Stefanescu, Paul - Enigme si mistere din toate timpurile (Vol.2)

PAUL STEFANESCU EMGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I] 99

2. Este obiectiv qi realist. Urme ale svasticei descoperite in
3. Are o origine pur arianS. Transilvania
4. Apar{ine actualei umanitili.
,,...Asceza vizeazd punerea tuturor fo4elor de care dispune Dupi cum menlionam mai inainte, svastika a fost consideratd
ca un sernn magic, urmele fiindu-i descoperite, atat in Europa, cdt
fiinla umani in slujba unui principiu central". Vom vedea c6 gi in Asia gi chiar in America de Sud. DupA unii autori, tuma cea

aceastd ascezd buddhisti a fost pusi in practicd de citre cadrele mai veche ar fi fost descoperitd pe teritoriul lirii noastre, in
hitleriste, cadre care nu se confundau intotdeauna cu gefii oficiali
ai Partidului. Transilvania qi ar data de la sfEr;inrl epocii pietrei cioplite. In orice

Dar, mai inainte, sf, revenim asupra c6torva aluzii exprimate in caz, semnul a fost rdspdndit in intreaga lurne anticd ;i chiar in
doctina ,,Trezirii". Termenul arian este desfinat ansamblului de
rase indo-europene datorit?i originii lor comune: patria originard a Oceania. Ea a fost intahitd pe monumentele din Troia, la hiti(i,
acestor rase a fost regiunea hiperboreali; de la extremul nord. Omul etrusci gi chaldeeni. ln Asia, era gravatl la picioarele lui Buddha
de gtiinld Olaf Rudbek a suslinut cE Suedia, sub denumirea de iar in India i-au rdmas urmele pe rocile. datand din epoci preistorice
sau pe edificii din cea mai veche antichitate. Se regdseqte tot atat
Hiperboreeq ar fi fost Atlantida descrisi de Platon. in orice caz,
de bine in China ca qi in Japonia, in Siam ca qi in Vietnam, ir
este vorba in general de regiunile nordico-occidentale. Indonezia, in Tibet... Dar, ceea ce este mai hrlburltor, il constituie
Dincolo de antica repartr{e a castelor, buddismul a avansat o
faptnl cd ea a existat la basci in Franla gi Spania, la azteci in Mexic
cu totul alta, mult mai categorici ;i esenliali. De o parte se
;i la incagi in Peru, figur6nd ca simbol de prim ordin pe nulneroase
g6sesc ,,fiii nobili" predestinali Trezirii qi de cealaltii ,,oameni
comuni", fbri sE se inleleagl prin acegtia cei inaccesibili doctrinei vestigii.
Svastika, cuv6nt masculin, provine din limba sanscritd qi este
nobililor.
Deci, pe de o parte, rasa conducdtorilor gi pe de alta, rasele formatii in unghi drept de patru litere grecegti ,,gamma=', de unde
ii provine si numele actual de ,,cruce tncdrligatd'. Si mai notim
inferioare. Iat2i originea teoriilor rasiale imbrilisate de Goebbels, cd svastika, substantiv masculin in limba francezl, se traduce prin

Himmler qi Hitler. Conform acestei teorii, trdsAturile care caracteri- svastika, substantiv feminin tr limba germand ;i cd crucea
zeazd pe nobilul luptitor teutonic sunt urmitoarele: ,,increderea incArligatS, feminin in francez5, se traduce fir germane prin

absolut5, ferm6, necondi,tionatd fa{n de acela care incameazi ,,IIakenlveuf', substantiv masculin.
Doctrina Trezirii: loialitate gi energie virilE. Si, prin urmare, Existi dou6 cruci incArligate: svastika sinistrogyra gi svastika

inrolarea in clanul seniorilor. Fiecare arian este propriul sdu senior. destrogyra. Crucea irnc6rligatd este o cruce invdrtitoare care se
DominAndu-te pe tine insuqi, vei fi propriul tiiu seniot''.
prezintd ca o combina{ie a unei cruci (simbolurile universalitigii
Pentru a incheia aceasti pararftezd, pe care am considerat-o spa$ale) si a spiralei (simbolul creagiei), exprimAnd in final, fie

absolut necesard in vederea inlelegerii temei propuse, ldsdm rotalia cemlui noctum, fie a soarelui dium.
Svastika sinistrogird este crucea incArligati care se rote;te in
fiec5.nria libertatea sI tragd concluziile pe care le considerd normale,
sensul acelor ceasomicului, si ea semnificd mersul soarelui vdzut
qi-l vom cita pe Martin Bormann, ;efi,rl Cancelariei naziste si de pe pdmdnt. Denumirea ei provine de la cuvAntul latin sinis-
totodatA unul dintre cei mai apropia{i colaboratori ai lui Hitler:
,,Practic nu existd moarte: nu este o disparilie totald. Trebuie sd troium: a se roti de la dreapta spre stAnga. in frzica si chimie, se
credem in principiul cd Trezkea continud la infinit sd trdiascS in mai spune levogir (proprietatea unor corpuri care deviazd spre
stdnga planul de polarizare al luminii). in botanicd,' se spune
manifestdrile vitale ale omului. Fiecare piatri pe care a aruncat-o,
fiecare g6nd pe care l-a avut, fiecare picdturd de sudoare pe care sinistrovolubil pentru a caracteiza o planti migcdtoare, ca fasolea,
a virsat-o si, mai inainte de toate acestea, fiecare operd rcalizatL, care creqte pe arac de la dreapta la stinga. Svastika sinistrogyrS,
fiecare datorie implinitd lasd o urmd si in toate aceste manifestEri
care, in sanscritd, semnificd ,,via!i fericitd", este roata solarS,
ale vie$i omului se continud el insqi. Iatd in ce sens trebuie sE

orientdm g6ndtea naqional-socialisti".

100 PAUL STET'ANESCU ENIGME qI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-N t0l

simbolul focului benefic, fortple active, pozitive si restauraioare: acelasj final- Majoritatea istoricilor naSonal socialismrrlui, mai ales
dacd sunt de origine german5" lasd inexplicabild aceast2i intrebare
radiaqia vietii, expansiunea, crea{ia, evolulia progresiv[ 9i fertilitatea-
sau, in cel mai bun caz, dacd indrianesc s-o abordeze cu
Este Roata Soarelui de Aur, simbolul cavaleresc al qmoa;terii"
inalt pozitiv, el corespunde in alfabetul ebraic, repreziciune, pentru a nu spune in mod ruqinos, afirmd simplu cI
Simbol, ardtat, valorii numlrului patru, care este litera dupe cum este vorba de o,jnsigni antisemitici". Ultima descriere se datoreazd
am mai lui Joachirn Fesl autorul unei voluminoase lucriri in doiri volume:
daleth p
Hitler, Editura Gallimard, Paris, 1968, autor care nu face exceplie
care cabaligtii o considerd ca simbblul luminii. intr-adevar, pentru
ei pdtratul existi in miscarea cercului. Cvadratura cercului - de la aceastii explica$e simplistn ;i disprefuitoare. Nu este vorba in
nonseius geometric - este ir simbolistic6 o opera$e firndamentah
nici un caz de ceva serios- Cd.tiva specialigti in probleme esoterice,
care transfigureazd spagiul fi*, prin roata mobild a timpului, int-un
ca de exernplu Ren6 Alleau, in excelen{a sa lucrare: Hitler Si
fel de a pata dimensiune.
Svastika dextrogiri (sau svastika propriu-zisn) este cmcea societd{ile secrete @upd Ded. Grasset, 1969) merg ceva mai
inc6rligati care se roteste in sens confia^r acelor ceasomicului, in departe fu intimitatea problemei, dar nu o elucideazd dec6t pa4ial.
sensul rotafei pdmdntului. ln chimie se cheamii dextogir, in El are insi marele merit de a nu fabula in maniera lui Louis Pauwels
botanicd dextrovolubil, precum caprifoiul, iar in chimie dextrogir qi Jacques Bergier (Dimineala magicienilor, Ed. Nemira, 1994, p.
(glucoza din aceasti cauzd se cheami dextrozd)- Svastika dextrogirf 2O9 qi 262).
este crucea incdrligatS hitleristi. Este Roata Soarelui Negrq sensul
In ciuda tuturor acestora, existd documente incontestabile ;i
giratiei cerului nocturn, sirnbolul fortelor pasive, negative, distruc- mlrturii autentice, care ne permit elucidarea integrald a straniei
tive, al emblemei cavalereEti pentru hegemonia politicl- Simbol legende, cel pulin in privin{a fimlui conducdtor. Astfel, conform
negativ, el se opune focului din cer, cdruia omul nu-i poate provoca
nici o schimbare. Este contrar focului reaprins pe pdmSnt de om unei prime ipoteze, totul a inceput atunci cdnd tandrul Adolf Hitler

dupd voinJa sa, gralie c6ruia el i;i poate impune puterea sa, ia - la o vdrst?i intre sapte si zece ani - era copil de strand si membru

crea$ei sale si care poate conduce la cele mai inalte sublimlri ca al qcolii de cdntnreli bisericegti al m6nlstirii Lambach-sur-Traum
si la cele mai mari dezastre. Prevalarea negnrlui ursupra albului se
(Austria de Sus). Evenimentul se petrecea prin arrii 1896-1899. ln
arrnorizeazA cu tema sacrificiului omului care acceptii noaptea aceast5 celebri mdn5stire benedictini, de unde se rdspdndea spiritul
temporari a mo4ii. Valoarea numericS, penfiu cabaliqti, at fi' 6' disciplinei Sfintrrh* Benoit, esoterica cruce inc6rligatl fusese
adica kigamma. Unii ocultigti pun in legdturd aceasta cu un pasaj gravadi in toate colgurile in urmd cu treizeci de ani, aproximativ
dtn Apocalipsa Sfintului loan:... ,,ca acela care este inteligent qi intre 1868-1859, de cltre pdrintele stare! Theodorich Hagen.
calculeazi, numlnrl fiarei, cdci este un numdr omenesc, 9i numlrul
Acest straniu cdlugir benedictin fusese in tinerefe, printre altele,
sdu este 666" (KII-I8). Ei explicd faptul c6'fiar4 adici Anticristul,
are ca cifr6 666 trei kigamma. Pe de alt5 parte, ocult$tii zubliniazi ;i secretarul cardinalului Schwarzenberg gi notar episcopal laPraga,
caracterul saturnian al svasticii dextrogire pentnr a descoperi figura
a patru gamma a ceror rotaSe magicd in jurul unei axe simbolieazI oraq esoteric prin definigie. Plrintele Hagen avea temeinice studii

,,sicer$ul mortji care taie spicele, dar din ale c6ror serninqe va tiqni de teologie, matematicS, astronomie si era un ebraist recunoscut.
binele in sAnul noii comunitili gerrnane, curdlate de du$rnanii rasei Se pasiona de kabbala qi trecea drept un priceput astrolog. A lisat
ariene, care vor fi azv6rlili in addncurile intunericului*- in urma sa un numir de scrieri, printre care se numiri si un mare

Mflnistirea din Lambach eseu de interpretare criptografici a Bibliei" mai ales a Apocalipsei
dupd Sf, Ioan porrttnd, de-la lucririle lui Joachim de Flore.
hitleirnismceulmuio, dse;mi pneunl tirnugrcoezistovarsatilkacedlueixdtreogailrdIIIa-ledeavReneiitchs?irnboltLl
Sunt mai multe ipoteze, care, pe cdi diferite, conduc insi la Cdtre 1856 sau 1857, pdrintele Flagen a plecat in Orientul
Mijlocir4 rdrnanand rnultS. weme la Ierusalim si apoi in insula

Patmos, acolo unde Sf. Ioan a scris Apocalipsa. Dupd aceea a mers

in Fersia, Arabia si Turcia, in Caucaz si a urcat de-a lungul fluviului

Volga pdnd la Kazan. Dupi zece ani de peregrindri, in 1868, a

revenit la mdndstirea din Lambach, unde, la scurt timp, a fost ales

stare{. Hagen a chernat un grup de lucr5tori constructori, cdrora le-a

cerut si sculpteze ?n pietrele zidurilor, in lemnul mobilelor si sd

t02 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 103

graveze pe obiectele de cult, un semn pe care pdn6 atunci ace;ti petrece mult timp acvoenasulultn6gnidclonnvboirbbliiroi tecucapdmrin6tnellsetiarUiiUcedjriticsiri
6ameni riu-l mai intilniserS: o cruce incdrligatd, crucea migcdtoare
a luminii care nu inceteazd sd se mi;te, vechiul semn al raselor manuscrise gi c5 va

starequl.

venite din nord... Doi ani mai tdrziu, la sflrgitul anului 1899, Adolf Joseph Lanz
Niciodata parintele Hagen nu a explicat in scrierile sale- faptul
a pdrlsit defuritiv mdndstirea cistercian6 a Sfintei Cruci. El a
mandstire catolicS. In abandonat roba albl monhald pentu costume elegante confeclionate
care l-a determinat s6 procedeze astfel irtr-o de citre cei mai buni croitori vienezi. Mijloacele sale financiare,
perioada anilor 1897-tSgA tenarul Adolf Hitler c6nta in corul fdrt a ft apreciabile, deveniseri peste noapte importante, fhr6 nici

p-aos"aedrtairiini gi avea in fa{a ochilor sii spitarul fotoliului stare$rlui ce o legdturi cu originile sale modeste gi a cdror sursii riminea
partea superioari mitra, miairjlodcedoescurbutceg?invcad! r-libglaaztboncuul
un scut avand in necruroscutd. Mai relinem faptul cd pe l6ng5 c6 si-a schimbat modul
patitt"tri Hag"n,
L(iraroadbliecal6ebiTcl,uhredboaadcteol rqniciuhinsHciagadugrrea,ntda, cdAeebaaspttaieitmodbeslieteLdraaenmtm?biaaccjurhus)cceu9liein:ocTdd'ralHitgi'a+1ti:86il-'9a' de a se imbrdca gi de viaii, gi-a schimbat si numele, numindu-se

de acum inainte Georg Lanz von Liebenfels.

Cdteva luni dupl revenirea la modul de viali laic, a fondat la
Viena ,,Ordinul Noului Templu", ordin al cirui mare maestru, se
marcat profirnd psihismul tdnf,mlui bdiat care deja prezenta o
inclina-tie spre ceiemottiile grandioase si simbolism. subinlelege, era si care ordin se inspira, dupi cum ii indica gi
numele, din celebrul Ordin al Templierilor. Lanz pretindea cd
Ordinul Noului TemPlu
regisise filiafia templier5 si fusese iniliat ?n marile secrete ale

Ordinului, transmise oculg dupd moartea pe rug a lui Jacques de

Molay, de cdtre ,,Superiori Necunoscuqio'. Rasist invederat si fanatic,

Datori&i unei coincidenle stranii, omul care trebuia si creeze ;i Lanz a decretat cd nu pot aparfine la Ordinul Noului Templu dec6t
sd alimenteze viziunile cele mai fantastice, cele mai delirante ale
lui Adolf Hitler, dar fird a-l intahi vreodata, a venit la manistirea ,,birbagi blonzl", avAnd ochi albaqtri care se angajau iA .tr s"
din Lambach la sfbrgitul anului 1897 - F;ra un tanar cdlugdr de
doudzeci de ani, nu benedictin, ci cistercian, inalt 9i slab, cu ochi cdsitoreascl decdt cu femei blonde cu ochi albastri, pentru a
de un albastru intens, cu pdrul blond tuns dupd canoanele bisericii mengine puritatea rasei. Noii templieri nu erau numerosi, dar au
remarcabih meritd a fi atras in rdndurile lor o serie de fanatici care rEspAndeau noua
Se numea Adolf Joseph Larlz,. Yi4a sa credin16. lntr-o zi din anul 1907, marele maestru irconjurat de

cdteva zeci de noi templieri, a plantat solemn marele stindard negru,

relatati, cel pulin pe scurt. avdnd crucea incdrligati argintatl,, in v6rful unui vechi castel din

Se ndscuse la Viena, la 19 iulie 1874. Tatdl siu, Johan Lanz, Werfenstein, clEdit de Carol cel Mare, pe un pinten de piatri de

ie;mirapfoiunanvrdtSetolitaporioresiin,btiirss-iuerncioccni advruiteiseenrseaezleicnaacpdiOtadrlediniinacuuolsuptirili6eTcreieeu. tpBoeanricfbi,autol frsoddaiunrteipnesenfvatreluar pe malul Dunf,rii in apropiere de frontiera cu Boemia.

Doi ani rrrai tArziu, in 1909, Lanz si-a publicat lucrarea
doctrinard fundamentali (reeditati in 1928 si 1930) denumiti
Theozoologie sau Cunoasterea Simienilor din Sodoma Si a Elec-
"d*e"voliitut nraepctoornusltitauviaeua o veneratie deosebitd. Aceste exercigii de tronului Zeilor. introducere tn fitosofia cea mai veche Si cea mai
o
asprd educatie germanicd qi totodatd o recentd Si justificarea prinlilor ;i a nobilimii.

instruclie nalionalisti 9ini ramsisdtn6.dFstoiraertae de t6n5r' Adolf Joseph LanT Lucrarea se remarcd printr-o expunere rasisto-delirantd av6nd
Cruci preten{ii gtiinfi{ico-filosofice. Lanz, pnn culhra puritltii rasiale
a intrat ca novice cisterciand a Sfintei
(Heiligenkreuz) din Wienerwald, aflatd la cdliva kilometri-.de ,,in{elegea trezrea zeilor care existau dintotdeauna in creierele
Muy"itittg. El credea cd va gisi, in respectarea stricti a regulilor
Sfrnliior Benoid qi Bernard, asceza la care aspira. camale ale oamenilor", zei care, potrivit opiniei sale, se aflau in
stare de adormire, urm6nd cd in viitorul apropiat si redea eroilor
be misiune primise cdlug5rul Joseph I-aru cle la plrintele- stare! arieni organele divine,,el'ectro-magneto-radiologice"
al Sfintei Cruci venincl la binedictinii de la Lambach la sfhrgitul de ociinioari
care ii vor face in{elep{i $i atotputemici, aidoma ca odinioard, in
anului 1897? Nu se qtie. Se cunoaqte doar cI va rim6ne aici mai timpul cdnd zeii trdiau...
multe sdptdm6ni, c6 va participa la toate serviciile religioase, cd va

ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 105

t04 PAUL STEFANESCU mendoneazl cd la Viena gi-a cumpdrat primele lucrdri gi primele
reviste antisemite gi naqionaliste, dar nu vorbeste nici de lucrdrile
TotinanulincareLanzapublicataceastiilucrare,'capitald..,
a mai infiinlat gi un periodic ivind titlul Ostara' aceasta fiind lui Guido von List nici de revista Ostara a lui Lanz. Un bitrAn
n,decLp,s,"usawiAe*vt"mrennreie|n,tgfempri"eilutEerupauliumitar"upieipulurnaEerealeoricptti;npaiduiizzuoram'aevsnnit"ioierliir.oecaicilbisufsfiagtnriadleleeiimqcprnltcitmrteiioiaaavarbngiiveiemnoiiselltiedadfcuprofeiiloepirpimtcemecdrsuioeivuecncnaaibanaisrnlluauleeaisc"nmaem.flraeaamdA"eptPtruntn:auseraEiumlnttquutill2dtn"dderBrr9vriileyuiueiidqllirdduestbd(etitiOrseiua'srtrcasrretettitmuosmilevceealmiugoasiriltente$e,iacinrrlincoeieialYnoaicgatartrlepeenud-iprtEii?maesuri 1envytract9miuintiri!0dttni:iirlt)t8l:eee,li:'ii librar vienez, Rudolf Zimmermann l-a avut de cliet intre anii
<ielirante, se gdseau in aceasta revistS studii serioase asupra scneru 1908-1910 pe Adolf Hitler gi relateazd, in 1953, cd viitorul Fiihrer
runice, a legJndelor nordice, asupra Genezei"' Un spaliu larg era
religiilor' in Ostara au apdrut studii a citit multii literahrre esotericd qi rasist?i. Lr plus, este dovedit ir
rezerv'at istJriei qi studiului ne pot apdrea ca profetice in privin{a prezent ci Hitler, in acea vreme - 1908-1910 - era deja marcat de
stranii care in ziiele noastre
crucea furcdrligatd: exist?i un proiect de copertl desenati de insuEi

Hitler la Viena, pentru o carte al c6rui titlu trebuia sd fie Revoluyia
gerrnanied {Die Germanische Revolution) avAnd autor pe Adolf
Hitler. Acest proiect de coperti s-a pastrat pdn6 in zilele noastre.

Deasupra titlului qi a numelui automlui, se poate vedea un imens
drapel desfEcut de culoare roqie, in centru avAnd un cerc in care
este inclusd o svastik[ neagri (emblema celui de al Itr-lea Reich
gi a N. S. D" A. P.)" Proiectul se aseamdnl in mod straniu cu una
dintre cope$le revistei Ostara a lui Lanz.

ideologiei nalional-socialiste (mii cu seam6 cele ale lui Rosenberg)
gi i.-ri""i"r a ideologiei s. S. Aceasti revistd, care va atinge uneori Societatea Thule
de 200. 000 de exemplare, nu va inceta sd aparI" mairnult
",u"r,,i-tuli: Istoricii si specialistii in esoterism continu"d disputa in jurul
pulin regulat, intre anii 1905-1938 ;i chiar p6nd^in ajylul
intr6rii chestiunii dacd crucea incdrligati a fost sau nu inventatd de Hitler
nazistilor in Viena. Cu toate acestea, [-anz nu a fost nici o
clipd nelini,stit de prezenla Gestapo-ului, d'r scrierile sale i-au fost
a supravieguit celui de al doilea dzboi mondial ;i a pe baza amintirilor rlin copiliria petrecutd la Lambach. Hitler nu a
interzise. Lartz la vdrsta de optzeci de ani, hsand in urma sa un
1954, inventat nimic, dar faptul este limpede: crucea incirligati nu a
mnrit in
mare numdr de manuscrise greu lizibile, care nu au fost toate incetat sd i se impund psihic lui Hitler, mai intAi la Lambach, apoi

studiate pdnd in Prezent. la Viena. La Miinchen, el va regisi svastika, inainte gi dupd primul
Printre discipolii lui
Lanz, cel mai important a fost Guido von rlzboi mondial.

List (lg4g_lglgJ, care, la rAndul sdu, a fost un iniliat- Aceasta se Dupi infrdngerea din 1918 Ei abdicarea Kaiserului, unii
atunci cand citeqti ctuiosul
sdu roman apdrut in doud monarhiqti qi-au amintit cd aceast?i Hakenkreuz figura ascunsi in

v"oo.lrurrtunteu Carnutum, ca ;i in Povestea mandragorelor' Rezultaul roata cu cruce echilatgrald, care exista in blazonul Hohenzol-
Secretul Runelor, a cirui coperti -era lerni-lor, qi cd unele corpuri armate, care luptau in lnrile baltice,
Cercetdrilor gi mai ales arborau pe I-ncdqstfihler-sloit,raqnitispeernbitriiaqgaerrdmeasnvi aasdtiokpatadseexrttrdoegirmi uslatuii

omamentatacuocruceirrcdrligatistilizatlsiincareelconsidera sinistrogirE.
svastika drept simboiJ-p*i{ii sdngelui'germanic gi."semnul
vreme acest simbol pentru insigna de recunoaqtere intre ei.
i""""ou9t".ii esoterice dezvdluit de descifrarea epopeii runice Monarhigtii ulcerati, luptltori, antisemitii... to$ se regdsesc la

Edda*. se cunoaste, ca dupd gederea lui Hitler la Viena" 6ndrul originea N. S. D. A. P.-ului.
Or,
AntisemiSi vor fi aceia care il vor influen{a cel mai mult pe
Aiti-duo"l"fuHttiatleprrcivitienlaem. ,urAltm.Cceictiitteimaeenls?Sin-aapcedlsttimrapto, mvaasre:ledisecl-rinelMieein Hitler la Miinchen inci de la inceputurile sale in politicS. Ei erau

Kampfqiintr-o'manierdprofundS.Mi-amconstruitinciqivaani grupa! in sdnul unei societii$ masonice secrete qi rasiale ,,Thule-

.*-i*i"'uiia'oititi"mdeelceuvniitooasrtein- lee-ca*rueivaodrdduegvae! ndeitseigmur,eulilatedrieorg,-r;iaunnietale Gesellschaft".

amdnunte. Dar nu am schimbat nirnic:.. Mereu in Mein Kampf el S-au formulat nenurnIrate ipoteze fanteziste ln privinla acestei

106 PAUL $TEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I] t07

societSli Thule. Orguiza\ia Thule i;i trage numele de la un orag, Hitler era in strAnsd legdhrrd cu un cdlugdr tibetan, care purta m5nqi
care, conform legendei, s-ar fi ;i ar fi fost
populat de rasa arian6, oraq situat in nordul Europei o datd cu de culoare verde Ei afirma cI dispune de cheile tunelului Arianei
care,
s-ar fi scufundat ce duce prin Himalaia spre interiorul Pdmantului.
Atlantida. Emblema organizaliei era svastika iar salutul consta in
in ziua de 25 aprilie 1945, cdnd rugii au pdtmns fur Berlin, au
ridicarea mdinii drepte. descoperit intr-o cazemati gase tibetani mortj, dispusi in cerc, in
centru afldndu-se un bitrdn tibetan ce purta in m6ini mdnqi de
in thute convergeau doul tradilii esoterice care nu difereau
culoare verde. Era probabil vorba de o sinucidere colectiv6 rituale.
intre ele decdt in ochii profanilor: un curent provenind de la Thula
Pe 2 mai 1945 s-au descoperit peste o mie de soldali tibetani mortj,
hiperboreand si alte avdnd ca tradilie Asia Centrald. Aceste doud
care luptaserd de partea germanilor.
curente aveau acelaqi simbol: svastika.
Legenda lui Thule se afla sub pecetea unui simbolism nordic
Thule nrl era altceva decAt manifestarea istoricd a germanismu- gi polar, pe care nafional-socialismul l-a urmat intr-o mare mdsurd.

lui subteran, care a constituit gi sursa Ordinului Teutonic. Germa- Acestei ,rThule-Gesellschaft'o au apartinut cei mai inal$ demnitari
nismul a acSonat in mod constant, adaptAndu-se cu abilitate la
nazigti, cr.rn ar fi, de exemplu: Adolf Hitler (acesta purta numele
condiliile istorice qi care nu se oculta decdt sub influen{a circum-
codificat de ,,fratele vizitatot'', in germand Garf), Rudolf Hess, Hans
stanlelor potrivnice, pentru a reapare atunci cdnd condiliile reveneau Bunge, Gottfried Feder, Karl Fiehler, Hans Frank, Heinrich Jost,
Alfred Rosenberg (vezi Andre Brissaud: Hitler et I'Ordre noir,Ed.
propice. Academique Perrin, Paris, 1969; Rene Allen: Hitler et les societes

in 1905, la Dresda, s-a manifestat cu discrelie grupul ,,Ordo secretes, Ed. Grasset 1969).
Ce era exact grupul Thule? La inceputurile sale, Thule a fost
Illuminatae Germanice" avAndu-l ca imperator pe dr. Leopold
o societate ce urm5rea cercetiri etrografice. Sub conducerea
Engel. in revista Bauhutte din Frankfurt pe Main, cu pulin timp
profesorului Felix Niedner, ea a publicat, incepdnd din 1912, o serie
mai inainte de 1914, se putea citi: La Steglitz existd un ,,Ordin al fir doudzeci gi patru de volume: Altnordische Dichung und Prosa
Germanilor iluminali" care zre ca emblemi crucea incArligati qi (Prozd Si poezie nordicd veche). Primul r[zboi mondial i-a dispersat
care igi asumd "ca misiune sd studieze tradi{iile nordice. intr-o pe colaboratorii. Un mare numdr chiar au disptrrut. O datE pacea
restabilitii, grupul s-a reinchegat, dar a cdpitat o orientare noui sub
circulard adresatii membrilor sli se menqiona printre altele: ,,fra$i
influenla lui Paul Rohrbach. Niscut la Irgen, in Rusia balticd, in
care sunt francmasoni sunt invitafi sd demisioneze imediat".
1869, Paul Rohrbach a fost mai int6i profesor la liceul din Mittan
Arianismul germanic incepe sI se manifeste impotriva eweilor (Cudanda), apoi la Universitatea din Dorpat (actualmente Tarfu, in

si francmasoneriei pe care o considera drept o conspiralie universalS Estonia). El a obqinut nattu:alizarca germani gi a predat la

de sorginte iudaic6. S5 remarclm, totusi, cI nazismul fbcea ;i Universitatea din Berlin, Strasburg, dupi care a devenit comisar
excepqii, el afldndu-se in permanenld intr-o strict[ pruden{d imperial in Africa OccidentalS GermanS. A cdldtorit mult in Turcia
rezervatil ir ceea ce privegte o inaltn obedienli masonicd: ,,Stricta qi in Persia. in timpul primul rizboi mondial a condus ,,Agenfia

Observare Templieri". Centrald de Informalii Striine", in fond o oficini de spionaj

in Germania, acest Ordin s-a aflat in adormire in perioada germand.
nazist6, deqi s-a manifestat putemic in Suedia, unde a infiin{at
in l8l1 un ,,Ordin Cavaleresc" devenit Ordinul lui Carol al in L9ZO, a editat Gdndirea germanii tn lume, care a crmoscut
XIII-lea ;i care nu num6ra decdt treisprezece membri, to,ti ir tara sa cel mai mare tiraj al secolului )O( (o suti douizeci de

suedezi. Panglica era de culoare ro;ie gi pe medalia de aur era mii de exemplare). Mai inainte publicase mai multe lucriri despre
gravat un triunghi echilateral. Marele maestru era regele ce
Asia ;i pangermanism. In 1916, Charles Andler scria: ,,Nu existii
d'elintenat9a2c6e,ststeitlinustpaeleavziad!6la. Berlin gi Miinchen o colonie hindusi in ultimii ani un alt scriitor cu mai multi audienp, dec6t Paul

;i tibetand. Deindati ce migcarea incepe sd dispuni de mari mijloace Rohrbach".
financiare, ea orgatizeazi numeroase expedilii in Tibet, care se vor
S-a preocupat, de asemenea, de problemele religioase ;i a scris
succeda practic ftrd iretrerupere pdni in 1943. Organizafiile Thule
qi S. S.-ul au conlucrat cu colonia tibetani din Berlin. Se qtie ci studii privitoare la originile cregtinismului gi ale buddhismului. Lrctr

108 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II 109

de la inceputul nalional-socialismului i s-a raliat acestuia cu mult asq)m fui Thule qi ftr special asupra unora dintre membrii acesteia,
entuziasm. Pe cdnd locuia la Miirrcheq era unul dintre invitatii
aAimKeariiscearudleuiSEuida, iirnluIinHdiearmgai ninGAtsiriiangO. rAiednotalfli-HAitlemr rlr-rait printre care se numdra Rudolf Hess ;i Dietrich Eckart (1868-1923),
obignuili acesta din urni fiind supranumit ,,inventatorul lui Hitlef'.

trimis in Dar cine era Dietrich Eckart?
mai inainte de cdderea celui de al III-lea Reich. Paul Rohrbach l-a
introdus pe dr. Karl Haushofer in grupul Thule qi i-a irrcredinlat Jurnalist romancier, traducitor, poet, el a ldsat ir urma sa o

dupi aceea conducerea Societnlii. oper[ literar[ apreciabild. inainte de primul rdzboimondial, in t914,
a colaborat la Berliner Lokalanzieger gi i s-au jucat drame istorice
Ordinul Germanilor
puse in sceni la Hohenstaufen; a tradus Per Gynt ;i gi-a dob6ndit
in t912, la Berlin, a fost infiinlati o societate s€cretd rasisti
o notorietate in calitate de critic muzical, fiind un adept fanatic al
denumit5,,Ordinul Germanilor" (Germanenorden) sau'"A.lian!a lui Richard Wagner.
pentru Datoria Artei Originale Germane si pentru Cunoastere", a
cdrui insignd era... svastika. Trei luni mai inainte de primul rdzboi intors -descurajat din rdzboi, ferm convins cd armata germand

mondial, in mai 1914, aceasti lojd masonicd berlinezl - mult fusese ffidat5, a ffeat, fu 1919, la Miinchen o revisti nafionalisti
si antisemitii: Auf gut Deutsch. A mai infiin1at, de asemenea, o
influen{atE de teoriile lui Theodor Fritsch (1852-1933) a convocat
toate grup5.rile antisemite gerrnane pentnr un congres ce s-a ginut ,"A,lian{e a Ceti{enilor Germani" care avea sd-l propulseze pe Alfred

la Thale, in EIarz- Acolo, dupd afirmatiile baronului Rudolf von Rosenberg gi pe.-. Adolf Hitler. Iatd ce relateazd Rosenberg in

Sebottendorff, ,,rnilitantii Societiiii Germanenorden" au format o ,Momoriile'" sale: ,,DupA o scurtb remarcd ironicE in privinla
alian{i secreti, prima loji antisemiti, destinatd a se oprme in calitate
domn$omei von Sclrenck (care-l recomandase pe Rosenberg lui
de societate secreti con-stientd pretinsei alianle secrete evreiegti-
Eckart), sl m-a ascultat cu atenfie. Fnrd nici o indoiald putea sI mi
in timpul rdzboiului, Ordinul Germanilor a intrat in adonnire. foloseascd drept colaborator. Mi-a intins primul numdr din revista
Eadlunnduri;i i-gaenereraluleaitnacctuivrsitualtecaS.rdeeiacm6talraele25madeesctreumabriirercr1e9dtirn7l,atdalutai
sa si i-arn inminat cdteva articole privind observaliile mele asupra
Sebottendorff sarcina de a conduce provincia bacarezl a Ordinului
Rusiei-*
gi a finan1a doud publicagi: Nuvelele generale ale Ordinului
(destinate doar inilialilor) ;i Runele Qrentru amicii Ordinului). Cu A doua zi, Eckart mi-a telefonat. Ceea ce ii didusem i-a pidcut
qi rni-a cerut si vin fhrd int6rziere. M-a primit foarte cordial...
un alt frate, Walter Nauhaus, insdrcinat cu activitiilile tineretului, Rosenberg gi Eckart au devenit prieteni intimi. Romancieml l-a
Sebottendorff a infiinlat la Miinchen ,,Thule-Gesellschaff' a cdrui
primd insignl a fost crucea incdrligati traversatii de doud sulile. innodus pe colaboratorul siu in,,Thule". ,,Dupd un timp oarecare,
Insigna defuritivd va fi: o sabie, coroand de frunze de stejar pe un continui Rosenberg, am auzit vorbindu-se de un anume Adolf
cAmp strdlucitor care are dispusd o svastiki cu ramurile curbate. Hitler, care se raliase la D. A. P. si care linea in cadrul acestuia
discursuri dernne de toati atenlia. El i-a ficut, la rAndul sdu, vizite
Loja lui ,rThule-Gesellschaft" va fi inaugurati in august 1918
<le cdtre conducdtorii berlinezi ai Ordinului Germanenorden. Trei lui Eckart qi in cursul uneia din aceste vizite l-am cunoscut. Aceastii
luni mai t6rziu, loja din Miinchen, care numdra in{ial circa 250 de rela{ie mi-a determinat propriul meu destin qi lui i-a oferit locul in
membri, dobAndise deja doar in Bavaria peste l50O de membri- In
destinul na{unii geqnane...('
iunie 1919, Sebottendorff a trebuit si pir5seasci pe neas,teptate
BsScaeuvbratorttitiaemn;pdiolaurfifnDuamahcitnocnia-tiansuuucarcmtesas5ot r-J$oaihl aesnxdneuerpcseitHeaevoroincgian.hfDrlul eeHndaetnipsadDrotema,hintnoa.tnuLt;aiii De asemenea, la acea dat1, a avut loc un eveniment capital, pe

care Konrad Heiden l-a relevat cu prudenli in cdteva cuvinte:

,,Eckart a realizat formarea spirituald a lui Adolf Hitler". Altfel spus,
el l-a introdus ?n gnrpul ,,Thule" gi i-a comunicat arcanele.

