Paracelsus, Theophrastus Ph. - Ars alchimica - scan

credintati a treia parte din regiml, chiar pAnd in TNTERPRETATA DE THEOPHRASTUS PARACELSUS
ultimul grad, in aga fel incdt acesta sd poatd desi- CU REFERIRE LA SECRETUL SUPREM AL LUMII
vArgi'la nesfArgit operatia Pietrei, si poatd sd rimdnd

impreund cu focul ei, gi sd se poatd compune dintr-o
greutate egald cu materia insdgi, pe de-a intregul,
fdrd nici un fel de abatere. Agadar, dupd ce materia a

fost adaptatd gi amestecatd in greutatea ei propor-

tionati, va trebui sd fie inchisd ermetic in vasul
filosofic Ai incredintati focului secret. in acesta va

rXsdri Soarele Filosofic Ai se va indlla gi va ilumina
toate lucrurile ce au cdutat aceastd lumind, gi pe care

au agteptat-o cu atAta ardoare.

Cu aceste cAteva cuvinte vom incheia arcanul

Pietrei, un arcan care nu este, irr nici un caz, neco-

respunzdtor sau imperfect, gi pentru care se cuvine
si-i multumirn nefircetat lui Durnnezeu. Acum v-am

ardtat gi voud comoara noastrd, care nu poate fi

pletite cu toate bog5liile acestei lumi.

1 Adicd din tipr.rl ciclic de evolutie a unui fenomen naturai.
198

1

[Notifi introductivi. Cel care a adus primul la lurnind aceastd
Itrcrare este Benedictus Figulus; el o agazi Ia .[oc de cinste in
anblogia sa intitulatd Ctqfdrul ce aryrinde dattritele gi hineur

zttirrtntele Mhuoritii alc Ltnnii. Pubiicatd ia Frankftrrt pentru prima

oard in anul 1608, aceastl Rcuelntie ii este atribuitd lui Hermes

Trismegistus gi e destul de curios cd medicul din Hoher-rheim a

comentat-o in legdtr"rri cr"r Alchirnia rnedicinei universale. Jan
Huser, un doctor in medicind clin Grossglogan, a intreprins la
cererea arhiepiscopuir"ri 9i printului Ernst de Colonia o exami-

nare criticd a scrierilor autografe ale h.ri Paracelsus gi a manus-
criselor origin;rle ale discipolilor sdi; le-a revizuit qi pubiicat la

Colonia, intr-o editie generald, intre anii 1589 9i 1590. Ilneltttia
ntr se gdsegte printre ele, semn cd Figrrlus, care a deplAns
mutilarea gi pervertirea multor lucrdri aie ltii I'aracelsus, a
considerat plrblicarea interpretdrii datd de Paracelsus acestei

lucrdri drept un gest reparator. incepAnd de atunci aceastd scri-
ere a figurat in ceie mai importante florilegii de scrieri alchimice.l

I{ermes, Platon, Aristotel gi alfi filosofi, care au
devenit faimogi in diferite veacuri, care au introdus
Artele $i au cercetat indeosebi tainele creatiei infe-
rioare, toti acegtia au ceutat neostenit un mijloc prin
care corpul omenesc se poatd evita decdderea [bd-
trAnetiil gi sd devind nemuritor. Lor li s-a rispuns ci
nu existd nimic care se izbdveascd trupul de moarte;
dar cd existd un Unic Lucru care poate amana de-
cdderea trupului, care poate sd-i redea tineretea gi

201

sd prelungeascd scurta viati omeneascd [ca in cazul Sfinfii Pdrinfi; Hermes gi Aristotel au numit-o Adevi-
rr.rl fXrd Minciund, cel mai sigur dintre toate lucrurile,
Patriarhilorl" Cdci moartea a fost idsatd ca pedeaps5 Secretul tuturor Secretelor. [Aceasti substantd] este
din vremea primilor nogtri pdrinti, Adam gi Eva, 9i Ultimul gi cel mai inalt Lucru care trebuie c5utat sub
niciodati moartea nr'r se va indepirta de urmagii lor. Ceruri, o minunatd incheiere a unei lucrdri filosofice
prin care sunt descoperite roua Cerului gi trdinicia
Aqadar filosofii de mai sus, gi mulgi altii, au cd- PdmAntului. Ceea ce gura omului nu poate exprima
se afld pe de-a-ntregul in acest spirit.
utat neostenit acest Unic Lucru, qi au descclperit cd
acel ,,ceva" care apXrd trupul omenesc de distrugere Dupd cum spune Morienus:

gi prelungegte viala, se poarti fatd de celelalte ,,Cel care posedd lucrul acesta, are toate l.ucrurile
gi nu mai are nevoie de ajutor, cdci in el se aflS
elemente asemeni Cerului; de aici [filosofii] au in]eles
cd Cerul [Eterul] este o substantd mai presus de cele toatd fericirea flumeascS] trecdtoare, sdndtatea
Patru Elemente. $i aga cum Cerul, in raport cu cele- trupului 9i bogdfia pdrndnteascd. Este spiritul

lalte elemente, este socotit a fi cea de-a cincea celei de-a cincea substante, o Sursd a tuturor
Bucuriiior [din sfera aflati sub razele luniil, rea-
substan!5 [fiindc[ eie sunt indestrr"rctibile, stabile, 9i zemul Cerului si al PdmAntulrri, Cel care agitd
nu suportd nici un amestec strdin], tot astfel, acest
Unic Lucru [comparat cu for]ele corpului nostru] este Marea gi stArnegte VAntul, Cel care acluce Ploaia,
o esenli indestructibild, care cur5td tot ce este ne-
folositor in trupurile noastre, qi de aceea i s-a dat [din care intdregte toate lucrurile, excelentul spirit de
punct de vedere] filosofic numele ardtat mai sus
deasupra dltor spirite Divine, cel care ne dd sd-
[adicd, Cer]. ndtate, bucurie, pace, iubire, care indepdrteazd
ura gi supdrarea, care aduce bncuria gi alungd
[Acest Unic Lucru nu este nici uscat gi fierbinte
ca focul, nici rece gi umed ca aPa, nici cald gi umed ca tot Iliul, care vindecd pe dati toate bolile, care

aerul, nici uscat gi rece ca pXmAntul. Ci este o atrcitu- distruge sdricia gi suferinfa, care ne cdldr"rzegte
ire iscusitd gi desXvArgitd a tuturor Elementelor, o
combinatie perfecti a fortelor naturale, o comuniune spre toate lucrurile bune, care currnd toate vor-
deosebitd a virtutilor spirituale, o unire indisolubild a bele 9i gAndurile rele [ale omului], implinind
trupului cu sufletul. Este cea rnai purd 9i mai nobili
substanli a unui corp indestmctibil, care nu poate fi dorinta inimii sale, aducAndu-i smerita glorie

distrusd, nici nu i se poate face vreun rdu de cdtre pdmAnteascd gi via!5 lungd - insd, celor netreb-
nici, care se folosesc de acest lucru in scopuri
Elemente, gi este creatd de Artd. Cu [aceastd sttbstan-
fd] Aristotel a preparat un mdr [care avea insuqirea] rele, le aduce pedeapsa vegnicd".
sd prelungeascd viata prin mirosul hri, [9i de care s-a
folosit 9i et] cdci cu cincisprezece zile inaintea morlii Acesta este Spiritul Adevdrului, pe care lumea
sale, nu mai putea nici sd mXnAnce nici sb bea din
nu-l poate infelege fdrl ajutorul L)uhului SfAnt, sau
cauza vArstei lui inaintate. fdrd sfatr,rrile celor care il cunosc. in plus, natura lui

Aceasti Esenli Spirituald, sau Unic Lucru, a fost este misterioasd, tdria ltri nu are aserndnare, iar pu-
terea lui e fdrd margini. Sfintii, incd de ia inceputul
dezviluitd lui Adam din inalt, 9i dupi ea au jinduit lumii, au dorit sii vadd cum aratd la inf5gigare. Acest

202 203

"l

Spirit este numit Sufletul Lumii de cdtre Avicenna, riti pentru darurile Sale [daruri ale lui Dumnezeu, rli
cdci aEa cum Sufletul migcd toate mddularele cor-
pului, tot astfel Spiritul acesta pune in migcare toate care mai apoi le vor fi date]. in felul acesta doresc sd I

corpurile. $i dupd cr'rm Sufletul se afld in toate vd ardt care sunt puterile 9i virtufile pe care [Spiritul]
le posedai in fiecare lucru, gi de asemenea, infifigarea
mddularele corpului, tot aqa Spiritul acesta se aflX in
toate lttcrurile elementare create. El este ciutat de Iui exterioari, pentrtr ca astfel sd fie mai ugor de
mlrlti, dar e descoperit numai de cAtiva. Este zdrit de
rectrnoscut:
'departe ;i gdsit in apropiere, fiindcd el existd in orice
lucru, in orice loc ai in orice timp. El posedd puterile in prima lui stare, [Unicr-rl Lucru] apare ca tln
tuturor lucrurilor create, lrtcrarea lui o putem ttedea
in toate eiementele, iar calitf,lile tuturor lucrurilor corp de pdmAnt impur, cu tot felul de imperfectiuni.

