Popescu, Georgeta Maria - Studii de muzicologie (Vol. I)

66

esruLle]'illeleJ aslej'ololBJBd o^elco'euridas'oiur^c eesopB Jedv'eleue^'eJeolBzuudJns'gJBcsil.u

ur nerou Bzeesrlelu! as ru es eruotuJv'lsruotuJe siBLU un olse {ssnqeg

'gtl orleslnd o ec'eluelsuoc ecrlsuolceJec o elurzarder urdoq3 el puec ed'ruercn; Inlnurluoc

ap etlcun] ur'Ariceles llsolol else lsrissnqep In-,,oleqnr,, rec'euBrurdoqc eluenuur eruasqo
rselnleuoIdUe'sc1lcee'(d,,sceulu]segccxeo'equnrsnerSlupnlerd ellnuu ur puerede erlectpul',,o1eqnJ,, uoasope'lrqeelBu else
1ereueg,,) eledocurs'(,,udeceuy urp elourlo3,,) euerlelr'(,,e1dnrerlur

epeuoJoS,,) e;orueds rJnuJlrJ epuudnc'eseorueOur'exelduoc egrtr.rlrJ BJnlcnJlS
'(,,rn;nurn eueod,, ur ec) elolle ut

elueu6erd nes(,,un1e3,, ur:'xe ep) r.lercn1 oleun ur eznlrp eielsotule o pueoJc'leuoirlod nes-rq suos

nc eJourul rs eroleuu eleure6'(,,e]Bpun;nos elerpo]eC,, ur Inuerpt;oxttu) a3reLge a1t:npou'(,,leleq

lnred nc elel,, ur) ecruolelued eue6:urluruue els{ssnqep cgrceds ole}uouels eJ}urC

'atzoluBl

no'rcon Jo]lnu reu eeJeurqurr uud'reruouJe e eJeztuolr;od o sepe eredv'eruor.uJe ep elereue6
r; e eled rs as-npueuuolsueJl noJetu'unluBJJ urp eleztleaJ'eseorcudec else es erpolol/\
'lBuJJol lnJqrlrLlce uud'.ro;urnlue; ur
?elsleJnleu ur.rd'.ro;rlelrleuol eololecrlep uud urdoqo ep lerdorde elsepo^op es Issnqeq
',,eurudxe es e sorcurlndeu olss Inluennc opun oloce edecur
eorznLrl,, {ssnqeg e;'elrctq6 eU es Jole}uorur}uos e eped areuu reu eoc esel urdoqC ecBC
',,csoleuns
'unoce ep eulnl Blrugur o elsozoJi,, nrpn;erd leurlc lrqelua^ un BZeeJc
oJeca4'ncseJpuexelv 'U etuJ4e urnc edng
''c1e',,tqd;eC ulp eloJeolesueq,,',,1so1 op Inluen ]nzBA e o3,,',,r;eJlseuo6;,,',,epedez

ed rse6.,'.,rJoN,, :xo oC'cle'uegsrur'uo;nc'elouns'Bpedez'uou:ernleu urp elcedse Joun eoJezlenztt

azeare6ns leu4 urp lnllrl rueJcnl lnlrsJels e; erede oJetuJ4uoc rerec e'(erepunces rurOeurr Orenuoc
a.rec erds) ezeq op eurOeurr o puereOns'ecrleueJ6ord eserd o olse lsdssnqep lnrpnleJd

'tsrse.ldxe

?oreJluecuoc uezrsos eel-ll lB ut ec durrl ur'lueJqrn']eJoloc slso,,rpnlaJd,, u!p llnlereC
'elnurloJ teul'es eeleutudxe

rs eArlcorqo leLu elso {ssnqeg lnl eUe JBC',,iJoJn}n} lB'nJ}sou InJ}seeLu,, o}seunu l-oJec

ed'lerelerd nes InJolrzoduuoc'urdoL1C cuopeJl ed enurluoc lr oJec ur'elelunieu ep n;crc'(;l Inlerec

-e t6t'l lnlarec-g161),,llpnle)d VZ,, olec urlurure nu es uuelnd nu Issnqec rnl erleoJc urc

'legrznur rnlnusruorseidurl le elunJ1 ep ]ueluezerdei un ec os-npuegJer"usJ'nlezues rs rrserduur
'enr1r6n1'elecrlop rur6eur ere6ns e ru1ued'rou etilJoJ rs eceo;ftttt eles olrJeJcnl ur e]sosolol

' el rqep u nJuoc ur' eleu UeJ eJoJsotrtle o puezr leer' eley d tu rs

1

rs eJnseLU nc olselrueu es es eundurr rsr'orleeJc op InsocoJd ut e1e1r;tqrsuos ts erleutOeur'srzolue]

ep lepnd rs usrArlcerqns op ]euruop rcop-oJrlrurs ur.rd criue'u{srosJnqrsee6p'JooplnrzeoldCuurnolceU]sBaecJvc ur sole

reu'eleunuru rleluouos Joun oJolseu puep ' ours el ep ec.red ecseeleqdur os es 6un[e Inlepou
rs lnleuo] 'rnlnursrlueuo5 e ezuc ep rapeoued eorlsuelceJec'onrsegxe elrJezrleruo:c edn6
'cseiU rs eJnseu nc Jep-rnlnluoueuUeJ e'elue6e;e'elnurloJ
r[e]rnrse.rdxe e'rr1e1r;eurOuo eerenouord ur.td ecJetueJ os oJec'ozocueJ] llocs eoJetuJue

eueedolne ecrznu ur cnpe Bsl-XX lB rnlnlocos Inlndecur rs eol-Xlx lB rnlnloces lnlrsJels

'lsel ,,eilJuEE'O,, euv op puolreN p16a1og
eoJrod Josruew euaosol'Jud

ASSnESo fOnV'lC

tnl v NVtd nurNSd vtrv=tuc Nt :tN=ilNtdoH3 ilrvuSgu3nfu

"sunetului adaugat" (in "Dansul lui Puck"),combinarea a doua planuri de progresii acordice (in
"sunetele si parfumurile plutesc in aerul serii"),formule cadentiale libere etc..Disonantele sunt
frecvente,dar adeseafara a fi pregatite sau rezolvate,avand rolul de a crea culoare,nu tensiune.

Timbrul este imbogatit prin sunete pedala , prin cresterea disonantelor in registrul acut
(pe linia lui Chopin), prin folosirea registrelor extreme (in "Terasa audientelor sub clar de luna")

etc...
Coloritul este legat de asemenea ,de dinamica,cu nuante de "piano","pianissimo",cu efect

de murmur.
Pedalizarea are si ea rol coloristic,dar si in redarea caracterului lucrarii si in evidentierea

planurilor sonore. Daca Chopin spunea " pedala este sufletul pianului" , Debussy simte la fel si
foloseste pedala diversificat,cu finete, descoperindu-i noi valente expresive.

Agogica urmareste sensul muzical,uneori suferind schimbari minime.lndicatiile de
miscare si de expresie,care fusesera imbogatite de Chopin,la Debussy capata o mai mare

extensie:"animat si tumultuos","lent si melancolic","ca un tandru si trist regret", "aerian","fara

rigoare","animand mai ales in expresie",etc..
lntre elementele limbajului muzical se nasc relatii subtile.Nu pot fi clar delimitate melodia

de armonie,armonia de colorit,iar forma pare a se alcatui din mers.

Dupa cum scrie A. Schaeffner: "forma se naste dintr-o inventie de fiecare clipa, ea

progreseaza prin asocierea de idei muzicale, prin apropierea armoniilor, prin juxtapunerea de

culori instrumentale".

Asemenea lui Chopin si influentat de acesta, Debussy si-a format o tehnica pianistica

proprie.Cele 12 studii ale sale sunt o marturie in acest sens, insumand totodata modelele

tehno-expresive din ultima sa perioada de creatie.

Spre deosebire de Chopin, care adusese innoiri in digitatie, explorand individualitatea
fiecarui deget si punctele de sprijin oferite de clapele negre, Debussy nu noteaza digitatia ,
sustinand ca fiecare pianist trebuie sa si-o fixeze dupa conformatia mainilor sale."Absenta
digitatiilor este un excelent exercitiu...Nu poti fi niciodata mai bine servit decat de tine insuti.Sa

ne cautam digitatiile !"

"studiile mele va sperie degetele... Aceste studii vor pregati in mod folositor pianistii

pentru a intelege mai bine ca pentru a intra in muzica trebuie sa ai niste maini de temut."
Studiile lraleaza cu inspiratie diferite probleme pianistice:game cromatice,broderii,arpegii

compuse,sonoritati opuse, etc. .

Aceste 12 studii sunt dedicate lui F. Chopin si ele ofera bazele pentru depasirea

dificultatilor din creatia pianistica a lui Debussy si nu numai.Aceasta dedicatie facuta lui Chopin,

ca si revizia completa a operelor marelui compozitor polonez, realizata in 1915-1916, arata

admiratia profunda pe care i-o purta Debussy,care afirma:"Muzica lui Chopin este una dintre

cele mai frumoase care s-a scns vreodata."si "Prin natura geniului sau el scapa din jocul

clasificarilor. "
Credem ca aceste citate i s-ar potrivi si lui Debussy insusi.
Prin sensibilitatea sa deosebita,multele cautari,idei originale si acumulari in muzica,acest

compozitor a creat un univers plin de farmec,vrajind mereu sufletele noastre.

100

i0i

,,-,,uerd ru]uod rrpn;er6 {ssnqeg '13
-,,ectznut ut lnustlueutou,,
nJetunJg 'v
-,,urdoq3 cuopoJl,,
-,,uetd ru1ued ezecuer,t ecrznl4,, JoruoJC y\ I

-,p:lznu) ure6elelur es uJnC,, lopoC 'Vl
-,,enbrsnu el op ouolsrH,, 'l
-,,urdoq3 ,, urolsuJog

neuequoC

ueleg L,lf

,,dssnqeq,,- ncsgJpuexelv U

SIJVUCOt'lgtg

ROLUL PEDAGOGULUI IN FORMAREA DEPRINDERILOR
scENrcE ALE rAruAnuLUt TNTERPRET

Prof. Marin Pinzariu
Colegiul Nalional de Artd ,,O. Bdncild" lagi

Problematica atitudinii interpretului fald de creafia muzicald, a poziliei pe care acesta o

poate adopta fati de mesajul estetic, reaclia sa psihicd fald de universul emolional ciruia
trebuie s6-i dea via!5 gi sd-l comunice auditoriului, au stat intotdeauna in centrul atenliei

interprelilor, a teoriei gi pedagogiei interpretirii.

Compozilia muzicald - prin felul cum este receplionatd de citre subiectul (interpret,

public) cdruia ise adreseazd-se diferen\iazdradical de celelalte opere de artd. Dacdin artele
plastice artistul creator se opregte asupra unei variante, realizatd pe panzd, bronz, marmurd,
excluzAnd toate celelalte variante, realizarea fiind completi gi definitivd, crealia muzicald
rdmine o problemd pe care fiecare interpret o rezolvd diferit. A interpreta o lucrare muzicald

-inseamnd de fapt a face o alegere din multitudinea de posibilitSli gi variante anterioare prin

excluderea tuturor celorlalte, ca o verificare valoricd care finalizeazd de fapt actul crealiei

componistice. Astfel, fiecare interpretare rdmAne un unicat, o posibild intrupare sonord,

nerepetabild, a compoziliei respective.

Noliunea de artist interpret este o aparilie relativ recentd in istoria culturii, deoarece cu
doud, trei secole in urmi compozitorul igi executa singur lucrdrile. Actul interpretativ este in fond

acea actiune complexd, prin care opera de artd muzicald este recreatd in psihicul interpretului gi
redati auditoriului, in acest proces intAlnindu-se personalitatea compozitorului, adicd creatorul,
cultura sa, epoca sa cu personalitatea, cultura 9i epoca artistului interpret. Aceasta intAlnire,
uneori generatoare de intelegere, alteori de contradiclii, ar trebui sd conduci la viabilitatea in
timp a operei muzicale.

Pentru a ajunge la o re-creare (interpretare), fideld textului muzical qi artistic, valabild, a
unei compozilii muzicale, este necesar ca artistul interpret sd acumuleze anumite cunogtinle
asupra acesteia, pentru a o inlelege gi a ajunge la conceptia interpretativd cea mai apropiatd de
intenliile compozitorului, cunogtinle care-l vor determina gi la selectarea celor mai adecvate
mijloace tehnice, expresive. Sursele de cunoagtere pe care tAndrul interpret le folosegte in
studiul individual, sub indrumarea profesorului de specialitate, sunt: textul muzical, crealia

compozitorului respectiv luatd in ansamblul ei, crealiile predecesofllor gi ale contemporanilor

acestuia, literatura gi date de istoria muzicii referitoare la compozitor, ansamblul factorilor sociali,
cultural-istonci care au determinat formalia profesionald, spirituald gi esteticd a acestuia, precum

gi tradilia interpretdrii. ,,Ceea ce inlelegem de fapt prin tradi!ia interpretdrii se rezumd la

variantele oplionale interpretative ale compozitorului insugi sau ale discipolilor acestuia, pistrate
in memoria contemporanilor gi transmise noud prin generalii de interpreli."45

in pedagogia interpretdrii, profesorul de specialitate recomandd tinerilor artigti consultarea
,,interpretdrilor de referintd"46, in sensul evitdrii preludrii mecanice, prin imitalie, a unor maniere
interpretative fdrd un suport propriu logic-afectiv, fapt care limiteazd qansa tAndrului muzician de
a elabora un discurs artistic convingdtor.

