Paracelsus, Theophrastus Ph. - Ars alchimica - scan

Colec.tia ,fry w{xtr&{tMlc&
QUTNTA g$SENTIA

ix $APTE TRATATE

cann sE voRBEgrE DESeRE

_.[in tratatele lui Paracelsus] nu existd nici o NATURA, $TIINTA $I ARTA SPAGYRICA
ne.claritate gi dacd vom urma cdile pe care ni le-a

ardtat... vom descoperi cele mai inse-mnate comori

ingropqte in locurile pe care ni le-a indicat cu

ajutorul baghetei sale ma gice" .

Sendiaogius

,,Credinfa este o stea luminoasd ce il ajutd pe
cercetdtor sa dezlege misterele naturii. Trebuie id
scsiddnucv_taedtridbc, eacnzutarrulailtidvnocgsretirduperudeteae-grnrpeiceudtao,tegciirnesdDdi-unim'ldrndemdziAveinunedt9i,i
csrimedtiinreciaogsi icucutoattodtinciumgae, tcuul.
tot sufletul, cu toatd

Dacii veli avea o
asemene,a credinfd, inlelepciunea nu vd va ascunde
adevdrul Lui, ci vd va dezvdlui operele Sale intr-un
mod credibil, vizibil gi consolator-".

Paracelsus

f,iinf,e,Plearaucmelsaunsee, sztee..i.i ugnicdreeumzeot nalici haimceicle, linepcaorcei
uimitoare - prima jumdtate a secolului al
gaisprezecelea - gi-au vdrsat esenlele lor specifice,,.

C. G.lung

lit)t't't [{n lsllN()7 i /1)/0 it\ I 'l'h('ophrilstus I)h. I)aracelsus
iltit{At,l) ll iltrlllt ll i iilttill rlittllil
l l)lltiltz\ tn, rll lin I I)

ARS ALCHIMICA
$apte tratate in care se vorbeqte despre

natura, gtiinfa gi arta sPagYricd

PHILIPPUS THEOPHRATUS PARACELSUS

Descrierea CIP PHIUPPUS THEOPHRATUS BOMBAST
a Bibliotecii Nalionale a Rominiei VON HOHENHEIM

PARACEI,,SUS, THEOPHRASTUS BOMBAST PARACELSUS CEL MARE
VON HOHENHEIM / ARS ALCHIMICA/
$apte tratate in care se vorbegte despre Filosof al Monarhiei, Prinf al Spagirifiloa Astronom $ef,
natura, gtiinfa gi arta spagyrici/ Medic Eminent gi Trismegist al Tainelor Mecanice
Theophrastus Philippus Paracelsus
trad.: Ilie Iliescui Ars Alchimrca
ed.: Aurelian Scrima;
Bucuregti: I{erald, 2005 $APTE TRATATE lN Cenp SE VORBE$TE DESPRE
240p.,73/22cm NATURA, $TIINTA 9I ARTA SPAGYRICA
Bibliogr.; Index;
(Col.: Cdrli Fundamentale) Traducere 9i ftrgrijire edipie:
ISBN 973-7970-38-1, Ilie Iliescu

\ SEDITURA HENETP

L lliescu,Ilie (trad.) Bucuregti
II. Scrima, Aurelian (ed.)

299.513

AUSLEGUNG FER FIGUREN, SO ZU NUERENBERG

GEFUNDEN SEIND WORDEN, GEFURT IN GRUNT DER
MAGISCHEN WEISSAGUNG, DURCH DOCTOREM
THEOPHRATSUM VON HOHENHEIM, 1569.
AUREOLI PHILIPPI THEOPHRASTI BOMBAST VON HO.
HENFIEIN PARACEISI... OPERA, BUCTfiR UND SCHRIF.

TEN, 1589-91 (edifia ]oannem Huserum, retipdritd in

1503 ei 1616).

Arthur E. Waite, HERMETIC AND ALCHEMICAL WRI-

TINGS OF PARACELUS, 1894 (2 vols.).

Consultant: CuvAnt inainte
llantona Ardclenn
Calea indicatd de modul de gAndire al lui Nicolaus
Lectori:
Radu Dwna Cusanus a fost parcursd de cdtre Heinrich Comelius Agtippa
Alexandnr Artghcl de Nettesheim (1487-1535) qi Philippus Theophrastus

Vizirme grafica: Paracelsus (1,493-1,541). Ei s-au adAncit in studiul naturii
Alexandru Nichita
Coperta I: .Alclrcmistisclrcr Traktat , 9i, pe cAt le-a fost posibil, au cdutat sd-i cerceteze legile cu

manuscris german din sec. XV toate mijloacele pe care epoca lor le putea oferi. in acest
proces de cunoagtere a naturii, ei vdd, in acelagi timp,
Procesare text &
piatra de temelie pentru o cunoagtere superioard; ei cauti
tehnoredactare comprr teriza tj,:
Lttcrctin Popescu sd o dezvolte pe cea din urmd dincolo de gtiinta naturalS,

O fgat_e drepturile asupra prezentei editii in limba fdcAnd gtiinla sd renascd in spirit. !/
parte a
roma1f apartin Editr-rrii I{erald. Nici o Paracelsus s-a ndscut in 1493, intr-un sat in apropiere ii
textului sau a materialului grafic .,., .l,u p,rt* fi de Zurichr. Primele notiuni de chirurgie gi medicind le-a
primit de la tatdl sdu; a continuat luAnd lectii de la cd-
reprodusd fArd acordr"rl scris al editorului. lugdrii mdnistirii SfAntul Andrei din valea Savonului. La
vArsta de gaisprezece ani a fost trimis sd studieze la
Universitatea din Basel. A fost instruit apoi de celebrul
fohannes Trithemius, abatele mdndstirii SfAntul Jacob din
Wurzburg; Q461,-1576), unul dintre cei mai renumili maes-

tri in magie, alchimie gi astrologie, gi, sub indrumarea

acestui profesor, i-au fost cultivate indeosebi inclinatiile

sale pentru gtiintele gi practicile oculte. igi continui lucrul
in laboratorul bogdtagului Sigismund Fugger, la Schwatz,

in Tyrol.

Mai tArziu, Paracelsus a cdldtorit foarte mult. A vizitat
Germania, Italia, Fran!a,ldrlle de jos, Danemarca, Suedia

giTtusia; se spune cd a ajuns 9i in India. intr-una din

aceste expedilii, a fost luat prizonier de cdtre tdtari gi dus

la Han, al cdrui fiu l-a insolit dupd aceea la Constan-
tinopol. in perioada cAt a stat captiv la tdtari, Paracelsus
a fost initiat in invdtdturile secrete ale Orientultri, cdci

1 Sursa elementelor biografice referitoare la Paracelsus o constifuie
Franz Hartmann, Paracelsus (Viafn gi opern), trad.llie Iliescu, Editura

Herald, Bucureqti,2004.

5

I

t)

asemdndrile celor doud sisteme de gAndire sunt izbitoare. prezintd, iar deasupra acestuia' urmdtoarea inscriplie in

in plus, datele lui Paracelsus privind cele gapte principii latind:

ale omului, proprietdfile corpului astral gi elementarii PhiliPP i T heoPht as ti iP ar ace.I s

pdmdntului erau total necunoscute pe vremea aceea in qti tantam orbisfamam'ex auro ch.ymico e.st effigie
et ossn donec rrt'rsus circumdabitur pelle sua'
Occident.

CAtiva ani mai tArziu il gdsim in Italia, unde s-a in- ilmtiITei.-aol",elg"teoiltPsupea,ain"r"HiPar"*eace"aaer,ralasaccdcueuelsclips'tov,uraenisnPldsdz'teiustidtarautedgoti,taoio-e"o'ri"lmea"ng,op'uAdomme"ttus"daft*i'diru"uca8olalteomvumsetnpurPaeatrrer9ielanai*tdepmHme"'caios'p6unaeocirlercutdierercataarriidht'cs'r.oTai'Din're' acud?tilapsauTdrd-i
rolat in calitate de chirurg in armata imperiald, partici-

pAnd astfel la multe expeditii de rdzboi din acele timpuri.

Cu aceste ocazii, a cules foarte multe date utile, nu numai

de la medici, chirurgi gi alchimigti, dar gi din contactele

pe care le-a avut cu cdldii, bdrbierii, liganii, moagele gi cum sPune un disciPol al sdu:

ghicitoarele.

in L525, la Basel, Paracelsus este numit profesor de ,,[ln tratatele lui Paracelsus] nu existd nici o necla-
ni le-a ardtat'
medicind gi chirurgie, primind un salariu foarte mare. ritate 9i dacd vom urma cdile Pe care- gtiinlei fizice'

Prelegerile sale nu constituiau, ca cele ale colegilor lui, u"u*d"a in acelagi timp in domeniul

doar repetarea ideilor lui Galen, Hipocrat gi Avicenna, vinomlodcuersilceoppe" rtic"*elenmi alei-inasinedmicnaattecucoamjuotoririunlgbroapghaetetei

lucru obignuit in medicina din acele timpuri. Concepfiile

delabaza cursurilor sale erau strict personale, predAndu-le sale magice"'

independent de opiniile celorlalti, culegAnd aplauzele stu- c."uv"Al"Pni"tautr"laufcie9.lisiruautscualaouttfaodisiinnt tuoBtnidbleicear'euEgnltainsesidirn-gtriaesdbueas:vliXndractuolnsceenpsliilael

denlilor gi gocAndu-i pe colegii sdi ortodocgi prin neres- ,snd,peuCioresaiteeruesaicntledecr?ogeftdOiiilenomfsaiunolffisizdeiimeccda9gurtsieirenin"focduci'sudseppbdsraperdrediinjei-fnoeedsnxeoppbmeeire-rerineeendvleee9lilteaenofusilaaodlgee''

pectarea regulii de a preda doar ceea ce fusese acceptat ca iii; i

valabil de vechile autoritdli in materie, indiferent dacd ',

invdtdtura era compatibild cu rafiunea gi adevdrul. i

Fiind destituit in urma intrigilor adversarilor sdi, $''

Faracelsus gi-a reluat viata de prlbeag, cu mici opriri in

oragele Colmar, Esslingen 9i Nurenberg, Munchen, Z:dl'ich; ti tt*1t-:-t1,t1l':icredinid.ceil ajutd

in cele din urmd, ajunge la Salzburg, unde fusese invitat Credinla
este o stea luminoasd t"^::.1t-";

de prinful palatin Emst de Bavaria, un mare iubitor de ' Uci9i[gvin"ieearriuino,mtpypudt,rrulale.iu"nt,pzeDlccvcravrdundieco,liedu"dctsz'oide"tvlerat,roeugeizpfieiaiund"afm'ue"livpetaieeustvgu-ateolerls'oerarvceuaclaareltumeesaideanattnmesionntcaraeleu-idttnnu1dnueinddrasiDeciiv'imcrmuiearnmoelddidddrineen'ievncacsdlzriidnoeer9'ucqduieDliicbrLu9cudiltmr''utticsnvo'utaeictozrziaacivebvttuaddud-il

gtiinle oculte. Aici Paracelsus a cules roadele indelunga-

telor sale eforturi gi faima lui a inceput sd fie cunoscutd

Jd{l in tot mai multe locuri. Dar nu i-a fost dat sd se bucure
lj,l prea mult timp de odihna meritatd, cici la 24 septembrie

1,541 a murit in chip misterios, dupd o scurtd suferintd,
la vArsta de patruzeci gi opt de ani, intr-o cdmdruld a

hanului ,,Calul Alb", iar trupul i-a fost ingropat in cimi- gilp;,ir;tci;io;.Dn;li.s-to*"lra'tct"oiirenru-tl.adtm.Dpbulomdttng(eptieizttetluuum' egesii)tnesfceaacpruerlottadretuebcaueiePdesinci avvreoedinaelmma

tirul SfAntul Sebastian.

Deasupra rflonnAntului, in mijlocul unei piramide

din marmurd albd, se poate observa un desen care il re-

6

propriul nostru chip. De aceea se cuvine sd facem ' gAnditor progresist, un suslindtor al empirismului,
doar ce ne invatd congtiinta, nimic altceva". sau chiar ca pe unul din marii pdrinli ai gtiinlei

Paracelsus a fost acuzat de vanitate qi lduddroqenie,.qi moderne".
adevdrul este cd era mandru de calitdpile gi realizdrile sale,
Cu toate cd este posibil sd-l privim pe Paracelsus in
cu observatia cd el nu-gi ridica in sldvi propria persoand, lumina oricdrei perspective, singura cale fle a infelege
ci duhul.care-i infldcira sufletul. corect omul gi strddania sa este aceea de a evita tendinla

,,Eu gtiu cd domnia (minyii) imi va apartine, cd a mea de a ignora caracterul mistic irr favoarea celui rafional, pe
va fi onoarea. Nu eu md laud, ci Natura md laudd scurt, de a accepta dualitatea naturii sale. Cd el a fost un
pe mine, cdci m-am ndscut din sdnul Naturii gi o
urmez" . (Libr.P nramirum, prefatd) magician, este un fapt de netdgdduit; u tdt foarte mult

Ca tnedic, el era superior colegilor sdi de breasli, ob- despre tainele Cabalei gi secretele alchimiei 9i magiei
naturale. Pe de altd parte, a fost un susFnetor firtll al cer-
tinAnd.vindeciri miraculoase cu pacienti ce fuseserd
cetdrii experimentale, criticAndu-i vehement 9i cdl{btant pe
iu.turuf irrcurabili de doctori ,unr'r-iti - faptdovedit de cei ce refuzau sd scruteze problemele la originile lor gi care

Erasmus din Rotterdam. Printre asemenea pacienti s-au acceptau cu ochii inchigi autoritatea celor din vechime:
numdrat nu mai putin de optsprezece printi, cdrora cei
mai vestili medici le-au aplicat tratamente rdmase fdrd ,,Cititul nu te poate face niciodatd medic. Medicina
este o art5 qi ea necesitd practicd. Am inceput sd-mi
rezultat. desdvArgesc arta imagindndu-mi cd nu existd nici un
profesor in toatd lumea capabil sd md invefe, gi cd a
Acuzafii de tot felul i-au fost aduse in legdturd cu trebuit sd capXt eu insumi cunogtinfele in acest scop'
stilul scrierilor sale, care nu intotdeauna era socotit glefuit Singura carte pe care am studiat-o a fost cartea
gi cuviincios. Ar trebui insd amintit cd un asemenea stil in
vorbire sau in scris era frecvent folosit in acele timpuri, gi Naturii scrisd de degetul lui Dumnezeu".

cd expresiile mai dure abundau chiar gi la scriitorii consa- Dacd nu cercetdm partea principald a operei sale ca
crafi. Nu fdcea excepfie nici Luther, marele reformator.
pe un sistem unitar, va fi greu sd reconciliem aspectul sdu
,ffi' ,,Sunt diferit, si nu vi supere acest lucru." mistic cu cel gtiintific; de multe ori, un pasaj scos din

Aga incepe Crezul lui Paracelsus in care el rezumd context poate fi folosit pentru a ni-l prezenta ca Pe un

munca sa de o viatd, explicAnd scopul sbudiilor sale, celor impostor, un geniu, un nebun sau ca Pe un fanatic reli-
ce doreau sX invete de la el, gi criticAndu-i pe aceia care gios. Degi Paracelsus ar fi putut fi oricare dintre aceqtia/
doreau sd-l vadd eguAnd in aceastd incercare. Deqi s-a bu-
curat de sprijin suficient de-a lungul intregii sale cariere, este cert cd reconcilierea naturii sale e esenfiald, indiferent

multi l-au socotit un garlatan, un vrdjitor gi un impostrrr. de dificultatea acestui lucru, deoarece ea ne'va da cheia
infelegerii depline a acestui adevdrat impact complex al
Dupd cum afirma prof. Joy Ristuben: omului asupra metodologiei de cercetare a timpului sdu.

,,Din perspectivd modernS, suntem inclinati sd-l con- De exemplu, Aurora FilosofiIor ne apare la prima ve-
siderdm pe Paracelsr.rs, fie ca pe un vraci ambulant, ce
dere ca o lucrare voit obscurd, plind de misticism medie-
cdldtorea dintr-un orag in altul imperfind medica-
val, ritualuri ezoterice, gi procese chimice misterioase. Dar
mente, indicdnd ciudate tratamente miraculoase 9i dacd opera aceasta e studiatd cu atentie, in contextul vielii

propovdduind misticismul medieval, fie ca pe un zbuciumate a lui Paracelsus 9i al epocii sale, descoperim
cd lucrarea repreziutd o fuziune de procese ale gdndirii

medievale cu unele idei noi ale Renagterii 9i Reformei'

Paracelsus folosegte conceptul renascentist al perfec- Paracelsus dd de infeles cd ar cunoagte ceva in legdturd cu l''- I

tibilitelii omului, ca bazd. pentru explicarea problemei istoria, compozifia 9i diferitele procese prin care poate fi
fabricatd Piatra, pAnd la urmX, se Pare cd pune mai pufin
Pietrei Filosofale. El susfine, de asemenea, retrtoarcerea la pre! pe proprietatea ei de a transforma metalele de bazd
in aur, fiind preocupat mai mult de implicafiile filosofice
vremurile trecute, ir vederea atingerii puritdfii, sugerAnd ale acesteia. in multe din lucrdrile sale, ii sfdtuiegte chiar 9i
cd adevdrurile simple au existat inainte ca omul si le pe alchimigti sd abandoneze cercetdrile zadarnice privind
realizarea Pietrei, in favoarea investigaliilor practice, con-
denatureze din ignoranfd sau din interes, mergAnd pAnd
la deformarea Scripturii, o idee la modd la care se adaugd crete, cum ar fi descoperirea unor formuld chimice 9i a
altele noi, mai radicale, ale Reformei. Degi scrierile din
domeniul medical, pentru care este cel mai admirat, se unor remedii care sd ducd la vindecarea bolilor omenegti'
bazeazd. pe aceleagi principii ontologice ca gi scrierile sale in acelagi timp insd, Paracelsus a continuat sd se intrebe 9i
sd filosofeze despre Piatrd, cdutAnd intotdeauna sd desci
hermetice, in Aurorn se gdsesc reprezentate teoriile cele freze gi sd inleleagd originea sa divind:

mai importante ale lui Paracelsus, oferind astfel un model ,,Materia Pietrei Filosofale nu este altceva decdt Mer-
in miniafurd al intregului sdu sistem filosofic. Aurora, degi curtrl arzdtor gi perfect, exlras de Naturd gi Artd, care
plind de referiri obscure gi de retete misterioase, constituie este adevdratul Adam hermafrodit gi microcosmos
o introducere in care se afld inserate diferite elemente ale preparat cu cea mai mare iscusinli ."
corpului principal de idei ale lui Paracelsus, demonstrAn-
du-ne cum funclioneazia ele impreund ca un sistem unitar Aceastd definilie a Pietrei Filosofale conline majori-
tatea concepliilor filosofiei lui Paracelsus, o noud teorie
gi coerent. despre elementali, teoria Signaturilor gi a Chintesentei,
Lumina Naturii, precum gi propria-i versiune a teoriei
Piatra Filosofali neoplatonice a Macrocosmului gi Microcosmului.

Unul din conceptele esentiale ale lui Paracelsus este Cele trei elemente alchimice
Piatra Filosofald, unul dintre cele mai obscure secrete ale .
Referitor la compozitia fizicd a Pietrei Filosofale,
omenirii, cercetatd cu foarte multd atenfie gi pdzitd stragnic Paracelsus respinge conceptul aristotelian al celor patru
de cei ce practicau alchimia medievald. Pentru mulfi, piatra elemente, care a reprezentat pAni atunci explicafia fun-
era rnijlocul prin iare metalele debazd, cum ar fi plumbul
damentald pentru compoziyia intregii materii. in loc
sau cuprul, puteau fi transformate in aur, substanta
de pdmdnt, foc, aer gi apd, Paracelsus susfine cd:
consideratd cea mai perfectd dintre toate metalele.
, ,,Toaie'lucrurile create de Naturd constau din trei rAi
Circulau numeroase zvonuri cd Paracelsus purta
Piatra Filosofal{ in mAnerul unei spade mari, de care nu elemente primordiale, respectiv: Mercurul natural, tl 'r
se despdrtea niciodatd, gi cd o cdpdtase cu ocazia unei Sulful, pi [incd un element] ce este intrefinut cu
cdldtorii in Persia. Este fdrd indoiald un mit, deoarece piliturd de cupru sau de electrum.'. Ei presupun cd ll.'{"
Paracelsus nu aduce nicdieri vreo dovadd cu privire la un anumit animal va produce, prin simpla digestie a

posesia Pietrei, degi el prezintd mai multe retete (formule) ' stomacului sdu, transmutafia doritd [din cupru sau
pentru fabricarea ei.
electrum in auri. La sfArgit, ardeau animalul pAnd ce
El admite cd Piatra a fost descoperitd mai intAi in
vechiul Egipt sau in Persia, dar admite gi posibilitatea devenea un praf de culoare rogie, despre care gdndeau
ca egiptenii s-o fi obtinut de la chaldeeni, care, la rAndul
lor, ar fi cdpdtat-o dintr-o sursd necunoscutd. Cu toate cd cd ar fi aur; dar s-au inqelat".