le gaisirn in el, aiunse la cel mai inalt grad de perfec- El are [in aceastd stare] o naturd pdm6nteasci, vin-
decAnd toarte bolile gi rinile din mdruntaiele omultri,
tiune.
Datoritd insugirilor acestei esente, Adam 9i Patri- dAnd o stare de bine qi ctrrdtind materia puroioasi,

arl-rii gi-au pdstrat sdndtatea gi s-au bucurat de o viafd elirninAnd toate mirosurile grele gi, in general, vinde-
inderlungatd gi imbelgugati. CAnd aceastd esenld a
fost c{escoperitd de cdtre filosofi, in urma unei munci cAnd atAt pe dindr-rntrtt cAt gi pe dinafard.

ostenitoare, ei au pdstrat aceastd descoperire in cel in cea de-a doua lui naturS, el apare ca un corp
mai stragnic secret, folosindu-se in acest scop de un
limbaj ciudat gi vorbind in parabole, Pentru ca el sd de apd oarecum mai fmmos decAt inainte, cdci [degi

nu trjungd la indemAna celor ce nu erau vrednici sd-l pdstreazi unele imperfectiuni] Virtutea lui este su-

cturoascd, sau altfel spus, sd ntl se arunce mdrgd- perioard acum. El este rnult mai aproape de adevdr gi

ritarele la porci. Dacd oricine ar cunoa$te acest secret, mai spornic in lucriri. in aceastd form5, el vindecd
atAt frigurile reci cAt ,si pe cele fierbinti, qi este un
mrmca ar inceta, oamenii nu ar mai dori decAt un
remediu impotriva otrdvurilor, pe care le elimirrd din
singur lucru - sd ducd o viald pdcdtoasd; intreaga
inimX 9i pldmAni, vindecAncl rhnile, purificdnd sAn-
on-renire ar ajunge la decddere 9i ruind, fiindcd s-a gele, qi dacd este ltrat de trei ori pe zi, aduce o mare
impotrivit lui Dumnezeu prin zgArcenie gi ldcomie
nemdsurate. Chci ochiul nu a vizut, nici urechea n-a uqurare pentru toate bolile.
at'tzit, qi nici inima omului n-a irefeles cu ce fel de
insugiri a inzestrat Cerul, in chip firesc, acest Spirit' in cea de a treia sa naturd, el ni se infitigeazi ca

Agadar, am infdligat pe scurt cAteva din calitdlile Lln corp de aer, de narturd uleioasd, eliberat de aproape

acestui Spirit, spre Slava lui Dumnezeu, pentru care toate impr.rritdtile. irr aceastd formh el actioneazAmi-
oamenii cucernici ar trebui sd-L prealndreasci sme-
nunat dAnd frumusete gi tirie corpului, gi [dacd in
204
mAncare se pune o cantitate micd din el] previne sti-

rile melancolice gi inflamarea bilei, crescAnd cantita-

tea de sAnge gi spermd, ceea ce face ca sd fie necesard

Inare;r de sAnge in mod regulat. El stimuleazd" dez-

voltarea vaselor de sAnge, r'indecd membrele slibite,

redd pr"rterea vederii, iar in procesul de cregtere

elimini tot ce este cle prisos, gi face bine afectiunilor

din m[dulare.

wf

in cea de a patra nattird, el ne apare sub o infd- mare, gi transformd toate metalele aur - strb Cer
tigare de foc, invdpdiatd [nu eliberat chiar de toate
nu existd nimic asemenea ei.
imperfecfiunile - este oarecum lichid gi nu indeajuns Acest spirit este secretui bine tdinuit de la ince-

de uscat], inzestrat cu multe virtuti, fdcAndu-l pe cel puturi, degi a fost diruit de Dumnezeu cAtorva sfinfi
bdtrAn din nou tAndr gi reinsuflefindu-lpe cel aflat in
pagul mortii, cdci dacd unui asemenea bolnav i se va pentru dezvdluirea acestor comori spre Slava Sa -
da, in vin, o cantitate din acest foc cam cAt greutatea
unui bob de orez, focul acesta ajunge la stomac, se [acest Spirit] sdl5gluiegte in aer, intr-o formd glori-
duce la inimd innoind-o imediat, indepdrtAnd toati oasi, luAnd cu sine pdmAntul in cer, in timp ce din
umezeala dinainte gi otrdvurile, gi redAnd ficatului
corpul sdu izvordsc toate rAurile cu apd vie. Acest
cdldura naturalh. Administrat in doze mici celor spirit zboafi.la sAnul centlui ca roua diminetii, duce
in vArstd, el eliminX bolile caracteristice bdtrAnetii, focul aprins in apd, gi ipi are locr.rl strdlucitor in cer.

ddndu-le oamenilor o inimd gi un corp tAndr. De aici $i degi toate cele scrise [de mine] pot fi socotite
gi clenumirea de Elixir al vielii. minciuni, totugi pentru cei inifiali vorbele mele sunt

in cea de-a cincea qi ultimi naturX, el ni se infd- pline de adevir... qi devin posibile atttnci cAnd sensril
lor tainic e inteles aga cum se cuvine, cdci Dumnezeu
tiqeazd, intr-o formd luminoasX gi strilucitoare, fdrd
impeifecfiuni, strdlucind ca aurul gi argintul, formd este minunat in lucrdrile Sale, iar intelepciunea Lui
in care el dispune de toate puterile gi virtutile de mai
este nemdrginitd.
inainte, dar ir"rtr-o mai mare mdsurd. [in acest stadiu] Acest spirit, sub infd|igarea sa de foc, este numit
toatd lucrarea lui naturald este socotitd drept o ade-
vdratd minune. CAnd este aplicat riddcinilor unui Sandaraca; sub forma sa de aer este numit Kybrick;
copac uscat, acesta reinvie, cdpdtAnd frunze gi fdcAnd in cea de apd este numit Azoth; sub forma de pimAnt

iardgi fructe. O lampd al c5rei ulei este amestecat cu 207
acest spirit continud sd ard5 vegnic, fdrd ca uleiul sd
se telmine vreodat5. El preschimbd cristalele in cele

mai prefioase pietre de toate cttlorile, aidoma celor ce

sunt scoase din adAncul pdmAntului; de asemenea, el
poate face minuni de nedescris, care nu pot fi dezvE-

luite celor care nu meritd acest lucnt. El vindecd
corpurile vii sau moarte fdrd a mai fi nevoie sd se
foloseascd leacuri. Il iau drept martor pe Christos cd
spun adevdrul, cdci in el se unesc gi se impreund

toate influenlele ceregti.
Aceastd esentd descoperd, de asemenea, locurile

unde se gXsesc comorile ingropate in pdmAnt gi in

206

este numit Alcosoph gi Aliocosoph. intrucAt [oamenii] inalli norii, indepdrteazd.negura, dd lumind tuturor
sunt ingelati de aceste nume, fiind lipsiti de instructia lucrurilor, tpansformd orice lucru in Soare gi Lund,
necesard, ei cautd acest Spirit al Vietii socotind c5-l
ddruiegte tuturor sdndtate gi bogdfie, ii curdfd pe
pot afla in lucruri strdine de Arta noastri. Dar cu
toate ci spiritul acesta, pe care noi il cdutdm pentru leprogi, dd lumind ochilor, alungd suferinta, vindecd
calitAtile lui, este cunoscut sub toate aceste nume, bolile, descoperd locul unde sunt ascunse comorile gi,
in general, vindecd toate bolile.
totugi el nu se afld in aceste corpuri gi nici nu poate fi
in ele. Datoritd acestui spirit, filosofii au inventat cele

Un spirit purificat nu poate apdrea decAt intr-un $apte Arte Liberale gi astfel au dobAndit avulii.

corp corespunzdtor naturii lui. $i orice nurne i s-ar Printre acegtia, Moise a fdurit vasele de aur din Arcd,
gi regele Solomon a fdcut multe lucruri minunate in
atribui, n-ar trebui si ne inchipuim cd ar exista mai
multe feluri de spirite, c5ci, orice s-ar spune, existd cinstea lui Dumnezeu. Totodatd, Moise a construit

doar un singur fel de spirit care lucreazd peste tot gi tabernacolul, Noe [a construit] Arca, gi Solomon [a
ridicatl Templul. Astfel Ezdra a restabilit legea gi
in toate lucrurile. Acesta este spirtul, cate, atunci Miriam, sora lui Moise, a ajuns sd cinsteascd ospefia;
Avraam, Isaac Ai Iacob, precum gi alti oameni drepfi,
cAnd se inaltd, ilumineazd Cerul, cdnd apune, capdtd
puritatea Irdmintului, iar cAnd plutegte imbrdtigeazd au fost ddruiti cu viatd lungd 9i bogdfii - 9i tofi sfinfii

Apele. Spiritul acesta se nnmegte Rafael, ingerul lui care au fost cdlduzifi [de spiritul acesta] l-au preaml-
Dumnezeu cel mai subtil gi mai pur, cdruia toti rit pe Dumnezeu

ceilalti il dau ascultare ca unui llege al lor. Aceastd Totugi a dobAndi spiritul acesta e lucru anevoios,
cu mult mai ostenitor decAt dobAndirea aurului gi
substantd spirituald nu este nici cereascd, nici diavo-
leasci, ci un corp puternic, pur gi diafan, [un corp] argintului, cici el este cel mai bun lucru din cAte
aflat intre ce este cel rnai jos gi ce este cel mai sus,
lipsit de rafiune, dar spornic in lucrdri; este corpul cel existd. Dintre toate lucrurile pieritoare pe care omul
mai ales gi mai frumos dintre tclate celelalte lucruri gi le poate dori i-n lume nici unul nu poate fi compa-

cere$ti. rat cu acesta, gi numai in el singur se afli adevdrul.