'au6 Rdducanu, M.D., lntroducere in teoria interpretdrii, Editura Artes, lagi, 1996, pag. 15. covArgitoare a
lnterpretarea care creeaz6 aceeagi impresie de perfecliune in plan tehnic 9i estetic majoritdlii

specialigtilo r (critici m uzicali, interpreli, profesori muzicieni etc.)

t02

€0I
'g '6ed ' Lg6 L '[Sarncng 'pleotznn elnilp= '!ilec|!1 nu1 now fluoJotJd ''1A1 'ce:eo$ ,o

'Jolunuou eutnep elellepeds op InJosejold'entleleJdJelut ttlPztlBeJ
;e 1$ ecrlsrpe rurslgnpssp lnunlp pnurluoo erec 'ritcnlprls tps ttlodtcslp uUd '?lectznLu eltlg6eld
ep pel6 lleu! un el oonpe r1 rS leld.relul ep pJerJec eleunuru pienul tl eJec ed etece riol uud
arSriepelurcesoeploelsute'iperltnqoeu1S'eprs?el]o1r6onleeuuoers?eclouidnuezoeagzitsleoeJruoesrcIrnzJnousorlioe.rtd6le'llruicreJlsotltleJosltten]lenouJeoLpUJeoJleo]?l-ep
lierd.reiur uolnn 'ruorctznut Joluout] e pctlstuB BoJellonzop 'e;tutpnltlde
'Bounut ?ueos ed pzeenourold elelr;erceds op InJoselord erec nc InusLutldo tS Inusetznlue 'ntn
olse eles rcunuJ eltSnel nllued erirpuoc
lnseJolul 'rrdoc ru1ued eeiso6eJp ecr6o6eped 'lueuereduei ep rS plsJg^ ep A
BJolsece
alripluelncrped nc '.ro;riuecselope rS 'tolrrdoc rer0o;oqrsd e pcu?pe ele6eleiul o 'elel6eounc
pult o tS p;euorseloid elrlp6eld gunq o 'pueJ ;nur.rd u! 'elelrleroeds ep JoltJoseJoJd e:ec eg

rierd.relur ruercrznu

tuolln nllued luelrodurr opeol slso olBlrlerceds ep rnlnJose;ord InloJ 'olueJoptsuoc olsoce utC

3rueos tnlnseJls a1e enrleOeu rololcoJo reriuede eartuenerd e; ;eriuelsqns etnquluoc 'e1e1t;etceds

€p eac ]tqasoop por! u! rS 'rierdrelur JolrJoUrA e plecrznui eeltlp6eld ?c lupJoptsuoC

'?ctuoos eolelr^lloe ep laldJelur InJpu?l ed epgdepul Jo^ ll eolsece eieol lluetctlns ele^tlotuou
S rrpelsries ep elrsdrJ 'eleolp;dtuglut 'e1ue[r;6eu ocruecs ro;rriuede eeJe]tle ru1ued cr6o0eped
ice] ep rS gcruacs lo1 eiueuedxa ep r[n;s ron os 'ls]]le ep |ruofptp tS ec 'lnJosoJoJd

']exelduroc put4 'tnlnpecuoc ;ndurrl ul nes eolureu! ecturelnd teut ttioure eeAB eA

-5 erincexe u1 eiueln6ls 15 Inlernc eprerd e]eod e]sece outpJ]s eueosJed Joun e nBS tsJ]seLloJo
-elej u! sele teu erirleder o el JerL1c 'isrlos InJpugl ed el5euelop ;1 lnlolplp pcec 'c1e oduel ep

eleiuuop qlcedset 11 'eledoce Fps pJpl 'reJlsoLlcro ele ele^cope ripluouos ultd pzeele]old ll ']stlos
ed lueie el5etpuuln ;g ',,e1$orues" ll eJeo 'rolerueduroce lrlqns un oU ?s otnqoJl ;nlolut6

'ceJi op oJeolerguo6 'elueserls rrie;e: Joun eoJeoJc

el ecnp eleod erieuetdns op oJeorecul ocuo 'e1e1t;euoticun1stp ecuo l.tofurp rS lst;os InJpu?]
ellul gcoldtceJ eJotooJde 'eleloqe;oc 'erebeteiul ep 'etie;er eunq olse pluepodurl op lo1 e1 clqrsd
urfuds un ',JolpJpde" un eJe ples ul pc '?uocs ed es-npugge retqc 'et15 lo 'lo1lsv 'e1e1;etceds ep

n?s lruoselo.rd ep ?cseolegns eelardolde plueyodurr epeol else leldlelul InJpugl nJlued
rerOo6eped rS tet6oloqtsd

lntueuop utp oles ellpnls ulrd 'leuos.red n;duexe 'elceJoc upct;t;dtuexe ut.id ']s!1.tB tnlnJPu?]
nes un gs e1e1r;erceds ep lnJoselo.rd 'eleiutnud eleol ul
rnlncrul lB Jolrnlpls unq oU ernqoJl 'ecruocs reiueuuoged lncol tS lnlueuout

a15elrqe1s ;nloselotd lenlllpne rorJotuotu lB oiellonzep op rnlnrpels e 'oJeltutse tS pcunur ep
rualnd B 'ectuqel eles lolliplr;rqruodsrp e 'elelpups op oles nJpls e 'etnlsece e pctlstue PoJeJlsozul

ep ericunl ul sale olse 'lstue tnlnJpugl elsJg^ ep pugzurdap Brnlseoe eolelxelduuoc tS ee1e1lnct1p
'lnuopedel pzeelcelas 1e lcruecs rnlnsoJls rS rerioure eloJsueq e6urnul e ru1ued 'eles eleilol

ul 'ours ul eJopeJcug rS leinc ppnsul rl 'Jesecou else uo o]gc ep gzeelencu! l-l$ teldlelut tnlnJpu?l

lnleJotil ?ctptJ le lelepeicug ep roseJuoc un eeuouose op ell PS otnqaJ] InJose1oJd
uedll
nouutrsgo;pn;eoldrurcgsdrpplseio5etesu?snyeprnuq'LeruVJol,r,''cnereazrncOqul!ereyie;erdori.,reeBlrJuee; cJnocelstdJeocrlolrnz;uneny6\?oAe.tctldcueoollelle-celslqlettzosedsle;eeoo.JtrduB1tnluJcoeJdInepJllcteunttlOn" q.tuptluueouo
r3 gcr6o6eped es elrsnel n.rlued pluepodur; erirpuoc o elsa ltgs rrlodrcslp op llqnl rS tep 'le1cedse.t
lfaU ?s etnqoJi 'leruJn ep ?'p]nluutzfooJd'eplc;tnislorislea1roS.tp6;e';europrlsoeulorurdd
putt-tep pnrleleldlelul 15 ?lecrznu
elrlp6etd op 'luouepodruoc op lepou un 'uo ellnur reu slec ep

else elelllerceds ep rnlnJose;o.rd ;n;or 'ierdrolur Jolun 'rnlnJgu?] e pctuecs eeltlg6eld u1

Stabilirea unei legdturi directe, afective, intre elev gi profesor, dd acestuia mai largd
posibilitate de a cunoagte gi influenla pe tAndrul interpret, nu numaiin ceea ce priveqte instruclia
de specialitate, dar gi din punct de vedere al cunoagterii muzicale, in general.

Pe l6ngd o bogatd culturd generald gi muzicald, profesorul de specialitate trebuie sd

posede el insugi trdsdturi de caracter gi voinld, stdpAnire de sine, consecvenld, exactitate 9i
punctualitate, simtul rdspunderii gi dragoste de muncd, pentru a putea pretinde discipolilor sdi

toate aceste insugiri, atAt de necesare unui muzician interpret.
Prin aceste insugiri, profesorul de specialitate insufld tinerilor dragoste gi interes pentru

muncd gi artd, seriozitate in pregdtirea profesionalS, ferindu-i astfel de tentalia urmdririi unor

scopuri sau succese facile, a efectelor exterioare, fdrd urmdri in planul congtiinlei superioare.
Profesorul de specialitate trebuie sd gtie cum sd pdtrundd in congtiinla tinerilor muzicieni,

sd o modeleze, transforme, in vederea desdvArgirii artistice gi interpretative. El trebuie sd

cunoascd aptitudinile dar gi lipsurile elevilor sdi, ceea ce presupune din partea sa un fin spirit de

observa!ie.

Daci supravegheazd atent deficienlele gi carenlele interpretative, profesorul se va strddui

sd pund in valoare calitdlile scenice ale tAnirului interpret, astfel ca acesta sd se simtd

permanent susfinut de o atitudine pozitivd, constructivd, incuralatoare.

Profesorul trebuie sd gtie sd dozeze efortul cerut de o aparilie in public in funclie de

- -posibilitdlile reale ale tAndrului ne refenm la potenlialul fizic ai psihic cunoscAnd faptul cd

cerinta unui studiu individual, insuficient motivat, prelungit, in absenla antrenamentului, poate
conduce la dezechilibre; de aceea el trebuie sd intervind la timp pentru pistrarea in muncd a

uneijuste mdsuri.
Oboselii in studiu i se opune antrenamentul, care este o capacitate a organismului de a

suporta sarcini indelungate fdri a obosi gi a prejudicia starea de sdndtate. Antrenamentul sau
,,forma" in care se afld la un moment dat tAn5rul interpret cregte capacitatea de mobilizare a

organismului, a resurselor fizice in special, necesare mai ales in manifestirile publice.
Ca mentor spiritual, profesorul trebuie sd procedeze cu tact pedagogic, explicAnd cu

rdbdare gi calm, intrebuinlAnd un ton cald, simplu, serios, prietenos 9i pdrintesc totodatd, care
poate fi punctat uneori cu pulin umor, fdrd a cddea in familiarisme gi ironie. Violentele verbale,

sarcasmele gi observa[iile descurajatoare, mai cu seamd in ceea ce privegte tinerii muzicieni

hipersensibili, pot conduce la complexe de inferioritate, din care acegtia s6-9i revind cu greutate,
de multe ori ajungAndu-se chiar a apela la sfaturile sau tratamentul psihologului.

Uneori ironia fin6, daci are gi o nuanli de umor bine dozatS, poate avea efecte benefice
asupra elevilor mari, ca mijloc de indreptare a deldsdrii, a neglijenlei sau a muncii in salturi; de
asemenea, profesorul de specialitate trebuie sd lupte impotriva vedetismului unor elevi, chtar
supradotali fiind, pentru ca apariliile gi interpretdrile in public sd fie cAt mai naturale, analizate

autocritic, stipAnite (ne referim la autocontrol in cadrul fenomenului de feed-back), dar 9i

anticipate imaginativ (fenomenul feed-before).

-Consecvenla este o insugire cerutd profesorului nu numai de specialitate, dar ea nu

trebuie sd degenereze in rigiditate; profesorul ar fi bine sd rimAnd inlelegdtor fa!5 de anumite

condilii ale vArstei (preadolescenla sau adolescenla), sau a altor imprejurdri deosebite, care pot

apdrea in preajma apariliilor publice.
Munca cu elevi foarte talentali, supradotati. nu este ugoard, deoarece aceqtia sunt greu

de condus gi datoritd faptului cd ei considerd drumul gradat, progresiv, al evolufiei scenice

firegti, ca pe o piedicd ce le frAneazd elanul gi dezvoltarea. Pe de altd parte, congtiinta propriei

inzestrdri - dacd nu conduce la vedetism, de multe ori gregit inleles - trebuie cultivatd de cdtre

profesorul de special itate.

Este bine ca profesorul se intrelind o legdturd strAnsi cu familia tinerilor muzicieni, mai
ales cu pdrinlii elevilor mici, pe care sd-i indrume asupra modului de sprijinire a micilor interpreli,

104

s0I

'eJeJluecuoc ep llJaind esdll .
lereztloueu u1 reiuern6rs esdrl .

lcruqel rnlnlueqeO esd;1 .

:ceJ] ap uoleleue6 ruolcel ]uns reJl - eusoo BUoS elstuetd eurisns - autu PdnC
rpnlrped e ericelrad e1 eelrugdpls ?sui Joprsuoc l! 'oruecs tnlnsoJls gpeld eep?c nu e nrlued

'nJOng lueuodurr teul leo 'euncnq ep 'alncpld elueurrlues cnpoid tl oJBc 'aiu!ll 'tutOeutt taun

'nJOn; rnun etdnse ezelluecuoc es ps cqouoq U Je 'eeueuose ep lerielrdseJ ep ttitclexe ens]go

?ce] ?s lieldtelur Joluourl epueurooor 5e n3 prnltyed ed 'e1e1 alexegeJ ed ugdpls tU teu nu
'p'xnauleopd)uellnpnleoel'reideldplceluper Jtcolnriuelunefu'reupeeddxeepnteesuJuoulueaeu6tlol us.ol lo'uJteuzntenJo^tdouplt luns (elueztbleue
?s ceJ e1 'lnzpneldeu enoc
'elueulec

eelqde pcep JetLlc lcrqrsd InJqrlrLlco 'Eruocs ed ;nurgec lellspd ue-tu eeu eJouec Pleo] ul"
:ieleleJ e-tu elseoce 'cruoos rnlnseJls euel ed 'pqJon op pugls 'BtusoC ertog elsrueld
:?letpuotu atlel op lstpecuoc toselo.rd rnun 1n;odtestp nU ps esue6 lnne ue 'leuosJod
crlqnd ul oJBIIUUB op tctutop l]Slue ttctuu eundxe 1od os oJec el eluncsu
- -pugosouno 'uncuo nBS pugcrJo 'es eeJetunJpuL qns rie;;e lolueut] lnJolnfe nc nes ut.td
roselotd ec BoJeuiUe iad eouo ne el6erop nu ?e tnlnlde1 pltJolep pugJ eellop le ul Jet 'ectuecs
aiueuedxe rerrdold pu? InurJd u1gl1ro1ep 'cr;qnd ul Ililrede oJeoll^ Joun ealuleul ']ep ]ueulou un
el ?Ue es elsoce olec u! pcrOo;oqrsd rS gcruqel eJe]lonzop ep ntpels loce ul 'tnlnnolo olB ootuqol
etti?llttqtsod ;5 elslg^ nc U^trlod nuopedat un p6eele PS [S e^ ]slpecuoc Inrosa]oJd
e;eiuetcr;ep gbutnug t6-ps uetctznu InJpug] autrrtJolop PS

rS anrlele.rdlelur elriglllec eJeolen u1 pund ps eJec 'e1rnulod teu eloc e;esetd 'Pctlstpe eJello^zep
?r1ldeeteei5ileeoruencceq?elsdeorScvep'eerdnlsue1o^eelreripelJrleecueogsrreudluleendc'egp6eeet;nelnptJsopeer1d5e?l seetnttlnnlJpocslBeJoolpdueeulruouceedJ
ep piuep.rocuoc ul 'ec nrlued 'entleleldlaiut olunltls rS
en B elel5eounc p6rel o epesod ps otnqeJ] lJoseloJd

?s letdelut tnlru?u?1 e11ipy1ec nc elrcode
ep lunleJe]ll
olpol utp elelrlerceds

lncrlqnd nc oJrulglul ecuo outq u!

nes n?J u1 eiuengur 1od elec '('cle lnluetunJlsur 'ecqsncB 'a;es) ntpotrt ep tuolce; ep pugJ Inut]ln
ul nu ler 'rieldlelut Joluourl InurlrJorq ap eueos euti 'lon tlStpecuoc alelr;erceds ap tuoselold
'?lse^ pctuecs piueuedxe o pu?^V 1pp1ard.relur lliplllec eaJe^tllnc sd exe lo^ os !c 'pugJ lnutid
ul Arlelrluec rS cruqel oJopon ep lcund urp 'eJolsoce e epctznu eale6eleiul tS eelelnd cseSpdep
oJBO nJopedel lo;ueutl epueuocoJ e ep euecdec ul qpee nu ?s r15 lon rl6rpecuoc-tuose;otd
'eeueuose oC (pqel6 ul eusos pcseesprgd ps nes sug;d ul ?cseeucnqzt ?s '^ecseeldo
as nu ps ieruesqo nu gs lncrlqnd lgcul ;e1 e5e u1 epedap teu ?ceeJ] ?s nBS 'etor PS opun
ep octuecs leriuede eoluteurp erlS gs le"rdrelur InJpugl 'llcglp fesed un PzBe]BJ ?oep 'n;dutexe
ep) teldetut uBtotznu tnlnJpu?) eiel ug eelgde lod erec ecruoes JoleuolqoJd e pctlceld elenloze.t
op lnpou rS elrig11ncrlrp nudo.rd lenpr^rpur Inrpnls ulp lS ?iuepedxe eudo"rd utp osounc lietdelur
tuoseloJd lncpl ne-a; l6r6ul te oJec ed elrle3erO pcsee;oco ps uaul] ed eutuulelep lod tl 'eotuocs
to; pluolep 'rierdrelur qg6eld ra 'esndug oltJnsput uUd
eiuet.redxe rele0oq lUoir^ 1od 'rerincexe lndut1 ug elecolq

nes oJqtltL1oozap ealpde 1od elec u! 'alepou 'oroLlo elelcund csounc erlSece acoJeoep 'tuotctznw

