Popescu, Georgeta Maria - Studii de muzicologie (Vol. I)

ililtlilltllltltltlI
r0E-9rL-tL6
T

-LOAZ lsel 3 5nil$'\

l.]t.t1C ernlrpg

o!Foloolz:'nul

OP TIPTRS
.J

JOpUOQJOOC

nCsldOd elobloeg etre6

Descrierea CIP a BibHotecii Nafionale a Rom0niei

Studii de muzicologie / coord.: Maria Georgeta Popescu. - Iaqi :

PIM, 2007 -
vol.
rsBN 97 8-97 3 -7 l6-s24-4
Vol. 1. - 2007. - Bibliogr . - Index. - ISBN 978-973-116-504-6
I. Popescu, Maria Georgeta (coord.)

78

EDtruRA drnr
Soseaua Stefan cel Mare nr. 1 1 lasi -700498
Tel. / fax: 0232-212740

e-mai I : editu rapi m@pi mcopy. ro

www.pimcopy.ro

EDFURA ACREDTTATA CNCSTS BUCUREgil

66/01.05.2006

ISBN 10: 973-716-504-7
ISBN 1 3: 978-973-7 16-504-6

E

tnl lniceluoc ?J?l plndeouoc U eleod nu 'lnlnlug^nc eolelnd Pleoi u! sllueuoJ ]SlUe IntUlJd
'tsqeM lnl Bctznu lncspu e-s oJee urp erzeluej ep eaunl !S ?eouolul elzood ep eJnlBl

',JeqeM uo^ etJel^ uBc,, !J BA eC rnlec eue rpoJ BA elec ul aleclznu lJntrl9J?l PzBoulunl

atec pctlupruoJ eridnte gcrlue6r0 o ?iueprne u1 eund zauo'tonleIcnruzsnluctsteelilecc'tllntuluIens]le;5ulrruclilsl6eurr
elnleu ep ele$el 'elueurped rrieleprsuoc op ptueos o alesooeu sotledull lnce; nB Belsoce
eleol 'tJnolqel ep oltns nes eserd ui rnlncrposdei e rS 'tnlnctloxe e 'tnlncsololO e tS tnlnctlseluel
eelrilnurug r$ eeleldecce 'eleluounuou rJeprL1csop nc tticnllsuoc ul aclleLuol-Jellun lu?JnSplsep

eeJoputlxo rS ec 'luotuotu op 'aleJnlerur.u oulJo; ul tnlnsJncstp eeleutudtuoc 'upc6tut ep

tnlnlcto e pJeouelur eeutpJo u1 rS 'egecrznu rotuJo; BctuolcallLlJe u! eie.redo olll?tuJoJSuBJI
'?ueuteJ ps ltuos eJe ac esoc ulp slLulu snJlslp e nu dutl t5e;ece u1

tep 'leuJJoJ utpJo ep elcedse rou rS erseldxe ep unlnuriunc tou PSul sl-npuuo;Uoe 'col ulp urucnl
ellnu lelnu e ?ctlueuoJ BeJrpug0 'snpo.rd e-el oJec ed elnulellnc oleJeulpJoeJlxo uud
1s lsen

,eu rec ecerled es - osrcerd e1;uurl "-il:f::,"i'5,1u3r""",i1;:?:.?tHi'":.,f.5J:::ltlt'c'lreseulct lbepr un
pouJ u1 leppdepu! U JB-s llnu op ]gcpo 'ctselc 'etitugep uud 'nlzgl lnlnLusllueuoJ
el op
Inlleu^l tulc1sptquogd eles lp?]lonzep In6unl e-ep 'eurs ed e115 es l5 tn;nutstcrselc lneOode u1 eiSeu
os le scoJeoep 'ape Jo]lB rudold urind reuu unseqeiul pclznut u1 elSeuud lnustlueuuog 'lncol

et tl eo eeec ul elsrsrad ps pnurluoc eo ocsJeoep 'pltqrlduosap otonaue else tcode loun e p1e1de4
eete6urts pzedlqcru]ul es elsoce orm ul olercos tti?ltteet ecleu u1 'tl6eueuto 11ip1;1;qrsues
e tS rurpug$ e 'repe e pulel o elso alecrznu run]lnc euolst u1 rcoda tou toun eele15e51

'a;euorielrnerO uppuedsns l5 lJ?zlnlleleJ Joun

e 'nJqtltr.,lce ep uopJerd :oun ericelrp ul lrqelrnsut pug6lenuoc elolcale 'etseldxe op lolsoeo;[tut
ealeuleuoticunl rS elnlcnils el$enud oc eooc ul nnutluoc tn;nselOold elued ed sutdul teul
r6e;ece 'eouourose eC 'eleztctJolsl eued Punq ul tS altnltlsuoc
g3 ul ec utp Inzel e-s ustlueuo:
;nsuudnc ul 'cristUe lnln[eseu llJ?uolsuoLulpoJ t5 llJ?ullo]oJ
oeiloencetzunuuudlo;;rbrclleedesp rS .ro1unue0
o ep ed lli?Illqllceled pe ;erp:ourr.rd Inlteltro uud plelueutnb:e
ed ler 'eped

'unJp ep ledec rnun reiuelsrxeur eere6urnuoc reiur!]Suoc eutunl ul snpe B lnulsllueuou

;rqrsod

1egtecleepdel;eelleslgbdue1l$5ulueeecunncdanl sneetdJoprucreluJeeuooJeseeolreslerulooJIenJdq'lcllLslocleslllencstsfeep;clo1c1eip1r5r;ep1;euneyurredlse e;eriuese
ef;zodslp

eo 'eJels ec pqel$ep leu rc 'eunfce ec lgle nu reue Buotuotu u! PzeelsnJcul eS eltSlgnqsep
rS elrur;dul eJlpo pleJnspuou erielrdse o pcr;dur ?cllueruoJ eoleltleluoyylololeuns loue alaullsep
?lle ecuo ]gcep PruJn
ep ?ieJ glelueuepun; outpnllle ?]lB oJBcrJo nes rept op ?leotznut elecStuu
utp lS lo ee6el ul leunu
oloc ug nlzoldxe reu rS cuo6elec reu 'col urp alunJcnl el6euln r6n1o1
lue;lpiedceqeqrusd.rte!op![1'etBuuntpridooluJeole]cqert;eJu]uedd';'nr1ieos1ap:oq]eurrOJoeplocteButo?AnpuJBlluJ oncestonsclL'Juoluillnaduel ceulclenlou.tdeees'geiune:l1eudeed
'lb;lcode ln$le; ulp '!o Bsleluouelue ulp l$psu1 euts ed punpe os PollueuoJ Bolelleluay\

ge1 ,,p11cuE1'O,, WV op puoliep p16aP3
exalv elpnen'lotd

lecrznu lnlnusllueuoJ le lug^nc op JolPilnd InulJd
VHVW
'u3g3^ NOA -IUVC

permanent cu actualitatea vielii poporului german. De la inceputul carierei, el s-a simlit aproape

de poporul sdu, a compus lieduri care la rdndul lor, au cdpdtat rdspAndirea unor adevdrate
cAntece populare. Cu ciclul inspirat de Kmer - o ilustrare artisticd a migcdrii patriotice - Weber

devine bardul natiunii. El este primul purtator de cuvAnt al romantismului muzical, pentru ca o

datd cu el pdtrunde in muzica spiritul povegtilor populare, cu amestecul lor de candoare,
fantezie gi naturalele gi pentru ca puterea sa descriptivd il ajutd sd transpund in sonoritdli tot

ceea ce concepe imaginalia sa poeticd.

Pentru romantici, Weber a fost cel care a dezldnluit furtuna. Daca se poate spune despre
o compozilie cd a marcat inceputul perioadei romantice in muzicd, atunci este "Der Freischutz".

ln aceastd operd Weber a urmdrit sd creeze o operd nalionald germand, lovind direct in muzica
italiand gi francezd, care cuceriserd teatrul liric. Opera este rdspunsul direct al artistului care,

suferind alSturi de poporul sdu in urma razboaielor napoleoniene, s-a aldturat migcdrii patriotice
de eliberare. Cu Freischritz opera nalionald germand, al cdrei inceput este legat de crealia lui

Mozart, a intrat in arena muzicii mondiale, aducAnd cu ea gi suflul romantismului. Un sentiment
profound al naturii, o naturd plini de poezie, insuflelegte intreaga partiturS. Weber a descoperit

farmecul pddurilor intunecate ale Thuringiei, farmecul naivitdlii populare gi al datinilor, farmecul

ciocnirilor dintre bine gi rdu, atunci cAnd totul sf€rrgegte in veselie, cu triumful omului.

Weber este un mare creator al muzicii evocatoare, care deschide perspectivele muzicii cu

program. Freischutz pistreazd, din elementele tipice singspielului, dialogul vorbit. Noutatea
operei constd in primul rAnd, in capacitatea de sugerare a orchestrei; pentru prima oard este

folosit lait-motivul, care va avea o intensitate atAt de mare in muzica romanticd.
Weber este celebru gi pentru uverturile sale la Freischritz "Euryanthe" gi "Oberon" lucrdri

simfonice de culoare romanticd gi de un strdlucit efect orchestral. Bazat pe melodiile principale
ale operelor respective, uverturile sunt concepute ca rezumate ale dramelor. Ele nu redau insd
naraliuni concentrate, ci atmosfera povegtilor gi triiesc independent de spectacole, prin acea
fo(a poeticd gi sugestivd, caracteristicd lui Weber.

Celelalte doud opere, Euryanthe (1823), pe un libretin spirit medieval, de un romantism

excesiv (aga numitul "gen trubadur" foarte la modd in epoca romanticd) gi Oberon (1826) -
povestea a doi indragostili, care se cautd unul pe caldlalt in lume, infruntAnd cu curaj toate

-piedicile nu mai sunt, din punct de vedere dramatic, la fel de reugite ca Freischutz.

A existat formulatd pdrerea cd melodiile lui Weber nu sunt profunde, ca armonia cd gi
arhitectura lucrdrilor sale este neinteresantd, dovedind o lipsa de stdpAnire a mestegugului

componistic. Este ceva adevdrat in toate acestea, dar geniul poetic a lui Weber rdmAne

incontestabil, ca gi influenla sa asupra muzicii timpului.

El a fost un reprezentant tipic al romantismului, prin activitatea lui multilaterald de

compozitor, pianist, dirijor qi excelent literat. Ca pianist-compozitor, insemndtatea lui Weber
rdmAne considerabilS mai pufin prin valoarea lucrdrilor instrumentale, cAt prin faptul cd este, in

proport_ii modeste, desigur, fondatorul stilului pianistic romantic.

in postura de compozitor pentru pian gi virtuoz al pianului, Weber personiflcd genial

aspiraliile ce se gdsesc in stare latentd la Clementi, Dussek, Hummel qi chiar primele lucrdri ale

lui Beethoven. Chiar dacd sub o talie aflatd sub medie, avea degete lungi, permilAndu-i sd

acopere fdrd dificultSli un interval de duodecim5.

A fost unul dintre cei mai mari pianisti ai vremii sale. O mare parte din crealia sa

pianisticd este muzica de mare virtuozitate, cu c6teva idiosincrazii tehnice.

Fiind un pianist obignuit cu turneele gi prezenla publicului, a recurs gi la anumite

elemente de efect, astfel cd o mare parte din muzica lui pentru pian are mai mult strdlucire decAt

substanld. Dar cAnd lucrurile se pun cap la cap, aga cum se int€rmpla in "Koncertstfick", muzica

se apropie de sublim.

s

es eoutpnltle alse olelpuuesul ?le6e o op tS olectznu ales lalsoldxe Inuslleol 'E€lznu 12^t

u! BJnleu ocnporlut e ep tfpllttqrsod eeluedocsap le el ]uns teul ?clluet'ueoJBJ lupaiutuensJeiseupl u]losIolB lBul )?c

riid?ooupu?m,crtiulOuoeersgdJoeepieurrnusleenplldaJxlodeceuouced[eur1reigou1;eooJ1'aJ']rueeornulnoscru'nrJnrelluuneeudseqttnuS;entunlo;onyJuzuossdltuelelotuUconJeciPtieSceePJl]leegzrtlSultltnpzue'otlgcduPeucoelJiuueoeJJuoonelJce'?oulllouuu ol!t.
'oJlseou eloltz ul pugd pugugrupr 'JoqoM lnl e PJisoL.lcJo
i5 ueld n.rlued a;eledo utp pluepoduur reut eec olse '6l do 'JoulLU e] u! Uacuoc ep esold ?S
'lgu sgelqotd eeund JeqeM lnl BCllsluetd 'es eaueJ1 elJep 'uoltzodutoc elE
teuriSllnerneeueluSt elrrlSqpcoonlelpruuzlggolLlslpuuteeeUulpxnpeptulJd'luogencllu-eoli5ptguugzoene^suesreirluulo6roppco'eecelloeoleucldsitepe?lldteleeuulpnueoueodtreuuesnrJeeJollosguousl tJteenenc6estllsecPaloulgeeeeup'ullnnzelJPnfelJsluspuoeul dutllnl')stJt6cluusnnuglsll1sUl5elt!euulcn!t?g+uutloetJt)eoBlulteurluqlc1uestep6ueen.ll lelr
]Uop ll Je-el nu totu eJec ed un1;es ollunue lrirzoduuoc u1 ezeiurnqellul ?s Pflllqo
e po eeOugld es rn;ndut1 zonulA aloJen ul
l! Joltuleut girnu6rqoou BoultJ?ul Indurr] 1o1 lB 'olellzonulA
Je
eeoocpptoztepnaLcu?utJulorreq.JcleoBllluneeeldllceueco;erpuputuoeuiUloJenilnn?urLott6puleuieJ]llosoeqocoQleuMzrLueetqnellBlUrllcleetpclzduunugour^ctl e?oaclp'relqdleee[slcudereuztdcrnrlu'eer$lpoueelsguoeuecseeutldaoue1uersSpQpuununPodupllnnoQcsczBoueurBapnlgeeplel?rf$plelp'la1ouilBeeuiC!eusllneouuupnu.o!rn,Jtl ep
'crletueJp JeJeltl Inueuocs tS ;ectznut lnlnsJncslp eJnleu
allu1 reiuepuodseloc eldnse puglslsur 'onrsocons ozel u! seco.td lsoce ?cuolsl pnrlcedsled eu
l5 eund 'JeqoM elsa oJec 'piue;ecxe utld ctleueJp InJolnV lnll
ut ?]epolol piuaprne u1 'ArleluolJo gqel0ep leu JolceJec
rS
mJuonA?zoBJBeJclsppiudetU6-i oeOoutsrrelqcSpelelecptzuntluulpruJoel oouploer.leuJrseeuoe6lueelurOue6le(suplo4ullenurersoJtlonuiutpStuUlPuJuqldllLtlcSooelJaeuonudeuluttl
el
u?JqlllLlce ep ur$gdep uud) pleJn]onlls oJeruJolsueJ] ep rolpzuudn'?cle6lizen; suecporuldJol]seopcleo;eulceo;[tut
-1.
;e rS g;ecrznu pruJo; ep JollJeUJc elrunrsueurp ul cnpold as oJec JollJpqrulLlcs ?lUolep ?cUlpoul
IIJ!
es ( ]leurl-opuoU 'oluepuv 'ol6e;;y 'eJocnpoJlul) glecrznul ?tuJol ep clselc 1nldecuo3
aclsetc Updnt6 u1e;euorieuen ttilesul allJelp nc eJeqll oLuJo1 u1 ericrulsuoc ?S
o encBSne'p3l'e'eupoesdepprnt6nulnlslctoc-lelulul eprleedueoseelilppco*urluJroJeprJeedupplnle6uuttxsoold-eJluei t.iecn6le;slluuoocc elec afcruisuo? aI
o ec Plulzeld es rJ
o
Uaeuoo ep eserd 'leLuJo] ]culs UodeJ qns :slcurlsrp rriecglurel tetl el5eounc Isnlsuocuo) el
o slsfe?recsrrilcuerBuJrluesouoJo'cope{lllelee?lJrJosl}uuJeaeepcioueuJrnBooccaepeeOlUlcprBiulireonern]Jd]geu'cpurrpuolenpe.crrp6seuone'rpqduloseelecnoJrelzopncuiuenercoanoJpeoJJcBo'tonqn.e;llpluoeseieaedtplndqocr}$gepeJs}lOuuelocnluqsoocll'lnpneocurululeeenuodfrleegeold6'jgeol?}.leqtude?eciultJ$ceettuo;udsenueJct P3
6/pjnleu ap unce olse eJBe Uocuoc ep rnlndrl e pJoqrl BtuJol do ultd pzeenlllullep JeqoM
ln(
'pJlsoL1cJo ep luouelueduloce gJ?j lcep 'elueuscuoc
rugleldlelut ?]Butlsep 'us6 ec ?sJonrp rS gldure geur erirzodtuo3 o-Jlulid er1 'lusunJlsut lnOuts ]l.Ji
un nllued suis 'erzeluel rS pJnilenn oJlul Bnepun oienlts 'eped grn6urs o-Jlulp llnlllsuoc 'Uecuoc
un-l1ur.rd sl1 lrual^ loteiuezn ruJoluoe pledrqcn4ul eJo eJEc eel-lllnx le lnlnloeos olouu e| glnield lu
oueoJ ',,outpocuoC,, nes ,,Icttlsyecuoy,, Uocuoc ep leuel lndrl plezlleuosJod ltppn tS pnou ln
pJotuBg.l o-Jlul eteJ Jaqo6 'eleJcuoc elenlurds tS ecuoist riplrnurluoc Joun ololpueou od
'l
'JOqOM UOA eUB[/\ Y-

uerd - oleluou.tnJisut eluepecuoc olueuolo eleqolbul ]o
'Joult! e] u! do Uecuoc ep esetd '128, ul PSUOS
-UeO un ]uns i^d.
6/oJeO else
ap ltqnt sueol luotunJlsut o
ul olelunleg ap eJelcnl o
lo

e]
s

patrioticd, afirmarea caracterului nalional al artei, care a facut din Weber cintdrelul poporului

sau.

Piesele pentru pian nu se grupeazdinmari cicluri solide, precum sonatele lui Beethoven

sau Mozart, dar se disperseazd in varialiuni, rondouri, poloneze, piese de dans, piese la patru

mAini.

Chiar cele patru sonate pentru pian-prima in Do major op. 24 (1812), a doua in La bemol
major, op. 39 (1816), a treia in re minor, op. 49 (1816) gi a patra in mi minor, op.70 (1822)- sunt

remarcabile

Prima culme in crealia pianisticd o reprezinta "Marea Sonata" in Do major op. 24. Autorul
gtia sd dea acestei lucrdri atAta varialie gi diversitate cd pdstra totdeauna o anumitd noutate,
dezvdluind ascultdtorului tot mai multe frumuseli, ce sdldgluiau adAnc in intenliile creatorului.

Sonatele pentru pian, rareori percepute ca form6nd un ansamblu, sunt strdbdtute de

claritatea gi simplitatea limbajului sunetelor, ce conferd muzicii un caracter popular.

Marea Polonez6 op. 21 gi "Momento capricioso op. 12" oferd o notiune despre

virtuozitatea de pianist a lui Weber. Ambele indicd evolulia muzicii pentru pian care ne va

conduce mai tAziu la Chopin gi Liszt.

in afard de Rondo brillante op. 62 gi de Pollaca brillante op.T2,lucrarea care impreund cu

op. ,,Freischutz", il face pind astdzi in cea mai mare mdsurd celebru gi care in domeniul ei a
avut o acliune care s-a perpetuat departe in viitor, p6nd la Chopin, Schumann, Strauss, este

vorlca de lnvitalie la vals op. 65, lucrare strabdtutd de puternice elemente populare.

