Stefanescu, Paul - Enigme si mistere din toate timpurile (Vol.2)

ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPTJRILE-II

pentru a-si forma un corp fmmos

Blestemul Principesei l;iioeraxreercailivileocdiei.dSictliuedpiielenffsui ame-
Charlotta le-a

frcut la colegiul ,,Dames de I'As-

somption", astfel ?ncdt, a devenit

repede o 6narA la care visau to{i

bdielii din inalta societate din

Fhiladelphia.

Era doar o copild de 14 ani

cAnd s-a indrdgostit prima datd de

Nu intenuonam sd rlspdndim obscurantismul ;i nici credinla in Harper Davis, un coleg de clasi

unele fenomene par€mornale. obiectivul nostru este sd v6 prezen- al fratelui ei. Davis insd avea sd

tim fapte qi intAmpHri a$a cum au fost ele. Interpretarea vd revine' moari in scurt timp de sclerozd in
Un tretut ?ndepartat'gi misterios apasi de secole asupra casei
Grimalde rqrrezentata de'principii de Monaco. pldci, ldsdnd un gol imens tn
Un blestem care ii
inima lui Grace.
impiedicd pi membrii familiei ia ne ferici,ti in dragoste. Totul se
CAtre sfhrqitul studiilor,

tinra-lseecd.exlvaIpI riqnci iapecsnareCi heaxrislotettna(5Calibttaerritninaidse-aGrtraamnosfnotr,mcaarteilaatrt-rudnit unchiul siu, George Kelly, strdlu- Char'!:ta Cattarina de Gramont.

cit autor dramatic, o indrumd

grav blestem. cdtre cariera teatralS, deschizAndu-i porlile cenaclurilor newyorkeze.

UltimapersoandmembrdacaseiGrimaldi,marcat5deundestin In ziua c6nd intrt la ,,A,cademia Americand de Artd Dramaticd",
prinlesa Grace de Monaco. Viala acesteia, prin insolitul Grace isi schimbd finuta, devenind mai siguri pe ea, mai inde-
tragic, a fosi pendentS, reuEind sd impund celor din jur stilul sdu: o frumuse{e
ei,"a ielinut ut".t!iu cercetdtorilor interesali de intdmplSri iqite din
sobri, un machiaj discret si un surAs ginga$. Aceastd frumuse{e nu
comun.
13 septembrie 1982, frx la orele l0 dimineala, un Rover trece neobservatl fotografilor qi incetul cu incetul chipul sdu apare
La
3500 se sfirAma intr-o rApd a principatului de Monaco' La scurt pe afisele din New York. Avea 20 de ani ;i deja se remarcase
timp dupA accident, prinlesa Giace de Monaco, care se aflase la
votanul masinii. intra in etemitate intr-o rezerva a spitalului din obqinAnd chiar rut rol intr-un film al lui Henry Hathaway. Grace
incepe sI intre in legend5, dar, degi foarte curtatd, este extrem de
Monacol. rezewatA in viafa particulard.

Lapestedouddeceniidupddispariliasatragicd,amintirile Familia Kelly se aratd, la rdndul sdu foarte preocupati de viala

continud s6 fie vii, c6ci Grace Kelly, numele cunoscut de marele personald a fiicei lor, cdutAnd sd-i formeze un cerc de rela(ii alese
numai una dintre cele mai cu grijd. Prin intermediul urui prieten de familie, primesc vizita
public al prin{esei de Monaco, a fost nu
ielebre personalitdli si o femeie cu o via{d sahului Iranului, dar iesirile noctume ale cuplului (firrmoasa Grace
ale secolului, ci qi monerhul oriental) dau bdtaie de*cap pdrinlilor. C6nd Grace

particulard secretd. primeste din partea sahului trei bijuterii magnifice din colec{ia Van