Jolgoutl e pctuecs eelrlgOeld ug feluene un ufep 'ect6o6eped rurpnlrlde e;eel tS ne elec
'rl$rpecuoc rie:dleiur 'tuetgtznu rlenlce nes r15o; 'e1e1t;etceds ep tuosolold qc [uPJeptsuoC
'tnlnJosoloid errdord pnrlelerdrelur ealeltcedec e; e:eollnud Beoce olso
Puolqold g
e1e1r;erceds ap JoltJosalo.rd mrleruelqord u1 erincslp ul ]ue^ooJ; out^eJ oJec
'?uecs ad elsegueu
eA os

tJo o]gc ep letdlelut InJpugl ed eur[gds ps rS p6eeteiui ?s ornqoJ] 'B]soce no eJeJoqeloc PsugJ]s

u1 l5 .roselold ep tJnlple 'r.tolpufsns runq o[ ?s ornqoJ] lriuupd luetctznut Inotlu ntlued ]ueyodtut
aueol elso totltrue] lnlou lenprnrpur nrpnls nrlued eunq rrilpuoc ep ezotggauoq ps etlSexe ec

Dacd ar fi sd sau sfaturi tinerilor interpreti, continud Sofia Cosma, pentru a preveni tracul

scenic le-ag recomanda:

. in primul rAnd studiu zilnic;
o siguranld in memorizare',
. exercilii de respirafie;
o sd treacd cu ugurinld peste pasaje ratate, sd nu devind o obsesie;
r sd stdp6neascd tempoul gi controlul clapelor;
. Sd nu studieze in ziua concertului (a nu se confunda cu incdlzirea);
r s6 nu apeleze la calmante, ceaiuri sau alte tratamente.
o (convorbire consemnatd la Los Angeles, 1 noiembrie 2404)

lntr-o convorbire pe tema tracului scenic, purtatd la lagi cu profesorul gi pianistul Mircea

Dan Rdducanu, acesta declar6:
,,TAndrul muzician invald ci ,,siguranla" se dobAndegte prin repetare, atAt in studiul
individual, cAt gi in concerte. ,,lnsuficient studiat" sau ,,nou" este acelagi lucru cu a spune cd
numdrul de repetiri este considerat prea mic.
Tendinla generald este de a mdri volumul

repetdrilor, atAt ca studiu c€rt gi pe sceni, disproporlia dintre timpul de execulie 9i cel de

pregitire repetitivd mdrindu-se constant. Forme extreme ale acestei tendinle sunt: in studiu -
necesitatea absolutd de a cAnta de mai multe ori la rAnd o piesd, pentru a obline o versiune

-,,reugitd", inainte de a intra pe scend repetarea obsesivd a unor pasaje, execulia integralS a
pieselor sau imposibilitatea de a intrerupe contactul cu instrumentul.

ln opinia mea, atAt volumul disproporlionat de pregdtire cAt gi comportamentul hiperactiv

inainte de concert sunt generatoare de trac. Efortul dispropo(ionat de studiu este o investilie ce
se poate risipi intr-o clipd, presiunea psihicd a acestei posibilitdli fiind un factor major de

instabil itate scenicd.

Existd persoane care nu se simt bine pe scend. Cele care nu se pot exprima niciodati

coerent in public ar trebui sd renunle la aceastd formd de a face muzicd.

Nu am avut niciodatd probleme serioase generate de trac (cu pierderea totald a
controlului). Emolia, frica se manifestau ca giruri de imprecizii supdrdtoare sau ca decizii

interpretative ad-hoc. La inceputul carierei de solist am trecut prin ,,momente grele", datorate
diversificdrii exagerate a metodelor de studiu. Puteam cAnta ,,oricum", conduce ce voci voiam,

colora divers, caracteriza in multe feluri - in concert trebuia sd md decid pentru una din variante

gi nu reugeam.

Sfatul meu pentru debutanli este sd nu cAnte decAt atunci cAnd se simt stdpAni pe

-inlelesul piesei muzicale. Aceastd stdpAnire presupune studiu gi simulare fird repetilii inutile

cdci inlelegerea nu vine din repetare."

Pentru ca tAndrul interpret sd ,,grdiascd" cu claritate - acesta fiind un scop important, care

-se atinge prin trdire artisticd in timpul reddrii mesajului artistic profesorul de specialitate se va

folosi de cunogtinlele sale din domeniul psihologiei artistice, explicAnd viitorului interpret

elementele de atmosferd, contrast gi construclie artisticd, la fel cu redarea tuturor amdnuntelor

privitoare la linuta sau gestica scenice.
Pentru a evita aparilia momentelor de gol al memoriei (lapsus), profesorul nu va scoate

pe scend tinerii artigti pAnd nu se va convinge cd repertoriul (piesa) este perfect asimilat.
Folosindu-se de rolul analizei in interpretare, el va verifica permanent dacd piesele muzicale

sunt bine inlelese, pe fragmente, chiar mdsuri, cu corelalii privind temele, tonalitdlile,

modulafiile, efectele dinamice gi agogice, locul cadenlelor, punctul culminant gi pulsul muzical;

convins cd tAndrul muzician stdpAnegte la perfeclie textul muzical, poate exista gansa ca piesele

sd fie redate fidel, iar interpretarea sd oblind un real succes pe scend.

106

LAI

'ereou o Plil.urJd elnqeJ] LUnc nBS Pleulj eoJeullsul

el pu?d 'eseorueu uncq Joile e nes roleseuu6 eoJeltne 'gzned ap olueuou ul JoloJqtueu
eiuerqure ']ueunJlsur ep ericunl ul ?]ceJoc eiuelsrp rS glelodtoc
lle ?lexeleJ eeurpnlrle 'Erorueos
'eJluecuocep as nu e nJlued 'p1es u1 urind teu ipcseent:d
etirzod siso eJec elpJe eA ll
?s etnqoJl urnc tS opun 'tnlncrlqnd InlnlBS 'Elcruecs eriuede 96lncep ps tnqsJl JB luno 'actuscs
Ll?lunJ;uoc a;eurud e1 ']SlUe tnlnctu ect;dxe ?S Jolep else InJoselold 'Bououese oC

ep'?pss'oe?olieerljuupoenuzrler'pzt1oduduezefrel1rt6pleuueglbo'puolaldctSusdnutlleerdule'nlledrnldeorlueerlufIernrllcenedJguourp?olcpeiuedllep'l?csruepctcueooiIpnneleeJltnSuul?rlci-tno1proun?scuuttl'?pllJsneBylleoeptio'lpnlJ"elrSreo"r]ciplule1ludl!el

o ?Jlsnlt nes ecrlrldruoxo eleod ;n-rose;ord '!!lelep ul pu?Jlul 'elele.rd:elut tesetd e 'olectznu teye
elriesnuruJ eJlsuotuop eleod !l lslpe Incru ernJ?c 'ueleud un ed ec 'pnulodulp 'lc ',,ueut5np" un

ad ec lrnud rnqell JB nu lncrlqnd pc 'eJepqpJ nc 'BoJBcrldxe u1 plsuoc tnlnJosoloJd erie6rlqg
'pleJnleseJdns elsa unsJnouoc Jolsece Buelo rz?lse ecsJeosp 'eJolseoe e ariceles pseolnbu

o pdnp seleiuleurq 'e;euorieulelur rS e;euorieu rJnlenrlsoJ tS unslncuoc el nes otpeJ ttsttusueJl
'11 ligede e; r5olo;en teu rso rrne;e pundord ps erie6rlqo eJe aleltletceds ap InJoseloJd

'rourlnJ

e ?orpe 'pu.rerlxs plleleec ul gsu! eoppc e QJQI',,ezaSe" es Ps Plespl olnqeJ] Plei?nul l?dseold
pserd o gctpe 'oJBzunleu e; pugd lerdrelur rnlnJgugl ;e nuopedal lece ,,ezepoJ" ?s ecJocul
eA Boece op 'pctuscs ?iuepedxe eudo.rd urp crlqnd u1 rfuede e;eut.td e1 ,,pnJc" else nuopedel

un ?o er15 ;ntoseloJd 'oleuoridecxa fplttec Joun epe^op pp InJpug] ?cep 'olenplllpul rrirpne lerqc
nes 'r6e;oc lile nc punelduul 'e1xrul lllpne nes eurerOo.td roun InJpec ug 'esetd eln6uts teun e Jeop
eeteletdtelul ulp elsuoc 1od ecruecs elrriuede pugc 'etnlsece B pclqrsd 15 gcrzr; eiuelsrzel purntld
rnln6oOeped ele upuole] luns laldlelur uerorznu rnlngru ele ctlqnd u1 utSet euud elsocv

' ,7nlal e1 qugd pulld" ?les o nc nBS plue6txe

uellexe ep etstuloc o nc ']ooles crlqnd un ng rJplunJluoc slaleolln nllued tnlnceJ] eelt5gdep
rS eetruaneld eg ecnp eA ']enrlorir aurq unurldo ;ece pur5pdepeu lol eiuenceJl 'eotlqnd lriuede
ap tnlnJpulnu eoJec4tsuolur ulrd gcruecs eelelrnrlce nc Inl?ue1 rnu5rqo e ep pct6o6eped etOele:1s

?]seocv 'sJsntp teu lgc crlqnd rnun eie; ul ecruecs rriuede eluo^ceil teu ]?c eo^e B ru1ued

''c1e elelndod riplrsrenrun 'eiuue;uoc 'rrirzodxe roun elefesturen el 'eleJn]lnc triepunl nc nes t;oc5

eJlul Jolaleueueped InJpee ul 'ueu e;e5elo ug piurpe6er nc ugi Jolle elle oleJnllnc eJluec 'eeznul
'tcelotlqtq :Selo ulp pJn]lno op eleJluec u1 irsgO rt eleod 'ere;oc6 'ouJelut lllpne ep pJeJB ul 'oJec
else lnnela pu?3
';ncr;qnd nc Inleeluoc ru1ued lrnulod Incol eln?c e^ InJosolold '1t1p6eld 'JUoCS

SoJIS

ep eJeoleJeue6 'pcrutelnd oflqlqul o elelsur eleod es 'ezeleldJolut l-?s atnqoJ] elec ad lnuopede.t
'ctlqnd u1 grcde ?s lec4rueld 1so1 e go JosoJold ellpc ep leiunue
ed ugdpls sluls os nu lo JBt
alse lnnola pugc Inlueuou ul 'Uecuoc ep pc4rcsds elelsoutle puglntuts 'ttitledet el 'Puscs

ed ,,e1epo.r" rS elelorueur 'elesrul] oulq e[ ps nuopeder utp eleserd ec o]uteul tnlnnele e pcrlqnd
enrciu'gecdte6oo6eepcerdluqel;ede6pest0InoJoaslselfol'drnlenc^s'lleerldBrlalelusre llee]^lstlecepluee-;let^ueol'iton;luncet;qlnnudeeldleiuuleuzpet:ldlJnt]
rnlnJpugl 'ptecueneullePdctpees
ul Inrpnls

olupJcnl puee
elstsut eA
e alds olnler! 'ctlslpe ;5 cruqel elugdgls surq ]uns nps

lf'lrnuiod lnlueuou el reunu rierdrelur Jolueurl e ?uecs
IntJoyedel utp
ed ee:t5et el

ps rrirpuoc eo ul l5 unc 'pugc 'euocs nc rnln]oeluoc le 'ct;qnd ul to;llt6et 1e utldo loce Pcseounc
?s otnqeJl 1ruose;ord ';euorirleder ';euorienrloru unuttldo un plstxe Fc lelelsuoc tuB ulnO
Blsoce lne;e ellpc eprnolnleJJ?oupu]loeurric!e] e1ordtJrpnru;nJ:noseenlo.:.1rdueed;e'oulupecurlor;uduoopxflo'lnlsteitclieeJxeeqtolatnpqeoci]oneoleldpueuldeeopd
glseace ruiued 1S terqc ileruesqoeu edeorde gceaJl ?s ,,lueplcce ;nctut" ec nllued 'enloJ
eleod epun op 'unpJoce enel?c 'ledel-lueu6er1 un nc prnlpOel op elou eno]?c ezaztnoldutt
ps lrqedec oU ?s etnqoJ] In^ele '(snsdel) orJoueur ep un;o6 roun tetiuede Inzec ul

El trebuie sd explice micului interpret ce este gi ce nu este admis pe scend, de la
siguranla mersului, a intrdrii pe scend, a acorddrii sale fizice gi psihice in funclie de ambianla
scenicS, de la naturalelea comportamentald, a atitudinii demne, pldcute publicului gi pAni la
pdrdsirea scenei, care nu trebuie niciodatd fdcutd cu grabd, chiar daci pe parcursul interpretdrii

au avut loc unele incidente nepldcute, pasaje ratate, uitate etc.

Discut6nd cu micul artist inaintea fiecdrei aparilii scenice, profesorul il va avertiza
dinainte ce evenimente nedorite ar putea sd apard pe scend gi ii va arita modul lor de

rezolvare, de exemplu, in caz de zgomote nepl5cute in sald, tAndrul trebuie sd nu dea

importantd acestora. Dacd puterea de concentrare este foarte crescutS, iar interpretul avertizat

gi bine antrenat in acest sens, el poate sd ignore chiar intreruperea curentului electric;

profesorul are obligalia s6-l sfdtuiascd pe tAndr cum sd procedeze in caz de uitare temporard a
unui pasaj. Artistul aflat pe scend nu trebuie sd se intrerupd, sd pdrdseascd scena sau sd
izbucneascd in plAns, ci, dimpotrivd, sd treacd peste pasajul respectiv cu naturalele, sd reia din

locul, mdsura, tema muzicald pe care este stdpAn, sigur, fdrd a intra in panicd, sentiment

transmis imediat publicului, dezechilibrAnd astfel propria interpretare,

Profesorul de specialitate il va pregdti pe t6nirul interpret din punct de vedere al

programului din ziua concertului, pentru crularea fo(elor fizice gi emolionale gi a dispune de un
tonus maxim pe scen5. Aceastd mdsurd este mai greu de realizat la copiii mici, care, inainte de
audilie, igi cheltuiesc neralional o mare parte din energie la joacd.

Supravegherea respectdrii regimului de viald optim in ziua concertului este o condilie

esenliald, astfel asigurAndu-se nu numai reugita manifestirii publice respective, ci se realizeazd
deprinderi folositoare pentru activitatea solisticd viitoare. Profesorul trebuie sd-l sfdtuiascd pe
tAndrul interpret cAt sd studieze, cAt sd se odihneascd, ce gi cAt sd mdn6nce (ar fi bine sd evite
supraincdrcarea stomacului cu alimente cu pulin timp inaintea apariliei scenice) sau sd bea (sd
evite bduturile alcoolice sau sucurile nenaturale); cum sd se imbrace (imbrdcdmintea scenici
trebuie sd fie decenti, lejerd, sd nu strAngd, permifAnd astfel migcdri ample, sd fie purtatd gi
acasd pentru acomodare, sd nu fie inzozonatd, exageratd, comicd); dacd se apeleze sau nu la
energizante (eventual glucozd sau miere in cazul tinerilor hipersensibili sau cu deficit energetic),

sd evite calmantele.
TAn6rul interpret ar trebui sfdtuit sd stea pulin in sald inainte de a intra in scend, pentru a

se acomoda cu atmosfera sdlii, a incerca sonoritatea gi acustica, vocea, instrumentul, chiar a
incerca sd-gi imagineze propria aparilie scenicd din unghiul de vedere al auditorului.

lnaintea unor verificdri finale, a examenelor de sfArgit de an, a audiliilor semestriale,
profesorului de specialitate ii revine un rol important in pregdtirea tinerilor muzicieni. Un mijloc
folositor gi eficient in vederea acestei pregitiri s-a dovedit a fl repetilia generald a materialului
muzical, in prezenta tuturor elevilor clasei de specialitate. Uneori, auditoriul poate fi 16rgit prin

prezenla, ca invitali, a unor profesori, pdrinli sau elevi de la alte clase, ceea ce constituie un bun

prilej de schimb de experienld intre tinerii interpreli.

