Popescu, Georgeta Maria - Studii de muzicologie (Vol. I)

6V '9L''d'waplqt

- Aouetols elaueoluv ueure3 ',,oleuroJ unlcruls ap 'lequll ep uPZlelsuc o]esocou ords roiurnzPu e ore]sadsold
op'lolplnps ap'llnx'cos lnlnlurds e erer^ular ap eac :aurpnl4e ?nou o'csauguror lecrznur lru]aurued u!'olsBu
rpzel drlr1 ur.r4 7"'7 '1[cnpar el 'oleuorsuaurp
as nes aleruJol ttinututtp el 'asnpor 1$euto1 e1 ee:e1ede uud plerut;qns
'aleyldrurs pn4se6ns rG gnou o plneo oS 'olecrznu resardxe e
?nspu ec':eder ec ynud olelorselc op leopr
rn;nldacuoc e 'roulaurs e 'rnlnrqrlrqca efrpuoc pugundtur 'prolsou4e ap lndq pugorcor 'oleurol un]oru]s 'eepecord
'rcruqeg pugundnse:d'rolrdrcuud eorezlrlelor'eorUcor'11ip1crse1c e puopotu eftpuoc plllnc tqzeldqt4"
'gg 'd 'do
'?/c - nouerols eleueoluv ueuileC ",

rE

eruesqo uelnd psu! elunzec eleol ul 'uo6 ]sece ]epJoqB ne o'3JecurrleuceolsJuluorCp e^rigc Jeop euoriueu
e ru]uod 'Jol)urM Uoqlepv r5 uqoslepuon peJilV 'eJelloN :unceJd uoltzodujoc

loun eeued ulp oJeltuts unlsoo ]ezuoABJ e nocJe'?aJ]rcepnroluugeoldrs.uueooncccee?o]uBrrpJuodruqPoutl!Buez-rrlueeoe-llrlloledeoJ-BeoplerpLuelcldslecLL

lecruo;r1od rfuoruelur

lpierueduoce erpouoru - e-ll e eoped L-
leruolr;od-leoped L-
iecluollod riuolur nc arpouotu - oJecnpoJlul L
.puraLlss eoJBol?uljn gdnp eruo;r;od n3 erpououJ ezeoLuolle JQzel dr;r3 'ro;exelurs erurl sd

(teuU or6elv

rS opel0ellv) eclselc elueuelo nc (euy - e-ll e eofed 'e6ng - | eoyed) ectse;cerd eleuro;

pulqul '(o6re-1) oJacnpoJlul o ep olepeceJd 'rirpd nrled Joleo eountsoccns ec dlul] ul 'acrselc

rorlseLlcJo eoJecrlldrurs ep al6elurue (epreoc rS uedul] 'oleduoJ] 'uJoc ']oOBJ 'loqo) reJlseLlcJo
eJnlcruls fpsuJ 'ereuudxe op Joloceo;frr-u erurouoce rS rnln6o;e1p B pet60l 'o]e]euqos 'erztcuoc
uud lezuelceJec 'Jelrun ]o] un-rlul 'ouoloruo rS euo;r;od Jolec e 'oorselc tS ecrselcerd ro;e1uer-ue1e
e pseetrle;duug ur.rd rezalurs rnlnleJoprzop errur;dur1 op BsJecrCIcur urpnJosqo 'cos

ele nuocop e;eurrid urp cseuguoJ rnlnusrcrseloooN le lelueuepunl lnredoJ Bl puruo^eu
'oluerunJlsu! ZL lS euoleq ru1ued eJouec Bp

ouocuoo un rS grlseqcro rS uetd ru1ued epecuo3 Fnop :tJpJcnl teJ] o]le op Ft6L-1.96; epeoued
ul pleuJn ]so1 B plueuacuoc erice.rrp ')ezel dl1: tnl erieerc u1 sndg eelrop le un ep lero4eueq B
nu osso.r6 ouocuoc ;nue6 r5ep 'pc 1n1de; leuoriueur U e pluotu eJepen ep lcund ]sece utc

'nlquesue rS (r15r1os) lsrlos aJlulp erieler 'eped pile op ed 'ret rnlnlquesue
slsluouru]sur nes elelueuryeduoc eJlurp erieler 'eped o ep ed 'puezrn 'leluotunJlsut tn;n6o;etp

;nldecuoc erincsrp u1 eeund luepecuoc rn;nueb eelezrleynar 'pOre; reu eunridecce o-Jlul

nes ?c serc e i pe,1 -,'::,?,i::?,f["J 5,il#:i:$?':j3jfi"1,5]""::"fi,f1?:;'ij?:"'""0
')Qzel

dlll ep LL 'do L 'Ju ossorb opecuo3 erdsep eqJon olsf 'cseugruoJ crlsrlrls InleeJe ul crselcoeu
'pugr ;nutt.td
rnlniueJnc ru?lsolrueu Inlnqep LZ6L 'nnue lnlenru el ?zeaqcJetu lecrznu ue6 lsece
u1 piuepodurr rS eriecr;ruues qqnp o ne ossoJ6 opecuoc lnue6 e; ertnud nc eleiuueleg

OSSOUO OJUJC/VOC

'ruo^oJ tuo^ ereJ?c
erdnse pJlsot,lcJo rS;ecuo;orn rulued ?luepocuoc etuojruts p6nepe es tl eJolsecv (gL6L) OZ'do

Z'ru prlsoqcro nJlued elrng tS (eOOr-ZO6t.) O'do L'lu prlsoLlcro nrlusd eltng:(gt.OL-e;6;,) uetd

ru1ued 8L do t'Ju elrns :(gOOl) roleu er u1 uetd nrlued 0L do Z'JU e]lns l,,tqcaA;tis ul" uetd

n.rluad E do L 'Ju elrns :urncerd eJeole^ sJer! sp r.rnsndg ap euos o-Jlul pctistuoduroc e{ue1ur

]eztloJcuoc e-r6 ncseu3 ebroeg 'eru?ruou urp ocrloqJalur ecrselcoou ruJ?c6tu 1e neIJoO

'Le,,gleclznu rJnllnc oJeurl reun

ale eluoururr e;exe;duoc puguu.urla 'lnlBsJonrun nc piuenguoc plluel o-Jlul aurn Inleuorieu e.rec

conjugarea a trei directii importante: valorificarea tradiliei europene, decantarea tradiliei

autohtone (folclorismul) gi modernismul.

CONCERTINO

Deseori, viziunea componisticd se apleaci asupra unor forme 9i genuri reductive care
implinesc nevoia de concizie gi esentializare. Acestea nu sunt structuri autonome de tipul

miniaturii ci derivate ale unor ipostaze fundamentale: sonata - sonatina; fuga - fughetta;
simfonia - simfonietta etc.

in aceastd sferd de interes intrd gi genul concertino, o formd miniaturizatd a concertului.
Din punct de vedere semantic, termenul este omonim celui atribuit grupului de soligti din

cadrul concerto-ului grosso, denumit concertino, aflat in opozilie cu ansamblul ripieno.
Aspectul reductiv vizeazd atAt expresia arhitecturald cAt 9i dimensiunea ansamblului
orchestral. Un model al genului, lansat in spaliul neoclasic interbelic romAnesc, este lucrarea lui
Concertino in stil clasic pentru pian 9i orchestrd de camerd (1936).
Dinu Lipatti intitulatd sonatd
inceput ,,suitd clasicd", lucrarea are patru pdrli: partea I -
lntitulatd la
monotematicd (apropiatd, in consecinld, de concertul baroc); partea a ll-a - scriiturd avAnd
afinitdti atdt cu invenliunile la doud voci de J. S. Bach cAt gi cu piesele clavecinigtilor, mai ales
cu sonatele lui Scarlatti; partea a lll-a - caracter de schezo clasic, opune oarecum scriitura
-polifond a primelor doud pd(i prin structura ei predominant omofond; partea a lV-a Final, cu
afinitdli stilistice cu muzica lui Scarlatti gi Haydn.
formd de sonatd bitematicd, avAnd 9i alli
va confirma faptul cd genul concertino a captivat
Un necesar salt in timp
-compozitori din perioada postbelicd. Dintre acegtia enumerdm: Aurel Popa Concerlino pentru
oprecrhceustiterdc(o1m96p6le)x, dp)e; nAtrduriaannsaRmabltuiumaCreon(8cecrolinrnoi, 6 trompete, 6 tromboane, unde Martenot,

per la Musica Nova', Dumitru Bughici
-Conc6rtino pentru pian gi orchestrd op. 44', Carmen Petra-Basacopol Concerlino pentru vioard

giorchestrd
Emblematic in acest sens este Concertino pentru orchestrd de Aurel Popa. ln prezenta
lucrare compozitorul recurge la un aparat orchestral tradifional, completat cu vibrafon 9i unde
eceMrlteoaammrleteaeantnziostdtem. otuDelemtizeravasottdialcttAetu,nrliddfbleemor.cuaazPrihrcfeiaotdelrSomcmtuucirlneedantianrtuiegpxlaoislribatuietrndeat:.zdPdDoeeiurnpdaestmsueturomumdcetnumflereoiaxbi,inbirlteeoils,ndpCaiealuicotltoonivnraeii,lsleemCcaunavluracteloclenaaeodp-dpam,rooatfduieaatovlrecugaali

implicalii la nivelul formei, stAnd la baza arcuirii unor largi periodizdri. Circulalia lor la nivelul

intregutui asigurd unitatea gi coerenla opusului respectiv'

CO/VCERT UL PENTRU ORCHESIRA

La sfArgitul sec. XIX gi inceputul sec. XX se manifestd o putemicd tendinld in ceea ce

privegte egalizarea importanlei acordate instrumentului solist cu cea a orchestrei.
Una dintre explicatii este legatd de rolul instrumentului solist care variazd de la suslinerea

unor pasaje cadenliale de mare extensie (atingAnd uneori chiar dimensiunile unor pdrli intregi
de concert) pAnd la dizolvarea sau asimilarea in masa orchestrald.

in aceastd ipostazd, dialogul solist-orchestrd transleazd in interiorul ansamblului, fiind

distribuit intre diferitele compartimente gi urmAnd sensul unei desfigurdri simfonice a muzicii.
Dupd cum vom putea constata, evolulia genului nu exclude ideea concertului pentru solist

gi orchestrd, dar o transformd, generalizind-o in sensul ,,intregului concertant". Totodatd, ceea
ie va deveni ulterior concertul pentru orchestrd se revendicd 9i din zona cameralului, unde, spre
exemplu, amplificarea cvartetului de coarde conduce deseori la aparilia concertului pentru

orchestrd de coarde.

50

IS
'leluatunJlsul

lueutpeduoc tru?oog ]epJme crlsrlos InloJ uud ?luBuodul elso tctnodod nJoC tnl eoJeJonl '(1aoc

rS uedurll 'p1eduo.t1 'utuol sp uo]?[ns) snpe: reu leJ]soLloJo nlquesue tnun P]ectpoc

(ogoD varsfHcuo nullv]d lntalclvoc - tclAodod naoo

'elerJBA Jol rJ ntulrJ eiueuOeid

purudxe ec 'rerincled ;e crlsr.roloc InloJ poJBueJ eS 'nrpnloJd ul eteiunue Joleuel eereundeldns
nc eteLlcu! e^ as oJeJcnl e6eellul elec gdnp 'e-lll e eeped - POnl ep lotuol ezeq el els
-en I rrppd e pctpolotu oopt pile o '1urds rselece u; 'e'pr;u6reecpeosusepdJ-nlreu-clsl e rrilpd eurel eluop e^ oJBc
ep rcruLlel Joun lntperuJelut
urp pcrpoleu oopt o plurzeld nrpnlaJd I eeuej
urid ?zeolllU ol oJeo ed ecrse;cetd ecruolrlod rolotuJoJ eoJtsolol el eOlncel InJolnV
UsoD ril-ncaJd tS b/ulsrHcao narNrd rJ-alcNoc - veavA nrcAo

'leuol ;ec rS ;epour lntequrrl oJlu! ?leztleeJ ezeluts utld eburlsrp

es eoJecnl '?leuos ep ?uuol - (ecenrn oi6egly-osonladurl) B-n I e eaped tS oaeqcs - (olle:6eltV)
e-lll e eeped leleu pell - (eluepuV) e-ll e eeued igleuos ep PuJroJ - (opq uoc ol6e11y) | eeUed

:rppd ru1ed u1 lndecuoc olsa ?cruolrurs pJlsoLloJo nJiued lnpecuoC 'tnlnJoJlzodtuoc e oJeouo]ln
rerin;one ele rJetu elllull r5nlol pzesrn6t;eld elec 'p;eoc5 op aJeJOnl o !J e PleJeplsuoC

osot,) vatsfHcuo nuJlvfd lntaJclvoc - nalA lotvNv

'rn;nueb ole elepou'lueenou]tgpced?lustonceJtnuJ!poocae4J]eucttlocledsJseenuletJluqouct] ul
lottinUrn

eoJelele nc gutqul es fequrlq ep Jolelueuoduroc plepJoce eriuele oJec ul 'ntleABJ] tnun sndns else

lellseLlcJo oJeu lnlquesue 'ecruolr.urs elec nc olueuocuoc JollsllsuelceJe9 llunlznJ Blull od

1AVW VAJ.S]HCUO nUJlV3d tntAfCNOC

'oluepecuoo reruoltuts ;nueO u1

plBlJelspeLo,llcoJfo-l'e(eJortiunecclerdS cruolurrs-]ueuocuoc olrunrsuoturp ?urqul oJec '?]xlLu euobelec o ue6utlstp

nes uolggns) eleJoruec rJnlquesue n:1ued InUecuoc '(luetepuodeld)
epJeoc ep pJlsoL1cJo ru]ued Inpecuoe 'eJeur pJlsaL,lcJo ru1uad Inpecuoc :ue6 ep tuo6elec
ueu leJ] lulglul tuon 'oJopon op ]cund lsece urc 'leJlseqcJo tnlnlelede ;e elocB put4 nueluc
;n;edrcuud 'cr6o;od11 ueld ug ripluelncrped ep ouos o euriep cueueO cllstltls nJpeo ]secv
lol?]pls-euts ap ueb rnun aleiuelen r-npuglnbrse rS pcgrceds e.reJs t-npu?lLutlop unlooltLpe eldue

JOUn InJpBC UI JOUOS tnlnlBrJelBu eoJeleJl 'lueuocuoc loc lgcep cluojtuls InJelceJec llnui letu
reiuerefelut eoept el ep e]Seulod r6e6
Bnluscce eA pJlsoL1clo ru1ued Inuecuoc '.ro;unue6 'lepout lsece Bl sp ?clpuoneJ es ec unsndg

aseoJerunu nc leJlssrlcJo rnlnlerede ?lecrpep pcrlsrpocuoc BJnleJelrl pufpOoqul ?cseougtlloJ
ectznu ')1gpeg elgg Inl
e aJeJcnl eJqelec ep ]Uolo olso ledlcuud ctlstltls lnledag

-'(OgO l, 'p4seLpJo ru1uad U&uoC tl1csJotlolen nJpuexelv nBS oe6 L
'areLu pJlsaqoJo nt1ued UaouoC - JIonouoosculoolec17'X\l)Xrn'lcnoloscses e alelpunf enop e-ap eoc ul ]epJoqe
elelpunt euud u1 elede t6eg
sualut teu olsa pJlsorlcJo n-r1ued
'eped plle op

ed 'uossneLlC lsouJf rnl le luepocuoc rnlnueod 1e tS 'eped o ep ed 'lzstl tnl le ctuoltuts tn;nueod
eiuengur qns 'luepocuoc rnlnuueod lnueb erds elueuo es cseu?uloJ leluotunJlsut Inpocuoc
'oes pl po uon 'cssu?tuor el
XX ln1ndecu1 ;n1de,t elelsuoc crlsrlrls lnrieds ou-nputJolau
'ecrlrceds ecruo;r;od

Joloopocold e eieoleoJc eerero6rner uud 'ecrselcerd elouJo] el sJtuenot op ectluetuollsod

JoleiuoJnc e plueptno eiulpuel uud glrqecrldxa 'ossorO oUocuoo rnlntL,lceA actlsuo]oeJec
rolelep e lxeluoc lle un-Jlul eeJenlsJ lS ur.r?uoriueur ps ernqoil 'ue6 ep tolrrie;|r,t elull ed

ZENO VANCEA _ CONCERTUL PENTRIJ ORCHESIRA (1961)
Conceput pe baza unor forme polifonice baroce. inventiunea, ricercarul, passacaglia gi

fuga, concertul este ancorat in actualitate prin limbajul modal-cromatic Ai melodica de esenld

romAneascd. Prin structur6 gi realizare, lucrarea este reprezentativd pentru curentul neoclasic

contemporan.

-MARTTAN NEGREA CONCE RT\JL ?ENTRU ORCHESTR A 1t S0S1

Alcdtuit din patru pd\i: Prolog, Pantomima, Bocet gi Epilog, concertul se remarcd pnn
intenlia compozitorului de a asimila forma cu unele genuri folclorice (a se vedea Lamento-ul

p5(ii a lll-a, care este de fapt o melodie de bocet).

ALFRED MENDELSOHN _ COIVCERTUL PENTRIJ ORCHESIRA MARE (1965)
Cele trei pit\i: Allegro moderata, Ben vivo gi Andante relevi o tratare polifonicd prin care
se asigurd cursivitatea gi unitatea discursului muzical. Periodic, pe durate scurte, apar din masa
orchestrei interven{iile unor instrumente soliste, ceea ce demonstreazd caracterul concertant al
lucrdrii.

DUMITRIJ BUGHICI CONCERTLJL PENTRU ORCHESTRA (MELODIE, RITM,

cuLoARE), (1970)
Titlul lucrdrii este relevant prin intenlia compozitorului de a asocia fiecare parte cu unul

dintre elementele de bazd ale muzicii: melodia - in care autorul elaleazd o bogatd imaginalie
creatoare; fltmul - amintind ecourile muzicii de jazz gi culoarea - diferenliatd fie pe instrumente

soliste, fie pe compartimente orchestrale.
Alte lucrdri de gen apa(in compozitorilor: Theodor Drdgulescu (Concert pentru orchestrd,

1963), Alfred Mendelsohn (Concert pentru orchestrt mare,'1965), $tefan Zozor (Concert pentru

orchestrd, 1965), Pascal Bentoiu (Eminesciana lll - Concert pentru orchestrd op. 23, 1976),

-Dorian Varga (Concert pentru orchestrd Orpheu, 1979-1980) gi Mihai Ghircoiagiu (Concert

pentru orchestrd, 1 981 ).

CONCERTIJL PENTRIJ ORCHESTRA DE COARDE

Alituri de concertul pentru orchestrd mare, avAnd o scriiturd de tip simfonic, mulli dintre
compozitorii romAni vor adopta un stil cu tendinle camerale, utilizAnd indeosebi orchestra de
coarde. ln acest context, este foarte frecventd recurgerea la structura genului baroc, exprimatd

prin dialogul viu intre tutti gi soligti.

Ponderea deosebiti a acestui gen muzical in preocupdrile compozitorilor romAni din a
doua jumdtate a sec. XX impune necesitatea prezentdrii evoluliei stilistice pe trei perioade:

1 950-1 959, 1 960-1 966, 1 97A-1979.

PERTOADA 195A-1959
S/G/SMUA/D TODUTA - COATCERT ?ENTRTJ ORCHESTRI DE COARDE /VR. 1 (1951)

Seria concertelor pentru orchestrd a anilor 1950-1959 debuteazd cu aceastd lucrare, in
care orientarea autorului cdtre folclor se inscrie in curentul regAndirii genului concerto grosso al
sec. XVlll. De fapt, sunt articulate atAt caracteristicile modelului clasic, evidente in organizarea

arhitecturala (partea I - Allegro moderato, sonatd; partea a ll-a - Andante molto, lied; partea a
lll-a - Allegro giocoso, rondo), cAt gi elementele modelului baroc, prezente in dialogul grupului

solistic cu orchestra. Discursul de facturd clasicizantd relevd tendinlele de modemizare ale
genului, exercitAnd o influenld importantd in dezvoltarea simfonismului romAnesc.

