Paracelsus, Theophrastus Ph. - Ars alchimica - scan

Soarele gi Luna - nu sunt descompuse de acelagi foc. Partea I

Ele nu sunt distruse de foc, ci rdmAn in el; ir acelagi CELE gAPTE CANOANE ALE METALELOR

timp, din cele imperfecte, care sunt distruse, ele igi Primul Canon
insugesc propriul corp gi devin invizibile ochilor. DESPRE NATURA $I PROPRIETS.TITE

Cum de se intAmpld acest lucru putern afla din cele MERCURUI.,UI

$apte Canoane. De aici putem invdla care este natura T"oate lucrurile sunt ascunse in toate. Unul dintre
gi proprietiitile fiecdrui metal, cum se comportd in ele [adic5, Mercurull] e tdinuitorul celorlalte, [este]
prezenta altor metale, gi care sunt puterile de care vasul lor corporal, extern, vizibll gi mobil. Toate li-
chefierile se petrec in acest vas fiindcd vasul este un
dispur-re in amestec cu celelalte. spirit viu gi corporal, gi astfel toate coaguldrile sau

Dar, in primul rAnd, trebuie sd observdm cd congel5rile substanlelor inchise in el, in absenta
aceste $apte Canoane nu pot fi inlelese perfect de oricdror scurgeri sau rev2irsdri, pot avea loc. Nu
poate fi gdsit nici un nume pentru aceastd lichefiere,
orice cititor superficial, la prima vedere sau la o prin care ea si poatd fi desernnati sau sd i se poatd
singurd lecturd. O inteligentd inferioard nu percepe
afla originea. $i din mornent ce nici o cdldurd nu e
cu ugurintd subiecte oculte gi profunde. Fiecare din
I Prin mijlocirea lui Vrrlcan sau a focului, orice metal poate fi
aceste Canoane trebuie bine aprofundat. Multe per- obtinut din Mercur. in acelagi timp, Mercurul este imperfect ca
soane orgolioase igi imagineazd cd pot intelege cu metal, el este semi-generat 9i necorespunzdtor in procesul de

ugurinfd tot ce cuprinde aceastd carte. Astfel, ei lasd coagulare, care constituie scopul tlrtrrror metalelor. PAnd la
jumdtatea puncfului de generare a lor, toate metalele sunt Mercur.
la o parte continutul ei ca fiind inutil, gAndindu-se cd Aurul, de exemplu, este Mercur; el igi pierde insd natura de Mercur
prin coagulare 9i, degi proprietdlile Mercurului sunt prezente in el,
posedd cunogtinte superioare celor aflate ?n aceastd ele sunt moarte, cdci vitalitatea lor este distrusd prin coagulare (Dc
Morbis Mettnllicis, Lib. iII., Tract, Il., c. 2). Esenlele gi arcanele care
carte , incdt socotesc cd pot dispretui continutul ei.
sunt latente in toate cele gase metale urmeazd, sd, fie gdsite in

srrbstanta Mercurului (lbid., c. 3). Existd doui. categorii de Mercur:
Mercurul fix al pdmAntului gi cealaltd categorie, care coboard din
constelalia zilnicd (lbid., Lib. I. Tract II., c. 4). Dupd cum existi 9i un
Sulf rogu gi alb de marcasit, trn Suif rogu, negru 9i galben de talc,
un Sulf mov 9i negru de cachimiae, un Sulf de cinabru, gi, in acelagi
fel, de marmuri, ametist etc., tot astfel existi gi un Mercur special
de cupru, de plombagind, de zinc, de arsenic etc. (lbid). Mercurul
nu este Argint viu, chci Mercurul este mort, in timp ce Argintul viu
cr;te vitr (De Hidropisi).

99

atAt de puternicd incAt sd poatd fi la fel de intensd cu frig moderat. El are afinitate cu lichefierea tuturor I
celorlalte metale. Cu cAt este mai asemXndtor cu
aceasta, ea poate fi asemuitd cu focul Gheenei. O
natura altuia, cu atAt mai ugor se unegte cu acesta,
lichefiere de acest gen nu are defel legdturX cu acelea
prin conjunctie, fiindcd lucrarea efectuatd asupra
efectuate la cildura focului natural, sau congelate
sau coagulate printr-o ricire naturald. Aceste con- celor aproape unite este mai ugoarA gi mai naturali
geliri, din cauza sldbiciunii lor, nu pot fi realizate in decAt asupra acelora indepdrtate. Corpul aflat la
Mercur, gi, prin urmare/ din aceastd cattzd., el le dis- indepdrtare nu apasd asupra celuilalt. iryacelagi timp,

pretuiegte cu desdvArgire. nu este temut, degi el poate fi foarte puternic. De

De aici se poate concluziona ci puterile elemen- aceea se i:rtAmpld ca oamenii sd nu aspire la gradele
tale, in procesele de descompunere, nu pot scddea gi
nu pot adXuga nimic puterilor ceregti (care sunt superioare de creatie, deoarece acegtia sunt foarte
departe de ele gi nu pot vedea strdlucirea gi gloria
numite Chintesentd), gi nici nu posedd capacitatea de lor. in mod asemindtor. ei nu se mai tem aga de mult
a opera. Puterile ceregti gi cele infernale nu se supun
celor patru elemente, fie cd acestea ar fi uscate, umede, de aceia care se afld pe o treaptd inferioard 1or,
calde sau reci. Nici unul din ele nu are capacitatea de
a actiona asupra Chintesentei, dar fiecare contine in deoarece sunt departe, nu cunosc conditia lor gi nici
interiorul sdu propriile puteri gi mijloace de operare.l nu indurd suferinta pedepsei 1or. Din aceaste calJze,
un spirit infernal este considerat ca fiind nimic.
Al Doilea Canon
Obiectele aflate la o distanfi mai mare nu sunt
DESPRE NATURA $I PROPRIETATILE luate in seame gi ocupd o treaptd inferioard, din mo-
LUI JUPITER ment ce, potrivit proprietdtii propriei lor pozitii, fie-
care obiect se preschimbd intr-unul mai valoros, sau
ln cel care este manifestat (cu alte cuvinte, in este transmutat. Acest lucru poate fi demonstrat prin

corpul lui Jupiter) celelalte gase metale corporale diverse exemple.

sunt ascunse din punct de vedere spiritual, unul mai Astfel, cu cAt Jupiter e mai indepirtat de Marte gi
profund gi mai tenace decAt celdlalt. ]upiter nu are Venus, gi mai apropiat de Soare gi Lund, cu atAt mai
nimic din Chintesentd in compozitia lui, dar este de
natura celor patru elementare. Din aceastd cauzd,, multd ,,autite" sau ,,argintire" * dacd md pot expri-
lichefierea lui se produce prin aplicarea unui foc mo- ma astfel - confine corpul lui, qi cu atAt mai puternic,
derat gi, ir:r mod asemdndtor, este coagulat printr-un
mai mare, mai vizibil, mai tangibil, mai amiabil, mai
1 Nimic cu adevdrat valoros nu este continut in corpul unei acceptabil, mai distins gi mai adevdrat se distinge a fi
decAt un corp indepdrtat. Iar5gi, cu cdt un lucru e mai
substante, ci in virfutea ei. Acesta este principiul Chintesenlei, care
reduce, sd zicem, 20 de livre intr-o singurd uncie (2g, 3 gr.), 9i face indepdrtat, cu atAt mai putin este luat in seamd in
privinta atributelor enumerate mai sus, ceea ce e
ca aceastd uncie sd depdgeascd in putere toate cele 20 de livre. prezent fiind intotdeauna preferat fald de ceea ce e
absent. Proportional, ceea ce este mai apropiat, ne
Agadar, cu cAt rdmdne mai putin din corp, cu atAt mai accentuatd
este insugirea (De Origine Marborum Inaisibilium, Lib. fV). apare cu mai mare claritate decAt ceea ce este mai
100 indepdrtat, care este ocult.

101

Acesta, agadar, este un punct pe care voi, ca domine in mod hotdrAt cu mane forte, gi ocupd

alchimigti, trebuie sd-l analizati singuri foarte serios, pozitia unui rege. El ar trebui, totngi, sd fie atent
sd nu cadd in vreo cursX, ca nll cumva sd. devind
agitiatnduemien,decupmdrtpaut tgei tiinstudn-lepclaatspartiecpuemJucpeitleorciunpalotcduel pe neagfeptate captiv. Trebuie, de asemenea, sd fie
analizatd rnetoda prin care Marte poate fi in stare sd
Soare gi Lund, gi cum, in schimb, puteti aduce Soarele ia locul unui rege, iar Soareie gi Luna, impreund cu
gi Luna, din locurile lor indepdrtate, intr-un loc mai Saturn, si find locul lui Martel.
apropiat unde este plasat Jupiter, la nivel corporal;
Al ltatrulea Canon
astfel incAt, in acelagi fel, Soarele gi Luna ia se
DESFRE VENUS gr TROPRTETATTLE Er
gdseascd intr-adevdr inaintea ochilor vogtri. pentru
transmutatia metalelor de la starea imperfectd la cea Celelalte qase rnetale i-au dat ir-ri Venr:s utl corp
perfectS, existd mai'multe retete practice. Amestecati exterior, cu ajutoml tnturor culorilor lor gi a metodei
[metalele] unele cu altele. Apoi, din nou, separatill de lichefiere. Pentru a inielege acest lucm, e poate
pe cei pur de celelalte. Acesta nu este altceva decAt necesar sd aritdrn, cu ajutorul unor exemple, cum un
procesul de permutare, pus la punct de o prelucrare lucrn clar, vizibil, poate deveni ocult $i cum ceva ocult
alchimicd perfectd. Refineli cd Jupiter are mult aur
poate deveni s,izlbil, rnaterial, cu ajutoi-ui focului. Orice
gi nu pufin argint. Lisafi ca Saturn gi Luna sd se hicru combr"rstibil poate fi transmutat, in mod natural,
impuni asupra lui gi, in rest, Luna va cregtel. cu ajutorul focului dintr-o forrni intr-alta qi anurne, in

Al Treilea Canon var, in fu'ringine, in cenug5, in sticld, in vclpsea, in
pietre 9i in p;imAnt. Acesta din urmi poate fi redus,
I]ESPRE MARTE 9I PROPRIETATII,E LUI
clin nou, la mai n-lulte colpuri metalice noi. Dacd un
Cele gase metale oculte l-au eliminat pe cel de-al rnetal este oxidirt sau mAnca-t cle rugin5, el igi poate
gaptelea dintre ele gi l-au fdcut corporal,lipsindu-l de rec;ipdta rnaleabilifatea daci este trecut prin foc2"
putere, gi dAndu-i soliditate gi greutate. Acesta fiind
i In generarea fierului existi o mai mare proportie de Sare gi
cazutl, ele s-au debarasat de toati puterea lor de Mercur, in timp cer Sulfr-rl rogu, din care provine cuprul, este

coagulare gi de sclliditate, pe care aclrm le manifestd prezent intr-o cantitate mai rediisS. Ei contine de asemenea o sare
in acest alt corp. Dimpotrivi, gi-au retinut culoarea gi du ..tprr.,, ciar nu in ;rceeagi proportie .o .|r4"..'.rr. Componenlii iui
lichefierea, impreund cu nobletea. Este foarte greu gi snnt propriul sdu corp, care are o grerltate mai mare, apoi urmeazd

istovitor ca un print sau un rege sd fie fdcut dintr-un Sarea. dupd aceea Merr:urtil, 9i, la urmi Sulful. CAncl existA mai
om obignuit sau nepotrivit. Dar Marte ajunge sd
r:rultd sare decAt este necesar pentrr.r compozifia Sulfului, metalul
I Cositorul sau Jupiter este Mercur pur coagulat cu o cantitate
n,"r poate fi produs in nici un chip, cici el depinde de aceeagi
redusd de Sare, dar coml.rinat ir-r proporlie mare cu Strlf alb. El igi
capdtd culorile alb, galben sarl rosu din Mercur'l sdu. Sublimarea cantitate pentru fiecare component. Frrzibilitatea igi are originea in

sa se datoreazd, cle asemenea, lui Mercur, iar descompunerea se Mercur, iar coagularea in Soare. in consecintd, daci existi prea
datoreazd Sdrii; el este sublimat gi descompus de acestea (De
nrtrltd sare, el devine prea c'lur (Da Elemettto Aqune, LlL'>.I., III, c.4).
elemerrto Aquae,Tract.III c. 6).
2 Venus este primul metal procir-ts de Archeus-ul Nahrrii din cele
1.02 trr:i principii prime dupd ce marcasitul gi cachimia au fost separate

103

Al Cincilea Canon Existd doud feluri de antimoniu: unul obipnuit,
de culoare neagri, cu ajutorul cdruia Soarele se puri-
DESPRE NATURA $I PROPRIETATILE ficd atunci cAnd e lichefiat laolaltd cu acesta, gi care
LUI SATURN are cea mai puternicd afinitate cu Saturn. Celilalt
antimoniu este alb gi se numegte, de asemenea, oxid
Despre natura sa, Saturn ne vorbegte astfel: Ce_ de magneziu qi bismut. El prezintd o mare afinitate
lelalte Sase m-au alungat ca pe examinatorul lor. cu Jupiter, gi dac5 e amestecat cu primul antimoniu

M-au indepdrtat de ele gi de un loc spiritual. Ele el sporegte Luna.

mi-au addrrgat, de asernenea/ un corp alterabil ctrept Al $aselea Canon
locuintd, pentru a nu fi nici ceea ce sunt ele, nici ceea
ce doresc eu sd devin. Cei gase frati ai mei sunt de DESPRE LUNA 9I DESPRE PROI'RIETATITE EI
naturd spirituald gi de aici rezultd cd ori de cAte ori
Strddania de a crea pe Saturn sau pe Marte din
sunt pus la foc, ei pdtrund in corpul rneu, gi, Lund nu implicd un efort mai mare decAt acela de a

impreund cu mine, pier in foc, cu exceptia Lunii gi a crea Luna din Mercur, Jupiter, Ivfarte, Venus sau
Soarelui. Acestea sunt purificate gi inno'biiate in apa
mea. Spiritul meu este o apd care sldbegte .orp,_rril" Saturn - ceea ce e mai avantajos. Nr,r e de nici un
rigide gi congelate ale fratilor mei. Totugi, corpui
meu tinde cdtre pdmAnt. Orice este primit de mine folos a transmuta ceea ce e perfect in ceea ce este
devine asemeni mie, gi, prin intermecliul meu este irnperfect, ci invers, pe ultimul in primul. Cu toate
acestea, e bine sd gtim care este materialul Lunii, sau
transformat intr-un corp. Ar fi de prea putin folos de unde provine el. Cel care nu e in stare sd cerceteze
sau sd descopere aceasta, nu va fi in stare niciodati
pentru omenire dacd ar afla, sau, cel putin, ar crede sX creeze Luna. El va fi intrebat: ce este Luna? Ea este
ce zace ascuns in mine gi ce sunt in stare sd fac. Ar fi printre cele gapte rnetale, care sunt ascunse, din
mult mai folositor ca [oamenii] s;i ptie ce sunt in stare punct de vedere spiritual, ea insdgi fiind cel de-al
gaptelea metal, extedor, din punct cle vedere corporal
si fac cu mine insumi. AbandonAncl toate metoclele
gi material. Fiindcd cel de-al qaptea [metal] totdeauna
alchimigtilor, [oamenii] s-ar folosi numai de ce este
le tine ascurlse pe ceielalte gase metale in mod spiri
in mine gi ce poate fi fdcut c1e mine. piatra frigului
se afld in mine. Aceasta este o api cu ajutorul careia Mercur. A.ceeaqi concluzie trebuie si o avem gi in ceea ce privegte

eu fac ca alcoolul celor gase metale sd .se inchege in Sarea gi Sulful. Astfel, aga cum cuprul este cuioarea rogie intensd a
esenta celui de-al gaptelea, gi aceasta pentru a ajuta acestor principii, tot aga Plumbul este culoarea neagrl a acestora,
Soarele gi Lunat.
dar, in acelagi timp, existd palru culori ascunse acolo: negreala,
din acestea' El este format dintr-o sorr.rfie dc cul.area rogu-inchis,
care este purificatd din Sulful primar al i.ogului deschis expulzat, in ertrasd din cele trei principii; rogeata, ce contine un precipitat din
acelagi mod, din Mercur, gi al galbenului intens separat inprocesul Mercur; albeala, clin calcinarea Mercurului gi o anumitd gllbe-
de purificare a primei Sdri, de cdtre acelagi Archeus (lbid., c.3). neala, derivatd din Mercur. Astfel, densitatea $i culorile sunt Ia fel
I Plumb,ul este negreala primelor trei principii, care, tofugi, nu este datoritd Mercurului, iar Plumbul este, de fapt, un Mercur negru
(tbid., c.5).
o superfluitate, ci o naturd metalic;i specificd ce existd in ele, fii.dcd
toate metalele sunt latente in N4ercur, 9i toate fiind la rinciul lor 105

1.04

tual. $i cele gase metale spirituale nu existd firi un Satum, Mercur, Jupiter, Marte, Venus gi Soare nimic
altceva gi nici un alt metal nu ar pr_rtea fi fdcut in afa-
metal material exterior. De asemenea, nici un metal rh de Lund. Cauza este aceea cd fiecare metal posedi
cAte doud calitdfi pazrtive de la fiecare din celelalte
corporal nu poate sd-gi aib5 loc sau esenld, fdrd cele gase, ajungAnd in total la un nurndr de doudsprezece

gase metale spirituale. asemenea virtuti. Acestea alcdtuiesc spiritul Lunii,
care poate fi fdcut cunoscut in cAteva cuvinte. Luna
Cele gapte metale corporale se pot amesteca uqor este alcdtuiti din cele gase metale spirituale gi din
virtutile lor.
cu ajutorul lichefierii, dar amestecul acesta nu este
potrivit pentru a face Soarele sau Luna, cXci in acest Agadar, tinAnd seama cd de la fiecare metal pri-

amestec fiecare metal igi pdstreazX natura proprie, fie megte cAte doud calitdti, in total vor fi doudsprezece
caracteristici existente intr-un metal corporal, care
rXmAne fixat in foc, fie fuge de el. De exemplu,
sunt comparate cu cele gapte planete gi douisprezece
amestecali dupd dorinfd Mercur', Jupiter, Saturn,
semene ceregti. Luna capdtd de la planeta Mercur gi
Marte, Venus, Soare qi Lund. Nu va rezulta de aici cd de la Vdrsdtor qi Pegti lichiditate gi culoarea albd
strdlucitoare. Luna primegte de la Jupiter qi de la
Soareie gi Luna le va schimba pe celelalte cinci, astfel Sdgetdtor gi Taur, culoarea albd gi tdria focului. De la
Marte, impreund cu Racul gi Berbecul, Luna capdtd
incAt, prin intermediul Soarelui gi Lunii, acestea sd soliditatea gi sonoritatea clarX. De la Venus, impre-
devind Soare gi Lund. Degi toate se lichefiazd, for' und cu Gemenii gi Balanta, Luna primegte misura
mAnd o singurd masX, totugi fiecare igi pdstreazd coaguldrii. De la Saturn, impreund cu Fecioara gi
nafura proprie, oricare ar fi ea. Acesta este raf,.onamen- Scorpionul, caphtd corpul omogen gi greutatea. De la
Soare, impreund cu Leul gi Fecioara, primegte puri,
tul pe care trebuie si il facem asuPra amestecului tatea nepdtatd gi statornicia impotriva puterii focului.
Astfel este cunoagterea exaltdrii naturale gi a cursu-
corporal. Dar in ceea ce privegte mixtura spiritualA 9i
lui spiritului gi a corpului Lunii, luate impreune,
comuniunea metalelor, ar trebui sd se gtie ci nici o
separare (sau mortificare) nu este spirituald, deoa- precum gi a naturii ei compuse gi a infelepciunii ei,
rece asemenea spirite nu pot exista vreodatd fdrd
corp. Degi corpul ar ptttea fi indepdrtat de ele 9i pre-zentate pe scurt.
mortificat de sute de ori intr-o ord, totugi ele ar
dobAndi un altul mult mai nobil decAt primul. In plus, ar trebui sd stabilim ce fel de corp capitd

Aceasta este trecerea rnetalelor de la o moarte la alta, asemenea spirite metalice in generarea lor primor-
cu alte cuvinte, de la o treaptd mai micd la alta mai diald cu ajutorul influxului ceresc. Minerul, atunci

mare gi mai inaltd, gi auume in LunS, gi de la mai buni cAnd sparge minereul, oricAt de vrednic de dispret ar
la cea mai bund cu putinfi, in Soare, metaiul stri-
fi la prima vedere, il iichefiazd, il descompune gi
lucitor gi irtru totul regal. Este, prin urmare, foarte
adevdrat, aSa cum adeseori s-a spus mai inainte, ci pAnd la urmd, il mortifici cu ajutorul foculuj. Atunci,
acest spirit metalic, supus unui asemenea proces de
cele gase metale creeaz6. totdeauna un al gaptelea, mortificare, primegte un corp mai bun gi mai nobil,

sau il genereazd din ele, limpede in acel esse al sdu. 1,07

S-ar putea pune intrebarea: Dacd ar fi adevdrat

cd Luna, ca gi orice metal, igi are originea gi este
creatd din celelalte gase, care sunt atunci proprietdtile
gi natura sa? Rdspunsul nostrtt este acesta: din

146

care nu e friabil, ci maleabil. Vine apoi alchimistul acestui lucru - el contine congeldrile celor qase me-

care, din nou, il descompune, il mortifici 9i pregd- tale din care este fXcut in exterior ca un corp foarte
compact. Lichefierea lui provine de la focul elemen-
tegte pe cale artificiali un astfel de corp metalic.
Astfel, acest spirit al metalului iqi insugegte incd o tar, sau este provocatd de lichefierile lui Mercur,
datd un corp mai nobil 9i mai de pre!, punAndu-se
astfel mai clar in lumind, doar dacd nu este Soare impreund cu Pegtii gi Vdrsdtorul, tdinuite spiritual in
sau Lund. in cele din urmi, spiritul metalic ai corpul
se unesc in mod perfect, fiind ferite de descompu- el. Cea mai evidentd clovadd in acest sens o constituie
nerea datd de focul elementar, 9i devenind astfel
faptul cd Mercur se amestecd ugor, corporal, cu
incoruptibilel.
Soarele, ca intr-o imbr5tigare" Dar pentruSoare, cAnd
Al $aptelea Canon
cdldura este extrasd gi survine frigul dupd lichefiere,
DESPTTE NATURA SOARELUI $I sunt necesare, pentru a coagula qi a deveni tare gi
PROPRIETATTTE TUI
solid, celelalte cinci rnetale, a cdror naturd o cuprinde
Cel de-al gaptelea, dupd cele gase metale spiri- in el^- Jupiter, Saturn, Marte, Venus gi l,una.
tuale, este Soarele corporal, care, in sine, nu este alt-
ceva decAt foc pur. Ce anume, in aparenta exterioard, In cele cinci metale g;isim, irr speciai, frigul, care
este cel mai frumos, mai strdlucitor, mai clar gi mai
perceptibil, mai greu, mai rece, sau mai omogen corp persistd impreund cu regimurile lor. De aceea se

ce poate fi vdzutT $i este ugor de perceput cauza intAmpid ca Soarele sh se lichefieze greu fdrd cildura
focului, din cauza frigului despre care am vorbit rnai
1 Cind cele trei principii prime au fost purificate de prisosurile lor,
iar din sus-numitele prisosuri au fost create metale imperfecte, sr.rs, cEci Mercur nu poate fi cle ajutor cu cildr-rra lui
acolo nu mai rdmAne nimic dens sau brut, fie ca substanld sau naturald sau lichefierea, sau nu se poate apdra de
culoare, ci doar o nafurd foarte subtil5, cu o nuanttr de culoare albd frigul celor cinci metale, deoarece cdldura lui Mercur
gi purpurie. Aceasta este cea mai purd calitate a lui Mercur, a Sdrii
9i a Sulfului, cea rnai clard gi excelentd ca formd, substanld, esen!5 nu este suficientd pentru a refine Soarele in regim de

gi culoare. Aceste doud esente - 9i anume, cea albd gi pulpurie - lichefiere.

sunt separate de Archeus, gi din prima, fixatd gi coagulatd, se Prin urmare, Soarele trebuie mai degrabd sd se
formeazd argintui, in timp ce din purpure este creat aurul, care este
supund celor cinci metaie, decAt lui Mercur singur.
cel mai nobil Sulf, Sare gi Mercur, separate din toate celelalte culori,
Mercur r"lu are nici o alt5 lucrare, in afard de aceea de
gi aicdtuit doar din purpurd. Aparenfa lor argiloasd sau galbentr a curge in perrnanentd. l)e aici, poate apirea situatia
este pusi pe seama claritdtii 9i finelii metalului, deoarece toate in care, in procesele de coagulare ale altor metale, el
culorile spdlScite sunt indepdrtate. ln argint, cele mai rdspAndite sd nu poat5 face nimic, deoarece natura sa nu-i per-
culori sunt verdele gi albastrul, care derivd din Mercur gi respectiv mite si faci ceva tare, solicl, ci ceva lichid. Fluiditatea
Sare, Sulful neavAnd nici o contribuf,e in privinla culorilor. Pe de
alti parte, in aur, culoarea purpurie este derivati din Sare, rogeata unui lucru tine de natura cdldurii gi vietii, in timp ce
frigul posedd natrua tdriei, a consoliddrii gi a irrro-
strdvezie din Srrlf gi galbenul din Mercur (Ibid, c.8). biiit5tii, fiind comparat cu moartea. De exemplu, cele

108 gase metale reci: Jupiter, Saturn, Marte, Venus, Luna,
dacd urmeazd sd fie lichefiate, trebuie aduse la acea

conditie cu ajutorui cdldurii focului. Zdpada sau
gl'reata, care sunt reci, nu pot produce acest efect, ci

mai degrabi vor inthri.