Se prea poate ca pind atunci, ,,Thule" sd fi constituit o academie
diletant5" dominati de un uEor snobism. Hitler a fost primul proletar

adrnis in ea. Iatii ce ne relateazd Gorletz gi Quint: ,,Thule se
preocupa de parimoniul spiritual al arienilor nordici, care erau
pur6torii Lumii pentru Lumea intreagd. in aceasti asociat'e, se

pufea observa aHturi de aristocrali precum contesa Heila von
'Westarp, prinFl Gustav Franz von Thum und Taxis, baronul

ll0 PAUL $TEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II lll

wilhelm Seidlitz qi soqia sa, artisti, burghezi instSrili ;i_studenli, ca s-a pretins cd ?n timpul unei astfel de ceremonii, Rudolf Hess a
si un fost locotenent avitoar, Rudolf Hess, doctorii Gutberlett Ei fost vrdjit gi 9i-a pierdut raliunea. Se cunoagte ce a urmat: fuga
il4orell (ultimul devenit ulterior medicul personal al lui Hitler, privit neasteptat5 in Anglia.

de mulqi ca fiind un Earlatan)' celor patru anotim- in t9t9, fXrd a remurla la activitatea sa esotericd, Societatea
itrtd.mitit" aveau loc intr-un
palat: ,,Hotelul Thule s-a orientat din ce in ce mai mult cdtre domeniul politic.
Hess gi Eckart erau aceia ce aclionau ?n acest sens: Wilhelm
purf' din Miinchen' Corpul ftanc constituia garda Gutberlet (1870-1940), medic si astrolog, gi Karl Harrer (1890-
a acestui grup esoteric. 1926) li s-au aldturat primilor doi. Alli ,,fra1i vizitatori" si-au adus
exterioari i^n,,Owbeemrlaendc"e ,,Thule" reunea la r6ndul lor contribulia: Anton Drexler (1884-1942), topitor de

fo(ele magice ale arianismului, revolulia se pregdtea sd izbucneascl metale gi Gottfried Feder (1883-1941) erau membri fondatori ai
in bavaria]Atentatele se t'neau lan1. La 21 februarie 1919, Eisner, unui minuscul partid politic: Partidul Muncitorilor Germani (D.
qeful guvemnL.ibavarez, a fost asasinat in-plind stradi de contele
iSfrurbtoraimere"noi-nVlaarellaercyb. minunLiasntid,tHago,ff'rnnasnpna,rtasukicsct easourcuisl doi deputa{i. A.P.).
La 21 septembrie 1919, D. A. P. a $nut o adunare la Miinchen,
lui Eisner, a
in braseria Stemeckerbrau. Feder a luat cuvdntul. Drexler, Harrer
parasit Mtinchenul. La 7 aprilie 1919, Republica Sovietelor qi Gutberlet erau prezenli. Mai erau de fa{i circa patruzeci de

BipGoeea.eatvslcaieL,norlaes."rrczttoe2hersal6inaaftta.*vrif.pioeotErsrinitulalieeWP*u',rtaeorfgiocsidlstlauaEttmzarrrfptaglfetilp?hu9rrioi.iqozfpeb;ceinnia,iUea.liruacirdooppumneepuracdptnhrvdi!enoaztnnuPilhliaoSrrvnloeoadiAntdienlTsitnehzdda'euimLtujeual iduluRg3nci0doa"gaTtTaipaihrxu{dili!lisienen, persoane. {Jn oarecare profesor Baumann a luat cuvdntul pentnr a

Bavaria. preconiza sepamrea Bavariei de Germania qi a se efectua o uniune
intre aceasta Ei Austria. Vecinul lui Gutberlet s-a ridicat brusc ca
Darlal-2mailglg,trupeleregulateaueliberatMtinchenul un diavol ce !6snegte dintr-o cutie. Era un b6rbat tdndr, foarte slab,
gi au efectuat represalii nemiloase. Astfel, ,,Thule'i igi redobdndise
-lautrutri6riiasca[id! eGmriucpaulaafocdsptala€bItaondoorineantta$rei nouz. Tot ce aparlinea de cu pdrul negru cu reflexe rogiatice, cu o mustald micd gi obrajii
sub$. El l-a biciuit pe nefericitul Baumann intr-un atac atdt de
de acuma s-a consacrat virulent, inc6t profesorul a lbst nevoit sd plece in grab6 din sal6.
Tanarul bdrbat slab a fost puternic aplaudat. La slhrqitul reunirurii,
exclusiv magiei ceremoniale. Drexler l-a intrebat ctun se nrune$te. Rdspunsul a venit imediat:
La acea-epocd, viitorii conducatori ai celui de al III_lea Reich
erau neo-pAgini. Dupd Oswald Dutch, zeii germanici Thor, Odin, Adolf llitler!
Wotan t"ittrluu dupe dezastrul din noiembrie 1918' La rdndul lor'
Westfalia, afirm6 acest istoric, orage IJrmarea se cunoa$te.
triumfau asupra lui Christos. in
intregi ,"-r"ri"uu la pdgdnism qi crucile erau dobo€te in cimitire' Devenit membru al D. A. P.-ului, ,,fratele vizitator" al Societilii
sub stejari seculari, in serbiri ce culminau Thule, Adolf Hitler, a devenit la scurt timp geful D. A. P.-ului care
C6si:toriile se efectuau echinocliilor se celebrau rituale magice in
vremea s-a dezvoltat gi ?n 1920 s-a tansformat in Partidul Na$onal
cu orgii si in Socialist al Muncitorilor Germani (N. S. D. A. P.). Tot in 1920,

j'cuarrueAl upceonspotur lnmaeraiozr_aipurau-{dgAotnrciistrmainPareinralsuei.ni tTrehliunluet. ;i exaltat de c6liva scriitori, drapelul noului partid a cipdtat forma sa definitivd. Hitler va spune:
cel mai ,,DupI numeroase tentative, am stabilit forma definitivI: un drapel
citit dintre acegti rofu, cu un ierc alb, avdnd in mijlocul acesnria o cruce inc6rligati

pit"irtolu"feruiilile," eesraraulGed:uiliiSdaeo:sceLreistautfl,frRceasurtenec,eadloucrp,udEr1so9om0te8ar,nisstmicsrmiusleusRle. eInlaiugtlinieecirdogtaeesrvemaaludnciinlrotdrrer'i neagrd. Dup[ lungi tatondri, am gisit un raport existent intre
Trecerea de Ia wotanism la crestinism, Riturile Germano-Arienilor
mirimea cercului alb, forma qi grosimea crucii incArligate". Totul
etc. ln varful m'ntelui Brockenberg - unde se demla Sabbatul in
tir"p"l fvutui Mediu - aveau loc aium ritualuri erotico-orgiace, si era conform cope4ii cd4ii desenate la Viena.

La 29 iulie 1921, Adolf Hitler a devenit stdpdnul absolut al N.
S. D. A. P. -ului aplicdnd pentnr prima oar6 acestui partid ceea ce
va dev'eni ulterior Fiihrerprinzip, adici decina suveranl luatd de
singurul sdu qef responsabil. Principiul de alrfel expus de Larv in
Ostara gi de Sebottendorff in Rune.

Svastika isi incepea mars,ul infemal...

EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II ll3

O Mata Hari aI c elui de la ravagii printre tinerii ofi1eri ai Wermacht-ului, pdnd in ziua cAnd
doilea rilzboi mo n dial? s-a fixat asupra unui birbat cu 20 de ani mai in v6rsti decdt ea,
generalul Ernst Gilbert, care ii semdna ca fire si temperament, fiind

Cel de-al doilea rdzboi mondial mai pdstreazd tncii multe un avenhrrier pasionat.
Destinul o va urmdri de acum incolo, 9i in privinla existen{ei

celor doi. Combatant glorios ?n primul rdzboi mondial, rdnit grav,

prime;te tresa de general in 1918 devenind astfel unul dintre cei
mai tineri generali ai armatei gernane. Ca ;i mu[i a[ii, este

dezgustat de infiAngerea suferitl de lara sa, de condigiile impuse de

hTroattiarltqutledesIlaseVeersxapiallterise,zedeinfapUtunliucndealarSaoaviefotiscdt .deRsecmomaprcuastd-desi

generalul devenit in scurt timp mare;al, Sirnion Budionii, Gilbert

secrete, care constituie tot atdtea enigme ale istoriei- Dintre toate prime;te sarcina de a organiza si antrena cavaleria Armatei Rogii-
surprin-
acestea, cu siguranld unul dintre cele mai sewalionale Si Este vremea cSnd ii va cunoaqte personal pe Lenin ;i Djerjinski
zdtoare Se pne
este povestea secretd a tinerei Jane Hornqt- fondatorul CEKA. Pentru calitilile sale este promovat de lara de
adop$e la gradul de general al Armatei Rogii. Se imprieteneqte cu
intrebarea la aproape Saizeci de ani de la aceste intdmpldri, dacd- un t6ndr gef de escadron pe nume Jukov de care il va lega o str6nsd
aceastii spioand saedezii a fost agent dublu, triplu sau cvadriplu? amicit'e. Jukov il va invinge pe Hitler in fala Moscovei gi in fruntea
Pentru cine lucra ee, oare, cu adevdrat? armatei sale va cuceri in i945 Berlinul.

O serie de istorici, care nu lin s6-qi facd cunoscute numele, din Se dam firul inapoi. inrolat in serviciile secrete sovietice, Gilbert
motive bine motivate, Ei-au propus sd dezlege misterul care o
inconjoar6 pe celebra spioand Jane Homey. Putin ctmoscutii de revine in Berlin la incepuhrl anului 1930 gi, conform instruc{iunilor
marele public gi abia menfionati in analele serviciilor secrete ce
s-au infruntat in timpul celui de al doilea fizboi mondial, Jane primite de la Centru, se amestecd in mediile naziste de stAnga.
Homey, continuS sd dea bltaie de cap istoricilor-
ReuEe;te s6 se salveze de masacrul trupelor SA conduse de Rhiim
Primele informalii despre Jane, cercetiitorii le-au obfnut de la din ,$oaptea culitelor lungi" in care atAt Riihm c6t gi prietenul siu
Johan Horney, flatele mai mic cu opt ani al eroinei, inginer la o Schleicher sunt asasinali de cdtre SS la ordinele lui Hitler care-gi
vedea periclitatl supremalia. Este inchis gi urmeazi sd fie judecat.
intreprindere din Stockholm. Acesta relateazA; Sentinla era una singurd: condamnarea la moarte. Apeleazi la un

jane era un adevfuat bdie{oi. La vdrsta de l0 ani cdlSrea dej4 vdr al sdu, contele de Schilembrug, care, cunosc6ndu-l pe amiralul
Abwehr-ului, il salveazl gi-l inroleazi in serviciul
pe ascrms, armdsari pur-sAnge. Se ruga de pescari^si o ia ctl ei 9i Canaris, ;eful
se descurca asemenea unui idevirat Lup de mare. intr-o zi, copil[ scurt timp, se remarci, devenind unul dihtre principalii
sdu. in
fiind, nu a ezitat sd intre la circ in cugca leilor. La 15 ani, ea condircitori ai Abwehr-ului. Suntern in anul 1936 Ei fir aceastii
calitate o intAlnegte pe Jane Homey, ro;cata suedezS. Se pune
c6ldtorea singurl prin Europa 9i a invSlat astfel lirnbile engle?5" intrebarea: Gilbert ii va incredinla tinerei suedeze toate secretele
viefii sale? Va reusi si afle aceasta cd el este in solda ruqilor? Sau
germanS, francezd si danez5. La l7 ani s-a inscris in organiza{ia
poate si ea, lucra de la inceput pentru sovietici?
paramilitard suedezi,,stelele albastre" care fumiza armatei personal
feminin auxiliar pentru a conduce camioane qi a ingriji de cai- Avea ,Mi-am reint6lrrit sora in vara anului t942, relateazd Johan
un asemenea ascendent asupra celorlal,ti, incdt cei din anturajul sdu
fratele ei. Se afla imprewrd cu Gilbert cu care trdia. Acesta era
o porecliser6 ,,doamna Colonel". trimis de Abwehr in misiune de inspecqie pe fronnrl rusesc. Jane
Nu a intArziat sd fie remarcatl de serviciile secrete zuedeze 9i
era bulversati peste mdsurd de atrocitd$le ;i rnasacrele comise de
Jane Homey a fost cooptatii si trimis6, dup[ o scurtii pregdtire' in
misiune la Berlin, ?n 1936. Avea doar 18 ani, era sub-tire in talie, trupele de represalii ale armatei naziste. Ajuryi la Sevastopol, tAnira

inalt?i (1,80 m), superbS, cu un pdr lung ;i roqu ca flac5ra- Fdcea femeie a fost uimiti ;i impresionatZ de frumusefea linuturilor rusesti

pe care lc stdbdtea gi care constrastau cu scenele de oroare pe care

le vdzrrse."'

ll+ PAUL STEFANESCIJ ENIGME SI NdISTERE DIN TO,{TE TIMPURILE-II 115

Regirnul nazist i-a aperut asa cum era, revolt6nd-o peste Jukov realizeazd faptul cd el nu poate reuqi. Dacd separd armata

mdsurS. Este impresionati de soarta evreiior care erau rnAnali ca gi trimite o parte din ea in Nord, riscd sd compromitd o victorie
vitele spre lagdrele de exterminare. Se hotdrdste sd aclioneze. In strllucitl asupra Berlinului. Cum sd-l determine sd-si schimbe
1943, ps o stradd din Berlin, vine in ajutorul unui evreu bdtrdn Ei planurile pe Stalin recunoscut pentru inflexibilitatea lui? Cine din

bolnav pe care nimeni nu woia, de flicd, si-l ingrijeasci. Merge anturajul sdu ar fi indrAzflit la acea o16 sd-i vorbeasci? Jukov,

personal la spital qi face un scandal monstru pentru ca acesta sd fie gAndindu-se bine, nu vedea decdt un singur om in mdsurd sd se
internat. Gestapo-ul este sesizat qi intervine prompt qi o aresteazi.
impun4 dictatorului rosu: doamna Kollontai. Dar cum sd disculi gi
lJrmeazdjudecarea ;i dup6 curn era de asteptat, este condamnatd sd te intdlnesti cu ea in mod discret, departe de ochiul vigilent al

la inchisoare. Urmele acestei deten{ii pot fi constatate ;i astdzi in serviciilor secrete sovietice?

registrele autoritefllor, in arhive. in acel moment, Budionii, care il seconda pe Jukov, i-a spus
Gilbert, general influent al Abwehr-ului, igi pture in joc toate
rela(iile qi, in cele din urm6, reuseste s-o elibereze. sd apeieze la Gilbert care era un maestru in asenrenea operafiuri.
ln pIn rdzboi,uzdnd de relalii inci neelucidate, Jane iEi continui Printr-un canal secret, numai de el gtiut, Gilbert este puS in

frrI prea multi dificultate, naveta intre Berlin 9i Stockholm, trecdnd temd. El nu poate sd se ducd singur la Stockholm, dar are la
prin Copenhaga, unde Gilbert instalase o antend a Abwehrului pe
icoper\ul agenliei de presS ,,skandinavia Bildbiiro". Profitdnd de dispozilie pe cel mai competent agent: Jane. Mesajul este transmis.
experlenla ei de ,,lup de mare" cdpdtati' in adolescenfd' ea va trece
de mai multe ori pasul Oresund, situat intre coastele daneze 9i Alexandra Kollontai merge de indatd la Kremlin gi ii explicd lui
suedeze, in barc5, trdg6nd singurS la v6sle Ei ajutAnd s5 treac6 in Stalin cd ocuparea strdmtorii ar fi timp pierdut. Pentru a-gi intiri
Suedia, care adoptase ca si Elvelia statutul de ldri neuffe, foarte spusele, adaug5 rituos: ,,Suedia va fi, dupi rdzboi, o lard de o
mulli ewei refugiafi din fimdul Poloniei sau al Rusiei. Vorbeqte cu
neutralitate stabild gi va perrnite in mod categoric sd treacd toate
ei in limba polond sau rusd gi, o datl ajunqi impreuni in Suedia,
le serveste de interpreti in fa{a autoritAlilor suedeze. navele sovietice".
La solicitarea lui Gilbert, contacteazd ambasada sovieticd din
Stockholm qi reugeste sd aibd legdturi strAnse cu ambasadoarea Stalin cedeazd la sfatul ambasadoarei, dar ii atrage atenlia cA

sovietici, Alexandra Kollontai, singura femeie pe care Stalin o stima ,,dumneata eEti garanlia acestui lucru".

?n mod deosebit, ridic6ndu-se ir picioare ;i se inclina ie fala ei. Astfel, cu ajutorul ocult al Janei, Jukov cucereste Berlinui qi
infige steagul ro9u.
Alexandra Kollontai a fost rura dintre femeile ce au fdcut parte din
partidul bol;evic, veche prietend a lui Lenil, al c5rui nume a intrat La prima vedere, se poate spune c6 Jane a lucrat pennrr rusi?
Nu este usor de rdspuns la aceasti intrebare curn s-ar grdbi unii
in istorie. Fapt incredibil, dar o intimitate porfrrndd s-a inchegat
intre qefa diplomaliei sovietice in Sucdia gi tdndra si fir-rnoasa s-o facd. Trebuie sd spunem cd MI6 Serviciul secret britanic o
considera pe Jar-re Homey ca fiind cel mai bun agent al sbu aflat
femeie.
la Copenhaga.
Jane reusise prin propriile sale puteri de seduclie sd fie bine
plasati penffu a fi capabild si i se incredinleze, in septernbrie L944, Perrtnr serviciile secrete britanice, Jane controleazd,, {tnan\e,az6,

o misiune capitald pentm soarta r6zboiului. Mareqalul Jukov, care gi inarrneazd rezisten{a danezd impotriva nazistilor. In loc sd lupte

inten{iona sd ndvdleascA cu toate amratele pe care lc comanda impotriva ocupan{ilor, cei din rezistenla danezd, pe de o parte

asupra Berlinului, este incurcat de noile consefiule venite dir.r partea burghezii, iar pe de altd parte comunigtii, se ucid reciproc. $i unii
lui Stalin. Acesta cet:ea, cu orice pre{, ocuparea Danemarcei de cltre
Armata Roqie. Era r:n joc prin car"c dictatorul rosu de la Kremlin $i allii sperd sd pund mdna pe putere dupd rdzboi. imfotriva
vroia s6 pund mAna pe strAmtoarea Oresund, permi,tAnd astfbl flotei
comnnigtilor danezi, nemfii le fwnizeazd. burghezilor arme si aur.
sovietice sb aibi acces direct in lr{area Norclultii gi in Cccanul
In corqffapartidd, acestia din urmd se eurgajeazd si nu-i atace pe
Atlantic. nern{i si ii ajutd chiar si fugi in momentul capit'.tl5rii.

Jane Flomey stia prea muite. La s{lrsitul lui mai 1945, ea

dezvilui englezilor ruta a doud submarine geffnane care pdrdsiserl
portul I(iel avind la bord inal{i demnitari nazisti. O fi.igi ocrotitl

de rezistenla danezd,. Cele doud submarine sr-urt scufundate si unii

dintre danezi o considerd pe Jane rul martor stAnjenitor si o piedicd
reald in calea planurilor lor. Ei hot6rdsc elirninarea agentei.

116 PAUL SJEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II tt7

Gilbert fusese ucis in octombrie l9M pe o stradi din victima si femeia pe care au ridicat-o noaptea de la hotel qi apoi
La l8 iulie 1945 ii vine rh6ontdeul ld9ini JManaelmi. <Di,oiinucsiguadquil
Copenhaga. ii dau de urmd trtr-un au ucis-o. Ea nu era Jane. Era o norvegiani care ii semdna"
profesionigti colaboratoare a germanilor si cu care agen{ii serviciilor secrete
Suediei. Ei averttzeazA autoritailile suedeze de la Stockholm cI
trebuie s[ elimine o spioani a Gestapoului, care denun{ase rezistenti suedeze o ?nlocuiserd pe Jane.

Mult mai tirziu, d6ndu-;i seama de gregeala pe care o frcuser5,

danezi ;i ewei. suedezii- Noi nu ne bIglm cei din rezisten{a darrczl au trimis alli doi asasini la Bromma lAngi
in tr-ebuFrialecevlioacsetrdeo. rDilia,rlev-iauintredrszpicuenms sd o executali pe teritoriul
Stockholrn, unde Jane se refugiase intre timp, glsindu-qi un

domiciliu conspirativ. Dar c6nd au ajuns asasinii, tanAra rogcatii era

nostnr sau ?n apele noastre teritoriale. deja plecat6, de data aceasta se folosise de un avion pus special la

Cei doi patund in hotel, o imobilizeazi pe t6nira femeie gi o dispoziqia ei de cf,tre serviciile secrete britanice care eriru la curent
transportl cltre o ambarcaqie lSsatl pe plaja de la Lar<rol. La rur
moment dat ea reuqegte sI le scape, da"r repitorii o urmlresc 9i in cu activitatea dusl de tdnira femeie. Astfel, ea ajunge in Norvegia
timpul luptei o impuEc5 cu rur revolver. lnfbqurdnd-o cu un lan!
greu care s-o ducd la fund, vor s-o scufunde in larg. si cu un vapor englez este dusd la Tanger.

Aici se opreqte prima parte a traiectoriei aventuroase a Cu ajutoml vechilor legituri din Abwehr - organizagia ODESA
- ;tiute de la fostul ei protectog Gilbert, ea se duce in Argentina,
unui submarin gerrnan. , are nesansa
cdlStorind la bordul in tg6l

singuraticei Jane Homey. sI fie recunoscutl trtr-un bazar din Buenos Aires ;i, speriati de
Regizorul Stellan Ohlsson a proiectat pe ecranele telvizoarelor
urmeri, cere azil in URSS prin ambasada sovieticd de la Stockhom
suedeze $i din Danemarca, in 1985, filmul care descria via{a
unde era cunoscutii. Cerera a fost supusl spre aprobare chiar lui
faimoasei agente secrete. El se ?ncheia cu episodul aruncdrii in mare
a corpului nefericitei femei. Prezentat pe micile eclzme din ambele Iuri Andropov, gefi.rl de atunci al KGB-ului ;i de marqalii Jukov

gi Budionii.

Fri, fihnul a provocat un viu scandal 9i proteste energice mai cu La incepuhrl anului 1970, a fost indeplinitd operagiunea de
Homey era prezentatd in acel film ca o
seami la Copenhaga. Jane repatriere a femeii care avea acwn 52 de ani. Fideld trecutului ei,

Jeanne d'Arc, iar rezistenla antihitleristd danez1' era descrisd ca o Jane Homey cere s5 fie dusd in patria adoptivd, cu subrnarinul. Ea

grupare de afacerigti nubulen-ti. Situa,tia era de-a dreptul extrem de insdsi, ca qi altl dat5, va vAsli iretr-o barci pind in larg unde o
astepta un submersibil sovietic. I s-a pus la dispozifie la Leningrad
delicati ;i avea serioase implica$i de ordin politic.
Presedintele Consiliului Nafional al Rezistentpi din Danemarca, o micd vil6 gi va avea acces oricdnd la o casd de vard la Sevastopol.

Frole JacobserL care era totodatii patronul ;i mentonrl tuturor Scafandrii care au fost angaja$ sd se scufunde la sffiryitul anilor

conducltorilor poli$ei actuale, nu s-a sfiit sd declare public: '80 in largul plajei de la Larcid au descoperit la o addncime de circa

dove- ditNi doei am suprimat-o pe Jane Homey sub grava aatzalie 26 de metri un schelet infigurat in lanquri. Era femeia executatl in
spus el, anun!6nd cd va acfiona in
trddare qi miselie, a 1945 in locul Janei.

justilie televiziunile suedezd ;i danezd pentu proiectarea filmului ,,Arn cerut autoritililor sd aduci ia suprafali corpul descoperit
Dar s-au gdsit qi voci care erau de cu totul altii plrere.
in mare, a declarat fratele lui Jane, Johan Homey. Era singura

sd o-lichRideezzisete, na{aredpliincaJtadraenmonasistrtdorincuuladvaenaenzicHiaunns-CmroisttiivanpaBtrjieortgic. posibilitate de a avea inima usoard gi de a pune caplt mistemlui-

I)ar nu am primit nici un rlspuns. Dacd era Jane s-ar fi putut
identifica prin radiografia dentar6. Asocialia dentigtilor a arnmtat
in acest tirnp, restul membrilor familiei lui Jane face plAngere
impotriva rezistenlei din Danemarca' Cine poate sI arate de partea insd cd toate arhivele epocii ar fi fost distruse. Mai mult ca sigur

cui este adevlrul. Zvonuri din ce in ce mai insistente se rdsp6ndesc ; spune fiatele Janei, undeva nu se doreste elucidarea acestei istorii.

ca firlgerul anunlAnd c6 Jane ar fi ire viaq6! In orice caz, dacd Jane trdieqte undeva in U. R. S. S", ea nu a rnai

Aceasta i;i are originea in ipoteza lansati hrcl din 1945 de contactat familia. Serviciile secrete isi au regulile lor nescrise.

sublocotenentul Ake Hasselrot, care fusese insdrcinat cu prezentarea

ir care a fost executate crima, dat fiind cd ea avusese loc totugi pe

teritoriul suedez. Concluzia ohtenilui era cd danezii au confundat

ENIGME SI MISTER]] DIN TOATE'TIMPURILE-II 119

Misterut agentului A -54 relelei de infomratii Lucy din
Elve{ia, ;i sfhrEind cu purtdtorui

unui nume rlsunitor in aristocralia

bav'arezd, colclnelul Claus Schenk

von Siauffenberg autorul atentatului

din 20 iulie 1944, aceqti oameni au

sdvArgit fapte care, conform rigidu-

lui cod de onoare al castei lor, erau

calificate drept ,,trAdari". Au
fbcut-o, intelegand cA veritabilul ti
S-ascursmaibinedeojumStatedesecoldelateribila marele
reprezentat-o cel de al doilea R6zboi Mondial' Legat inamic al Germaniei era
incleEtare ce a
de acesta diinuie incd gi astZrzi o serie de enigme, de intrebfi' insusi dictatorul aflat la cdrma ldrii.
mai
care igi a$teapt[ rdspuns. Una dintre aceasta este legati de existenta E adevdrat insd cd, pe mdsurd ce

a-genintutliumi'pA',-r5l 4ceuluni pion al rdzboiului inteligenlelor' existat oamenf peNpectiva naufragiului se conftrra
he al doilea iazboi mondial, au
din ce ir ce mai pregnant pentru

care gandeau c6 cel mai mare serviciu pe care-l puteau face patriei nava pe care se imbarcaseri con-

lor --Germania - era s5 contribuie la doborfirea cu un ceas mai dusd fiind de HitleE piralii intrali in

devreme a clicii naziste de la putere, sd pregdteascd infr6ngerea panici se imbulzeau in numdr tot

Germaniei hitleriste pentru a asigura salvgardarea Germaniei qi mai mare spre bdrcile de salvare. Paul Thiimmel - fotografie de

transfonnarea ei intr-un stat democrat. Aqa au judecat patriolii din Goring si Flimmler, Borrnann si
grupul berlinez Saefkow-Jacob-B6stlein, din organizaliile create in Kaltenbrunner, Rosenberg gi
ifr*ittglu sub conducerea lui Magnus Posen ;i Theodor Neubauer' Streicher, Canaris gi Schellenberg

ig;,ifirpaurqperuisi"elt-ao"c1",aa.oprerpiioeaa"ntc"trartiiorvecta1iecplrlaoeaivLitireircoteipi.rzzeiCsigtaoeniunntnlreaofirdruiapcnnrltieatedjurcdditueilnectGrdrie{seitoeaarpdgaaArnSedcncehliantuermddrmdead.nitngrndia'ndta-adtureaen.r l-au rddat pe r6nd pe Hitler, cdrmaciul lor de p6ni atunci - in fapt
sau intenlie, curn o dovedesc documentele - intrAnd in legdtwd cu
Militarii de cariera indeosebi, educali de generafii in mentalitatea alialii occidentali ;i oferindu-si serviciile pentm a se ajunge la o

pmsacd a obedien{ei necondi{ionate {a!6 dc autoritdqi, vcdearr incetarc a focului.

Aceasta a tbst, in materie de comportare, regula valabild pentru

to{i nazistii, indiferent de grad qi firnctia ocupati. O reguli cars n-a

cunoscut decfit o singurd excep{ie, demnd de a fi relinuta de istorie:

ibidili:"are.tbde.loiu-nre" ainimfaplaotlroivra'nFiiohbresrt,a-crlouli,. pe'ttu ei aprr:lape insurmonta- Paul Thilnimel, eroui capitolului de fap.
ll)e acesta ii lega nu rtiunai un
Dcscoperirea sa se datoreazd intdmpldrii. Dacd un istoric ceh
jurdrnAnt de credin{d, ci 9i satisfac{ia de a vedea refbcutl gigantica
Laqina de rdzboi germand, in ciuda prevederilor Tratatului de la nu ar fi cercetat, in 1962, dosarul procesului lui Karl Hemrann
Frank ,protector" adjunct al Roemiei gi Moraviei suh ocupa{ia
Versailles.
iritleristi; daci in arhiva serviciuiui de inforrr-ra1ii cehoslovac,

Trecerea r,este aceste bariere de ordin moratr nu a fost deloc r,ielifltlsg-iaatrdfliagLdosnitddraoc, udmupe5n.teotcreupfaorrecaarl6erfirigdueracdintriestetmriporseulel gerrnane
mernbri ai inaltrilui Comandament al Fo4elor indicativ
usoar6. Totusi. unii
armatei ter*stre (O' K' I{'), cA{iva gcneralr A-5r1, ce-l dcsemna pe ur:ul dintrc pnlcipaiii agen{i ai serviciului;
e"r*t* {O. K. W.) $i a'l cele din rrrn;i' 1a
*l .,., ,r*at de olileri superiori a* ajuns, tr rXac:i istr-:ricul rrl ar fi rernarcat coincidenta dintre are-qt;rreein 1942

lorr"t,oio ci ticielitaiea faii de un crirninal co'stituie ea^insdgi o :i unui anurne Paul Thiimmcl, rnenlion;it[ in dosarul Frarrk, si iesirea

crimi ;i au hotSrAt sb angajeze lupta impotriva itii H:tler' lncepdrd rlin circuial,ie a agentliui A-54, irrregistr-at5. in fisele serviciului de
cie slat-rnajor care i-au fuirrizat cn reguiari.taic
cu anonirnii ofileri infunnatii cehcisiovace: daci ar fi lipsit oricarc clintre verigiie

datele cele rnai conficle ,iale lui Rudolf Roessler. cotreirtcdtonrl interrnedi;rre aie lan{uiui c1e deduciii si corejiri care au con<lus la

120 PAUL SJEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II t21

descoperirea identitElii dintre A-54 9i Thiimmel, acesta ar fi rdmas scrisul nu pf,rea a fr schimbat in mod intenlionat ,,Citre Ministerul
pentr; totdeauna un obscur spion al Abwelrului, asasinat asemenea Aplrerii Naqionale, Nachrichten Abteilung, Praga". Intr-unul din
irrrrlto. altora de cdtre Gestapo, in ultima baie de sAnge (cu 12 n.le
collurile plicului, un timbru de o coroand de culoare roqie

doar) inainte de capitularea Germaniei. ?nfr$sAnsu-l pe Masaryk, stampila pogtei din localitatea Mosg data

Ca intr-o striveche pictur6. peste care s-a mai pictat alte de 8 februarie 1936.

portrete, abia dupi ce st atul gros de vo-psea aplicat deasupra ei a Haje- k, Hai sf, vedem despre ce-i vorba, spuse colonelul Frantisek
iost idaturaq portretul lui Paul Thiimmel apare pg alocuri incelogat" gefirl servici.rlui de informalii
luAnd scrisoarea gi aEe-

vp'iHlare"uarc".ucorh.potidutn-or,tVnuoRe-rMiume*r"nabiite6nreu,ns.Eta;oiil(o'en;demus4femaianpneldi.el.ute.ro;dnruciianoi snclneesiennpgsstirp,rituagriuatnidvettereiiam:dsspVpeauitooualunrruiaralre'lj),Sa;feSeipqtgaseeteriiient,icbda9ueu6snrlaougas-i,ccfnoHu-asmtoozt.aiu$stlntee,, zAndu-se la masi. El scoase din plic o hArtie implturitd de doud
ori. Trei perechi de ochi se alintird asupra rdndurilor scrise la

masind: ,,Cetre Ministerul AparArii Nalionale. Praga". ,,Der Schrei-

ber dieses Briefes.-."

t"p-a"" fotografiile iregdlbenite.de weme; s-a fixat pe peliculS ,,,A.utorul acestei scrisori se oferd sd lucreze pentru serviciul de
ditt Neuhausen in care s-a niscut; s-a stat de vorbl
cu alte cdteva persoane pc care imprejurdrile.le-au informa-tii cehoslovac. Nu cred cd vd intereseazd motivele pqntru

c#uagJi'noteiaalu"*i;"if care o fac. Pot sd vd procur:
aaus ataturi de el; se pdstreazi rapoafie, mesaje 9i lole scrise de
mdna lui... Se Epteiuafcoeasrtteommusldtet,redaacdr ,siencigdndoirni 1e9s3e6n,liainlurld: ncdeullnuc1enloer l. Toate chestionarele serviciului de spionaj gerrnan din anii
l-a deterrninat
1935 9i 1936, cuprinzdnd date referitoare la infanterie, artilerie,

cavalerie, avia$e (cu multe detalii), date privind situa{ia de la cdile

ferate, jandarmerie, griniceri qi polifie, precum qi intreaga or-

care luptau imPotriva nazismului? ganizare a armatei gennane.
cle admis, htrucat a renunJat destul de
'repePdeoista[ mdeai"aso"5liigitfeGvrreeou rem'nerare in schimbul informaliilor pe 2. Schema noii forme de organizare a serviciului de informa.tii
gerrnrm, avdnd leglturi cu jandarmeria, grdnicerii, Gestapoul gi
,ur" t" fumiza cehilor. Resentimentele provocate de lichidarea lui
serviciile siguranlei SD gi constituind o singurl retea a Reichswe-

Roehmgiacelorlaqihitlerigtidin,,vecheagardi"?Dezgustulfa{d hmlui, unica organizalie care se va ocupa de spionaj ;i contraspionaj
de metodele fasciste dup5 ce le-a cunoscut mai indeaproape' a;1
cum, de altfel, a gi declarat Gestapoului cu prilejul interogatoriilor? ;i de obqinerea unor informa$i cu caracter economic.

ipotezn sunt multe, dar toate sunt simple speculat'ii' Poate cd 3. Noua formuli de organizare a serviciului de spionaj gerrrurn
cele mai multe qanse de autenticitate le are cea cale ia in considerale
care acqioneazA chiar pe teritoriul Cehoslovaciei.
purte"agiitiarenapa;'isdineehadniliutriuregaerciecluoindsiedearladboilielea9irduznboni urnmonirdeianl,ocrmaredea
4. Toate agengiile gerrnzule, inclusiv cele ale Gestapoului qi
victime ornenqti. Nu mai punem la socoteald morlii din lagarele
de exterminare nazistii gi deport5rile. Acceptand iniqial politica lui Abwehrului, numele funcqionarilor respectivi, numele lor conspira-

Hitler, Thiimmel s-ar fi inspeimantat, in 1936, de dezasfiroasele tive, adresele gi numerele lor de telefon.
ale agresiunilor irr care era pe cale si se lanseze Reichul
5. Numele, numele conspirative gi adresele noilor conducdtori
"soi *c.a"riel1a1v"eau sa culmineze, in mod inevitabil, cu o con{lagra$e de
iropo4ii mondiale. Este posibil. Foarte posibil' Certitudini nu ne ai Abwehnrlui gi ai sewiciului de spionaj aare ac$orreazl impotriva
poate oferi, din Picate, nimeni'
Cehoslovaciei.
Agentul A'54 a apdrut in ziua de luni 10 februarie 7936' Era
o dimineap geroas6 de iama, c6nd, in biroul de informatii al.armgel 5. Noua metodi de tansmitere a qtirilor din Cehoslovacia (dupi

acest sistem, in viitor va fi mai greu de prins un agent german).
7. Organtzarca in caz de rdzboi: modalitatea de difizare a

inforrnaliilor, oamenii aleEi in acest scop ;i mijloacele necestre-
Dacd af ;ti despre ce este vorba, afi oferi, fbrd indoial5, o sumd

enormi.

cge;h".orslluoiva2ie, ,*ampairorrruilt Bartik Eeful Serviciului de contraspionaj al Dispun de toate aceste date gi de multe akele. Am nevoie de
un aparat fotografic, pe care, din motive de sigurangi, il voi cumpdra
o scrisoare purtdnd Etampila ord;elului-ceh
Most. Bartik se uitn cu atense la adresd. Era scrisd cu cemeala 9i din Germania.

r)) FAUL STEFANESCLJ ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TI]VIPURILE-II 123

Flrn urrndtoarele condilii :

a) Sd nu incercali I'reodatd sd aflali numele meu.
b) Sd nu ne intdlnim niciodati pe teritoriul Cehoslovaciei'
pbraozcaedinefozermmaqaiiiloirntrenleiglce,nvtadhecn0etceosafrascd iuali unetre
c) Daca, pe tribunalele

rnisuri, sd se din Germania sd nu se sesizezc imediat'

rnilitare. pentr-u ca cei de 15.000 de mdrci in trani gennani (nu
suma
d) Pietind
bancnote noi). Din aceastS surni, 4000 de mdrci s[-rni parvirrS in

trei sdptimAni pentru acoperirea unor cheltuieli imediate.

Rispunsul 1l a;tept la post-restant, de fiecare datd in alt oraE
din Saxonia sau Bavaria. Depinde de rdspunsul dumneavoastrd daci
voi pune la dispozilia dumneavoasffa acest material, sau il voi oferi Agentul A-54, alias Paul Thiimrnel,
servjciului de informa{ri francez. Ca prim r6spuns agtept sarma fotografii pentru sewiciile secrete.
soiicitati drept aconto, penb:u a-mi cumplra aparatul fotografic 9i
pentru alte cdteva cheltuieli qecesare. Oferta mea este serioasd Ei
nu aveli de ce sd vd temeli cd veli arunca banii in v6nt. de naz\ti. intdlnirea de la Vejprry s-a desfigurat insd ftrE incidente.

