Dictionar De Ghicitori

M-am dus în pădure

Şi-am tăiat o nuia lungă,

Şi-am îngrădit o poiată

Şi-o zăhată,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PAOŢDAODAEBELA OPINCI Şi mi-a mai rămas o bucată.

Am o nuia vergelea,

Vărguii ţara cu ea;

Mai rămase un crâmpei,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PAOŢDAODAEBELA OPINCI Făcui ocol la viţei.

Corb negru,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOAB(CEIOBOTA), CIZMELE Înghite ciolanul tot.

Am două ştiubeieşe:

Ziua-s pline,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOAB(CEIOBOTA), CIZMELE Noaptea-s goale.

Am o groapă

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOAB(CEIOBOTA), CIZMELE Până la genunchi.

Am două surori:

Toată ziua-aleargă,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOAB(CEIOBOTA), CIZMELE Seara după uşă se bagă.

Hoţ, coţ,

Când o scoţ,

Hâr, bâr,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOAB(CEIOBOTA), CIZMELE Când o vâr.

Am doi fraţi,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PBOODCOAANBCEII Cu sfori legaţi.

Piele peste piele,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOICDIOOARBUEL ÎN CIZMĂ La mijloc os.

C-un pai de şovar

Învelii o casă ş-un coşar;

Întâi îl învelii,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOICDIOOARBUEL ÎN CIZMĂ Şi-apoi îl mărtăcii.

Oala — piele de juncan,

Varza — lână de cârlan,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIZDMOABÎNECĂLŢATĂ CU CIORAP DŞEi LcăÂrnNiţĂa de mocan.

Lânosul

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOIODROAAPBUEL Poartă cărnosul.

Am o pânză lungă, lată,

Nici prin iţă, nici prin spată,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOODJOACUBEL Numai din cuţit tăiată.

Oaie bălţată,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOODJOACUBEL În spinare purtată.

Lână peste lână,

La mijloc e vână;

Vâna se zgârceşte,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PMOĂDNOUAŞBAE Lâna se clăteşte.

Ce are forma mânei

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PMOĂDNOUAŞBAE Şi tot nu-i mână?

Goluşică

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PMOĂDNOUAŞBAE ‘Nflocoşică

Într-un vârf de deal

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOODNOCAIUBLE Este-o potcoavă de cal.1

Ţandără turcească,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE Cine-o gici-o să trăiască.

Bârnuţă de os,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE Duce porcii în jos.

Haidos-paidos,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE Mână porcii-n jos.

Cine are dinţi mulţi,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE Şi nu poate muşca?
Sus pădure,

Jos pădure,

La mijloc

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE CU DINŢI LA AMÂNDEOloUcĂdeMjoAcR. GINILE

Am doi uncheşi,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOIEDPOTAEBNEELE ŞI BARBA Ce se trag de barbă.

Gogoneaţa de purcea,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOEDROIAABE Fugi de-aicea, vino-ncoa.

Motofâlcă de purcea:

Ţin cu mâna,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOEDROIAABE Dau cu ea.

Totolina

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PPOEDROIAABE Umple mâna.

Cosor de fier,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PBORDICOIAUBLE Dă pădurea jos.

Cu un plug de fier

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PBORDICOIAUBLE Ar un munte de os.

Cal cu dinţi de fier

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PBORDICOIAUBLE Paşte muntele de păr.

Am un boulean bălan,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PBORDICOIAUBLE Paşte părul pe ciolan.

Usturime cu durime,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOEDROCAEBLUEL, CERCEII Când mi-i pui îmi pare bine.

Încârligat şi-ntortocheat,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOEDROCAEBLUEL, CERCEII Şi de urechi e agăţat.

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PCOEDROCAEBLUEL, CERCEII Drot încârligat,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PIONDELOUALB,EDEGETUL ŞI INELUL În carne băgat.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PIONDELOUALB,EDEGETUL ŞI INELUL Şade Făt-Frumos
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PIONDELOUALB,EDEGETUL ŞI INELUL Pe un cal de os.
Urdel-burdel,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, POOCDHOEALBAERII Băgat în coadă de viţel.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PEOVDAONATBAEIUL Frigarea de carne,
Şi puiul de aur.
CURTEA CASEI GARDUL Sunt o şa,
Pe care nu călăreşte nimeni;
CURTEA CASEI GARDUL Sunt fereastră,
Dar nu la casă.
CURTEA CASEI GARDUL Am o găină:
Când bate vântul,
CURTEA CASEI STÂLPII PORŢII Întinde coada.
CURTEA CASEI ŞOPRONUL În pădure născui,
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL În pădure crescui,
Acasă de m-aduse,
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL Păzitorul curţii mă puse.
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL În pădure născui,
În pădure crescui,
CURTEA CASEI PĂTULUL GOL Acas’ dacă m-aduse,
CURTEA CASEI LESOIUL1 În horă mă puse.
O sută fraţi,
Unul lângă altu-nşiraţi,
Şi unul de altul legaţi.
Doi boi tăvăluci,
Nu-i dai nici pe mere,
Nici pe nuci.
Am patru fraţi,
Într-o căciulă băgaţi.1
Căciula unchiaşului
În mijlocul bătăturii.
Am o vacă:
Iarna-i grasă,
Vara-i slabă.
Patru oameni
Poartă toţi o căciulă.
Am un bou slab-slab;
Mă uitai pe sub coadă-i
Şi-i văzui măselele.
Într-o vâlceluşă
Latră-o căţeluşă.

Lungă, cotrovită,

CURTEA CASEI VALEUL2 În ea — nutreţ la vită.
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI Ciocârlan moţat

CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Strigă noaptea-n sat.

CURTEA CASEI Sara, lângă smârc,
CURTEA CASEI
PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Hojma ţâpă-un cocostârc.
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI Am o gâscă potcovită,
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI Cu grumajii şoibârloibi:

CURTEA CASEI Cu gura pahar clăteşte,
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Multe boale curăţeşte.
CURTEA CASEI Am o raţă cioaică
CURTEA CASEI
Boiacă,

Cu grumazul cioi

Bârloi,

Şi bea apă tulbureşte,

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Rar voinic care-o gâceşte.

Am o vacă:

Toată lumea o mulge,

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Şi laptele ei nu se isprăveşte.

Ce e-naltă,

Crăcănată,

Îndărăt cu jucărele,

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Şi-nainte cu ghizdele.

Hoha-n sus şi hoha-n jos,

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Coada hohei cât hoha.

Noaptea odihneşte,

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Ziua cântăreşte.

Ion lungu

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Îi spânzură bumbu.
Ivan lungu

Îi pică mucu;

Ivăneasa

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Scorburoasa.

Căciula mutului

CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂÎn fundul pământului.

Bâzdâbâc...

CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂLa popa-n gură!

Vine-un cap de vulturoi,

CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂBuştiubuc în fundul apei.

Am o vacă:

Toată ziua bea apă

CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂŞi nu se mai satură.

Am o fată de pandură,

CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂToată lumea-o pupă-n gură.
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI Urcă moşul şi coboară
CURTEA CASEI
CURTEA CASEI CUMPĂNA ŞI CIUTURA Cu mătuşa subsuoară.
ANIMALE DOMESTICE
Două ouă de sitar
ANIMALE DOMESTICE
GĂLEŢILE PUŢULUI CU ROATĂ Intră popii-n posunar.
ANIMALE DOMESTICE
Una zice: „Ai să dăm“,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Alta zice: „Ai să stăm“,
ANIMALE DOMESTICE
FÂNTÂNA, CIUTURA ŞI CUMPĂNAAlta: „Aidi în scârcium să ne dăm“.

Oglinda cerului

APA ÎN FÂNTÂNĂ În adăpostul pământului.

La cap – furcă,

La mijloc – cotargă cu fân,

VITA La şezut – sită.

Cât a fost mic,

În patru trâmbiţi trâmbiţa;

După ce-a crescut mai mare,

Dealurile răsturna;

Iar când a îmbătrânit,

BOUL În crâşmă cu el juca.

Cât fusei mic,

Cântai cu patru fluiere;

Când mă făcui mai mare,

Mă purtai între două lemne;

Iar când îmbătrânii

BOUL Îmi veni chef să joc la horă.
Până-i mic,

Ţări cuprinde;

Dacă creşte,

Pământul risipeşte;

Dacă moare,

BOUL În joc sare.

Abia după ce-am murit,

BOUL La horă m-am veselit.

Când suge,

Când ară,

BOUL Când face din el ciobote.

Un mort între doi vii

Trecea printr-un viu între doi morţi.

Şi zice viul dintre cei doi morţi

Cătră mortul dintre cei doi vii:

„Nu te vârî aşa avan,

Că dacă s-ar da viul la vii,

ANIMALE DOMESTICE BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL Rămân numai morţii!“
Doi înainte vii,
ANIMALE DOMESTICE
Unul la mijloc mort,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Şi stăpânul la urmă;

ANIMALE DOMESTICE Cel de la mijoc scormo-neşte,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE BOII ŞI PLUGUL Face pământul de rodeşte.
ANIMALE DOMESTICE Patru neteplii
ANIMALE DOMESTICE
Duc patru sute de mii,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Şi le duc la împăratul
ANIMALE DOMESTICE
Şi le taie-ndată capul,

Şi le schimbă numele

BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINATŞUi rLămâne albele.