Concertul pentru pian nr. 2 in Mi bemol major, op. 32 a rdmas remarcabil. El spunea

despre acest concert: "acesta esfe de altfel cel mai greu dar gi cel mai generos concert pentru
pian care exista sub soare, asta e siguf'. Trebuie sd-i ddm dreptate. Concertul este condimentat

cu dificultati iar virtuozitatea deline preponderenla.

Perfect stdpAn al instrumentului, nestAnjenit de dificultdlile in execulie in elanurile cele
mai indrdznele gi intotdeauna condus de concepfia limpede a regulei, el izbutea sd realizeze

cele mai mari performanle pe care arta pianisticd reugise sd le producd pAnd atunci.

Concertul pentru pian in Do major, op 1 1, este strdbdtut de un anumit suflu militar,

aceasta dovedind-o prima temd din partea intAi.

Partea a doua este strdbdtutd de sonoritdli de provenienld pur romanticd in final, care

oferd virtuozitdlii ceea ce ise cuvine, frapeazd de pe acum, cu noud ani inante de "lnvitatie la

vals", episoadele de vals, care indicd de asemenea o trdsdturd caracteristicd crealiei lui Weber.

Manifesti o atraclie accentuatd pentru culoarea orchestrald gi pentru parafrazele dupd
opere cu atAt mai remarcabile cu cAt scriitura pentru pian rdmAne intotdeauna impecabild. Din
acest unghi, contrar lui Beethoven qi invers decAt facea el in altd parte, Weber a fost un mare

stilist. Deseori igi punea imaginalia in slujba unei expresii mai mult sau mai putin exotice:

numeroase piese pentru pian avAnd parfum spaniol, unguresc, polonez, rus, bohemian. $i aici

nu putem decAt sd admirdm siguranla mAinii, gustul perfect, impreund cu acele caliti! at6t de

tipice pentru cea mai convingatoare faletd a lui Weber: bravura, strdlucirea.

Debussy spunea despre Weber: "Toti cei care au avut fericirea sdJ fi auzit, desciu

impresia pe care li-o ldsa interpretarea sa, ca o euforie divind, care inalld pe om deasupra lui
insdgi grJ /dsa uimit de marelia propriului sdu suflet'.

Pdcat cd din aceste capodopere muzicale, foarte puline sunt astdzi cAntate. Fie ca cele

cAteva indicalii prezentate sd contribuie la schimbarea acestei situatii.

I

'Ezul lnlgdec e1 pugd ?lenulluoo l5 91en1el else
o ed el5etdo es oc 'ctlocueleu
tode rS euurcezeidsreg ep rezned e alie:rdsai ?Unos roSn uelleAeJ
inqnceuue; elecrlduro3 BoSepB '(dy) ,,erco17Joq@ pJJeA3,, Bseoule] nc edecul I
euol

'lou elueueseldure tS tlnsues ollJnlel u1 'eleldutg]Ul Ulp ec elerpseld el
-'rppd elleloloc u! 'sole teLU lelueur6elJ '!ul?lul reu uon al JollJeundxe e scll3lc ruplell 1e tS
-pJpJ elec ed 'ectulitJ upc5rur ele (t) ptuol euud tn
tnln^tloutllsl le uolsts op Inustleldpupd
'J9'ozF-J! BoJosnpuoe N
cuI eiuepec alrqe]ue^ nc 'f lznlSNOS tS
'f lilzodxf e
nc 'otluolne tep 'nldutts '?leuos op ofiagy
futnilezlosodx1 teteupe'fdu'v- rlcotlnuezufoJ oleuotssedde tc

alpw un nc luole^lLlsa eJe le^eu lnleJnsPu el oc eeec - gsafixe sg.r; eliecrpul pugpnd e

'lstuotseiduut .toltzoduuoc'lsABU oounen UI
D(
-ep lS Jelqa elezqenlceoJ l5 tcrlueuro.r op ?l!qn! 'tctselc lltoltzodutoc nlluad elloleOllqo Qleuos 1.
eepp?a[rucJcfoiu]et JeefePc9lpruu!}unec d-.@ll 'dlJ'g3lesleutadJxoeJslog4^P-;tU'deJ:l!e^EcdotJe}tul ulptp,oPsltanlyPdclae 4asls-olIle.dor'|earcnnul aut DelI
E
'oleltzotueOur u1 rS e1iel6 ul 'unpJoce ep tS soler-u ep ezlldlns ul oJeoipcetuJs1
I
ep ]glB ed 'eteuuudxe ep eleuosted rcr6o; reun ee.jeruJ4e u1 15 c1selc nPS lnl[s ul PJe]lun op ]33
ad eise 'olgllnutluoc ep pJnip6eg gurrlug o-Jlul 'eseotuoulle tS ele;c llnueld ed gleln5p;seg e
ol
' (ncselpuexslV osulo5),,' ru1sou
]
tnlnloces B unce gugd ep gutleuos punq reul eec ldelp to eeJeJoplsuoc u1 elele6exo oaJA r
'oluesoJelul opeo] eurelqold eplLlcsep Joutu zelp el UJ Bulleuos
elsa ?c poJo nU,, ]ecul lolecrlrlduexo ]uoruou un 'oleltlue o 'euelodueluoc loulleuos le lnlosqe e

'AtleluazeJdel rS e
ulnlloepcotsrueluc iealurnol1rllseuleocloeusnpeciruliieulesrrxdeeeelrueorcunnl6'l9e0e6fruu1l upeldeolsJoClo'e]utroyneuooesleoclseedPeuoeJlleaJ^oBnJ-l erieelc
'lcutlslp lel un PJPJ 'Jolptttrue pug$ un ?JPJ Plepolclu pullJcsau l5 guelqold n
nc 'tetieelc e pldeeleiug erurouoco Pnou o le.r6elut eavaJ
?nou o pu?AlozeJ elrnldplug olece4 plouos pdrsll ouo]otpeJluoc lS eleut ap nlpau un-llul e

iS rnlur ln1nd e IaABU '?leluetuuodxa Jn[ urp raiueleocut epntc u1 piueleoc O

qnou o leipdpc e 'lfpllllqelsur lnco;flLU ul eolBlrlrqels luoonc B 'lnlnusllueLuoJ le ]e6eundsu! e
lnueoco sp oloculp ]lnuep setu? eelpd oJec ulstctselc un
]BoJcoJ e IoABU acunBy\ d

'uto ep r5 Plnleu eP lulqnl l
eelp,elrooiirersueulnqeJuuldeneslc1'ietlnuepoOiel'l=eJo'unlltslupet"qut-uctsslnllnue'pelluusisueoop'lljeeoelVuczseurl'oSoeodcc]llundeoullueplslltsJcqneuuJpllonesl?colrsspnpoeeluJJnurnllVenlorsenree'BldnupolllIolneqelculnuoltleJ51ceVnur]rtn1tus;5'sPnuetulSBesJJctIlB]netzJpuenoop'uteluiufneeeeeee'nieleelulcluueouoJcsuJnpdl']lBox'elzuenceslrJuuuSutellloeep,e],t1]n'ueelr;]1eunS1lfose;edlunscutoutlutodsclll
lungai slteul reu eleJ 'etpoleu 'eiurnzpu es eutud 'eoleltzonptn ]so] e luoJne nps 1n[equt1 ]u
'lstuOtSeldut eC lncsounc olso gu 1e r$ep ',,ueJodLuoluoc clselc,, llqellJsn un lo
'Joleelc lrls 15 pcllelse ountztn ulrd 'p1elueue:edutel es eJnleu uud '1so1 e leAeu oounelA
r
egel1y,pe1'1pcu'ngag17Aelo1,, PlrV ap puofiep p16e1oX
tta
uoJpuv o?lJpag euelQ
tn
l3nVU SC|UnVN llc NVld t

NUINfd VNIIVNOS NI ]CISVICOf N IIIVIONOC

-Ex. 1 - M. Ravel Sonatina pentru pian, p.l, tema I

Tema a ll-a este conceputi in Do diez major (tonalitatea dominantei) gi apoi modulatd la

omonima ei, do diez minor, intAlnindu-ne la sfirgit cu acel interval de cvartd perfectd

coborAtoare, pe care il regdsim at6t la inceputul cAt gi la finalul expozitiei, in tonalitdli diferite.

Acest lucru conferd unitate expoziliei, procedeul nemaifiind intAlnit in mod frecvent pAnd la

Ravel.

-Ex. 2 - M. Ravel Sonatina pentru pian, p. l, tema a ll-a

Tema a II-a

Dezvoltarea, degi operd de rari abilitate, este, mai ales, o prelucrare a temelor schilate in

expozitie. Din punct de vedere armonic, dezvoltarea are un mers clasic (si minor -
-subdominantd, mi minor subdominanta subdominantei gi apoi din nou fa diez minor) in

reexpozitie sunt aduse identic cele doud teme in tonalitatea de bazd.

:'

ul

'olelllBuoi e

rseoecB ul 'l !lirgd InltSrgls rS ;nlndecul el ouol t5ee;ece eelecnpe ut.td rS lerirzodxe ln1rSrgls ?
e
rS lnlndecuL el eJeolgroqos alceued rcyerc EeJacnpe uud ellleuts o QzeaaJc le^eu

epoo '1 'd'uerd ru1ued ewleuos - le^eu n - t 'x3

'Qleuos op eruJol pulsLlcul

'oluol retu eo ul ec utp unoduiel u1 gS ;crur eiuenu ul 'l euol aJtlutue o ec ocnpea epoC

STRATEGIA ZONELOR MODALE IN PRELUDIILE PENTRU PIAN
DE CLAUDE DEBUSSY

Diana Beatrice Andron
Anul ll, Muzicologie

Ctasa prof. univ. dr. Gheorghe Dulica

paradoxal gi non-conformist, promotor al unei viziuni componistice inedite, Claude

Debussy a fost preocupat in mod constant de instaurarea unui nou tip de contrast, diferit de cel

consacrat in arealul fenomenologic evolutiv, clasico-romantic.

in acest context, abordarea pragmaticd a raportului dintre identitate 9i diferenla i-a
pri lejuit descoperi rea unor solulii orig inale, intens personalizate.
puStitnudcieurlcdeetafta: t'apriogci epsroupl uanveainnsvierisitimgaarceraotseimstepmoraatliecdp, rdinaranpoonrt-uelxhstaruastetigvdie,i a unui fenomen
mai
de alternare 9i

(quasi-)opozilie a zonelor modale.

preludiul La fl1e aux cheveux de tin (8 /l) se impune, din perspectiva globald a ciclului,

tps'erisointreecmtaizpfiaca"tdpcd.titueAaltsCeetoasfetnelsg,tdeamennouetisntraea'b(Btiiiirvtldeidiloeainiuspt2eee)rmnivotnoaairftrioecmanoatiiedvleiel.plarpintirceoniposotnrrtauutnluuirtiiapt(epearnintsacttroiapntieuicgeaicaldnmdheeemtmaitebotonalimceeoi ,rptioeazrnataracetloiuinnntieecrae-

pienilor va determina subtile adiliondri heptacordice'
Grila transformalionald inter-sistemicS se prezintd astfel :

STRUCTURA I

Ml bemol- SOL bemol- LA bemol- Sl bemol- RE bemol

Ex. 1 * {3223} CHEVEUX DE LtN (8 tt)

LA FTLLE AUX

a) ms. 1-7

v- lll -Yl-l -v - ll -vl

Mlb:V - |

b) ms. 17-19

- -1 Cf Constantin Brdiloiu Pentatonismele la Debussy, Opere, vol' l, Bucuregti, Editura Muzicald, 1967, pp.401

454.

2 C/: Constantin Brdiloiu - O problemd detonalitafe, Opere, vol' l, op crt.,pp.281- 303.
10

II

9e-9t slu (q

-10

e L-ZL stil (e

(y e) /vlr fo xnfAf Hc xnv 31-7tJ v1 - z x=

{zz TZ\

loueq ly\ - loLuoq fu - loLusq oc - louoq vl - lol.Ileq los
il vunt3nurs

is'z'z't) srNorvlNld vz-rz'sw (c eo

(y:u.matnv yix:cv;) t6lA ' { ocl
-io
| - tA iru''tw
'!nl

15i

ueL

e-l

loJ
ep

P3t

ot

u

{e'z'g't} lNowlt'lld

PENTATONTE 12,3,2,21

STRUCTURA III

Ml bemol - FA - SOL becar - Sl bemol - DO becar

{22 32]}

Ex. 3 - LA FILLE AUX CHEVEUX DE LIN (8 /l); ms. 19-21

PENTATONTE 12,2,3,2\

Func{ia completivd a pienilor va ac{iona in direclia extensiilor intermitente spre

heptacordie, structur6nd, per ansamblu, o evolulie alternativd, cu urmdtoarea configuralie:

PENTATONIE : { 3, 2,2,3 }', ms. 8-9

HEPTACORDIE ms. 10-11

PENTATONIE : { 2,3,2,2\; ms. 12-13

HEPTACORDIE ms. 13-'16

PENTATONIE | { 2,2,3, 2 }; ms. 17 -20

Trebuie subliniat insd faptul cd extensia heptacordici, datoritd caracterului oscilant al
pienilor, nu se impune ca micro-zond autonomd, respectiva suprafald modal6, dincolo de

incidenla temporald redusd, rdmAnAnd in sfera generativd a pentatoniei.

T2

€I
(OZ-O t. 'sru) roleu

- -lteonu1lr1nB1udoqoesu!Wonucu)ql2/1el1l-plutoIeu:rrpaOqgeznluuI rfrooelelyuledodetirllleIn?esdcuteunleoesuql(euOu-edgfl'res5;rrunc)rsprono;e'fleerdlu]llesloaacuCeaqu'lleluPoolssroiclutuulrByI t--u1enauso-l-1lnP4llneeulnisullceunplt4el-scljaeu]u:oedpct1;ldneznu1ptte6uea4p: '(seq u1
;eleue6
qns op

L/.L
loJlse oseocs 'puou r5 pundes op rolunproce lp cruoJered yode no plelngtu ealelell uud tS lgc '6ll - 6n - 6ll ep

?cruoule efle;rcso uud 1g1e pzeozBolcuoc os rnlnlepou e;tfectldtul '(6 t-l t 'su) L - 6n I :aJeltuts le l

I - /n aJd
eqeug-leriuepec rrdrcuud ed plezese lep 'poruooel reu areleJl o op etcgouoq eA ctuolelued-;epou ntpeu t6e;ecy ,
'e1euofuenuoc llnule lnpode uud run1cn.4s e plerOelur eleut:dxe ep ea]elltqtuodstp pzee:e6ns
louos lnlolcuoo uI louoq e; rn; eiuezerd '1nu le6 'olepou re tdgpuept etdnse a6unuoc lollolue pleluezatd
ecruolelued lolunlcruls ezopoueleyyroleuu louraq
log rripyleuol ernute eJeo'elo00u2!',P,nccnspouul3PaS6teolengq"ootlUnVNo15"

rrigrsaruul e SfIUV elnyp-f ':lL6eg;z'-u9egerZssadWd )o!A!lO nl eounztt ul ppowryod lnuawoual - Pclinq eq6toeqg 13 -
''1rc db o -nlollPrg u4uelsuo3"
'1:;on'etedg'aJelleuoJeppwalqod

: - -lw el ilroielnpou ' "l -n Pcrluolne ?iuepm uud 'louaq
llunlxollul eiueplcut qns ']BZlleuu slse n ereo u!
ll | ln leOeld Inelonu
t- n louoq luu
J9 Jq Je
touaq los
recaqEln - re.aqtll - n - | - ln - lll - n
:BUOle3

?]lonzep '(/-g sul) { t 'Z'Z't } eJn}cnJ}s op roruo}e}ued }uala}B otuotue In}tncJtc 'lal}sv
- '- ' PCrluolne-lueuluop ecltllBulp

ugd lBuoticunj-leuol Inloc eU cruouiJe-leJnlxrlr tnlnlueueleJ] e 15 tnlnleOeld ee.lepuod
uud - lepou tnln^lllzodstp orl p(1n.rueo1 leelspleclrbSatnpurlsJeoprp)lnltqpBuuoBd^pelsleeJeOcevlu'(tJ'eopcutunocelesluloedd) unleJls

ed ?c4tpo os pluopuaosop gcru louoq
Iru !S (ledrcur:d lod) loutoq tos oJlul pcruouJe oliellcso plue^cesuoc o 'puqJ InrulJd ul
anrpnleJd ]se3e ul Jollzodtuos
ap elelele poruoulJe-lepoul ?iuese op oleuolielrneJ6 elrielouoc 'Unos ed 'luns eJeO
'cPlueirurelul nes ?nulluoc 'seq-Plepsd ec tn1n6al1u1
Inla^tu Bl pzeonled.red es louoq los piurJoler ep Inlod 'rueztleue ll aJBc ed IntpnleJd ul
eqbtoeqg
ptuJuB ',,oJouos teuoleu e eJBuodeJ op lenill^ nes lPoJ uolElo ul 'zBc,pPcdfnncp 'olnlllsuoc

os piuuelel op Inlod '(nrlour 'plnloc 'pJnOU .oteunso ep undtl JololpoJlp ele oct0ololoul
elripllun 15 pre oiopan ul ue^e) pJoce nes le^Jolu! 'louns sp :pzelsodl ptdUt ul ss-npuglseluef!
'eletiueloJoJ rriplrlrqruodslp lS reiueu6eld Inlcodse ec eundull es (P^lllclooc
qns llqpge^ lsdol
'elsbece uud 'rS ?liruoricale crleuolsrs 'p;euo{cun; ecruo} op Ilnguaaillpstslee}ol ll)eplnoldoedu'"ou'otilssnlusofooeeJJe]ec
ed plenuoc BJnlanJlseJdns eq ;5 lerOelur else l! ernJpc Jouos
-leJluec Jolaprepuels eiuepnur qns sp rol BoJaleocs uud 'aleuolicun;-leuol oublpeled

Joun eoJezllpnlxoluosal rS efeeic es ebeoJlul u1 Issnqoc epnelC sp le^oruoJd luencesuoc
- gegiua.reloJ lod tnun e octOeleJls rupfeloJd r6 ;;rprnelsut Intdtcuud 'ppenoc gleuo;ie1rnel6
'srceld tBll 'pleuoyrsenb u1 rS gleploqe oleod eluolelued 'PSu! 'eiellleeJ ul
,,otoLlc" U
'eeJoul Llr-Jofeu e;euolicu
n1

rfplrleuol e ?ouolst pJouec ele6unlopul ep oleuJolep lrldecled loun elulodu! lelplotuud

leldelpul utsllectpeJ un Bldope ntoltpJg urluelsuoo 'totuoleluod e ,,g1euoricun1 lotzlcepul" e.ldnse
puglstsul 'ectuotuJB runlido op rurpnlrllnuJ roun lenurl optL{osap os Btuo}e}uod 'e}ueuodtuoc o}daJ}
tcutc elec oJlutp eJBctJo ed piuueleJ op tnlnJluec e slexg op lliPllllqeqo'Jrndllnqlceopo?uluPoleolcPpJoqP

op pclluolnp aunlz!^ ec pzeoselop es l{ssnqec epnelo pldope el oJec ed tetuoleluod e
aJeleJl op octuotuJe olrinlos 'oluozoJd lofe6[senut le ltqoul lnqedlcuud otn]l]suoo nu lSoC

Replica pendulatorie la te(d micd ascendentd, cu reversibilitatea traseului tonal mi

bemol - sol bemol, vine odati cu integrarea substanlei pentatonice intr-un mediu armonic

supus procesului de avansare prin_translafie mixturald, in baza simetriei scalare generate de
conjunclia secundelor ascendente /.