109

De indatd ce metaittl lichefiat prin foc este in- doar dacd este lichefiat, ca zdpada sau gheata, de
depdrtat de acolo, frigul ce il cuprinde il intdregte, il
congeleazd gi il face imobil. Dar pentru ca mercurul cdtre acelagi Soare ceresc.
sd rimAnd fluid gi viu tot timpul, spune, te rog, e
Aqadar, focul nir are ptrterea de a arde focuX,
nevoie ca acesta sd fi afectat de cdldurd sau frig? fiindcd Soarele este focul, care, descompus in cer,

Oricine rdspunde cd aceastd stare este provocath de o este coagulat.

natnrd rece gi umedd, qi cd igi capit5 viata de la frig - Aurul irr Esenta sa 1). Ceresc Dizolvat 9i fluid
intreitd: 2) Elementar Corporal
cei ce au exprimat o astfel de p[rere, neavAnd nici o 3) Metalic

cunogtinti despre Naturi, gi neputdnd fi decAt oa- Partea II

meni obignuiti, cdci oamenii obignuili judecd gregit gi UNELE TRATATE ANEXE $I
APENDICH PRIVITOARE LA CEI-E $APTE
rdmAn neclintiti in suslinerea erorilor lor. Sd-i ldsdrn,
CANOANE
aqadar, pe acegtia, iar cei care iubesc adevdrul sd se
DUMNEZEU $I NATURA NU FAC NIMIC
indepdrteze de ei. De fapt, Mercur nu primegte deloc iN zenan

viati de la frig, ci de la o natnrd caldX gi incandes- Pozitia eterni a tuturor lucrurilol, independent
centd. Orice trdiegte este foc, deoarece cildura e de timp, fdrd de-nceput sau sfArgit, opereazd pre-
viati, iar frigul e cauzd a mortii. Focul Soarelui tutindeni. Ltrceazd fur esentd acolo unde altfel nu
este pur prin natura lui, dar, intr-adevir, nu viu, existi nici o sperantd. Ea indeplinegte ceea ce este
ci pr-rternic, 9i prezinth intrucAtva cu.loarea sulfttltri,
considerat a fi cu neputinti de fdcut" Tot ce apare
in care galbenul gi rogul sunt amestecate in proportii
dincolo de credintd sau sperantd iese la lurnind in
corespunzdtoare.
chip rninunat.
Ceie cinci metale reci sunf; Jupiter, Marte, Saturn,
Venus qi Lr.rna, care cedeazd Soarelui insugirile lor; NOTA DESPRE MERCURIUS VIVUS

corpul corespunz6nd frigului; culoarea corespur"r- Orice este colorat in alb posedd natura viefii,
zAnd focului; soliditatea corespunz.lnd r-rscdcir,rnii;
greutatea corespunzAnd umidit[]ii gi snnetul cores- precum gi insugirile gi puterea luminii, care gene-
punzAnd strilucirii" Dar alcel aur nlr este ars in ele- reazd, viata. Pe de altd parte, orice e colorat in negru,
sau creeazd culoarea neagrd, are ceva in comun cu
mentul de foc terestnr, gi nici nu este descompus, ci
este realizat datoritd t5riei Soarelui, cdci un foc nu 111
poate arde un altrrl, gi nici stinp;e, ci, rnai degrabl,

daci un foc este adiugat altuia, acesta cregte gi
devine mai puternic in operafiile in care e folosit.

Foctil ceresc/ care se revarsi peste noi, pe pdrnint,
din partea Soarelui nu este ca cel din cer, qi nici ca cei
ce existd pe pim6nt, ci acel foc ceresc este rece gi
congelat, fiind corpul Soarelui. De aceeil, Soarele nu

poate fi invins de focul nostru. Aceasta se intAmpii

110

3

moartea, cu proprietifile intunericului 9i cu fortele de cdrti sau de instructiuni complicate, cum ar fi
generatoare de moarte. PdmAntul cu frigul lui repre- dacd cineva ar dori sd scrie despre zdpada din anul
,inte coogularea gi solidificarea acestui fel de duritate'
Casa este totdeauna moartd, dar cel care o locuieqte trecut.
este viu. Dacd poli descoperi forla acestei ilustrdri, ai
biruit. DESPRE RETETELE ALCHIMIEI

PudrX lichefiabi ld verificatd. Ce sd spunem despre retetele Alchimiei gi despre
Arde verbina grasd.l diversitatea vaselor gi instrumentelor sale? Acestea
sunt: furnale, sticle, borcane, ape, uleiuri, var, sulf,
Reletd: Azotat de potasiu, patru uncii; o parte de sulf; tartru, o sare, salpetru, alann, vitriol, crisocol, atrament, auri-
uncie. Amestecafi 9i lichefiafi. pignrenti, fel vitri, certtzd' pimdnt rogu, thucia, ceard,'

CE TREB TIE SA $TIM DESPRE CONGEI-AREA lutium sapientiae, sticl5 pisatX, cocleal5, funingine,
MERCURULUI coji de oud, qofran de Marte, sdpun, cristal, cretd,
arsenic, antimoniu, minium de plumb, elixir,lazurit,
A mortifica sau congela Mercurul, 9i apoi a foifd de aur, azotat de potasiu, clorurd de amoniu,

c.luta s6-l transformi in Lund gi a-l sublima cu mari piatrd. de calamin5, rnagneziu, bolus arrnenus gi multe
alte lucruri. De altfel, despre pregdtiri, putrefactii, di-
eforttrri, inseamnd a lucra in zadat, din moment ce gestii, incercdri, solufii, cimentdri, filtrdri, reverberafii,
presupune o disipare a Soarelui 9i a Lunii ce se afli
calciniri, graddri, purificdri, amalgamiri, purgafii
in acesta. Existd o altd metodd, mult diferiti, 9i mult etc. existi destule cirti de alchimie. Apoi existd [alte
mai concisd, prin care, cll pulind risipd de Mercur gi
cu mai puline eforturi, acesta e transmutat in Lund, cdrfi] despre ierburi, rdd5cini, serninte, lemne, pietre,
animale, viermi, prafuri de oase, cochilii de melc, alte
fdrd congelare. Oricine poate, atunci cAnd doregte, sd cochilii gi gudron.
invele Arta Alchimiei, deoarece e atAt de simplu 9i de
Acestea gi altele. asemindtoare, dintre care unele
ugor, incAt in scurt timp va putea produce orice sunt nefolositoare in Alchirnie, stAnjenesc lucrul, cdci
chiar dacd Soarele gi Luna ar trebui create cu ajutorul
cantitate de argint gi de aur. Este obositor sd citepti
rlescrieri lungi; fiecare doregte sd fie informat prin lor, ele ar intArzia gi ar stAnjeni, in loc sd ugureze
cuvinte simple, directe. I'rocedeazi dupd curn ur-
meazd gi vei avea Soare gi Luni, ajungAnd astfel un realizarea scopului avut in vedere. Dar, ca sd spunem
adevtrrul, nu din acestea trebuie sd invXtdm Arta cle a
om foarte bogat. Ai un pic de rdbdare, te rog, cdci
acest procedeu ifi va fi descris in cAteva cttvinte, iar crea Soarele gi Luna. Toate aceste lucruri ar trebui
neglijate, deoarece nu au nici un efect asupra celor
cuvintele acestea sd fie bine infelese, pentru ca din cinci metale, in mdsura in care vorbim despre [pro-
ducerea] Soarelui gi Lunii. Cineva ar putea intreba:
Saturn, Mercur gi Jupiter si poli crea Soare 9i Lund' Atunci care este calea scurti pi ugoari, ce nu implicd
Nu existi gi nici nu va exista vreo arti mai simpld 9i
mai eficace de pus in practicd. Metoda de a crea greuthti qi prin care ar putea fi create Soarele gi
Soare gi Luni este atAt de rapidi, incAt nu e nevoie
Luna? Rdspunsul nostru este cd problema aceasta a
r Verbenas adoles pingues, et mascula tura - Virg' Ecl' YIII' 65'
173
772

fost pe deplin gi deschis explicatd in cele $apte I DESPRE CALDURA MERCURULUI

Canoane. Ar fi o muncd irositd in zadar sh cdutdm a i Cei ce cred cd Mercurul, prin natura lui, este
instrui pe cineva care nu inlelege aceste lucruri. Ar fi umed gi rece, fac o mare gre$eald, fiindcd el este
cu neputinli sX convingem o asemenea persoand cd I umed gi cald, din care cauzd. se mentine intr_o stare
aceste lucruri ar putea fi intelese mai ugor in sens constantX de fluiditate. Dacd ar fi fost umed gi rece,
lI . ne-ar fi apdrut ca o apd inghefati, ca un corp solid gi
ocult decAt intr-unul deschis, vizibil. tare, care, pentru a fi lichefiat, ar fi nevoje de cdlduia
unui foc, ca in cazul altor
ACEASTA ESTE ARTA: DupX ce ai ficut ca cerul este nevoie metale. Dar, [in privinfa
(sau sfera lui Saturn) sd se intindd deasupra PdmAn- mercurului] nu de aga ceva, fiindce, prin
tului, plaseazd in el toate planetele, sau dacd doreqti
doar una sau cAteva, astfel incAt porliunea de Luni natura lui, este lichid gi poate curge rlatoritd cxrd^urii
sd fie cea mai micd. Lasd ca totlrl sd se desfdgoare din el, care il mentine
ditate q;i il face ,,viLr,,, intr-o perfetr.ra stare de flui_
normal, pdnd cAnd cerul (sau Satum) dispare cu totul. astfel
incAt sd nu poatd nici
Apoi, toate acele planete vor muri impreund cu muri, gi nici sd fie coagulat sau congelat.
refinem $i meritd sd
vechile lor corpuri degraclabile, obtinAnd, intre timp, faptul cA spiritele celor gapte metale, de
altele noi, perfecte gi care nu se degradeazd. indatd ce au fost puse
la foc, se intrec intre ele, mai
Acel corp este spiritul cerului. Din el, aceste pla- ales Mercurul, in aga fiecare sd_gi poatd
nete primesc iardgi Lln corp gi viatd, gi trdiesc ca mai fel incAt
inainte. Scoateti acest corp din viath gi din pdmAnt. s5o1te- in evidenld puterile gi proprietdfile, in strA_
dania lor de a obline
Pistrati-i. Este Soare gi Lund. Aici aveti Arta pe transmutatiei. Unul st5pAnirea in cursul'lichefierii 9i
se face stdpAn pe calitdlile, viata
de-a-ntregul, in toatd claritatea ei. Dacd nu intelegeti gi forma altuia, atribuindu-i
incd aceste lucruri, sau nu le-ati pus in practicd, este naturd. Apoi spiritele, sau aiestuia o altd forma ii
bine. Este mai bine si o tineti ascunsd gi sd nu o faceti
publicd. agitate de cdldurd pentru a vaporii metalelor, sunt
insugire
CUM SA SE CONJURE CRISTALUL gi a transmut'a o actiona una asupra alteia
ASTFEL INCAT TOATE I.UCR.URILE SA POATA
in alta, pAnd cAnd este
FI VAZUTE iN EL atinsd perfecfunea gi puritatea.

A conjura nu inseamnd altceva decAt a observa curuDluair,ppeenltArungc[aacuemasidtait,acteeatregbiuciedlsddu_ri afacluemi sMi efire_

orice lucru in mod corect, a cunoagte gi a infelege ce e indepdrtate gi in locul lor sd fie introdus un frig atAt
acel lucru. Cristalul este un simbol al aerului. Tot ce
de intens incAt sd congeleze, sA intdreascd gi sd morti_
apare in aer, mobil sau imobii I apare, de asemenea, fice complet Mercurul? Facefi dupd cum ul,meazd:

ir luafi Mercur pur, inchis *r-"iic inti_o cuvd de argint.
Umplefi un recipient cu fragmente de plumb] in
rl in oglindd sau in cristal ca o undi. Fiindcd aerul, apa,
mijlocul cdrora plasafi cuva. Ldsali_o la topit timp de
$ qi cristalul, in ceea ce privegte vederea, sunt un doudzeci gi patru de ore, cu alte cuvinte o zi naturald.

singur lucru, asernenea unei clglinzi in care se vede Acest lucru indepfuteazd din Mercur cdldura lui
copia inversatd a urrri obiect.
cicultd, adaugX o cdldtrri exterioard Oi contribuie la
LL4
115

procesul de rdcire interioari a iui Saturn gi a Lunii METODA DE A CAUTA MINEREURI

(care sunt planeie cu naturd rece), de r-rnde qi prin Speranta de a gdsi aceste lucruri in pdmAnt gi in
care Mercurul este constrAns sd se inchege, sd se pietre este cAt se poate de nesigurd,
intdreascd qi sd se soiidifice. istovitoare. Totugi, acesta fiind piimul iar munca e

Retinefi de asemenea cd frigul (de care are nevoie mod de a le
iffifT,E ::descoperi,
mercurul in procesul siu de solidificare gi mortifi-
in seamd
care) nu este perceptibil c1e cdtre simturile exterioare,
aga cum simlim rXceala ghelii gi a z.lpezii" ci, mai poftd s-ar
degrabd, in exterior existX o anun-litd cantitaie de cdl- in nici un caz nu trebuie nesocotit, ci luat
cAt mai serios. O asemenea clorintd
duri aparent5. Exact in acelagi fel se petrec lucruriie cuveni sd nu fie inteleasl sau
cu ciidura lVlercurnlui, care ii iisigurX fluiditatea. Ea
ni ri i I e gi tim u u,u-," i t o.l ; ;.;,'l;r" il doru! i
nu este o cildurd exterioard, perceptilril.{ in acelagi fel
ca una din calitdtile noastre. Nu, in exterior se per- a se cdsdtori. Aga cum albinele duc tranda_
cepe un soi de riceald. De aici, sofigtii (o categorie de
oarneni care iutresc mai n'lult vorbiria decit adevd- firilor gi altor flori, in scopul de a face mjere pi ceard,
rata intelepciune) afirmd, in nrod grtlgit, ci Merrcurul tot astfel gi oamenii - exceptdnd zgArcenia sau propria
mdrire - ar trebui sd caute sd extrigd minereurile din
este rec--e qi umed, astfel incAt ei continud s5, ne pdmAnt. Cel ce nu le cautd este putin probabil sd le
gdseascd.
sfXtuiascd sd-l coagul5m cu ajutor:ul cdlclurii, pe cAnd
aur Dumnezeu ii inzestrea zd pe oameni nu doar cu
doar cAldura il face rnai fluid. gi cu sdrdcie, mizerie gi suferintd.
gi argint, dar
Adevdrata alchimie, care, doar ea singurd, dato-
ritd Artei sale unice, ne invatd crrm sd fabricdrn Soare Unora le-a dat cunoagterea unicd a metalelor gi
qi Lund din cinci metale imperfecte, ne indeamnd sd mineralelor, prin care au descoperit metodd mai
o
nn acceptdm nici o alti releiX in afari de aceasta, ce ugoard qi mai rapidd de a fabrica aur gi argint, fdrd a
ne prezintX nrmitoml adev.ir: Nurnai din metale, in sdpa dup5 ele, cum erau obignuiti, pe vremea cdnd le
ntetale, prin metale qi cu metale sunt fdcute metale extrdgeau
din corpurile primitive corespunzdtoare
perfecte, fiindcd in unele lucruri este. I-und, iar in alte
metale este Soare. lor. Acesta nu este numai cazul substantel,or aflate in
subteranele pdrnAntului, cdci prin anumite arte gi
cE NLA.TERIALE $I INST'Ri.InIENTE cunogtinte ei le-au extras din cinci metale (cu alie
ST]NT NECESARE iN NT,CTTTPTTB cuvinte, din metale
imperfecte gi sunt extrase din minerale, care sunt
Este nevoie doar de o turndtorie, de foale, de metale), gi anume din
numite
clegti, de ciocane, de cazane, de recipielnte qi tle creu-
Mercur, Jupiter, Saturn, Marte gi Venus, iar din toate
zete confectionate din cernigii cle fag. Dr-rpii aceea, laolaltd gi din fiecare separat, putAnd fi create Soarele
punefi Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Vc.nus gi l-uni. gi Luna, din unul mai ugor aeiat din altul.
Ldsati-le sI opereze in ceie din umrd pAnd la Satum. Retineti faptul ci Soarele gi Luna pot fi fabricate
vsmciiunbueiulltdgsdudignrrlieenMufcdtaaregtdednimnecz,liMinuaedMgdrcaiuuSrgtrdea,ntSugcimal dtS,uinoiraanVrregeSingoJuiausLrep.r_liEertnesdprt.e.rgL.,tiuopdnturoaogariprrpirroco,__"u
776 din Jupiter gi Cinabru. Artistul talentat, totugi (cdt de

717

q

bine imi amintesc!), va fi in stare, printr-o concen- agaiaapnilbld{teaestiegnuonpevtlsuuipierotrrautoornslcerp,eualcprodplieerareias,e-ogaitfauririipernnoseuluhdocAticeera.dlrrvuoeteCcismmrddt,eurceua,iinuvluppSiacadeboatldeearrreusregrrlesneeecslrre,JeoeseapdpgrceeeiiocrrsLiointcmuurcaoenleedpcanneitendttvrr-atideufanlodradtsuru,zmtlde.rapoalsoEemrttaslfooeatteerrli

trare asidud, sd prepare metalele, astfel incAt, condus ppIeaeiisleaaettgtrrreireanloiescrcexeeplcrereeue,lrgslezictagidd,trir;lpipnpigiuaraiitntrsrraeuaapnpcptudedlmnraimigfAmiicAnfidtnocertcaeia,,salctcIscdadcer]dbvfaeauanlfdoicp,esacrtcoAesavtenceppueanigleeriita,tarteaddaceilignen_i lr
i
de o adevirati metodd rafionald, sd poate perfec- bpi9dadnrlAaa:rciite,enzgere"saeuiaa"e.fiansnad:cEczt.,cndtaaida"etrrelclp,rieaumvzucescimiIarnepteauer,iveieninnrotdAdiedvseefaalauta,fisaultncelhefaniidnualmcodasAacteeerdmuutllnucrldrenteooihereniairmzrdiiot,maeLssilncucu_ueiaraeramcbencri,rIigieuifau'ncitclseurutcuaetrirrvelsenrfoeteeaeau9eranl,i,i.N.mcifcsoEiraeqcstemaalhtIeieiagivrsg*irni"tegi"eit"p.aisi..fnr,nigJatnaeeia*crgau;o.Ae*inrrpogvt,isuiiarrirr;ii.m.ruegi,daiuvnipenltimout,sredcermcaLaalberzi,ie9ipbiimncgnda.ineIttet,t,reueiSr.grauncuperi.Dunaanacu3gbet,*m)rdmyd.-peiorumooisrsaanrt€d_ee.ri
tiona procesul de accelerare al transformdrii mai rl
1.19
mult decAt o face mersul celor doudsprezece semne gi

al celor gapte planete. in asemenea situatie, este de

prisos sd mai urmdriln aceste deplasiri, ca gi aspec-
tele, zilele sau orele/ bune sau rele, caracteristicile
benefice sau malefice ale unei planete sau ale alteia,
fiindci aceste probleme nrl pot face nimic bun, gi mult

mai putin pot acestea si intervind in arta Alchimiei

naturale.

Daci, in schirnb, cnnoagteti o alte metodd rea-
lizablll, folositi-o cAnd dorifi. Dar daci existd ceva
care vi lipsegte sau de care ar avea nevoie metoda de
lucru, ori puterea voastre de intelegere, planetele gi

stelele din cer vor egua in lucrarea voastr5.
Daci metalele rdmAn ingropate in pimAnt mult

tirnp, nu nllmai cd ele vor fi mAncate de rugind, dar,
prin lunga lor gedere in pdmint se vor transforma
chiar in pietre naturale, care existd fir numdr destul
de mare, dar de existenta cdrora foarte pulini oameni
gtiu. in pdmAnt se gesesc vechi monede de piatrd ale
pdgAnilor de altddatd pe care sunt imprimate diferite
figuri. Aceste monede au fost, la origine, metalice,
dar prin procesul de transformare pe care l-a efectuat

Natura, eie au devenit pietre.

CE ESTE AJ-CHIMIA

Alchimia nu e altceva decAt scopul, intentia gi
strddania subtild de a transmuta natura metalelor,
din una in altal. Potrivit cu aceasta, fiecare persoand,

I Alchimia este, ca sd spunent aga, un fel de cer inferior, prin care
soarele este separat de luni, ziua de noapte, remediul de otravd,
ceea ce este folositor de ceea ce nlr este cle nici un folos (De colicn).

118

1

adusi, limpede gi purd,la strdlucirea ei. intregul glob negreald intunecoasd gi transparentd, de culoa_
pdmAntesc este doar ceva expulzat, concret, ames-
tecat, stricat, pdmAnt, qi, din nou, coagulat, lichefiat rea fierului. Este cea mai durd clintre toate
treptat intr-o singurd masd, intr-o lucrare pietroasd pietrele, dar poate fi dizoivat in sAnge de caprd.
ce-gi are locul gi oclihna in rnijlocul sferei ceregti.
Cea mai mare dimensiune a sa nr,r depdgegte pe
Mai departe, se poat-e observa cd acele pietre pre- cea a unei alunei.
tioase, agezate [in straturile pdmAntului], sui'rt apro-
piate de cele ceregti sau siderale mi"ri ales in privinla Mngnctul este o piatrd de fier, 9i din acest motiv
perfectiunii, puritdfii, frumusetii, strdlucirii, virtutii,
puterii focului trainic Ai incorr-rptibilitnfii; ele au fost ea atrage fierul2.
bine fixate in pdmAnt impreund cu alte pietrei.
Perls nu este o piatrd, fiindcd se formeazd in
l)e aceea, ele au c rnaximd afinitate cu pietrele scoicile de rnare. Are culoarea albd. Deoarece
ceregti gi cu stelele, intrucAt natura lor derivd din cregte in fiinte insufletite, in oarnerri sarr in pegti,
acestea. Ele au fost descoperite de oameni in condilii ea nu este chiar o piatrd, fiindcd are o naturd
alteratd, adicd o natrrr;i transmutartd, aplrutd in
foarte dificile, iar oarnenii de rAnd (obignuiti sd vadd
urma unei lucrtiri perfecte.3
lucrurile in mod gregit) cred cd acestea au fost
produse exact in aceleagi locuri in care au fost Hiscirttul este o piatrd galbend, transparentd.
Existd o floare care poartd acest nume, gi care,
descoperite, dupd care au fost lustruite, purtate peste potrivit unei legende a poetilor, se spune cd ar fi

tot, vAndute gi estimate a fi foarte scumpe, din cauza fost oma.
culorii, frumusetii gi a altor calitdfi. Iatd o scurtd des-
SnJirril este o piatrd de culoarea boltii ceregti gi
criere a lor.
de naturS cereascds.
Smaraldul. Este o piatrd verde transparentd. Este
1 Cea mai concentrati c-lnritatc dintre toate pietrelc, std la baza
beneficd pentru ochi gi memorie. Ea ap5rd prodr-rcerii adama.tr-rlr.ri. Adamantr.rl alb igi capdt.i corprrl cie la
M^ercur, iar coagularea o obtine prrin spiriturl Sdrii (11li.i., c. i2).
castitatea, gi dacd aceastd castitate nu e respectatd aa2testIronuartpgidereraimtitncuacitetuo'rer'tiox,eprsaetbrlaiioerbmrliirlltodfcr,iheco*alrvrrgellaaggens.iietse.tmtueslultu.ellupls,itie.ucamolatrapunihParetr(roD5dreeccluaClicroaerrcunnerlliliilelsoa)nr.g,uiVgmpLi uadztieiecgrdoii
de cel care poartd piatra, aceasta nu va mai rd- :HePrebralraiuessTteheoupnh rnsti.
gr.iunte de umezeaii. Ea face sd apard, la femei,
mAne perfectd.2
lap-te din belgug atunci cAnd acestea nu arr indeaju ns (De Aridttra).
Adtmsntul. Este urr cristal negru nurnit Diamant, {- Hiacintul este o piatrA prefioasd de acelaqi
dar c'ste inferior gen cu Carbunculul,
sau, altfel, Evax, datoritd bucuriei pe care o aceshria, prin natura lui 1De Elcnrcnto Aquae,
provoacd celor care il poartd. Piatra pare a fi o Lib.IV, Traci. IV, c. 1i).
5 Safirr-rl a cApdtat
1 Distribuitorul ocult al Naturii din principiiie primare - adici, materia corpuh,ri gi culcrarea de la Mercur
puterea numiti Ares - a dat nagtere genuh"ri de piehe brute, gi, (principiul prim). El
dupd aceea, nemairdmAnAnd nici o densitate, va rdrnAne doar este fon-nat, pe 1.1n6;i Sulful alb gi Sare albtr,
dinbl-un Mercur palid. Agadar, safirele ilb" upu, in mod frecvent
substanla subtilS diafand, clin care Archeus-ul naturii nagte pietrele fiindcd un Mercur aib contribuie la formarea fui. in acelagi fel, un
prefioase (De Elemente Aque,Lib.IV, Tract. IV, c. 10).
2 Corpul Smaraldului derivi dintr-un fel de Mercur. El primegte de
la acelagi culoarea lui, ccagulat cu spirit de Sare (lbid., c.12).

