Sandu, Dumitru - Fluxurile de migratie in Romania - scan

DUMITRU SANDU

FLUXURILE
PE MIGRATIE
IN ROMANIA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

DUMITRU SANDU

FLUXURILE DE MIGRATIE
IN ROMANIA

EDITURA ACADEMIEI REPU B LIC II SOCIALISTE ROMANIA
Bucuresti, 1984

M igration^ Flow s in R om ania

M Hrpan,HOHHbie iio to k h b PyM biHHH

ED ITU R A ACADEM IEI R E PU B L IC II SOCIALISTE ROM ANIA
R 79717, B u c u resti, C alea V icto riei 125

4

prefatA
I

Printre procesele de mare amploare pe care le-a cunoscut Romania in
anii socialismului, se inscrie si m igratia interna. Determinatd in ceamai
mare parte de strategia industrializdrii fdrii si de cooperativizarea agricul-
turii, mobilitatea spafiald a populatiei a devenit, la rindu-i, un factor al
dinam ism ului social si economic, atit de caracteristic perioadei contempo-
rane. Urbanizarea, profundele schimbdri ale structurilor sociale, noua
configuratie a repartifiei populafiei in teritoriu nu pot f i explicate fa ra
aportul considerabil al migrafiei.

Ultimul recensamint al populatiei din fara noastra (1977) a oferit
o imagine globald a dim ensiunii acestui proces, care a surprins deopotrivd
pc specialisti ca §i pe marele public : din cei 21 559 910 locuilori, m ai mult
de o treime ( circa 7 520 000) erau ndscufi in alte localitafi decit in cele
in care fuseserd rccenzafi. Proporfia este m ult m ai ridicatd in m unicipii
f i orase: din cinci locuitori ai M unicipiului Bucurefti, trei sint venifi
din alte localitafi ale f drii. M ilioane de oameni si-au schimbat, in ace$ti
ani, domiciliul fi, cu acest prilej, an dobindit noi profesiuni, s-au inca-
drat in alte categorii sociale. Populafia Rom&niei a devenit foarte „mobild“ :
comportamentul in materie de migrafie s-a modificat profund.

Cum era f i firesc, oamenii de ftiin fd din variate domenii — demo-
grafi, sociclogi, economifti, geografi, urbanifti f i sistemaiizatori — stu-
diazd cu rivnd, de ani de zile, acest proces, strdduindu-se sa puna in evi-
dentd dimensiunea f i intensitatea migrafiei, sd identifice flu xu rile de
migrafie, sd cunoasca motivafiile care stau la baza deciziilor de migrare,
sd evidenfieze consecinfele generate pe multiple planuri de acest proces
fa rd precedent in istoria fdrii noastre. Este la indemina oricui constatarea
ca s-au realizat o serie de studii valoroase, monografii f i modele matematice
ale migrafiei. Tot atit de evident este insd faptul ca majoritatea studiilor
au caracter descriptiv, fragmentar f i sectorial, specific diferitelor discipline
implicate in studiul migrafiei. Informafia dobinditd pind in prczent con-
stituie o premisd favorabila peniru a se incerca o sintezd, o integrare intr-o
teorie generald a migrafiei din Romania.

5

Plecind de la ideea cd migratia nu este doar o deplasart L
cd este o „deplasare in spatitil social“ si ca atare devine, in ceU ou * ^
cazuri, o form a de mobilitate sociald, dr. Dum itru Sandu finalized.a ct
cetarile sale anterioare privind aceste procese intr-un sistem coerent in care
variabilele se ierarhizeazd in functie de rolnl si importanta lor, flu x u l
migratoriu devenind obiectul principal al inve'stigatiei. Se ajungeastjel
la o teorie a fluxurilor de migratie — prima incercare de acest gen in lite­
ratima noastra — careia ncorespunde simetric un model matematic, cu
ipoteze bine alese si testate statistic. I n lantnl variabilelor autorul introduce
pe cele care reprezintd calitatea viefii si comunicarea, rezervindu-le rolul
de variabile intermediare. Aceastd idee originala, de certa valoare teoreticd
si practica, permite nmplerea hiatului intre variabilele exogene fnndamen-
tale — politica social-economica, industrializarea, cooperativizarea agri-
culturii — si variabila finald, migratia. Ea ofera, de asemenea, un suport
m ai temeinic modelelor gravitafionale ale migratiei, construite de obicei
in ipoteze simplificate. §i,ceea ceeste deosebit de important, se face in felul
acesta un larg apel la psiliologia sociald, chemata sa explice aspecte impor-
tante ale migratiei. Sa mai am intim grija manifestata de autor in alegerea
indicatorilor, analiza riguroasa a semnificatiei acestora, prelucrarea inge-
nioasd a unui imens material statistic.

Autorul carfii si-a propns ca obiectiv construirea unui corp teoretico-
metodologic, adecvat fluxurilor de m igrate interna din Romania socialists.
A reusit in aceastd intreprindere indrazneata? Rdspunsul noslru este cate­
goric afirmativ. Sintem convinsi cd aceasta va f i si parerea cititorilor.
P rin cadrul teoretic, construit in spiritul celei mai exigente metodologii
stiinfifice, prin modelul propus si analiza complexa a fluxurilor migratorii,
cartea devine o lucrare de referinfa, un „punct de plecare", cum si-o doreste
cu modestie autorul ei. E a este o invitafie adresata sociologilor, demo-
grafilor, economistilor, geogmfilor si istoricilor de a regindi o serie de con-
cepte, teorii si metode, de a le Integra intr-o perspectiva noua. Valoarea
lucrarii este substantial sporita de preocuparea autorului de a pune la
\ dispozitia celor implicati in actiunea sociald elemente pentru controlul
migratiei, modalitati concrete de a influenta acest proces la scard macro-
sociald si la nivel teritorial.

I n incheierea gindurilor infdtisate mai sus sa ne fie permisd apre-
cierea cd lucrarea se inscrie, ca o contribute, in tradiUa sociologiei romd-
nesti, atestind capacitatea acesteia de a pune si de a soluUona probleme
com’ plexe pe care le ridicd realitatea sociald a fdrii noastre, aflata intr-un
proces rapid de schimbare si de perfectionare.

Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, in spiritul tra-
difiei bine cunoscute, face un mare serviciu stiinfei romdnesti punind la
indemina cititorilor aceastd carte.

Vladimir Trebici

6

CUPRINS

Introducere ...............................................................................................................................

C A P IT O L U L 1. M igratie, m o b ilitate $i s tru c tu ra so c ia l!

1.1. M o b ilita te $i s tr u c tu re s o c ia l! ...................................................... 17
JC1.2. T ip o lo g ia m ig ra tie i .......................................................................... 20
M ig r a te si m o b ilita te so c ial! ....................................................... 28
1.3. C a lita te a v ie tii si d ezv o ltare a so c ial-ec o n o m ic !....................... 31
1.4.

C A PITO LU L 2. Factorii care determ ina fluxurile de migratie 36

2.1. F lu x u rile d e m o b ilita te s o c ia l! ....................................................... 36
2.1.1. R estructurarea raporturilor dintre roluri, pozitii si grupuri 38
42
sociale ....................................................................................................
2 .1 .2 . M ecanism e de realizare a m o b ilit!tii so c iale .................. . . .
2.2. F a c to r i specifici in d e te rm in a re a m i g r a t i e i ...........................

C A PIT O L U L 3. Un m odel teoretic al m igratiei interne in R om ania 50

3.1. P a r t i c u l a r i t y ale m ig rafiei in socialism ................................ 52
3.2. Ipoteze p en tru un m odel teoretic al m igratiei interne 57

(MTM) ....................................................................................................
3.3. Ipoteze p e n tru u n m odel teoretic al m igratiei ru ral — urb an

C A P IT O L U L 4. D e term in a n ti §i m ecanism e 59
65
4.1. C ontextul socioeconomic al schim b!rii caracteristicilor 65
m ig ra tie i in te rn e .............................................................................
75
4.2. C a lita te a v ie tii ?i flu x u rile de m i g r a t i e .................................... 79
4.2.1. V ariabile in te rm e d ia re in m odelele m ig ra tie i ......................
4.2.2. D eterm in an ti ai m igratiei ru ral — u rb an , in tra - si

in te rju d e te n e ......................................................................................
4.3. C osturile si se le c tiv ita te a m ig ra tie i .........................................

C A PITO LU L 5. Structura m igratiei totale pe tipuri de fluxuri de m igratie 86

5.1. C om pozitia m igratiei in functie de tip u l de m ediu rezi-
dential de la originea si de la destinatia flu x u rilo r

7

5.2. C om pozifia m ig ratiei in fu tictie d e a r ia d e d esfS surare

(intra-sau interjude^eanS.) ...................................................... 95
96
5.3. R ela^ii in tr e tip u ri d e flu x u ri d e m ig r a t e ........................... 98
98
5.4. R e la tii in tr e flu x u rile d e m ig r a te in te r ju d e te n e .................... 113

5.4.1. F lu x u rile cu d e stin a tie in u r b a n ...................................................

5.4.2. F lu x u rile cu d e stin a fie in r u ra l ..................................................

C A P IT O L U L 6. E tapele m ig ratiei ru ra l — u rb a n in perio ad a 1950— 1980 116

6.1. Ip o te z a e ta p e lo r m ig ra tie i r u r a l — u r b a n ......................... 117
6.2. Criteriile de segm entare peetape a procesului de m igratie 121
121
r u r a l — u r b a n .............................................. ..................................... .. 123
6.3. Particulari.t3.tile flu x u lu i d e m ig ra tie p e e t a p e ............... 128
6.3.1. V olum ul ?i in te n s ita te a .................................................................... 130
6.3.2. S tru c tu rile c a u z a l e .............................................................................
6.3.3. E fe c tu l d e c o n ta g iu n e ....................................................................
6.3.4. O cu p area forfei d e m uncS din a g r ic u ltu r i ......................

C A P IT O L U L 7. M igratie $i u rbanizare 133
138
7.1. C om ponente a le urb an izS rii ............................................... 138
7.2. C re jte re a g ra d u lu i d e u rb a n iz a re ............................................ 140
7.2.1. N ivel ju d e fe a n ................................................................................
7.2.2. N ivel n a tio n a l ................................................................................. 142
7.3. M igratia si urbanizarea in contextul proceselor de dez-

v o l t a r e ....................................................................................................

C A PITO LU L 8. Cunoa?tere ?i ac(iune in dom eniul m igrajiei

8.1. Consecinte sociodemografice ale m igratiei ru ral — u rb an 145
152
8.2. C ontrolul fluxurilor de m ig ra te .............

ANEXE

1. V ariab ile p e n tru an aliza la n iv el n a tio n a l ( F j ) ................... 156

2. Variabile pen tru analiza la nivel de ju d e t (V () 157

3. P ro b lem e m etodologice .................................... 161

4. In d ic a to ri a i m ig ratiei la nivel de j u d e t ................................. 163

B ibliografie .......................................................... -............................ 165
169
R esu m e .................................................................................................................................................. 172
174
S om m aire ..............................................................................................................................................

CojtepacaHne ..............................................................................................................................

8

INTRODUCERE

Migratia este o components, esentialS a proceselor de dezvoltare. Dife- y
ritele forme ale acestui fenomen sint corelate cu schimbarile economice,
de stru ctu ra socialS si de calitate a vie^ii. In anum ite condifii §i sub
anum ite aspecte, m igratia apare ca reac^ie la aceste schim bSri; la rindul
ei, reac^ia respectiva poate avea efecte in domeniile vietii economice, al
calitatii vietii si structurii sociale.

DatoritS acestei centralitati, relatiilor m ultiple pe care le are cu
diferite fenomene si procese sociale, m igratia poate constitui o per-
spectivS privilegiata, de mare relevan^S, in abordarea proceselor de dez­
voltare.

In cadrul societStii noastre, cerinfa de a realiza in mai mare ma-
surS o planificare si conducere eficientS a dezvoltarii social-economice
impune apelul la astfel de perspective, care oferS §ansa unei descifrSri
a multiplelor relatii dintre fenomenele implicate in schimbare.

Pe masurS ce organismul social devine m ai complex, pe mSsurS
ce ritm ul schimbarilor se accelereaza, nevoia de a intreprinde abordari
globale asupra fenomenelor social-economice devine to t m ai stringenta.
Pe o astfel de baza devine posibila o solida fundam entare stiintifica
a program elor de dezvoltare. Astfel se da curs cerin^ei m ereu actuale de
a tine seama in procesul de constructie socialists de legitStile economice
?i sociale, legitati care se cer perm anent studiate datoritS caracterului

lor istoric si m ultiplicitatii formelor de m anifestare pe^care le im bracS:

„Construind societatea socialists m ultilateral dezvoltata, noi trebuie

sS tinem perm anent seama si sS nu uitaim niciodata cS se impune sS

aplicSm cu ferm itate legitStile economice, sS actionSm in concordantS

cu ele" *.

* Nicolae Ceausescu, Cuvintare la sedinta de lucru comuna a Comitetului Central
al P artidului Comunist Rom dn si a C onsiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale,
9 februarie 1982, in Rom&nia pe drum ul construirii societatii socialiste m ultilateral dezvol-
tate, vol. 23, E dit, politick, B u c u rejti, 1983, p. 288.

9

Problema controlarii fluxurilor de migratie de la sat la oras, de
la oras la sat, de la o zona la alta etc. se pune in m cd diferit de la o etapa
de dezvoltare la alta. Altfel spus, politicile de m igratie se cer adecvate
exigentelor specifice etapelor de dezvoltare, a tit sub aspectul obiecti-
velor, cit si al mijloacelor de realizare a lor. Aceasta adecvare se poate
face cu costuri mai reduse in m asura in care se iau in consideratie expe-
rienta istorica a societatii noastre in acest domeniu, etapele si mecanis-
mele de desfasurare a migratiei in anii socialismului.

Prezenta lucrare incearca sa fie un raspuns la o astfel de cerinta,.
incearca sa ofere__Q_irnagine uni tara asupra formelor, determ inant ilor
si etapelor m igratiei interne din tara noastra in anii socialismului.

Integrarea informatiilor disponibile intr-o teorie a fluxurilor de
m igratie este necesara, sub aspect practic, si dintr-un alt m otiv. In
etapa actuala agricultura romaneasca parcurge o im portanta etapa de
accelerare a schim barilor, de mobilizare a tu tu ro r componentelor ei.
in vederea sporirii perform anjelor ei productive — etapa noii revolutii
agrare. Particularitati ale schimbarii, ale raporturilor dintre diferitele
ramuri economice au dus la aparitia unor fenomene negative in domeniu!
fortei de munca din agricultura, precum fenomenele de imbatrinire^
feminizare si deficit relativ de forte de munca in agricultura anum itor
zone etc. In aceste conditii, realizarea obiectivelor noii revolutii agrare
im pune acordarea unei atentii considerabile politicii de controlare a.
fluxurilor de migratie.

E ste fara, indoiala o prem isa im portanta a oricarui rationam ent
economic in acest domeniu afirm atia ca „agricultura nu se poate face-
fara oameni cu o inalta calificare si fara ca o parte a tineretului tarii
noastre sa ram ina sa lucreze in agricultura" **.

O solutie de principiu pentru satisfacerea necesitatilor de forta
de munca din agricultura, a tit sub aspect cantitativ, cit si calitativ, este
aceea de „a asigura cresterea cointeresarii materiale a oamenilor muncii
din agricultura", de a crea „conditii ca o parte a tineretului din sate sa
ram ina sa lucreze in agricultura" ***.

Cercetarea sociala asupra regularitatilor m igratiei interne din.
ta ra noastra poate si trebuie sa-si aduca contributia la concretizarea
unei astfel de solutionari de principiu, la indicarea principiilor si mijloa­

celor de actiune eficiente in acest im portant domeniu al vietii social-

economice.