Cand Grace a v6zut lumina zrlei, la 12 noiembie 1929, in Cleef, mama sa se infurie teribil ;i pretinde sI le inpoieze, dar Grace
se impotriveste, pretextand cI ,,nu poate sd refuze cadoul unui rege".
Statele lJnite, tatdl sdti, Jack, ,.regele cirdmizilor", ficuse avere in
domeniul construcliilor, iar mama sa, Margaret Majer, era una dintr.e Intre timp, succesul actrilei Grace Kelly devine incontestabil.
cele mai frumoase femei din Pensylvania. In casa lor somptuoasd,
cu 1 5 incdperi, Grace a crescut liniqtitd, ignorand ctiza care strdbdtea Joaci impreund cu Gary Cooper, fiind apreciatd in lumea intreagd.
!ara. Pe atunii, singura ei grijd erau numeroasele ore dc nata{ie
l. Manuela Spdtaru" Strict Secret' nr. 128, 1992 p' 4, Romdnia Liberd'23'X\ In septembrie 1952, accepta rolul lui Linda Norddly in filmul

1996, p. 15. ,,Mogambo", in regia lui John Ford. Pentru Grace, a juca ahturi

de Ciark Gable, regele Hollywoodului, inseanrn5 realizarea uneia

dintrc cele mai frumoase visuri pe care le poate avea o tAn6rd actrild.

&

ENIGME SI MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II zAl

200 PAUL qTEFANESCU Dar a$teptarea pare lungd gi Grace se impacienteazd si doregte
plece. Se inlelege
intr-adevar, dupi ,,Mogambo", revista magadn Loo'& o declard ,,cea ci Pierre Galante se infurie, dar tocmai s6

in

rnai brmd actri(5 a anului 1953*. momentul in care trebuia luati o hot?ir6re... soseste printul! E ltumos
gi seducdtor. Mai frumos decdt si l-a imaginat Grace, Rainier o
De mult timp Alfred Hitchock iqi cduta ,Snuza", dar norocul invitd se viltteze parcul sdu zoologic particular. in aceeasi seari,
nu-i surAse. Vizionand ,,lr4ogambo", scenaristul a fost convins cd
?n sfrrqit gSsise ce-i trebuia. Aga se face cd Grace joacl in filmul un prieten o intreabd pe Grace cum il gdse$te pe prinl si ea rdspunde
fhri ezitare:,,fermecdtoq absolut fermecdtor".
lui Hitchock crima era aproape perJbctd si inregistreazl un succes
rasundtor. Numai c5, in timpul tumarilor, Grace se indrigosteqte Paris-Match nu publicd fotografiile imediat Ei in jumal se
nebunegte de partenerul sdu Ray Milland, cale avea cu doudzeci vorbeste despre idila lui Grace cu Jean-Pierre Aumont.

de ani mai mult decAt ea. Ray divo4eazd de soqia sa qi cei doi In acest timp, insd, la Monaco, un preot lucreazd din umbri la
vorbesc deja despre cdsbtorie, dar familia Kelly este cu totul
pecetluirea cdsdtoriei dintre Grace si printul de Monaco... Pirintele

?rnpotriv6. Dupd inevitabila ruptur5 cu Ray 9i confruatarea cu Tucker, originar din Philadelphia este, intAmpldtor, consilierul lui