Patru împlântate,

Patru spânzurate,

VACA Şi-o pleftură.

Patru-mpinge pământul,

Doi se uită-n cer,

Doi se uită înainte,

VACA Patru dă datoria.

Patru merg,

Patru stau

VACA Şi vamă dau.

Înainte furcă,

VACA Înapoi mătură.

Sunt patru şipuşoare;

Stau cu gura-n jos,

ŢÂŢELE VACII Şi nu se varsă.

Am patru fraţi

ŢÂŢELE VACII Şi-mpuşcă într-un corci.
Patru fee,

Pastafee,

Ş-un fiu,

ŢÂŢELE VACII, GĂLEATA, VIŢELUŞ-LunŞIraŞsUtaŞfiTuA. RUL

Caulea are patru,

ŢÂŢELE VACII ŞI ALE IEPEI Nihaha — numai două.

Zece strâng,

MULSUL VACII Şi patru plâng.

Sus crăpată,

Jos crăpată,

ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII La mijloc cinci trag de patru.

ANIMALE DOMESTICE Când eram mic
ANIMALE DOMESTICE
Cântam din patru cavale.
ANIMALE DOMESTICE
Acum, când sunt mare,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL Nu mai cânt din nici unul.
ANIMALE DOMESTICE
Opt picioare trec prin apă
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACII Patru numai mi se-adapă.
ANIMALE DOMESTICE
În pădure
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Cioca-boca,

ANIMALE DOMESTICE În târg

Mi-ho-ho

Şi acasă

CALUL Teapa-leapa.

Mândru, înalt şi frumos,

La ochi este luminos;

Urechi are, coarne n-are

CALUL Şi te poartă în spinare.

Teleleaua pe cărare,

CALUL ŞI ŞAUA Cuciu-muciu pe spinare.

Gâsculiţă cheptoşea,

ŞAUA (TARNIŢA) Bine te mai ţii pe ea!

Îi şa,

Şi-i aşa,

Şi ţi-oi arăta-o,

ŞAUA (TARNIŢA) Şi tot nu-i afla-o!

Hop pe şa şi lat-aşa,

ŞAUA (TARNIŢA) Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti.

Pe sânge stă,

Sânge poartă,

ŞAUA (TARNIŢA) Şi-n ea nu-i sânge deloc!

Treapa-leapa

Pe cărare,

Hingher-mingher

CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Pe spinare.

Suflet — sus,

CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Suflet — jos.

Pe drum merge şi grăbeşte,

Unde încet, unde mai iute;

Urechi patru şi ochi patru,

CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Iară unghii douăzeci şi patru.

ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Şase am,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL În patru umblu.
ANIMALE DOMESTICE CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA Patru fug
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA Şi două-atârnă.
Deasupra suflet,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA Dedesubt suflet,
ANIMALE DOMESTICE IAPA ŞI MÂNZUL Şi-n mijloc lemne uscate.
ANIMALE DOMESTICE CAII ŞI OIŞTEA Dupa-dupa pe podele,
ANIMALE DOMESTICE CUIUL DIN POTCOAVĂ Tata ursu
După dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL Tropa-tropa pe cărare,
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL Enghel-menghel pe spinare,
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL CU DESAGI Tetea ursu
ANIMALE DOMESTICE OAIA După dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE OAIA Stropa-stropa pe cărare,
ANIMALE DOMESTICE OAIA Slatauzul după dânsul.
Un mort
ANIMALE DOMESTICE OAIA Între doi vii.
Ce se propteşte în cap,
Ca să-ţi intre-n tălpi?
E un dobitoc
Foarte nătântoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
E sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
Are copite, dar nu-i bou.
Pe valea lui Ivănuş,
O curcă cu două guşi.
Patru resteie
Duc un car de fân
Şi nu se fărâm.
De pe deal pe deal —
Când în şubă,
Când în caftan.
Am un car cu teie-teie
Şi curmeie
În patru resteie.
Am o manta mare;
Stă pe patru picioare
Şi în vânt, şi în ploaie.
Ghici, ce e?

ANIMALE DOMESTICE OILE ŞI CAŞUL Am o mie de lebede
ANIMALE DOMESTICE BERBECUL Şi fac toate un ou.
ANIMALE DOMESTICE COARNELE BERBECULUI Trece badea mânios
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Cu cojocu-ntors pe dos.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Încârligate,
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Îmbârligate,
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Pe vârf de munte-aşezate.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Opt opintele
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Şi patru izbele.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Patru bat,
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Opt opintesc,
Mii şi sute se clătesc.
ANIMALE DOMESTICE OILE, CIOBANUL ŞI CÂINELE Două-n două se lovesc,
Patru-n patru s-opintesc,
Mii şi sute se clătesc.
Butură
Pe butură,
Mii de mii
Se scutură.
Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
Când a stat şi-a chiuit,
Căciuli mii s-au îmbulzit.
Ciugurele mărunţele,
Tot pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur cel bătrân
Şade jos şi bea tutun.
Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur ăl bătrân,
Merge-n urma lor cântând.
Alunele ciugurele,
Cântă moşul după ele.
Ciugurele mânânţele
Merg pe drum înşirăţele,
Ciugur-mugur
După ele;
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-mânânţele
Stau şi dorm,
Halea — palea
Ţine calea.

Ce merge la apă

ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi nu se adapă?
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Merge la apă cântând.
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Vine-ndărăpt iar cântând,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi apă nu bea.

ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea?
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Strigă ragură din măgură

ANIMALE DOMESTICE Şi gorgan din gaură,
ANIMALE DOMESTICE
S-aducă căldările.

CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Să mulgă mânzările.

Barbă are,

Popă nu-i,

Coarne are,

CAPRA Vacă nu-i.

Am un pui de drac

Cu doi dinţi

IEDUL De greblă-n cap.

Ce are barbă.

ŢAPUL Şi totuşi nu e bărbat?
Cineluş-cinel,

Cinel piciorel:

Cel cu patru picioare

Dă să-l mănânce pe cel cu un picior;

Cel cu doauă picioare

Îl apucă pe cel cu trei picioare

Şi-l aruncă după cel cu patru picioare,

CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIROSCTaEsIăU-lLscape pe cel cu un picior.

Unu ară,

Doi se miară,

Patru-mping,

PORCUL Şi-un coţofling.

Patru opintoi

PORCUL Ş-un târnăcop.

Unul ară,

Patru umblă,

Doi se uită,

Doi ascultă,

PORCUL Unul dă cu biciul înapoi.

Patru opintitoare,

Două bourate

PORCUL Şi-o fâţăitoare.

ANIMALE DOMESTICE PORCUL Şindil, mindil;
La bot ca pitacul,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL La păr ca acul;
Vara — în glod,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Iarna — în pod.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Unul ară,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Doi se miară,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Doi fulăi,
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC Patru umblăi
Şi-un fiţai-fiţai.
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC Turtă-n nas,
Cârlig în coadă,
ANIMALE DOMESTICE PURCEII SCURMÂND Butoi la mijloc:
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Uită-te şi te miră,
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Gândeşte-te şi ghiceşte.
Boier cu sapa-n bot
Cată peste tot.
A gemut,
Nu l-a durut;
Caută ce n-a pierdut.
Cine geme nebolind
Şi caută nepierzând?
Iepuraş
Golaş,
Cum de nu eşti crunt
Şi cât eşti de-afund?
— Cimilaş-laş,
De unde eşti isdaş?
— De pe cei munţi
Crunţi.
— Tu de ce nu eşti crunt?
— De ce? Că eu sunt afund.
M-am suit în scai,
Ca să văd de cai;
Dar nu văzui cai,
Ci oastea lui Mihai,
Tot umblând ca vântul
Şi răscolind pământul.
Beau boierii pe-ntrecute,
Geme butea pe nevrute.
Beau boierii pân’ se moaie,
Geme butea-n paie.

ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Am o butie mare,
Care tot se sparge,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI LUPUL Şi când este la soare,
Se adună o grămadă de buticele.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI MUŞTELE Hâra baba
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE Cutreieră dumbrava,
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE CIOBĂNESC Vicleanul tălhăros
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE ŞI MÂŢA Se pune jos
Şi răpune
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA Capul babei jos,
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA Şi-şi face cină din el,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Ca dintr-un miel.
Titirişcă sfârlă
Geme în mocirlă;
Titirişcuţele pişcuţele
Se dau de-a uţele
Peste titirişcă sfârlă;
Dar titirişcă sfârlă
Nu se poate da de-a uţele
Peste titirişcuţele pişcuţele.
Am un dorobanţ
Ferecat în lanţ.
Prin văi, către stânci,
Şade moşu-n brânci.
Prietenii de casă
Umblă pe sub masă;
Când se întâlnesc,
Rău se mai sfădesc.
Are tata o oaie laie
Şi-a fătat doi miei în paie;
Eu zic bârr!
Ea face hârr!
Eu zic bârr! oaie la stână,
Şi ea face hap! de mână.
Este-o cuconiţă:
În piept poartă noduri
Şi sare gardul
Cu mâinile-n şolduri.
Mihai Sfarancioc
Şade lângă foc,
Îşi unge curelile,
Suceşte mustăţile.