** N icolae Ceausescu, C uvtntare la P lenara C o n siliu lu i N a tio n a l al F ro n tu lu i
D em ocratiei si U n ita tii Socialists, 10 jebruarie 1982, in op. cit., vol. 23, p. 314—315.

*** N icolae Ceausescu, C uvintare la P lenara C o nsiliului N a tio n a l al Oamenilor-
M u n c ii, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, p . 305.

10

Controlarea miscarilor de populatie in teritoriul national a fost
'n clu s? mai m u lt implicit decit explicit in cadrul programclor de reparti-
z a r e in teritoriu a fortelor de productie si de urbanizare. Desi in conti-
n u a re problemele de m igratie sint abordate in strinsa legatura cu aceste

ese in cadrul societatii noastre se resim te to t mai m ult nevoia de
a concepe explicit strategii adecvate pentru controlarea fluxurilor de
m igrate, pentru optimizarea eficientei economice si sociale a miscarilor
de°populatie. Acesta este un alt aspect al cerintei practice de a reflecta
in mod sistematic, stiintific asupra unor intrebari pe cit de simplu de
formulat, pe atit de dificil de elucidat: cine fi de ce ifi schimba definitiv
sau tem porar domiciliul?, cum se schimba de la o perioada la alta pre- _
ferintele si m otivatia de m ig rate?, ce consecinte are fenomenul pe
term en lung si pe term en scurt asupra celor care pleaca, asupra locali-
tatilor din care se pleaca si asupra celor spre care se migreaza?

Xevoia de specificare a obiectivelor si mijloacelor politicii de mi­
gratie in cadrul politicii de dezvoltare este generata de factori precum :
— diferentierea migratiei totale in mai multe tipuri de fluxuri, de volum

si intensitate sem nificative;
— cresterea interdependentei dintre aceste fluxuri, constituirea lor

intr-un sistem de m igratie;

— diversificarea m otivatiei in luarea deciziei de m igratie;
— accentuarea interdependentei dintre migratie si celelalte componente

ale dezvoltarii etc.
Controlarea proceselor de dezvoltare (a migrafiei, inclusiv) la

nivel macrosocial nu poate fi conceputa in afara unei integrari a infor-
matiilor disparate in „corpuri teoretice" care sd o fere o viziune de ansamblu,
unitard, asupra desfasurdrii lor.

Prezenta lucrare constituie fi o incercare intreprinsa in vederea
xealizarii acestui obiectiv, in legatura cu procesul de migratie.

Aspectul cel mai im portant de la care trebuie pornit in realizarea
unei constructs teoretice referitoare la migratia interna din tara noastra
11 constituie evaluarea rolului m igratiei rural-urban, in raport cu cele­
lalte tipuri de fluxuri de migratie. Im portanta maxima a acestui flux
pentru etapele de dezvoltare parcurse in anii socialismului deriva din:

— ponderea maxima pe care o are, in raport cu fluxurile urban-
urban, urban-rural, rural-rural;

— amploarea schimbarilor pe care le implica in viata sociala;
— asocierea puternica a deplasarii sat-oras cu fenomenele de
m obilitate sociala (verticala in primul rind).

A vind in vedere aceastd asociere si ponderea majoritard a migrafiei
rural-urban in migratia totala, am optat pentru adoptarea cadrului teoretic
al mobilitdfii si structurii sociale, in abordarea procesului de migratie din
tara noastra. Desigur, delim itarile conceptuale implica fi o anume doza

de conventionalitate, ,.migratie" putind fi considerate. fie ca ..specie"
a m obilitatii sociale, fie ca notiune a carei sfera o intersecteazi numai
pe cea a m obilitatii. Im portant este ins3. ca, cel puf:in p en tru perioada
, la care ne referim, esenfa fenomenului de migratie nu este deplasarea
I in teritoriu, ci deplasarea in ..spa^iul social" $i, corespunzator acestei
evaluari, c i se impune adoptarea sistematica a cadrului teoretic al
m obilitatii sociale in abordarea migratiei, prin aceasta neexcluzindu-se
posibilitatea definirii o perational a migratiei in termeni de deplasare
in teritoriu.

Unele regularitati ale migratiei, constatate la sfir^itul secolului
trecut pornind de la cazul unei societa^i care, in acea perioada, se afla
in faza de incheiere a industrializing continue sa fie regasite pina astazi
in contexte social-istorice foarte diferite.

In etapa actual;! tehnicile folosite pentru culegerea si interpretarea
datelor despre migratie sint mai sofisticate, aparatul conceptual utilizat
este m ai e la b o ra t; concluziile la care se ajunge se aseam ana in buna
m asura cu cele formulate la inceputul cercetarilor despre migratie. Con-
statarea acestui raport intre „vechi si nou" in cercetarea migratiei este
departe de a fi noua. Dim potriva, ea apare ca laitm otiv in textele a
numerosi autori (vezi, spre exemplu, R. Cardona, A. Simmons, 1975; 13
A. Rogers, 1979). Mai m ult decit constatarea in sine, intereseaza intre-
M rile care ii sint aferente: este m igratia un proces social cu „invarianti“
a tit de puternici, care „sparg" granita de tim p si de sistem social-eco­
nomic, sau inca nu au fost gasite cele mai bune piste teoretico-metodo-
logice apte sa duc3. la un progres substantial al cunoa^terii asupra m i­
gratiei? Altfel spus: indiferent de cind $i unde se intim pla, procesul
este in linii m ari acelafi, sau procesul pare sa fie acelasi din simplul
m otiv ca nu au fost utilizate, in m ajoritatea cazurilor, instrumentele
wcer nley —m ai adecvate obiectului de cercetare?

Mare parte din teoriile despre m igratie au, predominant, carac-
terul unor scheme clasificatorii sau descriptive. Una din constructive
teoretice de larga circulate, care ilustreaza foarte bine aceasta carac-
teristica, este cea propusa de E v erett S. Lee (1966). Ceea ce el nume§te
a fi „o teorie despre m igratie" este, in fapt, o clasificare a factorilor
si regularitatilor de desfasurare a migratiei. Factorii care influenteaza
m igratia sint legati de originea, destinatia, obstacolele dintre origine
§i destinatie, precum si de caracteristici ale populatiei supuse „riscu-
lui" de migratie. La rindul lor, factorii din primele trei categorii pot
fi de atractie (pozitivi), de respingere (negativi) sau neutri. (Construc-
tia teoretica a lui Lee este considerate, in legatura cu acest aspect,
drept „cea mai deplina expresie a modelelor « push — p u ll» de abor-

dare a m igratiei" — Neal Ritchey, 1976:378.) R egularitatile sint gru-

12

pate in funcfie de domeniul la care se refera: volumul migrafiei, fluxuri
$i contrafluxuri de m ig ra te , caracteristici ale migranfilor.

Desigur, clasificarea este utila, punind in evidenta principalele
aspecte de urm arit in cercetarea m igratiei §i informa^iile acum ulate
in cercetarile anterioare. Pentru a trece insa de la aceasta schema cla-
sificatorie la o teorie se impune, in prim ul rind, realizarea unei ierar-
hizSri intre diferitele form ulari — stabilirea rela|;iilor logice dintre ele.
In al doilea rind, este de pus sub semnul intrebarii relevanfa acestor
regularity ti p en tru alte societati decit cele aflate in etapa industrials,
sau postindustriala de dezvoltare. Pentru explicarea migratiei con-
temporane din Africa de Vest, spre exemplu, „teoria" formulata de
E. S. Lee poate oferi un sprijin relativ redus, m arile fluxuri de m igratie
in aceasta zona fiind legate de strategii de dezvoltare diferite (de cele
ale industrializarii), impuse de o situatie economica §i politics specifica,
postcoloniala (S. Amin, 1974).

In teoriile despre m igratia for(ci de m unca se accentueaza indeo-
sebi asupra variabilelor cu infhienta directa asupra fcnomenului, negli- , /
jin d varidbilele cu acfiune indirectd, im portante insa din punct de vedere V
practic.

Astfel, in cadrul modehdui „competitiv" (K. Willis, 1974: 11—13;
N. Ritchey, 1976) se considers cS m igratia fortei de muncS apare ca
rSspuns la diferentele dintre nivelurile medii de cistig din diferite arii;
prin interm ediul acesteia — in condi(ii de „com petitie perfects" (N.
Ritchey, 1976:364) — se asigurS un echilibru intre cercrea si oferta
de fortS de munca. M ajoritatea analizelor subsumate acestui model
— inclusiv Todaro, 1976 — sint axate pe m asurarea cit m ai exacts a
rela(iilor dintre indici ai ci^tigului sau a diferen(elor de cistig in arii
diferite $i indici ai migrafiei (ai emigrarii, im igrarii sau m igratiei nete)
pe mSsurarea relatiei dintre emigrare si imigrare, pe inregistrarea aba-
tcrilor de la respectivul model. Ce anum e determ ina variabilitatea rapor-
turilor dintre nivelurile medii de ciftig din diferite arii, in asocierecu
ce factori, in ce conditii aceste diferen(e declanseaza si sustin fluxuri
de m ig ra te — intrebari de acest gen nu se pun la modul sistematic
in cadrul abordarii migratiei prin prisma mcdelului competitivita(ii.
Aceeasi rem arca poate fi fScuta in legaturS cu modelele gravilationale,
in care predictia volumului fluxurilor de migrafie este facuta — in
principal — prin luarea in considerate a volumelor de populatie de
la origine si de la destinatie ?i a distan|:ei dintre acestea.

A tita tim p cit analizele se m en(in la nivel de constatare a facto-
rilor cu acfiune directa asupra migrafiei, exists un foarte mare rise /
de a se pierde din vedere specificul de la un context social-economic j
la altul, specificul structurii cauzale in care este integrat acest proces.
Vom vedea, pe parcursul analizei, ca pentru societatea romaneascS

13

de dupa 1950 structurile cauzale in care este im plicat procesul de m igra­
tie sint diferite de la o etapa de dezvoltare la alta. Chiar daca factorii
care influenteaza desfasurarea acestui proces ramin, in mare, aceiasi,
relatiile dintre ei se modifica, formele de realizare a m igratiei se schimba
si ele in timp.

De asemenea, imaginea despre m igratia care se desfasoara dupa
regularitati asem anatoare in societati capitaliste si socialiste se schim ba
substantial atunci cind se trece de la o abordare descriptiva la una
explicativa, care pune accent pe cauzele fundamentale ale procesului.

Astfel, in conditiile socialismului, m igratia apare ca prcces con-
trolabil la nivel macrosocial, prin controlabilitatea proceselor care o
determina. Pentru ilustrarea acestei specificitati, sa ne referim la prin-
cipalele particularitati ale modelului cauzal folosit pentru analiza
migratiei rural-urban din tara noastra:

— variabilele „ultim e“ (exogene) ale modelului sint politica
economica nationals in domeniile industriei, agriculturii si sistem ati-
zSrii (teritoriale si de localitati);

•— prin aceastS politica sint determ inate raportul dintre fondul
de dezvoltare si fondul de consum, volumul si structura investitiilor
in industrie, agriculturii si in celelalte sectoare ale economiei;

— schimbSrile in domeniul investitiilor productive se reflects
asupra volum ului si naturii locurilor de muncS disponibile si asupra
productivitStii m uncii;

— acestea actioneazS asupra fluxurilor de m ig rate rural-urban
prin intermediul variabilelor de calitate a vietii. (Prin variabile de cali-
tate a vietii am desemnat acea clasa a variabilelor de dezvoltare care
influenteaza direct viata oamenilor, modul in care ei isi satisfac cerin-
(ele de dezvoltare in calitate de membri ai unor grupuri social-umane.)

tncercam , in cadrul prezentei lucrari, construirea unei corp teo-
retico-metodologic marxist, adecvat fluxurilor de migratie interna din
Romania socialistd.

In baza acestui studiu de caz vom pune in evidenta principalele
particularitati ale migratiei interne in conditiile unui tip de societate—
societatea socialists. Specificitatea abordarii pe care o propunem consta
in tratarea fluxurilor de m igratie: in strinsa legatura cu m obilitatea
sociala; in interactiune unele cu altele; considerind variabilele de cali­
tate a vietii ca variabile intermediare in mcdelul cauzal al migratiei.

Din prezentarea acestor prime obiective rezulta deci ca, in expu-
nerea diferitelor teorii referitoare la fluxurile de migratie, vom adopta
o abordare de tip preponderent constructiv: informatiile furnizate de
diferitele teorii/cercetari sint utilizate pentru a realiza o constructie
teoretica-metcdologica adecvata migratiei interne din sccietatile de
tip socialist.

14

Fenomenul de migratie este constituit din evenimente de depla-
sare a unor persoane sau grupuri sociale in afara com unitatii lor de
rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil si/sau locului de_
munca principal. Aceasta schimbare se poate realiza cu sau fara un
-eveniment concomitent de m obilitate/sociala. Din punctul de vedere
al analizei economice si sociologice, m igratia insotita de m obilitatea
sociale este principalul obiect de analiza, schimbarea pozitiei in spatiul
social fiind considerate mai im portante decit schimbarea com unitetii
de rezidente („mai im portante" in prim ul rind din perspectiva celui

care migreaze).
Analiza este centrate asupra fluxurilor de m igrate. Ne intere-

seaze, deci, mai ales, cauzele si particularitetile m igratiei care se desfe-
soara in fluxuri, nu dispersat.

Migratia in fluxuri este generate de diferentele de dezvoltare
dintre ariile socioeconomice. Migratia dispersata este m ult mai etero-
gene din punctul de vedere al cauzelor care o determine. Migratia
rural-urban, spre exemplu, este mult mai concentrate decit migratia
rural-rural, tocmai pentru ce in primul caz diferentele de dezvoltare
dintre origine si destinatie sint m ult mai mari decit in cel de-al doilea
caz. Optind pentru o analize a fluxurilor de migratie, am optat deci
pentru un obiect de cercetare m ult mai omogen decit migratia in ansam- >
blu si, in al doilea rind, pentru principala forme de desfe^urare a acestu i:
proces. Dealtfel, avem convingerea ce o teorie socioeconomice a migra- 1
tiei, o teorie care se explice acest proces in functie de factori sociali 1
($i nu individuali), nu poate fi decit o teorie a fluxurilor de m igratie.

Nola asuprn moduiui- de difuzare a eybrofselar1din "Rusurifc 11

-prin amubilitatea editorului, cu scnnare text de catne cutor;

- in spedatin sconuri didartace, pentru cursLiriie de “m igrate si dezvostare";

- R rS ellminarea celor d to v a psragrafe cane poarts marca tjajpuhjf be

edftare, - - cu in te n d orplicita de a tasa cfdtoru! sa distinga .prEn

oomparapi, intne rnarea autoruluj «n marca tTmpuiui de publicare

initiate. '

G eventuate needitare a voiumuiui va fi rScuta nrin pasirarea intact.3 a editbril
initials, cu dfczvolt^ni sau ebmentarii .separate, din Perspective experien.tei
acurciulte, D.Sanou, ID.03,2007

Extii&g dip:
Editdra;Axa

Capilolul 7

IRclatia d intro mobOitatr ^i strucLurS sociall este InteiigibiB prisma

concept ului do schimbare a. structurii social c.

Mobibtatea socialS poate oontribui la schimbarea ponderii pe carc
o au diierite grupiiri Id totalul populafld sau, ailiel spus, La Echirnbarca
structurii soriule, Qnd are un astf'cG dc cfcct, tnobditatea este consi­
derate a fi structural^.. In schimb, tfiobj htatca pur£ sau dc drculatie
este acea parte din mobilita.tca totals care un afectcaa3 structnra sociala,
carc se produce compensatorm — ic$irile dintr-uu anumo grup social
fiind acoperitc cu mtrari iii cadrul rcspectivuhii grup (R. tinudon, 1572).