Aceastd lucrare a lui Dumnezeu - mult prea De aceea el este numit Piatra gi Duhul Adevdrului;
in tot ce implinegte el nu se afld nici un fel de trufie,
profundi pentru a fi inteleasd - este cel mai mare gi gi totugi nicicAnd nu-l vom preamdri indeajuns. Eu

bine pistrat secret al Naturii, este secretul suprem. nu sunt in stare sd vorbesc pe cAt s-ar cuveni

Este Spiritul lui Dumnezeu, care la inceputuri despre virtufile lui, deoarece inaltele lui insugiri gi
puteri depdgesc putinfa noastrd de infelegere, iar
umplea pdmAntul gi plutea pe deasupra apelor, pe limba oamenilor nu le poate ardta. Mai mult chiar,
in tot cuprinsul Naturii nu existd nimic mai profund
care lumea nu-l putea cuprinde fdrd. mijlocirea
[decAt el].
binevoitoare a Duhului SfAnt gi a sfaturilor celor care
O, strdfund de nepdtruns al inpelepciunii lui
cunogteau aceste lucruri, gi pe care intreaga lume il
doregte pentru inaltele sale calititi. Spiritul acesta nu DumnezeW care ai unit gi cuprins in virfutea gi pute-
poate fi pretuit indeajuns, cdci el ajunge la planete,
209
208
I

I

rea acestui Spirit Unic calitdtile corpurilor existente! uleiul gi mierea tdmdduirii vegnice, tu i-ai hrdnit [pe
O cinste de negrdit gi bucurie fdrd de margini diruite cei aflali in neputinldl cu miere gi apd din stAncd.
omului muritor! Cdci lucrurile pieritoare ale Naturii
sunt restaurate grafie harului acestui Spirit. O, taind De aceea, Morienus spune:
a tainelor, cel mai secret dintre toate lucrurile secrete,
[deopotrivd] lecuitor gi leac al tuturor lucrurilor! ,,Cel care are [acest Spirit, acest Unic Lucru],
Tu, descoperire ultimd in nafurile pdrnAntegti, darul posedd de asemenea toate lucrurile."
ultim gi nepreluit oferit Patriarhilor gi inteleptilor,
dorit atAt de mult de lumea intreagd! O ce spirit BinecuvAntat epti tu, Domnul Dumnezeul pdrin-
tilor nogtri, cdci tu le-ai dat profefilor acegstd cunoag-
minunat gi vrednic de laudd este puritatea in care tere gi infelegere pe care ei le-au ascuns [ca nu cumva
sd fie descoperite de cei orbi gi de cei cufundali in
stau laolaltd bucuria, bogdlia, implinirea vietii gi arta
tuturor artelor, puterea care ofer5 initiatilor ei toate necredinfa lumii] 9i prin care inleleplii pi cucernicii

bucuriile materiale! Te-au sldvit! Cei care dezvdluie misterul unei aseme-

O, cunoagtere atAt de doriti, nepretuitd, mai nea invdtdturi unor oameni care nu meritd sd afle
aceste lucruri, sunt cei care rup sigiliul ltevelafiei
presus de orice lucru aflat sub cerul Lunii, prin care Ceregti, jignind prin aceasta Mdrelia lui Dumnezeu gi
Natura este intdritd, iar inima 9i mddularele se rei- atrXgAnd asupra lor multe nenorociri gi pedepse ale
innoiesc, tinerefea infloritoare rdmAne neschimbati, lui Dumnezeu. De aceea/ ii rog pe tofi cregtinii care
bdtrAnelea este alungatd, sldbiciunea dispare, fru- posedi asemenea cunogtinfe s5 nu le impdrtdgeascd
nimdnui, ir"r afard de cei care trdiesc ascultAnd de
musetea este pdstratd la starea ei desdvArgiti, gi
poruncile Domnului gi in virtute, gi care ii preamd-
belgugul cuprinde toate lucrurile pldcute oamenilor.
O, tu substanfd spirituald, fermecXtoare, mai presus resc pe Durnnezeu, Cel ce a dat omului o asemenea
de orice lucru! O, tu putere minunatd care invigo- comoard. Mulfi o cautd, dar pufini o gisesc. De aceea
rezi lumea intreagd! O, tu virtute de nebiruit, mai oamenii impuri gi cei care duc o viald pdcdtoasi nu
presus de tot ce existX, degi legti] dispretuitd de sunt vrednici de ea.
cdtre ignoranti, [egti] ;inutd la mare pre!, cinste gi
siavd de cdtre infelepti; lucrAnd prin umorile [din AEadar, aceastd ArtX este hdrdziti, a fi ardtatd
trupl, tu trezegti mortii, alungi bolile gi redai glasul
celor muribunzi! doar celor care se tem de Dumnezeu, intrucAt ea nu

O, tu cornoard a comorilor, mister al misterelor, poate fi cumpdratd cu bani. Mdrturisesc inaintea lui

nurnit de Avicenna ,,substanfa negrditd"; [tu egti] cel Durnnezeu cd vorbele mele sunt adevdrate, degi acest

mai pur'gi mai perfect suflet al lumii, [ca tine] nu lucru pare cu neputinld neghiobilor, cdci nimeni
existd nimic mai de pre! sub cer, nimic mai nep5-
truns ca fire gi putere, minunat in virtute gi lucrare; pAni acum nu a cercetat Natura atAt de adAnc. Atot-
tu nu ai egal printre creaturi gi posezi virtutile tutu- puternicul fie lSudat pentru cd a creat aceastd Artd
ror lucrurilor de sub Cer! Din tine curge apa vietii, gi a dezvdluit-o oamenilor cu fricd de Dumnezeu.
Amin.
210
$i astfel s-a impiinit aceasti neprepitd 9i minu-
natd lucrare, menitd sd dezvdluie spiritul ocult, in

21.'t

care sunt tdinuite secretele gi misterele lumii. Spiritul Anexe
acesta este o putere minunatd, maiestuoasd gi divind,
intrucAt cuprinde la sAnul sdu lumea intreagd gi este
mai presus de [cele patru] Elemente gi de a cincea

Substantd.

Lui Trismegistus Spagyrus, al nostru.

Isus Christos Nemuritorul fie mirit 9i glorificat.

Amin.

! . "';l'{,
t,' .!.

*

-/r,r *.'...'- -' >',t'* 't"'l

Terminologia

folositi de Paracelsusl

A

ABESSI, sau REBIS - Rezidur,r; materie moartd, materii fecale.

A,DECH - Omul interior (spiritual); domnul gfindirii 9i al
imaginatiei, care ,,formeazd" in mod subiectiv toate

lucrurile in mintea lui, 9i pe care omul exterior (material)
le poate reproduce obiectiv. Fiecare dintre acegtia doi
actioneazd potrivit naturii proprii - cel invizibil in invizibil
9i cel vizibil intr-o manierd vizibil. Omul exterior pune in
act ceea ce gAndegte omul interior, ins6 gdlidirea inseamnd

a actiona in sfera ideilor, iar produsele gAndirii sunt
substanliale in planul transcendental, chiar dacd ele nu

sunt proiectate pe planul material. Omul interior este gi
face ceea ce doregte qi gindegte. Dacd ideile 9i intenfiile

sale, bLlne sau rele, igi gdsesc sau nu expresia in plan
material, acest lucru este mai pufin important pentru

propria-i dezvoltare spirituald, decAt pentru alfii, care pot
fi afectali de actele lui, dar rnai pulin de gAndurile sale.

ADMISURAL - PdmAnt (in sens literal gi alegoric).

ADROP, AZANE sau AZAR - ..Piatra filosofald". Aceasta nu
este o piatrd in sensul obignuit al acestui termerL ci o

expresie alegoricd, insemnAnd principiul inlelepciunii pe
care filosoful, care a cipdtat-o prin experientd practicd (nu
cea care reprezintd doar speculafie teoreticd asupra ei)
se poate sprijini cu incredere, aga cum s-ar sprijini pe
valoarea unei pietre prefioase, sau ca gi cum ar avea
incredere intr-o stAncd trainicd, pe care gi-ar ageza temelia
casei lui (spiritr-rale).

ACTHNA - Un foc subpdmdntean invizibil, matricea din care
iaur nagtere substantele bituminoase, gi care produce

uneori erupfii vulcanice. Este o anumitd stare a ,,sufle-
tului" pdmAntului, un amestec de elemente astrale gi

I Sursa: Franz Hartmann, Pnrscelsus (Vinla gi opern), trad. rom. Ilie
Iliescu, Editura Herald, Bucuregti, 2004. Aici sunt redati numai
termenii cei mai frecventi.

2't5

1

materiale, sau poate al unei electrice sau din urmd sd opereze in domeniul gtiinlei chimice din zilele

magnetice. noastre.