neinlelegerea t-otah dintre ea Ecoi fnasmacilriaareeai,sGa,rapcee€saeresiomtoebsliinnegucrui Rainier si un vechi prieten al familiei Kelly gi este convins cd Grace
dar frotar6gte este sogia ideald pentru prinl. Pdrintele Tucker supravegheazl din
si lupte pentru culise naqterea trnei idile gi cdnd Rainier il amrnji, citre sllr;itul
rolul lui deorgie etgitte din filmul O provincialci, de Seaton' In
timpul tumdrilor, Bing Crosby nu scap6 ocazia sd o curteze, iar anului, cd se pregdtegte pentru o cdldtorie in Statele Unite,
williarn Holden nu se lasS nici el mai prejos. cu toate acestea" confesorul prinqului i;i face si el valizele.
La sffirsjtul anului 1955, pringul soseste in Statele Unite hsotit
idilele se destrami si gazetele anuntE un nou succes cinematografic. de pdrintele Tucker, ,,negociatorul" sIu, qi de doctorul Donat,
Publicul qi cinea;tii ianifest5 un anumit cult pentnr ea'-?n 1954,
cistigd Oicarul pentru ,,Cea mai bund actri1i", Grace Kelly este inslrcinat sd se asigure asupra fecunditefli viitoarei soqii.
tffiJffffi;;iconsicratd. Urmeazd alte tumiri, aldturi de Cary Grant, Bing Crosby
In seara de Cricir,rn, Rainier este primit de familia Kelly si
ut scurti idils cu oleg cassini, croitorul lui Jackie pnrintii lui Grace sunt sedusi de cdtre print. in ianuarie 1956, Jack
Kelly anunfi oficial logodna fricei sale cu prinqul Rainier Itr de
Monaco. Cinici, comentatorii epocii pun intrebiri referitoare la
Kennedy, Grace simte nevoia unei stabilitili afective.'.
tnvitata sd-reprezinte America la Festivalul de la Cannes' ea va graba organizdrii mariajului gi il anun{i ca pe o superproducqie
menitd si pund pe linia de plutire venitul Principatului. La rAndul
profita de sederei sa in Franla pentru a face o escapadd la Monaco' lor, gurile rele din Holywood nu se dumiresc curn de ,,regina
Rainier a fost povestitd de multe ori, dar, ecranului" a fost gata sE abandoneze platourile qi presupun cd a
Lttanit u ia cu printul
ca in toate basmele, nici din aceasta poveste n-au lipsit elementele
fantastice.,. in realitate insd, totul a pomit de la ideea unei ,,lovituri" vmt si demonstreze tat5lui cd dupd un Oscar este capabild sii capete

gazetiiregti pusd la cale de revista Paris-Match. Gaston B_on]reur, si cel mai bun rol din viafl ca simpld so{ie.

I*" pe atunci s6ptim6nalul, i-a propus lui Pierre Cul?"l", La apogeul carierii, Grace stie cd imaginea de pe ecran nu se
poate degrada gi consimte si se,pensioneze" la26 de ani, devenind
unul "doitndtrrre""caeimai buni riporteri ai sdi, sd pregdteascd o intAlnire
intre Grace Kelly gi Rainier de Monaco. Frumosul prin! avea 32 prinlesa Grace de Monaco.

de ani Ei toatd lumea cunostea legf,tura sa cu actrila Gisele Pascale, La 4 aprilie 1956, Grace pirdseste America la bordul vasului

care nu putea avea coPii. ,,Constitution" qi, opt zile mai tArziu, descinde la Monaco, unde

Oeqiintetnirea n-a fost deloc usor de organizat, la 4 mai 1.955' este agteptati de mii de monegagti. Yachturile acostate in port trag

c6nd Grace a sosit la Paris, totul era uaniat,numai ea nu gtia nimic' sirenele, elicopterele se rotesc deasupra vaporului, iar Aristotel

Pierre Galante, care igi cunoqtea bine meseria, o acompaniazA la Onassis aruncl din avionul siu particular o ploaie de garoafe rosii
qi albe, culorile principahrlui Monaco. Din yachtu"l slu, Rainier o
Monaco qi a doua zi e ptezentati la palat-.'
salutti, apoi este lansati o punte intre yacht si vas si, indrept6ndu-se
avi-zirtCeirzydeendlpaaGtpirtauuctl.neFsaoosiso,etgesrtpaetfiriliailespe, aeimlacbth,uipalzafledcscacriienp9jruinriunfuslloee{iegpailueoncauctlod9nii,dn- upcceleingtersued
unul cdtre celdlalt, Grace ?ntinde mina pringului. Izbucnesc cdntece
gi focuri de artificii.

o ..,rprirrd" pe GracJ Ke[y privind indelung palatul suveranului...

S.

