Stefanescu, Paul - Enigme si mistere din toate timpurile (Vol.2)

lfigme nnlsme Paul $tefinescu

)* istoriei [*is?ori.r

Pornind de la premisa [ca faptele istorice WWWWKWWW
s-au desfdgurat, din cauza relatdrilor ten-
den{ionase ale contempora.nilor gi, uneori, wwwffiffi
ale urmagilor, cu totul altfel decAt sunt pre-
W
zentate de ,,istoria" oficiald, in manuale],

ne-am propus sd aborddm fapte Si

personalitd{i in contextul epocilor respective
gi al documentelor vremii, pentru a ajunge
la concluzii proprii. Acestea difera uneori de

cele tradi{ionale, alteori de-a dreptul le

contrazic.
Paul $tefdnescu

NOUTATT ETUTORTALE

.Ilans Biedetmarr, Dicfionar de simboluri, l-ll,304+212 p; PAUL STETANESCU
. Leon Casso, Rusia ;i Bazinul Dunirean, 240 p.;
. AI. Cioriinescz, Dicf,onarul etimologic al limbii romf,ne, fbmat 17 x 24cm, 1056 p; ENIGME S' ITMIMISPTUERRIELEDIN TOATE
. Nic. Densu$ianz, lstoria militari a poporului romAn, '16'1 p;
. Ovidiu Drimba, Dic(ionar de autori, opere si personaje, 2'10 p; Vol. II
. Ovidiu l)rimba, lstoria culturii si civilizatiei, vol. XI, 46'1 p;
. Ovidiu Drimba, Rabelais si Renasterea europeantr, 22'+ p;
. M. Eminescu, Traduceri literare, 320 p.;
. M. Eminescu, Via(a culturali romAneasci.
. L[/. Froehner. Columna lui Traian, 160 p.;
. Moses Caster, Studii de lblclor comparat, '132 p.;
. Pierre Crimal, Diclionar de mitologie greactr si romantr, 392 p;
P. Hasdeu, Folcloristica, vol. I-II, 161+320 p.,
'.BB.. P. LIosdeu, Soarele ;i Luna, folclor tradilional in versuri, edi{ie critici, l-II, 480+400 p.;

. Iulfu Hasdeu, Jurnal fantezist, 320 p;

.' Slephan A. Hoeller, Gnosticismul, 208 p.; p;
IIons-Christian HuJ, Clipe de istorie, 4'18
. Teodor lordiinesan, Viata privattr in imperiul roman, 160 p;
. Leo P. Kenclall, Diamante fainroase qi latale' 240 p.;
. Cloude Lecouteaux, Vampiri si vampirism' 160 p.;
. L-osco Maraini, Tibetul secret, 416 p.;

'.1I.. M. Marinescl, Figuri din antichitatea clasicS, 336 p; fomat l3 x 24 cm, 288 p.;
Mu$lea, Bibliogralia lblclorului romanesc. 1930-1955,

'. I. Opri;an, Basme l-antastice rom6nesti, I-III, 352+336+368 p'; vietii, 592 p.
I. ()pri;an, B. P. Hasdeu sau Setea de absolut. Tumultul
si misterul

-l- 16 planse hors text;
. I. Oprisan, Troite romAnesti. O tipologie,3O x 22 cm, integral color, 240 p;
. Victoio le Page, Shambhala, 304 P.;
. Maria Ptiun, Dictiontr integral de sinonime, 512 p.;
. Nicolae Pelrescu" Primitivii, 480 p.;
. Florentin Popescu, Viata lui V. Voiculescu, 336 p.;
. simion Florea Marian - Tuclor Pamlite - Mihai Lupescu, cromatica poporului
romin, 368 p.;
. Pamfil Seicata, Scrieri din exil, t-II, 416+516 p.'
.
. Paul $tefdnesczr, Initiere si mari ini[ia\i' 273 p.; p.;
. Paul $te/dnescu, Ma$a neagri, 176 p.; 176
Paul $te/dnescr, Mari scandaluri linanciare'

.'PGo.uDl e$mte.ldTneeosdcozr,es,,cNu,ebIsutnoiri"iaisltiomribeiii, 352 p.; romAne, 464 p;

qi literaturii

. Liviu Vdlenas. Memorialul Apocalipsei, 352 p.;

o Liviu Vdlena;, Memorialul stalinismului, 496 p;
. Corpusul receptirii critice a operei lui M. Eminescu. Sec. XIX,

432+448 p.

ix cuns nn ePanrTrn

. Giuseppe Cochiara, Istoria folclorului european, 46zl p';
. Iulia Hasdeu, Cugetiri, 128 p.

CoPerta de I' OPRI$AN PAUL S) TEFANESCU

. Coperta I: Hitler qi Mussolini. Fotografie din 1939' EI{IGME SI MISTERE
DIN TOATE TIMPURILE
. Coperta IV: Richard waqner alittrri de marea sa iubire: cosima' ctt
care se cdsiicrreqte oficial la 25 august 1870' la Lttcerna' VoL fI

Elve!ia.

Editura VESTALA @
ISBN 973-9418:724
ISBN 973-9418-73;2 Editura VESTALA
Bucure;ti, 2004
@ Toate dreptwile sunt rezervate Edinrii VESTALA'

Ilescrierea CIP a Bibtiotecii Nafionate a Rominiei Cuvflnt inainte

$tefhnescu,Paul Contemporanii n-au izbutit totdeauna - si nici, ulterior, istoria
- sd descifreze cauzele reale gi toate implicaliile unor episoade
Enigme 9i mistcre diir toatc timpurile/ Paul drarnatice, nici adevirata personalitate a unor figuri de altniinteri

$telEnescu. - Bucurcqti; Vestala, 2004 de largd notorietate. Generaliile care s-au succedat in timp, au
preluat una de lz alta, relatfui despre unele fapte gi despre unii
2 vol.
ISBN 9?3-9.118-71-6

Vol. 2 - ISBN 97 3-9418-'13-2

9a(l0o):929

oameni, versiuni c6teodaQi contestabile, care nu au irtArziat s6 apar6
A5a se face cd istoria
chiar si ir manualele de istorie din scoli.

invd(atn diferd cu cea care s-a derulat in realiiate. Nu mai vorbim

de exagerdrile tendenfioase cauzate de diverse conflicte si ne referim

aici in primul r6nd la legenda lui Dracula pusd pe r"u*u marelui

domnitor Vlad lepeg de divergi negustori sagi. pomind de la aceste
premise, arn oferit publicului larg din lara noastrd o suitd de volume
intinrlate generic: Enigme ale istoriei- Spre bucuria noastrd, lucrErile
noastre au fost bine primite ;i apreciate de cititori, in special de

tineri. Am hot?irAt sd extindem aria documentdrii si iati un nou

volum care vede lumina tiparului.

Pomind de la aceste premise, ne-am propus sd abordim fapte
gi personalitn6i in contextul epocilor respective si al documentelor

wemii, pentru a ajunge h sqnsltrzii proprii. Acestea diGrd uneori

de cele tradifonale, alteori de-a drephrl le contrazic.

de
Prof. dr. Paul $tefinescu

ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II

Asasinarea lui Abraham washingtonului constituia o exceplie. Rdzboiur fratricid al Nordului
conka Sudului luase sflrsit, cu victoria Nordului, libertatea ieqise
Lincoln
scevuigdcatdolcFiotraaiuoptpeiaizta.sueidl-cie,nlizfseugdisFrigeetna5pssemteuf_araaidnlbeaianomtlpairteridileundgsneeceiigldasarivoinpilagtdreiiallinauelielibg6gLiei.rniinnleoecrrioan;llauinrl.mmsAuaadcliiiesafustlestLaesesepaerrsidomiscptnlaaresemveuoanilttadiii
La intrebarea dacd in cazul asasinlrii, in urmd cu o sutil treizeci
si noui de ani a lui Abraham Lincoln ,,lucnrrile nu s-au petrecut, ultimele-lupte privind impasibil deznodimantul de pe puntea vasului

o*", totul altfel decdt men$.oneazd istoria"?, astdir nuie poate ,,River Q"Tl'_' Cu pulin timp in urmE, la 3 aprilie, trupele nordiste
ocupaseri Richmondul mistuit de flicIri.
ofer{ i"rrn, rdspuns tranFnt. Ziua de vineri, 14 aprilie 1865, a inceput c6t se poate de banal,
neldsdnd sd se intrevad.d tragedia ce va urma. De dimineald, pulin
ln lucrarea noastrl nu puteam sZ nu ne oprim asupra unuia [faetcAuf!iindde orele opt, pregedintele a servit micul dejun
si fiul cel mare al familiei Lincoln, Rob6n, cu familia, de
dintre cele mai zguduitoare atentate din istoria omenirii. Aceastii
criml odioasi constituie o mdrturie care demonsteazA cd, uneori, ," iotoo"re
chiar ;i in momentele cruciale ale istoriei, adevdrul pare cu nep-utinti cu. o sear6 inainte din city Point impre.'rd cu genera"elul Grant. Era
de staUilit. Daci ne referim numai la istoria Americii, vom intAlni aprtl,muLaata^poarpreteelecg'anirsgeperoneezpreeactlrueelcfeGiaxralaanintWcTaerspehubintugioatognse.idsinplEundeemcacbIinLeint claolcnargei
gi alte cazuri, unele mergAnd pdnn in zilele noastre in care adevirul Gruurt.erau prieteni vechi gi se apreciau reciproc. Nu era cazul g
6ste ocultat. Cercetfuile intreprinse de specialigti nu ;i-au spus incl al soliilor. cele doud doamne nu se puteau suferi, iar in ultima
ultimul cuvdnt qi noi ipoteze, unele chiar fanteziste, sunt emise frrd weme mai ales incordarea dintre ele sporise, de vinl fiind, din c6te
incetare. Si nu se stie dacd adevErul va fi cunoscut weodat?i... Atata se pare, doamna Lincoln.

weme cdt el va fi invdluit in mister, va plana in continuare o cd-tevCauzpilerilienjuulrmqe6dicnalepii,tuglaesneercaolmulaGndraannth,rilnsufparleamcdarlusiatatceulordodainr
incertitudine ;i o inrrloial5 ?ndrept51itn...
Sud, a fdcut cunoscut ce.lor prezenli condiliile de capihrlare puse
Decenii de*a €ndul, care s-au scurs din acea fatidic6 Vinerea soldalilor confederali invingi: ,,.q,m dat ordin s6 fie lisali sa plece
Mare de 14 aprilie 1865 qi pani in prezen\ s-a considerat cel pulin acasd la familiile lor gi le-am spus cd nu vor avea nimic de suferit
dac6-gi vor vedea de treabd".
din punct de vedere oficial, ci asasinarea lui Abraham Lincoln este
un ctv elucidat. Opinia generalului Grant nu era ins6 impdrtA;iti de c6tre tofi
cei prezen{i. Ministrul de rizboi, Edwin Vf. Stanton avea o pare;
Dupd ce asasinul - ucis de urmfritori - gi complicii sii au fost f9iiundtohpralrtoizpaunsud.l El era de pdrere c6 Sudul tnebuie ocupat
pedepsili - prin sp6nzuritoare - au inceput si iasd la iveald o serie unei politici de represalii. dus6 irnpotriva trrititar,
de lucruri aUsolut neclare, ca si nu mai vorbim de nepotrivirile adversari. fogtiloi

legate de urmirirea criminalilor, modul de judecattr" fapte care DupA +edinfa de cabinet, preEedintele il inviti pe generalul
formeazi un frrndal intunecat pe care se proiecteazi asasinarpa lui
Lincoln. Pe scurt, din analiza-inadverten{elor legate de acest caz, cGormanetdi9auOsaorgiAa,mlaeicteaantrCulo,u,Fsionrd(.y.'eur$nodaeraseanroaasutrrmii adinsiA-smeirjoicaac)e.
s-au ivit elemente care au intiirit o bEnuiall tot atAt de veche, si Lincoln uryi1g.u, iegind ?mpreuni cu sogiile, si repare tocmai ce
anqme c6 adevfuatul asasin, autorul moral cum am spune astilzi,
fbcea parte chiar din anturajul lui Lincoln, din guvem! stricase sogia lui.
nmuotil!yiievndrd1ztcdrsIgeilnhdteepnr{meioganeaidmicnatueldlutuii,pwgdeeanmmeeriaa.lzuAaldsGeivr-ad;niratvtsauedl d*socctuoi.zpri,iiipoopuleiricci.oar.rsae,
* antipatia reciprocd dintre cele doua fe''tdl,r3dlB, i" *ui'*ui=

Daci penku cre$tini Sdptirn6na Mare Ei mai ales Vinerea Mare ""u

nu este prilej de p"$,*"i", primEvara anului 1865 pentru locuitorii

PAUL STEFANESCU

EMGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II

parte, se datora doamnei Mary din partea stahrlui Massachusetts fu amAnat pentru a doua zi la

Lincoln. Cand, h 1842, Lincoln orele nouI.
o ceruse in cisitorie pe Mary
Aproape d9 ora opt, presedintele, la bral cu solia" au iegit din
Tood, actuala doamna Lincoln,
Casa Albi qi, pdgind pe un covor inllorat, au urcat in trAsura ftl
aceasta era urul dintre cele mai vreme ce garda militari prezenta onorul. Trdsura pomi qi o lui pe

frurnoase tinere din Kentucky. H-Street oprind in fata casei senatorului Harris din New York. Aici

Timpul care se scursese aclionase, erau asteptafi de fiica senatorului, Clara Harris, care, impreund cu

din nefericire, in defavoarea ei: logodnicul ei, maiorul Henry R. Rathbone, prieteni ai pregedintelui,
din t6ndra
devenise o firrmoasi ;i pldcutii inlocuiserd familia generalului Grant la invitalia de a merge la teatru

femeie impulsivi gi impreuni in acea searE.

irascibilS, victimd a unor repetate Aproximativ pe la noud Ei jumState tdsura se puse in mlcare
gi, cobordnd pe ssetararadaacaeeIXa -sae,deseosoepberialapriinntrfaarpetaulTceiactreulelubira",Faocrtdri"l.i
stiiri depresive, care aveau si Spectacolul din

culmineze cu sfir;itul intr-un

sanatoriu de boli nervoase la zece Laura Keen apirea in spectacolul de adio in rolul Florencei

ani dupi moartea sogului. Trenchard.
Deqi bolnavi, Lincoln nu a
Echipajul trlsruii prezidenliale fu intAmpinat la intrarea in teatru
incetat s-o iubeascd ca la irceput Abraham Lincotn (1809-1865),
preqedinte al Statelor Unite ale de portarul Charles Forbes ce era inso{t de John Parker, garda
gi se purta foarte prevenitor cu ea.
Americii tutre 1860-1865.' personali a pre;edintelui Lincoln.
Mary Lincoln suspecta pe toatii
lumea, binuindu-i pe cei din jur Din acest moment ircep semnele de intrebare. Astfel, in chiar
de intengii ascunse, iar in ultima vreme o gelozea nejustificat pe
dupd amiaza respectiv5" Lincoln ii solicitase ministrului apdrdrii

doamna Grant, cu care, de altGl, er:r cea mai bund prietenl. Stanton si-l pund la dispoziqia sa pentru a-i asigura paza personald
pe maiorul Eckert un personaj impunStor gi putemic. Ministrul i-a
in dimineala fatal6, Lincoln, pentru a atenua rlceala dintre cele
refuzat solicitarca sub motivul cd maioml Eckert avea altA misiunea
doui femei gi mai ales pentru a-i oferi o distract'e care s-o scoatii
de indeplinit, fapt care era cu totul inexac! stabilindu-se ulterior
din starea depresivi, ii promise o seari la Teauul ,,Ford".
Dupd masa de prenz, prqedintele Lincoln rezolvd cdteva cn militarul fusese liber qi se afla acas6.

probleme de stat ce nu sufereau am6nare precum qi grafierea de la Si astfel securitatea preEedintelui a rdmas in seama unui singur

pedeapsa cu moartea a unui cercetas dezertor. . om: polilishrl Parker. Acesta se imbdta des ;i era cunoscut in
La pu{in dup6 orele patr,u" pregedintele cu sogia se urcari in
anturajul sdu ca un alcoolic notoriu.

t6sur5 gi plecard in port unde se afla tras la chei gi ancorat monitorul inqtiintat cd pres,edintele cu solia se vor afla printre spectatori,

,,Montauk". Dupn vizitarca vasului, inainte de ora cinci, se directorul teatrului Harry Clay a intreprins o serie de pregitiri pentru
intoarserl la Casa Albd. Aici pregedintele se intre$nu cu cdqiva
int6mpinarea oficiald a inalSlor oaspe$. Astfel, el didu ordin

vechi prieteni, guvematorul Oglesby gi generalul Hayni. Dupd ce tdmplarilor sd uneascd lojile a $aptea qi a opta sihrate deasupra in
termin[ intrevederea, pleci pe jos spre Ministerul AparErii insoSt imediata apropiere a scenei. Furd instalate canapelele cele mai bune

de Crook poliSstul care constituia garda de corp a pregedintelui. La din teatru, penku doamne au fost alese cdteva fotolii imbrdcate in

Ministerul ApArArii citi ultimele gtiri primite, dupi care se intoarse dirmasc rogu, iar pentru pre;edinte, cunoscAndu-se preferinla
la Casa Albd. Pe drum, mergdnd pe jos, s-au intAlnit cu un grup
acestuia, a fost dispus un balansoar in loja numirul sapte, pe primul

de bet'vi, dintre care unul era cdt pe-aci sd se ciocneascd cu loc inspre scen6, av6nd pe locul din spate pe solia sa, iar in colgul

pre;edintele. lojei numlml opt era agezati domnigoara Harris ;i lAnga ea, pe o

In jurul orei Sapte Ei jumitate mai primi citeva vizite, intre care canapea, logodnicul ei, maiorul Rathbone. Loja era impodobiQi cu
se numara gf cea a putAtorului de cuv6nt al Casei Albe, Schuyler
Colfax. Un alt vizttffir, George Ashrnun, membru al Congresului steagul american.

Spectacolul incepuse de mult cdnd pregedintele pdtrunse itr loja

care-i era destinatS. Dirijorul orchesffei, William Withers jr. ficu

t0 paul srepllescu ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II ll

gn dTirmecnliaculobjeaighperetageadrtinistteillouri, care se oprird ;i inaintdnd pe scen6 lojei oficiale, dupS care ie;i pe poartA gi p[risi teatrul. Era ora unu
gi jumdtate cAnd, de la teatru, se duse pe C-Street la grajdurile
in Ihcuri o-reverenl6 adAncd. Imediat linute de un oarecare James W. Pumphrey situate in apropiere de
hotelul ,,National". Inchirie un cal, pe care il aduse, intre orele cinci
orchestra executd imnul american, publicul aflat in sald se sculi in Ei gase, Ei-l legd de un st6lp in spatele chdirii teatrului ,,Ford".
picioare, dupd care spectacolul isi continui cursul normal.
Polilistul P^arker, car.e asigura paza presedintelui, se asezZ. pe ,i-a petrecut restul timpului intr-un local bdnd bere iar pe la
un scaun afl.at in fala ugii la intrarea in loj6. Obisnuit sa bei, dupa
am mai spus, nu rezistii mult ia ora noud a mers din nou la teatru. Pitnrnse prin intrarea art\tilor
b-ceuam, a mers la bufetul teatrului sd si, simtind nevoia imperioasd ;i ajuns in culise ii soliciti unui lucritor pe nume Edman Sprangler,
nu care era familiarizat cu munca la grajduri, s5 aibd grijd de calul
se multumi numai cu bea un pahar de whiiky, dar
legat afard in spate. Sprangler fiind obligat sI mAnuiasci decorurile
In acest moment, unul Ei, in scurt timp, fu ametit de_i binelea.
profit6nd de faptul c6 presedintele Lincoln in timpul spectacolului, l-a chemat pe ajutonrl sdu Joseph Bur-
roughs sd ducd iapa lui Booth ;i s5 agtepte cu ea l6ngd intrarea din
era lipsit de pazd, a intrat in acli'ne asasinul. Acesta nu era altul
decat tandrul actor John wilkes Booth. Nou angajat la Teatrul spate venirea lui Booth.
,,Ford" se bucura de un fizic deosebit, la care se idauga un talent
In acest timp, Booth folosindu-se de wr coridor lSturalnic
pe misurd, fapt care ii atrisese epitetul de ,,cel mai frumos birbat utilizat doar de artigti ;i personalul de serviciu se intdlni cu John
{diinntro-roagfaylmWiliaeshdiengatcotno'r.i.OTraigtiinl asrddu,inJusntaiutsul
Maryland, provenea Buckingham pe care-l intrebA cdt este ceasul. Mai zibovi pulin gi

Brutus Booth a fost la zece gi zece trecu prin vestibulul ce despidpa lojile, deschise o
considerat o vreme drept cel mai mare actor din America si devenise ugd si intd intr-uri mic vestibul care despdrlea culoarul de loja cu
pentru viala teatrald americani *n simbol. Emigrat din Anglizi in numdrul ;apte. Se opri in fala ugii unde constatii cI sfoara era prinsd
America, a triit cu diverse femei cu care a avut opt sau nouicopii, in incuietoare crun o ldsase de dimineali iar gatrra scobitA in lemn
ultimul, John wilkes, s-a ndscut Ia 9 mai l s3g la periferia localit:a,tii
Bel Air din Baltimore, Maryland. ca gi de diminea{E ii permise sd zlreasci capul pre;edintelui.
in afara cS.sdtoriei. John a manifestat ceilalli rrJli ai sdi era niscur Lincoln se afla in semintrtuneric si urm5.rea acliunea piesei.
de timpuriu inclinalii citre
teatru, iar la vArsta de saptesprezece ani era deja un actor consacrat Ascuns in spatele usii, care nu era piziti conform consemnului,
care se bucura de succes. Un frate al s6u, Edwin,
cel mai bun interpret din toate timpurile avea renumele a$tepta sd se ajungd la o anumit2i replici din pies5, c6nd publicul
de a fi izbucnea in putemice hohote de rds. Pe scend rS.mase un singur
al lui Hamlet.
Aceasta era una din laturile, cea vdzl.rtd, a viegii lui John Wilkes artisl Harry Hawk care interpreta rolul lui Ashy Trenchard. C6nd
Booth. Cea de a doua laturd, care vine sd explice gestul s6u, o vom
vedea pulin mai €rziu. sosi momentul agteptat, trase de sfoard ;i u$a se deschise,
Si revenim la derularea evenimentelor clin ziua de 14 aprilie. permilAndu-i sd pdtmndd ?n loj6. Se apropie pe tdcute de
,Iohn, fur acea zi, era liber, intrucat avea loc spectacolul de iamas balansoaml pe care stAtea pre$edintele si cu un pistol marca
bun al actrifei Laura Keen. John veni la teatru sub
coresponden{a, printre care si scrisorile de motivul de a-si ,,Derringer", cu un singur glont de calibru mare, trase in ceafa
ri{ica la numeroasel,e
pre;edintelui. Era ora zece s,i cincisprezece minute. Exact in acelagi
sale admiratoare. Se a1 i.ne2t6r,ep;ieduirenctsocmalutneaqtiruinlucieapeuhscdarpearocbutrigiud
scrisorile. Tocmai moment Lincoln se sprijinise cu m6na dreapti de balustradd.
atunci
Glontele pAtrunse in regiunea occipitald a craniului gi presedintele
informalia cd presedintele Lincoln urma sd vini in seara aceea la
reprezentalie. Dupd ce a plecat directorul, se prlbugi pe pardoseala lojii. Spectatorii nu auziserd impugcdtura
la cateva minute Booth
a urcat la etaj sd recunoascd locurile qi continuau si priveascd spre scen6. Maionrl Rathbone inlelese
in care avea sd stea intr-o clipitd ce se irtdmplase, se ridic[ de pe capanea ;i se repezi
prggedintele. Orient6ndu-se pe loc, imagind un sistem simplu, ia atentator. Booth scoase cu repeziciune un purnnal ;i-l injunghie
capgbi] sd permitd deschiderea inkArii lojei din exrerior cu a;utorui
unei sfori. In uqa lojei ce purta numdrul Eapte practici o micd gaurd in umdr pe maior. Acesta se didu inapoi impleticindu-se, dupd care
care s5-i permitd. sd observe pe cei cale se aflau in5untru. AE-teptd se ndpusti din nou asupra criminalului. Booth profiti de o clipi de

fbc6ndu-gi de lucru pand ce m'ncitorii asezard. drapelul p* purdp"t"t neatenlie ;i frc6ndu-gi vdnt sdri peste balustrad5 direct pe scsna
aflatd cu aproximativ trei metri mai jos. ln timpul cdderii, unul
dintre pintenii de la cizrna se agdtd, de faldurile drapelului ce

t2 PAUL $TEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-tr l3

imbr6ca balustrada lojei provoc6ndu-i o luxagie la piciorul stAng. drept. Medicii prezen$ erau in unanimitate de pdrere cI rlnitul nu
Incidentul nu-l impiedicl s6 fugd ;i t6r6ndu-se pe scen5, strigb spre mai are nici o gansl de salvare.
spectatorii din sali: ,,Sic semper qrranis.. (Asa vor paS tiranil!).-Se
strecuri pe lAngn colegul sdu Sogia preqedintelui gocatii, fu ingdjitA inc[ din primele momente
alergd qHiartraynHaaruwlkWsii,llpiaitnmrnzJA.ndFeirngucsusliosne,,
intre Laura Keen ale atentahrlui, de actriga Laura Keen, domniEoara Hards gi maiorul
continuAnd sd tind srrans in mdnl
i-npugmoannuafJsip, isirel a" ;#;;;; Rathbone. Acesta din urml avu Ei el nevoie de ingrijiri cdci rana
gare-l rdnise pe maiorul Rathbone.
lovi puiernic adiincd c@dtattr la umdr sdngera putemic.
de dirijorul orchestrei, William
Withers cEruia incercl sa-i aplice Doamna Lincoln fu gdzduitd peste noapte intr-una din camerele
doll lovituri cu culitul, dar nu taie haina. Ajunse,
reusi decit sI-i de la parter ale casei lui Peterson, ca si fre in apropierea sogrlui.
?n final, la iegirea din spate a teatrului, unde era agteptat, dupi cum Din cdnd in cdn{ se ducea si-l vadi pe Lincokl dar in cele din
convenise, de Burrough, cu il inclleciin urmd nervii ii cedari qi medicii o luari in ingrijfue.
calul pe care graba qi se
ficu nevizut. Pe la ora gapte dimineala, in ziua de 15 aprilie, doctorul Stone
frcu cunoscut ci starea presedintelui era criticd. La7,22 Abraham
Un spectator curajos, avocatul maior Josqlh B. Steward, un
c$el smeaismuaradeaspprreoacpeesd-aoiinmtAemtrpi,la"qaraeleargvlepaeloucrminelreAnludiuBl oinottAhi,, Lincoln irecetE din viali fhrd a-gi mai fi recdpitat cuno;tin1a,
larb-at
Clopotele din Washington anun{ard in cele patro zdri trista veste.
dandu_ La scurt timp dupi sdvArgirea atentatului au fost incunogtingagi

urmdrindu-l pe coridorul ce da spre iesire, strigdnd: ,fune$ mdna vicepreqedintele Johnson, ministrul de rdzboi Stanton qi rninistrul
pe el! Puneii mdna pe el!" Era trecut de ora zeee gi jumdtaie cAnd
Boo*1 care fusese itrtre timp recunoscut de unii spectatori, dispnru marinei Welles. Primul care sosi la locul crimei a fost ministnrl de
cdlare in irtuneric, scipdnd din mAinile avocahrlui urmlritor.
Publicul din sal6, in cea mai mare parte nu redlizase incd ce se rdzboi Stantorl care a preluat provizoriu conducerea prii. El se
petrecuse, pu{ini gtiind cd cel care fugise sdrind pe scend era actoml instah imediat intr-una din camerele pensiunii in care murise
Booth, degbtzat cu perucd si mustili. SoSa lui
Lincoln isi didu Lincoln gi incepu sI dea dispozilii privind prinderea asasinului gi a
seama cd soqului ei i s-a ?ntAmplat ceva grav,
caci preEidintele complicilor acestuia. Un guvoi neintrenrpt de telegrame pomeau de
stitea ghemuit cu capul in la acest cartier general improvizat, alituri de ordine de deplasare
de aproape in pregedinte ppireopiet cstiilunlupmdtami nmsiegicea.inAcsuatsiainuclraSnniatinsed cetre unit4i ale armatei, alarmarea posturilor de poligie si griniceri
gi
cu semnalmentele criminalului, mandate de arestare, ordonange gi
si rS.mdsese in ea. In lojd alergard imedait cAqiva medici: Charles
A.'Leale, Charles S. Taft qi doctoml King. instmc{iuni.
Urrnn o consulta$e
*pid" si medicii deciserd sd fie transportat de pAnd la cel Vreme de circa zece ore care au urmat decesului preqedintelui
urgen{d
mai apropiat pat. Peste drum de teatm se afla locuinla lui peterson. Lincoln, Stanton a indeplinit nu numai funcgia ce o deqinea" de
Unul dintre locatari auzind zgomot, deschise o fereastrd s6 afle ce ministru de rizboi, ci ;i pe aceea de gef al poli{ei qi de judecitor
s-a intdmplat. Cineva spuse cd este nevoie de un pat pentru suprem, fiind un adevfuat dictator. Ce s-a petrecuq de fapt, in
preEedintele Lincoln care este grav rdnit. in acest timp piqedintele realitate, nu se cunoas,te. Dupi unele zvonuri ar fi existat o scurti
a fost scos din teatru ;i adus in casa de peste drum. D;tfiind starea convorbire a lui Stanton cu vicepreqedintele Johnson, acesta din
urmd fiind ffimis acasd. DupI alte surse, vicepregedintele nu ar fi
d{WeopvrmdairtatoerpuaPlcrdeieegnehldarilnueti,teamlejuelfduinicti6di iun, susipseariinfnotcrsu-tmuanegteaczsoaetrridcduosrig-ilrnikgjiaunisnst-tprop-ur6tnennmpaiant,i fost de gisit ?n tot acest interval, Stanton fiind nevoit sd-gi asume
cam scurt pentru el.
toate prerogativele ce impuneau o asemenea situaqie.
W__as\h+ingptoant,ulpprirnetqreedcinatreelusieanleurmgairral cei mai buni chirurgi din
gi doctorul Stone, meAicut DAnd dovadd de prezen!6 de spirit gi profesionalism Stanton,
familiei preqedintelui. Renitul fu dezbr5cat gi invelit cu pleduri prin dispozi{iile date, a urm5rit ?n primul rdnd sd impiedice iegirea
incdlzite" constatara cu totii cd proiectilul pdtmnsese in cap pe dupa
urechea stang6, strdpunsese creierul si se oprise ind5rit'i cclriutui din ora; a autorilor atentahrlui. Polil\tii au fost mobilizati imediat
si au ocupat glrile iar arrnata a blocat Eoselele de acces spre
Washington in timp ce fluviul Potomac era atent zupravegheat de
nave de rezboi. Voit sau nu, totugi Stanton llsase libere dou6
posibilitnqi de ieqire. Arnbele duceau in direc{ia stahrlui Maryland.
Unul dintre aceste doui drumuri lisate libere ducea peste un pod

l4 PAUL STEFANESCU ENTGME sr MrsrERE dIN roane rIMpuRrLE-rl l5

lung de lemn, denumit i1 popor,podul santierelor navale.., construit cd Booth desfbsurase in timpul
peste fluviul Anacostia. In timpul zilei podul era pdzit in permanenll rdzboiului o sus{inutd activitate de
iar dupl ora nouii seara trecerea era interuisd..
spionaj ir favoarea Confederaliei
In paralel cu mdsurile luate de Stanton, au inceput si demersurile sudiste. Profesia sa de artist ii per-
a$ceefsutlauisepoalfillaieiindisnalaWdaeshsinpgetcotanc, oml ianiomruolmReinchnr}laast.enintatatumlupihstoi-rl mitea sE vind in contact cu multi
vdzuse pe asasin s5rind din loja pre;edintelui ;i trigdnd f;ul lume gi sd culeagd informalii pe

ucigdtor. DacS maiorul Richards nu l-a recunoscut pe asasin din care le transmitea de cealalti parte

cauza deghizirii care-l frceau de nerecunoscut, in sitrimu colegii a frontului. Asasinarea pregedintelui

sdi care alergaserd pe scen6 l-au vdzut de aproape gi l-au t".tt os"L Lincoln nu era o ac$une singulari.

pe actorul Booth. Tot el organizase si asasinarea con-

FirI sd mai astepte weun ordin de la superiorii sdi, maiorul comitent?i a vicepresedintelui An-

imngeerspeurldaspir-ei feincteturordgh;ei zedepmeasrdpeccetarctoertiiiirdilein. Comisarii de poliqie drew Johnson ;i a ministmlui afa-
primele r6nd'ri care
asistaseri Ia eveniment, solicitandu-le si precizeze imprejur5rile in cerilor exteme, William Seward.
care actorul fugise. UrmarE la rand manuiiorii de oecoruri'sira"a*i
Venit in Washington, i;i stabili .
domiciliul la pensiunea Surtatt si
incepu sd joace la teatrul ,,Ford".
care se ingrijise de calul lui Booth. Era de acuma limpede cd autorul
asasinatului presedintelui Abraham Lincoln era actorul John wilkes Imediat racold o serie de oameni ce
Rooth. Aga cum procedeazd orice 34gt-retatOr, gi pol{igtii americani
manifestau sentimente ostile

ai wemii trecuri la reconsti.tuirea:pqfsqna,litigii,,asasinului. Ancheta regimului nordist s,i concepurd. un Wiliam H. Seward,
plan fantastic: rdpirea, prdgedi{iteluir -, i'mihistru de externe in timpul
avea sd scoati la ivealS,o serie.Se.-,lucruri bxtrem de interesante.
Booth era un actor la cmaroededra"ui airp.-"u Oe ve"inr.i ma.i, Lincoln ;i folosirea lui ca ostatic in pregedenf,ei lui Lincoln.
plitite cu 5-600 de dolari pe favoarea sud{tilor in vederea rds-
neacceptdnd decdt roluri
cumpdrdrii unor prizonieri ;i mai ales a ducerii unor tratative cu
sdptdmani. Aceste onorarii ii asigurau un venit anual de aproximativ
20.000 de dolari, fapt care-l ftcea sd intre in categoria milionarilor. nordiEtii de pe pozilii mult favorizante.
Locuia la hotelul ,,National", un stabiliment de l'x. Cdnd se mutase
de la New York la Wanshingtgn a locuit in pensiunea Suratt pe O parte dintre complotisti au fost de pirere cd omordrea
preqedintelui ar fi fost mai eficace pentru scopul propus. Principalii

H-Sheet la nr. 541 in casa aparlinAnd lui Mary E. Suratt din partea participanfi la complot erau: Lewis Paine, un personaj cu o statur6

de, nord-vest a orasului. cu repeziciune. de uriag, dar slab ca intelect; David Herold, vdnzdlor de droguri gi

Evenimentele se desfbgurau fhri ocupalie, George Atzenrodt, proaspit sosit din Prusia, John
Surratt, o fire romanticd si visdtoare, atras de aventuri gi Michael
John Clamoe,
comisar criminalist in fi-untea unei echipe de zece agenli secreli O'Laughlin gi Samuel Amold fogti colegi de-ai lui Booth gi
incepu cercetiirile. Prima misiune: supravegherea tocuinlei atenta-
luptdtori ai Confederaliei sudiste.
si anchetarea tuturor locatarilor. un interogatoriu
llourautluc1h,iaarrelsatafrae\aa locului avea Booth plSnuise sd-l rdpeascd pe presedinte gi c6-l ffansporte
sd identifice un prim suspect: John
Surratt, fiul proprietarei pensiunii, care dispdrusl de la locuintA. peste fluviu. Organizase de-a lungul goselei, pe intreg ffa:gul de la

Cercet[rile s-au indreptat inspre rudele lui Booth: au fost gdsili Washington la Richmond, mai multe stalii de schimbare a cailor,

doi frali ai abestuia, Junius Brutus gi Joseph si sora sa Asia Clark. inten{iondnd sd-l transporte pe presedinte pe teritoriul Confedera{iei
Daci cele. aflate nu au adus lumind in privinla disparifiei lui Booth, la 18 ianuarie 1865.

in schimb au permis sd se explice ce l-a determinat sd faci gestui La prima vedere, plamrl era extrem de simplu. Presedihtele avea

criminal. sd vadd spectacolul de la Teatrul ,,Ford". La un semnal, unul dintre
acolilii lui Booth urma sd inchid.6 conducta de gaz Ei sd stingd
si_cdDnaucdaipni{,imalussee erriisese ipoteza cd asasinul nu era intreg la minte lumina, iar Lewis Paine s5-l lege cu fo4a pe pregedinte qi sd-l
unei organizalii de conspiratori, polifia-descoperi
afl.lnce pe scend ca pe un pachet. Dupd aceea urma sd fie scos pe

l6 PAUL STEFANESCU IIMGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II l7

u9a din spate a teatmlui gi dus cu o trdsur6 pe malul fluviului la
Arzenrodt-

a nu le-a reusit, cici pregedintele modific6ndu-gi
programul nu s-a mai dus la spectacol; o a doua incercare nu a
fost nici ea mai reusit?i. Aceasta prevedea rdpirea lui Lincoln pe un

drum de pddure din afara oragului Washington.

fi Anchetatorii poliliei ajunserd la concluzia ci Booth trebuie sd
avut un informator aflat in cercurile cele mai apropiate
presedintelui, care clmostea programul lui Lincoln.
La concluzia de a se pune la cale atentatul in locul ripffi, se
ajunsese imediat dupd victoria Nordului impotriva Sudului. A rdmas

neexplicatd enigma dacd el a fost intr-adevir cel care a luat

hotiir6rea sd fie ucis presedintele Lincoln.