ACTHNICI - Spirite elementale ale focului; spirite ale Naturii. ALCOL - Substanfa unui corp liber de orice materie pdmin-

Ele pot sd apard sub diferite forme, ca limbi de foc, globuri teascei forma ei etericd sau astralS.

de foc etc.; ele pot fi vdzute cAteodatd la ,,gedintele de ALUECH - Corpul spiritual pur.
ANIADUS - Activitatea spirituald a lucrurilor.
spiritism".
ANIADUM - Omul spiritual (ndscut din nou); activitatea
ALCAHEST - Un element ce dizolvd toate metalele, 9i prin care
toate corpurile terestre pot fi reduse la starea lor de Errs spiritului omului in trupul sdu muritor; sedittl Congtiinfei

primum, sau materie primard din care sunt formate. Este o Spirituale.

forfd ce acfioneazd asupra form.elor astrale (sau suflete) ale ANIADA - Activitdtile provocate de influenfele astrale, puterile

tufuror lucrurilor, in stare sd schimbe polaritatea mole- ceregti; activitatea imaginafiei gi a fanteziei.
culelor lor gi, in acest fel, sd le dizolve. Puterea Voinlei
ANYODEI - Viafa spirituald; starea subiectivd in care
constituie aspectul cel mai important al veritabilului
Alcahest. in aspectul sdu cel mai pufin important el apare esenta superioard a sufletului la moarte.
ca un fluid vizibil, incd necunoscut alchimiei moderne,
AQUASTOR - O fiinld creatd prin puterea imaginatiei, adicd
capabil sd dizolve toate lucrurile.
prin concentrarea gAndirii pot fi create forme eterice (ele-
ALCHIMIE - $tiinla cu ajutorul cdreia lucrurile pot fi nu numai mentali, sucubi qi incubi, vampiri etc.). Asemenea forme

descompuse gi recompuse (aga cum se face in chimie), ci imaginare, gi totugi reale, pot cdpdta viatd de la persoanele
prin care natura lor esenfiald poate fi schirnbatd pi indlfatd, prin a cdror imaginatie au fost create; in anumite condifii,
ele pot deveni vizibile 9i tangibile.
sau transmutatd in oricare alta. Chimia opereazd numai in
ARCHATES, sau AITCHALLES - Element al regnului mineral.
materia moartd, in timp ce alchimia folosegte viata ca
ARCF{AEUS - Puferea formatoare a naturii, care divide ele-
element de lucru. Toate lucrurile au o naturd intreite, a
cdrei formd materiald gi obiectivd constituie manifestarea mentele gi le grupeaz5 in pdrfi organice. Ea este principiul
de viafd, puterea care contine esenla, vietii gi propriethtile
ei inferioard. Existd, de exemplu, aur spiritqal (imaterial), tuturor lucrurilor.

aur astral (ca un fluid eteric ai invizibil), 9i aur pdmdntesc ARES - Principiul spiritual; caluza caracterului specific al ori-
(material, solid 9i vizibil). Primele doud naturi sunt, ca sd
sprlnem aga, spiritul gi sufletul celei din urmd. Cu ajutorul cdrui lucru.
puterilor spirituale ale sufletului putem induce schimbdri
. in ele, in aga fel ca acestea sd poatd deveni vizibile in starea ASTRALA ftumind astrald) - Element eteric universal gi viu. in
acelagi timp, este un element gi o putere ce contine
obiectivd. Anumite operafii exterioare pot ajuta puterile
caracteristicile tuturor lucrurilor. Este depozilul memoriei
sufletului in lucrarea lor, dar dacd nu dispunem de aceste
lumii mari (Macrocosm), al cdrei confinut poate fi re-
puteri sufletegti, celelalte operafii vor fi zadarnice. De
intrupat gi reincarnat in forme obiective; este depozitul
aceea, toate operaliile specifice alchimiei pot fi efectuate cu memoriei mici (Microcbsmul omului) din care se pot

succes numai de cel care este alchimist prin nagtere sau extrage amintiri despre evenimentele din trecut. Ea existd,
prin educatie. Orice lucru fiind de naturd intreitd, existd qi uniform distribuitd, pretutindeni in spafiile interplanetare,
un aspect intreit al alchimiei. in aspectul cel mai inalt, ea
degi este mai densd gi mai activd in apropierea unor
ne invald regenerarea omului spiritual, purificarea minfii,
a cugetdrii 9i a voinlei, ca gi irrnobilarea tuhrror facultdlilor obiecte din cauza activitetilor lor moleculare, in special

sufletului. in aspectul cel mai de jos, ea se ocupd de in apropierea creierului gi a mdduvei spindrii fiinfelor

substanlele fizice; intrucAt pdrdsegte domeniul sufletului omenegti, care sunt inconjurate de lumina astrald ca de o
viu gi pdgegte in jos spre materia moartd, ea ajunge in cele
aurd de lumin5. Este acea aurd din jurul celulelor gi
276
canalelor nervoase prin care un om este in stare sd capteze

217

impresii acumulate in aura astrali a cosmosulrii gi, in felul C

acesta, sd ,,citeascd in Lumina astrald,,. Ea formeazd CABALLI, CABALES, LEMURES - Corpurile astrale ale oa-

mediul pentru transmisia gAndnrilor, cici, in iipsa unui menilor morfi prematur, adicd cei care ar-r fost ucigi sau
asemeneil mediu, nici un gdnd nu ar putea fi trimis la gi-au luat singuri viata, inainte ca viata lor sd se fi sfArgit
distanti. Ea poate fi vdzutd de un clan'dzdtor, qi intrucAt
la termenul normal. Ei pot fi mai mult sau mai pufin
fiecare persoani are o anrd astraid proprie, caracterul unui
congtienti gi inteligenti, in funclie de circumstantele in care
om poate fi citit in lumina lui astrald de cei capabili sd au trdit gi murit. Sunt suflete ale celor decedafi, legate de
pdmAnt, suferinde, rdtdcind in sfera atractiei jerestre pAnd
o perceapd. in cazul unui copil, (acolo unde anumite
cAnd sosegte timpul cdnd ar fi trebuit sd se producd
caracteristici nu s-au format pe deplin), aura are o culoare
alb liptos. La un adult, pesle culoarea fundamentald se va moartea potrivit legii naturale, atunci cAnd se produce
separarea principiilor lor inalte de cele inferioare. Ei igi
suprapltne intotdeauna o alta culoare: albastru, verde, inchipuie cd sdvArgesc acliuni cu trupul, cAnd, de fapt, ei
nu mai au trupuri fizice, ci aclioneazA doar in gAndurile
.galben, rogu inchis gi chiar negru. Orice nerv viu igi are ior. Aceste corpuri lor le apar tot aga de reale cum ne apar
aura sa astrald, orice mineral, orice plantd sau animal, gi noud corpurile noastre. in anumite condilii, ei pot sd co-
orice are viatd; pdnd gi colpul de slavd al spiritului este munice cu oamenii fie prin intermediul unor ,,mediumi",
ficut sd strdluceasci prin lumina sa.
fie direct printr-o structurd mediumicd proprie omului.
ASTRUM - Acest termen este folosit frecvent de paracelsus gi
CHAOMANTIA - Prezicere prin viziuni aeriene, clarvedere.
are aceeagi semnificalie ca gi lumina astrali. Este o sferi CHERIO - ,,Chint-esenfd". Esenla celui de al cincilea principiu al
speciald a mintii, apartinAnd oricdrui individ, 9i care con-
ferd fiecdrui lucm calitdtile specifice proprii gi constituind, unui lucru; ceea ce constihrie calitSlile lui esentiale, eli-
ca sd spunem aga, hrmea lui.
berate de orice impuritdti.
AZOTH - Principiul creator in Naturd; panaceul universal sau
CLISSUS - Puterea specificd, tainicd, din toate lucrurile; forfa
aerul ddtdtor de viatl spirituald. El reprezir-rtd lumina vitald care, in vegetale, urcd de la rdddcini la tulpind,
astralh in aspectul ei de vehicul al esentei universale de
viafd; in aspectul lui cel mai de jos, este puterea care frunze, flori gi seminte, gi care face ca acestea din urmd sd
dea na5tere unui nou organism.
electrizeazd atmosf'era: ozon, oxigen etc.
CORPUS INVISIBILE - Corpul invizibil; sufletul animal; ceea ce
B
se afld intre formele materiale gi principiul spiritual; Ltn
BERYLLUS - O oglindd magicd saLr un cristal in ale cdror aure Iucru real, eteric, dar care, in circumstanfe obignuite, este
astrale un clarvdzdtor poate I,edea diferite aparitii. invizibil; forma astrald inferioard.

Berillistica ars: arta divinafiei cu ajutorul privirii in cristale, CORPORA SUPERCOELESTIA - Forme care pot fi vdzute doar
in oglinda magicd, in apd curgdtoare, in cegti, in pietre etc.;
toate aceste metode srlnt concepute ca sd plaseze mintea de cea mai inaltd perceptie spirituald; ele nu sunt forme
intr-o stare de pasivitate, devenind astfel capabild sd astrale obignuite, ci elementele purificate 9i inteligente ale
receptioneze impresiile pe care lumina astrald le transferd aceloragi ltrcruri.
sferei mentale a unui individ, prin abaterea atenfiei de la
lucrurile exterioare, senzuale. Astfel, omui dinduntrul D

devine cc.rngtient gi receptiv la impresiile sale snbiective. DERSES - O exhalare ocrlltd a pdmAntului, cu ajutorul cdreia

BRUTA - Forld astrald care se manifestd ir-r animale; a doua plantele pot sd se dezvolte. Vehiculele ei sunt gazele de acid
carbonic etc.
vedere din animale; puterea animalelor de a descoperi
DIVINATIO - Actul de a prevedea intAmpldri viitoare cu aju-
instinctiv remediile otrdvitoare sau vindecdtoare etc.
torul luminii profetice a sufletului.
21,8
DIVERTELLUM - Matricea din care apar elementele.

