doi se uită şi veghează,
Iar alţi doi, care-au rămas,
Stau şi-ascultă fără glas.
Două rânduri de soldaţi
În straie albe îmbracaţi
Săcuşori albi
Sub streşini roşii.
Între două maluri roşii
Stau moşnegi bătrâni la sfat.
Albişorii treieră,
Roşioara mătură.
Bălan treieră,
Roşa-ntoarce.
Am o vacă într-o luncă,
Stă-ntre lupi, şi n-o mănâncă.
Am un grajdi cu cai albi,
Şi numai unul roşu,
Şi cel roşu
Bate pe toţi cei albi.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Ghici ghicitoarea mea:
Ce şade-n apă făr’ să putrezească?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Ce şade-n apă
Şi tot se adapă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Omu-mbătrâneşte,
Ea nu putrezeşte?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Am un butucaş de tei;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Umblă prin bordei
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Şi strigă: Maftei, Maftei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CERUL GURII Am o căţeluşă roşie,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Care bate totuna
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Printr-un gard alb de os.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Ce-i mai dulce
Şi totodată mai amar pe lume?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NARA Oase n-are, nici aramă,
Dar şi pietrele le sfarmă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUCII Care cer n-are stele?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA Am un ciocănaş de piele
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA Cu două găurele.
Ciocănel cu două borte:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BARBA Fără el, rar ai păreche.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GÂTUL Am un fluieraş
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE Cu două borticele.
Toată lumea
Nare are,
Dar şi popa
Are nare.
Ieşi, Ilie,
Din chilie,
Că te-aşteaptă cinci la uşă.
Sub muche de deal —
Două cozi de cal.
Sub călcâiul unui deal —
Două cozi de cal moscal.
Fetele şi femeile n-au
Şi nici doresc să aibă;
Bărbaţii o ţin de o podoabă,
Iar când o au
Cearcă să se curăţească de ea.
Drăgan la noi,
Drăgan la voi.
Am doi saci de secară,
Ei pot sătura o ţară.

Am doi saci de năgară:

Dacă n-ar fi sacii de năgară,

OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE N-ar mai fi lumea în ţară.
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
Pere nu-s, şi-s dulci;
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
ŢÂŢELE Cu ele te culci.
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
Am un munte;
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Pe munte sunt două dealuri,
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE Şi pe dealuri sunt doi nasturi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Bate fără încetare,
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Începând de la născare;
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Iar când ceasul a sosit,
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA Atunci şi ea a tăcut!
OMUL (ASPECTUL FIZIC) Am o iconiţă roşie

OMUL (ASPECTUL FIZIC) Şade lipită-n perete.

Nimeni n-o ştie

INIMA Numa’ eu şi Dumnezeu.

BURICUL Alună pe tobă.

Cuibul ciocârlanului

BURICUL În mijlocul Bărăganului.

În mijlocul Prutului

BURICUL Stă cuibarul cucului.

Cuibul berzei

BURICUL În mijlocul bălţii.

În mijlocul lacului

BURICUL Este cuibul dracului.

Furculiţă cu cinci dinţi,

MÂNA, MÂINILE Căpătată din părinţi.

Am o grebluţă cu cinci dinţişori,

MÂNA, MÂINILE Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.

Balaur vărgat,

VÂNA În pământ băgat.

Ce se coase singură,

PIELEA După ce se rupe?

Am zece copilaşi

DEGETELE Cu câte-o jumătate de căciulă-n cap.

Peste tot găseşti în lume

DEGETELE Cinci fraţi cu acelaşi nume.

Două mame au

DEGETELE Câte cinci feciori.

Am zece cai

Albi,

Toţi

DEGETELE MÂINII ŞI UNGHIILE Cu postăvile-n cap.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) PALMA Am
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE O latnică
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE Platnică
Ghiscovatnică
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE Cu cinci
Lătnicele
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE Plătnicele
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Chiscovătnicele.
Şi făr-acea
Latnică
Platnică
Ghiscovatnică
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
Ghiscovătnici.
Şi făr-acele cinci
Lătnicele
Plătnicele
Ghiscovătnicele
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
Ghiscovătnici.
Am doi căluşei
Cutreier lumea cu ei.
Am doi căluşei
Tineri sprintenei,
Numai să m-arunc pe ei.
Am două vaci roşii:
Când le duc la apă,
Se uită acasă;
Când le duc acasă,
Se uită la apă.
Am doi boi:
Când mă duc la fântână,
Ei cată acasă;
Când mă duc acasă,
Ei cată la fântână.
Cimiligă-cimilea,
Ocolesc lumea cu ea.

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ce-i mai scump în lume,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Şi ce preţuieşte
Mai mult ca toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ce nu poţi cântări?
Nuia
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Vâjia,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ocolii ţara cu ea;
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Mai rămase un crâmpei,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) De-l făcui obor de miei.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Nuieluşă argirea,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Coprinsei lumea cu ea
Şi-o pusei tot acolea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Nuieluşă vânjăţa,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA Înconjor lumea cu ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA Am un cal sprintenel
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Şi-nconjor lumea cu el.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Păsărică minunată,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Ocoleşte lumea toată.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Ce fuge mai repede decât toate?
Ce trece prin perete,
Şi nu-l sparge?
Cine zboară fără umbră
Şi se-ntoarce fără zgomot?
Ce-i nevăzut,
De alţii neştiut,
Când îi dai drumul,
Înconjoară pământul?
Ce se leagă cu gura,
Şi nu se dezleagă cu mâna?
Dacă-i dulce, mult aduce,
Dacă-i rea, fug toţi de ea.
Ce-i mai dulce decât dulce,
Şi pe talger nu se duce?
Ce e dulce şi mai dulce,
Şi pe taler nu se taie?
Ce e dulce şi mai dulce,
Îl alungi şi nu se duce?
Ce e dulce, foarte dulce,
Şi nu poate să se-mbuce?

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VISUL Mă vedeţi şi nu mă vedeţi,
Nu mă puteţi vedea decât nevăzând;
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI RÂSUL Eu vorbesc fără ca să vorbesc,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI PLÂNSUL Fără să mişc, mă mişc, alerg;
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr;
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Ce sunt dară?
Râsă-mi-se,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI FOAMEA Îngâmfă-mi-se,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI NECAZUL Măr se face,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL N-ai ce-i face.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL Un butucel de jele
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MICROBUL Cu două găurele.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI JUNGHIUL Ce apă este-n lume fără nisip?
Apa cea mai lină
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA VIAŢA Şi mai făr-de tină.
La masă făr’ de mine nu stai,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ANII VIEŢII Totuşi nu vrei să mă ai;
Când mă ai, chiar te grăbeşti
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, OAMENII ŞI SOARELE De mine să te lipseşti.
Ce e mai amar şi mai amar?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, COCOŞII ŞI OAMENII Care om
Nu ascultă cântece?
Cine are urechi
Şi nu aude?
Ce e cel mai mic în lume?
Restei rece,
Prin inimă trece.
Cinel-cinel:
De ce-o lungeşti,
De ce mai scurtă-o faci.
Douăzeci de frumoşi,
Patruzeci de voinici,
Şaizeci de înţelepţi,
Optzeci de nebuni.
Negurile se ridică,
Viermii capete ridică,
Talger de-aur se despică.
Munţii se revarsă,
Diblele cântă,
Viermii se mişcă.

Trece nevăzut,

Repede de necrezut,

Nu fuge, nu sare,

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Rost mare în lume are.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA Fuge fără de picioare
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA De n-o prinzi
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Nici de-a călare.

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Ce fuge fără picioare?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
Ce trece pe dinaintea ochilor
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
TIMPUL (VREMEA) Şi nu-l poţi vedea?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
Ce nu poţi cumpăra
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
TIMPUL PIERDUT Cu toate bogăţiile din lume?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
Nodurel legat cu gura,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
CUNUNIA Te-nnoadă pe totdeauna.

Ce nod cu gura se-nnoadă,

CUNUNIA Şi cu mâini nu se deznoadă?

Cărăruie-ruie,

Peste umeri suie,

Peste umeri pleacă,

BĂTRÂNEŢEA Umerii s-apleacă...

În pădure fusei,

BASTONUL BĂTRÂNILOR Al treilea picior ajunsei.

Am o lădiţă

Cu o porimbiţă:

Dacă zboară porumbiţa,

SUFLETUL N-ai ce face cu lădiţa.

Cine nu mai întreabă

Dacă vrea să meargă

Sau dacă-i pregătit

MOARTEA Pentru călătorit?