202 PAUL STEFANESCU ENIGME $I MISTERE DIN TOATE TIMPURILE-II 203

de Timp de cdteva zile, Grace se inifiazi in regulile protoc-oh'lui printesi sau ca despre un star de la Hollywood, ci mai curdnd ca
la palat, repetAnd, de asemenea, ceremonia de cdsitorie' La 18 despre o femeie care a incercat sd aduci binele in preajma sa".
aprilie, la ora'l 1, are loc oficierea cdsStoriei civile, urmata a doua Melancolia propunerii e la in6llimea solitudinii sale interioare.
idi trdie"az"d"utrreeilig6iroea.sRd.oSchluijabaderelmigiiroeaassdddaetinlagecapteedrfreaclaliudnienaMqoinaesctoe
confeclionatS din danteld veche cu corsaj gi tren5' Dupd nunt6' In vara anului 1982, Grace reusise si aibl din nou o siluetE
rodhia a fost achizilionatii de un muzeu francez, pentru suma de
2500 de dolari. Jupa rochiei de mireasa a fost confeclionati din atrdg[toare, pierzdnd din kilogramele acumulate anterior, dar era

palidl si acuza constant dureri de cap, ca qi cum ar fi fost vorba

de o prevestire a unei nenorociri...

mdtase,,gros de Lbudres", una dintre cele mai rare stofe,.si s-a
respectaf-in intregime uzajul anglo-saxon' Rainier 9i-a desenat
Printesele blestemate ale principatului
sin"gLuruuoniform10a dPimenintreuaclear,emmoiinide.e ziarigti aqteptau cu emoJie si
inceap6 ceremonia pentru ,,cdsdtoria secolului"' Din mullimea de Monaco
invitalilor se disting: iegele Farouk al Egiptului, Aga Khan, Ari-stotel
Onassis, Gloria Swanion, Ava Gardner, Jean Cocteau, Marcel Prin{esa Ghislaine de Monaco iqi aminteste de un blestem care
Pagnol... ;i Francois Mitterand, pe atunci ministm de justilie, venind de-a lungul anilor a lovit pe tinerele prinlese de Monaco: ,,Sase
sajl .ep.ezinte oficial pe pregedintele Republicii, prinlese nu vor putea atinge vdrsta de 50 de ani la palat. Eu erarn
Ren6 Coty' a cincea si viduvd gi am pdrdsit Principatul inaintea acestei varste..."
In legituri cu acest subiect, Grace avea totdeauna rur aer misterios,
FdresApiarddtimput,-Cracesepune,Befeab6":inpalatulsdu rdspunzdnd cd: ,,numai Dumnezeu este sing.rrul judecdtor".
cu peste ZOti de incdperi, ea domneste peste un batalion de servitori'
Si, in acea diminea!5 de 13 septembrie 1982, Grace, la volanul
secretu.i, valeli etc. ia"a* printpsl creeazA o expozi$e intemalion- maginii, alSturi de fiica sa, Stephanie, se inscrie pe un drum sinuos
aH db arta ilora]6, orgartizeazd concerte extraordinare, devine de munte, fdri sd frdneze, sfhrgind in gol... Grav rInidi, Grace ests

pre;edintaCruciiRogii-dinMonaco-;iaAsociaqieiMondialea transportatii la spital ;i intl in comE. La 14 septembrie, la ora 6

prietenitor copiilor. DovedeEte mult6 eleganlS 9i generozitate in noul diminea,ta, electroencefalograma nu mai indictr nimic. Copiii o

iau rot de doamnd de binefacere. Grace inaug'reazl spectacole imbr5liqeazi si pfuSsesc unul cdte unul, camera de spital. Laarnia.tr,

mondenedegal6qiorganizeazSserbf,ripentruprieteniis6i: prbbuqig prinlul Rainier autoizeazd, debran;area instala{iei de
Elizabeth Tayl&, Richard-Burton, Sophia Loren, Frank Sinatra 9i reanimare. La ora 22,35 este promrn{ati moartea oficialS a prinlesei
csoi p"ril","C"earoolifnaem, ilaiepoui nAitlib.eLrat, 23 ianuarie 1957, se naqte Grace de Monaco, scriindu-se astfel incn o pagini a unei legende
igi prop'ne
la 14 martie 1958 9i la I ce rtxinuie printre locuitorii din Monaco.
pt#"i sdu
i"ttt*i" l96i vine pe lume Stephanie. : Sirul nefericirilor pare si-qi fi reluat cursul o daQi cu tragicul