21,9

T

DURDALES - Fiinle substanfiale, dar invizibilg care sdldgluiesc importante in planurile de care aparlin - de exemplu,

in arbori (Dryades); spirite elementale ale naturii. un vis despre un cui indreptat spre cap, poate prezice

apoplexia etc.

E F

EDELPHUS - Persoand care prezice viitorul folosindu-se de FIRMAMENT - Sfera suflefului Macrocosmosului, respectiv

elementele aerului, pdmAntului, apei sau focului. sfera Microcosmosului.

ELECTRUM MAGICUM - O compozilie de gapte metale, FLAGAE - Spirite care clrnosc secretele ornului; spirite familiare;
spirite ce pot fi vdzute in oglinzi, 9i care dezvdluie lucruri
combinate potrivit unor anumite reguli 9i influenle pla- tainice. "F
netare; un preparat cu o mare Putere magic{ din care se
pot confecliona inele magice, oglinzi gi multe alte lucruri. G

ELEMENTALI - Spirite ale naturii. Fiinfe reale dar (pentru noi) GAMATHEI sau GAMAHEU - Pietre cu inscriplii gi insugiri
etericd, care
invizibile, de nafurd trdiesc tr elementele magice, care posedd puteri de naturd astrald, Ele pot fi pre-

aerului, apei, pdmAntului, sau focului. Sunt create din lucrate manual, sau se gdsesc in stare naturald. Amulete,

substanfa sufletului gi au diferite grade de inteligenfd. talismane.

Caracterele lor sunt foarte diferite. in natura lor, ele GIGANTES - Elementali avAnd o infdgigare umand, dar de

reprezintd toate categoriile de senzalii. Unii sunt de naturd dimensiuni supraomenegti. Ei trdiesc asemenea oamenilor

beneficd, al}ii de naturd maleficd. gi sunt muritori, degi, in condifii obignuite, rdmAn in-

ELEMENTUM - Elementul invizibil sau principiul fundamental vizibili.
al tuturor substanfelor existente in stare solidd (pdmAn-
GNOMI, PYGMAEI, CUBITAI,I - Mici Elementali avdnd forme
teascd), lichidd (acvaticd), gazoasd (aeriand), sau etericd umane gi puterea de a-gi extinde forma. Ei trdiesc in
(de foc). Nu ne referim la aga zisele corpuri simple sau
elementul pdmdnt, in interiorul suprafefei pdmdntului, in
,,elemente" din chimie, ci la o substanld fundamentald
case gi locuinfe clddite de ei ingigi.
invizibild din care sunt formate acestea.

EVESTRUM - cCaorerpvuelgahsetarazldaal osumpurlauil;uPi a9rtieial sa etericd, con- H

gtientd, avertizeazd in HOMTINCULI - Fiinle umane create artificial, concepute din

legdturd cu apropierea morfii sau a altor pericole. Cu cdt spermd, fdrd ajutorul organismului femeiesc (Magie

corpul fizic este mai activ gi mai congtient de lucrurile din neagrd).

afara lui, cu atAt este mai amefit corpul astral; starea de HOMUNCULI IMAGUNCULAE - Figurine fdcute din ceard,
argild, lemn etc., folosite in practica magiei negre 9i a
somn a trupului este starea de trezie a Evestrumului. Pe
vrijitoriei pentru a stimula imaginafia 9i a face rdu unui
durata acestei stdri, el poate lua legdtura cu Evestrumurile
dusmary sau pentru a-gi manifesta influenla pe cale ocultd
altor persoane, sau ale celor decedafi. El se poate deplasa asupra unei persoane aflate la distan!5.

temporar la anumite distanfe de trupul hzic, dar dacd I

legdtura cu trupul fizic este ruptd, acesta din urmd moare. ILECH PRIMUM, ILEIAS, ILEADUS - Primul inceput; puterea

ERODINIUM - O reprezentare graficd sau alegoricd a unor primordiald; cauzalitate.

evenimente viitoare; viziuni 9i vise simbolice, care se Pot ILECH SUPERNATURALE - Unirea influen,telor astrale supe-
produce in diferite feluri. Existd trei clase de vise, din care
rioare cu cele in-ferioare.
pot apdrea alte patru stdri amestecate de vise. Cele trei
ILECH MAGNUM - Puterea de vindecare specificd medicinii.
clase pure sunt: 1. Vise care apar in urma unor stdri
fiziologice; 2. Vise care rezultd din anumite condifii ILECH CRUDUM - Compunerea unui corp in afara celor trei

psihologice gi influenle astrale; 3. Vise cauzate de influenfe principii constitutive ale sale, reprezentate de sare, sulf 9i

spirituale. Numai aceastd uldme categorie prezintd un
interes major, degi prima poate indica uneori schimbdri

220 22-t

I

l

mercur/ sau corP, suflet si elementele gician. Cel care le folosegte in scopuri benefice, practicd
pdmantului, apei Fi focului.
magia albd. Cel care face uz de ele in scopuri egoiste sau ca
ILEIADES - Elementele aerului; principiul vital. str facd rdu, este un magician negru. Paracelsus folosegte
termenul ,,Magie" pentru a subiinia cd'aceasta reprezintd
ILIASTER - Puterea tainicd a Naturii cu ajutorul cdreia toate puterea cea mai mare a spiritului omului de a controia

lucrurile se dezvoltd gi se inmultesc; matrice primordiald; toate influenlele inferioare in scopuri benefice. Acliunea
materia primd. Iliaster primus: viafd; balsamul Naturii
de a folosi puteri invizibile in scopuri malefice, el o
Ilinster seumdut. puterea de viafd inerentd materiei. Iliaster
tertius: puterea astrald a omului. Iliaster quartus: perfec- numegte Necromanfie, deoarece Elementarii celor decedali
fiunea; puterea dobdnditd prin procesul mistic al cuadra-
turii cercului. sunt folosifi adesea ca mediumi pentru a transmite in-
fluenle ddundtoare. Vrdjitoria nu este Magie; frdlitoria se
IMAGINATIO - Puterea plasticd a sufletului, produsd de con- afld in acelagi raport cu Magia ca intunericul cu lumina.
Vrdjitoria folosegte forlele sufletului uman gi animal,
gtiinla activd, de dorinfd gi de voinfd. in timp ce Magia apeleazd la puterea cea mai inaltd a

IMPRESSIONES - Efecte ale imaginafiei pasive, care pot da MAGISTERIUM - Proprietdlile medicinale ale substanlelor

rustere diferitelor afecliuni ale trupului, boli, malformafii, medicale conlinute intr-un dizolvant'

stigmate, mongtri (buze de iepure, acefalie etc.), alunile, MANGONARIA - Putere magicd prin care corpurile grele pot fi

semne etc. ridicate, fdrd ca sd depunem vreun efort mare il plan hzic;
suspendare magicd; levitalie. ln mod obignuit, este
INCUBUS 9i SUCCUBUS - i). Entit5li parazite masculine sau
realizatd prin schimbarea polaritd$i forlei de atracfie a
feminine, care apar din elemen.tele astrale ale unui bdrbat
sau ale unei femei, ca urmare a unei imaginalii lascive. pdmAntului.

2). Forme astrale ale unor persoane decedate (Elementali), MATRICES - Vehiculele lucrurilor; bazele elementare.

atrase in mod congtient sau instinctiv de astfel de MELOSINAE - Spirite elementale ale apei, care apar de obicei

persoane; igi manifestd prezenla in forme tangibile, 9i pot sub infdfgarea unor femei, sau care Pot sd ia forme de
intreline relafii sexuale cu victimele lor. 3). Corpuri astrale pegti sau de gerpi. Ele au suflete, dar nu gi un principiu
spiritual, insd il pot obtine intrand in legdturd cu omul (cel
ale vracilor gi vrdjitorilor care ii viziteazdpebdrbali sau pe
femei in scopul satisfacerii unor pofte carnale. Incubii sunt de al patrutea principiu unit cu cel de-al cincilea).
masculi, iar Sucubii femele.
infeligarea omeneascd este adevdrata lor formdi formele
LEFFAS - Corpurile astrale ale plantelor. Acestea pot fi fdcute lor animale sunt doar presupuse' Ele mai sunt numite 9i

vizibile din cenuga plantelor, dupd ce acestea au fost arse. Ondine.

LEMURES - Elementali ai aerului; Elementari ai celor decedap; MACROCOSMOS - Universul; lumea cea mare care include

,,spirite perturbatoare" ce produc manifestdri fizice. toate lucrurile vizibile gi invizibile.