Am un iepuraş

Cu urechile de caş:

Eu vreau să i le mănânc,

MOARTEA El mă apucă de gât.
Pe cea gură de vale

Vine-o matahală mare,

Cu cinci capete,

Patru suflete

MORTUL ŞI CEI CARE-L DUC LA GŞRi-Oo AsuPtăĂde degete.

Cine îl face nu-i trebuie,

Cine îl cumpără nu e pentru el,

Şi cui îi trebuie

COŞCIUGUL (SICRIUL) Nu-l ştie şi nu-l vede.

Sus cântă,

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CLOPOTUL LA ÎNMORMÂNTARE Jos plânge.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA Ţăndurica bradului —
MEDIUL FAMILIAL
MEDIUL FAMILIAL TOACA LA ÎNMORMÂNTARE Jalnica pământului.
MEDIUL FAMILIAL
MEDIUL FAMILIAL Care-i satul

MEDIUL FAMILIAL Unde câinii nu latră,

MEDIUL FAMILIAL Cocoşii nu cântă
MEDIUL FAMILIAL
UNELTE GOSPODĂREŞTI CIMITIRUL (ŢINTIRIMUL) Şi oamenii nu lucrează?
UNELTE GOSPODĂREŞTI
Sufleţel nevinovat,

COPILUL ÎN FAŞĂ Mai rău ca un hoţ legat.

Suflet ţine,

LEAGĂNUL Suflet n-are.

Am o floare-aleasă,

Şade singură în casă,

FEMEIA M-adastă să vin la masă.

Merge dada pe cărare:

Patru mâini, patru picioare,

FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ Patruzeci de unghioare.
— Ivaivas,

Ivaivas,

Unde-ai mas?

— La un cap de oraş.

— Ce-ai văzut,

Ce-ai auzit?

— Ce să văd,

Ce să aud?

Am văzut un cocoş

Ş-o găină,

C-un pui

OMUL CU FEMEIA, FIUL ŞI FIICA Ş-o puică.

— Bună ziua, omul cu omoaia!

— Mulţumim dumitale,

Dar nu sunt omul cu omoaia;

Muma lui e soacra mumei mele.

TATĂL CU FIICA Ghici, ce rudă sunt?

Este un lucru

Pe care unii îl au întreg,

Alţii jumătate,

PĂRINŢII Iar alţii deloc.

Toată ziua: cioca-cioca;

TOPORUL (SECUREA) Vine sara: boca-boca.

Pac, pac,

TOPORUL (SECUREA) Prin copac.

Am o fată mare,

Cu capul de fier,

Cu coada de lemn:

Intră în vâlcele,

UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA) Scoate la nuiele.

UNELTE GOSPODĂREŞTI Am un pui de grec,

UNELTE GOSPODĂREŞTI Face-ndec,
UNELTE GOSPODĂREŞTI
Îndec,
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI SECUREA CÂND LOVEŞTE LEMNUÎnLdec.
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI Când merge de-acasă,

UNELTE GOSPODĂREŞTI Acasă cată;
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI Când vine din pădure,
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL PE UMĂR În pădure cată.

Cam aşa, cam aşa,

BARDA Cam paraţatachiştea.

Pe pârăul din Cioatcă-Boatcă,

Este-o vulpe hârcă moartă;

Dă din coadă hâr-pocăr,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Vulpe albastră în păr.

Ardelean taie-n deal,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Aşchiile cad în vale.

Gânj gânjuit,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şarpe potcovit.

Are dinţi mulţi şi mititei

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi nu suferă niciodată de ei.
Boulean

Oţălean,

Împungaci

Şi scurmaci,

A mâncat,

S-a bălegat,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi pe dată-a măturat.

Am un bou:

Intră-n coşar

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi lasă coarnele-afar’.

Am un junc, ce cu gura rumegă

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi cu coarnele flutură.

Am un berbec negru,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi scoate miţe albe.

Cinel-cinel:

Am un godăcel,

FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Cu râtul de oţel.

Cinel-cinel:

Picior de purcel,

UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Învelit în cojocel.

UNELTE GOSPODĂREŞTI Am un purcel
UNELTE GOSPODĂREŞTI
Cu trupul de lemn,
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI Cu limba de oţel:
UNELTE GOSPODĂREŞTI
UNELTE GOSPODĂREŞTI Înainte curăţeşte,

UNELTE GOSPODĂREŞTI RINDEAUA (GEALĂUL) Şi în urmă netezeşte.

UNELTE GOSPODĂREŞTI Cui cu cui

CASA, LOCUINŢA CLEŞTELE Se scoate-afară.
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Am un copil:
CASA, LOCUINŢA
De-i dau pace,

Stă şi tace;

De-l iau în braţe,

LANŢUL Plânge.

Când îl iau, ţipă şi suspină;

LANŢUL Când îl las, s-alină.

Am o scroafă cu purcei:

Unu-n mână dacă iei,

LANŢUL Toţi guiţă.

Ce e mică şi umflată,

MENGHINA Şi la fălci stă mereu dreaptă?

Pe pământ – lemn,

Pe lemn – apă,

Pe apă – piatră,

Pe piatră – fier,

TOCILA Pe fier – carne.

Trei dau,

Trei stau,

Trei se uită,

PIVELE BĂIEŞILOR (ŞTEAMPURILTEr)ei ascultă.

Sub pădure grămădită

Şade lumea învelită;

Ziua de soare fugită,

CASA Noaptea de lună pitită.

Am o grădină din patru pereţi,

Împărţită-năuntru în mai multe părţi,

CASA Şi deasupra pusă o pălărie.

Am o vacă năzdrăvancă

CASA Şi-i vorbesc maţele din ea.

Am o cloşcă:

Noaptea strânge puii,

CASA Şi ziua-i risipeşte.

Puii – vii,

CASA, LOCUINŢA CASA Cloşca – moartă.
CASA, LOCUINŢA
Moşinoi lângă moşinoi,
CASA, LOCUINŢA
CASELE Numai bune pentru noi.
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Ce casă-i pe care
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Într-o clipă o făcea,
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Într-o clipă o strângea,
CASA, LOCUINŢA
CORTUL Şi pe cal o punea?
CASA, LOCUINŢA
Casă cu două rânduri:
CASA, LOCUINŢA
Sus câinii,
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA BORDEIUL Jos stăpânii.
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Am o vacă mare

CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞ Cu ţâţa-n spinare.

Am o bivoliţă,

CASA CU COŞ În frunte c-o ţâţă.

Ursul şade,

CASA ŞI UŞA Urechea îi bate.

Am un bou ce şade,

CASA ŞI UŞA Şi urechea-i bate.

Patru fraţi stau faţă-n faţă,

PEREŢII CASEI Şi nu vorbesc.

Patru fraţi se văd în faţă,

COLŢURILE CAMEREI Dar nu pot ca să se prindă.

Vacă brează:

Cu coarnele iernează,

GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CCAuStEruIpul vărează.

Am o vacă:

Cu trupul în casă,

GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CCAuScEoIada şi coarnele-afară.

Am doisprezece boi:

Toţi se culcă p-un căpătâi,

GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CŞAi SnEicIidecum nu se-mpung.

Am nouă fraţi,

GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CTAoSţiEpIe-un căpătâi culcaţi.

Ce e făcut la casă

CRĂPĂTURA ÎN CASĂ Fără mână de om?

Hoţul intră în casă,

CUIUL Şi capul afară-şi lasă.

Am un om mic:

Eu îl bag în casă,

El numai trupu-l vâră.

CUIUL Capu-l lasă-afară.

Trupu-mi vărează,

CASA, LOCUINŢA CUIUL Şi capu-mi iernează.
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Jumătate e în casă,
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Jumătate e afară.

CASA, LOCUINŢA Am un moş într-un picior.
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Ghici, ce e?
CASA, LOCUINŢA
CASA, LOCUINŢA Pui cucuieţi,
CASA, LOCUINŢA
CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT La cumătra în pereţi.
CASA, LOCUINŢA
Am o manta largă, mare

Şade pe patru picioare

ACOPERĂMÂNTUL CASEI Şi rabdă şi la ploaie, şi la soare.
Două surate

Se-ntrec care de care

Să fie mai curate:

Una — cât se spală

Şi se-mbală,

Şi-i tot cioară;

Alta — o dată-n an spălată,

ACOPERIŞUL ŞI PERETELE CASEICa ghiocu-i de curată.

O mie încheiate,

O mie descheiate,

O mie să fiţi,

ŞINDRILA O mie nu ghiciţi!

La Ilie —

Pălărie

Şi pe vară

STREAŞINA CASEI Şi pe iarnă.

În pădure născui,

În pădure crescui;

Acasă dacă m-aduse,

PRAGUL CASEI Vătaf de curte mă puse.