10 11

in sistemul paracelsian, cele trei elemente nu sunt de observatia directd, adaptAndu-gi teoria ori de cAte ori
observafia directd intra in conflict cu sistemul alchimic,
ii natura unor substante propriu-zise, ci reprezintd calit6tile sau ori de cAte ori descoperea intuitiv diferite:explicafii
i'j
esentiale ale unei substante. Mercurul este caracteristica pentru un fenomen observat sau pentru o stibstanfi.

r'{T spirituald, reprezentdnd fluiditatea sau volatilitatea ma- Ralionamentul lui Paracelsus nu era, in mod strict, bazal
pe logicd, ci adaptat sistemului neoplatonic pentru a-l
lt teriei. Sulful e acea virtute dintr-o substanld legatd de aplica nevoilor sale, folosind adesea elemente ale siste-
,,i combustibilitate. Sarea este consideratd de Paracelsus o mului pentru a explica cum lucrau lumea gi natura, dar
fdrd a adera sistematic la un set de precelte rigide ce
,rft virtute corporald, calitatea intrinsecd dintr-o substanld in
aparlin oricdrui alt sistem filosofic. Ca urmare, Tria Prima
legdturd cu stabilitatea gi cn existenta sa hzicd. Cele trei a lui Paracelsus e mai pufin structuratd decdt metoda pur
logicd a lui Aristotel, fiind in schimb mult mai adaptabild
trl principii formeazd ceea ce s-a numit gi Tria Prima. Siste-
gi mai dinamicd.
rnul paracelsian nu diferd semnificativ, ca structurd, de Dincolo de aceste diferenle structurale gi metodolo-

sistemul medieval al celor patru elemente, deoarece, in fi- gice, cea mai semnificativd deosebire intre sistemul aris-
ecare sistem, proprietilile materiei sunt explicate printr-o totelian gi cel paracelsian constd in repartizarea influen-

conexiune misticd cu forlele nevdzute, respectiv cu pd- telor prime - la exter"ior, respectiv la interior. in sistemul

mAntul, focul, aerul gi apa, pe de o parte, gi cu Mercurul, aristotelian, calititile perceptibile ale untri obiect dezvl-
Sulful gi Sarea pe de altd parte. luie influenta elementului sdu. In sistemul paracelsian,
propriet5lile fizice ale ttnui obiect, cum ar fi' rdceala,
Este totugi important faptul cd teoria celor trei prin- uscXciunea, umiditatea gi cildura nu au nimic de-a face 9i
cipii a lui Paracelsus e primul sistem nou formulat de la nu dezvdluie virtutea intrinsecd a unui obiect, pe care o
numegte Chintesenfd a acestuia. Paracelsus sugereazd cd
sistemul aristotelian, pe care Galen gi-a bazat teoria celor in interiorul oricirui obiect existd o calitate esenliald qi

patru umori. Degi departe de a fi singura provocare a lui divind ce poate fi clistinsd prin conternplalia misticd a
Paracelsus fald de vechea autoritate, ea este deosebit de
semnificativd prin aceea cd faciliteazd o cale cu totul noud rrbiectului in sine.
de a privi lumea naturalX.
Chintesenfa, Signaturile gi Simpatiile
Alchimigtii medievali ce foloseau teoria aristotelianX
intr-un pasaj din Aurora, Pa(acelsus ne sugereazd cd
a celor patru elemente considerau substanfele naturale in Dumnezeu a creat fiecare lucru pe pdmAnt pentru a fi
raport cu caracteristicile ce pot fi percepute. Se presupu- folodit intr-un rnod specific de cdtre om;

nea cd fiecare substanld a fost influentatd de o combinafie ,,Magia este, intr-adevir, o artd gi o capacitate prin

de elemente gi caracteristici fizice. Metoda aristoteliand de care pot fi infelese substanfele elementare, roadele

analjzarc a unei substan,te consta in observarea caracte- lor, pioprietdtiie, virtulile 9i operafiile lor tainice. lnsd
risticilor ei exterioare, in determinarea elementului ei in- Cabala, printr-o inlelegere subtild a Scripturilor, pare
fluent, gi in utilizarea rezultatelor intr-o manierd alopati. sd fi descoperit pentru oameni calea spre Dumnezeu,
cu scopul de a le ardta cum ar plltea acliona fald de El
De pildd, o boald caracterizatd, a fi fierbinte gi uscati, gi a face profefii de la El".

influenfatd de elementul Foc, urmeazd sd fie tratatd cu aju- 13

torul unui medicament compus din elementele rece gi umed,

influenlat de elementul Apd. tn acest exernplu, o tulbu-
rare e tratatd cu ajutorul unei forte opuse, rece pentru

excesul de cdldurd gi umedd pentru excesul de uscdciune.

Paracelsus considerd eronat sistemul menfionat mai
sus, sugerdnd cd a aplica o teorie ipoteticd naturii in-

seamnd a proceda contrar logicii. El igi bazeazd teoria pe

't2

Prin urmare, Chintesenfa unui lucru este scopul lui Paracelsus aratd cd aceastd cunoagtere a Signaturilor :
Dumnezeu pentru lucrul respectiv, gi este datoria speciald
a alchimistului sd inleleagd acest scop gi sd aducd virtutea ,,constd in cunoagterea constihriiei interioare a tutlrror
creaturilor, a corpurilor cereqti ca 9i a celor pdmAn-
fiecdrei substanfe la o stare de perfecfiune, pentru ca tegti; ceea ce se afld latent in ele; ce sunt virtufile lor
oculte; pentru ce au fost ele desemnate inifial 9i cu ce
insugirile acesteia sd poatd fi cAt mai folositoare omenirii. proprletap sunt inzestra te" (Aurora filosofilor)'

Calitatea intrinsecd, Chintesenta unui lucru, susline O signaturd (o amprentd) a proprietdlilor de vinde-
care a unii plante std ,,scrisd", de pildd, fir culoarea sau in
Paracelsus, poate fi distilatd: forma ei.l O plantd roqie poate fi beneficd pEntru sAnge' o
planti cu sdmAnld rotunjitd este bunh Pentru ochi' Acest
,,Prin purificdri 9i purgalii o substanld ar putea atinge ,irtu- de a folosi virtuli spirituale ce au fost identificate
prin Signatr.rri in scopul de a obline rezultate pdmdntegti'
un asemenea grad inalt de subtilitate, o asemenea ."pr"rii-tta baza magiei simpatetice, fiind sursa de inspi-
,uil" u multor ,"*udii chimice sau pe bazd de plante ale
naturd divind 9i o asemenea insugire ocultd incat se Iui Paracelsus. El ne sugereazd cd Lumina Naturii e cea
opereze rezultate minunate".
care permite alchimistului sd-gi exercite Arta' si desco-
in timpuri imemoriale, cAnd Adam trdia in Rai, el se -pCehreinpieusteernil;ea',asocupnusteeranliecdundeiisstiulabrsetanafevipretunftriiu a-i extrage
bucura de plenitudinea substanfelor din Grddind ce nu
fuseserd incd corupte, iar calitdlile lor nu sldbiserd, aga divine sau
cum le gdsim acum, dupd kecerea timpului.
spiritutui substanfei2, pentru a recAqtiga puterea pe care
Aga cum a devenit necesar ca omul sd purifice Chin- slbstanla a posedat-o la inceputul timpului, 9i a folosi
tesenla substantelor, deoarece calitdlile inerente creafiilor aceastd Putere pentru indreptarea omenirii, aQa cum a

divine s-au deteriorat, sldbind in intensitate, tot astfel pldnuit Dumnezeu.
Cu acest concept Paracelsus iqi propune incd o datd
cunoagterea purd a lui Adam s-a diluat gi s-a degradat o
datd cu trecerea timpului. Numai prin izolarea Chintesen- sd deplaseze intelesul alchimiei, sugerAnd ca preocuParea
tei unei substanle poate alchimistul sd ob!in6, printr-un pentru transrnutalie, specifici Evului Mediu, sd fie inlo-
cuitd cu o noud Preocupare - aceea de a cerceta 9i des-
proces chimic foarte riguros, o substanld la fel de purd gi de
coperi totul despre proprietdgile oculte ale substanlelor
puternicd ca aceea ce a existat in mod natural la firceput
naturale, inspre folosul omenirii' Altfel spus:
cAnd Dumnezeu a creat lumea gi tot ce se afld in ea.
Paracelsus afirmd cd extragerea Chintesenlei unui 1 paracelsus credea ci atunci cAnd se lucreazd cu vitriol, dacd
opJratorul a fost deslul de neindemAnatic ai i-a pierdut culoarea
obiect e posibild prin intermediul Naturii 9i Artei. El mai oculte se vor pierde'
spune cd omui a fost creat perfect din punct de vedere verde intens5, toate proprietdlile lui termenul ,,spirt" (de la spirit)
fizic de cdtre Dumnezeu, gi numai dupd ce a fost alungat cd
din Rai i-a fost necesard Arta, abilitatea de a gAndi gi in 2 Este interesant dL otservat
felul acesta de a infelege cum au fost realizate creafiile lui continud str fie folosit in chimie 9i farmacie 9i in zilele noastre' adicd
Dumnezeu in folosul lui. inainte de Cddere, Arta nu era af.ostcprloi.ruot[pcd,aeasclaalumuiefosPre"an,r,g,asicapeiierlst,udsdaerd,eteisnrperbaeefanurtdinndds"e,pivaroisttrabc,ihneidrsnutei-csseeigrdauermocidssotailcucefiisnet
necesard pentru supravietuire, deoarece Adam ,,poseda natura lui gi se referea la calitdlile substanlei distribuite de puterea
cunoagterea tuturor lucrurilor", iar puterea substanfelor
ce il inconjurau in Rai nu se diluase cu trecerea timpului. .dumnezeiascd. 15
Lumina Naturii, potrivit lui Paracelsus, permite omului sd
cerceteze lucrurile de pe pdmdnt, iar prin Signaturi (de la
latinescul signum=semn, caracter, pecete) sd ajungd sd
intuiascd virtutea (calitatea) ascunsd a fiecdrei substan,te.

1.4

,,cunoagterea naturii Lrrma sd fie atinsd nu numai... aceastd viziune o importantd idee a Renagterii: bundtatea

prin ochi 9i mAini - prin experienld 9i observalie, aga esenfal5 9i natura perfectibild a Omului. Paracelsus se
indepdrteazd, in mod clar, de conceplia medievald, po-
cum infelegem studiul natlrrii - ci printr-o gi mai
trivit cireia natura omului era socotitd ca fiind inerent
mare pdtrundere misticd a proprietdfilor ascunse ale
Iucrurilor". pdcdtoasd. Degi Adam a fost alungat din Rai, Paracelsus

Chiar dacd descoperirea virtutilor ascunse ale lucru- ne dd de infeles cd acesta a ihtrat in lume perfect 9i cd
rilor, mai degrabi decAt atribuirea de virtufi pe baza unei
teorii pur intelectuale reprezintd o schimbare radicald gi menirea omului ar fi aceea de a se intoarce cAt mai repede
inovatoare in gAndire, metoda, sugereazd Paracelsus, e
imbibatd crl un nivel de misticism considerat impropriu cu putin!5la starea de cunoagtere perfectd 9i de puritate a
pentru investigafia gtiinfificd, potrivit medicilor galenigti
din acele timpuri. lui Adam. I

Acest gen de abordare e caracteristic lui Paracelsus Ideea lui Paracelsus cd Adam trebuie sd fie recreat
care, inlelege sd genereze o idee inovatoare gi stimula-
toare numai pentru a o pune in practicd cu un sistem (creat artificial) are labazdconceplia cd omul s-a degradat

medieval de credinld. o datX cu trecerea timpului, aqa cum se intAmpld cu toate
Degi procesul de identificare a calitdfilor substanlelor substanlele naturale. Potrivit lui Paracelsus, adevdrata
Chintesenfi este Adam, omul perfect 9i din moment ce
9i a distildrii Chintesentei lor nu rezultd pe baza noilor toatd materia a devenit coruptX, singura cale deb-l aduce
metode de descoperire a lor in chimie, ideile noi ale lui
Paracelsus, impletite cu magia gi teologia medievald, au pe omul perfect in existenla noastrd este aceea de a-l
inspirat o intreagd generatie de chimigti sd cerceteze asi-
duu mineralele, flora gi fauna, pentru a descoperi in ce recrea cu ajutorul Artei gi Luminii Naturii, oferite omului
mdsurd propriet5lile lor chimice ar putea fi folositoare
medicinei, in loc de a prepara la nesfArgit aceleagi inefi- de Dumnezeu. Paracelsus nu se exprimd clar ir privin,ta

ciente remedii galenice. procesului prin care Adam urma sd fie creat cu scopul de
a genera Piatra Filosofald, dar e pu,Ln probabil ce ar urma
Perfectibilitatea Omului
o refetd pentru homuncul, cum este cea prezentatd deta-
Cercetarea filosoficd a Pietrei a sddit ir Paracelsus cre-
liat in cartea sa, Despie Natura Lucrurilor, unde Paracelsus
dinga cd omul reprezintd adevdrata Chintesenfd. El spune:
sPune:
.Dupd ce Dumnezeu a creat toate elementele, stelele
9i orice alt lucru gi le-a stabilit locul lor dupd voia Sa, ,,Sd ldsdm sPerma unui bdrbat sd putrezeascd de la
sine intr-o retorti sigilatd, impreund cu un aenitar
El a trecut, in cele din urmd, la crearea omului. A
, equinus [pAntecele unui cal] ajuns intr-o stare foarte
avansatd de putrefacfie, timp de patruzeci de zile, sau
extras esenta din cele patru elemente inh-o singurd
substanfd. A extras, de asemenea, esenta infelepciu- pdnd cAnd [o formdl incepe, in cele din urmd, sd
nii, a artei 9i a rafiunii din astre, iar aceastd dubld
esenld a comprimat-o intr-o unicd substan1tr". prindd viafd, sd se migte, 9i sd se agite, aga curn se
poate vedea foarte ugor. Dupi trecerea acestui inter-
Din aceastd substanfd a fost fdcut omul, cea mai
inaltd dintre creatiile lui Dumnezeu. Se poate distinge in yal de timp, aceastd fiinli va semdna, intr-o oarecare
mdsurd, cu o fiin!tr umani, dar, cu toate acestea, va fi
16
transparentd 9i fdrd trup. Dacd acum, duptr toate
acestea, va fi hrXnitd in fiecare zi cu gnid 9i prudenfd

cu Arcanum de sAnge omenesc, 9i va fi menfinutd

patruzeci de sdptdmAni la cdldura neincetatd 9i egald

datd de aenter equinus, din acel moment va deveni un

adevdrat copil viu, care posedd toate membrele unui

copil ndscut dintr-o femeie, dar fiind mult mai mic".

17

Dupd Paracelsus, natura hermafroditd a lui Adam Macrocosmul gi Microcosmul. Natura umane'

recreat (artificial) este esentiald puritdtii gi capacitdfii sale in cercetXrile sale Paracelsus imbrdliqeazd conceptele
de macrocosm 9i microcosm, familiare gAndirii neopla-
generative. S-ar putea compara crearea lui Adam artificial tonice, folosindu-Ie drept elemente de bazd pentru cea
cu creatia ,,p't)td", adicd fdrh sex/ a primului Adam de mai mare parte din filosofia sa. El se referd la om ca la un
cdtre Dumnezeu, chiar dacd acest punct este mai degrabd microcosm, ca la o lume in miniaturd, ca la un trup care e
ambiguu in Aurora. Este clar, totugi, cd facultdfile gene- influenfat gi guvemat, in mare, de aceleagi legi 9i carac-
teristicica cele ale universului sau macrocosmului, ceea ce
rative ale Pietrei Filosofale igi au originea in natlrra ei

hermafroditS, din moment ce Paracelsus explicd:

,,Bdrbatul sau femeia, fdrd sdmAnta amdndurora, nu vrea se insemne c5:
pot genera; tot aga, bdrbatul, Soarele 9i sofia lui, Luna,
nu pot procrea sau face ceva asemdndtor fdrd sd- ,,Lumea micd repetd lumea mare, trdsdturd cu trd-
mAnfa gi sperma celor doi. De aici filosofii au tras
sdturd".
concluzia cd era necesar un al treilea lucru, gi anurne
fi El sugereazd cd tfrouipleutlo, rmuinntiveears9ai lsepiinrivtuizliboimle,ulcuairpeoitl
simdnfa vie a celor doi, a bdrbatului 9i a femeii, fdrd ingeleseln lumina
de care, socoteau ei, intreaga lor lucrare era zadar- influen,teazd permanent. ComparAnd trdsdturile particu-
mlaraecraolceomsmicurolucio(sumnivuelursi u(lo),mLuul)mcinualeNgailetuurini iiviedrseazlvedluailee
nicd, neproductivd. O asemenea spermd este Mercur, alchimistului legdturile dintre cele doud sisteme astfel ca
care, prin conjuncfia celor doud corpuri, Soarele gi el sd poatd foloii aceste cunogtinle pentru a trata bolile
Luna, primbgte in el natura acestora. Numai dupd oamenilor gi a influenfa in mod benefic viefile lor'
aceea lucrarea este potrivitd pentru asemenea adu- Pentru Paracelsus, legdtura strdnsd dintre om 9i uni- ,Al

nare, pdtrundere gi generare, prin puterea gi virtutea 'il.'

masculind 9i feminind".

Agadar, Piatra trebuie sd confind ambele seminte, atat vers, dintre microcosmos 9i macrocosmos, std ascunsd' ca
iemeiul natural 9i comun al
masculind cat gi feminind, pentru a putea genera (a o lesdturd de fire invizibile, in 9i sondarea acestei legdturi
existen,tei, astfel cd sesizarea
transmuta metalele inferioare in aur). Toate aceste aspecte

;i fantastice ale teoriei sale, precum gi faptul cd Paracelsus organice e baratd, ocultatd 9i pusd in umbrd la inceput de
i,:
i: considerd Piatra Filosofal5 ca fiind Chintesenla funda- pizen,ta activitdlii conqtiente [discriminatorii] a spiritului

iii mentald, Adamul chintesential, sursa a tot ce e bun, expri- iindi'oidual, separat]. Pentru noi, oamenii, spiritul, care ne

'1, md dorinla lui Paracelsus de a se intoarce la inceputurile inalge h inlelegerea inaltd comunicAndu-ne cunoagtere 9i

timpului, in cdutarea perfecfiunii, irtocmai cum mai mulli f5cAnd ca aceastd cunoagtere sd renascd la un nivel mai
inalt, prezintd, mai intAi, un efect de eclipsare, ce nu
reformatori protestanti radicali doreau str inldture fastul

catolic al ritualului, ceremonialul gi credinfa, pentru a se perynite sesizarea lduntricd, intimd, organicd 9i directd a

intoarce la biserica purd, aga cum este descrisd in invd- iegdturii noastre cu universul. Pentru Paracelsus natura

ldturile lui Christos din Noul Testament. Aga cum multi uirana se imparte in trei pdrfi: a) natura senzorial-corpo-
rparlidntr(eorg-aatntuisifniiu.tl fnuosntarutu),raiele,ne9iacPaarree ca o fiintd naturald
jrnefosrcmhaimtobrui lrerleigvieolgaifireaiddiciraelci tse-,autodtisapsetfneslagt idPeaBraibcelilisleusloar este
asemdndtoare

renuntat la lucrdrile lui Galen qi Avicema, cdutAnd sd se celorlalte fiinle naturale; b) natura ascunsd, ce aPare ca o
verigd in lanful totahtelii lumii, 9i care, in felul acesta' nu
intoarcd la creafia omului, unde gAndea cd trebuie sd existe e cuirinsd induntrul organismului nostru, dar care trimite

toate adevh'rurile universale.

18 T9

gi primegte influente de la intregul univers; c) natura cea fiind supus aceloragi legi cdrora li se supune oricare corp'
mai inaltS, spiritul nostru, care igi trdiegte viata numai in acest sens, el este un coIP pur elementar. Legile hzico-
corporale pure se combind in cadrul unui proces otganic
intr-un mod spiritual.
de viald. Paracelsus denumegte legile organice ,,Archaeus"
Prima parte a naturii umane Paracelsus o nurnegte sau ,,Spiritus vitae"; organicul se ridicd la nivelul mani-
corp elcmentar; pe a doua corp astral sau celest-eteric , iar a
treia parte o numegte srfef. festdrilor asemdndtoare spiritului, dar care nu sunt incd

in fenomenele ,,astrale" Paracelsus vede astfel un spirit. Acestea sunt manifestdri astrale-
nivel intermediar intre fenomenele corporale pure gi
t
adevdratele fenomene ale sufletului. Aceitea poi deveni
vizibile atuncl cAnd spiritul individrral, care ascunde te- '-5.u,.--i.a--*-**-,'^1f -'

meiul natural al existentei noastre, igi va inceta activitatea. $srttF.P^'?'-./-"a"' '4t" t *,. J,.h-a,'Jt.."*. ,,.? i
/-/u"*- 't *"-
Noi putem vedea manifestdrile cele mai simple in acest na-i"---'^'t'u- (1^t r '-'lY'lY
domeniu in lumea viselor. Imaginile ce se perinctd prin
,.a.L.-.,.1.a,;^,'.1'a.t-d...sn 't-'t!F""a- -'rn'$.u1,...y, a.t-
visele noastre, cu legdtr.rra lor particulari gi semnificativd
cu evenimentele din mediui nostru gi cu stdrile noastre .l..f tn e' c"'z I

interioare, sunt produsele temeiului nostru natural, fiind I
umbrite gi fdcute imperceptibitre, insesizabile 9i incongti-
I
ente de lumina mai strdlucitoare a sufletuiui. in timpul I

visului apar manifestdri natrrrale pline de inteles qi sem- $
nificatie ce ne dezvdluie o viati aflatd intre functiile pur
organice gi procesele gAndirii, ce se situeazd in congtiinta tt--*-g
strdlucitoare a spiritului. fu.t, -.-./a^'

In acest domeniu intrd toate fenomenele ce tin de *-'-t'#"

zona hipnozei gi sugestiei. in cazul sugestiei putem vedea ,4{iY:,
o actiune a unui om asupra altuia, ce indicd o anumitd
interactiune intre fiintele din naturd, relatie urnbritd de ,l I

activitatea congtientd superioard a spiritului. Astfel, putern y-*lI

inlelege ceea ce Paracelsus considerd a li un ,,corp astral". Din procesele ,,astrale" ies la iveali funcfiile spiritului
Este suma influentelor naturale prin care suntem expugi, animal. Omul este o fiinfd simfitoare. El combind impre-
siile sale senzoriale intr-o manierd rafionald cu aiutorul
sau putem fi expugi, in anumite situafii, influente ce
raliunii. Astfel, suftetul ralional se degteaptd in el. El se
emand din noi, fdrd ca sufletul nostru sd fie implicat, gi
care/ cu toate acestea, nu intrd in sfera fenomenelor pur adAncegte apoi in propriile produse spirituale 9i invafd sd
recunoascd spiritul ca spirit. Cu aceasta s-a indlfat la
fizice. Faptul cd Paracelsus enumdrd fapte de care ne ir- nivelul suftetitui spiritual. in cele din urmd, infelege cd in

doim azi, nu are important5 atunci cAnd ele sunt analizate 21

din punctul de vedere exprimat mai sus.