1.20

1,27

1

Rubinul. Este o piatrd ce strdlucegte intr-o culoa- AmetisttLl. Este o piatrd de culoarea sAngelui, sau
re rogu-intensl. de culoare purpurie.l

CarltuncttlttL Este o piatrd solard care, potrivit pCeristiompprandtes.noEaspteteogpi icautraducruarleinsetiammpdunldzcileui.focul

naturii sale, strdlucegte ca soarele2. Cristalul este o piatrd albd, transparentd, care
piatrd
Coralul. Este o piatrd albd sau rogie, netranspa- sSamfne cu gheata. E o sublimatd, extrasd gi
rentX. Crepte in mare, potrivit naturii sale de ap5 alcdtuitd din alte pietrsz.

gi aer, avAnd forma unei pdduri, sau a unui ecbxilnepemevDreianr,"ervlpeuantatmetaizvdeaermtaueirgnlietrieinjdasl,aubgcauuizrcemieindettteaeomla;igreeienaanictceiionganvicaalrpucaaeztiisiuetaen. uieDpr,aprocsrdd_"
gpcmrildetmtstai:emlet9a,eli,ecselre-prslnieuroiinta9utsi letprlepeiaigentriutdrue.snluDdoneartrpoaaobltcticgefesnivtuagi iitcseeliest,ceteAa,tdcaceicteludamn,rcngli i"uv,pdafru.aorlnifnnla,,
arbust. El se intdregte in aer gi nu poate fi distnrs
in foc3. Pur/ cel mai pulin necontaminat gi perfect, utaiti_f

Cnlcedonia. Este o piatrd de diferite ctilori, ocu- cAt rdmAne ascluls

pdnd locul dintre obscuritate gi transparenfd, .;:; ffi:rHildp1dfbiere"euepicel,rruele,eaclcecsrguauaaintmdlloeipcashpe.sc,edre,ufdfmetisacArpittni.,un"Encteuoelllemu,niusg.ptiauIveraraxt mbteiiallaesiciufdniissnoeteplJeeliela,elpXet,rideac,,dtlerlcierlci'udjusljlinelsi.,pefmaipclraealaTrrttaeae,;lt

amestecat de asemenea gi cu incelogarea, gi avAnd pmnpbdeuuuminientteaAtrisunlgodgtauraifd.liuceaaEuirvxi,nen9iscaozitiepsdniescnegturcisvatametetruedecdcetunaeirale'edzsIeeeincsemugtgtsidrdcnelsdsleoeairrarsfanalrcdlleaiauldcclednhoeteilgaaueirrrgimmliiadneeinestttaaauecllpdeeelirAlgleaeoenfUdanctritituegand__l

culoarea ficatului. Este cea mai pulin prefioasd gt2CIliraOsiAl:tcrcimiellge1dilenelotencigsaioaltaauccsglriuailesnllderstarte(eiliLex,itlb.ropua.rsn.Miernieend.txeurinctr.rd"au.recmcsteuu,laanpcgl.tai7c.Sp)'.oE.iairl."gi,i.u,i;pl;aii6ntue;,f;tc.i,maJapOpia'6t_e9p"rrriiMiorn,raui1nrmflga,hlruofe.r;rt.aauregni
dintre toate pietrele rare4.
123
Topazul. E o piatrd ce strdlucegte noaptea. Poate
fi gdsitd printre stAncis.

Mercnr de culoarea masticului dd uneori nagtere unei culori ase>
m:indtoare argilei (iDrd., c. 15).
1 Rubinul qi pietrele pretioase similare care au o nr"rantd rogcati i;:u
nagtcre din rogul Sulfului, iar corpul lor igi are originea in Mcrcur,
cici Merctrrul este corpul fiecdrei pietre pretioase (Ibid., <:. !3).
2 Carbunculul este format din materia cea mai transparenti, cale

este conservati in cele trei principii. Mercurnl este corpul, iar

Sulful coloranhrl, cu minimrrm de spirit de Sare, datonti coagu-
Idrii. intreaga lumind abundi aici, deoarece Sulful confine o lumind
foarte clari, aga crun ne-a demonslrat arta transmutatiei (IDid., c. 11).
3 Existi doud specii de coral roglr: unul rogu-spilicit, care variazd
intrc sub-purpuriu gi semi-negru, celilalt este de culoare rogie
strdlucitoare. Aga cum culorile lor difelX, tot aqa difer.l 9i calitdlile
lor. Existd de asemenea o specie albicioasS, care este lipsitd de

eficacitate. intr-un cuvAnt, pe mdsurd ce Coralului ii stdbegte

nuanta de rogu, tot aga ii slibesc Ai calitdfile (Herbnrilrc Tlrcoplntsti;

De Cornlli).

a Piatra prelioasd Calcedonia este extrasd din Sare (Chirru'gin

Mngtn; De Ttunoribus etc. Morbi Gnllici, Ltb.III, c. 6).
5 Topazul este un extract din minereul lui Marte; el este un Fier
hansplantat (/bld.).
722

1

adAncuri, nefiind la fel de bune ca ele. $i astfel, Arhidoxiile Magiei
fiecare piatri pe care o descoperim, fie ea mare sau
DESPRE MERCURUL FILOSOFILOR $ITINCTURILE
mici, crernene sau piatrd obignuitd, trebuie cercetatd PITEPARATE DiN SOARE $I LUNA
cu atenlie qi mdsr"rratd cu un cAntar adevdrat, cores-
punzdtor naturii gi proprietdfilor fiecir:eia. Foarte

des, o piatrd obignuitd, neluatd ir seamd gi aruncatd,

valoreazd. mai mult decAi o vacd. Privirea nu trebuie

alintiti doar astrpra locului in care sdpdm, qi din care
piatra apare la lumind, intrucdt aici prevaleazd, in-

fluenfa cerului. Peste tot ne intAmpind pdmAnt, praf ,

ori nisip, ce conlin adesea mult aur sau argint; 9i de

acest lucru trebuie sd tinem seama.

12s

fNotifi introductivi. Archidoxes Mngicae a fost publicatd in

editia Husein, in Colonia ia 1589 9i Strassbourg la 1603; a fost

tradusd in englezd de Ilobert Turner in 1656, iar a doua editie a

fost realizati de Sarnuel Weiser, Ia 1,975. in introduceruu "sjtriApn"si
Weiser, se spune: ,,Teoria rnedicald
a lui Paracelsus... era

legatl de filosofia naturald, de experienld 9i de observatie.
Sistemul lui Paracelsus era bazat pe filosofia neoplatonicd, in
care ni se spune cd viata omi"rlui este considerat5 a fi inse-

parabild de cea a universului. Pentru el, scriphuartl linus terrae,

din care este creat trupul omului, este in realitate un extras
al tuturor fiintelor create anterior." Degi a fost clasificatd

initial printre lucrdrile de magie din cauza numelui, ea gi-a re-

cdpdtat ulterior locul cnvenit in sisternul alchimic paracelsian.l

Prologul lui Paracelsus

InvocAnd intAi de toate Numele Domnului Isus
Christos, MAntuitorul nostru, vom incepe aceaste
Lucrare. Nu vom ardta doar cum se transformi un
metal inferior intr-unul superior (ca fierul fir cupru,

cuprul in argint gi argintul in aur), sau cum se se

trateze toate infirmit5lile a ceror vindecare, potrivit
Doctorilor incipifAnati gi increzuti, este socotite im-
posibile. Ci vom ardta ceea ce e mai important, gi
anume cum putem si-i pistrdm pe oamenii muritori
intr-o firdelungatd stare de sdndtate, pAnd la vArste

r27

inaintate. Aceastd arti a fost, ca sX spnnem aga, gravatd nliNsgntansnDudouioaci-umbnlmathfeimuialuiuxioieprlcnnipeSsrsubed.tc,dsiadpzgrDfaizieArAAnlnueaoaurnritgmpctidisog,liiirotitniai.siccovrittitalAl,retrorrpeeretugseereaalosit,lrgcfemdanfeeaaeHgasdlescp,etti_satrdptoAecgcdoiamcooraeac,pttncacordreslefieaaitroeugictidsarNn,atlgmdomiaalaAceiafidtuniaviuulerdnotir.fecsdpe,dradeue.enii.gcr,nbs"rtCaie,pnfctrediizeadoae^lliiipiprtsiocldeusoeeccad"trtrd,rriiiiqpeillctdoe.vaoe,Gunirrcsvlcluiaieoea9ldiol;glierieinrcttaniolpva,eslb.oteiaauilErsrllt;ua_i,lde-i

in timpul Creatiei de Domnul Dumnezeul nostrtt, :ilffi*:#t:f:[ ffifilnTipromeuruicmsrpteiamrliAerirtmiet,cle,pgTeaoeiuaastansttcmduitiandcslredestmnautdDaitelieuroumteramrai,ldtelancec.tehi_lAzuipomecc,eueirce,uaNh,crsiaiuctadentrpueinra_mroliaur.pp.iasnprriiedeumpelbeaamaScrznneieeuea,laedtMdzrvesdeedgpiprietctseutuc,nirrietuiiipeu_am9sne_i

Creatorul Suprem, ca intr-o carte in corpul metalelor, tatdr tuturor ceror
pentru ca noi sd invdtdm clin acestea cu sirguinfd.
Astfel, cAnd cinerra doregte sd o invefe, in profunzime gcDoncArruuaeingmraduinteaoluelirgrianiinDlocutpuaerr,miaimsastnriasnioebeucrzumedeliurieeuadcnlrpdisduulieunartieigla.foruuerdrfauevermgisozitoriebvnciiusrlrettenur,aaitceat,uugagraiiilalocauuruintmoaDecr,refirdnsm;c;tvee;ni;iaetaazpretdce-u_ud.;

gi pe de-a-ntregttl, chiar de la adevdrata ei sursd, va tieIDdmriasneutuptamisltdtadAenrCf.cfieTiuhzdrarmeeiiscsiu,mtetio-nafFeiscsini,,ttudedgal cildliudundicctierirdn-aDultrardueneemDasagulnialnamceghzDnauieemrrturzdi*e,DcnusMau__"maASirrnnfunAcet,untuzrvtieeuite;oulinr,rpniuDndli,unornhvit;oi,dv;ssot-ttraaimreu;utii
gm.iectaailrneinperpsimateratpe;rpoaprtreievtaotmeastinaebrilei nctedcgoinntinaetuarartafieincdsrinuei
fi necesar ca acela sd invete despre toate acestea
729
de la StdpAnul acestora, adicd de la Dumnezeu, cici
Dumnezeu a creat toate iucrurile 9i El este singurul
care cunoagte natura gi indugirile pe care le-a plasat
in fiecare lucru creat. Astfel, El este in stare sd invefe
pe oricine, in mod sigur gi perfect. De la El putem
invdfa la modul absolut, aga cum a sPus: ,,De la Mine

veli invifa toate lucrttrile".
Nu se afld in Cer gi nici pe PdmAnt ceva atAt de

seclet, ale cdrui proprietiti si nu le poat5 PercePe.

Mai precis, El cunoagte gi vede cel mai bine, deoarece

El este Cel care a creat toate lucrurile. Agadar, El va fi

invdfdtorul, Creatorul gi indrumitorul uostru in
insugirea adevdratei arte. Aqadar, il vom imita doar

pe El, gi prin El vom invdfa gi vom atinge cunoag-

terea acelei Naturi pe care El insugi, Cu degetul Sdu,

a intipdrit-o gi a inscris-o in corpurile acestor metale.
in felul acesta se va ajtrnge ca Cel Preainalt, Domnul
Dumnezeu, sd binecuvAnteze toate creaturile prin
noi, gi ne va sfinli toate c5ile. Numai atunci vom

putea, in aceasti lucrare, duce la bun sfArpit ceea ce
am inceput. Urmarea va fi aceea cd in inimile noastre

se va instala bucuria gi iubirea.

Daci insd cineva va tine seama doar de propria-i
opinie, nu numai el va incerca o mare decepfie, ci
9i tofi aceia care ii impdrtdgesc ideile gi i se aldturd.
El le va crea tuturor acelora foarte mari necazuri,
cdci neindoielnic omenirea este ndscutd in ignoranfi,

rleoarece ea nll poate cunoagte gi inlelege ceva

prin ea insigi, ci numai prin ceea ce primeqte de la

r28

in partea a doua, vom vorbi despre mijloacele aceastd artd, nimic nu se poate face fird el. Aceasta
este eJ mai mare secret al acestei arte. El cuprinde
folosite pentru a face sd lucreze puterile 9i forla din
to;rte lucrurile de pe acest pdmAnt. Nu poate fi in;eles
metale; printr-un alt lucru, cdci sdldgluiegte in sine insugi gi
nr-r-i lipsegte nimic. Dar celelalte lucruri, cdrora acesta
in partea a treia, vom ardta ce Tincturi urmeazd
sd producem din Soare qi Lund. Ie lipsegte, se bucur5 de el gi capdti viati de la el. De

TRATATUL NUMARUL UNU aceea ne-am propusr in primul rAnd, si afirmim

Capitolul I acest lucnr.
Despre Focul Simplu
Capitolul II
in primul rAnd ne vom strddui sd aritdm ce se Despr,e Multiplicitatea Focului
infelege prin aceastd aft6,, care ii este scopul gi dome- din care se ivesc o multime de metale

niul ei de manifestare. Mai intAi, arn scris despre Focul simplu, care
Primul gi cel mai important element ce line de tr;iiegte gi subzistd in el insugi. Acurn vorn vorbi
clespre un spirit multiplu sau foc care este cauza
aceastd arti il constituie focul, care intotdeauna varietitii gi dirrersit5tii creaturilor, astfel i'cAt nu

triiegte prin intermediul aceleiagi calitdli 9i operalii, ppouatetemfgi dosbi sneicrdviaetr.lialinmaeatasleem, eunnedaeanlteuiai.nAt6clensimt luncircui
neputAnd sd primeascd via|6 de la altceva. El posedd
capacitatea qi puterea de a da viald'; aga au toate i.rnul care sX fie asemenea altuia. Soarele produce
cruri-rl sdu, Lurra creeazd, un alt metal foarte diferit,
focurile ascunse in lucrurile secrete. Din acelagi adici argintul, Marte procli.rce un altul, adicd fierul,
Jnpiter creeazd. un alt fel de metal, cositorul, Venus,
motiv, Soarele dat de Dumnezeu incilzegte toate i:n altul, care este cuprul, iar Satum, un erlt fel cie
metal, care este plumbul. Ele toate nu se aseamdnd
lucrurile din lume, fie ele secrete, aparente sau ?ntle ele, ci fiecare metal se deosebegte de celelalte.

evidente. Sferele lui Marte, Saturn, Venus, Jupiter 9i Acelagi lucrr-r 1l obserwdrn, intr-adevhr, gi la oameni,
ca gi la alte creattrri. Cauza acestor neasemdndri o
Luna nu pot emite alt5 Lumind decAt aceea Pe care o constituie mr-rltiplicitatea focului. in chip asemindtor,
imprumuti de la Soare, pentru ci, din acest punct de
fgieneeferactrueailtldori,ncadriefeinricteepme ocududrei;scuonmapupnreinretra-/unpoafotec
vedere, ele sunt moarte in sine. Totugi cAnd sunt
moderat, alta prin spdlare in mare, alta prin cenugd,
aprinse, aga cum am ardtat mai sus, ele se manifestd alta prin nisip; alta prin flacdra focului, ilta prin car_
gi lucreazd potrivit proprietililor lor. buni gi aga mai departe.

Soarele nu iqi primegte lumina decAt direct de la Diversitatea creaturilor nu este produsd de

Dumnezeu insugi, care il stdpAnegte intr-atAt incAt prrimul Foc Simplu, ci de multimea elementelor care

arde gi strilucegte in el. Lucrurile nu stau altfel cu 131

aceastd arti. Focul din cuptor se aseamdni cu Soarele,
acesta incdlzind cuptorul gi vasele, intocmai cum
procedeazd Soarele cu intreaga lume. Aga cum nimic
nu poate sd apard in lume fird Soare, tot astfel, 9i in

130

vafiazd. Nu de Soare, ci de mersul celor gapte pla- frigui nu-l pot deteriora, gi nici vreun accident. Nu
nete. Acesta este gi motivul pentru care in lurne nu aga stau lucrurile cu alte spirite sau tincturi ale
existd indivizi identici, cdci intocmai cum cdldura se
metalelor. $i iatn de ce. Corpul ce il ia asupra sa, se
modificd in fiecare ord qi minut, tot astfel toate
apdrd de orice accident sau boald, in aga fel incAt sd
celelalte trucruri suferi schimbdri. Transmutatia focu-
poatd fi in stare si reziste focului, fdrd sd sufere
lui se face in elemente, in corpul cirora este impri-
vreun neajuns. Acest corp nu are aceasti putere gi
matd de acest foc. Acolo ttnde nu existd un amestec insugire in el insugi, ci o capdtd de la spiritul Soarelui
prea rrrale de elemente, creeazd Soarele. Acolo uncle din el. Se gtie cd Soarele este corpul lui Mercur gi c[
amestecul este putin mai nurnet:os, Luna este cea care acest corp nu poate sd reziste focului sau sd-l suporte,
creeazt gi acolo mde amestecul este mai grosn creeazd ci se indepdrteazd, de el. Cu toate acestea, el nu fuge
Venus. Agadar, in functie de diversitatea mixturilor, de foc atunci cAnd se afld in Soare, ci rdmAne constant
apare o diversitate de tnetale. Nici un metal ntl aPare gi stabil in el.
intr-o minii in care sd fie asemdnitor altuia dintr-o
Aceasti situatie ingdduie o judecati temeinicd,
altd mind. legatd de faptul cd acesta capdtd o statomicie de la
acest spirit sau tincturd a Soarelui. Daci acest spirit
Este cunoscut faptul cd diversitatea inetalelor e poate sd actioneze asupra lui Mercur, oricine poate
cat:zatd de amestecul elementelor, deoarece spiritele gAndi cd el poate sd actioneze in chip asemdndtor
sunt intotdeauna diferite gi fdrA asemXnare. Daci ele asupra corpurilor omenegti, atunci cdnd este primit
in ele. Am vorbit destul de mult, in tratatul nostru
ar fi produse prin Focul Simplu, ar fi fost atAt de Magna Chiurgia despre tinctura Soarelui, in sensul cd
ea va actiona asupra bolilor pentru a le inldtura; gi nu
aserndndtclare, incdt nu le-arn fi putut deosebi unele numai pentru aceasta, ci gi pentru a mentine o stare
de sdndtate bund 9i a asigura o viati lungd. in acelagi
de altele. insd metalele prezintd o mare varietate de fel, tdria gi calitdlile tuturor celorlalte metale urmeazd

forme. Aceeagi multiplicitate trebuie iuatd in consi- si fie cunoscute din experiente autentice, qi nu din
derare gi la alte creaturi. De aici se va inlelege cu
intelepciunea camenilor lumii care se impotrivesc lui
ugurinld de ce se gdsesc atAt de multe gi variate for- Dumnezeu gi adevdrului Sdu. Tofi cei care se sprijind
me ale metalelor, gi de ce r-ru seamdnd unele cu altele. pe aceastd infelepciune 9i igi pun speranlele in ea, vor
fi crunt dezamdgiti.
Capitolul III
Despre Spiritul (sau Tinctura) Soarelui Capitolul IV
Despre Spiritul (sau Tinctura) Lunii
' Ajungem acum la spiritele Planetelor sau meta-
lelor. Spiritul (sau tinctura) Soarelui igi are originea Dup[ ce am vorbit despre tinctura Soarelui, nu
ne rdmAne decAt sd vorbim despre tinctura Lunii,
intr-un foc pur, perfect, subtil. in virtutea acestui tinctura albd. Ea este creatd dintr-un spirit perfect,

lucru, acesta depdgegte cu mult alte spirite gi tincturi 133
ale metalelor. El rdmAne fixat neincetat, cAnd este
pus in foc, din care nu fuge. Nici nu este consumat
de cdtre foc, nici nu e ars, ci apare mai clar, mai
frumos gi mai pur. De asemenea, nici cdldura gi nici

732

dar mai pufin perfect decAt spiritul Soarelui. Cu toate i
acestea, ea depdgegte tincturile celorlalte metalele
atAt in puritate, cAt gi in subtilitate. Capitohrl V

Acest lucru e binecunoscut celor ce se ocup5 de Despre Spiritele lui Venus
studierea Lunii. Tinctura Lunii nu se oxideazd gi nici
nu e distrtrsi prin foc, aga cum se intAmpld cu toate Ne-am ocupat pAn;i acr.rm de un spirit alb sau
celelalte metale. Saturn fuge de foc, dar Luna nu. De tincturd de un alb strdlucitor. Acum vom vorbi des-
aici putem trage concluzia cd, aceastd tincturd e pic un Spirit Rogu, care se obtine clintr-o mixturX
superioarX celor care urmeazd. in foc, ea igi pdstreazd elementard brutd [de metale] superioarq,.cu care, de
aselnenea, este unit. El este o substantd mult mai
statornic corpul cdpdtat, fdrd sd sufere vreun accident purd decdt alcooh"rl gi ti^cturile celorlalte metale care
urmeazd. Este cunoscut faptul cd el suportd focul mai
sau vreo deteriorare. in plus, dacd Mercurul este mult timp, gi nu se topeqte, gi nici nlr se dizolvd atAt
de repede ca alt spirit ce urmeazd. l)e asemenea,
fdcut astfel de cdtre Tinctura Lunii, care va fi efectul aerul gi urniditatea focului nu ii sunt atAt de nocive,
acliunii acestui Spirit sau Tincturi dacd este extrasd cAt ii sunt lui Marte, de exemplu.
din sine insugi gi pusi in alt corp? Oare nu va salva gi
va apdra de boli gi de accidente in acelagi fei? Da, cu Aceastd putere gi proprietate a corpului lui Venus

siguranld. Dacd produce acest Mercur in propriul provine de la spiritul care ii este insuflat. Acelagi

sXu corp, atunci va face la fel gi cu trupnl oamenilor. efect care se manifestd in propriul siu corp se mani_
$i nu numai cd se pdstreazd. starea de sdndtate, dar festd de asemenea in corpul oamenilor, in mdsura in
care natura a pern-lis acest lucru. El ne apdrd de rdni
prelungegte durata de viati gi vindecd bolile qi gi ne feregte de accidente. Are grijd deopotrivi ca nici
infirmitdlile chiar gi in aceia care igi trdiesc viata apa qi nici aerul sd nu ne facd vreun rdu. Elimind
ioate bolile ce tin de ni'elnl sdti. Acest spirit sparge
dincolo de cursul normal al naturii. Cu cAt medicina corpul metalelor, incAt ele nu vor mai suporti cio_
este mai subtil:i, mai evoluatd gi desivArgit5, cu atAt canul. De asemenea, in trupurile oameniltr, attrnci
cAnd este luat laolalti cu ceva cu care nu e compati_
mai bine va vindeca. bil, el produce golirea intestinelor. E absolut ,r"."ru.
Existd medici ignoranti, care igi practicd profesia ca medicul, care doregte sd foloseascd acest spirit, sd

numai cu ajutorul plantelor, ierburilor gi a unor fie bine documentat in problema metalelor.
lucruri asemdndtoare. Prin aceste lucruri, care se Agadar, este mult rnai bine sd folosim spiritul cel
altereazd, ugor, ei se str5duiesc sd provoace acele
mai pur, care sd poatd fi folosit fdrd nici o teamd gi
operafii care sunt deja ferme qi stabile. Toate aceste care nu prezintd nici un pericol. Cu toate acestea,
operafii sunt zadarnice, este ca gi cum visele lor ar fi constatAnd cd spiritul Soarelui qi al Lunii sunt pre_
umplute cu aer, Dar de ce ar trebui sd vorbim atAt de
mult despre ei? Ei nu au invdfat niciodatd lucruri mai tioase gi cctstisitoare, astfel incAt nu oricine are posi_
bilitatea sd le procure pentru vindecdri, fiecare va
bune in universitdfile lor. Deoarece au fost constrAngi trebui sd ia, potrivit abilitdtii sale, ceea ce este in stare
sd obtind. De asemenea, nimeni nu este atdt de bogat
si invefe gi sd studieze toate acestea incd de la
135
inceput, ei socotesc cd e ruginos sX procedeze altfel in
viitor. Astfel s-a ajuns ca ei sd continue a se complace

in vechea lor ignoran!f,.