52

EE

{osoD ]]uvoc fo yujsf Hcao natN:,d -rufc/voc - ufguJs euofe wlJH-Tt/\

acrlsrllls lptpu?6 e eJepe^ op

icund urp ?eouodns ri e elsepenop os 'rJ?Jcnl eurind teu eutiuoc r6ep 'ppeoued plseecv
9961-A961 VOVOtAfd

y$acaupote3o)coeopilsQlrelsJon(OtvlqcOBtolLrn'uetulpuereJeeodJoyeeaNpcup'oorplSsree)ropnoruoeeepnp4?oullseCodLny1acl^cJoullon'S(J/)l9u6neudLe'arrnipegyrnelyoeucoeutoceonpletrSpuiJ($OoaSJLOqtyunos'efrriuen1uuuceaodd]

ecrlsruodr.noc Jol roJeuec ;n1ndecu1 el lenr];rc ne-el 'ocrselcoeu eleiurpue] ep plualrp lecrpeJ
erin;one o inAB ne r$ap 'oJec 'oLUeJA Bece el ueu[ opeoJ r.toltzodtuoc Joun eriee.rc ep rS lrpenop
olso tuue1oJ ou oJBc Bl ecode u1 lcedurr sJeur un eene leorznu ueb lsece pc ;n1de1
reeuudoptudrg'plecrdunoc1o;oed:d'E'olJleeJAlososL'e;1eeou.Jroorspsruelgcd6e;lure1uoedrdl5pnezcrepr'uoiuuleenpJnrnnlueuolocrusuotelprldzsaoepdeuectcovtcp'po'plleeiuJuearsuoeellcuutlpl 'J]eenelpcJenenJuclslqeoupl ?erJnpn;nl]rulunecu6s
uud eundord eepor3 ropnl rnl BoJeJcnl 'p;due ?leJlseLlcJo efeur.ro] o rulued lndecuo3

Ggot) foavoc ta vatsfHcao natNfd Jufc/voc - vllaop aoonl

'lecruon cruoruJB ueld ul gseorn6u

erepoder o pJ?] 'crpolotu s;ndur ;nr.rdo.rd pzeetuJn t51 esnderdns olrcon eJBc ul 'pJeourl etuo;t;od
urp ienuop ue:oduueluoc
n[ns un no eleuorirper] ele]ueuelo pu?urqurl '@6n7 tt eq6ecesse4
'npnpt4) tUpd lorl e1Serru1suoc ebrel nlpl^O '?coJeqosu ?Jolll; t5eeece pu?uJn
Ugo t)
rincard E roavoc fo vatsrHcao natNrd tafSlvoc - voavA nrctAo

'eusrleruoJc ep gleuOerdutr ?orleuo]
o rS ledocurs '1e6oq ulrJ un pugfe6ep sJncsrp ln6er1u1 'pleJlseLlcJo esBu u1 gzeer6elur es ?sul
lo '!!pd ellelolac u1 'leriuepec drl ep ?crisrlos e.rernSglsep o oJe epJeoc ep Inlope^c B-nl B eeued

ul gc ;n1de; nrlecrliuures alsf '(a1eug - e-nl e eeued '.euoooetC - B-ll1 e eeired lofie1y - e
--ll e eeued '.npnptd 1 eeped) ecrse;cerd JoleuJo; BoJeJoprsuocoJ pzeenouo.td eoJercnl

bgo t ) roavoc ro trlavAc tS roavoc ro fulsrHcuo
natNfd ossou9 atafcNoc - /vHosl]3Nfw ofaJlv

'?cruo]r.urs

eleln5p;sep o ]lnu reu pugne srz-nudo.rd I'nrJpneucousorucn'eoleslelsoaJLolrc.JrtonurJnpcleJ'e] ueoo;Joer.or.nreo1luuelu?tuzteooppeorcd

leJetuec InJolceJeo 'pzelsodr plseece ul
rcruL.fol roun eolnpln ul elrrulsuoc ]uns (ereouelue rololuotrtop e ezalus- oJryosu ot6e11y
- -lcol ep ?Lue] ooqsnJ e opuezeqcs ot6e11y llrurop Jo]ceJec aqdwas olpw e^eos eluepuv
lcof ep pursl - ouq uoo otbalv) olfu?d 6t6L ur snduoc epJeoc ep tnlnlepe^c eeJeJeptsuoceJ
urrd glueyocuoo oJBJcnl plseece ?clllpo 161 ncse:lrrunc uol ;nrolrzoduuoc 'Jelrurs potu ul
@goD rouvoc zo Val.srHcaa naJ-Nrd tarcNoc - nosful wno Nor

'cseugruot telndod tnlncolugc Inuolu nc tnlnlns e pctue6lo eliellU o ?ctput ct;tceds ustlepout
rnun e eJeolotuoJd ecrleuel Jep 'pcrsep eridecuoc urp lenrJep nJqrlrL1co ]celred un-Jlul ppe
es (opuo.r'olsoJd -B-lll e eeped lper; 'oleuorssede oluepuv- e-ll e eeued lpleuos'or6e;;y-;
eeped) Iiupd tel aleC '?cseeu?tuoJ glueuacuoc eJnleJolrl ul ?crselcoeu eiurpuel gur.rdxe lnJolne
'LV6, ug snduroc L Ju epJeoo ep Inlouenc purnzrnoJ 'lo;lsv 'cruoJturs u! rnlnleJeuec e oJec4lldue
op Fiulpuel ?lseece nvralulsesdHpccarleouonlaqJu,Notdal.st-eafnccNseoucrlu- enlscusof/Ov/-lnllvevdjsI/nvloBcoJ-B\nJcvndl

GgoD foavoc fo

inceputul deceniului al 7-lea inscrie pe lista concertelor pentru orchestrd lucrarea

reprezentaiiva a compozitorului W.G. Berger. Caracterul de concerto grosso este suslinut de
eiistenla unui grup de instrumente soliste iar tendinla de intoarcere la formele 9i genurile
barocului este insolita de predileclia tratirilor polifonice. Lucrarea este amplu structuratd in cinci

pa4i

ADALBERT WINKLER _ CoNcERTO GROSSO PENTRIJ ORCHESIRA OZ COARDE

(1e62)

La nivelul intregului concert se impune factura armonicd iar grupul concertino este
sustinut de cvartetul de coarde aflat in permanent dialog cu orchestra. Nu se distinge printr-o

tratdre simfonicd laborioasd, rdmAnAnd mai mult la nivelul unui concert obignuit.

REMUS GEIRGEScU - CINCERT PENTRIJ ORCHESIR A OI COARDE (1965)
lneditul acestei lucrdri rezidd in propunerea de articulare a trei modalitali concertante:

stilul concertant al soligtilor, evidenliali din masa orchestrald (partea a ll-a), stilul instrumentelor
soliste care dialogheazd (partea a lll-a) gi stilul concertant al ansamblului insugi, investit cu rol
predominant in economia generald a lucrdrii.

MIRCEA CHIRIAC - COIVCER T PENTRIJ ORCHESIRA DE COARDE (1966)
MceiricnecaheCiehpireiarico.adRaemmaernclidomnatadsepsetcetuClocniccelirctulaplenlutrcurdorriic,haensturdnldaet coarde a
Lucrarea
compozitorului incd din

introducerea care schileazd intregul material tematic ce va fi prelucrat pe parcurs. O menliune
speciald meritd partea a lll-a, dedicatd unorcadenle concertistice care aparin mod succesiv la

toate compartimentele orchestrei.
Arhitectonic, lucrarea se desfdgoard dupd tiparul concertului clasic instrumental: partea I

-bpauAtttletaemtgi,ircoldieddree; zpsooannrtaaetndat,dapirnlellc-aceod-natcAieldlpeelgiaoroainudtrteoocdriusuolcu,ei,rreocnalderone.tidv; eephaaircsteuealmeaaeznldel-aai,n-mLpoeldanentlou,ilnr,tu,obbnaarattooli,okinqauanal" sfaoirruemnaao

descompusd a acordului q.

PERIOADA 1970-1979
Deceniul 8 al sec. XX consemneazd o rarefiere a preocupdrii pentru acest gen muzical.

Observatia nu diminueazd insi valoarea deosebitd a unor crealii contemporane dintre care se

disting cele ale compozitorilor Sigismund Toduld giVasile Herman.

stG/sMU/v D TODUTA- CO/VCERT NR. 2 PENTRTJ ORCHEST RA DE CAARDE (1s72)

Lucrarea este de c6rtd orientare neobarocd, cele patru p6(i fiind deplin edificatoare in
- - -acest sens: partea I Pretudiu; partea a ll-a Fugd dubld; partea a lll-a Recitativ 9i Anbso;
partea a lV-a -Toccata.
Existd cAteva caracteristici de exceplie in aceastd lucrare, fie cd ne refenm la ethosul

modal generos, in care sunt inserate subtil nuclee motivice enesciene, fie cd ne referim la
echilibrul intre diatonic Ai cromatic, fie cd observdm scriitura instrumentali supld 9i variatd, cu o
virtuozitate mereu subordonatd cerinlelor dramaturgiei muzicale.

-S/G/SMU/V D TODUTA CONCERT AIR. 3 PEA/IR LJ ORCHESIRA DE COARDE in

sr/LE ANTTCO (1e74)
incd din titlu compozitorul sugereazd o anume predileclie pentru revitalizarea formelor 9i

vmaijnloaalicuenloi rpdlueseCxpordeas;iepianrttre-uanaaullt-eanteicstsepiAritnnaeioacrlapsaicr.tePaaartelall-l,aO, sDfainnasfo, ,reepsrteezuinntdcicolutrdeeap2t6i

54

s9 'ZLr-rLl'dd ''llo"do - nouerols eloueoluv uauueC ^.

'(tt tlost) tincaJd /S (qzo L) L

/uo/ylJns(ongoart.)NNrdoJ-otultfxc//vsoscys-bn,uojsrv=orncc't/NuoNtvVlJlnflsS L
=a JltNtAC ''VNdVArdVH'MnoUttvNlSJndsOMnLuAlJl/SfNdOtCal-cNtOodcOScV(tswSgVo-gL)-uV/ =Uddro=ddt3ilNtnyfcyyu\u\zvMaC ,-

/S fJSfEc (ggo L) vafwvc 10 talclvoc - ntot38 fvtoctN L-

:upJcnl rS'XuXoln'ceesapln?1r^StllcgelsloesldpslsplluogdplBpul g6:euu

leotznu ue6 lsece ul elrJpzrleeJ '?leluezerder eurq olse plueuecuoo-leJouec er0oqodrl
'e8,,/" 711ig1rulepou ele elcedse tou teu
olec pulzt^ 'oJqrutl tS unulu op lrpoleu nc unixe] y" 1 'g6:rq retu pJouos elelrlerieds o-11u1 octleuel

terlse6ns e p1e1de4 eoJenlozrp op ezeazn rqzel drgr; 're lrueloelec rS eelecsrur ul luoptns

-putU olo eJlutp InlseJluoo 'pctpJoctJl 'elnloc ?crun o ed 'puo; u! 'olBXB ]uns teuJoloJceu lnlentu
- -e.n; ;edruicenxpaete?td]sseeooesls5oglOntloepcetltcuuuooCs
- eJeweo ep oyecuoC ]BJnlcnJls alse oJec ul ri:rpd gnop e1e3
Uocuoc lseoe ul
ep ?iel psnpeJ lnur erirrodo.rd ug 'ldelp o
tS pluezald olse ?crselcoou eounrsueurg" Aouerols Bloueoluv ueLuJeC ?uJUB urnc pdng
(leOL) )ezel dltg ep eJuewnrgu! ZLlS eyeleq ntquad ereweo ep oqffiuoC euqugl
XX 'oss e olelpunl eruud u1 snduoc pJotrrec ep erieiu.rol ntlued sndg lerce:de reur 1e3

uerd rS lecuolorn 'ploln 'putlotn'1o6e1 ']outJelc

'toqo ru]ued lndecuoc pulg 'ue6 ep JolrJ?Jcnl InpugJ ul lncsounc epeoJ elso uscuoc lssce

-'?suop epeol gc1uo1lod ericrulsuoc o nc p6nl 'ouquepuv e-ll1 e eeped l(cer6ele telcelec nc)
-olnuolsos 'plual - e-ll e eefed 'JecJeou-Qleuos I eeped :{lpd re4 utp oJtn}?cle o pugnv

'Jocos lelen

op (gt6 y) aluewntlsul I ru4ued preweo ap lnq$uoC otnltlsuoc ll lue^co;e n;duexe un

'oleJotuec rrieuuo; nilued euecuoc ep r:ndrl eunduroc
Jo^ nroleg oelootN 'Jocos lolet4 ')ezej dr;rg wncerd uolrzodrlroo 'plueuocuoc etuoJurrs pursdr;eu
segaiuieulq 'olxttu tS ectuolutts 'pJotrtee ep :rr6o;odrl eilnu leur epodns e^ oJBo '?JlsellcJo

nllued ilecuoo ep lnua6 leproqe slso pcseegruoJ ecrznu ul XX 'oes e ole]?un[ eurud u1
flvaJwvc ta n1 gwvsNv natNfd 1 n ta3c^ioc

- - fy'rauceuporCeo'ollaapsleArlseLpperlon(erOnuOt1dull)a1dlpl(ertepgq6rc$t)duaoopCqraeco-uocoBCnu4L-u1anCdueeUoo$clurunl4oNC:(lZegroOnrnl5)eIo5rop(cZr.eetroOqoeLa'ltepgl6lQll/rL\ls':eZtuL9ep6urrou) lnotsr'uytoec'dZ

oreo eJlurp'rn;nue6 eoJec4rpo ul eluepodurr rrinqr.rluoc enelec e]le plstxe 096L pdng

erirzoduloc

top dl] tnlsoce e:dnse ?otselcoeu eeutbeurr purfunlo.r '(OgOt,) p0io rS apJeoc ep ?JlsoLlcJo nllued
nc eztteu! e^ os Pinpot punuusrorS rn; erieelc ul ue6 sp tolupJcnl Inlstc
'JU Uecuoc 'BJlsoLlc.to nc oU 'ole eJlul etl pzeeqOolerp oJm elsrlos aleluouru]sur ap qleurudurr

'pluepocuoc Bountsuourp nc purquoc es cof op 'olueprderl 'rrn elrJnulu 'pctJolclol ?iueuoze.r

op olrpolel'yunsue7 - e-nl e eeped rS Tacog - e-lll e eeped ?arugose1 - e-ll e eayed '6un1
-oalugo I eeped :ere;ndod eJlseou rcrznu e;unue6 rS e;euro; no InpJocel nllued sntlec4tuuas

'tUgd nlled ul plndecuoc olse eoJeJcnl 'pcrJolcloJ erierrdsur pcrulelnd o pugurridx3
@tot) foavoc ro VaJ-sf Hcao nutNrd tarcNoc - NVwarH rltsvA
' gseor n0u epeol'pcruolcoltL.l:e nllcedsa.t
e.lpug6 o tS ul eJouos olcelo ulrd pcleuoJ as Inuocuoc
'pctuolt;od epreoc ep erie.rlsoLloJo
';eleue6 ul 'pcseougtuoJ eprerd as e ?J?J 'nJErzlltls eolBc ed pleouedns
te eiuelsqns nc ernlp6el

-stctsMUND ToDUTA corvcERTo pER srRuMENTt A FTATTI E BATTERTA

(1e75-1e76)

-TIBERIU OLAH ARMANII lV (OMAGIU LUI GEARGE E/VESCU), concert pentru 23

instrumentigti (1981)

TIPOLOGII MIXTE

in sec. XX, genuri care inilial erau de o facturd cameralS sau simfonicd vor include, tot

mai frecvent, prin formd gi scriiturd specifice, ideea de concertant. lnterferenlele urmdresc toate
tipurile de combinalii intre concertant-simfonic ai cameral, fie in relalie de cAte doud: concertant-
simfonic sau cameral-simfonic, fie in sinteza simultand a celor trei genuri.

CONCERT AA/T IN SI MFON IC

Ceea ce definegte prezenla concertantului in simfonic rezidi in emanciparea unor

instrumente soliste din cadrul ansamblului orchestral gi investirea acestora cu rolul de a crea

atmosfera de concert.

Aceastd tendinld daleazd incd din sec. al XVlll-lea, termenulintdlnindu-se in unele lucrdri
scrise in perioada $colii de la Mannheim. Un pas important in redimensionarea genului il face

Joseph Haydn care compune in anul 1792 Simfonia concertantd in si bemol minor. ln cadrul
aceleiagi gcoli muzicale vieneze, W. A. Mozart va contribui in mod substanlial la realizarea

sintezei intre simfonie gi concert.

AmplificAnd ideile muzicale in forme ample specifice simfoniei, dar evidenliind totodatd

resursele expresive gi tehnice ale instrumentelor soliste, Mozart lasd cAteva lucrdri importante,
cumarfi simfoniileconcertante: K. V.297binmi bemol major,K.V.320cinlamajorgi ceamai

cunoscutS, K.V. 354 in mi bemol major Ulterior, chiar dacd anumite lucrdri vor purta titulatura de

simfonie concertantd, vor manifesta o putemicd inclinalie spre genul de concert. Am putea cita

in acest sens triplele concerte de L.v. Beethoven, J. Brahms sau Paul Constantinescu, precum

gi celebra Simfonie spaniold de Edouard Lalo, un adevdrat concert pentru vioard gi orchestrd.

De asemenea, in prima jumdtate a sec. XX s-au remarcat compozitorii Karol

Szymanowski cu lucrarea Simfonia concertantdop.60 pentru pian gi archestrd (1932) gi Frank
Martin - Mica simfonie concertantd (1945) pentru clavecin, harpd, pian gi doud orchestre de
coarde.

S t M F O N t C irv COTvCE RT ANT
ContinuAnd intenlionalitatea vechiului concerto grosso, simfonia concertantd (dezvoltatd

incd de la clasici) dezvdluie o sintezd de particularitdli ale simfoniei gi concertului, in acelaqi

timp. ldeile muzicale sunt dezvoltate in forme ample ale simfoniei, cu o orchestralie speciflcd,
avindu-se in vedere relevarea expresivitdlii intervenliilor solistice gi a tehnicii de virtuozitate.

in muzica romAneascd, aceste sinteze vor avea ca prim exponent pe George Enescu cu

lucrarea Simfonia concertantd pentru violoncel gi orchestrd op.8 (1901), unde structura

polifonicd foarte densd integreazd solistulin masa orchestrali.
Acest gen este bine reprezentat gi de alli compozitori romAni:
Dinu Lipatti - Simfonia concertantd pentru doud piane gi orchestrd de camerd (1938);

Nicolae BrAnzeu - Simfonia concertantd pentru pian gi orchestrd (1959);
Adalbert Markog - Simfonia concerlantd pentru cvintet de sufldtori, dubld orchestrd de

coarde gi perculie (1964);
Alfred Mendelsohn - Simfonia cancertantd pentru orgd gi orchestrd (1965);
lonel Perlea - Simfonia concertantd pentru vioard gi orchestrd (1968);

Dan Constantinescu - Simfonia concertantd (1970)

56

LS

oupeds leJisaL{cJo er}srlos rnln}ueuele eoJuedocsep nc loleJed 'oprBoc op pJ}soL.lcJo nJ}uod
Ualeluourcoc'eulul esppoledoucr op rnlnleuenc e oJe[lJolsueJ] ap reiurpuo] eriuedsrp u?uuesuoc eo]sooe
ocrlsrlrls rJpluecop oonpe XX 'ces
le eel-g le Inruecep letceds u|
'(ueureg

elrse7$ eqdue elueuecuoo olrJ?Jcnl ug erelndod rrcrznut .tolunua6 rS :oleuro] e eJelueuregdurr I
rS eJelruJrse ep eleiurpuel nc elsrxooc Jo^ (rcrqOng nJlrrunC 'pinpol punursrOrg) pcrselc
nes ecoreq ?uJol ep eJouos elunlcelrLpe 'euerodueluoc rl5eueuroJ rcrznu eJels ul

lelqull
-crlsrJoloc rS crueurp 'or.ulrJ 'crpoleu :rnlnfequrr; elererled oleol ed '1st1os un ap eieJlsuourep olec

nc eqrqereduoc 'olelrzonprn oJBtu op orouos rrserdxe ern*glsep e ap nlquresue rnun eelelrcedec

pzeriueprne ec eiuelen rou ecruoJrurs roJlseL.lcJo InJloruued u1 p.redocsap luepecuoc Inuoe
ucrur.lo] e e:;updgls elce;.ted rS rerse:dxe eiuol ulp gsnpop ecrisruoduroc

ruole^ pluolep pluepodrur eugupJ pJlsaLlcJo n.rlued plueilecuoc etiee:c 'Arlelrluec ?snpou

tznlcNoc

'0rc) gJewe3 ep Qrlsattero ru1ued pluelrauoo eluoJwls:(OZOt.) tlSquewntpur

- -9, ru1uad eluoJwls ueuplel or^opnl tS (egOl) .qS.ryos gl. nt4ued eluoJwls ncsalncrN
uele1$ as-npugOurlsrp erl5'?encuerlauJolucrpoe'purolorzeodduerloeczerqilerierrppdrSnrleleuduunrplsooJlrnBlpucelBrc-soourouoIJntleuprsoruL

lerierlseqcro 'olelrleJqurrl 'rerieur.rol eiueuoduoc - leJotuec L
I.aorarlv.fUorufiJlsur eleol nrlued pnrserdxe 15 pcruqei oielrzonur^ - ]uBuecuoc L

'.ezeeuozn] arec elcedse roJ] alec B]lnzoJ oc urp plel

(fgOL) ars.ryos eryewnrJsur ZL

n4uad pJeweo ep eluolwls ui ncsou3 e6roeg op ?lezrleal olse unue6 reJ] Joloc eeunrznl
f c-lvc t N o J w t s
a w v c -_LN v _La 1 3 N o

(eZO L) eruewnlsu! g lS upe^ep ruyued UacuoO - ?qrey\l ueu[/\ L
:(gZO L) e7elleq a lpey e quewnrls;ed olJocuoC - pinpot punusrOrg L-

'GrcD opreoo ep epqe^o gnop $ peoln ru4ued lracuoC -re6rag ulor.lllM L-

:(OgOt.) uoJo1x

-$
seqe4uoc 'uoJgyns ep leru!^c 'gdtetl rulued ouqteouoC tte;coudooCce*sengc-sBoJlnloodrNuueueJleetCS L-

:(qZOL) efinuad 6 uolpgns n4uad L--

:(gZO L) praweo ep prlsaLpro nt4ued yaouoo ep WpnW - edo6 lernv L-
:(eZO L) efincted 6 epteoc n4uad Wlznry - zcueH Jrsol L
:(SgO L) alinuad rS p;sa1ec 'ue1d '1to1p17ns n4uad Ueouoo orry - reddey ler.,llt/\ JelleM L
:(OqOL) epreoo ap aluawnlsq gL ntped UfiuoC - nroleg oeloorN L
'Vt6t L
'(elueunrlsu! ZL t5 eueleq n:1ued) eJaweo p oq$uog - rpzel dtlt3
:;olrdec ]sece e| le6oq ap lnlsop elso csouguoJ IntJouedeg
'ilJpJcnl ole olueuour oluollp ui lsrlos op loJ oJe luor.ilnJlsur

eJBceU opun 'sugJlsoJ leJiseLlcJo ;nlerede ul plsuoc ozolurs reiseee eeleluelncrped
t NV lA 3 3/VOC /VJ 1Va I w V 3

'olsrlos eluotunJlsur ep dru6 rnun e ue;d urlrd ui oJoonpe ep rS ;elueurulsur

rnlnuecuoc rJpzruolrurs eeepr upd eburlslp as ncseurluelsuoC lned Inl le (gSOL) p4saLpJo
r$ ueld 'pouolotA 'QJeolA nt4uad Uaouoc p1du1 'eieuoriueur rolrJpJcnl Inlxaluoo ul

(OgO L) p4saqcro B epteoc ap lolrerc ru1uad QJueltaouoo eluolwls - rcrq6ng nJlrrun6 L-

Acest ultim aspect constd in depdgirea tendinlei de asimilare a vechiului concerto

grosso in concertul pentru orchestrd, compozitorii acordAnd toatd atenlia sonoritdlii de

ansamblu din care trebuie sd se evidenlieze momentele concertante.