' Pe baza unei astfel de viziuni asupra naturii ulnane,

Paracelsus o imparte pe ultima in gapte pdrti. Ele cores-
prrnd invitdturilor vechilor egipteni, neoplatoniceni, gi

Cabalei. Oniul este, in primul rAnd, o fiintd fizic-corporald,

20

acest suflet spiritual el poate experimenta cel mai adAnc un proces senzorial al naturii. El lasd ca totul sd se iveascd
strat, stratul ultim al existentei universale; sufletul spi-
ritual inceteazi. sd, mai fie un spirit individual, separat. din materia primordiald, din apa primordiald (Yliaster),
Intuifie, revelafia igi fac loc, exprimAnd ceea ce Eckhart
spunea atunci cAnd a simfit cX nu mai era el insuEi cel care considerAnd separarea materiei primordiale (numitd de el

vorbea in el, ci esenla prirnordiald. Acum predomind gi marele limbus) in cele patru elemente apd, pdmdnt, foc
starea in care spiritul universal se privegte pe sine in om.
gi aer un proces ulterior al naturii. CAnd spune cd ,,Verbul
Paracelsus a exprimat simtdmAntul trezit de aceastd noud
condilie in aceste cuvinte simple: divin" a chernat pluralitatea fdpturilor din materia pri-
mordiald, acest lucru trebuie inleles in acelagi fel in care
,,$i aceasta de care trebuie sd tii seama este ceva
este trleleasd relalia dintre forld 9i materie de cdtre gtiinla
mare: nu existd nimic in Ceruri gi pe pdmAnt care sd
nu existe gi in om. $i Dumnezeu, care este in Ceruri, naturalS modern5. IJn ,,spirit" in sensul'adevdrat nu
este in om".
apare incd la acest nivel. Acest ,,spirit" nu este o cauzd
Prin cele gapte pdrli fundamentale ale naturii umane, efectivd a proceselor naturale, ci un rezultat efectiv al

Paracelsus doregte in fond sd exprime aspectele experi- acestor procese. Spiritul nu creeazd natura, ci se dezvoltd
din ea. Multe cuvinte spuse de Paracelsus ar putea fi in-
entei exterioare gi interioare. Cd ceea ce, din punctul de
vedere al experienlei umane, fine de pluralitatea celor terpretate intr-un sens opus:
qapte pdrfi, fiind in sfera realitdfii superioare o unitate, nu
mai incape discufie. Cunoagterea superioari existd tocmai ,,Nu existd nimic corporal care sd nu poarte un spirit
viu ascuns in el. $i nu numai acela are viald care se
pentru a ne dezvdlui unitatea in orice lucru, care in agitd gi se migc5, cum sunt oamenii, animalele, viermii
experienta imediatd ii apare omului ca o pluralitate din pdmAnt, pdsdrile din cer 9i pegtii din apd, ci gi

datoritd organizdrii sale materiale gi mentale. toate lucrurile materiale gi esenfiale".
La nivelul cunoagterii superioare, Paracelsus se strd-
Dar cu asemenea afirmafii, Paracelsus doregte sd
duiegte sd contopeasc5 esenta primordiald a lumii cu atragi atenlia asupra concep;iei superficiale despre na-
spiritul sdu. El considerd c5 omul poate cunoagte natura
in spiritualitatea sa numai dacd intrd in legdturd direct5, turd, potrivit cdreia natura unui lucru ar putea fi epuizatd
nemijlocitd cu aceasta. Omul nu poate ir:rfelege natura cu ajutorul unor concepte ,,comPrimate" (ca sX folosim
prin intermediul unor entitdti presupuse arbitrar a fi spi- expresia potrivitd a lui Goethe). El nu doregte sd insufle in

rituale, ci numai mceptAnd-o gi evaluAnd-o aga cum este lucruri ideea unei naturi inventate, ci mai curAnd, sd pund

ea ca nature. De aceea, Paracelsus nu cautd pe Dumnezeu toate facultdfile omului in migcare pentru a scoate la

sau spiritul in naturd; pentru el, natura aga cum se iveald ceea ce existd cu adevirat in lucru.
infdligeazd ochilor lui, este nemijlocit, spontan dioind. E important sd nu ne ldsdm dugi in eroare de faptul

Oare este necesar ca cineva sd atribuie, mai irrtAi, plantei cd Paracelsus se exprimd in spiritul timpului in care a
un suflet asemdndtor sufletului omenesc, pentru a gdsi
spiritualul? trdit, ci sd incercdm, mai curAnd a-nlelege la ce se g6n-
deglp el atunci cAnd, cercetAnd natura, igi expune ideile in
, Prin urmare, Paracelsus explicd dezvoltarea lucruri-
limbajul specific timpului sdu. De exemplu, atribuie,omu-
,lor - irl mdsura in care acest luciu este posibil cu ajutorul
mdloacelor de cercetare gtiinfifice ale timpului sdu - ca pe lui o came dubld, adicd o constitufie dubld.

22 ,,Carnea trebuie, agadar, sd fie inleleasd ca fiind de
doud feluri, gi anume: camea a cdrei origine este in
Adam, gi carnea care nu provine de la Adam. Carnea

de la Adam e o carne de calitate inferioard, cdci este
pdmdnteascd, nefiind nimic altceva decAt carne, 9i
trebuind sd fie consideratd gi tratatd ca orice lemn sau

23

piatrd. Cealaltd carne nLl provine de la Adam: ea este Dacd, intr-un anurne sens, Paracelsus gAndepte total
o carne mai subtild care llu poate fi tratatd ca un lemu
in spiritul timpului sdu, in ceea ce privegte ideea de
sau ca o piatrd, fiindcd nu este creatd din pdmAnt".
dezaoltare, de deaenire, el a inteles profund relalia dintre
Ce este carnea care igi are originea in Adam? Ea este om gi naturX. i:n esenta primordialS a lumii el nu a vdzut
ceva , intr-un anume fel, finaiizat, ci a vdzut divinul in
ceea ce s-a transmis omului prin dezvoltarea sa naturald, devenirea lui. Astfel, el a putut atribui omului o activitate
auto-creatoare. Dacd esenla primordiald divind existS,
pe care astfel a mo,<tenit-o. La aceasta se adaugd tot ceea ce atunci o creatie total5 efectuatd de om iesgdefinitiv din
omul a dobfindit pentru el insugi in decursul timpului din
interactiunile cu mediul i:rconjurdtor. Conceptele gtiinfi- disculie. Frin urmare, nu omul, care trdiegte in timp,
fice modeme despre caracteristicile mogtenite pi despre
cele dobLndite prin adaptnre ies astfel la iveali din conceplia creeazd, ci Dumnezeu, Care este etem. Pentru El nu existd
decAt o devenire etemd, iar omul este o verigd in aceastd
lui Paracelsus. ,,Camea mai subtild", cate il face pe om apt devenire perpetuS. Ceea ce omul concepe nu a mai existat
pentru activititi spirituale, nu a existat i:r om de Ia in-
inainte in nici un fel. Ceea ce omul creeazd, aga cum
ceput. El a fost ,,carne inferioard" ca gi animalele, o carne creeaz6., este o creatie originald. Dacd e sd fie numitd
care ,,trebuie considerat5 gi tratatd ca orice lemn sau divinS, acest lucru este posibil doar in sensul in care
piatrd". Din perspectivd gtiintific5, sufletul este, aqadar, acesta exist5 ca o creafie umand. Agadar, in procesul de

tot o caracteristicd dobdnditd a ,,cdmii inferioare". Ceea ce fdurire a universului, Paracelsus poate atribui omului un
gAndegte omul de gtiinid din secolul al XIX-lea cAnd vor-
rol ce il face co-autor la acest proces. Esenla primordiald
begte despre rnoEtenirea pe care ne-o lasd iumea animald,
divndfdrd om nu este ceea ce este cil om.
e in analogie cu concepfia ,,cdrnii ce igi are originea in
,,Fiindcd natura nu aduce nimic la lurnina zilei, care
Adam" a lui Paracelsus.
si fie complet in sine; mai degrabd omul trebuie sd
Aceste observafii nu urmdresc, desigur, sd qteargd
completeze acest lucru".
deosebirea care existd intre un savant din dorneniul gtiin-
Aceastd activitate auto-creatoare a omului, in pro-
lelor naturale, din secolul al XVI-lea gi unul din secolul al cesul de colrstructie a universului, Paracelsus o numegte
alchimie.
XIX-lea. in fond, doalultimul secol a reugit sd vadd, in
sens riguros gtiinfific, formele organismelor vii intr-o ase- Punerea la indoiali a autoritifii

menea relafie, incAt legStura lor materiald gi descendenta Nu este dificil sd se adopte perspectir.a pozitivistd a
istoriei gi sX se caute eiementele modeme ale operei lui
lor realS pAni la om a devenit evidentd. $tiinfa vede doar ParJcehus, cu scopul de a evalua contribulia sa la gtiinfa
un proces natural in ceea ce, in secolul al XVH-lea, Linn6
vedea inch un proces spiritual, pe care il caracteriza astfel: modernd.
Este tentant a porni in cdutarea de eroi ai istoriei, a-l
,,Existd tot amt de multe specii de organisme vii pe
inldliga pe Paracelsus ca pe un erou al medicinei, ca pe un
cAt erau, in principiu, formele care fuseserd create". pdrinte al chimiei moderne. Desigur, realizdrile lui medi-
cale au fost insemnate. El a scris unsprezece tratate despre
in timp ce Linn6 transfera spiritul in lumea spaliald, diferite boli, ca hidropizia, tuberculoza, colicii, apoplexia,
gi ii atribuia rolul'de a produce in mod spiritual, de a
de viafd, gtiinlele naturii din secolul al \ viermii; un numdr de lucrdri despre gutd, precum gi alte
-",X,cIXreleaa" forme
naturii ce este al naturii qi spiritului ce este 25
au dat

al spiritului. Natura insdqi are sarcina de a ne explica

creafiile ei, iar spiritul se poate adAnci in el insugi, acolo

unde el singur este de gdsit, in interiorul omului.

24

tratate despre mnterin medicn gi izvoarele minerale. A !i- PunAnd neincetat accentul pe practicd, el nu a fdcut
nut prelegeri, cAtd vreme a practicat medicina in Basel,
Elvefia, pe o arie largd de subiecte cum ar fi astmul, febra, insd nici o descoperire semnificativd in domeniul chimiei
durerile de cap, tulburdrile pAntecelui, durerile de dinli gi
teoretice. $i aceasta deoarece gtiinla lui era prea me-
bolile de ochi gi urechi.
dievald pentru a produce o revolulie in cercetare gi fiindcd
Se poate chiar sublinia importanfa lui in domeniul
medicinei, privind numeroasele sale tratamente, ture gi adesea fervoarea sa religioasd 9i predileclia pentru

terapii incununate de succes, ca reprezentAnd o adevdratd misticism l-au impiedicat sd facd descoperiri epocale. Cu

contribulie pentru profesia medicald. Insd a-l incununa pe toate acestea, influenfa avutd asupra gAndirii gtiintifice a
Paracelsus numai cu laurii realizdrilor medicale, gi a igno-
timpului sXu nu poate fi pusd la indoiald dirltr-un singur
ra restul lucrdrilor sale, presupune o strddanie incompletd
motiv: Paracelsus a sfidat in permanenld orice autori-
9i o nedreptate ce se face bogatelor gi variatelor sale lucrdri
filosofice. tate, cu exceplia autoritdtii propriului sdu intelect qi a

Dintre metodele 9i ideile noi formulate de Paracelsus, simlurilor sale. El nu doar cd i-a respins pe Aristotel,

accentul pus pe importanla cercetdrii experimentale Galen, Avicenna, gi alte autoritdli recunoscute in acest
constituie poate cea mai importantd contribulie pentru
gAndirea gtiinlificd a timpului sdu" El a creat o teorie noud, domeniu, dar i-a criticat gi ridiculizat aspru pe ceilalti
fundamentald, sufocatd insd de misticism medieval, fd-
pentru incdpdfAnarea cu care se conformau metodelor
cAnd-o astfel dezagreabild multor invdlali care, altfel, poate
cd ar fi folosit-o" tradilionale. Lipsa lui de respect fatd de autoritdli era

EI a piedat pentru examinarea directd a naturii ca cunoscutd: l.
fiind singura cale pentru a cdpdta cunogtinle despre lume,
dar a fdcut ca revelafia divind sd aibd un rol decisiv in ,,in loc de acceptarea pasivd a tradiliilor gi vechilor
autoritSfi, [ca rezultat al indemnurilor lui Paracelsus]
cercetdrile sale nafurale. s-a declangat o luptd pentru progres, prin realizarea

El i-a indemnat pe alchimigtii de pretutindeni sd aban- diferitelor experimente, iar interpretarea 1or, degi
doneze cercetdrile lor zadamice privind Piatra Filosofald,
gi sd adopte noul sdu sistem pentru a cduta rernedii chi- negtiinlificd 9i ilogicd la inceput, a pus bazele gAndirii
mice in procesul de tratare a bolilor gi suferinlelor oame- gi inifiativei independente din care urma sd se dez-

nilor. Paracelsus doregte sd fie un alchimist in domeniul volte spiritul Stiinlific"t.

lui, ca medic: Lupta tenace pe care a dus-o pentru valorificarea

,,De aceea a9 putea tot atAt de bine sd scriu atdt de experienlei este cea care i-a fdcut pe medici sd-l considere
mult aici despre alchimie, pentru ca voi s-o cunoagteli
bine gi sd invdlafi ce este, 9i cum poate ea fi infeleasd, pdrinte al domeniilor lor de specialitate. Dacd invdlafii
qi sd nu figi supdrafi cd ea nu vd va aduce nici aur 9i Renagterii ar fi rdmas apdrdtori devotafi ai vechilor
nici argint. Mai bine sd vedefi cd secretele (remediile) autoritdli gi nici unul nu s-ar fi aldturat cruciadei lui
vd sunt dezvdluite... Cel de-al treilea stdlp al medici-
nei este alchimia, fiindcd prepararea medicamentelor Paracelsus pentru empirism, atunci este cert cd revolulia

nu poate fi fdcutd fdrd alchimie, deoarece natura nu gtiinli-ficd s-ar fi produs ceva mai tArziu in istorie. in

poate fi folositd fdrd, aftd". versul de inceput al Crezuhti sdu, Paracelsus a dat dovadd

de un incredibil sim! de auto-cunoaptere; faptul de a fi
diferit a fost poate cea mai importantd faletd a operei

vielii sale. intr-una din rarele scrieri autobiografice, pdre-

rea sa despre experientd este -elocventd gi de necontestat,
cici spune:

I John Maxson Stillman, Pnrncelsus,Il4.

27

,,in ceea ce privegte natura, pentru aceasta, eu voi Catehism alchimic
aduce mdrturie: acela care ii cerceteazd cllle, trebuie
sd-i strdbatd cdrtile cu propriile picioare. Ceea ce este SCURTA INTRODUCERE INARTA SPAGYRICA
scris este cercetat prin literele sale, dar natura ni se
descoperd de la un loc la altul, cAte locuri atdtea foi.
Aga e Codexul Naturii, aga trebuie date paginile sale".

Numai dupd ce a ,,citit cartea naturii", Paracelsus a
crezut fi:rtr-adevdr cd Lumina urma sd fie descoperitd,
acea forta misticd ce lumineazd toate tainele Naturii.

INotifi introductivi. Prima confirmare a existenfei acestui
tratat ne este oferitA de Eliphas Levi, care, in Ritual de Ia Haute

Magie, cap. XIX, afirmd cd in arhivele Vaticanului ar exista un
manuscrii intitulat ,,Cdile Alchimiei sau indreptarul Alchimic"
purtdnd semndtura lui Paracelsus. Se spune cd Sendivogius ar

fi transcris acest tratat, pundndu-l astfel in circulalie; a$a se
explicA includerea lui ulterioard in diferite antofogii dedicate

alchimiei. Tratatul a figurat la loc de cinste in cartea baronului
Choudy, L'Etoile Flanfuoyant ou In Soci/ti des Franc-Magons
considerde slus tous les aspects, apdrutd in anul 1766; versiunea
aceasta a fost utilizatd drept sursd de cdtre Arthur E. Waite cAnd

a tradus irr englezd Hermetic and Alchemical Writings of Paracelsus.f

Intrebarel:'Care este studiul cel mai important al
unui filosof?

Rdspuns: Este cercetarea operaliilor Naturii.
i: Care este sfirqitul Naturii?
R.: Dumnezeu; Qi tot El e gi inceputul ei.
i.: De unde derivd toate lucrurile?
R.: Din unica gi indivizibila Naturd.
i.: in cAte regiuni e impdrfitd Natura?
R.: ln patru regiuni superioare.
i.: Care sunt acestea?

R.: Uscatul, umedul, caldul gi recele - care sunt

cele patru calitdfi elementare de unde igi trag originea
toate lucrurile.

i.: Cum este diferentiatd Natura?

31

R.: in parte masculini 9i parte feminind. i.: Cu ce materiale poate filosoful sd indeplineas-
i.: Cu ce putem compara Natura?
cd ceva?
R.: Cu Mercur.
i.: Care ar fi definitia concisd a Naturii? R.: Cu germenele unei materii date; acesta este
R.: Natura nu este viziblld,, degi opereazd in mod elixirul sau chintesenla lui, de departe mai prelios gi
vizibil, cdci ea este pur gi simplu un spirit volatil ce mai util artistului decAt Natura insdgi. inainte ca filo-
igi indeplinegte funcfia in trupuri, fiind insuflefitd de soful sd fi extras simAnfa, sau germenele, Natura va
spiritul universal-suflarea divind, focul central gi uni- fi gata sd-gi indeplineascd rolul in folosul lui.
versal, care dd viatd tuturor lucrurilor ce existi.
i.: Ce este germenele sau sdmAnfa ttrrei substanfe?
I.: Ce calitdti ar trebui sd aibi cei care cerceteazd
R.: Este cea mai find 9i perfectd decocfie 9i digestie
Natura? a substanfei, sau, mai degrabd, este Balsamul Sulfu-
lui, care e identic cu Umiditatea Radicald a metalelor.
R.: [lnsugirile lor] ar trebui sd fie ca ale Naturii
insdgi. Adicd, ar trebui sd fie sinceri, simpli, rdbddtori 1.: De cXtre ce este aceastd sdmAnfd (sau germene)

gi perseverenti. generatd?

i.: Ce probleme ar trebui sd le atragd atenfia dupd R.: De cdtre cele patru elemente, supuse voinlei
Fiinlei Supreme, 9i prin intervenfia directd a imagi-
aceea? natiei Naturii.