Nici în casă, nici afară;

PRAGUL CASEI Talpa mea e drum de ţară.

Orice musafir vine

PRAGUL CASEI Trece peste mine.
Eu la orice casă

Sunt slugă aleasă.

Eu pe orişicine

Întâmpin când vine;

Când pleacă afară,

UŞA Eu îl petrec iară.

CASA, LOCUINŢA UŞA În pădure născui,
CASA, LOCUINŢA UŞA În pădure crescui;
CASA, LOCUINŢA UŞA Acasă dacă m-au adus,
CASA, LOCUINŢA UŞA Primitorul casei m-au pus.
CASA, LOCUINŢA UŞA Toată ziua: huhuri la deal,
CASA, LOCUINŢA UŞA Huhuri la vale,
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI VÂNTUL Iară sara: huhuriă-hohoară.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI MASA Tilic afară,
Tilic în casă,
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI PATUL Titilic cine mă lasă.
Şi afară, şi în casă.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI CUIERUL Ghici, ce e?1
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Am o fată:
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Cine vine îi dă brânci.
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Ursul stă,
Urechea-i bate,
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII Rămân scorburi destupate.
Leica ţufudeica,
Nea Stan fluierătorul.
Am două fete:
Una umblă şi nu mănâncă,
Alta stă şi mereu mănâncă.
Unul zice: “De-ar veni
Noaptea, să mă hodinesc!”
Altul zice: “De-ar veni
Ziua, să mă uşurez!”
Avem o babă şi-un moşneag:
Baba umblă toată ziua,
Şi nu-i îmbrăcată,
Iar moşneagul stă pe loc,
Şi-i îmbrăcat.
Căţeluşe
Jucăuşe,
Toată ziua latră-n uşă.
Intră-n casă, ies afară,
Tot pe mine mă omoară.
Cine vine, cine pleacă,
Îi dă mâna doar oleacă!
Ziua în plimbare
Mereu mă pornesc
Noaptea mă pun iară
Casa să păzesc.

CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII Ce şade la uşă
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL) Şi plânge din guşă?
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL) Am un frate cu buricu-n spate:
Cum îl prind de buric,
CASA, LOCUINŢA VERIGA PENTRU LACĂT Face uic-uic!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Când îl bagi iese,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Când îl scoţi intră.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Ziua sunt uitată,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Stau şi moţăiesc.
Noaptea mă pun strajă,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Casa să păzesc.
Am un dulău bătrân,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Şade cu uşa lângă sân.
Tortel-bortel,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Îi scurmi maţele c-un surcel.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Am o cătănuţă tare,
CASA, LOCUINŢA CHEIA Ţine uşa în spinare.
CASA, LOCUINŢA CHEIA Cocoş berg,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Legat de gard.
Cerceluş cu toartă,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Nime’ nu mă poartă,
Da’ mă tot acaţă
La uşa din faţă.
Am o găină buhuiată,
În cămară încuiată;
Când o descui,
Haţ cu mâna de cucui!
Nu latră, nu muşcă
Şi nici nu împuşcă.
În casă
Pe nimeni nu lasă!
Mutul de la uşă?
Am o purcicuţă vijneaţă:
Când o prinzi de urechi
Face fâşti în coştireaţă.
Cine intră mai întâi în casă?
Nici în casă, nici afară;
Ia, aşa, o dârdâială.
Nici în casă,
Nici afară,
Nici în cer,
Nici în pământ.

CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Jumătate e în casă,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Jumătate e afară!
La mătuşa în perete
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Sunt trei găini boghete.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Sunt atât de apropiate,
Le-ai crede alăturate;
CASA, LOCUINŢA GEAMUL Una cu-alta nu-i certată,
CASA, LOCUINŢA GEAMUL Dar nu se văd niciodată.
Ghici ghicitoarea mea:
CASA, LOCUINŢA SCARA Care sunt ochii casei?
CASA, LOCUINŢA SCARA M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
CASA, LOCUINŢA CĂRĂMIDA Să ţes pânză fără de rost.
Lumina prin ce trece
CASA, LOCUINŢA PARATRĂSNETUL Şi nu se opreşte?
Două lemne
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Odolene,
La mijloc
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Un braţ de vrescurele.2
Am două reţe
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Hodrobeţe,
Celelalte — mărunţele.
Din pământ mă nasc,
În apă mor,
La aer mă veştezesc,
Şi la foc mă întăresc.
Bici de foc cumplit
Peste cer zvârlit,
Dar tot focul lui
Îl prind întru-un cui.
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acas’ dacă m-aduseră,
Horă-mprejur mi se puseră!
În pădure sunt născută,
În pădure sunt crescută,
Din pădure sunt adusă
Şi la mare cinste pusă.
În pădure naşte,
În pădure creşte;
Vine-acasă,
Şi e mare jupâneasă.

Patru picioare are,

Dar să şi le mişte

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Nu e’n stare!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare.

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA În pădure născui,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
În pădure crescui;
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA Acasă dacă m-aduseră,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
SCAUNUL Vătaf pentru stat mă puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA Sub un singur coperiş

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL Patru fraţi se ţin proptiş.

Am picioare, dar nu merg,

SCAUNUL Oboseala o-nţeleg.

Am un purcel de tei

SCAUNUL Fâţa-fâţa prin bordei.

În pădure născui,

În pădure crescui;

Acas’ dacă m-aduseră,

CULMEA (GRINDA PENTRU HAINFEr)umos sovon îmi puseră.

Peste zi şed deşartă,

Seara mă încarcă,

CULMEA (GRINDA PENTRU HAINDE)imineaţa mă descarcă.

Am două surioare:

Una aşteaptă seara, să se odihnească,

CULMEA ŞI UŞA Alta — dimineaţa, să se primenească.
Am trei fete într-o casă:

Una zice că de-ar veni duminica,

Să se gătească,

Alta zice că de-ar veni noaptea,

Să se odihnească,

Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie,

CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA Că mie totuna-mi face“.

Ce-i gata,

PATUL Şi tot trebuie gătit?
Trei fărtaţi

Încerturaţi;

Unul zice: „Bună-i ziulica!“

Altul: „Ba-i mai bună nopticica!“

Da’ mezinul totdeauna:

PATUL, UŞA ŞI POLIŢA „Ba mie, zău, mi-i totuna!“

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI CULMEA Am trei surori; una zice:
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA „De-ar veni ziua, să mă uşurez!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINA A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“.
Şichilinga-binga,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA Tatanica puf.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE Cine are pene,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE Şi nu zboară?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Pielea vacii-i la pârău,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Vaca stă unde dorm eu.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Trei surori din ceea casă stau la sfat;
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Una care-i mai leneşucă zice:
„Bine hodinesc eu ziua!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Alta, hărnicuţă foc:
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA „Ba hodina mea-i la noapte!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA GUNOIUL DIN CASĂ Iar mezina:
„Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“
Iau iepei şaua din spate,
I se văd maţele toate.
Am o vacă sură,
Cu maţe de pânzătură.
Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
Şi-o pusei mai acolea.
Cuturuşă
După uşă.
Tăfălog-tăfălog,
De la uşă pân’ la foc.
Nu-s frumoasă,
Fac frumos,
Stau posomorâtă-n jos.
Învârtită
Şi legată
Şi ţepoasă,
Noduroasă,
Dă ocol mereu prin casă.
Strâns prea tare, Doroftei
Geme, bietul, sub curmei.
Împrejur mă învârtii
Şi-n ungher mă grămădii.

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Ţândră mândră,
Stă în grindă
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Şi arată la oricare
Chipul, faţa, cum o are.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Eu n-am, din făptură,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Nici limbă, nici gură,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Dar spui la oricare
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Cusurul ce are,
Şi-oricât se mânie,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Tot va să mă ţie.
Eu sunt anasură
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA ULCICA ÎN CUI Fără ochi şi gură.
Eu orice-oi vedea,
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI Ţie ţi-oi spunea.
Am o surioară-n lume,
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI Şi drept ca ea nimeni nu spune.
N-are limbă şi nici gură,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Şi-arată orice făptură.
Lipie pe lipie,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Foaie ververichie.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Te-am văzut într-un loc
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Unde n-ai fost
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Şi nici nu puteai să fii vreodată.
Moşul cela din perete,
Cu mătuşa de-o ureche.
Am doi uncheşi la un loc,
Stau cu spatele la foc.
Timofei şi Doroftei
Stau în vatră mititei.
Albă şi sulemenită,
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vază,
Iarna toţi mă-mbrăţişează.
Iarna toţi grămadă
La tine venim,
Vara dacă vine,
De tine fugim.
Baba mea cu părul breaz,
Numai iarna are haz.
Când viscoleşte şi-ngheaţă,
Eu strâng pe muta mea-n braţă.
Am o vacă bălaie,
Care mănâncă şi lemne, şi paie.