--La aceste repetilii generale, rolul elevilor este vorba numai de colegii de specialitate

nu este pasiv, ci dimpotrivd, lor li se va cere de cdtre profesor sd urmdreascd atent prezentarea

fiecdrui tAn5r interpret in parte, notAndu-gi - chiar in timpul executiei, pentru ca notaliile lor sd fie
personale, neinfluenlate - observaliile asupra modului cum tAndrul artist gi-a suslinut programul.

Dupd audiere, elevii igi vor expune pe rAnd, pentru fiecare elev audiat in parte, pdrerile notate,

care se supun disculiei. Avantajele acestui gen de repetilii, dacd sunt neformale, sunt multiple.

-in primul rAnd, tinerii interpreli se obignuiesc cu un auditoriu mai larg chiar dacd este
-format numai din colegi de specialitate gi astfel vor fi mai linigtili, mai stdpAni pe sine atunci

cAnd se vor afla pe scend, sau in fala unei comisii examinatoare exigente.

in al doilea rAnd, micii artigti invala sd observe gi sd aprecieze, in spirit critic ai in mod
obiectiv, interpretdrile colegilor sau ale lor proprii; in acelagi timp, el igi imbogdlesc cunogtinlele

108

60i

elec tioJdJelut lJout] riol edeolde pc lelelsuoc ldel un als= 'pseorueu et6leue ep liplquec teun
eellnlleqc nc 'leJ?Aepe else 'ecrueos reiuerqr.ue le lueJour] Inloota ulp ?ltqeJoptsuoc elellluec
eJeolln sctuecs eluoLuotu roleledrcuud ele entieutOeutt ugluezeldet
o ezeezn 'eutuop o ps pcJeecul rS eue eA es eJBc ul pleuoridecxe etienlts e;e1e1edeg

plseooe e1 lnpug6

nc el$ernu6rqo es 'tnlnluaunJlsur 'rn;ncr;qnd eiej uf elniceat rS pleiueurepodtuoc Beutpnitle
erndrqcul rS1 'pecuoo op lll?s Inuntpod ed ntleut6eut glurze:del os InJ?u?] 'le1lsv '?ctuocs
Jolce; un elso rS preouelue eiueuedxe ed ezeezeq es pnrlcedsoJlut
ee.rrlg6eld u1 luepodrut 'glerceldeqns rcru 'plercerdeerdns tctu sU
pcrqrsd oJels nu ?s lerienlrs eoJenlene
plseocv

ec erirpuoc nc '(elo;eq-paoJ) pnriedrcrlue BaJeluezerder olse 'roselord ep ]eloJluoo 15 uetctznu
lnlrupugl iepueuloceJ 'cruecs rnlnlce ereolrlg6a:d 1;rgls crlsuelceJec 'ctqtsd seco.td lle un

rriuede oJlul rJBtu
eeld lo;ezned elelolep 'ecruJelnd anrloure upls Joun BoJeoJc olLuJed re ec 1de; 'lel eeld tctu

Jep 'ruonl lsooe elruled te rnlnnole eiurrop rS rrplselluetu Jolsece ;nuelbold pcep letqc 'sep eeld
(cle eperdutlo 'unsJncuoc) ecr;qnd eleuorirleduoc uplunJluoc el le:dlelut lnJpugl pundxe ps eutq
a nu ?c 'er.tdo.rd piueuedxe urp 'er15 lsrpaouoc InJosoloJd 'ocruecs lfuede eseoJeulnu ep ]ect]uen
rS lepor uel6o.rd un ep elel ectzt! r$ pcrqrsd erqg6erd ap pJnleJoduuel eteu teu o ?lrsoceu
etelerdlelul ?LUUd u1 nr.ropedoJ ap urer6o.rd un 'surle rnqoJl eA oc 'ntlelerdrelul cllstpe tnlnlespt
?eiexg ep rS qcluecs 'pcrlsrlos sJelselueu ep entleredutt ripllseceu teun eiueze.rd uud oleunse

iuepundspl e eteOe;eiu1 o '1e1erdre1ut V e ezeeuJn oJec ;nuoyedel eldsul ontlce upluello toun
'tnlnJpu?l o pctqtsd
?eJrpu?qop utp ?lsuoc ea Jet 1e1del1 ;nlose;o.td ocnput eJeis Plseecv
'eJeolBeJc

nrzodsrp reun loluirpuoc eoJeztled upd 'pcruocs es eoJelselruetu sp oluteul llnu nc psul

iiidacul e toseloid eJ]?c op leld.relu! rnlnJ?uel e pcrOoqoqlsd eeitip0eJd 'toJeoselold e Boc no
?tueplocuoc gurgdep ul ele reteolrleduoc e pcrlsrpe erirzodsrp 'plereOexo eielrnrlotrte ep oJBls o
)qep?Jl nu culru 'osoJq 'n;du.rs eerpd Inlof 'oluourOerl ed tc 'euul6eJlu! u! ieledei BJo nu ;nuel6o.td
'olunupure rorru leur oloc u! plerpnls e',,JeoJe1p;corAuzeepcselesppu"ri'"'a:qtiledceto;5tuuulanse?cltruunnuuoec o eoAB
1se0 ecr.ro 'urnud urp llnu reu neeOeleiul es
ene;e tS
eteose,ro.rd 'ecr;qnd nele rrirledsJ elsace ocoJeoep 'Uocuoc op oluleul 'oleu4 elrrirledel oJlutp eun

el 'oielqetoeds ep eleoseloid eilpc op elsrpe eJeur] reun ale pcruocs er!]p6eld ep e;epoleu tS
Inpou op leJnqlnl ]sol ure 'Oo6eped ec 'e;euorirleduoc eJlseou teiueuedxe lnslncep ul puocs ed
'acr;qnd rrirleduroc toun eolureul solB reur 'leldrelur uercrznul rnlnJ?ug1 e gclqtsd eiuelnbrs nllued

'?Jeseceu elso elustuou elsece ul elelrlerceds op rnlruosalo.rd B pntlce eetedtctpe6
'rueleud JerL.lc nes tbeloc eleod eolsoce

eleol no 'dur11 r3e;ece ul uesJo^pe rS r.rolrleduroc 'riuedrcqped qpeurl erlut.td plenlurds piuecseruele
e'pluco4touatudos^?o:eJlosuonurrleupoJn$epl6Jeseupuleouprl'erJenrdlenurglso'tlu'teiSpeurdnucrr;go d'unngsJ]nsclupoec luns unc 'eln6lenue
ep
ep tnlnJ?ug] olunpolo nc

?Jnspu ple6e u1 'elecry;due luns a1elr;erceds ep rnlnJose,to.rd eetepundspl rS 1n1ol 'aleuofeutelut
nes oleuotieu unstncuoc nllued rie.rdrelurJolrJourl e poruocs eeltlp6eld el5enud oc eosc ul

.SJBUII.UBXO

ep eqrunI rS e;rrsrr.rioc nc nes ';ncr;qnd nc rJrul?]ul Jolereo]uA esJopen ul octuoos relnuri ;e rS crlsrpe
JrnolnJlnelnntlueBeorrJiepclrppurJnqeulrlleegslBorpnuqguclnupoucoo'el'eolledceJreptuuel Jerpoleeilueenpcgeeppe eoJeutulle el 'lo;tigleldlelut
olunsput tS eundo.td oJec
'tnlnJossJold eelecnpuoc qns Jol eoJBlncsrp 'acrlucolnB rS ectlltc e1r{eruesqo '1t$.tg;s u1

'acrlsrue uPlsolruBtu

elrudo.rd rulued plelsolrueu ?iueOlnpur eece ?JpJ lereueb ul Jep 'plectitlsnl pct]tJc euurincse
plnlsop csoponop tuetctznu ruourl 'Jolunzec ee1e1r.rofetl ul 'pc elrae ustpne Jo]soce eiueuedx3
'Jolt^ele e plectznu ee.le6eleiul rS eelelrlrqrsuos 'erieruesqo ep ;nlurds elelsuoc gs InlelUd ete
;nlosalold ler 'leJouoO u1 ecruecs rS ec[srye rerserdur e 'ru?]eJdre]ur eiurnr.rd ul Jol olUg]e]suoc

srceld rS lelcuoc ezolnuJol gs pugipnul 'nuopedsJ rn]le B pluole eeJuptuJn uud eley;erceds ep

nu-gi pun probleme de ordin anticipativ in perioada de pregdtire scenicd apar atAt de stresali 9i
emotionali in fala publicului incAt adesea nu reugesc sd-gi giseascd echilibrul, equAnd sau

ratAnd qansa unui succes.

lntuitia profesorului ii va dicta cAnd sau dacd tAndrul muzician trebuie sd iasd pe scend,
anume atunci cAnd dispozilia sa artisticd, dorinla gi pldcerea pe care o resimte in fala viitoarei

execulii scenice devine o necesitate. Dacd la inceputul pregdtirii scenice t6ndrul artist inva!5 sd-
gi dirijeze favorabil gi s6-gi controleze toate reac{iile gi stdrile psihice, cu timpul va trebui sd-9i
inldture atenlia atAt de la persoana sa cAt gi de la publicul auditor, concentrAndu-se pe de-a-
ntregul asupra operei de artd pe care o va interpreta.

Toli muzicienii interpreli gtiu cd, dupd un potenlial psihic ridicat, intr-o perioadd de muncd
suslinutd, datontd repetiliilor nenumdrate, inerente dob6ndirii deprinderilor tehnice, survine dupd

un oarecare timp o scddere a interesului pentru repertoriul aflat in lucru. Este vorba de
particularitatea psihicului uman de a tinde sd cuprindd o sferd c6t mai largd gi variatd de

activitdli gi idei.

Sarcina profesorului de specialitate este de a preveni aparilia monotoniei in studiu,

indicAnd, cu ponderea cuvenitd, mai multe modalitdli de travaliu tehnic intr-o perioadd relativ

redusd de timp. Antrenamentul consecvent al concentrdrii este indispensabil tAndrului elev

solist, deoarece numai o repetare sistematicd a unora gi aceloragi procese psihice poate

conduce la fixarea acestora in stereotipii dinamice. Varietatea infinitd de temperamente impune
profesorului, de la cazla caz, diferite modalitdli de pregdtire psihicd, uneori diametral opuse fald
de cele prezentate.

Ceea ce dorim si scoatem in eviden!5 este faptul cd in munca complexd a profesorului

de specialitate de indrumare a tinerilor artigti interpreli, pe l6ngd munca de la catedrd este

necesard o bund cunoagtere a proceselor fiziologice gi psihice prin care acegtia trec, dirijAndu-le
judicios, cu tact gi precizie, asigurAndu-le astfel, intr-o mare mdsur5, starea de spirit 9i emotivi
optimd, absolut necesard in actul artistic pe scend.

in concluzie, rolul pedagogului in formarea deprinderilor scenice ale tAndrului interpret
este foarte mare; depinde de metodele folosite, pentru ca, in timp, elevul sd se poatd dispensa

intrucAtva de acest ajutor.

110

iII ,o

( zoe r-tzgl) ,oo;e1 Prenopf L 6tl

sornbrn crluBtuoJ'olel

deg ,,p11cu?g 'O'o WV ap puoieN p16a1og
uqotJ rupuexqv nptp1pdg na11

1 n-l3cNo10n ts rvclzilN 1 n rustlNvt^tou

Romantismul din secolul al XIX-lea
Traditie noutate in cre

Fig ugdne Delacroix -,,Libertatea conduc6nd poporul", 1830

Clasicismul reprezintd unitate gi stabilitate in domeniul crealiei, cu preocuparea pentru
echilibru, propo(ie, simetrie gi concizie. La rdndul siu Romantismul aduce o formi mai radicald
de exprimare, se afld mereu in cdutarea noului, a individualitalii gi aventurii. Romanticul este

mereu nelinigtit, nemullumit, impulsiv gi totodatd un insingurat. Caracteristic romanticilor este
sentimentul infinitului. De-a lungul epocii romantice, imaginalia creatorilor s-a simlit mereu

atrasi de asimetrie gi contrast. Astfel, muzica romanticd oscileazd intre miniatura instrumentald
i-npelimdeitealtcdonpcairstee,.
gi liedul vocal - pe de-o parte - gi monumentalele genuri simfonice gi teatrale
echilibru, control incadrate
ldealurilor clasice de ordine, gi perfecliune,

romanticii le opun libertatea de expresie, de migcare gi de simlire, precum gi cdutarea fdrd
neatins. De aici - nostalgia timpului gi a spaliului
speran[d a unui lel de a noului. Opera infinit; de asemenea
cdutarea permanentd de artd romanticd se supune mai curAnd stdrilor

emolionale decAt regulilor structurale.

Spiritul romantic s-a manifestat in ansamblul culturii 9i artei europene din secolul al XIX-
lea, mai intAi in literaturd, apoi in artele plastice gi muzicd. Muzicii i s-au aldturat noi semnificalii
poetice gi filozofice. Antichitatea, folclorul, istoria gi culturile exotice au devenit noi surse de

inspira!ie.

Romantismul apare pentru prima datd in literaturd, la sfArgitul veacului al XVlll-lea, de

pildd in opera germanului Johann Wolfgang Goethe (1749-1832) gi a scriitorului englez Vt'illiam
Wordsworth (1770-1850). Concepliile romantice din literatura germand n-au intAziat sd-gi
exercite influenla asupra compozitorilor. Weber 9i Wagner vor fi atragi de miturile 9i legendele

-nordice. Schumann de literatura filozoficd a vremii sale, Chopin, de versurile con-nalionalului

sdu Adam Mickiewicz (1798-1855); Berlioz, de romanticul foarte timpuriu Shakespeare (1564-
1616); Liszt, de contemporanul s6u francez Alphonse de Lamartine (1790-'1869), I.a.m.d. S-a
niscut astfel o simbiozd intre muzicd, literaturd, filozofie gi artele plastice, care a fdcut posibild,
intre altele, aparilia spiritului nalional gi de aici, a culturilor nafionale. Creatori precum Weber,

Schumann, Wagner, Chopin, Liszt, Dvorak, Grieg g.a. au ilustrat in muzica lor acest spirit.

Trdsdturi romantice pot fi intrezdrite cu mult inaintea secolului al XIX-lea, in pagini din
muzica lui Claudio Monteverdi, Johann Sebastian Bach ori Georg Friedrich Hdndel. De

asemenea in stilul galant al clasicilor timpurii, precum Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788),

care au fost preocupali de sensurile muzicii.

