Sandu, Dumitru - Fluxurile de migratie in Romania - scan

In cadrul preocupSrilor pentru realizarea unei repartizdri rationale a
forfelor de productie in teritoriu. Aceasta preocnpare se dezvoltS indeo-
sebi Incepind cu cincinalul 1966—1970, odatS cu trecerea la o nouS
etapa de dezvoltare social-economicS.

Posibilitatea de a amplasa in teritoriu obiective de invested
in functie nu numai de cre?tere economica, ci si de criterii sociale devine
dot mai mare, pe masura ce economia nationals atinge un nivel mai
jidicat de dezvoltare. CorespunzStor acestei conditionSri obiective,
jireocuparea pentru a gindi sistematic la controlarea miscSrilor de popu­
la te in teritoriu se accentueazS odata cu incheierea procesului de con-
stituire a relatiilor socialiste de productie atit in industrie, cit ?i in agri-
•cultura, odata cu ISrgirea bazei tehnico-materialc a economiei socia-

liste.
In decursul diferitelor etape ale dezvoltarii social-economice a

tSrii, accentele sint puse diferenjiat pe asigurarea intreprinderilor in-
d’ ustriale cu forfd de munca, pe asigurarea unitapilor cooperatiste agricole
cu mina de lucru necesara si pe ocuparea in grad cit mai ridicat a dispo-
.nibilului de resurse de munca din diferite zone ale tarii.

Pe termen lung, planificarea economica socialists urmSreste
realizarea unui echilibru intre aceste trei obiective, respectiv realizarea
unei politici de invested si a unei distribuiri a recompenselor muncii
astfel incit sa fie simultan satisfacute nevoile de fortS de munca ale
intreprinderilor industriale si agricole, precum si cresterea gradului
de incSrcare a fortei de munca ocupate in agricultura, reducerea sezo-
nabilitafii muncii in acest domeniu. Pe termen scurt, in diferite etape,
aceste obiective au fost sustinute diferentiat. Astfel, in perioadele de
crestere industrials rapidS, in special 1951 —1953 si 1965—1978, accen-
tul a fost pus pe asigurarea cu fortS de muncS a noilor capacitSti pro­
ductive create in industrie. Spre sfirsitul deceniului al VUI-lea poli­
tica demograficS in domeniul migratiei rural—urban suportS unele schim-
"bSri. Tendinta este de a reechilibra raportul dintre obiectivele de urmS-
rit in domeniul ocupSrii fortei de munca: intereseazS nu numai asigu­
rarea for(ei de muncS in industrie, ci si satisfacerea necesarului de mina
■de lucru in agricuIturS. Revitalizarea interesului pentru satisfacerea
necesarului de fortS de muncS din agricultura este legatS de condifiila
economice ale anilor '80. In aceastS perioadS, agricultura romaneasca!
este angajatS intr-un proces de amplS schimbare, desfSsurat in forma
noii revolutii agrare. Finalitatea acestuia este de a accelera ritmul dq
dezvoltare a agriculturii, de a o aduce la niveluri de productivitate

foarte ridicate.

Sub aspectul mijloacelor de realizare, asigurarea agriculturii cu
forfS de muncS necesarS sub aspect calitativ si cantitativ se impunf

•ca aspect esential.

Exigentele de adoptare a progresului tehnic in agricultura implied
cerinte pentru selectarea si mentinerea in acest domeniu a unui per­
sonal calificat, a tinerilor in special.

In aceste condign, in politica de controlare a migratiei rural-
urban are loc o trecere de la controlul de tip indirect la un control in care
se imbind form ele directe cu cele indirecte.

Controlul indirect al mi^carilor de populate se efectueaza, in
principal, prin distribuirea in teritoriu a locurilor de munca in sectoare
neagricole si prin diferenfierea veniturilor asigurate prin participarea
la activitatile din diferite domenii productive.

Controlul direct al migratiei presupune stabilirea unei legaturi
nemijlocite intre un anume tip de comportament de mobilitate, stabi-
litatea teritoriala si un anume tip de sancfiune pozitiva (stimulatorie)
sau negativa (restrictiva). Masurile care se aplica nediferenfiat migran­
tilor si nemigrantilor, chiar daca au efect asupra migratiei, nu sint
considerate ca masuri directe. Astfel, oferta de locuri de munca intr-o
localitate, desi poate stimula imigrarile in acea localitate, nu se adre-
seaza numai persoanelor din afara ei, ci §i celor din interiorul locali-
ta(ii, in cadrul strategiei de controlare a migratiei. Daca masurile indi­
recte au ca unitafi de referintS. organizatiile de munca in special (pentru
acordare de locuri de munca, retribuire etc.), cele directe vizeaza in.
special persoane sau categorii de persoane (absolventi de facultati,
persoane ocupate in agricultura, tineret rural etc.).

Controlarea miscarilor teritoriale de populatie se realizeaza, in

cazul R . S. Rom ania, nu numai prin intermediul politicii de reparti-

zare ra(ionala a fortelor de productie in teritoriu, ci $i prin intermediul
politicii de urbanizare.

Specificul romanesc in domeniul urbanizarii este asigurarea unei
re(ele urbane echilibrate, in care diferen(ele de marime intre orase sa.
fie tot mai reduse. Daca in anii 1951 —1954 cresterea cea mai rapida
o inregistreaza orafele mari, datorita imigrarii masive a ruralilor pe
teritoriul lor, ulterior ritmul de crestere al oraselor mici $i mijlocii devine
tot mai accelerat.

Pomind de la experien(a romaneasca la care ne-am referit, se
pot avansa citeva ipoteze mai generate in legatura cu eficacitatea.
diferitelor tipuri de mijloace de controlare a migratiei.

Astfel, se poate aprecia ca modalitatile de control indirect a!
migratiei se pot dovedi eficiente in etapele in care migratia nu se desfa-
$oara §i pe baza unui „efect psihosocial de contagiune". Controlarea
migratiei in etapele (situatiile) in care astfel de efecte $i-au facut mar-
cata prezen(a nu se mai poate face decit prin imbinarea metodelor
de control indirect cu metodele de control direct.