LIMBUS (Magwts) - Lumea ca intreg; matricea spiriruald a MICROCOSMOS - Lumea cea micd. in mod obignuit, se referd

universului; Haos, in care este continut acela din care este la om. O lume mai micd este un microcosmos in compa-
ralie cu una mai mare. Sistemul nostru solar este un micro-
creatd lumea. cosmos in comparafie cu Universul, gi un macrocosmos in
comparafie cu Pdmdntul. Omul este un Microcosmos in
M
comparafie cu Pdmdntul, 9i un Macrocosmos dacd il
MAGIE - in}elepciune; gtiinfa gi arta de a folosi con$tient compardm cu un atom. Un atom este un Microcosmos,
deoarece in el existd toate premisele dezvoltdrii unui
puterile spirituale invizibile pentru a da produce efecte
vizibile. Voinfa, iubirea 9i imaginatia strnt puteri magice Macrocosmos - dacd imprejurdrile sunt favorabile. Orice
pe care le posedd fiecare, iar acela care qtie cum sd le
dezvolte gi sd le foloseascd in mod eficace, este un ma- 223

lucru conlinut intr-un Macrocosmos in stare dezvoltatd, recunoscute ale Nalurii, 9i ale cdror cauze constituie incd
un mister pentru cei ce nu au pdtruns indeajuns de adAnc
este confinut in Microcosmos in germene. in tainele Naturii. Ceea ce poate fi ocult pentru o persoantr,
poate fi infeles cu uqurin!5 de o alta. Cu cAt spiritualitatea
MONSTRA - Fiinfe nenaturale, de obicei invizibile, care pot 9i inteligenfa omului se dezvolt5, $i cu cAt se elibereazd de
apdrea in procesul de putrefacfie sau dintr-o legdturd atracfia simfurilor, cu atAt mai mult va creqte 9i se va
extinde puterea lui de perceplie, 9i cu atdt mai pufin ii vor
sexuald nenaturald, din putrezirea (astrald) a spermei, sau
ca efect al unei imaginafii morbide. Toate lucrurile pot apdrea drept oculte procesele din Naturd.
trece dintr-o stare exclusiv subiectivd intr-o stare obiectivd,
deoarece ,,obiectiv" gi ,,subiectiv" sunt termeni relativi, P

depinzAnd mai degrabd de capacitatea noastrd de a le PENATES sau PENNATES, LARES HERCI{, MEIilICHII, ESTES

percepe decAt de calitdlile lor esenfiale. Ceea ce poate sd-i - Spirite ale elementelor focului, ca 9i spiriduqii, drdcugorii
pard doar subiectiv unei persoane intr-o stare de existenfd,
poate sd-i pard pe deplin obiectiv altcuiva, intr-o altd stare etc., legate de anumite locuri, cum sunt casele bAntuite etc'
de existenfi: de exemplu, in cazuri de delirium tremens, de Ele pot produce zSomote, ,,manifestdri fizice", aruncdri cu

nebunie, halucinaliile subiective ii apar pacientului ca pietre etc.

fiind obiective. PENTACULA - Pldcufe de metal Pe care sunt scrise sau gravate

MUMIA - Esenla vielii conlinutd intr-un anumit vehicul $iva, simboluri magice. Sunt folosite ca talismane, amulete etc',
impotriva bolilor provocate de influenfe astrale malefice'
Vitalitate, ataSare de o anumitd substanfd materiald). Pdrfi
ale corpurilor umane, animale sau vegetale, care, dacd PHANTASMATA - Pldsmuiri ale gAndurilor; ,,spirite" care tre-
sunt separate de organism, igi pdstreazd puterea vitald 9i
ac$unea lor specificd penfru un timp, aga cum se constatd iesc in locuri izolate (ele pot fi create de imaginafia oame-
in transplantul de piele, in cazul vaccindrilor, al otrdvirilor nilor gi sunt in stare se comunice cu ei); halucinalii.'
provocate de infecliile de la cadavre 9i diseclii sau de in-
feclii produse de rdni etc. Bacteriile sunt astfel de vehicule PRAESIGIUM - Augur; semne ale evenimentelor viitoare.
de viafi. SAngele, excrementele etc. eliminate de organism
pot confine vitaiitate un timp oarecare; acolo poate sd mai PYGMAEI - Spirite ale elementului pdmdnt; sunt produse ale
activitdfii organice ce continud in elementul prin care
existe o oarecare atracfie intre asemenea substanfe gi asemenea forme pot fi generate. Sunt pitici 9i fiinfe

vitalitatea organismului. AcfionAnd asupra substanfei, microscopice, aflate in permanent tdzboi cu gnomii.
poate fi afectatd vitalitatea.
s
MYSTERIUM MAGNUM - Materie originard; materia tuturor
SAGANI - Elementali sau spirite ale Naturii.
lucrurilor; esenfa ultime; esenla naturii interioare; calitatea
specificd pdrlii semi-materiale a lucrurilor. Toate formele SALAMANDRI - Salamandre; spirite care trdiesc in elementul

provin, la origine, din Mysterium magnum/ 9i toate se foc.

intorc acolo la sfArgit. SCAIOLAE - Puteri spirituale, cahteti, virtufi ce depind de cali-

N tatea gi cantitatea elementelor care le produc. Asemenea
puteri sunt gAndirea, iubirea, ura, imaginalia, speranfa,
NECROCOSMICA. Viziuni in aer ale unor evenimente viitoare.
teama etc.
NENUFARENI - Elementali ai aerului. Silfi.
SOMNIA - 1). Vise. 2). Influenlele astrale invizibile pe care o
NYMPHAE - Elementali ai plantelor acvatice.
persoani le poate exercita in vis asupra altei persoane. O
o
persoand poate face ca o altd persoand sX viseze ceea ce ea
OCULTISM - $tiinle avAnd ca obiect de cercetare lucrurile ce
doregte; sau corpul astral al unei persoane care doarme
depdgesc puterea de percepfie a simfurilor. Ea vizeazd in
poate conversa cu cel al ainlteviiaPledrspooatnef;i sau corpurile
special efectele ce nu pot fi explicate de legile universal influenlate gi
astrale ale unor persoane

225

fdcute sd promitd cd vor face anumite lucruri dupd ce se astrale ale unor Persoane in viald, sau ale unora care, degi
sunt inoare, rXmAn atagate de corpurile lor fizice ingropate
vor trezi, iar ele igi vor line promisiunile la degteptare.
in morminte 9i incearcd sd le furnizeze hrand vitale,
SPIRIT - Acest termen este folosit fdrd discerndmAnt, din care
cdutdnd astfel sd le prelungeascd existenfa'
cauzd se pot produce foarte multe confuzii. in adevdratul
sdu infeles, spiritul este o unitate, o unicd putere vitald X
universald, sursa intregii viefi; insd cuvAntul spirit este
folosit foarte des gi pentru a desemna lucruri invizibile, XENI NEPHIDEI - Spirite elementale care oferd oamenilor
puteri oculte asuPra materiei vizibile 9i apoi le intrelin in
dar reale: forme, vedenii, elemerrtali gi elementari, fantome, creierele lor, ducdnd in felul acesta la nebunie' Mulli
ndluci, aparilii, ingeri 9i diavoli. mediumi au innebunit.
.P
SPIRITUS VITAE - Forla vitald; principiu extras din elementele
Y
oricdrui lucru ce poate servi drept hrand, sau care poate fi
acordat prin .,magnetism". YLIASTER - Materia primordiald din care a fost format
versul la incePutul timPurilor.
SPIRITUS ANIMALUS - Putere astrald, prin care voinla celor

mai inalte principii din om se manifestd irt planul materiei
9i al simturilor; instincte.

SYLPHES - Elementali care locuiesc in regiunile muntoase (nu

in aer).

SYLVESTRES - Elementali care sdldgluiesc in pdcluri; Dusii

despre care vorbegte Sfdnrul Augustin; fauni.

-SYRENES Elementali care cAntd. Melosinae atrase de ape gi

care adesea adastd in ape; pe jumdtate femei, pe jumdtate

Pe9ti.

T

TRARAMES - Putere invizibild, care poate sd comunice cu ornul

prin sunete, voci, dangdte de clopot, zgomote etc.

U

UMBRATILES - Fantome; aparilii astrale ce devin vizibile 9i

uneori tangibile: Ndluca, sau dublul unei persoane. Ele pot
deveni vizibile prin atragerea elementelor materiale eterice
din trupul unui medium sau din orice altd persoand la care
coeziunea dintre elementele sale inferioare este slabd ca

urmare a unor boli, sau din cauza unor particularitdti
mogtenite cu privire la modul de organizare al acestor
elemente; sau ele le pot atrage din atmosfera incon-
jurdtoare. Viaja lor este imprumutatd de la medium, 9i
dacd ar fi impiedicate sd pdrdseascd mediumul, acesta ar

paraliza sau ar muri.

v

VAMPIRES - Forme astrale ce trdiesc pe seama persoanelor de
la care igi extrag vitalitate 9i forfd. Ele pot fi corpurile

226

,'J

Bibliografie selectivi Stillman, John Maxson. Pnrscelstts' Chicago: The Open Court
Publishing ComPanY, 1920'
AUSLEGUNG FHR FIGUREN, SO ZU NUEITENBERG GE-
FUNDEN SEIND WORDEN, GEFURT IN GR.I}NT DER despre Paracelsus

MAGISCHEN WEISSAGUNG, DUITCH DOCTOREM Debus, Allen G. The Clrcntical PltilosoTilry: Parncelsiarr Science and
THEOPHRATSUM VON HOHENHEIM, 1569
Merlicine in the Sixteerttlt nnd Seaenteenth Centuries' 2
AUREOLI PHILIPPI THEOPHI{ASTI BOMBAST VON HOF{EN-
HEIN PARACELSI...OPERA, BUCHEI{ UNID SCHRIFTEN, vols. New York: Science l{istory Publications, 1977'
1589-91, (durch |oannem Husernm in Truck gegeben, 10
parts, reprinted 1503, 1616) Debus, Allen G. 'llrc Englistr Parncclsians- London: Oldbourne

THEATIi.UM CHEMICUM, 1602-61, (6 vols.) Flistory of Science LibrarY, 1955.