R.: Filosofii ar trebui sd stabileascd cu foarte mare I.: In ce mod opereazd.cele patru elemente?
grijd dacd scopurile lor se afld in armonie cu Natura R.: Printr-o migcare continud gi uniformd, frecare,
potrivit calitdlii sale, depunAndu-gi sdmAnla ir:r centrul
gi daci este cu putinfi a le realiza; daci vor indeplini
prin propriile puteri ceea ce, in mod obignuit, este pdmAntului, unde este supusd acliunii acestuia gi
realizat de puterea Naturii, atunci ei trebuie s-o imite digerdrii; dupd care este eliminatd in afard potrivit

ln fiecare detaliu. legilor migcdrii.
i.: Ce metodd trebuie urmatd pentru a produce i.: Ce infeleg filosofii prin centrul pdmAntului?
R.: Un anumit loc gol unde nimic nu poate rd-
ceva ce va fi dezvoltat la un nivel superior astfel ca
mAne gi a cdrui existenfd este presupusd.
Natura insdgi sd il dezvolte ?
R.: Trebuie studiat modul de imbundtdlire al i.: Atunci, unde igi elimind gi depoziteazd, cele

acestuia, iar acest lucru trebuie fdcut cu ajutorul unei patru elemente seminfele?
naturi asemdndtoare. De exemplu, daci se doregte R.: In ex-centrul sau in marginea gi circumferinfa
dezvoltarea virtufii intrinseci a unui metal dincolo de
condilia sa naturald, atunci chimistul trebuie sd se centrului, care, dupl ce gi-a insugit o parte, elimini
foloseascd el insugi de natura metalicd insdgi gi sd fie
surplusul intr-o zond a reziduurilor, a zgutii, a focu-
capabil de a face deosebirea intre caracterul masculin lui gi a haosului fdrd formd.
gi cel feminin al metalului.
i.: Aceastd invdldturd poate fi ilustratd printr-un
t.: Unde igi depoziteazi natura metalicd semin-
exemplu?
lele ei?
R.: Luati orice masi orizontald gi puneli in centrul
R.: in cele patru elemente. ei un vas umplut cu apd; inconjurali vasul cu lucruri
de diferite culori, apoi cu sare, mai ales, avAnd grijd
32
JJ

ca intre ele sd existe o distdntd potrivitd. Apoi vdrsafi R.: Prima materie, numitd corect aga, este duald
in esenfa ei, fiind in sine de naturd dubl5; totugi, nu
apa din vas gi aceasta va curge in guvoaie in toate se poate crea un metal fdrd concursul celuilalt. Prima
gi cea mai insemnati esenld este o umiditate atmos-
pdrfile; unul dintre acestea va intAlni o substantd de fericd, combinatd cu aerul cald sub forma unei ape
culoare rogie gi va cdpdta o nuanfd rogie, altul va uleioase, care aderd la absolut toate substanfele, fie
trece pestb sare gi va clpdta gustul sdrat; fiindcd e un acestea pure sau impure.
lucru sigur cd apa nu modificd locurile pe care le
traverseazd, ci diferitele caracteristici ale locurilor i., iu* a fost numitd aceastd umiditate de cXtre
schimbd natura apei.
filosofi?
ln acelagi fel, sdmAnla depozitatd de cele patru
R.: Mercur.
elemente in centrul pdmAntului este supusd la oserie
de modificdri prin locurile prin care trece, astfel incdt i.: De cine este guvernat?
R.: De razele Soarelui gi ale Lunii.
fiecare substantd existenti este produsl dupd ca-
racteristica fiecdrui canal al ei, iar cAnd o sdmdnfd, t.: Care este cea de-a doua materie?

ajungAnd la un anumit punct, intdlnegte pdmAnt pur R.: Cdldura p5mdntului - acea cdldurd numitd
gi apd pur5, va rezulta o substanfd purd, gi contrariul
firtr-un caz opus. Sulf de cdtre filosofi.
i.: Poate fi convertit in sdmdnld intregul corP ma-
i.t ln ce mod procreeazd. elementele aceastd
terial?
simAntd?
R.: Numai a opta suta parte din el * adici ceea ce
R.: Pentru deplina clarificare a acestui punct, este secretat in centrul corpului respectiv, 9i poate fi
vdzut, de exemplu, intr-un bob de grAu.
trebuie sd observdm cd existd doud elemente mari gi
grele gi doud care au un caracter volatil, schimbdtor. i.: Care este folosul intregii cantitdfi de materie
in acelagi fel, doud sunt uscate, gi doud umede, unul
din cele patru fiind excesiv de uscat gi celdlalt excesiv in raport cu sdmAnta ei?
de umed. Ele sunt, de asemenea, masculine gi femi- R.: Este de folos intrucAt ea constituie un mod de

nine. Fiecare din ele are tendinfa majord de a-gi protecfie [pentru simAnfd] impotriva excesului de
cdlduri, de frig, de umiditate sau de usciciune, acfio-
reproduce propriile specii in interiorul propriei sfere. nAnd, in general, ca un invelig protector impotriva
De altfel, ele nu se afld niciodatA in repaus, ci interac- tuturor elementelor diundtoare.
fioneazd in permanenfd, gi fiecare dintre ele separd
din sine insdgi cea mai subtilA parte pe care o are. -i.: Ar putea acei artigti, ce pretind ci reduc in-
Lq:ul lor general de trtdlnire se afld in centru, chiar
in centrul lui Archeus, acest servitor al Naturii unde, treaga materie a oricdrui trup intr-o sdmAnfd, sd ob-
venind si-gi amestece multele lor seminte, ele se agitd lind vreun avantaj din acest Proces, presupunAnd cd
gi, in cele din urmi, sunt eliminate in afari. ar fi posibil si facd acest lucru?

i.: Care este adevdrata 9i prima materie a tuturor R.: Nici unul; dimpotriv5, munca lor ar fi cu to-

metalelor? tul zadarnicd, fiindcd nimic din ce este bun nu poate
fi infdptuit printr-o abatere de la metodelb naturale.
34
i.: Agadar, ce ar trebui fdcut?

35

R.: Materia trebuie separatd pe de-a-ntregul de din care evolueazd, apoi, principiul intemeietor'al

impuritilile ei, deoarece nu existd vreun metal, oricAt tuturor substanfelor/ ce serveqte, de asemenea, drept
de pur, care sd fie cu totul lipsit de imperfecfiune,
materie primd a filosofilor.
degi gradele lor de imperfectiune sunt diferite. Tot ce-i i.: Care este atunci principiul intemeietor, folosit
de prisos, inveligul, zgura, trebuie curdfat gi eliminat
din materie, pentru a-i descoperi sdmAnfa. drept materie primd de citre Fiii Cunoagterii in reali-

i.: Ce ar trebui sd se bucure de cea mai mare zarealor filosoficX?
R.: Tocmai aceastf, materie identic$, care, i:t mo-
atenlie din partea filosofului?
mentul conceperii sale, capdtd o formi fixi, perma-
R.: Cu siguranfi, scopul final al Naturii, insd
acesta nu trebuie ciutat nicidecum in metalele obig- nenti gi neschimbdtoare.
nuite, cdci acestea, iegind din mAinile celui care le-a i.: Satum, ]upiter, Marte, Venus, Soarele, Luna
fdurit, nu mai pot fi gdsite acolo.
etc. sunt inzestrate in mod separat cu sdmAnld indi-
i.: Mai exact, din ce cauzd?
viduald?
R.: Deoarece metalele obignuite, gi in primul R.: UNUL e lucrul comun 1or, tuturor; diferenlele

rdnd aurul obignuit, sunt absolut moarte, in timp ce dintre ele provin in funcfie de locul 9i de pozilia lor'
fdrd a mai vorbi de faptul cd Natura igi implinegte
ale noastre, dimpotrivd, sunt absolut vii gi au un opera cu o rapiditate mult mai mare in procrearea
argintului decat in cea a aurului, 9i tot aga in cazul
suflet. altor metale, dupi mdsura proprie a fiecdruia'

i.: Ce este viata metalelor? i.: Cum este format aurul in pAntecele pdmAn-

R.: Nu este altd substanld decAt focul, atunci tului?
cAnd ele se afli incd incrustate in minele pdmdntului. R.: CAnd acest abur umed, despre care am vorbit
inainte, e sublimat in centrul pdmAntului 9i cAnd a
i.: Ce este moartea lor? trecut prin locuri calde gi pure, unde o anume un-
soare iulfuroasd umple aceste orificii sau canale'
R.:Viafa gi moartea lor sunt in realitate un singur atunci acest abur, Pe care filosofii l-au numit Mer-
principiu, cdci ele mor la fel cum trdiesc, prin foc, iar curul lor, se combind 9i se unegte cu aceastd unsoare
moartea lor are loc printr-un foc de fuziune. care o sublimeazd' impreund cu el
sulfuroasd, Pe asemenea amalgamare ia nagtere o
i.: in ce mod sunt concepute metalele in pAnte- insugi; dintr-o
ariumitd mas5 onctuos5, care, dupd ce gi-a abandonat
cele pimdntului.? forma vaporoasd, capdtd o formd unsuroasd, fiind
R.: Atunci cAnd cele patru elemente gi-au dez- sublimatd in alte locuri, ce au fost curdfate de acest
abur anterior, pdmAntul fiind fdcut, prin urmare' mai
voltat puterea sau virtutea ir centrul pdmAntului gi subtil, mai pui gi mai umed; acest amestec sublimat
umple porii pdmAntului, se intrepitrunde cu ei' qi
gi-au depus seminfele, Archeus-ul Naturii, prin pro-
cesul de distilare, le sublimd Ia exterior prin cdldura astfel ia nagtere aurul. Saturn?
i.: Cum este generat
g-i energia migcdrii perpetue.
Zz
. i., in ce se dizolvd vAntul insugi cAnd e distilat

prin porii pdmAntului?
R.: El se dizolvh in apd, de unde izvordsc toate

lucrurile; in aceastd stare nu e decAt un abur umed

96

R.: El apare atunci cAnd aga-numita oncfuozitate R.: Aici este vorba de Mercurul Filosofilor, in nici
Lln caz de substanfa obignuiti, comund, care nu poate
sau unsoare trece prin locuri care sunt total impure deveni simAnfd, fiindcd asemeni altor rnetale, confine

I.: Cum s-a format Venus? deja propria sdmAn!5.
R.: S-a niscut in locurile unde pdmAntul este pur, i.: Agadar, ce trebuie sd acceptdm ca subiect al
dar amestecat cu sulf impur.
i.: Ce putere are aburul mai sus amintit, ce std in materiei noastre?
centrul pdm6ntului? R.: Numai sdmAnta sau grduntele gfabil, iar nu

R.: Prin continua sa dezvoltare, are puterea de a intregul trup care este impdrlit in Sulf (sau mascul viu)
rarefia permanent tot ce este brut gi impur, gi de a gi Mercur (sau femeld vie).
atrage treptat in jurul siu tot ce este pur.
i.: Ce operafie trebuie intreprinsd dupd aceea?
l.: Care este sdmAnta materiei prime a tuturor R.: Acestea trebuie aduse laolaltd pentru a forma

lucrurilor? un germene, dupi care vor produce un fruct ce co-

R.: Materia primi a tuturor lucrurilor, ca sd respunde naturii lor.
i.: Care este rolul artistului in aceastd operafie?
spunem aga, materia principiilor intemeietoare este R.: Artistul nu trebuie decAt sd desparttr ceea ce e
creatd de Naturd, fdrd, ajutorul altei seminfe; cu alte
cuvinte, Natura primegte materia de la elemente de subtil de ceea ce e grosier.
ut d9, apoi, zdmislegte singurd sdmAnta.
i.: Agadar, la ce se reduce intreaga combinalie
i.: Vorbind la modui absolut, ce este sdmAnfa
filosoficd?
lucrurilor? R.: Dezvoltarea lui unu la doi gi reducerea lui doi

R.: SimAnfa dintr-un corp nu este altceva decdt la unu - nimic altceva.
un aer congelat sau un abur umed, care nu e de folos, i.: Unde trebuie sd cdutdm sdmAnla 9i viala ali-
decAt dacX va fi dizolvat de cdtre un abur cald.
mentelor gi mineralelor?
i.: Cum e cuprinsd generarea sdmdnfei in sfera R.: SdmAnfa mineralelor este propriu-zis aPa care

metalelor? se aflA in centru. $i inima mineralelor.
i.: Cum acfioneaz5 Natura cu ajutorul Artei?
R.: Prin arta lui Archeus, cele patru elemente - in R.: Fiecare sdmAnfd, oricare i-ar fi natura, nu este
cea dintAi generare a Naturii - distileazd vaporii con-
de nici un folos dacd nu este plantatd de cdtre Naturf,
densati de apd in centrul pdmAntului; aceasta este sd-
mdnla metalelor care e denumitd Mercur, nu datoritd sau- Megtegug intr-o matrice potriviti, de unde igi
esentei.sale, ci datoriti fluiditdfii sale gi a ugurinfei cu
care va adera la orice fel de metal. primegte viala prin coacerea germenului gi prin con-
gelarea particulei Pure sau a grduntelui fixat.
i.: De ce acest abur este comparat cu sulful?
R.: Din cauza cdldurii sale interioare. i.: Cum este hrdniti gi conservatd slmAnfa dupi

i.: Din ce fel de Mercur putem spune cd sunt aceea?

compuse metalele? R.: Prin cdldura corpului ei.
i.: Ce este, agadar, realizat de cdtre megtegugar in
38
regnul mineral?

39

R.: El termind ceea ce nu poate fi terminat de R.: Piatra nu este altceva decAt umiditatea radi-

Naturd din cauza caracterului brut al aerului, ce a cald a elementelor, perfect purificatd gi adusd la
pdtruns porii tr+turor trupurilor prin violenla sa, insd
starea de fixitate, de imobilitate supremd, care ii per-
numai la suprafatd, nu gi in mdruntaiele pdmAntului. mite sd realizeze atAtea lucruri importante pentru
I.: Ce corespondentd au metalele intre ele? sindtate, viala rezidAnd in mod exclusiv in radicalul
R.: Pentru o intelegere corectd a naturii acestor
umed.
relafii e necesar sd tinem seama de pozitia planetelor
i., in ce constd secretul rcalizhtii acestei admira-
' gi sd ne indreptdm atentia spre Satum, care e cea mai bile lucrdri? *
R.: [Acest secret constd] in a gti cum sd treci din
inaltd dintre toate, urmatd apoi de Jupiter, de Marte, potenfialitate in activitate cdldura inerentd sau focul
de Soare, de Venus, de Mercur gi, in cele din urmd,
de Lun5. E de observat faptul cd virtutile influente irlaturii, care este inchis in centrul umiditetii radicale'
ale planetelor nu se inaltd, ci coboard, iar experienta i.: Ce mdsuri de precaulie trebuie luate impotriva

ne aratd cd Marte poate fi transformat cu ugurintd egecului in aceastd lucrare?
in Venus, iar nu Venus, care e o sferd inferioard, ir:r A.: Mari eforturi trebuie depuse pentru a elimina
Marte. De asemenea, Jupiter poate fi transformat cu
ugurinli fir Mercur, fiindcd Jupiter e superior lui reziduurile din materie 9i a pdstra doar miezul ce
Mercur, unul fiind al doilea dupd firmament, iar
celdlalt al doilea deasupra pimAntului, in timp ce conl'iin.:eDinetrceeagaacevsitrtmuteediacacmomenptozviifniedi.ecd orice fel de

Saturn e cel mai sus dintre toate, iar Luna e cea mai boald?

jos. Soarele intrd in toate, dar nu este influentat R.: Acest lucru nu e datorat varietdfii calitililor
lui, ci faptului cd intdreqte cildura naturald pe care o
niciodatd de cele inferioare lui. Este limpede ca existe stimuleazd cu finefe, in timp ce alte medicamente o
o corespondenfd puternicd intre Saturn gi Lund, in iritd printr-o acliune prea violentd.
mijlocul cdrora se afid Soarele; oricum, pentru toate
aceste schimbdri, filosoful trebuie sd se strdduiasc5 sd i-.: Cum imi puteli demonstra adevdrul in arta

stdpAneascd Soarele. oII repardrii tincfurii? adevdrul ei se bazeazd' pe

I.: CAnd filosofii vorbesc de aur gi argint, din care R.: in primul rAnd,
faptul cd pulberea fizicd., fiind compusd din aceeagi
ei igi extrag materia, sd credem ci se referd la aurul gi substanl5 ca gi metalele - adicd din argint viu - are
proprieiatea de a se combina cu acestea in procesul
la argintul vulgar? de juziune, o naturi imbrdfigAnd. cu ugurinfX o alta

R.: Nicidecum; aurul gi argintul obignuit sunt asemXndtoare ei. in al doilea rAnd, vdzdnd cd imper-
moarte, in timp ce metalele filosofilor sunt pline de fecliunea metalelor inferioare se datoreazl' doat ca-
racterului brut al mercurului lor, pulberea fizici, care
viafd. e un mercur matur gi copt, gi, in sine, un foc pur, le
poate comunica cu ugurinld propria maturitate 9i le
I.: Care este obiectul cercetirii printre filosofi? poate transmuta irn propria lui naturd, dupi ce le-a
R.: Priceperea in arta perfectionirii a ceea ce Na- atras umiditatea brutd, adicd, argintul lor viu, care
tura a ldsat imperfect in regnul mineral gi realizarea
neprefuitei Pietrei Filosofale. 41,

I.: Ce este aceastd Piatrd?

40

este singura substanle ce le transmut5, restul nefiind versald a materiei. Apoi va percePe cu ugurinfi cd in
altceva decdt zgurd gi resturi ce sunt eliminate in
proiecfie. procesul de generare a fufuror substanfelor comPuse
are loc o forml de iradiere gi o separare a luminii de
i.: Ce drum ar trebui sd urmeze filosoful ca sd intuneric, gi cd Natura nu este decAt un imitator fidel
poatd dobAndi cunoagterea gi sd efectueze lucrarea al Creatorului ei. Filosoful va infelege in egali md-
surd, dupd ce metodd, prin actiunea acestei lumini,
fizic6? empireul sau firmamentul cerului, ce separd apele
superioare de cele inferioare, a fost cleat pe urm6;
R.: Exact acela pe care l-a urmat gi Marele Arhi- cum a fost instelat cerul cu corpuri luminoase;9i cum
tect al Universului in procesul de creare a lumii, ob- a apdrut necesitatea Lunii, ee s-a datorat spafiului
care existd intre lucrurile de sus 9i cele de jos, fiindci
servAnd cum a evoluat haosul.
Luna este o torfd intermediard intre lumile suPe-
i.: Ce era materia haosului?
rioare gi cele inferioare, primind influenfele ceregti
R.: Nimic altceva decAt un vapor umed, fiindcd gi comunicAndu-le pimAntului. tn cele din urmd, el
numai apa intrd in toate substantele create, care toate va in,telege cum Creatorul, prin strAngerea apelor, a
fiind duse pAni la o limitd neobignuiti, aceasta con-
stituie un mediu potrivit pentru imprimarea tuturor creat uscatul.

formelor. i.: CAte ceruri se pot enumdra?
R.: Propriu zis, nu existi decit unul, care este fir-
i.: Dd-mi un exemplu pentru a ilustra ceea ce ai
afirmat acurn. mamentul ce desparte apele de ape. Cu toate acestea,
trei sunt admise, dintre care primul este spafiul de
R.: Un exemplu poate fi gdsit in producerile spe-
ciale de substanfe compuse, ale cdror seminte incep deasupra norilor. in acest cer apele sunt rarefiate 9i
invariabil prin a se dizolva ftrtr-un fel de umoare, cad peste stelele fixe, gi tot in acest spafiu planetele

care este haosul materiei particulare, de unde apare/ gi stelele cdldtoare igi indeplinesc migcdrile de revo-
lufie. Cel de-al doilea cer este firmamentul stelelor
printr-un fel de iradiere, forma completd a plantei. in fixe, imobile, iar cel de-al treilea este sdlagul apelor
plus, ar trebui sd observdm cd Sfdnta Scripturi nu
face referire decdt la apd ca mediu material asupra supraceregti.
cdruia s-a reflectat Duhul lui Dumnezeu, gi care nu
este nimic altceva decdt lumina ca formi universald a i.: De ce rarefierea apelor este limitatX la primul
lucrurilor.
dintre ceruri?
i.: Ce folos ar putea sd tragi filosoful din aceste
R.: Fiindcd sti ilr natura substanfelor rarefiate sd
consideratii 9i ce ar putea observa in legituri cu se fnalle gi fiindcd Dumnezeu, in legile Sale eteme, a

metoda creafiei urmati de Fiinla Supremi? atribuit fiec5rui lucru sfera sa corespunzdtoare.
R.: I^fn primul rAnd, el ar trebui str observe ma- i.: De ce fiecare co{P ceresc se rotegte invariabil

teria din care a fost creatd lumea; va vedea cd din in juml unei axe?
aceastd masd confuz6., Artistul Suprem a inceput prin R.: Acest lucru se petrece aga datoritd impulsului
a extrage lumina, ch aceastd lumind, chiar din clipa
primordial primit gi in virtutea aceleiagi legi care va
aceea a impr5gtiat intunericul ce acoperea fala pdmAn- face ca orice substanfd grea suspendatd de un fir sd

tului, gi ci aceastd lumind a servit ca formh uni- 43

42

se roteasc5, avand aceeagi vitez6, dacH forfa care de- |ial; ar trebui sd separe lumina de intuneric; ar trebui
sd-gi creeze un firmament pentru a separa apele de
termind migcarea ei este intotdeauna egald. deasupra de apele de dedesubt, gi ar trebui sd reali-

i.: De ce apele superioare nu coboard niciodatd? zezet pe rAnd, punct cu punct, intreaga succesiune a
lucrurilor corespunzXtoare actului creator.
R.: Din cauza rarefierii lor extreme. Din aceastd
cauzd, un chimist bun poate sd tragd mai multe i.: Cu ce anume este realizatd aceastd grandioasd
foloase din studiul rarefierii, decAt din oricare altd
gi sublimd lucrare?
gtiinfd. R.: Cu un singur corpuscul, sau cq$P minuscul,

i. pin ce este alcdtuitd materia firmamentului? care, ca sd spunem aga, nu contine nimic altceva
R.: Ea este propriu-zis aer, care e mai potrivit
decAt apa ca mediu al luminii. decAt sedimente, murddrie gi resturi, dar din care se
i.: Dupd despdrlirea apelor de uscat, ce a fdcut poate extrage o oarecare materie umedi 9i intune-
Creatorul pentru a produce generarea? catd, asemindtoare mercurului, care confine in ea tot
ce este necesar filosofului fiindcd, de fapt, el nu cautd
R.: A creat o anume lumind destinatd acesfui
altceva decAt adevdratul Mercur.
scop; El a plasat-o in focul central gi a domolit acest
foc cu ajutorul umiditdfii apei gi rdcelii pdmdntului, i.: Ce fel de mercur, trebuie, agadar, sd foloseascd
astfel incAt sd stdpAneascd energia acestuia gi sd o
pentru realizarea lucrdrii ?
adapteze scopului Sdu.
R.: Lh mercur care nu se gdseqte ca atare pe
i.: Cum aclioneazd acest foc central?
pdmAnt, ci este extras din corpuri; totugi nu din mer-
R.: El opereazl neincetat asupra celei mai apro- curul obignuit, aga cum s-a spus in mod gregit.
piate materii umede, pe care o transformd in vapori;
acegti vapori constituie mercurul Naturii gi prima i.: De ce ultimul nu este potrivit pentru nevoile
materie a celor trei regnuri.
lucrdrilor noastre?
i.: Cum este format, dupd aceea, sulful Naturii? R.: Deoarece un artist inlelept trebuie sd gtie cd
R.: Prin interacliunea focului central cu vaporii
mercurul obignuit are o cantitate insuficientd de sulf
de mercur. gi, in consecinfd, el ar trebui sd acfioneze asupra unui

1.: Cum se produce sarea de mare? corp creat de Naturd, in care Natura insdgi a unit
sulful cu mercurul, iar lucrarea artistului constd ftr
R.: Prin acfiunea aceluiagi foc asupra umiditdlii
separarea lor.
apei, atunci cAnd umiditatea aerului conlinut ir ea a
i.: Ce trebuie sd facd el dupd aceea?
fost eliminatd. -R.: El trebuie sd le purifice gi sd le uneasci din
i.: Ce ar trebui sd facd un filosof cu adevdrat in- nou intr-o formd noud.

felept o datd ce a ajuns sd stdpAneascd temelia gi i.: Cum numegti corpul despre care am vorbit?
ordinea procedeului Marelui Arhitect al Universului R.: PIATRA BRUT;., sau Haos, sau llyaster/ sau
in construirea a tot ce existd in Nafurd?
Hyle - acea masd confuzd care este cunoscutd, dar
R.: El ar trebui, pe cAt posibil, sd devind un imita-
tor fidel al Creatorului sdu. in haosul fizic, el ar trebui universal dispreluitd.
sd-gi facd haosul aga cum era fir realitate haosul ini-
i.: lntrucAt ai spus cd Mercurul este singurul
44
Iucru pe care filosoful trebuie sd-l i:eleleagi in mod