Care-i dobitocul

Ce păzeşte focul

ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi-şi spală cojocul?
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Opincă nerasă
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE PISICA Zoapănă prin casă.
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE Labe moi, trec pe oriunde;
ANIMALE DOMESTICE
PISICA În lăbuţe gheare-ascunde!
ANIMALE DOMESTICE
Toarce, toarce,
ANIMALE DOMESTICE
ANIMALE DOMESTICE PISICA Ghem nu face.

ANIMALE DOMESTICE Nici tu furcă, nici tu fus,

ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi cică la tors s-a pus!

PĂSĂRI DOMESTICE Giupâneasă torcătoare,

PISICA Nici fus şi nici caier n-are.

Şade baba lângă sobă

Îmbrăcată într-un cop,

PISICA Şi tot toarce: horc-horc-horc.

Cine toarce,

PISICA Şi ciorapi nu face?
Şoldică-boldică

Bate pe stârcea-cotârcea,

Dar stârcea-cotârcea

PISICA ŞI ŞOARECELE Nu poate să bată pe şoldi-că-boldică.

Hodoliţă

Pe poliţă

Şi mâţă

PISICA ŞI ŞOARECELE Pe cameniţă.

Iese timturugul

Din huliup cacancea

PISICA ŞI ŞOARECELE Şi-ntreabă de clopoţel.
Vine buhosul

Şi-ntreabă pe grosul:

Unde-i sprintenelul?

MOTANUL, CUPTORUL ŞI ŞOARECFaEcLeEre-i-aş felul!
A venit ochiosu’

Şi-a-ntrebat pe grosu’:

— Acasă-i musteciosu?

— Îmi pare rău că toarce,

ŞOARECELE, HORNUL ŞI MOTANUCoLjoace ţ-ar face.
La trup — pepene,

La cap — pieptene,

La coadă — secere,

La picioare — râşchitoare,

COCOŞUL Împunge cu clonţu-n soare.

PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL La cap — pieptene,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL La grumaz — coş cu grăunţe,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL Şi la coadă — secere.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL Cântă badea-n zori de zi,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA De răsună toţi câmpii.
Ţup-ţup-ţup pe sub perete,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINILE ŞI COCOŞUL Fâţa-fâţa printre fete.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL Rege nu-i — coroană poartă,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL N-are ceas, dar ora ştie.
PĂSĂRI DOMESTICE PIPOTA GĂINII Vine fâşna pe cărare,
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL Culegând la pietrişoare.
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL ÎN OU De la noi
Şi pân’ la voi
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL Merge nunta
Cu cimpoi.
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL Ce se naşte neînsufleţit din însufleţit,
Şi însufleţit din neînsufleţit?
PĂSĂRI DOMESTICE RAŢA ŞI RĂŢUŞTELE Viul naşte pe mort,
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL Mortul naşte pe viu.
Înăuntru piele.
Şi carnea afară.
Ce iese din lucru
Şi se face fiinţă?
Am spart gheaţa
Şi am aflat aurul.
Tandalica are mere,
Tandalic vine şi cere;
Tandalica nu se-ndură,
Tandalic vine şi fură.
Gungulica fierbe pere,
Motoloi vine şi cere;
Gungulica nu se-ndură,
Motoloi vine şi fură.
Am o puică lainică, bălainică,
Chiscopainică,
Şi face nişte puişori lainici,
Bălainici, chiscopainici,
Ca şi mă-sa: lainică, bălai-nică,
Chiscopainică.
La cap — ciucurene,
La trup — pepene,
La picioare — râşchitoare.

PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL Am o pasăre rotată,
GRĂDINA CU FLORI FLOAREA Stă cu coada-nvolburată.
GRĂDINA CU FLORI TRANDAFIRUL Ce trăieşte după moarte,
GRĂDINA CU FLORI MACUL Şi-altul vrea ca s-o tot poarte?
GRĂDINA CU FLORI MACUL Am o mâţă verde
GRĂDINA CU FLORI MACUL Cu ghearele roşii.
GRĂDINA CU FLORI MACUL Oastea unui crai
GRĂDINA CU FLORI MACUL Într-un vârf de pai.
GRĂDINA CU FLORI MACUL S-a suit în vârf de plai
GRĂDINA CU FLORI MACUL Mândra oaste-a lui Mihai.
GRĂDINA CU FLORI BUJORUL Oastea lui sultan-tătar —
Într-un vârf de par.
GRĂDINA CU FLORI ZORELELE Ciutcă
Butcă,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA La vârf măciucă.
Într-un vârf de beţişor
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Am un frumos târguşor.
Târguţ
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Într-un vârf de măcăuţ.
Sub o măciulie
Locuiesc o mie.
Stejar verde,
Vârfu-i arde.
Cocoţate sus, pe sfori,
Noaptea ne ascundem faţa,
Şi când ne trezim în zori,
Spunem: “Bună dimineaţa!”
Caşu-i,
Albu-i;
Pături sunt,
Plăcintă nu-i.
Roş e,
Măr nu e;
Pături sunt,
Plăcintă nu-i.
Îi un măr ca mărul,
Şi nu-i măr;
Îi cu păr ca omul,
Şi nu-i om;
Îi cu pături ca plăcinta,
Şi nu-i plăcintă.

GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Sus pădure,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Jos prescure,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA La mijloc miezure.
Am o găină verde,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Cu ou-n pământ.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA La coadă verde,
Şi la cap bălaie.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Fetişoară
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Cu rochiţa roşioară,
Când prind a te dezbrăca
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) N-am de ce mă bucura,
Că încep a lăcrăma!
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Am o doamnă în cămară,
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Cu cosiţele afară.
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Sus plete,
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI Jos musteţe,
La mijloc cămaşe creţe.
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI Cu picioarele în vânt
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL Şi cu barba în pământ.
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL Ciumel-ciumel:
GRĂDINA CU LEGUME PĂTRUNJELUL Albu-mfomoiat,
Gâş, ce-i acel?
GRĂDINA CU LEGUME CIMBRUL Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
Şi ustură ca ţipirigul.
În pământ clocesc,
În pământ scot pui.
Capu-i alb,
Şi coada-i verde.
Capuri spânzurate,
La vânt înşirate.
Plete împletite,
Capete spânzurate,
În pod aruncate.
Popa în cămară,
Şi pletele-afară.
Coadă roşie sub pământ,
Păru’ verde joacă-n vânt.
Şede popa-n strană,
Cu pletele-afară.
Am o sită
Rotosită,
Umblă vara prin grădină.

GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Curtea — verde,
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Domnul — roşu.
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Într-un pomuşor
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Arde-un focuşor.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Stejar verde,
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Vârfu-i arde.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Roşu ca focu’,
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILE Iute ca dracu’.
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILE Vâr mâna prin frunze
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şi-apuc pe moşu’ de buze.
La o rădăcină de lipan,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şapte bâte de mocan.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Ce se naşte cu ştreangul de gât?
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Bucle creţe
Pe coteţe.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Poame creţe
Stau pe beţe.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Am o fată trenţăroasă,
Şade cu Vodă la masă.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Angheluş
C-un picioruş,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Haine verzi
Până-n pământ.
Am un miel alb,
Creşte-ntr-un picior.
De aici până-n hotar
Tot găini într-un picior.
Hotrocol
Prin ocol,
Gâscă albă-ntr-un picior.
Trupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna;
Cămăşi am nenumărate
Şi le port toate-mbrăcate.
Şade baba pe răstoace
Într-o sută de cojoace,
Priponită pe răzor,
Ca o barză-ntr-un picior.
Rostogol
Într-un ocol,
Curte verde-ntr-un picior.

GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Ulcioruş,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Bulcioruş,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şade într-un picioruş.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Culmeciu-culmeciu:
Ţurţurel într-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şaptezeci de haine are
GRĂDINA CU LEGUME VARZA, OMUL ŞI CAPRA Fără vreo încheietoare.
Cârpitură-n cârpitură
GRĂDINA CU LEGUME RIDICHEA Şi nu-i nici o-mpunsătură!
GRĂDINA CU LEGUME SFECLA Înfoiată
GRĂDINA CU LEGUME SFECLA Şi umflată,
Dar o taie
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Şi-o despoaie
Şi-o aşază în copaie,
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) La un loc cu seu de oaie.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Strigă cel c-un picior
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Pe cel cu două, să vină,
Că-l mănâncă cel cu patru.
Albă-i albuie, dar caş nu e,
Coadă are, şoarece nu e.
Frunzăare, pom nu e,
Limbă n-are, sare linge.
Ce-i roşu, — măr nu-i;
Creşte-n pământ, — ceapă nu-i?
Şad Iuda în cămară,
Cu flendurile afară.
Mă dusei în pădurice;
Aflai ouă de bobice;
Luainouă,
Lăsai două,
Ca bobicea să mai ouă.
Pusei una,
Găsii două;
Pusei două,
Găsii nouă;
Pusei două,
Pusei nouă,
Găsii nouăzeci şi nouă.
Găina verde,
Şi ouăle galbene.
Am o cloşcă —
În pământ cloceşte
În pământ scoate pui.

GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Sus — pădure,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Jos — prescure.
Păsăruie-ruie,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Pă copaci se suie.
Albă păsăruică,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA N-are nici picioare.
Rasca
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Prasca
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA S-ar sui la cer,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Dar n-are scară.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Tăndăliţa
Măndăliţa
GRĂDINA CU LEGUME PĂSTĂILE DE LINTE Cârcei
Toboliţa.
GRĂDINA CU LEGUME LIVADA Şade baba pe arac
Şi-şi ţine boabele-n sac,
GRĂDINA CU LEGUME POMUL Şi-i atâta de bătrână,
GRĂDINA CU LEGUME POMUL Că-i cad dinţii în ţărână.
Până să se coacă miezul,
De ce-i mănânci coaja?
În buzunarul Stoichii
Stau cerceii Voichii.
Cerceluşul doamnei,
Stă în fundul oalei.
Pungi
Nu prea lungi
Cu bănuţi
Tot mărunţi.
Mireasă frumoasă
Şade lângă casă;
Întâi cu flori se găteşte
Şi pe urmă rodeşte.
Primăvara te veseleşte,
Vara te umbreşte,
Toamna te nutreşte,
Iarna te-ncălzeşte,
Poftim de ghiceşte.
Este-un om ciudat,
Vara-n cojoace-mbrăcat,
Şi iarna gol despuiat.

GRĂDINA CU LEGUME POMUL Jos subţire,
Sus tufos
GRĂDINA CU LEGUME ALTOIUL Face demâncat gustos.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Un om cu capul tăiat
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Ţinea p-un mort în braţe.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Cel mort striga:
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) „Vai de mine, am să mor!!...“
Iar cel cu capul tăiat îi zice:
GRĂDINA CU LEGUME MĂRUL „Să nu te temi, cât eu trăiesc“.
GRĂDINA CU LEGUME PARA (PRĂSADA) Murgana o fată pe Rujana;
Rujana — pe Bălana.
GRĂDINA CU LEGUME CIREAŞA Ghici ghicitoarea mea:
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL Am o vacă cu viţel,
Şi-n viţel — alt viţel.
Am o vacă a făta;
Dar cum să nu fie a făta,
Când şi viţelul în ea,
Încă e a făta?
Am un cal,
Care când îl bag în grajd
Îi smulg coada.1
Jos subţire,
Sus tufos,
Şi mai multe mărunţele,
Frumuşele,
Roşiele,
Şi mai multe gălbinele.
Am o iapă grasă:
Până când nu-i rup coada,
Nu intră în grajd.
Roşior
Şi micşor,
Rotunjor,
Lucitor,
Înăuntru un oscior,
În mână un beţişor.
Ce e nalt cât casa,
Verde ca mătasa
Şi amar ca fierea,
Şi dulce ca mierea?

Înalt cât casa,

Verde ca mătasa,

În toată creanga ou,

GRĂDINA CU LEGUME NUCUL În tot oul pui.

Am un păun,

GRĂDINA CU LEGUME NUCUL Cu penele-n drum.

Patru fraţi, gemeni născuţi,

Tot îmbrăţişaţi crescuţi;

GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Înveliţi într-un cojoc.

Patru fraţi

Îngemănaţi,

Prinşi la joc

GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Într-un cojoc.

Patru fraţi într-o cămaşă,

Dinlăuntru îndulcită,

GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Iar afară amărâtă.

Am un bordei

Cu patru viţei;

Până nu spargi bordeiu,

GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Nu vezi viţeii.

Am un tăbuieţ,

GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Cu patru băieţi.

Hurduc, hurduc,

GRĂDINA CU LEGUME NUCILE-N SAC Într-un burduh.

Cum îi rupi ţoalele,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCUREUlZrUâdLe).

Cum îi rupi hainele,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURÎUţiZaUraLtă) dinţii.

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURCUiZnUe Lse) naşte-nfăşat?

Este un om cam ciudat:

Vara-n cojoace-mbrăcat,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURŞUiZiaUrLna) gol, despuiat.

Îi înalt — dar nu-i copac,

Îi verde — dar nu-i brad,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURAUrZeUcLop) ii — dar nu-i om.

Iese moşul din răgoz,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURCUuZUcoLjo)cu-ntors pe dos.

Tinerel —

Cu mustăţi albe,

Bătrânel —

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURCUuZUmLus)tăţi negre.

Şinel-şinel:

Merg pe drum, însă nu e drum,

Prind un pui, însă nu-i pui,

Îi smulg penile, însă nu-s peni,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURÎUi ZmUănLâ)nc carnea, nu-i carne.1
Trei sute de fraţi

Galben-roşcaţi,

Pe-un băţ adunaţi.

Din ei peste noapte

Ţi-o da vaca lapte,

Şi ouă găina,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURIUarZpUoLrc)ul — slănina.

Deasupra hârtie,

În mijloc praf,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB Şi dedesubt pârhaiţă.

Botă mazarată,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB În pod aruncată.

Băţ aurit,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB În pod azvârlit.

Am o furcă cu fusele pline:

Fusele de n-ar fi

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB Oamenii ar pieri.

Înalt cât casa,

Verde ca mătasa,

Şi-n vârful spicului

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL Firul mărgărintului.

De pe câmp eu vin în şură,

Şi din şură în hambar;

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL Afară dacă ies, viaţa mi se duce.

Într-un vârf pe pai

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂU Şade oastea unui crai.

Am douăzeci şi patru de purcei:

Suge unul de la altul,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂU Şi cel de pe urmă e cel mai gras.

Cinel-cinel:

Se-ngroapă în pământ,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SĂMÂNŢA Ca să scape de mormânt.

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Ce se naşte cu ştreangul în cap?

Pe dealu’ rotat

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şade moşu’ bosumflat.

Pe valea lui Baibarac

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şade Vlad mort şi umflat.

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Trece moşul peste gard
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi rămâne spânzurat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Pe un vârf de deal
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Stau moşnegii de mână.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Hurduz-burduz,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Din Ţarigrad adus,
Sub laiţă pus.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Cine se târăşte ca şarpele
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi-şi face cuib ca iepurele?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Am o casă:
Fără uşi, fără fereşti,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Înlăuntru plină de băieţi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Am un butoiaş
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Plin cu copilaşi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Am un bordei.
Plin de viţei;
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Până nu sparg bordeiul,
Nu se văd viţeii.
Am un coticior
Plin cu mânzişori
Şi n-are uşă nicăieri.
Bag mâna prin frunze
Şi-apuc pe moşul de buze.
Baba-n vale,
Ca o floare,
Moşu-n deal,
Ca un buştean.
Am un bou galben-roşcat,
Toată vara îl ţin legat,
Şi toamna se sparge de gras.
Din surcea — nuia,
Din nuia — butuc,
De nu pot să-l duc.
Ce este:
Aduni ghemele
Şi rămân aţele?
Hop îndop,
Blăni îngrop,
Aţe-ntinse,
Gheme strânse,
Urdubela priponită.

Blăni îngrop,

Tei întind,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Gheme-adun.

Pui pană

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi iese ghem.

Sub o foaie de lipan

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Stă ascuns un mocârţan.
Hop-hop,

Surcele-ngrop,

Ghemuri strânse,

Aţe-ntinse,

Malul roşu,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢGAh)izduri verzi.

Străchinuţă verde,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢUAn)tul nu se vede.

Am o fântână:

Apa e roşie,

Pereţii — verzi,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢŞAi)pietrele — negre.

Este o baltă

Cu malurile verzi,

Cu apa roşie,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢŞAi)cu peştii negri.

Sus — verde,

Jos — verde,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢLAa)mijoc — flacără de foc.

Hurdubelă

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢPAri)ponită.

Pielea verde,

Carnea roşie,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢŞAi)oasele negre.
Ciumel-ciumel:

Mă dusei la târg,

Şi de un crucer

Cumpărai,

Mâncai şi băui,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢŞAi-)n cap — comanac.

Am o ulcicuţă cu miere

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢLAa)cumetriţa în buruiene.

Capul, trupul mi-i totuna,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢLAa)pământ îs totdeauna.

Am o mănăstire verde,

Fără uşi, fără ferestre,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢŞAi-)năuntru — o mulţime de călugări.
Cimu ce-i, ce-i?

Am un bou:

În funie naşte,

În funie creşte:

De nu l-îi clăti,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢAAc)olo-a putrezi.

Care floare

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Parcă-i soare?

Într-un vârf de gârniţă —

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Un ocol de râşniţă.

Pălărie-mbumburată

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Numai către soare cată.

Pe valea lui Terteleat

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Legai verde pe uscat.

Butucel frumos,

Curge din el şi sănătate,

Şi veselie,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Şi nebunie.

A vorbit un împărat

C-un alt împărat

S-adune la pădure

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Copaci uscaţi cu frunza verde.

Am o ciotuţă

De tei

Şi-amiroasă

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE A bumburei.
Am şapte fete,

Şi fiecare fată are şapte fuste,

Şi fiecare fustă are şapte buzunare,

Şi fiecare buzunar

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Are câte şapte bani şi jumătate.
Mă dusei în deie,

Să caut două resteie;

Nu găsii resteie,

Şi găsii un chenar cu ouă.

Luai nouă,

Lăsai două,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)BUTUCUL DE VIŢĂ CÂND SE TAIECa chenarul să mai ouă.

Dimirlie

Cu dimirlie,

Mare veselie;

Siminoc

Cu siminoc,

Crenguţă de busuioc.

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Ce-i?
Chipul meu e tot bubos,

Şi nu-s la nimeni scârbos;

Chiar de-mpăraţi sunt cinstit,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şi la masă sunt primit.