Ex. 4 - LA FILLE AUX CHEVEUX DE LIN (8 ir); ms.21-24

mi|: I - II -nr - Iv to'JJLi,

.Lu,.,.,

i CAI)iilrlil r\ ALrl'Ut'l ltl.\ i ll

Agezarea intregii secliuni finale a preludiului pe structuri armonice-pivot aflate in relalii

ll-plagale detipul lV-Vl, Vl - l, l, paralel cu reliefarea liniard a stratului pentatonic, dovedegte

voinla de emancipare a modalului intr-un spaliu sonor ancorat strategic in domeniul referintei

gravitalionale.

Ex.S - LA FILLE AUX CHEVEUX DE LIN (8 /l); ms. 28-39

-t'nl+
Al!

ui rat,.,*,tr', 1

-vlPrin recurs, preludiul Voiles (2 ll) se constituie in emblemd unicd a suspensiei

gravitalionale prin solulia extremd de edificare a zonei unimodale, exclusiv hexatonald".

-Ex. 6 VOILES (2 /l); ms. 16

7 Dupa inversiunea modaldrMibemolmajor- Mi bemolminor, grila mixtural-armonicd:

(mi bemol) I 2- ll -1lll 2- lV(3/l)-2Vll - Vlll

2

parcurge (cu o singurd eliziune, treapta a V-a) spa$ul tonalitdlii Mi bemol minor, cedAnd, in favoarea retranzifei
-spre Sol
Sol bemol Vl), printr-o ce
ponderea
o lnse(ia major Vl - ll guecar - Vz
bemol major (vezi echivalenla treptelor Mi bemol I cadenld include in
Sol bemol
relaliilor autentice gi func{ia contradominantei: *L

efemerd a unui moment pentatonic (ms.4247) nu afecteazd cu nimic atmosfera generald, gestul fiind

comparabil cu retorica devia{iei prin ,,cadenld intreruptd".

T4

SI

gz-tz 'sw '.(t/ d HavcvNv,a sE/v/lloc sfl - 8 'x: U
l
zalp pl giurieler ep rnlnlod eiueprcur qns ?zeonlo^e oJec ecrp:oceldeq-erd olepoul runrietu.rol
pueborele oJenurluoc u1 pugroldx3 r
?nop e ericunluoc eneloJ tuon 'leJnlcnJlsoJcr.u Inrpels
'ueuop u1 ;ouaq
;u 15

uelplloxlru ul el :e-lln e relderl lnpode uud ecrploceldeq runlonJls eale1t;er6elur 'Jelueurelduroc
'pugrnbrse los - louoq lur - op !S el - pJ - aJ olunuosrJl 'e-n e eldeer] ed ep JolunpJoee
e plelered eliellcso ezeazuo^e] oJelBcs ueundxe lorpoerl e pcruouJe-;eriuepec BoJezrleurl

4.t\a :it.l.'r.]ilsa)

It

\!,il(il-loxIl.t

0e-92 sur :(117 6)'c d'w'dd'osf vct/lAvctd's v fevwwoH - L'x= lg.

'Piuopuecsep eJetrl epunces op leruelur el
!!l

- -el uerJop p, 'eelrop lB 'uplprloxrru ;os

upcr;dnper 'ide1 ug 'arese;dap sp lluoruJe
'lnuud ocrpJocexeq aueosuoJl pnop e e;etiuences

Jolsece 'lnzec eisl 'eluelrp olepou suoz-oJcr.! Joun

eereundelxnf ep ele6e1 esecold uoesop ?zeouopJoqns ecruor.ure rerie;rcso Inuouloue1

op

3!L

!u,t

>'t cAllill-i c{)\(;Rt il;N lli : 5- 1 l..J'* i\,11 t )

PENTATONiE ANH[\iITIINiCA
(f']EN:l'fl)

-ntternarea modali include o pentatonie anhemitonice octaviantd (fa diez - re - do diez
si - sol diez - fa diez, pien mi) focalizatd pe fa diez si o pentacordie simetricd infraoctaviantd
de raport 1.2 (la- si bemol - do - re bemol - mi bemol), tronson modal analog pentacordului

acustic lV.

Este cu totul remarcabili maniera in care Debussy exploateazd antinomic diferenlele

structurale dintre cele doud formaliuni, extrapolAnd oportunitatea hemitonicd a modului simeiric
printr-o secventare tricordicd triplu-conjunctd, in spaliul tensionat al cvartei micaorate re bemol

- la becar.

Ex. 9 - LES COLLI/VES D'ANACAPRI (5 ll)', ms. 26-28

11 11 lI

"TltTiltii*l;llLe$ifi {R', - LA)
De altfel, spatiile de congruenld diferite ale celor doui structuri - octava perfecti (fa
diez - Fa diezl) pentru pentatonie gi cvinta micaoratd (mi bemol - la becar) pentru
pmeuntlat,coinrdiaplsaimnestriincdta-ctfiucm, iinzefialtzrad,liaprienpeisleodinicsdelea, datele necesare opoziliei inter-modale. Mai

modului simetric vizeazd reproiectarea

macrotemporald a principiului discontinuitdlii prin ,,cadenld intreruptd" despre care am amintit

(vezi nota 8).

Acest tip de conexiune inter-modali se va radicaliza, insd, odatd cu implicarea

hexatonalului.

S-au emis diverse ipoteze cu privire la impactul gi consecinlele actiunii acestui sistem
asupra limbajului debussyst: de la consideratii estetice cu privire la,,poetica vagului sonof' pAnd

la detectarea premizelor seriale derivate din verticalizarea stricti a disponibilului modal" in
realitate, compozitorul a fost fascinat de simetria gi imponderabilitatea modului, pe care l-a
investit cu valoare de replici sistematici la adresa gravitafionalului de orice facturS.

in preludiul Minstrets (12 ll), mediul general pentatonic deline o micd enclavi hexatonald,

efemeridd modald de naturd sd suspende temporar orice ancord gravitalionald.

Ex. 10 - M//VSTRELS (12 /l); ms. 3244

16

LI 'Pll

.LO0Z ,ecrsnNelpet/\ elnlpS 'ecodeN-fnlc 'bgal.-ooaD awepow tpEnut eruowJv - opf 't{u9:e1 13 u e-l
ul
'(ze!p op - zotp el - Jecoq los - ze;p e;) cluolelued 9u

]eJlsqns ap ctleuoJc uer6u; tnlnuosuoJ] elqp ul oleJnlcnJls olepou ouoz loun puppoccns Llr€

itd ee

- )l l

ee

lp-t

ru

el

0?6, lg t.-g t. su l(17 L) tS:,nO,O rNlA J-\ nA V,no zc - L L x=

'roleiuepec eelelt ruJoJ lS elie: n6rluoc eln Olenue

; lo

uud es-npugundur 'pl!6Jpl aluouolne o e; plrdse Pleuolexoq euoz ttilpuoo elle ul CU
pieqotO glepoul erbele:1s e1 reiuelepe-uou €lE

B ?lsnJl etsaJdxe 'peru ailel op ocruosul Jolunixttu eeuntice utld elezl;ellneu ueluods luns - oeP= lnl
-rriuatel rn; erurdo u1 'e;euorielrnet6 rurpug6 le leJluec lepou leuol tn;nlofeiu eJeJS ulp scluou]Je
Joltuntxeuoc eiueredsuell t5 eelelrzour.unl 'rCIruolelued e PcluollulaLluB Pcluolelp eelellJnd ?l
-i

'IYNi.:rY,\i{},1

masa compacte a hexatonalului pdstreazd legdturi privilegiate cu doud dintre straturile

antecedent formulate: polul-pedald fa diez (constantd fundamentali a intregului preludiu) gi

segmentul tematic incisiv, angrenat in mediul generativ al scdrii din tonuri intregi.

O atenlie speciald meritd cadenla armonicd hexatonalS (ms. 23-24), relevantd prin

aplicarea principiului verticalizirii exclusive a elementelor modului. Mai mult, distribu!ia

complexului modal cunoagte, in acelagi preludiu (ms.51-52), grupdri simetrice de secunde mari
in versiune pre-cluster care acoperd, prin conjunclie complementard, integralitatea modului.

-Ex. 12 CE QU'A VU LE VENT D'OUEST (7 ll)

a) ms. 23-24

C.j.flE\'l -r. I lDL{:{_r_\ALi

b) ms. 51-52

cADnNTA tltrxA't'0NAt.A

Sub incidenla mobilitafii treptelor - fenomen generat de variabilitatea organicd a

materiei sonore 9i nu prin deformdrile cromatice proprii stilului alterat, de filialie tonal-functionala

- se va dezvolta un mediu deschis polimorfismului modal qi soluliilor armonice polivalente.

Preludiul Des pas sur la neige (6 il) polarizeazd semantica modal-armonici a ciclului din

perspectiva de edificare a zonelor alternative prin juxtapunerea structurilor omonime, cu finald

comuni. Sunt prefigurate aici elemente fundamentale cu privire la conexiunea polivalent-
armonici, generalizatd de B6la Bartok in creafia sa gi argumente pertinente referitoare la
capacitatea de integrare macrosistemici a structurilor modale de cardinal mic (in mulfimea de
referinld modulo 12), teoretizatd gi aplicatd de Anatol Vieru in a doua jumitate a secolului XX.
De altfel, datordm compozitorului romAn lansarea conceptului de zoni modali, dezvoltat in
Cartea modurilo/o cu referire directd la preludiile VorTes (2 /l) gi Brouillards (1 /ll) de Claude

Debussy.

-10 Anatol, Vieru Caftea modurilor, Bucuregtr, Editura Muzicali, 1980, pp. 20-25

18

6t

8-9 'su '(tt g) zeaN vl uns syd sfo - It x= epr

(e.r - op - ltu - los - el - op) tnlnuolqns ul

eiuezerd opnlcut ec 'p1eztdr1 pleriuepec glnruJol uud pleu"rtluoc tS lueostp ul letutl psndxe XX
'?cruolelued 1ua1e1'?eltuts erie.rnOrluoc ep (.receq !s 'e-ln e eldee4) pctuolBtp etplocelda;1 .
ap
(z-q sLu) NVHoo fu :z v-rvcotru vNoz
el
'lu

9lP
ulp

'a

Plet

E

f INO.IV.I-N3d -T-\,e{J.SUj-}S : NV]'TO.q C}{

e v-z sw'.(tt g) =?tzN vl uns svd sfo - vt x=
(et- op - los) tnlnpou elut^c el pluepuecsep PUel ep pcllceds Pclpolau eiuepec
upd .
1er-u.rr1uoc rS luecstp ul Jerurl leuuudxe 'cruolelued leJisqns op ?ctuoletp elploceldeg

(rz su) Nu-rog 3u : L vlvoow vNoz

Nvruoc ,; - Nvnoa ru

hrs=ccns nsnvcot/!ls) I tusNndvrxnr

(eclploceldeq) elepou tolauoz eoJeuJalle pugzln'Pclulelsls 'PunuoJ Pleuu n3
-relur pzolorxelotu o el uplstse '(tl g) uil ap xna^aLp xne
ilt Il:ll -l
\J.IilUU3it:t !i.l.Y-ii:tst

qalill lnrpn;erd utp o^lleJoue6 tetuolelued lnz'lelnc u1 ;S e3

'ln '1ro;e1der1

rerie;rcso eleiolep slrqeueA ecrploceldaq unlqtuBsue loun Ueu
es-npugr6elul 'lll 'll 'l loleldell le luelsuoo ;nlueubes Pclpue^el
oleurlso pJnlcnJlsoJol.u plseece ';eleueO lxoluoc ul eli
uu
L 'sur :(lt g) Zgt=N V1 UnS Syd S3O - t L 'xf
tSt
I
elrJr
']noe 'ntpaur 'nel6 :e;ellsrbel aleo] ul 'lrqeuenur leJls ec 'AtleJolteJ gzeoniodled es (el - ttu

Z

l1u - a.l) alcunfuoc unpJoclq ep Otpououl ldlcut -'PJ lul - oJ cluolll.UoLl InpJoclJl

RIj NORIC. .SLiBSTRAT PENTATONIC CADF]\TA \iEI,ODJCA
TETR]\CORI] D(]RIC IJ (?.1.?) PI{IN SUNTO\

IV-tll-tI-l t'

TETRACORI] DORIC I (:,1.:) t

CADENTA DOR]CA (1r*r)

Debussy valorifici simetria palindromice (2, 1,2) a celor doud tetracorduri dorice,
opunAndu-le in cadrul unei bistratificiri simultan-divergente, pe fondul transferdrii formulei

tricordice ostinato in registrul intermediar. in consecinti, tetracordului l, cu evolu{ie recurentd,

- - -mixtural-armonicd, in spaliul cadenfei dorice: lV lll ll l, i se opune tetracordul ll, evidentiat

in discant prin migcare melodicd ascendentcontratimpatS: V - Vl - Vll - Vlll.

JUXTAPUNERE il (POLTMODALISM SUCCESIV)

RE TSTRTC (ACUSTTC ill) - RE EOLIC - RE DORIC

ZONA MODALA 1: RE ISTRIC (ACUSTIC lll) (ms. 16-18)

Dacd mobilitatea treptei a Vl-a (si bemol - si becar) modela binomul eolian-dorian,

intervenlia lui la bemol, ca treaptd a V-a din spaliul eolicului originar, va genera heptacordia

acustici de tip lll, istric. Pe fondul unui dublu ostinato, care angajeazd in simultaneitate

-segmentul hexacordic al modului prin conjunclia tricordului initial re - mi - fa (treptele l, ll,lll)
cu tricordul sol - la bemol - si bemol (treptele lV, V, Vl) - Debussy aliniaza un nou strat

melodic de esenli hexatonald (vezi absenla semitonurilor 9i contra-ponderea secundelor gi

te(elor mari).

Ex. 16 - DES PAS SUR LA NEIGE (6 /l); ms.16-1 8

RE ACL]S,IIC II1, ISTRIC Sl-i E S]"RA]' H llXr\ TO N;\1.. ( ]'Oi.ill RI i N TREG I )

ZONELE MODALE 2-3: RE EOLIC - RE DORIC (ms. 19-21)

AccentuAnd mobilitatea gi instabilitatea zonelor modale omonime, Debussy va continua
prin juxtapunerea laconicd a doud segmente din secliunea expozitivd a preludiului, edific6nd o

za

lz

o

en

v v 6-8 'sLU '(tt g) =)t=N v-7 uns syd sfo - 6 L x=
gzolp oo - 9oo :arofeur rolrJnpJoce]xospenc e PctieuloJc eliellcso
.
sp eliluouuB ul Pl lru ar rnlnpJoerJl e plBuoricunlrq eelelOelu;
- -uud oleJoue6 eleseldep

r vslNol,1luv vrN=l-lvnl-lod

'eJouos oluotulueno Enop iolle BJsls utp utnold

eleluewn6Jp 'alelusuuoc e;e;dr-uexe p6ugl od 'plualpn;;od oluotuJP ep rnlnldecuoc lupnoutold
e1dnse ]uo^cola ur;dep else (17 g) a6tau el Jns sed sag lntpnleld Pc Jouolue ueuJUV

gg-zt srr '(tt g) zenN vl uns sb/d sfo - I L x= rS

'louoq !s - zatp op PlUPul ppunces op clleruoJc lnpJoclq eu{uoc leJ
(rrr
-e''rqnrlgnenlucu[enr?jdlostl'euaoldnuclJleeezItenrcitulisoarO$pee.lrcuau'1luerle;O]lscevesr'olunlndlnopolopeuwPlesleoPpeIcnclpleeJ:oudcoteJlcllsoaeplet(JginueleP-nleruc'eeslepuci)p(.iluloluptuunat ]lloo?sl)teSt6e'eplu1ldesutexl3urioepleqtnsu1 ol

v']y)lIoI \l"uJdcV'YJ]lUNT"{{vl) Pl
iI -Iil-AI
'u

]Btl

'?l
lel

='l:\*:=lvl3 .

ftuoo au l:)l-I-IIoOaA sSHU
LZ-6 L sur '.(tt d zeaN v-T uns syd s10 -1, 'x=

'e-ll B eldeetl
e1 pc;6u1 piuepec pug^e Puun urp elseoe 'ueuop tS uel;oe oJlul ounlsoccns ep erie;e: pnou

-- fl:Jr

POLTVALENTA ARMONICA ll

. Ldrgirea cadrului mixtural qi integrarea polifunclionalS a formulei ostinato in septacorduri 9i

nonacorduri paralele:

-Re bemolg - Re becarg - Mi bemol9 Mi becar9 .

Ex.2a - DES PAS SUR LA NETGE (6 /l); ms. 23-24

.----------i I

I
I

uu',tl' ru{f)

Nu ne-am propus o incursiune similare in sfera fenomenelor de bi- 9i poli-modalism

scimauzltadne. Sbuibmieocdtuall,isdmeo,sienbit rdeelacolimappleexntnaetcoensicitd-hoepatbaocrodradriec,sfeepnaoramtSe.nSdtipseicmndaledmactootpuegiriruen

complementari a totalului cromatic.

-Ex.21 BROUILLARDS (1 /ll); ms. 1-4

22

c7

OJIJ

un t
tusll

'olelruJopout ?crluelne ep lns un rripluelsod pugiurpeJcul 'BurJojop e ?u ozotuJoJel PS 'BztptJqtt

e erel outquoc ps e0eleiu! 'nueJ^ ele -oou elrrirqure ap nBS -oJleJ elttOqelsou ep es-npusllLrJllec

'oJec rnlnJolrzoduroc ele eleldursxo elunlseO erlulp Inun ?lutzotdet,,ued ntluad aypnpJd"
'a^rlceles iolugn;etd eutst1d uud eritpell nc eles reriele.t eaJlu4opeJ pu?alerc

'?clleuelsrs eele6eu pltng lruolrzoduroc '!ps lB tueroduelu'oxcxurunnlnleocposeletqsorzsnouepulpelJdoglozoluls
enr;cedsled 0re1 optLlcsep ,{ssnqeq apnelO lnl le cruotuJe tnlnldecuoc ezeua0tlo6

rS u

BIBLIOGRAFIE :
)
1. ANTOKOLETZ, Elliotl Twentieth-Century Music, New Jersey, Prentice Hall, Englewood
3
Cliffs, 1992
r
2. BERGER, Wilhelm Georg Armonia. Posibilitdli gi limite, rev. Muzica, Bucuregti, nr.
J
4t1965 a
3. BERGER, Wilhelm Georg Dimensiuni modale, Bucuregti, Editura Muzicald, 1979 3

4. BRAILOIU, Constantin Pentatonismele la Debussy, Opere, vol. l, Bucuregti, Editura :'
J
Muzicali, 1967
f,
5. BRAILOIU, Constantin O probtemd de tonatitate, Opere, vol. l, Bucuregti, Editura
d
MuzicalS, 1967
s
6. CHAILLEY, Jacques Tnit6 historique d'analyse musicale, Paris, Alphonse Leduc, 1947 l
7. DUTICA, Gheorghe Fenomenul polimodal in viziunea lui Olivier Messiaen, lagi, Editura
!
ARTES a UniversitSlii de Arte ,,George Enescu",2OO3

8. FIRCA, Gheorghe Structuri gi funclii in armonia modald, Bucuregti, Editura Muzicald,

1 988

9. HOLOPOV, luri Observalii asupra armoniei contemporane, rev. Muzica, Bucuregti, nr.
2t1962

10. lLlUT, Vasile De la Wagner la contemporani, vol. 3, Bucuregti, Editura Muzicald, 1997
11. MILHAUD, Darius Polytonalit6etatonalit6,La Revue Musicale, lV, Paris, 1923

12. NICHIFOR, $erban Mistica lui Debussy gi revelalia universului supratonal, rev.
Muzica, Bucuregti, nr. 3i1999

13. PAUN, Daniela Ctaude Debussy intre migcare perpetud gi imobilism, rev. Muzica,

Bucuregti, nr. 3/2000

14. PERSICHETTI, Vincent Twentieth-Century Harmony, New York, W.W. Norton and

Company, 1961

15. RATIU, Adrian - Aurel, STROE Aspecte innoitoare ale structurii muzicale in opera lui

Debussy, rev. Muzica, Bucuregti, nr. 9/1962

16. $ERBESCU, Silvia 12 Studii pentru pian de Debussy, rev. Muzica, Bucuregti, nr.