Mănâncă toată ziua,

CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Şi tot flămândă rămâne.
Am o casă,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Şi-n ea o fată.

CĂLDURA ŞI LUMINA Când lipseşte fata,

CĂLDURA ŞI LUMINA CASA ŞI SOBA Îngheaţă casa.

CĂLDURA ŞI LUMINA Am un grajd împărătesc,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA ŞI LEMNELE Unde caii se topesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA Mama lata,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Tata lungu,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Ion fluierătorul,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Şi soru-mea:
CĂLDURA ŞI LUMINA
SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂUNiTteE-oIA, nu e.
Mama lata,

Tata lung,

Nenea fluiericiul,

SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂŞNi TleEleIAa zupăiată.

Am un sac

Plin de mac;

Şade-n jos cu gura,

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACNUuL-ş,iCvAarHsăLsIŢtrAân1s)ura.

Am un sac cu mac,

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACLUaLa,mCâAndHoLuIăŢcAa1p)etele dezlegat.

Am un sac rotund,

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACFUărLă, nCicAiHuLn IfŢuAnd1.)

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUUrLsu,’CpAeHboLrIdŢeAi.1)

Cine zi şi noapte tutun fumează,

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACŞUi Lnu, CseAmHaLiIsŢaAtu1r)ă?

Sus pe casă aşezat

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACŞUi Lfu,mCeAaHzăLnIŢe-Anc1e)tat.

Ciutur-mutur cel bătrân

COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACŞUadLe, CsuAsHşiLbIeŢaAt1u)tun.

Tata lung,

Mama lată,

COŞUL, VATRA ŞI PARA FOCULUŞI i cumnata fâlfâiată.

Tata lungul,

Mama lata,

COŞUL, VATRA ŞI FUMUL Nenea fluierătorul.

Mama lată şi tata gros,

COŞUL, VATRA ŞI FUMUL Cântă-n fluieraş frumos.

— Unde te duci, strâmbule?

COŞUL ŞI FUMUL — Ce mă întrebi, găunosule?

— Unde mergi tu, răsucitule?

— La ce mă-ntrebi, găuritule?

Că la coadă-a aurit,

CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL Nu ca tine, tot cănit.

CĂLDURA ŞI LUMINA Tata înalt,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Ginerele turbat,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Maica milostivă,

CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI PÂISNuEriAoară albă.
CĂLDURA ŞI LUMINA
Şade moşul pe corlată,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA FIARELE COŞULUI Şi-i atârnă nasu-n vatră.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Am patru fraţi,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA P-o mânecă de cojoc băgaţi,

CORLATA ŞI COŞUL Şi toţi beau tutun cu lulelele.

Năstrapă din apă,

CREMENEA ŞI AMNARUL Ginere din lume.

Mireasa-n pădure,

Ginerele-n Ţarigrad,

IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEAŞ(Si CnuĂnPaĂînRgĂâTrlOă.RILE)
Rage Rujana din pădure

Şi cerbana din genune,

Şi taur

IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEAD(SeClaĂfPaĂurR. ĂTORILE)

Mama-i din pădure,

Tata e din târg,

IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEAŞ(Si CeuĂdPuĂpRă ĂprTuOndR.ILE)

Viţelu-n târg,

Vaca la munte,

Şiştaru-n prund,

AMNARUL, IASCA, CREMENEA ŞILSaCptÂelNe TseEIdAuce-n vânt.

Cimilică

Mititică,

SCÂNTEIA Nici de Vodă nu-i e frică.

E mai mică decât un purice

SCÂNTEIA Şi mai grea decât o majă.

Uite-o

SCÂNTEIA Nu-i.

Iote-o, nu-i;

Dacă nu-i,

SCÂNTEIA Nici eu n-o spui.

Cinghiliţă

Minghiliţă,

SCÂNTEIA Pâc! Pâc! tirichiţă.

Cum naşte, muşcă,

CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Cum muşcă, moare.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Ţinţiriga-n fugă,

CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA ŞI FUMUL Toroipanu — după ea.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Beţişor de tei,

CĂLDURA ŞI LUMINA CHIBRITUL Fără dânsul piei.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Am un bour roşu:

CĂLDURA ŞI LUMINA Unde paşte

CĂLDURA ŞI LUMINA Multă vreme

CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Se cunoaşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Unde se culcă Boian,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Se cunoaşte şi-ntr-un an.

CĂLDURA ŞI LUMINA Unde doarme boul roşu,
CĂLDURA ŞI LUMINA
FOCUL Nu mai creşte iarbă verde.

Am un giunc roşu:

Unde zace într-o sară,

FOCUL Se cunoaşte într-o vară.

Cât a păscut Bujor într-o sară,

FOCUL Nu creşte iarbă într-o vară.

Am un bou roşu:

FOCUL Când îl uzi, moare.

Am un bou bujor,

Şi nu-l pot scoate

FOCUL Cu funia din ocol.

Am un armăsar nebun:

Unde se tăvăleşte,

FOCUL Iarba nu mai creşte.

Păsărică mică,

Nu bea, nu mănâncă,

FOCUL Pe unde-atinge, frige.

Am un copil:

FOCUL Tot mănâncă şi nu se mai satură.

Vântu-l stânge,

FOCUL Vântu-l încinge.

Cât de mic,

FOCUL Dar noaptea tot se vede.

FOCUL Ce e mai tare ca fierul şi oţelul?

— Unde mergi tu, răsucită?

— Ce mă-ntrebi tu, găurită?

PARA FOCULUI ŞI CAHLIŢA Coada mea e-ntraurită!

Aur — bucăţele,

JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINSÎ)n gura sobei mele.

Ce pui în apă

CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINSŞ)i moare pe loc?
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Îl bag roş în apă
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINSŞ)i iese negru.
CĂLDURA ŞI LUMINA
Părinţii acum se nasc,
CĂLDURA ŞI LUMINA
FOCUL ŞI FUMUL Şi copiii-s în vârful casei!
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Ta-său nu-i făcut,

CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Şi fi-său joacă pe casă.

CĂLDURA ŞI LUMINA Tatăl încă nu s-a născut,
CĂLDURA ŞI LUMINA
FOCUL ŞI FUMUL Şi copilul i-aleargă prin sat.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Popa-n casă,

CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Pletele-i pe casă.
Sora mea-nflăcărată,

Mama groasă,

Tata lung

FOCUL, SOBA, COŞUL ŞI FUMUL Şi nenea fluierător.

În foc s-a născut,

De foc a fugit,

De foc despărţit,

FUMUL Iute a murit.

Ciută mohorâtă,

FUMUL Umblă şovăită.

Toderel

Din firicel,

Sus se suie

FUMUL Din căţuie.

Copil negru-vânăt,

Cioară fără aripi,

Tata este roşu-luminos

FUMUL Şi zbor în rotocoale până la nori.

Moş Stan lungul

FUMUL Măsoară crângul.

Se suie moşul în pod

Fără scară,

Fără mâini

FUMUL Fără picioare.

Iese moşul din strâmtori

FUMUL Şi se-nalţă pân’ la nori.
N-are mâini, nici picioare, nici gură,

Umblă singur prin şură,

Taica-l scuipă şi-l înjură.

El nu răspunde nimica:

FUMUL Suie-n pod, să caute purcica.

Ori îi iarnă, ori îi vară,

CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Suie-n pod fără de scară.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Ce se suie fără aripi?

CĂLDURA ŞI LUMINA Tata lung,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Mama lată,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL, VATRA ŞI CORLATA Cumnata şovâlcăiată.

CĂLDURA ŞI LUMINA Am un cal negru:

CĂLDURA ŞI LUMINA Când îl bag între cei roşii,

CĂLDURA ŞI LUMINA Pe toţi îi goneşte
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi-i risipeşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Am un ocol de boi:

Când bag un taur negru-n el,

VĂTRAIUL (COCIORVA) Toţi boii-i împrăştie.

Am un moş bătrân

VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi stă cu nasu-n scrum.

Undrulas

VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu nasul ars.

Ispas

VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu capul ars.

Am un grajd

Cu doi boi roşii,

Numai unu-i negru

JARUL ŞI UJOGUL (VŞTRAIUL) Şi pe toţi îi dă afară.
Tata lung şi-ncârligat,

Mama lată

Şi-afumată,

Iar băieţii — mărunţei,

VĂTRAIUL, SOBA ŞI JĂRATICUL Iese tata-afar’ cu ei.