Am o fată buboasă-buboasă,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şade cu Vodă la masă.

Am o gâscă buboasă

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şede cu Vodă la masă.

Vacii mele-i a făta,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şi viţelei — tot aşa.

Ciumel-ciumel:

Găină borzoasă,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA La domni pe masă.

Găinuşă porumbacă,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA De coadă spânzurată.

Soarele o coace,

Mâna o rupe;

Piciorul o calcă,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Gura o bea.

Mama verde,

Tata uscat,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUPrGunUcRiiIIcreţi la cap.

Mama-i verde,

Tata-i uscat,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUŞiGcUopRiIiiI — dulci.

Tata lung, mama lată,

Soră-mea îmbârligată,

Frate-meu, nebunul satului,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞŞI aVdIeNlUa Lmasa-mpăratului.
Nenea lungu, mama lată,

Sora mea zgrimburată,

Frate-meu nebunul satului,

Cu cojoc de lemn îmbrăcat,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞŞI aVdIeNcUuLîmpăratul la masă.

Ce înfloare şi nu se coace

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPA Şi înfloare şi se coace?

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPA Strigă Petrişor
Din cotişor,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HÂLDANUL2 DE CÂNEPĂ Să-l apere de găini,
Că de câine
MUNCI AGRICOLE SAPA Nu se teme.
Şade moşul făcăleţ
MUNCI AGRICOLE SAPA Cu cămăşile pe băţ.
De cămaşă să-l dezbrac,
MUNCI AGRICOLE OTICUL1 Îl murez pe moş în lac.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL La o margine de luncă
Nedelcuţa se aruncă.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Lelea Safta cea buzată
E-o dădacă minunată:
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Creşte-n ţarină şi-n lunci
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Zeci şi zeci de mii de prunci.
Cum e el aşa de mic,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Face treabă de voinic,
Şi din lanurile toate
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Buruienile le scoate.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Opt opintele,
Două scârţâiele,
Ş-un ţuţui după ele.
Opt împingători,
Doi fluierători,
Ghelbuia gogoaşă
Înaintea lui Mustaţă.
Ce hiară încornorată
Umblă cu gura căscată
Şi numai cu limba râmă,
Tot răstoarnă şi dărâmă?
Ce fiară cu limba râmă,
Şi cu spatele dărâmă?
Am un bou:
Trupu-afară
Limba-n pământ,
Şi coarnele-n aer.
Am un bou-bourel,
La făptură frumuşel,
Are coarnele-napoi,
Abia-l mişcă alţii doi.
Am un peşte:
În şezut sclipeşte,
Patru boi abia-l clăteşte.

MUNCI AGRICOLE PLUGUL Porumb vânat,
Cu clonţu-n pământ.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Iepure-mpănat,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Şarpe potcovit,
Poruncă de domn,
MUNCI AGRICOLE ARATUL Meşteşug de om.
Un vânător,
MUNCI AGRICOLE ARATUL Un strigător
MUNCI AGRICOLE BOLDUL STRĂMURĂRII2 Şi doi trăgători.
MUNCI AGRICOLE BICIUŞCA Mă suii în deal,
MUNCI AGRICOLE BRAZDELE Să văd al meu cal.
MUNCI AGRICOLE BRAZDELE Nu văzui calul,
Ci văzui vântul,
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Răsturnând pământul.
Mă suii în deal în cucă,
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Mă uitai în vale-n luncă,
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Văzui vântul
Răsturnând pământul.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Într-un vârf d-anin —
Puţinel senin.
Am o gâscă cioantă-boantă
Cu grumajii ciobârlan.
Pe valea lui Marmarac
Se dau porcii peste cap.3
Pe valea lui Maimarac
Se dau turcii peste cap.4
Am un cal rotund, bordoc
Şi mănâncă numai foc,
Iar când îl pornesc la drum
Sforăie şi-aruncă fum.
Bivol negru a scăpat
Dimineaţa de la sat,
Pană seara-n lung şi-n lat
Dealul mare l-a zgârmat.
Râmă porcul fără viaţă
Cu trei râturi dintr-o dată.
Badea Ghiţă, când lucrează,
Suflă-n pipă şi fumează.
Nici nu-l poţi urni din loc
Până nu-i ia pipa foc.

Iarbă nu paşte,

Bici nu cunoaşte,

Da’ când ară

MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Şapte pluguri cară.
MUNCI AGRICOLE
Fân la iesle n-a mâncat,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Şi cât zece a lucrat.

MUNCI AGRICOLE Duduie ca aeroplanul,

MUNCI AGRICOLE Dar în nori nu se ridică,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Şi răstoarnă bărăganul.
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Ia ghiciţi, cine-i vultanul?
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Fără şa, pe-un cal călare,

MUNCI AGRICOLE TRACTORISTUL PE TRACTOR Diha-diha pe ogoare.
Dimineaţa când se scoală
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Ia un sac de boabe-n poală
MUNCI AGRICOLE
Şi porneşte pe ogoare

SEMĂNĂTOAREA Să dea brazdelor mâncare.

Leliţa c-un sac în braţă

A plecat de dimineaţă,

Să hrănească pe vâlcea

SEMĂNĂTOAREA Cu grăunţe o tarla.

Un arici săltăreţ,

GRAPA (BOROANA) Umblă după pluguleţ.

Răstoarnă strâmbul,

PLUGUL ŞI GRAPA Piaptănă dinţatul.

Lup tăpălăgos

PLUGUL ŞI GRAPA Coboară pe munte-n jos.

Pe valea lui Gânsac

TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUSeL)d,ăTaĂriVciĂulLpUeGsteIIcap.

Moşu Gheorghe-ncetişor

TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUSeL)d,ăTtĂumVbĂaLpUeGogIIor.

În valea lui pitpalac

TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUSeL)d,aTuĂuVrşĂii LpUesGteIIcap.

Am un şarpe cu ciulini,

Doarme furişat în spini,

Învelit până la brâu,

OGORUL Şi-mi mănâncă-un stog de grâu.

Hurduc, burduc,

Umplu sânu’

ROATA DE UDAT Şi mă duc.

Bumburel rostogol,

BULGĂRELE DE PĂMÂNT N-are stare pe ogor.

De aici şi pân’ la munte —

HOLDELE Numai pături aşternute.

MUNCI AGRICOLE SECERA Retevei de tei
Pe mirişte de mei.
MUNCI AGRICOLE SECERA Mătuşică chercheriţă,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu dinţii de veveriţă,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu mijlocu-ncârligat,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu coada de lemn uscat.
Gârniţă-povârniţă,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu dinţi ca de ceperiţă.
MUNCI AGRICOLE SECERA Am o căţea cu gura de fier
MUNCI AGRICOLE SNOPUL Şi cu trupul de lemn.
MUNCI AGRICOLE SNOPUL Ogărcuţă neagră,
MUNCI AGRICOLE MIRIŞTEA Peste câmp aleargă.
MUNCI AGRICOLE ARIA Am o scroafă mangoliţă
MUNCI AGRICOLE PARUL ARIEI (ŞTEAJĂRUL) Cu dinţii de veveriţă,
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL Cu coada de lemn uscat.
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL Cinci în brânci,
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL Rânjita-nainte.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) Nouăzeci şi nouă de fraţi,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) C-un singur brâu legaţi.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) Am un om mic, gros şi scurt
Şi strâns pe lângă pământ.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Mii de mii de ochiurele
Se uită noaptea la stele.
Într-o tavă spoită
Şade-o nucă curăţită.
Slavă Sfântului
Ţine şi el umbră pământului.
Strachină spălată,
În fund un cui poartă.
Într-un taier spălat —
Un par împlântat.
Nalt şi subţirel,
Lată lângă el.
Două lemne-hodolemne,
Cu grumazul tot de piele.
Două lemne-hodolemne,
Şi la mijloc brâu de piele.
Două noaje-ngenuncheate,
Un ciocan şi jumătate.
Unu’ ţine,
Unu’ stă,
Unu’-n cumpănă se dă.

Doi stau,

Doi dau,

Doi se miră,

MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Doi se-nchină.
MUNCI AGRICOLE
Doi izbesc,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Doi lovesc,

MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Iar o mie pătimesc.
Am o viţă năzdrăvană,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Stă culcată în poiană;
MUNCI AGRICOLE
Nu-i nici vacă şi nici taur,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE BATOZA Iar pe nări îi curge aur.
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Coseşte, dar nu e coasă,

MUNCI AGRICOLE COMBINA (COMBAINA) Taie-taie, aur varsă.
MUNCI AGRICOLE Cine-i oare, cine este

Flămânzilă din poveste?

De i-ai da un câmp de grâne,

COMBINA (COMBAINA) Tot flămând mereu rămâne.

Cimurce-i, ce-i?

Am două raţe:

Una zboară peste casă,

GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULUna nu poate de grasă!

Bălana sare peste gard,

GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULDar bălan nu vrea.

Bălan sare peste gard,

GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULDar galben rămâne.

Am nişte cai graşi

Şi nişte iepe slabe:

Iepele slabe sar gardul,

GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULCaii graşi cad jos.

Aşchiuţa bradului,

DIMERLIA (BANIŢA) Mândruliţa satului.

Sunt patru fraţi,

STÂLPII LA OBOROC1 Şi toţi stau sub un clop.