Schimbarea structurii sociale nu cstc InsA rumai un efect direct
id mobibtatii struct urale, a $i al mior fenomcnc demografice flortili-
rate, mortaiitate) diferen^iale, in fimc^ie de grupul social dc apartc-
nen^a.

ModificSiilc- prcduse t i l struct ura sociala prin mobilitate- sc roa-
hzeaza nu numai prin deplasarea unor persoane sau grupuri sociale do
la o pozifie sociala la alta, d $i prinrr-o mobilitate a inse^i pozitiilor
sociale, prin scldmbarea valorilor pe coor donatele care defines*: plasarea
unor grupSri sau pod^n in spafiul sonah IfevbJutta sodalista este esaein-
plul cel mai clocvent de prodncere a unor schimMn In struct ura sociala
printr-o amplS mobibtato a pozi pilot sau situafiilor sociale in geueie,
rt. celor dc dasil fn spctS.. Mobilitatea pozijblor sociale mi implicit Ins^

mmiai o deplasaro pe coot donatele spatlulul social, ci §i o modiffcare

cantitativa a acestora. NmMru] de Jucuri dispomb.de In difcritc pozitii

aau siiua|ii sotiak pentru eiceicitarea unor roluri este el tnsu^i variabii

In timp cu influents directa asupra volumidui $i sensuhn pe tare II

are mobilitatcs, pcrsoandor.

:puipit!p:Saidij :;FLirxifFbL£ GEj MIBRApE: ill jRDMANift; j;:;•;:;j;;;;; 17
acferti^i f^epdbffcJPScfciali5t^.;feji>iS'rifa f ^iiiirdrejd; iWB.fii ;cai>.: i; '£

Dinamica pozitiilor $i situatiilor sociale include nu numai mobi-
litatea acestora, respectiv schimbarea continutului lor, ci si aparitia
si disparitia lor. Acest ultim fenomen (aparitia si disparitia unor pozi­
tii sociale) este insotit de trecerea unor persoane de la o pozitie socialS

la alta, cu consecinte asupra structurii sociale, asupra ponderii diferi-
telor grupSri care o compun. Schimbarea continutului unor pozitii/
situatii sociale poate induce fenomene de mobilitate sociala atit prin
mentinerea pe respectiva pozitie sau situate sociala in schimbare, cit
si prin deplasarea spre alte pozitii.

Pentru a intregi imaginea asupra mobilitStii sociale, mentio-
nam in continuare principalele clasificSri ale acestui fenomen, in functie
de dimensiunile sale definitorii:

— natura agentului care schimba pozitia sociala: mobilitate
individuals. — de grup;

— libertate in luarea deciziei: mobilitate spontanS (voluntara) —
fort at a ;

— continutul dimensiunii pe care se realizeaza deplasarea: mobi-
iitate ocupationala, educationalS, de venituri, prestigiu e tc.;

— raportul ierarhic intre pozitia sociala de plecare si cea de sosire:
•orizontalS — verticals (ascendents — descendentS) ;

— pozitia socialS de origine luatS ca rcferin(S in analizS: mobi­
litate intrageneratii (in raport cu un status anterior al aceleiasi persoane)
— intergeneratii (in raport cu statusul unora din antecedentii din familie);

— efect asupra structurii sociale: mobilitate structuralS — pura;
— raport fatS de mobilitatea pozitiilor sociale: mobilitate prin
deplasare intre douS pozitii sociale — prin mentinerea aceleiasi pozitii
(in schimbare) ;

— desfS^urarea in spatiu: prin migratie (definitiva s .u pendula-
torie) — in cadrul aceleiasi comunitSti rezidentiale.

DupS aceastS prezentare sumarS a relatiei dintre mobilitate
si structurS socialS, revenim la problema formulatS la inceputul capi-
tolului in legSturS cu raportul dintre migratie si structurS socialS.
In cercetSrile de mobilitate, structura socialS este abordatS, in majo-
ritatea cazurilor, la un mod destul de abstract sau, in orice caz, la un
mod care face abstrac(ie de faptul cS grupurile sociale au o existen(S
in teritoriu. In cercetarea migratiei, acest aspect insS capStS o impor-
tantS deosebitS: migratia, sau mai exact spus fluxul migratoriu, exists
tocmai pentru fap tu l ca membrii aceluiasi grup social au tendinta de a
se situa in proxnnitate teritoriala. DacS, spre exemplu, populatia agri-
colS nu ar fi situatS, majoritar, in comunitSti rurale, ci aleatoriu distri-
buitS intre comunitStile rurale si cele urbane, atunci fluxurile de migratie
rural-urban, declansate de cre^terea industrial-urbanS, ar fi mult mai

reduse ca pondere in migratia totals.

Exista ratiuni economice si social-culturale ale localizarii mem-
brilor aceluiasi grup social in proximitate teritoriala.

Necesitatile de cooperare in procesul muncii, tendinta de concen-
trare a mijloacelor de prcductie si particularitati ale obiectului muncii
sint principalii factori care determina gruparea intr-un teritoriu dat
a membrilor aceluiasi grup ocupational sau a membrilor unor grupuri
cu roluri ocupationale putemic legate intre ele. Expansiunea urbana
si cresterea populatiei industriale mai ales in marile orase sint legate
tocmai de procesul cresterii gradului de concentrare a mijloacelor de
productie, tendinta sustinuta la rindul ei de eficienta crescuta a inves-
titiilor productive in localitatile in care exista deja infrastructura de
productie si social-culturala (L Blaga, 1979: 177). La rindul ei, popu-
latia agricola este situata in comunitati locale rurale, mai mici $i mai
pu^in dense decit cele urbane (inmedie), tocmai pentru faptul ca munca
in agricultura solicita, mai ales in perioadele in care nu erau inca dezvol-
tate mijloace rapide si convenabile de transport, apropierea muncito-
rului agricol de principalul obiect al muncii sale — pamintul (Sorokin,
Galpin, Zimmerman, 1930: 190). Mai ales in etapele istorice in care
agricultura se practica in devalma^ie sau in cooperative agricole, nece­
sitatile de cooperare care reunesc populatia agricola in comunitati
rurale sint evidente.

Un alt factor care duce la concentrarea teritoriala a membrilor
aceluiasi grup social il constituie relatiile etnice. Se ajunge, datorita
acestui factor, la formarea unor comunitati locale cu populate din
acelasi grup etnic sau la constituirea unor zone rezidentiale segregate
dupa criterii etnice.

Similar, persoane de acelasi profil cultural sau cu interese comune
(rude, prieteni etc.) tind sa se localizeze in aceeasi zona rezidentiala.

Fluxurile de migrafie apar, din aceastd perspectiva asupra struc-
turii soeiale, ca fiin d componente ale unui proces de resiruciurare a rapor-
lurilcr dintre grupurile soeiale teritorializale (cu existenfa distincta in
cadrul unui teritoriu dat). Care sint grupurile soeiale cu „existenta
teritorializata", care sint factorii care due la restructurarea raporturilor
dintre ele — acestea sint intrebari pe care le retinem pentru o tratare
ulterioara (in 2.2). Retinem, de asemenea, o implicatie metcdologica

a acestui mod de a pune problema: explicarea fluxurilor de migratie

trebuie sa includa factori cauzali pentru mobilitatea sociala (facind

abstractie de aspectul ei teritorial) si factori specifici migratiei, legati

de restructurarea raporturilor dintre grupurile soeiale teritorializate.

Altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: ce anume face ca o parte din

mobilitatea sociala sa se realizeze in forma migratiei?

19

1.2. Tipologia migratiei

Migratia, ca evenitnent sociodemografic, se referS la deplasarea unei
persoane — individual sau in cadrul unui grup — in afara comunitSti
sale de reziden^S, in decursul unei perioade de referin^a date, pentru a
schimba domiciliul stabil $i/sau locul de munca obi^nuit. O mutyime de
evenimente de acest tip constituie un fenomen de m igrate (in acela^i
sens in care evenimentele de deces $i de na^tere, spre exemplu, prin
agregare definesc fenomenele de mortalitate §i respectiv de fertilitate).
AceastS distinc(ie dintre eveniment §i fenomen, clar statuatS in demo-
grafie, ar mai putea fi completatS prin termenul de proces de migrate,
in sensul de (a) ansamblu de schimbSri pe care le suporta, in timp, o
mul(ime datS de evenimente de migratie ( = fenomenul de migrate)
din punct de vedere al volumului, intensitSjii, sensului, cauzelor $i meca-
nismelor de producere. Deci „proces de m igrate", in aceasta acceptic,
desemneazS schimbarea caracteristicilor fenomenului de m igrate de la
un interval de referin^a la altul. Intr-un al doilea sens (b), proces de
m igrate desemneazS, la nivel individual, succesiunea secven(elor im-
phcate in luarea deciziei de m igrate $i realizarea evenimentului respectiv.
Exceptind cazurile in care o vom specifica, nojiunea de proces de mi­
g rate va fi folositS in sensul (a).

Schimbarea de domiciliu sau de loc de muncii in afara comunitS^ii
locale de reziden(a poate fi analizatS pentru o anume persoanS, prin
no^iunea de eveniment de m igrate, sau pentru o mul(ime de persoane,
in cazul no(iunii de fenomen de migrate.

No(iunea de m igrate — fara specificarea de eveniment sau de
fenomen — face abstrac(ie ,de natura agentului uman — individ sau
mulfime de indivizi — care suporta schimbarea.

Migratia este deci o formS de „mobilitate teritorialS" (W. Ze­
linsky, 1971) sau „geograficS" (H. Shryock, 1971: 373) ale carei note
specifice derivS din faptul ca implicS deplasSri:

— in afara comunitS(ii locale de rezidentS;
— pentru a schimba rezidenfa sau locul de munca obisnuit sau
atit locul de reziden(i, cit $i locul de munca.
Pentru a circumscrie un eveniment de m igrate in cadrul cimpului
mai larg al evenimentelor de mobilitate teritoriala, intrebSrile cele mai
importante la care trebuie rSspuns sint:
— intre ce arii teritoriale se face deplasarea (cartiere, localitSti,
zone etc.)?
— cu ce scop (schimbare de reziden(S, de loc de munca, excursii,
vizite, cumpS.r3.turi etc.) ?
— pentru ce perioadS a fost fScutS schimbarea — in cazul unei
analize retrospective, sau pentru ce perioadS persoana inten(ioneaz3

20

sa adopte schimbarea — in cazul unei InregistrSri a evenimentului in
momentul producerii sale.

RSspunzmd la astfel de intrebSri in conformitate cu defini^ia pe
care am adoptat-o, nu constituie m igrate:

— deplasSrile in interiorul aceleia^i comunitati locale;
— deplasSrile in afara comunitatii locale de rezidentS in alte sco-
puri decit acelea de schimbare a locului de muncS obi^nuit sau a rezi-
dentei obi$nuite (principale);
— deplasarile in afara comunitatii de rezidentS pentru a practica
pe termen scurt o ocupatie, dar nu ?i pentru a schimba locul de muncii
obi^nuit;
— deplasSrile nomazilor, in mSsura in care ace^tia nu au o comu-
nitate locals de rezidenta in sensul conventional al acestui termen.

Criteriile cele mai importante pentru o tipologie a migratiei derivS,
in mare parte, din definitia data.

a) Raportul dintre tipurile de medii rezidenfiale de la originea
destinatia migratiei. In functie de acest criteriu este de semnalat, in
primul rind, diferenta dintre „migratic de colonizare" $i celelalte forme
ale migratiei. Sc vorbe^te de migratie de colonizare atunci cind terito-
riul destinatiei este lipsit nu atit de populatie, cit mai ales de o struc­
ture sociala constituitS care s ?l serveascS drept cadru social de integrare
a noilor sositi (S. Amin 1974: 54 $i passim). In toate celelalte cazuri,
migratia are ca punct de sosire o altS comunitate locals, cu o structura
socialS constituitS istoric.

In functie de tipurile de comunitate locals de origine $i de desti-
natie se face curent distinctie intre migratiile rural-rural, rural-urban,
urban-urban, urban-rural. Clasificarea din acest punct de vedere poate
fi $i mai complexS 1 dacS se tine seama nu numai de tipurile rural,
urban, ci §i de cel suburban etc.

1 In acelap sens al nuanpirii distincpilor este de m enponat p diferenta dintre
m ig rap a rural-urban p m igratia sat-o ra?. E s te vorb a nu num ai de faptul c a in cele dou&.
cazu ri tipul de lo calitate de d estin ap e p oate fi diferit, mediul u rban putind include p
localit&ple suburbane; in plus, „mediu ru ral" sugereazi in mai m are misurS. decit „sat"
n ecep tatea de a lua in considerape in analiza m igrapei p funcpile econom ice ale tere-
nurilor agricole care, de cele mai m ulte ori, inconjuri satul ca zona rczidenpali. O a l ti
n ote distinctive posibile derive din considerarea satului ca tip de com unitate locale cu
organizare soeiale de tip preponderent tradiponal, in timp ce „mediul ru ral" poate
include com unitep locale cu grade diferite de modernizare a organiz4rii soeiale. Men-
p o n im in contextul acestei ultim e distincpi preferinfa specialiftilor francezi de a lucra
cu termenul de ..migration de cam pagne vers les villes", fapi de preferinta m anifestati
in literatu re an glo -saxon i pentru „ru ral to urban m igration". E s te probabil c 4 nu num ai

p articu laritep de linibe au lnfluen^at aceste preferinte, ci p alte fenomene soeiale (precum

prezeipa unor com unitep rurale de fa c tu ri tradiponaie in m ai m are m is u r i in F ra n ca
decit in Anglia, spre exemplu).

21

' b) Continutul schimbarilor realizate prin migratie, din punctul de

vedere al migrantului:
— migratia fortei de munca („de lucru", „pentru munca"). Conti­

nutul schimbarii este dat de o schimbare a locului de munca. Daca se
iau in consideratie, in plus, si durata sau ritmul de deplasare a persoa-
nelor care schimba locul de munca de la o comunitate locala la alta,
atunci rezulta ca subtipuri: navetismul, sau migratia alternanta (depla-
sari pentru munca zilnice sau de scurta durata, in afara comunitatii
rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil), migratie sezo-
nierd — schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de
munca si a domiciliului, atunci cind cererea de forta de munca (in agri­
cultura, in special) este deosebit de mare la locul de destinatie.

O categorie marginala din punctul de vedere al definitiei date
migratiei o constituie persoanele care se deplaseaza in afara comuni­
tatii de rezidenta pentru a lucra, dar care pleaca la intervale si pe durate
de timp yariabilfiJ In principiu aceste deplasari trebuie sa fie luate in
ydonsicleratie ca migratie daca durata parasirii localitatii este atit de
/ mare incit sa implice consecinte considerable asupra modului de func-
lionare al familiei sau al comunitatii locale de origine.
a Notiunea complementara „migratiei pentru munca" este „migra-
■Jia dependentilor", respectiv a persoanelor inactive care se deplaseaza
ca auxiliari in raport cu persoanele active care migreaza pentru munca.

Schimbarile realizate la nivelul dimensiunilor statusului social
al migrantului sint cele mai importante din punctul sau de vedere,
in majoritatea cazurilor. Sub acest aspect continutul schimbarii rea­
lizate prin migratie poate fi profesiunea, nivelul de instructie, statutul
matrimonial, venitul, prestigiul etc. In consecin(a, se pot defini, ca
subtipuri ale migratiei, migratia pentru venituri, pentru casatorie etc.
Evident, aceste finalitati ale migratiei nu se exclud reciproc. Mai mult,
exista tipuri de m igrate al caror con(inut este dat de schimbarea sta­
tusului altor membri ai familiei. Astfel, motivatia migratiei de la sat
la ora§ poate fi aceea de a ajuta la ingrijirea copiilor mici ai unora din
fiii casatori^i la ora$. Similar, parintii pot renunta la domiciliul rural
pentru cel urban In speranta asigurarii unor mai bune conditii pentru
educa^ia copiilor lor.