V5 rog sd expediali primul r6spund la adresa de mai jos, cel Un t6ndr de vreo 30 de ani, de staturi mijlocie, cu infrligare foarte
;fiirnaclquiaotnalorclair
t6rziu pAnS h 14 februarie. Timpul este cam scurt, dar md aflu comund, a apdrut din intuneric masina ofiqerilor. Li
tocmai in Saxonia, undeva aproape de granild. sec{ia radio-foto a
s-a prezentat acestora drept

Al dumneavoastrd, F. M. Abwehrului, afirmAnd cd avea nevoie de bani pentm a-si putea
F. M. 137, post restant. Annaberg (Erzgebirge). Scrisoare sd fie pldti datoriile gi a se cisitori. Primele informalii date de el ar5tau
cd Cehoslovacia va fr atacatl, urmAnd si fie invadate dupi aceea,
pusd la po;td pe teritoriul Germaniei"'
alte state europene. Apoi, A-54 ;i-a pus in gardd interlocutorii,
Numele autorului propunerii a rhmas necunoscut. Agentul A-54 aritAnd cd Abwehrul (serviciul de spionaj al armatei germane)
a schimbat timp de 6 ani nume si adrese. In acelagi timp, a existat
la Praga utt om o firnclie important6 in Abwehr, pe care serviciile dispune de planuri care provin din partea unui agent al siu, probabil

cehe il cunostea"ou si-l apreciau ca pe un primejdios inamic' Abia cineva cu o flnc,tie importanti la Praga.
Verificate, toate informaliile primite de la A-54 s-au dovedit
la 20 de ani dupl iazboi,intre cele dou6 personaje a fost pus semnul
a fi exacte. Autenticitatea detaliilor lisa si se deduci faptul ci
identitslii.
automl are acces la dosarele secrete ale Abwehrului.
Propunerea necunoscutului a fost primiti, c5ci era prea tentante
ca sd nu merite riscul de a se pierde 15 000 de mIrci. Cehoslovacia La int6lnirea din Chomutov, A-54 a predat documente foarte

se afla de doi ani in rf,zboi secret cu Hitler, care iqi pregdtea importante, ftrsolite de Hmuriri aminunlite despre noua strucfuri

loviturile pe indelete. Sprijinul lui era partidul minoritilii germane organizatorici a serviciului de spionaj german. Noua formd de
din Mnntil Sudeli, care unna sd. orgarrueze ac,tiunile de sabotaj in
orguizare consta, de fapt, in crearea unor relele scurte, destinate
Cehoslovacia, sA provoace si s6 exploateze conflictele dintre
sd aclioneze fir zonele de frontieri (Netz l), cdt gi a unor relele de
nalionalit5file conlocuitoare, sa oblina informa{ii despre sistemul de
apdrare militar cehoslovac. profrrnzime pentru interiorul lErii (Netz 2). li se mai spunea,

Propunerea d fost, aqadar, acceptati. In aprilie 1936, in ordqelul Relelele de frontieri sau scurte cum
cehoslovac de granila Vejprty, a avut loc prima intdhrire a unor
ofi1eri cu A-54. cuprindeau zonele de frontierd din Mun{ii Sumava, Munlii Metalici

Au fost luate toate mdsurile de precauqie, cici ofi,terii cehi aveau ;i fdgia de nord-est a republicii. Tot aici erau incluse ;i districtele
o tristii experien{d: cu pulin timp inainte, unul dintre ei fusese rdpit
de granild locuite de minoritatea germanS.

in aceste relele de frontier6 aclionau agen{i recrutafi ca spioni
pentru a culege informa{ii in zonele de fortificalii. Treceau, de
reguli frontiera clandestin de partea cealaltii qi luau contact cu

124 PAUL $TEI;ANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-N 125

filialele de spionaj amplasate de-a lungul granilei cehoslovaco-ger-

rxlne-
intr-o asemenea rEea ac$ona qi o grupl speciali de reziden{i

sau,,cutii postale". Era formatii din indivizi care personal nu ftceau
investiga.tii cu caracter de spionaj, unica lor grije fiind sd nu bati

la ochi, si nu atragi atenfia organelor cehe de securitate- Serviciul

de spionaj german acorda o deosebitii atenlie recrutiirii lor. Agenqii
erau membri nedeclara$ ai N.S.D.A.P--ului, fiind pregdti{i pentm

misiunile lor in cadrul unor cursuri de spionaj in Germania, unde
veneau de obicei ie timpul concediului sau sub pretextul vizitdrii

rudelor.
La acegti rezidenli se strAngeau informafiile agenfilor care din

diverse motive, nu le puteau preda personal frlialelor de spionaj din

Germania. Paul Thiimmel intr-un grup de nazigti.

Atributiile lor urmau sd ia sfhrqit o datd cu ocuparea zonei colaborlrii cu acest agent, a fost anihilatd activitatea ce viza ample
noastre de frontierd de cdtre germani. in directivel" ilubo*t" itt acliuni de sabotaj qi terorism efectuate de agenli secreli naz{ti
vederea ocupirii Cehoslovaciei se prevedea repartizarea acestor
infiltraqi in Cehoslovacia. Scopul urmdrit de producerea acestor
agentr pe l6nge unitdsle de siguranqi ale Gestapoului ;i alte
***".,"u unitAd, in calitate de cunoscitori ai condiliilor locale din tulbwdri era de a convinge opinia publici mondiald de faptul cd

regiunile de frontier5. amplasate in interiorul t5tii" i" partea Cehoslovacia nu-qi putea menfine independen{a ;i c?i problema

Re.telele de spionaj germanilor din Sude.ti impunea gisirea unei solugii urgente.
Dar toate acliunile dusmdnoase puse la cale de serviciile serete
centrali si de ris[rit, fuseserd create avandu-se in vedere extinderea
conflichrlui, ele urmAnd sd-;i desfrEoare activitatea mai ales in naziste nu Ei-au atins scopul si reac$a prompt?i a armatei gi

timpul rdzboiului. Dupd ocuparea Cehoslovaciei, aceste relele aveau poporului ceh a surprins nu numai cercurile conducdtoare geilnane
dar gi intreaga Europd. Pulinii iniSali gtiau cd explica{ia trebuia
sa-qi schimbe destinaqia gi sd devind centrd de spionaj indreptate cdutatd intr-un seif din Praga unde se pdstrau documente strict-se-
impofrrva Poloniei, Romdniei ;i U. R- S- S.
Membrii acestor re{ele erau recnrtali dintre cei mai de incredere crete.

membri ai partidului lui Henlein ;i fbceau parte in secret ca si in primSvara anului 1937, plutea ?n aer mirosul prafirlui de
rezidenqii, ain N.S.O.A.P. in fiecare an participau la cursurile
pus,cd. Pe atunci, orice stire care anunla apari$a rmor tipuri de arme,
speciale din Germania destinate inigierii in radio-telegrafie, scrierea de avioane, de nave sau in care se vorbea despre manevre militare,

cifrat{ folosirea cemelurilor simpatice, exersarea in vederea efec- note diplomatice, despre vizite ale oamenilor de stat ;i ale

tu5rii acf;turilor de sabotaj etc. Treptat au fost inzestra{i cu aparate politicienilor, despre incidente din zonele de frontierd gi despre
fluctualiile de la bursi avea un iz cu totul aparte. Cu at6t mai atras
de radio--emisie. Activitatea lor de spionaj urma si rnceapd la un era cititorul de articolele despre ac$uni de spionaj sau despre spioni,
semnal dinainte stabilit, care avea si fie transmis prin postul de socotite gtiri de mdna intdi de pe frontul rdzboiului ce se apropia.

radio german sau prin revista Prager Tageblatt. Stirile ransmise de A-54 nu priveau numai Cehoslovacia, cdci
relelile lui Canaris impAnziserd iotr"ugu Europd in tentaculeie lor
Semndnd mai tetdi F. M. apoi R. V. apoi Voral, noul agent
gernum a anunlat, in 1938, serviciul de contra-inforrnafii din Praga Ei acqionau neconteni zi si noapte. In Franla Anglia, Uniunea
sovieticd se primeau de la A-54 nume ;i adrese ale unor spioni ce
ia p.i-it" sarcina sd pund la punct o re,tea de culegerea informaliilor
acgionau camuflaS sub cele mai surprinzitoare aparenle. Au urmat
de-pe teritoriul cehosiovac. Releaua a fost pusd la prmct de serviciul informalii despre noile arme gerrnrme, printre care rachete, EMa

de contra-informalii ceh, a fi,rnctionat fiind indrumatd de citre
acesta gi in cele din urmi, dup6 ce s-a considerat cd ;5a indeplinit
scopul, a fost deconspiratd cu acordul lui A-54. Tot ?n urma

126 PAIJT- STI]F,{NESCU iii":If,ih,iE 5I h,l ISTDRII lllN 1 (}A l-g T i h4F Ul{ll-Il-. it 127

toxice de rur tip nori Fre bazir de fbsf<ir, si un exploziv deoscbit cle la inibrnraqii eu Ariglia. A pronlis cb va asigura u:t avion care, tr
putemic, folosit si in zilele noastre (plastic).
Abandonati de aliaqii ei, Franta qi N{arca Britanic, ir-r octomt'rrie dnpii ;r*r.iaza ziiei de 14 ;-n;lrtie, cu ciiieva rrre in;ritite de iilvazia
i-t138, Cehoslovacia a pierdut, in unna acordurilor de la I\4iinchcn, lroarcletrcr nazisti: in Fraga. s/a izr"enzezc;]e acropoflrl {-uraga*I{uzi"'ne.
circa 2500 km pdtrali din teritoriul sdu, in care fuseserf, cotistruite
cu rnultd truc16 qi cheltr,ieli, o serie dc fortificalii destinate sd apere ilra *,i-r,-.ilor;glas" al soci*tiiii nlandeze dc avialia It. l-" lv{. trl a
Gnvernui de la Fraga, in ciuda repctatelor avcrtismente lu;rt la l-rr-:rd il oatneni gi ia crelc 17,15 a por-nit motoarele.
f,rontierele.
partea serviciilor secrete, se incdpdlAna si crcadi cd ln ac.:sic condi{ii au pirdsit patria ,,cei 1l dc ia inforraa{ii"" La
venite din sosilera la L,ondra ofilcrilon cehi li s*a fbcut o primirr: la care nici
pretenliilc hitlenstc privind Cehoslovacia se vor cpri aici, iar i1u se aFtcptali si curn nici mr lineau si li se f,aci. Ei, care rrebuiau
Luvemcle puterilor occidentale se legfurau. in iiuzia cd aici va inceta sh rdmini iri Arrglia absclut incognito, au lcst asaltali pc aeroport
Jxpansiunea Gennanjei naziste. Dar, la gara Tunov din Praga, ludnd
de o muifme de ziarigti si fbtoreporteri, flindcb se rdspindise vestca
miiul de.jun la aceeasi masd, voiajorul comercial Paul Hans cd cu acest avion emigreazd in Anglia gu\/cj:nutr cehoslovac sau
Steinberg gi un tAndr ceh, pe nume Fryk, isi transmriteau unul altuia,
printre micile nimicuri rostite indeobqte inginerii de la Uzinele Skoda. $i astfel, presa britanici a anut{at
la o cafea, gtirea cf,, la 15
-u.ti" 1939, Bocmia si Moravia vor fi invadate, iar Slovacia va fi sosirea celor l l persoane ,,enigrnalice", insolilrd articoiele lor ;i de
^orocFla.ymkaltdra,.nirsdmcPiscenddeenitndd".atd informafiile primite superiorului sdu,
colonelul Moravec. Acesta, sesizAnd irnportanla datelor primite 9i fotografii. Ajunqi in capitala britanic5, cei uisprezece ofileri cehi

mai ales importanla pentru siguranla statului, fhri sd piard[ timp, de ia senriciul de contra-infonnalii aveau sarcina sd continue lupta
s-a dus la Consiliul de Minigtri chiar in acea zi. Guvemul se afla
impotriva lui Hitler.
adunat in gedinli de lucru. Ministml Afacerilor Exteme, Sval- Servicitil secret ceh, incd inainte de derularea acestor eveni-
kovslqr, admirator al fascigtilor, ieqi in anticamerd 9i in picioare, se
intrelinu cu colonelul Moravec. Cu un aer de superioritate calificd mente, dispusese instalarea in diferite localitili din Europa, puncte
informalia drept falsd si alarmistS. Un coleg al sdu prinzdnd din
la ambasada cehoslovacd de la Berlin, de legdturi cu A-54. Cel de la Belgrad, de pitrdi' purla denumirea
v6nt Etirea, a telefonat imediat acolo toful e calm si cd personalitdlile
cer6nd detalii. I s-a r6spuns cd conspirativf, de ,,Maria", cel de la Zuuiich - ,,Kazi" iar cel din Haga
gefinane iqi men{in o pozilie foarte curtenitoare si amabild fa15 de - ,,Lib,use".

reprezentanti i Cehoslovac jci. La Haga, agentul secret ceh Alois Frank a primit de la A-54
ToatL noaptea de 13 spre 14 martie, ofilerii de la serviciul de
informalii au ars documente in curtea Marelui Stat-Major. Mor- in august 1939, unnitorul raport:
mane inffegi de hertii se rnistuiau in fldciri Ei ire alte localitdli, ca
Brno, Budejovice qi Bratislava. Numai materialele mai pre{ioase, ,,tn cazul unui conflict cu Polonia, nu se anticipeazd o
printre care si cel referitor la principalul ahr in acest joc, A-54,
erau impachetate cu grijA qi pregdtite pentru a interven{ie activd a Franlei gi a Anglici. Sprijinul acordat Poloniei
fi transportate in se va limita la trimiteri de material de rizboi gi la ajutor financiar...

Anglia. j Dacd Frern{a va intra in rdzboi, contrar aEteptirilor, ea nu va fi
atacatd de Germania... Se cautd fotografiile ofilerilor de la con-
in imperiul britanic, frdnele guvemului mai erau linute de
traspionajul ceh. PAnd acutn n-au fost gdsite. Documentele privind
( 'lr:rrrrbcrlain, unul dintrei cei ce acceptaseri acordul de la Miinchen, arestdrile ofi.terilor cehi din Praga trec prin mAinile rnele. Voi avea

,l.rr tot :rtolo, in posturi importante, se aflau oameni care vedeau posibilitatea - nu intotdeauna, dar adesea - sd-i previn"'
,r,r.,tl.r rnt('nr:rliorlrllr in culorile ei reale gi nu-qi fbceau iluzii fue
!, , irirr.t , u ( ,{'rnr:rrrr;r lrillcristl. Printre aceqtia se numdra 9i maiorul Nu trecuse nici o jumdtate de an de la ciuntirea Cehoslovaciei,
t i ,,,,i,1 r ,rl,li.,rn r,-l)rr'l('nl:rrrlrrl Intclligence Service-ului la Praga. era inceputul lunii august... Maiorul Frank se inapoie grdbit dfur

,,, t,,!rrr,. i !.! .!1ti'!rtul rL' lt'1':i(rrrir rrr. 1 al ofilerilor cehi de Polonia, unde salvase din mAinile nazigtilor depozite bancare

cehoslovace. Se inapoie pentru a se intAlni cu ,,Voral".

in afirrosferd plutea din nou ceva.
Re{eaua de spionaj ce inconjura aproape intreaga Blvopa ;i a1e
cd.rei fire ajungeiu nu numai in ,,protectorat", ci si ul Germania,

era deosebit de sensibilS. Acele barometrului serviciului de infor-
ma{ii oscilau, iar acum se inclinau spre semnul FURTIINA' Indicau

apoi direclia, linia tradilionald a politicii prusace - Drang nach

r28 PAUL STEFANESCI,I ENTGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_N 129

Osten - spre risirit. Dupd ocuparea Cehoslovaciei, spre rbsint era un mesaj in acele zile luptdtorilor antifasciqti in care menliona: ,,in
Polonia. acest moment, principala chestiune politicl si militarb este eventuala

Maiorului Frank nu-i vine si creadi cI Hitler ar reusi sd oblind debarcare germand in Anglia. Toate infomraliile referitoare la ea

un al doilea acord aseminltor cu cel de la Miinchen, de astd dat6 trebuie sd fie considerate ca extrem de importante Ei de urgente..."
in acele momente, Anglia a dispus ocuparea Islandei, luAnd-o
vizdnd Polonia" chiar dacl reteaua de spionaj semnala aspiraliile
inaintea naziEtilor. Faptul prezenta o importanld strategicd consi-
germanilor, iar unele cercuri impSciuitoriste din Apus se ardtau deja
dcrabilS ?ntnrcAt sc ;tie cd qi Germania se pregdtea s-o invadeze.
dispuse si inceapi negocierile. Dar, la tr5 martie, Hitler a dat cdrtjle A-54 a informat pe colaboratorii s5i ci exista un apel al serviciilor
pe fa\A; mai putea permite acum poporul din Anglia sau cel din
tle propagandd conduse cle Goebels cdtre: ,,poporul frate al Islandei,
Franta sd fie jertfit un alt stat? Va fr rizboi? CAnd qi ctun va incepe? legat de cel german prin acelaqi sAnge gi printr-o culturd identici".

Ce pozilie vor lua marile puteri? i$ngi rcijdotravrae;mealiedpuurtae?auTofiataeuzaicteesitne Dupii rdzboi, unii ftrrc{ionari nazi;ti au aritat cd tlitler a fost extrem
intrebdri si le puneau oamenii cu
de afectat cdnd a aflat cd englezii mai iu1i, ocupaserd insula.
trenuri, in restaurante, pe stradd" in lagdrele emigran-tilor" in cazdrmi
I-a inceputul llmii septembrie 1940, A-54 avea sd transmitd:
- intr-un cuvAn! pretutindeni in 15rile Europei.
,,Atacul impotriva Angiiei va avea loc pe data de 15 septembrie".
Nimeni nu cunostea rispunsul nici micar la prima inffebare. h4esajul i-a fost inmdnat personai lui Churchiil.

Nimeni, in afar6 de cdteva persotme. Referitor ia cele petrccute atunci, generalul Bafiik noteaz5.'.
Doud luni mai t6rziq Alois Frank s-a intAlnit din nou cu A-54,
,,Dupd ce arn prirlit infrrnnaliile precise si atrinun{ite ale agentului
stabilind ca, dupd intoarcerea in Germania, acesta sA trimitA o carte A-54, englezii au organizat ur masiv atac aerian impotriva tutuor
po;tal6 cu un text convenlional, cuprinzind numele Hilda (Olanda),
Bubi (Belgia), Emil (Anglia) sau Franz (Franta), pentru a avettiza posturilor gi coastelor belgiene, olandeze si franceze... Avia{ia
britanici a distnrs toate porlurile susceptibile de a fi locuri de
asupra unui atac impotriva lirii respective...
Cam tot in aceasti perioadi, Voral a furnizat^ si primele aglomerare ale unitiliior de debarcare..."

informaqii tehnice tr leglturd cu arma secretd V-1. In scrisorile Istoria ne a-rate faptul cd Flitler si-a schimbat hotdr-Area,
arr-rdirdnd sine die debzu"carea in Anglia. Este greu de spus in ce
trirnise de A-54, printre r6ndurile de tipul: ,,Scumpi tanti, 1i-am misuri nu au contritluit la aceasta qi infonnaliile transmise de
mai scris crun arn intAlnit-o pe aceasti fatA..." erau inserate cu
cemeald sirnpaticd altele: ,,Pregdtirea pentru atacul impotriva agentul A-54. i$ni astfel, planul codificat ,,Seeltiwe" (Leul de mare),
Angliei continuZ... C6nd invadarea Belgiei gi Olandei va fi hotdrAt5, de debarcare
Anglia, a fost inlocuit cu planul ,,Barbarossa"

voi da informaqia printr-un anun! la zianl' Narodni Politika". $i, {Barb5 rosie) - atacul impotriva Uniunii Sovietice care se va dovedi
intr-adevdr, la 17 mari.je l94},la rubrica de amrnquri a ziarului, se ?n cele din urmd fatai lui Hitler qi Germaniei naziste. A-54 a

putea citi: ,,Frantisek, totul e in regul{ te line minte ;i te caut?i transmis ;i detaliile accstui nou plan, precum gi data probabili a
declansdrii lui.
Perticka". Cei ciqiva init'afi au aflat astfel de dezlInquirea ofensivei
intre timp, serviciile de contrainformalii germane sesizaserd
gerrnane in vest.
Tot in 1940, Voral informa pe colaboratorii sdi cehi despre existen{a unor scurgeri. Cdpitanul Moravec, conducdtorul grupului

activitatea Abwehrului din RomAnia, subliniind c5 ,,amiralul Ca- de luptitori antinazi;ti si care pdstra legdtura cu A-54, era cdutat

naris vrea sd organizeze aici o relea de lupte impotriva influenfei de Gcstapo. Dar cdpit.anul, datoritd dibdciei si profbsionalismului,

Uniunii Sovietice si a Marii Britanii... Centrala Abwehrului la a reyEit sd scape de fiecare dat6.
Bucuresti are 3 grupe. Un agent foarte abil al Abwehrului este Edith
Incet Ei lucrdnd metodic, cu rSbdare si in mod sisternatic,
vtrn Qg191..."
fJesapoul a strdns latul. Un agent din grupul lui Moravec este prins,

O lur'a mai tS:rziu, corespondenla cu Olanda s-a intrerupl lara arestat si torJurat cu cruzime. in ceie din urmd, nemaiputAnd rezista

era de acuma ocupatl de naziEti. chinurilor atroce, a dezvdluit legdtura grupului clr o persoand extretn

Suntem in vara anului 1940... JArile din Europa se gdseau <le bine informatd, situat5 probabil undeva ia statul major ai

aproape toate ocupate de arrnata germand. Care va fi pasul urmitor? -'tr/ehrmachtului.

Spre vest? spre est? Anglia sau lJniunea Sovietic5? Londra a adresat in martie 1.942, A-54, care isi selnna infonnatiile cu pseudo-

130 PAU[/ STEI.-ANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 131

nimul Ren6, a ffansmis stiri despre evenimentele de pe frontul Praga-Brevnov, str. Mark Marci, 8, a fost arestat la 19.X. 1941,

sovietic, despre relaliile dintre Germania si Japonia qi despre fiind suspectat de inalte trddare.
A folosit numele conspirative: ,,Holm", ,,dr. Steinberg", ,,Beer",
activitatea partizanilor din Franla. in acela;i timp, el amrnta Londra
cd se sinete in pericol si cerea sd se studiezc posibilitatea rdpirii lui. Franfa,,,Voral",,,A",,,X" si,,Ren6".
Era insd prea tArziu. Thiimmel s-a ndscut in Germania, a invdlat mescria de brutar

in cursul descinderii efectuate in noaptea de 3 spre 4.X.1941 gi e purtStorul insignei de onoare a N.S.D.A.P.-u1ui, av6nd numdrul
la locul unde se afla posrul de radio ernisie al serviciului de
cametului de membru 61514. in serviciul de infomralii lucra din
informalii anglo-cehoslovac din Pragal au fost descoperite printre 1928. La inceput a fost un colaborator onest al serviciului de
altele, telegrame prin care se transmiteau informalii importante ale informalii al N.S.D.A.P.-ului, respectiv al S.A.-uluri, iar din 1933
agentului Ren6 cdtre seful serviciului de informalii ceh de la Londra, lucra pentru spionajul militar. in 1934, Thiimmel a devenit agentul
colonelul Moravec. Rapoartele agentului Rend aveau rm caracter principal al centrului Abr.vehrului din Dresden. Dupd ocuparea
politic qi chiar militar. Centnrl Abwehrului din Praga si sec{ia de Cehoslovaciei, in 1939, a fost transferat la Cenbul Abwehrului din

contraspionaj au declarl cI informaliile erau in majoritatea lor Praga.

secrete. Din interogatoriile luate persoanelor din conducerea servi- Nu s-a putut dovedi vinov5lia lui Thrimmelpebaza materialu-
lui prezerrtat, deoarece cl ncga energic orice fel de activitate de
ciului de informalii anglo-cch gi sovietic arestate la Praga in inaltd tradare. De fapt, centrul Atrwehrului din Praga continua sd
octombrie si noiembrie l94l ren:Jta cd Rend lucra de cel pulin de
pe la jurerdtatea anului 1940 pentru geful grupului de spionaj excludd posibilitatea ca Thiimmel sd fi clrnoscut secretele de stat
care au fost ffansmise in radiotelegramcle dcstinate Londrei.
anglo-ceh din Praga, fostul cdpitan de stat-major Vaclav Moravec.
Thiimmel a recunoscut numai cd de mulli ani inducea cu bund
,,Dupd informaliile noastre - suna textul raportului secret - Ren6 ;tiinqd in eroare centrele Abwehrului din Dresden si din Praga,
precurn gi scclia de contraspionaj, indicdnd drept sursd a unor
lucra incd dinaintea infiintdrii protectoratului pentru ultirnul gef al importante date cu caracter militar ob{imite din Republica Cchos-
Apdrdrii Na{ionale cehoslovace, colonelul Moravec, cme a fugit la lovaci pe un oarecare informator ,,Bertl", desi acest ,,Bertl" nu
14.IiI.1939 la Londra. Se poate presupune cd,,Ren6" este un inalt
cxista. El motiva acliunea lui declarAnd ci nu voia sd-si diruige
fiurclionar sau ofi1er gerrnan". sursele ,,ofilerilor incapabili ai Abwehrului". In afard de aceasta
Dupd analizarea radiogramclor confiscate gi linindu-se sealna ardta ci, din cele spuse de comandantul de atunci al centruiui

de rezultatele investiga{iiior, extrem de dihcile din cauza implica{i- Abwehrului din Drcsden, serviciul de contrainforma{ii se declara

ilor politice statale, cazul ,,Ren6" a fost discutat la 18.X.1941 cu foartc mulE.rmit de infbrmaliile pe care lc fumiza el din Republica

centrul Abwehrului din Praga tn scopul de a ldmuri, in primui rAnd, Cehoslovacd. Pentru aceste merite, la propunerea Centnrlui Abwe-

cinc ar fi putut sd cunoascd datele cu caracter militar, at6t de hmlui din Dresden, ii fusese conferiti ,,Crucea militard cle rdzboi

importantc pe care le cuprindeau telegramelc an-lintite, expediate ia clasa a II-a pentru rnerite deosebitc".

I-ondra. Centrul Abwehrului din Praga a ajuns la conciuzia cd IntrucAt Thiirnrnel nu inten{iona sd faci mdrtunsiri, iar din cauza

nurnai Thiimmel, agentul din Praga cuno$tea asemenea date, irrsd dilicultdqilor pricinuite de boala sa de inim5. era inapt pentru
nurnai padal. Centrul Abwehrului din Praga gi expcrtul invitat al
sec(iei dc contraspionaj afinni insl cd Thiimmei nu are acces la deter4iune - degi centrul poliliei din Praga suslinea cd identitatea
lui'Ihtimrnel este aceeasi cu a iui,,Ren6" - la 25.XI.1941 a fost
asemenea secrcte de stat clun ar fi ac{iunea ,,Islirnda", atndnunte
dcspre cdlStoria domreului amiral Canaris in Turcia, denumirca eliberat, fireste, cu inten{ia de a se urmf,ri foarte atcnt legaturile lui
cu ;eful grupei de spionaj anglo-cehe din Praga, Moravek. in af:ui
organiza{iei gerrnane de spionaj din Turcia Ei altelc. Cr, aceste de aceasta, poliqia a reusit, prin investigatii mai largi, sd procurc gi
secrete de stat erau cuprinse in radiograrncle expecliate la l-ondra.
alte matcriale care sd dovedeascd vinovSlia lui. In urma unei rnunci
in inlelegcre cu centntl Abwehrului din Praga, Paul Thiimmel,
de pregdtire considerabile, ea a reusit sd atragS, in calitate de
nf,scut la 15.I. 1902 la Neuhausen, in Mun{il Metaiici, doinicialit in colaborator, pe ccl ce fusese ultimul conducdtor al grupului de

1. E vorba cic postul SPARTA l, amplasat in locuinla inspcctorului financiar Karcl investigalii al Biroului 2 din fostul Minister al Apdrdrii Nafionale,
Prokop din Praga, -Iinonicc.

132 PAUL STEFANESCU EMGME $T MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_N t33

cdoelonlaeluinl fMoormraavellci,l"cgaitesdii-l determine sa-i trddeze pe fo;tii ofiteri jeu$rudaritle$iadcienlecaaucziuddcadteirMo?rmavperek-
cunoEteau personal pe ag€nli' Prin
interogarea acestor ofi1eri s-a dovedit ci Thtimmel era in legiturd
"1o93,6")i,rii"air.tml acieth6rdzeiu inhormalii din 1943 (in realitate din februarie nu a aparut de loc, Thtimmel a
in legdturi personald qi cu colonelul Moravec
fost arestat din nou in seara
"la,, f"ai\ia" trata iracd de la inceputul anului 1939. Printr-o verificare aceleiaqi zlle. in urma unor
a problemei de care se
locului ;i o cercetare amdnunlit[ misuri foarte energice luate de
si care se referea la cani
ocupa centrul poli{iei din wilhetmshaven sec{ia a III-a, al clror scop era cu
s-a stabilit in plus cA importantul agent al totul altul, 'rn ziua de 21.U1.1942"

,,Siman' (Stevins-Best) cehoslovac, cdruia i s-au inmAnat sume de Moravek a fost ?ncol{it. Iar cind
serviciului de informalii in care in Olanda
in tirnpul co'traspionaj*lui gi*a dat searna cI nu rnai e nici
laljraga tocmai interesul o scdparc, dupd cc a rras vrco 50
bani, igi {bcuse aparilia
pare-se cd in de focuri in agenlii germani, s-a
," uni Ei Thiimmel,

geffnan. impuscat.
Din aceste motive,la22.II.l942 Thiimmcl a fost din nou arestat.
Thiimmel susline cd n-a
in ziua de 24.17.1942 a recunoscut in parte c5, ?ntre anii 1933 ;i
1g34 avusese legdturi cu serviciul de informalii cch lbrd stirea transmis niciodati serviciului de

organului sdu miiitar superior, ;i cd men{inuse aceste legdturi pdnd informalii cehoslovac date impor-

la arestarea sa, in fbbruarie 1942. ln noaptea de 26 spte 27 TI, tante cu caracter utiiitar, ?n special
nici un secret de stat. Sus{ine cE Vila in care a locuit pdnl la are-
Tdteehgipiirtanutm.raieepl,c,aRrseroennc6au"l.dnUopslteceurrmtiocar5naeenrteu[cnucanuoqssi ceaucfutelecaBdgiciroepuleplrusuoilai2nnadditcnnuMltfr3d' 8dAit-ao1rN9ua'l' starea sa, Agenhrl A54.
folosea numai cdte un document

la care avea acces in functia sa de

Moravec, ultima oard se vizuse cu el in februarie 1939, agent pnncipal al Abwehrului din Dresden si rnai tArziu ai celui

"inoa"iionrtre"lrcrfa acesta sd fugE la Londra. Printre altele, a rccunoscut cd din Praga si pe care-l transmitea ca pe un,,rnaterial" Idrd importanld

in interesul contraspionajului german ficuse cateva fotografii de o ,,ce putea fi pasat". Ara6. cd' de fapt, era silit s6 recurg5 la alcbtuirea
importanld deosebi-t5 in !5ri1e pe atunci neutre ftratru cSldtorii. la unui ,,material de pasat", deo;rece rnaterialul furnizat de sect-ia
Haga in igSS .i o cdldtorie la Abwehmiui era de importanli minord gi cu ajutorul lui nu ar fi fost
Belgrad in 1940), aceasta numai -si posibild nici stabilirea unei legdturi, cu atit nui pufin menlincrea
nuriai la 4orinia colo'elului Moravec de la Londra, cu scop'l
de

a discuta cu rePrezentanlii lui. anglo- ei. Sus{ine cE niciodat6 nu si-a perrnis s6-si trddeze patria, nici in
Thiirnmel i recunoscut cI qeful
serviciului de informalii in vara mod intenlionat, nici din nebdgare de seamE. IJnn5rea, zicea el, un
ceh, fostul cipitan de stat-major ceh Vaclav Moravek,
singur {el: ,,sd dernaste'" pe cont propriu seclia de spionaj a fostului
anultri 1940, {a celrrca colonelului Moravec, a reinnodat legbtwa
intreruptd prin ocuparea teritoriului ceh (disculiile ocerzionale de la M. A. N., pentru ca apoi, dupS ,,demascarea" ei, ct"r ajutorul

AH,"bartigvia.eih.;rnililBu""ietlagtlupdapduasfliilnsaidgcuasrloeacnoolettiieteRntecaiatcivhnaueldsuaeiti(csRa{bp.chdSrtroa. arHere'a)'AluC')iaMguoirrmsaeavcreleika, centmlui Abwehnilui din Praga si cu participarca politici secrere,

cu ajutorul iui Thiimmel, fiind luate toate misuriie de sigwanld' In sd pregiteascd arestarea ofilerilor cehi din conducerea serviciului
acesi scop,^Thiimmel a fost pus in libertate in mod provizoriu,la
de informa{ii si a principalilor lor agen{i, eventual si a merntrilor

organizatiei ilegale din Boernia si N{oravia. Prin aceasta ar fi lrut
s[-si doveCeascd propria destoinicie.

2.IlI.1942.Incercarea insd nu a reugit. Aceasta - dupd pdrerea celor Accastl afirrnafic, ficutd cu scopul de a se apdra, e cu t()tul

de aici - pentm cd Thiimmel nu a\,'usese niciodatd intenlia serioasa nevercisimilll. Cu atdt mai rnult, cu cit ea venea dupi. ce recunoscusc
de a contribui aceea,
la capturarea lui Moravek. De dupd ce cd primisc din parrea scrviciului de inibrrna{ii ceh c-el putin 40.000
de mdrci gefinane. Din conlinuful rnaterialului radiotelegrafiat si
intalrrirea din 20.I[.1942pe care Thiimmcl o fixase cu Moravek a
din dcpoziliilc colaboratorilor lui Moravek arestali rezultd cE ,,}tene..
1. Estc vorba de Pcrsoanc diferitc preda sistematic serviciuiui de inforrnatii ceh date cu caracter rnilitar

134 PAUL $TEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILI]_I il5

dintre cele mai irnportante, care in parte pot fi apreciate ca secrete cehilor secrete militare gerrnane, pretinzAnd cd are nevoie de bani

de stat. ;i nu uitd sd specifice acest lucru la sfirgitul fiecirei comu.nicdri.
Thiimmel, de exemPlu, a divulgat:
Dupd ocuparea Cehosiovaciei, nu numai cd nu solicitb sd fie pliitit
l. persoanele care iucreaz1 pentnr serviciul de contraspionaj pe mdsurd ce. fwnizeazd informa(ii, dar nu pretinde nici wr fel de

militar gerrnan sau pentru serviciul siguran{ei (SD)' recompens5 ulterioard. Legdturile lui cu miqcarea de rezistenli,

2. benurnirea otganiza{iei militare gennane de spionaj din ajutorul dat lui Moravec nu reprezinti nici un fel de obligafie pentru
el. Se poate trage de aici weo concluzie?
Ttucia.
Cei cAliva oameni care l-au cunoscut personal nu i-au descifrat
3.Nurneleconspirativalurruiagentdeosebitdcimportantcare
lucra pentm ofilerul reprezentant al Abwehmlui in Turcia' taina. La Fraga, so{ii Bosw'art, ire vila cArora a locuit, il stiau cirept

+. Oate exacte deipre cdldtoria domnului arniral Canaris in un om politicos si amabil, care-si iubea solia, era pasionat de fotbal
gi schi.
Turcia.
5. Date referitoare la gazele de lupt6. Vdduva lui, Elsa, declard $i ea cE nu stia nimic despr"e activitatea
6. Modul de organizaie a grupelor wehrmachtuiui si rnetodele
sofului. iqi aduce aminte cd a fost arestat in trei rAnduri" C6nC
lor de lucru in Balcani. avusese loc a treia at:estare, cea fatald, a sofului ei, sc pcimenise ;i
7. Numele conspirativ, locuinlele conspirative, sediul ofilerului
ea la Gestapo. Au re[inut-o la Pankrac pind c6nd Gestapoul si-a
g"errn8i.tnDareteprreezfeenrittaonatreallaAtbliwsceuhlriiulelupi ulartaSteofliaa.htalnirile factorilor de dat seama cd nu gtia nimic despre activitatea soqrlui ei qi cd nu
poate folosi cu nimic la anchetS.
conducere ai Abwehrului din Berlin-
,,Arestaree. lui Faul md distrusese, spune femcia. imi spunearn
9. Acliunea ,,Isolda". dpeeirlauscurtius'tilporrescouvTiet.i9cii. rezuitateie
lansaii pe cd trebuie sd fie o eroare. Nu rnd mira cd pleacd adesea pentru mai
10. Numele qi metoclele
multe zile cle acasd. Stiam, de asernenea, cd ocupd o func{ie de
interogatoriilor luate de polilie
rdspundere in Abwehr si asemenea drumuri lineau de meseria lui".
teritoriul Boemiei ;i Moraviei. le-a luat politia gpioni,lol arestali' Thiirnrnel fusese, fireste, prudent, nu vorbea niciodati. despre

11. Interogatoriil" pe care serviciul lui gi de multe ori so{ia lui nu stia unde era. Nu vorbea

12.ConlinutulrapoartelordefinitivealepolilieiinlegSturScu niciodatd ca un nazist infocat, iar ?n privinla lui Himmler si
aclitrnile mai rnari de trddarc de patrie.
i{eydrich avca rezcwe. Dar nu in asa rndsurd inc6t sd batd la ochi.
13. Conlinutul si schema orfanizatoricd a raportul*i centrulli Niciodati nu-i trecuse prin minte, nici mdcar in vis, cd el ar fi pr,rlut
poliliei din piaga in legiruri cu oiganizalia despionaj.a secretarului sd lucreze pentm serviciul de infbnna[ii cehoslovac; nici dupd
general al Coniulatului Sovietic din Praga, Mohov' Acest raport a r'azboi nu-i trecuse aceasta prin gAnd.
Iost folosit de guvemul german la declararea rdzboiului impotriva
Ce lovituri a fost atunci! Deodatd tr:tul s*a ndruit ca un castel
RaluuRiseTieihci.ihinuRrtmaupie..olrcmfeiinlrtdpmolauliiiiieAsibefwucseeehrsereucliunomindJdiinnrnaPwt rrdaergceatp,tTi.a,',hroialmcchemestseatliuifnbl-eraaspnerciecreditaSot
de nisip.
aprobarc a intocrnit o coPic.
14. Schi(a exacta, intocmitd de un tehnician, a tuturor fortift- Dupd arestarea lui Thiimmel s-a mutat din Praga la Chemnitz,

ca{iilor qi cazeinatelor cehe etc. cunoscute de gemrani. Schila fusese la niste rude ;i a inceput sd lucreze in induskia de rizboi. Trdia ca

preclati cie Thiimmel in 1938 colonelului Moravec' o persoand susilcctS, in care nu se putea avea incredcre; era nevoitd

G intrebare care isi asteaPtS un si se prezintc regulat la Gestapo" in tr944,venise la ea ur func{ionar
rflspuns! Cine a f,ost Paul Thiirnrnei? superior din Gestapo, Abendschrin, ca s5-i sugereze si divo{eze
de sofui ei. Trdclase N. S. D. A. P. -ul, i:c Hitler. Reiehul, pe scurt.
Pinb in lg36, un nazist, un om cle^incredere al Abwehrrlui' tot ce^este scuxxp poporului gennan. Avea la el si un l.rilct tle la
1936, vinde
Dupd aceea, chestiunea se complicd. ln t-ebruarie Paul. Ii scria sd se-gAndeascd la ea si ,,sd inainteze farit qoviiali
cererea de dil'o4"" li cerea si o ruga stdruitor s-o facii.