Apare intrebarea de ce nu-l ailrnlase in{ormatorul pe Booth cd
3r seara aceea Lincoln se va duce la teatru? isi schimbase tocul din

preajma preqedintelui sau ii era teamd sd mai fumizeze informagii

datorit5 riscului sporit ca urmare a victoriei Nordului? Era clar cd
ertr un risc prea mare si acliunea nu avea ganse de reuqitii.
La 14 aprilie, Booth afld din gura direciorului Teatruiui ,ford. Picfirr5 de epoc5.
despre participarea din acea searI a pre;edintelui Lincoln la
spectacol. Mobilizi pe conspiratori gi irnpa4i sarcinile. Harold gi lun gi-l conduse la vila ministrului de exteme situatii in piata
Paine primird misiunea s5-l asasineze pe ministml afacerilor LafayeLte. Redus mintal, Paine nu reus,ea s5' tini minte nimic gi de
exteme, Seward G-eorge Atzenrodt trebuia si-l ucidi pe vicepre- aceea Herold ii explic5 irrcl o datL cd trebuie si urce gi si-l ucidi
gedintele Johnson. in dupa arntaza aceleia$i zile, Herold inchiriase pe ministnr, in weme ce el il va astepta jos, la intrarea casei. De
un cal cll care intentiona sd treacd grardta dupi sdvnrsirea indate ce Paine pltmnse in casd" Herold ii legA cahl de un copac

atentatului. Dar evenimentele au luat un curs diferit de cel imaginat. gi pleci spre casd.
pe scend" igi fracturi
Booth il omori pe presedinte, dar cdnd siri Paine ajunse la intrarea in vif5" suni gi ii deschise un negru

piciorul st6ng. Cu toate acestea, dupl cum stim, a reugit sI se facl inalt qi slab, infirmier militar, sergentul Robinson. Paine incepu s6-i

nevdzut. explice ci a adus niqte medicamente de la doctor, dar negml nu

Vom urmZri acum pe cel de al doilea asasin: Lewis paine, rm ftrfelegea. Discufa deveni rlin ce in ce mai zgomotoasii gi in capitul
individ cu o forli de urs, dar cu un intelect foarte limitat. Dotat cu scdrilor se ivi fiica ministrului, Fanny, care, la auzul glligiei, iesise
din camera bolnavului, sd vadi ce se int6mpli. In acel moment se
o minte pBroimotihtivini,inncurereduinseiaasesim!inis6iumneinatesdn-iml uiccimdai ipme umltindeisctuitlevdae
minute. deschise 9i o alti uge, apArAnd doamna Seward qi fiul ei Frederik,
amAndoi in cnmiqi de noapte.
exteme William H. Seward. Cu cAteva zile mai inainte, Seward
Paine, bilb6indu-se, repetii motivul naiv pentnr care venise,
avusese un accident de trlsurd si se odihnea la pat cu maxilarul explicdnd de ce trebuie sd aj'rngl in dormitorul bolnavului. Spusele
inferior luxat, cu braful drept zdrobit si cu alte contuzii la corp mai
pulin grave. sale trezirl neincrederea celor de fafi gi nu i se permise sd urce.
o fiic5- Ministrul locuia intr-o vil6, cu sofia, cu cei doi fii ;i
Paine vru sd pltrundn cu for,ta in camer:r bolnavului gi procedd dupi
Booth il ddduse in CrijA pe Paine lui David E. Harold, care cum il tdie capul: scoase colhrl si trase in tAndrul Seward. Dar arma
urma sd stea de pazd in fa{a vilei gi sd-gi aqtepte complicele, care
nu lud foc, gi atrnci se ndpusti asuprzr lui Frederick Seward il lovi
trebuia sd-l asasineze pe Seward.
in;umt orei noud, Herold ajunse la locuinfa lui paine, care il de cdteva or:i cu patul arrnei pe fiul ministrului, qi-l injunghie cu
un cugit ,,Bowie*. Tan5rul isi pierdu cunogtinp qi se prnbu$i intr-un

lac de sdnge.

18 PAUL STEFANESCIJ EMGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II l9

Paine se repezi pe scdri la etaj, lu6nd-o pe coridor, deschiz6nd ocupase gi supraveghea toate podurile mai pu{in podul ce fbcea
legiturd directi cu Richmondul sudist. Pentru podurile militare erau
u;5 dupd ugd. Incdperile erau goale. Ultima u;5 nu se deschidea,
ea incuiatd. Se nlpusti in ug6 si o scoase din balamale. Bolnavul valabile numai regulamentele militare. Pe timpul nop$i accesul era
oprit civililor. Prefectul poliliei si comandantul militar cunogteau
era firtins in pat, cu braqul drept legat intr-o esarfb ;i bErbia prinsd aceste dispozigii gi, ca atate, nu i-au trimis sergentului de serviciu,

intr=o atel6 ortopedicd din olel ;i piele care ii S4ea nemigcat6 bdrbia pe mrme Cobb, nici o informa{ie despre atentatul la viaqa
sfdrAmati. Acest bandaj avea s6-i salveze via{a, intrucdt Paine,

turbat de firrie se ndpusti asupra bolnalrrlui, fhrd s-o bage in seamd preEedintelui ;i nici mai ales cd in noaptea.aceeapMa si consemnul

pe fiica acestuia care veghea la cipitdiul tatElui ei, si incercd sd-i trebuia respectat cu sfin1enie. La ora 10,45, Booth se apropie cd.lare

infrgd culitul in g6t. Cutiful ricos6, ?ntdmpinAnd metalul acoperit cu de acest pod, frind cu pu,tin timp dupd ora inchiderii. Nu cu mult

piele, dar totuqi reugi s6-i facd o crestlturd ce se intindea de la irainte trecuse gi Paine si se fEcuse nevdzut peste granip. i" ap

maxilarul inferior pdni la umdrul obrazului. Fdrd si stea pe gdnduri, barierei se afla un cildre{ ce se grdbea. Sergentul Cobb il opri gi-l
Paine il lovi pe Seward cu pumnalul in cap Ei acesta cu sdngele
giroind se rostogoli in pat. Agresorul se incurc6 in perdele ;i fu intrebl regulamentar cine este gi incotro se duce. I-a mai spus ci
podul era inchis de o bund bucat?i de timp, dupi cum este scris pe
atacat de celdlalt fiu al victimei, Augustus Seward Ei de negrul ce
termin6 repede cu ei si t5blita indicatoare. Booth isi spuse numele adevdrat si spuse cd a
il ingrijea pe bolnav. Dar Paine se hotiri intArziat in orag la o distract'e. Sergentul spuse ci nu-l cunoaste

sd fugd. Iegi in srfde plin de sdnge, dezlegd calul, se aruncd gi ;a pentnr ci nu afrteucnvceinsteeragzedn.ttuelatraidLicfa[ nbaarrUiera-ulSi sr6pnndtu"-lcdpeseagsraZsbineitsei
gi pomi in galop. Intre timp tovardsul sdu Herold care ii promisese
spre casd si
cd-l^a;teaptd, se ftcuse nevdzut.
treacd granila.
Ih vil6 rdmdseserd: ministrul avAnd obrazul tiiiat, Frederick
Ministrul de Rizboi a calificat comportarea sergentuli Cobb
Seward leginat, Augustus grav rdnit la cap, negrul care primise si drept ,,o eroare funestii, dar scuzabil6". Ne putem intreba de ce
comportamentul lui Cobb nu a constituit obiectul unei anchete a
el mai multe lovituri de cu$t, Fanny, fiica lui Seward lesinatd qi
Consiliului de rlzboi, $nand searna de faptul cd ir aceeasi noapte,
doamna Seward care venise la sfDrgitul incdierdrii.
sergentul Cobb a mai comis alte doul erori grave.
Atentatul impotriva ministmlui de exteme al lui Lincoln e$uase

in mod lamentabil. Paine s-a predat singur poliliei, de;i, din cdte La foarte scurt timp dupi trecerea lui Booth, a sosit cilare qi

se pare, nu avusese aceastd intenlie. Anchetat, nu fu in mdsuri sd David Herold care il pdrdsise pe Paine la casa ministrului de exteme.

explice de ce a mers la pensiunea doamnei Suratt. ln ziua a cincea Se plimbase prin orag frri nici o {inti, incercase sd vorbeasci cu

dup[ comiterea faptei, s-a prezentat la imobilul cu numf,rul 541 de cineva dintre ai sii, dar negdsind pe cine ciuta, plecase la drum

pe H-Street. Avea pe umdr un tAmicop gi fiind ietrebat ce doreste, spre sudigti. Era suficient sd treac6 podul peste fluviul Potomac

a rdspuns. pentru a se simli in siguranld.

scurg-ere.Doamna Surrat mi-a cerut sa vin sd-i sap un $an! de Herold se prezent?i sergentului Cobb drept un oarecare Thomas,
A fost recunoscut gi arestat pe loc, dar cu prilejul interogato-
justificAndu-gi int6rzierea prin faptul c[ a rdmas mai mult la o fat?i
riului nu s-a putut afla prea multe de la el. Mary Surratt negi c5-l si cd acum se gribegte sd ajungd acas6. Sergentul Cobb ridicl

cunoasJe, dar evident ci minlea. Vinovdlia lui Paine au dovedit-o bari-era ;i il l6si $i pe el si treac6. Herold didu pinteni calului gi
martorii prezen{i in momenful atacului tr casa ministrului. A fost
trecu peste Potomac in vitezd.

inchis in nava de rizboi ,,Sangus", ancoratd in port. Nu a trecut decdt cdteva minute si un al treilea cdldreq a cerut
permisiunea sd treaci podul. Nu era altcineva decdt proprietarul
t
cailor John Fleiscer pe care Paine qi Herold ii inchiriase cu rezerya
La scurt timp dupd comiterea atentatului, at6t geful poliliei, cdt cd ii va inapoia pdnd la ora 9 seara. Omul aqtepta la poartl, cdnd
deodatd l-a zdnt pe Herold care venea in goana calului din direcgia
gi ministrul de rdzboi, Stanton luarE primele mdsuri ce se impuneau vilei lui Seward qi a trecut pe l6ngd el frrE sd-l salute m6car.

intr-o asemenea situalie. Astfel, ordonard inchiderea imediatii a Recunoscdndu-l f?irl greutate pe clientul sdu, a incilecat gi el qi a
tuturor drurnurilor care ieseau din oraqul Washington. Armata
pomit in urmirirea lui, banlnind ci nu este ceva curat la mijloc.

20 PAUL STEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 2l

Ajuns la pod, omul s-a pl6ns de furtul cailor, dar sergentul Cobb Cu puqin timp in urm5" Booth apelase la serviciile hangiului pentru

nu l-a mai l6sat sd treac6. Nu i-a mai r[mas altceva dec6t sd se a ascunde n$te arme. Probabil, $i zise hangiul, acum avea nevoie
de ele gi venise sI le ridice. Booth era transpirat tot, schiopita
intoarcd in ora$ unde reclame furhil cailor la polile d6nd semnal-
groazrljc de piciorul st6ng si c6nd uqa se deschise strigd la Lloyd
mentele respectivilor. Poliligtii ftcure imediat legitura intre furhrl
s6-i aducd in grabd o sticli de whisky din cel mai bun pe care il
cailor gi conspiratorii care reusiserl sd disparn. Pentru a pomi in are. Lui sticla gi biu din ea ca gi gum ar fi fost api. Avea ochii
holba{i 9i fa{a ii era crispatd din cauza durerilor. Apeld la hangiu
urmirirea loa poliggtii cerur[ Cartierului general al armatei s6-i sd-l ajute si incalece, pldti fhra si se mai uite la rest Ei dispdrurd

puni caii necesari la dispoqizie. Dar cererea poliligtilor le-a fost am6ndoi in intuneric, luind cu ei Ei armele pe care Lloyd le vdrdse
intr-un sac"
respinsd sub motiv ci momentan nu existau cai disponibili, iar
armata igi lua obligaga si procedeze ea insiqi la urmirirea Durerile piciorului lui Booth deveniseri tot mai insuportabile
Ei acesta, sfituindu-se cu insolitorul sdu, se hotdri sd consulte
criminalilor, dat fiind gravitatea cazului ire spe!!. un medic, pe doctoml Samuel Mudd din Bryantown, la care mai

Seward realizA ce se petrecuse pe Nayy Yard Bridge gi nu-i apelase cu c6teva luni in urmd pentru o rdceald qi pe care il

mai rdmase decdt sI constate cu groazl cd autorii atentatului cunogtea.

irnpotriva pregedintelui Lincoln, fugiserd pe singurul drum posibil, In epoca aceea un doctor nu ar fi pirut surprins daci cineva
l-ar fi trezit din somn in puterea nopqii qi i-ar fi pus ?n fap un om
care nu era supus supravegherii militare. Xnlelese in fine cd Booth, impuEcat, cerdndu-i sd-i acorde primele i"grtji.i. Astfel se face ci
Herold gi necunoscutul care se prezentase drept Thomas in fata
nu a fost nirnic neobisnuit in faptul cd, in ap-ropiere de Bryantown,
sergentului Cobb e.rau probabil amestecafi in atentatul pefrecut.
la ora patru dimineala, la uga doctorului Mudd sunari doi bdrbaf
Autorii care s-au ocupat de cazul de fali nu remarcl existanla
unor legituri aparent ftrt6mpldtoale efstente in jurul atentdhrlui necunoscufi care se prezentard drept Thomas gi Tyson ;i cerurd

asupra pregedintelui Lincolr. primul ajutor pentru piciorul fiacturat al unuia. Booth igi acoperise

Sd examindm mai indeaproape lucrurile aqa crml s-au derulat fala cu un gal, ldsAndu-gi liberi numai ochii. Herold si dr. Mudd il

ele. Boottq dupl sdvdrsirea atentatului pdrnsi prin usa de serviciu cobor6rd de pe cal si-l transportard in cas6. John Wilkes Booth nu

clidirea Teatrului ,,Ford. Era exact ora douizeci qi doudzeci de mai putea suporta durerile de la picior. Acesta se umflase, cizrnele

minute, alergi cdlare de la Potomac in direc{ia Silver Mill, iar de piele il sf,dngeau ca intr-un clegte. ii spuse doctorului cd igi

aproape de miezul nop$i se afla la Surrattville (Clirrton), cu alte rupsese piciorul cdzdnd de pe cal.

cuvinte la aproximativ 15 kilometri de locul unde sdvdr;ise crima. Doctorul Mudd ii tiie lui Booth cizsra, ii pansl piciorul, dupi

In urma sa" Herold, la rdndul sdu, se sfitduia sd-l ajungd din care merse in altd camerl sI pregdteascd nigte atele. lntre timp cei

urmd. Dup[ atentat, nu stabiliseri nici un contact si nu bdnuiau cd doi cdldreli se firtinseri pe pat gi dormird pulin refrcdndu-si fortele.
se afli atiit de aproape unul de altul. Booth acuza dureri puternice
la picioml rdnit $ lrcetini mersul calului. Deodat?i auzi in spate Dimineaia, dupd o cand cu cafea fierbinte pregdtitd de slujnica
doctorului, o negresd, Mudd ii fixA fractura in atele, con-
tropot de cal si se sperie groaanic crezSnd cI este urmirit de polilie fecliondndu-i, in cele din urm5, gi m fel de baston care si-l ajute
la mers. Ambii cdllreqi pdrdsirl ferma dupi arniaza t6rziu,
gi igi indreptii calul intr-rm tufig de miriciniq ;i arbusp ce formau ferindu-se de lumina zilei. inainte de a pomi la drum, doctoml
rm zid de nepdtnrns. TinAndu-si r5suflarea vlzu trecdnd pe l6ngd
el un cdldrel in care il recrmoscu pe Herold, il strigd gi Mudd mai controli o datii picioml boteavului.
dupd ce schimbar6 cdteva cuvinte in care igi impArtdqirA reciproc
IJrmdtoarea fnti o constituia colonelul Cox. Merseri pe
cele petrrecute de fiecare, isi continuar[ drumul impreund.
intuneric cam paisprezece-$aptesprezece mile, se rdt6ciri gi nu
Comisanrl Clamoe, care ancheta caanl, a reconstituit mersul ajunserd la locuinta lui Samuel Cox dec6t foarte tdrziu. Colonelul
evenimentelor petrecute ir noaptea respectivS. Un rol important l-a nu se mai incumeta in plind zi sd-i freaca peste Potomac gi ii sfrtui
avut depozi.tia Lloyd Trecuse de miezul noplii gi hangiul, pe fugari sd se ascundi in l[stiirigul din apropiere, poruncindu-i
fratelui siu vitreg, Thomas Jones, si le duci ap5 de bdut qi nigte
dupd ce trEsese obloanele la circiumS" se spdl5 gi se bdgi in pat

rmde il as,tepta sot'a sa. Nu apuc[ s6 afipeascd, cand pe la miezul
nopdi, auzi bdtiii putemice tr nEa de la intrare. Privind pe fereastri
ziri doi cilSre{i pe care ii recunoscu inda6: erau Booth si Herold.

22 PAUL STEFANESCU ENlGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPUR]LE-II 23

provizii. Fugarii se ascunser5 la weo tr-ei kilometri de casa lui Cox, ingrijora{i. Bdnuiau cd sunt ur-
intr-o regiune mliqtinoasd. mdrif, de soldali care scotoceau

Cei doi rdmaser[ in ascunzltoarea din l5stnrig pAnd la orele mlastina in ciutarea lor. DeodatS,
noui seara, cdnd se l5sase de-a binelea intunericul. Atunci se
hotErdri sd pomeasci din nou la drum in direclia fluviului potomac, dintr-un tufhris apdruri trei
pe care trebuiau sE-l ffaverseze din nou. Thomas Jones, fratele soldali, intr-o stare jalnicd, cu
vitreg al lui Cox, i-a ajutat ftr intreprinderea lor. Fluviul potomac echipamentul rupt qi murdar,
mor{i de foamne si abia mai
este o apd mare, la Washington curge pe cdmpie gi mai la vale se {in6ndu-se pe picioare. De;i

varsd lntr-un lac intins. A trece pe malul celdlalt nu era o treabd Booth era qi el istovit s-a bucurat
usoarS. ln ziua de 23 aprilie reugiserd si treacd pe celllalt mal,
afrndu-se de acuma pe pim6ntul statului Virginia. Se considerau de noii camarazi, le-au oferit sd

salvali. bea gi sE mdn6nce din proviziile

L9 20 aprilie 1865 Ministerul de R5zboi de la Washington lor si au plecat la drum impreund.
hotdrdse o recompensd de 50.000 de dolari pentru prinderei lui
Booth, 25.000 de dolari pentru John Surratt (fiul lui Mary Suratt Era 23 aprilie 1865.
proprietara pensiunii unde era cazat Booth), iar pentru David C.
Herold al,ti 25:000 de dolari. Amrnful era sernnat de ministrul de Cdpitanul Jett, unul dintre
rdzboi Edwin M. soldali, in vArstd de numai opt-
cE tofi aceia care Siitavnotor na.sCcuonmdeunpiceatautel nmtaatoi rci,upiirivnadeaajuintagtsiiAnlafurgeAa sprezece ani, veni in sprijinul lui
in orice fel, vor fi deferili tribunalului militarli
sau ii va sprijini Booth, ncstiind cine este acesta. Ii
condamna{i la moarte. IJrma o descriere foarte exacti a com-
plotiqtilor si apelul cdtre to{i cetii{enii cinsti,ti sE ofere sprijin spuse, cd nu departe de Port
autoriti,tilor la prinderea vinovalilor.
Suma de o suti de mii de dolari oferili pentru prinderea Royal se afla o cunostintd de a sa, John Wilkes Booth, asasinul lui
criminalilor era enorrn de mare pentru wemurile acelea. La aceasta
se adduga, deloc neglijabili, anuntul cu pedeapsa cu moartea pentru un fermier. PanA acolo erau Lincoln (la 14 aprilie 1865),
orice fel de sprijin acordat de cineva fugarilor.
aproximativ zece mile, trebuiau sd
Anuntnl l-a determinat pe fratele vitreg al colonelului Cox si
se prezinte la poli$e a treia zi dupi publicarea acestuia. Thomas treaci fluviul Rappahannock gi se vor afla in siguranld la addpost
de urmdritori. C[pitanul Jett, care il reiunoscuse de acuma pe Booth
Johnes mdrturisi in fata ofi1erului de serviciu O'Beim cd Booth si gi gtia de ce fuge, i-a insoft pe cei doi gi pe la orele patru dupd
Harold se aflau ascunsi de cdteva zile in mlagtinile fluviului din arniazd au ajuns la ferma lui Richard H. Garett. Cdpitanul Jett il
apropierea casei lor. Colonelul Samuel Cox le trimitea zilnic de cunostea pe proprietar, dar despre Booth i-a spus cd este un soldat

mdncare. O descindere la locuinla colonelului nu avea si fie din armata sudisti, Boyd, care iqi rupsese piciorul. Dorea un culcug
iifnnlutcrvueimguimml .aegtdisudcdiusisptn,tuiicauirsuleorncnu.reitPzou6rilmit,a6itr:nmtcreralirpedaeoliocfruumgteaar-joitrtiprtaeatcrecu,useregrraeiuaindutere"p*atilmteipoq
sigur gi lin\tit, nefiind exclus sI fie urmdrit de bande ale nordigtilor
Confederaliei. Speranlele poliliei in ajutorul populaliei erau ilabe.
Booth, avdnd bastonul confeclionat de doctorul Mudd prins de sa, care urmireau rdrnlgilele armatei invinse.
iar Harold cu sacul plin de provizii gi cu douf, pAturi; la care se
ad6ugau sacul cu arme, ritiiceau in pustiu" mergand meieu spre Richard Garrett nu a bdnuit nici o clip6 cine era rinitul care-i
sud. TrecuserE tei zile de la trecerea iu barca a potomacului canA
solicitase ad5post, iar Jett, prietenul siu care-l adusese, nu i-a spus
auzir6 niEte glasuri aduse de vAnt. Imediat se ascunseri gi agteptari nimic. In acest timp, in pSdurile din apropiere, mistrnau unitali ale
armatei nordiste ce aveau misiunea sd-l captureze pe asasinul
prqedintelui Lincoln.

Jett igi lu5 rlmas brur de la Garett si Booth gi igi vdzu de drurn.

Deodat?i se trezi in fa{a pqtilor unei companii de soldaqi nordigti.
Era o patnrl5 de cavalerie comandatl de colonelul E. J. Conger.

Om cu experienlS colonelul il informd pe cipitanul Jett despre

asasinarea pregedintelui Lincoln, addug6nd mdsurile care ii priveau
pe tofi aceia care ii vor ajuta pe criminali sd fugn. ln fural il inrrebe

dacd nu a intAlrrit vreun fugar care sE corespundi cu semnalmentele

indicate. Clpitanul lett reilizand gravitatei situaliei gi om integru,

24 PAUL STEFANESCTJ ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 25

i-a raportat comandantului cavalerilor c[ Booth impreund cu un alt Dupd capturarea lui Booth, tot' conspiratorii, mai pu$n tdnarul
individ se afli ascunqi in uscdtoria de tuhrn a fermei lui Garett.
John Surrauf se aflau dupi gratii. Preg6tirile pentru proces au durat
Cum au decurs lucrurile in realitate nu se stie cu certitudine. extrem de mult. MulU dintre cei implicali isi recunoscuserd vina,
Patrula de cavalerie a fircercuit uscdtoria de tutun ?n care se
iar dovezile care ii incriminau erau incontestabile. Procesul a
ad5posteau Booth gi Herold. Conger, cu o voce ferm4 i-a somat
prin portavoce pe fugari si se predea de bunivoie. NeobqinAnd nici inceput la 9 mai 1865 la inchisoarea miliara din Washington in
fala^unui tribrural militar extraordinar. Procesul s-a situat'imediat
un rispuns, spuse cd va folosi forfa. Speriat David Herold iegi din in atenlia mondiale. S-a stabilit ci acest caz intd in competenla
j-uust"tin,ttiretiltlm, iLliitnacreoldnaitnfdiienpdlince6a, in perioada in care a fost s5vdr.sit
uscltorie cu mdinile ridicate. Cdt il priveste pe Booth acesta refuza funclia de
si se predea comandant suprem al

Colonelul hotdri si afume Eopronul. Soldalii ftcur6 o grimadi armatei.

de weascuri ;i le dSdurn foc, astept6nd ca fumul innec6cios s6-l Printre cei noui judecdtori militari ce alcdtuiau completul de
judecatii, se numdra gi generalul-maior Lewis Wallace ulterior un
scoat[ pe fugar din ascunz6toare. ieputat scriitor. Labazaprocesului a stat ideea rnzbundrii impotriva
comploti;tilor, proces desftqurat sub semnr'rl unei asprimi ne-
Booth rdmase in ;opron gi strigd cd ii va ucide pe toli care vor cru{dtoare. Timp de gase siptiimdni nu s-a mai gdsit nici un loc la
indrdzni sd se apropie de el. Prin peretele de grpci al soptronului,
hotelurile din Washington, pline pdnd la refuz de ziarigti 9i reporteri
solda,tii il zdrnd pe Booth cum aleargl de colo, colo, schiopEt6nd
sosili din toatii lumea. ln final, verdictul dat nu a oferit nici o
pe c6rjele sale si cdut6nd cu disperare o ieqire din mijlocul fldcirilor.
surprizd. Sentinfa a fost asprd, dar nici cei mai optimigti nu se putearr
Intr-adevdr, fumul i;i fbcu efectul ;i Booth apdru in fala bardcii cu a;tepta la altceva. Din cei opt acuza\i patru au fost condamnali la
moarte prin sp6nzurdtoare, si anume: Paine, Herold, Atzenrodt 9i
mdinile ridicate gi tuqind intmna. Deodat2i cei prezengi auzird. o
impuscituri. John Wilkes Booth c5zu mort la pdmdnt. Proiectilul Mary Surratt. Pregedintele Johnson nu i-a grai\iat 9i, in ziua de 7

ii stf,punsese gdtul. Ceva mai tZirziu, unul dintre ostagii prezenli, iulie 1865, au fost spanzura{ in curtea unei inchisori militare, nu

sergentul Boston Corbett a recunoscut cd el l-a impuscat pe asasinul departe de locul unde era inmormdntat conducdtorul complottrlui,

pregedintelui Lincoln. Nu se gtie dacl i s-a dat recompensa pusd actorul Booth.

pe capul lui Booth" dar se stie in schimb cd a devenit foarte popular. Celelalte pedepse pronunlate au fost in marea lor majoritate

A avut parte de un destin tragic: din erou nalional a ajuns un biet condamnlri li inchisoare pe via15. ln privinla doctomlui Mudd
portar care iqi ducea cu greu zilele ;i in 1886 era internat intr-un acesta a declarat in fata tribunalului cd pacientul sAu stdtuse tot

azll de nebuni. timpul cu fala intoarsd, astfel incdt nu l-a putut recunoas,te Totugi,

Corpul lui Booth a fost transportat pe puntea monitorului tribunalul nu i-a dat crezare. Ba chiar a ajtrns la concluzia cd dr'
Mudd ar fi fost acela care i-a sfbhrit pe fugari si caute refugiu la
,,Montank", ancorat in portul militar. Cadavnrl a fost examinat de
medicii legigti, s-a constatat identitatea si a fost eliberatii autorua\ia un oarecare colonel Cox, care-i va frece granila ?n staful Virginia,
peste fluviul Potomac. Doctorul Mudd a fost condamnat la muncd
de inmorm6ntare. .silnicd pe viafn. Mai t6rziu, ire anul 1869, impreunA cu Amold au

Asupra lui Booth a fost descoperit jurnalul pe care incepuse gdsit inlelegere din partea pregedintelui ;i au fost grafiali.
Vina acuzatei Mary Surratt nu a putut fi doveditd. In leg6turi
si-l scrie in urmd cu cAteva z7le, pe cdnd se afla ?n drum spre
cu cazul ei s-a vorbit mai tirziu de o crimi judiciard, ea mwind
colonelul Cox. Jumalul a fost predat Ministemlui de Rdzboi. Legat oareclun in locul fiului ei, John Surratt, care) dup6 cum se 9tie, a
de acest jurnal apar unele intrebdri care au rdmas fbrd explicatii fdcut parte din complot gi a reugit sd fugd in Canada- Americanul
Roscoe susSne cd ,,tru incape nici cea mai micd indoiald cd in mod
pAnA in zilele noastre. Astfel, acest jumal care constituia o piesd intenSonat Stanton l-a ldsat s[ dispard".
importanti de acuzare impotriva lui BoottU nu a jucat nici un rol
impotriva conspiratorilor. Nici mdcar nu a fost menfionati existenfa fiupd atentat, John Surratt a reuqit sd fugd peste granrla
lui. Generalul de brigadi Lafayette C. Baker fost qef al poli,tiei
cemadianS, iar de aici in Anglia. Consulul american la Londra a
secrete in timpul rizboiului civil, a declarat ci a inm6nat jumalul

superiorului siu nemijlocit, ministrul de rdzboi Stanton. Cdnd acesta

i l-a inapoiat dupl un timp, din el lipseau 18 pagini care tratau
tocmai despre evenimentele survenite in zilele premergitoare

atentatului impotriva lui Lincoln.