154

De asemenea, in astfel de perioade, in care determinarea migra­

tiei rural-urban nu mai este pur economica, ci socioeconomica, contro­

larea fluxurilor nu se poate face numai prin masuri economice, ci si

prin masuri vizind aspecte soeiale si psihosociale ale mobilitatii.

Din moment ce efectele schimbarilor economice si soeiale asupra

migratiei se produc „cu intirziere", este de asteptat ca masurile de poli­

tica socioeconomica vizind controlarea migratiei sa nu-si dovedeasca

eficienta imediat, ci in timp, cu o anume intirziere.

Programele de actiune in vederea orientarii miscarilor de popu­

latie, in concordant^ cu necesitatile generale de dezvoltare a tarii, se

inscriu in efortul general de rationalizare a vietii soeiale. Elementele

de cunoasterea a amplelor procese de mobilitate socioteritoriala din

tara noastra, determinarea relatiilor care guverneaza desfasurarea lor

in timp pot contribui la „a pastra un echilibru si un raport corespun-

zator intre diferite ramuri ?i sectoare de activitate, in vederea dezvol-

tarii armonioase a s o c ie ta l noastre socialiste, pentru a impiedica apa-

ritia diferitelor contradictii care se dezvolta si in societatea socialista

si care, daca nu sint sesizate la timp sau nu sint intelese $i nu se actio-

neaza pentru solutionarea lor, pot duce la contradictii grave, chiar

antagoniste, cu consecinte serioase pentru dezvoltarea socialista a

t•9arii" i . ’n

4 Nicolae Ceausescu, Cuvintare la sedinta de lucru comund a Comitetului Central
al Partidului Comuuist Rom an si a Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Soeiale,
9 februarie 1982, in op. cit., vol 23, p. 292.

155

ANEXE

1. Variabile pentru analiza la nivel national (V

Cod Denumirea variabilei si modul de calcul
variabilS.

1 . anul

I. M IGRATIA R U R A L - U RBAN

a) ca eject cu intirziere de un an {1952— 1980) rural, intre 1.0 l.(+i — 3 1 .12.t+
2. em igrarea nets, din rural
3. r a ta em igrarii netedin ru ral
4. indicele emigrarii nete a agricultorilor din

( = E 3 x V14)

b) ca eject in cursul aceluiasi an (1951— 1979)

5. rata emigrarii nete
6 . indicele em igrarii nete a agricultorilor din ru ral intre 1 .0 1 ( —3 1 .12(

c) in calitate de cauzd (1950— 1978)

7. ra ta emigr&rii nete
8 . indicele em igrarii nete a agricultorilor intrel .O l j j — 3 1 .12(_!

II. SCH IM BA RI L A N IV E L U L F O R T E I D E MUNCA ( 1 9 5 1 - 1979)

9 . indicele schim barilor stru ctu rale in distribu^ia anualS. a ocuperii populatiei p e

sector de activitate, unde d% reprezintS.diferenta de la un an la altul

intre ponderea sectorului i in populatia o cu p a ta ; i = I —agricu ltura + silvicul-
t u r a ; I I — industria -f- co n stru ctii; I I I — servicii (alte ram uri)

10. num&rul de noi locuri de m unca in industrie (sporul de personal in acest sector}
la 1 000 locuitori

11. numS.rul de noi locuri de m u n ca in industrie (ocupate) (mii)
12. cresterea anuala a personalului la 1000 locuitori
13. cresterea anuala a ponderii populatiei ocupate in industrie in populatia to ta la
14. reducerea anuala a ponderii populatiei ocupate in agriculture
15. diferenta dintre rata de crestere anuale a populatiei ocupate in industrie si ra ta

cre§terii populatiei ocupate in agricultura

16. elasticitatea reducerii ponderii populatiei ocupate in agricultura in rap ort cu
cresterea ponderii populatiei ocupate in industrie

156

III. CRESTEREA IN VESTITIILO R (in preturi comparabile 1 9 5 1 - 1979)

17. in industrie, la 1000 locuitori
18. in circu lalia m arfurilor, la 1000 locuitori
19. in inv&t&mint, cu ltu rS si a rta , la 1000 locuitori
2 0 . in domeniul s&n&tatii, la 1000locuitori

IV. LO CU IN fE

2 1 . suprafa^a locuibila nou construitS, la 1000 locuitori, in mediul urb an (m2)
2 2 . suprafa^a locuibila nou con struita, la 1000 locuitori, in mediul ru ral (m2)

V . U R B A N IZ A R E ( 1 9 5 1 - 1979)

23. cresterea procentului de populatie urbana
24. ra ta de u rb anizare: (P U i /P U t_i). 100 —( P Rt{ PRt i)- 100, unde P U reprezinta

populatie urbanS, P R — populalie rurala
2 5 . num arul de cS.lS.tori tran sp o rtati cu m ijloacele de tran sp o rt in com un, in mediul

u rban, la un locuitor din urban (crestere anuala)

VI. V A R IA B ILE DEM OGRAFICE (1 9 5 1 -1 9 7 9 )

2 6 . ra ta brutS de n u p tialitate in rural
2 7 . rata brutS de m ortalitate in rural
28. rata de m ortalitate infantila in rural (variatii anuale)
2 9 . diferen(:a dintre r a ta de m o rtalitate in urban si ra ta de m o rtalitate in ru ral

V II. V A R IA B IL E S IN T E T IC E si A L T E V A R IA B IL E ( 1 9 5 1 - 1979)

30 . venitul national pe locuitor, fatS de anul 1950 (variatii anuale)*

3 4 . produ ctivitatea medie a muncii in agriculturS

32. produ ctivitatea medie a m uncii in agricultura (variatii anuale)

33. productia agricolS totala pe locuitor (variatii anuale)

34. numarul de calatori transportati, la nivelultarii,pe caile ferate, rutiere, fluviale,

m aritim e si aeriene, la un locuitor (variatiianuale)

2. Variabile pentru analiza la nivel de judef (vt)

V aria­ Denumirea variabilei si m odul de calcul
b ila Sigle judetal

1.

