Dictionar De Ghicitori

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BRIŞCA Am o vacă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEA Năzdrăvancă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEA Şi prin şolduri
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL ŞI LEUCA Îi tot bolduri.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1 Un mort
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1 Între doi vii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA Şotoroagă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA Botoroagă,
Nouă coţi de lemn întreagă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Postrungă
Lungă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Poznă cucuiată.
Cosoroabă strâmbă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Surlă cocoşată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII Năsărâmbă strâmbă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII Poznă cucuiată,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞINA ROŢII La capete legată.
Cinci cârligate,
Zece băgate,
Şi una îndreptată.
Cinci cotite,
Zece-nfipte,
Şi una d-a curmeziş.
Am patru surioare,
Două mari, două micşoare:
Una pe-alta se alungă,
Şi nu pot să se ajungă.
Patru surori gemene
Scapără din cremene;
Toată ziua se alungă,
Şi nu-i chip să se ajungă.
Cimu ce-i, ce-i?
Am patru fraţi
Într-o cămeşe,
Şi tot fug,
Şi nu se mai agiung.
Sunt zece fraţi,
Într-un pat culcaţi,
Şi nici unul nu-i pe margine.
Am zece fraţi,
Într-o căciulă băgaţi.
Ce-i rotund
Şi fără fund?

Am un drum:

Lat cât păşeşte găina,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE URMA ROŢII DE CAR (FĂGAŞUL, VIaĂr dGeAluŞnUgL, ,cHâtOvGezAi ŞcuUoLc,hRiiO. TAIA)
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Ploscuţă cu apă neagră
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
PĂCORNIŢA1 (DIHONIŢA) Unge muta şi aleargă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Are coarne, dar nu-i ţap;
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Când merge, merge la trap;

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE O aleargă mic şi mare,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BICICLETA Dar nu cere de mâncare.

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Două surioare,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Iuţi şi sprinteioare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Toată ziua fug,

ROŢILE BICICLETEI Şi nu se ajung.

Ce fuge iute,

AUTOMOBILUL Trosneşte şi pute?1

De aici pân’ la Braşău —

CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIETRo)t un maţ de-a’ tău.

De la noi

Până la voi —

CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIEDRo)uă funii de tei.

Pe drum drept şi înălţat

Trece-un şarpe înfocat;

La şes fuge nebuneşte,

TRENUL Iar la deal cam gâfâieşte.
Din deal gonesc,

În vale călătoresc,

Ca moara grăiesc,

Pe la cârciumi mă opresc,

Pe unii îi primesc,

Pe alţii îi gonesc

TRENUL Şi pe cale lungă călătoresc.

N-am avut nici eu,

Nici neam de neamul meu...

Iar dacă l-am pierdut,

TRENUL Zău că-mi pare rău!
Am un cal,

Nici nu-i cal.

De vreu,

LOCOMOTIVA Un sat duce-n spinare.

DRUMUL PE APĂ Care drum e fără pulbere?

Tulbure, tulbure.

Drum fără pulbere;

Când se ridic-apele,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DUNĂREA (CÂND APELE SE UMFLUĂmpŞlIuPpEoŞrcTiEi jLeEpşNileĂ. PĂDEŞTE ÎN JEPŞI1)
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Am un uliu care zboară,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PLUTA Şi nu s-atinge de pământ.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Am o raţă:
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Cu ciocul bălăceşte,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
LUNTREA, BARCA Cu coada primiteşte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Am o raţă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Fără viaţă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Trece apa cât de mare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
LUNTREA, BARCA Ba te duce şi-n spinare.

’Noată raţa-n heleşteu

LUNTREA, BARCA Şi mă cheamă s-o port eu.

Gâsca-n baltă,

LUNTREA, BARCA Şi penele-n pădure.

Am o vacă,

O trag de urechi la apă.

LUNTREA, BARCA Ce e?
Am o cutiuţă,

Şi-n cutiuţă — o răţuşcă;

Răţuşca cu aripele felezuia,

Cu coada vânt trăgea

LUNTREA, BARCA În nasul cui nu gâcea.

Pană-mpănată,

Pe apă lăsată,

Cu mână de om,

CORABIA, VAPORUL Cu voie de domn.
Pană-mpănată,

Pe apă lăsată,

De vânturi mânată.

Suflet n-are, suflet duce,

CORABIA, VAPORUL De pământ nu se atinge.

Ţăndărică, lemn uscat,

CORABIA, VAPORUL Venită din Ţarigrad.

Am o gâscă pe apă,

CORABIA, VAPORUL Şi cu fulgii în pădure.
Pe cea vale nourată

Vine-o fiară-ncornorată,

De meşteri streini lucrată:

Suflet n-are, suflet duce,

CORABIA, VAPORUL De pământ nu se atinge.

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL Când eram în viaţă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA CU ZBATURI Umbream cu multă dulceaţă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE FARUL Pe tot omul ostenit;
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL Acum însă, după moarte,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL D-altă soarte am eu parte:
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL Ca să ţin necontenit
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Vii pe mine,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Vii sub mine.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Să vedem: ghici-vei bine?
Găinuşă gălbenuşă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Trece marea-n picioruşă.
Ce veghează peste mare
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Şi nu-i stă nimic în cale?
Alo, aici
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PARAŞUTA Se-aude, ce zici.
Ce e mic şi ţăcăneşte
La ureche ne şopteşte?
Când eu strig
Se aude la marginea mării.
Pe deasupra satului
Merg caii-mpăratului
Şi căruţa Radului.
Vântul ca gândul,
Nici cerul, nici pământul.
Păsărică vâjâioasă,
Zboară pe sus, curajoasă.
Suflet ţine, suflet n-are,
Umblă fără de picioare —
Nici pe drum, nici pe cărare,
Nici pe apă curgătoare.
Ce pasăre nu stă-n pom,
Duce pe spinare om,
Zboară şi se pierde-n zări,
Trece peste mări şi ţări?
Sunt umbrelă călătoare,
Nu mă tem de ploi sau soare.
Trec prin nor,
Vin în zbor,
Oameni, lucruri eu cobor.

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE RACHETA ÎN LUNĂ Globuleţul de argint
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SATELITUL Ce aproape-i de Pământ,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL Dar nici scara cea mai lungă
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL N-a putut la el s-ajungă.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL Numai meştera luntre
A făcut o punte.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SĂRĂCIA Cine, într-o clipită,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARUL Pământul înconjoară?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARUL Ce e greu peste bordei,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI JANDARMUL Când n-ai bani de un’ să iei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STAROSTELE Ce greu pe bordei
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Mai mult ca pământul, dacă vrei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Ce e greu pe casă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Şi cu mâna nu se ia?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Împăratul mai rar,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI TRĂGĂTOAREA Iar badea Stan şi Bran
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI LEGEA Întotdeauna.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Şleapţul satului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Necazul săracului.
Ţiovul împăratului
În mijlocul satului.
Pana cocostârcului
În mijlocul târgului.
Ochiul împăratului
La mijlocul satului.
Cerga dracului
În mijlocul satului.
Inima dracului,
Beleaua satului.
Fierea dracului
În mijlocul satului.
Casa dracului,
Inima vrăjbilor.1
Aşchia bradului,
Dreptatea satului!!
Ce e mare şi mai mare,
Şi de nimeni teamă n-are?
Ce-mi cere, le dau;
La nimeni nu stau.
Ochii dracului,
Moartea omului.

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII La minte cald,
La mână rece,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Îmi schimb stăpânii —
Ca vai de ei,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI ÎMPRUMUTUL Şi n-am odihnă
Nici în mormânt.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANUL FALS Ce vă trec prin mâini,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGA Făr’ de-a le fi stăpâni;
Se păstrează-n sân şi-n ladă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGA Fără ei nu faceţi treabă?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI COMOARA Iţele,
Momiţele,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Ţi le dau
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Şi ţi le iau.
Acel ce mă face
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Nu spune, şi tace;
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Când mă iai, nu mă cunoşti.
Când mă cunoşti, nu mă primeşti.
Găinuşă gălbenuşă,
Cu boabele-n guşă.
Am o raţă
Şugubaţă,
Singură coada negoaţă,
Şi cu ciocul cigăleşte;
Pas, bădiţă, de ghiceşte!
Căciula mutului
În fundul pământului.
Coţofană faură,
Întunecă-n gaură
Se mânecă
Înspre duminică.
La un copac găunos
Urlă lupul bătăios.
Rage ursul din cetate,
Şi vacile nu vin toate,
Şi viţeii-n jumătate.
Popa bătând toaca
Tunica şi punică
La sfânta biserică.