Căţeluşa livera

COASA, COSITUL Paşte câmpul otova.
Iţa-iţa

Prin păiş,

Fâţa-fâţa

COASA, COSITUL Prin costiş.

Căţăluşă şargă,

COASA, COSITUL Mult fânaţ aleargă.

MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Cinel-cinel:
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Tot câmpul aleargă;
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Când ajunge-n drum, stă.
Am o viţeluşă pagă,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Care tot câmpul aleargă,
Numa-n tufiş nu se bagă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Năpârcă neagră,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Vara pe câmp aleargă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Miş-miş
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Prin păiş,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Haci-haci
Prin copaci.
MUNCI AGRICOLE URMA COASEI PE COSIRIŞTE Fâş-fâş
Prin păiş,
MUNCI AGRICOLE COASA ŞI GREBLA Paci-paci
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA) Prin copaci.
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA) Cureluşă bravă
Peste câmpul de otavă.
MUNCI AGRICOLE POLOGUL Ştiuca din baltă s-aruncă,
MUNCI AGRICOLE FÂNUL Dumbrava o culcă.
O porniră ştiucile
Ca să pască luncile.
Luceşte, sclipeşte,
Pe câmpii goneşte,
Retează tot ce-nfloreşte.
De la noi
Şi pân’ la voi —
Tot cuţite
Răscuţite.
Tata rage
Prin pârloage,
Mama-ngână
Prin grădină.
Ghici ghicitoarea mea:
Cine dă la altu’ ce n-are el?
Dau
Ce n-am.
De la noi
Şi pân’ la voi —
Păsat
Vărsat.
Iarna sus,
Şi vara jos.

Cumetriţă

Nepieptănată

Şade mereu supărată.

Eu o pieptăn

MUNCI AGRICOLE FURCA LA FÂN Şi păru-i cade.
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE La o casă cu trei răchiţi

MUNCI AGRICOLE GREBLA Este-o fată cu trei ghimţi.
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Dinţi frumoşi şi zdraveni are,

MUNCI AGRICOLE GREBLA Şi nicicând gura n-o doare!
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE N-are cap,
MUNCI AGRICOLE
MUNCI AGRICOLE Dar are coarne de ţap;

MUNCI AGRICOLE Vulpe nu-i,
MUNCI AGRICOLE
MORĂRIT ŢĂPOIUL Dar are coadă.
MORĂRIT
MORĂRIT La un deal rotilat,
MORĂRIT
STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAŞa)de-un moşneag borţoşat.

Pe dealul rotat

STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAŞa)de moş Mohor umflat.

Am un moş:

De tare ce s-a umflat,

STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAC)ât casa s-a ridicat.

Nenea cel gros,

STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAN)umai cu un os.

În capătul satului —

STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAŞl)icul fârtatului.

În mijocul câmpului —

STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIAC)ăciula voinicului.

Pe cel câmp rotat

STOGUL CU BRÂU Şade moşul bosumflat.

Am un bou, dar tare,

Iarna tot cu nasul în paie şade,

Şi de gras e ca un par,

CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Şi burtă n-are nici un dram.

Am un bou c-un dinte,

CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Smulge şâra toată.

Lată peste lată,

RÂŞNIŢA Mazăre vărsată.

Turtă peste turtă,

RÂŞNIŢA Şi la mijoc urdă.

Turtă peste turtă,

RÂŞNIŢA Şi la mijloc bortă.

Am o găină

RÂŞNIŢA Cu moţul de făină.

MORĂRIT MOARA Meşteşug de om.
Poruncă de domn,
MORĂRIT MOARA Casă încheiată,
Pe mare aruncată.
MORĂRIT MOARA Sus chisc,
Jos chisc,
MORĂRIT MOARA Printre chisc,
MORĂRIT MOARA Moţochisc,
MORĂRIT MOARA Pui de raţă motocea;
Voi ziceţi că nu-i aşa?
MORĂRIT MOARA Fâţa-fâţa
MORĂRIT MOARA Cotofâţa,
MORĂRIT MOARA Pe la nări
MORĂRIT MOARA Cu lumânări,
Pe la pântece
Cu descântece.
Am o gâscă şoaică
Boaică,
Cu grumazii şobârloi,
În clon
Cu nouă coreţe de orz.
Mere de cându-i,
Şi tot pe locu-i!
Cu apă, cu vânt şi cu foc trăiesc,
Mâncarea pe limbă eu nu o primesc,
Pentru orişicine pregătesc.
Merge şi nu merge,
De ascultat te ascultă,
Face vorbă multă,
Ce-i dai îţi dă,
Cu talpa-n apă stă.
Am o vacă priiană,
La tot satul dă hrană.
Am o vacă.
De ce-o mâi,
De-aia se balegă.
Am o vacă neagră
Cu ţâţele-n spate:
Toată ţara
Îi mănâncă zara.

MORĂRIT MOARA Am o vacă plăviţă:
MORĂRIT MOARA Pe la coade cu iscoade,
MORĂRIT MOARA Pe la pântece
MORĂRIT MOARA Cu descântece.
MORĂRIT MOARA DE VÂNT Găină seină,
MORĂRIT MOARA DE VÂNT Moţul de făină,
Raţă potcovită,
MORĂRIT ROŢILE MORII Gâscă-nsovonită.
MORĂRIT ARIPILE MORII DE VÂNT Pe valea lui Baibarac
MORĂRIT CUREAUA DE LA MOARĂ Se dă ciuta peste cap.
MORĂRIT MĂCINATUL Baba Rada stă-n pârâu
MORĂRIT MĂCINATUL Scufundată pân’ la brâu
MORĂRIT MĂCINATUL Şi mănâncă saci cu grâu.
Am o ursoaică cenuşie,
Ce se-nvârteşte-ntr-un picior;
În gură-i curg boborate
Şi le scoate pe urechi pisate.
Dă din aripi,
Dar nu zboară.
Ghici ghicitoarea mea:
Am două fete;
Una toată ziua se spală,
Şi totdeauna e murdară;
Alta nu se spală niciodată,
Şi tot e mândră şi frumoasă.
Şase surori se învârtesc,
Şi de ajuns nu se ajung.
Gânj îngânjuluit,
Şarpe potcovit,
Sudoare de om,
Poruncă de domn.
Sute nesutite,
Mii nesocotite,
Merg la judele,
Să-şi schimbe numele.
Pe poduri ferecate
Trec mii nenumărate,
Şi le taie capetele,
Şi le schimbă numele.
Pe poduri ferecate
Trec mii nenumărate,
Străiţele rupându-şi
Şi numele schimbându-şi.

MORĂRIT MĂCINATUL Sus bat dobele,
Jos cad negurile;
MORĂRIT MĂCINATUL Care cum ajunge,
MORĂRIT SACII LA COŞUL MORII Capul şi-l rupe,
MORĂRIT PÂRPELIŢA1 Numele-şi schimbă.
MORĂRIT MOARA CU MOTOR Pe o vale-ncornurată
Stă un podişor de piatră,
MORĂRIT MOARA ŞI MORARUL Şi trec mii nenumărate,
MORĂRIT MORARUL Ce-s din silă aruncate:
STUPĂRIT ALBINA Care cum trece,
STUPĂRIT ALBINA Capul şi-l rumpe,
STUPĂRIT ALBINA Numele-şi schimbă.
STUPĂRIT ALBINA În râpa lui Moş Harap
STUPĂRIT ALBINA Se dau popii peste cap.
STUPĂRIT ALBINA Am o căţeluşă vânătă
STUPĂRIT ALBINA Şi face numai urdă.
STUPĂRIT ALBINA Bubuie, nu-mpuşcă,
Hârâie, nu muşcă.
Cine-i slabă
Ca o scoabă,
Şi înghite pân’ sughiţă,
Dar se-ngraşă nenea Ghiţă?
Când am apă beau vin,
Când n-am apă beau apă.
Am o văcuţă stearpă,
De la care mulg dulceaţă.
Uite măciuchiţa glava
Cum înconjură dumbrava.
Măriuţa graba
Stă cu zăbava
Şi vine cu graba.
Cimileaga grava
Încunjură dumbrava
Şi face ciuşti în nas la Sava.
Bâz în sus,
Bâz în jos,
Bâz în toate părţile.
Mititeaua
Umple-argeaua.
La cap — limbă cu miere,
La coadă — limbă cu venin.
Coarne n-are şi împunge,
Buză n-are şi suge.

STUPĂRIT ALBINA Eligă-meligă,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Merge la biserică;
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Închină-se,
Miră-se,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Vine-acasă vaietă-se,
De cap trage-se.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Jos un dop,
Sus un dop,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Şi la mijloc iarmaroc.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Cinel-cinel:
STUPĂRIT ROIUL Butucul de tei,
STUPĂRIT FAGURELE CU MIERE Limbă de cotei.
STUPĂRIT CEARA Ţăndăluş
Măndăluş
STUPĂRIT CEARA Şade într-un picioruş
STUPĂRIT CEARA Şi-aruncă săgeţile
VÂNAT, PESCUIT CAPCANA Mai în toate părţile.
Am o casă
Într-o grădină,
Mulţi voinici
În ea s-adună.
Sub perete
Ciuciulete,
Cu mustăţi
În toate părţi.
Ciuciulit pe sub perete,
Papă miere de la zeci de fete.
Mii şi mii de călugărei
Pe-o creangă de tei.
Ce creşte de sus în jos?1
Am o rochiţă:
O spăl în foc
Şi-o usuc în apă.
M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Ca să-i spăl iia în apă caldă
Şi s-o usuc în apă rece.
Ce moi în foc,
Şi în apă se-ntăreşte?
N-are minte,
Dar te prinde.