I. M IG R A JIE

2. IUV a) calculare p rin metoda m iscarii naturale
3. IUr volumul imigrarii in urban (medie anualS 1973— 1977)
rata im igrarii in urban, 1973— 1977

* V ariatiile anuale sau „diferentele de ordinul 1" au fost calcu late scSzind din
valoarea anului t v aloarea anului (t— 1). Prin acest procedeu s-a u rm arit reducerea pon­
derii componentei tendentiale in variatia totalS a seriei cronologice.

157

7. MN rata migratiei nete, la nivel judet, 1973— 1977
8. E R ra ta em igririi nete din rural, 1973— 1977

4. RU b) calculate ca migratie p e durata vietii, in 1977
5. RUI
6. RU* r a ta im igrarii in ora§ele judetului, din com une (la 1 0 0 0 nonm igraufi *
din ora?ele judetului de sosire)
9. R RI ra ta imigr&rii in orasele judetului, din com unele altor judefe (la 1 00 0
10. MN locuitori urbani, care nu sint venifi din comunele altor judefe)
78.
1 I— ra ta emigr&rii din comune in orasele aceluiasi judef la 1000 persoane
**O (nonm igrante din com une + m igrante din com une in orasele aceluia?
judef)
ra ta im igrarii in com une, din comunele altui judef:, la 1 000 nonm igranti
din comunele judefului de sosire

ra ta migrafiei nete la nivel de judef (la 1000 nonm igranfi din judef)
rata imigrarii in orasul principal din judef ( = orajul cu cea m ai m are
populafie) in 1960— 1966

43. r u y c) m igratie calculate d u p d alte surse, estim&ri p ro p rii p r in alte metede
44. R U I'
45. R R I’ ra ta im igrarii in urban din rural, intrajud efean , 1968— 1972
46. P F ra ta im igrarii in urban, din ru ral alt judef, 1968— 1972
ra ta imigrarii in rural din rural alt judef, 1968— 1972
55. IT ponderea fluxului de emigrare rural — urban interjudefean, din total
flu x de em jgrare ru ral — urban, in 1973
5 6 . MN .
ra ta imigritrii „tem porare" (populafie cu rezidenfa in judeful respectiv,
65. MA d ar cu domiciliul stabil in afara acestu ia, la 1000 locuitori stabili in
66. N judeful de sosire, in 1977)

ra ta migrafiei nete „tem porare", in 1977 ( = sosifi ca rezidenfi in judef
fir5. domiciliu stabil — plecafi c a rezidenfi, fftrft domiciliu stabil in
a lt judef, la 1 000 locuitori stabili din judeful de referinta)

sold m igranfi activi la 1000 locuitori activ i, 1978
personal navetist la 100 personal, 1978

ii. s ch im b A k i s o c i a l - e c o n o m i c e In 19 73- 1977

a) rate de crestere 1977 fata de 1973

11. Pc personal m uncitor la 1 000 locuitori
12. U 0 procent populafie urbanfl

13. Tfc abonamente telefonice
14. VNe vinzari m arfuri nealimentare
15. Mic m o rtalitate infantilS. in rural
consum ap a potabilH pe locuitor
16. Ap-c su p rafafi arabilA pe tracto r fizic
17. SaT fonduri fixe in industrie
fonduri fixe in agriculture
18. F F I 1 8 - 19
19. F F A
20. D FF

21. VV.M.Maa volum vinzSri m&rfuri cu amftnuntul

22, LN b) locuinte nou construite
suprafafii locuibili nou construitS, la 1000 locuitori, 1 9 7 3 — 197/

* N onm igranfn sint, in acest caz, persoane care au domiciliul in localitatea in care
S-au n iscu t.

158

23. LNC suprafat& locuibila nou construitS, din fondurile statu lui 51 ale unit&ti-
74. LN' lor cooperatiste, 1973— 1977
suprafa^a locuibila nou construitA din fondurile statului ?i ale organi-
za^iilor cooperatiste, 1967— 1977

24. P3 III. ITEM I D E „STA RE" LA IN CEPUTUL PERIO A D EI
25. V3 D E K E F E R IN fA - 1973
26. VN,
27. PR* personal m uncitor la 1000 locuitori
procent p op u late urbanit
50. PR vinzAri mArfuri nealim entare pe locuitor
ponderea populatiei rurale in virsta de 15—24 ani in total p op u late
rurala din judet
populatia rurala la 1,0 1

IV . ITEM I D E „STA RE M E D IE" IN PERIO A D A D E R E FE R IN fA .
1 9 7 3 - 1977 SAU LA S FtR ^ IT U L P E R IO A D E I R E S P E C T IV E

2 9 . Ins ponderea populatiei cu nivel de instru ctie rnediu fi superior in totalul

populatiei de peste 15 ani, 1977

3 0 . F F fonduri fixe la 100 locuitori, 1977

31. P personal muncitor la 1000 locuitori, 1977

3 2 . VA volum vinzAri m arfuri alim entare la 1 0 0 0 locuitori, 1973— 1977 (medie

anualA)
3 3 . VN volum vinzAri m arfuri nealim entare la 1 0 0 0 locuitori, 1973— 1977

(medie anualA)

34. U procent p op u late urbana, 1977

35. PI ponderea personalului in industrie din total personal, 1977

3 6 . SC spectatori cinema la 1000 locuitori, 1977

37. P S personal sanitar la 1000 locuitori, 1977

3 8 . Ml rata m ortalitatii infantile, 1977

3 9 . SN sporul natural la 1000 locuitori, 1973— 1977 (medie anualA)

40. NCI ponderea cooperatorilor care au efectuat + 201 norme conventionale

de categoria I (n.c.I) in consumul to ta l de n .c .I., 1975

4 1 . N C IV ponderea n .c.I in sectorul vegetal in to ta l consuin de n .c .I, 1975