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Am o vacă
Porumbacă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Pe la coarne
Cu icoane,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Pe la nări
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Cu lumânări,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Pe la buze
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Buburuze,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA La bărbii
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Cu făclii,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Pe la şolduri
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Cu bolduri,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Pe la pântece
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Cu descântece.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Cireş înflorit,
Şarpe-ncolăcit,
Poruncă de domn,
Lucrare de om.
Am un cocoş roşu, potcovit
De mână de om,
Din faptă de domn,
Din bardă şi din topor.
Am o ulcea pestricea,
Cântă-un cocoşel în ea.
Căciula-mpăratului
În mijlocul satului.
Ţuguiul curatului
În mijlocul satului.
Dragostea-mpăratului
Şade-n dricul satului.
La stâna bătrână
Ciutele s-adună.
Când scutur frâu-n curte,
Nechează murgu-n munte.
Rage Buga-ntre hotară,
S-aude-ntr-a şaptea ţară.
Rage murga din cetate
Şi s-aude-n nouă sate.
În mijlocul satului
Rage un viţel de aur.
În mijlocul satului
Rage buhaiul împăratului.

Bululumb-bululumb,

Din Ţarigrad adus,

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Şi agăţat sus.

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI Hurduz-burduz,

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI Din Ţarigrad adus,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Aice mare vodă, domn l-a pus.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
Şade domnul Buzdugan,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI Şade sus, într-un divan,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI Şi când porunceşte,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Peste tot vesteşte.

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI La Orhei se taie lemne,

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL La noi cad surcele.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI Limba cocostârcului

CLOPOTUL Bate fruntea târgului.

Putinei de aur,

CLOPOTUL Limbă de balaur.

Sună din cetate

Şi s-aude peste sate.

Pe cei vii îi cheamă,

CLOPOTUL Pe cei morţi îi plânge.

Cerbii-zbiară,

CLOPOTELE Ciutele s-adună.

Am două ulcele,

CLOPOTELE Cântă doi cocoşi în ele.

Sub o foaie de lipan

LIMBA DE CLOPOT Şade-un pui de mocârţan.

Spânzurătoare mare,

CLOPOTNIŢA Căutare are.

La noi taie lemne,

TOACA La voi cad surcele.

Badea rage

Prin pârloage,

Lelea-ngână

CLOPOTUL ŞI TOACA Din grădină.
Strigă Dobra din Moldova

Şi Neaga din Teleaga,

Să vie vacile toate—

CLOPOTUL ŞI TOACA Îmbrăcate, ne-mbrăcate.

Pana cocostârcului

CRUCEA DE PE TURLA BISERICII Bate faţa târgului.1

De aici şi pân’ la munte —

CRUCEA, CRUCILE Numai ţăpi înfipte.

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PLUTONUL DE SOLDAŢI Zece-n lung
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI GOARNA Şi trei în lat
Bat picioru’ ne-ncetat:
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGUL Când la stânga,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGUL Când la dreapta,
Azi bunicul,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SIRENA Mâine tata.
Pe deal nechează,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PACEA Pe vale urează.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BEŢIA Coarnele sunt din târg,
Capul — din ogradă,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURA Coada e din pădure.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURA Pana cocostârcului
Bate fruntea târgului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII HANUL Nu vede,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA) Nu aude,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA) Şi urlă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNUL N-are chip şi nici făptură,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNUL Unde-i ea nu este ură;
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA E scumpă şi-atât de dragă,
C-o iubeşte lumea-ntreagă.
Fumul dracului
În capul omului.
De o cumperi, ea te vinde,
Îi tot udă şi s-aprinde,
Şi te arde ca un foc,
Şi de dânsa n-ai noroc.
Tu mă faci om,
Eu te fac neom.
La o margine de drum
Şade moşu’, bea tutun;
Bea tutun şi rachiu tare,
De cade de pe picioare.
Ochiul dracului,
Ibovnica satului.
Casa dracului
În mijlocul satului.
Buruienuţă gălbinuţă,
Rar bărbat care te cruţă.
Tămâia dracului
Plăcerea bărbatului.
Oala Necuratului
În gura bărbatului.

Găinuşă-ciuşă,

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Strânge-n nas cenuşă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII Găinuşă cu guşă

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Poartă în plisc cenuşă.

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII Am o găină
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
LULEAUA Care răsuflă pe coadă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII Am o găinuşă:

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII Cu trupul de pământ,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
Cu inima de frunză,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Cu coada de lemn uscat.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
Ce e cu trupul de pământ,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII
Cu maţul de frunză,

Cu gura de aramă,

LULEAUA Şi cu coada de lemn?

Apă de frunză,

Funie de lemn,

LULEAUA Şi puţul de pământ.

Am un lemn:

Lemnul ţine lutul,

Lutul ţine frunza,

LULEAUA Şi frunza ţine focul.

Am o vacă de pământ,

Cu ţâţa de lemn,

LULEAUA Iar viţelul — om.

Scobită,

Găurită,

Cu iarba dracului otrăvită.

LULEAUA Ghiciţi, ce e?

Sus fum,

ŢIGARA Jos scrum.

Ciucite,

Boţite,

La un capăt fum,

ŢIGARA La celălalt un nebun.

Cimilinga-blinga:

ŢIGARA Tananaua, puf.

Bala spurcatului

ŢIGARA În gura săracului.

În pădure m-am dus,

Ciubuc mi-am luat,

Laptele în târg,

Şi vaca în grădină,

CIUBUCUL, TUTUNUL, LULEAUAVŞiIţeSlUulVînAţCarUinLă1.

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CĂRŢILE DE JOC Ce se pune pe masă,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CRAIUL LA CĂRŢILE DE JOC Se taie,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII GHIOCUL Se-mparte la fiecare,
Dar nu se mănâncă?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII PRIETENIA Ce crai
Nu are ţară?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Îmi schimb locul,
Sar focul
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Şi ghicesc norocul.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA N-o poţi cumpăra sau vinde,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Nici în mână n-o poţi prinde.
Dar o poţi lua cu tine,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Să te ai cu lumea bine.
Într-o râmătură de oaie
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CLEVETITOAREA A crescut un corn de porc;
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII RUŞINEA Un orb l-a găsit,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LĂCOMIA Un gol în sân l-a vârât.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEA În râmătură de oaie, subt mal,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEŞUL Găsirăm coarne de cal;
Orbul le-a văzut,
Ciungul le-a luat,
Cel cu pielea goală în sân le-a băgat.
Un orb vede un iepure,
Un şchiop aleargă după el,
Şi un mut strigă la un surd să-l prindă.
Astă-vară la Crăciun,
Mâncam mere dintr-un prun
Şi cireşe din alun.
Pe un vârf de deal
A ouat o prepeliţă,
A clocit o bivoliţă
Şi-a scos pui de mangaliţă.
Bat ei câinii,
Bat cum bat,
Dar când bat căţelele,
Pică toate stelele!
Cine mănâncă nările omului?
De dorul căpşunilor
Mănâncă frunza.
Ciolane rupte,
Şale durute.
Gândul muştii,
Laba gâştii.

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ÎNGÂMFATUL La stat
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII FRICOSUL Nu-i înalt,
Dar la nas
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) N-o să-i ajungi
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Nici cu scări
Din cele lungi.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Iepurilă încălţat
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Stă în margine de sat.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL CU PANĂ DE GÂSCĂ Câmpul alb,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Oile negre,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Cin’ le vede
Nu le crede
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Cin’ le paşte
Le cunoaşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Cine mă-nţelege
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Cuvinte culege.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Arătură albă,
Sămânţă neagră:
Cine poate,
Acela seamănă.
Ce rămâne pe veci
Şi vorbeşte de trecut?
Gâsca ară,
Omul mână.
Dă-mi de băut,
Să stăm la vorbit!
Trei mă ţin, trei mă poartă,
Cinci mă duc de mă adapă,
Din nasul meu curge miere şi otravă.
Am un bou:
De iute ce-i, trei îl ţin;
Glas n-are, dar grăieşte,
S-aude la marginea lumii.
Eu îs vrajba şi dragostea;
De tare ce-s, trei mă ţin;
Cu capul tăiat,
În două crăpat.
Ce semănătoare seamănă
Grăunţe negre pe pământ alb?
Pitic sunt, de toţi m-agăţ,
Şi pe toată lumea-nvăţ.

De iute ce sunt,

Trei abia mă ţin.

Din gura mea curge

Miere şi venin.

Glas nu am,

Dar să strig de voi fi pus,

M-aude în răsărit şi în apus.

Eu lumea o împac

Şi o învrăjbesc,

Pe toţi îi bucur

Sau îi întristez,

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) După cum lucrez.
Din carne e crescut,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ
În carne a crescut,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ Capul l-a tăiat,

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ Corpul a-nvelit.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ La plimbare când a ieşit,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEPIe stăpânul lui a servit.
Taie-mi capul,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ
Scoate-mi limba,

Dă-mi să beau

PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEŞIi să-ţi vorbesc.

Omul mână,

Gâsca trage,

PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEŞIi eu fac brazde negre pe pământ alb.

Trei orbi duc un olog,

Întovărăşiţi de doi chiori;

Ologul seamănă pe un câmp neted sămânţa,

DEGETELE, CONDEIUL ŞI OCHII Şi răsar în acelaşi timp şi flori, şi sămânţă.

Zamă de boz,

CERNEALA Cărturarilor folos.

Ce este:

Începătură

HÂRTIA Fără neam de strămătură?

Buf! din pod, dar nu se strică,

HÂRTIA Apa însă îl destramă.

Dai de piatră, nu se strică;

HÂRTIA Dai în apă, se despică.