O etapd mai apropiatd de Secolul romantic o constituie crealia influenlatd de curentul

Sturm und Drang (Furtund gi avAnt) - operele lui Christoph Willibald Gluck, compuse in anii

TT2

€II

eeJlneeJoeupo0ecuolde'creueoultouursesrn?elunseuprleeop]!lduerJezeocdJooddeuerrpeeerlnqsl-nfy-;oX'elunleeucl-oIlnodlqooecepes'loe'clleeocc^orzrnnnlrnuSporenr;lleneluu.el'surr-eluuJnBoJroiusJoudJr
e onc rcrznLu

rriplrzonprn
orJolru4ep pJnlpsgJ] ernlrlsuoc eleJqturl eluolnc nrlued psuolur eeredncoel4

'enurluoc 1od elelduexe rS "'

Irn;n;ocelceds lnlnuriuoc rS ernlcmls :eouo ep elureul

csou4op oc eleluoruslo ]uns gcrOoloqrsd ecrznu lnrdrcur.rd gdnp puudxe es

eapue 'ctleuBip lnlctl]uoc 'eeopt opun - pueruezou eec pieds ul - pcrselc eledo

Pcrlueruoi eueJp ocnpB eel-xlx le Inloces

ecrleurerOord r.to ect.tt; rrlse6ns le;ecrznu

el luonceJJ gzeapde pcrlueuoi ecrznu ctgceds eceo;ftuu ur.rd purudxe es '!e

e eped oJeu reu eec ul 'pcrselo eriee.rc

lpcr;crc eurai ur.rd eU'Arlotu I lrpc6rr.u erlul ?crleuel piuepuedepur

llel ur.rd e[ pleuudxe 'rJ?Jcnl rSere;ece P^rleleJ o ?lsrxo - lnuocuos 'lnloue^c
'eleuos 'eruogrrs - ocrselc e;unueb u1
elllipd eilul ?orleure] olelrun op eiulpuel

?luepr^o leLu ]ol elede reriueLuoJ Bl

lnrserdxe ;nlnuriuoc - pcrluetuoJ eoc ul le;erpror-uud

luns eourp.ro rS eurol ?crselc egrznu ul

lsrenur r$ rrcrznu eJeouolxo unsuos lelcelisqe

el releuos eJnlcnJls gzeeldepe ucrluptuoJ 'eleSrznu ]crJls unsuas PzeotuJn
rS p;ndecuoc alsa pleuos ep BtuJoJ

Irrieluecur reun ;nlcedse nc - upcSlur lelelrurrlep

rOe:1u1 roun eleJnp sd uooun purlul ss lelc 'ocrJloturs 'osrcuoc elecrznu ozu!

-oJec rnulluoc ocrulllJ-ocrpolor.u,,unprn;;" c!selc
clluPruoJ

:pnlrur os leorznril [equ1 ep eleiuere]rp oJ]ul
'lceJlsqe op os-npugppdepul'crleod

ep erdorde es rcrznu Insues 'crselc culeurs InJpec el6espgd JBp 'Jouos rnlnsJncsrp le ]uelnbeoc
gnurluoc plecrznu euel lpcrleluoJc reu o]se pcr]uetuoJ Bcrpoleu 'oleuol
Inluou:olo elurze:der ?s 'eeueuese eq 'updncoerd a;tou ornlrlsuoo elrigOoqurg oleJqrur] e;uo;nc rS
olelrurl ul os-npug.rlspd

eJeqrl eleurJol 'apun;ord rolrlioure eereurudxe 'eped plle ap ed elieue:dns ezeerlspd t5l ecrselc

rorrulrJ e;rrdrculrd rS leuol Inuelsrs feqult op lgcop 'suos sp eJequrqcs o pugJnc reu leluezerder
e r5 elelrlirucrsroseeuJeoldelenrcepp;ueod-sJcBroluCet'euoeJl-Xellxcrlesernlclnelolceeps eoJeoeJf elelpurnf rS ceen Inlsoce ln6unl
olou4 e1 pugd eol-lllnx le rnlnloces lnco;frur
B-op

el op 'noJom lelsrxeoc ne InusrluetuoJ rS ;n']uuorsJrnccrsrenlolse?cce lerullqns ernqeJl 'eJenuriuoc ul
lnlutds op ,,esur1e" luns (,,eerri:r"pdse6"
rour.u #elu! 97 JN rS.rourur lur ul tt tN) ALil uL elear3 updeg qdesop rnl olruoltuls lS gg/L

Fig. 3 Edgar Degas -,,Orchestra Operei", cca. 1870

Cadrul sistemului tonal romantic se ldrgegte considerabil, prin abundenla cirnodmeaptidsrmtaetleor,*
disonanle rezolvate cu intArziere ori nerezolvate, modulafii brugte,
la tonalitdti

toate acestea anuntAnd in cele din urmd in mod inevitabil, disolulia tonalitdlii, ce va avea loc in

veacul urmdtor.

fllavilles
lel I etn

Bntedor

Cor des

Esca'tad ures
Po nt
Calots
{on dnl

Prca

Fig.4 Violoncelul
Lt4

9I I

8z,=ueLEd.]d.e1c4LelerooJec-isnusilmlu4q.7caqa.r7enbsnu71enolpotU@,n

'Vg'Zn-,t,g'eZal'-dlldln'ZlOeO'c;.o'scnug1 ' L rZ'd'1c'do' epczn.a e4uawnJJsur ep rcuofizq - nueecnq.rp!'
'etuedg u! uneu op snpe'pqere eut0r.ro ep'sncre rS apleoc nc luaurulsu! lUcaA"
''znu 'p='apoznw aluewn4sut ulp elen;etd ale6 os
ep rcuoficrg - nueecnql?g .n
;;

?i:?,iii.3l i:,::T il:ili:?#'li,H. o 3 eniqao r6
I r
( e 6 u s1s ) e u o Lu er 3 I

'(Z t.g t.-ge q L) [euv eerpuv zeuouerc Jot]nl Inlerue6 ep elen]ce aleuuol

Inlocuolotn tS elot^ 'eurlor^ ilJorA BrlrtueJ 'octJolst Jolilpnls uJoJuoC
- -ul ?]BXU ]soJ e
'Luc 08'Bcc el ol6eJc eeutDunJlet '(gner6) ppteoc elled e p6nepe es l0ggL llue
--]e?Jcla?pCtc?iul.rlllotle^ueptuPnitesJue^eultupopBuseAcesap0pglgutL^c!luoep
ele^Jelur Bl elepJocB 'epJBoc toJl ee^e iutepour 1ec

ul Inlocuolot^ ltunu eJe unc ,,seq eut;ot1"

coqou 9 6!l

'f{h

ffi
\*\Et sr

k\
:LgepJeoc teJ] nc '1e;d lueulnJlsut - ggln-coqeJ ]BJoptsuoc alse ]coJtp n?s
ln5otlg.t1g eel-lnX

- -crr.]J reu (utc 72)
lB lnlnlocos ln1r5rgls e''eplcl'ocprlae6porll^egcgydenp'xpolptddduerurellpbuurgirinrlendnSe5;nollpncolpreeddeloetJeIunetlolaouctn^utoslealoJltodnc lgcep
tnlnlecuolotn
6t0 O L

;nSncry

'.zel

ZeJ Llos Lop :alse epJeoc nlled lo;ec ;nfeprocy 'plBcrue^ erirzod u1 purluds as Inlueuru]sut
ed 'wc ot-zL
erec op 'lelou urp torcrd un ?zeq el aJe 'uio gL ap pounl 'piueuozel ep

ellnC ltJotn ellluel ul ,,oJelu teut oleJ;" 'Sngre rS ep:eoc nc InluoutnJlsut else Inlocuolotn

La Cremona, orag italian al cdrui nume a rimas legat de epoca de aur a instrumentelor

cu coarde gi arcug, violoncelul gi intreaga ,,familie" au cdpdtat forma definitivd in atelierul

succesorului lui Andrea, Niccolo Amati, apoiin cel al luiAntonio Stradivari (1644-1737),in fine al

lui Bartolomeo Giuseppe Guarneri (1683-1745), acesta din urmd elev al lui Stradivari,
supranumit Guarnerius del G6su. Cele trei ,,dinastii" de lutieri italieni au fixat forma
instrumentelor, creAnd capodopere neegalate pAnd astdzi. Lor li s-a addugat in aceeagi

perioadd austriacul Jacob Stainer (1621-1683) - presupus coleg al lui Stradivari in atelierul

megterului Amati.

Fig.7 Muzeul Stradivari din Cremona53

latd o succintd genealogie a megterilor lutieri italieni:

Andrea Arfieli ParE-Fils
(1 5t 1?-15Erl-1 Maitre-Eleve

Afttonio AmEti Girolsmo Amaii
(1561r Efl,r
(1538-1sl

Niccolo Amati
l1 ssE-1ffir1

I

'Siro(1la8m49o-1A/m4aqti ll

in pofida acestei origini prestigioase, violoncelul n-a cunoscut o rdspAndire imediatd 9i o

ascensiune spectaculoasd, aga cum s-a intAmplat cu violina. Principala ,,concurentd" a

constituit-o viola da gamba, instrument cu care a coexistat de-a lungul secolului al XVI-lea 9i

chiar ulterior. Compozitori cunosculi ai timpului, intre care Henry Purcell (1659-1695) gi Frangois

5: http://atdp.berkelev.edu/2030/jmoriuchi/violin-pictures.html

ua

116

LII

'uer6loq rolzodruoo '906 t-gzg L 'Uae^oC alsnOnV slo5uelJ ,e

(gOgL) rourru rS u1 rn;npecuoC esrBJoqBls

ui 'ueL1rM snueH lnlsrlecuolor^ 'olrun elolels urp lelrcoJ ap nps ln6e;oc tS l-elonC uruoluv L1oc
u;rnno.lilouelrJvznoIldrnurlsuerodleocleuesoJrlluougrln'Beereptgdppleeesierq'^loeoslserrxg'oeluolelr-eeXuJlrxeloslelop]u'cepouese.rsnuellril'eerordilerpzlecordJOeuroqecclieeo4upsnedprsl-elcleerSold]u'ieur6oencle?]rpooedpeel-sp!rulroSrro;uu'po]JlloeerJg^)

rnun lgcop lecrpep g eelnd nu up{e;1 qdesop ep roleu oJ ul InpocuoC :nrueO ep erado

nrJcs XIX lS lllnx Jolalooos rlrolrzoduroc aJec rulued 'rzonurn redy 'lecuolor^ el ouJopou rarielrOrp
elazeq esnd luns oJec ul'(g0gL 'erielrbrp erdsep nes3) glOlop sl Jns ressf 'porleJoo] eJeJcnl
o rS pugcr;qnd 'rrcruLlo] eoJellonzep pnurluoc 'srnol-ueef rS e.uer6-uee1 'yodnC lfeJl

'elerOedre unpJoce

rS epreoc elqnp ecnpoJlur 'VeJel pugd lnsnlrqure e1Se6lp1 13 'ericeJrp plseoce ul ruercruqel rrr.ur.rd
eegilrurrlrpzoldnuenlBpeurrcU]Gunt,StV-'Lzo6n9Lpr'^,,orlnlolnclssrrclouceur1o,l,o) re^ e1Jno;qrllovrdocesuencduuBrJj(qlnOlsgrlLe-cfugoZloLr)nru'euJeequccrno1gn1le66lenpl
'erpnurluoc ul 'euecuor ap LZ leerpop el OVLr-gLgL) lple^ln oruoiuV 'rri;e erlu; 'Llceg lnJlsoet/\
'uolizoduoc e0e.Jle Inlecuolorn 'onuquoc osseq nc luelrurocuoC
?6u?l ed Jolle rS eriuele JololueunJlsur le le3 l?cep leleo^ rBtu 'leJcsrp leu eJe
'sujepou
lnuol
'n.ipec ]secB ul '!nlncoJe8 ecrznu ul olBuol rsruor.uJe e Qzeq - onurluoc 'ilncs reur 'nes nnurluos
-rnilllnnsxeqleBrenJlnrnlolrclsousocln1url$lIgn1usrceeln?eu;cgede'iroosleurru'erzdpulsoeceopopla;nc;iogrcleepcnnf;denIsnluercinuodlorernur'1'lnndluecouu1nJe1lsur 'Bel
'rnlnlue[unJisur

ele ecruo1;od tipltec e;e;euoridecxe oJeole^ ul und oJec 'VZL1-OZLf llue eJlul Llceg

uerlseqos uueqof ep esnduoc 'Z;O;-LAO, AME olos lecuo;orn ru1ued ollns g olec luns e6y
qiur.reler ep ru16ed mrpep r-?s ounueJ ep ruorcrznu pugOurnuoc 'rnlnlueunJlsur e;e enrserdxe
r5 erouos elriplrlec eJlsuoruop ron eal-llnX le 'cos rB rzonpr^ rrierdrelur 'Bolsece eleol nC

'rnlnlecuolorn e nu tS ,,seq ro;orA"

eiueze.rd Jol olunlrued ug gzeeuoriuer.u rS lueurnJlsur Inou pldacce nu '(Ee/L-999;) uuedno3

Fig 9 Violoncel Stradivari

Violoncelul are timbrul vocii umane, iar romantismul ii va aduce consacrarea definitivd.
Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Robert Schumann, Jacques Offenbach (care cAnta

magnific la violoncel atunci cAnd nu scria operete), Antonin Dvoi6k, Camille Saint-Sadns,

Edouard Lalo, Johannes Brahms g.a. au dedicat violoncelului nemuritoare pagini concertante 9i

camerale. lnstrumentul capdtd dimensiunile gi forma actuald, timbrul devine strdlucitor 9i

penetrant, permilind compozitorilor s5-i aldture ansambluri orchestrale ample.

ln secolul XX, violoncelul devine aproape un egal al violinei in preferinlele creatorilor,

interprelilor, ca gi publicului. Sunt rari compq'itorii care, abordAnd genul concertant ori cameral,

sd nu fi dedicat lucrdri gi acestui instrument. lntre numele mai cunoscute, apar. Claude Debussy,

Gabriel Faure, Maurice Ravel, Serghei Prokofiev, Dmitri $ostakovici, Dmitri Kabalevski (1904-

-1987) ultimii trei aflAndu-se in fascinanta sferd de atracfie a marelui Mstislav Rostropovici.

Artistul rus reprezintd o figurd emblematicd a muzicii secolului XX, pentru care s-au scris pesie

150 de lucrdri muzicale.

EdOUafd LalO '' :.'l:'': ':: lll:r':rri: =r: -- .