734

incAt sd poati prepara aceste medicamente, astfel celorlaite superioare lr.ri, in acele hicruri pentru care a
fost creat de Durnnezett gi de Naturd.
incAt este nevoit si ia cloar ceea ce poate avea'
Ciapitolul VII
Oricine poate, cu ugurint5, si tragi concluzia cd me- Despre Spiritul lui Jrrpiter
clicamentele obfinute rlin rnetale le depigesc cu mult
atAt pe cele'u'egetaie cAt 9i pe cele aninrale prin tiria Despre spiritr-rl lui |upiter gtirn cd este derivat
qi ptiterea lor Je vindecare. I)ar, de ajttns cu spiritul din sulrstanta albd qi pald a focului; riatula lui e
fragild gi sfdrAmicioasi qi nu suportX lrtviturile de
Iui Venr-ts. ciocan ca in cazttl iui Marte. Un caz cale scclate in
eviclenld natura lui, ii constatdnt atunci cAnd este
Capitolul amestecat cu Luna, r:are de abia pcl;rte fi adusd la
Despre Spiritul N,Iarte
prima ei maleabilitate, fXr;i un efort prrea mare. Ace-
Actun vorn vorbi despre spiritr-rllui Marte, care e
lagi efect il are in toate celelalte rnetale, ctt exceptia
o mixturd de elemente; este mai consistentd decAt
celelalte spirite, despre care a(n vorbit inainte' Spi- lui Saturn. $i acelaqi gen c{e roperatii, care sunt efec-

ritul ltii Marte este inze:strat cu o t,irie rnai puternicS tuate pentru corpurile rnetalelor, se aplicd Ei corpu-
ctrin care cattz6' acesta nu se rilor urnane. El arde gi corode;rzi membrele, impie-
clecAt a altor metale, dizolvii atAt de ugor in foc,
gi nici nlr se dicAndu-le sli-gi continue propriile iucriri perfecte,
topeiite ingreunAndu-le astfel in a ir-rdepiini lucrarea pe care
pr€cum metalele ttrmXtoare. insd strferd mult din
natura le-o cere. ll"otugi, acest spirit are in virtutea sa
caLLZa apei qi a aerlrlui, astfel incAt ei este descompus capacitatea de a indeprdrta ulcerele canceroase qi
de asernenea fistulele, rnai ales atAt timp cAt nu se
de cdtre acestea, 9i ars in fc'c, aga cum se poate vedea
ciepigeqte m.isura naturii lui pe care Dumnezeu gi
in cursul operafiunii la care est"e sttptts'
Natura i-au dat-o.
Cr.r toate cX spirittrl lui l\4ar:te este tnai pufiu
perfect decAt al altora superioare, ei depiiqegte in CJapitolul VIII
?arle 9i uscXcitme toate celelalte metale, atAt pe cele l)espre Spiritul lui Sattrrn

superioare cAt 9i pe cele inferioare' Ei nr-i doar cd Spiritul ltti Saturn s-a format dintr-tur amestec
r."fitr" o substauli perfectd 9i rezisti loviturilor de
ciocan, ca Sr-rarele gi Luna, dar 9i celor aflate in in- de eleniente uscate, reci gi negre" Printre toate cele-
teriorul siu, aclicd jupiter 9i Saturn" El actioneazi in lalte metale, el suporti cel mai putin focul. in timp
felul acesta asupra nretalelor gi produce aceleagi
efecte asupra corpului omenesci de exempiu, el cre- ce Soarele gi l-una sunt dur:abile, dacd li se adatrgd

eazd o stare nepldcutii mai ales cdnd este ltrat pentrr't Saturn, el le rafineazd., cl:riar dacd tdria lor este di-
golirea intestinelor, produc;ind Ei dureli in membre' rninuat5" z\celeer;;i operafii sunt efectuate 9i asupra
corpului umanr dar cu clureri gi rnuitX suferinf5, aq;a
Cu toate acestea, dacii este aplicat pe rdni f5ri sb
se clepigeascd o anurniLii mdsur5, el le curEti si le cllm se intAmpl5 cu Jtrpiter qi l!{arte. Din catua "1?
slerilizeazd etc. Astfel, acest spirii nu este cu inr'rJt
inferior, clin pr.rnct cle vedere al ptrterii 9i virttr!ii,

736

tecului cu frigul, el nu poate actiona atAt de ttgor, de dacd, in acest proces, nu se mentine moderatia, va fi
imposibil sd se aducd vreodatd aceste tincturi la un
blAnd. in schimb, este foarte eficace in vindecareet grad inalt de perfectiune, cici dacd focul este prea
puternic pentru insufletirea acestei tincturi, el o va
fistulelor, a cancerului qi ulcerttlui, care corespuncl distruge, gi atunci aceasta nll va mai putea actiona.
Acelaqi efect se manifestd gi dacd focul e prea slab.
rraturii curative a lui. El elimind bolile externe gi
impuritdtile exterioare ale [.unii. Cu toate acestea, De aceea, e necesar sd gtim cum trebuie sd procedim
dacd nu e aplicat cu grij5, poate face mai mttlt rdti in cadrul acestei arte, gi care sunt posibilitdtile 9i ca-
racteristicile ei. De asemenea, [trebuie sd cunoagtem]
decdt bine. Agadar, cel care ar vrea sd-l aplice corect, prin ce modalitate putem atinge perfectir.rnea opera-
tiei pe care o efectudm pentru ca aceste calitdti sd se
s-ar clrveni sd cunoascd neapdrat uatura lui, ca Ei facd simtite gi sd se manifeste corespunzdtor. Astfel,
bolile pe care le vindecd, pentrtt a face acest lucl't-t- pe scurt, vom incheia primul nostrn tratat.
Daci se tine seama de aceastX necesitate, uu va mai
TRATATUL NUMARUL DOI
apdrea nici un treajuns.
Despre Mercurul Filosofilor gi Medium
Capitolul L{ al Tincturilor
Despre Spiritul brut al lui Mercur
in primul tratat am scris despre spiritul gi tinc-
Spiritul lui Mercur, care este suptts altor spirite
snperioare, nu are o formd sau o substanld deter- turile metalelor, infiligAnd toate proprietdfile acestora
minate. Adicd el acceptd orice alt metal, la fel ca
ceara pe care se pot imprima tot felul de sigilii. Acest gi natura lor, gi ardtAnd la ce anume dd naqtere
fiecare metal. in urmitoarele capitole din cel de-al
spirit elementar este comparat cu alt spirit al doilea tratat vom vorbi despre mediumul tincturilor,

metalelor, cici dacd primegte in el spiritul Soarelui, adicd despre Mercurui Filosofilor. in acest mediu
din el va fi creat aurul, iar in cazul Lunii, va fi creat
argintul. Acest spirit aclioneazi in aceiagi fel asupra sunt produse tincturile gi fermentul metalelor.

altor metale, pe care le acceptd gi ale cdror proprietdfi Capitolul I
Din ce se prepari Tincturile gi Fermenfii
le primegte in sine. Diu aceastd cauzd, in funcfie de
corpnl sdu, este potrivit celorlalte spirite mentionate Oricine doregte sd obpind tinctura metalelor, ar
mai sus, precum masculinul fafd de feminin. C[ci
Soarele este corpul lui Mercur, in afard de faptul ci trebui sd ia Mercurr-rl Filosofilor gi sd-l arunce tr

Soarele grdbeqte gi fixeazd Mercurul; insd Mercurul propriul lui tel, adici in Argintul viu, de unde acesta
comun este inconstant gi volatil. Cu toate acestea, el provine. Astfel, Mercurul Filosofilor va fi dizolvat in
este supus ttrturor spiritelor mentionate anterior gi
genereazd, din nou, nu numai tincturile gi spiritele Argintul viu gi va cdpdta tiria lui. Apoi, Mercurul
asemdndtoare metalelor, despre care am vorbit mai
Filosofilor va ucide Argintul vir-r gi va face ca acesta
inainte, ci chiar metalul insugi, prin care tincturilel
menfionate mai sus actjoneazi in operatiile 1or. Dar 139

i38

sh rf,mAnd fixat in foc. intre aceste doud categorii de face aceastd lucrare, s-ar cuveni si cunoascd precis ce rl
Mercur existd o concordantd asemdndtoare celei care cantitdti trebuie folosite pentrr,r ca iucrarea sd fie iil
existd intre masculin 9i feminin, intre so! 9i solie' dusi la bun sfArgit. I{eferitor la cantitdfi, reteta spune: ril
Ia o parte'la doui, sau trei la patru, gi nu pofi grbgi, ci
Ambele categorii igi au originea in spiritul brut al ifi vei atinge scopul dorit. llri

metalelor, cu exceptia corpului Soarelui care rdmAne Capitolul Ili
fixat qi stabil in foc, lucru Pe care Argintul viu nu-l
Despre forma Instrumentelor de sticli
face. Cu toate acestea, ele pot fi destinate una alteia'
Dupd ce rnateriaiele atr fost corect Ei corespun-
aga cnm boabele cle porumb sau seminlele in general zdtclr Dreparate gi arnestecate, trebuie sd folosirn vase
sunt fatii de PdmAnt. de sticli coni-r_rrm proportiilor, naturii qi capacitdiilor
corespunzdtoare; nici prea mari gi nici prea mici, c,ici
Voi demonstra acest lucru folosind un exemplu' dacd vaselc sunt prea mari, lernininnl, adicd sputr-r,
Dacd cineva seamdnd orz, va recolta tot orz' Dacd se impriigtie pi se pierde, furcAt sdmAnta nu va mai
searnind grArr sau secard, sau orice alte seminfe' va incoiti. l)acd vasele srmt prea mici, cregterea este
sufocatii gi sirmAnta nu va rocii. Tot a$a se intAmpld
recolta aceleagi cereale; acelaqi lucru se intimpl[ 9i cu cAnd sernintele sunt sem5nate sub copaci, sau md-
aceastf, arti. Dacd cineva seamdnd aurul Soarelui'
rdcini" cdci atlinci elet nu vor mai putea inmuguri,
acelagi aur va culege; sau in cazul Lunii, sau al altor pierind f5rd s;i rocJeascd. f)e aceea, se pot procluce
metaie, va obgine metalele corespunzitoare de la care
au plecat. Din aceastd cauzd, spunem cd tincturile err:ri destul de inseninate tlin cauza acestor vase
rdsar din rnetal, adicd din Mercurul Filosofilor 9i nu
din Argintul viu; insi acesta dd naptere seminlei care nepotrivite, erori care, odatd comise nu mai pc_rt fi
inclreptate in cadrul aceieiaqi operatii. Lucrarea nu
zdmislegte Prima. mai poate fi tlus5 ia bun sfAr-git" De aceea notati ur-
mAtoarele: Iuati trei uncii pi jumit;-rte si patru lir,,re,
Capitolul II pentm ca irrcrlrrile sd meargd bine. Va trebui si
Despre conjuncfia Masculinului cu Femininul' proicjati materia ca nLr cLrmva sd se imprdgtie gi nici

a birbatului cu femeia ca flegma siil.l genet'.rre'a sii fie stAnjenite.

in primul rAnd este necesar sd gtim cAt de mult C--apitolui lV
Despre Proprietdfile F'ocului
N4ercuralFilosofilorgicAtdemultArgintviutrebuie
strAns intre ele' Se ia nici mai Llupii ce ati pns ma.terialul in vase corespunzi-
sd fie legate 9i unite toare" aveti grijd sd mentineti cildura natnrald. Nu
rnult nici mai putin decAt in cantitdfi egale, ca si este ing5duit ca ternrperatura exterioard sd depd-
geascd temperatura interioar[. Dacd temperatura este
nu stAnjen"uu.a operalia sau sd compromiti toatd
lucrarea. SdmAnla e sufocatd de exces, astfel incAt ea "147
nu poate trdi indeajuns de mult pentru a se uni cu
Mercurul Filosofilor gi a se fixa de el' Iar dacd e vorba
de o cantitate prea micd, incAt materia sd nu poatd fi
dizolvatd intr-un corp, atunci ea este distrusd' ne-
putAnd produce vreun fruct' Din acest motiv' cel ce

t40

l

1

prea ridicat5, nu se poate produce nici o legituri, unele de forma cozji de pdun, cum nu au fost vdzute
deoarece materialul va fi irnprdgtiat gi ars de cdldura
prea puternici. Nimic btin nu va putea iegi de aici. pAnd atunci. Uneori sticla apare ca gi cum ar fi fost

Regiunea de mijloc a aerului a fost rAnduitd de auritd. Dacd apare aga, inseamnd, cu siguran td, cd,
cdtre naturd intre cer gi pdrnAnt, astfel incAt Soarele gi sdmAnta masculinX conduce gi actionea zd, asupra
stelele sd nu ardd fiintele de pe pdmAnt, caz in care semintei feminine, care devine fixd. Adicd, acest
nimic nu s-ar mai produce. Tot aga tlebuie sd pro- Mercur este fixat gi actioneazX asupra Argintului viu,
cedafi Ei voi. Puneti o distantd de aer intre materie pi gi incepe sd se amestece cu el. Apoi, cAnd umidita_
tea a fost eliminatd de citre uscdiiune,.aceste culori
foc. Procedafi de o asemenea manierd incAt cdldura sii s€ vor imprdgtia, iar materiah-rl, in cele rlin urmd, va
deveni alb. Se va proceda astfel, in continuare, pAnd
nu vd stAnjeneascd operatia in nici un fel, iar materitr
sd nu se imprdgtie, gi sX se ardd cAt mai putin. DacH c.1nd se va atinge culoarea albi de cea mai mare
focul este indeajuns de slab gi nu prea viu, atunci
spiritul rdmAne. FXrd a intervelli asupra umidit.llii intensitate.
focului, el nu se va r"rsca qi nici nu se va fixa, cdci
spiritele metalelor sunt moarte de unele singure. Ele Trebuie sX avem grijd, in special, sd nu grdbim
nu se migcd. Ele nu sunt in stare si actioneze prrin ele lucrurile, cdci aceastd lucrare seimdnd cu cea p" .^r"
o constatdm fie in cazul producerii porunrbultri, fi" lu
insele dacd nu sunt stimulate de foc" oameni. Pentru unele fiinfe, nu numai pentru cele
umane/ durata [acestei lucrdri"l poate fi cle noud iuni,
Nu altfel se petrec lucrurile in aceastd lume, de zece luni, sau de douisprer"c" luni. Soarele gi
unde sdmAnta pr,rsd in pdmAnt este moartd gi nu Luna contribuie la maturizarea semintei, gi fac sd se
nascd pruncul din pAntecele mamei sale, gi respectiv
poate sd incolfeascd, gi nici si se dezvolte prin ea grAnele din mdruntaiele pdmAntului. Orice lucru fd_
cut-la-repezeald., pripit, sau ndscut prematur, piere
insdgi. Ea trebuie stimuiata de cdldura Soarelui. Aqa-
curAnd. AtAt oamenii cAt gi plantele ne oferd .rr,
dar, este foarte necesar, in acest procecleu de lucrtt,
plu in acest sens. [Pruncii] care se nasc prea-dev"r*e"rmoe_
sd aprindem gi sX regl5m focul cAt mai corect posibil,
proporlional cu natltra sr.rbstanlelor cu care ltrcrdm; sau lucrurile fdcute prea in grab6., au n viati foarte
[nu trebuie sd fie] nici prea puternic Ai nici prea slab,
scurtX. Soarele gi Luna conduc natura ou*"nilor rpr"
fiindci in caz contrar, lucrarea va fi compromisd qi perfectiune, gi astfel viata acestora se lungegte; iar
riscul de imbolniviri gi accidente este din ce in ce
lelul rru va putea fi atins.
mai redus.
Capitoiul V
Despre semnele apirute in timpul Conjuncfiei Capitolul VI
Despre cunoagterea Tincturii perfecte
Focui fiind reglat sd ardd moderat gi fiind men-
in capitolul anterior am ardtat cum materia lu-
tinut la aceeagi intensitate, materia igi va schimba in creaz| in etape. in acest capitol, vom face cunoscut
cum putem cunoagte momentul in care s_a atins
aceste conditii, pulin cAte putin, culoarea spre negrll.
143
Apoi, cAnd uscdciunea va incepe sd acfioneze asilpra

umiditdtii, vor apdrea in sticle flori de diferite culori,

1"42 \

1

I
i

perfectitlnea. Luati piatra albd a Lunii din care aPare Tincturi ale Soarelui gi Lunii. $i, de asemenea, vom
ardta cu ce instrumente sunt fabricate Soarele gi cele-
albul qi separati o bucdficd din ea cu o foarfecd' lalte planete - anume, cuptorul gi focui.

Puneti-o pe o placi de cupru 9i incdlzifi-o in foc pAnd Capitolul I
Despre constructia Cuptorului gi despre Foc
la incandescenfd. Dacd acea bucdficd scoate fum,
Mercurius Flermes Trismegistus spune cd acela
inseamnX cd piatra nu e perfectd. In acest caz,Idsafi-o
care ar voi sd-gi perfectioneze arta, ar trebui, ca sd
si stea mai mult timp in fierturd pAnd cAnd piatra igi spunem aga, sd construiasci o Lume noud. in acelagi
recapdtd perfectiunea. Dacd bucdtica nu scoate fum, fel in care Dumnezeu a creat Cerul gi PdmAntul, tot
fili siguri cd este perfect5. Acest lucru este valabil 9i
pentru piatra Rogie a Soarelrti, parcurgAnd aceleaqi aga trebuie construit cuptorul gi controlat focul. Mai
intAi se construiegte un cuptor cu indltimea de gase
etape ale operatiilor la care este supusd. palme. O palmd este distanfa de la vArful degetelor la

Capitolul VII degetul mare. Ldtimea cuptorului va fi de o mAnd.
Cum si sporirn sau si multiplicim Tincturile Rotunjifi-l gi neteziti-l in interior ca nu cumva cdr-

CAnd vefi dori sd inmul;i;i sau sd cregtefi canti- bunii sd se impiedice in el.
tatea de TincturX Pe care ali obfinut-o, amestecafi-o, Fundul trebuie inclinat intr-o parte gi sd aibd
din nou, cu Mercnr obignuit. Procedali in toate eta-
pele ca la prima gi dublali o parte de o sutd de ori locuri de trecere prin el, fiecare dintre acestea avAnd
mai mult decAt era coloratd inainte. Facefi acest lucru o ldtime de patru degete. Suplinifi fiecare din aceste
in mod repetat, pAn[ cAnd aveti cantitatea de produs gduri cll un cazan de cupru, pentru a retine apa.
pe care o doriti. Cu cAt rdmAne mai mult la foc, cu Luali cdrbuni mari qi solizi. Spargefi-i in bucdti de
atAt mai bune vor fi calitdlile lui. mdrimea unei nuci. Umpleli cu aceste bucdfi lungi

CAnd s-a terminat, o parte din el va schimba o cuptorul. Apoi astupafi-l pentru a nu arde prea
repede. Imediat dupd aceea puneti cAtiva cdrbuni in
cantitate infinitd de Argint viu in Lund sau Soare
gdurile de dedesubt. Dacd focul este prea puternic
care atl atins perfectiunea. Acurn cunoagtem desfdgu- puneti o piatrd inaintea lui; dacd este prea slab, rds-
rarea intregului proces de lucru, de la inceput pAnd coliti cdrbunii cu un vdtrai de fier. in felul acesta i se
va permite aerului sd circule gi sd accelereze arderea,
la sfArgit. Cu aceasta incheiem al doilea tratat 9i il pentru ca focul sd dea mai multd cdldurd. Astfel, veti

incepem pe cel de-al treilea. mentine temperatura potrivit exigentelor Naturii.
Pentru a indeplini conditiile impuse de materialul
TRATATUL NUMARUL TREI asupra cdruia se actioneazd,, cdldura nu trebuie si
Ce Tincturi urmeazi si fie produse din Soare 9i Luni
depdgeasci anumite limite, dar nici sd fie prea slabd.
in cel de-al doilea tratat am ardtat cum ar trebui
obtirmte Tincturile sau Fermenfii. in cel de-al treilea Aceasti situatie poate fi comparati cu Firma-

vom ardta gi expune amdnuntit curn producem aceste mentul. Exist5 gi in cazul nostru un firmament cores-

t44 1,45

pondent; acesta este, bineinfeles, materia conlinutd in Capitolul III
sticld. Lucrarea va constitui forma lumii' Cuptorul Despre copulafia Masculinului cu Femininul
corespunde Soarelui din lumea mare, care dd luminX,
viafd gi cXldurd in cuptorul universului, ca 9i tuturor CAnd ii punem pe bdrbat gi pe femeie in patul
insirumentelor gi oricdrui alt lucru de sub el'
matrimonial, atunci el actioneazi asupra ei. Pentru
Capitolul II ca ea sd nasci este necesar ca bdrbatr,rl sd actioneze
Despre legitura Masculinului cu Femininul
asupra femeii. in acest fel, sdmAnta femeii poate fi
Dupd ce am vorbit despre foc ai cuptor, unde
trebuie preparate Tincturile, vom dezvolta problema coagulatd gi unitd cu sdmAnta birbatuh,ri, ca sd fol-
relafiei dintre un bdrbat gi o femeie, 9i modul in care meze o singuri masi. I)acd acest lucru nu se intAm-
se produce aceasti legdturd. Luafi Mercurul Filoso- pl5, copulatia va fi lipsitd de roade.
filor, preparat gi purificat in cel mai inalt grad' Faceti
Capitolul IV
acelagi lucru cu solia sa, Argintul viu' Aqa cum Despre legitura filosofici dintre Birbat gi Femeie

femeia il acceptd pe bdrbat 9i bdrbatul ii r5mAne fidel Dupd aceea, daci observati cd femeia este de

femeii - fiindcd birbatul igi iubeqte solia 9i femeia igi ctdoare neagrl, atunci puteli fi siguri cd a rdmas

iubegte soful - tot astfel se intAmpld cu Mercurul gravidd. CAnd simAnta femeii se unegte cu simAnta
bXrbatului, acesta este primul semn gi cheia acestei
Filosofilor gi Argintul viu. Aceastd situafie ne de- arte" Agadar, aveti grijd ca tot timpul sd pdstrati cdl-
dura naturald. Va ap5rea negreala, care va fi imprdg-
monstreazd marea dragoste pe care Natura o revarsd tiatd qi consurnatX de cdlchlra naturald, exact cum un
aslrpra noastrd. vierrne rndnAncd gi devoreazd un alt vierme. Pistrati
acest regirn de lucnr pAnd cAnd rln va m;ri exista nici
Agadar, gi un Mercur 9i celdlalt sunt intr-o un fel de negreald.
strdnsd legiturd reciprocd' Unirea unuia cu celdlalt, a
bdrbatului cu femeia, corespunzdtor trupurilor lor, Capitolul V
Despre culoarea neagri
este de o aga naturd incAt intre ei nu mai exist5 nici o
diferenld. Ei corespund, unul altuia, din punctul de CAnd culoarea neagrd predornind, atunci in-
vedere al intensitdlii leg[turii 9i a proprieti]ilor lor, seamnd cd femeia este insdlcinat5. Cdnd incepe st
cu excepfia faptului cd bdrbatul este mai hotdrAt 9i apard Coada de Pdun, adicd atunci cAnd apar mai
mai stabii in timp ce femeia este schimbdtoare la foc' multe culori pe sticli, Mercurui Filosofilor incepe sii
ar:tioneze asupra N{ercurului obignuit. Ea igi intinde
Din catrza aceasta femeia se unepte cu bdrbatul, aripile pAnd cAnd ajunge sX-l cuprindd. Aceste culori
apar cAnd uscbciunea actioneazd asupra umidit5tii.
pentru ci, primindu-l pe bdrbat, ea devine stabili 9i
147
ie armonizeazd. pentru a asigura un echilibru in

aceasti legdturd. AmAndoi trebuie inchigi ermetic, cu
chit, incAt femeia sd nu se poatd evaPora, sau sd nu

poatd respira. in ca, contrar, intreaga lucrare nu va

duce la nici un rezultat.

1,46

q

Capitolul VI loarea galbend gi cea asemdndtoare gofranului se
Despre mugurii care risar gi apar in sticld modificd pentru a deveni o culoare rogie perfectd.

CAnd observati aparifia acestor culori, va trebui Prin aplicarea treptatd a focului se ajunge la culoarea
sd pdstrafi acelagi regim de lucru. Menlineli in con-
tinuare focul la aceeagi intensitate pAnd cAnd cu- rogie; cAnd se considerH cd substanta de aur a fost
creatd. Aici se naqte un Rege oriental, care std pe tron
loarea cozii de friun dispare cu totul. Atunci va gi domnegte peste tofi prin.tii lumii.

apdrea materia Lr.rnii, albd qi purd ca zdpada. Vasul a Capitolul VIII +,
adus-o la acest grad precis al perfecliunii ei. l,a urmd
spargeli o bucdlicd din mater:iai 9i puneti-o pe o placd Despre sporirea sau inmultirea acesteia
de cupru,la foc. Dacd ea rdmAne aceeagi gi este solidH
gi igi pistreazd Tinctura, atunci este cea mai Frerfectd Multiplicarea acestei materii se face prin dizol-
substantd a L,unii. Acest Rege are tdrie gi putere, nu
numai pentru a transmuta qi a preface toate metalele, varea ei in propria ei umiditate. Dupd aceea dati
dar, de asemenea, de a vindeca toate bolile gi infir-
mitdfile. Acest Rege este vrednic de lar-rcl5 9i inzestrat focul la aceeagi intensitate ca prima datd. Acfiunea
lui asupra umezelii va fi mai rapidd decAt inainte. Ea
cu multe virtufi. El are o ptttere at2ri de mare incdt
poate sd transmute q;i sd prefacd pe Venus, Marte, se va preschimba in propria ei substanti, trans-
Jupiter, Saturn qi Mercur in r:ea mai statornicd Lun5,
formAnd intreaga cantitate a materiei in substanta
o veritabild piatrd de incercare. De asernenea, el eli-
bereazd qi scapd trupurile oamenilor de un num5r respectivd. Comorile de pe pimAnt nu se pot com-
nesfdrgit de boli, ca de exemplu, febra, debiiitatea, para cu aceasta, deoarece in lume nu existd ceva atAt
lepra gi sifilisul sau Morbus Gallicus. f)e asemenea de valoros. Martor este Augurellus.
ne scapd de un mare numdr de infirmitdfi 9i boli pe
care nici o piantd nu le poate vindeca sau indepirta. Concluzii
Oricine foloseqte acest rnedicament zi de zi, poate arrea
o viatd lungd gi sdndtoasd. Acest secret a fost pistrat de vechii pdrinfi prin-
tre tainele lor cele mai oculte gi mai bine ascunse. Ei
Capitolul VII
Despre culoarea roqie au pdstrSt acest secret ca nu cumva sd cadd in

Dupd ce acest lR.ege a c.lpdtat o culoare albi mdinile oamenilor rdi, fir mAinile unor nememici ce

perfectd, focul trebuie tnentinut constant, pAnd cAnd ar fi putut sd-gi ducd mai ugor la sfArgit planurile

culoarea albi se schimb5, incepdnd sd devind gal- diabolice. De aceea, noi le cerem tuturor celor care
vor cipita acest dar de la Dumnezeu, sd-i imite pe
bend. Cu cAt cdldura actioneazd timp mai indelungat
asupra materiei albe gi uscate, cu atAt rnai muit cu- acei pdrinti, s5-l foloseascd in taind gi sd pdstreze
acest Mister divin. Dacd vefi cdlca in picioare sau
148 veti arunca aceste perle la porci, veti fi supugi de

Dumnezeu unei aspre judecdli, cdci El este marele
Judecdtor gi Rdzbundtor pentru orice nedreptate.