42. VNC valoarea unei n .c.I, 1975

71. VA venit mediu lunar pe cooperator, 1975

70. R P nivelul mediu al retribv,ti' i personalului m uncitor din judet, 1975;

au fost folosite datele referitoare la numarnl mediu al personalului pe

jud ete si ram uri ale economiei nationale (tabel 50 din A n u a ru l statis­

tic, 1 9 7 6 ) si retributia medie a personalului pe ram uri ale economiei

nationale ( A n u a ru l statistic, 1 9 76, tab el 5 3 ), D ec! s-a ca lcu lat o medie

ponderate a retriburiei pe judet folosind pentru ponderare valori reale

(num ir mediu personal), iar pentru valorile caracteristicii de ponderat

estimAri (retributia medie a personalului pe ram uri ale economiei natio­

nale). Astfel construit, indicele este semnificativ mai m ult pentru

nivelul mediu al retribuirii care rezultA din stru ctu ra ocuparii fortei

de muncii in sectorul de s ta t

6 3 . CU ponderea si gradul de con centrare a populatiei urbane, 1 977 ;Y,C% jPU ,

u n d e C { — populatia orasului t din judetul de referimta, P U — p op u -

latia urbaiui a judetului (indice Arriaga)

6 4 . CO con cen trarea populatiei judetului (P ) in cel m ai m are ora? din judet,

(C), 1977: C f/F

49. P J populatia totala a judetului la 1.07.1977

159

51. PO populatia celui m ai m are ora? la 1.07.1975
47. DE indicele dezvoltSrii economice a judetului
48. MC indicele jnodernizSrii culturale a judetului

V. LOCUIRE

53. LAp pondere locuinte cu instalatie de a pa curentS in to ta l locuinte din o ra se
58. LB locuinte cu buc&tarie, la 100 locuinte ocupate din ora?e
76. LCG locuinte cu incSlzire cen trala sau cu gaze, la 100 locuinte (oraje)
73. N L indicele necesarului de locuinte in orasul principal din jud et, in 1977..
Indicele este construit in functie de cunoa?terea num drului de gospo-
87. CL d d rii p e tip u ri (de 1, 2, 3, 4 ?i + 5 persoane) si a nu m d ru lu i de locuinte-
pe num ar de camere, pentru respectivul ora?. In ipoteza ca distributia
gospodSriilor de un asemenea tip pe tipurile de locuinte ar fi aceea?L
ca ?i la nivel national, se determ ine care ar fi num arul de locuinte „de
a ste p ta t" pentru fiecare tip, in functie de stru ctu ra gospodariilor exis-
tente in respectivul oras. Diferenta dintre numSrul de locuinte astep­
t a t si cel existent, pentru fiecare tip de locuintS, ind ici nevoia de locuinte
de acel tip in orasul de referinta. Cum in genere deficitul pentru un
anume tip de locuinta nu se compenseazS cu excedentul de la un alt
tip de locumtH, am considerat ca indice sintetic al necesarului de locuinte
suma termenilor pentru care numSrul a?tep tat de locuinte de tip i
depaseste num&rul existent de locuinte de acela?i t ip ; pentru tipurile
de locuinte la care existen tul depaseste num&rul a ste p ta t (in ip o teza

distribuirii izomorfe a tipurilor de gospod&rii pe tipuri de locuinte la

nivel local, ca si la nivel national), cifra rezultatS din diferentS nu se

include in calcul

indicele calit&tii locuintei urbane include informatii asupra ponderii

unitatilor de locuit din necesitate, locuintelor cu bucStSrii, locuintelor

cu bucat&rii in exclusivitate, cu instalatii de apS, cu instalatii de a p a

calda si cu incSlzire cen trala si sobe cu gaze. Ponderarea acestor cri­

terii a fost facu ta in baza ipotezelor; un anum e asp ect al locuintei este

cu a tit m ai im portant din punct de vedere social cu cit, functional este

m ai im portant (a avea o bucatirie este m ai im portant decit a avea.

bucatilrie in exclusivitate, spre exemplu) si cu cit la nivel national

respectiva components este mai „rara“ , ponderea locuintelor care nu

au respectiva calitate este mai mare (pentru detalii asupra construirii

indicilor 73 si 8 7 , vezi proiect IP C T cu numSrul 7037/1981).

Observatie. Analiza la nivel de judet a inclus un to ta l de 89 variabile. Dintre aces-
tea au fost retinute in cadrul listei mentionate numai cele care au constituit subiect
de comentariu in lucrare sau au fost considerate ca foarte semnificative pentru un anum e
domeniu corelat cu migratia.

Sursa de d a te : Recensdm intul populatiei 1 9 7 7 , A n u a ru l statistic, num erele din.
1958— 1981, A n u a ru l demograjic, 1974, I. Soare, 1977, date D .C.S.

itemii 43, 44, 45, 46, 40, 41, 42, 71 sint construed dupa I. Soare, 1977; item ii
47 si 48 sint preluad dupa D. Abraham , 1979; item ul 29 este construit la sugestia
prof. VI. T r e b ic i.; responsabilitatea m odului co n cret de a-1 con stru i ne revine integral.

160

3. Probleme metodologice

1. O serie de caracteristici metodologice ale lucr&rii sint legate de utilizare
scarii la rg i a diferitelor variante ale analizei de corelafie (regresie, cau zali etc.)
diferifilor indici creafi ad-hoc.

Desigur, „tehnologia" analizei depinde fi de cunoftinfele fi preferinfele autor
Dincolo de acestea in si este vorba fi de o solufie impusS de problem atica fi datele luc
In condifiile in care datele disponibile sint sau insuficiente, sau excesiv de agr(
iar cerin fa stringen ta in cercetarea m igrafiei este de a se trece de la inform afii iz
la informafii legate sistem atic, de la d ate agregate la date dezagregate, astfel de in
m ente sint una din pufinele alternative m etodologice de lucru.