26 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II a1

csco-oamnsruEidnseicpra'intscl,ai innWuuaresmhstaienguitnnodeniicccaoItnJssdouhlstnderSiinuatrrMreapitntriaisntdfrouisluwt ivelduz"ruRt0i"tn.il"A,"1.n,-ed-lriav;r".uii oficialitdfile au incredinlat familiei osemintele lui Booth ;i acesta a
tarziu, pr_ezen{a lui aSs'uvi Trirnuatttetsra6viafnocrsfitopsneee,lmzaenn.gazlauaimadaiir"'riurItctrr,r,uirui,oi"a";"i*l.;*""ti*"*i iJ"l"rJt*urt"
aceasta stanton nu fost ingopat intr-un cimitir civil, au reinceput disculiile ire legituri
de exteme Seward
cu identitatea celui ingropat.
ptiipdgTuannrradineto-cbTrltshcoia'dnind"eimdeseat"asuog!tulnseeaiupnlerterlr.mlceuiuen;iSh.imiisit,n.iemscCaSpawvrcueodilapseaarntzrdrsrldaiu-direAvadlt,ntialei,.easinufnarUxpuoleusuaursnelcitnntfuaeiloq-didi-rslsurse'aaeiputdtarueuertd,_?gittrsn.oiiiaitn,arnaScrdrjpiruugaeu.AEnndsrannugnuigroaaieln-niurpstialite,aii,ttat.ceScrucoSoeouuardnms.rhrrprevperadcoriri,etn,ousnutm.isuvrs"tn6ticeS"ietracrcdrtes,ateeiiu.pitniifa.boota,rrao'-esiipr;njp"etf;;rose;O;,,ar"sltr.adi"e,t"_r"uxi*et"fdsrt*iuTqirimr-JJiirispnu*"",tiza'rsi*;f-r7f;ioiiAra-tif'""idritiii"naii"ili Ca gi in numeroase cazuri de mari asasini americani, gi in cazul

lui Booth s-a emis ipoteza, de unii autori, cum cd el ar trii, ci in
locul lui ar fi fost inmorm6ntat altcineva, intrucdt oamenii politici

din cele mai inalte cercuri care eruru lega$ de complot, aveau interes

ca omul care le infbptuise planul, sI trliascd linigtit mai departe,
sub ur alt nume.

DupE pirerea noastrd, aceasta este o simpld ipotezd fantezist2i,

Booth pierzdndu-gi viala in condiliile ardtate. Ce este sigur, e faptul
cd asasinahrl pregedintelui Abraham Lincoln nu a fost elucidat nici
plnd astdzi.

sus puse.

i_Inr.ail,liia.aSt,iuvsdrer-asgttpi,ucinnieitncimdsppaaurtlef,i;leeddeluecilraisiraestaacfleldauiBnoaoElltiwih. o,rp.,au, "pllieorcruArn"ddsi"e afla in

p;6;

pcuolninfCirtmdrmadptercinglaai ridnaetleiildedeelcurmaiorSaalurirareraafitust alnu, uilaluedrioaLuuiinzfcbeorcdrinin,eiRcaionbuiendrt"teprim"e"e;o;i,r;"iai.";-fo;cs"t
saitue,n.mtatoutliuviA, nedlua-9diisgtreusstudl oincufmaleanotepleinpileirspounbalriceerapm.ia"seu"a"""uro tutar
{dmtcbeeoclenueimnlimaa.bgelatriadli.ui.ucztgrdidmeudivdrlaearrnmesS.rpurtNaialiutnueditoleeslnsuep.aimrceLeaiusintnpceooicalcontrem,imps"aeltoa.t6bpimolril"aiatiisfcdltaedcrzugissedeimagvcpri'snoReotroavibvaueatrntpdurreeli;'"ecdcaArioi'mmt"trf_ed",

gs,iapn,itRrgavaoaditpmn,nCzasatobri'ecuvoAf"itaYo.ccttsleeiaitczsrdateilvae,luillafL,crtArriicnunnalcodraoesucdlplnuper,slirvjodipaencuunouu.illofpritorcciecrch'ucrioriuolniindfsnabipeczcdiaaercatadofliooiendnsec'pttciilmonuireeilrmpirznteiuiucitlnem6inpad;rdtlr"orlaee;ct;.eeri;Nas;u;zuoo;blnur;ruiid.nrueaAsrfrueeitrr,"iSi-"ra"euu;u:dii

ilpcnurrgdiil.rrBeoiYljoeputoarldt"thdel",ne-scasuiahsgrtueieetmarmealrdiaaerditdiiaziecnntartfjuldaur\aadarvu$'lmalllucllduuideiiBsasBhorfuouoomos.thtathM.rmeoab,uratomaavditaueiannct tlnaluoairlalctmrdtuiniapiaaiianrottncaeuou.rtml";ou.l"oug,"d6ii"ac7r"t6Iuicu"Juri-

EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II

difrcultnfi morale gi materiale, Wagner a fost salvat de intervenqia

providen{iali a regelui Ludovic al tr-lea de Bavaria', care l-a invitat

Iubirea secr etil L tui Richard la Miinchen. La rindul silr" Richard i-a lansat rugimintea familiei
. Wagner
Biilow de a-l inso{i. $i Hans a primit postul de pianist la Curte gi
: s' ef de orchestrd.
Cosima a devenit amtmta lui Wagner. in orice
in scrrrt timp,

caz,la 10 aprilie 1865 ea va naqte o fat5" pe €rc o vaboteza Isolda-

Cu ani in urmi, publicul cititor din Europa a putut lua Singur numele spune multe.

cunostiinti despre cele relatate in Jurnalul cosimei Biilow. carte Legitura dintre cei doi nu a putut scdpa privirilor indiscrefilor
qi ea a constituit in scurt timp o temd inepuizabill a unei serii de
publicatE concomitent in Germania si Frantal_ arricole calomnioase gi caricaturi publicate in gazete. Politica nu a
stat deoparte gi s-a amestecat qi ea, incit, la 6 decembrie 1865,

pentru a face faqi violentei campanii indreptatii impotriva lui
Wagner, regele i-a solicitat acestuia sI plece. Wagner a plecat mai
Jumalul se inscrie in galeria iubirilor romantice, iar pasiunea
yd,!:?n a Cosimei pentru Wagner nu qi_a stins ecourile nici pdn6 intei h Elvegia qi apoi pe Coasta de Azur, unde, in hrna iamrarie,

in zilele noastre. Despre Cosima de Biilow, fiica lui Lisa, Nietzsche i-a parvenit vestea mo4ii primei sale sogii.
scria: ,,A fost singura femeie ce a dat dovadE de rm stil cu adevirat
In primdvara urmltoare, Cosima a venit dupi WagneE in

superior"'. A fost ultima pasiune a lui wagner, ce a constituit pentru Elve$a.

el un stimulent viu ;i coplesitor Cdutdnd un loc pentru a adiposti iubirea lor, Wagner dupf, ltutgi

Cosima a fost cea cdutiri, a inchiriat o vilE situat2i ?n apropiere de Lucema" incorliuratii
Liszt si
natural5 a lui de a doua soqie a lui Wagner. Ea era fiica de verdeafi ;i scdldatii de apele lacului Celor pafru cantoane. In
a contesei d'Agoult. La v6rsta de doudzeci
aceas6 insuld a FericiSlor de la Tribschen, s-a nlscut la 17

de ani, s-a cisdtorit cu baronul Hans ion Biilow, pianist. Acesta a februarie l867,Eva cea de a doua fiicd a lor gi la 18 iunie 1869

fost unul dintre cei mai strrluciti elevi ai hi riszt gi colaborase cu un bliat z&avdn gi bine frcut pe care Wagner s-a decis s[-l boteze
Wagner la compozi$e si conducerea orchestrei. cu numele de Siegfried- in noiembrie 1868, Cosima s-a instalat
vDisntairvanordSeu4aiaan"ctltd*Aad9eslneim9i sizsoorei-ScPcCateoeosmrsaieaibtmrir,iaemi-nsta8-iaa5ptu36agrrvi9ztddaiiuzmuCucepotdnsenptiudmeClnoaoptmsveimiimicplpAaarli,irmnediiasne-leboologsaceaur6dmips3ap,l;arWeLhpziaseaEgczrineesl'er,dalrirnpnaoie,.
definitiv la Wagner, pun6nd capdt navetei intre Elveqia gi Miinchen.

La I ianuarie 1869, ea a inceput a-qi scrie jumalul- Dupd un an a

fost celebrat2i cdsdtoria celor doi intr-o bisericf protestantl din

cisitorit2i cu Brilow si mamd a doui fetite. Nu se cunosc nici astrzi Lucema.

c-ircumstanfele care au condus d t;-d*goste pdtimasd dintre Acest jumal, scris de m6n[, mai putin citeva paglni datorate

lui Wagner, s-a intins pe intewalul cuprins intre I ianuarie 1869

Wagner si tAndra femeie. si 13 februarie 1883, data mo4ii lui Wagner.

z.p:iitlreds$liyitntimdBpnreddinruolti-arnserue, ls,cdudCespoimnisnai6emin,na5taenspgdiraeicnjau2tm8oeetlnnosotru-iaeal'gmduuebpi,r"raileeuuAalmpngaddb4ul3ai_n,tgecwi 6pecneumdvelRaeccidcrieehdamdurodinuiundal Pe tot parcursul confiden{elor sale, Cosima ne face cunoscuti

altuia". ciza de corytiin16 ce o apisa qi criza situaqiei delicate create de
ckisten{a celor doui fiice avute cu Hans von Biilow, Blandine si
in anul urmdtor, atunci c6nd se afla in rnijlocul celor mai negre Daniela, alf,turi de Isolda si Eva niscute din legitura cu WagneE
cirora li se vor adduga gi singurul ei bEiat, Siegfried.
1. Jean Mister, Historia, nr. 3,76, 03. lg7g, p" 70. in cartea sa, Httgo
in faTa destinului lor, face lungi re{briri li Jurnatut menfionat. Pentru incqrut, primele dou6 fete au fost intemate intr-un
pcnsion, dar Cosima a inceput sd-qi facd griji datoritd sen56{i

acestora. Aceste complicalii familiale au condus la tensiuni,

+^i Wugner l. Vczi Paul Steftnescu; Enigme atre istariei, vol. II, Ed.,,All", p. 129, 1995

30 PAUL STEFANESCU ITNIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 3l

devenite uneori violente, care s-au menlinut p6n6 t6rziu. Ele ne bund de weme la patru mAini la pian, iar la sflrqit, plin de bucurie,
intereseazd mai pu{in decdt reacliile zilnice fidel notate in ,,Jumal...
Deseori acest luptdtor.se va simli copleEit. pe la mijlocul uriagei Richard a scrigat: ,,Nu sunt decdt un mdgar bdtrdn in intregime
c1o8m48p,odzeilsiicmuruazjaicta, lWe aag,n,Reirngii-uvluaiod',eacllacr6aruCi o,,steimxte,i:a
fost inceput'in l'cricit!"

,,- Ag Oori se La 1l martie, Wagner afld despre mortea lui Berlioz. ,yA.ceastd
abandonez transpunerea pe muzicd a acestui text''. pe de alta parte, stire ne-a trezit mii de amintiri. Am vorbit despre toli dispdru{i
l9aFPar1is"_mqiaVi iterencae,a prin grave dificultili financiare,
el era foarte nelinistit din cauza cum intAmp'inase acestui an. Moartea a secerat pe mulfi: Lamartine, Berryer, Rossini,

relaliilor *le Berlioz, ca sd nu-i menlionez dec6t pe cei mai celebri".
regele Ludovic al Il-lea. Locuiau acum intr-o mansardi und"ret
pdiespSuncehailulerd,euunnulddoirnmtrietora;uitodroiiusl dcidpmrderfuelrealpi,eWntraugncoepi ivi.aCnitointadup-el Seara au vorbit despre concilul bisericii catolice ce urma s6 se
marginea textului aceastil refleclie referitoare la personajul WaU;-
stein: este insoliti de deschidl la Roma: ,,Se doregte a se face atotputemic Vaticanul,
mi-1g ,,Nefericirea mai bine fo4ele speran{i., fericire ;i teamd. Eu aceastl phgodi papald-, gi sd se ateze pe capul iezuililor tiara
qrtea folosi dec6t sa nu
scriu partittri care pontificald". Aceastl tem5, cu referiri la Roma, ;i la Bavaria gi
vor fi niciodat2l executate". cosima i-a replicat cd timpurile se vor
schimba, dar el i-a rdspuns: Austria, va reveni adesea in gura lui Wagner, despre care se gtia
ci este ostil Bisericii catolice gi a influen{ei ei politice.
,,In cel mai nefericit caz, aceste timpuri vor fi teribile. Va veni
o vreme de puritanism in care arta meaiiu Numeroase scrisori venite de la Paris, mai ales de la Pasdeloup,
va aveanimic de ,p.rr.:.
In fiecare seard cei doi intreprindeau imprer.rnd lungi lecturi. sef de orchestri, relatau cd la ultimul siu concert, cdliva auditori
Cdnd wemea era frumoasd, splendo*u *rrnqilo, s'i ;jililiii au fluierat ascult6nd preludiul la Lohengrin; episod amuzant: o
tiamreqbbi5nurifbanddstafu,u-f,i;idadavreutaOdaedcseyessateaeosapbaercvutemlaaaimggrperirceii.ns.viaqdilu,a,civaLea-pneir"iisgpairtje.uts'lUi9ami cCbIoresvielmodare doamni i s-a adresat vecinului ei, care nu se mai oprea din fluierat
siluetele eroilor ce trec pe apa linirlite si eri pierzaniu-se in ceatii. sufldnd intr-o cheie:
Apoi, deodatii, cerul se lumina qi,'o stea strilucitoare si calmd isi
fbcea aparilia, prima din seara aceea. Cosima i se adresa cu fraza ,,Domnule, daci nu vi oprigi, am sd vd sparg capul cu umbrela!"
din Tannhaiiser: Si Cosima i;i incheie ziua, menqionAnd: ,,Singura mea rugici-
une: si mor in aceeaqi zi, in aceeagi ord cu Richard". Ea ii va
;_ Te salut, o dulce stea!
imif^mmreiipdn-mooIennratdp-ainaencdgituerictnsnah!amert,mei,mJlmaeurpiemcp,aaraRimleluuicteliea"hnS_aCp!ire"rodigesAftciermmianederdie,ni,,tsooi?treinlagceulrlsanuse,itiajp-alo:evncp,i,stueAruulstrutacierleir"tmlio-d,atiesvi cileindrnaieamg-uedrnlaiedd,tnilan6ngldcidui supraviefui, fideli preoteasi a cultului sdu, 47 de ani.
privitoare de la sdndtatea si educafia copiilbr p6nd la boara micului La 30 martie 1869, a avut parte de o mare emolie cu prilejul

lor cdfelq Ros. La 25 februarie tSO-g, RiiharO a visat cd era unei plimbdri de-a lungul cdii ferate. Ea relateazd: ,,L-am zdit pe
Ros pe sine, se bdtea cu un alt cdine, iar tenul se apropia in mare
cdsdtorit cu cosima si ea se plimba imbrdcati intr-o rochie de satin
alb. ,,Ceea ce m-a iiUit in rilut*"u nr"o,a"p"tea"ttd"e ea, e vitezd fiind ire situaqia s6-l calce. Richard a F$ni ca o sdgeatii ;i
mI prive;te, am fost obsedatd toatii cdin ceea ce
ideea mortji... strig6nd a apucat cAinele in ultima clipd, salvdndu-se gi el".

Seara, in vreme ce beau bere, vorbeau de lliada ;i Odyseea,

clar cum tAmplanrl era pe punctul de a da cu lac in carnera vecinS,

rnirosul neplEcut de solvent a incomodat-o pe Cosima. Wagner s-a
supSrat gi a proferat o serie de cuvinte urdte pe care acesta nu ar

li trebuit sd le spund, fapt pentru care Cosima s-a urcat itr camera
sa ca sd poatd pldnge in voie.

,,M-am irtrebat apoi, spunea ea, ce ar fi mai bine sd fac: sd

las sd-i ffeacd supdrarea sau sd cobor penffu a-i explica calmd curn

stau lucrurile si sd incerc sd-l linistesc?"

unesLc-atoparAtenzfoeratpalefldpcedntRruichaa-rlddnisutrsaegesimculeainbcienteu.l.,.,.TLreabu2iarnsda.r_tmiei, S-a niscut un biiat
foenul ftcea ravagii si a provocat pi
lac o furtund la fel ca in in acest timp, Wagner se lupta cu probleme de ordin artistic.
Wllyy Tell. Dupd ce au privit un timp
la negustorii ce-si aduceau I{egele dorea sd se reprezinte Aurul Rinului la Miinchen. Mijloacele
marfa in spate p6nd la pia(d, fuchard $i Cosima au cintat o bucatii

32 eaur qrerAruescu ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II JJ

materiale lipseau. Marea sa operf, risca si fie compromisd. Totul 1$ p.rt"u oare ac$ona altfel"?

pirea potrivnic! ln iulie, trei francezi, Catulle-Mendds, so$a sa" Judith Gantier
si Villiers de I'Isle-Adam au venit sd-l vadd pe Wagner. El i-a
la 7 aptilie au parvenit vequ de la Paris unde^avusese premiera primit cu rdceald, gdsindu-i indiscreqi. Cdliva ani mai tArziu,
cw Rienzi ce se soldase cu un strilucit succes. in acela;i timp o compozitorul se va dovedi foarte sensibil la garmul amelitor al lui
telegrarni de la Berlin anunp triumfirl b,i Lohengrii- Asttet,
Judith...
aproape peste tot, opera sa se impunea.
Via{a la Tribschen se scurgea calm qi hi,rtit4 punctatii de Numeroase pagini din ,,Jumal" srmt consacrate de Cosima
incidente neprevizute: copiii culegeau pui de mlclleandru cdzud lungilor gi difrcilelor negocieri cu Hans de Biilow relativ la divo4ul
din.cuiburi qi-i
instalau ?n cas5, ,-Ae, .taturat, pisicile at6ta asteptau lor. Dar, la scurt timp, o noud grijd o va preocupa: suferinla cardiacd
si ii mAncau- a lui Richard.

Cosima este din nou gravidd gi in aceastii stare ea e superstifios La 4 august 1869, acesta a terminat de schi{at orchestralia
de atentii la toate constrdngerile, indiferent de natura lor. Multe sunt
nefavorabile. Richard, a vdztrt intr-o dimineatA rm mare pdianjen ultirnutui act al lui Sieffield gi Cosima noteazi; ,,Plimbare dupd
mas6 in pddure cu copiii. Cea mai frumoas6 varl de care imi
iqind dintr-o lamd de parchet. Hermina, camerista, a viiat perle amintesc ne-a adus-o Siegfried'. E vorba" bineirrqeles, in acelaqi
timp qi de fiul lor si de a doua parte a Ring-ului (opera).
care, conform tuturor cheilor de vise, anunta indubitabil o n"rroro-
cire! Vara a trecut repede. SfirEitut anului se apropia gi Cosima se
pregdtea de sirbdtoarea Crdciunului, aurind nucile pe care le va
Totusi, evenimenhrl la care se astepta Cosima s-a produs
normal si, la 6 iunie, la orele patru dimineafa, a ndscut trn bdiat atfuna in pomul de Criciun. Intr-o sear[ de toamn[, ea se afla
,pare c6nt2irea 4proape douE livre mai mult decnt media nou
singur6, iar Richard era plecat la Lucerna
nlscutilot''. Richard a-stepta la parterul casei, cdnd auzind strigdtele ,,Soarele asfinlea av6nd culorile pe care i le conferea foenul; in
putemice ale copilului, a urcat imediat_
;emineu focul abia mai pAlp6ie inainte de a se stinge. Rama
- ,JRiclard privea drept in fati", noteazd Cosima gi a fost surprins
o qtrafugerare de o incredibili frumuse{e, care iitrmina tapiieria portrehrlui lui Goethe aruncd o slrnbri strdlucire, arabescurile insele
d{ee culoare portocalie, aflati in apropiere de uga camerei mele si
lucesc slab in umbra crepuscului care invdluie tohrl. Sufletul pluteEte
ignacraed_raset ilnetfrle-octma ipcee o casetii albastri" decorat?i cu portretul meu
si mi gf,ndesc la via(a care s-a scurs. Ar fi putut oare fi altfel? As
nam5. de aur- Portretul strllucea cu o limpezime fr putut si renun! la iubirea ce arn avut-o pentru Richard? Nu, nu
supranaturall. Soarele se urcase pe cer deasupra lui Richi si-arunca m-at fi putut comporta altfel. Dar pentru cd unul dintre noi trebuia
in camerd primelg sale raze- Richard a izbucnit in phns si in acest sI zufere, imi recunosc profirnd grqeala qi doresc sd mi-o ispiqesc
TdeoTduemnlinaecpdarcveenyiet nleaauuretocchrenaaimdeea matiial al ilopotelor cit pot de repede".
;i-a privit clinchetul pe deasupra tu""t"i.
la Lucema A doua zi, tonul confesiunilor este foarte vesel. Wagner a primit
patru-
lfalchoarer-led ceasul si a remarcat cd fiul siu veniie pe lume de la Ministeml Afacerilor Str[ine bavareze placa lui Nicham, care

i-a La 9 iunie, dimineaf4 Wagner a intrat in carnera Cosimei si i-a fost decernatl de beiul Tunisului. El a refi,vat si semneze de
primire, dar a pisfat placa pe care a prins-o cu acul de cortina
recitat skofa finali pe €re tocmai o terminase de scris p"otl
actnl trei dtn Siegfried: teatrului de copii Guignol.

Amor strllucitor, moarte veseld! Sirmanul Nicham! Treisprezece ani mai tilziv" la Bayrenth,

Na,sterea fiului lor l-a umplut pe Wagneri de bucurie si Richard dupl ultima reprezenta\ie alui Par-riful, Wagner va agdla de corsajul

i-a declarat so$ei sale ce,daindaA ce ea.^ fi restabiliti, va intra planturos al domnigoarei Horson, cea mai frumoasl floare, dar acest
intr-o veche bisericl si ci a luat ferma decizie s6 jure sd nu se mai
detaliu nu figureazd in vol. II aI Jurnalului. Wagner probabil cd a
enerveze"- Mai este nevoie sd men-tionlm cd temperamentul siu igi ales pentru geshil sdu un moment in care Cosima privea in alte
va recdpdta de illdate resursele gi c6 exploziile de mdnie vor fr
intotdeauna tot atit de violente si imprevizibile? parte.

Elaborarea lur Siegfried terminat5, Wagner s-a angajat imediat

la Crepusculul zeilor.

Anul 1869 s-a terminat_ cu festivitItrile obignuite, pomul de

Cricitur al copiilor ;i reprezentarea, la teatrul de rnarionete, a

34 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 35

Masacntltd Inocenlilor la Bethleem, pies6 scrisd cdndva de I-ouis DacE Wagner admira, la Liszt pe genialul pianist, el ftcea
Geyer, bunicul lui Wagner. dreptate pitorescului gi migcerii din simfonia sa Faust, critica

Pentru ca era anul nou, Richard progreseazd in compunerea orchestraqia poemelor simfonice atribuind-o influenlei prinlesei

,,Crepusculului", dar totodatd e foarte contmriat cd au inCeput la Wittgenstein:
teatrul regal din Miinchen, pregitirile pentru llallryria si el declard ,,in prezenla s6lbaticilor, ea nu e sensibilE decAt la efectele cele

ci nu va asista la repetilii. mai grosiere, la gocuri ftr muzic6".

Ce gAndea eI despre compozitori? Considerim ci Cosima nu aprecia in mod deosebit muzica

C-dl_ditnorfieaUrluuai rSiei,egafrtieedrmpineaRt sinc.hiT{aermeaa Prologului, Crepusculului qi tatdlui s5u, cdci atunci Nietzsche nu gi-ar fi permis sI afirme ci in
Legenda sfintei Elisabeta se gdsegte mai multi tdmdie decAt
,,Felelor Rinului,. ii conferd
o excelenti dispoziqie, vorbeste de c6ntecul Brunnhildei O, Doamne ,,parfum de trandafir".

Sfinte! si spune: La 5 martie a avut loc o conversalie mai deosebiti. DupE ce
s-a referit la Miinchen, Richard i-a spus Cosimei cE i-ar pldcea si
, ,,Dacd, ai gti la ce m-am gdndit scriind aceasta! La Magdenburg,
deschiderii foarte vesele a unei opere comice de Auber, trliasctr la Bayreuth. Ei au ciutat in Enciplopedii o descriere a
la sffirqitul
oragului gi au descoperit imaginea monumental5 a unei magnifice
canigul meu, care md a;tepta afard a pdtruns iniuntru la prima notil
a orchestrei gi a alergat pe sceni. La inceput a stat linistit, apoi s-a opere vechi.
Slnuzciet -oeapclAengmedre
lungd, foarte pdtrunzitoare. Toatii sala r6dea, iar Glasenapp in Biografia lui Richard Wagner considerd cA acesta
de atunci
privegte eu erarn foane emo$onati si a fost initiatorul marelui proiect al teatrului Festivalurilor de la
intotdeauna cdnd ascult acest cAntec melancolic in aceia;i timp cu Bayreuth.'intr-adevir, la pulin timp dup6 aceasta Wagner exa-
melodia vesel6 pe care o interpreta orchestra." mindnd la fala locului posibilititile materiale de la Bayreuth, a

La ce te poate duce inspiraqia! recunoscut cd Opera Margravilor nu corespunde desenelor sale gi
cI era necesar pentu punerea in sceni a operelor sale un nou teatru.
Wagner vorbea adesea despre muzicd cu Cosima despre
literaturd sau istorie si fbcea aprecieri cu privire la compozitorii La 2 apilie, Cosima relateazd, cu emolie ci miculul Siegfried
contemporani, care erau arareori binevoitoare. El il detesta pe i-a spus lui Richard pentnr prima dati -papa".in aceasti primdvarl
Schumann gi spunea cd forma atinsese perfecfiunea la Mendelssohn,
friguroasi nenumirate detalii rustice i-au inspirat condeiul.
tdeamr eglier,dfcterailaaulneuidecrzivsotaltla;ic-ui reproga lui Berlioz cd-gi suprapunea
adevdrat. Printre maeqtrii care l-au lnca ae h incepufirl verii, Cosima, ftri se se preocupe in mod
precedat, el a Etiut sd-i aseze pe cei mari exact la locurile care li
se cuveneau: Bach, Mozart si Beethoven, care formau in ochii sii deosebit de politici, men$oneazi in dese randuri tensiunea creati
mo uinlct ocm[tprearBabeieldtothrionviteante, .e$l icodnasci[deter6mpcdernamimeinctuplesdluumileinnculininitrmecaei
ultimele simfonii intre Paris gi Berlin de afacerea succesiunii la ronul Spaniei.
a;ilel mNaeis;tr;u;ltu;i -d"i;n;Salzbru"rsLi pentm a-i face o Zvonurile despre iminenfa unui r5.zboi, sunt din ce in ce mai
,,int -o ;i ?"
vizit*S'Si-ea nelinigtitoare. Veto-ul lui Napoleon al III-lea impotriva candidaturii
cdntat cdteva pasaje din Nunto lui Figaro. ar fi inventat unui prin{ din dinastia Hohenzollem i-a provocat o veritabild crizi
pretinde, a remarcat Nietzsche, cii Mozart de turbare lui Wagner Ei toati ranchiuna impotriva Franlei a refirviat
cu un val de bili.
muzica cu inkigi.
9*, .ouo, ce gdndea in tot acest timp Cosima care, ndscutd
muz-ic6.EsGteiscimontlraariBuel,aaumaafirrcmhaatisRoicahmaredn, ieslpairidtuizaollivgati intrigile in
franfuzoaicS, va scrie: ,,.{ceast2i impertinenp francezi md ,scoate
inteligenqi,
din sdrite, acest popor meriti sd i se aplice o coreclie nemiloas5!"
sclipitori, care aclioneazi si vorbesc cu spiriq in vrerne ce laMozrrrt Oricare ar fi putut fi umilirile la care a fost supus un copil ferd tata
obsefvdm fiinfe deja sublime,rcare suGr6 gi se pldng...
gi ftre mam[ la Paris, nu e greu sd-i in,telegem violen{a. Dupd cum
nu trebuie str ne mai mirlm de atinrdinea lui Richard'Wagner, care

ii datora at6t regelui Ludovic al tr-lea al Bavariei qi mai ales care

cunostea prea bine sentimentele sale profunde de urE impotriva

Prusiei.

Mai tdrziq Wagner se va dovedi ostil politicii lui Bismark qi

36 PAUL $TEFANESCT.J Rasputin st5pf,nul femeilor

va vedea ameninlarea pe care imperialismul german, unit in jurul ,,,A.cum mai bine de o jumdtate de secol l-am ucis pe
Prusiei, o reprezenta pentru pace. Dar, pentru moment, in aceasti
Rasputin...* Cuvintele prinfului Iussupov incep sI reinvie sub ochii
dramaticd vard a anului 1870, h care depesa din Ems va juca rolul
de amorsd ca s5. explodeze o mini, Richard qi Cosima srmt nostri o lume de mult apusd - lumea anilor prerevoluqionari la
Petersburg,- lurnea marii aristocrafii lariste gi ultimele ei ore
deopotrivd de dedenluili ca gi ziarele gerrnane cele mai na{ionaliste.
imperiale. in rnijlocul acestei lumi, fascindind-o sau asmulind-o
Ramai surprins sd consta$ cum o inteligen{E ca a lui Wagner a
impotriva sa, trona, cu orgiile, intrigile si misterele sale, o figurd
putut judeca cu o asemenea orbire un r6zboi care a sfiEiat Europa demonicE: celugirul Grigori Rasputin, omul pe care o jumltate a

vreme de un secol Ei care va fi punctul de pomire a doul viitoare inaltei societili ruse il diviniza, iar cealaltii jumitate ii declarase
rdzbai {Xrd cru{are. qi unii ;i ceila{i se temeau insd de Raqtutin,
rdzboue rnondiale- de teribila sa putere, cdreia p6nd qi familia imperiali ii era o pradd
?n tot acest timp s-au derulat penibile convorbiri cu Hans de

Biilow, incheiate la 27 iulie, c6nd Cosima a luat cunostiinli, de la

avocatul ei, cI divorlul s-a pronun{at la 18 iulie.

,,Jurnalul" oferi pu$ne detalii in privinfa modului cum a decurs
mariajul ei cu Richard, care a fost celebrat la 25 august la orele 8
dimineala" la biserica reformati din Lucema. Wagnerii au tipdrit
doar douiz-eci de invitalii pentm prietenii lor. Copiii s-au exprimat
intr-un mod c6t se poate de nea;teptat despre acest eveniment:
,,Maman se cesdtors$te cu unchiul Richard.

u;oard- Si totugi Rasputin a fost ucis...

Din micu{a clsu{d aflatd pe strada Pierre Guerin, 30 bis, la

Auteuil, departe de cenkul Parisului, cneazul Felix Felixovici

Iussupov isi deapind amintirile despre o lume si intAmptrsri de mult

apuse...