Legdtura cu tradilia se menline mai ales in cultivarea tratdrilor ample contrapunctice gi in

abordarea formelor polifonice ale Barocului, in crealia unor compozitori precum W. Berger, S.

Toduld, Z.Vancea.
ldealul cristalizdrii unei gcoli componistice cu un caracter modal, specific romAnesc a

stimulat utilizarea unui material sonor derivat din intonaliile muzicii populare dar 9i unul conceput

pe baze matematice (giruri modale bazale pe secliunea de aur, numerele prime etc. - W.

Berger, A. Vieru g.a.).

Raportarea la esenla tradiliei muzicale romAnegti ii determind pe compozitori sd renunle

la incitatul folcloric Ai sd insiste mai mult pe decantarea gi transfigurarea elementelor specifice.
concertant-simfonice
ansamblu, tipologiile au adus un suflu nou in gAndirea

componisticd, solicitAnd din partea creatorilor calitSli deosebite in dezvoltarea unor strategii, in

care cele trei componente de gen: cameral-simfonic-concertant sd fuzioneze intr-un tot organic,

bine sudat.

lnterpretarea gi audierea unor astfel de lucriri oferd satisfaclii deosebite deoarece
partitura concertant-solisticd se incarcd de ordinea gi substanla gAndirii simfonice, in timp ce

partitura orchestralS devine spectaculoasd prin aportul de virtuozitate concertisticd. O

performanli componisticd nu tocmai ugor de atins!

BIBLIOGRAFIE

. BERGER, Wilhelm Georg Despre premizele modalismului contemporan, rev. Muzica,

Bucuregti, nr.1211966

. BUCIU, Dan Elemente de scriiturd modald, Bucuregti, Editura Muzicald, 1981
. COMES, Liviu Lumea polifoniei, Bucuregti, Editura Muzicald, 1984
r EISIKOVITS, Max lntroducere in polifonia vocald a sec. XX (Prelucrarea corald a

folclorului), Bucuregti, Editura Muzicali, 1976

. FIRCA, Clemansa Liliana Direclii in muzica romdneascd. 1900-1930, Bucuregti, Editura

Muzical6, 1979

FIRCA, Clemansa Liliana Modemitate gi avangardd fn muzica ante- gi interbelicd a

secoluluiXX(1900-1940), Bucuregti, Editura Fundaliei Culturale RomAne,2002

FIRCA, Gheorghe Structuri gi functii in armonia modald, Bucuregti, Editura Muzicald,

1 988

FIRCA, Gheorghe Excurs sfrirslic in opera lui Zeno Vancea, Bucuregti, rev. Studii 9i

. Cercetdri de lstoria Artei, Tom 18, nr.2, 1971
HERMAN, Vasile Aspecte ale polifoniei in muzica romdneasce contemporand, Lucrdri de

. muzicologie, vol. 4, Cluj-Napoca, Conservatorul "Gh. Dima", 1968

MANGOIANU, $tefan Concertul pentru orchestrd de Zeno Vancea, rev. Muzica,

Bucuregti, nr.7/1963

a POPOVICI, Martha Convorbiri cu Zeno Vancea, Bucuregti, Editura Muzicald, 1985

a STANCULESCU VOSGANIAN, Mihaela Tipologii polifonice in muzica romdneascd

contemporand, Bucuregti, Editura Muzical e, 2002

STOIANOV, Carmen Antoaneta Repere in Neoclasicismul muzical romdnesc (l),

Bucuregti, Editura Fundaliei RomAnia de MAine, 2000

58

6E

'pn 6L6l 'tlc" InJoleruosuoS 'ecode5
'6-9 ypnn1 e1uopt1od 6 ln"w,eLaUlelCtnlcnJls uec 'nCSflnOlOA
-lnlO ar1olooEnu ap u1

V L6l lg' Ju'tl6elncng'ectznlA
'^aJ 'QueJodwaluoc pcseeugwo) eoEnw ut laluoJllod a1e alcedsv ue6 'nCSflnClOA

8/6 L 'Pleclznt/\ a
BJnlrpf 'rl6erncng 'll 'lo^'XX-XIX eloloces 'goseaugwal plecznw efieet3 ouez 'VfONVn a

VL6, 'er,otzny\ eJnltp3 'tl6elncnA'eplr,znut unase lS l.tpnls ouoz'V=CNV1 a
a
'ru 'rlselncng 'Bcrzny\ '^a 'pueJodweryoc gpoznw efieen u! nJoploJ zL6llv
ouaz'VlSNVn a
g96 L/6 'ru 'rySerncng 'ectznyy Aa)'QOEnw ut nills Z 'VfCNVn a
996L/E ru 'tlSerncng 'ectznl4 'Aa)'illznuJ e
ewwnl uJ psreNun 6 ao1olst lyQlpAzap
puofieu e4u1 ynyodeg nSSflnClN ue;e1$ 'VfONVn
'ouaz

996L/g'ru 'tl6arncng 'Botznl4 'Ad'eiltoptlod edseg auez 'VfSNVn
696gz,'L L '6 'lu 'tl5elncng 'Bctzny\ 'AeJ
'ou.tor.ure rnlrydacuoc e ecuolst luplp^zep ewwnl ul |iQlpuol ewatqord ouez'VfCNVn
L66r'Wlznn op eelellncel'elue^llsuBJf

eolelrsJe^run 'noSerg 'epoznuJ eztpue $ ewo; ep nrpuedwoS ulluelen 'nUVy\ll-
EJnilpf 'ecodeS-ln;g'(OgOt,-OOOt,) aurepow IoEIIJJ etuowrvL0o0zp'efcls'lnyN{BJlpUoftl/-\
086 t/g 'ru 'tl5elncng 'Bctzny\
'^a'epteoo ap grlsetlcto rS pfuo n4uad eleuog u1 eunfie*a!ilnlq pyodet el erueJal

nc eaoueA ouez fl e Qogsryodwoc eddecuoc pulttltd uiercprsuoC euoH 'nNVlUnS
LSOZ'eul?y\ ep etu?tuo5 reriepunJ eJnltpf

'rlSalncng 'XX npce oseug{uoJ pcEnw ws'csepoa1/ e}oueo}uv ueuJJeC 'nONVlOl-S

uTEHNTcA ALEXANDER - cALEA cArRe SATArATE gr

pERFoRMANTA ir,r cArurnruL vronRA

Prof. Suzana Eva
Coelgiul Nalionat de Artd,,O. Bdncild" Iagi

Numitd dupd primul fondator, actorul Australian Frederick Mathias Alexander (1869-
1955), Tehnica Alexander cuprinde un set de cunogtinle gi indemdnari care sunt folosite in
activitdlile zilnice. Se poate spune cd este vorba despre cdteva metode de intrajutorare cu care

se indentificd gi se reeducd posturile inadecvate gi obiceiurile gregite, inutile care interfereazd cu
funclionarea naturalS a corpurilor noastre. Tehnica Alexander mai este numitd gi tehnica pentru
o reeducare psiho fizicd.

F. M. Alexander obignuia sd recite in public piese de W. Shakespeare cAnd la un moment
dat vocea lui a inceput sd fie afectatd de rdgugeald. Actorul nu mai putea decAt sd scoatd
cAteva bolboroseli gi chiar nu mai putea vorbi. Doctorii ii recomandau repaos total, odihni. Dupd
cAteva repetdri a acestui incident, Alexander gi-a dat seama cd existd un "ceva " anume care il
fdcea sd vorbeasci diferit pe scend fald de vorbirea sa obignuitd, gi acel "ceva" era problemd. in
fala oglinzii a repetat gi observat congtient acliunea de a vorlci normal gi actiunea de a recita pe
scend. latd ce a notat atunci c6nd recita. avea tendinfa de a-9i impinge capul in spate, timp in

care laringele era apdsat gi acliunea simplei respiralii producea bolboroseli. Alexander a
descoperit cd acelagi lucru ii afecta, degi intr-o mai micd mdsurd gi vorlrirea normald, in afara

scenei. $i-a dat seama c6 in acliunile sale cele mai simple (respirafia, mersul, agezatul pe un
scaun sau ridicatul) se "autofolosea" intr-un mod incongtient, iar ac[iunile corpului sdu erau
alterate mai ales in prezenla stresului.

Devenind congtient de anumite situalii in care se simlea inconfortabil, Alexander a

incercat sd-gi schimbe obiceiurile. A observat totugi cd nu putea sd se opreascd in a-gi trage

capul inapoi inainte de a vorbi pe scend, oricAt de mult incerca aceasta.

A fost un adevarat moment de cotiturd atunci cAnd Alexander a descoperit ci mai int6i

trebuie sa-gi "inhibe" dorinla de a vorbi gi in acel moment s6-gi dea siegi permisiunea de a-gi
ldsa capul spre in fald gi in sus. De asemeni i-a folosit la maxim o migcare de intindere gi de
indllare a spatelui gi a gAtului (ldlirea spatelui). Numai astfel a gtiut sd iasd din vechiul obicei

Pauza de moment numitd de Alexander "inhibilie" a dat nagtere abilitdlii sale de a se schimba 9i

mai tiziu a putut sd-iinvete gi pe allii sd se schimbe.

lnhibilia este cheia de boltd a Tehnicii cu care Alexander a fdcut istorie. De fapt este

vorlca de efectuarea unui act congtient in imbundtdlirea propriilor migcdri in care de obicei

ac{iondm incongtient: respiralie, mers, agezare, ridicare.

Existi numeroase studii gi aplica[ii ale Tehnicii lui Alexander care a fost cercetatd gi

dezvoltati de specialigti din domenii diferite. Existd asocialii, profesori gi cursuri care se !in pe

cele mai diferite meridiane ale globului gi in cele mai diferite domenii. ln Germania, ltalia,

Canada, SUA, Australia se aplicd aceste tehnici in cadru organizat in institulii de invdtamAnt gi
culturd sau in particular. Am gdsit pe internet domenii specializate pentru canto, vioard, viol6,
flaut, oboe dar gi mdrturii pozitive ale unor oameni care muncesc in cele mai diferite domenii gi
gi-au imbunitdlit viala gi activitatea datoritd practicdrii Tehnicii luiAlexander.

60

I9

's uercrsn lA 6u r ur.t o,ue6

to; enbruqcef Jepuexely riesecce 'icerqns rnlsece e alelecJec plriunuptue retu o nJlued

'Jopuexelv rrcruL1ol earecrlcerd uud nrlelerd.relut rnlnlce rS rriplpups 'ttietn psnpe eolelrlec

?r,lrJguoc eJBc repr 'plsrgn u! reu nes ueurl llSruolorn Joun ele slocrue ep ourpnlilnu o-Jlul
usrleuotselord rS eleyzouos nc sleluotun0:e 15 ale]lonzep luns eluesoJolur ropr s]lnn
'roleierq rS.rolueun 'rnlnlp6 io;upc6ru B eleyeqtl eJBtu teu o tS rn;e1eds

runlelncsnu lep?] e plueueu.red eJel$sJr o - rollfcel ole orepunoes eicoJo pnop B]ou e op

]ueseJelur olse 'Jepuexolv ecruLlel e]Sesolo+ sJec rnlnlsruolotn le oJepel ep lnlcund ut6

rolugcSlur eareuopJooc riplpunqul e ap eJecJecul

eorJo u! plercnic eise elrSer6 rollrpc6rru rJ?qrLlur 'rlrgdols eouqel'ei16erb elec ap ?cseoJe]
es ?s unc r6-ps unc rS eipnug en ;e e;rrical nc pzBeser6o.td
sele reur rS alcaJoc e;ugcSrur pbeele eruouoce rS piuunSn nc aleuopJooc upcsrur
1n;rdoc sc
plepo 'Jelunlo^ por"u ul 'Uoje ep

ep rnln;rdoc efezues eop ps eleprqO ugc6ru op eues o-rlulrd p]nec e]sece 'ln]ecrprJ ';n1eze6e
'lnsreui uncerd eynuSrqo rienlrs pursolol ll$ruoqorn rolrorru ro;r:pcStut e eJeuopJooc punq
o alSele6eld lepuexelv mruqel u1 lsr;erceds roselold un eJec ul Inpou plutzerd Inrolnv
'soJls 'PJouos orsrue

'elelrcriselo 'oJBlnosntu aduuerc erdsep 'oseoruou rolruntsue] InloJluoc piuol 'arepqpr e.rdsep
'eJelsolueu op epe.r6 elpelp u1 rrl5ruo;orn r5urle luns eJec ep roleiuue;ns rS JolueJnp eeJelrne
purnud eue;qord epuudnc ,Jspuexelv
'eorlsruolorn ro;ugc6ru eoJeuopJooc pueJls olueseJelut epeoJ sullloc Ined lnl Inlocluv
elsr^eJ ulp seJlxe
rnl ecruqol ul rnlnlsruolor^ InprL]9,, '
'leluoLunJlsur rnlnrpnls ac[sue]ceJec eJelnclpe lS oJelncsnu slrJoJnp ep;nlerdre]ur pzeaJoqrlo

rS nrleleldlelur rnlnlce lli?]llec eerriglpunqul Bl ornquluoc lrqelseluoour pour ul oJm elueutuedxe

lS lepl cnpe ,,rslorn e r3 rJorn e pcuisr.rJrse eoJeseld,, ',,uppJoc rrierdrelur ru1ued eiueneler rS
pletrds ?lqnp o-ilul eueun runlelncsnuj ee.ie[ue.ry,, ',,rn;n6ncJB BcruL]a1 nc elrrieler tS tuotn eereuri
'erlelrnBJC,, ',,ueurn rn;nusrue6Jo e oJeuolicunl Bunq ap epundsgl etieltnelg,, e;e;o1rde3
'JolrJosoloJd lnrolnle ul eurn
el Inlelugo ug rrunrice eareipnu;,, erec rS enrlecr;dxe eulU ep plriosug epBO ',,rzoe nc elueunJlsut
uoosop else oJec ntleredo
]Updl] e puellou 09. llue ul su.uo
ee:lrpeuegl6eloerpdlIenlpuor uope1Soe]ruur;eecp InnleugEnncsJ'lexecelu4ooeplseecleernullbu'epioJe;uogocnsrcureleoolulealru:reulrlustust
,,eJecSruJ,,

e;upcsrur
ed er6o6eped lezeq e-rS puellou '?lrnJlsureu piuunsn rS erier6 'elelrzonprn ruiued eun; e6ee4ut
u1 rirurnuel rue6ri .ro;rlSruogon erirperl ul le1o^zop e-s ;e 'preOun eutOlto ap lsruolorn
'09. llue ul epJeoc n3
.rololueunrlsur eoreperd ug er6o6eped ello^zop t6-gs lndecul e (9/6 r-r16;) puellog 1ne6
'Jspuexelv e9rur.,laI

nc e.rn1gOe; rS ep.reoc nc JoleluorunJlsur eereperd ul puellou Ined rnl tet6o0epe6 e ?zalurs o eceJ

InJolne eJBc ul q6o11n3cy1 Joyod loJeC rnl Inlocrye lueseJolur efeoJ olse 'ruorn eiurnud u;

MANAGEMENTUL STUDIULUI ELEVULUI PIANIST

Prof. Violeta Fumea
Colegiul Nalional de Artd,,O. Bdncild" lagi

Acest subiect, foarte important in arta pianisticd, evidentiazd rolul covArgitor pe care il

are studiul individual in afara orelor de pian.
Conform indicaliilor recomandate de profesor, elevul poate fi influenlat in sensul prestdrii

unui anumit gen de studiu spre formarea rapidd gi corectd a unei tehnici de calitate.

Pentru ca timpul acordat efectiv studiului sd fie spornic, trebuie ca piesa sd fie aleasS
conform vdrstei gi gustului elevului, atenlia fiindu-i dirijatd spre fixarea depnnderilor cinetice

necesare deruldrii travaliului instrumental, lelul final fiind acela de realizare a unei corecte

interpretdri. Astfel, explica[iile profesorului trebuie sd fie clare, concise, fdcute cu un bun gust
estetico-muzical, toate acestea ducAnd la cultivarea deprinderilor necesare realizdrii unei bune

interpretdri.

Rolul profesorului este acela de a ajuta elevul in cunoasterea artei muzicale, iar numai

atunci cAnd apar dificultali tehnice de execulie, sd intervind efectiv in rezolvarea acestora, elevul
rimAnAnd sd-gi giseascd singur propriile forme ale migcdrii 9i acele senzalii fizice necesare

indeplinirii problemelor propuse de piesa in studiu, toate aceste exercilii ducAnd in decursul

anilor, la formarea gi adaptarea tehnicii pianistice de calitate, a procedeelor de execulie

instrumentali.

Iincd din clasa trebuie aplicate tehnici speciale simple, utilitare vArstei, scopul urmdrit

fiind acela de concentrare maximd asupra migcdrilor, de coordonare a intregului aparat pianistic,

toate ducAnd la siguranla interpretdrii.

Dupi acomodarea gi realizarea degajdrii fizice necesare, se trece la articulajul tactil al
degetelor, la inceput in non legato, dupd care se ajunge la cultivarea senzaliilor de uqurinld 9i
naturalete ale migcdrilor, aceasta constituind, de fapt, cel mai important lucru in munca de mai

tAziu a elevului pianist.

IAstfel, la sfArgitul clasei se pot executa cAteva game majore in tempo moderat, lecliile

devenind decisive in formarea 9i dezvoltarea tehnicii pianistice.
Renunlarea la exerciliile tehnice constituie cea mai mare greqeali pedagogicd, aceasta
pianistic,
dcuocreAcntdarineaceulletedriionaurdrmdde, vlaenminigdcddriifidciiflSormsae,udcehzeiacrhiilmibrpaotesigbi iilndc.oDrdianteacaelestapmaroattiuvlu,i migcdrile

neindemAnatice, care au fost tolerate doar in faza incipientd, trebuie remediate din timp,
formarea deprinderilor cinetice necesare realizAndu-se numai cu ajutorul anumitor exercilii
tehnice recomandate de profesor, toate acestea ducAnd la ugurarea execuliei pianistice , la

rezultatul mult agteptat.

Dar, cantitatea de exercilii nu trebuie sd fie prea mare, in special in clasele mici, acest
lucru rdpind efectiv din timpul acordat studierii pieselor muzicale. Trebuie fdcute cu mult tact

pedagogic, doar ca mijloc auxiliar venind in ajutorul repertoriului ales , acest sistem putAnd

duce, spre sfArgitul instruirii primare, la claritatea exprimdrii muzicale prin depdqirea unor mici

dificultdli tehnice gi formarea deprinderilor cinetice necesare.