Tipologia migratiei in func(ie de continutul schimbarii realizate
prin acest act de catre migrant este, in buna masura, o tipologie a moti-
vatiei de migratie. Trebuie admis, totu^i, ca motivatia (constienta)
poate fi mai mult sau mai pu(in diferita fata de continutul reil al schim­
barii suportate de persoana care migreaza;

— migrafia ca mobilitate sociala: schimbarea rezidentei sau a

locului de munca este in acela$i timp o schimbare a pozitiei migrantului
in spatiul social. Fenomenul de m igrate inso(it de mobilitatea sociala

este cu atit inai vizibil din punct de vedere social, cu cit mobilitatea
are in mai mare masura un caracter vertical §i nu orizontal. Migratia
„pura", care nu implica si o schimbare a pozi(iei in spatiul social, este
destul de putin frecventa. Acesta este inca unui din factorii care justi­
fied cererea de elaborare a unei teorii a migratiei in strinsa legatura cu
teoria mobilitatii soeiale (D. Bogue, 1959, W. Zelinsky, 1971, Terri­
torial M obility . . 1979). Data fiind importanta acestor aspecte, asu­
pra relatiei mobilitate sociala — migratie vom reveni in curSul acestui
capitol.

c) Durata schimbarii. Pentru migratiile care sint identificate
in special prin schimbarea rezidentei (dar care pot avea si un aspect
de schimbare a locului de munca) pot fi distinse subtipuri in functie
de durata schimbarii: migratia definitiva — plecarea in afara comuni­
tatii locale este facuta cu intentia de a nu mai reveni; migratia tempo-
rard — pericdica sau nepericdica.

d) Unitatea de migratie poate fi persoana, familia sau un alt grup
local. Intre migratia persoanelor („individuala") si cea a familiilor,
diferentele nu sint totdeauna nete. Daca se ia ca unitate de migratie
unitatea care decide sa realizeze schimbarea migratorie, se pot intilni
situatii in care intreaga familie decide sa migreze, dar, din motive dife­
rite, membrii ei parasesc localitatea de origine pe rind. In consecinta„
din punct de vedere al statisticii oficiale se inregistreaza evenimente
de migratie individuals, iar din punct de vedere sociologic, o migratie
familiala.

Fara a mai insista asupra acestor aspecte, s-ar putea spune ca
mai importanta este orientarea metcdologica implicata in definitia.
migratiei si nu definitia propriu-zisa.

Trdsatura specified a abordarii p e care am adoptat-o este de a favo-
riza cercetarea interrelatiilor dintre diferite forme de mobilitate teritoriala
care implied o schimbare de rezidenfd sau de loc de munca, in afara cornu-
nitafii locale de origine 2.

Chiar daca se adopta defini|iile traditionale care pun navetismul
in afara migratiei propriu-zise, important este ca in cercetare aceste
forme de mobilitate teritoriala sa fie abordate in interactiune. Spre
deosebire de definitia pe care noi am adoptat-o, definitiile traditionale
ale migratiei favorizeaza abordarile care trateaza izolat diferitele forme
ale mobilitatii teritoriale (migratiei).

Faptul de a fi grupat anumite forme ale mobilitatii teritoriale
sub acelasi termen de migratie este fundat pe ipoteza ca toate aceste

2 L nul din reprezentanpi notabili ai acestei directii este profesorul W ilbur Zelinsky
(1 9 7 1 , $i in Territorial M o b i l i t y ..., 1979).

23

forme au o determinare directa aseman&toare. Mai exact spus, am desem-
nat prin ..migratie" toate acele forme ale mobilitatii teritoriale care
este probabil cS. sint influentate direct de raporturile de calitate a vietii
fi de comunicare intre grupuri soeiale localizate in diferite comunitati
locale fi care, in plus, au drept con^inut o schimbare de domiciliu
stabil sau de loc de munca in afara comunitatii locale de origine.

Tipologia anterior prezentata este menita sa contribuie la pre-
cizarea definitiei date fenomenului de migratie.

O tipologie in care sa fie incluse tipurile de migratie fi de m igrant
derivate din principalele caracteristici ale migratiei poate contribui
la intregirea unei imagini coerente asupra diversitatii perspectivelor
din care aceasta poate fi abordata. In vederea realizarii unei astfel de
tipologii, principalele criterii de clasificare se refera la urm&toarele
aspecte fi intreb&ri:

1. evenimentul de m ig r a te :

1.1. cine decide (unitatea de m igrate);
1.2. de ce (motivatia migratiei) ;
1.3. cum se parcurge distanta dintre origine fi destinatie;
1.4. in ce sens (intre ce tipuri de comunitati locale sau zone social-
economice) se desfafoarS. evenimentul de migratie;
1.5. cu ce ritm, pe ce durata;
1.6. modul de luare a deciziei de migratie;
1.7. etapa de luare a deciziei de m igrate;
1.8. experienta de m igrate;
1.9. care sint efectele asupra migrantului fi canalele de realizare
a migratiei;

2. fenomenul de m ig rate (valorile agregate pentru caracteristicile
evenimentului, plus caracteristicile specifice mentionate la acest punct):

2.1. intensitatea (volumul relativ) ;
2.2. volumul absolut;
2.3. selectivitatea;
2.4. modul de agregare a evenimentelor in fenomen;
2.5. cauzele;
2.6. raportul dintre factorii de respingere si cei de atractie a migran­
tului ;
2.7. functionalitatea migratiei;

3. perspective de abordare a fenom enului:
3.1. sensul migratiei din punct de vedere al unei localitati;
3.2. raportul dintre origine fi destinatie;
3.3. raportul dintre imigrare fi emigrare;
3.4. perioada de referint&;

24

3.5. succesiunea dintre diferite categorii de migranti intr-o loca-
litate;

3.6. zona de apartenen^a a originii fi a destina^iei de migrate.
In functie de aceste criterii, tipurile de m igrate fi de migranti,
nominalizate deja in literatura de specialitate in mare parte, pot fi
organizate in urmatoarele tipologii:

^ ' ' migrafie

livelul careia se ia decizia fi se realizeaza actul

1.1.1. m igrate individuals;
1.1.2. migratie in grup (familial, de munca etc.);
1.2.0. motivafia migratiei:
1.2.1. m igrate pentru munca („de lucru") ;
1.2.2. m igrate pentru (prin) casatorie;
1.2.3. migratie „de pensionare" ;
1.2.4. m igrate „derivat§.“ sau „de insotire" sau a „dependent lo r";
1.2.5. alte;
1.3.0. modul de parcurgere a distanfei dintre origine fi destinatie
intr-o perioadS de referintS data:
1.3.1. migratie in stadii/pas cu pas;
1.3.2. migratie directa;
1.4.0. sensul migratiei in functie de tipul de comunitate de origine
fi de destinatie:
1.4.1. rural — rural;
1.4.2. rural — urban;
1.4.3. urban — urban;
1.4.4. urban — rural;
1.5.0. durata, ritmul de realizare:
1.5.1. migratie definitiva — parasirea unei lo c a lity fara inten­
s e de revenire (singura schimbare specificata/inregistrata este cea de
domiciliu) ;
1.5.2. navetismul — parasirea temporarS fi repetata (zilnic, sap-
taminal etc.) a localitatii de rezidenta in vederea exercitarii unei ocu-
patii intr-o alta localitate;
1.5.3. migratie sezoniera — parasirea temporara fi repetata a
localit&tii de rezidenta pentru a lucra intr-o alta localitate (zona), la
perioade marcate prin anotimpuri;
1.5.4. migratia la revenire — parasirea temporara fi nerepetata
a localitytii de rezidenta (singura schimbare specificata/inregistrata
este cea de domiciliu stabil);

1.6.0. modul de luare a deciziei de m igrate:
1.6.1. migratie voluntarS. (spontana) ;

25

1.6.2. migratie forfata (prin constringere);
1.6.3. migrant! activi (inovatori) — adopta un comportament de
„cautare“, de selectare activa a destinatiilor posibile;
1.6.4. migranfi pasivi (conservatori) — adopta un comporta­
ment de imitafie, optind pentru locurile de destinatie alese de migrantii
activi (care, de obicei, deschid un flux de migrafie) ;
1.7.0. etapa de luare a deciziei de m igratie:
1.7.1. migranfi potenfiali — decizia este luatasau incurs de
a fi luata, dar evenimentul nu este realizat;
1.7.2. migranti actuali — evenimentul de migratie este realizat;:
1.8.0. experienta de m igratie:
1.8.1. migranfi ,,primari‘‘ (prima schimbare de domiciliu);
1.8.2. migranti „secundari", „terfiari'‘ e tc .;
1.9.0. canale institutionale de realizare a migratieisi efecleasupra
migrantului:
1.9.1. migratie fara mobilitate sociala;
1.9.2. migratie insof ita de mobilitate sociala, realizata prin inter-
mediul unor „canale" de mobilitate precum scoala, intreprinderea, orga-
nizafia politica etc.

2. Fenomenul de migrafie
2.1.0. intensitatea sau volumul relativ pe care il au doua curente de-
migrafie desfasurate in sens invers intre doua localitafi sau zone-
0 (origine) ^i D (destinatie):
2.1.1. curent sau flux de migratie: curentul cel mai putemic din­
tre cele doua localita(i sau curentul care are anterioritate (0 -D );
2.1.2. contracurent sau contraflux de migratie: curentul cu volum
sau intensitate minime dintre cele doua localitati sau curentul D —O*
constituit ulterior celui de la 0 la D ;
2.2.0 volumul absolut: deplasarea in masa, intr-un timp scurt, a
popula(iei dintr-un loc de origine dat ;
2.3.0. selectivitatea m igratiei: raportul dintre caracteristicile-
migran(ilor si cele ale nonmigrantilor, la origine:

2.3.1. migrafie selectiva: diferenfe semnificative intre caracte­
risticile migranfilor ^i cele ale nonmigrantilor;

2.3.2. migratie neselectiva: absenta diferentelor dintre migranfi
si nonmigranti (raportul dintre caracteristicile migranfilor si caracteris­
ticile nonmigranfilor la destinafie este desemnat uneori prin extensiune
tot cu „selectivitate a migraf iei" sau prin „caracter diferenfial al migra­

tiei") ;

2.4.0. modul de agregare a evenimentelor de migrafie in fenomen:
2.4.1. migrafie de (prin) contagiune — plecarile din O in D se
fac sub influenfa presiunii soeiale a celor care au migrat deja din O'

26

in D ; cu cit numarul acest ora este mai mare, cu atit presiunea sociala
este mai mare. Imitafia constituie principalul mod social de agregare
a unei multimi de evenimente de migratie intr-un acelasi fenomen;

2.4.2. nu exista un mod social de agregare a evenimentelor d

migratie de la o aceea^i origine — agregarea este numai de natura sta­

tistic;!, nu si sociala (nu am intilnit un termen pe deplin corespunzator

acestei situafii) ;

2.5.0. structuri cauzale ale emigrarii din 0, cumulate cu alte caracte-
ristici ale fenomenului (caracterizarea „cimpului de emigrare" din 0 ):

2.5.1. migratie in flux: cauze soeiale la origine si la destinatie
si efect de interacfiiMe ihlre ele; volum si intensitate mare a emigrarii

din 0 ; concentrarea emigrarilor din 0 intr-un numar redus de locuri D\

2.5.2. migrafii determinate social la origine sau la destinatie
§i absenfa interactiunii dintre cauzele de la origine si cele de la desti­
natie; volum, intensitate si grad de concentrare a emigratiei din

O — nespecificate;

2.5.3. migratie dispersata — nu exista cauze soeiale nici la ori­
gine si nici la destinatie, ci numai motiva(ii individuale ale migratiei;

volum, intensitate si grad de concentrare a emigrarilor din 0 — reduse;

2.6.0. raportul dintre factorii de respingere de la origine si cei de

atractie de la destinatie, In determinarea fluxului de migratie:

2.6.1. migratie de respingere („push-migration") — factorii de

respingere de la origine actioneaza cel mai eficient;

2.6.2. migratie de atrac(ie (,,pull-migration“) — factorii de atrac-
|ie de la destinatie actioneaza cel mai eficient;

2.7.0. functionalitateaj interactiunea migratiei in raport cu alte
tipuri de procese soeiale:

2.7.1. migratie de „urbanizare" — migratia care contribuie la
■cresterea/men|inerea gradului de urbanizare;

2.7.2. migrafie de colonizare — migratia facuta in absenfa unor
structuri soeiale de integrare la destinafie;

2.7.3. migrafie rural-urban produsa de industrializarea urbana
versus migrafie rural-urban necorelata cu cresterea industrials, generind
ifenomenele de „superurbanizare" (Hoselitz).

3. Perspective de abordare a fenomenului

3.1.0. sehsul migratiei din punct de vedere al unei localitafi/zone;
3.1.1. emigrare — plecare din localitate;
3.1.2. imigrare — sosire in localitate;

27

3.2.0. raportul dintre localildjile de origine si de desiinajie:
3.2.1. m igrate de reintoarcere — raport de identitate intre ori­
gine $i destinatie, realizabil dupa un anume interval de la migratia
primara ;
3.2.2. destinatia diferS de origine — nu exists, un termen elabo-
rat pentru aceastS situatie;
3.3.0. raportul dintre emigrare p imigrare, din punct de vedere
al unei Iocalititi/zone intr-o perioadS de referinta data:
3.3.1. migratie neta — diferenta dintre volumul imigrarii ^i cel
al emigrarii ;
3.3.2. imigrare neta — sosiri necompensate de p leclri;
3.3.3. emigrare neta — plecari necompensate de sosiri;
3.3.4. migratie „de inlocuire" — plecari compensate de sosiri;
3.4.0. perioada de referinta:
3.4.1. migratie pe durata vietii — perioada de referint& este
variabilS de la migrant la migrant, fiind cuprinsa intre momentul na^terii
.‘pi cel al inregistrSrii domiciliului actual;
3.4.2. migratie in decursul unui interval fix — perioada de referinta
este egalS pentru toate persoanele supuse inregistrSrii;
3.4.3. migratie fata de ultima rezidenta — perioada de referintS.
este nespecificatS ;
3.5.0. succesiunea specified dintre plecarea unei anumite categorii de
migranti §i sosirea altei categorii de migranti, intr-o anume localitate:
3.5.1, migratie „in lant“ — prezenta unei astfel de succesiuni precum
in cazul plecSrilor din ora$ele mici in orajele mari, urmata de sosirea
ruralilor in ora^ele mici;
3.6.0. zona de care aparfin localitdfile de origine de destinatie:
3.6.1. migratie intrazonala — originea $i destinatia sint in aceea§i
zonS ;
3.6.2. migratia interzonal^ — originea ^i destinatia se afUL in
zone diferite.

1.3. Migratie $i mobilitate social^

Deoarece din considerarea unei parti importante a migratiei ca forma
de mobilitate sociali am fScut una din premisele de baza ale acestei
Iucrari, se impune s5 insistim asupra acestui aspect.

Pentru evidentierea raportului dintre respectivele fenomene,
punctul de pornire il constituie stabilirea criteriilor de recunoa§tere
a prcducerii unor evenimente de mobilitate sociala. Nu totdeauna pozi-
tiile $i, corespunzator lor, rolurile soeiale sint foarte clar delimitate. In

28

astfel de situafii mai pufin structurate din punct de vedere normativ,
fenomenele de mobilitate social! sint mai greu de recunoscut. Pentru
a g!si criteriile de care avem nevoie, este util si ne raportim la situafiile
clare de mobilitate sociali.