2 . PrezentSm in continuare principalele operafii (etape) care au perm is con
irea modelelor empirice ale migrafiei :

2.1. E laborated modelului teoretic, al m igrafiei; specificarea acestuia pentru I
celui mai im portant flux — M RU .

2.2. Construirea variabilelor pentru analiza cantitativS, in funcfie de pren
teoretice, de datele disponibile si de principile m etodologice specifice domeniului. D
acestea din urm£i. menfion&m:

— m ai mulfi indicatori pentru o aceeasi dimensiune;

— grad redus de agregare a valorilor intr-un indice, p entru a obfine indi<
sem nificafie clar& (M. K en d all);

— indici de interacfiune in ipoteza relatiilor de non aditivitate intre compone
indicelui (R . Bourdon, 1967).

2.3. M atricea de corelatii B ravais-P earson ; o m atrice 34 x 34 pentru anali
nivel nafional fi o m atrice 89 x 89 pentru analiza la nivel de judef.

2 .4. Alegerea variabilelor pentru construirea modelului cauzal al unei vari
dependente d a te .

Principiile respectate in aceasta selecfie:
— evitarea efectului de m u lticolin iaritate;

~ ordonarea variabilelor x in funcfie de influenfa lor d irecta sau indirecta as
lui y ;

— utilizarea ordinii variabilelor in modelul con ceptual drep t criteriu de dei
m ai ales in situafiile de incertitudine statistic^ (atunci cind selecfia nu se poate
strict pe baza unor reguli de tipul „regulii triunghiului" — vezi mai jos).

O peratii. a) listarea variabilelor ,r,- ca re din p u n ct de v ed ere logic si evei
temporal pot constitui determinanfi pentru y ;

b) se elim in i to ate variabilele Xf ale ca ro r corelafii ryXi sint |sub v aloarea c
a lui r, pentru un nivel de semnificafie de p = 0 ,0 1 (se adm it excepfii — r semnifi
pentru p = 0 ,0 5 dacS, si num ai d aca logica modelului teoretic o cere). Ip o teza imp
in a ce a sta operafie: cei 29 de ani inclusi in analiza la nivel nafional si cele 38 de j
sint esantioane;

c) se deriva din unui din modelele cauzale Blalock-Sim on (Blalock, 1972,,
X i—* y ^ - X ) o regula de reducere a variabilelor determ inante ( = regula „triun
lui“). Se refin din seria x i, d u p i operafiile 4a si 4b, toate variabilele care sint co
sem nificativ cu y si sint relativ independente unele in raport cu altele. Se considf
modelul este de tipul m ai sus m enfionat d aca fi num ai d ac4 rXij (,< rXiy, >’Xjy ( = va:
„slaba“ a regulii) sau daca fi nu num ai daca r * ,n v < r critic pefrtru p = 0 ,0 1 (va:
„tare“ a regulii). Operafia incepe cu x , care are Corelatia cea m ai puternica in ]
cu y ; se exclud to a te variabilele Xj (xj ,r,-) pentru care nu sint satisfacu te con
regulii m enfionate.

2.5. Validated modelnlui astfel construit: a) se com para modelul empiric obfinut
cu modelul conceptual; b) validare pe baza coeficien(ilor de corela|ie par(ia!S. sau a
altor reguli derivate din modelele Blalock-Sim on.

In fap t, in tre cele dou3, forme de validare succesiunea se schimbft, se procedeaza
iterativ.

PrezentSm in continuare validarea m odelelor de regresie m ultiple realizate cu
variabile la nivel de ju d e(*, folosind ca procedeu de validare modelele Blalock-Simon
(tabel 1).

Tabel 1

Validarea modelelor empirice ale migratiei

Modelul Rela|ii observate

Figura 4.2.2 ''30 5-31 = nesem nificativ '30 5-3i — 0,25
Figura 4.2.3 r 3j 5-3i = nesemnificativ ' 3 5 5 -3 1 — — 0,01
Figura 4.2.4
''42 6 = ''42 40 X '4 0 6 0,30, 0,50 0,66 = = 0,33
0,71, 0,90 0,78 = = 0,70
'3 1 6 = ''3 1 48 X ''48 6
''9 42 = * 4 2 40 X ''9 40 0,38, 0,50 0,69 == 0,35
' ,’ t 6 “ ' Ol 48 X ''4 8 6
'5 1 9 ‘ '5 1 26 X 126 9 0,71, 0,90 0,78 = = 0,70
' 42 6= ''4 2 40 X '4 0 6 0,45, 0,65 0,73 = = 0,47

b i l 9 = ' 3 1 26 X '2 6 6 0,30, 0,50 0,66 = = 0,33

'4 6 9 = '4 8 6 X ''6 9 0,64, 0,88 X 0,73 0,64
0,69, 0,78 x 0,78 0,61

2.6. Se tndsoara intensitatea relatiilor in model prin diferite tipuri de coeficienti
(de regresie stand ard izati sau iiestandardizafi, de d e te rm in a te p a rtia l! si m ultiple etc.).
E fectele directe care au o v aloare p yXt < 0 ,1 5 nu sint rep rezen tate prin s&geti in graful
asociat modelului (pragul este conventional; uneori, pentru a nu „pierde“ din model
o variabila cu continut foarte sem nificativ, nu am aplicat aceasta reguli in coustruirea
grafului). Se face descompunerea efectului total in efect direct, efect indirect (specificat)
prin intermediul alto r variabile si efect indirect (nespecificat d ato rat unor cauze comune
sau corelate).

In lucrare am utilizat pe larg coeficientii path, indicati pentru a face o buni
descriere fi exp licare a unui caz d at. P entru co m p ararea cu rezu ltatele obtinute in alte
situatii nationale, este mai indicata folosirea coeficientilor de regresie nestandardizati
(H. Blalock, 1975: 145).