62

E9

'outs ul ectlstue oltJ?JcnltEop l-npu?LuJoJ 'zec ]secB u!Qzeq ep Inleusleu 'lolll^ AlleleJdJelul
xoldruog tnlnuslueooul e oJeuoricefed o rS prnspur ple6e u1 q1u;zeldoJ 'tnlnlpnls eldnse Pnplse
E3unru ?lseocv 'lecrznu-ocristfe rnlnlnuriuoc eaJeztletJoieu alds lefurp else ctqtsd lnqeriuelod
u! 'cllstpe tnlnieJoptzep loelJ6ees1oucr oleuuo' ppJcotlqsntuseetdlsoeflnocloetxueleolpedleen1lun6lelelluu1l oJec ul 'sleclznu
ec durrl un el 'oJeJlsezul
lotlolse rriplrxelduroo ul?zleeJ

?pllos o el ocnp eleod oJeo]?zundseroc rolrlilcrexe e eJelttulse op lunJp 0un; lsece leunN
'ostlstuB luq^l]ln3 eoJepo^ ul eiezlleuelsrs 15 elellJnieu eundutt

nllc"UilulpedJoel u;nnrrrsoeydedoelneBoeoJJeeocoJpo'lrrlneeurleurJeoclrlrdoelrueBle;oedtceedss ul tep 'entleleldlelul llcluL.lol BaJe]lonzep

tnlntpnls luolel e ?uJo] glseocv
'psndep ecunu ]lnu

r-npuglngn 'aletpnls elu?cnl utp rou nes oJeo]?upuese octuqe] elesed JolellJelp etincexe nc
ul ?]eltutlse piuauedxe F]seoov 'ocl]oulo
epeder ozepotuoee CIs ?s ueoctl Innele glnfe 'e;tz op lue aMirclexe csetnlPele 'lesed lnun lun]ce]
rriplrnrlce rriplxeldruoc lJpltrutse eleseceu tS e;erceds

a;lqrsod e11feurqr.r.roc o]eo] rS pcrlsruerd ernlrucs ul osoulg]ul es eJec elrrieln6rl e]Bo] 'le1]sv

rolrunrice e e"vtleJnlel ep rS erieleoep ep iedncoe.,d eU teu ?s pJpJ 'pctlstuetd u"rn"lrc,n=Jolsnpu,rniu"'o5ci
etbu pel6 un-ltut elncoxs 'eute6 ep
pleod ol ?s In^e;e plnte 'unpJoce tS rrOed:e
sec'taucLtpleollolrl.pun-olscr.eu]lrsJeeclvnu'Joos]oJleouonleec?lz]BnIJuBAlo1;e5 spe;dtdt1neu eeieledel ad ezeezeq
eo elrcrtrp rolelesed pseoJolen eleleldlelut
'elerceds
as eJee
o e; e$unfe eelnd eA ss nu 'ecruL]e] .rolrrircrexe In]uotupuoJ]ue ctultz ece1 es nu ?cBC

o-rlul azeztp-al os ps ollclllp lo;elesed erincexe ec stuuled e-t Pcllsrue oJlcnlPJls PIBJP^ope

nJcnl isscv 'lelllxne luouruisul

ec Jeop ;nuetd rS ;edlcuud ]ueuJnJlsur ec eJBorA lerpnls B nactl ul qcep JBlL.ls 'eJeouedns luoloLu
tolr.iepuudop BeJBuoriceped rS eetellonzep 'eoJeuJol el sunle InJolllA
e-s 'uled uo63 lstuetd
rS ngs lnluopnls ep tJnlple tuosng In:oselold aJl?c ep eleluotttlJsdxe ' ttctuqel ttcr6ol tS tunlcnlls
ole tuolesueduoc eepeco.rd ed elezeq ecrbo6eped llOolopoleu tou leun ?luolep 'JBC
'leotznu-o3tlstue tnlnfeseu lUeOelelul 15 rupuudxe PJBsecau eelellcolon
el puecnp elspoce 'ntpnls u1 eleserd op alnJoc tS alnlpde tou Jololuotuols ttJPzlleoJ ollln
'elerceds rfrclexe tnJlsuoo JBtL.lo 'erpnls lod es 'JolunpJoce tS lolrr6edle 'lo;eueO e eclleuelsls

tounu tolsoce eJele ug 'qde1e plseece el 'zonurn JolceJec nc octlslue-ntteleldlelut e;estuleld
'loIse es-npugtuJoJ 'Jolu?c5ru erdnse pur;dep olezneulolne o lnuriqo e lnnole ec pdnp 'necll
ul plsBocv
Bl 'octlsluerd rrcruqel tu?ulJoJ e gdele eroJ] e-ep eoc Bnutluoo eA os Pcunu 'ectlstuetd

rupleldlelut e ?Jelc Boleltleu4 el 'lellse pu?cnp 'nJcnl ep llcluLlo] ole elsJcuoc Joloopecold
e e:e$ele ep 'tnlntpnls e oJocnpuoc op 1uerl6uoc Inpou ?clpul elsece ecoJeoop 'leclznul
lnlei 'psul
tnlnlouns lliglllec eldnse leriueie InloJluoc ornylsuoc ll leriecnpe le iueJopuodeld 'olBS ellunllce

ctiuc etceJde eelnd r6-e nllued eriuele nc Bllncse es e ep Inlol ieop pu?Ae lnlolo 'ectlstuetd

uotuL.lo] ealezrluerl5uoc ur.rd reop '!e Inlquesue ul pn[cnpoJd luenop eleod ecunN

'ouJopotg ectlstuetd ttJnlttJcs ezeq'1de1op pulnlllsuoc elseocB 'Pclpolo11

-ocrrulrJ eriecg;slen oJew leu Bec el 'olezeuuttb tutnllsut ln1t5lg,ts elds cnp gl3 'oJeu ap lnlsap
odr-r;e1 ug.rolupcsrur piuelnOrs rS eleluele; 'elepeqrl lJs1o e ep InloJ ne 'ololle ep oloun eltlelp tS
acrdrl 'olplllp 'eltul?lul actpJoce rS ecruol.n.re 'ecrpoleu elolntuJol nes e;ttieln6g '1agsy gctlsruerd

eoJtnJlsut rS ecrur.lel ug ;erceds loJ nc 'ecrJolen lfcunj e]le puglpdqc elrrircloxo 'unpJoce rS rr6edJe

'purefi op Jololuoulole ele ele]lonzep leu atuJoJ erds e6reu os p;etzeuut6 edele u;
rlrdo.rd eleiLrol ul uJepeJcul e 5leuuoi

op eloca purg leriecnpe Insues 'rnlnluor.uoru olnJec elli?llseceu op 'sutle ctuLlel lnlontu ep 'sndold
yndocs ep 'rn;n6o6eped e nJcnl ap erOolopoleu ep '?]sJg^ ep pode.r u1 6e1e es eltrilclexf

Dar, un elev nu poate fi condus dacd nu define instrument la domiciliu sau dacd nu are
atraclia necesar- afectivi gi efectivd asupra artei digitale. Din aceste motive, este necesar sd se

cultive acestui elev, diversificarea actului artistic prin promovarea ansamblului coral sau

orchestral, prin aplicarea activitSfii pur teoretice a muzicii, armoniei, artelor plastice, sau a celor

scenico-muzicale (operd, teatru, balet), in acest fel elevul putAndu-se orienta spre o noud

conduitd artisticd.
in plan artistic-instrumental, elevul trebuie condus continuu in elaborarea, organizarea gi

aprecierea studiului individual la justa sa valoare, ajungAnd ca in timp sd poatd deline un stil

personal al elabordrii acestei indeletniciri artistice. .
Desigur, lelul spre care tinde orice interpret pianist, este corecta execufie gi valoroasa

interpretare, acestea glefuindu-se in timp printr-o tehnicd remarcabild, bine pusd la punct.
Numai prin aceastd metodd se stabilesc fundamentele unei tehnici profesioniste, iar cu

cAt sunt mai solide, cu atAt tAndrul interpret are gansa de a atinge inalte performanle in arta

interpretativd.

Cert este cd, in zilele noastre, cu cAt tehnica este mai bine pusd la punct, cu atAt mai
mare va fi nivelul de perfec[ionare atins, aceasta ducAnd, in cele din urm5, la desdvArgirea

actu lu i interpretativ-creator.

BIBLIOGRAFIE

E. J. Bach - Die vollendete Klaviertechnik
A. Cortot - Principes rationnels de la technique pianistique. Paris, 1928
A. Casella - ll Piano Forte. Roma, 1937
K. Leimer - Moderne klavierspiel. Mainz, 1959
M. Long - Le Piano. Paris, 1959
C. A. Martienssen - Die individuelle klaviertechnik. Leipzig, 1930
H. Neuhaus - Ob iscustve fortepiannoj igry. Moskva, 1961
M. D. Raducanu - Metodica studiului gi predarii pianului. Bucuresti, 1983
H. Reimann - Vergleichende klavierschule. Leipzig, 1912
G. Solomon - Metodica predarii pianului. Bucuresti, 1967
F. A. Steinhausen - Klaviertechnik. Leipzig, 1913

64

s9
'(sroqlnuq) IZgNe ep rnlnroqo Eenrunuep nc eJBolgugruesu erieJelrlsuerf r€

?zeoSripJul eu lH-OueH InleJgdtul 'lueunoop-sJorJcs o-.,Uul 'uerpur rnlndrl eJelrurs ]uns ezourL1c
eleluetunJlsur 'eolsocB nc ArlBJeduo3 'aJBl ouPol orcuB o nc oleuns luns rs srqssap lnuorlr^ed
nc eldeJp !s r6unl oleduJori Joun etuJoJ ne ozeueurJlq rS ozolo6uour alelueuru]sur 'nlduexo eJdS
']uezeJd ut ?ugd rcrlsuelceJec rseslecB ]BnledJsd ne eleun eJBc urp 'etuJoJ elus]lp u! sleruor.usJoc

undocs nJluod olrsoloj rs olello^zep neJe ,,ep!eoqo" pclluB eounl ui luepu[n]eid

'ale srdssp lfer.uJoJul eurind ue^e un:ese6eu rS o1loyno1o

rn; eridecxo nc Jep 'olcue ng JolelueunJlsur e olueuen ollnu nelsrxe elpul ul 'lr.,l6un ur nlqnp

*!ogo" un puetuJol punerdul eosope oleuns nBJo oluotunJisur op legse pnoc @lojlln-tffi erc
dll tte
u1'wet-s oJetu reu luorunJlsur un nc punerdurl 1solol eJe uolouour pulll 'FJnluoc ep
gle6el pqol o-Jlul eleq eldeeJp
1s p6ugls pugLu ul Inluaunrlsur necurJiBIrnl'ssreluueeudrrure]suurnl u'tuptuue6rrd'xsoerrdlerqorup4eepJunrle]lonucnsleJuonleelrru-,rlicsensrqe6ulenor:d1
rnun eoueurese glelepour eJe ercue rer 'lo;ung6 esdrl uud ee6urlsrp os rS pcruoc eJe ernlsece
-eereuurupnerudoolJulurtlur;pr-rlfsetiuuFrtluenrel.nll@eecJecgdlseulrcnueosnpduaeolllouefcel ur'unurr6nulzJe'glu1sa']uolrr'leeuu0un0pgnsuZep?o-cseOouu;Oeoe1g1pZde1uu6rnrdepde,up,eruul1leerluoeanlpos6qcuroesJ"eluelnsLuecraJouUpunecrrco.luuose'(llpn'uordJ'eee'cedI;eeellodAeredrdleuseleeluyqpnceul'cl.slerlnuesddr)
ro pzeoulJoJ (eruelodosef\l neeurnu rper6 erec ed ,, llAn7 elulp p1uewed,, ad 1en1rs seto)
-.Jn el sluedocsep ereldiuexe pnoc ',,eteoqo" lqgen retu Jolec B pcrlsuolceJsJ o alue6lenrp luns
elecrznur eleuecs u1 eynpr6nz oleJornlJ (elqnp nes) eleueureOur gc ru1ued ',,!li!oqo" ourq epeo1

t1 neelnd ruorcrznu rlsece urp uun ec ezeda6ns sqceg UnC ueuJe6 ;nrolelecJec rs ;n6o1ocrzny11
'puerJeruns ple6e.r oJelugtrJJotllul o euosep ec pruJoleunc eJoucs nc gfgqgl eqoo^eJls o p[e os
erqdlepelrqd ulp rriqlrsrenrul Inezn1711 Bl 'olrJoJlp rJncol rS undurr] ul col lnne ne oc rJpcJacul Joun

InlellnzeJ lsol B rn1 eriuenul 'legns ep eluounJlsur rLlcon reru oloc oJlulp Inun elso (uerdos) elleur
rlelrJouos olruJe ec '(uo;o:ee) glqnp ercue nc uuol urp legns op InlueurnJlsur pcrpe 'lnloqo
'erielou
-ocrz4 uetuouel ap ruelsrs un ep ppeoued plseece ul eeundslp nu - lerodurel rS ;eueleur crlsnce

- e?tznu) 'roleredo e olceJrp uJorpnls ealeilllqlsod plsrxe epun oUB elleloloc
op eJrqosoep erdg (t 1ur) 'e'S cerg 'uerpu; '(;; ';ru) zeurqC '(lll lru) ueeldt6= I5 ueuaurns
:elelels ugzeSe eleurud BaJetuJoJ el snpuoc e ec '(unqrJ] 'euou 'llul6) orelrunuoc eleJnllnc

tS eqetcos 1r5rieer;nirzeo4eu'n]sdfu-prlnesoJeeplloenrzsevp lezuonBl ne rSeelece ArlBturxorde e;ernleu ocrleurrlc-oeb
elrrilpuoc 'lloplv lnproN gcrn ersv :rn;nqo;O ole oleluauo e;runr6el

urp urnord rou el pugd lerlsgd ne-s oJBo eJJoI ed ecrlsrpe runllnc e;rrbrlsen rS eleleq

!u!Jepea
$e1 ,,g11cupg'O" WV op puofiey p16e1o3
roLo)oe a!il'loJd

(osgl) nrundwrr rncouve N! drroroud

vc v=ruv^tllNrJSo v] vNVd tnlnroEo vtuorst rs rlNrctuo

t)n ,,oboi" numit koan', ancia ii dddea sonoritatea plAnsului de copil mic. Existau mai multe tipuri,

cel mai mare avAnd opt gduri; saple in fald gi una in spate pentru degetul mare de la mAna
dreaptd - contrar practicii curente. ln Egipt oboiul a apdrut mai t6ziu, fiind introdus in timpul

noului regat cdtre anul 1500 i.e.n.

Nagasuram Sanayi

Aulos-ul grecesc Ai tibia romand

Desi muzica lor era invdluita in incertitudine, anticii ne dau destule dovezi referitoare la

structura gi intonalia instrumentelor. in special grecii 9i romanii au dezvoltat duzini de

instrumente de suflat, clasificAndu-le in doud mari categorii: aulos-ul grecesc (cu echivalentul
roman-tibiae) gi syrinx-ul (cu echivalentul roman-fistulae). ln lliada Homer ne dd cel mai bun

indiciu asupra acestor categorii: ,,clnd el (Agamemnon) a privit lung campiile Troiei, a fost uimit
sd vadd toate acele focuri care ardeau pe ziduile llion-ului gi sd audd sunetul aulos-ului gi al
syinx-ului amestecate cu vuietul mulimii".

Caracterizarea greco-romand a aulos-ului ca instrument cu ancie gi a syrinx-ul ca flaut
(ceea ce numim astizi block-fl1te) este evidenliatd ulterior de Aristotel cAnd scria despre ancia
dubli sau ,,zengos" pe care grecii o descriu astfel: ,pnciile aulos-ului (zenge) trebuie sd fie
compacte, netede gi uniforme, pentru ca astfel coloana de aer ce trece prin ele sa poatd fi de
asemenea lind, uniformd gi neintreruptd. latd de ce anciile umezite cu salivd au un ton mult mai
pldcut, in timp ce atunci cand sunt uscate au un ton aspru, pentru ca aerul ce traverseazd un
corp umed gi neted este moale gi uniform. Dovadd esfe cd respiralia cdnd ea este umedd va
lovi mai pu,tin dur in contra anciei si va fi dispersatd, dar dacd esfe uscafd, va adera la ancie st

va face atacul mai dificil. "
Nu ne trebuie o dovadd mai mare pentru a arald cd aulos-ul era un oboi cAntat cu o ancie

foarte mult asemdndtoare celei de astazi. Ea era mai mica gi mai putin prelucratd, fiind

confeclionatd dintr-o singurd bucatd din lemn de trestie. Literatura greaca clasicd abundd in
disculii despre aulos si syrinx. Regasim descrieri ale aulos-ului in diverse Ode, unde muzicienii

si poetii atribuie inventia sa - zeitei Athena. Astfel poetul si muzicianul Pindar (521 - 441 i.e.n.)
cdnta la aulos, iar ultimul dintre regii Ptolomei, Ptolomeu al Xll-lea (tatdl viitoarei regine

Cleopatra) zis ,,Auletul'l cdpdtase o oarecare virtuozitate pe acest instrument, neglijAndu-gi chiar
indatoririle. Poate una dintre cele mai semnificative reprezentdri ale unui instrumentist la aulos
este cea din ltalia zugrivitd in fresca unui MormAnt al Leoparzilor din Tarquinia (487-480 i.e.n.).

66

L9

pllBut sp ]uotunJlsut un BJo ?c nlqnp un rcru ?lsrxo nN ;,JeJaplsuossep e.4 Ps ls l@lplJ Jn6u's 93el

as ps eaJA nu Wep [" ] aleouoJxa unnnl uJ elsfie ad eyw fgs InqeJl Je nu 'eJseeoe e;Satop rS1
p wep ']afie unq un lJ e ?J?J pqJgq un Qc welwpe es" '.eze' .tlqns oleJcos 'suos ]sece ul

'ro;rcerb eiern ug plueuodul aueol reticunl o Bo^B In-solne lajlle eC 'lnlnlouns

eeteurisns u1 (egeueO 'r;eucr) elouro6z neezne es rS elepnd nele nu puge eelelpdns elele t$-gs

tnln-solne le loleJtupe oJeu un - alco;os ec nJluod alueirodurl ep luoto4ns put4 lnuol pugiuengul
]lnul nBuen (o1o1) aleld ep fqcnq olsecv 'ecryceds grn6nque o €uJoJ eleod PS olsznq ec nllued

eJeprLlcsep o pugs?l 'tlelqo rurfuds r-e nrlued ,,ercqJoqd" p]rurnu aletd ep lsl un eueod ps etnqoJ]
lnlstluounJlsut lgoul eJeu op Inlsop eunrserd o pJeseceu eJo pc ueundnseJd 'tnlnistlueunJlsut

lolrlelqo eoJe[tun pzeriueprne pcseJl ?]seece pc ;n1de1 ]ueseJo]ut e]se Bououeseoc

'acrlsuelceJBc oueoJ luns
rcre oleleJe eleiernlJ rs eJnllnc ut tcerb neJe tcsnJ]= 'lueulrulsur rnOuts un U e eleJoptsuoc 'eJetng

?nop el luolrurocuoc glugc eut0eurt utp IncsnJlo gc 1n1dej else luederl leu lec Inlcedse lclv

virtuozitate gi sensibilitate folosit in toate ceremoniile ocazionale. Aristotel suslinea cd acesta ii

stArnegte ,,impetuoase gi pasionate senzaliiin suflet". iar romanii il vor prelua de la Etrusci
Grecii au luat acest instrument de la
egipteni,

folosindu-l in special la ocaziile funerare. La Muzeul Nalional din Napoli existd un set complet de

auloi (pl de la aulos) perfect conservat. CAteva dintre acestea au partea de jos lirgitd

asemenea instrumentului la care cAnta etruscul din Tarquinia.

Tibia era instrumentul principal la Romani. Se disting doua tipuri: "tibia curva"

(curba) sau frigiana si tibia tyriana sau lidiana. La cea frigiana ancia era complet introdusa in
gura, iar cornul de animal de la capatul instrumentului amplifica sunetul facandu-l asemanator

hornpipe-ului de mai taziu. Statius ne dd o idee a funcliei instrumentului: ,,tibia cu capdtul curbat
obignuia sd conducd din umbrd itualul funerar sundnd o notd profundd ."

ln schimb tibia tyriana - compusa din doua tuburi drepte - era specifica in muzica de

teatru si de acompaniament a cantecelor si dansurilor.

Barocul Timpuriu

Lipsa informaliilor nu ne permite sd apreciem dezvoltarea oboiului din perioada lmperiului
gi in cazul decdderii lmperiului Roman, istoria nu face
Roman pAnd in Evul Mediu TArziu. Qin" aceastd Epocd lntunecatd, activitatea muzicald se
instrumentald.
referire la evolu!ia
desfdgura in culturi locale inchise. Fdrd scrierile lui Boethius (475-526) 9i Cassiodorus (485-
580), transmiterea oricdror cunogtinle a muzicii vechi pAnd in Evul Mediu nu ar fi fost posibila.
Familia oboiului a supravieluit in special prin ,,bandele" de muzicieni cdldtori: menestrelii,
trubadurii gi in cadrul breslelor origenegti. ln cele din urmd, ca rezultat al
corcuucpiaadleieloi ra,radebsecdopinerPimercsdia,liinnia evolu!iei nu este complet ruptd. ln timpul

a doua jumdtate a secolului al Vll-lea, o

interamestecare a doud culturi produc oboiul arab, denumit zamr sau su/?a,

instrument derivat din fluierul cu ancie persan.

Caracteristicile acestui instrument sunt foarte apropiate oboiul timpuriu.