45

absolut, pofi s5-mi faci o descriere amdnuntitd a inceput. in cel de-al patrulea aspect al siu, el este
lui, ca sd evitdm orice intelegere gregiti in aceastd
numit Mercur Obignuit, care nu este incd cel comun,
privintd? ci mai degrabd adeviratul aer al filosofilor, adevdrata
R.: Din punct de vedere al naturii sale, Mercurul substanfd de mijloc a apei, adevdratul foc secret gi
ascuns/ numit de asemenea foc comun/ deoarece el
nostru este dual - fix 9i volatil; in ceea ce privegte este comun tuturor mineralelor, fiindcd este substan-
!a metalelor, gi de acolo derivi cantitatea gi calitatea
migcarea lui, [Mercurul] este de asemenea dual, fiindcd lor.
are o migcare ascendentd gi una descendentd. Dato-
ritd migcXrii descendente, prin influenfa plantelor, el i.: CAte operafii cuprinde opera noastrd?

stimuleazd focul mocnit al Naturii, gi aceasta este R.: Existd numai una singur5 ce poate fi di-
prima lui acliune premergdtoare congeldrii. Prin
migcarea lui ascendentd, el se inal;d, cdutAnd sd fie zolvatd prin sublimare, iar sublirnarea, potrivit lui
purificat, gi deoarece acest lucru are loc dupd con-
gelaqe, se considerd cd el este umiditatea radicalX a Geber, nu este altceva decAt indlfarea materiei uscate
prin mijlocirea focului, cu aderen!6la propriul sdu
substanfelor, care, dedesubtul zgurilor nefolositoare,
igi mai pdstreazd noblelea originii lui primordiale. va' s.

i.: CAt feluri de umiditate presupui cd existd in i.: Ce precaufii trebuie luate atunci cAnd ludm
fiecare lucru compus?
cturogtinfd de scrierile filosofilor hermetici?
R.: Existd trei specii: Elementari, care reprezintd R.: Mai presus de toate, trebuie si acorddm mare
propriu-zis vasul celorlalte elemente; Radicald, care
este uleiul sau balsamul in care rezid1 intreaga vir- atenfie asupra acestui punct, ca nu cumva ceea ce
tute a respectivului lucru; ultima, Alimentard, adevd- spun ei despre subiect sd fie interpretat cuvAnt cu
ratul dizolvant nafural, care a,t6!d. focul interior mocnit, cuvAnt, in acord doar cu sunetui vorbelor: cdci litera
cauzind degradare gi intuneric prin umiditatea sa, gi ucide, dar spiritul dd viafd.
care intreline gi susfine lucrul respectiv.
i.: Ce cdrfi ar trebui sd citim pentru a afla mai
I.: CAte specii de Mercur sunt cunoscute de cdtre
multe despre gtiinfa noastrd?
filosofi?
R.: Dintre cele din vechime, ar trebui studiate
R.: Mercurul Filosofilor poate fi privit prin patru mai ales lucrdrile lui Hermes; ar mai fi apoi o carte
aspecte: primul este intitulat Mercurul Corpurilor,
care este intr-adevdr simAnta lor ascunsd; cel de-al intitulatd Trecerea prin Marea Rogie, qi o alta, Intrarea tn
doilea este Mercurul Naturii care reprezintd Baia sau
Vasul Filosofilor, altfel spus umiditatea radicali; celui lara Fdgdduinfei. Paracelsus ar trebui, de asemenea,
de-al treilea i s-a dat nurnele de Mercur al Filosofilor, citit inaintea fufuror scriitorilor mai vechi, iar printre
deoarece se afla in laboratoarele gi printre mineralele alte tratate, Calea Chimiei, sau Manualul lui Paracelsus,
lor. El este sfera lui Satum; este Diana Chintesentei; ce contine toate tainele fizicii gi cea mai misterioasd
Cabald. Acest manuscris rar gi unic se afli numai in
este adevdrata sare a metalelor, dupX achizitia cdreia
Biblioteca de la Vatican, dar Sendivogius a avut no-
se poate spune intr-adevXr cd lucrarea filosoficd a rocul sd facd o copie a lui; aceastd lucrare le-a fost de
mare ajutor infelepjilor ordinului nostru, contribu-
46
ind, in mare mdsurd, la iluminarea 1or. in al dqilea
rAnd, Raymon Lully trebuie citit gi, in special, opera

47

sa Vade Mecum, apoi dialogul intitulat Pomul Vielii, E FFIfrIES PHILIPPI
testamentul gi codicilul sdu. Trebuie totugi sd avem
oarecare rezervd. in legdturd cu ultimele doud scrieri, THFOPHRASTI AB HO
!t f l.I ll E ! !{ r ;trTA TI5 S ltr rS. X.LtrL
deoarece, la fel cu ale lui Geber gi cu ceie ale lui
fHTLT$FTtrS
Arnold de Villanova, abundd in retete false gi ficliuni
lipsite de sens, ce pare cd au fost introduse cu scopul THEOFHRASTUS
de a ascunde mai bine adevdrul de ignoranti. in al ]3{}M$A5T

treilea rAnd, Turba Philosophorum, care este o coleclie H OIt E:.lrrtr h{ENSt5:

de autori vechi, contine foarte multe lucruri bune, Sv*r.olvxr.

degi acolo existi, de asemenea, gi multe lucruri lipsite crf*nrgryrir !{obilium

de valoare AR,f lltfr$ r

Printre scriitorii medievali Zaharia, Trevisan, 6$oftr. C c n-tcrum f,r,arrli

Roger Bacon, gi un autor anonim, a cdrui carte este E&f,XLlr*,;

intitulatd Filosofii, ar trebui sd fie apreciati in mod PHILO5OPHTIS

special de cdtre studenti. Printre moderni, cei mai NARADOXUS-
demni de a fi cinstiti sunt John Fabricius, Frangois de
Nation, precLlm gi Jean D'Espagent, care a scris Fizica MYSTHRIARCHA
Restauratd, deqi, ca sd spunem adevdrul, el a introdus
in tratatul sdu unele precepte false gi pdreri gregite. ART!II.\T MACIS'T[&

i.: CAnd poate filosoftil si se incumete sd-qi asume lllDrctsJ\ ltu [{ [R0FEssoR.

o asemenea lucrare? &lufirrrm fi t c,*trr'iicrnsil

R.: Atunci cAnd, teoretic, va fi in stare sd extragd, TN.ffi&{EfiISTVS.
cu ajutorul unui spirit brut, un spirit digerat dintr-un $sR$,t!lus.
corp aflat i-lr descompunere, spirit digerat pe care el
49
trebuie sd-l uneascd din nou cu uleiul vital.

i.: Explicd-mi aceastd teorie mai clar.

R.: Ea poate fi demonstratd mai amdnunfit

printr-un proces real; marele experiment poate fi
efectuat atunci cAnd filosoful, prin intermediul unui
dizolvant vegetal, unit cu un dizolvant mineral,
poate sd dizolve un al treilea dizolvant esenfial, [gi
apoi unind acegti treil dizolvanti la un loc, [filosoful]
trebuie sd spele pdmdntul gi apoi sd-l inalfe la nivelul
chintesentei ceregti, pentru a crea fulgerul sulfuros,

ce pdtmnde instantaneu substantele gi le distruge re-
ziduurile.

48

i.: Persoanele care pretind cf, folosesc drept s{- timp, atenlie gi ingrijire in vederea dezvoltdrii facul-

mAnld aurul obignuit gi ca dizolvant mercurul obig- tdfilor ei vegetale. Pe de altd parte, dacd un butag sau
nuit, sau pdmAntul in care trebuie sd fie semdnat, au
o rdddcind va fi luatd din acelagi pom, 9i plantatd in
o relalie corespunzdtoare cu Natura? aceleagi condigii, in scurt timp gi fdrd nici o dificul-
R.: Cu siguranfd, nu, fiindcd nici unul dintre aces-
tate, aceasta va rdsdri gi va face multe fructe.
te metale nu posedd agentul extern - aurul pentru cd
a fost lipsit de el prin decocfie, iar mercurul fiindcd i.: Este nevoie ca un amator in aceastd gtiinld sd
infeleagd formarea metalelor in mdruntaiele pdmAn-
nu l-a avut niciodati.
tului dacd doregte sd-gi completeze lucrarea?
i.: in cdutarea acestei seminfe aurifere in altd R.: Este atAt de indispensabild o asemenea cu-

parte decAt in aurul insugi, nu existd pericolul pro- noagtere, incAt dacd cineva dd greg, inaintea oricdror

ducerii unor specii de mongtri din moment ce pare a altor cercetdri, in a se concentra asupra atingerii

exista o indepdrtare de Naturd? acesteia gi a imita Natura punct cu punct in aceastd

R.: Fdrd trdoiald, este adevdrat cX in nigte con- privinfd, acesta nu va reugi sd realizeze decAt ceva
dilii speciale, in aur este continutd sdmAnta auriferf,
in mai mare mdsuri decAt in orice alt corp, dar acest lipsit de valoare.
lucru nu trebuie si ne facd sd folosim aurul obignuit,
fiindcd o asemenea sdmdnfi poate fi gdsiti, in aceeagi I.: Atunci cum adund Nafura metalele in mi-

mdsuri, in fiecare din celelalte metale gi nu este runtaiele pdmAntului gi din ce le compune?
R.: Natura le prelucreazd.pe toate din sulf gi mer-
altceva decdt acel grdunte fixat pe care Natura l-a in-
cur gi le formeaz5 prin aburul lor dublu.
fuzatin prima congelare a mercurului, toate metalele i.: Ce inlelegi prin acest abur dublu, cum pot fi

avAnd o singuri origine gi o substanfd comund; formate metalele din acesta?
aceasta va fi dezvdluitX, in cele din urmd, acelora
care vor fi demni sd o primeascd printr-o cercetare R.: Pentru inlelegerea completd a acestei pro-

asidud gi o experienfd susfinutd. bleme, trebuie mai intAi sd afirm5m cd aburul mercu-

i.: Ce rezult5 din aceastd doctrind? rial este unit cu aburul sulfuros trtr-un loc cavernos,
R.: Rezultd cd, degi sdmAnta este mult mai per-
ce conline apd shratd gi care le servegte drept matrice.
fectd in aur, ea poate fi extrasd mai ugor din alte
tn acest fel s-a format, mai intAi, Vitriolul Naturii; in
corpuri decAt din aur, alte corpuri fiind mai deschise, al doilea rAnd, prin agitarea ele(nentelor, din acest
ca sd spunem aga, mai pufin digerate gi mai pulin Vitriol al Naturii se degajd un abur nou care nu este
nici mercurial gi nici sulfuros, degi este inrudit cu
restrAnse in umiditatea lor. ambele naturi, gi acesta, trecAnd prin locuri la care
ad6rd grdsimea sulfului, se unegte cu aceasta, iar din
i.: Dd-mi un exemplu luat din Naturd.
R.: Aurul obignuit poate fi asem5nat cu un fruct, unirea lor se produce o substanfd cleioas5, altfel
care, ajungAnd la maturitate deplind, este cules din
pomul lui gi, degi el confine o sXmdnld perfectd gi bine spus, o masd lipsitd de formd, care este strXbdtuti de
asimilatd, cu toate acestea, dacd cineva o va pune in aburii ce umplu aceste locuri cavemoase. Prin inter-

pdmdnt cu scopul inmullirii ei, va fi nevoie de mult mediul acestui abur, acliondnd prin sulful pe care il

50 confine, sunt produse rnetalele perfecte, cu condilia
ca aburul gi locul sd fie pure. Dacd locul gi aburul

51

sunt impure, se produc metale impure. Termenii i.: La ce te referi cAnd vorbegti despre aurul ele-
perfectiune gi i.mperfecfiune se referd la diferitele
mental?
grade de preparare.
t.: Ce se afld iir acest abur? R.: Acesta este cea mai purd gi subtild parte a
elementelor, gi a tot ce se comPune din ele. Toate
R.: Un spirit al luminii gi un spirit al focului fiinlele sublunare incluse in cele trei regnuri contin,
in centrul lor lduntric, un grdunte prefios din acest
avAnd natura corpurilor ceregfi, care ar trebui sd fie
considerate, pe bund dreptate, formd a universului. aur elementar.

i.: Ce reprezintd acest abur? i.: Fd-mi o descriere a aurului obig4git.
R.: Acest abur, astfel pdtruns de spiritul univer-
It.: El este cel mai frumos metal, dupd gtiinla
sal, reprezintd, intr-un mod indeajuns de complet,
Haosul de la origine, care confinea tot ce era necesar noastrd, cel mai bun metal Pe care Natura il poate
pentru creafia inifiald, adici, materia universalX gi
produce, la fel de perfect pe cdt este de nealterabil in
forma universald.
i.: $i totugi nu poate cineva sd foloseascd mercur el insugi.

obignuit in acest proces? i.: Din ce specie de aur face parte Piatra Filosofald?
R.: Nu, fiindcd mercurul obignuit, degi purificat,
R.: Ea face parte din cea de-a doua categorie,
este lipsit de agentul extern.
i.r De unde rezulti cd mercurul comun este lipsit fiind cea mai purd parte din toate elementele metalice,

de agentul extern? dupi purificarea ei, atunci cdnd capdtX denumirea de

R.: Din cauzd, cd in procesul de intensificare a aur fiiosofic viu. Un echilibru perfect 9i o echivalenfd
a celor patru elemente se regdsegte in Piatra {izicd,
aburului dublu, agitap.a elementelor este atdt de mare gi patru lucruri sunt indispensabile pentru realizarea
gi de puternici, incAt spiritul sau agentul se evapord, lucrdrii, gi anume: comPunerea, Iocalizarea, mixarea
aga cum, in mod asemdndtor, se intAmpid in procesul gi unirea, care, odatd realizate potrivit regulilor artei,
de topire a metalelor. Rezuitatul este acela cd numai vor face sd apard adevdratul Fiu al Soarelui gi Phoe-
partea de mercur este lipsitd de agentul ei masculin
nixul ce reinvie permanent din propria-i cenupd.
sau sulfuros, gi, in consecintd, nu poate fi niciodatd i.: Ce este de fapt aurul viu al filosofilor?
R.: Este exclusiv focul lui Mercur, sau acea virtute
transmutat in aur de cdtre Natur6.
i.: CAte feluri de aur sunt recunoscute de filosofi? arzlitoare, vulcanicd conlinutd in umiditatea radical5,
R.: Trei feluri: aur astral, aur elemental gi aur
cdreia i s-a transmis deja stabilitatea 9i natura sul-
obignuit.
i.: Ce este aurul astral? fului, de unde a emanat caracterul mercurial al intre-
gi! substanle a sulfului filosofic permifAndu-i sd fie
R.: Aurul astral igi are centrul in Soare, care il
numit, in mod altemativ, mercur.
transmite prin razele sale tuturor fiinfelor inferioare. i.: Ce alt nume mai dau filosofii aurului viu?

El este o substanfd vulcanicd, substanfX care primegte R.: il mai numesc sulfui 1or viu gi focul lor ade-
o emanafie continud de corpusculi solari ce pdtrund
vdrat; ei recunosc existenfa lui ire toate copurile, gi nu
prin toate fiintele, vegetalele gi mineralele. existd nimic care sd poatd trdi fdrd el.

52 1.: Unde trebuie sd ne cdutdm aurul viu, sulful
nostru viu gi focul nostru adevdrat?

53

R.: in casa lui Mercur. R.: Spre producerea amalgamului filosofic, care
i.: Cu ce este intrelinut acest foc?
trebuie preparat cu multd grijd 9i care poate fi realizat
R.: Cu aer.
numai dupd prepararea gi sublimarea Mercurului.
i.: Dd-mi un exemplu comparativ a puterii aces-
tui foc. I.: CAnd ar trebui combinati materia cu aurul

R.: Pentru a ilustra puterea de atraclie a acestui viu?
foc interior, nu poate exista o comparalie mai bund
decAt aceea care derivd de la trdsnet, care la origine e R.: in perioada amalgamdrii, adicd, Sulful este
o simpld exhalare terestrd uscatd, unitf, cu un abur introdus in ea cu ajutorul amalgamdrii, gi, din acel
umed. Prin intensificare gi prin asumarea naturii vul-
moment, existd o singurd substanfd; procesul este
canice, acfioneazd asupra umiditdlii ce ii este ine-
scurtat prin addugarea de Sulf, in timp ce tinctura
rentd; pe aceasta o atrage cdtre sine, o transmutd in
propria sa naturd gi apoi se precipiti cu repeziciune este addugatd in acelagi timp.

cdtre pdmAnt, unde este atras de o natr-ud stabild foarte L: Ce se afli in centrul umiditdfii radicale?
R.: Acesta confine gi ascunde Sulful, care este
asemdndtoare cu a sa.
acoperit cu o crustd solidd.
i.: Ce ar trebui sd facd filosoful dupi ce gi-a ex-
i.: Ce trebuie fdcut ca sd-l aplicdm Marii Opere?
tras mercurul?
R.: El ar trebui sd-l treacd de la potentialitate la R.: El trebuie tras din legdturile lui cu o indemd-
nare perfectd gi prin metoda putrefacfiei.
activitate.
I.: PosedX Natura, in activitatea ei din mini, un
i.: Nu poate Natura sd realizeze singurd acest dizolvant potrivit pentru disolutia gi eliberarea aces-
tui Sulf?
lucru ?
R.: Nu, fiindcd ea se opregte brusc dupd prima R.: Nu, fiindci nu existd o migcare locald. Dacd
Natura ar putea, in lipsa oricdrui ajutor, sd dizolve,
sublimare gi din materia astfel organizatd iau nagtere sd provoace procesul de putrefacfie gi sd purifice

metalele. corpurile metalice, ea insdgi ne-ar inzestra cu Piatra
i.: Ce inleleg filosofii prin aurul gi argintul lor?
Fizicd, adicd Sulf exaltat, cu insugiri sporite.
R.: Filosofii denumesc sulful lor Aur iar mercu-
rului lor ii dau numele de Argint. i.: Ai putea sd clarifici aceastd doctrind cu un

i.: De unde se trag ele? exemplu?

R.: Am afirmat deja cd ele derivd dintr-un corp R.: Da, prin extinderea comparafiei anterioare cu
omogen in care ele se gdsesc din belgug gi pe care un fruct, sau cu o sdmAntX. Aceasta trebuie mai intdi
filosofii gtiu, de asemenea, cum sf, le extragd pe pus! in pdmAnt pentru a se descompune, dup5 care
amAndoud printr-un proces admirabil gi intru totul urmeazd inmulfirea ei. Apoi filosoful, care gtie sd dis-

filosofic. cearnd care este sdmAnfa bund, o extrage din centrul
t: Cdnd aceastd operafie a fost efectuatf, la timpul
ei, o incredinleazl, pdmAntului potrivit, dupi ce a
potrivit, cdtre ce alt punct al experienlei ar trebui ei sd fost bine dezvoltatd gi pregititi, gi acolo ea se rare-
fiazd, in aga mdsurd incAt virtufile ei prolifice sunt
se indrepte?
accentuate 9i multiplicate la nesfArgit.
54 L: In ce constd intregul secret al seminfei?

55

R.: in adevdrata cunoagtere a pdmAntului potrivit. dupd purificare, folosindul pentru a elibera sulful din
i.: Ce se infelege prin sdmanfi in opera filoso- legdturile sale, prin descompunere, a cirei prezentd
filor? este pusd in evidentd de culoarea neagd.
R.: Se inlelege cdldura interioard (sau spiritul
specific) care este inchisd in radicalul umed; cu alte I.: Cum se obline cea de a doua solufie?
R.: Atunci cAnd corpul fizic este descompus in
cuvinte, este substanfa centrali a argintului viu, cele doud substanle menfionate anterior gi cAnd ca-
sperma adecvatd a metalelor ce confine propria ei
pitd natura cereasci.
sdmAntd. i.: Care este numele dat de filosofr Materiei in

i.: Cum este eliberat sulful din legdturile lui? aceastd perioadd?

R.: Prin putrefaclie. R.: Ea este numitd Haos Fizic, gi este, de fapt,
adevdrata Materie Primd, un num'e care abia dacd
t.: Ce este pdmAntul mineralelor?
R.: Este propriul lor dizolvant. poate fi aplicat inaintea unirii masculinului - care

i.: Ce efort trebuie sd depund filosoful pentru a este sulful, cu femininul - care este argintul.

extrage partea de care are nevoie? i.: La ce se referd cea de-a treia soh:tie?