Pentru o persoani care i$i schimbi simultan pozifia in structura
ocupafionala iji de clasa, spre exemplu, trecind de la situafia de agri-
cultor-cooperatist la cea de muncitor in Industrie, se pun, inevitabil,
probleme referitoare la integrare, la schimbarea grupurilor sale de refe-
rinf! — de apartenenf!, in primul rind, de neapartenenfa, in al doilea
rind. Desigur, ,,aparifia unor probleme de integrare" este un criteriu
destul de slab pentru recunoa^terea m obilit!fii, dat fiind faptul c i
este posibil s i fi avut loc un proces de socializare anticipativa, de „prein-
tegrare", care precede schimbarea propriu-zisa de rol. Rimine insu
criteriul schimbarii grupurilor de referinfd ca principal criteriu obiec-
tiv in recunoa^terea mobilitatii soeiale. La acesta trebuie adaugat
criteriul calitatea comportamentului de raporiare la ceilalji. Se poate
intimpla ca grupurile de referinf! s i ramini acelea^i, dar natura relafii-
lor de raportare sa se modifice. (Spre exemplu, persoana care din hder
informal intr-un grup de munci devine lider formal iji menfine grupurile
de referinf! anterioare, dar raportarea sa la ceilalfi se modifica, in vir-
tutea noilor atribufii de rol.)

S i apbeim acest criteriu diferitelor tipuri de migratie. Vom
considera deci ca. m igrafia este o forma de mobilitate sociala in mdsura
in care deplasarea intre origine $i destinatie este insofitd de schimbarea
unui grup de referinfd cel putin.

Sint anumite tipuri de m igrate pentru care prezenfa fenomenului
de mobilitate sociala, conform acestui criteriu, este evidenta: migratia
din rural in urban a (iranului cooperator care se incadreaza intr-un
sector de munca neagricol, spre exemplu. In noua sa situafie, migran-
tul va intra in interacfiune cu noi grupuri.de munci, de vecinatate,
de prietenie etc. In alte cazuri, schimbarea este mai pufin evidenta
sau chiar absenti. Astfel, mutarea intr-un alt sat prin cisatorie, in con-
difiile menfinerii aceleia^i ocupafii, este un caz de migrafie in care can-
titatea de mobilitate sociala este minimi. De fapt, in cele doui exemple
menfionate anterior este vorba nu numai de grade, ci mai ales de tipuri
diferite de mobilitate sociala. Migrafia rural-urban asociati cu trecerea
de la o ocupafie agricola la una neagricoli este un fenomen social in
care mobilitatea verticali se manifest! ca o component! esenfiali;
m cazul migrafiei rural-rural prin cisitorie, este implicata in special
mobilitatea orizontali.

Vizibilitatea social! a celor doua tipuri de mobilitate este dife-
r i t ! ; mobilitatea vertical!, avind, in foarte multe cazuri, consecinfe
mai putemice asupra viefii celor care o realizeaz!, precum ?i asupra

29

grupurilor tntre care se desfasoara, este mai vizibila din punct de vedere
social decit cea orizontala. Migratia rural-rural prin casatorie implica
in mcd necesar schimbarea comunitatii de rezidenta si schimbarea
(sau, mai exact spus, extirderea) grupului de rudenie. Deoarece dis-
tanta sociala dintie grupurile de plecare si cele de sosire (atit sub aspec-
tul rezidentei, cit si al rudeniei) nu este, in mcd necesar, mare, canti-
tatea de mobilitate implicate in actul migratiei este minima.

Tratarea migratiei ca fenomen deosebit de mobilitatea sociala,
in majoritatea lucrarilcr de specialitate3, este un fapt de cunoastere
care se cere explicat.

Cercetarile asupra migratiei s-au dezvoltat in special cu ajutorul
aparatului conceptual si tehnic pus la dispozi(ie de demografie. In
contextul acestei discipline, pentru descrierea $i explicarea schimbari-
lor prcduse in volumul si structura unei populatii date se iau in consi­
derate dinamica nasterilor si deceselor (miscarea naturala) si dinamica
intrarilor si ie^irilor in si din teritoriul pe care este localizata popula(ia
respectiva (miscare migratorie). Cercetarile asupra mobilitatii soeiale
s-au dezvoltat in cadrul scciologiei.

Constructia teoretica in cazul cercetarii mobilitatii soeiale a
fost mai elaborate decit in cazul migrajiei. Cunoasterea mobilitatii
se face (inca incepind cu lucrarea lui Sorokin, din 1927) in strinsa lega­
tura cu cea a spa(iului, respectiv a sistemului social. Originea si desti-
na|ia, in cazul mobilitatii soeiale, sint mai putin vizibile decit atunci
cind este vorba de m igrate: pozi(iile si rolurile soeiale sint realitati
identificabile in termeni de relatii si norme soeiale; originea §i destinatia
in cazul mobilitajii teritoriale, in schimb, sint mult mai usor de iden-
tificat in termeni de unitati teritoriale (localitati, zone etc.). Spatiul
social, definit prin pozi(iile/ rolurile soeiale si prin relatiile dintre ace-
stea, este mai dificil de identificat decit unitatile teritoriale in care oame-
nii i$i desfasoara activitatea. Datorita acestui fapt, pentru cunoasterea
miscarilor de populate in spa(iul social (conceput in majoritatea cazu-
rilor facir.d abstrac(ie de dimensiunea teritoriala) a fost nevoie de con-
strucfii teoretice cu grad de elaborare mai ridicat decit in cazul migra­
tiei. Diferen(a dintre observatorul specializat si cel nespecializat a fost

mult mai mare in cunoasterea mobilitatii soeiale decit in cunoasterea

mobilitatii teritoriale. Astfel, incepind cu regularitatile formulate de

3 In unele cazuri se consider^ ca m igratie este o „cauza" a mobilitatii soeiale;
alte ori, prin m igrafie sau mobilitate teritoriala se desemneazS, o clasa de fenomene
diferite, dar com plem entare celor desemnate prin m obilitate socialii si prin m iscare
n atu rala. In fine, intre m obilitatea sociala si m ig ra te se estim eaza existen ta unor rapor-
turi de intersectare, unele forme de m ig ra te avind si semnificatie de mobilitate sociala,
iar altele nu.

30

Ravenstein (1885—1889), Young si Zipf (T. Anderson, 1955), in cer-
cetarea migratiei d:>mina modelele gravitationale, de natura mecani-
cista, prezente si la nivelul cunoa^terii comune: oamenii se comporta
ca niste particule intr-un cimp gravitational, deplasarea lor fiind guver-
nata de raportul dintre volumele de populatie si distantele dintre loca-
litatea de care apar(in si alte localitati cu care aceasta intra in interac-
tiune, de principiul minimului efort (Zipf, 1946; S. Haret, 1969:
120-123).

In schimb, in cercetarea mobilitatii sociale, alternativele expli­
cative sint mai bagate, mai distantate de modelul mecanicist de gin-
dire: actul de mobilitate nu mai este rezultat al unui „joc“ intre factori
de atractie si respingere, la origine §i la destinatie, in care oamenii ar
fi entitati relativ pasive; comportamentul de mobilitate are o determi­
nate mult mai complexa, incluzind si procese de socializare, orientari
valorice, raporturi de interese, permeabilitatea si dinamica sistemului
social etc. Contextul teoretic in care este integrate mobilitatea spciala
este acela al structurii, stratificarii si reproductiei sociale (K.U. Mayer,
1979). Cercetarea migratiei, in schimb, se dezvolta fie in contextul
teoretic al demografiei (miscare naturala, compozitia populatiei etc.),
fie in afara unui context teoretic structurat puternic. Astfel, mode­
lele gravitationale care circumscriu o mare cantitate din cercetarile
asupra migratiei au caracter preponderent descriptiv si nu due la sta-
bilirea unor relatii temeinice cu alte d nnenii de cercetare.

1.4. Calitatea vietii si dezvoltarea social-economica

Una dintre ipotezele de baza ale modelului teoretic cu care lucram este
ca diferentele de calitate a vietii intre comunitati locale/zone social-
economice diferite ac(ioneaza ca factori cu influenta directa (variabile
intermediare in model) asupra fluxurilor de migratie.

Fie ca are functii de schimbare sau de conservare a unor raporturi
locale, migratia se desfasoara ca urmare a perceperii de catre persoane
a unor diferen(e de calitate a vie(ii intre origine si destinatie.

Persoanele aflate in situatii sociale similare, confruntate cu pro-
bieme sociale comune/similare, ajung sa elaboreze spontan un model
comun de calitate a vietii, sa ierarhizeze in acelasi mod importanta
atribuita diferitelor valori, diferitelor aspecte ale vietii lor.

Resursele sau valorile de care membrii unui anumit grup social
dispun la un moment dat ii afecteaza sub raportul cantitatii, varietatii

gradului in care aceste valori se adecveaza la satisfacerea cerintelor
lor. To|i ace^ti parametri — cantitate, varietate si grad de adecvare

31

a valorilor — sint definitorii pentru ceea ce se cheamS calitate a vie(ii.
Rezultat al unui proces de compara(ie sociala, calitatea vie^ii dintr-un
grup social dat este definitS (de catre membrii acelui grup) in raport cu
valorile de care membrii altor grupuri pot dispune. Dintre grupurile
soeiale „de re fe rin f" in raport cu care este definite social calitatea
vie(ii in grupul de origine, se selecteazS grupurile de destinatie a mi­
gration

Conceptul de calitate a viefii desemneaza gradul de adecvare a
valorilor 4 (incorporate in bunuri, in servicii sau in relatii soeiale) de
care dispun membrii unui grup social, in raport cu nevoile lor. AceastS
adecvare a valorilor la nevoile de grup este judecatS in functie de un
set de criterii, de mcdelul cultural de evaluare, care poate fi sau al mem­
brilor grupului analizat, sau un model construit utilizind elemente de
provenien(a diferita (criterii ale altor grupuri, ale societatii globale,
ale cercetatorului etc.).

Mcdelul de calitate a viefii care are importanta in procesul de
m igrate este mcdelul definit de catre m igranfi insifi.

Din punctul de vedere al fenomenului analizat, este util sa distin-
gem intre componentele calita(ii vietii legate de satisfacerea nevoilor
fundamentale (de alimentatie, de adapost etc.), sau „nevoile-necesitSti",
fi nevoile nefundamentale, constituite in „nevoi-aspira(ii" (P. H. Chom-
bart de Lauwe). Ceea ce se cheama „migra(ie de respingere" (push-
migration) este in legatura in special cu satisfacerea nevoilor-necesita^i
ale popula(iei de la originea fluxului; in schimb, migratia de atrac(ie
(pull-migration) este motivatS mai ales prin tendinta de satisfacere
a nevoilor-aspira(ii.

Folosirea unui concept atit de larg precum calitatea vietii pentru
a circumscrie variabilele intermediare ale modelului teoretic al migra­
tiei (interne) este determinatS de faptul ca migratia este un fenomen
foarte complex, cu determina(ii multiple.

Calitatea vietii are — conform definitiei date — o components
obiectiva: valorile de care membrii unui grup social pot dispune pentru
satisfacerea nevoilor lor sau, altfel spus, „obiectele" evaluarilor lor
si o components subiectivS: nevoile de satisfacut si criteriile de evaluare
a rela(iei dintre valorile disponibile fi nevoi. Tipul de analiza pe care
il dezvoltam pune in relate diferitele fluxuri de m igrate in special

cu criterii semnificative pentru aspecte ale componentei obiective a

calitStii vie(ii. Aspectele subiective ale calitStii vietii nu sint mSsu-

4 In ace a sti formulare „valoare" are sensul de element natural sau produs al
activita^ii umane dezirabil din p unct de vedere social. Accep^iunea este In buna m asura
conform a cu cea d ata de W . Thom as $i F I. Znaniecki (1958).

32

rate in mod direct. Ele sint utilizate cu titlul de dimensiuni interpre­
tative.

Ceea ce se cheama m otivate a m igrafiei se refera mai ales la com-
ponenta subiectiva a calitatii vietii (chiar daca motivatia implica de
asemenea fi un obiect de satisfacere a nevoii).

Exista cel pu^in o justificare a preferin^ei noastre de a utiliza
„calitatea vietii" si nu „motivatia migratiei" drept concept pentru
desemnarea variabilelor intermediare ale modelului expUcativ al
migratiei.

In analiza explicativa la nivel macro, ceea ce se cunoafte este
relafia dintre intensitatea fluxului de migratie si diferite aspecte ale
vietii social-economice considerate ca posibil obiect de motivatie pentru
migratie sau diferente intre aspectele obiective ale calitatii vietii, la
originea sau la destinatia fluxului. Deci, la acest nivel de analiza, moti­
vatia migratiei este inferata, atribuitS de catre cercetitor, tinind seama
de ipoteze fi constatari f3.cute la nivel micro (referitoare la motivatia
reala a migratiei).

Cbiar daca am cunoafte motivatia migratiei pe baza unor efan-
tioane de largS reprezentabilitate — ceea ce nu este cazul —, ar fi pre-
ferabil s& se lucreze cu conceptul de calitate a vietii fi nu cu cel de moti­
vatie, pentru c3. o Intreaga serie de factori pot determina migratia f&rS.
a actiona prin intermediul motivatiei (conftiente). Or, este probabil
ca cercetatorul, prin msufi faptul de a avea o metoda ftiintificS de con-
trolare a informatiilor asupra originii fi destinatiei fluxului, are, in
mai mare masur5 decit migrantul, posibilitatea de a lua in considerate
principalii factori social-economici care actioneaza direct asupra migra­
tiei, atunci cind lucreazi cu conceptul de calitate a vietii. Acest con­
cept ii permite sa lucreze cu o motivatie „construita", (mai cuprinza-
toare decit motivatia „real&") 6 pe care ar surprinde-o printr-o ancheta
de opinie.

Pentru fluxul de migratie rural-urban, domeniile calitatii vietii

cele mai importante pentru migrant sint: locurile de munca disponibile,

venitul, locuinta, echipamentele (drumuri, instalatii de apa potabila

5 In analiza migratiei este util s i distingem p ceea ce s-ar putea numi „m otiva-
tia instituponali a m igratiei" (D. Sandu, 1977 a ) : „motivele declarate la locul de desti-
nape cu ocazia com pletirii formelor pentru legalizarea noului domiciliu". Aceste motive
instituponale sint funcpe a tit de motivele reale ale migrapei, cit p de cele admise in mod
institutional p prestabilite prin lege. Pentru pirile socialiste europene ace a sti m otivatie
este in b u n i m is u ri sim ilari, incluzind motive referitoare la schim barea locului de m u n ci,
locu in ti, educape, cisito rie , urm area capului de familie etc. (a se vedea pentru acest
subiect: L atuch Micolaj, 1974, I. Measnicov, I. H ristache, VI. Trebici, 1977: 120— 121,
D. Sandu, 1977 a ,'A . Rogers, L . Castro, 1979, L . M idiras, 1980: 99, 103).

33

etc.) $i serviciile comunitare ($colare, de sanitate, comerciale, cultu-
rale etc.).

In special in legatura cu aspectul „locuri de munca" se pune
intrebarea daca este o components a calitStii vietii sau o condi^ie.
Extensiunea sa este total sau partial inclusi in conceptul de calitate
a vietii? F i r i a intra in detalii de acest gen, putem considera c i „locu-
rile de munca disponibile" constituie un indicator cu semnifica^ie mul-
tipla. Din toate aspectele sale, in sfera calitStii vietii se includ cele
referitoare la : raporturile dintre cererea de for^S de munci la destinatie
$i oferta de forti de munca la originea $i la destinatia fluxului; veniturile
asociate imui anume loc de munca; calitatea umani a conditiilor fizice
$i psihosociale asociate cu locul de munci.

Deoarece considerim indicatorii de calitate a vietii ca specie a
indicatorilor de dezvoltare social-economici, se impun precizari $i
in legituri cu acest ultim concept.