Devotatf, ,,celulei familiale" 9i pasiunii pentru arta {lorald, eveniment care a pus captrt frumoasei Grace. Tridarea prinlesei
confecfioneaza-tablouri din frunze uscate pe care le expune la Paris
i tgil gi publici apoi cartea ,,IVlon live les fleurs"' Devenitii Stephanie de cdtre soful ei, Daniel, cu o balerini belgian5, a relansat
prizoniertr a Lnei colivii aurite, prinlesa.CS:" nu poate usin"*fill"mugc1ri
vechea legend5. Ce spune aceasta: de secole, zrsupra casei Grimaldi
be ce principatul i-a refrrzat privilegiul de d tuina apasd,,;blestemul" principesei Carlotta" un blestem care ii impiedicd

Hitchock ;i are sentimennrl c6 triieqte un exil. copiilor le vorbegte pe membrii familiei si fie. fericili ?n dragoste, spun locuitorii
in englez6, iar viaga sa cu Rainier' nu este la inEllimea pasiunilor principatului. Astfel, 'mama principelui Rainier a trebuit si se
iprtxc"rar"cd#se"iii-nai te'pm3leadsrtteucrdcisuepnaeosnsctcfr,uusceeI.i Edilii principatului nu se jeneazI s6-i
ea rlmAne o str6in6' Dar cui putel 91 cdsitoreasc[ cu un blrbat pe care nu-l iubea, prinful Pierre de
sufera din cauza acestei ingfatitudini? Polignac. De altfel, cisitoria lor s-a sfirqit prinn-un divor{. Sora
l)r.lrrrrr[rt]i, prin(csa noteaztr ?n jumalul sau intim doui vorbe care-i principelui Rainier, Antonietta, a avut trei so$. De primii doi,
rrr'rt,lr,'it:il cxistt:ttla: ,,salvare qi inqelarea aparenlelot''! ,"{9 dori - avocatul Alexandre Nogues ;i Chades Rey a divo4ag iar cel de-al
1, rr- .'ir i.t vrr'(xl:rlil sil sc vorbeascd de mine nu ca despre o treilea, balerinul John Gilpin, a murit in urma unei crize cardiace
la 40 de zile dupd cisitorie. Toatit lumea cunoaste, dupi cum am
arltat nefericita soartE a principesei Grace. Cu toate ci dragostea

&

2M PAUL S,TEFANESCU ENIGME SI MISTERE DIN TOATETIMPURILE_II 205

pentru solul ei pirea indestnrctibili' destinul - sau blestemul - a cunoagtepe viitorul so! Luigi Grimaldi, duce de Vaillentinois, viitor
iovit Ei cSsltoria lor, care pdrea ,ptemi'- Ea a muriq dupl cum am
vSzut intr*un tragic accident 53 de arri, suveran al Principatului de Monaco. Luigi avea doar 17 ani, cu trei
de magin6, la in anul mai pu(in decit Carlotta, gi era un adolescent cult manierat, cu lm
caracter puternic, degi nu se dldea in vint dupl distracfii mondene.
cdsltoriei de argint.
Cu toate ci in ochii wdpdixei Charlotta" Luigi plrea poate pufin
Si trecem in revisti nefericirile sentimentale ale copiilor
provincial, el era rma dintre cele mai brme partide din Europa de
pdnFlui Rainier, ca si nu mai evocim pe cele ale strdmqilor sIi' la vremea aceea. Ca atare, familiile celor doi tineri au c6zut de