Ancia era legata de o capsa metalica si - aproximativ vorlcind - tubul continua
drept, largindu-se in partea de jos in forma de clopot. Existau diferite marimi, dar
majoritatea variau intre 312mm si 583mm, cu un ambitus de doua octave si o

treime, pana la trei octave. lnstrumentului era facut dintr-o singura bucata, dtn

lemn de cires. Partea de sus avea un disc de metal mobil in contra cdreia

instrumentistul igi presa buzele. Aceasta indicA cd ancia era introdusd complet in

68

69

nBJe ole-leuuod rS (e;un-neounleLlc nBS olrJn-ul,rneqs) etcue nc oloJelnlS eiuet3 nes er16uy
'U(uplesplolqueqtnolnlduuorqinudolp] ulergS'aouuerpul.ste) 1,,u,,na-1]anpqu)penq"s"e1l 3llanlue.ul JlBotcu eoJoJoJ as
u! ellnul ep lel e; irupde
snuolseld 'piuetnfirs n3 'lJn-ul eLls

ep pJnlxtut o r; eelnd oluarunJlsu! ep 1nr;rosuoc eesopv duttl t5elece ul aUSoloJ neJe eleol
nru iugurpd edlrurfuds lnuor;lned nc lnuri oU ps purnqer] ?urn utp elsoce - Liltu Ov6Z e1 pugd utut
VeeVppgel^el oJelcpsee']uuerel$duueonsz;eporzn'epceleq',cJ$Oo]eLlueuulne.lOscduoSncSpesguneuScSonOlepJeo6J"ldde;plqopuerqpqducet,yl,dI\asBwel1p'S8qrLlleggnLuJdUuzoiCSunPtelseuplre6cJDool" el 9p :aluoUruisul

1e;dutoc ios lnun

Bolsecy (tnln$elo

sle uolpgns ep oJlsot4cto),"to1apueq" 15 ro;ue1t1tut reunu ?]euqsap ere (lo;tln-ull eLls e) etcue nc
JoleJotnl1 euloJ ul tnlntoqo ellluel durl lsece ul ltuUpui oittoltp ed plncpl puttl euo6elec eJeco4
ntpotl..l un ?zeaJc
'oluewnJlsul op rn;nqlosuoc BeJellonzap ruludd leepl os le11sv 'rl$eue5qlo

eeullop?lisluroqetrcqpseeuJortuutSor ;eoeljeeollrit^ptrrllusueosnlltuuu.reuooupnoecscep?lpe'eelcloeor6JlleeedlJe-UleriBlrsn^eceecer1eeal5ulebl du'ueetguJooul^luoclpllulse]lelupglernusltsneu;nptlueJlpdosleolelunessluetdlSntlcelsu;eueclttuzI3nnluutolt.tuieotpn

,i.l3]fl?ffirururlSeuedrugc erunsuep nrgued ourq eu'ol eenulod os orou' ep rolPzunrruo

?^e}cooee5pdepnuec3ll.USn}lqUeunne9^Bel3tadudIi

imowt@:pn|culo}ue[UnJ}SulJo}SocBee}e}elJen.e:ai3eue5t5ntpe61

ln^= utp ete;ndod alunsuep nllued ;erceds u! 'elopotu elle l5 allsoloJ nBJe eaueuese oC

'goJeq ze;6ue tnlnuJoe Jol?u?uese nelO

]euns un eecnpo.rd lnlueurnJlsul 'glqnp orcue o eeutiuoc llelploo 'lodo;c op PtuJol ui llqocs eJe

1nun.it6.lp1;n19decnc.lUloc|opulpP^lJop,W,.epeSn'sdnsoaldpeeeeplteudtnulucesl6p eene nu

(gnlodrulc) JnpJnq nc InJatnU alrJnllnc olBo] u1 pc ln1de] ep ?]eulullalep elso oJoi?d plseecy
'uJopotu Intoqo u! elueunllsut ep
undtl

?nop e oJrun pleniue^e o etds 'rn; eiuepodurt ed luecce eund rS (wmeqs-41o4)lelndod luorunJlsul
un ec aucsep l! souteg lB iuelsuoc
Iuoluy 'touoisr ln6un; e-op utuol utp ]egns op lnlniueunJlsul
(elco;og ep lgln) csecelO lnln-solne B - lnpJnq nc eec - glueue^ plle O
teueued un U e^ nc loltutzBJes ecvnw cnpe oc JolrlercnlS eeJocJeolul no elepo uttseo 11 'edoln]

'to

e1ds rn; InunJC 'tlunu ru1uad ts lep 'oJelrlnu undocs ntlued ;edtcut.td ul neosolo; l! lpJnf

'lollelncluB

e oleltJelxep eJeoeleo o ep rs rerserdxo le sutiut AllelsJ durec un ep llqedec putr; ;e 'pln6

fdcute at6t pentru instrumentigtii stAngaci, cAt gi pentru dreptaci. Aceastd trdsdturd de
ambidexterietate va fi bine marcatd gi suslinutd pAnd la inceputul secolului al XIX-lea. Pe

shawm-ul mai mare gaura cea mai apropiatd de pavilion era prea distanlat6 pentru ca degetul
mic sd ajungd, ea trebuind sd fie controlatd de o pArghie montatd pe un arc care va activa o

clapd ce acoperea gaura. Forma coadi de pegte a clapei era fdcutd pentru acomodarea
degetului mic al fiecdrei m6ini, potrivit obiceiului interpretului. Corpul instrumentului era format
exteriorul era pulin curbat, inteliorul
dintr-o singurd bucatd cu sau fdrd mici decoraliuni. Degi
dorinla de a menline frumuselea
tubului era conic, iar pavilionul era gi el arcuit. ln
instrumentului, clapa era acoperitd de un butoiag perforat din lemn (,,fontanelle') care ldsa
vizibild numai pArghia, ce avea rolul de a proteja clapa de stricdciuni. Aceasti gaurd dddea o

noti in plus mai jos octavei de bazd Deasemenea, mai exista o gaurd la pavilion ce era
acoperitd cu ceard flind necesard (in functie de situatie) pentru acordaj. lnilial, numirul gdurilor
cu scopul de a ameliora sunetele grave gi de a amplifica sonoritatea lor era mai mare, dar cu
rceeducsoanjulinngeAundninlem16n50f,orlamdaotucdl.oApnoct,ianeurma imt o,,nptiarotduepttee"un(fotutob)minetacliocnintrtraodcudsreiian
timpul s-au
instrument
instrumentistul igi sprijinea/presa buzele. Tremuratul acestora ne dd dovada cd interpretul avea
mai pulin control asupra anciei, deoarece pentru a mari ambitusul, el trebuia sa ,,forteze" prin
supra-suflat notele deasupra octavei sunetelor normal disponibile, lucru valabil la instrumentele
ce nu aveau gaura din spate pentru degetul mare. De asemenea, un rol esential in realizarea

unui ambitus superior il avea relalia presiune-buzd.

Ohaiul vechi

De*chiden penhu t permite
er ia*a runetul

pentru a prote.la

Povestea oboiului ca prototip incepe in 1651, cAnd Michel Danican Philidor - virtuoz la

cAteva instrumente de suflat - ajunge la Curtea Franlei unde shawm-ul 9i musetta erau folosite

pe scard largd. J.B. Lully, compozitorul Cu(ii, il consulta cAnd scria margurile oboaielor pentru

mugchetarii lui Ludovic al XIV-lea. Dar mult mai importantd a fost colaborarea intre Philidor 9i

-Jean Hottetene muzicianul ce se crede cd a inventat oboiul modern. Din relalia muzicalS a

acestor maegtrii, spre sfArgitul anilor 1650, va rezulta nagterea oboiului propriu-zis. Hotteterre,

70

LL

'n966 L ' rlsoJncng ecrznl4 op reruepecv BJnlrpf - t toA apcEnw JoIJnftJs e aJJn O 'inlll .
'f 'le66 L' uopuo-l 'lrJo^V B uqey 'p= BJnlrpf - aoqo 'q6rnqxog puB sesuooe .
'defe 15 eJnleJolrl nrlued lels opeJnllpf - rcqo ep pnuery 'eeuJol .

3HVUeOt'lgtg

-rs (rn;n-r.umeqs e) ercue nc rnrnrernrr errrruer elseece ,'c u?i""iili"..jiJi#l$rt5:3t"##Hrltu:
'Solauwef' le leJlsoqcro lnlndecul leJp^epe nc ezesL{cJeru oc p}ep o - L/gL ul
e^ lnluaurulsul

sued urp eiedg el ',puoulod" 'pequre3 rnl e pleJolsed eredo ur eoc elso pJlsoL{cJo ul }uetunJ}sur
oJeuJUUoc eur.td 'urncuo 'eredsrp BS rnlnlsuns
rnlnou e ealelsnl rs eele]rlec el ueogrpotu

neeltuued nu oJec eluounJlsur o]le e]lnu BO ece] BA erlcales rs orlnlono ap lnsocoJd ele
oJlul pJelc ericurlsrp o purUsu 'rniernuoc ron Inroqo rS ;n-urmeqs 'duu11 ep ?peousd punq g
{11n1 rnl olo}oleq ul'0ggL sp elureu!'}ecJacul 41n1nd UJe oo'uputqul
teJl urp ]etuJo] roqo un erds ed elueurr.rsdxe
ecnpuoc JoA un-ur eL.ls eJo 'ellesnu el rS upldepe olosJentp
'nps InJerlele ul 'olustunJlsul l[JnO In]sr]ueunJ]sut
op ]uecrJqel ;edrcuud ul

ASPECTE STILISTICE 9l FORMALE ALE CONCERTELOR
INSTRUMENTALE LA HAYDN 9I MOZART

Prof. Marian Gorovei
Colegiul Na,tional de Arta,,O. Bdncild" lagi

in a doua jumdtate a sec. al XVlll-lea, prin crealia clasicilor vienezi Haydn, Mozart gi
Beethoven, are loc o inflorire spectaculoasd a concertului instrumental; acesta trecAnd prin

transformdri importante atAt in arhitectura sa, cAt gi in raporturile existente intre solist qi

orchestrd.

Celebra gcoald de la Mannheim instituitd de Jan Stamitz in anul 1745, aldturi de marile

gcoli muzicale europene, impun conceplia componisticd a vremiiin genul concertant.
Conceplia inovatoare a lui Stamitz s-a remarcat pe trei planuri. evolulia formei sonatd,

noul stil de interpretare orchestrald gi structura simfoniei. La stabilirea formei de sonatd -cu

influenld asupra genurilor pluripartite- au contribuit gi cei doi fii ai lui J.S. Bach - Wilhelm

Friedemann gi Philip Emanuel. Datoritd noilor conceplii omofone, a atributelor expresive aduse

de forma de sonatd, solistului i se dd un rol preponderent in realizarea discursului muzical,
stabilindu-se raporturi de independenld dar gi de dialog permanent intre solist gi orchestrd.

Conceput pe o construcfie a frazelor muzicale dupd principiul tonal-armonic Ai un ciclu de trei
migcdri avAnd vivaldiene),
la bazd contrastul repede-lent-repede (preluat din concertele

concertul instrumental clasic cuprinde urmdtoarea organizare: Partea I formd de sonati; Partea

a Il-a formd de lied, sonatd fdrd dezvoltare sau temd cu varialiuni; Partea a lll-a formd de rondo,

rondo- sonatd, sonatd sau temd cu varialiuni.

Crealia lui Haydn exceleazd in domeniul simfoniei gi al cvartetului, 9i mai pulin in cel al
40 de concerte solistice pentru
concertului instrumental. Haydn compune aproximativ diferite
descoperite t6ziu - pregitind drumul
instrumente gi orchestrd - parte din acestea fiind

inegalabilelor concerte ale lui Mozart si Beethoven. Concertele pentru violoncel sunt cel mai des

interpretate. Cel in Re M (op.101) compus in anul 1800, cuprinde trei migcdri: allegro moderato,

adagio gi allegro flnale, fiind si cel mai cunoscut. Acesta are o muzicd senind, meditativd, pe

alocuri cu nuanle dansante.

Cantabilitatea, crearea unui discurs muzical cursiv, fdrd tensiuni dramatice, avAnd labazd
melodia cAntecului 9i dansului popular, conferd crealiei lui Haydn un suflu nou, ce deschide

valenlele unei melodicitdfi inedite. ,,Melodia - afirma Haydn - este aceea care face farmecul
muzicii; ea este cel mai greu de realizat. Rdbdarea gi studiul sunt de ajuns pentru a pune

laolalt6 sunete pldcute, dar inventarea unei melodii frumoase este atributul geniului. Adevdrul

este cd o melodie frumoasd nu are nevoie nici de omamentalii gi nici de acompaniament pentru

ca sd placd; cAnd vrei sd gtii dacd o melodie este sau nu frumoasd trebuie sd o cAnli fdrit
acompaniament...". Cuvintele lui Haydn confirma supremalia melodiei, acesta impunAnd

concentrarea atenliei asupra unei construclii melodice desfdquratd consecvent pe o linie frumos

desenatS, articulatd ce definegte stilul galant (sensibil, echilibrat).

Expresivitatea muzicii clasice are ca suport o proporlionalitate desdvArgiti, armonioasd a
frazei suslinutd de un ritm ordonat, grupat pe unitdli simetrice de o mare perfecfiune. Daca in

72

TL

'?llsoL1oJo tS greotn nrlued ouecuoc rourc oloe (9L2.) ue un ieop ul pugundr-uoc gcrlsruoduroc

eleulsotgtu plBJe tS1 pezoyll InJpug]'lue 6L Jeop eelelrlesJonrun lern6rse e-r$ ernlpc ?]tJolep

usrueurn cturelnd un ep elnurisns ecrlsrue iolrJr?Jl eeurzun1oJd u1 'e;es larieeic 1e leuorioure

lnlnuriuoc u1 eundsueJl eA es (gLL d '976;, 'leupe6urned g) ,,n;dns ep 'ltqeluec ep ]gle

lriegnsul re Inuo] nilued es ee1so0er6" 'ppe6eJ] ?]sJp^ o el ep rJorn oleurel ul sunligd e pezoyll
'6rnqz1eg el ep tepeouad pugurlrede gJlsor.,lcJo rS preorn nllued opocuoc rcurc loleo erieelc u1

tS uutsp6er o eleltleut6lro r$ eurzunlold uud ereu ep lrnu6rqoou luele] rnun eeuntsuorutc
(qgL 'd '896L 'uerlsuC
'q) ,,unpug6 16 elueurluss rcuepe retu Jolec rupurudxe co; pugspl 'purJo1sueJ] es ioltonlpJls

1n1r1s 1e1deJ] Jep 'lercolsue rn;ncrlqnd eeJrturn rS eiuerpne uoonc B ]ruaur '1enlurds rS tolgceuuel

'sotier6 lequtt un elBS elopacuoc ul rqJon e uud edecul Uezol4" '?]soL1oJo rS 1sr;os oJ]ulp

erieler ug rS ec 'rn;nlequut; e tS ter-u.to; ericrulsuoc ul Bolelrlerue6 rS-npurnlp^zep le;es rrcode ;nlurds

u1 elndecuoc purg 'epeder-1ue;-epeder ugcSrur reJ] ul osucs ]uns Uezon lnl elopecuoC

'louuelc ru1ued ;nun rS pdleq 15lneg
n.ilued ;nun '1o6e1 nrlued pnop '(roqo ru1ued lelilul srJcs ealrop le) neU nllued pnop 'uJoc nllued
auecuoc ruled '?JlseLlcJo rS uerd nrlued ]uepecuoc opuou un rS euerd pnop n.rlued Uecuoc un
'pJlseLloJo tS uetd nrlued eyoouoc aZ 'pJlseLlc.ro rS uroc 'lo6e] 'ieurJelc 'roqo nJluod pluepecuoc

o ootuo1urS 'EJlseqcJo rS g;orn 'ElJeorA ru1ued gluepecuoo eruoJr.urs 'pJlsoL1cJo rS gleorn

ntlued opuou UocuoC un '?JisoL1clo tS pJeorn nriued ayecuoo elde5 :luepacuoc rn;nue6 uriuede
u?onl 'p90u0n2du'nlorccoL?1sClr'5gn) e,,leBuleU1 e:6zeol1nug'puiuneplsurgxrueJeolsJBeppnocluseulllelluoc
oleo ep leutrtesul J?unu un
(go d

ecrpolout elueuole ?nop e eeunricuof 'pze1lue-pzel erieler :unspur ]do nes nrled Joloc eJecs
el snpoJ plecrznu pollcolerp ep nrdrculrd r6elace uoosepe reu loc epundseloc tl (pleuos op
rauroJ) 'olecrznu tefcrulsuoo ole ?zBq op Jolelueuelo eeJrnlrlsuoo ul 'runlcnJls-oJcnu le lec rS
ueu reuiol le leo- nlqnp ueld ed elecrznu lopl op rrirzodo e1 ep elSeu.rob puerpezou ericrulsuo3"
'0er1u1 rS runrices oriul ?lce,tled pzorqurs o el pcrietuo] oJeJoqelo pleJp^ope o-l1ulrd pugbunfe
'eluelseJluoc ourol ?nop eloc er1u1 unlpbel ezeoJx es rolrlund e plrqridecred lriqns atJlelrtts o
-JlutJd 'pctlsuelceJec elelrlue eurnsp pualeurud ncluoprne puelseiluoc e-ll e etuef 'rn;nlnufuoc
e
ereutudxe rS srseJdxo ep elriplrseceu ep ericunJ ul pleuos euuol ?zeslepou Uezoy\
'(ag 'd 'Z96r'Orequtery1 ';) ,,'puetpezour erieerc ueluods ;nsecord ernlpnzep ou eluauola
ep

elsece oleoi ']uotuotu oJBcoU ul pruozeJ o ou eJec ed ezudns ur.rd 'lnzpnerdeu ;nlueue;e uud
plepJooul nnuriuoc u1 eriuele euriueu B op eeJolnd rS pcrlsetd euol 'ecrpolour rsrurl eelellllqlsuas
'?]eceseu puglug1 o-Jlurp ru5gi e e:ed lgcul 'pleue^ sp ]gle rS p1e6oq pctpoleu o-.r1uud
pugJ Intuud ug putudxo os aluourlues alrJolrp reu roloc e ?seollnunl eridnl3" 'pleJqrlrL1ce rS p.relc
ericnrlsuoc o ep plnu{sns o}so g;euosred elnri}nol}onncepuleul ourinolruuoezeuroier!qornuoeepprLplccsrpeopleouJr eeceilaescnuolnisJel
'elueUecuoc ecrlsruoduroc re;idecuoc

UBzol\ 'le[ns ap Jolo]uouru]sur lB Jo]pcsounc unq '116ro 1e rS rn;nunenelc 'rJorn lB zonprn
'euerp,{eq rerieerc ele
rip;uouos nc qilJcoelrguuSep'fso}upeouloelxeu }uns usueueJp ep a}rsdrl 'eincp;d
erierlseLlcJo 'neoueu L1d'l r5 ecrpJoce elurniuplul rS e{cnllsuoc

urp glellnzeJ eruoure 'Jolezeq eulotllrs 'eeleyJBlc 'pcrpolotu Belelrlrqrsocce rS eelelrldurg
',,ouetrJo6-pJou rr;oc5 ;nrpetuJelur uud psrursuell rS glenleld 'pzocueJl

oliellg op p^qcorqo pcrlslse ounue o ep plerdo.rde 1;nur ';euorirzoduuoc rnlnsouru; e e.re;dualuoc

ep elelrlepou o nc ]orcuoc pollrluopl ss" 'JoOJog e M eeunds 'puerpfeq BcruolcolrL.Uv

'tu?llo^zap

qe sJBleJl op ncruLlel eerr5rgnpsop el ue^oLlleeg ed elnle en 1-r5 U'leerzeoyd\eJ sepolreSle1Jenl leU.rJdorA; eJnoJl oInlopuugeJl

eeJezuelceJe" ernquiuoc ec ctlsruoduoc napeco.td lsecv

el aJeg 'enrlnlrlsuoc enrlotu rcrru ul eleundurocsep ur.rd alelcn;eld neJo oloue] up{eH e; '(r,u op

u1 p6io ru1ued tetlbecessed etuol'xo) glrqrzrnrpu! ?ruJoJ o-ilul JBrL1c uoeun psndxe eJo etuol coJeg

dintre care Concertul nr.3 in Sol M (K.V. 216) este o adevdratd bijuterie a repertoriului violonistic
in care virtuozitatea instrumentald se imbind cu poezia cea mai profundd.
prima parte Allegro de sonatd incepe cu dubla expozilie orchestrald 9i solisticd (element
inovator prezent in crealia mozartiand). Orchestra prezintd la inceput tema principald constituitd

dintr-o perioada muzicild ce cuprinde doud fraze asimetrice. Atmosfera de entuziasm 9i
vivacitate din expunerea orchestrei nu include contrastul tematic. lnstrumentul solist debuteazd
cu un acord de trei sunete, executat placat intr-o sonoritate ampld. Dupd expunerea de cdtre
punte orchestrald - formatd dintr-
solist a temei cunoscute din introducerea orchestrei urmeazd o tema
care face trecerea cdtre
un grup de sufldtori din care se detageazd oboiul solist -

secundard, bine conturati ritmic, ddienammiicjldocinaafcoeremaegiitdoneaslitoanteat(dSo-l M). idei muzicale noi