Fig. 10 Edouard Lalo

118

6II

'sued ulp
io^rH,p enbJrc el'LLTL euquacop 6 el elsece ep PlelerdJalur lso] e eaJeJsnl 'JeLlcsrl eqdlopv
uBr6leq Inlsrlecuolor^ nJluod'g/gL Inue ulJourLU eJ ul InuoouoC snduoc e olBl pJenop:

Joutw eJ uJ QJ$eq1JO ts psuolot^ nJluad nlJasuoc

eel-Xlx le rnlncee^ e alelpunf enop e urp 'rlSruoJruls
InpugJ ul olel pJenop= ed leze$e e-l
rL.rorcrznu JolrJeur 'eJeolrcnlpJls rS g.rouos erielueuntlsur
punlord l[s rnun eluerdue pugpnd erieer3
o nc ';euosred 'eJeolnc ep pulld 'es

'rn; nlolrzoduoc Boueouu pdnp
rue ru1ed el col pug^B eretuerd 'sued e; gsurdser lsol B (rnln-s1 e1e0e5) s1,p lou el es eredg

- -',,qrueule6 eoJd" pur4 ec eleznxe lsol e es ecrznu enrpJe] ep Inlsep e5e rS esacons Jolsece

eprlod ut (gt6t-Z9g;) {ssnqeq opnetO tS (Zt.Ot-ZVg;) leuessey\ setnf '(t6BL-91.9;) pounog
rzocueJl ruercrznu rJolenou reu roc s.rlur.Jd
seUeLlO eJec oJlul 'rn;ndurrl re ]ege 'lnJolrzodruo3 urldep ]so] e Inlunul 'erJloolreuJertdusperelreu6oqlr6ugrsc
e-r5 'rriplunleu elsJen e; elep
e rS preorn rulued rnlnpocuoC e g;erlsr6eu eeJelsJdrelur ur.rd 'o;e1 pJenopf rn;nlolrzodr,r.roc
elounu eJcesuoc eA eleseJes ep olqed nps lnueleud 'ALg.. rnlnue lnlnf u1 elqv
'eoJBoleA

?o]pncInslosuenp3eolraiUuur-eB;erur6lu'a]edunreuroOueutAprele1ledJnlupns-J]lnulcpsel tnuep-Jl es eotueJn urp zecueJl rnlncrlqnd ele olrcel
e elecznw ?Jouec ep rue rps rrr,ulrd ul 'eles
r6eg '?JlsarlcJo o-Jlul
nureJ^ te ulSeeu nc erirzoduroc rS ereorn erpnls e op esueS lnne e rorv 'srJed Bl ecrznu ?Jeorn
el puglu?c rS gcrznu ep rfce; puep 'rueq ep esdrl nc eldn; eA os erpnls

e ru1ued 'lue gL ep elsJg^ el 'psece ep p6nt ps ]ncp] B-l elseocv'n?s Inlplel eeued ulp pugJ
lnLrud u! 'elecrznu roJeuec eere6ele ug riglncgrp eseouss leurdurglug e plenopf lru?upf

otet prenopf tL'0!J

'olocss reJ] ep reiuerl InpJou rS erpuel; ul esrlrqels

os eeuenoJd erec urp erlrwe; Jep '?lorueds piuepuecse JpAepe-Jlul oie olel pJBnopf
selnc lned

,,'o;orueds oles JolrurgpppJ eueos ed ;ereue6 u1 gsnd ]sol B elelrlec
?]seocv leopl suep rnun eruJol osaJg potu ul plpdec 'oJesJErAeJ pueluods rS pprpue;ds o-Jlul
'?orznu rnJpc e '?uegueJollpou olellllqlsues o nc ]srue un 'ocuo ep snserd reu 'else olel"

'srJed el'Z6g; ellude

ZZ el Wnw e rS e;;t1 el'tzg L ouenuer /Z el ircspu B-s olel pJenopf zecuel;nlolrzoduro3

Fig. 12 Paris, Cirque d'Hiver- exterior (stAnga), interior (dreapta)ss

. Concertul cuprinde trei Pdrli:
Lento. Allegro maestoso,

. lntermezzo,
. Andante. Allegro vivace

Pe tot parcursul partiturii, solistul este ,,personaj principal", suslinAnd un discurs continuu,

in care cantabilitatea, tonul sustinut, patosul romantic dominS, in detrimentul demonstraliilor

tehniciste. Aici se afl6, credem, explicalia pentru care lucrarea este lipsitd de tradilionalele
cadente solistice. Partitura, in intregul ei, reprezintd o ampld gi prin aceasta, dificild cadentd, cu

scurte comentarii, ,,pigmentdri" ritmice gi timbrale, replici energice ale orchestrei, contrastante cu

cantilena solistului.

Concertul reprezintd o ,,piatrd de incercare" in primul r6nd pentru solist, dar deopotrivi

pentru dirijor. Acesta din urmd trebuie sd transforme ansamblul orchestral de facturd romanticd,

suficient de masiv - ce presupune un numdr de aprox. 65-70 instrumentigtiS6 - intr-un partener

suplu, care sd rdspundd prompt numeroaselor schimbdri ritmice, dinamice gi de tempo cerute de

partituri.

Parlea intii, Prelude, Lento. Allegra maesfoso

-Prima migcare a Concertului are forma clasicd de sonatd, cu o introducere orchestrald

Lento. Tema acestei introduceri apare pe parcursul intregii pd(i qi, pentru simetrie, este adusd
9i in Coda. Aceastd primi parte constituie o demonstralie deosebit de inspiratd de sintezd a

clasicului cu romanticul, mai precis formd clasicd cu continut romantic.

ss *f 2*?'

riF

Ex. 1 Ed. Lalo - Concertul pentru violoncel partea l, tema lntroducerii

lp:l/perso.wanaooo.Tilsvmpnonlqu e.cnora le/chn.hntrm

Structura orchestrei, indicatd in partiturd este: 2 fl,2 ob, 2 cl,2fg;4 corni, 2 tromp, 3 tromb;timpani;

corespunzdtor acesteidishibu$i, se adaugd un grup de cca. 45 coarde, cu 14 vl. l,12vl.ll, I viole, 6 celli, 5 cb.

120

l7,r

(tueu6erl) | euel '; eeped lecuolor^ ru1ued InpecuoC - olel p= Z xf
'$.${,}sasu siirotrIY

g a {o' .fl'fls€lsJrrs nl$*11y

,..' .roJlseqcJo elB octpoleu

rueluorrjos ouncs ep rJo puol ep eur;d e;euues ep pldnlerlul 'rnlnlsrlos e pueltluec l5eeece
:eJosnpoJlul sp PleoJc eJeJsoule pqurqSs nu 'lourlu eJ ul 'osolsoeu ol6e11y 'l euel

Aceastd primd idee muzicali cuprinde 8 mdsuri: primele 4 reprezintd motivul principal gi

repetarea lui, cu mici modificdri, intr-un arc melodic ascendent; urmdtoarele 4 mdsuri constituie

pregdtirea, afirmarea punctului culminant al temei, precum gi incheierea arcului melodic,
,,relaxarea". Este un nou argument in sprijinul afirmaliei cd Lalo ageazd conlinut romantic in

formd clasicd. L. + l*- q _-atr-\ &

i4r**i- f' &'n t tte

^t

'4k-*--'\* .tdl'r(-r-* *)? ;;o ritg*rn ?"d***- c n, t*rr$o
r.rf\
$*q q

Ex. 3 Ed. Lato - Concertul pentru violoncel partea l, tema I (8 mds.)

Tema a ll-a, in fa major, capete o note de lirism mai ales datoritd ambianlei orchestrale

(mai pulin energice gi contrastantd fala de prima temd), dec€rt a discursului solistic propriu-zis.

Acesta - solistul - igi continud monologul, cu aceeaqi elocvenld ca gi in cazul temei l.
Asemdndrile care se fac mereu intre timbrul violoncelului gi vocea umane sunt aici mai evidente
ca oriunde in altd parte. Profilul melodic Ai ritmic urmeazd parcd un arioso vocal, din care
lipseqte numai textul plin de patos.
#,t
..a,*;?::\-,. 9***;ffiTE :***-Sq*---.+:-r+f:fs€**ed-.\:*€$-d8&t-s.#_{-i*;***m# :"

lF** '-**i-

*'#f 'r, .'.''% 's**--"

# "€. X-r**l

.--:\. s *rl*dg.wr*g,s

l'* f.

* {R-tr"

r22

E7,l

e eJec nJluod lnlll] lS rcre eC 'uo6 ep pluol eued op pleuofrpeJ] eurol 'ozzotuJelut :lnJolne ]Bldo
pzeaJlspd nu rnlnyocuoo

B ?uerpeu erec5ttu ?]seece 'esnpal elrunrsueLurp rS prngcnJls 'rcrznu lnJelcelec uud

g euo] ';; eeped lecuolor^ nllued lnpocuo3 - olel pf g x3

:::-:::-=es

"31s

; *p,r;r"xrf **S.lgy p

pcr.ulu slelrsJonrp rS elelreueluoos oJetu o ep lorueqs

loloeJec lueprno nc suep un olso 'JofeLu los u! 'olserd ol6el1y '(g) enop e rrunfces euej

V euol ';; eeped locuolorn n:1ued Inpocuoo - olel pf g xI

s**,id$* *Jisp

']]a v."** t$*€ir*;

$$ .:

l

." S.i{}i{d [Jf]] *r*)f[di,tf]3J]t ]*

';ruo1lzodr-uoc

eeuenold eJec urp lBuorprJeu rnlnluotueJeduel ole unoce ]LUrs es eJBc ul 'pcred esuncsB
ep 'erlocueleu op purld prelsorule o pzeoeJe 'Jouru los ul '(y) runrices reuud
ueJnp erurol BLuoI
g V g V - pell op else rlpd relsece

olow uoc ou\uepuv 'ozzeuJJa\Jl 'enop e eeued

'eeJecnpoJlur no crtueurp rS ;e4seqclo
'orletuei aiopon ep lcund urp goulours Bpoc o nc oreL{cu! es rnlnpecuoC e elled etuud
'.to[euu oJ ul e-ll B etuo] rS.rourr-u oJ ul I eua] - pzeq
ep 'IonJusocinupol Jeluul eu]lppnocorplero.uleocl nc 'pleuos ep leuorirperl rn;nredrl pzeetuJo1uoc as ezudeg
eloluotuole 15 uncerd 'eure1 oloque ?zBoJcnloJd ee.iel;onzeg

ll eual 'l eoued lacuolor^ rulued lnpocuoo - olel pf t 'xf

:::=:i::::::-::---.:-.::.K::!

!i.l-:--.-:*-:--.*:.:.*:*:-:*,:.*3.1r*:*-:=::i&s

*rius*g e

Partea a treia, Andante. Allegro vivace

Compozitorul apeleazd in cea de-a treia migcare a Concertului (in formd de rondo) din
nou la specificul muzicii spaniole. Tema lntroducerii, in re bemol major, face aluzie la cAntecul

vocal iberic, nostalqic, plin de pasiune gi temperament, cu caracter improvizatoric.

l"?

*t.*.

.f rsP'rs'*s'

Ex. 7 Ed. Lalo - Concertul pentru violoncel partea lll, tema tntroducerii

Urmeazd intervenlia deosebit de ritmatd a orchestrei, Allegro vivace (in re minor), cu
aspect dansant, foarte energic, amintind de lntroducerea marliald a pd(ii intAi. Se impune, in

cadrul tempo-ului alert gi ritmului temar, formula:

Ex. 8 Ed. Lalo - Concertul pentru violoncel partea lll, tema ritmatd a orchestrei

Solistul intervine apoi, cu tema sa, in re major, reluatd gi amplificatd expresiv de

orchestrd.

tr * --*-'

pp ,-',ll:t;:: *f ,ry

,t
ryf

r{
{cusvqiffs frF

Ex. 9 Ed. Lalo - Concertul pentru violoncel partea lll, tema solistului

Ca gi in prima migcare, intre cei doi parteneri se stabileqte un dialog bazat mai ales pe

contrast de expresie: orchestra - plind de fermitate, agresivd chiar pe alocuri, expunAnd pulsalia

ritmicd; solistul - pasional, cantabil, cu un discurs de o mare bogdlie melodicd, dinamici, de

tempo gi de ambitus.

Concluzii

Concertul pentru violoncel gi orchestrd de Edouard Lalo constituie o pagind de mare

dificultate interpretativS. Suslinerea gi acuratelea melodicd, respectarea marii diversitili

dinamice gi alegerea celor mai adecvate pozilii la mAna stAngd, ca qi la cea dreaptd, pentru a nu

pierde marea bogalie de tonuri gi timbre ale sonoritalii specifice violoncelului - toate acestea gi

multe altele reprezintd elemente ce impun valoarea solistului.

[n acest Concert, ca de altfel gi in Simfonia spaniold pentru vioard gi orchestrd, Lalo nu

-pare sd aibd temperamentul tipic francez galant gi sentimental. Existd o fierbere vulcanicd in
-muzica sa, o nelinigte abia ascunsd efecte ale rdddcinilor sale meridionale. Edouard Lalo se

dovedeqte o dati in plus, in aceastd minunatd pagina muzicald, un romantic viguros !

124

97,1

eaiJ orll 'elpedl{M ' 'erpedolc/icuo
-+++61

euqtuosep "tus!3llueuou 866 L

- ***'g!

'olP-l pJpnopf lo sIJoM otll - ***'Ll

'pJeutlleg opteJqtl 'lonuen-puelou ep UollcaJlp Bl SnoS 'll 'lol 'anblsnu 096 L

el op ollolslH - ***'9!

0002 ''cng 'clpodolclcuo sJo^lun 'pl 'ossnoiel 'luolclznu uPtu op JeuolislG - ***'91

'?orpedoletcuo tS ?c4liullls 'pf 'lleclznu luotuJol op Jeuofclg - @ct11 tg6 L rl6orncnS
eqlJoaLle
'PooO) ***'ll

srlueuou ' 0002 erJqruec-op'w' 'cl>slne6J;o(apo>ul!eJa^a) l'tl.

966 L rl6erncn8

'ougllou elBJnllnC totiepunl'pf 'lll 'lon'olesJanlun llslznu e opols! O'eueq'ncsaupJel}'ZL

L86L't]Selncng 'ouetptJel/\l eJnitpf 'olo oJlulp ollliploJ 15 oloyv'sewoLll'oJunry'Vl

-2661 'tlSoJncng '?leotznu BJnltp= 'nl-l 'lon 'lugJodtuoluoo Pl JouOeM el oO ' 866 L

eilse1 'iryil'Ol

pJnlrp= 'll 'lo^ '!ou oluoz ut PuBd Jolunduill poldPou ulp P/c8lz6nLv[ls'oJanusnngw'Pvle'celz?npuel '6

t86L 'llseJncng 'euelpust/\ eJnllpS '!op! !5 oilV- we\il/l '6wwa14 '8

896 L [soJncn8 'Pleslznu eJn]lpf 'losuololn nJluad olouacuo0 ' alJllwlQ 'rclun 'L

0002 USerncng

'ouerprJe6 eJnltpf 'olpclznu olpnuob tupcglluapl Ps !S ua6aleiu1 9S' pJuqe 'neazue1 '9

8/61 [SeJncng 'plectznLu eJnIpf 'oleclznu Unuo6 !S otuJo; ep JBuoliclQ- nJ]lwn1 '!c!tl6ng '9
z96L [SoJncng 'Pleclznu Bln]lp3 'l 'lo^'Pclznu uJ InuslluPtuou - epv'rueuJug 'v

'VL6l rlsoJncng 'plectznu eJnllpf 'n-lll 'lo^ 'PcluoJtuls Eclzn111; - fuoeg LL6r'9L61 't

wptlttJlA ielJeg

tg6L nselnong '?leetznu eJnltpf 'ocllueuoJ loleuos ecllolsf - fuoeg wPLltlM'JoOJog 'Z

266'

r]SeJnon€ 'plectznu eJnllpf 'oleclznu oluounJlsu! ap Jpuoliclg - nUaPA 'nueaonqJ7g 'V

f HVUCOI-lglE

MARIANA S1RBU - AMBASADOR AL CULTURII MUZICALE

ROMANE$TT

Prof. Adriana Turbatu
Liceul ,,D. Cantemir" lagi

Mariana Sirbu, fiica fostului profesor Gh. Sirbu de la Academia de Arte din lagi, care a

emigrat in anul 1977 cu toatd familia in ltalia, s-a impus ca un muzician de excepfie, cu o

activitate multilaterald, inscriindu-se printre acei artigti romAni care au slujit realmente cultura

europeand. in zilele noastre, imprimarea de discuri, dupd noul procedeu compact, a luat

aspectul unei confirmdri a valorii, fiindcd foarte mulfi artigti care se impun cu seriozitate in viala
concertisticd a planetei, nu ajung sd convingd intreprinderile de editare a noilor discuri, astfel cd,

sunt lipsili de un foarte important mijloc de popularizare.
ln aceastd privinld, Mariana Sirbu gi familia sa, au captat increderea editorilor de discuri,

lansAnd lucrdri de referinld in trei direcfii: cvartet de coarde, sonate gi alte formalii de camerd,
precum gi un ansamblu orchestral de camerd, avAnd ca dirijor gi solist pe Mariana Sirbu. Ritmul

cu care apar aceste discuri pe piala mondiald este relevant.
Violonista Mariana Sirbu, cu o activitate concertistici foarte bogatd, colaborAnd cu mari

orchestre simfonice, cu o activitate notorie consacratd in domeniul cvartetului de coarde, la care
se adaugd inregistrdrile cu ,,Trio di Milano" gi cu orchestra de camerd ,,1 Musici", se impune pe
meridianele lumii ca un muzician reprezentativ pentru zilele noastre.