DAS BUCH PARAGRANUM, 1903 (ecl. by Franz Strurz) Debus, Allen G. Tlrc French Pttracelsions: The Chenicnl Chnllenge
to Medical and Scicntific Trtrdition in Early Modern Frtutce'
THEOPHRAST VON HOHENHEIM GENANNT PARACELSUS
SAMTLICHE WERKE, 1922-33, (14 vols., translated inro New York: Cambri.dge University Press, 1991'
modern German by Bernhard Aschr"rer)
Pachter, Henry M" Pnrncelsts; Magic into New York:
THEOPHRAST VON HOFIENHEIM GENANNT PARACEL-
sus SAMTLICHE WERKE, t922-33, (14 vol., traducere in Schuman, 1951.
germana modernd de Bernhard Aschner).
Pagel, Walter. Dns rnedizirtische Weltbild des parncelsrrs: Sein
Selected Writings, 1951 (edited by Jolande Jacobi). AtLsanunenlmnge mit NetLptatonisntus und Gno'sls' Wies-
Arthur Edward Waite, Hermetic and Alchenical Writings,1894 (2
baden: Franz Steiner, 1962.
vols.) Debus, Allen. ,,Preface," in Reading the Book of
Pagel, Walter. Paracelsus; Att Introduction to Philasoplical Medi-
Nature: The Otlrcr Side of the Scientific Reuolution. Tnrman cine in the Era of t)rc Renaissance. trtevised ed' Basel ,/New
State Universify: Thomas Jefferson Llniversity Press, 1998. York: S. Karger, 1982.

Pachter, Heruy. Magic into Science: The Story of ParacelaLs. New Pagei, Walter. Farncelsus and the Nt'opletonic nnd Gnostic Tra-
York: Henry Schuman, 1951. cirtion, Ambix 8 (1960): L25-1'66'

Paracelsus. Paracelsus: Essential Readings. Translated and edited Pagel, Walter. The Sntiling Spleen: Parncelsianism Storm tttrd
Stress. Basel /Nerv York: Karger, 1984'
by Nicholas Goodrick-Clarke. Berkeiey: North Atlantic
Rattirnsi, l>. M. Puracelsus and the Prritnn Reaahttion, Ambix 11
Books,1999.
(1963):24-32.
Paracelsus. The Hermetic and Alclrcnical Writittgs of Paracelars.

Edited by Arthur Edward Waite. Chicago: Laurence,

Scott & Company, 1.91"0.

Paracelsus. Paracelsus, Selected Writings. Transiated by Norbert
Guterman. Edited by Jolande Jacobi. (Princeton Univer-
sity Press, 1988)

1

4. DISTILAREA - operafia de separare a unui lichid volatil,

Breviarul operaf iilor alchimice subtil, de pArlile sale de substanfd densd.

5. SEPARAREA - operalia de descompunere a substanfelor in

elementele lor componente.

sptaaisnpteirnelezleauclccerhaiemretiaacpese,adpCirnolrccmeiasoemAlelecnhgtinui iloeipin,erScaaaprmeiilue,rerpl.rNrtinpo.rrtcooa"nrienimterppearcurtbseeutbidn_ 5. RECTIFICAREA - operalia de rafinare sau purificare a
oricdrei substanle prin distilare repetatd.

7. CALCINAREA - operafia de transformare intr-o pulbere sau
cenugd, prin acliunea cdldurii, gi prin care are loc elimi-
pdnd ce
oameni. acestea devin medicament pentru plante, minerale sau narea substantei volatile din materie.
Cdnd sunt luate imprer.urd, aceste operatii alcdtuiesc
aga-zisul,,Arbore hermetic,,: 8. MIXAREA - amestecarea diferitelor elementd" intr-o noutr
compozilie. I

9. PURIFICAREA (prin putrefacfie) - dezintegrarea elementelor
prin descompunere spontand; putrezire prin mijloace

artificiale. i

10. INHIBAREA - procesul de impiedicare sau de restrAngere. ii

11. FERMENTAREA -. operalia de transformare a substanlelor ir

organice intr-o compozitie noud, sub acliunea unui

ferment.

12. FIXAREA - procesul prin care o substanfd igi pierde starea

de fluiditate, devenind o substantd solidi.

13. MULTIPLICAREA - operafia de multiplicare sau de cregtere

numericd; starea de a fi multiplicat.

14. PROIECTIA - procesul transmutdrii metalelor de bazd in

atu.

I

il

Fiecare ramurd simtrolizeazd una din cele patrusprezece

operatii ale procesului alchimic:

1. DIZOLVAREA - operatia de trecere d.intr_o stare solidd sarr

gazoasd, intr-o stare lichidd.

2. FILTRAREA - operalia de separare tel-Lnologicd a umri lichid
de particulele nedizolvate ce se gdsesc iriel.
3. EVAPORAREA - trecerea sau transformarea ll
dintr-o stare
.' solidd sau gazoasd intr_o stare de vapori, cu ajutorul I

cdlclurii-

231.

Termeni gi simboluri alchimice 11. Aur - Cel mai nobil metal, inalterabil 9i srrdlucitor, cores-

1. Aer - Element alchimic, activ, masculin; imbinare a punzdnd Soarelui- Principiu activ, masculin, uscat 9i cald'
buloarea galben auriu sau rogu. Simbol al cunoagterii
calitdtilor cald gi wned, alcihrind mediul exterior gi fiind toto- gi nemuririi. Perfecfiunea materiald 9i spirituald' Trans-
datd constituent al spiritelor; amestec de aer gi foc, prefigurdnd
mutarea in aur semnificd dobAndirea cunoagterii, a
Spiritus Vitae sau Spiritus Uniaersalis al alchimigtilor.
nemuririi'
2. Alambic - (arab. Al-anbiq, de la grec. ambix = cupd, capitel
12. Auripigment - Sulfura galbend de arsen cu aspect sidefiu,
de distilare) intregul aparat, de distilat, format din luiios, auriu, bdnuitd de alchimigti cd ar confine aur
ntatbita (vasul cr.r substanlele de distilat), alambic (capul, (arsenikon).
partea superioard) cu un ,,cioc" curbat care conducea ,a

vaporii la un receptor unde se condensau. 13. Azoth - (al-zauq - mercur) Mercurul filosofic, ,,mercurul
nostru'i inleles mistic' Totul, alcdtuit din inceput 9i !fT-
3. Alb -- Culoarea-simbol a argintului, Lunei, a elementului apd;
a doua fazd a Operei, numitd albedo (dupd, faza nigredo), gih A-prima literd din alfabetele latin, grec Qi ebraic; Z, O,
cdnd continutul din vas (confinutul oului filosofic) incepe
Th-ultimele litere.
sd se deschidd la culoare p6nd ce devine de un alb
strdlucitor. Dacd nu se trece la ultima fazd, (rubedo), din 14. Conjunctio - Nuntd chimicd (nr ptiae chymicae) celebratd de

conlinutul albificat se prepard elixirul a/b pentru transmu- Rege 9i Regini (Soare 9i Lund, Rogu 9i Alb, Sulf 9i Mer-
tarea in argint. cur) simbolizAnd unirea principiilor Masculin 9i Feminin'
care in retorta alchimistului inseamnd aducerea in stadiul
4. Alcohol - Esenfd, chintesenfd, alcool. de simpatie sau afinitate a doud (sau mai multe) sub-
stanle, iefdcAnd unitatea 9i plenitudinea inceputului'
5. Alkahest - Dizolvant universal. Mercurul comun, dizolvant
15. Cer - Transcenden,td, sacralitate, perfecfiune' Simbolic, este
al metalelor. Acid. fdcut primele
opus pdmAntului. Alchimia orientale a
6. Apa - Element alchinric, pasiv, feminin; imbinare a calit{lilor
analogii intre Cer (Macrocosmos) 9i Om (Microcosmos)'
rece qi umed" Origine a viefii. Opera alchimicd reprezintd
figr.rrat unirea npei cu focul (unirea contrariilor). Simbol al 15. Corb - Faza de nigredo (putrefacfie sau descompunere)'
abluliilor purificatoare.
Tdierea corpului sau a capului corbului semnifica oPera-
7. Arcana - Mister, taind a Naturii. Medicament sau partea fiuni de fierbere, digestie, imbibare, caracteristice fazei

activd din extrasele minerale, vegetale sau animale. negre.