Dezvoltarea - secliunea lrateazd

prezente printr-un dialog intre vioara solistd gi oboi. Toate elementele de construclie ce implica:

secvenlaiea motivicd gi submotivic6, simetric echilibrate, figuraliile armonice ce duc la o
polifoniil latentd ne indicd o simfonizare a discursului concertant. Tranzilia spre reprizd se face
printr-un episod de mare expresivitate. Repriza se aseamSnd cu expozilia, diferenla fiind datd
de grupul tematic secundar ce apare acum in tonalitatea de bazd (Sol M). Urmeazd cadenla
soliitce ce cuprinde elemente tematice din aceastd parte; scriitura punAnd in valoare tehnica 9i
virtuozitatea violonistului interpret. Prima parte se incheie cu un tutti in care orchestra intoneazd

motive din expozilie.
partea a ll-a in Re Major, Adagio -formd de sonatd- este o pagind de mare splendoare
melodicd, de inspiralie gi vibralie emolionald deosebitd. lntroducerea este atribuitd orchestrei;
cei doi flauti conduc melodia acompaniatd in surdind de grupul de viori. Apoi instrumentul solist
vioara printr-o cantilend largd, expresivd induce o stare nostalgicd, meditativd, sonoritate prin
esenlializare a liric. Departe de stiulul galant al
care MozarI creazd o sublimd lasd impresia sentimentului
dureri, transfiguratd prin geniul
vremii, intreaga migcare ne unei adAnci

compozitorului.
Ultima parte a concertului este conceputd intr-o forma de Rondo. Este o parte finald plind

de surprize. bectiunea A (Refrenul) cuprinde expunerea orchestrei intr-o atmosferd veseld,
comunicativd. La fel gi tema instrumentului solist este plind de verv6 9i optimism. Urmeazd apoi
o punte modulatorie ce face tranzilia cdtre secliunea B (Cupletul) in tonalitatea dominantei (Re
M) imprimand un caracter energic in nuanld de forte. Cupletul se bazeazd pe figuralii armonice -
,,figuri albertiene" - concepute intr-o sonoritate de polifonie latentS. Dinamismul 9i

caiacterizeazd desfdgurarea Rondo-ului pAnd la aparilia unui interludiu o linie
denumite 9i

-exuberanli
melodicd iinigtita in ritm de pavand (dans francez, migcare lentd din sec. alXVll-lea).
in exprMimigdcrialeienaolsetnatldgi-cAen) daaltnetmeeinaztdoncaulitvaoteioagiSaoul nMei(tmonigaclditraiteinpAellceagrreetMtoodzaertfaactfuorlodspit-oopualdaerdseina
Sol M. Discursul muz-ical'continud cu cAteva formule cadenliale gijocuri armonice pe dominanti,
pregitind astfel tonalitatea initiala Sol M. in final, o punte identicd cu cea expusd la inceputul

rondo-ului pregdtegte coda orchestrald ce incheie concertul.
lnepuizlbila fantezie gi varietate melodicd qi ritmicd, bogdlia limbajului orchestral aldturi

de o expresivitate desdvArgitd prin simbioza perfectd dintre solist gi ansamblul orchestral dau

concertului in Sol M dimensiunea unei lucrdri in care se manifestd din plin ceea ce unii
muzicologi numesc,,trezirea geniului mozartian".
Concertele pentru vioard gi orchestrd sunt prezente in repertoriul tuturor violonigtilor lumii
gi rdmAn temelia evolutiei oricdrui violonist interpret. Acestea solicita atAt o tehnicd desdv6rgitd,
cat gi o cunoagtere profundd a stilului aga-zis ,,sensibil" mozartian. Pentru violonistul interpret,
bucuria realizdiii unei sonoritdli adecvate stilului, permanent perfectibilS, nagte lumina geniului

mozartian prezentd in momentele de ideal sonor.

74

SL

'rl6aJncng 'UdU urpJolrJolrzodLuoC runrun B plecrzny\ eJnlrpf 'up&eg'196r ''; '6lequrel1 o
'llselncng 'UdU urp JolrJolrzodtuo3 runrun e plecrznn Binilpf 'yezory '296, ''1 '6lequrery1 a
a
'g6erncng 'plecrzny\l eJnypf 'yezory'1OOZ ''U 'nrceqg
'l]6eincng 'UdU ulp a
a
.roqr.rolrzodr.uoC nunrun e qecrzny\ eJnlrpf 'Uezory snapewv 6ueQ1o14'996L ''n 'uerisuC
'rl5erncng 'Erlecrznl4 eJnilpf 'ue^oqleag el qceg etap nwsplse/O '0661 ''C'M'le6leg

3tJVU90t'lgrg

REZONANTE POSTEN ESCIEN E.
OMAGIU LUI ENESCU DE THEODOR GRIGORIU

Antoaneta loana Luchian
$coala,,8. P. Hagdeu" lagi

Scrisd Tdhinetor-doovreGnerirgaolireiuindfoinrietdgtpeesntdrupmrealurenlgeecaosmcdpoczuitoor romAn, lucrarea Omagiu lui

Enescu de clipi ecoul muzicii marelui

compozitof5.

Structuratd in trei secliuni - Pretudiu, Melopeea, Polifonia -,lucrarea exploateazd o stare

de ,,paralizie contemplativd", in conceplia autorului fiecare secliune ,,reprezentdnd de fapt trei
atitiaini posibite gi pe deptin reate ale unui compozitor la inceputurile sale, aflat in prezen,ta unui
mare maestru: Preitudiu e un fel de mirare sau nedumerire ce te cuprinde la intrarea intr-o lume

vastd; Melopeea o contemplare a abisuritor ei, 1qr Polifonia o revenire lucidd la activitate, singura

in stare sd te redea propriutuitdu drum arlisti1'36 .

p1n structura gi caracterul mijloacelor alese, Omagiu lui Enescu inclind cdtre genul

instrumental de cameie. Conceputd de autor pentru patru grupe de viori ce pot fi divizate dupd
cerinlele discursului muzical, lucrarea igi propune o investigare a bogatelor resurse coloristice
ale viorii, dar, dupd cum afirmd Theodor Grigoriu, gi ,,o investigare a manierii de a cdnta a lui

Enescu""',.

pentru a realiza atmosfera evocatoare Theodor Grigoriu folosegte atAt elemente tematice
in genul melodicii enesciene, cAt 9i citate din lucrdrile lui George Enescu, pe care le contopegte

intr-un limbaj de sintezd.

Omagiu lui Enescu nu se doregte o lucrare formald, gestualS, exterioard. UtilizAnd

motive gi clontururi melodice de filialie enescianS, lucrarea se constituie intr-o complexd
imbinare motivicd, ce tinde si reconstituie atmosfera caracteristicd. Astfel, Tema iniliald imbind

-o monogramd a literelor ENESCU gi doud motive citate din Ocfuor 9i Simfonia de camerd

repere ale inceputului gi sfArgitului drumului creator al compozitorului evocat.

Ex.1 ms. 1-3

35 in arlicolul-eseu ,-De-ar fi posibild o intoarcere in timp......", din volumul Muzica qi nimbul poeziei, compozitorul afitma:
,,CAnd l-am cunoscut, intre el gi cei de vArsta mea nu se mai putea infrnpa un dialog, veneralia ce i-o purtam ne paraiiza; nu-l
poeziet,Ed. Muzicald, 1986;pag. 20
pturivTelraemodiol rcoGnntgeomrpiula-mA".luTzhiceaodEoi rniGmrbiguol rpiuoe-zAiefiu.zEicda. Ei nimbul 1986 , pag
Muzical5- 23

" Idrrt2pag.24. 76

LL

totu eleieleJdns uoosep os-npugleoldxe e-sleeJleoddrtcuuogldoeJlsrpclau^rleolp'plcuugnzdr;eurilupaoslfep'eelencetpiesl^e.rridplnrssuaedp
palplnpuod :ezelsodl pnop el ?unzsJ
elesJo1tp elnutiqo ]uns oJec ul BJerueu ep q6eel es etieut.ttle plsoce urisns oJec eloluer.un6ly
'euetcsoue tetpouotu ;nlurds 'p;eutOt.to o-Jlul elnuleJ 'npnPJd 'eped
?etueu BLUUd

,r35aag*re€*me ltf** Eil ! !-6 'sl.u t'xf

:elecrznu o^llol.u J ol eluollp

e eleundeldns lS7nes eleundelxnf u1 ele;ncrpe ep ent]B]uoze:del teut elec elezelsodl el1u1p
?'pS1r'corl;edJxoeTupel6uorpetrAinolonueoeln1ueel'dglutc!tlcdtnuttltotnuB-JselnPleiocJcJsotrpuetzJeoJou1nn;e'udleclucusdepuleutzlnelnldllelsl
enalgc rutJptuJn legcPocltelclrllcepeotuint;oonoep 'llellllisJeqdtqJInonleu^leulne6l 'ntltzodxo clleuoi
'pctlctc
epoleu ulPlelsuoo

BeJezuelceJec ul plusncolo ep eleod os
;elueurOes ulp asuudsap Jole^tlouqns

z-!'stu t'x3

n pn pJd r n; nbellul ;nstncled
ad eleieoldxo suelut A rS x Joleluotu0es e eticunluoc ur.rd eereundelxnf ep oJenutluoo u! ?leuJn

',,op =(1n)1 lop =3 !ts=g !ttu=3 lotuneu olltlson ul !'stu z'xf
tnl Bountzrn ul ncsouf puuer6o;eur Bctleuolquo pu?J pzned=11 !1t'u=3"
.nuo$;rg JopoeLll
;nurud ul 'enliouqns
toun eoJorrecstp gzeezuo\e! lewel e pcrpouou eleundxs 'eruosqo uielnd unc pdn6
tnlnpnleJd Inlqulesue ul PleJnlcnJls
eliecr,uuules rS eiueuozel rsp0 ton r51 ec 'oleztlenptAtput eu!q octAtlottt-Jelnlec uplueuOes

ioun pltqeletd alse tnlntpnloJd ewal'pluelsrsuoc ep ltqesoop ?ct6olo;totrt eJnlcniis uud

-, a stirii de unison cu starea de bi- gi multivocalitate, gi dublarea sau multiplicarea

planului monodic in manieri mixturali.

Creagterea densitililor orchestrale ce implicd fenomenul dis-persiei/convergen!ei

melodice de tipul ramifica{iei unison-interval armonic/interval armonic-unison, se inscriu din
punct de vedere sintactic in sfera heterofoniei.

Exemplul urmdtor aduce in atenlie un caz tipic de oscilalie a stdrii de unison cu cea de
octavi, acest gen de bivocalitatea exploatAnd totodatd valenlele expresive ale diferitelor registre

ale viorii:
Ex.S ms.15-19 vl

s

*.:"tl

F rui.

Metodele de amplificare a vocilor in condilii de unison sau unison dublat mixtural sunt

diverse. Una dintre cele mai eficente modalitdli de realizare a plurivocalitalii se concretizeazdin

paginile Preludiului, prin ldrgirea planului mixtural inilial cu ajutorul suprapunerii a doud
procedee generatoare de densitdli verticale: expunerea monodiei in mixturi de te(e gi

dispersia melodici din unison in interval armonic:

Ex.6 ms.12-13

O altd strategie de realizare a amplificdrii vocilor, implicd introducerea elementelor de

-varietate gi contrast in plan timbral prin diferite moduri de atac in aceleagi condilii de unison

78

6L
c7 BeJ, rua.prxt!.

'?JOUOS euoletu

tseeoce lS eun ulp elncs?u ]uns eleqol6 f?]Uouos loun etsoJdut ;ndut1 ]ol nep olec lJPululllo

eieSpcutgtlu?nqctertllsddrllenalrsuedcnBy SQ'(rUz.rpenlqiexnrzDpeeeqlleuoru?Solslulst qeec]l';te.l1s'et1ttliureaVcoUrd';puruuzoetpsolrqucenoldeperlullnreorn-rul]plz?unlleuun6deelepJdcl$urtlletrinlpdeBlulSlneluuplllllleuor'oJllreeeccdslelepaudlrli;en'i;pleob1lnq;enuulutnl;oc1uulcooouc^l

,us6o1uo nlquesue un nc gzeeledo nuo6ug JopooL1l 'clloeJd 'uoln op lnlnlquesue eeleltleqolO

ul ttiguouos lalinqulslp Inuoulouoj r5 else elecruo^ rriglrsuep eurelqo.rd ep leoel

l"Is{ l

zz'sw L'x=

Is nc 'zz1d eqectPur ed e6:eut
,elednl6 qllp ec drurl u1 'onesteur # elieclpur ed Oraur uoll ulp eped o :3ele ep Jolunpoul B
'Z+07:edel el es ttienlts ecllslJelseJec leu eloc eJlulp euf1
oJec4tlpJlstq o ue1e apun PUB
'o",,euol3saue eJouos tlwnl e eunlzt o

-oJeolnc uyd 15 etabns e ep" Jolne ep p1stJnugur eriuelul euiisns ec nepeco:d ' ;elnlxlu lelqnp

O modalitate de mare rafinament orchestral rezidd in jocul densitSlilor sonore, bazat pe
fenomenul de eliziunelreducere treptatd a vocilor, pe diferite segmente ale frazei muzicale,
procedeu de mare efect mai ales in contextulin care vocile implicate sunt la unison:
Ex.8 ms.S

Strategia inversd, fenomenul adiliei, implicd sublinierea dinamicd a unor fragmente

muzicale prin mdrirea numdrului de voci.

Ex.9 ms. 10-11

rrlrl

80

I8

09-27'sPtu 0l'xa

llull oundeJdns tl :a^rlelrur rJnilodBJ ul 'Jol InpugJ el 'uooun oleue 'o9llBl.ljo] acucundBJluog

etnJpo ueld 'ery\ecessed op lel un ec 'nel6 ;ru1stOel u! plelueu6ne

ewel pugseld 'eotleluts tuntztn reun erserdxo ecnpe nuo6ug JopoaLll 'lgle ]Pcep llnu !ey\

rnlruoloel eiuezerd uud
pue$ouro puolrlod pJnlce1 ep upc4llerls rS al5eounc tnnpnleJd e^rPlelelrcurlyo^ BounlsuoLulc

el lr16, eI J^* cr

qf

,n
Cea de-a doua sectiune a lucrdrii Melopeea, readuce in atenlie o altd particularitate a
stilului enescian: heterofonia.

Materialul tematic este constituit de o frazd melodicd de largd respiralie, cu caracter

elegiac, ce se desfigoari peste un acompaniament - cu aspect heterofonic. Theodor Grigoriu
realizeaze o premiere in creatia romaneasce, atibuind rolul acompaniator unui ,,gruppo

eterofonico", alcdtuit din patru viori soliste.

intre liniile melodice ale instrumentelor solo, pot fi depistate zone de cvasitangenld

materializate prin prezenla in plan vertical a dublei ipostaze alteraVnatural a aceluiaqi sunet.
Ex.11 ms. 79-80

82

g8

?lsBoce '?srlcrc 'ilJ?JCnl iloOJlUl ulnlle'^orJueeoluPolBluloedeelJrluxneteiclesos uelcseue lnlnllls ee PsllslJolcoJec

epo]eur lel ]sace ulp eluouoeJ] Joun ?cllclc

eoJecnpeeJ urJd elear,e'l olso 'crleuel lenru el ?leluozorder 'riupd oJlul pcrue6lo elnlp6el

'PuoloJeloq

exelurs eleppce.rd nc ?lsolrueu os oJec ul cr.ulrJ Inuolsrs purU elsece 'oJeqnJ-opueped
JelceJec un e-ll e lllpd rnqule e op rnlnJolrzodtuoc eelelrlrqrsod prelo olua1 1n-odue1

'cruoJoJeloLl

Inlspour nc podel ul rou lurlil?ut 'erirurlep uud cnpo.tlur 'olelueu,lewg 'rcedopry e ?lrqBluec ewe!
nueluoruoc un Bc cseiosur oleol 'ecruotuJe oleuns 'suelur oleJqrn 'rJnlrJ] 'rpuessrle 'crlsruolorn
'erserdxo op aJelueuelduoc
leluetunJlsul lnlnlrls ecr;rceds eepeco.td Joun eereunderdns
urp pugllnzoJ pleluotrteuJo BS etuJoJ qns erede etuoloJoloLl
'nosaug p1 rydeutg ul

eued u! eco^ ereceg nrlued

olueuen osJenrp ul ]eluozerd ;ecrznu leueleu rSernlece e esnderdns tcon olpollp el ?ue+lnuJts
eoJtnqulstp uud ?lezuelceJec pleconun;d erernSp;sep o-Jlul aclpolau lUpcUlutBJ poJels
rS (pnelcoTuosrun) gleco^run nes pcrpoleuouotu erern5plsep o-Jlul aolpoloru Jol!!u!l !!.rldotuoo
paJels :elcurlsrp Ugls pnop eJlu! eeJelnpued urp pllnzal cruoloJeloLl Inueuouel ';ereue6 u;

,rir 'lll

LL-g4sw ZVXA

'cruoloJeloq rnlnlnsei

ollutl ollul nes ']ueuerueduroce rS gcrpoleur erurl erlul ?Aelco/uosrun op nr?ls e drurl ep eunrice4
nes durrl un ep rcruu eie,terdns ed eliuede 'ru-eJcnl le ]ueurOes ]sece u1 tS tugcJeuou

Ex.13 ms. 55 verus ms.90-91

devine al relatiei cu stilul

Partea a lll-a, Polifonia reprezintd o abatere din punct de

enescian.

Ex.14 ms. 112-118

tII. P0L!S'0FilA i Aemrlrc in

prtllglreiEl ro v ---,t t,r,*-nt+l J-' tl?-trs

,

lsmJrrc

Forma dinamizatd a temei Preludiului este adusd intr-o desfdgurare conceputd de autor
ca un fugatto, in care vocile aparin relalie de cvintd.

Ex. 15 ms.112-151

tlr. PoLtroNIr

Subiectul de fugd se contituie in model gi algoritm elaborativ pentru construclia

arhitetonicd a celei de-a treia migcdri a Omagiului.

84

98

Lat-gg?'stu 81,'x3

pldue pctleuei o[cnJ]suoo o

pugJeueo g^tseJooJd eoJelseJc 'lolilpe rnlnueuou alezeq ed leculpo olse 'Allellull ]ueu6os eollop

le-ap tnlsece le ctleuol uIntpiuonoutlfeucolu]oellnlordlotlrntl'npaszaJednoocJpserlspyuetuol;pJrulU?ooclAurzel oJPdlPuezrtoneeoolLs'lluccJloeentoillloe9Jl9lcl2lolcle?lcJcnpse?uygo\llcceudllsselpr
eeped
'1J?Jcnl e B-ll e
unlquesup pnop ul elednlO lollco^ eluolgue ep ?leluezeldel else ttunfces erieuru;n3

95t-88t'stu z!'xf

'loltco1 B ?crpJoce eelednlO el pcrpoleu oJec4tsualut o-.t1utld ocnpuoc erirzodxe leldelf

m

agr'zgl'sl'u 91,'x3
'JBuJol leulq cturlullod tnlnlcllluoc gsndns 'nlquesue

ea?ppoljgrogct1leguclrpJtSaollpg?lpiue1;eluucJ,e4ouelsre-pu;dresucero'r]SeacouceluzseJloeern.u;rerpsuaa1bgu1eceoturjooJllaot;dlooodlcuulontcssceetceoi1ueladczoeu"llrdutenPueleelllo'leoleeJpllseeueeuurlOPrldulsoylse'vop;slcontllrlo6rireuPseilnnqlcdedJen

ep pluelncied pcrlulu o e1 eblncor pcrleruol ericru]suoc ;elodutol eJepon ep ]cund ulc

Trmpo I l,--ur-rl

i*
i#t#."r-,.;*t

Aspectul motoric al scriiturii reprezentand evolulia tip ostinafie generalizald, este bazatd

pe cosecvenla realizdrii protocelulelor hemiolice. ln cadrul acestui flux motoric intervenlia
surprize a temei citat din Suita a lll-a ,,Sdfeascd" de George Enescu, apare ca un puternic

element de discontinuitate, integritatea formei fiind asiguratd prin suprapunerea unor elemente

anterioare.

86

L8

'cle :nosouf rry ru1ewo - nJeull utiuelen '.ooseuJ
tnad eqdeildf - nuetgi lauJoC '.nosau1 el qieryary - nlerglpds ollen :unceld uoltzodtuoc roun

eleJolep olrqecJeuo)ueztp"oJ enelec rcre uriuu.uy eriecrlruuos op elrsdrl tctu 'utind tctu luns nu
ol€Atlelue] pcseougLuoJ eorznu ul 'lli?cola/ru?conur eue;qold plepJoqe lsol e eJBc qns ezelsodt
aluesCIJolut tBtu oloc eJlulp eun eneloJ e ep olso olelrleu4 lrcl;dtul l5 elienrlour e;edtcult6

atp

/?€-zgt'sru 61,'x3

$TEFAN NICULESCU 9l ONTOLOGIA DISCURSULUI

HETEROFONIC

Prof. Loredana Elena Marus
Colegiul Nalional lagi

Muzica secolului XX se distinge in peisajul retrospectivei istorice prin amploarea fdrd

precedent a diversitdlii orientdrilor, curentelor gi tendinlelor stilistice. Obsesia scientistd a epocii

- -stimulatd de progresul tehnologic ai informalional s-a reflectat cu pregnanld asupra tuturor

fenomenelor artistice. ln acest context, inovalia tehnologicd in materie de compozilie deline un
loc primordial, ajungAndu-se, mai ales in a doua jumdtate a secolului la experimente grevate de

excese gi extremisme indezirabile.