1 1/1 969

17. TERENYI, Ede Armonia muzicii moderne (1900-1950), Cluj-Napoca, Editura

MediaMusica, 2001

18. TERENYI, Ede Lumea armonicd a lui Claude Debussy reflectatd in cele 24 Preludii

pentru pian, Lucrdri de Muzicologie, vol. 19-20, Cluj-Napoca, Conservatorul ,,Gh. Dima",

1 986

19. TARANU, Cornel Elemente de stitisticd muzicatd, vol. l, Conservatorul ,,Gh. Dima", Cluj-

Napoca, 1981

20. VIERU, Anatol Caftea modurilor (l), (De Ia moduri, spre un model al gdndirii muzicale

intervalice,), Bucuregti, Editura MuzicalS, 1 980

24

97.

,L_ E IL

oddo4 uouuu cffqp ale
-[n
tajpc elB ed (et-;tu'xa) JBurq nJleu ul '; lcrleuel InrleABJl col eJe rurcezeldsre6
tDr
ug'pcroreue Lf .eleuos gzeueo op eluelseJluo3
-euo] !!pr
'o?snoocpote6uoni0dex1a1epl'eetuJo6escsepsspedu-uoolbjeuple 'ocrleuoJc sluotrtoLu nc pcruolelued I eeye6
'oddo.rl uou eu orbe;1e :pcrsep eunrsoccns ul olcutlsrp BJN
gugcSruu roJl oJe tg6L ui snduoc gcluolwls gJlseqoro ueld n4uad !.'ru lnlleouoC
'PJlSeqcJc 'lu
!nt
tS uetd n.rlued Uocuoc ;nuiud nrpnls ]sece n.rlued sale ue - ?JlseLlcJo rS uerd ru1ued eyecuoc 7 rS pu
cet6ele ueod ;, 'euetd pnop nJluod plueyecuoc poplrenlseq7o'e'irruqncriseuge'nllprcnlgstuge'rl pLn'elaletcdggol 'ecl
t u'olle?ucotlseu9el-p L 'tJnolqe:
pltns o'tJnlerurl gL uliuoc ec rnlnuerd alecrpep elrrirzodruoc olBol 'outleuos 'AeJ
Z tcrnodod osrlf ep unce pugd
ulc '.tu
'guelodlueluoC pctznru ep elpuorieu.relul ;giplercog e rS u:nce:o
t96L ulp erugruou utp io;t6o;ocrznlA t6lo;lrolrzoduro3 uunrun e ?Jqulaul putu'aiuepecuoc rS 'Ple
ectuoltuts - lecon 'ectuoJtuts 'eleJoc rJpJcnl 'rJnperl !5 ]pc oleJeuec nes eleluor.rtru]sut tJpJcnl lgle
?zeop:oqe tS t6el el ]ol XX rnlnlooes ;nco;fru op elureul edecul o pcrlsruoduloc BJoueC BJN:
'eleJeuec rrier.u.rol u1 pleldlelur rS eleolerueduoce LllYa
'qlsrlos ec lze pugd pnul]uoc o rS ,{ploqpeg-ur.losslepuaru xtlol ap nww ps u! QJ}seqcJo $ uelc
nt\ued nlrecuoC pugleldlelq LV6;, er;ude LZ od r5e; e| ?ctlstuocuoc BJeuec edecul l$i e3 eJn:
'ntleletdrelur loc ed tS 1gc ctlsruoduroc Inruor"uop lglB seccns ng gcele rcrnodo6 esr;; eln:
- sueqJeg tsuey\ Bl uuelsJ eu-isruorselord .rolrzoduroc oreuro] eurud ad rugi lep e rS getdlelur
'ilt
rS rolrzodtuoc-ror.ilel BoJeruJUB srured ehV-drV'.-p/dnp elec ueeser Intpeu ep pleiuengul
poc
qsul olnlpde 'rl6euguror trirzodtuoc elour.rd 'XX Inloces ui etqe

pf lnl eaJeJcnl 'LgBL utp pcul't6e1 e1 ]ol ]uns eolsece pJlsoLlcJo 15 ueld rulued Jep 'ellopneC
esnrpde pJlseLlcJo rS greorn ruluod eJJIZ rupuexolv
ep (0e6 D Wsequo E ued rulued cluoJwrs weod 15 sueqleg tsuel4 ep (926 ) gpaquo 6
ued nt1uad yacuoS ]uns unc 'plepolo] pcseougruor r5 pueeSer plecrznu eJnleJelrl urp pJlseqcJo
rS uerd rulued UpJcnl roleuud eriuede ep eleununcul ]uns rueser ro;r.rolrzodunoc ele oJBoleaJO

alunpolf 'pcseoupr.uoJ plecrznu eJn]lnc ul lelpJorupd col un pdnco pcrlsruerd eUV

$e1 ,p11cupg'O" pUV op puofieN p16epg
tolsodv eryeuo1'rp'tord

vStNoJulils vulsf lcnodod fsr-rf ltc ruN -Inru3cNos
Hcuo ts NVtd nuINSd

T2 in acorduri de cvarte m6rite pe cvinte mirite, in p diafano, in metricd ternari, cu un

ritm gi de o facturi contrastanti cu tema principald (ex.nr.2-lb).

Al[gro ran nm nr4po s-*3

L4

I .

nr 2-l b-T2 laP

pnnTematica introducerii orchestrale std la originea T1, diferenliindu-se de aceasta

valorile schimbate (ex.nr.3-li)

-nr. 3-l i lntroducere Orchestrd

De remarcat cd pe l6ngd acompaniament se aduce odatd cu temele o contramelodie in
gamd pentatonicd (ex.nr.4-lc).

-4,Ilegro rna rl0rl tr<rppr)

f

nr. 4) c - contramelodie g, pent.

in dezvoltare pianul solist vine cu T1 modificatd, pe alte trepte gi valori, readucAnd metrul
binar (ex. nr.5-la var).

Allegrc ma rcn trcppo -,- . --l:-;=\f!

nr. 5-l a var. - Travaliu T1 la P

Cadenza pd(ii l, care apare de obicei in flnal, aici vine in dezvoltare, intre travaliul
tematic al ideii principale gi cel al ideii secundare desfdguratd acum in metru binar (ex.nr.6-lb

var).

26

L7

'PJ}SoL,|CJO el srrulu qt-9
lnlte
-ooruotltJe'uerd Bl crpoleu:oue] r5erelece le rJnueld ?nop ed 6o1erp un o ll eaunfepen

d el L ren - Fll-8 '.ru

lnJle

'?lsorl3Jo ap olenlaJd pulU ocrlJlu olunpJoce 'purol urp p1e[eOep
o-:1uud ?snpuoc o leaunrieuel
?crpolau a!ull (7-p1-6ruxe';-1;-g'ruxe) uerd ep esndxe
sp lS acrullrJ lunrieuen nrled aleC 'leuol-lepou JalceJec un
JUnS relceJec eJe eurel

6 e1 'duroce ''r.loJo e1 rer;Oecessed eruo] - d ll-/ Ju

ul ol

'(dtt

-1'ru xe) lueuuerueduroce op loJ puene Inlsrlos 'uosrun eJ aner6 alrzoc nc pledr,uorl 15 rieuqrep
el eurol sundxe l5l eluelop e onrsserdse ollotlr erlOecessed o 'pctuolelued 'e-ll e eopBd

'luBull.ulnl

opuacseJc un-Jlul pJlsoLloJo rS 1sr;os ep uosrun el ez,o! uoc osoitderls plnurisns Lf e eJrueneJ ur.rd
o al5elp6erd ueld ep olos un 'reuJoJ eurrlunlo.r pp l-oc eoec-eleJlsot,loJo ruscnpoJlur euel
gauzrenoouJ.r1e5lple4sgezqucdrouJsurllo'se'JOuoleerlpeuuons-Jluullp'eele-ullJlnelspllJirp'cduoJole]n?u'cprtnurolosuer
oleo4rpour Joleusl eereundxe
sJeuJ un oJe Bzuepeo

d el zL nrle^eJl- 'Je^ q l-9 'Ju

1

otleio-q uou rLu 0:3e11y unn

Adario(Pmslhi

nr. 9-ll-2 -Yar.2la P

- 2Varialiunea lll pe un fond la orchestre ce amintegte de elemente ale T din prima

parte a Concertului, pianul evolueaza cu tema expuse in sens contrar (ascendent).
Varia{iunea lV e o evolulie sincopatd intre pian gi orchestrd care variazd din punct de

vedere ritmic tema in €non. [n final gi solistul expune tema in octave la ambele mAini in forma
inilia16 cu aceeagi incircdturi semanticd (ex.nr.10-ll P), orchestra acompaniind cu formulele

melodico-ritmice cu care a acompaniat pianul expunerea temei la orchestri.

Adagio (Passacaglia)

t

.I

'{

o

nr. 10-ll-P1 - tema Passacagliei la P

Partea a lll-a, pentatonic-modald e o formd cu reprizd cu caracter de Rondo ce decurge

din altemarea T 1 cu T 2 gi cu diferitele lor variafiuni ritmico-melodice. Cele doud teme

principale cu metricd, ritmicd 9i facturd diferite sunt expuse pe rAnd in dialog solist-orchestri,
sau polifonic: canon, contrapunct, stretto. Tot procedeu preclasic este gi soloul de pian tip

toccatd cu elemente ale temei secundare. T 1 apare in expozi{ie in trei variante: a)ca flux

melodic ternar (ex.nr.1 1-llla),

f

itnr. 11-lll a - - nu" melodic ternar la P

28

6Z xnl]
dtt
LlcJo el cuolcloj ullu - e lll-91 lu
,PJ}1
.Eltll()
aLu
glJ eOrr
* ssosorfr'<l'J8ellrv/
(ettt-q L'ru'xo) toJlseLlcJo le Jelndod Inulu 15 uncero
?zudoJ ep eluteu! 'oUBd plseaoe urp lnlnlsrlos ele ezuapec toJ] oloc ]uns oJeolpzuudJns

Zy rI-ezVdeU - p 1t-t L'ru

]*

i,

oso:rorfr cllolI3*

t(p ttt-lt,'.ru'xe) L oleiueuolo ed rep
-'eJBlBJl ul tS asnJpde reu ec uoueo '.oc'uolp[ns 'uBtd tcon toJ] el uouec un-J]ul PzeeL10olelp
- enop e op tolec InulltJ ed gsnderdns euud - euol pnop oloc 'tnlnleu4 eertlp6erd u1

'Preurq ?u.rJo] ul pJeuJe] l, 1 ocnpe slleuel Inlle^BJI

ledocurs gctprocB zI - q lll-t L lu

*-.--' g=Ei; ' osoco'? d-r8a1;y elol
eu
ep

eull

'(qttt-e L'JU'xs) plpdocuts PctpJoce o Z L

ereurq 'ce iuplu1 ut L1- Le lllzl')u

l.

'uouec ul lg (relllzg,'lu'xe) oreutq oJeutq octproce utniuplul ul (le

Ultimul canon solist-orchestrd, ce insistd gi cregte in dinamicd, se rezolvd intr-un unison -t

izoritmic de complexe armonice ce angreneazd tuttiul intr-un final apoteotic. :r"
in intregime concertul este modal - moduri pentatonice de diferite centre ce alterneazd cu
3:
momente cromatice.
5/l
Pentru a individualiza gi mai bine temele contrastante ale p6(ilor I 9i lll, pe l6ngd
;
structura melodico-ritmicd diferitd (temele principale sunt melodico-discursive, iar temele
secundare-s acordice), pe lAngd dinamica contrastantd, compozitoarea folosegte gi metricd *r

diferitd: in p. I - T1 binari, T2 ternard, in p. lll - T1 ternard, T2 binard. 3{
Efecte cu totul deosebite obline compozitoarea din aducerea temei ternare in metru binar
rn
(p. l, lll), din contrapunctarea sincopatd a materialului diferitelor compartimente ale orchestrei
$l
sau dintre acestea gi solist, din suprapunerea formulelor ritmice binare cu cele ternare normale
gi exceplionale sau din cAntarea simultand a temei binare la solist qi a celei ternare la orchestrd 3

(p. lll). Singurul element arhetipal romAnesc este ritmul popular sincopat al orchestrei in T2 dE
modificati din p I giin interludiul p. lll.

Elise Popovici utilizeazd loal6 gama de grade dinamice de la pp la lff qi fzlff, nuanlele

mari doar in doud momente culminante de final (p l, p. lll). [n rest cAnd apare cAte un f i se
aldturd indicaliile : cantabile, espressivo, molto espressivo e dolente, sau con spirito, con

slancio, in acest fel acelagi grad dinamic avAnd o incdrcituri diferiti semanticd. Nuanlele mici

-cu indicalii de cantabilitate diafano, armonioso, legierro, calando, con linezza, sotto voce, da

lontano - cAntul aproape in intregime legato al solistului gi chiar al orchestrei - cu rare momente
de staccato gi pizzicato - dau o mare cantabilitate concertului atAt in momentele de cantileni c6t

giin cele viguroase, energice.
Polimetria, poliritmia ( suprapunerea formulelor diferile - 812, 613, 612, 614, 416, 512, 513,

3t2,314), folosirea impdrlirilor exceplionale suprapuse formulelor sincopate pe valorifoarte mici,

precum gi utilizarea elementelor de agogicd - rallentando, rubato, ad libitum, stringendo, a

tempo, rubato capriccioso, meno mosso, accelerando, con spirito, a piacere, ritmica variatd 9i

-eterogend creeazd un parcurs in spaliul temporal apropiat ritmului vorbirii linigtit, visdtor sau

agitat, vioi, cu elan, ce subliniazd gi in acest mod caracterul temelor, incdrcdtura lor semanticd
Scriitura pianisticd dificild conline aproape toate mijloacele tehnice cunoscute, partitura

solistului reclamAnd velocitate gi flnele.

Concertul pentru pian gi orchestri simfonici de Elise Popovici e un ciclu de migcdri

dezvoltdtoaregi varialionale. E totodatd o intrepitrundere de clasic Ai modern pe fond modal cu
teme seriale. inscrierea in clasic a formei e compensati de utilizarea mijloacelor post-moderne

universale gi specifice romAnegti de tehnicd componisticd, nuanlindu-se rela!ii de tipul

determinat - liber, concentrat - larg ramificat, constant - variabil. Coexistenla formelor clasice cu

tehnici actuale componistice, cu polimetria, cu poliritmia, cu ritmul popular romAnesc Ai
modalismul e o consecinld generatd de evolulia generald a tehnicii de compozilie. Elise
Popovici contopegte in Concertul nr. 1 pentru pian gi orchestrd simfontcd intr-un tot unitar

tradilia gi inovalia oblinAnd valenle expresive noi. Genul sonato-simfonic contine o multitudine
de elemente noi de limbaj, de formd gi de tehnicd componisticd gi propune totodatd estetici 9i
stiluri din avangarda secolului XX. Morfologia liberd, neconstrAnsd de tipare prestabilite dar
subordonatd modalului qi serialului in combinalie cu ritmica folclorici permite o exprimare liberd,

divers coloratd, mai bogatd in sensuri.
Acest Concert pentru pian gi orchestrd simfonicd a fost studiat in manuscris, sub forma

aranjamentului pentru pian gi orchestrd de coarde. lnterpretat de mai multe ori la Bucuregti in
reductie pentru 2 piane, a fost inregistrat audio din concertul de la Academia de muzicd din

1983, suslinut de pianistele Ana lftinchi gi lrina Ldzdrescu.

30

IE

ulp llpnls,, )relpurqcg-LlceE S I (t'Z' L olaletec gt e s (,,elryed yitoS\leLnl{eoludyous'e3xo'el(o,se,lnupursp'l1}ueueuunoosJsLuu.lelCnJ,c] utp ?
do '!!pnls,,)
',,eLusruBcey1,, ',,octuLlo] llilcrexe rS !!pnls,, ',,!!FhlS,, u1 n6
) esr{on
'olellno4tp ep pel6 lru.rnue un no ocrpoleu-ocruLle] eure;qord ?pnlcut ps tS glelc pLuJoJ o ?qte ?s euuoj
'?ctpolotu elelrnrseldxe guriuoc ps oJec eorlsrpB llpnls ep Jpu,rnu un elt6nsul elep ?qle ps otnqar:
Innole 'Llceg S I ep olos lnBlJ nllued Jour"u Bl ul releuos rnlnrpnls uJ?pJoqe InlustuouJ ul 'PJeql

pctlsrpe elnlBl eilpc reriuele eoJeJluacuoc eltutred tS ectuqel rnc rep e

JoleLuolqold eeten;ozoJ ep Inlelo pzeoJoqrlo leueleu isoce 'eeleluefe; pllonzop ec ltpnls 'euuee r5 tcrl
'rrirclexe pugzuudn3 'nuoyeder ep oleurwJelop luns ]upur:n tn;ndocs eoJeztleoJ Bl otnquluoc eurpn
Jelru
etec to1e1n[e leue]eu ]runue rnun eere6ege rS uncerd 'rotuLle] Insuos r5 erinqon3 osll=
rS cs
'rnlnlnuriuoc e oJeuudxe ep e;eceolfrur cselrqels es rS 6e;e os eroJpc ezeq ed 'tupJcnl e pctuqel ts n3 ec
tndI
?lecrznu eapue aJe ll lueurtuJslop InloJ 'upJonl reun e deztpa ep reridecuoc BoJeulol ul ourep
'1eleueO ul pctznu n.rlued rnl InsoJolur rS ernlsece le lecrznu lnluozuo ?zeeuutl 'ctueoeLu potrl t . n3 le
sele 'lBJoleltun lnuopedeg 'rnlnnolo e ?leJolelrllnu eoJr]?6ard pzeeztt dec Beloce ed ezeploqe
?s sale reu rS eltJelp tJnlris rS rcode urp eserd gpuudnc ps lS ]eue^ teuJ ]?c eU es uqcSr
elec 'lntJopedel etnqo-:
eJe ll enrlelerdrelur leridecuoc BoJeuJoi ul ltqosoep loJ un ?leotznu etiee.rc ernl!1,
E3l
o ezeleldlolut ps LUnc In^ole eipnul e op elece reuco] olse electznu tet6o6eped lndocA
'lJpJcnl eeJeolen BJnleuop JBrLlc nBS enururp aleod 'olrlurue oluouels toJl Jolac BeJeztuoJcuts NES J
ep iuoc ouli nu oJec 'pqels eun urnceld 'rnlnlxol eeleltntseidxe et$eip6oqut pctuqe:
rS erseldxe 'lnuriuoc ellulp ?tullul eolelrun ed plezeq 'JourLU el ul teleuos B punq eteleld:e1u ts ?]
'oJeJluocuoc ap ee;elcedec ']ueuou ep erirzodstp eo ontlcelqns aluouet3
O elolle rS ele;sotule B 'O
'pleotznu erirnlur 'Bolelrlrqrsues 'eiue6rlolur 'lnluole] pOnepe es eoisece el 'lnnele
rS uncetd '13!LU
?pesod ol oJeo ed e;ecrznur loleiurlsounc Inlenru rS tuncerd rolele6ep e 'tetieltdsei B 'llqL!
e 'Joleznq lotuL1o] eelrugdgls 'orlsrlrls oJopen ep ;cund urp plceJoc eoJepel 'lectznu lnlnlxel 'gl9
eelelcedsal :aJec oJluud 'uo1ce; ri;nur reur ep psul epurdep elseecv 'Aelo oJlec ep te ttrpleldtelu
inlueuour ul reunu ?ietn epuud e^ olos ]nelJ nllued Jouttll el u1 (e1tye6) eleuog 193 ?
eeawppulexdeqxoee'qeeoswegeeoenzunlrcwadpeaps;suealopLspe"'a'gezue/oeuoowaqsnoew'epapaeulseeqleewowJnef'oeooftuqae6ndup"'dL,,lce:eElsglteu,,uJ"U'LaeepqooenugcuJsJeren'aru1c7feeueranc0Ndreopgpeeg"l1e'eallooep1ltizle'oezadtnlaus6Ju$euocesc:
ruisou eleJetu 'pcrlsrlie oulserpu rS erriurrs pllnur euerL,lceq erieelc ug pur.redoossc alueu
'leuns 0p ]ugtunJlsul oJBclJc
nllued gleocs punq teu Boc plurzoJder pcrznu plseoce 'pcrpoleu erieOoq 15 srceld to Inullt, ep 'o
ur.r6 'rl6rluotunJlsut JoltJourl rJpruJol rS rupcnpe ;nsecold ul rouetL,loeq rerieelc e Uqesoap poLt
ug rS ecrse;cetd rrcrznu tu?pJoqe eiuepodur! sp pleurr.uJelop ]soJ e esetd telsece eele6e;y t3tu.l
Llceg'S I ep olos ]neg nJluod.touttu e; u1 (teltye6 u03
rsleuos eund e; oJec Jolotuelqord e eztpue o glutzald eJeJcnl plseocv
lntpnls tnlnnelo osli
'rnlnrpnls erOo;opoleu ltctldtttq 'olectznul UPJenl teun tnlntpnls e
eaoce eleiu

else oueJodueluoc elelueuinJlsur rer6o0eped ele eluepodtut teu olec e;euelqold utp eun zt- u