„Dezvoltarea" este unui dintre conceptele folosite pentru carac-
terizarea schimbirilor social-economice din punct de vedere al sensului
lor (alituri de „progres", „evolutie" etc.). Majoritatea proceselor de
schimbare sint multifunctionale, au atit consecinte pozitive, cit §i nega­
tive asupra vietii oamenilor; ele pot contribui la asigtirarea coiidi'tiilor
de mentinere sau de implinire a oamenilor ca fiinte biolOgice sau ca per­
sonalitati, aspectul negativ al proceselor de schimbare social-economici
Constituindu-1 generarea unor consecinte negative pentru viata §i per-
sonalititea oamenilor.

Aspectul pozitiv al schimbirilor socioeconomice d i continutul
a ceea ce se cheami „dezvOltare". In majoritatea cazurilor deci se poate
afirma c i intr-un anume sens nu existi un proces de dezvoltare, ‘ci
multiple procese de schimbare cu functii de dezvoltare. Astfel, se marii-
festa cu o vizibilitate sociali m arcati procese precum urbanizarea,
industrializarea, revolutia §tiintifici §i tehnici; date fiind functiile
lor soeiale preponderent pozitive, acestea sint considerate ca procese
„de dezvoltare" ( = cu functii de dezvoltare).

La un nivel de abstrac^e mai ridicat se poate vorbi de un proces
de dezvoltare relativ continuu, in misura in care functiile pozitive ale
diferitelor schimbiri socioeconomice sint cumulative.

Includerea anumitor schimbiri in clasa proceselor de dezvoltare
se face conform unui model de calitate a vietii, adoptat mai mult sau
mai putin explicit. Calitatea vietii desemneazi finalitatea proceselor
de dezvoltare.

34

Capitolul 2

Oamenii tree de la o pozifie socialS. la alta mai mult sau mai pu^in volun-
tar. In cazul mobilitatii „voluntare", mobilul psihic al mobilitatii este
dorinta de imbunatatire a calitatii vietii (conform modelului pe care
persoana sau categoria socialS mobilS il au asupra calitStii vietii). Rea-
lizarea respectivei dorinte se face fie in cadrul aceleiafi comunitSti locale
(mobilitate socialS neteritorialS), fie prin schimbarea permanentS
sau temporara a localit&tii de rezidenfS (migratie).

Dorinta de realizare prin mobilitate a unei calitSti a vietii supe-
rioare este un fapt elementar pentru cunoafterea mobilitStii sociale
voluntare. Explicarea sociologies a acestui proces incepe cu rSspunsu-
rile la intrebSri referitoare la factorii obiectivi care fac posibilS mobili-
tatea, la modalitStile fi regulile sociale de trecere de la o pozitie sociala
la alta. Este vorba de intrebSri de tipul: care sint factorii care, Intr-o
perioadS istoricS data, due la crearea unor noi pozhii sociale, premisS
esentialS a intensificSrii sau reorientSrii fluxurilor de mobilitate sociala ? ;
care sint raporturile existente in mod obiectiv intre diferite pozitii/
sisteme de pozitii sociale ?; cum sint definite social aceste raporturi *
cum se difuzeaza social informafia in legSturS cu pozitiile sociale „libere"
fi in legSturS cu modalitatile de ocupare a lor? ; care sint regulile sociale
de atribuire a vechilor fi noilor roluri, corespunzatoare pozitiilor sociale
Vftdhi sau noi, create in societate; care sint criteriile de selectare a persoa-
nelor mobile fi stabile?; care sint „canalele", mijloacele de mobilitate
cele mai frecvente pentru a asigura trecerea intre anumite tipuri de pozi­
tii sociale fi, in legaturS cu acest aspect, care sint factorii care determind
adoptarea unei forme leritoriale sau neteriloriale de mobilitate sociala?;
cum se recunosc fluxurile de mobilitate fi respectiv de migratie, care
sint factorii care fac ca mobilitatea socialS sS se realizeze dispersat
sau in flux?

2.1. Fluxurile de mobilitate sociala

2 .1 .1 . R estru cturarea raporturilor dintre roluri, pozifii $i grupuri soeiale

Principalii factori care due la aparifia unor noi pozitii soeiale sint :
a) schimbarea relatiilor de productie;
b) schimbarea raportului dintre principalele tipuri de activi­

t y soeiale (din sectoarele primar, secundar §i ter^iar).
Prin schimbarea rela(iilor de productie se creeaza o noua confi­

gurate de clasa. In afara mobilitatii de grup, realizata in perioada
revolu(ionara de schimbare a raporturilor de clasa, are loc ulterior
declan^area unor fluxuri de mobilitate pentru ocuparea unor pozitii
soeiale in cadrul clasei aflate la putere. In astfel de momente se restruc-
tureaza nu numai rela(iile interclase, ci si rela(iile din interiorul claselor.

Schimbarea rela(iilor de productie duce la aparitia unor noi
pozitii soeiale nu numai direct, prin schimbarea structurii de clasa, ci
$i indirect, prin favorizarea expansiunii unor tipuri de activitate sociala.
Cadrul relatiilor de productie socialiste, spre exemplu, a perxiiis o dezvol­
tare' foarte rapida a industriei; restructurarea raporturilor dintre indu-
strie §i agricultura s-a facut, in aceste conditii, mult mai repede decit
in conditiile capitalismului (I. Blaga, 1979: 84—85).

Strategiile de dezvoltare sau optiunile de schimbare cu efecte
la nivel de societate globala sint adoptate in functie de interesele clasei
la putere. Adoptarea unor strategii care vizeaza in ultima instanta
im bunatyrea c a lity i vietii pentru paturi soeiale largi are efecte directe
asupra mobilitatii soeiale, procesul de mobilitate sociala (verticala, in
special) avind o mare amploare. Aceasta este explicafia pentru care
prin revolujia socialista a fost declan§at cel m ai amplu proces de mobili­
tate sociala. verticala: strategiile de dezvoltare au ca obiectiv imbundtatirea
calitdfii viejii maselor muncitoare.

Leg&tura dintre schimbarea relatiilor de productie $i schimb3.rile
din continutul a c tiv ity lor soeiale (productive, in primul rind) se releva
?i pe un alt plan: un anume tip de relatii de productie favorizeaza cres­
terea eficientei economice a unor a c tiv ity productive. Socialismul
creeaza posibilitatea unei reorganiz&ri a proceselor de productie, capabila
s& duc& la o productivitate a muncii sporitii. Evident, aceastS reor-
ganizare este un proces de creare a unor noi organizatii de productie,
cu noi roluri soeiale — factori de stimulare directa a mobilitatii soeiale.

Schimbarile in raportul dintre principalele a c tiv ity soeiale sint
datorate in principal:

a. industrializSrii;
b. dezvolt&rii sectorului tertiar;
c. revolutiei stiintifice si tehnice.

36

Formularea anterioarS („schimbSrile in . . . sint datorate") trebuie
luata insS cu toatS rezerva, pentru ca, in sens strict, cele trei procese
men^ionate dau continutul a ceea ce am numit schimbare a raportu-
lui dintre principalele tipuri de activitati, nefiind deci ceva exterior'
(„factori") in raport cu acest proces.

Daca schimbarea relafiilor de productie se manifests, in planul
mobilitatii sociale, prin schimbarea pozijiiei de clasa, industrializarea
?i ter(iarizarea due la cre^terea mobilitatii populatiei intre sectoare
economice, iar revolutia ^tiintifica $i tehnica contribuie in special la
cre^terea mobilita(ii intre ramuri economice. Desigur, aceste corespon-
dente exista atita timp cit abordam procesele la un nivel abstract.
In realitate, schimbarea de pozitie de clasS se poate realiza simultan
cu schimbarea sectorului economic de activitate (trecerea de la (aran
la muncitor, spre exemplu); corespunzator, factorii care determina
aceste schimbari nu au o actiune independents, ci conjugata.

Atractia pentru mobilitate este determinata nude caracteristicile
unui singur rol, ci de caracteristicile unui set de roluri care func(ioneaza
interdependent §i sint specifice unui grup social. Astfel, decizia pentru
mobilitate ocupationala agricultura — industrie poate fi determinata
nu numai de avantajele exercitarii unui rol profesional in industrie, ci
$i de faptul ca, in majoritatea cazurilor, exercitarea unui rol profesio­
nal in industrie este asociata cu apartenenfa la o comunitate de via(S
urbana $i, implicit, cu avantajele pe care le sconteaza prin apartenenta
la un astfel de grup reziden^ial.

Avind in vedere astfel de considerente, se poate aprecia ca analiza
factorilor care determina mobilitatea sociala trebuie facuta folosind com-
plementar perspectivele rolului si grupului social.

In favoarea adoptarii perspective! grupului social in tratarea
mobilitS^ii poate fi invocat §i un alt argument. Este vorba de cazurile
in care grupul de destinatie (al persoanelor mobile) nu mai poate fi
riguros definit in func(ie de o anume structura de roluri. Clasele sociale,
spre exemplu, ca macrogrupuri fundamental ale unei societa(i globale,
se definesc in principal in raport cu functiile pe care le indeplinesc in
viata sociala, cu pozitia pe care o au, unele in raport cu altele, in pro­
cesul de producfie, fa(a de mijloacele de prcducfie etc. In cadrul claselor
exista o multitudine de subgrupuri al caror grad de organizare poate
ajunge pinS la definirea foarte precisa a unei structuri de roluri. Clasa
ca macrogrup social se defineste insa in termeni de functiuni sociale
^i nu de „rol social", in sensul in care acest concept a fost definit in
psihologia sociala $i in sociologie, incepind cu lucrarile lui R. Linton
(1936). Reamintim, in acest context, ca no(iunea de rol are in defini(ia

clasicS din psihologia socialS un referent individual, in sensul cS se

37

refera la un set de modele culturale normative care reglementeaza
ac(iunea imei /unor persoane cu caracteristici sociale specificate (tot
prin norme de rol), intr-un anume tip de situa(ie. In definifia marxista
a claselor sociale, a§a cum este ea formulate de Lenin, apare nofiunea
de rol, dar cu un referent gm p al1.

2.1.2. Mecanisme de realizare a mobilit&tii sociale

Dup3 ce am aritat c3 declan^area unor fluxuri de mobilitate sociala
este hotaritor determinate de restructurarea raporturilor dintre rolurile
§i grupurile sociale, putem trece la analiza principalelor tipuri de meca­
nisme implicate !n realizarea acestui proces,

Mecanismele de realizare a mobilita(ii sociale este probabil c l
diferi In func(ie de o serie de caracteristici precum: mirimea categoriei
sociale de origine, raportul dintre rolul/grupul de origine $i cel de destina-
fie, apropierea sau depSrtarea in timp intre momentele de p3.r3.sire de
catre persoane a unui aceluia^i rol/grup social etc.

Avind de-a face cu fenomene de extrema complexitate, apelam,
pentru inceput, la construirea unor tipuri ideale de mobilitate, in scopul
folosirii lor ca instrumente pentru cunoa^terea particularit3(ilor reale
ale procesului. In masura in care folosind astfel de tipuri vom ajuftge
s3 formulim noi ipoteze testabile in legitura cu migra(ia — forma
de mobilitate care intereseaza in acest cadru —, putem considera ca
ele sint eficiente din punct de vedere metodologic.

Distinc(ia fundamentala cu care incercam sa operam in cimpul
fenomenelor de mobilitate sociala, in genere, in cel al migra(iei, in spe(3,
este cea dintre mobilitate sociala. „in flu x" §i „dispersata"'. Principalele
criterii de diferen(iere intre aceste tipuri sint:

— numarul celor care p3rasesc o anume pozi|ie sociala;
— sensul de deplasare a persoanelor care pleaca dintr-o aceea^i
pozi(ie socialS (spre o alta pozi(ie sau spre alte pozi(ii sociale);
— distan(area intre momentele in care persoanele pSrasesc o
aceea?i pozi(ie sociala;
— prezen(a unor fenomene de „contagiune sociala" 2 in luarea
deciziei de mobilitate.

1 „Clasele se numesc grupuri mari de oameni care se deosebesc dupa locul pe
care -1 ocnpS. intr-un anum it sistem de producpe istoriceste d eterm inat, dupu. rap o rtu l
lor (de cele m ai m ulte ori consfin^dt intSrit prin lege) fajA de m ljloacele de producfie,
dupA rolul (subl. ns. — D .S .) pe care-1 au in organizarea socialS. a muncii 51 deci dupS
felul in care ob^in a ce a p arte de care dispun din b og £(ia socif‘ta|ii, dupa. n iarim ea aces-
tei p ir ti" (V. I. Lenin, ed. cit., 1964: 404 — 405).

2 „Contagiune sociala," este folosit in sensul in care apare in lucrarile despre di-
fuziunea iuovapci: cu cit numarul celor care, intr-un grup social d at, adopta un anum it
com portam ent este mai mare, cu atit este mai mare presiunea pentru adoptare care
se exercita la nirelul celor care nu ?i-au in su lt inca respectivul com p ortam en t..

38

Folosind aceste criterii, consideram ca mobilitatea in flu x , spre
deosebire de cea dispersata, implied deplasarea unui numdr mare de
persoane de la o origine catre o destinatie comund, in mod relativ „conti-
nuti" (distan(ele in timp, dintre ie$irile individuale din cadrul categoriei
de origine fiind reduse), implicind intr-un grad ridicat mecanisme de con-
tagiune sociala. Corespunzator, migratia dispersata presupune un num!r
redus de persoane care se deplaseaza de la o origine comuna c!tre dcsti-
nafii diferite, in mod relativ discontinue f ! r ! a fi legate semnificativ
intre ele prin procese de contagiune sociala.

in planul analizei cauzale este de a^teptat ca pentru mobilitatea
in flux sa poata fi determinate variabile independente, cu ac(iune siste-
ma-tic!, apte sS explice o mare cantitate din variatia variabilei mobili­
tate; pentru mobilitatea dispersata este de a^teptat ca influenza varia-
bilelor cu acfiune nesistematici sa fie mult mai mare, iar variatia mobi-
lita(ii explicabila prin variabile cu ac(iune sistematica s ! fie mai mic!
(decit in cazul mobilitatii in flux). Evident, central de interes principal
al cercetarii sociologice se situeaz! in cimpul mobilit!(ii „in flux".

Cele doua tipuri de mobilitate au un caracter „polar", trecerea
de la o extremi la alta fiind gradual!.

. Mecanismele de realizare a m obility ii soeiale este de a^teptat
s ! difere intre aceste doua tipuri.

Pentru analiza sociologic!, mobilitatea in flux este principalul
-centra de interes. Realizarea acestui tip de mobilitate este reglemen-
tata — prioritar — prin norme institu(ionalizate. Mai mult decit in
ca2sul. mobilitatii dispersate, pentru acest tip se constituie patternuri
soeiale de desf!§urare. Asupra acestora vom insista in continuare.

Normele de mobilitate social! sint norme de reglementare a acce-
§ului la resursele „limitate" (scarce resources) ale unei societ!(i date.
Veniturile, educa(ia, prestigiul sint astfel de resurse. Scbimb!rile soeiale

pot duce la:
; — redistribuirea resurselor „limitate" intre roluri sau grupuri

soeiale ;
— multiplicarea sau reducerea cantit!tii lor pe ansamblul socie-

tS-tii;

— modificarea normelor de acces la astfel de resurse.
Pentru tipuri diferite de societ!{i, pentru etape diferite de dez­
voltare apar, astfel, nu numai distributii diferite ale resurselor, ci $i
reglementari diferite de apropriere a lor.
Grupul social care define controlul asupra unui anumit tip de resurse
cel care impune aceste norme, care sint, in acelafi timp, norme de mobi­
le sociala. Din aceasta perspectiva, normele institutionalizate in
ctie de care se realizeaz! mobilitatea social! au semnifica(ia unor
misme de controlare a accesului la resursele soeiale „limitate".