To1i, Caroline, Albert ;i Stephanie, au avut inimile indurerate, au acord si le uneasci destinele, cu toate cd inima Charlottei bdtea

fost nefericili. Caroline, fiica cea mai mare, dupi ce a divo4at de pentru vdrul ei, Antoine Nompar de Gaumont, duce de Lauzun,
primul so!, Philippe Junot, a rdmas vdduvS' cel de al doilea so!, la Curtea Regelui Soare. Dar, dupi cdsdtorie, aga cum
3tefuno Casiraghi murind in accident in timpul regatei. Ea pare cea
mai loviti, dupa Grace, de blestemul cauza;t de inima str[moas,ei spun documentele vremii, tdnira principesl a inceput sd ducd o
sale Carlotta. S-a tuns zero gi dupd ce a apirut cu capul ras' s-a
viald dubh" inacceptabild chiar pentru morala epocii, mai atent?i la
zvonit ci suferd de o boal6 grav6, fiind amintiti chiar SIDA, dar
apoi s-a explicat ci gestul sdu s-a datorat unei crize de firie, dupd aparenli decdt la substanli. Cdnd se afla la Monaco, Charlotta ducea

c-e Caroline a vdz:ttt fotografiile cumnatului adulterin. o viali liriqtita, dedicat?i operelor de binefacere. Dar, o dati ajunsi
aSttreapAchllabieneirept,,ecununtimc,,uislpiouarrrmitaea"ngreeprceiednlinteiiieaabcidnerlfbaidiqteeialsisteci{Sxii,..s.soeiqnsupluu"infeeiti,scdfio!mstaarrnagiefaeirtsdrrtEi4i la Paris, se transforma intr--o ,JibertinE impertinenti", devenind
ddeesctoinrpt,eDribaniliesleDruecprueetit.oDbsuepsdivc, ummotsievuslputrneebulainMd oantfei Carlo, un curind una din femeile curtate de Rege. Tof, curtezanii Carlottei
in
clutat au rdmas dezorienta,ti cAnd Luigi, mogtenind tronul Principahrlui de

efectele malefice ale blestemului care apas6 asupra casei Grimaldi la unchiul siu Onorato II, si-a luat solia qi s-a mutat la Monaco.
Desigur cd gi t6nira so{ie s-a sfuntit frushaQi plecdnd din fastul
de peste trei secole, ,,blestemul principesei Charlotta"-
Cheia misterului se afla in capela particdarn a familiei, situatd Curlii Fran{ei pentm a locui in linistitul Palat Grimaldi, situat l6ngd

la Palazzo, in centrul Curlii de onoare- Acolo, in stinga altarului, Mediterana, un loc lipsit de orice ,,via1i sociald". Agadar, este lesne

unde principii ingemurche in fiecare duminecd pentru a ascu$ de inleles cit s-a bucurat cind a fost rechemat2i la Curte de cdtre

Messa, se afla o umd pe care scrie in italiani veche, folositi in Rege, ca dami de companie pentnr cumnata sa, Henrietta de Anglia,

principatul fondat de Grimaldi - nobili liguri' una dintre cele mai care se cdsdtorise cu fratele sdu, principele Phillipe d'Orleans. Si,
vechi familii din Etropa - prin care se stipula c5,,Roca" (aqa cum
pentru a ,fecuperir" timpul pierdut, principesa se lds6 pradd
este supranumit principatul de Monaco) va rimAn autonom fa.tn de putemicii sale senzualitiili, ajungdnd si intrelin5 o legdturd cu
Franla. Deci, pe urm6 scrie: ,,Aici race inima doamnei Carlotta
Cattarina de Gramont, principesi de Monaco". Madarne, cum era titlul principesei d'Orleans. Un istoric scrie cd,
De ce inima Carlottii a ajuns un simbol nefast Ei sinistrtr' reiese
din povestea vietii ,,Carlottei Cattarina", cum stE scris pe una din degi era iubitii de Madame, era in acelasj timp $i amanta regelui ;i
felefe umei. Faima postumi dateazl in realitate chiar din timpul
vietii ei, o viala scandaloasi chiar gi pentru moravurile acelei epoci. a ducelui de Lauzun- Regele era la curcnt cu iubirea dintre cele
NdscutS in 1639, intr-o familie din inalta aristocratie francez5, doui femei, fapt care nu l-a deranjat cdtqi de pu$n, in schimb era
Carlotta mogtene$te de la tatiil siu, maresal de Franga, titlul de firrios pe duce, rivalul siu in dragoste, drept pentru care a dispus
ducesd de Gramont. Istoricii epocii o descriu ca pe o fati vioaie, arestarea^si inchiderea lui la Bastilia, unde a petrecut gase luni in
cu o gurl senzualI ;i ochi negri, care p5rea,'ficutii pentru iubire*' carcerii. trntre timp, suyeranul s-a plictisit de principesS, l5s6nd-o
Ca toite fiicele din floarea aristocraqiei, Carlotta frecventeazS;i ea curtezanilor care oftau in zadar- Numai cE regina-mamd, Ana, nu
Seouarorep,eLnued. oTvoiccmaal iXlfaV-a1ceeaa,satiiflCatuartteu,nctAi niniraceinltrvual a iertat-o, ahrngdnd-o de la Curte pe ,,scandaloasa" principesi.
Curtea Regelui
Exilul monegasc nu a durat mult. Principele d'Orleans, rdmas
vietii mondene vlduv, se recdsitore$e cu Elisabetha Carlotta Pfalz gi regele o