Rasputin - pe numele sdu Grigori Efimorovici Novdi - s-a
ndscut in anul 1872, la Pokrovski, un t6rg pierdut
in taiga intre

cimpiile 9i pddurile Siberiei. Citeva duzini de case tiiate din trunchi
de copaci, in stilul radi$onal nsesc, inconjurau o biserici de lemn,

asemAndtoarc tuturor bisericilor ale cdror cupole strdjuiesc de secole

aceste linfiuri aspre. Zdpada cddea luni in gir, iar singuml mijloc
de a ajunge la asezarea tr;olatd de lume pe timp de iaml era sania
trasi de cai. Lui Rasputin ii pl5cea s5-Ei povesteascd amintirile din

\.remea primilor arri de viafi, c6nC, infiEurat intr-o pdturd din blana

de laika - acei c6ini siberieni fdrl de care oamenii locului nu pot

supravielui la -40pC - contempla, intins pe spate pe podeaua troikii,

Calea Lactee, luminatd de razele lunii pline. Legdnat de clinchetul

ritrnic al clopcrleilor de la g6tul cailor, vedea fi"ecdndu-i prin fa!5

stele indepdrtate, cu lucirea lor fosforescenti" agd{ate parcl de o

IFnolatici ecsetredaesccodr pe care geml uscat o ficea sI pari inci qi mai adlncd.
natural si-a petrecut ca orice copil
intreaga tinerefe,

de la tar[.
Tatdl sdr:" Efim Novdi, geambag de cai, iqi dobindise cinstit

38 PAUL STEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 39

avuliile, ocupdndu-se pe ascuns cu nego{ul de cai fura1i. Porecla in francmasonerie, cu prilejul
de ,,Rasputin", p€ cor€ tAnerul Grigori o primise de curAnd de la ini{ierii la gradul de discipol
tovardgii sdi, era semnificativi pentru epoca vielii sale Ei o prorocire
pentru viitor: este un cuvAnt din argoul lErdnesc care inseamnd f.iancmason.
,,afemeiat, desfrdnat si lacom".
Scena revenirii la via{a nor-
Copil fiind, Grigori se deosebea de ceilalli copii de vArsta lui mald, a insdndtoqirii lui Grigori, a
printr-o remarcabil5 fo46 fizrc6. gi rezisten!5 la intemperii, calitili
{dcut rnulti senza{ie, fiind descrisd
care aveau si-i permitd in adolescenld sd suporte loviturile {Sranilor
pdgubi$ cdrora le fi.rra caii. Incorigibil, nu se inv6la minte ;i cdnd ?n toate biografiile dedicate acestui
se vindeca de r5nile primite, o lua iar de la capdL Femeia gi
straniu personaj. Mai mu{i oameni
farmecele acesteia le-a cunoscut devreme, aproape din intAmplare
pe c6nd abia implinise 13 ani. Atunci, in baia de aburi din mijlocul din sat se strinseserd in casa tatdlui

satului, i;i plimbase pentru prima oari mdinile pe rotunjimile sAu, pentru a-gi exprima indignarea

;oldurilor Mariei, o t6nird vdduvi, care l-a dus la ea acasi si l-a despre un eveniment rar, peffecut in
ini$at in tainele amorului, ldsdndu-l lipsit de vlag6.
micul lor citun siberian: se furase
Aceasti viald de destrbbdlare din femeie ftn femeie, de ho! de
un cal, fapt ce trecea in opinia
cai si mare amator de vodkd ar fi putut dura mult timp, dacd in acelor oameni drept o crimd capi-
tald. Indignarea nu mai cunostea
viala lui Grigori nu ar fi intervenit un eveniment neobignuit. Sursele
margini. Nu se binuia cine ar putea Urrgori Rasputin.
care se refert la aceasta ii atribuie cauze diferite. Le vom reda pe Imagine din tinerefe.
fi hoqul. Aflat in camera ahturat5,
ambele.
micul Grigori, a sdrit din patul in
Astfel, se spune cd fratele sdu" incercdnd sd treaci un rdu, a care zdcea;i ndvdlind in camera in

alunecat de pe p-untea improvizati ;i a cdzut in apd. incercdnd sd-gi care se adunaserd iEranii, cu ochii
strdlucitori Ei fixi s-a repezit la unul din s6teni, strigAnd: ,,Ha! Petre
salveze fratele de la inec, s-a aruncat in apele reci ;i involburate Alexandrevici! Tu ai firrat calul! Tu egti hoful!"

ale rdului ce curgea vijelios. Scos la mal de sdteni, se imbolndve;te A urmat un moment de stupoare gi de liniEte, dupd care cei
prezenli au plecat tdculi gi ingdndurali fiecare spre casele lor.
grav si zace intr-o stare de incorytienli weme de mai multe
sdptiimdni, zbdtAndu-se intre via!5 gi moarte. Boala avea s6-i Noaptea, Fmnii inna,ti la bAnuial5, il pdndesc pe Petre Alexandrevici
schimbe tot cursul vielii: cAnd i;i va reveni, fiul cIruta$ului dobindi
puteri paranormale. S'e gtie ci'gamanii din Orientul'indepdrtat Ei ;i il swprind pe c6nd ducea frn calului frrat, ascuns intr-un p6tul.
Fwiogi la culme, Franii aplici legea locului: il spdnzurd. Dar fapnrl
Siberia (din preajma Cercului Polar), precum $i vrejitorii, semenii
lor din Africa CentralS si America de Sud (ungla amazoniani), a mai avut si o urmare: s-a dus vestea despre darul lui Rasputin

sunt supusi, inainte de a fi iniliaqi, unor probe de rezistenfi fizicS, de a ghici viitorul.

inimaginabil de severe. Se presupune ci boala gravd de care a Conform unei a doua variante, schimbarea vielii lui Grigori
s-ar fi datorat faptului ci tatil sdu s-ar fi imbolndvit grav qi i-ar
suferit Grigori a jucat rolul tornrrilor din timpul inilierii sarnanice.
O respectare a aeestui procedeu o'intilnim in decwsul timprrrilor fi cerut fiului sdu si intreprind5 un pelerinaj in numele siu la
la popoarele mai evoluate prin probele pe care le parcurge neofihrl mdndstirea Tobolsk, aflat?i la peste 100 de kilometri distanli de
in cursul inilierii sale, probele celor.patru elemente: p4mAntul, apa, Pokrovski. CAnd se intoarse, nu mai era acela;i om. ,,Mi s-a
aerul gi focul. Acestea corespund celor patru vdrste ale lumii gi
celor patru calitnti fundamentale ale fiinpi umane; simjrl material, schimbat sufletul", a spus el. Un localnic aflat la fa14 locului
sensibilitatea, inteligenla si spiritualitatea. Aceste probe sau puri- povestea: ,,Cand a intrat in bisericS, a inceput si clatine din cap ca
un animal incol(it. Am crezut cd innebunise". Transfigurat, Grigori
ficlri erau indeplinite in toate societilile iniqiatice oculte ale
antichitEtii ;i se gdsesc sub forma unor urme ;i in Egipt, in Bizant, hottrr6se si renunle la viala lui dezordonatii. A inceput sd posteascS
gi gi-a amenajat in pivnip un loc destinat ruglciunilor in tov6rfiia
in c[4ile gnostice Eftr'retigiile ,,cu mistere". Le regtrsim in prezent
pdrinlilor ;i prietenilor s6i. La lumina lumAndrilor gi a unui opai!,

la ale c6rui raze se z-drea:u reflexele icoanelor atAmate pe perete,
Grigori comenta cu voce joxd, Evanghelii,l,g,in fala unei asistenle

care-l asculta cu tot mai mult6 smerenie gi'aithiiralie nedisimulatii.

40 PAUL STEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-tr 4t

A intrat in legdturd cu membri ai sectei Klisti ie timpul remarcabile capacitiiqi parapsihologice, printre care telepatia, clar-

cdlStoriei? Tot ce se poate. Aceasti sectiil clpdtase o respnndire viziunea gi puterea de a vindeca boli, considerate p6nn in zilele

mare in Rusia gi ideile pe care le rispAndea in legdtur6 cu mdntuirea noastre ca incurabile de medicina oficiald.

individuatS" ca ;i mijloacele adesea dubioase, prin care se putea Dupd o a treia variant2i, care idcearcd sd explice tranformarea
surveniti in existenla lui Grigori, se spune cd Grigori, adesea luat
ajunge la aceasta, gdseau ecoul in rAndul poporului.
la goani de cdtre capii de familii qi chiar biciuit in public, din
De acurn inainte, Grigori Efimovici isi schimbi c.ursul rietr qi porunci poli$eneasci, Grigori, ascultAnd predicile unui popi, pe
care-l ducea cu caruF la vestitul locag sfinqit din Abalash in
urrneaz2i calea obignuitii a gamanilor siberieni din Rusia pra-
voslavnicd. El primegte ,,vestirea" misiunii sale - intocmai ca gi apropiere de Tobolsk, ii deschideserd ochii dintr-o datii asupra
Mahomed gi creatorii multor secte - de la o apari.tie supranaturald,
chipul puterii atrigitoare Ei revelatoare a instinctelor sale mistice' O aritare
ce i s-a ardtat Sub unei femei, care purta un vegnnint a Sfintei Fecioare, care se milostivi s6-l binecuvdntezp mai tArziu,

strilucitor qi pleaci la m5ndstirea Versottrrie, pentru a-gi continua il conduse pentru tot restul vief,i pe cdile mAntuirii, in vreme ce un

init'erea. UrmeazL o cdldtorie in tinuturi indepdrtate, unde deprinde glas lSrmtric il asigura c5: de;i plin de pdcate ingrozitoare,
Dumnezeu ii pdstreazd o mare menire pe pImAnt.
secretele ierburilor folosite de preolii tibetani la efectuarea vrljilor
ingrijorat de apari{ia si extinderea cu repezicirne a practicilor
gi vindecarea unor boli-
sectei Klisti in sanrl lor, preotul din Pokrovski se pldnse episcopului
Intors acas5, este considerat de mu\i dintre consdteni ca un din Tobolslq care dispuse imediat efectuarea unei anchete. Nu se
,profet ale.{', vn fel de reincamare a lui Iisus Christos. Dernon- gesirl inse dovezi asrzatoare si ancheta nu avu urmdri iar Grigori
streaza insd un apetit sexual nesS$os, nedAndu-se la o parte de a Novii fu hsat in pace. FrimAntat de problema mantuirii sufletului,
a irceput a cutreiqra locurile sfinte din Rusia si, ludndu-qi cdrja
poseda orice femeie pe care punea ochii, indiferent cine era aceasta
pribegiei, se duse la minunatul schit din Troit4 aproape de
gi cui i-ar fi apar,tinut. Pune chiar bazele unei religii rudimentare,
in fond o sectii ca multe altele ce efstau in Rusia la acea vreme, Moscova, apoi la cel din Potkaevsky, aproape de Kovno.
Timp de trei ani, rltiici astfel din m6ndstire in m6ndstire' Pentru
bazatd pe principiul poligamiei. Era un foarte bun hipnotizator.
a incheia cu demnitate pribegirile sale, iEi impuse geul ;i
krzestrat cu un fizic absolut banal, tiimiduitoml avea in schimb o indepdrtatul dnrm si, in 1896, se spune cd ar fi ajuns chiar la
Muntele Athos in Grecia. Acest pelerinaj rar in lumea ortodoxd ii
privire sticloas{ care-S inghefa sufletul. Privirea mereu privirea.." spori prestigiut gi f,aima. Au trecut anii, iar in 1903 Grigori pleci

dispunea de doi ochi verzi, asemdndtori cu ai unui sa{pe, cu czue laKazary unde igi avea sediul o faimoasd Academie de Teologie.

hipnotiza pe oricirle; se spune cd l-a hipnotizat instantaneu inainte Pringrl llktomski (in acel timp episcopul Andrei) l-a primit la

de a fi ucis chiar qi pe viitoml sdu asasin. in plus, dispunea de inceput cu neincredere gi prudenp pe cdlugEml retecitor venit din

l. Secta ,,Klisti" la care aderase Rasputin, se distingea fap de celelalte secte indep[rtata Siberie. In scurt timp a fost entuziasmat de tdn6rul stare!,
existente in Rusia (Rascolii, Duhobortii, Beglopovolii, Molocanii" Stramiky,
Stundi;tii, Scopi,tii, Bialoritii, Pomorlii, Nikudi$ikii, Dugitelii etc.) prin tiudindu-l h fala tuturor. Prin intermediul teologilor acestei

extravaganta Ei senzualitatea practicilor. Membrii sectei locuiesc cu predilec.tie academii s-au rlspdndit primele zvonuri privitoare la personalitatea
in imprcjurimile oraselor Cazan, Simbirsk, Saratow, Ufa Orenburg gi Tobolsk. si capacitii{ile iegite din comrur ale lui Grigori.
Num5rul lor se ridica (pe timpul lui Rasputin) la aproximativ o zutii douizeci
de mii, iar doctrina lor pare insufle,titd de cel mai inalt spiritualism, inu?rcat igi Dindu-;i seama de talentul sdu, Grigori s-a decis sd-qi
pdrdseascd definitiv Siberia natali" pentru a se stabili la St.
propuneau sd corespundi cu insuEi Dumnezeu" insuqindu-;i cuvdntul gi
intrupAnd pe Iizus Christos. Dar in asJeptarea divinei inlelegeri, sectan$i se i'"t"r"b,r.g, unde-gi putea folosi mai bine talent'ele' 'l'recu in drumul
sdu prin Kiev cu nenum5ratele sale biserici si mdndstiri, unde
dedau la cele mai neobi;nuite practici sexuale. Credincio;ii, bdrba! Ei fernei, rdmase tirnp de ceteva sdptimdni qi innodd prietenie cu cdlugdrii
tineri gi bitrdni, se intrunesc in puterea noplii, intr-o izbd sau intr-un luminiq de la Lavra Catacombelor, o mdnistire datend din secolul al )C-lea,

de p6dure, dacd e vard qi e cald. Acolo, invocind pe Dumnezer4 cSntii imnwi, unde se allar4 adZpostite in criptele catacombelor, corpurile
zbiari c6ntcce qi joaci hore cu o iuleald din ce in ce.mai mare. Conducitorul
mumificate ale multor sfin! qi pustnici.
dansului (ce aduce cu ciuleandra) lovegte cu biciul pe cei care sldbesc ritmul.

Ameleala ii trantesJe pe to{i la pimdnq cupringi de extaz gi convulsii- lmbetali

de ,duhul sfrnt'', perechile se inldn(uie cu ardoare gi liturghia se sfir,se,ste cu

nigte privel$ti de o dasEtrbdlare monstruoase, pline de abem$i, incesnrri qi

sodomie.

42 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 43

Patruzeci de ani avea Rasputin c6nd sosea la Petersburg in observat cA tocmai aceastii privire perseverentii gi sfredelitoare
1904, decis si cucereascd capitala marelui imeperiu rus. Nu se qtie
dacd Rasputin iqi jura - a$a cum o fbcea Parisului eroul balzacian, producea o deosebiti impresie asupra celor de fa!5, mai cu seami
de Rastaignac - si stipdneascS. orasul de pe Neva.
asupra femeilor pe care le tulbura gtrozay, ficdndu-le si-;i piardd
ajrurge la Petersburg inarmat cu o experien{[ de cumpitrl... (Jneori, ins6, dupl o asemenea sceni, Ar timp ce vorbea
Cavalerul Cert
despre cu totul altcev4 adresdndu-se altei persoane, se intorcea
este ci el viali

c5reia,perspicacitatea, giretenia si vitalitatea sa nu asteptau decdt iard;i spre cel pe care-l privise atent cu 15-20 minute inainte gi,
intrerupdnd discu{i4 incepea si spund tlriginat: <<Nu e bine, mam6,
s6-i ofere mediul unei lansiri in stil grandios. lncepindu-si cariera nu e bine, da... A;a nu se poate si trdiesti, ia uiti-te in jur, vezi
temi sau incepea sI se plimbe
la v6rsta de cincisprezece ani in satul natal - Pokrovski, judeful curn este...>). $i din nou aborda alt2i
c-amerf,, aplecAndu-se pufn in faF Ei frecdndu-;i
Tiumen, gubemia Tobolsk - prin holii la drumul mare, bet'i qi b6tai, grdbit prin
unde putea spera cllugirul semianalfabet si giseasci un decor mai mdinile. Toate acestea impresionau putemic pe cei din jur".
potrivit infloririi escrocheriilor sale decdt la curtea larilor, pe care
o dispreluia si o socotea bund doar pentru a-i asigura ascensiunea Ajungdnd in St. Petenburg, a inchiriat, impreruri cu soqia gi cei
trei copii, un apartament modest la periferia ora;ului. Ducea o viali
gi influen{a asupra intregii societ5{i aristocratice?
Anii pe care Rasputin ii petrecuse cutreier6nd retrasi, inconjurat de clerici de rang inalt care nu au intdrziat sd-i
din Ucraina p6nd in Siberia, iscusinta cu carb satele ;i orasele
recunoasc6 capacitatea de t?im6duitor gi-l tratau ca pe un
deprinsese toate
drept-credincios venit dintr-un firnd de !ard. Cu sprijinul financiar
tainele si canoanele biserice;ti si stabilise legdruri cu iluneroase al acestora, Rasputin ducea o viap tihnitd gi fbre griji materiale.

secte religioase din Rusia, inteligenla sa inventivd l-au ajutat s6 Mulgi dintre aceia care l-au cunoscut in acea perioadS" au
cunoascl multe din sldbiciunile ordnduirii sociale si ale credintei
afirmat cd puterea lui magneticd se simlea de indatd ce te aflai in
pravosla',rnice, care nu ofereau zecilor de milioane Ae prani aeJai
apropierea sa. Privirea lui ii subjuga, la fel cum, dupi aceea, i-a
mirajul vielii de dincolo de mormAnt. Urmdrind pur gi simplu
subjugat pe tofi contemporanii s[i. Era o privire alune,coasi, ag'ttatd',
infEptuirea intereselor sale, sub impulsul vanitefii lui nemdrginite,
care te pAtnrndea ca lrn pumnal. Mawice Pal6ologue' ambasadorul
Rasputin s-a ftcut propagatorul unei invdlSturi sui-generis despre
Franlei in Rusia, care l-a cunoscut personal, dar nu l-a simpatizat
necesitatea... unirii dintre suflet gi trup. Pusi in slujba propagdrii
acestui ciudat amalgan de predici mistice Ei erotice, imbinand deloc, o descrie astfel: ,,,{vea o privire in acelagi timp p6trunzdtoare
percepte biblice cu povete senzuale, forfa de convingere pe care o
cgdi nlindigstietoianrfel,dcnlaraiv6vo;irbdinedo,ppoutrpivilievleiclleuainel,mfaixndaugui pniemrdaugntie. tDismar
I avea Rasputin a izbutit s6-i creeze numerosi prozeli,ti, mai cu seamd
,,drept-credincioase". Scriitorul rus V. D. Bonci-Bruevici ne-a ldsat incontestabil".

o interesanti desiriere a modului in care oficia Rasputin in inalta Isprivile sale, ir virtejurile nochlme, ii aduserd in curdnd

societate: popularitatea, iar capacitii$le sale paranormale ajunserd cunoscute

,,in salonul Vawarei Ivanovna (baroneasa V. I. Iksku - n. n.) pdnd departe. Ritdcind de-a lungul satelor, rostea cuvdntilri

unde, dupd c6.te se pare, nu mai fusese p6nd atunci, a intrat cu pas evanghelice ;i parabole deprinse de la cdlugdrii din mdndstirile pe

u;or si degajat si, din prima clip6, s-a ndpustit la stipdna casei: care le vizitase. Pulin cdte pulin incepu sd se dedea gi la profelii,
<<Ce-ai fhcut, mdicufo, ai atAmat pe pereti wr adevirat muzeu.
Numai cu un perete din ista ai putea hrdni cinci sate ?nfometate. molifte ;i farmece, ldud6ndu-se chiar cd a fdcut Ei minuni. Pdnd la
Ei doamne, ia uit5-te la ei cum trdiesc, iar pranii fldmdnzesc>>. o sutil de verste deplrtare de Tobolsk, nimeni nu se indoia de

Varvara Ivanovna incepu sd-i prezinte oaspefii... Mai mult ca orice puterea lui miraculoas6. j$uisttoiltiuas,i,paevnutsnerse,"rinncicdi de pe wemea aceea
in6lniri sup6rdtoare cu pdcate", cum
ar fi:

mi-au atras atenlia ochii lui. In timp ce privea atent ;i direct, in ei ingeldciuni, violuri, provociri de avorhtri cu ierbwj siberiene etc.;
juca, parcd, Tot timpul isi iscodea cu n-ar fi scdpat cu fa16 curati, dacd autoritiilile eclesiastice nu l-ar fi
o lumini!5 fosforescentS.
luat incd de pe atunci sub ocrotirea lor.
privirea interlocutorii si, uneori, incepea brusc sd vorbeascd mai rar,
in anul 1904 - menqioneazd Maurice Pal6ologue - renumele
sI t?irdgineze vorba, sI se poticneascd, de parci s-ar fi g6ndit la
altceva si-si fixa privirea in ochii lintA h el cAteva sdu cucernic qi faima virhr$lor sale ajunserd pAnd la Petersburg.
minute, rdstimp cuiva, uit6ndu-se inteligibile. Am
in care rostea cuvinte aproape L Mawice Pal6ologue, Utima farind, Editura Universul, 1933.

M PAUL STEFANESCU EMGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II 45

Faimosul vizionar, p6rintele Jean de Kronstadt, care mdng[iase qi irnpiritesei, avu reaua inspiratie de a chema la sine pe Grigori,
pentnr a se convinge de aproape de darurile minunate ale acestui
sfinqise cele din urmd clipe ale impdratului Alexandru al Itr-lea" zuflet naiv, pe care puterile diavolului il rlscoleau cu atita furie.

dori sd-l cunoasci pe tdndrul proroc siberian. tl primi la ministirea Din capul locului, fu atdt de m$cat de ceea ce vdzu, inc6t
dintr-tm prisos de congtiinciozitate il supuse spre a fi cercetat qi de
Sfintului Alexandru Newsky gi se felicitd ci a descoperi! dupd alt' episcopi. Unul dintre acestia fu episcopul flermogen, care se
nigte semne sigure, cd in fala lui se afla un ales al lui Dtrmnezeu-
Dupd aceast?i apariqie in CapitalI, Grigori relu5 drumul spre impusese de mult veneratiei ?ntregului cler rusesc, prin rigurozitatea
Pokrovskoi. Dar din ziua ac5e4 zlrile vie-tii lui se llrgiseri. i"t a
in contact cu o ceatii intreagd de preoqi, mai mult sau mai pulin ortodoxiei sale, prin inteligenqa sa sclipitoare, prin noblefea fuii sale
gi moravurile-i neprihlnite. Era glorificat in tiicere pentru o jertfi
pdtnrnsi, mai mult sau mai putin garlatani, mai mult sau mai pu$n supraomeneascS: se castrase pentru a-gi zustrage inima gi sufletul
de la imboldul poftelor trupeqti. El gisise curajul in irrv5liturile
vicleni, cum se gdseau destui ir pdturile ad6nci ale clerului rusesc. sfinte, pe care ni le-a l6sat prorocul Isaia: ,,,{tunci Domnul spuse

De pe atunci, se trtov5risi cu un cdlugdr c6rcotas, gilf,gios, erotic eunucilor: Acelora care pdzesc cu strdqnicie legile mele, le voi plstra

gi fbcltor de mintrni. Adorat de popor, acest cllugir, care se numea un loc de cinste ir casa mea; le voi da rm rang de cinste intre fiii

Heliodor, era un du;man al liberalilor si al errreilor. mei gi fiicele mele gi-i voi investi cu o trrorecli veqnic6, care nu va
pieri niciodatI'.
Pe wemuri, fiind celugAr, se rdzvrAtise in mindstirea sa tlin
Cercetiirile aminun$te ale episcopului Hermogen il conduserd
T".a$4 finan4 Slantul Sinod in respect, prin violenfa fanatisnrului
siu irapoiat. In curdnd Grigore nu se mai mullumi sd aibd de-a la aceeagi incheiere, la care ajunsese Ei episcopul Teofan, ;rsupftr

face cu popii gi cu mujicii, ci fu vizut plimbindu-se, cu un aer darurilor suprafire;ti ;i a virtuqilor misterioase ale apostolicescului
grav, alituri de arhiepiscopi, egumeni, episcopi, arhimandriqi, crtr€,
ftcdtor de minuni.
ca si Jean de Kronstadt, erau gata si recunoascd intr-insul o ,,stea Sub obldduirea acestor doi preog eminen$, Grigori putu sI
divini*-
in -rremea aceasta, trebuia sd respingl neincetatele ispite p[tnmd6'cu ugurinli in turma credincioqilor lor, care numdra destule
diavoleqti, cdrora le.cddea adesea pradi. La
deflord o suflete. In capul acestora se afla un grup de inaltii noble{e: Marele

cdluglrigi, pe care incercase sd o mdntuiascd. La Kazan, pe o seari duce Nicolae Nicolaevici, comandantul suprem al gerzii imperiale,
senind de iunie, fiind beat, fu vdzut ieEind dintr-un lupanar si
irnbr6ncind inainte-i o fati goald, pe care o ifuea cu lovituri de fi'atele sdu, marele duce Petru Nicolaevici ;i sogiile lor Anastasia qi
Miltv4 fiicele regelui Nichita al Muntenegrului.
curea, scandalinzdnd intreg ora;ul. La Tobolsk, seduse pe prea
Era de ajwrs ca Grigori si apard, pentru a zdpdci gi a fermeca
cucemica soqie a unui inginer, doamna L... pe czrre o adusese in
aceasE societate triandavd, increzatoare, inclinat?i spre practicile cele
as,a hal, ci alerga de colo pdnd colo, trAmbi.tnndu-gi dragostea gi
mai absurde ale teurgiei, ale ocultismului gi ale necromanfiei. Toate
glorificindu-se pentru neruginarea ei; se lduda chiar, cd ea a fost
cenacturile mistice i;i disputau profenrl siberian, Bojicelovec-ul,
aceea care l-a inifat pe Grigori in deliciile rafinate ale femeilor de omul lui Dumnezeu. Mai ales marile ducese muntenegrene se

lume. distingeau prin admiratia lor infldcdratii.

Cu toate isprlvile acestea, care se repetau ftrI incetare, faima Ajuns in antrajul tarutui - printr-un concurs de imprejurlri
peste care trecem - gralie mitropoliului Moscovei ;i mai ales al
sfinteniei sale crestea din zi ?n zi. Oamenii ingenuncheau pe srad5" -tarinei, qi-a demonstrat facultd$le pe care le poseda" oprind

trecAnd pe l6ngd dAnsul; ii si.rutau m6inile, ii atingeau poalele hemoragiile frului larului care suferea de hemofilie.
Jareviciul, cum se gtie, era atins de hemofilie. $tiinla era
caftanului, spunAndu-i,,Christosul nostru, mAntuitorule, roagd*te
neputincioasd, dar Rasputin cu ierburile sale tibetane reus.ise ca prin
lui Dumnezeu pentrr noi, sdrmanii pdcdtosi!... Durnnezeu te va
farmec'sd amelioreze starea tdn6rului bolnav, in persoana ciruia se
asculta!"... La care el rEspunde: ,,In numele Tatiilui si al Fiului gi sprijineau toate sperantele dinastiei Romanov. Am sublinia faptrl

al S6ntului Dutr, v6 binecuvAntez, fralilor. Ave$ incredere! Christos ci maladia .tareviciului era linuti secretd. Cu prilejul ceremoniilor

va veni ?n cur6nd. PAtimi1i in amintirea suferinqelor Lur gi oficiale, mostenitorul coroanei, imbrdcat intr-un costum de marinar,

chinui-ti-vd propria voastrd came!..."
In anul 1905, episcopul Teofan, inspectorul Academiei Teo-

logice din Petersburg, un prelat dintre cei rnai cucernici. duhor,nicul

46 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MIS-TERE DIN TOATE TIMPURILE-II 4',7

era aqezat intr-un loc de frunte, purtat pe brale intr-un fotoliu de mdntuirea lui vesnicd. Dupd fiecare clin!6, rim6ne curat ca un copil

un cazac solid c6t un munte. scos din apele sfinlite ale botezului. Sunt convins ci omul acesta

ln 1907, micul Alexei este victima unui accident ale cdrei este alesul lui Dumnezeu..."
consecinle aveau sd fie deosebite pentru istoria Rusiei. Se gtia ci
Un inalt funclionar al Cur,tii, purt6nd unul din cele mai vechi
cea mai micd rand poate duce la curgeri abundente de sdnge.
Clz5;frrra i-a provocat o hemoragie intemd la picionrl drept. Micul nume ruse;ti, prinful P..., avu trista menire de a introduce fur.taind,

prinl este in pericol de moarte. Medicii nu-l pot ajuta cu nimic. Nu pe l6ng5 majestdqile lor imperiale, pe nevrednicul Ei neruEinatul

mai rimdn dec6t rugiciunile. Dar, in mijlocul noplii, marea ducesd mujic.

Anastasia bate la uEa inciperii unde se reculege qarina. Aduce trn A fost o dati memorabild si riu prevestitoare in istoria Rusiei,
mesaj de speranle pe care Alexandra nu-l inlelege de la inceput.
Marea ducesd insisti gi ii murmur6 la ureche: ,,Cunosc un lnran din pentru cE mai mult decdt relele adAnci ce zdruncinau impdrifia,

Siberia care il poate vindeca pe tarevici... este un sfdnt!" vom vedea de aici inainte pe implrat Ei impdrdteasci lucrAnd, chiar
lntins in patul prea mare pentru el, Alexei zdcea lipsit de cu mdinile lor, la dErimarea lialrisamqtuelaupi,tiapReusbiienieinfrcuiltdomruAl
Noaptea tArziu, p6rin(ii instan!5.
cuno;tiin!5. Are tenul livid, ochii ?nchfi gi piciorul drept umflat de anun{at.

hemoragie. larina nu mai ezitd gi ii vorbegte lamlui Nicolae al Deodati uga se deschide. Apare un bdrbat inalt, slab, purtAnd

Il-lea despre Franul din Siberia. Tutd de imediat ordin ca acesta tradi.tionalul caftan negru. Cizrnele sunt nefdcute, plrul lung, barba
si fie adus. Trebuie sd spunem cd pe atunci, la inceput de secol,
rivfuiti. Fala lui teribil6 se intoarce spre tar. Noul venit are fruntea
vindecdtorii erau foarte apreciagi la Curtea Rusiei. Mai mulf latl gi barat?i de deformeaz6 ochiul drept.
magnetizori se succedaseri deja ii anturajul imediat al larului qi, o cicakice. Un chist ii

mai ales al larinei. Printre ei, -ttr ?inutne docbr'Philippe, care a Nasul gros este ciupit de virsat. Sprdncenele stufoase aproape cd
cunoscut o mare vog6. Hipnotizator'$l:lrt'6fet, acesta a reugit sd o
acoperd ochii scdnteietori, infundaqi in orbite.
convingi pe Alexandra ci descdntecele lui vor determina nagterea
,,Mi numesc Rasputin,. G. rigori. Rasputin".
unui urmaq de parte bdrbiteascd. O anchetd dus[ in secret a frcut
Intrd in camera. rni'cUlUi,,,bqtfrav. Cu" un gest disprefuitor o
dovada escrocheriei: faimosul doctor Philippe era in realitate o calft
indepdrteazd pe doica,incrgmenrtF^.qi se apropie de impirat ;i de
de mdcelar pe nume Nizier*Vachot si era total incult! Dar Nicolae implr5teasi. li imbrnfi;eazd, trece prin fala unei icoane, se opregte

al Il-lea, furios gi incdp6{6nat, nu a vrut si gtie de nimic. A fost o clipd si se roag6, apoi se indreapti spre patul lui Alexei. Copilul

nevoie de mult timp Ei de diplomalie spre a se hotiri s5-l trimitn e tot incongtient, dar Rasputin ii vorbegte bmnd, aproape cu tandre{e,
pe impostor inapoi in Franla, acoperit de glorie gi daruri somp-
igi plimb5 mAinile mari pline de bdtdturi, cu unghii negre, pe micul

corp, apoi pe fa\a trasi. Si, incet, Alexei se trezegte, iEi recapdt?i

cunoEtiinla. Se uiti surprins la acel om crunsecade, inalt si imbrdcat

tuoase. tot in negru, aplecat peste pahrl lui. Copilul, despre care se spunea

cd este pierdut, pe care medicii il abandonaser6 morlii, care cu

Marile ducese muntenegrene au fost acelea, care, irctr din anul numai cdteva ceasuri mai inainte murnurase: ,,Cand se va sfdr;i sd

1900, il introduseserd pe magul Philippe la curtea larilor gi tot ele md ingropa{i in grddin6", acest copil a trait din nou. Rasputin
il infXligarE gi pe Rasputin imp5rahrlui gi impdr[tesei, in vara anului
continud sd vorbeascd:
1906.
imed-iat.BNoualatetma aniudoearne!imic, i;i spuse el, te vei vindeca, acum
Cu toatea acestea, chiar in ajun de a-i acorda audien{a, suveranii Alexei iqi migcd pu{in piciorul, il intinde, iEi recapdti culorile,

stetusera o cHpd la indoiali. Mai htai ceruri sfatul episcopului iqi ridici capul de pe pemd, zdmbegte ;i vorbqte.

Teofan, care-i linigti pe deplin: Ore in ;ir va sta Rasputin la patul lui Alexei. Copilul nu mai

simp-l,u,.GMriagjoersetdtE'lefimloor vvicoir" - le spuse el - ,,este un ldran, un suflet are febrd Eini nmiciiradcuoreluril. Nicolae Ei Alexandra plAng nevenindu-le
sd creadd
trage folos ascult6ndu-I, deoarece este care a avut loc sub ochii lor. Cu o voce

glasul pdmAntului rusesc, care griieste prin gura lui. $tiu tot ce i gravi gi joasd, Rasputin povestegte lareviciului cele mai frumoase
se imputi. Ii cunosc toate pdcatele: sunt nenumdrate qi adesea chiar legende din Siberia, in care reginele se preschimbd in gfute albe gi
unde larevicii devin niEte prinli frumogi care se insoari irtr-o zi cu
dezgustdtoare. Dar e ddruit cu o putere atdt de mare de constrAngere

si cu o credinlS atdt de naivi in mila cereascS, incAt jur penku

48 PAUL STEFANESCU ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 49

prinlese la fel de fimrnoase ca mdmica... apoi, sub privirile incredule intervenea imediat, fbcdnd 5e dizgratiat calomniatoml- Puterea
magneticd, care aducea toa"5te femeile la picioarele ,,1arului'" din
ale lamlui, vindecltorul se ridicd, il pune pe bdiat sd promitd ci va Siberia, diruindu-le pentru cele mai rele desffiuri, acSonase oare
idloprmrini dceumdiinnteuqrrinieispeediRnacsapmutienr,i.iAi taupnuccidlamrindanaal;eiarig-od pe culoar,
sdrutii cu qi asupra implrdtesei Alexandra?

pasiune. Teranul o mdsoari cu privirea lui mdndrd: ,,Sf, crezi in Alte acuzalii care au planat asupfit lui Rasputin erau mult rnai
fala rugiciunilor mele si fiul tiu va trdi!" impdr6teasa ridicd capul
gi i se pare cd distinge in jurul felei lui un halo rnisterios. grave, in special cele privitoare la secretele de alcov ale larinei

Folosind insusirile sale ,,supranaturale" in a-l trata pe moqteni- Alexandra. Persoane mai mult sau mai pulin dernne de incredere,

printre care Maxim Gorki, au mers chiar pinl lia a afirma cl

tonrl tronului, frcAnd uz de leg6turile sale cu ;amanii din Orient Ei qarevicul era fiul lui Rasputin! Dar nu s-a putut aduce nici o dovadd
Siberi4 care-l aproviziorvru cu drogriri necunoscute in farmacopeea
care sI ateste pretinsa lui legiturf, amoroasd cu impdrEteasa.

rusi, Rasputin a devenit de indatl obignuinrl Palatului de iami sau Personalitatea larinei, idila care s-a infiripat incd de la prima vedere
al resedinlei ?ntre ea gi 1ar, scenele de gelozie pe care ficea acestuia, cu
de la Jarskoe-Selo. i le
toate cE o p5rdsise definitiv pe amanta s4 balerina Ksecinskaia,
Din toate personajele istoriei, Rasputin este cel care se confirndi
demonstreazd fidelitatea ireprogabild a Alexandreir.
cel mai mult cu legenda lui. PenA nu de mult mai existau bdrba{i
Detractorii ei s-au folosit insi de o scrisoare in care-qi exprimd
gi femei care l-au cunoscut, care i-au vorbit. Si fiecare a vtrnrt in
limpede sentirnentele fap de Rasputin: ,Mult iubite qi neuitat
el un personaj diferit c6nd un consilier demonic si ffiditor, cind maestru, m6ntuitor Ei cilduzd mi--e atAta dor de tine- Mi simt
intotdeauna linittitd cAnd e;ti aproape de mine, stipine. fti sarut
un cd.lugdr obscen si pewertit, cdnd un iluminat persecutat de diavol-
mAinile si-mi pun capul pe umdrul t5u robusl Ce usrrrare qi ce
Fapt e cI in cdteva sdptnmdni a reuEit sd devinl confidenhrl
siguranji incerc ir clipele acelea. Si nu mai am^ decdt o singurE
larului. Mai mult consilierul lui personal. $i foarte repede, la Curtea
de la larskoie-Selo avu mai mul$ dqmani decdt prieteni. dorin(5: sd adorm, sd adorm pe veci in bralele tale" Incotro ai zburat?