,39

$coala, organizatiile de tip productiv, politic §i administrativ
sint principalele tipuri de organiza(ii prin intermediul carora, in socie-
ta(ile modeme, se realizeaza controlul normativ al alocarii resurselor
limitate §i, implicit, al mobilitatii sociale. La nivelul lor sint formulate,
integrate §i sanctionate social seturi de norme care au functia de regle-
mentare a mobilitStii.

Chiar in organizatiile formale exista, pentru reglementarea mobi­
litatii, alSturi de modelele culturale formale, cele informale. Cu cit
o anume „cale" de mobilitate sociala este urmatS de mai multe persoane,
cu atit aceasta ci^tiga, in mai mare mSsura, caracter de pattern cultu­
ral, cu existent^ supraindividuala. Conform acestei tipologii, actele
de mobilitate se pot realiza: prin conformarea la normele de mobili­
tate formale; prin conformarea la normele de mobilitate informale;
prin transgresarea normelor formale sau informale. Evident, pot exista
§i cazuri in care actul de mobilitate reprezinta o combinare a acestor
modalitati.

Regulile de promovare din organizatii, spre exemplu, au caracter
de norme formale de mobilitate; pentru a accede la alte pozitii in ierar-
hia organiza(ionala, insa, pot fi urinate §i cai informale, definite ca
atare in organiza|ie, evaluate diferit de diferite persoane sau grupuri
sociale.

Cu cit resursele urmSrite prin mobilitate sint mai limitate, cu
atit regulile de reglementare a comportamentului de mobilitate sint
mai restrictive. Normarea sociala a accesului la pozitia sociala careia
ii sint asociate respectivele resurse este mai mare. Cre^terea cantitS(ii
de valori (bunuri, servicii etc.) disponibile la nivel social general §i
diversificarea continutului lor constituie premise ale reducerii restric-
tiilor de mobilitate, ale cre^terii permeabilitatii sociale §i, implicit, ale
intensifiesrii procesului de mobilitate.

Normele de mobilitate pot fi, in grad diferit, formale — infor­
male, institutionalizate — neinstitutionalizate, cu caracter de clasS —
fara caracter de clasa, ..restrictive" — permisive etc.

Principalii factori in functie de care variaza normele de mobili­
tate sint:

— contextul social-istoric de producere a m obilitatii;

— raporturile de interese §i profil cultural intre grupurile de ori­
gine §i cele de destinatie;

— natura resurselor limitate, urmarite prin actul de mobilitate.
Intr-o perspectivS mai generala, normele de mobilitate pot fi con­
siderate ca specie a normelor de atribuire a rolurilor. Ocuparea unei anu-

mite pozitii ?i exercitarea rolului social corespunzator pot fi fScute
fie prin prescrierea, prin atribuirea rolului in functie de caracteristici
sociale „mo§tenite" (date de originea sociala, in principal), fie prin efor-

tul propriu persoanei mobile (in vederea dobindirii unui anume rol).
In primul caz se cheama ca rolul social este „prescris", iar in cel de-al
doilea caz, „ci§tigat" (R. Linton, 1968). Normele de mobilitate sociala
reglementeaza procesul de „cistigare" a unor roluri. In baza lor, per-
soanele tree de la o pozi(ie sociala mo^tenita prin intermediul situa(iei
familiale la o noua pozi(ie sociala.

Pentru producerea mobilita(ii sociale „in flux", nu este sufi-
cienta o redistribuire a resurselor sociale limitate intre grupuri §i roluri
sociale, crearea unor noi pozi(ii sociale §i existen(a unor norme de mobi­
litate sociala. Este necesar, in plus, sa aiba loc un proces de comunicare
intre unita(ile sistemului social, in legatura cu modul in care se distri-
buie §i redistribuie resursele sociale limitate, in legatura cu obstacolele
§i normele implicate in aproprierea acestor resurse. La rindul sSu, pro­
cesul de comunicare poate fi realizat prin interacfiune interpersonala,
prin intermediul mijloacelor de comunicare de masa etc. Informa(:iile
primite printr-un canal sau altul de comunicare stau la baza autoeva-
lu arii propriei pozi(ii in sistemul social; este vorba de o autoevaluare
relativa la situa(ia persoanelor din alte pozi(ii ale sistemului social.
Decizia de mobilitate sau stabilitate implied nu numai evaluarea recom-
penselor asociate cu propriul rol, in raport cu recompensele asociate
altor roluri, ci §i evaluarea costurilor implicate in schimbarea pozi(iei
sociale. Informa(iile despre normele de mobilitate sociala sint, in ace-
la§i timp, informa(ii despre costurile de mobilitate. Dat fiind faptul ca
schimbarea pozi(iei sociale implica anumite costuri, iar posibilitS.(ile
de satisfacere a acestor costuri (cerin(e) sint determinate de pozi(ia
pe care o persoana o ocupS. la un moment dat in spa(iul social, pozi(ia
de destina(ie este, la scara sociala, dependents, de cea de origine. (Vezi,
in acest sens, H. Cazacu, 1974.)

Actul de mobilitate propriu-zis se realizeaza in forme multiple.
De cele mai multe ori implica un proces de socializare anticipativa,
de pregStire pentru exercitarea noului rol. Procesul de ci^tigare a unui
nou rol social este, frecvent, precedat de acumularea unor valori care
fac posibila otyinerea §i/sau exercitarea noului rol. In astfel de cazuri
anumite valori sociale, precum calificarea, averea, prestigiul, puterea,
sint acumulate ca valori instrumentale, in vederea ci^tigarii rolului
dorit. (Este de men(ionat, in acest context, ca o aceea^i valoare sociala
poate fi „finala" sau instrumentala, pentru agen(i sociali diferi(i sau
pentru acela^i agent social in perioade diferite.)

Deci, pentru analiza procesului de mobilitate sociala ne-am refe-
rit la:

— factorii care determina procesul, incluzind in aceasta categorie
to ji factorii care contribuie la restructurarea raporturilor dintre pozi-

41

{iile $i grupurile soeiale, la redistribuirea resurselor soeiale limitate ;
— normele de m obilitate;
— comunicarea sau transmiterea informa^iei despre oportuniti-

{ile $i normele de mobilitate, prin interac^iune interpersonali sau prin
mijloace impersonale;

— autoevaluarea propriei pozitii in sistemul social $i decizia de
mobilitate sau stabilitate so cia li;

— actul sau comportamentul de mobilitate.
Toate acestea sint categorii analitice; impreuni cu clasificSrile
de la 1.1. aju ti la descrierea diferitelor aspecte ale procesului real de
mobilitate sociala. Din perspectiva fiecireia din categoriile men^ionate
se surprind variabile diferite care contribuie la generarea $i intre^inerea
unui flux de mobilitate. Intre aceste variabile exists, in anumite cazuri,
raporturi de interdependent; normele de mobilitate, spre exemplu,
ajung sa se cristalizeze in baza comunicirii despre mobilitate, in decursul
interac^iunii dintre persoanele angajate efectiv in procesul de schim­
bare a pozi^iei lor soeiale; comportamentul de mobilitate este foarte
strins legat de procesele de socializare anticipativi care preced sau
urmeazi deciziei de mobilitate; la rindul lor, normele de mobilitate
mai mult sau mai pu£in structurate in „mecanisme" de mobilitate nu
trebuie considerate ca simple „cirim izi" din care se constituie „canalele
de m obilitate"; ele pot avea un rol activ in influentarea fluxurilor de
mobilitate, in special in perioadele in care sint in schimbare.

2.2. Factori specifici in determinarea migrafiei

Pornind de la ideea c i migratia este in mare parte o forma de mobilitate
sociali, se impune ca, in continuare, s i argumentim, in primul rind,
ca factorii care determini fluxurile de mobilitate in genere ac^ioneazi
§i in detertninarea fluxurilor de m igrate §i, implicit, s i eviden^iem c i
modelul conceptual folosit pentru analiza mobilitdjii este adecvat §i pentru
analiza migratiei.

In al doilea rind trebuie relevat caracterul specific al migratiei
sau, altfel spus, trebuie rispuns la intrebarea: care sint factorii §i meca-
nismele care fa c ca anumite persoane sa adopte form a m igrate a'mobili-
tafii soeiale?

In fine, deoarece am considerat c i pentru construc^ia teoretici
pe care o realizim este fundamental distincjia dintre migratia „in
flux" $i cea „dispersati", se impune s i rispundem §i la o a treia intre-
bare: care sint factorii care fa c ca migratia sa se recdizeze in flu x , f i nu
dispersal?

42

I
Am aratat in capitolul anterior ca exista o tending a membrilor

aceluia^i grup social de a se situa in proximitate teritorial!. Tending
este generat! atit de cerin^e economice de cooperare (pentru grupurile
structurate in functie de criterii economice), cit $i de factori sociocul-
turali.

Schimbarea raporturilor dintre grupurile sociale, aparitia unor
noi pozitii sociale, redistribuirea resurselor sociale limitate intre grupuri
$i pozitii sociale sint procese determinate, esen^ial, de schimbarea rela-
(iilor de produc^ie $i a raporturilor dintre principalele tipuri de acti­
v i t y de productie. Toate aceste schimbari genereazd mobilitate sociala;
o genereazd f i in form a m igrate tocmai datoritd tendinfei menfionate de
situare in proximitate teritoriald a membrilor aceluiafi grup social.

La rindul ei, tending de grupare intr-un teritoriu dat a membri­
lor aceluia$i grup social este variabila in functie de tipul de grup social,
in functie de etapa de dezvoltare a s o c ie ty i respective. Astfel, gru­
purile de productie economidi $i grupurile etnice sint exemple de gru­
puri care tind sa se situeze in cadrul acelora^i u n ity teritoriale. E xist!
insa !ji o serie de grupuri pentru care se manifest! tending contrara,
anume aceea de a reuni membri din u n it y teritoriale diferite, de con­
stitu te a grupurilor independent de criterii teritoriale. Organiza^iile
$i mijloacele modeme de comunicare sint printre principalii factori
care contribuie la cristalizarea unor astfel de grupuri „independente"
de spa^iul geografic. M igratia in flu x apare ca reacjie sociala la schim-
bdri sociale de tipul celor menfionate, pentru grupurile cu identitate teri­
toriald determinata. Mobilitatea social! neteritorial! este specific! per-
soanelor care apar(in unor grupuri cu identitate teritorial! indeter­
minate.

Intensitatea fluxurilor de migrate depinde, ca §i in cazul celor-
lalte forme de mobilitate sociala, de raportul dintre recompensele aso-
ciate apartenentei la respectivele grupuri, de costurile implicate de
trecerea de la un grup social la altul §i de comunicarea §i interac(iona-
rea dintre ele. Pentru teoria migratiei, raportul dintre recompensele
sau resursele limitate asociate apartenen^ei la un grup este mai eficient
sa fie tratat in termeni de raport intre calitatea vietii specific! gmpurilor
de origine $i de destinatie. Astfel, cu cit calitatea viefii este m ai bund
intr-un grup Y decit intr-un grup X , cu cit costurile economice f i psikosociale
ale trecerii din X in Y sint m ai m id f i cu cit comunicarea dintre cele doud
grupuri este m ai intensd, cu atit flu xu l de migrafie de la X cdtre Y va f i
m ai „puternic" (sub aspectul volumului f i ritmului).

Din aceast! perspectiv!, factorii specifici care genereaz! §i influ-
enteaz! fluxurile de migratie sint factorii care determ in!:

—diferentele de dezvoltare, de calitate a vietii in special, dintre
grupurile sociale locale (teritorializate) ;

43

— comunicarea dintre aceste grupuri, sub aspectul intensita^ii
si costurilor ei.

A explica de ce intre douS localitat se creeazS un flux de migrate
inseamnS deci a arata care sint factorii care determina diferen^ele de
dezvoltare, interac^iunea §i costurile de comunicare dintre ele.

Diferen^ele de dezvoltare §i> implicit, de calitate a vie^ii dintre
localitSt sau tipuri de localitat se explica prin:

a. strategiile de amplasare a for^elor de produc^ie in teritoriu
§i de dezvoltare a localita^ilor ;

b. prin factori de natura istorica si

c. geografica.

Strategiile de amplasare a for^elor de produc^ie in teritoriu difera
de la un sistem sociopolitic la altul, de la o etapa la alta a procesului
de cre^tere economica.

In condi^iile capitalismului, atit natura obiectului de investi^ie,
cit §i amplasarea sa in teritoriu se stabilesc pe baza de criterii de asigu-
rare a unui profit maxim. In condi^iile societa^ii socialiste, in ampla­
sarea for^elor de produc^ie se iau in considerate, alSturi de criteriile
economice, §i criteriile sociale. (Construirea unor intreprinderi indus­
tr ia l, spre exemplu, in zone care nu au deja realizata infrastructura
de producte §i social-culturalS necesarS, dar care au excedent de for^S
de muncS, au un nivel redus de dezvoltare economico-sociala generals,
este un astfel de caz de luare in considerate a unor criterii sociale in
amplasarea for^elor de prod uce.)

In al doilea rind, chiar in condifiile socialismului posibilitatea
de a lua in considerable criteriile sociale in repartizareaforfelor de producfie
in teritoriu este diferita de la o etapa la alta a cre$terii economice. In sta-
diul incipient al industrializarii, in conditile in care se dispune de resurse
economice reduse, obiectivele industriale nou create sint amplasate
prioritar in centrele in care exista deja infrastructura necesarS. Este
posibil deci ca industrializarea socialists, sa ducS, in aceastS faza, la
o temporarS accentuare a decalajelor dintre diferitele zone social-eco-
nomice. Cu cit se ajunge insS intr-un stadiu superior de industrializare,
ponderea criteriilor sociale in luarea deciziilor de amplasare a forjelor
de producte poate deveni tot mai mare; corespunzator, industriali­

zarea poate contribui nu la accentuarea, ci la reducerea decalajelor

interzonale.

Industrializarea sau dezvoltarea sectorului terfiar —factori [esen-

fiali a i mobilitdfii populafiei — nu declan$eazd flu xu ri de migrafie decit

in mdsura in care due la modificarea raporturilor de dezvoltare dintre

44

localitdfi sau zone $i la modificarea interacfiunii $i costurilor de comuni-
care dintre acestea. Factorii comuni pentru declan^area tuturor for-
melor de mobilitate sociala actioneaza asupra migratiei numai atunci
cind intra in interactiune cu factorii specifici pentru determinarea acees-
tei forme de mobilitate.

Politica de amplasare a fortelor de productie este componenta
esentiala a politicii de dezvoltare a localitatilor. Aceasta din urmS.
include insa in plus si politicile de urbanizare §i de sistematizare a teri-
toriului. Cu cit se tinde in m ai mare masura spre realizarea unei retele
de localitdfi urbane distribuite uniform in teritoriu ?i de mdrimi apropiate,
cu atit volumul total al migrafiei definitive este m ai redus §i fluxurile
de migrafie se desfdsoard pe distante m ai mici.

Este probabil ca reduce rea volumului total al migratiei definitive
in conditiile echilibrarii distribuirii centrelor urbane in teritoriul natio­
nal se datore^te in foarte mare masura cre^terii corespunzatoare a migra­
tiei pendulatorii (navetism zilnic, in majoritatea cazurilor). Cu cit intre
un centru de convergent^ social-economica §i localitatile din aria de
convergenta corespunzatoare se dezvolta in mai mare masura fluxuri
de navetism, cu atit sint mai reduse ca intensitate fluxurile de migratie
definitiva, „paralele" acestora (pentru cazul t^rii noastre vezi 5.3).