recheamd ftrci o dati pe principesa de Monaco la Versailles, pentru

a-i fi damE de companie noii sale cumnate. Ajrursd iar la Curte,

tAnfua incearcd toate trucurile pentru a o cuceri pe noru prinlesd
d'Geans. Dar, de aceasti dat5" cumnata regelui respinge ,,av€m-
surile sale prohibite". Chiar prin[esa d'Orleans lasi in cdteva scrisori

t'

$

tu

206 PAUL $TEFANESCU

dovezi despre viatp Carlottei. Ea ii scrie unei prietene, la 30

septembrie 1696, cd principesa de Monaco fusese amanta Regelui, Cuprins

iar la 5 august 1717, mu[i ani dupb disparilia principesei, Elisabeta
d'Orleans scria ci ,,iubea femeile gi a incercat sd md seduci Ei era
intrigat5 de ce nu mi interesau nici cuceririle bdrbalilor, nici cele
ale femeilot''. Scandaloasa via{i a Carlottei ajunsese la sfrryit, in

1678,1a40 de ani ea frind bolnavi de un cancer osos, triind retrasi

la Paris, departe de so! ;i de copii. a[i

Din acest punct incepe legenda. Ca mulli nobili din acea 5
vreme, principesa doreEte ca inima si-i fie separatE de trup gi Cuvfint inainte

ingropati in Principatul de Monaco. Voin{a i-a fost respectatl de Asasinarea lui Abraham Lincoln 6
Luigi, care a dorit sd demonstreze ci qi-a iertat pdc6toasa solie.
IubireasecretflaluiRichardWagner... . ' ' ' '28
Dar locuitorii principatului s-au aritat nemulfumi$ cdnd inima .. " '37
suveranei lor infidele qi adultere a fost adusi ;i ingropatd in capela
Palatului, considerdnd faptul ,,un sacrilegiu". i$ni,caatpuenlcai c6nd, tur Rasputin-stipAnulfemeilor
privat5 a
secol mai tArziu, inima a fost transportatn Enigma de la Tungusk. Descrieri ale unui fenomen
neobignuit ' ' 65
principilor de Monaco, locuitorii au prezis cd vor urma vremuii fluzie sau realitate: fantome care se bat

grele din cauza acelei,,inimi impure". Istoria familiei din ultimele ' ' ' 79

decenii vine sd confimre aceastil credinp populard. Cind politicul confisca simbolismul esoteric ' ' ' ' 87

O Mata Hari a celui de al doilea rizboi 112

mondial

Miterul Agentului A-54 118

Cele noutr morminte ale lui Hitler t4l

SfArgitul lui Heinrich Himmler . - . t52

Dag llammarskjold; accident sau crimi? 166

Misterul mortii lui Robert Kennedy. 187
Noi perspective

Blestemul princiPesei Carlotta 198