Aceastd artd poate fi dezvdluitd in intregime celor
ce se bucurd de graf,a cu totr.rl speciald a lui Dumnezeu,

1.49

care le-a dat puterea de a se feri de vicii, Iucru pe Aurora Filosofilor
care altii nu reugesc sd-l facd. Mai multd intelepciune
poate fi gdsitd la un singur asemenea om decAt la o PE CARE ITHEOPHRASTUS PARACELSUS]
mie de oameni obignuifi din lume. Acestora, arta O NUMESTE MONARHIA LUI
aceasta nu le va fi dezviluitd nicicAnd.

Oricine va descoperi acest secret gi va cdpita

acest dar de la Dumrlezen, va trebui sd se roage Prea-
inaltului Dumnezeu, Tatilui, Fiului gi SfAntului Duh.

Sd se roage pentru iertarea lui Dumnezeu, atAt timp
cAt poate folosi acest secret in cinstea Lui, qi pentru

ajutorarea semenului sdu. Fie ca milostivul Dumnezeu

sd implineascd dorinta voastrd curati prin Isus

Christos, singurul sdu Fiu, StdpAnul nostru.

Amin.

l
l
Lii

1

ll

l

l
i

151 r

i
ir

l

lrrli

Ill

il

iil

il
il

l

[Notifi introductivi. Lucrarea ce poart5 acest titlu este citatd

ocazional in alte h.rcriri ale iui Paracelsus, dar nu este inclusd in
marele volum in folio publicat la Geneva in anul 1688. A apdrut
prima oard la Basel, in anul L575, qi a fost insotitd de un rnare

numdr de adnotatii in limba latind ale editomlui Gerhard

Dorne. Acest personaj a fost un colectionar perseverent al
lucrdrilor Iiterare ale h.ri Paracelsus, dar nu este cu totul

scutit cle b.inuiala de a fi preiucrat originalul. Aurorn este

considerat.l de unii ca un exemplu in aceastd privintd; totugi
nu existd, in generai, nici o indr:riald asupra faptului cd este o
lucrare originali a inte.leptului din Hohenheim, cu toate c:d,
din anumite puncte de vedere, pare cd se apropie destul de
rnult de perspectiva clasicd a gcoiilor anterioare ale aichimiei.l

Capitolul I

DESPRE ORTGINEA PIETREI FILOSOFALE

Ad;im a fost cel dintAi creator al artelor, fiindcd
avea curo$tinte despre toate lucrurile, tot atAt de bine
dupX C5dere, cat pi inainte de ea1. De acolo, el a pre-

1 Cel care l-a creai pe om a creat gi gtiinta. Poate obtine omul ceva
ftlrd murrcd? Cind a fost clati porlrnca: Cu sudoarea frunlii tale sd
capefi cele necesare trair,llui, a apdrut, ca sd spunem aga, o noud
creatie. CAnd Dr.rmnezeu a rostit .fiat-uI Sdu, lumea a fost creatd.
Totugi Arta nu a fost creati atunci, gi nici lumina Naturii. Dar cAnd
Adarn a fost alungat din Rai, Dnrnnezeu a creat pe'ntrr-r el hrmina
Naturii, atunci cArrd El i-a pomncit sd trSiascd din rodul muncii
n'rAinilor salel. in mod asemdndtor, El a creat penfru Eva ilrmina ei

153

zffacso",oiurdsr.ett"nen"da".ol*t^'eifsr"glperu"ttufnri*"nucva"rlgearat."ueea1uurrmdreafemu.galurerra.arma,lictlvUpeatslmaaqeiicsttiniei,sAtidter'cnrpaiuodptirintrirnntc,etcaiae"mNaainicrnpopapoeaoedcrlrles'oetleeatDc''eri9er9rgdineiiioti'ahassuaitiniideetcs-qaeerfuioaeiavnsbglsfauaadltieiilcfadpidacdcboiacenepaaeu'trpszteaodttdicoavaae'alsisttsztre-ruetaaiaie-i Aga stdteau lucrurile in vremea lui Moise, cAnd
dupd potop. tn aceste table
i"or.,rJ*.,"i"r" ar"rat, firmamenttrltti superior qi atAt preofii, cAt gi medicii erau alegi dintre Magi -

eratr descrise traiectoriile preofii pentru a judeca ceea ce tinea de sdnitate, mai
"sdufVacicg;-ctie"mnuall;"ti"uuetga;tt.ligaprmldcm#iidioilpd"fdniati"nurvpagtiinUienniais;crtcziafadnucaal"aea"cvtf,erimlpcvletltteeuioevdagouc"iusirehteopnndsi,tirtfnnnagauasiiilnalnamifucilloitrteetdpcdees,ciseaaaruett,troeirsdAi,rso9euoadtnfnttremrinialcrreetroi,spapiiei5ln-l,ugucco"ladau,aaohalc'srtttiuqafme'eicetti9imedicncuriarui,et"epu'iiimucdnsa'r'deacutrmlestlialDecrl'letemvsctftdraalrAuaeueraa'aactetlcpv-fdslosoatetoiuCrmcedelPrinjaonnuiimpaltsualfarpordtailinnon'cgaeadoamaeearainet,Pqocuiari''acretrnoilcaeeaaiaoapntvaaetermnqcateedcersnfilea,eoailotfraauela'ususcardigiinT'ttzaanPieldintsidXeuiatsnuavfelibdliidd'atelfdgpiravinEeocrmicaitpaAlsfddacpgreic'raer5cebaqhitrgdliprcaariiduiititn9e-itt'r-ten'l'euiai ales in cunoagterea leprei. Moise, la rAndul sdu, a fost
nobili 9i de Preolii lor' instruit in gcolile egiptene, fiind sprijinit de fiica Fara-
onului, incAt a ajuns sd exceleze in filosofia gi irvd-
?ff:ff ";;;i j:::'i:*siHfafnlH[l&dp(isf5au"ecei:lrc:um:;i:i:iilnta"1i'el::ei?lcln'ldli;e"'e},iraSip1acl;:nclu,'A?';1e^".'sansl"""e"u:ldr*Juem';#''s"iJii-;;*cia"i""i^n:.er;"as'cs;"u1ie"',pl^t;,t*i#ucldLi:":"a;srue;r;,'"e:"r';z;i./''a;;;;vi',;1;j";n;'io;l'";""e;'-ir"o;"-at;Tnlu;,""it;;ail^;sirri"".f"ntisi;el'.;'ut..1l.''o:u'g"i;:*irt'r;""dc(i":.aD1rooe"r:eiptooam:.'icf-r:]'Jci1:,u'ie:u'a.m1","'1\:d:'i"'"t:lduia"l:-ttrr:c1ni-",^u",:ii:o."st-'i..l'p''-x:P-:1xP:dPji.,t;,:e:r:aAi:li.:i"zn-rll'::l'r-'1al:gcT^:?Ilr:I:'inl:t:iIl"irni:):"imlll'r']gi'i"l;n.i6":a-e'T;;*""r^rienoni:l^''c;rrlr:dla.*'aoii:lcnniimtiy,nreTdeliiesui;ian:ltiaal
ldtura acestui popor. La fel gi Daniel, cgre, in tine-
154 refea sa, gi-a insugit toatd invdtitura chaldeenilor,

devenind cabalist. Ne stau mdrturie prezicerile sale
divine ca $i cuvintele,,Mene, Mene, Techel, Ufarism".
Aceste cuvinte pot fi intelese cu ajutorul Artei profe-
tice gi cabalistice.

Aceastd Arti cabalisticd a fost familiard gi a fost

folositi de cdtre Moise gi profefi. Profetul Ilie a prezis
multe lucruri cu ajutorul numerelor cabalistice. Aga
procedau inlelepfii din trecut, gi prin mijlocirea aces-
tei Arte naturale gi mistice invdtau si-L cunoascd pe
Dumnezeu cu adevdrat. Ei rdmAneau credinciogi le-
gilor Lui,9i mergeau pe calea legilor Sale cAt se poate
de hotdrAfi. Se mai poate vedea giin Cartea lui Samuel
cd bereligtii nu au urmat calea diavolului, ci au
devenit prin voia divinh pdrtagi la viziuni 9i aparifii
veritabile, despre care vom vorbi mai pe larg in

Cartea Lucrurilor Supraceregtit. Acest dar a fost dat de
Domnul Dumnezeu acelor preofi care merg pe calea
invdfdturilor divine. Era un obicei al persanilor de a

nu accepta pe cineva ca rege dacd nu era un Om

inlelept, un om cu adevdrat strdlucit, atAt ca fire cAt gi
ca nume. Acest lucru apirea clar din numele pe care-l
purtau regii lor, cdci erau numiti Oameni intelepfi.

Aga erau acei Oamenii inlelepfi 9i Magi persani
care au venit de la Rdsdrit sd-l caute pe Domnul Iisus,

I Nici o lucrare care sd corespundA exact acestui titlu nu se afld
printre lucririle lui Paracelsus. Subiectele la care se face referire

sunt expuse in Philosophia Sagnx-

155

gi care erau numiti preoli naturali. Egiptenii, de ase- extrase. din legea lui Moise gi a Vechiului Testament.
menea, dr"rpd ce au primit aceastd magie gi filoso- In mod aserndndtor, Hipcicrat,
fie de la chaldeeni gi persani, doreau ca preolii lor xagora/ Democrit gi allii n_au Tales din N4ilet, Ana_
sd-gi insugeascd aceeagi infelepciune. Aceastd dorinfi ezitat sd_pi indrepte
s-a materializat din plin gi a fost incununatd de un atentia asupra aceluiagi subiect.
asemenea succes, incAt a stdrnit admiralia ldrilor ve-
cine. Din aceastd cauz6., Hermes a fost numit, pe bund artincceeasdtticcCluuirn_craart,duoe,advtdeeloirnaaatrcmeeacossetmteraooe,lrnogntgoiiccateii,,rnrip_u;rtenooaurmlridfieiitniramitacrp,ceieaeepr<ititalminct uaedtiisascdcapipfrasaoaccld_ui
dreptate, Trismegistul. Cdci era rege, preot, profet. apdftprfncfaepiCciolAdlrtleouoaaormearrhnaoordrgsstiteddndetgpaoeoe-euaniarrs{aam:ffwiltiinliidi.cetigaglltedceeitoiminai.hrrcioraaunspdnaja,io,trtgeailerucrricefer;crpueinloniteAde6iitadracusnetitune,;niopmtrdccdf-gecdacouroratiircauAiasilirbrsfeonei;iellrnoraptrris,-ositdirzAutraroeAaege.rirrmslraurieitrnnidacgausleedlceeecltoicisgme,eetcxeaa"rtnmipiprsdepm,alpdcoaLtrctidaeaalueisaiasennttimssrnpnatiiitssntiiratiifsclXriiEeinfoenriipluunt.btourple,ren,taierrliefeeroaneioafamtacnlbclpnaudeirtoltmAeuaaatterreidcu<tl.nepgnulzeizaiioAtinee.pniviueidntraoreuANlrooes*u_gmncapabuurantfeiceaiettunobncegugtalgtsilttstuurieaeiiuipdttalgilovremi,,eidrldscnicoaauglgdarilua-r,en,ii,.i
magician gi sofist al lucrurilor naturale. Tot aga au
stat lucrurile cu Zoroastru. cE s-A i*uarif#l['jt*r, EGT.TENE

Capitolul II acel.eCaghiacldueneongiit,inpfeersdaensipi rgei egiptenii aveau, cu totii,
ix cRnE SE ARATA CA GRECIT AU LUAT O MARE secretele Naturii, aupa

PARTE DIN INVATATURA LOR DE LA EGIPTENI; cLrm aveau gi aceeagi religie. Numai denumirile erau
diferite. Chaldeenii 9i peisanii igi numeau doctrinele:
9I CUM A AIUNS DE LA EI tA NOI. sofia 9i Magiel, iar egiptenii, din caLLzasacrificiilor,

Pe vremea cAnd un fiu al lui Noe stdpAnea a E1Ioxirinsetacd.i!niatacee;ranafmututaurgiriioeMrpaleugciceraiurrCeiieoMrreogeistsie.teEoanpes"ceoecsntalacrp'utset-iod,aignvievemixrtisuottdeiangtiedmlievaginge.irI;"tr:

treia parte a lumii, dupd Potop, aceastd Artd a pd- 75V
truns in Chaldeea gi Persia gi, de acolo, s-a rdspAndit
in Egipt. Arta, fiind descoperitd de superstifiogii 9i
idolatrii greci, unii dintre ei, fiind mai intelepfi decAt
ceilalti, s-au indreptat cXtre chaldeeni gi egipteni,
astfel incAt gi-au insugit ffrlelepciunea din gcolile 1or.
Din moment ce studiul teologic al legii lui Moise nu

ii mai satisfhcea, ei gi-au pus increderea in propriul

lor geniu gi s-au indepdrtat de adevdratele baze ale
acelor secrete arte naturale. Acest lucru apare cu
limpezime din concepliile lor mitice 9i din erorile lor
in privinta invdldturii lui Moise. La egipteni era obi-

ceiul de a pune in valoare traditiile acelei inlelep-
ciuni uimitoare numai prin imagini enigmatice, prin

povestiri neclare, gi termeni confuzi.
Pe aceeagi cale au mers, apoi, Homer, cu talentul

sdu poetic minunat; gi Pitagora cunogtea aceste invd-

tdturi, cdci a inclus in scrierile sale multe lucruri

756

/

ffiil;.;ii";i"doipAPeJe.ceieinpirdu"di.vfraitgo"nfeor.lreriiutuiiirsdtinrttini*cgucaprpmpp,riaamisetuo,g.taidgmnarneilanimaodeiesi"""rifnnuml"eaeiri"ego"oui*ualfSuplrai*atrAoos"aae,oim9umlrAa,nrspqitl'agin.bi;urP.freirrPauutieli,RPeuiueeD;untntdlinlierrtmlta.eonti9iteaueia,.n,ornchpiipnogesaniimftPecdctoecceaaomtvazhJiiigtiiru'aaultcrduaoaiiedeiiaieanlnr"anJntngtetiitaaprea,roon,unoesi'ibulttvAdergsAliacaaiiietiae"age,tnfmdrnbsiiea'lld-Leennmciueia"paircgeasal'fmdncpxdcdateuritAreapaeeC"aoctitce'deec'urnrutepMegnuleeeasdervefszigreot;lstieaabtpiaoiiritaetnuinrnfoifnaeirreBiaePacailulltiadasiio'vreg'ap'clieateectepsnaeiDtaPAGpirdupdruogsruageeccrtfgaetilfet.eriauoridoselmmerecimrcbain'fcd'eraederiaerei:adiiuaadcor'antxere9limrieucsdicleG'n'xsdieqmsucnrsiibtMAReui-llprdsinaeuaittdeteGnr'tr'uohaapmelepcnliaedaeaPrcsacMciduedm-xeitopic'hisalenauactaauonplrdpoieouitidsgngts-rla-eaerrooadlaeoleeeeitccrnasne9drori-aibreu-pflnaa'i'ie-isiif-nttei- ' Capitolul IV il
mc,acioo^arhatfrfsSig""eiapgt-ii.ar"ev9rtpcrideipa.ue9niientllaei.oMrgrslaccieeeoa,ualfinei9sbcldipoielauoedc,slriietgoeuol9atnvfutiiiurectRacaltdlgladeduivrmsgeeaidtino,cprrgieiiietSitrebaebocsnudciultpiioiaeelnlromoevors9rdgo'i[Cctrnseaach'eaofrAfpiunii'saidsnDtrpiaoaddretsmeedsmrapedd9arrmpeieaiouudcaaaleeimcmnclgeeerealaaasamgssbaltttriduei'i
arte 9i gtiinfe adevirate' CE ERAU MAGII CHALDEENI, PERSANI ir
9t EGIPTENI
vrdiitorilor' Existi' apoi' diferite categorii d: Mlgi: 1l
asemenea, t""T"t"u ln Mulli oameni s-au strdduit sd cerceteze gi sd I
-i"*"st:. Yiql"^ "c-t.rrTui:lctr:e:ditn"l#d tiir
3:'# ff; ;;it'"ai"e"i',"*:1il:ffiTimaleficl a foloseascd magia secretd a acestor infelepfi, dar acest l
lucru nu a fost incd realizat. Chiar mulli din genera-
Exis td, de I
face desdvArgit. Existi, iT'sfargit' Magut Pierzaniei (Philosofia Sngnx' fia noastrd il prosldvesc pe Tritemius, alfti pe Bacon l
9i Agrippa, pentru cunogtinfele lor despre magie gi
r
cabaldl - doud lucruri, dupd cAt se pare destul de
rl;
diferite - fdrd sd gtie de ce acegtia procedau astfel.
1l
Magia este, intr-adevir, o artd gi o facultate prin
1ll
care pot fi inlelese substanfele elementare, roadele li
1or, proprietdtile, virtutile 9i operafiile lor tainice.
lr
insX Cabala, printr-o infelegere subtild a Scripturilor,
i
pare sd fi descoperit pentru oameni calea spre
ll
Dumnezeu, cu scopul de a le arita curn ar putea
Lib. Il., c. 6) acliona fald de El 9i a face profefii de la El, intrucdt
Cabala cuprinde o mullime de mistere divine, aga
cum Magia cuprinde o mullime de secrete nafurale.
Ea ne invafd despre gi prezice natura lucrurilor
viitoare ca gi a lucrurilor prezente, din moment ce
lucrarea ei consti in cunoagterea alcdtuirii liuntrice a
tuturor creafurilor, atAt a corpurilor ceregti cAt gi a

celor pdmAntegti; ce se afld latent in ele; ce sunt

virtutile lor oculte; pentru ce au fost ele desemnate
inifial gi cu ce proprietdli sunt inzestrate. Acestea,

t invald, agadar, Magia Asfronomicd, pe care, de altfel, eu o numesc
cabalistictr (De Pestilitate, Cartea I). Aceastd artd, numitd cdndva

cabalisticd, a fost numitd la inceput cnballa, 9i dupi aceea caballia.
Este un fel de magie. De asemenea, a fost numitd in mod gregit

Gabanala, de cineva a cdrui cunoa$tere asupra acestui subiect era

profundl. Este de origine etnicd necunoscuttr, gi a trecut dupd
aceea la chaldeeni gi evrei, fiind deformatd de acegtia (Filosofia

S agax, Lib. 1., s.v . P r obatio in S cien tiam N ectr omantr icam ).

1.59

158

precum gi alte subiecte asemdndto ate, reprezinti legd- Creatura ne invatd si-L inlelegem gi sd-L vedem
pe Creatorul insugi, aga cum mirturisegte Sf. Pavel
turile prin care lucrurile ceregti sunt unite cu lucru- romanilor. Acest legdmAnt cu Ternarul Divin, rds-
rile pdmAntului, aga cum se poate vedea in operalia pAndit in intreaga substantd a lucrurilor, este indes-
tructibil. Pe aceastd cale ajungem, de asemenea, sd
lor chiar gi cu ochii trupului uneori. O asemenea con-
junclie a influenfelor ceregti, prin care virtufile ceregti cunoagtem secretele intregii Naturi din cele patru
aclioneazd asuPra corpurilor inferioare, Magii au elemente. CSci Ternarul, impreuni cu Cuaternarul

numit-o pe vremlrri Gamaheal sau cdsdtoria pute- magic, produc un Septenar perfect, inzestrat cu multe
taine gi demonstrat de lucrurile care sunt cunoscute.
rilor gi proprietdlilor ceregti cu corpurile elementare'
Din care a urmat un amestec minunat al tufuror CAnd Cuaternarul se afld in Ternar, atunci, la
corpurilor, ceregti gi pdmAntegti, adici, cel al soarelui
gi planetelor, ca gi cel din regnul mineral, vegetal 9i orizontul etemitdfii, apare Lumina Lumii gi datoritd

animal. sprijinului lui Dumnezeu, putem stabili o legdturd
Diavolul a incercat din rdsputeri sd intunece
aceastd lumind. El nici nu a fost impiedicat cu totul in deplind cu ea. Aici este vorba de virtutile gi actiunile
a-gi indeplini speranlele, cdci el a lipsit intreaga tuturor fiintelor, ca gi de folosul lor, intrucdt ele sunt
Grecie de aceastd lumind, iar in locul ei a strecurat intipdrite cu tainele, semnele, caracterele gi figurile
printre acei oameni indoiala gi hula impotriva lui lor, astfel incAt sd rdmAnd in ele tocmai punctul ocult
cel mai mic, care nu se dezviluie fiind supus exami-
b.t*t gi a Fiului Sdu. Magia, intr-adevdr, igi ndrii. Atunci cAnd Cuaternarul gi Ternarul se ridicd
trdgea"o"erigr,inea din Ternarul Divin gi s-a ndscut din spre Decadd are loc retrogresiunea sau reducerea la
unitate.
Treimea lui Dumnezeu, cdct Dumnezeu a irrsemnat
Aici este cuprinsd toatd intelepciunea lucrurilor
toate creaturile Sale cu acest Ternar 9i gi-a gravat pe care Dumnezeu le-a fdcut cunoscute omului in
hieroglifa asuPra lor cu propriul Sdu deget' Nimic chip limpede, ambele prin cuvAntul Sdu gi prin crea-
liile mAinilor Sale, astfel incAt oamenii sd aibd o cu-
din natura lucrurilor nu poate fi stabilit sau fdcut noagtere adevdrati a lor. Acest subiect il vom clarifica
dacd ii lipsegte acest magister al Ternarului Divin in altd parte.
care nu a fost incd dovedit la modul vizibil.
Capitolul V
I Obiechrl care a primit influenla 9i $i-a manifestat dupd aceea
semnul, pare a fi denumit Gamahau, Gamahey etc' Dar numele a DESPRE SUPREMA ESENTA A LUCRURILOR

fost atribuit, in principal, unor pietre Pe care au fost descoperite Magii, in irlelepciunea lor, au afirmat cd toate
diferite imagini minunate 9i figuri de oameni 9i animale, pictate in
creaturile pot fi reduse la o singurX substanld uni-
mod natural, nefiind opera oamenilor, ci rezultatul provideniei 9i a
indemnului lui Dumnezeu (De lmaginibus, c.7 gi c' 13)' Este posibil ficatd, substan!5 care, spuneau ei, prin purificdri gi
ca, prin magie, un om sd-gi picteze influenfa asuPra acestor pietre purgafii o substanld ar putea atinge un asemenea
9i asupra altor substanle (lbid', c.13). Dar acestea posedd 9i propria grad inalt de subtilitate, o asemenea naturd divind gi
ior virtute inndscutd, pusd in evidenfd prin forma gi natura special5
1.61.
a imprimdrii (lbid., c. 7). A existat, de asemenea, un Gamahaus
artifiiial inventat 9i pregdtit de Magi, 9i acesta pare sd fi fost mai

putemic (De Carduo Angelico).