Am o găină cu gheb în spate:

Când pui mâna să-l iei,

VÂNAT, PESCUIT FIERUL DE PRINS PĂSĂRI Dă cu ciocul.

VÂNAT, PESCUIT Tunsul,
VÂNAT, PESCUIT
VÂNAT, PESCUIT Unsul,
VÂNAT, PESCUIT
VÂNAT, PESCUIT Câinii

VÂNAT, PESCUIT VÂNĂTORUL După dânsul.
VÂNAT, PESCUIT
Şoşoi
VÂNAT, PESCUIT
DIVERSE ÎNDELETNICIRI IEPURELE ÎNTRE VÂNĂTOR ŞI CÂÎInNtrEe doi.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI
DIVERSE ÎNDELETNICIRI Stanca lunga, gârbova,

DIVERSE ÎNDELETNICIRI UNDIŢA Prinde caii ne-nvăţaţi.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI
DIVERSE ÎNDELETNICIRI Am o babă oarbă,

UNDIŢA Prinde caii speriaţi.

Ineluş rupt

UNDIŢA Scoate hărmăsarii din fund.

O mie înnodate,

O mie deznodate,

O mie să vorbeşti,

PLASA (NĂVODUL) O mie nu ghiceşti.

Întru-n casă să scap,

PEŞTELE ÎN PLASĂ Şi casa-mi iese pe fereastră.

Găină-găină

Cu ciocul de făină,

Talpa de nac,

MREAJA Şerpe-nşirat.

Înaintea cui

FRIZERUL Trebuie să-şi scoată fiecare pălăria?

BIRJARUL Cine stă cu spatele la rege?

CROITORUL Cine face toate cu măsură?
Două picioare şedea pe trei picioare

Şi se juca cu un picior de raţă;

Patru picioare o venit şi o luat piciorul de raţă;

Atunci, două picioare o luat pe trei picioare

Şi o azvârlit după patru picioare.

Atunci patru picioare o căzut jos.

Două picioare o luat piciorul de raţă

Şi l-o pus iarăşi pe trei picioare,

CIOBOTARUL, SCAUNUL, CÂINELÎEncŞepI âCnIdZaMsAe juca cu el.

Păşind tot înapoi,

FRÂNGHIERUL Lucrează pentru vaci şi boi.

Două gâşte-ntr-un bâtlau,

FOIUL1 (FOALELE) Suflet au, dar maţe n-au.

Am un cocoş,

DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE) Toată ziua suflă-n coş.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI
DIVERSE ÎNDELETNICIRI Iţele-momiţele,

INDUSTRIE, MAŞINI FOIUL1 (FOALELE) Zdranca, fedeleşele.

INDUSTRIE, MAŞINI Un moş dă,

INDUSTRIE, MAŞINI CIOCANUL ŞI NICOVALA (SAU TOŞPi OalRtuUl LstăŞ.I LEMNUL)

INDUSTRIE, MAŞINI La margine de oraş

INDUSTRIE, MAŞINI Am un stup care-i fruntaş,

OBIECTE DE APĂRARE, ARME Iar albinele din el

OBIECTE DE APĂRARE, ARME UZINA Fac miere din oţel.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME
OBIECTE DE APĂRARE, ARME Am aici, sub deal, un zmeu,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME
OBIECTE DE APĂRARE, ARME Care fumegă mereu.

Şi cu limba opărită

UZINA SIDERURGICĂ Mestecă fontă topită.

Roade toată ziua-n fier,

Şi nu se-ngraşă defel;

Când de ros a terminat,

STRUNGUL Iese lucrul drag, curat.
Moşu Ghiţă, furios,

Când se dă cu capu’-n jos

Şi pe sine se prăvale,

CIOCANUL AUTOMAT Sar scântei din nicovale.

Am aicea în uzină

O sprinţară balerină,

Ce dansează-ntr-un picior

BORMAŞINA Când îi cântă vreun motor.

În pădure născui,

În pădure crescui,

Acasă dacă m-aduse,

CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BAJSuTdeOcNătUorLu)l satului mă puse.

Nu mi-e frică,

Nu mi-e teamă,

Că am capul de aramă

CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BAŞSiTpOicNioUruLl)plumbuit.

Am un moş:

Până nu-l iei de barbă,

CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BANSuTOmNerUgeLn) icăiri.

Pe bătrâni sprijinesc,

Pe călător însoţesc,

CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BAPSeTcOeiNrUăiLî)i pedepsesc.

CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BACSiTneOfNaUceLu)rma ca paraua?

Ce e verde,

NUIAUA Dar face dungi vinete?

OBIECTE DE APĂRARE, ARME VARGA Căţeluşă
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL Pestriluşă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL Pârai-pârai
Printre uşă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL S-a pârât para-napoi.
Am o frunză
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ Care te omoară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ Putinei
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ De tei,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SĂGEATA Limbă de balaur.1
Barbă are,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME ARCUL ŞI SĂGEATA Popă nu-i;
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA Gură are,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA Capră nu-i;
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA Oase are,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Om nu e;
Scris este,
Hârtie nu e.
Ieşi, Angheluş,
Din lăcătuş,
Că te cheamă
Cinci afară.
Ieşi, Iovănică, din căscioară,
Că te cheamă cinci afară.
Coadă de peşte,
Fără cinci deşte,
Nu se dezlipeşte.
Suflet n-are, suflet duce,
Şi de pământ nu s-atinge.2
Coardă strânsă,
Aţă-ntinsă,
Băţ în picioare,
Îndreptat în zare.
Într-o scorbură uscată
Şade o căţea turbată.
Limba dracului
În pielea şarpelui.
Retevei
De tei,
Limbă de balaur.
Am o vacă brâncovancă:
Când se pune brâncele,
Se răsună luncile.

OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Am o juncuţă
Zbârnăcuţă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA La mijloc
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Pară de foc.
Cinel-cinel:
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA M-am suit în pod să caut iţă-cotroiţă;
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA N-am găsit iţă-cotroiţă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Ci-am găsit o berbeliţă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Pe la pântece
Cu descântece,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Pe la nări
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Cu lumânări,
Pe la şele
Cu dârjele.
Ţăndurică, lemn uscat,
Face larmă-n Ţarigrad.
Am un porumb
Cu pene de plumb,
Cu oase de oţel,
Ai grijă de el!
Coţofană brează,
În munte nechează,
În Dunăre răsună.
Am o noatină neagră,
Pe dealuri rânchează.
Rage murga în cetate
Şi răsună mai departe.
Am o puică cucuiată,
Stă-n cămară încuiată;
Doar să mor, să n-o descui,
Să-i pui mâna la cucui.
Ce n-are suflet
Şi suflet fură?

OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Unuma,
Dunuma,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GEANTA Zaia,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GLONŢUL Paia,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL Chicura,
Cucura,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL Hurduc,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL Burduc,
Sacalie,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Pic,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Poc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Găinuşă cu cucui,
Ce-mi mai dai să nu te spui
OBIECTE DE APĂRARE, ARME TUNUL C-am văzut izmene-n cui?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Vaca muge,
Viţelul fuge.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Cocoş potcovit,
De oaste gătit.
Scurt şi gros,
Şi frumos,
Şi te dă jos.
Am un rac
Zbiară ca un drac.
Ce fuge
Şi muge,
Şi-napoi nu se mai uită?
Ce fuge şi muge,
Şi moarte aduce?
Sus zboară şi nu-i pasăre,
Fier duce şi nu-i faur.
Nu vorbesc şi nu sunt viaţă
Dar fac zgomot de te-ngheaţă;
Stau de pază la hotară,
Vărs prin gură foc şi pară.
Vara se măreşte,
Da’ iarna se micşorează.
Două fete-mi poartă salbă:
Una-i neagră, alta-i albă;
Ne-ncetat se tot alungă,
Şi nu pot să se ajungă.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Sunt două surori în lume,
Neasemenea la nume:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Una-i albă, luminată,
Ş-alta neagră-ntunecată;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Se gonesc prin lumea lungă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Şi nu pot să se ajungă.1
Am o cloşcă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA C-o aripă neagră şi una albă:
Cu cea neagră îşi adună puii,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Iar cu cea albă îi împrăştie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA Eu nasc pe mama,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA, VÂNTUL ŞI ZIUA Şi mama mă naşte pe mine;
Şi totuşi, una şi alta
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞASE ZILE ŞI DUMINICA Suntem când mari, când mici...
Vaca albă lumea scoală,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ SĂPTĂMÂNA Vaca neagră lumea culcă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNA CU 30 DE ZILE Vaca neagră intră-n sat,
Toată lumea s-a culcat;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNILE ANULUI Vaca albă când soseşte,
Toată lumea se trezeşte.
Una albă,
Alta neagră;
Neagra adună,
Alba împrăştie.
Aruncai cheile
Şi se-nchise ţările.1
Surioară oarbă,
Ginere turbat,
Maică luminoasă.
Şase potcoave-ncheiate,
De meşter mare lucrate,
Ş-o mână de bucurie.
Ghiciţi, copii, ce să fie?
Sunt şapte surori,
Şi toate domnesc
În lumea mare,
Şi nu au nici o schimbare.
Un frunziş între vâlcele,
Cu treizeci de rămurele.
Doisprezece fraţi aleargă,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se-ajung.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANOTIMPURILE Floare şi soare,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ IARNA Ploaie şi ninsoare
Se laie pe rând,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Zile, nopţi furând.
Cine vine cu steluţe
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Albe-n frunte
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Dinspre munte?
Am un copaci
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Cu douăsprezece ramuri,
Jumate verzi, jumate uscate;
În fiecare ramură — câte patru cuiburi,
În fiece cuib — câte şapte ouă,
Jumătate albe, jumătate negre.
Am un copaci
Cu douăsprezece crăngi:
În toată cranga — patru cuibare,
În tot cuibul — şapte ouă,
În tot oul — doi pui,
Unul alb şi unul negru.
Am un pom
Cu douăsprezece crăngi:
În toată cranga — patru lămuri,
În toată lamura — şapte frunze.
Am un pom. Deşi e mare,
Numai patru ramuri are:
Una florile-nfloreşte,
Alta fructele rodeşte,
Alta frunza-ngălbeneşte,
Alta prinde strai de-argint să ţeasă.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Am un pom înaurit,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Cu flori dalbe-acoperit:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Când e vreme cam frumoasă,
Crengile lumină varsă;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Când e timp posomorât,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Crengile-arată urât;
Cu doisprezece crăcuşori,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Cu doisprezece bujori;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL În tot cracul cu treizeci
Rămurele
Mititele
Şi mai mândre,
Şi mai hâde;
În tot cracul — câte şapte
Cuiburele
Frumuşele;
În tot cuibul —
Câte douăzeci şi patru de pui golăşei.
Cici, fârtate, asta ce-i?
Nichiduţă mititel,
Se ia lumea după el.
Gânganie fără suflare,
Umblă făr-astâmpărare;
N-are duh, nici nu viează,
Toată lumea îndreptează.
Minte are,
Suflet n-are,
Umblă fără stâmpărare,
Ce nu ştii te-nvaţă.
De-i gâci
Ţi-oi frige-o raţă.
Cine bate
Şi nu e bătut?
Am o casă mică,
De tot mititică,
Cu pitici,
Cu firfirici;
Ziua cântă,
Noaptea cântă,
N-are nicidecum astâmpăr.
Şede dracu’ în părete
Şi tot dă din două degite.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Am aici o jucărie,
Care cât e vremea ştie,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Dar nu face nici un pas
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Dacă n-o învârt de nas.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Gură n-are,
Nici picioare,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Câteodată amuţeşte,
Dar când merge şi vorbeşte
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Îl asculţi ca la poruncă:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Sai din pat şi mergi la muncă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Olog, umblă ne-ncetat;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Mut, răspunde răspicat.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Am o păsărică bie-bie,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Din coadă adie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Ţa-n sus,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Ţa-n jos,
Tandi-mandi
Hop!
Am o puicuţă
Cu codiţă,
Cu capul băsărăgel,
Cu picioare hârja-vârja.
Am un piţigoi şchiop,
Ţine-un bou în cioc.
Am un cocoş:
Cu picioarele cârjă-mârjă,
Şi cu capul şoc-mondoc.
Găinuşă-ciuşă
Cu minciunele-n guşă
Şi cu dreptatea-n spinare.
Unghie de gaie,
Cap de udubaie.
Unghie de gaie,
Coadă de tigaie,
Creastă de cocoş.
Ghearele uliului,
Capul vulturului,
Coada coţofenii.
Sus cârlig,
Jos cârlig,
La mijloc un basalig.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Tandalică-n sus,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Tandalică-n jos;
Dacă nu mă crezi,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Uite pe cristez.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Logoliţă-loga
Spânzură-n Moldova.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Pisicuţă
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Mătăcuţă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ GREUTATEA DE LA CÂNTAR Cu picioare
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ METRUL Motăcele,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Cu capul
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Găurele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Am o capră găgăuţă
Cu ghearele ca de mâţă,
Face mărunt din codiţă:
“Na, tăicuţă, na, tăicuţă!”
Mă suii în pod
Să caut iţe-cotroiţe;
Nu găsii iţe-cotroiţe,
Ci găsii o măgăriţă:
La coadă
Cu iscoadă,
La pântece
Cu descântece.
Sus botă,
Jos botă,
Şi la mijloc haţa aşa:
Ziceţi toţi că nu-i aşa!
De-abia-i cât un ou,
Şi trage cât un bou.
Ce se frânge
Şi se strânge
Şi se bagă-n buzunar?
Toată casa —
Şi făşia.
De la noi
Şi pân’ la voi —
Tot făşii de tei
Şi capete de curmei.
De la noi
Până la voi —
Tot şfăruţă trasă.

De aici până la munte

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Tot prăjini mărunte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE De la casă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE La casă —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Viţe de bostan trase.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Am un bou mâncat de lup:
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Pe la toate casele
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
CĂRĂRILE DIN JURUL PUŢULUI Înainte i-s maţele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
Brâuleţul iernii
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
PÂRTIA DE ZĂPADĂ În marginea poienii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE
S-a făcut de când e lumea

DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi va fi cât va fi lumea.

Dobra lungă,

DRUMUL (ŞOSEAUA) Fără umbră.

Pânză-ntinsă peste deal,

DRUMUL (ŞOSEAUA) Ce sare din mal în mal.

De s-ar ridica-n picioare,

DRUMUL (ŞOSEAUA) Ar ajunge pân’ la soare.

Am un popă lung

DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi n-am pânză să-l ajung.

Am un giune,

DRUMUL (ŞOSEAUA) Cât lumea de lung.

Ce se află pe pământ,

Care dacă s-ar scula

Ar ajunge până la cer,

Iar dacă ar avea ochi,

DRUMUL (ŞOSEAUA) Multe ar putea vedea?

Ştefan lungul

Ţine drumul,

Ştefăneasa

DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Intră-n casă.

Toader lungul

Ocoleşte pământul;

Todereasa

DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Îşi găseşte casa.

Mama lată —

Scofândată,

Nenea grosul —

DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Terfegosul.

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUIT Pietricele
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUIT Mărunţele,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PIETRELE DE PE ŞOSEA Cianga
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞANŢURILE Langa
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAF După ele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAF De la noi şi pân’ la voi
Sunt tot căţei de usturoi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA Sângurele-sângurele,
Se-mbulzesc pe drum şi ele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA Cine ştie să-mi spuie:
Doi drugi,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA, NUIAUA ŞI ŞARPELE Cât drumul de lungi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PODUL Stan Lungu
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TÂNJALA Cu luleaua-n gură.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA De la mare pân’ la munte —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Numai ţăndări înfipte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA În pădure născui
În pădure crescui,
Acasă de m-au adus,
Călcătoarea satului m-au pus.
Fie scurtă ori îngustă,
Fie lată ori bălţată,
Poţi s-o-ntorci
Dacă poţi:
Nimic ei nu-i pasă,
Căci te trece-acasă.
Mă dusei pe haiá;
Văzui o ghebreá;
Luai o regeá,
Dădui în ghebreá,
Ghebreaua fuge în haiá.
Cine trece peste gârlă,
Dar tot pe loc stă?
E cu clonţ, şi nu-i pasăre;
Cu coarne, şi nu-i bou,
Cu ochi, şi nu-i fereastă.
Picioare am patru;
Tălpi — numai două.
Patru picioare,
Le-ncalţ cu două opinci.
Cuţitaş,
Toată iarna
Taie caş.

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Iarna fuge,
Vara zace.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Am o vietate,
Duce-n spate
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŢĂRANUL ŞI SANIA O greutate,
Încărcată cu bucate,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL Şi dânsa nu poate gusta.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE HAMURILE ŞI CĂRUŢA Cinel-cinel:
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE VÂRTEJUL CĂRUŢEI Cel cu două opinci
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU NUIELE Încalţă cu două opincioaie
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU FÂN Patru picioroaie.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA Cocoş potcovit,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA De oaste gătit;
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA Găina cârcâia,
Să meargă şi ea.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA ŞI CALUL Teleagă, beleagă,
Şapte coţi de aţă neagră.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA, BOII ŞI JUGUL Chivăr cu Tichie
Duce în spinare-o mie.
Am pe un munte
Oi mii şi sute;
Toate sunt ţintate-n frunte.
Lup tăpălăgos,
Merge pe cale frumos.
Sunt două surioare:
Una aşteaptă iarna să se odihnească,
Şi cealaltă — vara.
Am două surioare:
Una roade vara,
Şi alta iarna.
Am două surori:
Una-i oloagă vara,
Alta-i oloagă iarna.
Am trei lucruri laolaltă:
Unul zice: „Tare mi-i bine vara!“
Altul zice: „Tare mi-i bine iarna!“
Al treilea zice: „Cum mi-i vara, mi-i şi iarna“.
Am patru fraţi:
Unul zice: „Vină, vară!“
Altul zice: „Vină, iarnă!“
Doi zic: „Ori vii,
Ori nu vii,
Nouă tot atâta ni-i.“