In Praga, la procesul de divo{ din augusi 1944, se }rtirlnise
pentrLr ultima oari cu el.

,,Pdnd la moarte rnh va unn[ri privirea lui. intr-o stare rlc plins,

136 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURII-E-II 137

sib"bit, pdgea rar, dar in ochi avea o scdnteie" Si se linea drept, degi de exemplu, faptul cd in 1934 organziase citeva aclirini provoca-
hainele str6ine atdrnau pe el, M-a privit lung.....
Divo4ul fusese o chestiune de citeva minute. Dupd citirea toare irnpotriva serviciului de informafii cehoslovac, dintre care una
sentinlei, Abendschrin o trase deoparte si-i spuse cd in ipropiere,
in masinS, poate sE se mai vad6 cu paul. ii inchise in masina si se culmjnase cu rlpirea unuia din ofiterii cehi ;i ducerea lui in

Germania. Dar tocmai aceasti experienlE, metodele si procedeele

spionajului nazist l-au convins ir suficienti mlsuri care era

depdrtd pu{in. adevdratul chip al nazismului.

<<Nu,,Lm-airninf?rnetbreabantimpeicP, aaurl:fi<<pllreefaapintgcreozaiit..o.>r> Mi-a strAns m6na. In localitatea lui natald, Neuhausen, in Saxonia, triiesc gi ast5zi
pentni tine.
Sd ne oameni care l-au cunoscut, adversari ai nazismului, care confirmd

amintirn mai bine cum ne-am cunoscut, ciipele frumoase pe care cd Thiimmel fusese la inceput rrn nazist zelos, iar mai tdrziu isi
manifestase dezarndgirea fap de national-socialism, cu a c6rui
le-arn triit. Pdcat cd totul a durat atAt cie putin>. Si ca sd md
brutalitae si atitudine inumand nu era de acord. Pozi\ia lui criticd a
pliniriisntelilaosrcliumi. Ai-aposi pmusi-asrsptruasnsdrenoitdastai:lu<tdcArisdteianptpi,amrte6avioui iinstrouaorcriei!>si
Mi s-a pus un nod in gAt.." Arn stat asa pe bancheta din spate a fost concretizati prin fapte: cdnd dupd anul 1933 familiile ai cdror
masinii c?tn -v'reo oid. Apoi a venit Abendschon. Ultimul sirut,
membri adversari ai nazismului fuseseri arestafi si intemaS de

hitlerigti in lagdrele de concentrare s-au adresat lui Thiimmel pentru

sdrutul de adicl. Nu mi-am mai stipdnit plAnsul... fMosatq'sinfharssiteuip..u. se a le ajuta, el a intervenit prompt in favoarea lor, cerAnd cu insisten!5
in miscare... Si acesta a fost stErsitul, da acesta a
punerea lor in libertate. Acest fapt este confirrnat de c61iva

Paul avea o rnare sldbiciune pentru fotbal, el insusi jucase in arrtifascisti gerrnani cdrora, dupd cum menqioneazi ei textr,ral, Paul
la
tln:rete, si in Praga se ducea la meciuri. Uneori mergeau Thiimmel le-a salvat viaqa.

cafeneaua <<Vltava>, alteori la barul <<Lucema>>... isi arninteste cd Amintim in treac6t un asemellea fapt interesant tipic:
,,L-am cunoscut pe Paul Thiimmel ca na{ional-socialist -
la ei acasd venea din cind in cdnd Haver, directorul bnrurui povesteste unul adliniufoi nTdhaiitronrrini eFl,roHnaturtlurni aRnno;KuedrninpeN. eDuehsafurssuernarEni
,,Lucema". Stia ci Paul are unele legbhrri cu femei. El spunea cd adversar politic
rneseria lui implicd acest lucru.
activitate politicS inainte de 1933 si pe atunci eram adversari. flrr
In concluzie, rdmAne sh se mai dea rispuns la o intrebare pe
care si-c pune, cu siguranfd, orice cititor: din ce motive si-a oferit
Paul Thiimmel serviciile incd din l93d secliei de informa{ii a
Marelui Stat Major al armatei cehoslovace? Nu i'cra, oare, pentru
amdndoui pd4ile, pentru Germania nazisti si in acelasi tirnp
?mpotriva ei? Curn poate fi apreciatd activitatea lui?
El era incontestabil, umrl dintre cei mai buni agenti ai serviciului
de informatii in perioada anilor l93d-1942. in aielaEi timp se stie
cd fusese un nazist convins cu mult
pus mAna pe putere in Germania timp inainte "a ititteriitii ta fi

Ca nazist cu merite deosebite si ca prieteu de.rotat al lui
Himnrler, la putin tirnp dup6 luarea puterii in Gennani a. Ia
30
iarruarie 1933, i s-a incredintat o funcfie ,,inaltd.. in Abwehrul lui

hlarnualuriisd.eFautsuenscei repafiizat la serviciul de inforrnalii al R.eichswe_
tocmai datoritd faptului c6 nazi;tii nu aveau prea
multi incredere in Reiscbswehr si in mernbrii lui.
Nu incape indoiald cd la inceput Thiimmel, in calitatea sa de
persoand de incredere sau de in-rputerdcit al
din serviciile-cheie ale Abwehrului parti<lului nazist Plutonul care l-a executat pe Paul Thiimmel,
intr-un*l laTerezin, in aprilie 1945-
din Dresden, isi
indeplinise cu con;tiinciozitate si cu zel indatoririle. Este
"urror".ri.

t38 PAUL STI]FANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II 139

in:ri arnintesc ,Je unnitoarezi intArrlpiarc: c$nd, flrai tArziu, ltatele Si, dimpotrivd nu existd dovezi cd s-ar fi fbcut vinovat de

filelr a f,ost inctr.is pentru activita;e antifascistd. tata in-a rugat sd trS.darea si arestarea vreunor pafticipanli la miscarea antihitienst5.

nl5 dr-ia la Thiirnrnel. Faul rn-l ascuitat qi mi-a sfpiar"tres:lc',1r'4n6einueafr'arctenieit Faptul cb Flolm-Thiirnmel a indus in eroare Abwehrul, cd i-a plasat
idu ei-lberatl" Si, ?ntr-ai1ev6r, a doua zi,
ria fi material fals, ci a z6ddrnicit acgiunile ini,tiate de Gestapo irnpotriva
ci i-a ajutat pe duEmanii
acas5.. in 1945 erarn-lnernbru al Comitetului dr: Acliune r\ntif,as- migcdrii de hreitzleisrtiesnt{eEanaf{biosnt acloi ncfeinhndaEti
cist. Odat6 m-a oprit pe stracli inama lui Thliminel si rni-a spus Germaniei mai t6rziu inrru totrrl ?n

ci Pautr a fbst impuqcai' Nu b5iiuial ce L'rlitltls{: si :inter"rind' riar rapoartele sale pentru Berlin de seful Gestapoului din Praga, Otto

noi, cei din Ncuhauscnl ne--.lin gAndit rnuit ia toate astea'.. Am Geschke Ei chiar de Heydrich in nota informativd citre lJormann

viz*t r:laiar eu scrisoarea adr*sati de llimmier bStrdl-lei. tn ea se s' i Himmler. a dat adesea argurnente privind catzeie care-l
spunci.r cA Faul Thiinurel va fi judecat pentru iiralti tliidare..." insugi Thilmmel

E adeviirat c5 Paul Thiiminel iqi oferise, iir 1936, serviciile salc indemnaserd la o activitate antihitlerist6. Colonelul Emil Strank-
mtiller, care coiaborese cu agenful din 1937, ?si aminteste, in
CehosXovarciei penfru o anumiti stmi de bani, pe atunci clestul de iegdtwd cu intrevederea de la Haga de la sffirsitul anului 1939

mare. Mai tdrziu, insd, clesi infornaliile sale erau din ce irr cc mai urrnltoarele: ,,?l timpul disculiei intre patru ochi i-am pus de cdteva
ori intrebarea de ce lucra. pentru serviciul nostru de infonnalii... imi
pre{ioase, rru rnai cerea tlani, decSt cel rnult pentnr acoperirea
cheltuielilor etbctive. Ipote:za cA ar f1 procedat astf,el din inierese
materiaie cste inf-trnatf, de faptul cd a colaborat cu serviciul de spuse cd modul brutal si lipsit de scrupule cu care Hitler isi pune

infbmnafii cehoslovac gi <trupd 15 rnartie 1939, c6nd statul Cehos- ?n aplicare vastelc sale planuri va determina, mai clr6nd sau mai
tiirziu, lumea intreagd sd se constituie intr-o coalilie antihitleristS"
iovac dispimse.
Rezultatul nu putea fi dec6t infr6ngerea totald a Germaniei. Nu voia
Rdm6ne rJe rdspuns la intrebarea dac5 Thtimrnei n-a lucrat si fie surprins de evenimente... Pentru aceastA eventu.alitate voia sd

toflrqi penber ,,ambele tabere", dacd n-a jucat un rol riublu. Nu s-art se asigure din punct de vedere material. i;i fbcea socoteala ca dupd

gdsit dovezi care s6 confirme acest lucru. rdzboi sd se stabileascd definitiv in Elvelia. Nu nega cd este rnembru
Se gtie ci nu ascundea ofilerilor cehoslovaci de la infonnalii
rnisiunile pe care le primea: de a efectua activitate de spionaj al N. S. D. A. P.-ului si suslinea cd abia mai t6rziu, dupi ce
cunoscuse metodele nazisrnului, intregul regim al lui Hitler i-a
impotriva Republicii Cehoslovace ;i a aiialilor ei. Att'dsese aten(ia
nu o datd cb kebuia s5 prezinie date cu camcter de spionaj privind provocat o aversiune..."

Cehoslovacia, ii informa despre sarcinile ce i se incredinlau si cerea M6rturii asemdndtoare au fost oferite si de colonelul Alois

sd fie ajutat si intocmeascd astfel de informa{ii. Mult timp prin Frank. La intrebarea de ce lucreazd impotriva Germaniei, Thiirnrnel

intcnnediul agentului Thiirnmei, Biroul 2 afixnlr;rt Abwehrului lui rdspunsese: ,,Nu aclionez irnpotriva Germaniei... Germania mi-e
Canaris informa{ii false gi denaturate, de multe nri de importanli
curn se putuse verifica, l'aul Thi.immel dragd ;i de aceea lupt impotriva duEmanilor ei, impotriva hitle-
capitalE. $i, dupe un material autentic. Hitleris,tii i-au dat le plasa
Abwehmiui drept crezue' rigtilor..."

ba, in cele din urmd, l-au decorat cu un ordin nazist. OricAt de subiective ar fi fost motivele lui Thiirnmel, cert este
Existd dovezi cd Thiirnmel, care asista la cele mai secrete ci in mod obiectiv activitatea lui a fost util6 luptei comune

gedinle ale Gestapoului din Praga, atrdgea la timp aten{ia prietenilor impotriva Germaniei hitleriste. Sunt intrebdri la care nu se poate da
sdi cehi pe urmele carora dintre ei era Gestapoul 9i cine urma sd totodeauna un rdspuns exact. Justificarea intregului joc temerar al
fie arestat. Datoritd lui, o serie intreagd dintre participantii cu func{ii
uneia clin cele mai interesante personalitdli din ist.oria spionajului
de rdspundere in miscarea de rezistenld au reqit sd fugI la timp"
Unii au plecat in striindtate, iar in 1945 s-au intors ?n patrie ca in cel de-al doilea rdzboi mondial este una dintre problemelc pa4ial
rnilitari in armata cehoslovacl sositi din Apus, qi din Rdsdrit.
Lipseau numai cdpitanul de stat-major Moravek ;i colaboratorii lui de nerezolvat.
cei mai apropiali, pe care ii avertizase.
Ultimul martor in viafd este pastorul Miroslav Plechar, de{inut
la Terezin, intr-o celuld vecinl cu cea a ,,doctoruiui Petr Toman"

- acesta este ultimul pseudonim al lui Thiimmel. Acesta s-a purtat
deoscbit de frumos, impe4ind cu el mdncarea. ,,ll credeam olandez

140 PAUL STEFANESCU Cele nou[ morminte
ale lui Hitler
gi ne-arn in{etes sI ne intilnirn dupd rizboi la Praga. El insi a fost

impuscat".

in concluzie - nimic concludent. Sd recapitul6m: sd-l fi

nemultumit dizgraiw temporar'J in care se aflau vechii nazigti prin

1934? SI fi intuit sensul rtzboir.rlui? Sd-l fr dezgustat metodele

bcorunliianl6enddemalutecrriaulealaelehGitleesrtiasprnouulluuii?inNliemgidctuprireccuisT. h$iiampmteels,aaciu,
Iuat, in 1945, drumul Elvetiei- Nici unul din ei nu a fost regdsit"
Poate ci acolo se afla gi soiuqia enigmei.

lJra ce a diinuit intre Stalin qi Hitler este un lucru de
necontestat. Istoricii qi psihologii au un subiect demn de abordat.

Cdnd balanla rdzloiului s-a inclinat in favoarea sa, la inceputul
anuiui 1943, Stalin a dat ordinul de a-l g6si pe Hitler Ei de a-l
ad.uce la Moscova. Se cunoaste faptul cd ordinul de a-l gdsi pe
Hitler a fost dat unui serviciu special creat ir 1943 la iniliativa
personald a lui Statin gi care a fost denumit ,,SMERS", (Moafce

spionilor). El reprezenta o simbiozd specialE a serviciilor secrete si
a conducerii militare, Ihnc(ionAnd concomitent qi independent cu
N. K. V. D. cu care colabora. in fruntea acestul organism a fost
numit generaiul Vikor Abakumov, care se bucura de increderea
cleosebitd a lui Staiin ;i Beria. De altfel, Abakumov a Ei devenit
adjunct al comisarului poporului pentru apdriue.

La inceputul anului 1945 el a raportat comandantului suprern,
Stalin, faptul cd Hitler nu se mai afld in viald. Mai mult dec6t atit,

zvomrrile privind fuga fiihrerului se dovediserd a fi false. in locul

raportului privind prinderea lui Hitler, Abakumov a depus pe masa

de lucru a <lictatorului din Kremlin raportul comisiei rnedico-legale

privind descoperirea qi identificarea cadavmlui lui Adolf Hitler.

Acest act a fost confirmat todcemraaipiorrtauclersetpsrecozepnlataBnreurluliin',.spMcaciratol raiil
Moscovei
care s-a deplasat

au confirmat c5, rdsfoind materialele care i-au fost prezentate, Stalin

I. La 22 iunic 1941, in momcntul in carc U. R. S. S. a fbst atacatd dc cdtrc
Gcrmania nazisti 9i alialii ci, Krcmlinul dispunea dc rtn organism in sarcina
caruia cddea in principal desfhEurarca activitilii infonnativc/contrainformative
politicc pc plan intern si cxtem: N. K. G. B (Narodnii Komissariat
Gosudarstvennoi Bczopasnosti - Comisariatul Poporului pcntru Sccuritatea

Statr,rlui) dcsprins la 3 februarie 1941, din N. K. V. D. (Narodnii Komissariat

Vnctrennih dcl - Comisariatul Poporului pentru Afacerilc Intemc/L P. Bcria)

.si pus sub controlul lui V. N- Mcrkulov. La 20 iulic 1941, N. K. G. B. a fost

reintegrat N. lL B. D. -ului, pcntru a rcaparea in aprilie 1943, sub comanda

aceluiaqi Merkulov, colaborator apropiat al lui Beria.

142 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE'IIMPUR]LE-II t43
nu a spus nimic (fapt care pentru cei din anturajul sdu era un sefirn
r.Iu) si a scris cu creionul rogu pe marginea documentului doar doud knediat, Klimenko a crdonat reingiopanea cadavrelor, lucnr care
cuvinte ,,La arhivd".
s*a .si ibcut, in aceeasi groapd.
Caruselul inmormintdrilor
In scara zilei cle 4 mai Klirnenl<o a aflat cd faimosul caciavru

fiknat de opcratani sovietici nu-i apa4inca, de f-apt, lui Hitlcr. Ca

atar€, se inrpunea o noud cteshumale a celor clond cadavre
<lescoperite in gridilrS. Dar, in momentul in care Klirnenko a

inientionat s5 rcvind la monn6ntul cuncscut inciicat de sutrordonatul

Hitler a ar.rrt grijd ca, incd din 1938, sd indjce cum sd fie siru, nu a rnai re-*sit. Cancclaria se afla ?n zona dintre armatcle a
inmormdntat: cadavrul urma sd-i fie transportat intr-un cadru treia si a cincea de asalt sovietice. Atunci a fost organizatia a...
solemn la Miinchen, unde sd fie expus in Feldhemhalle ca adeplii
rnpire. in noaptea de 5 i:rai, ciqiva sc,ldali au clezgropit cadawele,
sdi sd-si poatd lua bun rdmas, iar dupd aceea sd fie ingropat intr-un
cavou la Konigsplatz" A avut si o altd idee: sh.-si gdseascd linistea le-au invvlit in pdturi gi ,,arnbalate" in lfizi de a':bff"nurazeteled-eauaspaulst la
de veci in orasul sdu natal, Linz, in cavoul din clddirr-a partidului la
clispozilia statului rnajor al celei de a treia

Beriin-Buch. Iniiial, ajunse aici, cadavrele nu au mai fost ingropate"

nazist. ci au fost depuse intr-o pir,ni!5, unde, mai tdrziu, s--au adus blocun

Rdzboiul a hotdrAt insd altfel" Imperiul cle 1000 de ani care de ghea{d pentru a ie conserva. La Buch rnedicii legiqti militeLri au

trebuia sE se intindd asupra intregii Europe ocupatA $i stApanitd efbctuat autopsia gi au intocmit actul de constatare medico-legald.
nazisti si chiar a lumii se rezuma, la sfhrsitul lunii aprilie 1945
de
la Frimele constateri
o bucatb jalnici de pdm6nt aflatd in vecindtatea lui Wilhelmstrasse,
Iatd cum a decurs identificarea cadavmlui lui Hitler si al Evei
unde se afla buncdrul subteran al Cancelariei Reichului. Acolo si-a Braunl:
gdsit sfhrsitul Hitler. $i, ca o ironie a soartei, cadavrul siu a host
ingropat si dezgropat de cel pu{in nou5 ori. ,,in grbdina Canceladei Reichului, r.rnul dintre ostagii afla{i in
subordirrea locoteneni-colonelului Klirnenko, Ciurakov, observase
Spre sfbrgitul zilei de 30 aprilie 1945, dupl ce Ilitler gi Eva
o groapd ficutd de o bomb6, la stdnga intririi in" buncdrul
Braun s-au sinucis, corpurile lor au fost duse in grddina Cancelariei
Friluerului" ,,dacd se sta cu fa-ta cdtre acesta. (...) Serind in f,rndul
Reichului de ofi1er:i din serviciul depazd SS. Ei le-au asezat intr-un
gropii, nirnerise peste cadavrele pe jumdtate arse al unui bdrbat si
san! de circa un metru adAncime, le-au stropit, cu benzin5 gi le*au al turei femei, acoperite cu un strat relativ sub{ire de pdmAnt. Aga

dat foc in prezen{a lui Goebbels si Bormann. Grf,drna se afla in au fclst descoperite cadavrele lui Hitler qi al Evei Braun. Osta;ul
igi chemase tovardgii s5-l ajute ;i, impreuni, le scoaserd de acolo".
permanen!6 sub tirul tunurilor si armelor automate sovietice, asa cd
Numele celor gdsili se afld inscrise in procesul-verbal intocmit
incinerarea s-a realizat cu dificultate qi in mod incomplet, fiind greu in ziua urmdtoare.
de supravegheat. Seara, tdrziu, rimigilele pdmAntegti ale celor doi
au fost luate qi depuse de garda personald SS intr-o groapd unde ,,Bcrlin, Armata de operalii.
Proces Verbal
fuseserd inmormdntate anterior cadavreie cAinilor favorili ai fiihre- anul 1945, luna mai, ziua 5
rului. Tohrl a fost acoperit cu un strat de pdrnAnt nu prea gros, in Subsemnalii: locotenent-major de gardd Panasov Aleksei Alek-
sandrovici si soldaSi Ciurakov Ivan Dirnitrievici, Olenik Evgherrie
marc grabd.
Stepanovici ;i Serouh Ilia Efremovici, am descoperit si scos doud
In dimineata zilei de 4 mai 1945 soldatul Ivan Ciurakov,
pembru al unui grup cadavre arse, unul femeiesc si cel de-al doilea b6rbltesc, l6ngd
de cercetare ,,SMERS" a descoperit in mod
intamphtor, intr-o addpost'rl antiaerian personal al lui Hitler, in apropierea locului unde
groapd acoperitd superficial iu pdm6nt,
cadawele wrui bdrbat, al unei femei au fost gdsite cadavrele lui Goebbels gi al soliei sale, din zona
geful grupului de militari, locotenent precum Ei a aol cdini. Anunqat,
colonelul Klimenko, a hotarAi cancelariei Reichului, ora$ul Berlin.

sd raporteze superiorilor cd a g6sit corpul neinsuflelit al fiihrerului. 1. E. Rjevskaia: Miros de migdale amare,Edit:ra Mcridian, 1979,p. ll9.
Atunci a avzit insd ci in clddirea cancelariei ar fi fost g6sit cadar.nul
lui Hitler si cd acesta era tocmai filmat de citre operaiorii sovietici.

144 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II 145

cadawele sunt foarte arse si nu pot h identihcate fbr5 unele Hitler", de rasd ciobdneascd germanS, era ,,inalt, cu urechi lungi",
dupd cum stdtea scris intr-un proces-verbal.
date suplimentare.
Figurile arse ale bdrbatului gi femeii erau de nerecunoscut. O
Cadawele se aflau intr-o gawi de bomba, la trei metri distan!6
cle intrarea in ad6postgl trui Hitler, si erau acoperite cu un strat de cercetare efectuatd cu multd minuliozitate a stabilit cd acegtia erau
intr-adevAr Hitler qi Eva Braun. Cadawele lor mai purtau unele
^pdmDinut"p.d aceea se sdpase din nou in groapl 9i mai. fuseserd
descoperili qi doi cAini mo4i - unul ciobinesc gi un c5!el' semnalmente.
Si se mai intocmise un proces-verbal: ,,"'subsemnagii au
descbperit si scos la suprafaqi doi cAini mor!i"' Ancheta organelor sovietice a stabilit c6 ostagii din serviciul de
informalii al locotenent-coionelului Kiimcnko au re{inut un SS-ist
Semnalmentele c6inilor:
1. CAine ciobdnesc gerrnan (c6!ea) cu pdrul cenuqiu-inchis,-de din garda personalS a lui llitler. Se numea Harry Mengershausen.
lan! cu zale mdrunte' l'{u
staturd mare, cu o de gdt, dintr-un zgatdd la gdt; nu Iatd ie a declarat la interogatoriul sdu: ,,Tn zitn de 30 aprilie am
s-au gdsit rdni gi
s"6gnugteddPe stiw. fiost de garCb la cancelaria Reichului gi patrulam pe coridorul unde
ZlCaWt ae btaturi mic5, cu pdrul ncgnr, fard
a fost rdnit; osul de la jumdtatea superioari a botului a fost spart; se gdseau situate bucdtdria si sufiageria verde. In afari de asta
s-a gdsit sAnge in regiunea rcspectivd.
Sm.*,*tJ cAinilor s-au gdsit intr-o groap6 de trombd, la. o rlspundeam si de supravegherea grAdinii, deoarcce la o distan{i de
distanld de 1,5 m (un metru ti jumdtate) unul de altui Ei acoperite
cu p'Euxliisntapdtemm6netiu. ri sd presuptfrern cd omorarea cfiirrilor s-a peffecut optzeci de metri de sufrageria verde se afla addpostul antiaerian al
cu 5-6 zile in urm6, cieoarece'st6.rvurile nu rdsplndesc miros qi nu
le cade pirul. F{ihrerului.
Pe c6nd patrulam pe coridor gi m-am apropiat de bucdtdrie,
tn scopul de a se descoperi oLriecte care sd poati sluji drept
confirrnare pentru stabilirea proprictarului itcestor cAini, precum 9i m-am ?ntAlnit cu un cunoscut de-al meu care se ducea intr-acolo
faocsat *szceoloarsei*s"tAnu,rrrrdiluesclaiinpiileoirreaaulofro, slot csuclomsinpodnmiteA*stui lcdeercuentadtee au
cu - Bauer - curierul Fiihrerului. Mi-a spus cd Hitler se impugcase in

minuliozitate gi s-a mai gisit: buncdrul sdu. M-am interesat unde era sofia Fiihrerului. Bauer mi-a
1" Doua fiole de medicarncnte, din sticid de culoarc inchis5;
2. Pagini fizle\e arse, clin cditile tipirite cu rnijioace tipr:grafice, rdspuns cd qi ea zace moartd in buncdr, dar nu qtia dacd se otrf,vise
us' inlrr3lrd.cniUllcinqleomrmesidcuaiblidloierneir,nA:crrctuitca,tlripii,icedc,ealufrbenrmsg-dadssefcerr1isic8oc--u2e0iirpnscaonmiac'l;alpSe,
prins dc sau se impuscase.

rewersul Cu Bauer arn stat de vorbb doar cdteva minute: se grdbea la
bucdtdrie. Acolo se gdtea pentru suita lui Hitler. Peste pulin timp
medalionului era grar.'atii inscrip-tia:,,Lasa-rni pentru totdeauna s-a ?napoiat in buncdr. Nu am crezut qtirea lui Bauer privitoare la
rnoartea lui Hitler Ei a sotiei sale qi am continuat sd patrulez in
iiin"g+i. tine!" germani, lesc sute de mdrci' kr bancnote dc 100 mdrci' sectorul meu"
gaui
N-a trecut mai mult de un ceas de la int6lnirea mea cu Bauer,
5. O matricolE metalicd, de for:md sferico*eiipsoidzrld' cAnd" iesind pe terasl, care se afla la weo 60-80 metri de btincdr,
i-am vdzut deodatd pe adjunctul personal al Fiihrerului, Shrrrn-
31.907... bahnfiillerul Gtinsche, si pe valetul lui, Sturmbahnfiihrerul Linge,
chrAnd prin ie;irea de rezertd, a buncdrului cadavrul lui Hitler gi,
Semnau: depundndu-l la vreo doudzeci de metri de q6, pentru ca apoi sd

Clpitan Dereabin se intoarcl si s-o aduc6, dupi cdteva minute, pe Eva Braun moartd,

Locotenent-major de gard6 Panasov asezAnd-o tot acoio. Mai la o parte, lAng5 cadavre, erau doui

Sergcnt Tibocikin canistre, de cAte doudzeci de litri, cu benzind. Giinsche si Linge au

Soldalii: Alabudin, Kirilov, Korsak, Guleav'" personal al lui inceput sd toame benzind peste cadawe gi sd le dea foc""
CAinii fuseserd usor de identificat. ,,Ciineie
Seful lui Mengershausen a fbcut urmitoarea depoziqie:
,,Cadavrele lui Hitler;i al Evei Braun ardeau anevoia gi atunci
arn coborAt sd dau dispozi{ii sd se mai aduc6 benzin6. CAnd am
ur-cat iar5.si, cadalrele fuseserd acoperite deja cu pu{in pf,mAnt,
Santinela Mergenshausen mi-a declarat cI nu se mai putea sta in
Jrost din cauza mircrsului insuportabil si cd ei, ?rnpreuni cu un ait

146 PAUI- STEFANESCLI ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 147

SS-ist, din dispozilia lui Giinsche, le-au restumat in groapa unde ales, cu insdgi dantura, pe care Hdusermann o examinase gi o
zicea cdinele otrivit al lui Hitler". recunoscuse: <Aceasta-i dantura lui Hitler!>>

in cadrul Spitalului ambulant de campanie w. 496, la data de Tehnicianul dentar Fritz EchUnann lucrase incb din l93S in
8 mai, s-a efectuat autopsia celor doub cadavre de cdtre Anna laboratorul partieular al profesorului Blaschke, situat pe Kurfiirsten-
Iakovlevna Maran!, sef anatornopaJolog al Frontului Bielorus. damm, si executase lucrdrile protetice destinate lui Hitler si Evei
Comisia avea ca ;ef pe lncotonent-colonelutr Faust losifovici Braun. A prezentat din memorie o descriere a danturii celor doi.
Fritz Echtmann, mijlociu de staturi, cu chip palid, pdrea sd aibd
Skaravski, iar ca membri pe qeful anatomopatolog al Armatei Roqii,

locotenent-colonelul Kraievski qi pe medicii Maran!, Bogiuslavski vreo treizeci si ceva de ani. P6ru1 lins, de culoare inchisd, ardtAnd

Ei Gulkevici. ca ud, ii cldea peste ochi, iar el il dddea mereu la o parte cu m6na
in timp ce examina dantura lui Hitler,
Autoarea menlioneazd cd, desigur, ar fi fost mult mai important aflatd in fala lui pe o masd.
A recunoscut-o. in privinla danturii Evei Braun, u rpr'n, ,,Con-
sd relateze despre un indiciu depistat la examenul medico-legal: o
struc{ia aceasta de punte dentar'd este o invenlie personald a mea si
deficienfd fizicd a lui Hitler, mai precis o anornalie care fusese nmimai ininutiilarilittcuriuvcaionduati-lao-masctofenlfedce{iocnoantsotruacsteiemepneenatrpuufnixtear;ei anu-anmei
consemnati atunci in procesul-verbal de autopsie. intr-adevdr, dantr-rri. Aceasta s-a petrecut in toarnna anului'i944. prima punte
aceasta ar fi putut furniza material pcntru explorarea si aprecierea

complexelor lui Hitler. insA n*a dorit s6 vorbesc amdnunlit despre mi-a fost respinsd de Brar.rn, pentru cb i se vedea aurul atunci cdnd

acest aspect, deoarece aparline unui domeniu de specialitate diferit ea deschidea gura. I-am iucrat o a doua punte, inldturdnd neajunsul.

- si anume fiziopatologiei. Pdnd qi acest unic indiciu servise ca Am folosit o rnetodd origina15..."

probd, suficient de temeinicd, pentru rnomentul identificdrii. Totugi,

achizilia anatomicd debazd, dupd cum au considerat exper{ii, a fost x<

dantura lui Hitler. In concluziile medicilor legisti se aratd: ,,Princi- Ulterior s-a pus problema: ce sd se f,acd cu cele doud cadavre.

pala achizilie anatomicS, putAnd fi utilizatd pentru identificarea De cc sd nu fie distruse definitiv? Dar umbra lui Stalin se profila

persoanei in cauzd, sunt maxilarele acestuia, avAnd un mare numdr amenint5toare deasupra acestor rdmdgife pdmAnte;ti. Telegremrele

de pun{i, din{i, coroane gi plombe". au luat drumul Moscovei pe adresa lui Abakumov. Nu s-a primit
ins6 nici un rdspuns, asa curn nu s-a primit indicalii speciale in
Autoarea descrie apoi felul in care a decurs acliunea de legdturd cu modul in care sd se procedeze cu rdmdsilele plmAnteEti
ale lui Josef, ale Magdei Goebbels si a copiilor lor, ale generalului
depistare a medicilor curan(i ai lui Hitler si ai Evei Braun. Primul
Hans Krebs etc.
gdsit a fost K?ite Hdusermann, colaboratoarea profesorului Blaschke.
irr asteptarea ordinelor s-a hotdrAt inhumarea lor provizorie,
in ziua de l0 mai, aceasta Ei-a inceput relatarea: pentru moffrent chiar acolo, la Buch. Nu existi nici un document
,,in toamna anului 1944 am participat la extracfia celui de al
care sd confirme aceasta, dar a fost menlionatd mdrturia personall
,ur"i"u dinte din stdnga al lui Hitler, de pe maxilarul superior. in
a lui Vasili Gorbusin, locliitorul comandantului secgiei ,,SMERS..
acest scop am plecat, impreund cu profesorul tslaschke, la cartierul din armata a ffeia de goc. Deci, dacd este sd ddm crezare acestei
marfurii, atr"inci Hitler a fost ingropat la Buch pentru a treia oard.
lui general din regiunea munlilor Rastenburgului. Pentru exfrac{ia
I-au fbst luate doar maxilarele ca o tbarle importantd probd
aceslui dinte, profesorul Blaschke pilise, cu ajutorul frezei, puntea
rnateriald. Ele au fost date in gnja Elenei Rievskaia, interpret militar.
de aur dintre dinlii 4 qi 5 din stdnga maxilarului superior. hr timpul Rdzboiul s-a terminat, dar trupelc aliate au rdmas irt Germania,
acesta am linut oglinda in gwa lui Hitler gi am supravegheat cu
ocupAnd noi zone de dizlocare. Cea de a reia armatd sovieticd de
aten{ie, intreaga procedurS". asalt a generalului Kuznelov a pdrdsit Berlinul, secliile stahrlui
major al acesteia, stabilindu-se la Eberswald gi Winow. La Winow
Declara{ia doctorilei Hdusermann a putut fi confruntati apoi cu ,,SMERS" i-a adus pe cei mai importanli martori germani care au
participat la procesul de identificare a cadavn_rlui lui Hitler si al
procesul-verbal medical din 8 mai, unde era scris: ,,Puntea

maxilarului superior din stdnga, pomind de la rddlcina rnolamlui

mic (4), a fost pilitd vertica.l", cu intreaga descriere amdnunlitd a

danturii, care ocupd suhcient de mult spa{iu in procesul-verbal,

pRreeiccuhmuluEii,ciunracadsioegtaradfiiilne g6site in addpostul subteran al cancelariei
cdmirula
profesoruhri Blaschke. $i, mai

148 PAUL STEFANESCU ENICME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 149

Evei Braun. A fost necesar sd fie aduse aici si cadawele in cauzI. ce? BezAmenski este de pdrere cI Stalin nu s_a putut impdca deloc
cu ideea cd Hitler nu se mai afli in viat5.
Prin urmare, ele au fost deshumate si aduse la marginea orasului pdm"d,nAtceu;tima,leslpuui ilefitlBerezd6emdeupndsk3i0,
Winow, unde au fost inhumate din nou sub pazd. Dar nu pentru in{eleg cd ocliseca rdmi;i,telor
nrult timp. incongtientd dc a face pe placul lui
exista aprilie 1945 avealabazldorinta
La l8 rnai, au sosit de la Moscova reprezentantii speciali ai bund zi va posibilitatea sr i Stalin. Se spera poat; ;ti;_;

Marelui Cartier General. La ?nceput au fost interogali din nou toli care sd demonstreze cd datele lui se pund pe masi un llou raport
rnartcrrii care" in ultimele zlle de viald ale fiiherulu| s-au aflat in Abakumov
buncdr, precum Ei tehnicienii dentari care au identificat maxilarele va fi gdsit." sunt false si cd Hitler
lui Hitler si ale Evei Braun. Apoi frirnisul special al Moscovei s-a
dus in pdduricea unde erau ingropate rdmdqilele. Acestea au fost rndlS^5aeoespcsraounaltan"iorrnoutnsieglclKtassueitrieamcdashoriieijclalcforueraicumrmfrikto-eo,ranltasaotareeangsdtf!irulalaoiap'rtreefdtip,fiie7ime!a0ttIpa.a,rueEuroanrrcairduzfenovbnoososttriitufbiicnclaou{ddrired.isiceKptsiuroparnidrsctepilirteoctdncsiut^arktttdu"eatln"ed;r-si;di-tc;u-szia-cbo;'tl-o!iia-iia,'t
dezgropate qi s-a intocrnit Lur act oficial al cdrui con{inut a fost
transmis prin telefonul guvernamental la Moscova. Tot acolo au Iatd primul dintre aceste documente uluitoare. El a fost intocmit
fost trimise si maxilareie celor doi. Ce mai rdrnisese din cadavrele Ia nn an idnedilcaatleiarmlinuaireAabardkzubmooiuvh. i,i,nintrematiim1p9,46.,.SDMeEoRatSa..acfeuascsstae,
celor doi au fost din nou ihgropate. Pentru a cincea oard, tot la
Winow. nu din

Cea de a sasea si a saptea inhumare nu surlt, din picate, reorganizatd,. devenind Direc{ia a treia din Ministerul 3ecurititii
Nstoautualuai ndcihneUtdRaSSf,oisatrdAabtalkiunmgorvijaeraaldte;ijadmepinairstatrmueuntt,o,"."r.pnuita"ii;iui.
confirrnate documentar. Statul major al celci de a treia armate s-a N{iristerului de Inreme, care nu sc- afla in relalii prea bure ass.
oA1pd9ej4ur5an,tcivutucnipmdriovinciriuds:tnrcueelnructiectdauereaiontiem<rinepenr,qurluvnraiirrneirosSrterardonisviepa:ar,a,itFpictriaonbluauitt,lrcliaite"lc.r1ra'.t6c..timur\nauii
mutat la inceputui lui iulie 1945" la Ratenow, iar mai tirziu la l
Stcndhal. Dupd unele mdrtrrii ar fi ar.ut loc o altd ilhumare. De
data aceasta la Ratenow, mai aproape de noul sediu al statului a mor{ii, ci a dispari{iei, de'umire pri. carc se vroia, probabii, si
sc tacd pe plac lui Stalin.
major. Este putin probabil ca morrnintele sd f-r rdrnas Ia Winow, la
zeci de kilometri de noua zond de dislocare a statulr-ri rnajor. poate conform ;rcestui scop generar, comisia fbmrati cjin trei pcrsoanc
cd au fost inmonnAntate si la Steadhal, deci a saptea oari.
pnuoininsrriubaliiloseziriatasreueilcLibreru'iuannsc"cinrzcuelcIusaui-cBpaealr-rrcipnuu.itcCAaacnosc;lfoeclaelaraireifiaicvieneapssrcodobpalu"'ralrlr.l.iz"cpi,zlrnrcpUrclo*ti
Citre toamnd, cea de a treia armatd sovieticb de goc a ajuns in .*iiviino*:crradrnitrereiitril'ieoniaarigc;e-sri,essiiltiicosstioprdaain.'ensfiitbqnpitcireuaaiimircrclicueizslievte.Islrorzcisroinritpcccori$ua'e.crielcicmrrocturpcmt*udoiirpasrrs{ci9air;le,ro{rm5ca,vaiaicndiaetsc;rnreelaatbmrvocurneuinacl!oolosrcuraidbi'sridcrric.tberscaairauort.ugiirrezihn*cieaiizroiesneri

zona sa dc dizlocare permanentd. Starui maior a fost mutat la ir c,:ior clouzi cadavre incriminate.