* Am lucrat cu im parfirea adm inistrative v alab ili pina in 1980. Am renuntat
la municipiul B ucuresti si la jude(ul Ilfov deoarece, pe de o parte, pentru o serie de varia­
bile, aveau valori exagerat de m ari in raport cu celelalte jude(e iar, pe de alta parte,
fiecare din ele constituie mai m ult o unitate adm inistrative decit o zoni social-econo-
m ica. O serie de procese sociodem ografice din Ilfov, spre exem plu, nu pot fi intelese daca
jude(ul este considerat independent de Bucurefti care adm inistrativ era „in afara jude-
(ului“, d ar care teritorial era in jude(, iar sub aspect socio-economic cele doua unitati se
aflau in relatii de com plem entaritate.

162

Indicatori* ai migratiei la nivel de judet

M igrate pe durata vietii, la 5.01.

rata imi- rata imigrarii rata emigrarii imig
gr&rii in ora- in orase din din com une in me
?e din co- comunele altui aele
ora^ele ace-
m une v4 judef u5 luiasi judel v6 le^

788 162 192 59
136
992 23S 229 41
28
1252 259 138 43
43
1027 212 159 23
172
979 129 194 107
40
1049 126 113 89
56
884 71 110 377
60
1361 677 206 30
25
870 201 272 31
54
1105 155 120 45
108
1259 420 180 116
38
1012 232 277 65

1537 359 435 33
35
7 66 155 182 62
33
1052 222 100 39
45
1091 189 178 60
34
893 291 183 110
40
1051 186 131 26
337
864 186 153 79
25
1292 628 220 40
39
965 161 153

1185 268 179

907 199 47

582 200 133

1066 133 192

1009 157 21 4

1154 204 130

8 72 173 90

791 209 192

878 95 205

834 118 98

1020 316 262

1073 154 117

667 93 95

1427 395 256

948 130 183

872 135 121

961 174 110

988 208 98

de calcul al iudicilor, vezi an exa 2.



BIBLIOGRAFIE

M arx, K arl, Capitalul, vol. I l l , E d it, de stat pentru literatura politica, Bucuresti, 1955
Lenin, Vladimir Ilici, Siatul si revolutia, in Opere complete, vol. 33, E d it, politica,

Bucuresti, 1964.
Ceausescu, Nicolae, Raportul C .C . al P .C .R . la cel de-al X ll- le a Congres al partidului,

19 noiembrie 1979, in Romania pe drum ul construirii societdfii socialiste
m ultilateral dezvoltate, vol. 19, E d it, politica, B u cu resti, 1980.
Ceausescu, Nicolae, Cuvintare la fedinta de lucru comund a Comitetului Central al P arti­
d u lu i C om unist■Rom dn si a C onsiliului S u p rem al Dezvoltdrii Econom ice
si Soeiale, 9 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, E d it, politica, Bucuresti,
1983.
Ceausescu, Nicolae, Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Frontului Democratiei
si Unitatii Socialiste, 10 febru a rie 1982, in op. cit., vol. 2 3 .

Abraham , Dorel, Indicatorii dezvoltdrii social-economice a judetelor : o analiza tipologicd,
„Viitorul social", 4/1979.

Amin, Samir, Les migrations contemporaines en A frique de VOuest, in S. Amin, D. Ford
(eds.), M odern M igrations in Western A frica , Oxford U niv., 1974.

Baldwin, George, R ural Outmigration as a Component o f Development Strategies, in E co ­
nomic and D em ografic C h a n g e s: Issu es f o r the 1 9 8 0 ’s P roceedings o f the
Conference, Helsinki, 1978, IU S S P , vol. II , 1979.

B acanaru, M aria, P etre, Ioana, Bacanaru, Ion, Caracteristici, dim ensiuni si tendinte ale
navetismului in judeful Buzdu, „Viitorul social", 2/1978.

.B e rtra n d , Alvin, Social Organizaton, A . Generale Systems and Role Theory Perspective,
Louisiana State U niv., Baton Rouge, 1974.

Biddle, B ., Thom as, E . (eds.), Role Theory : Concepts and Research, John W iley, New
York, 1966.

B lau , P e te r (ed.), Approaches to the Study o f Social Structure, London, Open Books, 1976.
Blau, P eter, Param eters of Social Structure, in P . Blau, 1976.
Blaga, Ion, Populatia activd a Romaniei, E d it, politica, Bucuresti, 1979.
Blalock, H ubert, Social Statistics, 2 nd. ed., McGraw Hill, London, 1972.

Blalock, H ub ert (ed.), Causal M odels in the Social Sciences, McMillan, London, 1975.

Bogue, Donald, Internal M igration, in P . H auser, O. D. Duncan (eds.), The Study of
Population. A n Inventory and A ppraisal, Univ. of Chicago Press, 1959.

Boudon, R aym on d, L ’A n a ly se M athem atique des F a ites Sociaux, Plon, P aris, 1967.

Boudon, Raymond, Mathematical Structures of Social Mobility, Elsevier Scientific
Publishing Company, London, 1973.

Cardona, R ., Simmons, A ., Toward a M odel o f M igration in Latin A m erica, in B rian M.
Du Toit, Helen I. Safa (eds.), M igration and Urbanization, Mouton, P aris,
1975.

165

Cazacu, Honorina, Mobilitatea sociala, E d it. Academiei, Bucuresti, 1974.
C hom bart de L am ve, P . H ., Convergences et Controverses sur la Genese des B eso in es, „Ca-

hiers In ternationaux de Sociologie", 48/1970.
Cohen, Albert, L a Deviance, Belgique, E dit. Duculot, 1971.
Constantinescu, Miron, Stahl, Henri, DrSgan, Ion (sub redacfia), L e Processus d ’urba-

nisation en Roumanie, E dit. Meridiane, Bucuresti, 1974.
Dahrendorf, Ralph. Homo Sociologicus, Routledge, London, 1973.
Davis, Kingsley, The Theory of Change and Response in M odem Demographic History.

in T. Ford , G. F . De Jon g (eds.), Social D em ography, P ren tice H all, 1966.
Dobrescu, Em ilian, Ritmul cresterii economice. Teorie si analiza, E d it, politica. Bu cu ­

resti, 1968.
D uncan, O. D., Introduction to Structural Equation Models, A cadem ic Press, New Y o rk ,