Cresc departe,

Cresc la munte,

Iar când acasă mă aduce,

LEMNUL DE FOC, LEMNELE Bucăţele mă face.

Primăvara înverzeşte,

Toamna-ngălbeneşte,

LEMNUL DE FOC, LEMNELE Şi iarna te încălzeşte.

Indoitură

VREASCUL RUPT Cu pocnitură.

Rage buha din cenuşă,

LEMNUL ŞI VATRA Şi buhaiul din pădure.

Ghici una:

CRĂPĂTURA LEMNELOR Ce nu pui la car cu mâna?

CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Eu în toată viaţa
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Mereu strălucesc,
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Dar cu strălucirea
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Mă şi prăpădesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Mititeaua
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Umple-argeaua.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Mică-mititică,
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL Bagă ziua în argea.
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL Dobra grasa
Umple casa.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Lui Ioan lungul
Îi pică mucul.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Trup de său
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Şi inimă de bumbac rău.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Am o fată
Cu inima de feştile.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Omuşor de lut,
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII Cu părul de foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII Ce-i mic cât pumnul,
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ Şi vede-n toată casa?
Sus casă,
Jos casă,
La mijloc fereastră.
Ţândră mândră,
Stă în grindă
Şi luceşte,
Te orbeşte.
Am o babă burduhoasă,
Face casa luminoasă.
Şade doamna pe corlată,
Luminează casa toată.
O lalnică-palnică,
Până nu se va lălnici
Nu se va pălnici.
Lalnica-palnica,
Ghici covalnica!
Într-un vârf de arinaş
Se zăreşte-un sorinaş.
Am un şarpe în iaz;
În fiecare sară îi arde capul.
Stejar verde,
Vârfu-i arde.

În stâncă fusesem;

După ce mă scoaseră,

Frumos mă curăţiseră

CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ Şi să luminez mă puseră.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Pe sârmă se-ntinde,
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC Şi-n casă s-aprinde.
CĂLDURA ŞI LUMINA
CĂLDURA ŞI LUMINA Urzitoare-nalte,

CĂLDURA ŞI LUMINA Fire răşchirate.
CĂLDURA ŞI LUMINA
Stele aurii
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
CURENTUL ELECTRIC Ard şi-n plină zi.

L-au legat pe nea Ilie

C-un curmei de bagdadie

Şi-l hrănesc printr-o frânghie,

BECUL ELECTRIC De ia foc la scăfârlie.

O prăsadă atârnată,

BECUL ELECTRIC Dar nu poate fi mâncată.

Pe-o colină sau pe sat —

ELECTRIFICAREA Jăratic împrăştiat.

Şi la badea în unghere

ELECTRIFICAREA Ard acuma stele.
Un balaur,

Solzi de aur,

Stă în munte priponit,

Apă bând necontenit;

Şi pe nări cum suflă para,

HIDROCENTRALA Luminează toată ţara.

Cloşca-n vad s-a pitulat,

Risipindu-şi puii-n sat,

Însă noaptea, grijulie,

HIDROCENTRALA Îi hrăneşte pe-o frânghie.
Lată patelată,

Peste lată — îmbojorată;

Peste îmbojorată —

Crăcănată;

Peste crăcănată —

Măciucă;

Peste măciucă —

Limpezeală;

Peste limpezeală —

Gălbeneală;

Peste gălbeneală —

VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, HCuErAduUlNeţU. L, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL

Şade lelea lată;

Peste lelea lată —

Lelea vâlvoroată;

Peste lelea vâlvoroată —

Lelea durdulia;

Peste lelea durdulia

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, ŞCaEdAe UbaNdUeaLb, uArPduAhoDiIuNl. EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Lată;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Peste lată —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Bosumflată;

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Peste bosumflată —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA, BURCA2 ŞI SPUZA Chioara cu ochi.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Uţuţui la Călmăţui,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Iapa este

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA ŞI FUMUL Murgul nu-i.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Am un moş bătrân:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL Tot mănâncă, şi nu se satură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Am o cămaşă:

Numai din petice făcută,

CUPTORUL Şi nu-i împunsă niciodată cu acul.

Din afară-ntunecos,

CUPTORUL ÎNCINS Dinăuntru luminos.

Pe sub râpile râpite —

CUPTORUL ÎNCINS Ciute negre, mohorâte.
Şade naşul sub uluc

Şi fumează din ciubuc;

Apoi, după ce-a fumat,

CUPTORUL ÎNCINS Îl hrănesc cu aluat.

Urşii —

În sat.

CUPTORUL ÎNCINS Câinii nu bat.

Veni titirigile;

Luă pipirigile,

CUPTORUL CU PÂINE Rămase doctorul gol.

ŢESTUL Ce stă rezemat fără picioare?

Am un ciuciulete

ŢESTUL Şade la perete.

Dubas

BĂŢUL ŢESTULUI Cu capul ars.

Unul stă,

PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL) Şi unul dă.

Lenea dă,

PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL) Şi munca stă.

Am o raţă fărfăreaţă,

Numai cu coada se negoaţă:

Nici pe mere,

Nici pe pere,

Numai pe nuci,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIULIŢA Bucate dulci.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) În pădure cioca-boca,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) În câmpie mi-ho-ho,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
SITA, SITA ŞI CERNUTUL Iar acasă lipa-lipa.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Aşchiuţă din pădure,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Mi-ho-ho din câmp
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Şi liop-liop în casă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Roată uscată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Cu păr ferecată,

SITA, SITA ŞI CERNUTUL În cui acăţată.

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ce nu ţine apă?

Cinel-cinel:

Sus bat dobele,

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Jos curg negurile.

Jup în deal,

Jup în celălalt deal,

În vâlcea

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Tot ningea.

Icea banc,

Icea ţanc,

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Devale ninge.

În pădure naşte,

În pădure creşte,

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Vine-n sat şi joacă neveste.
În pădure naşte,

Pre râturi paşte;

Mama dacă o suceşte,

SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ninge de hâieşte.

Ciontei-bontei,

PIROSTRIILE (CHIROSTEILE) Picioare de cotei.

Sunt trei fraţi,

PIROSTRIILE (CHIROSTEILE) Numai c-o căciulă-n cap.
Cracaia,

Negraia,

Albuş,

Gălbenuş,

PIROSTRIILE, CEAUNUL CU APĂ ŞMIoMş ĂNLecAuIlaŞeIdFeĂasCuĂprLaE. ŢUL

Am o vacă neagră:

Când o mulg

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) O întorc cu fundul în sus.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Am o vacă neagră:

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Cum fată viţelul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Îl mănâncă lupii.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Am o vacă neagră:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) În toate zilele fată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Şi băieţii stau împrejur grămadă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Vacă bălţată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) În toate zilele fată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Hurbuz-burduz,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Din Ţarigrad adus,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
Sub laiţă pus,

CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Cu mămăligă uns.

Am o haită neagră:

Toţi munţii aleargă,

CEAUNUL (CĂLDAREA) CIOBANUŞLi UnuImai urdă fată.

Punte strâmbă,

CĂLDAREA ŞI TOARTA Vale-adâncă.

Am un bou negru şi altul roşu,

CĂLDAREA LA FOC Cel roşu linge pe cel negru.

— Scurtă, groasă, un’ te duci?

— Mă întreabă ciorbul,

CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE Negru ca corbul!

— Scurtă, grasă, un’ te duci?

CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE — Răşchirat, la ce mă-ntrebi?

— Dobro groaso, un’ te duci?

CĂLDAREA ŞI DONIŢA — Arso-n burtă, la ce mă-ntrebi?
— Scurto, groaso, un’ te duci?

— Arso în fund, de ce mă-ntrebi?

Unde eu mă duc,

CĂLDAREA ŞI DONIŢA Tot ţie ţi-aduc.

A plecat hurdu-burdu la fântână

CĂLDAREA ŞI FEDELEŞUL Şi s-a întâlnit cu arsa-n fund.

Bute pe bute,

COMĂNACUL LA CĂLDAREA DE SFuIEsRcoTaVdăINdeAvRuSlpe.

Într-o vale-adâncă

FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELEDSTesEcUânLtă) un popă de brâncă.

Iese moşul din colibă,

FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELECSuTEnUasLu)l plin de mămăligă.

În pădure născui,

În pădure crescui,

Acasă dacă m-aduseră,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELEMSTăEmUălLig)ă să fac mă puseră.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Din pământ născui,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) În lume trăii,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Şi când murii,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA În gunoi mă pomenii.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Am fost la săpat;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) La palme m-au luat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) În foc am intrat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) La târg am plecat.

Mulţi ani am slujit,

Pe toţi am hrănit,

Şi când am căzut,

OALA Ţăndări m-am făcut.