8. Arheus - AgerLt ignic misterios, care produce maturarea 17. Creuzet - Vas ceramic rezistent la. temperaturd inaltS'

metalelor in sAnrd pdmdnrului, coacerea fructelor gi re- folosit la topirea metalelor, avdnd baza mai micd decAt
gura de formd circulard sau triunghiulard' in el se exe-
gleazd procesele vitale din organismul animalelor. cuta operafia de proiecfie alchimicd'

9. Argint - Al doilea metal nobil, dupd aur, corespunzAnd 18. Element - Constituentul ,,formal" primar, simplu' al

Lnnei. Materia in stadiul albedo.Principiul pasiv, feminin, corpurilor din naturd. Alchimia tradilionald, pe baza
apos/ rece. Culoarea albd.
teoiiilor antice, admitea patru elemente: foc, aer, apd'
10. Aripd - Volatilitatea unei substanfe. Principiu aerian. Subli- pdmAnt, la care s-a addugat ulterior al cincilea, eterul' de

mare. Tdierea aripilor simbolizeazd pierderea volatilitdfii, naturd sPirituald.
fixarea substantei.
19. Elixir - Bdutura viefii, panaceu, piatra filosofald sub formd

solubilA. Aur potabil. Tinctura oblinutd din piatra filoso-
fali, prin dizolvare, putAnd vindeca orice boald 9i reddnd
tiner4ea. Elixirul rosu este pudra de proieclie (piatra

233

r\

filosofald) folositd ca ,,ferment" . Elixirul alb este piatra la 31. Mercurul Filosofilor - Spirihrl Universal, Mercurul alchi-

stadiul albedo, kansmutdnd in argint 9i stimulAnd migtilor.

cregterea mineralelor gi a vegetalelor. 32. Metal - Dupi Paracelsus, metalele sunt planetele lumii

20. Embrion (germene, sdmAnld) - Stadiul incipient (primar) al subterane. Regimurile Operei au denumirile rnetalelor
(planetelor). Simbol al planetelor. Metalul ia nagtere in
pietrei filosofale. Embrionul se gdsegte in toate regnurile, matricea pdmAntului din Sulf gi Mercur, sub acfiunea
inclusiv in cel mineral. Prin maturizarea lui (in mine sau influxurilor Planetare.
in cuptorul alchimistului, aidoma copilului din pAntecele
mamei) devenea metal, operatiunea perfectd corrducAnd 33. Negru - Culoarea simbolicd a plumbultri, a elementului
la obtinerea aurului (pietrei filosofale).
plmdnt. Prima fazd, a Operei alchimice, numffd qi nigredo,
21. Esen;d - Extract, tincturd, calitate principald, partea cea mai cdnd continutul devine negru. Putrefaclie. Descompunere'

evoluatd a corpului. Se oblinea, de reguld, prin distilare. 34. Ou - Principiul generator al Lumii, al elementelor' Fiinla

22. Fenix (Phoenix) - Pasdrea miticd longevivd ce renagte la 500 primare, germenui primordial. Unitatea celor Patru ele-
de ani din propria-i cenugd, simbol christic gi al pietrei mente: coaja (pdrndnt), stratul de aer (aer), albugul (apd),
gdlbenugul (foc).
filosofale. Opera ih faza de rubedo. Mercurul desdvArgit.
35. Oul Filosofic - Vasul hermetic conlinAnd materia prirnd'
23. Foc - Element alchimic, activ, masculin, imbinare a ca[ta-
Prin ,,clocire" rezultd Piatra Filosofald.
tilor cald gi uscat. Principiu al migcdrii, energiei, cdldurii gi
vietii. Centru spiritual, arhetip al sufletului. 36. Proieclie - Operafie alchimicd de addugare a pudrei de

24. Galben - Culoarea simbolicd a soarelui gi a aurului. Cu- proiecfie (piatra filosofal5 sub formd de pulbere roqie) la
un metal t<lpit spre a fi transmutat in aur'
loarea imperiald, solard, a Credinfei 9i eternitdlii. Faza
citrinas (galbeni) a Operei. 37. Rege/Regine - Principii alchimice: Sulf,/Mercur, Bdrbat/

25. Hermes - Mercur, zeul comertului gi al meseriilor, patron al Femeie, Soare/LunA. Ei se imbdiazd, se inchid in camera
nupfiali (oul filosofic). Cdsdtoria: faza de conjunclie'
hofilor, rnesager al zeilor. Flermes Trismegistus patrona
artele, scrisul, misterele, alchimia. 38. Roqu - Culoarea sirnbolicd a Soarelui 9i a aurului filosofal, a
elementuiui foc. Purpura regald. A treia 9i ultima fazd a
26. Luna - Argint. Principiu feminin, volatil, umed. Mercurul
operei: nrbedo, c6nd continutul se transformd intr-o pulbere
filosofic. Apa mercuriald, rece gi umed6. rogie, pudrd cle proiecfie. Maturarea Mercurului filosofic'
Faza dominatd de Soare (aur)'
27. Magister - Transmutarea in ansamblul ei. Materia folositd Ia
oblinerea Lapisului (Pietrei Filosofale) sau chiar Lapisul 39. Sare -- Unul din cele trei principii paracelsiene' Hrand'
(Piatra). Medicament. Arcanum. Micul Magister: trans-
mutarea in argint. Marele Magister: trar$mutarea in aur. Transmutare materiald 9i spirituald. Mediator intre acid
9i bazd. Cristalul cubic.
28. Magnesia - Materia primd a Operei. ,,Plumbul" ce urmeazd
40. Soare - Simbol polivalent. Centrul cerului, inima 9i ochiul
sd fie albit.
lumii. Rege, irnpdrat, Aur, soarele metalelor' Este cald 9i
29. Materia primard - Materia haoticd a inceputurilor, con-
uscat (foc).
tinAnd in potenfd cele patru elemente. Materia primd a
41. Spirit * Substanla ideald, necorporald, incoruptibild, eternd'
alchimigtilor.
Principiu oPus materiei. Orice parte subtild, foarte vola-
30. Mercur - Planeta nedefinitd; androgin, hermafrodit. Princi-
tild a unui corp. Spiritus Vitae: spirit universal, spirit
piul feminin, volatil, pasiv apos, umiditate radicald, opus
Sulfului (principiul masculin). Argint viu, mercur obig- astral, subtil, volatil, atotpdtrunzdtor^
nuit. Hermes Mercurius, zeul cu caduceu.
235

r

42. Solutio - Solvire. Operatie alchimicd de separare a pdrtilor
dense de cele subtile, a fixuhri de voiatil. Este oprusa
iu'tcoaguldrii. Dizolvarea, calcinarea, dip;estia, distilarea
solviri. N{axima hermetismului alchimic ,,Solve
gula" se referd et coa_
la toate operatiile reaiizate in cadrul
Operei.

'14. sublimare - Purificare. Distilare. Materia subtild (volatild) Catehism alchimic

sublimeazd, tinde sd se ridice, in vas rdmAnAnd materia SCURTA INTRODUCERE iruanra SPAGYRIC 4........2s

terestrd, grosierd, solidd.

45. sufnleetm-uPrirtio*rc,iprniuate'itraiall,/ s.fln ar vietii. Granita intre muritor,/

imaterial.

46. Sulf - Principiu masculin, fix, activ. Suflehrl afiat in materie, Comoara comorilor pentru alchimiqti
UNDE ESTE DESCRIS PROCEDEUL PRIN CARE
asociat focului secret. impreund cu Mercurul sunt gene_
ratorii metalelc'rr. POATE Fr OBTINUTA TINCTURA UNIVERSALA.....61

47. Tincturd - Elixir. Piatra Filosofald. Lichid miraculos cu Tinctura Filosofilor

proprietdli tinctoriale (de vopsire) a rnetaielor. CARTE SCRISA irrpOrnrVA ACELOR SOFI$TI
NASCUTT DE LA pOTOp IUCORCE, iNI rPOCa
48. Vitriol - Corp cristalin, sticlos. Crisfale de sulfati. Acid
DOMNULUI NOSTRU TSUS CHRISTOS, FIUL LUI
sulfuric.

49. Vultur - Volatilizare. Sublimare. Aer. Acizii utilizati in DUMNE2EU................... ................73

Operd. Sare volatild. Aur. principiu spirituai.

Cerul Filosofilor

DESPRE $TIINTA 9I NATURA ALCHIMIEI 9I CE OPINII
S-AR DESPRINDE DIN EA CONFORM CELOR $APTE
REGULI SAU CANOANE FUNDAMENTALE ALE CELOR

$APTE METALE CUNOSCUTE.................". ..;....93

Arhidoxiile Magiei

DESPRE MERCURUL FILOSOFILOR 9I TINCTURILE
PREPARATE DIN SOARE 9I LUNA...
......12s

Aurora Filosofilor

PE CARE [THEOPHRASTUS PARACELSUS] O NUME$TE
MONARHIA LUr...............
.............1sl

Revelafia lui llermes
INTERPRETATA DE TIIEOPHRASTUS PARACELSUS
CU REFERIIIE LA SECRETUL SUPREM AL LUMII..199

Anexe

Terminologia folositi de Paracelsus ............... .....21,5 SEDITURA c."P'.*3'O3

Bibliografie selectivd o.P. 10 -
Bucuregti - Sector II
.......228

Studii despre Paracelsus .....................229 Tel / Fax 2107284; 6192484; Tel: 031 /4013095

Breviarul operatiilor alchirnice ..........230 e-mail: [email protected]

www.edituraherald'ro

Termeni gi simboluri alchimice .........232

Comanda 24/2005

Coli tipar: 16; Format 16/54x84

Tiparul executat la S.C, LIIMINA TIPO s.r.l.
str. I-uigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucureqti

tel.l fax 211.32.60; tel. 212.29'27

E-rnail: [email protected]

www,luminatiPo.com