160

omairsruemnaetnee.aEini sctorqnisreideorcauultdciin, cpArtinsf,inotPoearreczeerereazlualtaptde- Magilor, ci tainele Pietrei Filosofale, potrivit sfaturi- I
lor 9i inv5ldturilor lrri Pitagora. Oricine obtinea aceastd il
moprAairnn-,tu*qmi..ipttdrtiensutrab-postaasrnuigipdiriepsrenurdsfeliscnetudp'taecraa9rreei 'miinnda-cegeliulcein' dgaiarntaeup'rdmerse5tae' Piatrd o adumbrea cu cliferite figuri enigmatice, cu
e",msc^-f.idm"xssi,men"rcu;eefuaettn"ier"ae"strupiaictaaitrn"cdl"araute,l,ctoea,uirrlt"cruie'pdc,"nris1fec^lnieeo,puliacof'9rccalteelppeieertaf"islreeriseeleisroiacntrxuna*raeffgerepdect"dg9nirrgettsccenidliieunltlrtnusuagod,ae.ileelteuptrient,irenidnll.lratoee9ii,9if9nnmnsteimdini9esriteloLieip'rloti'nieug1r-acdarpdploeil)sma"peratiiareanluaatplrtarmofcelf"pse'leienc'snamrtcca9rlrtatieialtppnetlii'tiiuaos'ntreegpaeertaaatieettol'i'mitusid,.iendgca1Ccdoede'uesApnuA1mennlsignouurvgnauceuasietldiid.usrrnemjbdnaziiu:eeivtaiuttlipliidsvrtimcsttsctireiei9euaenuoalcincsaibrcbrtcdtatoarecsgaeimschnttaotersteCateaitciclteiesuuneavhenchrtrfeituieiiaelpioutnfieifmfe'relulfgr,tolleiotnoeocociliirllsi-tlouio-rrer-eent-'r aseminziri ingelitoare, cu asemuiri 9i cu denumiri, l
pentru ca natrlra ei sd rdmAnd ocultA. Din aceastX i
' iat.dcaace.Nfcpcide,loclOinleooeeinernaesesniol-r,nraetvettcapamlnpuctssdnmciesrctlrrutprtd6eosteieiildaireilcatinna,lmirS-etet:etAadaoaAplsreaserceenurnnllaegC",leionmlstlertenno,l9hrs"ricoatAmuilpirraainio,nb"nclutpuenc"tt"eetul"eulr-ttrl.snltu'mnttelfsee"ti'tmu"pdbitaie.tcmt"ttiaa'diietntunJtd;tcette"rum'as"itttea;,5er1tnulu";'ztA,"'dtlt;iiip*let''fei;"itanl'od'Di';leritittJ,fute'[cieit-ru"trJ"-s*t9iti'lllreou*itu'"euP"pitn*lir'1"pntira'diitt'.-id'fortgur9co^iaeDraein9ririnci'tsaceuiieitlsTfnenegceclalotnrD"el'ttsa''mtls-rirreaim"Mnunrtr-imecm'i''eoprmetaersar"mauniintsaArnnrnlmctrttas:vceuneeeialt-atvarecaltdtizrTl.aeeo{el'esoietefc'acLrm:ifr'iuts9riio'lti\tCnde-stlac'tsirotoa'iaeldsenntea.irmarne5aa9seageattlcsitoeraxniuu$aaadrcectcertllcrl'uoarro'cer'oapae"tp-gnnardmfsecsturaomoasldiiutluinitseuectt'ftopaeiotlaarndtlaidusiusflaraciaevoietn'tDliirrienset'itr;ce^teu'eSuud'hAaasecxnrpmlcimtiittlienunpefeereroeealinshruimxlptlxtedneseoedrtelttarei'frouriezaaveadSannra-uesg9ifli,sad-at'iin9u'dauiiiuli cauzd, nu s-a pritut dobdndi vreo cultoagtere legati
I
(Philosofia Sngax,L'Ib' l'' c' 2)' de aceastd problemd. i
162
Capitolul VI I

DESPRE DIFERITE ERORI CU PRIVIRE LA tll
DESCOPERIREA $I CUNOA$TEREA EI ll
I
Filosofii au asociat ia inceput foarte rnulte nLlme
octrlte acestei materii a Fietrei, bazate doar pe sirnili- ii
tudini.
I
Arnolcl, observAnd acest lucm, splrne, in opera sa iil

Rosarium, cA cea rnai mare dificultatc o reprezintd 1
descoperirea materialului acestei Pietre, cdci ei l-au I
denumit vegetal, animal gi mineral dar nu conforrn
i
sensultri literal, care este bine cunoscut acelor oameni I

intelepfi, familiarizati cu secretele divine gi mira- I
colele atribuite aceleiagi Pietre. De exemplu, poate fi tr
citatd lucrarea Lunnrin a lui Raymond [,ullv. Aceasta i
infitigeazd adrnirabiiele virtuti atAt cle ctrnoscute tl
l
filosofilor; dar nu a fost intentia acestor filosofi ca voi I
sd gAndi;i cd ei aveati in vedere vreo preocupare cu I
privire la metale sau cd s-ar face anumite pregdtiri in
i
acest sens, cdci gAndirea oculti a filosofilor tintea
I
citre altceva. 1
intr-o manierd asemindtoare, ei numeau aceastd
I
rnaterie a lor Marta€fon, pe care o supuneau unei
i
operalii alchimice oculte, cAnd, in ciuda acestui nrlme,
i
el nu insemna nimic mai mult decAt o asemenare
ascunsd. De altfel, nu s-a produs nici cea mai micd I
I
t63 rt

til

I

li

iil

I

Ll

i
rlll
i1

1i

ril

l

1

l

eroare in ceea ce privegte lichidul vegetalelor, cu Capitolul VII
ajutorul cdruia unii dintre ei au ciutat sd coagutreze
Mercurull, gi dupi aceea sd-l prefacd cu ape fixatoare DESPRE ERORILE CETOR CARE CAUTA
in LunX, deoarece ei presupuneau cd acela care ar PIATRA iN PrArurE
putea, in acest fel, sd-l coaguleze fdrd ajutorul meta-
Unii alchimigti au scos, prin presare, un suc de
lelor, ar reugi sd devinX un mare maestru. rostopascd, l-au fiert pAnd la obtinerea unei mase
compacte, gi au expus-o la soare, pAnd cdnd aceastd
Acum, degi lichidele unor vegetale produc acest masd s-a coagulat gi mai bine, gi care, pisatd pAnd

efect, cu toate acestea rezultatul este datorat mai cAnd devenea un praf negru, trebuia sX prefacd Mer-
degrabd rdginii, grisimii gi sr-rlfului bmt care existd curul, prin proiecfie, in Soare. Au constatat cb totul
din belgug. Acesta atrage la el umiditatea Mer-
curului, care se riclicd, impreund cu substanta, in era in zadar. Altii amestecau Clorura de Amoniu cu
acest prafi altii amestecau Colcotartrl Vitriolului,
procesul de coagulare, fdrd ca sd rezulte de aici vreun presupunAnd cd vor ajunge.la rezuitatul dorit. Ei il
avantaj. aduceau apoi tr starea de lichid galben, incAt Ciorura
de Amoniu sd permitd pitrunderea tincturii in sub-
Eu sunt foarte sigur cd nici un Sulf dens gi exte- stanfa Mercurului. Cu toate acestea, nu s-a obtinut
rior din vegetale nu este potrivit pentru o adaptare
perfectd in Alchimie, aga cllm au descoperit unii pe nimic.
cheltuiala 1or. Unele persoane, este adevdrat, au coa-
gulat Mercurul cu ajutorul unui suc alb,ldptos de Sunt iardgi unii, care, in locul substantelor mai
sus amintite, iau sucurile de persicaria, bufonaria,
titinal, prin cdldura intensd ce existd acolo, gi au
numit acest lichid ,,Lac Verg,inis", cu toate cd se atracunculus, frunzele de salcie, catapriltia, flammula

sprijind pe o bazE falsi. Acelagi lucru poate fi afir- gi altele asemdnitoare 9i le inchid intr-un vas de
sticld cu Mercur cAteva zile, tinAndu-ie in cenugd.
mat despre sucul de rostopascd, degi culoarea lui Aga s-a intAmplat ca Mercurul sd se prefacd in
este de culoarea aurului. in felut acesta oamenii gi-au
format o conceptie lipsitd de continut. La o datd cenugX, dar numai in aparentd gi fdr5 nici un rezultat.
stabilitd, ei au smuls din rXdicini aceasth planti, in Acegti oameni au fost incluqi in eroare de zrronurile
care ei au cdutat sr,rfletul sau chintesenla din care eronate ale vuigului, care rdspAndea vestea, aga cum
puteau obgine o tinchrrd coagulantd ce putea fi trans-
mutatd. Dar de aici nu a apdrut nimic, in afari de o am mai spus, cd cel care va fi in stare sd coaguleze

eroare prosteascd. Mercurul fdrd metale va poseda intreaga mdiestrie.

1 Toate lucruriie create se trag din masa coaguiatd, 9i dupd De asemenea, multi au extras sdruri, uleiuri gi
sulfuri din vegetale, dar totul fir zadar. Din asemenea
coagulare trebuie sd se ajungl la disociere. Din aceasti disociere se sdruri, uleiuri gi sulfuri nu se poate realiza vreo
trag toate lucrurile procreate (De Tnrtnro-fragment). Toate corpurile coagulare a Mercurului, vreo proiectie perfectd sau
rnineralelor sunt coagulate de citre sare (De Noturalibtts Aquin, Lib. tincturd. Dar atunci cAnd filosofii compard materia
III. Tract. 2). lor cu un anumit copac de aur cu gapte rarnuri, ei
infeleg cd asemenea materie contine in sdmAnla ei
764 toate cele gapte metale gi cf, acestea stau ascunse in

165

ea. Pe aceaste bazd ei au numit materia, materie substant5. Altii au macerat membrane tle oud in
vegetald., deoarece, ca si in cazul copacilor, face di-
ferite flori la timpul ei. De asemenea, materialul din lixivium intepdtor, pe care l-au amestecat cu coji cle
care este alcituiti Piatra prezintd cele mai frumoase
culori in florile pe care le produce. Cornparalia este oud calcinate, tot aga de albe ca gi zipada. Acestor
potrivitd deoarece din pdmAntul filosofic r5sare o
operatii ei le-au asc_rciat arcana fixdrii pentru trans-
anurrriti materie, ca gi cum ar fi trn hdfig de ramuri gi
mlddite, asemeni unui burete ce cregte in pdmdnt. De mutarea Mercrrrrrhri.
aceea, ei spun cd fructul copacr,riui lor aspird la cer.
Astfel, ei au afirmat cd intregul proces depinde de Altii, comparAnd albugul oului cu argintul, gdlbe-

plantele naturale, degi nu ca materie a acestllia, nugul cu aurul, l-au ales ca rraterial, amestecAndu-l

deoarece piatra lor contine in ea insdgi un trup, un cu sare obignr"ritd, cu clorurd de amoniu gi tartru

suflet gi un spirii, ca gi plantele. calcir-rat. Toafe acestea au fost inchise intr-un vas

Capitolul VIII de sticl5 gi pririficate in Bnlner.Lm Maris, pf,nd cdnd

DESPRE ACEIA CARE AU CAUTAT rrrateria de culoare albd devenea tot aga de rogie ca gi
IATLA iru Arurrr,q.rr
sAngele. Dupd aceea, o distilau in cel mai ofensiv
Ei au rnai denumit aceastd materie, doar pe baza
asem5ndrii, ,,Lac Virginis" gi ,,SAngele binecuvAntat lichid, total nefolositor scopnlr-ri ce-l ai/eall in vedere.
al culorii trandafirii", nrrme care, totugi, se potrivesc
Alfii purificau albugr-rl gi gdlbenngul olrdlor, din care
mai degrabd profetilor gi fiilor lui t)umnezeu.
a apdrut basiliscul. Pe acesta, ei l-au ars pAnd ce a
Aqadar sofigtiil au tras conciuzia cd aceastd substanld
filosofic5 se aflS in sAngele anirnalelor sau al omului. devenit o pulbere de culoare roqu-inctris, cll care all

Uneori gi din cauzd. cd [anirnalele] sunt hrdnite cu c5utat sd vopseascd, trqa cltnl all ?nrrdtat din tratatul

plante, au cdutat-o in piir, irr sarea din r-rrind, in rebis; cardinalului Gitrbert. Mulii altii ar-r macerat fiere de
bou, amestecirti clr sare obignuiti, distilAnd acest
altii au cdutat-o in oudle de gdind, in lapte, 9i in
compus intr-un lichicl clr care an urnezit pulberile
calciul cojilor de ouX, in tot ce gAndeart ei cd ar fi in
intairite, crezAnd cd, datoriti acesftri panaceu, ar putea
stare sd fixeze Mercurul.
sd coloreze metalele. Acestei refete ei i-au dat nuinele
Unii au extras sarea din urirLa fetidX, presupll-
nAnd cd aceasta ar fi substanta Pietrei. Allii au socotit ,,o parte cn o parte" gi de acolo nu s-a intArnplat chiar

cd pietricelele care se gdsesc in rebis ar fi aceastd nirnic.

I At0t de puternicd esie forta sAngelui calcinat, inbAt atunci c6nd Altii au inccrcat si transforine tutia prin acliuga-
este tLlrnat incet peste otel, prodr-rce, in primul loc, o path albd 9i
rea de sAnge de dr;rg;on gi ;rlte substante, incercAnd,
apoi rr-rginegte (Schotria in l.ibros de Tartnro.In 1'|b. II, br. II).
165 de asemenea, sd preschimbe cuprul gi electr.umul in
aur. Altii, conformindu-se
Artei Venetiene - cum o
dennrneau ei * a.u inchis
ilrrtr-un vas doudzeci de

animale asernindtr-rale mai mult sau rnai putin go-

pArielor. Aceste animale au fost infornetate in aga

mdsuld incAt, innebunite de foame, s-ar.r devorat una

pe cealaltd, pAnd cand a rimas cloitr una singuri.

Aceasta a fost hrdnitd apr:i cu piliturd de cupru s;ru

de electrum. Hi au crezut ci acest animal, prin simpla

digestie a stomacului sdu, va produce transmutatia

167

doritd [din cupru sau electrum in aur]. T a sfArgit, "#Ttl[tDEspRE lI" cAurAr
PIATRA iN ]vlrrurRArE
ardeau animalul pAnX ce devenea un praf de culoare
rogie, care, gAndeau ei, ar fi aur; dar s-au ingelat. Acestora li se adaugd mulpi oameni ignoranti,
care presupun ci piatra ar fi intreitd gi cd ar fi
Altii, iardgi, dupd ce ardeau pdstrdvi pAnd se des- ascunsd intr-un gen triplu: vegetal, animal gi mineral.
Astfel, ei au cdutat-o gi in minerale; insd o astfel de
compuneau, gdseau uneori aur; dar nu s-a intAmplat opinie este departe
de cea a filosofilor. Acegtia afirmd
aga decAt din acest motiv: acei pegti intAlneau in ci piatra lor este
deopotrivi vegetald, animald gi
rAurile gi curentii prin care inotau particule de metai minerald.

pretios pe care le inghifeau. Sunt ra::e cazurile cAr.Ld Acum, observati cd Natura gi_a distribuit sd_
mAnta sa minerali tr diferite moduri, ca, de exemplu,
astfel de escroci nu sunt intAlnifi la curtile princiare. in sulftlri, sdruri, borax, azotat de potasiu, amoniu,
alaun, arsenic, atrament, vitriol, tutia, hematite, auri_
Materia filosofilor nu trebuie cdutatd in animale:
pigmenti, sulfuri de arsen, oxizi cle magneziu, cinabru,
acest lucru il spun tuturor. Totugi, e clar ci filosofii
antimoniu, cochymia, marcasite etc. in toate acestea
gi-au ntrmit Piatra ,,arrima.l" , deoarece, in fazele finale Natura nu a ajuns la materia noastri, cu toate cd, in
unele din aceste categorii enumerate, ea se manifestd
ale lucririi, virtutea acestui minunat mister incan- intr-un mod minunat in privinta transmutatiei meta_
lelorimperfecte spre a fi aduse la perfectiune.
descent a fdcut sd apard un lichid intunecos, ce era
Intr-adevir, experienta indeh4ngatd, ca gi practica
eliminat picdturd cu picdturd din materia vaselor lor.
in consecintd, ei au prevdzut cd in timpul de pe urmd in lucrul cu focul, au avut ca rezultat numeroase
transformdri in vaiiante diferite, nu numai trecerea
va trebui sX apard cel mai pur om de pe pdmAnt, prin
de la o culoare la alta, dar gi de la o esentd la alta, gi
care se va face rdscumpdrarea lumii, gi cd acest om va
de la imperfectiune la perfectiune. $i cu toate cd
asuda cu picdturi rogii de sAnge, prin care el va
izbdvi lumea de pdcate. in acelagi fel, sAngele Pietr-ei Natura a ajuns, cu ajutorul prelucrdrii metalelor, la o
lor a eliberat metalele leproase de sldbiciunile gi
oarecare perfectiune, totugi filosofii nu vor accepta cd
bolile lor molipsitoare. Agadar, pe aceste baze, ei au substanta pietrei filosofale provine din orice mine_
fost indreptififi sd spund cd Piatra ior era animal.
rale, chiar dacd spun cd piatra lor este universald. De
Referitor ia acest mister, Mercurius i se adreseazd aceea/ sofigtii au ocazia sd supund Mercurul la dife_
rite incercdri, cum sunt sublimdrile, coagpldrile, apele
regelui Calid astfel: mercuriale, acidul azotic Ai altele asemdn5toare. Toate
aceste cdi gregite.trebuie evitate, impreun5 cu alte
,,Acest mister este permis a fi cunoscut doar de
profetii lui Dumnezeu. Prin urmare, se ajunge la
necesitatea de a considera cd Piatra lor era un
animal, deoarece in sAngele ei zace ascuns un

suflet" Aceastd Piatrd se compltne, de asemeuea,
din trup, spirit gi suflet. Din acelagi motiv, ei l-au
denumit microcosmos, deoarece este a$emdndtor

tuturor lucrurilor din lume, gi din acest motir',
l-au numit animal, deoarece Platon a numit

lumea cea mare anirnal".

769

1 I

complicate preparAri a1e mineralelor, precum cr.rriti- l

rile gi fixirile spiritelor;,i metalelor. l
in conriecint;i, toate zrcele operatii pentru obtine- t.

rea pie.trei recomanclate de (leber, Aiberitts N4agntts, l
gi de ceilalti nu sunt de r-rici r-rrr folos. Curiiirile, ci-
mentdrile, sublinririle, distilSrile, rectificirile, circn- q4:r//crr rrt .ra.;ti.i ffifnL_T l
latiile, piitrefactiile, combitrdrile, soh-r!iiie, iniltdrile,
ctlerguliriie, calcinirile qi arderile slmt zadamice, fie r. r, rfr rf.r/r . rF] rrd8J li
c;i sunt fScute in tripod (r:trptorr-rl cu trei picioare), in 171
i
.rthanor, in ctrptonrl ctt rr:r'crkreratie, in ctrptclrul de i
iopire, in accidiorlelrrt.. in b;iligar, in ccnttgd, nisip gi
cite altelc; [c'lr"r;"'1i curn sutrt ::acl:rrnicc' gi ceie fictrte] ri

in retrrrth, in perlican, in alambic, in flacoane, in il

st;rbilizator gi restr-rl. AcelaSi lttcrtt este v;rlabil 9i in Ll
privinta sublimlrii N4ercurultri cle cdtre spiritele rni- I
nerarlekrr, pentrtr cea all"rd gi cea rogie, prin vj triol,
salpetru, alarrrn, oxizi de fier etc., gi pentrr-r tot ceea ce
prirregte tot ce expune, ca rod ai imaginatiei sale, so-
fisttrl Ioan dc' Rrrpescissa, in tr;rtatul lui despre Pistrn
r-ilosofnli AIbrt gi /to,sig. l-1131e torrte la ttn 1or:, ucestea
sunt doar vise inEeliitoare.

Evit;rti, de asemenea sofismul particr.rlar al lui
Geber; de exernplu, cele $aptc sublirniri sau morti-
ficdri, ca qi reinsr.ifletirile Mercurlrlui, cu prepatirile
Iui din sdrr-rrile de r"rrind sar"t shrttrile obtinute din

rnamite - toate aceste lucnrri sc'dovedesc a uu fi de

nici nn folos.

Altii s-a striduit si fixeze Mercurttl cu sulfurile'
mineralelor gi rnetalelor, dar au constatat cd s-au
ingclat in agteptirjk: lnr" Este adevdrat cd am vdzut
Mercnr realizat prin aceasti Artd gi prin asenlenea
fixdri, adus la starea de corp' metalic irnitAncl gi
cc;ntraficfincl argintul veritabil in toate aspectele;

dar atunci cAnd a fost sttpus p,robelor, s-a dovedit a
fi trn fals.

170

T

i

Capitolul X cdutd acolo. Mercurul este, intr-o oarecare mdsurd,
DESPRE CEI CE AU CAUTAT DE ASEMENEA
imperfect, gi a-l aduce la perfectiune este foarte greu;
PIATRA iN IUINTNRTN
mai mult chiar, [este ceva] imposibii pentru orice
Unii sofiqti au incercat sd stoarci un ulei fix din sofist. Nu existi nimic acolo care sd poatd fi stimulat
Mercur sublimat de gapte ori gi tot de atAtea ori sau indreptat spre perfectiune. Unii au folosit arsenic
sublimat de qapte ori, dizolvat in ulei de tartru, gi
clizolvat in acid azotic. in acest fel, ei incercau sd coagulat. Ei au pretins cd l-au fixat, qi, in felul acesta,
transforme metalele imperfecte in metale perfecte, cd au preficut cuprul in argint. Totugi, €ceasta este
mai degrabd o albire sofistd, fiindcd arsenicul nu
dar au fost obligafi sd renunte la aceste incercdri,
care nu duceau la nici un rezultat. Altii au purificat poate fi fixatr decAt dacd operatorul este un artist
vitriolul de gapte ori, prin calcinare, dizolvare gi coa-
gulare, cu addugarea a doud pdrli de clorurd de care cluloagie bine spiritul lui colorat. intr-adevdr, in
amoniu gi prin sublimare, astfel incAt acesta sd poatd
aceastd privintd, toti filosofii au stdruit, incercAnd
fi descompns in api albd, cdreia i-au addugat o a zadarnic si facd ceva in acest sens. prin Llrmare,
oricine nu are crinogtinte asupra acestui spirit nu
treia parte de argint viu, ca sd poatd fi coagulat de
cdtre apX. Apoi au sublimat Mercurul de gapte ori poate spera c5-l po;rte fixa sau cd ii poate conferi acea
din vitriol gi clorurd de amoniu, astfel incdt totul sd pntere care l-ar face capabil sA posede capacitatea de

devind o piatrd. Ei afirmau cf, aceastd piatrd, avAnd la a transmuta. Astfel, eu am ardtat tuturor ci albirea

bazd vitriolul, este Sulful Rogu al filosofilor cu care/ despre care anl vorbit chiar acum se sprijind pe baze
prin dizolvdri gi coagtrldri, au realizat unele progrese greqite, gi cd se produce doar albirea cuprului gi nu
in obtinerea pietrei. transformirrca lui.

Proiectul lor s-a dovedit inutil, intrucAt nu s-a Sofigtii au amestecat acest Venus contrafdcut cu
ajuns Ia rezultatul dorit. Alfii au coagulat Mercurul una avAnd de dotrd ori greutatea lui de Lund qi [acest
cu ajutorul apei de alaum, aducAndu-l la o stare de amestec] l-ar.r vAndut fierarilor gi bdtdtorilor de mo-
masd solidd asemdndtoare alaumului, 9i pe aceasta
au incercat zadarnic sd o fixeze cu aPe fixatorii. So- nedd, pAnd c6nc-I, in cele din urmd, ei ingigi s-au
figtii propun foarte multe metode de fixare a Mercu- ,,transmutat" in falsificatori de bani - nu numai cei
rului, dar toful e lipsit de sens, cdci nimic nu poate fi
i O retetd penku fixarea arsenicului suni astfel: Luali pdrti egale cle
perfect sau constant. arsenic Ai de azotat de potasiu. puneti-le intr-un tigillum, peste
cirbuni, aga incAt sd hrceapd sd fiarbd, gi apoi se se evapoieze.
. Agadar, e zadarnic sd se adauge minerale prin Continuati pind cAnd fierberea gi evaporarea inceteazd, iar sub-
stantele se adund pe fundul vasuiui, ca o grAsime topitd dintr-o
procese complicate, deoarece, prin toate aceste ope- tigaie; apoi in irrtervalul de o ord gi jumdtate (cu cAt mai mult, cu
ratii, Mercurul este impins spre un rdu gi mai mare, atAt mai bine) pr-rneti tohri de o parte. Dupd aceea turnati amestecul
este fdcut si fie gi mai viu, gi este adus mai degrabd peste marmurd gi acesta va cApdta culoarea aurului. intr-un loc
la o stare de impuritate gi mai mare decAt la una de umed acesta va cipdta consistenta ur.rui fluid uleios (De Natm.alibrrs
perfecfiune. Prin urmare, materia filosofilor nu trebuie Rebus, c.9). Dirr nou: Fixarea arsenicului este realizatd prin sare de
trrin6, dup6 care se transforrni in ulei cle la sine (Cllrurgin Minor,
172 r ib. r).