M-a trimis doamna de sus

La a de jos,

Ca să-i dea o cusătură

HÂRTIA Fără pic de tivitură.3

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Fere-mă de apă,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SUGATIVA Că prea rău m-adapă!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Nu-i fierbinte,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Dar usucă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Ce lucru este în toate,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Şi fără el nu se poate?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Ce întră în toate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Şi rămâne după moarte?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Ce se pune anume
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA La tot lucrul în lume?
Cinel-cinel:
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Stă pe tine,
Şi nu-l vede nime.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Rădăcină-mpleticină,
Ales voinic o dezbină.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CĂRŢILE ÎN BIBLIOTECĂ Rădăcină pătrăcină,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ BIBLIOTECA Rar voinic care-o dijghină.
Găină pestriţă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA La popa pe poliţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA Cine mă-nţelege
Înţelepciune culege.
Are foi şi scoarţă,
Dar nu e copac.
Cine o-nţelege
Minte are-n cap.
Are foi şi nu e pom,
Îmi vorbeşte ca un om.
Şi cu cât o îndrăgeşti,
Tot mai mult te foloseşti.
Colea-n stâna de la noi
Sunt vreo două mii de oi,
Însă-acela le cunoaşte
Care vine şi le paşte.
Ghici în care şcoală-nveţi
Pân’ la adânci bătrâneţi?
O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi în ea păşi
Dacă nu ştii a citi;
Are-n ea comori potop —
Oricâţi iau, nu scade-un strop.
Ce avere este în lume,
Pe care n-o poţi lăsa altuia?

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CLOPOŢELUL DE LA ŞCOALĂ Sus sună, jos răsună,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Toţi copiii se adună.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Veste duce,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Veste aduce.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Am o găină cânipie,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PECETEA (ŞTAMPILA) Dă de veste la domnie.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARE Am o găinuşă pestriţă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARE Duce vestea la bădiţă.
Limbă dulce sau amară:
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ZIARUL Grăiesc la răsărit,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Şi se-aude la apus.
Sunt rotundă ca un ban
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Şi stau mândră pe divan.
Ce săruţi pe spate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Şi merge departe?
Ce uzi în spate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL Şi face ocolul pământului?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL Am un prieten priceput,
De toată lumea ştiut;
Îmi dă sfaturi şi îmi spune
Tot ce se petrece-n lume.
El în casă locuieşte,
Şi atuncea când vorbeşte
Numai cu un ochi priveşte.
Când îl priveşti se pare o cutie
Sau mai bine zis o jucărie.
Însă când vorbeşte,
Maică, te uimeşte!
N-are viaţă, n-are duh,
Însă prinde din văzduh
Vorbele care se plimbă,
Şi vorbeşte orice limbă.
Sus pe stâlpul ăsta mare
Prins-am o privighetoare.
N-are cap, n-are picioare;
Dar de-i zice o cântare
Satul ciotcă, lume multă
Stă-mprejurul ei şi-ascultă.
O cutie minunată
Duce-n casă lumea toată.

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ANTENA Nu-i ureche, dar aude,
Vocea ce-n văzduh s-as-cunde;
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CINEMATOGRAFUL Şi-o culege după ton,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TELEVIZORUL Ca s-o bage-n megafon.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA) Pânză albă pe pereţi,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA) O pânză şi doi băieţi,
Şi în fiecare seară
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CULEGĂTORUL DE FOLCLOR Strânge lumea ca la moară.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Hai la noi ca să vedeţi
Numai umbre pe pereţi.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Lumea o face,
Lumea o desface.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Străina cu ochii verzi
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Ar vrea brâul să-i dezlegi,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Numai că tu... nu-nţelegi.
Poposind din floare-n floare,
Şapte sate-am colindat,
Şi din sacul plin din spate
Şi pe voi v-am înfruptat.
Am o gâscă şoaită-boaită,
Cu grumazul şoi-bârloi.
Am o raţă
Gudureaţă,
Grumăjui
Cu gudurlui;
Cine-a gici
Şapte sate c-a zgârci.
Colea-n vale,
Colea-n deal,
Ţipă porcul
Lui Drăgan.
Strâns şi umflat,
Zbiară prin sat.
Ce se naşte fără suflet,
Cântă jupuit
Şi moare ţipând?

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Am două mere,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CAVALUL Două pere,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL Două fuse de aur.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL Vai de puiul cel de graur
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TRÂMBIŢA Care se suie în nuc
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TOBA Şi strigă la cuc,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Din ciubuc trăgând,
Din aripi dând,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Din gură şovârleagă-leagă,
Nimica să nu s-aleagă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Am un lemn de două palme:
Când răsuflă, sună valea.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) În pădure naşte,
În pădure creşte,
Vine-acasă şi horeşte.
Subţirel şi mititel,
Joacă lumea după el.
Tura-vura neamului
În mijlocul satului.
Bălaie, hurdubaie,
Bună de bătaie.
Doi purcei negoţei,
Bate gâsca la tiulei.
Am o vacă
Bandraboacă,
Pe la pânteci
Cu descânteci,
Pe la ii
Cu băcălii.
Vine gâsca
De la Bâsca,
Cu-aripile mototol,
Cu ciocul făcut pistol.
Pe o vale-ntunecoasă
Vine-o babă grebănoasă,
Pe la şele
Cu dârjele,
Pe la buze,
Cu sumuze,
Pe la nări
Cu lumânări.

Am o haită:

Şoaită-boaită,

Cu grumajii şovârnogi,

Pas, voinici, şi mi-o ghiciţi!

De-ţi greşi

Şi nu-ţi gâci,

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şapte maţe v-oi zgârci.
Am o scândură uscată,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI De-un mare meşter lucrată,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI În cui atârnată.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI Când sună şi răsună,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Toţi oamenii s-adună.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
Cântă un gândac
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Pe o draniţă roşă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
Ţăndărica bradului,

VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Veselia satului.

Găinuşa mea,

Când sâsâie ea,

VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Se strânge lumea la ea.

Scoică uscată,

VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) În cui aninată.

Am o fată:

Când o iau în braţe, ţipă;

VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Când o las, tace.

Când se ceartă calul cu oaia

VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şi oaia cu lemnul?

Sub o sabie uscată

VIOARA ŞI ARCUŞUL Ţipă purceaua roşcată.

Tata — gârbovul,

Ivăneasa — scorboroasa,

ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELEŞi copiii — drepţi.
Calul pe oaie,

Oaia pe lemn,

Lemnul zbiară,

Oaia cântă,

ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELECalul tace.

Strigă gagiul din pădure,

LĂUTARUL ŞI VIOARA Şi gajgura din gaură.

Strigă gagiu’ din copaci,

LĂUTARUL ŞI VIOARA Găgiuleasa — de la vaci.

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARII ŞI JUCĂTORII Unul face tri-li-li,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Altul face di-di-ri,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Iar o sută —
Târţa-pârţa.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI „BUHAIUL“ DE ANUL NOU Ce nu-mbătrâneşte niciodată?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“) Ce nu piere niciodată?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“) Am un taur
În ogradă
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ZMEUL Rage,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEA Dacă-l tragi
De coadă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEA Hetica,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Petica,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Sus cu bizuietica.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Pe valea lui Baibarac
Se dă dracul peste cap.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Voinic vârtolomete,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Cu pipota-ntre spete,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Se suie-n slava cerului
Cât ai potcovi puricele la un picior.
Sare şi cade hai-hui;
Niciodată n-are cucui!
Cade şi îndată sare,
Parcă ar avea picioare.
Se loveşte şi nu plânge.
Ce să fie oare?
Cinel-cinel:
Ciugule
Cânipel.
Cimiliga prin tufiş,
Ţuşti din iarbă-n aluniş.
Ulceluşă unsă,
Prin buruieni ascunsă.
Am un făt faur,
Cu patru cucioaie,
Cu coada acaná,
Cu urechile ţicmandru
Şi cu botul fiu-fiu-fiu.
La deal fug de nu m-ajungi,
La vale cad în brânci.
Cui îi pare dealul vale,
Şi valea deal?

ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Ce stă ghebos
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE În rogoz,
ANIMALE SĂLBATICE CÂINELE ŞI IEPURELE Strigi o dată
Şi se-ndreaptă?
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII Trece dracul ghemotoc
Pe valea lui Oţoţoc.
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII Fuga, bălţatule,
ANIMALE SĂLBATICE CERBUL Goana, urecheatule!
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA De-l ajunge bălţatul,
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA S-a sfârşit cu urecheatul!
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA ŞI GĂINA Am o scroafă sură,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Pură,
Cu purceii suri,
Puri,
Sug,
Fug,
Ciuşti în huci!
Am o purcică
Surică,
Care moare de frică.
Are pui
Numiţi vătui,
Sug şi fug:
Uite-i, nu-i;
Cine-i purcica
Surica?
Tătănita snop,
Pană busuioc.
Ană codană,
Cât vrei prin poiană,
Da’ prin cotecior
Mai încetişor.
Iese puica din coteţ,
De n-o prinde nici un judeţ.
A luat-o Ivăra
Pe Kivăra
Şi a dus-o-n vie
S-o-nveţe cojocărie.
Şi codat,
Şi colţat,
Şi isteţ,
Şi-ndrăzneţ.

ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Noaptea ochii îi stecleşte,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Şi când urlă te-ngrozeşte.
ANIMALE SĂLBATICE LUPOAICA ŞI PUII Mangu stă şi-ascultă.
Am o căţea plătănăgea
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Cu doisprezece purcei plătănăgei:
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Vine, suge, fuge-n tufe.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Ciugurele-mugurele,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Merg pe drum înşirăţele,
Iar Ciuguru-muguru,
ANIMALE SĂLBATICE UNTIŞCA1 Pe brânci tupilat,
ANIMALE SĂLBATICE URSUL S-a pus pe vânat.
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Ţinghi-linghi-o ia pe vale,
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Şoldu-boldu-i iese-n cale.
Jnapu-n mărunţele
Face drumurele.
Otrocol
Prin ocol;
Unul râde,
O sută plâng.
Am o oaie rapănă,
Şade-n deal şi deapănă,
Şi se-nchină rugului,
Şi se roagă cucului:
— Cucule, măria-ta,
Am venit la dumneata,
Să-mi dai calul dumitale
Să mă duc la socrul-mare,
C-am auzit c-a fătat
Sub un munte rotunzat,
Şi-a făcut trei feciori,
Trei frăţiori;
Unul a murit,
Altul a pierit,
Unu-n munte s-a suit,
Cu sângele-ntr-un săhan,
Cu maţele-ntr-un pahar.
Pe o vale-adâncă
Vine un cioban ciobâncă,
Şi de şale e mătâncă.
Vine moşul pe cărare
Cu cojocul la spinare.
Am un moş
Cu cojoc întors pe dos.

ANIMALE SĂLBATICE URSUL Vara umblu după miere,
Iarna dorm să prind putere.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Hanţur,
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Banţur,
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Trece pe uliţi
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu o mie de suliţi.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Merge moşu’ pe cărare
Cu-o mie de ace-n spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Gâfâie moş Sâvu pe cărare,
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL C-o mie de araci în spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Merge paşa pe uliţă
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu trei mii de suliţe.
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Ce viteaz intră-n cetate
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Cu multe suliţi în spate?
Am un motan mare,
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Cu părul ca acul,
Cu trupul ca dracul.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Pe valea lui Ociocioc
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Vine dracu’ şomoldoc.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Mă fac ghem
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Şi de nimeni nu mă tem.
Cui îi place să se-mbrace
În cojoc cu mii de ace?
Zburătoare
Cu patru picioare.
Ce pasăre naşte puii vii?
Am o pasăre
Care zboară-n cer
Şi sug
Puii la ea.
Nucă nucoasă,
Piersecă flocoasă,
Dă în el!
Dă după el!
Lasă-l la focul,
Că şi-a găsit norocul.
Cimiligă laură,
Ţuşti în gaură!
Moara lui Bubuţă
Îmblă prin grăunţe.
Ulcicuţă pluşată,
Umblă noaptea toată.

ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Ulcicuţă laură
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Ţuşti în gaură.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Puri-nainte, puri-napoi,
Pupuri-purea-napoi.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Ţuţuruţă-pupuruţă,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE ŞI JIRUL 1 Fuge iute prin grăunţă.
Încui,
ANIMALE SĂLBATICE NEVĂSTUICA Descui,
Şi hoţul rămâne în casă.
ANIMALE SĂLBATICE CÂRTIŢA Picuruşu’ picură,
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA Găvăruşu-n gaură.
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA Strigă Mariţa din deal
S-o aperi de găini,
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII Că de câini
Nu-i e frică.
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII Ce este:
PĂSĂRI SĂLBATICE PANA PĂSĂRII De trăit trăieşte,
Dar fără ochi se hrăneşte?
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGUL Cine trece pe lângă pom
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGUL Şi n-o bagă nime-n samă?
PĂSĂRI SĂLBATICE PIPOTA N-are mâini, lucru ciudat,
PĂSĂRI SĂLBATICE CUIBUL Dar clădeşte minunat!
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA Am o carte:
Vântul o-nchide,
Vântul o deschide.
Două gheme de mătasă
Le-am trimis la Voduleasă,
Ca să-mi facă cusătură
Fără leac de tivitură.
Are viaţă, n-are viaţă,
Şi tot vine de la viaţă.
La trup sunt uşor,
Fără aripi zbor,
Dar nu-s nici fum, nici nor.
Ce trece pe apă,
Şi valuri nu sapă?1
Deasupra carne,
Înăuntru piele.
Fără mâini, fără bărdiţă,
Şi-a făcut bună căsuţă.
Doamnă nouă
Cu coada în două.

PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA O săgeată neagră,
Merge pe deasupra lacului.
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA Ţintă mândră
Bate-n grindă,
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA ŞI CUIBUL Băsădeşte păsăreşte,
PĂSĂRI SĂLBATICE PUII ŞI RÂNDUNICA Nime’ nu se nădăieşte.
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILE Spilcă spilcuită,
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILE De grindă lipită;
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL Vorbeşte nemţeşte,
Se-nţelege franţuzeşte.
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL Purceluşă sură-pură,
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUL Suie pură pe topură
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUL C-un maldăr de pur în gură.
Ciuturele mugurele
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Stau pe gard înşirăţele.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Saltă, saltă şi iar saltă,
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Nu face un pas o dată.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Am o raţă
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Târgovaţă,
Singură coada-şi negoaţă.
Stejar verde,
Vârfu’-i arde;
La trupină
Are-albină.
Cine-şi cântă numele
Prin toate pădurile?
Cine umblă mut prin lume
Şi tot se strigă pe nume?
Ce e lungă
Cât o drugă,
Şi de groasă
Cât o ceapă,
Şi nechează
Ca o iapă?
Cine-i la cap ca o fată,
Şi la coadă ca o daltă?
Domnul scurt,
Şi puşca lungă.
Intră popa în altar
Şi-şi lasă toiagu-afar’.
Mai mare aşchia
Decât copacul.

Fata de pandur

PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Cu vârghea-n spate.
Titirişca-frişca
PĂSĂRI SĂLBATICE
Sare pe ţânţoi-bânţoi,
PĂSĂRI SĂLBATICE
Dar ţânţoi-bânţoi
PĂSĂRI SĂLBATICE
Nu poate sări
PĂSĂRI SĂLBATICE
COŢOFANA ŞI PORCUL Pe titirişca-frişca.
PĂSĂRI SĂLBATICE Mic-pestric

PĂSĂRI SĂLBATICE Se suie pe moc-mondoc,
PĂSĂRI SĂLBATICE
PĂSĂRI SĂLBATICE Dar moc-mondoc
PĂSĂRI SĂLBATICE
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe mic-pestric.
PĂSĂRI SĂLBATICE Angheluşca-mengheluşca
PĂSĂRI SĂLBATICE
Şade călare pe angheloi-mengheloi,

Dar angheloi-mengheloi

Nu poate şedea călare

COŢOFANA ŞI PORCUL Pe angheluşca-men-gheluşca.

Şotânga-motânga

Duce pe şotângoi-mo-tângoi,

Dar şotângoi-motângoi

COŢOFANA ŞI PORCUL Nu duce pe şotânga-mo-tânga.

Tuleaşca-fleaşca

Se suie pe tuleşcoi-fleşcoi,

Dar tuleşcoi-fleşcoi

COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe tuleaşca-fleaşca.
Ţanţa-manţa

Şade pe ţănţoi-bănţoi,

Dar ţănţoi-bănţoi

COŢOFANA ŞI BIVOLUL Nu şade pe ţanţa-manţa.

Suliţă pestriţă,

CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Caragea de os.

Cocoş roşiu, zgaibă-n cap,

CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Toacă noaptea pe uscat.

Joacă popa crăcănat

Cu zăbunul cărărat,

CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Cu tichie roşie-n cap.

Ţapu’ mamii, ţap,

Sare pe copac,

CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Toacă noaptea lemn uscat.

Dacă-i albă, nu-i cocoană,

Dacă-i neagră, nu-i ţigancă,

GAIŢA Dacă-i lungă, nu-i prăjină.

Tărtăcuţă neagră,

CIOARA Peste câmp aleargă.

PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA Am o ţarcă bulearcă,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Tot câmpul aleargă.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Ţoţoi-moţoi
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Duce pe ţoaţa-moaţa,
Dar ţoaţa-moaţa
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Nu duce pe ţoţoi-moţoi.
Dudulana şade pe dudulan,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Dar dudulan nu şade pe dudulana.
Danţa-manţa
PĂSĂRI SĂLBATICE ŢARCA Şade pe dănţoi-mănţoi,
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUVAIA Dar dănţoi-mănţoi
PĂSĂRI SĂLBATICE BUHA (BUFNIŢA) Nu şade pe danţa-manţa.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIUHUREZUL Titirişcu-prişcu
Poate să ducă
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Pe titirişca-prişca în ciuş;
Dar titirişca-prişca
Nu poate să ducă
Pe titirişcu-prişcu în ciuş.
Sunt două dobitoace:
Unul Tutălă,
Şi altul Mângălă;
Tutălă duce-n spate pe Mângălă,
Dar Mângălă pe Tutălă, nu!
74 Ce-i lungă
Şi nu-i dungă,
Şi-i albă,
Şi nu-i doamnă,
Şi-i neagră,
Şi nu-i ţigancă?
Strigă noaptea
Că vine moartea.
Noaptea răcneşte,
Ziua se-odihneşte.
Gâscă titiană,
Zboară noaptea în poiană.
— Gaie-papagaie,
Ce duci în tigaie?
— Duc papa puiului
În valea plopului,
C-a venit vipăra
Şi-a luat pe chipăra,
Şi-a dus-o-n deal la cetăţuie,
Ca s-onveţe blănărie.

PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA A venit mimura
Şi-a luat pe pipura,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Şi-o duse-n deal la vie,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Şi-a-nvăţat-o cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE VULTURUL Vine, vine viura,
Şi apucă piura;
PĂSĂRI SĂLBATICE RAŢA SĂLBATICĂ Şi-o duce pe veneţie,
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂ Şi-o-nvaţă cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂ Tuchiluş pe sub perete,
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Ciuşti între cele fete!
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Ce vânător
Vânează din zbor?
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Pe cea baltă lată
Este-o ciuciură bălţată;
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCOARELE Cine-o ştie, las’ s-o ştie,
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA CĂLĂTOARE Că-i la bot cu scăfârlie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Tigva albă, titiană,
Strigă noaptea în poiană.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Guşiu, guşiu, guguiană
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Strigă noaptea prin poiană.
Moşul Niculae
Doarme pe casă-n paie.
Badea nostru Nicolae
Doarme-n horn pe paie.
Ce să fie oare
Cu-aşa lungi picioare,
Roşii peste tot,
Roşu şi pe bot?
Singurele,
Mititele,
Se tot duc înşirăţele,
Şi se duc cu mare jele.
Iarna fuge,
Vara vine.
Apa mă naşte,
Soarele mă creşte
Şi când nu văd pe mama mor.
În apă nasc,
În apă cresc,
Afară dacă ies,
Viaţa mi se curmă.
Soldat oţelit,
De oaste gătit.

Merg pe-un drum, dar nu-i drum;

Prind un pui, dar nu-i pui;

Îi smulg penele, dar nu-s pene,

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Şi-i mănânc carnea, dar nu-i carne.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTELE Cine seceră apa?
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE Mut s-a născut,
PEŞTI, TÂRÂTOARE
Mut a trăit,
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Mut s-a prăpădit.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
Pe sub podu’ lui Peneş-împărat
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTII DE SUB GHEAŢĂ Umblă caii lui Calafat.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
Ciuşti prin apă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE PĂSTRĂVUL Zup sub piatră.
PEŞTI, TÂRÂTOARE M-a trimis doamna de sus

PEŞTI, TÂRÂTOARE La cea de jos

PEŞTI, TÂRÂTOARE Să-i dai cerceii

PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL De pe fundul mării.

Cerceluşul mării

RACUL Pe fundul căldării.

Cerceluş cu coarne,

RACUL Fierbe-n fundul oalei.

Cu cozoroc la căciulă,

Cu foarfeci la mână,

Cu mustăţile ca hăţurile,

RACUL Şi din coadă: lip-lip-lip.

Îl bagi negru-n apă

RACUL Şi iese roşu.

Pe valea lui Saravac

RACUL Vine un turc înarmat.

Ghici:

Ce e cu opt picioare

RACUL Şi cu două perechi de coarne?

RACUL Cine nu-şi ascute foarfecele niciodată?

Răsbuc pe cărare,

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULC)u doba-n spinare.

Coarne are, şi bou nu e,

Samar poartă, măgar nu e,

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULM)âini n-are,-n copaci se suie.

Cu coarne ca boul,

Cu şa cu un cal,

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULSe) urcă pe copaci ca un şarpe.

Am un bou:

Cu trupul în grajd,

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULC)u coarnele afară.

De tare ce e — duce o casă-n spate,

PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIULD)e slab ce e — o găină-l bate.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE Vine moşul pe cărare
PEŞTI, TÂRÂTOARE
MELCUL (CULBECUL, CULBECIULŞi)-şi duce casa-n spinare.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
Am un ou, şi nu-i ou,
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIULŞi) cu coarne, dar nu-i bou.
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE Am un bou
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIULC)u ochii în coarne.

PEŞTI, TÂRÂTOARE Găină seină,
PEŞTI, TÂRÂTOARE
PEŞTI, TÂRÂTOARE Cu moţul de făină;

Veveriţă nu e,

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULPe) copac se suie.
Totdeauna sunt acasă

Şi de poaie nu îmi pasă...

Merg încet, dar chibzuit:

Pe-unde merg las drum albit.

Am şi coarne,

Şi le fac

Lungi sau scurte —

MELCUL (CULBECUL, CULBECIULD)upă plac.

Sus copaie, jos copaie.

SCOICA La mijoc carne de oaie.

Sus cer,

Jos cer,

SCOICA La mijloc carne de miel.

Căţăluş de lângă baltă,

BROASCA Saltă, latră, şi iar saltă.

Lângă balta seacă

BROASCA Mereu bate toaca.

Ce-i goală-goală

Ca o oală,

BROASCA Şi nechează ca o iapă?

Nu-i pasăre, dar pe copaci şade;

Nu-i vacă, dar paşte iarbă verde;

Nu-i peşte, dar în baltă înoată;

BROASCA Nu-i lăutar, dar cântă noaptea toată.

Sub o foaie de leuştean

BROTĂCELUL (BURATECUL) Ţipă-un pui de moldovean.

Am un pui de grec

Ce se suie pe ceoflec

BROTĂCELUL (BURATECUL) Şi face: „Indec... Indec...“

PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ Sus găvan,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ Jos găvan,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ La mijloc carne de cal.
Pe o vale nisipoasă
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ Merge o babă grebănoasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞOPÂRLA Sus casă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE Jos masă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE La mijloc carne grasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE Hocă mare,
Hocă mică,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE ŞI OUĂLE DE ŞARPE De sub hocă
PEŞTI, TÂRÂTOARE NĂPÂRCA Pui de ciocă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Hoca cu monicu-n cap,
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Cu cioricu’ după cap,
C-un talger de brânză-n buze,
Paşte iarbă pe costişă,
Na-ţi-l ţie de-l sumuţă.
Cureluşă verde,
Prin iarbă se pierde.
Cimurcei ce-i:
Curăluşă unsă
În iarbă ascunsă?
Pesteu rece,
Dunărea o trece.
Am o bâtă tărcată,
Pe câmp aruncată.
Mă dusei în pădure
Să caut două resteie;
Nu găsii două resteie,
Găsii două ouă de hechea-bechea,
Hechi să le iau,
Hechi să nu le iau;
Hechi mă temui
De hechea-bechea.
Covâl-covâl
Prin iarbă;
Lungă-i,
Şarpe nu-i.
Ce e mic, nesăturat,
Şi suge pân’ la crăpat?
Obială neagră tătărască,
Cine n-o ghici să se zgârcească.

PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Cine te muşcă
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Spre a-ţi face bine?
Strigă Dobra din Cosoba
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Că e mică-mititică
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Şi de găini i-este frică.
Strigă lelea Anghelina,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Ca s-o apăr de găină,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Şi tot strigă şi mă cheamă,
Că de câine n-are teamă.
INSECTE PURICELE Cureluşă unsă
Pe sub pământ dusă.
INSECTE PURICELE Am nişte fete:
INSECTE PURICELE Când îţi vin în curte,
INSECTE PURICELE Să nu le aperi de câini,
Să le aperi de găini.
INSECTE PURICELE Ce trăieşte în pământ
INSECTE PĂDUCHELE Şi n-are oase?
INSECTE PĂDUCHELE Cinel-cinel:
Mititel
Ciup-pipel.
Ce e mic mititel
Se tulbură Vodă de el?
Am un căluşel
Mic şi sprintenel,
Negru ca corbul,
Iute ca focul:
Unde sare,
Urmă n-are,
Unde paşte,
Se cunoaşte.
Ce-i mic ca şi-un fir de mac,
Şi sare-n sus ca şi-un ţap?
Peste-o măciuchiţă
Sare-o neghinuţă.
Ţup de ici,
Ţup de colea,
Popârlita
Popârlea.
Peste-un tălerel
Trece-un uncheşel.
Ce e mic şi mititel
Şi-şi ia Vodă căciula la el?