Ndscutdin lagi \a12.1X.1949, Mariana Sirlcu gi-ainceputstudiile la Liceul de muzic6,,O.
Bdncild" din oragul natal, avAnd ca profesori pe pdrinlii sdi, Gheorghe gi Aglaia Sirbu, reputali
dascdli ai invSfdmAntului instrumental.

Studiile superioare le face cu profesorii Garbis Avachian gi $tefan Gheorghiu de la

Academia de Muzicd din Bucuregii, unde, aldturi de celelalte obiecte cerute pentru abilitare,

studiazd cu mult interes muzica de camerd cu profesorul Dorian Varga. Ulterior se

perfectioneazd sub supravegherea eminentului muzician gi muzicolog W. Berger, una dintre cele
mai notorii gi mai relevante personalitdli ale vielii muzicale romAneqti (din nefericire plecat prea
devreme dintre noi).

Chiar din anii studenliei Mariana Sirbu este laureatd a numeroase concursuri nalionale gi

- - -internalionale. ,,George Enescu" RomAnia 1967',,,Carl Flesch" Londra 1970; ,,Maria Callas"
Barcelona 1971',,,Vittorio Gui" - Florenla 1972. Tot din anii studenliei (1967) formeazd gi

conduce la Bucuregti un cvartet de coarde intitulat ,,Academica" cu care, in urma successelor
oblinute in lard gi strdindtate (Liege, Belgrad, MUnchen Geneva), se hotdrdgte gi rdmine peste

granild, devenind impreund cu Ruxandra Colan - vioara a ll-a, Constantin Zanidache - viold qi

sotul siu, Mihai Ddncild -violoncel, cvartetul Radiodifuziunii lrlandezela Dublin. Aici, la Dublin,

demareazd o prodigioasd activitate de concerte gi de imprimdri, oblinAnd primele mari succese
internalionale. Trebuie amintit, tot aici, numeroasele concerte date de cdtre ,,Academica" in toate

ldrile europene gi in Statele Unite, precum gi intervenliile sale in programele radio-ului gi

televiziunii RAl, BBC, Radio France, RTE, Bavariei gi Nordul Germaniei, Radio Boston gi Radio

Minneapolis, Societatea Radio Elvelia etc. Ei sunt invitali cu regularitate sd participe la

Festivalele de muzicd de camerd dintre cele mai prestigioase: Roma, Basel, Geneva, Asolo,
Neapole, Londra, Barcelona, Siena etc. Un aminunt deloc neglijabil, care explicd in bun6 parte

succesul formaliei, este faptul cd in ltalia ei au cunoscut pe mecenatul Peter Longo care,

proprietar fiind al unei bogate coleclii de instrumente de arcug din cele mai reputate gcoli de
lutieri, a pus la dispozilia celor 4 membri ai formaliei coleclia sa de instrumente de inaltd calitate

r26

LZI

outupo ounJg tnlnlstuetd etuedLuoc ul plu?c Be epun'(BgOL tnlnue elengulud ullncsPu e-s eJec
lnln-ou] lnlustuop ul
erieuuot),,ougltI lp opl_" erieuuol nc 9861 ulp ]uoJnc ?zeoJoqBloc 'elueuodutoc

eloluaurulsut oJlul eiuol ep unpodel olrJelp opeol nc unlquesue u! entleleld.talul ee.redptued

ezozop ps eleod rS erl$ ?c lollse purpenop 'orJl op elieuuol o nc 15 Botunl oJoleJlnc ?s

.iesscou indurrl lrsgb e nqJls eueuey\ 'olelr^rlce p1e6oq ?]seoce pleol nO eluepece entlcedsel

pzBoJlsnlt oJBc eueosled elercelde reut olec eJluud es-npugnlts 'oJeleldlelut ep lS oulselPu
ep unstnc euri rcry to;r15ruo;orn e oJeuofceled ep unsJnc nlluad euels el op Bluopecv
eJec 'nqJls eueuey\
?l plelt1ul crpoued else 'pteoselo.rd op Bture] leJcesuoc e-t5 duttt eJlul 'eoleJcnl csecPullPl

e3 lec

e1 eluezeld eesepe 'ocllueuoJ upte6exe eururJolop ol e pJgl 'lo;rieldlelut eJec l! leleuos ;e l6nsu1
elSesPO t51 '1ncel1 lnlnloess olou4
;ninuriuoc elec ed nJqtltL1co loce nqJls rolrierl eeleleldlelul u!
e1 ep ue$ lsece op 3 op Bleuos 'Plepolof 'olesJeAlun
u?Jcnl e1e6oq reu eloc eJlurp eun ')oueJl

cnlcrltluzulneeudlnt udr?n;Jrneclpneeql ueururJl?ollldeooglaleucolenlsecJpannseteuluungrsuuo!roJeloorJcesrJzoencouuertocBzlo'oetuc[ens1opuelenl1suseooeuoonvucg'e?j l]ceBsleeu:pudunrerl]0lsuool 1ollcJeelz-cnu'uP'PJeeconste6neoluu5ppuuuteloot.dlt
e'ecorllsseruooptoer^Jluetucru')ocnpucesrSeJuliefCuerepuproorlpB$ uneocsseetrueogcleeocpueoJlroucloesJleeouJusoLUsrorecArlulsspuruJ'ollselotp6rJ^eolucelerierepplesaerlleo^lou?nyeoc:Jl
ln1l1nl1lejdllsll.e,l,lull ul

]uns ou eelsece
elgof llgle.rd.telut InsocoJd ug alruued e; tS e:ec ed e;elrult; ru1ued tS p;ectznuu es e;idecuoc
nlluJd eluenelel luns '(eneuoe ulp gcrznu ep InJoleruosuoC e; iose;ord olso epun 'elien13
L ulp elec 'r6e1 Bl 996 L ul ]ncs?u) :pugl teu olerl tnlsece eleiueuuolted opreoc
ug el5erpli 096 elelelutnc el nqJls lleLlltA rnlnlstuetd erinquluoc
uerd ru]ued sns teu leuoriuer.u uy
rS
'ellseou eleltz ru1ued piupelsl
op Bun olso IouBJl O op lopp^c tn;n;etue6 eeleleldlelul pO
pu?ulJ4e 1upte$exe nN 'leneu y1 rS 'O 'gJnBl C op olButlos uncslp loJ] oloc nc elosec
lcuell
puril epenop 'pzecuBJ] ecrznu elds elecelde euolou o urpuoliueu 'eleuenc el putueneu
'sles nctznu eop o-s er15 leLlluor.lcrl Bl ep InJpu?] eieo ed ect6ell e;tuntsueutp tS
?ltqrseg3e ousol 15 pplnU erzeod pOupt ed rn;nrolrzodtuoc lctznu pugp'- egL do olecuolol^ pnop
-nc tnlag e rS ,,;nnpllspd" UeqnLlcs op Jolelolurnc eeJeztled eled es lu Pnllec4lutuos'P^rlcele

e'1Vreie6"lopeqq,,clue!e]nsceutJloorloStuo;vn"teu9lsu6leun'edouo'stupttunntle,nnlleSlooJegprneSeunpdp3c/ergeucl?e'ediloonueduggspl'reunu1lrilac'neeplleeleuoleueeln^drlCi.setJolqteSlurnnut uoPnecl]eueut?lnloscqrltOcizdsoneJcuauxpleon,oVeelpdrdausor?ielzerie-lulu'el.utroolcJ,tlunl'll)lloeqJutuoeAo^Cl3ll

I 8t'UeqnLpS ap,,ele1 ri eepeoy\" lnleue^C'(L '.tu 69'do l3 .tu do) ue^oL1loog ep oloue^c Z
',,BcLllepecy" erieluol octiueuoJ Jolelepenc eoulpnllllnu-.l ulcl
u1lu1ug tgul ep alelerd.tolut 'roueuew

eloleJ]

-1u5?nucuqnelllusJrnolLluelncLsllet/e\ ptnnf,lo,noplpseJtuedeoetcdt reISnlsuJeenercd.rueno6crnlup1ep5de-nIupnrul.egrdllunor6nlUsCe"'o':nUUto]JBqB]nuuqozcnoscJod'euple,l,uolnleAle]PLeJuulSeloPn;dcr"ri]eeeueluuJeolnplcJsollerquueqllosulootlpdc
teuu '1nuti B ,,eclulopecy"
eU 'ocrlueuoJ pJetuec ep rcrznu ele elcedse olrJoJtp ozoJlsnlt PS lglui
lnleyenc 'rcriueureol tite t5 uueLunLlcs 'ueqnL]cs nc pugdecul 'leJlsv 'leue^ ep igle ed 'leOoq

op i?c ad else CC ep 1rpilpe',,us1nutSenet;peeuJolsf"euullee]uelJteulenuulonp] ul ]esuel lnllopedel unce pu?d
e-15 erieurlolrel '(e-ll e
lpqulL1cs BJB9IA

-el 'BS ecl[ nqlts tout]stJo eelel]ur) ]oUBAc u! rJotueual eleun snpo.td ne-s pu?inc oC
'resetd ?]encope Boleluouos nc
elso

ed e;-npugztltln 'ololuotunJlsut pqurL1cs rnlnlopanc ruqueu 'elelu?c tesetd Inllls op efcunl ul 'oc
ep pcr;dxa es e$V 'tnlnlouenc Joluquou eluouru]sut Jolsece InicnJlnzn epedap letu pugs?l 'n?s
rnt?iel eiuuop ]Bnutluoc e etnlsece 1nr1 'piern urp puglocug lnnrlcedseU 'POIJolsl eJeole^ eleul tS

gi a violoncelistului Rocco Filippini. Este formalia de trio cu care apare des in public, dar aceasta
nu o impiedicd sd alcdtuiasci gi un trio in cadrul ,,familiei", asociindu-se cu fratele sdu la pian gi
cu solul sdu la violoncel.

Repertoriul realizat cu ,,Trio di Milano" a cuprins lucriri de Schubert, Faure, Ravel,

Debussy, dovedind gi in acest sector o paletd stilisticd diversd. Cu trio realizat in ,,familie" au

interpretat cele 3 Trio-uri op. 1 de C. Franck.
ln sfArgit, ca un corolar al superbei activitili desfdgurate, notdm invitarea sa, incepAnd cu

1992 in postura de conducitoare a orchestrei de camerd -,,1 Musici", formalie fondatd in 1952.
Amintim cd aici, la ,,1 Musici", Mariana Sirbu a inlocuit pe Federico Agostini la vioara L Este

vorba de o orchestrd de camerd care are in fruntea ei un violonist solist care presteazd atAt rolul
de dirijor, in ce privegte pregdtirea concertelor, cAt gi acela de solist, interpretAnd toate lucrdrile

programate. CAnd este vorba de doi sau mai mulli soligti, igi atageazd, de obicei, colegi din
orchestrd. Cu ,,1 Musici" a ddruit ascultdtorilor sdi, in general, muzicd preclasicd semnatd de
Vivaldi (Concerti grossi, intre care gi reputatul ciclu al ,,Anotimpurilof') gi Torelli (Concerti grossi
op 8)

Cu aceste prezente, totdeauna strdlucite, in activitatea concertisticd mondiald, in diferite
ipostaze, Mariana Sirbu se afirmd printre cei mai pertinenli ambasadori ai culturii muzicale

romAnegti.