173

T

care l-au vAndttt, ci gi cei care i-au cumpdrat. Unii ca Soarele sau Luna; degi lucrul cu acestea este cel
sofigti au folosit in loc de arsenic alb, arsenic rogu, gi mai eficient asupra naturii lucruriior, totugi adevdra-
aceasta s-a dovedit a fi o artd fals.i, deoarece, oricum tul proces, chiar gi in zilele noastre, este ctrnoscut de
ar'fi fost preparat, se d<tvedegte a nu fi nimic altceva foarte putirre persoane" De asr:menea, abtineti-vd de
la prepararea sofistd a mercurului obignuit, a arseni-
decAt aibeafi. cului, sulfului gi a celor asemenea, prin sublirnare,
Unii, din nou, au rners qi nrai departe gi au folo- degradare, fixare cu otet, salpetru, tartru, vitriol, clo-
rurd de amoniu, potrivit formulelor prescrise in
sit sulf obignuit, care, fiirrcl aga de g;alben, l-au fiert in cdrlile sofigtilor. De asernenea, evitati tincturile com-
ofet de vin, legie sau vinttri foarte acre titrp de o zi 9i plicate extrase din marcasite qi gofran c1e Marte, ca
o noapte, pAni cAnd ilcesta a cir:r'enit alb. Dtlpd aceea, gi sofisticarea cunoscutd :;ub denumirea cle ,,o parte
l-au sr,rblimat crt sare r-rhignr,ritd gi calciu de ou5, repe- cu o parte", gi [procedeul de] fixare a Lr-rnii 9i alte
tAncl procesul de rnai muite ori. ln afard de aceasta, Iucruri asemdndtoare. Degi au o sllperficialh aJrarentd
deEi dus la alb, el a rhmas intotdeattna combustibil. de adevdr, precum fixarea Lunii printr-o preh.rcrare
IFolosindr"r-se de] acestat, ei s-;ru striduit totugi sd fi-
xeze Merclrlr-rl gi s2i-l transforme in attr, dar in zadar. mai sirnpl;i, progresr"rl obtinut in aceste etape de
I)in aceastd operatie a rezultat, totr-rgi, cel rnai bun 9i
frumos cinabrtt pe care l-am vdzirt rrreodati. Ei au preparare este modest gi lipsit de valoare.
propLls sd-i fixeze'ctt ttlei de sul{ prin cimentare 9i in- Agadar, infelegAnd eforturitre operatorilor in acest
tdrire. intr-adev5r el capdtd ceva din ceea ce se urmd-
regte, dar nu este obiectr-rl dorit. domeniu, imi exprim compalsiunea fati de ei gi arn

Alfii au redus sulfui obignuit la folrna unui hotdrAt si-mi expun intreaga baz1 a filosofiei in trei
arcane separate, primul, explicat prin arsenic, al dclilea,
hepari, prin fierlrerea lui in otet de vin irnpreunS cu prin vitriol, $i al treilea, prin antimoniu, cu ajutorul
uiei de in san ctr ltlei de n"Ldslirle. Apcti au tltrnat cdrora voi ardta adevdrah,rl efect asupra L4ercurr-rlui gi
mixtura intr-r-rn mojar de ruarrnttrii gi au adus-o la
asupra metalelor imperfecte.
forma de hepar, i-r€ r:are l-au distilat, mai intAi, in ulei
de lfrmAie, 1;r foc lnoder;rt. Dar ei au descoperit, spre Capitolul XI
dezamdgirea lor, cd nu pot transforrna l,una in Soare. DESPRE ADEVAR.ATUT $I PERFECTUL ARCAN
AL ARSENICULUT PENTRU TINCTUR,A ALBA
$i dupe cum existd un ntrrndr infinit de metale, tot
atAt de numeroase sunt 9i rnetodele de pregitire a Unii au scris ci arsenicul se compune din IUer-
lor. Nu voln prezenta aici acesle metode, de<larece
cur gi Sulf, altii cd se compune din pimAnt gi apd, dar
fiecare meiodd necesitd tttr tratat special. cei mai mulpi scriitori afirn'rd cd ei gine de natrrra
Fdzifi-vd iirsd de uleitirile sofisticate ale vitrio-
Sulfului. Dar, oricum ar fi, el este de o asemenea
lului gi antimoniuiui. lle asemene;l, figi atengi cAnd naturi incAt poate transforma cuprul rogti in cuptu
alb. De asemenea, el poate fi adr-rs ia o stare perfectd
incrati cu uleiuriie n"retalelr.lr perfecte sau imperfecte, de preparare incAt sX fie capabil sX coloreie. lnsd

I Ficat; extract de ficat cn actiune stimr.rlativi perrtrti organism t75

174

!

aceasti operatie nu este realizatd in modul expus de rului, asupra lui Venus, sau asupra oricdrui metal
citre sofiqti riuvoitori ca Gerber in Suma Perfectiunii,
de Albertus Magnus, de Aristotel chimistul in Cartea imperfect. Toti filosofii au ascuns acest arcan ca pe
Panncetilui Perfect, sau de Rhasis gi Polydorus.
cel mai pretios mister. Acest spirit colorant, ,"pu*t
Toli acegti scriitori merg pe o cale gregitd, fie din
ignorantd fie cX scriu intentionat neadevdruri din in- de celelalte doud, aga cum s-a aritat mai iniinte,
vidie gi dau retete false, chiar daci cunosc adevdrul. trebuie unlt cu spiritul Lunii, 9i digerat timp de
treizeci gi doud de zile, pAnd cAnd ele qi-au insugit
Arsenicul contine ir sine insugi trei spirite naturale. un nou corp. Dupd ce, in cea de-a patruzecea zi na_
tural5, a fost aprins ca flacdrd de cXldura soarelui,
Primul este volatil, compatibil, coroziv, gi pdtrunde spiritul apare intr-o lurnini albd strdlucitoare, fiind
inv5luit intr-un perfect arcan colorant. Apoi, in cele
prin orice metal. Acest spirit il albegte pe Venus gi
din urm5, el va fi gata pentru proiectie, iespectAnd
dupi cAteva zlle ii face poros. Dar acest artificiu este
necesar celor care practicd o profesie legatd de lucrul proporfia de o parte din el la gaisprezece pdrti din
cu substante toxice. Cel de-al doilea spirit este cris- coqpul imperfeci, potrivit preciziei prepardrii. De acolo
apare strdlucind puternic Luna, ca gi cum ar fi fost
talin gi dulce. Cel de-ai treiiea este un spirit colorant, scoasd din mdruntaiele pdmdntului,
separat de celelalte amintite mai inainte. Adevdrafii
filosofi cautd aceste trei proprietdti naturale in arsenic, Capitolul XII

in vederea realizdrii proiectiei perfecte a oamenilor INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND ELIXIRUL
VITRIOLULU $I TINCTURA RO9IE CARE ESTE
infelepti.i
EXTRASA DTN EL1
insd acei bdrbieri care practicd chirurgia cautd
acea naturd dulce gi cristalind, separatd de spiritul Vitriolul este, printre celelalte minerale, unul
foarte nobil, gi a fost tinut intotdeauna la mare cinste
colc-rrant, spre a fi folositi in tratarea rdnilor, bu- de c5tre filosofi, cdci Cel Mai inalt Zeul-a inzestrat
cu daruri miraculoase. Ei i-au invdluit arcanul in
boaielor, antraxului gi a altor ulcere similare, care nu
se vindecd decAt cu mijloace delicate. CAt privegte cuvinte enigmatice, cllm sunt acestea:
spiritul acela colorant, totugi, cAtd vreme purul nu e
separat de impurui din el, ceea ce este stabil de ceea ,,Trt te vei duce in pdrtile lduntrice ale pdmAn_
ce este nestatornic, iar tinctura secretd de combus- tului pi, prin rectificare, vei gdsi piatra ocultd,

tibil, acesta nu va reugi de loc sd satisfacd dorinta adevdraful medicament".

voastri ca el sd-gi manifeste influenta asupra Mercu- I Arcanul vitrioluh.ri este uleiul vitriolului. Astfel, dupd ce umi_
ditatea a fost eliminatd din vitriol prin coacere, spirihrf este extras
1 Cu privire la diferitele feluri de arsenic, e bine sd gtim ci existd printr-o cdldurd mai putenricd. Ahrnci vitriolul .jevine foarte pur,
arsenici care curg din minerah-rl sau metalul propriu lor, 9i se ca apa. Aceastd api este combinatd cu captrt nrcrtututt ldsat de acest
numesc ,,imrdscufi". Urmitorii sunt arsenicii din afara metalelor, proces, gi, duilneinuol us,as*eepalirxaitr5ulinvtirt.r'oiobiuallnueiturndmnannreis,lapafrutenaduflleg"vmaastuicludi
dispare
de mai rnulte feiuri. Apoi existd aceia fdcuti prin Arta Lransmutdrii. pi
Arsenicul alb sau cristalin este cel mai bun pentru medicini.
Arsenicul galben sau rogu este folosit de chimigti pentm cercetarea (De Naturalibtts Rebus).

procesuiui de transmutare a metalelor, in care arsenicul are un 777

efect deosebit (De Nnturalibus Rebus, c.9).

176

T

Prin pdmAnt ei inlelegeau Vitriolul insuqi; iar prin Capitolul XIII

pdrfile interioare ale pdmAntului, dulceafa gi rogeata INSTRUCTIUNI SPECIALE PRIVIND
PRELUCRAREA VITRIOLULUI PEI{TRU
lui, deoarece in partea ocultd a Vitriolului se afli un
lichid fin, nobil, foarte frumos mirositor, gi un ulei TINCTURA RO$IE

pur. Metoda de a-l obtine nu se aseamdnd clr aceea Vitriolul contine multe impuritdfi vAscoase gi nd-
moloase. Agadar, culoarea lui verdel trebuie extrasd
de calcinare gi distilare, fiindcd acesta nu trebuie uneori cu ajutorul apei gi purificatd pdnX cAnd eii-
mind toate aceste impuritdti ale pdmAntului. CAnd
privat, sub nici un motiv, de culoarea lui verde. Daci toate aceste operatii de purificare sunt incheiate,
ar'fi aga, gi-ar pierde deopotrivd arcanul gi puterea.
intr-adevdr, ar trebui sd observXm, in acest punct, aveli griji mai presus de toate ca materialul si nu fie
expus la soare, cXci verdele i se va vegteji, gi, in ace-
cii mineralele, vegetalele gi alte lucruri asemdni- lagi timp, va absorbi arcanul. ]ine!i-l acoperit intr-un
cuptor cald, astfel incAt nici un fir de praf sd-tr murdd-
toare, care prezintd ctrloarea verde la exterior, contin
reascd. Apoi ldsali-l intr-un vas inchis de sticld timp
in interiorul lor un ulei rogr"t ca singele, care este de mai multe luni, pAnd ce va cdpdta culori cliferite
gi o rogeald intensd. Totugi, nu trebuie sd credefi cd
arcanul 1or. prin acest procedeu rogeata este indedjuns fixatd. in
plus, el trebuie clAtit de impuritdfile interioare gi
Agadar, este limpede ci distilirile farmaciptilor accidentale ale pdmAntului, in felul urmdtor: trebr-rie
rectificat cu acetum pArrd cAnd murddria din pd-
sunt intrtile, zadarnice, prostegti gi lipsite de valoare, mdnt este indepdrtatd cu totul, iar reziduurile sunt
deoarece acegti oameni nu gtiu cum sd extragi din eliminate.
vegetale rogeafa de culoarea sAngelui. Natura este
inteleaptd gi transformi culoarea lichidelor tuturor Aceasta este adevdrata gi cea mai buni rectificare
a tincturii acestuia, din care urmeazi sd fie extras
vegetalelor in culoarea ldmAii, iar apoi transformd binecuvAntatul ulei. Aceastd tincturd este inchisi cu

aceste lichide intr-un ulei de culoare rogie ca sAngele. griji intr-un vas de sticld pe care este rnontat un
Motivul pentru care aceastd operalie se realizeazd
atAt de incet e datorat grabei prea mari a operatorilor alambic lipit cu mastic sar-r chit in aga fel incAt spiritul

ignoranti, care il distileazf,, lucru ce face ca aceastd acestui ulei sd nu scape, spirit care urmeazd si fie
culoare verde si dispari. Ei nu au invdfat sd in-
I AtAta timp cit prospelimea sau cnloarea verde a vitrioh.rlui
t"lreascd Natura prin propriile lor puteri, pentru cd
acesta este modul prin care culoarea verde nobild ar rezisti acolo, acesta are o calitate gi o substanfi moale. Dar dacd ar
fi rdscopt, incAt sd fie privat de umiditatea pe care o posedi, in felul
trebui si fie transformatd intr-o culoare rogie. Un acesta s-ar schimba intr-o piaki atAt de dur.l incit 9i focul poate fi
exemplu in acest sens il constituie vinul alb, ce se aprins de la ea. Cdnd umiditatea se evapori din vitriol, sulful pe

preschimbX de la sine in culoarea ldmAii gi, odath cu care il contine preciominl sarea, iar vitriolul devine roqu (De
trecerea timpului, culoarea verde a stmgurelui se
preschimbd in rogu. Agadar, odatd ce, din cauza ne- Pa stilitnte, Tract. I).
priceperii operatorilor, culoarea verde a plantelor gi
a rnineralelor se piercle, va pieri gi esenfa gi spiritul 1.79
uleiului gi al b;rlsamtthti, care este cel mai nobil din-

tre arcane.

778

'T

extras prin distilare la un foc moderat, slab. Acest de a primi sufletul, iar sufletul este incAntat de im-
r"riei este cu mult mai pldcut gi mai dulce decAt orice br5ligarea trupului. Punefi aceaste combinatie intr-un
baisam aromat al farmaciqtilor, fiind lipsit cu totul de cuptor de arcani qi finefi-o acolo timp de patruzeci
orice miros intepdtor.l La fundul vasului de distilare de zile. CAnd acest timp a expirat, veli obfine cel
se va depune rln pdmint foarte alb, care strdlucegte gi mai bun ulei, de o perfectiune nemaipomenitd, Prin

scAnteiazd ca zdpada. Pe acesta sd il pdzili gi sd il care Mercurul gi orice metal imperfect se transforme
in aur.
tinefi departe de praf. Acelagi pdmAnt este despdrlit
cu totui de rogeala lui. Acum se ne indreptdm atenfia asupra multipli-
cdrii lui. Luafi Mercur corporal ?n proporlie de doud
[Jrmeazd apoi cel mai irnportant arcan, CdsH- pdrti, gi turnafi-l peste trei pdrji egale ca greutate, din
uleiul de mai sus, gi l5sali mixtura sd rdmAnd aga
toria SupracereascX a Sufletultri, preparat in chip timp de, patruzeci de zile. Dacd se respectA proPor-
liile de greutate gi ordinea operatiilor, multiplicarea
desdrzAr$it qi spdlat de sAngele mieiului, cu trupul devine infinitd.

s[u splendicl, strSlucitor gi purificat. Aceasta este Capitolul XIV
adevdrata cdsdtorie slrpracereascd, prin care viata
este preh-rngitd pAni la ultima zi preclestinatd. in DESPRE SECRETELE $I ARCANA ANTIMONTULUI
acest fei, sufletul gi spiritul Vitriolului, care sunt PENTRU TINCTURA RO9IE, iN VUprnEa
s6nggele lui, se unesc cil trupul lui prrrificat, in aga TRANSMUTATIEI
fel ihcAt sd riniAni inseparabili o intreag6 vegnicie.
Lu;rfi, aqadar, acest pimAnt poleit al nostru intr-o Antimoniul este adevdrata baie a aurului. Filo-
sofii il numesc examinatorul gi stilanxul. Poefii spun
fiold de sticld. Tr-rrnati in ea treptat propriul sdr.r ulei. cd fir aceastd baie Vulcan l-a spdlat pe Pheobus gi l-a
curdtat de orice murddrie gi impurititi. El este pro-
Tmpr-rl va prirni 6i igi va irnbrdtiga sufietul, clin dus din cele mai pure gi nobile Mercur gi Sulf, sub
rnoment ce trupul esie cuprins de dorinta arzdtoare genul vitriolului, cu aspect metalic Ai strilucitor. Unii
filosofi l-au numit Plumbul Alb al oamenilor i1'e-
1 l)iagnosticul vr'trioiultri este legat atAt de nredicinA cAt 9i de lepti sau, simplu, Plumb.
alchirnie. in medicind" el constitrrie ur-r rernediu stlprem^ in alciri-
Agadar,luafi antimoniu de cea mai bund calitate,
nrie, el este r.rtilizat irr diferite scopuri. Arta mcdicinei 9i a alchimiei oricat dorifi. Dizolvafi-l in acid azotic gi aruncafi-l in
apd rece, addugAndu-i pulin gofran de Marte, in aga
se ocupi de prepararea vitriolului, deoat'ece el este legat de fel incAt el sd se poate duce la fundul vasului ca un
vaioare, in stare brutii. El este asemenea lemnului Pc care il putem sediment, cdci altfel nu-gi va elimina impuritdfile.
sculpia curn dorim. Trei feluri de uleiuri pot {i exirase din vitriol -
un ulei ro$u, pentru distiiare intr-o retetil, dr.rpd o metodd Dupi ce a fost dizolvat in felul acesta/ va atinge
aichimicd, 9i este cel rnai acid dintre toate substanfele, 9i este suprema frumusefe. Punefi-l intr-un vas de sticli
corosiv - de'-'asemenea, nrai existS un ulci ','erde gi i-nr ulei alb,
distilate din vitriolul brut prin sedimentare (DL' Vih'lolo). Nu inchis ermetic din toate pdrlile cu un strat foarte gros
trebr-rie consider.atd ca absul.dd ideea de a-i atr:iL.ui r.'itriolulrri
asernenea calitdti, cdci irr el reziclX, tainic;i gi ;rscuns5, o for15 181

rninunatd, nu fizicd, ci spiritualii, capacitatc'excelenti gi admirabilS,
care, indiscutabil, existh intr-o mai mare misurd acolo dec6i in aur.

.,CArd acest spirit rninunai al ..ritriolului se voiatilizeaz.l, gi igi
elimini impuritrifile, incAt sd rimAnd doar esenfa, el este asemenca

atrrultri potabil (De Morltis Amtntiwrt, N.4ethodus Il., c.1).

180

i

t

de mastic sau de chit, sau intr-o bocja de piatrd gi Acesta este arcanul suprem din antimoniu al
filosofilor, pe care ei il socotesc cel mai bun dintre
amestecati-l cu tutia calcinat5, sulrlimatd la o treaptd
de foc perfectd. El trebuie sd fie ferit de lichefiere, arcanele uleiurilor. Apoi, in ceie din urmd, preparati
uleiul Soarelui in felul urmdtor: luafi din cel mai pur
deoarece, la o incdlzire prea prrternicd, se poate
sparge sticla. Cu o livld' din acest antimoniu se poate Soare cat dorifi, 9i dizolvati-l in spirit de vin
face o sublimare perfectd timp de doud zile. Puneti
aceastd substantd sublimatd intr-o fiold, incAt sd rectificat. LXsati spiritul sd fie extras de mai multe
ori, gi, de tot atAtea ori, lXsati-l sd se dizolve din nou.
atingd apa cu a treia parte a ei, intr-un vas bine inchis Ldsafi ultima solulie sd fie pdstratd laolalfd cu spiritul
vinului gi rotitd timp de o lund. Dupd aceea, distilafi
cu chit, pentru ca spiritul sd nu poati iegi. Sus- aurul volatil gi spiritul vinului de trei sau patru ori,
cu ajutorul unui alambic, in aga fel incAt mixtura sd
pendafi-l deasupra unui tripod (cuptor) de arcan, gi
ldsati lucrarea sd fie stimulatd cu ajutoml unui foc se scurgi intr-un vas colector, 9i sd fie adus la
calitatea lui de esenlA supremd. La o jumdtate de
incet, asemdndtor cdldurii soarelui din miezul verii.
uncie din acest aur dizolvat addugafi o uncie de Ulei
La urmi, in cea de-a zecea zi, mdri,ti-l treptat,
de Antimoniu. Acest ulei il imbrdtigeazd in cdldura
cdci dacd se transmite o c{ldurri foarte intensd, vasele
bdii, astfel incAt nu-l lasd si plece prea ugor, chiar gi
de sticld se sparg, gi, Lrneori, chiar gi cuptclarele pot fi atunci cAnd alcoolul urmeazd sd fie extras. in acest fel
vefi stdpAni arcanul gi misterul suprem al Naturii,
distruse. in timp ce vaporii se inalld, apar diferite
cdrora cu greu li se poate gisi un egal ln natura
culori. Lucrati clr un foc moderat pAnii cAnd va apd-
lucrurilor. inchidefi combinatia acestor doui uleiuri
rea o substanti rogie. DupX aceea, dizolvali in acetum intr-o fiold, aqa cum am aritat, agezafi-o intr-un
foarte puternic Ai eliminati impuritdfile. Ldsali ca tripod timp de o lund filosoficd, 9i apoi incdlzifi-o la
acetum-ul sd fie extras gi apoi dizolvat din nou in apd un foc mic; totugi, dacd focul este potrivit la mdsura
distilat5 obignuitd. Acesta trebuie sd fie separat din exactd, aceaste operalie se incheier in treizeci gi una
de zile gi atinge perfectiunea. Prin aceastd metodd,
nou, iar sedimentul sd fie distilat la un foc iute
Mercurul gi orice alte metale imperfecte ating perfec-
intr-tm vas de sticld foarte bine inchis. intregul corp fiunea aurului.
al Antimoniului se va indlta ca Lrn uiei foarte rogu, de
culoarea rubinr.rlui, gi va curge in receptor, picf,turd Capitolul XV
DESPRE PROIECTIA CE TREBUIE REALIZATA PRIN
cu picdturd, emanAnd un miros foarte pldcut, gi
MISTERUL 9I ARCANUT ANTIMONIULUI
avAnd un gust fnarte dulce.l
Nici o greutate precisi nu poate fi stabiliti in
- O livrd = 453,6 gr. fi fdcut pastd cu apa vitriolului, 9i apoi
Antimoniuul poate aceastd oper5 de proiecfie, degi tinctura insdgi poate
I
fi extrasd dintr-un obiect anume, intr-o proporlie
purificat prin clorurd de amoniu; in feh"rl acesta, se poate obtine de
183
acolo o licoare densit purpurie sau rogiaticd. Acesta este uieiul de

antimoniu, care.are mlrlte calitifi (Chirm"gitt Mngna. l-ib. V)" Luafi
trei livre de antimoniu Ei tot atAtea de sare gemh. Disfilafi-le

impreund intr-o retort;i timp de lrei zile nafurale gi, in {elui acesta,

vefi ob;ine un ulei ro$u care posedi incredibila putere de vindecare

a rdnilor care nu pot fi vindercate altfel (Chirwgin Mitnr,'Tract.II).

782

definitii gi cri aplicatii corespunzhtoare. De exemplu, culoarea verde gi de propriui sXu sujf impur. Va
I{ernediul coloreaza tineori treizeci, palruzeci, cAteo- trebui sd aveti grijd sX nu operati o calcinare cn sulf
datd, gaizeci, optzeci sau o sutX de p;irli ale unui metal obiqnuit, fiindci tot ce este bun in metal va fi dete_
iniperfect" Atunci intri:aga lucrare depinde mai ales riorat, iar ceea ce este rdu va cieveni gi mai rdu" l,,a
de pr:rificarea ltemediuh-ri gi de indemAr-rilrea opera- zece misuri din acest Venus purificat, addugati una
toruiui, gi abia dupd acer:a de gradul mai mic sau mai
mare de puritate a corpului imperfect maner.rat. De de Lund pLrrA.
exeinplu, tur Venus este mai pur decAt altul, gi de L)ar penlru ca prrsluslarea Meclicarnentului sd

aceea este posibil si nu poatd fi stabilitii o greutate fie accelerrrhi prin proiectie, ca sd pitrr-rndd mai u;or
precisii in aceastd Xlicrare. I)tr;rr accst lucru nu va- irr corpul irnperfect gi si elinlir"re toate pf,rtile care
loreazh nimic, cdci daci se ir"riAmpld ca operatorurl sunt optrse naturii Lunii, este nevoiel de realizarea
unui fetrment perfetct. Cici lucrar:ea ei;te p;itat;i cle u*
sA fi irrat prea inult,i tincturi, ei igr poate corecta Suif irnpur, astfel incAt un nor se intincle pe strprarfat;r
substantei fransmutate, sau rnetalul este mixtat cu
eroirrea, addugAnd nrai mult metal imperfect. Dar i'cre'ngdtr-rrile Suifrlui 9i poate fi i'ilepirtat cie acol'.
ctracI operatorul a luat o r:;rntitate prea rrlare din acest
metal, atunci puterea tinctudi slibegte; gi rn acest caz l)ar dacd urrneazh si fic re;llizati proiectia unei
se poate corecta ugor aceastd situafie prin cineritiuni, pietre rngii in vc'clerea unei transrnutatii rogii, e
prin cirnentdri sau prin abltrtitrni in antimoniu brut.
necesar mai intAi si se inceapi cu atrrul, ifi_rpd aceea
Nu existf, nirnic care s5-l intArzie pe operator in
cu argintulr s;ru cr-l aite rnctale complet purificate, aga
aceastA {azd; sd-l lisdm sli descopere nn adevir care a cunt anl ardtat mai inainte" l)e acoio se ir.egte cel mai
fost transrnis de fiiosofi gi ascuns crr multd grijai, gi prrr aur.

anume/ cd in aceste lucriri trebuie sd existe qi o D EspRE *""'fi if il*iif,xrlr.u A, prEri{ E r

revificare, ca sd s1:unenl aga, o insufletire a corpurilor FII-OSOTA[,E

irnperfecte - salr ca sd zic altfel, o spiritualizare. Dupd mortific;rre;l plantelor, acestea sunt trans_
rnritate cu ajutorul a ciorrt-'r rninerale, cnm ar fi sulfr-rl
Legat de acest aspect, unii ari spus cd metalele tror nu
srrnt comune, clin moment ce trdiesc Ai au un suflet. gi Sarea, intr-o naturd mineral;i astfel incdt, in cele
din urrnd, sh devind rninerale perfecte. Aqa se in_
irusurlrJ'inEA sE F.ACE iN psr-ur- uRMAroR iAmpld cai, in scoirittn:ile gi cavernele minerale. ale

[,uafi clin Venus, prelucrat in foi mici, oricAt do- pXrnaintuh"ri se gdsesc plante, care, perioacie Iungi de.

riti, zece, doudzeci, sau patruzeci de livre. Ldsati-ie tirnp gi prin cdldura continui a Sulfr_rhri au pAiasit
sd fie acoperite de un strat de arsenic qi tartru
calcinert, gi caicinati-le in propriul lor vas timp de natura lor ve5;etali pi gi-ar_r asumat-o pe cea rnjnerald.
Acest fenomen are loc, ?rr cele n-lai multe cazLtrt,acolo
douizeci qi patru de ore. Apoi, idsafi ca Venus sd fie unde hrana coreslirtnzitoarr_, este inciephrtatd de
pulverizat, spailat qi purificat in intregime. Calcinarea
iB5
gi spzilarea trebuie sI fie repetate de trei sau patru
ori. in feltrl acesta, el este purificat r;i curitai de