Am o mătuşă

Cu guşă:

Toată ziua horcoteşte,

OALA Iar noaptea se odihneşte.

A trăit

Ne-a hrănit,

A căzut,

OALA S-a prăpădit.

La mama sub perete —

OALELE Tot găini boghete.2

Cinci în brânci,

Neagra-nainte,

OALA CÂND SE IA DE PE FOC Tuţuruş pe urmă.

Am un frate

CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Cu buricu-n spate.

Clopul tetei

CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Pe gura fetei.

Cimurcei ce-i?

ABURUL Ce nu stă-n oală?

Am o copilă:

Când îi dau mâncare plânge,

TIGAIA Când nu-i dau, tace.

Şade baba în cotruţă

TIGAIA Şi-o tot linge-un pui de mâţă.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GRĂTARUL Cât am trăit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BLIDELE (STRĂCHINILE) Pe foc m-a pârlit;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Iar dac-am murit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA În drum m-a azvârlit.
Pe la noi pe sub perete —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Tot găini boghete.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Fată mare-n comândare —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Nici colac, nici lumânare.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Buturuguţă uscată:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ O ridici încărcată
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Şi o laşi jos uşurată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Buturugă cam prelungă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Cine-o are vrea s-o ungă;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ O ridică încărcată
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ Şi o lasă descărcată;
Când e plină,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAINICUL Toţi se-nchină;
Când e seacă,
Toţi s-apleacă.
Găinuşă-ncărcăţâcă,
Ţuşti la moşu-n poieţâcă.
Vrăbiuţă-ncărcăţică,
Huştiuluc în poieţică.
Am un cal:
Când îl sui la deal îi sătul,
Când îl scobor la vale-i flămând.
Într-o vale-adâncă
Multe ciori s-aruncă.
Am o sută de găini.
Şi stau toate cu coadele peste gard.
De la locul lui Istrate
Ies coţofanele-ncărcate.
Am nişte boi:
Dau să-i bag în obor,
Şi ei intră numai cu capul.
Lupul intră în moară,
Şi coada-i rămâne-afară.
Viţei mulţi într-o coşară,
Şi toţi cu coadele-afară.
În stomac e apă,
În nas — o sită,
Are o singură mână,
Şi aceea pe spate.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Buturugă bulbură,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Şade jos şi tulbură.
Trupinică scorbură,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Şade jos şi bolbură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Am un lemn scorboros,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Pe care-l bat fiind jos,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL ŞI BĂTĂTORUL El nu tace,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BOTA Ci tot face:
“Diitai geeantai!”
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Am o babă şi-un moşneag,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Buf! în oala cu chişleag.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Ulduc — bulduc,
De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) De barbă-l aduc.3
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Hurdu-burdu prin cămară,
Ia-l de păr şi dă-l afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Hurduc-burduc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) De mustăţi te duc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Cinel-cinel:
Am o gâscă, cioantă-boantă,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar smânceşte,
Ia poftim şi mi-o gâceşte!
Cimurcei, ce-i?
Am o iapă,
Tot de coadă-o duc la apă.
Am o vacă albă
Şi-o duc de coadă la apă.
Am o iapă sureapă:
Când o duc la apă
De coadă o duc,
De coadă-o aduc.
Slabă şi subţire,
Grei cercei mai ţine!
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acasă dacă m-aduse,
Cercei grei îmi puse.
Este-o babă-ngheboşată,
Şi tot cu cercei se poartă.
Mare, lungă,-ncovoiată,
La capete înfierată,
Şi pe umăr e purtată.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Mă duc cântând
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA CU COFELE Şi vin plângând.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Mă duc cu cerceii seci,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Şi vin cu ei plini.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Am o vacă
Cu ţâţa-n spinare.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Am o gâscă şoaită-boaită
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Şi cu gâtul şui-burlui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA Ciuşti cu tine-n pârăuţ!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ Cât am trăit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ Ţi-am fost de toate foloasele;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA După ce am murit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA Mi-ai aruncat oasele.
Burduf-burduf:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL De barbă-l aduc.
Am o raţă toaipă-boaită,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŞIPUL3 C-un picior turlui-burlui,
Şi unul păhărniceşte.
Am o raţă goibăraţă,
Cu grumazu şoibăroi.
Am o fată urâtă şi scobită,
Cine vine o sărută.
Am un băiat,
Cine vine îl pupă.
Gâlgăuţ
În pârăuţ.
Am o fetiţă,
Sărutată de toţi în guriţă.
Retevei umflat,
La fund retezat,
La cap piperat,
Şi umblă prin sat,
Se dă peste cap,
Spune că e beat.
Pistornic bumburat,
Se dă peste cap.
Şaiculaş
Baiculaş:
Cine n-a ghici,
Capul i s-a suci.

Cine ştie:

Care gât n-are

Nici carne,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GÂTUL STICLEI Nici vine?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Moşneguţ în pielea goală,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
DOPUL Ţine vinul de năvală.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Hurdur-burdur,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Din pădure-adus,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL Sub laiţă pus.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Am un moş–bătrân:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL De barbă-l aduc.
În pădure născui,

În pădure crescui;

Acasă de m-a adus,

FEDELEŞUL Plin cu apă m-a pus.

Într-un câmp înrotat

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ŞBaAdeLvElRădCiAca umflat.

Hurduz-burduz,

Din Ţarigrad adus

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ŞBi-AnLpEivRnCiţAă pus.

Am o vacă mare

Cu ţâţa-n spinare

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ŞBi-AoLmEuRlgCApe la coadă.
Am o găină cucuiată.

O ţin în pimniţă-ncuiată;

Şi cum întru s-o descui,

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ÎBi pAuLiEmRâCnaApe cucui.
Lina

Magdalina,

Cu smicele pe spinare,

La buric,

Calabalic,

La inimă, veselie;

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,GBhAicLiţEi,RbCoAieri, ce să fie?

Lemnu’ ţine balta,

BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ŞBiAbaLlEtaRţCinAe lemnu.

Ce-i rotund

Şi fără fund,

Şi de vin

CERCUL PE BOLOLOC Îi pare bine?

Coada vulpei

TÂLVUL1 (PÂLNIA) Pe dăoaga buţei.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Am o pasăre roşioară,
Pe la guşe gălbioară;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Şi mai are puţin glas,
Şi nu mă-ndur să i-l las.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Am o puică cucuietă,
Şede-n căsoaie-ncuietă;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Doar să mor să n-o descui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Să-i pun mâna pe cucui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Am o raţă
Şoantă-boantă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Din picior ţurlui-burlui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Ghiciţi-o, că eu v-o spui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Am o gâscă şoancă-boancă:
La grumaz e slăbănoagă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Din clonţ îmi păhărniceşte,
Trudeşte-te de-o ghiceşte!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Cocoş potcovit,
De nuntă gătit.1
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Găinuşă potcovită,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) HÂRDĂUL De nuntă însovonită.
Am o vacă de lemn,
Şi viţelul e om.
Ce e?3
Broască-ţăstoasă,
În cui atârnată.
Am o fată mare
Şi-o atârn de plete în cui.
În pădure m-am născut,
În pădure am crescut,
Apoi de om sunt făcută,
Toată lumea mă sărută
Şi necazurile-şi uită.
Am o toitană
Dolofană,
Câţi o rotesc
Se-nveselesc.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
În şurub legat,
În cui aninat.
Ciutuc-butuc,
De urechi te-apuc.

Fierul ţine gorunul,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA Şi gorunul — apa.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Alunul ţine gorunul,

HRANA ŞI BĂUTURA Gorunul ţine tăul,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA PUTINA CU VARZĂ (CADA CU CUTRăEuCl ţHinIe) broaştele.

HRANA ŞI BĂUTURA Soarele-l soreşte,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Vântu-l răcoreşte,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Găina-l înghiţeşte
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA MEIUL Şi se prăpădeşte.

HRANA ŞI BĂUTURA Cotcobâna

HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL (ŞI MEIUL) Umple mâna.
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Ce intră prin grădină

FĂINA (PRIN SITĂ) Şi nu face urmă?

Când îi slab,

N-are os;

Cându-i gras,

SACUL Totu-i os.

Tata gros,

SACUL CU FĂINĂ Fără os.

Burtea gros,

SACUL CU FĂINĂ Fără os.

Am două gâşte

DESAGII Într-un gâtlej.

Am doi lupi

DESAGII Într-un gât.

Doi câini gâtuiţi

DESAGII Peste poartă azvârliţi.

Pe valea lui Berbeluş,

OMUL CU DESAGII Un curcan cu două guşi.