Faptul ca in astfel de conditii are loc §i o reducere a distantei
parcurse de migrantii din flux este explicabil prin principiul costurilor
de migratie. Dezvoltarea unei retele de localitati urbane „echilibrate“
( = cu centre urbane distribuite relativ uniform in teritoriu §i de marimi
apropiate) creeaza pentru tot mai multi migranti posibilitatea de a opta

pentru destinatii pina la care costurile de migratie sint mai reduse.

Politica de dezvoltare a localitatilor in ansamblu, cea de reparti-

zare a fortelor de productie in teritoriu, in speta, constituie principalul

factor care determina raportul de dezvoltare dintre localitati ?i, impli­

cit, dintre zone social-economice. Actiunea acestui factor activ se rea-

lizeaz3. ins& in functie de anumite conditii, particularitati istorice §i

geografice, specifice fiecarei localitati sau zone. Aceste conditii i§i pun

o amprenti asupra profilului §i nivelului de dezvoltare a localitatilor

§i, implicit, asupra migratiei. Astfel, s-a emis ipoteza ca populatia zone-

lor de munte este mai mobile decit cea a zonelor de §es, dat& fiind in

special productivitatea redus5 a terenurilor agricole de munte (VI.

Trebici, coord. 1977:97).

Influenta factorului geografic asupra dezvoltarii localit&til°r

implicit, asupra migratiei nu este insa atit de putemica incit s& se mani-

45

feste atunci cind nu este egalizata influenza altor factori asupra migra­
tiei 3.

Insistind asupra factorilor care determina raporturile de dezvol­
tare dintre localitati, pomind de la premisa ca lor le revine rolul esen-
tial in explicarea migratiei, sint necesare in continuare citeva preciz&ri
in legatura cu celelalte doua categorii de factori specifici ai migratiei,
factorii care influenteaza interactiunea §i costurile de comunicare dintre
localitati.

Natural, reducerea costurilor materiale ale comunicarii dintre
localitati este legata, in primul rind, de dezvoltarea sistemului de trans-
porturi in genere, de transporturi de cal&tori in speta. Exista o per-
fectionare strict tehnicS a mijloacelor modeme de transport (rutier,
feroviar, naval, aerian); in acest context ne intereseazi insa, in special,
aspectul socioeconomic: inzestrarea cu mijloace de transport in comun
intre localitati este strins legata, la rindul ei, de progresele urbani-
z&rii, in special. Cre§terea urbani este insotita de o cre$tere a necesaru-
lui de brate de muncii (nu totdeauna, dar in majoritatea cazurilor)
§i de produse agricole. Pentru aducerea lor din hinterland, ora§ul dez-
volta o retea de transporturi din ce in ce mai intinsS, mai complex^.

Modificarea costurilor psihice ale migratiei este determinate In
principal de factorii care influenteazS raporturile de omogenitate —
eterogenitate culturala dintre localit&ti: mijloacele de comunicatie
de masS, urbanizarea §i migratia.

Schimbarea naturii $i intensit&tii relatiilor de interactiune dintre
lo c a lity este echivalenti cu stmcturarea §i restructurarea unor sisteme
de localiteti sau zone. Datorita unor factori istorici, unor strategii de
dezvoltare specifice, diferite tipuri de a c tiv it y sociale ajung s3. fie
concentrate mai mult in anumite localityti/tipuri de localitati. Rapor­
turile de complementaritate dintre a c tiv it y sociale concentrate in
localitati diferite sint principalul factor al dezvoltSrii interactiunii
dintre localitati.

Analizele anterioare au pus in evident^ principalele categorii
de factori care, direct sau indirect, contribuie la generarea $i menti­
nerea migratiei in flux. Caracteristica esenfiald a acestor factori este cd
sint de naturd sociala (§i nu individuala) , au o acfiune sistematica (nu
aleatorie) §i se manifestd atit la originea, cit §i la destinafia fluxului.

3 In tre indicele m igratiei nete din fiecare judet (valoare medie pentru perioada
1973— 1977) $i o serie de variabile care caracterizeaz3. judepil din p un ct de vedere eco-
logic (procent de suprafafa arabiiS in total suprafa^a agricola, procent de suprafaja fores-
tier& in to ta l su prafafa judet) nu exista o corelajie sem nificativa. E s te posibil ca, in
conditiile in care relafia „migratie — variabile ecologice" s-ar studia in cadrul unor
grupe de jude^e foarte omogene din punct de vedere economic, sa ap ara relatii semni-
ficative.

46

In m isura in care factorii de la origine ac^ioneazi sincronic cu cei de
la destinatie, ei genereazi ceea ce se cheami im „efect de interactiune"
(R. Boudon, 1967), un factor specific, cu ac^iune specifica asupra migra­
tiei. Astfel — pentru a da un exemplu — dezvoltarea unui flux de
migratie intre o localitate rural! §i una urban! poate fi rezultat al cre§-
terii productivity! muncii in agricultura §i al reducerii corespunzi-
toare a numirului de locuri de munci din localitatea rural!, pe de o
parte, §i al cre^terii numirului de locuri de munci in industria urbani,
pe de a lti parte. In afara actiunii separate a acestor factori, asupra
fluxului de migratie dintre cele doui lo c a lity i$i poate exercita actf-
unea §i un al treilea factor, rezultat din interactiunea celor anterior
mentionati. Factorul („efectul") de interactiune se manifesti in perioa-
dele in care reducerile de necesar de forte de munci in agriculturi se
realizeazi sincronic cu cre^terile de necesar de forte de munci in indus­
tria urbani.

Prezenfa unor efecte de interactiune intre factorii sociali de la origine
§i destina\ie f a r e sa f i e specified structurilor cauzale care intervin in deter-
minarea fluxurilor de migrafie. In masura in care — reluind exemplul
anterior — asupra migratiei actioneazi numai reducerea de necesar
de forti de munci din localitatea rurali, f i r i ca in localitatea urbani
apropiati s i existe locuri de munci libere, atunci emigrarea din locali­
tatea rurali se va face: fie spre o a lti localitate in care existi necesar
de forti de munci ( = flux cu a lti destinatie), fie in localitati diferite,
in grupuri reduse ca volum, de mirime apropiati ( = migrafie disper-
sati). Chiar daci in localititile de destinatie, in acest al doilea caz,
actioneazi factori de atractie cu actiune sistematici, ei nu genereazi
un flux de migratie din localitatea rurali, intrucit nu intra in interac­
tiune cu factori care determini emigrarea, la nivelul respectivei locali­

ty .

Aspectele puse in discutie mai sus ne permit determinarea unui

al treilea tip de migratie, intermediar intre migratia in flux $i cea dis-

p ersati: migratia determinate social numai la origine sau numai la

destinatie.

Distingem deci urmatoarele tipuri de migratie, in functie de par­

ticu la rity le structurii cauzale corespunzatoare respectivului proces:

I. migratie in flux: cauze soeiale la origine si la destinatie; efect

de interactiune intre cauzele de la origine §i cele de la destinatie ;

II. migratie determinate social la origine/la destinatie: cauze

soeiale ale procesului la origine sau la 'destinatie; absenta f efectelor

de interactiune intre cauzele de la origine $i cele de la destinatie;

III. m igrate dispersatS: nu exists cauze sociale, ci numai moti­
v a te individuals a migratiei, din perspectiva atit a originii, cit §i a
destina^iei deplasSrii.

Migrata determinate social numai la originea (0) deplasarii este
caracterizatS printr-o dispersare mare la destinate (D ), deoarece nu
exista localitat D( aflate la un nivel superior de dezvoltare fafa de
0 , in raporturi de interactiune cu aceasta $i care sa implice costuri de
comunicare 0 — Dt acceptabile pentru migranti din 0.

In faze diferite, emigrarea dintr-o aceeat localitate se poate
incadra in tipuri diferite. Astfel, este posibil ca intr-o primS etapa migra-
t a sa aibS caracter dispersat: numarul celor care pleacS din O este
redus; plecarile se fac in numSr aproximativ egal in mai multe locali-
tati Df, in mod relativ discontinuu; cei care pleacS sint ..migrant
activi", care au un comportament de cautare accentuat, selectind locul
de destinate dupa examinarea comparative a mai multor variante;
in aceasta faza nu actoneaza inca sistematic t in interactune cauze
care sa favorizeze fluxul 0 — D, nici la origine, nici la destinate.

Pe masura ce actunea factorilor sociali care favorizeaza m igrata

se manifests tot mai puternic $i in interactiune la 0 $i la D, pe masura

ce informatiile transmise de migran^n activi popula^iei rSmase in 0

devin mai bogate, m igrata O — D ci^tiga tot mai mult caracter de
flux; mecanismele de contagiune devin tot mai importante; cei care
pleacS din 0 sint tot mai mult migranti ..pasivi", care urmeazS mode-
lele de comportament prefigurate de migrantii activi.

Am demonstrat, conform rationamentului adoptat la inceputul

acestui subcapitol, cS m igrata intersecteaza puternic mobilitatea socialS.
Am pus in evidenta factorii care fac sS fie adoptatS o formS teritorialS
sau neteritorialS de mobilitate, pe de o parte, iar pe de alta parte forma
in flux sau dispersatS a migratiei.

O reexaminare a aparatului conceptual folosit pentru aceastS
demonstrate indica un alt aspect al unitStii dintre migratie $i celelalte
forme de mobilitate socialS: conceptele utilizate in analiza m igrafiei

sint acelea§i cu cele din teoria mobilitdfii sociale (intragenerafii) sau

reprezintd o specificate a lor. Astfel, am putut lucra, in ambele cazuri,

cu distinctia dintre mobilitate (migratie) in flux $i dispersatS. In cazul
mobilitStii sociale principalele variabile independente ale procesului
au rol de restructurare a raporturilor dintre grupuri le/rolurile sociale,
iar pentru domeniul particular al migratiei au rolul de restructurare

48

a raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate. Redistribuirea
resurselor sociale „limitate" intre grupuri sau pozitii sociale, ca factor
determinant al mobilitatii, a fost tratata. In leg§.tura cu migratia, in
termeni referitori la raporturile $i schimblirile de nivel de dezvoltare
$i de calitate a vietii la nivelul grupurilor sociale cu identitate teri-

toriala. Decizia de migratie presupune, ca $i in cazul celorlalte forme
de mobilitate, procese de comunicare $i interactiune intre grupuri sociale,
autoevaluarea propriei pozitii sociale in raport cu altele §i, in anumite
cazuri, contagiune social^.

Extras din

Dumitru Sandu _ Cqpitok4 3 _

FLUXURILE DE MlGRAJIE jM O M A N IA _

Editura Academfei Republicii Socialists Romania

Bucurefti, 1984, cap. 3 §i 4

3.1. ParticularitSti ale migratiei in socialism

Am aratat in primul capitol al lucr&rii cS fluxurile de mobilitate sociala
sint fundamental determinate de schimbarea relatiilor de productie
si de restructurarea raporturilor dintre principalele tipuri de activitati
economice (din sectoarele primar, secundar $i tertiar). Migratia ca forma
de mobilitate socialS apare ca urmare a manifestarii acestor procese
la nivelul unor grupuri soeiale teritorializate in comunitati locale sau
in zone socioeconomice. JudecatS in aceasta perspectiva a grupurilor
soeiale teritorializate, migratia apare ca fiind direct influentatS de:
diferentele de calitate a vietii dintre grupurile soeiale locale (teritoriali­
zate), de interactiunea ?i costurile de comunicare dintre ele.

Particularitatile migratiei in functie de contextul $i etapa social-
istoricS de desfS^urare sint determinate, in principal, de caracteristici
ale proceselor care due la restructurarea raporturilor dintre sectoarele
economice de activitate, schimbarea relatiilor de productie $i a rapor­
turilor de calitate a vietii dintre grupurile soeiale locale.

Obiectivele $i strategia de dezvoltare adoptate la nivel national con­
stituie Jactorul ultim, de m axim a importanfd, care determina toate aceste
procese cu influenza asupra migrafiei. In consecinta, numai prin analiza
lor pot fi puse in evidenta particularit&ti ale migratiei, legate de dife­
rite contexte soeiale.

In conditiile societStii socialiste, Intregul mecanism economic
este orientat in sensul cre$terii productiei $i a calitStii vietii maselor
de oameni ai muncii. In astfel de conditii, mobilitatea socialk verticala
in special are o mult mai mare amploare decit in conditiile societatii
capitaliste, in care obiectivul fundamental este obtinerea plusvalorii
§i nu cresterea bunSstarii generale. In legiturS cu aceste legi specifice
de dezvoltare, mobilitatea sociala verticala se manifests in mai mare
masura ca mobilitate de grup, aceasta, la rindul ei, avind o functie de

50

schimbare socialS mai puternic! decit cea individuals. Altfel spus, in
condifiile in care in sistemul social se realizeaza o schimbare a pozifiei
unor macrogrupuri sociale, aceasta atrage dupa sine schimbSri la nive-
lul strUcturii sistemului. Trecerea clasei muncitoare din pozi^ia de clasS
exploatatS in pozijia de producStor, proprietar $i beneficiar al mijloa-
celor de produc^ie prin revolufia socialists a insemnat, evident, un act
de mobilitate socialS de grup, cu profunde implica^ii asupra intregului
sistem socioeconomic. Similar, mobilitatea realizat! in flux are funcfii
de schimbare socialS mai puternic manifeste decit mobilitatea dispersatS.

Cooperativizarea agriculturii, ca proces de schimbare a rela^iilor
de producfie din agriculturS, constitute in cadrul societS^ii socialiste
unui din procesele de restructurare a rela^iilor de produc^ie cu influents
semnificativS asupra migratiei din rural. Proprietatea de grup creeaz!
posibilitatea cre^terii productivitSfii muncii in agriculturS $i. prin aceas­
ta, contribuie la reducerea necesarului de for^a de muncS din acest
domeniu. Apare astfel o premisS a emigrSrii din rural. Cooperativizarea
agriculturii constituie deci o componenta esenfiala a strategiilor de dezvol­
tare din socialism, cu influenjd deosebita asupra procesului de migrafie.

In condifiile dezvoltSrii socialiste in genere, ale cooperativizSrii
in spe^S, ritmul de reducere a for^ei de muncS ocupate in agriculturS
este mai rapid decit cel inregistrat in condifiile dezvoltSrii de tip
capitalist (I. Blaga, 1979 ; 83—85). CorespunzStor, reducerea ponderii
popula^iei rurale in populafia total! se face mai rapid in condi^iile socia-
lismului; emigrarea rural-urban se realizeaza foarte probabil m ai rapid
decit in capitalism (pentru aceeafi etapa a procesului de industrializare).
Aceasta este una din tr&sSturile specifice ale migratiei in socialism,
determinatS de o strategic specific! de dezvoltare a agriculturii socia­
liste.

Ritmul rapid de emigrare din rural in urban, in so cialism , este
efect al ac^iunii conjugate a industrialism $i cooperativizSrii.

In {Srile socialiste, in perioadele in care industrializarea se rea-
lizeazS in ritm mai rapid decit dezvoltarea agriculturii, emigrarea rural;
urban este de a§teptat sS fie influen^atS in mai mare mSsurS de schim-
bSrile din industrie decit de cele din agriculturS. Analiza pe care o vomi
intreprinde asupra cazului Romaniei socialiste va argumenta ?i expli-
cita aceastS idee.

Nu numai ritmul, ci §i setisul fluxurilor de m igrate poate fi con-
trolat in socialism prin intermediul politicii de amplasare rational!
in teritoriu a for^elor de produc^ie $i prin politica de sistematizare teri-
torial! $i de localitS^i. Am men^ionat cu ocazia analizei intreprinse in
primul capitol ca o particularitate a amplasSrii in teritoriu a forfelor
de produc^ie in socialism o constituie luarea in considerate, simultan,
a criteriilor de eficien^S economic! $i sociala. Cu cit nivelul general

51