Magdenburg. Nu departe de casa in care a fost cazat comandantul rrciintialieazsdiupb6iiesc-o]ec+riirit'n*caoisceri.{tiqiDcvPpauairerlIocai1f;cae--fii!ls,sioarroisrr,rrrrtGracuatililnars:rLEusn9rlcncuo4'rri6iasaih,otpr/4iacncio.coplms'iavcacinsrrstvcrkti4araiuim*rfc;o1aii-eihx-ia-r,osnrf?baAianrarcIcis,meedforpcri.s:*uvciettioccaatiiepipicrorrrrtriio*zvcedb;ortiaeriruiirttrreicccar.rio:rr.i,pri*seur'"lj,dp-rrri+reiotahircvzutlle,,lii
secliei ,"SMEI{$'" a avitt loc o nouS dezhumare si cea cle a opta
inhu.mare (separat Hitler si Eva Brailn si Goebbcls Ei gcn. Krcbs).
Schema ampiasdrii morrnintelor, pudand inscriplia,,strict sccret..,
a fost ?ntocmitd. de Vasili Gorbugi:l si trindsi la Moscova, unde se
pistreazd 5i in prezent.

Acesre anrdnlutte atr f,ost culloscutc c1e istoricul ms L. Bez6inen-

ski in anii "60, dzr rru i s-a pemris accesutr personal la docr-rmentele

respective" I s-a dar in schimb .-'ersiunea oficiali. intr-imul din

documenie, stLtdiat in 1965, se arira cir celc doul cadavrc fuseserd

riefinitiv distruse la -l iunie 1945" r")ar aceasti afinnaric este
contrazisd. eie urmltonil fapt: in ajrinul cilnfcrin,tei rle prcsi a

maresaluiui Ghcroghi -Iukov, linufi la Berlin- in ziua de 9 iunic
1945, accsta l-a ?ntrebat pe Stalirr ce si spund despre lfitier. Stalin,
avind in mAnE toate documcntelc, i*a ordonat sd spuni. ci Hitler

n-a fost gisit" Chi;u clupi mul{i ani, iiscutdnd cu Rievskaia, Jukcrv

era inci nernr,rl.111111i1 de faptLrt cE Staiiu nu i-a spus adevdrtil. Ilc

150 PAUL $TEFANESCU trNIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II l5l

a fost luat de la capdt. s-a efectuat cu minu{iozitate investigalia deoarece nimeni r:u delrea si lase urrnele fiihrerului la Magdenburg.
buncdrului, a camerilor acestuia, si ceea ce la prima vedere este C3zul a fost raporrar lui Krucikov, geful de atunci at tr6B. pesie
foarte ciudat, a fost fhcutd o descriere extrem de amdmrnlitd a c]{eva sdpt5m6"ni, in clddirea din praia veche a Kremlinului
canapelei pe care s-au sinucis Adolf Hitler 9i Eva Braun. I)escrierea lsediui
canapelei iuprinde singurd circa opt pagini! O aten{ie deosebiti din CC al PCUS) cineva a auzit un oftat de usurare: ,,Totult esre in
avem de
partea comisiei au suscitat urmele de sdnge de pe bralele ei, de reguld. S-a rezolvat. Nu ce si fim nelinistifi...
iapiqerie, chingi, cadru, picioare precum 9i de pe perelii camerei'
PIne Daci Krucikov s-a ocupat personal de acest cazin 1990,;eful .
SDGarBca1n-dryufni putut acliona
concluzia expertjlor se menliona: ?n camerd au fost depistate dare fhrd informarea si acordul lui Gorbaciov.
de s6nge gi Jtropi de sAnge; ,,rnortul" gedea in coltul din dreapta al consilier l-a intrebat pe Gorbaciov, acesta s-a mirat:
divanJui'gi era-rdnit cu o armd de foc la cap; el a fost apoi scos ,,Cadavrul lui Hitler? Aud.pentru prima oara deipre ugu
ia-aadicuegrauttcodeKrmruicsiik'noevampr ei-natruvoorbitenviecniotduaatldd ddeisiptrrueg"e"r"e""r.,troortuugtli;a;,n*oi
din buncdr prin ieqirea de tezewd..
Nu estJ greu de ghicit pentm ce KGB nu a pus la dispozi$a rtundgilelor lui pdrndntesti. insd de pe timpul iriri Andropov,
presei un document cu asemenea concluzii, care le contraziceau pe
oficiale. De asemerlea, este u;or de inleles de ce a fost linut morrnintele de la Magdenburg au fosl distruse. l^nluiacest .".r,
Lele Osipov-Clausen- "*ird
sub interdiclie incd un document al comisiei ;i un document oficial pffiand ca dattr anul 19701.

Semionovski in care se vorbea despre descoperirea ftcutd in
fost descoperite resturi de craniu"'
,,groapa lui Ciurakov. Acolo au menlioneazS: ,,au fost
Documentul insolit de fotografii g6site p6{i

din oasele de la tAmple 9i buc61i de la osul din ceafi; pe pigmentul
gaurd de glon! care a strebdtut
tdmplei stdngi a fost descoperiti o
osui; ti"ebuie presupus ci impu;cdtura a fost trasd de jos in sus, de
la dreapta spre stAnga, spre spate", dintr-o armd de calibru mediu,

de la distan!6 foarte micd.
Pebaza concluziilor rnentionate, unii cercetdtori rugi, americani
gi germani suslin,,o variantd combinata" privind moartea lui Hitler:
st6ngd s,i spargerea simultani in dinli a unei
ffiugcdtura in tdmpla potasiu. Alfii, dimpotriva' sunt de pdrere c6
capsule cu cianurd de
Hitler, odatl mort, a fost impuscat pentru siguran{6. Aceasta este
de pildd pdrerea Elenei Rievskaia. Acunt, insd' totul vorbegte in
favoarea faptului ci Hitler s-a sinucis prin impugcare'
Documentalia comisiei Osipov-Clausen-Sernionovski nu este
completi. De exemplu, ea nu con{ine rezultatul examenului medical
repeiat. intr-gn t-el sau altul, pe parcursul celor pelrecute trebuie
consemnatd exhumarea qi prin wmare incd o ingropare a cadavreloq
de data aceasta cea de a norul (dintre cafe sase sllnt d.ltate qi

confirrnate). 1990, un veteran de r6zboi i-a relatat lui Valentin

in august
Faiirr, gef de seciie la CC al PCUS, c'a la Magdenburg mai existd
?nci enigrnaticele morminte. informalia a venit la timp, dat fiind
cd. zlleli RDG erau numdrate, iar retragerea tnipelor sovietice o

chestiunc deja hotdrdt[. istoriei" s-a pus imediat in func{iune, L Vasilc Oroian: Strict secrct, ,r. 156, 04, 1993, p. 2
Maqindria ,,gtergerii

ENIGME SI MISTERU DIN TOATE TIMPLIRILIj_IT t53

german5) intr*o annati bine organizatd gi instruitd dupd tracliliilc
prusace, nutrind arrrbilia de a devcni conducdtorul acestei puternice

Sfersitul lui fleinrich f,orma{ii.

Himmler Hitler, sirnlindu-se concurat de Rohm, a incredin[at SS-ului

lichidarea conducltorilor SA si a altor oponen{i virnrali ai sdi.
Adjunctul lui lliimnler, Heydrich a fost acela care, impreund cu

staful sdu rnajor si in cel mai deplin sccret a elaborat in ami.nuntime
planul practic, intocmind si lista victimelor. Ca urnare a evenirnen-

telor din 30 iunie, puterea SS-ului in cadml masinirici naziste a

sporit considerabil, ceea ce era echivalent cu o crestere tot atAt tje
insemnati a puterii lui Ilimrnler si Heydrich. Aceastd imprejurare

Ffeinrich Hir:nmler s.-a nEscut la Mrinchen in anul 1900. Pregitit confirmd. presupunerea cA, atat Himmler cAt ;i Heydrich n-au fost

sI dcvilrii ?nviilEtor, s-a convertit la doctrina national-sociali-qt5, doar niste simpli exccutanli ai voin.tei lui Hitler, ci autori clin umbrd
devenind un fidel qi adept apropiat al lui Flitler' Numit 9ef al manevrAndu-l pe l{itler dupl bunul lor plac.
Gestapor.rlui in 1934,9i af poliliei Reichuhri-(1938), apoi ministru Sd revenim la SS. Garda de elitd personald a lui I-Iitlcr, ii era
ereiegi*mJtuelrurirena(z1i9s4t,3i)i*, <"i'.ootr-gta,in.tizsartoerpuriespiruongeraamirunlpuiotdreivaexatednvneirnsaarreiloar devotatS. acestuia pAnd la capit gi se putea bizui pc ea. Este
*Ilioun" de evrei din Germania nazistd 9i larile ocupate de cdtre interesant faptui - pe carc pufin il cunosc-- cd Himmler a orgutiz,at
SS-ul dupd principiul ordinului iezuit. intreaga conducerc a fost
imitatA dupd ierarhia biscriceascd spi rcinhiaarnatiltolugileluciul{,i,mgemncirearlu-l
aceasta. ReichsfiihrLr
SS - fusese ticluit
Si_aadusocontribulielacreareaorganizalieiSS'ceinsemna ordinului" iezuit. Evident sub aceeasi influei4d, Himrnler a invdluit
de gardd personald
Schr.itz-Staffel, qi care constituia detasamentul SS poziqia de conducdtor intr-o atrnosferd ocultd., atribuindu-i o putere
a luat fiintd un spiritual5 speciald si-i silea pe sefii mari ai SS-ului sd facd un fel
a lui Hitler. Trebuie sd spunem c6 in cadrul

p"="a"r*rttii"1iuiS.l,unsi;.pnDeacazicaisdlt,dmeSaDsi iigairuzdraieunvpeonraigilaeSnlSiitzaacalSiarse-SuaSlufoai.satNjubunosteexzs6iasttraespiscr^fheeerzdrihnateeivtesieldi{tia-ii de exercilii rituaie inainte dc a lua o hotdrare mai importanti, scopul
publice in care sd rul fi pdtruns SD-ul" Hitler si-Himmler au.ficut
ia treptat acest servicii de informafii, invizibii ,si conspiratir' acestora fiind, dupd cum zicea cl, oblinerea unei conccntrari
absolute a spiritului. De aitfel, el isi manifesta destul clc des
inclinaliile n:ristice (de exemplu ii pldcea sd spund cI cstc o
re?ncarnare a impb.ratului l{cnric al ll-lea), fapt pe carc insi donrnii
datoritb rezultatelor inclispensabile ale activitdlii sale, sd alungd. sd de la SS, cinici si lucizi, il priveau fiecare ?n felul lui. in organizatia
EusaegdlimsleiatiunvgeieiszvatereadtnJleiueraeinptuodtutm*.l aESsirtaidoeteiangiisttieuaaproeriaglpitheasetira.zttieSrd-ruDluEl-ui,uiiclsniciacezhcrciiesaertrt,caseii$tesdezueeradrsnepudseprcerhaafiu-d,pneiancartputridortiunomlaauuftil'ell SS, fiihrerprinzipiui a fost ridicat la rangul de lege. Sc cerea o

rand, crice fel de manifestare sau sernn de opozilie, de nernulqumire supunere oarbd, imediate, automatd. Aceasta era virtutea suprcmd.

Rsrma.S'n"icoAiadlehin-oeatfmui,"aesJrlpnite.iiuizen*toloic"srAsrEdtu"gepginarjadoui(-n.nedrltmiigtt.nzzrlaeaataarra{ilriaiiizuaenptaeice\lSeiiletHucpAllueeiintntlauRrmeuzlrmoe',i-slhmduactrmSplaabrtrreeiipfi,nirliacpirapaceSerccnj*raAutSinonnr.esSaol .AdEp-niautculeiceltaeeiaduoirsdorceemtral1aacaeratpdfgtlturulooeslciareroibiHsensceeiduti;crluttceieemrcrrc'ed.daaRaqteotiodGdrmfh.olsermudiirdei6-'i ,,Ordinul Negru", zis si Corpul Negru (Schwarze Korps), crcat
de Himmlcr io 1929' a jucat mai mult rolul manifest ai unei Militii.
intenliona un plan de contopire a SA-ului cu R.eichswehnrl (armata
Nu e mai pu(in adevdrat ci din rdndurile sale au fost recruta{i marii

ordinatori ai ,,purific5rii rasiale" absolute, ai experien{clor geneticc

si antropologice, ai incendierilor si extermindrilor masive de la
Oradour, run {-idi"e, lagdrele de exterrlinare de la Treblinka,
Maidanek sau Auschwitz, jertfe ale cdror motivdri trebuiesc clutate
in tipul de esoterisrn teutonic, urmas al unor forma(ii precum Thule
sau Vril.

I . Mioara cremcnc: Dictionar inititttic al ortlinelor Cavaleresti, Editura univcrsal

Dalsi, Bucurcgti, 1998, p. 286.

1s4 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE_II

155

,,Nu pot li desiugite planunle politice ale lui F{itler, des6t 9T*l tutrrror. lo4clor armate din interior.., pondcrea reali si

cunoscAnd convingerea sa cI Omul se afld ?ntr-o rela(ie magicd cu mfluen(a sa adevdratd asupra misc6riror fasciste nu a fost niciodaid
pe deplin evaluate.
Universul", scria Rauschnig, unul dintre cei ce l-ari cunoscut cel

mai bine. i^na.ltCe "i:nu ce se-stie este cd el a ocupat una din demnitllile cele mai
cadrul organiza,tiei asemdnitor Marelui
Ordinui Negru reprezinti fala ascunsd a formaliei SS" La rhule, oarecurn

criginea sa, SS-ul a fost conceput ca un coqr de gardd paramilitar, Prior din alte Ordine Cavaleresti (Mare Maestru) _ un grua irrtem

apoi si militar (Waffen SS). La originea sa, ea nu era dec6r o echipd intotdeauna linut secret - in v.eme ce Adoif Hitl;, Marere
pcn$cicoetiiomtopscardeengpldae^aomnsmriiosapmniaeagunit lttueiareuill,o,cppcduvdruobesflrmeei'cfrtai,auenliuiusiien.en.rvcacGrarieeusdturieudanoprrahtntLicctiansoiltnen,cfrvedouiirnrnlit,osulrEuraiisci' loriiuatroedcilcerceiuasols"mt-itcAsdurme*srsi.t;rnrrteiirnc;rtGtcii,rg.rri-;eeusi.ti
speciald, organizatd ini-tial de Goering in 1923 pentru protec{ia
apropiatd a Fiitucrului: doar cAliva membri purtAnd o caschetd

ncagrd, o brasardd cu margini sumbre, cruce incdrligatA Ei cap de
mort. Ea s*a numit Stabswache (corp de gardi), iar mai tdrziu

Stotnrppe ,Adolf Hitier: deja la acea dat6, cei recr'"rta{i depr.ureau un

jurbm6nt de credinli. u_echilor germani, Trecerea cre ra Ilrotanisnt la Cre;tinism's,at

ConstitLlitA ia inceput mai ales din muncitori ;i mici meseriaEi, R iturile G erna n o-A t.ie t re.
forma{ia a trenat o lreme, fiind repede intrecuth in func{ia sa cie
ustndpoDAPl'naecirt-teeiacroiepdlmauinnnoiloignloauiirrlhpIuaednenreetmruiunasiguddinop, itmlodeminsceAaerrnieeai avdceelafeounrcofloeolicnluocnlrieints,eettriaruerrxreipiii.elaicbasis-oiinluccetdare,dsustie,l
ambilioasa SA (Sturmabteilwrg), dirijatd, dupd cum am vdzut, de

R-ohm ;i cdreia ii va reveni protec{ia reuniunilor na{ional-socialiste.
Terrnenul de SS apare in 1925, atunci cdnd Adolf Hitler va decide

infiin{:uea unor trupe restrdnse de pazd, mici grupe de cAte zece pagR?pIFnlnnrgeihaitthprnesrcgetranutaenilac.aagrlapaudnMmdduliuael-raeieiutz.rnesxvsctraOeeleearurlrrticiutbip,ilritlCasbErlaiiilophiKopndsofterrcsifetciiilvzcl-i<issiiuEinlcinpenediadsro,irSeerrcuioaeocudarvnelolditietntuuhiaaanldotruempsrflerioposdusnrmceiiediizsNen,lec,gr-eianrcaegiBiJnoprirrmmazidu_aivrrtai.aina.ancrettreaaeiicuai,r"ieegi,air.a,"radVeoAecouuifplrg.nutdrteeu*eft"ffl*sioouacgSnr.orelSd.e*ngu,Eltct"arernterne.rs.p.pigb:r*iuuuurotcoii.ra.u.o-t.,.

membri, in fnrnte cu un ;ef. Adevdrah.il lor avdnt va incepe o datd
cu venirea la conducerea sa a unui personaj al c6rui rol real a rirnas

prea pu{in cunoscut chiar in zilele noastre: desemnat pe atunci cu

func1ia de gauleiter (gef de district) 9i apoi de a Reich.s/iihrer SS
(conducdtor general SS) ileinrich Himmler (numdml siu matricol

la reinfiin{area propriu-zisd. a organizaliei, este tr68). Ddndu-iri

imediat seama de folosul pe care il poate trage clin existen{a acestei

orgiurizalii, pentru o llunere in aplicare a ideiior na{ional-socialiste, sd se lupte vreme de doudsprezece minutb cu o haita de caini Joli
Himmier le regrupeazi, le organizeazd, le dd structura unitard a asmuf1i... Se practica, de asemenea, ,,testul tancului..: rur aliniamefii

unui corp de elitd gi le schimbd fi.rndamentai sisternutr de recrutare, de blindate inainta genili ldngd qenild c6tre viitorul cadru al
Ordinului N"gry,in timp ce aceita, in m6ini cu o lopati, aispunea
inspilat de tradilia nobiliard a iuncherilor qi a cavalerilor teutoni. in

centrul noii fomra{ii SS, se va afla, incepdnd din 1929, o organiza{ie doar. de-o_ptzeci de secunde qeltm a-si sclupagroentardaan,s::eien,'sfiaat'anu;of;i

esotericd secretd, de tip neocavaleresc exlrernisl de dreapta: strivit..- VT"1 apoi ,,punerea-la incercare

,,Ordinul Negru". manori apdra{i de un parapet de beton, aspirantul trebuia s6 scoati
gre^nade, sd si-o aseze pe casci si, stAnd drepli, sA asrepte
Fleinrich Hirnmler a fost si va rIm6ne in istoria celui de al e::x:pyrlczyr-a".., era numai de patnr sec'nde. Existau'doui
III-lea Reich r.rn personaj inisterios. Prezentat rie citre unii drept J'talzlerea

un simplu executant obtuz, dogmatic, un soi de robot, iar de cdne pprcaoroulstimseptoircbegn,ia-aloicttlpiaervaalcip::eplaodnreruspitione5tn6tmtdan.Aeadtinarpiunto,alvivcaneacluiazduisItioeanactcemclp,aaisemorceracai-ast,sieiieecirepnfaeu;rrtiOedeaannrdueiituoingpifci;rrr,auesvflrau,.nIunacragiapuraicc!c"lintit;oea;cad;Ad;raie;oevussaeii

allii - precum contele suedez Bemadotte, geftll Crucii Rogii * drept
inteligent si spiritual, ,,capabil cu o glumd si destrndd atmosfera'",

supranumit de Hitler der treue Heinrich (Heinrich cel leal), pe de

altd parte soq gi tati afectuos, nu poate fi cunoscut in perspectiva a

ceea ce in mod curent - dar eronat - francezii nurnesc: o ra{iune eliminatl.
desi a ocupat funclii politice de mare imponanlS,
cartcziartd. $i fi numit, spre 1. R. Pctitfidrc citat de piene Maricl, zes sociitds secrdtes, Ed. picrre de Tartas,
sffirEitul rdzboiului, in 1945.,coman- Paris,1973.
sfhrEind prin a

156 PAUL qTEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-U 157

in unele scoli de inalte grade - continui acelasi autol L--e1ible- Wustow decdt la miezul noplii. Ceddnd insisten{elor lui Schellen-
Sonderlcornmando, Einsatzgruppen !j berg, Himmler a acceptat sI plece la Hartzwalde, unde a ajuns la
unor formatii'precum
.srsrt"ta,d"nn,rdglatadr riUtloei,ctptr,ait"sptieif"c,o,oi-clcvohaii"einui",doiPiadepritnrucotrlubuudidaraicefesfaaoepscttceade: orscep-uaoemrsaedAlnienup,ecricdlneiildseepdzuesudn' feeflerarccdedaeatesftb-r9oeiciiuonpmaimsromidcanria"eat' 2l aprilie ?n jurul orei trei diminea{a. Aici trebuia sI aibi loc
Fsild?llr^bia,",;Sitnipcede"o;in,siai{'tebimdalerplga.ercealeercset"SI tSietnosaastutcneuceraretpciseactsrrue"ietrravprbe"r,erotrbidageininntaod9vsoieaiaanrujcrcurAveratgcellivionbaadilr"'seucatAeulidvreaeimainneiritnmiebarriii intAlnirea dintre Reichsfiihrer Ei Norbert Masur - reprezentantul ii
tpef6ofarbnzrcni(uitac,ivtiiip,naauui<nnSiCt"ifit.aa6,pi:I,i"t)ieocoinlems-Muauaoiu"orb"'rirpinp.ieuolutt-i,dtilept Srr2riSiin0inv0<Te{ie0ruos0tric0aifincladtkaeeo*,lepoc,afa-emcpSateutuumnurir'pa"t:'raibKCzacraunuinpnuieaoongs*dac-srucaetlmipioorccf.inSl.iidnlerieeeadi
"c-rrr"u{ririniomor<.rii"Sunrnlgnatit,r'da"o;prtpOifdoenrrinmllnutiium<nnlgibaistlziltltiiiosi ltsir,zpeeGe{eiceaia,-tttreaJpcporoJsicipl(ieiGaoxnetieahnrjemuiinminntcip;frmooreml.izri1cndir;rei-Sxstdipccromhinlet'{rrtlhianeEcistulsuerdcsoriipecvtneajsin"jt." Suediei la Congresul mondial ai evreilor de la New York. il;
l,olin""p"tui hurii marl.ie 1945, in vreme ce frontril gennan se
iipt1*me.rrei"ezdoi._t*l*tfrireripJuultcruilg^vtn-etigtsianiptflii,o.lnoicsIsc.r{lhdieeibnuspricnrlilumxduiscleeuiilo.oerrincm,nrMeidctareczeisnnuerdrrrfiseunra'Tistlunntrip:nlcutao{lrauniadacsfileLczprsrgrelnbItennnicpltritletocprieiuroslulncintliaeeunlc,aaiilpterncce2cdoilrc0ciasrernoncr^ianctnannahamasdlsreaItaif'ilitensileAthctalrsVgr"ea''cCi4rcsf}ec5hdSagcriapSrilDanjtea'a.mizntnqeFnlse'e":aidifr'rncteasiedtacilli Cel care l-a int6mpinrt la Hartmalde a f'ost Kersten. Acesta il
*f""a influcnqci mediatorilcir, Schellenberg' Kersten' contele- Bcr- l-a rugat respectuos pe Himmler sd fie binevoitor, amical ;i generos
,.udottu. tlltinrul dintre ei, acEiona in nurncle Crucii Rosii Lrtcr- cu Masur. Kersten afirma: ,,Era ultima lui sansd de a rdscumpdra i
nationale cu titlul cie ar1rtrasador privat. Himmier nu era singuml
pentm ccl de al III-lea Reich' a crirnele Germaniei naziste si de a arf,ta omenirii, atdta timp c6t mai i
.ut", i" aceastA perioadi criticd
inccrcat sd incheic tratatc de pace separati - cvident secrctc' este posibil, cd politica de umanitate a iuat locul regimului de
cifil;unaa;lunrtcatrgitlccslr;ta:ciitilpium"aacunsuotnapl"niirasdsea-iodrtaebruiammcuriebneinvpalctecodusur5rlstsrnimsaeociurtunlealcaazdseufiaevzdlaelHiutlatuneripiitiisrllnueBrbcaLellreeirrnne-rtcncle"ailaanolnoEDtmucerte.eeluuaridaeFlsie'.lurpasiiLmp;etriFatnracnRia,ia2hlt.eerep0rereidcsramclhiu-o'pu-adlblulrunoiialsi'tri.upzelAurelT'jris'eHertfceroaiwicpmsireetezilmacmguliulilitecletdiemalreu-draeiareat
cruzime gi rcprcsiune".
15 ani. Schellenberg a incercat in zadar sd ia legdtura
a ajuns la Kersten stia cd Himmlcr era sensibi! la acest gen cle arsument.
c* fn u."r, timp, cauza desel6r atacuri aeriene, el 'u
Himmler. Din Reichsfiihrerui i-a dat toate asigurdrile ,,cd singura dorinli pe care
o are este sf, ajungl ia un acord cu evreii",

Era pentm prima datd, de cAnd a ajuns ia putcre. cI Flirnmler
sc intilnea cu un evrelt, pe rrn teren dc egaiitate. L-a serlutat foartc
poiiticos pe Mastr si i-a spus cd este bucuros cie intAlnire- S-au

agezat ia masd qi Himmler a inceput sd-i explice raiiurtile pentru
care nazistii au luat misuri ?mpotriva evreilor din Germania' I-a
cxpiicat accstuia c5 evreii crau considera{i str-dini pe tcritoriul
gerrnan. ,,Foiitica de ernigrare, pe carc am avut inten{ia sd o apiic

gi carc ar fi adus av;intajc reale evreilor, a fost sabotatS de cilrc
guvernele altor state carc au refi:zat s5-i prirneasc'i" - a spus

J{itrunler.

Masur venise sd ducd la bun sfirqit o misiune care-i ftlscse
i:rcredinlath ;i era obisnuit cu ncgocieriic. l,a inceput, decis si calrr,
s-a multumit sd conteste citeva dintre argurnenteic cele mai
revoltdtoare ale interlocutomlui sdu, dar atunci cfuld Himmler a

declarat cd lagf,reie de ccncentrare nr erau dscit niste centre

eclucative, unde deqinulii erau trataqi binc, Masur qi-a pierdut

rdbcl,a,SreuantEidie-aacvoorrdbict ideasupreexicsrtiamt c5lei cc.xocmesisec-imapsoptursivaHipmrriznolenrie-rilodra-r

vinovaiii au fost pedepsit-i"-
Dupd aceea, Ilimmler s-a plins de propaganda mincinoasd a

alialilor in ceea ce privegte lagdrele de concentrare de la Bergen

Bclsen si Buchenwald.
,,Atunci cdnd am autorizat plecare a 27AO de evrei in Elve{ia,

presa strdind a profitat de acest lucru, lansAnd impotriva mea o
campanie prin care rnd acvza cd am eliberat acegti prizonieri pentru
a-mi crea un alibi. Nu am nevoie de nici un alibi! Am frcut
intotdearura ceea ce mi s-a perut just gi util penflu popoml meu.
De mai bine de zece ani, nimeni nu a fost t6rdt prin noroi, asa curn

158 PAUL STEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 159

am fost eu acutna. Nu am fost niciodatb ingrijorat. Lumea poate I-a Hohenlychen au a"jri-ns in jurul orei sase. Au luat rnicul dejrur i
sI vorbeascd despre mine ce vrea, chiar qi in Germania. Ziarele din
cu Bemadotte, care pdrdsise Eerlinul in ajun, cu dorin{a de a-l I
strdindtate au lansat impotriva mea o campanie care md obligd
s5-mi schimb atitudinea fala de lagirele de concentrare - nu mai intdlni pe F{immler. Era donric sd plece cdt rnai rcpcde din acest

am de gAnd sd le cedez alialilor". iad, dar, ?n acelaqi timp, voia sd se convingd ce1 R.cichsfiireml avca
Auiincl acestea, Masur a insistat ca to{i eweii afla1i in Germania
sb elibereze prizonierii desemnali de Cmcea Roqic, din lagdrul de
s6 fie eliberali. in momentul in care s-a pus problema materializdrii concentrare Newengamme. l{irnmler nu a cedat. Reichsfiihrerul a
acestui proiect, Himmler a ezitat 9i a refilzat sd se comprornit5' declarat indignat cd datoritd ,,minciunilor" apdrute in presa str5ine,
privitoare la Bergen Bclsen si Buchenwald, a ordonat ca lagdrele
impieund cu Schellenberg, Masur a trebuit sd se retragi intr-o sd fie evacuate.
alt[ camerA. Rdmas singur cu Kersten, Himmler i-a promis acestuia
cd va elibera 1000 de prizonieri ewei din lagdml de la Ravensbruck, ,.Este revoltdtor - a spus el - ci aceste lagdre, care, dupi pSrerea

cu o singurd condilie: sd fie de origine polonezS. Hirnmler era mea, puteau serv'i de exernplu, au suscitat atdtea comentarii infame.
Nimic nu m-a tulburat niciodat6 ca aceast6 dare de seaml din presa
terorizat de gin<lul cd Hitler ar putea afla de aceste demersuri' La
sffirgitul disCuliei, Him-rnler a incercat sI justifice ceea ce a fost aliat5".
gcut in Germania si pe teritoriile ocupate de naziEti: ,,criminalitatea
a fost redus6, foametea nu a mai fost sim1it6, fiecare avea de lucru' Bemadotte a remarcat cdt de.nervos qi deprimat era Himmtrer.

Hitler a fost foarte ferm in privinla pericolului comtrnist. Acest Nu dormise de cdteva zile. ,,Aveai impresia cir nu poatc sA stea
pericol ar fi dus Europa la haos. Arnericanii isi vor da in curdnd intr-un loc ;i pentru a-Ei cahna nelinigtea, mergea fIrf, intrerupere
in lungul qi-n latul camerei".
seama de greseala pe care au fbcut-o".
Preocupat qi indecis, Himmler a continuat discursul sdu pundnd VIAncAntl, totusi, cu apetit lsi lovea din{ii cu unghia ?n timp ce

accentul pe ,,ientimentele umanitare" pe care le-a rnanifestat vorbea, indiciu al unei mari ner-vozitdli - asa curn i-a confirmat

dintotdeauna. Schellenberg lui Bemadofi:e. in ultimd instantd, a acceptat, totnsi,
Ajutat de Schellenberg gi Brand care participau la discu,tie
Kersten a incheiat prin a obline confirmarea prornisiunii lacute d-e- ca ferneile din lagdrul de la Ravensbruck sd fie incredinlate Crucii

Himmler privitoare la eliberarea evreilor incl intemali in lagdre' Ro;ii, iar scandinavii sd fie transfera{i in Danemarca unde vor
Ie;ind din clddire in jurul orei cinci, Himmler l-a intrebat pe rdrndne sub supravegirerea Gestapoului. Acest aranjarnent avea si
Kersten: Aveli legf,turi cu generalul Eisenhower sau cu alia{ii
fie materializat chiar a doua zi, de cltre danezi, la cererea contelui
occidentali?
Bemadotte.
La rdspunsul negativ al acestuia, Himmler l-a intrebat dacd
Epuizat, Hirnmier s-a retras, rru insd inainte de a*i spune lui
consimte sa-l intAtneasci pe Eisenhower - ca ambasador al lui - Schellenberg: ,,Incercali sd afla{i dacd Bernadotte este dispus sd
gi sd-i propuni sernnarea unui armistiliu cu Germania pentru transmitd ur mesaj lui Eisenhower".

continuaiea luptei pe un singur front impotriva Uniunii Sovietice. Bemadotte a refi.rzat spurdnd: ,,Trebuia ca Reichs{iituerul sd ia
conducerea dupl prima noasffd intilrrire".
,,Sunt gata sd las victoria alialilor occidentali - a spus el - cu
trntors de ia aeroport, unde l-a condus pe Bemadotte, Schellen-
o singwd condilie: sd-mi acorde rdgazul necesar replierii trupelor berg era foate trist. Dr:tpd cAteva ore de sonln, a fclst convocat de

impotriva bolqevicilor. Dacd imi fun.izeazd qi materialul necesar, I{immler. Reichsfuhreml era foarte abdtut gi spunea cd se sirnte rdu.

incl mai pot reusi". Au plecat" rotu$i. la trMustow. IV1aqina igi ftcea cu greu loc printre
Flimmler nu putea insd renunla la vechea lui obsesie: aceea de
coloanele <le refi.rgia{i. De rnai multe ori au fost ataca(i de avioane
a fi comandant suprem al armatei gerrnane. Kersten i-a rdspuns cI
de vAndtoare. A,-urqi la Wustow au mAncat gi au discutat pand
va vorbi cu Bernadotte despre eventuale negocieri de pace' noaptea tdrziu. Hinrmler voia sd fondeze un partid de Uniune

Schellenberg era grdbit s6-l conducd pe Reichsfiihrer la Na{ironald, debarasdndu-se de Hitler.
Hohenlychen, unde ii a;tepta contele Bemadotte care voia sd-i
vorbeasci inainte de a pleca in Suedia' In acest timp, la 22 apilie, Hitler a hotir6t sd rdrndnd la Berlin.
Armata Rosie se afla deja la periferiile oraqului. Himmler s-a intors
la Hohenlychen, unde se credea relativ in securitate. Era tot timpul
obsedat de ideea incheierii unei pdci separate. La 26 aprllie se duce

150 PAUL $TEFANESCU E}iIGME SI MISTERE DIN TOATE TTMPURILE_II l6l

la Schwerin unde arrriralul Doenitz ;i-a stabilit cartierul gcneral. Pe IJna dintre cele trei copii ale testamentului politic al lui Adolf
27, afTd ci propunerile de pace separati au fost refuzate de aliali:
l{itler i-a fost trirnisd lui Doenitz. Copiile purtali semndtura lui
presa interrralianald avizatd de aceste negocieri secrete, a publicat Hitler, Elormarur si Goebbels ;i erau datate 29 aprilie ora 4

s'tireain. jut rt orei 9 seara, intr€nd in buncdr, Hitler a aflat de trddarea riimineata- f)oenitz nu a primit niciodati aceastd copie.