INSECTE PLOŞNIŢA Burdujel umflat,
Umblă noaptea pe sub pat.
INSECTE PĂIANJENUL Mititel,
INSECTE PĂIANJENUL Vineţel,
Ţese frumuşel.
INSECTE PĂIANJENUL Ce e mic şi mititel
Şi umblă cu funia după el?
INSECTE PĂIANJENUL Dumitrică ghiburel
INSECTE PĂIANJENUL Şi-mpleteşte casa el,
INSECTE PĂIANJENUL Ş-o-mpleteşte frumuşel.
INSECTE MUSCA Am un frate:
Ţese-o pânză minunată,
INSECTE MUSCA Fără iţe, fără spată.
INSECTE ŢÂNŢARUL Într-un vârf de pai
INSECTE ŢÂNŢARUL Mânăstire de crai.
INSECTE BONDARUL Pusei chila-n poliţă
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA) Fuştele sub poliţă.
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA) Şade-n grindă, ţităieşte,
Nu şti’ nime ce vorbeşte.
INSECTE FURNICA, FURNICILE Spuneţi-mi cum mă numiţi,
Şi vara pentru mine
INSECTE FURNICA, FURNICILE De ce vă pălmuiţi?
Îs mititel şi slăbuşor,
INSECTE FURNICA, FURNICILE Şi mă hrănesc cu sânge de om.
Hidedişi
P’ îngă criş.
Zboară, dar nu face ou,
Şi mugeşte, dar nu-i bou.
Am o vacă neagră,
Şi tot prin aer aleargă.
Cerbul nergu
Zboară-n cer.
La cap dâc,
La dos dâc,
La mijloc fiu-fiu-fiu!
La cap bobâlc,
La mijloc fifichi,
Şi la coadă fofâlc.
La cap nod,
Dinapoi nod,
În mijloc şft!

La cap gâlcă,

La dos modâlcă,

INSECTE FURNICA, FURNICILE La mijloc un fir de aţă.
INSECTE
Ciumile-i, ce-i, ce-i:
INSECTE
INSECTE FURNICA, FURNICILE Gârgânţe, pârânţe, ce-i?
INSECTE De la noi
INSECTE
INSECTE Până la voi —
INSECTE
INSECTE Tot mărgele
INSECTE
Mărunţele,
INSECTE
INSECTE FURNICA, FURNICILE De fuge mâţa de ele.
INSECTE
INSECTE De-aici pân’ la munte —

INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUTFoUt zRaNleICmIărunte.
INSECTE
Pe drumul lui Scarlat —

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUTFoUt mRNeiIvCăIrsat.1

De la Nistru pân’ la mare —

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUFFuUndRuNriInCeIgre de căldare.

De-aici până-n Seleuş —

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUTFoUt cRăNldIăCriI cu fundu-n sus.

De aci până la Beci —

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUTFoUt cRaNpeICteIde berbeci.

De la noi şi pân’ la munte

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUSFuUntRtoNtIcCăIciule rotunde.

Într-un vârf de munte

FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUCFloUcRoNteIşCteI-o oală de linte.

Am un nepot:

Ziua tace,

GREIERELE Şi noaptea cântă.

Cine cântă toată vara

GREIERELE Prin fâneţe, cu ghitara?

Ce e mică-mititea,

VIESPEA De fuge Vodă de ea?

Săritură de ciută,

LĂCUSTA Urmă de nimic.
Am o vacă:

Unde zace,

Strat nu face,

Dar topeşte

LĂCUSTA Ce-nfrunzeşte.

Sare iepureşte

CĂLUŢUL DE IARBĂ (COSAŞUL) Cântă scripcăreşte.

INSECTE FLUTURELE Aripi are,
Cioară nu-i;
INSECTE LICURICIUL Trup subţire,
Vierme nu-i.
FLORA SĂLBATICĂ GHIOCELUL Scânteioară
FLORA SĂLBATICĂ MURA Albăstrioară,
FLORA SĂLBATICĂ MURA Zboară pe-ntuneric, zboară;
Luminează ici-colea.
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE Ce-i: felinăraş sau stea?
Licăreşte... licăreşte...
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE Numele cine-i ghiceşte?
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL Clopoţel
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL Mititel,
Scoate capul din zăpadă,
FLORA SĂLBATICĂ SPINUL Primăvara să o vadă.
FLORA SĂLBATICĂ FRAGA Pe-o potecă şovăită,
FLORA SĂLBATICĂ FRAGA Merge mierla-nsovonită:
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Suflet n-are, sânge are.
Am un lucru cu gustare:
Suflet n-are, sânge are.
Lung e, funie nu e;
Gheare are, pisică nu e;
Mărgele are, salbă nu e.
Ce e?
Lung este, şarpe nu e;
Verde este, guşter nu e;
Gheare are, pisică nu e;
Roade face, pom nu e...
Atunci, ce e?
Şarpe cu unghioare
Se caţără la soare.
Verde-i, verde, nu-i şopârlă,
Are dinţi şi n-are gură.
Hârbuliţ
Cârbuliţă,
Cu gură
De hărpăriţă.
Într-o foaie, catrifoaie
Şade o oaie oacănă.
Mică, roşie, parfumată,
Şade pe pământ culcată.
Mânăstire-ntr-un picior,
Ghici, ciupercă, ce e?

FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Tatarita-ntr-un ocol,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Curte albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Cetate albă,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Stă într-un picior.
Gâscă albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Omuşor într-un picior,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Ghici, rufoaso, ce-i?
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Hotrocol
Într-un ocol,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Babă albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Pălăria voinicului
Pe marginea drumului.
FLORA SĂLBATICĂ IEDERA Am o casă văruită,
Într-un picior sprijinită.
FLORA SĂLBATICĂ HAMEIUL Am o casă:
Pe dinafară văruită,
FLORA SĂLBATICĂ BOZIA Pe dinăuntru şindrilită.
Răsări lângă proţap,
FLORA SĂLBATICĂ URZICA Pricolici cu cuşma-n cap.
FLORA SĂLBATICĂ URZICA Colăcel,
FLORA SĂLBATICĂ SCAIUL Bolăcel,
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFUL Într-un vârf de muncel.
Am un ţurţar:
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFUL De-ar avea un par,
S-ar sui pe el
Până la cer.
Ce-i:
Mică — verdicică,
La mare — floricică,
La bătrâneţe — călugăriţă?
Ce n-are limbă
Şi ciupeşte
De prăpădeşte?
Ce buruiană
O poate cunoaşte şi orbul?
Pe valea lui Handrabac
Se dă ursul peste cap.
Bute peste bute,
Sus, coadă de vulpe.
Jos — copac,
La mijloc — poloboc,
Sus — coada vulpii smoc.

Ce om şade cu capu-n jos

Şi cu picioarele-n sus

FLORA SĂLBATICĂ COPACUL Şi n-ameţeşte?
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ Vara îmbrăcat,
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ COPACUL Şi iarna dezbrăcat.
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ Ulceluşă unsă,

FLORA SĂLBATICĂ RĂDĂCINA COPACULUI Pe sub tufă-ascunsă.
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ Ce-i înalt cât pădurea
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ MĂDUVA (INIMA) COPACULUI Şi nu vee defel lumea?
FLORA SĂLBATICĂ
SCOARŢA COPACULUI Ce are şi copacul şi cartea?
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ Ce cade-n apă,
FLORA SĂLBATICĂ
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZA Şi nu face stropi?

FLORA SĂLBATICĂ Vara sus,

FRUNZA Iarna jos.

Vara sus

Frumos,

Iarna-n glod

FRUNZA Pe jos.

Ce trece prin copac

PUTREGAIUL Şi nu se aude?

Singur se face,

PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Singur se desfae.

Cine se dezbracă

PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Tocmai când e frig?

Se vaită ciocoiul Radu

PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNCZăĂia fugit satu’.

Se vaită coconatu’

PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNCZăĂi-a perit satu’.

S-a speriat cocoratul

Că i-a fugit satul;

Are bucurie

PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNCZ-Ăaşteaptă să vie.

Ciuta mare şade-n cale

MĂRĂCINELE Şi aşteaptă carne moale.

Stă-n cărare,

MĂRĂCINELE Jânduind mâncare.

Ce stă în călecică

MĂRĂCINELE Şi aşteaptă cărnicică?

Ce e cu pană,

Şi nu-i cătană,

Zgârie,

MĂCEŞUL Şi mâţă nu e?

FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL Cişcoi roşiu
Cu zgaibă-n cap.
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL Ce are ţâţă,
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEAŞA Şi nu-i mâţă,
Şi-i verde,
FLORA SĂLBATICĂ PORUMBELELE Şi nu-i şopârlă?
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Tărtăcuţă roşie,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Plină de gârbojie.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Mă dusei într-o pădure
Să iau o poală de mure;
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Nu găsii mure,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNA Ci găsii grăunţe sure.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNA Memurică-memură,
Şade-n vârf şi tremură.
FLORA SĂLBATICĂ TUFA CU NUIELE Cucuiată, vai de ea,
FLORA SĂLBATICĂ SALCIA, RĂCHITA Şade-ntr-un vârf de nuia.
FLORA SĂLBATICĂ PLOPUL Domnişoara, vai de ea,
Şade-ntr-un vârf de nuia.
FLORA SĂLBATICĂ PLOPUL Aulea-aulea,
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Într-un vârf de nuia;
Vină, bade, şi mă ia,
Că rău mă tem c-oi cădea.
El — lung, ea — scurtă,
Frunza-i bate, şi ea-i mută.
Vâjăitul sărmănel,
Puiu-n vârf de curcudel.
Mă dusei la pădure
Şi găsii un cuib ochi-bechi;
Luai una, lăsai două,
Ca ochi-bechi să se mai ouă,
Dar ochi-bechi nu se mai ouă.
Ce se prinde degrabă
Şi nu face roadă?
La care copac
Tremură frunzele fără vânt.
Frunte albă, naltă,
An cu an se saltă;
Creşte în zăvoi,
Şuieră din foi!
Lemne-nlemnite,
Troace întrocite,
Păhăruţ cu coadă.

FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Am un lemn —
Nici de-o şchioapă,
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Nici de-o palmă,
Şi face:
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL Două mese mesuite
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL Şi două albii scobite
Şi-un potcap călugăresc.
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Am un lemn bun —
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Nici d-o palmă,
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Nici d-o şchioapă,
Şi acela-n două crapă
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL ŞI FRUCTELE LUI Şi se face două durbace,
FLORA SĂLBATICĂ BRĂDUŢUL DE NUNTĂ Două feţe de masă,
FLORA SĂLBATICĂ CETINA BRADULUI Un copac de lulea.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Picuruşul picură,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Trepăduşul treapădă,
Gâdea-ăl mare
Şade-n cale
Şi ar mânca carne moale.
Picuruşul picură,
Trepăduşul treapădă,
Mongea şade-n dosul tufei.
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acasă de m-aduse,
Să joc în horă mă puse.
Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
Creştetu-i în nori se pierde
Şi totdeauna este verde.
Ce e nalt cât casa,
Verde ca mătasea
Şi nu se usucă
Nici vara, nici iarna,
Şi spânzură jar pe mâini?
Răţoi potcovit,
Pe bordei suit.
Ce-i mai mic decât acul
Şi mai înat decât bradul?
Oricât îi zbura,
Tot sub tine-a rămânea.
Ce e mai gras
Decât toate în lume?

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Cine mănâncă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Şi nu se mai satură?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Ia gândeşte-te şi spune:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Cine-i mai bogat pe lume?
Am o bătătură întinsă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Cât ţine ochii.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRA Eu la toţi le dau mâncare,
Şi ei mă calcă în picioare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRA Cât e iarnă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BOLOVANUL ÎN APĂ Bei şi-ngheţi.
Cât e vară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂPELE Crăpi şi usci.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE DEALUL Ce stă în apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE CARAIMANUL Şi nu putrezeşte?
Eu sunt mititică
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE GĂINA Şi în pământ cresc,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA Afar’ de mă scoate,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA De toţi mă lovesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA Am un cal sur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CĂRBUNELE Se văd dinţii ca prin ciur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RUGINA De la munte
Pân’ la munte —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Numai blăni înfipte.
Am un moş înalt,
Vede toată lumea din sat.
Cine este vecin cu Omul?
Care găină
De mai multe sute de ani
Trăieşte şi acum?
N-are cioc, n-are pene;
De uliu, de vulpi, nicicând se teme?
Când iei, creşte
Când pui, scade.
Eu îi iau, şi ea tot creşte,
Dacă-i dau, se micşorează.
De ce o mănânci,
Se face mai mare.
Pe apă înoată,
Şi-n pământ nu putrezeşte.
Cine poate mânca fierul?
Dumbră,
Sumbră,
Fără umbră.

Maică lungă,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Fără umbră.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Lungă-lungă, lată-lată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Şi nu mai stă niciodată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Dacă n-ar fi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Lumea ar pieri,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Iar dacă multă este,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
APA Lumea prăpădeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Dacă nu-i deloc — mori,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
APA Dacă-i multă — tot mori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu stă în ciur?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu arde-n foc?

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Mama naşte fata,

APA ŞI GHEAŢA Şi fata pe mamă.

Mama o face pe fiică-sa,

APA ŞI GHEAŢA Şi fiică-sa o face pe mamă-sa.

Rag gioielele-n genuni,

APA ŞI VÂNTUL Rădurenele-n păduri.

Am un ghem de mătasă,

Şi-l trimit la-mpărăteasă,

Să-mi ţeasă o ţesătură

GHEAŢA Făr’ oleac’ de bătătură.

M-a trimis doamna de sus

La cea de jos,

Să-i dea un procov:

GHEAŢA Neurzit, neţăsut, necroit.

Tot în jos,

La vadu’ gros,

Coase lelea cusutură

GHEAŢA Fără leac de tivitură.

M-a trimis doamna de sus

La cea de jos,

Să-i fac pod peste mare,

GHEAŢA Dar fără picioare.

Ce pod pe apă e aruncat

GHEAŢA Şi de mână nelucrat?

În apă pluteşte,

GHEAŢA În foc se topeşte.

ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETCEeLcEr)eşte cu rădăcina-n sus?

Este un pom:

Cu vârful în jos,

ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETŞEiLcEu)rădăcina-n sus.

Creşte-n gios

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETŢEuLrţEu)ros.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Am un purcel

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Mic-mititel,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi când pui mâna pe el
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL Face: „Guic... guic...“
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Mic şi bun de gură,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Să-l opreşti nu poţi;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Nu-l adapă nimeni,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL I-adapă pe toţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Ce luceşte,

Şerpuieşte,

PÂRÂIAŞUL Şi la vale o porneşte?

Rudă lungă,

RÂUL, VALEA, GÂRLA Fără umbră,

Fără umbră,

RÂUL, VALEA, GÂRLA Lungă, lungă.

Ghici ghicitoarea mea:

Zi-noapte călătoreşte,

RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi nu se mai oboseşte.

Cine-şi roade mereu patul

RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi aleargă cu sfărâmiturile-n gură?

Ziua-noaptea fuge,

RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi tot în albie rămâne.
Am un bou medelean:

Pe unde paşte

Se cunoaşte,

Pe unde sare

Urmă n-are

RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi fuge-n mare.

Am două surori:

Se tot uită una la alta

MALURILE ŞI APA Şi nu se pot întâlni.

Unu’ viu

MALURILE ŞI APA Între doi morţi.

Ruda se duce,

MALURILE ŞI APA Boii stau.

Într-un vârf de plai

LACUL DE MUNTE CU PEŞTE Şade cu oastea un crai.

Glie-glie,

Ghemul meu

VALUL Merge-n vale pe pârău.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MOCIRLELE De la noi şi pân’ la voi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Numai plăcinte moi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Ce trece peste apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Şi nu se scufundă?
Ce trece peste apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Şi nu face valuri?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Grămezi de câlţi,
Peste munţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Sute de sacale
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Trec pe sus agale,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Ca s-adape pe aice
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Turmele de spice!
Sus bat tobele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GRINDINA Jos curg lacurile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Ghicăţica
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Mărunţica
Înverzeşte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Şi-nnegreşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Şi priieşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi beleşte.
Multe fire de argint
Leagă cerul de pământ.
De dorit, toţi mă doresc,
Şi când vin, toţi fug de mine.
Din pământ şi ape am ieşit,
Pe pământ şi ape am căzut,
În pământ şi ape am intrat.
Strugur nu-s, nici piatră nu-s,
Însă cad din nori de sus;
Flori multe prăpădesc,
Şi la căldură mă topesc.
Scânteioară-ioară,
Pe om îl omoară.
Ţăndărică lemn uscat,
Luminează-n Ţarigrad.
Eu vin când nici nu gândeşti
Şi mor la naşterea mea;
Cine mă însoţeşte
Niciodată nu vine fără larmă.
Săgeata împăratului
Sparge casa dracului.
Urlă lupul la hotară
Şi s-aude-ntr-altă ţară.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Strigă bica-ntre hotară
Şi se-aude-ntr-altă ţară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Am un bou mare-mare,
Şi când zbiară,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL S-aude peste nouă hotare!
Huhurezul huhurează,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Peste munţi înalţi nechează,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi nimene nu cutează.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL ŞI FULGERUL Sus în munte
Se răspunde,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Jos la ţară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Se resciară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Bate toba la Moldova,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Şi s-aude la Craiova.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Moşu’ taie lemne-n deal,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Aşchiile sar în vale.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Cimu, ce-i, ce-i?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Lanţ înfocat,
Peste casă-aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Şerpe vărgat,
C-un cap peste sat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Bolbuc în genune,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Trosc peste pădure.
Şerveţel îndoieţel,
Peste mare-aruncăţel.
Ştergar vărgat,
Peste Dunăre-aruncat.
Năframă vărgată,
Peste mare aruncată.
Un peşchir învărgat,
Peste mare aruncat.
Am un brâu vărgat,
În cer spânzurat.
Şapte fete, şapte bete:
La izvoare le spălară,
Şi de nori le atârnară.
Plăntică colorată,
Peste văi aruncată;
De gâceşti, îţi dau o raţă.
Pe o vale cotită
Vine mierla-nsovonită.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Am o vacă
Brâncovancă:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Când întinde brâncile,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Acoperă luncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Am o vacă surie,
Vine din pustie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Cuprinde luncile
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Cu brâncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Am o vacă brâncălaie:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Când sloboade ţâţele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Umple toate luncile.
Ce trece prin vamă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Şi nimeni n-o bagă-n seamă?3
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Mă suii în deal
Ca să-mi văd de cai,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Şi nu văzui caii,
Prăpădii cheile,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Se-ncurcară văile.
Aruncai cheile
Şi se-nchise ţările.
Singură se face,
Nimeni n-o desface.
Ce merge prin pădure
Şi nu sună?
Cerceluşul doamnei
Din fundul mării.
Când ieşii afară,
Lacrimi jos picară;
Luna le văzu,
Soarele le luă.
Ziua-i aer,
Noaptea-i apă.
Vine moşul pe portiţă
Şi îşi scapă o cheiţă;
Vine luna şi n-o ia,
Vin stelele şi n-o ia,
Vine soarele şi-o ia.
Mă suii pe scară,
Cheile-mi picară;
Luna le văzu,
Şi să le ia nu vru;
Dar cum le văzu soarele,
Îmi şterpeli cheile.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Ce se naşte cu luna
Şi piere cu soarele?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Ileana
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cosânzeana
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Când o întins brâncele
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) O umplut luncele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) De la munte pân’ la munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Picură stele mărunte.
Laptele gerului,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Sub streaşina cerului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Câte stele logustele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Pică pe hainele mele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) De la vale
Pân’ la munte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Numai stele mărunte.
Vin oiţele din munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cu steluţe albe-n frunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) S-a dus Chică-Vodă
La Vodean,
Să-nceapă un izvor lat,
Cu mare cusutură,
Fără leac de tivitură.
Mă nasc îmbătrânind
Şi mor întinerind.
Naşterea mi-i sclipicioasă,
Îngropăciunea mi-i tinoasă.
Nu-i făină, dar se cerne;
Nu-i covor, dar se aşterne.
Zoroclie-clie,
Întinsă-n câmpie,
Nu sunt borangic,
Dar sunt pe colnic,
Şi pe deal în sus
Primăvara nu-s.
Alb ca creta,
Moale ca lâna,
Uşor ca pana,
Şi piere ca spuma.
Moale, albă şi pufoasă,
Pentru câmp e haină groasă.