Numeroase mdrturii relateazA via{a de desffiu a cdlugbrului Inima imi este atAt de indurerat5, at6t de nelinigtiti".. A ta iubiti
siberian. Ambasadonrl Frangei din perioada 1914-1917 sprmea
pentru etemitate".
despre el: ,,Pentru psihiatria modemi, Rasputin personificd excelent
tipul clasic de mitoman erotic gi religios". Aceastd scrisoare a fost reprodusd in cartea scrisd de Iliodor,
un cleric apropiat o vreme de Rasputin, care i-a devenit apoi
De la vdrsta de 2A de ani se crede in legdhrri directii cu dugman de moarte. Trebuie sd precizdrn, insl cn" deqi existd multe

Dumnezeu, Iisus Christos, Sfinta Fecioard, arhanghelii;i sfingii. La confirmdri orale in legiturd cu existenJa acestui text originalul

acest misticisrn se adaugd o perversiune ce se int6lneste in mod scrisorii - in caz cd a existat - n'a fost glsit niciodat?i- Pe de altii
&ecvent la mitomani: senzualitatea lubricd, obsesia insaqiabili a parte, lui Rasputin ii pldcea sd intreqini misterul in legihrd cu

actului sexual. Abia iese din palat, unde a sedus unele dupd altele raporturile in care ls9el4aflaRucsuiafaarinian.trat
august
femeile de la Curte, gi se pierde nop$ intregi in drojdia societiisi La 6 in primul rEzboi mondial.

unde regiiseste cersetori gi prostituate. incep6nd cu 5 septembrie 1915, datLla care Nicolae al Il-lea, Tarul

Prinqii simt indignafi de aceste fapte. Revolta mosneste: cum tRnurpseieloi r(1g8i6p86-n1691h8)2, 0pdmrdasretaieJ1a9rs1k7o, ep-Suteelom, penku a lua comanda
urrnnri agonia familiei
poate sI accepte laml acest personaj infam, cu mdinile incd murdare
lariste gratie corespondenlei schimbate intrre Nicolae gi solia sa.
de desffiu, si cuteze sI o atingd pe impdrdteasS? Dar Nicolae al Aceste scrisori se numdrd printre documentele istorice cele mai

trI-lea se inc6pifdneaz5. $i calomniatorii cad in dizgraqie. Episcopul importante gi, totodatA, cele mai stupefiante din toate
Totuqi, rdmdne o enigmd teribild dependen{a acestora fa{i de un
Hermogene, iu." A upo*itrofu"" pe Rasputin, pleac-a iir exii. La'fel
gi episcopul Teofan, care indrdznise sd scrie: ,,Nu qti decit un om pe care-l credeau capabil de a reda sAnetaba copilului lor. Pe
impostor si un ipocri! te prefaci cd eqti pios, dar duci o viali
nelegiuiti gi obsceni. Dezonorezi familia regald. prin prezenfa ta;
aceastii teml se pot face, desigur, multe presupuneri, dar am depds,i
comportarea ;i spusele talo, murddresc onoarea impirdtesei ;i cutezi
sd pui mAinile tale necurate pe persoana ei sacrd. Te implor sd cadrul pe care ni l-am propus.

dispari..." Cum se ridica o voce impotriva lui Rasputi:r larina L Arhivele de Stat ale Federalci Rusc, dosarele 249-252,146i1,1469.

50 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 5l

La 10 septembrie 1915, Alexandrei i s-a incredinlat controlul Opozilia crescAndi impotriva lui Rasputin a determinat-o pe
Alexandra sd se deplaseze la cartierul general al 1arului, pe care l-a
guvemului suprem al Rusiei, larina dorindu-si cu patimd puterea. indemnat s6 dea dovadi de fermitate, sd demonsteze cd el este
Aiexandra nu woia sE fie dominatd ;i pentru ea nu exista
singur om cerea decAt un
cdruia ii sfaflrl Si sprijinul: Rasputin!
,,stipAnul" qi sd nu lind seama de vocile celor ce se impotriveau
Subjugarea tarinei, dar Ei a multor doamne din inalta societate pseudo-cdlugdrului. ,,Ah! scumpul meu, spune ea, rog pe
rusA, pare sE fie explicabild prin unele colportari rdspAndite in ii va

Dumnezeu ca si te faci sd simli cd el este Providenla noastrd. Dacd
cercurile ostile larului si amune cI Rasputin avea relalii intime cu ar fi fost aici, nu gtiu ce s-ar fi petrecut. El ne salveazl prvt
femeiele de la Curte... Sd nu uitdm cd nu ocolea nici o femeie
rugdciunile sale Ei sfaturile pe care ni le d5. Este sprijinul de granit
pentru a-si satisface apetitul sexual insa{iabil; cdsdtorite sau virgine,
indiferent de pozilia lor social6, le forla sd-i cedeze. Aceasta ii ;i ajutorul nostru".
affAsese o urd nemdrginitd a so{ilor si pirin{ilor femeilor seduse de
Influenla lui Rasputin era mult mai puternicd decdt cea a tuturor

desfldnatul in sutand. marilor duci, a Consiliului Imperial gi a Consiliului de MiniEtri
La inceputul domniei, prul era decis sd menfini. principiul
laolaltl. Pe mdsuri ce-gi sporea aceast6 influenfd, Rasputin m6.nuia

cu mai multd iscusinld cheia tuturor numirilor importante, a tuturor

autocrafiei, insd in urma revolu$ei din 1905, a fost nevoit sA accepte revoc5rilor oamenilor de seamd, a tuturor marilor tranzac{ii din
capitala rusi. Aceast2i cheie era puterea de seduclie pe care o
wr compromis sub forma uni guvem parlamentar, Duma.

Alexandra o detesta, mai ales datoritd faptului cd aceasta fllsese exercita Rasputin, int6i de toate asupra larinei. Nimeni dintre cei
care l-au cunoscut nu pot uita impresia de extraordinard for1d fizicd'
cea care ordonase efectuarea unei anchete oficiale privitor la

comportamentul scandalos al lui Rasputin. Una dintre obsesiile sale pe care o degaja Rasputin, for{5 aliatl cu strdlucirea hipnoticd a
era reaclia celor din jur fa16 de acesta. Min$trii sdi erau valabili gi ochilor sii deoiebit de mari gi pdtrunzitori. intreaga comportat:e a

menlinuli in func{ie dacS-l consultau pe Rasputin Ei-i acceptau cdlugdnrlui in relaliile sale cu familia imperiald dovede;te capaci-

sugestiile qi pdrerile. tatea sa magistrald de a-qi juca rolul.

Scrisorile pdtrunse de supunere orbeasci pe care i le adresdu
larina Ei alt' membri ai familiei imperiale, rapoartele polifiei,

propriile sale cuvinte ilustreazd cat[ dreptate avea unul dintre

aghiotantii larului, generalul Spiridovici, cdnd afirma cd Rasputin
,,devenise cancelarul imperiului rus".

Au existat Ei incerclri din partea unora mai indr5zne$ pe ldngi
!ar, s6-i deschidd ochii asupra lui Rasputin. Toli au eguat gi unii

membri ai familiei larului s-au decis sd aclioneze pentru a-l

suprima.

Rasputin i-a preAs larului doud mari adevdnrri: cd nu trebuie
s5 se angajeze in primul rdzboi mondial, fiindci igi va pierde tronul

gi cI dacd el, Rasputin, va muri, familia imperiali nu-i va

supravielui qi va pieri la scud timp dupd aceea.
Multe fapte si evenimente descrise de el au stAmit uimirea
contemporanilor sii, necunoscdtori ai manifestdrilor paranormale

(totugi, mai inainte, ;i larul Nicolae I il invitase la curtea sa pe

celebrul medium britanic Daniel-Douglas Home (1833-1886),

pentru a face unele demonstrafii gi gedinle de spiritism. Rasputin
trezea admira{ia celor din jur prin qedinlele de ghicire a gdndurilor
(telepatie), pe care le declanEa dupn dorin{E, mai ales in timpul
befiilor prin marile restaura.nte moscovite. Penffu extraordinarul
Rasputin cu impir5teasa Alexandra Feodorovna a Rusiei.

52 PAUL STEFANESCU ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 53

gaman siberian, ghicirea gAndurilor devenise un simplu amuzament. noud de ani. E cdsitorit,cu printesa kina, nepoata lui Nicolae al
Il-lea. Fiind unic fiu, nu e mobilizat. $i are oroare de violenp. E
De altfel, toatii viaqa dezordonatii (fenomen pe care il int6lnim gi mare iubitor aI artelor, kecverfisazA actori si dansatori. Autorul siu

la Gurdjieff, un alt rus), amuzamentele gi orgoliul i-au fost fatale preferat? Oscar Wilde. in ,,lunialul" siu, ambasadorul Frantpi
noteazA:. ,,Prinqul Felix Iusupov e inzestrat cu o inteligenl5 vie ;i
acestui straniu personaj. El, care a putut prevesti destinul imperiului,
cu mult simq estetic: dilentantismul lui se complace lnsd cam prea
n-a qtiut s5-gi prevesteasci moartea. Except6nd pe celebrul
mult in fantezi perveae, in imagini literare care zru;gr5vesc viciul
Nostradamus, nici un mare magician nu a intreprins descifrarea
si moartea".
viitorului siu. Se pare cd acest iucm este oprit adeplilor Stiintelor
Cuvintele lui Rodzianko l-au impresionat pe Iusupov gi il
Oculte.
obsedeaz5. Pentnr salvarea Rusiei e, intr-adevd?, necesar sd fie ucis
in intreaga tard se repetd un nurne, care, de acum incolo, va fr
acoperit de oprobiu: Rasputin. Toate gregelile, toate e;ecurile larului Rasputin? incenrl cu incetul, ideea i;i face loc. Suprimarea lui
sunt atribuite, de acum ?nainte, destrdbilatului mujic. Este acuzat
Rasputin e o datorie. O datorie a lui, a lui Iusupov. Camarazii sdi
in mod fi{q de spionaj, de a se fi aflat in slujba serviciilor secrete sunt pe front. Ei ii ucid zilnic pe nemli. El, la r6ndul lui, idcdnd sd
disparl un singur om ,,un dugman josnic" lag gi cinic", va salva
germzme. Altfel cum s-ar putea explica infrdngerile de pe front?
Concomitenq unii aristocra! qi politicieni se g6ndesc la o pace tomul imperial ;i ?ntreaga Rusie.

separatd cu Gerrnarria. Doctorul de Lazovert ne dezvlluie acest Sa dim acum cuv6ntul doctonrlui Lazovert: 1. Iusupov avea la
lucru- Care este planul? S5-l determine pe lar sd abdice. S-o
proclame pe irnpiriteasi regent?L Dar pentru asta este absolutii el, intr-o eprubetd, o bund parte qn toxicul pe care i-l diduse
studentul, prietenul lui Maklakov. In ziua dramei, Iusupov le-a
nevoie de Raspr*in. Numai el ar putea-o convinge pe Alexandra.
Service-ului ir ardtat tot timpul prieteniJor lui eprubeta aceea. Otrava consta, de
Hoar$ee.fuI lsIenpterellizgiceencoe Rusia se numeste Samuel
carierh suilucitS, frind dotat cu un deosebit fapt, dintr-un amestec de cianurd de potasiu gi un element activ
extras din strycnos toxifera, planti din care se extrage faimoasa
sim{ al jocului de culise. FdrS prea mare greutate, el ghice;te planul
curara. Acest element activ - curarina - este solubil in api ;i in
conjuratilor. O pace separatd cu Germania? Ar insemna o catastrofi
alcool gi se prezinti ca o masi amorld gllbuie si delicvescentd. In
pentru Marea Britanie qi pentru FranJa. Va trebi evitati cu orice
pret. $i" deoarece numai Rasputin ar putea s-o ,JnanelTeze" pe eprubeta lui Iusupov se afla un amestec constituit mai ales din
impdrdteasd, vor trebui sd scape de Rasputin. Suprimarea lui devine cianuri de potasiu qi aproximativ 25Yo curarind. Acest amestec
(curarina are reacqie alcalin5) trebuie sI se fr descopus repede in
o,,necesitate politica". timpul pdstirii sub influenqa luminii si a umiditnfii... Or, in ziwa
de 16 decembrie umiditatea aerului era foarte mare. Tot scolAnd
Cine si-l lichideze insl pe stareq? Un agent englez? Nu. CIci, eprubeta din buzunar, Iusupov a lisat-o si pdtrund5, fird doar 9i
in cazul unei nereuqite, alianta milftard dintre Rusia si Anglia nu poate, in interior aer. 2. Vasiliev pretinde cE doctorul Badmaev
(medicul tibetan, prieten cu Rasputin) i-a aplicat lui Rasputin un
trebuie sA aibd cu nimic de suferit de pe urma acestui fapt. Sir
tratament special contra unei eventirale otrdviri criminale, adminis-
George Buchanan, ambasadorul Angliei la Petrograd, declara ci
trdndu-i diverse otr5vuri in doze foarte mici, pentnr ca si-i
acqiunea trebuie condusii exclusiv de cdtre ruEi, fdrd ca englezii sI obignuiascd organismul qi sd i-l facd imun la cianura de potasiu.
Tot Badmaev i-ar fi dat lui Rasputin un praf misterios, ca sd
se compromitii. neuaallneze cuftrra (se ,stie ci aceastii otravd era la mod5 in acel

Se ajunge, astfel, la o explicalie cu totul noud a mor{ii lui timp la Petrograd).
Trebuie sd subliniem cI generalul Vasiliev n-a studiat niciodat?i
Rasputin. P6ni acurn a fost in general acceptatd versiunea unicd a
toxicologia, altfel ar fi gtiut cd prafirl misterios nu era altceva decdt...
printului Iusr4rov- Ea poate fi rezumatd fbrd nici o dificultate. Vara
sare de bucdtirie, care, asa cum se invagd chiar ?n scoala elementard,
lui 1916 e pe sf;irs,ite. int-o bund zi, Rodzianko, pregedintele
este clorur6 de sodiu - NaCl. Cloml fiind un halogen, constituie
Dumei, a exclamat intr-un salon: ,,Ce po{i face cAnd toli minigtrii antidohrl clasic al curarinei. Numerogi prieteni ;i cunoscuf de-ai

;i toli cei din anturajul Majestnfii Sale sunt creaturi ale lui Rasputin?

Singurul mijloc de salvare ar fi asasinarea mizerabilului dsta, dar
nimeni n-are in Rusia curajul s-o faci. Dacd n:aq fi aga bltrdrl

nu rn-as da in leturi*.

Printre cei de fa$ de afl5 gi Felix Iusupov. Are doudzeci ;i

54 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DiN TOATE TIMPURILE-I] 55

lui Rasputin observaserd cd stare{ul, c6nd lua masa la oameni pe rxrui mujic qi'm-a trimis pentru a deschide ochii aceluia care este
care nu-i cuno$tea prea bine sau prin restaurante, scoatea din
buzunar un soi de tabachere care con$nea un prafalb-cenusiu din tdicutul nostru. Curtenii ticdloqi s-au unit pentm a md distruge. Ei
urid, se indigneazd, sunt scandalizati gi ofensali. Ei se gAndesc sd
care inghilea o cantitate deshrl de mare. Unii spuneau chiar in
ind omoare. Ei sunt gelogi deoarece tdiculul mi ascufti. Ei sunt
glumd: ,,stare(ul ia cocaind"... Nu eia insd dpcdt banala sare, cloru.ra
de sodiu, antidotul toxicului! f,rrioqi deoarece eu stau ia dreapta larului. Ei, care au uniformele
acoperite de decoralii gi cruci, md invidiazd pentru cdmaEa mea
3. Se gtie cd, la irceput, cadavml lui Rasputin a fost transportat
la morga Spitalului Invalizilor. Acolo, medicul legist a inceput ruseascd, care nu are altd cruce dec6t cea brodati de Sasa (larina
autopsia, intrerupti ulterior din ordinul farinei. Medicul legist a avut
totuqi rdgazul sd-i deschidE stomacul si sd constate prezenla unei n. n.). f)ar nu rnb voi lisa cu una, cu dou6. imi voi vinde scump
,,rnase negre si cu caracter rdginos". Or, curarina este un alcaloid
care se extrage cu alcool si care se prezinti sub forma unei mase pielea. Nu sunt rahitic ca aristocratii. Sunt bine cl6dit. Am oasele
negre gi rd;inoase. In concluzie, combin6ndu-;i acliurile, diversii
tari qi sAngele ndvalnic. Rasputin nu qi-a spus incd ultimul cuvdnt.
agent' au putut sd anuleze efectul otrivii. Glucoza din prAjituri ;i
Nu-l vor dobori usor pe Rasputin'.
riioxiodul de carbon din aer au alterat gi descompus pa4id cianura
Si totugi, peste doar c6teva luni...
de potasiu. Umiditatea la care a fost expusi curara a micgorat
Marele Duce Dmitri Pavlovici, cleputatul Purqkevici si contele
toxicitatea acesteia. Este posibil chiar ca Rasputin, cum stim cd Felix Iustrpov qi-au asurnat riscul de a-l ucide pe starel. Misiunea
avea obiceiul, s[ fi inghi$t ceva sare de bucStirie inainte de a merge
la Iusupov. le-a fost facilitata de deosebita incredere gi afectiune pe care

Inilial, Iusupov a ciutat, printr-un intermediar din lumea Rasputin incepuse sd I^nletmnuct6ret-amscadi pentru Felix lusupov, care avea
pe atunci multe incerclri de a-l omori pe
interlopd, un ucigaq pldtit, dar nereusind sI dea de omul potrivit, a 29 de ani.
hotdrdt si sdvdrseascl singur crima ce avea sd-i aducd o tristd glorie. stare! ddduserd greg, totul a fost pus la punct ir cele mai mici

Pentru a-l contacta pe Rasputin, a apelat la serviciile Mariei aminunte psnffu o sear6 din preajma Anului Nou.
Iusupov l-a invitat pe Rasputin la Moika, in seara ztlei de 29
Golovina o adeptd gi secretara lui Rasputin, cu care firtreqinea gi
relalii intime. Iusupov nu-l mai vdzuse de mai multe luni pe decembrie 1916. Pentru organizarea acestei intahfui, Iusupov a
Rasputin, pe care il gisi mult schimbat, cu obrazul buheit.
folosit drept salon de primire, subsohrl palatului pe care l-a mobilat
Felix Iusupov ii puse la curent cu planurile sale pe prietenul
cAt mai fastuos.
sdu intim marele duce Dmitri, nepotul lui Nicolai, gi pe Suhotin,
un ofi1er aflat in permisie la Sankt Petersburg, in care avea o mare Lumina slabi pitnrndea cu greu prin ferestrele mici aflate la

incredere. Dupd rin timp celor trei comploti;ti li s-a alEturat gi nivelui solului, c'azlnd pe mdtdsurile a cAror nuan!6 zmeurie punea

Puriqjevici, unul dintre conduc5.torii dreptei parlamentare. in valoare porlelanurile chinezegti aEezate pe mici console de lemn

Iulie 1916. In atelierul celebrului sculptor Aronson, in weme aurit. C<lvorul persan in tonuri de albastnr qi purpurb contrasta cu
ce artistul ii executa figura in marmurS, c6lugdrul din Pokrovsk iqi
albul imaculat al unei bldni de urs polar aruncat in fa{a semineului
expunea opiniile penb:u un cerc de admiratoare.
de granit ros,u cu uqi de bronz aurit.
Potrivit obiceiului, Rasputin vorbegte mult qi despre multe. Art5,
politici, monarhie, riazboi, amor, bani gi mai ales despre sine insuqi. Se mai afla acolo o piesd de mobilier care atrigea atenlia ;i
anune un cabinet italienesc din secolul al XV[-lea, incrustat cu
Nepoata sculptorului - Aim6e Alexandre - noteud. Rasputin pietre semiprelioase. Gratie unui sistem de oglinzi in mijlocul lui

revarsd intreaga sa manie impotriva marilor familii care-i urzesc se afla un labirint fhrd ie;ire. Un crucifix din cristal gi argint, dispus

pieirea. ,,Mujicul rus are nevoie de Dumnezeu ;i de un reprezentant pe acest cabinet completa punerea in scend conferindu-i un aer

al acestuia pe pimdnt. Mujicul ms are nevoie de un monarh. Dar "o%;o trecu pragul casei lui lusupov, Rasputin nu pdrea si fie
drumul dintre lar gi mujic este barat de curteni ticllogi. Dumnezeu
a voit ca 1arul sd asculte adevdrul Ei sd primeasci sfahrl din gura conqtient cd in acea noapte de 29 spre 30 decembrie va trece in

nefiinp.

Lumina lampioanelor veneliene dansa pe mdtasea rogie a

perdelelor, focul trosnea ?n semineu, incdlzind suflehrl mai mult
chiar decdt vodka in aceasti atrnosferi unde mai domnea incd tihna
unei lumi care-gi triia ultimele clipe. Dulciurile, care-i plSceau at6t

56 PAUL $TEFANESCU EMGME;I MISTER-E DIN TOATE TIMPURILE-II 57

de mult lui Rasputin, fuseseri alese cu grijd de la cei mai buni tAnlrului prinl, care credea cd a
pus caplt unui dezastru, a a\1rt
cofetari din Sf. Petersburg, iar carafeie de cristal, ale c6ror multiple
efecte atAt de denaturate, incdt a
faqete aruncau mii de sc6ntei, era pline cu vin de Madera.
Prinf,tl avusese grijd si le dea liber in seara aceea servitorilor dus la pieirea a crca 50 de
milioane de rugi in rdzboaie,
qi ;oferului siu. Se dusese personal sd-l ia pe Rasputin, inso$t de
un om de incredere, doctorul Lavorzet. Acesta avusese sarcina de revolulii ;i gulaguri.

a pres6ra cianur6 pe delicioasele pirogki, care-i pldceau lui Gr$ka. Doctorul Lazovert se rePede

Iusupov a fost convins pAnd la moarte ci Rasputin rezistase otrdvii, la Rasputin qi ii ia Pulsul: mai
dar unii istorici, ca Eduard Rodzinski, de pild5, afirm6 c5, bltea incii. ii asculti horcditul gi
tem6ndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu,Lavorzet inlocuise otrava
se intoarse cdtre Prietenii lui,
cu un praf inofensiv. spundndu-le: ,,Se afld in agonie,
este ultima ltzd de comd, se va
Bucuros ca un copil, Rasputin a inghilit o mulgime de piroski,
liudind frumusefea fiicerui obiect din jrrr sub privirile inspairnan- sffirgi repede..."

tate ale gazdei sale. Constat6nd cd otrava - care ar fi fost de ajuns Dar Rasputin se ridicb brusc Cneazul Felix Iussupov,
sd ucidi un regiment intreg - nu avea nici un efect asupra
i;ni teservrinepgedi ecelailaulcqiigacoEn.sIPmireadtoiarit organizatorul asasindrii
monstrrilui, Iusupov fu convins cd are de-a face cu un adevdrat
lui Rasputin,

diavol. c,re se afiau de fat5. il lovesc cu ;i descarcd din nou, mai
multe focuri de armd
Prot-opopGorvigaocr'aisE6 fliamdouvmicni,eartea?u;i el sd articuleze, de ce-a venit in cdlug5.r. i-ncuctietelele din urmd, Rasputin cade.

atrag-e N-au decAt si ircerce proferd Rasputin. Dacd mi ating, vor SAngele cr.rrge giroaie, majoritatea organelor vitale fiind atinse- Un

asupra Rusiei nenorocirea! glonte il izbise in tAmpld. Conspiratorii, in cele din urm6, il

Cogmarul dura de peste doui ceasuri gi ar fi durat gi mai mult ionsideri mort cu adevdrat. il transportA pe un divan din piele rogie
ii inchid ochii.
daci complicii larului, ascunqi intr-o incdpere de la parter, nu qi-ar ;i Mai rdm6ne de dus la bun sffiryit plamil pus la cale- Ca sI
fi pierdut rdbdarea. Sub pretexhrl cd se duce sd salute invitatii soliei
inducd ir eroare polilia, s-a hotirdt ca Suhotin si-;i puni guba
sale, Iusupov il rugi pe Grigori s5-l scuze cdteva clipe. Sfituindu-se silueta ar putea fi luati 9i
ciciula starelului. Noaptea lui dt"pt a
in gabe, conspiratorii hotdr6r6 ca prinqul s6-l doboare pe Rasputin
mortului. Doctorul Lazovert trebuie sd-gi reia rolul de gofer'
cu revolverul pe care-l linea ascuns la spate. Iusupov il va insoqi pe falsul Rasputin la ei acasd. in ultima iHpa,
Felix se intoarse la invitatul sdu Ei-l ?mbie din nou cu dulciuri insA, vhguit de greaua incercare prin care trecuse, Iusupov le
i$to"p"t"ei;teOila*ittrtri':, s6-qi insogeasci prietenii. Intervine
gi vin. Iar in timp ce Rasputin isi manifesta admiralia fa(U de mui are puterea
are aceeagi talie gi aceeaqi stahra ca Felix- El va fi
cabinetul cu labirint, Iusupov trecu ia acliune.
acela care va induce in eroare poliqia. Asadar, in maEina prinlului
afint-induA-lrcutreabrmuai .si te rogl, Grigori Efimovici! exclaml el, diEaeiurduilstoepczaeDrepimeinietrnvioe, anSptuuteha.oliiCtipnuom;liitdf$uotsic,etocserutialtbrLeilaiitz,aoudvuespcrth[.immAbuuatlottemmooacbqoiinlluuarl-i,pEoc-miareessliit-ngi
ia palat ca sd ridice caclarmrl lui Rasputin' Le este dat si afle insl
$i el se rugI cerului, in sinea lui, sd-i dea putere de a comite
fapta.
Uirde sI-l impir$te? in cap, in inima? SimS un fulger

sklb5tAndu-i ffupul, iar glonqul pomi. Rasputin scoase un urlet ca

de fiar6 si se pribugi pe biana de urs. Era culcat pe spate, cu fala cd toate misurile de precaufle au dat gres: zgomotul detuniturilor
cu seamd a unui agent de politie' E
contractatS" mdinile i se inclesteau convulsiv pe piept. Pe cimaqa a atras atenlia vecinilor ;i mai
s-a indepirtat, figdduind ci nu va spune nimic'
de culoarea cemlui se l51ea o pati rogie. drept, acesta

Auzind detundtura, tovarSgii prinqului se grdbird irrtr-acolo. Clienasfiigrul6eriacPatieiptre?onvufsrngkoib.aaArldoctoc,laoild, aaldvrnurugnldcdluuininRsmta6salppquiantlidnpqofuidroutrl-upoiocmpudenasczceiilngar;oi$-ni9rsreu5c,n{ie:al'
printr-o copcd fbcuti anume in ghea15, il vor amnca in apele reci
Vdz6ndu-si, h sfiqiq dusmanul la pdm6nt, se sim,tiri ca niste eroi-

Au mErturisit ulterior cd in ziua aceea se consideraseri salvatorii
Rusiei. De fapt focul de revolver tras de mdna tremurdndi a

58 PAUL STEFANESCIJ ENIGME .I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I 59

ale fluviului. Cdnd se va pescui trupul printre ghefurile Nevei, ?i un smnt f6c6tor de minuni. Dupd moartea lui au inceput sI circule
vor gdsi bralele gi picioarele legate strdns cu nigte ffanghii" Fiica fel de fel de poveqti, cum cI omul lui Dumnezeu a rezistat qi unei
otrivi at6t de puternice cum este cianura de potasiu. Dupd afirmagia
lui Rasputin afirmd in Amintirile ei c6 tatil siu ar fi fost mutilat lui Felix Iusupov, Rasputin m6ncase gi biuse o cantitate at6t de
mare, inc6t ar fi trebuit sb cadd mort pe loc.
intr-un mod infam.
Ar mai fi de adiugat cI efectul morlii lui Rasputin asupra
lntamphrea a fbcut ca Ohrana sd dea de urmele adevdrate ale
Alexandrei a fost exact invers aceluia agteptat. Departe de a cddea
afacerii. Corpul lui Rasputin a fost descoperit pe fundul Nevei,
firtr-o stare de apatie firE speranld de vindecare, larina s-a restabilit,
aproape de insula Krestowsky. Stratul de gheali. era at6t de gros dupi primul goc.
cd de abia a putut fi recuperat cadavrul.
La 22 rnanie, orele 9 seara, sicriul lui Rasputin e dezgropat in
. Trupul i-a fost dus in tatnd,la spitalul militar din Tcesma, firtre tain6 din capela in care se odihnea la Tarskoe-Selo gi transportat
Petrograd si Tarskoe-Selo. La autopsie, s-a constatat c6 Rasputi:r
izbutise sd-si eliberee pe jum[tate o m6ni, iar plnmAnii ii erau plini in pddurea din Pargolowo, la cincisprezece verste spre nord de
de apa Rasputin murise inecat! Cdnd me-diciisfhrgird autopsi;, fu
introduse o cdlugdrild, sora Aculina, pe care stareful o cunoscuse Petrograd.
odinioari la mf,ndstirea din Oktai, unde-i citise molifte pentru Acolo, in mijlocul unui luminig, c61iva solda,ti comandali de un
trdepdrtarea duhurilor rele.
ofiler de geniu, in6llard un rug mare din trunchiuri uscate de brad
Din porunca impdrdtesei, sora singurd, impreund cu un infu- culese din pddure. Dupi ce ridicard capacul cosciugului, scoaserd
mieq trebuia s5-i faci gdteala cea de pe urund. Afar6 de ea, nimeni cadarmrl cu ajutonrl unor cingi, neindriznind s6-l atingd cu mAna,
nu fu ldsat in din pricina putreziciunii gi-l azv6rlirA, nu fhrd greutate, deasupra
mai infocali arpurgopaireirezaadmarnoirctuclauis: isoolbiati,ndfiicinevleoirEeiaaddeepa{i-il lui cei
se grnmezii de lemne.
vedea
pentru cea din urm6 oard. Apoi, dupd ce-l stropird cu petrol, ii dddurA foc. Cremaliunea

Pioasa Aculina zdbovi trei ore cu spilatul corpului, cu ungelca a druat mai mult de ;ase ore, p6ni in zori de zi. Cu tot vdntul rece,
cu mirodenii a rdnilor, cu imbricatul vesmintelor noi, qi cu punerea cu toatd durata lungd a operaliei, cu tot vdrtejul unui fum acru si
cadavmlui intr-un co;ciug de argint. puturos care se indl{a dinspre rug, mai multe sute de mujici se
iredesard toati noaptea in jurul rugului, muqi, nemiscagi, privind
La sfdrsit, ii puse un crucific pe piept, si-i strecurd intre degete timpi{i, inspdim6nta{i, fArA pietate, rugul care inghilea incetul cu

scrisoarea larinei: ,,Scumpul meu martir, dE-mi binecuvAntarei ta incetul r[m6gitele starelului.
ca sd md urmeze cu statomicie pe drumul dereros ce-mi mai rdmAne Cdnd flacEra iEi indeplini menirea, soldalii adunard resturile de
de strdbdtut aicea jos. Si aminteEte-li de noi colo sus, in rugdciunile
cenu;5 gi le ingropard sub zlpadd.
tale!...
Pddurea din Pargolowo lumin6, irtr-o strdlucire nefireasci,
Alexandra."
imaginea din urmd a mujicului siberian.
miezul nop$i, co;ciugul fu adus la Tarskoe-Selo pentru a
fi palatului {<
inmorm6ntat intr-o capeld construitd in apropierea
imperial. Singurele persoane prezente fird: impdratul, impdrdteasa,
cele patru mari ducese, ministrul de inteme, protopopow, doamna Se nagte fireasca intrebare: de ce am ales in lucrarea noastrd si
evocdm acum, la 86 de ani, figrrra enigmaticd a lui Rasputin? in
Virubow si duhovnicul curfii, protopopul Vasiliev, care oficie
prohodul. primul r6nd pentru rolul pe care l-a jucat acest mujic din indepdrtata
A al.ut loc o micd ceremonie de familie, pentnr care larul Siberie la Crutea larilor gi pentru influen{a pe care a exercitat-o
asupra imperiului rus, o putere colosalS la wemea aceea, e drept
Nicolae a venit tocmai de la Moghilev, unde participa la importante cu picioarele de lut, dupi cum s-a dovedit cu prilejul revoluqiei din
tratative purtate cu comandanqii armatelor aliate in legdturd cu
planurile de mdsuri sffategice ce urrnau a fi luate pe fronturile de octombrie 1917.
lupti. I-a ldsat pe generali sd astepte si a venit s5-;i ia un ultim
r[mas bun de la genialul sarlatan Rasputin. in mod cert qi indiscutabil, Rasputin a jucat un rol istoric iar

Paznicul ldmpilor larului a fost un om de nimic si nicidecum personalitatea sa surprinde pe oricine se apleaci €tsupra evenimen-

telor la care a luat parte.