Am o vacă:

Când o duc la câmp

O duc sătulă;

Când o-aduc acasă,

TRAISTA O-aduc flămândă.

Turtel,

Burtel,

TURTA (BURCA) Buză de viţel.

Când eu mâna bag în spuză,

TURTA (BURCA) Pe boanca apuc de buză.

Am un bou mare,

MĂLAIUL ÎN ŢEST Care de-abia are loc în coşare.

Am o vacă,

Când o bag în grajd,

E fără piele.

Când o scot,

HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST E cu piele.
HRANA ŞI BĂUTURA
Din pământ în soare
HRANA ŞI BĂUTURA
PÂINEA Din sac în dogoare.
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Chinuită
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Şi muncită,

HRANA ŞI BĂUTURA Peste tot locul bortită;
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Cine-o are îi bogat,
HRANA ŞI BĂUTURA
PÂINEA Cine nu, îi om sărac.
HRANA ŞI BĂUTURA Cu ciomege m-au lovit,

Între pietre m-au strivit,

Chiar în jar am fost băgată,

Cu cuţitul spintecată,

Dar deşi mă chinuieşte,

Lumea-ntreagă mă iubeşte,

PÂINEA Toată lumea mă doreşte.

Roată rotită,

De om muncită

PÂINEA Şi de lume-nghiţită.

Rotică, roticea

PÂINEA Şi mâncă lumea din ea.

Am o găină

PÂINEA Cu creasta de făină.

Uf şi uf! de scoţi sudori,

Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică;

Pe sub boltă faci şurhu,

FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂINISItai, că o mănânci acu...

Dobra grasă,

MĂMĂLIGA Făr’ de oasă.

Cimel-cimel:

MĂMĂLIGA Clăoi pe apă.

Cu crăcaia

Şi negraia

MĂMĂLIGA FĂCUTĂ ÎN CEAUN PFEacPiIRmOălSaTiaR. II

— Bună dimineaţa, călcâie crăpăcioase!

— Mulţumesc, nesaţiul casei!

— Bună dimineaţa, saţul casei!

MĂMĂLIGA ŞI PÂINEA — Mulţumesc, cinstea mesei!

HRANA ŞI BĂUTURA SAREA Apa mă naşte,
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE Soarele mă creşte,
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE DE MAMĂ Toată lumea mă iubeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA CAŞUL ÎN ZĂR Iar când mama mă-ntâl-neşte,
Mă omoară, mă topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA BRÂNZA Ce îngheaţă vara
HRANA ŞI BĂUTURA OCHII DIN CAŞCAVAL Mai iute decât iarna?
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Ce se mănâncă
Şi nu se pune pe masă?
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Am un inel,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Care doarme în fundul bulboanei.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL M-a trimis doamna de sus
HRANA ŞI BĂUTURA OUL La cea de jos,
Să-mi dea carne burghioasă,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Albă, fără oase.
Cu cât am mai multe,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Cu atât cântăresc mai puţin.
Albaie
HRANA ŞI BĂUTURA OUL În paie.
M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Să-i dea vin şi cu rachiu,
Tot într-un buriu.
Şi vin, şi holercă,
Tot într-o balercă.
Am un butoi necercuit
Şi ţine şi vin, şi rachiu osebit.
Am un poloboc:
Dacă se strică
Nu-l poate nici un butnar tocmi.
Am un buglenaş
Cu vin şi cu vinars,
Şi nu se amestecă.
Ghici, ce e?
Am o bărbânţă
Cu două feluri de brânză:
Una înălbeşte,
Alta-ngălbeneşte.
Vinu’ voivodesei
Şi cu-a-mpărătesei
Stau într-un butoi
Şi nu se-amestecă amândoi.

Am o casă văruită,

HRANA ŞI BĂUTURA OUL Peste tot este boltită.

HRANA ŞI BĂUTURA Am o căsuţă

HRANA ŞI BĂUTURA Micuţă,

HRANA ŞI BĂUTURA Văruită,

HRANA ŞI BĂUTURA Şi până ce n-o spargi

HRANA ŞI BĂUTURA OUL Nu poţi să intri-ntr-însa.
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Am o cămăruşă
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Plină de mâncăruşă,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Pe nicăiri n-are uşă.
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Var văruit,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA Zid zidit,
HRANA ŞI BĂUTURA
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Fără uşi, fără ferestre.

Sus albuş tare,

Jos albuş moale,

OUL La mijloc galbenă floare.

Cine n-are cap deloc,

Coadă deloc,

OUL Şi se face dobitoc?

Ce se naşte din însufleţit,

OUL Şi-i neînsufleţit?

Ce nu poţi să pui

OUL Să şază în cui?

Arunci sus, îi alb.

OUL Pică jos, îi galben.

Am spart gheaţa

GĂLBENUŞUL OULUI Şi-am aflat aurul.

Am o cămaşă fără nici un refec,

COAJA OULUI Fără nici o deschizătură.

Am un balaur mare

CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂLBŞAi-ŞlUpLun) în frigare.

Inelul doamnei

GĂLUŞCA În fundul oalei.

Ţigan afumat

SLĂNINA În cui agăţat.

Ce-i mai dulce pentru gură

MIEREA Şi-i strâns cu alergătură?

Ce e mai dulce şi mai dulce

MIEREA Şi prin bâzâit s-aduce?

Ce stă în umezeală

UNTDELEMNUL Şi nu se udă?

Tărtăcuţă roşie,

ARDEIUL IUTE Plină de cârmojie.3

HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTE Roşu ca focul,
Uite ca dracul.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Cinga, linga-linga,
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Lega-ţi-s-ar limba;
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER C-un fir de mătase neagră,
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Limba-n gură ţi se leagă.
HRANA ŞI BĂUTURA PĂTLĂGICA MURATĂ Ghemuleţe creţe
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA Umblă prin judeţe.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA Am un măr creţ
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA De la un precupeţ.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA Ce-i din lumea mare-adus
Şi la mare masă pus?
HRANA ŞI BĂUTURA BOMBOANA Vârâi mâna-ntr-o găleată
HRANA ŞI BĂUTURA RACHIUL Şi scosei pe lelea beată.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Sus piele,
Jos piele,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL În mijloc mălai cu miere.
Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
Turtă peste turtă,
Şi la mijloc urdă.
Petec peste petec,
Sus pe desuietec.
Ghici, ghicitoare mică
Cât oul de rândunică:
Rândunica nu-l cloceşte,
Iară-n gură se topeşte.
Tu mă faci om!
Eu te fac neom.
Sângele Domnului
În capul omului.
Lie,
Lie,
Ciocârlie,
Că la nunta noastră joacă
Sfânta poamă busuioacă.

HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Cingălie,
Dingălie,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Vino de la-mpărăţie,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL C-am să-ţi spun o mare bucurie:
Că s-a măritat
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Novidita,
Înflorita,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Feţuiala snopului,
Floarea busuiocului,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Iar la nuntă
Cine-i joacă?
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Joacă:
Sfânta poamă busuioacă.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI La mesele cele alese
Nu lipsesc,
HRANA ŞI BĂUTURA BRAGA Şi fac poznele adese
Celor ce mă prisosesc.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Cine aduce sănătate, bucurie,
Dar şi nebunie?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Merge moşul prin sat
În cojoc de brad,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Cânii după el nu bat.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Nebunul satului,
În cămaşă de lemn.
Nebunul satului,
Îmbrăcat în coaja păcatului.
Gorunul ţine nebunul,
Nebunul nebuneşte oamenii.
Bolundul satului,
Cu cojoc de lemn.
Dobra, subţirica,
Umple putinica.
Am doi moşnegi:
Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.
Am doi moşnegi
Cu barba şargă,
Când se-ntâlnesc
Se trag de barbă.
Am doi moroi,
Se trag de barbă
Amândoi.
Am două mâţe,
Care se trag de mustăţi.

Lătăruşcă, ruşcă

De bagi degetul

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RAGILA DE LÂNĂ Te muşcă.

Iarna,

La toată casa

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUIORUL ÎN FURCĂ Pom înflorit.

Cumetriţa supărată

Şade tot nepieptănată.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Când o piepteni, îi pică părul.

Am o vacă:

Câtă-i ziua o mulg,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Până rămân numai cu coarnele pe ea.

Cinel-cinel:

Cinci sub streaşină, şi-i plouă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Cinci muncesc, şi n-au nici rouă.

Am cinci voinici,

Şed sub streaşină şi plâng,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă-n vale şuierând.

Cinci mulg

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă.

Hur în sus,

Hur în jos,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Pică noaptea burduhos.

Foltea-n sus,

Foltea-n jos,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Foltea vine burdios.