1975.
Floares, Alecu, Mobilitatea populatiei, E dit. Junim ea, Iasi, 1977.
G aude, Je a n , Causes et consequences des m igrationes rurales dans les p a y s en voie de deve-

loppement. Une analyse critique, B .I.T ., 1976.
G avrilet, I. N ., Cercetarea cantitativd a sistemelor sociale complexe, in M odelarea proce­

selor sociale, E d it, stiinjifica, B ucuresti; 1973 (traducere din lim ba rusS).
Golopenfia, Anton, OnicS, Petre, Recensamintul agricol din Republica Populard Romana,

2 5 ianuarie 1948. Rezultate provizorii, „Probleme econom ice", 3 martie
1948.
H agerstrand, X ., M igration and A rea, in Hannerberg, H agerstrand, Odeving (eds.),
L u n d Studies in Geography, Ser. B , H um an G eography, no. 13. R oyal
Univ. of Lun d, vol. 3 1 , 1, 1957.
H aller, A . O ., Changes in the Structure o f Status System s, „R u ral S ociology", 4 /1 970.
H aret, Spiru, M ecanica sociala, E d it. stiinJificS, Bucuresti, 1969.
Iord&chel, Ion, D inam ica structurii sociale in etapa actuald de dezvoltare a Rom dniei socia-
liste, „Viitorul social", 1/1978.
Jansen , Clifford, Some Sociological Aspects of M igration, in J .A . Jackson (ed.), M igra­
tion, Cambridge Univ. Press, 1969.
K u n , Gh., Gheorghiu, O., Boureanu, C., P atach i, R „ Tendinte pi im plicatii ale evolutiei
fortei de m unca si utilizarea eficientd a acesteia, Institutul de economie
agrarS, Bucuresti, 1980.
, * * Labour Supply and M igration in E u ro p e: Demographic Dimensions 1950—1975
and Prospects, U .N ., Econom ic Commission for Europe, New Y ork, 1979.
L atu ch , Micolaj, Internal M igration, in The Population of Poland, 1974, W orld Popu­
lation Y e ar, C IC R ED Series, W arszava, 1974.

L azarsfeld , P ., Menzel, H ., On the Relation between Individual a nd Collective Propertiesi
in P . Lazarsfeld, A. P asanella, M. Rosenberg (eds.), C ontinuities in the
Language of Social Research, Free Press, New Y ork, 1972.

Lee, E verett S., A Theory of M igration, ..D em ography", 3/1966.

Linton, Ralph, Fundam ental cultural al personalitdtii, E d it, stiinJificS, Bucuresti, 1968.

L ipset, S., Bendix, R ., Social M obility in Industrial Society, Berkeley Univ. of Califor­
nia, 1964.

M ayer, A drian, T he S ig n ifica n ce o f Quasi-Groups in the S tu d y o f C om plex Societies, in
Michael Banton (ed.), The Social Anthropology of Complex Societies, Tavi-
stok, London, 1966.

M ayer, Ulrich K ., Class Form ation and Social Reproduction, in K . U . M ayer, J . Berting,
F . G ayer, R . Ju rcovich (eds.), Problems in International Comparative
R esearch in the Social Sciences, Pergam on Press, 1979.

MSdSras, L azar, L e Mouvement migratoire — facteu r essentiel dans le developpement de
la ville de Brasov (R o um a n ie), CED O R, 1980.

166

Measnicov, loan, Contributii la studiul migratiei interne in Romania, „R evista de sta­

tistics", 8/1968 a.

Measnicov, loan, Contributii la studiul migratiei interne in Romania. M igratiile interne

in perioada 1941 —1948, „Revista de statistics" 10/1968 b.

M easnicov, loan , Contributii la studiul m igrafiei interne in Romania. M igratia internet

in perioada 1948— 1956, „Revista de statisticd", 2/1969.

M easnicov, I„ H ristache, I,, Trebici, V I., D em ografia oraselor Romaniei, E d it. stiinjifici

?i enciclopedicS, Bucuresti, 1977.

Mesaros, Em il, Structura dem ograjicd actuala a R .S .R ., in Studii de statisticd, D .C .S.,

Bucuresti, 1969.

* * * Methodes de mesure de la migration interne. Manuel VI, Nations Unies, New Y o rk ,

1971, ST/SO A /SER.A /47.

Murdock, Peter, De la Structure Sociale, P ayot, Paris, 1972.

Nadel, Sigfried, The Theory o f Social Structure, Cohen, London, 1965.

* * * P atterns o f U rban a nd R u ra l Population Growth, United N ations, S T /E S A /S E R .A /

68, New York, 1980.

Petersen, W ., Population, McMillan, New Y ork, 1975.

Popitz, Heinrich, The Concept o f Social Role as an Elem ent of Sociological Theory, in

J .A . Jackson (ed.), Role, Cambridge Univ. Press, 1972.

Pressat, Roland, Dictionnaire de Dem ographie, P .U .F ., Paris, 1979.

RaboacS, Gheorghe, P erJ, Steliana, Mobilitatea fortei de munca, E dit. Academiei, Bucu­

resti, 1977.

Retegan, G., P acuraru, I. (coord.), L a Population de la Roumanie, E d it. Meridiane,

B u cu resti, 197-4. .

R itch e y , N eal, E x p la n a tio n s o f M igra tio n , in „A nnual Review of Sociology", 1976.

Rogers, Andrei, Castro, Luis, M igration age p a ttern s: I I Causes specific profiles, W P ,

7 9 - 6 5 , aug. 1979, IIA SA .

Sandu, D um itru, Comunitatea locald — unitate de diferentiere a migratiei, „Viitorul

social" 4/1978.

Sandu, Dum itru, Comunitatea locald — cadru de analizd a mobilitdtii rezidentiale, „Vii-

torul social", 2/1977 a.

Sandu, Dumitru (coord.), Studiu asupra migratiei fortei de m unca din agricultura, Insti­

t u te de economie agrarS, Bucuresti, 1977 b.