r28

6Zr

nrqesnf rs uelseJoll

]]dlenJuanll'uelollosueusq6oelLeltrgpu1lu. lnuo-glu1peurlqn.rdlplnd'ceruOlpoloe(qtroires;rlduneplelopculr^zBpnCluueeuuloeprunsosoJuJedlequJt)tpgolo-.ptd1eoultuodnz6uoe'tdpnooltlltpsnuulnon-crlqeos^JpeBlu^cJeeecolqcInsIBUeUp
- -oJlul

nlorc

- -ug rS pleletl zuBuole^ssoJC prelndod erpo;eu utp lerrdsut 'tnln-uolltde6 1n1eut; utp rofeut

sU ul lnntlotu ep ;erceds u! 'eqJon slsf 'etsosqo o ec utneJ ontlout oseoJetunN 'lstlespt tnlnluntJ]
1e rS eelelrleoJ nc eldn; reun lnsues rorB eJe le iloqr.uls un 'es eeteletdlelul ul piuelede o e Inleg
gZ do euotn el le^BuJeO rS 6 do le^eueC pur[ ?nop o]leloloc 'tnlnle^euJec eeopt utp eleltdsul
olac eJlurp ;nurr.rd else ',,pietl es eudold el plnpenn" o edeolde
eueruueunL1cs rJnlcrc roJ]
a suolllded 'uueunLlcs rnl e olelrleuos.rsd eOeerlu1 pcred pu?dlcllue t5 pugunzal 'JelL.lotu Ined

ueof op reiuecse;ope lluV rnlnueuoJ uJnlcol eruJn ul erei5eu et oJec'(Zggl) Z'do suolgtde6 nc
edecug eg to;rrdoc eiern urp cof ep opncs o]uor.uour 'leq ep ouacs 'Ercseeuouo giern ep tut6eutt
'pcr6ell ppeos no Jep oleJoloc nrn rdue nc eJours;e ezgl'BJnieu ep uni;oc pcone oJec tJnlctc
]uns 'tnlnuerd elnleleltl u! nou ue6 rnun e;elueuodxo ce] ol ?ctulltJ eoleltsJentp tS .to;tluotule
eJnplpc .ter 'ar6p6u10 gler o ep luoloc un 'pleJldsul ep igle Jol eotpoloul uud 'ne 'uetuonoLllooq
op rS elrsdrl 'eueueuOem enrseu eutpJls 'tJnolqBl ellc!y\
lntusr1e1ed tunlceltL.UB 'lBJnlerur.u lnueb

ui

elSeSpO r51 nps Inusrnrlcerqng 6erlur rnun olelrun lBuU ul nep aJec tJnolqel tcLu op
ntiued piuuelerd plseluelu 'eleldel6eeu unuit.t tS tuolelnpou 'aledocuts 'auncs
lflrnulod lnJpm 'suelut
e pcseelogns eel5tut;ep
eountseccns nllued
lpoleu rS eiueu6eld e;nuuol ug eundsueJl os es uueunqcs Inl e uetd
uud 'eJeqtl eles eleuo] ulrd ?crluetuoJ Inulstn[cetqns
olss Bctzny\
'erieerc ep rolugdncoe:d

esdrl pugsueduoc erielrdsur eleOoq 'ocrselc eloporu eep ps el$e6nel ue6 elec ul 'pJnletuu.u
nllued eiurreleld gcgllsnt 'efeelc ul eurpn]r]e ?]sescv ,,'undu,loc nldutts tS lnd tc 'ptuJoJ el

csepugO teuJ ?ru nu 'unduroc pugO" :ptuJUe '8t8 L ul 'lunlsaluoc tS ecllseluel tutOeutt 'p1eel eietn

urp rutbeut ppel oJec ul enrlducsep alr.lcs piuueld.rd ap erJos uueunqos 'ueld nl1ue6
'77 sndo 'Joutut los ul eec t5 rcelg leJBlS ?lmtpop '1,;, sndo 'Joutut

za"p 4 ul eoc olse rze rS plncsounc eJBc oJlulp oleuos o]lnw teu sucs e eJec ru1uad ]uetunJlsut
'uerd nllued erieelc ernlrlsuoc o uueunLlcs Inl teredo e gluepodLul tetu eec eJnlel
,,'eoleluelsod t I tqels
- -e^ o gcec 'slureul eurq eleod ]epouul

ule-i
else ed llnep nu 'r15eu e1 leod !c?c nu nes leod luns ioltpug6 un ]uns nN 'Blsoluoc B^
pcrOol nc 1od nu 'pun1o.td
oJec 1n.tr1 ellonzep pleporcru

efo-u rueutu rS ue erieur6eur; 'epedurrl pcul nr15 o-u ']uns ec eeo3" :nes InleuJnt. uL LZ7L ul elou
?11slrueoalurznotdzurloc'uneuJeec6 ed rpug6 e ep Inlol plcelJoJ 'pleJnletul.u 'p1e1ueuOell e:ede Plectznu
eieuen reu eloc pzeepJoqe uueunLlcs 'etieelc ep eoleltntlce
ul

uuewnqss l,agou
,,'1eod lS a# ps trynuepEnw ayued pc else glefiuase

nl ealelpC 'eJeolpzuudtns ewJoJ Joun e eJelnQO o nes eruajppnn o also nu nwsryueu)og"

15e1,;ptegeC'9" pac11
nreqJnl euerJpv'totd

(eser - otst)

NNVruNHCS IU=IEOU V'I VCIISINVId VUNIVINIIAI

Ciclul de piese op 12, scrise in 1837 - cuprinde minunatele PhantasiestUcke (Piese

fantezir) - considerate printre cele mai de valoare lucrdri pianistice ale lui Schumann

ln op. 15 sunt incluse alte pise scurte - Scene de copii de o mare valoare pentru
patrimoniul pianistic. in contrast cu op. 15, in anul 1838 mai apare gi Kreisleriana op. 16 - suitd
-dedicatd prietenului sdu Chopin care se constituie tot ca o cale de evadare din reaitatea vielii
convenlionale gi refugiul intr-o altd lume, a imaginaliei, a ficliunii

ln 1839 - dupd sosirea sa la Viena, Schumann concepe Carnaval la Viena op. 26, pe
care il denumegte Sonata romanticd (intr-o scrisoare cdtre Clara)

ln ultima perioadd a vielii, scrie Album pentru tineret op. 68 (scris in 1848) -,,o culegere

de piese ugoare gi ceva mai grele conceputd in scop didactic", suitd ce se adreseazd, spre

deosebire de Scenele de copii, ,,intelegerii 9i posibilitdlilor celor mici". O continuare la aceastd

culegere o constituie Scenele din piduri op. 82 (1848-1849) - piese cu un conlinut programatic

mai profund, destinat elevilor mai mari

O altd serie de piese, cuprinse in File de Album op. 124, au fost create in decurs de 13
ani (1832-1845). Dintre acestea cunoscute sunt piesele Suferinla fdrd sfAgit gi CAntecul de

leagdn devenite foarte populare

Compoziliile amintite mai sus igi pdstreazd gi astdzi incontestabila valoare datoritd

conlinutului lor, poeziei, profunzimii 9i luminii pe care o rdspAndesc cu atAta generozitate.

-Minunatele pagini din Scene de copii nu sunt destinate, dupd cum s-ar crede, copiilor,

ci constituie o rememorare poetici gi profund filosoficd a copildriei, realizatd de un mare

muzician romantic. Poetul reconstituie starea de visare copilSreascd, starea de teamd in fald

necunoscutului, pe aceea de fericire deplind, speciflcd doar copildriei, spiritul de curiozitate

copildreascd, dar toate acestea pe fundalul permanent al nostalgiei vArstei mature, din

momentul compunerii lor.

Diferenliem, din punctul de vedere expresiv, unele miniaturi care exprimd stdri de

interiorizare romanticd, trdiri ale copildriei revdzute prin prisma vArstei mature, iar altele de un

mare farmec al simplitdlii, red6nd direct anumite momente din via{a copilului care se

acomodeazd cu micul univers din jurul lui: De-a baba oarba, Pe cdlulul de lemn.

Alternarea pieselor care exprimd universul psihologic al copilului cu cele care descnu

jocul, preocupdrile copilului, !ine de ideea ciclului miniatural, realizat nu numai prin tema iniliald

gi transfigurarea ei, ci gi pnn unitatea viziunii prezente asupra copildriei trecute: De pe alte

meleaguri, O poveste ciudatS, Copilul se roagd, Fericire deplind, O intAmplare de seami,

Visare, La gura sobei, Cam prea e serios, Sperietoarea, Vorbegte poetul.

Ciclul Scene pentru copii este ca o incursiune in lumea copilului de altddatd in care De pe

alte meleaguri ne introduce, iar Vorbegte poetul - incheie ceea ce de fapt inseamnd revenirea la
poetul ne vorbegte despre copildria fericitd pierdutd pentru
realitatea prezentd, in care

totdeauna.

Crealie de confesiune, Carnaval op. 9 exprimd atitudinea de protest a lui Schumann

impotriva spiritului retrograd emfatic, lipsit de gust, dar gi dimensiunile propriei personalitdli, a

sensibilitdtii sale deosebite.

ldila cu Ernestine von Fricken i-a inspirat acest ciclu al Carnavalului, subintitulat Scene

-miniaturale pe patru note la, mi bemol, do, si. Cele patru note sunt corespondentul muzical al
numelui micului origel din Boemia - Asch - in care se ndscuse gi locuia dulcea gi trista

Ernestine gi ele apar in structura fiecdrei piese.

Robert Schumann intensificd in Camavalul sdu schimbdrile de atmosferd prin modificarea

neagteptatd a ritmului, a tempoului, a liniei melodice; incearc6 sd accentueze astfel preocedeele

I -beethoveniene care voiau sa spund cd ,,viata curge nu aga cum am dori noi, ci surprinzAndu-ne".

in suita Carnaval op Schumann aduce, pe l€rngd personajele reale din viata sa gi

personajele clasice ale Comediei dell'arte italiene (bdtrAnii, indrdgostilii, servitorii sunt cele trei

130

I'I

j" ,,'epedop leru lgc r6unfe ps el5ernzgN 'ppe uJ ]lnur eu;iqo eleod es nu 'ulsetzn]uo

e)e :elrrndurl oleol utp lJtuaulo uueunLlos op lesolpe uuopul Inplec apqz1J'telado le cllelse
loepseeus-Innlpuueluqoatssoaaldpur'eelpessntseatzldeltueeyyl ue.a.ulenllrzeonglce4dor-suotltll5puInn;uosrdtJetlleu6t.etdleiluolltoo-t.ltu1uet"utdlotJuelleodupuuanlluootdc
uueunqos 'oles lJtpug6 eeteleqduuoc olse 'tept toun e Pllqlsuos
lnust1tlcotqns pclznul uJ ocnpe op reu loc o]se ecrznu uueunqcs nJ]uad 'ctleod Inusllll puelqln
eeleuudxo elsa 'feqrull pueos eauigensrenoe'rreefep'eeplic;enslene.6r6eeo.er.rddllsue"lnp'rplpuseJeodoc;a6uJqtgsptogotltdoJqnqplnePccu1vl en'lerdrnsl;eeeoleluedullgnelulcineqcnsc

]euns aJece4 ug 'et6otnp ap pu11d 'rnlnpotl ;e rS uerd nllued tunletult! 1e ltSlgnpsep
nrc4loes et pugi es-npurdoluoc bs
poqou 'leuorior.ua lnuriuoc 1e6oq

nJlsaeu un pugugtupr lnlolrzodruoo 'lnosouncoJ turueun elso uueunqcs Uoqou lnl Inluee
tetlos'pa1ntlceol'ettitezsodesetlSprutar;ueunq'ueuecLsuenuqcqsnlsnlPecp1cns1edeel1ogonlssoe'rPicSeulslrl'eUseuCt 'e';tiupoilJlrtqerpsuondeaseJluelsp 'eluelede
eun pul4

piel op eelelaldlelut 'oleolpzuudnc reu 'plseA reu,l llnu tcop olsa ttctznu elieqilur.r.reg
'epunlord teuu lliectltutues otnlPnzop ea tc 'Plectznul
'le]lse pseeleiul 'lluolp^ep
-punl6 o ldelp p1e1e.rdre1u; g eleod teu nu uueunLlcs rn; etirzodr.uoc
puopuou olacelled o 1so;
Jp1ope rS nou nllued rr.rolpdn; ap leur] uJ psurnul 'Joltutlstl4 e
e 'afeuosled eruolgc eridecxe nc 'rnlnleleuJeC euns pleo] Pc LllopoJc PS oce] ou eloLlcul e op lol
lsaov 'riedseo ellulrd 'rieri6gtdrug 'roel6 Jolrurlsrl4 eeJellut piunue eJec Pulol :(.rolrcrunq lnsue6)

zuepelpnssolg eundeldns os seq ul 'rnlnlcrc ;nsuudnc utp oluout6el; eslentp PzeoJluocuoc
rS eleolpunduur unploce ul lnqeq ere{cuJ oJec tzelOollel Joltut}stl4 e4uoo lolluolplnep ;e S.rer-u
sonledur un-l1uud puguLulnc 'uusruurldo ep ur;d rc crJtl uol un ed eteqcul as nu InleneuJeC
'lnJolpstn ntqosnf rS lnlolpldnl uelsololl - nrqasnl tS uelse.ro;g rriueze.rd noJeul uud ;eneulec

e; pdrcrped uueunqcg 'urdoq3 rS rurue6e6 '(uelcul uo^ eurlseu.r3) elleJlsf '()celM elel3)
eurJerLlC :luns rnlnlcrc ole e;eer elefeuosJod 'loJJerd 'eurquoloC 'o;;eq6r.rg 'outL1copv ed '(tuue7

'osou6osrg top ouolelued 'oc4lu6eyt tt :ope,llep rorpeLuoC toleleuosred a1e e;edtcuud ednt6

-

CUPRINS

& Alexa Claudia'CARL MARIA VON WEBER, primulpurtdtor de cuvant al romantismului muzical....3
& Andron Diana Beatrice - coNoTATll NEocLAstcE iN SoNAI/NA PENTRIJ PIAN DE MAIJRTCE

& Andron Diana Beatrice - SIRAIEGIA ZONELOR MODALE iN PNETUOIILE PENTRIJ PIAN DE
......................10
OLAUDE DEBUSSy..

EALpIoSsEtolpCOorPneOliaV- rCcOtN..CERTUL NR. 1 PENTRU PIAN 9l ORCHESTRA SIMFONICA DE
..........................25

Ciobanu Emilia Sanda -METODE $/ PROCEDEE DE PREDARE 9/ SIUD/U A SONATEI
DE JOHANN SEEASI/AN
(PART|TEI iN tn UWOR ?ENTRU FLAUT SOLO SACH......................91

BRUCHDanicov Zaharia Carmen, Danicov Zaharia Eliana - O /NCURSIUNE lN UNIVERSUL ROMANTEI
PENTRU VIOLA $/P/A/V DE MAX .....".34

Dobranici Adrian Gelu - EDUARD CAUDELLA, PERSONALITATE MUZTCALA IE$EANA 22 MAt/
3 |UNIE 1841-15 ApRtLtE 1924............
...............37
i

generala)i & Dorobanlu Elena - EINE KLEINE NACHT MUSIK MICA SERENADA- DEWOLFGANG AMADEUS
I MOZART (prezentare ..........................42

&, Dulicd Luminila - T\POLjGll CONCERTANTE iN MUZTCA R2MANEASCA DE ?RIENTARE

vtoARA. -& Eva Suzana - TEHNTCA ALEXANDER CALEA CATRE SANATATE $/ PERFOR MANTA iN
;ANTATUL LA .................60

& Fumea Viloleta - MANAGEMENTUL STUDIULUI ELEVULUIPIANIST. ........................62

& BGAoRroOvCeUi LllTieTM- PoRURIGTIUNIL(E16$l5/S0IO) R/A oBotlJLUI PANA LA DEFIN|T|VAREA CA pRoTOTtp iN
.........65

& Gorovei Marian - ASPECTE STILISTICE $IFORMALE ALE CONCERTELOR INSTRUMENTALE
LA HAYDN $|MOZART
..................72

&. Luchian Antoaneta loana - REZONANTE POSIENESCIENE OMAGIU LUIENESCU DE
..................76
THEODOR GRIGOR|U'

MHEaTruEsROLFoOreNdTaCna..E.l.e.n.a...-.$.I.E.FAIV NICULESCU $/ ONTOLOGIA DISCURSULUI ..................88

MoTuzi DoTina . CONS/DERA TII ASU PRA FU N CTIIJN ILOR D IG ITATIEI iN TEH N ICA

& Pasat Cristina, Gulan Andrcea - COLAJE MUZICALE VALENTINO BUCCH\...... ......95

& Petrea losefina Md(igor - REVERBERATII CHOPINIENE lN CREATIA PENTRU PIAN A LUI
......................99
jLAUDE DE8USSy..

& PinzaTiu MaTin. ROLUL PEDAGOGULUIiN FORMAREA DEPRINDERILOR SCENICE ALE
................102
TANARULUT INTERqRET..................

& Spdtdrelu Alexandru - ROMANTISMUL MUZICAL $lV\OLONCELUL........ ...............111

-& Turbatu Adriana - MARIANA S/RBU AMBASADOR AL CULTUR:I MUZTCALE ROMANE$T|...126

-& Turbatu Adriana - MINIATURA PIANISTICA LA ROBERT SCHUMANN (1810 1858) ..........."....129