PAUL STEFANESCU EMCME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-tr 6t

S-a pus adesea intrebarea dacd Rasputin era sincer in expunerea n-ar fi fost in stare sd rdsfr6ng6 o asemenea fascinalie, dacd n-ar
fi fost incredinlat de darurile sale mistice. Credinta in el insusi, ir
caliti.tilor sale suprafiregti, sau nu era decit un sarlatan, un simplu puterile sale oculte, constituia factorul de cipetenie cu care-gi

impostor. Opiniile sunt impdr,tite, dat fiind cI Rasputin era plin de subjuga adeplii. Cel dint6i adept al predicilor qi al practicilor sale,

conhaste, de incoeren{e qi de ciudifenii. era el ?nsugi. Paracelsus spunea cd puter-ea de convingere a
fecAtorului de mrnuni cere, ir primul rand, credinF lui insugi in
Supus in permanenli supravegherii Ohranei, niciodatl nu s-a
semnalat cd printr'weun mijloc ar fi incercat sd-l fac6 pe impfuat puterea sa: ,,Cineva nu poate sd facd ceea ce nu se crede fir stare
si incheie o pace separati cu puterile cenhle.
Nu-l putem socoti, deci, agent al Germaniei gi nici capabil de sd faci". De altminteri, cum putea crede Raqrutin ci nu porneste

toate miseliile- Mai int6i, pentnr cd nu avea nevoie de bani, nu de la el o fo4d neobignuit5, c6nd aproape zilrric se putea convinge
de acest lucru, prin credulitatea oarbd pe carre i--o aritau cei ce se
putea fi cumpdrat, primea mai multe decdt ii trebuia" pentnr ci nu
aflau in jurul sdu? Si apoi pentm a impune credin{ele sale
cheltuia mai nimic. Se imbrdca ca un mujic, sogia qi fiicele sale, se irnpdrdtesei el ii sptrnea c6-i srmt date de Dumnezeu- Supunerea

comportau ca nigte femei nevoia;e. Toate mesele le lua afard din absoluti a larinei nu era o dovadd elocventi a adevdmlui susqinerilor

cas6. Pl6cerile lui, departe de a-l costa ceva, ii aduceau inci venituri. sale? Sau poate cd avem de a face cu o sugestie reciproc5? Se

Femeile tinere ;i bdk6ne, de care era inconjural nu incetau sd-i intreba cineva.

trimitn pes5ri, vesminte gi multe alte damri. imp5ratuf si im- Considerat prin prisma psihiatriei modeme, Rasputin reprezintii
p5riteasa, tot asa, il d5ruiau cu imbelgugare. in sfirsit, cdutitorii de
in mod desdv6rqit tipul clasic al ,,mitomanului erotic pi religios".
slujbe, care ii cereau intervenqii, il rdspliteau de asemeni, cu varf
Se cunoaEte cd mitomania este o formd a newozei constitulionale,
si indesat. Deci, Rasputin nu ducea lipsd de bani, dimpotrivi, risipea
fir5. socoteald, pentru ci era damic, gi diruia foarte mult bisericilor. care pomegte de la o activitate anormalI gi continud a imagina.tiei
Dar faptul care pleda cd nu se afl5 in slujba Germaniei, era cI
creatoare. Persoanele atinse de aceastii predispozigie bolndvicioasd
aplrea ca o persoand complet neputincioasd de a juca un rol, pentnr
i;i compun un rol pe care il insuflegesc, il sus{irq il imbogi{esc
ci nu era in stare si-l inve{e. Era un om viclean, un primitiv, de
filereu, cu ndscociri prodigioase, punind o miiestrie uimitoare
o negtiinli cNrausda, vinecaulnt,icmiaoi minr-l{etleEgireetredepceAnt tdreugtcehpet sgtiiufonai rpteolsitdicreac.
in jocul compus din minciuni si sinceritate, din iluzii ;i
cu duhul. ins'eildntoaricee.st mod se explici de ce, la virsta de douizeci de ani,

Niciodatd nu puteai s6-l introduci in gAnduri si socoteli cu care nu Rasputin se credea in legitur6 directd cu Dumnezerl cu Iisus, cu
Smnta FecioarS, cu arhanghelii Ei cu tofi sfin$i- Cu tofr acegtia
era deprins. Nu putea sus{ine o convorbire sau o discu{ie serioasi alcituiegte un univers fantastic, in care iqi au propriul loc" Marele
fond de misticism gi de sugestibilitate, care se giseste in su{letul
intre prieteni. Repeta numai ceea ce i se spi.rnea. Se poate presupune slavilor gi in special al ruqilor, alcdtuia un teren minunat .pentru

cd agent'i germani s-au servit indirect de el pentru a afla secrete inslm6nlarea minciunilor sale romantice.

de strategie si de diplomafie rusd. Pe unul dintre acesti mijlocitori, Si la toate acestea se adaugd o perversitate fiziologici qi
mintal5, care se g6se$te adesea la mitomani: o senzualitate
pe bancherul Manus, se stie cd sdptimAnal d6dea un dejun stare{ului murdard gi obsesia chinuitoare, irezistibill qi nesa{iabild a

care, se intAlnea acolo cu generali gi aghiotanli de-ai impiratului, nevoilor fiziologie sexuale.

inalqi demnitari ;i mai multe femei frumoase si foarte indatoritoare Dupd aproape doudzeci de ani, atentatul impotriva lui
cu toqi cei care'ereru generosi. Se bea toati noaptea. incdlzit de
Rasputin a avut un final judiciar. S-a creat o situaqie neobignuitd.
bduhrr6, Rasputin pdldvrigea, devenind de o vorbdrie nepotoliti. Si tn fala juriului unui tribunal londonez, ucigaqul a lXcut mdrturisiri

tot ce afla in convorbirile sale cu suveranii, tot ce i se incredin{a, in legdturd cu fapta sa, pentru care nu fusese niciodatl judecat,
iar reprezentanlii legii au ascultat mirturisirea prin{ului impasi-
tot ce surprindea din pdrerile lor cu siretenia de om simplu, din
proiectele loq din nddejdile si necazurile lor" pe toate acestea le bili.
in anii'30, societatea cinematograficd Metro-Goldwin-Mayer
bdga in limbajul lui pitoresc. A doua zi un raport circumstanfial
pleca la Stockholm, de unde ministrul Germaniei il transmitea la
Berlin.

Si ne oprim pu,Ln $i asupra laturii psihologice a lui Rasputin.
Referitor la capacitatea sa de a-i influenfa pe cei din jurut s6u, el

62 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II 63

a frcut un film avand o montare fastuoasd care tratat viala qi moartea gi-au pus intrebarea: care s5 fi fost, oare, calitlgile care i-au permis
lui Rasputin. Filmul a rulat pe ecranele din ldrile europene avdnd
lui Rasputin sI parcwgd o ascensiune asa de ame{itoare?
titlul ,,Smintitul cdluglr Rasputin" si s-a bucurat de un succes
$i, fapt incredibil, in fala ribunmalului din Londra au fost
enorrn de casd. Pomind de la evenimente reale, autorul scenariului
a pdstrat numele personajelor care nu mai erau in viaJi, iar in locul martori care au afrrmat cd Rasputin dispunea de puteri supranaflrrale

prinfului Iusupov ;i al soliei sale apdrea cuplul so{ilor Pavel gi cd probabil se folosise de hipnoz6 pentnr a-i influenla pe cei din
jur, paraliz6ndu-le voinla ;i mai ales discemim6ntul. Nu exista nici
Chegodieff, prinful ;i Nataqa, prinlesa so{ia sa. Motivul era lesne o explica{ie la faptul cd at$ia oameni cu pregitire, inclusiv membrii
de infeles: atet prin{ul Iusupov cAt gi solia sa Irina trdiau in
emigrafie 9i, in calitatea lor de ultimii membri ai familiei farului, familiei lamlui, i se supuneau orbqte gi vedeau in el trimisul lui
aveau in Occident o pozilie sociald deosebiti. Precau{ia pe care
Dumnezeu.
o luaserd realizatorii filmului s-a dovedit a fi inutild, cdci la
Prinful Iusupov, cel care il ucisese pe Rasputin, a depus ca
inceputul anului 1934, Irina Alexandrovna Iusupova s-a plAns in
fala unui tribunal din Londra, solicitAnd scoaterea filmului de pe martor a celor petrecute in memorabila noapte de 20 decembrie

piali gi plata unor desplgubiri morale. Prin{esa iEi motiva 1916. Calm si cu o dernnitate ce-i reliefau originea nobiliari, prinqul

pldngerea prin faptul c5 se identifica cu prinlesa Nataga din film, a descris cu lux de amdnunte modul curn i-a oferit prijiturile

care devine amanta lui Rasputin, ingeldndu-qi so1ul. Realitatea oftdvite, paharul cu vin cu otravd si in final cum l-a impuscat cu
era cu totul alta: prinlesa Irina nu l-a cunoscut personal niciodatd
pe Rasputin. Infidelitatea conjugald trebuia sd motiveze in film pistolul.
atentatul sdvdr;it de prin{ul Iusupov. Motivele uciderii lui
Rasputin erau, deci, gelozia gi politica. Justilia i-a dat dreptate Completul de judecati a ascultat impasibil relatdrile. fbcute de

reclamantei. bdrbatul in puterea vdntei ce vorbea o englezd de o distinc{ie rar[.
Dupd scurgerea a inc5 doudzeci de ani, la 27 februaie 1934,
Judecitorul a cerut un ultim detaliu:
a avut loc in fala unui tribunal londonez judecarea autorilor
P- rinStui lcIuumsupl-oav1:i ucis in cele din urmd pe Rasputin?
atentatnlui impotriva lui Rasputin ce avusese loc in seara zllei de
29 decembrie 1916. Martorii au prezentat lucrurile ata cum au num-ai Purigkevici a mai tras asupra lui incd trei gloan{e, dintre care

decurs ele in noaptea fatidicS. Contrar agteptlrilor nu au fost unul l-a nimerit.

dezvSluite lucruri noi, cu exceplia a cdtorva depozit'i care aveau si Judecitoml:
creioneze mai bine portretul lui Rasputin si si explice cum a fost
posibil ca un ldran incult gi desfr6nat sd devind o personalitate I-usu$pioavt:unci a murit?
proeminenti la curtea larului ;i s6 exercite o influenld mai mare ca
o oricdrui alt curtean? J-udNecui,toirnucl:d nu.

Maurice Pal6ologue, ambasadorul Franlei la Moscova, va scrie I-usuLp-oav!:i omordt, deci, dumneavoastrS?
l-am lovit cu pahrl armei. PAnn h
in memoriile sale cd o prinlesi rusd, al cdrui nume nu voia s5-l nime-ni, Da, el n*am ucis pe
dirulge datoriti poziliei sale, ii mdrhrrisise intr-o clipd de sinceritate dar ftr cazul lui Rasputin am considerat este de datoria
cd
urmdtoarele: ,,Din punct de vedere fizic, Rasputin este respingdtor.
Are mAini murdare, unghii negre, must?igi neingrijite, dar, cu toate mea sE o fac. $i am fbcut-o! o serie de aspecte rdmase in
Aceastii depozilie va elucida
acestea, este atrdgdtor. Are un temperament iqit din comun gi o suspensie, mai ales ci circulau o serie de versiuni contradictorii.
Cadavml lui Rasputin pescuit din apele Nevei avea un aspect
fantezie fErd margini. Uneori este de-a dreptul spiritual. Reugegte
sd vorbeascd in parabole si are o inclinalie profundi spre lucrurile ingrozitor, fa{a gi corpul fiind pline de v6nitii. Craniul era spart Ei
la autopsie s-a constatat cd toate traumatismele suferite fuseseri
misterioase".
produse pe cAnd ?ncd se mai afla in viafd.
Toli cei care s-au aplecat asupra enigmaticului cdlugdr siberian
Prinful Iusupov qi-a descdrcat conqtiinla in fala tribunalului

londonez. Judecitorul i-a interogat indelung pe toli participan{ii la

crimd si a considerat-o ca fiind vinovatd de delbimare pe societatea

PAUL ETEFANESCU

'pci."irn.talie"-drt.n.-a*tttiao"ig,elruap'psfriitucniodp{eqosMevaase,.iItuirnCos-uhGhpenoogalvodadlw,iceionoffn-MddcaeuasmyRpen6raignsupdpbe-uoinrtiefnfsuddaecpad2ldd5utpe0sra0ispn0crdesdjcuepedn6lgiircrllgeiiii Enigma de la Tungusk.
Descrieri ale unui fenomen
sterline- ufirf"[ttp,redceecdi,enptri?mnualnsaileuleltimmaurlilaotrenatfaatcoerricacrriem' innualen'umpraini tcuil
Fapt neobisnuit
condamnal qi pedepsit pentru crima sa, ci pe deasupra a
tusop&

i"tt
"rn-uai gi cAgtigat!

in zorii zilei de 30 iunie 1908, in zona transiberianl a avut loc

un eveniment frri precedent, czlre, nici p6nn in zilele noastre, la

aproape 100 de ani, nu qi-a gdsit o explicaSe wanim acceptatii de

oamenii de qtii4n.

Sd urmdrim faptele, aga curn s-au petrecut ele, in descrierea

rnai multor autori:

1. Marinarii de pe cdteva nave ce pluteau pe apele Oceanului

Indian au observat un obiect curios pe bolta cereasc6, obiect care
se indrepta spre lirmurile asiatice. Taranii din nordul Indiei au vizut
si ei un obiect ciuda! asemdndtor cu un ,,glob de foc", care a

dispdrut dincolo de v6.rfurile inalte ale mrur$lor Himalaia- Oamenii

caravanelor care strdbdteau dqertul Gobi sau cei din nord-vestul

Chinei au urmdrit uimitr ;i infricogali trecerea globului de foc, care
dupd calculele ulterioare, avea o cildurd la suprafaqi de 3000"C.

Au fost impresionati de Euieratul asurzitor al acestui musafir reresc,
care se indrepta spre suprafa.ta Pimentului-

$i impactul nu a intdrziat sd aibd loc. S-a intimplat pe platoul

siberian central ir apropierea rdului Tunguska, un {inut slab populat,

acoperit cu turbirii si pdduri de pin.

S-a produs o explozie putemicl, iar cutremurul provocat a fost

resim$t la centrul seismologic din kkutsk, situat la 900 l<rn distanti.
a lAqnit o tuiaS jerbl
de La impactul cu Pdm6ntul, ?nconjuritor pf,n5 la de foc' Unda

qoc s-a propagat in aerul o distanqE de

aproximativ 800 lan" Un guvoi de aer fierbinte a meturat dealurile

impldurite, provocAnd incendii care au durat multe zile. Mii de

copaci au fost dobor6fi, colibele nomazilor din regiune au fost
mdturate pur gi simplu de pe zuprafala plmannrlui. La a distaritE

de 50 krn, oamenii igi acopereau fe{ele cu mAinile pentru a le ocroti

de aerul fierbinte.

66 PAUL STEFT\NESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 67

Norii s-au ridicat pAnE la 20 km deasupra regiunii, dind nastere

unor ,,ploi negre". Undele provocate de explozie au fost inregistrate
dupd citeva ore la Greenwich (Angiia). Din Feninsula Scandinavia

gi p6nd io Siberia, s-a observat un fenomen curios, inexplicabil.

Norii radiau o lumin6 at6t de intens5, incdt in unele locuri a fost

posibil sd se facd fotografii in rniez de noapte.

2" Mdrturisirile tbcute de doi lirani rugi, din cdtunul Vanovara,

ar fi fost suficientd sd creeze o inspiimdnt6toare legendd asupra
celor petrecute. S. B. Sernenov era aturici in pragul izbei sale qi

vecinul siu P. F. Kosolopov isi sdpa grddina. Si deodatd, din senin,

am6ndoi au vazut o lumind neobiEnuitd, albdstrie. Pdmintul s-a

cutremurat, vuind prelung. Undeva, la 100 kilometri depdrtare spre

nord, in pldurea de pini, la Tr.mgusk, ,,ceva" exploda. Mai tdrziu Punctere o" t-ou"l#,,:1]]':#] i'i,Ylfff "" corpuri cereqti
calculele aveau sd arate ci fo4a,exploziei era de 100 megatone de
de scoar{a terestrd. De altfel, in loc sd fie rdstumat' cu vffrfurile in
energie radianti si mecanicd. Ecoul ei a fost inregistrat pe tot globul.
direclia opusi locului unde se presupune ci a avut loc explozia,
Seismografele de la Irkutsk Ei Sankt Petersburg inregistraserd unda
de soc terestrd. S-au detectat si numeroase unde barometrice care tunchiurile arborilor se aflau dispuse in sens invers. Ca Ei cum ei
ar fi fost aspirafi de o combustie gigantic6 produsd deasupra solului
au frcut de c6teva ori irnconjunrl globului, rezultAnd dintr-o oscilalie
care ar fi distrus tot oxigenul ;i ar fi provocat o enorml ,,sugere"
de atrnosferS. Peste tot s-a inregistrat o varialie a cAmpului magnetic de aer in trombi incandescenti. Ceea ce este exact unul dintre

terestru. Timp de doud luni s-a observat o ciudatd lunrinozitate pe efectele bombei atomice... insd o bombd atomicd de aproximativ
1500 de ori mai putemicd dec6t cea de la Hiroqima.
cerul Caucazului. Se spune ci timp de multe sdptdmdni din cauza
in antologia evenimentelor misterioase fenomenul petrecut in
forfiorescenlei aerului, se putea citi... noaptea!
Siberia a fost denumit,,bolidul Tunguska", deoarece explozia a avut
3. Martorii relateazd ci la 30 iunie 1908 diminea(a, o enormd
loc in regiunea respectivd, iar un corp ceresc necunoscut se
bil6 de foc a cdrei traiectorie a fost posibil de urmdrit pe deasupra
identificl indeobEte cu un bolid. Teoria cdderii lui pe PimAnt a
Chinei din Nord-Vest a venit sd se abatE pe platoul siberian, la rezistat trei decenii penffu a face apoi loc ipotezei potrivit cireia o
navd spaliali extraterestd rdmasd in... pand a explodat, nu pe
600 km nord de calea feratd nou construitd a Transiberianului, ale Pdmant, ci in aer la 10-15.000 m inll,time (ceea ce ar explica
absenla cratenrlui) qi la o temperahrrd atAt de ridicati incdt chiar
cdrui traverse au inceput si valseze, it weme ce geamurile Ei
metalele cu un punct inalt de frrziune s-au vaporizat (fapt care s-ar
giurgiuvelele de lemn ale miculei staliuni din Kansk zburau itr
potrivi cu absen{a vestigiilor). Se nagte, in acest caz, totusi,
Fndnri Ei se rdsp6ndeau in toate pir{ile. Trei explozii succesive au
fost inregistrate: una foarte puternicl gi doud progresiv mai slabe. intrebarea: care este originea acestei monstruoase energii? S-a
rdspuns cd bolidul de la Tunguska a fost o cometi mai micd intratf,
Prima a fost distinct evidenfiati de seismografele observatorului din in'coliziune cu Terra; dat fiind cd nucleele cometelor nu pot, de

Washington Ei doar in anul 1927, 19 ani mai tArzit, un expert obicei, s[ invingd rezisten{a atrnosferei terestre, urmele exterioare

geolog 9i un meteorolog, Leonid Kulik a mers inliuntrul degerului ale catastrofelor se gterg destul de repede.
in ciuda celor petreJute, vreme ae tZ ani nu s-a irrtreprins nimic
din taiga pentru a vedea ce este adevdrat din aceste povestiri
pentru cercetarea la fala locului, pentru a se gdsi explicalii gtiingifice
firfrico;dtoare asupftr sferei de foc, a exploziei si a padurii traznite
ale acestui fenomen unic in istoria Terrei. De ce? Pe de o parte,
pe care le povesteau flmguEii. Nu era vorba de superstilii. Leonid pentru cI era o regiune lr:olatL, greu accesibild, pe de alti parte din

Kulik a gdsit efectiv o pddure trdznitd! Arbori dobordli pe o
suprafali de 1920 kmz, mai intAi rdstumali, apoi arqi, in final total

carbonizali ;i pe misur6 ce se apropia de punctul de impact la ceea
ce expertul sovietic nu se indoia si fi fost un gigantic meteorit. Insd

mare i-a fost stupefac{ia sa cdnd nu a cgof,lspitcneirceiscuncacrreatse-ra9r ifnt iicziboit
urmd soc a ceva asemdnitor cu un
de

68 PAUL STEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 69

calrza fidmintiirilor social-politice prin care trecea Rusia. Uitarea mai departe, spre nord sau nord-est, in apropiere de bazinul rdului

incepuse s6 se asteam.d- Dar... Tunguska PietroasS.
CerceCitorul rus era convins cd obiectul era un meteorit- In acest
Dupe primul mzboi mondial, sub auspiciile Academiei de
sens ;i-a redactat raportul citre Academie, dupd intoarcerea din
$tiinle sovietice, se organizeazd o expedigie in Siberia. Conducdtor
fusese desemnat Leonid Kuhk, in vdsti de 38 de ani. prima expedilie.
Datele culese incep sd se inmulleasci. Acestea au fost culese
in timput piegStirilor, el primi o scrisoare care conginea o fild de oamenii de gtiinli Ei de cdtre diferili specialigti care, lucrdnd in
zond, aw adunat relatirile de la localnici.
a unui calendar vechi. Pe verso era reprodusi o Etire apdruti cu ani
in urme intr-un ziariru- care se relata despre c6derea unui meteorit Geologul S. V. Obrucev sesiza c5, in ochii localnicilor tunguqi,
meteorihrl este un obiect sacru gi de aceea ei ascund cu grijd locul
de mari propo4ii. Kulik era uimit. Nu auzise de acest meteorit. unde a cdzut. A. V. Vozresenski, cercetdtor si, pe atunci director
Pentru a afla qi alte date, el incepu si caute in colecqiile ziatelor al Observatorului Meteorologic din kkutsk, a folosit materialele
siberiene. Dintr-un cotidian a aflat c6" intr-o dimineap de iunie,

Fnnii dink-un mic sat situat la nord de Kirensk, au vdzut un obiect expediliei conduse de Kulik, plareccuomncl9ui zdiaateclei seismice de dinainte
in formd de tub, care a coborAt pe verticald timp de 10 rninute-
DupE atingerea pdmlntului, s-a auzit o bubuiturd de tun qi s-a si de dupd impact. A ajuns nu a fost un singur

format un nor uria; negru inso{t de o flac6rd ca o limbd bifurcatS- meteorit, ci un grup care, pe mdsuri ce inainta, se dispersa. Dupd
opinia sa, suprafala afectatl avea un milion de kilometri pdtrali.
Ce l-a intrigat pe tnnIrul cercetltor? Forma obiectului descris Kulik, care si-a consacrat o mare parte din viala ;i activitatea sa

era cilin&ic6. Aceasta nu ar corespunde aspectului pe care trebuie pentru a gdsi dovezi in sprijinul ipotezei lui, a plecat intr-o noud
sd-l aibd un meteorit in cddere. Apoi, prezenla norului negru si a
fldcdrilor care ar explica producerea unui incendiu de mari proporfri expedi.tie in 1927. A ajuns p6nd la Vanavara. Aici a aflat de la

batrAnul S. B. Semenov cd acesta avdzttlunuriaq glob de foc care

era greu de presupus, avind in vedere cd in acea perioadl a anului acoperea cea mai mare parte a cemlui 9i a simqit cdldura produs6,
solul mustea de ap5, deci mare parte a regiunii era transformati in cre2andcd i-a luat foc cimaqa. Cercetitorul era uimit; nu mai auzise

mlas,tini. de meterrrili care in cddere, si producd temperaturi atAt de mari'

Cercetind alte ziare, tflnArd cercetiitor a schilat un ,,portret" al Kulik, iresotit de un ghid pe nume Ilia Patapovici qi un localrric,

obiectului cosmic, precurn ;i o relatare a evenimentelor legate de

taiectoria .si ciderea acesnria. A mai sesizat declaraliile contradic-
torii ale martorilor, precum qi infloririle unor ziarigti in realtirile

lor.

Un lucru era sigur insd. DacI a fost meteorit, atunci se poate

spune cd a fost cel mai mare cZzut pe Pemant, cunoscut de istorie.

Dar care era locul exact al impactului cu pdmdntul?

Kulik a aflat din fila de calendar cd un inginer cdldtorea cu

transiberianul gi a vlzut foarte bine cum se prdbusea sfera de foc.

Trenul s-a oprit ?ntr-o gari aflatd la 11 km de orasul Kansk.

Pasagerii au coborit din tren ca sd examineze obiectul c5zut. Nu a
fost posibil, din cauza cEldurii ditt jut.

Toate acestea ftebuiau verificate pe teren. Asa ci mai mulgi

membri ai expediliei in pregitire au hotdrdt si inceapE cercet?irile

la Kansk, unde sperau sI mai giseascd martori. Harta Siberiei cu situarea ,,locului exploziei".
Kulik a intocrnit un chestionar ce a circulat in tot ora;ul Kansk'

Si-a dat searnn cd nu este o sarcini ugoari sd giseasc1 locul
iinpactului. Din zecile de relatiiri a dedus "i i-pu"t Js-ar fi produs

70 PAUL SJEFANESCU I]NIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 7l

a hotfuat se plece pe cursul rdului Tunguska-Pietroasd, spre
presupusul loc al impactului, la confluen{a cu r6ul Makrita.

Pe valea Makrita apdruse un peisaj care iltrecea toate relatSrile
martorilor oculari. Foarte mulli copaci erau dobordli. V6rfurile lor

erau indreptate spre sud sau sud-est. Acest lucru'era o indicalie

precisd a direcliei suflului provocat de explozie. Rdddcinile smulse

din sol se indl(au golage cdffe cer. lntr-un loc, copacii usca(i aveau
urmele unui incendiu pornit de sus. Kulik credea cd a fost vorba

de un meteorit Ei cb aceste fenomene au fost provocate de o punga
fierbinte de aer
comprimat pe care obiectul cosmic o impingea

inaintea sa.

Cu toate greut6lile ivite, Kulik gi-a continuat drumul, stabil- Leonid Kulik qi Ilia Potopovici (ghidul sAu).
indu-gi tabdra tr apropierea gurii €ului Ciurghina. De aici, efectua
zilnic lungi excursii ?n imprejurimi. In apropiere se afla o regiune Penfrrr a-qi menline ipoteza cd ar fi fost un meteorit, Kulik a

presdratd cu smdrcuri, denumiti Mlagtina Sudicd, unde cercetitorul presupus cd sub rnocirla amestecatd cu turbd se aflE o mare cantitate
de nichel gi fier meteoritic.
considera cd s-ar gisi craterul.
Dar au apdrut gi alte ipoteze pe care le vom expune pe scurt.
Pentru a se lf,muri, a inceput sd se indrepte spre centrul acestei
Rusul L A. Astapovici ;i englezul Francisc Whipple au emis,
mlagtini, pe care Kulik, a rebotezat-o ,JVlarele ceaun", unde credea
?n 1930-1935, independent unul de celdlalt, ipoteza cd obiectul
cd se afld centrul impactului. cdzut era o cometd alcituiti din corpuri gazoase, ceea ce ar explica
faptul cd nu a ldsat urme metalice, precum qi absen{a unuia sau
Pe mdsuri ce se apropia de centru, el v6zu cu uimire cd printre rnai multor cratere de impact.

trunchiurile dobordte se aflau copaci care rdmiseseri in picioare, Dupd Astapovici, fenomenele atrnosferice care au urmat ex-
ploziei au fost produse de coada de praf a mrcleului unei comete
avdnd riddcinile ad6nc infrpte in sol. Numai ramurile fuseserd
smulse ;i coaja de pe tnrnchiuri" in spateie copacilor rlma;i in mici care venea spre PdmAnt si care a explodat cu o forli mai mare
decit erup(ia r.rnui lrrlcan sau a celor mai putemice uragane.
picioare, care erau risp6ndili intr-un cerc larg in jurul locului unde
intre anii 1938-39 Kulik a pornit in ultima sa expedilie. Scopul
a avut loc impactul, in viziunea sa, se gdsea o malqtind cu zone de sdu era sd exploreze intreaga arie a copacilor smulsi din rdddcini
turba. in mod logic aici trebuia sd fr ,,atenzat" meteorih{. O arie Ei sd irtocmeascd o harti precisd a regiunii. El a avut de data aceasta
de c6{iva kilometri pltrafi pdrea pw Ei simplu strivitd sub puterea la dispozilie un avion, pentru o deplasare mai rapidd 9i eficient5.

impactului, creAnd un peisaj dezolant. DupI analizarea si prelucrarea datelor culese la ultima expedifle,
$i totugi tr zond nu exista nici un crater. un prieten al lui Kulik, cercetdtorul E. L. Krinov, a emis tpoteza
concluziile lor c[ meteoritul nu a explodat pe suprafala solului, ci in aer, deasupra
Primele doui expedilii ale lui Kulik gi, mai ales,
au provocat emolii in rendul specialigtilor din intreaga lume. ,,ceaunului". Din pdcate, aceasti ipotezh nu a putut fi investigati

intr-adevar, pe glob au fost inregistrate putemice migcdri seismice imediat duod formularea ei.

qi tulburdri atrnosferice in anul 1908. A;a ci din multe pri au fost i.r"*prri" cel de al doilea rdzboi mondial' Cercet?irile au fost in
consecinta sistate. Kulik a cizut in timpul rdzboiului prizonier la
kimiSse-amoartgeraianliezaAt coadneomudieiedxepe$dtiiilnieq,e,incacreadcrouml pcldertaeuia informaliile. nemqi, fiind intemat intr-un lag5r nazist, unde a 9i murit in cele din
un grup de
specialiEti au cercetat o arie mai largd din jurul locului unde s-a urm6.
Cercetdrile au fost reluate de neobositul Alexandr Kazan{ev, un
produs impactul. Au adus cu ei ;i un echiparnent special pentru
foarte bun cunoscdtor al tundrei siberiene. lnceputurile preocup6rilor
detectarea magnetismului, in eventualitatea descoperirii unor frag-
lui s-au suprapus cu explozia bombei atomice americane de la
mente meteoritice ce s-ar fi glsit ?n solul mld;tinos. Nu a fost

detectat5 nici o urm6 de metal. $i, totqi, unii crescdtori de reni din
regiune au declarat cd au gisit buc6{i de metal, mai mari decAt o

laml de culit.

72 PAT]L,STEFANESCU EMGME $I MISTERE DIN TOATE TIIV{PURILE-II 73

Hiroqima, care s-a produs la aproximativ 550 m deasupra solului. planetar al celei de-a 6l-a stele
Dupd rizboi a putut vizita Hiro;ima si a fost putemic impresionat
din constelafia Lebdda. C6nd s-a
de puterea devastatoare a exploziei qi de unele aspecte ale peisajului
stabilit cd izotopul radioactiv ar-
care aminteau de fotografiile din regiunea Tunguska-Pietroasa pe
care o studiase. {ln fapt l-a pus pe gdnduri. La cdteva sute de metri gon-39 era absent ?n esantioanele
de centrul exploziei de la HiroEima, se afla un grup de copaci,
luate din epicentrul locului res-
desftinzili ;i jupuili de coaj6, dar rdmagi in picioare, ca cei din pectiv ;i c6nd s-a declarat cd

regiunea Tunguska. explozia produsd deasupra tai-

Sd fi fost o explozie nucleard in anul 1908? galei fusese de origine nucleard a

Cu timpul se conturaseri doud orientiri principale. Una cdtre survenit o alt6 presupunere:
ipoteza,,meteoritic6" a lui Kulik gi una cltre ipoteza ,,muclear6" a bolidul de la Tunguska nu era
lui Kazanfev.
altceva decdt un enorrn bulgdr de
Ce s-a intAmplat de fapt? A cdzut un meteorif gigant, evident,
datd fiind mdrimea cratemlui gi a... ecoului. Evenimentul astfel zdpadi gi de praf cu o masd de, Efectele explozier asupra

explicat de astronomi a devenit cunoscut sub numele de ,,meteoritul 100 000 de tone minimum. Bul- arborilor in epicentnrl

din Tnngusk '. Dar, astronomii nu s-au deplasat la ,,fa\a locului" gdrele de zdpadd a fost pe loc fenomenului.
decAt dupd, curn arn vizut, aproximativ douizeci de ani mai t6rziu.
$i de atunci, oamenii de ;tiin!5 incearcd sd gdseasci urme si sd facl preluat de un bulgire de hidrogen
si astfel s-a creat ipotcza unei
rurele comparalii cu alte asemenea evenimente. De pild6 cu craterul
,,mini-gduri negre", urmati de cea a unei ,"sonde interstelare". Dar,
format in urmi crl vreo patru mii de ani, in degertul Arizonei, unde
in fine, oricAt de numeroase qi de diferite ar fi explicaliile privind
la vreo suti de metri ad6ncime se afld ;i meteoritul. Or, aici, dupi bolidul respectiv, nici una nu rispunde la intrebarea: unde s-a

aproape gaptezeci de ani, nu se afld nici un crater si nici cea mai petrecut de fapt enigma secolului? Toate egafodajele de argumente
micd urmi de meteorit pe imensa intindere de kilometri pdtrali ftrcb
dezbdtute in ace.sti 94 de ani relativ la misterul bolidului din
devastatd !
Tunguska privesc doud fapte: locul cdderii existd, dar bolidul insuqi
Datoritd rarit5lii gi violenlei fenomenului (cbderea unui meteorit,
mai greu de o mie de tone nu se produce, sc spune, decAt o dati este - de negdsit. Oamenii de gtiinld se strdduiesc de peste noud
la o mie de ani, a fXcut sd se cutremure p6mintul pe o razd de sute decenii sd g6seascd explicalia, dar ftrd rezwltat. Iatd insd cd un
cercetdtor din Leningrad, profesorul IordaniEvili. doctor in gtiinfe,
de kilometri), s-a dorit sI se compare cele doud explozii gemene
a propus ca problema sd fie abordatd din alt punct de vedere. Ipoteza
care s-au produs in Madagascar, la 30 iulie 1977, in urma
lui e atdt de ,.elementard" ?ncAt e de mirare cd. n-a fost emisd pAnd
impactului a doud buc5li aparlindnd unui enoffn bolid, la 400 gi
100 km distan{d de Tananarive. Unul dintre ele a sdpat un crater acux.
de 240 rn diametru ca qi acel care s-a produs acum 94 de ani in
Profesorul Iordanisvili a plecat de la dou6 fapte observate in
Siberia (1908). Cu toate acestea, dupd studiul care a fost consacrat
evenirnentului la inceputul secolului de doi savant-i britanici: John realitate: primul: la 30 iunie 1908, diminea{a, sute de persoane au

Baxter gi Thomas Atkins gi publicat sub titlul: The Fire Came By: vdzut traiectoria descendentd a bolidului care a parcws cel pugin o
the Riddle of the Great Siberian Explosion cele doui fenomene
nie de kilometri deasupra Siberiei orientale, de la lacul Baikal pdnd
luate in disculie par sE fi fost total diferite" Cel siberian a r5.mas la lacul cunoscut sub numele de Vanavara unde s-a slXrAmat.
Aceastd traiectorie ce depdgea pu$n paralela 60 era qor inclinati
?ncd misterios, in vreme ce, cel din Madagascar este considerat ca
o simpld cddere a unei mari pietre veniti din cer. in raport cu suprafala Pdmdntului. S-a putut vedea, atunci, clar,

Printre ipotezele emise privitoare la originile cataclismului din unna incandescenti a bolidului la o indllime de 120-130 kilometri.