R.: El trebuie si depund eforturi mari pentru a R.: Ea se referd la umezirea pdmdntului mineral,
gi este strAns legati de inmultire.
elimina vaporii urAt mirositori qi sulful impur, dupd
care trebuie introdusd sdmAnfa. i.: Ce foc trebuie sd folosim in lucrarea noastrd?
R.: Acelagi foc pe care il folosegte Natura.
i.: Ce anume il face pe Artist sd fie sigur cd se
I.: Care este puterea acestui foc?
afld pe drumul cel bun la ffrceputul iucrdrii sale? R.: El dizolvd orice lucru din lume, deoarece este
R.: Atunci cAnd constatd cd dizolvantul gi sub- principiul insugi al disolutiei gi degraddrii.
i.: De ce mai este numit gi Mercur?
stanfa dizolvatd sunt convertite intr-o singuri formd
gi o singurd materie in timpul disolufiei. R.: Fiindcd este de naturi aeriand gi vaporoasi in
cel mai inalt grad, fdcAnd parte in acelagi timp din
i.: CAte solulii consideri cd existi in Opera Filo- sulf, de la care s-a contaminat intr-o oarecare misurd.

soficd? i.: Unde este ascuns acest foc?
R.: Este ascuns in subiectul artei.
R.: Trei. Prima solutie este aceea care reduce i.: Cine este familiarizat cu el gi cine poate pro-
corpul brut gi metalic la elementele sale de sulf 9i
argint viu; cea de-a doua este aceea a corpului fizic, duce acest foc?
iar cea de-a treia este solufia pimAntului mineral.
R.: El este cunoscut de cdtre infelept, care poate
i.: Cum este redus corpul metalic de cdtre prima sd-l producd 9i sd-l purifice.
solufie, fir mercur, gi apoi in sulf?
i.: Care este puterea esential5 gi insugirea acestui
R.: Prin focul secret artificial, care este Steaua
foc?
Arzdtoare.
R.: El este excesiv de uscat gi se afld intr-o conti-
i.: Cum se efectueazd, aceastdoperafie? nud migcare; el cautd doar sd dezintegreze gi sd treaci

R.: in primul rAnd, prin extragerea din corpul lucrurile din starea lor de potenfialitate la cea de

metalic a mercurului (sau aburul elementelor), gi, 57

56

actualitate; intr-un cuvant, el este cel care apare in i.: Toate lucrurile sunt conlinute in aceast5 ma-
locurile solide din mine, circuld sub formi de vapori
terie?
peste materie, gi o dizolvd.
i.: Cum poate fi deosebit cel mai ugor acest foc? R.: Da; insd Natura, la un moment dat, trebuie
R.: Dupd reziduurile sulfuroase in care este invd- sprijinitd astfel incAt lucrarea sd fie perfecfionatd gi
precipitatd, gi aceasta cu mijloace coresPunzdtoare
luit gi dupd mediul salin ir care este invegmAntat. , celor mai inalte grade ale experimentului.

i.: Ce trebuie sd addugdm acestui foc pentru a-i ' t.: Este aceasti materie extrem de valoroas5?
accentua capacitatea de incinerare asuPra speciilor
R.: Ea este lipsitd de valoare gi la origine nu are
feminine? noblefe inndscutd; dacd cineva ar sPune cd ea este
R.: Datoritd extremei sale uscdciuni, trebuie si fie rezonabild, atunci acela s-ar referi la specii, dar, in
principiu, ea nu are valoare, fiind folositoare doar
umezit.
i.: Cdte focuri filosofice poli sd enumeri? lucrdrii noastre.
R.: Existd trei la num5r: focul natural, focul nena-
i.: Ce conline Materia noastrd?
tural, gi focul contra-natural. R.: Ea confine Sare, Sulf gi Mercur'
1.: Poli sd-mi explici aceste categorii de foc?
R.: Focul natural este focul masculin sau agentul i.: Care este cea mai importanti operafi.e pe care

fundamental. Focul nenatural este feminin, este o putem face?
dizolvantul Naturii, intrelinAnd un fum alb 9i luAnd R.: Extragerea pe rAnd a Sdrii, a Sulfului 9i a
acea formd; acest fum se risipegte foarte repede dacl
nu avem grijd de el gi este aProape incombustibil, Mercurului.
degi prin sublimare filosoficd el devine corporal gi i.: Cum se face acest lucru?
strdlucitor. Focul contra-natural este acela care de- R.: Printr-o singurd gi perfectd sublimare.
zintegreazd substanlele compuse gi are puterea de i.: Ce este extras in primul rAnd?
a desface ceea ce a fost legat foarte strAns de citre R+I.:^.:CMeeurrcmuerualz, i?sub forma unui fum alb'
R.: Apa arzdtoare sau Sulful.
Naturd. I.: Apoi ce urmeazd?
R.: Disolulia cu sare purificatd, volatilizdnd in
' t.: Unde poate fi gdsitd materia noastr5?
primul rAnd ceea ce este fixat, iar dupA aceea fixAnd
R.: Ea se gdsegte pretutindeni, dar trebuie cdu- ceea ce este volatil intr-un pdmAnt prefios, care este
tatd mai ales in natura metalicd, unde este mai ugor Vasul Filosofilor, gi care este pe de-a intregul perfect.
disponibild decAt in altd parte.
i.: CAnd trebuie filosoful si-gi inceapd acfiunea?
l.: Care fel ar trebui preferat inaintea altora? R.: Atunci cAnd se ivesc zorii zllei, cdci energia sa
nu trebuie risipitd nici o cliPd.
R.: Cel mai matur, cel mai potrivit 9i cel mai
ugor; dar trebuie sd linem seama, inaintea tuturor i.: CAnd poate el sd se odihneasc5?
lucrurilor, de faptul cd esenfa metalicd va fi prezenti R.: Doar atunci cAnd lucrarea se apropie de per-

nu doar ca potenlialitate ci gi ca actualitate, existAnd, fecfiune.
de altfel, o splendoare metalicS.
1.: La ce ord ia sfArgit lucrarea?
58
59

R.: in plind amiazd, cdnd Soarele se afld in cul- Como ara comorilor
mea puterii sale, iar Fiul Luceafdrului de Dimineafd
pentru alchimigti
lse afld] in cea mai strdlucitoare splendoare.
i.: Care este cuvAntul secret al Magneziei? UNDE ESTE DESCRIS PROCEDEUL PKIN CARE
R.: Tu gtii dacd ag putea sau ar trebui si rdspund: POATE FI OBTINUTA TINCTURA UNIVERSALA

imi refin cuvintele.
i.: Transmite-mi salutul filosofilor.
R.: incepe; ifi voi rdspunde
t.: Egti un filosof ucenic?
R.: Prietenii mei gi inleleplii md cunosc.

i.: Care este vArsta unui filosof?
R.: Din clipa in care gi-a inceput cercetdrile pdnd
in clipa descoperirilor sale, filosoful nu imbdtrAnegte.

61

[Notifi introductivi. Nu se cunoagte cu precizie data la care
Paracelsus a redactat acest tratat gi nici cu ce ocazie. De
remarcat insd cd este una din scrierile lui tradusd foarte repede
in alte limbi, in francezd. 9i apoi in englezd, cdtre 1.659, sub

dentrmirea de Treasure of tlrc Treasures for Alchemists. As also The
Water-Stone of The Wise Men; Describing the matter of, and ,nanner
how to attain the uniaersal Tincture. Faithfully Englished. And
Publislrcd bV I.H. Oxon. London, Printed for Giles Calvert, and
are to be sold at the Black Spred Eagle, at the West end of Pauls.]

Nafura zdmislegte un mineral in miruntaiele

pdmAntului. Existd doud tipuri ale acestuia, care pot

fi gdsite in multe regiuni din Europa. Cel mai bun

ircare mi-a fost oferit, gi care a fost gdsit a fi autentic

experimente, are in exterior infdtigarea lumii mai
mari, gi se af16 in partea esticA a sferei Soarelui.
CelXlalt, [aftat in] in Steaua Sudului, se afle acum la

prima lui eflorescente. Mdruntaiele pdmAntului il
imping in afard, cdtre suprafafd,. in prima lui coa-

gulare, el apare colorat in rogu gi in el se ascund toate
florile gi culorile mineralelor. Filosofii au scris mult
despre acesta, fiindcd are o naturd rece gi umedb gi
corespunde elementului apd.

63

CAt privegte cunoagterea acestuia gi experimen- DESPRE SUTFUL DE CINABRU

tele fdcute cu el, toti filosofii de dinaintea mea, degi Luafi Cinabru mineral gi preparaf-l in felul urmd-
au lintit asupra sa, au lovit insi departe de finti. Ei tor. Fierbefi-I in apd de ploaie, intr-un vas de piatrd,
credeau cd Mercurul gi Sulful erau mama futuror
metalelor, fdrd, a le treace prin gAnd sd aminteascd qi timp de trei ore. Apoi curdfafi-l cu griji 9i dizolvafi-l
o a treia substanfd; qi totugi, atunci cAnd apa este in Apd Regald, care este compusd din pdrfi egale de
separatd de acesta prin Arta Spagyricd, adevdrul este vitriol, azot de potasiu gi clorurd de amoniu. O alta
revelat in mod clar, chiar dacd [acest adevXr] nu ii era formuli [de compunere] este vitriol, sillpetru, alaun

cunoscut lui Galen sau lui Avicenna. $i dacd, din gi sare obignuitd.

consideralie pentru excelenjii nogtri medici, ar trebui Distilafi toate acestea intr-un alambic. Turnali
din nou gi separafi, astfel, cu grijd partea curatd de
sd-i descriu doar numele, compozitia, disolufia gi
coagularea - intocmai cum la inceputul lumii Natura partea impurd. Llsali sd putrezeasc5 timp de o luni
in balegd de cal, dupd care seParali elementele in
procedeazd cu toate lucrurile suplrse cregterii - abia
felul urmdtor. Dacd igi aratd semnull, incepefi dis-
dacd mi-ar ajunge un an intreg, iar pentru a explica tilarea intr-un alambic, cu un foc de primd treaptd.
Apa gi aerul se vor ridica, iar focul gi pdmAntul vor
aceste lucruri [in scris] nici mdcar pieile a numeroase
vaci nu mi-ar fi de ajuns. rdmAne la fund. Dupd aceea punefi-le din nou

Acum, suslin cd in acest mineral, se gdsesc trei impreuni gi trataf-le treptat cu cenuqd. Astfel, apa 9i
aerul se vor indlfa din nou primele; dupd aceea 9i
principii; care sunt Mercurul, Sulful 9i Apa Minerald,
elementul de foc, pe care il recunosc artigtii experfi.
care a servit la procesul de coagulare naturald a
PXmAntul va rdmAne la fundul vasului. Acesta se va
acestuia. $tiinfa spagyricd este in misurd sd o extragd depune acolo. El este ceea ce mulli cautd 9i pulini
pe ultima din sucul propriu, cAnd ea nu a ajuns cu
gdsesc. -
toful la maturitate, in mijlocul toamnei, la fel ca o
pard dintr-un pdr. Pdrul contine, in potenfialitate, Acest pdmAnt mort din cuptorul cu reverberalie
para. Dacd Stelele ceregti gi Natura se afld in acord,
il vefi prepara conform regulilor artei gi apoi vefi
pomul, mai intAi de toate, inverzegte in luna martie;
adiuga foc de primd treaptd timp de cinci zile 9i
apoi inmuguregte, mugurii se deschid, gi apar florile, nopli. Dupd ce s-a scurs acest timp trebuie sd se

gi tot aga, in ordinea cuvenitd, pAnd toamna, se coc ai aplice a doua treaptd pentru acelaqi numdr de zile 9i
nopfi gi sd se continue cu materialul existent conform
fructele.
regulilor Artei. In cele din urmd, vefi gdsi o sare
La fel stau lucrurile gi cu mineralele, deoarece volatild, ca un alcaliu sublire, ce confine Astrurn-ul
acestea se nasc tot in mdruntaiele pdmAntului. Al-
chimigtii care sunt in cdutarea Comorii Comorilor si 1 Semnul nu este altceva decAt ceea ce rdmAne dupl o operafie. Casa
refinX bine acest lucru. Eu le voi ardta calea, ilrce- construitX de arhitect este urma, amprenta indemAndrii lui, prin
putul, mijlocul gi sfArgitul ei. in tratatul care urmeazd care este pus in evidenfd talentul 9i arta acestuia. Agadar, urma"
voi descrie Apa potrivitd, Sulful potrivit gi Balsamul
potrivit din ea. Prin intermediul celor trei, tdria gi amprenta, este realizarea insdgi (De Colica).
65
compozilia sunt coagulate intr-un singur tot.

64

focului gi pimdntului.l Amestecafi [aceastd sare] cu tndulcifi-l cu alcool PreParat din vin Pe care il tur-
cele doud elemente care au fost pdstrate, apa gi nafi peste el, dupd care distilali-l intr-un alambic'
pdmdntul. Agezafi din nou mixtura in cenugd timp pAnd cAnd nu veli mai simli nici urmd de aciditate
de opt zile gi opt nopti 9i vefi descoperi ceea ce a fost
neglijat de mulli Artigti. Separali-l dupd experienfa in Apa Regal5.
voastri gi conform regulilor Artei Spagyrice vefi Acest Ulei al Soarelui, inchis intr-o retorti sigi-
ob;ine un pdmAnt alb din care a fost extrasd culoarea.
Addugafl elementele foc Ai sare peste pXmAntul latd ermetic, trebuie pistrat in vederea imbundtXlirii
calitifilor lui, care si atingd un nivel dublu al para-
alcalinizat. Digerafi-l irntr-un pelican pentru a extrage metriior sdi. Dupd aceea,. Puneti vasul {inctr inchis
esenfa. Apoi un nou pdmAnt se va depune, ce va fi dat ermetic) intr-un lo" t".e. tn felul acesta, uleiul nu se
deoparte. va dizolva, ci se va coagula. Plasali-l din nou Pentru
imbundtdfirea cahtelilor 9i pentru coagulare' Repetali
DESPRE LEUL RO$U
aceaste oPerafie de trei ori. Astfel vom obline Tinctura
Dupd aceea,luafi leul din pelican, care este de Soarelui, la gradul ei perfect de calitate' Pdstrafi-o la

asemenea gdsit la inceput, cAnd ii vedefi tinctura, locul ei.

adicd elementul focului ce std deasupra apei, aerul gi DESPRE LEUL VERDE
pdmdntul. Separafi-l de depunerile lui prin fdrAmifare.
Luali vitriolul lui Venusl, PreParat cu griid dupX
In acest fel, vefi obline veritabilul auniln potabile.2 regulile Artei Spagyrice, 9i addugali elernentele apei
pus deoparte' Firimifafi
t PimAntul are gi el Astrum-ul sdu, calea 9i ordinea sa, ca gi gi-ale aerului, Pe care le-afi timp de o lunX, potrivit
gi lasap sd se descomPune
Firmamentul, dar specific elemenfului. De asemenea, existi un
Astrum gi in apA, ca gi in pdmAnt, gi tot aga in ceea ce privegte aerul instrucfiunilor. Cind Procesul de putrefacfie s-a
incheiai, veli vedea semnele elementelor' Separafi 9i
gi focul. in consecin;tr, Astrum-ul superior are Astrum-urile vefi vedea de indati doui culori, 9i anume, alb 9i
rogu. Rogul este deasupra albului. Tinctura rogie a
elementelor corespunzdtoare mediului lor gi acfioneazd prin ele cu
o putere de atracfe irezistibilS. Prin aceasti activitate a Astrum- Vitriolului este atAt de puternicd ilrcAt inrogegte toate
urilor superioare gi inferioare, toate lucrurile sunt fecundate gi
dirijate spre linta lor (Explicatio Totius Astronomiae). corpurile albe, 9i le albegte pe toate cele rogii, ceea ce

in lipsa Astrum-urilor, elementele nu pot inflori ... in Astrum-ul este minunat.

pdmAntului, toate acfiunile ceregti se desfdgoard rapid. Astrum-ul de acolo gi separatil de corpul metalului (De Membris Contractis'
insugi este ascuns/ dar corpurile sunt manifeste... Migcarea p5-
TI rDacatcIdI, c. 2). ar fi fdrAmilati 9i descompusA fdrd ajutorul unui
m6ntului este determinatA de Astrum-ul pdmAntului ... Existd
patru Astrum-uri in om (corespunzdtor celor aflate in cele patru arama
corosiv, ali obline Vitriol. Din acesta se Poate PrePara chintesenfd'
elemente) pentru cd el este lumea micd (De Caducis, par. II). Vitriolul cupric este vitriol copt
ulei gi ticoare (Oe Morbis Tartareis). 5). Chalcanthum este prezent in
2 Arrum Potabile, adicd, Aurul Potabil, Uleiul Aurului 9i Chinte- ..r ..rp.r, (De Morbis Vermium, Par.
senfd a Aurului sunt distincte intre ele. Attum Potabile este aur Venui, iar Venus poate fi redus, prin seParare, la Chalcanthum
ficut potabil prin amestecul cu alte substanfe 9i cu lichide. Uleiul (Chintrgia Magnn, Par. III. Lib. IV).

Aurului este un ulei extras din metalul prefios, firi sI i se 6T

mai adauge ceva, Chintesenla Aurului este rogeata aurului extrasi
66

Acfionafi asupra acestei tincturi cu ajutorul unei Acesta este adevdratul gi originalul Balsaml, Bal-
samul Stelelor Ceregti, care impiedici descomPune-
retorte gi vefi observa cd se ivegte o negreald. rea oricdrui corp, gi nici nu permite leprei, gutei sau

Acfionafi din nou asupra conlinutului cu ajutorul hidropiziei sd prindi riddcini. Acesta este adminis-
trat in doze de mirimea unui griunte, dacd a fost
retortei, repetAnd operafia, pAnd cAnd acesta devine
fermentat impreund cu Sulfura de Aur.
albicios. Continuafi gi nu vi pierdeji nddejdea. Ah, Carol germanule, unde este,.comoara ta?

Rectificali pAnd cAnd veli gdsi adevdratul, limpedele Unde sunt filosofii tei? Unde sunt doctorii tdi? Unde
sunt decoctarii pddurii, care cel pulin curifd gi ugu-
Leu Verde. Veli vedea cd este greu gi mare. Vefi ve- rcaz6? Ti s-a dat cumva cerul peste cap? Stelele tale
dea ci acesta este mare gi greu. Aceasta este Tinctura, s-au rdtdcit, mergAnd pe alte cdi, gi s-au indepdrtat de
aur transparent. Vefi vedea semne minunate ale orbitele lor firegti, dincolo de orice limite, de cAnd
acestui Leu Verde, aFa cum nu pot fi cumpirate cu
nici una dintre comorile Leului Roman. Fericit va fi ochii tdi, lovifi de orbire, ca gi cum ar fi atingi de
acela care a irvdfat s5-l giseascd gi sd-l foloseascd
carbuncul gi alte lucruri ce nu te fac sd vezi decAt
pentru tincturd! paradd gi fast? Dacd artigtii vogtri ar gti cd printul lor

Galen - singurul numit astfel - zace in iad, de unde

mi-a trimis scrisori, gi-ar face semnul crucii cu o coadi
de vulpe. Tot aga, Avicenna al vostru std dinaintea
porlii infernului; 9i am avut dispute cu el in legdturd

cu aurum-ul siu potabil, cu a lui Tincturd a Filo-

sofilor, Chintesenfd, Piatrd Filosofald, Mithridatic ai
Theriac Ai multe altele.

O, voi ipocrifilor, care disprefuifi adevdrurile ce
v-au fost predate de un adevlrat medic, care, la rAn-

I Existd, intr-adevdr, un Balsam creat de Dumnezeu rdspAndit prin
toate lucrurile, fdri de care putrefaclia ar surveni imediat. Altfel, la
cadavrele unse cu Balsam, vedem cd degradarea acestora este
opritd gi astfel, presupunem cd in corpul fizic existd un anumit
Balsam natural cu care ne nagtem 9i, in absenfa cdruia, omul viu 9i

intreg nu ar fi ferit de putrefacfie. Numai moartea indepdrteazd

Balsamul. Dar acest gen de Balsam se deosebegte de ceea ce, in

mod obignuit, poartd denumirea de Balsam, prin aceea ci unul ii
conservd pe cei vii, iar celilalt pe cei morfi (Chirurgia Magna, Pt. L,

Tract II, c. 3). Prepararea Balsamului necesiti cunogtinfe speciale de
chimie, 9i a fost descoperit prima datd de Alchimigti (Ibid.' Pt- L'
tract II., c. 4).

69

dul s5u, a invdfat de la Naturd gi este un fiu al lui Astfel, acela care acum are una la mie de uncii
de Astrum Solis, va da , de asemenea, propriului
Dumnezeu! Venifi, atunci gi ascultafi, impostori care sdu corp nuanla Soarelui. Dacd aveti Astrum-ul lui
Mercur, veli da, in acelagi fel, intregului corp nuanla
vX fudulili cu autoritatea inaltelor voastre pozifii! Mercurului obignuit. Dacd avefi Astrum-ul lui Venus,

Dupd moartea mea, discipolii mei vor incepe sd vi veli da, la fel, intregului co{p, nuan}a lui Venus, gi il
veli preschimba in cel mai bun metal..'Toate aceste
atragd spre lumind, gi vor demasca leacurile voastre
murdare cu care, pAn[ in aceste vremuri, a]i pus Ia lucruri au fost verificate.
cale moartea prinlilor gi a celor mai brave persona-
htefi ale lumii cregtine. Vai de capetele voastre in in acelagi fel trebuie infeles Astrum-ul altor

ziua judecdlii ! $tiu ci monarhia va fi a mea. A mea planete, ca Saturn, Jupiter, Marte, Luna gi restul, cdci
va fi, de asemenea, onoarea gi gloria. Nu eu md voi tincturile sunt preparate gi din acestea. Asupra lor nu
vom face nici o menfiune aici, fiindcd ne-am ocupat
preamdri, ci Natura md va preamdri. Din ea m-am
ndscut, pe ea o urmez. Ea md cunoagte, gi eu o cu- deja de mult de ele in cartea Natura Lucrurilor gi in
nosc. Lumina din ea, eu am vdzut-o in ea; gi afard am Arhidoxii. De asemenea, prima entitate a metalelor gi
dovedit acelagi lucru in imaginea microcosmului gi a mineralelor terestre a devenit destul de clari pen-
tru alchimigti pentru a le permite sd oblini Tinctura
am gdsit-o fir acel univers. Alchimigtilor.
Dar eu trebuie sd merg mai departe cu planul
Aceasti lucrare, Tinctura alchimigtilor, nu este
meu pentru a implini in cel inalt grad dorinfa necesar sd fie una de noud luni, ci prin intermediul
discipolilor mei. Fac acest lucru pentru ei de bun5
voie, gi dacd sunt competenli gi au experienfi in Artei Spagyrice a alchimigtilor gi in intervalul a
privinfa luminii Naturii, dacd au o practicd deplind
in problemele astrale, devin adepfi ai filosofiei, situ- patruzeci de z7le, puteli fixa aceastd substanfd alchi-
micd, putefi s-o intensificajl, s-o supunefi procesului
alie ce le-ar permite sd cunoascd natura oricdrui fel de putrefaclie s-o fermentap, s-o coagulafi intr-o piatrd
gi sd obpinefi Phoenix-ul Alchimicr.
de apd.
Ar trebui sd observdm cd Sulful de Cinabru
Luafi, atunci, din acest lichid al mineralelor pe
care le-am descris, patru pdr;i dupd greutate; din Pd- devine Vulturul hurdtor, ale cdrui aripi zboarl pdnd
mAntul Soarelui rogu, doui pdrfi, din Sulful Soarelui, departe fdrd vAnt gi duce cu sine trupul Phoenix-ultri
o parte. Punefi-le pe acestea toate la un loc, intr-un la cuibul pdrintelui sdu, unde este hrdnit cu elemen-
pelican, congelali gi dizolvafi-le de trei ori. in acest
fel vefi obline Tinctura Alchimigtilor. Nu am vorbit greutatea naturaltr 9i artificiald este prezentd in Aurora Filosofilor.
aici despre greutatea ei, dar despre aceasta gdsim
datele necesare in Cartea Transmutafiilort. Nici o hrcrare separatd despre Transmutafii nu a ajuns pAni la noi.