$e1 ,,p11cupg'O'n WV op puofieN p16e1o3 PJlser

nueqorc epues e!iluryprd olBul
reJlsa
HCVS NVITSVSf S NNVHOT ]q
oros rnvrr nurN=d uoNll,ll v] Nl (lsrlrHvd) lsrvNos v JBUrq

nrcnrs rs auvosud =o =lfclfcoud ls =lcorSl,ll Pcule
0louJ
q6u?t

n" Qz

UOSIU

Pe lang6 studii, un rol deosebit in dezvoltarea artisticd a elevului il au compozifiile

preclasice, precum Sonatele pentru flaut gi pian de Haendel, Telemann, Marcello gi alfii,

Concertele pentru flaut de Vivaldi, Pergolessi g.a.

C€rnd se incepe studiul Sonatei in la minor pentru flaut solo, ca de altfel al orcdrei piese,
lucrul poate fiimpd(it convenlionalin trei etape principale:

--r formarea imaginii generale despre sonatd;

--r alegerea mijloacelor tehnice de realizare: tehnica respiraliei 9i a emisiei sonore,

articulalia, dinamicd, frazarea, culminaliile etc.;

realizarea artisticd a piesei, flnalizarea sa.

Prima etapd este de cele mai multe ori determinantd in evolufia ulterioard a studiului.

Elevul cunoagte piesa din auzite - de la colegii mai mari, de la radio gi alte mijloace audio. La el
existd reprezentarea acusticd anticipativd, care constituie, fard sd gtie calea p6strdrii tradiliei in

interpretare.

Familiarizarea elevului cu lucrarea se face prin imbinarea explicaliei verbale cu

demonstralia pe viu la instrument. in prezentarea sonatei, limbajul folosit trebuie sa fie accesibil,
dar gtiinlific, clar, logic Ai coerent. Formarea unei imagini - in mare - asupra piesei se realizeazd

gi prin dezviluirea unor date privind viala gi crealia lui J. S. Bach, evolulia sonatei, stilul

preclasic, precum gi enunfarea unor mari interpreli care au cAntat-o : J. P. Rampall, V. Jianu, G.

Costea g.a.

Demonstralia pe viu la instrument de citre profesor, joacd un rol deosebit in studiul

Sonatei, deoarece paralel cu prezentarea, elevului i se dau gi explicalii tehnico-melodice

practice. Totugi, Sonata nu se invald la ora de curs. Studiul individual, modul cum trebuie

organizat se stabilegte impreund cu profesorul, care indicd calea de urmat, avAnd grijd ca elevul

sd respecte intocmai partitura, si nu omitd dar nici sd adauge note, omamente sau sd dea

sensuri eronate lucrdrii. A modifica partitura pentru a-gi pune in valoare unele tehnici de

virtuozitate sau pentru a-gi ascunde unele carente tehnico-melodice, demonstreazd lipsa de
respect fafd de compozitor, fald de muzica sa. Rolul profesorului este deci de a conduce studiul,

de a alege mijloacele de realizare.

Exercifiile gi studiile tehnice sunt importante deoarece elibereazd elevul de rezolvarea

problemelor artistice gi permit concentrarea cdtre latura tehnicii instrumentale,

Ele au scopuri precise, atAt frzice (consolidarea respirafiei gi a emisiei sonore,

dezvoltarea calitdlilor motrice g.a.), c6t gi muzicale (calitatea sunetului, intonalia, ritmul,

dinamica, agogica, timbrul).

Astfel am pdtruns in etapa a doua, etapa studiului propriu-zis, a alegerii, formdrii gi

automatizdrii deprinderilor acustice gi motrice necesare elevului in interpretarea Sonatei.
Mijloacele tehnice de realizare se aleg in urma analizei dificultdlilor intAlnite in Sonatd de

catre elev, momente ce trebuie lucrate separat. Sub nici o formd pd(ile Sonatei nu se studiazd
de la inceput p6ni la sfArgit pAnd ies, deoarece pasajele ugoare se bagatelizeazl, iar cele
dificile nu se rezolvd sau se rezolvd greu; in orice caz, imaginea de ansamblu a lucrdrii este
distrusd, atenlia concentrAndu-se cdtre pasajele dificile gi nu asupra efectului artistic. Muzica

preclasicd prin fapul ci oferi interpretului multd libertate pune probleme ce se cer rezolvate cu

sim! de rdspundere gi cu respect fald de compozitor gi piesd.

lnterpretarea ideald rezultd din imbinarea tuturor mijloacelor tehnice gi de expresie

necesare reliefdrii conlinutului muzical, cum sunt: respiralia, emisia sonori, articulalia, vibrato,

tril, dinamica, agogica g.a.

Analiza muzicald gi tehnicd a Sonatei determind mijloacele de realizare a sonoritelii,

articulaliilor, tempo-ului, stilului de interpretare specific epocii preclasice.

J/.

TE

'|liP

'ole
erse

nc
ecv

g+>c

elor

Qze

sp

t6 t!

'ln

'oJo

BEJI

'ln!p

op
op
eep

lnA

otnc

aclt

'eltsnsul octJloru tS ontlrpne rolrJopurJdsp Brcrurotuel pzeorlsuouep es eoJeloJdelu! uud ele: tntp

'rnlnnelo lolrurpnlllde e putxew ee.;eztlpe l5 eoJezrlrqou 'tcep eundnseld pleull ede13 'c'

;eriuese loJ un pu?lpdp3
'lJpcnl pneloJ Innele eJrc Ul edela olse elseecv
tunsput ;e rS ln;n;t1s lnir-urs Insues lnllll
'pcseeuuud el gs lnp6erd eise Innolo aceJeoep
'Blepoep ellferuesqo oleo] nc rueruolur eleod ;n.roselo.td pugc lnlueuout elso uncv Qze
'llq!l
]usrunJlsul el lnlnlpnls
nc

epeoued ui 'pueosJed eudold nc rcrlrJc udse reut rec luns lnele pc ]eJlsuotuop e-!ut pcqbo6eped ul !

pu?3ecrloeJd 'leztruel e sndo.rd e-r$ ec eooc poep erice;srles eJeu ap nes ellliuelur lede ll nu
'nu'outs sp eltuni;nureu lS elr6purezop ap 11 eleod

nes lncpl e ozaztleal ps sndoJd e-r6 oc eoec pcep
ericeet 'tltp.tlst6elul tualpne Inlueuou ul lo e
erueos pp 16g ;nne;e '1e1ugc 'lnlr
piel ul etnlrped nc

e unc pugilncsv 'tnln^ola eeped urp luolelpeJluoc tticeer pururlelep 'leltcoJ nes eritpne ul ec 'isor
1g1e 'rnlnuolorcll eiel ul roleuos e plelled nes p;e.r6elut Betelerd.relul
e'epleetdlsr!S6elglucl p"rnllped ed lo;aceo;ftr,u eeJtsolol 'er
ultd pleinSn !] eleod pdele g]seocv'Br,loue
op otpne

rS-npugnrlce rS erie.ldsur rS-npugzrlrqou 'pnqcedser eJelsoule edtctlue e ru1ued lo116e1oc eiel 'es

els=ul elugc o ?s 'leycoJ tnun B nes lolllilpne lnJpec ug elerd.relut o e ep oluteul ec eutq 'llilE
'PlBe.ic Pcllslile olllil

qceoteeurOeurr gzeentlluUop lsl uJpJcnl e p1el6a1ur eerelerd.telut ut.td eJBc 'tnlnnelo Inluelel
uqll ]tqesoop'loJ un 'tupJonl e eJBSruU op Bec 'Jourr! el ul roleuos tnlntpnls e gleu4 edele

O INCURSIUNE IN UNIVERSUL ROMANTEI PENTRU VIOLA t
$r PIAN DE MAX BRUCH
C
Carmen Zaharia Danicov gi
Eliana Zaharia Danicov d
Sr
Colegiul Nalional de Artd "O. Bdncild" lagi
A)
Despre viala gi opera compozitorului german MAX BRUCH (Koln, 1838 - Friedenau,
at
192q gdsim relativ puline informalii detaliate in enciclopediile gi diclionarele de specialitate rit
s(
aflate in circulalie.
A trdit modest gi discret, lSsAnd in urmd o operd - nu atAt prolific5 - pe cAt densd gi plinS of
st
de substanfd.
LucrSrile sale acoperS o plajd larga de genuri muzicale. Demne de amintit sunt operele bc
inl
Lorelei qi Hermione, cele trei simfonii, concertele pentru vioard gi orchestr6 (dintre care, cel in
sol minor bucuri gi incAntd gi azi deopotrivd - inimile interprelilor gi ale auditoriului), Fantezia CU
scoliand pentru vioard gi orchestrS, numeroasele lucr6ri corale, oratoriile, precum gi generoasa "rir
crealie din genul cameral.
co
Toate aceste bijuterii componistice l-au plasat pe Max Bruch in constelalia compozitorilor
germani repezentativi. SA

Foarte apreciat6 in epoci, muzica lui Max Bruch este puternic influenfat6 de cea a lui
Johannes Brahms, 9i se caracterizeazT prinlr-o scriiturd de o mare siguran!6, avAnd melodii
generoase cu accente polt ; romantice, dar gi printr-un anume academism.

Ca gen muzical, Romanla apare pentru prima datd in Spania Evului Mediu gi - ulterior -
se rdspAndegte in toate ldrile europene.

Tipic pentru Romanfd a fost intotdeauna prezenla unei linii melodice foarte expresive,

accesibilS gi ugor de relinut.

Conceput6 pentru violi gi pian, dar avAnd gi o versiune pentru violS 9i orchestr6

simfonicS, Roman,ta op. 85 de Max Bruch se aflS in repertoriul marilor bracigti contemporani,
oferindu-le posibilitatea de a-gi demonstra maturitatea, precum gi complexitatea mijloacelor
tehnice gi expresive.

Dacd ar fi s5 identificSm un reper temporal in elaborarea lucr6rii, aflSm cd Romanla

pentru viold gi pian a fost compusd dupd ce genul Romanlei a trecut de momentul de cotiturS

(cf. Dumitru Bughici - "Diclionar de forme gi genuri muzicale") constituit de fuziunea dintre

creatia cultd gi poezia de substan!6 (proces realizal de Mozart, Beethoven, Schubert. Schumann
gi Brahms).

Astfel, int6lnim in Romanfa de Max Bruch acele profunzimi gi accente de maturitate
expresiv6, iarfactura muzicald nu se mai limiteazdlaun simplu acompaniament, ci comenteazS

pe mai multe planuri conlinutul poetic.

De altfel, inci din a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, Romanfa - ce gen muzical -

cunoscuse o mare rSspAndire in Franla gi Germania, influen[And cristalizarea tipului clasic de

Lied.

FORMA
Conceputd in formi tripartiti, Roman,ta in Fa major pentru viold gi pian aduce cu sine

- incepAnd chiar de la primele vibralii (desfSgurate intr-o succesiune de sunete descendente) - o

34

SE

o 'gJnseu gle'$aelseultegcz,e,looJllreuutielgbute,,lrlSe nceer uelles;eclnelrq-eleelOeoltuurlsnec gltqeJBdutoc 'stJosspsu ep eticelslles o
'elesonold g]eJenepe o e
elepo - Jep
gxeldutocglurzeldet '(c1e 'r6le; llOedre 'oJeur gzelrn ur elou elqnp 'oleJJtc onBlco 'eldutts anelco) a

eUeol gctlsluetd gctuLlel op te eleure;qold nc '113ru8 ep eiueutoA 'lstuetd nJluod
(,,naU ey ee6ww eotptr,,

l-e op :rnrpods tuotuJe) ut eunds :e-s uunc) ,,ugc6rur,, oloun edtctlue l-e ep lerqc tS Inisllos nO

eOolerp e ep Boleltlqlsod grs1o lt LlcnJg xey\ reiueurou ernllued'loletueduuoce lnlnlslueld

'clo'eJezlJoualxo/oJezuouslul

ep eeleloedec llr.rrpug6 eeurrzun;o.rd leelelunleui lgleoueiut 'g^llceJe erigOoq

:?Atleu eoJelop lS urnce:d '(ecrlsruo;orn rcruL1ol e;e aceo;ftu axe;dutoc leu Jolec eoJlu?dgls
pugzurleld eere.lcn;) gctur.,lo] eJesue^e ep lnperb e;e1e r5-e op eelBllllqtsod lnlnlsllos gJolo
LlenJE xpn ep HolA n4uad eiueuoy'leJlsor.,lcJo lueutetueduoce op gluetJen nc t5 gsucs

++ e

(turrop roezreJl ed laloldss
rS 7a1o7xas e; 'dr.r.r11 ep [Jgd ed 7e1ou7 el op) e;euoridecxe tuntzt^tp eitJalp no g]slxeoc ec 'poltulg

olellsuap oJetu o rululglut gs guetpour eeunfces ur ec nllued 'gJeotJoiul e16tut; op aJoJsoLu]e
reloce tugoJc eJesaoeu 'ruurldo 15 rurulgd 'lLulop ur olntuJo1 nc 'leUeJBJ else InullJ otuollxe

elrunricJs ur :le;lse rnlnJolne .ro;rriuelut e15etnls elseoe go tugruosqo '!nlnul!.r eiurnu'ldnufliIlu

(guerpeu eeunfces

ur giuelepuodetd no eluoze td) uuoueue rS ewstlewoJo oluencell 'e1e:o6clu/eilJgtu unpJo3e

tutulglul 'rcrlueuo.r-isod rr.iolrzoduroc ap oieJcesuoc ololttl,tll ut os-npu?pecul 'lollzodutoc

ep esndold ecllozolU Joltepl alSefnls p!uoruJB 'gJelc rS glueledsueJl 'g;dutts ]ualedv

VINOI,IlUV

'ecr6ell JetLlc uoeun - octleueJp oluecce cseutld

eJBC 'gCrpoleu eles ro;pn;r1o.td eoielr^ens ur:d lnuollpne a1Sele3nc - eyed 9]lB op ed

'etnlsoce e eleltJnleu gutldep o pug]lcllos 'lnlnlsllos

eueosled ut oAtloele tuntsueutp rou - eped o ep ed - gceonold rS e6urle eiueurog 'luntices tell

vroo'Iflloloc ur peocns os oJec eleuo] tolunueld e rS uncerd '|e;po;ey1; eiurnud ur glelldsul suBol

'g;euolioure es

erie$oq plpo] nc guneldurr 'tnlnptntpur e rs ]?c 'tnltduttl B 'tetJoleut eeleltJeua;e eldsep e1$elutue

o,,gu1e;rriuqnoslr,z, oteduurollcnurc-ryBlpSceroOcgBelesoleup'gespeo'grnlepliluelrlBuJreuJSe'rouLnoUtsleupauelcgnonpJueBloso]uJ?lJ-n'cqlelltnlulll1lJtSln,u,-?eV]uet-nel!eppz,,ouJd1e5eogcleluJeeuuatbp

'tou o1tlotu acnpe ;nlolrzoduroo opun 'g - guelpau eeuntioss utp 'tJl?l JollB BoJeoAeJ ut 1e1del1
- eun{ces euud ut g}B}selueur g}soloc giueledsueJ} o op gJolsoul}e g}seocv
ezeapoc'y 'Jouos lnoSBJ] gnutluoc t$t ;ectznu InSJncSlp oc gJnsgtu ed 'leldell gleleisul

qJelsotule 'ield oJetu ep luerue6led rnun eiueredsuetl pugle6ns 'gntle;dualuoc gJolsoLule

TIMBRUL

Toate analogiile cu instrumentele orchestrei simfonice (indicalii existente pe alocuri in
partiturd) nu fac decAt sE se constituie intr'un inspirat aport de culoare timbrali, pretinzAnd o

imbogSlire gi o diversificare a modalitSlilor de atac din partea pianistului acompaniator.

DINAMICA

ln zona Dinamicii, multitudinea de nuan{e mici indicate de autor (foarte frecvent. mult pp

gi ppp), provoaci atAt solistul, cAt gi pianistul acompaniator, intru cSutarea unui echilibru

cidinamic optim in raportulfiecaruia cu partenerul.

Am putea spune lucrarea are in distribulie personaje cu roluri egale (atat ca

dimensiuni, cAt 9i ca fo(i de expresie), o interpretare memorabilS devenind aceea in care

interpretii transcend urmdrirea propriului demers instrumental, invingAndu-gi limitele, atragi fiind
de acelfluid hipnotic al coabitSrii gi dialogului pe inalte coordonate existentiale.

Generatoare de mari satisfaclii pentru interpreli, Romanla pentru viold gi pian de Max

Bruch aduce in fiin!5 un sentiment profund uman - acela al nostalgiei dup6 dorinle gi visuri

frumoase, sau al regretului dupd vremuri demult apuse.