Siberia, se sihreazE gi aceea privind impactul provocat de un sernnal Faptnl se acord6 perfect cu legile trzicli, iretrucdt este indeobste
laser trimis spre Pim6nt de o civilizatie care ar adiposti sistemul
cunoscut cd orice corp care pdtnrnde in atrnosfera Terrei cu o vitezd
cosmici se incilzegte brusc pAnE la o temperaturd de 10.000-
15.000'C luind aspectul unei ,,stele clzdtoare" sau al unui
de Soare". Altitudinea la care corpul respectiv ia foc
i,i,rfrrangamreenat ca
frecdrii de straturile dense ale afinosferei e si ea

"74 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 75

binecunoscutE: 100-130 lan. E clar, deci, fenomenul aga cum a fost mari. Unul dintre ele este, dupd toate probabilitdlile ,,intrusul" de
descris de martorii oculari se potrive;te perfect cu datele gtiinlifice. la Tunguska, ascuns intr-o pddure foarte tenAr6: o pddure care nu

Al doilea fapt obsewat atunci, in iunie 1908, ciderea ftesd;i a are dec6t 94 de ani...

bolidului a fost Ei ea vdzttA de un alt grup de martori oculari afla1i ln sprijinul ipotezei lui Kazangev vin gi rezultatele expedif,ilor

la distanle intre 200 ;i 400 kilometri de locul ei, pe malul Angarei. din 1959 ;i 1960, conduse de geofizicianul A. V. Zolotov. In

Mdrturia lor duce la concluzia extraordinard, fiindcd flnand cont de regiunea Tunguska, el a observat o altemare a crengilor arse cu
curbura suprafelei terestre, de linia orizontului etc., ftrseamnd cd au cele nearse, aflate in vdrfirl aceluiagi copac aproape complet ars.

vizut corpul incandescent la o indllime de cel pr4in 3-400 lcn, Aceeaqi pdrere o are gi profesorul E. Y. Zigel, cdnd specificd ci
adic[ dincolo de atrnosferi. Sau nu l-au vdzut deloc. Astfel stAnd
arderile au fost provocate de radiafia luminoas6 a exploziei, numai
lucrurile, s-a dedus cd acest corp a luat foc nu ca urmare a ffecdrii
in locurile care nu erau in umbra frunzelor Ei a ramurilor.
de atrnosferS. $i atunci, frri a intra in contradic{ie cu legile
I. A. Astapovici susginea cd a fost vorba de explozia unei
mecanicii newtoniene, dacd prima grupi de martori avlzttt bolidul
inainte de c6dere, in vreme ce al doilea, care se afla in valea Angarei comete gazoase. Dup6 douizeci de ani, dispundnd intre timp de
probe noi, a revenit qi a considerat cd a fost o explozie atomici. A
- dupd, crun s-au petrecut lucrurile? Nu cumva a fost vorba de un
calculat cd norul negnr din Tunguska se ridicase pdnd la 20.000 m,
ricogeu? Chiar de cel mai banal ricogeu, dupd opinia profesorului
Iordanbvili, un fenomen frzic dintre cele mai elementare, cunoscut pe c6nd cel produs la HiroEima s-a ridicat doar pdn6 la aproximativ

de to1i. AdicS: intrat h coliziune cu PimAntul intr-un unghi foarte 15.000 m.

trgust in raport cu suprafala lui, bolidul a sdrit la doud trei sute de O alti expeditie in zond a folosit un spectometru sensibil, pentru

kilometri gi, la aceastd indlfime, el a fost vdzut in starea incan- a mlsura nivelul radiaqiei mostrelor colectate. Probele nu sunt
descentd care i-a ftcut pe martorii de pe malul Angarei sd se
gdndeascl la un fragment de Soare; dupd ce a ftrscris o parabol5 ;i categorice in favoarea exploziei atomice.
qi-a pierdut viteza fabuloasd, a cdnfi din nou pe Pdm6nt, de data
ln schimb, s-au descoperit urme de silicali ;i magnetitS, fapt
aceasta definitiv.
Ce ne explicd aceastd ipotezd: intAi faptul cd un corp incandes- care ar pleda in favoarea teoriei ,,rneteoritice".
Chimisnrl american a ficut o comparalie a efectelor acestei
cent a fost observat dincolo de atrnosferS. Apoi absenla craterului
explozii cu cea de la Hiro;ima.
si a,,vestigiilof'bolidului. Si incd un mister: de ce ir locul cdderii,
La Hiro;ima, tot ce era lemn incendiat se intindea pe o razd'
arborii padurii au c[zut reteza\i de sus injos in doui pdrli egale ca de 1,6 krn, in vreme ce pe platoul Tunguska raza era de 16 km.

aripile unui fluture? Fiindcd lucrurile s-au petrecut aici ca ir cazul Aria distrusd la Hiroqimaiup-rindea 28,8-lcrn2, iar la Tunguska 828

aruncirii unei pietre plate intr-un lac: cAnd atinge apa, unda sare km2. ln ciuda acestoi.reconcordanle, ipoteza nucleari a 6nomenu-
?n mod absolut egal la dreapta gi la st6nga traiectoriei urmatd de lui de la Tunguska continui si aibd numerosi adversari.

piatrS. Un mister in plin care avea sd alimenteze din nou imagina$a,

Si, totusi, unde a cAzut bolidul? latl care e pErerea profesorului de data aceasta intr-o varianti modemd. Este vorba de curentul la

Iordanigvili publicati in revista Sputnik. Legile mecemicii ne permit modd al OZN-urilor ;i existen{a extratereEtrilor. Doar tohrl

sI situim traseul bolidului. El a urmat, probabil, linia care trece corespundea atAt de bine unei vizite dintr-o alti planetA, dintr-o
prin regiunea Vanavara gi cea a gurilor rdurilor Dubces si alti civilizafie...
Vorogovka (mici afluenli ai Ieniseiului). Ca in toate cazurile
rico;eului, se pot produce cAteodat6 devialii deshrl de mari. Dar, aga cum noteazd Charles Noel Martin, in articolul sdu din

Important este firsI a se sti lungimea ,,saltului" ficut de bolid. Cred revista Science et Avenir, din care ne-arn inglduit sa extragem

cd distan{a poate fi evaluatd prin calcul grafic. Punctul urmdrit informa{ia: ,,ldsAnd la o parte explicaliile date de literatura
trebuie sd se situeze fir apropierea langului situat de-a lungul
qtiinffico-fantasticd, de genul exploziei unui vas interplanetar al
Ieniseiului, sau ir plini taiga - intre Ienisei Ei lri;. in aceast6 regiune,
unor <cvizitatori>> care au ratat ateizarea, qi rdmAn6nd le domeniul
terenul e intretdiat de coline, de mlagtini qi semdnat cu ridicdturi
fenomenelor naturale, fizica modernd incearcd sd gdseasci ipoteze

fur arsenalul celor mai recente descoperiri". Dupd bomba termonu-

cleari, bomba de anihilare. Un kilogram de antimaterie presupusl

ar putea, dematenaltz6ndu-se, in contact cu materia terestrd opus6,

76 PAUL $TEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-TI 77

si elibereze o astfel de energie. Prezenla in univers a unei materii Adversarii acestei ipoteze susgin cd nu sunt explicatii satis-
frcdtoare privind luminozitatea sau aspectul tubular sau faptul cE
,,anti" este din ce in ce mai mult admis6. Dar de atunci, se presupune explozia nu s-a produs la primul contact cu materia" prin urmare
a deline proba existenlei unor chiar in clipa cdnd meteoritul de antimaterie intra in atrnosfer6,
fantastice ,,gduri negre", care ar fi adicl la 300 km altitudine.
nigte formaliuni astronomice, aseminltoare cu nigte tuneluri, ni$te
Alqii susf,n cd explozia ar fi fost provocatii de o ciocnire a
pufuri frrA ILnd, in care este atrasl materia ;i lumina. Asadar, este
Pdmintului cu o ,,gaurd neagrS*.
vorba de formalii obscure, invizibile, de unde Ei denumirea de
,,gduri negre". Dar daci pdnl acrrn, se credea cd mase stelare Existi in spaliul cosmic stiri ale materiei create de presiunile
enoffne erau ireghilite in astfel de pufun negre de cAliva kilometri
qi temperaturile uriaEe dezvoltate intr-o stea care se comprirni pan6 .
in diametm, nimeni ftrcd nu indr5znise s5-9i imagineze cd milioane
la o densitate extremd, devenind un ghem compact de neutroni. '
de miliarde de tone ar putea fi hipercondensate irtr-un volum de
Microgdurile negre pot cdntiri miliarde de tone- O astfel de ciocnire
numai cdliva atomi. Or, este tocmai ipoteza lansati de doi tineri
a fost invocate, in 1973, de citrre A- A. Jackson si Michael Ryan
cercetdtori - A. A. Jackson L V. Ei Michael P. Ryan Jr. de la de la Universitaea din Texas. in timput coliziunii, un corp de
mdrimea unei frac,tiuni de milimetru poate provoca o explozie
Universitatea din Texas. Acest microtunel negru, nu mai mare de putemic6 gi nu lasi nici un crater. O asemenea microgauri ar fi
putut sffibate planeta noastrl ca un proiectil, iesind pe partea
cdliva atomi, ar fi abordat Terra, oblic, pitmnzdnd in sol gi in
toati grosimea globului, ca o baionet6 intr-un smoc de paie. cealaltd si dispdrdnd in Cosmos.
Calculul ficut de tinerii savanli corespunde intru totul fenomenu*
Care au fost argumentele contra?
lui vdzut de ldranii din Vanovara si de urmele ldsate, de lipsa
craterului etc. etc. Expe4ii rugi au sus{inut cd ipoteza gdurii negre nu corespunde

Ipoteza este controlabild, pentru cd dacd acest tunel negru de nici cu declaraliile frcute de martorii oculari gi nici cu dovezile

atomi a traversat Terra, calculul indicd un punct de emergenti situat culese la locul exploziei.

in plilr ocean Atlantic in zona 30o-40" longitudine vestici si ndeiraegFcrfiEziaic;iide-eaniricdfaidmeuerrremic,aaatnricBfuiersaieusElleiitynd;iluinTpiieni s1dte0rey-a1ap5utdmresmini,aujrutcedateincciinOodcegdaaunupurdbl
aproximativ 40"-50" latitudine nordicd. Se poate cerceta, prin Pacific, declangdnd o explozie de mari proporfii. Or faptele

urmare, in relatdrile ma.ritime din acel an, tin6nd cont de fusele demonstreazd cd pind acum nu s-a inregishat nici o perturbafie
in Oceanul Pacific.
orare, dac6 nu cumva weun cdpitan de vas a consemnat un fenomen
$i, totusi, ce a fost obiectul misterios care, ?n dirninea{a zilei
,,ciudaf'. Formdrii coloanei albastre incandescente de pe pimint" de 30 iunie 1908, a provocat explozia din regiunea Tunguska? Un

i-ar corespunde aici sensul de mare-inaltd atrnosferI. meteorit, un conglomerat de antimaterie, o gaurd neagr6, o cornetii

Mai recent, au prins a se contura dintre explica$ile pe care sau o navl extraterestra? A fost o explozie de naturi atomic6?

le-am avansat mai sus, doud direclii in explicarea fenom€nului. Se La toate aceste ipoteze s-au mai adEugat qi altele.

presupune cd explozia a fost provocati de un mic corp de Astfel, Johur Baxter qi Thomas Atkins suslin cf, ciudatul obiect

antimaterie sau de o aga-zisd ,,gaurd neagrX". care a provocat marea explozie era o astroriavl veni6 de pe o alti
planetd gi care, in urma unei defec-truni la motoarele sale act'onate
Conform datelor fizicii teoretice, antimateria singuri este
stabil6, ca si materia obi;nuit6, de altfel, dar in contact una cu cu combustibil nuclear, a explodat.
Gherrih Altov si Valentina Juriliova susgin cd fiinte inteligente
cealalti se anihileazd reciproc, eliberAndu-se cantitA$ uriaqe de
de pe o planeti indepdrtatd au luat erupfa vulcanului Krakatoa drept
energie. Prin urmare, un mic meteor cu aceastd compozi{ie din
semnale emise de pEmAnteni in Cosrnos gi in consecinlI au rdspuns
antimaterie ar fi in mdsurl sd provoace, in cazul unei coliziuni cu
emiqAnd la r6ndul lor cdtre Pdmant o razd laser care, pe c6rid
PAmantul, o explozie de prcpo4ii uriase, dupd care ar dispbrea pur
stribitea atmosfera teresffi, deasupra Siberiei, s-a transforrnat in
Ei simplu, neldsdnd nici o urm5" in at'ara efectelor exploziei, ceea
substanid Ei a explodat.
ce explicd lipsa de la Tunguska a unui crater ;i a materiilor

mcteoritice, fier si silicali.
Aceasti ipotezd a fost formulatd in 1941, de cdtre Lincon La

Paz, profesor la Universitatea statului Ohio.

78 PAUL STEFANESCU

de De o ,,gaurd neagrt'din spaliu? De o coliziune cu un bulgdre Iluzie sau realitate: fantome
antimaterie? care se batl
rltiiciti in spat'u. De naufragiul unei astronave
dintr-o civiliza,tie extraterestd
mdnat[ cu energie atomicd, venitii degenerat in
pentru a lua un contact amical cu noi si care ar fi
iataskofi? Sau, de ce nu, sd fi fost vorba de o reglare de tir ostild
inainte de a incepe un rdzboi al lumilor? Toate ipotezele sunt

deschise deopotriv6.

Si el incepu sd explice pe un ton normal cd l-a vdzut pe SfDntul

Gheorghe pe un cal alb conducdndu-i pe englezi la Vitry-le-
Frangois cdnd Alialii se retrdgeau. Aceastii bntilie avusese loc la
sfrrqitul lui august 1914 cdnd armata germanl se refiSsese in fala

corpului 2 al arrnatei engleze. De atunci, domnigoara Phylles
Campbel a fost martora unui aflux de rdnili englezi, francezi,

belgieni qi chiar germani. Dar era pentru prima oard cAnd ea auzea

povestindu-se despre aceasti descriere de aparigie. Simplu delir?

Nu, intrucdt la scurt timp un alt rinit a confirmat cele relatate:

Culcat pe patul spitalului, puscasul din Lancashire nu prezintd

nimic precipitat in gesttrri, nimic rlticit in priviri. in rest, rana care

a primit-o in luptele de la Vitry-le-FranEois este ur6ti.
intreabl pe infirmiera care il pansa,
imag-ineSsoarud,uon ai cumva o
medalion cu Sffintul Gheorghe?

-"..- Sunteli catolic? wesleyian, dar...
Ntr, sunt metodist

Si el incepu sd explice pe un ton normal cdl-avlzut pe Sflnml
Gheorghe pe un cal alb conducdndu-i pe englezi la Vitry-le-

Frangois cdnd Alialii se retrdgeau. Aceastd batilie avusese loc la

sfErgitul lui august 1914 cdnd arrnata germand se retr6sese in fala

corpului 2 al arrnatei engleze. De ahrnci, domn{oara Phylles
Campbel a fost martora unui aflux de rdnili englezi, f,rancezi,

belgieni gi chiar germani. Dar era pentru prima oard c6nd ea auaea

povestindu-se despre aceastd descriere de aparilie. Simplu delir?

Nu, intrucat la scurt timp un alt rinit a confirmat cele relatate:

,.Se afla asezat pe p6m6nt, a relatat domni;oara Phyllis

Campbell, aldturi de acest bSrbat, un soldat al R.F.A. rdnit la picior;

cl a surprins gestul meu de mirare gi s-a grbbit sd-mi spun6: <<E

[. Bernadcttc dc Castelbajac, Batailles defant6mes, Historia, nr. 384, 1978, p. 91.

80 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 8l

adevdrat, sor[, noi l-am vdzut cu tofii- Mai intai a fost un fel de fbcuse 1800 de mo4i de partea eng)ezA, tm ofiler ce-qi conducea
cea{i galbenS" ca o perdea" in fata germanilor, cAnd ei au ajuns in
varful colinei... Cand a dispdrut, arn vdzttt in acest loc un bdrbat subordonaqii citre Saint-Quentin, a fost aplrat pe tot ti-pul
inalt, cu un per blon4 in armurl auriti, pe un cal alb, cu sabia
scoasE, cu gura deschisd pe punctul de a spune: Venili, copii. Vefr drumului de o tnrpd de lupt?itori fantomi care-i unnlrea de la o
anumitii distanln. Ofiterul, perplex, le-a spus soldaflor sii ce vedea"
vedea cum voi termina acegti diavolb" Si soldatul a incheiat dar acestia i-au r6spuns cd nu disting absolut nimic in ciuda faptutui

spunAnd cd, intr-adevir, cavaleria germand gi-a oprit inaintarea Ei cI fantomele se aflau foarte aproape de ei-
apoi infricoqati s-a iretors gi s-a pus pe fugi." Cd rdzboiul le-ar fi tulburat creierele futuror acestor oammi,

Cei doi soldali au un aer atat de sigur de ce au vdzut cu ochii este improbabil, dar nu imposibil. Mai trebuie nobt ci astfel de
lor, incAt domniEoara Phyllis Campbell, in varstA de doudzeci si
unu de ani, s-a grdbit sA rapofteze toflrl doamnei d'A... directoarea personaje misterioase ce mergeau prin aer, au fost semnalane in

spitalului. toate timpurile ;i in toate 15rile.
Doarnna nu a luat cele relatate ?n serios- Ea a chemat pe cele Despre cerul plin de ostasi care se lupt{ de arnre care trag,

sase infirmiere ale Crucii Rogii pe care le avea in subordinea sa scria Plinius cel Bitrdn si Titus Liviu in operele lor. In Errropa in
Fran{a, sub domnia lui Pepin cel Scurt, au fost vdzute batalioane
recomandindu-le s6 asculte cu atenlie confiden{ele r5nililor- Si din fantomd irclegtate in lupte, ce au revenit in secolul al Xvltr-lea la
toate p6r{ile n-au intiirziat sd-i parvini confirmarea celor spuse de Nogent-le-Retrou.
cei cloi r6nili. Ofileri cu grade mari, un preot catolic, belgieni 9i
francezi,trei soldati ai Gdrzii irlande2e si ur preot ce a primit ultima Merhlrii asemdn[toare abundi... Iatii o foarte curioasi,descriere
spovedanie, to{i au spus cd l-au vdzut pe acest antic luptltor.
sumar5 a unui trfricosdtor meteor;i o vizirme miraculoasii'", relabtii
Ei l-au vdz*ladreapta sau la stinga;infa\d, alSturi, fue fiurcqie de Humbert de Billy. Aceast6 viziune s-a produs la 28 iunie 1577,

de pozilia pe care o aveau in timpul bdtiliei, 9i toqi au vizut in apropiere de Saint-Amour, un sat dinmunSi Jura: La
o o16 gi jumdtate dupd apusul soarelui, au fost vdzute in aer mai
luminoasa apari{ie ce a precedat denrta germanilor. Pentnr ftancezi multe persoare, atAt bArba.ti cdt gi femei, copii mici qi oarneni
maturi... ce formau o armatii, inarmat?i cu suli1e, sebii gi ifiqgzrte
nu era Sfaffin Gheorghe, ci Ioana d'Arc ce venise in ajutorul lor"
Pentm altii, era vorba de arhanghelul i!{ihail care strigase ,,Victo- risucite in formd de melc Ei care mirglluia spre miazii-noapte.

rie*! Dupi circa un sfert de ori, un iltuneric i-a invdluit pe aceqti ciudaS
Aceast?i istorioarl publicatd de un ziar britanic, a lEcut sd se
lupt6tori Ei cdnd noml s-a risp6ndit, s-a putrrt vedea pe cer,,trei
vorbeascd mult despre ea. Si, detaliu curios, domnigoara Phyllis
Campbell a cunoscut dupd rizboi o infirmieri germand ce se afla atotputemici luptiitori, inarma$ pdnA in dinf qi amenin$tori--.* Ei
in august 1914 intr-un spital din Postdam Ei care a primit acelea;i
luaseri parte la luptii, ftri a fi rdnifi. Au ficut mai multe pmuzr',in
relatiri de la rlnilii intemati in spitalul in care lucra, spundnd cd
timpul cdrora s-au salutat reciproc punAndu-;i mAinile pe abdomen,
regimentu.l lor in vreme ce urca la asaltul unei coline deqinute de
englezi, un uriaq fantastic cdlare pe un cal alb i-a ameninlat cu dupl care au reinceput lupta. DupA aceea i-a inviluit un alt nor, gi

sabia, foltindu-l sE se intoarci din drum. au dispdrut pentru totdeauna.
$i iatn ci h una sau doui zile dupE aparilia rdzboinicului
O viziune profeticd gi autenticd, dat fiind ci rel;atarea ei a foS
miralulos gi in aceeaqi regiune a Frantei, s-au semnalat mai multe confirmatii la zece zile dupd ce s-a produs, de dihe presi- Iatii

fenomene de materializare pe rm cer extrem de tulburitor- Un faptele:
brigadier englez a vdzut in noaptea de 28 august, la fel ca qi
insolitorii sii; o lumind strdlucitoare pe cer, dupi care au intrevdzut In noaptea de I spre 2 februarie 1574, cinci solda$ din garda
o serie de personaje stranii prev5zute cu niste lucruri ce aduceau
cu aripi deschise Ei care pireau iriv[luite in draperii ce ajungeau civil5 din Utrecht au vAzut derul6ndu-se deasupra capetelorlor, o
pind la pemdnt.
in noaptea precedenti, dupd teribila bdtilie de ia Cateau, ce luptd stranie. DouS armate se confruntau. tlna venea din nord-vest

qi cealaltd venea din sud-est, cAnd s-a produs un prim asalt
distrugitor ce s-a transformat curAnd intr-o noui confruntare-

Viziunea s-a estompat si pe cer au aparut lungi pete de s6nge ee

se scurgea.

Bulversaf, de spectacol, tofl cei cinci soldali, care l-au vEzut
deruldndu-se, l-au raportat a doua zi superiorilor lor. Magistralii

o1 PAUL STEFANESCU ENIGME $I IV{ISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I] 83

Ci-rr Utrech i-au interogat gi depoziliilor lor scrise au fost semnate ce au vIzut, iar afacerea s-a oprit acolo cdci de atunci nici o luptd
sub jurdmdnt. in ciuda faptului cd au consultat mai multe c54i de nu a mai avut loc pe cer la Keinton.
divinafie, ei nu au descifrat nici un sens al celor vdzute, a acestei
bStllii intre fantome. Dupd aproape o sute cincizeci de ani mai, revista Der

Dar, la 13 februarie a urmat s6ngeroasa bdtdlie de la Mook, Ha^ssfreund a publicat acest surprinzdtor.raport:
unde armata spanioli, aflati sub comanda ducelui de Avila, venitd
din norcl-vest, a fost invinsd de trupele lui Ludovic si Henri de ,,La inceputul anului 1785,, s-au produs in apropiere de Ujest
(departamentul Gross-Strehlitz, districtul Oppeln, in Silezia supe-
Nassau penb:rr o prirnS oar6, dupd careo la reluarea luptei, au oblinut rioar[) o serie de int6mphri care au produs o mare emolie atdt in
victoria. Totul a decurs absolut intocmai ca in decursul viziunii. dar Prusia, cAt gi in intreaga Germanie.
la o distanld de peste o suti de kilometri cbtre sud.
La 27 ianuaie anul acesta, intre orele trei qi patru dupd masd,
in mod contrar, bbtdlia de la Edge Hill, itl Warwick, Anglia, circa cincizeci de persoane care lucrau pe cdmp, au vdzut pe
s-a derulat in mai multe reprize pe cer, dupd ce se desfbgurase in
realitate gi morlii fuseserd ingropali. La 23 decembie 1642, intre neasteptate un corp de infanterie dispus pe trei r6nduri, precedat de
ceasurile doulsprezece gi unu noaptea, cAliva ciobani, lErani Ei
doi ofi1eri cu coifuri roqii ce veneau spre ei.
cil6tori au fost martori la o confruntare ce s-a sfhrqit prin
?nfrdngerea armatei regale de cea a Parlamentarilor. Drapelele La o anumitd distan15, trupele s-au oprit qi cei afla{i in prima
linie au tras focuri in direclia liranilor care, in mod ciudat, nu au
regelui erau perfect vizibile, la fel ca si cele ale adversarilor sdi. auzit nici un zgomot. Un fum gros s-a ridicat pe dati de la levile
Spectacolul a durat exact trei ore. armelor Ei cAnd el s-a risipit, s-a putut distinge in locul ocupat de
cdtre infanteristi, husari cdlare care au dispirut Ei ei la r6ndul lor
Spectatorii s-au dus cu totii la domnul Wood judecdtor din fir scurt timp.
Keinton. Acesta s-a ldsat convins si meargd la locul unde a avut
loc bdtdlia, fiind insolit de vecinul sdu, pastorul Marshall. lmpiryi La 3 februarie, citre orele 8 dimineala, patnr sute de 1irani au
de curiozitate, c61iva notabili ai parohiei li s-au aldturat celor doi. zirit din nou, in acelagi loc, aceeasi soldati. Unul dintre lnrani mai
curajos, a r.ucat pe cal gi a galopat in direclia soldalilor, dar ajung6nd
Si, stupoare! A doua zi seara, era duminicd, in noapte4 de
la locul in cauzi cei care rdmiseserd gi il priveau, l-au vdzut in
Crdciun, doud armate erau prezente pe cer 9i cu un zgomot infemal
a inceput din nou lupta! mijlocul soldalilor in weme ce respecti'u'ul nu a vizut nimic in jurul

Ca fi.rlgerul, noutatea fenomenului noctum s-a rdspdndit in sdu.

imprejurimi. O mare mullime de oameni a doua zi seara se La 15 ale aceleiagi luni, scena s-a repetat din nou, fiind martore

adunaser6 la locul cu pricina. Dar nu s-a manifestat nimic. in ziua treizeci de persoane. Atunci generalul von Sass, anunlat imediat de
urrnltoare la fel. Si, apoi, minune! SAmbIta s-a produs din nou
spectacolul bdtdliei firribunde,.la fel ca ;i duminecd. Dupd care, din producerea apariliei, a trimis la fala locului un detagament de soldali.

nou cerul a rdmas calm ;i pustiu. De indati ce acegtia au ajuns la fa\a locului, soldalii fantomd au
ln weekend-ul urmitor, fidele unei intahiri stupefiante, cele
reapdrut la rAndul lor.
doui armate s-au infinrntat din nou. Regele Carol I, care se afla la
Ofilerul care comanda deta;amentul Ei-a strunit calul gi s-a
Oxford, a fost informat de cele petrecute. S-a mirat, firesc, ;i a indreptat in direc{ia armatei fantomS, in weme ce, la rdndul lor,

trimis imediat pe colonelul Lewis KAke, pe cdpitanul Dudley, pe rdnduri de solda{i fantomi au pomit in intimpinarea sa. Ajuryi fa16
cApitanul Wainman Ei trei seniori din suita sa'
in faJi, s-au salutat gi ofi1erul prusac l-a intrebat pe celdlalt cine
Nu numai cd acegti delegali au fost gi ei, la rdndul lor, martorii este gi ce vor sI facd, dar nu a oblinut nici un rlspuns. A scos

bdtiiliei, dar i-au recunoscut pe unii dintre combatan{i. Printre pistolul Ei a tras un foc in aer, dupi care totul a disptrrut brusc.
De remarcat cA aceste curioase ?ntahiri de gradul trei au avut
acegtia pe sir Edmond Vamey, care pierise cu aproape doud luni
in lupta de la Edge Hill, loc in plind zi.

Cei gase delegali ai regelui au revenit la Oxford si au relatat in iunie 1815, la scurt timp dupd bdtdlia de la Waterloo ;i la

circa o sutii de kilometri est pe celebra cAmpie, locuitorii din

Verviers au putut vedea defilAnd pe cer un regiment de anilerie cu
toate piesele inerente, dintre care trn afet de tun se afla intr-o stare

jalnicS, incdt i s-a desprins o roatd.

u PAUL $TEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-N 85

Dupd douizeci de ani, in Anglia, un corp de trupd defila la ,,Adeseori au loc pe nori fenomene de refi'acSe..." scria el intr-una
orele cinci elpl mase. Ostaqii cu sibiile scoase- in m6ini formau,
din pastoralele sale.
fie cite doun rdnduri, fie un singur $ir' pe ceml senin de 1ar[ de la
Dar, adeseori norii nu reflectii nimic, nu ascund nimic gi aceasta

Mendis. este cu atdt mai stupefiant. Un regiment care se volali$zsazA
nor! Ei totqi faptele srurt fapte. in diminea(a zilei
in cartea s de Demonologie, Walter Scott relateazi cazttri indddtul unui 1915, nu departe de muntele Scimitar, in nordul

asemEnEtoare: ,,Companii de bdrba$ mdrgdluiau in aer, de-a lungul de 2l august
rauhi, anmc6ndu-se unii impotriva altora gi disperdnd pentru a face Turciei, regimentul 5 din Norfolk a pomit it mar;. Ff,cea parte din
corpul expedilionar englez insdrcinat si forteze strdmtoarea Dar-
loc altor luptiitori aerieni.
danelelor. Cel de al 5-lea regiment nu cuprindea mai mult de
M-amilus de trei ori la r6ndin acea dupd amiazd si am observat
cA doun treimi dintre martori ii vdzuserd, iar o altii treime nu vdzuse aproximativ 400 de oameni, qi el trebuia sd facd joncgiunea cu un
nimic_ Aceia care au vizut aceste lucruri au putut descrie modelele
batalion de australieni proaspat debarcat.
puqtilor, hmgimea fevilor lor ca ;i mdnerele slbiilor, panglicile de
Englezii inaintau sub privirile soldafilor neo-zelandezi stalionali

ia chipuri etc-* ?n vArful unei coline apropiate. Cdldura era toridd. Cerul era perfect

G io."p"n t lui februarie 1871, aceste cohorte de luptitori ce albastru de la un capdt la altul al orizontului, mar pu.tin deazupra

se bdteau.ilare, ridicau cu copitele cailor nori de praf- Spectacolul cotei 60.

a durat circa dou6 ore 9i oamenii care priveau i-au vdzut pe Neo-zelandezii remarcaserd existenla unei pdturi curioase de
combatanqi cum trec pe linge ei, dep6gindu-i' Totul s-a petrecut
la Golasze in Posnania unde au avut loc luptele franco-germane, cea{d opacd ce sezuse imobili in tot timpul dimine.qii. Densitatea ei
dar nu corespunde nici unei b6tAlii. Preotul locului, Grylewski, a era de asa natur6, incdt reflecta lumina soarelui. Ea mdsura
aproximativ 250 m lungime pe 50 m grosime. Deasupra acestei

confirmat pe cuvint de onoare realitatea acestei viziuni- pdturi se gdseau ;ase la opt nori enormi, ;i tot at6t de imobili pe

S-a cazut intr-o porzaici realitate o dati cu relatarea ficuti de pancursul intregii dimineli.