I Este dificil si identifictrm tratahrl pomenit aici. Se pare cd nu este I Se gtifi ci Phoenix-ul este suflehrl llyaster-ului, adici primul haos

vorba de cea de-a gaptea carte care se referd la Nafura Lucmrilor 9i al materiei tuturor lucrurilor... Este, de asemenea, sufletul yliastic
nici la urmtrtorul tratat despre Lianfi. Problema generald privind d in om (L iber Azoth, S.Y ., Pra ctica Lincae V itne).

70 77

tul foc, iar puii ii scot ochii: iar acolo, [din el] se ivegte Tinctura Filosofilor

o albeafd, divizatd in sfera ei, intr-o sferd 9i viafd iviti CARTE SCRISA lVtpOrruvA ACELOR SOFI$TI
N,ISCU,rI DE LA POTOP iNCOACE, iN EPOCN
din propria-i inimd, prin balsamul pirfilor sale inte-
DOMNULUI NOSTRU ISUS CHRISTOS,
rioare, potrivit concepliei cabaligtilor.
FIUL LUI DUMNEZEU 'i"

73

[Noti introductivi. Aga cum ne lase sd inlelegem chiar din
titlul extins al tratatului, Paracelsus l-a scris ,.impotriva acelor

sofigti ndsculi dupd Potop, ir vremea Domnului nostru lsus

Christos, fiul lui Dumnezeu". Franz Strunz este de perere cd
lucrarea poate fi datatd 1533, iar in 1660 avem deja o primd
tradttcere in limba englezd intitulatd: Paracelsus his Archidoxis:
Conryrised in Ten Books, Disclosing tlrc Genuine way of making

Quintessences, Arcanums, Magisteries, Elixirs, €tc. Together zoith

his Books Of Renoaation & Restauration. Of th| Tincture of tlrc

Pltilosophers. Of tlre Manual of the Philosophical Medicinal Stone. Of
the Virtues af the Members. Of the Three Frinciples. And Finally his
Seuen Baaks, Of the Degrees and Contpasitions of Receipts, and
Natural Things. Faitlfinly dnd plainly Englished, and Published by,
1.11. Oxort. LondorL Printed for W.S. and are to be sold by Thomas

Brewster at the Three Bibles in Pauls Church-yard. 1,660.

Aici spirihrl polemic al lui Paracelsus igi dd adevdrata mdsurd.l

PrecuvAntare

intrucAt tu, sofistule, mA ponegregti pretutindeni
cu tot felul de vorbe insultdtoare, pe temeiul faptului

ce, provenind din necivilizata Elvetie, eu nu pot
lnfelege gi cunoagte nimic; gi, degi sunt un medic
autorTlzat, continui si rdticesc dintr-un loc in altul.

De aceea mi-am propus ca prin acest tratat sd dez-
vdlui celor care nu cunosc unele lucruri gi celor lipsifi
de experientd ce arte minunate au existat in prima

75

epoce, fur ce mdsuri arta mea i;i este de folos, 9i in ce in cel de-al cincizeci gi optulea an gi jumdtate dupd
mdsurd arta ta imi este de folos; ce ar trebui sd se mileniul ei, va incepe sd infloreascd. tn acelagi timp,
punerea in practicd a teoriei va ardta, prin minu-
considere despre fiecare, gi cum posteritatea acestei natele gi incredibilele ei rezultate, ci este tot atAt de
epoci md va urma. Privegte la Hermes, Archelanus 9i
la algii din prima epocd, 9i vezi ce spagyrili 9i filosofi accesibild expertilor cAt gi oamenilor obignuifi, gi cd ei
existau atunci. Ei stau astfel mdrturie cd dugmanii
vor infelege pe deplin cAt de tainicd gi de nezdrun-
lor, care vd sunt stdpAni, sofistule, nu sunt acum
decAt forme gi idoli pustii. Degi acest lucru nu va fi cinat este aceaste Artd paracelsiand fald de nimicurile
sofigtilor, cu toate cd, intre timp, acea gtiintd sofistd
confirmat de cei care sunt pe nedrept considerafi absurd5 a fost suslinufd gi intdritd prin privilegii
papale gi imperiale. Prin aceasta am fost considerat
pdrinfii 9i sfinlii vogtri adevirafi, totuqi vechea de voi un cergetor gi un sofist vagabond; la aceste
acuzatii vor rispunde Dundrea gi Rinul, cu toate cd
Tabld de Smarald ne demonstreazd' mai multd pri- eu imi tin gura. Aceste calomnii ale voastre, ndsco-

cepere gi experienli in filosofie, alchimie, magie, ca cite impotriva mea, au displdcut multor curfi gi
prinfi, multor orage imperiale, ordinului cavalerilor
9i in alte domenii asemdndtoare decAt ar putea fi 9i nobilimii.

predat vreodati de tine, sofistule, 9i de mullimea Eu am o comoard ascunsd intr-un orag numit

urmagilor tdi. Weinden, aparjinAnd Forumului Julli, la un han - o
Dacd nu inlelegi incd, din cele de mai sus, ce
comoard pe care nici tu, Leon al Romei, gi nici fu,
com6ri gi cAt de mari sunt ele, spune-mi pentru ce Carol al Germaniei, nu o puteti cumpdra cu toate
nici un prin! sau rege n-a fost vreodatd in stare sd-i averile voastre. Chiar dacd steaua insemnatd a fost
supun6 pe egipteni. $i apoi spune-mi de ce imphratul pusd pe arcana numelor voastre, ea nu este cunos-
Dioclefian a poruncit ca toate cXrfile spagyrice sd fie
cutd de nimeni, in afara de fiii divinei Arte Spagy-
arse (in mdsura tr care putea sd pund mAna pe ele).
rice. Astfel deci, tu sofist viermdnos gi jalnic, intrucAt
Daci nu ar fi cunoscut confinutul acestor cdrfi, ar fi
il consideri pe Monarhul arcanei doar un qarlatan
fost obligafi sd poarte jugul de nesuportat - un jug,
ignorant, inutil, gi risipitor, sunt hotdrAt sd dezvdlui,
sofistule, care, intt-o b:ul-ld, zi, va fi pus de gAtul tdu 9i in aceastd epocd medie, in tratatul de fafd., procesul

al colegilor tdi. corect, virtutile gi prepararea celebrei Tincfuri a

De la mijlocul acestei epoci Monarhia tuturor Filosofilor, pentru folosul gi cinstea tuturor celor care
Artelor mi-a fost, in cele din urmd, conferitd mie, iubesc adevdrul gi pentru ca cei care desconsiderd
adevdratele arte sd poatd fi redugi la tdcere.
Theofrastus Paracelsus, Prinf al filosofiei 9i al medi-
Prin acest arcan, ultima erd. va fi iluminatd in
cinei. in acest scop, am fost ales de Dumnezeu ca sd
chip limpede gi compensatd pentru toate pierderile ei
indepirtez gi sd distrug toate neadevdrurile din
prin darul graliei gi rdsplata adevdrului, incAt sd nu
falsele ior lucrdri, sd elimin toate cuvintele insolente,
se fi auzit vreodati de o germinare similard a inte-
fie ele ale lui Aristotel, Galen, Avicenna, Mesva sau
dogmele oricdrora dintre urmagii lor. Teoria mea, 77
care se trage din lumina Naturii, prin consistenfa ei,
nu va putea fi nicicAnd inldturatd sau schimbatd, iar

76

ligenfei 9i infelepciunii la inceputul lumii. Intre timp, l sd oblinepi tinctura, arcanull, chintesenla [unei sub-
viciul nu va putea birui binele, iar resursele acelor
i stante], vd voi ardta unde stau ascunse temeiurile
persoane vicioase, oricAt de numeroase ar fi ele, nu I
; tuturor misterelor gi ale tuturor lucrdrilor, pentru cd
vor putea impiedica aceastd dezvoltare. fiecare poate gi trebuie si creadd doar in acele lucruri
pe care le-a trecut prin proba focului.
Capitolul I
Dacd cineva ar aduce ceva opus acestei metode
DESPRE INOUVTNUL LA CERCETAREA de experimentare in Arta Spagyricd sau in medicin5,
SPAGYRICA
si nu avefi nici un temei si credefi iir atea persoand,
Eu, Philippus Teophrastus Paracelsus Bombast, deoarece, in chip experimental, prin intermediul
declar cd, prin indurarea Divind, multe cdi au fost focuiui, adevdrul este separat de minciund. I-umina
cdutate in vederea oblinerii Tincturii Filosofilor, care, Naturii este intr-adevdr astfel creatd incAt, prin mijlo-
in cele din urmd, toate au ajuns la acelagi scop gi au
fost finalizate. Hermes Trismegistul, egipteanul, s-a cirea acesteia, sd poatd apdrea dovada oricdrui lucru,
aprbpiat de acest scop cu ajutorul unei metode pro- dar numai celor care merg in aceastd luminX.
prii. Orus, grecul, a folosit acelagi proces. Hali, arabul,
a rdmas ferm in ordinul siu. Albertus Magnus r ger- Cu ajutorul acestei lurnini vom ardta, prin cele
mai bune metode de demonstrare, cd toli cei care,
manul, a urmat, de asemenea/ un proces de lungi inaintea mea, s-au apropiat de acest domeniu dificil
cu propriile inchipuiri gi specuiafii, au atras, spre
duratd. Fiecare a avansat tn funcjie de metoda paguba 1or, pericolul nesdbuinfei lor. Din aceasti
cauzd., din punctul meu de vedere, mulli fdrani au
proprie, ajungind in cele din urmd cu tofii la acelagi
rezultat o viafd lungd, atAt de doritd de filosofi, ca gi fost innobilafi; in schimb, prin arta speculativd gi
la acele onorabile mijloace de existenfd 9i posibilitngi
de a pdstra acea viafd in aceastd Vale a Suferinfei. teoreticd a acestora, mulli nobili s-au transformat in
mdscdrici gi, de atunci, poarti in capetele lor munti
Acum, eu, Theophrastus Paracelsus Bombast, de aur, inainte de a-gi fi pus mAna in foc.
Monarh al arcanelor, sunt inzestrat de Dumnezeu cu
daruri deosebite pentru acest scop, incAt fiecare cdtt- Mai intAi de toate, trebuie invdtate digestiile,
tdtor al acestei lucrdri filosofice supreme si fie nevoit distildrile, sublimdrile, reverberatiile, extractiile, so-
lutiile, coaguldrile, fermentafiile, fixdrile, intrucAt ori-
si mi imite gi sd mi urrneze, fie el italian, polonez,
ce instrument necesar pentru aceastd lucrare trebuie
francei, gerrnan sau orice ar fi el. stdpAnit pe baza unei experienfe indelungate; este
Urmafi-md cu tofii, voi filosofi, astronomi, spa-
I Arcanul unei substanfe nu este virtutea (airtus), ci esenla (crir) gi
gyrifi sau de orice specialitate ali fi, cdci eu vi voi potenta (potencia) ei, fiind mai puternicd decAt virtutea; cu toate
acestea, o veche eroare a doctorilor a dat numele de virhrfi esen-
arita gi deschide drumul regenerdrii corporale voud, telor potentiale (Pnrnnirunt, Lib. IV). Multe lucruri in legdturi cu
alchimigtilor gi doctorilor, pe care vd innobilez cu
cele mai desdvArgite lucrdri. Vd voi vorbi despre cum Chintesenta sunt expuse in altd par"te, dar ceea ce este prezentat
aici, reprezint5 in realitate o separare sau o extracfie a purului din
78
impur, nefiind o chintesenfd adeviratS, ci, mai bine zis, un arcan

(Explicatio Totius Astronomine).

79

vorba de vase de sticli, retorte, circulatoare, vasele in una singurd sau poate rdmAne la fel. Dar, pentru
a-i da un nume potrivit, dupd obiceiul celor din
lui Hermes, vase de pdmAnL bei, cuptoare inalte, vechime, degi e numit de mul1i Leul Rogu, acest fapt
este cunoscut numai de cAtiva. Materia Tincturii,
cuptoare cu reverberafie gi instrumente de acest gen, cu ajutorul Naturii gi talentului Artistului, poate fi
de asemenea, marmurS, cdrbuni gi clegti. Astfel, in
cele din urmd, vefi putea scoate foloase din alchimie transformatd in Vulturul Alb, astfel incAt din una
gi medicind. Dar atAt timp cAt vd vetibaza pe inchi-
puiri gi pdreri 9i veli rdmAne credinciogi cdrfilor voas- sunt produse doud. Dincolo de aceasta, strdlucirea
tre mincinoase/ nu suntefi pregdtili gi potrivifi pentru aurului nu lucegte aga de tare pentru "spagyrit aga
a lucra cu un ase'menea instrumentar. cum lucesc acestea doud, pdstrate intr-una. Daci nu-i
inlelegeli pe cabaligti 9i pe vechii astronomi, in-
Capitolul II seamnd cX nu suntefi creati de Dumnezeu pentru
Arta Spagyricd, nici alegi de Naturd pentru lucrarea
DESPRE DEFINIREA SUBIECTULUI 9I MATERIEI lui Vulcan, nici indreptefifi sd vorbiti despre artele
TINCTURII FILOSOFILOR
alchimice.
inainte de a ajunge la descrierea procedeului in
vederea oblinerii Tincturii, este necesar sd vd fac Agadar, Materia Tincturii este o perld foarte mare,
cunoscut subiecful despre care voi vorbi, cici, pAni cea mai pretioasd comoari gi cel mai nobil lucru,
in prezent, acesta a fost ?ntrucAtva ascuns de citre dupd manifestarea Celui Preainalt, pe care oamenii
iubitorii de adevdr. Astfel, materia pentru Tincturd ar trebui sd-l prefuiasce. Aceasta este Crinul alchi-
(dacd mh infelegeli ir:r sens spagyric) este un anumit miei gi al medicinei, pe care filosofii l-au cdutat cu
lucru care, prin arta lui Vulcanl, trece din trei esenfe atAta ardoare, dar din cauza falsei lor cunoagteri qi a

1 Rolul lui Vulcan este acela de a despdrfi binele de rdu. Astfel Arta prepardrii defectuoase, ei nu au fdcut progrese in
ob;inerea unui rezultat perfect. Din cercetdrile gi
lui Vulcan, care este alchimia, se asemdnd mortii, gratie cdreia
experientele ior in procesul de creare a Tincturii, ne-a
etemul gi vremelnicul se despart unul de celilalt. De asemenea, fost dezvdluitd doar faza initiald. Dar adeviratul
fundament, pe care colegii mei sunt nevoifi sd il imite,
aceastd artd ar putea fi numitd moartea lucrurilor (De morbis Me- mi-a fost incredinlat mie, astfel incAt nimeni sd nu-gi

tallicis. Llb. Tract. III., c. 1.). Vulcan este un creator astral, nu unul amestece umbrele necunoagterii cu bunele noastre
corporal (De Caduco Matricis. Par. VI). Artistul, care prelucreazd
metalele gi alte minerale le dd alte culori, 9i procedAnd in acest fel, intentii.

lucrarea lui se aseamdnd cu a cerului insugi. Dupd cum artistul Eu, datoritd indelungatei mele experiente, ii
coace cu ajutorul lui Vulcan sau elementul de foc, tot aga cerul
efectueazl lucrarea de cocfiune prin Soare. Agadar, Soarele este corectez pe spagyrili gi despart ceea ce este fals sau
gregit de ceea ce e adevdrat, deoarece, cu ajutorul
Vulcanul cerului, care realizeazd cocfiunea pe pdmAnt (De lcteritiis). unei lungi investigalii, am descoperit cauzele pentru
Vulcan este creatorul gi arhitectul tuturor lucrurilor, gi locul unde
care ag fi in stare, pe drept, sd critic Ai sd schimb
se afli nu este doar in cer, adici pe firmament, ci el se afli, diferite lucruri. Dacd intr-adevir ag fi constatat cd
totodatd, 9i in toate celelalte elemente (Lib. Meteorum, c. 4). Acolo
experienfele celor din vechime sunt mai bune decAt
unde cele trei principii fundamentale lipsesc, lipsegte 9i esenla
vulcanicd. Vulcanul aprins nu este altceva decAt Sulf, Sare Nitrum 81

gi Mercur (Ibid. c.5).

80

ale mele, ag fi depus tocmai asemenea eforturi pentru ment ce fiecare zi (aga cum le spune Christos credin-
utilitatea gi ajutorul bunilor alchimigti, 9i ag face acest ciogilor, spre a-i mAngAia) are propria ei purtare cle
lucru cu dragi inimd. Apoi, fiindcd problema Tinc-
Elliot 9i Co., Londra, 1893. Printre nenumdratele scrieri care au fost
turii a fost discutatd indeajuns, voi aborda acurn
atribuite, in mod fabulos, lui Hermes, se pare cd nu existd vreo
prepararea ei, 9i dupd ce am infdligat experienfele
inregistrare a vreunei Apocalipse, 9i este imposibil sd putem spune
primei epoci, doresc si adaug propriile mele solufii, ce document contrafdcut ar fi putut construi subiectul intelpretdrii

pe care, in cele din urmd, Epoca de Gralie le va accepta lui Paracelsus. Textul Reuelaliei lui Herntes este redat la sfArgitul

curAnd, oricare ar fi patriarhii, o, Sofistule, tu care prezentului volum.
83
intre timp vei fi fdcut conducdtori.

Capitolul III

DESPRE CREAREA TINCTURII FILOSOFICE

DE CArRE CEMCHI, $I O METODA
MAI SIMPLAA LUI PARACETSUS

Vechii spagyrili descompuneau Crinul timp de

o lund filosoficd, 9i apoi distilau de acolo alcoolul

umed, pAnd cAnd, in cele din urmX, se degaja alcoolul
uscat. Ei impregnau din nou caput mortuum cu spirite
umede gi le extrdgeau frecvent din acesta prin dis-
tilare pAnd cAnd spiritele uscate erau toate degajate.
Dupd aceea unificau umiditatea ce se degajase gi
spiritele uscate, cu ajutorul unui pelican, de trei sau
patru ori, pAnd cAnd Crinul rdmAnea uscat la fund.

Degi experienta iniliali folosea acest procedeu

inaintea fixflrii, strdbunii nogtri atingeau totugi, prin
aceastd metodd, realizarea perfectd a dorintelor 1or.