Sandu, D um itru, Premise pentru o teorie a f luxurilor de migratie, „Viitorul social",

4/1979.

Shryock, H „ Siegel, J .S ., The Methods and M aterials o f D em ography, condensed b y

E , G. Stockwel, Academ ic Press, New York, 1976.

Soare, Ion, Resurse actuale de forta de m unca din agricultura R . S . Rom&nia, Caiet d e

studii nr. 64, vol. I l l , I.E .A ., Bucuresti, 1977.

Sorokin, P ., Zimmerman, C., Galpin, Ch., A Systematic Source Book in R ural Sociology,
vol. I, Univ. of Minnesota Press, 1933.

Stah l, H enri H ., Probleme actuale de sociologie urban-rurald in colectivitatea ru ra la , C ID S P
1972.

Stah l, H enri H ., A naliza conceptuald fi diagnosticarea sociologicd, in M. C onstantinescu,
O. Berlogea (coord.), Metode si tehnici ale sociologiei, E d it, d id actics si
pedagogics, Bucuresti, 1970.

StSnescu, N. S., Cooperativizarea agriculturii in R .P .R ., E dit, de stat pentru literatu ra
politics, Bucuresti, 1957.

Teodorescu, Alin, M igration interne et developpem ent: T in flu en ce de quelques variables
socio-economiques sur la migration interdepartamentale, C ED O R , 1978.

Term ote, Marc, Migration and Com m uting: a Theoretical Framework, IIA SA , L a x e m -
burg, 1980, W P.

167

* * * Territorial M obility o f P o p u la tio n : Rethinking its F o rm s a nd F unctions, IU S S P ,
P apers 110. 13. 1979.

Thom as, Williams, T he Unajusted Girl, in L . Coser si B . Rosenberg, Sociological Theory.
A Rook o f Readings, McMillan, New Y ork, 1957.

Thomas, W ., Znaniecki, F I., The Polish Peasant i n E urope and A m erica, Dover, New
York, 1938.

Todaro, Michael, Internal M igration in Developing Countries, International Labour
Office, Geneva, 1976.

Trebici, Vladimir, M ica enciclopedie de dem ografie, E d it, stiintifica si enciclopedicH,
Bucuresti, 1975.

Trebici, Vladimir, Tranzitia demografica in Romania, „Viitorul social", 2/1978.
Trebici, Viadimir, D em ografia rurala a Rom dniei, „Viitorul social", 2/1979.
Trebici, Vladimir, Populatia Romdniei si politica demografica, „Viitorul social", 1/1981.
Turner, Ralph, Role-Taking, Role Standpoint and Reference Group Behavior, in B . Bid­

dle, E . Thom as (eds.), 1966.
W eb er, M ax, Econom ic et societe, P lon , P aris, 1971.
W eb er, M ax, Class, Status a nd P a rty , in G erth and Mills, F ro m M a x Weber. E ssa y s

in Sociology, Oxford Univ. Press, New York, 1970.
Willis, Kenneth, Problems in M igration Analysis, Saxon House, 1974.
YTnger, Milton, Toward a F ield Theory o f B ehavior: Personality and Social Structure,

McGraw-Hill, 1965.
Zam fir, G italin, Metoda normativd in psihosociologia organizarii, E d it, stiintifica, Bucu­

resti, 1972.
Zelinsky, Wilbur, The Hypothesis of Mobility Transition, „Georgraphical Review"

vol. 61, no. 2, 1971.
Zipf, G ., T he P i P 2jD H ypothesis.• on Intercity Movement o f P ersons, „A m erican Socio­

logical Review ", vol. 61, no. 2, 1946, apud Theodore Anderson, Interm e­
tropolitan M igration : a Comparison o f the Hypothesis o f Z ip f and Stoufer,
..American Sociological Review ", vol. 20, 3/1955.

Principalele surse de date

Recensamintul populatiei din 15 martie 1966, Populatia dupa locul nasterii, vol. IV,
D .C.S., Bucuresti, 1970.

Recensamintul populatiei si al locuintelor din 5 ianuarie 1977, D .C.S., Bucuresti, 1980.
■Anuarul statistic al R epublicii Socialiste Rom ania, D .C .S., B u cu resti, num erele din

1 9 5 7 - 1981.
A n u a ru l dem ografie al Republicii Socialiste Romania, D .C.S., Bucuresti, 1974.

168

DUMITRU SANDU Fluxurile de migrate in Romania (Les
flu x de migration en Roumanie), Bucuresti, Edit. Academiei,

1984,176 p.

Resume

L ’auteur propose une approche de la migration interne de Roumanie,
centree sur les aspects de mobilite sociale de ce phenomene.

Tant qu’on utilise des donnees statistiques agregees au niveau
des unites territoriales, il est probable que les evenements de «migra-
tion-mobilite sociale» soient trouves surtout dans ceux des champs
de migration qui sont structures, ayant des flux intenses entre un nom-
bre reduit d’origines et de destinations. En echange, les evenements
de migration qui n’ont pas en meme temps un caractere de mobilite
sociale se trouvent surtout dans les champs de migration disperses,
dont les flux de moindre intensite sont distribues entre plusieurs origi-
nes et destinations.

Pour le cas de la Roumanie, le premier type de champ de migra­
tion est represente par les flux de migration de campagne vers les villes
et le deuxieme par les flux village-village a courte distance.

L’interet centre sur la migration a mobilite sociale et plutot sur
les champs structures de migration que sur le champs disperses, est
accompagne d’un plus grand interet pour les determinants structuraux
du phenomene (en accord avec les approches developpees dans les tra-
vaux sur la migration de S. Amin, Meilink, W. Brinsbergen, W. Zelin-
ski etc.).

Au cours des trois premiers chapitres, l’auteur presente les con­
cepts et les hypotheses qui fondent le modele theorique de l’analyse.
La validite de ce modele est verifiee par l’intermediaire des modeles
causaux (du type path) et des approches de la structure du phenomene
migratoire.

169