Reichsfiihrerului. Intre timp, Bcrrnann ;i Goebbels incercau sd negocieze cu
Cuioarea pielii i-a devenit ptirpurie - relateazd un martor -
trdsiturile felei au devenit de nerecunoscut. Deodatd a inceput sI comandantii Arrnatei Rosii. Bormann i-a adresat lui Doenitz incd
nu are dreptul si md un rnesaj ia fel de evaziv ca si primul: ,,Testamentul trebuie pus in
{ipe: ,,Si fie arestat acest trSddtor! Un trdddtor rlzbunat pe singurul
sriccedeze ca Fiihrer!" Cuprins de mAnie, s-a aplicare imediat"'.

asociat al lui Himmler care, din intAmplare, era pe aproape. Este Abia Ia I rnai 7945, ora 15,30, Goetrbels i-a comunicat
vorba de Fegelein, agentul de legiturl al Reichsfiihrerului, cumnatul
amiralului vestea morfii iui Hitler. Tot atrmci i-a prezentat lista
Evei Braun.
principalilor miniqtri ce unnau sd formeze noui guvem.
Fegelein a incercat sd firgi, dar a fost prins qi impuqcat in I:Iirnrnier nu figura printre mernbrii noului guvem. De aseme-

gEdina Cancclariei, sub acuzalia de complicitate" nea" Coebbels nu a considerat nccesar s5-l informeze pe noul

al SDSo-uelnuitizg^icaotmpaonlidliacti,;ci;fi al armatelor nord 9i Himmler, comandant Fiihrer cd a luat decizia sd se sinucidd impreund cu so{ia si cei sase
irnpdrleau puterea la Plocn. Ei au decis,
copii.
in urma unei inrevederi, sd se pund la dispoziqia succesorului
desemnat de Hitier. Doenitz era convins cd acesta va fi l{immler, Doeaitz nu i-a ascirns lui Himmier faphrl cd dezaprobd
cd el il va succeda pe Fiihrer'
iar Himmler nu avea nici un dubiu la Bormann prin care acesta il tentativele aeesftda de a negocia cu alia$i si ca atare l-a demis si
mesaj de
Amiralul a primit ur el din toate functiile. Excluderea din noul guvem i-a produs
irrrputemicea s[ ia toate mSsurile neccsare inpotriva kadiitorilof.
Doenitz ignora dizgntja in care se afla Hinrrnier. Pe de altd parte, ex-Reichsfiitrerului trn qoc teribil. F{immler a cAlatorit toatd noaptea
Grcimrn primise ordinul sd-l aresteze pe Himmler dar nu putea de 30 aprilie, indrept6ndu-se spre Kalkhorst, aproape de Trave-
face nimic fhr6 aprobarea lui Doenitzr eatel la 30 aprilie 1945, nu rnunde. Abia la ora patru dimineala a ajuns aici. Drumurile erau

;tia cd Fiilreml s-a sinucis ;i cd el este cel dcscrnnat s6-l blocate de trupe care se rekSgeau 9i de refugiali. Schelleberg a aflat
inlocuiascS. de la Brandt de ultirna intrevedere a gefului sdu cu amiralul Doenitz,

Hitler era cornplet izolat in buncirul sdu' Confuzia care dclrnnea clruia ii ceruse atribuirea funcliei de ministru de stat.
?n ultimele zile lla ?mpicdicat si sc rizbune pc Goering qi pe tr-a I mai tr945, radio Berlin anunta oficial ffroartea lui Hitler.
Himmler. in tirnp ce Goering cra prizonier al SS-ului in Sud,
,A.nnatele gcrrilane sta{ionate in Italia si conduse de Kesselring s-au
Himmler se afia in Nord si nu stia cd a fost demis din toate func1iile"
predat tkA conditii. La 2 mai, fbrd s6-l consulte pe Himmler,
Doenitz nu a aflat decdt la 30 aprilie cI a f,ost numit Fiihrer al Doenitz a ?nceput negocieri cu generalul Montgomery privind

Germaniei - oerlaarrdedpaecctaatleindetearmseepnrinabumqbi.igMuei,sanjeurlneenra{iosneAmnndaut-sdee prc-rpria capituiare iar Kaufi'nann, Gaulaiter al oraqului Hamburg, a
cleschis port-itre orasului in fata tmpelor britanice in ciuda ordinelor
Bormann qi
sinuciderea lui Hitler. primite-
ca succesor al sdu' in locr'll ex-
,,Fiihrerul v-a desemnat La 1 mai, in weme ce se pregdtea sd-l insoleascd pe Doenitz
maresalului Goering. Veti primi in acest sens Ei o confirrnare. scrisd'
rnisurile cerute de noua dumneavoastrd nurnire"' pilnd la Flensburg, Fiimmler a prirnit o ofertS neasteptatA de la Leon
Vel'iSlfuuapetofiaatte" un
dar in acelaEi timp mdndru, Doenitz i*a trirnis Degrelle - comandantul trupelor fosciste ffanco-belgiene din cadrul
mesaj lui Hitler, despre a c5.rui moarte nu aflaso.
,,Daci soarta md obligd sI guvemez Reichul, ca succesor al SS-ului. Degrelle qi fascistii supravieluitori fugeau de pe frontul
ru,sesc- Flirnmler a fost de acord si aliture escortei sale si oamenii
dumneavoastrd, atunci aflati cd voi continua aceasti lupta pAna la iui Degrelle. S-au ?ntilnit la Maiente aproape de Kiel. Degrelle nu
sfi.rsit, un sfArsit demn <ie lupta eroicd a poporului german". avea mare iucru s6-i ofere sefulrri sdu. Unitdqile belgiene s-au
i:iispersat in Danemarca. iar altele s-au predat aliafilor.

in drr:ln spre Ftrenshurg, s-au intilnit cu \x/emer Best, seful

Ci:stri,.octrui C,in Danemnrca. I)in cauza raidurilor aeriene li-au ajuns
riecSt pe 3 rnai la Fiersburg. Schwein-Krosigk, numit ministm de

t ENICME SI MISTERE DTN TOATE TIMPURILE_II 163

162 PAUL $TEFANESCU

externe fur locul lui Ribbentrop, a a\.ut o intrevedere cu Himrnler. gernane din Schewing gi din Danemarca - cu speranla de-a si-l

Acesta l-a intrebat disperat: ,,Conte, ce trebuie sd fac eu acuma?" face aliat. Dar Busch nu se gAndea decAt la negocierea condiliilor
Ministrul nu avea nici cea mai micd idee. in momentul de fa15, propriei capitulSri. Himmler s-a intors la Flensburg unde escorta
sa era din ce in ce mai pulin numeroasd.
Germania nu avea nevoie de un ministru de exteme. Singurul lucru
La 8 mai, Himmler qi-a redus la patm num5rul masinilor si a
util ce trebuia {bcut era evacuarea trupelor gerrnane din Est. Totusi, fbcut primul gest de renunla.re, rdzdndu-qi mustata. Se gAndea in
Schwerin a incercat sd-i rispundi lui Himrrrler.
ce loc s[ se reffagd pentru a nu fi recunoscut. A fost sfdruit s6 se
,,Ave!i trei solulii. Prima sd vI rade{i mustata, sd vd puneli o predea si sd rispundd, la acuzatjile care i se aduc lui qi SS-ului.

perucd gi ochelari negri gi sd dispdreli. Cred ch in aceste condilii La 10 mai a pdrdsit Flensburgul si, insolit de pugrnii oameni
nu veli fi descoperit, iar sffirgitul dumneavoastrd va fi departe de a
fi glorios. A doua solulie, gi de aceea nu vd sugerez sd faceli asa care i-au mai rdmas, s-a irdreptat spre Marna. Le-au trebuit zece
ceya, ar fi sd vd zburali creierul, dar eu sunt cregtin, dumneavoastrd zile pentru a ajunge aici. Si-au continuat drumul dormind in geri
sau sub cerul liber. Au abandonat cele patm masini qi, fbrd sd fie
trebuie sd decide{i. A treia solulie este cea pe care vi sfrtuiesc si recunoscu{i, au traversat estuarul fluviului Elba, in mijlocul unui
grup de refugiali. Si-au continuat drumul pe jos, ajungdnd astfel la
o adoptali: mergeli la cartierul general al lui Montgomery gi spuneqi: Bremerhaven, dupi ce au parcurs un traseu de 150 de kilometri.
Sunt Heinrich Himmler qi-mi asum inffeaga responsabilitate a
Grupul era format din Himmler, Braudt, Ohlendorg, Karl
actelor SS-ului! Cine poate prevedea ce se va intAmpla? Cel pu(in
Gebhardt, colonel SS Wemer Grothmann si comandantul Macher.
ave{i un sffirsit onorabil". Si-au scos insemnele de armd, pretinzAnd cd fac parte din poli{ia
rutieri. Himrnler avea un ochi acoperit cu o eEarfb neagrd iar actele
Himmler a decis sd rimAni aici atAta timp cdt va fi posibil in
erau pe numele de Heinrich Hitzinger. Actele erau ale unui cetdlean
calitate de consilier politic in cabinetul lui Doenitz. Nu admitea sd condamnat de cdtre Tribunalul Poporului iar Himmler le pdstrase
spednd s6-i foloseascd cAndva.
renunte la func{iile avute. Avea incd o suiti de 15 ofi1eri $i secretare.
Nici el, nici Doenitz nu cunosteau termenii exacli prin care Hitler La Bremerhaven si-au dat seama cd nu vor putea trece de
barajul autoritA$lor militare. Cdpitanul Tom Silvester comanda
l-a renegat. Mesagerul care trebuia sd aducd testamentul nu a ajuns
lag5rul de refugiali 03 I situat lAngd Lunesburg. Un mare num6r de
la destinaqie niciodatd iar Bormann, conform zvonurilor, ar fi fost
solda,ti germani in incercarea lor de a ajunge acasd erau constant
ucis fir weme ce incerca sd fugd din buncdr, in noaptea de 30 aprilie.
oprili de barajele instituite de britanici. Erau refinu{i pAni li se
Himmler nu avea de g6nd sd se sinucidd. La 5 mai, si-a
verifica identitatea. Dacd pdreau suspecli, erau trimigi penhu o
convocat consilierii si le-a expus o tezi politicd total incompatibild
cu situalia existentE: iEi va instala propriul guvem SS la Sclrles- anchetd suplimentard, irtr-un lagdr ca acela pe care-l comanda
wig-Holstein, de unde va incerca sd incheie o pace separatd cu
cdpitanul Silvester.
puterile occidentale.
Dupi aceea a distribuit rolurile pe care trebuiau sd le joace La 23 mai ora 14, un convoi a dus in lagdrul 03 I un grup de
suspecfi oprili la un post de control de lAngi Bremerhaven.
oamnii din anturajul sdu in noul guvem nazist.
Cdpitanul Silvester a fost informat cd trei dintre suspec{i cer insistent
UrmAnd exemplul iui Flitler, Doenitz s-a hotd.rAt sd-l destituie
sd fie primili de comandant. Silvester a dat ordin ca cei trei sd fie
oficial din toate fluic{iile, a$a cum dovedeste aceastd scrisoare: adusi la el in birou si introdusi unul cAte unul. IatI ce relateazd

,,Domnule Ministru al Reichului, dat fiind situalia actual6, am cdpitanul:

decis si md lipsesc de ajutorul dumneavoastrd. Din momentul de Cel care a intrat primul in biroul meu era mic, urdt ;i imbrdcat

fa{E sunteli destituit din toate funcliile Ei responsabilitd$le a,uute, sdrdcS.cios, dar a fost imediat urmat de alli doi oameni inalli avAnd
ministru de interne, o aluri marliald. Atitudinea lor mi-a pdrut suspectd si am dat ordin
adicd din aceea de mernbnr al guvemului unui sergent sd-i supravegheze permanent si sI nu permitd nimdnui
sd comunice cu ei ldrd aprobarea mea. O datd ie;i(i din biroul meu,
Reichului, comandant al arrnatei rezerviqtilor gi gef de polilie" VE omul cel mic si-a scos esarfa neagrS. care-i acoperea ochiul st6ng,

mullumcsc pentru serviciile aduse Reichului".

Doenitz, a dat ordin comandan{ilor armatei gerrnane sf, punl

capdt oricdrei rezisten{e ?n faqa alia(ilor.
Dar Himmier nu vroia sE iasd din scena politicA. In acest sens,

l-a vizitat pe fbidmare;alul Emst Busch - comandant al fortclor

lrii
i

I EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II t65

r54 PAUL qrEF,{}IESCU

si-a pus o pereche de ochelari si mi-a spus calm: Sunt Heinrich <Nu ;tii cine sturt?>>
cdpitarul a- plecat in
ifi-ritf".. Ldsand prizonierul sub pazd sever5" <Stiu - i-a rlspuns Austin - dar asta nu vd impiedici sd vE
pd"teo*ni ;to;rufui1aeroiofli-1caeourmurpluuagiradatincpuesecHerviamicamiuflllaetdr6esinain-f;doiorpsmuaarnel{ilie.ssIlnomtrrn'aaCnhdrreaiznipnbediroocuhi,iirctiseeei
i"r" r,* autograf cu titlul de amintire, Himmler a refiuat La incepuq deztrrdcaqi>>.
dar s-a supus cu o singurb condi.tie: hdrtia s6 fie distrusl dupd
Supus, I{immler a inceput sd se dezbrace. Colonelul Murphy
examenul de comparare. identi-tatji prizoniemlui, s-a trecut
;i c[pitanul Weils, doctor, au venit sd-l inspecteze pe prizonigr. Au
Dupi stabilirea autenticitdtii
l-a- p'Ie-urc_ir'epzeilirocnhaerezailaiocensatutiap.eCrsdopnitaalnduul pSSilvceasrteerapmovpersetedqatte_:ef-ectele examinat toate locurile unde ar exista posibilitatea disimulirii unei
*rri'r".g"rri care le-a verificat ;i el incl o dati, Himmler avea capsule cu otravd. DupS aceea, doctorul l-a rugat si deschidl gura
p-iJ"n"u;rmelbeudze'rnHaer indreiclha cHvaeirthszritEnl,gacemarrcedacerosencfeoinrpaeeardieto"rflnigeTfsfeoi r"di-ee*fs9atcictgloart Ei a observat imediat intr-o cavitate situatd ?n partea dreaptd a
actele maxilarului inferior o ugoard protuberantd. Rugdnd s6 se apropie de
semdndnd cu un tub de
;;r"l luminA, doctoml i-a introdus doud degete intre maxilare, dar

ulu-a, Himmler cu o miEcare violenti l-a mu;cat de degete.
n* i",pf"t ce era dar l-am rugat pe Hjmmler s5-mi precizeze'
mi-a rispuns cd este un medicament care-i calmeazi -<<A fbcut-o>> a strigat doctorul.
Acesta mai gdsit un astfel de tub frrI fiold 9i am
durerile stomacale. Am Colonelul si sergentul s-au aruncat asupra prizonierului cul-
cAndu-l la pimint, pentru a-l impiedica sd inghitd otrava. Doctoml
tim,onrabadtrssn,-etAucironnv.can"eltocaclifunodazuassicracptdreecupiSraasiina.tnelNceaneut,ca6ibinsl ritrlfauutvigtmiroadesipbesvumeicidceeieensamacd6isd'scInes-ocIaalaidmfnlee9dsaiocc$nhfeeriuvdpraiiraagdlmuliurniyidvH'gSiuiAsrzrnimemum't uLFlnel*iarrranntmsSi!cd: I-a apucat de gAt incercAnd sd-l faci s-o scuipe.

Toate metodele au fost incercate timp de un sfert de ori, dar

in ciuda vornitivelor gi spdldturilor stornacale ;i a respira{iei

artificaile, otrava gi-a frcut efectul.
Doui zile mai t6rziu, Himmler a fost ingropatldngd Luneburg.

Sergentul major Austin, gropar de meserie, i-a sdpat un mormAnt
intr-un loc secret unde nu se afla nici o inscriplie"'.

dpileri*ioz-soCte"nub,iiete"r.xuclaleupicl.iaaCrlfioieolroluenliegglu6esnlietMeraiunl riplvehAsytni,nsna-autesi-d-aaecm2is-aaisgdclas-nliet torsaternaasvfpilaoarsltaeupp1rae5

kilometri de lagdr.
Colonelul Murphy a redactat urmitorul raport
a reuqit sf, disimuleze otr'rva' singurele
,,Eram sigur ca Hirnrnler sd se irnbrace 9i
rectui"., L-am rugat
loc# posibile fiind gura si
amdatteiefonsS-rnifetrimisunmedicpentnrlnt€rogarea
de talie lui Himmier'
<<' peHrsoimnarlintdl,etiloi na> de anehetare dfui
fost transportat ia Centrul
Wnuelzcnuenrosstrtaesaseidesni tiintactreeadinplraizi osneiregreuniutuil'uiDmarajAour sEtdin'*rlin-aAruesctuian"ocsacruet
imccliat pe Himmler. Austin care nu a reusit sE impiedicc p-e
gencraluf Pmetzmenn si se sinucidi, spSrgind intre dinti o capsuld
iu cianurd, era ferm hotdrit il lase pe Himmler sI fbci la fel'
si nu
ArdtAndu-i patul i-a prizoniemlui in germanf, sI se
spus
dezbrace. Hirnmler a spus ci nu in,telege' L-a privit pe Austir, qi
i. Traduccrc dc Vladinrir l{aiduc
i-a spus:

EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 167

Dag Hammarskjiild: accident Foarte curdnd colegii sii din clddirea ONU au obsenat cd
sau crimi? preferinlele lui Hammarskjold se manifestd nu ?n pasiunile lui

p-Cr,iri"reohi""o.ittoraD"mC"aetuluuabuJrgtomr"rAi-eet.dlu".i"r,nl-oeaiOimIgscgN"tLrieete,duapn;oec1lre*iala7rnacpalua6.cltszriS*upedea"eepiasatOlpepeiucnrim.ldlrecodNbasbetzuatdrb.ruiqjvec?oUieeiiem;ar1.Ltssec9aztace6bsriimn'1dodc,aeAauprdnpidvdetNebdi:osiiwannTccn.lei9eiuousf,rrenldliu{imceinbllreseurpKeiteaUavdsntirtnnpeaiuagirttzrenvemeaeegNatcsaiei9ibt!den'idcSo'zAeaa:la$avrtca'eei'ro^nmiasmnmippst-u-rdaa{Ae1l''r sexuale si atraclia pentnr un anume tip de femeie, ci in tendin{a de
olaneazia incd asupra acestui caz.
''*'Vforri"--iSS1.^ i" clddirea ONU funclionarii discutau despre a aminti ci adevirata culoare a steagului ONU nu este nici cea
ales secretar general
p"r*"ufit"t"a lui Dag Hammarskjtrt{ PtgrOygSqtdat Jonk<iping-in Suedia' rosie, nici cea a steagului american. ci albastrul pur. Dar dacd existi
iL ONU. Se stia ca s]a niscut in anul
ei.fl"ef"omf.:naeufio'UtEoiailgt;fUi;6iiucit'effirlaoagirrpr.laatiClu.tAr"zatti"depuvrcliovaererbgeaetateaeunnpluiedamecsleepuliruiemiplsairp9iius1iandiT1aeiatarfr1aaeicm, {aipeilmeiieap:cteoa"nCrrtieriujo1actcaineinsestqrasefalg.euo steag trebuie si existe Ei o corabie. Prin natura sa, hclinat spre

menlionaucStatdlsduafostprimministnrconservatoralSueolcl' manifestdrj poetice semnificative, Dag incepe sd compare ONU cu
i";cnaa";p;aiesfii"rpu"t"e+d;rtTir"im;su"na,tL--teiatid*;"n".;lps"cpfDleu!o"ddaafaim"imAcHrpptrsdnaaetrotdoeitommrmuttcamaalrpuuttaraainlcrlcutiiriguadalmsieilkrsu-sjiisptznndmid9uibcd-uindigiosnseeisaii-ivseafs,eopm,bftdorporumoauatuscn"lsecetu,dduzriacuinaaeacifntlaedso,,co,emleorarnaairnrttuivelu,Accii'apcan;eiauiarcp-ueimtiara{lanircilblsiet-Aaeopriansdnlceodutddieaiernafnciplautpu-vuedicd6lfne9ulloral-dmmaliassietetao-nnntsictrndeegddralea'meldtealhctiAcizultrlloaoapirlcrrtorase'efua'rti ,,Santa Maria", caravela lui Cristofor Columb, care rdtdcea pe ocean
""*tMtfatum;aif'si ad,edionrieinrpdrue-tgairema ullut io,,nfeetei!l6asitlicidrn" baricnaeuptrealDitSaglii- Suediei' ?n cdutarea lumii noi.

in haine Hammarskjcild se considera pe sine, in acelaEi timp ,,european",

de fetitd qi il lua itt viziti la prietene, dzr tot ea a fost aceea in sensul occidental al cuvAntului, iar misiunea pe care o primise
c".lr,a"guostea fa!5 de tot ce este artd' exprimatd mai o transforma adesea intr-o ,,cruciadi" pentru rdspAndirea ,,mog-
care i-a insuflat tenirii europene". Dag, ca si generalul De Gaulle se striduia din
risputeri sd iasl din zona de atraclie politicd a marilor puteri qi si
tArziuinfotografiire-usitegibucdliliterarenulipsitedetalent. devini un conducdtor original al unui guvem mondial, un fel de
presedinte al Planetei, idee asem5nS.toare in rlnele privinle cu cea
propovlduiti de Nicolae Titulescu.

Carcterul orgolios qi firea impetuoasd a lui Hammarskjcild erau

foarte bine cunoscute la Casa Alb5, unde oficialii americani delega[i

la ONU aduceau la cunogtinld imediat orice miqcare fbcutd de

secretarul general. Guvemanlilor de la Paris qi Londra nu le-a fost

pe plac c6nd Secretarul General a venit in sprijinul presedintelui
egiptean Nasser gi in final i-a frcut pe francezi si englezi sd

elibereze canalul de Suez, redAndu-l stdp6nilor de drept. Hammar-

skjold nu s-a opus atunci cAnd influenla americand in Orienful
Mijlociu a prins contururi tot mai accentuate. in mod cert, Casa

Albd nu era incdntati de solidaritatea publicd a Secretarului General

ONU cu moratoriul sovietic din 1958 in privinla experien{elor

nucleare, dar l{ammasrskjold a sffiryit prin a trata cu simpatie pozi\ia

americand prin care punea aderarea S. U. A. la moratoriu in

dependenlE. de acordul URSS cu oprirea producliei de armament

atomic si mai ales de efectuarea periodici de inspecgii la obiectivele

atomice.

Pentru a-;i atinge lelurile sale, Hammarskjold fbcca o adcvdratd
acrobafie intre cele doud tabere ce se infruntar.r, numai ca sd se

men{ind in func1ie. Comportarea sa diplomaticd a incetat in

momenful in care, dAr-rd dovadd de prea rnulti iniliativd, americanii

nemulqumili i-au dat de inleles cI el nu este decdt un simplu

fi.rnclionar superior qi nicidecum stdpAnul ONU.

Excesul de energie al Secretarului Gencral nu mai avea crrrn

sd se consume in acliuni politice de anvergurd ;i a inceput sd fie

inlocuit cu crize tle melancolie qi stdri. ciepresive, dat fiind cd toate

). l-

ENTGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPLIRIL.E-II l6()

i68 PAUL $TEFANESCU regele Leopold al Il-lea cu

iniliativeie sale erau refuzate de marile puteri' in cadrul ONU starea ajutoml exploratorului Stanley
;H;?#;r;"u;"';;j';-;;.i;r;*;r;,;"';t;ai,'.a,'lll:i'::yg:".t:."T'::*13'*:ii't'i-u* t'"""t
tu o serie de atacuri (John Rowlands sir Henry Mor-

Jn:;;il;;;ai;';";ri;tJp:e1ta;";t;*;trd;pusirl;ippl;toee'"drcrisus.ooio;aadciclniilcrii,aiie.d'flclaiesLatnntatelcteaa,zchliieoinsn,etrceurflnufliunqcdlinaluecqtseoNiaiivmlcceAuputeszlreaaUloet{lcni"iscivuussaeebn-rnaxieeeuiuatcseateaiSlvecdroeeudcvfudaeiregerirnetaegicttaurndulc-auounqmrtpaaai au*nnC'iedtuuhmmissdniuieitandolrt'l ton 1841 - 1904). Conferinla de

la Berlin (1885) a recunoscut

calitatea de stat independent gu-

vemat cu titlu personal de regele

s"c-A-Tpa"n4eto"bsleurvi aDteagmHaai malmesacrseklojortddins-pi r?ena<jmlreaptasta'incd de^la venirea Belgiei. Acesta si-a cedat drep- Dag Flammarskjold ( l9ti5-l 96 i),
fhst;*i*;""";a;rnpritp;p"trae"tl"",ii-ar;af"i"te;i'.,tiiniolf"tp-reiii.r";a"iir"rs";"nj"pe"t*i-ea*f"pilitrsa'ecevrrfiitiierzeOinainf*nicrtr.csaNe{acrliuuezoniU,tpeppnii,ndec"rc-cg.ucin)hnridNap"d"tirstttrdeorr"Ue,en-uS-po,cliE"gdAersdercsicfe\qsererofnetritierepictoiAariaeaunueNr,llasuuddl2ueultUieOu4inrpGrd-dHlN-rdaeagaeaaUrrnpueemipueoaanasirlmnaar-efscirlalreysiiolcairuSlri'aslaioresikspnnednijdneeedonicat''ldeodcaelt'EaiMua'rssierltfntmacenoaanoeailrtar$ulaerniietllsdenreu?marceaiin'phlelpecfidooTimueseutnoleputprubeacnutdreriilrsta-iiniearausdaaarlu9neeiiiiri secreta.r general al ONU intre
tul prin tratat Belgiei (1908).
Tara a devenit atunci colonia
doboltintguot inBdecplgeniadnen.(aC, ainnd19$6i-0a,
la 7 iulie devenea membru al

ONU- l9s3-1 961.

Congo, in special provincia

Katanga, bogatd in minerale, era consideratd drept cea ,,mai
gustoasd buc6!ic5" din Africa: aici se extrdgea uraniu (necesar

fabricdrii armelor atomice), aur, cobalt, cupru, diamante 9i in general
toate elementele
ce compun circa jumitate din tabloul lui Men-

deleev. Aici acgionau marile corporafii, in cadrul c[rora predominau

interesele de familie ale Rockefellerilor, Morganilor gi Rotscildilor.
Corporaqiile nu doreau in ruptul capului si predea cheile de la

i'il"."rr*r"ib"**i ti: DTry:ilitr;anr,ie".OtiebvpmiuNPinriaAeeaUlnaio,tsdrndusJeaecm-ladon.nleCuoennmWlidzidoUaarnarse{dueba-ac,demoo"acaaaulorrdnupae4cau,ear"st,aptet"eau.npeidtetiiineairqattraipftrr.reeezi"cla!aaclc9beanesor"eeir,ian5oltadlcaescaedloflueefdridredrAsaniiaftrerulelSimlcdcrrbioatlilori'nlipreuaafalourftmniil-icdc1araa9pnnta6doer0are'i't comoara unui fost mArunt fi.urcfionar de poqtd" care era premierul
congolez Lumumba. Iar printre noii oameni politici congolezi s-au
;""OG;af;"lelaN*;;nm;;"*e;ti,itl,erf.;aom;rlSatrb'pidrnOti"iil;nocNirpserrUdalirpnAmm,fedinerHaardr..inna-udrratmr"duuinulpmlee,s6'ccnaianilcrizbosusaakiiarl"njzoiotrirCalnsdppsdpoutuuosanlnia-itrse-tstmiaaileacieui*epppzlublraleociipnlptaAldl-vuin,reausgllaarjhoeSsiaaledltiuuceldcouut:rrfrbiueoditAp,lrari,qtinrtlueehe*il''itumh^Aids"dedddadte:ulc:ei.n$1avi,dnet.nnlu1ionur
gisit destui avizi de putere.
ln acele momente, in clddirea de beton si sticld a ONU din
New York, reprezentantul Belgiei ii ura popomlui congolez
p"pernotprdugeirme"a.nicaipraarembsaisalibdoerrutal tSe,UcAu lupta acestui popor
compara american de inde-
rdzboiul
penden{5. in ISOO, au izbucnit grave tulburdri: primul ministm
Patrice Lumumba a fost destituit de cdtre Pregedintele republicii
Joseph Kasanubu, apoi asasinat in 1961. Moise Chombe a condus
bseinceeiiuinnaeramdaeliKgaitaanngtareEni ain{csonijulurapt tedeino albi
m6nd de merccnari s-a
deosebite,
condilii

nrooriile maini fiAicle conducerii' proclamat prqedinte. Lumutnba 9i Kasanubu iau imediat avionul
spre Elisabewille (Lumubashe), capitala provinciei Katanga, dar
"'""o;;;il.'J"-J"."t"*z*e cate
a cuprins co'tinenrui african a avionul nu a primit permisiunea de ateitzare-
Secretaml general al ONU se afla in posesia unor informafli
;;a;c;;6ve;;an;;;nitelsna;at ZrpusuaSlutilnti'iptdl.lci-nlcireneeoadtaco.ruei.i,dnipsietrtmrrniiaimul"bpmaletecuiltegtti'siasets"uinttiatiCa1t,soacenaotgjgunaoangrgoib1aSleie-snlzeigduridaalleianes'dccei1aotlrc9neao8grrdi3ooee'gsBcecteioutelolgonibpandernieail.lgeiti(jpadufienerl detaliate privitoare la acliunile trupelor rebele din Congo, despre
operagiunile beigienilor, despre intenqiile americanilor, mai ales in
privinla contramdsurilor ce inten{ionau sd le irrtreprindd guvemul

con-oolez.

r70 PAUL qTEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-N

Dovedindu-se un abil politician. Hamrnarskjold a intreprins evenimentelor qi, la smr$itul lui

constituirea unui aqa zis ,,club Congo", de fapt un grup restrAns de 1960, a cerut cu fermitate incetarea
consilieri care avea ca scop .,menlinerea sub conirol" a conflictului
din Congo. Reprezentantul ,,clubului Congo" a intervenit pe ldng6 operaflunilor intreprinse de ONU.

premierul Lumumba cerdndu-i si trirnitd ia ONU o telegramd prin Spre surprinderea sovieticilor, sesi-
care sd solicite ajutor, sugerdndu-i cum s-o formuleze, astfel incAt
s[ pari un apel personal pe lAngd Secretarul General ONU. Aceasta unea extraodinar5 a Adundrii Ge-
i-a perrnis lui Llammarskjold posibilitatea si treacd prin Consiliul
de Securitate o rezolulie referitoare la trimiterea in Congo a unor nerale a ONU a votat in majoritate
trupe qi expe(i ONU in vederea asigurdrii sectritdtii ;i menlinerii
in favoarea continudrii lor. In ciuda
ordinii publice. Secretarul General al ONU gi-a asumat conducerea
secretA a acestei opera{iuni de proporfii nemaiintAlnite, considerdnd intririi in scend a comunistului de
cd a sosit momenflil sd scoatd Congo-ul din zona de influenlb a
marilor puteri mondiale gi sd nu pennitd transformarea acestei !6ri tip nou Nikita Hrusciov, Moscova
ire cdmpul de luptd intre Est si Vest.
n-a rcahzat nici un progres insem-
Proiectul Secretarului General avea sd intampine in mod cu
nat. A urmat scandalul provocat de
totul neasteptat un obstacol surprizS: Lumumba si-a modificat peste
noapte intenliile si a rrmt sd pdstreze controlul in privinla situatiei interceptarea gi dobordrea deasupra
din !ar6. Sfiddtor, acesta a declart plin de emfazd:,,Congo sunt eu",
acesta fiind rlspunsul umilului fost postaq la sfaturile lui Hammar- teritoriulu sovietic a avionului U2

skjold care ii propunea stabilirea unui dialog intre liderii congolezi atlat in misiune de spionaj. int6l-
ce urma sd se poarte sub egida secretarului general al ONU, ale
cdrui trupe manifestau pasivitate fa{E de rebeli si ai ciror emisari, nirea la nivel inalt a eguat gi liderul

inclusiv Hammarskjold se striduiau din rlsputeri sd-l calmeze pe sovietic qi-a planificat un atac fron-
Chombe. S,gan;.cu uq1 premierul congolez a cerut imperios ajutor
vecinilor sdi africani. ln principiu, ace;tia nu s-au opus ajutorului tal impotriva S. U. A. qi a alialilor
solicitat din partea vecinului lor, dar nu se puteau pune cu Belgia
Ei mai ales cu detagamentele de mercenari albi, bine inarmali 9i acestora intenliondnd sd utilizeze in
antrenafi, superiori din toate punctele de vedere africanilor.
acest scop tribuna ONU. Secretarul Patrice Lumumba ( I 925-1961 ).
Lumumba a plecat cu avionul in Canada, unde s-a intAlnit in
secret cu ambasadorul URSS gi a primit asigurdri ferme din partea General al ONU arefiizat si trimiti
acestuia cu privire la largul consens al lnrii sale, inclusiv a unui o invitalie primului secretar al CC al PCUS, dar nu l-a putut
ajutor ce consta din trimiterea din URSS in Congo a 29 de avioane,
impiedica pe acesta sd vind la New York la Adunarea Generald
100 de autocamioane grele ;i 200 de tehnicieni precum ;i posibila
trimitere a unor ,,voluntari sovietici". ,,A1i pierdut increderea ONU.
noastrd" ii comunica telegrafic premierul congolez Secretarului
General ONU. La scurtd vreme insi, Lumumba i;i pierde sprijinul Nikita Hrusciov a b5tut in masi cu cizrna gi, criticind
conagionalilor sdi din lard qi colonelul Mobutu organizeazd o
administralia S. U. A., a propus transferarea ONU la Viena, Geneva
lovituri de stat oblig6ndu-i sd plece acasd pe specialigtii venitj din
1irile socialiste iar pe Lumumba s[ se refugieze la trupele ONU ca sau chiar Moscova, iar postul de secretar general sI fie suprimat gi
sd-l protejeze.
inlocuit cu o troikd constituiti din reprezentanlii statelor occidentale,
In tot acest timp, Uniunea Sovieticd urmS'rea cu atenfie mersul
r6sdritene ;i neutre. ,,Noi nu avem incredere in domnul Hammar-
skjold' - a declarat el. Dar propunerea sovieticl Ei ameninlarea cu

cizma in masd n-au gdsit inlelegere in cadrul ONU. Iar secretarul

general a refiyat sd-gi dea demisia ,,din motive personale".

. Pus in aceaste situalie, Flrusciov ;i-a schimbat tactica si l-a

invitat pe Secretarul General ONU la o receplie speciald la reqedinla

sa de l6ngd Moscova. Spre stupoarea celorlalli invitali prezenli,

Hrusciov l-a intdmpinat cu o deosebiti amabilitate, imbre!;Andu-l

cordial. C6nd Janos Kadar, aflat alituri nu si-a mai putut reline

uimirea, stipdnul Kremlinului i-a explicat zAmbind: ,,Muntenii din

Caucaz au obiceiul de a ?mpdr{i pdinea qi sarea cu dugmanul, venit

in vizitl. Dar indati ce acesta se afli dincolo de perelii casei lor
nimic nu-i impiedici sI-i taie 9afiil". Ca dovadi, incepdnd de a
doua zi,;efirl ONU a fost lipsit de posibilitatea de a mai colabora

t72 PAUL STEFANESCU TNIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 173

cu reprezentantii URSS, iar pentru opera{iunile ONU din Congo, Conforrn protocolului, Ham-
marskjtild i-a cerut lui Lansdown,
Moscova nu a mai contribuit cu bani.
care se ?ndrepta de asemenea sPre
La 28 noiembrie 1960, Lumumba a evadat din detenlie dar a
oamenii fideli ai lui Ndola, si pdrXseasci oraEul inaintea
fost imediat descoperit Esiiirea{iun'"frot sdte supusi unui lung sir Mobutu gi
de torturi, sosirii secretarului general.
Chombe. El qi colegii
Lansdown a acceptat cu rezerya,
fiind ?n final executali. deloc politicoasd, cd rnai intii tre-
Flanurile lui Dag Hammarskjold gi-au dovedit, unul cite unul,
buie sE ia lunch*ul cu personal'.rl
inutilitatea. Marile puteri l-au sabotat pe fa16 sau pe ascuns, astfel consulatului britanic- Secretarul
General ONU avea prevlzuti in
incdt nu a fimc{ionat nici sistemul de acordare a ajutorului
administrativ, rnaterial gi tetmic penb:u Congo, iar criticile aduse se
program plecarea la orele 10.00, dar
inteleau pe zi ce trece submindndu-i autoritatea. Secretarul General
era disperat qi nu-gi putea explica cauza qecurilor sale, sper6nd c5 lunch-ul lordului Lansdown s-a

in cele din urml eforrurile personale vor rezolva situaqia din Congo- prelungit in rnnd inexplicabil gi
in ajunul deschiderii sesiwrii de toarnnl a Adu:rdrii Generale ONU
avio*ul acestuia a clecolat abia la
din 1961, a dinetcrelaprraint saloclSulndtgolricedi ld'iltocroiensintituJidarinleegAoiiciciearnilee. ora 17.04, iar cel al lui Hammar-
Scopul
cu noul skjiild la 17.51.

prirn ministru Adula. Din pdcate, in chiar ziua sosirii secretarului Duminicd l7 septembrie 1961, Mobutu Sese Scko
general, trupele ONU au inceput in Katanga operaliwrea militara la orele 15.30 {ora Leopod- (1930-1997).
viile-ului), cotnandantul de bord
ce ptrrta numele de cod ,,Mortar". Acestea ac{ionau in conformitate Fer Hallonquist;i echipajul sdu" alcdtuit din pilorul secund Ditton,

cu rezolutia ONLI, care recomanda exprcs o serie de misuri in mecaraicul-navigator Wilhelm-sson gi comandanttil de rezervd

vederea restabiiirii autorit5qii guvemului legal pe intreg teritoriul Aahreus iau loc la bordul avionului SE-BDY, un Douglas DC 6

statului congolcz si impiedicarea prociarnirii,,independenlei Katan- B al cornpaniei suedeze Transair.

g5i". ToEi acesti oameni sunt aviatori cu experien{d. Comandantul de

A urrnat un lucru irnprevizibii gi anume scurgerea de informalii bord are 35 de ani" e bine odihnit ;i bine dispus; a fost fomnt de

referitoare la derularea operaliei ,.Mortar", fapt care a permis arrnata aerian* suedezd, apoi de S. A. S.; are la activul lui 7841 de
rebelilor sI adopte o serie de mlsuri preventive. Chombe a reugit ore de zbor, dintre care 1765 pe avioane DC6. A efectuat 2669 de
ore de zbor de iroapte sau zbor fdrd vizibilitate. Posedd, de
si oblind azil politic in Rhodezia de Nord. Speranlele lui Dag asemenea, un brevet de navigator gi este unul din instruCtorii
Hammarskjold s-au vdzut curdnd spulberate gi s-a ales numai cu comparriei. Colegii lui, mai tineri, cunosc si ei bine avioanele DC6
si au intre 2500 gi 7000 de ore de zbor- Nu sunt intr-o formd atAt
condamn[ri gi o serie de acuza{ii dintre cele mai grave: adepqii lui de bund precurn comandantul lor, c6ci au zburat peste zece ore din
ultimele douizeci qi paku. Cu toate acestea, numai Litton a anunlat
Lumumba l-au criticat pentru nehotirdre, iar alia{ii lui Chombe
ci are de gind s6 doarmi in prima pafie a zborului'
pentm samavolnicie gi ceilalti pentm masacrarea c5gtilor albastre-
Cornandantul nu gi-a depus planul de zbor qi a anun{at cd nu
in acest timp, adjunctul ministrului de exteme britanic, lordul
intenlioneazd si stabileascd legltura radio in tot timpul drumului.
Lansdown, venit in mod inopinat la Leopoldville (IGnshasa), avea
Nici un instnrctaj pentru membrii echipajului nu a avut loc inainte
misiunea incredinlati de marile puteri occidentale europene sd-i
ceari secretarului general ONU sd se intAlneasci de indatd cu
Chombe. Hammarskj6ld, contrar voinlci sale, i-a scris lui Chnmbe:

,,Consider cd trebuie sd ?ncerc sd md intdlnesc cu durnneavoastrl de plecare.

pentru realizarea unui acord referitor la rezolvarea problemelor Pentru a nu inilca regulamentele avia[iei civile, Per Hallonquist
a preda! totu;i, conkolorului circulaliei aeriene din Leopoldville wt
existente". in cele din urm6, Chombe a fost de acord cu pufiarea
de negocieri care rrmau sd aibd loc in orasul Ndola din nordul plan de plecare indic6nd ca destinalie Luluaburg.
Rhodeziei cu condigia ca ONU sd inceteze introducerea de clsti inainte de a pdrdsi biroul operalional, comandantul a stat pulin

albastre ?n Katanga.