Am un purcel,

Şi-l ţin de coadă

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Până se-ngraşă.

Sub un păltinaş

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL Joacă-un iepuraş.

Am un moşneag burduhos

Şi o babă strenţăroasă;

Pe moşneag îl sucesc,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL Pe babă o smucesc.

Bete peste bete,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL O mie-ncheiete.

Am un pui de urs,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Cu mii de bete-ncins.

Motofâlcă de purcea

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Aruncată-ntr-o argea.

Îl ţii de coadă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Dar el tot fuge de-a dura.

Hui în sus,

Hui în jos,

Hui un pui

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂŞCHITORUL De mătăhui.

Am un moşneguţ

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Într-un picioruţ.

Oaie, oaie, oacănă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Şade jos şi deapănă.2

Într-un vârf de plop

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Joacă un iepure şchiop.

Am o căţeluşă;

Când îi dau cu palma,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA Face: tudiriu-tudiriu!
Toată ziua răcneşte,

Şi n-o doare gura;

Toată ziua se-nvârteşte,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA Şi nu ameţeşte.

Am o iapă cu doisprezece mânji:

Când trag de căpăstru,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)URZITOAREA ŞI ŢEVILE Nechează toţi mânjii.

Hotara —potara,

Sairea — boirea,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELEH)o, pŢE—SUhoTpU!L

Hâţa-bâţa,

Boca-boca;

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELEH)o, dŢoErSogU!TUL
Am o juncuţă,

În frunte cu steluţă,

În spate

Cu păcate,

În şale

Cu greşale,

În pântece

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELEC)u, ŢdEesScUânTtUecLe.
Murgu calcă-n vie,

Via se-ncovie;

Murgu-noată,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELED)u, nŢăEreSaUîTnUghLeaţă.

Treapa-leapa,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELEA)p, aŢ-EngShUeTaţUă.L

O mătuşă îmbrăcată,

Suveicată,

Tot pe lat şedea culcată,

Două fete-i joacă-n spate:

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PÂNZA ÎN RĂZBOI Una sare, şi-alta piere.

Am două fete:

Când una se goleşte,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢAElStaUsTe primeneşte.

Sunt două fete:

Una se tot încinge,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢAElStaUsTe tot descinge.

Am doi porci:

Unul e slab, şi altul gras.

Cel slab se îngraşă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢCEeSlUgTras slăbeşte.

Aţe creţe

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Puse-n beţe.

Baie creţe

Pe coteţe;

Eu le-ndes,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Şi ele ies.

Două plăşi lipite,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Peştele nu-l prinde.

Două lemne

Codolemne

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Şi mai multe mărunţele.

Două lemne,

Două pene

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Şi o mie de surcele.

Am o babă oarbă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Care-ncheagă apele.

Am o fată:

Pe unde ea calcă,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Locul îngheaţă.

Felie de pepene,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Trece sub poduri repede.

Felie de pepene,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Intră pe rost repede.

Iapa trece,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Marea-ngheaţă.

Şaica trece,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Dunărea-ngheaţă.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Păsărica ici-colea,
Măţiguşul după ea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Am o păsărică:
Vâşti în crâng,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Vâşti afară.
Ţuşti, şopârlă, printre gard,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) C-un fir de iarbă
Legat de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDREAUA Peste gheaţă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Pe su-gheaţă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Printre ele
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Cânt-o raţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Am o iapă:
Până n-o înhămi de coadă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Nu trage.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Ce e mic, mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Îngrădeşte frumuşel?
Mititel-mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Mai lungă-i coada decât el.
Ce fuge mereu la vale
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi-şi lasă maţele-n cale?
Ilie trece pe vale
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi-şi lasă maţele-n cale.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Todirel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Mititel,
Face gardul frumuşel.
Alecuţă mititel,
Cu buricul după el.
Gânganie fără suflare,
Urmă împletită are.
Am un cocoş:
Cu ciocul urzeşte,
Cu coada-mpleteşte.
Am o purceluşă:
Cu botul râmă,
Şi cu şoldurile astupă.
Am un bou:
Cu coada sparge,
Cu capul drege.
Am o capră albă,
Hamătă de coadă.
Mânz de fier,
Coadă de fuior.

Luciu-lucior,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Îi pun coadă de fuior.

Luciu luceşte,

Luciu străluceşte,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL La gard mereu împleteşte.

Urechi are, dar n-aude,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL E micuţ şi tot împunge.
Lunecuş, învârtecuş,

În haină-şi face culcuş,

Şi se leagă, şi se-nnoadă

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Chiar cu propria sa coadă.

Intră, iese, intră iar,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi codiţa-şi lasă-n dar!
Aşchie lucioasă,

Coadă mătăsoasă:

Mereu găureşte,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Nu rupe, urzeşte.

Am o căsuţă

Micuţă,

Şi are mai multe fereşti

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL Decât casele împăratului.

Am un băţ de carne

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL Şi-i pui tichie de fier.

Am cinci cai:

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)CÂRLIGELE PENTRU ÎMPLETIT CIMOuRşAcăPIunul din botul altuia.

Cu cinci pari şi c-o nuia

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDRELELE, FIRUL ŞI ÎMPLETITULLunCgOeşLtiŢgUaNrdUulLcUâIt colea.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)HORBOTA (DANTELA) Ce-i făcut fără nivideală?

Două răţişoare

Călugăricioare:

Pe unde mergea,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Malul se surpa.

Două surioare

Foarte tăietoare:

Pe unde trec ele,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Surpă mălurele.

Două lungi alăturate,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Două scurte-ncârligate.

Două oţele,

Două inele,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Şade un cui între ele.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Am o vacă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Până nu-i bagi deştele în ochi,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Nu paşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE DE TUNS OI Două aşchii
Ş-un buric.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MAIUL DE RUFE Două babe-ntr-un buric
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)BĂŞICA DE SĂPUN Fac mereu
Târlic, târlic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Cine face sâca-bâca pe sub strai?
În pădure naşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL În pădure creşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Vine la sate,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Şi sub mal răcneşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Gârgolic peste colnic,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Şi-năuntru nu-i nimic.
În pădure naşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL În pădure creşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Vine la ţară
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PGOLDUOGAABE Şi hăpăluieşte.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDCOIUALBAE Merge în pădure,
Face cioc-boc,
Vine acasă,
Face treapa-leapa.
Am o căţeluşă cluşă,
Alatră p-o vâlceluşă.
Pe-o moviliţă năltuţă
latră o coteicuţă.
Latră căţeaua nevestei în bătătură
Şi-i sar dinţii din gură.
Latră alba la răscruce,
Şi din gură aţe-i cade.
Cinel-cinel:
Căţălusă
Din pădure-adusă,
Lătrătoare întreg satului pusă.
Am o căţea:
Pân’ n-o iau de coadă,
Nu latră.
Păsărică cu cucui,
Ce mi-i da să nu te spui
C-am văzut izmene-n cui?3
Fedeleş rotund,
Bagă păru-n fund.

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDCOIUALBAE Bucium rotund,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDCOIUALBAE Strânge păru-n fund.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOĂDLOĂARBIAE Putinei rotund,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOĂDLOĂARBIAE Bagă păru-n fund.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOĂDLOĂARBIAE În vârf cumaş,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDMOAAŞBAE În poală gurelaş.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDMOAAŞBAE Scut pe soare, scut pe vânt,
Trebuie omului numaidecât.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOĂDMOAAŞBAE Şi-nvârtită, şi rotită,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOADNOTAABLEONII Şi se pune cu soarele-n pricină.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOADNOTAABLEONII Am trup, dar n-am corp;
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOUDROEAABUEA Am gât, dar n-am cap;
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOPDINOCAAB,EOPINCILE Am mâneci, dar n-am mâini.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOPDINOCAAB,EOPINCILE Cine are un gât fără cap,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOPDINOCAAB,EOPINCILE Două braţe,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOPDINOCAABEŞI NOJIŢELE Şi fără picioare?
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOPDINOCAABEŞI NOJIŢELE Am o cămară cu patru uşi:
Pe una intri,
Pe trei ieşi.
Şi când te crezi afară,
Eşti tot înăuntru.
Intru pe-o uşă şi ieş pe două;
Când am ieşit pe cele două,
Sunt înăuntru.
Cine nu poate alerga,
Deşi are două picioare?
Noaptea — şopârlă,
Şi ziua — cerc.
Am două covăţele uşurele.
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
Am două albioare:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
Am două legănuţe:
Ziua-s plinuţe,
Noaptea — goluţe.
Am o casă
Cu căpriori deasupra
Şi coperişul dedesubt.
Raţă
Cu maţele
Pe spate.