36

LI
(oooUzoreo) luel l[oqc urelv rcdlp16l- lvg;] p:enp3'ellopneo oxlx- orueulnou:ne1sodr.uo3 ,,

V) tnlnue6 re rincsouncoJ rJolrzodruoc Joun ole rrieerc ep unlple - Inpocuoo - olectznu unusC -
lnloltdecBl 'B-llln e Bselc splnlenueu ulleuo;iueurrl eelndJeeJeo'eJlseLicJorSpleornnlluad
locuo3 un tS eunduoc reu ellopne3 pJenp: 'rnlniuaunJlsur lB uercruL.lo] unq ' ]sruolorn 'unole
nc aieztleeJ oJlseou elrrirpne ul pluezerd r; eleod rS crlouled Inuele uud rzqlse rS pzeeuorseldurr
eJeo oJeJcn; '(enoplo6 pleuofeN eJnpe^n ul 'JeLlceruuolLlcell nJpuexelv ep rS plrsolol atpoleu
t5eeece ezeq q oJB oc erercnl) 'enoplon BJnUoAn rS pugunduuoc elsoce 'pcruolr.urs ecrznu rS rc
't1Seuguo.t releredo 13 reiedo e;unlndecu! Jeop e1e6el luns nu 'rn;nrolrzodruoc elounu oC
'eueSet riglrleuosred telsece rriplrnrlce lecrpop 'lenru ecrJo e; ;euorido rnun BoJezrleoJ
- e;nrlued q11oc5 lnlenru e; pugldo nes 'lnyacuoC - elecrznu rJnueC lnlo1rdec e-llln e eselc
rnln5ezpl elel'(9gg;) epuourued3 eepezlog'(tggt,) Oelleg InueuleH
Bl lol 16 (gee;) '(ZtgV)
ec rr?rcnl e]le nc rS glr6erlut pulg rn;nrolrzoduoc B lr^epo^ rS gledo ep erieelc
ln6ezp5 pleH
) e'llSeugruoJ telaredo rS teredo rup]lo^zep rS raripede nBS eleuorieu rolr;oc$ eelelueze.rd
nc ?lepo'e-llln e tS e-1171 eselc ul'pcseougruoi ?Jelndod pcrznu ep :olunue6 eeteluezeld
el 'e-ln e eselc ep Inlenueut ul ' lncol rsg0;e-r6 'ierpodo.rcrur un 'riplr;euosred rolsoce erieelc rS

eeleltnrlcB utp elcedse eououese roun ee.reluezerd 'nrzeuurO urp ul$ou Jolrnelo glepeld eueleu
mr?eu! e ?U pc tupJsprsuo3 ',,ounrieurelcep rS pcrznu op rnlnJoieruosuoo, le lolcelrp rS
l,e,setJnelnUlonoJelesdI,n, lrrlssJoeulgstueo:dJger'epduoguteouuudecInruJooltnueJe'BlllllopplunreUClepnJleBnpgf gBgeLleulnlrJloeer gJeos?jsep r51ee;-y1y
',,erieutelcep rS pcrznur

ep lruole^JosuoC" leiurrlug ]so,t e 7g8L Inue u1 (uueurqceM ueLlol'JeLlceuuolLlcell lV) ecurl
rricnpold e;eurud eleeJc luns rS ere;ndod ecelugc ep ue6e;nc ed luecce orecoJBo un eund eg
'aJeurJUe op elelrnrlce pugld ul eUB es ouJepou ropeorlod ele rruocop e;euud u1 ectznyl"

el ep BS eelelr^r]oe nc rS plnlp6el ug leuoriuau olse ellopneo :ueeSer InJolelJesuoC

pJenp: lnl alaunu epun
- ?uJepou ecode ul pJn]lnc op uplsolruen - Inrpnls u1 r5 eleuudxe luns repr r6eelecy
,,'lrnopon rS pletedo 'pledo 'gleluoutnJlsut
-lecon t5 p;e.roc ?ctznu undutoc euJlc eq6roeqg 'BpeJng eqO.roeqg 'ncsoqtunJo6 ueudr3
''nVo'sleeccrznuyo\ltlzroudAteuCoc'e'lelotipenrtBdsCurpJoepnp?SsJ'nlesqeccedInuJeolLlollcoel lpl unJ?puAeexelpV u'!lgncc!f\I
IoJBC 'uueuLlceM
rlSeugurol ectlstpe

tS e;ern11no JolrJole^ e eJello^zep o leJlsr6erul ne (LLg;) rerugurou e lels ep reiuepuedepul
tuuecnc tS (OgS;) eugutog ro;eledtcuud nJrun ]euun ne oc elepeoued":Efc ]cetqns ]sece
nc qtnlg6el ul entlcedsei 'ieulesoleceJonl?clsecrlJrzsooduunroc'rLglzueetpl nlrllsor.elCs
?zeouoriueur rrcode le urelv
edecul
eJec

tue g ep ?lsJg^ ul ncsouf e6roeg lnlrdoc rS r5el urp rnlnJoleruesuoC le JolceJrp 'ellopneC pJenpf
orlurp ggSL Inue urp plrqerorueu eeJrulglul nes rl6erncng Bl '0061 Inue ul col ]n^e e glerueld

IeJec e 'ue6 ep pcseau?tuor oJeJonl eur.rd ec 'Sereg nJled es eredo Jeop qleuoriuer.u alse
alenuetu oloun ul uerorznu rnlsoce ']sepoLu rS ;e eg 'nrieds ?pJoce nu 'nrzeuulr0 op 'plectznu
atiecnpe ap enrieuJellB olelenueu eilurp Inun lclu 'eolseoe eleol nO rn;n5e; e
'plepolo] rS e;esrenrun rS r16eugr.uo.r rcrznu ?lectznul
eiern u1 epede col un euolst ul n?s Incol eJe
Bllopneo pJenpl 'legrznu ctllrc rS ioselord '.rofi.rp 'sonprn lsruolorn 'pledo ep lolrzoduro3

$e1,oedto1 eepcgy" e;eoc$

tltueJqog nlog uelrpv'lord

vz6v 3tltudv gl-tvBt ltNnl t,fivtlil zz
YNWsil ylv3rznru lIVillVNOSUSd'V't-rtOnVC OUVnqf

- -Vivaldi Anotimpurile F. Mendelssohn Bartholdy - Concertul pentru vioard gi orchestrd, P.
oConstantinescu - Concertul pentru pian gi orchestrd), ldila cAmpeneascd, ca gi o Fantezie

romAneascd pentru orchestrd.

ln acelagi articol menlionat, Alain Chotil Fani, eviden\iazd faptul cd Eduard Caudella

provine dintr-o familie de muzicieni, bunicul siu fiind compozitor gi profesor de muzicd, tatdl siu

violoncelist, iar unul dintre verii sdi, era cintdre!,,1'Op6ra lmp6rial de Vienne ".

,,Exact contemporain de George Stephanescu, Eduard Caudella jouit encore de nos jours

d'une excellent r6putation de p6dagogue. Professeur respect6 au conservatoire de lasi, ville

situ6e d l'est de la Roumanie et renomm6e pour sa dimension culturelle, Caudella fut aussi un

musicien accompli, virtuose du violon (il a 6tudi6 avec Henri Vieuxtemps), chef d'orchestre et

critique musical ".

Compozitorul igi incepe studiile muzicale la Scheia gi lagi, intre anii 1850-1853, cu Paul

Hette la vioard gi Francisc Serafin Caudella la teorie gi solfegiu gi le continud la Berlin, in

penoada 1853-1857, cu Hubert Riess la vioard, Karl B6hmer la armonie gi Adolphe Riess la

pian. Se perfectioneazd la Dreieschenheim gi Frankfurt pe Main cu Henri Vieuxtemps in

1857 ,1860 9i1861 , la Paris cu Lambert Massart gi Delphin Allard intre 1857-'58 gi la Berlin cu
Hubert Riess in 1859 gi 1860. A fostviolonist la curtea din lagi a domnitorului Alexandru loan

Cuza intre anii 1861-1864, profesorde vioard in perioada 1861-1901, de orchestrd gi director

intre anii 1893-1901, la Conservatorul din lagi, dirijor la Teatrul National din lagi pentru trupa
romAnd, trupa germand de teatru gi opera italiand intre 1861-1875 gi chiar profesor de

esteticd. Bine documentat, autorul francez surprinde una dintre caracteristicile principale ale

crealiei lui Eduard Caudella :

- ,,Particulidrement attach6 ii sa terre natale, ou il s'est 6tabli deflnitivement apres ses

tourn6es europ6ennes, Caudella a mis en valeur la richesse musicale populaire roumaine dans

ses €uvres classiques."

Opera gi activitatea ctitorilor muzicii romAnegti profesioniste (Gavriil Muzicescu. altd
personalitate a lagului, Ciprian Porumbescu, Gheorghe Burada, Alexandru Flechtenmacher,

George Stephnescu) printre care gi Eduard Caudella, marcheazd nagterea gi aflrmarea gcolii

muzicale nationale qi anunld aparilia unui muzician de geniu: George Enescu.

ln acest context, c6nd creatia compozitorilor inaintagi urmdrea valorificarea pretioasei

surse folclorice romAnegti, primul mentor al marelui compozitor George Enescu. Eduard
Caudella, bine intenlionat probabil, ii aducea gi un un reprog prietenesc ,,ii obiecta cE opera

Oedipe nu e un sujet romAnesc,... fapt care, dupd cum remarca Cornel Tdranu...nu se sustine,

mai ales dacd, examindm gi Simfonia a V-a de Enescu, al cirei final se intAlneste iar, cu
Eminescu: Mai am un singur dor. Dacd mai addugdm gi intenlia compozitorului de a scne un

Megter Manole, cred cd putem sd-l absolvim de critica lui Caudella!"12

Caudella gi Enescu, rimAn in contact gi dupd acest episod, manifestAnd unul fatd de

celdlalt o sincerd gi mai ales dezinteresati admiralie profesional5. Eduard Caudella compune

pentru marele compozitor George Enescu primul sdu concert pentru vioard -1915, iar George

Enescu ii dedicd primului sdu mentor lmpresiile din dcoepildrlaieg-i, suitd pentru vioard gi pian .

Legat de ,,pdmAntul natal" gi mai ales prin intreaga viald 9i 'ainctivmitualttee

profesionald, a fost profund implicat in viala urbei, fiind menlionat, el gi familia sa

scrieri ale vremii.

lagul la inceput de secol XlX, era deja scena preferati a mai multor trupe de teatru

strdine, rusegti, germane, franluzegti, cdci teatrul autohton nu reugise sd se afirme incd.

,,Nici Matei Millo nu reugegte sd ridice teatrul iegean...degi...in 1868 apare gi concurenla
gi anume teatrul lui Lupescu, situatin centrul lagului, unde se jucau numai comedii, vodeviluri...

12 Comelldranu , lmaginea actuald a crealiei enesciene , revista Memoria , 2005

38

gLl-rLl'd g00z eueruqal z0 'rnueaa",,6ng*uuruldps urp r-ocruv 'areoilqro^ orerlord 'snerc erryls ef
'6861'pcseeugurou eoyeC ernlrp= '46erncng'1 'aler6ere3'-1'; rn; e a4erOotq O'lnong egeyl
n,
ZOAZ'Lr')u 'p:eroyl erceq 'rr6e1 tS rr;er6ae3'nsng g
g00Z ouenuer ;,9';nuee6aq lnqeugurpld?s urp locryv'iteqc uot4 ru]eal el 'snetC elrylS i,

er

InJoseJoJd el ep llisal renl JoleruosuoC ul rce lolrzoduuoc nJlsou InlueurLuo 'BllepneC pJBnp=

Inl-c lPlei 'ellopnec csrcueJl op rcuniB ed snpuoc 'rsBl urp lnJoleruesuos el rode retilJn al sJBc
ed ']ueunrlsur lsoce urp ricol eep ru-ps ndeoul ee !6 ouerd urp aurq epeol elu?3 eou eJeA tcqo
'?seole Pcrznu e]lncse B ep Inlelud ueene '(rse; urp nodoS el op retuJ?zec lnlcoltLlJB ncseutlsoc

nipuBxolv) eleur reueu re runq uo^ ilqtuB 'nrL.lcun neu le eolrop le nc guneJdtul 'outgJls
elupi ug qJn]?ip^ul el r5rturJl ?Bo erglul nJlued pJesosnJ oo rue^oploy\ ulp lnun 'eleuels
iopool rnl ecrlJ ']ried eJledoelc elau rue^ BSBO ul pu?oJoy\'ernllnc ?qJeos ts-?s eeu eeluil.u

aJec urp oleJeo^zr ?onBpe ps osruo^ up.rnlerdul ollnu reu 'ns3rl ul ueJe pugs od" :elsoluil.uB

l5g ectznu nc rJn]?6el elBS olor.i.rJd pugJotueuoJ 'eleLu Jolropr BrJoisl ul 'lodouex C V

er'BllepneS prenp= rnl ole pctuotuJeltl
el ep olouocuoc op rlselurrre ri1 nes ocseueuou rozz[srJv-'hcsesrgg tor.l]eov sluno^ec g6ugl ad

erlicleliiol].r]le?elocdqueB'tloeousoocrqJt"n'or;osn^leeoulpeolJorilete/N\elB4erleuouezonulBsllrdleeepooEBJnodeJlunplecIJoeeJrSdePcJ"'BrueoolslueenllrocuJJ1d5aeelfcl eaalul'sJneouler(srJne1Jonp5plpe1lr_l5lelrnpl]eenocepsloueugpnrcls'letleuoullglrJ1rc.ursgd
]le un op Jrlr.urc rulued rn;n6ero lBpec col) ,,esleuuJol3" InJrlr.urc e1 e.requr;d o" tSB; u! ]ol

qr'eeJeoleJnsul
gcseeco;[ttu l-ps r-npug.to;duur 'triueruelur nriued rlecol [Slurrunf rrualaud e; ,,1q'co ul nulJoel
nc" oze;ode ps eeourdutl 1-ec peae 'ellepneo

'l'elrureu eurlopul ruiued aisoOeJp ep grdol eJo
pJenpf rnl B'l?e'tgAgrLS ueeser loelrL]iB rnun ectu

oler6eJeC ut ',sluteul llnru nO

eeloclN 'uBr.uou r]louou 'uorpou-uetuJonels 'v'rlualon'N 'e^uoy erllu,'r"e!lJi'loeureilcnu'rNrS'Jnoc6soodlooultqseeCn
'ellapneC pJenpf 'r!ne5 uoluv 'rzznrbe5l qocel 'Jrssr6 Lll_ d :rueleud runq rS rSoieurnu 'rnlndurrl
ln6unq e-ep 'rcre puJne 'elso6erp tS erualeud nc lturt"rd ere euneeplol opun 'rlSeuenop;ou;

rolunre;d er0;eisou nerou ]nne e'es erlruel nc ]rlrqels B-s opun'urUog el '906L u1 'plei

I

I urp leceqd 'elnprerd rJosrJcs InJolne rc?O re^oplon le iloc un-r1ul pu1q ;5 1r15rur1 reJ] un ernupld pc

ntiS 'pc:eolul os ps eeJop pc n[S :leu4 ul 'eeunds eJec ul 'orpe op ]ulnnc un ]r]soJ p 'JoltJo]lJcs

jI rriplarcog ;e 15 r5el ulp leuorieS rnlnJleel ;e le6elep ec 'nuee^opes lleLllt 'ncseutuf lnl
I 'lele olec g0uy 'rl6erncng urp nlleg InJrlr.urc ul eleunL,lul neJo (ZVAV orunr 6/9 el urUog eq lepecep)
a1er0e:e3 rnl ole rlSe1u1rupd eleir6purg.r 'ZL6L euqulerou ZZ ep enrz ul 'pugo"

',,ueoSor lnJleol nllued
ecode ?nou o 96g L Bl eeprL1csop es 'pledrcuud e[o; u1 reuud ouee oelocrN un no 'ellepneC
ep eleflttp reJlseLlcJo elunpJoce od lel ap oueorlrru 7 gnrlcedseJ eotueJn el ]elsoc ne eolsooe
eleo] 'oleuolne aJeolelrluen rS unqe no eoJrzlpcul ']eurunlr op ?lercods e{ele1sur 'rou oleun}soc
'olelpurpJls u!p esnpe elrJnJocep 'eeJlpplO ',,pJnlcolrLlJe ep JoreAn[ ]elgnepe un o]ss lSel
eurp leuorleN lru]eol 'e6unfe ;-nu grei urp nJ]ee] ]lB un rcru pcul unc 'soxn; rS pouroc 'prlos 'lellel
pled6 969t ouqurecep ;, :eeleln6neu; VN lncuolst
rS reur;eg rzeuer^ ro;ricelrqle 'uep6og

eucs 'euqruud op lexr; ;ndur] ul ?JeurruJe] os el;qpr6 rS pfu6 plrqesoep nc osnp pulg eue5er
tope le nldue1 rnlnou eeJeJlsozul rS eerrpp;c n:lued olrJpJenl 'nJleol ep eledn:1 nliued oltp?lc
enou o ecrpu ps e16pgloLl es eupu:ud 'XlX rnlnloces InlrsJgJS 81" urnc pleJe leuoriueur rnlnloctue
BoJBolne'sneJ3 el^lls'(51e8 esec) nodo3 urp ejrp?lc e6ee.r1u1 e6ru1srp ntpuecut un gggL

ul eJeo u1 eqrrirpuoc ul er'ocsoueuou ezz\suy 'ec 6r;e ep dec ]derp riplr;euosled ueu neene
"s.rne13 xne nBo]gLlC nes llo^ll eutpgr6 el nBJo ruleol ep eledrul euecs"'ler
16 op oleJelsld

Constantin Grog, pAnd ce absolvii Conservatorul urmAnd mai departe studiile muzicale 9i la

Berlin cu pianistul Ra-decke"'' , pianist gi unul din primii directori ai

Francisc Caudella, tatdl compozitorului
Conservatorului din lagi este menlionat de mai multe ori , in calitate de profesor al copiilor
unor familii importante din epocd. EvocAnd un personaj iegean al epocii, pe hatmanul Riducanu

Rosetti, Constantin Radinski amintegte in articolul sdu : Casa hatmanului Raducanu Rosetti de
pe ulila Goliei a dispirut pe la 1950... Rdducanu Rosetti a incetat din viald in anul 1872... A fost

inmormintat la biserica Sf. Spiridon, al cdrei ctitor a fost... Sofia sa ... a mai trdit vreo 20 de ani,
locuind impreund cu cele trei fete 16mase din prima cdsdtorie a lui Rdducanu Rosetti gi cu inc.d
trei fete ale ei, ocupirndu-se de educalia lor muzicald cu ajutorul pianistului Francisc Caudella,

tatdl lui Eduard Caudella, primul director al Conservatorului din lagi gi primul artist din lasi care l-
a sfdtuit pe tatdl lui George Enescu, cAnd acesta avea gapte ani, s6-l ducd pe bdiat la Viena, la

clasa profesorului Bachrich.ls

La circa 40 de kilometri de municipiul lagi, in vecindtatea Prutului la Hermeziu, comuna

Trifegti, judelul lagi se aflS conacul familiei Negruzzi. Casa inauguratd ca muzeu la 7 octombrie
1995, i-a avut ca oaspeli de-alungul timpului pe Mihalache Sturdza, Al. L Cuza, V. Alecsandri,