174 PAI"]L ETEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 175

ddf*,,;n;ip"q,uf;:ieeudauri;d,ile;tmu;;iovifp6;s"ogJao"p;td'eiAti;;er*blutb;it;rfuili"a:ds.d.r;qd,t;rgJa.uA;iiliucs,";intin"dap*i;aitpouonlviarasmrnandoeedi,i-vpeaibbrtcuisfia;giiae*iapmllp)-raeincaftiird,slteeedriti"eue-g*?cae;-a;qO"esa-adouiptrf'sezroutedifeppzbuomgfec6bulioneic;n,-aueusgr,aci.fiu,uc"lueaeemluiptil,muu;lale;dddiianm;a-l"eeer"gcciuaacN1huazn;miit,irtboda-iasgauos*frovrpruudlryiolucuguailNnmn,etilsalutsite;(iteulvii1oRrcelYrrh>anaurirghmlo''serrfoaAtisCakilsaidadclucvaA6ooeireelirdLm-lnsrsaha'lzustgiemaMabUeuldouun)odrnilaisdsmnner-e9ibuadatiimteecLu-lnlausziru"mstia-gui-e?pl'uSuauel'uOntaieaH+dosavsrbNr:teroaavptgru<c'ijiUaliurducrl<rllopsalgiCytVuuvonolr'oqaal"la'rli-ii in dimineala zllei de 17, se efectueazd, deci, o inspeclie
pJltc"iHi;tacioil"l;Uomn"uniquniudiiasmnt tpeurlreavjuaurndfiriopdmroifp'filcreiiulgelm'sddxueicEn,ai pvnilg-ianatodarev"'usttdnpicinioirdeadtiewseinuen'
minutioasd sub cotrducerea rnecanicului-;ef Triyggnason de la
'accidenrde avion. bra poate chiar prea sigur pe el' cdci a-declarat' Transair. in cursul iilspecliei se constatd cd motorul nr. 2 (interior
stanga) a fost atins de un glonte care a strapuns carenajul 9i a atins
if."o"i;L,;r*rr&rid"u"ri"1nu0fosaremtptiatteu,tmiai bipnreiiei ,ecatxoraetcmtteuamaiouraureillueroi pdIioeurntcueolukniv,triosdtle,lecp6idl'dadduupp-Sil.opsdu(irnl.oet rrce-au o leivZ de egapament. Este inlocuitd. La ora 11, mecanicul;ef
cf6apat,tearmviionnatuiop-Serga-dnaOqyi c, dcaavreioneusltepoaavteiodneucloplae' rsonal
cleclari al

De
comandantuiui ONUC, este foarte bine ?ntrelinut. Dar dupd ce au
verificlrile, mecanicii se duc la masd 9i de la ora 11'15
efectuat mecanici de la Transair
avionul rdmane flr6 supraveghere. Alli
nimic anormal. Pe la ora
lucreazd la un avion vecin si nu observS pleca, au gnjd
12 pleacl s[ scoat6
gi ei la cantind.'inainte cle a
Ei s5 incuie usile principale. Rdman
,"a.itr" de la avionul Douglas perrnit accesul
deschise numai uqile care la compartimentul

hidraulic qi la sistemul de incdlzire.
A doua cauzd a intdrzierii: convorbirea pe care Hammarskjold
ziua de 17 septembrie, la ora 9.30 cu lordul Lansdowne,
a avut-o, in
subsecretar parlamentar pentm afacerile exteme al cabinetului

britanic. c5 Hamnlarskjold voia sd meargi la Ndola pentru a se

totul inutile. Se gtie Chombe, geful guvemului Katanghez. in ziua de 2l
Cdteva minute dupl ora 15'30, Hammarskjiild
intelni cu
lui traverseazi pista si urcd pasarela avionului' februarie 1961, Consiliul de Securitate hotSrase evacuarea din
;iScuonlat binorattootraiil Congo ,,a personalului militar qi politic, precum qi a mercenarilor"
care-sprijineau secesiune a Katanglteza. Intrucdt aceasti rezolulie nu
unsprezece persoane. dintre care patru de nalionalitate suedezd' -pfuottut ttrf"i,raopilticsaEtdredceucrdgtdinlatr-foo4fdo.aIrztebumcincidsemldusputre6,laseEclriseatabreutlhgveilnleera9li
serviciului a
p#tre ei sL afl6 agen{i ai de securitate a ONUC' u

comandali d" serg"rrirl iufien' Se pot observa doi ostaqi inarmali in alte orage din Katanga. ,,Domnul H" se strdduia, deci, ldsAnd

din rdndurile,,c6gtilor albastre"' aldtur[ echipajului, pentru eventu- totul la o parte, si oblinI o incetare a focului.
Un radiotelefonist suedez se
in ziua de 16 septembrie, la orele 12 noaptea, reprezentantul
alitateacAndsecretarulgeneralaloNUaraveaSatransmltilmesa]e irlandezul Conor Cruise O'Brien,
Naqiunilor Unite la Eiisabethville
uprgtaesMneteoi.atoharecalepdstuulnpt iprut"si,e,i"nompti"s;cta",redelamaoreraaz1l 95i'5d1e'coAlevaiozdnudle se Universitatea din Ghana, primise din partea
ulterior lector la
la consulului britanic, Dunnett, un mesaj in care se ardta cd Chombe

'psausnecADtovuerileofznaeinpurotli,^Spa"uBvi.{itio-n.gnpuifnalVa!6liunadtieepHodoamermdiotimnriauanlr1sud6kle'tjiomzldbuolarspwddu'rdz6sb7iot3rL' eeliboeprattl9ln{l:a,J:u"n Ldeimseoteoucdpadiaoizstldpiu,uvrsimllalesddtooEsareairesina9et.dc3tlrene0leet,aagOrsruac'lmdBgArceieulnunediArlaC-nlahsauolmilrlyaNbteaBii:nga,iln,uaVcntdriolpofptre,roUipdnunoRnimtheonoduainel tsdtHiralinm''irAilesa
direct6. in fetut acesta am putea c6uta impreund un mijloc pa$ni9
de serviciul opera{iunilor aeriene al ONUC' de rezolvare a conflictului actual, deschizand astfel calea unei
mecanici a solu{ioniri a problemei Katangheze in cadrul Congou-lui"'
Aceasti i,tterzi"r" are douE cauze: verifrcarea bomnul g. i-a precizat insE lui Chombe cd ,,irt6lnirea propusl
Mafmoveasionct aentrwnuaitecsuieuildSfeWoEcdil-uehBrceioDlmdlaYesrespsoduinegcp"loaerneEv^doatlitssrpbearibraueenatahrvvHaiiloaplemno'urmtluianirsSckEaior-ledB-sDLeaYnasriddntoawticumdnpeau'ul
implica, desigr[, urrele ordine prealabile pentru o incetare efectiva
si imediati a-focului... A adiufat c6, inbrrc6t Bancro{t nu are pistd

t76 PAUL STEFAI{ESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II t77 lr

de aterizare pentru avioane mari, ar fi de dorit ca intalnirea s5 aibi Lordul Lansdowne poveste;te emo$onat: I

loc la Ndola. inziua de dimineala prin intermedirrl lui Am fost constemat cAnd am aflat c5 nu se primise nici o l
Chombe rdspunde inc6 de pe atunci eram foarte ingrijorat. Nu-rni puteam
17 vest-e. il1

iDc<rnoelucenfnesi?ztneSneerrtntditanirmaqciretiiee.Osdtli{e'imBaatcrrecnioeamdnnzed,darirfclmsoidikcijpeuoqsrrliedtie"ca,dldiadletbariireanlecbcs,o5ubrdirdetcraiun,sr,p6einceai6lnzecnceAeNdptaaeratiz{vucieeuenqnscottiielraoicprpieaeruinnnOlceoiitgp'ieBaiturrtt-uiirmlereanuiltuneciserq't5iil inchipui ce se int6mplase. Cdpitanul era si el foarte neliniqtit. I

La scurt timp, avionul ministrului britanic a decolat in foarte I
rnare grabd, iar iei venili pe aeroport sd-l intimpine pe secretarul
g"ne*l al ONU au plecat fiecare la casa lui. Mai mult, in mod cu lt
iotul inexpiicabil qi ?ntreg personalul aeroportului s-a dus la culcare.
c-o-nsPul;uil" braitparnoixcimafaldtivcipCathroumobree,aa9viiopnleuclaitnlacNardeclsae' afla iordul insuqi ctrombe a plecat primul cu 15 minutc inainte <ie ora stabilitd
pentnr aterizarea avionuiui DC-6. Era limpede cd pe nimeni nu
Lansdown i ateizat li Ndolt, o localitate situatS fur apropierea interesa ce se intAmpld cu Hammarskjold- Mult mai tdrziu avea sd
granilei cu Rhodezia de Nord 9i Katanga' Dupd ce a verifrcat faptul
J.G*ae4Cn.ehroCami,"bc"etotne*sfotperfmparte"plgrudott"gitrnapumenuatlnupiileiuncrcametpa9eirseaIarpinmleecageoscs?ipenrreisloaSrioa9nl1subiSuoerfcgirce!i-{aia1lrrya-ll se stabileascI faptul ci avionul suedez se prdbuqise la ora 00.10 pe
panta unei colirre, situatd la aproximativ noui mile de Ndola. Deqi
bra noapte si condi{ii perfecte de vizibilitate, nimeni din cei de pe
aerodr-orn sau de la bordul avionului lordului Lansdowne nu a
aeroportuluiincompaniacelorcareilasteptaupeHarnmarskjiild. in jrnglS lumina provocat5 de incendierea avionului
remarcat Mai mult,
Lja,,,roT-oartairiv.un"est,"-adorineroa"risdaleuscnaiug3jrui0tcna1dsteeecl,6amtpcinNeiluaodteploiailacrcadunpurdsaSeru^cfndeuecrDgtauCinva*idto6nuoaunll dciouoiscimtoLapaln,anldnisnidecooiowsndunjuea'drtfDei,nzi9edni prin apropierea locului in care a al'ut loc
ku*gu in direclia est. bC-6 a ficut cunoscut turnutui de control prlbuEil
isn'pterenflzailoans6Zaip.dZeeSn,taruSaEate-.ioeB,sabi, Ysaprzcebhpte*iaastmtapddeetuduematsutu\ltp^dra3intquNimadus{lllusaip':as"l-uVa}oiinrnndnref3ipatnpatet' prhbusirea avionului se afla Eoseaua ce ducea la Ndola. Era o
distanld de circa 20 de minute de mers cu maqina.
verticala locaiitagi Ndola pe la 23.47". Martin transmite otrignuiriil Pe la ora 0.45, SE-BDY tot nu da nici un semn de via\d. La
buleti_n meteorologic: v6nt est-sud-est, vizibilitate 5ll0 rnile, uEoarE 1.15 tumul din Ndotra lanseazi doud apelwi: unul - poliqiei oragului
pentm a afla dacd a fost sernnalat vreun accident sau vreo explozie
in regiune; atr doilea - controlului aerian din Salisbury, pentru a
afla dacd SE-BDY a dat vreun semn de via1E. Rdspunsuri negative

cea!5. din ambeie pdr,ti.
La 1,50, Martin irytiinleazd Salisburg cd nu mai existd nici un
La ara0.10, conffolorul Martin primeqte un nou apel din partea
avionului SE-BDY: ,,Zdnrn luminile voastre' Ne aflim la verticala contact cu SE-BDY. Controlorul de la Salisburg-ul transmite la
localitalii Ndola. coboram. confirmali calarea altirnetruiui". Johannesburg, penffu a se comunica la Leopoldville. Inca de la ora
1.42, conanclarttul Williams trimite la Salisbury un mesaj Incerfa

IndicTaulri nsuolsdirineaNdlaol6a0r0S0sppulcniodaer:e,'C(1a8la00remaa)l"ti'rnSeEt-nBrlDuiYl02cotmnfbir.ml (incertitudi;re) cu privire la SE-BDY.
,,lOZl"- Acesta va fi ultimul sdu mesal'
Ndola cheamd din nou. Nici un dspuns' La 3.30, doi- polili;ti se prezintd la aeroport 9i comunicd
Controlorul continud sI cheme Se-gIfy.
agentului de pazd cd inspectorul van Wyk a observat pe la orele

doudsprezece qi3umatate noaptea o lumind putemicd pe cer. Aceastd
lumind venea dinspre apus, direc{ie spre care se indreptase un avion

iu zadar. Cipitanut cu p-Pu{oinlilitgimtiip inainte. lor, care hotdrdsc sd trimiti

Deppe iqi pierde rdbdarea. Cu aprobarea lui Martin' incearcd ;i el raporteazd superiorilor
c6teva pairule in Land Rover, in direcfia indicatd, dar ele se intorc
s5 cheme SE-BDY. Nimic.
permite avionului OOlRlC sd decoleze' Zbor fir6 nici un rezultat.
ia 0.35, Martin La 5.50 un alt controlor al circula{iei aeriene vine din Ndola'
lJin"ilsatit.,"Lroirr"duulluLai,nmsdinowisntrualteilizeinatzreAablaaSpaelisibnuarlytulla--cooramli-s4a6r ' Irnediat
adjunct, Turnul iqi reia opera{iunile pe la ora 6. nu mai are nici o piclhrrd
La ora asta este sigur cd SE*BDY normal
Scott: de carburant si cd s-a oprit undeva, sau in urrna unui

Aveti ceva vesti de la avionul secretanrlui gerreral? accident.

ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPUzuLE-II 179 1

l

178 PAUL $TI]FANESCU

Controlorul ingtiinleazd Salisburg, care lanseazd semnalul De- ejectat afard prin fuselaj. Rhodezienii au apreciat cd ceilalli pasageri
tresfa (avion in pericol). incep cercetSrile. Polilia trimite patrule
inc6 de la ora7.45. Avioanele lui Royal Rhodesian Air Force iEi au decedat ci ur**e a intoxicdrii cu fumul provenit de la incendiu

si a rdnilor de la gloanlele ce explodaserd ca ulma.re a supraincdlzirii

incep gi ele cercetdrile la ora 10. Epava este descoperitd la ora l5'10 aparatului aprins.
ae unul din aceste avioane. Poliligtii, inforrnaii 9i cdlduzili de civili
sosesc la locul catastrofei cdteva clipe mai tArziu' Grupul de ancheti instituit de ONU ;i format din reprezentanli
RdmSgilele avionului au fost descoperite chiar a doua zi' Celor ai Suediei, Iugoslaviei, Sierrei Leon, Nepalului ;i Argentinei), care
a sosit la fa\a locului dupd aproape o jumdtate de an de la
producerea accidentului, nu a contestat concluziile comisiei rhode-
de fald tt, i" ,r"tt"u sd creadd ochilor. Primii care au sosit la fala 2iene, ci a pronunlat un,,verdict deschis": accidentul ar fi putut fi
locului au fost poliqiEtii care au descoperit sfrrdmdturile avionului
semitopite de incendiu. Printre cele 14 cadar're carbonizate, parte consecinla unei gregeli cle pilotaj, a unei defecliuni, a unui sabgtaj,
sau a unui atac, dar probele in aceastd privin!5 lipsesc. Grupul de
dintre ;le aveau gloanle in corp' Corpul lui Hammarskjold era experli ONU nu a deslX;urat nici o anchetd proprie, exceptdnd
neatins iar sergentul Harry Julian, gurda sa personali. mai era incd ceicetdrile criminalistului elve{ian Frey-suezer care a exclus
in via{d. Dus la spital s-a reugit si se discute cu el:
deas-uprUa lotirmaEauvluoiaNstdrdolac.omunicare s-a primit cAnd avionul se afla posibilitatea unui sabotaj sau a unui atac.

Ministrul de exteme suedez a dat publicitSlii documentele

- A explodat. referitoare la acest caz. Rezultd cu pregnan{i o serie de erori datorate
- afirma(iile privitoare
desc-his Deasupra aeroportului? celor doud comisii. Astfel, la lipsa de

Da... Yiteza era mare..' Apoi a urmat prdbuqirea"' Am competenld a pilolilor nu se poate susline, cdci cei doi pilo{i aveau
hubloul de salvare Ei am la activ cate 7000 de ore de zbor fiecare, o treime din aceste ore
sirit.
de pilotaj fiind efectuate pe timp de noapte. CAt priveqte instrumen-
-L- uiADJauurlifaconesitlia-plar{iiun?qfCioeisntsac-adaPmicniantniismdt.rpaltaet cu ei? qi calmante, dar n-a tele de bord gi mecanismele aparatului DC-6 se gdseau intr-o stare
perfrzii foarte bund de funclionare. De asemenea, nu se confirmd nici

mai putut nici mdcar deschide ochii. A rnurit {hrd sa-qi mai recapete celelalte concluzii ale autoritdtilor rhodeziene.

cunoEtiinta... Experlii suedezi Niels Riugerts si Ame Frukholm au redactat
in luna febnrane l962un memoriu secret destinat guvemului suedez
ial"attdu-t" orice reguld, anchetarea cauzelor accidentului s-a
efectuat de persoane implicate direct sau indirect in producerea sa. in care se men(iona cd secretanrl general al ONU n-ar fi murit in
Dat fiind cd radarele nu funclionaserd, iar comunicarea radio cu timpul avariei avionului gi cd dacd i s-ar fi acordat ajutor la timp,
DE-6 n-a fost inregistrati pe bandd de magnetofoir sau in jumal'
evenimentele petrecute la Ndola au fost rclatate de o comisie localS i s-ar fi putut salva via{a. Autopsia cadawelor a eviden$at faptul

in bieza celor spuse de comandantr-rl aeroportului 9i dc cdtre c5 incendiul a izbucnit nu dupl izbirea de pdmAnt, ci pe cdnd

avionul se mai afla incd in zbor. Acest lucru este trtdrit qi de faptul

conffolorul de zbor. Cei doi au afirmat cd in zona respectivd de cd cele doul extinctoare aflate la bordul avionului 9i descoperite
z-tror nu s-au mai aflat alte avioans in acea \rrcme, cd la decolarea dupd dezastru erau goale, folosite^pentru stingerea incendiului ce
din Leopoldville DC-6 nu le-a transmis inten{ia de a veni la Ndola
nu au transmis comwricSri radio' Toate se produsese probabil la bord. imprS;tierea fotoliilor la locul
;i pe tol dmpul zborului aeriene din parlea rebelilor katanghezi. accidentului demonstreazd nu izbirea avionului de pdmAnt, ci o

acestca excludeau atacuri explozie avutd pe cAnd avionul se mai afla in aer.
Fapt suspect, dar comisia a conchis c6 nu existS unrre de sabotaj Reprezentantul companiei ,,Transair" in Congo, pe nume Bo
gi mai mult ca sigur avionul s-;l prdbuEit ca urnare a unei erori de
pitotui sau a unor rlcfecliuni tehrnice" I)e asemenca, comisia nu a Virving a reconstituit evenimentele premergdtoare accidentului. Din
garit trl.i un fci de urme sau dovezi dir"-cte sau indirccie care sd
ircrimineze o greseali cle pilotaj sau defecliuni a avionuiui" materi;lul redactat de acesta a rezaltat clar cd disculiile despre

,,tAcerea radio" a avionului DC-6 a fost o sirnpld ndscocire pentru
cd aeronava a comunicat dispecerului din Ndola coordonatele sale
cAnd se afla incd deasupra lacului Tanganica'
in privi4a rnorlii iui Dag Hammarskjold s-a tras concluzia cd MEi einrtceennliaardiieaalbaitedizina,
ar fi avr_rt loc irnediat clupd averrie, cand foria izbirii de pilrnant l-a Katanga interceptau convorbirile radio ale

180 PAUL STEFANESCU EMGME 9I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II l8l

advinioJaandeolotvrilOleN;Ui KEiippquiteaavuiofaonaertedebivndendtrtiomaritee de pe aerodromurile ,,SA fii credincios viitomlui tiiu. Chiar anrnci cdnd nu mai
de care dispuneau cu
inseamnd decdt sI te pregiteqti sd. rnori cum trebuie.. (1951).
misiunea de a intercepta gi dobori avionul DC-6. Nu se fbcuse nici
,,^Lugnrl cel mai greu e sd mori cum trebuie., (1952),
un secret din apropiatele convorbiri de la Ndola, ca atare qi Chombe
,,Inainte vrerne, moartea figura intotdeauna la intrunn:i. Acum
era perfect informat despre ceea ce se petrece. se afld la aceeasi masd cu mine: trebuie sd-i fiu prieten.. (1955).
Hallonquist nu ir
E adevirat cd comandantul avea incredere ,,Trupul tiu trebuie si se obisnuiascA cu moartea lui.. (lg5r.

utilitatea unor informa{ii de confi.rmare. Experlii sunt siguri cE d-e Acest sentiment prevestitor u1o"ug oare, vreun rol in neputinla
pilotul hotdrdse sd efectueze o coborire gi o aterizare cu ochiul care a dat dovadd secretanrl general, de a pune capdt haosului
liber. Dar, dupd viraj, aparatul coborind prea jos, el n-a mai putut
vedea ltrminile aeroportului qi tocmai in aceastd ,,gauri neagri" congolez?

s-au ivit in fala sa crestele copacilor. Congtiin{a inaltii a lui Hammasrskjold ne interzice sd bdnuim

Concluziile anchetatorilor nu au convins pe toati lumea. mdcar o clipi cI ar fi putut antrena in bezna mo4ii alte zece
persoane.
O'Brien s-a intrebat cui putea folosi aceasti eventuald crim6- El
exclude pe Chombe, care era prea fericit sd-l vadd pe Hammar- in sfiryit, iatr-un discurs confidenqial rostit in fala Camerei
reprezentan$lor a Statelor lJnite, la 12 septembie 1962 domnul
skjold desolidarizAndu-se de subordonatri lui gi venindu-i in Donald Bruce, deputat din partea statului Indiana, a criticat poritica
s,e,Ni-nadvreeaptma asipmreulNtedomlaot,ivdeecsddt-laormfioaarevupteHHitalenrrmsai-r-l
intdmpinare: americand in congo. Dupi ce a aritat cd ur comitet afro-scandinav
skjcild care a trimis 20.000 de lire miscdrii naqionaliste rhodeziene, a precizat

omoare pe Chamberlain cdnd se indrepta spre Miinchen". cd, societatea Litrerian American Sweclish Minarib Cy
(sLu.eAd.eMze.C, .dOe.s)ficsoonarsdtituoitdinitnenLsibi earciativcituatecainpitaKluartai nagmae.riAcacenaest;ai
Dar O'Brien crede cd ile schimb mercenarii ar fi al'ut interes

sd-l elimine pe secretarul general al ONU ca sd se poat6 men{ine companie, care manifestd un deosebit interes pentru metalele
neferoase pare si fi luat in calcul perioada tranzitorie c6nd
in Katanga. Ofr{erii din OAS, fasciqtii lui Lasimone, erau si
rdmineau fasciEti. Aveau alte datorii de plitit ,,Domnului H.":

Algeria, Suezul, Tunisia.

Nu incape indoiald cd aveau agenqi la Btazzavllle qi Leopold- colonialigtii vor ceda locul naqionaligtilor; acestia din urmd, doved_
ville qi cd supravegheau aerodromul din Kolwezi. Aveau cu
Aveau experienla asasinatului politic indu-se incapabili si exploateze singuri resursele miniere din
siguranld prieteni cEoi nlaviNndgoi lca.i Katanga, ar primi ofbrte de servicii din partea lui L.A.M.C.O., care
uciderea lui Hammarskjold va fi o s*ar substitui astfel lui ,,Union minidre du Haut_Katanga...
si erau probabil Un portughez a aftrnat chiar, ir iulie

,,binefacere" pentru ornenire. Printre conducitorii lui L.A"M.c.o. fig'reazd domnii Linner
1966, in Diario de Mozambique" Qd acela care a doborit avionul
este un sco{ieur, un ofi{er mercenar, dar aceastd acuzalie a fost dBiorebcTtHooartuurnlsmil,uailrasI-k.jcAoel.drM,er-fercaa.roe".l"edco,udmosnmaulanluruiiulurHi a.Hn..u.,.a.clglodi emGetnrouergilzeSesctri_Butaleell.Lminini edre,
dezminlitd cu vigoare de alli mercenari: nu existd nici un portugihez
printre ei, aceastd mdrturie este deci lipsiti de valoare'
Vom exclude, de asemenea, ipoteza sinuciderii, formulatd de dolari a demisionat din acest post pentru a deveni seful aplicalirurilor
civile ale ONU in Congo.
un ziarist suedez. E drept ci dupd moartea iui Hammarskjiild, unul
Se ;tie cI dorrurul Linner s*a strdduit apoi sI aplice cu o vigoare
din prietenii lui, Leif Belfiange, a gdsit in apartamentul secretarului dcosebitd. rezolu$ile Consiliului de Securitate.

general al ONU din New York un camet de insemndri de o
profi.rrzime dc gAndire care nu cste egalatd de6t de sentimenfirl de
ilelinigte al sfhrgitului de care sunt p5trunse. Obsesia morlii revine Informa€iile fumizerte de domrul Bruce explicd, ffuA indoiaid,
orientarea antikatanghezi a annrrajului lui Dag Hamrnarskjcild. El;
ma-parEo.ai,nipnactrf-luaunlpievrcoiariaercjc, tplaaatlgciopnbedos.rtdeVroeta,mliugczi i,tpaiieldrdoseatrrdccfouAnltgterevoraliui pluavnsoaljaseni:nugluui.r nu ne dau, ?nsE. date precise privind reaclia .,Uniunii Minilre.. fatb
C6nd de acegti.periculosi adversan. Nu se poate acreclita ideca *nei gr"r*ii
pilotaj peotru ci corne-ndar*r-ii per Hallonqrrist a confunclat Nclolo
ge$: .1e N,iiula si n-a vrr-rl sd-si recunoascd ggcseala. Marile i:nigme

asadar, misiunea mi-e impliniti - singuru-i gand, ostenit ;i lbricit" cu

{le4s). istorice au, uneori, explicarii foarle simpie, prca sl'ilple chiar ne-ntru

J l

t82 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 183

ca imaginalia oamenilor de rAnd sd le accepte' Moartea lui Dag sprijind tezele pe pdrerile unor specialisti ai avia{iei civile, in marea
Hammarskjold va pistra intotdeauna o parte cle mrster"" majoritate britanici si suedezi.
aher"o.pt"oart,p-sriemceoi nesxtaatAmicniiri aflati la 9,5 mile (13 km)
de a epavei, s-a lovit de copaci Acegti exper{i exclud posibilitatea unui sabotaj, in ciuda lipsei
,,aparatul la o pa4iale de supraveghere a aparaturui pe aeroportul din Leopola,rit*,

altitudine de 4375 de picioare (1307 m) deasupra nivelului m6rii, eventualii sabotori nu puteau gti ora ateizdii;i hpoi nici o urmd
in timp ce urna o traiectorie descendentii, vir'and ugor c6tre stdnga
qi cu o vitezd de npeeofdeirrdecoliiand-idcaelieateforaizrtaerebunnoirminalcde' de explozie a unei bornbe nu a fost descoperitd cand s-au cercetat
intrare rdm{i1ele aviomrlui.
beschizatura ftcuti in
copaci dS:iitprnne-aitinst*emrddpetrcmiodsDon_fntin"ep-em.ipputb.l"a1r,ali.solitgseas.addre,u"ueiamapnsredeerbfxnionioinpfpetireaoreadvuxvt,rgde{puaaiizuzlistondarniilztcluo_fihhueaceiue.snxtntriecaunDrmoamltaiuaoaneiedaprncsinttitmrdaeecenacueaaisc,uvaacgaoiurroetilepeovarnns{eiciaaiudonrnmnvalsndl,pleaeeuireo'urssalsisa.fdrfsie'ilajbetad..uoiful"soAOistbedsaepir.tteltbar,oueoiirvtaanaabseEactli6aueteeaiesnlcescia.tunpe"u6iti,nrluradoaAcutut"ciinafefnlar;,,cmcuir,;,igoptdiaiiitlieiareir,t";_dpccairseaL,eclIi

-priveAscteciddierenctugilaapaevcuat rleoco ruma aparatul"' de aterizare era scos Sud pentm revizie.
la ora 0.13. Trenul
afard gi zdvordt. Vole{ii erau deschiqi la 30". Deschizltura ldcuti in
era de 800 de picioare (2a0 m). Rezervele de benzind s-au
"socupr^s".i A avut loc atunci o explozie urmatb de un incendiu'
Mai multe corpuri au fost proiectate din avion in prima zond
mai purtau centurile lor de siguran!6.
necarbonizatd. Patru pasageri cu echipajul) muriserd
de pe urma
Cei 16 pasageri (impreund
rlnilor, cu exieplia sergentului Julien, sare a fost gdsit muribund'
*t p" SSZo din suprafala lui. Avea si moar6 trei zile mai cad.eeuif^entErcuexliiiauppmniiililonomta{er.eecsNaatenupicpieaeossaterivbelouibldrtu,liaeoepcea,pxrduacelltuiunsalduJp.ieramoTboedantob"aavisi,easdu,dintdfaciicnIafcoeswsnitedisiopuimostluelaibrztbiaaconiuurddnnuleeali
cu corp^duel uremie. Autopsia i dovedit cd cel pulin dou6 victime au
tArziu avionului.

murit pe loc, chiar cdnd s-a prdbuqit avionul'
Au mai fost efectuatS apoi alte trei anchete la locul catastrofei.
prima din ele, efectuate sub conducerea direcliei avia{iei civile
rhodeziene, la 19 septembrie, nu a permis sd se determine cu mdaatoecmidzTearanercptbuaul:ir"eaa,tcuudclfied?aceirn,totsfurdiLlurngei.eifecicnuttuo2aa0tr0cien0mdmelaopdgicredioseaesardelavA(d6res0i0pi imlronat)an"jp,ervcerdaacjisocashidainer

precizie cauzele accidentului, dar a ridicat atdtea probleme -

posibilitatea de sabotaj sau de atentat, gregeali sau vreo sldbiciune

iRanpasiaploroclriitlnuoelrz-aiercrecosdtetcigocumovmiesriiensiaijutaorrifduoilscgteepnrpeeedrnaattlrauglRuovheomcdeaertcozeriuetaliuraeihioanmtdf6ernaburtusnad!tr6ie' Anchetatorii au descoperit printre rdmdgilele epavei patru
emraanuumaleancuualhedlerlilupirivUin.dSa. pAroiprieFroearced,eaaleproaptrourlteuari.e1ralreui nainmtraenueatel
p-eZ. pe de alti parte, Organizaqia Naqiunilor Unite a numit 9i ea Jespesen, folosit de obicei cle pilo{ii de la Transair. Manualele
o comisie de aniheta int-malionald, care s-a intn'rnit de doud- militare nu cuprindeau hdr{ile localitdlii Ndola, dar harta u"ropor_
sprezece ori, in special la New York, Leopoldville,^ S-alisburg Ei tului Ndola de l6ngd Leopoldville figura la un loc vizibil. Unul'din
manuale era deschis gi indoit la pagina Ndola. Se stie ce acest
Naotu, inainte cle l-;i ?ncheia raportul, la 8 martie 1962' aeroport se afla la o altitudine de 951 de picioare (2g5 rn), in timp
ce aeroporhrl de Ia Ndula este la 4lg7 de picioare (125d m). i
Comisia Na{iunilor Unite a depus concluzii destul de vagi, care
nu exclud nici posibilitatea unui sibotui, nici aceea a unui atac din

vsaduzdauuhnseaiugdreepqbetpi ddemp6inlot,tnaji.ciAacreeenauanulant esiideclfaesce{zieunaicmesatetecraiaulzee npppdieureceiodpceacitranrece(cdi"cn{'i,pueaaaagdcltpiieetnuamadagtiiNcnneaieadzlualNcrlvaeede,.okarield.amhbe.uacO-nieaufpapainlteuisnvslmusetedigutcletlsaea,rrxcenotaauaapnrleuiftt,oaiupsplludtilvlorgiiJtrAtuae:lspj-,uaip,tNliceuepsdiaeoodsralletardrte,drngl2atsdr5cafs0trridit0es,

posibile in ordinea verosimilitSlii. foarte precis al comisiei
Vom examina rnai intAi raportul
c6 a fost elaborat pe locul catasffofei cu foarte
rhodeziene pentru arndntrnlite, cet si pentru fapful c6 autorii
nulneroase dovezi lui iqi

L Jacques cle Launay, Magazin istoric,2, 1978' p' 12 ca s-o prindd cu un ac de scaunul lui? in cazul acesta, foaia o fi
ars in incendiul care a izbucnit dupr ce
s-a produs accidentul.

EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURII,E-II 185

184 PAUL STEFANESCU

E sigur cd pilogii qi-au pus problema hartji si a celor doul Operatiunea rrCelesta..
altitudini ale aeroporturilor din Ndula gi Ndolo. Dar pilotul n-a avut

nici o indoiali, cdci nu a ?ntrebat tumul de control din Ndolo. Dorim si atragem aten$a asupra a ceea ce americanii denumesc

Astdzi nu mai par irepro;abile nici constatirile dr. Frey-Sutzer: ,,cosmic secrets" (,,secrete cosmice"). Contrar aparentelor si la ceea

<iin cele 32 tane,,greutate vie" ale lui DC-6, in miinile lui au ajuns ce ne-am astepta, nu este, insd, vorba despre secrete privind

0,5 tone, adicd l,Soh. Cdteva grame de olel r6mase de la explozie cercetdrile .din spalrul cosmic, via{a pe alte planete, OZN_uri,
extraterestri ori ,,int6lniri de gradul 3", ci de secrete de o imporlanqd
(daci ?n avion a fost plasati o bombd, care intra in functiune la

reducerea indl{imii pentru aterizare) Futeau foarte bine rf,mAne in politicd ori strategicd atit de mare, incAt deconspirarea lor ar pr-rtea
afara punctului de vedere al elve{ianului. Cu at6t mai mult, cu cAt atrage dupd sine consecinle ?n rapornrrile dintre state. Acceaul h
resfurile avionului, adunate de rhodezieni fir5 prea mare grij6, au aceste secrete in Statele unite constituie doar apanajul presedintelui

fost probabil distruse intenlionat cdnd s-a considerat necesar. In si al cdtorva func$onari de rang maxim (directorii CIA, FbI, NSA,
orice caz, existd dovezi cd o parte din camioanele cu restr.rrile
secretarii Apdririi, cel de stat sau secrerarul Consiliului Securititii
avionului au dispSrut pur ;i simplu in dnrn spre aeroport. Naear$iaonna",lea).sUencreatsatfreulludieg"e,sneecrraetl
cosmic"'acoperd asa-zisul ,,accident
Dacd metodele de investigare criminalisticd ale anilor '60 nu
au fost ?n mdsurd sd ofere un rispuns clar si categoric privind al ONU Dag Hammalskjold, care,
vreme de patru decenii, a constituit un astfel de secret, fiind invdluit
existenla particulelor de explozibil pe resturile aeronavei, astAzi ftrtr--o mu$me de speculaqii si ipoteze, unele mai fanteziste dec6t

expe4ii le-ar putea analiza de o mie de ori mai cu precizie. Dar altele- $i cu toate acestea -
toate rimdgilele DC-6 au displrut fird urmd, iar pdmantul de ia al ONU nu a fost cAtuqi a$a cum vom vedea - secretarul general

locul catastrofei a fost arat $i semenat cu diverse culturi de politia de pufin victima unui banal ,,a-cident
rhodeziand, lucru ce naqte mrilreroase intrebdri- aerian" neferici! ci a urrui complot bine organizat de c6teva servicii

Arhivele MAE suedez con{in numeroase declaraqii ale marto- secrete.

rilor accidentului. Astfel, rninerul negru Davidson Shimango a DupI cum irm vdzut, accidentul aviatic in unna cEruia si-a
pierdut via{a secretarul general ONU, suedezul Dag Harnmarskjold,
declarat cd ,,am vizut dou6 avioane... o puternic6 explozie albe 9i in septembrie 1961, a stimit incd de la inceput grave suspiciuni in

o bubuiturf gi mai putemic6". rAndul marelui public, Documentele descoperite recent conlirmd

Ivonne Jubere, albi, casnic5, relata: ,,$edeam ?n fotoliu Ei citeam igoieza cd o bornbi, plasati la bordul avionului secretarului general
al ONU, s-a aflat la originea,,accidenhrlui... Asasinarea, codificati
o carte, arn auzit un avion cu reac{ie, apoi unul de transport cu
motoare obiEnuite. CurAnd am aqipit... M-a trezit o explozie, apoi
,,Opera{iunea Celesta", a fost efectuatd de cdliva agenli secreli
am vdzut o lumind mare.". apa4inand CIA ;i MI6. Scopul acqiunii acestora era de a prevenii

Ipotezele referitoare la posibile greqeli ale pilogilor sau chiar la ca bogdfiile minerale din subsolul Congo-ului belgian s6 cadd in
mdna unui regim comunist aservit URSS-ului_ printre altele,
defecliuni tehnice sunt in prezent tot mai pulin veridice. Cel mai
probabil se pare a fr ipoteza atacirii lui DC-6 de cEtre un avion
bogatele zdcdminte de uraniu din provincia congolezd Katanga,
de vAndtoare cu reaclie. exploatate de compania belgiani ,,Union Miniere... Sovieticii

O sursd siguri din re.teaua de informa.tii a secretarului general sus{ineau, gragie serviciiior
reprezentanhrlui
comunica, in 1961, ci Chombe pregetea un atentat la viala liderului statului a secrete KGB, ascensiunea la cArma
ONU. Rebelii katanghezi dispuneau de informatii prelirninare lor, Patrice Lumumba, un personaj
i]alpuasto4phirntiojeinnaetabaurrmmdaaettseclaihbiusenpligveeicrrnsneitaiigidoilirenulmcJooolssocenopiivh.itADe,seaisnsirievnreaermMeaeoblcuueitCuL,uIAomfuisqim"M.ba"I6.,
privind ora sosirii lui Hammarskjold laNdola, Cu 15 minute inainte
dupd care ,,rdpirea" unui alt pretendent la putere, Moise Chombe,
de sosirea avionului, Chombe a pdrdsit aerodromul. Probabil cd

fusese anunlat c5 interceptarea avusese loc. Nu mai avea rost sd

mai agtepte ;i plecarea inoplnatd l-a tridat. I-a bazele aeriene din va_da cale liberd partizanilor lui Mobutu sd preia puterea in Congo
Katanga existau avioane de lupti care puteau
patmla in spa{iul

aerian de deasupra Ndolei putAnd u;or intercepta Fe bolta cereascd (rebotezat Zair) pentm cateva decerrii. Documentele secrete desco-
semnalizatoarele uriasului DC-6 qi lansa cAteva rachete aer-aer.
l

lix,

186 PAUL STEFANESCU

?p,drC;;f";gee.ioiiur*ola;in"tt;ae"l,fItrotjei"fCrC;ucm;relfadoA1sD.9i*ufnaa8fp-ipin8g-i'coti..uitaonludcs^dtepnnelcr.eeu'tcdciadul,ilzadtcllrAtdluieorpdeipriluneoecr,noit.n,sonAbsimralolDeutltueemlu"smtntCuhletlbtetIDlrAA-s;suauie''ffalrcrldAei(irccie'spnl)alat)erno'cctnsEdraomeidnDIpbMinr{suuuicsnIllni,t-lee,iel6ttrurosusu,ui,ttdanei""anlSafaodfigoeocrecrudearovtsierhoniceMarph)zA-esa'iadmferrlarai.ibct'f9criuaamena(zct"un"deea)'i Misterul mortii lui Robert
I(eneddy. Noi perspective

l

l{esearch" (SAIMAR, Institutul african pentru cercetfi maritime)'
o ,*tor".rti institulie de ,,acoperire" pentru operaliunile.secrete ale
nOiS (Serviciul secret sud-ifiican), derulate departe de granilele Se spune despre America cd este tara tuturor posibilitdlilor. Tot
Airicii de Sud, sub pretextul ,,cercetdrilor oceanografice" in-zond' ce este posibil! Dar este si lara care, in ultima sutl de ani, exceleazd
i"Ps.ao,avtsdri"eiocttleii.mc.e,LU*u"aamt.lt",aufomcs,udtbepa1iiut,actpnonuriliolmHnsauiuimldiomp-rataetfgrEfsioeckdajibiinnlde,te'logncic'aeuana',)vnfseuoddsgeseresarief{a"mac-odsaarnmdsifioeannsai ttdeai:fnti'e:caDiiepn9ntre*ot:a":-' prin enigme istorice. Democratia nu este inleleasd corect de roli
iltrLsu"r"uiu"rrpM;."n"-eiu,;Iluoa-m6r""b.;jOfia1-A7agfircneUsenpedaeipeOisrstratipendilumudpatatbrelorvcOsiveiiaaziNnli1caecUu9i,aD,6fcrIOaaKa,rg,cei"ttplaaiHuaan"n;aage"em"aaau*zmdslaua6vaior-umsrlMgtksaoljuaoorbsrrlc5,idutzitn'ata,u,d\ltani,'acpatscoeiOpnicdrtpNmieejriannoUati-tiuasd{loso"eradvdaseiopevinnaitCaadricttsreIiuiAgeai'l oamenii qi lacunele sffecurate dau nastere unor cdlcdri de legi de
t,iepscg,-ufo.*"eq.Onirc.8u*ct-tuilai"ou-a"d,zn,tfiOcic"eaautapt"re"nlesftn'uilmpu(ts1aiuoiiiutulbuvaDbnlilirecaiEait*iogamc.Ce(dipelaVaolLlacemcluasosumimdptmnaeiduae"mr.mnrisoriitberenkalbjAec,'uo,ilolmreasdmcez'bfecoeadaTrs,enehtctZ,oeeiu,siguesGCcruaaepuIdaf,aAai-scradr'e#dfli'Mra'ni)ifacabIaan7c-onu6tdoreadri'onpquulalirglij2aBdulai8eennvOcgi'izoalSea2aunnS0tguls.a-0gulauu11s-oilt'
Dosare ultra-secrete, P. II.) neimaginat. Asemenea enigme apa4in de domeniul trecutului ;i

nimic nu mai poate fi reparat, in vreme ce altele se petrec in zilele

noastre ;i asistdrn neputinciogi ctun rnass-media ne oferi versiuni

ce convin anumilor cercuri interesate.
Una dintre problemele care a preocupat opinia publici ameri-

cand in '68 ;i nu numai pe aceasta, a fost intrebarea: cine l-a

impqcat pe Robert Kennedy, fratele fostului pregedinte al Statelor
Unite John Kennedy, ucis gi el in conditii tot at6t de misterioase.

O mare parte dintre oameni, cu inclinalii spre un anume gen

de spiritualitate, spun cd ar fi vorba de un blestem ce urmdreqte
clanul Kennedy, in vreme ce al1ii, ce dispun de fr6nturi de

informalii, susqin cd este vorba de un complot dirijat de oligarhia

militar-financiari ce conduce din umbr5.

Se cunoaste cd la 4 iunie 1968, a fost asasinat la Los Angeles,

in Califomia, senatorul american Robert Kennedy.
Oficial, s-a anuntat la scurt timp cI autorul oribilei crime a fost

Sirhan Bishara Sirhan. Conform comunicatului, acesta ar fi ac{ionat

singur - nu ni se spun motivele pentru care a slvirgit crttna - a

fost irnediat arestat la locul crimei, judecat in regim de urgen{i Ei
condamnat la inchisoare pe via{i.

Afirmalia fdcutd public de F. B. I. cum ci Sirhan ar fi acfionat

de unul singur a fost la scurt timp infirmatd de o serie de elemente
ce au apdrut in presi. Se contureazd astfel tot mai mult faptul cd
Robert Kennedy a fost victima rmui complot politic, ca Ei fratele

siu de altfel, pregedintele. Autorii prezumtivi: cercuri financiare

care urmdreau s6 zddirniceasci cu orice pre! ascensiunea tdndrului

scnator catre fotoliul Casei Albe.

188 PAUL STEFANESCU EMGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPUR]LE-II

Istoricului domic sd se documenteze asuptl cazului ii stau la Sd relatdm, mai int6i, ce au
dispozilie o serie de lucriri apdrute dupd acest atentat, trnele
vdzut cei afla{i la fala locului. ln
interesante, altele mai pufin, dar fiecare in felul sdu, au contribuit
clipa in care Kennedy a ridicat
cu ceva nou la elucidarea enigmelor legate de acest atentat.
mAna dreapti in direclia bucdtaru-
Dintre toate cdrfile apdrute m*am oprit asupra celei semnate de
lui s,ef pentru a i-o st6nge pe a
Thomas Noguchi, expert medic legist, care oferi o serie de date,
pe care le vom prezeita in continuare gi care infirmi versiunea acestuia, cei prezen(i au observat

ofrciald despre asasinarea lui Robert Kennedy- un tindr care parci s-ar fi aplecat
Sd urmdrim.impreund cdtelz extrase din cartea citatd.
in fa\u senatorului inter-
in ziua de 4 iunie 1968 in bucdtlria hoteluh.ri ,,,A.mbasador" din pundndu-se intre acesta si

Los Angeles era rnare agitalie. Erau prezengi in rrumdr foarte mare bucltarul gef. Tdndrul n""..rror"l'rt

o parte Ba opbersKoennanlueludiyhiontelcualumi,pdaanria;iemleicrntoerroa;lil tineri sprijinitori linea ire m6.na dreaptd un pistol pe
pentru alegerile
ai lui care l-a descdrcat in piephrl lui

preziden{iale ce rrrnau sd se qind in toamna viitoare- Printre cei Kennedy.

prezenli, ceva firesc, se aflau li multi curioqi. ,,Kennedy se dddu la o parte

in sala de concerte a rnuzeului, unde viitorul candidat urma sd ?n direclia frigiderului, acope-
rindu-gi, intr-un gest reflex, fata
se prezinte aldturi de cei rnai ferventi sus-tindtori ai sdi, s-a rdspindit cu mAinile", avea s5-;i amin-
ca fulgerul vestea cd senatorul va pirdsi hotelul deqi fusese pregititi
teascS mai tArziu B. Yarcow, re-
o masd pentru invitali.
Auzind acest lucru, chelnerii si bucf,tarii, insoqili de un grup de dactor la Los Angeles Times. De-

studen{i, s-au nipustit spre o mici incSpere unde, lingd unul din claralia lui coincide cu ale celor- John Fitzgerald Kennedy
pereli, se afla o masd plini de tdvi ce agteptau sd fie iblosite.Yizavi lalfi martori oculari. Cei din fa1i, (1917-1963), pregedinte al SUA
de masi se gdsea un frigider ce dispunea de o instalafie pentru din apropierea senatorului, l-au
producerea cuburilor de ghia4d" Personalul hotelului qi suita din vlzut pe tdn5ruI care ulterior se intre 1960-1963, asasinat pe
campania electoralS a lui Bob Kennedy se aflau in fa{a mesei pe va stabili cd se numea Sirhan,
data de 22 noiembne 1963.

douE r6nduri. Kennedy urma sd treacd printre cele doud rAnduri. trigAnd din fap, in Kennedy.

P- rimVuinl !qai-ast{rhigcautt cineva. proprietarul hotelului, pe nume Karl ,,La ora 22.30 erarn acasd, povestegte doctorul Noguchi. N-am
apariqia apucat sd a{ipesc bine, cAnd am auzit sunAnd telefonul. pdnd a nu

Jukker. Imediat era urmat de Robert Kennedy si de solia lui, Ethel. apuca sd duc receptorul la urrche am auzit glasul unui colaborator
de-al meu: <<Doctore Noguchi, s-a comis un atentat impotriva lui
Senatorul saluta bine dispus in stdnga gi in dreapta mullimea Bob Kennedp>.

entuziasmatd care fremita la trecerea sa. Garda lui personald nu-;i Am aprins repede in^stinctiv televizorul si imediat pe ecranul
lui au apirut imagini de la locul atentatului: oameni cuprinsi de
ficuse incd aparilia. Proprietarul hotelului rf,mase uimit de hotirArea panicd care strigau innebunili qi o parte ditt fal" senatorului intins
lui Kennedy de a pdrSsi hotelul pe scara de serviciu, lisdndu-i in pe pardoseala bucdt5riei hotelului. Cdnd am auzit c6, Robert

sala de concerte pe nurnerosii sdi admiratori ;i suporteri- Kennedy este r5nit la cap am avut o presimlire funest?i. A fost cel
Bucitarul qef, aflat imediat in partea stAngd a lui Kennedy,
mai teribil ;oc pe care l-am tr6it vreodati.
strigi: Stirile transmise la TV precizau faptul cd poli{ia nu era incd in

B- obVaeulizcinAdEuti-glan, udosme pnuutleu KennedY! zArnbeascd ;i fXcu doi paEi mdsurd s5 reconstituie cu precizie fapnrl cum decursese evenimen-

stZipani sI nil. Tanarul care trdsese in senator fusese arestat imediat. poate cd

cStre el pentru a-i strlange cu putere mAna. ?ntre timp complicii lui reuEiserd si se faci nevdzuli. in timp ce
y.m1elq imaginile de pe micul ecran, la un moment dat, a aparut
in acel moment se auzi o impusp6hui insogtii de str5firlgerarea chipul lui Sandy Serano, una dintre reprezentanSi <Organiza{iei

ce insolegte de obicei descdrcarea unei arme.

Ce se petrecuse?

tiu

190 PAUL STEFANESCU ENICME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 191

tineretului in sprijinul lui Kennedy>>. Cu glasul sugrumat de emo{ie cdpitanului Smith, care conducea acest institut din washington. L]
ea a relatat cd in weme ce senatorul vorbea, ea a pirdsit ircdperea Acesta mi-a rdspuns prompt cd in ipoteza decesului lui Keniedy, lr;r
pentnr cAteva clipe, iegind pe terasa hotelului. el va trimite urgent doi medici legigti militari la Los Angeles.
ll
Deodati a apdrut o fatd imbrdcath in vqminte albe. <A fost Eram in permanenld obsedat de doud inelicii care fuseserA
i
ucis!>> a strigat ea isteric. semnalate de unii dintre martorii oculari ai atentatuiui. Era vorba
de tandra femeie imbrdcatd in alb si de bdrbatul care o insot-e'*a";s;i
Atunci, relateazd mai departe doctorul - mi-a trecut prin cap care impreund dupi producerea evenimentului disparusert ft,
gAndul cd nu trcbuie si se intample ce s-a petrecut la Dallas in grabd de la l_ocul faptei. Evident cd aveau legdturd iu cele petrecute,
altfel nu ar fi disp[ru! in mare grabd. Ceilalli curio;i r[mdiseserd pe
urmd cu cinci ani, c6nd a fost asasinat fratele lui Bob Kennedy,
John F. Kennedy, preqedintele in exerciliu al S. U. A., si cAnd, loc pentrrr a urmdri derularea evenimentelor qi numai cincva care
corpul lui neinsuflelit a fost ,,condus" pe un drum... anulne. se simlea vinovat pdrdsise locul proclucerii atentatului. N4ai era rm
lucru care imi da de gindit si imi int[rea presupunerea cd cei doi
La orele doud din noapte m-am hotlrdt cd, in cazul in care erau implicali in asasinat. Ce a vrut sd spwrl tAndra
lucrurile vor evolua spre un sfirsit tragic, sd md adresez unor in alb cdnd a
special\ti din mai multe state ale S. U. A. Voi cere, de asemenea, strigat: <A fost ucis!> A anunlat pe cin-va aflat in mullime la o
ca autopsia sd fie lbcut[ in prezenla mai multor reprezentan{i ai oarecare distanla? E limpede c6 ideea unui complot se pune tot mai
evident Ei in nici un caz ea nu trebuie exclusd.
unor institute de medicind legald din intreaga !ard.
Pe atunci nu avealn cum sd stiu cd concluzia autopsiei efectuate Imediat l-am sunat pe doctorul Cyril yeth din Allhena, statul

de mine va constitui temeiul pentru revizuirea cazului Sirhan, care Pensylvania, specializat in cercetarea asasinatelor politice, care,
recunoscuse cd intrase in bucdtirie cu arma in mAnd, dar cd nu-gi
aminteqte ce a fbcut ulterior cu ea. Nimeni nu a putut nega cd el potrivit opiniei sale bazate pe o examinare a faptelor, ajunsese la
concl'zia fermd c6 asupra lui John F. Kennedy la Dalias trasese
a tras asupra senatorului, in afard de avocatul lui care suslinea cd
impugcdtura fatald nu a fost trasi din pistolul gdsit asupra lui Sirhan. yl ult_ gclSa; profesionist, un foarte bun ochitor, si niciclecum Lee

La hotelul ,,Ambasador" unul dintre martorii oculari ai aten- oswald. In anul 1978, la zece ari de la data efeituraii atentatului,
tatului povestea cd a vdztt o fat5 imbrdcatl in alb, care $Sise din cyril Yeth a prezentat in fa{a congresului american c.nclr.rziile sale
apropierea locului unde fusese impugcat Bob Kennedy. Impreund fundamentate cu nurneroase planuri gi schile efectuate dupd toate
cu ea, fugea un bErbat cu tenul mdsliniu, poate cd acesta era regulile criminalisticii, incercdnd din risputeri si demonstreie faptul
complicele lui Sirhan B. Sirhan, care ulterior a reusit sd se ascundd' incontestabil cd asupra presedintelui J. F. Kennedy au fost trase
patm focuri de armi. Dar Lee oswald se stie foarte bine ch trdsese
in zori i-am telefonat lui Billy Eckert, fondatorul Centrului doar trei, lucru care demonstra ca in comiterea atentatului mai era
implicatd si o a doua persoand care se folosise de o armd absolut
Internalional de Informalii pentm medicind legald, 9i altor cunoscu{i identicd si care trdsese glonlul ucigas.

specialigti in materie de medicind judiciari. Billy Eckert, dupd o Din picate pentru restabilirea adevdrului, toate dovezile prezen-

introducere profesional6, mi-a spus textual: <<in mod cert vi vor tate de cyril Yeth au fost respinse de expe4ii oficiali ce anchetau
cazul. Mult mai tdrziu, la sfirqitul dezbaterilor, el a adus in discu,tie
solicita sd expediaqi urgent cadavrul senatorului la Washington, dar gi inregistrdrile acustice ale aparatelor radio purtate de polil{tii ce
asigurau paza locului in momentul comiterii asasinatului. Toti cei
ar fi o gregeali enorml din partea Dumneavoastrd sd acceptali sb afla1i in slld au putut auzi distinct zgomotul produs de... patm focuri
de armd. Era limpede si pentru un profan ci in afar6 de iee Oswald
faceli acest lucru! Evenimentul nefericit petrecut in urmd cu cinci se_mai afla o persoani implicatd in asasinat. Din pdcate, versiunea
ani la Dallas nu trebuie sI se mai repete!>> oficialS a fost cea pe care o cunoa;tem...
,,La ,scurt ti*p u"t primit
in weme ce vorbeam cu interlocutorul meu la telefbn, mi-a doctorul Thomas Noguchi in un telefon - scrie in continuare
cartea sa - de la spitalul <La
venit in minte o idee neasteptati: <ln loc sd-i lSsali pe cei de la samarineanul milostiu> care mentiona c6 <encefalograma senatoru-

Washington s6 efectueze autopsia cadar,rului senatorului Kennedy,
mai bine luafi*l la spitalul dumneavoastr6!>>

<<Bine, crun ar fi posibil s[ procedez pentru aceasta?>>
<<Foarte simplu: cere Institutului Militar de medicind legald sd

te ajute cu specialistii lor la efectuarea autopsiei!>>

Imediat am pus in practic6 aceastii idee ;i m-aln adresat

r92 PAUL STEFANESCU E}\{IGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPUIULE-II 193

lui Kennedy indicd o linie dreaptd>>. Era semnalul evident ci toate dar proiectilul a pdtmns rnult mai ad6nc, ieqind in cea de a sasea
funcliile creierului incetaserd ;i viala il pdrdsise... coastd. Am exh"as glontele ce rLmdsese in corp, era de calibrul 22,

in ziua de 6 iunie, la orele trei dinineata, mullimea de oameni deforrnat de impactul cu osul coastei, si constifoia primul corp <lelict
de toate vArstele care se adunase in chip spontan in futa spitalului
purta pancarte pe care se putea citi: <<j-Ie rugdm pentru Bobbp>' pe ba'a cdruia polilia putea si stabileascd arma din care fuseie tras.
Era vadit cd oamenii luaser5 act de faptul cd senatorul Robert Mult mai dificil mi-a fost cdnd am fost nevoit sd stabilesc

Kennedy incetase din viagn. <.lrumul proiectilului care i-a provocat moartea lui Kennedy. Acest
proiectil, al freilea, a pdtruns prin calota craniand in creier la 2,5
imi aduc aminte de tulburarea care cuprinsese mulgimea aflatl crn in partea stdngd a urechii drepte, dupd care s-a fragmentat in
fir fala spitalului ce se intindea departe pe strdzile adiacente, de
bucbqi mici" Analiza fragmentelor gdsite a condus la stabiljrea
felele crispate ale tinerilor, de cdlugirilele care pldngeau imbr5ligate
in hohote linAnd fiecare in mdnd cite un trandafir alb. Cu pagi mari, calibrului arrnei cu care s-a tras, dar starea,glontelui nu a permis
d15ecsie, identifice pe el urmele
am pdtrwrs prin ugile batante in holul spitalului ;i un membru al ghinturilor armei din care provenea si,
si se stabileascd daci el a fost sau nu tras din anna gdsiid
fo4elor de securitate, care se afla postat in uEa sec-tiei de anatomie asupra lui Sirhan. Se irnpunea, deci, pentm a putea fr acuzat Sirhan
patologicd, recunoscAndu-mi, rn-a salutat ddnd usor din cap. Cu B. Sirhan cd a fost asasinul lui Robert Kennedy sd se gdseascd alte
dovezi convingdtoare "!
mine erau doi asistenfi. Am pdtmns impreund in sald. Acolo se
gdseau deja reprezentanli gi din seclia mea, sosili mai deweme, Secondat de asistenlii sii, doctorul Thornas Noguchi a efectuat
o autopsie extrem de amd.nun{iti, avAnd ferma coivingere cd era
observatori trimigi de Ministeml de Rdzboi si doctorul Henry Cane, vorba de ur complot
si cE la rnijloc actionaserd cel pufin doi asasini
conduc6torul grupului de medici neurochirurgi eare il operaserd pe si nu unul singur
dtpd cum incepuseri. s6 acrediteze ideea
Kennedy.
Pe masa de prosecturd se afla corpul neinsuflelit al senatorului, autoritS{ile din motive necunoscute.

acoperit cu un cearceaf aib. L-am dat la o parte in dreptul capului, In cartea ap5rutd mai t6rziu, scrisd de John Mckinley intitulatd
Crima in America va rnen{iona, referindu-se la doctorul Noguchi:
am desfbcut pansamenhrl pe eare il avea la cap, dupd care, sub un
f"o,Gsrtacqdieqtaiguatotepsdieoiveezfei cdtueaote cu multd atenfie de doctorul Noguchi au
impuls profesional le-am cerut chimrgilor sd-mi dea p6rul pe care-l insemnitate exceplionall, oricAt ar pdrea
r[seserd de pe cap, din preajma r5nii mai inainte de intervengia de paradoxal".

chirurgical6. Examinarea lui imi va putea oferi dovezi importante gralie",Scronno;ctiuinl cdioczpitd5r{iipuencuai rceadl-ruammerdciccuapl earlastpditainlulusai"laned-ea operaqii
condus
din punct de vedere a studiului distanlei de la care s-a tras' la ipoteza potrivit cdreia cel care a tras focul fatal ce a curmat firul
Din fericire, p6rul fusese pdstrat 9i un asistent din personalul vietii lui Robert Kennedy nu a fost Sirhan B. Sirhan!

spitalului il strdnsese cu grijd si-l adunase intr-un piic. L-am luat O zi mai t6rziu rn-a vnitat la birou un ofi1er criminalist
apa4in6nd poli.tiei din Los Angeles.
gi, ajuns la laborator, am inceput cercetdrile.
<<Dornnul doctor, la analiza de latrorator s-a descoperit ceva
Dar mai intAi voi relata cele constatate din examinarea
deosebit ?n smocul de pdr din capul senatorului.>>
cadavrului senatorului. Asupra acestuia se trdseserd trei focuri de
<<Ce anume?>>
arrnd. Dacd in privinla ordinei aveam bdnuieli aproape certe, in
<<{Jrme de praf de pugcd" urme de plumb si funingine.>
privinla faptului cd era vorba de una sau mai multe arme, acurn nu
puteam gti. Expertiza judiciard urma sd stabileasci dupd examinarea Inforn'ra$a expertizei judiciare era extraordinari si rdstuma toate

proiectilelor descoperite in cadavnr daci proveneau sau nu din prezurngiile oficiale. inca in cursul dimine(ii, fusesem informat de
cAliva poliqisd ce participaserd la ancheta celor afla1i in incdperea
aceeaEi arm6. hotelului in momentui producerii atentatului, cI, potrivit informa{i-
ilor tuturor martorilor oculari ai crimei, Sirhan se glsea la cel pufin
Prima loviturl demonstra cd proiectilul pitmnsese in corp prin iin metni depSrtare de Kennedy ?n rnomentul cdnd a inceput sd
tragi.. Iar darcd in pdnil lui a fost gisitd funingine, aceasta inseamnd
subsoard din partea dreapt5, probabil din spate. El a avut o
traiectorie oblicd qi a iqit l6ngd um6rul sting. Probabil cd se glsea

infipt undeva in incdperea in care avusese loc atentatul. IJrma ca
poliligtii sd-l recupereze ulterior.

A doua loviturd a fost tot subsoard cam la 2,5 cm de prim4

194 PAUL $TEFANESCU EMGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 195

cd sloantele au fost trase de la o distanl[ de maximum 20 - 25 Mi-am dat seama imediat c6 aceasta il disculpa pe Skhan de
acuzaf.a gravd de a-l fi ucis pe Bob Kerueedy. O"
Atf"l, din
"*i1in timpul tragerii, din arma de foc, ies pe !eav6, in afard- de psihologia martorilorr se cunoasle faphrl ci nu ne putem baza in
-aeuxdcfoalusrsteivfleoitaanrttiecei,pmneuuldfpieociatlarf-ridaeilsilipilmeozinmifalaitleert.oloNrirliocaiiuuocncouuinllacdriisin-turep;.ieouii'"npu"aic'l,-eastouttacvlaidtzazteeiti
gloanle, pt,lber" metalicd din proiectil (clmaga acestuia), ;i praf de
Ecirinmeianrasl.isAt.m$isatultdeiactelraceratlzrieailnefroarriofiEciiui lfuoitorgdrnaiifidilee aduse
pugca ar- la cap pe Sirhan trdgdnd asupra lui Kennedy!,,

de'ofr1erul
au deinonstrat cd gloniele fatal a fost tras foarte de aproape. Am
observat cd particulele de praf de puEcd nearse' care au ajuns in dd-ieremcAPotseniunsplfAraeatnlgcliua6iirSKraeierlzhnupanlanteatdrntuyeuleleaaauaaafuocrttsod'otmpntrsaaaitesseis,iinnpogaiumtmrs.uergrticleoaamdnefine,taed.litnectriendeccitaardeliiintrtaeeui
urechea lui Kennedy, formaserd un cerc aparte. Se prea poate ca
acolo sd fi fost gi urme de praf ars, dar care au dispdrut in timpul
procedurii preoperatorii. De asemenea nu am mai gdsit urmele
inelului de- meializare (guleraq sau inelul de ;tergere) in jurul oamenii aflali in preajama lui Kennedy au fost rdnili si ei de "gUloramne(ele.
orificiului de intrare, urme distmse cu prilejul operafiei. Din trupurile acestora gloanlele au fost extrase abia Ia spital.
a trei gloanle au fost identificate in podea.
Urmele de praf de pugcd ars gdsit in pArul lui Keruredy m-au In total, la locul crimei au
condus la concluzia ci atunci cdnd s-a declan;at lovitura care i-a weme ce Sirhan avea un fost descoperite si ridicate 19 gloanle,
Lpfo6asnhtdsfatlitcaaild;paespnettenruactoearnuptliuumti,eealteraisvtgaaibjpuiliimstc5outluapltuerei. csAieziaefofldsaitsltanaenoclaedsdaisretdalnaollcadarerraedlizsoedi in incdrcdtor pentru numai opt
Iurtrg"i
criminali;tii au adaptat ipoteza ca h locul atentatului
pufin incd o sja aflat cel
persoani care a tras in senator.

trdsese. Care este realitatea?

Prin cap imi treceau fel de fel de planuri cum a$ putea concluzia medicald a tribunalului a fost cd asasinatul s-ar fi
produs in felul urmdtor: de indatd ce senatorul Kennedy a intrat in
reconstitui tibloul circular al particulelor de praf de pugcd arse din ofici.u, el. a-fost !mpu;91t in cap de la o distanll ae gapte_opi
jurul orificiului de intrare al glonqului. centimetri. $F intr-'n gLst reRex
Kerxredy a ridicat mdna dreaptd in
Seara, tArziu, cei de la laboratorul de criminalisticd au fost
surpriryi intr-o mare mdsuri de solicitarea mea de a-mi fi puse la de apdrare gi a incercat si se rdsuceasci incet. in acest nioment au
ssfouesbntsaottroaarrsuEel.uEiCil-ubarldttoeaafot-eci uccradi.uvzUaenn'ue'elauduninctlrriaenugd. lioArealtcnellieidadoiupfeadrtirlt-uean,usK'npeirmninneehrdiatyinlaaa
dispoziiie nu mai pulin de gapte urechi de porc! Le-am explicat ce continuat sd se rdsuceasci in vreme ce se prdbu;ea pe podea. Unul
dintre proiectile a trecut oblic in ie
intentionez sd fac, apoi am cerut ca fiecare ureche si fie cusutd de doilea a rdmas blocat in ceafX. -peste umdr weme cel de al

un sac care a.r reprezenta un cap. Expertiza balisticd a fost efectuata Reconstituirea efectuatd de polilie gi F. B. I. a admis numai

a doua zi. I-am cerut ofilerului de polilie sI tragd pe rdnd, de la doud versiuni posibile ale atentatului.
distan{e progresiv mai mari in fiecare ,,cap". Lucru pe care ofi1erul Syhg a fugit
l-a {bcuf de altfel cu foarte multd grijA. El a tras cele sapte gloanle pi.sto1l.u"..l si a inceput si p6n6 aproape de Kennedy, dupd care a scos i
iar in ,,capul" in care se trdsese de la o distanld de 7,5 cm am tragd, lucru care a scapat neobiervat de c6tre
il
constatat ieproducerea exacti a cercului format de particPlelc-nearse cei de fa15, dupd care a fbcut'n salt inapoi, l,icru care, de asemenea,
I
de praf de puscd in urechea dreapt6 a lui Kennedy. Itt afard de

aceista, orificiul prin care pAtrunsese glontele avea absolut aceeasi

formd. a scapat complet neobserva! in care timp a continuat sd tragd de
Acum eram perfect edificat in privinla poziqiei pc care o avusese la o distan!5_ de aproximativ un metru rdnind
persoanele din jur
arma criminalului tr rnomentul declangSrii focului: era vorba de o . 2". Un alt personaj a tras de foarte aproape asupra lui Keniredy,
dupd carc a fugit, cel care a preluat timt nina Sirhan c*e in a"esi
distanld situata intre'7 9i 8 centimetri qi cel pulin trei centimetri de mod i-a acoperit retragerea si a fost arestat fiind acuzat c6 el ar fi

la partea inferioard a urechii drepte a senatontlui. Criminalul se fost autorul atentatului.
aflise practic in imediata apropiere a victimei 9i trdsese in cap!

1. Vasile M5cclaru: B7listicT judiciard" Editura Ministcntlui de Intcme, 1972, l. Paul Ste{Ancscu, in sl4iba vielii Si a adevdnthti, Editura Medicali,
p. 88.

d", ;tl

196 PAUL gfEFANESCU EMGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-I] 197

ori ca medic legist cunosc din practici fapnrl c6 de cele mai multe Califomi4 fost ofiler cercetas al marinei militare. IatI ce scria el
martorii afla:1i ?n mu[ime nu c.mosc ce anrme se in concluzia raportului incheiat:
petrece in
,,Este neindoielnic faptul ci irtre depoziqiile martorilor oculari
jurul lor, privirile gi intreaga lor atenlie fiind concentratii asupra gi rezultatele autopsiei existi diferenle mari. in nici un caz, ele nu
in juml lor
p"rrourr"i princlpatd. Numai dup6 ce pricep cA lre acesta' C3rue l9c pot da peste cap versiunea potrivit clreia pentru comiterea crimei
cerra neobiEnuit, numai atunci igi iau ochi-i de a fost folositi numai arma lui Sthan. Aceastii diferengd dispare de
alp
cuvinte, martorii nici nu aw v6ntt in realitate indatA ce vom presupune cd in acela;i timp cu gloantele lui Sirhan,
ce s-a petrecut in care a tras din poziqia A, s-a tras, dintr-o alti armd, din pozilia B.
Este limpede ca buni ziua cd Sirhan nu s-a putut afla in doud locuri
oficiul hotelului in noaptea respectivS. in acelasi timp*.
potrivit concluziei medico-iegale adoptatii de tribrmal, senatoml
BdiofebritKe.enAnceeadsytaainfosesat matninl scAdesetnreatiogrulol aKne{rem, etodaytes-aavriinsductirtaiinecj"torryiil Sentinfa impotriva lui Sirhan a rdmas in vigoare. Doctorul
p^urn"p4i.ii""t"iincadxp, emries'caaureacveutaansetfceel stiitmatpunsdtiirnncpetreezleatiav-sl cmurat-i Mariorii Thomas Noguchi conchide c[ asasinarea lui Robert Kennedy va
privi pe
intra in istoria medicinii legale ca un fenomen tipic de ,psihozi a
Ktriegrarnnedd-yc,elpe *otpt" a-l vedea Pe Sirhan, Iacraraetuignic-idceA-sncd{rgl-aaupisvt6gzluutl mulqimii", c6nd nici micar unul dintre martorii oculari n-a vizut
inclrcitor-
cartuse din distanfi de Kennedy, ftrt a fi ficut ce anurne se intAmpld.

el !e gisea la circa .nt -"t* ,^tata vreme - incheie doctorul Noguchi - cit nu vom gti cu
gestul de a se remge inaPoi!
exactitate ce s-a intdmplat in noaptea aceea, va trebui sI acceptdm
idaSnefitrlAcahlmaAainnrpladtinrdlioeaaoirblSefeboaiarrch6umsantenidonudm9a-eltioeKspreneu.nsltuJaitemuitokqmprki-eaoaJrsr,uatskapockrnuloeietprmdiraeia6ecmntfaeocnssndttrmdul piearhrilroiemEetetlpuhelurleevluclgaaiKi,!triie€vltcenelonn-peanietdsndpytti-rrirutienrErcscilteinpsineae
gi versiunea conform cdreia asupra senatorului a tas qi un alt

individ" (Nicolae Nicoarl).

invitalilor. spus funcqion-
ariloAr tmunecii,cicaSiErhiaancunmu,sJ-uakakeflar taadtAetcdlaeraapt r'oJa-pee-adme
Kennedy incit

s6 fi avut posibilitatea s6 tragd din imediata apropiere a acestuia""
Jukkei mai emite ipoteza ci versi'nea conform cireia asupra
fi trai qi o alti persoand nu phooataterdctodnestoiryfirci-a1li9tSti1ti
senatorului ar mai c6 inci din primele zile s-a
fiind
d" ,""*r, dat
in mod indiscutabil cd Sirhan este asasinul!

Darcumsirhannus-aaflatinimediataapropiereasenatorului"

eat.risptaotaegurld1finoi"6ainnritndetocp^aaurornteebeaiSpbptdihelrratcsjnlaoe,afnooreercbunailitnfuldadcetiegpuaelqrdincsimgei fiipi9opfiaoreisivnztaetrsnalputsiaitpdeBielneontbrtl-ruuuKineaKnaenlatreucpdoriycpsdt€osyrlr'i

retragerea precipitatd a asasinului-
iir u"ui 1970, problema asasindrii senatorului Bob Kennedy a
fost din nou in atenfia opiniei publice mondiale dar mai cu seami
Prin intermediul avocatului sau, Godfrey trsaac, sirhan
americane.
a solicitat schimbarea sentinlei' Motivul cererii l-a
B. Sirhan
constituit probele anchetatonrlui tribunahrlui pe care Isaac a avut
posibilitatea sd le f,oloseasci- Anchetatonrl nu a fost altcineva decdt
William Harpen, consilier crirninalist al poli{iei din Passadena'