Jerdme Cardau. Citre anul 1550 acesta se afla la Milano. lJn zvon De pe colina vecind, neo-zelandezul Reichart vorbea cu un
se r5s@ndise printre cetiileni: se spunea cd un inger plutea prin aer
tovardg il sau despre acest fenomen meteorologic. in ciuda unui
si toatii hrmea il vlzuse. Efectiv, imaginea foarte clard era a unui v6nt slab, norii ;i stratul de ceafi nu se deplasase un metnr ;i nu
iersonaj intr--o manta lungi, ce se migca incet pe cer- Era
se rdsp6ndise in aer. Era un fapt curios! Englezii, in rdnduri cdte
reproducerea exactS" as:r cum remarcase un spectator mai circum-
opt, se apropiau.
*p*t a*at vecinii sei - ;i erau aproximativ doul mii - a ingerului
-indrVf,ozmni vedea, spuse Reichart unuia dintre camarazii s5i, dacd
de piatra ce se inilla pe clopourila bisericii Saint-Gothard. Un
fenomen cdtus,i de pu$n curent, dar, in sfrrqit, natural, de refrac$e vor sd pdtrundd in el.

pe nori. D- e De ce sA nu indrizneasc5? Doar nu sunt gaze asfixiante.
la in6llimea punctului lor de observa\ie,22 de neo-zelandezi
Acelag reflex de credulitate la Yezelay, in secolul urmdtor. priveau la manevra regimentului 5 din Norficlk. Firi nici cea mai

l,ocuitorii credeau in mimrnea aparifiei unui gigant ce ag;ta o sabie mici ezitare, englezii au pdtruns in stratul de cea1i. Ei au dispdrut

hngA in aer. Dar, povestqte pdrintele Descalles aceasta nu era in intregime. Cdtevaminute mai t6rziu trebuiau sd reapari la cealalti

altceva decdt reproducerea statuii Sfhnhrlui Mihail ce oma unul din extremitate a ce1ii, dar nimeni nu s-a ardtat dupd cdteva minute. $i
timpul continua sd se scurgd...

tumrrile bisericii- Se poate usor imagina reactia neo-zelandezilor care pdndeau
aparilia englezilor Ei nu puteau s6-gi creadd ochilor. Sd faci un gol
Explica$a f,enomenelor observate nu este intotdeauna aqa de
ca atare de in aceastl cea{d groasd era o eventualitate pe care au refuzat s-o
sirnpH- Multe fn de inexplicabil ;i au fost catalogate
Benoit al XIV, a luat noti accepte to1i. Dar, atunci ce s-a petrecut cu regimenhrl 5?
palralitate- in secolul al XVII-lea,papa
de multe astfel de relatiiri. Sceptic pentru a crede in minuni, dar Brusc, inexplicabilul s-a produs. Pdtura de cea16, plst'andu-gi

ingrijorat de a le atribui autenticitate 9i a promova astfel de credinle, perfect contururile bine definite, s-a ridicat incet cdtre cer. Cota 60
el Ei--a pus in gardi credinciosii in privinla unor interpretiiri abuzive:
i devenit vizibild. Nici un om! Nimic! in impreltrimi, de asemenea,

86 PAUL STEFANESCU CSnd politicul confisca

nimic. Patru sute de englezi se volatilizaser"d in totalitate, ca si cum sixnbolisnnuI esotenic

n-ar fi existat! Pe pdmintul pustiu nu se z6rea lucind nici o armd. Svastica si Nazismul

Cea{a s-a amestecat cu norii care pluteau deasupra cotei 60 qi Cuvflntul ,,svastica" provine din limba sanscritd qi semnifici
s-au indepdrtat apoi pe cer cdtre nord. ,,crucea frantA". igi are originea in India antic6, unde era considerat
ca un simbol cornplex religios, de aici r6spdndindu-se pe o arie
Nimeni niciodatd aparfinAnd regirnenfului 5 Norfolk nu a mai geografici larg5, i'r final ajtrngAnd aproximativ pe intreg pd.mdntul,
revenit. Nu a existat nici un supraviefuitor dintre acegti paffu sute flind intalnit chiar si in America de Sud, mai inainte de descoperirea
acesteia. Sporadic, in primul mileniu al erei noastre, simbolul apare
de oameni care au escaladat o colinb in Turcia in 1915. Dupi gi in America precolumbianS.

independenla Turciei, englezli au intreprins cercetdri amdnunlite gi Diverse cruci incOrligate, lineare, se intAlnesc pe stela de la
Murtele Alban din Mexic gi pot fi regisite sub formd de rune, litere
irdelungate, dar ele nu au condus la nici un rezultat. Arhivele latine, cifre zise arabe etc., care, dupl cronicarul incag Phelipe
armatei turce nu menlioneazd existenfa nici unui prizonier la data
Guaman de Ayala, ar fi omat tunica gi centura impdratului din
de 2l august 1915.
Cuzco, a cdrui semnifica{ie rdmAne inci inexplicabild.

Prezen{a in America de Sud a unor simboluri preluate in Er.rropa
din Orient de cdtre cathari, nu se poate explica dec6t prin aducerea
lor de navele Ordinului Templierilor (vezi Paul Stefrnescu: Enigme

neelucidate ale istoriei, Ed. Vestala si Saecultun I.O., Bucuresti,

teeT).

Svastica a fost numiti si ,,crucea incArligati" intrucdt pare a fi
compusd din patru litere ,,gamma", adunate la un loc. Simbol
religios, n6scut in negura timpului, frecvent intdlrrit in India, se
prezintd sub ficrma unei cruci fidnte, padnd si semnifice, dupi unii

autori, roata timpului ,,Kalacakra", cdt ;i ,,crucea solari" sau

,,orizonhrl circulat'' cu cele patru puncte cardinale.

Alli autori avanseazA ipoteza cd s-ar fi format inspir6ndu-se

din semnul iniliatic avdnd caracter mondial, denumit ,,Crucea lui
Solomon" sau,,Floarea Crucifer6". Simbol hinduist, unanim accep-
tat, el reprezintd binefacerea si bun[starea, fiind purtatd in India

ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 89

88 PAUL $TEFANESCU de alte simboluri cu caracter esoteric, se poate distinge 9i astizi cel
de mai jos:
antici ca talisman, cunoscAndu-se faptul cd toli cei devenili Buddha

purtau svastica at6matii de gdt.

Conform tradifiei esoterice, svastika reprezimtA in mod cert unul
dintre cele mai neobiEnuite simboluri iniliatice, fiind, probabil, o
d,,sechleamsdt"inagsatiins-pterie.,,sdarceeardpotata,lef"ie. cDaraecidoinptrreivibmra, teealepaerei a se invArti
emilAnd o

,,flacdrt'ce se dirijeazd in sens invers miqcdrii imprimate bralelor. Or, se stie cd aceastd catedralS, ca ;i multe altele (peste o sutd
Aceastii migcare identicd cu cea solar6, era priviti de adep.ti ca fiind
de bun augrrr Ei aducdnd noroc celui care o purta, in vreme.ce la numdr) au fost imaginate gi construite de ftancmasoni (Cristian
Iacq: Francmasoneria, Ed. Venus-Schei, Bucuregti, 1994, p. 104).
dimpotrivd mQcarea avdnd un sens contrar efectuatd de sanswastika
era consideratl a fi de r5u augur.
in tndia - patria ei de origine - era interpretatd, de asemenea'
Svastika, facem menliunea c6, asemeni tuturor crucilor din
ca un simbol arhaic solar sau bisolar, ce reprezintd roata indiani

cu 12 sprtp, sau divizitrnile zodiacului. Buddismul preia acest
simbol, prin care va desemna ,,roata legii" sau ,,dharma".
ocultism, evoca Quatemarul iar in Kabbala ,,Tetragramaton" sau
CerceArile arheologice efectuate in India, o pun in evidenlE ,,Numele sacru" este reprezentat de patru litere: Yod, Ne, Vau ;i
pentru prima datE in sec. III ?. e. n. pe un rnonument budist lgne Natura Renovatur Integra
He. Mai regdsim svastika in
descoperit la Amaravati. (I.N.R.I.) a Rosi-Crucienilor (gi gr. 18 al franc-masonilor) ca 9i in

Simbolul in sine este totugi mai arhaic, fiind, dupd toate Roata hermetistilor.
probabilitdfile, originar din Sumer (3. 500 i. e. n'), dar este datat Aceastd cruce incArligatl reprezintd ,Realizarea", punctul su-
cu probe incontestabile- in Elam (3. 000 i. e. n.), Egipt ;i in intreg
bazinul mediteranean. in Europa va pdtnnde provenind din insula p-sevraiosrtikaal Inilierii, ftr opozilie cu izbdvirea crqtind asupra Calvarului'
Creta (2.000 i. e. n.) iar in vechea Grecie a fost folosit mai cu a fost adoptatd de teozofii doamnei Blavatsky 9i colonelu-
seamd ca sefiln omamental, in special in VItr lui Olcott, care nu au intdrziat s-o insuqeasci, inscriind-o pe
i.e.n., unde il gdsim pe diverse produse preajma secolului emblema Societdlii Teosofice. Dupd toate probabilitafile, creatorii
mod
din ceramicd. in
inexplicabil, simbolul svasticei il vom regdsi mult mai tArziu in
runele scandinave, fi.ind gravat, de pildd, pe sdbiile norvegiene si Societilii Teosofice l-au asimilat din hinduism.
Sub titlul Svastika, originea;i semnificayiile sale, Thomas Carr
pe v6rfuri de ldnci gotice. in orice caz, ea a fost asimilat2i cu
a publicat in The National Trestle Board un studiu, din care
repreziciune de popoarele germanice gi nordice.
prezentdm urmdtorul extras: ,,Scriind acest articol privitor la
in Asia, svastika se rdspdndegte in China gi, in sec. VII i. e- n.,
o vom indlni sub forma unei cruci frdnte, inscrisl intr-un cerc- ivastika, nu aln putea cita decSt autoriti{ile in materie pe care le-am

Oficial, aici era socotitd ca simbol solar. consultat, dar ca sd le enumdr pe toate mi-ar fi trebuit mai multe
in concluzie, se poate spurle cd semnificalia de bazd a svasticii
a avut pretutindeni o origine simbolistici astrologicd, inclusiv la volume. M-am rezumat la informaliile cele mai importante." Primul

scriitor care a tratat despre svastika a fost Louis Miiller: el a
considerat cd aceasta semnificl ,,miscarea circularS" 9i a asociat-o
sftoiestcvi ennuerraect6u,noascsimasbtroolliozgaita-cu'Jrs-aa
budigti, care, in mod curios" se Soarelui, atribuind-o rasei ariene-

majoritatea popoarelor unde a Dacd se acordd svasticii o origine astronomicd, trebuie mai
circulari pe c€re soarele o efectueazd in jurul incruc$drii celor patru
curAnd sd se acepte cd ea reprezintd miscarea Primului mobil, adici
puncte cardinale, cu alte cuvinte este legat?i de una dintre cele mai deplasarea aparenti a boltei cereqti in jurul Pemantului, deci in fond

vechi forme ale ideii ciclului astronomic" @. Berthelot, L'Astrolo- macie;csHatr.seiaCmobdlloieulymseMdmaanrcgifhilco,6buun,,lRuaiolttinac(eijaurcrieuntldjtulourriu, ilnpsureunc$eiiz.ieaaxzed".laErlinildcuolnssdiduecrdi
gie et Ia pensee de I'Asie,Y, Retue de Metapsyiqtte et de Morale,

Paris, an 41, nr. 4,1934, p. 513).
in catedrala din Kitln (ce dateaz| din secolul al XlII-lea, aldturi

90 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I 9l

ca indicdnd rotalia axiald, a steielor Ursei Nlari in jurul Polului. De hindugii din nordul Indiei, scandinavi gi popoarele ce se inrudesc

asemenea, mai caiifici svastika ca fiind un semn arian, frind din cu ace$tia.

acest punct de vedere de acord cu Louis Miiller. 5. Aceste vechi rase srmt cunoscute ca adoratoare a stelelor qi
ir aproape toate locurile unde se intdlnegte svastika, s-a descoperit
Un alt simbolist, Wiliiam Simpson, intr-un raport privitor la o ci
o'6o:ooianretleimrpeusroielectmiveodaedmorea,usSetmeanuual PolarS. de
expedilie efectuatd in Palestina (1895), considera svastika drept desenat chinezi,
a fost
,,miscarea solarS" sau firtr-un sens mai amplu migcarea cereascd a
japonezi,laponi, finlandezi, indienii din America de Nord, hinduqii
stelelor.
din nordul Indiei, scandinavii ;i popoarele germanice.
Colonelul C. R. Conder in L'Elevation de l'Hamme (inallarea
7. Singwele popoare la care s-a descoperit cazuri frecvente de
omului, 1908) emite primul pdrerea cd svastika ar fi de origine svastici da6nd din timpuri preistorice qi pdnA in zilele noastre, sunt
chinezii, japonezii, locuitori din India, indienii din America de Nord,
turaniani si dateazd din Epoca bronzului.
laponii, finlandezii qi popoarele din Scandinavia.
John Yarker, creatorul lui ,,Arcane School" (1909, vezi
Iat?i ce concluzii a tras Thomas Carr:
Societatea Teosoficd), considerd cd Steaua Polard gi Ursa Mare au

svastika drept simbol. Svastica a ap5rut itr epoca de bronz;

Conform unei teze emise de C. R. Conder, atdt hieroglifele, c6t - A fost cunoscutl Ei folositi de popoarele menflonate mai
sus; -
Ei civilizalia egipteand au o origine turaniand flVamer Gerson Ze
Nazisme societe secrete, Ed. J'ai lu, Paris, 1969). Legdtura strAnsd tSutreaan---uiaenTPASeoo:cvalaeeatssaerttiieaka;acipseiocsamtpeebolfeoaopsorslietazppaoradtatesuriepnsaAlt\eedinalroedalruiataSitptdeiamena4uoaiiannriaitgPirnneiondtalaeagUiratdrussrtlesaueainlmeuiMaleeUna,Srdrsii;ne;a particular
dintre acadieni si egipteni i se pare mai mult decdt evidenti acestui
popoarele
autor. Mare.

Ghidul primelor doud sili de la British Museum, intocmit de
dr. Wallis Budge (1904), reflecti aceasta ipotezd gi semnaleazd

faptul cd mai multe fe,te ale ruror statui din British Museum su"nt in ceea ce privegte simbolismul svasticii, am mai putea avansa

de tip mongoloid. C. R. Conder precizeaz1:,,P5rerea mea este c[ urmdtoarele opinii: mai intAi simbolul rota{iei in jurul Axei terestre
provenienla artei de a construi cat si literele le datorim rasei celor gapte stele ale Ursei Mari in jurul Stelei
re-preAzinctodnrsottiatuliiat
ituaniene.' intreaga civilizalie occidentala provine din Grecia ;i qi
Roma. Grecia igi datoreaz\, civlliza\ia proto-arienilor
sau Tura-
nienilor care au triit mai inainte in Asia Mic5, Siria Ei Egipt.
Polare; primd semnificalie, ea a devenit
simb-oluilnfolceuglultiu;ridincumoacdecaestrnt a fost priviti ca simbolul Soarelui;
Consider civllizatja lor - a grecilor - ca fiind de origine hraniand.
Civilizalia Romei - care nu are provenien{d greacd - este etrusc6,
o altd rasd turaniand." Svastika a devenit o emblemi religioasd beneficd, fiind
folos-iti ca Ei de umiaqii acestora.
Thomas Carr, studiind distribulia geograficb a svasticei, a tras in acest sens de primii buddiEti,

urmdtoarele concluzii : Doi autori, in mod independent unul de celSlalt (este vorba de

l. Nu se gdseste nici o urmi a acestui simbol in epoca de piatrd, Ferdinand Ossendowski: Betes, hommes et dieux - Animrtle, oameni

nici in paleolitic qi nici ?n neolitic. si zei -, Editurra Plon, i924;i Saint-Yves d'Alveydre: La Mision
de t'trnde - Misiune tn India) menlioneazd: ,,Centrul de care este
2. Semnul il gdsirn in schimb larg rdsphndit in Epoca brcnzului. vorba este punchrl fix cu care toate tradiliile oculte sunt de acord

3. In preistorie a fost adoptat de chinezi, japonezi, acadieni si sd-l considire ca Pol, intrucdt in jurul lui se efectueazd rotagia lumii,
reprezentatd in general de cdtre roata, la celli ca Ei la caldeeni Ei
cle unele dinastii egiptene ca si de constmctorii ruror edificii

preistorice din valea fluviului Mississipi Ei de constructorii altor hindugi. Aceasta este adevdrata semnificalie a svasticii".
popoare precomlumbiene din continentul american: de primii ar,yasi Acegti autori mai precizeazd'" ,,-Acest selnn nu este slrdin de

din India, hiti{i, troienii prehornerici, etrusci, cretani, ciprioli. hermetismul crestin. Am descoperit in vechea mdnbstire a Car-

micenieni gi autohtonii din Grecia si Asia Mic5" rnelitelor din Ludun sirnboluri foarte curioase ce dateazd probabil

4" De la inceputul perioadei istorice, simbolul a fost desenat de din a doua jumdtate a secolului al XV-lea, printre care svastika
chinezi, japonezi, laponi, finlandezi, indienii din America de Nord,

92 PAUL STEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-TI 93

ocupa un loc dintue cele mai importante". Semnul apartine, fird Se poate citi un num6r imens de lucriri, ce4i 9i articole, care
s5 constituie o documentafie considerabill in privinla simbolurilor,
indoial5" breslei constructorilor de catedrale. fbr5 ca cineva si fie, totusi, jmpregnat de ele. Pogi invdp, de pildd
notele muzicale, fbrb a deveni un artist muzical. Aceastii integrare
O serie de simboluri, printre care se numdrd si svastika, aratd supra-ra4ionald a simbolului inseamnl deqteptarea (trezirea) initi, a-
C. C. Jung, joacd rolul de arhetipuri, cu alte cuvinte prin simpla
lor vedere trezesc oarnenilor un impuls irezistibil provenind de la tic5. O gdsim explicatii, de pild6, la Ren6 Gu€no4 citre' desi
incongtientul colectiv acumulat in,,arhivele" experien{ei milenare
acumulase o cantitate impresionantii de cunogtiin{e oculte, abia in
gi pe care fiecare psihic il poseda o datii cu nasterea sa. final a devenit iniliat schimbdndu-qi credinqa 9i necAnd la islarnisrn-
Psihicul nostru, poate fi comparat cu un aisberg, care lasi doar (A se vedea lucrarea noastrd Iniliere in ocultism, Editura Miracol,

a norur parte a sa vizibilS (partea rafional5), iar restul apa4ine Bucuresti, 1999).
La origine, svastika a fost un semn trrolar. Ea evoca o mi$care
abisului lnconstientului.
circular6 in jurul unei axe sau al unui punct fix. ExisE" deci doui
in concluzie, psihicul nostru poate fi comparabil cu un aisberg. explicalii: mai intAi dacd ne raportdm la punctul stelar?n juml clruia

Mult mai ralionabili decit latinii si slavii, germanii - spirite mai firmamentul pare a se migca. Referitor la acest4 Laplace a
tumultoase - sunt deosebit de sensibili la influen[a simbolurilor.
menfionat: ,,Cerul pare sI se roteasc6 in jurul a douii puncte fixe,
Aga dupn cum au demonstrat-o Gerard de Champeaux si Dom denumite din aceasti cauzd polii lurnii". Deci, existii o analogie
esenfiali intre wastika" Steaua Polar6 si Precesia echinocgiilor- Cra
Sebastien Sterckde (in lucrarea Le monde des symboles - Lumea de a doua, dimpotrivd daci polul hrat in considera$e este lumea
simbolurilor -, Editura O. S. B. Zodiaque, 1964), acesti autori terestr6, atunci el devine locul geometric din care pare si F$neasci
relev6: ,,Simbolul nu este logic... El este un impuls vital, o
axa de rotafie a Plmdntului. Locul siu este, prin urrnare, continenhrl
recunoasJere instinbtivd. Este o experien{i a subiectului in totalitatea
arctic sau tot atat de bine continentul antarctic.
sa, care di nastere propriei sale drame prin jocul irezistibil ;i
S-a dorit sd se stabileasci o distinc$e zubtilE" dacl nu o
complex al nenum6ratelor legdturi care ii 1es viitorul, ire acelagi timp
cu universul cdruia ii aparline si de la care el va imprumuta materia opoziTie, irrtre svastika gi sansvastik4 una invdrtindu-se in sensul
futuror viitoarelor sale recunoasteri".
acelor unui ceasomic ;i cealalti in direc{ie opus5- ConsiderEm cf,
Acegti prestigiogi simboligti precizeazd, mai departe: ,,tln simbol
nu trebuie sd se acorde o prea mare importan(i acestora doud"
nceunplroua.teElfinien{fealsecsin,seianzilc.ieilxpaldicoarltm. ,Eol rsiceairneteagrrefia. zFduinncpliaroLpsreiunlqisadldu subliniind doar faptul cd indiferent de direcqie, wastika este

a simbolurilor este de a preciza revelalia existenliald a omului ce intotdeatrna evocatoare a unui dinamism, fapt care o deosebeqte de
skdbate o experien!5 cosmologici'
crucea obignuiti. de nationalitate german5, cum ar fi LisL
Fdrd a se distanla prea mult, Johan Schwaller de Lubicz, serie de autori
propnne o solulie asem5ndtoare (vezi Herr Back, F,d. Flamarion, O
1974): ,,$tii"t" simbolurilor constituie o magie destinati a trezi Rohrbach, Wilser, Rosenberg ;i algi teoreticieni ai arianiflnului
integral, au vdnrt in svastika semnul polar terestru, care semnificd
impulsurile inimii superioare privitor la oricare problemd. Privirea
urmiregte direcgia impusd de formd, la fel ca drumul ce urmeazd rasa ariand.
impulsul imprimat de ritrnul siu".
Dupi acegtia gi alli pretingi oameni de gtii4a nazisti in zorii
Francmasonii, care exceleazi prin simbolisticd, mai ales in
actualei civiliza.tii (cu zeci de mii de ani in urmd), continentul arctic
ceremonialul pe care il practicS, merg si mai departe: ,,Simbolul,
ar fi fost un pSmdnt fertil, avdnd un climat temperat, posedind
afirmd aceEtia, este infirrit. Dar noi nu acceptdm decdt ceea ce se
resurse inepuizabile. Aceasta ar sta la bata rniticei Atlantida Ei a
afl5 la indemdna noastrd. Pe mEsur5 ce capacitatea noastrd mentalE
Paradisului terestru... Acest continent ar fi fost populat de o rase
spore$te, simbolul ne imbogdfe$te tot mai mult". de oameni omogeni, inalli de stahrr6, blonzi, brahicefali, care

,,Un simbol trebuie si integreze gi sd nu fie inleles prin raliune. atinseserl cel mai inalt grad de civilizafie, avind labazl sentirnenml
El nu trebuie s6 furrrizeze elemente penku reflecfie, ci sI facd parte de onoare. Spre deosebire de acestia, pe zuprafala Pdmintuh'ri se
din noi itrlir". El trebuie sd se afle in inima noastrd mai mult dec6t mai aflau rbspdndite grupuri de oameni ce abia pdEeau din starea
in creierul nostru".
de animalitate. Aceastb rasd privilegiatd era denurniti afiar;r\

94 PAUL STEFANESCU EMGlvtE $I MISTEITE DIN TLTATE'IIMPURI!.E-i] 95

Aryas-ii insemndnd de doui ori ndscufi, cu alte cuvinte ,,trezi1i" ln schimb, nu existd nici o urm6 de svastici in zonele semitice sau

sau ,deqteptali". apar{inAnd populaliei negroide.
Pdmdntul era fertil Ei purta dentrmirea de ,,Thule". Se regdsegte
Alfred Rosenberg nu se sfia, de asemenea, sd emitd ficqiuni
sensul iniliatic in balada regelui din Thule. Oceanul boreal ,,mare
tenebrorum" separa regatul lui Thule de restul lumii ;i mentinea in pseudo-;tiinlifice pe care le insufla compatriolilor sdi, avizi de a se
acest fel integritatea tradiliei gi puritatea sdngelui.
considera superiori celorlalli oameni: ,d,fe)inlucpetdnttrourli,nroerdinicoinaldCu-resaelieiri
Ca urmare, probabil, a unui cataclism nea$teptat sau poate chiar mulqimi
a unei lente dar continue evolulii, axa terestrd s-a inversat si, ca au pomit in valuri dense,
urmare, a intervenit gi modificarea climei. Nu numai cd Thule si-a
pierdut fertilitatea solului, acoperindu-se cu o calotd de gheafd, dar pemranen{d si care, pe unde treceau, cucereau si organizau..." Aceqti
a devenit chiar nelocuibild pentru locuitorii ei ca si pentru animalele
ce constituiau in bund parte hrana arienilor. arieni migratori erau deopotrivl osta;i luptStori ca 9i buni rrarinari:
,,Aceste valuri de oameni navigau pe ambarcaliuni ?n formd de
Aceastd ipotezd, aparent fantastic6, impdrtdgitd gi de unii istorici
romdni, este confirmatL, cel pu{in parlial, de unele descoperiri lebddS sau de dragoni, ajungAnd pdnd in Mediterana, chiar Ei in
Afi:ica. Pe uscat, au mers traversdnd Asia centrald p6ne in China
geologice. Studiul minulios al stratigrafiei lacului Wurm sau qi au ajuns in America de Nord, strdbf,tdnd-o pAnI ia sud. Astfel,

Starnberger See din Bavaria, a permis sd se disceamd o suitd de pornind din Nord, s-a rdspdndit pe intreg plm6ntul o rasd blond6,
cu ochi albaEtri, care a schimbat fa{a spirituald a lumii, dispdrdnd
cicluri alternative de glacialiune, denumitd Wurm I, II EI III. Cet
Ia rAndul ei in cele din urm6. Expedilia atlanlilor spre Africa de
mai recent, Wunn TII dateazd. de acum 15. 000 de ani. El ar fi fost Nord, migralia arienilor in lndia, a dorienilor, macedonienilor ;i
cauza ce i-a determinat pe arieni sd-gi abandoneze \ara de bagtind
latinilor - suslinea cu tirie Rosenberg - demonstreazd cd suprafetp
gi sd migreze spre alte linuturi mai ospitaliere. Aceastl migralie
ale vechii lumi au fost colonizate de o rasd nordic6, predestinatd
s-ar fi produs prin valuri succesive. Arienii gi-au Ibcut mai int6i acestui nobil scop gi mai ales privilegiatd de destin'.
aparilia in zona europeand a Scandinaviei gi Balticii (actualmente
Realiz6nd un nou,,Drang nach Osten", concepandu-qi fantezist
Estonia, Letonia, Lituania gi Finlanda). Ei s-au stabilit cu predileclie
,,Lebensraum"-ul, cei mai puri dintre arieni nu fbceau altceva decdt
in aceastd pafle a Europei Centrale, care va deveni, cu vremea,
sd cedeze impulsurilor irezistibile ale ereditdlii lor ancestrale.
Sfend Imperiu German. Pasajul pe care il reproducem mai jos, ce ne oferd o idee despre
caracterul lui Rosenberg qi al colaboratorilor sdi, se constituie
in ciuda exilului, arienii au pdstrat in sufletele lor nostalgia intr-un omagiu adus lui Zarathustra: ,,In prezent, in centrul si ?n
nordul Europei, acelagi suflet al rasei care trdia odinioard in
pdmantului natal, Thule. Pentru a nu uita tradiliile strdmoqilor lor,
au marcat locurile pe unde au trecut, cu svastika. Astfel se explicd Zarathustra se trezeste cu o forld miticd 9i capdtd una dintre cele
mai inalte congtiinle despre sine. Sentiment nordic, disciplind
acest semn ce rnarcheazd ffecerile succesive ale arienilor pe bdtrAnul nordicd a rasei, astfel este prezent cuvdntul de ordine in fa{a
Orientului siriafl, care, sub imaginea iudaismului s-a strecurat in
crintinent"
Europa, incercand s-o corup6"'.
Alfred Rosenberg, nazist de prirn rang, infiingase ,,Societatea
Nordici", care era de fapt paravanul ,,stiinlific" al unei organizaqii Pe mds'ard ce arienii se indepdrfau de leagbnul de origine, riscau,
de spionaj si diversiune, avAnd ca scop realr:area unuia dintre visele
sale-confuze gi grandomane: Imperiul Nordic, populat in exclusivi- - amestecdndu-se cu popoarele autohtone, - s6-si alterezc puritatea

taie de ,,arieni" si carc urma sd includd {5rile scandinave sub rasiald. Astfci, regiuni ca Scandinavia gi Baltica au fost, la scu1"
timp dupd prirnele emigralii ale arienilor, ,,vagina gentium" aie
controlul Ei ,,indrurnarea" Germaniei naziste. Rosenberg era creierul diverselor rarniirca{ii ariene. Pentnr aceasta balticii au plstrat nr'l
care alimenta conducerea nazist6, inclusiv pe Hitler, cu conceptul numai sAngele, ci si caracteristicile anatomice cele mai pure, de la
de superioritate al rasei gerrnatte, inclusiv cu ideea de procrearea
secol la secol, transmitand, ftri nici o alterare, nesajul autentic al
de copii in anurnite stabilimente anume create.
Alfred Rosenberg nu a ezitat sd afinne cE acolo unde se gdsesc arianisrnului.

inscriplionate svastici, se alla in mari procente cranii brahicefalice. Wilser si mai apoi Rohrbach au stabilit ci limba lituaniand

prezirftia o asemdnare neobisnuitd cu limba sanscriti, limba sacrl a

96 PAUL $TEFANESCU ENIGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 97

arienilor din India" a brahmanilor. Or, faptul acesta ne conduce la dintrre personalitiitile actuale cele mai originale: baronul italian
o in{elegere corect6 a buddismului, atunci cind el este privit prin
Julius Evola, care, mai inainte de 1940, a infiinlat un grup esoteric
prisma puriA{i sale originale, cdnd este debarasat, curAtat de un orientat spre practicarea Magiei inalte, denumit ,,grupul Ut''. Evola,
se rnentioneazd, ca ar fi fost consilierul de taind al lui Mussolini in
sentimentalism de beatitudine, de care l-au indeplrtat europenii ;i materie de ramanitate'
esotericS gi de resurgen{i a imperiului
in rnod cu tohrl special teozofri, adep{i ai doamnei H' P' Blavatsky
conceput in mod ghibelin. El a fost director init'atic, incepdnd cu
qi Annie Besant.
1936, al unui ,,Comitet de Aclitrne pentru Universalitatea Romei"
Vom preciza in primul rdnd c6, in sensul strict al cuv6ntului, 1938, la
buddismul nu este o religie Ei nici o credinld propus6. Formele de (C. A- U- R.) care, dupd un congres mondial linut, in
sult care s-au impus in decursul secolelor sunt un fel de parazi(i
Ernfi, s-a aliat cu ,,Weltdienst-ul" nazist (Internalionala Brun6, un
ce au crescut pe Arborele lui Boddi, adicd al ilumindrii.-. concesiuni serviciu mondial federahza\ dispersat in diverse misclri naziste pe

frcute sireciei spirituale a maselor populare. intreg pdmaffd, ascultAnd toate de ordinele venite de la Berlin).

Buddismul, in esen{a sa, constituie o disciplinS, o ascezd, o Cea mai mare parte a operei lui Julius Evola nu a fost incredinlatii
metodE pentm a te debarasa de iluziile personalitdlii. Budda - ca
psrsonaj istoric - nu e nici o incamare, nici un conducitor de decdt unor mernbri select'onali cu griji din Grupul Ur. Dintre
lucr5rile accesibile profanilor ment'onim: Il mito del Sangue (Mitul
popoare- Este un om. Dar nu un om oarecare, un om comun. Este
sdngelui, Milano, 1942) si Doctrine de la race (Doctrina rasel,
Omnl in plini accepgie a cuvdntului Trezit. Un Trezit @eqteptat
rnai bine zis)" in werne ce majoritatea oamenilor sunt adormi$. deryre a cdror orientare ne ddm usor seama dupl titlul.

Aceasti trezire el nu a primit-o datorite unui favor personal, ci lntr-o lucrare capitalS" Julius Evola a condensat toate opiniile
arienilor rasigti in privinla buddismului, denumitd Doctrina Svas-
a rneritat--o in urma unor indelungate Ei dureroase experiente ticei- 1rc,eastL lucrare a fost tradus[ in limba francezd cu titlul: .La
doctrine de I'Eveil (Essai sur I'asceze bouddique) (in traducere
efectuate, daci am putea sptrne cu ajutorul propriilor sale forte- Doctrina trairii: Eseu asupra ascezei buddiste)- Vom selecliona
Ivlesajul sdu constd doar in a descrie propria-i experienlS 9i a-i cdtsva dintre principalele idei care stau labaza sa.
invi{a pe to$ aceia care se considerd demni sd urmeze aceeaEi cale.
Mai iilai despre semnificalia exacti a ascezei. Dupi ce automl
Subliniem faptul, pe care-l considerdm extrem de important: face un expozeu din care renrJth cd in jurul acestui tennen s-a creat
cel care a anuirqat metoda trezirii a fost un om camal, ce a tr6it
izolat in Himalaia in apropiere de Nepalul actual, cu aproximativ in Occident o seami de neirlelegeri, Evola demonstreazd c6, din
Sase secole mai inainte de Christos. El aparlinea castei prin{ilor,
regilor gi luptitorilor denumitd Kshartryas si avea numele de prinqul punit de vedere etimologic, acesta semnificd pur Ei simplu disciplina
Siddhartha- Budda constituie un titlu, un supramrme, care semnificd
sau antrenamenhrl cu precizarea cI rddicina sanscriti tap wea sd
,,Deqtsptatul". A mai fost denumit uneori Cakya-Muni, adici
spuni ci este vorba de cdldurS, de ardoare si introduce (in cuv6ntul
errnitul cakyasiloa populatle care constituia un trib de oameni de
sanscrig ideea unei concentralii arzfitoare, a unei ardori, aproape de
rasd albe-
foc. Acestea fiind spuse, Julius Evola oferb la paginile 16 ;i 17
Siddartha era de rasd alb5, av6nd s6nge pur arian. Renun{area paftffiesen{iali a mesajului sdu... Doctrina trezirii este sensul efectiv

voluntari la toate bunurile materiale lumesti, nu i-a ;tirbit cdtuqi a ceea ce denumim in general buddism. Termenul buddism derivi
de prrim caracteml regesc ;i discipolii sdi l-au comparat cu un ,,leu
care ricneqte". Si ne amintim cd doctrina marliald a daimosilor si din sernnificalia pali (dialect sanscrit in care sunt scrise materialele
samurailor japonezi, sffimo;ii kamikazilor din cel de al doilea
buddhiste denumite Cele Trei Cosuri) nume dat fondatorului s5u,
rezboi mondial, este exprimatd printr-un cod.de onoare denumit
care este mai pu{in un mune dec6t un titlu. Buddha, are riddcina
,,bushido"', tr)€ care cei care il cunosc afirmd cd reprezirfil expresia
Buddh, care inseamni DeSteplat. Este vorba, deci, de o denumire
cea mai pur[ a buddismului.
Pentru a pdtrunde mai mult in doctrina lui Budciha, sau cum care se aplicd cuiva care a parvenit la aceasti realizare spirituald,

afiffn6 pa{tizanii sii, in doctrina ,,Treztri|", sd ludm ca g}td pe una analoagd prin asimilare cu a se degtepta 9i unei a$teptari care a
fost prezisd lumii indo-ariene de cdtre prinful Siddhartha. Deci,

buddismul in formele sale originale ne oferd urmdtoarele carac-

teristici:

tr " Cuprinde un sistem complet de ascez6.