M. Kogdlniceanu, A. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimigti 9i reputali actori ai Teatrului
Nafional iegean, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezenla cdruia cei doi frali, Leon 9i lacob,

cAntau la pian giflaut.
Reiterind unele discufii despre masonerie gi loja moasonicd din RomAnia, intr-un studiu

reeditat in 2004 in Convorbiri literare ,,Junimea, societate secretd" crealie a lui lon Cuza, apdrut

la Paris inilial, intr-o revistd a exilului romAnesc, dupd cum observd Mihai Dimitrie Sturdza,
studiu care folosegte surse solide gi mai ales Arhiva Marelui Orient, principala organizatie

moasonicd,
- ,,Fost-a aceasta o creatie masonicS, sau, dimpotrivd, rdsdrit-a Steaua Rom6niei din

discu{iile unui cenaclu de oameni culli, interesali, printre alte curiozitdli ale spiritului omenesc, de

misterele ezoterismului? Un prim rdspuns poate fi gisit examinAnd compozilia noii loji ieqene.
...din lista membrilor aflatd la sectia de manuscrise a Bibliotecii Nafionale din Paris.. . unde ,
apar gi numele lui ...Francisc Caudella, profesor (italian) de muzicS, n. Viena,4 Mai 1812',

Eduard Caudella, profesor, n. lasi, 21 Aug. 1840',"

Contemporan cu un mare numdr de compozitori inaintagi, a cdror crealie std la baza
culturii muzicale rominegti - Eduard Caudella igi are sigur locul sdu in aceastd generatie, fie
doar gi din prisma calitdlii sale de pedagog. Daci muzica romAneascd este dominati de
covArgitoarea crealie enesciand, un merit aparte in orientarea marelui compozitor spre studiul

muzicii l-a avut gi Eduard Caudella. Fiindu-i prezentat ,,vestitul compozitor 9i profesor din lagi

rdmAne vizibil impresionat de improvizaliile copilului, care suslinea cd muzica lui nu se poate

citi! Totugi, era necesard gi proba aceasta - iar pirinlii care au copii atragi de muzicd giiu prea
bine ce inseamnd pentru miculii artigti coborArea din indllimile incAntdrii sunetelor, pe gesul arid
al invdldrii notelor, al deprinderii scrisului gi cititului muzical. lns^d cu pedagogia unui maestru
Cpaeutadelellap,dcthriimnuillodrisgpidrgeaai,spcrdepzdetAcinmdiloarripai dfeospot einzicee. plnuctAunl tpaerenatrcuopcialunlueiradeviaitopruunluei
precum era

picioare gi

compozitor''.1s al crealiei lui Caudella, George Enescu a fost continuat mai tAziu, in plan

lnterpret

interpretativ de un alt violonist, Daniel Podlovski, ndscut la laqi la 20 februarie 1939. Studiind

't l. E. Torouliu, Studiigidocumente literare, vol.lV, Junimea, Bucuregti, lnst. Arte plastice Bucovina, 1933, p.368-
428
Evenimentul,02Marlie2002
118eCDonosrtiannatinTeRraedzinasGki,oUrgnahna, tmCaonpiclainrsieti,t, demn giplin de omenie (ll), articol,
capodopera,secvente enesciene, revista on line,,Famiiia
subiect de

cregtind "03 2004

40

w

g00z euBnJqe] /0 ulp eJeollqJo^ ololleld

16 '9002 eugnupl Lt 'lnuee$el lnleueulpldps ulp locluB 'iJoL1c uol 'nJlee] el 'sneJC elNlS o

766 L '?cl6o0ePe6 15 Pollceplc Pf
efecnpfeeJBpJloglnllUuelqruJO'lAcul1oOod'oPdleJlec$onSy1oleeloullclvOs'n'ceseoudloudnfu'leluzneClsuuoool
'e-llne eselc 'pleetznn o

vooz to,,?ullseJc ellluel" eull '

uo elst^oJ 'oustcseue oluo^ces'eJsdopodBc op lcolqns 'euelldoc 'ueoJoc ezoJaL BUlJoc o

'lnluauiruoAf 'locrue '(ll) erueuro sp ulld lS uuep ']llsulc ueuleLl un 'l)isulpBU ullZuOBOlsZuEoH3EV.\ ZO
''ndli'ntto6JoLl'e'3ul^o.cn8
ecrlseld euv 'lsul 'risoJncng 'esulunf'nl'loA 'oJBJeIl olueuneop 8zy-89t
lS llpnls

eeugc eJnltpf 'll$eJncnS 'l 'elBl$BJpS I I lnl e I Lr-V oLL'd'J'6n8c6nL8'pecsuego[u/g\l..llou
eueJfiolq

'nsnu o g00z ' euou]ol/\ elst^oJ ' euercsouo zooz'Lv'JU 'PJBJO]ll BICBC 'llsel ls lllBloeJec
reriBeJc e Plenlce
eeul6euil 'nuBJP1 louJoS .

ruel ltloLlC utelv rpd IVZAV - LV1LI plenpf 'ellopneo oXlX - elueunou lneltso(doouotot.3lzo.leo)

3rJVUeOrlsls

',,olQJdJelut sop le soueuolgtu sop uolluelle,l ]uoluguu tnb soJnno,p
]uglne ellopneo ep suotllyed sep luo; 'ncsouf,p seuteunoJ setposdeq5 sep 'spleOg sep
uelq p 'soL1coJd uetq soJtelndod sesuep ep sotllt,l]fu se; 'enbtuoqduls enbtsnut BS ep olqeluqpul
etuJeqc ol 'Ued p slu e1e3 fisutneJis no OlequoL.les 'Iopeg sutuoc slneltsodutoo ep sculegJc
Jgseeluts]gnetluenuubneoolllol?sJeAcuasrlep'loorodulustctrleuqleluprouloosJelulololrrsu'lng'eoJndleb^erso; sureeldacJo?sngQOcJulseorneu[ttuustll'uo'oeJJounlo)nlJoo]uuonol,pgle'd'seudgooct.ulttnse=ondguuuolto]]cuoeslteo;dJsu?stluuonJcoecpeg
rnb se;euotleN Selocf sol Sed ]teJoubt,u e;;epneo pJenpf 'gnlllnc enOo;octsnul uf"
: ellopne3 pJenpf ln; eriee:c ep rillso6plpul llueuoloru eJlulp Inun
alsa ln$rs elec rS leuoriueu elep zecueJJ Jolne rie;ece utp leltc un nc 'nJlsou ln6elo ul ]BAllcB
e otec ln;nlolrzoduroc e - rueser ruercrznn - eleod lelnltlut 'Bsleltntlce upln6glsep su elec
u1 glelocS eeleltun u! ''S'C C ulp leuorido un-rlul nes ' ntzeuut6 ep ?lectznur eriecnpe sp op
eueope'e;dllegp:lnseeooupJeecntupftu'JootlenLelctu5le?tnsleecleeoodle]uuPeJuctnul olsl
elalenueu ul eaJecnpoJlut nJluod
eleleldleiut

]soJ ne ntceg uo1 rn;ruofu1p eleq6eq qns pu?c nlz?1 reur rS ?]Bnuliuoc ]soJ e lppi B aped glseece
utp JoltJo1zoduroc rerieelc e oJenouoid ep 't5e1 utp ectuoulJeltl el lnlnlsllos eole1nllcv ellopneC

rS pdnco 11 lueyodul col un oJec etlurJd llSeuguroJ opocuoc rS lutp.lls t.toltzodtloc Joun ole
epacuoc op unl?le eles olunleltcoJ ul olelpurgils rS glei ul ]uo^ceJ] ?zeo^ouloJd elsece lue elsad
'lose;old rS r$eq utp ectuotuJelrl el ]sruolorn 'n?s lple] 'txs^olpod gopnu nc lue eseS el sp eJeoln

EINE KLEINE NACHT MUSIK

MICA SERENADA - DE WOLFGANG AMADEUS MOZART

(prezentare generala)

Prof. Elena Dorobantu
Colegiul Nalional de Artd,,a. Bdncild" lagi

ARGUMENT

Am ales spre studiu aceastd temd, deoarece anul 2006 este "AnLtl Aniversar Mozart",

cAnd intreaga viald muzicald sdrbdtoregte 250 de ani de la nagterea "copilului minune"
Wolfgang Amadeus Mozart . S-a ndscut la Salzburg in 1756, ca fiu al distinsului compozitor,

violinist gi pedagog Leopold Mozart.
Educatia muzicald a inceput-o foarte timpuriu sub grija gi indrumarea atentd a tatdlui sdu.

La vArsta de 6 ani, cAnta foarte bine la clavecin. Va concerta in diferite orage din Germania,

Franfa, ltalia, Anglia.
in aceste turnee, tanarul Mozart, va lua contact direct cu viala muzicald gi se va intAlni cu

cei mai remarcabili muzicieni ai timpului.

cREATTA

ain scurta sa viald compus un numdr impresionant de lucrdri in toate genurile. 41 de

simfonii, 25 de concerte pentru pian, 7 concerte pentru vioard, concerte pentru diferite

instrumente de suflat, sonate pentruvioarS,26 de cvartete, sonate pentru pian,23 de opera, 15
mise, 1 reguiem, un numdr mare de piese pentru diferite formalii.

"Mica serenadd" a fost compusd in anul 1787, in stilul "Divertimento", dar pe plan

superior, in ceea ce priveste conlinutul giforma.
Serenadele sunt compoziliile menite a se cAnta seara tAziu chiar noaptea. Acest gen a

inflorit de pe vremea "Minnesanger-ilor'' gi care ajunge in secolul al XVlll-lea (sub forma

instrumentald) una dintre cele mai iubite manifestdri de agrement. Au fost cultivate gi de Mozart,
cipdtAnd pnn el unele atribute apropiate de cele ale concepliei simfonice.

Celebra Serenadd pentru instrumente de coarde K. V. 525 Eine Kleine Nacht musik,
Mozart a compus-o in luna august a anului 1787, deci in ultimii ani ai vielii gi nict una din
umbrele lor, nu transpar in desfSgurarea acestei bijuterii muzicale. Doar tristetea unor amintiri

dragi pare a fi pdtruns in muzica "Romantei"-p. a ll-a, dar gi aceasta inviluitd de lumind.
Este o pagind lent5, de o mare frumusele incadratd de muzica unui Allegro in formd de

sonatd partea lgi a unui Menuet (partea a lll-a Allegretto) a carei legdnare grafioasd face

tranzilie cdtre voiogia nestdvilitd a Rondo-ului final (Allegro). Nici o urma din forma traditionala
bogata in piese mici, nici urma de stil "divertimento" asa cum ar parea ca anunta titlul.

lata-ne in fata unei lucrari pentru cvartet sau orchestra de coarde in Sol Major, construita

din patru parti, - asemenea unei simfonii- muzica fiecarei parti fiind tumata in forma

corespunzatoare celei din ciclul simfonic (forma de sonata de lied, de dans tripartite ,cu "trio"
central , de rondo flnal.

Este o creatie ce innobileaza genul, o creatie ce incununeaza stralucitor sirul serenadelor

compuse de Mozart , o capodopera a lor gi a tuturor serenadelor instrumentale ce s-au scris

vreodata.

42

w

t00Z lsBl 'BuBtltsen pf 'ilctzny! e ouolsr ep sUeC 'nuecolog eluBlan 'ncsed eOJooC .
eueuou oJn]lnc tetlepunJ eJnllps '<<olBsJonrun ilclznul e euolsl g>> 'nsseuelels eueol .

00OZ tlseJngng 'crpedo;crcuf sJonrun ',,ruerctzny1 uen op JeuollclC,, 'essnoJel o
luntun B elBctznu eJnllpf ',,o;ectsnul unueO rS aur.rol ep Jeuo?qLcOlCL,,lls'neJJllntucnnCg'J;oclltJqobltnzogdu. toc
electzng eJnllpf ,,eJotuec ep eleluotrtnJlsul e)tznu) nllu' veLd6pLl'Ltl.slCo,J, n'6cnlogegtolutlloolLtz1ollMdut'oleo6c lellugnlu. n e

f HVU90l'1819

'Joltpne lncrlqnd op usetznluo nc elercerde else l5 altunueJ eJeulec op JoloJiseLlcJo
JolrleuJo; utp eped ocel epeuolos Bel[/\
le 'eleJcesuoc epJeoc ep ]ouenc ep ;nuopeder
',,rJpuBXolv ollsBn,,

lnoCtl 'leUotleN 1nrOelo3 ',,tsBJB1B1 ;nouo1y,,',,nueanopes lleLl!nI,, tS ,;t;epueJl l-C,, 'lUecsed
lnseJo utp aJesJentue ep Jololrz lnJpec urp olouocuos',,oLlloC,, InJlueC',,ntdocol6 ueJals
Inozn1/\,,
'lJnllnC Inlpled el ouJalxo olueise1rueu: ulp oloJotuBc oleuocuoc ul eleluazeld }sol
y

B llX B eselc utp ,,ne!O,, Inlepenc nc tS e X e lesep
lnleue^s utp ilAelo nc BJetuec op ecrznu ep olero ul eselc el o-lelpnls uB eJeJcnl Blseocv

TtpOLOGn CONCERTANTE itt IVIUZICA nOUAttenScA

DE ORIENTARE NEOCLASICA

Prof. drd. Luminila Dulica
Colegiul Nalional de Arta,,O. Bdncild" lagi

Ttpolocl coNcERTANTE itrt wluztcA RoMANEAscA DE oRIENTARE NEocLAslcA

cENERALtrAll

/VEOCLAS ICISMUL IN MUZICA EUROPEANA
primele decenii ale sec. XX, caracterizate printr-o mare diversitate de tendinle 9i orientdri

astilistice, propulseazd in sfera congtiinlei artistice un fenomen distinct: neoclasicismul.

wtotivat pnn dorinta creatorilor de reinnoda legdtura cu ideea de clasicitate in artd,

acest curent muzicaligi v'a dovedi durabilitatea trecAnd dincolo de perioada inceputului de secol,

ecourile sale, mai mult sau mai pulin filtrate, ajungAnd pdnd in perioada mijlocului de veac ai

chiar a deceniilor urmdtoare.

Frecvent, prezenta acestui curent a fost asociatd ideii de ,,renagtere muzicald", reaclie
justificatd, dacd ne gAndim la racordurile din planul elementelor de limbaj, a formelor 9i a

genurilor muzicale, in general.
Datoritd ariei de cuprindere semanticd a termenului de clasic, se impune precizarea cd

neoclasicismul stabileqte flliatii cu trei dintre marile epoci ale istoriei muzicii, acestea fiind:

Renagterea, Barocul2o gi Clasicismul. Dupd cum afirmd Carmen Antoaneta Stoianov: ,,lntregit in
devenirea sa temporald prin sugestia barocd gi apoi prin cea clasicd pe care le atrage prin

fundamentele lor comune, acest stil va legitima orizontul in care se ddltuiegte ideea de

substanld <primari>>, de maximd concizie gi pregnantd intonalionald, exprimAnd ndzuinla cdtre

unitatea de ordin superiod'21. Conform aceleiagi autoare, Neoclasicismul are patru niveluri

semantice care se regdsesc in tot at6tea sfere dispuse interconexional:

il,,axa evaluativd prin care neoclasicismul <<reinventeazS>> modelul, impune cu

autoritate giii conferd capacitdli de cuprindere sporite fald de antecesorul sdu: modelul clasic;

-axa temporali prin care se manifestd predileclia pentru <<vechi> 9i din care se naqte
opozi[ia constructivd clasicitate-modernitate;
cele doud paliere distincte ale axei estetice - primul impunAnd obiectivitate. unitate,
echilibru, sens creator imitativ nu copiere 1...1, cel de-al doilea dezvoltAnd structuri relationale,

mimAnd geometria, masivitatea, gravitalia, simetria"".
produs al gAndirii muzicale europene, Neoclasicismul va iradia 9i in alte sfere stilistice,
asumAndu-qi rolui de a depdgi solutiile Romantismului gi Postromantismului excesiv de retoric,
evitAnd gi influenlele impresioniste, destul de puternice in perioada respectivS.
in esenld, curentul neoclasic revitalizeazd concepte de bazd ale clasicitdlii precum:

simplitatea, generalitatea, perfectiunea, echilibrul. ,,D.p.d.v. normativ, in neoclasicism,

20,,... cadrularhetipal al compoziliei moderne de referin{d preclasicd este dat de continuum-ulmuzical albarccului,
de orizontalitatea tui muftipland in perpetud inaintare giin acetagitimp convergentd spre un cdmp intona{ional
omogen, ca urmare, pe de o pafte, a jocului imitativ ai vocilor, iar pe de altd parte,a rolului formativ fundamental pe
deline aici figura /.../". Clemansa Liliana Firca - Modemitate gi avangardd in muzica ante' gi intetbelicd a
" -"s"erc".-i)lO( IiOOO-1e+01, Ed.Culturale Romdne, Bucuregti, 2A02, p.173.
Repere sfi/rsfice in muzica romAneascd de
Cfr. Carmen Antoaneta
Fundaliei facturd neoclasicd, Bucuregti, Ed'
Stoianov

Fundaliei Romdnia de Mdine, 2000,p.12.
2: tbidem, p.13.