Ce vine ca un domn,

Ca un leu,

Şi când se duce

Se duce ca un câine

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cu coada între vine?

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Zboară-un stol de porumbei:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Uliul fuga după ei,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi-i apucă fără gheară;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂN) ŞuIsSeOvAedReEuLnEu-n ţară!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Mii de păsărele zbor:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Vine-un om fără picioare,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂŞ) iŞlIeSmOăAnRânEcLăEfără gură.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Urlu şi mă învârtesc,

VISCOLUL Pe drumeţi îi îngrozesc!

Sus stele,

Jos stele,

Vai de picioarele mele;

Iar steloiul cel mai mare

GERUL ŞI BRUMA Rău mă frige la picioare.

Sus stele,

Jos stele,

GERUL ŞI BRUMA Vai de zilele mele!

De n-aş fi eu,

AERUL Nime n-ar trăi pe lume.

N-are culoare, nici miros,

AERUL Dar la toţi îi de folos.

Cinel-cinel:

Trece peste apă,

CHIOTUL, SUNETUL Şi nici nu se-adapă.

Ce trece de-aici la celălalt mal,

CHIOTUL, SUNETUL Şi nu face nici umbră, nici val?

Cinel-cinel:

Cine aude fără urechi,

Vorbeşte fără gură,

ECOUL Pe orice limbă?

Îţi vorbeşte

Şi turceşte,

ECOUL Şi-orce limbă nimereşte.

Murgul rage

În pârloage,

Lelea-ngână

ECOUL În grădină.

Cine te-ngână

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL Şi nu te superi?

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Ghici mici:

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Cât e zare

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA MORŢILOR (FATA MORGANAE)numai mare.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi eu am.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi tu ai,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi cel mai mic fir de iarbă are.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Mă vezi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Te vezi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Să mă prinzi nu poţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Ghici ghicitoarea mea:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Ce şade pe apă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
UMBRA Şi nu s-adapă?

Pe apă merge,

Nu stropeşte;

Prin trestie trece,

UMBRA Şi nu lărmuieşte.

Cine trece gârla

UMBRA Şi nu face talazuri?

Ce trece prin tină,

UMBRA Şi nu se întină?

Lată-lată,

UMBRA N-are urmă niciodată.

Fug de tine,

UMBRA Şi tu musai după mine.

Ce este mare cât o biserică

UMBRA Şi nu cântăreşte nici cât o cireaşă?

Ce nu e nimic,

UMBRA Şi tot se vede?

Cu ochii o poţi vedea,

UMBRA Dar în mână n-o poţi lua.

Ce n-are corp

UMBRA Şi tot se vede?

UMBRA Ce nu atinge soarele niciodată?

Cine trece cu miresme prin vamă,

VÂNTUL Şi vameşii nu bagă de seamă?

Cine trece pe la poartă,

VÂNTUL Şi cânii la el nu latră?

Este un iepure şchiop

Într-un vârf de plop,

VÂNTUL Şi vântură bob.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Nea Stan
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Fluieră p-afar’.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Tuchiluş prin păiuş,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Moş Ilie te-o ajuns.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Amânar de mischiu,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL De la Dunăre viu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Merge tată-tău pe drum,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi boieru-i suflă-n spate.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Ce-i în mână
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi-i minciună?
Îl simţi şi nu-l vezi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Te bate şi nu fugi.
Ce zboară pe sus
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi nu-l vezi?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Iliuţă cu tichie
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Ridică mai mult (mai sus) de-o mie.
Turchează neagră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Tot câmpul aleargă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Am un ceaun umflat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Peste lume răsturnat.
Am un pom mare-mare:
Noaptea înfloreşte,
Şi ziua păleşte.
Ce-i mai lung decât drumurile
Şi mai lat decât mările,
Mai frumos decât florile
Şi mai urâcios decât babele,
Mai drag decât icoanele
Şi mai rău decât tunurile,
Mai luminos decât lumânările
Şi mai întunecos decât pivniţele?
Un ţol bortelit
Toată lumea a acoperit.
Ziua tavă,
Şi noaptea dârmoi.
Am un crin:
La rădăcină veşted,
Şi la vârf înflorit.
Am o sucnă mirie,
Plină de puzderie.
Am o rochioară
Plină de pozdeioară.

Am o piele de taur

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Ţintuită cu ţinte de aur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Este-n lume o gheaţă lată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
CERUL ŞI STELELE Cu mazăre-mpestriţată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Pe câmpul lui Basarab —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
CERUL ŞI STELELE Numai mei vărsat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
Foaie mare, albăstrie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Scris de aur pe hârtie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Am un copac:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
La rădăcină uscat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE La mijloc îi verde,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL Şi la vârf îi cu flori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE La vârf înflorit,

La mijloc uscat,

PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL La rădăcină verde.

Tata — nalt,

Mama — groasă,

CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Frate-meu — de la unul la altul.

Nalt e tata,

Groasă-i mama,

CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Nebun e frate-meu.

Bulgăre de aur,

SOARELE Joacă pe-o piele de taur.

Bulbuc de aur

SOARELE În piele de taur.

Am un ou de aur,

SOARELE Se joacă pe piele de taur.

Am un măr aurit,

SOARELE Umblă pe sus rătăcit.

Cimurce-i, ce-i:

Talger înfocat

SOARELE Peste casă aruncat?

Iese Barna de după munte

SOARELE C-un frâu de aur în frunte.

Mic mititel,

SOARELE Joacă fulgerii pe el.

Am un bruş de unt,

SOARELE Cu el toată lumea ung.

Ce se scaldă în apă,

SOARELE Şi nu se udă?

Un măr de argint

SOARELE Leagă cerul de pământ.

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE CÂND RĂSARE Pana cocostârcului
Bate-n faţa târgului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI PĂMÂNTUL Cine fuge şi n-ajunge;
Cine stă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUMINA Şi treaba-i merge?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ÎN AMURG Închisei uşile,
Lăsai perdelele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI Şi hoţul — tot în casă:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI Şade şi nu vrea să iasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PULBEREA ÎN RAZA SOARELUI Am o vacă roşie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ÎNTUNERICUL De se uită seara prin leasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Dă în piatră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Nu se strică;
Dă în apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Se despică.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Trece prin fereastră,
Şi n-o sparge.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Ghici ghicitoarea mea:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Am o funie de nisip.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Ce se ascunde sub pat
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Când intru cu lampa-n odaie?
Frate şi soră —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Nu se-ntâlnesc niciodată la horă.
Două talere-nfocate,
Peste casă aruncate.
Am două talgere pe măsură:
Unul arde,
Cellalt nu.
Am doi bulgări de aur,
Se joacă pe-o piele de taur.
Am două gheme de mătasă,
Le azvârli peste casă
La crai şi la crăiasă.
Dintr-un ciurel de alune,
Numai două găsii bune.
Am o strachină cu doi peşti:
Unul cald şi altul rece.
Zi şi noapte călătoresc,
Şi nu se mai obosesc.
Două surioare,
Iuţi şi sprintenioare,
Toată viaţa fug,
Şi nu se ajung.