Cu toate acestea, timpul a decantat valori certe gi solulii componistice deopotrivd

interesante gi expresive. Unul dintre aceste fenomene este heterofonia.

in versiune savantd, heterofonia3e inseamnd forma elevatd, amplificatd, eventual
predeterminatd conceptual gi fenomenologic (prin tipologii de structurd specifice). Tradilia cultd

europeand psr-iamsaerrviriet dduechtiebtiel rloafonmieonsopdoirea,diocmaoi faopnrioeapgei intotdeauna in asociere cu polifonia.
Fenomen polifonie, inilial destul
de neglijat,

heterofonia se impune treptat in opera compozitorilor romAni.

Unul dintre cei mai importanli compozitori ai secolului XX care a introdus principiul
heterofonic in crealia muzicald cultd a fost George Enescu. ClSdite pe filonul marii tradilii

muzicale romAnegti, crealia sa asimileazd sursa folcloricd in patru ipostaze fundamentale. citat

(cu fidelitate), imitat, evocat (prezent in subtext gi metatext) sau reformulat.

Monodia gi unisonul devin sintagme speciflce limbajului gi gAndirii muzicale enesciene,

ambele capdtAnd treptat o importanld majord 9i o frecven!5 obligatorie

Pentru unison heterofonia nu este altceva decAt "un accident, o stridenfd, o disonanld

discordantd, o abatere de la normd, o periclitare.'oo Polifonia enesciand este o cidere, o ratare a

monodiei, pa(iald in heterofonie gi totalS in polifonia liberd.

Originala experienld enesciand nu a rdmas fdrd ecou. Dintre compozitorii romAni care au

folosit valenlele expresive inedite ale heterofoniei in operele lor ii amintim pe: Mihail Jora, Paul
Constantinescu, Tudor Ciortea, Cornel Jiranu, Anatol Vieru gi, nu in ultimul rAnd, $tefan

Niculescu.

Pomind de la sugestiile, nivelul de complexitate 9i impactul heterofoniei (libere)
Pierre Boulez, $ctoenfasnecNinicleule-schuetdeerozfvoonlitad
enesciene, dar cunoscAnd gi conceplia compozitorului mai fascinante

in intreaga sa crealie - p6ni la unele dintre cele

organizatd pe baza unui algoritm predeterminant.

-Pentru Boulez teoreticianul "noului" fenomen din perspectivd seriald - heterofonia are

un rol la fel de important in formularea structurilor ca gi monodia, omofonia gi polifonia. Mai mult

decAt atAt, el ldrgegte no[iunea de heterofonie: "o reparti,tie structurald de indltimi identice,

diferentiate pin coordonate temporale divergente, manifestatd in intensitdli gi timbruri

distincte.'A1 Agadar, heterofonia devine in gAndirea seriald o structuri de sine stdt6toare, cu

identitate perfect distinctd fald de celelalte structuri fundamentale pentru gAndirea multiseriald.

Unul dintre atuurile esenliale ale lui $tefan Niculescu este apartenenla sa la spaliul

spiritual, la ethosul gi etnosul culturii muzicale tradilionale romAnegti. Nu intAmpldtor, unul dintre

3e gr. heteros=ahul', phone-_sunet- voce.

" i4arin, Marian. Iiteriorizarea subiectivd a obiectivitdlii. Semnificaliile monodiei qi unisonuhri. kt Chiput gettillal, Bucure;ti,

Editura Muzicald a Uniunii Compozitorilor qi Muzicologrlor, 1991, p. 55-59.

" Boulez, Piene. Penser la musique auiourd'hui. Geneve. Editions Gonthier, 1964, p. 140.

88

68
gLZ-lLZ d'OgOt '?pcrzntrAl €rntlpg'rfe:ncng 'paznut att{sap gicalfayul oruotontE uEJe}S 'ncselnclN ",

'uercsoue Inlequtl
Inntlcodsat 'llile
lolt$J?Aoc guLuop 'etuo1oJe]eq oJeppooJd nc plseJrueut os oJec u! clutlp tuolsts ?leJodusl otqle
op ]eztloJool 'oleqnJ-opueppd eJnlcel ep tnlnultJ pc4tceds
tS ntolt?g ')4gpeg
o puelcoJ oleltleco^tq-elBlrlBco^run ArlcedseJ 'oJezluolculsop-oJezluoJculs lnuodBJ 'BolseSe
ellutc 'ctuoJoJeleLl tnlnusuouo] ole ecrleuolqus rcrlsuelceJec Joun luPlocep eelellllqlsod
pJeJo 'lolecutpo ap l?]e ed n;duls op ]gc ed 'n;durexo lsocv 'Jelnu ls oco^ el oleloJdJelul 'llpolol.u

-tsetelsoe tS etoun e oluBuel pnop e puellnurs etinlo^a ul plsuoc e^UeJlsuouep rriplrcedec
-rS rriplrnrleluezeJdoJ Insues ul ,,orselc,, lnlopon 'nJlsou tnlnJolclo] lB ctpououl aluoueutuo
rnlnJalceJez ezeq u! 3luo;oJeleLl rnlnueLuouel rJprullt6el t5 lugclllluslne eoleltllqlsod ?JeJo ll cleLlJe
leJls toJ?c le 'pcseougtuoJ ?leuorirpeJ] ecrznu ep ple6eq elso ncsolnctN ueJolS el$eulod olec el
e'lplu?nlelfueelesaeelBstuuoJloitJpde'J]x]esluluonclllnsoeceeleuol '],,!uu!6l lJrosBel,iouJeozcJaerodlutl,S, ?ltqeluen o Bl o6JnceJ eoleltu.tapou
BruoloJeloq puuedocsepou

pluoJculs r; eelnd Je - otuoltgod nllued - ll6n] tS - etuo;ot-tto

rulued - teleuos ?Jell.lrs BruJoJ eror?c lrnulod etutdo pllulo ps PJns?ul ul U eA ncselnctN

uelets 'rliealc e;es rr6etlul Inlenru el cruoloJolsq rnlnuououe] uJpc4tpo tS tltpuolel etuJn ul 'lollsv

-'ouoloJeleL1 oulJo] roun elel5eu Bep ps ornqeJ] eruoloJeleLl - e6nl 'lnJecJootJ 'lnlolou euoltlod
oulJo; el Btuo1tlod ler 'eleuos 'lnopuoJ 'lnporl Bc 'ouolotuo euuo1 el leldell snp e etuolotuo
ao lueuroul utp 'ec ezepa)de ncse;ncr51 uele1$ 'plecrznu pulloJ tS pxeluts sp Jolslueusle
e oleurLuJolopJelur ep erieler Bl eJBolr^ud pc;ro1sr piuue;el nc et6o;eue o el pug6lncey
'c]s ?zauo;od ,,e;eoc6,, 'lle6ll 'uesneLl)1cols 'st)euex Bl tutulelul olueutuene sp lollse
ep a;duax= otuoloJelerl urind reu nes llnu reu elso eJeJeuol6e ocuo 'sJonut tS etuo;oJeleL1
eutnep lupteuo;be Buoz urp louos ueuousJ ecrJo 'ldel eC 'otuoloJaloL1 eJlgo puti eleleuo;be u1

eleseld eruo;r;od rS eruo;orug '1eqo16 rc 'lcurlsrp tzne uelnd teu ol nu ]gcu! eSe 'eeleitlenptntput

plerd r51 'eJlseou lelidecied e durll ep ?ururru eolelrun ed eseoleunu opeol luns ololuotutuone
euoz olso roruo1oJaloLl B eJelsolrueu ep leJnleu teu lsc Intuotuop PSul
'totv 'lpplotuolbe

'aJeol?uun nBS oJeouolue eloc nc erie;er u1 rS 1gc eurs ul l?le altqeztsos iuns pllnc pueodolne
elilpel op edeolde olello^zep 'olerlelop oloC 'durr1 u1 alolle op oloun eleiuelsrp
oleol luns ^-ts,,n?lucexcetJeule,, e;eoc6 'e6e3 e1 urrsp6 el oJec ed - elegaJel elolueuluonf

.o'elereuto;6e
t5 eler;e1ep 'ele4eJeJ :eJouos olueuruons ep undll terl ue6utlstp 'edecled e ep ontltpne oJlseou

reiurrl5uoc log;ig111rqrsod lnueld u! ge 1n1de; le^elor U e ep Inlueu ole ncsalnctS uelel$
rue nurlln ul totuo;oJoleLl BoJBZtleleueO ep eltqesuodsel t; e led elec

uclznu e1e eiurpuol ollou urp eped o Jeop luns (rnlndul] lB luotrtlues lnou) lollln etds ]nceJ] el
ep erinlone nc podel ui InluozaJd Ftpdec o oJec ed eerepuod rS urnceld (p1elo Plectznu eJnllnc

o gdnp erOlelsou) reriezrnotdurr eriuede '(pleuoriceJrprllnu eelrniuplug),gsrqcsep,, eutJol

'(rolepreoc etielqrn

nes unqnl uJ tnlnJee erielqrn nc aluepuodseroc) ,,pn]Jslueoon,c, vtS'o,,rpeozut,u, oeJpcuer;seeup6peiuluet.sreu;llptdenpcsoellonucotNz

uele1$ op pllu[op s]se euo]elnpued er6elells
no oJeztuolcursTaticesJo}ur op Jolouoz eiueurel;e uud 'olplllecollilnu ep eec tS uoslun ep
eerels oJlul rJglnpued 1e uououej ec el3eugep os BtuoJoJeleLl 'pleloduel ?^lcedsled ulc
16 ltlceJoH tnl ale euo] ellleu utp BUn elnlllsuoc
nldryny11 15 nul allutp rlSecar6 ootlue oIuCtpu'n?u6ne;ue1
'legle rn1nldr1lnru lE JoleJ6elut ntdtcuud 'wntoysoddo
lnpoder
uele1$ tnl e octuoJoJelsL.l reridecuoc eiuesf
e1ueplculo.: lnrdrculrd ed pzeexe ss ncsslnor5l 'grelndod pJlseou eetznu utp totpouotu le

3teLlJe

lntpBls el teucol ?oloJ es cruo;oJeloL,l rnlnueuouol rJ?JlsuoLuep eJels ul asnpe elelueunOle

Dupd cum este binecunoscut, doina (sau caracterul doinit al unei melodii populare)

angreneazd o diversitate melismaticd a formulelor ritmice, o abundenld ornamentali, o fluctualie

agogicd gi o libertate generald a exprimdrii muzicale.

Am enumerat in sintezd aspectele structurale care favorizeazd practic edificarea

fenomenului heterofonic. Nu am fi insistat asupra acestor particularitdli dacd ele nu ar fi fost
preluate, rafinate gi dezvoltate de cdtre $tefan Niculescu in intreaga sa crealie cu finalitate

p rioritar h eterofo n icd.

in viziunea lui $tefan Niculescu - gi aici trebuie sd insistdm pe meritul sdu exceplional de
-a releva originalitatea fenomenului in crealia enesciand heterofonia reprezintd una dintre cele

mai originale forme de organizare multivocald a materialului sonor din muzica secolului XX. Din

acest punct de vedere, compozitorul vede in George Enescu creatorul de autenticd modernitate,

a cdrui patemitate in materie de heterofonie este indubitabild. Desigur, este vorba despre

exprimarea unei heterofonii de facturd liberS, nesupusd rigorilor de naturd matematicd la care

recurge gtefan Niculescu, o scriiturd insd pe cAt de originald gi expresivd, pe atit de naturald gi

eflcientd.

Actul creator presupune informalie, documentare, analize gi nu in ultimul rAnd o

permanentd investigare a resurselor latente. Compozitorul este obligat, odatd cu flecare lucrare

sd imagineze el insugi modelul pentru articulirile sintactice, iar dacd nu, sd-l preia din diverse

discipline. De exemplu, matematica are ca scop eliberarea compozitorilor de toate fazele

empirice ale activitdfii creatoare, concentrarea lor pe problemele esenliale ale crealiei muzicale

ca forta mijloacelor de expresie, sau conlinutul emolional. Dar si nu uitdm cd totugi

compozitorul nu trebuie sd ceard de la aceastd disciplind ceea ce nu-i poate oferi niciodatS.
imaginalie muzicald. Matematica poate fl doar un auxiliar al imaginafiei. Ea nu trebuie sd o

limiteze, ci sd o stimuleze gi sd elibereze spiritul compozitorului.

Problema raportului dintre matematicd gi muzicd s-a pus intr-un cadru nou in urma

dezvoltdrii uriage a cercetdrilor matematice gi a radicalei transformdri a perspectivei in gAndirea

muzicald. Astfel se vor putea stabili unele punli de legdturd intre compozitori gi matematicieni pe

linia unor viitoare experimente.a3

Dupd pdrerea lui $tefan Niculescu, problema centrald a componisticii contemporane este
folosirea unui vast univers sonor, cdci "Muzica actuald gi-a ldrgit sfera mateiei muzicale pdnd la

cuprinderea teoreticd a oicerui fenomen sonor: de la sunetul sinusoidal pand la complexe

suilore ob,tinute pe cale electro-acusticd, de la sunetele orchestrei traditionale pand la zgomote.

Acestea iiseamnd de fapt intreg spectrut sonor audibil.'aa
GAndirea teoreticd a lui $tefan Niculescu, pe cAt de avansat6 in plan abstract, pe atAt de

convingdtoare sub aspectul eficacitdfii raportului dintre premise gi finalitali se regdsegte in

intreaga ei plenitudine, intr-o serie de opusuri muzicale reprezentative pentru cultura muzicald

romAneascd gi cea mondiald, deopotrivd.

Titlurile lucrdrilor lui $tefan Niculescu sunt sintagme emblematice, cu trimitere directd la
cor:ceptul heterofonic, la estetica gi tehnologia actului componistic intemeiat pe acest fenomen.

latd cAteva dintre cele mai semnificative: /son I (1973-1974)', lson ll (Concerl pentru sufldtoi 9i

-perculie 1975); Unisonos I qi Unisonos // (1970, 1971); Aforisme de Heraclit (Toate sunt unu -

1969); Eterofonii pentru Montreux', Ciclul cameral cuprinzAnd lucriri precum: Duplum, Triplum,

Sextu pl um, Octuplu m elc. al heterofoniei in prim planul preocupdrilor

Semnalul unui puternic reviriment
componistice modeme este datd de Cantata lll - Rdscruce a lui $tefan Niculescu, unde se

a3 Niculescu, $tefan Matematicd Ei Muzicd (Intenriu cu Iosif Sava). in ReJteclii despre muzicd, Bucureqti. Editura Muzical[.
1980. p.318-320.
aa Niculescu, $tefan Lin nou spirit al timpului. in Revista Mu zica nr.9/1986

90

I6

996 t/6 'Ju ecznry elsr^eu 'rryndwy p ltllds nou un - ue;ol$ 'ncse;nclp '8
9961, ';lSerncng 'plecrzny\ BJnlrp='golznw edsep qjcagey - uele1$ 'ncsalnclp
.L
e pleorznn BJnllpf 'ptepwexe ealelNleeJc adsep nese rryntue1 pdq3 - L66L'Uy\3n
uepen 'uglegl; '9

t86L 'llSe:ncng '?leorzny\ eJnlrpl 'Lg6L ncsouf e6roeg '9
'v
uorzodurrg 'eiuarclelu! ap nfieds 'guepsaue eieen - ooz 'ebue;n5ng-nosoJlrun6t
't
VOOZ'rlSerncng 'plecrznl l eJn]lp= 'e11utenb 6 atezplpeu - ueg 'nlpog
'z
Vg6,'JerL1luoC suor1pf 'enouoC 'rnq,ptnofne enfusnw elJesuad - oJJald 'zelnog
'1,
'B-ll e ellpf 'pcznul - -e/6 L 'llSarncng '.ro;lrolrzoduoC nunrun e plecrzny! eJnllpf

tnlnuawouel efinse nos; suos E ew6ew1 lecsed 'n1o1ueg

9261, 'g6erncng 'plecrzny\l eJnlp='ppolznw eeJpugg - lpcsed 'ngolueg

3HVUCOt'rgtg

'JOleoJc rnlnlce e

elcefed rupurrlr0e; eiueuuoged e1 e6unfe euoe] ]gcul leJlse 'cordtcer pzeolnurls es 'ErzeoJelislul
unlel pnop olsoce pc 'pJlseou eerergd pdnp 'e1se UeC
eeunrsuedo:d erlug ?'nccrlssorulnocdruNtoucee;oriel$urrcns;en;roriSrzpocdruleoroceel
psrcerd piruerb o ieseJl ep ner6 olsf
pJelu'senuwopldsudropcleBlnolurlnurrssu;oet6uulprg]g6cuorpy
e^ec]lB plurzerder nu ncsalnc;5 uelei$ InueorloJoel
glelerd.rolur elsrlos rco^ g ru1ued eeJeJcnl
pyas lnJqelec ep
ul nes solueC e-lll e eruolturs 'uJnope1 snd6 e-ll e eruolrurs :urncerd rJpJcnl u1 elelrxelduroc

rS iueueulleJ op r.ulnc pugcsounc ',,arsesqo,, pleJgnope o ournop BruoloJolaLl ?c BurJrle uelnd

ellt e elelueC sp plecJetu ,,eocnJcsErJ,, pdnp rn;nroltzoduroc elrrieerc elSenud oc eooc ul

(ego l) 4S4os

)g 1. ntped IuoJwlS tS (OqO 1 ep1ue3 .uncerd uprcnl ul oluepocolue neoutiep liplteco^rllnu e

ereiurr; ep potu nou 1sece rulued e;updncoerd re6 @1uo4uep :111 olundderluoC - e-ln e eeyed)

reruoloJoleq e eJeoleo4rpe urldep rS pxeldu.roc eJeluezerder o plep euud ru]ued ?zeeJnluoc

coNSTDERATil ASUPRA FUNCTIUNILOR DIGITATIEI iN
TEHNICA PIANISTICA

Prof. Dorina Moruzi
Colegiul Nalional de Arta ,,O. Bdncild" Iagi

Dacd mi-ar pune cineva intrebarea :

- De ce !i-ai ales acest subiect, i-agi rdsunde simplu :

Activitatea de zi cu zi la clasd mi-a demonstrat indubitabil cd respectul fa!5 de textul
muzical, grija fald de necesitatea fidelitdlii metro-ritmice, pedalizare gi fixarea unei digitalii juste

ca mijloc menit sd ugureze redarea cAt mai fidela a intenliilor compozitorului, sunt mijloacele

cele mai importante de expresivitate a discursului muzical.

unei lin sd subliniez cd digitalia nu este o problemd care se poate rezolva empiric, stabilirea
operalie care cere multS
digitalii adecvate la inceputul studiului unei piese fiind o
experienti. Astfel, in primele clase, profesorul este cel care fixeazd digitalia explicAnd 9i

motivAndu-i elevului cu rdbdare fiecare detaliu.

Mai tAziu in clasele mai mari, elevul trebuie educat spre o oarecare dezinvolturd, in

sensul ciutdrii personale a soluliilor optime de definilie, solulii analizate gi corectate de profesor.
in decursul dezvoltdrii pianisticii , marii artigti gi pedagogi ai pianului au contribuit prin
activitatea lor practicd gi teoreticd la acumularea unei vaste experienle in acest domeniu.

caCunoagtem nume Czerny, Clementi, Bussoni, Mugellini, Cortot, Fischer, Neuhaus, care,

colaborAnd cu editorii au contribuit la realizarea unor edilii ingrijite a unor lucriri pianistice din

literatura clasicd gi romanticd.

in acest sens se cunoaqte faptul cd Alfred Cortot care a ingrijit multe compozilii ale lui
Chopin, punea la dispozilia pianigtilor rAnduriintregi de digitalii.

De asemeni, in anumite tratate de specialitate, autori ca Breithaupt, Cortot, Neuhaus - iar
la noi Th. Bilan sau Gina Solomon, au cdutat sd sistematizeze prin elaborarea unor reguli sau

principii, pirerile lor in problema fixdrii unor digitalii adecvate.

in aceastd privinld, valoroase sunt principiile elaborate de Neuhaus in lucrarea sa ,,

Despre arta pianisticS"gi anume :

1. Cea mai bund digitalie este aceea care ne permite sd redim c6t mai fidel muzica
respectivd gi care coincide cAt mai precis cu sensul ei.

2. Al doilea principiu consti in suplelea, adaptabilitatea digitaliei in funcfie de spiritul,
caracterul, stilul pianistic al autorului respectiv. Neuhaus considerd acest al doilea
principiu fiind o variantd a celui dintdi, dar ii atribuie o importanld atAt de mare incAt

3. preferi si-l separe. respectivd in legdturd cu particularitdlile ei

Principiul ,,comoditdlii" digitaliei pentru mAna principiu il considerd ca fiind subordonat

individuale gi cu intenliile pianistului.Acest

primelor doud.

CreionAnd aceste cAteva principii, voi detalia in cele ce urmeazi, criteriile pe care le am
eu in vedere in abordarea unei digitalii optime in lucrul la clasd, gi anume : nu incarc textul cu
cifre, notez doar degetele ce indicd schimbarea poziliei mAinii ( degetul 1 la mina dreaptd; 34,

la mina stingd in suire; 34 in coborire. la mina dreaptd; 5 9i 1 la mina stingd).
Deseori elevii cautd digitalia cea mai facild, dar asta nu inseamnd cd trebuie permis.