Ei ar fi putut avea insd o cale mai scurt5 pentru a
ajunge la comoara Leului Rogu, dacd ar fi gtiut de

legdtura dintre alchimie gi astronomie, aga cum am

demonstrat in Apocalipsa lui Hermes.l Dar, din mo-

I Cartea reuelaliei lui Herntes, interptetatd de Theofrnstus Puacelsrts, cu

priaire la Secretul Suprem nI Lumii, pare sd fi fost adusd la lumind,

mai intAi, de Benedictus Tigulus, 9i a apdrut ca o piesh cle rezistenti

in ,,Caseta auritd 9i binecuvAntati a Minunilor Nahrrii", James

82

grijd, efortul spagyrililor, inaintea timpurilor mele, a Capitolul IV
fost mai dificil gi de mai lungd duratd; dar acest lucru, DESPRE PROCESUL DE A OBTINE TINCTURA
cu ajutorul Duhului SfAnt care se revarsd asupra FILOSOFILOR, A9A CUM ESTE REZUMAT DE
noastrd, va fi, in aceastd perioadd din urmd, adusd la
lumind gralie teoriei gi practicii mele, puse fir folosul PARACELSUS
celor care persevereazd. cu rdbdare in munca lor. Eu
am verificat proprietdtile Naturii, esenlele gi condi- Vechii spagyrigi nu ar fi avut nevoie de un efort
atAt de prelungit gi de o reluare atAt de obositoare,
tiile ei, qi cunosc conjunclia gi tdria acesteia, care
dacd ar fi gtiut gi practicat metodele de lucru ale
constituie cel mai important gi mai pretios dar pentru
un filosof, dar care rdmAne de neinleles pentru sofigtii gcolii mele. Ei gi-ar firealizat dorinfele la fel de bine,
insd cu mai putind cheltuiald, gi cu un efort mai mic.
de azi.
Dar in acest timp, cdnd Theofrastus Paracelsus a
Agadar, cAnd epoca cea mai veche ne-a ardtat
prima experientH referitoare la Tincturd, spagyritii ajuns Monarh al Arcanelor, oportunitatea std la inde-
reu$eau sd creeze doud lucruri dintr-unul singur. mAna oricui pentru a descoperi acele lucruri rdmase
Dar, cAnd in Evul Mediu, aceastd metodd a dispdrut, oculte pentru toli spagyritii dinaintea mea. De aceea,
succesorii lor, printr-o cercetare atentd gi susfinutd,
au dat peste doud nume gi le-au numit cu un singur vi spun si luali doar sAngele de culoare rozd. de la
cuvAnt, Crin, ca fiind subiectul Tincturii. in cele din
urmd, imitatorii Naturii descompuneau aceastd ma- Leu gi glutenul de la Vultur.
terie la timpul potrivit, la fel cum se-ntdmpld cu Dupd ce le-ati amestecat, coagulati-le, potrivit ve-

simAnfa in pdmAnt, deoarece, in lipsa acestei des- chiului procedeu, 9i vefi obgine Tinctura Filosofilor,
compuneri, nu se putea nagte nimic din ea, gi nici
un arcan nu se putea ivi. Apoi extrdgeau din mate- pe care au cdutat-o un numir mare de cercetdtori,
rie spiritele umede, pAni cAnd, in cele din urmd,
ajutali de violenfa focului, spiritele uscate erau la dar pe care doar cAtiva au gdsit-o. Fie cd acceptali ori
nu, acest magisteriu se gdsegte chiar in Naturi, fiind
rdndu-le sublimate - intocmai cum face l5ranul la
un lucru minunat al lui Dumnezeu de dincolo de
vremea potrivitd din an, pentru ca sdmAnta sd poatd Naturd, gi cea mai pretioasX comoard din aceastd
ajunge treptat la maturitate, sd rdsard gi apoi sd se Vale a PlAngerii. Dacd il privegti din afard, pare a fi

ofileascd. un lucru prea neinsemnat pentru a putea transforma
La urm5, aidoma cum dupd primdvard vine vara,
un alt lucru in ceva cu mult mai nobil decAt era
ei strAngeau la un loc acele roade gi acele spirite uscate,
inainte.
gi aduceau magisteriul Tincturii intr-un asemenea Cu toate acestea, va trebui sd facefi posibil acest
punct, incAt sd ajungi pAnd la rodire gi sd se desdvAr-
lucru gi sd mdrturisiti cd este un miracol produs de
geascd de la sine. un spagyrit, care, prin arta preg5tirii sale, descom-
pune un'corp vizibil care este extrem de decdzut, f5-
84 cAnd sd se iveascd din el o esenfd cu mult mai nobild
gi mai prefioasi. Dacd voi, intr-o manierd asemdni-
toare, ati invdtat ceva din lumina lui Aristotel, sau de

la noi, sau din regulile lui Serapio, mergeli mai de-

85

parte gi scoateti aceastd cunoagtere la lumind pe cale limpezime de cdtre Domnul Dumnezeu, totugi vestea
despre aceastd Artd nu apare imediat dupd dezvd-
experimentald. Voi pdstrati titlul de doctor Pe care luirea ei, cdci Atotputernicul ne dd, odati cu aceasta"
vi l-au dat gcolile doar pentru cd sunte;i iubitori de intelepciunea de a tdinui aceste arte, ca qi altele, chiar
onoruri. Dar daci nu gtifi nimic ai nu puteli face
gi venirea lui Elias Artistul, perioadd in care nu va fi
nimic, pentru ce md dispreluifi ca 9i cum ag fi o vaci nimic atAt de ocult incAt sX nu fie dezvdluit. Putefi
elveliand fdri minte gi protestali vehement irnpotriva vedea cu ochii vogtri (cu toate cd nu e necesar sd

mea ca impotriva unui vagabond rdtdcitor? vorbim despre aceste lucruri, care pot fi luate in
Arta este o a doua Naturd gi un univers propriu, derAdere de cdtre unii) ci in focul Sulfului se afld o

aga cum o dovedegte experienla 9i o demonstreazd puternicX tincturd a gemelor (a pietrelor pretioase),
impotriva voastrd gi a idolilor vogtri. Prin urmare, care, intr-adevdr, le ridicd la un grad mai inalt decAt
o poate face insdgi Natura.
alchimistul combin[ uneori unele substanfe simple
pe care le descompune dupd aceea, potrivit nevoilor insd aceastd ierarhie a metalelor gi a pietrelor

sale, gi prepard din ele o altd substanti. Fiindcd, pretioase va fi omisd de rnine aici, deoarece, despre
acest subiect, am scris suficient in Taina Tainelor, in
adesea, din mai multe lucruri se realizeazd unul, care
cartea mea despre Perseculiile Alchimigtilor, gi din bel-
face mai mult decAt poate face Natura insdqi, aga cum gug in aitd parte. intrucAt am inceput metoda str6mo-

din Gastaynum este foarte bine cunoscut faptul cd gilor cu Tinctura Filosofilor, o voi incheia acum in
Venus este creat din Saturn; in Carintia, Luna [este
mod perfect.
creatd] din Venus; 9i in Ungaria, Soarele din Ltlnd, ca
Capitolul V
si nu mai vorbim deocamdatd de transmutafiile DESPRE CONCLUZIILE ASUPRA METODELOR
FOLOSITE DE CET DIN VECHIIVtrE, ANALIZATE DE
efectuate asupra altor obiecte naturale, bine cunos-
cute magilor, gi mult mai bine relatate decAt o face PARACELSUS

Ovidiu in Metamorfozele hi,9i pe care acegtia le scot in cele din urmd, dupd ce vechii spagyrifi au pus
Crin intr-un pelican gi l-au uscat, l-au fixat cu aju-
la lumind. torul unei intensificdri regulate a focului, pAnd cAnd
Pentru ca voi sd rnd inlelegeli corect, cdutafi Leul culoarea neagrd a substantei s-a schimbat, trecAnd
prin toate culorile, gi devenind rogie ca sAngele, de
la Rdsirit, gi Vulturul la Sud, pentru aceastX lucrare aici asumAnd conditia unei salamandre. lntr-adevdr,
a noastrd, pe care am intreprins-o. Nu veli gdsi in- ei procedau corect intr-o asemenea lucrare gi estd
strumente mai bune decAt cele produse in Ungaria 9i corect gi potrivit ca cel care incepe sd caute aceastS
in Istria. Dar daci veti dori sd treceli de la unitate, perld sd procedeze in acelagi mod.
prin dualitate,la trinitate, prin permutarea fiecdreia
Imi va fi foarte greu si vd fac acest lucru mai
in egald mdsurd, atunci ar trebui sd vd orientafi
clar, dacd nu veti fi invSlat la gcoala alchimigtilor si
cdl5toria spre Sud; astfel, in Cipru, vefi obfine tot ce
dorifi, dorinfd care nu trebuie sd dep5geascd rnai 87

mult decAt ceea ce am urmdrit pdnX acurn.
Existd un mare numdr de asemenea arcane ce

descoperd transmutatii, degi ele sunt cunoscute doar
de cAfiva. $i cu toate ci acestea pot fi ardtate oricui cu

86

respectati treptele de reglare ale focului, 9i, de aseme-

nea, si vi schimbafi vasele. Potrivit primei modalitdgi, [comoara aceasta] poate

Dupd aceea, la urmd, veti vedea cd imediat ce fi folositd pentru reinnoirea corpului; potrivit celei
Crinul vostru se va incdlzi in Oul Filosofic, el va
cle-a doua, trebuie folositd pentru transmutatia meta-
deveni, cu aparitii minunate, mai negru decAt corbul, lelor. intrucAt eu, Theophrastus Paracelsus, le-am

iar apoi, treptat, mai alb decAt o lebiclX' in cele din experimentat pe fiecare dintre ele, in diferite feluri,

urmd, trecAnd printr-o culoare galbend, el va cdpdta sunt bucuros sd vi le dezvdlui gi sd vi le descriu

o culoare mai rogie decAt orice sAnge' Cdutali, cdu- potrivit semnelor lucrdrii, deoarece prin experienld gi
tati, spune primul spagyrit, 9i veti glsi; bateti gi vi se testare ele mi s-au pdrut mai bune, mai apropiate de
perfectiune
va deschide. Ar fi lipsit de cuviintd qi de evlavie sd
Capitolul VI
pui mAncare in gura unei pdsiri perfide' Las-o mai DESPRE TRANSMUTATIA METALELOR PRIN
spre aceasta, intocmai ca
degrabd Pe ea sd zboare PERFECTIONAREA REMEDIULUI
mine, gi mea, constrAnqi si facem
ca allii dinaintea DacX tinctura Filosofilor urmeazi si fie folositd
acest lucru. Dar ttrmati adevdrata Arti, cXci ea vi va
indruma pagii spre cunoaqterea ei perfectd' Nu este pentru transmutatie, o livrd din ea trebuie pusi peste
o mie de livre de Soare topit. Apoi, in cele din urmd,
posibil ca ceva si fie stabilit aici mai pe deplin 9i mai va rezulta un Medicament pentru transmutarea umi-
diteFi leproase a metalelor. Aceastd operatie este una
clar decAt am ardtat mai inainte. Sd vd invele gcolile minunatd in lumina Narturii, anume cd prin Magister
voastre fariseice ceea ce doresc din cunogtinlele lor sau prin lucrarea spagyritului, un metal, care mai
inainte exista, va pieri gi va fi produs un altul. Acest
atAt de alunecoase 9i de nesigure, ce nu iqi ating
scopul. CAnd vefi fi invdtat, in cele din urmd, cu toati fapt a ficut ca filosofia bolndvicioasd a aceluiagi
atenfia posibild, arta alchimiei, nimic din natura
lucrurilor nu vd va apirea intr-atdt de dificil incAt si Aristotel sd fie lipsiti de temei.

nu vX fie cunoscut voui, cu ajutorul acestei arte' intr-adevdr, cAnd fdranii din Ungaria aruncf, fier,
intr-adevdr, Natura insdgi nu scoate la luminS
Ia o vreme anumitd, intr-o anumitd fAntAni, nu-
ceea ce atinge perfectiunea, aqa cum se poate vedea nriti de obicei Zifferbrttnnen, acesta este atacat de

in acest loc de la unitate sau de la unirea dualitdlii rugind, gi cAnd acesta este lichefiat cu ajutorul unui
foc puternic, apare imediat ca un Venus pur, gi nu
noastre. Dar un om, prin pregdtirea spagyrici, s-ar
mai redevine fier. in chip asemdndtor, in muntele
cuveni sd dirijeze acest lucru acolo unde a fost rAnduit
nnmit Kuttenberg, ei obtin o legie din marcasit, in
de NaturX. Am spus destul in legdturd cu procedeele
care fierul este preschimbat imediat intr-un Venus de
celor din vechime 9i corecfiile aduse de mine Tinc- cel mai inalt grad, gi mai maleabil decAt unul produs
clc Naturd.
turii Filosofilor in privinla prepardrii ei'

in plus, din moment ce detinern acea comoard a
egiptenilor, nu ne rimAne decAt s-o folosim, iar aceas-

ti posibilitate ne este oferitd de Panaceul spagyric, in

doui feluri.

88

Aceste lucruri gi mai multe asemenea lor sunt D E sPR E ,.r.'ff 3'i'j*rto*.*,.oo
cunoscute de oamenii simpli mai degrabd decAt de
ad.saetomUreitnndeiiaad/ceivnsiattreteai Tprinrniumclttuoiirraif,iloodsisnoutfrtiedacei iiEnafgizifpeotcsuitludpiereaaluunnit.grdDitidte,
sofigti, gi anume acei care schimbd infdtigarea unui pAnd la mai multe sute de ani, aga cum reiese foarte
clar din diferite scrisori istorice, degi, pentru mulgi,
metal in cea a altui metal. $i lucrurile acestea, din acest lucru e greu de crezut. puterea ei este atAt de
cauza disprefului afigat de ignoranli, 9i parfial, mare incAt
din cauza invidiei drepte a megtegugarilor, rdmAn prelungegte viata trupului dincolo de
ceea ce sti
aproape ascunse. Dar chiar eu insumi, in Istria, l-am in puterea naturii sale congenitale, gi il
adus adesea pe Venus la mai mult de doudzeci gi imtnrdterin-latiipdnseeitvfeidrr,emcoorinircpeauclb,eoailnsitdscaeculoeninddfiiipnrimeu,iirpdmegeni.,trgiumi cbcudattrsoAdanpieeogactetdd,,
patru de grade (al. 38), astfel incAt culoarea Soarelui el ne apare ca gi cum ar fi inci la prima tinerete.
(constAnd din antimoniu sau quartal) nu putea urca avelurnsAgaagl,ancddaaurr-,eleTvicinnacdtuuenrcadfoFtciolonaseteovfdiblzoourlti.elesDt,eoozuraniceraeirmeeseateiriuffoiauerrrtliee_
mai sus; de altfel, am folosit Venus gi in multe alte vminicdde, cdaatrleefpercate, lbeosliulentvreenmearirccea,bhileid. rCopuizaijau,toerpuilleepisaiam,
colica, scabia gi alte afecliuni similare; de asemenea
moduri. lupusul, cancerul, fistule, gi toate bolile inteme, cu
Dar, degi vechii artigti erau foarte dornici sd ob- mult mai eficient decAt s-ar putea crede. O"rpr" ioui"

tind acest arcan gi il cdutau cu atAta ardoare, tofugi acestea Germania, Franta,Italia, polonia, Boemia etc.
pot oferi dovezile cele mai sigure.
foarte pulini au putut sd4 oblind, gralie unei pre-
$i acum, sofistule, privegte_l pe Theophrastus
pardri perfecte dusd la bun sfArgit. Transmutatia unui mPairasceelsimusp.oCtruivmeapsoctdA?pAolcloe,aMstaacehsatoenCgai Hthioploiccuramt usdl
metal inferior intr-unul superior e insolitd de multe
filosofilor, datoritd cdruia tofi acegti filosofi ur., u1*s
dificultdfi gi obstacole, ca schimbarea lui Iove in iTpcflnuaauitnfrrytdeeciangtdurgtud.erirl,a*l-d--bgahFoiouamialliiosn,epsttnrafaoeoijuutlfp,einluod,agsurlgA.mprinanCdedttrdrdep-csirurcdieoin_nzipegiesrmiiita,eipmondojdupepadeclticAeienatcpeftaeoaimtsdacmcasa, deraiaemiuesaefcmiunncouaeapamarcvueeuilp,tt_ucp_ino_ueo

Lund, sau a lui Venus in Soare. Poate cd, din cavza 91
pdcatelor lor, Dumnezeu a voit ca miretiile Naturii
sd fie ascunse de ochii multor oameni. Uneori, cAnd
aceastd Tincturi a fost preparatd de artigti, gi acegtia

nu au fost ?r:r stare sd-gi reducd proiecfia pentru a pu-
tea sd-i controleze efectele, s-a intAmplat ca datoritd

neglijenfei gi a unei supravegheri neatente, aceasta a
fost inghilitd de pdsdri, ale cdror pene au cdzut; dupd
aceea/ dupd cum chiar eu insumi am vdzut, aceste
pene au crescut din nou.

in felul acesta, transmutafia, din cauza neatenfiei
artigtilor, a ajuns medicind gi alchimie. Atunci cAnd ei
nu au fost in stare sd foloseascd Tinctura, potrivit
dorintelor lor, au preschimbat-o pentru revigorarea
oamenilor, aga cum vefi afla mai pe larg in capitolul

urmdtor.

90

rificare a trupului cu mijloace prin care tot ce este de Cerul Filosofilor

prisos este indepdrtat pe de-a-ntregul gi transrnutat? DESPRE $TIINTA 9i NATURA ALCHIMIEI
$I CE OPINII S-AR DESPRINDE DIN EA CONFORM CELOR
Cici atunci cAnd sdmAnta este insdnitogitd, toate ce-
$APTE REGULI SAU CANOANE FUNPAME}{TALE ALE
lelalte calitdgi se imbundtdfesc. La ce folosegte prurifi- CELOR $APTE METALE CUNOSCUTE
carea nefondatd a sofigtiior, daci nu indepdrteazi ce

ar trebui eliminat? Agadar, pe aceastd bazd, se sprijind
adevdratul medic, pe regenerarea naturii gi pe resta-

urarea tinerefii. Apoi, chiar noua esentd indepdrteazi

tot ce i se impotrivegte. Pentru a reugi ca aceastd
regenerare sd se implineascd, a fost necesar s[ fie

descoperite virtufile miraculoase ale Tincturii Filoso-

filor, care, pAnd acum, atr fost folosite in secret gi

tdinuite de adevirafii spagyrifi.

93

[Noti,ti introductivi:. Conceput ca un indemn la gisirea unor
noi procedee de a separa sdmAnla metalelor, diferite de cele ale
predecesorilor, tratatul Coelum Philosophorum depdgegte cu
mult concepfia vremii sale: ,,Ce poate fi mai important pentru
alchimist decAt sd izoleze sdmAnta aurului gi sd o cultive? Tot ce
este cunoscut vine dintr-o sdmAnld. SdmAnla este explicalia
emergenlei a ceva din nimic". Aceastd scriere nu figureazd in
edilia publicatd de Arnold Byrkmann in Coloniain 1.572, irrc;d,
Hieronymus Feierabend, in urma unei selecfii riguroase a

cdrlilor gi insemndrilor puse in circulalie gi atribuite lui
Paracelsus, o include in editia din Frankfurt din 1680. in

antologia englezd a lui Arthur Edward White din L894, cartea fi-
gureazd. printre scrierile alchimice gi mistice ale lui Paracelsus.]

Prefafa lui Theophrastus Paracelsus

pentru tofi alchimiqtii gi cititorii acestei ci4i

Voi, care suntefi pricepuli in ale alchimiei, care,
precurn multi altii, doriti bogdfii insemnate, gi care
urmdrifi sX fabricali aur gi argint, aga cum alchimia

fdgdduiegte in fel 9i chip gi vi inva!5 in acest scop;

voi, care, in egal6 mdsurd, indurafi cu bucurie munca
istovitoare gi perseculiile 9i nu dorifi sd scXpafi de ele

pAnd cAnd nu vefi cdpdta rdsplata agteptatd, ca gi

implinirea fdgdduielii fdcutd voud, -practica ne aratd
zi de zi cd, dintre miile de oameni asemeni vou5, nici

95

micar unul nu gi-a putut indeplini dorinlele' Sd fie cdnd nu mai rdmAne nimic. Dacd ar fi fost desco-
oare ceva in nereguld in Naturi sau in Artd? Eu vd
peritd metoda de lucru corectd, substanta insdgi s-ar
rispund c[ nu; este mai degrabd vina sorfii satl a
nepriceperii celui care oPereazi aceasti Arti' fi apropiat, in timpul transmutdrii, tot mai mult de

Prin urrnare, firtrucAt caracterele semnelor stele- perfectiune. Drumul drept este ugor, dar foarte pufini
il gisesc.
lor gi planeteior cerului, laolalti cu aite denumiri'
Uneori se poate intAmpla ca un artist mai spe-
cuvinte enigmatice, retele, materiale 9i instrumente' culativ sd initieze, datoritd propriei excentricitdfi,
sunt bine cunoscute celor familiarizali cu aceastd artX' vreun nou procedeu in alchimie, indifeient care ar fi
ar fi cu totul de prisos si revenim la aceleagi subiecte
in aceastd carte, degi utilizarea unor asemenea sem- rezultatul. El nu trebuie si facd nimic pentru a
ne, nume gi caractere, la timpul'potrivit, nu ar fi, in
reduce ceva la nimic, gi pentru a readuce inapoi ceva
nici un caz, dezavantajoasX.
din nimic. Aceasti zicald a neincrezdtorului nu e
in cele d,e fafd', vom indica o alth cale de a trata intru totul fals5. Prin distrugere se perfecteazd ceea
alchimia, diferitd de metoda precedentd 9i care e ce este bun; ceea ce este bun nu poate si apard din
cavza a ceea ce il ascunde. Ceea ce este bun este cel
dedusd de cele $apte Canoane din seriile inqeptite ale mai pujin bun cAt timp este astfel ascuns. Ascun-
metalelor. Aceasta, intr-adevir/ nu va da amploare
unei parade fastuoase de cuvinte, ci, linAnd seama derea trebuie indepdrtath pentru ca ceea ce este bun

cie acele Canoane, orice lucru care ar fi separat de sd poatd apirea liber in toati spiendoarea lui. De

alchimie va fi tratat amdnuntit, multe secrete ale altor exemplu, muntele, nisipul, pdmAntul sau piatra, in
lumi fiind, totodat5, conlinute aici' De aici, de aseme- care s-a dezvoltat un metal, constituie o asemenea
tdinuire. Oricare dintre metalele vizlblle constituie o
nea, apar tot felul de speculatii valoroase 9i de tdinuire a celorlalte gase metaie.

metode noi de lucru, ce se deosebesc in mod frecvent Prin intermediul elementului foc, tot ce este
de scrierile gi concepliile operatorilor din vechime 9i
ale filosofilor naturii, ele fiind descoperite 9i confir- imperfect e distrus gi indepdrtat, ca, de exemplu cele
mate prin verificdri 9i experienfe competente'
cinci metale: Mercur, Jupiter, Marte, Venus gi
De altfel, in aceastd Artd, nimic nu este mai ade-
vdrat decAt aceasta, deqi ea este pulin cunoscutd 9i nu Satuml2. Pe de altd parte, metalele perfecte - adicd,
se bucurd de prea mare incredere' Orice gregeald 9i
I Cele trei prime substanfe au fost incercate numai la foc, care ni Ie
cauzd a dificultdlilor intAmpinate in alchimie, prin
care foarte mulli oameni ajung in pragul sdriciei, iar prezintd, pure, curate, limpezi gi simple. in absenla oricdrei

al;ii lucreazd, in zadat, se datoreazd' in intregime incercdri prin foc nu este posibild testarea vreunei substan,te. Focul
testeazi orice lucru 9i cAnd materia impurd este separattr, ne sunt
lipsei de indemAnare a operatorului 9i insuficienfei infdfigate cele trei substante pure (De Origine Morborum ex Tribus

,ciarn, ti"t*a.t"ivrrcrldut i9idceamlitaatteivr,ied,eautAndt edirnezPuultndcct5d, einvceudresruel Primis Substanstiis - Paramirum, Lib.I, c. 1). Focul separd tot ce este
constant sau fix de tot ce este nestatornic Ai volatil (De Morbis
operafiei, materialele sunt irosite sau reduse, pAnd Mettalicis, Lib. II Tract I). Focul este tatdl sau principiu activ
al separirii (Fragmenta Medica, cap. ,,Al Treilea Fragment despre
96
Tartru").

97