44

9V '09'd ''lJe 'do - nouetols eleueoluv uetu:eC'43 ez

uud ,qluepulH 'QZAV-ZZAV) ge'do'lstlos no olueuocuoc ll?lcnl lculcloloc elns
n4ued yacuo9
ln-eedltte6f(gozpoloyn) gu4espeq'.GctZoA'?6V]-stuZaeAqtdyu)noy4oruulapydganld,s'rpauypp$HuulasosaCuqoc-rcoo-6:)e9duueeerqdg8rupeplolegJd€eH:y(9aip2c46usota-C9tl7c-t6otD)nls4ouulnlaeedqtlwgyaetcco!u6^oe;Sp.-
- (ey sessflniq1saqcto ru1ued pyecuoo - uo]srd rolleM lgg'do QqsaLpro ruyed pyacuaC - qi'lyUyo'pdu'wlHapInreqdl re

',

?l rJ?UodeJ ouoc /"'/ urpzlses l"'l 's2."' pclselc eoc nocloeclueurcPu'oecotsue! laccooeJueqttcllctllolslslllels oleiuuoc
eiL'6nl Lr?leJl etiqJosqe
ap
ltJ]atilts 'llil]edoJ 'aiuences
nJlued pzeepeld lnlo] - ottueutp ueld 'l[uodord 'eticnJ]suoc ep eoJepJoceJ "'" le$SV
ectJolelol
l"'l 'eue oJeu nc eleltlstp ellllsoons el lclselcosu lolllolco^
'rotuJoJ Jollunlsueulp e e^llcnpeJ

lstidocuoc opundspJ 'loJlle op 'eJBc cruolurs rnlnleJede e etionpol o el ecnpuoc oc eoec 'opJeoc

op .loleluerunJlsut euoz elds oleJqrurl JoloiurJeleld eiueleq pu?uUcul 'elBiouqos ed lnluecae eund

olselooeu dll ep BlieJlssl1cJo pc Inldel eruosqo uo^ 'ltieJoptsuoc olaullln Bl ep puluJod

'apJeoe ep Inlolut^c nc ]uoAseJJ elercosB ]uns eJec '(uue; op olec sele lBtu) leuns op
rolelueunilsut lB ]ueuutleJ cruJelnd un nc rnlnlBJotuec e aJealeltleJ o ?lepolol LuPruasqo

(eleouelue ololoporu op pie; ounrsuoturp ec pleJluacuoc euntzt^ o-Jlut) ountieue^ lS

etuo]ults Bl 'eoueuose op 'szlsllos nc lec el nes ?z?JlseLlcJo nJluod Inu$uoc 'glBJlseLlcJo ellns el
qtio; ut ealtue^oJ gcrldxe tnidef 'Jouolue rnlnlooas Inustleuet0old eetlood nc yodel
JetL,lo nBS u1

rersetdxe eoJeztuouolne olso ocrselcoou elecrznu togtrnue6 e ?iueyodtul ?cllsuolgeJec O

'nuolBJo

-eJedo 'BJedo 'lnJonlxtp 'lnlolco 'lnlepeno '1e6r;qo lsrlos iuetunJlsut nc PllsCILlcJo nJluod lnuscuoc
'eleuj pJlseqcJo nJluod Inpecuoc 'ossoJb opoouoc ']uepecuoc 'sllsllos Inpocuoc
lne]ltunesu.sXlyXe'nolops e elelpunl etulJd
'plelueunJlsut eleuos 'run{euen nc euo} 'eruolturs 'coJeq d[ sp

el eJugJeJ nc 'leuotiuoul Inueuoual plurzsJd es erec qns Jolozelsodl e oJeueJoued o Plel
lectznu tnlnuo6 le lec elsa leluszddeJ cruJolnd teu lac IniueuOes'Potselcoeu BfBllU
ap p^tleJoue6 eJels ui rnlnfeqllt e eleJoua6 tutuerulJd lnpuoJ od
?leztuooeJd lecrznur le ]uele Inlorluoc
'llipllleluozuo tS tti?itleotue^

qns lnlol 'Joltuntices e rS elouos JoltJnueld e oJeuorirodold pseotuouJe rS niqr;rqce op JollldlculJd
pzBouopJoqns oS pJouos eJnlceltLue 'leJlSV 'PLUJol ep Jollldlcuud eercz.lenlceeJ uud lqesoopul
eluept4o 'elueuocuoc Joloiuolen e otincsrp u! eeJeundoJ ezuoABJ eA ountsuotlllp plsescv
'lBuol rS c1u1r.r '1euofeuolur ueld ul ]9]B 'slpoloLu lnln]decuoc

eoJeu4eJ rS eelenrl;nc 'eoJeruesuoc rl e el6epenop os unlPS?Ji elueu6eid leul alec oJlulp eun

rS rn;nursrctselcooN alB alectznu elrcrlsrJolcBJec lupso^ul Ps lnzm e]se ]uou.lol.u ]soce ul
'ountsJenoJloJ ap dt1 ecuo el op eclznu leilsa pugnles 'lnlnlnceJ]

JoloxegoJ e plenlxoluoc oJBnlenooJ o pugundoJd 'luezeld lndr.ur1 elds ?leglznu elseldxe
e6ee.4u1 pu?]ueuo 'oJeolBeJO elelrlrqou aleru o lrpe^op ne lectznul ltls ]soce le$li?lqui ne oJec
ruolrzoduroc 'siuoltxeeld elueualo ep euos o ed gzeezeq es ootselcoou elueplLlssop lSeC
:a1rnlrlsuoc efep eletequtl nJluod unuoc Jolrunu ]BJEAope un ec puguolicun; 'euedolno eleclznu
lflpeJl nes erirzoduoc op rlocs eleiuolrp oJlul luerl rnun 1n;ol t5 ]n^e e uuoJeJ ou oJec el InlueJnC
';ncselo.r$ nBS InleJnleouec unceld ecr;rcedseu unlel oloun tS pug6utle 'cluoJl el clLuoc el ep
'ctpnl el Ateu Bl ep e6leur oJeo 'pleulpnllle ?leled g6.re1 o ueJd ur;ld ul pugcnpe 'ripluoud B^ellc
lnustctselcoo'N&;"'t'lnJlonlcrJtloellesooJBcJeelrsiuBelleouJlollBllJrpuJ]ornuoltd'ecole| cuEnngudntecotxo'all;BeSl Jnue;d ui t$
euriep
elttlelap ulp oJPctJo
e -nc nJpec tnlsoce elelrun op otsoJdxe ep pcrueutp r.ro gcrbo6e 'pctlcundelluoc eJezlue6lo
ep nBS ectuouuB 'ectpolotu 'ecrulu-oJlotrj unlcnJls el nlqu[ Bl sp 'eles olunlo^lu o]eo] el
;eleueb rnlnJpec B eleyun op eec oJec silul 'ecgtceds eiur.rec de epcvnu-Jouos eeleluezelde.t

Am putea afirma cd fenomenul polarizator al devenirii Neoclasicismului muzical constd in

revigorarea aspectului concertant gi, alSturi de genul consacrat prin formula solist plus

orchestr627, ia naqtere o simbiozd inediti intre simfonic Ai concertant, concretizald in genul de

concert simfonic.

Desigur, reflexele vechiului concerto grosso2s vor fi prezente iar tipologia genului va

cunoagte diferenlieri la nivel timbral, prin autonomizarea unor familii de instrumente. Astfel, sub
incidenla cameralului, vom avea: concerte pentru orchestrd de coarde, pentru sufldtori (de lemn

sau alamd), pentru perculie. De asemenea, vor fl cultivate gi structurile mixte, atAt in plan

cameral cAt gi simfonic.
O altd laturd importantd a stilului neoclasic este vocabularul tono-modal, ce ascultd de

legile sintezei intre cele doud sisteme sonore, sau cel modal, manifestat in epocd sub incidenla
unor vectori stilistici prezenli in crealia compozitorilor Stravrnski gi Bartok. Dacd acegtia cultivd
un modalism cromatic de esenld arhaicd, specific tradiliilor muzicale din care proveneau, alti
compozitori se fac ecoul vechiului modalism diatonic, aga cum se intAmpld in cazul lui Ferrucio
Bussoni gi Ottorino Respighi, lucrdrile lor purtAnd titluri dintre cele mai sugestive: ConcerTo
gregoriana sau Concertul in do mixolidic.

lnsd existd gi compozitori care au descoperit o corespondenld intre formele de tip clasic
gi noul vocabular serial-dodecafonic. Goffredo Petrassi este unul dintre compozitorii care au

implementat aceastd tehnicd in genul concertului pentru orchestrd, imbinAnd rigoarea

conceptuald cu libertatea exprimirii concertistice.

/VEOCLA S I C I S M U L ROMAA/ESC

O retrospectivd asupra crealiei muzicale romAnegti ar putea plasa Neoclasicismul in
postura acelui curent care a direclionat putemic orientdrile stilistice ale inceputului de secol,

exercitAndu-gi influenlele mult timp dupd momentul apariliei de la inceputul sec. XX. Mai mult

dec6t atAt, Neoclasicismul pare a fl primul curent stilistic inchegat, care favoizeazd

sincronizarea gi dialogul gcolii romAnegti de compozilie cu celelalte structuri similare ale

Europei.

Elementele de filiatie sunt identice cu cele care definesc Neoclasicismul european sau
american. in opinia Clemansei Liliana Firca, acestea ar fl:

qcoala paiziand, prin Schola Cantorum sau Nadia Boulanger;
climatulfrancez, prin Erik Satie, Darius Milhaud;

: gcoala germand, austriacd 9i italiand.

In principal, compozitorii romAni au fost influenlali de gcolile francezd gi germand. urmAnd
in crealiile lor direcliile de abordare a celor doud linii stilistice.

Principalul element de innoire, ce conferd gi o notd distinctd spaliului stilistic romAnesc,
este evolulia Neoclasicismului in sfera sintezei supenoare intre tradilia muzicali occidentald gi
cea folcloricd autohtond. Sub aceste auspicii se contureazi ideea unui neoclasicism romAnesc.

Printre motivaliile larg acreditate cu privire la geneza curentului neoclasic in cultura

muzicald romAneascS, un loc prioritar il deline tentativa de a suplini lipsa unei perioade clasice,

comparativd, de exemplu, cu cea a clasicismului vienez.

tt in viziunea lui Paul Hindemith, instrumentul solist primegte ca supott acompaniator o orchestrd de camerd, ceea
ce demonstreazd voinp expresd de concentrare a ansamblului, implinind o altd caracteristicd a esteticii neoclasice.
Este cazul lucrdrilor cuprinse in op. 36: nr. 1 pentru pian gi 12 instrumente; nr. 2 pentru violoncel gi 10 instrumente',
nr. 3 pentru vioard gi orchestrd de camerd.

- - -r8 Ernest Bloch Concerto grosso (1925): Eduard Krenek Concerto grosso (1925); Filip Lazdr ConcerTo grosso
-(1927); Dmitri Mitropoulos Concefto grosso (1929).

46

LV 'ZL, 'd ''11c 'do - ecul

euerlrl esueulol3 ,,(elueun4sur 2 n.rlued gJewec ep lnynuoC - rocos te1ey1 :xe) ourol olle ul nes pleuos Inlcrc
eulol ul olelasut 'rrcode e;rfrzoduuoc u1 lnsed 1o1 e; edeorde:ede (coreqoeu> dq ep unltucs 'ectuoltlod un]cru]s
rS rS uinlon3 /"'i'puoltlolne (pctselcoeu> e{eerc ru1ued (rS) rqsabns opronrozor ;nledtcuud ougtupr Incoreq "'" 62

InuJstuotsoJdx3" lrurnu e-s oc Bsoc eurisp ll euede 3ol un eJec ul 'Pctiolse eluouoduloc epnle l
oleod nu oseugtuoJ lecrznw rnlnusrcrsBlceN ocurceds fequtl op JoltctlstJelseJBe InloltdBC
'll
',,EfcoJeqoeu" eoopt ep piej pluo^casuoc reur Boc eeunrzspB lBlsojrueu nB eiBc iliueluozoJdeJ

sJlutp lop - ?inpo.j_ punust6ts ts rcr^oleLlrlA locJBy\ Inl olilieeJc uud JotJelue leruJuB e-s

inueO tSop '?ctloqlsod epeorJed urp JolrJolrzoduroc eriuolB ul eJlur eA ,,ctlsrltls pUqrLl" InoN

-'plueuecuoc eoc rs pcruolLurs-leJouec BoJrpugo orlul eunrznl PJlseLlcJo nJluod

lnuecuos 'olelnou 15 ueo ap plnuJo! e?'Qzeaselep os ?crlsrlrls Ppeouod Plseoce ul ele^rllnc
aleorznu nceds oleldrllnu oJlulC 'oleluerunJlsur rUpdrctped tueOupJlsar e tS teur.to; 1gip1;l1q1pnper

elull od 'ecrselo nJrpueO JolrJleueJed le JoleJ6olur elSeponop os aJeo 'pleJnleruLu pJnlce]

ep ue6 un '?JlseL1cJo nJlued Inlueusrpenrp ueld urud u! elcoroJd eA luoJnc rnlsoce e ?]elde4

eo.lezrJnleu 'pleJlsoqcJo nes ?leluetunJlsur Blrns nJlued erice;rperd Pluept^o BJo Pstselcaeu Qzel

?Llt.id o-Jlul pcec 'elepJoqe olunue6 aieol ul eluoJdrile psel l5g ec ctJolclo] tnlnsolau ezeq od

cseuguoJ tnlnulsrcrselcoeN eeJezrleuosJod ul ?plzei ouolLlolnB Jollunlido e ?]eurlsrp eloN
'rnlnusrlueuoJlsod rs

rnlnutstlueuou e eurpnlrldrue op ilcuolal esndo 'acruocBl elnuJoJ cluolcellL,ue uBld ul pugJeJoJd

'eleJlsoLls,lo Jolun]3nJls e nes ocr^rlor.u rerserdxe e o{enpoJ o el oJncsJ xx 'ces ep riqlpun[ reur.rd

re ru?uloJ rr.rolrzoduroc 'ueodoJno ueld ed rn;nusrcrselcoeN erin;one nc giueprocuoc ul
illplrnurluocsrp rs llip]lclpouoduou 'reuleutse Btutl ed ln[isndg e

?leJodruel eJnloruls pzeeiuengul '(XX 'ces e ele]?unf enop e ul 'ntz?l teu lgcep) ]lcrldxo potu ul

]ueAceJJ glsoltueu os nu r5ep 'erec In-crqelrs-olsnr6 nes In-)iesle uncoJd tlro6elec:oun ect;de.t

tJnsndg eloun ui rur.rd BA 'eluocerpe elelrnurluoc rS elelrorporJod 'euleutts sp elelueuela aleol
nc 'Jeuotztntp lnulu 'leJlsv 'euodoJneJso oleuoftperl olrcrznu urp cretlJe rnlnulsrlepou eJorlU
ed eltuen octlstltls esJns rSero;ece erierb 'plrqosoep olelrlelrA o op cuoiolu s;ndut un-r1uud es
-npu?zuelceJec Inulu 'rriglrlerodue] Inlo^tu el Qlez\e"ol olse pluepoduul PJnlPSgJl ?]le o

eunrsueurp ec lercesuoc e sc eoec no scrlsrrrls ioleiuepuodseroc S:11?tJ'5ot fi:""""il;:if"l

o rl e el6elop es oc '?leoonrllnu pJnlrJcs o qzeelueurle ')gueg r5 r>lsutnerlg ln; alrrieoJc ul suelur

le^rllrc 'oleurlso rnlnuauouel eleiuenllul lS JBp pcrJolclo; euoz utp oltuenold elrrisaOng
'Jeeurl lueurelBJl r5ern;ace eleuopJoqns ]uoJepuoderd luns olueuodt-uoc tnJ?c ele 'leoonrllnut
lligllluo e qstz-nudo.rd
rnlnlxol le 'loelrealuuee6ou;nrllcnerdluseed15?ll?ecluoocureppoulsntul eeredncoeld plelsuoc ea1elr;eluozuo lew ezeazt^
erieuugy
os 'pugJ ;nuud ul
'3SOU?|.UOJ InIUSTCTSeICOSN CSOUUOp OJBC UnlPSgJ] OleledlCulJd plStner Ul lUlCCnS tUsCeJ] ?S

(ruer;e1r rr.rolrzoduroc nes re6euuo;1

'lo^eu eJetlU ed) ur1el soL1lo op rIonuunsrcerrsiceelrcropoeudnecgrip'-yu?rc;eru?eeulupeuOl eecree;osoocp'!]B]eJodllslencuetce nBS )ezej
dttg et ectuoletp u?JeprsuoceJ
eJetdorde

o pcrput eo eooc - locos laley\ rS rcrno;eqrn locrey\ 'Bocuen ouaz Bl ]BzrleJoue6 tn;nustiBr.uoJc
nercur';?esdu!opUze?e]s5oellteupeueSes'leeqJueorl 'leuorieuolur ueld u1 eleiueielrp 'piuene;er pulxeu ap relceJec
op Jolo]usuele ee]eluofeu ul ru?tuoJ rcrselcoou rolt.roltzodutoc
ale ecrlsrlrls elrunrido eln6r;uoc e^ piuenpur ep oJoJS pnop loloc eeleluelodtE
'e'5 uisen;rS urluelsuoC

'ncseutluelsuoC Ined 'nrzJgl reul 'rS rcrno;eqry\ locJen 'rpze1 dt;t3 :uncerd tu?tuoJ tJoleeJc

Joun e rS lep ''e'5 ner;o)1oJd ')gpeg 're6euuoH 'rXSurApJlS uncerd t.tolrzodutoo roun eriee.rc
ep lgle ]eJlsuouep ldel 'leuoriueu Inuououol nc piueragelur sp rrieler e15e1rqe1s InusrcrselooaN
'inustuotseJdx3 uncerd ue.rodu.reluoc luoJnc rnun eleiuenput pugldecer nes puglsrxeoo

romanesc". Fenomenul este tratat pe larg de Clemansa Liliana Firca3o, in actualul context

rezumAndu-ne la precizdri cu privire la funclia citatului.
Dacd preludrile din zona folcloricd sunt cel mai frecvent asociate acestui concept, la fel

de important s-a dovedit, mai ales pentru lucrdrile romAnegti din deceniul 4 al perioadei

interbelice, citatul cu adresd istoricd, care, prin funclia sa meta-muzical5, stabilegte filialii

substantiale cu creatiile compozitorilor preclasici, clasici sau romantici. De altfel, compozitorii
romAni vizeazd deseori sinteza stilisticd in crealiile lor. folclorism, impresionism, neoromantism,

neobizantinism, neoclasicism etc., explorAnd cele mai diverse genuri gi abordAnd

compartimente timbrale precum: vocal, instrumental, orchestral sau vocal-simfonic.

Uneori, ei practicd o anume disimulare a stilului neoclasic, respectAnd totugi elementele

de limbaj speciflce. Perioada postbelicd va cunoagte exemple de acest fel, in care unii

compozitori igi definesc intenliile neoclasice, apelAnd la titluri sugestive: Conceftino in stil clasic
de Alfred Mendelsohn sau Divertisment in stil clasic de Dan Constantinescu.

Asupra tipologiei concertante vom reveni mai pe larg in subcapitolele urmdtoare. Totugi,

trebuie mentionate principalele genuri muzicale cultivate, de orientarea neoclasicd romAneascd.

Acestea ar fi: divertismentul pentru orchestrd sau pentru solist gi orchestrd de coarde, piesa
simfonicd de tip burlesci, schila gi intermezzo simfonic, uvertura (in stil clasic), suita, partita,
fuga, inventiunea, coralul, toccata, varialiunea, concertul (concerto grosso, concertul pentru

solist gi orchestrS, concertul pentru orchestrd), simfonia concertantS, concertino pentru

orchestrd, concertino pentru solist gi orchestrd.

inainte de abordarea problematicii specifice legate de tipologia genului concertant, se mai

impun cAteva precizdri preliminare. Dintre acestea nu poate lipsi menlionarea anului 1927,

considerat a fi momentul de debut al genului concertant in RomAnia prin lucrarea Concerto

grosso de Filip Lazdr.

Perioada interbelici va fl un timp al afirmdrii plenare a gcolii romAnegti de compozilie,

Neoclasicismul configurAndu-se tot mai ferm prin crealiile compozitorilor: Ma(ian Negrea, Zena

Vancea, Filip Lazdr, Marcel Mihalovici, Dinu Lipatti, Matei Socor, Constantin Silvestri,

Sigismund Todula.

Acest tablou al personalitalilor componistice romAnegti din perioada interlcelica igi are

insd punctul de focalizare in crealia lui George Enescu, adevirat ctitor al Neoclasicismului
rom6nesc. Caracterizatd printr-un clasicism structural, personalitatea creatoare a lui George

Enescu se va orienta spre sinteze inedite, diferite de exponenlii gcolii germane sau franceze la

care se formase. ln spiritul reevaludrilor gi actualizdrii vechilor forme, tehnici gi procedee,

George Enescu transcende retorica romanticd gi chiar postromanticd a epocii, deschizindu-se

spre modernitatea autenticS.

Citeva particularit6!i ale limbajului enescian ne vor edifica asupra orientdrii sale

neoclasice.

Ceea ce impresioneazd incd de la primul contact cu opera sa este rigoarea detaliului,
minuliozitatea dozdrii gi direc(iondrii materiei sonore intr-un tot unitar 9i deplin coerent, in care
toate elementele constitutive fac parte dintr-o lesdturd primar6, astfel incAt impresia generald
este aceea cd fiecare element este dedus din celdlalt, este cauzd gi efect a intregului discurs

muzical. in acest sens, tehnica varia[iei, cu accente putemic personalizate, angreneazd scriitura

qi formele contrapunctice (imitatie, canon, fugatto, expozilie de fugd etc.) dar mai ales originala

heterofonie, domeniu in care marele compozitor deline intAietatea. Sfera concepliei specifice
enesciene include perceplia speciald in raport cu anumite genuri folclorice cdrora le imprimd o
veritabili tenti neoclasicd. ln acest fel, ,,... Enescu sesizeazd cu o deosebitd flnete culoarul pe

to Cfr. Clemansa Liliana Firca - op. cit 48