Sigur cd existd anumite facllit5li tehnice devenite gablon cum ar fi. folosirea aceleagi digitalii in

pasagii asemdndtoare sau secvente, ori folosirea mai multor degete in atacul unui sunet care se

repet6. Acestea il ajutd pe elev in mod sigur la rezolvarea problemelor tehnice, dar elementul

92

t6

eltlclled eleod oJec pletor;edns erincexa o ]e]lnzoi ec ele t5 e;eleuns letuolne PzeetuJol
^nBuJOelelduglut el plen1 eriellOlp o pc leipnul ue 'le11sv 'reriey0qp eiurnud u1 eiue6rxo ellqesoep
teun lnlgrds ul eu-npu?utJo] 'eriuele eJeu reu Bac nc riugr.uln put4 ttpnls ap lollue 1ndut1 u1
tJ?unJpu! eluaueruJod ulsou JolrJossJoJd eeped urp lrurr.rd ue t0e;oc rilelrec lS lgc ne ]glv
'rierdrelur JoltJeutl e eJeolJeiln ect0o6eped
rS actlstue rriplrnrlce eiuer.radxe uud pllo^zep as tS tn;nlose;o.td e ?ctpoleu eoJerunJpu!
Induur] ul oseoues uqp6e.rd reun etuJn u1 euriqo es rerielrOtp eeJlllqels
qns 'ntpnls op Joltue e 'nJcnl ep rrrdo.rd epoleui reun eaJe[u.,lo; '?c psu! tup]tn nu PS ltldord
ul lenpt1tpul llis tnun
allspou e11rielrOrp tcop tuplnpc pg ,,r5nsu1 ;a uud ]gcop eutq teu ]lrues tl eleod nu lueulN" : uolclp
lntqcen uud eprqouoc ,,ltpnls Zr" )olec reieleld eoJoloLlcul u1 {ssnqec 'egusLUOSe gC

',,p1rnu1od edelc ed 'ltnu1od

lndwr1 e; 'lrnu1od lnlebep nc ruon e ul plsuoc uetd el elugc e op toUB InleJces ]oI" PO eeunds
oJec utelsulqnu uoluv ed zelrc sues lsoce uj ]culs euntlseLlc o olse rerielr6rp
lf plenptntput

euralqold qc eelelelsuoc el r.ue6unle 'tunce pugd esndxe Jolec etdnse otznlcuoc pug6Pll
'nepecold ]sece pnlcxe oJec oilL1conul oLUelsls eloun op
-elueos euti e plpl glOeeu nes ?qle pdep ecuo ed oJeu tnlnle6ep tutsolol Beleltltqlsod
lulgru roJ?ce4 pcr;rceds eeleltlenptntput ultd etseldxe ep sn;d:ns tnun
ui 'FllBleoc tutlut toun !Upleldutoc eslel!llqlsod
lUlpugqop e rS lrcruqel ruglnSn ;ndocs utrd 'illplrJouos e olelrun o lo}}se

pug:n$rse 'trpolauj toun ole eldel] silnu reu ad la6ep rnun rupiutnqeilul eoleltllqlsod
'.rolupc6rur eeleueqtl gzeeiuengul llulgul e ?leiuol elsuolxo

pugo tcunle'unpJoce u1 elcunfuoc edelc pnop ed ]e6ep rnun tupiutnqeJlul Bo]B]lltqtsod
'olBc plle plstxe nu oJec ul InzPc u1 'eln1g0e1

etn$n e ntlued 'pqle eun ed plOeeu pdelc o ed ep 1e0ep ocuo nc tu?counl eaiellllqlsod
' eldme.rlul 1; eleod nu lcon teun etpoloul epun 'ttuo;t;od ul sele

rer-u - o1e$al tnun rueuriqo eele:n5n n.rlued 'lnlle un-Jluud iebep tnun ttJtncolul Boleltllqlsod

(cle tr elsed g 'g elsed y ) e.reouedns e;ec eised oJeouelur:olele6ep tuoceJ] Eslellllqlsod
: u JB UnC 'OlBSeCeU AlSelO
eleun ozaztr.,al ps tJo 'rr6esed oleun ezern$n ps oltueu e{elr6rp ep aopecord eneigc
cllolse rS crur-lel A'p d p tnlnAole eclldxe JoA oS 'eltlp6eld op Inlenlu oJopen ul pu?AV
cruralnd 1e6ep un r$nloi else (rnq eoutpncs pulg ?]ep)

roleiuelede rerluoc )ep (V ep unlgle) rerpolour le rolgynd ep ericunl essepe ore 9 lnle6eg
Ielqnp elou r5 unpJoce 'enelco Bl etnlseoe lB Jollncolul ec tS Inlebep ep
;e logppnd ec 'ltpeut ';eut6tlo lnpode oenpe nrSu-nldpeuJpn]dse1cev'ru'l1ee]dlnzeelleJle?lJo?c1
tJnlple tstpolau euez,le6e ep Pnptse PSul epnlexe
Bcunu
no ernlsece e
'Jep 'tn; eoJtJplul ru1ued e;erceds rr.rpurseur JerLlc leluenut ne-s oJec nJlued tS uueunLlcs
rS u1doq3 ec rl5ruerd ueu sug;d ne-s eJec op nJcnl 'cr.uoleue qels teu ls3 olse 7 InleOeC
'pctselc ?JnAeJq ep rr6esed u1 elnOrs reu aloc ]uns ele6ep g eleuud pc lntl5 elsf
't'olelozt
oleuns Joun eelrlol ul lrsoloJ eesepe olse uurgtu ;nco1frur u1 1eseld pu!!l lnle6eq
'ete6ep ? ep rnlndnlO Inloigcnpuoc olso
7 1n1e6e6

llul?ru rerirzod BsJeqrurLlcs pzeolrlrcej ec eooc 'rnln1tg^ e FJnlel o ed else PleJnleu es
eqzod llulgut e e;eleue6 rerirzod pzeoun?p oc eeoc '?lse] ed leclnc uli g11rnele 'teclqo eC
(qceg op snporlut isol e)
-rn; ;nln[ ug r:pcsrur pu?ztleal lnielq 1o1 gurfrrds os lo od 'clulelnd lBrrr lec o]se L In]aOeC
:aped ug le6ep !rupcet; eluicunl tS ettipltttqtsod ]uns etec lndecul el ep relt{c
'plceroc ps Aolo ed eutultelop Fe n:1uad 'le6
eelecr;dxe ?Jesoceu elsa erielr6rp elcedsel 'tstse.rdxe nes tu?ugtuepul 'teilo; ;e n

p'd'p

aJeseceu elala6ep lolpzundsetoc pour u1 pugiurnqeilul 'etelsocB e;e ecrbobe tS ectueutp
eleiuuec ep euBos puli ps otnqeJ] eo '.eleoznw ezeJ! elsa rerielrblp eelrltqels ul JolgJploq

reugita interpretdrii unei piese muzicale. Cu alte cuvinte, digitalia este un element viu, direct
legat de persoana fiecdrui interpret, incAt este bine sd se lucreze pe edilii ferite de aportul unor

editori care ajung deseori la versiuni proprii gi nicidecum general-valabile.

Munca de stabilire a digitaliei trebuie imparlitd obligatoriu cu elevul, cdrui i se va cere sd-

gi aduci aportul personal in aceastd importantd problemS, astfel incAt la sfArgitul liceului, acesta

sd aibd capacitatea de a-gi gdsi singur digitaliile corespunzdtoare.
Oblinerea unei maxime siguranle tehnice care ugureazd lravaliul gi elibereazd pe pianist

de grijile rezolvdrii pasajelor in timpul executiei, concentrAndu-i atenlia asupra interpretdrii mai
adecvatd a mAinii pe claviaturd. Aceasta va permite ca execulia sd se
are loc Ai prin plasarea
efectueze intotdeauna printr-o unicd posibilitate corectd a migcdrii in vederea oblinerii unei
interpretdri artistice. Plasarea miinii in sine constituie o problemd cdreia trebuie sd ise acorde o

deosebit6 atentie, intrucit claviatura trebuie dominatd, conferAndu-i pianiastului senzalia de

siguranld. Astfel migcirile mAinii cdpdtd suplele gi naturalele, obfinAndu-se un rezultat sonor 9i
un randament maxim.in cazul unor pasaje tehnice complicate, un plus de siguranld poate fi

realizat gi prin posibilitatea combindrii mAinilor, bineinleles dacd sunt oferite de partiturd

condilii le corespunzdtoare.

De exemplu : dacd mAna dreaptd are o pondere mai mare in execulie, ea poate fi ajutatd
de mAna stAngd in cazul cAnd aceasta este liberd sau lucreazd in apropierea mAinii drepte (la
acorduri). Prin acest mod de execulie, pe l€rngd siguranla tehnicd se obline o sonoritate mai
plind deoarece sarcinile gi eforturile mAinilor gi fiecirui deget in parte sunt realizate uniform.

Dupd cum se vede din cele de mai sus, munca de cercetare a pianistului pentru oblinerea

celor mai bune deprinderi care sd serveascd siguranla tehnicd, este o muncd de cea mai mare

importanla gi constituie temelia unei interpretdri artistice.
Din cele expuse pAnd aici se desprind urmitoarele concluzii :

- O digitalie corectd este fundamentul unei bune execulii.
- Digitalia constituie unul din obiectivele primordiale ale pianistului in abordarea unei piese

noi.

- Profesorul de pian trebuie sd supravegheze strict gi cu toatd exigenta alegerea gi

stabilirea digitaliei in cursul perioadei de studiu gi sd le dezvolte elevilor iniliativa muncii

independente.

- Rafionamentul digitaliei stimuleazd implicit analizarea teoreticd a fragmentelor melodice,

a poziliilor armonice gi a structurilor ritmice ale piesei respective, ajutd la aprofundarea
con[inutului muzical legat de forma gi stilul piesei. Agadar, munca de cercetare pentru
gdsirea celei mai bune digitalii constituie o parte insemnatd din activitatea ralionald a
interpretului, cu rol deosebit in pregdtirea unei piese muzicale.

lnchei aceastd succintd expunere cu un citat a lui Nikolai Rubinstein. ,,Nu apreciez stilul
elevilor mei decdt dupd alegerea digitaliilor''. Acest citat ar trebui sd constituie agadar un

indreptar in munca plind de rdspundere a tuturor profesorilor de pian.

94

96

'slelueunJlsut oltJpJcnl ul rs pJlsoLpJo nJlued alu?Jcnl ui 'Pleluol.urulsul eclznu uf
1oIn5otcuseoaetsuepocOpueult1panpstlseotocleueupeodepnlelsoco5?crlrd.rueseeo:e]llneocce?vrjn'aBlrlelsrlLuuloeccucnrnsgJel'dsrJup]rsJcorenorl ivrozlo'sldeorc.cuteozcnnuCletnl'eelonleluenlqoeutpet;euueoeueleeJcsctBe;ts;doluplpttotsSlsetnul;6rueP1nzeteeldq1
el ale eiec rerieeJc le nJoBS nrOe1s ep lol un '*r1e6uene sepnel" tS e11eg el op uepv op ,,uouen
el" punJOSeJ'ntpen tnlnnf ectznu el ocJeo]ul es lqscng'2961 ul
ep le ulqou ep snel efunsues
'erserdxe ep eleJepour

ilnu teu e]Sasolol tLlccng 'Jololueulnllsul l3 Jolrcon e eluolot^ ueundelxnl ep tS a]ueueqe^

elecon azeJ! op olezuelcelec (,,epout e1e1d e; led uo3" ',,eJn1eeJc ollop oluelS" ',,Bued oclop

e1") reiuelstzou e r$ lelpuoy\ loqzpu eel- ll le-ep tn;ec etpe6eJ] ep eleltdsut elesetd u1
lnou nc InrLloan ';nre;ndod nc Incrselc purun 'ueOolele ntlceds un nc 'elleuele
ep rn;nfeloc e 'lo;rrieinuled lnlugc ed plezeq erirzodtuoc op pctuL1'ox]xorlneln]lolonczeospee?utLelrclcBnlrEBcrznu

u! ?ctun erirzod o lednco e rLlccng 'csspnq cruoJr lrls un nc 'JolceJec ul ]stul:o1tuocuou un

',,r1ueAy" rS ,,auotzeu el" eJBc e.rluud e1e1t;etceds
ep rfecrlqnd eslenrp Bl leorznu cr]rJc]sol V'VL6L lnue nc pugdeculeiueloll utp tnlnJoieruesuoC
le JoiceJtp lS 096t - g96L llue oJlul ?ueuou pcruoLurelrl Bruepecv el ctlstpe JolceJtp ltunu lsol
e :lzel reru Jer 'el66nre6 l$ elieuen 'eiuelo;3 utp eleleoleruasuoC e; lepald e ul6,
7VOL
'eluoJoll

utp eoleltsJe^tun eq erOoloqrsd u1 eiuecrl 'eoueuose ap']enl e-!S tt6L Inue u1 erirzoduroc
u1 euuoldrp neel geur auriqo epun 'eiueJoll urp InroleruosuoC el e;occrde;;eg 15 petqeg opeJJoO
e 'gL6L ep elep ed eiueloll
rqerl nc ierpnls rqccng ourluolen erJquetou oZ Bl ]ncsPN
'ouellBll llclznu

lnfesrad u1 epede pln6g 'rLlecng ourluolen puerle1 eut6t.to op InJoltzodutoc pge es oJl5nsul e-lS

etec ed ,,eoJtue15out" op ednJ es-npuglndeu lep 'lnlnou ;e ldepe 'Jolupln?c BJqol Ul sulJd

'pnrlcedser ecode nrluad cqsuolceJec ';eleueb uououe; un eJe 'e;tipluouos

rouuleJ e op 'oltzne tJo ellnul eeld ep '.ro;rrieurquoc eJals urp BpBAo e ep eiurioc 'uueunL{cs

rS ue^oLileag op lep ;ns;ndulr 'e;etiuese Upclllpou PJg] lue ep Og op eruJn eo 'ssnBJlS

'lolqel4 'squteJg uud 'pcrlels ap roleferncsep osasunle ectznu 'XX locos ep lnd'ileccrzunl ue-1le nr^n[

neBleJoeJueoulle?ccurigople'toorloeJlenuqnlnsl o elue6renrp rol elaiutpuel uud lBOunJe ne XX Inloces u! ?ctznul lncp]
repe rerin;ono ecrlsuolceJec outnap 'ntlcedsel tn;ndut1 ole^cepe teu

igc 'ersatdxe op riplrlepour rou uedocsep B ep uolo JoJFc ;e r5olo;en tuetotznu riueuodxe ec eJB

ec 'pctlstltls oleltsJontp oJeu op 'uplnpo op 'rJpluqtupJJ ep gcode o ols: ']nc?J ep nel0 alsa nJenl

]sece unce 'lctznut e oJezrpor:ed glrurnue o eateor eleod os XX Inlocos u1 pugd pcec,
'eluelsrxeoc olurpuol

elpo1lp oJlul tJopun.rlpderlul reun ;nlcedse plpdec JBrLlc Jep 'pouolst pleJnp o ed eputlul es ?c
teunu nu ulstleleJed lsece 'rJoeun 'BJolle eerelseu nc iuolr.uocuoc pcsetniatneldns ps eosepe
?nurluoc lc 'dec e| dec ezeeztpoJ os nu 'Ercrznu ul JololuoJnc tS loledele eellniuplul

$e1 ,,g11cugg'On, WV ap puofiey p16e1og
uerne eaoJpuv'lotd
$e1 ,,ezn3'1" eleoc$
tesed eunsuc'loJd

IHCCNE ONIIN3]VN
3lVCtZnW SrVlOC

Ca toatd muzica niscutd in secolul XX, muzica de teatru reflectd gi ea diversitatea

- -tendintelor. ,,Wozzelk" operd in mafe parte atonald, ,,LulU" 9i ,,MOiSe gi Aron" opere seriale,

sunt capodopere. Dodecafonismul, limbajul serial s-a dovedit fecund dn expresia liricd. O

anumitd formd controlatd a aleatorismului este, de asemenea, compatibilS. in schimb, teatrul liric

se aratd cu totul alergic la excesele gi extravaganlele la care au recurs anumili muzicieni tineri,

intre 1950 gi 1970. Valentino Bucchi realizeazd acest impactin operele.,,ll gioca del baroni",,,ll

contrabasso", ,,Una notte in paradiso", ,,ll cocodrillo"; baletele ,,Laudes evangeli", ,,Racconto

siciliano",,,Mirandolina".

,,ll contrabasso" scrisd in 1954 sebazeazd pe o poveste de Cehov, o poveste ciudatd ce
se impletegte cu sensul ironic acut dat de Bucchi, rezultAnd un limbaj muzical simplu gi

-descentrat. in urmdtoarea operd ,,Una notte in paradiso" 1960, o lucrare inspiratd din folclorul

italian, culeasd de ltalo Calvino, stilul umoristic reflectd inlelepciunea populard. ln aceasti

operd, Bucchi experimenleazd, printr-o tehnicd de diviziune stilul cAntecului popular, al iazz-ului

gi al muzicii culte. Toate acestea constituie punctul de plecare al unei alte piese - ,,ll cocodrillo"
- 1970 dupd Dostoievsky. Ultimele sale crealii ,,Rettres de la religeuse portugaise",,,Colloquio

corale" traseazd liniile tuturor lucrdrilor precedente, incluzAnd tensiunea expresivd a operelor de

dupd cel de-al ll-lea Rdzboi Mondial.
-Aceleagi coordonate se regdsesc Ai in lucrdrile pentru orchestrd: ,,Balada linigtii" 1951,
- - -suita ,,Banditi a orgoloso" 1965, ,,Concerto grotesco" 1967,,,Concerto di concerti" 1974',in
- -lucririle instrumentale: ,,Concert pentru 8 instrumente" 1936, ,,Sonata pentru harpd" 1944,
- -,,Cvartet de coarde" 1 956, ,,Concert pentru clarinet solo" 1 969, ,,lson pentru violoncel' -1971 ,
,,Micul prin!" - 1971,,,Soliloquios" pentru viold - 1976', in lucrdrile vocale. ,,La dolce pena",
,,Vocalizzo nel mondo dei fiori"; gi in muzica de film.
d'Amico ca ,,sens minim" std la baza
Simplificarea esteticii muzicale definitd de

,,Concertului pentru clarinet solo" scris in 1969.
,,Concertul pentru clarinet solo" este structurat in patru pirli, dar in speld o singurd parte,

deoarece dupd fiecare parte compozitorul noteazd attaca, concertul avAnd o formd ciclicS.

Concertul este conceput serial modal, avind la bazd 7 sunete, care se completeazd plnd

la totalul de 12.

__ f-eFr;.h_,r_e-.-!,'3.--:>.-:=_--

'r- f# ,*j

t'.YJ' €EE--

Concertul incepe tumultuos, in tremoluri, imediat apirdnd o temd ce amintegte de muzica

seriald.

MoDERATOIJ=ooy

Clarinetto in Sib i{jiJJi__t/_La !U itx

' iE fiat clatinet)

J

"4 vJ
--:=-

96

L6

'criuapr edeorde e lll e eeued

urp ?urel eturJd BleJ ?s lgcep e^eclle eoej nu tLlccng n 'lUPd teut]ln e Puel enop e ul

4{-

olsaJd

aluassarc oual rfL

-:1' eeued u1P euel ;6

. T.T{,C6 *-'{"4,-J€*r
!4 t'f fl{{=-f-{J*b-:-.^r{'l*1-J:_fotr_! -f=_s:= ;l.Jfr
"1-
\

(olssld) oSollclf
,\I

- 'oleuen 'e ll e eeued utp enllotu Lutulglul e n I e eeped ul let

\.-g

1r ;Fq*-nr'-'--= ui]' ::-r-;f4"

It

'eped BUud utp gleuB^ o^lloul nc
'g]luedlq 'e lll e '(VgV) glrped4 'e ll e-ep eec 'plrpedouor.u else tnlnpecuoc e eped Bruud

'ozeuern r1oc6 enop e-op teloc lctznu ;ncr;rceds nps tnlnuocuoo Pp lLlccng
'(qieds u1 '6reg ueqlv) pletJes 'elelunleu op epeoued ep serle olults es tLlccng

si-:"1\-

:I,€:_--*_-

ParcurgAnd textul muzical al concertului, impresia muzicald este aceea a unui

expresionism tAziu.

-De la tremoluri ,,involburate", teme in care gdsim strigdte de durere, mormorante (ppp

eco) pAnd la sunete lungi, dar intrerupte brutal de ritmuri in discursul tematic de largd respiralie,
intervalica extremd gi expresivd reprezintd materialul expresiv impus in interpretare.

O deosebitd atenlie trebuie acordatd egalitdlii sonore in cadrul tuturor registrelor in care
se incadreazd concertul in nuanle de crescendo gi descrescendo, micilor glisando-uri pe care le
intAlnim, vibrato-urile gi non vibrato-urile, intrebuinlate in coloristica textului gi nu in ultimul rAnd

pasajele de bravurd, velocitate, care dau expresia ,,furibundd" a muzicii expuse de compozitor.

Itempre JJr !

_,: ii:i-lJiF-__-l=;---\.F_.. -.,__

Valentino Bucchi se stinge din viald in anul 1976\a Roma, unde este 9i inmorm6ntat.

98