18,1

vegetalele de acest gen, incit ele sunt fortate sd-gi completi rezultd un Mercur prr" ,A.cum, clacd acesta,
preia hrana de la sulf gi de la sdrurile pdmAntului, atunci cAnd curge prin trccerilc Ai venele lui subte-

pAnd cAnd, ceea ce inainte era plantd, se transformd rane, intAlnegte Sulftrl haotic, IMercui.ul este coagrrlat

intr-un mineral perfect. Din aceastf, stare rninerald de acesta, in functie de nati-rra Sirlfului. Acesta este,
apare uneori gi o esenld metalicd perfecti, iar acest totugi, incd rzolatil, aga cE abia daci intr-o sutd de ani
lucru se intAmpld prin trecerea de la un grad la altul. se va transforma in metal. De aici a apdrut gi ideea
comund cd Mercurul qi Sdful reprezinti materia
Dar sd ne intoarcem la Piatra Filosofalii. Materia metalelor, aga cllm afirmd minierii.

acesteia, aga cum au menlionat unii scriitori, este, Totuqi, nu Mercurul comun gi Sulful .comun
dincolo de toate, dificil de descoperit gi greu de reprezintd materia metalelor, ci Mer.cunrl gi Sulftri
inleles. Metoda gi cea mai sigurd reguld pentru a o filosofic sunt incorpolate gi inndscute in metalele
perfecte, qi in formele acestora, astfel cd ele nlt se
descoperi, precum gi alte subiecte - pe care ele le
cuprind sau sunt apte sd le producS - constd ir feresc niciodatd de foc Ai nici nu sunt deteriorate de

studierea atentd a rdddcinii gi seminlei pr"in care ele forta de distrugere provocatii de elemente. Este
ajung la cunogtinta noastrd. in acest scop, inainte de
adevdrat cii prin dizolr.area acestui amestec natural,
orice altceva, este absolut necesar sd ludrn in conside- Mercurul este sldbit, aga cum spun toti filosofii. Sub
aceastd formd, Merculul nostm ajunge sd fie extras
rare principiile gi modul in care procedeazd Natura din corpurile perfecte 9i din fortele planetelor piimAn-
pentru a trece, in cele din urm6, de la imperfectiune tegti" Acest lucrr. este afirmat de l"Ierrnes in currintele

la perfeclitrne. urmdtoare:

Acum, in aceastd privintd, este bine si intelegen'l ,,Soarele gi Luna strnt riiddcinilc acestei Arte".
pe .de-a-ntregul cd toate lucrurile create de Naturd
constau din trei elemente de baz6, Ei anume Mer- Fiul lui Hamuel splure ci Piatra Filosofald estc
curul, Sulful gi Sarea naturale aflate in combinatie, in
aga fel incAt, in unele substanfe, ele sunt volatile, iar apd coagulatd, gi anume in Soare gi Lund. Este cAt se

in altele sunt stabile, solide. De fiecare dati cind poate de clar cd materia Pietrei ntr este altceva dec6t
Soare gi Lr-rnd. Acest lucru este confirmat de faptul cd
Sarea corporali este amestecatii ctt Mercurul spiritual
9i Sulful insuflelit intr-un singur corp, Natura incepe ceea ce se aseam5ni produce ceea ce se asemdnd.

sX lucreze, cu ajutorul unui foc, prin care se poate Noi gtirn cd nu existi decAt doud Pietre - cea albir
face separarea elementelor, in acele locuri subterane gi cea ropie. Existd, de asernenea, dou5 rnaterii ale
ce au rol de vase. in felul acesta, Sulfll gros qi impur
se separd de cel pur, pimAntul se desparte de Sare, Pietrei - Soarele gi Luna, formate impreund intr-o
iar norii se despart de Mercur, in timp ce pirtiie cele
mai pure sunt p5strate pentru a fi unite din nou de cdsdtorie potrivitd atAt natural cAt 9i artificial. Acum,
vizAnd cd bdrbatul sau fenreia, fdr} sdmAnta amAn-
citre Natur5'intr-un corp geogamic pur. durora, nu pot genera, tot aga, bdrbatul, Soarele gi
sotia lui, Luna, nrr pot procrea sau face ceva asemdnd-
Aceasti operalie este consideratd de cdtre Magi tor fdrd sdmAnta gi sperma celor doi. De aici filosofii
ca fiind o conjuncfie, o mixturd de trei constituenti: an tras concluzia cd era necesar un al treilea lucru, gi
trupul, sufletul gi spiritul. CAnd aceasti unire este
787
186

anume sdmAnta vie a celor doi, a bdrbatului 9i a 9i materia unicd, omogenii a filosofilor. Afirmatiile
femeii, fdrd de care, socoteau ei, intreaga lor lucrare acestor oameni, pe care le-am mentionat mai inainte,
sunt nepretuite, qi totdeauna de tinut la mare cinste,
era zada,rnicd, neproductivd. O asemenea spermd
deoarece nu contin nimic sLrperficial gi lipsit de
este Mercurt caret prin conjuncfia celor doui corpuri, temei. Pe sclrrt, materia Pietrei Filosofale nu este
Soarele gi Lrrna, primegte in el natura acestora' Numai
dupd aceea lucrarea este potrivitd pentru asemenea altceva clecdt lrn Mercur irlvXpdiat gi perfect extras de
adunare, pdtrundere gi generare, prin puterea 9i vir-
Naturd gi Art5, adici el este adevdratul Aclam her-
tutea masculind gi feminind. mafrodit qi microcosmos preparat artifidal. Cel rnai
intelept dintre filosofi, N4ercurius, fdcAnd aceea""i
Agadar, filosofii au sPus cd acelagi Mercur se afirmatie, a numit Piatra ,,ortatl". Mercuml nostru,
compune din trup, suflet gi spirit, 9i cd gi-a insugit prin urmare, este acelagi care contine toate calitdtile
natura gi proprietdlile tuturor elementelor. Apoi, cu
geniul gi inteligenfa lor atAt de dezvoltate, ei suslin perfecte, forta gi vir:tutile Soarelui, care, cle aserrlenea,
ci Piatra Filosoficd ar aparline regnului animal. Ei o aleargd prin toate strdzile gi casele tutulor planetelor,
numesc chiar Adam, care poartd propria sa Evd
invizibild, ascunsd in trupul sdu, din momentul in gi din prclpria-i renagtere a dobAndit forta lucrr_rrilor
care ei s-au unit prin puterea Supremului Dumnezeu,
Creatorul tuturor lucrurilor. Din aceastd cauzd, se de sus gi a celor cle jos; cle aceea el trebuie comparat
cu cdsdtoria fiucr:uriior. de sus cu cele de jos], cum
poate spune cd Mercurul Filosofilor nu este altul decAt reiese clar din culoarea aibd pi rogie a acestuia.
cel mai greu de inleles Mercur comPus, 9i nicidecum
Mercurul comun. Astfel ei au spus cu infelepciune cd Capitolul XVII

in Mercur existd ceea ce cautd oamenii inlelepfi' DESPRE T'REPATq.AREA MATERIEI PENTRU
PIATRA FII,OSOFIILA
Almadir, filosoful, spune:
Natura are nevoie, in special, ca propriul sdu om
,,Noi extragem Mercurul nostru dintr-un corp filosofic sd fie adus la starea unei substante mercuri-
perfect, 9i din doud condilii naturale perfecte ale, in aga fel incAt s.i poat;i fi ndscut in Piatra filoso-
incorporate la un loc, care intr-adevdr igi ma-
fald. De altfel, ar trebui si se obserr.e cd prepardrile
nifestd perfecliunea ir exterior, fiind astfel in
universald (Pnrnnirtnt Aliud, L,lb. II, c. 2). Limbus-ul a fost prima
stare sd reziste focului, astfel incAt imperfecfi- materie a omutrui.". Oricine cunoagte a,cest limbus, cunoagte gi ce
este omul. Orice este limbus-uI, acelagi lucm este omul (pnrnminttn
unea sa interioard sd poatd fi protejatd de per- Alittd, Lib" IV). Existi un linthLs dual, r:mul, micul lintbus, 9i Marele
Litnhus din care acesta a fost creat (De Podagrn). Lintbtts-ul este
fectiunile exterioare". s{mAnta din care sunt create gi dezvoliarte toate creah:rile, aga cum
copacul rdsare din propria-i sdrnAntd. Limbus-ul igi are baza in
Prin acest fragment al filosofului perspicace este cnr.Antul lui Dumnezeu (Ibid.). Littthts-trl lui Ac-lam a fost cer 9i
infeleasd materia adamicd, Iimbus-ul microcosmuluil, pimAnt, api gi aer. Aqadar gi omul rdmAne in lintbus, qi are in el
cerul gi pdmdnhrl, aerul gi apa, cu care se identificd (parngranunt
1 Omul insugi a fost creat din ceea ce se numegte linfuus. Acest
Altcrum, Tract. II).
Iimbus con;ir;rca potenla gi nafura tuturor creaturilor. De aceea omul
insugi este ntrmit microcosm, satl lume in miniafuri (De Generntione 189
Stttltonmt). Omul a fost format drnlimbus, gi acest /rnbtrs este lumea

188 /

obignuite ale lui Geber, Albertus Magnus, Thoma aurul intr-o putere subtild, elementari gi spirituald,
d'Aquino, Rupescissa, Polydorus pi allii nu sunt
decdt nigte solufii, sublimdri gi calciniri particulare gfieicarerectiinficmaored,ssepdarcaot mgi,bdinuepddaicneena,opurinelceimrceunlatetilee
ce nu au nici o legXturd cu substanfa noastrd uni-
intr-unul singur - dar in zadar, cdci chiar dacd fiecar:e
versali, care are nevoie doar de focul cel mai secret al element poate fi, intr-un anumit sens, descompus
filosofilor. Agadar, focul gi Azotul sunt suficiente intr-un alt element, totugi fiecare elcment, separat in
acest fel, poate fi separat din nou in alt element, iar
[lucrdrii noastre]. aceste elemente separate nu pot fi acluse inapoi din
nou pentru a forma un singur element, prin actiunea
Din faptul ci filosofii menlioneazi anumite ti-
puri de prepariri, precum putrefacfia, distilarea, de circuiatie intr-un pelican sau prin distilare, fiindc5
totdeauna va rdmAne o oarecare materie volatild gi
sublimarea, calcinarea, coagularea, ttecerea la alb,
trecerea la rogu, cerarea, fixarea gi altele asemdn6- aur potabil, aga cum il numesc chiar ei. Motivul

toare, voi ar trebui sd inlelegeli cd in substanfa lor pentru care ei nu-gi pot realiza aceastd intentie este
acela cd Natura refuzd, sd fie separatd, prin inter-
universald, Natura insdpi efectueazd toate operaliile ventia omului cu toate instrurnentele gi aparatura
pentru realizarea fazelor pe care le-am amintit, iar nu
acestuia. Numai ea singurd igi cunoagte propriile sale
operatorul, numai intr-un vas filosofic, la un foc metode de lucru, greutdtile elementelor, separdrile,

asemdndtor, iar nu ia un foc obignuit. Albul gi rogul rectificdrile gi copulafiile, pe care le rcalizeazd, fdrd
izvordsc dintr-o singurd riddcind, fdrd vreun inter- ajutorul vreunui operator sau a muncii manuale,
mediar. Se dizolvi de unul singur, se copuleazd. de fiind nevoie doar cu materia continuti in focul secret
unul singur, devine alb, devine rogu, se face de cu-
loarea gofranului gi de culoare neagrd, se cds6toregte gi de vasul ocult corespunzdtor.

cu el insugi gi concepe in el insugi. Prin urmare/ separarea elementelor este impo-
Trebuie, agadar, sd fie fiert, copt gi topit; se ridicd sibil de realizat de cdtre om. Ar putea pdrea ci s-a re-
alizat, dar nu este adevdrat, orice ar spune Raymond
gi coboard. Toate aceste operalii constituie o singurf,
l,ully, despre acea faimoasd lucrare englezeascd
operafie gi este efectuati doar de foc. Cu toate acestea,
auritd pe care el sustine nelntemeiat cd a realizat-o.
unii filosofi au dizolvat corpul Soareiui cu ajutorul
unei esenle de vin foarte concentratd gi l-au fdcut si Natura insdgi posedS, in interiorul ei, propriul sepa-
devind volatil, pentru ca sd se poatd ridica printr'-un
rator, ce adund la un loc ceea ce a fost despdrtit, fdrd
alambic, crezAnd cd aceasta este adevdrata materie ajutorul omului. Ea cunoagte cel mai bine ponderea

volatil5 a filosofilor, degi lucrurile nu stau aga. $i fiecdrui element, pe care omul nu o cunoagte, cu
chiar daci este un arcan prelios acela in a reduce
acest corp metalic perfect intr-o substanfd volatild, toate ci anumiti scriitori vorbesc, in falsele gi nein-
spirituald, totugi ei gregesc in privinfa separXrii ele-
semnatele lor lucriri, despre acest aur volatil.
mentelor.
Acest procedeu al cdlugdrilor ca Lully, Richard Aceasta este opinia filosofilor, gi anume cd atunci

al Angliei, Rupescissa 9i ceilalli s-a dovedit a fi grepit. cArrd gi-au pus materia in focul gi mai secret i;i cAnd,
Prin acest procedeu, gAndeau ei, vor putea sd separe cu ajutorul unei cdlduri filosofice moderate, aceasta
este nutritd pe fiecare parte, ea va incepe se descorn-
190
791

I

pund, cdpdtAnd o culoare neagrd. Aceastd operafie, ei rile intregului firmament gi a prevdzut cd o piatrd
o numesc putrefacfie, iar aceastd innegrire o numesc uriagl va cddea din cer, ceea ce s-a gi intAmplat dupd
Capul Corbului. Urcuqul gi coborAgul [acestei lucrdri],
ei le numesc distilare, indlfare gi cddere. LJscarea o moartea sa.

numesc coagulare; iar albirea, calcinare; gi fiindcd Cabaliqtilor, vasul nostru le este foarte bine cu-
[materia] devine fluidd gi moale la cdldurd, vorbesc noscut, cdci el trebuie confeclionat potrivit proportiei
de cerare. CAnd aceasta inceteazd sd mai urce qi gi mdsurii adeviratei geometrii, gi cuadraturii cer-
rdmAne lichidd la fundul [vasului], ei spun cd se pro=
cului bine definitd, astfel incAt spiritul Oi sufletul
duce fixarea. materiei noastre, separate de corpul lo6 sd poatd fi in
stare sd ridice acest vas cu ele in raport cu indllimea
ln acest sens trebuie sd fie inlelegi termenii ope- cerului. Dacd vasul este mai lat, mai strAmt, mai inalt
rafiilor filosofice gi nu altfel. sau mai mic decAt trebuie, gi [intr-o altd proporfie]
decdt igi doresc spiritul gi sufletul operante domi-
Capitolul XVIII nante, cdldura focului nostru filosofic secret (care
este, intr-adevdr, foarte intens), va agita puternic
DESPRE INSTRUMENTE 9I VASUL FILOSOFIC materia gi va accelera foarte mult ritmul desfdgurdrii
acestui proces, incAt vasul va vibra gi se sparge in mii
Falgii filosofi au inleles gregit vasul filosofic ocult de bucdfi, constituind in acest fel un pericol iminent
gi secret, gi mai rXu este ceea ce a sPus Aristotel pentru viafa operatorului. Pe de aitd parte, dacd ar
alchimistul (nu faimosul filosof grec al Academiei), avea capacitate mai mare decdt este nevoie pentru
suslindnd cX materia trebuie fiartd intr-un vas triplu. proporfia cuvenitd incAt cdldura si aibd efect asupra
Dar cel mai grav lucru este cel afirmat de un altul, 9i
anume cd materia, in prima ei separare 9i la primul materiei, atunci munca va fi irositd gi substanfa
grad, necesitd un vas metalic; in cel de-al doilea grad
de coagulare gi albire a pimAntului, fiind nevoie de pierduti. De aceea, vasul filosofic trebuie fdcut cu
un vas de sticld; iar in cel de-al treilea grad, pentru cea mai mare grijd. Care va trebui sd fie materialul
fixare, un vas de pdmAnt. din care va fi confeclionat vasul, gtiu doar cei care, ftr
prima solufie a materiei noastre fixate gi purificate,
Cu toate acestea, de aici filosofii inleleg doar un au adus acea materie la propria ei chintesenld pri-
singur vas pentru toate operaiiile de perfeclionare a
pietrei rogii. Deoarece materia noastri este riddcina mard. S-a spus destul de mult la acest punct.
pentru alb gi rogu, este necesar ca vasul sd fie mo-
delat tn aga fel incAt materia din el sd poatd fi influ- Operatorul trebuie, de asemenea, sd find cont cd
enfatd de corpurile ceregti, cdci influenfele ceregti in prima ei solufie, materia produce gi eliminX din ea
invizibile gi energiile stelelor sunt necesare chiar de
insdgi.
la prima treapt5 pentru tnceperea lucrului. Altfel ar fi
imposibil de realizat piatra orientald, chaldeeand 9i Metoda descrierii vasului este destul de dificild.

egipteand. Prin aceasta, Anaxagora a cunoscut pute- Acesta ar trebui sd fie aga cum o cere Nafura gi

792 trebuie ciutat gi cercetat in orice sursd posibild, astfel

incAt, de la indlfimea cerului filosofic, ridicd deasupra
pdmAntului filosofic, sd poatd acliona asupra fructu-

lui propriului sXu corp pdmAntesc. De asemenea, ar

193

T

trebui sd aibd aceastd formi.gi pentru ca separarea gi apa care fierbe. Vorbind despre acest foc, Thoma
d'Aquino gregeqte spunAnd cd Dumnezeu gi ingerii
purificarea elementeior sd poatd fi flcuti atunci cAnd nu pot face ceva fdri foc, folosindu-se de el zilnic. Ce
blasfemie! Oare nu este aceasta o minciund clard, a
focul actioneazd, asupra 1or, gi pentru ca fiecare sd
poatd avea puterea de a-Ei ocupa locul spre care afirma cd Dumnezeu nu se poate descurca fdri
tinde gi, de asemenea, ca soarele gi alte planete sd c5ldura elementald a apei care fier-be? Orice fel de
poatd efectua operafiile in jurul pdmAntului elemen-
cdldurd stimulatd de toate acele mijloace menfionate
tal, timp in care migcarea in traiectoria lor nu este
nici incetiniti gi nici agitatd, printr-o deplasare prea mai sus nu este de nici un folos pentru lucrarea
rapidd. in toate aceste particularitdti mentionate mai
noastrd. Aveti grijd si nu fili indrumafi gregit de
inainte trebuie respectatd o proportie corespr"rnzdtoare
sub aspectul sfericitifii 9i al indlfimii- Arnold de Villa Nova, care a scris despre subiectul
focuiui de cirbuni, fiindcd veli fi indugi fir eroare in
Instrumentele pentru prima purificare a corpuri-
lor minerale sunt vasele de topire, foalele, clegtii, aceastb problemd.
creuzetele, reactivii, rrasele de cimentare, cineritium,
vasele de distilare, recipiente pentru acid azotic con- Almadir spune cd, razele invizibile ale focului

centrat gi apd regald; ca gi dispozitivele necesare nostru sunt suficiente prin ele insele. Altul dd ca
pentru realizarea proiecfiei in punctul culminant al
exemplu acea cdldurd cereascd care prin reflexiile ei
operatiei. tinde sd coaguleze gi sd perfecfioneze Mercurul, iar
prin migcarea ei continud tinde sd genereze metale.
Capitolul XIX Din nou, aceeagi autoritate spune:

DESPRE FOCUL SECRET AL FILOSOFILOR ,,Faceti un foc vaporos, mistuitor, ca pentru a
coace, neintrerupt, dar nu volatil sau care sd
Un bine cunoscut dicton sententios spune:,,Fie ca fiarbd., inchis, izolat de aer, care sd nu ardd, ci

focul gi Azoth-ul sd-!i ajungd". Numai focul este care sd se modifice gi sd pdtrundd. Acum,
intreaga lucrare gi intreaga artd. Mai mult decAt atAt,
cei care igi clddesc focul gi igi lin vasul la aceasti cdl- intr-adevdr, am menfionat orice fel de foc Ai de
cdldurd stimulatoare. Dacd suntefi un adevdrat
durd, cornit o eroare. in zadar unii au incercat acest filosof, veti infelege".

lucru la cdidura emanatd de balega de cai. La focul Salmanazar, la rAndul sdu, observ5.:

de cirbuni, fir5 un agent, ei au reuqit sX sublimeze ,,[Focul nostru] este un foc corosiv, care atrage
materia, dar nu au dizolvat-o. Allii au recurs la cdl- peste vasul nostru un aer precum un nor/ nor in

dura ldmpilor, afirmAnd cd acesta este focul secret al care sunt ascunse razele acestui foc. Dacd aceastd
invdlmdgealS cetoasd gi aceastd umezeald a noru-
filosofilor pentru confecfionarea Pietrei. Allii au pla- lui sldbegte, inseamnd cd s-a sdvArgit o gregeald".
sat vasul intr-o baie, mai intAi pe o multime de oui
de furnici, iar allii pe cenugd de jnepeni. Unii au Din nou, Almadir spune, cd dacd focul nu a in-
cdutat focul in varul nestins, in tartru, in vitriol, in c5lzit soarele nostru cu umezeala lui, prin excrementul
azotatul de potasiu etc. Altii, din nou, l-au cdutat in rnuntelui, printr-o ridicare moderatd, nu vom avea
parte nici de Piatra Rogie gi nici de Piatra Albe.
1,94
195

Toate acestea ne-au infiligat deschis focul ocult ment, in vitriol etc., dar in zadar, deoarece substanla
al oamenilor infelepfi. in cele din urmd, aceasta este care e ciutatd este aceeagi cu cea din care urmeazd

materia focului nostru, 9i anume de a fi aprinsd de si fie extrasd. De aceea este bine si observim cd

spiritul potolit al focului perceptibil care trage in sus, fermentatiile de acest fel nu reugesc sd corespundi
ca sd spunem aga, haosul fierbinte din partea opusd, dorintelor zelogilor gi inchipuirii lor, gi este limpede,
qi deasupra materiei noastre filosofice. Aceasth cdl- din cele spuse mai sus, cd succesele se oblin doar pe
durd, dogorind deasupra vasului nostru, trebuie s[-1
impulsioneze sPre migcarea unei generdri perfecte, cale naturald.
moderate, dar continu e, fdrd intrertrpere'
Dar sd ajungem in sfArgit la greirtate; aceasta
Capitolul XX poate fi consideratd sub doud aspecte. Primul mod

DESPRE FERMENTUL FILOSOFILOR este nafural, cel de-al doilea, artificial. Greutatea natu-

$I DESPRE GREUTATE ral5 igi atinge rezultatele ei in pdmAnt prin Naturi gi
armonie. Despre acest lucru, Arnold splrne:
Filosofii au lucrat intens in arta fermenfilor qi a
,,Dacd, se adaugd mai mult sau mai pufin
ferrnentatiei, ce pare a fi cu mult mai importanti
pdmAnt decAt cere Natura, sufletul se sufoci gi
decAt toate celelalte [arte]. in leg5tur[ cu aceasta, unii nu este perceput nici un efect, qi nici vreo con-
au jurat lui Dumnezeu gi filosofilor cX nu vor divulga centrare".
arcanele ei prin comparatii sau parabole.
Acelagi lucru se intAmpld gi in cazul apei. Daci
Cu toate acestea, Hermes, tatdl tuturor filosofi- din aceasta se ia o cantitate mai mic5 sau rnai mare,
1or, in Cartea celor $apte Tratate, dezvdluie in chip lim- acest lucru va duce la o pierdere corespondent5. Un
pede secretul fermentilor, spunAnd cd aceqtia constau exces va face materia prea jilavd, iar o deficientd o
doar din propria lor dospeald; mai mult, el spune cd
fermentul albegte PrePararea, impiedicd arderea, face prea uscatd 9i rigidi. Daci ar fi prezent prea
intdrzie complet curgerea tincturii, intdregte corpul 9i
amplificd uniunile. El mai sPune cd aceasta este cheia mult aer, se va imprima o urmi puternic5 asupra
gi sfArgitul lucrdrii, ajungAnd la concluzia cd fermen- tincturii; dacd ar fi intr-o cantitate prea micd, attmci
tul nu este nimic altceva decAt aluat, aqa cum cel al corpul se va deteriora. Tot astfel, dacd focul va fi
soarelui nu este altceva decAt soare, 9i cel al lunii nu prea puternic, materia va fi arsd; dactr va fi prea slab,
este altceva decdt luni.
atunci nu va mai avea putere sd usuce, sd dizolve sau
Allii spun cd fermentul este sufletul, 9i dacX
sd incdlzeasctr alte elemente. in acestea constA
acesta nu ar fi bine preparat din piatra filosofald, nu
ar rezulta nimic. Unii mai zelo$i in aceasti Artd o cautd cdldura esentiald.
in sufletul obignuit, in arsenic, in tutia, in auripig-
Greutatea artificiald este pe deplin ocultd. Ea este
196 confinutd in arta magicd a echilibrdrilor. intre spirit,
suflet gi corp, spun filosofii, greutatea constd in Sulf
ca diriguitor al lucririi; cdci sufletul doregte cu ardoare
Sulful, gi il controleazd pebaza greutdtii acestuia.

Putefi intelege acest lucru astfel: Materia noastrd

este unitd cu un Sulf rogu fixat, ciruia i-a fost in-

197